Sunteți pe pagina 1din 23

TOTUL DESPRE PULS

(PATOLOGII SI CAZURI CLINICE)

Elaborat:Duhlicher Vera
CUPRINS
 Definitie
 Frecventa/rata pulsului
 Puncte de impuls, arterile și locurile unde poate fi măsurat pulsul.
 Ritmului cardiac
 Măsurarea frecvenței pulsului la nivelul arterei radiale
 Etapele principale de masurarea pulsului
 Patologii
 Cazuri clinic
 Concluzia
DEFINITIA

• Pulsul este extinderea și contracția unei artere (vas de sânge)


• Pulsul este bătaia ritmică percepută la palparea (comprimarea pe un
plan osos) unei artere superficiale și care este sincronă cu sistola
ventriculară.
• În medicină, pulsul este umflarea și dezumflarea regulată a unei
artere ca efect al bătăilor inimii.
FRECVENTA/RATA
PULSULUI
Frecvența pulsului.
Frecvența pulsului indică cât de repede bate inima. Rata pulsului poate fi măsurată la mai multe locuri ale corpului.
Pulsul radial (încheietura mâinii) este cel mai frecvent loc unde se măsoară pulsul.

Frecvențe normale ale pulsului în repaus, în


Rata pulsului - numărul de bătăi pe minut.
bătăi pe minut:
Rata variază în funcție de indivizi - depinde de vârstă,
sex, mărimea corpului și exerciții fizice.
 nou-nascut (0–3 luni)- 100-150 b/m
 sugari (3 - 6 luni)- 90-120 b/m
De obicei, pulsul crește pe măsură ce temperatura crește.  sugari (6 - 12 luni)- 80-120 b/m
Rata normală de odihnă a adulților este de 60-80 de bătăi  copii (1 - 10 ani) – 70-130 b/m
pe minut. Frecvența pulsului la vârstnici este afectată de 
copii peste 10 ani și adulți, inclusiv vârstnici
afecțiunile bolii și de unele medicamente.
– 60-100 b/m
 sportivi adulți bine pregătiți – 40-60
b/m
PUNCTE DE IMPULS,
ARTERILE SI LOCURILE UNDE
POATE FI MASURAT PULSUL:
1. Temporal
2. Maxilar extern (facial)
3. Carotidiană
4. Brahial
5.Radial
6. Femural
7. Popliteală
8. Posterior tibial
9. Dorsalis pedis
RITMUL
PULSULUI

Ritmul pulsului – regularitatea.


 puls normal - neted, timp egal între bătăi, presiune egală
 neregulat - timpul dintre bătăi nu este egal
 intermitent - perioada unor bătăi normale urmată de bătăi neregulate sau
omise.
Ce altceva poate afecta ritmul cardiac?
 Cofeina și alcoolul - crește rezistența și frecvența bătăilor inimii crescând astfel ritmul.
 Exercițiul fizic crește ritmul cardiac, dar cineva care face exerciții fizice în mod regulat poate
avea un ritm mic de odihnă.
 Boala afectează ritmul cardiac. Boala tiroidiană poate face ritmul mai rapid sau mai lent în
funcție de tipul de boală.
 Droguri (medicale și de agrement), de ex. blocanții digoxină încetinesc ritmul.
 Medicamentele recreative tind să crească ritmul.
 Fetele cu vârsta de 12 ani și mai mari, iar femeile, în general, tind să aibă ritm cardiac mai
rapid decât bărbații.
 Sportivii, cum ar fi alergătorii, pot avea ritm cardiac în jur de 40 și nu întâmpină probleme.
COPUL MASURARII PULSULUI LA
NIVELUL ARTEREI RADIALE
Măsurarea frecvenței pulsului la nivelul arterei
radiale se parctică pentru:
 Pentru a determina numărul de bătăi cardiace care apar
pe minut (ritm)
 Pentru a aduna informații despre ritmul inimii și
modelul de bătăi
 Pentru a evalua puterea pulsului
 Pentru a evalua capacitatea inimii de a furniza sânge în
zone îndepărtate ale sângelui, adică. degetele și
extremitățile inferioare
 Pentru a evalua răspunsul inimii la medicamente
cardiace, activitate, volumul de sânge și schimbul de gaze
 Pentru evaluarea stării vasculare a membrelor
PREGATIREA

