Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ADECVATĂ
Cuprins
Independență în satisfacerea nevoii
Pulsul
Factorii care influenţează pulsul
Manifestările de independenţă
Tensiunea arterială
Factorii care influenţează tensiunea arterială
Manifestări de independenţă
Intervenţiile asistentei medicale pentru menţinerea independenţei circulaţiei sanguine
Dependență în satisfacerea nevoii
Modificări de frecvenţă a pulsului
Modificări de amplitudine (volum) al pulsului
Modificări de tensiune a pulsului
Modificări de celeritate
Modificări de ritm al pulsului
Modificări ale tensiunii arteriale
Intervenţiile asistentei medicale – pacientul cu circulaţie inadecvată
Hipertensiunea arterială
Hipotensiunea arterială
Condiția socială
– mediul ambiant – prin concentraţia în oxigen a aerului inspirat, influenţează
frecvenţa pulsului.
Manifestările de independenţă
Frecvenţa
– reprezintă numărul de pulsaţii pe minut.
Nevoia de a respira
Egalitatea
– se refera la caracteristicile pulsului radial interpretate prin comparatie la ambele
membre.
Coloraţia tegumentelor
– coloraţie roz a tegumentelor inclusiv a extremităţilor;
– tegumentele sunt calde.
Tensiunea arterială
Reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant asupra pereţilor arteriali.
Nevoia de a elimina
Nevoia de a comunica
Cauze:
• tromboza/stenoza vaselor arteriale;
• afectarea elasticitatii vaselor arteriale (arterioscleroza vasculară determină puls
tard);
• afecţiuni cardiace: puls „celer et altus” cu undă rapidă: insuficienţa aortică, sindrom
hiperchinetic.
Modificări de ritm al pulsului
– puls aritmic = pauze inegale între pulsaţii;
– puls dicrot = se percep două pulsaţii, una puternică şi alta slabă, urmată de pauză;
– puls inegal inechidistant şi inechipotent în fibrilaţia artrială;
– puls bigeminat: a doua undă apare la un interval mai scurt şi de amplitudine mai
mică – extrasistolie şa.
Modificări ale tensiunii arteriale
– hipertensiune arterială = creşterea valorilor T.A. peste valorile normale;
– hipotensiune arterială = scăderea valorilor T.A. sub valorile normale;
– modificări ale T.A. diferenţiale = variaţiile T.A. max. şi T.A. min. nu se fac paralel;
– T.A. diferită la segmente simetrice (braţ stâng, drept).
Deficitul de puls
– desemneaza diferenta dintre frecventa ventriculara si numarul pulsatiilor radiale;
– se intalneste in fibrilatia atriala cu frecventa ventriculara rapida, cand nu toate
contractiile cardiace sunt eficiete, unele neputandu-se transmite la periferie.
Hipoxemie
– scăderea cantităţii de oxigen din sânge.
Hipoxie – diminuarea cantităţii de oxigen în ţesuturi.
Edeme – acumulare de lichid seros in tesuturi.
Varice – dilatari ale venelor supericiale.
Hemoroizi – dilatarea plexurilor nervoase anale si din partea inferioara a rectului cu
aparitia de fenomene inflamatorii si trombotice.
Durere – precordiala, in afectiuni ale arterelor si venelor.
Claudicatie intermitenta – durerea (de tipul crampelor) resimtita la nivelul membrelor
(mai frecvent la nivelul gambelor).
Parestezii
– furnicături şi amorţeli la nivelul degetelor.
Intervenţiile asistentei medicale – pacientul cu
circulaţie inadecvată
Elemente de supraveghere si interventii specifice
Obiectivele vizeaza:
• pacientul sa prezinte circulatie adecvata;
• pacientul sa fie echilibrat psihic;
• pacientul sa exprime disparitia durerii;
• sa fie prevenite complicatiilor imediate si tardive ale pacientului;
• sa fie promovate confortului fizic si psihic al pacientului;
• sa fie asigurat un aport nutritional adecvat;
• sa fie combatute infectiile;
• sa fie favorizate circulatia arteriala, venoasa;
Interventiile autonome si delegate ale asistentului medical
• Asigura pacientului un maxim de confort fizic si psihic.
