D

EM O L
NE
C
Ţ IE
TRS
AT
IV
Ă
INTRODUCERE

Schimbările survenite în ultimii ani în societatea românească au deschis drum unor

oportunităţi extraordinare de lărgire a orizonturilor sociale, culturale şi economice. Pentru
a putea exploata aceste posibilităţi, este foarte importantă cunoaşterea unei limbi de
circulaţie internaţională. În domeniul turismului şi al culturii, al relaţiilor economice şi
politice internaţionale, stă pânirea limbii franceze, ca limbă str ăină cu mare r ăspândire în
lume, este indispensabilă. Acest fapt a fost conştientizat de majoritatea ţărilor din lumea
civilizată, limba franceză predându-se încă de la nivelul claselor ciclului primar de
studiu.

Metoda introdusă de EUROCOR se utilizează de mult timp cu succes în ţările vest-

europene şi în Statele Unite, mulţumită accesibilităţii şi atractivităţii prezentării. Cu
eforturi relativ mici, se pot obţine în scurt timp rezultate uimitoare. Este suficient să
învăţaţi zilnic câte 15 minute, f ăr ă a parcurge mai mult de o jumătate de lecţie odată.
Esenţiale în asimilarea cunoştinţelor sunt sistematizările şi evaluările periodice, care vă
dau posibilitatea de a progresa f ăr ă îndoieli şi lacune.

Cursul de Limba franceză pentru începători se compune din 40 de lecţii, grupate

în 20 de caiete. Patru dintre aceste caiete, prev ăzute sistematic pe parcursul studiului,
cuprind doar exerciţi, ele constituind un foarte util material pentru evaluarea periodic ă a
modului în care a fost asimilată materia. Pentru fiecare caiet puteţi beneficia de un suport
audio, ce reprezintă înregistrarea integrală a conţinutului celor două lecţii. Aceste casete
au un rol foarte important în deprinderea şi perfecţionarea pronunţiei, ele fiind realizate cu
participarea unor vorbitori nativi de limba franceză.

Fiecare lecţie tratează un anumit domeniu de interes, tematica cursului acoperind o

multitudine de aspecte ce pot fi întâlnite în viaţa cotidiană. O lecţie cuprinde două
păr ţi; la începutul fiecărei păr ţi a lecţiei se află câteva exerciţii de recapitulare a
materiei parcurse, apoi v ă este
prezentat noul vocabular pentru domeniul pe care îl vizeaz ă lecţia şi vă sunt propuse
o serie de exerciţii de verificare a acestuia. Pentru o mai bună fixare, cuvintele şi
expresiile noi sunt introduse în propoziţii sau scurte texte. Fiecare parte a lecţiei
cuprinde, de asemenea, secţiuni de prezentare teoretică a unor importante aspecte
gramaticale şi exerciţii corespunzătoare. A doua parte din cea de-a doua lecţie a caietului
nu introduce elemente de gramatică sau vocabular noi, aceasta fiind o parte de verificare a
cunoştinţelor din întregul caiet. La sfâr şitul fiecărei lecţii se găsesc o recapitulare şi
tema pentru acasă, pe care, după rezolvare, o puteţi trimite spre corectare profesorului
personal. Faptul c ă a fost acordată o atenţie deosebită îmbogăţirii vocabularului se reflectă
în existenţa unui vocabular sintetic al cuvintelor şi expresiilor nou introduse, aflat la
sfâr şitul fiecărui modul.

Profesorii noştri sunt gata să vă ajute în a face primii paşi în cunoaşterea limbii
franceze şi vă aşteaptă să deveniţi cursant EUROCOR.

Vă dorim mult succes!

1
 Pentru majoritatea cursanţilor noştri, limba franceză reprezintă un domeniu nou; cu
siguran ţă, există printre dumneavoastr ă şi persoane care au avut ocazia de a asimila ceva
cuno ştinţe în acest domeniu, lipsite însă de o sistematizare clar ă. Cursul EUROCOR
pentru începători vă va ajuta să vă familiarizaţi cu regulile gramaticale de bază şi să vă
formaţi o arie de cuprindere a vocabularului suficientă pentru a putea scrie, citi şi
conversa în limba franceză în variate situaţii uzuale, cotidiene.

Pentru ca studiul individual să fie cât mai uşor şi eficient, pe marginea lecţiilor au fost
introduse o serie de simboluri grafice, care vă vor ajută să localizaţi mai uşor, în
vederea recapitulării, secţiunile de vocabular sau gramatică:

N semnalează cuvintele şi expresiile noi

atrage aten ţi a asupra particularit ăţi lor lexicale sau gramaticale ale limbii franceze

indică exerciţiile de verificare a cunoştinţelor însuşite

semnalează observaţiile importante, care se refer ă la reguli gramaticale sau de pronunţie esenţiale

3 (21) indică faptul că problema respectivă a mai fost abordată într-o lecţie anterioar ă (în acest
caz, la pagina 21 a lecţiei 3)

Unele exerciţii solicită folosirea filtrului roşu pentru verificare. Textul scris cu
caractere ro[ii, precedat de semnul „ >”, dispare odat ă ce este acoperit cu acest
filtru.

Lecţia de faţă constituie o lecţie demonstrativă, care doreşte să vă familiarizeze cu

metoda de studiu EUROCOR. Din punctul de vedere al numărului de pagini, ea
reprezintă jumătate din conţinutul unui caiet de curs. Veţi găsi aici fragmente din
lecţiile cursului, exemple de exerciţii, precum şi un model de recapitulare, unul de
2
vocabular şi de temă pentru acasă.

