qrbx9rt75DRFu2BRemy+FxLdjyvi4HTnMskJ0DXKgmaQBheNEgSxsm0C5YC6gH0q5p9c jN42F 4p+j42akQ9qZC+uIJ Ow581Xjb7RINM4 PDF

7/30/2019 114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol
LIDIA-VALERIA FLOREA
GHID
DE
CONVERSAŢIE
O
ROMÂN
SPANIOL UDIA-VALERIA FLOREA
Prezentul ghid de conversaţie este
dedicat unui pub lic larg, p asionat de
învăţ ar ea limbii spani ol e. Poat e f i uti l at ât
GHID
elevilor, studenţilor, profesorilor DE
şi turiştilor, cât şi celor care d esfăşoară
diverse activităţi p rofesionale sau au
contacte cu realităţile unei ţ ări hispanice.
Este un instrument modem, accesibil, CONVERSAŢIE
care nu trebuie să lipsească persoanelor
aflate într-o dep lasare prof esională,
înt r-o căl ăt orie, Tn vi zit ă Ia ru de sau la
prietenii din ţările hispanofile.
Au mai apărut:
• Ghid de conversaţie român-englez
Ioana María Tu rai
• Ghid de conversaţie r omân-francez
Carmen Mihaela Man
• Ghid de conversaţie român-german
Carmen Muntean
• Ghid de conversaţie român-italian
ISBN (13) 978-973-653-879-7 Mihaela Suhan, Mihaela Gavrilă
http://slidepdf.com/reader/full/114858100-ghid-de-conversatie-roman-spaniol 1/130
J e Lidia-Valería Florea
Ghid de conversaţie
ROMÂN-SPANIOL
Im M H T A
lA N A llA M T A lU U M
«¡i ä i i f É i i s il ia » WÄiia
J e . ! Je
í í l uzí co adeudrat á se recunoaşt e i m edi at ; .

Do La Cocker La Turner. De La Bee Bees La Police.
C e le ma i t a ri lif t u ri d in t o a t e t imp u rile .
Date despre autor

Lidia-Valeria Florea este licenţiată în filologie, specialitatea limba şi LIDIA-VALERIA FLOREA
literatura spaniolă / limba şi literatura română, la Facultatea de Limbi
şi Literaturi Străine, Universitatea Bucureşti.
Încă din anii de studenţie predă limba şi literatura spaniolă la Liceul
Bilingv
A obţinut„Miguel
burse dedestudiu
Cervantes” din Bucureşti.
In Spania, la Universitatea din Alcalá de
Henares.
Este, totodată, translator, traducător şi ghid turistic.
Redactor: Mihaela Zărnescu Enceanu
Tehnoredactare computerizată: Jora Grecea GHID DE
Coperta: Valeria Moldovan
Toate drepturile asupra acestei ediţii
CONVERSAŢIE
sunt rezervate Editurii CORINT, parte componentă
a GRUPULUI EDITORIAL CORINT.
ISBN (10): 973-653-879-6;
ISBN (13): 978-973-653-879-7
SPANIOL
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

FLOREA, LIDIA VALERIA
Ghid de conversaţie român-spaniol / Lidia Valeria Florea. -
Bucureşti: Corint, 2006
ISBN (10) 973-653-879-6; ISBN (13) 978-973-653-879-7
C o r in t
81 ' 374 . 8= 135. 1= 134.1 Bucureşti, 2006
Cuprins
Prefaţă ............................. . ...................... ................ .. 13
Alfabetului şi pronunţia...................................................... 14
Grafie / Alfabetul fo ne tic..................................................17
Noţiuni de gramatică................................... ...................... 19
CAPITOLUL 1 - FORMULE UZUA LE. .......................... 43 .
1.1. Timpul şi subdiviziunile sale ......................................... 44

Expresii uz ua le ........................................................ — 45
Ora şi minutul....................................................................46
Exprimarea datei................................................................49
Zilele săptămânii........................................................ 50
Lunile anului................................... — ............. . 50
Anotimpurile................................................................ .... 51
Sărbători şi zile fe stiv e ........ .............................................51
1.2. Vremea.......... ...................................................... . 55
1.3. Vocabularul cotidian ..................................................... 58
Cuvinte şi expresii uzuale, salutul şi prezentarea ............ 58
întrebări şi răspunsuri frecv ente.......................................62
Formule de mulţumire şi scuze ............................... .... 64
Urări şi felicitări ........................................... .. 67
Expresii de aprobare / acceptare ____• . . . . / . ................... 68
Expresii de negare / respingere.........................................69
Pronumele personale............................................... .. 70
Pronumele şi adjectivele posesive.................................... 70
1.4. Cuvinte şi expresii de uz frecvent ....................... .......... 72
Adjective şi adverbe utile cu antonimele acestora ........ 77
Verbe uz ua le....................................................... — 79
Direcţia şi poziţia .............................................82 închirierea unei m aş in i.....................................................123

Alimentarea cu carburanţi ................................................ 127
1.5. Atenţionări, înştiinţări Parcarea ................................... ......................................... 127
Panouri şi indicatoare curen te .............................................. 84 Incidente stradale...............................................................128
Controlul poliţiei...............................................................131
1.6. Numere, măsuri şi cantităţi .............................................. 86 Termeni şi expresii din limbajul
Numerale cardinale.............................................................86 specific, indicatoare şi avertismente................................132
Numerale ordinale...............................................................90 Termeni tehniciautovehiculului...............
cu privire la dotarea ......................... 141
Semne matematice............... ...............................................92 şi componenţa
Diferite măsuri............................................................ 92
Temperatura......................................................................... 93 2.3. Călătoria cu vaporul sau feribotul ............................... 148
La bo rd ................................................. ........................ 151
1.7. Culori şi nuanţe ................................................................ 94
2.4. Călătoria cu trenul. ........................................................ 154
1.8. Date personale .................................................................. 98
Familia................................................................................. 98 2.5. Călătoria cu taxiul .......................................................... 162
CAPITOLUL 2 - CĂL ĂTO RII............................................100 2.6. Mijloacele de transport în comun ................................. 163
2.1. Călătoria cu avionul ...................................................... 101 Autobuzul................................. ....................................... 163
în aeroport...................................................................... 103 Metroul ................................................. ........................... 166
Anunţuri în aeroport . . . . .................................................106 Autocarul...........................................................................168
în av io n.................................................. ........................... 106
Anunţuri sau semnale în avion .....................................107
.
2.7. Documente pu blice. ....................................................... 170
La de stinaţie..................................................................108
Verificarea documentelor............................................. 108 CAPITOLUL 3 - ACTIVITĂŢI OBIŞNUITE
La părăsirea aeroportului...................................................109 ÎN VACANŢĂ .......................'..........’................................ 172
3.1. La hotei ....................... .......................... ..................... .173
2.2. Călătoria cu autove hiculu l............................................ 111 Alegerea şi rezervarea la hotel printr-un
La frontieră / v am ă........................................................... 111 oficiu turistic, telefonic sau la recepţia hotelului ........ 174
Categorii de vehicule........................................................112 Cazarea în alte locuri decât la h o te l................................186
Pe şosea..................... ....................................................... 113
Orientarea în oraş şi în localităţile vizitate......................115 3.2. Alimentaţie ............................................... .. 192
La mecanic / Avarii şi reparaţii ale vehiculelor..............117 Ora meselor...................................................................... 192
Răspunsul mecanicului.................................................... 120 Micul deju n ................................................... ................... 192
Alegerea unui restaura nt .................................................. 196 La coafor şi la frizerie ......................................... ............ 271
Componenţa meniului......................................................204
Aranjarea mesei ................................................................ 205 3.5. Locaşuri de cult ........................................... ................ 275
Luarea comenzii .............................................................. 206 Biserici, locaşuri sacre şi de cult ............ ....................... 275
Pregătirea şi prepararea alim entelo r............................... 209
Sosuri, tipuri de pâine şi condimente de bază ................. 213 CAPITOLUL 4 - SOLUŢIONAREA
Băuturi........................... ................................................... 215 UNOR PROBLEME....’......................................................277
Aperitive................................................................ ........ 220 4.¡.Calamităţi şi perico le .................................................... 278
Salate......................................... ....................................... 223 In cazul dispariţiei de persoane....................................... 281
Supe, ciorbe, co nsom euri................................................224
Orez şi paste .................................................................... 226 4.2. Furturi, pagube, molestări ........................................... 283
Garnituri din legume, arome şi condimente ................... 227 Agresiuni şi furturi ............................. ............................ 283
C am e.................................................................................230 Pagube materiale............................................................. 285
Peşte şi fructe de m a re .... ................ .. — ................... 235 Agresiuni şi molestări..................................................... 286
Om lete. . . .........................................................................238
Paella............................. .................... .............................. 239 4.3. Sănătate şi tratamente .................................................. 287
Brânzeturi ........................................................................ 240 Boli, simptome, traumatisme ......................................... 287
Fruc te .. . . ....................................... .............................241 Maladii contagioase şi virale ........................................... 291
Desert.................................................................................244 Părţi ale corpului........................................................ ... 292
Gu stări...............................................................................246 Solicitarea ajutorului de spec ialitate...............................295
Specialităţi culinare din diverse regiuni ......................... 248 în timpul vizitei................................................................296
Schimbarea comenzii, sesizări şi reclamaţii ................... 250 în caz de anxietate şi alte stări asem ănătoare .................301
Verificarea şi achitarea notei............................................252 La dentist şi la cabinetul de tehnică dentară. . ' ............ 302
La oftalmolog şi la optician ................................. .. 305
3.3. Banca, poşta, telefonia .................................................... 254 Nota şi plata ............................................. .................. .... 306
Banca...................................................... .......................... 254 La Urgenţă................................................................... 306
..................... ........................................................... La farmacie............................................. .............. .. 310
Po ş ta
Te lefonia................ 256
..........................................................259
Transmiterea unui fa x ......................................................263 CAPITOLUL 5 - SĂ DESCOPERIM ...............................316
Internet......................... .............................. ...................... 264 5.1. întâln iri .............. ....................... ................................ 317
Prima ab orda re ................................................................317
3.4. Igienă, curăţenie, îngrijire personală ........................... 266 Informaţii şi sfa turi..........................................................318
Igiena şi alimentaţia nou-născutului............................... 267 Cum faci cunoştinţă şi invitaţii ....................................... 318
Produse cosmetice şi de înfrumuseţare........................... 267
9
5.2. Muzee, arhitectură ........................................................ 321 Pălării, cravate şi accesorii ........................................... 365
Stiluri, tehnici, obiecte şi materiale.............................. 323 Obiecte de marochinărie............................................... 363
încălţăminte....................................................................366
5.3. Excursii şi călătorii ..................................................... 326 Produse alim entare ........................................................370
Eventuale renunţări şi reclamaţii...................................327 Obiecte de uz casnic,
La mare, pe plajă ........................................................... 327 vase de bucătărie şi us te ns ile.........................................376
în aer lib er...................................................................... 329 Aparate electrice şi auxiliare electrocasnice ................ 378
La schi ................................................................ .......... 331 Aparate
Librărie,stereofonice înaltă fidelitate .................... 379
chioşc de z iaşirede................................................. 381
Posibile indicatoare în excursie.....................................332
Papetărie şi articole pentru des en ...................................381
5.4. Spectacole şi divertisment ............................. ’............. 333 Spălat şi călcat................................................................. 383
Cinematografe, teatre şi c on certe .................................333 Ceasornicărie, bijuterie şi galanterie .............................. 384
Informaţii despre spectacole......................................... 337 Fotografii......................................................................... 388
în te atru ................................... ...................................... 337 Optică ................................... .........................................392
Localuri de noapte, discoteci şi cl uburi.......................338 Tutungerie....................................................................... 393
Obiecte de artizanat şi produse tipice ................ ........... 394
5.5. Sporturi şi discipline spo rtive ..................................... 339 La florărie ........ .............................................................. 395
Câteva dintre principalele discipline sportive .............. 339 Decizii, negocieri şi plăţi.................................................397
Câteva dintre disciplinele atletice ................................. 347
Semnale pe pis tă ............................................................347
5.6. Distracţii şi jo cu ri ....................................................... 348
5.7. Cumpărături.................................................................. 351

în căutarea unei afaceri, a unui articol
sau a unui serviciu..........................................................351
în magazin...................................................... ................ 355
Magazine mari, supermarketuri
şi centre comerciale........................................................357
Ţesături (inclusiv sintetice)........................................... 358
Confecţii şi trico taje......................................................359
Lenjerie intimă, articole
pentru noapte şi pentru baie ......................................... 363
Articole de cusut ............................................. .............. 364
10
Prefaţă
/
Prezentul ghid de conversaţie este dedicat unui public
larg, pasionat de învăţarea limbii spaniole. Poate fi util atât
elevilor, studenţilor, profesorilor şi turiştilor, cât şi celor
care desfăşoară diverse activităţi profesionale sau au con
tacte
modem,cu realităţile
accesibil, unei
care ţări hispanice.
nu trebuie să leEste un instrument
lipsească persoa
nelor aflate într-o deplasare profesională, într-o călătorie, în
vizită la rude sau la prietenii din ţările hispanofîle. Ghidul
poate constitui pentru orcine o „salvare“ în diferite situaţii,
deoarece formulările şi expresiile propuse sunt dintre cele
mai variate şi uzuale, ajutând la exprimarea corectă şi la
respectarea structurilor specifice limbii spaniole vorbite.
*
Spaniola [español] este o limbă romanică vorbită de
peste 350 de milioane de persoane în Spania, Mexic,
Statele Unite ale Americii, în cea mai mare parte din ţările
din America Centrală şi de Sud (cu excepţia Braziliei,
unde se vorbeşte portugheza), în Guineea Ecuatorială.
Limba spaniolă este standardizarea dialectului castilian,
care a devenit limba oficială a Spaniei şi a fostului şi actua
lului imperiu colonial spaniol.
Spaniola are multe elemente de vocabular, de grama
tică etc. comune cu limba română, datorită originii lor
latine comune. In cadrul limbilor romanice, din care face
parte şi limba română, spaniola se individualizează prin
aceea că este una dintre rarele limbi europene care a
suferit o influenţă importantă din partea limbii arabe.
Autoarea
13
Q: cu [ku]
Alfabetul şi pronunţia R: ere [érre]
S: ese [ése]
Spaniola utilizează, ca şi celelalte limbi romanice, T: te [te]
alfabetul latin; cel spaniol este compus din 29 de litere şi U: u [u]
este similar, în mare, altor alfabete ale limbilor occiden V: uve [úbe]
tale, inclusiv celui al limbii engleze. Conform Real Aca- W:uve
X: equisdoble [úbe
[ékis]doßle]
demia Española, considerată a fi adevăratul arbitru al
limbii spaniole oficiale, următoarele litere sunt cele care Y: i griega [i grjéga]
intră în componenţa alfabetului spaniol: Z: zeta [6éta]
A: a [a] Interesant este faptul că nu toate autorităţile în materie
B: be [be] (şi, în orice caz, nu toate publicaţiile) sunt de acord cu
C: ce [0e] faptul că alfabetul spaniol este compus din literele de mai
CH: che We] sus. Unele liste nu îl includ pe W şi pe K, care există
E :ede
D: [de]
[e] aproape întotdeauna
ar fi, de pildă, în Alte
kilowatt. cuvintele de referire
liste fac origine la
străină, cum
RR (erre)
F: efe [efe] ca la o literă separată, care sună diferit de litera R.
G: ge fee] Academia a stabilit totodată faptul că, deşi CH şi LL sunt
H:hache [atfe] considerate litere distincte, ele nu trebuie totuşi tratate ca
I: i [i] atare. Aceasta ar însemna ca dicţionarele să dispună
J: jota [Xóta] cuvintele care încep cu litera CH separat, după cuvintele
K:ka [ká] care încep cu C, cum ar fi de exemplu cuvântul achatar,
L: ele [éle] care ar trebui să urmeze după cuvântul acordar. în toate
LL: elle [éXe] dicţionarele modeme însă, alfabetul respectă aceeaşi suc
M: eme [eme] cesiune a literelor ca şi în alte limbi modeme (engleza, de
N: ene [éne] exemplu), cu excepţia faptului că N urmează după N.
Ñ: eñe [éQe] Literele B şi V se pronunţă exact la fel atât în cadrul
O: o [o] cuvintelor, cât şi ca atare. Există chiar câteva expresii co
P: pe [pe] lorate care circulă pentru a indica despre ce literă este
14 15
vorba, cum ar fi B de burro şi V de vaca, adică B de la

măgar şi V de la vacă. Uneori, se fac referiri la B de tipul Grafie / Alfabetul fonetic
be grande („B mare”) şi la V —uve chica („V mic”).
Spaniola a recurs la diacritice şi la diagrame pentru a-şi Grafie Simbolul fonetic
completa alfabetul. Tilda este probabil cel mai celebru [p] (pascua)
diacritic spaniol; ea a dat naştere unui caracter considerat P
b, V [b] (banda, vela)
0acut
literă
estedefolosit pentru a N
sine stătătoare, ñ. Petonul
indica de altă parte,şiaccentul
iregulat pentru t
[ß] (habano)
[t] (taba)
distingerea unor omofone; vocalele care -1 poartă sunt d [d] (diente)
următoarele : A á, E é, I í, O ó şi U ú (Y y nu îl poartă). k, c (+a, o, u), que, qui [k] (kilo, carro, queso)
U este scris uneori cu umlaut, cum ar fi, de exemplu, în g (+0, a, u)
vergüenza. Totuşi, vocalele care au semne diacritice nu sunt [g] (gordo, guerra)
considerate litere distincte, cum se întâmplă în alte limbi. [y] (ceguera, haga)
N tildă se referea, la origine, la două litere: un NN şi m; n+v/m [m] (momia, convener,
un N, însă acum este definit într-o formă simplificată: ~.
Spaniolii sunt cei care au inventat cedila (ca cea din ş şi ţ) n enmienda)
[n] (nada, anca, conde)
(zedilla, «z mic»), care nu mai este utilizat (5 care este
notat [ts], q devenit un [0] notat z: langa a devenit lanza). ñ [r¿] (niño)
In final, semnele de exclamaţie şi de întrebare sunt ch [tj] (chico, lechuga)
acompaniate de nişte semne identice, dar afişate invers - y Ü1 intermediar (aya) sau
1 şi ¿ plasate la începutul propoziţiei (şi nu la începutul iniţial (yunque)
frazei): ¿Cómo estás? (Cum eşti ?), ¡Qué raro! {Ce ciudat!); f [f] (fácil)
mai mult, Si te vas a Barcelona, ¿me comprarás un abani- c(+e, i), z [0 ] (fácil, ceja)
s [s] (saco)
co? (Dacă mergi la Barcelona, îmi cumperi un evantai?). j, g(+e, i) [x] (jabón)
1 m (lado)
11 [X] (llevar)
r [r] (arena)
r (iniţial), rr [rr] (arroz)
Articolul nehotărât Sunt feminin e:

— substantivele terminate în a neaccentuat: la casa;
Genul excepţii: el problema, e l mapa;
Masculin «0 ¿itpíl 01108 — substantivele terminate în d, z: la universidad, la
Feminin f> una : ?t «nas paz; excepţii: el alud, el pez.
Spre deosebire de limba română, în spaniolă articolul
nehotărât are plural. înţelesul este „câteva”; atunci când pre Numărul
cedă un numeral sau un cuvânt indicând o cantitate, unos Limba spaniolă, ca şi limba română, cunoaşte numărul
/ unas au sensul de „aproximativ” , „circa”, „în ju r de”. singu lar şi numărul plural.
Exemple: uno s libros
unos 40 anos Formarea pluralului
Pentru a forma pluralul, în general cuvintele terminate
în vocală primesc un s, iar cuvintele terminate în con
Substantivul
soană primesc es.
Categoriile gramaticale ale substantivului sunt genul şi Singular Plural Singular Plural
numărul. 1 el cuaderno §1 los cuadernas la"i$ö rlf i 1|f rt 'las flores
i ia hora las horas » "didoctor los doctores
Genul I el coche los coches dftfoibfraţ los profesores
Substantivele spaniole se grupează în masculine şi
feminine. Substantívele terminate în s neaccentuat, în x şi sub-
în limba spaniolă nu există genul neutru. stantivele proprii terminate în z au aceeaşi for mă la sin-
In general, genul unui substantiv poate fi recunoscut gular şi plural: el/los análisis, los López.
Unele substantive po t avea alt sens la plural: e l padre
după terminaţia
Sunt acestuia, dar există şi anumite excepţii.
masculine:  los padres (părinţii).
— substantivele terminate în o şi e neaccentuate: el De asemenea, există substantive care nu au formă de
hijo, el hombre\ excepţii: la foto, la mano, la radio, la plural: el dinero, la ecologia.
leche, la madre;
— substantivele terminate în -Z, n, r, s, t: el amor,
el mes.
Adjectivul de inferioritate:
Exemplu: María es menos ale gre que Carmen.
Adjectivele însoţesc substantivele pentru a le descrie • Gradul superlativ:
sau pentru a le identifica. Ele se acordă întotdeauna în gen a) relativ:
şi număr cu substantivele pe care le determină. Exemplu: Es la m ás lista de todos.
în general, în limba spaniolă poziţia adjectivului este b) absolut:
după substantiv: una casa grande. Exemplu: Su
Superlativul hijo essemuy
absolut trabajador.
poate forma şi cu ajutorul
Dacă se doreşte scoaterea în evidenţă a unei calităţi
exprimate de substantiv, pentru efecte stilistice, adjectivul sufixelor ísimo şi érrimo.
se aşază în faţa substantivului: una dulce mirada, las Exemple: simple - simplicísimo
blancas manos.
bueno - bonísimo
Există anumite adjective care au sensuri diferite în celebre - celebérrimo
funcţie de poziţia lor faţă de substantivul pe care îl deter Există, de asemenea, prefixe cu valoare de superlativ:
archi, extra, super, ultra.
mină:
Exemple: archiconocido, ultraurgente.
un hombre pobre —un pobre hombre (sărac/amărât)
cierta noticia —noticia cierta (anumită/sigură)
una simple m ujer una mujer simple (simplă/ignorantă). Adjective cu forme neregulate la comparativ şi superlativ
Gradele de comparaţie Pozitiv Comparativ

Superlativ Superlativ
Ca şi în limba română, în spaniolă există trei grade de ;:ÎX í: g>§£::x:ŞV V;:i#:Ş
comparaţie: pozitiv, comparativ şi superlativ. malo tmsm. el peor pésimo jgggg
• Gradul pozitiv: grande mayor el mayo r, máximo
Exemplu: Maria es uria chica alegre. pëquënö ¡ J¡¡ ¡ nienor el menor ■ "i|; mínimo
• Gradul comparativ :
de superioritate: Unele adjective exprimă o comparaţie chiar în forma
Exemplu: María es más alegre que Carmen, de bază: superior, excelente, maravilloso, inferior, pre-
de egalitate: cioso, extraordinario.
Exemplu: María es tan alegre como / igual de alegre
que Carmen.
22 23
Adverbul Trebuie menţionat însă că unor locuţiuni adverbiale

din limba spaniolă le corespund în română adverbe:
Adverbele pot determina un verb, un adjectiv, un Exemple: a menudo - des
adverb sau o propoziţie. a lo mejor - poate
în general, în limba spaniolă adverbul se formează a tiempo - punctual
prin adăugarea terminaţiei mente la forma de feminin a a veces - uneori
adjectivului
Exemple:corespunzător:
tranquila - tranquilamente de día/de noche
de repente - ziua/noaptea
- brusc
inútil - inútilmente
terrible - terriblemente Gradele de comparaţie
Adverbele pot fi comparate în acelaşi fel ca şi adjec
Adjectivelor bueno şi malo le corespund adverbele tivele.
bien, respectiv mal. Există şi la adverbe cuvinte cu forme neregulate de
în limba spaniolă există şapte categorii de adverbe: comparativ:
1. adverbe de loc: aquí, acá, allí, allá, cerca, lejos, bien —mejor
fuera etc. mucho - más
2 . adverbe de timp: hoy, ayer, mañana, anoche, mal - peor
entonces etc. poco - menos
3. adverbe de mod: bien, mal, así, pronto, despacio etc. Construcţia más bien nu înseamnă „mai bine”, ci „mai
4. adverbe de cantitate: más, menos, bastante, demasi- degrabă”.
ado, tan etc. Exemplu: Volvieron más bien descontentos.
5. adverbe de afirmaţie: sí, claro, cierto, seguramente etc.
6 . adverbe de negaţie: no, nunca, jamás, tampoco etc. Numeralul
7.
Caadverbe dubitative:
şi în limba română,tal în
vez,spaniolă
acaso, quizá(s) etc.
există locuţiuni Spre deosebire de limba română, în spaniolă nume
adverbiale: ralul are forme proprii până la 15. Modul de formare a
Exemple: a pie (pe jos), a ojos vistos (văzând cu ochii), numeralelor compuse este asemănător în cele două limbi.
de cuando en cuando, de vez en cuando (din când în când),
en un abrir y cerrar de ojos (cât ai bate din palme) etc.
Numeralele cardinale De obicei, în limba spaniolă se folosesc doar numera
lele ordinale până la 10. In cazul numeralelor peste 10 se
I. uno (un), usa 20. venite i jSfSf&lfiţO noventa y foloseşte numeralul cardinal.
2. dos 21. vientiinoi í,* nueve V -
3. tres B^*(unj) 11 200 doscientos/ Exemplu: el capítulo veintisiete - capitolul douăzeci şi
şapte.
4. cuatro 22 "vientidós iiotóesias. ; ; :
23 veintitrés kèßa&yi Spre deosebire de majoritatea adjectivelor, numeralele
67,, seis
siete |¡ I■ - 30 treintay cinco'v I 1001
35 tremía i^ mi! uno/mi! un/
á i uaévV ordinale
Când suntsunt aşezate
urmate de undesubstantiv
regulă înaintea substantivului.
masculin, numeralele
8, ocho I 40. cuarenta 2000 dos rail B primero şi tercero pierd terminaţia o.
MBBjHBp Wm 50, cincuenta Wm 1.000.000 lila millón Exemplu: La cafetería se encuentra en la primera
■ ';Xtyz¿áéi. ]Wm 60. sesenta f f l ! 3 £ Sm planta /en la planta primera.
11. once 70. setenta ;12.000.000 dos mi- Vivo en el primer/tercer piso.
12, doce 80. ochenta g ||l ' llones (de) Când folosim cifrele, numeralele ordinale se scriu
13 trece Í0Ó. ¿óye$t&,] 1.000.000.000.000 un
imwén(íá) billón întotdeauna cu terminaţia în partea dreaptă, sus.
14. catorce Exemplu: Io, la, Ier.
101 ciento uno/
16. dieciséis ciento úxsf Câteva precizări necesare
17. diecisiete ciento una Prescurtările uno şi cie nto : Uno şi numerele care se
Numeralele or dinale
termină în uno se prescurtează un atunci când preced un
substantiv masculin. Când apare singur ( adică exact
primero pflmul undécimo al unsprezecelea numărul 100), ciento se prescurtează cien înaintea unui
segundo al doilea duodécimo al doisprezecelea substantiv, indiferent de genul acestuia; forma lungă este
tercero al treilea decimotercio al treisprezecelea folosită în cadrul numerelor mai lungi (dar nu şi atunci
cuarto ||| alpatnilea Vigésimo al douăzecelea când urmează mii).
quinto Tj al cincilea centesimo alo sutălea
al o mielea
Exemple: un lápiz (1 creion), una pluma (1 stilou),
sexto Vi şaselea milésimo cincuenta y un lápices (51 creioane), cincuenta y una
sé(p)timo al şaptelea die* milésimo al 10.000-léa plumas (51 stilouri), cien lápices (100 creioane), cien
octavo ai optulea el penúltimo'! penultimul pluma s (100 stilouri), ciento tres lápices (103 creioane),
noveno al nouălea el ultimo, ullimui I ciento tres plumas (103 stilouri), cien mil lápices (100 000
décimo al zecelea di postrero creioane), cien mil plum as (100 000 stilouri).
26
http://slidepdf.com/reader/full/114858100-ghid-de-conversatie-roman-spaniol 27 14/130
Genul: După cum am arătat, părţile de numere scrise Formele pronumelu i person al
cu italic diferă în funcţie de gen. Când un număr se Nominativ Acuzativ Prepoziţional
termină în uno (unu), forma u n este folosită înaintea Forma Forma
substantivelor masculine, iar una este folosită înaintea neaccentuată accentuată
substantivelor feminine. Accentele grafice sunt folosite singular yo me a raí mí, conmigo
acolo unde este nevoie, pentru asigurarea unei pronunţii Persoana l nosotrps ÉNil a nosotros nosotros
plural nos
corecte. Fragmentele cu sute ale numerelor îşi schimbă §§! i i i singular nosotras te 1a nosotras nosotras
genul chiar şi atunci când
înaintea substantivului.
alte părţi ale numărului intervin fPersoana « i şS ti ti, contigo
a Ii-a plural vosotros os aa vosotros vosotros
Exemple: un coche (o maşină), una casa (o casă), vosotras vosotras vosotras
veintiún coches (21 de maşini), veintiuna casas (21 de él le, lo ¡ ¡ É l i i l i l l P l
case), doscientos coches (200 de maşini), doscientas singular elloella 1 la, la él, ella, ello
casas (200 de case), doscientos dos coches (202 maşini), ¡Persoana fo a ella
doscientas dos casas (202 case). usted le
iîtlll-a
Punctuaţia: In aproape toate ţările vorbitoare de spa ellos los
niolă, punctele şi virgulele din cadrul numerelor sunt plural V‘ ellas
. i t á ellos ellos
inversate faţă de engleză. Astfel, în Spania, 1.234,567 va ustedes ¡as a ellas m. ellas
fi modul de scriere pentru mil doscientos treinta y cuatro Pronumele personal reflexiv
coma quinientos sesenta y siete, care în Statele Unite se
Formele pronumelor reflexive sunt: me, te, se, nos, os,
scrie 1,234.567. se (mă, te, se, ne, vă, se).
Exemplu: Cada mañana me lavo con agua caliente.
Pronumele
Pronumele personal
Pronumele personal este singura parte de vorbire din
limba spaniolă care are o declinare propriu-zisă, cu forme
accentuate şi neaccentuate.
http://slidepdf.com/reader/full/114858100-ghid-de-conversatie-roman-spaniol 29 15/130
Pronumele demonstrativ ei/eüa/usted ü i ^ J S 'Sşyo,
susS < gatos suyos, -aţs
Singular nuestro, -a vecino nuestro, -a
este (acesta.) éstos (aceştia) fi | nuestros,-as vecinos nuestros, -as
Masculin ése (acesta) ésos (aceştia)
vö&atx&Si vuestro, -a ' yuesdp^.î
aquél (acela) aquéllos (aceia) '4 vuestros, -as hijos W
ésta (aceasta, asta) éstas (acestea) ' ' elíos/el las/ustedes so coche
Feminin ésa (aceasta) ésas (acestea) sus coches
aquélla (aceea) aquéllas (acelea)
ésto (aceasta) £ ■
NVmf u éso (aceasta)
iSSĂSSssîÂi Verbul
aquéllo (aceea) ?*.íwjp&\#áAc¡»5R3 In limba spaniolă, verbul are aceleaşi categorii grama
Aşa cum se observă din tabel, spre deosebire de limba ticale ca şi în limba română. Acestea sunt: modul, timpul,
română, în limba spaniolă există două forme pentru persoana, numărul şi diateza.
pronumele de apropiere (pentru a desemna obiecte si Există trei moduri personale (indicativ, conjunctiv şi
tuate în apropierea
preajma persoanei cupersoanei care vorbeşte,
care se vorbeşte) respectiv
şi o formă în
pentru imperativ) şi trei
şi participiu). Spremoduri nepersonale
deosebire (infinitiv,
de română, gerunziu
în spaniolă nu
pronumele de depărtare. există modul supin.
Verbele spaniole se clasifică în trei conjugări:
Pronumele posesiv • Conjugarea I (verbe terminate la infinitiv în ar):
în limba spaniolă există două forme de bază: forma hablar, llorar;
neaccentuată, folosită în faţa unui substantiv, şi forma • Conjugarea a Iia (verbe terminate la infinitiv în
accentuată, care se foloseşte singură. er): aprender, comer;
Forma • Conjugarea a IlIa (verbe terminate Ia infinitiv în
Forma ncaccentuată accentuată ir): vivir, partir.
yo
P¡| g!IB S Mß. [ padre mío, -a
g j i ttW
ÄSiÄliÄiv
li® i amigos Prezentul
¡¡¡¡« lllllll novia tuyo -a Timpul prezent se formează prin adăugarea Ia rădăci
tú na verbului a următoarelor terminaţii:
ÉÉ¡É hermanos tuyos, -as
30 31
Presente  Prezent Indefinido - Perfectul simplu
íiablar , aprender; vivir fl Persoana 8I1I81 Conjugarea
y ° -i hablo aprendo vivo I ,U-2 ; aVl i-na r ' »
(singular şi plural) ¿ M i r :y aprender
Mi hablas vives
el/ella/usted habla aprende Jpü >- vive i hablé aprendí p viví 'ñgmS
nosotros/nosotras hablamos aprendemos vivimos tu 1|l||¡l¡ hablaste aprendiste viviste
vosotros/vosotras habláis
ellos/ellas/ustedes hablan aprendéis
aprenden' i ||II vivís
viven el/ella/usted
nosotros/nosotras habló %- j
|||¡¡ hablamos aprendió
aprendimos vivió -Ä
vivimos
vosotros/vosotras hablasteis aprendisteis vivisteis ?J§
ellos/elias/ustedes hablaron aprendieron vivieron
Perfectul compus
Timpul perfect compus se formează cu verbul auxiliar
haber şi cu participiul trecut al verbului de conjugat. Ca Imperfectul
şi în limba română, în spaniolă participiul este invariabil.
Imperfecto  Imperfectul 1
Participio —Participiul trecut
Conjugarea I Conjugarea Conjugarea
Conjugarea I hablar
aprender hablado
aprendido hablar "aprender
a tf-a nmr -
Coâjttgănte a U-a şi a 113-a vivjí
vivido
' y k " hablaba aprendía vivía
tu hablabas % aprendías vivías )¡|
Perfecto —Perfectul compus el/ella/usted hablaba aprendía vivía ä p l
has nosotros/nosotras hablábamos aprendíamos vivíamos
ha hablado; vosotros/vosotras hablabais m aprendíais vivíais
haber + participio he hemos aprendido ellos/elias/ustedes | hablaban aprendían vivían
habéis vivido
han Mai-mult*ca-perfectul
Timpul mai-mult-ca perfect se formează cu ajutorul
Perfectul simplu formelor de imperfect ale verbului haber şi al participiu
In limba spaniolă, timpul perfect simplu este cunoscut lui verbului pe care dorim să-l conjugăm.
şi sub denumirea de trecut istoric.
32 33
7/30/2019
Preterido Pluscuamperfecto - Maimultcaperfcct ViitorulI
114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol
Futuro simple  Viitorul !

fe í'» _ . r Conjugarea -Conjugarea
habías
.había
, »v- , ,, ,
hablado ° W “ ‘ a li-a afflv, |
haber (imperfecto) I ~ pr, -. aprendido ^ J aprender H E vivir’Ttf,
, habíamos
. , >i . ..
vivido y o , hablaré aprenderé viviré
habíais tu hablarás aprenderás vivirás
habían ; '//■ el/ella/usted
nosotros/nosotras hablará
hablaremos aprenderá | | | vivirá
aprenderemos
Wß
viviremos
Viitorul vosotros/vosotras hablaréis a p r e n d e r é is viwéis J~
In limba spaniolă, pentru a exprima o acţiune care se ellos/elias/ustedes hablarán ' S aprenderán M vivirán "¥M
va petrece în viitor există mai multe posibilităţi: Viitorul I I
— folosim un verb la timpul prezent însoţit de un Futuro perfecto  Viitorul 11
adverb de timp sau un complement circumstanţial | | | | 1|| || |¿ habré iü
care implică ideea de viitor (La semana que viene habrás §mmiM hablado i
termino.); ' , §¡1¡ habrá i l l
— dacă este vorba despre o intenţie sau despre ceva haber  Ţf^m bmt0ta0S/; ** aprendido
care va avea loc în următoarea perioadă de timp, j j hateéis
vom folosi viitorul apropiat; acesta se formează habrán
cu formele de prezent ale verbului ir la care adău Prepoziţia
găm particula a şi infinitivul verbului care exprima
acţiunea respectivă (Voy a hablar con Juanita.); Această parte de vorbire este folosită pentru a exprima
— pentru orice acţiune viitoare, apropiată sau îndepăr un raport între lucruri şi persoane în ceea ce priveşte
tată, putem folosi formele de viitor ale verbelor locul, timpul sau modul. In funcţie de forma pe care o au,
(viitorul simplu sau viitorul I); prepoziţiile sunt:
— dacă dorim să evidenţiem faptul că o acţiune ar fi — simple (reprezentate de un singur cuvânt): a, de,
deja încheiată la un anumit moment viitor, folosim en, p or etc.;
un timp compus (viitorul anterior sau viitorul II); — compuse (conţin mai multe cuvinte şi se numesc
acesta se formează din viitorul I al verbului haber locuţiuni prepoziţionale): a causa de, acerca de, confor
şi participiul verbului de conjugat. me a, después de, gracias a etc.
34
7/30/2019 Prepoziţii care exprimă relaţii temporale
a Viene a las nueve Vine la nouă

In tabelele de mai jo s redăm câteva dintre prepoziţiile de Trabajo de día y de noche. A lucrat zi şi noapte
utilizate în m od frecvent. Trabajamos de nueve a Lucrăm de la 9 (până)
de... a cinco, ' la 5.
Prepoziţii care exprimă originea, locul, direcţia desde Me quedé desde las siete Am ramas de la 7
şi relaţiile în spaţiu
(... hasta) hasta las
Nunca meonce. *¡¡ (până)
levanto antes Nu m-ain 11. nicio-
la trezit 1
|§|gppdl:lla;- antes de
fiesta. ! petrccere de las ocho. dată mai devreme de 8.
Origine de
Mario viene del
parque,
Mario vine din pare. después
de « de |a clase <M -Dupa
Después n « M orei merge acasa.*
vuelve a casa. § < ? ,
l i l i p g dill Via de la Barcelona. En \verano vienen
Barcelona, en varavmmuui turişti, á
muchos turistas, *»/„ ¡| ,
i Soy de Rumania. Provin din România.
entre Nos espera entre las Né aşteaptă între 9 şi
Carlos está en la Carlos este în piaţă. nueve y las diez. 10.
1píazf¿||| El concierto termina Concertul se termina
8«™« Mi madre está en drid.
Madrid. Mama mea e în Ma hacia hacia las ocho. í pe la 8
El cuaderno está Caietul este pe masă.
en la mesa. Prepoziţii care exprima modalitatea
Direcţie Juan va a Ibíza. Juan se duce în Ibiza. IVoy a pie. fi M l due pe jos.
La silla está Scaunul ein spatele Mario va a caballo. Mario călăreşte;
i w ^ 4le la meşa. mesei. \ Esta tarta está escrita a Scrisoarea aceasta e
Miguel está Miguel e în fe ţa máquina. bătută la maşină.
delante de la mesa. mesei.
detrás de El niño está al ’’* Copilul stă lângă s x'"„
Mergemcu avionul la
dflfntc de lado de la mesa. nidsä Vamos a Madrid en avión. Mádrid.' v  o  1
de lentre
al lado
cnlre La mesa está y Masa
la pared perete
seşi află
uşă între Me gusta viajar en barco. irni place să călătoresc cu
glaporul,
debajo de Ja puerta.
Te mando el paquete por îţi trimit pachetul par
José está debajo José e sub masă. avión. avión (cu poşta aeriană). |
de la mesa. Se casaron por la iglesia. S-au căsătorit religios.
36 37
C A P I T O L U L 1
7/30/2019 Interjecţia 114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol
F O R M U L E U Z U A LE
Interjecţiile sunt plasate în general la începutul unui
enunţ, fiind separate de cuvântul următor prin virgulă. în
limba spaniolă există două tipuri de inteijecţii:
- interjecţii propriu-zise;
Exemple: Ay!, Oh! 1*1 Timpul şî subdiviziunile sole
- interjecţii provenite din alte părţi de vorbire;
Exemple: ¡Cuidado! (Atenţie!) i«2 Vremea
¡Basta! (Destul!)
¡Fuera! (Afară!)
¡Anda! (Haide!) 1*3 Vocabularul cotidian
¡Animo! (Curaj!)
¡Ole! M j Cuvinte şi expresii
¡Viva!
¡Caramba! de uz frecvent
1.5 Atenţionări, înştiinţări.

