BILETUL 1

1.Pulsul:definitie,factorii care influenteaza pulsul

Definite:Pulsul sau ritmul cardiac reprezintă expansiunea ritmică a arterelor pe un plan
dur și este sincronă cu sistola ventriculară. Scopul măsurării pulsului este de evaluare a
funcției cardiovasculare.
 Frecvența se măsoară în bătăi/minut.
 Frecvența normală a pulsului arterial în stare de repaus la un adult este de 60-80 bătai
pe minut.
Factorii care infulenteaza pulsul:
Conditia biofiziologica
 vârsta – la copilul mic, frecvenţa este mai crescută decât la adult; de asemenea, la
vârstnici;
 sex – valorile frecventei repiratorii se inregistreaza la limita maxima, iar la barbati la
limita minima;
 ritmul somnul/veghe – frecvenţa pulsului în timpul somnului este mai redusă;
 efortul fizic – determină creşterea frecvenţei pulsului, care scade după încetarea
efortului;
 pozitia corpului – in poziţia decubit dorsal frecvenţa pulsului este mai scăzută decât în
poziţie şezând ; poziţia ortostatica are frecvenţa pulsului mai ridicată;
 statura – individul înalt prezintă puls mai rar decât cel scund;
 masa corporală – persoanele supraponderale au o frecventa crescuta in raport cu cele
normo- sau hipoponderale;
 ritmul circadian – frecvenţa pulsului, în timpul noptii este mai scazuta, iar dimineata
sau in a doua parte a zilei este crescuta;
 alimentaţia – în timpul digestiei, frecvenţa pulsului creşte;
Condiția psihologică – emoţiile, stresul.
Condiția socială – mediul ambiant – prin concentraţia în oxigen a aerului inspirat,
influenţează frecvenţa pulsului.
2.Caile de administrarea medicatiei,;preantampinarea hiperexcitabilitatiimiocardului
Administrarea medicatiei se va face cu mare punctualitate, deoarece intarzierile pot provoca
bolnavului emotii inutile.
Tratamentul medicamentos se va face la pat in pozitie orizontala.
Asistentul medical va avea pregatite medicamente pentru eventuale complicatii.
Desi medicamentele se administreaza strict la indicatia medicului,in caz de urgenta, cadrul
mediu poate interveni cu unele medicamente( nitroglicerina) si oxigen.
Pentru preintampinarea hiperexcitabilitatii miocardului, se administreaza xilina 200mg im sau
iv sau in perfuzie.

BILETUL 2

1.Pulsul:definitie,manifestari de dependenta
Definite:Pulsul sau ritmul cardiac reprezintă expansiunea ritmică a arterelor pe un plan
dur și este sincronă cu sistola ventriculară. Scopul măsurării pulsului este de evaluare a
funcției cardiovasculare.
 Frecvența se măsoară în bătăi/minut.
 Frecvența normală a pulsului arterial în stare de repaus la un adult este de 60-80 bătai
pe minut.
CIRCULATIE INADECVATA
Manifestări de dependenţă
Tegumente modificate:
 Reci, palide
 Cianotice
Modificări de frecvenţă a pulsului
 Tahicardie = creste frecventa pulsului
 Bradicardie= scade frecventa pulsului
Modificări de volum al pulsului
 Puls filiform = se percepe foarte greu, are volum foarte redus
 Puls asimetric = volum diferit al pulsului la arterele asimetrice
Modificări de ritm al pulsului
 Puls aritmic = pauze inegale intre pulsatii
 Puls dicrot= se percep doua pulsatii, una puternica si alta slaba, urmata de pauza
Modificări ale tensiunii arteriale
 Hipertensiune arterială = creste TA
 Hipotensiune arterială = Scade TA
Hipoxemie = scaderea cantitatii de oxigen in sange
Hipoxie = scaderea cantitatii de oxigen in tesuturi
2.Encefalopatia hipertensiva acuta
Definitie: Encefalopatia hipertensivă acută este un sindrom clinic manifestat prin semne și
simptome neurologice, cu un caracter acut, tranzitoriu, determinat de o criză hipertensivă
(creștere bruscă a tensiunii arteriale).
Encefalopatia hipertensivă acută apare de obicei la bolnavii cu hipertensiune arterială cronică,
în cursul crizelor hipertensive.

BILETUL 3

1.Tensiunea arteriala :definitie.factorii care determina TA

Tensiunea arterială este presiunea sau forța exercitată de sânge asupra peretilor
arterelor.Presiunea are un maxim în aortă, iar pe măsură ce sângele se îndepartează de inimă,
presiunea arterială scade.
Factorii care determina tensiunea arteriala sunt :
Factori biologici
 vârsta – tensiunea este mai mică la copil şi creşte pe măsură ce înaintează în
vârstă; se stabilizează la adult; creşte uşor la persoana vârstnică;
 sex – la femei tensiunea arterială este mai mică decât la bărbaţi cu valori
cuprinse între 5-10 mm Hg;
 ritm somn/ veghe – în timpul somnului sau dimineaţa tensiunea arterială are
valorile cele mai mici;
 activitatea – diurnă produce o creştere a tensiunii arteriale; de asemenea,
efortul fizic produce creşterea tensiunii arteriale, cu revenirea la valorile
iniţiale după încetarea acestuia;
 alimentatia;
Factori psihologici
 emoţiile, bucuriile, stresul, anxietatea determină creşterea tensiunii arteriale.
Factori sociologici
 climatul:
  frigul produce vasoconstricţie, deci şi creşterea tensiunii arteriale;
 căldura produce vasodilataţie, deci şi scăderea tensiunii arteriale.
2.Tamponada cardiaca :definitie ,cauze
Tamponada cardiacă reprezintă acumularea anormală de lichid în spațiul
intrapericardic, producând astfel o comprimare a inimii prin creșterea presiunii
intrapericardice. Presiunea intrapericardică împiedică umplerea cu sânge a inimii în timpul
diastolei, conducând astfel la o urgență medicală amenințătoare de viață.
Cauze:
Tamponada cardiacă poate fi cauzată de oricare dintre condițiile care produc efuziune
pericardică.
 Pericardită
 Sindromul lui Dressler
 Infecțiile (virale, bacteriene sau fungice)
 Boli autoimune, cum ar fi lupusul
 Piept traumatisme din cauza accidentului sau a traumei chirurgicale
 Cancer
 Radioterapia la zona toracică
 hipotiroidismul
 Disecția aortică
 Medicamentele (în special hidralazina, izoniazida și procainamida)

BILETUL 4

1.Diagnostic infirmier:Circulatie inadecvata-manifestari de dependenta

Diagnostic infirmier = CIRCULATIE INADECVATA
Manifestat prin urmatoarele manifestări de dependenţă:
Tegumente modificate:
 Reci, palide
 Cianotice
Modificări de frecvenţă a pulsului
 Tahicardie = creste frecventa pulsului
 Bradicardie= scade frecventa pulsului
Modificări de volum al pulsului
 Puls filiform = se percepe foarte greu, are volum foarte redus
 Puls asimetric = volum diferit al pulsului la arterele asimetrice
Modificări de ritm al pulsului
 Puls aritmic = pauze inegale intre pulsatii
 Puls dicrot= se percep doua pulsatii, una puternica si alta slaba, urmata de pauza
Modificări ale tensiunii arteriale
 Hipertensiune arterială = creste TA
 Hipotensiune arterială = Scade TA
Hipoxemie = scaderea cantitatii de oxigen in sange
Hipoxie = scaderea cantitatii de oxigen in tesuturi
2.Educatia sanitara a pacientului care a avut un Infarct de Miocard
 Se instruieşte bolnavul privind modul de administrare a medicamentelor, semnele
supradozajului digitalic.
 Se recomandă controlul periodic.
  Se va încerca sa se restabilească încrederea în sine și capacitatea de muncă anterioară
imbolnăvirii.
 Se interzice fumatul
 Se recomandă un regim de viaţă ordonat, raţional.
 Se insista asupra respectării regimului alimentar.

