850 TESTE

1 .Bronsita acuta este:

a. o inflamatie acuta a mucoasei bronsice interesind de obicei bronhiile mari si mijlocii si frecvent
traheea;

2. Bronsita acuta poate fi provocata de:

a. factori infectiosi;
b. factori alergici:

3. Cele mai importante cauze favorizante ale bronsitei acute sunt:

a. frigul, fumul, praful, umiditatea, excesul de tutun, eforturile vocale;

4.Simptomatologia bronsitei cronice este caracterizata ds

a. faza de coriza. faza de cruditate, faza de coctiune;

5. Faza de cruditate in bronsita acuta este caracterizata prin:

a. tuse uscata, spasmodica;
b. durere vie retrosternala;

6. Faza de coctiune in bronsita acuta este caracterizata prin:

c. tuse insotita de expectoratie, mucoasa sau mucopurulenta.

7.Tratamentul simptomatic al bronsitei acute in faza de cruditate este reprezentat de :

a. calmante ale tusei, antipiretice, analgetice;
b. dezinfectante nazo faringiene;

8.In faza de coctiune a bronsitei acute tratamentul simptomatic consta in :

b. siropuri expectorante;
c. bauturi calde.

9 Tratamentul bronsitelor comice consta in:

a. combaterea focarelor septice, sinusale si rinofaringiene;
c. combaterea componentei alergice, antibioterapie.

10. Ca tratament calmant al tusei in bronsita acuta se foloseste:

a. Codenal, Tusarmag;

11. Bronsita acuta poate fi provocata de urmatorii factori infectiosi, cu exceptia:

c. bacilul Koch.

12. Bronsita acuta nu poate fi provocata de urmatorii factori:

c. factori imunologici.

13. Bronsita acuta se intilneste frecvent in urmatoarele boli, cu exceptia:

b. viroza respiratorie;

14. Urmatcarele substante iritante nu pot determina aparitia unei bronsite acute:
a. azot;

15. Aspectul clinic de rinebronsita evolueaza in :

b. 3 faze;

16. Catarul rinofaringian din bronsita acuta dureaza:

a. 1-3 zile;
17. Componenta alergica din bronsita acuta se trateaza cu urmatoarele medicamente cu exceptia;
c. M i of i lin.

18. Bronsita cronica este definita ca :

a. sindrom clinic caracterizat prin tuse oermanenta sau intermitenta, insotita de
cresterea secretiilor bronsice;

19. Caracteristic bronsitei cronice este:

a. tuse 3 luni pe an, timp de 2 ani de la aparitie;

20.Bronsita cronica apare mai frecvent la:

b. barbati peste 40 ani;

21 .Bronsita cronica este provocata de :

a. factori iritanti, factori alergici;
b. factori infectiosi;

22.Simptomele principale in bronsita cronica sunt:

a. tusea;
b. expectoratia mucopurulenta;

23. Care dintre urmatorii germeni sunt raspunzatori de acutizaril bronsita cronica:
a. streptococ;
b. Haemoplilus infulumzae;

24. Factorii iritanti in bronsita cronica sunt reprezentati de:

a. tabagism, alcoolism;
c. frig,umezeala,curenti de aer.

25.In bronsita cronica expectoratia este de obicei:

a. mucopurulenta;

26. Bronsita cronica afecteaza:

a. bronhiile mici;

27. Bronsita cronica cu afectarea bronhiolelor este dominata de

b. dispnee;

28. Infectia din bronsita cronica:

a. poate fi microbiana sau virala;

29. Alergia din bronsita cronica:

a. actioneaza prin sensibilizare la pneumoalergeni;

30. Tusea din bronsita cronica are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

c. nu este insotita de expectoratie mucopurulenta;

31 .In bronsita cronica:

a. bolnavul este de obicei afebril;

32.In bronsita cronica, ascultator se deceleaza:

a. raluri ronflante si sibilante:
33. Explorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza:
a. starea generala este buna;

34. Explorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza:

b. semne de disfunctie ventilatorie obstructive;

35.Primele semne care anunta insuficienta respiratorie din bronsita cronica sunt:
c. agitatia. transpiratiile profuse, anxietatea, tahicardia, cresterea TA.

36.Intr-un stadiu avansat din bronsita cronica se evidentiaza tabloul clinic de BPOC, care arata ca:
a. procesul este difuz, extins si la bronhiolele distale;

37. Explorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza:

b semne de disfunctie ventilatorie restrictive;

38. In bronsita cronica fiecare puseu infectios accentueaza fenomenele obstructive prin:
b. hipersecretie de mucus, spasm bronsic si decompensare cardiorespiratorie

39. In bronsita cronica, semnele care arata instalarea BPOC sunt urmatoarele, cu exceptia:
c. dispnee, eventual cianoza.

40. Astmul bronsic se defineste ca un sindrom clinic caracterizat prin:

a. reducerea generalizata.variabila si reversibila a calibrului bronhiilor;
b. crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri sibilante;

41. Bronhostenoza din astmul bronsic se datoreaza:

a. edemului mucoasei bronsice;
b. hipersecretiei bronsice;

42. Diagnosticul de astm bronsic se pune pe baza urmatoarelor criterii:

a. dispnee paroxistica expiratorie si frecvent vespero- nocturna;
b. perturbari ale volumelor plamatice si ale debitului expirator (in special scaderea VEMS);

43. Factorii determinanti ai astmului bronsic sunt:

a. alergeni alimentari, medicamentasi pulberi, craf
b. toxici (gaze sufocante: clor, benzen, C02),

44. Conceptul de bronhopneumonie cronica obstructiva nespecifica cuprinde:

a. astmul bronsic, bronsita cronica si ernfizemul pulmonar,
b. astmul bronsic, bronsita cronica si edemul pulmonar acut,

45. Complicatiile bronsitei cronice sunt:

a. obstructive si alergice;
b. infectioase;

46. Astmul bronsic este:

c. un sindrom.

47. Etiopatogenia astmului se bazeaza pe :

a. un teren atopic care presupune o reactivitate deosebita antigene;
b. o hipersensibilitate bronsica fata de doze minime de mediatori chimici
48. Criza de astm bronsic se caracterizeaza prin:
a. dispnee paroxistica bradipneica cu expiratie fortata, suieratoare;
b. tuse si expectoratie mucoasa filanta,eliberatoare;

49.Semnele clinice caracteristice pacientului in criza de astm sunt:

a. pozitie sezanda, capul pe spate si sprijinit in mâini,ochii injectati,narile dilatate, jugulare
turgescente;

50.In astmul bronsic se descriu urmatoarele forme clinice:

a. astmul bronsic pur si astmul bronsic complicat;
b astmul bronsic extrinsic si astmul bronsic intrinsic;

51 .In cazul unui prim acces de astm bronsic se intervine cu:

b. antispastice;
c. bronhodilatatoare.

52.Astmul cu dispnee continua se trateaza cu:

b. corticoterapie in doze minime;

53. In starea de rau astmatic se intervine de urgenta cu:

a. hemisuccinat de hidrocortizon 25-100 mg i.v urmat de 200-400 mg/24
ore in perfuzii cu solutii de glucoza;
b. oxigenoterapie;

54.In tratamentul astmului bronsic de electie sunt:

b. corticoterapia;

55. Astmul bronsic se complica cu:

a. infectii bronhopulmonare;
c. emfizem pulmonar.

56. Educatia sanitara pe care asistenta medicala trebuie sa o faca pacientului cu astm bronsic cuprinde:
a. propaganda antitabagica;
b. evitarea expunerii la noxele respiratorii;

57.Insuficienta respiratorie acuta este :

a. incapacitatea plaminilor de a face fata schimburilor fiziologice de gaze

58.In cadrul insuficientei respiratorii acute apare :

a. hipoxie;
b. hipercapnie;

59. Insuficienta respiratorie acuta de origine cardiaca este determinata de :

a. infarctul miocardic;
b. astmul cardiac;

60.In etiologia insuficientei respiratorii acute intervine:

c. o cauza multifactoriala .

61. Cauzele de origine bronhopulmonara a insuficientei respiratorii acute sunt reprezentate de a.

stenoze functionale si organice ale cailor aeriene superioare;

62. Dispneea din insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza prin :

a. bradipnee inspiratorie sau expiratorie;
b. polipnee;
63. Cianoza din insuficienta respiratorie acuta poate lipsi in :
a. anemii,stari de soc hipovolemic;
b. intoxicatii cu CO, cianuri;

64. In insuficienta respiratorie acuta ralurile bronsice crepitante sunt asemanatoare cu :

c. zgomotul ce se aude cand frecam intre degete o suvita de par.

65. Miscarile respiratorii din insuficienta respiratorie acuta pot fi

a. rare si ample ;
b. frecvente si superficiale ;

66.Ce rol joaca tahicardia in cadrul insuficientei respiratorii acute :

a. apare ca fenomen compensator;

67. Care sunt semnele clinice ce depind de cauza care a determinat insuficienta respiratorie acuta;
a. hipersalivatie;
c. hipersonoritate .

68. Cum trebuie asezat bolnavul cu insuficienta respiratorie acuta pentru impiedicarea caderii inapoi a
limbii :
b. in decubit ventral;
c. in decubit lateral cu capul mai jos fata de trunchi.

69.In orice forma de insuficienta respiratorie acuta grava fara etiopatogeneza se

aplica unele masuri terapeutice. Dintre acestea distingem :
b. curatarea orofaringelui cu ajutorul degetelor infasurate intifon;
c. intubatie orofaringiana cu canuia Guedel .

70. La un pacient cu insuficienta respiratorie acuta, la administrarea oxigenulu, asistenta medicala

trebuie ;
a. sa verifice debitul oxigenului ;
b. sa asigure umidificarea oxigenului (2/3 apa si 1/3 alcool etilic );

71 .Tratamentul in insuficienta respiratorie acuta se face cu :

b. miofilin 2-3 fiole in 24 ore, in caz de spasm bronsic ;
c. HHC (100-300mg iv in perfuzie ).

72. Insuficienta respiratorie acuta este :

a. incapacitatea plaminilor de a face fata schimburilor fiziologice de gaze;

73.In cadrul insuficientei respiratorii acute apare :

a. hipoxie ;
b. hipercapnie;

74. Insuficienta respiratorie acuta de origine cardiaca este determinata de :

a. infarctul miocardic;
b. astmul cardiac;

75.In etiologia insuficientei respiratorii acute intervine:

c. o cauza multifactoriala .

76. Cauzele de origine bronhopulmonara a insuficientei respiratorii acute sunt reprezentate de

a. stenoze functionale si organice ale cailor aeriene superioare ;
77. Dispneea din insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza prin :
a. bradipnee inspiratorie sau expiratorie;
b. polipnee;

78. Cianoza din insuficienta respiratorie acuta poate lipsi in :

a. anemii, stari de soc hipovolemic;
b. intoxicatii cu CO, cianuri ;

79. In insuficienta respiratorie acuta ralurile bronsice crepitante sunt asemanatoare cu :

c. zgomotul ce se aude cind frecam intre degete o suvita de par.

80. Miscarile respiratorii din insuficienta respiratorie acuta pot fi:

a. rare si ample ;
b. frecvente si superficiale ;

81. Ce rol joaca tahicardia in cadrul insuficientei respiratorii acute:

a. apare ca fenomen compensator;

82. Care sunt semnele clinice ce depind de cauza care a determinat insuficienta respiratorie acuta;
a. hipersalivatie;
c. hipersonoritate .

83. Cum trebuie asezat bolnavul cu insuficienta respiratorie acuta pentru impiedicarea caderii inapoi a
limbii :
a. in decubit dorsal, cu capul in hiperextensie;

84.In orice forma de insuficienta respiratorie acuta grava fara etiopatogeneza se aplica unele masuri
terapeutice. Dintre acestea distingem :
b. curatarea orofaringelui cu ajutorul degetelor infasurate in tifon
c. intubatie orofaringiana cu canula Guedel .

85. La un pacient cu insuficienta respiratorie acuta la administrarea oxigenului, asistenta medicala

trebuie :
a. sa verifice debitul oxigenului;
b. sa asigure umidificarea oxigenului (2/3 apa si 1/3 alcool etilic );

86.Tratamentul in insuficienta respiratorie acuta se face cu:

b. miofilin 2-3 fiole in 24 ore in caz de spasm bronsic ;
c. HHC (100-300mg iv in perfuzie ).

87. Contaminarea cu bacilul Koch se face:

a. pe cale aeriana;
b. pe cale digestiva;

88. Patrunderaa bacilului Koch in organism produce:

a. sancru de inoculare;
b. reactie pozitiva la tuberculina;

89. Examenul bacteriologic al bacilului Koch:

a. se face utilizând coloratia ZiEHL- NIELSEN;
c. evidentiaza BK sub forma de bastonase fine.

90 Bacilul Koch este sensibil la :

b. raze ultraviolete;
c. la fierbere.
91.Factorii care contribuie ia aparitia tuberculozei sunt:
a. caracterul contaminarii;
c. corticoterapia.

92 Tuberculoza primara se defineste ca:

b. aparitia complexului primar;
c. prognostic benign.

93.Leziunile provocate de tuberculoza sunt de tip:

a. exsudativ;
b. productiv

94.Primoinfectia TBC se defineste ca:

b. ansamblu de modificari clinice si anatomice la primul contact cu bacilul Koch;
c. prezenta complexului primar.

95.Sindromul de impregnare bacilara se manifesta prin:

a. astenie, amenoree, subfebrilitate;
c. inapetenta, pierderi ponderale.

96. Complicatiile primoinfectiei sunt:

a. perforatii ganglio-bronsice;
b. bronho-pneumonii cazeoase;

97. Tuberculoza miliara se caracterizeaza prin :

b. aparitia nodulilor miliari egal dispusi in ambii plamani;
c. diseminare pa cale sanguina a bacilului Koch.

98. Adenopatia traheo-bronsica este:

a. forma aparte a tuberculozei,
c. evolutie tacuta, adesea fiind descoperita radiologie.

99. Expectoratia in tuberculoza secundara este:

a. mucopurulenta;
b. cu aspect floconos;

100. Formele clinice ale tuberculozei sunt:

a. tuberculoza fibroasa;
c. tuberculoza cariochinetica.

101 Cardiopatia ischemica este:

a. boala a arterelor coronariene;

102. Cardiopatia ischemica este cunoscuta si sub numele de:

a. ischemie miocardica de origine aterosclerotica;

103. Clasificarea cardiopatiei ischemice recomandata de OMS:

b. forma dureroasa;
d. forma nedureroasa.

104. Formele nedureroase (asimptomatice clinic) de cardiopatie ischemica prezinta :

a. modificari EKG ;
b. manifestari clinice (insuficienta cardiaca, aritmii si blocuri, moarte subita);
105. Forma dureroasa a cardiopatiei ischemice cuprinde :
a. angina pectorala de efort;
c. sindromul intermediar si infarctul miocardic.

106. Factori de risc in cardiopatia ischemica sunt:

b. hipercolesterolemia, HTA, DZ. obezitatea, dieta hiperlipidica;
c. fumatul, stresurile emotionale, hipotiroidismui.

107. Cardiopatia ischemica are ca substrat leziona! si alte cauze in afara aterosclerozei:
b. coronaritele. emboliile sau anomaliile congenitale ale arterelor coronare;

108. Cardiopatia ischemica afecteaza mult mai frecvent barbatii decât femeile cu maxim de incidenta
intre :
c. 45-55 de ani.

109. Manifestari clinice ale cardiopatiei ischemice apar si in cazul unor coronare normale prin b.
scaderea debitului cardiac;
c. marirea nevoilor metabolice.