Panouri şî indicatoare curente
1.6 Numere, măsuri şi cantităţi
1.7 Culori si nuanţe

i B I t ' *
'
1.8 Date personale
7/30/2019 1.1 Timpul şi subdiviziunile sale ó 1.1 Timpul şî subdiviziunile sole
114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol »
acum ahora [aóra] miezul nopţii medianoche [meöianotje]
adesea a menudo
[á menúóo] minut minuto [minuto]
alaltăieri anteayer
[anteajér] niciodată nunca [núnka]
an año [árjo] noapte noche [nótje]
anotimp estación
[estaGjón] oră hora [óra]
apus ocaso del sol /
[okáso dél sol] / poimâine pasado mañana [pasâöo maqána]
puesta del sol
[pwésta dél sol] răsărit salida del sol / [salida dél sol] /
aseară anoche[anótfe] amanecer [amaneGér]
astăzi hoy [ói] recent reciente [rreGjénte]
auroră aurora[auróra] săptămână semana [semana]
câteodată [á bé0es]
a veces seară/noapte noche [nótje]
curând pronto[pronto] secol siglo [síylo]
dată fecha [fétjä] secundă segundo [seyúndo]
demult [a0é tjémpo] / [täröe]
hace tiempo
mucho / tiempo [a0 é mútjo tjémpo] târziu
timp tarde
tiempo [tjémpo]
devreme temprano [tempráno] următor siguiente / [siyiénte]
dimineaţă mañana [maqána] próximo / [próksimo]
diseară esta noche [ésta nótje] zi día [día]
după amiază tarde [tarde] zori alba ü #
după después [despwés]
echinocţiu equinoccio [ekinókSjo] Expresii uzuale
ieri ayer [ajér]
imediat inmediatamente [immedjátamente]
înainte antes [ántes] acum trei zile hace tres días [a6é tres días]
întotdeauna siempre [sjémpre] acum două zile hace dos días [a6é dos días]
lună mes [més] anul acesta este año [éste árjo]
mai târziu más tarde [más târöe] din când în când de vez en cuando [dé bé6 én kwándo]
mâine mañana [marjána] din oră în oră cada hora [káda ora]
44 45
7/30/2019 1.1 Timpul şi subdiviziunile sale 1.1 Timpul şi subdiviziunile sale
114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol I
5äS!
din zori şi desde el amanecer [désde él amaneGér la sfârşitul lunii al fin del mes [ál fin dél més]
până-n seară hasta el luna trecută el mes pasado [él més pasáóo]
anochecer ăsta él anotJeGér] luna viitoare el próximo mes [él próksimo més]
ieri după-amiază ayer por la tarde [ajér pór la táróe] mâine seară mañana por la [magaña pór lá nótje]
noche
ieritrei
în seară
zile anteanoche
dentro de tres [anteanótje]
[déntro dé trés días] mâine dimineaţă mañana por la [marjána pór lá
días mañana maqána]
în această esta mañana
[ésta magaña] noaptea por la noche [pór lá nótje]
dimineaţă o dată pe una vez a la [uná béG á lá
în această esta tarde / noche [ésta táróe / nótje] săptămână semana semána]
după-amiază pe înserat al atardecer [ál ataróeGér]
în această seară esta noche [ésta nótje] pe la ora asta a esta hora [á ésta óra]
în acest moment en este momento [én éste moménto] pe lumina zilei durante el día [duránte él día]
pentru scurt timp por / para poco [pór / pára
în fiecare zi cada día
todos los / días [kada
[toóosdía] /
lós días] tiempo póko tjémpo]
în zorii zilei al amanecer / [ál amaneGér] / săptămâna aceasta esta semana [ésta semána]
al alba / [ál âlßa] săptămâna trecută la semana pasada [lá semána pasáóa]
al quebrar el alba [ál keßrâr él âlßa] săptămâna la semana que [lá semána ké
într-o secundă en seguida / [én seyíóa] / viitoare viene / la bjéne]/ [lá próksima
enseguida [enseyíóa] próxima semana semána]
la apusul soarelui al ponerse el sol [al pónerGe él sól] spre prânz hacia (el) mediodía [áGja meöjodia]
la miezul nopţii a medianoche [á meójanótje] toată ziua todo el día [tóóo él día]
zilele trecute estos días [éstos días]
la mijlocul
secolului a mediados
del siglo [á meójáóos dél
síylo] ziua următoare al día siguiente [ál día siyiénte]
la prânz a mediodía [á meójoóía]
la răsăritul a la salida del sol / [á lá salíóa dél sól] /
soarelui al salir el sol / [ál salir él sol] /
al amanecer [ál amaneGér]
46 47
7/30/2019
1.1 Timpul şi subdiviziunile sale o 1.1 Timpul şi subdiviziunile sale
SW ?
Ora şi minutul Este două dimineaţa. Son las dos de la madrugada.
Este zi (în timpul zilei). Es de día.
Cât este ceasul ? ¿Qué hora es? Este noapte Es de noche.
Este unu (fix). Es la un a en punto. (în timpul nopţii).
trei şi cinci. Son las tres y cinco minu tos, La
La ce oră?fără zece
şapte ¿Alas
A quésiete
hora?
menos d iez de la
patru fără zece. Son las cuatro men os diez
minutos. dimineaţa. mañana.
zece şi un sfert. Son las diez y cuarto, La opt şi un sfert seara. A las ocho y cuarto de la
patru fără un sfert. Son la s cuatr o meno s cuarto , tarde.
trei şi douăzeci Son las tres y veinticinco, De la zece la patru. Desde las diez hasta las cuatro.
şi cinci. Un sfert de oră. Un cuarto de hora.
şase şi jumătate. Son las seis y media. O jumătate de oră. Una m edia hora.
9pt fără douăzeci. Son las ocho menos veinte.
ora 7.00 son las siete (en punto) Exprimarea datei
7.02 son las siete y dos minutos
7.05 son las siete y cinco minutos Cât durează? ¿Cuánto dura?
7.10 son las siete y diez De când? ¿Desde cuándo?
7.15 son las siete y cuarto Până când? ¿Hasta cuándo?
7.20 son las siete y veinte Până mâine. Hasta mañana.
7.25 son las siete y veinticinco De când până când? ¿Desde cuándo hasta cuándo?
7.30 son las siete y media Ce zi este astăzi? ¿Qué día es hoy?
7.35 son las ocho men os veinticinco Ce dată este astăzi? ¿Qué fecha es hoy?
7.40 son las ocho menos veinte Astăzi este duminică. Hoy es dom ingo.
7.45 son las ocho menos cuarto Astăzi este Hoy es el 17 de
7.50 son las ocho menos diez 17 octombrie 2005. octubre de 2006.
7.55 son las ocho menos cinco In fiecare luni. Cada lunes.
8.00 son las ocho de la tarde în ce lună? ¿En qué mes?
48 49
7/30/2019
l . i Timpul şi subdiviziunile sole 1.1 Timpul şi subdiviziunile sule
In septembrie. En septiembre. Iunie Junio [%únio]

Pentru cât timp? ¿Por cuánto tiempo? / ¿Durante Iulie Julio [%ülio]
cuánto tiempo? August Agosto [agósto]
Cât de des? ¿Cúan a menudo? Septembrie Septiembre [septjémbre]
Acum
Acum cât
trei timp?
zile. ¿Hacetres
Hace cuánto
días.tiempo? Octombrie
Noiembrie Noviembre [oktüßre]
Octubre [noßjémbre]
De acum în trei zile. Dentro de tres días. Decembrie Diciembre [diGiémbre]
Zilele săptămânii Anotimpurile

săptămână semana [semána] Primăvara primavera [primaß éra]
Luni Lunes [lunes] Vara verano [ßerâno]
Marţi Martes [mártes] Toamna [otórp]
Miercuri Miércoles [mjérkoles] Iama invierno
otoño [imßjémo]
Joi Jueves [xuéßës]
Vineri Viernes [bjémes]
Sâmbătă Sábado [sâßaöo] Sărbători si zile festive
Duminică Domingo [domingo]
a sărbători festejar [feste^âr]
carnaval carnaval [kamaßâl]
Lunile anului defilare desfile [desfile]
festival festival [festißál]
[árp]
an
Ianuarie Enero
año [enéro] procesiune
religioasă procesión [proGesión]
Februarie Febrero [feßréro] pelerinaj în romería [Roméria]
Martie Marzo [márGo] cinstea Fecioarei
Aprilie Abril [aßrfl] sărbătoare festividad [festiß iöad rreli%jósa]
Mai Mayo [majo] religioasă religiosa
50 51
7/30/2019 1.1 Timpul şi subdiviziunile sale 1.1 Timpul şi subdiviziunile sale
să. hăt» are fiesta / [fjésta] Ziua Muncii (1 Mai) Fiesta / el Día del trabajo
celebración [’fiesta / ’dia del tra’baxo]
zi festivă día de fiesta [día de fjésta] Feria del Corpos Feria del Corpus
(maiiunie) [’feria del ’korpus]
Rocío
Sărbătoarea
trei celor
magi (Epifanía) Día de los
Magos Reyes
(Epifanía) Romería del (mai) Romería
[Rome’riadeldel Rocío
Ro’0io]
(6 ianuarie) [’dia de los ’ Rejes ’magos] Corpus Christi (iunie) Corpus Christi
Miercurea Cenuşii Miércoles de ceniza [’korpus ’kristi]
[Mjérkoles de 0ení0a] Sfântul Ion (24 iunie) Verbena de San Juan
Carnaval Carnaval (Santa Cruz [ber’ßena de san ’xuan]
(februariemartie) de Tenerife) Feria de San Fermín Feria de San Fermín
[kama ’ßal] (614 iulie) [’feria de san fer’min]
Sfântul Iosif Fallas de San José Ziua Sfântului Santiago, el Día de Santiago
(19 martie) [’fáXas de san xo’se] patronul Spaniei [’día de san’tiago]
Săptămâna Sfântă Semana Santa (25 iulie)
[semána sánta] Adormirea Maicii La Asunción
Joia Mare Jueves Santo Domnului (15 august) [asun’0ion]
[’xueßes ’santo] Fiesta de la Mercé Fiesta de la Mercé
Vinerea Mare Viernes Santo (24 septembrie) [’fiesta de la mer’0e]
[’biemes ’santo] Fiesta de la Virgen Fiesta de la Virgen
Paştele Pascua de las Angustias de las Angustias
[’paskua] (septembrie) [’fiesta de la bir’xen de las an’-
Prima zi de Paşti Lunes de Pascua
[’lunes de ’paskua] Ziua hispanităţii gustias]
el Día de la Hispanidad
înălţarea la Ascensión (12 octombrie) [’dia de la ispani’öaö]
[la As0ensjón] Apariţia Maicii el Día del Pilar
Rusaliile (a şaptea Pentecostés Domnului la Santiago [el día del Pilár]
duminică după Paşte) [pentekos’tes] (12 octombrie)
52 53
7/30/2019
1.1 Timpul şi subdiviziunile sale 1.2 Vremea
m m
Fiesta de San Rafael Fiesta de San Rafael aire [ăjre]
(24 octombrie) [’fiesta de san rafa’el] aversa chubasco [tjußâsko]
Ziua Tuturor Sfinţilor el Día de Todos Los Santos buletin meteorologic boletín meteorológico / parte
(1 noiembrie) [’dia de ’toctos los ’santos] [boletín meteorolóxiko] / [párte]
Ziua Morţilor el Día de los Difuntos cald caliente / cálido
(2 noiembrie) [el día de los Difuntos] [kaljénte] / [kâliöo]
Ziua Constituţiei călduros cálido / caluroso
(6 decembrie) Aniversario de la Constitución [kâliöo] / [káluróso]
[anißer’sariodela konstitu’0ion] caniculă canícula / ola de calor
Ziua Imaculatei Día de la Immaculada [kaníkula] / [ola dé kálor]
Concepţii (8 decembrie) Concepción / ceaţă niebla [njéßla]
el Día de la Virgen climă clima [klíma]
[’dia de la ’immakulaöa flux marea alta [maréa álta]
frig frío [frío]
Ajunul Crăciunului kon 0ep’0ion]
Nochebuena fulger rayo [rrájo]
furtună tormenta [torménta]
(24 decembrie) [’notje ’buena] ger helada [elâöa]
Crăciunul Navidad gheaţă hielo Délo]
[naßi’öaö] grindină granizo [graní 0o]
Revelionul Nochevieja înnorat nublado [nußlâöo]
[’notje ’ßiexa] însorit soleado [soleádo]
Anul Nou Año Nuevo instabil inestable [inestâßle]
[’arp ’nueßo] intensitatea vântului fuerza del viento
nor [fuér0a dél bjénto] [nijße]

nube
noros anublado / nubloso / anubarrado
[anußlâöo]
ploaie lluvia [Xußja]
54 55
1.2 Vremea j g l l
7/30/2019
1.2 Vremea
ploios lluvioso [Xußjoso] Este vânt. Hay viento.

prognoză meteo predicción del tiempo / prognosis Bate vântul. Hace viento.
[preöikGjon dél tjémpo] / [prognosis] Este cald. Hace calor.
răcoros fresco [frésko] Este zăpuşeală. Hace bochorno.
rafală ráfaga [rráfaya] Soarele străluceşte. El soi está brillando.
rece frío [frío] Este ger. Hay heladas.
reflux marea baja [maréa báâ] Ninge. Está nevando.
senin despejado / claro Este gheaţă. Hay hielo.
[despegado] / [kláro] Este frig. Hace frío.
soare sol [sól] Este lapoviţă. Hay aguanieve.
temperatură temperatura [temperatura] Este ceaţă. Hay niebla.
tunet trueno [trwéno] Este senin. Está despejado.
umed húmedo [úme5o] Este înnorat. Está nublado.
umiditate humedad [umeöâd] Plouă. Está lloviendo.
uscat seco
viento [séko]
[bjénto] Tună.
Fulgeră. Está tronando.
vânt Relampaguea.
zăpadă nieve [njéße] Cade grindină. Graniza.
zăpuşeală bochorno [botjómo] Este răcoare. Hace fresco.
A căzut bruma. Ha caído la escarcha.
Cum este vremea? ¿Cómo está el tiempo? Ce temperatură este? ¡Qué temperatura es?
Cum e vremea mâine? ¿Qué tiempo hará mañana? Sunt 28 de grade Celsius Son 28 grados Celsius
Ce zi frumoasă! ¡Qué día tan bonito! la umbră. a la sombra.
Ce timp urât! ¡Qué tiempo más feo! Cum este clima? ¿Cómo está el clima?
Ce
Carecald
este/ frig este astăzi!
prognoza ¡Vaya calor
pentru ¿Cuál es el /pronóstico
frío que hace
delhoy! Clima este
tropicală temperată / El
/ mediteraneană. clima es templado / tropical /
mediterráneo.
vremea de mâine? tiempo para mañana? Cum sunt drumurile? ¿Qué tal están las carreteras?
Este frumoasă / urâtă. Hará buen tiempo / mal tiempo.
Este cald / rece. Hace calor. / Hace frío.
56 57
m
7/30/2019 1.3 Vocabularul cotidian 1.3 Vocabularul cotidian
Nu înţeleg. No entiendo / No comprendo. Mulţumesc mult! ¡Muchas gracias!

Vreţi să repetaţi, vă rog“;' ¿Quiere repetirlo, por favor? Vă mulţumesc anticipat. Le / Les agradezco de ante-
Vă rog, scrieţi. Por favor, escriba. mano / anticipadamente.
înţeleg. Comprendo. Nu, mulţumesc! ¡No, gracias!
Ce înseamnă asta?
Cum se spune asta în ¿Qué
¿Cómoquiere
se dicedecir
eso en
ésto
español?
/ eso? Multe
Vă suntmulţumiri!
îndatorat(ă)! ¡Muchas
¡Le estoy(muchísimas) gracias!
muy agradecido/a!
spaniolă? Vă sunt ¡Estoy muy reconocido(a)!
Grăbiţi-vă! ¡Apresúrese! / ¡Apresúrense! recunoscător(toare)!
/ ¡Dése (Dénse) prisa! Daţi-mi voie Permítame que le / les
Imediat. Enseguida. să vă mulţumesc. agradezca.
Mă grăbesc. Tengo prisa.
Atenţie! ¡Cuidado! / ¡Atención! Nu ştiu cum No sé cómo agradecerle/les.
Stai! / Opreşte! ¡Pare! / ¡Alto! să vă mulţumesc.
Aveţi grijă! ¡Tenga / Tengan cuidado! Cu multă plăcere! ¡Con mucho gusto!
Este important. Es importante. Sunteţi puţin!
Pentru foarte amabil! ¡Es
¡De usted
nada! muy amable!
Am nevoie de ... Necesito...
Pe ai ci... Por aqu í... N-aveţi pentru ce! ¡No hay de qué!
Pe acolo... Por allá ... Pardon! ¡Perdón! / ¡Lo siento!
Lasă-mă / Lăsaţi-mă ¡Déjame / Déjenme en paz îmi pare foarte rău! ¡Lo siento muchísimo!
în pace! (tranquilo)! Scuzaţi! ¡Perdón!
Mai mult sau mai puţin. Más o menos. N-a fost vina mea! ¡No ha sido culpa mía!
între timp ... Mientras tanto... Iertaţi-mă că vă deranjez! ¡Perdone / Perdonen (Dispen-
în timp c e ... Mientras que... se / Dispensen) la molestia!
Nu e nici un deranj. No es ninguna molestia.
Formule de mulţumire şi scuze Din contră, e o plăcere Al contrario, es un placer
pentru mine! para mí.
Vă rog! ¡Por favor! Vă rog să mă iertaţi! ¡Perdóneme, por favor!
Mulţumesc! ¡Gracias! Iartă-mă! ¡Discúlpame! / ¡Perdóname!
64 65
7/30/2019
1.3 Vocabularul cotidian 1.3 Vocabularul cotidian
Ce păcat! ¡Es una lástima (pena)! / Cu foarte multă plăcere. Con muchísimo gusto.
¡Qué lástima! Din toată inima. De todo corazón.
Transmiteţi, vă rog, ¡Transmita/ Transmitan, por Din tot sufletul. Con todo el alma.
scuzele mele! favor, mis excusas! Mă bucur, Me alegro.
Sincere păreri de rău! ¡Mi sincero pésame! îmi
Suntpare bine. dvs.!
la dispoziţia Estoy
¡Estoycontento.
a su disposición!
Diverse solicitan şi răspunsuri ¡Estoy a sus órdenes!
în nici un caz! ¡De ninguna manera!
Vă rog! Por favor ...
Fiţi amabil... Haga el favor de ... Urări si felicitări
Sunteţi atât de amabil ¿Me hace usted el favor
să... ? de...? Felicitări! ¡Felicidades! / ¡Enhorabuena!
Spuneţi-mi, vă rog ... Dígame, por favor... An Nou fericit! ¡Feliz Año Nuevo!
Aţi
să...fi?atât de amabil ¿Sería usted tan amable
de...? Paşte fericit! ¡Felices Pascuas!
Mult succes! ¡Mucho éxito!
V-aş ruga (Vă rog) să-mi Por favor (Le ruego que me) Cele mai bune urări! ¡Los mejores votos!
arăta ţi... / sp une ţi... enséñeme (enseñe)... / dígame Sărbători fericite! / ¡Feliz Navidad!
(diga)... Crăciun fericit!
V-aş mga să-mi explicaţi.. . Explíqueme, por favor... Vă felicităm! ¡Les felicitamos!
Permiteţi-mi... Permítame... Te felicit din toată inima! ¡Te felicito de todo corazón!
Cu permisiunea dvs... Con su permiso... Felicitări tuturor! ¡Felicidades a todos!
Pot să vă întreb dacă... Me permite perguntarle s i ... La mulţi ani! ¡Mucha felicidad! /
V-aş fi foarte dacă ...
recunoscător sLei ...quedaría muy reconocido (cu ocazia zilei de naştere) ¡Feliz cumpleaños!
Să fie într-un ceas bun! ¡Enhorabuena!
Poftim. Por favor. Noroc! / Sănătate! ¡Salud! / Jesús!
Cu plăcere. Con gusto. în să nă tatea... ! ¡A la salud d e ...!
Cu multă plăcere. Con mucho gusto. Ridic paharul... ! ¡Levanto mi (la) copa ...!
66 67
7/30/2019
1.3 Vocabularul cotidian
Felicitările mele ¡Mis felicitaciones
m
1.3 Vocabularul cotidian
Expresii de negare / respingere

m
pentru ziua (parabienes)
dvs. de naştere! por su compleaños! Nu sunt de acord. No estoy de acuerdo.
Distracţie plăcută! ¡Qué lo pase / pasen bien! Greşeşti. Te equivocas.
Poftă bună! Nici vorbă!
Să vă fíe de bine! ¡Qué
¡Buen[le]
provecho!
aproveche! în niciun caz! ¡Ni hablar!
¡De ninguna forma! / ¡De ninguna
însănătoşire grabnică! ¡Qué se mejore usted! manera! / ¡De ningún modo! / ¡En
Toate cele bune! ¡Te deseo lo mejor! ningún caso!
Nu vreau. ¡No quiero!
Expresii de aprobare / acceptare Nu-mi place! No me gusta.
Niciodată. Nunca. / Jamás.
Bine. Bien. Nimic. Nada.
Foarte bine. Muy bien. / Me parece muy bien. Rău. Mal.
Corect.
Exact. ¡Exacto!
¡Correcto! Teribil. /Terrible.
Colosal. // Tremendo.
Magnífico. / Espléndido.
Fenomenal.
Intr-adevăr! ¡De verdad! / ¡Verdaderamente! / îngrozitor! ¡Horrible! / ¡Horroroso! / ¡Horri-
¡Realmente! ¡Efectivamente! / pilante! / ¡Aterrador! / ¡Horrendo!
¡Ciertamente! / ¡De veras! Ce nenorocire! ¡Qué desgracia!
E adevărat. Es verdad. / Es cierto. Din nefericire! ¡Desgraciadamente! / ¡Por desgracia!
Ai dreptate. Tienes razón. Ce păcat! ¡Qué lástima!
Cu siguranţă! ¡Seguramente! Ce ghinion! ¡Qué mala suerte! / ¡Qué mala pata!
Bravo! ¡Bravo! Sunt dezamăgit. Estoy / me siento desilusionado /
Bucuros! ¡Con mucho gusto!
Sunt încântat! ¡Estoy encantado! Sunt supărat. defraudado
Estoy enojado/ decepcionado.
/ enfadado / disgus-
Ce drăguţ! ¡Qué bonito! tado / indispuesto.
îmi place. / Me gusta. Sunt furios. Estoy furioso / rabioso / furibundo /
Mi-a plăcut! Me ha gustado. / Me gustó. colérico.
69
68
W m
7/30/2019
1.3 Vocabularul cotidian 1.3 Vocabularul cotidii
Sunt trist. Estoy triste / afligido / mohíno / a ei, al ei / ai ei, ale ei la suya, el suyo / los suyos,
melancólico. las suyas
N-am chef. No tengo ganas. / No me apetece. M ai m ulţi posesori
a noastră, al nostru/ la nuestra, el nuestro /
Pronumele personale ai noştri, ale noastre los nuestros, las nuestras
a voastră, al vostru/ la vuestra, el vuestro/
Eu yo [jó] ai voştri, ale voastre los vuestros, las vuestras
Tu tú [tú] a lor, al lor/ ai lor, ale lor la suya, el suyo/los suyos,
El, ea, dumneata él, ella, usted las suyas
[él] / [éX.a] / [ustéö]
Noi nosotros, nosotras
[nosotros] / [nosotras] Adjectivele posesive
Voi vosotros, vosotras Un singur posesor
[vosotros]
Ei, ele, dumneavoastră ellos, ellas,/ ustedes
[vosotras] meu,tamea
tău, / tăi,/ mei,
tale mele mi/mis
tu/tus
[éXos] / [éA.as] / [ustéöes] său, sa, lui, ei / săi, sale, lui , ei su/sus
Mai mulţi posesori
Pronumele şi adjectivele posesive nostru, noastră / nuestro, nuestra/
noştri, noastre nuestros, nuestras
Pronumele posesive vostru, voastră / vuestro, vuestra/
Un sing ur posesor voştri, voastre vuestros, vuestras
a mea, al meu / ai mei, la mía, el mío / los míos, lor, dumneavoastră / su/sus
ale mele las mías lor, dumneavoastră
a ta, al tău / ai tăi, ale tale la tuya, el tuyo /los tuyos,
las tuyas
a lui, al lui / ai lui, ale lui la suya, el suyo / los suyos,
las suyas
70 71
1.4 Cuvinte şi expresii de uz frecvent 1.4 Cuvinte şi expresii de uz frecvent
acasă en casa / a casa [én kása] / [á kása] bilet de bancă billete de banco
adresă dirección / las señas [direkGjón] / [lás sérjas] bilet de călătorie pasaje
afacere negocio [neyó0 jo] bilet de examen papeleta de examen
a încheia o afacere cerrar un trato bilet de intrare entrada
afacere necurată negocio sucio bilet de loterie billete de lotería
om de afaceri hombre de negocio bilet de voie pase
agenţie de bilete taquilla [takíXa] bilet dus-întors billete de ida y vuelta
agenţie de voiaj agencia de viajes [a%én0 ja dé bjá%es] bilet la ordin pagaré
anulare anulación / [anuIaGjtfn] / birou de informaţii oficina de informaciones
cancelación [kan0ela0 jón] [ofi0ína dé informa0 jonés]
apa agua [áywa] birou pentru bagaje oficina de equipajes perdidos
apă de colonie agua de colonia pierdute [ofi0ína dé ekipá%es peröiöos]
apă de izvor agua de manantial bulevard avenida [aßeniöa]
apă de ploaie agua llovediza carte de credit tarjeta de crédito [tarxéta dé kréöito]
apă minerală agua mineral carte de identitate cédula de identidad /
apă potabilă agua potable C.I.  carné de identidad
apă sfinţită agua bendita [0éöula dé iöentiöâö] /
apă stătătoare agua estancada [kamé dé iöentiöâö]
bacşiş propina [propina] casă de bilete taquilla [takíA,a]
bagaj equipaje [ekipáxe] călătorie viaje / trayecto / recorrido / camino / periplo
a-şi face bagajele preparar las maletas [bjáxé] / [trajékto] / [rrekoriöo] / [periplo]
bagaj de cunoştinţe bagaje de conocimientos cheie llave [A,aße]
bagaj de mână equipaje de mano chelner / camarero (a) / mozo (a)
băiat chico / muchacho [tfflco] / [mutjátjo] chelneriţă
copil [kamaréro] 0o] / [tjíko]
niño / chico/ [mó[nírjo]
bărbat hombre [ómbre]
bani dinero / plata / pasta [dinéro]/[pláta]/[pásta] confirmare confirmación / ratificación
bilet billete [biA,éte] [konfirmaGjón] / [rratifika0 jón]
bilet cu preţ redus billete de precio reducido confirmare de primire acuse
72 73
7/30/2019 m 114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol
cont cuenta [kwénta] licenţă licenciatura / permiso, licencia
cont current cuenta corriente [liGenQjatúra] / [permiso, liGénGja]
depozit depósito [depósito] licenţă de export permiso de exportación
dus-întors ida y vuelta [ida í bwélta] loe asiento (pe scaun) / lugar [asjénto] / [luyár]
escală escala [eskála] loc comun lugar común
fată niña / chica / [níi]a] / [tjíka] / loc de muncă puesto de trabajo
muchacha [mutjátja] loc de naştere lugar de nacimiento
femeie mujer [muxér] loc de oprire parada / paradero
fiu / fiică hijo / hija [i'xo] / [íxa] loc de parcare plaza de aparcamiento
frate hermano [ermáno] locuri rezervate asientos reservados
gară estación de trenes [estaGjón dé trénes] muncă trabajo [traßâxo]
ieşire salida [salida] naţionalitate nacionalidad [naGjonalidád]
îmbarcare embarque [embárke] nume apellido [apeA.ído]
închiriere alquiler / [alkilér] obicei costumbre [kostúmbre]
alquilamiento orar horario [oráijo]
contract de închiriere contrato de inquilinato oraş ciudad [Gjudád]
întâlnire encuentro [enkwéntro] oră hora [ora]
întâlnire encuentro de negocios / panoramă panorama [panorama]
de afaceri cita de negocios paşaport pasaporte [pasaporte]
întâlnire intimă encuentro íntimo / cita íntima piaţă mercado (de legume şi fructe) / plaza
a fixa o întâlnire darse cita / quedar con alguien / [merkâöo] / [plăGa]
citarse plecare partida / salida [partida] / [salida]
loe de punto / lugar de cita, sitio de poliţie policía [poliGía]
întâlnire reunión / de encuentro prefix prefijo [prefixo]
întârziere retraso / tardanza / atraso prenume nombre [nómbre]
frretráso] / [tardánGa] / [atraso] preţ precio [préGjo]
legătură relación / conexión / vínculo prieten amigo [anuyo]
[rrelaQjón] / [koneksjón] / [bínkulo] prieten adevărat amigo de verdad
74 75
7/30/2019
1.4 Cuvinte şi expresii de uz frecvent
buen amigo
m 1.4 Cuvinte şi expresii de uz frecvent
sß.
prieten bun şedere estancia [están0 ja]
prieten de-al casei amigo de casa tarif tarifa / tasa [tarifa] / [tása]
prieten din copilărie amigo de la infancia tichet de îmbarcare billete / tiquete / pasaje de embarque
prieten intim amigo del alma [biXéte] / [tikéte] / [pasăre de embárke]
prieten la cataramă amigo de gancha
rambursare reembolso / [rre(e)mbóIso] toaletă servicio
[seißi0 jo]/ /aseo / baño
[aséo] / tocador
/ [báip] / lavabo
/ [tokaöor] / [laßâßo]
rembolso turist turista [turista]
răspuns respuesta [rrespwésta] ţară país [país]
recepţie recepción [rreGepGjón] vacanţă vacaciones [baka0 jónes]
román rumano [rrumáno] valiză maleta [maléta]
sală de aşteptare sala de espera [sála de espéra]
schimb cambio [kámbjo] Adjective şi adverbe utile cu antonimele acestora
service auto taller auto [taXér áuto]
slujbă empleo / puesto / cargo / ocupación / función
[empléo] / [pwésto] / [káryo] / [okupa0 jón] / [fun0 jón] fericit
deschis/ /trist feliz / triste
închis abierto
/ cerrado [felí
0] / [triste]
[aßjérto] / [0errăâo]
soră hermana [ermána] sus / jos arriba / abajo [arrißa] / [aßâxo]
sosire llegada / venida [Xeyâöa] / [beniöa] uscat / umed seco / húmedo [séko] / [ümeöo]
soţ / soţie esposo (a) / marido (a) [esposo] / [marido] frumos / urât hermoso / feo [ermóso] / [féo]
spaniol español [espaqól] bun / rău bueno / malo [bwéno] / [mâlo]
staţie parada / estación [paráóa] / [esta0 jón] cald / rece caliente / frío [kaljénte] / [frío]
staţie de autobuz parada de autobús scump / ieftin caro / barato [káro] / [baráto]
staţie de metrou estación de metro luminos / întunecat luminoso / oscuro
stradă calle [káA.eJ [luminoso] / [oskúro]
străin extranjero (din altă ţară) / [ekstran%éro] scurt / lung corto / largo [kórto] / [láryo]
forastero (din altă localitate) / [forastéro] amuzant / plictisitor divertido / aburrido
străinătate extranjero [ekstran^éro] [dißertiöo] / [aßurriöo]
student estudiante [estudjánte] tare / moale duro / blando, suave
supliment suplemento [supleménto] [duro] / [blándo] / [swaße]
76 77
1.4 Cuvinte şi expresii de uz frecvent 1.4 Cuvinte şî expresii de uz frecvent
uşor / dificil fácil / difícil [fáGil] / [difiöü] plăcut / neplăcut agradable /desagradable
celebru / célebre, famoso / desconocido [ayradâßle] / [desayraöâßle]
necunoscut [Géleßre] / [famoso] / [deskonoGiöo] plin / gol lleno / vacío [Xéno] / [baGío]
puternic / slab fuerte / débil [fuérte] / [déßil] puţin / mult poco / mucho [póko] / [mútjo]
amabil / nepoliticos amable
[amâßle]/ /descortés
[deskortés] devreme
public / târziu temprano
/ privat / tarde [tempráno]
público / privado / [tárde]
[pußliko] / [prißâöo]
tânăr / bătrân joven / viejo [xößen] / [bjéxo] curat / murdar limpio / sucio [límpjo] / [súQjo]
corect / greşit correcto / erróneo, equivocado bogat / sărac rico / pobre [rríko] / [pößre]
[korrékto] / [erróneo] / [ekißokâöo] simplu / complicat sencillo / complicado
mare / mic grande / pequeño [grande] / [pekéqo] [senOfto] / [komplikâöo]
gras / slab gordo / flaco, delgado obosit / odihnit cansado / descansado
[górSo] / [fláko] / [delyâöo] [kansádo] / [deskansádo]
inteligent / prost inteligente / tonto identic / diferit idéntico / diferente

