Fiziologie si fiziopatologie

Fiziologie si fiziopatologie
- Primele 7 saptamani – laboratoare
- Urmatoarele 7 saptamani – cursuri

Examen
- Practic – grile (40%)
- Teoretic – grile (60%)
Fiziologie si fiziopatologie – Bibliografie
1. Sabau M. Fiziologia inimii: implicatii in explorarea functionala. University Press Targu­Mures. 1999
2. Adriana Habor­, Fiziologia digestiei, University Press Targu­Murers, 2005, ISBN:973­7788­16­8.
3. Sabau M., Fiziologia sangelui si a respiratiei, University Press Targu­Murers, 2006
4. Haulica I., Fiziologie umana, Editura Medicala Bucuresti, 2007.
5. Guyton A.C.­Human, Physiology and Mechanisms of Disease, 5th.edition, W.B. Saunders Company,
Philadelphia, 1996.
6. Guyton A.C.­, Tratat de Fiziologie a omului, Editura CALLISTO, 2007, editia in limba romana Dan
Dobreanu, ­Fiziologia inimii, University Press,2007
Fiziologia
= studiul functiilor mecanice, fizice si biochimice ale organismelor vii
= studiul mecanismelor din spatele functiilor principale ale organismelor vii:
• Nutritie (digestia, respiratia, circulatia, excretia)
• Locomotie
• Reproducere

Fiziopatologia
= ramura a medicinei care studiaza mecanismul din spatele aparitiei si evolutiei unei boli
Teme de curs

• Fiziologia sangelui
• Fiziologia sistemului imunitar
• Fiziologia aparatului respirator
• Fiziologia sistemului cardiovascular
• Fiziologia sistemului excretor
• Fiziologia sistemului digestiv
• Fiziologia glandelor endocrine
• Fiziologia sistemului nervos
• Fiziologia sistemului muscular si osos
• Fiziologia analizatorilor
Teme de curs

• Fiziologia sangelui
• Fiziologia sistemului imunitar
• Fiziologia aparatului respirator
• Fiziologia sistemului cardiovascular
• Fiziologia sistemului excretor
• Fiziologia sistemului digestiv
• Fiziologia glandelor endocrine
• Fiziologia sistemului nervos
• Fiziologia sistemului muscular si osos
• Fiziologia analizatorilor
Fiziologia
sangelui
Obiective

• Principii generale ale fiziologiei sangelui

• Compozitia sangelui
• Functiile sangelui
• Hematiile
• Trombocitele
• Fiziologia hemostazei si a coagularii sangelui
• Leucocitele
• Fiziologia sistemului imunitar
Principii generale ale fiziologiei sangelui

Sangele
Lichid complex care circula permanent in organism prin intermediul sistemului cardiovascular
Esential pentru functiile vitale ale celulelor – asigura aportul de oxigen si substante nutritive
Principii generale ale fiziologiei sangelui

Functiile sangelui
Rol esential in homeostazie, prin multitudinea de functii:
• Functia circulatorie – mentinerea si reglarea presiunii arteriale
• Functia respiratorie – transportul gazelor respiratorii
• Functia excretorie – transporta produsii de catabolism toxici spre eliminare (ex. Uree, acid uric,
compusi cetonici…)
• Functia nutritiva – transportul substantelor nutritive
• Functia de mentinere a echilibrului hidroelectrolitic – singura posibilitate de comunicare a mediului
intern cu exteriorul
• Functia de termoreglare – mentinerea temperaturii constante a organismului
• Functia de aparare – imunitatea asigurata de leucocite
• Functia de reglare a principalelor functii ale organismului
• Asigurarea unitatii organismului
Principii generale ale fiziologiei sangelui

Proprietatile fizico-chimice ale sangelui

• Volemia
 5.5L sange in medie in organismul adult
 In repaus – 40-45% din masa sanguina se afla in viscere si plexuri subpapilare unde circula lent  volum
stagnant/de rezerva
Principii generale ale fiziologiei sangelui

Proprietatile fizico-chimice ale sangelui

• Volemia
Variatii fiziologice ale volemiei
 Sex - la barbati volemia cu 10% mai mare fata de femei (mai multe hematii)
 Efort fizic (mobilizarea sangelui stagnant)
 Temperatura crescuta
 Altitudine
 Emotii puternice
 A doua jumatate a sarcinii
 Ingestie masiva de apa si saruri minerale
 Transfuzii rapide
Variatii patologice ale volemiei
 Hipervolemii – policitemie vera, ciroza hepatica, leucemii
 Hipovolemii – varsaturi, diaree severa, arsuri, anemii severe
Principii generale ale fiziologiei sangelui

