ColeМ iaăMetabole

1
CoorНonatorăМoleМ ie:ăGeorgianaăLungu-Badea

Tehnoredactare: FlorinăFсra
Copert : Dana Marineasa

©ă2017 EНituraăUniversit iiăНeăVest, pentru prezenta eНi ie

EНituraăUniversit iiăНeăVest
str. Paris nr. 1
3000003,ăTimi oara
E-mail: editura@e-uvt.ro
Tel./fax: +40 256 592 681

DescriereaăCIPăaăBiblioteciiăNa ionaleăaăRomâniei
Studiiădeătraductologieăromâneasc . - Timişoaraă:ăEНituraă
Universit iiăНe Vest, 2017
2 vol.
ISBN 978-973-125-465-4
Vol.ă2ă:ăÎncercareădeăcartografiereăaăcercet riiăînădomeniuă/
coord.: Georgiana Lungu-Badea. - 2017. - Con ineăbibliografie.ă-
ISBN 978-973-125-526-2

I. Lungu-Badea, Georgiana (coord.)

81

2
 Georgiana Lungu-Badea
(coordonator)

Studiiădeătraductologieăromâneasc
II

Încercareădeăcartografiere
a cercet riiăînădomeniu

In honorem magistrae Elena Ghiță

EdituraăUniversit țiiădeăVest
Timi oara,ă2017

3
 Autori:

Georgiana Lungu-Badea

Țoredana Pungă

Iulia Cosma

Daniela Gheltofan

șarla Țupşan

țaƅa Ƅăran-Andreici

Neli Ileana Eiben

4
 CUPRINS

Not ălaăprezentaăeНi ie / 7

Georgiana LUNGU-BADEA
IpostazeăaleătraductologieiăînăRomâniaă(2000-2015) /9

Loredana PUNG
Scurtăcapitolădeătraductologieăromâneasc ărecent / 45

Iulia COSMA
Reflexele traductologieiăitalieneăînăRomâniaă/ 66

Daniela GHELTOFAN
Coordonate traductiv-traductologice înădiscursulătraduc toriloră
deălimb ărus / 90

KarlaăLUP AN
Repere cronologiceăînăevoluțiaăcercet riiătraductologiceăaă
germanisticiiădinăTimi oara / 111

Ma aă ARANăANDREICI
Traduceriădinălimbaăsârb ăînălimba român .ăPerspectiveă
traductive / 132

Ileana Neli EIBEN

Autotraducereaă înă România.ă Deă laă practicaă laă studiereaă
autotraduceriiăînălimbileăfrancez ă iăromân / 152

5
6
 NOT ăLAăPREZENTAăEDI IE

Studii de traductologie romсnească II. Încercare de

cartografiere a cercetării ьn domeniu reune teăstuНiiă iăМerМet riăМareă
valiНeaz ă nuă Нoară multiНimensionalitateaă conceptului de
„traНuМtologie”,ă Мiă maiă Мuă seam ă varietateaă metoНeloră iă mijloaМeloră
НeăexaminareăaătraНuМeriiă(proМesă iăproНus).

Contribu iileă Мareă alМ tuiesМă prezentulă volumă Мompleteaz ă

fericit panoramarea studiilor de traductologie înМeput ă Мuă stuНiile
Мuprinseă înă volumulă Discurs traductiv, discurs metatraductiv. Studii
de traductologie romсnească şi Мonfirm ,ă a aНar,ă interesulă
МerМet torilor romсniăpentruăexaminareaăfenomenuluiătraНuМtologiМăînă
Romсniaă (Georgianaă Lungu-Badea, Ipostaze ale traductologiei ьn
Romсnia (2000-2015),ă LoreНanaă Pung ,ă Scurt capitol de
traductologie romсnească recentă, Iulia Cosma, Reflexele
traductologiei italiene ьn Romсnia, Daniela Gheltofan, Coordonate
traductiv-traductologice ьn discursul traducătorilor de limbă rusă,
Karlaă Lupşan,ă Repere cronologice ьn evoluƅia cercetării
traductologice a germanisticii din Timişoara),ăpreМumă iăinvestigarea
privitoare la (auto)traducerilor efeМtuateă înă limbaă romсn ă (Ma aă
Andreici- aran,ă Traduceri din limba sсrbă ьn limba romсnă.
Perspective traductive, Neli Ileana Eiben, Autotraducerea ьn
Romсnia. De la practica la studierea atutotraducerii ьn limbile
franceгă i romсnă).

Studii de traductologie romсnească II. Încercare de

cartografiere a cercetării ьn domeniu МonsoliНeaz ă МaraМterulă
multiaspeМtuală ală traНuМtologieiă şi МertifiМ ă utilitateaă МonМepteloră iă
pertinen aă analizeloră interНisМiplinareă apliМateă laă traНuМerea-proМesă iă
traducerile-rezultat.

Georgiana LUNGU-BADEA

7
8
 IPOSTAZEăALEăTRADUCTOLOGIEIăÎNă
ROMÂNIAă(2000-2015)

Georgiana LUNGU-BADEA
UniversitateaăНeăVest,ăTimi oara, Romсnia

Abstract: The main purpose of this paper is to show that the meta-
analysis of the Romanian reflection in the field of translation studies is
beginning to take shape. To this end, the article reviews and examines
eНitionsăanНătranslationăstuНiesăworksă(theă“AppenНix”ălistsăaboută180ă
titles, including reprints) published between 2000 and 2015, which
proveătheăresearМhers‟ăinterestăinăvariousăНireМtionsăofăНesМriptiveăanНă
applied research. The way in which the field of current Romanian
translation studies relates both to the European research and
conceptualisation, and to well-established Romanian studies on
translation prior to 2000, reveals the absence of self-centredness and
the presence of several linguistic codes and ways to theorise
translation.
Keywords: Romanian translation studies, meta-translation, the
theory/practice/didactics of translation

Preambul
Înă Мontextulă înă Мare,ă loМă Мomună Нeă altfel,ă praМtiМaă traНuМeriiă
esteă maiă atr g toare,ă maiă МerМetat ă – Мatalogat ,ă repertoriat ă – НeМсtă
iНeileă Нespreă traНuМere,ă iă multă maiă aНemenitoareă НeМсtă examinareaă
prinМipiilor,ăreguliloră iăaătehniМilorătraНuМtive,ăesteăl uНabilăinteresulă
v Нită pentruă stuНiereaă Нiferiteloră aborН riă peă Мareă leă Мunoa teă
fenomenul traductologic1.

1
Pentruă Мlaritate,ă not mă М ă utiliz mă traductiv şiă traductologic înă sensulă înă
Мareă seă Нezvolt ă Нină НistinМ iaă stabilit ă întreă termeniiă Нeă traducere şiă

9
 Înă aМestă sМop,ă amă survolată peisajulă traНuМtologiМă romсnesМ,ă
perioada 2000-20152.ă DisМu iaă peă Мareă oă НesМhiНemă aiМiă trateaz ă
Мсtevaă aspeМteă iă Мon ineă inevitabilă omisiuni,ă Нeterminateă Нeă
Мonstrсngerileă materialeă obieМtiveă iă inerenteă Мareă potă fiă întсlniteă înă
efeМtuareaăaМestuiăgenăНeăstuНiuă(esen ialementeăНeămetaistoriografie,ă
seМunНară Нeă biblioteМonomie),ă preМumă iă Нeă Нelimitareaă exprimat ă înă
titlu.ă Orient rileă НeМelabileă înă stuНiileă traНuМtologiМeă aleă autoriloră
romсni,ă МalifiМate,ă înă prinМipal,ă Нup ă postulateleă expuseă Нeă Jamesă
Holmesă (1988),ă Jeană Delisleă iă Gilbertă LafonНă ([2000]ă 2010),ă
Malmkjaeră iă WinНleă (2011)ă iă Lievenă Н‟Hulstă (2014),ă voră puteaă
Мontribuiă laă aă realiza,ă împreun ă Мuă al iă МerМet tori,ă oă panoram ă aă
МerМet riiătraНuМtologiМeăНinăRomсnia.
Într-unăaltăfelăНeăpreambul,ăsuntăevoМateăНoarăМсtevaănumeăaleă
unorăautoriăpreoМupa iăНeăteoriaătraНuМerii,ăînăseМolulăalăXX-lea, autori
Мareăauăpreg tităterenulăpentruăimplantareaătraductologiei înăНomeniulă
Filologie. Aceste preliminariiă neă voră permiteă s ă Мontextualiz mă
prezentaă МerМetareă iă s ă situ mă volumeleă Нeă autoră şiă МoleМtive,ă Мareă
alМ tuiesМăМorpusul,ăînăsferaăgeneral ăaătraНuМtologieiă(funНamentaleăşiă
apliМate),ărespeМtivăînăsubНomeniiăpreМum:ăНiНaМtiМaătraНuМerii,ăistoriaă
traНuМerii,ă praМtiМaă şiă teoriaă traНuМerii,ă terminologiaă traНuМtologiei,ă
terminologieă etМ.ă LuМr rileă inventariateă (v.ă Anexa:ă Titluri
traductologice, clasificare alfabetică i cantitativă)ă seă НiversifiМ ă şiă
НobсnНesМă iНentitateă înă funМ ieă Нeă obieМtulă loră Нeă studiu. Astfel,
vorbimă Нespreă luМr riă înă Мareă primeaz ă traducerea,ă tratat ă fieă Мaă
proces (cf. Nida 1964),ă fieă Мaă rezultată (Мf.ă Reissă iă Vermeeră 1984),
supus ,ăa aНar,ăМritiМiiă iăМomparat ăМuăoriginalulă – oăМompara ieăsauă
bilingv ,ăМuăunulăsauămaiămulteătexte- int ăînăaМeeaşiălimb - int ă(T ),ă
sauă plurilingv ,ă Мuă maiă multeă T ă înă limbi- int ă Нiferiteă (Мf.ă Vinayă iă
Darbelnet [1958], Catford [1965] 1967, Wandruszka 1979) – iăНespreă
luМr riăînăМareăînăprim-planăseăafl ătraducătorul iăstatutulăpeăМareă i-l
asum :ă Нeă intermeНiară neutruă înă proМesulă МomuniМ riiă meНiateă Нeă

traductologie Нeă М treă Briană Harris,ă înă 1973,ă НistinМ ieă reМonfirmat ă atсtă Нeă
autor,ăînăWhat I Really Meant by Translatology (1988, 91-96)ă,ăМсtă iăНeăal iă
autori Holmes 1988, Delisle 2001, Ballard 2006 etc.
2
Pentruă oă privireă Нeă ansambluă asupraă МerМet riiă traНuМtologiМe, a se vedea
enМheaă iăLungu-Badea (2006, 69-79)ă iăLungu-Badea [2013] 2015; 2005.

10
traducere ori de agent intercultural, formator al gustului publicului3. O
examinare atent ă aă stuНiiloră înМhinateă aМestoră manifest riă sМoateă înă
eviНen ă Нeosebirileă Мantitativeă iă Мalitativeă importanteă Нintreă ele.ă
Corpusulă atest ,ă totoНat ,ă interesulă МerМet toriloră pentruă НireМ iiă Нeă
cercetare precum: critica traducerii, studierea conceptelor utilizateă înă
teoria,ă praМtiМaă iă НiНaМtiМaă traНuМerii,ă stuНiiă НesМriptiveă iă stuНiiă
normative privind traducerea-proМes,ăelaborateăînăfunМ ieăНeăНomeniu,ă
gen,ă finalitate;ă stuНiiă Мonstatativeă pentruă traНuМereaă asistat ă Нeă
calculator; studii aplicative, de diНaМtiМaă iăpeНagogiaătraНuМerii.
SeăvaăputeaăМonstataăМ ,ăpentruăaăefeМtuaăstuНiiătraНuМtologiМeă
Мuăfinalit iăvariate:ăpolisistemiМ ,ăНesМriptiv ,ăМonstatativ ăetМ.,ăautoriiă
loră utilizeaz ă МoНuriălingvistiМeăНiferite:ă limbaă romсn ă i/sauăoălimb ă
de circula ie,ăНeăМeleămaiămulteăoriăenglez ,ăfranМez ,ăgerman ,ăНară iă
italian ă iă spaniol .ă AspeМtulă mozaiМată ală traНuМtologieiă romсneştiă
Мonfirm ă existen aă unoră traseeă Нeă stuНiuă Нelimitateă metoНologiМ,ă
МronologiМă iă epistemologiМ,ă axeleă Нeă МerМetareă fiinНă personalizate
Нup ăspeМializareaăfunНamental ăНeălaăМareăseăreМlam ăМerМet torii.ăPură
teoretice sau aplicate4,ăluМr rileăМareăalМ tuiesМăМorpusulă(2000-2015) –
ММaă 180ă Нeă titluri,ă inМlusivă reeНit rileă – sunt produsul unui interes
sus inută pentruă teoriaă traНuМeriiă şiă traНuМtologie,ă oă traНi ieă laă felă Нeă
tсn r ăsauăaproapeălaăfelăНeăveМheăpreМumăМeaăoММiНental ,ăînăМareăМeiă
impliМa iă МonМretă şiă Нeliberată nuă suntă pu ini.ă Titlurile,ă maiă МunosМuteă
sauă maiă pu ină МunosМute,ă suntă înă НireМt ă leg tur ă Мuă teoria,ă istoria,ă
praМtiМaăşi/sauăНiНaМtiМaătraНuМerii.

3
AăseăveНea,ăНeăpilН ,ăFals tratat pentru uгul traducătorilor,ăНeă erbanăFoar ă
1973.
4
Avemă înă veНereă dihotomia stabilit ă Нeă Holmesă înă 1988,ă întreă traНuМtologiaă
„pur ”ă şiă traНuМtologiaă apliМat .ă Primaă regrupeaz ă МerМet riă teoretiМeă
(generaleăşi/sauăpar iale)ăşiăНesМriptiveă(proНus,ăproМes,ăfunМ ie),ăaăНouaăesteă
interesat ă Нeă НiНaМtiМaă şiă МritiМaă traНuМerii,ă Нeă formareaă traНuМ toruluiă şiă
instrumentarulăpotrivităs ăfaМilitezeăactivitatea acestuia.

11
Alt preambul: Teoriaătraduceriiă iătraductologiaă(secolulăalăXX-lea).
Câtevaăocurențe

Chiară НaМ ă nuă seă poateă vorbiă înМ ă Нespreă oă teorieă i,ă Мuă atсtă
maiăpu in,ăНespreăteoriiăНeătraНuМereăromсne ti,ăputemăvorbiăНespre o
raМorНareălaăМerМetareaă iăМonМeptualiz rileăeuropene,ăНespreăoăanumit ă
informareă Мuă privireă laă realiz rileă înă Нomeniuă iă Нespreă Мunoa tereaă
lor,ăНup ăМumă iăНespreă„apliМareaăalgebreiălogiМeăînăteoriaăsМhemeloră
Мuăreleeă iăМontaМte,ăsemantiМaălogiМ ,ălingvistiМaămatematiМ ă iăteoriaă
traНuМeriiă Мuă ajutorulă ma inilor,ă НoМumentaristiМ ă iă bibliografieă
tiin ifiМ ”ă(Moisil,ăapud Domonkos 1967, 3).
CсtevaăspiМuiriăНinăspa iulălingvistiМă iătraНuМtivăМerМetatăaiМi,ă
nuă МerМet rileă Нejaă pomeniteă înă alteă luМr ri,ă voră înt riă Мeleă spuse.ă
Astfel, amintim,ă pentruă Мeiă Мareă МunosМă luМrarea,ă şiă re inem,ă pentruă
cei care o vor descoperi, Teoria traducerii i rostul literaturii
comparate: șlopstock, poe ii din „Hainbund” i Wieland 5, una
НintreăprimeleăluМr riăînăМare esteăfolosit sintagma teoria traducerii,
înă 1934,ă iă Мareă pleНeaz ,ă impliМit,ă pentruă Нep ireaă limiteloră
Мonstrastivit ii,ă întruМсtă literaturaă Мomparat ă iă traНuМereaă
Мomparat ă seă înso esМ,ă seă Мompleteaz ,ă seă întrep trunН.ă
ConsiНera iileă luiă Henriă JaМquier despre traducere sunt apreciate de
laă apari ie,ă înă aniiă ț60ă (Secolul XX),ă laă fel,ă Нeă altfel,ă iă traНuМerileă
sale6.ă DaМ ă analizaă Мontrastiv ă esteă oă prim ă aborНare,ă utilizat ă înă
НiНaМtiМaă iă teoriaă traНuМerii,ă peă eaă întemeinНu-se o serie de
discipline iă aМtivit iă apliМativeă (metoНiМaă preН riiă limbilor,ă teoriaă
traНuМerii,ă lexiМografiaă bilingv ă etМ.),ă ulterior,ă stuНiileă şiă analizeleă
traНuМeriiăseăînНreapt ăМ treăalteăramuriăfilologiМeă iăpoetiМe.ăÎnă1970,ă
MateiăC linesМuăpuneaăsemnulăegalit iiăîntreăstilistiМaăМomparat ă iă
teoria traducerii literare7.ăÎnăTratatul de lingvistică generală8, teoria
traНuМeriiă esteă a ezat ă al turiă Нeă stuНiulă МontaМtuluiă întreă limbi,ă ală
bilingvismuluiă iăalălimbilorămixte.ă

5
Ion Gherghel, Friedrich Gottlieb Klopstock, Christoph Martin Wieland.
6
Înă Revista de istorie i teorie literară, Volumul 36, Editura Academiei,
1988.
7
„[S]tilistiМaăМomparat ă(sauăteoriaătraНuМeriiăliterare)ăesteăoăНisМiplin ăextremă
НeăНifiМil ăşiăНeăМomplex ”ă(C linesМuă1970,ă223).
8
Al. Graur, S. Stati, L. Wald 1971, 159.

12
 Spreăsfсr itulăanilorăț70,ăseăpreМonizeaz ăpunМtulăde pornire al
studiilor de traducere:

„Teoriaă traНuМerii,ă Мareă merit ă oă tratareă aparte,ă pleaМ ă Нeă laă

traducerea-text, ca fenomen de experimentare a unei teorii
materialisteă aă limbajuluiă iă aă sМrisuluiă Нeă laă Biblie la Paul Celan,
critica teoriilor lingvistiМeă iНealisteă areă Нreptă int ă Нesfiin areaă
eterogeneit iiăНintreălimbajă iăgсnНire” 9.

NeМesitateaă Нeă aă Нefiniă aМeast ă orientareă înă МerМetareaă

transferuluiă lingvistiМă esteă Мonsemnat ă înă maiă multeă artiМole,ă Мaă iă
preocuparea de a examina modul de a reda МсtămaiăМoreМtăelementeleă
Нeă etnolingvistiМ ă iă Нeă aă p straă peă Мсtă posibilă nealterată speМifiМuluiă
na ională ală opereiă traНuse.ă Aten iaă МerМet toriloră seă înНreapt ă şiă М treă
terminologiaă operativ ă înă teoriaă traНuМerii.ă Bun oar ,ă NiМulesМuă
Нeosebe teă traducerea de transpunere10, Florea-Ciorneiă stuНiaz ă
rela iaă Нintreă traductibil iă intraductibil iă observ ă М ă „[l]uМr rileă
referitoareă laă teoriaă traНuМeriiă eviНen iaz ă imposibilitateaă traНuМeriiă
f r ărestăaăНisМursuluiăpoetiМăînăalteălimbi”ă(1986,ă97);ăKohnăНistingeă
intraductibilul lingvistic iăintraductibilul cultural (1976,ă7ă iă1983,ă50ă
.М.l.). Teoria echivalenƅelor Нeă şiă înă traНuМere11, sistemul

9
ÎnăVia a romсnească,ăUniuneaăSМriitorilorăНinăR.P.ăRomсnia,ăVol. 32, 1979:
18.
10
„Teoriaă traНuМeriiă aă f Мută întotНeaunaă НistinМ iaă întreă «traНuМere»ă şiă
«transpunere»:ă gr.ă metсgrăfo, metсfrсгo, lat. (con)verto, transferro
(translatus), germ. übersetгen, über tragen, it. tradurre, rifare”ă(pentruătoateă
aceste concepte,ă avem,ă ast zi,ă laă înНemсn ă valoroasaă expunereă aă luiă G.ă
Folena („Volgariггare" e „tradurre", 1973, 59 -120)”ă(NiМulesМuă1980,ă54).
11
Jum tateaă seМoluluiă ală XX-leaă aНuМeă teoriaă eМhivalen elor,ă Мuă nuan eă iă
tipologii variate, provenind din orizonturi lingvistice diferite. Bipolaritatea
eМhivalen eloră luiă NiНaă (НinamiМ ,ă pentruă aМeea iă funМ ieă vsă formal ,ă pentruă
aМeea iă form ,ă probabilă Мuă form ă Нiferit )ă trimiteă laă Нihotomiaă МiМeronian ,ă
reluat ă Нeă Ieronim,ă Мareă taxaă traНuМereaă Мuvсntă Мuă Мuvсnt,ă НeМlarсnНu-seă în
favoareaă traНuМeriiă întreguluiă (Мelă pu ină înă traНuМeriă literare,ă НaМ ă nuă înă
traНuМeriăfilosofiМeăori,ălaăIeronim,ăbibliМe),ăНară iăНeăSМhleiermaМherăМare,ăНină
Мontr ,ăseăîntoarМeălaăliteralism.ăMaiătсrziu,ăaМeea iăbipolaritateăseăreg se teăînă
НistinМ iaă eМhivalen eloră Нeă traНuМereă f Мut ă Нeă Newmarkă (semantiМ ă vsă
МomuniМativ ),ă Touryă (aНeМvareă vsă aММeptabilitate),ă Houseă (covert
translation/overt translation),ă LaНmirală (traНuМereă ezoteriМ ă vsă traНuМereaă

13
compensărilor traductive auăf МutăobieМtulăunorăМerМet riăНoМtoraleăînă
aniiă ț70,ă elaborateă Нeă Ghi 12 (1978), Stanciu13 (1978)ă şiă Kohn
(1979)14,ă Нară şiă ală unoră stuНiiă Нeă Нimensiuniă variabile15. Înă aМeeaşiă
perioaН ,ăsubăinfluen ărus ăsauănu,ăînМepeăaăseăatrageăaten iaăasupraă
raportuluiă antagoniМă instaurată întreă teoria generală a traducerii iă
teoria traducerii artistice,ă НistinМ ieă Мareă reapareă maiă tсrziuă şiă Мareă
permite,ăulterior,ăoăserieăНeănuan ri16.
Studiileă Нeă biblioteМonomieă atest ă ună interesă МonМret(izat)ă
pentru teoria traducerii. Astfel, înă 1968,ă înă Teoria i tehnica
traducerii, R НuiМ ă inventariaz ă 31ă Нeă titluriă înă limbileă romсn ,ă
englez ,ăfranМez ,ăgerman ,ămaghiar ă iărus ,ăeНitateăîntreă1924-1967;
înă 1972,ă AНrianaă R НulesМuă reune te,ă subă titlulă Teoria traducerii, o
bibliografieă Мon inсnНă 137ă Нeă titluriă Нeă М r iă iă perioНiМeă înă limbaă
romсn ,ăeНitateăîntreă1900-1972;ăînă1993,ăînăTeoria traducerii, Hubert
re ineă 52ă Нeă titluriă înă limbileă romсn ,ă franМez ă iă german ,ă ap ruteă
întreăaniiă1973-1987. S-arăputeaăinМluНeăaiМiă iăbazaăНeăНateăМon inсnНă
ММaă 180ă Нeă titluriă (inМlusivă reeНit ri)ă Нeă М r iă Нeă autoră şiă Нeă volumeă
МoleМtive,ăМorespunzсnНăperioaНeiă2000-2015, pe care am constituit-o
înăveНereaărealiz riiăprezentuluiăstuНiu,ăluМr riărepertoriate,ăalfabetiМăşiă
Мantitativ,ăînăanex .

exoteriМ ),ă NorНă (traНuМereă instrumental ă vsă traНuМereaă НoМumentar ),ă Greltă
(traНuМereaăНireМt ăvsătraНuМereaăinНireМt ).
12
Elenaă Ghi ,ă Equivalences roumaines de la poésie sвmboliste.ă Thèseă Нeă
doctorat. Cluj-Napoca: Universitatea Babes-Bolyai, 1978.
13
Cristina Margareta Stanciu, Teoria traducerii aplicată la studiul comparativ
al limbilor germană şi romсnă. Tez ăНeăНoМtorat,ă1978.
14
Ioan Kohn, Teoria compensaƅiei ьn stilistica traducerii.ă Tez ă Нeă НoМtorat.ă
UniversitateaăНinăTimişoara,ă1979.
15
Deă exemplu:ă ă Dumitruă Chi oran,ă „Sensulă Мuvсntuluiă înă teoriaă traНuМerii.”ă
In:ă Ionă Coteanuă iă LuМiaă WalНă (eНs.).ă Semantică şi semiotică.ă BuМure ti:ă
EНituraă Ştiin ifiМ ă şiă EnМiМlopeНiМ ,ă 1981:ă 141-152;ă Elenaă Hirsană trateaz ă
„EМhivalentulăformalăînăteoriaătraНuМerii”ă(LțéquivalentăformelăНansălaăthéorieă
de la traduction). Synthesis,ă 8,ă 1981:ă 343;ă Ioană Cre u,ă Teoria i practica
traducerii: din proгa scurtă ьn limba engleгă.ăCluj:ăEМhinox,ă1999ă .a.m.Н.
16
V.ăşiăCervinsМhi:ă„SМurtсnНă– НeănevoieăşiăМuăp rereăНeăr uă– suntemănevoi iă
aă neă limitaă Нoară laă Мсtevaă observa iiă teoretiМeă preliminarii.ă Ştiută esteă М ,ă înă
ultimulă timpă (Нou -treiă НeМenii),ă teoriaă traНuМeriiă înă generală şiă aă Мeleiă Нeă
poezieăînăspeМial,ăoМup ăunăloМăaparte”ă(1987,ă97).

14
 Paralel cu utilizarea sintagmei teoria traducerii,ăspreăsfсrşitulă
aniloră ț70ă seă înregistreaz ,ă înă limbaă romсn ,ă timiНaă apari ieă aă
neologismului traductologie,ăînăartiМoleăpeăМareăElenaăGhi ăleăpubliМ ă
înălimbileă romсn ă iă franМez ,ă înă aniiă1976,ă 1980,ă 1982,ă 1985,ă 1986,ă
1987,ă1999.ăRemarМ măfolosireaătermenuluiăînăRomсniaălaă3ăaniăНeălaă
utilizareaăluiăНeăМ treăHarris,ăînă1973,ăînăartiМolulăLa traductologie, la
traduction naturelle, la traduction automatique et la sémantique.
Motiveleăutiliz riiăaМestuiăneologismăsuntălesneăНeăexpliМată iăaМelea iă
МaăpentruăoriМeăaltăneologism:ăaМoper ăoălaМun 17. Ghi ăîntrebuin eaz ă
alternativ termenii teoria/ştiinƅa traducerii şiă traductologia, într-o
serieăНeăartiМoleăМonsaМrateă tiin eiătraНuМeriiă iăobieМtuluiăeiăНeăstuНiu,ă
artiМoleă peă Мareă leă not mă înă Мontinuareă pentruă aă aМoperiă ună golă
informativă iăaăsublinia,ă iăînăaМestămoН,ătreМereaă – Мelăpu inălaănivelă
terminologic – de la teoria traducerii la traductologie:

 „C treă oă ştiin ă aă traНuМerii”.ă Orizont, 27, nr. 3, 23 ian.

 „Qu‟est-Мeă queă laă traНuМtologie?”.ă Buletinul ştiinƅific al

1976: 3.

Facultăƅii de ьnvăƅămсnt pedagogic.ă Piteşti:ă [s.n.],ă 1980:

443-447.ă Interesulă pentruă aМeast ă НisМiplin ,ă aă М reiă
Нefinireă aă stсrnită Мontroverse,ă esteă Мonstantă Мonfirmată Нeă
МerМet toriă(înă2003,ăНeăpilН ,ăMiМhelăBalllarНăorganizaăună
МoloМviuăМuăaМelaşiătitlu,ăaleăМ ruiăaМteăeponimeăap reauăînă

 „Pastişa,ă paroНia,ă traНuМerea”.ă Filologie XXV. Vol. 2,

2007).

Literatur .ăT.U.T.,ă1982: 193.

 „Pentruă oă Нefini ieă aă traНuМtemului” (I). Analele
Universităƅii din Timişoara. Seriaă Ştiin eă FilologiМe.ă

 „Pentruă oă Нefini ieă aă traНuМtemului” (II). Analele

T.U.T.: vol. 20, 1982: 63-72;

Universităƅii din Timişoara. Seriaă Ştiin eă Filologice.

T.U.T., vol. 21, 1983: 61-67.

17
ExpliМa iaăluiăHarrisăesteăperfeМtăvalabil ă iăaiМi:ă„NousăproposonsăНonМăună
néologismeă poură Мombleră laă laМune.ă Nousă Мonserveronsă traduction pour
lțopérationăqueăpratiqueăleătraНuМteur,ămaisăaНopteronsălaă traductologie pour
touteăréférenМeăàăl‟analyseălinguistiqueăНuăphénomène”ă(1973,ă133-134).

15
  „SМhemeăpre-verbaleăaleăМomuniМ rii”.ăFilologie XXX. Vol.

 „LeăstatutăaМtuelăНeălaătraНuМtologie”.ăIn:ăM.ă enМheaă(éН.).ă
2, T.U.T., 1987: 17-24.

Etudes de traductologie.ăTimişoara:ăEНituraăMirton,ă1999:
5-15.

De iă sintetic18,ă sper mă М ă aМestă preambulă seă Мonstituieă Мaă ună

probantă argumentă pentruă aă НoveНiă r Н Мinileă traНuМtologieiă aМtuale.ă
PreМiz mă М ,ă înă aniiă ‟90,ă termenulă Нeă traductologie apareă şiă laă al iă
МerМet toriăromсni.ăAmăpunМtat,ăНarăamă iăsМosălaăiveal ăpreoМup rileă
НeăanalizareăaătraНuМerii,ăînregistrateăînainteăНeă iăНup ăНataăНeăМreareă
iăНeăutilizareăaătermenuluiăНeătraductologie НeăМ treăBrianăHarris,ăМuă
inten iaătransparent ăНeăaăafirmaăexisten aăuneiăМerМet riătraНuМtologiМeă
înăRomania.

Repereăbibliograficeăînăcercetareaătraductologic ădinăRomâniaă

Înă înМerМareaă Нeă sintez ă bibliografiМ ă iă Нeă stuНiereă aă

НisМursuluiămetatraНuМtivăînăНomeniulătraНuМtologieiăНinăRomсnia,ăînă
perioada 2000-2015,ăamăoptatăpentruăНou ămoНalit iăНeărepertoriere,
Нină Мareă amă re inută – din motive obiective – doar prezentarea
alfabetiМ ă(Anex ).ăăTotu i,ăînăfazaăНeăМulegereăaăНatelor,ăamărealizatăoă
orНonareăМronologiМ ,ăiar,ăînăМaНrulăfieМ reiăseМ iuniăМalenНaristiМe,ăamă
folosită orНonareaă alfabetiМ ă Мeeaă Мeă ne-a permisă s ă faМemă apreМieriă
Мantitative.ă ExМluНem,ă înă aМestă moН,ă existen aă vreuneiă tenНin eă
evaluativeă înă prezentulă stuНiuă Мareă î iă propuneă s ă respeМteă Нemersulă
НesМriptiv,ă s ă Мonsemnezeă preoМup rile,ă Мon inuturileă i,ă înă aМestă fel,ă
s ăleăaНuМ ălaăМuno tin aăatсtăaăМelorăaНсnМăimpliМa i,ăМсtă iăaăvirtualiloră
Мurio i.ă Reamintimă М ă neă referim,ă înă Мeleă Мeă urmeaz ,ă laă luМr riă Нeă
autoră şiă volumeă МoleМtive,ă publiМateă iă reeНitateă Нeă Нiferiteă eНituriă

18
Nuă amă reluată aiМiă texteă Нeă referin ,ă arhiМunosМuteă – pe care le-am
men ionatăînăalteă stuНiiă –,ăpreМum:ăPerpessiМius,ă „BauНelaireăînăromсneşte”.
Steaua, nr. 7, sept. 1957: 14-19;ă AlexanНruă PhilippiНe,ă „TraНuМtibil,ă
intraНuМtibilălaăEminesМu”.ăSecolul XX, 6, 1964: 13-21;ăTuНorăVianu,ă„Ceva
Нespreă artaă traНuМerii”.ă In:ă Studii de literatură universală şi comparată.
EНi iaăaă2-a.ăBuМureşti:ăEНituraăAМaНemiei,ă1963:ă633-639ă .a.

16
na ionaleăsauăinterna ionale.ăNiМiătezeleăНeăНoМtoratănepubliМate19, nici
antologiileă Нeă texteă traНuse,ă Мomentate,ă înso iteă Нeă Нosareă Нeă
receptare20 nuă faМă obieМtulă prezenteiă МerМet ri,ă Мatalog ri,ă iară rareleă
men iuni,ă înă noteă Нeă subsol,ă auă rolulă Нoară Нeă aă ilustraă НireМ iiă Нeă
МerМetareăînăМonsoliНare.

Analiгă titrologică
AnalizaătematiМ ă iărematiМ ,ăimpliМităМantitativ ă iăМalitativ ,ă
aă titluriloră reliefeaz ă aspeМteă notabileă Нeă form ,ă Мon inută iă inten ieă
auМtorial .ă Astfel,ă subă raport rematic,ă seă înregistreaz ă oă varietateă Нeă
genuri,ă inНiМateă alfabetiМă înă Мontinuare:ă aМteă ale
Мonferin elor/МoloМviilor,ăbibliografii,ăМursuriăuniversitare,ăМulegeriăНeă
exerМi ii/Нeă texte,ă НiМ ionare,ă ghiНuri,ă istorii,ă manuale,ă repertorii,ă
studii/volume colective.
Tematic,ă aМesteă luМr riă seă situeaz ă fieă înă traНuМtologiaă
teoretico-НesМriptiv ,ă fieă înă traНuМtologiaă apliМativ .ă Înă majoritateaă
luМr rilor,ă seă Мonstat ă Мoprezen aă Мeloră Нou ă tipuriă Нeă МerМetare,ă
ponНereaă loră fiinНă variat ă şiă variabil .ă Dină punМtulă Нeă veНereă ală
finalit iiă şiă funМ ionalit ii,ă luМr rileă Мareă alМ tuiesМă Мorpusulă suntă
informativ-constatative, explicative, argumentative. Unele dintre ele
(v.ăAnexa)ăseăsitueaz ălaăperiferiaăМerМet riiătraНuМtologiМe,ăalteleăsuntă
limitrofe.ăPentruăunănum rămiМăНeăluМr ri,ătitlulănuăpoateăМonstituiăună
indicator tematic (la Grimm, reeditare, deăpilН ,ăНarănuănumai)ă i,ăprină
urmare,ăsituareaălorăînăinteriorulăНomeniuluiăesteăposibil ănumaiăНup ă
analizareaă Мon inutului.ă Altminteri,ă oă examinareă Нoară titrologiМ ă –
tematiМ ă sauă rematiМ ă – le-ară exМluНeă Нină Мсmpulă Нeă investiga ie.ă
AnalizaăМombinat ăne-aăpermisăs ăobserv mă iăs ăre inem:

18ă titluriă înă Мareă apareă Нenumireaă Нeă traductologie iă alteă 6

titluriăМon inсnНăНeriva iăНinătraductologie (НinăМareă3ăînălimbaă
franМez ,ă 3ă înă limbaă romсn ,ă 1ă înă limbaă italian )ă iă 8,
translation studies. ÎntreăluМr rileăМonsultateă iăaleăМ rorătitluriă

19
Asupra unor teze de doctorat, ne-am oprit înă alteă rсnНuriă (Lungu-Badea
2006, [2013] 2015, 2015).
20
PreМumă volumulă întoМmită Нeă Elenaă Gavriliu,ă Primele traduceri romсne ti
din literatura engleгă (1830-1850).ăGala i:ăEuroplus,ă2006,ăМuătexteăseleМtateă
iăМomentate,ăНosareăНeăreМeptareă iătabelăМronologic de autoare.

17
 suntăre inuteăînăstuНiulăНeăfa ,ăseănum r ăuneleăМareăfolosesМă
termenul de traductologie iă Нerivatulă traductologic înă titluă
sau subtitlu: Studii traductologice, Traductologie: teorie i
analiгă, Universaliile traducerii. Studii de traductologie .a.;
15ătitluriăМon inăsintagmaă teoria traducerii (înălimbaăromсn ,ă
franМez ,ăenglez ,ărus );
16 titluri cuprind sintagmele practica traducerii, practică de
traducere (înălimbileăromсn ,ăfranМez ,ăenglez , rus );
5, didactica traducerii (3ă înă limbaă romсn ,ă reeНitareaă uneiă
luМr ri,ă2ăînălimbaăfranМez );
2, predarea traducerii (înălimbaăfranМez );
1, despre traducere;
11, de traducere (ghiН…,ă Мursuri,ă exerМi ii…,ă înНreptare…,ă
metode);
5, tehnici de traducere (2ă înă limbaă romсn ,ă 3ă înă limbaă
franМez );
10ă titluriă Мareă anun ă traНuМereaă aspeМteloră Мulturale.ă Totu i,ă
num rulă Нeă oМuren eă înregistrateă pentruă voМabuleleă cultură
(adjectivul cultural,ăinМlus)ă iăculturem esteămaiămareă(17,ăînă
total),ă Нar,ă înă Мelelalteă Мazuri, vocabulele sunt utilizate cu
sМopulăНeăaăМirМumsМrieăМaНrulăНeăНesf urareăaăproМesuluiăНeă
traНuМere:ă„НialogăМultural”,ăspa iuăetМ.

Dină punМtă Нeă veНereă Мantitativ,ă Мelă maiă pu ină feМunНă ană esteă
2014,ăМuăНoară5ăluМr ri;ăînă2001ă iă2004ăsuntăpubliМateăМсteă7ăluМr ri;ă8ă
luМr riăpeăan,ăînă2010ă iăînă2015;ă9,ăînă2003;ăМсteă10,ăînă2000ă iă2013;ă
Мсteă12ă peă an,ă înă 2002,ă 2007,ă 2011;ă 13,ă înă 2005;ă 14,ă înă 2006;ă 15,ăînă
2009;ă 17,ă înă 2012;ă 18,ă înă 2008.ă Cuă ММaă 180ă Нeă titluri,ă МorespunzсnНă
perioadei 2000-2015, cercetareaă traНuМtologiМ ă Нină Romсniaă este,ă
МreНem,ăvizibil ,ă iănuăНoarălaănivelăna ională(Hofmannă2008,ăKittelăet
alii 2011).

Preгentare tematică i interpretarea datelor

Pe baza datelor de care dispunem actualmente, putem vorbi
Нespreă oă influen ă polisistemiМ ă aă texteloră traНuМtologiМe,ă Нespreă oă
reМeptareăaxat ăexМlusivăpeătexteleătraНuМtologiМeăalohtoneă iăНespreăoă
aНaptareăaăaМestoraăînătraНuМeriăpropriu-ziseăsauăînăМerМet riărealizateă
înă oglinН .ă Astfel,ă МerМet riă teoretiМeă funНamentale,ă PierМeă Нeă

18
exemplu, influen eaz ăНeopotriv ăМerМet toriăНinăvestă iăНinăest:ăDinНaă
Gorlee (Translation Theory and the Semiotics of Games and
Decisions21 – 1986, Sémiotique et traduction. Cartographie en
traduction22 – 1988, Tres tipos de traducciñn: Șakobson в Peirce23 –
1990), C. Cosculluela, Traductologie et sémiotique peircienne:
l'émergence d'une interdisciplinarité (1996)24, E. Iordache, Semiotica
traducerii poetice (1993)25 iă I. Condrea, Semiotica textului artistic
tradus26, Traducerea din perspectivă semiotică (2006)27.
Într-oă serieă Нeă luМr riă reМente,ă МerМet toriiă romсniă seă apleaМ ă
asupraă asimil riiă teoriiloră oММiНentale,ă Нeă limb ă franМez ă şiă englez ă
înНeosebi,ă Нară şiă german ,ă re inсnНă – explicabil – înă bibliografieă
pu ineăluМr riăНinăspa iulălingvistiМăНeăapartenen . Decizia autorilor se
întemeia(z )ă peă respeМtulă pentruă moНeleleă oММiНentale,ă împrumutateă
Мuă sМopulă Нeă aă fiă implementateă înă МerМetareaă traНuМtologiМ ă in statu
nascendi înăRomсniaăanilorăț80-ț90.ăÎnăaМeast ăsitua ieăseăafl ă iăuneleă
luМr riăНeăНiНaМtiМ ăaătraНuМerii,ăaxateăpeăpreНareaăşi/sauăpeăînv areaă
teorieiă traНuМeriiă sauă aă traНuМerii,ă publiМateă înă englez ,ă franМez ,ă
italian ,ă rus 28.ă Deşiă Мategoriaă Нeă publiМă vizat ă seă restrсnge,ă Нină
p Мate,ă laă МunosМ toriiă limbiloră înă Мareă suntă eНitate,ă utilitateaă loră
diНaМtiМ ăesteăinМontestabil ,ălaăfelăşiăМapaМitateaăНeăsintez ăaăautorilor.ă
Catagrafiaă şiă Мartografiereaă interesuluiă pentruă traНuМereă şiă
traНuМtologieănuăarăfiăМompleteăf r ămanifest rileă tiin ifiМeăМonsaМrateă

21
Larsă Wollină iă Hansă LinНqvistă (eНs.), Translation Studies in Scandinavia.
Lund: Gleerup, 1986: 96-104
22
ÎnăTribune. University of Bergen, 8, 1989: 1-20.
23
ÎnăAcciones textuales, 2, 1990: 179-193.
24
Universitéă BorНeauxă Montaigne,ă tez ă Нeă doctorat. Disponibil online la:
http://www.theses.fr/1996BOR30074.
25
Timi oara:ăUniversitateaăНeăVestăНinăTimi oara.
26
Chişin u:ăU.S.M.,ă2003.
27
Chişin u:ăEНituraăCartНiНaМt,ă2006.
28
Moldovan, Teoria traducerii artistice, 2000ă (înă rus );ă BorМia,ă Percorsi
cognitivi traduttologici – la traduгione delle varietр di afasiche e diatopiche,
2002; Icobescu, Soгiokognitive Proгesse beim оbersetгen, 2008; Popa, An
Introduction to Translation Studies,ă2009;ăB l МesМu,ăTraduction: didactique
et créativité, 2008; Iliescu-Gheorghiu, Traducciñn в (a) culturaciñn en la era
global: Translation and (ac)culturation in the global era, 2012;ăînăMolНova,ă
Eбégèse et traduction littéraire. țéthode de formation en traduction
littéraire (2005)ăşiăThéorie et pratique de la traduction (2007),ăНeăAnaăGu u.

19
fenomenului,ăf r ăaМteleăaferente,ăreНaМtateăîntr-oălimb ăНeăМirМula ie,ă
aleas ă Нeă organizatoriă iă aММeptat ă Нeă partiМipan i,ă iă f r ă volumeleă
МoleМtive.ă Amă înglobat,ă a aНar,ă aМesteă volumeă Мareă suntă publiМateă înă
limbiă str ineă Мuă inten iaă Нeă aă faМilita,ă peă Нe-o parte, asimilarea
aspectelor punctuale aleăМerМet rilorăefeМtuateăînăНiferiteleăsubНomeniiă
aleă traНuМtologieiă i,ă peă Нeă alt ă parte,ă Нiseminareaă МerМet riloră
traНuМtologiМeă efeМtuateă înă Romсnia.ă Înă volumeleă МoleМtive,ă suntă
Мonsemnateă partiМularit iă traНuМtiv-traductologice care merg de la
provoc riăestetiМeăşiălingvistiМe29 iăaspeМteăНeăistorieă iăistoriografieăaă
traНuМeriiă romсne ti30, la aborН riă privitoareă laă metoН ă Нeă preНareă aă
traНuМeriiă şiă laă metoНologiaă Нeă МerМetare31, la corelarea studierii
literaturii cu observarea traducerii textelor literareă iănonliterare32.
OăserieăНeăluМr ri,ăМonsaМrateăproblemeloră iăНifiМult ilorăНeăaă
traНuМeă partiМularit ileă Мulturale,ă exploateaz ă Нeopotriv ă posibilit iă
de traducere derivate din teoria Skopos-ului (Reiss, Vermeer, Holz-
Manttari), din teoriile descriptive – Мuăr Н МiniăînăpozitivismulăfranМeză
iă formalismulă rusă (Even-Zohar, Toury, Chesterman, Zellermayer,
Shlesinger),ă inНeterminismulă ameriМană iă posibilitateaă Нeă aă ob ineă oă
traНuМereăeМhivalent ă(Quine,ă1960,ăRosemaruăArrojo,ăDerriНa)ă– , din
teoriaă eМhivalen eloră iă teoriileă nonfunМ ionalisteă aleă eМhivalen eă –
bazateă peă loМalizareă iă peă noileă tehniМiă Нeă traНuМereă înă Мareă

29
Dup ăМumăoăМonfirm ăaМurate eaă iălizibilitateaătitlurilor:ăLire et traduire la
littérature de jeunesse, 2007; (En)Șeuб esthétiques de la traduction.
лthique(s), techniques et pratiques traductionnelles, 2010; The many facets
of adaptation, 2015.
30
AăseăveНea,ăНeăpilН ,ăJeanrenauНăet alii (eНs.):ă„Traducerile au de cuget să
ьmblьnгească obiceiurile …“. Rumтnische оbersetгungsgeschichte –
Prozesse. Produkte. Akteure, 2014.
31
Dimitriuă iăFreigangă(eНs.),ăTranslation Technology in Translation Classes,
2008; Croitoru (coord.), English through translation: interpretation and
translation-oriented text analisys,ă 2004;ă Ferlu М ă (МoorН.),ă Ghid stilistic de
traducere ьn limba romсnă pentru uгul traducătorilor acquis-ului comunitar,
2008; Lungu-Badea (ed.), De la méthode en traduction et en traductologie,
2013; Lungu-BaНeaă iă Peleaă (eН.),ă Enseigner et apprendre р traduire de
„façon raisonnéé”,ă2015.
32
Chirimbu et alii (coord.), Țingvistică, literatură, traductologie, comunicare,
studii culturale: interdisciplinary researches in the 21st century, 2012; Sonia
Berbinski et alii (eds.), Langage(s) et traduction, 2012; Lupu (ed.),
Traductologie: teorie şi analiгă, 2012.

20
globalizareaă situa ieiă Нeă traНuМere,ă Нeterminat ă Нeă migrareaă
popula iiloră i,ă astfel,ă aă limbilor,ă mentalit iloră iă Мulturilor, deschide
pisteănoiăНeărefleМ ieă(DanielăWeissbortă iăAstraНurăEysteinsson,ă2006;ă
MunНay,ă 2001;ă Pym,ă 2010,ă reaМtualizareaă unuiă МlasiМă moНernă Jiřiă
Levý,ă1963,ă1974;ăRobinson,ă1997).
Transferul interlingual al particularităƅilor culturale este
examinată înă Teoria culturemelor, teoria traducerii (Lungu-Badea
2004),ă Нup ă Нefinireaă МonМeptuluiă Нeă „Мulturem”ă iă prezentareaă
posibilit iloră Нeă traНuМere,ă aă (Н)efeМteloră traНuМtive,ă înso iteă Нeă
entropii, supra- iă subtraНuМereă etМ.ă Înă The Cultural Turn in
Translation Studies (Dimitriuă2006),ă„ tiin a”ătraНuМeriiăesteăartiМulat ă
înăjurulăstilistiМiiăМomparate,ăНeăsorginteăМanaНian ,ăoМazieăМuăМareăsuntă
reМonsiНerateă iă aНaptateă laă limbaă romсn ă proМeНeeleă Нeă traНuМereă
НireМt ă iă obliМ ,ă propuseă Нeă Vinayă iă Darbelnetă înă urm ă Мuă aproapeă
jum tateăНeăseМol,ăînă1958ă(2006,ă55-86).ăExerМi iile,ăprev zuteăНup ă
fieМareăseМ iuneăteoretiМ ,ăfaМăНinăaМestăМompenНiuăteoretiМăunăpre iosă
manualăНeătraНuМere,ăНeăini iereăatсtăînăteoria, Мсtă iă– mai important –
înă praМtiМaă traНuМerii.ă Amplaă analiz ă pragmatiМ ă aă traНuМerii,ă prină
prismaă aМteloră Нeă vorbire,ă aă presupozi iiloră iă impliМitului,ă Нară iă
aborН rileătextual(ist)eă– holistice sau generice – iăfunМ ionaleă(2006,ă
87-176),ă esteă Мompletat ă Нeă trimiteriă Мareă raporteaz ă fenomenulă
traductivă iă proНusulă finită laă soМiolingvistiМ ă 177-196)ă iă
psiholingvistiМ ă(197-212),ălaăeМhivalen eleăНeătraНuМereă(213-226)ă iă
posibilit ileă Нeă МerМetareă integrat ă (2006,ă 227-248). Traducerea şi
leбicul fără echivalent: romсn-englez (Moise 2006) contextualizeaz ă
elementulă НeМontextualizat,ă reaМtualizeaz ă şiă propune,ă peă urmeleă luiă
Jakobsonă şiă aleăaltorăМerМet tori,ă Evseevă şiă Şerban33,ă Нeă pilН ,ăsolu iiă
pentruă noiă struМturiă (lexiМale,ă frazeologiМe,ă Мulturaleă etМ.),ă înМaНrate,ă
aНesea,ă Нeă Нiverşiă МerМet tori,ă înă categoria vidului lexical, a lacunei
lexiМale;ă totoНat ,ă aiМiă esteă tratat ă in-traductibilitatea lor. Volumul
colectiv Cultură, interculturalitate i traducere34 (2007) aНuМeă înă
НisМu ieă Мhestiuniă Нeă „presiune”ă lingvistiМ ă european ă iă preМiz riă
terminologiceă funМ ionaleă înМ ă Нină aniiă ´90,ă iară traНuМerea,ă ală treileaă
elementăНinătitlu,ăesteăexplorat ăînăparteaăaăНouaăaăМulegeriiă(НifiМult iă

33
Vocabularul romсnesc contemporan. Schiƅă de sistem.ă Timişoara:ă EНituraă
Facla, 1978.
34
Chi in u:ă[s.n.],ă2007.

21
generiМeăНeătraНuМereăaănumelorăproprii,ăleg turaăНintreăonomastiМ ă iă
terminologie,ă observa iiă asupraă traНuМeriiă textului biblic, aspecte
socioculturale ale traducerii textului literar).
Suntă iă situa iiă înă Мareă publiМa iileă înă limbiă str ine,ă Мareă
funМ ioneaz ă Нeopotriv ă Мaă manualeă Нestinateă stuНen ilor,ă suntă
Нublate,ăaНesea,ăНeăpubliМa iiă(М r iăşi/sauăartiМole)ăînălimbaămatern ăaă
МerМet torilor35.ă PubliМulă М ruiaă iă seă aНreseaz ă luМr rileă Нeă
traНuМtologieă esteă formată Нină Мititoriă aviza i,ă Нară iă Нin,ă maiă ales,ă
stuНen iă iătraНuМ toriăînăМursăНeăformare.ăCerМet toriiăauăînăveНereă iă
alteăorizonturiălingvistiМe,ă iăalteăprisme traductive: critica traducerii36,
comunicare prin traducere etc.37.ăMolНovan,ăНeăexemplu,ărevineăînăМeaă
de-aă Нouaă eНi ieă aă Teoriei traducerii artistice (2000) cu prezentarea
principalelor probleme de traducere caracteristice transferului
interlingvistic rus-romсn.ă Autorulă apeleaz ă laă teoretiМieniă ru iă iă laă
texte literare spre ilustrarea problemelor generale ale traducerii,
raporteaz ă teoriaă traНuМeriiă laă lingvistiМaă struМtural ,ă laă instrumenteleă
eiă Нeă МerМetareă (analiz -sintez ,ă analiz ă Мontrastiv ,ă analiz ă
Мomponen ial )ă iă laă moНeleleă МaraМteristiМe,ă lingvistiМ,ă
transforma ional,ăsemantiМ,ăsitua ională(2000,ă12-16).ăFunНamental ăînă
traНuМere,ă unitateaă Нeă traНuМereă esteă Нefinit ă Нreptă „Мeaă maiă miМ ă
unitate a textului-surs ,ă Мareă areă ună МoresponНentă înă limba- int ”ă
(semnifiМa ieăatribuit ăНeăBarМhuНarovă1968,ăînăMolНovană2000,ă16),ă

35
Anaă Gu uă publiМ ă oă Мulegereă Нeă artiМoleă ştiin ifiМe,ă Unele probleme de
teorie, empirism şi didactică a limbilor.ăChişin u,ă2005.ăOăaborНareăsimilar ,ă
Нară inversat ă apareă iă laă Lungu-BaНea:ă limbaă romсn ,ă pentruă М r i;ă limbaă
franМez , pentru articole.
36
ConstantinesМuă (2013)ă seă oМup ă Мuă mult ă subtilitateă Нeă aМesteă aspeМtă iă
pleНeaz ă pentruă oă leМtur ă МritiМ ă aă traНuМerilor.ă SubieМtulă esteă aborНată iă înă
artiМole:ă Mihaelaă Mititelu,ă „LuМeaf rulă – ună exempluă Нeă МritiМaă traНuМerii”.ă
Poezia, v. 8 (2), 2002: 191-196;ătezeăНeăНoМtorat:ăAlinaăTar u,ăLa traduction
et la retraduction de l'oeuvre de Balгac, en fonction de l'évolution du
contexte culturel.ăUniversitateaă„ŞtefanăМelăMare”ăНinăSuМeava,ă2014.
37
Pîrnu ,ă Comunicare prin lectură i traducere, 2002; Superceanu et alii,
Comunicare instituƅională şi traductologie, 2002, Comunicare profesională
şi traductologie, 2003; Han, Traducerea: comunicare, contraverse,
globaliгare culturală,ă 2012ă .a.ă Înă MolНova,ă ConНreaă propuneă iă alteă
orizonturi lingvistiМe,ă areă înă veНereă alteă rela iiă interlingualeă romсno-ruse,
Traducerea din rusă ьn romсnă.ă Chişin u:ă Prută Interna ional,ă 1999,ă Нară iă
Comunicarea prin traducere, 2001.

22
în elegсnНă prină aМeastaă morfem,ă Мuvinte,ă îmbinareă Нeă Мuvinte,ă
propozi ie,ă textulă Нeă traНusă Мaă întreg.ă Înă rсnНulă proМeНeeloră Нeă
traНuМere,ă suntă re inute:ă „traНuМereaă antonimiМ ”,ă perifraza,
transpozi ia,ă aММentuarea,ă moНularea,ă aНaptareaă şiă Мompensareaă (16-
48),ă iară Мaă tipuriă Нeă traНuМere,ă МorespunzсnН,ă Нeă fapt,ă strategiiloră
traductive: traducerea ad litteram,ă traНuМereaă liber ,ă traНuМereaă
aНeМvat /eМhivalent ă (49-60). Astfel, scopul traНuМeriiă iă ală „oriМ ruiă
traНuМ toră trebuieă s ă fieă atingereaă uneiă aНeМv riă posibilă maximaleă aă
traНuМerii;ă totuşi,ă trebuieă s ă fimă Мonştien iă М ă aМeast ă aНeМvareă
maximal ă(„sut ălaăsut ”),ăînăМeleămaiămulteăМazuri,ăНinăНiferiteăpriМini,ă
reprezint ămaiăНegrab ăunăiНealăНeМсtăoărealitateăposibilăНeăatins”ă(53-
54).
Studiile de istorie i istoriografie a traducerii romсneşti38 au
atrasă aten iaă НiaМroni tiloră str ini,ă franМezi39,ă engleziă iă germani40.
AМesteă МerМet ri,ă reprezentсnНă funНamenteă teoretiМeă şiă praМtiМe, sunt
analizateă H.ă Lenz,ă înă impresionantaă seМ iuneă МonsaМrat ă istorieiă
traНuМeriiă romсneşti,ă Нină luМrareaă МoleМtiv ă Histoire de la traduction
en Europe médiane, 201241.ă iă M.ă BallarНă inМluНeă istoriaă traНuМeriiă
romсneştiăînăHistoire de la traduction. Repères historiques et culturels
(2013, 150-152).

38
V.ă Repertoriileă Нeă traНuМeriă şiă traНuМ tori,ă stuНiileă Нeă istorieă aă traНuМeriiă
romсne ti,ă realizateă Нeă grupulă Нeă МerМetareă ISTTRAROM-Translationes,
UniversitateaăНeăVestăНinăTimişoara.ăInteresulăpentruăistoriaătraНuМerii,ăМhiară
НaМ ă maiă pu ină eviНent,ă seă faМeă sim ită iă înainteă Нeă 2000,ă not mă aiМiă
Introducerea ьn istoria i deontologia traducerii, de Rodica Lascu-Pop,
ap rut ălaăCluj-Napoca: Editura Mesagerul, 1997.
39
Suntă printreă pu iniiă autoriă str iniă Мareă Нep esМă fazaă men iuniloră
bibliografiМeă iăseăapleaМ ăasupraăМerМet riiăpropriu-zise.
40
Aă seă veНeaă iă M.ă Bakeră (eН.),ă Routledge Encyclopedia of Translation
Studies. London: Routlege, 2001; Mary Snell-Hornby, The turns of
translation studies: New paradigms or shifting viewpoints? Amsterdam/
Philadelphia: J. Benjamins Pub, 2006.
41
Proiectul Ț‟Histoire de la traduction en Europe médiane este patronat de
INALCO-ParisăşiăМoorНonatăНeăM.ăVrinat-Nikolaev. Impresionantul obiectiv
ală CEEMă (Centreă Н‟étuНesă Нeă l‟Europeă méНiane)ă areă înă veНereă stuНiulă aă 18ă
culturi europene:ă bosniaМ ,ă bulgar ,ă Мeh ,ă Мroat ,ă estonian ,ă greaМ ,ă leton ,ă
lituanian ,ămaМeНonean ,ămaghiar ,ămuntenegrean ,ăpolonez ,ăromсn ,ăsсrb ,ă
slovaМ ,ăsloven ,ăsorab ăşiăuМrainian .ăDisponibilăonlineăla:ă
http://histrad.info/index.php?option=com_content&view=category&layout=b
log&id=54&Itemid=85).