3
 Programa cursului de
Limba franceză pentru începători
Lecţiile 1-2 Vocabular: În oraş.
Gramatică: Prepoziţiile. Conjugarea verbelor cu termina ţia „-er” la prezent.
Pluralul substantivelor. Pronumele personale conjuncte.
Adjectivele. Legătura (la liaison) şi eliziunea (l’élision).

Lecţiile 3-4 Vocabular: Locuinţa. Culorile. Circulaţia.

Gramatică: Interogaţia prin inversiune. Adjectivele cu trei forme. „-t”
eufonic la persoana a III-a singular. Aplicarea expresiei „aller
en”.
Lecţiile 5-6 Vocabular: Familia. Viaţa de familie. La ţară .
Gramatică: Adjectivul posesiv („mon”, „ton” etc.). Negaţia. Termenii
de negaţie: „ne … pas”, „ne … jamais” etc. Formele
contractate ale
prepoziţiei: au (à + le), aux (à + les). Adjectivele cu
terminaţia
„-eau”. Adjectivele cu o singur ă formă.
Lecţiile 7-8 Vocabular: Zilele să ptămânii. Prietenii. Timpul liber.
Gramatică: Adjectivul posesiv. Omisia articolului înaintea substantivelor
care denumesc profesiuni. Locuţiunea „il y a”. Interogaţia prin
locuţiunea
adverbială „est-ce que”. „Vouloir”, „pouvoir” + infinitiv

Caiet de exerciţii I Cuprinde două lecţii ce verifică noţiunile de vocabular şi gramatică

însuşite în lecţiile 1-8.

Lecţiile 9-10 Vocabular: Îmbr ăcăminte. Anotimpurile. Ora. Vremea.

Gramatică: Adjectivul demonstrativ. Subiectul impersonal „il”.
Gradul comparativ al adjectivului. Adunarea. Folosirea
prepoziţiei „pour”.
„Quelle heure est-il?”, „A quelle heure?”

Lecţiile 11-12 Vocabular: La masă. La cumpără turi.

Gramatică: Articolul partitiv. Folosirea prepoziţiei „de” în exprimarea cantităţii
şi după negaţie. Gradele de comparaţie: gradul superlativ.
Folosirea verbului „prendre”. Folosirea prepoziţiei „comme”.

Lecţiile 13-14 Vocabular: Jocurile. Arta (pictur ă, muzică).

Gramatică: Pronumele personal cu funcţia de complement direct.
Imperativul. Formele contractate ale prepoziţiilor: du (de +
le), des (de + les ). Prepoziţia „de” exprimând apartenenţa.

Lecţiile 15-16 Vocabular: Ziua de naştere, ziua onomastică. Data. Forme de salut.
Gramatică: Pronumele personal – complementul indirect. Conjugarea
verbelor cu terminaţia „-ir”. Locul pronumelor în propoziţii.
Păstrarea radicalului verbal în conjugare.

Caiet de exerciţii II Cuprinde două lecţii ce verifică noţiunile de vocabular şi gramatică

însuşite în lecţiile 9-16.

4
Lecţiile 17-18 Vocabular: În camping. Îmbr ăcăminte. Igienă.
Gramatică: Pronumele personal – formele disjuncte („moi”, „toi” etc.).
Folosirea complementelor direct şi indirect cu verbele la
imperativ.

5
 Lecţiile 19-20 Vocabular:
Gramatică:
În bucătărie. Accidentele. Ambulanţa, poliţia.
Propoziţii imperative negative care conţin pronume.
Viitorul
apropiat ( futur proche). Trecutul apropiat ( passé récent) .
Adjectivul demonstrativ „ça” folosit în limbajul curent.
Imperativul verbelor
„avoir” şi „être”.

Lecţiile 21-22 Vocabular: Călătorie în str ăinătate. Harta. Punctele cardinale.

Gramatică: Pronumele nehotărât „on”. Perfectul compus ( passé
composé). Participiul trecut. Pronumele adverbiale „en”,
„y”.
Lecţiile 23-24 Vocabular: Parisul cu monumentele sale.
Gramatică: Pronumele relativ „qui”. Locuţiunea „il faut”. Negaţia în
perfectul compus. Folosirea locuţiunii „il y a” pentru exprimarea
complementului circumstanţial de timp.

Caiet de exerciţii III Cuprinde două lecţii ce verifică noţiunile de vocabular şi gramatică
însuşite în lecţiile 17-24.

Lecţiile 25-26 Vocabular: Profesiunea, cariera. {omajul.

Gramatică: Pronumele relative „que”, „dont”. Exprimarea numeralului ordinal.
Verbele reflexive în propoziţii interogative. R ăspunsul afirmativ
dat la o interogaţie cu negaţie: „si”. Locuţiunea „qu’est-ce
que”.

Lecţiile 27-28 Vocabular: Corpul uman. La poştă.

Gramatică: Pronumele posesiv („le mien”, „le tien” etc.). Exprimarea negaţiei
prin conjuncţia „ni … ni”. Sublinierea expresivă prin locuţiunea:
„c’est … qui” etc. Adverbele cu sufixul „-ment”.

Lecţiile 29-30 Vocabular: Studiile. Liceul, examenele. Banii.

Gramatică: Comparaţia adverbelor. Locul complementului în perfectul compus.
Pronumele posesiv „le nôtre”, „le vôtre” etc.

Lecţiile 31-32 Vocabular: Cr ăciunul. Agricultura.