BILETUL 5

1.Factorii care influenteaza TA

Factori biologici
 vârsta – tensiunea este mai mică la copil şi creşte pe măsură ce înaintează în
vârstă; se stabilizează la adult; creşte uşor la persoana vârstnică;
 sex – la femei tensiunea arterială este mai mică decât la bărbaţi cu valori
cuprinse între 5-10 mm Hg;
 ritm somn/ veghe – în timpul somnului sau dimineaţa tensiunea arterială are
valorile cele mai mici;
 activitatea – diurnă produce o creştere a tensiunii arteriale; de asemenea,
efortul fizic produce creşterea tensiunii arteriale, cu revenirea la valorile
iniţiale după încetarea acestuia;
 alimentatia;
Factori psihologici
 emoţiile, bucuriile, stresul, anxietatea determină creşterea tensiunii arteriale.
Factori sociologici
 climatul:
 frigul produce vasoconstricţie, deci şi creşterea tensiunii arteriale;
 căldura produce vasodilataţie, deci şi scăderea tensiunii arteriale.
2.Infarctul de Miocard-interventiile asistentei medicale (in spital)
 transportul bolnavului se face direct în secţie – de cardiologie, terapie intensivă sau
medicină internă, cu targa, într-un timp cât mai scurt.
 Mutarea bolnavului de pe targă în pat (de către personalul sanitar) fără să permită
bolnavului nici o mișcare.
 Asistentul medical va asigura un climat de linişte, salon luminos, bine încălzit, aerisit.
 La indicatia medicului: sedarea durerii se va face cu opiacee (Morfină, Mialgin),
Fortral sau amestecuri litice, anxietatea se combate cu sedative (Fenobarbital,
Diazepam). Se evita administrarea concomitenta a sedativelor cu opiaceele.
Oxigenoterapie.
 Monitorizarea (supravegherea permanentă) în primele zile a electrocardiogramei, TA,
pulsului, respiraţiei, temperaturii.
 Recoltarea probelor de laborator. Se va recolta sânge pentru dozări enzimatice,
fibrinogen, glicemie, determinarea leucocitozei, VSH, colesterol, acid uric.
 Pentru prevenirea complicaţiilor tromboembolice, la indicația medicului se
administrează anticoagulante (heparină – sub controlul timpului de coagulare;
trombostop).
 Administrarea medicației se va face cu punctualitate;
 Mesele vor fi fracţionate (5-6 pe zi) pentru a evita consumul de cantităţi mari de
alimente la o masă;
 La început se face alimentaţie pasivă la pat, treptat trecând la alimentaţie activă. După
mobilizarea bolnavului, se poate servi masa în sala de mese;
  Regimul alimentar va fi hiposodat şi hipocaloric. În primele zile se dă o alimentaţie
lichidă administrata lent cu lingurița, pireuri, ceaiuri, compot, supe, lapte, sucuri de
fructe, ouă moi, evitând alimentele care produc gaze sau întârzie tranzitul intestinal;
 Se interzice fumatul;
 Urmărirea evacuărilor de urină şi scaun. Bolnavul imobilizat va fi servit la pat cu
urinar şi bazinet la nivelul lui – pentru a nu necesita efort suplimentar. Constipaţia se
combate prin laxative uşoare sau clisme uleioase.
 Diureza şi scaunul se notează în foaia de temperatură.
 Igiena presupune baie parţială la pat până la mobilizarea bolnavului – fără a-l obosi şi
fără a-l ridica;
 Crearea unui mediu psihologic favorabil: se vor evita discuţiile cu voce tare, nu se va
permite vizitarea în grup, se evită vizitele lungi, nu se comunică veşti neplăcute, se va
facilita contactul cu bolnavii reabilitaţi, cu efect psihic bun.

BILETUL 6

1.Proprietatile caracteristice muschiului miocardului

Miocardul este peretele muscular al inimii, fiind partea cea mai groasă a peretelui
cardic, format din țesut muscular.
În structura miocardului se disting două varietăți de țesut muscular: țesutul cardiac și
țesutul nodal.
Proprietățile miocardului :
 Excitabilitatea este proprietatea miocardului de a răspunde maximal la stimuli care
egalează sau depășesc valoarea prag. Inima este excitabilă numai in faza de relaxare
(diastolă), iar in sistolă se află în stare refractare absolută și nu raspunde la stimuli.
 Automatismul reprezintă proprietatea țesutului nodal de a se autoexcita ritmic.
Mecanismul se bazează pe modificări ciclice de depolarizare și repolarizare ale
membranelor celulelor acestuia.
 Conductibilitatea este proprietatea miocardului de a propaga excitația în toate fibrele
sale. Impulsurile generate automat și ritmic de nodulul sinoatrial se propagă în pereții
atriilor, ajung în nodulul atrioventricular și, prin fasciculul Hiss și rețeaua Purkinje, la
țesutul miocardic ventricular. Țesutul nodal generează și conduce impulsurile, iar
țesutul miocardic adult răspunde prin contracții.
 Contractibilitatea este proprietatea miocardului de a răspunde la acțiunea unui stimul
prin modificări ale dimensiunilor și tensiunii. Astfel, în camerele inimii se produce o
presiune asupra conținutului sanguin și are loc expulzarea acestuia. Forța de contracție
este mai mare în ventricule decât în atrii, iar ce mai mare este în ventriculul stâng.
Contracțiile miocardului se numesc sistole, iar relaxările, diastole.
2.Endocardita infectioasa;definitie.manifestari de dependenta
Endocardita este o infecție a endocardului, țesut care captușeste suprafața interioară a
inimii. Dacă nu este tratată la timp, endocardita poate fi fatală.
Endocardita infecțioasă este o infecție bacteriană a structurilor cardiovasculare, putând fi
localizata la nivelul:
 valvelor inimii;
 a vaselor mari intratoracice;
 a protezelor valvulare sau vasculare;
 rar, la nivelul pacemakerurilor.
Poate fi:
  acută - apare brusc și durează câteva zile
 cronică - se dezvoltă într-un timp mai îndelungat.
Manifestări de dependenţă (semne şi simptome):
 febră, frison, transpiraţii, slăbiciune, oboseală, dureri în piept
 scădere ponderalăanorexie, cefalee, dispnee, paloare
 peteşii pe mucoasa bucală şi oculară (pete Roth), splenomegalie
 nodozităţi Osler (pe pulpa degetului), hipocratism digital, murmur cardiac
 tulburări neurologice: modificări de comportament, afazie ,semne de embolie în
arterele membrelor

