qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyui opasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfgh jklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvb nmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwer Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie tyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopas Despre solii

si razboaie dfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzx cvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmq wertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuio pasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghj klzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbn mqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwerty uiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdf ghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxc vbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmrty uiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdf ghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxc

Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie, opera baroca, numita de Bogdan. Petriceicu Hasdeu falnic monument de literatura, politica, filozofie si elocinta (ELOCVN - nsuirea de a fi elocvent; arta de a vorbi frumos, emoionant, convingtor. Expresivitate.) la strabunicii nostri , scrisa in spiritul Renasterii, este o carte de invatatura, un manual de educatie morala si politica si in acelasi timp un testament pentru urmasi, cuprinzand sfaturi, maxime si invataturi ale domnitorului Neagoe Basarab (1512-1521) pentru fiul sau si urmasii acestuia la tronul Tarii Romanesti. Apartinand genului parenetic ( Care ndeamn la virtute; moralizator) (categoria sfaturilor, indemnurilor etc), Invataturile folosesc izvoare bizantine si slave, restructurate insa dupa un plan care nu se mai intalneste in nicio scriere similara. Intre izvoarele folosite de Neagoe Basarab se afla scrieri religioase, indeosebi Biblia , cu Vechiul si Noul Testament si cartile populare care circulau in epoca: Varlaam si Ioasaf, Alexandrina, Fiziologul, Calatoria Maicii Domnului in iad , legenda despre Lemnul crucii. Lucrarea este impartita in doua parti, prima parte cuprinzand o expunere teoretica a doctrinei clasice a monarhiei bizantine, dupa care este inserata o apologie ( Elogiu, laud (i adesea exagerat) adus unei persoane, unei idei) de texte pedagogice, menita a ilustra ideile generale expuse la inceput. Cele mai importante capitole sunt acelea care trateaza modul in care domnul trebuie sa-i cinsteasca pe boieri sau sa-i pedepseasca in anumite cazuri (capitolul 5), despre alegera dregatorilor si scoaterea lor din functii (capitolul 6), despre cum trebuie sa se comporte la masa si despre neajunsurile betiei (capitolul 7), despre solii si razboaie (capitolul 8, cel mai extins, si, in intregime original), despre cum trebuie sa judece domnul pe supusii sai (capitolul 9). Sfaturile cu caracter laic, practic, din aceste capitole, sunt urmate de lungi dizertatii religios- morale pe aceeasi tema, pe care autorul le-a preluat din cartea unui autor bizantin din sec al XI-lea, Simion Monahul. Prin interesul pentru zugravirea principelui ideal, Invataturile se dovedesc intrutotul contemporane secolului lui Machiavelli. Exista in Invataturile, ca si in Principele lui Machiavelli, o intreaga tehnica a stapanirii de sine, avertismente fata de comportamente ce ar pune in primejdie prestigiul domnului si puterea sa. In ceea ce priveste metodele de carmuire, Invataturile sunt net impotriva amoralismului politic ( Doctrin care contest existena fundamentelor obiective ale morale, ale normelor i principiilor ei. )

