CURS NR.

8
Sef lucrari Dr. Ganea Doina
Spitalul Judetean de Urgenta “Sf. Ioan cel Nou”
Suceava
 CIRCULATIA
 
DEFINITIE :

• Circulatia este functia prin care se realizeaza miscarea sangelui in interiorul

vaselor sanguine , care are drept scop transportul substantelor nutritive si
a oxigenului la tesuturi , dar si transportul produsilor de catabolism de la
tesuturi la organele excretoare.

• Un rol important il detin sangele si limfa , cuprinse in sistemul circulator , si

inima in conditii de integritate anatomica si functionala.

• Asistenta medicala supravegheaza circulatia prin urmarirea pulsului si a

tensiunii arteriale.
I.INDEPENDENTA IN SATISFACEREA CIRCULATIEI
•PULSUL
- reprezinta expansiunea ritmica a arterelor , care se comprima pe un
plan osos si este sincrona cu sistola ventriculara. Pulsul ia nastere din
conflictul dintre sangele existent in sistemul arterial si cel impins in timpul
sistolei.Acest conflict se exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterei.
Factorii care influenteaza pulsul
 
•Factori biologici:
-varsta – la copilul mic , frecventa este mai crescuta decat la adult ; de
asemenea , la varstnici
- inaltimea corporala - persoanele mai scunde au frecventa pulsului mai
mare decat a celor inalte
Factorii care influenteaza pulsul

- somnul – frecventa pulsului in timpul somnului este cea mai redusa

- alimentatia – in timpul digestiei , frecventa pulsului creste
- efortul fizic – determina cresterea frecventei pulsului care scade dupa
incentarea efortului
 
Factori psihologici :
- emotiile
- plansul
- mania
Toate acestea produc cresterea frecventei pulsului
 
Factori sociali :
- mediul ambiant – prin concentratia in oxigen a aerului inspirat ,
influenteaza frecventa pulsului
Manifestarile de independenta

Frecventa – reprezinta numarul de pulsatii pe minut

- la nou nascut – 130-140 pulsatii/minut
- la copil mic – 100-120 pulsatii/minut
- la 10 ani – 90-100 pulsatii / minut
- la adult – 60-80 pulsatii/minut
- varstnic – peste 80-90 pulsatii/minut
 
Sfigmograma
- anacrota
- catacrota
- inflexiune dicrota
• Ritm
-pauzele dintre pulsatii sunt egale, pulsul este ritmic
 
• Amplitudine ( volum)
- este determinata de cantitatea de sange existenta in vase
- este mai mare cu cat vasele sunt mai aproape de inima
- la arterele simetrice, volumul pulsului este egal
 
• Tensiunea pulsului
- este derminata de forta necesara in comprimarea arterei , pentru ca unda pulsatila sa
dispara

• Celeritatea
- reprezinta viteza de ridicare si coborare a undei pulsatile
 
• Coloratia tegumentelor
- coloratia roz a tegumentelor inclusiv a extremitatilor
- tegumentele sunt calde
 
TENSIUNEA ARTERIALA
 
Reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor
arteriali.

Factori care determina tensiunea arteriala:

- debitul cardiac
- forta de contractie a inimii
- elasticitatea si calibrul vaselor
- vascozitatea sangelui

Tensiunea scade de la centru spre periferie.

 Factori care influenteaza tensiunea arteriala
 
 
Factori biologici
- varsta – tensiunea este mai mica la copil si creste pe masura ce inainteaza in varsta ; se
stabilizeaza la adult; creste usor la persoana varstnica
- somnul – tensiunea arteriala in timpul somnului este mai mica decat in perioada de veghe
- activitatea- diurna produce o crestere a tensiunii arteriale; de asemenea , efortul fizic
produce cresterea tensiunii arteriale , cu revenirea la valorile initiale dupa incetarea acestui
Factori psihologici

- emotiile : bucuriile , anxietatea determina cresterea tensiunii arteriale

Factori sociologici
- climatul : frigul produce vasoconstrictie , deci si cresterea tensiunii arteriale
- caldura produce vasodilatatie, deci si scaderea tensiunii arteriale
• Manifestari de independenta
 
 
• Tensiunea maxima se obtine in timpul sistolei ventriculare

Varsta T.A max T.A min

1-3 75-90 50-60 mmHg

4-11 90-110 60-65 mmHg

• Tensiunea minima se obtine in timpul diastolei

Varsta T.A max T.A min

12-15 100-120 60-75 mmHg

Adult 115-140 75-90 mmHg

Varstnic peste 150 peste 90 mmHg

• Tensiunea diferentiala reprezinta diferenta T.A max si T.A min

Ex: T.A dif = T.A max 140-T.A min 80 = 60 mmHg

 Interventiile asistentei pentru mentinerea
independentei circulatiei sanguine

Educa pacientul :