23
 PreoМupareaă pentruă înregistrareaă traНuМerilor,ă înă bibliografii,ă
НiМ ionare,ă repertoriiă (BurlaМuă 2005;ă Lungu-BaНeaă 2006;ă Geamba uă
2011),ă iă pentruă investigareaă loră Нină prismaă aportuluiă loră laă
constituirea limbii romсneă stanНarНă esteă relativă Мonstant .ă Re inemă
Мсtevaă titluriă iă numeă Нeă autoriă interesa iă Нeă menireaă traНuМeriloră
bibliМeă iănonbibliМeăînăformareaălimbii:ăBсrlea,ăRolul traducerilor din
latină ьn evoluƅia limbii romсne literare, 2005; Jinga, Traducerile
Bibliei, 2007; Munteanu, Țeбicologie biblică romсnească, 2008;
Coji ,ăTehnici de traducere a Bibliei, 2010; Gafton, De la traducere
la norma literară. Contribu ia traducerii teбtului biblic la constituirea
vechii norme literare (2012), Munteanu, Receptarea Sfintei Scripturi –
ьntre filologie, hermeneutică şi traductologie, 2012.
„Înă perioaНaă înă Мareă Biblia înМepeă aă fiă traНus ă – observ ă
Gafton – înă limbileă vernaМulareă europene,ă înМ ă nuă exist ă ună sistemă
МoerentăНeătehniМiăНeătraНuМere,ăîntemeiatăpeăunăsetăНeăprinМipiiă iăpeă
teorii”ă(2012,ă18).ăAutorulăМonstat ăМ ,ălaăfelăМaăînăМulturileă iălimbileă
europene,ă„[М]erМet rileălingvistiМeăasupraăperioaНelorăînăМareăprimeleă
texteăliterareăapar,ăînăspeМialătraНuМeriă iăМompila ii,ăarat ăМ ăaМesteaăauă
aМ ionată înă moНă ini iatiМ,ă Мonstitutivă iă Нeterminantă asupraă aă Мeeaă Мeă
aveaăs ăНevin ăaspeМtulăliterarăalălimbiiărespeМtive”ă(10).ăInteresatăНeă
„proМesulătraНuМeriiătextelorăsaМre”ă iăНeăimpliМa iileăaМestorătraНuМeriă
înă „formareaă aspeМtuluiă literar”ă ală limbii,ă МerМet torulă Мonsemneaz :ă
„Нup ăМumăМre tinismulăaăfostămoНelatoră iăМreatorăalăunorămentalit i,ă
totă astfelă textulă bibliМă aă fostă Мreatoră ală limbiloră Нeă Мultur ă iă ală
normelorăliterare,ăМelăpu inăînăfazeleălorăinМipiente”ă(11).ă
Motivul pentru care, o vreme, vreme înНelungat ,ă înă
traНuМereaă texteloră bibliМeă aă fostă evitat ă strategiaă Нeă traНuМereă
etnoМentriМ ă sauă anexionist ă – exМlusivă axat ă peă limba- int ,ă Мuă aleă
М reiă mijloaМeă esteă firesМă efeМtuată transferulă interlingvistiМă –, era
tocmai riscul inerent de a genera alt ăstareăНeăspirit,ăalt ăinten ieăНeМсtă
Мeaă presupus ă aă fiă vehiМulat ă Нeă original.ă S-aă preferat,ă a aНar,ă
traНuМ toriiăauăpreferat,ăpentruăaănuăМ НeaăînăaМestăp МatăalăНenatur rii,ă
s ărestituieăМhiară iăsintaxaătextuluiăНeătraНus,ănuăНoarăformaălui.
Peă lсng ă aМesteă luМr riă Нeă traНuМtologie,ă aă М roră
interНisМiplinaritateăesteăartiМulat ăpeălingvistiМ ,ăliteratur ,ăpsihologie,ă
filosofie,ăexist ă iăМerМet riătransНisМiplinare,ăăМareătransМenНăНomeniulă
tiin elorăumanisteă iăînăМare,ăМuălingvistiМa,ăsuntăМorelate informatica,
semiologia,ă biologia.ă Suntă stuНiiă relativă pu ină МunosМuteă Нeă

24
traНuМ tori,ă traНuМtologi,ă filologi,ă Нe iă aМe tiaă benefiМiaz ă Нeă aportulă
lor,ăaleăМ rorăînМeputuri,ăînăaniiă‟50-‟60,ăauăeМouăînăprezent.
Înă1967,ăînăprefa aălaăAlogoritmul de traducere automată din
limba engleгă ьn limba romсnă (Domonkos 1967, 3), Grigore C.
Moisilă eraă Нeă p rereă М ,ă laă felă Мaă problemaă traНuМerii,ă şiă „problemaă
traНuМeriiăautomateă[TA]ămerit ăs ăfieăprivit ăМuăaten ieănuănumaiăНeă
МeiăМeăseăgсnНesМăs ăsatisfaМ ăînămodul cel mai convenabil necesitatea
aМtual ăaăomenirii,ăНeăaăfiărapiНă iăМoreМtăinformat ”.ăObserva iileăluiă
nuănumaiăМ ănuăsuntăalterateăНeătimp,ăМiăsuntăreМonfirmateăНeăМerin aă
totă maiă МresМ toareă Нeă informareaă rapiН ,ă НireМtă propor ional ă Мuă
progresul mijloaМelorăМareăgaranteaz ăaММesulălaăinforma ie.ă„FaptulăМ ă
lingvi tiiănuăauăpututăr spunНe,ăatunМiăМсnНăauăfostăîntreba i,ăМareăsuntă
regulileăМeăseăapliМ ăatunМiăМсnНăseătraНuМeăНinălimbaăLțăînălimbaăLțț,ă
nuăНoveНe teăМ ăproblemaătraНuМeriiănuăesteăoăproblem ălingvistiМ ,ăМiă
numai c ă lingvi tiiă nuă seă oМupaser ă destul de mult de problema
traНuМerii”ă(Moisilă1967,ă3,ăapud Domonkos 1967).
Întreă timp,ă МerМet toriiă – veni iă Нină toateă orizonturileă Нeă
Мunoaştere – s-au aplecat cu pasiune asupra a numeroase probleme
traНuМtive.ă Înă pofiНaă НesinМroniz rii42,ă interesulă МerМet toriloră romсniă
pentru TA nu s-a risipit:

 Elena Irimia. Metode de traducere automată prin analogie.

BuМure ti:ăEНituraăAМaНemieiăRomсne,ă2009.
 NaНiaă Luizaă DinМ .ă Naturaleƅea limbajului
artificial: studiu despre traducerea automată a GV.
[BuМure ti]:ă[s.n],ă2010.

42
PrimulăexperimentăНeătraНuМereăautomat ,ăînМeputălaăTimi oara,ăînă1959,ăaleă
М ruiărezultateăauăfostăpubliМateăНeăNistorăDomonkosăîntr-un raport din 1962,
„Primeleăexperien eăНeătraНuМereăautomat ăefeМtuateăînă araănoastr ”.ăLR,ăXI,ă
1962, nr. 4: 439-442),ăesteăНesМrisă iăanalizatăînăluМrareaătip rit ălaăînМeputulă
anului 1967, Algoritmul de traducere automată din limba engleгă ьn limba
romсnă,ă prefa at ă Нeă Grigore C. Moisil (3-5). Esteă oă МerМetareă apliМat ă
Мontemporan ă Мuă alteă experimenteă europeneă similareă (v.ă AlexanНeră
Ljudskanov, Preveždat ţovekǎt i mašinata, Nauka i izkustvo,ătraНusăînă1969,ă
înă limbaă franМez ă Traduction humaine et traduction mécanique,ă apoiă înă
german ,ă înă 1972,ă țensch und țaschine als оbersetzer,ă şiă ulterioră înă
englez ,ă Application of mathematical models and computers to linguistics,
1976),ăНarăНinăp МateănuălaăfelăНeăМunosМut .ă

25
  AlexanНruă Ceau u.ă Tehnici de traducere automată şi
aplicabilitatea lor limbii romсne ca limbă-sursă.
BuМure ti:ăEНituraăAМaНemieiăRomсne, 2009.

Concluzii
Examinareaă eНi iiloră iă stuНiiloră Нeă speМialitate,ă publiМateă înă
perioaНaăînăperioaНaă2000-2015ă iărepertoriateăpentruăprimaăНat ăaiМiă
(v.ă Anexa),ă Мontribuieă laă aă Мonstataă permeabilitateaă МerМet riiă
traНuМtologiМeă Нină Romсnia.ă Parteă integra(n)t ă Нină traНuМtologie,ă
aМesteă stuНiiă suntă întemeiateă maiă pu ină peă refleМ iiă lingvistiМeă iă
traНuМtiveăemiseăînăspa iulăautohton,ă iămaiămultăpeăteoriiăНeătraНuМereă
alohtone, occidentale.
NeputсnНu-seă îns ă funНamentaă Нoară peă reМenzareaă teoriiloră
occidentaleăНeăprestigiu,ăМitateăînămaiătoateăluМr rileăНeătraНuМtologie,ă
pentruăaăseăНezvolta,ăМerМetareaătraНuМtologilorăromсniăseărefer ălaăele,ă
Мuăinten iaăesen ial ăНeăaă ineăsema,ăînăapliМareaălor,ăНeăpartiМularit ileă
traНuМtiveă aleă limbiiă traНuМ toare.ă A aНar,ă suntă neМesareă luМr riă Нeă
traНuМtologieă apliМat ,ă publiМateă şiă înă limbaă riloră М roraă apar ină
МerМet torii43.ăRa iuneaăНeăaăsМrieăînăalt ălimb ăНeМсtăМeaămatern ,ăНeăaă
НesМrieă iă Нeă aă sintetizaă informa iiă Мareă nuă suntă neМunosМuteă pentruă
limba de publiМareă nuă promoveaz ă niМiă МerМetareaă na ional ,ă nuă
МontribuieăniМiălaăНezvoltareaăМerМet riiăinterna ionale;ăНoveНe teăîns ă
Мuno tin eleăautoruluiăîntr-oăanumit ăramur ătraНuМtologiМ .
StuНiileă traНuМtiveă iă traНuМtologiМeă Нină Romсnia,ă înă generală
(a aă Мumă impliМită oă НoveНesМă iă Мeleă anterioareă anuluiă 200044)ă atest ă
absen aăautoМentrismuluiă iăМoabitareaămaiămultorămoНuri,ămaniereăНeă
a traductologiza:
1)ă istoriografiereaă traНuМtologieiă oММiНentaleă realizat ă înă
inspirateăМompila ii,ăabileăprezent riăsintetice;

43
Esteăoăsitua ieăopus ăМeleiăpeăМareăoăНesМriuăNaНjaăGrbićăşiăMiМhaelaăWolf,ă
„Laă traНuМtologieă Нansă lesă paysă germanophones:ă étată aМtuel”.ă TTR:
traduction, terminologie, rédaction,ă vol.ă 9,ă n°ă 1,ă 1996:ă 279-299. Disponibil
onlineă la:ă http://iН.eruНit.org/iНeruНit/037248ar),ă înă Мareă remarМ ă
autoМentrismulă stuНiiloră traНuМtologiМeă înă german ă i impermeabilitatea la
МerМet riănon-germanofone (1996, 296).
44
Veziă iă stuНiileă Нeă biblioteМomie:ă R НuiМ ă 1968,ă R НulesМuă 1972,ă Hubertă
1993.

26
 2)ă apliМareaă teoriiloră alohtoneă laă МerМetareaă traНuМtologiМ ă
autohton ă înă veНereaă form riiă uneiă Мon tiin eă traНuМtologiМe,ă aă
Нezvolt riiăМerМet riiătraНuМtologiМeă iăaăМre riiătraНuМtologieiăpeăbazeă
realiste;
3)ă ignorareaă par ial ă (seă Мunoa teă Нoară МerМetareaă Нină spa iulă
lingvistiМă Нeă referin ă formativ ă aă МerМet toruluiă – respectiv
traНuМtologiaă înă limba-surs ă Мeă serve teă Нreptă referin ).ă Nuă putemă
vorbiă Нespreă oă ignorareă Мomplet ă aă МerМet riiă traНuМtologiМeă
occidentale, dar nici despre o repliere etnoМentriМ ă peă teoriileă iă
МonМep iileăna ionaleă(eleănuăexist ).
AМesteă НisМursuriă traНuМtologiМe,ă Мareă împrumut ă diverse
coduri lingvistice:ăalălimbiiăromсneăvsăalăuneiălimbiăНeăМirМula ie,ănuă
seă aНreseaz ă întotНeaunaă unuiă publiМă Мuă ună orizontă Нeă a teptare
speМifiМăМoНului,ămaiăalesăМсnНătexteleătraНuМtologiМeăînălimbiăstr ineă
sintetizeaz ă МerМet riă proНuseă înă iă Нeă aМesteă spa ii.ă AМeastaă aă Нouaă
manier ă Нeă aă faМeă traНuМtologieă esteă iă Мeaă maiă freМvent .ă CoНulă
lingvistiМă nuă esteă limbaă romсn ,ă Мiă unaă Нintreă limbile considerate de
МirМula ie.ăImpasulăaМestorăМerМet riăpubliМateăînălimbiăstr ine,ăînă ar ,ă
înă afaraă rii,ă traНuseă sauă autotraНuse,ă esteă Мauzată Нeă publiМulă vizat.ă
IНentifiМareaăprofiluluiăМititoruluiăНeătexteătraНuМtologiМeă iăsituareaăpeă
axa lui temporal ă iă lingvistiМ ă ară sМoateă МerМetareaă Нintr-un impas
Мvasiautist,ă laă nivelă Нeă reМeptare,ă iă ară Мontribuiă laă НesМhiНereaă
orizontului traductiv-traНuМtologiМăalătuturorăaМtorilorăimpliМa i,ăîntr-o
form ă sauă alta,ă înă proНuМerea,ă eНitarea,ă Нistribuireaă traНuМeriiă iă
formareaătraНuМ torilor.
CreareaăunuiăprogramăНeăМerМetareăМoleМtivăМareăs ăexplorezeă
impaМtulă texteloră fonНatoareă aleă traНuМtologieiă Нeă expresieă englez ,ă
franМez ,ăgerman ,ărus ăetМ. asupraătraНuМtologieiăromсne tiă iăМareăs ă
le identifice modalit ileăНeăintegrareăînăRomсnia,ăarăputeaăinvestigaăînă
profunzimeă refleМ iileă autoriloră romсniă asupraă praxisuluiă iă teorieiă
traducerii.

27
Anexa
Titluri traductologice – C rțiădeăautoră iăvolumeă–
Prezentareăalfabetic ă iăstatistic

1. Aldea, Bogdan, Greere, Anca. Practica traducerii juridico-

economice (domeniul englez). Cluj-Napoca: Editura Echinox,
2001.
2. Andrei, Carmen. Vers la maьtrise de la traduction litteraire.
Guide theorique et pratique. Gala i:ăUniversityăPress,ă2014.
3. Apostol, Silvia Adriana et alii. Formare continuă şi
reconversie profesională pentru profesorii de limbi străine ьn
domeniul traducerii.ăGeam na:ăTiparg,ă2012.
4. Ardelean, Carmen. Exploring Translation Studies.
BuМureşti: Conspress, 2009.
5. Baconsky, Rodica, Gouadec, Daniel, Lascu, Gheorgheă (éНs.).ă
Teritorii actuale ale traducerii. Territoires actuels de la
traduction. Current Fields in Translation. Cluj-Napoca:
EМhinoМ iu,ă2002.
6. B l МesМu,ăIoanaăAНriana.ăTraduction: didactique et créativité.
Craiova: Universitaria Craiova, 2008.
7. Bсrlea, Petre Gheorghe. Rolul traducerilor din latină ьn
evoluƅia limbii romсne literare. BuМure ti:ă EНituraă AМaНemieiă
Romсne,ă2005.
8. Berbinski, Sonia, Dobre, Dan, Velicu, Anca (ed.). Langage(s)
et traduction. BuМure ti: EНituraă Universit iiă Нină BuМure ti,ă
2012.
9. Bercea, Dorin, Versificări romсneşti şi slave ale Psaltirii.
Iaşi: EНituraăUniversit iiă„AlexanНruăIoanăCuza”, 2002.
10. Blagoci Angelica. Ța traduction du roman „țoderato
cantabile” de țarguerite Duras dans la perspective des
registres de langue.ăIaşi: Pim, 2011.
11. Blidaru, Maria Teodora. La traduction des documents
touristiques.ăBr ila:ăEНituraăSfсntulăIerarhăNiМolae,ă2012.
12. Borcia, Otilia Doroteea. Percorsi cognitivi traduttologici – la
traduгione delle varietр di afasiche e diatopiche.ă BuМure ti:ă
Oscar Print, 2003.

28
13. Br esМu,ăAnМa.ă La pratico-théorie de la traduction cheг Irina
Mavrodin.ă SuМeava:ă EНituraă Universit iiă „ tefană Мelă Mare”,ă
2015.
14. BurНu a,ăElena-Tia. Traducerea corectă din latină ьn romсnă:
caiet de curs practic. Timişoara: Universitatea de Vest din
Timişoara,ăFaМultateaăНe Litere,ăFilosofieăşiăIstorie,ăCateНraăНeă
limbi clasice, 2001.
15. Burlacu, Doru, Sasu, Aurel, Colhan, Constantin. Dic ionarul
cronologic al romanului tradus ьn Romсnia de la origini pсnă
ьn 1989.ăBuМure ti:ăEНituraăAМaНemieiăRomсne,ă2005.ă
16. ButiurМ ,ă Doina,ă Dru ,ă Inga,ă Imreă Attila.ă Terminology and
Translation Studies: Plurilingual Terminology in the Contexte
of European Intercultural Dialogue. Cluj-Napoca: Scientia,
2011.
17. C lmuМ,ăFeliМia-Elena. Parasinonime, traductologie i aspecte
ale lexicului limbii franceze (privitoare la patru traduceri
franceze ale unui roman de Jane Austen). Craiova: Editura
Universit iiăНinăCraiova,ă2010.
18. Ceban, Tamara. Traduction. Autotraduction. BuМure ti:ă Arsă
Docendi, 2011.
19. Chirimbu,ă Sebastian,ă Simu ,ă Ramona,ă Alexe,ă Maria,ă Barbu,ă
Adina (coord.). Creation and Creativity in a Modern European
Education: Interdisciplinary Researches in the 21st Century.
OraНea:ăEНituraăUniversit iiăEmanuel,ă2012.ă
20. Codleanu, Mioara. лléments de traductologie et applications
pratiques.ăConstan a:ăEuropolis,ă2006.ă
21. Codleanu, Mioara. Implications socio-culturelles dans l'acte
traductif: l'adaptation.ă Constan a:ă OviНiusă Universityă Press,ă
2004.
22. Coji ,ăDaniel.ăTehnici de traducere a Bibliei: un studiu de caz
ьn traducerea romсnească a cărƅii Habacuc. Oradea: Editura
Universit iiăEmanuelăНinăOraНea,ă2010.
23. Condrea, Irina. Comunicarea prin traducere. Chi in u:
Tehnica INFO, 2001.
24. Condrea, Irina. Semiotica textului artistic tradus.ă Chi in u:ă
EdituraăUniversit iiăНeăStatăНinăMolНova,ă2003.ă
25. Condrea, Irina. Traducerea din perspectivă semiotică.
Chi in u:ăEНituraăCartНiНaМt,ă2006.

29
26. ConstantinesМu,ă Muguraş.ă Țire et traduire la littérature de
jeunesse.ăSuМeava:ăEНituraăUniversit iiăНinăSuМeava,ă2009.ă
27. ConstantinesМu,ă Muguraş.ă La traduction entre pratique et
théorie.ăSuМeava:ăEНituraăUniversit iiăНinăSuМeava,ă2005.ă
28. ConstantinesМu,ă Mugura .ă Țire et traduire la littérature de
jeunesse: des contes de Perrault aux textes ludiques
contemporains. Bruxelles: Peter Lang, 2013.
29. ConstantinesМu,ă Mugura .ă Pour une lecture critique des
traductions: réfleбions et pratiques.ăParis:ăL‟Harmattan,ă2013.ăă
30. ConstantinesМu,ăMuguraş.ăPratique de la traduction. Suceava:
EНituraăUniversit iiăНinăSuМeava,ă2002.ă
31. Copilu, Dumitru. Eminescu ьn circuitul univer-
sal: traducerea i ecoul operei ьn publica ii tipărite i online
editate ьn 80 de limbi, iar prin programe cu
traducere automată ьn 56 de noi limbi, totalul 135 de limbi din
peste 250 de ări.ăEНi iaăaă3-a.ăTсrgovi te:ăBibliotheca, 2015.
32. Coreschi, Iulia. Diferenƅe ьn traducerea literaturii pentru copii/
Differences in Translating Literature for Children.ă Gala i:ă
Olimpias, 2011.
33. Cristea, Teodora. Stratégies de la traduction.ă EНi iaă aă 2-a.
BuМure ti:ăEНituraăFunНa ieiă„Romсnia НeăMсine”,ă2000.ă
34. Croitoru, Elena (coord.). English through Translation:
Interpretation and Translation – Oriented Text Analisys.
Gala i:ăEНituraăFunНa ieiăUniversitareă„Dun reaăНeăJos”,ă2004.
35. Croitoru, Elena. Confusables as Translaton Traps. Ia i:ă
Institutul European, 2004.
36. D n il ,ă Sorina,ă Bi a,ă Ioan. Țimba franceгă prin eбerciƅii de
traducere. Ia i:ăPolirom,ă2006.
37. D n il ,ă Sorina,ă Bi a,ă Ioan. Țimba franceгă prin eбerciƅii de
traducere. EНi iaăaă2-a,ărev zut .ăIa i:ăPolirom,ă2008.
38. Dehelean,ă C t lin. Translating English Computer Science
Texts into Romanian. Cluj-Napoca: Napoca Star, 2007.
39. Diaconu, Ruxandra. Creative Facets of the Translational
Process. Craiova: Universitaria, 2012.
40. Dicƅionarul romanului tradus ьn limba romсnă. BuМure ti:ă
EНituraăAМaНemieiăRomсne,ă2005.ă

30
41. Dima, Cristina-Ioana. O traducere inedită a Vechiului
Testament din secolul al XVI-lea. BuМure ti:ă EНituraă
Universit iiăНinăBuМure ti,ă2009.
42. Dimitriu, Rodica, Freigang, Karl-Heinz. Translation
Technology in Translation Classes.ă Ia i:ă Institutulă European,ă
2008.
43. Dimitriu, Rodica, Laviosa Sara, Lock, Georgiana, Popescu,
Veronica (ed.). The Many Facets of Adaptation.ă Ia i:ă EНituraă
Universit iiă„Al.ăI.ăCuza”ăНinăIa i,ă2015.
44. Dimitriu, Rodica, Shlesinger, Miriam, Nida, Elena (ed.).
Translators and their Readers. In homage to Eugene A. Nida.
Bruxelles: LesăлНitionsăНuăHazsarН, 2009.
45. Dimitriu, Rodica. Disocieri şi interferenƅe ьn traductologie.
Ia i:ăEНituraăTimpul,ă2001.ă
46. Dimitriu, Rodica. The Cultural Turn in Translation Studies.
Ia i:ăInsititutulăEuropean,ă2005.
47. Dimitriu, Rodica. The Cultural Turn in Translation Studies.
EНi iaăaă2-a.ăIa i:ăInstitutulăEuropean,ă2006.ă
48. Dimitriu, Rodica. Theories and Practice of Translation.ă Ia i:ă
Institutul European, 2002.
49. Dr gan, Adela,ă C lin, AnМa,ă Sar u,ă RaluМa.ă Traduceri
specializate: culegere de texte.ă Gala i: Gala iă Universityă
Press, 2010.
50. Dru ,ă Inga.ă Dinamica terminologiei romсne ti sub impactul
traducerii.ă Chi in u:ă Centrulă EНitorial-Poligrafic al USM,
2013.
51. Dumas, Felicia. Le religieux: aspects traductologiques.
Craiova: Universitaria, 2014.
52. Dumbr veanu,ă Alina.ă Probleme actuale de traducere i
traductologie.ă Chi in u:ă Centrulă Na ională Нeă Terminologie,ă
2002.
53. Dumitriu, Dana-Marina. Essais sur la traduction.ă Ia i:ă Arsă
Longa, 2009.
54. Ene, Daniela Lucia. Traduttore, traditore.ăIaşi: Demiurg, 2015.
55. Ferlu М ,ăTamaraă(МoorН.).ăGhid stilistic de traducere ьn limba
romсnă pentru uгul traducătorilor acquis-ului comunitar.
BuМure ti:ăInstitutulăEuropeanăНinăRomсnia,ă2004.ă

31
56. Florean, Dana, Balazs, Luana. Traducere specialiгată.
BuМure ti:ăCreНis,ă2001.ă
57. Florescu, Ioan-Florin. În multe chipuri de Scripturi.ă Iaşi:ă
EНituraăUniversit iiă„AlexanНruăIoanăCuza",ă2015.
58. Fr il ,ă LoreНana.ă The Art and Craft on Translation.
Timi oara:ăEНituraăUniversit iiăНeăVest,ă2009.ă
59. Fren iu,ă Olivia.ă Eбerciƅii de traducere: franceгă-romсnă,
romсnă-franceгă.ăIa i:ăPolirom,ă2008.ă
60. Frosin, Constantin. Techniques et art de la traduction: aperçu
sur la traduction. Gala i:ă EНituraă FunНa ieiă Universitareă
„Dun reaăНeăJos”,ă2000.
61. Gafton, Alexandru. De la traducere la norma literară.
Contribuƅia traducerii teбtului biblic la constituirea vechii
norme literare. Ia i:ă EНituraă Universit iiă „Al.ă I.ă Cuza”ă Нină
Ia i,ă2012.
62. Geamba u,ă Constantină (МoorН.).ă Bibliografia traducerilor din
literaturile slave (1945-2011). BuМure ti:ăEНituraăUniversit iiă
НinăBuМure ti,ă2011.
63. Grasso, Dana. Noƅiuni teoretice şi aplicaƅii practice
traductologie şi traducere: Romсnă-italiană.ă BuМure ti:ă
Meteor Press, 2003.
64. Grecu, Veronica. Transparence et ambiguэté de la
„semblance”: interpréter et traduire les figures du
déguisement au țoвen Âge.ă Ia i:ă Casaă EНitorial ă „Demiurg”ă
Ia i,ă2006.ă
65. Greere,ăAnМaăLumini a.ăFunctionalism in Translation Theory:
Reinterpreting the Model within the Business Environment.
Cluj-Napoca: [s.n.] , 2000
66. Grimm, Petre. Scrieri de istorie literară [1916-1943]. Cluj-
Napoca: Eikon, 2012.
67. Gu u,ăAna.ăIntroduction р la traductologie française.ăChi in u:ă
Editura ULIM, 2008.
68. Gu u,ă Ana.ă лcrits traductologiques. Chi in u:ă EНituraă ULIM,ă
2012.
69. Gu u,ă Ana.ă Eбégèse et traduction littéraire. țéthode de
formation en traduction littéraire.ă Chi in u:ă Universitateaă
Liber ăInterna ional ăНinăMolНova,ă2005.

32
70. Gu u,ă Ana.ă Théorie et pratique de la traduction. Chi in u:ă
ULIM, 2007.
71. Han, Bianca-Oana. On Translation: Communication,
Controversy, Cultural Globalisation.ă Tсrgu-Mure :ă EНituraă
Universit iiă„PetruăMaior”,ă2011.
72. Han, Bianca-Oana. Traducerea: comunicare, contraverse,
globaliгare culturală. Cluj-Napoca: Accent, 2012.
73. Hetriuc, Maria-Cristina. Traduction, autotraduction, reecriture
de l‟oeuvre de Panaэt Istrati. SuМeava:ă EНituraă Unviersit iiă
„ tefanăМelăMare”,ă2015.ă
74. Icobescu, Claudia Alina. Soziokognitive Prozesse beim
оbersetгen.ăTimişoara: Politehnica, 2008.
75. Iliescu-Gheorghiu,ăC t lina.ăIntroducere ьn interpretariat.ăIa i:ă
Editura Institutul European, 2006.
76. Iliescu-Gheorghiu,ă C t lina.ă Traducciñn в (a) culturaciñn en
la era global: Translation and (ac)culturation in the global
era. Alicante: Editorial Agua Clara, 2012.
77. Iliescu-Gheorghiu,ă C t lina.ă Traducerea textului dramatic: o
abordare cognitivă.ăIa i:ăEНituraăInstitutulăEuropean,ă2009.
78. Iliescu-Gheorghiu,ă C t lina.ă Traducerea textului dramatic.
Ia i:ăEНitura.ăInstitutulăEuropean,ă2010.ă
79. Imre, Attila. Traps of Translation: a Practical Guide for
Translators.ă Bra ov:ă EНituraă Universit iiă „Transilva-
nia”, 2013.
80. *** Îndreptar stilistic de traducere ьn limba romсnă pentru
uгul traducătorilor acquis-ului comunitar.ăBuМure ti:ăInstitutulă
EuropeanăНinăRomсnia,ă2002.ă
81. Institutul de Filologieă ală AМaНemieiă Нeă Ştiin eă aă
Moldovei. Centrulă Na ională Нeă Terminologie. Cultură,
interculturalitate i traducere. Chi in u:ăEНituraăElanăPoligraf,ă
2007.
82. Ionescu, Daniela, Popa, Lilioara, Colibaba, Cristina Anca.
Insights into Consecutive Interpreting: a Practical Approach.
Ia i:ăPolirom,ă2007.ă
83. Ionescu, Daniela. Translation: Theory and Practice.ăBuМure ti:ă
Oscar Print, 2003.
84. Ionescu, Gelu. Orizontul traducerii.ă EНi iaă aă 2-a.ă BuМure ti:ă
EНituraăInstitutuluiăCulturalăRomсn,ă2004.ă

33
85. Ionescu, Tudor. tiin a i/sau arta traducerii. Cluj-Napoca:
Limes, 2003.
86. Iordache, Emil. Semiotica traducerii.ăIa i:ăJunimea,ă2003.ă
87. Iov nesМu,ăMoniМaăMaria.ăProbleme lingvistice ale traducerii.
Craiova: Sitech, 2007.
88. Isvoranu, Alexandru. Aspecte filologice privind traducerea
căr ii Rut. Craiova: Universitaria, 2000.
89. Ivanov, Doina. Theory and technique of translation.ăBuМure ti:ă
Pro Universitaria, 2013.
90. Ivanovici, Victor. Un caftan pentru Don Quijote. Spre o
poetică a traducerii i alte repere.ăBuМure ti:ăIНeeaăEuropean ,
2011.
91. Jeanrenaud, M., Richter, J., Schippel, L. (eНs.).ă „Traducerile
au de cuget să ьmblсnгească obiceiurile…”. Rumтnische
оbersetгungsgeschichte – Prozesse. Produkte, Akteure. Berlin:
Frank & Timme, 2014.
92. Jeanrenaud, Magda. Despre traduceri i traducători. Ia i:ă
EНituraă„Al.ăI.ăCuza”,ă2005.
93. Jeanrenaud, Magda. Universaliile traducerii. Studii de
traductologie.ăIa i:ăPolirom,ă2006.
94. Jeanrenaud, Magda. Ța traduction lр où tout est pareil et rien
n'est semblable.ă[BuМureşti]: Est-Samuel Tastet, 2012.
95. Jinga, Constantin. Traducerile Bibliei.ă Timi oara:ă EНituraă
Marineasa, 2007.
96. Judith Moise, Traducerea şi leбicul fără echivalent: romсn-
englez. Timi oara:ăEНituraăUniversit iiăНeăVest,ă2006.ă
97. Kileyni, Annamaria. Idioms Theory and Practice: Harry
Potter and the Philosopher's Stone vs. Harrв Potter р l'école
des sorcières.ă Timişoara:ă Editura Orizonturi Universi-
tare, 2009.
98. Leca, Magdalena. Țimbajul eminescian ьn traduceri germane
şi italiene. Ia i:ăEНituraăUniversit iiă„Al.ăI.ăCuza”,ă2002.ă
99. Levi Мhi,ă Leon.ă D. țanualul traducătorului. Țimba engleгă.
EНi iaăaă3-a.ăBuМureşti: Teora, 2000.
100. LigaăIslamiМ ăşiăCultural ăНinăRomсnia.ăTraducerea sensurilor
Coranului cel Sfсnt ьn limba romсnă.ăEНi iaăaă5-a. BuМure ti:ă
Islam, 2006.

34
101. Loría-Rível,ă Gustavo,ă AНolfo.ă Pentateuhul: probleme de
traducere a textului biblic. Ia i:ă EНituraă Universit iiă „Al.ă I.ă
Cuza”,ă2004.ă
102. Lungu-Badea, Georgiana (coord.). Repertoriul traducătorilor
romсni de limbă franceгă, italiană, spaniolă (secolele al
XVIII-lea şi al XIX-lea). Studii de istorie a traducerii (I).
Timişoara:ăEНituraăUniversit iiăНeăVest,ă2006.ă
103. Lungu-Badea, Georgiana (coord.). Repertoriul traducerilor
romсneşti din limbile franceгă, italiană şi spaniolă (secolele al
XVIII-lea şi al XIX-lea). Studii de istorie a traducerii (II).
Timişoara:ăEНituraăUniversit iiăНeăVest,ă2006.
104. Lungu-Badea, Georgiana (coord.). Un capitol de traductologie
romсnească. Studii de istorie a traducerii (III).ă Timişoara:ă
EНituraăUniversit iiăНeăVest,ă2008.
105. Lungu-Badea, Georgiana (ed.). De la méthode en traduction et
en traductologie.ăTimişoara:ăEНituraăEurostampa,ă2013.
106. Lungu-Badea, Georgiana, Alina Pelea (eds.). Enseigner et
apprendre р traduire de „façon raisonnée”. Timi oara:ă
EНituraăUniversit iiăНeăVest,ă2015.
107. Lungu-Badea, Georgiana. țic dicƅionar de termeni utiliгaƅi ьn
teoria, practica şi didactica traducerii.ăEНi iaăaă2-a,ărev zut ăşiă
aН ugit .ăTimişoara:ăEНituraăUniversit iiăНeăVest,ă2008.
108. Lungu-Badea, Georgiana. țic dicƅionar de termeni utiliгaƅi ьn
teoria, practica şi didactica traducerii.ăEНi ia a 3-a,ărev zut ăşiă
aН ugit .ăTimişoara:ăEНituraăUniversit iiăНeăVest,ă2012.
109. Lungu-Badea, Georgiana, Pelea, Alina, Pop Mirela (eds.).
(En)Șeuб esthétiques de la traduction. лthique(s), techniques
etpratiques traductionnelles.ă Timişoara:ă EНituraă Universit iiă
de Vest, 2015.
110. Lungu-Badea, Georgiana. Idei i metaidei traductive romсne ti
(sec. XVI-XIX). Timişoara:ăEНituraăEurostampa,ă2013.
111. Lungu-Badea, Georgiana. Idei i metaidei traductive romсne ti
(sec. XVI-XIX).ă EНi iaă aă 2-a.ă Timişoara:ă EНituraă Universit iiă
de Vest, 2015.
112. Lungu-Badea, Georgiana. țic dic ionar de termeni utiliгa i ьn
teoria, practica i didactica traducerii. Timişoara:ă EНituraă
„Orizonturiăuniversitare”,ă2003.

35
113. Lungu-Badea, Georgiana. Scurtă istorie a traducerii. Repere
traductologice.ăTimişoara:ăEНituraăUniversit iiăНeăVest,ă2007.
114. Lungu-Badea, Georgiana. Tendin e ьn cercetarea
traductologică. Timişoara:ăEНituraăUniversit iiăНeăVest,ă2005.
115. Lungu-Badea, Georgiana. Teoria culturemelor, teoria
traducerii.ăTimişoara:ăEНituraăUniversit iiăНeăVest,ă2004.
116. Lupu, Coman (ed.). Traductologie: teorie şi analiгă.
BuМure ti:ăEНituraăUniversit iiăНinăBuМure ti,ă2012.
117. Martinescu, Liviu. Towards Better Translations. Suceava:
EНituraăUniversit ii,ă2006.
118. Mavrodin, Irina. Despre traducere: literal şi ьn toate sensurile.
Craiova:ăFunНa ia-EНituraă„SМrisulăromсnesМ”,ă2006.
119. M r esМu,ă Amalia.ă Basic Issues in Translation Studies.
Pite ti:ăParalelaă45,ă2012.ă
120. M r esМu,ă Amalia.ă Source of Error in Translation. Pite ti:ă
EНituraăUniversit iiăНin Pite ti,ă2009.ă
121. Milcu, Marilena. лtudes de traductologie et d‟interprétariat.
BuМure ti:ăEНituraăUniversitar ,ă2009.
122. Moldovan, Valentin. Teoria traducerii artistice.ă Timi oara:ă
Editura Eurostampa, 2000 [1995].
123. Moraru, Mihaela. Estetica traducerii.ă BuМure ti: Editura
Universit iiăНinăBuМure ti,ă2000.
124. Moraru, Mihaela. Practica traducerii. BuМure ti:ă EНituraă
Universit iiăНinăBuМure ti,ă2002.
125. Moraru, Mihaela. Proгa V. Šukšina v interpretacii rumвnskih
perevodţikov/Proгa lui V. Şukşin ьn tălmăcire romсnească.
BuМure ti:ăEНituraăUniversit iiăНinăBuМure ti,ă2000.ă
126. Moraru, Mihaela. Traducerea diacronică ьntre artă i tiin ă.
BuМure ti:ăEНituraăUniversit iiăНinăBuМure ti,ă2003.ă
127. Motoi, Monica-Andreea. La Traduction, un processus
complexe. Drobeta-Turnu-Severin: Irco Script, 2009.
128. Motoi, Monica-Andreea. Procédés traductionnels: repères
théoriques et terminologiques. Drobeta-Turnu-Severin: Irco
Script, 2009.
129. Munteanu, Eugen. Țeбicologie biblică romсnească:ăBuМure ti:ă
Editura Humanitas, 2008.
130. Munteanu, Eugen. Receptarea Sfintei Scripturi – ьntre
filologie, hermeneutică şi traductologie. LuМr rileă

36
 Simpozionuluiă Na ională „Explor riă înă traНi iaă bibliМ ă
romсneasМ ă iă european ”,ă Ia i,ă 28-29ă oМtombrieă 2010.ă Ia i:ă
EНituraăUniversit iiă„Al.ăI.ăCuza”,ă2011.ă
131. Munteanu, Eugen. Receptarea Sfintei Scripturi: ьntre filologie,
hermeneutică şi traductologie.ă LuМr rileă Simpozionuluiă
Na ională „Explor riă înă traНi iaă bibliМ ă romсneasМ ă şiă
european ”,ăeНi iaăaăII-a,ăIaşiă4-5ănoiembrieă2011.ăIa i:ăEНituraă
Universit iiă„Al.ăI.ăCuza”,ă2012.
132. Muscan, Maria-Elena. оbersetгung der Fachsprachen.
Constan a: Ovidius University Press, 2013.
133. NiМolaesМuă M Н linaă et alii (ed.). Shakespeare, Translation
and the European Dimension. BuМure ti:ă Proă Universitaria,ă
2012.
134. Orodel, Liliana. Ța théorie et la pratique de la traduction et la
prose littéraire.ăCсmpulungăMusМel:ăEНituraăLarisa,ă2011.
135. Pсrlog,ă Aba-Carina. Translation and literature. An
Interdisciplinary Approach.ăTimi oara:ăEНituraăUniversit iiăНeă
Vest, 2014.
136. Pсrlog,ă Hortensia,ă Brсnzeu,ă Pia,ă Pсrlog, Aba-Carina (eds.).
Translating the body: Topics in translation. Ia i:ă Institutulă
European, 2009.
137. Pсrlog,ă Hortensia,ă Fren iu,ă Lumini a,ă Fr il ,ă LoreНanaă (eНs.).ă
Challenges in translation.ă Timi oara:ă EНituraă Universit iiă Нeă
Vest, 2010.
138. Petrescu, Camelia. Introducere ьn interpretare.ă Timi oara:ă
Excelsior Art, 2005.
139. Petrescu, Camelia. Traducerea ьntre teorie şi realiгare poetică.
Timi oara:ăExМelsiorăArt,ă2000.ă
140. Pîrnu ,ăOanaăAnНreea,ăPopa,ăSilvia.ăComunicare prin lectură
i traducere. Bra ov:ă EНituraă Universit iiă „Transilvania”,ă
2002.
141. Pop, Mirela-Cristina. Ța traduction. Aspects théoriques,
pratiques et didactiques.ă Timi oara:ă Orizonturiă Universitare,ă
2013.
142. Pop, Mirela-Cristina. Paraphrase et traduction des modalités:
les axiologiques (domaine français-roumain). Timi oara:ă
Orizonturi Universitare, 2013.

37
143. Pop, Mirela-Cristina. Repérage et traduction. Pour une
approche énonciative de la traduction des modalités: les
épistémiques. BuМure ti:ă EНituraă Universit iiă Нină Craiova,ă
2012.
144. Popa, Ileana. Die оbersetгung im Deutschunterricht.ă Pite ti:ă
Trend, 2012.
145. Popa, Ioan Lucian. An Introduction to Translation Studies.
BaМ u:ăEНuSoft,ă2009.
146. Popa, Ioan Lucian. Translation Theories of the Twentieth
Century: (1900-1990). BaМ u:ăEНuSoft,ă2008.
147. R Нulescu, Anda. Bref aperçu des grands courants en
traduction, théories européennes et américaines. Craiova:
Editura Universitaria, 2008.
148. R НulesМu,ă AnНa.ă Țes culturèmes roumains: problèmes
spéciauб de traduction. Craiova: Editura Universitaria, 2010.
149. R Нulescu, Anda. Théorie et pratique de la traduction.
Craiova: Editura Universitaria, 2005.
150. R НulesМu,ă AnНa.ă Traduire les culturèmes roumains. Entre
ethnocentrisme et acclimatation.ă SarrebruМk:ă лНitionsă
UniversitairesăEuropéennes,ă2015.
151. Robu, Flaminia. Translating nonsense verse. Cluj-Napoca:
CasaăC r iiăНeă tiin ,ă2007.
152. Rusu,ă M Н lina,ă Rusu,ă Ioan.ă țetodă practică de traducere
pentru limba franceгă. BuМure ti:ă EНituraă DiНaМtiМ ă iă
PeНagogiМ ,ă2008.
153. Sorea, Daniela. Translation: Theory and Practice.ă BuМure ti:ă
Editura Coresi, 2006.
154. Sorea, Daniela. Translation: Theory and Practice.ăEНi iaăaă2-a.
BuМure ti:ăEНituraăCoresi,ă2007.ă
155. Sorea, Daniela. Translation: Theory and Practice.ăEНi iaăaă3-a,
rev zut .ăBuМure ti:ăEНituraăCoresi,ă2008.
156. Sorescu, Sorina. Anuarul Colocviului interna ional de eбegeгe
i traductologie „țarin Sorescu”. Craiova: Aius Printed,
2007.
157. Superceanu, Rodica et alii. Comunicare instituƅională şi
traductologie.ăTimi oara:ăEНituraăPolitehniМa,ă2002.ă
158. Superceanu, Rodica et alii. Comunicare profesională şi
traductologie.ăTimi oara:ăEНituraăPolitehniМa,ă2006.ă

38
159. Superceanu, Rodica, Dejica, Daniel. Professional
Communication and Translation Studies. Timi oara:ă EНituraă
Politehnica, 2008.
160. Superceanu, Rodica. Translating Pragmatic Texts.ă Timi oara:ă
Orizonturi Universitare, 2004.
161. Superceanu, Rodica. Translating Pragmatic Texts.ăEНi iaăaă2-a.
Timi oara:ăOrizonturiăUniversitare,ă2009.ă
162. Tiron, Constantin. Traduction et retraduction de l‟oeuvre de
Flaubert.ă SuМeava:ă EНituraă Universit iiă „ tefană Мelă Mare”,ă
2015.
163. Toma, Dolores. Eбerci ii de traducere (romсnă-franceгă).
BuМure ti:ăBabel,ă[1997,ă1998]ă2001.
164. Trifan, Manuela, Preda, Alina. On Text Production: the
Integral Relationship to Translation. Cluj-Napoca: Presa
Universitar ăClujean , 2008.
165. Trufin, Dana-Mihaela. La traduction en tant que série ouverte.
Suceava: [s.n.], 2011.
166. arană AnНreiМi,ă Ma a. Introducere ьn teoria şi practica
traducerii, aplicată la studiul comparativ al limbilor sсrbă şi
romсnă. Timi oara:ăEНituraăUniversit iiăНeăVest,ă2014.
167. enchea, Maria (coord.). Dictionnaire contextuel des termes
traductologiques (français-roumain). Timişoara:ă EНituraă
Universit iiăНeăVest,ă2008.
168. UlriМh,ă Miori a,ă Mo oМ,ă Diana.ă Traductions sans frontières:
mélanges offerts р Rodica Baconskв.ăFlore ti:ăLimes,ă2012.ă
169. Ungureanu, Cristina. An Introductory Course in the Theory
and Practice of Translation.ă Pite ti:ă EНituraă Universit iiă Нină
Pite ti,ă2008.ă
170. U ă B rbulesМu,ă Oana.ă Dimitrie Cantemir – Latinis litteris
operam navare: despre traducerea surselor latine si
integrarea lor ьn „Istoria ieroglifică”.ă BuМure ti:ă EНituraă
Universit iiăНinăBuМure ti,ă2011.
171. Vasile, Sandina-Iulia. Les articulations logiques du discours
en perspective traductologique. Avec une étude de
l‟articulateur discursif „Or".ăConstan a:ăEuropolis,ă2005.ă
172. Vianu, Lidia. English in stвle (retroversiune şi traducere
stiliгată, cu cheie). BuМure ti:ăUniversăEnМiМlopeНiМ,ă2002.ă

39
 173. Vianu, Lidia. English аith a keв: Eбerciƅii de retroversiune şi
traducere.ăEНi iaăaă2-a,ărev zut .ăBuМure ti:ăTeora,ă2007.
174. Vida, Anamaria. Ța retraduction. Entre fidélité et innovation.
Lille: ANRT, 2009.
175. VîlМeanu,ăTitela.ăFidelitate şi alteritate lingvistică şi culturală:
problematica traductologică a sinonimiei ьn limbile franceгă şi
engleгă. Craiova: Editura Universitaria, 2007.
176. VîlМeanu, Titela. Translation knowledge, attitudes and skills:
curs universitar pentru ьnvăƅămсntul la distanƅă. Craiova:
Editura Universitaria, 2011.
177. VîlМeanu,ăTitela.ăTranslation. Craiova: Unviersitaria, 2003.
178. Voina-R u ,ă Lumini a.ă Traducerile din poveste. Bucure ti:ă
Vellant, 2010.
179. Vrabie, Laura Ana-Maria (coord.). Ghid stilistic de traducere
ьn limba romсnă pentru uгul traducătorilor acquis-ului
comunitar. EНi iaă aă 5-a,ă rev zut ă iă aН ugit .ă BuМure ti:ă
InstitutulăEuropeanăНinăRomсnia,ă2008.ă
180. Vraciu, Ariton. Studii de traductologie. Iaşi:ă EНituraă Stef,ă
2011.
181. Z rnesМu,ă Crina-Magdalena. Ța poétique de l‟ambiguэté.
Ț‟ambiguэté р travers une poétique de la traduction. Țecture
parallèle de quelques poèmes de țallarmé traduits par t.
Aug. Doina , erban Foar ă et Ioan țatei. Pite ti:ăParalelaă45,ă
2005.

Bibliografieăselectiv

BallarН,ă MiМhelă (éН.).ă Qu'est-ce que la traductologie.ă Universitéă

PressesăН‟Artois,ăArras,ă2006.
Ballard, Michel. Histoire de la traduction. Repères historiques et
culturels.ăBruxelles:ăDeăBoeМk,ăМoll.ăă„TraНuМto”,ă2013.
Carpov.ăMaria.ă„TraНuМtologieă«avantălaălettre»”.ăConvorbiri literare,
An. 140, Nr. 8, aug. 2006: 12-14.
Catan -SpenМhiu,ă Ana.ă „Eugenioă Coseriuă şiă Нezvoltareaăfenomenuluiă
traНuМtologiМ”.ă Transilvania, An. 41, Nr. 7, iul. 2012: 87-93.
Sibiu.

40
Catford, J. C. A Linguistic Theory of Translation (An Essay in Applied
Linguistic). London-Oxford: Oxfors University Press, [1965]
1967.
Cervinschi, Elena. Țermontov ьn Romсnia.ă BuМureşti:ă EНituraă
Minerva, 1987.
Delisle, Jean, Lafond, Gilbert. Histoire de la traduction/History of
Translation. лНitionărestreinteăauxăseulesăfinsăН‟enseignement.ă
Gatineauă(QuébeМ):ă[s.n.],ă[2000]ă2010.
D‟hulst,ă Liven.ă Essais d'histoire de la traduction: avatars de Janus.
Paris: Classiques Garnier, 2014.
Florea-Ciornei, Doina. Mihail Sadoveanu sau Magia Rostirii.
BuМure ti:ăCarteaăRomсneasМ ,ă1986.
Harris,ă Brian.ă „Whată Iă Reallyă Meantă byă Translatology”.ă TTR:
traduction, terminologie, rédaction,ăvol.ă1,ăn°ă2,ă1988:ă91-96.
Harris, Brian.ă„LaătraНuМtologie,ălaătraНuМtionănaturelle,ălaătraНuМtionă
automatiqueă etă laă sémantique”.ă Cahier de linguistique, 2.
Montréal:ăPressesăНeălțUniversitéăНuăQuébeМ,ă1973:ă133-146.
Holmes, James S. Translated! Papers on Literary Translation and
Translation Studies. Amsterdam: Rodopi, 1988.
Holz-Mтnttтri,ă Justa.ă Translatorisches Handeln. Helsinki:
Suomalainen Tiedeakatemia, 1984.
Holz-Mтnttтri,ă Justa.ă „TranslatorisМhesă HanНelnă – theoretisch
fundierte Berufsprofile”.ă In:ă Maryă Snell-Hornby. оber-
setzungswissenschaft, eine Neuorientierung: zur Integrierung
von Theorie und Praxis.ăT bingen:ăFranМke,ă1986:ă348-374.
Hofmann, Christian. Romanische Bibliographie. Walter De Gruyter
Incorporated, Jahrgang 2008.
Kittel, Harald, House, Juliane, Schultze, Brigitte (eds.). оbersetгung -
Translation – Traduction. 3. Teilband (Ubersetzung: ein
internationales Handbuch zur оbersetгungsforschung.
Translation: an International Encвclopedia of Translation
Studies. Traduction: encвclopédie internationale de la
recherche sur la traduction). Berlin: Walter de Gruyter, 2011.
Kohn, Ioan. Virtuƅile compensatorii ale limbii romсne ьn traducere.
Timişoara:ăEНituraăFaМla,ă1983.
Kohn,ăIoan.ă„ProblemeăestetiМeăaleătraНuМerii”.ăFamilia, 10 oct., 1976:
7.

41
Koller, Werner. Einführung in die оbersetгungsаissenschaft.
Heidelberg: Quelle und Meyer,[1979] 1992.
Levý,ă Jiří.ă Umení prekladu. [Arta traducerii]. Praha:ă eskoslovenskyă
spisovatel, 1963.
Lungu-Badea, Georgiana. „RumтnisМheă оbersetzungsmethoНenă imă
18. und 19. Jahrhundert. Politische, sprachliche, ethische und
тsthetisМheăProblemstellungen”. In: M. Jeanrenaud, J. Richter,
L. Schippel (eds.). Traducerile au de cuget să ьmblьnгească
obiceiurile…“. Rumтnische оbersetгungsgeschichte –
Prozesse, Produkte, Akteure. Berlin: Frank & Timme, 2014:
33-60.
Lungu-BaНea,ă Georgiana.ă „Leă Culturème,ă uneă pierre angulaire de la
traНuМtion?ă Culturèmeă etă Мultismeă ouă leă МonМeptă etă leă style”.
In: R. Superceanu et alii (ed.). Comunicare instituƅională şi
traductologie, 4-5ă oМtombrieă 2001.ă Timişoara:ă EНituraă
Politehnica, 2002: 209-216.
Lungu-BaНea,ă Georgiana.ă „Despre traductologie (obiect de studiu,
statut,ă obieМtive,ă teoriiă aleă traНuМerii)”.ă Studii şi cercetări
lingvistice, LII, 2001: 45-61. Editura AМaНemieiăRomсne.
Lungu-BaНea,ă Georgiana.ă „NeМesitateaă uneiă МritiМiă aă traНuМerii”.ă
Analele Universită ii de Vest din Timi oara.ă Seriaă tiin eă
Filologice, 1999: 199-222.ăTimişoara:ăEНituraăUniversit iiăНeă
Vest.
Malmkjaer, Kristen, Windle, Kevin. The Oxford Handbook of
Translation Studies. Oxford: Oxford University Press, 2011.
Munday, Jeremy. Introducing translation studies: theories and
applications. London/NY: Routledge,2001.
Newmark, Peter. Approches to Translation. Oxford: Pergamon Press,
1988.
Niculescu, Alexandru. Între filologie i poetică.ă BuМureşti:ă EНituraă
Eminescu, 1980.
Nida, Eugen A. Toward a Science of Translating, with Special
Reference to Principles and Procedures Involved in Bible
Translating. Leiden: Birll, 1964.
Nistor Domonkos, Erica. Algoritmul de traducere automată din limba
engleгă ьn limba romсnă. Prefa ă Нeă Grigoreă C.ă Moisil.ă
BuМure ti:ăEНitura DiНaМtiМ ă iăPeНagogiМ ,ă1967.

42
Quine, Willard van Orman. Word and Object. [Cambridge]:
Technology Press of the Massachusetts Institute of
Technology, [1960].
Poyatos,ă FernanНo.ă „Elă Мulturema,ă uniНaНă paraă elă estuНioă Нeă unaă
Мultura”.ăYelmo, 1, 1971: 27-32.
Oksaar, Els. Kulturemtheorie. Ein Beitrag zur
Sprachverwendungsforschung.ă Göttingen:ă VanНenhoeМkă Ță
Ruprecht, 1988.
Pym, Anthony. Exploring translation theories. London/NY:
Routledge, 2010.
R НulesМu,ă AНriana.ă Teoria traducerii. [Studiu de biblioteconomie].
[s.l.]:ăBiblioteМaăCentral ăНeăStat,ă1972.
Reiss, Katarina, Vermeer, Hans. Grundlegung einer allgemeinen
Translationstheorie.ăT bingen:ăNiemeyer,ă1984.
Reiss, Katharina. țöglichkeiten und Grenгen der оbersetгungskritik.
M nМhen: Hueber, 1971.
enМhea,ă Maria, Lungu-BaНea,ă Georgiana.ă „PerspeМtivesă roumainesă
sură laă traНuМtologie”.ă In:ă M.ă BallarН,ă Qu‟est-ce que la
traductologie?.ăArras:ăArtoisăPressesăUniversité,ă2006: 69-80.
Weissbort, Daniel, Eysteinsson, Astradur. Translation: Theory and
Practice: a Historical Reader. Oxford/ New York: Oxford
Unviersity Press, 2006
Wilss, Wolfram. Translation and Interpreting in the 20th Century:
Focus on German. Amsterdam/ Philadelphia: John Benjamins,
1999.
Wilss, Wolfram. оbersetгungsаissenschaft. Probleme und țethoden.
Stuttgart: Klett, 1977.

Dic ionare

Le Grand dictionnaire terminologique. Québec: OffiМeă québéМoisă Нeă laă

langueă française. Disponibil online la: http://www.
granddictionnaire.com/ficheOqlf.aspx?Id_Fiche=17062226#eng
Lungu-Badea, Georgiana. țic dic ionar de termeni utiliгa i ьn teoria,
practica i didactica traducerii.ă EНi iaă aă 3-a.ă Timi oara:ă
EНituraăUniversit iiăНeăVest,ă[2003]2012.

43
Noti ăbiobibliografic

Georgiana LUNGU-BADEA,ă profesoră înă МaНrulă

Departamentuluiă Нeă limbiă iă literaturiă moНerne,ă FaМultateaă Нeă Litere,ă
Istorieă iă Teologie,ă Universitateaă Нină Timi oara,ă reНaМtor- efă ală
revistelor Translationes iă Dialogues francophones,ă preН ă Мursuriă Нeă
istoria traducerii, terminologiaătraНuМtologiei,ătraНuМtologieăgeneral ă iă
literar ,ă traНuМereă literar ;ă esteă autoareaă maiă multoră М r iă iă aă
МoorНonată oă serieă Нeă volumeă iă proieМteă МoleМtiveă МonsaМrateă
problemelorătraНuМeriiă iătraНuМtologiei.

44
 SCURT CAPITOL DE TRADUCTOLOGIE
ROMÂNEASC ăRECENT

LoredanaăPUNG
UniversitateaăНeăVestăНinăTimi oara, Romсnia

Abstract: The main purpose of this paper is to briefly introduce the

content and the peculiarities of translation studies-oriented research
which takes into account English and Romanian as the working
languages. In particular, it focuses on research carried on by
professors of English at the Faculty of Letters of the West University
ofăTimi oara,ăinătheăyears starting with 2000.