Proprietatile fizico-chimice ale sangelui

• Culoarea
 Data de hemoglobina
 Sange arterial – rosu aprins (concentratie crescuta de oxiHb)
 Sange venos – rosu inchis (concentratie scazuta de oxiHb)
• Densitatea
 Depinde de cantitatea si densitatea substantelor solvite si de numarul de elemente figurate
 Valori normale: 1061g/l barbati, 1057g/l femei; 1027g/l densitatea plasmei
 Variaza fiziologic in cazul ingestiei sau pierderii de lichide
 Patologic – creste in cazul deshidratarii, poliglobuliilor, leucemiilor; scade in cazul bolilor hepatice sau renale
(hipoproteinemie), anemiilor
• Temperatura
 Normala – 37.7-38C
• Vascozitatea
 Influenteaza rezistenta periferica  influenteaza TA
 Scade in anemii, hemoragii
 Creste in poliglobulii, leucemii
Principii generale ale fiziologiei sangelui

Compozitia sangelui
• Plasma (~60%)
 Apa (90%)
 Substante organice (proteine, lipide, glucide, hormoni, produsi de catabolism – eg. Uree, acid uric)
 Substante anorganice (electroliti - eg. Na+, K+, Ca2+, Mg2+, Cl-)

• Elemente figurate / Celule (~40%)

 Hematii / Globule rosii / Eritrocite
 Leucocite / Globule albe
 Trombocite / Plachete sanguine
Principii generale ale fiziologiei sangelui

Compozitia sangelui
• Plasma (~60%)
 Apa (90%)
 Substante organice (proteine, lipide, glucide, hormoni, produsi de catabolism – eg. Uree, acid uric)
 Substante anorganice (electroliti - eg. Na+, K+, Ca2+, Mg2+, Cl-)

• Elemente figurate / Celule (~40%)

 Hematii / Globule rosii / Eritrocite
 Leucocite / Globule albe
 Trombocite / Plachete sanguine
Principii generale ale fiziologiei sangelui

Compozitia plasmei
• Apa (90%)
• Reziduuri uscate (10%)
 Substante organice
 Substante anorganice
Principii generale ale fiziologiei sangelui

Compozitia plasmei - Substante organice

Azotate Proteice Albumine
Globuline
Fibrinogen
Neproteice Uree
Amoniac
Acid uric
Creatina
Creatinina
Neazotate Glucide Glucoza
Acid lactic
Acid oxalic
Lipide Gliceride
Acizi grasi
Colesterol
Alcool
Principii generale ale fiziologiei sangelui

Compozitia plasmei – Substante anorganice

Cationi Na+, K+, Ca2+, Mg2+
Anioni Cl-, HCO3-, PO43-
Principii generale ale fiziologiei sangelui

Compozitia plasmei
Substante organice
• Serumalbuminele – cele mai abundente proteine plasmatice; asigura presiunea osmotica a plasmei
• Globuline – ex. Imunoglobuline cu rol in imunitate
• Fibrinogen – sintetizat in ficat, rol esential in hemostaza

Substante anorganice – concentratie exprimata in miliechivalenti la litru (mEq/l)

• Na+ – in principal in lichidul extracelular; influxul de Na + in celula  aparitia potentialului de actiune
• K+ – principalul cation intracelular; responsabil pentru potentialul membranar de repaus si pentru
repolarizare
• Ca2+ – in forma libera sau legat de proteine
• Mg2+ – predomina intracelular, rol important in activitatea enzimatica
• Cl- – anionul cel mai important al plasmei si al lichidelor extracelulare
Principii generale ale fiziologiei sangelui

Echilibrul acido-bazic, reactia sangelui

• Plasma = solutie apoasa de baze si acizi care disociaza  eliberare de hidrogen si hidroxil
• pH-ul sangelui – 7.4 (7.3-7.42)  usoara alcalinitate
• Variatii patologice
 Acidoza – gazoasa (acumularea de CO2 in circulatie – afectiuni respiratorii), negazoasa (eliminarea
excesiva de bicarbonat (transpiratii profuse, varsaturi, diaree, insuficienta renala)
 Alcaloza – gazoasa (eliminare excesiva de CO2 – hiperventilatie), negazoasa (metabolica – aport excesiv
de substante alcaline in alimente – regim vegetarian)
Principii generale ale fiziologiei sangelui