- pentru asigurarea conditiilor igienice din incapere ( aerisire)

- sa-si mentina tegumentele curate, integre
- sa aiba o alimentatie echilibrata, fara exces de grasimi , de clorura de sodiu
- sa evite tutunul , consumul exagerat de alcool
- sa evite sedentarismul
- sa poarte imbracaminte lejera sa nu stanjeneasca circulatia
 II. DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII
 
Circulatia inadecvata
 
Surse de dificultate care determina nesatisfacerea nevoii de a avea o buna
circulatie:
 
 
•de ordin fizic – alterarea muschiului cardiac, a peretilor arteriali , venosi; obstructii
arteriale; supraincarcarea inimii
• de ordin psihologic – anxietatea, stressul, situatia de criza
• lipsa cunoasterii – cunostiinte insuficiente despre alimentatia
echilibrata , despre sine , despre altii , despre obiceiurile nesanatoase
Manifestari de dependenta
 
Tegumente modificate
- reci , palide, datorita irigarii insuficiente a pielii
- cianotice – coloratie violacee a unghiilor , buzelor , lobului urechii

Modificari de frecventa a pulsului

- tahicardie = cresterea frecventei pulsului
- bradicardie= scaderea frecventei pulsului
Manifestari de dependenta

Modificari de volum al pulsului

- puls filiform , cu volum foarte redus , abia perceptibil
- puls asimetric- volum diferit al pulsului la artere simetrice

Modificari de ritm al pulsului

- puls aritmic – pauze inegale intre pulsatii
- puls dicrot – se percep doua pulsatii , una puternica si alta slaba , urmata de pauza
Modificari ale tensiunii arteriale

-hipertensiune arteriala = cresterea T.A peste valorile normale

-hipotensiune arteriala = scaderea T.A sub valorile normale
-modificari ale T.A diferentiale = variatiile T.A max si T.A min. nu se fac
paralel
-T.A difera la segmente simetrice ( brat stang, drept)

Hipoxemie – scaderea cantitatii de oxigen din sange

Hipoxie – diminuarea cantitatii de oxigen in tesuturi
 Interventiile asistentei
Pentru ca pacientul sa prezinte circulatie adecvata, asistenta invata pacientul :

• sa intrerupa consumul de tutun , alcool

• sa aiba alimentatie bogata in fructe, zarzavaturi
• sa reduca grasimile si clorura de sodiu din alimentatie
• administreaza medicatia prescrisa : tonice cardiace, antiaritmice, diuretice,
vasodilatatoare, hipotensoare, antiangioase, anticoagulante
• urmareste efectul medicamentelor
• aplica tehnici de favorizarea a circulatiei : exercitii active , pasive , masaje
• pacientul sa fie echilibrat psihic
• informeaza pacientul asupra stadiului bolii sale, asupra gradului de efort pe
care poate sa-l depuna , asupra importantei continuarii tratamentului
medicamentos
 Tehnici de evaluare si ingrijiri asociate nevoii
de a respira si a avea o buna circulatie
 
Functiile vitale includ: respiratia, pulsul, tensiunea arteriala si temperatura. Ele
sunt frecvent utilizate ca indicatori ai starii de sanatate sau de boala.
 
• cand se masoara functiile vitale
• cand intervine o schimbare in starea de sanatate a unei persoane
• cand este admis intr-o unitate spitaliceasca ( la internare, pe toata perioada
spitalizarii si la externare)
• inainte si dupa proceduri invazive de diagnostic
• inainte si dupa interventii chirurgicale
• inainte si dupa administrarea medicamentelor care au efect asupra sistemului
repirator si cardiovascular
• inainte si dupa efectuarea interventiilor de ingrijire care pot influenta functiile
vitale (ex. : mobilizarea pacientilor imobilizati la pat timp indelungat)
Rolul asistentei in masurarea functiilor vitale:

- sa pregateasca material si instrumentar corespunzator si in stare de

functionare
- sa pregateasca pacientul din punct de vedere fizic ( pozitie corespunzatoare
si in acelasi timp comoda pentru pacient)
- sa pregateasca psihic pacientul ( sa explice tehnica, sa-l convinga de
necesitatea efectuarii ei si sa-i solicite cooperarea)
- sa asigure conditii de microclimat care sa nu influenteze functiile vitale
( liniste, temperatura optima, umiditate corespunzatoare)
 - sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale , in functie de sex
si varsta
- sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele
prescrise ( unele modifica functiile vitale)
- sa respecte frecventa de evaluare a functiilor vitale in raport cu
starea pacientului
- sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor vitale
 Observarea si masurarea respiratiei
 