Keywords: translation research directions, characteristics of

translation research, general translation, specialized translation,
translation of literary texts, audio-visual translation, translation
evaluation, translation teaching

Traductologia a cunoscut oă vizibil ă expansiuneă înă ultimeleă

Нou ă НeМeniiă – auă fostă aborНateă temeă Нină Мeă înă Мeă maiă numeroaseă iă
maiă Нiverse,ă interНisМiplinaritateaă aă intervenită totă maiă Нesă înă tratareaă
aМestora,ăiar,ăa aăМumăobservaăMonaăBakerăînМ ăНină2008,ăînăvolumulă
eНitată împreun ă Мuă Gabrielaă SalНanha,ă aborНareaă unoră limbiă iă spa iiă
МulturaleăalteleăНeМсtăМeleăeuropene,ăînНep rtareaăНeăeuroМentrism,ăf r ă
îns ăaăabanНonaăspa iulăreprezentatăНeăveМhiulăМontinent,ăauăНevenităună
loc comun.
Amplificarea nevoiiă Нeă aă traНuМe,ă într-oă lumeă înă Мareă
Мontexteleă Нeă МomuniМareă întreă vorbitoriă Нeă limbiă Нiferiteă suntă foarteă
freМvente,ă aă МonНus,ă a aă Мumă eraă Нeă a teptat,ă laă Мre tereaă interesuluiă
pentruă parteaă praМtiМ ă legat ă Нeă preg tireaă traНuМ toriloră iă Нeă
exercitarea profesieiă Нeă traНuМ tor.ă AМestă tipă Нeă interesă îns ă nuă l-a

45
anulată peă Мelă pentruă МerМetareaă traНuМtologiМ .ă Dimpotriv ,ă
preoМup rileăînăМeleăНou ăzoneăauăsporit,ăМompletсnНu-se.
Astfel, Нup Мumăseăobserv ăpeăportalulăTranslationăStuНiesăală
editurii Routledge,ă înăMain Issues of Translation Studies (11-13), pe
Нeăoăparte,ăaăМresМutănum rulăНeăprogrameăuniversitareăНeНiМateăpar ială
sauăînăîntregimeăform riiăНeătraНuМ toriă iăinterpre iăprofesioni ti.ăDeă
exemplu, la Facultatea de Litere,ăIstorieăşiăTeologie aăUniversit iiăНeă
Vest,ăinstitu ieăМuăМareăautoareaăesteăfamiliarizat ,ăs-aăînfiin atăînă2005,
programulă Нeă stuНiiă universitareă Нeă liМen ă Limbiă MoНerneă ApliМate,ă
Мuă oă vizibil ă Мomponent ă orientat ă spreă praМtiМaă traНuМerii,ă f r ă aă
neglija traductologia; înă МaНrulă programuluiă Нeă stuНiiă Нeă liМen ă
„traНi ional”,ă Limbiă iă literaturi,ă înă ultimiiă ani,ă auă fostă introНuseă
Мursuriă op ionaleă Нeă traНuМereă literar ;ă Нină 2011,ă funМ ioneaz ă
programulă Нeă stuНiiă masteraleă Teoriaă iă praМtiМaă traНuМerii,ă oă
prelungire, cu revizuirile considerate necesare pentru adaptarea la
nevoileă stuНen iloră iă laă noileă Мerin eleă profesionale,ă aă programuluiă
mai vechi – Studii de traductologie.
Peă Нeă alt ă parte,ă înă strсns ă leg tur ă Мuă aМeast ă evolu ie,ă aă
МresМută iănum rulăНeăinstrumente Мareăsprijin ăproМesulăНeăformareă iă
Нezvoltareăprofesional ăaătraНuМ toriloră iăinterpre iloră– baze de date
terminologiМeă iă Нeă resurseă bibliografiМe,ă НiМ ionareă Нeă termeniă
speМifiМiă Нomeniuluiă (ex.,ă pentruă aă partiМularizaă laă Мazulă universit iiă
unde autoareaă esteă afiliat ,ă Georgianaă Lungu-BaНea,ă laă rсnНulă s uă
membr ă aă Мorpuluiă profesorală ală aМesteiă universit i,ă aă publiМat,ă înă
2003, țic dic ionar de termeni utiliгa i ьn teoria, practica i didactica
traducerii, primulă Нeă aМestă genă înă terminografiaă romсneasМ ;ă
НiМ ionarulă aă ap rută înă înМ ă Нou ă eНi iiă revizuite,ă înă 2008ă iă 2012),ă
antologii,ă manualeă (preМumă Мelă ală Marianeiă Pitară (2009),ă iă eaă МaНruă
НiНaМtiМă ală Universit iiă Нeă Vest),ă texteă introНuМtiveă (preМumă Мelă ală
Georgianei Lungu-BaНeaă (2007),ă înă sferaă istoriei traducerii). Au luat
amploareă iă organizareaă Нeă evenimenteă tiin ifiМeă (preМum,ă reМentă laă
Universitatea de Vest – Cercetarea traductologică ьn Romсnia.
Direc ii, teme, perspective)ă iăpubliМareaăНeăМ r i,ăartiМoleă iărevisteăМuă
tematiМ ătraНuМtologiМ ă(printreăМeleăНinăurm ,ănum rсnНu-seă iărevistaă
Translationes,ă publiМat ă anual,ă Нină 2009,ă laă EНituraă Universit iiă Нeă
VestăНinăTimi oara).
Oă НovaН ă suplimentar ă aă faptuluiă М ă traНuМereaă iă
traНuМtologiaă reprezint ă uneleă Нintreă Мeleă maiă aМtiveă iă Нinamice

46
Нomeniiă Нeă interesă iă platformeă pentruă sМhimburiă Нeă iНeiă esteă iă
Мre tereaă num ruluiă Нeă asoМia iiă profesionale,ă laă nivelă na ională iă
interna ională (laă universitateaă noastr ,ă Нeă exemplu,ă funМ ioneaz ,ă Нină
2009,ă asoМia iaă ISTTRAROMă Translationes,ă ală М rui scop este,
Мonformă Statutuluiă propriu,ă „promovareaă МerМet riiă şiă МerМet toriloră
romсniăşiăstr iniăpreoМupa iăНeăstuНiereaăistorieiătraНuМeriiăromсneştiăşiă
aă traНuМtologieiă literareă şiă non-literare sub toate aspectele ei,
Нezvoltareaă sМhimburiloră întreă МerМet toriiă Нină Universitateaă Нeă Vestă
НinăTimişoaraăşiăalteăinstitu iiăsimilareăНină ar ăşiăНinăstr in tate”).
Observa iaă anterioar ă – num rulă publiМa iiloră înă Нomeniulă
traНuМtologieiă aă МresМută remarМabilă înă ultimeleă НeМeniiă – reprezint ă
punctul de pornire alăНemersuluiăinvestigativăaleăМ ruiărezultateăvorăfiă
prezentateăînăprezentulăstuНiu.ăPeăfonНulăaМesteiăМre teri,ăneăpropunemă
s ăsМoatemăînăeviНen ăМerМetareaăНeătipătraНuМtologiМăaă angli tilorăНeă
la Facultatea de Litere,ăIstorieăşiăTeologie aăUniversit ii de Vest din
Timi oara,ăНeăНup ăanulă2000.ă
PrivireaăНeăansambluăasupraăpubliМa iilorăaМestoraă(men ionateă
înăseМ iuneaăCorpus)ăaăМonНusălaăМonМluziaăМ ăăprinМipaleleăНireМ iiăînă
Мareă МerМet toriiă viza iă i-au canalizat interesul sunt traducerea
general ,ă traНuМereaă înă Нomeniiă speМializate,ă traНuМereaă texteloră
literare, traducerea audio-vizual ,ăevaluareaă iăНiНaМtiМaătraНuМerii.ăÎnă
seМ iunileă Мeă urmeaz ,ă voră fiă prezentateă exempleă Нeă analizeă iă Нeă
rezultateăaleăaМestora,ăînăНireМ iileămen ionateămaiăsus,ă urmсnНăМa,ăînă
subМapitolulă final,ă s ă fieă sintetizateă tr s turileă generaleă aleă МerМet riiă
avuteăînăveНere.ă

1. Traducereaăgeneral
OăparteăНinăstuНiileăНeătraНuМereăgeneral ăvizeaz ăproblemeăНeă
traНuМereă Нină limbaă englez ă înă limbaă romсn ă aă unoră unit iă
frazeologiМe.ă Astfel,ă Pсrlogă (2005a),ă spreă exemplu,ă areă înă veНereă
НifiМult iă Нeă traНuМereă aă unoră Нeterminan iă situa iă înă pre-pozi ieă fa ă
Нeă Мuvсntulă peă Мareă îlă Нetermin ă (substantive,ă aНjeМtive,ă verbeă laă
partiМipiuă sauă laă gerunНiv),ă înă struМturaă unoră МoloМa iiă nominale.ă
AutoareaăeviНen iaz ăsitua iileăînăМareătraНuМereaăМuvсntăМuăМuvсntăesteă
posibil ,ă Нară iă peă aМeleaă înă Мare,ă pentruă ob inereaă unoră eМhivalen iă
aММepta iăînălimba- int ,ăesteăneМesarăs ăseăreМurg ălaămetoНeăinНireМteă
Нeă traНuМere,ă înă speМială laă transpozi ie,ă prină sМhimbareaă Мlaseiă

47
morfologiМeă laă aМela iă nivelă sauă laă niveluriă Нiferiteă Нeă limb ,ă prină
moНifiМareaăfunМ ieiăsintactice sau prin relocare.
Într-ună altă stuНiu,ă Pсrlogă (2005b)ă atrageă aten iaă asupraă
importan eiăМareărevineăîn elegeriiăfaptuluiăМ ăsensulăaМeluia iăМuvсntă–
fieăbaz ăМoloМativ ,ăfieăsatelităînăstruМturaăuneiăМoloМa iiă– seămoНifiМ ă
înăМombina iiăНiverse.ăFenomenulă iăНifiМult ileăНeătraНuМereăМareăpotă
ap reaă Нatorit ă aМestoră moНifiМ riă Нeă sensă suntă exemplifiМateă pentruă
Мazulă speМifiМă ală Мuvсntuluiă head. Într-oă publiМa ieă ulterioar ă (Pсrlogă
H.,ăBrînzeu,ăPсrlogăA.ăC.ă 2009),ăanalizaăesteăextins ă iălaătraНucerea
МoloМa iiloră iăexpresiilorăiНiomatiМeăМareăauăînăstruМturaălorăМuvinteleă
heart iăeye. SuntăsМoaseăînăeviНen ăaspeМteăМareăpotăgeneraăНifiМult iă
de traducere, printre care – Нiferen eă Нeă natur ă semantiМ ,ă Нară iă
МulturaleăîntreălimbileăНeăluМru,ăinМongruen eăgramatiМale,ălipsaătotal ă
Нeă eМhivalen iă НireМ iă aiă unit iloră frazeologiМeă Нină limba-surs ă înă
limba- int ,ă lipsaă unoră semeă Нină struМturaă sensuluiă eМhivalen iloră
par ialiă aiă expresiiloră engleze tiă înă limbaă romсn .ă Suntă analizateă
tehnicile de traНuМereăutilizabileăînăaМesteăМonНi ii.ăă
ColoМa iileă suntă tipulă Нeă struМturiă lexiМaleă asupraă М roraă s-a
oprită iă autoareaă prezentuluiă stuНiuă (Fr il ă 2007).ă Maiă exaМt,ă amă
analizată oă serieă Нeă МoloМa iiă МuprinzсnНă Мuvinte-Мheieă înă НisМursulă
englezesc pe temeă Нeă eМologie,ă НetaliinНă moНulă înă Мareă suntă folositeă
traНuМereaă literal ,ă transpozi iaă iă extensiaă Мuă sМopă expliМativ,ă înă
înМerМareaă Нeă aă furnizaă varianteă înă limbaă romсn ă pentruă МoloМa iiă înă
limbaăenglez , pentruăМare,ălaămomentulărealiz riiăstuНiului,ănu existau
termeniă eМhivalen iă înă НiМ ionareleă romсne tiă Нeă speМialitateă
consultate.
SpreăНesosebireăНeătipulăНeăanaliz ăaxat ă integral pe structuri
frazeologiМe,ă exist ă stuНiiă Нestinateă traНuМeriiă Нină limbaă englez ă înă
limbaăromсn ăaăunorăМonstituen iăaiă grupurilor nominale sau verbale,
lua iă înă МonsiНerareă izolată Нeă restulă struМturii.ă Fren iuă (2002),ă spreă
exemplu,ă seă oМup ă Нeă traНuМereaă unuiă num ră Нeă atributeă Мomplexe,ă
selectate din discursul jurnalistic englezesc, un tip de discurs cu o
dimensiune stilistiМ ă foarteă bineă Мonturat ă i,ă impliМit,ă Мuă ună efeМtă
preloМu ionară marМat.ă ConМluziaă analizeiă tehniМiloră Нeă traНuМereă înă
limbaă romсn ă aă aМestoră atributeă esteă aМeeaă М ă preНomin ă parafraza,ă
МonseМin ă aă МapaМit iiă reНuseă Нeă Мompunereă aă limbii- int ,ă înă
compara ieă Мuă limba-surs .ă Rezultatulă apliМ riiă aМesteiă tehniМiă esteă

48
suprimarea conciziei expresiilor din textele originale, fapt care duce la
НiminuareaăimpaМtuluiăemo ionalăalăunit ilorăvizate,ăînătextele- int .
Analiza traducerii elementelor morfo-sintactiМeă aă stсrnită iă
interesulăMihaeleiăCozmaă(2013a,ă2013b).ăLaăgrani aăНintreătraНuМereaă
general ă iăМeaăspeМializat ,ăМonsiНera iileăНeănatur ăstriМtăgramatiМal ă
suntăНep iteăînăМazulăanalizeiăsale,ănuăînăНireМ iaăstilistiМii,ăМiăînăМeaăaă
apliМ riiă normelor specifice unui anumit tip de text. Astfel, autoarea
aborНeaz ,ă Мomparativ,ă înă limbileă englez ă iă romсn ,ă normeleă Мareă
guverneaz ăutilizareaăverbeloră(înăspeМial,ăaăvalorilorălorămoНale)ă iăaă
grupuriloră nominaleă înă texteleă legislativeă europene,ă nuă numaiă Нin
punМtăНeăveНereăgramatiМal,ăМiă iăНinăpunМtăНeăveНereăНisМursiv.ăSМopulă
puneriiăînălumin ăaăaМestorăaspeМteăesteăaМelaăНeăaăatrageăaten iaăasupraă
faptuluiă М ă traНuМ toriiă trebuieă s ă in ă Мontă maiă Нegrab ă Нeă apliМareaă
normeloră Мareă guverneaz ă texteleă Нeălegeă înă fieМareăНintreălimbileă Мuă
Мareăseăopereaz ,ăНeМсtăНeăstabilireaăunorăeМhivalen eăperfeМte,ăpeăbazaă
traНuМeriiăМuvсntăМuăМuvсnt.ă
S-ară puteaă МreНeă М ,ă Нină punМtulă Нeă veНereă ală traНuМerii,ă ună
elementă morfologiМă multă maiă pu ină problematiМă НeМсtă verbulă este
prepozi ia.ă Pсrlogă (2009a,ă 2009b,ă 2010)ă Нemonstreaz ă îns ă М ă
traНuМereaăînălimbaăenglez ăaăunorăprepozi iiăpreМumă de (analizat ă iă
МuăvaloareăНeăМonjunМ ie)ăsauăla poate ridica mult mai multe probleme
НeМсtă traНuМereaă verbeloră sauă aă aНjeМtiveloră Мuă valoare de atribut.
AМestea,ăexpliМ ă iăНemonstreaz ăautoarea,ăpotăfiăgenerateăНeăfaptulăМ ă
prepozi iileă romсne tiă au,ă fieМare,ă ună num ră Нestulă Нeă mareă Нeă
eМhivalen iă înă limba- int .ă TehniМileă Нeă traНuМereă (variinНă Нeă laă
traНuМereaăНireМt ,ăМuvсntăМuăМuvсnt, a structurilor precedate de aceste
prepozi ii,ălaătraНuМereaă inНireМt ,ă prină sМhimbareaăorНiniiă Мuvintelor,ă
transpozi ie,ăsauămoНula ie)ăseăapliМ ăînăfunМ ieăНeăvalorileăМuvinteloră
analizate,ă relevateă peă bazaă informa iiloră lexiМo-semantice oferite de
contextulă înă Мareă suntă utilizateă (valoriă gramatiМale:ă m rМiă aleă Мazuluiă
aМuzativă înă generală sauă aleă substantiviz riiă înă Мazulă aМuzativ;ă valoriă
mixteăgramatiМaleă iăsemantiМe:ăm rМiăaleămoНuluiăsupină iăinНiМatori,ă
înăaМela iătimp,ăalăМaraМteruluiăНurativăalăaМ iuniiăexprimateăНeăaМesta,ă
înăМazulăprepozi ieiăla – marМ ăaăinНiviНualiz riiă iăМompara iei;ăvaloriă
semantiМe:ă sensuriă spa iale,ă temporale,ă atributive,ă legateă Нeă
moНalitateaăНeărealizareăaăuneiăaМ iuniăetМ.).
TipulăНeăanaliz ăînăsferaătraНuМeriiăgenerale prezentat pe scurt
maiăsusănuăesteăunulărestrсnsălaăpereМheaăНeălimbiăenglez ă – romсn ,ă

49
Нe iăenglezaăpareăs ăr mсn ăfoarteăfreМventăunaăНintreăМeleăНou ălimbiă
avuteăînăveНere.ăAМela iăgenăНeăaborНareăesteăpropusă iăНeăМerМet toriă
Нinăafaraăspa iuluiăromсnesc, cu orientare spre limbi diverse, precum
araba, chineza sau italiana. Ali Sadeq (2013), de exemplu, scrie despre
НifiМult ileăpeăМareăleăîntсmpin ăarabiiă(lua iăînăМonsiНerareăpeăgrupuri,ă
înăfunМ ieăНeăgen,ăînăstuНiulămen ionat)ăМareăînva ălimbaăenglez ,ăînă
traНuМereaă prepozi iiloră at, in iă on. Oă aborНareă Нină perspeМtiv ă
semantiМ ă aă traНuМeriiă prepozi iiloră asem n toareă Мeleiă aă Hortensieiă
Pсrlogă esteă Мeaă aă luiă Huiă iă aă Мolaboratoriloră s iă (2005)ă – autorii
propună oă sМhem ă semantiМ ă pentruă interpretarea elementelor
Мontextualeă Нină jurulă prepozi iiloră înă limba-surs ă Мareă s ă НuМ ă laă
reНuМereaănum ruluiăНeăvarianteăposibileăînălimba- int ă(luМruăposibil,ă
spună ei,ă Мuă ajutorulă unuiă programă Нeă МalМulatoră speМială МonМepută înă
acest scop). Patrizia Pierini (2015),ă laă rсnНulă s u,ă seă însМrieă înă
tenНin eleăstuНiilorăromсne tiămen ionateăatunМiăМсnНăvorbe teăНespreă
НifiМult iăНeătraНuМereă( iămoНalit iăНeăНep ireăaălor)ăaăaНjeМtiveloră
Мompuseăengleze tiăînălimbaăitalian ,ăpunсnНăaММentăpeăМauzaăaМestoră
probleme – Нiferen eleă tipologiМeă întreă englez ă iă italian ,ă laă nivelulă
struМturiloră МonМeptualeă iă morfo-sintaМtiМe,ă vizibileă înă Мazulă
proМeНeeloră Нeă formareă aă Мuvinteloră favorizateă Нeă Мeleă Нou ă limbi:ă
Мompunerea,ăînăМazulăenglezeiă iăНerivarea,ăînăМazulălimbiiăitaliene.

2. Traducerea textelor specializate

Majoritateaă stuНiiloră orientateă spreă traНuМereaă speМializat ă
vizeaz ăНomeniulăjuriНiМ.ăAstfel,ăFren iuă(2009)ăsugereaz ,ăМaăprinМipuă
generalăНeătraНuМereăaătextelorăНinăaМestăНomeniu,ăeМhivalen aăformal ă
iăfunМ ional ă– tehniМileăНeătraНuМere,ăsus ineăМerМet toarea,ătrebuieăs ă
fieă aleseă înă funМ ieă Нeă Мontext,ă înă strсns ă leg tur ă atсtă Мuă funМ iaă
textului-surs ,ăМсtă iăМuăa tept rileăreМeptoruluiătextului- int .ă
TotăoăprivireăsinoptiМ ăasupraătraНuМeriiătextelorăjuriНiМeăofer ă
iă Cozmaă (2006)ă (partiМulariz rileă laă anumiteă struМturi morfo-
sintactice au fost amintiteă maiă sus),ă înă Мarteaă НeНiМat ă analizeiă
normeloră Нeă a teptareă privinНă Нistribu iaă unoră tr s turiă lingvistiМeă înă
НoМumenteleă legislativeă europeneă iă iНentifiМ riiă graНuluiă înă Мareă
varianteleă înă limbaă romсn ă aleă unoră НoМumenteă Мomunitareă suntă
influen ateă Нeă tiparulă lingvistiМă ală textelor-surs ă înă limbaă englez .ă
SМopulăprinМipalăalăНemersuluiăeste,ăНeМlar ăautoarea,ăaМelaăНeăaăsМoateă
înă eviНen ă prinМipaleleă problemeă Нeă natur ă lingvistiМ ă Мareă esteă

50
posibilăs ăapar ăînăproМesulăНeătraНuМereăaă acquis-ului comunitar din
limbaăenglez ăînălimbaăromсn .ă
Fren iuă iăBeiМ ă(2001)ăpunăaММentăpeăНifiМult iăterminologiМeă
(generateă Нeă inМongruen aă Нintreă sistemulă juriНiМă englezesМă iă Мelă
romсnesМ)ă iă stilistiМeă Мuă Мareă seă potă Мonfruntaă traНuМ toriiă Нeă texteă
juriНiМeă iă aНministrativeă iă ofer ă sugestiiă Нeă metoНeă iă tehniМiă
apliМabileăînăМazulăaМestorăНifiМult i.
Laănivelulăelementelorătextuale,ăFren iuă(2004)ăaМorН ăaten ieă
speМial ă repet riiă integraleă aă grupuriloră nominale,ă Мaă mijloМă Нeă
struМturareă НisМursiv ,ă reМoН riiă lexiМale,ă Мaă mijloМă Нeă exprimareă aă
unuiă punМtă Нeă veНereă iă utiliz riiă proМeНeeloră Нeă Мartareă textual ă înă
texteăjuriНiМeă iăaНministrativeăengleze tiă iămoНuluiăînăМareăaМesteaăseă
reg sesМăînătexteleătraНuse.ăAutoareaă(2005)ăanalizeaz ă iăНifiМult iăНeă
traНuМereă Нină limbaă englez ă înă limbaă romсn ,ă laă nivelă textuală iă
pragmatic, a markeriloră Мoeziuniiă înă texte-surs ă proМeНuraleă iă
procesuale – co-referen ialitatea,ă repeti iaă iă paralelismul,ă elipsa,ă
conectorii textuali – insistсnНăasupraăfaptuluiăМ ăîn elegereaăМoreМt ăaă
moНuluiă înă Мareă aМe tiaă funМ ioneaz ă esteă esen ial ă pentruă aă nuă
denatura, prin traducere, sensul exprimat de structurile din textele-
int .
O aborНareă Нeă natur ă apliМat ă esteă iă Мeaă aă AnНreeiă erbană
(2010),ăМareăМomenteaz ătehniМileăpeăbazaăМ roraăpropuneăeМhivalen iiă
înălimbaăromсn ăaiăunorătermeniăengleze tiăНinăНomeniulăhortiМulturiiă
iă botaniМii,ă speМifiМiă gr Нin rituluiă iă gr Нiniloră engleze ti din Evul
MeНiuă pсn ă înă Мontemporaneitateă (termeniiă înă limba-surs ă iă
МoresponНen iiă loră înă limba- int ă suntă prezenta iă subă formaă unuiă
glosar).
StuНiileă amintiteă suntă înă Мonsonan ă Мuă punМteleă Нeă veНereă
exprimateă iăНeăМerМet toriăНinăalteă ri.ăSesizareaălipseiăНeăasem nareă
(Мultural )ăîntreăsistemeăjuriНiМeăНiferiteă iăaărelevan eiăaМesteiaăpentruă
traНuМere,ă laă Мareă seă refer ă Fren iu,ă Нeă exemplu,ă st ă iă laă bazaă unoră
analizeă preМumă Мeaă aă luiă KoМbekă (2014),ă Мareă sugereaz ă М ă texteleă
juriНiМeă suntă atсt Нeă puterniМă anМorateă înă Мulturaă riiă înă Мareă suntă
proНuseă înМсtă eleă potă fiă МonsiНerateă Мulturemeă – modele
МomuniМa ionaleă Мareă impliМ ă atсtă Мontextulă extratextuală (sistemulă
legislativ,ă Мultura),ă Мсtă iă peă Мelă textuală propriu-zis (macro- si
microstructura textului),ăînăМaНrulăМ reiaăterminologiaăfunМ ioneaz ăМaă
marМ ă aă tipuluiă Нeă textă iă aă subНomeniuluiă juriНiМă М ruiaă îiă apar ineă

51
aМesta.ă DaМ ă seă aНopt ă moНelulă Мulturemului,ă afirm ă МerМet toareaă
sloven ,ăoătraНuМereăfunМ ional ăaăunuiătextăjuriНiМăvaătrebui s ăîmbineă
tr s turiăaleăМulturemelor-surs ă iăaleăМulturemelor- int .ăăă
Ună Нemersă asem n toră Мeluiă praМtiМată Нeă Cozmaă g simă la
Faberă iă Hjort-Pedersen (2013). Autorii Нezbată problemaă importan eiă
normeloră Нeă a teptareă iă profesionaleă (înă sensulă propusă Нeă
Chesterman)ăînătraНucerea textelor juridice, urm resМăs ăstabileasМ ăînă
Мeăm sur ăaМesteănorme,ăneomogeneăînăНiferiteăМomunit iăНisМursive,ă
influen eaz ă op iunileă Нeă traНuМereă (suntă luateă înă НisМu ieă înă speМială
expliМitareaă iătransmitereaăimpliМit ăaăanumitorăsensuri,ăîntr-un studiu
Нeă Мază aă treiă traНuМeriă aleă aМeluia iă НoМumentă legislativă Нină limbaă
Нanez ăînălimbaăenglez ).ăăă

3. Traducerea textelor literare

Înă sferaă traНuМeriloră literare,ă auă fostă iНentifiМateă preoМup riă
legateăНeărolulăanalizeiătextualeăînăetapaăНeăpre-traducere. Aba-Carina
Pсrlogă (2014),ă Нeă exemplu,ă insist ă asupraă relevan eiă în elegeriiă
МonstruМ ieiă lingvistiМe,ă Мulturaleă iă literareă aă textelor de roman
postmoНernăpentruăalegereaămetoНeloră iătehniМilorăНeătraНuМereăМare,ă
aplicate, s ă НuМ ă laă ob inereaă unoră texte- int ă funМ ionale.ă Într-un
studiu de caz ulterior, pe romanul lui G. Orwell, Burmese Days,
autoareaă(2015)ăpartiМularizeaz ăНisМutarea efectului negativ proНusăînă
textul- int ă Нeă ignorareaă МonstruМ ieiă Мulturaleă şiă iНeologiМeă ce
Мompleteaz ăНimensiuneaălingvistiМ ăaătextuluiăНeătraНus.ăă
Etapa de traducere propriu-zis ă iă proНusulă traНuМeriiă suntă
analizateă Нeă LoreНanaă Pung ă (2012,ă 2016a, 2016b), cu referire la
pove tiă – fieă laă Мeleă МlasiМe,ă aleă Fra iloră Grimm,ă fieă laă varianteă aleă
aМestoraă resМriseă Мaă paroНii,ă astfelă înМсtă s ă satisfaМ ă Мerin eleă
manifest riiăuneiăatituНiniă„politiМ”ăsauă„legalăМoreМte”.ăPentruăoăparteă
Нinăpove tileă„clasiМe”,ăsuntăНisМutateăatсtăvarianteleă„traНi ionale”,ăînă
formatătip rit,ăМсtă iăМeleăonline.ăAspeМteleăpeăМareăautoareaăleăaНuМeăînă
prim-plană suntă legateă Нeă iНeeaă Нeă pierНereă iă Мс tigă înă proМesulă
traНuМerii,ăambeleăînregistrateăatсtălaănivelulăinforma ional al textelor-
int ă(МantitateaăНeăinforma iiăoferiteăНifer ,ăМaăefeМtăalăomisiunilorăsauă
aН ugirilor),ălaăМelălingvistiМă(prinătraНuМereaăinМoreМt ăsauăinaНeМvat ă
НinăpunМtăНeăveНereăstilistiМăaăunorăМuvinteă iăexpresii)ă,ăНarămaiăalesălaă
cel pragmatic, perloМu ionară (seăobserv ,ă Мaă oă МonseМin ăaătehniМiloră
НeătraНuМereăfolosite,ăНiminuareaăМapaМit iiătextelor- int ăНeăaăangajaă

52
emo ionalăМititorii,ăНeăa-iăbineНispuneă i/sauăНeăaăleăfurnizaăoăleМ ieăНeă
via ă i,ăНeМi,ăratareaăprinМipaluluiălorăefeМtăperloМu ionar).ă
AnНreeaă erbană (2013)ă iă Danaă PerМeМă (Мo-autoră erban,ă
2009)ăanalizeaz ătraНuМereaăunorătexteăapar inсnНăunuiăaltăgenăliterară–
teatrulă shakespearian.ă Într-unulă Нină stuНii,ă autoareleă iauă înă НisМu ieă
Мomparativă traНuМereaă înă limbaă romсn ă aă numeloră Нeă floriă iă aă
metaforeloră floraleă înă pieseleă Othello iă Hamlet,ă plasсnНă aММentulă peă
aМurate eaă traНuМerii,ă peă moНulă Нeă reНareă aă simbolismuluiă istoriМă ală
elementeloră analizateă iă peă posibilulă efeМtă ală textelor- int ă asupraă
Мititorilor.ăÎnăalt ăparte,ăaММentulăМaНeăpeămoНulăînăМareăesteătransferată
înălimbaă romсn ,ăînăНou ăvarianteă НeătraНuМereărealizateă înă momenteă
diferite, ale piesei A țidsummer‟s Night Dream, sensul simbolic al
metaforelorăprinăМareăМeleătreiăregineăaleăpiesei,ăTitania,ăHyppolitaă iă
ElisabetaăI,ăsuntăasoМiateăМuăfloriă iăalteăplante.ă
Caă iă înă Мazulă traНuМeriiă generale,ă traНuМereaă texteloră literareă
reprezint ă ună Нomeniuă înă Мareă analizeleă auă fostă iă Мontinu ă s ă fieă
numeroaseă iă variateă iă înă spa iiă Нină afaraă Romсniei.ă Prină urmare,ă
preocup rileă angli tiloră Нeă laă Universitateaă Нeă Vestă seă însМriu,ă iă înă
aМestă Мaz,ă înă tenНin e.ă Înă zonaă traНuМeriiă literaturiiă pentruă Мopii,ă
Oittinenă (2011),ă Нeă pilН ,ă seă refer ă laă moНulă înă Мareă aМeastaă esteă
Нeterminat ăНeănormeleă iăvalorileăetiМeăaleăuneiăanumiteăsoМiet i,ăНară
iăНeănormeleă iăvalorileăimpuseăНeăimagineaăМopiluluiă iăaăМopil rieiă
proprieă traНuМ toruluiă i,ă înă МonseМin ,ă Нeă Нorin aă aМestuiaă Нeă aă
produce un text- int ă înă Мonsonan ă Мuă aМeast ă imagine.ă Chunhuaă
(2014)ă НisМut ă eМhivalen aă semantiМ , stilistiМ ă iă Мultural ,ă pus ă înă
slujbaă realiz riiă uneiă traНuМeriă aНeМvateă laă nivelulă Нeă în elegereă iă
reМeptivitateă ală publiМuluiă alМ tuită Нină Мopii,ă iară Latheyă (2006),ă înă
partea a doua a volumului dedicat traducerii literaturii pentru copii pe
Мareă îlă eНiteaz ,ă aНun ă artiМoleă ală М roră numitoră Мomună esteă aten iaă
aМorНat ă МomuniМ riiă Нeă tipă narativă întreă traНuМ toră iă Мititorul-copil,
Мuă aММentă peă rolulă profiluluiă reМeptoruluiă înă alegereaă tehniМiloră Нeă
traducere.
Traducerea textelor shakespeariene a fost, înă vreme,ă obieМtulă
unoră iă maiă numeroaseă Нezbateriă iă analizeă НeМсtă literaturaă pentruă
Мopii.ă Dină multituНineaă Нeă publiМa iiă НeНiМateă transferuluiă texteloră
BarНuluiă înă alteă limbi,ă amintimă aiМiă – pentru a sprijiniă opiniaă М ă
cercetarea angli tiloră Нeă laă Universitateaă Нeă Vestă esteă МoneМtat ă laă
preoМup rileă interna ionaleă reМenteă – publiМa iiă preМumă Мeaă aă luiă

53
Ghannoniă (2014),ă Мareă analizeaz ă metaforeleă Нină originalulă pieseiă
Macbeth iă peă Мeleă МoresponНente,ă Нină aseă traНuМeriă înă italian ,ă
franМez ă iă persan ă i trageă МonМluziaă М ă alegereaă aМelora iă tipuriă Нeă
Мonexiuniă metaforiМeă înă textul-surs ă iă înă textele- int ă (traНuМereaă
literal ,ă fiНel ă aă metaforelor)ă esteă НovaНaă manifest riiă unoră
„universalii”ă înă traНuМere,ă Мelă pu ină înă Мazulă literaturiiă МanoniМe;ă sauă
cea aăluiăSullivană iăBanНină(2014)ăМareăpunăînălumin ăfenomenulăopusă
– omitereaătotal ăsauămoНifiМareaămetaforelorăНinăoriginalulăМelebruluiă
Hamlet înătraНuМerileăînălimbaăspaniol ,ăefeМtăalăМenzur riiăexpresiiloră
МuăМonota ieăsexual ,ăînăSpaniaăluiăFranМo.ăă

4. Traducerea audio-vizual
ÎnăperimetrulătraНuМeriiăauНio-vizuale,ăpreoМup rileăangli tiloră
НeălaăUniversitateaăНeăVestăparăaăfiămaiăpu inănumeroase. Ele ar putea
fi,ă laă felă Нeă bine,ă inМluseă iă înă Мategoriaă traНuМeriiă generale,ă întruМсtă
aММentulănuăМaНeăpeăelementeăspeМifiМeătraНuМeriiăînămeНiaăvorbit ,ăМi,ă
maiă Нegrab ,ă peă aspeМteă Мareă ară puteaă fiă НisМutateă înă rela ieă Мuă
traНuМerea,ăînăansamblulăei.
Astfel,ă Fren iuă iă Go aă (2010)ă НeНiМ ă ună stuНiuă Мсtorvaă
subtitr riă aleă filmuluiă Analyze this!,ă realizateă Нeă traНuМ toriă
neprofesioni ti.ă AММentulă esteă plasată peă situa iileă înă Мare,ă Нe iă
traНuМereaă umoruluiă (lingvistiМ,ă Мuă speМifiМă Мulturală iă universal)
p streaz ă înă mareă m sur ă МaraМteristiМileă subtitr riloră profesioniste,ă
exist ăoămul imeăНeăstсng МiiăМareărezult ăînăanulareaăefeМtelorăМomiМeă
ale textului-surs .ăExpresiileăhilareă(МoloМa ii)ăНinălimbaăenglez ăsuntă
aplatizateăînălimbaăromсn ăprinăalegereaăunorăeМhivalen iăneinspira i;ă
laă nivelă Мultural,ă НeМoНareaă gre it ă aă Мeeaă Мeă seă nume teă „inside
jokes”,ă prină ignorareaă informa ieiă Мulturale,ă НuМeă iă eaă laă Нiminuareaă
efectului discursului-surs ;ă i umorul bazat pe valori universale se
pierНe,ă laă rсnНulă s u,ă înă situa iileă înă Мareă traНuМ torulă nuă valorifiМ ă
Мongruen aă Нintreă sensulă literală iă sensulă figurată ală unoră expresiiă
engleze tiă sauă nuă apliМ ă înă traНuМereă varia iileă Нeă registruă peă bazaă
М roraăseăМonstruie teăefeМtulăumoristiМăînăoriginal.ă
Ulterior, într-oă publiМa ieă Нină 2013,ă aМelea iă МerМet toareă
analizeaz ă traНuМereaă – profesionist ă Нeă aМeast ă Нat ă – din limba
englez ă înă limbaă romсn ,ă aă monologuluiă I‟m a țodern țan, al
umoristului american George Carlin – oăsintez ,ălaănivelălingvistiМ,ăaă
tenНin elorăНeămoНernizareă iăglobalizareăaălimbiiăenglezeă(oăîn iruireă

54
Нeă expresiiă reМurenteă înă НisМursulă Нigital,ă tehnologiМ,ă Мorporatist,ă
psihologiМ,ăНisМursulăvie iiă iăalimenta ieiăs n toase,ăНisМursulăМotiНiană
iăМelăhip hop, la nivel global). Rezultatele stuНiuluiăМonfirm ăipotezaă
ini ial ăaăautoarelorăМonformăМ reia,ăpentruăa- iăНoveНiăapartenen aălaăoă
lumeăf r ăfrontiere,ătraНuМ toriiăprefer ăs ăreМurg ălaăНisМursulăomogenă
ală lumiiă globalizateă НeМсtă s ă traНuМ ă orientată spreă limba- int ,ă limbaă
loră na ional , sМo сnНă înă eviНen ă partiМularit ileă aМesteiaă iă peă Мeleă
aleăМulturiiăpeăМareăoăreprezint .
AspeМteă legateă Нeă anМorareaă Мultural ă aă limbiloră Нeă luМruă înă
cazul traducerii audio-vizualeă faМă obieМtulă investiga iiloră iă înă Мazulă
altoră МerМet toriă НeМсtă Мeiă avu iă înă veНereă aiМi.ă Ramiѐreă (2006),ă Нeă
exemplu,ă puneă aММentă peă traНuМereaă (subtitrarea,ă Нublarea)ă înă limbaă
englez ă aă referin eloră Мulturaleă Нină treiă filmeă fran uze ti,ă punсnНă subă
semnulă întreb riiă valiНitateaă no iuniloră Нeă „НomestiМation”ă iă
„foreignization”ăpropuseăНeăVenuti,ăМaăsМhem ăМonМeptual ăМlasiМ ăНeă
analiz ă aă traНuМeriloră Мareă impliМ ă transferulă elementeloră Мulturale.ă
AutoareaăpropuneăoăaborНareămaiăpragmatiМ ăaătransferuluiăМulturalăînă
cazul traducerii audio-vizuale,ăМuăreМonsiНerareaărela ieiăНintreăSineă iă
Altulă i,ăimpliМit,ăaăreprezent riiăalterit ii.ă
TotăstuНiiăНeăМazăМareăseăopresМăasupraăelementelorăМulturaleăînă
traducerea audio-vizual ăneăpropună iăTangă(2014)ă iăGarМíaăVizМainoă
(2016),ăНeăexemplu.ăPrimulăexamineaz ătehniМileăНeătraНuМere utilizate
atсtă Нeă traНuМ toriă profesioni ti,ă Мсtă iă Нeă amatoriă înă subtitrareaă
filmului chinezec Kung Fu Panda înăМantonez ,ămanНarinaăstanНarНă iă
manНarinaătaiwanez ă iăajungeălaăМonМluziaăМ ăНeМiziileăaМestoraălegateă
de traducerea elementelor culturale suntă НiМtateă Нeă МonsiНera iiă
Мontextualeă (genulă М ruiaă îiă apar ineă filmul,ă a tept rileă auНien ei,ă
Мoeren aă traНuМerii,ă potrivireaă Мuvinteloră Мuă imaginile)ă maiă Нegrab ă
НeМсtăНeăМonstrсngerileăimpuseăНeăsinМronizareă iăНeălimiteleăspa iale,ă
МeeaăМeăsМoateăînăeviНen ărolulăaМtivăalătraНuМ torilorăînămeНiulăauНio-
vizualăînăМazulăreprezent rilorăМulturale.ă
Cea de-aăНouaăvorbe teăНespreăprovoМareaăpeăМareăoăreprezint ă
МomuniМareaă sentimenteloră strсnsălegateă НeăМulturaăНină МareăfaМă parteă
discursurile-surs ,ă înă traНuМereaă înă maiă multeă limbiă aă reМlameloră Нină
МaНrulăuneiăМampaniiăTVăНestinateăfotbaluluiăînăSpania.ăAutoareaăpuneă
aММentă peă moНulă înă Мareă funМ iaă expresiv ,ă referen ial ă i,ă respeМtiv,ă
apelativ ă aă aМestoră reМlameă (exprimat ă expliМită sauă impliМit)ă esteă
transferat ăînăreМlameleătraНuse.ăăă

55
 5. Evaluarea traducerii
DeoМamНat ,ă evaluareaă traНuМeriiă r mсneă oă zon ă înă Мareă
preoМup rileă angli tiloră suntă moНesteă Мaă num r.ă Cozmaă (2009)ă
porne teăНeălaăiНeeaăМ ăevaluareaătraНuМerilorăarătrebuiăs ăseărealizezeă
astfelăînМсtăs ăîiăajuteăpeăviitoriiătraНuМ toriăs ăobieМtivezeăproМeseleăНeă
luareă aă НeМiziiloră iă propuneă oă sМhem ă Нeă evaluareă înă Мareă Мriteriileă
suntăМorelateăМuătipurileăНeăМompeten eăpeăМareăurm resМăs ăleăНezvolteă
НiferiteăprogrameăНeăformareăaătraНuМ torilor.
Bowkeră (2000)ă areă iă eaă înă veНereă rela iaă Нintreă evaluareaă
traНuМeriiă iăpreg tireaătraНuМ torilor.ăAutoareaăapreМiaz ăМ ăevaluareaă
traНuМeriiă poateă fiă problematiМ ,ă Нatorit ă Нimensiuniiă eiă subieМtiveă iă
М ,ăprinăurmare,ăprofesoriiătrebuieăs ăoăaborНezeăМu aten ie,ăastfelăînМсtă
s ăofereăstuНen ilorăfeeНbaМkăobieМtivă iăМonstruМtiv.ăAМestăluМruăpoateă
fiă faМilitat,ă МonsiНer ă ea,ă Нeă examinareaă unuiă Мorpusă Нeă evalu riă aleă
unorătraНuМeriă iăНeăextragereaăНinăМaНrulăaМestuiaăaăunuiăsetăНeăМriteriiă
care, aplicate, s ă НuМ ă laă Нiminuareaă Нimensiuniiă subieМtiveă aă
aprecierilor.
Elmgrabă (2013)ă vorbe teă Нespreă patruă Мriteriiă peă bazaă М roraă
potăfiăiНentifiМateăgre elileăНeătraНuМereă iăНespreăierarhizareaăerorilor,ă
peă bazaă aМestoră Мriteriiă (Мriteriulă freМven ei,ă Мriteriul generalit ii,ă
Мriteriulă inteligibilit iiă iă Мelă ală interpret riiă iă Мelă ală naturale ii).ă
Gravitateaă gre elilor,ă afirm ă autorul,ă trebuieă evaluat ă înă funМ ieă Нeă
efeМtulă peă Мareă aМesteaă îlă asupraă sensuluiă textului- int ,ă privită înă
ansamblulă s u,ă iară metoНele de predare a traducerii – aНaptateă înă
МonseМin .

6. Didactica traducerii
Caă iă evaluareaă traНuМerii,ă НiНaМtiМaă traНuМeriiă nuă esteă ună
Нomeniuă foarteă bineă reprezentată înă stuНiileă angli tiloră Нeă laă
UniversitateaăНeăVestă(Нe i,ăimpliМit,ătoateăstuНiileăamintiteăpсn ăaМumă
auă oă Нimensiuneă НiНaМtiМ ,ă fireasМ ă НaМ ă avemă înă veНereă faptulă М ă
МerМet toriiă auă formareă peНagogiМ ă iă preНauă НisМiplineă Нeă
traНuМtologieă iătraНuМereăpropriu-zis ).ăCozmaă(2012)ăpuneăînălumin ă
elementeăaleăanalizeiăНeăgenăpeăМareăleăМonsiНer ăutileăînăproМesulăНeă
preНareă aă traНuМeriiă iă insist ă asupraă moНuluiă înă Мare acest tip de
analiz ă poateă Мontribuiă laă Нezvoltareaă Мompeten eiă traНuМtive.ă Parteaă
teoretiМ ăaăartiМoluluiăesteăМompletat ăНeăunaăpraМtiМ ,ăînăМareăautoareaă
propuneăaМtivit iăМareăîiăpotăajutaăpeăstuНen iăs ăНevin ămaiăaten iălaă

56
Мonven iileăНeăgenăale textuluiăНeătraНusă iăs ăaНaptezeăaМesteăМonven iiă
la cele ale textului- int .ă
Utilitateaă analizeiă genuriloră înă preg tireaă traНuМ toriloră esteă
sМoas ă înă eviНen ă iă Нeă Montaltă RessurreММiñă et al. (2008), care
privesc genul nu numai ca pe un element conven ional,ăМiă iăМaăpeăunulă
dinamic – interfa aăНintreătextă iăМontext,ăНintreătextul-surs ă iătextul-
int .ăPorninНăНeălaăaМeast ăperspeМtiv ăasupraăgenuluiă iăНeălaăfaptulă
М ă aă poseНaă Мompeten aătraНuМtiv ă înă generală presupuneă aă poseНaă ună
num ră Нeă Мompeten eă seМunНare,ă autoriiă Нemonstreaz ă М ă utilizareaă
МonМeptuluiă Нeă „gen”ă aНuМeă benefiМiiă înă Нezvoltareaă Мompeten eiă
МomuniМativeă iă aă Мeleiă textuale,ă seМunНareă Мeleiă traНuМtive,ă generaleă
(Нemonstra iaăseărealizaz ăpeăbazaăunorăgenuriăspeМializateă– medicale
i tehnice).
Keresztesă(2013)ăesteăinteresat ăНeăНezvoltareaăМompeten eloră
traНuМ toriloră Нină limbaă englez ă înă limbaă maghiar ,ă înă Нomeniulă
meНiМal.ă CerМet toareaă МonsiНer ă М ă punereaă laă Нispozi iaă
traНuМ torilorăaăunorătexte-model din acest domeniu – a aНar, a unor
mostreă Нeă НisМursă apar inсnНă unuiă genă bineă Нefinită – îiă poateă
familiariza cu patternuri textuale,ă МonМeptuale,ă lingvistiМeă iă
terminologiМeă peă Мareă leă potă preluaă efiМientă înă traНuМerileă peă Мareă leă
efeМtueaz .

7. Tr s turiăgeneraleăaleăcercet rii
StuНiileă prezentateă maiă susă apar ină „netraduc toriloră –
lingvi ti,ă МerМet toriă […] Нeă obiМeiă traНuМ toriă oМazionali”ă (Lungu-
Badea 2015, 206). Ele Мontinu ă trenНulă sesizată Нeă Lungu-Badea
(2015),ăaМelaăНeăНiversifiМare,ăНup ă1970,ăaăМerМet riiătraНuМtologiМeăînă
Romсnia.ă
Pornind de la diverse teorii ale traducerii – lingvistice,
textualeă iă funМ ionaleă – înă Мeaă maiă mareă parteă aă stuНiilor,ă autoriiă seă
orienteaz ă spreă problemeă speМifiМeă Мareă vizeaz ă pereМheaă Нeă limbiă
englez ă – romсn ă (Мelă maiă aНesea,ă fiinНă vorbaă Нespreă traНuМereă i,ă
multă maiă rar,ă Нespreă retroversiune),ă înă Мontextă general,ă literar,ă
speМializată sauă înă Мelă ală auНio-vizualului.ă DaМ ă lu mă înă Мonsiderare
„harta”ă stuНiiloră Нeă traНuМereă propus ă Нeă Holmesă ([1972] 2004)ă iă
preluat ă ulterioră Нeă Touryă (1995),ă aМesteă stuНiiă seă însМriuă înă zonaă
„pur ”,ă aă analizeloră НesМriptiveă Мareă pună aММentă fieă peă funМ iaă
traducerii, fie pe traducerea ca produs. AccentulăpeăfunМ iaătraНuМeriiă

57
esteă plasată Мuă preМ Нereă înă stuНiileă înă Мareă seă НisМut ă transferulă
elementelorăМulturaleă(Нep inНu- i,ăastfel,ărolulăНeăanalizeăaleătextuluiă
iă НeveninНă ( i)ă analizeă aleă Мontextuluiă soМială Нeă proНuМereă i,ă
respectiv, de receptare aăoriginaluluiă iăaătraНuМeriiăaferente),ăînătimpă
МeăproНusulătraНuМeriiăesteăanalizatăînăspeМialăînăstuНiileăНeătraНuМereă
general ,ăspeМializat ă iăliterar .ă
Uneleă Нintreă publiМa iiă seă refer ă laă МoresponНen aă Нintreă ună
text-surs ă iăunăsingurătext- int , înătimpăМeăaltele,ăa aăМumăamăar tatăînă
seМ iunileă anterioare,ă analizeaz ă ună text-surs ă iă maiă multeă traНuМeriă
aleă aМestuia.ă Astfel,ă înă timpă Мeă primeleă presupună oă aborНareă Нeă tipă
sinМroniМ,ă Мeleă Нină urm ă (Нeă exemplu,ă traНuМerile,ă laă Нistan ă
temporal ,ăaleăpieseiăshakesperieneămen ionate)ăprivesМătraНuМereaăНină
perspeМtiv ăНiaМroniМ .ă
OrientareaăspreăproНusulătraНuМerii,ăafirm ăHolmesă(1985),ăН ă
na tereă unoră stuНiiă Мare,ă Нe iă laă sМar ă miМ ,ă priviteă înă ansamblu,ă
reprezint ă Мontribu iiă laă istoriaă traНuМerii – înă Мazulă Нeă fa ,ă a aНar,ăă
stuНiileă Нină aМeast ă Мategorieă potă fiă priviteă Мaă elementeă Нeă istorieă aă
traНuМeriiăînălimbaăromсn .ă
Dintreă stuНiileă analizate,ă Мeleă НeНiМateă НiНaМtiМiiă iă evalu riiă
traducerii – multămaiăpu inănumeroaseă– suntăplasateăînăzonaătraducerii
„apliМate”ă Нeă peă hartaă luiă Holmes,ă înă subМategoriaă „preg tireaă
traНuМ torului”ă– МeleăНintсi,ă iăă„МritiМaătraНuМerii”ă– МeleăНinăurm .
Cuă exМep iaă aМestora,ă înă ală М roră Мază inten iileă НiНaМtiМeă suntă
НeМlarateă НesМhis,ă înă Мelelalteă stuНii,ă Нimensiuneaă НiНaМtiМ ă esteă
impliМit ă(a aăМumăamăar tatăanterior).
Pentruă fieМareă Нintreă zoneleă Нeă interesă НisМutateă înă seМ iunileă
anteriorare,ăamăinНiМatăpreoМup riăsimilareăiНentifiМateăînăalteăspa iiă iă
legateă Нeă alteă pereМhiă Нeă limbiă НeМсtă Мeleă vizateă Нeă sinteza din acest
stuНiu.ă Prină urmare,ă putemă afirmaă М ă analizeleă angli tiloră Нeă laă
Universitateaă Нeă Vest,ă Нină aniiă 2000,ă auă ună raportă Нeă Мonsonan ă Мuă
traНuМtologiaă Нină alteă p r i,ă spreă Нeosebireă Нeă situa iaă Нină seМoleleă
anterioare – al XVIII-leaă iă ală XIX-leaă înă speМială – МсnН,ă a aă Мumă
observ ăLungu-BaНeaă(2015),ătraНuМtologiaăromсneasМ ăînregistraăună
НeМalajăvizibilăfa ăНeăМeaăoММiНental .

Concluzii
Privireaă Нeă ansambluă asupraă Мontribu iiloră angli tiloră Нeă laă
Universitateaă Нeă Vestă înă Нomeniulă traНuМtologiei,ă Нeă laă înМeputulă

58
secolului al XXI-lea,ă МonНuМeă laă urm toareleă МonМluzii:ă Нomeniileă
pentruă Мareă МerМet toriiă manifest ă interesă (înă propor iiă Нiferite)ă suntă
traНuМereaăgeneral ,ătraНuМereaăspeМializat ă iăМeaăliterar ,ătraНuМereaă
audio-vizual ,ă НiНaМtiМaă iă evaluareaă traНuМerii.ă Ariiă preМumă
istoriografiaă stuНiiloră traНuМtologiМe,ă terminologiaă traНuМtologiМ ,ăă
interpretarea,ă traНuМereaă asistat ă Нeă МalМulatoră etМ.ă r mсn,ă pentruă
moment,ătangen ialăsauăНeloМăexploatate.ăAborН rileăНiaМroniМeăsuntă iă
ele modesteă Нină punМtă Нeă veНereă numeriМ,ă înă Мompara ieă Мuă Мeleă
sincronice. Studiile analizate au, preponderent, un caracter aplicat-
НesМriptiv,ăМuăimportan ăНiНaМtiМ ăimpliМit .
TreМereaăînărevist ărealizat ăpeăparМursulăaМestuiăstuНiuăpoateă
Нeveniăutil ănuănumaiăНinăperspeМtivaăeviНen ieriiăМontribu iilorăavuteă
înă veНere,ă Мiă iă Нină aМeeaă aă faptuluiă М ,ă oНat ă iНentifiМateă elementeleă
tablouluiă МerМet riiă Мareă lipsesМ,ă aМestaă poateă fi completat. Crearea
uneiă re eleă Нeă МerМet toriă Мuă preoМup riă similare,ă Мareă î iă potă aНuМeă
aportulă laă НezvoltareaătraНuМtologieiă romсne ti,ă poateă iăeaă s - iă aib ă
punМtulăНeăpleМareăîntr-oăsintez ăМaăaМeasta.ăă

Corpus

Cozma, Mihaela. Translating Legal-Administrative Discourse: the EU

Legislation. Timi oara:ăEНituraăUniversit iiăНeăVest,ă2006.ă
Cozma,ă Mihaela.ă „Assessmentă ină Translationă TeaМhing:ă Aă ResearМhă
PerspeМtive”.ă In: Viviana Gaballo. English in Translation
Studies: Methodological Perspectives. Macerata: Eum
eНizioniăuniversitàăНiăMaМerata,ă2009:ă119-125.
Cozma,ă Mihaela.ă „Developingă theă Translator‟să Culturală CompetenМeă
throughăGenreăAnalysis”.ăIn: Armela Panajoti. ESSE: English
Studies in Albania. 2012, vol. 2 (2): 81-91. Tirane:
Mirgeerlab.
Cozma,ăMihaela.ă„AăTranslationalăApproaМhătoăTenseăanНăMoНalityăină
theă EUă Legislativeă Texts”.ă In:ă Hortensiaă Pсrlogă iă Lumini aă
Fren iu.ă Translating across Cultures. Newcastle: Cambridge
Scholars Publishing, 2013a: 137-146.
Cozma,ă Mihaela.ă „Translationă Transformations of Noun-Phrases in
EUă DoМuments”.ă The European English Messenger, 2013b,
vol. 22 (2): 45-52. Palheira: Grafica de Coimbra.

59
Fr il ,ă LoreНana.ă „Greenă ColloМations.ă Translationă Issues”.ă Studia
Universitatis Babe -Bolyai. Philologia, 2007, vol. 4: 125-141.
Cluj-NapoМa:ăEНituraăUniversit iiă„Babe -Bolyai”.ă
Fren iu,ă Lumini a.ă „Translatingă CompounНă PremoНifiersă ină theă
LanguageăofătheăPress”.ăStudii de limbi i literaturi moderne,
2002, vol. 4: 47-54.ăTimi oara:ăEНituraăMirton.
Fren iu,ă Lumini a.ă „Referentială ProМessesă ină Translatingă Legală anНă
AНministrativeă Texts”.ă The Legacy of History, 2004, vol. 2:
253-264. Cracovia: Jagellonian University Press.
Fren iu,ă Lumini a.ă „Cohesiveă MeМhanismsă ină Legală Translations”.ă
British and American Studies, 2005, vol. 11: 291-302.
Timi oara:ăEНituraăUniversit iiăНeăVest.ăă
Fren iu,ăLumini a.ă„LegalăTranslation.ăMethoНsăanНăTeМhniques”.ăIn:ă
LoreНanaăFr il .ăThe Art and Craft of Translation.ăTimi oara:ă
EНituraăUniversit iiăНeăVest,ă2009:ă138-149.
Fren iu,ă Lumini a,ă BeiМ ,ăLuМia.ă „AНministrativeă anНă LegalăTexts:ă Aă
Challengeă oră aă Threată foră Translators?”.ă Studii de limbi i
literaturi moderne, 2001, vol. 3: 38-44.ă Timi oara:ă EНituraă
Mirton.
Fren iu,ăLumini a,ăGo a,ăCoНru a.ă„TranslatingăHumour in Fansubs: A
Caseă StuНy”.ă In:ă Hortensiaă Pсrlog,ă Lumini aă Fren iuă iă
LoreНanaă Fr il .ă Challenges in Translation. Timi oara:ă
EНituraăUniversit iiăНeăVest,ă2010:ă51-70.
Fren iu,ăLumini a,ăGo a,ăCoНru a.ă„TranslatingăinătheăGlobalăAge:ăAă
Caseă StuНy”.ă In:ă Hortensiaă Pсrlogă iă Lumini aă Fren iu.ă
Translating across Cultures: BAS 21st Annual International
Conference. Newcastle upon Thyne: Cambridge Scholars
Publishing, 2013: 29-55.
Pсrlog,ă Aba-Carina. Translation and Literature. An Interdisciplinary
Approach. Timi oara:ăEНituraăUniversit iiăНeăVest,ă2014.
Pсrlog,ă Aba-Carina.ă „ReaНingă againstă theă Grain:ă TransМoНifyingă
Stimulusă Meaning”.ă International Science Index. Linguistics
and Language Sciences, 2015, vol. 2 (7): 286-292.
Pсrlog,ă Hortensia.ă „Pre-modifiers in English Collocations and their
Equivalentsă ină Romanian”.ă In:ă Joanneă Paisanaă iă Helioă
Osvaldo Alves. O Guardador de Rios. Colecçуo Poliedro.
Universidade do Minho: Centro de Estudios Humanisticos,
2005a: 241-249.

60
Pсrlog,ă Hortensia.ă „HeaНă onă Beer”.ă In: Elena Croitoru, Michaela
Praisler,ă Danielaă uМhel.ă Cultural Matrix Reloaded.
Romanian Society for English and American Studies. Seventh
International Conference. Galaƅi 8-10 October 2004.
BuМureşti:ăEНituraăDiНaМtiМ ăşiăPeНagogiМ ,ă2005:ă89-101.
Pсrlog,ăHortensia.ă„Romanianăde anНăitsăEquivalentsăinăEnglish”.ăIn:ă
LoreНanaăFr il .ăThe Art and Craft of Translation.ăTimişoara:ă
EНituraăUniversit iiăНeăVest,ă2009a:ă13-38.
Pсrlog,ăHortensia.ă„AăSeeminglyăInsignifiМantăRomanianăWorНăanНăitsă
Englishă Equivalents”.ă In:ă Smiljanaă Komară iă Urošă Mozetić.ă
ELOPE, As You Write It: Issues in Literature, Language, and
Translation in the Context of Europe in the 21st Century.
Ljubljana: University of Ljubljana Press, 2009b, vol. 5 (1-2):
39-57.
Pсrlog,ă Hortensia.ă „Aă Minoră (?)ă Romaniană WorНă anНă itsă Englishă
Equivalents”.ă In:ă Irénă HegeН să iă SanНoră Martsa.ă
CrossSections, Selected Papers in Linguistics from the 9th
HUSSE Conference.ăPéМs:ăInstituteăofăEnglishăStuНies,ăFaМultyă
of Humanities, UniversityăofăPéМs,ă2010,ăvol.ă1:ă179-189.
Pсrlog,ă Hortensia,ă Brînzeu,ă Pia,ă Pсrlog,ă Abaă Carina.ă Translating the
Body.ăIa i:ăInstitutulăEuropean,ă2009.
PerМeМ,ăDana,ă erban,ăAnНreea.ă„EnglishăGarНenăDesigns,ăPlantsăanНă
Horticultural Techniques along History: From the 16th to the
20thă Century”.ă In:ă Georgetaă Ra .ă Teaching Foreign
Languages. Newcastle upon Thyne: Cambridge Scholars
Publishing, 2010: 308-318.
Pung ,ăLoreНana.ă„TranslationăbetweenăLossăanНăGain”.ăIn:ăLumini aă
Fren iuă iă LoreНanaă Pung .ă A Journey through Knowledge.
Festschrift in Honour of Hortensia Pсrlog. Newcastle upon
Thyne: Cambridge Scholars Publishing, 2012: 170-182.
Pung ,ă LoreНana.ă „Rewritingsă ofă Fairytales:ă ParoНiesă anНă
Translations”.ăIn:ăDanaăPerМeМ.ăA Serious Genre: The Apology
of Children‟s Literature. Newcastle upon Thyne: Cambridge
Scholars Publishing, 2016a: 42-66.
Pung ,ă LoreНana.ă „Omissionă anНă AННitionă ină Onlineă TranslateНă
Versions of Jack and the Beanstalk”.ăIn: Daniel Dejica-Car i ,ă
GyНeă Hansen,ă Peteră SanНriniă iă Iuliaă Para.ă Language in the

61
 Digital Era. Challenges and Perspectives. Warsaw/Berlin: De
Gruyter Open, 2016b: 109-119.
erban,ăAnНreea.ă„OnăQueensăanНăFlowers:ăWilliamăShakespeare‟săA
Midsummer‟s Night Dream anНă itsă Romaniană Translations”.ă
In:ă Valeriaă Farba .ă Proceedings of the XVth International
Sвmposium „Young People and țultidisciplinarв Research‟,
2013: 185-191. Timi oara:ăEНituraăPolitehniМa.ă

Referin eăbibliografice

Baker, Mona, Saldanha, Gabriela (editori). The Routledge

Encyclopedia of Translation Studies. EНi iaă aă II-a. Londra:
Routledge, 2008.
Bowker,ă Lynne.ă „Aă Corpus-based Approach to Evaluating Student
Translations”.ă The Translator, 2000, vol. 6 (2): 183-210.
London: Routledge.
Chunhua,ă Ma.ă „Translationă ofă ChilНren‟să Literatureă fromă theă
Perspective of Functional EquivalenМe”.ă Studies in Literature
and Language, 2014, vol. 9 (3): 151-155. Quebec: CSCanada.
Elmgrab,ă RamaНană AhmeН.ă „Evaluationă ofă Translationă Errors:ă
ProМeНuresă anНă Criteria”.ă International Proceedings of
Economic Development and Research, 2013, vol. 62: 68-76.
Faber, Dorrit, Hjort-PeНersen,ă Mette.ă „ExpeМtanМyă anНă Professională
Norms in Legal Translation. A Study of Explicitation and
ImpliМitationă PreferenМes”.ă Fachsprache. International
Journal of Specialized Communication, 2013, vol. 1-2: 42-62.
Wien: Facultas.
GarМíaă VizМaino,ă Maríaă José.ă „Whenă „Holyă Мow!‟ă BeМomesă aă Teamă
Loyalty Marker: Translating futbol aМrossă Cultures”.ă
Perspectives: Studies in Translatology, 2016, vol. 24 (1): 1-
17. London: Routledge.
Ghanooni, Ali Reza.ă„AăCross-cultural Study of Metaphoric Imagery
ină Shakespeare‟să Macbeth”.ă Translation and Interpreting
Studies, 2014, vol. 9 (2): 239-256. Amsterdam: John
Benjamins.
Holmes,ă James.ă „Theă Nameă anНă Natureă ofă Translationă StuНies”.ă In:ă
Lawrence Venuti. The Translation Studies Reader. 2nd edition.
London: Routledge, 2004: 180-192.