Compozitia sangelui
• Plasma (~60%)
 Apa (90%)
 Substante organice (proteine, lipide, glucide, hormoni, produsi de catabolism – eg. Uree, acid uric)
 Substante anorganice (electroliti - eg. Na+, K+, Ca2+, Mg2+, Cl-)

• Elemente figurate / Celule (~40%)

 Hematii / Globule rosii / Eritrocite
 Leucocite / Globule albe
 Trombocite / Plachete sanguine
 Principii generale ale fiziologiei sangelui

Plasma cu trombocite

Leucocite
Hematii
Frotiu de sange periferic - Giemsa
Eozenofila

Neutrofila
Monocita
Hematie
Trombocit

Limfocita

Bazofila
Hematiile/Globulele rosii/Eritrocitele
• Considerate cele mai simple celule din organismul uman
• Formate prin procesul de hematopoieza/eritropoieza, sub actiunea
eritropoietinei (secretata de rinichi si ficat)

Celula stem hematopoietica

Linie eritrocitara

Eritroblast

Eritrocit

• Distruse prin hemoliza in splina, ficat, circulatia generala

Hematiile/Globulele rosii/Eritrocitele
• Perioada de viata: 120 zile
• Anucleate atunci cand ajung in circulatie
• Cele mai numeroase celule sanguine: 4-5 milioane/mm 3
• Forma discoidala, biconcava
• Importanta biconcavitatii – suprafata de schimb maxima si rezistenta la
variatiile de presiune osmotica
• Diametru: 7.8um
• Plasticitate
 Capacitatea de a se deforma pentru a trece prin vasele de sange
cu diametru mic (capilare), revenind ulterior la forma initiala
 Crescuta la hematiile tinere
Hematiile/Globulele rosii/Eritrocitele
VSH – viteza de sedimentare a hematiilor
• Sangele recoltat in anticoagulant, lasat in repaus  elementele figurate se
sedimenteaza pe fundul eprubetei cu o viteza ce poate fi determinata
• 3 faze:
 Faza initiala – viteza creste treptata, pe masura ce hematiile se aduna
in agregate mari (fisicuri, rulouri)
 Faza de decantare – viteza de coborare e maxima si constanta,
corespunzand sedimentarii rapide a rulourilor formate
 Faza de coborare lenta (sinereza) – viteza de coborare scade treptat,
ajungand la 0
• Depinde de:
 Formarea agregatelor de hematii in forma de rulou – factori plasmatici
si globulari  VSH creste cand sunt crescute globulinele serice (infectii
acute si cronice, boli hepatice), scade cand cresc albuminele serice
 Sedimentarea agregatelor formate
Hematiile/Globulele rosii/Eritrocitele

Hematii
Valori normale Nou-nascut: 5-6 milioane/mm3
Barbat: 4.5-5 milioane/mm3
Femeie: 4.2-4.5 milioane/mm3
Valori crescute Eritrocitoza/Poliglobulie
- Hipoxie
- Policitomie vera
- Efort fizic moderat
- Altitudine
- Deshidratare
Valori scazute Eritropenie/Anemie
- Efort fizic excesiv
- Hemoragie
- Anemie hemolitica
- Hemodilutie
- Conditii de presiune atmosferica ridicata
(hiperbarism) – scafandri, mineri
Hematiile/Globulele rosii/Eritrocitele
• Functie principala: transportul gazelor respiratorii (O2, CO2)
• Functia indeplinita cu ajutorul hemoglobinei
Hemoglobina (Hb)

• Principala proteina din hematii

• Hemoproteina – formata dintr-o componenta proteica (globina – 96%)
si o grupare prostetica (hem – 4%)  proteina conjugata
• Tetramer - 2 perechi de lanturi polipeptidice (globine) + 4 grupari hem
• Gruparea hem – metaloporfirina in care se gaseste Fe  asocierea Hemoglobina
cu O2, CO2; responsabila de pigmentul rosu
Clasificarea Hb din punct de vedere structural:
• HbA – forma predominanta
• HbF – hemoglobina fetala, 80% din Hb nou-nascutului insa scade sub 1%
pana la varsta de un an
Forme patologice: hemoglobinopatii
• Cantitative
• Calitative – HbS  siclemie (eritrocite in forma de secera) (
https://www.youtube.com/watch?v=iTm7jHIZAic)
Hem
Hemoglobina (Hb)