Gramatică: Pronumele reflexiv „soi”. Adjectivele interogative „quel, quelle,
quels, quelles”. „Tout, toute” ca adjectiv. Exprimarea restricţiei
prin „ne … que”. Viitorul simplu.

Caiet de exerciţii IV Cuprinde două lecţii ce verifică noţiunile de vocabular şi gramatică

însuşite în lecţiile 25-32.

6
 În caietele destinate începătorilor am utilizat sistemul EUROCOR de transcriere
atât de particularit ăţi le de pronun ţi e ale limbii române, cât şi de accesibilitatea unui astfel de sistem pentru cei care parcurgaceste etap
fonetice folosite, comparându-le cu sunetele române şti similare.

TRANSCRIEREA FONETICĂ
Citiţi cu atenţie transcrierea fonetică din parantezele drepte. În cazul sunetelor care nu există în
limba română, vom introduce semne speciale:

•ville > [vil] – oraş

– în cuvântul „ville” se pronunţă un singur [l];
– vocala „e” de la sfârş itul cuvintelor nu se pronun ţă.

•restaurant > [RestoR ã] – restaurant

– [R] diferă de consoana „r” în român ă: nu se pronunţă cu vârful, ci cu partea din spate a limbii. Ca
să vă fie mai uşor, încercaţi să pronunţaţi această consoană cu ajutorul unui „h”;
– vocala deschisă [e] se aseamănă cu vocala „e” a limbii române;
– când consoana „s” se află între două vocale, se citeşte [z]. De exemplu: „maison”. În
celelalte cazuri se citeşte [s];
– vocala [o] este deschisă în cele mai multe cazuri şi se pronunţă ca şi când am pronunţa [o]
din limba română cu gura mai deschisă;
– vocala [ă] indică o pronunţie nazală. Cel mai simplu mod de a învăţa pronunţia vocalelor
nazale este prin apăsarea nărilor. Când consoana „n” urmează unui [ă] nazal, ea nu se
aude. Pentru a marca nazalizarea, am folosit acelaşi semn pentru toate vocalele limbii
franceze: o tildă deasupra vocalei nazalizate [Î].

•café > [kafE ] – cafenea; cafea

– când „c” se află înaintea vocalelor „e”, „i” sau „y”, el se cite şte ca un [s] românesc. În
celelalte cazuri, se citeşte ca un [k] românesc;
– vocala [E] se pronunţă mai închis decât vocala „e” din limba română;
– vocala „a” se pronunţă ca în limba română.

•magasin > [magazẽ] – magazin

– „s” între două vocale se pronunţă [z];

– „-in” la sfâr şitul cuvântului se pronunţă ca un [ẽ] nazal.

•maison > [mezõ] – casă

– „ai” se pronunţă [e];

– „-on” la sfâr şitul cuvântului se pronunţă [õ], deci ca un [o] nazal.

•station > [stasiõ] – staţie

– „-tion” se pronunţă [siõ];

– [i] aplecat (italic) marchează un „i” scurt, similar semivocalei româneşti întâlnite în cuvinte ca
„ieri” sau „iau”.

7
•gare > [ga:R] – gar ă

– semnul „:” marchează o vocală care se pronunţă mai lung.

•banque > [bã:k] – bancă

– „qu” corespunde consoanei [k];

– „e” la sfâr şitul cuvântului nu se pronunţă;
– [ã:] este o vocală nazală pronunţată mai lung care seamănă cu vocala „o”, dar se pronunţă
mai deschis.

•voiture > [vuatUR] – maşină

– sunetul transcris fonetic prin [U] nu există în limba română. Se pronunţă cu buzele ca
pentru „u”, însă îl formăm în gât şi nu în cavitatea bucală.
– grupul „oi” se citeşte [ua], ca în cuvântul românesc „cuar ţ”.
– sunetul din cuvântul „le”, transcris fonetic prin [O], nu există în limba română. Îl pronunţăm
prin rotunjirea buzelor ca pentru „o” şi pronunţăm „e”.

În limba franceză există mai multe tipuri de „e”:

– [e] deschis, de exemplu: „élève”
– [E] închis, de exemplu: „café”
– când se află la sfâr şitul cuvântului, „e” nu se pronunţă (cu excepţia cazurilor în care este accentuat).
În limba franceză „r” se pronunţă cu partea din spate a limbii. De exemplu:
„gare” > [ga:R].
În limba franceză accentul cade întotdeauna pe ultima silabă. Vocala accentuată va fi scrisă cu caractere îngro

Citiţi cu voce tare cuvintele următoare. Reţineţi pronunţia corectă:

oraş – ville > [vil]

restaurant – restaurant > [RestoRã
]
cafenea – café > [kafE ]
magazin – magasin > [magazẽ]
casă – maison > [mezõ]
staţie – station > [stasiõ]
gar ă – gare > [ga:R]
bancă – banque > [bã:k]

8
ec ţi ei este înso ţi tă , pentru o corectă şi rapid ă asimilare a cuno ştin ţ elor, de introducerea cuvintelor şi expresiilor noi în propozi ţi i, p
V ă prezentă m în continuare, pentru exempli ficare, un fragment din partea a doua a lec ţi ei 3.

Citiţi cu atenţie propoziţiile următoare. Reţineţi pronunţia corectă, cuvintele noi (care sunt subliniate),
precum şi traducerea în limba română:

Il cherche une chaise sous la table. – El caută un scaun sub masă.

