Sunteți pe pagina 1din 23

Programa cursului de

Limba italiană pentru începători


Lecţiile 1-2
Tema:
Familia
Gramatică: Accentul. Pronunţia. Articolele. Verbele terminate în „-are”. Pluralul
substantivelor. Ordinea părţilor de propoziţie. Terminaţiile substantivelor
şi adjectivelor în funcţie de gen şi număr
Lecţiile 3-4
Tema:
Timpul liber
Gramatică: Folosirea prepoziţiei „di”. Verbele „afi”şi „avere”. Pronumele personal şi pronumele de politeţe. Folosirea
prepoziţiilor „a”şi „in”. Conjugarea verbelor neregulate
Lecţiile 5-6
Tema:
La cumpărături. Alimente I
Gramatică: Verbe terminate în „-care”, „-gare”. „Quanto”. „Per favore” – formul ă de politeţe pentru a adresa o
rugăminte. Verbele terminate în „-ere”. Patru forme ale pronumelui personal în cazul acuzativ
Lecţiile 7-8
Tema:
Părţile zilei. Mesele zilei
Gramatică: Verbul „venire”. Conjugarea verbelor terminate în „-ire”. Formele articulate ale prepozi ţiilor „a”, „di”şi
„da”. Accentul în propoziţie. Formele „i sono, c’é, ci sono”
Caiet de exerciţii I
Cuprinde două lecţii care verifică noţiunile de vocabularşi de gramatică
însuşite în lecţiile 1-8.
Lecţiile 9-10Tema:
Numerele. Dimineaţa
Gramatică: Verbele refl exiveşi conjugarea lor. Numere. „Cât este ceasul?”Conju-
garea
verbului „fare”. Negaţia. Poziţia lui „non”
Lecţiile 11-12Tema:
Voiaj. Naţionalităţi. Numere
Gramatică: Pronume posesive. Expresiile „avere voglia”, „avere bisogno”. Numer-

compuse. Folosirea verbului „piacere – a plăcea”. Afi rmaţiaşi negaţia


repetată („anche, neanche”)

Lecţiile 13-14Te m a :
Cum telefonăm. Muncă. Studiu
Gramatică: Verbele neregulate. Pronumele personale la acuzativ (sau în funcţie
de
complementul direct). Derivarea cu pre fi xele „di-, in-, o-”. Verbele
modale („volere”, „potere”). „Molto, poco”
Lecţiile 15-16Te m a :
Părţile corpului uman. La poştă
Gramatică: Folosirea verbului „pensare”. Viitorul verbelor celor trei conjug ărişi cazurile speciale ale conjug ării la
timpul viitor. Conjugarea verbelor „tradurre”şi „bere”
Caiet de exerciţii II
Cuprinde două lecţii care verifică noţiunile de vocabularşi de gramatică
însuşite în lecţiile 9-16.
Lecţiile 17-18Te m a :
Călătorie, vacanţă
Gramatică: Pronunţie. Numele predicative. Verbele modale „dovere”, „sapere”. Viitorul verbelor neregulate. Func ţia
substitutivă a pronumelor „ne”şi „ci”. Conjugarea lui „rimanere” la prezentşi viitor
Lecţiile 19-20Te m a :
Starea vremii. Lunile
Gramatic ă: Perfectul compus (il passato prossimo). Articolul în fa ţa anotim-
purilor.
Scrierea numeralelor. Pronumele demonstrativ „questo–acesta”.
„Troppo, tanto, quanto”
Lecţiile 21-22Te m a :
În trenşi în avion
Gramatică: Perfectul compus, continuare. Pronumele „quello”. Verbele conjugate cu „essere”. Numeralele ordinale.
Verbe conjugateşi cu „essere”,şi cu „avere”
Lecţiile 23-24Te m a :
La cumpărături. Alimente II. Îmbrăcăminte
Gramatică: Articolul partitiv. Modul condi ţional (il condizionale). Funcţia substitutivă a cuvântului „tutto”. Folosirea
pronumelui interogativ „quale”. Conjugarea verbului „scegliere”
Caiet de exerciţii III
Cuprinde două lecţii care verifică noţiunile de vocabularşi de gramatică
însuşite în lecţiile 17-24.
Lecţiile 25-26Te m a :
La poştă
Gramatică: Imperfectul (L’imperfetto). Folosirea pronumelui personal la acuzativ. Folosirea pronumelui „si”.
Verbele impersonale. Imperfectul verbelor neregulate
Lecţiile 27-28Te m a :
La restaurant
Gramatică: Imperfectul (L’imperfetto), continuare. Gerunziul (il gerundio). Deosebiri între imperfect şi perfectul
compus. Folosirea adverbelor „mentre”şi „durante”

Lecţiile 29-30Te m a :
Circulaţia pe autostradă. Maşina. Semne indicatoare
Gramatică: Imperativul (L’imperativo). Interzicerea. Pronumele relative. Conju-
garea
verbelor neregulate la imperativ
Lecţiile 31-32Te m a :
Căsătorie, iubire. Mobilierul
Gramatică: Imperativul verbelor reflexive. Două grade de comparaţie: pozitivşi comparativ. Formarea adverbelor de mod.
Gradul superlativ relativşi absolut
Caiet de exerciţii IV
Cuprinde două lecţii care verifică noţiunile de vocabularşi de gramatică
însuşite în lecţiile 25-32.