ce domina in Europa Renasterii. Neagoe pledeaza impotriva hotaririlor luate dupa bunul plac al domnului, impotriva uciderilor fara judecata ori a judecatilor sumare, concepand guvernarea ca implinire a unei legi a carei suprema tinta este indreptarea oamenilor, si nu supunerea lor. La subiectul rzboaielor, la Machiavelli gsim un spirit rzboinic, dornic de cuceriri. n opoziie cu acesta, Neagoe Basarab se prezint ca o fire diplomatic i pacifist. n cazul unei ameninri cu invazia strin, acesta sftuiete s se rscumpere de la pgni pacea, iar n cazul n care acetia vor dori totui s vin cu rzboiul, domnitorul s nu ndrzneasc s prseasc ara pentru c, mrturisete Neagoe Basarab: i eu nsumi am fost pribeag, pentr-aceia v spui c iaste trai i hran cu nevoe pribegiia, i eti de toi oamenii dosdit, nc i copii cei mici, i de carii suntu mai ri. Pentru-aceia s nu faci aa. C mai bun iaste moartea cu cinste, dect viaa cu amar i cu ocar. Nu firei ca pasrea ceia ce s cheam cucu, care-i d oaol d le clocescu alte psri i-i scot pui, ci fii ca oimul i v pzii cuibul vostru!. n acelai timp, nu ne poate lsa indifereni ndemnul la lupt al domnitorului romn, n cazul n care ara o cere: s-i rdici gndul i mintea la cer, s-i pogoare i s-i fie Dumnezeu ntr-ajutor. Iar tu s mergi dreptu fa la fa spre vrjmaii ti, fr nici o fric; iar cri vor fi ei muli, nimic s nu te nfricozi, nici s te ndoeti. C omul viteazu i rzboinic nu se spare de oameni cei muli; ci cum risipete un leu o ciread de cerbi, i cum omoar un lup o turm de oi ct de mare i cum rashir un glonu de tun multe cete de ostai, nu cci este el mic, ci cci vine cu mare rane i cumplire, pentru-aceia rshir i rsipete multe cete de oameni, aa i omul viteaz i brbat i hrbor nu se nfricoeaz de oameni muli. C omului viteaz toi oamenii i sunt ntr-ajutor, iar omului fricos toi oamenii i suntu dumani, i nc de ai si iaste gonit i batjocorit i hulit. Tot in acest capitol Neagoe Basarab ii sfatuieste atat pe fiul sau cat si pe ceilalti viitori domnitori O, fatul meu Teodosie, si voi, alti domni si frati, cum trebuie sa fie primiti solii la curte, despre tratamentul ce trebuie sa li se aplice si toate masurile pe care trebuie sa le ia domnul cu boierii in scopul izbanzii cauzei sale citat p.144 - 145 . Tb. sa asculte toate sfaturile si sa cugete asupra lor citat p.145. de asemenea sa fie ingaduitor si sa nu i certe pe cei care nu dau un sfat adecvat situatiei citat p.145 In astfel de imprejurari, trimisii straini trebuie sa se intoarca in tarile lor cu excelente impresii, menite sa raspandeasca peste hotare reputatia de bogatie, intelepciune si ospitalitatea voievodului. Se face insa o delimitare neta intre solii crestini si turci. Acestora din urma sa nu li se arate bogatiile lui, sa nu apara nimic din fastul obisnuit al curtii, sa nu le ofere plocoane, decat mancare si bautura: Ce inaintea acestora nimic den avutiile voastre sa nu aratati, nici scule, nici haine; nici boiarii tai sa nu sa impodobeasca inaintea lor, ci sa te arati si sa te faci inaintea lor sarac si lipsit, si intr-unile sa nu le jaluiesti". Sunt interesante sfaturile destinate tanarului voievod, care aveau sa-l calauzeasca in vreme de razboi. Se recomanda ca, pe cat este posibil, razboiul sa fie ocolit prin mijloace diplomatice. Pentru situatiile in care nu poate fi nicicum evitat, i se dau indicatii precise despre modul cum trebuie sa-si dispuna ostile pe campul de lupta. Cu acest prilej, intram intr-un capitol de tactica militara straveche. Apare cate ceva si din tinuta fizica si morala a domnului in vreme de razboi: trebuie sa se arate voios, increzator si curajos, ca sa inspire elan si incredere supusilor sai. De altfel, buna dispozitie. ii este asigurata daca a indeplinit inainte o conditie esentiala: sa-l fi chemat pe Dumnezeu in ajutor.

Pierderea unei batalii nu trebuie sa fie prilej de suparare si disperare; domnul trebuie sa se retraga cu oastea sa in locuri sigure, de unde, in momentul prielnic, sa reinceapa operatiunile razboinice.citat pg 157. In nici un caz voievodul sa nu pribegeasca: Iar din Tara voastra sa nu iesiti, ci sa sadeti cu dansii [cu ostenii] in hotarale voastre". Din cte vedem, gndurile lui Neagoe Basarab sunt pline de realism, izvort din momentul istoric care dicta mprejurrile de atunci i experienele de via ale domnitorului, dar n acelai timp pstreaz spiritul eroic pierdut de Europa n epoca Renaterii. Bineneles, nvturile nu reprezint o viziune personal a lui Neagoe Basarab, ci un manifest ideologic al civilizaiei n snul creia acesta s-a nscut, manifest al crui idei i principii s-au pierdut n urma procesului de formare i modernizare al statului roman