Entorsa de glezna

O entorsă, cunoscută, de asemenea, ca o ruptură de ligamente, este o leziune

cauzată unuia sau mai multor ligamente ale unei articulații de executarea bruscă a
unei mișcări dincolo de limitele fiziologice. Severitatea entorsei variază de la un
traumatism minor, care se vindecă în câteva zile la o ruptură majoră a unuia sau
mai multor ligamente ce necesită intervenție chirurgicală și o perioadă de
imobilizare. Entorsele pot afecta orice fel de articulații, dar cele mai frecvente sunt
cele ale gleznei și încheieturii mâinii.

Simptome:
 Durere;

 Umflare;

 Vânătăi;

 Reducerea capacității de mișcare a membrului;

 În cazul unei rupturi ligamentare, se poate auzi un pocnet;

 Dificultăți în folosirea extremităților afectate.

Cauze:

1
 Entorsele apar de obicei atunci când articulația este forțată dincolo de
limitele sale fiziologice. Există anumiți factori care cresc riscul de producere a
entorselor. Oboseala mușchilor, în general, duce la entorse. Atunci când o persoană
începe dintr-o dată să facă exerciții fizice după ce a dus un stil de viață sedentar,
entorsele apar destul de des. Chiar dacă lipsesc studii științifice în acest sens, se
crede adesea că încălzirea nu este o cauză comună a entorselor suferite de sportivi.
Încălzirea are scopul de a crește fluxul de sânge și a face încheietura mai flexibilă.
Diagnosticare:
O diagnosticare a entorsei poate fi adesea realizată cu un grad înalt de
certitudine prin examen fizic bazat pe observația clinică. În unele cazuri, expunerea
articulației la razele X urmărește asigurarea personalului medical că nu există nici
o fractură. În unele cazuri, în special atunci când vindecarea traumatismului are o
durată mai lungă sau evoluția nu este cea așteptată, se apelează la imagistica prin
rezonanță magnetică (IRM) pentru a se observa țesuturile moi și ligamentul.

Clasificare:
1. Entorsă de gradul întâi – fibrele ligamentului sunt întinse, dar intacte;

2. Entorsă de gradul doi – o rupere parțială a unui ligament, de la o treime la

aproape toate fibrele sale;

3. Entorsă de gradul trei – o ruptură completă a ligamentului, uneori fiind

smulsă o bucată de os.

Articulații implicate:

2
 Deși orice articulație poate suferi o entorsă, unele dintre cele mai frecvente
articulații traumatizate sunt:
 glezna. Aceasta este entorsa cea mai comună și se consideră că entorsele
grave de gleznă sunt mai dureroase și necesită mai mult timp pentru
vindecare chiar decât ruperea oaselor din acea zonă. Vezi entorsă acută a
gleznei pentru mai multe detalii;

 genunchii. Unele dintre cele mai frecvente entorse sunt cele ale ligamentului
încrucișat anterior (ACL) al genunchiului. Aceste entorse sunt obișnuite mai
ales în cazul sportivilor ce practică fotbalul american, fotbalul, baschetul,
săritura cu prăjina, softball, baseball și unele stiluri de arte marțiale;
 ligamentele situate între vertebrele spinării;

 degetele;

 încheietura mâinii;

 degetele de la picioare.

Consult de specialitate:
Se recomanda adresarea imediata la medic daca membrul inferior este
pozitionat intr-un unghi anormal.
Se recomanda adresarea la medic pentru o entorsa de glezna daca:
- s-a auzit o pocnitura in tmpul entorsei;
- exista durere moderata sau severa, edem si echimoza severe;
- exista incapacitatea mersului sau punerea greutatii in picior pe partea
afectata sau daca glezna sau membrul inferior se simt instabile;
- exista amorteli si furnicaturi (parestezii), care raman si dupa leziune.
Daca edemul si echimoza dureaza mai mult de 2 saptamani, se recomanda
adresarea la medic. Daca durerea este usoara si este posibila punerea greutatii in
picior, se pot urma recomandarile de la tratament sau tratamentul la domiciliu.
Tratamentul initial si exercitiile de recuperare asigura o vindecare
corespunzatoare. Daca nu sunt urmate recomandarile de tratament, glezna poate sa
ramana moale si instabila.

Medici specialisti recomandati:

3
 Evaluarea, diagnosticul sau tratarea entorsei de glezna se fac de catre:
- medic de medicina de urgente;
- internist, medic de medicina de familie, medic generalist;
- medic ortoped;
- medic de medicina sportiva.
Pentru un tratament de recuparare dupa entorsa se recomanada:
- fizioterapeut;
- medic ortoped.