Începem această lecţie demonstrativă prin prezentarea unor fragmente


din lecţia 1, referitoare la pronunţia cuvintelor în limba italiană
şi la câteva noţiuni de gramatică
Accentulşi notarea lui
Fiecare cuvânt italian are o silab ă mai sonoră decât celelalte, care se nume şte silabă accentuată sau
tonică. Cele mai multe cuvinte se accentueaz ă pe penultima silabă ş i în mai mică parte pe ultima
silabă sau pe oricare altă silabă. Când învăţaţi cuvintele,fiţi foarte atenţi la poziţia acestei silabe,fiindcă
schimbarea modului de accentuare poate schimbaşi înţelesul cuvântului.
În transcrierea fonetică, am marcat grafi c vocala din silaba accentuată pritr-o literă îngroşată, deoarece
în pronunţarea cuvântului această vocală se articulează mai intens, se prelungeşte.
Pronunţia
Învăţarea pronunţării sunetelor din limba italian ă nu vafi o problemă difi cilă: trebuie să reţineţi numai
câteva regulişi puteţi deja citi. Să începem cu vocalele. În limba italian ă sunt cinci vocale: „a”, „e”, „i”,
„o”, „u”. Acestea se pronunţă ca în limba română.
Consoanele folosite de limba italiană:
„c”– în faţa altor consoaneşi a vocalelor „a”, „o”, „u” se pronunţă la fel ca în limba română. Vocalele
„e”şi „i” îşi schimbă pronunţia în [ci], [ce].
casa
> [caza] – casă
città > [citta] – oraş
„g”– regula este aceeaşi cu cea de mai sus. În fa ţa consoanelorşi a vocalelor „a”, „o”, „u” se pronun ţă
la fel ca în limba român ă. Înaintea lui „e”şi „i” pronunţăm de asemenea ca în român ă: [ge], [gi]. Când
grupul „gi” este urmat de vocalele „a”, „o”, „u”, atunci „i” din „gi” se pronun ţă scurt, se aude slabşi în
transcrierea fonetică se notează [gi ]. Aceeaşi observaţie este valabilă ş i pentru grupul „ci”, care se
transcrie[ci].
albergo
> [ a l berg o ] – hotel
giardino > [giardino] – grădină
ciao > [ciao ] – salut!
„gn”– pronunţia corectă este cu „g” mutşi „n” moale[ñ] (se pronunţă ca[ni] în româneşte, în care
[i]este scurt).
signora > [si ñora ] – doamnă
signore >[siñore] – domn
„gli”– acest grup de litere îl pronunţaţi corect dacă rostiţi aproape simultan sunetele „l”şi „i” („i” este
scurt, ca în cuvântul românesc „iubire”).
figlio >[filio] –fiu
famiglia > [fa milia ] – familie
În limba italiană există ş i consoane duble. Pronunţia lor corectă cere o durată prelungită a sunetului
respectivşi o articulare unitară a celor două consoane.

la mamma > [la mamma] – mama


il babbo > [il babbo] – tata, tăticul
Consoana „s” – se pronunţă de obicei[s], ca în limba română, dar între două vocale se pronunţă [z].
De exemplu: casa, chiesa.
la scuola
> [la scuola] –şcoala la discoteca > [la discoteca] – discoteca
lo studente > [lo studente] – studentul, elevul
„sc” – se pronunţă de obicei[sc], dar înaintea lui „e” sau „i” se pronunţă[şş] uşor prelungit.
la scena > [laşşena] – scena
l’uscita > [luşşita] – ieşirea
„qu” – se pronunţă ca un „k” + „u”, unde „u” este foarte scurt.
il quaderno
> [il cuaderno] – caietul
l’acqua > [laccua] – apa
„cq” este forma dublată a consoanei „q”.
„z” – această consoană poatefi pronunţată în două feluri: ca[]] sau[dz]. Nu există o regulă care să
delimiteze strict cele două feluri de pronunţie. În cazul cuvintelor terminate în „-zione”, pronun ţăm
totdeauna[]]. la lezione > [la leţione] – lecţia, ora
la zia > [la dziia] – mătuşa
lo zio > [lo dziio] – unchiul
lo zero > [lo dzero] – zero
Citiţişi repetaţi cu voce tare următoarele cuvinte. Urmăriţi cu atenţie transcrierea fonetică ş ifiţi atenţi
la modul de accentuare:
casa > [caza] – casă città > [citta] – oraş
albergo > [ a l berg o ] – hotel
giardino > [giardino] – grădină
signora > [si ñora ] – doamnă
signore > [si ñore ] – domn
famiglia > [fa mili a ] – familie
figlio > [filio ] –fiu
chiesa > [chieza] – biserică
macchina > [macchina] – maşină
În limba italiană, substantivele sunt precedate în general de articolşi potfi masculineşi feminine.
Genul neutru nu există. Articolele sunt de trei feluri: hotărâte, nehotărâteşi partitive.
Pentru început, să vedem articolul nehotărât:

un[un]– articol nehotărât; se foloseşte la singular, înaintea substantivelor de gen masculin, care
încep cu o consoană sau cu o vocală; corespunde articolului nehotărât „un” din limba română.
una[una] – articol nehotărât; se foloseşte înaintea substantivelor de gen feminin, la singular; core-
spunde articolului nehotărât „o” din limba română.
Articolul nehotărât se foloseşte atunci când obiectul sau persoana despre care vorbim nu sunt deter-
minate cu precizie sau când ne referim pentru prima oară la acestea.
Iată acumşi articolul hotărât:
il[il]– articol hotărât, se foloseşte înaintea substantivelor de gen masculin, la singular; corespunde
articolului hotărât „-l” din limba română.
la[la]– articol hotărât; se foloseşte înaintea substantivelor de gen feminin, la singular; are în ţelesul
articolului hotărât „-a” din limba română.
Articolul hotărât se foloseşte când obiectul sau persoana despre care vorbim sunt cunoscute sauştim
ceva despre ele.
l’[l] – articol hotărât; se foloseşte la numărul singular înaintea substantivelor de gen masculin sau
feminin care încep cu vocală.
Să exersăm acum substantivele împreună cu articolele hotărâte corespunzătoare:
la chiesa > [la chieza] – biserica
la macchina > [la macchina] – maşina
ilfiglio > [il filio] –fi ul
il signore > [il siñore] – domnul la casa > [la caza] – casa
la famiglia > [la familia] – familia
la signora > [la siñora] – doamna
la città > [la citta] – oraşul
il giardino > [il giardino] – grădina
l’albergo > [ l a l berg o ] – hotelul
l’amica > [lamica] – prietena
În funcţie de terminaţia lor, în limba italiană verbele se împart în trei categorii. Din prima categorie fac
parte verbele care se termin ă în „-are”. Învăţând câteva dintre acestea, vom reu şi să formulămşi câteva
propoziţii simple.
guardare > [gua rdare ] – a se uita, a privi
amare > [a mare ] – a iubi
visitare > [vizitare] – a vizita
comprare > [comprare] – a cumpăra
În exerciţiul următor, încercaţi să traduceţi în limba italiană următoarele expresii:
a cumpăra hotelul
> comprare l’albergo
> [comprare lalbergo] a privifi ul
> guardare ilfi glio
> [guardare il filio] a vizita familia
> visitare la famiglia
> [vizitare la familia] a se uita la maşină
> guardare la macchina
> [guardare la macchina] a o vizita pe doamna
> visitare la signora
> [vizitare la siñora]
Acum vom face cunoştinţă cu pronumele personale la singular:
io > [iio] – eu
tu > [tu] – tu
lei > [lei] – ea
lui > [luii] – el
În limba italiană, în propoziţiile de tipul: „Io guardo ilfi glio” nu este necesară folosirea adjectivului
posesiv decât în cazul în care vrem să scoatem în evidenţă posesorul:
Ea iubeştefiul = Ea îşi iubeştefiul.
Lei ama il (suo)figlio.
Caşi în limba română, folosirea pronumelui personal înaintea verbului este facultativ ă, deoarece forma
verbului indică precis persoana care execută acţiunea. (Folosim pronumele doar dacă vrem să scoatem în
evidenţă persoana, nu acţiunea).
Compro la macchina.
– Cumpăr maşina.
Io compro la macchina.
– Eu cumpăr maşina.

Citiţi încă o dată substantivele împreună cu articolele hotărâteşi nehotărâte:


lo zio
> [lo dziio]
– unchiul
lo studente
> [lo studente]
– studentul, elevul
l’albergo
> [ l a l berg o ]
– hotelul
l’amica
> [lamica]
– prietena
uno zio
> [uno dziio]
– un unchi
uno studente
> [uno studente]
– un student
un albergo
> [un albergo]
– un hotel
un’amica
> [unamica]
– o prietenă
Traduceţi propoziţiile următoare în limba italiană:
(Tu) îl priveşti pe unchiul.
> (Tu) guardi lo zio.
> [tu guardi lo dziio]
Elevul iubeşteşcoala.
> Lo studente ama la scuola. > [lo studenteama la scuola]
Sofia o vizitează pe Maria.
> Sofi a visita Maria.
> [sofiia vizita mariia]
(Tu) cumperi un caiet.
> (Tu) compri un quaderno.
> [tu compri un cuaderno]
(Ea) priveşte scena.
> (Lei) guarda la scena.
> [lei guarda la [[ena]