• Se poate gasi in urmatoarele forme:

 Oxihemoglobina (88-98%) - Hb+O2
 Carbaminohemoglobina/Carbohemoglobina (2-12%) – Hb+CO2
 Carboxihemoglobina – patologic; Hb+CO; afinitatea Hb pentru CO de
200 ori mai mare decat pentru O2; poate aparea in intoxicatia cu CO Hemoglobina
 Methemoglobina – patologic; Fe3+ in loc de Fe2+ in hem; capacitate
redusa de a transporta O2; poate aparea in prezenta unor substante
toxice sau a unor boli genetice
 Hemoglobina redusa (Hbb) – valori mari in cianoza

Hem
Hemoglobina (Hb)

Valori normale:
• Adulti – barbati: 14-18g/dl sange
• Adulti – femei: 12-16g/dl sange
• Nou-nascuti: 18-27g/dl sange (deoarece si nr. hematiilor este crescut)
Hemoglobina

Valori crescute:
• Fiziologic – altitudine, varsta, effort
• Patologic – Policitemie vera

Valori scazute:
• Hemoragii, anemii (se considera si nr. hematiilor si hematocritul)

Hem
Grupele sanguine

• Cele mai importante – sistemul ABO si Rh

• Depind de prezenta unor aglutinogene/antigene pe suprafata hematiilor
• Aglutinogene: A, B  sistemul ABO; D  sistemul Rh
• Aglutinine (anticorpi impotriva aglutinogenelor): α (anti-A), β (anti-B)

Grupa Aglutinogene Aglutinine Frecventa Compatibilitate Compatibilitate primire

sanguina donare
O (I) - α, β 36% O, A, B, AB O
(donator universal)
A (II) A β 41% A, AB O, A
B (III) B α 16% B, AB O, B
AB (IV) A, B - 7% AB O, A, B, AB
(primitor universal)
Determinarea grupelor sanguine

Importanta:
• Stabilirea compatibilitatii intre sangele unui donator si sangele unui primitor
• Esentiala pentru realizarea transfuziilor de sange
Sange izogrup daca transfuzia >10% din volumul total de sange

Grupa Aglutinogene Aglutinine Frecventa Compatibilitate Compatibilitate primire

sanguina donare
O (I) - α, β 36% O, A, B, AB O
(donator universal)
A (II) A β 41% A, AB O, A
B (III) B α 16% B, AB O, B
AB (IV) A, B - 7% AB O, A, B, AB
(primitor universal)
Principii generale ale fiziologiei sangelui

Trombocitele / Plachetele sanguine

• Formate prin procesul de trombopoieza, sub actiunea trombopoietinei
• Perioada de viata: 8 zile

Celula stem hematopoietica

Megacarioblast

Megacariocit

Trombocit
Principii generale ale fiziologiei sangelui

Trombocitele / Plachetele sanguine

• Anucleate
• Diametru: 1-3um
• Numar: 150 000 - 450 000/mm3
• Inactive – forma sferica
• Active – forma stelata
• Functie principala: oprirea sangerarii (hemostaza) prin formarea dopului plachetar

Activare
Principii generale ale fiziologiei sangelui

Trombocitele / Plachetele sanguine

Trombocite
Valori normale 150 000-450 000/mm3
Valori crescute Trombocitoza
- Inflamatii
- Boli mieloproliferative
Valori scazute Trombocitopenie
- Trombocitopenie
imuna
- Purpura trombotica
trombocitopenica
- Splenomegalie
Principiile coagularii si ale hemostazei

Hemostaza = mecanismul de oprire a hemoragiei ce survine in urma lezarii unui vas de sange
• Suma de fenomene interdependente, suprapuse in timp
• Are mai multe etape/timpi:

 Timp parietal/Reactia vasculara – constrictia vasului lezat, reducand hemoragia

 Timp trombocitar – aderarea, agregarea si secretia plachetara  formarea dopului plachetar
 Timp plasmatic – coagularea sangelui  formarea cheagului
 Hemostaza definitiva – fibrinoliza  distrugerea cheagului
Principiile coagularii si ale hemostazei