110. Infarcul miocardic este provocat de:

a. necroza ischemica a unei portiuni din miocard, prin obstruarea brusca a unei artere coronare;

111.Principala cauza determinanta a infarctului miocardic :

b. ateroscleroza ;

112.Combaterea durerii in IMA se face cu :

b. mialgin;

113. In IMA repausul va fi:

a. absolut in primele ore si zile (2-3) ;
c. insotit de administrarea de sedative .

114.In IMA simptomul cel mai caracteristic este :

c. durerea.

115.Perioada de stare in infarctul miocardic acut dureaza 4-5 saptamini si se caracterizeaza prin :
a. ameliorarea starii generale;
b. disparitia febrei, asteniei si normalizarea TA ;

116.Semne clinice esentiale in IMA:

a. durerea;
b. hipotensiunea;

117.Angorul pectoral este:

b. sindrom clinic ce tradeaza o suferinta miocardica, determinata de un dezechilibru intre necesitatea
de oxigen a muschiului inimii si aportul coronarian ;

118.Cauza determinanta a angorului pectoral include :

b. ateroscleroza coronariana si cardiopatii valvulare;
c. coronarita reumatismala, coronarita rickettsiana, trombangeita obliteranta.

119.Simptomatologia caracteristica a angorului pectoral e repezentata de:

b. durerea cu carater constrictiv ca "o gheara'', arsura sau sufocare;
c. durere variabila ca intensitate, de la durere sau disconfort, ia dureri
atroce.

120. Precizarea diagnosticului in angorul pectoral se face pe baza :

b. EKG ;
c. coronarografie-metoda de exceptie.

121. Criza anginoasa e insotita de :

b. palpitatii, transpiratii, paloare ;
c. lipotimie, lipsa de aer, eructatii.

122.Sediul durerii in angorul pectoral :

a. regiunea retrosternala mijlocie si inferioara ;
b. regiunea precordiala;

123. Durerea din angorul pectoral, bolnavul o poate indica:

b. cu intreaga palma ;
c. cu ambele palme.

124. Durata durerii anginoase se incadreaza intre :

a. de 2-3 min, mai rar pina la 10-15 min ;

125.In majoritatea cazurilor, criza anginoasa se instaleaza concomitent cu :

a. efortul fizic .digestiv, emotional, etc ,
b. frigul este un factor precipitant al durerii ;

126.Testul clinic de diferentiere a durerii din angorul pectoral fata de cea din infarct si sindromul
intermediar, consta in :
c. disparitia durerii la administrarea de nitroglicerina in 2-3 min.

127.In afara formei clasice de angor pectoral se descriu diverse forme ca:
b. angina pectorala Prinzmetal (spontana sau cu orar fix);
c. angina pectorala instabila (sindrom intermediar).

128.Cauze favorizante in angorul pectoral :

c. DZ, HTA ischemica, tulburarile de ritm, administrarea unor medicamente,
bolile aparatului digestiv, tabagismul.

129 Criza dureroasa in angorul pectoral apare de obicei dupa:

a. efort, emotii, mese copioase;

130.Angorul pectoral apare pe fondul unei insuficiente coronariene cronice datorita:

c. coronarelor stenozate.

131 .In spital se vor elucida problemele de diagnostic diferential si diagnostic etiologic in cazul
angorului pectoral prin :
c. EKG si transaminaze, glicemie, leucocite. VSH, radioscopie toracica.

132.Insuficienta cardiaca este un sindrom clinic care rezulta din imposibilitatea de a expulza :
a. intreaga cantitate de singe primita si de a mentine un debit sanguin corespunzator nevoilor
organismului, in conditiile unei umpleri venoase satisfacatoare ;

133.Scaderea debitului cardiac in insuficienta cardiaca duce la .

c. lipsa 02 in tesuturi si organe.

134.Clasificarea insuficientei cardiace dupa localizare este:

a. insuficienta cardiaca stanga, dreapta, globala;

135.Insuficienta cardiaca are :

a. IV stadii;

136.Cauze determinante ale insuficientei cardiace sunt:

b. cauze mecanice ce afecteza dinamica cardiaca si ulterior miocardul ;
c. procesele inflamatorii si metabolice.

137.Factori precipitanti in insuficienta cardiaca:

b. efortul fizic ;
c. aportul mare de sodiu.

138 Principala consecinta a scaderii fortei de contractie in insuficienta cardiaca :

c. scaderea debitului cardiac.

139.Insuficienta cardiaca este decompensata cind semnele clinice apar :

c. la solicitari obisnuite si chiar in repaus.

140. Insuficienta cardiaca este compensata cand:

a. inima este capabila sa faca fata solicitarilor obisnuite ;

141 .Simptomele functionale in insuficienta cardiaca cronica stanga sunt:

b. dispneea;
c. tusea.

142. Semne fizice in insuficienta cardiaca dreapta acuta:

a. turgescenta jugularelor si ritm de galop ;
b. hepatomegalie;

143 In insuficienta cardiaca tratamentul urmareste

b. reducerea muncii inimii prin repaus:
c. controlul retentiei hidrosaline prin restrictia aportului de

144. Tratamentul in insuficienta cardiaca consta in:

b. administrare de diuretice ;
c. cresterea eficientei inimii cu preparate digitalice.

145. In cazul administrarii i.v. a furosemidului in insuficienta cardiaca, efectul incepe in:
c. 3-15 min. de la administrare.

146. Mentionati cele mai folosite tonicardiace din tratamentul insuficientei cardiace :
a. digitala ;
b. strofantina ;

147. HTA este:

c. sindrom clinic caracterizat prin cresterea presiunii sistolice si a celei diastolice, peste valori
normale.

148. In functie de cauza determinanta, HTA se clasifica in:

b. HTA esentiala;
c. HTA secundara.

149. In stadiul al III -iea, HTA se caracterizeaza prin aparitia complicatiilor:

a. complicatii cardiace, coronariene;
b. complicatii cerebrale si renale ;

150. Modificari fundamentale locale ce stau la baza hipertensiunii sunt .

a. vasoconstrictia arteriala ;
b. cresterea continutului peretelui arteriolar in apa si sare

151 In forma maligna. HTA are evolutie rapida, etapele fiind parcurse in :
c. 1-3 ani.

152. Stadiul prehipertensiv poate fi afirmat pe baza :

a. ascendentei ereditare hipertensive ;
b. aparitia unor puseuri tensionale trecatoare ;

153. In HTA benigna, complicatiile se datoreaza :

a. trombozei cerebale ;
c. infarctului miocardic.

154. In HTA maligna se intilnesc frecvent:

b. encefalopatia hipertensiva si hemoragia cerebrala ;
c. insuficienta cardiaca si insuficienta renala.

155. Semne cerebrale in HTA maligna sunt:

b. cefalee occipitala, tulburari de memorie ;
c. oboseala, astenie, insomnie

156. Stopul cardio-respirator este determinat de :

c. oprirea respiratiei si oprirea inimii .

157. Stopul cardio-respirator corespunde cu:

a moartea clinica;

158. In cazul unui stop respirator fara oprirea inimii, reanimarea respiratorie
poate avea succes in urmatorul interval de timp:
c. 3-10 sau chiar 12 minute.

159. Etapele stopului cardio-respirator au urmatoarea succesiune:

a. stopul respirator este inevitabil urmat de stop cardiac in 20-30 secunde

160. Moartea biologica se caracterizeaza prin :

b. leziuni ireversibile in creier si in alte organe ;
c. midriaza fixa. cornee opaca si aparitia petelor cadaverice.

161. In cazul unui stop cardio-respirator putem intalni urmatoarele semne clinice:
a. oprirea miscarilor respiratorii, toracice si abdominale;
b. incetarea batailor inimii, absenta pulsului la artera carotida;

162. Eliberarea cailor aeriene este suficienta pentru ca victima sa-si reia respiratia:
a. deseori;
163. Semnele obstruarii cailor aeriene sunt:
a. absenta miscarilor respiratorii normale, dispnee zgomotoasa;
b. lipsa curentului de aer la nas sau gura :

164. In cadrul manevrelor de resuscitare a stopului cardio-respirator pipele orofaringiene, cat si cele
nazofaringiene se pot introduce:
b. numai la bolnavii inconstienti,

165. Introducerea pipelor oro- si nazofaringiene pot declansa la bolnavii constienti:

b. reflexe periculoase de tuse, varsaturi:

166.La inceputul reanimarii oricarui stop cardio-respirator:

a. se aplica o singura lovitura usoara cu pumnul, de la o inaltime de 20-32cm, in mijlocul regiunii
presternale;
b. se efectueaza masajul cardiac extern combinat cu respiratie artificiala;

167. Compresiunea din masajul cardiac extern se face:

a. pe 1/3 inferioara a sternului;

168.Frecventa compresiunilor in masajul cardiac extern este de :

a. 60-70/min, la adulti;
b. 80-100/min, la copii mici;

169. Eficienta respiratiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin:

a. aparitia pulsului la vasele mari;
b. disparitia midriazei si recolorarea tegumentului;

170. Contraindicatiile masajului cardiac extern sunt:

a. leziuni grave ale peretelui toracic cu fracturi costale, embolie gazoasa masiva;
b. hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii;

171 .Edemul pulmonar acut apare prin inundarea brutala a alveolelor:

a. de transudat sanguinolent necoagulabil;
c. provocata de cresterea presiunii sângelui alveolocapilar.

172. Edemul pulmonar acut se clasifica dupa etiologie:

b. de natura cardiogena;
c. de natura lezionala.

173. Edemul pulmonar acut este declansat de :

a. insuficienta vebtriculara stanga;
b. hipertensiune arteriala;

174. Edemul pulmonar acut lezional este provocat de :

a. gaze sufocante toxice;
b. cauze neurologice;

175. Manifestarile clinice in edemul pulmonar acut sunt:

a. dispnee intensa, severa, brusca;
c. respiratie polipneica zgomotoasa.

176. Conduita de urgenta in edemul pulmonar acut cuprinde:

a. se aspira secretiile si se curata orofaringele;
b. se aplica garouri la radacina a trei membre;
177. Tratamentul in edemul pulmonar acut cu TA crescuta este:
a. digitalice;
b. diuretice;

178. In tratamentul edemului pulmonar acut cu FA scazuta sunt contraindicate:

a. morfina,
b. hipotensoare:

179. Tratamentul in edemul pulmonar acut toxic cuprinde :

a. scoaterea pacientului din mediu nociv,
c. ventilatie artificiala.

180. Tratamentul in edemul pulmonar acut bacterian este:

b. antibiotice, tonicardiace;
c. oxigenoterapie.

181. Tratamentul in edemul pulmonar acut neurologic este:

a. sangerare 300-500 ml :
b. diureza osmotica;

182. Tratamentul in edemul pulmonar acut la inecati cu apa de mare

b. aextran 70;
c. oxigenoterapie.

183. Tratamentul edemului pulmonar acut la bolnavii uremiei este:

a. oxigenoterapie;
b. aerosoli antispumanti;

184. Clasificarea EPA lezional este:

a. de cauze toxice;
b. de cauze uremice;

185. Edemul pulmonar acut de cauza toxica este provocat de :

a. intoxicatii cu CO
b. intoxicatii organo-fosforice;

186. Edemul pulmonar acut infectios este provocat de :

a. gripa:
b. infectii pulmonare;

187. Edemul pulmonar acut de deglutitie apare la :

a. comatosi;
c. copii mici.

188. Edemul pulmonar acut iatrogen este provocat de :

a. perfuzii;
b transfuzii:

189. In ce forma de EPA este contraindicata morfina:

b. EPA uremie;
c. EPA infectios.

190. Oxigenoterapia in EPA este:

b. se practica pe respiratie asistata;
c. se administreaza numai dupa umiaificare .
191. Ulcerul gastro-duodenal este boala caracterizata prin aparitia unei ulceratii:
a. pe stomac si portiunea superioara a duodenului ;
b. pe partea inferioara a esofagului sau ansa anastomoticaa stomacului operat;

192. Durerea in ulcerul gastroduodenal se caracterizeaza prin:

a. periodicitate;
b. ritmicitate;

193. Ulcerul gastro-intenstinal se manifesta prin

a. varsaturi postprandiale cu continut alimentar ;
c. pirozis.

194. Examenele efectuate pentru stabilirea diagnosticului de ulcer gastro-intenstinal sunt:

a examen radiologie;
b. gastroscopie ;

195. Ulcerul duodenal se caracterizeaza prin:

a. durere nocturna;
c. foame dureroasa .

196. Ulcerul gastro-duodenal este mai frecvent la:

a. barbati ;
c. varsta de 20-50 ani .

197. Conditiile necesare pentru aparitia ulcerului gastroduodenal sunt reprezentate de :

a. slabirea factorilor de aparare;
b. intarirea factorilor agresivi;

198. Autodigerarea mucoasei sub actiunea sucului gastric, cauza a ulcerului gastroduodenal, sta la
baza teoriei :
b. clorhidroptice;

199. Durerea in ulcerul gastroduodenal poate fi calmata de :

a. ingestia de alimente;
b. ingestia de substante alcaline (bicarbonat de sodiu);

200. Senzatia de „foame dureroasa" apare in :

a. ulcerul duodenal;

201. Diagnosticul de certitudine al ulcerului gastro-duodenal perforat se sprijina pe.

c. disparitia matitatii hepatice, punctia abdominala pozitiva si prezenta pneumotoraxuiui.

202. Diagnosticul prezumtiv clinic de perforatie ulceroasa se sprijina pe:

a. caracterul durerii, semnele de peritonita si antecedentele ulceroase;

203. Cea mai frecventa forma a perforatiei ulcerului gastro-duoden este:

c. in peritoneul liber.

204. Perforatia acoperita a ulcerului gastro-duodenal poate fi gasita in urmatoarele situatii:

a. cand orificiul de perforatie este mic si suplu;

205. Prezenta contracturii abdominale pe toata aria abdomenului, formând asa- zisul "abdomen de
lemn ', se intalneste in:
c. ulcerul duodenal perforat
206. Daca un bolnav se prezinta in urgenta, avand o durere violenta in epigastru,
ca o "lovitura de pumnal", cu iradiere in hipocondrul drept, paloare, lipotimie, accelerarea pulsului,
imobilitatea respiratiei in etajul abdominal superior, ne gândim la:
c. ulcer gastro-duodenal perforat.

207. Hepatita virala A, E se transmite pe cale:

b. digestiva:
208. Hepatita virala B, C si D se transmite pe cale:
b. parenterala;
c. sexuala .

209. Hepatitele acute virale sunt boli infectioase fiind obligatorie:

a. declarare nominala ;
b. izolare in spital;

210. Purtatorii cronici de virus hepatitic sunt in:

b. hepatita B,
c. hepatita C.

211. Transmiterea neiatrogena a virusului hepatitei B se face prin:

a. manichiura, tatuaj, barbierit, circumcizie
b. contact intim, sarut,

212. Incubatia in hepatita A este de :

c. 6 luni.

213. Incubatia in hepatita B este:

c. 45 zile - 6 luni

214. Litiaza biliara este o afectiune provocata de :

a. dezvoltarea unor calculi biliari in vezicula ;
b. dezvoltarea de calculi in caile biliare extra sau intrahepatice ;

215.Litiaza biliara este mai des intilnita la:

b. femei decât la barbati;

216.Factorii favorizanti ai litiazei biliare sunt;

a. sedentarismul ;
b. abuzul de grasimi si proteine ;

217. Staza in litiaza biliara se realizeaza prin :

a. cbstructii cistice sau oddiene ;
b. sarcina ;

218. Forma latenta a litiazei biliare se manifesta prin :

b. jena dureroasa in hipocondrul drept;

219. Examenele de laborator in litiaza biliara arata

a. hiperbilirubinemie ;
b. hipercalcemie ;

220. Examenele radiologice care deceleaza litiaza vezicularâ sunt:

a. colecistografia;
c. duodenocolecistografia .
221. Complicatiile litiazei biliare ce pot apare la nivelul cailor biliare sunt:
a. piocolecist ;
c. angiocolita acuta .