BILETUL 7

1.Dispneea in bolile cardiovasculare: definitie,semne de debut,clasificarea dupa

durata,intensitate,severitate
Definiție : Dispneea este o tulburare a respirație caracterizată prin modificarea
ritmului și intensității mișcărilor respiratorii ( lipsa de aer ) .
Debutul dispneei poate fi :
-brusc (în pneumotorax)
-lent-progresiv(emfizem pulmonar, scleroza pulmonară, cancer bronho-pulmonar).
Caracteristicile dispneei sunt :
-polipneea (hiperpneea) este dispneea ce se caracterizează prin accelerarea ritmului
respirator.
-tahipneea este o respirație rapida și superficială foarte puțin eficace
-bradipneea este o diminuare a ritmului respirator
-respirația neregulată este de trei tipuri :
 Respirația Cheyne – Stokes este o alternanță de polipnee neregulată ca amplitudine,
cu apnee care poate dura 10-30 de secunde;apare în ateroscleroza sistemică,
hipertensiune intracraniană, hemoragii cerebrale, tumori;
 Respirația Biot sre manifestă prin, mișcări respiratorii întrerupte periodic de apnee cu
durata de 5-30 de secunde ;apare în meningite, septicemie, stări de agonie ;
 Respirația Kussmaul este o respirație în patru timpi, frofunda zgomotoasă
Dispneea se clasifica în :
-dispneea inspiratorie
-dispneea expiratorie
-dispneea mixta
-dispneea de efort.
2.Hipertensiunea arteriala: interventiile asistentei
Hipertensiunea arterială este un sindrom caracterizat prin creșterea presiunii sistolice și
diastolice peste valori normale (139/89 mm Hg).
 asigurarea repausului fizic si psihic;
 combaterea factorilor de risc;
 măsurarea si înregistrarea funcțiilor vitale: T.A.,puls, respirație,etc;
 supravegherea bolnavului (funcții vitale, stare generală, comportament, apariția unor
complicații);
 administrarea tratamentului medicamentos prescris și urmărirea efectului acestuia;
 efectuarea bilanțului hidric (intrări- ieșiri) pentru prevenirea depleției de potasiu, care
provacă aritmii;
 asigurarea unei alimentații echilibrate, ținând cont și de afecțiunile existente:
 – hipocaloric – în obezitate;
– hipolipidic – în ateroscleroză;
– reducerea aportului de sodiu;
– lichide administrate fracționat pentru a evita creșterea bruscă a T.A;
 educația pacientului:
– regim de viață echilibrat (alterarea perioadelor de activitate cu perioade de
repaus);
– evitarea stresului psihic (stări conflictuale, surmenaj intelectual);
– suprimarea fumatului;
– combaterea obezității;
– recomandarea exercițiilor fizice, plimbărilor;
– alimentație echilibrată;
– control periodic.

BILETUL 8

1.Durerea in afectiunile cardiovasculare

 Durerea toracica (in piept) si dificultatea in respiratie;
 Durerea la nivelul spatelui, bratelor, coatelor, umerilor sau maxilarului;
 Durerile de cap.
2.Obiective de ingrijire la pacientul cu Hipertensiune arteriala
 scăderea valorilor TA in limite acceptabile;
 asigurarea confortului ;
 prevenirea accidentelor;
 prevenirea complicațiilor.

BILETUL 9

1.Durerea in Angina pectorala - descriere

 durere cu caracter constrictiv;
 sediul durerii: retrosternal cu iradiere în umăr, membrul stâng, mandibulă;
 durerea dispare la repaus;
 durerea apare în anumite condiţii: abuz de tutun, crize tahicardice, efort fizic, de
obicei la mers, emoţii, mese copioase, frig sau vânt etc.
 cedează prompt la repaus şi la administrarea de Nitroglicerină .
2.Ingrijirea pacientului cu HTA-interventiile asistentei
Hipertensiunea arterială este un sindrom caracterizat prin creșterea presiunii sistolice și
diastolice peste valori normale (139/89 mm Hg).
 asigurarea repausului fizic si psihic;
 combaterea factorilor de risc;
 măsurarea si înregistrarea funcțiilor vitale: T.A.,puls, respirație,etc ;
 supravegherea bolnavului (funcții vitale, stare generală, comportament, apariția unor
complicații) ;
 administrarea tratamentului medicamentos prescris și urmărirea efectului acestuia;
  efectuarea bilanțului hidric (intrări- ieșiri) pentru prevenirea depleției de potasiu, care
provacă aritmii;
 asigurarea unei alimentații echilibrate, ținând cont și de afecțiunile existente:
– hipocaloric – în obezitate;
– hipolipidic – în ateroscleroză;
– reducerea aportului de sodiu;
– lichide administrate fracționat pentru a evita creșterea bruscă a T.A.;
 educația pacientului:
– regim de viață echilibrat (alterarea perioadelor de activitate cu perioade de
repaus);
– evitarea stresului psihic (stări conflictuale, surmenaj intelectual);
– suprimarea fumatului;
– combaterea obezității ;
– recomandarea exercițiilor fizice, plimbărilor ;
– alimentație echilibrată;
– control periodic.

BILETUL 10

1.Palpitatiile : definitie, cauze

Definitie: Palpitatiile sunt batai ale inimii resimtite la bolnav ca senzatii neplacute,
suparatoare, sub forma unor lovituri repetate in regiunea precordiala . In mod normal,
activitatea inimiii nu este perceputa.
Cauze:
 Starile de excitatie psihica
 Eforturile mari
 Febra
 Abuzul de excitante ( tutun, cafea, ceai, alcool )
 Unele medicamente ( Atropina, Efedrina, , extracte tiroidiene etc.)
 Unele tulburari digestive ( aerofagii, constipatie )
 Anemie
 Hipertiroidismul
 Menopauza
2.H.T.A: semne si simptome
Definitie: hipertensiunea arteriala se caracterizeaza prin cresterea presiunii arteriale (
sistolica sau diastolica ) peste valorile normale (139/89mmHg)
Semne si simptome :
 Cresterea moderata a valorilor T.A. tranzitorii
 Cresterea permanenta a valorilor T.A.
 Cefalee occipitala, frecvent dimineata, cu caracter pulsatil
 Ameteli
 Astenie, oboseala
 Tulburari de vedere
 Tulburari de memorie si concentrare
 Parestezii
 Palpitatii
  Dureri precordiale
 Dispnee la effort
 Hemoragii ( epistaxis, metroragii)

BILETUL 11

1.Examenul inimii
EKG: Electrocardiograma este o inregistrare a activitatii electrice a fibrelor
musculare ale inimii. Fiecare contractie a miocardului este urmarea unei excitatii electrice
care provine de la nodulul sinusal si transmis musculaturii inimii.
Este o metoda neinvaziva de monitorizare si inregistrare a semnelor eletrice ale inimii.
ECHO-DOPLER: Este un test sau o analiza in cadrul careia se folosesc ultrasunete.
Testul dopler venos ofera imagini precise ale vaselor de sange, respective venelor, care ajuta
la evaluarea structurii si dimensiunii lor. ( cele 2 artere carotid ).
HOLTER: Este cunoscut si sub denumirea de “electrocardiograma ambulatorie” care
presupune inregistrarea continua a activitatilor inimii prin intermediul unui dispozitiv mobil,
timp de 24 h .

2.HTA factorii de risc, persoanele cu risc

Factorii de risc:
 Fumatul
 Stres psihic
 Obezitate
 Sedentarismul
 Ereditate
 Menopauza
 Alimentatie ( sare in exces, grasimi nesanatoase)
Persoane cu risc:
 Cei cu regim de viata dezechilibrat ( alimentatie, fumat, stress, viata incordata)
 Cei cu responsabilitati sociale crescute
 Cei cu comprtament agresiv hipercompetitiv
 Ereditatea joaca un rol important, menopauza
 Apar de obicei dupa 30 ani, cu maxim de frecventa intre 40-50 ani, incidenta mai
mare este la femei, dar formele mai grave apar la barbati.

BILETUL 12

1. Cateterismul cardiac
Definitie : Cateterismul cardiac este o tehnica speciala care consta in introducerea
in circulatie a unui tub subtire, numit Cateter,pt localizarea obstacolelor si
defectelor congenitale sip t determinarea altor parametrii. Este indispensabil in
explorarea cardiopatiilor congenitale si a vulvuropatiilor dobandite.
Interventiile asistentei inainte:
 Asistenta explica pacientului procedura
  Asistenta va pune o branula la nivelul bratului, pt a administra
medicamente pt relaxare ( sedative ), insa nu v adormi, va urma
instructiunile medicului
 Asistenta va curate si indeparta parul de la nivelul zonei unde va lucre
medicul
 Se va administra un anestezic local
 Medicul va face o punctie ( incizie ) la nivelul pielii si alunui vas de sange
mare, apoi va introduce un tub subtire, de masura unui pai, la nivelul
vasului de sange, medicul va ghida usor un cateter prin vasul de sange
Interventiile asistentei dupa:
 Dupa investigatie medicul va indeparta cateterul, iar asistenta va aplica
presiune la nivelul inciziei pt a preveni sangerarea