O iubesc pe mătuşa.
> Amo la zia.
> [amo la dziia]
(El) vizitează o doamnă.
> (Lui) visita una signora.
> [luii vizitauna siñora]
Acum vom învăţa formele pronumelui personal la plural. Citiţi-le cu atenţie:
noi
>[noi]
– noi
voi
> [v oi]
– voi
loro
> [loro]
– ei, ele
Iată acum conjugarea verbelor la plural:
noi guardiamo
> [noi guardiamo]
– noi privim, noi ne uităm
voi guardate
> [voi guardate]
– voi priviţi, voi vă uitaţi
loro guardano
> [loro guardano]
– ei, ele privesc, ei, ele se uită
Dacă aţi citit cu atenţie, aţi putut constata că la persoana a treia plural accentul de pe penultima silabă
se deplasează pe antepenultima silabă. De exemplu:
loro amano (a-ma-no)
> [loroamano]
– ei , ele iubesc (lor le place)
loro comprano (com-pra-no) > [loro comprano]
– ei, ele cumpără
loro guardano (guar-da-no)
> [loro guardano]
– ei, ele se uită, privese
{i acum traduceţi următoarele propoziţii în limba italiană:
Ei privesc grădina.
> Loro guardano il giardino. > [guardano il giardino]
(Eu) vizitez oraşul.
> (Io) visito la città.
> [vizito la citta]
El cumpără o maşină.
> Lui compra una macchina. > [comprauna macchina]
(Voi) o iubiţi pe mătuşa.
> (Voi) amate la zia.
> [amate la dziia]
(Tu) priveşti un domn.
> (Tu) guardi un signore.
> [guardi un siñore]
(El) vizitează o biserică.
> (Lui) visita una chiesa.
> [vizitauna chieza]
(Ea) cumpără maşina.
> (Lei) compra la macchina. > [compra la macchina]
(Noi) îl iubim pe tata.
> (Noi) amiamo il babbo.
> [amiiamo il babbo]
(Ei) cumpără o casă.
> (Loro) comprano una casa. > [compranouna caza]
(Noi) privim scena.
> (Noi) guardiamo la scena.
> [guardiamo la [[ena]
(Voi) vizitaţişcoala.
> (Voi) visitate la scuola.
> [vizitate la scuola]
În încheierea lecţiei, urmează un mic exerciţiu fonetic. Citiţi cuvintele grupate în funcţie de sunetul
sau grupul de sunete pe care îl au în comunşifiţi atenţi la accentul cuvintelor:

[c]
macchina, acqua, casa, discoteca, comprare
[z]
visitare, casa, chiesa
[cu]
quaderno, scuola, acqua
[iia]
Maria, Sofi a, zia
[dz]
zio, zia
[ñ]
signore, signora
[li] famiglia,figlio
RECAPITULAREA LECŢIEI 1
Reguli gramaticale
1.6 În limba italiană,fiecare substantiv este precedat de articol. Acesta poatefi hotărât, nehotărât
şi partitiv. În prima lecţie ne-am ocupat de primele două. După genul substantivelor pe care le
însoţesc, articolele potfi masculineşi feminine.
1.7 Aţi învăţat următoarele articole la singular:
a) hotărât
il
înaintea substantivelor masculine care încep cu o consoană
lo
înaintea substantivelor masculine care încep cu „z” sau cu „s” + consoană
la
înaintea substantivelor feminine care încep cu o consoană
l’
înaintea substantivelor masculine sau feminine care încep cu o vocală.
b) nehotărât
un
înaintea substantivelor masculine care încep cu o consoană
uno
înaintea substantivelor masculine care încep cu „z” sau „s” + consoan ă
una
înaintea substantivelor de gen feminin care încep cu o consoană
un’
înaintea substantivelor feminine care încep cu o vocală.
1.8 Conjugarea verbelor regulate cu terminaţia în „-are” la modul indicativ, timpul prezent:
io compro
[iio compro]
tu compri
[tu compri]
lei compra
[lei compra]
lui compra
[lui compra]
noi compriamo
[noi compriamo]
voi comprate
[voi comprate]
loro comprano
[loro comprano]

1.9 Caşi în limba română, la conjugarea verbului putem omite pronumele personal, fi indcă
terminaţia verbului indică persoana.

1.10 Ordinea obişnuită a părţilor de propoziţie este următoarea:

subiect...predicat...complement

La mamma ama il babbo.[la mammaama il babbo]


– Mama îl iubeşte pe tata.
Il babbo ama la mamma.[il babboama la mamma]
– Tata o iubeşte pe mama.

În continuare, vă prezentăm câteva secvenţe din lecţia 2,


în care apar cuvinte noi, exerciţiişi noţiuni gramaticale.
Încercaţi să memoraţi cuvintele noi. Citiţi-le cu voce tare:
un amico
> [unamico]
– un prieten
il ragazzo
> [il raga]]o]
– băiatul
l’ amica
> [lamica]
– prietena
lafiglia
> [la filia]
–fiica
uno spettacolo
> [uno spettacolo]
– un spectacol
un museo
> [un muzeo]
– un muzeu
il libro
> [il libro]
– cartea
un autobus
> [unautobus]
– un autobuz
il biglietto
> [il bilietto]
– biletul
la ragazza
> [la raga]]a]
– fata
Acum vom face cunoştinţă cu câteva cuvinte noi:
e
> [e ]
–şi
per
> [per]
– pentru, de
con
> [con]
– cu
Cuvintele „per”şi „con” sunt prepoziţii, iar „e” este conjuncţie.
În exerciţiul următor am format propoziţii cu noile cuvinte introduse. Citiţi-leşi încercaţi să le traduceţi.
Folosiţifi ltrul roşu:
Visitiamo un museo.
> [vizitiamo un muzeo]
> Vizităm un muzeu.
Il ragazzo ama la ragazza.
> [il ragaţţoama la ragaţţa]
> Băiatul o iubeşte pe fată.
Maria e Sofi a amano
> [mariia e sofiiaamano
> Mariaşi Sofi a îşi iubesc
lo zio.
lo dziio]
unchiul.
Compro un bigliettoper
> [compro un bilietto
> Cumpăr un bilet de autobuz.
l’autobus.
per lautobus]
Compra la casaper
> [compra la caza
> Cumpără casa
la signora.
per la siñora]
pentru doamna.
Guardiamo lo spettacolo
> [guardiamo lo spettacolo]
> Ne uităm cu mama la spectacol. con la mamma.