[intelix®nte] / [ántjo]
larg / strâmt ancho / estrecho [tonto] / [estrétjo] folositor / nefolositor útil
[iöéntiko]
/ inútil/ [diferénte]
/ innecesario
uşor / greu ligero / pesado Dixéro] / [pesáóo] [útil] / [inútil] / [inneGesárjo]
lent / rapid lento / rápido [lénto] / [rrápido] repede / încet rápido / lento [rrâpiöo] / [lénto]
liber / ocupat libre / ocupado adevărat / fals verdadero / falso [beröaöéro] / [fálso]
[lißre] / [okupádo] suficient / insuficient suficiente / insuficiente
apropiat / depărtat cercano/ lejano ósX[sufi6jénte] / [insufiGjénte]
[Gerkáno] / [lexáno] cert / probabil cierto / probable [Gjérto] / [proßâßle]
masculin / feminin masculino / femenino pentru / contra a favor / en contra [a faßor] / [en kóntra]
tot / nimic todo / nada Y [tó5o] / [náda]
mai bine / mai rău [maskulíno]

mejor / peor/ [femenino]
[mexór] / [peor]
nou / vechi nuevo / viejo, antiguo Verbe uzuale
[nwéßo] / [bjéxo] / [antíywo] a aduce traer [traér]
foarte bun / foarte rău muy bueno / muy malo a alerga correr [korrér]
[múi bwéno] / [múi malo]
78 79
a angaja contratar, emplear [kontratár] / [empleár] a lua tomar / coger [tomâr]/[koxer]

a aştepta esperar [esperár] a mânca comer [komér]
a avea tener; haber (verb auxiliar) a merge ir [ir j
[tenér] / [aßér] a mulţumi agradecer [ayraöeöér]
a bea beber a muta mudar / cambiar / trasladar
a cheltui gastar [gastar]
[beßér] [mudár] / [kambjár] / [trasladár]
a citi leer [leér] a (se) opri detener(se), parar(se)
a cobori bajar / descender [baxár] / [deGendér] [detenér(se)] / [parár(se)]
a comanda ordenar / mandar [ordenár] / [mandar] a părăsi abandonar / dejar [aßanöonâr] / [de^ár]
a conduce conducir [konduOír] a parca aparcar [aparkár]
a crede creer [kreér] a petrece pasar [pasár]
a cumpăra comprar [komprár] a plăcea gustar [gustár]
a cunoaşte conocer / saber [konoBér] 7 [saßér] a plăti pagar [payár]
a dori desear / querer [deseár] / [kerér] a pleca salir / partir/ ir(se) / andar(se)
adormi dormir [dormir] [salir] / [partir] / [ír(se)] / [andár(se)]
a face hacer / realizar [a6ér] / [rrealiOár] a (se) plimba pasear(se) [paseár(se)]
afi ser / estar [sér]/ [estár] a pune poner(se) / metcr(se) / colocar(se)
a gândi pensar [pensar] [ponér(se)] / [metér(se)] / [kolokár(se)]
a înapoia devolver [deßolßér] a răspunde contestar / responder
a închiria alquilar [alkilár] [kontestár] / [rrespondér]
a întârzia tardar [tardar] a repara arreglar [arreylár]
a înţelege entender / comprender a schimba cambiar [kambjár]
[entendér] / [komprendér] a serie escribir [eskrißir]
a intra entrar [entrár] a sosi llegar [A,eyár]
a întreba preguntar [preyuntár] a spăla lavar [laßâr]
a (se) juca jugar ¿uyár] a spune decir [de6ír]
a lăsa dejar [dexár] a sta estar / sentar / vivir / parar
a locui vivir / habitar [bißir]/[aßitâr] [estár] / [sentár] / [biß ir] / [parár]
80 81
7/30/2019
a şti saber [saßér]

1.4 Cuvinte şî expresii de uz frecvent
drept înainte todo seguido / recto

m
a suna sonar / tocar [sonár] / [tokár] [tó3o seyiöo] / [rrékto]
a tăia cortar [kortár] după después de [después dé]
a telefona llamar por teléfono / telefonear est este [éste]
[Xamár pór teléfono] / [telefonéar] împrejurimi alrededores [alreöeööres]
a termina acabar / terminar [akaßâr] / [terminár] în centru en centro [én Géntro]
a traversa atravesar / cruzar [atraßesâr] / [kru0ár] în faţă enfrente / delante [enfrénte] / [delánte]
a trebui deber / tener que / haber de în faţa enfrente de / delante de
[deßér] / [tenér ké] / [aßér de] [enfrénte dé] / [delánte dé]
a trece pasar [pasár] în lateral en lateral [én laterál]
a (se) trezi despertarle) [despertár(se)] în spate detrás [detrás]
a umple llenar [Xenár] în spatele detrás de / tras [detrás dé] / [trás]
a (se) urca subir(se), escalar, ascender în vecinătate en la vecindad [én lá beGindâö]
[sußir] / [eskalár] / [asGendér] înainte delante / adelante / enfrente de
a vedea ver [bér] [delánte] / [adelánte] / [enfrénte dé]
a veni venir [benúr] înaintea delante de [delánte dé]
a vizita visitar [bisitár] la capătul al cabo/ al fin /a l fondo
a vorbi hablar [aßlâr] [ál kâßo] / [ál fin] / [ál fóndo]
la dreapta a la derecha [á lá derétfa]
Direcţia şi poziţia la începutul al principio / al comienzo
[ál prinGípjo] / [ál komjénQo]
acolo allí [aXí] la stânga a la izquierda [á lá iSkjérda]
aici aquí [akí] lângă cerca / al lado de [Gérka] / [ál lácfc» dé]
aproape cerca [Gérka] nord [norte] [ál otro lâöo]
norte (vizavi) al otro lado
central centra] /céntrico [Gentrál] / [Géntriko] pe partea cealaltă
centru centro [Géntro] periferic periférico [perifériko]
de-a dreptul a lo largo / directo [á ló láryo] / [dirékto] sud sur [súr]
departe lejos [léxps] vest oeste [oéste]
82 83
1.6 Numere, măsuri simâcantltati
I wM Hs *K&ii
Numerale cardinale 27 veintisiete

28 veintiocho
1 uno [uno] 29 veintinueve
2 dos [dós] 30 treinta [tréiiita]
3 tres [trés]
4 cuatro [kwátro] 31
32 treinta y uno
dos
5 cinco [Gínko] 33 treinta y tres
6 seis [seis] 40 cuarenta [kwarénta]
7 siete [sjéte] 41 cuarenta y uno
8 ocho [ótjo] 42 cuarenta y dos
9 nueve [nwéße] 50 cincuenta [Ginkwénta]
10 diez [djéG] 60 sesenta [sesénta]
11 once [ón 0 e] 70 setenta [seténta]
12 doce [dóGe] [otfénta]
13 trece [tré9e] 80
90 ochenta
noventa [noßénta]
14 catorce [katórGe] 100 ciento [Gjénto]
15 quince [kínGe] 101 ciento uno
16 dieciséis [djeGiséis] 102 ciento dos
17 diecisiete [djeGisjéte] 103 ciento tres
18 dieciocho [djeGjótJo] 110 ciento diez
19 diecinueve [djeGinwéße] 120 ciento veinte
20 veinte [béinte] 125 ciento veinticinco
21 veintiuno 130 ciento treinta
22 veintidós 150 ciento cincuenta
23 veintitrés 155 ciento cincuenta y cinco
24 veinticuatro 199 ciento noventa y nueve
25 veinticinco 200 doscientos
26 veintiséis 201 doscientos uno
87
1 . 6 Numere, măsuri şi cantităţi 1 . 6 Numere, masuri şi cantităţi
B
doscientos dos
202 Fracţii ¿i zecimale
doscientos tres
203 3,14 tres coma catorce [trés kóma katórGe]
doscientos cincuenta y uno
251 5,6 cinco coma seis [Gínko kóma séis]
doscientos cincuenta y dos
252 7/12 siete sobre doce [sjéte sößre dóGe]
trescientos
300 [tresGjéntos] 15% quince por ciento [kínGe pór Gjénto]
400
cuatrocientos [kwatroGjéntos] Vi (jumătate) medio(a) / una mitad [úna mitád]
quinientos
500 [kinjéntos] 1/3 (treime) tercera parte / un tercio [ún térGjo]
seiscientos
600 [seisGjéntos] a (sfert)
V cuarta parte / un cuarto [ún kwárto]
setecientos
700 [seteGjéntos] Va (trei pătrimi) tres cuartos / tres cuartas partes
800
ochocientos [otJoGjéntos] [trés kwártos] / [trés kwártas parte]
900
novecientos [noßeGjéntos] 1 Vi uno(a) y medio(a)
1000
mil [mil] 2 V i dos y medio(a)
1105
mil ciento cinco 2/3 dos tercios / dos terceras partes
1500
mil quinientos 3/8 tres octavos / tres octavas partes
1999
mil novecientos noventa y nueve 7/8 siete octavos
2000
dos mil 2 5/8 dos y cinco octavos
3000
tres mil 1/100 un centésimo / una centésima parte
3333
tres mil trescientos treinta y tres 1/1000 un milésimo / una milésima parte
5642
cinco mil seis cientos cuarenta y dos 2 V4 % dos y medio por ciento
7210
siete mil doscientos diez 4,68 cuatro coma seis ocho / cuatro con
9999
nueve mil novecientos noventa y sesenta y ocho
nueve
10 000 diez mil zecime décimo [déGimo]
20 000 veinte mil duzină docena [doGéna]
100 000 cien mil sutime centésimo [Gentésimo]
150 000 ciento dcuenta mil miime la milésima parte [lá milésima párte]
000 000 un millón [ún miXón] dublu doble [dóple]
000 000 mil millones [mil miXónes] triplu triple [triple]
88 89
1.6 Numere, masuri şi cantităţi
1 al treisprezecelea decimotercero(a)
o dată una vez [úna bé0]
de două ori dos veces [dos béGes] al paisprezecelea decimocuarto(a)
de trei ori tres veces [trés béBes] al cincisprezecelea decimoquinto(a)
de câteva ori (por) unas cuantas veces al şaisprezecelea decimosexto(a)
[pór unas kwántas beGés] al optsprezecelea
al şaptesprezecelea decimoséptimo(a)
decimoctavoCa)
trei plus patru tres más cuatro
[trés más kwátro] al nouăsprezecelea decimonoveno(a)
şapte minus cinci siete menos cinco al douăzecilea vigésimo(a)
[sjéte ménos Gínko] al douzeci şi unulea vigésimo(a) primer o(a)
trei înmulţit cu patru tres multiplicado por cuatro al douzeci şi doilea vigésimo(a) segundo(a)
[trés multiplikádo pór kwátro] al douzeci şi treilea vigésimo(a) tercero(a)
nouă împărţit la trei nueve dividido por tres al douzeci şi patrulea vigésimo(a) cuarto(a)
[nwéße deßiöiöo pór trés] al douzeci şi cincilea vigésimo(a) quinto(a)
al douzeci
al douzeci şişi şaptelea
şaselea vigésimo(a) sép
vigésimo(a) sexto(a) )
timo(a
Numerale ordinale al douzeci şi optulea vigésimo(a) octavo(a)
primul primero(a) / primer al douzeci şi nouălea vigésimó(a) noveno(a)
al doilea segundo(a) al treizecilea trigésimo(a)
al treilea tercero(a) / tercer al patruzecilea cuadragésimo(a)
al patrulea cuarto(a) al cincizedlea quincuagésimo(a)
al cincilea quinto(a) al şaizecilea sexagésimo(a)
al şaselea sexto(a) al şaptezecilea septuagésimo(a)
octogésimo(a)
al şaptelea
optulea octavo(a)
séptimo(a) al optzecilea
nouăzecilea nonagésimo(a)
al nouălea noveno(a) al o sutălea' centésimo(a)
al zecelea décimo(a) al cincisutelea quingentésimo(a)
al unsprezecelea undécimo(a) al o mielea milésimo(a)
al doisprezecelea duodécimo(a) al zece miilea diez milésimo(a)
90
1.6 Numere, masuri si cantitâti 1. 6 Numere, masuri si canfit at i
al milionulea millonésimo(a) înălţime altura / altitud [altúra] / [altitud]
al treizeci şi patru de treinta y cuatro milésimo(a) jumătate de litru medio litro [médjo litro]
mii şase sute sexcentésimo(a) duodécimo(a) kilogram kilogramo / kilo' [kilográmo] / [kilo]
doisprezecelea kilometru pătrat kilómetro cuadrado
[kilómetro kwaörâöo]
Semne matematice kilometru kilómetro [kilómetro]
(plus) signo de adición litru litro [litro]
(minus) signo de sustracción metru cub metro cúbico [métro kußiko]
(ori) signo de multiplicación metru pătrat metro cuadrado [métro kwaörâöo]
(împărţit) signo de división metru metro [métro]
(radical) signo de raíz cuadrada milă marină milla [míA.a]
(egal) signo de igualdad miligram miligramo [miliyrámo]
(mai mic) es menor que milimetru milímetro [milímetro]
o sută de grame cien gramos [Gjén grámos]
(mai mare)es mayor que tonă tonelada [tonelâöa]
Cât costă? ¿Cuánto vale? / ¿Cuánto
cuesta? Cât cântăreşte? ¿Cuánto pesa?
Costă 25 de milioane lei. Vale 25 millones de leis. Cântăreşte un kilogram Pesa un kilo y doscientos
Costă 125 de euro. Vale 125 euros. şi 250 de grame. cincuenta gramos.
Ce lungime are? ¿Cuánto mide?
Cât de departe este? ¿Cuán lejos está?
Diferite măsuri
centimetru centímetro [Centímetro] Temperatura
chintal quintal [kintál] grade Celsius grados Celsius
decilitru decilitro [deGilítro] grade Fahrenheit grados Fahrenheit
gram gramo [grámo] Ce temperatură este? ¿Cuál es la temperatura?
greutate peso [péso] 32 de grade Celsius treinta y dos grados (sobre cero)
hectar hectárea [ektárea] - 4 grade Celsius cuatro grados bajo cero
92 93
1.7 Culori şi nuanţe
ţ p c S
7/30/2019 purpuriu
114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol púrpura [púrpura]
alb blanco [blánko] roşu rojo [rró%o]
albastru azul [a6úl] roz rosado / rosa [rrosáóo] / [rrósa]
argintiu plateado [plateádo] smarald esmerelda [esmerálda]
auriu dorado / oro [dorádo] / [óro] strălucitor brillante [briXánte]
bej beige / beis [béij] / [béis] transparent transparente [transparente]
carmin grana / carmín [grána] / [karmín] turcoaz turquesa [turkésa]
ciocolatiu chocolate [tfokoláte] uni de un solo color [dé ún sólo kolór]
cireaşă cereza [BeréBa] verde verde [béröe]
colorat de colores [dé kolóres] violet violeta [bjoléta]
culoarea paiului paja [páxa]
deschis claro [kláro]
fosforescent fosforescente [fosforesBénte]
fumuriu humo [úmo]
galben amarillo [amaríXo]
gri gris [gris]
închis oscuro [oskúro]
lila lila [lila]
marón marrón [marrón]
mat mate [máte]
metalic metálico [metáliko]
mov malva [mâlßa]
muştar mostaza [mostáBa]
negru
ocru negro
ocre [néyro]
[ókre]
opac opaco [opáko]
portocaliu anaranjado / naranja
[anaranxaöo] / [naránâ]
94
1.8 Date personale
Cum te numeşti? ¿Cómo te llamas? stare civilă estado civil
Mă numesc Francisca. Me llamo Francisca. vârstă edad
Şi tu? ¿Y tú? zi de naştere cumpleaños
Numele meu este Gabriel. Mi nombre es Gabriel. Singură, căsătorită ¿Soltera, casada
De unde eşti? ¿De dónde eres tú? sau divorţată? o divorciada?
Sunt din Bucureşti. Soy¿Cuántos
de Bucarest. Sunt... Estoy ...
Ce vârstă ai? años tienes? căsătorită, casada,
Am 36 de ani. Tengo 36 años. divorţată, divorciada,
Date personale Datos personales necăsătorită, soltera,
adresă dirección văduvă. viuda.
carte de identitate documento de identidad Am ... Tengo...
data naşterii fecha de nacimiento doi fraţi, dos hermanos,
domiciliu domicilio / residencia două surori, dos hermanas,
greutate peso doi copii. dos hijos / hijas.
înălţime
locul naşterii altura
lugar de nacimiento Ce
Ce meserie ai? ai?
naţionalitate ¿Qué profésion
¿Cuál tienes?
es tu nacionalidad?
naţionalitate nacionalidad Ce îţi place să faci? ¿Qué te gusta hacer?
nume de botez nombre de bautismo îmi p la ce... Me gusta ...
nume de familie apellido să călătoresc, viajar,
nume de fată nombre de soltera să citesc, leer,
origine origen să înot. nadar,
paşaport pasaporte să dansez, bailar.
permis de şedere permiso de residencia să ascult muzică, escuchar música,
poreclă
prenume sobrenombre
nombre de pila pictez.
să mă plimb la ţară. pintar.
pasear por el campo,
profesie profesión să fac cumpărături, ir de compras / tiendas,
religie religión muzica clasică, la música clásica,
sex sexo jaz zul modem. el jazz moderno.
96
1.8 Dote personale 1.8 Date personale ¡¡fe
7/30/2019
m 114858100
m Ghid de Conversatie Roman Spaniol
Ador ciocolata. Me encanta el chocolate. Nepot, nepoată (de bunici)
No me gusta fumar. ni&b, nieta ■
Nu-mi place să fumez.
Strănepot, strănepoată bisnieto, bisnieta 'i
Nu-mi place să cânt. No me gusta cantar.
Urăsc să ... Detesto... St ră-strănepot, stră-s trănepoa tă tataranieto, tataranieta ¡j|
îţi place? ¿Le gusta? Unchi, mătuşă t lO, : t ia . .
Nu fumez! No fumo. Frate

soră aalbunicii
bunicului ¿bănicii, tío abuelo, tía abuela llffifl;
/ bunicului
Câţi ani are fiica dvs.? ¿Cuántos años tiene su hija?
Are 11 ani. Tiene 11 años. Văr, verişoară primo, prima % ;t
Cînd este ziua ta de naştere? ¿Cuándo es tu cumpleaños? Verişor bun, verişoară bună primo carnal, prima carnal
Astăzi este ziua mea. Hoy es mi cumpleaños. Verişor de-ai doilea, primo segundo, B l i
verişoară de-a doua prima segunda
Nepot, nepoată
Familia (de soră sau frate) sobrino, sobrina
arbore genealogic árbol genealógico Strănepot, strănepoată IW ' , ¡ i 1 u
(de frate sau soră) sobrino nieto, sobrina nieta',
rudă [âißol %enealóxiko][paijénte]
pariente Tată vitreg, mamă vitregă, padrasto, madrasta,
părinţi vitregi ' ¿Im padrastros
rudă apropiată pariente cercano [parjénte Berkáno] Fiu vitreg, fiică vitregă
rudă îndepărtată pariente lejano [paijénte lexáno]
hijastro, hijastra
urmaş descendente [desBendénte] Frate vitreg, sort vitregă hermanastro, hermanastra
medio hermano, hermano de
Tată, mamă, părinţi padre, madre, padres Frate / soră după unul dintre padre, hermano de madre;
Socru, soacră suegro, suegra părinţi media hermana, hermana de
esposo, marido; esposa, padre, hermana de madre
Soţ, soţie mari da; || .
B I I prometido, novio; prometida,
Bunic, bunică
Străbunic,' străbunică , abuelo, abada
bisabuelo, *
bisabuela Logodnic, logodnică novia (iVotó: novio şi novia f|
pot însemna totodată şi
Stră-străbunic. stră-străbunică tatarabuelo, tatarabuela prieten, respectiv prietena, sau
Erate, soră hermano, hermana ginere, respectiv mireasă)
Fiu, fiică S M H i Prieten, prietenă amigo, amiga >if
98 99
2.1 Colatoria cu avionul 2.1 Colatoria cu avionul
7/30/2019
La ce oră sosim? ¿A qué hora llegamos? 114858100 Ghid de Conversatie Roman
CatSpaniol
are întârziere? ¿Cuánto tiempo lleva de
De la ce poartă pleacă ¿De qué puerta sale el retraso?
zborul...? vuelo ...? Ce bagaj pot lua? ¿Cuánto equipaje me
Cât durează zborul? ¿Cuánto dura el vuelo? permiten llevar?
Are întârziere? ¿Lleva retraso? Am trei valize şi trei bagaje Tengo tres maletas y tres
Pe ce aeroport aterizează? ¿En qué aeropuerto de mână. como equipaje de mano.
aterriza? Câte bagaje sunt permise ¿Cuánto equipaje está
Zboară direct? ¿Va directo? fără plată? permitido sin pagar?
Există zboruri charter? ¿Hay vuelos charter? îmi puteţi spune unde este ¿Dónde está la oficina de
Cât costă biletul până la ¿Cuál es el precio del biroul check-in pentru facturación para el
Barcelona? billete hasta Barcelona? zborul...? vuelo...?
Cât costă un bilet clasa I? ¿Cuánto cuesta el vuelo en Aş dori să amân plecarea. Quisiera aplazar este vuelo.
primera clase? Călătoresc cu un copil de Viajo con un niño de once
Aş dus
dori două bilete ... Quiero dos billetes ...
de ida 11 putea
Aş ani. lua acest bagaj în años.
¿Puedo llevar ésto como
dus-întors de ida y vuelta avion ca bagaj de mână? equipaje de mano?
clasa întâi de primera clase Da, dar aveţi de plătit în Sí, pero tiene que pagar
clasa business de clase preferente plus pentru greutate extra. por peso extra.
clasa economică de clase económico Poftiţi tichetul de îmbarcare. Aqui tiene la tarjeta de
Fumător sau nefumător? ¿Fumador o no fumador? embarque.
Aş vrea un loc la fereastră, Quisiera estar al lado de la Puteţi, vă rog, să-mi arătaţi ¿Me permite ver su billete?
vă rog. ventanilla, por favor. biletul?
Aş dori să ... rezervarea Quiero ... mi reserva del Care este tichetul de
îmbarcare? ¿Cuál es le tarjeta de
embarque?
pentru zborul nr. ... vuelo número...
anulez cancelar Tichetul de îmbarcare, ¡Su tarjeta de embarque,
schimb cambiar vă rog! por favor!
confirm confirmar
104 105
2.1 Colatoria cu avionul

http://slidepdf.com/reader/full/114858100-ghid-de-conversatie-roman-spaniol
2.1 Colatoria cu avionul ^ 45/130
7/30/2019
Din cauza vremii

Anunţuri în aeroport
Por causa del tiempo
Nu reuşesc să îmi pnnd
centura de siguranţă!
Nu mă simt bine.
cinturón!
J
¡No consigo abrocharme el
No me encuentro bien.
nefavorabile / ceţii, zborul desfavorable / de la niebla, Chemaţi stewardesa. Llame a la azafata.
nr. ... va fi întârziat el vuelo no .... será aplazado Daţi-mi, vă rog, o tabletă Déme, por favor, un
cu .. .minute / ore. con ...minutos / horas. contra greţii şi un pahar
cu apă. comprimido
mareo contra
y un vaso de el
agua.
Zborul nr. ..., cu destinaţia El vuelo n o ...., con
... a fost anulat. destinación a ... Aveţi produse duty-free ¿Tenéis venta libre de
ha sido anulado. la bord? impuestos a bordo?
Pasagerii pentru zborul.... A los pasajeros del vuelo Aţi putea să-mi aduceţi ceva ¿Podría tomar algo de
sunt rugaţi să se prezinte ... se les ruega que de băut / de mâncat, vă rog? beber / de comer, por favor?
la poarta nr .... , pentru se presenten a la puerta
îmbarcare. no.... para el embarque. Anunţuri sau semnale în avion
Do mn ul... este rugat să se El señor ... está esperado
prezinte fără întârziere la de urgencia en la Vom decola / ateriza în .. Despegaremos /
poarta nr. ... puerta número... minute. aterrizaremos en ...
minutos.
In avion Vă rugăm să vă legaţi ¡Abróchense los cinturones,
centurile de siguranţă! por favor!
Vă deranjează dacă ¿ Le importaría / molestaría Traversăm o zonă cu Atravesamos una zona con
schimbăm locurile? que cambiáramos los turbulenţe / goluri de aer. turbulencias / baches.
asientos? Vă rugăm să rămâneţi ¡Les rogamos que
Legaţi-vă centurile şi aşezaţi, cu centurile de permanezcan sentados, con
nu fumaţi! y¡Abróchense
no fumen! los cinturones siguranţă prinse şi fără los cinturones abrochados
La ce înălţime zburăm? ¿A qué altura volamos? să fumaţi. y que no fumen!
O să avem un zbor ¿Tendremos un vuelo
de noapte? nocturno?
106 107
Mp
2. 1 Colatoria cu avionul
http://slidepdf.com/reader/full/114858100-ghid-de-conversatie-roman-spaniol f5 2.1 Colatoria cu avionul 3S 46/130
iff5
7/30/2019
Unde sosesc bagajele

La destínatie
¿Dónde llegan los equipajes
-J pentru studii.
114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol para estudios.
Cât intenţionaţi să rămâneţi?¿Cuánto tiempo piensa
quedarse / permanecer?
de la zborul nr. ...? del vuelo n o....? Aveţi ceva de declarat? ¿Tiene algo que declarar?
Unde sunt benzile pentru ¿Dónde está la cinta Nu am nimic de declarat. No tengo nada que
bagaje, vă rog? transportadora de
equipajes por favor? Am un laptop pentru uz declarar.
Tengo un ordenador
Vă rog să consultaţi ¡Consulten la pantalla / personal. portátil / un notas
monitorul! el monitor, por favor¡ personal.
Unde sunt cărucioarele ¿Dónde están los carros Vreţi să deschideţi această ¿Quiere abrir esta maleta
pentru bagaje, vă rog? para el equipaje, por favor? valiză / geantă / cutie, vă rog? / bolsa / caja, por favor?
Bagajele noastre nu au ajuns. Nuestro equipaje no ha Aveţi viză? ¿Tiene usted un visado?
llegado. Pot primi o viză? ¿Puedo conseguir un
Miam pierdut bagajele. He perdido mi equipaje. visado?
Sunaţi la acest număr pentru Llame a este número para Trebuie
vamale? să plătesc taxe ¿Hay
de que pagar derechos
aduana?
a verifica dacă bagajele comprobar que su equipaje
dvs. au ajuns. ha llegado. Sunteţi cetăţean al Uniunii ¿Es ciudadano de la Unión
Valiza mea a fost deschisă / Mi maleta ha sido abierta / Europene? Europea?
deteriorată. deteriorada / estropeada. Controlul paşaportului este El control del pasaporte es
obligatoriu. obligatorio.
Verificarea documentelor Ac est obiect este scutit Este objeto está exento de
de taxe vamale. derechos de aduana.
Paşaportul dvs., vă rog! ¡Su pasaporte, por favor! Vam a este la dreapta. La aduana está a la derecha.
Care ¿Cuál es el motivo de su
dvs.? este scopul călătoriei viaje? La pârâsirea aeroportului
Este o călătorie. .. Es un viaje ...
de afaceri. de negocios, Unde este / sun t... ¿Dónde está / están
turistică. turístico. autobuzele? los autobuses?
108 109
2.1 Călătoria cu avionul

http://slidepdf.com/reader/full/114858100-ghid-de-conversatie-roman-spaniol 2. 2 Călătoria cu autovehiculul Sv l n i
47/130
7/30/2019 biroul de informaţii? la oficina de asigurare
114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol casco seguro a todo riesgo
informaciones? a automobilului [se%úro á tó9o rrjésô]
biroul de schimb valutar? la oficina de cambio? carte verde carta verde (del seguro)
ieşirea? la salida? [kárta béröe]
taxiurile? los taxis? certificat de înregistrare / certificado de matriculación
telefoanele? los teléfonos? înmatriculare
permis de conducere [6ertificá5o
permiso de dé matrikulaGjón]
conducir
îmi puteţi spune unde este ¿Me podría decir dónde
biroul de închirieri está la oficina para [permiso dé konduGír]
auto? alquileres de coche? plăcuţă de înmatriculare placa de matrícula
Există vreun autobuz care ¿Hay un autobús que va a [pláka dé matríkula]
ajunge în oraş? la ciudad?
Care este cel mai ieftin mod ¿Cuál es el modo más La frontiera / vamă
de a ajunge în oraş? barato de llegar a la dudad? bilet billete [biXéte]
Există un metrou care ¿Hay algún metro que
ajunge în centru? llega al centro? controlul paşaportului control[kontról del
dél pasaporte
pasaporte]
Pe ce traseu merge ¿Cuál es el recorrido del frontieră frontera [frontéra]
autobuzul? autobús? taxă (de autostradă / peaje [peáxe]
Unde este staţia de autobuz, ¿Dónde está la parada de de drum)
vă rog? autobús? taxe vamale derechos de aduana
Unde este staţia de taxiuri, ¿Dónde está la parada de
va rog? taxis? [derétjos dé aówána]
Vă rog, căutaţi-mi un taxi. Por favor, búsqueme un vamă aduana [aöwâna]
taxi. viză visado [bisáQo]
Cum a fost călătoria ¿Qué talha[fue]

(zborul)? / Cum aţi cálatorit?¿Cómo el viaje?
viajado? /
Câţi km mai sunt până
la graniţă?
¿Cuántos km faltan hasta la
aduana?
Decolarea / aterizarea El despegue / el aterrizaje Aveţi ceva de declarat? ¿Tiene algo que declarar?
a fost lină. ha sido suave. Deschideţi portbagajul, ¡Abra el maletero, por favor!
vă rog!
110 111
2.2 Colatoria cu autovehiculul

http://slidepdf.com/reader/full/114858100-ghid-de-conversatie-roman-spaniol 2.2 Colatoria cu autovehiculul 48/130
7/30/2019 Deschideţi geanta / ¡Abra ese bolso / esa caja vehicul de teren
114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol todoterreno / todo terreno
cutia / valiza aceea! esa maleta! [toöoterréno]
vehicul lent vehículo lento [beículo lénto]
Vă rog să-mi prezentaţi ¡Enséñeme su permiso de
permisul de conducere / conducir / su
Pe şosea
certificatul
de înregistrare. por favor! de matriculación,
certificado
Cum pot ajunge la şoseaua ¿Cómo se puede llegar a la
De unde pot obţine o ¿Dónde puede obtener una spre...? carretera...?
Carte Verde? carta verde? Aceasta este şoseaua ¿Es ésta la carretera para
pentru ...? ...?
Categorii de vehicule Vă rog, care e şoseaua ¿Por favor, cuál es la
spre...? carretera para...?
autocar autocar [autokár] Pe aici se poate ajunge ¿Por aquí se puede llegar
automobil automóvil [automoßil] la ...? a...?
automobil break
automobil cu coche [kótje bréik]
breakde dos asientos
automóvil Unde duce această şosea? ¿A dónde va esta carretera?
Şoseaua asta duce spre ...? ¿Esta carretera va a ...?
două locuri [automoßil dé dós asjéntos] La ce distanţă este de aici? ¿A qué distancia está de
automobil sport coche / auto deportivo aquí?
[kótje/áuto deportißo] Cum e drumul? ¿Qué tal la carretera?
bicicletă bicicleta [biöikléta] E o şosea asfaltată / Es una carretera asfaltada
camion camión [kamjón] neasfaltată / cu multe sin asfaltar / con muchas
limuzină coche de lujo [kótje dé lúxo] curbe. curvas.
motocicletă motocicleta [motoGikléta] E o şosea dreaptă. Es una carretera recta.
motoretă moto [moto]
[motoskúter] E o autostradă / şosea Es una autopista /
motoscuter motoscooter naţională. carretera nacional.
remorcă remolque [rremólke] Cum se ajunge la autostradă? ¿Cómo se va a la autopista?
rulotă coche habitación [kótje aßitaGjon] Câte benzi de circulaţie sunt? ¿Cuántas bandas?
tricicletă triciclo [triGíklo] ¿Cuántos carriles hay?
112 113
C S 2.2 Colatoria cu autovehiculul

7/30/2019 Sunt staţii de benzină ¿Hay gasolineras a lo largo
114858100
Unde
Ghid de Conversatie Roman pot găsi o hartă
Spaniol ¿Dónde puedo comprar un
pe drum? del camino? rutieră? mapa de carreteras?
Câţi kilometri sunt până ¿Cuántos kilómetros hay
l a. . . hasta... Orientarea în oras si în localitätile vizitate
prima staţie de benzină? la gasolinera más
oraşul cel mai apropiat? próxima?
la ciudad más cercana? bloc de locuinţe manzana
[manGána]/ /bloque
[blóke]/ /cuadra
[kwâöra]
Cum se numeşte prima ¿Cómo se llama el próximo curbă curva [kürßa]
localitate? pueblo? metrou metro [métro]
Care e cel mai scurt drum ¿Cuál es el camino más număr de stradă número de calle [número dé káXe]
spre...? corto a...? pod (peste o stradă) puente [pwénte]
Cât facem cu maşina? ¿Cuánto tiempo se tarda semafor semáforo [semáforo]
en coche? semnal luminos señal luminosa [sei]ál luminosa]
Este drept înainte / la stânga / Está todo recto / a la sens giratoriu tráfico giratorio [tráfiko xiratórjo]
stradă calle [káAe]
la dreapta.
Este la nord / la sud de aici. izquierda / a/la
Está al norte derecha.
al sur
de aquí. traversare cruce / paso [krúGe] / [páso]
Aţi greşit şoseaua. Se ha equivocado de trecere pentru paso para peatones
carretera. pietoni [páso pára peatones]
Trebuie să vă întoarceţi la ... Tendrá que volver a ... tunel túnel [túnel]
Urmăriţi panourile către ... Siga las señales para ... Vă rog, îmi puteţi spune ¿Me podría decir dónde
Este aproape / nu este Está cerca / no está lejos / unde este strada ...? quédala calle ...,porfavor?
departe / destul de bastante lejos / a diez Drept înainte. Todo recto.
departe / la zece minutos en coche. Faceţi la dreapta / stânga la Tuerza a la derecha / a la
minute
Puteţi sădemă
mers
luaţicu maşina. ¿Puede usted llevarme intersecţia .../semafor. izquierda
semáforo. en el cruce ... /
până la ...? a has ta...? Viraţi la stânga după primul Tuerza a la izquierda
Puneţi-vă centura de ¡Póngase el cinturón de semafor / la a doua depués del primer semáforo
siguranţă! seguridad! intersecţie. / en el segundo cruce.
114 115

http://slidepdf.com/reader/full/114858100-ghid-de-conversatie-roman-spaniol 2.2 Călătoria cu autovehiculul 50/130
7/30/2019 E la ... blocuri de aici. Está a ... manzanas / 114858100 Ghid de Conversatie Roman
Se poate
Spaniol ajunge pe jos ¿Se puede ir / llegar a pie
cuadras de aquí. până l a ...? hasta...?
Mergeţi drept înainte până Siga todo recto hasta llegar E mult de mers. Hay que caminar mucho.
ajungeţi la ..., apoi mai a..., después vuelva a Nu se poate ajunge pe jos. No se puede llegar a pie.
întrebaţi. preguntar. Se poate ajunge la ... ¿Se puede llegar a ... en
E la capătul străzii. Está al cabo / al fin de la cu maşina / cu autobuzul? coche / en autobús?
calle. E o zonă destinată pietonilor. Es una zona dedicada a los
Aveţi o hartă cu străzile? ¿Tiene un mapa con las peatones.
calles? Accesul automobilelor El acceso de los automóviles
Vă rog, îmi puteţi arăta pe ¿Me podría indicar en el este interzis, está prohibido.
hartă unde este strada ...? mapa dónde queda la calle îmi puteţi spune cât de ¿Me podría decir cuán
..., por favor? departe este strada...? lejos está la calle ...?
Trebuie să ajung pe strada ... Tengo que llegar a la calle Merg în direcţia bună ¿Voy en la dirección
spre...? correcta hacia...?
Vă rog, puteţi să-mi faceţi ¿Me podría hacer un îmi puteţi spune de unde ¿Me podría indicar dónde
o schiţă a traseului? esquema del recorrido, por pot cumpăra o hartă puedo comprar un mapa
favor? a oraşului / a de la ciudad / de los medios
Puteţi să-mi notaţi adresa, ¿Me podría anotar la transportului în comun? de transporte en común?
Ce trafic este! ¡Qué tráfico hay!
vă rog? dirección, por favor? In fiecare zi se circulă tot
în ce sector / cartier al ¿En qué sector / barrio de ¡Cada día se circula peor!
mai greu!
oraşului ne aflăm? la ciudad nos encontramos?
Vă rog, îmi puteţi spune ¿Me podría decir cómo
La mecanic / Avarii şi r eparaţii ale vehiculelor
cum să mă întorc în centru? puedo regresar al centro,
por favor? Unde găsesc un service auto? ¿Dónde puedo encontrar
Va trebui să întoarceţi. Tendrá que volverse. un taller auto?
Vă rog, care este cel mai ¿Cuál es el camino más Unde găsesc ... ¿Dónde puedo encontrar
scurt drum până la ...? corto hasta ..., por favor? un electrician auto? ... un electricista auto?
116 117
C S
2.2 Călătoria cu autovehiculul
http://slidepdf.com/reader/full/114858100-ghid-de-conversatie-roman-spaniol C S 2.2 Călătoria cu autovehiculul 51/130
7/30/2019
o vulcanizare? uleiul
una vulcanización? 114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol de motor. el aceite del motor.
un atelier de reparaţii?un taller de reparacio- Iese fum de la motor. Sale humo del motor.
nes? Motorul dă rateuri. El motor falla / ratea.
îmi puteţi spune dacă există ¿Hay por aquí cerca un Motorul pufăie / porneşte, El motor resopla / arranca,
apoi se opreşte. después se para.
oprin apropiere un service / taller / una vulcanización?
vulcanizare? Motorul se supraîncălzeşte / El motor se sobrecalienta /
Am avut o pană de cauciuc. Tengo una avería / un scoate un zgomot ciudat. saca un ruido raro.
pinchazo. Frânele nu funcţionează. Los frenos no funcionan.
E nevoie de un alt pneu. Necesito otro neumático. Rezervorul / radiatorul El depósito / el radiador
Vă rog, care este numărul ¿Cuál es el número del curge. corre / se escurre.
de la serviciul de servicio de Se aprinde lumina de la Se enciende la luz del
asistenţă tehnică? asistencia técnica? indicatorul de apă / ulei. indicador de agua / de aceite.
Am nevoie de camion Necesito una grúa / Portbagajul / capota / El maletero / el capó, la
pentru tractare.
Maşina este la km ... un coche
El cochegrúa.
está en el km ... geamul / portiera nu se
deschide. capota / lacoche
puerta del ventanilla
no se /abre.
la
pe autostrada.... de la autopista ... Nu funcţionează ... No funciona...
Maşina mea nu porneşte. Mi coche no arranca. faza lungă, la luz de carretera,
Am rămas fără carburant. Me he quedado sin gasolina. faza scurtă, la luz de cruce,
Nu funcţionează. No funciona. luminile de oprire, las luces del frenado,
Vă rog să verificaţi... Quisiera verificar... luminile de semnalizare, las luces de señalización,
bateria. la batería, ştergătoarele. los limpiaparabrisas.
discurile de frână, los discos del freno, farurile de ceaţă. los faros para niebla.
lichidul de frână, el líquido de freno, Ambreiajul e blocat. El
do.embrague está bloquea-
lichidul de răcire. el líquido de
enfriamiento, Vă rog, îmi puteţi spune ¿Podría decirme un precio
presiunea în pneuri, la presión de las ruedas, un preţ aproximativ? aproximadamente?
presiunea în roata de la presión en la rueda Aveţi piese de schimb ¿Tiene piezas de recambio
rezervă. de repuesto. originale? originales?