2. Examinari paraclinice HTA:

 Electrocardiograma
 Oftalmoscopia ( F.O examenul fundului de ochi )
 Ecografie cardiaca
 Examenul sangelui: glicemie, colesterol, acid uric, trigliceride, uree
sanguine, creatinine, hematocrit, potasiu seric )
 Examenul urinei

BILETUL 13

1.Angina pectorala:definitie ,cauze,interventiile asistentei

Angina pectorală (angorul pectoral sau cardiopatia ischemică dureroasă) este o
formă clinică a cardiopatiei ischemice caracterizată prin crize dureroase paroxistice, cu sediu
retrosternal, care apar la emoții sau efort, durează câteva minute si dispar la încetarea
cauzelor, repaus sau la administrarea de nitriți.
Cauze:
 scaderea fluxului sanguin catre muschiul inimii
Interventiile asistentei
 în etapa prespitalicească: îndepărtarea cauzei declanșatoare, combaterea durerii,
sedare, tratamentul complicațiilor la indicația medicului, transport la spital;
 în spital: asigurarea repausului la pat, oxigenoterapie la nevoie, montarea unei
perfuzii, monitorizarea funcțiilor vitale, bilanț hidric;
 administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic și urmărirea efectelor
acestuia;
 supravegherea stării generale a pacientului si observarea efectului tratamentului
pentru prevenirea potențialelor complicații;
 educație sanitară: pacienții si familia vor fi informați despre boala, cum se tratează,
previne;
 ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale;
 asigurarea alimentației (va fi fracționată în cantități mici, repetate). Regimul va fi
echilibrat la normoponderali, hipocaloric la obezi. Se vor evita mesele copioase şi
după fiecare masă bolnavul va sta în repaus 60 – 90 minute. În general regimul va fi
cel recomandat în ateroscleroză, obezitate;
 se va combate aerogastria şi constipaţia;
 recoltarea produselor biologice pentru examinări de laborator;
  aplicarea masurilor de prevenire a efectelor imobilizării;
 ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale;
 combaterea fumatului, obezității, sedentarismului, hipercolesterolemiei, diabetului
zaharat, hipertiroidismului, stresului (factorii de risc pentru angină pectorală);
 educația pacientului privind regimul de viată;
 reluarea treptată și progresivă a efortului fizic. Repausul la pat are indicații speciale:
crize frecvente, de durată, intense şi rezistente la nitroglicerină, crize de decubit;
 somn și alimentație echilibrată, adecvată;
2.Varicele:definitie,cauze
Varicele reprezinta o suferinta cronica a sistemului venos profund care se transmite
prin intermediul venelor perforante catre sistemul venos superficial determinand aparitia
dilatatiilor ireversibile ale venelor superficiale subtegumentare.
Cauze: -cresterea presiunii sangelui in venele superficiale ale picioarelor
Factori:
 sarcina,
 obezitatea,
 menopauza,
 îmbătrânirea,
 statul în picioare pe o perioadă îndelungată,
 rănirea piciorului și tensiunea abdominală.

BILETUL 14

1.Educatia sanitara pentru pacientul cu Angina pectorala

 pacientii si familia vor fi informati despre boala , cum se trateaza si cum se previne
 regimul va fi echilibrat la normo ponderal si hipocaloric la obezi
 se vor evita mesele copioase si dupa fiecare masa va sta in repaus 60-90 min
 reluarea treptata si progresiva a efotului fizic
2.DIUREZA-definitie, masurare
Diureza reprezintă procesul de formare și de eliminare a urinei (în 24 de ore).
SCOP:
 Obtinerea datelor privind starea morfo-functionala a aparatului renal si asupra altor
afectiuni;
 Urmarirea bilantului circulatiei lichidelor in organism (intrari/iesiri sau
ingesta/excreta);
 Efectuarea unor determinari calitative si anume analize biochimice din cantitatea de
urina emisa.
Materiale necesare:
 Vase gradate spalate si clatite cu apa distilata pentru a nu modifica compozitia urinei.
Tehnica
 Colectarea incepe dimineata la o anumita ora (ex: ora 8:00) si se termina in ziua
urmatoare la acceasi ora. Bolnavul este informat asupra necesitatii si importantei
colectarii corecte a urinei si asupra tehnicii.(ex: se educa bolnavuls a urineze numai in
urinar sis a nu arunce urina);
 Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile de protectie, la bol
imobilizat la pat se roaga sa urineze inainte de defecare, se arunca urina dupa prima
emisie, apoi se colecteaza in vasele gradate toate urinile emise pana a doua zi la
aceeasi ora.
  Daca bolnavul se poate deplasa, acesta este rugat sa urineze dimineata la ora fixa,
prima emisie sa o arunce, iar restul emisiilor de urina sa le colecteze in decurs de 24
de ore. Dupa 24 de h de colectare, se citeste gradatia care indica urina emisa.
 Asistenta medicala dezbraca manusile, se spala pe maini cu apa si sapun, noteaza in
foaia de temperatura urina colectata, asistenta trece la reorganizarea locului de munca.
Vasele in care se face colectarea sunt etichetate cu numele bolnavului,a salonului, a
paturlui si tinut la racoaresi ferit de lumina pentru a preveni descompunerea urinei.
Valori fiziologice avem:
 femei: 1000-1400ml urina/24h
 barbati:1200-1800ml urina/24h.
Valori patologice avem:
 peste 3000 ml uirna /24h(poliurie)
 sub 1000 ml/24h(oligurie)
 absenta urinei in vezica/24h(anurie).
Se va observa si calitatea urinei si anume:
Fiziologic: culoare galben deschis sau brun inchis(urina concentrata), aspect hiperstenuric.
Patologic:
 Culoare brun inchisa si spuma – icter;
 Culoare rosie deschisa pana la rosu inchis – hematurie;
 Culoare albastru verzui, dupa un tratament cu albastru de metil;
 Miros de fructe coapte sau acetona in diabet.

BILETUL 15

1.Edemul pulmonar acut-definitie,factorii etiologici in Edemul pulmonar acut

cardiogen
Edemul pulmonar acut survine prin inundarea brutală a alveolelor de către un transsudat
sanguinolent necoagulabil din capilarele pulmonare, inundare provocată de creșterea:
 presiunii sângelui în capilarele venoase pulmonare
 permeabilității membranei alveolo-capilare.
EPA de tip cardiogen produs din următoarele cauze:
 Insuficiența ventriculară stângă
 Infarctul miocardic acut
 Cardiopatie ischemică
 Hipertensiune arterială
 Cardiopatiile valvulare
 Tulburări de ritm paroxistice
2.Captarea materiilor fecale :scop,materiale necesare,notarea scaunelor in foaia de
temperatura
Obiective - asigurarea satisfacerii nevoii fiziologice de eliminare a scaunului la pacienții
imobilizați
– obtinerea de informatii necesare pentru stabilirea diagnosticului si urmarirea evolutiei
bolilor tubului digestiv si glandelor anexe acestuia.
Materiale necesare
 Paravan
 Bazinet (ploscă)
 Materiale pentru efectuarea toaletei
  Hârtie igienică
 Materiale pentru spălarea mâinilor pacientului
 Muşama, aleză
 Manuşi de unică folosinţă
Notarea scaunelor in Foaia de temperatura
 în subsolul foii de temperatură cu semne convenţionale. Dacă sunt mai multe scaune
se notează numărul urmat de semnul convenţional (ex. cinci scaune moi – 5/.)
- valori normale – scaun normal ( I );
- valori patologice: moale (/); diareic (–); mucos (X); cu puroi (P); cu sange (S) in creion
rosu; grunjos (Z).