222. Masurile profilactice in litiaza biliara sunt reprezentate de :

a. evitarea abuzurilor alimentare ;
c. tratarea corecta a tulburarilor endocrine .

223. Dieta unui pacient cu litiaza biliara consta in :

a. reducerea consumului de grasimi;
b. evitarea consumului de alimente si lichide prea reci;

224. Tratamentul medicamentos in litiaza biliara consta in :

a. administrarea de antispastice, coleretice;
c. administrarea de laxative in caz de constipatie persistenta.

225. Litiaza biliara tratamentul hidromineral :

b. se recomanda la 1 luna de la ultima colica ;

226. Diagnosticul diferential al litiazei biliare se face cu:

b. colecistita cronica necalculoasa:
c. duodenite si gastrite cronice .

227. Complicatiile litiazei biliare la nivelul ficatului pot fi reprezentate de

a. hepatita cronica colostatica;
b. hepatita supurata difuza;

228. La nivelul tubului digestiv litiaza biliara poate da urmatoarele complicatii :

b. ileus biliar;
c. tulburari functionale la nivelul pilonului.

229. Colica biliara se manifesta prin:

a. durere acuta violenta in hipocondrui arapi:
c. durere in omoplatul drept si umarul drept.

230.Cauzele declansarii colicii biliare sunt:

a. prezenta calculilor in caile biliare intra si extrahepatice;
c. calculi in vezicula biliara.

231. Alte cauze de declansare a colicii biliare pot fi reprezentate de :

a. infiamatia acuta a peretelui vezicii biliare:
c. aiskinezia biliara.

232.Simptomatologia colicii biliare este reprezentata de :

a. durere in hipocondrul drept sau epigastru ;
b. greturi, varsaturi cu continut alimentar sau bilios

233.In colica biliara pentru calmarea durerii se administreaza :

b. nitroglicerina;
c. scobutil compus

234. Pentru reducerea inflamatiei si combaterea infectiei, in colica biliara este indicat
a. administrarea de antibiotice,
c. aplicarea unei pungi cu gheata pe hipocondrul drept.
235.In colica biliara interventia chirurgicala este obligatorie, cu exceptia '
a. la debutul colicii;
236. Ciroza hepatica este:
b. disfunctie hepatocitara;
c. suferinta cronica cu evolutie progresiva.

237. Cauzele declansarii cirozei hepatice sunt:

a. infectioase;
b consum excesiv de alcool;

238. Ciroza hepatica apare preponderent;

a. intre 45 - 60 ani ;
c. la barbati.

239. Dbutul cirozei hepatice se manifesta prin:

a. sindrom asteno-nevrotic;
b. fenomene hemoragipare;

240. Bolnavul diagnosticat cu ciroza hepatica prezinta:

a. icter;
c. ascita.

241. Edemele unui bolnav cu ciroza hepatica :

a. sunt albe, moi;
c. insotesc ascita.

242. Pacientul cu ciroza hepatica prezinta:

a. stelute vasculare si eritroza ;
b. hipertensiune portala ;

243.Formele clinice ale cirozei hepatice sunt:

a. ciroza ascitogena;
b. ciroza hiperslenomegalica;
244. In tratamentul igieno-dietetic al cirozei hepatice, in functie de gravitate, este obligatoriu :
a. repaus la pat;
b. interzicerea sosurilor, condimentelor, prajeliior:

245. La un bolnav cu ciroza hepatica care se exteriorizeaza prin hematemeza sau melena, se
efectueaza:
a. administrare hemostatice ;
b. aplicarea sondei Blackmore;

246. Insuficienta renala acuta se caracterizeaza prin:

a. deteriorarea rapida a functiei renale de excretie cu hiperazotemie si oligurie sau anurie;

247. Semnul esential al insuficientei renale acute este:

a. oliguria pana la anurie:

248. La pacientul cu insuficienta renala acuta este contraindicata:

a. fortarea diurezei prin administrarea de lichide abundente,
b. corectarea dezechilibrului electrolitic fara rezultate de laborator;

249. In insuficienta renala acuta diureza este :

a. sub 400ml urina/zi;
b. sub 50ml urina/zi;

250. In insuficienta renala acuta calea de administrare si compozitia lichidelor in vederea mentinerii
echilibrului hidroelectrclitic vor fi stabilite;
a. in functie de ionograma;
b. de catre medic ;

251 Interventiile asistentei medicale Ia un pacient cu insuficienta renala acuta constau in :

a. efectuarea bilantului hidric
b. diminuarea catabolismului proteic prin epurare oxtrarenala hemodializata si dializa peritoneala;

252. In insuficienta renala acuta, diureticele se vor administra:

a. dupa corectarea volemiei;

253. Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta cauze postrenale in producerea insuficientei renale
acute?
a. calculoza ureterala bilaterala
b. tumorile de vecinatate afectand ambele uretere

254. Pentru prevenirea hiperhidratarii in insuficienta renala acuta se controleaza zilnic:

c. greutatea corporala

255. In cazurile in care in insuficienta renala acuta diureza este pastrata. deficitul calitativ consta in:
b. izostenurie;
c. hipostenurie.
256. Suprimarea functiei renale in insuficienta renala acuta survine ca urmare a:
a. reducerii filtratului giomeruiar;
c. reducerii permeabilitatii glomerulare.

257. Care dintre urmatoarele tulburari cardio-vasculare apare in insuficienta renala acuta?
a. tahicardie;
b. aritmii;

258. In insuficienta renala acuta cresc proportional cu agravarea functiei renale:

b. acidul uric;
c. uree sangvina.

259. Suprimarea brusca a functiei renale se intalneste in:

a. insuficientarenala acuta;

260. Care din urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru o insuficienta renala acuta?
a. oligo-anuria
b. alterarea echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic

261. Insuficienta renala cronica se caracterizeaza prin:

b. scaderea progresiva a capacitatii functionale renale
c. retinerea in organism a substantelor toxice rezultate din metabolism

262.Uremia este stadiul terminal al :

a. insuficientei renale cronice ;
b. pielonefritei cronice ;

263.In faza de izostenurie, densitatea urinei oscileaza intre :

c. 1010-1011.
264. Cel mai important semn in insuficienta renala cronica este :
c. poliuria.

265. Care dintre urmatoarele tulburari metabolice se intalnesc in insuficienta renala cronica ?
b. hiperlipidemie ;
c. hiperlipoproteinemie.
266. In retentia azotata intalnim in sânge valori crescute ale:
a. ureei sanguine ;
b. creatininei sanguine ;
267. Insuficienta renala cronica este o boala provocata de :
b. glomerulonefrita cronica
c. obstructia cailor urinare.

268. Dintre cele mai periculoase complicatii ale insuficientei renale cronice fac parte
a. edemul pulmonar
c. edemul cerebral

269. In insuficienta renala cronica urinile sunt:

a. poliurice si palide ;

270. Poliuria insotita de hipostenurie si ulterior de izostenurie este simptomul principal in :

b. insuficienta renala cronica ;

271 .Analiza sângelui in insuficienta renala cronica pune in evidenta :

a. anemia si unele tulburari hemoragice ;
b. valori crescute ale ureei si creatininei ;

272.Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru insuficienta renala cronica ?
a. cefalee precoce, contractii musculare, stari ccnfuzionale
b. stare generala profund alterata, miros amoniacal al aerului expirat, intoleranta digestiva

273.Interventiile asistentei medicale in insuficienta renala cronica este un element important al

activitatii medicale. Educarea pacientilor se refera la :
b. necesitatea restrictiilor alimentare
c. igiena riguroasa a tegumentelor.

274. Problemele pacientului cu insuficienta renala cronica pot fi :

a. alterarea echilibrului acido-bazic prin degradarea functiei tubulare ;
b. alterarea integritatii pielii ;

275. Corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice si acido-bazice in I.R.A. se face cu

a. bicarbonat de sodiu in acidoza metabolica ;
b. clorura de sodiu in deshidratarea extracelulara ;

276. Categoria de populatie la care se poate intalni mai frecvent litiaza renala este :
a. barbati intre 30-50 ani;

277. Etiopatogenia litiazei renale este reprezentata de :

b. conditii fizico-chimice care favorizeaza cristalizarea (oligurie, staza urinara);
c. prezenta in urina, in exces, a unor substante care pot cristaliza (acid uric, acid oxalic, fosfati, calciu).

278. Manifestarea caracteristica in simptomatologia clinica a litiazei urinare este;

b. colica nefretica;
279. Diaonosticul pozitiv clinic in litiaza renala se bazeaza pe :
b. durere cu caracter de colica nefretica,hematurie si uneori eliminarea calculului;

280 Evolutia in litiaza renala depinde de urmatorii factori:

b. numarul si marimea calculilor, obstructia cailor urinare;
c. aparitia infectiei.

281 .Cele mai frecvente complicatii ale litiazei renale sunt:

a. anuria, infectia urinara;
b. hidronefroza;
282. Tratamentul colicii nefretice in litiaza renala consta in;
a. antispastice (Papaverina, Scobutil), analgezice (Aminofenazona, Algocalmin);
b. opiacee (Mialgin,Morfina), si infiltratii paravertebrale cu Novocaina;

283. Medicatie indicata in litiaza urica este:

b. alcalinizanta urinara (bicarbonat de sodiu);

284. Alimentele ce se vor evita in litiaza oxalica sunt:

c. fasole, cafea, ciocolata.

285. Indicatiile tratamentului chirurgical in litiaza renala sunt:

a. la aparitia infectiei urinare sau cand calculii ureterali nu se elimina mult timp;
b. atunci cand este afectata functia renala si medical nu da rezultate;

286. Litiaza renala se defineste ca fiind:

a. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile urinare;
c. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si vezica urinara.

287. In tratamentul litiazei renale se va tine seama obligatoriu de:

a. manifestarea acuta;
b. boala de baza;
288.Caracteristicile durerii in colica renala sunt:
b. localizare lombara unilateral cu iradiere de-a lungul ureterului spre organele genitale externe,
radacina a coapsei;

289.Conduita de urgenta la pacientul in stare de colica renala consta in administrarea de:

a. ceaiuri diuretice si ape minerale 2000 - 3000 ml/24 ore ;
b. analgezice antispastice, la indicatia medicului

290. Pozitia antalgica in colica renala este:

a. culcat in decubit lateral cu membrul inferior flectat;

291. Hematuria reprezinta:

a. eliminarea de urina cu sange

292.Manifstarea clinica caracteristica litiazei renale este:

c. colica renala.

293.Sediul durerii in colica renala se afla in:

a. regiunea lombara;
294. Prin tenesme vezicale se intelege:
a. nevoia imperioasa de mictiune;

295. In colica renala, principalele semne sunt:

a. durere, disurie, hematurie, meteorism
c. durere, neliniste, tenesme vezicale, varsaturi, uneori febra moderata .

296. In colica renala, dintre tulburarile mecanismelor eliminarii urinii pot apare.:.
a. polakiuria;

297.In colica-renala, tratamentul de urgenta este:

a. repaus la pat, calmarea durerii;
c. repaus la pat, ingerarea de lichide din abundenta

298.Colica renala este :

a. un sindom dureros, acut, paroxistic, de obicei apiretic
b. un sindrom provocat de spasmul cailor urinare excretoare superioare, insotit de agitatie si iradieri
uretro-vezico-genitale

299. Durerea lombara cu iradiere in organele genitale externe este caracteristica:

c. colicii renale

300. Principalele cauze ale colicii renale sunt reprezentate de:

a. litiaza reno-ureterala, inflamatii urogenitale

301. Interventiile asistentei medicale in calmarea durerii in colica renala, sunt:

a. aplicatii locale de caldura pe zona de maxima durere
c. administrarea de analgezice – antispastice la indicatia medicului

302. In colica renala examinarile de urgenta sunt:

a. examen complet de urina
b. radiografie renala pe gol

303. Diabetul zaharat este o boala cronica caracterizata prin perturbarea metabolismului:
c. glucidic, lipidic, proteic, mineral
304. Diabetul zaharat se datoreste:
c. insuficentei secretiei absolute sau relative a insulinei

305. Cum motivam un bolnav cu diabet zaharat ca are componenta ereditara?

c. printre rudele bolnavului s-au aflat sau se afla bolnavi de diabet zaharat

306. Cum intervine alimentatia in etiologia diabetului zaharat?

c. supraalimentatie, indiferent de

307. In etiologia diabetului zaharat intervine:

c. este o interventie multifactoriala

308. Diabetul zaharat insulinodependent poate debuta uneori prin:

a. coma diabetica
c. slabire progresiva

309. Diabetul zaharat insulinodependent apare:

c. la copii, adolescenti, varstnici

310. Bolnavul cu diabet zaharat are:

a. polidipsie, poliurie
c. polifagie

311. Investigatiile de laborator in diabetul zaharat arata:

a. hiperglicemie
c. glucozurie

312. Ce diferenta este intre diabetul zaharat si diabetul insipid ?

a. in diabetul zaharat avem hiperglicemie;
b. in diabetul insipid densitatea urinei este scazuta,

313. Ce deosebire este intre diabetul zaharat si diabetul renal ?

a. in diabetul zaharat exista hiperglicemie;
b. in diabetul renal proba hiperglicemiei provocate este normala;
314. In ce conditii putem incadra un bolnav in prediabet ?
a. ambii parinti sunt diabetici;
b. mamele care nasc copii cu o greutate peste 4,5kg;

315. In diabetul zaharat iatrogen sunt incriminate :

b. tratamentul cu tiaziaice (Nefrix);
c. corticoterapie.

316. Complicatiile acute ale diabetului zaharat sunt:

a. coma diabetica acidocetozica;
c. coma hipoglicemica.

317. Complicatiile cronice ale diabetului zaharat sunt:

b. glomeruloscleroza diabetica;
c. retinopatia diabetica

318. Faza prodromala a comei diabetice este exteriorizata clinic prin

a. polidipsie, poliurie;
b. senzatie de foame;

319. Tratamentul de urgenta in coma diabetica consta in a '-ministrarea de insulina

in doza de :
c 20 ui I.V.

320 Starea clinica a unui pacient in coma hipoglicemica se cara ;terizeaza alaturi de alte manifestari si
prin:
b. pupile dilatate ;
c. tensiune arteriala normala sau crescuta.

321. In mod obisnuit, la un pacient diabetic, glucoza administrata ir PEV se tamponeaza cu 1 ui

insulina la 2 grame glucoza. Deci un lacon de 500 ml de glucoza
5% va fi tamponat cu : ;
b. 12,5 ui insulina;
322. Administrarea insulinei Ia un bolnav diabetic se face in genera! , dupa urmatoarea schema:
a. de 3 ori pe zi, dupa caz si doza, cu 15 min. înaintea meselor principale;
or de prânz si de seara.
323. In cadrul examenului fizic general, mirosul are valoare importanta in stabilirea unui diagnostic.
Astfel, in coma diabetica, ; mirosul este de:
b. fructe coapte, acetona;

324. In coma diabetica, simptomele evolueaza cu.

b. astenie, somnolenta pana la coma.

325. Faza prodromala a comei hipoglicemice este exteriorizate clinic prin:

a. anxietate;
b. transpiratii;

325. Conduita de urgenta in coma diabetica impune si recoltarea urmatoarelor probe de laborator:
a. glicemie;
b. ionograma;

327. In cazul in care diferentierea intre coma diabetica si cea hipoglicemica este greu de facut,
diagnosticul se poate stabili prin administrarea a:
b. 20-30 ml glucoza hipertona( 20-40%);

328. In coma hipoglicemica debutul este:

b. brusc, sau la cateva ore dupa administrarea de insulina,

329. Coma diabetica poate fi declansata de:

c. oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina.