2.2 Colatoria cu autovehiculul 52/130
7/30/2019
Vă rog, puteţi face această ¿Puede hacer esta 114858100 Ghid de Conversatie Roman
Uleiul de la cutía de
Spaniol
El aceite de la caja de
reparaţie? reparación, por favor? viteze trebuie schimbat. cambio debe ser cambiado.
îmi puteţi spune cine poate Me puede decir ¿quién Trebuie să înlocuiesc... Debo / tengo que reempla-
să o facă? podría hacerlo? zar...
O puteţi repara măcar până ¿Puede repararla / acumulatorul. el acumulador,
ajung Ia...? arreglarla
para llegar por
lo menos
hasta...? bujiile. trebuie curăţat. El las
Carburatorul bujías. debe ser
carburador
Cât durează reparaţiile? ¿Cuánto duran las limpiado.
reparaciones? S-a blo cat... Se ha bloqueado ...
îmi puteţi da o factură ¿Puede darme una factura discul de ambreiaj. el disco de embrague,
detaliată? detalle? pompa de apă. la bomba de agua,
pompa de benzină, la bomba de gasolina,
Răspunsul mecanicului un piston. un pistón.
Trebuie să înlocuiesc Tengo que cambiar / O supapă este uzată. Una válvula / una sopapa
ounsiguranţă
bec. / reemplazar
una un fusible /
bombilla. S-a defectat... estáhausada
Se / gastada.
estropeado / descom-
Trebuie înlocuiţi tacheţii. Tenemos que reemplazar puesto ...
los taquetes. termostatul. el termóstato,
Ambreiajul este uzat. El embrague está usado / altematorul. el alternador.
gastado. Borna de la acumulator El borne del acumulador
Cureaua de transmisie La correa de transmisión nu face contact perfect. no hace contacto perfecto.
trebuie schimbată. debe ser cambiada. S-a rup t... Se ha roto ...
Trebuie demontat(ă)... Tenemos que desmontar... cureaua de la ventilator, la correa del ventilador,
cablul de acceleraţie. el cable de pedal del
ambreiajul.
cablul de la frâna el embrague,
el cable
del freno de gas /de la aceleración,
de mână. mano. cablul de ambreiaj. el cable de embrague.
cutia de viteze, la caja de cambio, A crăpat... Se ha hendido / rajado ...
sabotul de frână. el calzo de detención. sabotul de la cuzinet. el calzo de detención.
120 121
2.2 Câloforta cu autovehiculul

2.2 Colatoria cu autovehiculul 53/130
Unde pot găsi un poliţist? ¿Dónde puedo encontrar Aţi păţit ceva? ¿Ha sufrido algo?
7/30/2019
un policía? Trebuie să instalăm
Tenemos que instalar el
Maşina mea a fost Mi coche ha sido triunghiul roşu de triángulo de peligro /
remorcată. remolcado. avertizare. la señal de situación de
Cum o primesc înapoi? ¿Cómo puedo recuperarlo? peligro.
De ce am fost amendat? ¿Por qué he recibido la
multa? Mă
Alo,duc să anunţ Poliţia.
Poliţia? Voy a avisar
¿Oiga, a la Policía.
la Policía?
Automobilul dvs. se află Su coche se encuentra en Vă rog, a avut loc un Por favor, ha habido un
într-o zonă unde parcarea una zona dónde el aparca- accident... accidente ...
este interzisă. miento está prohibido. pe strada ... en la ca lle...
Această parcare este Este aparcamiento está în piaţa ... en la plaz a...
rezervată. reservado. la intersecţia cu strada ... en el cruce con la calle...
pe drumul spre ... la km ... en el camino a ... en el
km ...
Incidente str adale
coliziune colisión [kolisión] pe autostrada... la km ... en la...autopista ...en el
km
coliziune frontală colisión frontal [kolisión frontál] Nu mişcaţi maşinile No muevan los coches
coliziune laterală colisión lateral [kolisión laterál] până când ajungem acolo! hasta que lleguemos allá!
depăşire adelantamiento [adelantamjénto] Sunt victime / răniţi? ¿Hay víctimas / heridos?
depăşire de viteză exceso sobre la velocidad (autorizada) Da, este un rănit uşor / grav. Sí, hay un herido leve /
[eksGéso soßre lá beloGiöâö] grave.
linie... línea ... [línea] Da, sunt răniţi. Sí, hay heridos.
continuă continua [kontínwa] Nu, nu sunt victime. No, no hay víctimas.
A văzut cineva cum
întreruptă
(a acorda) interrumpida
respetar la precedencia[interrumpida] s-a petrecut accidentul? pasó
¿Ha visto
/ tuvoalguien
lugar elcómo

prioritate [rrespetár lá preQedénGja] accidente?
tamponare, ciocnire choque / impacto / encontronazo Doriţi să depuneţi mărturie? ¿Quiere declarar / dar
[tfóke] / [impákto] / [enkontronáGo] testimonio?
128 129

http://slidepdf.com/reader/full/114858100-ghid-de-conversatie-roman-spaniol 2.2 Călătoria cu autovehiculul 54/130
7/30/2019
Vă rog, îmi puteţi spune ¿Me podría decir su 114858100 Ghid de ConversatieCirculam
Roman Spaniol cu viteză redusă. Circulaba con velocidad
numele şi adresa dvs.? nombre y su dirección? reducida.
Este vina dumitale. Es su culpa. Am martori. Tengo testigos.
Mă deplasam pe sensul Me desplazaba conforme
meu de mers. con mi dirección.
Avea farurile stinse. Tenía los faros apagados. Controlul poliţiei
A traversat pe roşu. Cruzó la calle con el semá-
foro en rojo. Stop! ¡Pare!
A ieşit din parcare fără Salió del aparcamiento sin Opriţi! ¡Alto!
să se asigure. asegurarse. Aş putea să văd permisul ¿Puedo ver su permiso de
A trecut pe sensul meu Pasó a mi dirección cuando dvs. de conducere? conducir, por favor?
de mers când a efectuat se adelantó. Iată permisul meu de He aquí mi permiso de
depăşirea. conducere. conducir.
A virat la stânga / dreapta Giró a la izquierda / a la Vă rog să-mi prezentaţi . Le ruego que me presente
fără să semnalizeze. derecha sin encender el
intermitente. certificatul de înmatriculare. el certificado de
Nu păstra o distanţă de No respetaba la distancia matrículadón.
siguranţă. de seguro. asigurarea maşinii, el seguro del coche,
Nu mi-a acordat prioritate, No respetó la precedencia. cartea verde. la carta verde
îmi pare rău. Lo lamento. (del seguro).
A fost vina mea. Ha sido mi culpa. Permisul / documentul El carné de conducir / el
O să vă scriu datele mele Le anotaré mis señas y las nu este valabil. papel no es válido.
personale şi pe cele ale de la compañía Centurile de siguranţă Los cinturones de seguridad
companiei
Ce număr dede asigurări. de seguros.
¿Cuál es su placa de sunt obligatorii. son obligatorios.
Aţi traversat pe lumina roşie Ha cruzado la calle con el
înmatriculare aveţi? matrícula? a semaforului. semáforo en rojo.
Conduceaţi sub influenţa ¿Manejaba bajo la Aţi depăşit limita de viteză. Ha sobrepasado el límite
alcoolului? influencia del alcohol? de velocidad.
130 131
2.2 Colatoria cu autovehiculul 2. 2 Călător ia cu autovehiculul

Nu aţi oprit la semnul No ha parado en la señal Alunecare de teren Deslizamiento /
7/30/2019 „Cedează trecerea“. „Ceda el paso“. 114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol
Desprendimiento de tierra
Aţi încălcat linia continuă. No ha respetado la línea [desliQamjénto] /
continua. [desprendimjénto dé tjérra]
V-aţi deplasat cu maşina Se ha desplazado en coche Ambuteiaj Congestión del tráfico /
pe partea greşită
a drumului. del la parte equivocada
porcamino. Embotellamiento /
/ Atasco
[konxestjón dél tráfiko
Aceasta este o zonă Esta es una zona dedicada emboteXamjénto / atásko]
destinată pietonilor. a los peatones. Amendă Multa [multa]
Aceasta este o stradă cu Esta es una calle con Aparat de taxat parcarea
sens unic. dirección única. Aparato para tasar el aparcamiento
Pe această stradă traficul Por esta calle el tráfico [aparáto pára tasár él aparkamjénto]
este restricţionat. está restriccionado. Aprindeţi farurile
Obstrucţionaţi traficul, Obstrucciona el tráfico. Utilice los faros
încălcaţi regulile de [utilíGe lós faros]
circulaţie. circulación.
No respeta las reglas de Asistenţă pe şosele Asistencia técnica en carretera
Sunteţi sancţionat. Está sanccionado. [asisténGja téknika én karretéra]
Atenţie! Precaución / Atención
Termeni şi expresii din limbajul specific,
[prekauGjón] / [atenGjón]
Atenţie la tren! Atención al tren
indicatoare şi avertismente [atenGjón ál trén]
Accesul interzis El acceso prohibido Autocamion pentru Autocamión para
[él ak6éso proißiöo] interventii intervenciones
[autokamjón pára inteißenGjones]
AfişareaMostrar
perioadei/de parcare el período de aparcamiento
Enseñar Autostradă Autopista [autopista]
[mostrár] / [enserjár él período dé aparkamjénto] Avalanşă Alud [alú9]
Alimentare cu carburanţi Alimentación con carburantes Bandă de circulaţie Carril / vía / senda
[alimentaGjón kón karßurânte] [karríl] / [bía] / [sénda]
132 133
2.2 Colatoria cu autovehiculul 2. 2 Colatoria cu autovehiculul

Bandă pentru avarii Carril para averías Claxonatul interzis Prohibido señales acústicas
7/30/2019 [karríl pâra aßerias] 114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol [proißiöo seqáles akústikas]
Bandă pentru depăşire Carril para adelantamiento Contravenţie Contravención
[karríl pára adelantamjénto] [kontraßen0jon]
Control radar Control de radar
Benzină cu plumb Gasolina con plomo
[gasolina kón plomo] Curbă periculoasă [kontról dé rraöâr]
Desviación pronunciada a ... /
Benzină diesel Gasóleo A (98) [gasóleo A] Curva peligrosa
Benzină fără plumb Gasolina sin plomo (95) [desßja0jön pronun0jâöa á ...]
[gasolina sin plomo] / [kurßa peliyrósa]
Bilet de parcare Disco de estacionamiento limitado Depăşirea interzisă Prohibido adelantar
[dísko dé esta6jonamjénto] [proißiöo aöelantâr]
Biserică Iglesia [iylésja] Deviere temporară Desvío provisional
[desßio proßisjonâl]
Cablu de remorcare Cable de remolque Drum alunecos Trayecto resbaladizo
[kâßle dé rremólke] [trajékto rresßalaöi0o]
Cale ferată fără bariere Paso a nivel sin barrera Drum cu denivelări Trayecto irregular
[páso á nißél sin barrera] [trajékto irreyulár]
Ceaţă Niebla ' [njébla] Drum cu prioritate Vía preferente
Cedează trecerea Ceda el paso [0éöa él páso] [bía preferénte]
Centru(l) (oraşului) Centro ciudad / Centro urbano Drum de legătură Vía de conexión
[0éntro 0juöâö] / [Géntro uißâno] [bía dé koneksjón]
Drum închis Carretera cerrada / Callejón sin salida
Cinema Cine [6íne] [karretéra 0errâöa] / [kaAe^ón sin saliöa]
Circulaţia interzisă Prohibido el tráfico Drum îngustat Estrechamiento de calzada
[proißiöo él tráfiko] [estretfamjénto dé kal0âöa]
Circulaţie în ambele sensuri Circulación doble Drum în lucru Camino en obras / Obras
[0írkula0jón doßle] [kamíno én oßras] / [oßras]
134 135
O S?
2. 2 Călătoria cu autovehiculul
57/130
Drum naţional Carretera [karretéra] Limită de greutate Limitación de peso
7/30/2019
Drum pietruit Terraplén [terraplén] 114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol
[IimitaGjón dé péso]
Drum regional / de ţară Camino rural / rúa Maşini grele în trafic Coches pesados en tráfico
[kamíno mirál] / [mía] [kótjes pesâöos én tráfiko]
Evitaţi zgomotele inutile! ¡Evitar los ruidos innecesarios! Nu parcaţi! Prohibido aparcar
[eßitâr los rrwiöos inneGesáijos] [proißiöo aparkár]
Folosirea lanţurilor antiderapante obligatorie Obligatoriu la stânga / Torcer a la izquierda /
Utilizar las cadenas antideslizantes obligatoriamente dreapta derecha
[utiliGár lás kaöénas antiöesliGântes oßliyatoijaménte] [torGér á lá iGkjéröa / derétja]
Gară Estación [estaGjón] Ocol Giro / desvío [xíro / desßio]
Gheaţă Hielo [jélo] Oprirea interzisă Prohibido pararse
Intersecţie Cruce [krúGe] [proißiöo parárse]
Interzis tuturor Prohibido el tráfico Opriţi motorul cât staţionaţi
autovehiculelor [proißiöo él tráfiko] Apague el motor durante el estacionamiento
Interzis la dreapta / Prohibido girar a la [apáye él motor durante él estaGjonamjénto]
stânga derecha / izquierda Oraşul vechi Casco antiguo [kásko antíywo]
[proißiöo xirár á lá derétja / Pană Avería [aßeria]
iGkjéröa] Pană de cauciuc Rueda pinchada [rrwéöa pintjâöa]
Ieşire Salida [saliöa] Parc Parque [parké]
Intrarea interzisă Prohibida la entrada Parcare Aparcamiento [aparkamjénto]
[proißiöa lá entrâöa] Parcarea interzisă Dejar libre la salida /
încetiniţi Circule despacio Prohibido aparcar
[de^ár lißre lá saliöa]
[0írkule despáGjo]
întoarcerea în U interzisă Prohibida la vuelta en retorno Parte carosabilă Camino carretero
[proißiöa lá bwélta én rretómo] [kamíno karretéro]
Limită de viteză Limitación de velocidad Patrulă de circulaţie Patrulla de circulación
[IimitaGjón dé beloGiöâö] [patrúXa dé GirkulaGjón]
136 137
2.2 Călătoria cu autovehiculul 2. 2 Colatorio cu autovehiculul

Pantă periculoasă Semafor Semáforo [semáforo]

Pantă periculoasă Bajada peligrosa
7/30/2019
[ba%áda peliyrósa] Semnal de oprire
Señal de detenimiento
Pasaj subteran Pasaje / paso subterráneo [seQál dé detenimjénto]
[pasáxe / páso subterráneo] Sens unic Calle de sentido único / Ruta alternativa /
Pasaj pentru vehicule Pasaje para vehículos Dirección única
[pasáxe pára beíkulos] [káXe dé sentiöo úniko / mita altematißa /
Pericol Peligro [pelíyro] direkGjón únika]
Pistă pentru motociclete Pista para motocicletas Sens giratoriu
[pista pára motoGiklétas] Rodea la plaza / Circunvalación / Tráfico giratorio
Poliţie Comisaría de policía [rroöéa lá pláGa / GirkumbalaGjón / tráfiko xiratórjo]
[komisaría dé poliGía] Serviciu de remorcare Servicio de remolque
Post de primajutor Puesto de socorro [serßiGjo dé rremólke]
[pwésto dé sokórro] Sistem de alarmă Sistema de alarma intermitente
Poştă Correos [korréos] [sistéma dé alárma intermiténte]
Preţ / litru Precio por litro Stadion Estadio [estádjo]
[préGjo pór litro] Staţie de autobuz Parada de autobús
Prioritate Respetar la precedencia [paráda dé autoßus]
[rrespetár lá preGeöénGja] Staţie de metrou Estación de metro
Reduceţi viteza Reducir la velocidad / [estaGjón dé métro]
Disminuir la marcha Staţie de taxi Parada de taxis
[rreöuGir lá beloGiöâö] / [paráóa dé tá(k)sis]
[disminwír lá mártja] Staţionarea interzisă permanent
Restricţie Restricción [rrestrikGjón] Estacionamiento prohibido [estaGjonamjénto proißiöo]
Revopsire a semnelor Retinte de las señales Stop / Semafor Semáforo [semáforo]
de circulaţie de tráfico
[rretínte dé lás serjáles dé tráfiko] Staţionarea interzisă Puente
Estacionamiento prohibido
bajo / Prohibido /
detenerse
Risc de ambuteiaj Riesgo de embotellamiento / atasco [estaGjonamjénto proißiöo] /
[njésyo dé emboteXamjénto / atásko] [pwénte báxo] / [proißiöo detenérse]
138 139
C S 2.2 Colatorio cu autovehiculul

2. 2 Călătoria cu autovehiculul
Stradă principală / secundară Caile mayor / secundaria Virarea interzisă Prohibido virar
7/30/2019
[kăXe major / sekundáija]114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol
[proißiöo birár]
Şcoală Escuela / Colegio Viteza maximă 30 km/h Velocidad limitada a treinta
[eskwéla] / [koléxjo] [beloGióáó limitáda á tréinta]
Şosea Carretera [karretéra] Zonă de pareare limitată
Şosea principală / secundară Zona
[Qónade déestacionamiento limitado
estaGjonamjénto limitádo]
Carretera principal / secundaria Zonă destinată pietonilor Zona peatonal
[karretéra prinGipál] / [sekundáija] [Góna peatonál]
Şosea cu două benzi Carretera con dos bandas Zonă pentru remorcare Zona de remolque
[karretéra kón dos bándas]
Taxă Peaje [peáxe] [Góna dé rremólke]
Teatru Teatro [teátro]
Teren de sport Campo de actividades deportivas Termeni tehnici cu privire la dotarea
[kámpo dé aktißiöâdes deportißas] şi componenţa autovehiculului
Toalete Servicios [serßiGjos]
Trecere la nivel Paso a nivel [páso á nißél] Mecanică şi instalaţii electrice
Trecere pentru pietoni Paso de peatones Indicatoare de bord şi comenzi
[páso dé peatones] Accelerator acelerador / pedal del gas
Trotuar Acera [a6éra] [aQeleraóór] / [peöâl dél gás]
Trusă de urgenţă Botiquín de urgencia Acumulator acumulador
[botikín dé ur^énOja] [akumulaöor]
Tunel Túnel [túnel] Alarmă antifurt alarma antirobo
Ţineţi dreapta / stânga
Tomar la fila de la derecha / izquierda Alimentare [alárma antirroßo]
alimentación
[tómar lá fila dé lá derétja / iökjéröa] [alimentaGjón]
Conducir por la derecha / izquierda Alternator alternador
[konduGír pór lá derétja / iGkjéröa] [altemaöor]
140 141
C S 2. 2 Colatoria cu autovehiculul
Ambreiaj embrague [embrăye] Cheie de contact llave / mando
7/30/2019
Amortizoare amortiguadores 114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol
[Xâße] / [mando]
[amortiywaööres] Cilindru cilindro [Gilíndro]
Antifurt inmovllizador antirobo Circuit electric circuito eléctrico
[immoßiliGaöor antirroßo] [Girkwíto eléktriko]
Arbore cu came árbol de levas Clemă sujetador / borne (electr.)
[ârßol dé léßas] [suxetaöor] / [bóme]
Arbore de transmisie árbol de transmisión Cheie de contact llave de encendido
[âißol dé transmisjón] [Xaße dé enGendiöo]
Bară de direcţie columna de dirección Cheie pentru piuliţe llave inglesa
[kolúmna dé direkGjón] [Xaße inglésa]
Bară de protecţie parachoques Claxon bocina / claxon
[paratjókes] [boGína] / [klá(k)son]
Baterie batería [batería] Colector colector / recaudador
Bucşă manguito / casquillo [kolektór] / [rrekaudadór]
[mangíto] / [kaskíXo] Comutator conmutador
Bujie bujía [bu%ía] [kommutaQór]
Buşonul rezervorului tapa del depósito de gasolina Contact encendido
de benzină [tápa dél depósito dé gasolina] [enGendído]
Cablu cable [kâßlè] Cric alzacoches
Cameră cámara [kámara] [alGakótfes]
Capacul roţii tapacubos [tapakußos] Curea de ventilator correa del ventilador
Capotă capó [kapó] [korréa dél bentilaSór]
Carburator carburador Cutie cu scule caja de herramientas / utensilios
[kaißuraöör] [káxa dé erramjéntas / utensíljos]
Cârlig gancho [gántjo] Cutie de viteză caja de cambio [káxa dé kámbjo]
Centură de siguranţă cinturón de seguridad Demaror motor de arranque [motor dé arránke]
[Ginturón dé seyuri5á3] Distribuitor distribuidor [distrißwiöor]
142 143
C S
2.2 Colatorio cu autovehiculul 2.2 Colatoria cu autovehiculul
Faruri faros [fáros] Lumini de marşarier luces de marcha atrás
Lumini de marşarier luces de marcha atrás
Fază scurtă luz de cruce [1Ú9 dé krúGe] [lú0es dé mártja atrás]
Fază lungă luz de carretera [1Ú0 dé karretéra] Lumini de poziţie luces traseras / luces de posición
Fereastră ventana [bentána]
[lú0es traséras] / [ lú0es dé posi0jón]
Filtru de aer filtro de aire [filtro dé ájre] Luminile de frână luces de los frenos
Filtru de ulei filtro de aceite [filtro dé a0éite]
Frânare hidraulică frenado hidráulico Marşarier [lú0es déatrás
marcha los frénos] [mártja atrás]
[frenâöo iSráuliko]
Frână de mână freno de mano [fréno dé máno] Motor motor [motór]
Frâne frenos [frénos] Oglindă laterală espejo lateral [espéxo laterál]
Indicator al temperaturii apei Oglindă retrovizoare espejo retrovisor
indicador de la temperatura del agua [espéxo rretroßisor]
[indikaöor dé lá temperatura dél áywa] Parbriz parabrisas [paraß risas]
Indicator de benzină indicator / bomba de la gasolina Pedală... pedal... [peöal]
[indikaöor / bomba dé lá gasolina] de frână de freno [dé fréno]
Indicator de viteză velocímetro [belo0ímetro] de ambreiaj de embrague [dé embráye]
Indicator al nivelului indicator del nivel de aceite Piuliţă tuerca [twérka]
uleiului [indikaöor dél nißél dé a0éite] Piston pistón [pistón]
Injector inyector [injektór] Platină toma de corriente
Injecţie inyección [injek0jón] [tóma dé konjénte]
închidere centralizată cierro centralizado Plăcuţă de placa [pláka]
[0jérro 0entrali0äöo] înmatriculare
Jantă rin de la rueda / llanta [rrín dé lá rrwéöa / >.ánta] Plăcuţe de frână pastillas de los frenos
Kilometraj cuentakilómetros [pasteas dé los frénos]
[kwentakilómetros] Pneuri neumáticos / ruedas
Lichid de frână líquido de freno [likiöo dé fréno] [neumátikos] / [rrwéöas]
Lumină de avarie luz de advertencia Pompă ... bomba ... [bómba]
(de avertizare) [1Ú0 dé aößerténOja] de apă de agua [dé áywa]
144 145
2*3 Colatorio cu vaporul sau feribotul 2.3 Colatorio cu vaporul sau feribotul
barul? el bar? cu valuri mari. con olas grandes,
7/30/2019
biroul ofiţerului de bord? la oficina del oficial de liniştită.
tranquilo (calmo).
bordo? Se stârneşte vântul. Se levanta el viento.
cabina / locul cu nr. ...? el camarote / el asiento Nu mă simt bine. No me encuentro bien.
no ... ? Mă simt rău. Estoy mal.
cheia de la cabină?
infirmeria? la
la llave del camarote?
enfermería? Am rău de
Daţi-mi, vămare.
rog, Estoy mareado.
Déme, por favor,
restaurantul? el restaurante? un pahar cu apă. un vaso de agua,
toaleta? el servicio / el tocador / o felie de lămâie, una rodaja de limón,
el lavabo? o pastilă. un comprimido.
Unde se află cabina mea? ¿Dónde está mi camarote? Să urcăm pe punte! ¡Subamos al puente!
La prora / pupa / babord / En la poa / la popa / el Care este următoarea escală? ¿Cuál es la próxima
tribord. habor / el estribor. escala?
Unde debarcaţi? ¿Dónde desembarca?
Cabina mea este ... Mi camarote...
deja ocupată,
zgomotoasă. está ocupado ya.
es ruidoso.
Aş dori să o schimb. Quisiera cambiarlo.
Uşa cabinei mele La puerta de mi camarote
nu se deschide. no se abre.
Hubloul din cabina mea La portilla de mi camarote
nu se deschide. no se abre.
Cum se ajunge pe covertă / ¿Cómo se llega a la
puntea inferioară? cubierta / a la cubierta
inferior?
Cum e marea astăzi? ¿Cómo está el mar hoy?
Astăzi marea e ... Hoy el mar está ...
agitată. nervioso.
152
2.4 Colatoria cu trenul 2.4 Călătoria cu trenul

compartiment compartimiento [kompartimiénto] Sosiri Llegadas [Xeyâöas]
conductor revisor [rreßisor] Spre peroane A los andenes [á lós andénes]
7/30/2019
şef de tren jefe de tren [%éfe dé trén] 114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol
tren cursă tren viajero [trén bjaxéro] Unde este gara? ¿Dónde está la estación?
de persoane Cum se ajunge la gară, ¿Cómo se llega a la estación
tren direct tren directo [trén dirékto] vă rog? de trenes, por favor?
tren expres tren expreso / directo Du-mă la gară. Lléveme a la estación.
[trén ekspréso] / [dirékto] Mă grăbesc. Tengo prisa.
tren personal tren personal [trén personál] Unde pot cumpăra ¿Dónde puedo comprar
tren rapid tren rápido [trén rrâpiöo] bilete de tren pentru billetes para el tren de
vagon vagón [bayón] Bucureşti? / Madrid? Bucarest? / de Madrid?
Trenurile către Bucureşti ¿Salen de la estación los
Agenţie de voiaj Agencia de viajes pleacă din gară? trenes a Bucarest?
[a%én0ja dé bja%és] Pot rezerva bilete anticipat?¿Puedo reservar billetes
Bărbaţi / Femei Caballeros / Señoras con anticipación?
[kaßaléros] / [serjóras] Unde este ... ¿Dónde está ...
Birou de informaţii Oficina de información biroul de informaţii? la ventanilla la oficina
[ofíSína dé informaBjón] de información?
Fumatul interzis Prohibido fumar biroul de obiecte pierdute? la oficina de objetos
[proißiöo fumár] perdidos?
Fumatul permis Se permite fumar biroul de schimb valutar? la oficina de cambio de
[sé permite fumár] moneda?
Liber / Ocupat Libre / Ocupado [lißre] / [okupâöo] casa de bilete? el despacho de billetes?
Nu vă aplecaţi în afară! peronul? el andén?
¡Se prohibe asomarse por Ia ventanilla! restaurantul? el restaurante?
[sé proiße asomárse pór lá bentaníA.a] sala de aşteptare? la sala de espera?
Semnal de alarmă Freno de emergencia snack-barul? el bar?
[fréno dé emer^énOja] La ce oră pleacă ... ¿A qué hora sale ...
154
II j ^ W '
2.4 Călătoria cu trenul qqq q 2.4 Colatorio cu trenul qqq
B 'Q a QA c 64/130
acceleratul p en tru...? el tren acelerado para...? Pentru copii se plăteşte ¿Para niños se paga medio
rapidul pentru...? el tren rápido para ...? jumătate de bilet? billete?
7/30/2019
expresul pentru ...? el tren expreso (directo)
Cât timp e valabil biletul? ¿Para cuánto tiempo vale
de para..? este billete?
La ce oră am tren spre ¿A qué hora tengo un tren Aş vrea să rezerv trei locuri Deseo reservar tres asientos
Bucureşti?
Când pleacă... para Bucarest?
¿Cuándo sale e l ... pentru
sâmbătărapidul de Bucureşti, apara
la ora... el trenelrápido
Bucarest Sábadoque
va
primul primer a las... horas.
ultimul último Aş vrea un compartiment Quisiera un compartimento
următorul próximo de ... para ...
tren către Bucureşti? / tren para Bucarest? / fumători. fumadores,
Barcelona? Barcelona? nefumători. no fumadores.
Aş vrea să consult mersul Querría ver el horario de Aş vrea un loc la vagonul de Quiero una litera en el
trenurilor. ferrocarriles. dormit. cochecama.
Aş clasa
vrea un t... la ... Quiero
bile până
a doua un billete...
de segunda clase para... Aveţi un pat la clasa întâi? ¿Queda alguna
primera clase? litera de
clasa întâi până la ... de primera clase para... E un tren direct? ¿Es un tren directo?
cu preţ redus pentru ... con descuento para... Da, este un tren direct. Sí, es un tren directo.
dus şi întors până la ... de ida y vuelta para ... Nu. Trebuie să schimbaţi No. Tiene que cambiar
numai dus până la ... de ida pa ra... la... en...
Cât costă? ¿Cuánto es? Pot lăsa bagajele la ¿Puedo dejar el equipaje
Există bilete cu reducere ¿Hay descuento para ... magazia de bagaje en el despacho de
pentru ... de mână? equipajes (la consigna)?
copii? los niños? Aş putea să îmi iau ¿Puedo llevar mi bicicleta
familii? familias? bicicleta în tren? en el tren?
persoane în vârstă? los pensionistas? Pot să mă întorc cu acelaşi ¿Puedo volver con el mismo
studenţi? los estudiantes? bilet? billete?
156 157
2.4 Colatoria cu trenul 2.4 Colatorio cu trenul