BILETUL 16

1.EDEM pulmonar acut:definitie si semne clinice

Edemul pulmonar acut survine prin inundarea brutală a alveolelor de către un transsudat
sanguinolent necoagulabil din capilarele pulmonare, inundare provocată de creșterea:
 presiunii sângelui în capilarele venoase pulmonare
 permeabilității membranei alveolo-capilare.
Semne și simptome
 dispnee intensă severă, survenită brusc
 respirație polipneică și zgomotoasă
 anxietate extremă
 tuse uscată în prima fază, apoi cu spută spumoasă rozată, aerată, caracteristică
 transpirații
 cianoză
 turgescența jugularelor
 raluri subcrepitante
 tahicardie
 În EPA lezional mai pot apărea și alte semne în funcție de etiologie: febră, tuse cu
expectorație mucopurulentă, dureri toracice.
2.Captarea varsaturilor
Obiective
 Evitarea murdăririi lenjeriei
 Evitarea aspirării conţinutului gastric în căile respiratorii
Materiale necesare
2 tăviţe renale curate, uscate
 Muşama
 Aleză
 Pahar cu apă
 Şerveţele de hârtie, prosop
Pregătirea pacientului
a) psihică: Încurajaţi pacientul să respire adânc pentru a reduce puţin senzaţia de vomă
b) fizică: Ridicaţi pacientul în poziţie şezând dacă starea permite sau aşezaţi-l în decubit cu
capul întors într-o parte cu un prosop sau o aleză sub cap
Efectuarea procedurii
 Susţineţi cu o mână fruntea pacientului iar cu cealaltă tăviţa renală sub bărbie sau
lângă faţa pacientului în funcţie de poziţie
Îngrijirea pacientului
  Oferiţi pacientului un pahar cu apă să-şi clătească gura şi colectaţi într-o taviţă renală
curată
 Ştergeţi gura pacientului cu un şerveţel sau oferiţi-i şerveţelul dacă starea permite
 Ajutaţi-l să se aşeze într-o poziţie comodă
 Supravegheaţi atent pacientul aşezat în decubit să nu-şi aspire conţinutul stomacal
dacă vărsătura se repetă
Reorganizarea locului de muncă
 Îndepărtaţi tăviţa renală din salon
 Goliţi, spălaţi şi dezinfectaţi tăviţa (dacă nu este nevoie să păstraţi conţinutul)
 Spălaţi mâinile
Notaţi:
 Data, ora
 Conţinutul (mucos, alimentar, bilios, fecaloid, sânge)
 Cantitatea
 Simptome premergătoare
 Alte acuze ale bolnavului
Evaluarea procedurii
REZULTATE AŞTEPTATE - Pacientul exprimă stare de confort, fără senzaţie de vomă
REZULTATE NEDORITE / CE FACEM?
 Senzaţia de vomă se menţine, vărsătura se repetă – Sfătuiţi pacientul să respire adânc
 Nu serviţi aceeaşi tăviţă care conţine voma deoarece simpla vedere declanşează
reflexul de vomă
 Vărsătura conţine sânge, resturi de medicamente sau alimente – Anunțați medicul
 Recoltaţi o mostrâ din vărsăturile care conţin resturi de medicamente sau alimente
ingerate (dacă este indicat).

BILETUL 17

1.Embolia pulmonara:definitie si manifestari de dependenta

Embolia pulmonară este obstrucția arterei pulmonare sau a unor ramuri ale acesteia. Se
dezvoltă rapid o insuficiență cardiacă dreaptă, numită și cord pulmonar acut.
Semne și simptome
 durerea e constrictivă, intensă, sub formă de junghi și este însoțită de anxietate
marcată;
 dispnee
 cianoză
 stare de șoc
 tahicardie
 hipotensiune arterială
 hepatomegalie
 turgescența jugularelor.
2.Masurarea si notarea Pulsului
Scop: Evaluarea funcție cardiovasculare.
Elemente de apreciat: ritmicitatea, frecvența, amplitudinea, celeritatea.
Locuri de măsurat: orice arteră accesibilă palpării și care poate fi comprimată pe un
plan osos: artera radială, femurală, carotida, temporală, superficială, pedioasă și humerală.
Materiale necesare: ceas cu secundar, instrument de scris de culoare roșie.
Intervențiile asistentei în măsurarea pulsului:
  Asistenta pregătește psihic pacientul
 Îi asigură un repaus fizic și psihic de 10-15 minute
 Se spală pe mâini
 Reperează o arteră
 Fixează degetele palpatoare pe traiectul arterei
 Exercita o presiune asupra peretelui cu vârful degetelor
 Numără pulsații timp de 1 minut
 Consemnează valoarea obținută printr-un punct pe foaia de temperatură, ținând cont
că fiecare linie orizontală a foii reprezintă 4 pulsații
 Unește valoare prezente cu cea anterioară cu o linie, pentru obținerea curbezi
 Consemnează în alte documente medicale valoarea abținută și a caracteristicilor
pulsului

BILETUL 18

1.Manifestari clinice in Embolia Pulmonara

 durerea e constrictivă, intensă, sub formă de junghi și este însoțită de anxietate
marcată;
 dispnee
 cianoză
 stare de șoc
 tahicardie
 hipotensiune arterială
 hepatomegalie
 turgescența jugularelor.
2.Masurarea si notarea Temperaturii
Locul de măsurare
• Axila
• Cavitatea bucală
• Plica inghinală
• Ureche
• Rect
• Vagin
Valori normale în funcție de locul de măsurare
• Temperatură orală pentru adulți variază în mod normal de la 36,1 grade Cpână la 37,5 grade
C;
• Temperaturile timpanice –36,3 grade Cpână la 38 grade C;
• Temperaturile rectale – 36,6 grade C până la 38 grade C;
• Temperaturile axilare – 35,5 grade C până la 36,3 grade
Materiale necesare pentru măsurarea temperaturii cu termometru clasic
Termometru
• Recipent cu soluţie dezinfectantă- spirt sau cloramina 1%
• Taviță renală
• Ceas
• Mănuși de unică folosință
• Foaie de temperatură și pix albastru.
• Pregătirea pacientului
• Se solicită consimțământul
• Se explica necesitatea procedurii
• Asistenta medicală se spală pe mâini și se dezinfectează
Tehnica
• Se introduce termometrul în soluția dezinfectantă și se șterge cu o compresă;
• Se poziționează în locul de măsurare;
• Se așteaptă până când nivelul de lichid al termometrului crește;
• Se verifică nivelul de lichid al termometrului și ce valoare indică acesta.

BILETUL 19

1.Infarctul de Miocard:definitie,etiologie,factorii favorizanti si declansatori

Infarctul miocardic acut ( I.M.A.) este provocat de necroza ischemică a unei porțiuni din
miocard determinată de obstrucția bruscă a unei artere coronare.
Cauza: ateroscleroză coronariană (în 90%-95% din cazuri)
Factorii de risc care favorizează apariția infarctului miocardic acut sunt:
 sedentarismul;
 obezitatatea;
 fumatul;
 consumul de alcool în exces;
 vârsta;
 factorul genetic;
 hipercolesterolemia;
 hipertensiune arterială;
 diabetul zaharat;
 efortul fizic intens;
 stresul;
 tensiunea nervoasă;
 șocul hipovolemic;
 dislipidemiile;
 leziunile valvulare;
 stenozele congenitale;
 intervențiile chirurgicale.
Factori declanșatori: efort, mese copiose, stres, infecții acute ale tractului respirator, factori
meteorologici etc.
2.Masurarea Temperaturii pe cale rectala
 Se asigura intimitatea pacientului;
 Se aşează pacientul în decubit lateral, cu membrele inferioare în semiflexie;
 Se lubrefiază termometrul si se introduce bulbul termometrului în rect, prin mişcări de
rotaţie şi înaintare( 3,8 cm la adult; 2,5 cm la copil; 1,25 cm la sugar;
 Termometrul va fi menţinut 3-5 minute dupa care acesta se scoate, se şterge cu o
compresă;
 Se citeşte gradaţia la care a ajuns mercurul termometrului;
 Se spală termometrul, se scuturăse introduce în recipientul cu soluţie dezinfectantă
(sol. Cloramină 1%);
 Se notează valoarea obținută în foaia de temperatură.
 BILETUL 20