Timpul parietal/Reactia vasculara

• Ansamblul fenomenelor prin care lumenul vasului lezat se micsoreaza, reducand sau chiar oprind
pe moment hemoragia
• Reprezentat in principal de spasmul musculaturii vasculare – reflex sau miogen  vasoconstrictie
• Serotonina, adrenalina, noradrenalina  vasoconstrictie prelungita
• Cu cat leziunea e mai intinsa, cu atat spasmul e mai puternic  hemoragie initiala mai mica in
leziunile prin zdrobire decat in leziunile prin taiere
• Favorizat si de actiunea compresiva a edemului tisular format in zona lezata
Principiile coagularii si ale hemostazei

Timpul trombocitar
• Ansamblul fenomenelor prin care se formeaza trombusul alb trombocitar, care inchide mai ferm
vasul deja contractat
• Trombusul se formeaza prin aderarea trombocitelor pe peretele vascular lezat si agregarea lor
ulterioara
Principiile coagularii si ale hemostazei

Timpul trombocitar
• Aderarea trombocitelor:
 In urma lezarii vasului de sange este expus colagen
 Acesta capteaza factorul Von Willebrand din plasma
 Trombocitele adera de acest factor si de colagen
 Trombocitele devin active, isi schimba forma si secreta ADP
Principiile coagularii si ale hemostazei

Timpul trombocitar
• Agregarea trombocitelor – se desfasoara in 3 faze
 Agregarea provizorie / Val primar – fenomenul de fixarea a trombocitelor intre ele  trombus
partial permeabil
 Remisiunea - trombocitele sufera o contractie centripeta si expulzeaza produsi de secretie in
spatiile canaliculare din trombus
 Agregarea definitive / Metamorfoza vascoasa – trombocitele emit pseudopode, se umfla si
fuzioneaza definitiv  trombus trombocitar etans
Principiile coagularii si ale hemostazei

Timpul plasmatic
• Ansamblul fenomenelor de coagulare ce se desfasoara in decurs de 3-5 minute de la producerea
leziunii
• Se finalizeaza cu formarea trombusului de fibrina, care se retracta ulterior, asigurand inchiderea de
durata a vasului
Principiile coagularii si ale hemostazei

Hemostaza definitiva
• Apare dupa aproximativ 7 zile, cand trombusul de fibrina este distrus prin procese de fibrinoliza
asociate cu actiunea macrofagelor tisulare
Principiile coagularii si ale hemostazei

Perete vascular cu celule endoteliale

Factor von Willebrand

Trombocite

Colagen
Principiile coagularii si ale hemostazei

Perete vascular lezat

Principiile coagularii si ale hemostazei

Trombocite inactive
Principiile coagularii si ale hemostazei

Trombocite active  dop plachetar

Principiile coagularii si ale hemostazei

Cascada coagularii

Fibrina  Cheag de sange

https://www.youtube.com/watch?v=R8JMfbYW2p4
Principiile coagularii si ale hemostazei

Coagularea
• Proces enzimatic complex, prin care fibrinogenul din plasma se transforma intr-o retea de fibrina, in
ochiurile careia se fixeaza elementele figurate ale sangelui

Factori procoagulanti Factori anticoagulanti

Principiile coagularii si ale hemostazei

Coagularea
• Proces enzimatic complex, prin care fibrinogenul din plasma se transforma intr-o retea de fibrina, in
ochiurile careia se fixeaza elementele figurate ale sangelui

TROMBOZA

Factori anticoagulanti

Factori procoagulanti
Principiile coagularii si ale hemostazei

Coagularea
• Proces enzimatic complex, prin care fibrinogenul din plasma se transforma intr-o retea de fibrina, in
ochiurile careia se fixeaza elementele figurate ale sangelui

HEMORAGIE

Factori procoagulanti

Factori anticoagulanti
Principiile coagularii si ale hemostazei

Coagularea
• Proces enzimatic complex, prin care fibrinogenul din plasma se transforma intr-o retea de fibrina, in
ochiurile careia se fixeaza elementele figurate ale sangelui

Antitrombina III
Trombomodulina
Proteina C activata
FI - FXII Inhibitorul caii factorului tisular
Factori procoagulanti Factori anticoagulanti
Principiile coagularii si ale hemostazei