Există vagon-restaurant ¿Hay cocherestaurante en Acesta este peronul pentru ¿Es éste el andén para el
în tren? el tren? trenul d e ...? tren a ...?
Te poţi ocupa de bagaje? ¿Puede usted encargarse Acesta este trenul de ...? ¿Es éste el tren a ...?
del equipaje? Se poate fuma aici? ¿Se puede fumar aquí?
Hamal, du bagajele la ¡Mozo, lleva el equipaje al E liber / ocupat locul ¿Está libre / ocupado este
acesta?
trenul
Cât îţi de ...!
datorez? tren de...!te debo?
¿Cuánto Cred că acesta este locul Creo que ése es mi asiento.
asiento?
Am două valize. Tengo dos maletas. meu.
Când soseşte trenul de ...? ¿Cuándo llega el tren de...? Nu, este ocupat. No, está ocupado.
A venit trenul de ...? ¿Ha llegado el tren de Acestea sunt locurile Estos son nuestros
(para)...? noastre. asientos.
Când pleacă trenul de ...? Cuándo sale el tren de ...? Iată rezervarea mea. Aquí tengo la reserva.
De la ce linie? De qué andén? Ce loc aveţi, vă rog? ¿Qué asiento tiene usted,
De la ce peron pleacă trenul ¿De qué andén sale el tren por favor?
pentru...? Eu am locul nr. 40. Yo tengo el asiento
Unde este peronul nr. 2? a...?
¿Dónde está el andén número 40.
número dos? Sunt locuri libere? ¿Hay asientos libres?
Trenul pleacă peste cinci El tren sale dentro de cinco Pot să-mi pun valiza ¿Puedo colocar mi maleta
minute. minutos. deasupra? encima?
în ce direcţie merge trenul ¿En qué dirrección va este Vă deranjează dacă ... ¿Le / Les molesta s i ...
acesta? tren? mă aşez aici? me siento aquí?
Unde trebuie să schimb ¿Dónde tengo que cambiar închid fereastra? cierro la ventanilla?
pentru...? para...? deschid fereastra? abro la ventanilla?
Cât timp trebuie să aştept ¿Cuánto tiempo tengo que îmi permiteţi să închid / să ¿Me permite abrir / cerrar
pentru o legătură? esperar para un enlace? deschid uşa? la puerta?
Aş dori să cumpăr nişte Querría comprar algunos Scuzaţi-mă, acesta e Disculpe, éste es mi
ziare. periódicos. locul meu. asiento.
Unde e un chioşc de ziare? ¿Dónde hay un quiosco? Era ocupat. Lo tenía ocupado.
2.4 Colatoria cu trenul 2.5 Colatorio cu taxiul

Biletele la control! ¡Billetes, por favor! Găsesc un taxi? ¿Encontraré un taxi?
Aşteptaţi puţin, Espere un poco, no Unde pot găsi un taxi? ¿Dónde puedo encontrar
nu-mi găsesc biletul. encuentro mi billete. un taxi?
Mi-am pierdut biletul. He perdido mi billete. Caută-mi un taxi, te rog. Búscame un taxi, por favor.
Cum se poate ajunge la ¿Cómo se puede llegar al Taxi! Liber? ¡Taxi!¿Está libre?
vagonul-restaurant?
Unde este toaleta? cocherestaurante?
¿Dónde está el servicio? Nu, îmi pare
am ieşit rău,
din tură. No, lo lamento,mi turno.
he terminado
Ce staţie este aceasta? ¿Qué estación es ésta? Da, sunt liber. Sí, estoy libre.
La ce oră sosim la ...? ¿A qué hora llega el tren Repede, la gară! ¡Rápido a la estación (de
a...? trenes)!
Are întârziere? ¿Lleva retraso el tren? Mai repede. Sunt grăbit. Más rápido. Tengo prisa.
Are zece minute întârziere. Llevamos diez minutos de Care e tariful până la ...? ¿Cuál es la tarifa hasta ...?
retraso. O să aplicaţi taxa ... ¿Practicará la tarifa ...
Soseşte ... Llega... interurbană? interurbana?
mai devreme? de vacanţă? de vacaciones?
cu întârziere? con
antesretraso?
de su hora?
pentru timp de noapte? de noche?
la timp? puntual? Opreşte aici! Vreau să fac ¡Para aquí! Quiero hacer
Cum se numeşte următoarea ¿Cómo se llama la próxima câteva fotografii. unas fotos.
staţie? estación? Aşteaptă-mă aici, mă întorc Espere aquí, vuelvo
In cât timp ajungem? ¿Dentro de cuánto tiempo repede (imediat). rápidamente (enseguida).
llegamos? Cât marchează taximetrul? ¿Cuánto ha registrado el
Aveţi vreo cuşetă cu un ¿Hay algún compartimento taxi?
pat liber? con una litera libre? Vă rog să mă duce ţi... Quiero que me lleve ...
Unde este cuşeta mea? ¿Dónde está mi litera? în centru, al centro,
în pia ţa ... a la plaza ...
la această adresă, a esta dirección,
la aeroport, al aeropuerto,
la gară. a la estación.
160 161
2. 5 Călătoria cu taxiul 2. 6 Mijloacele de transport în comun

___________________ IH I
la hotelul... al ho tel...
Autobuzul
la spital, al hospital,
pe strada ... a la caile... autogară terminal de autobuses
La colţ, viraţi la dreapta. En la esquina, gire a la [terminál de autoßuses]
derecha. cap de linie estación final / fin del recorrido
Mergeţi
Se poate drept înainte.
să deschid geamul? Siga todo
¿Puedo recto.
abrir la ventanilla? circuit [estaGjón finál] / [fin dél rrekorföo]
recorrido
Vă rog, puteţi să mergeţi ¿Puede ir más despacio, [rrekorföo]
mai încet? por favor? controlor revisor
Vă rog, opriţi aici. ¡Pare aquí, por favor! [rreßisör]
fumatul interzis prohibido fumar
[proißiöo fumár]
ieşire de urgenţă salida de emergencia
[saliöa de emer%énGja]
linie línea
[línea]
staţie de autobuze parada de autobuses
[parâöa dé autoßuses]
staţie facultativă parada solicitada
[parâöa soliGitâöa]
Aveţi un ghid al ¿Tiene una guía de los
transportului în comun, transportes en común,
vă rog? por favor?
La ce interval circulă
autobuzul...? ¿Cuál es el transcurso
circulación de
del autobús...?
La ce oră trece primul / ¿A qué hora pasa el
ultimul autobuz? primer / el último autobús
...?
163
2. 6 Mijloacele de transport în comun 2. 6 Mijloacele de transport în comun

■ bu h ■ asgas
Unde este ... ¿Dónde está... un bilet pentru un billete para 68/130
autogara? el terminal de 10 călătorii? 10 recorridos?
7/30/2019 114858100 Ghid de Conversatie Roman un bilet pentru o oră /
Spaniol un billete para una o
autobuses?
biroul de informaţii? la oficina de 2 ore? 2 horas?
informaciones? un abonament pentru un abono para un día?
o zi?
casa
staţiadedebilete?
autobuz? la estación
la taquilla?/ la parada? un abonament un abono semanal /
Unde are staţie ¿Dónde está la parada del săptămânal / lunar? mensual?
autobuzul nr. ... autobús no .... que va Cât costă biletul până la ...? ¿Cuánto cuesta el billete
în direcţia ...? dirección a ...? hasta...?
De unde pot lua un autobuz ¿Dónde puedo tomar un Există bilete / abonamente ¿Hay billetes / abonos con
pentru ...? autobús para...? cu reducere ... descuento ...
Ce autobuz trebuie să iau ¿Qué autobús tomo pentru copii? para niños?
pentru ...? para...? pentru studenţi? para estudiantes?
pentru persoane cu para personas
De unde se pot cumpăra
bilete? ¿Dónde sebilletes?
comprar pueden handicap? minusválidas?
Din autobuz. Del autobús. Aş dori un bilet pentru Quisiera un billete para
Unde vedeţi un semn cu ... Dónde ve una señal con ... două călătorii. dos recorridos.
De la tonomatele aflate De los tonomatos que están Autobuzul acesta merge la...? ¿Va este autobús a...?
în staţiile de autobuz. en las paradas de autobús. Autobuzul acesta ajunge ¿Este autobús llega a la
Cât costă ... ¿Cuánto cuesta... în strada ...? calle...?
un bilet pentru un adult? un billete para un Nu, vă trebuie nr. ... No, el número ...
adulto? Un bilet..., vă rog! ¡Un billete ..., por favor!
un bilet pentru un copil? dus de ida
un bilet cu / fără bagaj? un billete
billeteparaconun /niño?
sin dus-întors de ida y vuelta
equipaje? pentru toată ziua para todo el día
un bilet pentru un billete para un pentru toată săptămâna para toda la semana
o călătorie? recorrido? pentru toată luna para todo el mes
164 165
1 2 . 6 Mijloacele de transport în comun 2 . 6 Mijloacele de tr ansport în comun
¿Puede decirme cuándo

îmi puteţi spune când Unde este staţia de metrou ¿Dónde está la más 69/130
trebuie să cobor? tengo que bajar? cea mai apropiată? próxima / cercana
7/30/2019 Acesta este autobuzul ¿Es este el autobús a ...?
114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol estación de metro?
pentru...? Aţi putea să-mi daţi o hartă ¿Podría darme un mapa
Trebuie să schimb ¿Tengo que cambiar de a metroului? del metro?
autobuzul? autobús? La ce oră trece primul / ¿A qué hora pasa el
Vreau să cobor la ... Quiero bajar en... ultimul tren? primer / el último tren?
Locul acesta este liber? ¿Este asiento está libre? Până la ce oră circulă? ¿Hasta qué hora circula?
¿Cuántas paradas hay
Câte staţii sunt până la ...? De unde se cumpără bilete? ¿Dónde se compran los
hasta...? billetes?
Se fac opriri pe traseu? ¿Tiene paradas durante el Există abonamente speciale ¿Hay abonos especiales
recorrido? pentru turişti? para turistas?
Vă rog, opriţi la următoarea Por favor, pare en la Vreau să ajung la ... Quiero llegar a ...
staţie. próxima parada. Ce linie trebuie să iau ¿Qué línea tengo que coger
Mă scuzaţi, trebuie Perdone / Disculpe, tengo pentru ...? para...?
să cobor aici. que bajar aquí. Trebuie să luaţi linia ... în Tiene que coger la línea ...
Scuzaţi, îmi permiteţi ¿Me permite pasar, por direcţia ..., până la staţia ..., dirección a ..., hasta la
să trec? favor? apoi să luaţi linia ... estación ..., después coger
Prima staţie, vă rog! ¡Próxima parada, por favor! spre ... la línea... hacia ...
Vă rog, puteţi opri un pic? ¿Puede parar un poco, por De la ce peron / nivel pleacă ¿De qué andén / piso /
favor? linia ... în direcţia ...? nivel sale la línea ...?
Mi s-a făcut rău. Estoy mareada. Acesta este trenul pentru...? ¿Es este el tren para ...?
Câte staţii sunt până la...? ¿Cuántas estaciones quedan
para...?
Metroul Câte staţii sunt până la ¿Cuántas paradas hay hasta
Aveţi metrou? ¿Hay metro? strada...? la ca lle...?
Unde este o staţie de ¿Dónde hay una estación Cum se numeşte staţia unde ¿Cómo se llama la parada
metrou? de metro? trebuie să cobor? dónde debo bajar?
166 167
3.1 La hotel H f g i 3.1 La hotel

EiSS!
pat cama
[káma] aeroport, el aeropuerto, 70/130
pătură manta [mánta] centrul oraşului, el centro de la ciudad,
7/30/2019 pătuţ de copil camita de bebé [kamíta dé beßé] gară.
114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol la estación,
pensiune completă pensión completa pârtia de schi. la pista de esquí,
[pensjón kompléta] port. el puerto,
pensiune / hotel mic stadion. el estadio.
[pensjón / hotel
pensión otél pekéqo]
pequeño Vreau un hotel... Quiero un hotel...
pernă almohada [almoáda] bun. bueno.
portar portero [portéro] cu preţuri medii, con precios medios.
prânz (masă) almuerzo [almwéröo] de lux. de lujo.
recepţie recepción [rreGepGjón] ieftin. barato.
rezervare reserva [rresérßa] Regret, toate hotelurile Lo lamento, todos los
sală de baie baño [báqo] sunt pline. hoteles están llenos.
spălătorie lavandería [laß andería] Puteţi încerca prin ¿Puede intentar por los
sufragerie salón / comedor [salón] / [komectór] împrejurimi / prin alrededores? / ¿por aquí
telefonistă telefonista [telefonista] apropiere? cerca?
umeraşe perchas [pértjas] Da, faceţi rezervarea pe Sí, haga la reserva a
numele... nombre de...
Alegerea şi rezervarea la hotel printr-un oficiu Sosesc la ... Llego a las ...
Trebuie să ajungeţi înainte Tiene que llegar antes
turistic, telefonic sau la recepţia hotelului de... de...
Unde pot să fac o rezervare ¿Dónde se puede hacer Trebuie să plătiţi... în avans, Tiene que pagar ... por
la hotel?
lo V*/ \ fa10
una reserva en el hotel? ----------------- iar restul la hotel.
- L
. nX—Ir adelantado y el resto en el
Doresc să fac rezervare la Quiero hacer una reserva hotel.
un hotel din centrul en un hotel del centro Am nevoie/ carte
identitate de undeactcredit.
de Necesito
identitad una
/ cédula
una de
tarjeta.
oraşului. de la ciudad.
Aş dori un hotel în Quisiera un hotel cerca de Aveţi camere libere? ¿Tienen habitaciones
apropiere d e ... (del / de la )... libres?
174 175
3.1 La hotel ;S i» |
USssss
Aveţi o cameră pentru ¿Tienen un cuarto para
http://slidepdf.com/reader/full/114858100-ghid-de-conversatie-roman-spaniol Aş dori un apartament. Quisiera una suite. 71/130
Aş vrea o cameră pentru o
diseară / pentru mâine? esta noche / para mañana? Aş vrea o cameră pentru o Quisiera una habitación
7/30/2019 Aveţi o cameră pentru ¿Tienen un cuarto para noapte
Ghid de Conversatie Roman
114858100 Spaniol
/ o săptămână. para una noche / una
o săptămână? una semana? semana.
Nu, regret, toate camerele No, lo lamento, todos los Pentru câte zile / nopţi? ¿Para cuántos días /
sunt ocupate. noches?
Da, avem o cameră. cuartos
Sí, estánunocupados.
tenemos cuarto. La sosirea iii hotel
Regret, dar nu acceptăm Lo lamento, pero no
rezervări prin telefon. aceptamos reservas por Am rezervat o cameră pe He reservado una
teléfono. numele... habitación a nombre d e ...
Va trebui să veniţi personal. Tendrá que venir Am rezervat ... He reservado...
personalmente. telefonic por teléfono
îmi puteţi da o hartă? ¿Me podría dar un mapa? printro agenţie por una agencia
îmi puteţi da adresa exactă ¿Me puede dar la dirección prin biroul de informaţii por la oficina de
a hotelului? del hotel? pentru turişti informaciones para
Cum ajung la hotel? ¿Cómo llego al hotel? turistas
Unde sunteţi acum? ¿Dónde se encuentra usted ... o cameră / ... una habitación /
ahora? două camere dos habitaciones
E prea scump, puteţi căuta Es muy caro, puede buscar pe numele... a nombre d e ...
altceva, vă rog? otra cosa, por favor? Câte nopţi rămâneţi? ¿Cuántas noches se queda?
Hotelul are garaj / ¿El hotel tiene garaje / O să rămân ... nopţi. Me quedo... noches.
restaurant / ascensor / restaurante / Nu ştiu cât, deocamdată. No sé cuánto por el
spălătorie / piscină? elevador / piscina? momento.
Aş dori o cameră cu un pat / Deseo una habitación O să rămân... Me quedaré...
cu un pat dublu. sencilla (individual) / doar ... până la ...
de laastăseară. d el... hastaesta
solamente e l...
noche,
doble (de dos camas).
Aş dori o cameră cu două / Deseo una habitación de câteva zile. unos cuantos días,
trei paturi. dos / tres camas. o săptămână. una semana.
176
3.1 La hotel 3.1 Lo hotel fis a

m s !
Aş dori o cameră cu baie / Quisiera una habitación
http://slidepdf.com/reader/full/114858100-ghid-de-conversatie-roman-spaniol Micul dejun e deja inclus în Incluido el servicio (el 72/130
duş / telefon. con baño / ducha / teléfono. preţul camerei. desayuno) en el precio de
duş / telefon. con baño / ducha / teléfono.
7/30/2019
Aş dori o cameră cu Quisiera una habitación
la habitación.
televizor / aer con televisión / Camera are aer condiţionat / ¿La habitación tiene aire
condiţionat. aire acondicionado. telefon? acondicionado / teléfono?
Quisiera una habitación
Aş dori o cameră liniştită / Pot să văd camera? ¿Puedo ver la habitación?
cu vedere la mare. tranquila / con vistas al Daţi-mi camera aceasta. Me quedo con esta
mar. habitación.
La ce etaj este? ¿En qué piso está? E o greşeală, eu am cerut Hay un error, yo he pedido
Camera aceasta îmi place. ¿Este cuarto me gusta. un apartament. un apartamento.
Camera are baie? ¿Tiene baño el cuarto? Se poate să-mi mai daţi ¿Puede entregarme una
Nu, are duş. No, tiene ducha. o cameră? habitación más?
Nu, sălile de baie sunt la No, los baños están en el
Se poate să-mi mai daţi ¿Puede traerme una cama
un pat / un pătuţ pentru más / una camita de
acelaşi etaj. mismo piso. copil? bebé?
Aveţi o cameră mai mare /
mai ieftină? ¿Hay alguna
mayor habitación
/ más barata? Unde pot parca maşina? ¿Dónde puedo aparcar el
coche?
E prea mare / mică / Es demasiado grande / Ce număr are camera mea? ¿Qué número tiene mi
zgomotoasă. pequeña / ruidosa. cuarto?
Cât costă camera pe zi? ¿Cuánto cuesta la Unde este cheia mea? ¿Dónde está mi llave?
habitación al día? Puteţi chema pe cineva ¿Puede llamar a alguien
Cât costă apartamentul ¿Cuánto cuesta el ca să-mi ducă bagajul în para llevar / subir mi
pentru o noapte? apartamento para una cameră? equipaje al cuarto?
noche? Adu-mi toate bagajele în Suba usted todo mi
Cât
dejuncostă
/ cucu cinămesele?
toate / cu mic desayuno
¿Cuánto cuesta
/ concon cenalas/
todas camera mea.mai întâi,
Completaţi, equipaje
Tiene quealrellenar,
cuarto.
comidas? acest document. primero, este documento.
Include micul dejun? ¿Incluye el desayuno? Paşaportul dvs., vă rog. Su pasaporte, por favor.
178 179
3.1 La hotel Supina 3.1 Lo hotel

■ m J
I m i u l
Nume
http://slidepdf.com/reader/full/114858100-ghid-de-conversatie-roman-spaniol Apellido Vă rog să nu-mi daţi nici ¡No me pase ninguna 73/130
Prenume Nombre o legătură telefonică în llamada telefónica,
Nombre
7/30/2019
Locul naşterii Lugar de nacimiento cameră.
por favor!
Profesiunea Profesión Aş vrea să dau un telefon, Querría llamar por teléfono.
Domiciliul stabil Lugar de residencia îmi puteţi da un fir cu ¿Me puede dar una línea
Adresa Dirección exteriorul? con el exterior?
Data sosirii Fecha de entrada îmi puteţi face legătura cu ¿Me puede poner al habla
Data plecării Fecha de salida numărul... din ... ? con el número ... de ... ?
Naţionalitate Nacionalidad Rămâneţi, vă rog, la aparat. Permanezca al habla, por
Cetăţenie Ciudadanía favor.
Semnătura Firma închideţi. V ă sun eu Cuelgue. Yo le vuelvo a
îmi puteţi înapoia actele ¿Me puede devolver los din nou. llamar.
de identitate? papeles? Numărul este ocupat. Suena ocupado.
La ce oră se serveşte micul ¿A qué hora se sirve el Doriţi să mai încerc? ¿Quiere que vuelva a
dejun / prânzul / cina? desayuno / el almuerzo / la intentar?
cena? Sună. Suena.
La ce oră încuiaţi, noaptea? ¿A qué hora cierran la Se poate să-mi mai aduceţi ¿Puede traerme unas
puerta, por la noche? nişte umeraşe? perchas?
Dacă uşa din faţă este Si la puerta de enfrente Se poate să-mi mai aduceţi ¿Me podría traer una
încuiată, sunaţi la sonerie. está cerrada, toque al săpun / un prosop? pastilla de jabón / una
timbre. toalla?
Se poate să-mi mai aduceţi ¿Puede traerme papel
Serviciul în cameră hârtie igienică? higiénico?
Centrala? ¿La central telefónica? Se poate servi micul ¿Se puede servir el
Stau în camera nr.... Estoy en el cuarto número dejun / prânzul în cameră? desayuno / el almuerzo en
la habitación?
Vă rog, mă puteţi trezi ¿Me podría despertar a las îmi puteţi pregăti un mic ¿Puede prepararme un
la ... ? ..., por favor? dejun la pachet? desayuno para llevar?
180 181
3.1 La hotel 3.1 La hotel ■ m j

Se poate să-mi m ai aduceţi ¿Puede traerme una
http://slidepdf.com/reader/full/114858100-ghid-de-conversatie-roman-spaniol Treceţi totul în contul meu, Ponga todo a mi cuenta, 74/130
o pernă / o pătură? almohada / una colcha vă rog. por favor.
(manta)?
Se poate să daţi căldura mai ¿Puede poner la calefacción în ti mpul şederii
tare / mai încet? más alta / más baja? Unde este sala de mese / ¿Dónde está el com edor /
Se poate să porniţi / opriţi ¿Puede encender / apagar barul? el bar?
aerul condiţionat? el aire acondicionado? Unde este piscina / ¿Dónde está la piscina /
Pot să depozitez ceva în ¿Puedo depositar algo en spălătoria? la lavandería?
seif? la caja fuerte? Dacă mă caută cineva ..., Si alguien me busca ...
Ce voltaj are curentul ¿Qué voltaje / tensión tiene mă întorc la ... regreso a las ... / a la
electric? la corriente? . . . (pt. ora 1).
Bufetul? ¿El bufete? sunt la bar / la restaurant. estoy en el bar / en el
Puteţi aduce ... la camera ¿Puede traer ... al cuarto restaurante,
nr..... vă rog? número ..., por favor? mă poate găsi după puede encontrarme
câteva sandvişuri ora ... después de las ...
nişte ceai unos bocadillos
té Plec în oraş şi mă întorc Voy al centro (a la ciudad)
micul dejun el desayuno peste o oră. y volveré dentro de (en)
o gustare una merienda una hora.
o sticlă de ... una botella de ... Aş v rea un plan al oraşului. Quisiera un plano de la
puţină cafea un poco de café ciudad.
Aşteptaţi o clipă, vă rog. Hotelul are un serviciu de ¿El hotel tiene un servicio
Espere un momento, por autobuze / taximetre? de autobuses / de taxis?
favor. Chemaţi-mi un taxi, Llámeme un taxi,
Cine e? ¿Quién es? por favor.
vă rog.
Intră!
E deschis. ¡Pase!
La / ¡Adelante!
puerta está abierta. Dacă mă caută d l ..., vă rog
să-i înmânaţi acest mesaj.
Si me buscaeste
entregúele el señor
recado....,
Vă rog, aşezaţi-o / Por favor, póngala / Aveţi vreun mesaj ¿Tiene algún recado para
aşezaţi-1 acolo. póngalo allí. pentru mine? mí?
182 183
3.1 La hotel 3.1 La hotel lili

«i8i i g j
M-a căutat cineva? ¿Me ha buscado alguien?
sertarul. el estante, 75/130
Unde se află restaurantul? ¿Dónde está el restaurante sistemul de încălzire. la calefacción,
(el comedor)? telefonul. el teléfono,
Puteţi să-mi serviţi nişte ¿Puede servirme unos televizorul. la televisión.
sandvişuri? bocadillos? Uşa dulapului nu se La puerta del armario no
Faceţi-mi nota. Prepare la cuenta. / deschide / închide. se abre / se cierra.
La cuenta, por favor. Uşa / fereastra / oblonul La puerta / la ventana / el
Aş dori să schimb ... Quisiera cambiar... nu se deschide / închide. postigo (la contraventana)
dolari / euro. dólares / euros. no se abre / no se cierra.
Aş dori să-mi prelungesc Quisiera prolongar mi Patul e prea tare / moale. La cama es muy dura /
şederea cu o zi. estancia con un día. blanda.
Prosoapele / cearşafurile Las toallas / las sábanas
Redtmurtii sunt murdare. están sucias.
Aş dori să schimb camera. Quisiera cambiar el cuarto. Am pierdut cheia. He perdido la llave.
Camera e prea zgomotoasă El cuarto es muy ruidoso /
/ mică. pequeño. Am rămas încuiat pe
dinafară. Me
por he quedado encerrado
fuera.
In camera mea nu s-a făcut La habitación no está Am fost jefuit în interiorul He sido atracado en el
curat. limpia. hotelului. interior del hotel.
Nu funcţionează ... No funciona... Vreau să fac o reclamaţie / Quisiera hacer un informe
aerul condiţionat, el aire acondicionado, o plângere.
apa caldă, el agua caliente, / una reclamación.
Vreau să vorbesc cu Quiero hablar con el
apa rece. el agua fría,
la ducha, directorul. director.
duşul,
lumina. la luz. Ne cerem scuze, dar va Le pedimos escusas, pero
rezervorul de la toaletă, el wáter / el tanque, trebui să vă schimbăm
camera. tendremos que cambiarle
la habitación.
robinetul. el grifo.
scurgerea de la chiuvetă el sudadero del lavabo / Ascensorul este defect. El ascensor / el elevador no
/ de la cadă. de la bañera. funciona.
184 185
3.1 La hotel 3. 1 La hotel

Serviciul în cameră nu El servicio en la habitación
http://slidepdf.com/reader/full/114858100-ghid-de-conversatie-roman-spaniol ln camping sau în satul turistic 76/130
este disponibil până la ... no está disponible hasta las Există vreun camping / ¿Hay por aquí cerca un
7/30/2019
vreo staţiune turistică
camping / una estación
Pentru acest serviciu se Para este servicio se cobra în zonă? turística?
percepe o taxă suplimentară. una tasa suplementaria. Unde pot să campez? ¿Dónde puedo acampar?
Direcţiunea nu este La dirección no se hace în această zonă camparea En esta zona está
răspunzătoare pentru responsable de los este interzisă. prohibido acampar.
eventualele pagube materiale posibles daños materiales Aveţi un loc pentru ... ¿Tiene un lugar para ...
suferite de clienţii hotelului. que pueden sufrir los diseară? esta noche?
clientes del hotel. trei zile? tres días?
una / două / trei săptămâni? una / dos / tres semanas?
Cazarea în alte locuri decât la hotel o rulotă? una caravana?
un cort mic / de mărime una tienda de campaña
Aveţi o cameră pentru ¿Tiene una habitación medie / mare? pequeña / mediana /
astă-seară? para esta noche? grande?
Regretăm, dar toate Lamentamos mucho, pero Aveţi o cabană pentru ... ¿Tiene una cabaña para...
camerele sunt ocupate. todos los cuartos están săptămâna aceasta? esta semana?
ocupados. săptămâna viitoare? la próxima semana?
Mă puteţi îndruma către ¿Me podría indicar otro următoarele două / trei las próximas dos / tres
un alt loc cu cazare lugar para alojarme y săptămâni? semanas?
şi mic dejun? tomar el desayuno? Care este preţul pe zi ¿Cuál es el precio por día
Cât costă camera ¿Cuánto cuesta la pentru... para ...
pe noapte? habitación por noche? un automobil? un automóvil?
Cum ajung acolo? ¿Cómo puedo llegar allí? o bicicletă? una bici?
La ce oră se încuie uşa ¿A qué hora se cierra la o motoretă? una moto?
de la intrare? puerta de acceso? o parcelă? una parcela?
Micul dejun nu e prea El desayuno no es o persoană? una persona?
consistent. demasiado consistente. o rulotă? una caravana?
186 187
3.1 La hotel Im 3.1 La hotel

un adult? un adulto? Câte paturi sunt într-o ¿Cuántas camas hay en77/130
un
un copil? un niño? cameră? cuarto?
un cort? una tienda de campaña? Camerele au câte ... paturi. Los cuartos tienen ...
Include şi costul
7/30/2019
¿Está incluido el coste de
camas.
conexiunilor? las conecciones? Cât costă micul dejun / ¿Cuánto cuesta(n) el
Aş dori două parcele Desearía dos parcelas cearşafurile / duşul? desayuno / las sábanas / la
apropiate. cercanas. ducha?
Unde este (sunt) baia / ¿Dónde está(n) el baño / Până la ce oră trebuie ¿Hasta qué hora tengo que
duşurile / apa potabilă? las duchas/el agua potable? să confirm / să eliberez confirmar / eliberar el
Unde este punctul de ¿Dónde está el punto de camera / patul? cuarto / la cama?
conectare la reţeaua de conección a la red de agua Obiectele de valoare pot fi ¿Los objetos preciosos se
apă / gaz / electricitate? / de gas / de electricidad? lăsate la direcţiune? pueden dejar en la
Unde este magazinul / ¿Dónde está la tienda / el dirección?
restaurantul / restaurante / Unde pot să-mi las bagajul? ¿Dónde puedo dejar mi
magazinul universal? el supermercado? equipaje?
Până la ce oră trebuie să ¿A qué hora tengo que
părăsesc zona? eliberar / dejar / Cazarea într *un apartament sau într-o alta reşedinţă
abandonar la zona? Aş dori un apartament Desearía un apartamento
Cazarea într-o pensiune mobilat c u ... paturi amueblado con ... camas
pentru... para...
Există vreo pensiune prin ¿Hay algún hostal por Cât costă pentru o ¿Cuanto cuesta a la
zonă? aquí cerca? săptămână / lună? semana / al mes?
Există limită de vârstă? ¿Existe algún límite de Preţul include ... ¿El precio incluye...
edad?
Trebuie să stau un anumit ¿Tengo que quedarme un electricitate?
căldură? electricidad?
calefacción?
număr de zile? cierto número de días? apă? agua?
Aveţi nevoie de o legitimaţie Necesita un carnet de curăţenia la plecare? la limpieza al dejar el
de membru. miembro. apartamento?
188 189
3.2 Alîmentofie 3.2 Alimentarte

Aş dori un mic dejun Quisiera un desayuno
ba r
78/130
continental. continental. aici se consumă băuturi, inclusiv băuturi calde, pre
Aş vrea o cană cu ceai. Quisiera una taza de té.114858100
cum şi diverse gustări.
7/30/2019 Ghid de Conversatie Roman Spaniol
Mai aduceţi-mi... Tráigame también ...
brânză şi pâine prăjită, queso con tostada, ca fé
cafenelele se găsesc practic la fiecare colţ de stradă;
nişte ochiuri româneşti,
o omletă. huevos escalfados,
unostortilla,
una aici se consumă diferite tipuri de cafea, limonadă sau
o omletă cu brânză, una tortilla de queso, oranjadă, sau se poate servi câte un pahar cu vin. Oamenii
o omletă cu şuncă, una tortilla de jamón, se întâlnesc aici pentru a socializa.
o omletă cu verdeaţă, una tortilla de verduras,
o sticlă de apă minerală. una botella de agua cafe tería
mineral. este un gen de cafenea-restaurant; totul se serveşte la
un ou cu cartofi prăjiţi. un huevo con patatas tejghea sau la masă. Servirea este rapidă, iar meniul zilei —
fritas. foarte atrăgător.
un
un pahar
sandvişcucald.
lapte, un vaso con leche,
un bacadillo
tostado. casa de com idas
Cafeaua nu e dulce un restaurant pentru cei cu venituri modeste, care oferă

El café no está dulce (no mâncăruri ieftine şi consistente, cu o servire ireproşabilă.
(nu are zahăr). tiene azúcar).
Mai daţi-mi nişte zahăr, Déme más azúcar, por hela der ía
vă rog. favor. aici se servesc toate tipurile de îngheţată, precum şi
prăjituri dintre cele mai delicioase.
Alegerea unui restaurant
hom o asa dor
Restaurantele fac parte din cultura spaniolă de secole, restaurant spaniol prin excelenţă, construit în jurul unui
astfel că există o mare varietate de localuri unde se mă enorm cuptor încălzit cu lemne, care creează o atmosferă
nâncă regeşte. Iată câteva dintre locurile a căror savoare strălucitoare şi împrăştie arome ce îi pun pe jar pe ama
este unanim şi pretutindeni recunoscută: torii de came.
196 197
3.2 Alimentaţie
ja m on en a
interiorul acestui restaurant reflectă pasiunea spanio
 j a
■ 3. 2 Alimentaţie
tabern a
restaurant mic, de categorie medie; din punct de ve
79/130
lilor pentru şuncă, fiind împodobit cu nenumărate bucăţi dere al atmosferei, este asemănător tavernelor franţuzeşti;
lungi şi aromate, care se consumă ca aperitiv; aici, ca o aici se pot consuma oricând vinuri şi alte băuturi alcoo
ironie, se servesc fructe de mare. lice, precum şi diverse gustări.
mer ende ro tasca

terasă-bar cu preţuri mici, situată în aer liber; mânca bar gen tavernă, unde se servesc aperitive aromate şi
rea şi băuturile se servesc rapid şi se consumă stând în apetisante şi unde regăseşti o atmosferă veselă; în general
picioare. te serveşti singur şi consumi stând în picioare.
pa ra do r terr aza

restaurant situat într-un castel sau într-o veche mănăs restaurant în aer liber, adeseori cu o sală de mese în
tire, unde se consumă savuroase mâncăruri regionale. interior, de multe ori înconjurat de alte terase (cu meniuri
foarte asemănătoare), în centrul oraşelor.
pa ste ler ía / confitería
patiserie / cofetărie - unele servesc cafea şi ceai, altele — venta
şi băuturi. restaurant de categorie medie, specializat de regulă în
bucătărie tradiţională şi situat de-a lungul şoselelor şi
po sada autostrăzilor; oferă inclusiv cazare.
tip de restaurant unde mâncarea este în general simplă,
dar foarte gustoasă. bar bar [băr]
birt hostería / bodegón / posada
restau ran te [osteria] / [boöeyon] / [posâöa]
un restaurant propriu-zis, cu locuri pe scaune, foarte bodegă bodega / bodegón
asemănător cu cele din Occident, doar că în Spania aces [boöéya] / [boöeyon]
tea sunt de obicei mici, intime şi foarte frumos decorate; bufet expres cafetería [kaferería]
sunt considerate adevărate instituţii sociale. cafenea cafetería / café [kafetería] / [kafé]
198 199
3 . 2 Alimentaţie 3.2 Alimentatie
ceainane teteria / salón de té restaurant italian restaurante itaUano

[teteria] / [salón de té] [rrestauránte italjáno] 80/130
chioşc de hamburguesería restaurant restaurante típico
7/30/2019 hamburgheri [amburyesería] tradiţional
114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol [rrestauránte típiko]
chioşc quiosco / kiosco [kjósko] / [kjósko] restaurant unde sidrería [sidrería]
bodega / depósito de vinos se bea cidru
[boöéya] / [depósito dé bínos] restaurant restaurante vegetariano
fast food restaurante de comida rápida vegetarian [rrestauránte beêtarjáno]
[nrestauránte dé komiöa rrâpiöa] rotiserie rotisería [rrotisería]
han mesón/ venta [mesón] / [bénta] snack bar snack bar [esnákbar]
îngheţată heladería [eladería] tavernă taberna / tasca [taßéma] / [táska]
lacto-bar granja [granea] terasă terraza [terrá6a]
patiserie pastelería / bollería
Unde pot mânca ceva cald? ¿Dónde puedo comer algo
[pastelería] / [botería]
pizzerie caliente?
restaurant pizzeria chino[pitsería]
restaurante Există vreun restaurant ¿Hay un restaurante cerca
prin apropiere? de aquí?
chinezesc [rrestauránte tjíno] Unde se poate merge ¿Adonde se va para ...
restaurant cu marisquería [mariskería] pentru ..
fructe de mare a sări iori un eveniment? celebrar?
restaurant cu restaurante con jardín o ma.vi ieftină? comer barato?
grădină [rrestauránte kón xarcíín] specialităţi regionale? comer comida típica?
restaurant cu peşte pescadería [peskaderia] îmi puteţi spune unde ¿Me podría decir dónde
restaurant de tip parrillada / asador găsesc un restaurant... puedo encontrar un
grill bar grecesc restaurante
restaurant [parriXáQa] /griego
[asaöor]
prin apropiere? restaurante...
por aquí cerca?
[rrestauránte gijéyo] obişnuit? normal?
restaurant grill churrasquería [tjuiraskeria] vegetarian? vegetariano?
200 201
3 . 2 Alimentatie 3é2 Alimentatie
deschis până noaptea abierto hasta muy