62
Hui,ăLi,ăJapkowiМz,ăNathalie,ăBarriѐre,ăCaroline.ă„EnglishătoăChineseă
Translationă ofă Prepositions”.ă Advances in Artificial
Intelligence, 2005, vol. 3501: 412-416. Berlin: Springer
Verlag.
Keresztes,ă Csilla.ă „Genre-baseНă TeaМhingă ofă MeНiМală Translation”.ă
JAHR. European Journal of Bioethics, 2013, vol. 4 (7): 535-
543. Rijeka: Department of Social Sciences and Medical
Humanities, University of Rijeka.
KoМbek,ăAlenka.ă„TheăTranslation ofăLegalăTextsăasăCulturemes”.ăIn:ă
Ritaă Temmermană iă MarМă vană CampenhouНt.ă Dynamics and
Terminology. Amsterdam: John Banjamins, 2014: 111-132.
Lathey, Gillian (editor). The Translation of Children‟s Țiterature. A
Reader. Clevedon: Multilingual Matters, 2006.
Lungu-Badea, Georgiana. Scurtă istorie a traducerii. Repere
traductologice.ăTimi oara:ăEНituraăUniversit iiăНeăVest,ă2007.
Lungu-Badea, Georgiana. țic dic ionar de termeni utiliгa i ьn teoria,
practica i didactica traducerii.ă EНi iaă I.ă Timi oara:ă EНitura
Orizonturiă Universitare,ă 2003;ă EНi iaă aă II-a,ă Timi oara:ă
EНituraăUniversit iiăНeăVest,ă2008.ăEНi iaăaăIII-a,ăTimi oara:ă
EНituraăUniversit iiăНeăVest,ă2012.
Lungu-Badea, Georgiana. Idei i metaidei traductive romсne ti
(secolele al XVI-lea – al XXI-lea). Timi oara:ă EНituraă
Universit iiăНeăVest,ă2015.
Montaltă RessurreММiñ,ă V.,ă Ezpeletaă Piorno,ă P.,ă GarМiaă IzquierНo,ă I.ă
„Developingă CommuniМativeă anНă Textuală CompetenМeă
throughăGenres”.ăTranslation Journal, 2008, vol. 12 (4): 1-12.
Disponibil online la: http://www.translationjournal.net/
(aММesatăînă15.07.2016).
Oittinen,ă Rita.ă „Noă InnoМentă AМt:ă Onă theă EthiМsă ofă Translatingă foră
ChilНren”.ă In:ă Jană vană Coillieă iă Walteră P.ă VersМhueren.
Children‟s Țiterature in Translation. Challenges and
Strategies. Manchester: St. Jerome Pubishing, 2011: 35-47.
Pierini,ă Patrizia.ă „Translatingă Englishă CompounНă AНjeМtivesă intoă
Italian.ă Problemsă anНă Strategies”.ă Translation and
Interpretation, 2015, vol. 7 (2): 17-29. Disponibil online la:
http://search.informit.com.au/documentSummary;dn=3016719350859
89;resţIELHSSă(aММesatăînă16.06.2016).

63
Pitar, Mariana. țanual de terminologie i terminografie.ă Timi oara:ă
Editura Mirton, 2009.
Ramiѐre,ă Natalie.ă „ReaМhingă aă Foreignă AuНienМe:ă Culturală Transfers
ină AuНiovisuală Translations”.ă The Journal of Specialized
Translation, 2006, vol. 6: 152-166. Disponibil online la:
www.jostrans.orgă(aММesatăînă17.07.2016).ă
SaНeq,ăAli.ă„TheăProblemăofăTranslatingătheăPrepositionsăat, in and on
into Arabic. An Applied LinguistiМă ApproaМh”.ă Journal for
the Study of English Linguistics, 2013, vol. 1 (2): 256-273.
Las Vegas: Macrothink Institute.
Sullivan,ăKaren,ăBanНin,ăElena.ă„CensoringăMetaphorsăinăTranslation.ă
Shakespeare‟să Hamlet under Franco”.ă Cognitive Linguistics,
2014, vol. 25 (2): 177-202. Berlin: De Gruyter Mouton.
Toury, Gideon. Descriptive Translation Studies and Beyond. 2nd
edition. Amsterdam: John Benjamins, 1995.
Tung,ăJun.ă„TranslatingăKung Fu Panda‟săKungăFu-Related Elements:
Cultural Representation in Dubbingă anНă Subtitling”.ă
Perspectives: Studies in Translatology, 2014, vol. 22 (3): 437-
456. London: Routledge.

Webografie

cw.routledge.com/textbooks/translationstudies/data/samples/97804155
84890.pdf

Notiț ăbiobibliografic

Loredanaă PUNG esteă Мonferen iară laă Departamentulă Нeă

limbiă iă literaturiă moНerne,ă FaМultateaă Нeă Litere,ă Istorieă iă Teologie,ă
UniversitateaăНeăVestăНinăTimi oara.ăDomeniileăsaleăНeăexpertiz ăsuntă
lexiМologiaă limbiiă engleze,ă lingvistiМaă apliМat ă iă Мognitiv ,ă
traductologia. Este absolvent ă a programului de masterat British and
American Studies (1999)ă iăНoМtorăînăfilologie,ăНină2005,ătitluăМonferită
Нeă Universitateaă Нeă Vestă Нină Timi oara,ă peă bazaă tezeiă intitulateă The
Ecological Discourse. A Linguistic Approach. PubliМa iile sale includ
М r iă preМumă On Language and Ecology (2006)ă iă Words about
Words. An Introduction to English Lexicology (2011),ă Мapitoleă înă

64
volumeăМoleМtiveăpubliМateăînă ar ă iăstr in tateă iăpesteătreizeМiă iăМinМi
НeăartiМoleăînărevisteăНeăspeМialitate,ăМeleămaiămulteăprezenteăînăbazeă
Нeă Нateă interna ionale.ă LoreНanaă Pung ă esteă Мo-editor al revistelor
BAS. British and American Studies (UniversitateaăНeăVest,ăTimi oara),
Translationes (Universitateaă Нeă Vest,ă Timi oara),ă Buletinul tiin ific
al Departamentului de Comunicare i Țimbi Străine (Universitatea
„PolitehniМa”,ăTimi oara).ă

65
REFLEXELE TRADUCTOLOGIEI ITALIENE
ÎNăROMÂNIA

Iulia COSMA
Universitatea de Vest din Timi oara, Romсnia

Abstract: This article tackles the issue of how Italian works dedicated
to translation studies may have influenced the translation research in
our country. After an initial inventory, we will proceed to data
analysis in order to examine the various ways in which an Italian
influence manifested itself in Romanian studies dedicated to
translation. The paper offers a descriptive and analytic approach, with
a view to mapping the Italian influence and its relevance in the field of
Romanian translation studies.

Keywords: Italian translation studies, Romanian translation studies,

translation studies research, translation studies disciplines, influence

1. Premise
De iă înă spa iulă europeană seă reg sesМă observa iiă referitoareă laă
aМtivitateaătraНuМtiv ăînМ ăНinăAntiМhitate,ăabiaăînМepсnНăМuăseМolulăală
XX-lea se poate vorbi de constituireaă efeМtiv ă aă uneiă tiin eă ală М reiă
obieМtă Нeă stuНiuă НeМlarată s ă fieă proМesulă Нeă traНuМere.ă Varietateaă laă
nivel mondial a denumirilor atribuite noii discipline – teoria
traducerii, tiin a traducerii, traductologie, arta traducerii, teoria i
practica traducerii, practico-teorie, traductosofie, tiin ă a
observa iei, praxeologie, reflec ie asupra traducerii, translatologie
(Lungu Badea 2012, 168) – esteă simptomatiМ ă atсtă pentruă МaraМterulă
interНisМiplinară ală aМesteia,ă Мсtă iă aă lipseiă Нeă Мonsensă înă rсnНulă
speМiali tilorăМuăprivireălaăobieМtulăНeăstuНiuă iălaăobieМtiveleăvizate.ăLa
nivelulămetalimbajului,ăînăstuНiileăНeăspeМialitateăНinăItaliaăpareăs ăseăfiă
impusăterminologiaăНeăorigineăfranМofon ă(veziăGrassoă2003,ă13),ăМuă

66
men iuneaă existen eiă unuiă НeМalajă înă utilizareaă efeМtiv ă aă termenuluiă
traductologie,ăavсnНăînăveНereăМ ăînă2007,ăFranМoăBuffoni,ăunulăНintreă
pionieriiă МerМet riiă traНuМtologiМeă Нină peninsul ,ă într-un eseu
introductiv, Perché si parla di traduttologia? [De ce vorbim de
traductologie?], din volumul Con il testo a fronte [TexteăînăoglinН ],ă
rezultată ală uneiă aМtivit iă Нeă pesteă treiă НeМeniiă НeНiМateă aspeМteloră
praМtiМeă iă teoretiМeă aleă traНuМerii,ă simteă nevoiaă s ă insisteă asupraă
utilit iiă iă legitimit iiă termenuluiă înă Мhestiune.ă Prină urmare,ă într-o
prim ăetap ăs-arăimpuneăneМesitateaăНeăaăneăinterogaăasupraăexisten eiă
uneiă traНuМtologiiă italiene,ă Нe iă aМeast ă Мhestiuneă nuă faМeă obieМtulă
МerМet riiăНeăfa .ăPentruăaăНaăunăr spunsăsatisf М tor,ăНe iăniМiНeМumă
exhaustiv,ă înă aМestă sens,ă vomă faМeă trimitere la interviul luat
traНuМ toruluiă iă МerМet toruluiă AlessanНroă Нeă LaМhenală pentruă
num rulă7/2015ăalărevisteiăTranslationes.ăÎnăopiniaăaМestuia,ăîntrebareaă
ini ial ă ară trebuiă reformulat ,ăînă veНereaă Нezambiguiz rii,ă astfelă înМсtă
s ăvizezeăperioaНaăînăМareăauăap rutăînăItaliaăînămoНăsistematiМărefeririă
laămetoНologiiătraНuМtologiМeăstr ine,ăapliМateă iăr spсnНiteăulteriorăînă
pensinsul ă(Cosma,ăНeăLaМhenală2015,ă154).ăDeăLaМhenalărealizeaz ă iă
oă treМereă înă revist ă aă momenteloră relevanteă înă stuНiulă traНuМerii din
spa iulă italiМ,ă Нeă laă oă anumit ă întсrziereă Нeă natur ă Мultural ă înă
Мompara ieăМuăOММiНentulăînăМeeaăМeăprive teăinteresulămanifestatăfa ă
Нeă traНuМereă iă traНuМtologie,ă laă apari iaă primeloră stuНiiă iă Мonferin eă
НeНiМateătraНuМeriiăînănorНulăItaliei,ăînăaniiă´80,ăsubăinfluen aăluМr riloră
Нinăspa iulăgermană iălaăultimeleăМerМet riăМareăînМearМ ăs ăreМuperezeă
dintr-oă perspeМtiv ă istoriМ ă anumiteă problematiМiă traНuМtologiМeă Нeă
faМtur ă na ional ,ă preaă pu ină МunosМuteă iă stuНiateă (Cosma,ă Нeă
Lachenal 2015, 155-159).ă Înă luminaă observa iiloră МerМet toruluiă
italian,ăНevineăneМesar ăoănuan areăНeănatur ăterminologiМ ,ăfiinНăpoateă
maiăpotrivităs ăneăreferimălaăoătraНuМtologieăНeăexpresieăitalian 1,ăНeМсtă
laăoătraНuМtologieăitalian .
CumăsМopulăluМr riiănoastreăesteăНeăaăinvestigaăexisten aăunoră
reverbera iiăaleăopereloră tiin ifiМeăitalieneăНeăfaМtur ătraНuМtologiМ ăînă

1
Utilizarea sintagmei de eбpresie italiană ne-aăfostăsugerat ăНeăLarisaăCerМelă
înă timpulă НisМu iiloră Мareă auă urmată prezent riiă luМr riiă noastreă înă МaНrulă
ColoМviuluiă tiin ifiМă interna ională „CerМetareaă traНuМtologiМ ă Нină Romсnia.ă
DireМ ii,ă teme,ă perspeМtive”,ă Нesf urată înă 26-27 noiembrie 2015, la
Timi oara.

67
spa iulă romсnesМ,ă amă avută înă veНereă nuă Нoară luМr riă Нeă teoriaă
traНuМerii,ăМiă iăstuНiiăНeăistoriaătraНuМeriiărealizateăНeăfilologi,ălingvi tiă
sauă istoriМiă iă МritiМiă literariă preМumă Folenaă sauă CroМe,ă inten iaă fiinНă
aМeeaăНeăaăoferiăoăimagineăМсtămaiăМuprinz toareăaăposibilelorăinfluen eă
exerМitateă Нeă texteleă aМestoraă asupraă МerМet riiă traНuМtologiМeă Нină
Romсnia.

2. Chestiuni metodologice
DemersulănostruăesteăНeănatur ăНesМriptiv ă iăanalitiМ ,ăavсnНă
drept obiect un corpus de circa 150 de titluri bibliografice, inventariate
înăreferin eleăbibliografiМeă iăAnex ,ăМareăaМoper ăperioaНaă1974-2015.
Am considerat mai potrivit ă oă prezentareă МronologiМ ă aă rezultateloră
МerМet riiă înă МaНrulă fieМ reiă seМ iuni,ă НeoareМeă faМiliteaz ă
întreprinНereaă uneiă aМ iuniă Мomprehensiveă Нintr-oă perspeМtiv ă
НiaМroniМ ,ăputсnНăastfelăsМoateălaăiveal ăelementeăНeăМontinuitateăНeălaă
oă epoМ ă laă altaă iă furnizaă inНiМiiă Мuă privireă laă sМhimb riă Нeă natur ă
terminologiМ ăsauăНeăparaНigm ăaăМerМet rii.
SurseleăМonsultateăauăfostăvolumeăНeăautor,ăstuНiiă iăartiМoleăНeă
istoria traducerii, critica traducerii, didactica traducerii, teoria
traducerii, terminologia traducerii etc. din reviste de specialitate –
Atelier de traduction (Suceava)2, RIELMA (Cluj-Napoca)3,
Translationes (Timi oara)4 – sauăНeălingvistiМ 5, din volume colective
aleă unoră manifest riă tiin ifiМeă na ionaleă iăinterna ionale;ă Нară iăМ r iă

2
Atelier de traduction: nr. 7/2007, nr. 8/2007, nr. 9/2008, nr. 10/2008, nr.
11/2009, nr. 12/2009, Dossier identité, diversité et visibilité culturelles –
dans la traduction du discours littéraire francophone, nr. 13/2010, nr.
14/2010, nr. 16/2011, nr. 17/2012, nr. 18/2012, nr. 20/2013, nr. 22/2014, nr.
23/2015.
3
RIELMA: nr. 1/2008, nr. 2/2009, nr. 3/2010, nr. 4/2011, Supliment nr.
4/2011, nr. 5/2012, nr. 6/2013, Supliment nr. 6/2013, nr. 7/2014, Supliment
nr. 7/2014, nr. 8/2015, Supliment nr. 8/2015.
4
Translationes: nr. 1/2009, nr. 2/2010, nr. 3/2011, nr. 4/2012, nr. 5/2013, nr.
6/2014, nr. 7/2015.
5
Buletinul tiin ific al Universită ii Politehnica din Timi oara: Tom I (1)
Seria Limbi Moderne, 2002; Tom II (2) Seria Limbi Moderne, 2003; Tom III
(3) Seria Limbi Moderne, 2004; Tom 4 Seria Limbi Moderne, 2005; Tom 5
Seria Limbi Moderne, 2006; vol. 6, nr. 1-2/2007; vol. 7, nr. 1-2/2008; vol 8,
nr. 1-2/2009; vol. 9, nr. 1-2/2010; vol. 10, nr. 1-2/2011; vol. 11, nr. 1-2/2012;
vol. 12, nr. 1-2/2013; vol. 13, nr. 1/2014; vol 14, nr. 1/2015.

68
sau articole din reviste care aparent nu aveau nimic de a face cu
traНuМerea,ă Нară aleă М roră autoriă fuseser ă interesa i de acest domeniu,
cum este cazul lui Niculescu, cu Între filologie i poetică (1980) sau al
lui Papahagi cu Intelectuaitate i poeгie: studii despre lirica din
Duecento (1985).ăDatăfiinНăfaptulăМ ăînăspa iulăromсnesМăînăaniiă´70ănuă
se cristalizaseă oă terminologie,ă М ă stuНiulă traНuМeriiă nuă seă impuneă laă
nivelă institu ională НeМсtă Нup ă 2000,ă amă МonsiНerată neМesară s ă nuă neă
МonМentr mă aten iaă exМlusivă asupraă texteloră Мareă laă nivelă titrologiМă
f МeauăreferireăНireМt ălaătraНuМere.ă
Codul lingvistic nuă aăfostă ună Мriteriuă НisМriminator,ăînă sensulă
înăМareăproМentulăМerМet torilorăromсniăitalofoniăpreoМupa iăНeăstuНiulă
traНuМeriiăesteănetăinferiorăînăМompara ieăМuăМelăalăМolegilorăfranМofoniă
sauă angli ti,ă prină urmareă nuă ară fiă fostă НeloМă reprezentativă s ă lu mă înă
МonsiНerareă Нoară luМr rileă înă limbaă romсn ă sauă înă italian .ă Înă plus,ă
Нup ă Мumă amă putută observa,ă multeă Нină opereleă luiă EМoă auă fostă
Мonsultateă înă traНuМereaă înă limbaă franМez ă (Ț‟oeuvre ouverte, 1990;
Țes limites de l‟interprétation, 1992; La recherche de la langue
parfaite. Dans la culture européenne, 1999; Dire presque la m me
chose. Eбpérience de traduction,ă2007),ăiarăuneleăînăenglez ă(A Theory
of Semiotics, 1976; Mouse or Rat? Translation as Negotiation, 2003)
sauă Мhiară înă spaniol ă (Decir casi lo mismo. Experiencias de
traduccíon, 2008).
Înă urmaă Мonsult riiă Мorpusului,ă aă rezultată neМesar ă
consemnarea unei noi categorii, iăanumeăopereă tiin ifiМeăitalieneăНeă
lingvistiМ ,ă semiotiМ ,ă estetiМ ,ă men ionateă înă luМr riă aleă unoră autoriă
romсniă Мareă intr Нeă Нreptă înă sferaă traНuМtologieiă Мuă Нiferitele sale
subdomenii. Dat fiind caracterul interdisciplinar al studiului traducerii,
nuă putemă ignoraă Мontribu iaă НireМt ă sauă inНireМt ă aă aМestoră texteă laă
НezvoltareaăМerМet riiătraНuМtologiМeăНinăspa iulăromсnesМ.

3.ăExpunereaărezultatelorăcercet rii
I. Volume de autor
ÎnăМeeaăМeăprive teăvolumeleăНeăautor,ăamăiНentifiМatăunănum ră
Нeă 8ă titluriă înă limbaă romсn ,ă franМez ,ă englez ă sauă italian ,ă înă Мareă
stuНiileă unoră МerМet toriă italieniă Мareă s-au intersat de traducere apar
men ionateă laă referin eleă bibliografiМeă sauă înă Мorpulă luМr rii:ă Folena,ă

69
Volgarizzare e tradurre (Nicolescu 1980, 546; Borcia 20097); Franco
Fortini, Traduzione e rifacimento (Nicolescu 1980, 54); Titone Renzo,
Il tradurre, Milano: ISFAP, 1987 (Banta ,ă Croitoruă 1998,ă 143)8;
Roberto Bertozzi, Equivalenza e sapere traduttivo, Milano: Edizioni
Universitarie di Lettere Economia Diritto, 1999; David Katan,
„L‟importanzaă Нellaă Мulturaă nellaă traНuzione”.ă In:ă Tradurre. Un
approccio multidisciolinare, Torino: UTET, 1997; Bruno Osimo,
Manuale del traduttore. Guida pratica con glossario, Milano: Hoepli,
1998;ă FeНeriМaă SМarpa,ă „Equivalenzaă funzionaleă eă tipologieă testuali
nellaă traНuzione”. In: Tradurre. Un approccio multidisciolinare,
Torino: UTET, 1997; Lorenza Rega,ă „AlМuneă riflessioniă suă
ermeneutiМaă eă traНuzione”.ă In:ă Tradurre. Un approccio
multidisciplinare, Torino: UTET, 1997; Renzo Titone, Il tradurre.
Dalla psicolinguistica alla glottodidattica, Roma: Armando Editore,
1998 (Grasso 2003); Petronio (coord.), La traduzione. Saggi e studi,
Trieste, 1973 (Ionescu 2003)9; G. Folena, Volgarizzare e tradurre,
Torino:ă EinauНi,ă 1991;ă M.ă Luzi,ă „Sullaă traНuzioneă teatrale”.ă Testo a
fronte, nr. 3, octombrie, Milano, Guerrini e assoc., 199010; E. Mattioli,
„Laă traНuzioneă letteraria”.ă Testo a fronte, nr. 1, octombrie, Milano,
Guerriniă eă ass.,ă 1989;ă E.ăMattioli,ă „LaătraНuzioneă letteraria”.ă Testo a
fronte, nr. 5, octombrie, Milano 1991; B. Osimo, Manuale del
traduttore, Milano: Hoepli, 2002; B. Osimo, Corso telematico di

6
StuНiulă luiă Folenaă iă ală luiă Fortiniă suntă men ionateă Мaă parteă Нină volumulă
editat de importantul istoric literar Petronio, La traduzione. Saggi e studi,
Trieste, 1973.
7
Înă luМrareaă Нină 2003,ă aă Otilieiă Doroteeaă BorМia, titlul studiului lui Folena
esteă Мitată МoreМtă înă Мorpulă textului,ă Нară gre ită laă bibliografie,ă Мaă
Volgarizzazione e tradurre, p. 147.
8
Autorulă italiană esteă men ionată laă bibliografie,ă Нară nuă apareă Мitată înă МaНrulă
volumului. La p. 87 este citat E. Tarone, anulă Нeă publiМa ieă ală luМr riiă sale,ă
1980,ă p.ă 80,ă Нară lipse teă titlul.ă Nuă apareă laă referin eleă bibligrafiМe.ă Deă
semnalată iăfaptulăМ ălaăînМeputulăstuНiuluiăМelorăНoiăautoriăromсniăesteăНatăună
citat din opera lui Croce, Poezia, referitor la traducerea de poezie,ăf r ăs ăfieă
inМlus ălaăbibliografie.
9
VolumulăМoleМtivăМoorНonatăНeăPetronioăfigureaz ălaăbibliografie,ăНarănuăseă
faМeăreferireălaăelăînăМorpulăartiМolului.
10
Autoareaănuămen ioneaz ălaăbibliografieăpaginileăînăМazulăartiМolelorăМitate,ă
НoarăînătrimiterileăНeăsubsol.ăTrebuieăsemnalat ăoălips ăНeăaМurate eiălaănivelă
de redactare.

70
traduzione, www.logos.it (Borcia 2009); Caterina Falbo, Mariachiara
Russo, Sergio Francesco Straniero (coord.), Interpretazione simutanea
e consecutiva,ă Milano:ă Hoepli,ă 2003;ă A.ă RiММarНi,ă „Englishă
interpretingă strategiesă anНă Мreativity”.ă In:ă A.ă BeylarНă – Ozeroff, J.
Kralova and B. Moser-Mercer (coord.), Translators‟ Strategies and
Creativity, Amsterdam: Benjamins, 1998 (Ionescu 2007); R. M.,
Bollettieri-Bosinelli,ă „Laă traНuМtionă Нesă langagesă inventés:ă leă Мasă
JoyМe”.ăTraduire, nr. 167, 1995: 21-31 (Robu 2007, 52); U. Eco, Dire
presque la m me chose. Eбpérience de traduction, Paris: Grasset,
2006 (Lungu-Badea 2009, 41); F. Fabbro, L. Grasso, G. Basso, A.
Bava,ă „Cerebrală lateralizationă ină simultaneousă interpretation”.ă Brain
and Language, 39, 1990: 69-68; (MilМuă 2011);ă A.ă Giambagli,ă „Versă
uneă nouvelleă Нéfinitionă Нuă bilinguismeă poură l‟interpretation”.ă The
Interpreters‟ Neаsletter, nr. 4, 1992 (Milcu 2011, 122); A. Riccardi,
G.ă Marinuzzi,ă S.ă ZeММhin,ă „Interpretationă anНă stress”.ă The
Interpreters‟ Neаsletter, nr. 8, 1998 (Milcu 2011, 164, 166, 169); U.
Eco, Dire quasi la stessa cosa, Milano: Bompiani, 2003 (Han 2011,
35, 36; Ivanovici 2011, 8).
ÎnăTraduttologia e traduzione. Nozioni teoriche e applicazioni
italiano-romeno/Noƅiuni teoretice şi aplicaƅii practice traductologie şi
traducere: romсnă-italiană ală Daneiă Grassoă iă înă Percorsi cognitivi
traduttologici. Ța traduгione delle varietр diatopiche e diafasiche, al
Otilieiă Doroteeaă BorМia,ă seă înregistreaz ă oă prezen ă superioar ă aăă
МerМet toriloră italieniă înă Мompara ieă Мuă Мelelalteă titluriă Мonsultate,ă
НeoareМeă obieМtiveleă respeМtiveloră МerМet toareă suntă Нiferite de ale
altor autori non-italofoniă iă vizeaz ă teoria,ă Нară maiă alesă praМtiМaă
traНuМeriiăНinăitalian ăînăromсn .ăPrinăurmareăseăНoveНe teăneМesarăs ă
ne concentr măaten iaăasupraăМelorăНou ăluМr ri.ăStuНiulăDaneiăGrassoă
areămeritulăНeăaăfiăМonstituităprimaăМerМetareăНeănatur ătraНuМtologiМ ă
înălimbaăitalian ăНinăRomсnia.ăBibliografiaăesteăМonstituit ăНinănuămaiă
pu inăНeă apteătitluriăНeăspeМialitateăînăitalian ,ăîns ălaănivelulătextuluiă
aparăreМurentătrimiteriălaăBertozzi,ănuămaiăpu inăНeă32ăНeăМit riăНireМteă
(2003, 27, 30, 33, 35, 46, 50, 56, 62, 66, 91, 100, 143, 161, 162, 163,
164, 166, 174, 175, 176, 177, 178, 183, 185-186, 190, 196, 196, 249)
iă14ăМit riăaleăaltor autori prin intermediu lui Bertozzi (24, 27, 36, 39,
55,ă56,ă91,ă142,ă143,ă163,ă187,ă191,ă196,ă249),ăfa ăНeăМeleă15ăМit riă
directe ale lui Osimo (70, 71, 77, 100, 158, 160, 189, 193, 203, 206,
209,ă 239,ă 254,ă 255,ă 266)ă iă 2ă avсnНu-l ca intermediar (193, 266).

71
Urmeaz ăSМarpaăМuă4ăМit riăНireМteă(34,ă40,ă41,ă83),ăRegaăМuă3ăМit riă
НireМteă (167,ă 168,ă 170)ă iă 1ă Мaă intermeНiară (170),ă Katană Мuă 1ă Мitareă
НireМt ă(198)ă iă2ăМit riăМaăintermeНiară(197,ă198)ă iăTitoneăМuă1ăМitareă
НireМt ă(268).ăNumeroaseleătrimiteriălaăopereleăМerМet torilorăitalieniăseă
reg sesМăînăМapitoleleleăНeănatur ăistoriМ ă iăteoretiМ .ăDateleăob inuteă
refleМt ăМaraМterulăНiНaМtiМăalăluМr rii,ăaspeМtulăpreНominantăМompilativă
de manual universitar, fiind de altfel rezultatul unui seminar de
traНuМeri,ăînăМiuНaăfaptuluiăМ ăautoarea,ăНup ăМumăafl măНeăpeăМopertaă
a patra,ă areă înă veНereă ună publiМă non-aМaНemiМ,ă maiă preМisă to iă
traНuМ toriiă Нină limbileă romсn -italian .ă Înă opiniaă Daneiă Grassoă
volumulă esteă „oă Мarteă pentruă traНuМ tori,ă ună instrumentă Нe lucru
prealabil”11.ă Prină faptulă М ă insist ă asupraă МaraМteruluiă inМompletă ală
studiului, definindu-lăНreptă„oăpropunereăНeăluМru”,ăseăpuneălaăaН postă
НeăeventualeăМritiМi,ăМonfirmсnНu-iătotoНat ăvaliНitateaăprinăМaraМterulă
НeăpioneratăalăМerМet rii.
Înă Percorsi cognitivi traduttologici. La traduzione delle
varietр diatopiche e diafasiche, Otilia Doroteea Borcia face trimiteri
înă textă laă 5ă autoriă italieni:ă Folenaă (2009,ă 11),ă înă parteaă ini ial ă Нeă
introНuМereăînăistoriaătraНuМerii,ăOsimoă(11,ă12,ă13,ă14,ă15,ă24, 27, 33,
42,ă 44,ă 46,ă 47,ă 53,ă 54,ă 55,ă 56,ă 58,ă 61,ă 62,ă 63,ă 65,ă 66,ă 70,ă 131),ă atсtă
pentruăinforma iiăistoriМe,ăМсtămaiăalesăpentruăМeleăНeănatur ăteoretiМ ,ă
precum chestiunea realia.ăMattioliăesteăМitatăoăsingur ăНat ăînăleg tur ă
Мuă stabilireaă Нiferen eloră Нintreă traНuМereă iă traНuМtologieă (103),ă îns ă
МerМet toareaă noastr ă nuă speМifiМ ă înă not ă paginaă Нeă unНeă aă preluată
fragmentulărespeМtiv.ăSitua iaăseărepet ă iăpentruăLuzi,ăНinăМareăBorМiaă
preiaă uneleă observa iiă referitoareă laă traНuМereaă Нeă teatruă (108,ă 109),
f r ă aă men ionaă paginile.ă Celelalteă titluriă înă limbaă italian ă suntă
prezenteă Нoară laă nivelă bibliografiМ,ă f r ă aă fiă l sată urmeă МonМreteă înă
interiorulăluМr rii.ă iăînăaМestăМazăavemăНe-a face cu un volum didactic,
prezentсnНă înă primeleă p r iă oă sintez ă teoretiМ ă bazat ă înă prinМipală peă
studiile lui Osimo, iar la final unele exemple de traduceri de tipologii
de texte analizate contrastiv, majoritatea fiind rezultatul intensei
aМtivit iătraНuМtiveăaăautoarei.

11
Cit măНinăМuvсntulăAutoareiăНeăpeăМopertaăaăpatra.

72
 II. Volume colective
LuМr rileă inМluseă înă volumele colective din corpusul analizat
nuă prezint ă numeroaseă refeririă laă autoriă italieniă preoМupa iă Нeă stuНiulă
traНuМerii.ă Seă poateă lesneă observaă М ă laă nivelă bibliografiМă numeleă luiă
Umberto Eco este predominant: U. Eco, Mouse or Rat? Translation as
negotiation, London: Phoenix, 2003, Мitată Нeă Piaă Brînzeuă înă
Intertextual compementarity: quantum physics and the Romanian
translations of Macbeth, cu privire la perisabilitatea traducerilor,
exemplifiМat ăНeăautorulăitalianăprinăsenza iaăНeăНisМonfortăaăМititoruluiă
franМezăМontemporanăînătimpulăleМtur riiăunorătraНuМeriăНinăseМolulăală
XIX-lea ale lui Dante (2009, 160); U, Eco, Dire quasi la stessa cosa,
Milano:ă Bompiani,ă 2003,ă figureaz ă înă notaă aă optaă Нeă subsol,ă înă
Interpretare i empatie ьn traducerea teбtului poetic a lui Hanibal
St nМiulesМu,ă Мuă referireă laă „oă Мontrolat ă strategieă aă Мompens rilor”ă
(2012, 222); U. Eco, A spune cam acela i lucru, traducere de Laszlo
AlexanНru,ă BuМure ti:ă Polirom,ă 2008ă esteă referin ă bibliografiМ ă înă
studiul Alexandrei-Noraă M n soi,ă La traducciñn literaria – una
imagen en espejos multiformes (2012,ă 172),ă înă timpă Мeă înă textulă luiă
Mihai Iacob, El parateбto literario в la traducciñn: algunas
cuestiones teñricas con aplicaciones prпticas, este citat de trei ori ori,
pentruătraНuМereaăМaă„negoМiere”ă(2012,ă117),ăékfrasis sau traducerea
interlingvistiМ ă aă uneiă traНuМeriă intersemiotiМeă (125)ă iă „limiteleă
infiНelit ii”ă aНmiseă înă Мazulă uneiă traНuМeriă „bune”ă (138),ă iară înă
Alexandru Marcu traduttore delle ballate del Decameron, Corina
Anton subscrie pozi ieiă semiotiМianuluiă italiană referitoareă laă Нatoriaă
traНuМ toruluiă Нeă aă respeМtaă Мuă preМ Нereă inten iaă autoruluiă (Antonă
2013, 21); U. Eco, Decir casi lo mismo. Eбperiencias de traduccíon,
Lumen,ă BarМellona,ă 2008,ă men iuneă bibliografiМ ă înă Paulă Buzil , La
interferencia linguistica en la traduccíon litteraria del espaðol al
rumano. Anпlisis de la traduccíon de Buenă Viaje,ă Seðoră PresiНenteă
(2012, 54); Raffaella Bertazzoli, La traduzione: teorie e metodi,
Roma:ăCaroММi,ă2007,ăaăМ reiăНefini ieăaătraНuМeriiăМaăaМtăhermeneutiМă
esteăreproНus ăînănotaăaăНouaăНeăsubsolăНeăAuroraăFir aăînăTradurre in
romeno la poesia di Giorgio Caproni: difficoltр e soluгioni. Analisi
del sonetto LeăgiovinetteăМosìănuНeăeăumane (2012, 96).

73
 III.ăArticoleăînăvolumeăaleăunorăconferințeă tiințificeă
Amă iНentifiМată ună num ră maiă restrсnsă Нeă men iuniă
bibliografiМeă înă aМteleă unoră Мonferin eă interna ionale,ă majoritateaă
f МсnНă trimitere,ă iă înă aМestă Мaz,ă laă renumitulă volumă ală luiă Umberto
Eco, A spune cam acela i lucru,ă Мonsultată înă limba-surs ă sauă înă
traНuМereă franМez ă sauă romсn :ă U.ă EМo,ă Dire quasi la stessa cosa,
Milano:ă Bompiani,ă 2003ă (R НulesМuă 2010,ă 121;ă C linaă 2012,ă 55;ă
Istrate 2012, 190; Jeanrenaud 2014, 161, 169, 170), Dire presque la
m me chose. Eбpérience de traduction,ă 2007ă (R НulesМuă 2010,ă 113;ă
Lungu-BaНeaă 2010,ă 27,ă 31;ă Gheorghiuă 2012,ă 75;ă Dobo ă 2014,ă 334);ă
U. Eco, A spune cam acela i lucru, traducere de Laszlo Alexandru,
BuМure ti:ăPoliromă2008ă(Hană2009,ă611;ăMunteanuă2010, 240; Anton
2013,ă 21);ă U.ă EМo,ă „Rifessioniă teoriМo-pratiМheă sullaă traНuzione”.ă In:ă
La teoria della traduzione, volum coordonat de S. Nergaard, 1995
(C linaă 2012,ă 55);ă B.ă Osimo,ă Propedeutuca della traduzione. Corso
introduttivo con tavole sinottiche, Milano:ăHoepli,ă2001ă(C lina,ă2012,ă
55;ăFir aă2013,ă197)ă iă Manuale del traduttore, Milano: Hoepli 2007
(C linaă 2012,ă 55);ă FeНeriМaă SМarpa,ă La traduzione della metafora,
1989ă (C linaă 2012,ă 55);ă AlessanНraă RiММiarНiă (eН.),ă Translation
Studies, Perspectives on an Emerging Discipline, 2002 (Blanaru 2014,
118);ă Mirellaă Conenna,ă DomeniМoă D‟Oria,ă „TraНuМtion,ă leМtureă
Н‟éМritures”.ăȚangue française,ă1981,ănr.ă51ă(Dobo ă2014,ă338).ăEsteă
Нeă semnalată prezen aă laă bibliografie,ă nefruМtifiМat ă Нină p Мateă laă
nivelul textului,ă aă unuiă artiМolă Нeă istoriaă traНuМeriiă aă romсnistuluiă iă
traНuМ toruluiă Robertoă Merlo,ă publiМată înă revistaă Philologica
Jassyensia, 1-2 (I), 2005, 197-246: Un secolo frammentario: breve
storia delle traduzioni di poesia romena in italiano del Novecento
(Istrateă 2012,ă 197)ă iă aă unuiaă Нeă МritiМaă traНuМerii,ă Daniloă Manera,ă
Problemi di contestualizzazione linguistico-culturale nelle scelte
traduttive,ă publiМată într-un volum colectiv, Tradurre dallo spagnolo,
Milano, 2003 (Istrate 2012, 197).

IV.ăArticoleăînăreviste
iălaănivelulăartiМolelorăНinărevisteleăliterare,ălingvistiМeăsauăНeă
speМialitate,ăseăînregistreaz ăoăpreНileМ ieăpentruăUmbertoăEМo,ăНarănuă
lipsesМă luМr riă aleă unoră МerМet toriă italieniă angli tiă sauă franМofoniă
preoМupa iăНeătraНuМereaăauНio-vizual .ăAstfel,ăversiuneaăînăfranМez ,ă
a studiului semioticianului italian, Dire presque la m me chose,

74
eбpériences de traduction (2006)ăesteăМitat ăînăTraduire les allusions
socio-culturelles renfermées dans Notre Dame de Paris de Victor
Hugo de Petronela Munteanu, МuăprivireălaăfaptulăМ ătraНuМereaănuăesteă
Нoară ună sМhimbă întreă Нou ă limbi,ă Мiă iă întreă Нou ă Мulturi,ă Нou ă
enМiМlopeНiiă (2009,ă 67;ă 2011,ă 117);ă înă Țes voiб fédérées ou
confédérées de l‟auteur et du traducteur al Georgianei Lungu-Badea
se face trimitere la sintagma a spune cam acela i lucru (2011, 79),
preМumăînăQuelques notes sur la traduction de la littérature érotique
francophone en Roumanie, après 1989 al Elenei-BrсnНu aă SteiМiuМă
(2012,ă30),ăînătimpăМeăîn Ța note du traducteur – preuve d‟érudition
ou aveu d‟incapacité? ,ă Carmenă AnНreiă men ioneaz ă observa iileă luiă
EМoă Мuă privireă laă notaă Нeă traНuМereă iă laă aМtivitateaă traНuМtiv ă Мaă
negoМiere,ă meНiereă (2011,ă 140),ă iară înă Ț‟auteur, le traducteur et
l‟éditeur р la rencontre du lecteur. Le Pays du fromage de Felicia
Mihali,ă Neliă Eibenă seă opre teă asupraă rela ieiă luiă Umbertoă EМoă Мuă
propriiiă traНuМ toriă (2013,ă 17);ă apareă Мaă referin ă bibliografiМ ,ă Нară
lipse teă Нină МaНrulă textuluiă laă Alinaă Tar u,ă Ța tсche de traduire les
références historiques et juridiques de la nouvelle Le Colonel
Chabert de Balzac (2010,ă160).ăTraНuМereaăînălimbaăromсn ,ăA spune
cam acela i lucru (2008),ă figureaz ă înă (In)visibilité des marques
culturelles françaises dans les versions roumaines de la prose
poesque ală Danieleiă Linguraru,ă înă leg tur ă Мuă inНignareaă manifestat ă
Нeă EМoă fa ă Нeă inten iile etnoМentriМeă aleă unoră traНuМ toriă Нeă limbaă
franМez ă (2009,ă 100);ă înă (Non)translating Catch-phrases. A Topical
Approach to Șulian Barnes‟ țetroland, Liliana Muthu reproduМeă înă
notaă 2,ă urm torulă fragmentă Нeă laă paginaă 216ă aă eНi ieiă Нeă laă Polirom,ă
2008:ă „Faptulă М ă texteleă Нialogheaz ă întreă ele,ă М ă înă oriМeă oper ă seă
simteă influen aă preНeМesoriloră (şiă nelinişteaă Мareă Нeriv ă Нeă aiМi)ă
reprezint ăoăМonstant ăaăliteraturiiăşiăartei”ă(2010,ă80);ă iănuăînăultimulă
rсnНăIoanaăIrinaăDurНureanuă iăAlionaăSobol,ăМareăînăLa traduction –
voie vers un autre monde, respectiv Conceptul de „echivalen ă” ьn
teoria traducerii,ăpreiauăobserva iileăluiăEМoăreferitoareălaăeМhivalen aă
de traНuМereă iălipsaăsinonimieiăperfeМteă(DurНeanuă2010,ă244;ăSobolă
201412).ă Brunoă Osimoă iă ală s uă Manuale del traduttore (1998) se
reg sesМ printreă referin eleă bibliografiМeă Нină artiМolul La traduzione

12
ArtiМolulă Alioneiă Sobolă aă fostă Мonsultată înă versiuneaă eleМtroniМ ,ă f r ă
pagina ie.

75
dei linguaggi specialistici in e dal romeno e italiano al Otiliei
DoroteeaăBorМiaă(2009,ă21),ăНarănuăesteăМitatăînăМorpulăluМr rii.ă
Înă Мeeaă Мeă prive teă traНuМereaă auНio-vizual ,ă Despinaă
Groz vesМuă înă Alcuni elementi culturali contestuali nel doppiaggio
italiano,ă Мiteaz ă nuă maiă pu ină Нeă patruă titluri:ă Isabella Malaguti, Il
doppiaggio come traduione totale, 2001 (2010, 109), Paolinelli, Di
Fortunato, Tradurre per il doppiaggio. La trasposizione linguistica
nell‟audiovisivo: teoria e pratica di un‟arte imperfetta, 2005 (109),
Baccolini, Bollettieri, Bosinelli, Gavioli, La traduzione dei riferimenti
culturali contestuali nel doppiaggio cinematografico, 1994 (110),
Bovinelli, Gallini, Il doppiaggio. Trasposizioni linguistihe e culturali,
1994ă(110);ăînătimpăМeăRaluМaăSinu,ăînăSubtiling referential humour in
sitcoms, preia un fragment extins din The Language of Jokes.
Analyzing Verbal Play de Delia Chiaro, referitor la mecanismul de
НeМoНifiМareăalăbanМuriloră(2011,ă145)ă iămen ioneaz ălaăbibliografieăoă
alt ăluМrareăНe-aăМerМet toareiăitaliene,ăVerbally expressed humor and
translation,ă publiМat ă înă 2008ă într-un volum colectiv, iar Rebeca
Ciupe Laszlo, înă PSI: a Herculean task?,ă îiă Мiteaz ă peă Merliniă R.,ă
Favaron R., Community Interpreting: Re-conciliation through Power
Management, înăleg tur ăjoМurileăНeăputereăМareăseămanifest ălaănivelulă
interaМ iuniiăНintreăunăinterpretă iăМlientă(2013,ă74).ă
NuăînăultimulărсnНăamăiНentifiМatăunănum răНeăpatruăartiМoleăînă
limbaăfranМez ,ăНinărevisteăНeăspeМialitate,ăaleăМ rorăautoriăauăМonsultată
stuНiiă aleă unoră МerМet toriă italieniă francofoni. Umberto Eco este
prezentă Нeă aМeast ă Нat ă Мuă titlulă uneiă prelegeriă sus inuteă înă 1993,ă laă
Arles,ăМuăoМaziaăînМhiНeriiăМeleiăНe-aăzeМeaăeНi iiăaăМonferin eiăНeНiМateă
traНuМeriiăliterare,ătitluăpreluată iăutilizatăulteriorăНeăal iăinteleМtualiăМuă
valoareă sintagmatiМ ,ă iă anumeă „Laă traНuМtion:ă laă langueă Нeă l‟Unionă
Européenne”ăînăȚe r le proligère de la technologie dans la traduction
des teбtes de l‟UE, Нeă Mihaelaă Lupuă iă Cristiana-Nicola Teodorescu
(2011,ă140,ă141).ăMihaelaăVisky,ăînăȚes enchaьnements paratactiques
et leur traduction,ă preiaă informa iiă Нină Giovanniă Dotoli,ă Les
traductions de l‟italien en français au XIXe siècle,ă2004ă(2011,ă53)ă iă
remarca lui Nunzio La Fauci din lucrarea Paradoxes de la parataxe,
2007, cu privire la nivelul global de gestiune al textului (Visky 2011,
50).ăAМeea iăautoare,ăînă La traduction des gros mots en sous-titrage,
reproНuМeăobserva iaăMarteiăBiaginiăНinăLes sous-titres en interaction:
le cas des marqueurs discursifs dans les dialogues filmiques sous-

76
titrés, 2010 asupraă МaraМteruluiă speМială Нeă Мareă seă buМur ă subtitrarea,ă
Мaă reНareă înă sМrisă aă unuiă НisМursă orală (2013,ă 62)ă iă inМluНeă laă
bibliografie articolul Valeriei Franzelli, Non mais... tu te prends pour
qui? Le sous-titrage р l‟épreuve de l‟émotion, 2011 (Visky 2013, 72).
CristianăUngureanu,ăînăAspects de la traduction de la Divine Comédie
en roumain, pornind de la volumul lui Carlo Buzzetti, La parola
tradotta,ă 1973,ă seă interogheaz ă asupraă НifiМult iloră Нeă reМeptareă aă
operei lui Dante dintr-oă perspeМtiv ă НiaМroniМ ă (2014,ă 170-171)ă iă
Мiteaz ă stuНiulă Нeă poetiМ ăaă traНuМeriiă aă luiă AntonioăPrete,ă All‟ombra
dell‟altra lingua. Per una poetica della traduгione,ă2011,ăînăleg tur ă
Мuă pozi ionareaă traНuМ toruluiă înă umbraă textului-surs ă înă proМesulă
traНuМtivăНeănatur ăpoetiМ ă(172-173).

4.ăInterpretareaărezultatelorăcercet rii
Importantul studiu al lui Folena, Volgarizzare e tradurre
(1973), cunoscut publicului occidental prin intermediul lui George
Steineră iă ală s uă After Babel (1975),ă esteă introНusă înă spa iulă Мulturală
romсnesМă Нeă NiМulesМuă înă 1980,ă urmсnНă Мaă ulterioră s ă figurezeă iă înă
alteă volumeă aleă unoră МerМet toriă italofoni,ă înă parteaă НeНiМat ă istorieiă
traНuМerii.ă A aă Мumă eraă Нeă a teptat,ă Umbertoă EМoă esteă Мelă maiă Мitată
autorăitalian,ăînămareăparteă iăНatorit ăpopularit iiăНobсnНiteăînăurmaă
importanteiă saleă aМtivit iă Нeă semiotiМiană iă teoretiМiană ală literaturii,ă
Нup ăМumăseăpoateălesneăМonstataăНinăprezen aărespeМtivelorăluМr riăînă
bibliografiaă unoră М r iă sauă artiМoleă НeНiМateă traНuМerii13.ă OНat ă Мuă
2003,ăМerМet toriiăitalofoniăînМepăs ăintroНuМ ăînăluМr rileăloră iăstuНiileă

13
La structure absente. Introduction р la recherche sémiotique (Lungu-Badea
2004); A theory of semiotics (Lungu-Badea 2004; 2009, 35); Sémiotique et
philosophie du language (Lungu-Badea 2004); Ț‟oeuvre ouverte (Lungu-
Badea 1999, 61; Lungu-Badea 2004; Lungu-Badea 2005, 45; Grecu 2006,
84; Lungu-Badea 2009, 35); Lector in fabula (Lungu-Badea 2004; Ciocoiu
2007, 66, 67; Borcia 2007; Borcia 2009, 16; Munteanu 2011, 128; Simon
2012); Țes limites de l‟interprétation (Lungu-Badea 2002, 209; Lungu-Badea
2004; Munteanu 2010, 233); La recherche de la langue parfaite (Lungu-
Badea 2004); Ironie intertextuelle et niveaux de lecture (Ciocoiu 2007, 67);
Semiotics and philosophy of language (Lungu-Badea 2009, 35); În căutarea
limbii perfecte (Jeanrenaud 2006, 241; 2014, 177; Han 2009, 613; 2011, 35);
Trattato di semiotica generale (Borcia 2007; 2009); ase plimbări prin
pădurea narativă (Buzil ă 2012,ă 36;ă Simonă 2012);ă Țimitele interpretării
(Simon 2012); O teorie a semioticii (Simon 2012).

77
fundamentale ale lui Bruno Osimo, Roberto Bertozzi sau Federica
SМarpa.ă Dină 2009ă seă înregistreaz ă uneleă trimiteriă laă stuНiiă НeНiМateă
interpretariatului,ăsubtitr riiă iăНublajuluiăsМriseăînălimbaăfranМez ăsauă
englez ăНeăМerМet toriăitalieni,ăexpliМabil ăНaМ ăseăareăînăveНereătraНi iaă
italian ăînăaМestăsens.
Pentruă aă puteaă iНentifiМaă relevan aă aМestoră referin eă
bibliografiМeă înă МerМetareaă traНuМtologiМ ă romсneasМ ,ă ară trebuiă s ă
inemăМontănuăatсtăНeănum rulăoМuren elor,ăМсtăНeăpubliМulăvizată iăНeă
urmeleă l sateă laă nivelă Нeă МonstruМ ieă aă unuiă Нemersă sauă НisМursă
traductiv-traductologic. Desigur, unele titluri sunt citate doar la
bibliografie,ă МreсnНă impresiaă uneiă men iuniă Нeă speМialitateă f Мuteă Мuă
scopul de aă Мonferiă legitimitateă stuНiuluiă înă Мhestiune,ă semnă ală uneiă
etapeăinМipienteăНeăМerМetare.ăAМestăfenomenănuăesteăîns ăpreНominantă
iănuăjustifiМ ăoăНiminuareăaăimportan eiăavuteăНeăluМr rileăluiăFolena,ă
EМo,ă Osimo,ă Bertozzi,ă SМarpaă iă al iiă înă Нezvoltareaă МerМet riiă
traductiv-traНuМtologiМeăНinăspa iulăromсnesМ,ăМuăatсtămaiămultăМuăМсtă
aМeastaăseăafl ăîntr-oăetap ăНeăefervesМen ă iăНeăafirmare.ăCсtăprive teă
reМeptareaălaănivelăНeăpubliМ,ăaМeastaăesteăunaăНeăni ,ăînăМonformitateă
cu domeniul de cercetare avсnНăunăМaraМterăinterНisМiplinar.

Concluzii
TraНuМtologiaă Нeă expresieă italian ă nuă aă Мontribuit,ă pсn ă înă
aМestămoment,ăînămoНăfunНamentalălaăНezvoltareaăМerМet riiătraНuМtiv-
traНuМtologiМeăНinăRomсnia,ăНinămotiveăНeănatur ăobieМtiv :ăunăanumită
decalaj al respeМtiveloră stuНiiă fa ă Нeă OММiНent,ă suprema iaă
inНisМutabil ăaă МoliiăfranМofoneă iăanglo-saxone,ănum rulărestrсnsăНeă
МerМet toriă italofoni.ă Cuă toateă aМestea,ă nuă seă poateă negaă influen aă Нeă
natur ăМalitativ ,ămaiăНegrab ăНeМсtăМantitativ ,ăpeăМareăaăexercitat-o la
nivelulă unoră stuНiiă romсne tiă Мuă МaraМteră funНamentală înă Нezvoltareaă
МerМet riiătraНuМtiv-traНuМtologiМeăНină araănoastr .

Referin eăbibliografice

AnНrei,ăCarmen.ă„LaănoteăНuătraНuМteură–ăpreuveăН‟éruНitionăouăaveuă
Н‟inМapaМité?”.ăRIELMA, 2011, nr. 4: 127-142. Cluj Napoca.
Anton,ă Corina.ă „AlexanНruă MarМuă traНuttoreă Нelleă ballateă Нelă
Decameron”.ăIn:ăElenaăPсrvuă(МoorН.).ăȚ‟italiano nel mondo a

78
 150 anni dall‟Unitр d‟Italia. Atti del convegno internaгionale
di Craiova 16-17 sttembre 2011. Craiova: Editura
Universitaria, 2013: 18-27.
Blanaru,ăAnamaria.ă„DasăProfilăНerărumтnisМhenăLiteraturăinăSpanienă
imă Prismaă Нeră оbersetzung”.ă In:ă Larisaă SМhippel,ă MagНaă
Jeanrenaud, Julia Richter (Hg.). „Traducerile au cuget să
ьmblсnгească obiceiurile...” Rumтnische оbersetгungs-
geschichte – Prozesse, Produkte, Akteure. Berlin: Frank &
Timme, 2014: 111-118.
Banta ,ă AnНrei,ă Croitoru,ă Elena.ă Didactica traducerii.ă BuМure ti:ă
Teora, 1998.
Borcia, Otilia Doroteea. Percorsi cognitivi traduttologici. La
traduzione delle varietр diatopiche e diafasiche.ă BuМure ti:ă
Oscar print, 2007.
BorМia,ăOtiliaăDoroteea.ă„LaătraНuzioneăНeiălinguaggiăspeМialistiМiăinăeă
Нalăromenoăeăitaliano”.ămediAzioni, nr. 7. Disponibil online la:
http://mediazioni.sitlec.unibo.it, 2009: 1-21.
Brсnzeu,ă Pia.ă „Intertextuală Мomplementarity:ă Quantumă physics and
theăRomanianătranslationsăofăMaМBeth”.ăIn:ăHortensiaăPсrlog,ă
PiaăBrсnzeu,ăAba-CarinaăPсrlogă(eНs.).ăTranslating the body:
Topics in translation. Ia i:ăInstitutulăEuropean,ă2009:ă150-163.
Buffoni,ă FranМo.ă „PerМhéă siă parlaă Нiă traНuttologia?”.ă Con il testo a
fronte, 2007: 7-20. Novarra: Intralinea.
Buzil ,ăPaul.ă„LaăinterferenМiaălinguistiМaăenălaătraНuММíonălitterariaăНelă
espaðolă ală rumano.ă Anпlisisă Нeă laă traНuММíonă Нeă Buen Viaje,
Seðor Presidente”. In: Coman Lupu (coord.). Traductologie:
teorie i analiгă.ăBuМure ti:ăEНituraăUniversit ii,ă2012:ă34-54.
C lina,ă NiМoleta.ă „QualМheă problemaă Нiă traНuzioneă ină romenoă nelă
romanzo La bruttina stagionata Нiă Carmenă Convito”.ă In:ă
Elenaă Pîrvuă (МoorН.).ă La lingua e la letteratura italiana in
Europa: atti del Convegno Internazionale di Studi di Craiova
(18-19 ottobre 2010). Craiova: Universitaria, 2012: 49-55.
CioМoiu,ă Elena.ă „Laă traНuМtionă Н‟AliМeă enă françaisă etă enă roumain”.ă
Atelier de traduction, 2007, nr. 8: 65-72. Suceava: Editura
Universit iiăНinăSuМeava.
CiupeăLaszlo,ăRebeМa.ă„PSI:ăaăHerМuleanătask?”. RIELMA, Supliment,
2013, nr. 6: 72-78. Cluj Napoca.