330. Conduita de urgenta abordata in spital la un pacient in coma diabetica, vizeaza:

b. combaterea acidozei;
c. hidratarea.

331. Fenomenele digestive intalnite in coma diabetica sunt urmatoarele:

b. greturi;
c. varsaturi.

332. Coma hipoglicemica are tablou caracteristic de coma

b. "umeda" (tegumente acoperite de transpiratii profuze):
c. hipertona (convulsii, hiperreflexie osteo-tendinoasa, hipertonia globilor oculari, Babinski pozitiv
bilateral).

333. Socul este definit ca:

a. grava tulburare functionala a intregului organism;
c. reactie organica post-agresiva decompensata.

334 Obiectivul principal al tratamentului in soc este:

b. restabilirea perfuziei organice a tesuturilor;
c. combaterea hipoxiei cerebrale

335. Clasificarea etiologica a socului este urmatoarea:

a. hipovolemic, cardiogen, toxico- septic, anafilactic, reurogen;
c. hipovolemic, cardiogen, neurogen, infectios, anafilactic.

336.Care dintre urmatoarele semne nu fac parte din tabloul clinic al socului:
a. bradipnee superficiala;
b. hipertermia;

337. Socul traumatic compensat asimptomatic si nemanifest clinic este caracterizat prin:
a. echilibru biologic care impiedica aparitia socului recompensat:
b. faza imediat postagresiva;
338.Conduita de urgenta in socul traumatic cuprinde :
a. inlaturarea factorului socogen;
b. combaterea durerii;

339. Pretratamentul socului se aplica:

a. la locul accidentului si pe timpul transportului ;
c. imediat dupa agresiune, cand nu se manifesta semne de gravitate;

340. Refacerea volemiei in socul traumatic se face cu :

a. Dextran 70 cu timp de injumatatire 8-12 ore:
c. preparate de gelatina.

341. Punctionarea unei vene cu ac de mare calibru este un gest de mare urgenta deoarece :
b. este necesara mentinerea unei cai venoase libere ;
c. in etapa decompensata a socului venele se colabeaza si se punctioneaza greu.

342. Terapia analgetica in soc :

a. sedeaza bolnavul ;
b. inlatura frica si agitatia ;

343. Factorii etiologici in socul cardiogen sunt:

a infarctul miocardic acut;
c. embolia pulmonara cu tromb sanguin

344. Socul cardiogen se poate instala :

a. o data cu debutul I.M.A.;
b. in cursul evolutiei I.M.A.;

345. Primul ajutor in socul cardiogen consta in:

a. culcarea si sedarea bolnavului;
b. oxigenarea pe sonda nasofaringiana;

346. Tratamentul socului cardiogen presupune :

a. calmarea durerii cu analgetice majore : mialgin. fortral
c. supravegherea functiilor vitale : TA. puls. diureza. respiratie, facies.

347. In socul anafilactic :

a. are loc o exsudare de lichid interstitial;
b. vasodilatatie;

348. Debutul clinic al socului anafilactic cuprinde:

a. tulburari cardiovasculare;
b. tulburari digestive;

349. Conduita de urgenta in socul anafilactic cuprinde:

a. aplicarea de garouri;
b. supraveghere directa 24 ore ;

350. Socul septic apare ca urmare a :

b. patrunderii bruste in torentul circulatiei a bacteriilor si toxinelor lor;
c. aparitiei insuficientei vasculare acute.
351. Socul septic este provocat îndeosebi de;
b. stafilococi, enterococi .
c. Neisserii, Clostridium.

352. Stadiul I al socului septic se caracterizeaza prin :

a. hipertermie, hipotensiune arteriala, tahicardie, tahipnee, anxietate:
c. soc hiperdinamic, compensat, tegument uscat si calc.

353. Tratamentul socului septic se face cu:

a. antibiotice ;
c. heparina.

354. Epidemiologia este o stiinta medicala care studiaza :

a. bolile cu raspandire in populatie ;
b. bolile cu raspandire mare in populatie, ce creeaza probleme de sanatate publica, perturbând
dezvoltarea normala a societatii;

355. Profilaxia generala presupune:

a. masurile permanente cu caracter general si educatia sanitara
b. supravegherea si controlul preventiv al factorilor epudemiologici

356. Profilaxia speciala se refera la:

a. masurile ce trebuie luate in focar pentru combaterea unei boli infectioase
b. prevenirea unor noi cazuri secundare
357. Ancheta epidemiologica definitiva presupune :
c. completarea anchetei preliminare cu investigatii si masuri eficiente si incheierea o data cu limitarea
focarului .

358. Triajul epidemiologie presupune :

a. termometrizarea, ex. tegumentelor, cavitatii bucale si conjunctivelor;
c. informarea privind eventualele contacte la domiciliu

359.Triajul epidemiologie se efectueaza :

a. zilnic, in crese si gradinite, inainte de intrarea in colectivitate,
c. la prezentarea copiilor in tabere si la reinceperea cursurilor dupa vacanta .

360.Termometrizarea zilnica, manevra efectuata in cadrul triajului epidemiologie, se efectueaza :

a. de catre asistenta medicala ;
c. zilnic, la copiii suspecti sau bolnavi din crese si gradinite

361.Controlul medical periodic anual al personalului din sectorul alimentar se face prin :
b. coproculturi, rx.pulmonar, RBW;
362.Dezinfectia urmareste :
c. indepartarea si distrugerea agentilor patogeni de pe tegumente si diferite obiec
te din mediul extern, prin mijloace fizice, chimice si mecanice.

363.Mijloacele mecanice de dezinfectie sunt: ,

a. spalarea, aerisirea, ventilatia;
b. stergerea umeda a suprafetelor, folosind agenti chimici

364. Metodele fizice de dezinfectie:

a. sunt reprezentate in principal de caldura uscata, umeda si radiatii u.v.
c. se realizeaza prin denaturarea proteinelor
.
365. Dezinfectia prin metode chimice se realizeaza prin
a. spalarea si / sau stergerea cu substante dezinfectante
b scufundarea in substante dezinfectante

366.Sterilizarea urmareste : .
a. neutralizarea agentilor patogeni de pe toate suprafetele ce vin in contact cu bolnavul
b. distrugerea tuturor microorganismelor patogene si nepatogene inclusiv a sporilor de pe obiecte cu
utilizare medicala;

367. Dezinsectia de combatere utilizeaza in mod curent:

a. metode fizice, chimice si biologice ;

368. Vaccinoprofilaxia utilizeaza :

a. vaccinuri corpusculare din culturi de germeni vii, atenuati;!
b. vaccinuri preparate din toxine detoxifiate, transformate in anatoxinea
369. Anginele sunt:
a. cele mai frecvente infectii streptococice
b. inflamatii ale istmului faringian

370. Manifestarile locale cele mai frecvente in angina streptococica sunt:

a. odinofagia
b. congestia intensa a fundului de gat

371. Angina ulceronecrotica, ca forma a anginei streptococice se intalneste:

a. cu mult mai rar

372. Din punct de vedere clinic, anginele se clasifica astfel:

a. angine: rosii, albe, ulceroase

373. Tratamentul anginei streptococice consta in administrare de:

a. penicilina

374. Scarlatina este o boala infectioasa produsa de:

a. streptococul beta hemolitic din grupa A

375. Scarlatina se manifesta clinic in perioada de debut, prin:

b. febra mare, angina, cefalee, varsaturi

376. Eruptia in scarlatina este:

a. micropapuloasa, aspra la pipait;
377.Pentru scarlatina distinctiv este semnul :
c. Masca Filatov, semnul Pastia si ciclul lingual.

378. Perioada de incubatie in scarlatina dureaza:

b. 1-10 zile;
c 3-6 zile .
379. Exantemul scarlatinos apare mai intai :
a. pe gat si torace;

380. Angina rosie + febra + eruptie micropapuloasa pe trunchi, respectând fata, va sugereaza :
c. scarlatina .

381. Copilul cu scarlatina este tratat:

a. obligatoriu in spital de catre medical specialist;
382. Manifestarile clinice in scarlatina sunt determinate de actiunea
c. toxina scarlatinoasa (Dick) eliberata de streptococul beta-hemoliticgrupa A

383. Angina din scarlatina are urmatoarele caractere:

a. rosie, cu false membrane aderente care se refac rapid, extensive la pilieri, lueta, sângerânde;
b. rosie sau eritemato-pultacee, rar ulcero-necrotica ;
384. In dianosticul scarlatinei de importanta majora este ciclul lingual cu urmatoarele
caracteristici:
a. limba saburala, smeurie, rosie inchis, lucioasa;

385. Complicatiile imunoalergice ale scarlatinei se instaleaza la 15-25 zile de la debutul bolii si pot fi:
a. glomerulonefrita difuza acuta;
b reumatismul articular acut;

386. Profilaxia scarlatinei include :

a. asuri de izolare, de supraveghere a contactilcr timp de 10 zile , tratam
ent cu penicilina al purtatorilor;
b. dezinfectia in focar de tip continuu si terminal, atat in colectivitati,
cat si in locuinte ;

387. Ingrijirea unui bolnav cu scarlatina include :

a. aplicarea de comprese reci pe frunte;
b. combaterea pruritului cu lotiuni de alcool mentolat;
388. Problemele pacientului cu scarlatina pot fi:
a. alterarea confortului legat de durerea de cap si febra;
b. varsaturi si cefalee din cauza edemului cerebral infectios;

389. Interventiile asistentei medicale pentru prevenirea complicatiilor la un pacient cu scarlatina sunt:
b. îngrijirea cavitatii bucale, de 2 ori pe ora;
c. repaus la pat, cel putin 7 zile .

390.Tratamentul etiologic in scarlatina cuprinde :

a. administrarea de penicilina, eritromicina, la indicatia medicului;
b. la externare tratamentul se continua cu moldamin ;

391 .Tratamentul simptomatic in scarlatina se adreseaza :

a. febrei, cefaleeei si durerilor ia deglutitie:

392.In scarlatina, testarea receptivitatii se face prin testul intraderrnic Dick, test de:
a. imunitate;
393. Complicatiile scarlatinei pot fi:
a. toxice, septice, postinfectioase;

394. Rujeola se manifesta clinic in perioada de debut prin :

a. febra moderata, catar (nazal, bronsic, ocular), enemtem;!
c. febra +catar + semnul Koplick.

395. Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin :

a. cresterea mare a febrei; I
b. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se generalizeaza descendent in 3 zile ;

396. Patagnomonic pentru rujeola este :

b. semnul Koplick;
c. catar ocular, nazo-bronsic.
397. In rujeola, perioada de incubatie dureaza :
b. 8-11 zile:
398. Eruptia maculopapuloasa in rujeola incepe la :
a. fata - dupa urechi, pe frunte si obraji ;

399. In rujeola eruptia :

b. nu este insotita de prurit;
c. nu produce prurit.

400. Evolutia eruptiei in rujeola este:

c. pigmentara cafenie si descuamatie foarte fina .

401. Cresterea febrei in perioada de stare si de palire a eruptiei :

b. este semn de complicatie prin suprainfectie bacteriana;
c. este lipsita de importanta .

402. Semnul Koplick, patognomonic in rujeola, dispare:

a. in prima zi de eruptie ;

403. La ivirea unui caz de rujeola se procedeaza la :

a. izolarea bolnavului la spital sau la domiciliu pe perioada contagiozitatii;
b. urmarirea contactilor nevaccinati sau care nu au trecut prin boala ;

404. Manifestarile de dependenta la un pacient cu rujeola.in perioada de incubatie sunt:

a. febra, frisoane, tahipnee; I
b. greturi, varsaturi, dureri abdominale;

405. In perioada eruptiva din rujeola apare:

a. exantemul - macule de culoare rosie (pe fata, dupa urechi, gat);
b. inapetenta, stare de neliniste, nervozitate; j.
406.Interventiile asistentei medicale la un pacient cu rujeola vizear
a. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii;
b. reechilibrarea hidro-electrolitica;

407.Problemele pacientului cu rujeola pot fi:

a. dispnee cu polipnee cauzata de febra:
b. potential de deficit de lichide legat de varsaturi, ] transpiratii;
408. Interventiile asistentei medicale pentru diminuarea obstructii cailor respiratorii, tusei, polipneei
sunt:
b. umidifica aerul din incapere; *
c. administreaza medicatia prescrisa de medic .

409. Rubeola este o boala :

a. infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil , cu adenopalj eruptie micropapulo
asa fugace si febra inconstanta
b. cu izolare la domiciliu ;

410. Importanta rubeolei este data de :

a. efectul teratogen asupra sarcinii in primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii congenitale
411. In rubeola, modul de transmitere este :
a. aerogen;
b. prin contact cu obiecte recent contaminate de secretii;

412. Eruptia in rubeola are urmatoarele caracteristici :

a. macule mici de culoare roz, fara tendinte la confluente;

413. Icubatia in rubeola dureaza :

a. 2-3 saptamani:

414. Alaturi de eruptie, un alt simptom cardinal in rubeola este :

a. poliaaenopatia;
b. febra inalta la adulti;

415. Dintre rarele complicatii ale rubeolei se pot mentiona .

a. poliartrita,
b purpura trombocitopenica si meningoencefalita;

416. Tratamentul rubeolei este :

a. simptomatic;
c. igienic.

417.Febra + catar respirator + adenopatie va sugereaza:

b. rubeola;
418. Legislatia actuala prevede ca raportarea cazurilor de rubeola sa se efectueze:
a. trimestrial, numeric;

419. In perioada de stare, eruptia cu aspect polimorf: maci. papule, vezicule clare ori tulburi si cruste
hematice apar in :
c. varicela.

420. Distributia centripetal a eruptiei (sunt mai multe elemente pe trunchi si radacina membrelor)
apare in :
a. rujeola;

421 Eruptia este pruriginoasa in :

c. varicela.