1.Infarctul de miocard-semne clinice

Durerea
 Durerea în infarctul miocardic acut este intensă, atroce, violentă, insuportabilă.
 Localizarea durerii are sediu retrosternal, precordial sau parasternal stâng cu iradiere
în umărul și brațul stâng, regiunea cervicală, mandibulă.
 Durerea mai poate fi localizată și extratoracic, în epigastru, abdomen, brațe, antebrațe
și poate iradia în orice regiune a toracelui. depășind în sus gâtul, iar în jos poate iradia
în epigastru, hipocondru drept sau stâng.
 Aceasta este descrisă de către bolnav ca o senzație de constricție sau “o gheară”,
lovitură de pumnal, senzație de presiune, apăsare insuportabilă, corest de fier care
împiedică respirația.
 Durerea nu se calmează la repaus sau la administarea de nitriți, spre deosebire de
angina pectorală.
 Durata durerii poate fi de la 30 de minute, până la ore (48 de ore) și apare de obicei în
repaus și determină agitația bolnavului.
Hipotensiunea arterială
 Poate să apară imediat sau la câteva ore, precedată de o ușoară creștere a tensiunii
arteriale. Când tensiunea arterială scade brusc, există pericolul șocului cardiogen.
Tensiunea arterială trebuie să fie monitorizată permanent. Hipotensiunea arterială este
însoțită de regulă, de tahicardie.
Durerea este însoțită de:
 dispnee, transpirații reci;
 agitație, teamă de moarte iminentă, anxietate extremă;
 stare de șoc;
 debutul poate fi asimptomatic sau atipic ( durere epigastrică) în special la vârstnici.
 febră, absentă la început și moderată la 24-48 ore după debut (38 grade C)
 greață, vărsături, distensie abdominală.
2.Escarele de decubit:definitie ,cauze favorizante si determinante
Escarele sunt modificări locale de țesuturi, cauzate de comprimarea îndelungată între
proeminențele osoase și suprafața patului. Escarele sunt leziuni interpuse între două planuri:
os și pat.
Factori favorizanți - Apariția escarelor de decubit este favorizată de numeroși factori, unii de
ordin general, alții cu caracter local.
Factorii favorizanți locali sunt:
 umezeala (transpirații abundente, incontinența de urină și fecale),
 menținerea bolnavului în aceeași poziție,
 neregularități ale lenjeriei de pat și de corp.
Factori favorizanți generali sunt:
 dietă necorespunzătoare,
 malnutriție protein-calorică
 deshidratare.
 BILETUL 21

1.Supravegherea functiilor vitale si vegetative in INFARCT de miocard

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE;
 Urmarirea consta in monitorizarea cu supravegherea permanenta in primele zile a
EKG, TA, pulsul, respiratie, temperatura
 Recoltarea probelor de laborator.
 Se va recolta sange pentru dozari enzimatice, fibrinogen, glicemie, determinarea
leucocitozei, VSH, cholesterol, acid uric.
 Pentru prevenirea complicatiilor tromboembolice, la indicatia medicului se
administreaza anticoangulante (heparina-sub controlul timpului de coagulare,
trombostop)
 Administrarea medicatiei se va face cu punctualitate
 Mesele vor fi fractionate (5-6 mese pe zi) pentru a evita consumul de cantitati mari de
alimente la o masa
 La inceput se face alimentatie pasiva la pat, treptat trecand la alimentative active.
 Dupa mobilizarea bolnavului se poate servii masa in sala de mese.
 Regimul animentar va fi hiposodat si hipocaloric. In primele zile se da o alimentatie
lichida administrata lent cu lingurita, pireuri, ceaiuri, compot, supe, lapte, oua moi,
evitand alimentele care produc gaze sau intarzierea tranzitului intestinal.
 Se interzice fumatul.
 Urmarirea evacuarilor de urina si scaun.
 Bolnavul imobilizat va fi servit la pat cu urinar si bazinet la nivelul lui
 Constipatia se combate prin laxative usoare sau clizme uleioase

2.Regiuni expuse escarelor

Decubit dorsal
 Regiunea occipitală
 Omoplaţi
 Coate
 Regiunea sacrococcigiană
 Călcâie
Decubit lateral
 Umăr
 Regiunea trohanteriană
 Feţele laterale ale genunchilor
 Maleole
Decubit ventral
 Tâmple
 Umeri
 Creasta iliacă
 Genunchi
 Degetele picioarelor
Escarele de decubit apar în primul rând în regiunile unde proeminențele osoase sunt acoperite
direct de piele.
 BILETUL 22
1.Mobilizarea bolnavului in Infarctul de miocard
 Repausul absolut la pat este în prima săptămână în funcţie de evoluţia bolii.
 Durata imobilizării este stabilită de medic.
 Dacă bolnavul nu are dureri, febră sau alte complicaţii, începând chiar din primele
zile se pot face mişcări pasive ale degetelor de la mâini şi de la picioare, la indicația
medicului.
 Treptat se permite schimbarea poziţiei în pat, mişcări active ale membrelor.
 Mobilizarea se face progresiv – şezut în pat, la marginea patului, aşezarea în fotoliu,
ridicarea în picioare – sub control pulsului şi al tensiunii arteriale, primii paşi numai
în prezenţa medicului.

2.Caile de hidratare ale organismului

Căile de hidratare sunt: orală, duodenală, rectală, subcutanată, intravenoasă, intraosoasă,
intramusculară.
 Orală
– calea fiziologică de administrare a lichidelor
– se renunţă la această cale in caz de:
· vărsături
· tulburări de deglutiţie
· stenoză pilorică şi esofagiană
· negativism total din partea pacientului
 Duodenală
– administrarea lichidelor se face prin sondă duodenală Einhorn
– lichidele se administrează picătură cu picătură intr-un ritm de 60-100/min
– se menţine temperatura lichidului in timpul administrării
 Rectală
– se face prin clismă, picătură cu picătură, sau clisme Katzenstein: se poate asigura
hidratarea pe o perioadă scurtă de timp
 Subcutanată
– se face prin perfuzii
– poz. pacientului: decubit dorsal
– loc. de elecţie: faţa externă a coapsei, flancuri, peretele abdominal anterior, regiunea
submamară sau pectorală
– dacă se lucrează cu 2canule, vor fi introduse in locuri simetrice
– tegumentele regiunii alese se dezinfectează ca pentru orice intervenţie şi se izolează
cu campuri sterile
– rata de flux: 60-80pic./min. cu 1 ac şi 120-180pic./min cu 2 ace
– resorbţia este lentă, iar cantităţile mai mari se resorb greu
– poate determina accidente:
· necroza ţesuturilor prin compresiune
· coagularea ţesuturilor (cand temperatura este prea inaltă)
· flegmoane
· complicaţii septice
– rămane tumefacţie care se resoarbe in cateva ore
  Perfuzia intravenoasă
– pentru echilibrare hidroionică şi volemică
– introducerea lichidelor in venă se face direct prin canule metalice fixate in venă,
canule de material plastic introduse transcutanat prin lumenul acelor sau prin
denudare de venă
 Intraosoasă
Dacă nu se pot aborda venele bolnavului hidratarea se va efectua şi pe cale intraosoasă.
Canula prin care se va scurge lichidul de perfuzie se va introduce in spongioasa oaselor
superficiale : capul sternului, condrilii femurali, creasta iliacă.
După indepărtarea mandrinului se verifică poziţia acului injectand in cavitatea medulară 0,5-1
ml ser fiziologic.
După efectuarea tehnicii se racordează canula la aparatul de perfuzie pregătit la fel ca şi pt.
perfuzia i.v.
Viteza de pătrundere a lichidului nu trebuie să depăşească 60 pic./min., iar lichidul de
perfuzie
se imprăştie in lacunele sanguine din ţesutul osos de unde pătrunde in circulaţia generală.
Infundarea aparatului cu microorganisme sau substanţe expune bolnavul la urmări fatale.
 Intramusculară
Se administrează vitamine prin injecţie i.m.