> [il [e:R[ Un [e:z la tabl]

Elles regardent un café devant – Ele se uită la o cafenea din

faţa le cinéma. cinematografului.
> [el ROgaRd ẽ kaf E dOvã lO sinEma]

Marie travaille dans l’usine derrière la gare. – Maria lucrează în uzina din spatele gării.
> [maRi tRavai dã lUzin deR ie:R la ga:R]

Nous admirons la nouvelle lampe – Admir ăm lampa cea nouă de pe

birou. sur le bureau.
> [nuzadmiRõ la nuvel lã:p sUR lO bUR o]

Il habite un petit hôtel devant – El locuieşte într-un hotel mic în

faţa le théâtre. teatrului.
> [il abit ẽ p(O)titotel dOvã lO tEa:tR]

Paul regarde sous la chaise. – Paul se uită sub scaun.

> [pol ROgaRd su la şe:z]

Nous habitons derrière l’école. – Locuim în spatele şcolii.

> [nuzabitõ dERi e:R lEk ol]

Je regarde le tapis bleu sur le plancher. – Mă uit la covorul albastru de pe duşumea.

> [jO ROgaRd lO tapi blO sUR lO plãşE]

Paul et Sophie visitent une ville grise. – Paul şi Sofia vizitează un oraş mohorât.
> [pol e sof i vizit Un vil gRi]

Elle montre un lit blanc. – Ea arată un pat alb.

> [el mõ:tR ẽ li blã]

Nous entrons dans une maison blanche. – Intr ăm într-o casă albă.
> [nuzãtRõ dãzUn mezõ blãş]

În propoziţiile de mai sus aţi întâlnit câteva cuvinte noi:

sous > [su] – sub
devant > [dOvã] – în faţa,
înaintea
derrière > [dERi e:R] – după, în
spatele
sur > [sUR] – pe, de pe,
9
 peste

10
Traduceţi în limba română următoarele propoziţii:

Marie cherche la nouvelle lampe sous la table. > Maria caută lampa cea nouă sub masă.
> [maRi şe:R ş la nuvel lã:p su la tabl]

Nous habitons la maison derrière le cinéma. > Locuim în casa din spatele cinematografului.
> [nuzabitõ la mezõ deRie:R lO sinEma]

Nous travaillons dans une banque devant l’opéra. > Lucră m într-o bancă în fa]a operei.
> [nu tRavaiõ dãzUn bã:k dOvã lopERa ]

Pierre regarde le téléphone sur le bureau. > Petre se uită la telefonul de pe birou.
> [pie:R ROgaRd lO tElEfo n sUR lO bUR o]

Completaţi propoziţiile în limba franceză cu cuvântul corespunzător. Folosiţi filtrul roşu:

Locuieşti într-o casă mare din spatele gării. – Tu habites une grande maison > derrière
la gare.

Petre arată maşina din faţa operei. – Pierre montre la voiture > devant l’opéra.

Băieţii caută radioul sub masă. – Les garçons cherchent la radio > sous la
table.

Sofia lucrează în spatele noului hotel. – Sophie travaille > derrière le nouvel hôtel.

Ne uităm la covorul mare şi nou – Nous regardons le nouveau et le grand

tapis de pe duşumea. > sur le plancher.

Maria se uită sub pat. – Marie regarde > sous le lit.

Paul admir ă o maşină neagră – Paul admire une voiture noire

în faţa casei. > devant la maison.

Te uiţi la lampa de pe birou şi la covorul – Tu regardes la lampe > sur le bureau et

le de sub pat. tapis sous le lit.

În continuare, vă prezentăm verbul auxiliar être:

être > [etR] – a fi, a exista, a se afla

Iată câteva exemple în care verbul nou este la modul infinitiv. Citiţi cu voce tare:

être à Paris > [etR a paR i] – a fi la Paris

être devant la maison > [etR dOvã la mezõ] – a fi în faţa casei
être derrière la gare > [etR dER ie:R la ga:R] – a fi în spatele
gării
être grand > [etR gR ã] – a fi mare (înalt)
être sous le lit > [etR su lO li] – a fi sub pat
être sur la table > [etR sU:R la tabl] – a fi pe masă
11
 De foarte mare importan ţă sunt sec ţi unile de gramatică ale cursului.
Ca exemplu, vă vom prezenta în continuare atât adjectivele posesive la singular din lec ţi a 6, partea întâi, cât şi conjugarea verbului
partea întâi. Regulile gramaticale sunt înso ţi te, pentru o mai bun ă în ţe legere, de exemple de propozi ţi i/fraze conc
iar în finalul prezent ării sunt propuse exerci ţ ii de traducere.

În propozi ţ iile anterioare a ţ i întâlnit cuvintele:

„mon” [mõ] – se traduce prin „meu”, „al meu”
„ton” [tõ] – se traduce prin „tă u”, „al t ău”
„son” [sõ] – se traduce prin „său”, „ei ”,
„lui” („al său”, „al ei”, „al lui”)

Acestea sunt adjective posesive. Ele preced ă substantivele masculine; de exemplu:

mon père (=tat ăl meu, tata); ton jardin (=gr ădina ta); son livre (=cartea sa, lui, ei)

Adjectivele posesive:
„ma” [ma] – se traduce prin „mea”, „a mea”
„ta” [ta] – se traduce prin „ta”, „a ta”
„sa” [sa] – se traduce prin „sa”, „a sa”
„a ei”, „a lui”
precedă substantivele feminine; de exemplu:

ma maison (=casa mea); ta mère (=mama ta); sa voiture (=ma şina sa, lui, ei)

Aten ţ ie! În fa ţ a substantivelor feminine care încep cu o vocal ă sau cu „h” mut, folosim
formele masculine, de exemplu:
mon amie >[monami] – prietena mea; ton école >[tonEko l] – şcoala ta; son usine >[sonUzin]
– uzina sa, lui, ei

Procedă m astfel pentru a evita întâlnirea dintre două vocale.