422. Parotidita epidemica este cunoscuta si sub numele de :

a. oreion;

423. Tabloul clinic cu debut relativ brusc, febra, cefalee si jena lojile parotidiene apare in:
b. parotidita epidemica;

424. Orbita urliana, complicatie a parotiditei epidemice, apare la:

b. baieti
c. dupa pubertate

425. In tusea convulsiva, sursa de infectie este:

a. omul bolnav cu forme tipice si atipice

426. Calea de transmitere in tusea convulsiva este:

a. aerogena, prin picaturi din secretiile respiratorii expulzate prin tuse
c. prin obiecte recent contaminate
427. Semne catarale respiratorii: rinita, raguseala, tusea, injectie conjunctivala, aspect „facies plans”,
subfebrilitate, apar in :
b. tuse convulsiva
428. Tusea convulsiva, evolueaza endemo-epidemic cu " ingrosari" epidemice la sfarsitul:
a. iernii;
b. primaverii;

429. Izvorul epidemilogic in poliomielita este omul infectat, calea de yansmitere

Fiind:
a. fecal-orala;
b. aerogena, prin contact intim la inceputul bolii ;

430. Poliomielita face parte din categoria bolilor transmisibile:

a. cu declarare nominala obligatorie;
b. internare si tratament obligatoriu in spital ,

431. Primovaccinarea in poliomielita se face in doua administra", orale, la 2 luni interval, in lunile de :
a. larna-primavara;

432. A treia vaccinare pentru poliomielita se face :

a. in primul an de scoala;

433.Sindromul meningean - un grup de simptome si semne, apar in :

a. meningita tuberculoasa;
b. meningita seroasa ;

434. Meningita meningococica detine primul loc ca frecventa i etiologia meningitelor purulente la :
a. copii;
c. tineri

435. Meningita pneumococica detine prioritate ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la :

b. adulti peste 40 ani;

436. Calea de transmitere a meningitei poate fi :

a. hematogena ;
b. prin contiguitate ;

437. Simptomatologia afectarii meningiene cuprinde :

a. febra, cefalee puternica, fotofobie;
b. varsaturi si somnolenta pana la coma;

438. Sindromul encefalitic - o inmanunchere de semne si simptome- care exprima afectarea creierului
de cauza infectioasa si postinfectioasa, apare in :
b. encefalita;
439. Encefalitele acute postinfectioase survin in convalescenta unor boli infectioase precum:
a. rujeola;
b. varicela:

440. Tabloul clinic in encefalita cuprinde :

a. febra, cefalee, tulburari de senzori
b. convulsii, diverse paralizii ;

441. Tratamentul encefalitei consta in ;

a. chimioterapie antivirala;
b. medicatie antiinflamatorie si antiedematoasa;
442. Profilaxia encefalitelor virale :
a. cuprinde protectia celor expusi prin masuri generale sau prin vaccinuri formolate; b. urmareste
combaterea vectorilor;

443. Boala acuta ce apare sporadic sau epidemic in urma ¦ mului de alimente contaminate cu diverse
bacterii se numeste:
a. rujeola;
b. toxiinfectie alimentara;

444. Tablou clinic cu varsaturi, colici abdominale, scaune diareice, defineste:

b. toxiinfectia alimentara

445. Toxiinfectiile alimentare survin in urma urmatoarelor situat patogenice :

a. prin ingestia toxinei eliberata in aliment; 􀀀
b. prin ingestia unor alimente in care germenul s-a dezvoltat in foarte mare cantitate

446. Tabloul clinic ce cuprinde scaune frecvente, moi, lichide abundente, cu aspect omogen, de
culoare galben verzui, apare in:
b. sallmoneloza

447. Impiedicarea proliferarii agentului patogen existent in unele alimente se face prin pastrarea la
temperatura de :
b. 5 grade C;
448. Febra tifoida este:
a. boala transmisibila cu declarare obligatorie;
b. specifica omului;

449. In feora tifoida este obligatorie:

a. spitalizarea;
b. declararea nominala;

450. Bacilul tific are patogenitate exclusiva pentru ;

a. animal;
b. om;.

451. Febra tifoida se transmite pe cale :

a. digestiva;
452. Scaune diareice verzi ca „zeama de mazare”, omogene, apare in:
b. febra tifoida

453. Scaune numeroase, mucopiosanguinolente, tenesme si uneori

Febra, stare toxica, subliniaza sindromul clinic din :
b. dizenterie;

454. Calea de transmitere a dizenteriei este:

b fecal-orala;

.455. Rol primar in transmiterea dizenteriei ii au:

b. mâinile murdare;
c. mustele
456. Pentru bolnavii care lucreaza in sector alimentar, colectivitati de copii, este obligatoriu controlul,
dupa tratament, prin recoltarea de .
b. 3 coproculturi;

457. Receptivitatea la dizenterie este generala, mai mare la :

a. copii sub5 ani;
b. vârstnici;

458. Tetanosul impune :

a. izolarea obligatorie in spital ;
b. declarare nominala obligatorie;

459. Solul, praful, obiectele contaminate mijlocesc patrunderea sporilor prin:

a. leziuni ale tegumentelor;
460. Morbiditatea prin tetanos generalizarea vaccinarii cu:
a. anatoxina tetanica;

461. Debutul, de obicei lent, cu "trismus" precedat uneori de tresariri musculare la nivelul plagii este
semn patognomonic pentru :
b. tetanos;

462. "Rasul sardonic" apare in :

ac. tetanos.
463.In ce varietate de luxatie de sold membrul inferior este in adductie si rotatie interna, cu coapsa in
flexie de 90° pe bazin:
b. luxatie postero-inferioara;

464.Cea mai frecventa fractura a antebratului este:

b. fractura extremitatii inferioare a radiusului,
c. fractura Pouteau - Colles.

465. In fractura diafizei femurale tratamentul consta in:

b. osteosinteza centromedulara;

466. Fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os este:

c. fractura cominutiva.

467. Hemartroza se intalneste in :

b. luxatia de genunchi;

468. O entorsa incorect tratata poate determina:

b. recidivare;
c. artroza.

469. Fractura de col femural este mai frecventa la:

a. persoanele in varsta;

470. La un pacient cu luxatie de police, semnul caracteristic este

a. police asezat in forma de Z;
471. Fracturile in 1/3 medie a gambei sunt mai ales:
a. oblice;
b. spiroide;

472. Imobilizarea pentru luxatia scapulo-humerala este:

a. bandaj Dessault:
473. Prin entorsa se produce:
b. intindere a ligamentelor si a capsulei articulare;

474. Semnele vindecarii fracturii sunt:

b. disparitia edemului;
c. reluarea miscarilor.

475. Se considera cea mai buna atela pentru imobilizare :

c. atela gipsata.

476. Imobilizarea gipsata a unei fracturi trebuie sa cuprinda:

c. articulatiile situate deasupra si dedesubtul focarului de fractura.

477. lmbracarea si dezbracarea unui pacient cu fractura de membr se face astfel:

a. dezbracarea se incepe cu membrul sanatos, imbracarea se incepe cu membrul bolnav;

478.Arsura de gradul II are ca semn caracteristic:

a. flictena alba, cu continut serocitrin;

479. Escara din arsura de gradul IV:

a. cuprinde epidermul si dermul;
b. are o culoare ce variaza de la alb la negru;

480. Gravitatea unei arsuri se apreciaza dupa :

a. intinderea in suprafata a arsurii;
b. gradul de profunzime a arsurii;

481. Arsura de gradul IV evolueaza cu:

a. cicatrici vicioase;
c. invaliditati grave.

482. Socul din arsuri este:

a. traumatic;
c. hipovolemic.
483. Hemcconcentratia din arsuri:
a. este influentata de suprafata arsa;
b. este prezenta in prima perioada;

484. Evolutia unei arsuri:

b. este influentata de calitatea si promptitudinea tratamentului aplicat;
c. este in functie de locul unde se produce arsura.

485. In calcularea suprafetei arse, toracele posterior reprezinta:

b. 18%;
486.Prognosticul vital al bolnavului ars se calculeaza in functie de
a. marimea suprafetei arse;
b. profunzimea arsurii;

487.Faza de soc postcombustional:

a. se considera primele trei zile de la arsura;
c. se caracterizeaza prin hipoxie, oligoanurie, varsaturi, hemoragie digestiva.

488.Complicatiile arsurii prin erori de tratament sunt, cu exceptia:

b. complicatii hepatice;
c. insuficienta renala acuta.

489.In acordarea primului ajutor in arsura:

c. nu se acopera cu pulberi.

490.Stingerea arsului cuprins de flacari se face:

c. prin acoperirea cu o patura.

491.Tratamentul arsurilor incepe cu:

b. administrarea de ATPA si sedative;
c. recoltarea probelor de laborator.

492.Prelucrarea chirurgicala a unei arsuri consta in:

a. indepartarea flictenelor;
b. badijonare cu alcool 70%;

493. Care dintre urmatoarele zone nu se panseaza in caz de arsura;

a. fata;
c. regiunile perineale.

494. Traheostomia trebuie practicata la bolnavul cu :

b. arsuri profunde ale fetei si gatului;
c. arsuri, dupa explozii in spatii inchise.

495.Tratamentul arsurilor chimice prin acizi se face cu:

a. spalaturi abundente cu apa sterila, ser fiziologic;
c. neutralizarea acizilor cu amoniac 1% sau bicarbonat de sodiu.

496. Arsura produsa de acizi se caracterizeaza prin:

b. escara galben-bruna, mai mult sau mai putin dureroasa;

497. Cantitatea de lichide ce trebuie administrata in caz de arsuri se calculeaza:

a. un ml solutie pentru fiecare procent suprafata arsa X greutatea corporala;

498. Hemoragiile pot fi clasificate in functie de:

a. felul vasului lezat si cantitatea de singe pierduta;
b. locul unde se dezvolta si se evidentieaza hemoragia;

499. In hemoragiile arteriale, sângele are urmatoarele caracteristici:

b. culoare rosu deschis;
c. tisneste sincron cu sistola si cu o forta concordanta cu TA.

500.Cantitatea de sânge pierdut intr-un timp scurt este mai mare in

c. hemoragia arteriala

501.In cazul hemoragiei venoase, sângele are urmatoarele caracteristici:

b. culoare rosu inchis;

502. Corpul unui barbat cu greutatea de 80 kg contine urmatoarea cantitate de sânge:

a. 6 I;
503. Se considera o hemoragie mica atunci cand:
c. se pierde o cantitate neinsemnata de sânge.

504.Consideram o hemoragie mare atunci cind:

b. se pierde 1/3 - 1/2 din cantitatea de sânge din organism;
505.Gravitatea unei hemoragii este data:
b. de raportul dintre cantitatea de sânge pierduta, greutatea corporala a individului si viteza cu care se
produce pierderea de sânge;

506.In cazul hemoragiilor de mai jos, cea mai grava este

b. pierderea de 400 ml sânge la un copil de 10 kg

507. In functie de locul unde se dezvolta, hemoragia poate fi -clasificata astfel:

c. hemoragie externa, interna, interna exteriorizata, intratisulara.

508. Hemoragia intratisulara este:

c. hemoragia care se dezvolta sub piele sau in interiorul unor organe (ficat, crater, muschi)

509. Poate fi considerata hemoragie interna urmatoarea situatie:

b. revarsarea sângelui in cavitatea pleurala;
c. revarsarea sângelui in cavitatea pericardica.

5 10.Hemoragia din caile urinare se evidentiaza prin:

b. hematurie;

511. Atat hematemeza, cat si melena, pot fi cu sânge rosu in urmatoarele situatii:
b. hemoragii abundente candsângele nu are timp sa stea in stomac;
c. daca singele este evacuat foarte repede.

512. Irtr-o hemoptizie caracteristic este :

a. sânge aerat cu elemente caracteristice sputei;
c. aparitia dupa un acces de tuse

513. Intr-o hematemeza intalnim:

a. sânge amestecat de multe ori cu resturi alimentare si care coaguleaza greu
b. senzatie de caldura in regiunea epigastrica;

514. Bolnavii cu hemoragie mijlocie prezinta:

a. paloare;
b. ameteli in.ortostatism;

515. Cauza agitatiei in faza de inceput a socului hemoragie este dat de :

a. vasoconstrictie;

516. Mentinerea sau chiar o usoara crestere a T.A. in faza de inceput a hemoragiei se datoreaza:
a. vasoconstrictiei;
c. mobilizarii singelui din depozite (ficat, splina, muschi).

517. Cauza tahipneei in cazul unei hemoragii este:

a. cresterea C02 in sânge si excitarea centrului respirate'' din bulb;

518.In cazul unei hemoragii mari, cand T.A. scade sub 60-80 mm Hg, rinichiul reactioneaza astfel:
a. apare insuficienta renala acuta;
b. apar tulburari de irigatie a cordului, care duc la ischemie si infarct cardiac;

519.In cursul unei hemoragii mari, ritmul cardiac si pulsul au urmatoarele caracteristici:
a. pulsul este aritmic;
c. pulsul este slab batut, filiform.
520. ln cazul unei hemoragii intraperitoneale pot apare:
a. contractura si aparare musculara;
b. matitate abdominala deplasabila;

521. Etapa hematologica de refacere a organismului la situatia anterioara hemoragiei poate avea
urmatoarea durata:
b. dureaza 3-4 luni ;
522. Etapa de refacere a organismului la situatia anterioara hemoragiei care are loc in primele 5-6 zile,
este:
b. etapa volemica;

523. Hemostaza spontana este:

b. oprirea fara vreo interventie a unei hemoragii;

524. Hemostaza spontana este posibila numai pentru:

b. vasele mici si mai ales pentru vene;

525. La hemostaza spontana contribuie urmatorii factori:

b. formarea trombusului alb;
c. formarea coagulului rosu.

526. Hemostaza provizorie este:

c. oprirea singerarii pentru un timp limitat, pana la hemostaza definitiva.

527. Hemostaza provizorie se poate realiza prin:

a. compresiunea pe vas;
b. comprimarea pe plan osos;
528. Pentru a realiza hemostaza provizorie, garoul poate fi mentinut maxim:
b. 1-2 ore;

529.In cazul in care garoul a stat aplicat mai mult de 30 de minute, ridicarea lui se va face :
c. in 4-5 minute.

530.In segmentul de sub garou se pot produce urmatoarele fenomene: 5:

b. dilatarea paralitica a vaselor;
c. navalirea singelui central in zona de dedesubtul garoului la scoaterea acestuia, cu scaderea brusca a
TA, putind duce chiar la moarte.

531 .Pentru a preveni socul prin garou vor fi luate urmatoarele precautii:
a. mentinerea garoului pe o durata cit mai mica;
b. ridicarea cit mai incet a garoului; '

532.Hemostaza definitiva se realizeaza prin :

b. inchiderea vasului care singereaza;

533. Hemostaza definitiva se poate realiza prin :

a. cauterizare, pansament compresiv;
b. forcipresura si legarea vaselor;

534. Cauterizarea in scopul nemostazei definitive se face cu :

a. termocauterul;
b. substante chimice (nitrat de argint sau perclorura de fier 4%);
535. Pot realiza hemostaza definitiva urmatoarele procedee:
b. ligatura si sutura vaselor;
c. cauterizarea si forcipresura.

536. Primul ajutor in cazul unui accidentat incepe cu:

b. scoaterea accidentatului din mediul nociv;

537. Tratamentul plagilor nepenetrante este urmatorul:

b calmarea durerii;
c. toaleta locala minutioasa.

538. Badijonarea cu iod:

a. se incepe circular din jurul plagii;

539. O plaga se considera infectata:

c. daca este mai veche de 6 ore.

540.Sutura per primam se realizeaza:

a. la plaga recenta;
b. partial, la o plaga ce pare curata si a fost pansata st? dupa producere;

541. ATPA se admministreaza la:

b. toate plagile murdare cu pamant, prin muscatura t animale;
c. fracturi deschise.

542. In cazul unei plagi, la locul accidentului:

b. nu se scot fragmente osoase;

543. Pansamentul ce izoleaza complet o plaga de exterior este:

a. ocluziv;

544. Pansamentul absorbant este indicat in:

a. plagile infectate, secretante;

545. Pentru pansament cu scop antiflogistic se foloseste:

a. rivanol;
b. cloramina;

546. La un bandaj nodul prin care se termina fasa:

a. se va plasa la distanta de plaga;
c. nu se face in zona pe care sta bolnavul.

547. Pentru a desface compresele aderente de plaga:

a. se imbiba cu ser fiziologic sau apa oxigenata;
b. se face o baie calduta in vas steril cu solutie diluata de KMn04;

548. La sfârsitul pansamentului:

a. plaga trebuie sa fie curata, fara secretii;
c. sa nu aiba sfaceluri.

549. Un bun pansament:

a. se realizeaza cu materiale sterile;
b. absoarbe secretiile plagii;
550. Solutiile folosite in pansamentul plagilor:
a. se vor schimba zilnic;
c se pastreaza in sticle de culcare inchisa.

551. Conduita fundamentala a oricarei transfuzii este :

a. determinarea grupei sanguine a primitorului,
b. determinarea grupei sanguine a donatorului;

552. Coexistenta unui aglutinogen cu aglutinina corespunzatoare (A sau B si b) la aceeasi persoana :

b. determina aglutinarea hematiilor de care sunt fixate aglutinogenele;
c. nu este compatibila cu viata.