Coagularea
• Proces enzimatic complex, prin care fibrinogenul din plasma se transforma intr-o retea de fibrina, in
ochiurile careia se fixeaza elementele figurate ale sangelui
• Se produce in 3 faze
 Faza I – formarea tromboplastinei (4-8 min)

Ca2+
factori plasmatici, trombocitari, tisulari TROMBOPLASTINA

 Faza II – formarea trombinei (10s)

Tromboplastina
protrombina TROMBINA
Ca2+, vit. K

 Faza III – formarea fibrinei insolubile (1-2s)

Trombina

fibrinogen solubil FIBRINA INSOLUBILA

Principiile coagularii si ale hemostazei

Coagularea - Factorii de coagulare (numerotati in ordinea descoperirii)

• Factorul I – fibrinogenul – proteina plasmatica, sintetizata in ficat si megacariocite
• Factorul II – protrombina – precursorul trombinei, sintetizata in ficat in prezenta vit. K
• Factorul III – tromboplastina tisulara sau extrinseca – eliberat prin traumatizarea tesuturilor
• Factorul IV – reprezentat de ionii de Ca2+
• Factorul V
• Factorul VI – FVa
• Factorul VII – formeaza un complex cu tromboplastina tisulara in calea extrinseca a coagularii
• Factorul VIII – Factorul antihemofilic A; deficienta de FVIII  hemofilia A; rol in activarea FX
• Factorul IX – Factorul antihemofilic B; deficienta de FIX  hemofilia B
• Factorul X – factor Stuart-Power - activarea sa reprezinta calea finala comuna in calea extrinseca si intrinseca a
coagularii
• Factorul XI – implicat in mecanismul intrinsec al coagularii
• Factorul XII – factorul Hageman – factor de declansare a caii intrinseci a coagularii; activarea sa poate fi declansata de
mai multi factori – contactul cu suprafete rugoase, electronegative, prezenta acizilor grasi liberi
• Factorul XIII – fibrinaza, factor stabilizator al fibrinei; ajuta la polimerizarea retelei de fibrina
Principiile coagularii si ale hemostazei

Coagularea - Factorii de coagulare (numerotati in ordinea descoperirii)

• Factorii II, VII, IX, X necesita prezenta vit. K pentru sintetizare
 vit. K ajuta la coagularea sangelui
 antagonisti ai vit. K au efect anticoagulant (Warfarin)

• Formarea fibrinei se realizeaza in 3 faze:

 Faza proteolitica – trombina scindeaza fibrinogenul plasmatic in monomeri de fibrina
 Faza de polimerizare – monomerii de fibrina se polimerizeaza spontan, cap la cap si lateral, formand un
polimer fara legaturi covalente
 Faza de stabilizare – introducerea de legaturi covalente in structura polimerului solubil, in prezenta FXIIIa
(transglutaminaza)  fibrina insolubila
Principiile coagularii si ale hemostazei

Coagularea – Cascada coagularii

Principiile coagularii si ale hemostazei

Hemostaza definitiva
• Consta in retractia cheagului si fibrinoliza
• Retractia cheagului – sub actiunea retractozimului; trombocitele isi retrag pseudopodele, cheagul se contracta si
devine mai ferm
• Fibrinoliza = dizolvarea cheagului dupa vindecarea peretelui vascular; sub actiunea unei enzime - plasmina –
care depolazireaza fibrina

Factori activatori
Plasminogen Plasmina

Fibrina Produsi de degradare ai fibrinei (ex. D-dimeri)

Principiile coagularii si ale hemostazei

Tulburarile hemostazei si coagularii

• Perturbari de natura parietala
 Alterari ale peretelui vascular, ale rezistentei si permeabilitatii vasculare
• Perturbari de natura trombocitara
 Trombocitopenii, trombopatii, trombastenii
• Perturbari prin deficite ale factorilor de coagulare
 Probleme ale factorilor de coagulare – hemofilia A si B
• Perturbari prin disfunctia sistemului fibrinolitic
 Fibrinoliza exagerata – poate aparea in conditii de stress (oboseala, emotii), interventii chirurgicale,
insuficienta hepatica, accidente transfuzionale
Principii generale ale fiziologiei sangelui