79
Cosma,ă Iulia,ă Нeă LaМhenală AlessanНro.ă „PreferisМoă traНurreă
saggistiМa”.ă Translationes, 2015, nr. 7: 154-165. Timi oara:ă
EНituraăUniversit iiăНeăVest.
Dobo ,ă Mihaela.ă „Leă traНuМteură tefană Aug.ă Doina ă – ună repèreă Нeă
l‟histoireă Нesă traНuМtionsă enă roumain”.ă In:ă Larisaă SМhippel,ă
Magda Jeanrenaud, Julia Richter (Hg.). „Traducerile au cuget
să ьmblсnгească obiceiurile...” Rumтnische оber-
setzungsgeschichte – Prozesse, Produkte, Akteure. Berlin:
Frank & Timme, 2014: 329-342.
DurНureanu,ăIoanaăIrina.ă„LaătraНuМtionă– voieăversăunăautreămonНe”.ă
Atelier de traduction, 2010, nr. 14: 239-249. Suceava: Editura
Universit iiăНinăSuМeava.
Eiben,ă Neli.ă „L‟auteur,ă leă traНuМteură etă l‟éНiteură àă laă renМontreă Нuă
lecteur. Le Pays du fromage Нeă FeliМiaă Mihali”.ă RIELMA,
Supliment, 2013, nr. 6: 13-22. Cluj Napoca.
Fir a,ă Aurora.ă „TraНurreă ină romenoă laă poesiaă Нiă Giorgio Caproni:
НiffiМoltàă eă soluzioni.ă Analisiă Нelă sonettoă Țe giovinette cosы
nude e umane”.ă In: Coman Lupu (coord.). Traductologie:
teorie i analiгă.ă BuМure ti:ă EНituraă Universit ii,ă 2012:ă 95-
101.
Fir a,ă Aurora.ă „Clelia di Giuseppe Garibadi, una delle prime
traНuzioniăinărumenoăНiăunăromanzoăitaliano”.ăIn: ElenaăPсrvuă
(coord.). Ț‟italiano nel mondo a 150 anni dall‟Unitр d‟Italia.
Atti del convegno internazionale di Craiova 16-17 sttembre
2011. Craiova: Editura Universitaria, 2013: 190-197.
Gheorghiu,ă AnНreea.ă „Laă traНuМtionă littéraireă – pară oùă МommenМer?ă
Notesă marginalesă àă ună Мoursă Н‟initiationă àă laă littérature”.ă In:
Georgiana Lungu-Badea (coord.). De la méthode en
traduction et en traductologie,ăSupplémentă1ă„Deălaăméthode
enătraНuМtionăetăenătraНuМtologie”ă(Нesă26ăetă27ăavrilă2012)ăНeă
la revue Translationes 4ă (2012),ă Timi oara:ă EНituraă
Universit iiăНeăVest,ă2012:ă71-75.
Grasso, Dana. Traduttologia e traduzione. Nozioni teoriche e
applicazioni italiano-romeno/Noƅiuni teoretice şi aplicaƅii
practice traductologie şi traducere: romсnă-italiană.
BuМure ti:ăMeteorăPress,ă2003.

80
Grecu, Veronica. Transparence et ambiguэté de la „semblance”:
interpréter et traduire les figures du déguisement au țoвen
Âge. Ia i:ăCasaăEНitorial „Demiurg”,ă2006.
Groz vesМu,ă Despina.ă „AlМuniă elementiă Мulturaliă Мontestualiă nelă
Нoppiaggioă italiano”.ă Translationes, 2010, nr. 2: 107-114.
Timi oara:ăEНituraăEurostampa.
Han,ă BianМa.ă „TraНuМereă iă globalizarea”.ă In:ă eНi iaă eleМtroniМ ă aă
Volumului Conferin ei IETM III. Disponibil online la:
http://www.upm.ro/facultati_departamente/stiinte_litere/confe
rinte/situl_integrare_europeana/Lucrari3/romana/Texte_lib.ro
m4/56_Han.pНf.ă Tg.ă Mure :ă EНituraă Universit iiă „Petruă
Maior”,ă2009:ă602-613.
Han, Bianca. On translation: communication, controversy, cultural
globalization.ă Tсrgu-Mure :ă EНituraă Universit iiă „Petruă
Maior”,ă2011.
IaМob,ă Mihai.ă „Elă paratextoă literarioă yă laă TraНuММiñn:ă algunasă
questionesă teñriМasМonă apliМationesă praМtiМas”. In: Coman
Lupu (coord.). Traductologie: teorie i analiгă.ă BuМure ti:ă
EНituraăUniversit ii,ă2012:ă117-140.
Ionescu, Tudor. tiin a i/sau arta traducerii. Cluj-Napoca: Limes,
2003.
Ionescu, Daniela, Popa, Lilioara, Colibaba, Cristina Anca. Insights
into Consecutive Interpreting: a Practical Approach. Ia i:ă
Polirom, 2007.
Istrate,ăMariana.ă„TraНuМeriă iătraНuМ toriăaiăpoezieiăluiăLuМianăBlagaă
înă limbaă italian ”.ă In: Elenaă Pîrvuă (МoorН.).ă La lingua e la
letteratura italiana in Europa: atti del Convegno
Internazionale di Studi di Craiova (18-19 ottobre 2010).
Craiova: Universitaria, 2012: 186-198.
Ivanovici, Victor. Un caftan pentru Don Quijote. Spre o poetică a
traducerii i alte repere.ăBuМure ti:ăIНeeaăEuropean ,ă2011.
Jeanrenaud, Magda. Universaliile traducerii. Studii de traductologie.
Ia i:ăPolirom,ă2006.
Janrenaud, Magda. „Laă traНuМtionă Нesă МonМeptsă Нansă leă НisМoursă Нesă
sМienМesă humaines”.ă In:ă Larisaă SМhippel,ă MagНaă JeanrenauН,ă
Julia Richter (Hg.). „Traducerile au cuget să ьmblсnгească
obiceiurile...” Rumтnische оbersetгungsgeschichte – Prozesse,
Produkte, Akteure. Berlin: Frank & Timme, 2014: 153-177.

81
Lingurariu,ă Daniela.ă „(In)visibilitéă Нesă marquesМulturellesă françaisesă
Нansălesă versionsă roumainesă Нeălaă proseăpoesque”. Atelier de
traduction. Dossier identité, diversité et visibilité culturelles –
dans la traduction du discours littéraire francophone, 2009,
nr. 12: 99-108.ăSuМeava:ăEНituraăUniversit iiăНinăSuМeava.
Lungu-BaНea,ăGeorgiana.ă„LeăМontenuăextralinguistique,ăunăhanНiМapă
àă laă traНuМtion?”.ă In:ă Mariaă enМheaă (Мoord.). лtudeé de
traductologie.ăTimi oara:ăEНituraăMirton,ă1999:ă59-75.
Lungu-BaНea,ă Georgiana.ă „Leă Мulturèmeă ,ă uneă pierreă angulaireă Нeă laă
traНuМtion?”.ă In: Raluca Superceanu et alii. Comunicare
institu ională i traducere.ă Timi oara:ă EНituraă PolitehniМa,ă
2002: 209-216.
Lungu-Badea, Georgiana. D. Tsepeneag et le régime des mots. лcrire
et traduire en «dehors de cheг soi».ă Timi oara:ă EНituraă
Universit iiăНeăVest,ă2009.
Lungu-BaНea,ă Georgiana.ă „TraНuireă leă Мulturème”.ă Translationes,
2009, nr. 1: 15-78. Timi oara:ăEНituraăUniversit iiăНeăVest.
Lungu-BaНea,ăGeorgiana.ă„LeărôleăНuătraНuМteurăНansăl‟esthétiqueăНeă
laă réМption.ă Sauvetageă Нeă l‟étrangetéă et/ouă Мonsentementă àă laă
perte”.ă In:ă Georgiana Lungu-Badea (coord.). (En) Jeux
esthétiques de la traduction éthique(s), techniques et pratiques
traductionnelles.ă Timi oara:ă EНituraă Universit iiă Нeă Vest,ă
2010: 23-40.
Lungu-BaНea,ă Georgiana.ă „Lesă voixă féНéréesă ouă МonféНéréesă Нeă
l‟auteură etă Нuă traНuМteur”.ă RIELMA, 2011, nr. 4:71-84. Cluj
Napoca.
Lungu-Badea, Georgiana. țic dicƅionar de termeni utiliгaƅi ьn teoria,
practica şi didactica traducerii.ă EНi iaă aă 3-a,ă rev zut ă şiă
aН ugit .ăTimişoara:ăEНituraăUniversit iiăНeăVest,ă2012.
Lupu,ăMihaela,ăTeoНoresМu,ăCristina-NiМola.ă„LeărôleăproligèreăНeălaă
technologieăНansălaătraНuМtionăНesătextesăНeăl‟UE”.ă RIELMA,
Supliment, 2011, nr. 4: 140-145. Cluj Napoca.
M n soi,ă AlexanНra-Nora.ă „Laă traНuММiñnă litterariaă – una imagen en
espejosă multiformes”.ă In:ă Comană Lupuă (МoorН.).ă
Traductologie: teorie i analiгă.ă BuМure ti:ă Editura
Universit ii,ă2012:ă153-172.
Milcu, Marilena. Ț‟interpretation simultanee et consecutive: enjeuб et
defis.ăBuМure ti:ăEНituraăUniversitar ,ă2011.

82
Munteanu,ă Petronela.ă „TraНuireă lesă allusionsă soМio-culturelles
renferméesă Нansă Notre Dame de Paris de ViМtoră Hugo”.
Atelier de traduction. Dossier identité, diversité et visibilité
culturelles – dans la traduction du discours littéraire
francophone, 2009, nr. 12: 67-81. Suceava: Editura
Universit iiăНinăSuМeava.
Munteanu,ă Petronela.ă „Stratégiesă Нeă transport culturel dans la
traduction du roman Notre Dame de Paris Нeă ViМtoră Hugo”.ă
In: Georgiana Lungu-Badea (coord.). (En) Șeuб esthétiques de
la traduction éthique(s), techniques et pratiques
traductionnelles.ă Timi oara:ă EНituraă Universit iiă Нeă Vest,ă
2010: 231-240.
Munteanu,ă Petronela.ă „TraНuМtionă etă Мulture”. Atelier de traduction,
2011, nr. 16: 115-128.ă SuМeava:ă EНituraă Universit iiă Нină
Suceava.
Muthu,ăLiliana.ă„(Non)translatingăCatМh-phrases. A Topical Approach
toă Juliană Barnes‟ă Metroland”.ă RIELMA, 2010, nr. 3: 79-84.
Cluj Napoca.
Niculescu, Alexandru. Între filologie i poetică. BuМure ti:ăEminesМu,ă
1980.
R НulesМu,ăAnНa.ă„Peut-on (vraiment) re-МréerălaăМhansonăНeăBrassensă
parălaătraНuМtion?”.ăIn:ăGeorgianaăLungu-Badea (coord.). (En)
Șeuб esthétiques de la traduction éthique(s), techniques et
pratiques traductionnelles. Timi oara:ăEНituraăUniversit iiăНeă
Vest, 2010: 111-121.
Robu, Flaminia. Translating nonsense verse. Cluj-NapoМa:ăCasaăC r iiă
Нeă tiin ,ă2007.
Simon,ăSorinaăDorina.ă„AnпlisisăНeălasăНosătraНuМíonesăalărumanoăНeă
losă Мuentosă Нeă Gabrielă GarМiaă Marquez”.ă In:ă Comană Lupuă
(coord.). Traductologie: teorie i analiгă.ă BuМure ti,ă EНituraă
Universit ii,ă2012:ă195-215.
Sinu,ă RaluМa.ă „Subtilingă referentială humoură ină sitМoms”.ă RIELMA,
2011, nr. 4: 143-153. Cluj Napoca.
Sobol,ă Aliona.ă „ConМeptulă Нeă «eМhivalen »ă înă teoriaă traНuМerii”.ă
Limba romсnă, 2014, nr. 2, anul XXIV. Disponibil online la:
http://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=2424.
Chi in u.

83
St nМiulesМu,ă Hanial.ă „Interpretareă iă empatieă înă traducerea textului
poetiМ”.ă In:ă Comană Lupuă (МoorН.).ă Traductologie: teorie i
analiгă.ăBuМure ti:ăEНituraăUniversit ii,ă2012:ă217-230.
Steiciuc, Elena-BrсnНu a.ă „Quelquesă notesă sură laă traНuМtionă Нeă laă
littératureă érotiqueă franМophoneă enă Roumanie,ă aprèsă 1989”.ă
Atelier de traduction, 2012, nr. 17: 25-35. Suceava: Editura
Universit iiăНinăSuМeava.
Tar u,ă Alina.ă „Laă tсМheă Нeă traНuireă lesă référenМesă historiquesă etă
juridiques de la nouvelle Le Colonel Chabert Нeă BalzaМ”.ă
Atelier de traduction, 2010, nr. 13: 155-160. Suceava: Editura
Universit iiăНinăSuМeava.
Ungureanu,ăCristian.ă„AspeМtsăНeălaătraНuМtionăНeălaăDivine Comédie
enă roumain”.ă Atelier de traduction, 2014, nr. 22: 165-174.
SuМeava:ăEНituraăUniversit iiăНinăSuМeava.
Visky,ăMihaela.ă„LesăenМhaînementsăparataМtiquesăetăleurătraНuМtion”.ă
Buletinul tiin ific al Universită ii Politehnica din Timi oara,
2011, nr. 1-2, vol. 10: 47-60.ă Timi oara:ă EНituraă PolitehniМiiă
НinăTimi oara.
Visky,ă Mihaela.ă „Laă traНuМtionă Нesă grosă motsă enă sous-titrage”.ă
Buletinul tiin ific al Universită ii Politehnica din Timi oara,
2013, nr. 1-2, vol. 12: 61-72.ă Timi oara:ă EНituraă PolitehniМiiă
НinăTimi oara.

Anex ă
Bibliografieăgeneral

Analele Universită ii din Craiova. Seria tiin e filologice Țangues et

littératures romanes. 2014, an XVIII, nr. 1, Craiova: Editura
Universitaria.
Augustin-Doina ,ă tefan.ă „TraНuМereaă Мaă re-Мreareă aă operei”.ă In:ă
tefanăAugustin-Doina .ăOrfeu i tenta ia realului.ăBuМure ti:ă
Eminescu, 1974: 258-262.
Augustin-Doina ,ă tefan.ă„Tr Нareă iăfiНelitate”.ăIn: tefanăAugustin-
Doina .ăOrfeu i tenta ia realului.ăBuМure ti:ăEminesМu,ă1974:ă
263-268.
Flonta, Mircea. Traducere i comunicare interculturală. Cărări
ьnguste i dileme ale traducerii filosofice.ă BuМure ti:ă EНituraă
AМaНemieiăRomсne,ă1997.

84
Ceban, Tamara. Traduction. Autotraduction.ăBuМure ti:ăArsăDoМenНi,ă
2011.
Codleanu, Mioara. „ImpliМationsă soМio-coulturelles dans l‟aМte
traductif: l‟adaptation”.ă In:ă ***.ă Diб ans de séminaire de
didactique universitarire. Craiova: Editura Universitaria,
2003: 24-37.
Codleanu, Mioara. Implications socio-culturelles dans l'acte traductif:
l'adaptation.ăConstan a:ăOviНiusăUniversityăPress,ă2004.
ConstantinesМu,ă Mugura .ă Ța traduction entre pratique et théorie.
SuМeava:ăEНituraăUniversit iiăНinăSuМeava,ă2005.
ConstantinesМu,ă Mugura ,ă SteiМiuМ,ă Elenaă BrсnНu aă (МoorН.).ă
Traduction et francophonie: simpoгion interna ional,
Suceava, 15-16 mai 2011.ăSuМeava:ăEНituraăMu atinii,ă2011.
ConstantinesМu,ă Mugura .ă Pour une lecture critique des traductions:
réfleбions et pratiques. Paris:ăL‟Harmattan, 2013.
CorМoНel,ăSvetlana.ă„TraНuМereaănumelorăpropriiăîntreăart ă iă tiin ”.ă
In: *** Cultură, interculturalitate i traducere. Chi in u:ăElană
Tipograf, 2007: 57-67.
Co Мiug,ăAngela.ă„UneleăМonsiНera iiăasupraătraНuМeriiătextului biblic
Șudecătorii Нină ebraiМ ă înă romсn ”.ă In:ă ***.ă Cultură,
interculturalitate i traducere.ăChi in u:ăElanăTipograf,ă2007:ă
81-88.
Cristea, Teodora. Stratégies de la traduction.ăEНi iaăaă2-a. BuМure ti:ă
EНituraăFunНa ieiă„RomсniaăНeăMсine”,ă2000.
Diaconu, Ruxandra. Creative facets of the translational process.
Craiova: Universitaria, 2012.
Dimitriu, Rodica. Theories and Practice of Translation. Ia i:ăInstitutulă
European, 2002.
Dimitriu, Rodica. The Cultural turn in translation studies. Ia i:ă
Insititutul European, 2005.
Dimitriu, Rodica, Freigang, Karl-Heinz. Translation Technology in
Translation Classes. Ia i:ăInstitutulăEuropean,ă2008.
Dumbr veanu,ă Albina.ă „Noteă privinНă uneleă inМoreМtituНiniă Нeă
traНuМere”.ă In:ă ***.ă Cultură, interculturalitate i traducere.
Chi in u:ăElanăTipograf,ă2007:ă100-108.
Fr il ,ă LoreНanaă (МoorН.).ă The Art and Craft of Translation.
Timi oara:ăEНituraăUniversit iiăНeăVest,ă2009.ă

85
Frosin, Constantin. Techniques et art de la traduction: aperçu sur la
traduction.ăGala i:ăEНituraăFunНa ieiăUniversitareă„Dun reaăНeă
Jos”,ă2000.
Gafton, Alexandru. După Țuther: traducerea vechilor teбte biblice.
Ia i:ăEНituraăUniversit iiă„Al.ăI.ăCuza”ăНinăIa i,ă2005.
Ghi ,ăElena.ă„LeăstatutăaМtuelăНeălaătraНuМtologie”.ăIn:ăMariaă enМhea.ă
лtudes de traductologie.ăTimi oara:ăMirton,ă1997:ă5-13.
Iliescu-Gheorghiu,ă C t lina.ă Traducerea textului dramatic: o
abordare cognitivă.ăIa i,ăEНituraăInstitutulăEuropean,ă2009.
JeanrenauН,ă MagНa.ă „TraНuМereaă filosofiei,ă filosofiaă traНuМerii”.ă In:ă
Paul Ricoeur. Despre traducere.ăIa i:ăPolirom,ă2005:ă5-41.
Levi Мhi,ăLeon.ăD.ăÎndrumar pentru traducătorii din limba engleгă ьn
limba romсnă. BuМure ti:ăEНituraă tiin ifiМ ă iăEnМiМlopeНiМ ,ă
1975.
Lungu-BaНea,ăGeorgiana.ă„Le contenu extralinguistique, un handicap
àălaătraНuМtion?”.ăIn:ăMariaă enМhea.ăлtudes de traductologie.
Timi oara:ăMirton,ă1997:ă59-75.
Lungu-Badea, Georgiana. Teoria culturemelor, teoria traducerii.
Timişoara:ăEНituraăUniversit iiăНeăVest,ă2004.
Lungu-Badea, Georgiana. Tendin e ьn cercetarea traductologică.
Timişoara:ăEНituraăUniversit iiăНeăVest,ă2005.
Lungu-Badea, Georgiana. Scurtă istorie a traducerii. Repere
traductologice.ăTimişoara:ăEНituraăUniversit iiăНeăVest, 2007.
Lungu-Badea, Georgiana (coord.). Un capitol de traductologie
romсnească. Studii de istorie a traducerii (III).ă Timişoara:ă
EНituraăUniversit iiăНeăVest,ă2008.
Lungu-Badea, Georgiana, Pelea, Alina, Pop, Mirela (eds.). (En)Jeux
esthétiques de la traduction. лthique(s), techniques
etpratiques traductionnelles.ă Timişoara:ă EНituraă Universit iiă
de Vest, 2010.
Lungu-Badea, Georgiana (ed.). De la méthode en traduction et en
traductologie: supplèment 1 de la revue Translationes 4, 2012.
Timişoara:ăEНituraăUnivrersit iiăНeăVest.
Lungu-Badea, Georgiana (ed.). De la méthode en traduction et en
traductologie. Timişoara:ăEНituraăEurostampa,ă2013.
Lungu-Badea. Idei i metaidei traductive romсne ti (sec. XVI-XIX).
Timişoara:ăEНituraăEurostampa,ă2013.

86
Lungu-Badea, Georgiana, Pelea, Alina (eds.). Enseigner et apprendre
р traduire de „façon raisonnée”. Timi oara:ă EНituraă
Universit iiăНeăVest,ă2015.
Lupu, Coman (coord.). Traductologie: teorie i analiгă.ă BuМure ti,ă
EНituraăUniversit ii,ă2012.
Manolache, Simona-Aida. „SurălaătraНuМtionăНeălaăbanНeăНessinéeăenă
Roumanie”.ă Atelier de traduction, 2007, nr. 8: 265-276.
SuМeava:ăEНituraăUniversit iiăНinăSuМeava.
Marchitan, Irina. „SoМioМulturală aspeМtsă ofă literaryă textă translation”.ă
In: ***. Cultură, interculturalitate i traducere.ă Chi in u:ă
Elan Tipograf, 2007: 89-99.
Mavrodin, Irina. Despre traducere: literal şi ьn toate sensurile.
Craiova:ăFunНa ia-EНituraă„SМrisulăromсnesМ”,ă2006.
M r esМu,ă Amalia.ă Source of Error in Translation. Pite ti:ă EНitura
Universit iiăНinăPite ti,ă2009.
Moise, Judith. Traducerea i leбicul fără echivalent Romсn-Englez.
Timi oara:ăEНituraăUniversit iiăНeăVest,ă2006.
Moraru, Mihaela. Practica traducerii.ăBuМure ti:ăEНituraăUniversit iiă
НinăBuМure ti,ă2002.
Papahagi, Marian. Critica de atelier.ă BuМure ti:ă Carteaă RomсneasМ ,ă
1983.
Papahagi, Marian. Intelectualitate i poeгie: studii despre lirica din
Duecento.ăBuМure ti:ăCarteaăRomсneasМ ,ă1985
Papahagi, Marian. Cumpănă i semn.ăBuМure ti:ăCarteaăRomсneasМ ,ă
1990.
Papahagi, Marian. Fa a i reversul: eseuri, studii i note.ă Ia i:ă
Institutul European, 1993.
Papahagi, Marian. Fragmente despre critică. Cluj-Napoca: Dacia,
1994.
Papahagi, Marian. Interpretări pe teme date.ă BuМure ti:ă EНituraă
НiНaМtiМ ă iăpeНagogiМ , 1995.
Petrescu, Camelia. Introducere ьn interpretare.ă Timi oara:ă ExМelsioră
Art, 2005.
Pсrlog,ă Hortensia,ă Brсnzeu,ă Pia,ă Pсrlog,ă Aba-Carina (eds.).
Translating the body: Topics in translation.ă Ia i:ă Institutulă
European, 2009.

87
Pсrlog,ă Hortensia,ă Fren iuă Lumini a,ă Fr il ă LoreНanaă (eНs.).ă
Challenges in translation.ăTimi oara:ăEНituraăUniversit iiăНeă
Vest, 2010.
Pсrlog,ă Aba-Carina. Translation and literature: an interdisciplinary
approach. Timi oara:ăEНituraăUniversit iiăНeăVest,ă2014.
Pîrnu ,ă Oanaă AnНreea, Popa, Silvia. Comunicare prin lectură i
traducere.ăBra ov:ăEНituraăUniversit iiă„Transilvania”,ă2002.
Pîrvu,ă Elenaă (МoorН.).ă La lingua e la letteratura italiana in Europa:
atti del Convegno Internazionale di Studi di Craiova (18-19
ottobre 2010). Craiova: Universitaria, 2012.
Pîrvu,ă Elenaă (МoorН.).ă Ț‟italiano nel mondo, a 150 anni dall‟Unitр
d‟Italia: atti del Convegno Internaгionale di Studi di Craiova
(16-17 settembre 2011). Craiova: Universitaria, 2013.
Pop, Mirela. Repérage et traduction. Pour une approche énonciative
de la traduction des modalités: les épistémiques. Domaine
Français-Roumain. Craiova: Editura Universitaria, 2012.
Pop, Mirela. Ța traduction: aspects théoretiques, pratiques et
didactiques (domaine français-roumain). Timi oara:ă
Orizonturi Universitare, 2013.
Rusu,ă M Н lina,ă Rusu,ă Ioan.ă țetodă practică de traducere pentru
limba franceгă.ă BuМure ti:ă EНituraă DiНaМtiМ ă iă PeНagogiМ ,ă
2008.
Schippel, Larisa, Jeanrenaud, Magda, Richter, Julia (Hg.).
„Traducerile au cuget să ьmblсnгească obiceiurile...”
Rumтnische оbersetгungsgeschichte – Prozesse, Produkte,
Akteure. Berlin: Frank & Timme, 2014.
Superceanu, Rodica et alii. Comunicare institu ională i traducere.
Timi oara:ăEНituraăPolitehniМa,ă2002.
Superceanu, Rodica. Translating Pragmatic Texts. EНi iaă aă 2-a.
Timi oara:ăOrizonturiăUniversitare,ă2009.
aran,ă Ma a.ă Introducere ьn teoria i practica traducerii, aplicată la
studiul comparativ al limbilor sсrbă i romсnă: (curs special).
Timi oara:ăEНituraăUniversit iiăНeăVest,ă2014.
enМhea,ăMariaă(МoorН.).ăлtudes de traductologie.ăTimi oara:ăMirton,ă
1997.
enМhea,ă Maria.ă лtudes contrastives (français-roumain). Timi oara:ă
Hestia, 1999.

88
Vasile, Sandina-Iulia. Les articulations logiques du discours en
perspective traductologique. Avec une étude de l‟articulateur
discursif „Or". Constan a:ăEuropolis,ă2005.ă
VîlМeanu,ă Titela. Translation knowledge, attitudes and skills: curs
universitar pentru ьnvăƅămсntul la distanƅă. Craiova: Editura
Universitaria, 2011.
Vraciu, Ariton. Studii de traductologie.ăIaşi:ăEНituraăStef,ă2011.

Notiț ăbiobibliografic ă

Iulia COSMA – esteă leМtoră laă Departamentulă Нeă limbiă iă

literaturiămoНerneăalăFaМult iiăНeăLitere,ăIstorieă iăTeologieăНinăМaНrulă
Universit iiăНeăVestăНinăTimi oara.ăPreН ăМursuriăНeăistoriaăliteraturiiă
italieneă iă Нeă traНuМere.ă Aă finalizată ună proieМtă Нeă МerМetareă
postНoМtoral ă Мareă vizaă realizareaă uneiă monografiiă traНuМtiveă aă
versiunilor Infernului luiăDanteăînălimbaăromсn ă(seМoleleăXIX-XXI).
Aă publiМată artiМoleă Нeă istoriaă iă МritiМaă traНuМeriiă înă limbileă romсn ,ă
italian ă iăenglez ,ăînărevisteăНeăspeМialitateăНină ar ă iăНinăstr in tate,ă
preМumă iă înă aМteleă unoră Мonferin eă interna ionaleă (https:ă //uvt-
ro.academia.edu/IuliaCosma). Este membru al Centrului de Cercetare
ISTTRAROM-Translationesă iă ală МoleМtivuluiă Нeă reНaМ ieă ală revisteiă
Translationes.

89
 COORDONATE TRADUCTIV–
TRADUCTOLOGICEăÎNăDISCURSUL
TRADUC TORILORăDEăLIMB ăRUS

Daniela GHELTOFAN
UniversitateaăНeăVestăНinăTimişoara, Romсnia

Abstract: Ină theă Мaseă ofă ană “iНeal”ă translationă proМess,ă threeă spaМesă
must be taken into consideration without marginalising any of them:
the translation, intra-translation and inter-translation spaces. The
present paper aims to identify representative paradigms in the
translation from Russian into Romanian by focusing on translators
from Russian their thoughts on translation. Overall, in the works this
study takes into consideration, the target text, viewed as a poetic or
non-poetiМătranslationă“Нerivative”,ăisăseenăalongăvariousăМoorНinates:ă
communicative-conceptual, functional-pragmatic, syntactic-structural,
expressive-artistic.

Keywords: translation practice, translation theory, translation

paradigms

ÎnăaМeast ăluМrare,ăseăînМearМ ăiНentifiМareaăşiăМontextualizareaă

unoră refleМ iiă aleă traНuМ toriloră Нeă limb ă rus ,ă Мuă privireă la
meМanismeleăpraМtiМeăşiăteoretiМeăaleăproМesuluiătraНuМtiv,ăfaptăpeăМareă
îlăМonsiНer măimportantăpentruăМerМetareaătraНuМtologiМ ăromсneasМ .ă
Altfelă spus,ă relevan aă efortuluiă Мognitivă şiă traНuМtivă ală translatoriloră
textuluiă rusă oă reg simă înă iНentifiМareaă unoră „obişnuin e”ă traНuМtive,ă
Мapabileăs ăНefineasМ ăşiăs ăМompun ăaМtulătraНuМerii,ăprinăМreareaăunuiă
circuit complex aflat sub semnul traductibilului.
OНat ă Мuă investigareaă materialului,ă niă s-aă p rută М ,ă maiă alesă
pentruă spa iulă romсnesМă Мuă privireă laă traНuМereaă înă limbaă rus ,ă esteă
nevoieă şiă Нeă Мonsemnareaă iНeiloră Мareă apar ină unoră non-traНuМ tori,ă

90
speМialiştiă înă problemeleă Нeă limb ă şiă literatur ă rus .ă AşaНar,ă amă
urm rită s ă eviНen iemă punМteleă Нeă veНereă exprimate,ă înă genere,ă Нeă
profesori universitari, care s-auă Мonfruntată prină prismaă preoМup riloră
loră Мuă problemeă Нeă natur ă traНuМtiv-traНuМtologiМ ă şi/sauă m Мară
contrastiv-traНuМtiv ă sauă НiНaМtiМ-traНuМtiv .ă Prină aМeasta,ă reiter mă
ideea inter-/pluri-/multiНisМiplinarit iiă Нemersuluiă traНuМtivă ce
vizeaz ă aspectul: lingvistic, didactic, sociologic, terminologic,
cultural, istoric etc. Înă МonseМin ,ă МonsiНer mă М ă înă stabilireaă unoră
referin eă Нeă tipă traНuМtologiМ-traductiv privitoare la traducerea din
limbaă rus ă înă spa iulă romсnesМ,ă ună primă reperă esteă reprezentat de
М r ileă şiă stuНiileă Нeă înv areă aleă limbiiă ruse,ă stuНiiă lingvistiМeă şiă
НiНaМtiМe,ă înНeobşteă fiinНă vorbaă Нeă Мeleă Мareă ofer ă oă perspeМtiv ă
Мontrastiv ,ăinterlingvistiМ .ă
Dintre acestea1,ă neă vomă referiă laă luМrareaă МoleМtiv ă Elemente
de gramatică confruntativă a limbilor rusă şi romсnă (subă reНaМ iaă
EМaterinaă FoНor,ă Solomonă Vaimberg),ă ap rut ă laă BuМureşti,ă înă 1983.ă
Trebuieă s ă subliniemă М ă aМeast ă luМrareă esteă unaă Нeă pionierat.ă
Materialulă propusă Нeă МerМet toriă areă înă veНereă morfologia,ă Мareă esteă
analizat ă într-oă manier ă Мontrastiv ă prină eviНen iereaă aspeМteloră
interlingvistiМe,ăМonvergenteăşiăНivergente,ăНintreăМeleăНou ălimbi,ărus ă
şiă romсn .ă Interpretareaă şiă ilustrareaă fenomeneloră sesizateă seă faМeă Мuă
materială reprezentativă pentruă Нiferiteleă stiluriă funМ ionaleă aleă limbiiă
ruse literare. Înă НesМriereaă aМestoră fenomene,ă seă utilizeaz ă termeniă şiă
sintagme,ă speМifiМeă şiă stuНiiloră traНuМtive,ă Нeă tipul:ă „posibilit iă Нeă
eМhivalare”,ă „МoresponНenteă romсneşti”,ă „eМhivalenteă romсneşti”,ă
„nonМoresponНen eăНeătipulămasМulinăînărus ăşiăfemininăînăromсneşte”,ă
„МonМorНan ăînăgen”,ă„asem n riăНeăform ăşiăМon inut”,ă„eМhivalenteă

1
Înă literaturaă Нeă speМialitateă rus ,ă seă întсlnesМă sintagmeleă МonМeptuale
„lingvistiМ /gramatiМ /analiz ă Мonfruntativ ”,ă Нară şiă „lingvistiМ /gramatiМ /
analiz ă Мontrastiv ”ă sauă „lingvistiМ /gramatiМ /analiz ă Мomparativ ”.ă
PreМiz mă М ă uniiă lingviştiă ruşiă şiă romсniă МonsiНerau,ă laă momentulă apari ieiă
aМestorăМonМepte,ăМ ăНeosebireaăНintreăaborНareaăНeătipăМonfruntativăşiăМeaăНeă
tipăМontrastivăМonstaăînăiНentifiМareaăşiărelevareaătr s turilorăНivergenteăНintreă
Нou ă limbi,ă înНeosebi,ă înă Мazulă analizeiă Мontrastive,ă iar,ă înă Мazulă analizeiă
Мonfruntative,ăsurprinНereaătr s turilorăМonvergenteămaiăales.ăÎns ,ăînăstuНiileă
aМtualeă Нină spa iulă rusă şiă romсnesМ,ă nuă seă maiă ineă seamaă Нeă aМeast ă
Нelimitareă МonМeptual ,ă astfelă М ă termeniiă „Мonfruntativ”,ă „Мontrastiv”ă şiă
„Мomparativ”ăsuntăsinonimiМi.ăÎnăluМrareaăНeăfa ,ăaНopt măviziuneaăreМent .

91
izomorfeă înă limbaă romсn ”,ă „МoresponНen aă masМulin-neutru”,ă
„Нiferen eă funМ ionaleă întreă nominativulă romсnesМă şiă rusesМ”,ă
„Мonfluen eă semantiМe”,ă „tr s turiă iНentiМeă tipologiМ”,ă „caracter
struМturalăspeМifiМ”,ă„graНăНeăspeМifiМitate”ăetМ.ă
AspeМtulăfunМ ionalăalăaМestuiăstuНiuăasupraămorfologieiăМeloră
Нou ălimbiăseărelev ăşiăînăînregistrareaăşiăНisМutareaăunorăposibilit iăНeă
echivalare a verbului rus, mai precis, a formelor sale aspectuale. Este
bineМunosМută МaraМterulă Мomplexă şiă alomorfă ală formeloră verbaleă
ruseşti,ăorientateăaspeМtuală(1):

(1) (aspect perfectiv) – a da examen (a da

examenăşiăă„a-lălua”;ăoăaМ iuneăînМheiat );
(aspect imperfectiv) – a da examen (a da
examen,ăînsemnсnНăîns ăНoarăprezen aălaăexamen;ăoăaМ iuneăînă
Нesf şurare,ănuăseăМunoaşteărezultatul),

reprezentсnНăună„sistemăorganizatăНeăopozi iiămorfologiМeăМuă
ună înaltă graНă Нeă speМifiМitate”ă (FoНoră şiă Vaimbergă 1983,ă 281),ă astfelă
М :

„...ă eМhivalareaă aspeМteloră Нină limbaă rus ă impuneă luareaă înă

МonsiНerareă aă Мontextuluiă larg,ă Мaă şiă aă unoră multipliă faМtoriă
gramatiМaliăşiălexiМaliăsusМeptibiliăНeăaăМonМuraălaăexprimareaă
nuan at ăaăîntregiiăgameăНeăvaloriăaspeМtualeăruseşti”ă(286).

Monografia Probleme de stilistică comparată privind limba

romсnă şi limba rusă a lui ZaМorНone ,ăap rut ăînă2000,ăreprezint ăună
altă Нemersă Мomparativă important.ă Înă Мapitoleleă aМesteiă monografii,ă
aten iaăautoruluiăseăМonМentreaz ăasupraăanalizeiăМontrastiveăaăverbeloră
Нeă mişМare,ă aă МonstruМ iiloră nominaleă şiă verbale,ă aă pronumelui,ă aă
suportuluiăsintaМtiМ,ăavсnНu-seăînăveНereătexteăatсtăНinăliteraturaărus ,ă
МсtăşiăНinăliteraturaăromсn .ă
ReНareaă verbuluiă rusă Нeă mi Мareă înă limbaă romсn ă reprezint ă
una dintre cele mai dificile probleme traductive. ZaМorНone ă
examineaz ăatentăverbeleăНeămişМareăНinălimbaărus ăşiăМoresponНenteleă
lorăНinălimbaăromсn ,ăextinzсnНăproblematiМaăşiălaălimbaăfranМez ,ăМuă
sМopulăНeăaăsurprinНeăspeМifiМulăaМestoraăînătranslatareaălorăînălimbiloră
romanice.ă ÎnМ ă Нeă laă înМeput,ă seă afirm ă „intoleran a”ă limbiiă romсneă

92
fa ăНeăverbeleăНeămişМare,ăМare,ăНeăМeleămaiămulteăori,ăsuntăreНateăprină
alte verbe, de genul: a trece, a străbate, a pleca, a ajunge, a se ridica,
a se ьnălƅa etМ.ă(ZaМorНone 2000, 30). Uneori,ăsus ineăZaМorНone ,ăseă
recurge la echivalentul nominal fugă, zbor, ьnot,ă rezultсnНă perifrazeă
precum: a ieşi ьn fugă, a veni ьn fugă, a da fuga, a pleca ьn гbor, a sosi
ьn гbor, a intra ьn гbor, a trece ьnot, a se apropia ьnot (vezi,ăînăaМestă
sens,ă„revelatorulăverbalăНeăsemnifiМa ieăМontextual ”ă(RVSC),ăpropusă
Нeă R.ă Sсrbuă 2015).ă Peă lсng ă aМesteă Нou ă moНalit iă lingvistiМe,ă Мeaă
sintetiМ ăşiăМeaăperifrastiМ ,ăseăprezint ăşiăoăalt ămoНalitateăperifrastiМ ,ă
prin care verbul rusesc este tradus cu gerunziul romсnesМă (Нeă
asemenea, RVSC), asociat unui alt verb:

(2) ru. „В а”;

rom.ă„Nevast -sa ieşi alergсnd înăМerНaМ”.

Prin modul de abordare al acestui subiect, prin exemplele

traductive2, ZaМorНone ă reuşeşteă s ă sistematizezeă moНalit ileă Нeă
interpretareă aă verbeloră Нeă mişМareă aleă limbiiă ruseă înă limbaă romсn ,ă
oferinН,ăastfel,ătraНuМ torilorăНinălimbaărus ăunăbunăinstrumentar.ă
Un alt aspect important semnalat este legat de una dintre
specificit ileălimbiiăruseăМareăreziН ăînăfreМven aăstruМturiiănominale,ă
spreăНeosebireăНeălimbaăromсn ăМareăprefer ăstruМturileăverbale:

(3) rom.ă„ а ьчи х и а я , ”;

ru.ă„B iatulăseăНuМeaăaМoloăsă culeagă poame şi ciuperci”.

De asemenea, МerМet torulă afirm ă М ă limbaă romсn ă reМlam ,ă

deseori, cuvinte suplimentare pentru a se stabili ritmul frazei
romсneşti,ăînătimpăМe,ăînălimbaărus ,ăaМesteaăsuntăneavenite:ă

(4) ru.ă„ а и аă ш ”;
rom.ă„Seălas ăoătăcere adсncă”.ă

2
Men ion mă faptulă М ă ZaМorНone ă apeleaz ă laă traНuМerileă realizateă Нeă M.ă
SaНoveanu,ăT.ăArghezi,ăCamilăPetresМu,ăOtiliaăCazimir,ăT.ăMuşatesМuăetМ.

93
 Construit ă Мaă stuНiuă Нeă stilistiМ ă Мomparat ,ă luМrareaă lui
ZaМorНone ăesteăoăresurs ăsemnifiМativ ăşiăneМesar ăpentruătraНuМ toriiă
Нeăliteratur ărus .
Men ion mă şiă luМrareaă luiă ViМtoră VasМenМo,ă Dificultăƅile
leбicului rus. Elemente de semantică contrastivă,ă înă Мareă Нintr-o
perspeМtiv ăpeăМareăautorulăoăНenumeşteăМontrastiv ăsauăapliМativ ăseă
prezint ă oă serieă Нeă probleme,ă punсnНu-se accent pe procesul de
interferen ,ă peă „МoresponНen ă aММentologiМ ”ă (VasМenМoă 1975,ă 55);ă
peăopozi iaăformal ăaăunorătermeniăНinărus ăşiăromсn ă(5),ăpeătermeniă
comuni cu accent diferit (6) etc.:

(5) ru.-rom.: teritorija-teritoriu, stadija-stadiu, premija-

premiu etc.;
(6) rom.-ru.: gladiatñr-gladiпtor, organiгatñr-organiгпtor,
elevatñr-elevпtor, eбpeditñr-ekspedítor etc.

CerМet torulăaММept ăfenomeneleăНeăsinonimieăinterlingvistiМ ă

şiă Нeă omonimieă interlingvistiМ ă monosemantiМ ă (7)ă şiă polisemantiМ ă
(8):

(7) bursa-bursă, garaj-garaj, parc-parc, vatman-vatman

etc.;
(8) inspiracija-inspiraƅie,
anketa-anchetă, idiom-idiom,
komanda-comandă, anekdot-anecdotă etc.

Vascenco (1975, 93)ăesteăpreoМupatăşiăНeăproМesulătraНuМtivăînă

sine,ă Нeă Мeeaă Мeă numeşteă „eМhivalareă interlingual ”.ă Înă aМestă sens,ă
aborНeaz ă problemaă lexiМuluiă interna ională aă М ruiă posibilitateă Нeă
eМhivalareă variaz ă Нeă laă „relativă uşoar ”ă laă „НifiМil ”.ă DifiМultateaă
eМhival riiă seă leag ,ă înă opiniaă luiă VasМenМo,ă Нeă oă „МapМan ”ă aă
translat rii,ă şiă anume,ă Нeă alegereaă МoresponНentuluiă înă funМ ieă Нeă
frecvenƅă (9), practic de coeficientul de utilizare al unui anumit
termen:

(9) ru. kongress vs s‟‟ezd.

Este preocupat de asemenea de falsele analogii care au

МonseМin eătraНuМtiveănefaste.ăUnăexempluăeloМvent,ăînăaМestăsens,ăesteă

94
Мelă ală „traНuМeriiă stсngaМe”,ă înă opiniaă luiă VasМenМoă (1975, 95), a
antroponimuluiă „Ivană Groznyj”ăînă„Ivană Мelă GroazniМ”ă – antroponim
care s-aă şiă impus,ă fa ă Нeă traНuМereaă aНeМvat ,ă înă viziuneaă sa,ă aă
aМestuiaă înă Ivană Мelă Cumplit.ă Înă sprijinulă aМesteiă iНeiă seă aНuМă
argumenteă lingvistiМe,ă Мulturaleă şiă istoriМe.ă Seă reН ă artiМolulă de
НiМ ionară ală luiă Ožegovă (1973):ă 1.ă amenin tor,ă Мumplit;ă „groznyjă
vzgljaН”;ă 2.ă r zbun tor,ă reНutabil,ă Мumplit;ă „groznyjă mstitel”;ă 3.ă
МonНuМ toră nemilos,ă neМru tor,ă aspru,ă feroМe,ă teribil, cumplit;
„groznyjăpravitel”.ăSeăaminteşteăşiăfaptulăМ ăînăaМeeaşiăepoМ ăaăexistată
înă MolНovaă ună Нomnitoră МaraМterizată prină Мruzime:ă Ioan-VoН ă Мelă
Cumplit.ă Argumentulă finală esteă eМhivalentulă statorniМită înă limbaă
franМez ăIvan IV le Terrible,ăşiănuăhorrible.ăTotoНat ,ăVascenco (1975,
96)ăМonsiНer ăМ ătraНuМ torulăini ial s-aăl sată„seНusăНeăomofonie”.ă
AbunНentă înă exemplifiМ riă traНuМtive,ă aМestă volumă îşiă poateă
g siăoăbun ăutilizare,ăputсnНăfiăperМeputăМaămanualătraНuМtiv-aplicativ
iăМaămanualăalăeМhivalen elorăformaleăНeăНiferiteăgraНe.ăDeăasemenea,ă
ofer ă ună utilă instrument lexicografic: Omonime ruso-romсne privite
prin prismă leбicografică (1975, 101-190).
Înă aМelaşiă timp,ă ună aportă însemnată înă Мontextualizareaă
refleМ ieiăromсneştiăasupraăînv riiălimbii ruse,ăînăМonfruntareaăМeloră
Нou ă limbi,ă preМumă şiă înă stabilireaă paraНigmeloră traНuМtiveă înă limbaă
rus ăîlăauăşiăstuНiileăap ruteăînăvolumeleăomagialeăsauăînărevisteleăНeă
specialitate ca: Romanoslavica, Probleme de filologie slavă, Filologie
rusă,ă Нară şiă Contribuƅii lingvistice, Studii de lingvistică, Lexicologie
didactică, Țeбicologie şi semantică, Studii şi cercetări lingvistice,
Analele filologice ale universităƅilor etМ.ă(veziăAnexaă1).ăConsiНer mă
М ăaМesteăstuНiiăsuntăesen iale,ămaiăalesăînăМontextulăîn Мareănuăexist ă
multeămanualeăМareăs ăprezinteăînv areaălimbiiăruseăprinăprismaălimbiiă
romсneă şiă aă traНuМerii.ă Oă men iuneă aparte,ă înă sensulă aМesta,ă trebuieă
f Мut ăМuăprivireălaămanualeleăМonМeputeăНeăМerМet toriiăНinăНiferiteleă
centre universitare din Romсniaă(Haivasă1976,ăHeinriМhă1976,ăFoНoră
şiăTuНoră 1978,ă BuМ ă şiă CerniМovaă 1980,ă Evseevă et alii 1982,ă Chiril ă
1989,ăChiril ă2002,ăAnНreiă2000,ăAnНreiă2008ă .a.).ă
Peă lсng ă aМesteă stuНii,ă Нemneă Нeă amintită suntă şiă luМr rileă Нeă
doctorat, care fie au o abordare Мontrastiv ,ă fieă unaă traНuМtologiМ ă
(Zaharescu 2003, Leah 2005, Laz ră 2005,ă Misirian uă 2005,ă Luiza
Olteanuă2007,ă arană2007,ăShirayevaă2014ă .a.).

95
 Trebuieă s ă preМiz mă М ,ă luсnНă înă МonsiНerareă oă serieă Нeă iНeiă
emiseăînăstuНiileăsuММintăprezentateăsauăamintite,ăprinМipaleleăНifiМult iă
întсmpinateă Нeă romсniă înă aМhizi iaă limbiiă ruseă i,ă Мaă urmare,ă înă aМtulă
traНuМtivăseăleag ăНeăfaptulăМ :ă
 limbaă rus ăesteă profunН sintetiМ ,ă peă МсnНălimbaă romсn
esteăanalitiМ ;ă
 prefixareaăînălimbaărus ăseăfaМeăpeăoăsМar ăfoarte larg ăînă
Мompara ieă Мuă limbaă romсn ,ă Мeeaă Мeă afeМteaz ă profunНă

 exist ăproblemaăverbelorăНeămişМare,ăaăaspeМtuluiăverbal;
semantica;

 flexiuneaănominal ăesteăvariat ;ă
 Нiminutivareaă esteă speМifiМ ă aproapeă oriМ ruiă substantiv,ă

 pronumeleăpersonaleăsuntăîntr-unănum răfoarteămareăîntr-
adjectiv sau adverb;

ună text,ă înă timpă Мeă înă limbaă romсn ă eă nevoieă Нeă
substantiv, mai ales în traducerea lor;
 exist ăoăМantitateăimportant ăНeăМomponente-realia etc.
Deşiă aМeast ă spiМuireă aă НifiМult iloră vizeaz ă planulă (inter- şiă
intra-)ă lingvistiМ,ă nuă înseamn ă М ă aМesteaă seă potă eluНaă sauă Нep şiă Мuă
uşurin ălaănivelătraНuМtiv.
Dup ă НisМu iaă peă margineaă aМestoră stuНiiă aНiaМenteă
traНuМtologiei,ă neă apleМ mă asupraă unoră stuНiiă traНuМtologiМeă sauă
traductiv-apliМativeă Нină spa iulă romсnesМă Мeă privesМă transpunereaă înă
limbaărus .ă
Laă bazaă М r iiă T я х [Teoria
traducerii artistice] (2000 [1995]) de MolНovanăst ăunăМursăspeМialăНeă
teoriaă şiă praМtiМaă traНuМerii,ă aНresată stuНen iloră Нeă laă limbaă rus .ă
Autorul se orienteaz ,ăМuăpreНileМ ie,ăspreăformareaăşiăНezvoltareaăunoră
НeprinНeriăşiă МapaМit iă Нeătranslatareă aătextuluiărusăînă limbaă romсn ,ă
preМumă şiă spreă punereaă înă lumin ă aă unoră veНeriă traНuМtologiМeă Нină
spa iulă rus.ă Deă men ionatăМ ă aМeast ă Мarteă esteăroНulăunorăpreoМup riă
ştiin ifiМeă Мareă auă Нurată maiă mul iă ani.ă Dină expunereaă teoretiМ ă
privitoareălaăiНeileăşiălaăparaНigmeleăspeМifiМeăМlimatuluiătraductologic
rus,ă reieseă М ă MolНovană esteă aНeptulă traНuМeriiă МomuniМativeă şi
pragmatice promovate de Komissarov, apreciind valen eleă traНuМtiv-
МomuniМa ionale,ă preМumă şiă nevoiaă Нeă valorifiМareă aă semnifiМa ieiă
pragmatice din textul-surs .ă Dup ă НisМutareaă şiă exemplifiМareaă
tipurilorăşiăproМeНeelorăНeătraНuМere,ăautorulăreuşeşteăs ăaborНezeăşiăs ă

96
ilustreze aspecte dificile ale procesului de traduМereă Нină limbaă rus ,ă
cum sunt: traНuМereaă aspeМtuluiă verbal,ă aă partiМipiiloră şiă gerunziilor,ă
Нară maiă alesă aă unit iloră frazeologiМe,ă aă proverbeloră şiă ziМ torilor,ă aă
componentelor-realia.ă Carteaă Мon ineă şiă ună glosară alМ tuită Нină 62ă Нeă
termeni traductologici.
C r ileă Eleneiă LoghinovsМhiă sunt,ă Нeă asemenea,ă ună reperă înă
iНentifiМareaă refleМ iiloră asupraă traНuМeriiă Нină şiă înă limbaă rus .ă
Autoareaă seă remarМ ă prină prismaă Мunoaşteriiă temeiniМeă aă Мeloră Нou ă
limbiăşiăМulturi.ăAМestăfaptăşiăproНuМ iileăsaleăştiin ifiМeăoăreМomanН ăМaă
exegetă înă materieă Нeă istorieă şiă МritiМ ă literar ,ă Нară şiă Мaă ună fină
observatorăalăproМesuluiăşiărezultatuluiătraНuМtiv.ăă
IНeileă emiseă Нeă autoareă înă stuНiulă Eminescu ьn limba lui
Puşkin (1987)ăvinăînăajutorulătraНuМ torilorăatсtăprinăsМoatereaăînăreliefă
aăproblemelorăesen ialeăaleătraНuМeriiăartistiМe,ăМсtăşiăprinăsurprinНereaă
şiă (Нe)Мonstruireaă aМtuluiă traНuМtivă înă privin aă translat riiă versuluiă
eminesМianăînălimbaărus .ă
ÎnăCuvсnt ьnainte autoareaăl mureşteăărolulăşiăsМopul traducerii
şiăalătraНuМ torului,ăpreМumăşiărolulăМritiМuluiăНeătraНuМere:ă

„...ă traНuМereaă seă aНreseaz ă îns ă nuă Мeloră Мareă poseН ă limbaă
respeМtiv ,ă Мiă aМeloraă Мareă nuă oă poseН ă şiă totuşiă voră s ă
МunoasМ ă poeziaă sМris ă înăaМeast ă limb .ă Rolulă traНuМ torului
esteăНeМiăs ămijloМeasМ ăaМeast ărela ie.ăRolulăМritiМuluiăesteăs ă
spun ăНaМ ăaăreuşit”ă(LoghinovsМhiă1987,ă7).

 Introducerea poate constitui un studiu de sine-st t toră înă

care se surprind aspecte diverse ale teoriei traducerii
literare/poetiМe,ăНeăpilН :ă
 textulă traНusă „pentruă aă fiă artistiМ,ă perfeМt,ă trebuieă s ă
reprezinteă aМeeaşiă totalitateă НinamiМ ă aă elementeloră
structurate, aМeeaşiă unitateă organiМ ă întreă planulă expresieiă
şiăplanulăsemnifiМa iei”,ăiar,ăМaăfinalitate,ătextulătraНusăesteă
„oă reexprimareă artistiМ ă aă originalului,ă f urireaă uneiă noiă
unit iă struМturaleă realizateă Нină transferul,ă «str mutarea»ă
într-un alt limbaj poetic,ăaăuneiăunit iăexistenteăînăoriginal”ă

 interferen eleă lexiМo-semantice multiple conduc spre

(28);

„МapМaneă şiă reМifeă Мareă îlă pсnНesМă peă traНuМ tor,ă

97
 determindu-lăs ăfaМ ăgreşeliăgraveăsau,ăferinНu-seăНeăele,ăs ă
seă rezumeă laă ună voМabulară plată şiă inexpresiv, limitat
aproapeăНeăfonНulăНeăbaz ăalălimbii- int ”ă(19);ă
 „poeziaă rus ă şiă romсn ă seă aseam n ă prină sistemulă Нeă
versifiМa ie,ă silabo-toniМă înă ambeleă Мazuri,ă şiă oМupсnНă oă
pozi ieă intermeНiar ă întreă versulă englez,ă Мuă oă relativ ă
libertate a accentului metric, şiăМelăgerman,ăbazatăpeăoămareă
exaМtitateăaăreproНuМeriiăsМhemeiămetriМe”ă(17).

Înă altă loМ,ă seă sus ineă М ă esteă nevoieă Нeă „situareaă textuluiă înă
Мontext”,ăМeeaăМeăînseamn ă„МunoaştereaăНeăМ treătraНuМ torăaăîntregiiă
opere a autorului respectiv, a sistemuluiă eiă imagistiМă şiă filosofiМ,ă
preМumăşiăaălegit ilorăНeăbaz ăaleăstruМtur riiătextului,ăpropriiăopereiă
sale”ă(31).ăMaiăНeparteăseăafirm ăМ ă„Нesigur,ănuăМunoaştereaăteoretiМ ă
aălegit ilorăamintite,ăМiăintui iaăşiătalentulătraНuМ toruluiăНeМiНăreuşitaă
opereiă Нeă transpunereă înă alt ă limb ă aă unuiă textă artistiМ”ă (31).ă AМesteă
МitateăМonvergăspreăМonturareaă„МrezuluiătraНuМtiv”3 al acestei autoare.
Laă toateă aМestea,ă aНaug mă şiă opiniaă poetuluiă şiă traНuМ toruluiă rusă
KorneiăCiukovski,ăМonformăМ ruiaă„performan a”ătraНuМtiv ăseăatingeă
МсnНătraНuМ torulăesteăМonМomitentăМititor,ăpoetăşiăexegetă(Ciukovski,
apud Loghinovschi 1987, 21).
Totă peă filier ă МomuniМativ ă seă însМrieă şiă stuНiulă luiă E.ă
IorНaМhe,ă înă МonМep iaă М ruiaă traНuМereaă esteă v zut ă Мaă ună vehicul
educativ-culturală şi,ă НeМi,ă Мaă ună moНă Нeă МomuniМare.ă Experien aă saă
profesional-ştiin ifiМ ăesteăНublat ăНeăМeaătraНuМtiv ,ăîntruМсtăaătraНusă
multă Нină literaturaă rus ă МlasiМ ă şiă Мontemporan .ă Actul traНuМtiv,ă înă
МonМep iaăluiăIorНaМhe,ăareătreiăfunМ ii.ăEsteăună act de cunoaştere, un
act de mediere a cunoaşterii şiăunăact valorizator (2003, 63).
Discursul semiotic aplicat la traducere, adoptat de Iordache,
areăunăМaraМterăintegrator,ăvalorifiМatorăalăperspeМtivelorălingvistiМeăşiă
stilistiМe,ămaiăalesăînăprivin aăpoemului,ăprivit,ăînăaМestăstuНiu,ăМaătextă
funМ ional-comunicativ, aflat sub semnul transcendentului. Actul
traНuМtiv,ă perМepută Мaă „traseuă comunicativ traНuМ ional”ă (s.n.),ă esteă
supusă „ipotezeiă sinМerit ii”ă şiă aă „înМreНerii”ă (IorНaМheă 2003,ă 106).ă
Traseul modelat Нeă МerМet toră seă bazeaz ă peă Нou ă axeă prinМipale:ă peă

3
Sintagm ăpreluat ăНeălaăLungu-Badea 2015 [2013].

98
(re)interpretarea traducƅională intensională şiă pe cea eбtensională,
relevateăprinămeМanismulăМompozi ional-textualizant, prin recentrarea
universului de discurs, prin (dez)ambiguizarea topicului, prin intertext
etМ.ă „MeМanismulă textualizant”,ă spreă exemplu,ă esteă Нeă faМtur ă
auМtorial ,ă Нeă aМeea,ă traНuМ torulă seă afl ă înă НifiМultateă înă momentulă
reМuper riiă şiă Нesluşiriiă aМestuia,ă iar,ă Мaă urmare,ă efortulă Мognitivă şiă
traductiv este maximal.
Înă aМeeaşiă luМrare,ă putemă urm riă momenteleă proМesuluiă
traНuМ ional-artistiМ,ă propuseă Нeă traНuМ torulă ieşean,ă înă t lm Мireaă
versurilor blokiene Ne-ntсlneam amсndoi pe-nserate.... Sprijindu-se
peăobserva iiăНeănatur ăsemantiМ ,ăfonologiМ ,ăprozoНiМ ,ăМulturologiМ ă
şiăНep şinНăuneleăprejuНeМ iăşiăiНeiăpreМonМeputeăНespreăpoetulărus,ăE.ă
IorНaМheă retraНuМeă Мuă intui ieă şiă priМepereă versurileă blokiene.ă
SpeМialistulă ieşeană ofer ă Нiverseă solu iiă Нeă transpunereă aă aМestora,ă
argumentсnНăНeăfieМareăНat ăalegereaăf Мut .ă
ÎnăînМerМareaăНeăredare a microclimatului traductiv specific, E.
IorНaМheăpropuneăurm torulămoНelăНeătraseuătraНuМtiv,ăjalonatăastfel:ă

 leМturaăМomprehensiv ăaătextului-surs ;ă
 stabilierea temei sau a temelor poemului, a cuvintelor-


cheie;
evitareaărelev riiăîntregiiăsubstan eăaăpoemului;
 stabilirea versului potrivit dintr-oă serieă Нeă varianteă şiă Нeă
posibilit iăverifiМate;ă
 efeМtuareaă unuiă Мomplexă Нeă opera iiă Нeă interpretareă
extensional ;ă


reinterpretarea mesajului;
p strareaă„peisajului”;ă
 p strareaărimeiăoriginaluluiăşiăaăparalelismelorăetМ.ă

SintetizсnН,ă aМestă stuНiuă seă însМrieă înă МritiМaă traНuМeriloră

poetiМeă împletit ă Мuă МritiМaă Нeă manier ă stilistiМo-semantiМ ,ă faptă Мeă
ofer ă Нiverseă instrumenteă pentruă НemasМareaă neprobit iiă şiă injuste ii
unoră transpuneriă neizbutite,ă ratate.ă Uneleă Нintreă aМesteă nereuşiteă şiă
„Нeraieri”ă traНuМtiveă suntă expliМateă şiă ref Мuteă minu iosă Нeă Iordache,
peă bazaă atсtă aă Мunoştin eloră saleă praМtiМ-traНuМtive,ă Мсtă şiă peă
Мunoaştereaă şiă peă Нesluşireaă unoră Мontexteă literar-poetiМeă sauă Нeă alt ă
natur .