553. In conditiile in care nu este posibila transfuzarea de sânge izogrup, izo-Rh, transfuzia de sânge
0(1):
a. se face numai in cantiîafci limitate : 500-S00ml sânge, pentru a evita reactia de
aglutinare a aglutininelor a si b cu hematiile primitorului;

554. Determinarea grupelor sanguine in sistem OA3 prin proba directa, consta in:
b. amestecarea eritrocitelor primitorului cu serurile standanr 0, A si B, observând unde se produce
aglutinarea:

555. Plasma bolnavului si donatorului se obtine recoltând sânge :

b. prin punctie venoasa, in eprubete cu citrat de sediu;
556. Daca ia o proba de determinare a grupei sanguine, pe lama se observa aglutinare intre picatura de
plasma din sangele de cercetat si eritrocitele standard din grupele A (II) si B (III):
a. sangele face parte din grupul AB(IV): 7

557. Factorul Rh este:

a. un aglutinogen care se poate gasi in eritrocite ;
c. important de cunoscut, intrucat incompatibilitatea de factor Rh poate produce accidente
posttransfuzionale .

558. Aglutininele de imunizare anti- Rh apar la:

b. femeile gravide Rh-negative, al caror fat este Rh-pozitiv;
c. persoanele Rh-negative dupa transfuzii repetate cu sânge Rh-pozitiv, continând aglutinogenul Rh.
559. Prezenta aglutinarii intre picatura de ser anti-Rh si picatura din eritrocite de cercetat:
b. arata ca persoana este Rh-pozitiva

560. Sangele destinat ptr. transfuzia de sânge este verificat înainte de recoltare ptr. infectiile :
a. HIV;
b. H8V, HCV;

561. Compatibilitatea de grup intre sângele din purna si sângele primitorului implica determinarea
(atat in sângele primitorului cat si sangele din punga) :
a. grupei sanguine prin metodele Beth-VIrcent si Simonir
b. a probei ce compatibilitate directe Jeancreau si a probei biologice Oeiecker;
562. Sangele care urmeaza sa fie transfuzat intr-un ritm rapid, va fi
Incalzit:
c. in termostat.

563. Ritmul de administrare a sângelui este de;

a. 30-60 pic./min, eventual 80 pic./min;
b. jet continuu, cand patul vascular trebuie umplut repede;
564. Transfuzia de sânge are urmatoarele indicatii;
a. stimularea hematopoiezei;
c. restabilirea masei sanguine si asigurarea numarului de eritrocite necesare pentru transportul
oxigenului in caz de hemoragii, anemii, stari de soc.
565. Transfuzia de sânge stimuleaza:
a. reactiile metabolice ale organismului, intensificarea schimburilor celulare;
b. reactiile antitoxice si antiinfectioase ;

566. Transfuzia de sânge este contraindicata in urmatoarele afectiuni:

a. insuficienta cardiaca;
c. edem pulmonar acut.

567.In cazul incompatibilitatii de grup 0, A, B, frisonul este:

b. precedat de senzatie de frig si apare chiar in timpul transfuziei de sânge;
c. semn precoce al socului hemolitic .

568. Embolia pulmonara cu cheaguri, accident superacut al transfuzarii unui sânge alterat, se
manifesta astfel:
a. cianoza brusca;
c. dureri toracice si tuse chinuitoare insotita de hemoptizie si febra.

569. Transfuzarea sângelui neincalzit, la temperatura joasa:

b. soc posttransfuzional, acidoza metabolica sau chiar stop cardiac;
c. poate provoca hemoliza intravasculara cu blocaj renal

570. In cazul aparitiei unui accident transfuzional sau posttransfuzional, asistenta medicala trebuie sa
ia urmatoarele masuri:
b. întreruperea imediata a transfuziei;
c. instiintarea neintarziata a medicului.

571. Instrumentele cele mai frecvent utilizate în sfera O.RL. sunt:

a. oglinda frontala, specule nazale, specule auriculare, stilete;
b. apasatoare de limba, pense cudate, diapazon, seringaGuyon;

572. Hipofaringoscopia si laringoscopia indirecta se executa:

c. anestezie locala (pulverizare de cocaina 2%).

573. Pregatirea prealabila în vederea laringoscopiei directe consta in:

a. administrarea unui calmant-somnifer cu 30 de minute înainte;

574. Condro-pericondrita se datoreaza:

b. unei plagi neglijate;
575. Condro-pericondrita se caracterizeaza prin:
a. insomnie, cefalee, febra, frison;
c. înrosirea si tumefierea accentuata a pavilionului si a conductului auditiv, durere, stare generala
alterata.

576. Tratamentul în furunculoza conductului auditiv extern consta în:

c. administrarea de antibiotice, badijonari locale cu tinctura de iod.

577.In otita medie supurata acuta, temperatura se ridica la:

b. 39-40 grade Celsius;
578.Simptomele otitei medii supurate sunt:
a. durere, stare generala alterata, febra;

579. Tratamentul otitei medii acute supurate consta în:

b. instilatii auriculare cu glicerina boricata 3% sau Boramid
c. antibioterapie, vitaminoterapie.
580. Agentul microbian care declanseaza otomastoidita supura: acuta este:
b. Haemophilus influentzae;
c. Stafilococul.

581 .Principalele complicatii ale mastoiditei acute sunt:

a. osteomielita temporala/occipitala;
b. paralizia nervului facial;

582.Otomastoidita supurata acuta se caracterizeaza prin:

b. leucocitoza ridicata, frison, hipoacuzie;
c. torticolis, paralizii ale nervului facial, febra.

583.Tratamentul osteoflegmonului consta în :

b. timpanotomie;
c. antromastoidectomie.

584.Labirintita este:
a. infectie a labirintului urechii interne;

585. Simptomatologia Sindromului Meniere consta In:

a. vertij accentuat, tulburari de echilibru, acufene, anxietate;

586. Sinuzita incorect tratata poate da complicatii ca:

b. osteoperiostite, abcese extradurale
c. meningite, tromboflebite ale sinusurilor cavernos, septicemie.

587. Germenii microbieni care determina sinuzitele sunt:

a. pneumococul, streptococul;
b. stafilococul;

588. Simptomele sinuzitelor supurate acute sunt:

a. durerea, tulburari ale mirosului, vertije;
c. respiratie dificila, febra de tip inflamator-supurativ.

589. Conjunctivita acuta se manifesta prin:

a. hiperemia vaselor conjunctivale si secretie conjunctivala care se aduna in unghiul intern al ochiului;
c. senzatie de arsura si usturime, de corp strain in ochi.

590. Simptome pe care le intalnim in keratita herpetica:

a. debut brusc, usturime locala, senzatie de corp strain,lacrimare intensa;

591 .Tratamentul antiglaucomatos consta in:

a. instilarea de miotice.PEV.Manitol 20%;

592. Atitudinea de urgenta in arsurile oculare:

a. neutralizarea agentului caustic si administrarea unui calmant;
b. administrarea locala si generala de antibiotice, antiinflamatorii;

593. Miopia se corecteaza cu lentile:

b. biconcave ;

594. O infectie oculara se poate recunoaste prin:

a. secretia purulenta la nivelul conjunctivei si a tesuturilor adiacente;
b. durerea, eritemul conjunctival sau periocular;
595. Factorii care contribuie la cresterea riscului operator sunt:
a. interventiile de urgenta si asociatia de boli;
c. imposibilitatea corectarii preoperatorii a deficientelor.

596. In ingrijirea preoperatorie a bolnavului se tine cont de urmatoarele reguli:

a. crearea conditiilor care sa impiedice producerea de traume psihice;
c. castigarea încrederii bolnavului in personalul care îl ingrijeste si-I va opera.
597. Dupa schema lui Adriani, putem incadra in Riscul II urmatoarele afectiuni:
c. operatie majora la un pacient care prezinta o boala de sistem nepericuloasa sau
compensata.

598. La amplasarea unui bolnav in salon se va tine cont ca :

c. bolnavi sa fie de aceeasi categorie, cu evolutie normala, cu preocupari asemanatoare.

599. Pregatirea psihica a bolnavului chirurgical internat are ca scop:

a. convingerea ca interventia chirurgicala este benefica si dupa efectuarea ei isi va putea relua
activitatea anterioara in conditii mult mai bune;
c. acomodarea cu conditiile de spitalizare si inlaturarea fricii de spital.

600. Analizele de laborator si examinarile paraclinice au ca scop:

a. aprecierea starii functionale si modul de raspuns la anestezie si interventia chirurgicalae;
b. stabilirea diagnosticului;

601. Analizele hematologice cuprind determinarea :

a. numarului de hematii ;
b. vitezei de sedimentare a hematiilor;

602. Numarul de hematii poate fi crescut in urmatoarele afectiuni:

a. poliglobulie esentiala;
c. scleroze pulmonare.

603. Hemoglobina poate avea valori scazute in urmatoarele afectiuni:

b. hemoragii, infectii cronice, intoxicatii, anemii;

604. Cresterea anarhica a numarului leucociteior, cu deviere spre stinga poate fi intalnita in:
b. leucemii;
605. In infectiile cronice intalnim o crestere a :
a. limfocitelor;

606. V.S.H. are valorile cele mai mari in:

b. neoplazii;

607. Densitatea urinei poate scadea sub 1015 in urmatoarele situatii:

b. aport mare de lichide: bere, apa;
c. diabet zaharat, diabet insipid.

608.Oliguria si anuria pot aparea in urmatoarele afectiuni:

b. insuficienta renala acuta ;
c. soc cu hipovolemie si hipotensiune.

609. La pacientul cu diabet, apare glicozuria in urmatoarele situatii:

b. glicemia depaseste 1,7 g%;
c. glicemia este de 80-120 mg%.
610. Examenul citologic al sputei are ca scop:
b. depistarea celulelor neoplazice;

611. Scaderea indicelui Tiffeneau cu capacitate vitala normala, vnm in:

b. astm;
c. disfunctie ventilatorie obstructive.

612. Valorile normale ale rezervei alcaline in sângele arterial sunt:

c. 50-60 voi. C02/100 ml sânge arterial.

613. Electrocardiograma Holter reprezinta:

b. inregistrarea pe banda EKG in timpul unei ziie de activitate a bolnavului;

614. Radiografia abdominala pe gol ne poate furniza date suplimentare in vederea precizarii
diagnosticului in urmatoarele afectiuni:
b. perforatie de organe cavitare;
c. ocluzie intestinala.

615. In cazul unui cancer de stomac putem intalni urmatoarele semne radiologice:
b. imagine lacunara;
c. rigiditatea unui segment al peretelui gastric.
616. Irigografia poate evidentia:
b. cancer de colon, polipoza colica;
c. diverticuli colici, boala Crohn.

617. Efectuarea colecistocolangiografiei are urmatoarele contraindicatii:

a. icter cu bilirubinemie ce depaseste 2.5 mg%;
b. chist hidatic hepatic;

618. Avantajul principal al explorarilor endoscopice ale tubului digestive este:

c. permite prelevarea de biopsii, ajutind la stabilirea diagnosticului histopatologic.

619. Ecografia abdominala are ca scop:

a. urmarirea in timp a unor aspecte patologice, inlocuinc metode mai putin agreabile (colangiografia,
arteriografia);
c. stabilirea naturii chistice sau solide a unor formatiuni tumorale abdominale, palpabile.

620. Urografia intravenoasa se poate executa atunci cand:

b. densitatea urinei este sub 1015;
c. urea depaseste 70 mg%.

621. Ureteropielografia retrograda si pielografia ascendenta ne dau informatii referitor la:

a. existenta hidronefrozei, tumorilor renale, stricturilor ureterale;
c. anomalii congenitale ale ureterelor si rinichilor.

622. Nodulii reci tiroidieni pot fi dati de:

a. cancer tiroidian;
b. chist tiroidian;

623. In cazul unui bolnav cu apendicita cronica, care are focare de -tie (dental, sinusal) se va proceda
astfel:
b. se asaneaza focarele de infectie si dupa asanare se poate practica apendicectomie;

624. Dintre afectiunile de mai jos, pot duce la denutritie. necesitând ratament preoperator pentru
combaterea acesteia:
b. stenozele esofagiene postcaustice si tumorale;
c. stenoza pilorica. fistule digestive.
625.In cazul in care este greu sau imposibil de acorectat denutritia. rocedeaza la:
b. transfuzie de sânge total, interventie chirurgicala pentru inlaturarea afectiunii cauzale;
c. aducerea la norma! a starii de denutritie postoperator.

626. Deosebirea dintre anemia acuta si cea cronica este:

a. anemia acuta se produce prin pierdere importanta de sânge intr-un timp scurt;
c. anemia cronica apare cand pierderea de sânge este in timp.

627.In cadrul pregatirii preoperatorie a bolnavilor anemici in etapa Polemica se va efectua :

b. transfuzie de sânge total conservat;
628. Interventia chirurgucala intr-o stenoza pilorica ulceroasa se va face in functie de urmatoarele
elemente:
a. normalizarea diurezei, hematocritului, ionogramei;
c. imbunatatirea starii generale si cresterea in greutate.

629. Pregatirea preoperatorie a bolnavului cu HDS cu anemie severa cu tendinta la soc consta in:
c. transfuzie intra si postoperator.

630. Riscul operator la un cardiac, care necesita interventie pe alt organ (stomac, intestin, rinichi etc.)
se stabileste in functie de:
a. boala de inima este compensata;
c. boala de inima este decompensata.

631. Interventia operatorie in cazul unui cardiac este contraindicata in urmatoarele situatii:
b. insuficienta cardiaca, cel putin 2 luni de la reducerea ei;
c. infarct miocardic, chiar compensat, cel putin 3 luni de la accident.

632. In pregatirea preoperatorie a unui bolnav pulmonar ce urmeaza a suferi o interventie pe alt organ,
se va urmari:
a. oprirea sau rarirea tusei;
c. reducerea secretiilor sub 50ml/24 ore.

633. La un bolnav renal urmeaza a fi corectata preoperator urmatoarele deficiente:

b. dezechilibrul hidroelectrolitic si acido- bazic;
c. hipoproteinemia, edemele si H.T.A secundara.
634. Regimul alimentar al bolnavului in preziua operatiei consta in:
b. dimineata si prinz regim obisnuit, iar seara regim hidric;
635. Restrictia alimentara este impusa in cazul :
a. anesteziei generale;
b. anesteziei locale;

636. In seara percedenta interventiei chirurgicale se va administra:

b. fenobarbital;
c. romergan.

637. Pentru calmarea durerii in postoperator se va recurge la:

a. linistirea bolnavului;
c. utilizarea agentilor mecanici si fizici, tratament medicamentos calmant.

638. Durerea postoperatorie trebuie tratata in functie de:

a. intensitate;
b. tipul de operatie;
639. Intensitatea maxima a durerii postoperatorii apare in:
a. primele 2 ore;
b. primele 24 ore;

640. Dintre metodele fizice folosite pentru tratarea durerilor, enumeram:

b. realizarea tehnicilor de respiratie si tuse;
c. acupunctura.

641. Dintre cauzele care pot exacerba durerile pacientului prin stres si anxietate fac parte:
b. incertitudine cu privire la reusita operatiei,

642. Cel mai grav simptom al hipotermiei este aparitia:

b. tremuraturilor necontrolate;
643. Pentru calmarea durerii se recurge la:
b. linistirea bolnavului;
c. asezarea lui in pozitii de menajare a pârtilor dureroase.
644. Dintre agentii fizici folositi in combaterea durerii mentionam:
b. punga cu gheata;

645.Sangerarea imediata in postoperator poate fi data de :

a. deraparea unui fir;

646. Risc mare in producerea hematoamelor prezinta bolnavii tratati cu :

b. aspirina, heparina;

647. Tratamentul general in evisceratii consta in :

a. antibioterapie, aspiratie gastrica;
c. reechilibrare hidroelectrolitica.