BILETUL 23
1.Prevenirea complicatiilor tromboembolitice
Definiție: Tromboembolismul venos apare in urma formării de trombi la nivelul circulației
venoase si se manifestă prin tromboza venoasă profundă si embolie pulmonară.
Astfel se efectuează măsuri preventive, care pot fi împărțite în medii farmacologice
(anticoagulante) sau mecanice ( ciorapi sau șosete de compresie) .
FACTORI DE RISC
 Vârsta înaintată
 Istoricul de tromboembolism venos
 Staza venoasă (persoane obeze sau imobile)
 Leziuni ale peretelui vascular
 Hipercoagulabilitate (anomalii ale factorilor de coagulare, anticorpi antifosfolipidici
și anumite medicamente)
SIMPTOME
 Tumefierea unilaterală a piciorului
 Durere
 Sensibilitate
 Căldură locală
EVALUARE:
 Se monitorizează atent dispariția simptomelor
 Se monitorizează hemoglobina și T.A
 Se efectuează teste de coagulare înainte de inițierea terapiei, pentru a stabili valorile
inițiale ale tratamentului și a urmări valorile în terapia anticoagulanta ulterioară

2.Injectia SC
SCOP: Terapeutic
Introducerea in tesutul celular subcutanat a unui medicament in doza prescrisa.
Exemplu: insulina, anticoagulante, vaccinuri.

LOCUL DE ELECTIE:
 regiuni bogate in tesut celular lax, extensibil:
 fata externa a bratului;
 fata superoexterna a coapsei;
 fata supra- si subspinoasa a omoplatului;
 regiunea subclaviculara;
 flancurile peretului abdominal;

SOLUTII ADMINISTRATE:
 solutii izotone, nedureroase;
 solutii cristaline: insulina, histamina, cofeina.

TEHNICA:
 Verificati prescriptia medicala
 Spalati-va pe maini cu apa si sapun
 Dezinfectati-va mainile
 Imbracati manusi de unica folosinta
 Incarcati seringa cu solutia medicamentoasa prescrisa
 Eliminati bulele de aer din seringa
 Schimbati acul cu altul capisonat, adecvat
 Dezinfectati locul de electie – ATENTIE
 Se lasa sa se usuce locul
 Pliati tegumentul intre police si index fixandu-l si ridicandu-l de pe planurile profunde
 Patrundeti cu rapiditate in tegument cu bizoul acului in sus in stratul subcutanat la 45º
sau 90º
 Verificati pozitia acului prin aspirare
 Injectati lent solutia medicamentoasa
 Extrageti acul cu rapiditate dupa aplicarea tamponului cu dezinfectant langa ac
 Nu recapsulati acul
 Masati locul injectiei cu tamponul cu dezinfectant exercitand o usoara presiune
 Indepartati-va manusile

COMPLICATII:
Acul inteapa un vas de sange atunci cand este introdus in tesutul subcutanat
 In acest caz acul si seringa cu solutia respectiva se arunca si se pregatesc altele pentru
injectare in alt loc
Zona devine rosie sau dureroasa dupa injectare
 Se aplica comprese reci sau gheata
Durere violenta prin atingerea unei terminatii nervoase sau distenie brusca a tesutului
Ruperea acului
 Se maseaza locul
 Se extrage acul
 BILETUL 24

1. Angina pectorala:definitie ,cauze.Interventiile asistentei

Angina pectorală (angorul pectoral sau cardiopatia ischemică dureroasă) este o formă clinică
a cardiopatiei ischemice caracterizată prin crize dureroase paroxistice, cu sediu retrosternal,
care apar la emoții sau efort, durează câteva minute si dispar la încetarea cauzelor, repaus sau
la administrarea de nitriți.
Etiologie - Ateroscleroză coronariană este principala cauză.
Interventiile asistentei
 în etapa prespitalicească: îndepărtarea cauzei declanșatoare, combaterea durerii,
sedare, tratamentul complicațiilor la indicația medicului, transport la spital;
 în spital: asigurarea repausului la pat, oxigenoterapie la nevoie, montarea unei
perfuzii, monitorizarea funcțiilor vitale, bilanț hidric;
 administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic și urmărirea efectelor
acestuia;
 supravegherea stării generale a pacientului si observarea efectului tratamentului
pentru prevenirea potențialelor complicații;
 educație sanitară: pacienții si familia vor fi informați despre boala, cum se tratează,
previne;
 ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale;
 asigurarea alimentației (va fi fracționată în cantități mici, repetate). Regimul va fi
echilibrat la normoponderali, hipocaloric la obezi. Se vor evita mesele copioase şi
după fiecare masă bolnavul va sta în repaus 60 – 90 minute. În general regimul va fi
cel recomandat în ateroscleroză, obezitate;
 se va combate aerogastria şi constipaţia;
 recoltarea produselor biologice pentru examinări de laborator;
 aplicarea masurilor de prevenire a efectelor imobilizării;
 ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale;
 combaterea fumatului, obezității, sedentarismului, hipercolesterolemiei, diabetului
zaharat, hipertiroidismului, stresului (factorii de risc pentru angină pectorală);
 educația pacientului privind regimul de viată;
 reluarea treptată și progresivă a efortului fizic. Repausul la pat are indicații speciale:
crize frecvente, de durată, intense şi rezistente la nitroglicerină, crize de decubit;
 somn și alimentație echilibrată, adecvată;

2.Injectia intravenoasa
Definiție : Injecția intravenoasă reprezintă Introducerea soluțiilor medicamentoase cristaline,
izotone sau hipertone în circulația venoasă, prin intermediul unui ac atașat la seringă.
Scop: terapeuric
 Tratarea rapidă a problemelor medicale ale pacientului
 Realizarea unei concentrații înalte în sânge a medicamentului, într-un timp scurt.
Materiale :
 Tavă medicală sau cărucior rulant
 Medicamentul și soluția utilizată pentru diluție
 Seringi sterile
 Ace cu bizoul ascuțit dar scurt
 Comprese sterile sau tampoane de vată
 Fiolă sau flacon cu soluția izotona sau hipertonă
  Mănuși de unică folosință
 Garou, materiale de protecție a patului
 Plasturi post injecției
Locul de elecție:
 Venele de la plica cotului (bazilica și cefalica)
 Venele antebrațului
 Venele de pe fața dorsală a mâinii
 Venele femurale
 Venele maleolare interne
 Venele jugulare și epicraniene la copil și sugar

Tehnica:
 Asistenta își spală mâinile
 Se alege locul puncție
 Se execută puncția venoasă
 Se controlează dacă acul este în venă
 Se îndepărtează staza venoasă prin desfacerea garoului
 Se injectează lent, ținând seringa în mână stânga, iar cu policele mâinii drepte se
apasă pe piston
 Se verifică periodic, dacă acul este în venă
 Se retrage brusc acul, când injectarea s-a terminat; la locul puctiei se aplică tamponul
îmbibat în alcool, compresiv.
Incidente si accidente:
 Injectarea soluției în țesutul perivenos, manifestată prin tumefierea țesutului, durere
 Flebagia produsă prin injectarea rapidă a soluției sau a unor substanțe iritante.