Pentru a reţine mai uşor adjectivele posesive, traduceţi propoziţiile următoare:

Tata şi sora mea se duc la ţar ă. > Mon père et ma sœur vont à la campagne.
> [mõ pe:R e ma sO:R võ(t)a la kãpãn)
Gradina ta este mare şi frumoasă. > Ton jardin est grand et beau.
> [tõ jaRdeÎ e gRã e bo]
Creionul său (lui, ei) este în geanta ta. > Son crayon est dans ton sac.
> [sõ kREiõ e dã tõ sak]
Suntem în gră dina mea cu mama lui (ei) şi > Nous sommes dans mon jardin avec sa mère
cu tatăl tău. et ton père.
> [nu som dã mõ jaRdeẽ avek sa me:R
e tõ pe:R]
Prietenul lui merge (se duce) la concert. > Son ami va au concert.
> [sonami va o kõse:R]

12
Sora mea şi fratele tău merg împreună > Ma sœur et ton frère vont
ensemble la plimbare. à la promenade.
> [ma sO:R e tõ fRe:R võ(t)ãsã bl
a la pRom(O)nad]

Cu toate că verbul aller se temină la in finitiv în -er , el nu se conjug ă după regulile învăţa te în
prima lec ţ ie. Verbul aller este un verb neregulat şi apar ţ ine grupei a III-a (grupa verbelor
neregulate).
Formele deja cunoscute ale verbului aller sunt următoarele:

persoana I singular: je vais > [jO ve] – eu merg, eu mă duc

persoana a II-a singular: tu vas > [tU va] – tu mergi, tu te duci
Persoana a III-a il va > [il va] – el merge, el se duce
singular: elle va > [el va] – ea merge, ea se
duce

Acest verb este întâlnit mai ales în următoarele situaţii:

aller en train > [alE ã tRẽ ] – a merge cu trenul
aller en voiture > [alE ã vuatU:R] – a merge cu maşina
aller en autobus > [alE ãnotobUs] – a merge cu
autobuzul
aller en auto > [alE ãnoto] – a merge cu maşina
aller en avion > [alE ãnaviõ] – a merge cu avionul
aller en (à) vélo > [alE ã (a) vElo] – a merge cu bicicleta
aller à pied > [alE a piE] – a merge pe jos

După verbul aller se află adesea prepoziţia à care precedă un nume de

oraş; de exemplu:
Je vais à Paris. [jO ve a paR i] – Mă duc la Paris.

sau prepoziţia en în faţa denumirii unei ţări; de exemplu:

Tu vas en France. [tU va ã fRãs] – Mergi în Franţa.

Traduceţi în limba română următoarele propoziţii. Reţineţi pronunţia corectă. Folosiţi, ca de obicei,
filtrul roşu:

Je vais en France. > [jO ve(z)ã fRã:s] > Mă duc în Franţa.

Je vais en avion.
Tu vas en France aussi.
Mais tu vas en France en
train.
> [jO ve(z)ãnaviõ]
> [tU va ã fRã:s osi]
>
[mE tU va ã fRãs ã tR ẽ]
> Merg (călătoresc) cu avionul.
> {i tu megi în Franţa.
> Dar tu mergi în Franţa cu
trenul.

13
Pierre va aussi en train. > [pie:R va osi ã tRẽ ] > Petre călătoreşte şi el cu
trenul.
Mais Pierre va en Roumanie. > [mE pie:R va ã Rumani] > Dar Petre merge în România.

14
Marie va en Roumanie aussi. > [maRi va ã Rumani osi] > Maria merge şi în

România. Elle va à Constanţa.> [el va a kõstãtza] > Ea merge la Constan]a.

Elle va à Constanţa en voiture. > [el va a kõstãtza ã vuatU:R] > Ea merge la Constanţa cu ma[ina.

Mais Sophie va à Constanţa > [mE sof i va a kõstãtza ã (a)> Dar Sofia merge cu
bicicleta en (à) vélo. vElo] la Constanţa.

Paul va aussi en (à) vélo. > [pol va osi ã vElo] > Şi Paul merge cu

bicicleta. Il va à Constanţa aussi. > [il va a kõstãtza osi] >

Şi el merge la Constanţa. Il va souvent à Constanţa. > [il va suvã a kõstãtza]

> El merge des la Constanţa.

Il visite Galaţi à pied. > [il vizit galatzi a piE] > El vizitează Galaţiul pe jos.

Nous visitons Arad aussi à pied. > [nu visitõ aRa d osi a piE] > Şi noi vizităm Aradul pe jos.

Mais Marie et Sophie > [mE maRi e sof i vizit > Dar Maria şi Sofia vizitează
visitent
Constanţa en autobus. kõstãtza ãnotobUs] Constanţa cu autobuzul.

Sophie va souvent à Paris > [sofi va suvã a paR i > Sofia se duce adesea la Paris
en avion. ãnaviõ] cu avionul.