648. Tratamentul profilactic al infectiilor urinare in postoperator consta in:

b. aplicarea sondei vezicale in conditii de asepsie perfecta:
c. in perspectiva sondajelor repetate se va prefera sonda a demeure.

649. Tratamentul chirurgical in stadiul de colectie al abcesului fesier consta in :

a. incizie larga in partea cea mai decliva a colectiei,
c. evacuarea puroiului, desfiintarea fundurilor de sac, spalarea cu apa oxigenata, drenaj, pansament.

650.In postoperator atelectazia pulmonara se combate prin:

b. mobilizarea precoce a bolnavului, aspiratia secretiilor
c. tuse comandata, suprimarea durerii, aerosoli.

651 .Tratamentul preventiv al bolii troboemboiice este:

a. mobilizare precoce si imediat ce este posibil miscarea bolnavului pe proriile picioare;
c. schimbarea pozitiei si miscari pasive in cazul imobilizarii la pat timp mai îndelungat.

652. Pentru prevenirea infarctului miocardic postoperator se iau urmatoarele masuri :

a. executarea EKG la bolnavii chirurgicali care depasesc 45-50 de ani;
b. pregatirea preoperatorie corespunzatoarea bolnavilor cu cardiopatie ischemica, hipertensivi,
diabetici, obezi;

653. Dupa operatiile pe stomac si intestin prevenirea stazei gastrice se face prin:
c. se introduce intraoperator o sonda de aspiratie continua.

654. Tratarea sughitului se face prin:

a. infiltrarea nervilor frenici cu novocaina;
c. administrare pe sonda nazala a unui amestec de 5%C02 si 95%02 cite 5 minute pe ora.

655. Pentru prevenirea meteorismului postoperator se vor lua urmatoarele masuri:

b. clisma seara dinaintea operatiei si in dimineata operatiei;
c. mobilizare precoce.

656. Combaterea ileusului paralitic in postoperator se face prin:

a. aspiratie gastrica;
c. corectarea tulburarilor hidroelectrolitice.

657. Printre interventiile efectuate in prima faza postoperatorie a tulburarilor respiratorii sunt si:
a. stimularea expectoratiei;
b. aplicarea de pipa orofaringiana;

658. Postoperator, starea confuzionala are ca manifestari:

b. agitatie;
c. somnolenta.

659. Recuperarea starii confuzionale postoperatorii consta in:

a. interzicerea consumului de alcool;
b. mobilizare;

660. Obiectivele îngrijirii unei plagi sunt:

a. suprimarea durerii;
b. aseptizarea plagii;
561.La efectuarea pansamentului unei plagi, asistenta trebuie sa cunoasca:
b. stadiul de inflamare;
c. starea nutritionala a pacientului.

662. Pentru a preveni caderea tuburilor de dren in cavitatea abdominala sau toracica se va proceda
astfel:
b. se ancoreaza tubul de dren cu un fir la pielea bolnavului la sfirsitul operatiei;
c. scurtarea tubului, se va aplica pe tub un ac de siguranta.

663. Aspiratia continua a secretiilor care se evacueaza prin tubul de dren se efectueaza in urmatoarele
operatii:
b. operatii ce se executa in cavitatea toracica;
c. amputatia de mamela.

664. coaterea firelor de sutura in cazul apendicectomiei cu incizie mica, se face in a:

b. 4-a - 5-a zi;

665. In urma interventiei chirurgicale bolnavul urineaza spontan dupa :

c. 4-6 ore.

666. Masurile adoptate pentru tulburarile de mictiune postoperatorii sunt:

b. masarea zonelor reflexogene;
c. stimulare medicamentoasa.

667. La 6 ore dupa operatie, alimentarea orala consta din :

a. lichide in cantitati mici:
66S. AIimentatia va fi reluata mai rapid in:
b. operatie pentru varice;

669. Dupa operatie tranzitul intestinal se reia in mod obisnuit:

b. la 48-78 de ore;
670. Dupa operatia pe colon, peristaltica va fi stimulata prin:
a. administrare de ulei de ricin 15 - 20 grame in 2 prize zilnic, din prima zi dupa operatie;

671. Folosirea de analgetice opiacee prezinta reactii adverse ca:

b. voma;

672. La pacientii inconstienti, medicamentele sunt introduse stomac:

b. prin sonda impreuna cu alimentele;

673. Pentru puctionarea unei vene, garoul se strânge pana cand:

a. pulsul radial ramane perceptibil;
674. Apa oxigenata este un antiseptic eficace in cadrul plagilor:
a. infectate;
b. intinse;

675. Tegumentele sanatoase din jurul unei plagi se dezinfecteaza cu:

b. alcool iodat;

676. Contuzia abdominala poate determina moartea in citeva minute prin:

a. hemoragie masiva, soc;

677. Contuziile abdominale pot provoca peretelui abdominal urmatoarele leziuni:

a. echimoze, hematoame subcutanate;
c. rupturi musculare si aponevrotice.

678. Contuziile abdominale pot provoca organelor viscerale urmatoarele leziuni:

a. hematoame periviscerale;
b. rupturi partiale sau complete de organe;

679. Care semne conduc la diagnosticul de peritonita, in cazul unui traumatism abdominal inchis:
b. peretele abdominal contractat, uneori excavat;
c. prezenta lichidului peritoneal la punctia abdominala.

680. In cadrul abdomenului acut chirurgical netraumatic, afectiunile care evolueaza catre stare de soc
grav sunt:
a. infarctul intestinal si torsiunile de organe;
b. pancreatita acuta necrotica681. Leziunile peretelui abdominal pot fi:
a. echimoze, hematoame subcutanat;
b. rupturi musculare si aponevtotice;

682.Inspectia unui pacient cu traumatism abdominal arata:

a. urme de echimoze sau hematoame parietale;
c. abdomen imobil in timpul respiratiei.

683. Dezvoltarea unui sindrom hemoragie in cazul unui traumatism abdominal se

caracterizeaza prin:
b. prabusirea T.A., paloare accentuata;
c. mobitate deplorabila abdominala.
684. Conduita de urgenta in cazul unui pacient cu traumatism abdominal care prezinta contractura
abdominala, dureri la tuseu- rectai sau vaginal este:
c. interventie chirurgicala.

685. Contuzia abdominala poate determina moartea in citeva zile prin:

a. peritonita;

686. Daca dupa 6-8 ore starea generala a unui pacient cu traumatism abdominal, tinut sub observatie si
tratament, nici nu se amelioreaza, nici nu se inrautateste:
a. se efectueaza interventie chirurgicala exploratorie;

687.Unui pacient cu traumatism abdominal inchis i se poate pune diagnosticul de ruptura de stomac,
daca radiografia abdominala (pe gol) arata:
a. prezenta aerului in cavitatea peritoneala;

688.Sub denumirea de plagi ale abdomenului sunt cuprinse toate leziunile determinate de un
traumatism care:
a. intereseaza si deschide peretele abdominal;

689. Cele mai frecvente hemoragii "in doi timpi" sunt cele:
c. ale splinei.

690. La hemoragia interna "in doi timpi", timpul intai consta in.
a. hemoragia intra- sau subcapsulara;

691 .La un pacient cu abdomen acut, la care diagnosticul nu s-a precizat inca, este contraindicat sa se
administreze:
c. antialgice majore (morfina, mialgin).

692. Care dintre plagile abdominale prezinta o mai mare gravitate:

a. cele perforante,

693. Plagile abdominale penetrante sunt plagi care intereseaza:

b. peritoneul dar nu lezeaza organe;
694. Colectia lichidiana in fundul de sac Douglas poste fi pusa in evidenta prin:
a. tact rectal;
b. tact vaginal:

695 Radiografia abdomenului in cazul unui traumatism abdominal pune in evidenta:

a. aerul patruns in cavitatea peritoneala;
b. prezenta unui corp strain metalic in cavitatea abdominala,

696. Bolnavul care a suferit un traumatism abdominal va fi asezat corect in pozitia:

a. de decubit dorsal cu membrele pelviene usor flectate (sub genunchi se aseaza o patura rulata sau o
perna);

697. Care dintre afectiuni evolueaza catre o stare de soc grav.

b. infarctul intestinal;
698. Care dintre afectiuni evolueaza catre o hemoragie interna:
a. sarcina extrauterina rupta;

699. Plastronul apendicular este:

a. apendicita gangrenoasa;
b. peritonita plastica
700. De obicei durerea in apendicita acuta :
a. apare in fosa iliaca dreapta;
b. este accentuata de miscarea membrului inferior drept;

701.In evolutia unei apendicite acute, peritonita acuta poate aparea;

c. in primele 24-48 ore de la debutul crizei apendiculare.

702.Aspectul anatomo- patologic al unei apendicite acute flegmonoase este:

a. apendice marit de volum, cu aspect de "limba de clopot";

703.In cazul unui plastron apendicular se impune :

a. punga cu gheata;
c. antibibterapie, urmarirea evolutiei.

704.Semnele functionale in ulcerul perforat sunt:

a. durere violenta in epigastru, transpiratii reci;
b. accelerarea pulsului, imobilitate respiratorie in etajul abdominal superior;
705. Prin termenul de "abdomen de lemn" intelegem:
b. contractura pe toata aria abdominala;

706. Care este cea mai frecventa forma de perforatie a ulcerului:

a. perforatia in peritoneul liber;

707.In colecistita acuta durerea are urmatoarele caractere:

a. apare in hipocondrul drept;
b. iradiaza in omoplat si umarul drept;

708.Diagnosticul de certitudine al ulcerului perforat se pune pe;

a. disparitia matitatii hepatice;
b. pneumoperitoneu evidentiat radiologie;
709.in cazul plagilor penetrante cu evisceratie posttraumatica vor fi luate urmatoarele masuri:
a. nu vor fi executate manevre de reducere a anselor in interior;
c. vor fi aplicate câmpuri mari imbibate cu solutie calduta izotonica.
710.Durere lombara sau lomboabdominaia, fosa iliaca de multe ori nedureroasa, semen urinare sau
genitale intalnim in :
c. apendicita acuta retrocecala.

711 .Tratamentul medical in cazul colecistitei acute este reprezentat de:

a. antibiotice;
b. antispastice, antialgice;
712. Tratamentul chirurgical al colecistitei acute consta in :
b. colecistectomie;

713. Un plastron colecistic se poate trata astfel:

c. regim alimentar, tratament medical, completat cu tratament chirurgical peste 6-8 saptamani, dupa
"racire"

714.Oprirea completa si persistenta a tranzitului intestinal pentru materii fecale si gaze apare in :
b. ocluzia intestinala;
c. ulcerul perforat.

715.Obstacolele intrinseci care determina ocluzia mecanica sunt reprezentate de:

a. invaginarea unei anse intestinale;
b. fecaloame;
716. Obstacolele extrinseci care determina ociuzia mecanica sunt.
b. un inel de eventratie sau hernie;
c. rasucirea anselor.

717. In cazul unei ocluzii intestinale mecanice instalate de mai multa vreme, atitudinea ele urgenta
consta in:
a. montarea unei sonde de aspiratie gastrica, acord venos pentru recoltarea sângelui in vederea
efectuarii probelor de laborator si montarea unei perfuzii pentru reechilibrarea hidroelectrolitica;

718. In evolutia sindromului ocluziv, tulburarile electrolitice care influenteaza negativ starea
bolnavului, ducând la soc, sunt:
a. scaderea Cl sanguin, cresterea K si a ureei;

719. Volvulus intestinal se traduce prin:

a. rasucirea anselor intestinale;

720. Volvulusul intestinal apare la nivelul:

a. anselor intestinale subtiri;
b. colonului ascendent;

721. Ocluzia functionala este determinata de excitatii date de :

a. intoxicatii voluntare sau profesionale, toxicomanii;
b. intestin;

722.Ocluzia intestinala functionala poate fi:

a. spastica;

723. Care din urmatoarele semene sugereaza o ocluzie intestinala

b. oprirea tranzitului intestinal;
c. varsaturi alimentare.

724. Alte semene de ocluzie sunt:

a. scaune sanguinolente;
c. constipatie alternata cu diaree.

725.In ocluziile intestinale vechi, varsaturile sunt:

a. fecaloide;

726.Varsaturile fecaloide apar precoce in ocluziile:

a. intestinale inalte;

727.In ocluzia intestinala examenele de laborator releva:

a. numar mare de hematii si hematocrit crescut;
b. tulburarea constantelor ionice;
728. Tratamentul preoperator al ocluziei intestinale consta in:
a. aspiratie gastro-intestinala;
b. reechilibrare hidroelectrolitica;

729. Tratamentul ocluziei functionale consta in:

b. reechilibrare hidroelectrolitica;
c. tratamentul causal al afectiunii abdominale.

730. Pancreatita acuta apare la persoanele:

a. care consuma in exces alcool, alimente;
b. cu litiaza biliara;
731 .Pancreatita acuta se manifesta prin :
b. dureri abdominale violente in etajul abdominal superior;
c. alterarea marcata a starii generale.

732.Forma cea mai grava a pancreatitei acute este :

c. forma necrotica.

733.Semnele intalnite in pancreatita acuta sunt:

a. meteorism abdominal, greturi, varsaturi;
c. durere "in bara", stare de soc.

734.Examenele de laborator in pancreatita acuta arata:

a. amilazemie si amilazurie crescute;
c. hiperglicemie.

735.lntr-o pancreatita acuta este indicata interventia chirurgicala in urmatoarele situatii:

a. cand pancreatita acuta se datoreaza unui vechi proces litiazic biliar, se intervine chirurgical pentru
tratarea litiazei biliare:
b. in caz de dubiu, cand se oscileaza intre diagnosticul de pancreatita acuta si alta afectiune acuta
abdominala;

736. In pancreatita acuta este caracteristica:

a. durerea abdominala cu localizare in etajul superior "in bara", cu iradiere in spate ;
b. durerea este continua si de intensitate mare;

737. Pentru calmarea durerii din pancreatita acuta internata in spital, se poate administra mialgin, dar
pentru anularea efectului spastic al acestuia se mai adauga:
a. atropina, papaverina, nitroglicerina;
b. atropina, xilina, papaverina;

738.In pancreatita acuta administrarea de mialgin sau morfina poate da:

a. spasmul sfincterului Oddi;
b. mascarea procesului inflamator acut;

739. Persoanele predispuse la imbolnavirea de pancreatita acuta sunt:

c. adultii obezi.

740. Pancreatita acuta se produce prin autodigestia glandei de catre:

a. tripsina;

741. Tulburarile in evacuarea secretiei pancreatice in duoden, prin dereglari functionale ale
sfincterului Oddi duc la:
c. autodigestia pancreasului.

742. Pancreatita acuta hemoragica se caracterizeaza printr-o:

a. sangerare subcapsulara masiva si ruperea capsulei sub presiunea hematomului;

743. Un abdomen acut chirurgical cu sediul durerii juxtapubian arata o perforatie a:

c. intestinului mezenteria! si colonului.

744. La un pacient cu pancreatita acuta, internat in spital, atitudinea de urgenta consta in:
a. recoltare de sânge pentru probe de laborator de urgenta, sonda de aspiratie gastrica, calmarea
durerii, gheata, perfuzie,
b. completarea investigatiilor si pregatire in vederea interventiei chirurgicale;

745. Forma acuta a hemoragiei digestive superioare se exteriorizeaza prin:

a. hematemeza:
c. melena.

746. Care dintre examenele de laborator permit aprecierea gravitatii hemoragiei digestive superioare:
a. hemoglobina ;
c. hematocritul.