Când folosim un substantiv la plural, articolul hotărât se acordă în genşi număr cu acesta. Articolul
nehotărât nu are forme de plural, de aceea vom vorbi acum despre pluralul articolelor hotărâte

Iată pluralul substantivelorşi al articolelor hotărâte:


Genul masculin
Genul feminin
i ragazzi
> [i ragaţţi]
leragazze
> [le ragaţţe]
gliamici
> [lii amici]
leamiche
> [le amiche]
glispettacoli
> [lii spettacoli]
Substantivele feminine care se termină la singular în „-a” primeşte la
plural desinenţa „-e”.
la casa
[la caza]
– casa
le case
[le caze]
– casele
Substantivele masculine cu terminaţia „-o” la singular se termină la
plural în „-i”.
il quaderno
[il cuaderno]
– caietul
i quaderni
[i cuaderni]
– caietele
Substantivele masculineşi feminine care la singular se termină în „-e”
primesc la plural terminaţia „-i”.
il signore
[il siñore]
– domnul
i signori
[i siñori]
– domnii
la lezione
[la leţione]
– lecţia
le lezioni
[le leţioni]
– lecţiile
Substantivele „l’autobus”şi „la città” sunt defective la plural: „gli autobus, le città”.

De asemenea,şi pluralul substantivului „l’uomo” este neregulat.


l’ uomo
> [luomo]
– bărbatul, omul
gli uomini
> [liiuomini]
– bărbaţii, oamenii
„La donna”, în schimb, este regulat:
la donna
> [la donna]
– doamna, femeia
le donne
> [le donne]
– doamnele, femeile
Acum urmează un exerciţiu de recapitulareşi autoverifi care. Amintiţi-vă ceea ce aţi învăţat. Traduceţi
în limba italiană ş i citiţi, pronunţând corect următoarele propoziţii:
Prietenii vizitează o fată
> Gli amici visitano una ragaţţa > [lii amici vizitanouna
cu Maria.
con Maria.
ragazza con mariia]

(Ei) privesc grădina


> (Loro) guardano il giardino
> [(loro) guardano il giardino e
şi hotelul.
e l’albergo.
lalbergo]
Fiul îşi iubeşte tatălşi
> Ilfiglio ama il babbo e la
> [il filioama il babbo e la
mama.
mamma.
mamma]
Cumpăr cărţileşi
> (Io) compro i libri e i
> [(iio) compro i libri e i
caietele.
quaderni.
cuaderni]
(Voi) îi priviţi pe bărbaţi.
> (Voi) guardate gli uomini.
> [(voi) guardate liiuomini]
Studenţii iubescşcoala.
> Gli studenti amano la scuola.
> [lii studentiamano la scuola]
Sofi a cumpără un bilet
> Sofia compra un biglietto
> [sofiia compra un bilietto
pentru mătuşa.
per la zia.
per la dziia]
Băieţiişi fetele privesc o
> I ragazzi e le ragazze guardano > [i rag aţţ i e le rag aţţ e
biserică.
una chiesa.
guardanouna chieza]
Un domn cumpără maşina
> Un signore compra la macchina > [un siñ ore c ompra la
pentru o doamnă.
per una signora.
macchina peruna siñora]
Îmi vizitez unchii cu
> Visito gli zii con il
> [vizito lii dziii con il
tata.
babbo.
babbo]
În această parte a lecţiei vom învăţa câteva adjective. Citiţi-le cu voce tare:
piccolo
> [piccolo]
– mic
vecchio
> [vecchio]
– bătrân; vechi
giovane
> [giovane]
– tânăr
gentile
> [gentile]
– drăguţ, simpatic
Aţi observat, desigur, că în propoziţiile precedente, împreună cu substantivele de gen masculin, am
folositşi adjective la singular. Caşi articolele,şi adjectivele se acordă cu substantivele în gen şi număr.
Iată cele patru adjective prezentate la feminin:

piccola
> [piccola]
– mică
vecchia
> [vecchia]
– bătrână; veche
giovane
> [giovane]
– tânără
gentile
> [gentile]
– drăguţă, simpatică
Adjectivele care se termină în „-a” la singular primesc la plural termina ţia „-e”. Atât adjectivele
masculine care se termină în „-o” la singular, cât şi adjectivele masculineşi feminine care se termin ă în
„-e” la singular vor avea la plural terminaţia „-i”.