BILETUL 25

1 .Tensiunea arteriala: definitie, factori de risc, circumstante de aparitie

Tensiunea arterială este presiunea sau forța exercitată de sânge asupra peretilor arterelor.
Presiunea are un maxim în aortă, iar pe măsură ce sângele se îndepartează de inimă,
presiunea arterială scade.
Factori de risc:
 Vârsta peste 65 de ani
 Kilogramele în plus
 Istoricul familial de hipertensiune (rude diagnosticate cu hipertensiune)
 Consumul prea mare de sare și consumul prea mic de legume și fructe
 Lipsa activității fizice regulate
 Excesul de alcool și de băuturi pe bază de cofeină
 Fumatul
 Lipsa de somn sau somnul tulburat în mod regulat.
Circumstante de aparitie
 Regim alimentar hipercaloric
 Consumul de sare in exces
 Consumul de alcool in exces
 Nivelul crescut al colesterolului
 Febra
  Ateroscleroza
 Ingustarea aortei
 Leziuni cerebrala

2.Dieta in afectiunile Cardiovasculare

In afectiunile cardiovasculare este recomandata o dieta echilibrata si bogata in nutrienti.In
afara dietei,foarte importanta este adoptarea unui stil de viata sanatos,factori care vor reduce
considerabil riscul bolilor cardiovasculare.
Alimente recomandate:fructe si legume,lapte si produse lactate,carne (vita,pui,peste),fructe
de mare,oua,fasole uscata,linte,nuci.
Alimente nerecomandate:
 Produse de patiserie
 Dulciuri
 Paste,sosuri
 Maioneza
 Smantana
 Conserve

BILETUL 26
1.Semne si simptome in afectiunile cardiovasculare,Factorii de risc in HTA
 SEMNE:
 durerea toracică (în piept) și dificultatea în respirație;
● durerea la nivelul spatelui, brațelor, coatelor, umerilor sau mandibulei;
● durerile de cap;
● edemul membrelor (membre umflate);
● palpitațiile;
● pulsul accelerat sau diminuat;
● oboseala;
● amețelile cu/fără senzație de leșin;
● pierderea conștienței;
● febra.
 SIMTOMELE AFECTIUNILOR CARDIOVASCULARE:
Simptomele bolilor cardiovasculare difera in functie de tipul bolii de inima. Dar cele
mai comune simptome sunt:
 durerea puternica in piept
 raceala in member
 transpiratie rece
 aritmie
 umflarea picioarelor
 dificultatea de a face miscare
 febra
 tuse frecventa
 FACTORII DE RISC IN HIPERTENSIUNE ARTERIALA:
Vârsta, Etnia, Greutatea, Genul, Problemele de sănătate existente
Bolile cardiovasculare, boala cronică de rinichi și colesterolul crescut sunt factori care
prezic din timp apariția hipertensiunii, în special pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă.
Alți factori care contribuie la hipertensiunea arterială sunt:
 sedentarismul (persoanele care nu sunt active din punct de vedere fizic);
  o dietă bogată în sare, asociată cu alimentele grase și procesate;
 o dietă prea săracă în potasiu;
 consumul de alcool și fumatul;
 anumite boli cronice și anumite medicamente;
 stresul;
 istoricul familial (dacă persoana are rude de sânge care suferă de hipertensiune
arterială);
 sarcina.

2.Lipidele ,colesterolul –recoltare si valori normale

Lipidele sunt extrem de importante și fac parte din alimentația sănătoasă, fiind folosite
atât pentru energie, cât și pe post de component al membranei celulare. Ele sunt formate din
molecule de carbon, hidrogen și atomi de oxigen și pot fi clasificate astfel:
 grăsimi: se solidifică la temperatura camerei (untul, untura)
 uleiuri: sunt lichide la temperatura camerei (uleiurile vegetale, uleiul de pește)
Analiza pentru lipide totale presupune măsurarea nivelului de lipide din organism, în funcție
de anumite categorii. Acest test este indicat pentru determinarea riscului de boală coronariană
și cuprinde:
 colesterolul total
● HDL-colesterol
● LDL-colesterol
● trigliceride
Valori normale: 600-800 mg/100 mL

 RECOLTARE LIPIDE
Pentru determinarea lipidelor totale din organism este necesară o probă de sânge.
Recoltarea se face (pe nemâncate) și este recomandat ca ultima masă să fie cu 8-12 ore
înainte de analiză şi să nu se consume băuturi alcoolice cu 72 ore înainte.
De asemenea, cu 2 săptămâni înainte de testare, pacientului i se recomandă să îşi
mențină dieta obișnuită, să nu aducă nicio modificare în acest sens.
În unele cazuri, medicul poate recomanda ca determinarea să fie făcută după ce
pacientul a mâncat, situație în care se face un profil lipidic parțial sau se verifică exact cum
arată profilul lipidic în raport cu dieta pacientului.

COLESTEROLUL este o substanță cu structură chimică de sterol care intră în compoziția

membranelor ce înconjoară și protejează ficatul, măduva spinării, creierul și alte țesuturi. În
plus, el se mai găsește și în alimente de natură vegetală, în special semințe și fructe
oleaginoase sau uleiuri.
RECOLTAREA se face a jeun (pe nemâncate), din sânge venos, cu specificația că sunt
necesare 12-14 ore de la ultima masă pentru a se putea face recoltarea, fără ca rezultatele
acesteia să fie alterate. .
Se recomandă ca pacientul să nu consume alcool cu aproximativ 72 de ore înainte de
recoltare și, de asemenea, este necesară păstrarea unei diete normale în ceea ce privește
hrana, fără schimbări care ar putea influența metabolismul și rezultatele analizelor.

Valori bune ale colesterolului la adulți

Colesterolul total: sub 200 mg/dl
HDL colesterol: 40 mg/dl sau peste această valoare
Valori bune ale colesterolului la copii
Colesterolul total: 170 mg/dl sau sub această valoare
HDL colesterol: 45 mg/dl sau peste această valoare
LDL colesterol: 110 mg/dl sau sub această valoare
Trigliceride: sub 75 mg/dl la copiii între 0 și 9 ani; mai puțîn de 90 mg/dl la copii cu vârste
între 10 și 19 ani;

BILETUL 27
1.Interventiile asistentei la pacientul cu Varice
 asigurarea perioadelor de repaus, cu membrele inferioare ridicate;
 administrarea medicației prescrise;
 observarea semnelor de complicații (tromboflebite, ruperea varicelor);
 pregătiri preoperatorii, îngrijiri postoperatorii pentru pacientul cu intervenție
chirurgicală;
 educația pacientului în evitarea ortostatismului prelungit, ciorapi elastici, alternarea
perioadelor de activitate cu perioade de repaus, masajul membrelor, mers pe jos,
combaterea obezității.

2.Lipotimia-definitie, Proteina C reactiva

Lipotemia – definitie - denumită uzual leșin, este o pierdere parțială a stării de conștiență
de scurtă durată, ca urmare a unei insuficiențe circulatorii cerebrale, cu păstrarea
funcțiilor vitale. Pierderea completă a cunoștinței apare în sincopă.

Proteina C reactiva

 Proteina C reactivă este o proteină serică produsă de ficat care apare în sânge în
faza acută a inflamațiilor (“proteină de fază acută”). Este numită și PCR sau CRP
( “C reactive protein”).
 Proteina C reactivă (PCR) este o proteină utilă în diagnosticarea multor boli. PCR
este un indicator urmărit și analizat în evoluția bolilor deoarece concentrațiile sale
cresc odată cu existența unor inflamații din corp. PCR este un indicator mai
sensibil şi mai prompt decât VSH.
 PCR este o proteină clasică de fază acută a inflamației, care apare cu răspuns rapid
la bolnavii cu diferite inflamații (infecții microbiene, reumatism, infarct
miocardic, tumori, etc).
 Inflamația poate să fie de natură infecțioasă (agent patogen din mediul extern) sau
autoimună (boli în care corpul nu mai recunoaște structurile proprii, producând
anticorpi împotriva acestora).
 BILETUL 28

1. Palpitatiile
Definitie : Palpitatiile sunt batai ale inimii resimtite de bolnav ca senzatii naplacute,
suparatoare, sub forma unor lovituri repetate in regiunea precordiala. In mod normal,
activitatea inimii nu este perceputa.

2. Problemele de ingrijire ale pacientului cu varice

 Disconfort: -durere (dureri accentuate in ortostatism )
 Alterarea perfuziei tisulare: -staza venoasa
 Potential de complicatii: -ruperea peretilor venosi
 Potential de alterare a imaginii corporale: -cordoanele venoase vizibile