747. In perforatia carui organ din cavitatea abdominala nu apare radiologie pneumoperitoneul:
c. veziculei biliare.

748. In cazul unui abdomen acut chirurgical, cu semne de peritonita , instalate, interventia chirurgicala
este obligatoriu sa se practice in:
b. 5-6 ore de la instalarea semnelor de peritonita;

749. Pacientul imobilizat poate prezenta:

b. ataxie;
c. mioclonie.

750. Escarele sunt:

b. leziuni profunde ale tesuturilor prin irigarea insuficienta datorita comprimarii lor mai indelungate;

751. Pentru evitarea escarelor de decubit se indica urmatoarele,cu exceptia:

c. efectuarea de exercitii active si pasive (dupa caz).

752. Regiunile predispuse escarelor in decubit dorsal sunt:

b. regiunea occipitala, scapulara, sacrata, calcaneana ;

753. Ulceratia necrotica din cadrul escarei poate ajunge pana la :

b. muschi;
c. os.

754. Printre factorii cei mai favorizanti ai aparitiei escarelor sunt:

b. incontinenta de urina si fecale;
c. caldura si transpiratiile abundente.

755. Pentru prevenirea escarelor:

a. se asigura alimentatie si hidratare adecvata;
b. se face toaleta pacientului;

756.In administrarea medicamentelor, asistenta medicala:

a. respecta intocmai medicamentele prescrise;

757. Asistenta medicala trebuie sa faca identificarea medicamentelor administrate:

a. la preluarea acestora;
b. inainte de administrare;
758. Nerespectarea cailor de administrare a medicamentelor:
b. are efecte nedorite:
c. duce la complicatii locale la locul injectiilor.
759. Asistenta medicala noteaza in condica de predare:
a. medicamentul, doza prescrisa;

760. Prelungirea intervalului de administrare a medicamentelor:

a. favorizeaza eliminarea relativ rapida a medicamentelor;

7S1 .Asistenta medicala:

b. trezeste bolnavul pentru administrarea medicamentelor etiologice;
c. stabileste orarul de administrare respectind somnul pacientului.

762. Asocierea mai multor medicamente in aceeasi seringa:

a. menajeaza bolnavul de intepaturi;
b. duce la transformarea, precipitarea, degradarea acestora;

763. Asistenta medicala:

a. administreaza imediat fiolele deschise;
b. ofera supozitoarele pacientului pentru administrare
c. respecta ordinea succesiva de administrare a medicamentelor.

764. Cind administreaza tratamentul, asistenta medicala:

b. administreaza personal supozitoarele, picaturile pentru ochi si nas;
c. administreaza intai tabletele, solutiile si picaturile, apoi injectiile.
765. Asistenta medicala are grija:
a. sa informeze pacientul despre timpul in care se va instaia efectul medicamentelor;
b. sa atraga atentia asupra efectelor secundare ale medicamentelor;

766. Calea de administrare a medicamentelor se alege in functie de :

a. scopul urmarit;
b. toleranta bolnavului la medicamente;

767. Efectele medicamentelor administrate pe cale bucala pot fi :

a. locale;
b. generale;

768. Medicamentele se administreaza pe cale rectala in caz de :

a. intoleranta digestiv;
b. bolnavul refuza inghitirea medicamentelor;

769. Alegerea caii de administrare a injectiilor depinde de :

a. rapiditatea necesara instalarii efectului prescris,
b. compatibilitatea tesuturilor organismului cu substanta injectata;
770. Caile de administrare a'medicamentelor pe cale parenterala sunt:
a. subcutanata;
b. intravenoasa;

771. Regulile generale de pregatire si administrare a injectiilor prevad;

a. injectarea imediata a continutului seringii;
b. verificarea solutiei injectabile;

772. Accidentele survenite la administrarea injectiilor intramusculare sunt;

a. atingerea nervului sciatic si a ramurilor sale;
c. patrunderea cu acul intr-un vas sanguin.

773. Accidentele survenite in urma injectiei intravenoase sunt:

a. flebalgia;
c. tumefierea brusca a tesutului perivenos, hematom.

774. Injectia cu oxigen se administreaza in caz de :

a. astupare vremelnica a cailor respiratorii;
b. inundarea alveolelor pulmonare cu exudate :

775. Caile de administrare a injectiei cu oxigen pot fi :

a. subcutanata;
b. intravenoasa;

776. La stabilirea antibioticului ce urmeaza a fi administrat trebuie sa se tina seama de anumite reguli:
a. alegerea unui singur antibiotic, cel mai activ si mai putin toxic, pe baza antibiogramei;
b. antibioticul folosit sa expuna cel mai putin la aparitia rezistentei microbiene;

777.Stabilirea diagnosticului de alergie la un antibiotic se bazeaza pe:

a. terenul alergic;
c. manifestarile aparute la testele de provocare (cutanate si serologice).

778. Calea subcutanata nu se utilizeaza pentru administrarea antibioticelor din cauza:

b. resorbtiei neregulate din tesutul subcutanat;

779. Cu ocazia administrarii antibioticului, asistenta medicala trebuie sa cunoasca :

a. doza totala pe zi de antibiotic ce trebuie administrata unui pacient;
c. cantitatea exacta a unei doze.

780. Intrucât antibioticele distrug de obicei si flora intestinala care suntetizeaza unele vitamine,
administrarea per orala a antibioticului cu spectru larg se va face împreuna cu:
c. vitamine din grupul B.

781 .Personalul care manevreaza antibiotice poate sa se sensibilizeze fata de aceste substante, fiind
expus la:
a. dermite profesionale;
c. urticarii.

782. Gentamicina, Kanamicina au actiune:

a. ototoxica;
b. nefrotoxica;

783. Cantitati!e de antibiotice si chimioterapice se exprima întotdeauna in:

a. unitati, grame sau submultipli ai acestora;
; c. mililitri de solutie.
784. In cazul in care sunt indicate asociatii de antibiotice, este bine ca:
a. fiecare substanta sa fie administrata separat;
785.Un nivel constant ideal de antibiotic in sânge se poate obtine:
a. prin perfuzie rapida, permanenta;
786. Administrarea antibioticului trebuie sa fie precedata de:
a. identificarea germenului patogen cauzator al bolii;
b. determinarea sensibilitatii germenului patogen la antibiotic;

787. Antibioticele sunt substante obtinute:

a. prin sunteza chimica;
b. din culturi de celule vii, mai ales din ciuperci;

788. Antibioticele sunt medicamente cu efect:

a. bactericid;
c. bacteriostatic.

789. Un antibiotic sau chimioterapie are efect bactericid daca:

c. distruge microbii si inhiba inmultirea lor.

790.Intervalul dintre doua administrari de doze de antibiotic trebuie sa fie:

b. mai mic decât perioada de dezvoltare a unei generatii microbiene;

791 .Contraindicatiile corticoterapiei sunt:

a. ulcer gastric sau duodenal;
b. hipertensiune arteriala severa;

792.Hidrocortizonul intrebuintat sub forma de hemisuccinat de hidrocortizon fiole de 25 mg, are

indicatie in urgentele :
a. soc;
c. stare de rau astmatic.

793. Hormonul corticotrop sau adrenocorticotrop hipofizar(ACTH) stimuleaza secretia

a. cortizonului;
b. cortizonului si a altor hormoni ai glandelor suprarenale.
794. Administrarea hormonilor corticosuprarenali esteTndibata in:
a. osteoporoza;
b. afectiuni reumatice;

795.In caz de insuficienta hepatica, tratamentul cu cortizon se face cu:

a. hidrocortizon;
b. prednisolon ;

796. Calcularea dilutiiior atat pentru ACTH, cat si pentru preparatele de cortizon se face:
b. la fel ca in cazul antibioticelor;
c. tinand cont de cantitatea de ACTH exprimata in unitati cuprinsa in fiecare ml. de solutie .

797. Toleranta organismului fata de ACTH se testeaza prin:

b. metoda reactiei intracutanate;
798. ACTH se administreaza in primele zile:
a. in doze progresive, pentru ca stimularea scoartei suprarenale sa nu se faca brusc;

799. Cortizonul se administreaza:

a. la inceput in doze mai mari, scazand apoi cantitatea pana la doza minima de intretinere;

800. ACTH si cortizonul:

a. retin sodiul in organism ;
b. spoliaza organismul de potasiu, marind eliminarea iui;

801. In mod obisnuit, la un pacient diabetic, glucoza administrata in PEV se

tampmoneaza cu 1 ui insulina la 2 grame glucoza. Deci un flacon de 500 ml de glucoza 5% va fi
tamponat cu :
b. 12,5 ui insulina;

802. Administrarea insulinei la un pacient diabetic se face in general:

a. de 3 ori pe zi, dupa caz si doza, cu 15 min. inaintea meselor principale
803. Insulina este inactivata de:
a. alcool, fie si in cantitati infime;

804. Locul injectiei precum si dopul de cauciuc al flaconului de insulina, dupa curatire si degresare
chimica, vor fi spalate cu :
c. apa sterila.

805.Insulina administrata subcutanat isi incepe activitatea hipoglicemianta:

a. in 20-30 min. de la injectare;

806.Insulina administrata intravenos isi incepe activitatea hipoglicemianta :

a. imediat dupa injectare;

807. Accidentele dupa administrarea de insulina sunt:

a. infectii locale (flegmoane) datorita lipsei de asepsie:
b. lipodistrofia hipertrofica sau atrofica;

808. Locurile de electie pentru administrarea subcutanata a insulinei sunt:

a. fata anterioara si latero-externa a coapselor;
c. fetele anterioare si laterale ale bratelor.

809. Insulinele pure, numite monocomponente, spre deosebire de insulina romaneasca, prezinta
avantajele.
a. nu dau rezistenta;
b. nu dau reactii alergice;
810. Daca un bolnav diabetic elimina prin urina 20 gr. glucoza in 24 ore, el va avea nevoie de :
b. 10 ui insulina obisnuita;

811 .Tratamentul cu insulina la bolnavii vârstnici, cu complicatii renale este condus :

a. numai dupa valorile glicemiei;

812.La copii si adolescenti se contraindica tratamentul cu:

c. insulina cu actiune lenta care administreaza intr-o singura priza pe zi.

813.Injectiile subcutanate cu insulina se fac:

b. in locuri de electie care se schimba periodic, dupa o schema pe care si-o va face bolnavul;

814. Flacoanele de insulina se pastreaza tot timpul:

a. la frigider;
b. la loc uscat;

815. înainte de administrarea insulinei pe calea subcutanata trebuie respectate urmatoarele reguli de
asepsie:
a. spalare pe mâini cu apa si sapun;
b. sterilizarea zonei de electie cu alcool, stergerea aceteia cu un tampon de vata fiert in apa si apoi
uscarea regiunii de injectare;

816. Asistenta medicala semnaleaza complicatiile datorate repausului la pat ca fiind:

a. procese tromboembolice;
b. infectii bronhopulmonare;

817. Retentia acuta de urina se produce frecvent la :

a. bolnavii imobilizati;
b. la vechii prostatici;
818. Evitarea escarelor se face prin:
a. schimbarea frecventa a lenjeriei;
c. schimbare de pozitie la 2-3ore.

819.Supravegherea membrelor peiviene comporta:

a. mobilizarea de mai multe ori pe zi a diferitelor articula
c. masaje locale pentru evitarea flebitelor.

820. Complicatiile infectiilor bronhopulmonare apar la:

a. bolnavii casectici;
b. bolnavii cu staza pulmonara pronuntata:

821. Medicamentele care se prezinta sub forma ce TIZANE sunt

a. preparate prin infuzie in apa fierbinte;

822. Reactiile adverse idiozincrazice sunt:

b. independente de doza;
c. reactii de intoleranta.

823. Medicamentele pentru care este necesara supravegherea biologica sunt:

a. anticonceptionalele orale;
c. anticoagulantele.

824.Insuficienta cardiaca poate apare dupa administrarea de:

a. chinina:
b. betablocante:

825.Nefropatia tubulara apare dupa administrarea :

a. indelungata de aminoglicozidice;
b. paracetamol;
826.Eliminarea medicamentelor din organism se face prin:
a. singe venos:
c. urina .

827. Ce reprezinta doza maxima:

a. cea mai mare doza suportata de organism, fara sa apara fenomene toxice;

828. Regulile de administrare ale medicamentelor precizeaza ca:

a. se respecta intocmai medicamentul prescris :
b. se respecta calea, dozajul si orarul de administrare;

82S,Intoleranta la medicamente poate provoca :

a. anemii;
c. soc anafilactic.

830. La administrarea medicamentelor asistenta medicala trebuie sa cunoasca :

a. indicatiile si contraindicatiile ;
b. fenomenele de intoleranta .

831. Dupa gradul de toxicitate medicamentele se clasifica astfel:

a. toxice;
b. stupefiantei
832.Se cunosc urmatoarele incompati'cilitati medicamentoase:
a. de prescriere;
b. de asociere;

833. Efectul chimioterapiei impieaica:

a. cresterea tumorilor maligne;
b. extinderea tumorilor maligne;

834. Starile patologice ale sistemului respirator produse ce administrarea de medicamente sunt:
a. lupus eritematos cu determinari pulmonare:
b. astmul bronsic;

835. Toleranta la medicamente este;

a. efect benefic terapeutic scazut;
b. stare de necesitate de a administra permanent un medicament;

836.Sterilitatea ca efect secundar este data de administrarea de:

a. citotoxice anticanceroase;
b. aminoglicozideie;

837. Efectele cancerigene ale medicamnentelor pot aoare in cazui:

a. utilizarii indelungate;
b. existentei unei predispozitii;

838Reactiile cutanate diverse aparute ca urmare a administram medicamentelor sunt

a alopecie;
b. acnee;

839. Efectele toxice ale medicamentelor pot fi provocate de :

a. calea de administrare;
b. asocieri medicamentoase;
840. Dupa mecanismul producerii, reactiile adverse se clasifica astfel:
b. de tip idiosincrazic;
841.Infectia nozocomiala este :
a. infectia contactata in spital sau alte unitati sanitare cu paturi ;
b. infectia care se refera la orice boala datorata microorganismelor;
c. infectia dobandita in spital si diagnosticata dupa iesirea din spital.

842.Criteriile pentru diagnosticul de pneumonie, ca infectie nozocomiala, includ:

c. combinatii diferite ale unor dovezi clinice, radiologice si de laborator

843.Atributiile asistentei medicale in prevenirea infectiilor nozocomiale cuprind:

a. respectarea regulilor de tehnica aseptica in efectuarea tratamentelor prescrise;
b. supravegherea mentinerii conditiilor de igiena si a toalete; bolnavilor imobilizati;

844. Scopul aplicarii Precautiunilor Universale este:

a. prevenirea transmiterii infectiilor cu cale de transmitere sanguina , la locul de munca al personalului
;

845.In cadrul Precautiunilor Universale este considerat la risc contactul tegumentelor si mucoaselor cu
urmatoarele produse :
a. lichid amniotic, lichid peritoneal, LCR, lichid sinovial;
b. sperma si secretii vaginale;

846. Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera:

a. toti pacienti potential infectati;
c. ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare

847. Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la :

a. prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala ;
c. utilizarea echipamentului de protectie adecvat, complet, corect.

848. Echipametul de protectie este :

a. bariera intre lucrator si sursa de infectie;
b. utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie;
849. Spalarea mâinilor si a altor parti ale tegumentelor, cel mai important mod de prevenire a
contaminarii cu agenti microbieni, se efectueaza:
a. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor;
b. dupa scoaterea mânusilor de protectie ;

850. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere, intepare cu obiecte ascutite,
constau in:
a. colectarea imediata dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere, amplasate la
indemana si marcate corespunzator
b. reducerea de manevre parenterale la minimul necesar