Pe ce nume, vă rog? ¿A nombre de quién, por
81/130
târziu? tarde por la noche? favor?
îmi puteţi recomanda ... ¿Puede recomendarme... Aveţi o masă liberă ¿Hay una mesa libre para
7/30/2019
un bar? un bar? 114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol
pentru două persoane? dos personas?
o cafenea? un café? Aş dori o masă bună. Quiero una buena mesa.
Ne puteţi da o masă lângă
un restaurant?
Puteţi să-mi recomandaţi ¿Puede un restaurante?
recomendarme un fereastră? ¿Nos
al ladopuede
/ cercadar
de launa mesa
ventana?
un restaurant bun? buen restaurante? îmi pare rău, trebuie Lo siento, tiene que
La ce oră se deschide / ¿A qué hora se abre / se să aşteptaţi. esperar.
se închide? cierra? îmi pare rău. Este multă Lo siento. Tenemos mucha
Se poate ajunge acolo pe jos? ¿Se puede llegar a pie? lume. gente.
E necesar să fac rezervare? ¿Hay que hacer una Din păcate, închidem. Lo siento, estamos
reserva? cerrando.
Vă rog, îmi puteţi scrie ¿Me podría escribir el Vom avea o masă liberă în Tendremos una mesa libre
numele şi adresa nombre y la dirección del două minute.
localului? restaurante, por favor? Reveniţi în două minute. Tendrádeque
dentro dosvolver
minutos.
dentro
Aş vrea să-mi rezervaţi o Quiero que me reserve una de dos minutos.
masă de două persoane. mesa para dos personas. Ne putem aşeza aici? ¿Podríamos sentarnos
La noi nu se fac rezervări. Nosotros no hacemos aquí?
reservas. Fumător sau nefumător? ¿Fumador o no fumador?
Regret, totul este ocupat. Lo lamento, todo está Masa aceasta este liberă? ¿Esta mesa está libre?
ocupado. Această masă este rezervată. Esta mesa está reservada.
îmi puteţi recomanda un ¿Me podría recomendar Aş dori o masă ... Quisiera una mesa ...
alt restaurant aflat în otro restaurante por aquí afară. afuera.
apropiere? cerca? departe de fereastră, lejos de la ventana,
Am rezervat o masă pe He hecho una reserva a în sectorul pentru en el sector de
numele... nombre d e ... (ne)fumători. (no)fumadores.
Avem rezervare. Tenemos una reserva. lângă fereastră. al lado de la ventana.
202 203
3 . 2 Alimentaţie
Unde este barul / cuierul / ¿Dónde está el bar / el Aranjarea mesei

toaleta? perchero / el lavabo (el
carafă
baño)? carafă garrafa [garráfa]
7/30/2019 Servim doar la masă. Servimos solamente a 114858100 castrón
la Ghid de Conversatie Roman Spaniol escudilla [eskuöiXa]
mesa. ceaşcă taza [tá0a]
Servim doar meniu Servimos solamente menú cupă de şampanie copa para el champán
complet. completo. [kópa pára él tjampán]
cuţit cuchillo [kutfíXo]
Componenţa meniului farfurie adâncă plato hondo [pláto óndo]
farfurie întinsă plato llano [pláto Xáno]
băuturi alcoolice fíne licores [likóres] farfurie mică plato de postre [pláto dé póstre]
antreuri de entrada [dé entrâöa] farfurioară plato pequeño [pláto pekérp]
aperitive aperitivos [aperi tiß os] faţă de masă mantel [mantél]
băuturi răcoritoare refrescos [rrefréskos] furculiţă tenedor [teneQór]
bere cervezas [0erßé8as] lingură cuchara [kutfára]
desert postre [postre] linguriţă cucharilla [kutJáriXa]
digestive digestivos [dixestißos] oţetar vinagrera [binayréra]
feluri de bază segundos platos pahar vaso / copa [báso] / [kópa]
[seyúndos plátos] pahare pentru apă vasos para agua [básos pára áywa]
salate ensaladas [ensaládas] pahare pentru vin vasos para vino [básos pára bino]
supe caldos [káldos] păhărele copitas [kopítas]
vinuri albe vinos blancos [bínos blánkos] pai pajita [paxíta]
vinuri dulci vinos dulces [bínos dúlGes] piper pimie ita [pimjénta]
vinuri roşii vinos tintos [bínos tintos] pipemiţă pimentero [pimentéro]
vinuri spumoase vinos espumosos scobitori
scrumieră palillos
cenicero [palíaos]
[0eni0éro]
[bínos espumosos]
şervet paño de mesa / servilleta / salvamanteles
[páqo dé mésa] / [serßiXéta] / [salßamantéles]
204 205
3.2 Alimenfatie 3.2 Alimentaţie

m
şerveţele servilletas [seißiA.étas] Aş putea să văd lista ¿Puedo ver la lista de
solniţă [cu sare] salero [con sal]
de băuturi? vinos? 83/130
supieră sopera Aveţi un meniu al zilei? ¿Tienen un menú del día?
tacâmuri cubiertos Doriţi să comandaţi? ¿Van a pedir ya?
7/30/2019 [saléro (kón săi)]114858100 Ghid de Conversatie Ce
Roman Spaniol
doriţi să luaţi? ¿Qué va a tomar?
tavă bandeja
[sopéra]
vas pentru servit Doriţi să beţi ceva înainte? ¿Quieren beber algo
[kußjértos]
brânză rasă [bandéâ] încă nu ne-am decis. primero?
Todavía no nos hemos
recipiente para servir el queso rallado decidido.
Ne mai trebuie tacâmuri Necesitamos
[rre0ipjénte pára seißir élunos
késo rralâöo]
pentru o persoană. cubiertos más para una Aş dori să comand. Quisiera pedir ya.
persona. Ce îmi recomandaţi? ¿Qué me recomienda?
Puteţi aduce o furculiţă / ¿Puede traer un tenedor / Vă recomand ... Le recom iendo...
tacâmuri / pâine? cubiertos / pan? Care este specialitatea casei? ¿Cuál es el plato del día?
Puteţi aduce o scrumieră / ¿Puede traer un cenicero / îmi puteţi recomanda câteva ¿Puede recomandarme
ceva de şters? algo para limpiarse / specialităţi regionale? algunos platos típicos de la
Puteţi aduce un scaun secarse

¿Puede las manos?
traerme una silla Aveţi un meniu vegetarian / zona?
¿Tiene un menú
pentru copil? para el niño? pentru turişti / cu preţ vegetariano / para los
Puteţi debarasa? ¿Puede limpiar / recoger la fix? turistas / con precio fijo?
mesa? Serviţi prânzuri uşoare / ¿Sirven comidas ligeras /
Puteţi aduce încă un pahar / ¿Puede traer un vaso más / supeuri? cenas?
cutit? un cuchillo más? Aveţi porţii la jumătate / ¿Tiene porciones para
pentru copii? niños?
A face comanda Legumele sunt incluse ¿Las legumbres están
Chelner, meniul, te rog! ¡Camarero, el menú, por în preţul porţiei? incluidas en el precio de la
porción?
favor! Servirea şi tacâmul sunt ¿El atendimiento y los
Poftiţi meniul! ¡Aquí tiene el menú! incluse? cubiertos están incluidos?
206 207
3.2 Alimentaţie 3. 2 Alimentatie

Totul este inclus. Todo incluido. Aşteptăm cam de mult, Esperamos demasiado,
Servirea nu este inclusă. El atendimiento no está
http://slidepdf.com/reader/full/114858100-ghid-de-conversatie-roman-spaniol se poate să né serviţi? ¿nos podría atender? 84/130
incluido. Am o poftă de mâncare Tengo mucho apetito.
7/30/2019
Vreau... Quiero... grozavă.
La primul fel o să iau ..., De primer plato quisiera Mi-e foame / sete. Tengo hambre / sed.
iar la felul doi ... cu ... ... y de segundo ... con ... Vă place? ¿Le gusta?
Pentru acest
va trebui fel de mâncare
să aşteptaţi puţin. Para esteunplato
esperar poco.tendrá que Cum vi se pare?
îmi place. ¿Qué
Me le parece?
gusta.
Aceasta durează... minute. Eso tardará... minutos. Aveţi mâncăruri / băuturi ¿Tienen comidas / bebidas
Pentru acest fel de mâncare Para este plato servimos pentru diabetici? para diabéticos?
servim minimum două por lo mínimo dos Aveţi mâncăruri ¿Tienen comidas
porţii. porciones. vegetariene? vegetarianas?
Mâncarea este servită cu Viene la comida con Mai doriţi ceva? ¿Desea algo más?
legume / cartofi? verduras / patatas? Nu, mulţumesc! Nada más, gracias.
Aş putea să iau o salată în Podría tomar ensalada en Nu mai vreau nimic. No tomo ya nada más.
loc de legume, vă rog? lugar
favor?de verduras, por Pregâtirea şi prepararea alimentelor (vezi şi Carne)
îmi pare rău, nu mai avem. Lo lamento, ya no ten-
emos. mod de preparare modo de preparación
Nu avem... No tenem os... [moöo dé preparaSjón]
Felul doi îl vom comanda El segundo plato lo a găti cocinar / preparar
mai târziu. ordenaremos luego / más [koGinár] / [preparár]
tarde.
Sunt grăbit. / Suntem Tengo prisa. / Tenemos a fierbe în estofar / guisar
grăbiţi.
Se poate să ne serviţi prisa.
¿Puede atendernos suc propriu
a frige [estofar] / [gisár] [asár]
asar
imediat? inmediatamente? a prăji freír [freír]
Nu mai putem aştepta. No podemos esperar más. afumat ahumado [aumádo]
208 209
3.2 Alimentarte 3.2 Alimentatie

asezonat aderezado / sazonado într-o tavă pentru a la tortera [á lá tortéra]
[aöereGâöo] / [saGonâöo]
copt 85/130
bine făcut bien hecho [bjén étfo] Ia aburi cocido al vapor [koGído ál bapór]
7/30/2019
călit în tigaie refrito [rrefiríto] la cuptor
al horno [ál ómo] /
congelat congelado [konêládo] cocido al horno [koGído ál ómo]
copt cocido [koGiöo] la grătarul cu a la brasa [á lá brása]
crud crudo [krnöo] mangal
la grill al grill [ál grü]
cu sosul separat con el aliño aparte
[kón él alÍQOapárte] la tavă (fript) a la plancha [á lá plántja]
cu condimente / con especias la tigaie en la sartén [á lá sartén]
mirodenii [kón espéGjas] marinat escabechado / marinado
cu piure en puré [én puré] [eskaßetjâdo] / [marináSo]
cu smântână con nata [kón náta] normal normal [normál]
făcut, pătruns medio hecho [médjo étjo]
ornat adornado / ornamentado
[aöomâöo] / [omamentâöo]
(mediu)
fezandat, asezonat adobado [aöoßâöo] pane
pe jar,culapesmet
grătar rebozado
a la brasa [reßoGâöo]
[á lá brása]
fierbere cocimiento / ebullición prăjit frito [frito]
[köGimjénto] / [eßuXiGjon] prăjit uşor salteado [salteáóo]
fiert în suc propriu guisado [gisâöo] proaspăt fresco [frésko]
fiert hervido [erßiöo] puţin făcut poco hecho [póko étjo]
foarte puţin făcut muy poco hecho [múi póko étfo] ras, dat prin rallado [rraXáóo]
fraged tierno [tjémo] râzătoare
fript asado [asádo] ruladă empanada [empanáda]
gratinat
în sânge gratinadosangre
echando [gratinádo]
[etjânöo sángre] (plăcintă umplută) dorado
rumenit [dorâöo]
înăbuşit estofado [estofáSo] rumenit la cuptor dorado al horno [dorâöo ál ómo]
încălzit... calentado... [kalentâöo] ... simplu simple / solo [simple] / [sólo]
210 211
3.2 Alimentarte 3.2 Alimentarte

m m
stufat estofado [estofádo] zahăr? azúcar?
suculent jugoso
http://slidepdf.com/reader/full/114858100-ghid-de-conversatie-roman-spaniol [xuyóso] Aveţi ... pentru diabetici? ¿Tiene... para diabéticos?
86/130
tăiat(ă) cubuleţe cortado en taquitos dulciuri dulces
7/30/2019 [kortááo én takítos] îndulcitor
114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol edulcorante
umplut relleno [rreA.éno] un desert un postre
un meniu
Cum este gătit acest fel de ¿Cómo está cocinado este îmi puteţi aduce un ¿Meunpodría
menú traer un
mâncare? plato? îndulcitor artificial? edulcorante artificial?
Ce (ingrediente) conţine ¿Qué contiene este plato?
acest fel de mâncare?
Sosuri, tipuri de pâine şi condimente de bază
îmi place carnea ... La carne me gusta ...
prăjită (friptă), asada, biscuiţi bizcochos / galletas
fiartă. cocida, [biQkótJos] / [gaXétas]
friptă [la tavă], a la plancha, chifle panecillos [paneGíAjos]
în suc propriu, en su jugo,
la grătar, a la parrilla, lămâie
maioneză limón
mayonesa [limón]
[majonésa]
cu sos. en salsa. margarină margarina [maryarína]
Nu pot mân ca... No puedo comer... muştar mostaza [mostáGa]
Cum preferaţi? ¿Cómo prefiere? oţet vinagre [bináyre]
Bine făcut, vă rog. Bien hecho, por favor. pâine (vezi şi pan [pan]
Conţine ... ¿Contiene... Micul dejun)
alcool? alcohol? pâine albă pan blanco [pán blánko]
brânză? queso? pâine integrală pan integral [pán inteyrál]
came de porc? carne de cerdo? pâine prăjită [pán tostâöo]
făină? harina? piper pan
pimienta
tostado [pimjénta]
grăsime? grasa? sare sal [sál]
ouă? huevos? sos salsa [sálsa]
peşte? pescado? sos de roşii salsa de tomate [sálsa dé tomáte]
212 213
3. 2 Alimentarte
sos de soia salsa de soja [sálsa dé sóxa] salsa española

sos de usturoi salsa alioli
[sálsa aljóli] sos brun cu mirodenii şi vin 87/130
sos picant salsa picante [sálsa pikante] salsa mayordoma
sos tartar salsa tártara [sálsa tártara] sos de unt cu pătrunjel
ulei aceite [aGéite] salsa romana
ulei de arahide aceite de aráquidas sos din smântână cu ouă şi bacon sau jambon
[a6éite dé arákidas] salsa
sos dinromesco
ardei verzi, ardei iuţi şi usturoi (vinegretă pentru
ulei de aceite de girasol
floarea-soarelui [a0éite dé xirasól] peşte)
ulei de măsline aceite de oliva [aGéite dé olißa] salsa verde
ulei de porumb aceite de maíz [aSéite dé maíG] sos de pătrunjel
unt mantequilla [mantekíXa]
zahăr azúcar [aGúkar] Băuturi
Aş vrea un sos picant. Quiero una salsa picante. apa agua [áywa]
Este deja condimentat? ¿Está ya asezonado /
condimentado? apă minerală
apă minerală agua
agua mineral [áywa minerál]
mineral con gas
Aş dori legume / salată fără Quisiera legumbres / gazoasă [áywa minerál kón gás]
dressing. ensalada sin dressing. apă minerală plată agua mineral sin gas
[áywa minerál sin gás]
Câteva dintre sosurile specifice apă tonică agua tónica [áywa toníka]
salsa a la catalana ciocolată caldă chocolate caliente
sos tomat cu ardei verzi [tjokoláte kaljénte]
salsa a la vasca lapte leche; [létje]
sos din pătrunjel, mazăre, usturoi (o vinegretă fină pentru
peşte) limonadă/ suc
oranjadă limonada
naranjada [limonáda]
[naranxáda]
salsa en escabeche de portocale
sos dulce-acrişor (marinat) shake / frappé batido [batiöo]
214
3.2 Alimentarte Z J l Alimentarte
sifon soda [soöa] sangría sangría [sangría]

suc de fructe cu granizado
http://slidepdf.com/reader/full/114858100-ghid-de-conversatie-roman-spaniol [graniSâöo] şampanie frapată champán helado [tjampán eláóo]88/130
gheaţă pisată şampanie champán / cava [tfampán] / [kâßa]
7/30/2019
vin
vino [bino]
bere blondă cerveza rubia / dorada vin nou vino joven [bino xoßen]
[0erßé0a rrüßja] / [doráda ] vin alb vino blanco [bino blánko]
bere brună cerveza negra [0erßé0a négra ] vin de Andalusia manzanilla [man0aníXa]
bere fără alcool cerveza sin alcohol
vin de calitate vino de calidad [bino dé kaliöâö]
[0erßé0a sin alk(o)ól]
vin de Malaga málaga [malaya]
bere la cutie cerveza en lata [0eißé0a én lata] vin de marcă vino notable [bino notâßle]
bere la halbă cerveza en doble vin de masă vino de mesa [bino dé mésa]
[0eißé0a én doßle] vin de recoltă vino de cosecha [bino dé kosétja]
bere la sticlă cerveza en botellas vin de regiune vino del país [bino dél país]
[0erßé0a én botéXas] Jerez [%eré0]
bere medie vin de Xeres
cerveza mediana
[0erßé0a meöjâna] vin
vin din butoi
dulce vino del tonel
vino dulce [bino dél tonél]
[bino dulce]
bere mică / mare cerveza pequeña / grande
[0erßé0a pekéi]a] / [gránde] vin foarte sec vino muy seco [bino múi séko]
vin îmbuteliat vino embotellado
bere slabă cerveza floja [0eißé0a flóxa] [bino emboteXâöo]
bere străină cerveza extranjera vin la carafă vino en garafa [bino én garrafa]
[0eißé0a e(k)stranxéra] vin la gheaţă vino al hielo [bino ál jélo]
cidru sidra [sidra] vin la rece vino en frío [bino én frío]
muscat moscatel [moskatél] vin la temperatura vino a la temperatura del cuarto
must mosto / zumo de uva camerei
vin rosé [binoclarete
vino á lá temperatura
/ rosado dél kwárto]
[mósto] / [0úmo dé ußa]
must cu alcool mistela [mistéla] [bino klaréte] / [rrosâöo]
porto oporto [opórto] vin roşu vino tinto [bino tinto]
216 217
3. 2 Allmentatie 3 .2 Alimentarte
vm sec vino seco [bino séko] cu sifon / apă tonică con soda / tónica
vin spumos vino espumoso
http://slidepdf.com/reader/full/114858100-ghid-de-conversatie-roman-spaniol [bino espumoso] simplu (fără apă) solo 89/130
vin tratat dublu doble

vin tratat vino de crianza [bino dé kijánGa]
7/30/2019
vin vărsat vino suelto [bino swélto] 114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol cu alcool bebida con alcohol
băutură
vin vechi vino añejo [bino aqéxo] [beßiöa kón alkól]
vinul casei vino de la casa [bino dé lá kása] băutură fără alcool bebida
[beßiöa sin
sin alcohol
alkól]
brandy, coniac coñac / brandy / coñá o cană de bere una jarra de cerveza
[kot]ák] / [brándi] / [kói]a] [úna %árra dé Gerßéöa]
cocktail... cóctel / combinado... o cană mare una jarra [úna xárra]
[koktél] / [kombinâöo] o carafă una garafa [úna garrafa]
slab flojo / ligero o halbă de bere una pinta de cerveza
sec seco [úna pinta dé GeißéGa]
gin ginebra [%inéßra] o jumătate de sticlă una media botella
gin tonic
gin cu lămâie ginebra con
ginebra tónica
con limón o sticlă [úna botella
una méöja botéA,a][úna botéXa]
lichior de anason ams [anís] un litru un litro [ún litro]
lichior de fructe pacharán [patJarán] un pahar de bere una caña de cerveza
lichior licor [likór] [úna káqa dé GerßéGa]
rachiu, ţuică aguardiente [aywardjénte] un pahar un vaso [ún báso]
rom ron [rrón] Ce doriţi să beţi? ¿Qué desea tomar?
tequila tequila [tekíla] îmi puteţi aduce ¿Me puede traer la lista de
vermut vermut [bermút] lista de vinuri? vinos?
vodcă
whisky... whisky / giiisqui [bóflka]
vodka [gwíski] / [gwíski] Serviţi vin la pahar? vaso? tomar el vino en
¿Quiere
cu apă con agua Ce vin doriţi? ¿Qué vino quiere usted?
cu gheaţă con hielo O carafă d e ... Una garafa d e ...
218 219
3.2 Alimenfafle
ü (ul) casei de la casa
Avem doar vin îmbuteliat. Tenemos sólo vino
embotellado.
alcoolizat alcoholizado 90/130
Aş dori o sticlă de vin. Quiero una botella de vino. nealcoolizat noalcoholizado
Care sunt vinurile din la Ghid de Conversatie Romansec
¿Cuáles son los vinos de114858100 seco
7/30/2019
regiune? región? simplu
Spaniol
simple
Cum e vinul casei? ¿Cómo es el vino de la casa? uşor ligero
îmi puteţi recomanda un vin¿Me podría recomendar antreuri
(hors d’oeuvre)
entrantes [entrántes]
un vino para este plato?
pentru acest fel de mâncare?
Aş dori o bere. Quisiera una cerveza. calde calientes
Aveţi bere? ¿Tienen cerveza? din fructe de mare de mariscos
O bere, vă rog! ¡Una cerveza, por favor! mixte mixtos
Ce mărci de bere aveţi? ¿Qué marcas de cerveza reci fríos
tiene?
Avem doar bere la halbă / Tenemos sólo cerveza en anşoa boqueron / anchoa
la sticlă. pinta / en botella. [bokerón] / [antjóa]
Avem bere blondă / Tenemos cerveza rubia / ardei
avocado pimiento
avocado [pimjénto]
[aßokâöo]
brună / amară. negra / amarga.
Puteţi să-mi aduceţi un ¿Puede darme un vaso de bacon bacón [bakón]
pahar de apă, vă rog? agua, por favor? bacon afumat bacón ahumado [bakón aumádo]
Un suc de fructe, vă rog! ¡Un refresco de fruta, por câmăciori salchichas [saltjítjas]
favor! castravete pepino [pepino]
îmi puteţi aduce un pai? ¿Me podría traer una paja? caviar caviar [kaßjâr]
Noroc! / în sănătatea dv.! ¡A su salud! ciuperci champiñones / setas
[tjampiipnes] / [sétas]
Aperitive crab
crevete cangrejo
gamba [kangré%o]
[gámba]
aperitiv(e)... el primer plato / los entremeses ... hering arenque [arénke]
[él primér pláto] / [lós entreméses] homar bogavante [boyaßânte]
220
3.2 Alimentatie 3 . 2 Alimentotie
legume în ulei legumbres en aceite tartine tapas [tápas]

[leyúmbres én aGéite] ton atún [atún]
limbă în saramură lengua en salmuera
http://slidepdf.com/reader/full/114858100-ghid-de-conversatie-roman-spaniol trufe trufa / turma de tierra 91/130
[léngwa én salmwéra] [trúfa] / [turma dé tjérra]
7/30/2019 macrou caballa [kaßâXa] 114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol
macrou afumat caballa ahumada [kaßaXa aumáda] Ne puteţi aduce un antreu? ¿Nos puede traer un
măsline
melci aceitunas
caracoles [aGeitúnas]
[karakóles] Există un bufet cu antreuri? aperitivo?
¿Existe un buffet con
midii mejillones [mexiXónes] aperitivos?
ouă huevos [wéßos] Ne puteţi aduce un meniu cu ¿Nos podría traer el menú
pateu de ficat fiambre de hígado antreuri? de los aperitivos?
[fiámbre dé íyado] Ce vin îmi puteţi ¿Qué vino me
pepene galben melón [melón] recomanda recomendaría para el
ridichi rábano [rrâßano] la aperitiv? aperitivo?
salam salchichón [saltfitjón]
salată rusească
sardine ensaladilla rusa [sardina]
sardina [ensaláda rrúsa] Salate
scoici / moluşte almejas [alméxas] muraturi encurtidos [enkurtídos]
somon salmón [salmón] salată asortată ensalada mixta
somon afumat salmón ahumado [salmón aumádo] [ensaláda mí(k)sta]
stridii ostra [óstra] salată cu orez ensalada con arroz
şuncă jamón [xamón] [ensaláda kón arróG]
şuncă afumată jamón ahumado / jamón serrano salată de cartofi patatas en ensalada
[%amón aumádo] / [xamón serráno] [patátas én ensaláda]
şuncă fiartă
şuncă nepreparată jamón cocido
jamón crudo [xamón
[xamón koGído]
krúdo] salată de roşii ensalada
[ensaláda de
dé tomates
tomátes]
(crudă) salată de sezon ensalada del tiempo
tartine rebanadas [rreßanâdas] [ensaláda dél tjémpo]
222 223
3.2 Alimentarte
3 . 2 Alimentatie
w
salată rusească ensalada rusa [ensaláda rrúsa]
salată simplă ensalada sola [ensaláda sola] de spanac de espinaca
salată verde lechuga
[letjúya] de sparanghel de espárragos 92/130
supă... sopa... [sopa]

salată... ensalada... [ensaláda]... supă... sopa... [sopa]
7/30/2019 cu ulei con aceite [kón aGéite] de cartofi
de patatas
cu vinegretă con vinagreta [kón binayréta] de ceapă de cebolla
cu smântână
cu muştar con nata
con mostaza [kón náta]
[kón mostáGa] crab / tăiţei
de fidea cangrejo
de fideos
de fructe de mare de mariscos
Aş dori o salată verde / Quisiera una ensalada de de legume de verduras
o salată asortată cu un lechuga / una ensalada de orez de arroz
dressing franţuzesc. mixta con salsa francesa. de peşte de pescado
Aveţi cumva un fel ¿Tenéis algún plato de roşii de tomates
principal din salată? principal de ensalada? de usturoi de ajo
de varză de col
Supe, ciorbe, consomeuri Care este supa zilei? ¿Cuál es la sopa que se sirve
consomé... consomé... [konsomé] ... hoy?
cu tăiţei con fideos Aş dori o supă fără carne. Desearía una sopa sin carne.
de legume de legumbres
de pui de pollo Spedalitofi
de vânat de caza ajo blanco
de văcuţă de ternera ciorbă (servită rece) din usturoi şi migdale, garnisită
îm ă... crema ... [kréma] cu struguri
gazpacho
ceapă
de ciuperci de cebolla
champiñones ciorbă (servită rece) din roşii, castraveţi, piper verde,
de mazăre de guisante pâine, ceapă şi usturoi
de praz de puerro sopa castellana
ciorbă de usturoi cu bucăţi mari de jambon şi ouă
224
Mi
sopa de cocido
ciorbă din carne de vită, jambon, câraaţi, năut, varză, Garnituri din legume, arome şi condimente
napi, ceapă, usturoi şi cartofi
caldo gallego legume fierte legumbres cocidas
7/30/2019
ciorbă din Galicia din carne şi legume 114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol [leyúmbres koOiöas]
legume la caserolă legumbres en cacerola
Orez şi paste legume la cuptor legumbres kaSeróla]
[leyúmbresalénhorno
macaroane macarrones [makarrónes] [leyúmbres álómo]
orez arroz [arró6] legume la grătar legumbres a la parilla
orez cu bulion arroz con salsa de tomate [leyúmbres á lá parida]
[arróG kón sálsa dé tomáte] legume prăjite legumbres asadas
orez cu curry arroz con curry / con salsa picante [leyúmbres asádas]
(picant) [arró0 kón kúrri] / [kón sálsa pikánte] legume... legumbres...
oiez cu ulei de arroz con aceite de olivas condimentate aderezadas / con especias
măsline [arró6 kón aOéite dé olißas] cu ulei
cu smântână
şi lămâie con
con nata
aceite y limón
orez cu unt arroz con mantequilla
[arróO kón mantekíXa] anason anís [anís]
paste fideos / pasta andive endibias [endißias]
[fiöéos] / [pásta] anghinare alcachofa [atkatjofa]
paste bolognese espaguetis boloneses ardei galben pimiento amarillo
(cu sos de came) [espayétis bolonéses] [pimjénto amarino]
paste cu sos de espaguetis con salsa de tomate ardei gras pimiento morrón [pimjénto morrón]
roşii [espayétis kón sálsa dé tomáte]
paste cu unt espaguetis
[espayétis décon mantequilla
mantekíXa] ardei roşu
iute pimiento /rojo
guindilla chile [pimjénto/rróxo]
[gind&a] [tjíle]
espaguetis ardei verde pimiento verde [pimjénto béröe]
spaghetti arpagic cebolleta [GeßoXéta]
[espayétis] broccoli brécol [brékol]
3.2 Alimentarte
busuioc
caperă albahaca [alßaâka]
alcaparra [alkapárra]
cartofi... patatas... [patátas]...
prăjiţi patatas fritas
fierţi patatas cocidas
la cuptor patatas al horno
castravecior murat pepinillo [pepinito]
castravete pepino [pepino]
ceapă cebolla [SepóXa]
chimen
cicoare comino
achicoria [komíno]
[atjikóija]
cimbru tomillo [tomíXo]
ciuperci în setas en conserva
3.2 Alimentarte
7/30/2019
mazăre guisante [gisánte]
măcriş acedera [aöedéra]

măghiran mejorana [mexorána]
mărar hinojo [inóxo]
mentă menta [ménta]
morcov
napi zanahoria
nabos [Banaoría]
[naßos]
năut garbanzo [garßânGo]
nucşoară nuez moscada [nué0 moskâöa]
oregano orégano [orégano]
orez arroz [arróG]
paprica / boia pimentón [pimentón]
păstâmac pastinaca [pastináka]
ji
3.2 Alimentarte
şofran azafrán [aQafirán] clapon capón [kapón]
tarhon estragón [estragón] curcan pavo [pâßo]
trufanda de nap grelos [grélos] fazan faisán [faisán]
ţelină apio [apio] gâscă oca [óka]
usturoi ajo [áxo] gâscan ganso [gánso]
7/30/2019
vânătă berenjena găină
114858100 Ghid de Conversatie Roman
[berenxéna] Spaniol gallina [gaXína]
ied cabrito [kaßrito]
vanilie
varză berza / col / repollo[bainíXa]
vainilla iepure de câmp liebre [ljéßre]
[bérGa] / [kól] / [rrepóXo] iepure de casă conejo [konéxo]
varză de Bruxelles col de bruselas [kól dé brusélas] miel cordero [koröéro]
varză roşie lombarda [lombâröa] mistreţ jabalí [xaßali]
păsări de curte aves de corral [âßes dé korál]
porc cerdo [Géröo]
Corne porumbel pichón / palomo / paloma
[pitjón] / [palómo] / [paloma]
came carne [käme] potâmiche perdiz [peröiG]
came roşie
came albă carne roja
carne blanca [käme rróxa]
[käme blánka] prepeliţe codornices [koöomiGes]
pui pollo [póXo]
aripă ala [ála]
berbec carnero [kaméro] picior pata [páta]
bibilică pintada [pintáda] pulpă pierna [pjéma]
cal caballo [kaßâA.o] piept pechuga de pollo
capră cabra [käßra] [petjúga dé póXo]
came de vită carne de ternera / de vaca purcel de lapte cochinillo [kotjiníXo]
[káme dé teméra] / [dé báka] raţă pato [pato]
căprioară
cerb corza
ciervo / venado [kór0a] vacă vaca [báka]
vânat caza [káGa]
[Gjérßo] / [benáóo] viţel ternero [teméro]
230
3.2 Alimentaţie 3.2 Aiimentatie