Materiale necesare
ETAPELE PRINCIPALE DE MASURAREA
PULSULUI
Pulsul se noteaza pe
foaia de temperature
cu pix rosu
Rezultate
Pulsatii cu pauze egale = PULS RITMIC
Pulsatii cu pauze inegale = PULS ARITMIC SAU
DICROT
Puls greu perceptibil = PUL FILIFORM cu volum redus
Puls diferit la artere simetrice = PULS ASIMETRIC
Peste 100 pulsatii pe minut = TAHICARDIE
Sub 60 de batai pe minut = BRADICARDIE
Intre 60-80 batai pe minut = PULS NORMAL
Factori care infuenteaza ritmul cardiac
•Varsta pe care o ai
•Nivelul de efort fizic pe care il faci
•Obiceiul de a fuma (nicotina din tigari)
•Temperatura aerului
•Starile emotionale prin care treci (socul, teama sau stresul).
•Medicamente sau diferite substante pe care le iei (cofeina, nicotina, alcoolul, cocaina, aerosolii
inhalati, pastilele de slabit sau medicamentele pentru tuse si raceala).
Aritmiile care sunt recurente sau asociate cu o boala de inima trebuie sa reprezinte un motiv de ingrijorare si ar trebui
intotdeauna evaluate de catre medic.
In majoritatea cazurilor, tratarea afectiunii va determina ameliorarea aritmiei. In cazul in care nu se intampla acest lucru, exista
numeroase medicamente si investigatii pentru a vindeca sau a controla ritmul cardiac anormal.
PATOLOGII

Tulburările de ritm cardiac (aritmii) se produc atunci când impulsurile electrice care
coordonează bătăile inimii nu funcționează în mod corespunzător, astfel că inima bate ori prea rapid, ori prea
încet, ori neregulat.
Aritmiile cardiace se pot simți de multe ori ca o accelerare a bătăilor inimii și pot fi inofensive. Totuși, unele aritmii pot
provoca simptome supărătoare, care uneori pot chiar să pună viața în pericol.
•O senzație de tremur în zona toracică
•Accelerarea bătăilor inimii (tahicardie)
•Încetinirea bătăilor inimii (bradicardie)
•Angină pectorală
•Dispnee
•Amețeală sau vertij
•Transpirație
•Leșin sau aproape leșin
Aritmiile pot fi determinate de:
•Boala arteriala coronariana (cunoscuta si sub numele de cardiopatie
ischemica (IC))
•Hipertensiune arteriala
•Modificari la nivelul muschiului inimii (cardiomiopatie)
•Disfunctii ale valvelor cardiace
•Dezechilibru electrolitic la nivel sanguin (al sodiului sau al potasiului)
•Traumatism in urma unui infarct de miocard
•Procesul de vindecare dupa o interventie chirurgicala cardiaca
•Alte probleme medicale
Anumite aritmii pot crește riscul de a dezvolta
afecțiuni precum:
•Atac vascular cerebral. Când inima „tremură”, nu poate
pompa sânge eficient, astfel că sângele se acumulează, ceea ce
poate duce la formarea de cheaguri de sânge. Dacă un cheag se
desprinde, acesta se poate deplasa de la inimă la creier, unde
poate bloca fluxul sangvin, provocând astfel un atac vascular
cerebral.
Anumite medicamente, precum anticoagulantele, pot reduce
riscul de AVC sau de lezare a altor organe din cauza cheagurilor
de sânge. Medicul va stabili dacă se impune o medicație
anticoagulantă, în funcție de tipul de aritmie de care suferiți și
de riscul de formare de cheaguri.
•Insuficiența cardiacă. Insuficiența cardiacă apare dacă inima
pompează ineficient pe o perioadă prelungită de timp, din cauza
unei bradicardii sau a unei tahicardii, precum fibrilația atrială.
Uneori, controlarea ritmului într-o aritmie care provoacă
insuficiență cardiacă poate îmbunătăți funcția inimii.
Bataile sanatoase ale inimii sunt esentiale
pentru protejarea sanatatii cardiace.
In timp ce exerciiile fizice sunt importante pentru promovarea unei
frecvente cardiace scazute si sanatoase, exista cativa pasi pe care o
persoana ii poate lua pentru a-si proteja sanatatea inimii. Acesti pasi
includ:

• Reducerea stresului: Stresul poate contribui la cresterea frecventei


cardiace si tensiunii arteriale. Modalitatile de a mentine stresul la cote
joase includ respiratia profunda, yoga si meditatia.

• Evitarea tutunului: Fumatul conduce la o frecventa cardiaca mai


ridicata, iar renuntarea la acesta poate sa o reduca la un nivel normal.

• Pierderea in greutate: Greutatea corporala mai mare inseamna ca


inima trebuie sa munceasca mai mult pentru a oferi intregului organism
oxigen si substante nutritive.
Cazuri clinice

HTTPS://WWW.YOUTUBE.COM/WATCH?V=6RPEHSC4W_K
HTTPS://WWW.YOUTUBE.COM/WATCH?V=GCILOJGJGY8
CONCLUZII:
Masurarea pulsului este o tehnică
importantă pe care orice asistent/medic
trebuie să știe să o noteze și să o evalueze,
deoarece variațiile acestuia au rol
important in diagosticare, dar și în
evoluția bolii sau efectul medicamentelor
administrate.
Multumesc
pentru atentie

S-ar putea să vă placă și