• Explica pacientului necesitatea repausului la pat.
• Supravegheaza functia respiratorie si circulatorie pentru asigurarea unei bune
oxigenari.
• Invata pacientul:
– sa intrerupa consumul de alcool si tutun;
– sa aiba alimentatie usor digerabila bogata in fructe, zarzavaturi, sa asigure un aport
caloric corespunzator nevoilor reale si sa cuprinda toti compusii principali ai
alimentatiei, inclusiv vitamine si saruri minerale;
– sa reduca grasimile si clorura de sodiu din alimentatie;
– sa evite frigul, umezeala, stresul psihic;
• Supravegheaza functiilor vitale si a starii mentale, notarea functiilor vitale in foaia de
temperatura.
• Ajuta pacientul in satisfacerea nevoilor fundamentale.
• Aplica tehnicii de favorizare a circulatiei: exercitii active, pasive, masaje,
mobilizari.
• Pregateste pacientul pentru examinari radiologice, explorari functionale, etc..
• Recolteaza produse biologice pentru examinari de laborator.
• Efectueaza bilantul hidric.
• Administreaza medicatia prescrisa: tonice cardiace, antiaritmice, diuretice,
vasodilatatoare, hipotensoare, antianginoase, anticoagulante.
• Urmareste efectul medicamentelor.
• Pregateste preoperator, acorda ingrijiri postoperatorii pentru pacientul cu interventie
chirurgicala.
• Educa pacientul privind prevenirea recidivelor.
• Aplica masuri de prevenire a efectelor imobilizarii.
• Informeaza pacientul asupra stadiului bolii sale, asupra gradului de efort pe care
poate sa-l depuna, asupra importantei continuarii tratamentului medicamentos si
asupra modului de viata pe care va trebui sa-l urmeze dupa examinare.
Nevoia de a învața
Hipertensiunea arterială
• hipertensiunea arterială este un sindrom clinic;
• reprezintă creşterea valorilor tensionale peste 140 mm Hg pentru tensiunea sistolică
şi peste 90 mm Hg pentru tensiunea diastolica, indiferent daca numai una dintre
valori este crescuta;
• manifestari pentru urgenta hipertensivă sunt:
– durere toracică, dispnee, cefalee, redoare de ceafă;
– vărsături exacerbate, stare confuzională, crize comiţiale.
• hipertensiunea arterială reprezintă un important semn în afecţiuni:
– cerebro-vasculare, renale,.endocrine, etc.
• asistenta medicală trebuie să cunoască urgenţa datorată valorile tensionale crescute
ce trebuiesc prompt scăzute existând riscul de: edem pulmonar acut, edem cerebro-
meningeal, hemoragie meningeală sau cerebrală.
Hipotensiunea arterială
• hipotensiunea arterială este un sindrom clinic;
• reprezintă scăderea valorilor tensionale sub 100 mm Hg pentru tensiunea sistolică si
sub 65 mm Hg pentru tensiunea diastolică;
• forţa de contracţie a inimii este diminuată;
• pereţii vasculari prezintă relaxare crescută;
• hipotensiunea arterială reprezintă un important semn în afecţiuni: valvulare
stabilizate, endocardite, miocardite, tulburări endocrine, hemoragii, dezechilibru
hidroelectrolitic (diaree, vărsături);
• hipotensiunea arteriala cronica nu este grava. Problemele reale apar cand tensiunea
scade brusc si creierul este privat de fluxul sanguin necesar oxigenarii sale. Apare de
obicei la ridicarea brusca in pozitie ortostatica din pozitie de decubit sau semisezand.
Este cunoscuta sub numele de hipotensiune posturala, hipotensiune ortostatica sau
hipotensiune ortostatica mediata neuronal.