Citiţi cu atenţie exemplele următoare:


i giovani zii
> [i giovani dziii]
– unchii tineri
i vecchi alberghi
> [i vecchi alberghi]
– hotelurile vechi
i gentili studenti
> [i gentili studenti]
– studenţii drăguţi
i piccoli autobus
> [i piccoliautobus]
– autobuzele mici
În limba italiană, adjectivul precedă în general substantivul; el stă după substantiv doar dacă vrem
să-l scoatem în evidenţă.
În exerciţiul următor vom recapitulaşi vom sintetiza noţiunile însuşite până acum. Vă veţi putea da seama
dacă aţi reuşit să înţelegeţişi să reţineţi totul. Dacă întâmpinaţi dificultăţi pe parcursul recapitulării, atunci
întoarceţi-vă la exerciţiul original. Traduceţi următoarele propoziţii în italiană:
Băiatulşi fata cumpără bilete pentru discotecă. –Il ragazzo e la ragazza comprano i biglietti
per la discoteca.
> [il ragaţţo e la ragaţţa comprano i bilietti
per la discoteca]
Vizitez muzeul cu o fată tânără.
– (Io) visito il museo con una giovane ragazza.
> [(iio) vizito il muzeo conuna giovane ragaţţa]
Domniişi doamnele privesc spectacolele.
– I signori e le signore guardano gli spettacoli.
> [i siñori e le siñore guardano lii spettacoli]
Un bărbat drăguţ iubeşte o femeie tânără.
– Un uomo gentile ama una giovane donna.
> [unuomo gentileamauna giovane donna]
Cumpăraţi o carte pentru băieţii tineri.
– Comprate un libro per i giovani ragazzi.
> [comprate un libro per i giovani ragaţţi]
Mama cumpără caietele mici pentrufiul (cel) mic. –La mamma compra i piccoli quaderni per il
piccolofiglio.
> [la mamma compra i piccoli cuaderni per il
piccolo filio]

Bătrânilor le plac casele mici.


– I vecchi uomini amano le piccole case.
> [i vecchiuominiamano le piccole caze]
Ei privesc împreună cu mătuşa un hotel vechi. –Guardano un vecchio albergo con la zia.
> [guardano un vecchio albergo con la dziia]
Vizitezi muzeele, bisericile micişi oraşele vechi.
– Visiti i musei, le piccole chiese e le vecchie città.
> [viziti i muzei le piccole chieze e le vecchie citta]
Ea iubeşte un băiat drăguţ.
– Lei ama un ragazzo gentile.
> [lei ama un ragaţţo gentile]
Tinerii unchi privesc o maşină veche.
– I giovani zii guardano una vecchia macchina.
> [i giovani dziii guardanouna vecchia macchina]

Iată acum câtevaexerciţiişi reguli gramaticale prezentate în lecţia 3.


Acum vom încerca să formulăm întrebări în limba italiană. Pentru aceasta, să învăţăm mai întâi câteva
cuvinte interogative. Citiţi cu voce tare, rarşi cu atenţie:
Chi è?
> [chi e]
– Cine e? Cine este?
Eî Maria.
> [e mariia]
– E Maria.
E’ il professore.
> [e il professore]
– Este profesorul.
E’ l’ impiegato.
> [e limpiegato]
– Este funcţionarul.
Chi sono?
> [chi sono]
– Cine sunt?
Sono Maria e Sofi a.
> [sono mariia e sofiia]
– Sunt Mariaşi Sofi a.
Sono gli ingegneri.
> [sono lii ingeñeri]
– Sunt inginerii.
Sono le ragazze.
> [sono le ragaţţe]
– Sunt fetele.
Până acum întrebările noastre s-au referit numai la persoane. Acum ne vom ocupa de obiecte. Citi ţi
propoziţiile în limba italiană ş i traducerea lor,fi ind atenţi la pronunţie:
Che cosa è?
> [che coza e]
– Ce este?
È un uffi cio.
> [e un ufficio]
– Este un birou.
È la penna.
> [e la penna]
– Este stiloul.
È il bagno.
> [e il baño]
– Este baia.
Che cosa sono?
> [che coza sono]
– Ce sunt?
Sono le camere.
> [sono le camere]
– Sunt camerele.
Sono gli autobus.
> [sono liiautobus]
– Sunt autobuzele.
Sono i biglietti.
> [sono i bilietti]
– Sunt biletele.

Cu pronumele interogativ „che cosa” ne putem referi la obiecte. Acest pronume interogativ nu- şi
schimbă forma.
Aţi reuşit să traduceţi întrebărileşi răspunsurile? Dacă încă aveţi dificultăţi, repetaţi exerciţiul prece-

dent.

Să învăţăm acum adverbul interogativcome.