În propoziţiile de mai sus aţi întâlnit trei cuvinte noi:

aussi > [osi] – şi, de
asemenea
mais > [me] – dar
souvent > [suvã] – des, adeseori

Verificaţi dacă aţi reţinut cuvintele noi traducând propoziţiile următoare în limba franceză.
Citiţi-le apoi cu voce tare:

Merg la Paris. > Je vais à Paris. > [jO ve(z)a paR i]

El merge cu trenul. > Il va en train. > [il va ã tR ẽ]

Maria merge în Franţa. > Marie va en France. > [maRi va ã fRã:s]

{i Sofia merge în Franţa. > Sophie aussi va en France. > [sofi osi va ã fRã:s]

Petre merge cu taxiul. > Pierre va en taxi. > [pie:R va ã taksi]

Eu merg cu maşina, dar > Je vais en voiture, mais > [jO ve(z)ã vuatU:R
me
Ana merge pe jos. Anne va à pied. an va a piE]

{i Petre merge pe jos. > Pierre aussi va à pied. > [pie:R osi va a piE]

Mergi des în România. > Tu vas souvent en > [tU va suvã ã

15
 Roumanie. Rumani]
Paul merge des cu bicicleta. > Paul va souvent en vélo. > [pol va suvã ã velo]

16
 Finalul fiecărei lec ţi i este prevă zut cu un exerci ţ iu de traducere
(propozi ţi i separate, text, dialog), ce are rolul ver i ficării finale a vocabularului însu şit, urmat de un util exerci ţi u de fo
prezentă m în continuare o astfel de secven ţă din lec ţi a 5.

Rezolvând ultimul exerciţiu al acestei lecţii, puteţi verifica dacă v-aţi însuşit corect materialul prezentat
până acum.

Dacă veţi avea dificultăţi în rezolvarea acestui exerciţiu, va trebui să recitiţi lecţia. Înainte de a
trece la lecţia următoare, trebuie să consolidaţi materia învăţată.

Traduceţi în limba franceză propoziţiile următoare, folosind filtrul roşu:

Familia locuieşte într-o casă nouă. > La famille habite une nouvelle

maison. Dimineaţa, părinţii merg la uzină. > Le matin les parents vont à l’usine.
Copiii merg la şcoală. > Les enfants vont à l’école.

Vizităm cu plăcere nişte oraşe frumoase. > Nous visitons volontiers de belles villes.

Ei cumpăr ă rar maşini noi. > Ils achétent rarement de

nouvelles voitures.

Băieţii lucrează cu plăcere cu tata > Les garçons travaillent avec plaisir
avec le în garaj. père dans le garage.

Mama este adesea ocupat ă în gră dină. > La mère est souvent occupée dans le jardin.

Mergem cu plăcere cu voi cu maşina > Nous allons volontiers avec vous en
voiture în Franţa. en France.
Ei se duc rar la teatru, seara sunt obosiţi. > Ils vont rarement au théâtre, ils
sont fatigués le soir.

Mama şi fiica merg întotdeauna împreună > La mère et la fille vont toujours
ensemble la teatru. au théâtre.

Duminică mergem la oper ă şi la restaurant. > Le dimanche nous allons à l’opéra et au

restaurant.

Paul lucrează totdeauna mult, dar > Paul travaille toujours beaucoup,
mais nu este obosit. il n’est pas fatigué.

Nişte fete frumoase merg cu avionul > De belles filles vont en

avion la Bucureşti. à Bucarest.
Noi admir ăm nişte hoteluri noi şi frumoase > Nous admirons de nouveaux et beaux
hôtels la Paris. à Paris.

Duminica nu lucr ăm. > Le dimanche nous ne travaillons pas.

Merg întotdeauna acasă > Je vais toujours à la maison

avec cu părinţii. mes parents.

Sofia nu lucrează repede, este obosită. > Sophie ne travaille pas vite, elle est fatiguée.

17
Petre este trist. El nu merge la Paris. > Pierre est triste. Il ne va pas à

Paris. Dar noi suntem mulţumite. > Mais nous sommes contentes.

Mergem des în Franţa. > Nous allons souvent en France.

Sunteţi obosiţi? Da, suntem foarte obosiţi. > Êtes-vous fatigués? Oui, nous sommes
très fatigués.

Părinţii sunt ocupaţi? > Les parents sont-ils occupés?

Nu, nu sunt ocupaţi. > Non, ils ne sont pas occupés.

Ei se uită la televizor în salon. > Ils regardent la télé dans le salon.

Copilaşul este singur în camer ă. > Le petit enfant est seul dans la chambre.

El nu este mulţumit. > Il n’est pas content.

Acasă sunt totdeauna ocupat. > Je suis toujours occupé à la maison.

Eşti ocupat sâmbăta? > Es-tu occupé le samedi?

Nu, nu sunt ocupat. > Non, je ne suis pas occupé.

Mergi cu noi la cinema? > Vas-tu avec nous au cinéma?

Da, cu plăcere. > Oui, avec plaisir.

Unde se duc ei? > Où vont-ils?

La magazinele noi şi frumoase. > Aux nouveaux et beaux magasins.

Pisica neagr ă şi câinele alb sunt totdeauna > Le chat noir et le chien blanc sont
toujours împreună în gră dină. ensemble dans le jardin.

Sămbăta mergeţi la muzeu cu părinţii. > Le samedi vous allez avec vos parents au

musée. Maria şi Paul merg şi ei? > Marie et Paul, vont-ils aussi?

Da, ei merg cu plăcere cu noi. > Oui, ils vont volontiers avec nous.