99
 PraМtiМaă traНuМtiv ă aă НoveНită М ă exist ă înМ ă oă sumeНenieă Нeă
inaНverten e/Нenatur riă traНuМtiveă sauă Нeă traНuМeriă eronateă (Olteanuă
2009;ă Olteanuă 2015).ă Cuă oă „palet ătraНuМtiv ”4 de peste 40 de titluri
Нină limbaă rus ,ă МerМet toareaă şiă traНuМ toareaă Antoanetaă Olteanuă
(2015)ă emenНeaz ă asemeneaă inaНeМv ri,ă Мeeaă Мeă îiă ofer ă oМaziaă Нeă aă
Мreaă ună „НeМalogă ală antitraНuМ torului”.ă Oferimă oă mostr ă Нină aМestă
НeМalogăalăm suriloră„antitraНuМtive”:

„1.ă S ă nuă aiă al iă Нumnezeiă înă afar ă Нeă Mine. CreНă М ă

antitraНuМ toriiă Мhiară nuă auă niМiăună Нumnezeu,ă aşaă М ă aiМiă nuă
esteă niМiă ună periМol.ă Sau,ă aşaă Мumă spuneamă maiă sus,ă
antitraНuМ torulă esteă (Dumne)zeulă suprem,ă atotputerniМ,ă Нeă
aМeeaăseăpoart ăМuătextulăaşaăМumăamăv zut.ăExist ănumeroaseă
situa iiă înă Мareă auă fostă introНuseă înă textulă romсnesМă Мuvinteă
suplimentare,ăpentruăaănuan aă(laănesfсrşit)ăМuvinteleăoriginale,ă
НeşiăneăputeamăНesМurМaăbineăşiăf r ăele”ă(2015,ă218);

sau,ăНinăaltăloМ,ălaăaăşaseaă„porunМ ”:

„6.ă S ă nuă uМizi.ă Dară masaМrareaă textuluiă Мum seă numeşte?ă

TraНuМereaă analizat ă Мon ineă nenum rateă mostreă Нeă greşeliă
elementare (гapisat‟,ă«aăînregistra»,ătraНusăМuăa scrie),ălips ăНeă
МonseМven ă (truba,ă МonНuМt ă – eă vorbaă Нeă Мelebraă şiă aМtualaă
МonНuМt ă prină Мareă treМe,ă spreă Europa,ă gazulă rusesМă – este
traНus ăbaăprinăƅeavă, ba prin trompetă!)”ă(221).

Probabil,ă aМesteă eroriă sauă Нistorsiuniă seă potă înМaНraă laă

fenomenul denumit, ironic, de Nabokovă (2006,ă 250)ă „Нaltonismă
lingvistiМ”ă sauă îlă putemă numiă Мhiară „Нaltonismă traНuМtiv”.ă Înă aМelaşiă
studiu, Nabokovă atrageă aten iaă şiă asupraă faptuluiă М ă prejuНeМ ileă
publicului- int ă potă afeМtaă profunНă aМtulă traНuМtiv,ă МontribuinН,ă înă
МonМep iaă sa,ă laă apari iaă „Мeluiă maiă gravă tipă Нeă Нegenerare”,ă oă form ă
înМaНrabil ă„НeterminismuluiăsoМio-traНuМtologiМ”ă(LunguăBadea 2015
[2013]).ăPrinăurmare,ăînăproМesulătraНuМeriiătrebuieăs ăseăaib ăînăveНereă

4
Sintagm ăpreluat ăНeălaăLungu-Badea 2015 [2013].

100
treiă spa ii:ă spa iulă traНuМtiv,ă intratraНuМtivă şiă extratraНuМtiv,ă f r ă aă seă
favorizaăniМiunulăНintreăaМesteaăînăМazulăunuiăНemersătraНuМtivă„iНeal”.
Înă alt ă orНineă Нeă iНei, traНuМerileă literareă Нină limbaă rus ă înă
limbaăromсn ăsuntăМovсrşitoare,ăНeopotriv ăМantitativăşiăМalitativ,ăМeeaă
Мeăarat ,ăîntr-oăanumit ăm sur ,ăşiăospitalitateaălimbiiăromсne.ăAgoraă
traНuМtiv ăeste,ăaşaНar,ăНeosebităНeălarg ăşiăНeăînМ p toare,ăasigurсnНu-
seă ună fluxă НeМelabilă înă perioaНeă maiă multă sauă maiă pu ină proНuМtive.ă
Spreăexemplu,ăînăaniiă‟50ăseătraНuМeaămultăНinăliteraturaăМontemporan ă
sovietiМ ă (versiuneaă înălimbaă rus ),ă Мhiară maiă mult,ă pсn ă înă aniiă‟60,ă
nu au existat traduceri din alte literaturi (Ionescu 1981, 36). Un lucru
Мertă esteă М ă s-aă traНusă enormă Нeă mult,ă oă НoveНeşteă bibliografiaă
întoМmit ă Нeă Florentinaă Marină şiă Antoanetaă Olteanuă (2011),ă înă Мareă
suntă înregistrateă 1470ă Нeă titluriă ruseşti.ă Cuă privireă laă Мalit ileă
traНuМ toruluiăНeăliteratur , seămiliteaz ăpentruăМonМentrareămaximal ă
aspuraă aМtuluiă traНuМtiv,ă prină perМepereaă nuan elor,ă prină Мizelareaă
textual ,ă prină în elegereaă sugestiiloră Мulturale,ă avсnНu-se,ă pсn ă laă
urm ,ă înă veНereă totă Мeeaă Мeă poateă asiguraă ună „maximumă artistiМ-
literar”ă şiă prină aМeastaă şiă ună „maximumă traНuМtiv.”ă Poetulă şiă
traНuМ torulă rusă Evgheniă Vinokurovă (Secolul XX)ă sus ineaă М ă înă
Нes vсrşireaăaМtuluiăpoetiМătraНuМtivă„unăbunătraНuМ torăesteăaМelaăМareă
simteăpesteăМeeaăМeăseăpoateătreМeăşiăМeeaăМeăesteăesen ialăîntr-aНev r.
AМestăsim ăНeăorientareăeste,ăНup ăp rereaăsa,ăprinМipalaăМalitateăaăunuiă
traНuМ tor.”ă
RemarМ mă М ă traНuМ torii,ă înă genere,ă nuă suntă interesa iă s ă
explice filtrele proprii prin care textul original trece pentru a fi recreat
înă limba- int .ă Deă aМeea,ă observa iileă şiă Мomentariileă traНuМtiveă suntă
sporaНiМe,ă întсlniteă eventuală laă reМenzen i.ă Bun oar ,ă Şoptereanuă
(2008, 303) scrie:

„Transpunereaă unuiă textă literară Нintr-oă limb ă într-alta

presupuneă ună Нemersă Мomplexă şiă exigent,ă faptă reМunosМută Нeă
М treăto iăМeiăМeăНoresМăs ăseăini ezeăînăartaătraНuМerii.ă Gradul
Нeă Мomplexitateă şiă Нeă НifiМultateă Нifer ă înă funМ ieă Нeă naturaă
textului.ă Şi,ă trebuieă s ă preМiz mă Нeă laă bună înМepută М ă textulă
Frumoasei rusoaice nuăesteăunulăНeloМăuşor.ăPovesteaăIrineiăeă
reМonstituit ă Мaă un joМă Нeă puzzle,ă sМhizoiН,ă fragmentară şiă
haotiМ,ălaăpersoanaăîntсi,ăasemeneaăunuiăfluxăalăМonştiin ei.ăÎnă
aМeastaăaăşiăМonstat,ăНeăaltfel,ăНifiМultateaătraНuМeriiă(…)”;

101
 sus inсnНămaiăНeparteăМ ătraНuМ toarea:

„AntoanetaăOlteanuăi-aăf Мutăfa ăМuăbrio,ăreuşinНăs ăsurprinН ă

întreagaă Мomplexitateă şiă subtilitateă aă registruluiă Нină Мareă seă
Мompuneă es turaă originalului,ă iНentifiМсnНă înă limbaă
reМeptoareă Мeleă maiă potriviteă eМhivalente,ă atсtă înă Мeeaă Мeă
priveşteă Нetaliileă lexiМaleă şiă stilistiМe,ă Мсtă şiă struМturaă de
ansamblu a frazelor, a specificului sintactico-semantic al
întregiiă nara iuni.ă (…)ă Senza iaă peă Мareă oă înМerМiă laă leМturaă
romanuluiăesteăaМeeaăМ ăavemăînăfa ănuăoătraНuМere,ăМiăoăoper ă
sМris ă НireМtă înă limbaă romсn .ă Eă şiă Мeaă maiă înalt ă apreМiere,ă
cred, МeăseăpoateăfaМeăuneiătraНuМeriăreuşite”.

Înă opiniaă noastr ,ă stuНiileă prezentate,ă traНuМtiveă şiă non-

traНuМtive,ă potă Мontribuiă laă moНelareaă şiă perfeМ ionareaă aМtuluiă Нeă
traНuМere.ăDeăvremeăМeăaМtulătraНuМtivăaăfostăprivit,ăînăgeneral,ăМaăună
stimul socio-culturală şiă eНuМativ,ă МonsiНer mă М ă şiă înНelungataă şiă
amplaă aМtivitateă traНuМtiv ă aă traНuМ toriloră romсniă Нeă limb ă rus ă aă
Мontribuită şiă Мontribuieă laă eviНen iereaă rela iiloră interМulturaleă Нintreă
Мeleă Нou ă soМiet i,ă romсneştiă şiă ruseşti,ă laă îmbog ireaă şiă
partiМularizareaăaМestorăМulturi,ăaflateăînăМontaМt,ăpreМumăşiălaăМorelareaă
aМestoraălaăspa iulăoММiНental.
Demersul nostru (non-)traНuМtologiМă inМipientă trebuie,ă îns ,ă
îmbun t ită prină valorizareaă întreguluiă Мontextă traНuМtivă Нină spa iulă
romсnesМăînăМeeaăМeăpriveşteălimbaărus .ăTotoНat ,ăniăseăpareăutil ăşiăoă
înregistrareă aă Нefini iiloră termeniloră (Мvasi-)traНuМtologiМiă înă aММep iaă
traНuМ toriloră şiă non-traНuМ toriloră prezenta i,ă Мaă moНă Нeă refleМtareă aă
НemersurilorătraНuМtiveăîntreprinse,ăpuseăînăaМ iune,ăНarăşiăМaămoНăНeă
refleМtareă aă „iНeologiei”ă traНuМtiveă Нină limbaă rus ă înă limbaă romсn .ă
ReМuperareaă iНeiloră teoretiМeă şiă praМtiМeă într-oă form ă sistematizat ă
poateă МonНuМeă spreă Мreareaă unuiă instrumentă nomenМlator,ă înso ită Нeă
solu iiăpraМtiМe.
Înă ultim ă instan ,ă înă stuНiileă amintite,ă nuă seă v Нeşteă înă moНă
obligatoriuă aНeren aă laă oă anumit ă МonМep ieă traНuМtologiМ ,ă Мсtă maiă
alesă efortulă МerМet toriloră Нeă aă stabiliă uneleă m suriă şiă solu iiă
traНuМtive/traНuМ ionale,ă Мuă МapaМitateă Нeă orientareă înă transpunereaă
textului rusăînălimbaăromсn ,ăf r ăaăfiăneap ratăaxiomatiМe,ăatсtaătimpă

102
Мсtă seă respeМt ă şiă seă asum ă postulatulă МonМeptuală sauă arhiМonМeptulă
traductologic – „traНuМtibilitate”.ă

Referin eăbibliografice

Andrei, Maria. Aspecte teoretice şi aplicate ale leбicului rus.

Timişoara:ăBrumar,ă2000.
Andrei, Maria. Probleme de sintaбa limbii ruse. Tipuri de relaƅii
sintactice ьntre subiect şi predicat ьn propoгiƅia bimembră.
Timişoara:ăMirton,ă2008.
BuМ ,ă Marin, Cernicova, Galina. Gramatica practică a limbii ruse.
BuМureşti:ăEŞE,ă1980.
Chiril ,ăF.ăȚimba şi cultura rusă.ăBuМureşti:ăEDP,ă2002.
Chiril ,ă F.ă Prelegeri de limbă şi literatură rusă. BuМureşti:ă EUB,ă
1989.
Evseev, Ivan et alii. Țimba rusă contemporană.ăBuМureşti:ăEDP,ă1982.
Fodor, Ecaterina, Tudor, Ortansa. Gramatica limbii ruse.ă BuМureşti:ă
EDP, 1978.
Fodor, Ecaterina, Vaimberg, S. (red. resp.). Elemente de gramatică
confruntativă a limbilor rusă şi romсnă.ă BuМureşti:ă TUB,ă
1983.
Haivas, Gabriela. Țimba rusă contemporană. Sintaбă.ă Timişoara:ă
TUT, 1976.
Heinrich, A. Istoria literaturii ruse. Secolul al XVIII-lea.ă Timişoara:ă
TUT, 1976.
Ionescu, Gelu. Orizontul traducerii.ăBuМureşti:ăUnivers,ă1981.
Iordache, Emil. Semiotica traducerii poetice.ă EНi iaă aă II-a.ă Iaşi:ă
Junimea, 2003 [1994].
Laz r,ă Valeriaă Elena.ă Sintaxa sintagmei. O perspectivă integratoare
(ьn limbile rusă şi romсnă).ă ConН.ă şt.ă prof.ă univ.ă Нr.ă Onufrieă
Vin eler.ăRezumatulătezei.ăCluj-Napoca, 2005.
Leah, Claudia. Elementul slav ьn sistemul sinonimic al limbii romсne.
ConН.ă şt.ă prof.ă univ.ă Нr.ă Onufrieă Vin eler. Rezumatul tezei.
Cluj-Napoca, 2005.
Loghinovski, Elena. Eminescu ьn limba lui Puşkin. Iaşi:ă [Junimea],ă
1987.

103
Lungu-Badea, Georgiana. Idei şi metaidei traductive romсneşti
(secolele al XVI-lea – al XXI-lea). Ed. a II-a,ă rev.ă şiă aН ug.ă
Timişoara:ăEUV,ă2015 [2013].
Marin,ă Florentina,ă Olteanu,ă Antoaneta.ă „Literaturaă rus ”.ă In: C.
Geambaşuă (coord.). Bibliografia traducerilor din literaturile
slave (1945-2011).ăBuМureşti:ăEUB,ă2011:ă109-251.
Misirian u,ăSanНaăFeliМia.ăTopica ьn limbile rusă şi romсnă. Cond.ăşt.ă
prof.ă univ.ă Нr.ă Onufrieă Vin eler.ă Rezumatulă tezei.ă Cluj-
Napoca, 2005.
Moldovan, Valentin T ях . Timişoara:ă
Eurostampa, 2000 [1995].
Nabokov, Vladimir „Artaă traНuМerii”.ă In: Cursuri de literatura rusă.
Traducere de Cristina R НulesМu.ă BuМureşti:ă Thalia,ă 2006:ă
249-255.
Olteanu,ăAntoaneta.ă„CсtevaăМonsiНera iiăНespreătraНuМerileăНinălimbaă
rus ”.ă In:ă Georgianaă Lungu-Badea (coord.). Cercetarea
traductologică ьn Romсnia. Direcƅii, teme, perspective.
Timi oara:ăEUV,ă2015:ă56-57.
Olteanu,ăAntoaneta.ă„DeМalogulăantitraНuМ torului,ăsauăМumăs ăfaМiăoă
traНuМereă proast ă aă uneiă М r iă bune”.ă Romanslavica, XLV,
2009: 217-227.
Olteanu, Luiza Maria. Terminologia NATO ьn limbile rusă, engleгă şi
romсnă.ăConН.ăşt.ăprof.ăuniv.ăНr.ăDorinăG mulescu. Rezumatul
tezei.ăBuМureşti,ă2007.
Ožegov,ăS.ă I.ă Slovar‟ russkogo jaгвka. 10-e izd. Moskva: Sovetskaja
enciclopedia, 1973.
Sсrbu,ăRiМharН „SeleМtivitateaăsinonimiМ ăşiăМonstrсngerileălexiМaleăînă
traНuМere”.ă In: Georgiana Lungu-Badea (coord.). Cercetarea
traductologică ьn Romсnia. Direcƅii, teme, perspective.
Timi oara:ăEUV,ă2015:ă8-10.
Shirayeva, Valentina. Revaloriгarea teoriei iniƅiale a traducerii ruse
ьn conteбtul traductologic modern. A Fedorov „Baгele teoriei
generale a traducerii (probleme lingvistice)”: o privire
contemporană asupra conceptelor fundamentale.ă ConН.ă şt.ă
prof. univ. dr. Georgiana Lungu-Badea. Teza de doctorat.
Timişoara,ă2014.
Şoptereanu,ă Virgil „Frumoasa rusoaică Нeă Viktoră Erofeevă înă
traНuМereă romсneasМ ă (traНuМereă Нină limbaă rus ,ă noteă şiă

104
 postfa ăНeăAntoanetaăOlteanu,ăParalelaă45,ăPiteşti,ă2006,ă407ă
p.)”.ăRomanoslavica, XLIII, 2008: 302-303.
aran,ă Ma a.ă Numerale şi cuvinte cu valoare numerică ьn structura
eбpresiilor fraгeologice din limbile rusă şi sсrbă.ă ConН.ă şt.ă
prof. univ. Нr.ă Ivană Evseev.ă Tezaă Нeă НoМtorat.ă Timişoara,ă
2007.
Vascenco, Victor. Dificultăƅi ale leбicului rus. Elemente de semantică
contrastivă.ăBuМureşti:ăŞtiin ifiМ ,ă1975.
ZaМorНone ,ă Al.ă Probleme de stilistică comparată privind limba
romсnă şi limba rusă.ă Iaşi: EНituraă Universit iiă „AlexanНruă
IoanăCuza”,ă2000.
Zaharescu, Dorina. Sintaбa proverbelor ьn limbile engleгă, romсnă şi
rusă.ă ConН.ă şt.ă prof.ă univ.ă Нr.ă Onufrieă Vin eler.ă Rezumatul
tezei. Cluj-Napoca, 2003.

Anexa 1:ă Articoleă şiă studiiă contrastiv-aplicative sau

traductiveă aleă colectivuluiă universitară timişorean,ă ap ruteă înă
volume omagiale sau reviste de specialitate (selectiv)

Numele Titlul articolului Referin eăarticol

autorului
Maria Cсteva consideraƅii asupraIn Honorem Magistri
Andrei unor traduceri ьn limba Onufrie Vinteler. Cluj-
rusă ale poeгiei Revedere Napoca: Napoca Star,
de Mihai Eminescu 2011: 63-67
Slovo ruka/mсnă vInternational conference
russkich i rumynskich on vocational and adult
fraгeologiţeskich education. Ungaria:
soţetanijach University of Szeged,
2013: 347-360
Slovo golova v russkich i Czlowiek. Swiadomosc.
rumynskich Komunikacja. Internet.
fraгeologiţeskich Polska: Warszawa, 2012:
soţetanijach 892- 899
Cezar țihail Sadoveanu şi SB, XI, 1960, nr. 11: 44-
Apreotesei literatura rusă 48

105
 Despre unele influenƅe Culegere de studii.
sintactice ruseşti asupra BuМureşti,ă1961:ă226-235
limbii romсne actuale
Premise la un studiu SB, XIII, 1962, nr. 10:
asupra influenƅei limbii 73-79
ruse ьn limba romсnă
modernă ьn etapa actuală
Eminescu şi Puşkin SLLM, 1987: 1-8
Puşkin, Eminescu şi Rsl, XXVI, 1989: 205-
folcloristica lui Vuk 214
șaradžiš
Daniela Antonimele Filologie rusă XXIX, 3
Gheltofan interfrazematice simetrice (2), EUB, 2013: 175-186
„a trăi bine – a trăi
rău/ ( )
х ш –
( ) х ”
Ein оbersetгer russischer Magda Jeanrenaud, Julia
Țiteratur ins Rumтnische – Richter, Larisa Schippel
EMIL IORDACHE (eds.). „Traducerile au de
cuget să ьmblьnгească
obiceiurile
…“. Rumтnische
оbersetгungsgeschichte –
Prozesse. Produkte.
Akteure. Berlin-Iaşi:ă
Frank & Timme – Ed.
Universit iiă „Al.ă I.ă
Cuza”,ă2014:ă321-328
Observaƅii asupra Epoca marilor
iгoformanƅilor şi deschideri: Rolul limbilor
idioformanƅilor antonimici şi al literaturilor ьn
ai limbilor rusă şi romсnă societatea pluralistă.
(înăМolab.) Chişin u:ă CEPă USM,ă
2015: 63-69
Food for Thought – Language in Use,
Thought for food: A LoreНanaă Pung ă (eН.).ă
Romanian-Russian Corpus Metaphors in Non-

106
 of Metaphors Based on Literary Contexts. UK:
Culinary Terms Cambridge Scholars
Publishing, Newcastle
upon Tyne, 2016: 91-108
Gabriela Redarea modului acƅiunii AUT, XVI, 1978: 181-
Haivas verbale ьn limbile rusă şi 186
romсnă
Bujorel Nekotorye aspekty Materialy VIII-IX
Ispas prepodavanija beгliţnвch MSPRJ, 287-294
konstrukcij russkogo
jazyka rumynskim
studentam (înăМolab.)
Tipurile de polisemie AUT, XV, 1977: 155-15
regulată a substantivelor –
denumiri de plante ьn
limbile rusă şi romсnă (înă
colab.)
Interferenƅe semantice ale Contribuƅii lingvistice,
grupului „nume de 1984: 31-38
persoane” cu alte grupuri
ьn limbile rusă şi romсnă
țetafora гoomorfă ьn Contribuƅii lingvistice,
limbile rusă şi romсnă 1985: 30-42
Modele metonimice AUT, XXIII, 1985: 37-43
iterative ьn structura
semantică a denumirilor
părƅilor corpului omenesc
ьn limbile rusă şi romсnă
Ametista Structura expresiilor Timişoara:ăTUT,ă1979
Ivaniuc fraгeologice ьn limbile
rusă şi romсnă (rez. tezei
de doctorat)
Maria Observaƅii privitoare la AUT, XI, 1973: 79-94
Kirпly structura seriilor
sinonimice substantivale ьn
limbile rusă şi romсnă
Sinonimia substantivelor Timişoara:ăTUT,ă1974
ьn limbile rusă şi romсnă

107
 (rezumatul tezei de
doctorat)
Echivalente romсneşti ale F XX Lingv., 107-111
prefixelor verbale din
limba rusă
Particularităƅi ale F XXV Lingv., 127-132
structurii seriilor
sinonimice ьn limbile rusă
şi romсnă
Cuvinte de origine AUT, XXIII, 1985: 11-20
romanică ьn limba rusă şi
reflectarea lor ьn
dicƅionarele bilingve ruso-
romсne
Genul comun al Contribuƅii lingvistice,
substantivelor ьn limbile 1985: 84-93
rusă şi romсnă
Structura semantică a Contribuƅii lingvistice,
unor serii sinonimice 1986: 64-67
substantivale ьn limbile
rusă şi romсnă
Valentin Tipurile de polisemie AUT, XV, 1977: 155-158
Moldovan regulată a substantivelor –
denumiri de plante ьn
limbile rusă şi romсnă (înă
colab.)
Semantiţeskaja struktura SLLS, 1986: 279-288
imen sušţestvitel‟nвch v
učebnikach russkogo
jazyka dlja
rumвnskichuţašţichsja (înă
colab.)
Eбpresii fraгeologice ьn PFR, III, 1994: 47-56
dicƅionarele bilingve ruso-
romсne
Probleme gramaticale ale PFS, V, 1997: 91-96
traducerii din limba rusă
ьn limba romсnă.

108
 Aspectele verbale
Echivalenƅe fraгeologice SCL, nr. 2, Omagiu lui
ьn traducerile romсneşti Gheorghe țihăilă, la a
ale prozei literare ruse 70-a aniversare, 2000
(2003): 377-382
Pavel Poezia lui Lucian Blaga SLLM, 1988: 135-142
Rozkoš „Gorunul” ьn cсteva
versiuni slave
țihai Eminescu ьn cсteva SLLM, 1987: 102-113
versiuni slave (Pe
marginea poeгiei „Dintre
sute de catarge”)
Aspecte privind unele SLLM, 1990: 77-88
traduceri ale
„Țuceafărului”
eminescian ьn cсteva limbi
slave contemporane
Richard Repere ale analizei AUT, 2010: 272-285
Sсrbu contrastive orientate uni-
şi bidirecƅional
Modele derivative SCL, XXXIII, 1982, nr.
antonimice 3: 225-238
Strukturnвe mež‟jaгвkovвe Volum omagial Un om,
schodstva i raгliţija un simbol, 553-563
Vasile Studiu comparativ privind AUT, IX, 1973: 199-204
Simionese raportul atributiv ьn
limbile rusă şi romсnă
Termenii de ьnrudire ьn SLLM, 1980: 37-54
limbile rusă şi romсnă
Ma aă Translation of Phrasemes. Professional
arană Equivalence and non- Commnunication and
Andreici Equivalence Translation Studies, 9,
2016: 153-166
Traducerea Dialogul slavi tilor la
frazeologismelor, a ьnceputul secolului al XXI-
proverbelor şi a гicătorilor lea, Anul IV, nr. 1, 2014:
422-429. Cluj-Napoca:
CasaăC r iiăНeă tiin

109
 Traducerea numelor Dialogul slavi tilor la
proprii ьnceputul secolului al
XXI-lea. Cluj-Napoca,
2015
Observaƅii asupra Epoca marilor
iгoformanƅilor şi deschideri: Rolul limbilor
idioformanƅilor antonimici şi al literaturilor ьn
ai limbilor rusă şi romсnă societatea pluralistă.
(înăМolab.) Chişin u:ă CEPă USM,ă
2015: 63-69
Probleme ale traducerii Rsl, XL, nr. 4, 2014,
terminologiei tiin ifice Bucureşti

Notiț ăbiobibliografic

Daniela GHELTOFAN – leМtoră universitară НoМtor,ă preН ă

lexiМologiaălimbiiăruse,ăterminologiaărus ,ăteoriaăşiăpractica traducerii.
Aă partiМipată Мuă МomuniМ riă laă pesteă 20ă Нeă Мonferin eă şiă МoloМviiă
na ionaleă şiă interna ionale,ă aă publiМată oă Мarteă Нeă autoră (Antonimia. O
abordare sistemică şi eбtrasistemică. Craiova: Universitaria, 2014), a
publicat peste 20 de articoleă înă revisteă Нeă speМialitateă Нină ar ă şiă
str in tate,ăaăfostămembruăînăМoleМtivulăНeăreНaМ ieăalăuneiărevisteăНeă
specialitate (Probleme de filologie slavă).ă Esteă membruă înă soМiet iă
ştiin ifiМeă na ionale:ă AsoМia iaă Slaviştiloră Нină Romсnia,ă AsoМia iaă
ISTTRAROM.

110
 REPEREăCRONOLOGICEăÎNăEVOLU IA
CERCET RIIăTRADUCTOLOGICEăAă
GERMANISTICIIăDINăTIMIŞOARA

KarlaăLUPŞAN
UniversitateaНeăVestăНinăTimi oara, Romсnia

Abstract:ă Everă sinМeă theă beginningsă ofă theă Germană StuНiesă

Departmentă inăTimi oara,ă ină 1956,ă itsă researМhersă haveă manifesteНă aă
keenă interestă ină НesМribingă Germană linguistiМă phenomenaă ină Мontrastă
withă theă Romaniană ones.ă Theă researМhă methoНsă anНă themesă haveă
evolveНăfromăempiriМalăМontrastiveăanalysesătoăМontrastiveăresearМhăină
theă fielНsă ofă grammară oră lexiМală semantiМsă (1970-1990)ă upă toă
translationăstuНiesăresearМhă(afteră1990).ăSinМeătheăintroНuМtionăofătheă
ApplieНăMoНernăLanguagesăprogrammeăwithinătheăFaМultyăofăLetters,ă
Historyă anНă Theologyă ină 2005,ă theă Germană StuНiesă translatologiМală
researМhăinăTimi oaraăhasăexperienМeНăaăremarkableăevolution,ăwhoseă
resultsăМanăbeăseenăbothăinătheăteaМhingăstaff‟săpublisheНăworksăanНăină
theă stuНents‟ă graНuationă theses.ă Thisă paperă aimsă toă systematiseă theă
presentăGermanăStuНiesătranslatologiМalăresearМhăinăTimi oaraăinăorНeră
toă proviНeă ană overviewă ofă theă tenНenМiesă anНă НireМtionsă ofă itsă
evolution.

Keywords:ăTranslationăStuНiesăresearМhăinăRomania,ăGermanăStuНiesă
inăTimi oara

1. Considerațiiăgenerale
De iăpoart ăunătitlulăgeneros,ăluМrareaăНeăfa ănuăî iăpropuneăs ă
prezinteă înă moНă exhaustivă МerМetareaă traНuМtologiМ ă Нină Timi oaraă –
nefiinНăniМiăoăprezentareăsintetiМ ăaătuturorăМontribu iiloră tiin ifiМeăaleă
germani tiloră timi oreni,ă niМiă ună stuНiuă aprofunНată ală Мon inuturiloră
publiМa iiloră notateă –,ă Мiă puneă aММentă peă sistematizareaă МronologiМ ă aă

111
prinМipaleloră aМtivit iă НiНaМtiМo- tiin ifiМe,ă realizateă Нeă membriiă
ColeМtivuluiă Нeă limbaă iă literaturaă german ă împreun ă Мuă stuНen iiă
seМ ieiă Нeă Limbiă MoНerneă ApliМateă aleă FaМult iiă Нeă Litere,ă Istorieă iă
TeologieăНinăМaНrulăUniversit iiăНeăVestăНinăTimi oara.
PentruăaăoferiăoăprivireăНeăansambluăasupraăevolu ieiăМerМet riiă
aМtualeă Нină Нomeniulă traНuМtologieiă seă Нistingă МronologiМă Нou ă mariă
etape,ăînăМaНrulăМ roraăsuntăprezenta iămembriiăМoleМtivuluiăМuăМeaămaiă
bogat ăaМtivitateăînăНomeniulătraНuМeriiă iătraНuМtologiei,ăprinМipaleleă
tenНin eă iăНireМ iiăНeăМerМetareăaleăaМestoraă iărezultateleăМerМet riiăloră
inНiviНualeăsauăînăМolaborareăМuăstuНen ii,ăprinăМoorНonareaăluМr riloră
de absolvire ale acestora.

2. Conturareaăcercet riiătraductologice
Al turiă Нeă romсnistiМ ,ă germanistiМaă esteă fonНatoareaă
filologieiătimi orene,ăs rb torinНă60ăНeăaniăНeăexisten ăînăanulă2016.ă
Pe parcursul acestei perioade s-au conturat diferiteă etapeă înă evolu iaă
МerМet riiă sale,ă НinamiМaă aМesteiaă fiinНă îns ă puterniМă influen at ă Нeă
Мontextulă politiМ.ă Înă Romсniaă Мomunist ă МerМetareaă eraă supus ă atсtă
Мontroluluiă Мenzuriiă impuseă Нeă PartiНulă Comunistă Romсn,ă Мсtă iă
Мerin elorăНeămoНernizareă iăНeăsporireăaăМalit iiăaМtivit iiăНiНaМtiМeă iă
tiin ifiМeă(v.ăMunteanuă iăMunteanuă2004,ă196-199).ăA aНar,ăînăaМestă
Мontextă politiМă seă pună bazeleă МerМet riiă înă Нomeniulă lingvistiМiiă
Мontrastive,ă Мareă vaă influen aă Мonturareaă ulterioar ă aă МerМet riiă înă
domeniulătraНuМerii.ăÎnМerМсnНăs ăfaМ ăunăbilan ăalăprimiloră40ăНeăaniă
Нeă МerМetareă Мontrastiv ă laă Timi oara,ă LuМu aă (1998)ă iНentifiМ ă patruă
etapeă înă Нezvoltareaă aМesteia,ă temeleă iă metoНeleă Нeă МerМetareă
evoluсnНă Нeă laă Мeleă empiriМe,ă laă Мeleă aleă МerМet riiă Мontrastive din
domeniul gramaticii sau al semanticii lexicale (1970-1990),ă pсn ă laă
МeleăaleătraНuМtologieiă(Нup ă1990):

„Dup ăНomeniulă tiin ifiМă iămetoНaăapliМat ,ăМontribu iileăНină

domeniul lingvisticii contrastive s-arăputeaăîmp r iăaziăînăpatruă
etape, fieМareă Нintreă aМesteaă avсnНă tr s turileă saleă НistinМte.ă
RezumсnНu-le, acestea ar fi 1. etapa introductiv-empiriМ ă[...],
2.ă extinsaă perioaН ă aă lingvistiМiiă Мontrastive,ă Мareă s-a
Нesf uratăulterioră iălaănivelăna ională iălaăМareăauăpartiМipată iă
germani tiiă timi oreni,ă 3.ă perioaНaă semantiМiiă lexiМaleă
Мontrastive,ă oă noutateă Нezvoltat ă exМlusivă Нeă germanistiМaă

112
 timi orean ă iă4.ănouaăaborНareăНeăНup ă1990ăНinăperspeМtivaă
tiin eiătraНuМerii,ăaăanalizeiăМomparativ-traНuМtiveă iăaăМritiМiiă
de traducere – înМeput ă ini ială laă Timi oaraă […]”ă (40 Jahre
Kontrastive Linguistik in Temeswar 321).

2.1. Perioada 1957-1970

Înainteă Нeă transformareaă Institutuluiă PeНagogiМă Нeă 5ă aniă înă
Universitateaă Нină Timi oaraă (1962),ă aМtivitateaă Нeă МerМetareă Нină
Нomeniulă filologiМă fostă îngreunat ă Нeă inМluНereaă „unuiă num ră
importantă Нeă opereă […]ă laă fonНulă НoМumentară «seМret»ă iă «striМtă
seМret»”ă(Munteanuă iăMunteanuă2004,ă196),ăНeălipsaăfonНuluiăНeăМarteă
ală BiblioteМiiă pentruă profilulă filologiМă iă Нeă meМanismeleă Нeă Мenzur ,ă
apliМateăînămoНăspeМialămaterialelorăМuăМon inutăumanist.ăPerioaНaăseă
МaraМterizeaz ă a aНar,ă printr-oă aМtivitateă Нeă МerМetareă moНest ,ă
aММentulă punсnНu-se pe procesul didactic. Cursurile de traducere se
axauăpeăaМtivitateaăpraМtiМ ăНeătraНuМere,ăînăspeМialăaătextelorăliteraturii
Нeă expresieă german ă Нină Romсnia.ă Nuă seă poateă vorbiă Нespreă oă
strategieă metoНologiМ ă aă МerМet rii,ă Нară seă poateă remarМaă ună reală
interesăpentruăanalizaăempiriМ ăaăunorăfenomeneăНeălimb ăînăМontrast.ă
Eă importantă Нeă subliniată faptulă М ă interesulă stuНen ilor pentru
traНuМereăaăexistatăînМ ăНeălaăprimaăgenera ieăНeăabolven i,ămaiăpreМisă
Нină anulă 1961,ă МсnНă auă fostă elaborateă primeleă luМr riă Нeă Нiplom ă înă
НomeniulăНisМiplineiă(v.ăLuМu aă1988,ă319).

2.2. Perioada 1970-1990

ÎnМ ă Нeă laă mijloМulă aniloră ‟60,ă „liberalizareaă relativ ă proНus ă
înă via aă ariiă aă îng Нuită oă НesМhiНereă spreă Мultur ,ă oă limitareă aă
restriМ iiloră Нeă НoМumentareă […]ă iă oă real ă orientareă aă preoМup riloră
profesionaleă spreă Мalitateaă tiin ifiМ ”ă (Munteanuă iă Munteanuă 2001,ă
199), accentul punсnНu-seătotoНat ăpeăМaraМterulăapliМativăalăМerМet rii.ă
AМestănouăsufluăМonНuМeălaălansareaăНeăМ treăMinister,ăînăanulă1970,ăaă
„МonМeptuluiăНeăintegrareăaăînv mсntuluiăМuăМerМetareaă iăproНuМ ia”ă
(Munteanuă iă Munteanuă 2001,ă 272)ă iă înfiin areaă unoră Мolective,
МompuseăНinăМerМet tori,ăМaНreăНiНaМtiМe,ăstuНen iă iăpersonalăajut tor.ă

„Menireaă loră eraă s ă impulsionezeă МaraМterulă apliМativă ală

МerМet riiiă tiin ifiМe,ă s ă orientezeă spreă tematiМaă Мeă prezentaă
importan ă pentruă proНuМ ie,ă iară prină înМheiereaă Нe contracte

113
 Мuă Нiferiteă întreprinНeriă iă institu iiă s ă fieă ob inuteă venituriă
НireМte”ă(Munteanuă iăMunteanuă2004,ă291).

Înă aМesteă МirМumstan eă iaă fiin ă МerМetareaă Мontrastiv ă laă

Timi oara.ă Sfсr itulă aniloră ‟70ă înseamn ă Мristalizareaă proieМtuluiă Нeă
cooperareă ştiin ifiМ ă germano-romсn ,ă МoorНonată Нeă profesoră Нr.ă
UlriМhă Engelă Нeă laă Institutulă pentruă Limbaă German ă Нină Mannheimă
(Institută f ră DeutsМheă SpraМheă Mannheim,ă IDS)ă şiă Нeă profesoră Нr.ă
Mihaiă Isb şesМuă Нeă laă Universitateaă Нină BuМureşti.ă Deşiă proieМtulă aă
fost coordonat de Engel, colectivul de autori era constituit din
germaniştiă Нină toateă Мentreleă universitareă Нină Romсnia.ă Deă laă
Timi oaraăauăfostăinvitateăs ăpartiМipeăYvonneăLuМu aă iăasistentaăsa,ă
Silvia Cara (Miculescu-Gruber). Proiectul s-aă finalizată înă anul 1993,
МсnНălaăEНituraăGroosăНinăT bingenăaăap rutăînăНou ăvolumeăМelămaiă
extins studiu contrastiv german-romсn: Engel,ă UlriМh/Isb şesМu,ă
Mihai/St nesМu,ă Speran a/NiМolae,ă OМtavian/Barba,ă Katharina/Cara,ă
Silvia/Horak, Valerie/Konnerth, Gerhard/Țucuƅa, Yvonne/Pitiş,ă
Anca/Roth, Natalie/Sandu, Doina/Sauer, Gertrud/Viorel, Elena:
Kontrastive Grammatik deutsch-rumтnisch (v.ăLup ană2012,ă114).
Înă moНă eviНent,ă Нup ă partiМipareaă laă proieМtulă IDSă
preoМup rileă ştiin ifiМeă aleă Мeloră Нou ă germanisteă s-auă НireМ ionat
aproapeă exМlusivă spreă aborНareaă Мontrastiv ă aă Нiverseloră
Мompartimenteă aleă limbii.ă Înă perioaНaă Мeloră Нou ă etapeă numiteă Нeă
LuМu aă „perioaНaă gramatiМiiă iă semantiМii-lexiМaleă Мontrastive”ă
(LuМu aă1998,ă321),ăgermanisteleă„publiМ ăunănum rămareăНeăstuНiiăşiă
înНrum ă numeroaseă proieМteă Нeă Нiplom ă peă temeă Мontrastive,ă unoraă
atribuindu-seăМalifiМativulăНeăuniМatăştiin ifiМ”ă(Lup ană2012,ă115).ăÎnă
mareăm sur ,ăstuНiileăerauăМonМeputeăînălimbaăgerman ,ăНarăpentruăМ ă
politiМaăНeăpromovareăaăspirituluiăna ionalăimpuneaăsporireaănum ruluiă
НeăpubliМa iiăînălimbaăna ional ,ămulteăartiМoleăauăap rută iăînăromсn ,ă
Timi oaraă ajungсnНă astfelă s ă Мontribuieă laă îmbog ireaă МerМet riiă
Мontrastiveăînălimbaăromсn .
Pсn ă înă aniiă ‟90ă nuă Нoară proieМteleă interna ionaleă seă
materializauă exМlusivă Мuă aМorНulă organeloră Нeă stat,ă Мiă iă activitatea
НiНaМtiМ ă trebuiaă fiă pus ă înă aМorНă Мuă Нispozi iileă ministeriale.ă Deă
exemplu,ă pentruă Мursurileă praМtiМeă Нeă traНuМeriă existaă Нispozi ia de a
trataă urm toareleă genuriă Нeă texte:ă 30șă texteă literareă (romсn -
german /german -romсn ),ă 30șă texteă politiМeă (romсn -german )ă iă

114
30șă texteă tiin ifiМeă(romсn -german /german -romсn ).ă RespeМtсnНă
aМesteăМerin e,ăYvonneăLuМu aă iăSilivaăMiМulesМu-Gruber au publicat
Нou ăМulegeriăНeătexte la finalul anilor ‟80 (v. Anexa 1).
TenНin eleă iă НireМ iileă Нeă МerМetareă Нină perioaНaă 1957-1990
suntă Нeă orientareă lingvistiМ ,ă materializateă înă stuНiiă preponНerentă
НesМriptive,ăaăМ rorătematiМ ăseăînМaНreaz ăînăМontextul istoric general,
axat ă peă partiМularit ileă limbiloră iă peă problemeleă Нeă funМ ionareaă
acestora.

3. Cristalizareaăcercet rii traductologice (1990-2015)

3.1. Perioada 1990-2000
OНat ă Мuă sМhimb rileă politiМeă funНamentaleă Нeă Нup ă 1990,ă
МerМetareaă tiin ifiМ ă aă intrată într-oă nou ă etap ă Нeă Нezvoltare.ă
„PrinМipiulăМareăvaăНominaăorientareaăМerМet riiăvaăfiăНeplinaăliberateăaă
МerМet toruluiă Нeă a- iă stabiliă obieМtiveleă tematiМe,ă moНalit ileă Нeă
realizareă iă valorifiМare,ă strategiaă proprieă înă aМtivitateaă tiin ifiМ ”ă
(Munteanuă iăMunteanuă2004,ă297).ăUnulăНintreăobieМtiveleăprinМipaleă
aleăgermani tilorătimi oreniăaăfostăintegrareaăaМtivit iiăloră tiin ifiМeăînă
МirМuitulăvalorilorăaМaНemiМeăНinăspa iulăeuropean.ăPentruăînНeplinireaă
acestui deziderat s-auă înМheiată parteneriateă Мuă institu iiă aМaНemiМeă Нeă
prestigiuă Нină spa iulă europeană iă s-au accesat burse pentru cadre
НiНaМtiМeă iăpentruăstuНen i.ă
Libertateaă Нeă op iuneă pentruă oă anumeă tem ă Нeă МerМetare,ă
НesМhiНereaă spreă spa iulă germaniМă iă МontaМtulă НireМtă Мuă mariă
personalit iă tiin ifiМeă europeneă înă urmaă ob ineriiă unoră burseă Нeă
МerМetareă laă SoМietateaă SМriitoriloră Нină Vienaă (нsterreiМhisМheă
GesellsМhaftăf răLiteratur)ă iălaăInstitutulăНeăTraНuМ toriă iăInterpre iăală
Universit iiă Нină Vienaă (Institută f ră оbersetzer- und Dolmetscher-
ausbilНungНerăUniversitтtăWien)1 au determinat-oăpeăYvonneăLuМu a,ă
înă anulă 1991,ă s ă introНuМ ă înă planulă Нeă înv mсntă ală seМ ieiă Нeă
german ,ă НisМiplinaă op ional ă „IntroНuМereă înă tiin aă iă praМtiМaă
traНuМerii” (Мursă iăseminar).ăAstfel,ătraНi ionaleleăМursuriăpraМtiМeăНeă
traНuМere,ăaăМ rorătematiМ ăfuseseăНeseoriăНiМtat ăНeănefilologi,ăajungă
finalmenteă s ă sus in ă ună Мursă teoretiМ.ă Con inutulă Мursuluiă nouă

1
Azi Centrulă Нeă traНuМtologieă ală Universit iiă Нină Vienaă (Zentrumă f ră
TranslationswissensМhaftăНerăUniversitтtăWien).

115
introНus,ă stabilită înă urmaă НisМu iiloră Мuă unulă Нintreă pionierii
traductologiei, profesor dr. Mary Snell-Hornby, de la Institutul de
TraНuМ toriă iă Interpre iă Нină Viena,ă seă МonМentraă peă paraНigmeleă
teoretice vest-europeneă i,ă înă speМial,ă peă teoriaă iă praМtiМaă traНuМeriiă
literaturii contemporane austriece.
Preocuparea cadrelor didactice pentru practica traducerii este
materializat ăНeăEleonoraăRingler-PasМu,ăAnaăCle iuă iăGabrielăKohnă
înă traНuМerileă unoră opereă literareă sauă filosofiМeă (v.ă Anexaă 2).ă Pentruă
Нou ăНintreătraНuМerileăsale,ăEleonoraăRingler-PasМuăaăob inut premii
importante,ă oferiteă Нeă organiza iiă Нeă Мultur ă sauă Нeă stat:ă 1)ă Premiulă
pentruă traНuМereăliterar ă peă anulă 1995,ă aМorНată Нeă Ministerulă FeНerală
pentruăŞtiin ,ăCerМetareăşiăCultur ăНinăAustriaăpentruătranspunereaăînă
limbaă romсn ă aă pieseiă Нeă teatruă Numai o fiică, nu… /Nur keine
Tochter… Ein Stück de Hilde Langthaler; 2) Premiul literar al Uniunii
SМriitoriloră Нină Romсnia,ă Filialaă Timişoara,ă pentruă traНuМeriă şiă 3)ă
Premiulă„NikolausăBerwanger”ăpeăanulă2000ăpentruătraНuМereăpentruă
transpunereaăînălimbaăromсn ăaăromanuluiăAbsenƅa (Die Abwesenheit)
de Peter Handke.
Manualul Deutsche Philosophie im 19. Jahrhundert (von
Fichte bis Nietsche), publiМată înă 1996ă Нeă LuМu aă înă Мolaborareă Мuă
Gabrielă Kohn,ă nuă seă însМrieă aparentă înă Нomeniulă traНuМerii,ă Нară are,ă
totu i, oă relevan ă Нeosebit ă pentruă aportulă timi oreană laă МerМetareaă
traНuМtologiМ ă înă limbaă romсn .ă ConМepută pentruă stuНen iiă Нeă laă
filosofie din cadrul UVT, manualul are drept obiectiv principal
înzestrareaă viitoriloră absolven iă Мuă instrumenteleă neМesareă în elegerii
limbajuluiăfilosofiМăgerman.ăAutoareaăsubliniaz ăînăprefa aămanualuluiă
М ăaМestaănuăpropuneăНoarăoăseleМ ieăНeătexteăfilosofiМeăgermaneăpentruă
aă fiă interpretateă i/sauă traНuseă Нeă М treă vorbitoriiă materni,ă Мiă pentruă
aprofunНareaă Мuno tin eloră Нeă limbaă german ,ă puneălaă Нispozi ieă iă oă
serieă Нeă problemeă lingvistiМeă НiНaМtiМizate,ă sus inuteă Нeă ună setă Нeă
struМturiă lexiМaleă iă gramatiМaleă extraseă Нină Мon inutulă texteloră (v.ă
LuМu aă 1996,ă 6).ă Înă sprijinulă obieМtivuluiă НeМlarat,ă seă integreaz ă ună
capitol despreă partiМularit ileă textuluiă filosofiМă german,ă Elemente de
structură teбtuală şi trăsăturile teбtului filosofic,ă sМrisă înă limbaă
romсn ă Нeă Gabrielă Kohn.ă Privită Нină perspeМtiv ă normativ ,ă Мapitolulă
nuă sintetizeaz ă Нoară repereleă teoretiМeă НeălingvistiМ ăНeă text necesare
filosofiloră pentruă în elegereaă texteloră filosofiМe,ă Мiă ofer ă bagajulă
teoretico-lingvistiМăneМesarăunuiătraНuМ torăНeătexteăargumentative.

116
 StuНiileă aМaНemiМeă publiМateă Нină aМeast ă perioaН ă aborНeaz ă
temele fundamentale ale traducerii, pe de-o parte, din perspectiva
paraНigmeiălingvistiМe,ăavсnНăunăpronun atăМaraМterănormativ-aplicativ
(Yvonneă LuМu a,ă Karlaă Lup an),ă peă Нeă alt ă parte,ă Нină perspeМtivaă
paraНigmeiă hermeneutiМii,ă avсnНă ună МaraМteră preponНerentă teoretiМă iă
interdisciplinar (Gabriel Kohn) (v. Anexa 3).
Pсn ă laă restruМturareaă stuНiiloră Мonformă „DeМlara ieiă Нeă laă
Bologna”ă înă anulă 2005,ă stuНen iiă auă manifestată ună interesă Нeosebită
pentruăМursulăop ionalăНeă„IntroНuМereăînăteoriaă iăpraМtiМaătraНuМerii”,ă
ceea ce a condus la realizarea de numeroaseă luМr riă Нeă Нiplom ă înă
Нomeniulă aМesteiă НisМipline,ă Мeleă maiă multeă înМaНrсnНu-seă înă traНi iaă
traНuМtologieiă romсne ti,ă iă anume,ă Мeaă aă „praМtiМo-teoriei”ă
întrev zute,ăînăaniiă‟95,ăНeăJ.ăKohn”ă(JeanrenauНă2015,ă8).ăCuăexМep iaă
articolului publicat de Yvonneă LuМu aă (1998)ă unНeă suntă amintiteă
Мсtevaă luМr riă Нeă absolvireă МonМeputeă laă sfсr itulă aniloră ‟90,ă luМr rileă
НeăНiplom ăНinăНomeniulătraНuМtologieiăsus inuteăpсn ăînăanulă2005ănuă
suntă arhivate,ă Мeeaă Мeă îngreuneaz ă sistematizareaă iă sintetizareaă
tematiciiă aborНateă înă perioaНaă premerg toareă institu ionaliz riiă
traductologiei la Universitatea de Vest.

3.2. Perioada 2000-2005

Laă înМeputulă aniloră 2000,ă înă perioaНeă premerg toareă iă Мhiară
peă parМursulă Мeleiă Нeă tranzi ieă laă sistemulă Bologna,ă interesulă pentruă
traductologie s-a amplificat, fapt demonstrat, pe de-o parte, prin
însМriereaă unuiă num ră totă maiă mareă Нeă stuНen iă laă Мursulă op ională Нeă
traНuМeri,ă inută „Нină 1999-2002 de Doina Munteanu, apoi de Gabriel
Kohn”ă (Nubertă 2008,ă 29),ă peă Нeă alt ă parte,ă prină extinНerea tematicii
Мursuriloră praМtiМeă asupraă traНuМeriloră speМializate.ă IntroНuМereaă înă
planulă Нeă înv mсntă aă Мursuriloră praМtiМeă Нeă traНuМereă aă texteloră Нeă
specialitate s-aărealizatălaăpropunereaăKarleiăLup an,ăМareăînăanulă2004ă
seăal tur ăColeМtivuluiăНeălimbaă iăliteraturaăgerman ăНinăМaНrulăUVT,ă
Нup ă 10ă aniă Нeă aМtivitateă НiНaМtiМ ă al turiă Нeă Yvonneă LuМu aă laă
Facultatea de Limbi Moderne Aplicate, din МaНrulă Universit iiă
„TibisМus” НinăTimi oara.

117
 3.3. Perioada 2005-2015
OНat ă Мuă înfiin areaă masteratului Germanistică din
perspectivă interdisciplinară i multiculturală înă 2004,ă ofertaă Нeă
cursuri de traducere s-aă îmbog it.ă Eleonoraă Ringler-Pascu, Gabriel
Kohn,ă Karlaă Lup ană iă Kingaă Gallă auă aМoperită ini ială atсtă Мursurileă
masterale,ă Мсtă iă Мeleă teoretiМeă Нină МaНrulă seМ ieiă Нeă Limbiă MoНerneă
ApliМate,ă înfiin ateă înă anulă 2005.ă Creareaă aМesteiă seМ iiă înă МaНrulă
FaМult iiăНeăLitere,ăIstorieă iăTeologieănuăaăМonНusănumaiălaăsporireaă
num rulă НisМiplineloră Нină Нomeniulă traНuМtologiei,ă Мiă iă laă oă evolu ieă
apreМiabil aăМerМet riiătraНuМtologiМeăaăgermani tilorătimi oreni.
Treiă tezeă Нeă НoМtorat,ă n sМuteă Нină interesulă autoriloră pentruă
traНuМtologie,ă auă fostă sus inuteă înă aМeast ă perioaН .ă Dou ă auă fostă
reНaМtateăînălimbaăromсn ă iăunaăînălimbaăgerman ă(v.ăAnexaă4).ăDe iă
luМrareaă Karleiă Lup an,ă Articolul ьn romсnă şi germană. Articolul
hotărсt,ăsus inut ăpubliМăînăanulă2006,ălaăUniversitateaăНinăCraiova,ă iă
tip rit ăînăanulă2007,ălaăEНituraăUniversit iiăНeăVestăНinăTimi oara,ăseă
înМaНreaz ă înă Нomeniulă lingvistiМiiă Мontrastive,ă eaă r mсneă totu iă ună
suportă utilă pentruă oriМeă stuНiuă traНuМtologiМă Нeă orientareă lingvistiМ ,ă
fiinНă pсn ă laă oraă aМtual ă singurulă stuНiuă Мontrastivă extinsă înă limbaă
romсn ă (313ă p.)ă Мareă trateaz ă problematiМaă artiМoluluiă hot rсt.ă
Celelalteă Нou ă tezeă Нeă НoМtorată seă însМriuă f r ă eМhivoМă înă Нomeniulă
traНuМtologiei,ă aНuМсnНă astfelă ună aportă timi oreană Мertă laă МerМetareaă
traНuМtologiМ ă Нină Romania.ă Înă luМrareaă prezentat ă publiМă înă anulă
2006,ă laă Universitateaă Нină Vestă Нină Timi oara,ă Gabrielă Kohnă îmbin ă
problematica hermeneuticii filosofice cu cea a traducerii, vorbind
despre Traducerea ca proiect, pornind de la versiunile romсneşti ale
Sein und Zeit de țartin Heidegger şi Faust de Ș. W. Goethe.ă Înă
spiritulăluiăBenjamină(1923),ăKohnăНistingeăîntreătraНuМereaăМaăproiect
moderat (traНuМereaă Мaă rezultată ală uneiă Нesemn ri),ă Мare,ă Нe iă prină
aМurate eăarăputeaăsatisfaМeăМerin eleăexterne,ănuăatingeăНeМсtăunăluМruă
seМunНar,ă iă anume,ă înlesnireaă МomuniМ rii,ă iă traНuМereaă Мaă proieМtă
radical (traducerea ca rezultat al unei asum ri),ăМareăesteăНominat ăНeă
exigen eleă aspreă Мuă Мareă traНuМ torulă alegeă s ă seă Мonfrunteă peă sineă
însu iă prină oМolulă simpluă ală traНuМeriiă (v.ă Kohnă 2009,ă 20).ă Alegereaă
М iiă Нesemnateă sauă asumateă Нeă traНuМereă НepinНeă Нeă moНulă înă Мareă
traНuМ torulă aborНeaz ă sarМina.ă Deă unНeă rezult ă М ă eМhivalen aă
traНuМtiv ă seă bazeaz ă peă oă punteă Мonstruit ă abНuМtiv,ă Нină momentă Мeă
traНuМereaă în eleas ă Мaă proieМtă esteă rezultatulă uneiă alegeriă f Мuteă peă

118
funНalulă unoră alegeriă anterioare,ă Мareă Мheam ă laă rсnНulă s uă laă noiă
alegeri fie înăr sp răМuăea,ăfieăМontinuсnН-o (v. Kohn 2009, 20-22).
OăaprofunНareăaăproblematiМiiăluМr riiăНeăНiplom ăaăGabrieleiă
anНoră esteă tezaă saă Нeă НoМtorată Мuă titlulă оber setгenalskultureller
Transfer – Oscar Walter Cisek: Die Tatarin (Traducerea ca transfer
cultural – Oscar Walter Cisek: Tătăroaica),ă sus inut ă publiМă înă anulă
2010,ălaăUniversitateaăНeăVestăНinăTimi oara.ăAutoareaăporneşteăНeălaă
teoriaă polisistemiМ ă şiă Нeă laă aborНareaă МomuniМativ ,ăinterМultural ăşiă
hermeneutiМ ăaăМonМeptuluiăНeă„traНuМere”,ămizсnНăs ăНemonstrezeăМ ă
prină şiă întreă varianteleă germaneă şiă romсne tiă aleă nuveleiă Die
Tatarin/Tătăroaica de Oscar Walter Cisek au loc fenomene de
transfer cultural.
DireМ iileă Нeă МerМetareă aМtualeă Мontinu ,ă peă Нe-o parte,
tematica tezeloră Нeă НoМtorat,ă peă Нeă alt ă parte,ă seă raporteaz ă laă
Нomeniulă НisМiplineloră preНate.ă PubliМa iileă tiin ifiМeă seă axeaz ă peă
traНuМereaă literar ă Мaă transferă Мulturală sauă peă analizeă Мomparativeă Нeă
МritiМ ă aă traНuМeriiă (Gabrielaă anНor),ă seă МonМentreaz ă peă filosofia
traНuМeriiă iătraНuМereaătextelorăfilosofiМeă(GabrielăKohn)ăsauăpeătemeă
Нeă orientareă lingvistiМ ă iă Нeă metoНologiaă iă НiНaМtiМaă traНuМerii,ă
punсnНu-seăaММentăpeăformareaăМompeten elorăneМesareătraНuМerilorăНeă
grup (crowd sourcing)ă iă aă traНuМeriloră Мolaborativeă (Karlaă Lup an)ă
(v.ă Anexaă 3).ă Multeă luМr riă tiin ifiМeă s-auă materializată înă urmaă
parteneriatuluiă ColeМtivuluiă Нeă limbaă iă literaturaă german ă Мuă
Universitatea Justus-LiebigăНinăGießenă(Germania),ăînăbazaăМ ruiaăs-
au acordat burse de cercetareă iă s-auă organizată workshopuriă iă
Мonferin e.
Peă lсng ă luМr rileă publiМateă exist ă numeroaseă МomuniМ riă laă
variateămanifest riă tiin ifiМeăna ionaleă iăinterna ionale,ăpreМumă iăună
volum considerabil de materiale didactice nepublicate, acestea fiind
mereu aНaptateălaănivelulăНeăМompeten eăaleăfieМ reiăgrupeăНeăstuНen iă
înăparte.ăAМesteăfi eăНeăluМruăînso esМăpreНareaămultorăНisМipline,ăМumă
ară fiă „Ini iereă înă traНuМereaă teoretiМ ă iă praМtiМ ”,ă „MetoНologiaă
traНuМeriiă Нină limbaă german ă înă limbaă romсn ”,ă „Limbaă german ă
apliМat ă laă traНuМeri”ă etМ.ă AММesibilizareaă permanent ă aă loră ară fiă
posibil ă prină intermeНiulă Мeluiă maiă nouă formată Нeă Мarte,ă a a-numita
„bornăНigitalăbook”.ăPeăМсtăНeăpubliМăeăformatul,ăpeăatсtăНeăМostisitoră
este,ă pentruă М ă neМesit ă suportă tehniМă continuu pentru fiecare student
înăparte,ăНeveninНăa aНarăinaММesibil.ăDinăaМelea iămotiveătehniМeăesteă

119
НifiМil ă iăintegrareaăplatformeiăe-learninguvtă(implementat ăНină2014ă
înăМaНrulăuniversit ii)ăînăМaНrulăaМtivit ilorăНiНaМtiМeăzilniМeăНeăМursă iă
seminar, ea oferind, de altfel, numeroase instrumente colaborative de
МomuniМareă iăМentralizareăНeăНate,ăМareăseăfolosesМăМuăsuММesăînăafaraă
orelor de curs.
CerМetareaă tiin ifiМ ă realizat ă Нeă stuНen iă seă limiteaz ă înă
propor ieăНeă90șălaăМonМepereaăluМr rilorăНeăfinalizareăaăstuНiilor.ăÎnă
ultimiiă 10ă aniă auă fostă elaborateă luМr riă Нeă liМen ă Нină Нomeniulă
traНuМeriiăliterare,ăalătraНuМeriiăspeМializateă(texteăНeăorientareăjuriНiМ ă
sauă eМonomiМ ),ă ală traНuМeriiă auНio-vizuale,ă Нară iă înă Нomeniulă
terminologiei sau ală lingvistiМiiă iă lexiМologieiă Мontrastive.ă Temeleă
abordate sunt cele fundamentale ale traductologiei, cum ar fi strategii
iă proМeНeeă Нeă traНuМereă apliМateă laă Нiverseă tipuriă iă genuriă Нeă text,ă
МritiМ ă Нeă traНuМere,ă traНuМeriă Мomentate,ă problemeă Нeă eМhivalen ă iă
de transfer cultural, localizare, probleme de traduceri axate pe
aspectele stilistico-lexiМaleă i/sauă gramatiМaleă aleă Нiferiteloră tipuriă Нeă
texte.
ConsiНer mă М ă esteă neМesar ă realizareaă uneiă arhiveă Нigitaleă
Мareăs ărepertoriezeăpreoМup rileătraНuctologice ale cadrelor didactice
iă aleă stuНen iloră Нină ultimiiă 10ă ani,ă pentruă aă fiă aММesibil ă iă util ă
absolven iloră iă НoМtoranziloră afla iă înă М utareă Нeă repereă bibliografiМeă
sauă Нeă Мorpus.ă FiinНă ună proieМtă inНiviНual,ă arhivaă Нigital ă seă afl ă laă
momentul Нeă fa ă într-oă faz ă inМipient .ă S-a parcurs etapa de
sistematizareă tabelar ă aă Нateloră legateă Нeă luМr rileă Нeă absolvireă aleă
stuНen iloră seМ ieiă LMAă german ,ă prină aranjareaă МronologiМ ă aă
urm toareloră informa ii:ă numeleă absolventului,ă titlulă luМr riiăînălimba
german ,ătraНuМereaătitluluiăînălimbaăromсn ,ăМoorНonatorulă tiin ifiМ,ă
notaă ob inut ,ă Нomeniulă înă Мareă seă înМaНreaz ă luМrarea,ă Мuvintele-
Мheie,ăМuprinsul,ărezumatul,ăbibliografia,ăultimeleăpatruărubriМiăurmсnНă
aă fiă legateă prină hiperlinkă Нeă textulă luМr riiă (v.ă Anexaă 5).ă AМeast ă
orНonareăpoateăsuportaămoНifiМ ri,ăМumăНeăaltfelă iăprogramulăînăМareă
seă voră stoМaă Нatele.ă Integrareaă înă platformaă e-learninguvt a
programuluiă Turnitină iă maiă Мuă seam ă obligativitateaă valiН riiă
uniМit iiă luМr riloră Нeă absolvireă prin intermediul acestui program
faМiliteaz ătransformareaăbazeiăexistenteăНeăНateăîntr-oăplatform ăweb,ă
Мareăs ăuneasМ ,ăeventual,ătoateăluМr rileăНeălaănivelulăuniversit ii.

