Sunteți pe pagina 1din 5

Hipertensiunea arteriala

Hipertensiunea sau tensiunea arterială crescută este o afecţiune frecventă în care


sângele exercită o presiune exagerată asupra pereţilor arteriali, ceea ce poate duce
la complicaţii precum boli cardiace, accidente vasculare cerebrale şi insuficienţă
renală.

Există mai multe stadii ale hipertensiunii:

 Normal înaltă : TAs 130-139 mmHg si/sau TAd 85-89 mmHg,


 Hipertensiune arterială grad I : TAs 140-159 mmHg si/sau TAd 90-99
mmHg
 Hipertensiune arterială grad II: TAs 160-179 mmHg si/sau TAd 100-109
mmHg
 Hipertensiune arterială grad III: TAs >180 mmHg si TAd >110mmHg
 Copiii de la 1 an la 14 ani au valori normale ale tensiunii în jur de 90/50
mmHg, iar de la 14 ani până la 18 ani valoarea normală este de 110/70
mmHg.

Hipertensiunea arterială secundară - apare de obicei brusc și este declanșată de


anumite probleme medicale:

 Apnee în somn

 Boli ale rinichilor si arterelor renale

 Tumori ale glandelor suprarenale

 Afecțiuni cardiace

 Diabet

 Afecțiuni ale tiroidei

 Malformații congenitale ale vaselor de sânge.

De asemenea, hipertensiunea poate să apară în cazul consumului anumitor


substanțe:

 Alcool
 Tutun

 Medicamente (analgezice, contraceptive, pastile pentru răceală)

 Droguri.

Anumiți factori de risc predispun la apariția hipertensiunii arteriale:

 Dieta bogată în sare

 Obezitatea

 Sedentarismul

 Vârsta (hipertensiune apare de obicei la persoanele de peste 65 de ani)

Antecedente în familie (predispoziția la hipertensiune se poate transmite


genetic)

 Stresul

 Sarcina.

Simptome
De cele mai multe ori, hipertensiunea este o boală care nu are simptome
specifice, chiar și atunci când valorile sunt periculos de mari. În cazuri extrem de
grave pot să apară însă și unele manifestări, precum:

 Dureri de cap

 Hemoragie nazală

 Respirație dificilă

 Amețeală.

Din păcate, aceste simptome, atunci când apar, sunt semnul că nivelul tensiunii
este deja extrem de ridicat și bolnavul poate fi în pericol.

Complicațiile care apar în urma unor valori foarte ridicate ale tensiunii arteriale,
în lipsa unui tratament corespunzător, sunt extrem de periculoase. Acestea includ:
 Infarct miocardic

 Accident vascular cerebral hemoragic, ischemic sau accident ischemic


tranzitor.

 Anevrisme arteriale

 Insuficiență cardiacă

 nefroangioscleroza

 Pierderea vederii

 Tulburări cognitive și de memorie

 Demență

Diagnostic
Hipertensiunea se poate depista foarte ușor, printr-un simplu control medical
care include verificarea tensiunii cu ajutorul unui aparat numit tensiometru.
Această investigație simplă și rapidă poate fi făcută de către un medic, dar există și
tensiometre moderne, foarte precise, care pot fi folosite de către pacient acasă. Nu
sunt necesare cunoștințe medicale sau tehnice. În acest fel, tensiunea poate fi
monitorizată rapid ori de câte ori este nevoie. Persoanele care știu că suferă de
hipertensiune trebuie să aibă acasă un tensiometru, pentru a-și verifica regulat
tensiunea.

Totodată, medicul poate recomanda și alte investigații suplimentare:

 Analize de sânge

 Analize de urină

 Electrocardiogramă.

Obiectivele kinetoterapiei in hipertensiunea arteriala:

• relaxare musculară şi neuro-psihică


• atingerea şi menţinerea unei greutăţi corporale optime

• obţinerea vasodilataţiei locale şi scăderea rezistenţei periferice

• echilibrarea sistemului nervos si influentarea pozitiva a centrilor vasomotori

• prevenirea fenomenelor de ateroscleroză

• favorizarea vasodilataţiei periferice şi a decongestionării unor segmente ale


corpului

Perioada de incalzire(10 minute)

1. Mers cu ridicarea cate unui genunchi la piept.


2. Sarituri usoare ca mingea cu aterizari pe varfuri, genunchii fiind usor
indoiti.
3. Urcarea din alergare usoara cu genunchii indoiti a 5-6 trepte.

1. Sezand pe scaun, cu un baston in maini sprijinit pe genunchi: ridicarea


bratelor cu antepulsia umarului in inspiratie, revenire cu expiratie.
2. Sezand pe scaun, cu un baston in maini sprijinit pe genunchi: ridicare in
ortostatism cu ridicarea membrelor superioare in sus si antepulsia umarului
in inspir, revenire cu expir.
3. Sezand pe un scaun, mainile pe sold: flexia trunchiului inainte in inspiratie,
revenire cu expiratie.
4. Ortostatism, membrele inferioare departate, membrele superioare pe langa
corp:
ridicarea membrelor superioare prin lateral cu inspiratie, revenire cu
expiratie.
5. Ortostatism, membrele inferioare departate, membrele superioare la ceafa:
rasucirea trunchiului la dreapta, intinderea bratului drept lateral, inspiratie,
revenire cu expiratie.
6. Ortostatism, membrele inferioare departate, membrele superioare pe langa
corp: circumductia umerilor inainte-inapoi.
7. Cu picioarele depărtate, palmele fixate pe talie, du braţul drept deasupra
capului şi apleacă-te spre stânga. Repetă pentru cealaltă parte.
8. Pe saltea, cu genunchii îndoiţi şi cu braţele pe sol, coboară genunchii în
partea stângă şi du capul în partea opusă. Repetă mişcarea pentru cealaltă
parte.

Perioada de revenire

1. Alergare usoara
2. Bicicleta

Bibliografie

https://medicina-interventionala.ro/afectiuni/hipertensiunea-arteriala-cauze-
simptome-tratament/

S-ar putea să vă placă și