Investigatii:
Medicul specialist va efectua o anamneza pentru a cunoaste cum s-a produs
entorsa de glezna si va intreba despre aspectul leziunii primare. 
Ulterior, se va face un examen obiectiv al gleznei, piciorului si talpii si chiar
al genunchiului, pentru a se observa daca sunt prezente si alte leziuni asociate.
Pacientul va fi rugat sa miste piciorul in sus si in jos si chiar sa faca cativa
pasi daca este posibil. Se va face mobilizarea gleznei si a piciorului de catre medic
pentru a se obseva daca ligamentele sunt intacte.
Daca entorsa este usoara, nu este nevoie sa se face radiografie. Daca entorsa
este mai severa, va fi nevoie de un examen radiologic pentru a se observa daca s-a
produs ruptura de ligamente sau fractura unui os, lucru posibil in acelasi timp cu
entorsa.
Examenul radiologic se va face la copil mai ales datorita posibilelor leziuni
ale oaselor aflate in crestere si intreruperea normala a cresterii.

Tratament:
Tratamentul initial al entorsei de glezna se face in felul urmator:
- protectie - se foloseste o banda foarte stransa de protectie, cum ar fi un
ciorap medical strans sau alte dispozitive de suport ale gleznei, alaturi de o fasa
compresiva, cum ar fi un bandaj elastic, in primele 24-48 de ore
- repaus - se folosesc carje pana cand mersul nu mai este dureros
- gheata - in primele 24-72 de ore sau pana cand dispare edemul, se aplica
pachete de gheata timp de 10-20 de minute la fiecare 1-2 ore in timpul zilei

4
 - AINS (antiinflamatoare nesteroidiene) trebuie administrate comform
sfatului medicului, doar cand exista durere la ora fixa in primele zile. Exemple de
AINS sunt ibuprofenul, naproxenul, ketoprofenul
- compresie - aplicarea unei fase elastice compresive ajuta la reducerea
edemului si trebuie purtata in primele 24-36 de ore. Aceste fase compresive nu
ofera protectie, de aceea este nevoie de gips protectiv, mai ales daca se doreste
sustinerea greutatii in piciorul lezat. Nu se aplica o fasa compresiva prea strans. Se
va face slabirea bandajului daca este prea strans. Semnele care apar atunci cand
bandajul este prea stramt sunt amorteala, furnicaturi, durere accentuata, racirea
piciorului sau edem in zona aflata sub bandaj
- ridicarea gleznei deasupra nivelului inimii timp de 2-3 ore pe zi daca este
posibil pentru reducerea edemului si echimozei.

Majoritatea entorselor de glezna se vindeca de la sine cu un tratament

corespunzator si exercitii de refacere.
De obicei se va initia tratamentul chirurgical pentru ligamentele rupte, daca
acestea sau doar unul dintre ele este rupt complet sau daca glezna ramane instabila
si dupa exercitiile de refacere. Este luat in considerare tratamentul chirurgical si
pentru fractura oaselor asociate.

5
 Tratament ambulator (la domiciliu):

Exercitiile de refacere dupa entorsa de glezna pot fi efectuate la domiciliu

pentru a se asigura o vindecare corespunzatoare si a preveni durerea cronica si
instabilitatea. Daca dupa o entorsa nu sunt efectuate exercitii de reabilitare, glezna
poate ramane slabita si instabila. Aproape 25% din persoanele cu entorsa de glezna
prezinta durere si slabire a articulatiei pe termen lung.

La aproape 48 de ore de la traumatism, unii experti recomanda bai alternante

rece-cald, pentru a se diminua edemul si inflamatia. Pentru a se efectua aceste bai
alternante se introduce glezna intr-un recipient cu apa inghetata (rece, cat poate fi
tolerata) timp de 30 secunde. Ulterior, se introduce glezna intr-un alt recipient
umplut cu apa calda cat de mult poate fi tolerata la 40 grade Celsius, timp de 30 de
secunde. Acestea se efectueaza succesiv timp de 5 minute, astfel incat prima si
ultima submersie sa fie in apa rece. In mod ideal, aceste bai alternative se fac de 3
ori pe zi. Baile alternative se pot efectua timp de 2 saptamani, iar daca edemul si
echimoza persista atat de mult timp se recomanda consultul medicului.

6
 In cazurile de entorsa minora de glezna, exercitiile de reabilitare incep
imediat dupa traumatism, in paralel cu exercitiile de mers. In entorsele mai severe
si mai dureroase este posibil ca exercitiile de mers sa nu poata fi efectuate, desi cu
ajutorul carjelor si a gipsului protector se poate sustine greutatea in picior, cum de
altfel si cu ajutorul altor dispozitive de protectie si sustinere a gleznei.

Daca durerea este severa, se recomanda purtarea carjelor sub control

medical. In general, daca durerea este suportabila, se incearca mersul si sustinerea
greutatii in picior folosind carjele sau gipsul de protectie, intrucat aceste activitati
fizice grabesc procesul de vindecare.

Entorsele de glezna au nevoie de o medie de 6 saptamani pentru a se

vindeca, dar in unele cazuri pot sa dureze chiar 4 luni, in functie de severitatea
acestora. Un gips protector, un suport elastic sau alte forme de sustinere ale gleznei
trebuie purtate in tot acest timp pentru a proteja ligamentele. Dupa vindecarea
gleznei, folosirea unui dispozitiv de suport al gleznei ajuta la prevenirea unui nou
traumatism.