În încheiere, iată un exerciţiu fonetic, care conţine câteva cuvinte în care se repetă aceleaşi
sunete. Citiţi-le cu voce tare:

[e] père, mère, i1

est [a- ] content, parents, dimanche garage, toujours, jardin famille, fille
je suis, cuisine
[j]

[ii]

[Ui]

18
 Ultima parte a caietului de studiu nu con ţi ne no ţi uni de vocabular
sau gramatică noi, ci doar exerci ţ ii de recapitulare a celor învăţa te
parcursul celor două lec ţi i. Aceste exerci ţi i reprezint ă elemente extrem de folositoare în comunicarea uzual ă , cotidiană.
V ă oferim în continuare două fragmente din lec ţi ile 4 şi 6.

În continuare, vă propunem câteva texte scurte. Citiţi-le de mai multe ori; aveţi mare grijă la
intonaţie şi la accent (care apare marcat în text). Dacă aveţi suportul audio, mai întâi ascultaţi,
apoi încercaţi să citiţi textul. Vă puteţi verifica traducerea cu ajutorul vocabularului de la
sfâr şitul caietului de curs.

J’habite avec ma famille | une grande maison | à la campagne. | | Mon père |

aime travailler | dans le gar age. | | Mon fr ère | travaille souvent | avec notre

père. | | Ma mère | préfère le travail dans la maison | et dans la cuisine. | | Elle

adore aussi | son jardin. | | Le matin | elle est toujours derrière la maison | dans le

jardin. | Elle travaille beaucoup | mais elle n’est jamais fatiguée. | | Ma sœur |

n’aime pas du tout travailler. | Elle adore la télé | et la musique moderne. | |

Elle déteste le travail | et elle est toujours fatiguée. | | Je travaille un peu avec

mon père | et aussi avec ma mère. |

Ca şi până acum, la sfâr şitul lecţiei vă prezentăm câteva cuvinte în care se repetă aceleaşi
sunete. Citiţi-le cu voce tare:
[ñ] montagne, campagne
[e] frère, père, mère, mer, j’aime
[E] chez, cahier, préfèrer, aimer, détester, adorer, jamais
[U] musique, pas du tout
[õ] mon, ton, son,

19
concert [ẽ] intéressant,
mince
[ã] danse, intéressant, campagne

20
 Vom vedea în continuare câteva fragmente din caietele de exerci ţ ii I şi II, ce au rolul
asimilate cuno ştin ţe le lec ţ iilor 1-8 şi 9-16. Ve ţ i remarca caracterul interactiv al exerci ţi ilor, a căror rezolvare se g ă se şte în cea
În cadrul acestor caiete au fost folosite alte simboluri gra fice.

Acestea sunt:

Exerciţ iul 49

Propoziţiile care urmează sunt adevărate sau false în funcţie de desenul

alăturat. Marcaţi şi în tabelul alăturat propoziţiile adevărate:

adevărat fals
1. Voici le salon. 
2. Dans le salon il y a trois personnes.  1.

3. Marie et Pierre regardent la télé. 

2.
4. Ils écoutent la radio. 
5. Le petit chat est devant la fenêtre. 
3.
6. La porte est ouverte. 
7. Marie est contente.  4.

8. Ils parlent. 
9. Pierre fume une cigarette.  5.

10. Marie travaille avec Pierre. 

21
Exerciţ iul 50

Citiţi cu voce tare textul care urmează şi completaţi

propoziţiile cu cuvintele corespunzătoare:
.................................. je ne travaille pas. Je reste un peu avec .
................................. . Nous allons ................................... en
promenade. Le soir je vais souvent avec ..................................
au théâtre. Le dimanche nous allons chez ................................ .
Ils n’habitent pas ................................ . Ils ont une .....................
........... à la campagne. Nous adorons rester dans ........................
........ . Il est assez ................................ L’après-midi la famille
est................................et écoute de la musique.

Exerciţ iul 12

Priviţi cu atenţie desenele următoare şi scrieţi sub ele propoziţia corespunzătoare:

Il fait du
soleil Il fait
chaud. Il
neige.
Il fait froid.
Il pleut.
Il fait du vent.

........................................... ........................................... ...........................................

22
........................................... ........................................... ...........................................

23
 La sfâr şitul fiecărei lec ţi i se a flă o succint ă recapitulare a celor mai importante aspecte
prezentate, având rolul sistematizării şi ver i ficării modului în care au fost asimilate cuno ştin ţe le.
V ă prezentă m mai jos un fragment al recapitul ării lec ţ iei 4.

RECAPITULAREA LECŢIEI 4
Reguli gramaticale
4.1Adjectivul beau – frumos are trei forme la singular:
beau – [bo] – înaintea substantivelor masculine care încep cu o
consoană; de exemplu: un beau garçon – un băiat
frumos
bel – [bel] – înaintea substantivelor masculine care încep cu o vocală sau cu h
mut; de exemplu:un bel enfant – un copil frumos
un bel homme – un bărbat frumos
belle – [bel] – înaintea substantivelor feminine:
de exemplu: une belle fille – o fată frumoasă

4.2 Adjectivele rouge, jaune şi orange sunt invariabile în gen (au aceeaşi formă la masculin şi
feminin); de exemplu:
une table rouge, un tapis
rouge; une auto orange, un train
orange; une moto jaune, un
vélo jaune.