Scop
- evaluarea functiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evolutiei bolii, al
aparitiei unor complicatii si al prognosticului

Elemente de apreciat
- tipul respiratiei
- amplitudinea miscarilor respiratorii
- ritmul
- frecventa

Materiale necesare
- ceas cu secundar
- creion de culoare verde sau pix cu pasta verde
- foaia de termperatura
Interventiile asistentei

- asezarea pacientului in decubit dorsal , fara a explica tehnica ce urmeaza a fi

efectuata
-plasarea manii, cu fata palmara de suprafata toracelui
- numararea inspiratiilor timp de un minut
- consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura ( fiecare linie
orizontala a foii reprezinta doua respiratii)
- unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioara pentru obtinerea curbei
- in alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obtinuta , cat si
caracteristicele respiratiei . Ex.: Rs = 20 respiratii/minut , Rd = 18 respiratii/minut
de amplitudine medie , corespunzatoare , ritm regulat
- aprecierea celorlalte elemente ale functiei respiratorii se face prin simpla observare
a miscarilor respiratorii
Masurarea pulsului

Scop
- evaluarea functiei cardiovasculare

Elemente de apreciat:
- ritmicitatea
- frecventa
- celeritatea
- amplitudinea
Locuri de masurare a pulsului
- temporal
- carotid
- apical
- femural
- radial
- popliteu
- tibial
- pedios

Materiale necesare
- ceas cu secundar
- creion rosu sau pix cu mina rosie
Interventiile asistentei

- pregatirea psihica a pacientului

- asigurarea reapausului fizic si psihic 10-15 minute
- spalarea pe maini
- reperarea arterei
- fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei
- exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelor
- numarea pulsatiilor timp de 1 minut
- consemnarea volorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura , tinand cont ca
fiecare linie orizontala a foii reprezinta patru pulsatii
- unirea valorii prezente cu cea anterioara cu o linie, pentru obtinerea curbei
- consemnarea in alte documente medicale a valorii obtinute si caracteristicilor pulsului
Ex. 18.11.2019 Pd = 80 /minut
Ps = 90 /minut
Puls regulat
Masurarea tensiunii arteriale

Scop
- evaluarea functiei cardiovasculare ( forta de contractie a inimii , rezistenta determinata
de elasticitatea si calibrul vaselor)

Elemente de evaluat
- tensiunea arteriala sistolica ( maxima)
- tensiunea arteriala distolica ( minima)

Materiale sanitare
- aparat pentru masurarea tensiunii arteriale – cu mercur Riva-Rocci, manometru,
oscilometru Pachon,stetoscop biauricular ,tensiometru electronic, tampon de vata, alcool,
crein rosu sau pix cu mina rosie

Metode de determinare
- palpatorie
- ascultatorie
Interventiile asistentei
Pentru metoda ascultatorie:
- pregatirea psihica a pacientului
- asigurarea repausului fizic si psihic timp de 15 minute
- spalarea pe maini
- se aplica manseta pneumatica pe bratul pacientului, sprijinit si in
extensie
- se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala , sub marginea
inferioara a mansetei
- se introduc olivele stetoscopului in urechi
- se pompeaza aer in manseta pneumatica , cu ajutorul perei de cauciuc
pana la disparitia zgomotelor pulsatile
- se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei ,
pana cand se percepe primul zgomot arterial ( care reprezinta valoarea
tensiunii arteriale maxime)
 - se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometrului ,
pentru a putea fi consemnata
- se continua decomprimare , zgomotele arteriale devenind tot mai
puternice
- se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau de acul
manometrului , in momentul in care zgomotele dispar , aceasta reprezentand
tensiunea arteriala minima
- se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu o linie orizontala
de culoare rosie , socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloana de
mercur
- se unesc liniile orizontale cu linii verticale si se hasureaza spatiul rezultat
- in alte documente medicale se inregistreaza cifric
Ex. T.A max – 150 mmHg
Ex. T.A min = 75 mmHg
- se dezinfecteaza olivele stetoscopului si membrana cu alcool
Pentru metoda palpatorie