Leucocitele / Globulele albe

• Nucleate; nucleul poate fi lobat sau nelobat
• Functie principala: imunitate
• Diametru: 6-20um
• Numar: 4000-8000/mm3
• Formate prin leucopoieza in maduva osoasa
Principii generale ale fiziologiei sangelui

Leucocitele / Globulele albe

Leucocite
Valori normale Nou-nascut: 15 000-25 000/mm3
Adult: 4000-8000/mm3
Valori crescute Leucocitoza
- Infectii
- Leucemii
Valori scazute Leucopenie
- In urma unor tratamente
precum radioterapia,
chimioterapia, imunosupresoare
Principii generale ale fiziologiei sangelui

Leucocitele / Globulele albe

• Clasificare:
 Granulocite/Polimorfonucleare
 Neutrofile (40-75%)
 Eozenofile (1-6%)
 Bazofile (<1%)
 Agranulocite/Mononucleare
 Limfocite – T si B (20-45%)
 Monocite (2-10%)
Principii generale ale fiziologiei sangelui

Leucocitele / Globulele albe

Neutrofilele
• 60% din leucocite
• 3000-7000/mm3 sange
• Forma – sferica
• Nucleu lobat – 3-5 lobi
• Citoplasma – granule cu enzime bactericide
• Durata de viata – 1 saptamana
Principii generale ale fiziologiei sangelui

Leucocitele / Globulele albe

Neutrofilele
• Roluri
 Prima linie de lupta antimicrobiana – intervin in imunitatea nespecifica, in infectiile acute
 Ajung la locul infectiei prin procesul de diapedeza
 Emit pseudopode
 Distrug bacteriile prin fagocitoza sau cu ajutorul capcanelor neutrofilelor
Principii generale ale fiziologiei sangelui

Leucocitele / Globulele albe

Eozenofilele/Acidofilele
• 3% din leucocite
• 100-400/mm3 sange
• Diametru 12-14um – cele mai mari granulocite
• Nucleu – bilobat
• Nu emit pseudopode
• Granulele contin compusi acizi
Principii generale ale fiziologiei sangelui

Leucocitele / Globulele albe

Eozenofilele/Acidofilele
• Roluri
 Moduleaza raspunsul imun, fagocitand complexele anticorp-antigen
 Enzimele prezente in granule pot descompune tegumentul unor paraziti
 In mica masura pot realiza fagocitoza

• Numarul creste in boli parazitare si alergii

Principii generale ale fiziologiei sangelui

Leucocitele / Globulele albe

Bazofilele
• <1% din leucocite
• 20-50/mm3 sange
• Diametru 10-12um
• Nucleu – bilobat / trilobat
• Granulele contin compusi bazici, printre care histamina
Principii generale ale fiziologiei sangelui

Leucocitele / Globulele albe

Bazofilele
• Roluri
 Implicate in inflamatii, prin eliberarea de substante vasodilatatoare

• Numarul creste in alergii si stadiile tardive ale inflamatiilor

Principii generale ale fiziologiei sangelui

Leucocitele / Globulele albe

Monocitele
• 5% din leucocite
• 100-700/mm3 sange
• Diametru: 12-24um – cele mai mari elemente figurate
• Nucleu in forma literei C/potcoava
• Contin multi lizozomi dar nu contin granule in citoplasma
Principii generale ale fiziologiei sangelui

Leucocitele / Globulele albe

Monocitele
• Roluri
 Migreaza prin diapedeza in tesuturi unde se pot transforma in macrofage si fagociteaza microorganisme
 Sistemul imun innascut – fagociteaza bacterii si diversi fungi si elibereaza mediatori inflamatori
Principii generale ale fiziologiei sangelui

Leucocitele / Globulele albe

Limfocitele
• 30% din leucocite
• 1500-3000/mm3 sange
• Diametru: 5-15um
• Nucleu sferic, ocupa o mare parte din celula
• Nu contin granule in citoplasma
• Rol – imunitatea adaptiva/dobandita
Principii generale ale fiziologiei sangelui

Leucocitele / Globulele albe

Limfocitele
De 2 tipuri principale
• Limfocite T (90%)
 Realizeaza imunitatea mediata celular
 La contactul direct cu agentul patogen  citoliza (distrugerea celulei straine/infectate)
• Limfocite B (10%)
 Realizeaza imunitatea mediata umoral
 Se transforma in plasmocite  produc anticorpi specifici  rol in imunitatea specifica