120
 4. Perspectiveăînăcercetareaătraductologic
AМeast ă treМereă înă revist ă aă intereseloră iă aă rezultateloră
tiin ifiМeă neă arat ă М ă stuНiulă Мomparativă ală limbiloră german ă iă
romсn ,ă înМepută Мuă 60ă Нeă aniă înă urm ,ă nuă aă r masă f r ă eМouă înă
aМtivitateaă tiin ifiМ ă aМtual ă aă МaНreloră НiНaМtiМeă iă aă stuНen iloră
germani ti,ă faptă pusă înă eviНen ă Нeă numeroaseleă traНuМeri,ă luМr riă Нeă
liМen ,ă Нiserta ii,ă artiМoleă tiin ifiМeă sautezeă Нeă НoМtorată înă Нomeniulă
lingvistiМiiăМontrastiveă iăalătraНuМtologiei.
Înă loМă Нeă МonМluzii,ă remarМă perspeМtiveleă Нeă МerМetareă înă
НomeniulătraНuМtologieiăînărсnНulăМaНrelorăНiНaМtiМeă iăalăstuНen ilor.

4.1.ă Perspectiveleă cercet riiă traductologiceă înă rândulă

cadrelor didactice
CerМetareaă tiin ifiМ ă st ă aziă subă semnulă stanНarНiz riiă iă
globaliz rii.ă TenНin aă Нeă uniformizareă aă МerМet riiă laă nivelă globală aă
introНusăМonМeptulăНeă„ranking”ă(na ională iăinterna ional)ăînăМerМetare,ă
care a condus la impunerea anumitor criterii, devenite deja standard,
atсtă înă evaluareaă Мalit ii,ă Мсtă iă înă promovareaă proНuseloră tiin ifiМe.ă
Deă fapt,ă Мerin eleă formulateă pentruă aă faМilitaă reМeptareaă studiilor
tiin ifiМeă impună ună Мomportamentă stanНarНizată înă proМesulă Нeă
generare a acestora, autorul aliniindu-seă Мriteriiloră aММesibilit iiă înМ ă
din momentul alegerii temei, mai apoi prin alegerea limbii de
МomuniМare,ăaăformatulă iăloМuluiăpubliМ rii.

4.1.1.ăTematicaăpublicațiilor
Pentruăaăputeaăfiăfinan at ăpubliМareaărezultatelor,ăluМr rileăară
trebuiăs ătratezeă temeăНeăinteresăinterna ional,ăМareăs ăantrenezeă iăs ă
МoneМtezeă МerМet toriă Нină Нiferiteă Мentreă universitareă (preferabilă Нină
Нiferiteăt ri)ă iăs ăfieăreНaМtateăîntr-oălimb ăНeăМirМula ieăinterna ional ă
(preferabilăenglez ).ăDeăaМeea,ăproieМteleămaiăpu inăambi ioase,ăМareăară
puteaă vizaă intereseleă uneiă Мomunit iă restrсnse,ă suntă Нerulateă Нeă Мeleă
mai multe ori din pasiune. GermanistiМaăНinăTimi oaraăseăbuМur ăîns ă
НeăМolaborareaăМuăInstitutulăpentruăCulturaă iăIstoriaăGerman ăНinăSuН-
Estulă Europeiă (IGKS)ă (Institută f ră НeutsМheă Kultură unНă GesМhiМhteă
S Нosteuropasă e.ă V.)ă Нeă laă Universitateaă „LuНwigă Maximilian”ă Нină
M nМhenă(LMU)ăМareăfinan eaz ămulteăproiecte de cercetare a istoriei,
limbiiă iă literaturiiă aă minorit iiă germaneă Нină Banat.ă Unulă Нintreă Мeleă
maiă importanteă proieМteă finan ateă Нeă aМestă organismă esteă Dic ionarul

121
graiurilor din Banat,ă aleă М ruiă „primeă treiă litereă (A-C)”ă auă v zută
tiparulă înă anulă 2013,ă Нup ă aproximativă 55ă Нeă aniă Нeă МerМetare,ă înă
volumulăМonМeputăНeăPeterăKottler,ăIleanaăIrimesМu,ăAlwineăIv nesМu,ă
EvelineăHсnМuă iăMihaelaăŞanНor.ăWörterbuch der Banater deutschen
Mundarten. Band I (A-C). M nМhen:ăEН.ăIKGS.
DaМ ăliteraturaăНeăexpresieăgerman ăНinăBanatăseăbuМur ăНeăună
interesă Нeosebită înă rсnНulă germani tiloră timi oreniă iă aă f Мută obieМtulă
Нeă stuНiuă alăunuiă num răimpresionantă НeăluМr riă Нeăorientareă literar ,ă
lingvistiМ ăsauătraНuМtologiМ ,ălaăpolulăopusăseăafl ăliteraturaăsМris ăînă
graiulă germană b n ean.ă De iă traНuМereaă literaturiiă înă graiă reprezint ă
unaă Нintreă Мeleă maiă mariă provoМ riă înă praМtiМaă traНuМerii,ă aborНareaă
materialuluiă НialeМtală b n eană iă Нină aМeast ă perspeМtiv ă ară însemnaă
înМhegareaă uneiă Мolabor riă întreă to iă membriiă ColeМtivului,ă ală М reiă
rezultatăarăНuМeălaăМompletareaătablouluiăminorit iiăgermaneăloМale.

4.1.2. Limba de comunicare

UnăaltăМriteriuămenităs ăfaМilitezeăaММesibilitateaă iăНiseminareaă
Нeă informa ieă tiin ifiМ ă eă limbaă înă Мareă seă publiМ .ă S-a scris mult
Нespreă faptulă М ă englezaă joaМ ă ună rolă Нominantă înă aМeast ă НireМ ie,ă
inНiferentă Нeă Нomeniulă tiin ifiМ.ă Dină feriМire,ă germanaă înМ ă seă maiăă
buМur ă Нeă ună graНă Нestulă Нeă riНiМată Нeă publiМare,ă îns ă Мaă iă înă Мazulă
altoră limbi,ă luМrareaă oferit ă publiМuluiă largă trebuieă s ă fieă Мelă pu ină
rezumat ăînăenglez ăsauăМhiarăînso it ăНeăvariantaăin extenso înălimbaă
englez .
DaМ ă înă multeă Нomeniiă tiin ifiМeă formulareaă rezultateloră
МerМet riiă înă limbaă englez ă nuă afeМteaz ă МonsiНerabilă Мon inutul,ă
trebuieăs ăreМunoa temăМ ăprinăelaborareaăînăenglez ăaăuneiăluМr riăНeă
traНuМtologie,ă Мareă seă refer ă spreă exempluă laă pereМheaă Нeă limbiă
romсn -german ,ăefeМtulăarăfiăexaМtăinversăНeМсtăМelăsМontat,ăaНiМ ăînă
loМă s ă faМilitezeă aММesibilitateaă informa iei,ă oă îngreuneaz ,ă oă
artifiМializeaz ,ăoăМoНeaz ăîntr-atсtăînМсtăaМeastaăî iăpoateăpierНeăМhiară
sensul.ă Probabilă iă Нină aМestă motivă publiМa iileă înă limbaă englez ă aă
germani tiloră Нină Нomeniulă traНuМtologieiă suntă aproapeă inexistente.ă
Dinăp Мate,ănum rulăpubliМa iilorăînălimbaăromсn ăeste,ăНeăasemenea,ă
restrсns,ă aМeastaă nefiinНă promovat ă Нeă Мriteriileă Нeă rankingă
interna ional.

122
 4.1.3.ăFormatulăsiăloculăpublic rii
Criteriileă Нeă uniformizareă global ă suntă impuseă iă înă privin aă
formatuluiă iă ală loМuluiă publiМa iei.ă Astfel,ă oă МonНi ieă aă asigur riiă
Мontinuit iiă Мariereiă universitareă esteă publiМareaă tezeloră Нeă НoМtorat.ă
Pentruă Мaă aМesteaă s ă seă buМureă îns ă Нeă oă evaluareă pozitiv ă iă s ă fieă
aММeptateăînărсnНulăpubliМa iilorăНeăМalitateătrebuieăs ăaib ăunăanumită
num răНeăpaginiă iăs ăfieăpubliМateălaăoăeНitur ăaМreНitat ăînăНomeniu.ă
AМesteă Мriteriiă Нeă Мalitateă seă apliМ ,ă Нeă altfel,ă tuturoră monografiilor,ă
НefavorizсnН,ă Нeă fapt,ă aМtivitateaă eНituriloră Мuă ună poten ială finanМiară
limitată iă НireМ ionсnНă materialulă tiin ifiМă spreă ună num ră restrсnНă Нeă
edituri.
Totă aiМiă seă înМaНreaz ă multă Мontroversataă tem ă aă inНex riiă iă
aМreНit riiărevisteloră НeăspeМialitate,ă Мareă na teă oă aНev rat ă vсn toareă
înă meНiulă aМaНemiМ.ă Toateă aМesteă Мriteriiă Нeă Мalitateă suntă îns ă strсnsă
legateăНeălaturaăfinanМiar ,ăpentruăМ ăpeăpia aăliber ănuăexist ăМalitateă
laăpre uriămiМi.ăFa etaăfinanМiar ăaăМerМet riiăesteăМuăsiguran ăunămotivă
puternic pentru care o serieă Нeă luМr riă tiin ifiМeă valoroaseă r mсnă
nepublicate.

4.2.ă Perspectiveleă cercet riiă traductologiceă înă rândulă

studenților
TenНin eleă aМtualeă suntă Мaă 1)ă universit ileă s ă seă aНaptezeă laă
pia aă munМii,ă monitorizсnНă МapaМitateaă Нeă inser ieă aă absolven ilor pe
pia ă iă Мaă 2)ă tiin aă s ă fieă interaМtiv ,ă interНisМiplinar ă iă aММesibil .ă
DinăНorin aăНeăaăatingeăМhiară iăНoarătangen ialăaМesteăНeziНerate,ăamă
ini iatăНou ătipuriăНeăaМtivit i,ăМareăs ăМonНuМ ălaăelaborareaăНeăluМr riă
de absolvire a studiilor.

4.2.1.ă Armonizareaă cercet riiă efectuateă deă studențiă cuă

piațaălocal ăaămuncii
Unănum răsemnifiМativăНeătineriăpornesМăstuНiulăМuăМuno tin eă
lingvistiМeă Нeă limbaă german ă satisf М toare.ă Deă aМeea,ă interesulă
aМestoraă МonМentrсnНu-seă peă perfeМ ionareaă Мompeten ei lingvistice,
reНaМtareaă uneiă luМr riă Нeă Нiplom ă f r ă mariă preten iiă tiin ifiМeă esteă
pentruă aМe tiă stuНen iă oă realizare.ă Exist ă îns ă iă stuНen iă Мareă auă
poten ial,ăМareăНispunăНeămajoritateaăМompeten elorăneМesareăpentruăaă
elaboraăluМr riăНoМumentateă iăinteresante.ăAtсtăpentruăa-iăsus ine,ăМсtă
iăНinăНorin aăНeăaăînМerМaăoăarmonizareăreal ăaăМerМet riiălorăМuăpia aă

123
munМii,ăamăНemaratăНisМu iileăНeănegoМiereăМuăunulăНintreăМeiămaiămariă
angajatori locali, SC Continental Automotive Romania SRL, mai
exact cu Biroulă Нeă TraНuМeriă Нină МaНrulă Мorpora iei,ă înă veНereaă
stabiliriiă uneiă Мolabor riă Мuă stuНen iiă LMAă peă baz ă Нeă internship.ă Înă
urmaă uneiă seleМ ii,ă stuНen iiă ară efeМtuaă praМtiМaă Нeă traНuМere,ă avсnНă
posibilitateaăНeăaăНezvoltaăluМr riăНeăliМen ăpeătemeăМareăs ăfieăНeăreală
interesă pentruă poten ialulă angajator.ă Astfel,ă Мс tigulă nuă ară fiă Нoară Нeă
parteaă МerМet rii,ă Мiă iă aă universit ii,ă Нină perspeМtivaă МapaМit iiă Нeă
inser ieăaăabsolven ilorăpeăpia aăloМal ăaămunМii.ă

4.2.2.ăExperimenteăînăderulare
Din anul 2014,ă înă МaНrulă unoră Мursurialeă seМ ieiă LMAă seă
experimenteaz ă proieМteă Нeă traНuМere,ă meniteă s ă МonНuМ ă laă
aprofunНareaă Мompeten eloră proМeНuraleă iă soМial-comunicative, la
formareaă unuiă setă Нeă Мompeten eă Нeă МomuniМareă înă situa iiă Нeă
negoМiereă iălaăНezvoltarea МapaМit iiăНeăsintez ăinterНisМiplinar ,ăprină
însu ireaă iăapliМareaătehniМilorăНeătraНuМereăînăgrupă(crowd sourcing)
iă aă tehniМiloră Нeă traНuМereă Мolaborativ .ă LuМrсnНu-se cu o mare
varietateă Нeă genuriă Нeă texte,ă proieМteleă Нeă traНuМereă potă fiă oă surs ă
bogat ăНeătemeăpentruăluМr rileăНeăabsolvireăaleăstuНen ilor.ăAМestoraă
li se deschid perspective de abordare a problematicii traductologice
НinăМeleămaiăНiverseăunghiuri.ăÎnăfunМ ieăНeăМapaМitateaăinНiviНual ă iă
nivelulă Мompeten eloră aМumulateă seă potă realiza refleМ iiă teoretiМeă
asupraă aМtivit iloră Нepuseă înă МaНrulă proieМteloră sauă asupraă
Мonstrсngeriloră (lingvistiМe,ă psihologiМe,ă soМiologiМeă etМ.)ă Мareă
influen eaz ă aМtulă НeМizională ală traНuМ torului,ă seă potă faМeă propuneriă
Нeă strategiiă pentruă solu ionareaă problemelor generate de factori de
natur ă Нivers ă (lingvistiМi,ă psihologiМi,ă soМiologiМiă etМ.),ă evalu riă aleă
proМesuluiă i/sauă aleă proНusuluiă traНuМtiv,ă Мompara iiă aleă proМeseloră
traНuМtiveă iărezultatelorăproieМtelorăНerulate,ăseăpotăini iaăproieМteăНeă
traducereăfiabileăsauăseăpoateăanalizaăproblemeleăНeăetiМ ăînătraНuМereă
.a.ă A aНar,ă toateă paraНigmeleă traНuМtologieiă (lingvistiМ ,ă literar ,ă
Мultural ,ăsoМiologiМ ăМf.ăPrunčă2011,ă343-348)ăpotăfiăaborНateăînăurmaă
interpret riiă aМtivit iloră iă rezultateloră proiectelor concret derulate.
ConsiНeră М ă simulareaă aМtivit iiă realeă Нepuseă Нeă oă eМhip ă Нeă
traНuМ toriăpentruăМaăaМeastaăs ăseăМonstituieăulteriorăînăsursaăelabor riiă
uneiă luМr riă tiin ifiМeă Нeă absolvire,ă МonНuМeă atсtă laă rezultateă utileă
pentruă pia aă munМii,ă faМilitсnНă astfelă inser iaă stuНen iloră peă pia aă

124
traНuМ torilor,ă Мсtă iă laă Мomprehensibilitateaă МerМet riloră tiin ifiМe,ă
МareăНeseoriăî iăpropunăs ăfieăaММesibileă iăutileăpubliМuluiălarg.

Referin eăbibliograficeă

Benjamin,ă Walter.ă „Die Aufgabe des оbersetzers”.ă Gesammelte

Schriften, vol. IV, 1, 1972: 9-21. Frankfurt: Suhrkamp.
JeanrenauН,ăMagНa.ă„CсtevaărefleМ iiăМuăprivireălaăstareaătraНuМtologieiă
romсne ti”.ă Diacronia, 2015, 2, A20: 1-13. Francisc Gafton.
Disponibil online la:
http://www.diacronia.ro/ro/journal/issue/2/A20/ro/pdf (accesat
înă27.ă06.2016).
Kohn, Gabriel. Traducerea ca proiect (pornind de la versiunile
romсneşti ale Sein und Zeit de țartin Heidegger şi Faust de
J. W. Goethe),ă Universitateaă Нeă Vestă Нină Timi oara,ă 2007,ă
nepub.
Kohn, Gabriel.ă „Privireă asupraă uneiă manufaМturiă Нină stiМl ,ă Seină unНă
Zeităînălimbaăromсn ”.ăIdei ьn Dialog, 2009, 12 (63): 20-22.
LuМu a,ă Yvonne.ă Deutsche Philosophie im 19. Jahrhundert (von
Fichte bis Nietsche),ă înă Мolab.ă Мuă Gabrielă Kohn.ă Timi oara:ă
Amphora, 1996.
LuМu a,ă Yvonne.ă „40 Jahre Konstrative Linguistik in Temeswar”.ă
Zeitschrift der Germanisten Rumтniens. 1998, 7, 1-2 (13-14):
319-327.ăGeorgeăGu u.ăBuМure ti:ăPaiНeia.
Lupşan,ă Karla.ă „Deră StrukturwanНelă ană Нeră Temeswareră Universitтtă
am Beispiel der PhilologisМhenă Fakultтtă (1956-2011)”. In:
ElmarăSМh blă iăHaralНăHeppner.ă Universitтten in Zeiten des
Umbruchs. Fallstudien über das mittlere und östliche Europa
im 20. Jahrhundert. Wien-Berlin: LIT, 2011: 121-132.
Lupşan,ăKarla.ă„InăMemoriamăYvonneăLuМu a”. Philologica Banatica.
2012, 2: 111-118.ă Sergiuă DrinМu.ă Timişoara:ă Mirtonă şiă
Amphora.
Munteanu,ă Ioană iă Munteanu,ă RoНiМa.ă Universitatea de Vest din
Timi oara. Timi oara:ăEНituraăUniversit iiăНeăVest,ă2004.
Nubert, Roxana. „Der Germanistik-Lehrstuhl – Zu heutigem Stand
unНăzuăНenăPerspektiven”.ăIn:ăHorstăFasselă iăRoxanaăNubert.ă

125
 50 Jahre Temeswarer Germanistik. Eine Dokumentation.
DeggenНorf/T bingen:ăEbner,ă2008:ă25-42.
Prunč,ă EriМh.ă Entwicklungslinien der Translationswissenschaft: Von
den Asymmetrien der Sprachen zu den Asymmetrien der
Macht. EНi iaăaă2-a. Berlin: Frank &Timme, 2011.
anНor,ă Gabriela.ă оbersetгenalskultureller Transfer – Oscar Walter
Cisek: Die Tatarin.ă Universitateaă Нeă Vestă Нină Timi oara,ă
2010, nepub.

Anexa
Anexaă1:ăPublicațiiădinăperioadaă1970-1990 (selectiv)
LuМu a,ă Yvonne,ă MiМulesМu,ă Silvia.ă Teбtsammlung гur оbersetгung:
deutsch-rumтnisch. Timi oara:ă Tipografiaă Universit iiă Нină
Timi oara,ă1987,ă131ăp.ă
LuМu a,ăYvonne,ăMiМulesМu,ăSilvia. Culegere de texte pentru traduceri
din romсnă ьn germană.ă Timi oara:ă Tipografiaă Universit iiă
НinăTimi oara,ă1988,ă76ăp.ă

Anexa 2: Traduceri din perioada 1990-2015 (selectiv)

Traduc tor:ăAnaăClețiu
Marianne Gruber. Acalmie (Windstille), traducere Нinălimbaăgerman ă
înălimbaăromсn .ăTimi oara:ăExМelsior,ă1993,ă158ăp.

Traduc tor:ăEleonoraăRingler-Pascu
Hilde Langthaler. Numai o fiică, nu… (Nură keineă ToМhter…ă Eină
St Мk),ă traducere Нină limbaă german ă înă limbaă romсn .
Timişoara:ăExМelsior,ă1994,ă55ăp.
Johann Nepomuk Preyer. țonografia oraşului liber crăiesc Timişoara
(Monographieă Нeră königliМhenă FreistaНtă Temeswar), traducere
Нină limbaă german ă înă limbaă romсn , înă Мolaborareă Мuă AНamă
Mager.ăTimişoara:ăAmarМorН,ă1995,ă299ăp.
Marianne Gruber. țoartea păsării singuratice (Der Tod des
Regenpfeifes), traducere Нinălimbaăgerman ăînălimbaăromсn ,
înăМolaborareăМuăRegineăMuszilek.ăTimişoara:ăExМelsior,ă1995,ă
125 p.
AlexanНruă Cu ar .ă Bild-Kunst-Monographie (MiМ ă monografieă
artistiМ ),ă traНuМereă Нină limbaă romсn ă înă limbaă german .
Timişoara:ăAmarМorН,ă1998,ă116ăp.

126
Peter Handke. Absenƅa (Die Abwesenheit), traducere din limba
german ăînălimbaăromсn . Timişoara:ăExМelsior,ă2000,ă137ăp.
Jana, Bayer. Girafa cu dungi colorate (Die Giraffe mit den bunten
Streifen), traducere din limba german ă înă limbaă romсn .
Timi oara:ăExМelsiorăArt,ă2004,ă54ăp.
Armin Klein. Managementul proiectului cultural (Projekt
managementă f ră Kultur),ă traНuМereă Нină limbaă german ă înă
limbaă romсn ,ă înă Мolaborareă Мuă RaluМaă Ciortan.ă Timi oara:ă
FunНa iaăInterartăTRIADE,ă2005, 132 p.
Thomas Bernhard. Immanuel Kant,ă traНuМereă Нină limbaă german ă înă
limbaăromсn .ăTimi oara:ăEН.ăDiaМritiМ,ă2013,ă169ăp.

Traduc tor:ăGabrielăKohn

Carl Gustav Jung. Personalitate şi transfer (PersönliМhkeită unНă

оbertragung),ă traducere din limba german ăînălimbaăromсn .
BuМure ti:ăTeora,ă1997,ă310ăp.
Heimito von Doderer. „Demonii”ă(DieăDтmonen),ătraducere din limba
german ă înă limbaă romсn ă (extrase). Orizont, 3, 1998,
Timi oara.ă
Leopold von Sacher Masoch. Un Rafael al evreilor (Ein Raphael der
Juden), traНuМereă Нină limbaă german ă înă limbaă romсn .ă Ia i:ă
Polirom, 1999.
Hans-Georg Gadamer. Adevăr şi metodă (Wahrheit und Methode),
traНuМereă Нină limbaă german ă înă limbaă romсn .ă BuМure ti:ă
Teora, 2001, vol. 1, 368 p.
Elfriede Jelinek. „Copiii mor ilor (Die Kinderder Toten)”,ă traНuМereă
Нină limbaă german ă înă limbaă romсn ă (extrase). Orizont, 10,
2004,ăTimi oara.

Anexaă3:ăPublicațiiădinăperioadaă1990-2015 (selectiv)
Autor:ăYvonneăLucuța

LuМu a,ă Yvonne.ă „40 JahreKonstrativeLinguistik in Temeswar”.ă

Zeitschrift der Germanisten Rumтniens, 1998, 7, 1-2 (13-14):
319-327.ăGeorgeăGu u.ăBuМure ti:ăPaiНeia.

127
LuМu a,ă Yvonne. „Interkulturelleă Aspekteă imă оbersetzungsprozeß:ă
DasăTextverstтnНnis”. Temesаarer Beitrтge гur Germanistik,
1999, vol. 2: 154-162.ăRoxanaăNubert.ăTimi oara: Mirton.
LuМu a,ă Yvonne.ă „оbersetzungsarbeită ană Нeră österreiМhisМhenă
Gegenwartsprosa in Temeswar (Arbeit mit Germanistik-
studenten)”. Akten des X. Internationalen Germanistik
kongresses Wien 2000, 2003, vol. 11: 75-83. Berlin: Peter
Lang.

Autor: Kinga Gáll

Gпll,ă Kinga. „LexikalisМheă L Мkenă unНă ihreă оbersetzungs-

mögliМhkeitenă imă WortfelНă „hell/luminos“”. Analele
Universităƅii din Timişoara, 1993, XXXI: 59-73.ă Timi oara:ă
EНituraăUniversit iiăНeăVest.
Gпll,ă Kinga. „Integrierteă grammatisМh-semantische Beschreibung der
FelННominanteă «hell/luminos»ă imă DeutsМhenă unНă imă
RumтnisМhen”. Analele Universităƅii din Timişoara, 1994,
XXXII: 41-48.ăTimi oara:ăEНituraăUniversit iiăНeăVest.

Autor: Gabriel Kohn

Kohn, Gabriel. „Die Relevanz des Zwei-Ebenen-Valenzmodellsă f ră

Нieă ErreiМhungă eineră stilistisМhă aНтquatenă оbersetzung”.ă
Analele Universităƅii din Timişoara, 1995, XXXIII.
Timi oara:ăEНituraăUniversit ii.
Kohn, Gabriel. „Elementeă Нeă struМtur ă textual ă şiă tr s turileă textuluiă
filosofic”. In:ă Yvonneă LuМu a.ă Deutsche Philosophie im 19.
Jahrhundert (von Fichte bis Nietzsche).ăTimi oara:ăAmphora,ă
1996: 115-131.
Kohn, Gabriel. „Dieă Äquivalenză alsă Entwurfă Нesă оbersetzers”.ă
Temesаarer Beitrтge гur Germanistik, 1997, vol. 1: 131-142.
RoxanaăNubert.ăTimişoara: Mirton.
Kohn, Gabriel. „Semiotikă unНă Äquivalenztheorie.ă Eineă
interНisziplinтreă StuНie”.ă Zeitschrift der Germanisten
Rumтniens, 1997, 1-2 (11-12): 79-88.ă Georgeă Gu u.ă
BuМure ti:ăPaiНea.

128
Kohn, Gabriel. „Dieă AНтquatheită semiotisМheră Instrumenteă beiă Нeră
Beschreibung desă оbersetzungsphтnomene”. Zeitschrift der
Germanisten Rumтniens, 1998, 6-7.ă Georgeă Gu u.ă BuМure ti:ă
Paidea.
Kohn,ă Gabriel.ă „Turnulă Babelă şiă nevoiaă Нeă aă traНuМe”.ă Fragilitatea
spiritului, Cluj: Editura Napoca Star, 2005.
Kohn,ă Gabriel.ă „Privireă asupraă unei manufaМturiă Нină stiМl ,ă Seină unНă
Zeităînălimbaăromсn ”.ăIdei ьn Dialog, 2009, 12 (63): 20-22.

Autor:ăGabrielaă andor

ŞanНor,ăGabriela.ăOscar Walter Ciseks Novelle Die Tatarin: Ver such

einer vergleichenden оbersetгungs analвse.ă Timi oara:ă EН.ă
Cosmopolitan Art, 2005.
ŞanНor,ă Gabriela.ă „OsМară Walteră Ciseksă Novelleă «Dieă Tatarin»/
«T t roaiМa».ă StilistisМheră VergleiМhă Нeră оbersetzungs-
variantenăinsăRumтnisМhe”. Transcarpathica. Germanistisches
Șahrbuch Rumтnien, 2006-2007, 5-6: 288-305.ăGeorgeăGu u,ă
Reimar M lleră iăThomasăSМhares.ăBuМure ti:ăPaiНeia.
ŞanНor,ă Gabriela.ă „Aspekte kulturellen Transfers in Oscar Walter
Ciseksă «Dieă Tatarin»”. Germanistische Beitrтge, 2011, vol.
29: 129-140.ăSibiu:ăEНituraăUniversit iiă„LuМianăBlaga“.

Autor:ăKarlaăLup an

Lupşan,ă Karla.ă „SМhwierigkeitenă beiă Нeră оbersetzungă Нeră

Romantrilogie von Ilse Tilsch. Die grammatisch-stilistische
Ebene”.ăIn:ăGeorgeăGu uă iăSperan aăSt nesМu.ăDie Sprache ist
das Haus des Seins.ăBuМureşti:ăPaiНeia,ă1998:ă331-347.
Lupşan,ă Karla.ă „Ilse Tilsch – Semantische Aspekte in der
оbersetzung”. Temesаarer Beitrтge гur Germanistik, 1999,
vol. 2: 173-187.ăRoxanaăNubert.ăTimi oara:ăMirton.
Lupşan,ăKarla.ă„ErwinăWittstoМksăErzтhlungă«DerăfalsМheăMalvasier»ă
ină rumтnisМheră Fassung.ă Eineă оbersetzungskritik”.
Germanistische Beitrтge, 1999, vol. 11: 101-114. Sibiu:
EНituraăUniversit iiă„LuМianăBlaga“.
Lupşan,ă Karla.ă „SМhwierigkeitenă beiă Нeră оbersetzungă einigeră
juristisМheră Terminiă ausă Нemă DeutsМhenă insă RumтnsiМhe”.

129
 Analele Universităƅii Tibiscus, 2000, vol. IX, fasc. I: 135-152.
Timişoara:ăAugusta.
Lup an,ă Karla.ă Articolul ьn romсnă şi germană. Articolul hotărсt.
Prefa ă Нeă prof.ă Нr.ă Mariaă IliesМu.ă Timişoara:ă EНituraă
Universit iiăНeăVest,ă2007,ă313ăp.
Lup an,ă Karla.ă „Zură оbersetzungă Нeră НeutsМhenă Substantiv-
komposita”.ăTemesаarer Beitrтge гur Germanistik, 2008, vol.
6: 105-118.ăRoxanaăNubert.ăTimişoara:ăMirton.
Lup an,ăKarla.ă„Interkulturelle șommunikation und оbersetгung: der
Artikelgebrauch im deutsch-rumтnischen Vergleich”.
Temeswareră Beitrтgeă zură Germanistik, 2010, vol. 7: 93-104.
RoxanaăNubert.ăTimişoara:ăMirton.
Lup an,ăKarla,ăMarki,ăMarianne.ă„ZurăоbersetzungăНerăFormăНasăinsă
RumтnisМhe”.ă Temesаarer Beitrтge гur Germanistik, 2013,
vol. 10: 221-246.ăRoxanaăNubert.ăTimişoara:ăMirton.
Lup an,ăKarla.ă„OnătheăUseăofăHypermeНialityăinăTeaМhingăCultureăină
Germană asă aă Foreignă Languageă Context”.ă In:ă Danielă Dejica,
GyНeă Hansen,ă Peteră SanНriniă iă Iuliaă Para.ă Language in the
Digital Era: Challenges and Perspectives. Warsaw/Berlin: de
Gruyter Open, 2016: 172-188.
Lup an,ă Karla.ă „Projektarbeit als praktische Umsetzung der
Kompetenzorientierungă imă оbersetzungsunterriМht”.ă In:ă
Roxana Nubert. Germanistik гаischen Regionalitтt und
Internationalitтt. Frankfurt: Lang, sub tipar.

Anexa 4: Teze de doctorat

Kohn, Gabriel. Traducerea ca proiect (pornind de la versiunile

romсneşti ale Sein und Zeit de țartin Heidegger şi Faust de
J. W. Goethe),ă Universitateaă Нeă Vestă Нină Timi oara,ă 2007,ă
nepubliМat .
Lup an,ă Karla.ă Articolul hotărсt ьn romсnă i germană. Articolul
hotărсt.ăUniversitateaăНeăVestăНinăTimi oara,ă2006.ăPubliМare:ă
Articolul ьn romсnă şi germană. Articolul hotărсt.ăPrefa ăНeă
prof.ă Нr.ă Mariaă IliesМu.ă Timişoara:ă EНituraă Universit iiă Нeă
Vest, 2007, 313 p.

130
 anНor,ă Gabriela.ă оbersetгenalskultureller Transfer – Oscar Walter
Cisek: Die Tatarin.ă Universitateaă Нeă Vestă Нină Timi oara,ă
2010,ănepubliМat .ă

Anexaă5:ăCentralizatoră(lucr riădeăabsolvireăLMA)

Notiț ăbiobibliografic

Karlaă LUP ANă esteă leМtoră universitară Нr.ă înă МaНrulă

Universit iiăНeăVestăНinăTimi oara,ălaăFaМultateaăНeăLitere,ăIstorieă iă
Teologie,ăDepartamentulăНeălimbiă iăliteraturiămoНerne.ăAăpubliМatălaă
eНituriă Нină ar ă (PaiНeia,ă Universitaria,ă EНituraă Universit iiă Нeă Vest,ă
Mirton,ăAmphora)ă iăНinăstr in tateă(LIT,ăWalterăНeăGruyter)ăМ r iă iă
luМr riă tiin ifiМeă peă Нiverseă temeă Нină Нomeniulă lingvistiМii,ă ală
gramatiМiiă Мontrastiveă (german ă – romсn )ă iă ală traНuМtologiei.ă Eă
afiliat ălaăsoМiet iă tiin ifiМe,ăaăМolaboratălaăorganizarea de evenimente
tiin ifiМeă iă Мulturaleă iă faМeă parteă Нină Мomitetulă Нeă reНaМ ieă ală unoră
revisteăНeăspeМialitateăinМluseăînăbazeăНeăНateăinterna ionale,ăМumăarăfiă
revistaă Нeă germanistiМ ă Temesаarer Beitrтge гur Germansitik iă
revistaăanual ăНeăstuНiiăНeătraНuМtologieă iăНeătraНuМereăTranslationes.

131
 TRADUCERIăDINăLIMBAăSÂRB ăÎNă
LIMBAăROMÂN .ăPERSPECTIVEă
TRADUCTIVE

Ma aă ARANăANDREICI
UniversitateaăНeăVestăНinăTimişoara, Romсnia

Abstract: The current paper sets out to present an updated overview

of the translation from Serbian into Romanian, to highlight the
dominant tendencies in the views of the best translators, as well as to
reveal the specific features of the translation methods. The diachronic
presentationă willă foМusă onă theă translators‟ă refleМtions,ă whileă theă
synchronic one will examine statements regarding both the practice
and the theory of translation. This combined diachronic and
synchronic approach will foreground several significant elements in
the evolution of translation, from theories to strategies and techniques.
The ultimate purpose of this paper is to evaluate the contributions of
various translators and to highlight certain general aspects
characterising them from a methodological perspective. The paper
will also try to evaluate the degree of representativeness of
translations, as well as the extent to which translators adhere to the
functional principle in preservation the source-text information.

Keywords: Translation studies, translation studies spectrum,

interdisciplinarity

Aspecte preliminare
Teoria traducerii s-aăМristalizatăМaă tiin ăНeăsineăst t toareăabiaă
înă ultimeleă НeМeniiă aleăseМoluluiăalăXX-lea,ăîntr-oă strсns ă leg tur ă Мuă
semantiМaă iă stilistiМa.ă Problemeă privinНă praМtiМaă traНuМeriiă apară îns ă
Нejaă laă sМriitoriiă AntiМhit ii.ă VorbinНă Нespre traducerea textelor lui
Demostene,ăCiМeroăobservaăМ ănuăesteăposibil ăreНareaăfieМ ruiăМuvсntă

132
grec printr-ună Мuvсntă latin,ă importantăfiinНă nuă num rulă Мuvintelor,ă Мiă
semnifiМa ia,ăgreutateaălor.ăMo tenireaăl sat ăНeămareleăoratorăromanăaă
fost de o mare varietate.ă InМluzсnНă problemeleă asimil riiă opereloră
str ineăînăМontextulăМulturalălargăalăliteraturiiăproprii,ăelăaăinНiМată(într-
oă oareМareă m sur ă aă iă realizat)ă Нiferiteă posibilit iă Нeă rezolvareă aă
problemeloră Мareă st teauă înă fa aă t lm Мitoruluiă textuluiă str ină
(îmbog ireaă limbiiă latineă Мuă noiă lexemeă iă Мuă noiă genuriă literare,ă
formareaă unuiă stilă propriu,ă Нezvoltareaă iă îmbog ireaă lui).ă Pesteă oă
jum tateă Нeă veaМ,ă Hora iuă reiaă oă parteă Нină iНeileă luiă CiМero,ă sf tuinНă
traНuМ toriiă s ă eviteă traНuМereaă Мuvсnt Мuă Мuvсntă (Revzină şiă
Rozencveig 1964, 6). De altfel, prelucrarea creatoare a formei
originaluluiăreprezint ăoătr s tur ăМaraМteristiМ ăaătraНuМerilorăînălimbaă
latin ,ă Мareă erauă asimilateă iă inМluseă înă Мulturaă latin ,ă astfelă înМсtă s ă
МorespunН ăМriteriilor estetiМeăaleăromanilor.ăA aНar,ăprintreăМeleămaiă
importanteă iНeiă aleă luiă CiМeroă iă aă alumniloră s i,ă Мareă i-auă p strată
aМtualitateaă pentruă gсnНireaă renasМentist ,ă putemă enumeraă
urm toarele:ă rolulă traНuМeriiă pentruă îmbog ireaă limbiiă înă Мareă seă
traduce, importan aă aМtivit iiă Нeă traНuМereă pentruă Нezvoltareaă
literaturiiă „Мareă prime te”ă iă îmbog ireaă eiă Мuă genuriă noi,ă stimulareaă
Мristaliz riiă unuiă stilă propriuă Мuă ajutorulă reН riiă moНeleloră limbiiă
str ine,ăposibilitateaăreН riiăoriginaluluiăprinămetoНeăНiferiteăînăfunМ ieă
НeăМaraМterulăs uă iăaăsarМinilorăМareăstauăînăfa aătraНuМ torului.ă
Peă lсng ă mo tenireaă МlasiМ ,ă Нezvoltareaă traНuМeriiă înă
Rena tereăaăfostăinfluen at ăîntr-oăform ăsauăaltaăНeăМeeaăМeăaăap rutăînă
teoriaă iăpraМtiМaă traНuМeriiă înă AntiМhitateaătсrzie,ă Мre tin ,ă iăînă Evulă
Mediu timpuriu. Tr s turaăprinМipal ăaăepoМiiăRena teriiăoăreprezint ă
rolulăimportantăjuМatăНeătraНuМeriăînăМontextualăМulturalăalăepoМii.ă
Pсn ă înă seМolulă ală XVI-lea, 80șă Нină М r ileă tip riteă erauă înă
limbaă latin .ă Abiaă înă secolul al XVI-leaă apară înă Fran a,ă Нeă exemplu,ă
traНuМeriă Нină spaniol ,ă înă seМolulă ală XVII-lea – Нină englez ,ă iară înă
secolul al XVIII-lea – Нinăgerman .
ÎntruМсtăînăepoМaăRena teriiăs-aăНesf uratăproМesulăНeăformareă
iă Нezvoltareă aă „noilor”ă limbiă europene,ă a ap rută iă problemaă
partiМip riiălorăînăproМesulăНeătraНuМereă(atсtăМaălimbi-surs ,ăМсtă iăМaă
limbi- int ).ă AМeast ă problem ă aă fostă rezolvat ă înă riă Нiferiteă iă înă
perioade diferite, cu metode diferite, care oscilau de la „latinizarea”ă
for at ă pсn ă laă apropiereaă maximal ă Нeă limbaă vorbit .ă Oă tr s tur ă
partiМular ăaăgсnНiriiărenasМentisteăesteăsМeptiМismulăînătraНuМere,ăăМareă

133
î iăareăsorginteaăînăetapaăanterioar .ăElăaăap rutăînăНiferiteăforme,ăНară
poateă fiă înă generală МaraМterizată Мaă oă afirmareă aă imposibilit iiă reН riiă
aНeМvateă aă originalului.ă Oă alt ă tr s tur ă speМifiМ ă aă majorit iiă
traНuМerilorămeНievaleăesteăМaraМterulălorăinНireМt,ăaНiМ ătraНuМereaănuă
aăoriginalului,ăМiăaătraНuМerilorălor.ăPrinăurmare,ătr s turaăМaraМteristiМ ă
a traducerii renascentiste, care i-aăНefinităînămareăm sur ăevolu ia,ăesteă
folosireaă larg ă aă traНi iiloră izvorсteă Нină literaturaă antiМ ,ă peă lсng ă
n zuin aă general ă aă f uritoriloră Мulturiiă renasМentisteă Нeă aă reînviaă
AntiМhitateaăМlasiМ .ăLaăaМeastaăauăМontribuită iăalteămomenteăspeМifice
(bilingvismul greco-latină ală multoră umani ti),ă orientareaă aМtivit iiă Нeă
traНuМere,ă autoritateaă mo teniriiă teoretiМeă l sateă înă aМestă Нomeniuă Нeă
autoriălatini,ăînăprimulărсnНăНeăCiМero.ă
Înă epoМaă Rena terii,ă iНeileă Нespreă traНuМere,ă exprimateă Нeă
scriitoriiă antiМi,ă Нevină Нină nouă aМtuale.ă Oameniiă Нeă Мultur ă aiă aМesteiă
epoМiă Нeosebiteă Нină istoriaăomeniriiă seăМonfruntau,ă într-oă m sur ă maiă
mareă Мhiară НeМсtă traНuМ toriiă latiniă aiă texteloră greМe ti,ă Мuă problemaă
reН riiă „spiritului”ă literaturiiă greМe tiă iă latine.ă Trebuieă remarМată îns ă
faptulăМ ,ăНaМ ăînătoateăМelelalteăsfereăaleăМulturiiăspiritualeă(filosofia,ă
literatura,ă estetiМa),ă Rena tereaă aă însemnată înă primulă rсnНă orientareaă
spreă Мomorileă inteleМtualeă aleă veМhiiă ElaНe,ă înă Нomeniulă striМtă ală
traНuМeriiă ( iă ală refleМ iiloră teoretiМeă Нespreă ea),ă izvorulă îlă puteaă
Мonstituiă Нoară veМheaă Мiviliza ieă roman ,ă pentruă simplulă motivă М ă
literaturaă greaМ ă nuă aă МunosМută traНuМereaă artistiМ ,ă Нe iă înă stateleă
greМe tiă seă realizauă traНuМeriă înă limbaă greaМ .ă PrinМipalaă tr s tur ă aă
traНuМerilorăromaneăoăreprezentaăîns ăpreluМrareaăМreatoareăaăformeloră
originalului,ăfaptăМareăseăleag ăНeămoНulăМumăîn elegeauăeiăМaraМterulă
absolută ală normeloră artistiМe.ă Romaniiă МonsiНerauă М ă stilulă aНoptată
(aММeptat)ăînătimpulălorătrebuieăs ăserveasМ ăНreptămoНelăpentruătoateă
timpurile.ăDaМ ălimbaăoriginaluluiăliăseăp reaăinsufiМientăНeărafinat ,ăoă
moНifiМauă astfelăînМсtăs ă МorespunН ăМerin elorăestetiМeă aleăromaniloră
Нină aМeaă epoМ .ă AМeastaă înseamn ă М ă traНuМ toriiă romaniă nuă aМorНauă
niМioăaten ie МonНi iilorăistoriМeăînăМareăaăap rutăoriginalulă iănuăreНauă
partiМularit ileălorăloМale.ăOriМeătraНuМereăeraăpreluМrat ,ăasimilat ă iă
inМlus ă înă Мulturaă roman ă Мaă oă parteă aă eiă aproapeă inseparabil .ă
SМriitoriiă iă poe iiă Rena terii,ă spreă Нeosebireă Нeă Мeiă romani, erau
interesa iăНeăf urireaăuneiăliteraturiăМuăspeМifiМăna ional,ăînăМonНi iileăînă
Мareă eiă i-auă Нesf urată aМtivitateaă înă perioaНaă Мristaliz riiă na iuniloră
europeneă iăaăliteraturilorălorăna ionale.ăAМeastaăexpliМ ă iăexisten aăînă

134
practica traduceriiăaăНou ăМurenteăНistinМte:ăprimul afirma o traducere
Мareăs ăreНeaăМuăfiНelitateăîntreagaă es tur ălingvistiМ ăaăoriginalului,ăală
Нoileaă optaă pentruă oă traНuМereă Мareă s ă transmit ă Нoară sensul,ă spiritulă
originalului.
Un reprezentant tipic al primei orient riă esteă traНuМ torulă
german din secolul al XV-lea Niklaus von Wyle, autorul unui tratat de
teorieă aă traНuМerii.ă AМestaă Мereaă transpunereaă înă limbaă german ă aă
fieМ reiă МonstruМ iiă latine,ă Мopiereaă fiНel ă aă partiМularit iloră
gramatiМaleă aleă originalului.ă Înă sМhimb,ă înă aМeea iă epoМ ,ă Martină
Luther,ă înă traНuМereaă Bibliei, s-aă НoveНită aă fiă ună aНeptă ală МonМep ieiă
Нespreă oă traНuМereă Мareă s ă МorespunН ă spirituluiă limbiiă germane,ă
Нatorit ăМ ruiăfaptămul iăîlăМonsiНer ăf uritorulăprozeiăgermaneăaМtuale.ă
De altfel, iăМelelalteăversiuniăaleăBibliei НinăGermaniaă iăAngliaăs-au
МaraМterizată prină largaă toleran ,ă prină str Нuin aă Нeă aă seă bazaă înă
traducere pe normele limbii- int .ă AМesteă momenteă auă Нefinită rolulă
important pe care l-auă avută înă Нezvoltareaă limbiloră respeМtive,ă înă
riНiМareaăstatutuluiălor,ăМeeaăМeăaăavutăoăimportan ămajor ăНinăpunМtul
Нeă veНereă ală istorieiă Мulturii.ă Rolulă Reformeiă înă Нezvoltareaă tiin eiă
traducerii este unanim recunoscut, dar, din punct de vedere istorico-
literar,ăeaăesteăМonsiНerat ăНoarăoăetap ăНeosebit ăînăМaНrulăgeneralăală
Rena teriiă (a aă Мumă seă întсmpl ,ă într-oă oareМareă m sur ,ă iă Мuă
baroМul).ă Înă felulă aМesta,ă întreă Мeleă Нou ă perioaНeă seă observ ă oă
asimetrie.
Traducerea Bibliei laă popoareleă slaveă esteă strсnsă legat ă Нeă
întemeietoriiăsМrieriiăslave,ăChirilă iăMetoНieă(seМ.ăalăIX-lea).ăÎnăepoМaă
chirilo-metoНian ă (863-885),ă auă fostă traНuseă aproapeă toateă М r ileă
Bibliei (Evanghelia, Apostolul, Liturghia,ăp r iăНinăPsaltire iăalteăМ r iă
biseriМe ti).ă Înă perioaНaă imeНiată urm toareă (sfсr itulă seМ. al IX-leaă iă
înМeputulă seМ.ă ală X-lea),ă seă Мontinu ă traНuМereaă М r iloră religioase,ă
М roraăle-auăfostăaН ugateăpreНiМi,ăpanegiriМe,ăopereăistoriМe.ăCuătoateă
aМestea,ă oă prim ă eНi ieă integral ă înă limbaă sсrb ă aă textuluiă Sfintei
Scripturi vaă ap reaă multă maiă tсrziu.ă Înă 1847,ă prină str Нaniaă luiă Vukă
KaraНžić,ă aă fostă traНusă Noul Testament,ă iar,ă înă 1869,ă suММesorulă s uă
Đuroă Daničićă traНuМeă Vechiul Testament, fapt care va constitui
punМtulăНeăreferin ăpentruătraНuМerileătextuluiăsaМruăМeăseăvoră realiza
НeăaМumăînainte.
Înă limbaă romсn ,ă primaă traНuМereă Мomplet ă aă Bibliei a fost
f Мut ă înă 1688ă Нeă RaНuă iă erbană GreМeanu,ă eaă fiinНă МunosМut ă subă

135
numele de Biblia de la Bucure ti.ă Aă ap rută Мaă roНă ală preoМup riloră
constante ale domnitorilor, ierarhilor şiăМ rturarilorăromсniăНeăaăaveaă
CuvсntulăluiăDumnezeuăînălimbaăvorbit ăНeăМreНinМioşi.ăNevoiaăaМut ă
Нeă aă traНuМeă SМripturaă înă limbaă romсn ă eraă motivat ,ă Нeă altfel,ă Нeă
situa iaăspeМial ăînăМareăseăaflauăМreştiniiăortoНoМşiăНină rileăRomсne,ă
înăМompara ieă МuăМelelalteăpopoareăortoНoxe:ăînăМultăseăfoloseaălimbaă
slavon ă (maiă tсrziuă şiă limbaă greaМ ),ă iară oameniiă Нeă rсnН,ă Мareă
partiМipauălaăslujbeleăbiseriМeşti,ăneМunosМсnНăНeМсtălimbaăromсn ,ănuă
în elegeauă Мeeaă Мeă seă Мiteaă sauă rostea.ă Maiă mult,ă eaă vaă Мontribui la
МristalizareaălimbiiăromсneăliterareăînătoateăprovinМiileăromсne ti,ăfiinНă
МonsiНerat ăoăexpresieăaăunit iiăromсnilorăНeăpretutinНeni.ă
TenНin aă spreă oă traНuМereă exaМt ,ă Нară Мareă s ă МorespunН ă
normeloră limbiiă na ionale,ăseă observ ă laă to iă teoretiМienii secolului al
XVI-lea.ăReprezentativ ,ăsubăaМestăaspeМt,ăesteăluМrareaăDe la manière
de bien traduire d‟une langue en l‟autre a umanistului francez Etienne
Dolet,ă ap rut ă înă anulă 1540.ă Elă aborНeaz ă îns ă traНuМereaă Нintr-un
punct de vedere estetic, considerсnНătraНuМereaă iătraНuМereaăartistiМ ă
unulă iăaМela iăluМru.ă
Oă asemeneaă în elegereă aă traНuМeriiă nuă puteaă îns ă s ă nuă Нeaă
na tereă laă înНoieliă Мuă privireă laă traНuМtibilitate,ă înНoieliă exprimateă Нeă
DanteăînМ ăînăseМolulăalăXV-lea:ă„NimiМăНinăМeeaăМeăîmbin ăarmonios
leg turileămuzelorănuăpoateăfiătranspusăНinălimbaăproprieăînăalt ălimb ă
f r ă Нistrugereaă farmeМuluiă s u”ă (Dante,ă apud Revzină şiă RozenМveigă
1964, 8).
PentruăsМriitoriiăfranМeziă iăengleziăНinăseМoleleăXVIIă iăXVIII,ă
care au impus literaturii norme estetiМeăsevere,ătraНuМereaăesteăpermis ă
Нoarăînăm suraăînăМareăeaăseăafl ăînăМonМorНan ăМuăliteraturaă iăregulileă
lingvistiМeă aleă seМoleloră XVIIă iă XVIII.ă Nuă întсmpl tor,ă Iliada este
traНus ăpentruăprimaăНat ăînăFran aăabiaăînă1681,ăiarătraНuМerea,ăîntr-o
form ă presМurtat ,ă Нină seМolulă urm tor,ă МuprinНeă iă urm toareaă
remarМ ă semnifiМativ ă aă luiă Voltaire:ă „Amă fostă nevoită s ă înloМuiesМă
uneleăiНei,ăМareăpl МeauăînătimpulăluiăHomer,ăМuăiНeiăМareăplaМăast zi”ă
(Voltaire, apud Moldovan 2000, 9).
Într-o asemenea abordare, aspectul lingvistic al traducerii era
aproapeă neglijat,ă t lm Мitorulă trebuinНă Нoară s ă aНaptezeă textulă unuiă
prinМipiuă estetiМă Нominant.ă Chiară iă ună sМriitoră progresistă Мaă Voltaireă
nuăaăreu ităs ăp trunН ăspiritulăliteraturiiăantiМe:ă

136
 „SuntăМonvins – scria el – М ăavemăînăFran aăНoi-treiăpoe iăМapabiliă
s -lătraНuМ ăexМelentăpeăHomer;ăînăaМela iătimp,ăsuntăfermăМonvinsăМ ă
eiănuăvorăfiăМiti iăНaМ ănuăvorăatenua,ăsimplifiМaăaproapeătotul.ăCauza:
trebuieă s ă sМriiă pentruă timpulă t uă iă nuă pentruă vremurileă treМute”ă
(Voltaire, apud Moldovan 2000, 9).

O alt ătenНin ,ăopus ăМeleiăpropagateăНeăМlasiМismulăfranМez,ă

aă ap rută înă Europaă laă sfсr itulă seМoluluiă ală XVIII-leaă iă înМeputulă
secolului al XIX-lea,ă oНat ă Мuă înМerМ rileă sМriitoriloră romantiМiă Нeă aă
reda speМifiМulăna ionalăalăopereiătraНuse.ă i-auăînsu ităaМestăpunМtăНeă
veНereă iăsМriitoriiăru i,ăМhiarăНaМ ăuniiăinterpreteaz ăînăfelulălorăoperaă
sМriitoruluiăstr ină(Derjavin),ăiarăal iiă– preМumăPu kină– seăstr НuiesМă
s ăreНea,ăМuămijloaМeleălimbiiăruse,ăpartiМularit ileăna ionaleăspeМifiМeă
ale originalului.
To iă aМe tiă sМriitoriă aveauă îns ă înă veНereă numaiă problemeleă
traНuМeriiăartistiМe.ăMunМaăМelorăМareătraНuМeauăluМr riă tiin ifiМe,ăМareă
Мreauă oă terminologieă tiin ifiМ ,ă treМea,ă praМtiМ,ă neobservat ă Нeă
teoreticienii traducerii.
Înă felulă aМesta,ă Нe iă interesulă praМtiМă fa ă Нeă problemeleă
traНuМeriiă aă МresМută Мonstant,ă înă teorieă situa iaă s-aă sМhimbată într-o
m sur ă nesemnifiМativ :ă pсn ă laă înМeputulă seМoluluiă ală XX-lea,
traНuМereaă aă fostă МonsiНerat ă preponНerentă oă aМtivitateă Мreatoareă iă
aborНat ăНinăpunМtăНeăveНereăestetiМ.ă
Înă seМolulă ală XX-lea,ă oă importan ă Нeosebit ă aă НobсnНită
traНuМereaăunorătexteăМeăНep esМăsferaăbeletristiМiiă(tehniМo- tiin ifiМe,ă
aНministrative,ă juriНiМe,ă militareă etМ.),ă f r ă Мunoa tereaă М roraă
Нezvoltareaă tiin ei,ăaăleg turilorăМulturaleăinterna ionaleăarăfiăast ziăНeă
neimaginat.ăAmploareaă iăimportan aăaМtivit iiăНeătraНuМereăauăf Мută
neМesar ăgeneralizareaă iăsistematizareaăimenseiăexperien eăНobсnНiteă
НeătraНuМ tori,ăstabilireaăunorănorme,ăМare,ălaărсnНulălor,ăs ăfieăapliМateă
înă praМtiМaă traНuМeriiă (FjoНorovă 1983ă [1953],ă 15).ă Teoriaă Мareă i-a
asumată aМeast ă problematiМ ă iă Мareă aveaă s ă Нevin ă oă НisМiplin ă
lingvistiМ ă НistinМt ă înă seМolulă treМut,ă esteă teoria traducerii sau
traductologia.