Porţionari şi diverse moduri de preparare gelatină gelatina [%elatina]
(vezi şi Pregătirea şi prepararea alimentelor) grătar pe cărbuni carne a la brasa
antricot chuleta [tfuléta] (pe jar) [káme á lá brása]
bacon bacón [bakón] gulaş guisado [gisádo] 97/130
biftec bistec [bisték] hotdog perrito caliente [perrito kaljénte]
7/30/2019
caltaboş cu sânge / morcilla [morGíXa] inimă
114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol corazón [koraGón]
împănat cu bacon mechado / enlardado con bacón
tobă
cap în sânge cabeza [kaßéGa] [metjâöo] / [enlaröâöo kón bakón]
câmat salchicha [saltfítja] lebărvurst morcilla de hígado
came tocată carne picada [káme pikáda] [morGíXa dé igaöo]
chiftea albóndiga [alßondiga] limbă lengua [léngwa]
(perişoară) marinată escabeche [eskaßétfe]
ciolan afumat lacón [lakón] măruntaie callos / menudillos / visceras
coastă costilleta [kostiX.éta] [kálos] / [menuöiX,os] / [bísGeras]
costiţă costilla [kostíXa] medalion medallón [medaXón]
cotlet
creier chuleta
seso [tjuléta]
[séso] mezeluri miel
momiţe de fiambre [fiámbre]
lechecillas de cordero
creier (pané) seso [empanizado] [letJetJíXas dé koróéro]
[séso] [empaniGáóo] momiţe de viţel lechecillas de ternero
escalop escalope [eskalópe] [letjetfíXas dé teméro]
ficat hígado [ígaao] muşchi brisé filete de carne picada
filé solomillo / filete [filéte dé káme pikáSa]
[solomíXo] / [filéte] pastramă cecina [QeGína]
friptură de oaie carne frita de oveja picior pierna (de cerdo etc)
friptură la tavă [káme afrita
carne dé opéâ]
la plancha (de la
pui porc etc.)
grătar [pjémaa (dé
pollo Qéröo)]
la parrilla
[káme á lá plántja] [póXo á lá parriza]
friptură carne asada [káme asáda]
232 233
3.2 A li m e n ta rt e 3.2 A li m en ta tí e
rasol carne cocida (estofada) LAveţi mâncare rece ¿Tenéis algún plato frío de
[káme koGída (estofâöa)] din came? carne?
raţă, gâscă, curcan, găină umplut(ă) Aş dori un escalop de viţel. Quisiera un escalope de
pato, ganso, pavo, gallina relleno(a) ternero. 98/130
[páto] / [gánso] / [pâßo] / [gaXína] [rreXéno/a] Aş dori un antricot la grătar. Quisiera una chuleta a la
7/30/2019
rinichi riñón [rrirjón] 114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol parilla.
rosbif
ruladă rosbif
empanada [rrösßif]
[empanáda] Peste si fructe de more
ruladă cu came tocată empanada de horno
ruladă / plăcintă cu filé empanada gallega peşte pescado [peskádo]
de porc, ceapă şi chili peşte alb pescado de carne blanca
salam catalan butifarra [butifárra] [peskádo dé káme blánka]
salam salchichón [saltjitjon] peşte gras pescado graso / grasoso
slănină tocino [toGíno] [peskádo gráso / grasoso]
stufat estofado [estofádo] peşte la cuptor pescado al horno [peskádo ál ómo]
şniţel (fără ou chuleta empanada peşte la grătar pescado
[peskádo aá lalá parilla
parriza]
şi pesmet) [tjuléta empanáda] peşte prăjit pescado asado [peskádo asádo]
şniţel vienez escalope a la vienesa peşte rasol pescado cocido / cocido de pescado
[eskalópe á lá bjenéGa] [peskádo koGído] / [koGído dé peskádo]
şuncă jamón [xamón]
şuncă afumată jamón serrano [xamón serráno] anşoa / hamsie boquerón / anchoa
şuncă York jamón york [xamón jórk] [bokerón] / [antjóa]
tăiat(ă) cubuleţe cortado en taquitos barbun salmonete [salmonéte]

tocat picado
[kortádo én takítos][pikádo] biban
batog perca / percha
merluza [merlúGa]
[pérka] / [pértja]

vacă la grătar carne de vaca a la parrilla bucată / felie trozo / rebanada
[káme dé ßâka á lá parriza] [tróGo] / [rreßanâda]
234 235
3.2 Alîmentatîe
calamar calamar / chipirón si 3.2 Alimentarte
[kalamár] / [tjipirón] midie mejillón [mexi^ón]
calcan rodaballo [rrodaßâA,o] moluscă molusco [molúsko]
caracatiţă pulpo [pulpo] morun esturión [estuijón] 99/130
chefal mújol / múgil [múxol] / [múxil] icre negre huevas de esturión
7/30/2019
cod bacalao [bakaláo] 114858100 Ghid de Conversatiepăstrăv
Roman Spaniol trucha [trútja]
[pé0 espáda]
crab centollo
[0entóA,o]/ /cangrejo
[kangréxodedémar
már] peştespadă
pisică de mare rayaespada
pez [rrája]
crap carpa [kárpa] plătică brema [bréma]
crevete camarón / gamba plevuşcă alevín / alevino [aleßin] / [aleßino]
[kamarón] / [gámba]
porcdemare escorpena [eskorpéna]
crevete fript gambas a la plancha pui de baltă anca de rana [ánka dé rrána]
rac cangrejo [kangréxo]
crevete cu usturoi gambas al ajillo sardină sardina [sardina]
crustacee crustáceos [krustá0eos] scoici almejas [alméxas]
doradă dorada [doráda]
drac de mare rape [rrápe] scrumbie
scrumbie albastră arenque
caballa [arénke]
[kaßäXa]
fructe de mare mariscos [marískos] sepie sepia [sépia]
guvid gobio / cadoce [goßio] / [kaóóGe] somon salmón [salmón]
hering arenque [arénke] sparid besugo [besúyo]
homar bogavante / cigala sparid roşu pajel [paxél]
[bogaßânte] / [Siyála] stridii ostras [ostras]
langustă langosta [langosta] sturion esturión [estuijón]
langustină langostino [langostino] ştiucă lucio [1Ú0ÍO]
limbă de mare
macrou lenguado
caballa [lengwádo]
[kaßaAa] ştiucă
de roşiiîn sos pescadilla
[peskaöiXa]
melci caracol [karakól] ton atún [atún]
merluciu merluza [merlú0a] ţipar / anghilă anguila [angfla]
236
3.2 Alimentarte
în compot en almíbar / en compota kiwi kiwi [kíywi]
asortate surtidas
lămâie limón [limón] 100/130
uscate secos mandarină mandarina [mandarína]
7/30/2019
confiate escarchadas mango
mango [mángo]
fructe exotice frutas exóticas măr manzana [manQána]
jeleu de fructe [frutasdee(k)sótikas]
jalea frutas [%aléa dé frutas] migdală
mură almendra
[zarza] mora [alméndra]
[móra]
salată de fructe macedonia (de frutas) nectarină nectarina [nektarína]
[maGeóónja] nucă de cocos coco [kóko]
afină arándano [arándano] nucă nuez [nwéG]
agrişă grosella espinosa [groséXa espinosa] papaya papaya [papája]
alună avellana [aßeXâna] pară pera [péra]
ananas piña [píi)a] pepene galben melón [melón]
arahidă cacahuete [kaka(g)wéte] pepene verde sandía [sandía]
avocado
banană aguacate
plátano [aywakáte]
[plátano]
piersică
portocală melocotón
naranja [melokotón]
[narán%a]
boabe bayas [bájas] prună ciruela [Girwéla]
caisă albaricoque [alßarikoke] prune uscate ciruelas secas [Girwélas sékas]
castană castaña [kastarja] rodie granada [granáda]
căpşune fresa [frésa] smochină higo [íyo]
cireaşă cereza [GeréGa] stafide uvas pasas [ußas pásas]
coacăză grosella [groséXa] strugure uva [ußa]
coacăză neagră grosella negra [groséXa négra] struguri albi uvas blancas
coacăză roşie grosella roja [groséXa rróâ] struguri negri uvas negras
guinda
curmală dátil [dátil] vişină [gínda]
fistic pistacho [pistátjo] zmeură frambuesa [frambwésa]
grepfrut pomelo [pomélo]
gutuie membrillo [membröio]
3.2 Alimentatîe
3.2 Alimenfatîe iaurt natural yogur natural [joyúr naturál]
îngheţată helado [eládo]
Desert marţipan mazapán [maGapán]
orez cu lapte arroz con leche [arróQ kón létje]
101/130
patiserie / cofetărie bollería / pastelería plăcintă din foi hojaldre [oxáldre]
[botería] / [pastelería] plăcintă cu mere tarta de manzana
7/30/2019
biscuiţi bizcochos / galletas 114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol
[tárta dé manQána]
biscuiţi săraţi [biGkótfos]
galletas / [gaAétas]
saladas prăjitură pastel [pastél]
prăjitură cu brânză pastel de queso [pastél dé késo]
[gaAétas saladas] prăjitură cu untură mantecado [mantekádo]
biscuiţi cu cremă brazo de gitana / galletas de nata de porc
[bráGo dé %itána] / [gaXétas dé náta] prăjitură tradiţională de Crăciun turrón
budincă budín / natillas (conţine migdale, miere, ouă şi zahăr) [turrón]
(din lapte şi ouă) [budín] / [nativas] prăjitură tradiţională
clătite (cu dulceaţă, preparate în gelatină) polvorón
panqueques [rellenos de mermelada] (din faină, zahăr şi untură) [polßorön]
[pankékes] [rreAénos dé mermeláda] şarlotă
tartă tarta
cariota [karlóta]
[tárta]
compot compota / almíbar
[kompóta] / [almißar] tartă cu brânză tarta de queso [tárta dé késo]
covrigi rosquillas [rroskíXas] tartă cu fructe tarta / tarteletas de fruta
cremă crema [kréma] [tárta / tartelétas dé fruta]
cremă caramel flan [flan] tort, prăjitură torta / pastel [torta]
cremă chantilly crema chantilly [kréma tjantilí]
cremă caramel crema catalana [kréma katalána] Aveţi laborator ¿Tenéis laboratörio
cremă de ciocolată crema de chocolate (de cofetărie) propriu? propio?
[kréma dé tjokoláte] îmi puteţi aduce meniul ¿Me podría traer el menú
desert postre [póstre] cu deseturi? de los postres?
frişcă nata batida [náta batida] Din ce anume este făcut? ¿De qué está hecho?
gogoşi mici (cu buñuelos [buqwélos]
sau fără umplutură) 245
3.2 Alimentarte
3JI
3.2 Alimentaţie I
Aş vrea să-mi aduceţi Querría que me trajese un constituie un deliciu atât pentru localnici, cât mai ales
o prăjitură cu ... pastel con ... pentru turişti. Idealul este să fie degustate într-o tasca,
cremă de ciocolată, crema de chocolate. într-o taberna sau într-o taperia. Vă prezentăm câteva
frişcă.
http://slidepdf.com/reader/full/114858100-ghid-de-conversatie-roman-spaniol nata batida. dintre cele mai căutate sortimente: 102/130
nuci. nueces.
7/30/2019 alune, avellanas. Anchoas fritas a la
114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol anşoa bine prăjite, în stil
catalana catalan
migdale,
brânză. almendras.
queso. Bacalao cod - de obicei sărat şi foarte
brânză [de vaci]. requesón. uscat
Boquerones anşoa proaspete marinate în
Gustări oţet din vin
Callos tartă cu măruntaie - o tapa
chiflă umplută panecillo relleno foarte căutată în Madrid
[paneGiXos rreA.éno] Caracoles melci - uneori serviţi a la do -
chips-uri patatillas / papas ja na (cu sos iute)
felie
[patatiXas]/ /tajada
rebanada [pápas]/ raja / racha Gambas al ajillo
Garbanzos
con espinacas crevete
năut cu cu usturoi
spanac
[rreßanâda] / [ta^áSa] / [rrá%a] / [rrátja] Pulpo gallego caracatiţă fiartă în sos picant
o porţie de tapas una ración de tapas Tortilla española omletă cu cartofi şi ceapă
[úna rraGjón de tápas]
porţie medie media ración [meöja rraGjón] Unde pot lua o gustare? ¿Dónde podría merendar?
sandviş bocadillo [bokadíXo] Aş vrea ceva uşor. Quisiera algo ligero.
sandviş cu pâine bocadillo con tostada Ce gustări aveţi? ¿Qué entremeses tienen?
prăjită [bokaöüo kón tostada] Aş dori un hotdog / Quisiera un perrito
Tapas
un
Aş hamburger.
dori o chiflă cu... caliente
Quisiera/ una hamburguesa.
un panecillo con...
Sunt gustări rafinate ce se servesc în baruri şi în anu Aş dori o felie / o porţie / Quisiera una rabanada /
mite cluburi, la orice oră a zilei. Sunt foarte gustoase şi o bucată de... una porción / un trozo de...
246 247
3.2 Alimentarte 3. 2 Alimentarte

Aş dori o salată asortată. Desearía cocido madrileño (Madrid) rasol de came cu legume şi
mixta. năut
Ce este aceasta? ¿Qué es ésto?
http://slidepdf.com/reader/full/114858100-ghid-de-conversatie-roman-spaniol cordero asado (Castillia) miel la tavă (fript la cuptor)
103/130
empanada gallega (Galicia)tartă cu came sau cu peşte
îmi puteţi indica ¿Me podría indicar los
7/30/2019 ingredientele de pe ingredientes de esta lista? ensaimada (Baleares)
brioşă cu glazură
gazpacho (Andalucía) supă rece de roşii cu legume
această
Este listă?
picant? ¿Está picante? habas a la asturiana iahnie de fasole boabe cu
Serviţi mâncare caldă? ¿Sirven comida caliente? (Asturias) câmat afumat
îmi puteţi aduce un şervet? ¿Me podría traer una lacón con grelos (Galicia) ceafă de porc cu frunze uscate
servilleta? de napi
îmi puteţi aduce nişte ¿Me podría traer unos paella valenciana orez cu şofran, came (pui,
tacâmuri şi o chiflă, cubiertos y un panecillo, (Valenda) iepure, câmat picant etc.),
vă rog? por favor? peşte sau fructe de mare (cre
vete, homar, scoici) şi legume
Specialităţi culinare din diverse regiuni pulpo a la gallega (Galicia) per,
caracatiţă asezonată
ardei iute şi usturoicu pi
rabo de torn (Andalucía) tocană cu ciuperci şi morcovi
albóndigas (Extremadura) chifteluţe din carne cu miro riñones al jerez rinichi de Jerez
denii (Extremadura)
arroz y negra (Valencia) orez cu cerneală de sepie şi torrada o tostada o felie de pâine frecată cu
cu crevete (Cataluña) usturoi şi cu roşie, stropită
bacalao a la vizcaína morun cu roşii, ardei iute şi cu ulei de măsline şi presă
(Ţara bascilor) usturoi rată cu sare
sortiment de biscuiţi acoperiţi
brazo de gitano
(Andalucía) cu cremă tortilla
turrón (Andalucía)
española (Castillia) omletă
nuga cucumigdale
cartofi (specialita
şi ceapă
chocolate con churros ciocolată caldă servită cu te de Crăciun)
(Madrid) gogoşi vieiras de Santiago de scoici Saint Jacques
cochinillo asado (Madrid) purcel de lapte fript Compostela (Galicia)
248 249
3.2 Alimentarte 3.2 Alimentarte

zarzuela de marisco casoletă cu fructe de mare şi N-am comandat asta. Eso no es lo que he pedido.
(Cataluña şi Baleares) roşii Am coman dat..., nu asta. He ordenado ..., no ésto.
Aţi uitat să-mi aduceţi... Se le ha olvidado traerme.. .
Schimbarea comenzii, sesizări şi reclamaţii
http://slidepdf.com/reader/full/114858100-ghid-de-conversatie-roman-spaniol îmi puteţi aduce încă ...? ¿Me podría traer más 104/130
...?
La restaurantul dvs.
En su restaurante las
acru agrio [áyrjo] porţiile sunt foarte mici. raciones son muy pequeñas.
ars / prea prăjit quemado / demasiado asado Am comandat o porţie
[kemâöo] / [demasjâöo asádó] la jumătate. He pedido media porción.
cu gust înţepător ácido / acre / agrio Această mâncare are un Esta comida tiene un sabor
[âöiöo] / [ákre] / [áyrjo] gust / miros cam ciudat. / un olor extraño.
cu miros rău maloliente / apestoso Cred că mâncarea aceasta Creo que esta comida está
[maloljénte] / [apestóso] este alterată. alterada.
fară gust, insipid sin sabor / insípido Aluatul este ars / prea prăjit. La masa está quemada /
[sin saßor] / [insípido] demasiado asada.
indigest indigesto Carnea este alterată. La carne está alterada.
[indixesto]
rânced / trezit rancio, rancioso / torcido, alterado Carnea e tare
Supa e rece / crudă.
/ prea caldă / La carne dura/ / cruda.
estáfría
sopa está
[rránGjo] / [rránGjóso] / [torGído] / fierbinte. demasiado caliente /
[alterado] caliente.
rău / alterat malo / alterado [málo] / [alterado] Mâncarea este rece / La comida está fría / no
reclamaţie reclamación [rreklamaGjón] nu este proaspătă. está fresca.
sărat salado [saládo] Nu vreau / pot să mănânc No quiero / puedo comer
tare / rigid / uscat duro / rígido /seco mâncare ce conţine sare. comida que tenga sal.
[duro] / [m'xido] / [séko] Nu-mi place. Esto no me gusta.
uleios aceitoso / oleoso
[aQeitóso] / [oleoso] E prea dulce / amar / sărat. Esto
dulceestá demasiado
/ amargo
/ salado.
Aş putea să schimb ¿Podría cambiar el Salata nu a fost spălată La lechuga no ha sido
comanda? pedido? cum trebuie. lavada adecuadamente.
250 251
3. 2 Alimentarte
Pâinea este veche. EI pan está sentado. 3.2 Alimentaţie
Vă rog să-l chemaţi pe Llame, por favor, al
director / proprietar. director / al propietario. Totul este inclus. Todo está incluido.
Sunteţi mulţumit? ¿Está contento /
Pot plăti cu un cec de ¿Puedo pagar con un 105/130
agradecido? călătorie? cheque de viaje?
7/30/2019 Această mâncare este Esta comida está muy 114858100 Ghid de ConversatiePot
Romansă ¿Puedo pagar con esta
plătesc cu această
Spaniol
foarte bună. buena. carte de credit? tarjeta de hay

crédito?
Complimente bucătarului. Cumplidos al cocinero. Cred că există o eroare Creo que un error en
Mulţumesc. A fost o masă Gracias. Ha sido una în notă. esta cuenta.
excelentă. comida excelente. Aţi putea să-mi daţi o notă ¿Podría darme una cuenta
detaliată? detallada?
Verificarea şi achitarea notei Eu nu am comandat Yo no he ordenado ésto.
aşa ceva.
Vă rog să-mi aduceţi nota Me puede traer la cuenta, Vă rog să plătiţi la casă. Pague en la caja, por
favor.
de plată.
Aş dori să plătesc. por favor.
Quiero pagar. Nu am bani suficienţi. No tengo dinero suficiente.
Păstraţi restul. Quédese con la vuelta.
Doriţi să vă fac nota ¿Quiere que le haga la
separat? cuenta por separado?
Dorim să plătim separat. Queremos pagar por
separado.
Nu, vrem o singură notă No, queremos una cuenta
de plată. comun.
Calculaţi totul împreună. Póngalo todo junto.
La ce anume este acest preţ? ¿De qué es este precio
exactamente?
Tacâmurile şi servirea ¿Los cubiertos y el servir
sunt incluse? están incluidos?
252
3.3 Banca, posta, telefonía 3.3 Banca, poşta, telefonía i

i
____________
nsfer giro [Xfro]

Banca
a depune bani
ingresar [ingresár] înde este cea mai apropiată ¿Dónde está el banco más
106/130
a plăti pagar [payar] ancă? cercano?
7/30/2019 a schimba bani cambiar [kambjár] ¡Aveţi
114858100 Ghid de Conversatie un birou de schimb ¿Tenéis una oficina de
Roman Spaniol
a scoate bani retirar valutar?

[rretirár]/ /sacar
[sakárdinero
dinéro] [Unde găsesc un bancomat? cambio
¿Dónde depuedo
moneda?
encontrar
bancă banco [bánko] un cajero?
bancnotă billete de banco [biléte dé bánko] Care este programul băncii? ¿Cuál es el horario del
bancomat cajero automático banco?
[kaxéro automatíko] fcât este comisionul? ¿Cuánto es el comisión?
bani lichizi dinero efectivo [dinéro efektißo] [Aş dori să schimb 1000 Quisira cambiar 1000
carnet de cecuri talonario de cheques de euro în lei. euros en lei.
[talonárjo dé tjekes]
carte de credit tarjeta de crédito Care este cursul zilei? ¿Cuál es el cambio del día
[tai^éta dé crédito] Pot scoate bani cu acest ¿Puedo sacar dinero con
cec cheque [tjéke] card de credit? esta tarjeta (de crédito)?
cec de călătorie cheque de viaje [tféke dé bjáxe] îmi puteţi da în bancnote ¿Me lo puede dar en
dolar dólar [dólar] de cinci mii, vă rog? billetes de cinco mil, por
formular impreso [impréso] favor?
ghişeu, tejghea mostrador [mostrador] Mi-aţi putea da bancnote ¿Podría darme billetes
intrare (de bani) ingreso [ingréso] mai mici? más pequeños?
liră sterlină libra esterlina [lípra esterlina]
retragere de bani retirada [rretíráda] Aş vreaaceste
lichizi să schimb
cecuriîndebani Quisiera
estos viaje.
hacerdeefectivos
cheques
ridicarea banilor recogida [rrekoxída]
călătorie.
schimb tipo de cambio [tipo dé kámbjo]
transfer giro internacional Aş dori să fac o alimentare Quisiera hacer un ingreso
internaţional [xíro intemaGjonál] a cărţii de credit. a mi tarjeta de crédito.
3 ¿ Banca, poşta, t elefonia

3.3 Banca, poşta, telefonia
poştă correo [korréo]
Aş dori să fac un depozit Quisiera hacer un ingreso' poştaş cartero [kartéro]
în contul nr..... en la cuenta número .... preaviz preaviso [preaßiso]
pe numele... a nombre de...
http://slidepdf.com/reader/full/114858100-ghid-de-conversatie-roman-spaniol provincie, judeţ distrito [distrito] 107/130
Aş dori.... în bancnote. Quisiera... en billetes.
ridicarea recogida [rreko%ída]
7/30/2019
Aş dori.... în monede. Quisiera... en monedas.
114858100 Ghid de Conversatie corespondenţei
Roman Spaniol
Aştept
de la ....un transfer de bani Espero un giro de ... scrisoare
scrisoare expres carta expresa [kárta]
[kárta eksprésa]
scrisoare carta por vía [kárta pór vía
Poşta par avion aérea aérea]
scrisoare carta certificada [kárta GertifikáSa]
a expedia o scrisoare echar una carta [etjár úna kárta] recomandată
a pune în cutía poştală echar al buzón [etjár ál bu6ón] ştampila poştei matasellos [mataséA,os]
căsuţă poştală apartado de correos taxă poştală franqueo [frankéo]
[apartâöo dé korréos] taxe poştale tarifas postales [tarifas postáles]
cod poştal código postal [kódiyo postál]
colet paquete [pakéte] timbru
transfer poştal sello
giro postal [séA,o]
[xíro postál]
corespondenţă correo aéreo [korréo aéreo] (mandat poştal)
par avion vedere postal [postál]
cutie poştală buzón [bu6ón]
destinatar destinatario [destinatáijo] De unde pot cumpăra ¿Dónde puedo comprar
expeditor remitente [iremiténte] timbre? sellos?
funcţionar al poştei empleado de correos Unde este cel mai apropiat ¿Dónde está la más
[empleádo dé korréos] oficiu poştal? cercana oficina de correos?
hârtie de scrisori papel de cartas [papél dé kártas] Care este programul poştei? ¿Cuál es el horario de la
mandat telegrafíe giro telegráfico [%nro teleyráfiko] oficina de correos?
oficiu poştal oficina de correos [ofiGina dé korréos] Există aici un serviciu ¿Hay aquí un servicio de
plic sobre [sößre] poştal rapid /expres? correos rápido / expreso?
post-restant lista de correos [lista dé korréos]
257
I
3.3 Banca, poşt a, t elef onia
tfjZ, 3.3 Banca, poşt a, t elef on ia
Aş dori sa trimit acest fax Quisiera mandar este fax Am terminat. He terminado.
la nr. ... al número... Aş dori să... Quisiera...
Care este numărul de fax / ¿Cuál es el número de fax îmi verific e-mailul. revisar mi correo
adresa de e-mail? / dirección de email? electrónico,
Nu aţi primit faxul nostru ? ¿No han recibido nuestro intru pe Internet, usar el Internet,
fax? să folosesc o imprimantă, usar una impresora,
7/30/2019
Textul nu se vede bine să folosesc un scanner.
El texto no se ve muy bien usar un escáner.
(nu se poate citi). (no se puede leer). Aveţi... ¿Tiene...
Faxul este defect. El fax está defecto. computere Mackintosh? Apples?
Ce număr de fax este aici? ¿Qué número de fax tenéis PC-uri? PCs?
aquí? o unitate Zip? unidad de Zip?
Aţi primit faxul / e-mail-ul ¿Recibió mi fax / email?
meu?
Aţi primit cumva un fax ¿Ha recibo algún fax para
pentru d l ...? el señ or...?
Pot folosi copiatorul / faxul? ¿Puedo usar la
fotocopiadora / el fax?
Internet
Unde se găseşte un internet ¿Dónde hay un cibercafé
café în zonă? cercano?
Cât costă o oră? ¿Cuánto cuesta por hora?
Cât costă o pagină? ¿Cuánto cuesta por página?
Cât costă pe CD? ¿Cuánto cuesta por
Cum mă conectez? compact?
¿Cómo entró al sistema?
S-a deconectat. Se ha quedado colgado.
264
H
3. 4 Igiena, curăţenie, îngrij ire personala 3. 4 Igiena, curăţenie, îngrij ire personala
— m
burete esponja [esponja] Baia este murdară. El cuarto de baño está
curat limpio Pímpjo] sucio.
hârtie igienică papel higiénico [papél ixjéniko]
igienă higiene [ixjéne] Igiena şi alimentaţia nou-nâscutului
jet de apă chorro de agua [tjórro dé áywa]
lavoar lavabo [laßâßo] bavetă babero / babera [baßéro] / [baßéra]
7/30/2019 murdar sucio [súGjo] 114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol
biberon
pastă de dinţi pasta dentífrica [pasta dentífrika] biberón / /chupete
[bißeron] [tjupéta]
periuţă de dinţi cepillo de dientes omogenizat homogeneizado [omoxeneiQâöo ]
[9epíA.o dé djéntes] pampers pampers / pañales
periuţă de unghii cepillo para las uñas [pámpers] / [perjáles]
[0epíA.o pára lás úr)as] pudră de talc polvo de talco [p01ßo dé tálko]
prosop pentru paño de manos / toalla scutec din pânză pañal de lino [paqál dé lino]
mâini [páip dé mános] / [toáXa] de in
robinet grifo [grifo] sticlă botella [botéXa]
săpun jabón [%aß0n]
Unde este baia? ¿Dónde está el baño? Produse cosmetice şi de înfrumuseţare

Unde este toaleta? ¿Dónde está el servicio / el
tocador / el lavabo? acetonă quitaesmaltes [kitaesmáltes]
Toaleta este ocupată. El lavabo / el tocador está apă de colonie agua de colonia [áywa dé kolónja]
ocupado. ceară pentru cera depiladora [Géra depiladora]
Vă rog, îmi puteţi da Por favor, me podría dar... depilat
un săpun? un jabón? creion pentru lápiz de cejas [lápiG dé Géxas]
un prosop? una toalla? sprâncene
nişte
cheiahârtie igienică?
de la baie? un llave
la papel del
higiénico?
cuarto de cremă
cremă /...loţiune crema
crema /...loción [kréma][kréma]
/ [loGjón]
...
baño? antiacnee antiacné
266 267
3. 4 Igiena, curăţenie, îngrij ir e personala

dezi
de noapte
depilatoare
de día
de noche
depiladora
3.4 Igiena, curăţenie, îngrijire personala
pieptene
' pilă de unghii
peine [péine]
lima para uñas [lima pára úqas]
plasture împotriva emplasto / apósito
§11
hidratantă hidratante
pentru ten uscat / para piel (cutis) seco /
http://slidepdf.com/reader/full/114858100-ghid-de-conversatie-roman-spaniol bătăturilor [emplásto] / [apósito] 110/130
pudră de faţă polvo [pólpo]
gras / normal grasoso / normal polvo [pólpo]
7/30/2019 de faţă para el cutis puf de pudrat
plumero para los polvos
de mâini
pentru plajă para la
para lasplaya
manos mi ir* [pluméro pára lós polßos]
pintalabios [pintalâßjos]
deodorant desodorante [desodoránte] şampon champú [tjampú]
dizolvant pentru solvente para la laca de uñas săruri pentru baie
sales de baño < [sáles dé báip]
lac de unghii [solßénte pára lá láka dé úr)as] spumă de ras espuma de afeitar
fard de pleoape afeite / colorete [aféite] / [koloréte] [espuma dé afeitár]
fixativ fijador para el pelo spumă fixativă espuma fijadora [espuma fixadórá]
[fi%aSór pára él pélo] tampoane pentru tampones para desmaquillarse
lampă cu raze lámpara con ultravioletas demachiat [tampónes pára desmakilárse]
ultraviolete
lapte [lámpara
demachiant leche kón ultraßjolétas]
desmaquillante uleide
unt decacao
plajă aceite solar
manteca de cacao [aGéite solár]
[létje desmakiXánte] [mantéka dé kakáo]
loţiune tonică loción tónica [loGjón tónika] vată hidrofilă algodón [alyoóón]
oglindă pentru espejo para el maquillaje
machiaj [espéxo pára él makiA,á%e] Unde găsesc o ¿Dónde podría encontrar
pensetă pinzas [pínGas] parfumerie / raionul una perfumería / la
pensulă pentru pincel para el maquillaje de cosmetice? sección cosméticos?
machiaj [pinGél pára él makiXáxe] Unde găsesc... ¿Dónde encuentro...
o baie de aburi? un baño de vapores?
/perie de haine
de ghete cepillo
[GepiXopara
páralaláropa
rrópa//para lasbotas]
pára lás botas o saună? una sauna?
un salon de hidromasaj? un salón de
hidromasaje?
268
269
■
J¡(
m
3.4 Igiena, curăţenie, îngrijire personală -J(( 3. 4 Igiena, curăţenie, îngrijire personala
Brrmmrs
un salon de înfrumuseţare ? una peluquería? La coafor si la frizerie
Aş dori să fac o Quisiera hacer una
programare la ora ... programación a la s... aparat de ras rasuradora [rrasuraöora]
pentru ... para...
http://slidepdf.com/reader/full/114858100-ghid-de-conversatie-roman-spaniol aparat de ras electric maquinilla de afeitar 111/130
o manichiură, una manicura,

o manichiură, [makiníA,a dé afeitar]
7/30/2019
o epilare. una depilación, balsam
114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol acondicionador [akondiGjonaóór]
oo pedichiură,
şedinţă de machiaj, una
una sesión de maquillaje,
pedicura. barbă
bărbier
barba
barbero
[bârßa]
[baißéro]
un tratament facial. un tratamiento facial. bărbierit afeitado / rasurado
Pot să încerc acest ruj / ¿Puedo probar este [afeitâöo] / [rrasurâöo]
lac de unghii / parfum? pintalabios / este esmalte / bigudiu rulo [rrúlo]
este perfume? breton flequillo [flekíXo]
îmi puteţi arăta ce nuanţe ¿Me podría mostrar los brici navaja [naßâxa]
de lac de unghii aveţi? matices de los esmaltes? coafură peinado [peinâöo]
cremă de ras crema de afeitar [kréma dé afeitár]
Aş
maidori o nuanţă
deschisă / închisă, Quisiera
más claroun/ más
matizoscuro.
/ un tono decolorant descolorante [deskoloránte]
foarfece tijeras [tixéras]
îmi puteţi aplica un machiaj ¿Podría maquillarme frecţie fricción [frikGjón]
discret? discretamente? frizer peluquero
Aş dori un ruj de nuanţa Quiero un pintalabios de [pelukéro]
aceasta. este matiz. lamă de ras cuchilla de afeitar [kutJíXa dé afeitár]
Bătătura aceasta mă doare. Este callo me duele. loţiune după ras loción [loGjón]
Ceara este prea fierbinte. La cera está muy caliente. mătreaţă caspa [káspa]
Am mult de aşteptat? ¿Tengo que esperar mustaţă bigote [biyóte]
oxigenat oxigenado [oksixenâöo]
mucho? pămătuf pentru brocha de afeitar
bărbierit [brótfa dé afeitár]
păr pelo [pélo]
270 271
SU
3.4 I giena, curăţ enie, î ngrij ire personala 3.4 I giena, curăţ enie, î ngrij ire per sonala
păr drept pelo liso [pélo liso] Aş dori un permanent.

:
Quiero que me haga la
M
------------------------
păr gras pelo grasiento [pélo grasjénto] permanente.

păr normal pelo normal [pélo normál] Aş dori un spălat şi un Quisiera un lavado y un
păr ondulat pelo ondulado
[pélo ondukáóo] tuns / un vopsit. cortado / un teñido. 112/130
păr uscat pelo seco [pélo séko] Aş dori să-mi scurtaţi Quisiera un cortado de
perciuni patillas [patinas] barba / părul. barba / de pelo.
7/30/2019
perucă 114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol
pieptene peluca
peine [pelúka]
[péine] Puteţi să-mimustaţa?
să-mi tăiaţi radeţi barba? / /¿Podría
cortarmeafeitarme la barba
el bigote?
săpun de bărbierit jabón de afeitar Mă tundeţi un pic ... Corte un poco más ...
[%aßon dé afeitár] la spate, por atrás,
spumă de bărbierit espuma de afeitar în faţă. por delante,
[espuma dé afeitár] în părţi. por lo's lados.
şuviţe mechas [métjas] Ce tunsoare îmi ¿Qué corte me aconseja?
recomandaţi?
Mă puteţi îndruma spre ¿Me podría indicar una Nu mi-1 scurtaţi prea mult. No me lo corte demasiado.
un coafor / frizerie? Prefer să-l tundeţi... Prefiero que lo corte...
Aş dori să fac o programare peluquería?
Quiero pedir hora para cu foarfecele, con tijeras,
pentru mâine. mañana. / Desería tomar cu lama. con la navaja,
cita para mañana. cu maşina de tuns. con la maquinilla.
Mă puteţi servi chiar dacă ¿Podría atenderme aunque Aţi putea... Podría...
nu am programare? no haya tomado cita? să-mi scurtaţi bretonul? cortarme el flequillo?
Mă pot întoarce peste ¿Puedo volver dentro de să-mi scurtaţi vârfurile? cortarme las puntas?
puţin timp? un rato? să mă tundeţi scurt? cortármelo corto?
La ce oră să revin? să-mi faceţi şuviţe? hacerme mechas?
Aş putea să vin un pic ¿Puedo venir un poco más să-mi schimbaţi culoarea? cambiarme el color?
mai devreme / mai târziu? temprano / tarde? Doriţi să vă dau cu o ¿Desea que le eche loción
Aş dori un ras / un tuns Quisiera un afeitado / un loţiune pentru păr? para el pelo?
şi un ras. cortado y un afeitado. Mi-ar plăcea un coafat. Me gustaría un moldeado.
272 273
m
3. 4 Igiena, curăţenie, îngrijir e personala 3. 5 Locaşuri de cult
iB U
Am părul ... Tengo un pelo,
uscat, seco. Biserici, locaşuri sacre şi de cult
gras. grasiento. abaţie abadía [aß adía]
normal, normal. absidă ábside / ábsida [âßsiöe] / [âßsiöa]
fragil. fragil. altar altar [altár]
Aş dori ... Quisiera... amvon púlpito [pulpito]
7/30/2019 să estompaţi culoarea ablandar el color del 114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol
părului spre pelo hacia las baptisteriu,
cristelniţă [baptistéijo] / /pila
baptisterio [pila(bautismal)
(bautismál)]
vârfuri / la bază. puntas / a la base. bazilică basílica [basílika]
să nu-mi scurtaţi / no me corte / sablee biserică iglesia [iylésja]
tapaţi părul el pelo capelă capilla [kapíX,a]
prea mult. demasiado. catedrală catedral [katedrál]
să-mi lăsaţi părul un pic que me dejase el pelo cimitir camposanto / cementerio
mai scurt / lung în un poco más corto / [kamposánto] / [Gementérjo]
faţă / la spate / largo enfrente / atrás / clopotniţă campanario [kampanárjo]
în părţi / în creştet. en las dos partes / en la confesional confesionario [konfesjonáijo]
coronilla. cor coro [kóro]
îmi puteţi aplica un şampon ¿Me podría aplicar un criptă cripta / bóveda [krípta] / [bößeöa]
antimătreaţă / normal? champú anticaspa / crucifix crucifijo [kru6ifí%o]
normal? cult culto / veneración
Vă rog să folosiţi un Utilice por favor un [kúlto] / [beneraGjón]
şampon pentru păr champú para pelo cupolă cúpula [kúpula]
gras / uscat. grasiento / seco. dom domo / cúpula [dómo] / [kúpula]
faţadă fachada / frontispicio
[fatjâöa] / [frontispíGo]
locaş de cult aposento [aposénto]
mănăstire monasterio / convento
[monastéxjo] / [konbénto]
275
3 . 5 Locaşuri de cult
__ [Oii]
moaşte reliquias [rrelíkjas]
moschee mezquita [meSkíta]
naos, navă nave / naos [nâße] / [náos]
orgă órgano
[óryano] 114/130
portal, arcadă portal / arcada [portál] / [arkáda] 4.1 Calamităţi şi pericole
rozariu rosario [rrosárjo]
sacristie sinagoga
sacristía [sakristía]
sinagogă [sinayóya] 4. 2 Furturi, pagube, molestări
turlă torre / campanario / torrejón
[torre] / [kampanárjo] / [torrejón]
vitraliu vidriera [biöriéra] * 1 Sănătate şi tratamente
Biserica este deschisă ¿La iglesia está abierta a la
pentru vizitare? visita?
Când a fost construită? ¿Cuándo fue construida?
Unde este ... ortodoxă?
o biserică ¿Dónde hay ...ortodoxa?
una iglesia
o biserică catolică ? una iglesia católica?
o biserică protestantă? una iglesia protestante?
La ce oră se ţine slujba? ¿A qué hora hay misa?
Aş dori să vorbesc cu Quisiera hablar con el
preotul. cura.
E vreun preot care ¿Hay algún cura que hable
vorbeşte engleza / româna? el inglés / el rumano?
Aş dori să mă împărtăşesc. Quisiera recibir la sagrada
comunión.
Care este sfântul ¿Cuál es el santo
patron al oraşului? patrón de la ciudad?
276
4.1 Calamităţi şi pericole 4.1 Calamităţi şi pericole

a avea o defecţiune tener una avería mec ahogo [aóyo]
[tenér úna aßeria] infarct infarto [infárto]
a ataca agredir [ayredír] înţepătură picadura / picada
a remorca remolcar [rremolkár] (de insecte) [pikadúra] / [pikáóa]
accident accidente
http://slidepdf.com/reader/full/114858100-ghid-de-conversatie-roman-spaniol [ak6idénte] inundaţie inundación [inundaQjón] 115/130
macara servicio de grúa
agent de circulaţie guardia civil de tráfico macara servicio de grúa [serpíGjo dé grúa]
7/30/2019 [gwâröja Gißil dé tráfiko] otrăvire
envenenamiento [embenenamjénto]
alarmă alarma [alárma] poliţist policía [poliGía]
ambulanţă ambulancia [ambuIánGja] pompieri bomberos [bombéros]
arsură quemadura [kemadúra] prim-ajutor primeros auxilios
atelier taller [taXér] [priméros auksíljos]
cadavru cadáver [kaöâßer] post de prim-ajutor puesto de socorro
cădere caída [kaída] [pwésto dé sokórro]
casă de ajutor casa de socorro [kása dé sokórro] rănit herido [erído]
ciocnire choque / colisión / encontrón / encontronazo scurgere de gaz fuga de gas [fúya de gás]
[tfóke] / [kolisión] / [enkontrón] / [enkontronáGa] secţie de poliţie comisaría [komisaría]
coliziune colisión [kolisión] servicii de salvare servicios
[serßiGjosdedérescate
rreskáte]
defecţiune avería [apena]
degerătură sabañón [sapai]ón] şoc choque [tjóke]
deschis 24 abierto las 24 horas del día strivire aplastamiento [aplastamjénto]
de ore din 24 [apjérto lás 24 orás dél día] sufocare ahogo / ahogación [aóyo] / [aóyaGjón]
farmacie non stop farmacia de guardia traumă trauma [tráuma]
[farmáQja dé gwáróia] trusă medicală botiquín [botikín]
foc fuego [fuéyo] urgenţă emergencia [emer^énBja]
furt robo [rrößo] urgenţe urgencias [urxénGjas]
hoţ
hoţ de buzunare ladrón
carterista [ladrón]
[kaiterísta] Ajutor! ¡Socorro!
incendiu incendio [inGéndjo] Ai grijă! / Atenţie! ¡Cuidado!
278 279
4. 2 Furturi, pagube, molestări § ¡ Sănătate şi tratamente
Nu am făcut-o intenţionat. No fue intencionadamente Boli, simptome, traumatisme