- determinarea se face prin palparea arterei radiale

- nu se foloseste stetoscopul biauricular
- etapale sunt identice metodei ascultatorie
-are dezavantajul obtinerii unor valori mai mici decat realitatea
,palparea pulsului periferic fiind posibila numai dupa reducerea
accentuata a compresiunii exterioare
https://www.youtube.com/watch?v=8Ga2zbAT4lA
https://www.youtube.com/watch?v=0PzqP0jNfuE
https://www.youtube.com/watch?v=O21t_VFldXU
https://www.youtube.com/watch?v=s23exUN0Wks
https://www.youtube.com/watch?v=MDXoLQYfnmA
1.Referitor la puls sunt adevarate urmatoarele:
(3 RASPUNSURI CORECTE)

A. Reprezinta expansiunea ritmica a venelor;

B. Este sincrona cu diastola ventriculara;
C. Ia nastere din conflictul dintre sangele existent in sistemul arterial si
cel impins in timpul sistolei
D. Este sincron cu sistola ventriculara;
E. Reprezinta expansiunea ritmica a arterelor;
1.Referitor la puls sunt adevarate urmatoarele:

A. Reprezinta expansiunea ritmica a venelor;

B. Este sincrona cu diastola ventriculara;
C. Ia nastere din conflictul dintre sangele existent in sistemul arterial si cel impins
in timpul sistolei
D. Este sincron cu sistola ventriculara;
E. Reprezinta expansiunea ritmica a arterelor;
2. Pulsul este influentat de urmatorii factori cu EXCEPTIA:

A. Varsta
B. Efortul fizic;
C. Tipul de grupa sanguine;
D. Mediul ambiant;
E. Factori economici;
2. Pulsul este influentat de urmatorii factori cu EXCEPTIA:

A. Varsta
B. Efortul fizic;
C. Tipul de grupa sanguine;
D. Rasa;
E. Factori economici;
2. Pulsul este influentat de urmatorii factori cu EXCEPTIA:

A. Varsta
B. Efortul fizic;
C. Tipul de grupa sanguine;
D. Mediul ambiant;
E. Factori economici;
3. Sunt adevarate cu privire la frecventa cardiaca:

A. La varstnic frecventa este 60-70 pulsatii/minut

B. La adult frecventa este 60-80 pulsatii/minut
C. La copil mic frecventa este de 100-120 pulsatii/minut
D. La 10 ani frecventa e de 40-50 batai minut
E. La nou-nascut frecventa e de 130-140 pulsatii/minut
3. Sunt adevarate cu privire la frecventa cardiaca:

A. La varstnic frecventa este 60-70 pulsatii/minut

B. La adult frecventa este 60-80 pulsatii/minut
C. La copil mic frecventa este de 100-120 pulsatii/minut
D. La 10 ani frecventa e de 40-50 batai minut
E. La nou-nascut frecventa e de 130-140 pulsatii/minut
4. Factorii care determina Tensiunea arteriala sunt urmatorii CU
EXCEPTIA

A. Debitul cardiac;
B. Vascozitatea sangelui
C. Somnul
D. Debitul venos;
E. Elasticitatea si calibrul vaselor
4. Factorii care determina tensiunea arteriala sunt urmatorii CU
EXCEPTIA

A. Debitul cardiac;
B. Vascozitatea sangelui
C. Somnul
D. Debitul venos;
E. Plasticitatea elementelor figurate sanguine
5. Factorii care influenteaza tensiunea arteriala sunt urmatorii:

A. Cantitatea de lichide ingerate in 24 de ore;

B. Varsta;
C. Cantitatea de glucide ingerate in 24 ore;
D. Consumul de lichide;
E. Depozitele de vitamina E din organism
5. Factorii care influenteaza tensiunea arteriala sunt urmatorii:

A. Cantitatea de lichide ingerate in 24 de ore;

B. Varsta;
C. Cantitatea de glucide ingerate in 24 ore;
D. Consumul de lichide;
E. Depozitele de vitamina E din organism
6. Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei circulatiei
sanguine sunt urmatoarele:

A. Sa evite sedentarismul;
B. Sa evite tutunul, consumul exagerat de alcool;
C. Sa efectueze efort fizic intens regulat;
D. Sa aiba o alimentatie fara exces de clorura de sodiu;
E. Sa consume grasimi saturate;
6. Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei circulatiei
sanguine sunt urmatoarele:

A. Sa evite sedentarismul;
B. Sa evite tutunul, consumul exagerat de alcool;
C. Sa efectueze efort fizic intens regulat;
D. Sa aiba o alimentatie fara exces de clorura de sodiu;
E. Sa nu consume grasimi nesaturate;