Exercitiile de intindere pot fi reluate in mod normal, mai ales inaintea unui
exercitiu fizic care previne o noua leziune. Chiar si dupa ce glezna si-a revenit
destul de bine, se vor continua exercitiile de intindere si balans si alte exercitii
fizice controlate, de mai multe ori pe saptamana, pentru a se mentine glezna cat
mai stabila.

Exercitiile de reabilitare variaza in functie de preferintele fizioterapeutilor.

Vor fi descrise mai multe tipuri de exercitii in urmatoarele randuri.

Exercitii de miscare ale gleznei

Aceste exercitii se vor incepe imediat dupa traumatism in timp ce se pune

gheata pe glezna. Se vor repeta aceste seturi de exercitii de 10-30 de ori pe zi.
Fiecare set se efectueaza timp de 3-5 minute.
- se efectueaza literele alfabetului cu degetele de la picioare, antrenand in
miscare si glezna;
7
 - se pozitioneaza talpa piciorului pe podea in momentul in care se sta in
sezut. Cu miscari lente, se misca genunchiul dintr-o parte in alta in timp ce talpa
piciorului se mentine pe podea.

Se pot face exercitii de miscare ale degetelor de la piciore folosind un

prosop. Acesta se pozitioneaza pe podea si cu ajutorul degetelor de la picioare, in
timp ce calcaiul se mentine fix pe podea, se va trage acesta catre corp si apoi se va
indeparta in acelasi mod.

Exercitii de intindere ale gleznei

La aproximativ 48-72 de ore de la traumatism, se vor incepe exercitiile de

intindere ale tendonului Achile, care face legatura dintre cufa musculara din partea
posterioara a gambei si oasele de la nivelul calcaiului.

Exercitiile de intindere necesita un prosop - daca nu se pot face in picioare se

vor efectua in sezut tinand genunchii drepti si in jurul talpii se prinde un prosop.
Lent si cu grija se trage de prosop si se tine ridicat timp de 15 secunde pana cand
se simte intinderea musculaturii. In entorsa moderata sau severa, la inceput poate
sa fie prea dureros sa se traga de degete atat de mult incat sa se simta intinderea
musculaturii. Se va face acest lucru cu prudenta si sub controlul durerii.

O mica durere este un lucru normal, dar nu este nevoie ca aceasta sa devina
moderata sau severa. Se vor repeta exercitiile de 15-20 de ori pe zi timp de o
saptamana. Apoi se vor face intinderi ale tendonului lui Achile, ca parte a
exercitiilor zilnice de rutina pentru a se mentine flexibilitatea.

Se realizeaza apoi intinderea musculaturii posterioare a gambei. Daca este

posibil, aceste exercitii se efectueaza in ortostatism cu fata la un perete si cu
mainile la nivelul umerilor fixate pe perete.

Se va pozitiona piciorul lezat in spatele celui sanatos, stand pe varf. Se

mentin calcaiele pe podea si partea posterioara a membrelor inferioare in pozitie

8
dreapta. Incet se va indoi genunchiul aflat in fata pana cand se simte intinderea
musculaturii gambei. Se vor repeta aceleasi miscari.

Exercitii de intarire a musculaturii

Odata ce se poate suporta mentinerea greutatii pe picior fara aparitia durerii

sau edemului, se vor incepe exercitiile de intarire a musculaturii. Aceste exercitii
trebuie facute timp de 3-5 secunde. Se vor face 15-20 de repetari o data sau de 2
ori pe zi, timp de 2-4 saptamani, in functie de severitatea leziunii.

Se vor incepe cu talpa piciorului pozitionata pe podea in sens invers

peretelui, unui obiect sau mobilei. Dupa ce se creeaza un comfort in aceasta
pozitie, se incearca atasarea unui cordon de cauciuc de talpa pentru a se crea o
rezistenta.

In aceeasi pozitie in picioare se vor apropia picioarele pe podea. Se va apasa

pe piciorul afectat spre interior impotriva celuilalt picior.
Apoi se va pozitiona calcaiul celuilalt picior peste piciorul afectat. Se vor
apasa unul impotriva celuilalt.

Exercitii pentru control si balans

Cand este posibil statul in picioare fara durere, se vor incepe exercitiile de
balans si pentru control. Una dintre metodele de a face acest lucru este pozitionarea
doar in piciorul afectat, tinand bratele ridicate in lateral cu ochii deschisi. Cand este
posibil acest lucru timp de 60 de secunde se vor incepe si alte exercitii pentru
miscare.

Se sta doar in piciorul afectat cu bratele ridicate astfel:

- de-a lungul toracelui cu ochii deschisi;
- bratele lateral cu ochii inchisi;
9
 - cu bratele la piept si ochii inchisi.

Se vor efectua aceste exercitii timp de 60 de secunde de 6 ori pe zi.

Reabilitare functională:
Imobilizarea prelungită întârzie vindecarea entorsei, ducând, de obicei, la
atrofie musculară și la rigidizarea articulației. Elementele unei strategii eficiente de
reabilitare în cazurile tuturor tipurilor de entorse includ creșterea treptată a mișcării
și practicarea unor exerciții de întărire musculară progresivă.

10
Bibliografie :

http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-gleznei-si-piciorului/entorsa-de-
glezna_1618

11