/ deliberadamente.
Nu v-am observat. No lo he observado. aciditate gastrică acidez del estómago
Unde pot să-mi repar...? ¿Dónde podría arreglar...? [a0i3é9 del estómayo]
ameţeală mareo [maréo] 116/130
amigdalită amigdalitis [amixSalítis]
7/30/2019
Agresiuni şi molestări anemic
Lăsă-mă în pace! ¡Déjame en paz! anemie anemia

anémico [anémia]
[anémiko]
Pleacă, altfel chem poliţia! ¡Vete, si no llamo la policía! angină angina [anxína]
Nu mă mai urmăriţi, altfel ¡No me persiga más, porque apendicită apendicitis [apenöiGitis]
chem poliţia! si no llamo la policía! arsură quemadura [kemaóúra]
Ajutor! Un individ mă ¡Socorro! ¡Me está artrită artritis [artritis]
urmăreşte! persiguiendo un individuo! astm asma [ásma]
Ajutor! Un individ nu mă ¡Socorro! Un individuo / un atac de cord ataque cardíaco [atáke karöiako]
lasă în pace! señor no me deja en paz! băşică ampolla [ampóA.a]
bătătură callo [káX.o]
Aş dori
caz să reclam un
de agresiune. Quisiera
de reclamar un caso
agresión. boală enfermedad [enfermeöâö]
Aş dori să reclam un caz Quisiera reclamar una bronşită bronquitis [bronkítis]
de tentativă de viol. tentativa de violación. cardiopatie cardiopatia [karójopatía]
Unde s-a întâmplat? ¿Dónde tuvo lugar? cataractă catarata [kataráta]
Câţi erau? ¿Cuántos eran? cistită cistitis [Gistitís]
Aţi putea să-l / ¿Podría reconocerlo / colaps colapso [kolápso]
să-i recunoaşteţi? reconocerlos? colică hepatică cólico hepático [kóliko epátiko]
Au existat martori? ¿Han existido testigos? colică renală cólico renal [kóliko rrénal]
colită colitis [kolítis]
comă
comoţie cerebrală coma [kóma]
conmoción cerebral
[kommoGjón Gerebrál]
286 287
4. 3 Sănătate şi tratamente 4.3 Sănătate şi tr atamente mu

comoţie conmoción [kommoQjón] escoriaţie escoriación [eskorjaGjón]
congestie congestión [konxestjón] febră fiebre [fiéßre]
conjunctivită conjuntivitis [konxuntißitis] fractură fractura [fraktúra]
constipaţie estreñimiento [estreqimjénto] gastrită gastritis [gastritis]
contuzie contusión [kontusjón] gripă gripe [gripe] 117/130
crampe calambre de estómago gută gota [góta]
degerătură [kalámbre dé estómayo]

sabañón [saßai)0n] hematom
hemoragie hematoma
hemorragia [ematóma]
[emorráxia]
diabet diabetes [djaßétes] hemoragie hemorragia cerebral
difterie difteria [diftéija] cerebrală [emorráxia Gereßrâl]
dizenterie disentería [disentería] hemoroizi hemorroides [emorrójóes]
durere dolor [dolor] hepatită hepatitis [epatítis]
durere de burtă dolor de tripa / de estómago herpes herpes [érpes]
[dolor dé tripa / dé estómayo] hipertensiune hipertensión arterial
durere de cap dolor de cabeza [dolór dé kaßéGa] arterială [ipertensjón arteijál]
durere de dinţi
în gât dolor de dientes djéntes]
garganta [dolór dé garyánta] hipotensiune
arterială hipotensión arterial
[ipotensjón arteijál]
durere de măsele dolor de muelas [dolór dé mwélas] icter ictericia [ikteríGja]
durere de spate dolor de espalda [dolór dé espálda] ictus ictus [íktus]
durere de stomac dolor de estómago indispoziţie indisposición [indisposiGjón]
[dolór dé estómayo] infarct infarto [infárto]
durere de urechi dolor de oídos [dolór dé oídos] infecţie infección [infekGjón]
dureri menstruale dolores menstruales insolaţie insolación [insolaGjón]
[dolores menstrwáles] înţepătură picadura [pikadúra]
[electrokuGjón]
enfîzem
electrocutare enfisema
electrocución [enfiséma] intoxicaţie
laringită intoxicación
laringitis [into(k)sikaGjón]
[larinxítis]
entorsă esguince / torcedura leşin desmayo [desmájo]
[esyínGe] / [torGeóúra]
288 289
4.3 Sănătate şi tratamente

m
4. 3 Sănătate şi tratamente ____
Im Ä I
K 1 h ¡
leucemie leucemia [leuGémja] sciatică ciática [Gjátika]
leziune lesión [lesjón] (a piciorului)
lumbago lumbago [lumbáyo] scrantire torcedura [torGedúra]
luxaţie luxación / dislocación şoc choque [tjóke]
[lu(k)sa6jón] / [disloka0jón]
http://slidepdf.com/reader/full/114858100-ghid-de-conversatie-roman-spaniol strănut estornudo [estomuöo] 118/130
sufocare sofoco / ahogo / ahogación

mahmureală resaca [rresáka] sufocare sofoco / ahogo / ahogación
7/30/2019 malarie malaria [malárja] 114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol
[sofóko] / [aóyo] / [aóyaGjón]
mâncărime picor [pikór] tăietură corte [kórte]
migrenă migraña [miyrána] tenie tenia / solitaria [ténja] / [solitárja]
muşcătură mordedura [moröeöüra] tétanos tétano [tétano]
nefrită nefritis [nefritis] tromboză trombosis [trombosis]
nevralgie neuralgia [neurálxia] tumoare tumor [tumor]
otită otitis [otitis] tuse tos [tós]
palpitaţii palpitaciones [palpitaGjónes] ulcer úlcera [úIGera]
paralizie parálisis [parálisis] umflătură bulto [bulto]
peritonită peritonitis [peritonitis] usturime escozor [eskoGór]
plagă llaga / plaga [láya] / [pláya] vărsături vómitos [bómitos]
pleurezie pleuresía [pleuresía] vertigo vértigo [bértiyo]
pneumonie pulmonía / neumonía
[pulmonía] / [neumonía] Maladii contagioase şi virale
răceală resfriado / constipado boli venerice enfermedades venéreas
[rresfijáóo] / [konstipâöo] [enfermeöâöes benéreas]
rău de mare mareo / mal de mar difterie difteria [diftérja]
[maréo] / [mál dé már] hepatită hepatitis [epatítis]
rău de maşină mareo / mal de coche
[maréo] / [mál dé kótje] holeră
meningită cólera
meningitis [kólera]
[meninxítis]
reumatism reúma [rréuma] oreion paperas [papéras]
290 291
4. 3 Sănătate si tratamente
parotidită parotiditis [parotiditis] coloană vertebrală columna vertebral

pojar / rujeolă sarampión [sarampjón] [kolumna berteßrâl]
rubeolă rubéola [rrußéola] cot codo [kódo]
scarlatina escarlata / escarlatina craniu cráneo [kráneo]
[eskarláta] / [eskarlatma]
http://slidepdf.com/reader/full/114858100-ghid-de-conversatie-roman-spaniol deget de la mână dedo [déöo] 119/130
seropozitiv seropositivo [seropositißo]
esofag esófago [esófayo]
SIDA sida [sida] faringe faringe [farínxe]
varicelă varicela [bariGéla] femur fémur [fémur]
variolă viruela [birwéla] ficat hígado [igaöo]
gât cuello [kwéXo]
Părţi ale corpului gâtlej garganta [garyánta]
genunchi rodilla [rrodiXá]
abdomen vientre [bjéntre] glandă glándula [glándula]
amigdală amígdala [anu'xóala] gleznă tobillo [toßiXo]
antebraţ antebrazo [anteßrâGo] gură boca [bóka]
apendice apéndice [apénöiGe] inimă corazón [koraGón]
arteră arteria [artéija] intestin intestino [intestino]
articulaţie articulación [artikulaGjón] laba piciorului pie [pjé]
bărbie mentón [mentón] laringe laringe [larínxe]
braţ brazo [ßrâGo] limbă lengua [léngwa]
bronhii bronquios [brónkjos] mână mano [máno]
burtă barriga / panza / vientre maxilar maxilar [maksilár]
[barríya] / [pánGa] 1 [bjéntre] muşchi músculo [múskulo]
buză labio [lâßio] nară orificio / ventana de la nariz
cap cabeza [kaßéGa] [orifíGjo] / [bentána dé lá naríG]
claviculă
coapsă clavícula
cadera [klaßikula]
[kaöéra] nas nariz [naríG]
nerv nervio [nérßjo]
coastă costilla [kostfta] ochi ojos [óxos]
292 293
4. 3 Sănătate şî t r a t a m e n t e 4. 3 Sănătate si t r a t a m e n t e

m m
organe genitale genitales [%enitáles] vena vena [béna]
os hueso [wéso] vertebră vértebra [bérteßra]
ovar ovario [oßaijo] vezică urinară vejiga [bexíya]
palat paladar / cielo de la boca
[palaóár] / [Gjélo dé lá bóka]
http://slidepdf.com/reader/full/114858100-ghid-de-conversatie-roman-spaniol Solicitarea ajutorului de specialitate 120/130
pelvis pelvis
pelvis pelvis [pélßis]
7/30/2019
penis pene Tpéne] 114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol
peroneu peroné [peroné] Mă
Nu mă simtsimt
rău.bine. Me siento
No me mal.bien.
siento
picior pierna [pjéma] Am nevoie de un doctor. Necesito un médico.
piele piel fpjél] Aş dori să chem un Quisiera llamar un
piept pecho [pétfo] pediatru. pediatra.
plămâni pulmones [pulmónes] Există vreun medic ¿Hay algún médico en
puls pulso [pulso] în hotel? el hotel?
rinichi riñones [itirpnes] Se poate găsi un medic ¿Podría encontrar un
sân pecho / seno [pétjo] / [séno] care vorbeşte româna? médico que hablara el
sânge sangre [sángre]
spate espalda [espálda] Medicul poate să vină rumano?
¿El médico puede venir
splină bazo [báGo] până aici? hasta aquí?
stomac estómago [estómayo] Vă rog să chemaţi o Llame una ambulancia,
subsuoară, axilă sobaco / axila [soßâko] / [aksíla] ambulanţă. por favor.
şold cadera [kaöéra] Unde este policlinica? ¿Dónde está la clínica?
talpa piciorului pantorilla [pantorríA-a] Unde găsesc un spital? ¿Dónde encuentro un
tendon tendón [tendón] hospital?
tibie tibia [tiß ja] Unde găsesc un punct ¿Dónde puedo encontrar
umăr hombro [ómbro] de prim-ajutor?
urechi orejas [oré%as] un punto de primer auxilio?
uter útero [útero]
vagin vagina [bacina]
294 295
4.3 Să n ă ta te şi tra ta me n te 4*3 Să n ă ta te si t ra ta me n te
In timpul vizitei A m ... Tengo...

I cârcei. calambres,
Am temperatură de ... ore. Tengo fiebre desde hace ... crampe. calambres,
horas. ' diaree, diarrea,
Am mâncat / băut ceva He / ha tomado algo que
febră, fiebre, 121/130
care mi-a făcut rău. me ha / le ha frisoane, escalofríos,
hecho daño. greţuri, náuseas,
Ce aţi mâncat / băut? ¿Qué es lo que ha comido / hemoroizi, hemorroides,
tomado? hernie, hernia,
Am avut o indigestie. He tenido / Tuve una indigestie. indigestión,
indigestión. o mâncărime puternică, un fuerte picor,
Aşezaţi-vă aici. Siéntese aquí. un abces. un abceso.
Dezbrăcaţi-vă. ¡Desnúdese! Sunt constipat. Estoy estreñido.
Dezbrăcaţi-vă până Ia Desnúdese hasta la Am o criză de astm. Tengo una crisis de asma.
mijloc. cintura. Am răcit. Estoy resfriado. /
Intindeţi-vă, vă rog! ¡Acuéstese, por favor! Hé cogido un resfriado.
Ce simptome aveţi? ¿Qué síntomas tiene?
Am o stare generală de rău. Tengo un malestar
Am vomitat.
Mi-a apă rut... He vomitado.
Me ha surgido / salido ...
general. o erupţie, una erupción,
Mi se învârte capul. Me da vueltas la cabeza. o umflătură. una hinchazón /
Sunt ameţit. Estoy mareado. inflamación,
Mă simt slăbit(ă). Me siento débil. / o mâncărime. un picor.
Me ecuentro débil. o eczemă, una eccema / eczema,
Respir greu. Me cuesta respirar. o iritaţie. una irritación,
Tensiunea mea este prea Mi tensión está demasiado o inflamaţie. una inflamación.
ridicată
Am / joasă.
mâncărimi. altaescuece.
Me / baja. Unde vă doare?
Peste tot. ¿Dónde le duele?
Por todas partes.
Mă ustură. Me pica. Vă doare aici? ¿Le duele aquí?
296 297
4. 3 Sănătate si tratamente
u Sănătate si tratamente
Da, mă doare aici. Sí, me duele aquí. Aţi luat deja vreun ¿Ha tomado alguna
Mă doare din când m când. Sólo me duele a ratos. medicament? pastilla / medicina?
Mă doare când ating. Me duele al tocarlo. Deschideţi gura. Abra la boca.
Mă doare mai mult noaptea. Me duele más por la noche. Va trebui să vă examinez Tendré que examinarle
Mă doare / mă dor ... Me duele(n)... cu stetoscopul. con el estetoscopio.
braţele.
http://slidepdf.com/reader/full/114858100-ghid-de-conversatie-roman-spaniol los brazos. Tuşiţi, vă rog. Tosa, por favor. 122/130
burta. la tripa / el vientre O să vă iau temperatura. Voy a tomarle la
capul.
dinţii. la
loscabeza.
dientes. O să vă iau tensiunea. temperatura.
Voy a tomarle la tensión.
în gât. la garganta. Respiraţi adânc, Respire hondo..
în piept. en el pecho. întoarceţi-vă. ¡Vuélvase!
încheieturile. las articulaciones. Fumaţi? ¿Fuma?
ochii. los ojos. Luaţi medicamente? ¿Toma medicinas?
picioarele. las piernas. Luaţi anticoncepţionale? ¿Toma la píldora
spatele. la espalda. contraceptiva?
stomacul. el estómago. Sunteţi însărcinată? ¿Está embarazada?
Esteurechile.
o durere ... Es los
un oídos.
dolor ... Sunt gravidă în ... luni. Estoy
meses.embarazada de ...
acută / ascuţită. agudo / punzante. Sunteţi alergic la ceva? ¿Es alérgico a algo?
constantă. constante. Sunt alergic(ă) la ... Soy alérgico(a) al/a la ...
foarte puternică. muy fuerte. Aţi mai avut alte boli? ¿Tuvo otras enfermedades
intermitentă. interrumpido / antes?
intermitente. Sufro/Padezco/Sufrede...
persistentă. persistente / duradero. Sufăr / Suferă de ...
surdă. indistinguible / vago. Sunt epileptic(ă). Soy epiléptico(a).
uşoară. leve. Sunt diabetic(ă). Soy diabético(a).
De cât timp aveţi această ¿Cuánto tiempo hace que Ce doză de insulină luaţi
de obicei? ¿Qué tomar
suele dosis de
de insulina
costumbre?
durere? tiene este dolor?
298 299
4. 3 Să n ă ta te si tra ta me n te
Va trebui să faceţi un test.. Tendrá que hacer un

Pe cale orală sau injectată ¿Por vía oral o inyectada análisis...
intravenos? intravenoso?
O să vă măsor tensiunea. Le voy a medir la tensión.
al sângelui, de la sangre,
Este contagioasă? ¿Es contagiosa? al urinei, de orina,
E grav? ¿Es grave?
al fecalelor. de las fecales.
Nu vă faceţi griji, nu este No se preocupe, no es nada Trebuie să vă fac Tengo que hacerle una123/130

o radiografie. radiografía.
nimic asta
Luaţi grave. ésto ... veces al día
grav.de ... ori pe zi,
Tome Trebuie să vă fac o Tenemos que ponerle una
înainte / în timpul / după antes / durante la injecţie ... inyección ...
mese. mesa / después de comer. cu antibiotic, con antibiótico,
O să vă scriu o reţetă ca Le voy a escribir una an ti tétanos. antitetánico,
să mergeţi la farmacie. receta para que vaya a la pentru a calma durerea. para calmar el dolor.
farmacia. Va trebui să staţi în spitalTendrá que permanecer
O să vă prescriu un Le voy a prescribir un pentru scurtă vreme. en el hospital durante un
antibiotic. antibiótico. corto tiempo.
Staţi în pat până cedează Guarde cama hasta que îmi puteţi anunţa familia, ¿Podría anunciar a mi
febra. ceda la fiebre. vă rog? familia, por favor?
Aveţi nevoie de un medic Necesita un médico îmi pot continua călătoria? ¿Puedo continuar mi viaje?
specialist. especialista.
Trebuie să vă trimit Ia un Tengo que mandarle a un în caz de anxiet at e si alt e stăr i asemănăt oare
specialist. especialista.
Consumaţi mâncare uşoară. Tiene que comer comida Mă simt foarte agitat(ă). Me siento muy agitado(a).
ligera. Sufăr de pusee de anxietate. Sufro de accesos de
Renunţaţi la mâncărurile Renuncie a las comidas ansiedad.
picante. picantes.
Va trebui să vi se facă Tendremos que hecharle Nu potdesăinsomnie
Sufăr dorm. No puedo
Sufro dormir.
/ Padezco de
o clismă. una ayuda. şi inapetenţă. insomnia é inapetencia.
Nu ieşiţi în aer liber. No salga al aire Ubre.
301
I
4.3 Sănătate si tratamente
A fost călcat(ă). Ha sido atropellado(a). B■..bxigenată
.
B S Soxigenada B H S[o(k)sixenáóa]
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . " ‘“
H" " ni a :
Sa electrocutat Se ha electrocutado^ ă de gură agua dentífrica [áywa dentífrika]
A făcut un infarct. Ha hecho un infarto. Jpl fierbinte agua hirviente [áywa iißjénte]
Face des convulsii. Hace a menudo Ispirină aspirina [aspirina]
convulsiones. ptringent astringente [astrmxénte|ÍW
Face des crize epileptice. Tiene / hace repetidamente bandaj veúdaje [bendáfte]
crisis de epilepsia. bandaj / tifon venda / gasa [bénda] / [gása]
7/30/2019
E predispus la hemoragii. Está predispuesto a114858100 las]Ghid
de Conversatie jbandaj
Roman Spaniol
elastic vendaje elástico [bendá%e elástiko]
hemorragias. bandaj hemostatic vendaje hemostático
Este alergic la... Es alérgico al / a la ... [bendá%e emostátiko]
Avem nevoie de acceptul Necesito el permiso de un I boiler caldera (de calefacción automática)
unui membru al familiei. miembro de la familia. [kaldéra]
Pronosticul este incert. El pronóstico es incierto. I fcalmant calmante [kalmánte]
capsulă cápsula [kápsula]
La farmacie cicatrizant cicatrizante [0ikatri0ánte]
rclismă -i-: ayuda / lavativa [ajuöa] / [läßatißä]
absorbante igienice [aßsoißénte
absorbente higiénico
ixjéniko] comprimat comprimido [komprimiöo]
alcool medicinal alcohol medicinal contraceptive pfldora contraceptiva / antibeibi
[alk(o)ól meöiöinâl] [píldora kontraöeptißa] / [antibéibi]
analgezic analgésico [anal%ésiko>] cortizon cortisona [kortisóna]
antibiotic antibiótico [antißjötiko] cremă de protecţie crema solar [kréma solár]
antipiretic' antipirético [antipirétiko] dezinfectant desinfectante [desinfektánte]
antiseptic antiséptico [antiséptiko] digestiv; digestivo [diêstípo] ,
apă ... agua... [áywa] ... farmacie farmacia [farmáéja]
destilado [destiláóo] gargară gárgara [gáiyara]
cu
distilată
un conţinut scăzut de oligominerale granule granulados [granuláóos]
con un bajo contenido de oligominerales injecţie inyección [injekSjón]
[kón ún ba%o kontemöo dé oliyomineráles] insecticid insecticida [insektiOída]
310 311
4.3 Sănătate si tratamente m 4.3 Sănătate si tratamente f l

insulină insulina
15
[insulina] JSrop jarabe medicinal
US
laxativ laxante [laksánte] [xarâße mediGinál]
medicament... me dicina... [medi0ina]... sirop de tuse jarabe contra la tos
cu administrare con administración intravenosa [xarâße kontra lá tós]
intravenoasă [kón administraOjón intraßenosa] somnifere somníferos [somníferos]
cu administrare con administración intramuscular
http://slidepdf.com/reader/full/114858100-ghid-de-conversatie-roman-spaniol supozitoare supositorio [supositórjo] 125/130
intramusculara [kón administra0jón intramuskulär] tampoane externe absorbente externo
7/30/2019
cu administrare con administración oral 114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol [aßsorßénte e(k)stémo]
orală [kón.administraOjón orál] tampoane interne absorbente interno
cu administrare con administración rectal [aßsoißénte intémo]
rectală [kón administra0jón rrektál] tampoane zilnice absorbente de uso diario
pansament steril venda / gasa [bénda] / [gasa] [aßsorßénte dé úsó djárjp]
pastilă pastilla [pastiXa] termometru termómetro [termómetro]
pastile sterilizante pastilla esterilizante tincturăde iod tintura de yodo [tintúra dé jódo]
[pastiXa esteriliOánte] tranchilizant tranquilizante [trankili0ánte]
penicilină penicilina [peniOilína] tratament remedio homeopático
picăturipentru ochigotas
picături colirio [gotas]
[kolfrjo] homeopat
unguent... [rremédjo...omeopátiko]
pomada
[pomáda] ...
pilulă píldora [píldora] împotriva înţepăturilor de insecte
plasture emplasto / parche en contra de las picaduras de insectos
[emplásto] / [pártje] [én kóntra dé lás pikadúras dé inséktos]
prezervative preservativos [preseißatißo] împotriva insolaţiei en contra de la insolación
produse ... productos ... [prodúktos] ... [én kóntra dé lá insola0jón]
pentru diabetici para los diabéticos pentru nounăscuţi para recién nacidos
[pára lós djaßétikos] [pára rreGjén naOídos]
homeopate
sedativ homeopátas [sedante]
sedante [omeópatas] vaccin
vaselină vacuna
vaselina [baküna]
[baselína]
seringă jeringuilla [%eringíXa] vată algodón [alyodón]
312 313
CAPIT0LUL5
SÂ DESCOPERIM
Prima abordare
De unde veniţi? ¿De dónde viene?
Sunt român. Soy rumano.
Sunt... Estoy aquí...
5.1 înt âlnir i
http://slidepdf.com/reader/full/114858100-ghid-de-conversatie-roman-spaniol în vacanţă, de vacaciones, 126/130
la o conferinţă, para una conferencia,
5. 2 Muzee, arhitectura la studiu, para estudiar,
venit cu afaceri. con negocios.
Vorbesc doar româna, Sólo hablo rumano.
înţeleg doar puţină Sólo entiendo un poco de
5.3 Excursii si călătorii engleză. inglés.
Nu înţeleg. No comprendo.
Puteţi repeta, vă rog? ¿Podría repetir, por favor?
5.4 Spectacole şi divertisment Sunteţi pentru prima dată ¿Está por primera vez
în ...? en...?
5.5 Sporturi şi discipline sportive Am
Undemai fost o dată aici.
staţi? Sólo he estado
¿Dónde una vez aquí.
se ha alojado?
La un hotel / într-un En un hotel / en un
camping / la o familie / camping / en una familia /
5.6 Distract» la nişte prieteni. en casa de unos amigos.
Vă place ...? ¿Le gusta ...?
Da, îmi place. / Nu, nu Sí, me gusta. / No, no me
5.7 Cumpăraturi îmi place. gusta.
Aşa de frig / cald este ¿Tanto frío / calor hace
mereu?
Azi este o zi frumoasă. siempre?
Hoy es un día hermoso /
precioso.
317
S.l întâlniri
Lăsaţi-mă în pace, vă rog! ¡Déjeme en paz, pori
Informaţii şi sfaturi Junteţi din partea locului? ¿Es usted de aquí?
Vorbiţi româna? ¿Habla el rumano? ¡tinde locuiţi? ¿Dónde vive?
Mă puteţi ajuta, vă rog? ¿Me podría ayudar, por Din ce ţară sunteţi? ¿De qué país es?
favor? Din ce oraş? ¿De qué ciudad?
Aţi putea vorbi mai rar / ¿Podría hablar más încotro vă îndreptaţi? ¿A dónde se dirige?
Rămâneţi mult aici? ¿Permanecerá / se
mai tare, vă rog?
7/30/2019
despacio / más fuerte, por
favor?
quedará mucho aquí?
De ce râdeţi? ¿Por qué se ríe?
Puteţi să-mi notaţi undeva, ¿Me podría anotar en iVorbesc aşa prost spaniola? ¿Hablo español tan mal?
vă rog? alguna parte, por favor? I Şi dumneavoastră faceţi
Puteţi să-mi traduceţi ce ¿Me podría traducir qué ¿Usted también está
Io călătorie? haciendo un viaje?
scrie, vă rog? es lo que escribe, por favor? Sunteţi singur(ă)?
îmi puteţi arăta cuvântul ¿Me podría enseñar la ¿Está seguro(a)?
Dansaţi? ¿Baila?
în dicţionarul de expresii, palabra en el diccionario Vă pot oferi ceva de băut? ¿Le puedo ofrecer algo
vă rog? de expresiones, por favor?
Cum se pronunţă? ¿Cómo se pronuncia? Doriţi să veniţi cu mine / para
¿Deseatomar?
venir conmigo /
cu n o i... con nosotros ...
Cum fací cunoştinţă şi invitaţii la teatru? al teatro?
la cinema? al cine?
Aşteptaţi pe cineva? ¿Espera a alguien? la discotecă? a la discoteca?
Abia am sosit. Apenas he llegado. la o plimbare? a dar un paseo?
Deranjez? ¿Molesto? Pot să vă invit să bem ceva? ¿Puedo invitarle a una
Vă deranjează da că ... ¿Le importa s i ... copa?
mă aşez aici ?
fumez? me siento aquí?
fumo? Aş doriplăcea
Mi-ar să vă să
invit
fiu la cină. Me
însoţit. Quisiera invitarle
encantaría a cenar.
estar
Pot să intru / să vin şi eu? ¿Puedo entrar / venir yo acompañado.
también? Eşti foarte drăguţ. ¡Estás guapísimo!
318 319
5.1 înt âlni ri

Mergem în alt loc, mai ¿Vamos a otro sitio más <sală sala [săla]
liniştit? tranquilo? muzeu museo [muséo]
Unde ne putem întâlni? ¿Dónde nos podríamos monument monumento [monuménto]
encontrar? exponat muestra / obras expuestas
Ce număr de telefon aveţi? ¿Qué número de teléfono [mwéstra] / [óbras e(k)spwéstas]
tiene? expoziţie exposición [e(k)sposi0jón]128/130
Numărul meu de telefon Mi número de teléfono es
7/30/2019 este ... Sală
Roman /Spaniol
Aripă închisă
e l... 114858100 Ghid de Conversatie
Sala / Ala cerrada por
Ne vedem la ora ... Nos vemos a las ... pentru restaurare. obras.
¿Vengo a recogerle de la
Vin să vă iau de acasă / Sălile nu sunt deschise Las salas no están abiertas
de la hotel? casa / del hotel? publicului larg. al público.
Puteţi să-mi daţi adresa ¿Puede darme su Unde este... ¿Dónde está...
dumneavoastră? dirección? monumentul ...? el monumento...?
Mă tem că trebuie să Me temo que tenemos intrarea în muzeu? la entrada al museo?
plecăm acum. que irnos ahora. casa de bilete a muzeului? la taquilla del museo?
Care muzeu adăposteşte ¿Qué museo recoge /
ASper
fostsăone maiminunată.
seară vedem. Espero
Ha sido volver a vernos.
una velada / una pictura/ statuia ...? guarda la pintura / la
noche maravillosa. estatua d e ...?
Mulţumesc pentru această Gracias por la velada. Muzeul este închis El museo está cerrado por
seară. pentru renovare. obras.
Cu plăcere! ¡Con mucho gusto! Cât costă biletul? ¿Cuánto vale la entrada?
Pot să te sărut? ¿Puedo besarte? Există un bilet cumulativ ¿Existe una entrada
Nu sunt pregătită pentru No estoy preparada para pentru toate muzeele cumulativa para todos los
asta. eso. din oraş? museos de la ciudad?
Există bilete valabile mai
Pot să vă mai văd mâine? ¿Puedo volver a verle
mañana? mult de o zi? para
¿Existen
másentradas
de un día?
válidas

Sunt ocupată. Estoy ocupada. Există o zi cu intrare liberă? ¿Existe un día de acceso
La revedere. ¡Hasta luego! libre / sin entrada?
320 321
5.2 Muzee, arhitectura .2 Muzee, arhitectură

Când se deschid muzeele? ¿Cuándo se abren los eeste ... ¿Dónde está...
museos? toaleta? el lavabo / el tocador /
Când e ultima zi ¿Cuándo es el último día el servicio / el aseo?
(de vizionare)? de exhibición? barul? el bar?
Până când este deschisă ¿Hasta cuándo está restaurantul? el restaurante?
expoziţia? abierta la exposición?
http://slidepdf.com/reader/full/114858100-ghid-de-conversatie-roman-spaniol ascensorul? el ascensor? 129/130
Unde este garderoba? ¿Dónde está el scara? la escalera?
7/30/2019 guardarropa(s)?
Există ghizi care vorbesc ¿Hay guías que hablen114858100 ieşirea?
el Ghid de Conversatie Romanlibrăria?
Spaniol la salida?
la librería?
spaniola / engleza / româna? español / el inglés / Când se închide muzeul? ¿Cuándo se cierra el
el rumano? museo?
La ce oră începe turul ¿A qué hora empieza el Muzeul se închide în El museo se cierra en
cu ghid? recorrido con guía? 30 de minute. 30 minutos.
Aveţi un ghid /catalog în ¿Tiene un guía / un Vă rugăm să vă îndreptaţi Les rogamos que se dirijan
română / catálogo en rumano / spre ieşire. hacia la salida.
în engleză? en inglés?
Există audioghid?
Colecţia ... este deschisă ¿Existe audioguía?
¿La colección... está Stiluri, tehnici, obiecte şi materiale
spre vizitare? abierta a la visita? acuarelă acuarela [akuaréla]
Această secţiune este Esta sección está abierta acvaforte aguafuerte [aywafuérte]
deschisă o zi da, una nu. un día, otro no. argint plata [pláta]
Unde este secţiunea de ...? ¿Dónde está la sección de armură armadura [armaöura]
...? arte grafice artes gráficas [artes gráfikas]
Unde este sala de ... ? ¿Dónde está la sala de ...? autoportret autorretrato [autorretrato]
Cine a pictat acest tablou? ¿Quién pintó este cuadro? basorelief bajorrelieve [baxorreljéße]
Operă
Din ce atribuită lui...
perioadă datează Obraqué
¿De atribuida
períodoadata
... este bronz
bust bronce
busto [brónGe]
[busto]
această lucrare? trabajo? capitel capitel [kapitél]
322 323

qrbx9rt75DRFu2BRemy+FxLdjyvi4HTnMskJ0DXKgmaQBheNEgSxsm0C5YC6gH0q5p9c jN42F 4p+j42akQ9qZC+uIJ Ow581Xjb7RINM4 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

qrbx9rt75DRFu2BRemy+FxLdjyvi4HTnMskJ0DXKgmaQBheNEgSxsm0C5YC6gH0q5p9c jN42F 4p+j42akQ9qZC+uIJ Ow581Xjb7RINM4 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7/30/2019 114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol

í í l uzí co adeudrat á se recunoaşt e i m edi at ; .

Date despre autor

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

1.1. Timpul şi subdiviziunile sale ......................................... 44

Direcţia şi poziţia .............................................82 închirierea unei m aş in i.....................................................123

5.7. Cumpărături.................................................................. 351

vorba, cum ar fi B de burro şi V de vaca, adică B de la

Articolul nehotărât Sunt feminin e:

Gradele de comparaţie Pozitiv Comparativ

Adverbul Trebuie menţionat însă că unor locuţiuni adverbiale

Futuro simple  Viitorul !

a Viene a las nueve Vine la nouă

1.5 Atenţionări, înştiinţări.

1.6 Numere, măsuri şi cantităţi

1.7 Culori si nuanţe

In septembrie. En septiembre. Iunie Junio [%únio]

Zilele săptămânii Anotimpurile

nor [fuér0a dél bjénto] [nijße]

ploios lluvioso [Xußjoso] Este vânt. Hay viento.

Nu înţeleg. No entiendo / No comprendo. Mulţumesc mult! ¡Muchas gracias!

Expresii de negare / respingere

mai bine / mai rău [maskulíno]

a angaja contratar, emplear [kontratár] / [empleár] a lua tomar / coger [tomâr]/[koxer]

a şti saber [saßér]

drept înainte todo seguido / recto

Numerale cardinale 27 veintisiete

Nu fumez! No fumo. Frate

2.1 Colatoria cu avionul

Din cauza vremii

Unde sosesc bagajele

2.1 Călătoria cu avionul

Cum a fost călătoria ¿Qué talha[fue]

2.2 Colatoria cu autovehiculul

C S 2.2 Colatoria cu autovehiculul

2.2 Colatoria cu autovehiculul

2.2 Călătoria cu autovehiculul

2.2 Câloforta cu autovehiculul

2.2 Călătoria cu autovehiculul

2.2 Colatoria cu autovehiculul 2. 2 Călător ia cu autovehiculul

2.2 Colatoria cu autovehiculul 2. 2 Colatoria cu autovehiculul

2.2 Călătoria cu autovehiculul 2. 2 Colatorio cu autovehiculul

Pantă periculoasă Semafor Semáforo [semáforo]

C S 2.2 Colatorio cu autovehiculul

2.4 Colatoria cu trenul 2.4 Călătoria cu trenul

2.4 Colatoria cu trenul 2.4 Colatorio cu trenul

2.4 Colatoria cu trenul 2.5 Colatorio cu taxiul

2. 5 Călătoria cu taxiul 2. 6 Mijloacele de transport în comun

2. 6 Mijloacele de transport în comun 2. 6 Mijloacele de transport în comun

1 2 . 6 Mijloacele de transport în comun 2 . 6 Mijloacele de tr ansport în comun

¿Puede decirme cuándo

3.1 La hotel H f g i 3.1 La hotel

3.1 La hotel 3.1 Lo hotel fis a

3.1 La hotel Supina 3.1 Lo hotel

3.1 La hotel 3.1 La hotel ■ m j

3.1 La hotel 3.1 La hotel lili

3.1 La hotel 3. 1 La hotel

3.1 La hotel Im 3.1 La hotel

3.2 Alîmentofie 3.2 Alimentarte

Cafeaua nu e dulce un restaurant pentru cei cu venituri modeste, care oferă

mer ende ro tasca

pa ra do r terr aza

3 . 2 Alimentaţie 3.2 Alimentatie