Citiţi cu voce tare următoarele propoziţii:


Come è la camera?
> [come e la camera]
– Cum este camera?
La camera è piccola.
> [la camera e piccola]
– Camera este mică.
Come è il professore?
> [come e il professore?]
– Cum este profesorul?
Il professore è gentile.
> [il professore e gentile]
– Profesorul este amabil.
Come sono le cucine?
> [come sono le cucine]
– Cum sunt bucătăriile?
Le cucine sono grande.
> [le cucine sono grande]
– Bucătăriile sunt mari.
Come sono gli impiegati?
> [come sono lii impiegati]
– Cum sunt funcţionarii?
Gli impiegati sono giovani.
> [lii impiiegati sono giovani]
– Funcţionarii sunt tineri.
Com’è il mercato?
> [come il mercato]
– Cum este piaţa?
Il mercato è piccolo.
> [il mercato e piccolo]
– Piaţa este mică.
Come sono gli amici?
> [come sono lii amici]
– Cum sunt prietenii?
Gli amici sono gentili e
> [lii amici sono gentili e
– Prietenii sunt amabilişi
giovani.
giovani]
tineri.
Com’è la città?
> [come la citta]
– Cum este oraşul?
La città è vecchia.
> [la citta e vechia]
– Oraşul este vechi.
Forma prescurtată a interogativului „come è”, folosită mai des în limba vorbită, este: „com’ è”[come].
„Che cos’ è”[che coze] este forma abreviată a lui „che cosa è”.
În aceste cazuri, poziţia accentului se schimbă:
[comee]– [come]
[che cozae]– [che coze]
În continuare, vom învăţa să formulăm întrebări fără pronume interogativeşi vom răspunde la acestea
cu propoziţii afirmativeşi negative.
È un uomo?
> [e unuomo]
– Este un om?
Sì, è un uomo.
> [si e unuomo]
– Da, este un om.
No, non è un uomo.
> [no non e unuomo]
– Nu, nu este un om.
Sono le donne?
> [sono le donne]
– Sunt femeile?
Sì, sono le donne.
> [si sono le donne]
– Da, sunt femeile.
No, non sono le donne, sono > [no non sono le donne sono
– Nu, nu sunt femeile, sunt
le ragazze.
le ragaţţe]
fetele.
È il negozio?
> [e il negoţio]
– Este magazinul?

Sì, è il negozio.
> [si e il negoţio]
– Da, este magazinul.
No, non è il negozio, è il
> [no non e il negoţio e il
– Nu, nu este magazinul, este
mercato.
mercato]
piaţa.
Sono i libri?
> [sono i libri]
– Sunt cărţile?
Sì, sono i libri.
> [si sono i libri]
– Da, sunt cărţile.
No, non sono i libri, sono i
> [no non sono i libri sono i
– Nu, nu sunt cărţile, sunt
quaderni.
cuaderni]
caietele.

Aţi observat probabil că deseori structura propoziţiei enunţiativeşi a celei interogative este asemănătoare.
Cum putem totuşi să le deosebim? În scris ne ajută semnul interogativ, în vorbire intonaţia. Accentul
propoziţiei enunţiative este descendent, cel al propoziţiei interogative ascendent.
Sono i libri.
Sono i libri?
În exerciţiul de mai sus am folosit o nouă prepoziţie: „di”.
Aceasta poate avea mai multe înţelesurişi poate exprima:
– materia (din care se produce ceva):
è / sonodi legno
– este / sunt din lemn
è / sonodi cotone
– este / sunt din bumbac
è / sonodi lana
– este / sunt din lână

– cantitatea (din ceva):


un chilodi pomodori
– un kilogram de roşii
una bottigliadi vino
– o sticlă de vin
una bottigliad’acqua
– o sticlă de apă
– poatefi marcă a genitivului (al cuiva):
il professoredi Maria
– profesorul Mariei
ilfi gliodi Ana
–fi ul Anei
lo ziodi Sofia
– unchiul Sofi ei
Acum vom învăţa conjugarea lui „essere”, unul dintre cele mai im- portante verbe. Formele persoanei
a treia la singularşi plural ne sunt deja cunoscute: „è”, „sono”. „Essere” este un verb neregulat, adic ă
va avea reguli specifi ce de conjugare.
io
sono
> [iio sono]
– eu sunt
tu
sei
> [tu sei]
– tu eşti
lui
è
> [luiiè]
– el este
lei
è
> [lei è]
– ea este
Lei
è
> [lei è]
– dumneavoastră sunteţi
noi
siamo
> [noi siamo]
– noi suntem
voi
siete
> [voi siete]
– voi sunteţi
Voi
siete
> [voi siete]
– dumneavoastră sunteţi (pl.)
loro
sono
> [loro sono]
– ei, ele sunt
Pronumele de politeţe „Lei” (dumneavoastră) are forma identică cu pronumele personal, persoana a treia,
singular feminin (lei = ea), cu deosebirea c ă se scrie întotdeauna cu majusculă. La plural, folosim forma
„Voi”, foarte rar forma „Loro”.
Iar acum să facem un scurt exerciţiu. Citiţi cu atenţie propoziţiile în limba italiană ş i traducerea lor:
Io sonodi Bucarest, e tu?
> [iio sono di bucarest e tu]
– Eu sunt din Bucureşti, dar tu?
Io sonodi Roma,ma amo Bucarest.
> [iio sono di roma maamo bucarest]
– Eu sunt din Roma, dar iubesc Bucureştiul.
Lei è gentile, signora.
> [lei e gentile siñora]
– Dumneavoastră sunteţi amabilă, doamnă.
Lei non è vecchio, signore.
> [lei non e vecchio siñore]
– (Dumneavoastră) nu sunteţi bătrân, domnule.