4.3Verbul aller – a merge, a se duce este neregulat. În această lecţie v-am prezentat acest
verb la timpul prezent (présent), la persoanele I, a II-a şi a III-a singular:
je vais
tu vas
il va; elle va

4.4După verbul aller veţi folosi mai ales prepoziţiile à şi en:

aller à Paris aller en France
aller à pied aller en train (en voiture, en avion)
aller à (en) vélo aller à (en) moto

4.5 După adverbele interogative comment sau où inversiunea predicatului cu subiectul este
obligatorie; de exemplu:
Comment vas-tu en France?
Où habitent-ils?

Reguli de pronunţie
4.6 ain se pronunţă [ẽ]; de exemplu: le train [lO tR ẽ]
4.7 au se pronunţă [o]; de exemplu: jaune [jon]
24
4.8 g între două vocale se pronunţă [j]; de exemplu: rouge [Ru:j]

25
La sfâr ş itul fiecărui caiet se g ă se şte un vocabular al cuvintelor şi expresiilor noi, în ordine alf
V ă prezentă m câte un fragment al vocabularului din caietele lec ţi ilor 1-2 şi 3-4.

VOCABULARUL LECŢIILOR 1 ŞI 2
(m.) – masculin, (f.) – feminin

appartement > [apaRt(O)mã] – apartament

autobus (m.) > [otobUs] – autobuz

avec > [avek] – cu

banque (f.) [bã:k]

VOC– AbanBcăULARUL LECŢIILOR 3 ŞI 4
café – cafenea; cafea m. = genul masculin
[kafE ]
f. = genul femin–i ncamer ă
chambre (f.) – cinematograf
[[ã:bR] Vă reamintim că vocalele limbii franceze se pronun ţă scurt. Dacă, în anumite cuvinte, vocala se
cinéma (m.) pronunţă lung, a–ce sîtn fenomen va fi marcat prin semnul :; de exemplu: [a:], [[e:z].
[sinEma]
dans
[dã]
de [dO] à – pluralu>l a[rati]colului nehot ărât – la, până la; în; cu; de
acheter înaintea unui adjectiv + – a cumpăra
subst > i[a[tE]
ant v
admirer [admiRE ] – a admira
des [dE] – pluralul articolului nehot ărât – a merge, a se duce
aller [alE]
école (f.) [Eko l]
Anne – şcoală – Ana
édifice (m.) [Edif is] [an]
à pied – edificiu, clădire – pe jos; la pas
elle [el] – ea [a piE]
aussi [osi] – de asemenea, la fel, şi
elles [el] l’auto (f.) – ele [loto] – automobilul, maşina

entrer [ãtRE ] l’avion (m.) – a intra> [laviõ] – avionul

– a intra> un[dbeov]a
entrer dans [ãtRE dã] beau – frumos (înaintea substantivelor
masculine care încep cu o consoană)
et [e] – şi – frumos (înaintea substantivelormasculine care încep cu o voc
– frumoasă
femme (f.) [fam] bel – femeie>, so[bţiel]

fenêtre (f.) [f(O)netR] – fereastr ă

fille [fii] belle – fată > [bel]

garçon [gaRsõ] blanc – băiat > [blã] – alb

– gar ă > [blã[] – albă
gare (f.) [ga:R] blanche – mare, >îna[lbt lO]

grand (m.) [gRã] bleu – albastru

bleue – mare, > [blO] – albastr ă
grande (f.) [gRã:d] înaltă
Bucarest [bUkaRe st] – Bucureşti
homme (m.) [om]
le bureau – om, bă>rba[ltO bUR o] – biroul
la chaise > [la şe:z] – scaunul
chercher > [şeR şE] – a căuta
comment > [komã] – cu, cu ce
derrière > [dER ie:R] – după, în spatele
devant > [dOvã] – înainte, în faţa
écouter > [EkutE] – a asculta
en > [ã] – în

26
Tema pentru acasă , a fl at ă la sfâr şitul fiecărei lec ţi i, reprezint ă modalitatea optimă de a vă evalua progresele înregistrate în studiul lim
familiariza cu cerin ţe le de rezolvat urmărind tema pentru acas ă a lec ţi ei 3.

TEMA PENTRU ACASĂ 3

A.Traduceţi în limba română următoarele propoziţii: 1.

J’habite à Paris.

2. Nous habitons

Bucarest. 3. Elle écoute la

radio.

4. Paul cherche le téléphone sous la

chaise. 5. Les garçons sont devant nous.

B.Traduceţi în limba franceză propoziţiile următoare: 1.

Ele locuiesc la Bucureşti, în România.

2. Ară ţi lampa nouă de pe

birou. 3. Petre intr ă în hotelul

nou.
4.Scaunul este negru, masa este albă.

5.Cumpără m un telefon nou în magazin.

C.Transformaţi propoziţiile următoare în propoziţii interogative: 1.

Nous habitons en Roumanie.

2.Le bureau est noir.

3.Marie et Sophie travaillent dans l’école. 4.

Le garçon est derrière la voiture.

5. Vous entrez dans le cinema.

D.Corectaţi propoziţiile următoare şi rescrieţi-le: 1.

Paul est-elle à Paris?

2. La fille sont dans la

maison. 3. J’admire un nouveau

27
hôtel. 4. Le tapis est grise.

5. La femme est dans le magasin?

28
 Cu aceste fragmente dintr-un formular de tem ă pentru acasă corectată
se încheie lec ţi a demonstrativă a cursului de Limba franceză pentru începători.
În speran ţa că materialul prezentat v-a convins de accesibilitatea
şi atractivitatea cursului nostru,
vă aşteptăm să deveniţi cursant al Institutului EUROCOR
înscriindu-vă la cursul de Limba francez ă pentru începători!

tel. 021/33.225.33;
29