Come sei? Sono piccola.


> [come sei sono piccola]
– Cum eşti? Sunt scundă.
Come è Lei?
> [come e lei]
– (Dumneavoastră) cum sunteţi?
Aţi putut observa o nouă funcţie a prepoziţiei „di”, de exemplu: „este din Bucureşti – di Bucarest”,
„din Roma – di Roma”. Înţelesul conjuncţiei „ma” este „dar”.

Prezentarea noastră continuă cu câteva fragmente din lecţia 4,


conţinând exerciţii, conjugarea verbului „andare”,
precumşi o secţiune dinvocabularul lecţiilor 3şi 4.
În italiană, interogativului „unde” îi corespunde cuvântul „dove”?[dove].
Să vedem câteva exemple. Citiţi cu voce tare,fiind atenţi la pronunţie:
Dove sono le ragazze?
> [dove sono le ragaţţe]
– Unde sunt fetele?
Le ragazze sono in Italia.
> [le ragaţţe sono in italia]
– Fetele sunt în Italia.
Dove è Lei, signora?
> [dove e lei siñora]
– Unde sunteţi, doamnă?
Sono in montagna.
> [sono in montaña]
– Sunt în munţi.
Dove siete Voi, signori?
> [dove siete voi siñori]
– Unde sunteţi (dumneavoastră),
domnilor?
Siamo a Bucarest.
> [siamo a bucarest]
– Suntem la Bucureşti.
Dove sono gli ingegneri?
> [dove sono lii ingeñeri]
– Unde sunt inginerii?
Gli ingegneri sono in biblioteca. >[lii ingeñeri sono in biblioteca] – Inginerii sunt în bibliotecă.
{i verbul „andare” (a merge) aparţine grupului de verbe cu terminaţia în
„-are”, dar acesta este un verb neregulatşi are reguli de conjugare specifi ce:
andare
> [andare]
– a merge, a se duce
io
vado
> [vado]
– eu merg
tu
vai
> [v ai]
– tu mergi
lui, lei
va
> [va]
– el, ea merge
Lei
va
> [va]
– dumneavoastră mergeţi
noi
andiamo >[andiamo]
– noi mergem
voi, Voi
andate
> [andate]
– voi, dumneavoastră mergeţi
loro, Loro vanno
> [van n o ]
– ei, ele merg
Încercaţi să traduceţi singuri propoziţiile de mai jos. Dacă aveţi încă nelămuriri, parcurgeţi exerciţiul
fără a folosifi ltrul roşu.
Unde mergi?
> Dove vai?
> [dove vai]
Merg la baie.
> Vado in bagno.
> [vado in baño]
Mergeţi acasă?
> Andate a casa?
> [andate a caza]
Nu, mergem la biserică.
> No, andiamo in chiesa.
> [no andiamo in chieza]

Dumneavoastră domnule,
> Lei signore, va in Romania? > [lei siñore va in romaniia]
mergeţi în România?
Nu, merg în Italia.
> No, vado in Italia.
> [no vado in italia]
Mergeţi la teatru?
> Andate a teatro?
> [andate a teatro]
Nu, mergem la birou.
> No, andiamo in uffi cio.
> [no andiamo in ufficio]
Mergi la bibliotecă?
> Vai in biblioteca?
> [vai in biblioteca]
Nu, nu merg la bibliotecă,
> No, non vado in biblioteca,
> [no non vado in biblioteca
merg în centru.
vado in centro.
vado in centro]

VOCABULARUL LECŢIILOR 3ŞI 4


genul masculin (m.), genul feminin (f.), adjectiv (adj.)
a
>[a]
– în, la
abbiamo
> [abbiamo]
– avem
avete
> [avete]
– aveţi
abitare
> [abitare]
– a locui
andare
> [andare]
– a merge
arrivederci
> [arrivederci]
– la revedere
avere
> [a vere ]
– a avea
bagno (m.)
> [bańo ]
– baie
biblioteca (f.)
> [biblioteca]
– bibliotecă
bottiglia (f.)
> [bottilia]
– sticlă
Bucarest
> [bu c a re st ]
– Bucureşti
buon giorno
> [buon giorno]
– bună ziua
caldo (m.)
> [caldo]
– căldură
caldo (adj.)
> [caldo]
– cald, -ă
camera (f.)
> [camera]
– cameră
centro (m.)
> [cen t ro ]
– centru
che cosa?
> [che coza?]
– ce?
chi?
> [chi]
– cine?
chilo (m.)
> [chilo]
– kilogram
come
> [come]
– cum
come + essere = com’è
> [come]
– cum este?
cotone (m.)
> [cotone]
– bumbac
cucina (f.)
> [cucina]
– bucătărie
dove
> [dove]
– unde
essere
> [e sse re ]
– afi
è
> [e ]
– este
Europa (f.)
> [europa]
– Europa

fame (f.)
> [fame]
– foame
Francia (f.)
> [francia]
– Franţa
freddo (m.)
> [fre d d o ]
– frig
freddo (adj.)
> [fre d d o ]
– rece
fretta (f.)
> [fretta]
– grabă
ha
> [a]
– am
hai
> [ai]
– ai
hanno
> [anno]
– au