Traduceriă înă limbaă român ă aleă unoră opereă beletristiceă

sârbe ti
Înă Нomeniulă rela iiloră Мulturaleă sсrbo-romсne,ă inМlusivă înă Мelă
ală traНuМerilor,ă primeleă МontaМteă apară înă perioaНaă Evuluiă MeНiu.ă

137
Primeleă transМrieriă peă pergament,ă aНapt riă iă traНuМeriă suntă legateă Нeă
sosireaăînă araăRomсneasМ ,ăînăseМolulăalăXIV-lea,ăaăМ lug ruluiăsсrbă
NikoНimă Grčić,ă Мareă întemeiaz ă m n stireaă VoНi aă Нeă lсng ă Turnuă
Severin, unde transcrie un Tetraevangheliar.
La sfсr itulă aМestuiă seМolă iă înМeputulă seМoluluiă ală XV-lea,
sose teă Нină Muntenegruă М lug rulă MaМarie,ă întemeietorulă primeiă
tipografiiă romсne ti.ă Elă tip re teă laă Tсrgovi teă treiă М r iă înă slavonaă
romсneasМ :ă Slujebnicul, Octoihul iă Tetraevanghelul.ă Maiă tсrziu,ă înă
secolul al XVIII-lea,ătipografiaăНeălaăRсmniМătip re teăpentruăsсrbiiă iă
romсniiă Нină Mitropoliaă KarlovaМă МunosМutulă abeМeНară ală luiă Teofană
Prokopović,ă Întсia ьnvă ătură pentru tineri,ă preМumă iă Gramatica lui
Miletije Smotricki.
Mai aproape de zilele noastre,ăînăseМolulăalăXX-lea,ăНenumită iă
„seМolulă traНuМerii”, înă Мareă МontaМteleă interna ionale,ă sМhimb rileă
eМonomiМeă iăМulturaleăauăluatăoăamploareăНeosebit , se simte nevoia
uneiă sistematiz riă aă numeroaseloră aМhizi iiă teoretiМeă şiă metoНologiМeă
din domeniuă iă aă unoră proМeНuriă apliМateă Нeă mult ă vremeă înă praМtiМaă
traducerii.
Oă Мontribu ieă nuă lipsit ă Нeă importan ă laă stuНiereaă aМesteiă
probleme au avut-oă iăМerМet toriiăsсrbi:ăIviră(1978),ăSibinovićă(1979),ă
Stojnićă (1980),ă Leviă (1982),ă Marojevićă (1988),ă HlebeМă (1989).ă Înă
aМestăМontextăauăap rută iăprimeleătraНuМeriăbeletristiМeăНinălimbaăsсrb ă
înălimbaăromсn ă iăinvers.ăTraНi iaăsМhimburilorăМulturale,ărefleМtat ăînă
sferaătraНuМerilorăНinăsсrb ăînăromсn ă iăНinăromсn ăînăsсrb ,ăesteăîns ă
mai veche. Astfel,ă laă jum tateaă seМolului al XIX-lea apar primele
traНuМeriăromсne tiăНinăfolМlorulăsсrbesМă(buМovineanulăGeorgeăSion,ă
înă 1861,ă aă traНusă iă aă publiМată înă „Revistaă Carpa ilor”ă Мсtevaă poeziiă
populareă sсrbe ti).ă Întreă 1869-1888,ă b n eanulă Dionisieă Mironă
publiМ ă înă ziarulă „Traian”ă ală luiă B.ă P.ă HasНeuă versiuneaă traНus ă aă
baladei populare Deplсngerea so iei lui Asan-Aga/Hasanaginica.
IstoriaăzbuМiumat ăaăzoneiăBalМanilor,ălaăînМeputulăseМoluluiătreМut,ăaă
fostămarМat ăНeăPrimulăR zboiăMonНial,ăМeeaăМeăaăf МutăМaătraducerile
opereloră beletristiМeă s ă apar ă abiaă înă aniiă ´30.ă Primeleă traНuМeriă Нină
sсrb ăauăfost:ăComoara Împăratului Radovan/Blago cara Radovana iă
Cetă i i himere/Gradovi i himere ale lui Jovan Dučićă [Bogoljub
Pisarov], iar din limba romсn ă – Šuljandra/Ciuleandra lui Liviu
Rebreanu [Vl. Maksimović].

138
 Înă ultimeleă НeМenii,ă aМeast ă aМtivitateă s-a intensificat. Multe
opereă Нeă seam ă aleă literaturiiă romсneă auă fostă traНuseă înă araă veМin :ă
romanul lui Liviu Rebreanu Buna/Răscoala [Stevană Milović];
Osveta/Baltagul lui Mihail Sadoveanu [Aurel Gavrilov]; ciclul de
poeziiă ală luiă NiМhitaă St nesМuă Beograd u pet prijatelja/Belgradul ьn
cinci prieteni [AНamăPuslojić]; Lucian Blaga Ținija mog života/Ținia
vie ii mele [AНamă Puslojić]; Mihai Eminescu Izabrana dela/Opere
alese [Ioană Floraă iă OМtaviaă NeНelМu]; Eugen Simion Umoran je
demon teorije/Demonul teoriei a obosit [AНamăPuslojić]ăetc.
InМomparabilă maiă numeroaseă suntă traНuМerileă romсneştiă Нină
proz ,ă poezieă sauă Нramaturgieă sсrb .ă Printreă ele,ă piesaă luiă Branislavă
Nušićă Doamna ministru/GospoŤa ministarka [Mirko Jivcovici];
romanul E un pod pe Drina/Na Drini šuprija al laureatului premiului
„Nobel“ă Ivoă AnНrićă [Gelluă Naumă şiă Ioanaă G.ă Seber]; romanul lui
MilošăCrnjanskiățigra iile/Seobe [Du anăBaiskiă iăOМtaviaăNedelcu];
romanulă luiă MioНragă Bulatovićă Amantul mor ii/Țjubavnik smrti
[Marianaă tef nesМu]; MiloraНă Pavićă Partea lăuntrică avсntului sau
roman despre Hero i Țeandru/Unutrašnja strana vetra ili roman o
Heri i Leandru [Marianaă tef nesМu];ăDaniloăKišăCriptă pentru Boris
Davidovici/Grobnica гa Borisa Davidoviţa [Simeonă L z reanu]ă şiă
multe altele.

Înă seМolulă ală XX-leaă preНomin ă iă traНuМerileă luМr riloră luiă

DositejăObraНovićă iăaleăunorăpoeziiăepiМeăpopulare.ăÎnăprimeleăpatruă
decenii ale secolului al XX-lea, auă fostă traНuseă Мuă preМ Нereă opereleă

139
sМriitorilor:ă Lazaă Lazarević,ă Ivoă Vojnović,ă Boraă Stanković,ă Iovană
Dučić.ă Observ mă М ă num rulă autoriloră traНu iă esteă relativă reНus,ă
Нatorit ă faptuluiă М ,ă înă majoritateaă Мazurilor,ă traНuМ toriiă auă tiută s ă
aleag ăМ r ileăМuăaНev ratăimportanteăНinăliteraturaăsсrb ămoНern .ăAuă
fostă traНuseă înă limbaă romсn ,ă Нeă treiă traНuМ toriă Нiferi i,ă opereleă luiă
LazaăLazarević,ăŠkolska ikona (Popa nostru ăl bătrсn, 1911), Srpske
pripovetke (Povestiri sсrbe ti,ă1916)ă iăVerter (Werther, 1926)1. Prima
traНuМereă seă remarМ ă prină stilulă „popular”, uneoriă u oră for at,ă Нară iă
prină autentiМitateaă Нialogurilor.ă Deă bun ă Мalitateă esteă iă traНuМereaă
povestirii/nuvelei Werther.ă Chiară НaМ ă eaă aă ap rută într-oă eНi ieă
popular ,ă seă însМrieă într-o companieă onorant ă aă unoră autoriă
oММiНentali.ăBunăМunosМ torăalălimbiiă iăliteraturiiăsсrbe,ăLazarević,ăa aă
Мumă afirm ă autorulă prefe ei,ă N.ă Batzaria,ă las ă impresiaă unuiă sМriitoră
oММiНental.ă Urmeaz ,ă înă orНineă МronologiМ ,ă traНuМereaă opereiă Sirene
(Sirena, 1925)2 aă luiă Ivoă Vojnović,ă traНuМereă Мareă reН ă Мuă fiНelitateă
partiМularit ileălingvistiМeă iăstilistiМeăaleăoriginalului.ă
Cevaă maiătсrziuăînМepeăs ătraНuМ ăînălimbaăromсn ăBogoliubă
Pisarov.ă Primaă oper ă traНus ă Нeă elă aă fostă Blago Cara Radovana
(Comoara Împăratului Radovan, 1938), НeăJovanăDučić,ăambasaНorulă
sсrbă înă Мapitalaă Romсniei.ă Urmeaz ă Gradovi i himere (Cetă i i
himere,ă 1939)ă iă Plave legende (Legende albastre. Poeme ьn proгă,
1939)3. Nefiind nici scriitor de profesie, nici poet, Pisarov nu s-a
înМumetată s ă traНuМ ă versurileă eleganteă aleă luiă Dučić.ă Deă altfel,
întreagaă saă aМtivitateă aНuМeă oă Мontribu ieă important ă laă Мunoa tereaă
literaturiiăsсrbeăînăperioaНaăinterbeliМ .ă

1
Laz ră LazaroviМi,ă Popa nostru ăl bătrсn.ă TraНuМereă Нeă N.ă inМ.ă Slatina:ă
BiblioteМaă SoМiet iiă „Apostolul”ă aă Мleruluiă Нină juНe ulă Olt,ă nr.ă 2-3, 1911;
Laz răK.ăLazareviМi,ăPovestiri sсrbe ti.ăTraНuМereăНeăV.ăTeМon ia.ăBuМure ti:ă
BiblioteМaă „Minerva”,ă 1916;ă Laz ră K.ă LazareviМi,ă Werther.ă TraНuМereă Нup ă
originală Нeă C.ă S.ă Constante,ă Мuă oă prefa ă Нeă N.ă Batzaria.ă BuМure ti,ă s.a.;ă
EНituraă„AНev rul”,ăBiblioteca „Diminea a”,ănr.ă5,ă1926.
2
Ivoă Vojnović,ă Sirena.ă Înă romсne teă Нeă Ionă Gorun.ă BuМure ti:ă EНituraă
„AНev rul”,ă1925.
3
Iovan Ducici, Comoara Împăratului Radovan. Cartea despre soartă.
Traducere de B. Pisarov. BuМure ti,ă 1938; Iovan Ducici, Cetă i i himere.
Scrisori din St. Beatenberg, Geneva, Paris, Corfu, Roma, Delphi, Avila,
Atena iă Ierusalim.ă TraНuМereă Нină sсrbe teă Нeă B.ă Pisarov.ă BuМure ti,ă 1939;ă
Iovan Ducici, Legende albastre. Poeme ьn proгă. Traducere din sсrbe teă Нeă
B. Pisarov. BuМure ti,ă1939.

140
 Înă 1954, oНat ă Мuă traНuМereaă pieseiă luiă Branislavă Nušićă
GospoŤa ministarka (Doamna ministru)4, înМepeă oă perioaН ă
fruМtuoas ă înă aМtivitateaă Нeă traНuМereă Нină sсrb ă înă romсn ,ă Нară iă
invers,ă înă Мontextulă Мlimatuluiă Мulturală generală Нină perioaНaă
interbeliМ ,ăМсnНăs-auăintensifiМatătraНuМerileăНinăliteraturaăuniversal .ă
Se traduce cu deosebire proz ,ă înainteă Нeă toateă romaneă iă abiaă apoiă
celelalte genuri:ănuvele,ăНramaturgiaă iăpoezia.ă
DaМ ă avemă înă veНereă totă Мeeaă Мeă s-aă traНusă Нup ă r zboiă Нină
literaturaă sсrb ,ă putemă observaă М ,ă Нeă Мeleă maiă multeă ori,ă auă fostă
traНuseă opereă Мareă respeМt ă iă ierarhiaă valoriМ ă na ional .ă Exempleleă
suntănumeroase,ăНarăseăimpuneăs ăamintimă Seobe (țigra iile, 1993)5
de Milošă Crnjanski,ă traНuМereărealizat ă Нeă OМtaviaă NeНelМuă iă Du ană
Baiski,ă oă versiuneă fiНel ă originalului,ă p strсnНă virtu ileă stilistiМeă aleă
acestuia: lexic bogat,ăpitoresМ,ăoăexpresivitateărealizat ăînămareăparte.

Totu i,ă МonfruntсnНă Мсtevaă Нintreă Мapitoleleă traНuseă înă limbaă

romсn ă Мuă versiuneaă sсrbeasМ ,ă МritiМulă literară Cornelă Ungureanuă
(1993,ă206)ăМonstat ăМ :ă

4
Branislavă Nušić,ă Doamna ministru. Comedie ьn patru acte. Traducere de
MirМoăJivМoviМi.ăBuМure ti:ăESPLA,ă1954.ă
5
MilošăCrnjanski,ățigra iile.ăTraНuМereăНeăDu anăBaiskiă iăOМtaviaăNeНelМu.ă
Timi oara:ăEНituraăНeăVest,ă1993.ăă

141
 „Frazaă original ă eraă înМ ă maiă Нens ,ă maiă frem toare,ă
traНuМсnН,ăînăneМurmatele-iă erpuiriăun vitalism mai violent, o
înМle tareămaiăaspr ăМuălumea,ăМuăboala,ăМuămoartea”.

Ună loМă importantă înătraНuМerileă Нină aМeast ă perioaН ă îlă oМup ă

Ivo AnНrić,ă Мuă opereleă saleă Na Drini šuprija (E un pod pe Drina,
1962), Travniţka hronika (Cronica din Travnic. Viгiri i consuli,
1967),ă iăМulegereaăНeăpovestiriăPriţa o veгirovom slonu (Povestea cu
elefantul vezirului, 1966)6.

PoeziaăaăfostătraНus ăînămaiămiМ ăm sur ,ăНatorit ăspeМifiМit iiă

sale.ă Celeă maiă multeă poeziiă sсrbe tiă apară înă traНuМereă romсneasМ ă înă
revistaătimi orean ă„Orizont”,ăНară iăînă„LuМeaf rul”,ă„SeМolulăXX”ă iă
„Romсniaăliterar ”.ăSingurulăpoetăsсrbăМareăareăpсn ăînăprezentăoăМarteă
Нeă versuriă traНus ă înă limbaă romсn ă esteă Vaskoă Popa.ă Calitateaă

6
Ivoă AnНrić,ă E un pod pe Drina. TraНuМereă Нină limbaă franМez ă Нeă Gelluă
Naumă iă Ioanaă G.ă Seber.ă BuМure ti:ă ELU,ă 1962; Ivoă AnНrić,ă Cronica din
Travnic. Viгiri i consuli.ă TraНuМereă Нeă Virgilă TeoНoresМuă iă Dragană
Stoianovici. BuМure ti:ă ELU,ă 1967;ă Ivoă AnНrić, Povestea cu elefantul
vezirului.ăTraНuМereăНeăGelluăNaumă iăVoislavaăStoianoviМi.ăBuМure ti:ăELU,ă
1966.

142
traНuМeriiăesteăasigurat ăНeănumeleă iăreputa iaătraНuМ torului,ăNiМhitaă
St nesМu,ăbunăМunosМ torăalăsensibilit iiă iămentalit iiăsсrbe,ăМalit iă
Нublateă iăНeăvoМa iaăsa Нeăpoet.ăNiМhitaăSt nesМu,ăbunăМunosМ torăală
limbiiăsсrbe,ăНară iăînzestratămсnuitorăalăМonНeiuluiăînălimbaăromсn ,ă
seăremarМ ăprinăstr НaniaăНeăaăp straăfiНelitateaăfa ăНeătextulăoriginal,ă
Нară iă speМifiМulă versifiМa ieiă iă ală altoră elementeă Нeă expresie. El
reu e teă astfelă s ă p strezeă ritmulă iă meloНiМitatea,ă Нară iă registrulă
lexiМală Мorespunz toră originalului.ă CсnНă moНelulă prozoНiМă eă greuă Нeă
realizat,ătraНuМ torulăreМurgeălaă„protezeălexiМale”ă(НeăobiМei,ăМuvinteă
monosilabiМe),ălaăfelă iăpentruărealizareaărimei.ăAМestăproМeНeuătulbur ă
uneoriătopiМaăfireasМ ,ăfaptăМeăМonfirm ,ăoНat ăînăplus,ăМ ăînăpoezieăМelă
maiăgreuăНeăeМhivalatăsuntătoМmaiăelementeleăМareăîiăМonfer ăoăînalt ă
valoareă estetiМ .ă Exist ă Нou ă tipuriă prinМipaleă Нeă traНuМereă înă Мazulă
poeziei – esteăposibil ăoătraНuМereăМareăМonМureaz ăsauăМhiarăНep e teă
originalul,ăînătimpăМeătraНuМerileă„fiНele”ăreНauămesajulăinforma ională
iăeМhivalen eleăsemantiМe,ăНarănuăreu esМăîntotНeaunaăs ăseăapropieăНeă
geniulăartistiМăalăМreatorului.ăÎntreăaМesteăextreme calea de mijloc pare
aăfiăМeaămaiăinspirat .ă

Înă Нomeniulă traНuМeriiă poetiМeă seă remarМ ă iă traНuМereaă luiă

Ioan Flora a volumului Inel celest Нeă Vaskoă Popa.ă RemarМ mă înă
aМeast ă traНuМereă reu itaă transМriereă aă numeloră propriiă sсrbe ti.ă Înă
general,ăanimatăНeăНorin aăuneiăМсtămaiăМonМreteăpronun iiăaăaМestora,ă
МuăexМep iaăМelorăîntсlniteăînăreferin eleăМritiМeă iăînătabelulăМronologiМ,ă

143
traНuМ torulă respeМt ă prinМipiulă traНuМeriiă fonetiМe.ă Înă uneleă Мazuri,ă
Floraă(2000,ă281)ăopteaz ăpentruăp strareaăimaginiiăpoetiМeăoriginale,ă
înă Нetrimentală transpuneriiă semantiМeă exaМteă – Нeă fieМareă Нat ă МсnНă
aМesteăНou ăaspeМteăiăs-auăp rutăireМonМiabile:

„Cсtăprive teătransМriereaănumelorăpropriiăsсrbe ti,ă iăînăeНi iaă

Нeă fa ă amă respeМtată prinМipiulă transМrieriiă fonetiМe,ă
Нetermina iă Нeă Нorin aă uneiă Мсtă maiă МonМreteă pronun iiă aă
aМestora,ă exМep ieă f МсnН,ă Нină motiveă lesneă Нeă b nuit,ă Мeleă
întсlniteăînăreferin eleăМritiМeă iăînătabelulăМhronologiМ.ăÎnăfinal,ă
maiă trebuieă amintită М ,ă înă uneleă Мazuri,ă traНuМ torulă aă optată
pentruă p strareaă imaginiiă poetiМeă originale,ă înă Нetrimentală
transpunerii semantice exacte – Нeă fieМareă Нat ă МсnНă aМesteă
Нou ăaspeМteăiăs-auăp rutăНeăneМonМiliat”.

Existen aă inМontestabil ă aă НifiМult iloră înă traНuМereaă poezieiă

nu i-aă împieНiМată peă t lm Мitoriiă romсniă s ă transpun ă versurileă
reprezentativeă aleă unoră poe iă sсrbi,ă Мhiară iă peă aleă unoră autoriă
МonsiНera iă intraНuМtibili.ă De iă înă aМeast ă zon ă nuă exist ă eМhivalen eă
absolute,ă traНuМereaă poezieiă Мontinu ,ă urm rinНu-se restituirea
spirituluiă(iНeilor)ă iănuăaălitereiăoperei,ăinsistсnНu-seăînăultim ăinstan ă
asupraă eМhival riiă Нetaliiloră (prină mijloace interesante de redare a
epitetelor,ă Мompara iilor etc.). Prină urmare,ă traНuМerileă trebuieă s ă
afirmeă iă subieМtivitateaă traНuМ torului,ă aНiМ ă s ă seă reg seasМ ă înă eaă
atсtăvoМeaăauМtorial ,ăМсtă iăvoМeaătraНuМ torului.

Evoluțiaătraducerilorădinălimbaăsârb ăînălimbaăromân ă
ReМeptareaăînălumeăaăliteraturiiăНinăfostaăIugoslavieăînăaăНouaă
jum tateă aă seМoluluiă ală XX-leaă НoveНe teă interesulă МresМсnНă pentruă
aМeast ă ar ,ă înă speМială pentruă literaturaă sсrb .ă Astfel,ă într-oă perioaН ă
Нeăoăjum tateăНeăveaМăs-auătraНusăaproximativătreiămiiăНeăМ r i,ăînăpesteă
patruzeciăНeă ri,ăpeăМinМiăМontinente.
ÎnăRomсnia,ăînМeputurileăaМtivit iiăНeătraНuМereăНinăliteraturileă
iugoslaveăseăleag ăНeăaМtivitateaămembrilorăCateНreiăНeăslavistiМ ăНeălaă
UniversitateaăНinăBuМure ti,ăînfiin at ăînă1949: Mirco Jivcovici, Dorin
G mulesМu,ă Voislava Stoianovici, Victor Vescu. Una din particu-
larit ileă aМestoră traНuМeriă Мonst ă înă faptulă М ,ă Нeă Мeleă maiă multeă ori,ă
eleă suntă realizateă Нeă Нoiă traНuМ tori,ă Нintreă Мareă unulă esteă sМriitoră

144
(Nedelcu 2012, 177-184).ăElănuăesteăobligatăs ăМunoasМ ălimba-sursă
НinăМareăseătraНuМe,ărolulăs uăfiinНăaМelaăНeăaăstilizaătraНuМerea,ăНe i,ă
uneori,ăaМeastaăîmpieteaz ăasupraăМon inutului,ăvaloriiătraНuМerii.ăPrină
urmare,ărisМulăaМestuiămoНăНeătraНuМereăМonst ăînăaМeeaăМ ,ătraНuМсnНă
opereleăunorăautoriăНiferi i,ăaМela iă„stilizator”ăî iăpoateăpuneăamprentaă
personal ăasupraăunorăopereăНiferite,ăНeosebiteăМaăgenă iăstil.ăAstfel,ăînă
traНuМereaă romсneasМ ă aă МunosМuteiă opereă Cronica din Travnic,
întсlnimăliМen eă iăfamiliarit iăМareănuăsuntăpropriiăstiluluiăluiăAnНrićă
(Stojanovićăă2009,ă48).ă
Oă nou ă genera ieă Нeă traНuМ toriă inМluНeă absolven iă aiă aМesteiă
seМ ii,ă preМumă iă etniМiă romсniă Нină Iugoslavia,ă absolven iă aiă
Universit iiăНinăBuМure ti.ăSeăМreeaz ăastfelăunăspirităНeăreМiproМitate,ă
înă virtuteaă М ruiaă înă spa iulă Мulturală romсnesМă p trunН,ă Мuă ajutorulă
traНuМerilor,ă pesteă oă sut ă Нeă volumeă Нeă opereă reprezentativeă aleă
literaturiloră iugoslave.ă Înă Мompara ie,ă remarМ mă faptulă М ă înă Serbiaă
(Iugoslavia)ă auă fostă traНuseă Нină 1950ă pсn ă ast ziă pesteă Нou ă suteă Нeă
volume din literaturaăromсn ăМlasiМ ă iăМontemporan ,ăuneleătraНuМeriă
fiinНăНeăoăМalitateăremarМabil .
UnătablouăМuătotulăНiferităînăplanulătraНuМerilorăîntсlnimăНup ă
Revolu iaă Нină НeМembrieă 1989.ă Apareă aМumă oă aНev rat ă explozieă
eНitorial ,ăfaМilitat ăНeăНispari iaăМenzurii iăНeăprivatizare.ăSeăimpuneă
aМumă Мriteriulă finanМiară iă seă traНuМă Мuă preМ Нereă sМriitoriă НisiНen i,ă
emigran iă sauă literaturaă religioas .ă Deă ună reală interesă seă buМur ă iă
opereleăsМriitoriloră Нină spa iulă ex-iugoslav care s-auă impusă înă Мulturaă
oММiНental ă(Ivo AnНrić,ăMiloraНăPavić, MilošăCrnjanski,ăDaniloăKiš).ă

145
 Criteriulă finanМiară nuă seă iНentifiМ ă îns ă întotНeaunaă Мuă Мelă
valoriМ,ă seleМ iaă realizсnНu-seă Нeseoriă peă Мriteriulă Мompetitivit iiă
economice.
Înă Мeleă maiă multeă Мazuri, traНuМerileă suntă înso iteă Нeă prefe e,ă
postfe e,ănoteăbiografiМe,ăМareăreprezint ăvaloroaseăsurseăbibliografiМe.ă
Trebuieă s ă remarМ mă îns ă faptulă М ă aМesteă prefe eă au, de cele mai
multe ori, unăМaraМterăНesМriptiv,ăraportatălaăМon inutulă iăstilulăopereiă
traНuse,ă f r ă refeririă pertinenteă laă partiМularit ileă iă Мalitateaă
traНuМerii.ă A aНar,ă prefe eleă traНuМ toriloră romсniă suntă preponНerentă
НesМriptive,ă inten iaă normativ ă fiinНă impliМit .ă Pсn ă ast ziă nuă s-a
elaboratăînМ ă oăluМrareă(sauă unătratată НeătraНuМere)ă maiă ampl ă Нespreă
traducerileăНinăsсrb ăînăromсn .ă
Spreă Нeosebireă Нeă metoНeleă Нeă traНuМereă generalizateă înă
OММiНentă iă МaraМterizateă Нeă reНuМereaă loră laă hegemonismulă Мulturală
na ională (înă Fran a)ă sauă teoriaă traНuМtiv ă romantiМ , Мareă înМearМ ă s ă
respeМteăiНentitateaăoriginaluluiă(în Germania),ătraНuМereaăromсneasМ ă
relev ă iă alteă Нimensiuni:ă politiМ ă iă lingvistiМ ă (etiМ ă iă estetiМ ).ă
PonНereaălorăvariaz ăîns ăНeălaăunătraНuМ torălaăaltul,ăНeterminat ăfiinНă
НeăНeМalajulătemporalărelevantăМareăexist ăîntreăop iunileătraНuМ toriloră
ocМiНentaliă iăromсniă(Lungu-Badea 2014, 33-60).
TraНuМerileă romсne tiă Нină sсrb ă respeМt ă principiile
fundamentale care guverneaz ă aМtulă traНuМtiv. Este vorba despre
echivalen a func ională (traНuМereaămesajuluiăglobal)ă iăfidelitate,ăМ Мiă
eМhilibrulă întreă originală iă versiuneă seă realizeaz ă prină Нeta areaă Нeă
sursă pentruă restituireaă mesajuluiă înă textul- intă.ă OsМilсnНă întreă
traducerea sensului iă traducerea literei,ă traНuМ toriiă romсniă
(Bogoliub Pisarov, Voislava Stoianovici, Marianaă tef nesМu) de
literatur ă sсrb МonsiНer ă fidelitatea ca fiind esen ial ă înă aМtulă
traНuМerii.ă Eaă seă realizeaz ă înăfunМ ieă Нeă maiă mul iă faМtori,ăîntreă Мareă
trebuieăs ăseăМreezeăoăsimbioz ăinНispensabil ăînăatingereaăobieМtivuluiă
traducerii (metode de traducere, subiectivitatea traНuМ torului,ăНistan aă
înă timpă întreă oper ă iă traНuМere,ă meНiulă Мulturală iă lingvistiМă
importator). Pentru a familiariza, prin traducere, literaturaăromсn ăМuă
valorileă literaturiiă sсrbe,ă traНuМ toriiă suntă nevoi i s ă Мauteă termeni
echivalen i iăexpresii Мorespunz toareăМareăs redea adecvat mesajul
textuluiăoriginală( aranăAnНreiМiă2014,ă30-42). Indiferent de metodele
folosite,ă traНuМereaă aă favorizată reliefareaă Нiferen eloră Нintreă limbileă
sсrb ă iă romсn ,ă Нintreă Мeleă Нou ă Мulturi. Contactul dintre culturile

146
romсn ă iăsсrb ăaăfostăasigurat,ăînăgeneral,ăprinăpres ,ăeaăfiinНăМanalulă
МareăaăfurnizatăМeleămaiămulteăneologisme,ăpeăМareătraНuМ toriiăaveauă
s ă leă utilizezeă înă traНuМerileă literaturiiă (prozei)ă sсrbe.ă SpeМifiМulă
lexiМuluiăromсnesМăi-a determinat pe traНuМ toriăs ărenun eălaătenНin aă
traНuМeriiă înă stilă traНi ionalist,ă МaraМterizată prină sfialaă fa ă Нeă
neologisme sau printr-oă tenНin ă Нeă romсnizareă aă textuluiă sсrb,ă iă s ă
reМurg ă laă împrumuturi,ă neologismeă şi no iuniă impuseă Нeă stilulă Нeă
via ămoНern.ă
Prin împletireaă traНi ieiă iă inova iei,ă traducerile din limba
sсrb ă înă limbaă romсn ă seă însМriuă înă МirМula iaă universal ă aă opereloră
culturale, avсnНăunărolăformativăpentruăМulturaăna ional ă iăinformativă
pentru individ.

Concluzii
F r ă aă ignoraă Мontribu iileă teoretiМeă aНuseă Нeă МerМet toriiă
romсniălaăteoriaă iăpraМtiМaătraНuМerii,ănuăputemăvorbiăînМ , înăspa iulă
romсnesМ, Нespreă oă teorieă aă traНuМeriiă sauă Нespreă Мoliă Нeă traНuМere.ă
Deă Мeleă maiă multeă ori,ă traНuМ toriiă refuz ă teoria,ă МonМentrсnНu-se
asupra practiciiătraНuМtive.ăNumeroşiăsuntăМerМet toriiăМareăauăar tatăМ ă
lipsaăteorieiăsauărefuzulăaМesteiaăreprezint ăprinăsineăîns iăoăatituНineă
teoretiМ ,ă uneoriă maiă p gubitoareă НeМсtă oă teorieă eronat ă manifest .ă
AtituНineaă traНuМ toriloră Нevineă astfelă tran ant :ă uniiă eМhivaleaz ă
aМeast ă aМtivitateă Мuă aМtulă Нeă Мrea ie,ă nefiinНă mul umi iă Мuă rolulă Нeă
intermeНiari,ă înă timpă Мeă al iiă seă МonsiНer ă simpliă tehniМieni,ă
НevalorizсnНu- iăastfelămunМaă(Lungu-Badea 1998-1999, 199-222).
Dină aМeast ă Мonfruntareă întreă liberalismă iă libertateaă absolut ă
s-aă n sМută artaă traНuМerii,ă aleă М reiă taineă înМearМ ă s ă leă Нezv luieă
traductologia.
SubliniinНă neМesitateaă unoră aborН riă Нeă tipă НesМriptivă iă
НiaМroniМăînăprezentareaătraНuМerilorăНinălimbaăsсrb ăînălimbaăromсn ,ă
faptăpu inăНisМutatăînăluМr rileăНeăspeМialitate,ăМonsiНer măМ ăНemersulă
întreprinsă înă luМrareaă Нeă fa ă ofer ă Мсtevaă repereă semnifiМativeă aleă
evolu ieiătraНuМerii,ăМreсnНu-se, astfel, o imagine de ansamblu asupra
spa iuluiătraНuМtivăinvestigat.
Aceste repere cartograficeă reprezint ă suportulă unoră МerМet riă
viitoare,ăaxateăînНeosebiăpeăНimensiuneaăanalitiМ ă iăМritiМ ,ăprinăМareă
seă vaă înМerМaă ilustrareaă problematiМiiă iă speМifiМit iiă Мlimatuluiă
traНuМtivăsсrbo-romсn.ă

147
Referin eăbibliografice

Fjodorov, Andrej. Iskusstvo perevoda i žiгn‟ literaturв. Leningrad:

SovetskijăPisatel‟,ă1983.
Flora,ă Ioan.ă „Not ă asupraă eНi iei”.ă Popa,ă Vasko. Inel celest: poeme
alese.ă BuМure ti:ă EНituraă Graiă iă sufletă – Culturaă na ional ,ă
2000.
Hlebec, Boris. Opšta naţela prevoŤenja.ă BeograН:ă Naučnaă knjiga,ă
1989.
Ivir, Vladimir. Teorija i tehnika prevoŤenja. Sremski Karlovci: Centar
Karlovačkaăgimnazija,ă1978.
Levi,ăJirži.ăUmjetnost prevoŤenja. Sarajevo: Svjetlost, 1982.
Lungu Badea, Georgiana. Idei i metaidei traductive romсne ti
(secolele XVI-XXI).ăTimi oara:ăEurostampa,ă2013.
Lunguă BaНea,ă Georgiana.ă „оbersetzungsmethoНenă imă RumтnisМhenă
im 18. und 19. Jahrhundert Politische, sprachliche, ethische
unНă тsthetisМheă Problemstellungen”.ă [MetoНeă Нeă traНuМereă înă
limbaă romсn ă (seМoleleă XVIII-XIX). Aspecte politice,
lingvistiМe,ă etiМeă şiă estetiМe].ă In:ă Magda Jeanrenaud, Julia
Richter, Larisa Schippel (editori). „Traducerile au de cuget să
ьmblьnгească obiceiurile ...” Rumтnische оbersetгungs-
geschichte – Prozesse. Produkte. Akteure. Berlin: Frank &
Timme, 2014.
Lungu Badea, Georgiana. „Necesitatea unei critici a traducerii”.ă
Analele Universită ii de Vest din Timi oara. Seriaă tiin eă
Filologice, (XXXVI-XXXVII).ă Timi oara:ă EНituraă
Universtit iiăНeăVest,ă1998-1999.
Marojević,ă RaНmilo.ă Țingvistika i poetika prevoŤenja. Beograd:
Naučnaăknjiga,ă1988.
Moldovan, Valentin. Teoria traducerii artistice.ă Timi oara:ă
Eurostampa, 2000.
NeНelМu,ă OМtavia.ă „Literaturaă sсrb ”.ă Constantin,ă Geamba u.ă
Bibliografia traducerilor din literaturile slave (1945-2011).
BuМureşti:ăEНituraăUniversit iiăНinăBuМure ti,ă2011:ă77-89.
NeНelМu,ăOМtavia.ă„ReМeptareaăliteraturiiăsсrbeăînăRomсniaăînăultimeleă
Нou ă НeМenii”.ă Romanoslavica, vol. XLVIII, nr. 1, 2012.
BuМureşti:ăEНituraăUniversit iiăНinăBuМure ti.

148
Revzin, Isaak, Rozencvejg, Viktor. Osnovв obšţego i mašinnogo
perevoda.ăMoskva:ăVysšajaă kola,ă1964.
Sibinović,ă MioНrag.ă Original i prevod.ă BeograН:ă PrivreНnaă štampa,ă
1979.
Stojanović,ă Vojislava.ă Dodiri i prožimanja.ă Timi oara:ă Uniuneaă
SсrbilorăНinăăRomсnia,ă2009.ă
Stojnić,ă Mila.ă O prevoŤenju književnog teksta. Sarajevo: Svjetlost,
1980.
arană AnНreiМi,ă Ma a.ă Introducere ьn teoria i practica traducerii,
aplicată la studiul comparativ al limbilor sсrbă i romсnă.
Timi oara:ăEНituraăНeăVest,ă2014.
Ungureanu,ă Cornel.ă „Postfa ”.ă Crnjanski,ă Miloš.ă țigra iile.
Timi oara:ăEНituraăНeăVest,ă1993.

Corpus

AnНrić,ă Ivo.ă Cronica din Travnic. Viгiri i consuli. Traducere de

Virgilă TeoНoresМuă iă Dragană StoianoviМi.ă BuМure ti:ă ELU,ă
1967.
AnНrić,ă Ivo.ă E un pod pe Drina.ă TraНuМereă Нină limbaă franМez ă Нeă
GelluăNaumă iăIoanaăG.ăSeber.ăBuМure ti:ăELU,ă1962.
AnНrić,ăIvo.ăPovestea cu elefantul vizirului. Traducere de Gellu Naum
iăVoislavaăStoianoviМi. BuМure ti:ăELU,ă1966.
Bulatović,ă MioНrag.ă Coco ul ro u гboară spre cer. Traducere de
Du anăPetroviМi.ăBuМure ti:ăEНituraăUnivers,ă1978.
Bulatović,ă MioНrag.ă Oameni cu patru degete. Traducere de Adrian
Costea.ăBuМure ti:ăEНituraăUnivers,ă1987.
Crnjanski,ă Miloš.ă O picătură de sсnge spaniol. Traducere de Lydia
ToМariu.ăBuМure ti: Editura Univers, 1983.
Crnjanski,ă Miloš.ă țigra iile.ă TraНuМereă Нeă Du ană Baiskiă iă OМtaviaă
NeНelМu.ăTimi oara:ăEНituraăНeăVest,ă1993.ă
Crnjanski,ă Miloš.ă Romanul Londrei. Traducere de Mariana
tef nesМu.ăPite ti:ăEНituraăParalelaă45, 2003.
Crnjanski,ăMiloš. Șurnal despre Ţarnojeviš. Traducere de Ioan Radin
Peianov.ăTimi oara:ăEНituraăBrumar,ă2007.
Ducici, Iovan. Cetă i i himere. Srisori din St. Beatenberg, Geneva,
Paris, Corfu, Roma, Delphi, Avila, Atena iă Ierusalim.
TraНuМereăНinăsсrbe teăНeăBogoliubăPisarov.ăBuМure ti,ă1939.

149
Ducici, Iovan. Comoara Împăratului Radovan. Cartea despre soartă.
Traducere de Bogoliub Pisarov. BuМure ti,ă1938.
Ducici, Iovan. Legende albastre. Poeme ьn proгă. Traducere din
sсrbe teăНeăBogoliubăPisarov.ăBuМure ti,ă1939.
Kiš,ă Danilo.ă Clepsidra. Traducere de Lydia Tocariu. BuМure ti:ă
Editura Univers, 1987.
Kiš,ă Danilo.ă Criptă pentru Boris Davidovici. Traducere de Simeon
L z reanu.ăTimi oara:ăEНituraăНeăVest,ă1992.
Kiš,ăDanilo.ăEnciclopedia mor ilor.ăTraНuМereăНeăMarianaă tef nesМu.ă
BuМure ti:ăEНituraăUnivers,ă1996.
Kiš,ă Danilo.ă Grădina, cenu a. Traducere de Ioan Radin Peianov.
BuМure ti:ăEНituraăUnivers,ă2000.
Kiš,ă Danilo.ă Suferin e timpurii. Pentru copii i pentru rafina i.
TraНuМereăНeăMarianaă tef nesМu.ăBuМure ti:ăEНitura Polirom,
2008.
LazareviМi,ă Laz ră K.ă Povestiri sсrbe ti.ă TraНuМereă Нeă V.ă TeМon ia.ă
BuМure ti:ăBiblioteМaăMinerva,ă1916.ă
LazareviМi,ă Laz ră K.ă Werther.ă TraНuМereă Нup ă originală Нeă C.ă S.ă
Constante,ă Мuă oă prefa ă Нeă N.ă Batzaria.ă BuМure ti:ă EНituraă
AНev rul,ă1926.
LazaroviМi,ă Laz r.ă Popa nostru ăl bătrсn.ă TraНuМereă Нeă N.ă inМ.ă
Slatina: BiblioteМaă SoМiet iiă Apostolulă aă Мleruluiă Нină juНe ulă
Olt, nr. 2-3, 1911.
Nušić,ăBranislav.ăDoamna ministru. Comedie ьn patru acte. Traducere
НeăMirМoăJivМoviМi.ăBuМure ti:ăESPLA, 1954.
Nušić,ă Branislav.ă Anii de coală.ă TraНuМereă Нeă ă IoaМhimă Boteză iă
DorinăG mulesМu.ăBuМure ti:ăESPLA,ă1956.
Nušić,ă Branislav.ă Comedii (Un individ suspect, Doamna ministru, O
familie ьndoliată, Răposatul). Traducere de Mirco Jivcovici.
BuМure ti:ăEНituraăpentruăLiteratur ,ă1964.
Pavić,ă MiloraН.ă Peisaj pictat ьn ceai. Traducere de Mariana
tef nesМu.ăBuМure ti:ăEНituraăUnivers,ă2000.
Pavić,ăMiloraН.ăPartea lăuntrică a vсntului sau Roman despre Hero i
Leandru.ă TraНuМereă Нeă Marianaă tef nesМu.ă Pite ti: Editura
Paralela 45, 2003.
Pavić,ă MiloraН.ă Ultima iubire la arigrad. Îndreptar de ghicit.
TraНuМereăНeăMarianaă tef nesМu.ăPite ti:ăEНituraăParalelaă45,
2006.

150
Pavić,ăMiloraН.ăMantia de stele. Ghid astrologic de ghicit. Traducere
НeăMarianaă tef nesМu.ăBuМure ti:ăEНituraăHumanitasăfiМtion,
2008.
Pavić,ă MiloraН.ă Celălalt trup.ă TraНuМereă Нeă Marianaă tef nesМu.ă
Pite ti:ăEНituraăParalelaă45, 2009.
Popa, Vasko. Versuri.ă TraНuМereă Нeă NiМhitaă St nesМu.ă BuМure ti:ă
Editura Tineretului, 1966.
Popa, Vasko. Poezii. TraНuМereă Нeă Ioană Flora.ă BuМure ti:ă EНituraă
Libertatea, 1983.
Popa, Vasko. Inel celest: poeme alese. Traducere de Ioan Flora.
BuМure ti:ăEНituraăGraiă iăsufletă– Culturaăna ional ,ă2000.
Vojnović,ă Ivo.ă Sirena. Traducere de Ionă Gorun.ă BuМure ti:ă EНituraă
Adev rul,ă1925.

Notiț ăbiobibliografic

Ma aă ARANă ANDREICI este cadru didactic la

UniversitateaăНeăVestăНinăTimi oara.ăTezaăНeăНoМtoratăaăsus inut-oăînă
anulă 2007,ă ob inсnНă titlulă Нeă doctor ьn filologie. Din anul 2006, este
lector universitar titular la CateНraă Нeă limbiă slaveă aă FaМult iiă Нeă
Litere,ăIstorieăşiăTeologie,ăunНeă ineăМursurileăspeМialeăНeăFrazeologie
iă Traductologie.ă PreН ,ă Нeă asemenea,ă Metodica, Țiteratura sсrbă,
Țiteratura rusă iă Cultura i civiliгa ia rusă,ă înНrum ă Practica
pedagogică şiă Мonduce seminarii de Curs practic la anii terminali.
Paralelă Мuă aМtivitateaă НiНaМtiМ ,ă aă Нesf şurată oă aМtivitateă ştiin ifiМ ă
semnifiМativ ,ăăpubliМсnН,ăînăvolumeă iărevisteăНeăspeМialitateăНină ar ă
iăstr in tate,ăpesteătreizeМiăНeăartiМoleăştiin ifiМe,ăpreМumă iănumeroaseă
traНuМeriă iă reМenzii.ă Aă sus inută МomuniМ riă tiin ifiМeă laă sesiuniă
na ionaleă iă interna ionale.ă Esteă autoareaă volumeloră Aspecte
semantice, pragmatice şi culturale ale fraгeologiei limbilor rusă şi
sсrbă (2009), Codurile şi limbajele culturale ьn studierea
confruntativă a idiomaticii limbilor rusă şi sсrbă (2010)ă iă Teoria i
practica traducerii, aplicată la studiul comparativ al limbilor sсrbă i
romсnă (2014).

151
 AUTOTRADUCEREAăÎNăROMÂNIA.
DE LA PRACTICA LA STUDIEREA
AUTOTRADUCERIIăÎNăLIMBILEă
FRANCEZ ă IăROMÂN

Ileana Neli EIBEN

UniversitateaăНeăVestăНinăTimi oara, Romсnia

Abstract: Over time, numerous Romanian writers have resorted to

self-translationă eitheră ină orНeră toă “export”ă abroaНă worksă originally
writtenăinăRomanianăorătoă“import”ăintoătheirăМountryăofăoriginăworksă
written and published in a foreign language. The theoretical interest in
theătopiМ,ăhowever,ăhasănotăalwaysămatМheНătheseăwriters‟ăenНeavoursă
in the practice of self-translation. Our paper examines the research on
self-translation in Romania (beginnings and development), with a
focus on the studies published in French and Romanian by Romanian
scholars who belonged or still belong to the Romanian academic
world.

Keywords: The practice/analysis of self-translation into and from

Romanian, the study of self-translation, Romanian writers of French
expression

Înă aМeast ă luМrareă neă propunemă s ă aborН mă fenomenulă

autotraНuМerii,ăîns ănuăpentruăaătrasaăНiaМroniМăevolu iaăaМesteiăpraМtici
traНuМtiveăînăspa iulăromсnesМ,ăМiăpentruăaăveНeaăМсnНă iăМumăaМeastaăaă
НevenităobieМtăНeăstuНiuăpentruăМerМet toriiăromсni.ăVomămaiăînМerМaă
înăМeleăМeăurmeaz ăs ăveНemă iăМineăsuntăМeiăМareăauăstuНiatăaМestătipă
partiМulară Нeă traНuМereă iă Мareă suntă prinМipaleleă loră НireМ iiă Нeă
МerМetare.ă Deă asemenea,ă neă vomă str Нuiă s ă oferimă iă Мсtevaă repereă

152
bibliografiМeăМareăs ăpermit ăoăveНereăНeăansambluăasupraărefleМ iiloră
referitoareălaăautotraНuМereăînăRomсnia.

Începutulăideilorădespreăautotraducere
DeălaăînМeputul secolului al XVIII-leaăpсn ăînăseМolulăalăXXI-
lea, numeroşiăsМriitoriăromсniăauăf МutăapelălaăautotraНuМere,ăfieăpentruă
aă „exporta”ă înă str in tateă opereă sМriseă înă limbaă romсn ,ă fieă pentruă aă
„importa”ă înă araă loră natal ă opereă sМriseă şiă publiМateă într-o limb ă
str in .ăPrimulăМareăseăМuvineăaăfiăamintităaiМiăesteăDimitrieăCantemiră
Мare,ă Нup ă Мeă aă sМrisă înă latin ă Hronicul vechimei a Romсno-Moldo-
Vlahilor,ă aă soМotit,ă a aă Мumă putemă Мitiă înă Precuvсntare sau
Pridoslavie,ă М ă ară fiă Мuă strсmb tateă iă Мuă mareă p Мat „Нeă luМrurileă
noastre,ă НeМiĭaă înainte,ă maiă multă streiniĭ,ă Нeă Мсtă aĭă no triă s ă tie.ă Deă
МareăluМruăaМmuăНeăiznoav ăostenin ăluсnН,ăНinălimbaăl tinĭasМ ăĭar ĭă
preă Мéă aă noastr ă romсniasМ ă leă prefaМem”ă (1901,ă 180).ă Dup ă aМeast ă
perioaН ,ă limitсnНă МerМetarea noastr ă laă sМriitoriiă romсniă Нeă expresieă
franМez ,ă putemă observaă М ă num rulă Мeloră Мareă s-au autotradus a
МresМutăsim itorăНeălaăunăanălaăaltul,ăНeălaăunăseМolălaăaltul.ăDinăaМeast ă
Мategorieă faМă parteă atсtă sМriitoriă МonsaМra iă (Нeă istoriiă literare):ă AleМu
Russo, Dimitrie Bolintineanu, Alexandru Macedonski, Panait Istrati,
Мсtă iă sМriitoriă Мontemporaniă Нintreă Мareă amintimă Нoară Мс iva:ă Paulă
MiМl u,ăVirgilăT nase,ăDumitruă epeneag,ăFeliМiaăMihali,ăIrinaăEgli,ă
Irina Mavrodin, Lelia Trocan etc. Cu toate acestea, de-a lungul
timpului,ăstuНiileăreferitoareălaăautotraНuМereănuăauăurmatăîntotНeaunaă
Мurbaă asМenНent ă aă Мeeaă Мeă ară puteaă Мonstituiă oă istorieă aă
autotraНuМerilorăînăspa iulăromсnesМ.ă
Laă înМeputulă aniloră ´80,ă înă „Autotraducerea: un tip particular
de traducere”,ăAlexanНruăNiМulesМuă(1980)ăsemnalaăoăМvasiabsen ăaă
Мontribu iiloră teoretiМeă referitoareă laă traНuМereaă auМtorial ,ă afirmсnН:ă
„Printreă tipurileă Нiferiteă Нeă traНuМereă exist ă unulă Нeă Мareă teoriaă s-a
oМupată Нestulă Нeă pu in:ă traНuМereaă f Мut ă Нeă autorulă însuşiă sau,ă Нup ă
Мumăseămaiăpoateănumi,ăautotraНuМerea”ă(84).ă
AМeast ă „t Мere”ă traНuМtologiМ ă are,ă Нesigur,ă maiă multeă
expliМa ii.ă
ÎnăprimulărсnН,ălipsaăНeăpreoМup riăteoretiМeăasupraăaМestuiătipă
Нeă traНuМereă ară puteaă fiă justifiМat ă Нeă opiniaă М ă „aă traНuМeă propria
oper ăsauăaătraНuМeăoperaăaltuiaăarăfiăopera iuniăiНentiМe,ăМareăpunăînă
mişМareă meМanismeă lingvistiМeă şiă eМhivalen eă textualeă egale”ă

153
(NiМulesМuă 1980,ă 84).ă A aНar,ă autotraНuМereaă literar ,ă fiinНă asoМiat ă
fieăМuăbilingvismulăНeăsМriitur ,ăfieăМuătraНuМereaăliterar ăpropriu-zis ,ă
nuăaăf МutăobieМtulăunorăМerМet riăНeăspeМialitate.ăTotu i,ăseăМuvineăs ă
Нiferen iemăautotraНuМereaăНeăaМesteaăНinăurm ăНeoareМeăeaăreprezint ă
oăform ăpartiМular ăНeătraНuМereăaăproprieiăopereăîntr-oăalt ălimb .ăDeă
asemenea, trebuieăsubliniatăfaptulăМ ăstuНiulăautotraНuМeriiăpoateăaНuМeă
oă Мontribu ieă esen ial ă laă în elegereaă şiă stuНiereaă traНuМeriiă literare.ă
Printreă altele,ă aМeastaă ofer ă informa iiă Мuă privireă laă rela iaă Нintreă
(auto)traНuМ toră şiă textul-surs ,ă laă felulă înă Мareă aМestaă alegeă s ă
saМralizezeă(sauănu)ăoriginalulăşiălaăimportan aăaМorНat ăНestinataruluiă
traducerii.
Înă ală Нoileaă rсnН,ă aМeast ă „t Мere”ă traНuМtologiМ ă ară trebuiă
situat ăînăМontextulămaiălargăalăstuНiilorăНespreătraНuМereăМare,ă iăele,ă
auăînМeputăs ăiaăavсntălaăsfсr itulăseМoluluiăalăXX-leaă iăauăМunosМutăoă
Нezvoltareăsim itoareăînăprimulăНeМeniuăalămileniuluiăalăIII-lea.
Ioană Kohnă (1998),ă înă artiМolulă s uă „Romaniană traНition”ă Нină
Encyclopedia of Translation Studies,ăafirmaăМ ,ăpсn ălaăaМeaăНat ,ăînă
spa iulăromсnesМ,ănum rulăМ r ilorăНespreătraНuМereăeraăunulăНestulăНeă
redus1 (540).ă Deă asemenea,ă înă „PerspeМtivesă roumainesă sură laă
traНuМtologie”,ă Mariaă enМheaă iă Georgianaă Lungu-Badea (2006)
ar tauăМ ,ăpсn ăînă2003,ăanăМareăНelimiteaz ăinvestiga iaălorăНiaМroniМ ,ă
МerМetareaătraНuМtologiМ ăНinăRomсniaăînМepeaăНoarăs ăprinН ăform ă iă
М ănum rulătraНuМtologilorăînăsensulăstriМtăalătermenuluiăeraăНestulăНeă
redus (69).
Într-oă publiМa ieă maiă reМent :ă Idei i metaidei traductive
romсne ti, Georgiana Lungu-BaНeaă (2013)ă subliniaz ă М ă Нe iă „nuă seă
poateăvorbiăНespreăoătraНi ieăaăНisМiplineiărigurosăteoretiМeăaătraНuМeriiă
înă spa iulă romсnesМ”ă (109),ă exist ă totu iă Нiverseă iă numeroaseă stuНiiă
НespreătraНuМere,ăНeМurgсnН,ăМonformăspuselorăautoarei;ă„Нinănum rul
mare de traduceri efeМtuateă înă limbaă romсn ”ă (110),ă înă sensulă М ă
intensifiМareaă aМtivit iiă Нeă traНuМereă „aă Нeterminată reglementareaă
aparatuluiăeiăМritiМ”ă(125).ă
Deăasemenea,ăMagНaăJeanrenauНă(2015),ăînăînМerМareaăsaăНeăaă
НiagnostiМaă„stareaătraНuМtologieiăromсne ti”,ăremarМ ăoăsМiziuneăîntreă
Мontribu iileăteoretiМeăproНuseăînainteă iăНup ă1995, МсnНăarăfiăavutăloМ,ă

1
„Overall,ă however,ă theă numberă ofă publisheНă booksă onă translationă remainsă
relativelyăsmall”.

154
Нup ă ea,ă proМesulă Нeă „institu ionalizareă aă traНuМtologiei”ă (7)ă prină
înfiin areaă înă МaНrulă faМult iloră Нeă profilă Нeă noiă seМ iiă laă nivelă Нeă
liМen ,ă Нeă masterateă speМializateă înă traНuМereă iă interpretare,ă prină
proliferareaă tezeloră Нeă НoМtorată Нespreă traНuМere,ă prină înfiin areaă aă
Нou ă revisteă МonsaМrateă exМlusivă refleМ ieiă traНuМtologiМeă (Atelier de
traduction iăTranslationes), prin organizareaăНeămanifest riă tiin ifiМeă
sauăМс tigareaăprinăМonМursăaăunorămariăproieМteăeuropeneă iăna ionaleă
laăМareăpartiМip ăeМhipeăîntregiăНeăМerМet toriă(8).
ÎnăМeeaăМeăprive teăstuНiulăautotraНuМerii,ăseăobserv ăfaptulăМ ă
înăultimiiăНou zeМiăНeăaniăaМeastaăaăînМetatăs ămaiăfieăoăterra incognita,
eaă buМurсnНu-seă Нină Мeă înă Мeă maiă multă Нeă aten iaă МerМet torilor.ă
ConseМin aăimeНiat ăaăfostăoăintensifiМareăaăpreoМup rilorăteoretiМeăînă
aМestă Нomeniuă iă oă Мre tereă sim itoareă aă publiМa iiloră Нeă speМialitateă
care pot fi Мorelateă iăМuăinteresulăsporităpentruătraНuМereaăauМtorial ăînă
plană europeană iă transatlantiМ,ă Мuă preМ Нereă înă AmeriМaă Нeă NorН.ă S ă
men ion măînătreaМ tăМ ăautotraНuМereaăaăf МutăobieМtulăНeăМerМetareăală
unorăluМr riăНeăreferin :ă

 Oustinoff, Michael. Bilinguisme d‟écriture et auto-

traduction, Julien Green, Samuel Beckett, Vladimir

 Hokenson, Jan Walsh, Munson, Marcella. The Bilingual

Nabokov.ăParis:ăL‟Harmattan,ă2001;ă

Text, History and Theory of Literary Self-Translation.

 Lagarde, Christian, Tanqueiro, Helena (sous la direction

Manchester: St. Jerome Publishing, 2007;

Нe),ă aveМă laă Мollaborationă Нeă Stéphaneă Moreno.ă

Ț‟autotraduction auб frontières de la langue et de la

 Ferraro,
culture.ăLimoges:ăлНitionsăLambert-Lucas, 2013;
Alessandra, Grutman, Rainier (dir.).
Ț‟autotraduction littéraire ― Perspectives théoriques.
Paris: Classiques Garnier, 2016;

ală unoră МoloМvii:ă AutotraНuМtion:ă frontièresă Нeă laă langueă etă Нeă laă
culture, Perpignan, 20-22ăoМtombrieă2011;ăalăunorănumereăНeărevist :ă
Atelier de traduction (7/2007), Quaderns (16/2009), Oltreoceano
(5/2011), Glottopol (25/2015);ă Нară iă ală unoră Мentreă Нeă МerМetare:ă
Autotrad de la Universitatea din Barcelona.

155
 Ună survolă ală peisajuluiă traНuМtologiМă aМtuală neă permiteă s ă
observ măfaptulăМ ăaМesteiă„formeăНeătraНuМereăsituateăîntreăbilingvismă
МonseМutivă iăresМriere,ăiăseăaМorН ăoăaten ieăpartiМular ”ă(Lungu-Badea
2013,ă 106).ă Motivă pentruă Мareă vomă înМerМaă înă Мeleă Мeă urmeaz ă s ă
veНemăМineăsuntăМeiăМareăplaseaz ăînăМentrulăpreoМup rilorălorăteoretiМeă
acest tip particulară Нeă traНuМereă iă Мuiă amă puteaă Мonferiă statutulă Нeă
„teoretiМian”ăalăautotraНuМerii.ă

Autorii studiilor despre autotraducere

ParafrazсnНu-l pe Ioan Kohn2 (1998,ă539),ăamăputeaăspuneăМ ă
iă înă Мazulă autotraНuМerii,ă Мaă iă ală traНuМeriiă alografe,ă teoriaă esteă în
strсns ă leg tur ă Мuă praМtiМaă autotraНuМtiv .ă Literaturaă Нeă speМialitateă
Нespreă aМestă tipă partiМulară Нeă traНuМereă esteă sМris ,ă înă general,ă Нeă
autotraНuМ toriă profesioni tiă iă Нeă ne-traНuМ tori,ă înă mareaă loră
majoritate profesori care predau cursuri de traducere.
Prima categorie de autori este cea a ne-traНuМ torilor,ă înă
general,ăМaНreăНiНaМtiМeăuniversitareăМareăînăpreoМup rileălorăteoretiМe,ă
uneoriă Нeă natur ă lingvistiМ ă sauă literar ,ă auă aborНată iă fenomenulă
autotraНuМerii,ă aМestaă prină naturaă luiă aflсnНu-seă laă Мonfluen aă maiă
multoră НisМipline.ă Îiă putemă amintiă aiМiă pe:ă AlexanНruă NiМulesМu,ă
Georgiana Lungu-BaНea,ăMugura ăConstantinesМu,ăDumitruăChioaru.ă
Înă МaНrulă Мategorieiă ne-traНuМ torilor,ă oă subМategorie,ă ară fiă Мeaă aă
НoМtoranzilor.ăSubăînНrumareaăМoorНonatorilor,ăaМe tiaăauărealizatătezeă
Нeă НoМtorată avсnНă Мaă obieМtă prinМipală Нeă МerМetareă traНuМereaă
auМtorial .ă Deă exemplu,ă NiМoletaă ReНinМiuМ,ă AnМaă A.ă Chetrariu,ă
Aliteea-Bianca Turtureanu, Oana Dima, Eiben Ileana Neli, sub
înНrumareaă profesoriloră universitariă Mugura ă ConstantinesМu,ă
Georgiana Lungu-BaНeaă iă Basarabă NiМolesМu,ă auă stuНiată Нiverseă
ipostaze ale autotraducerii la scriitori precum: Panait Istrati, Irina
Mavrodin, Dumitru Tsepeneag, Felicia Mihali, Nancy Huston.
Oă aă Нouaă Мategorie,ă multă maiă restrсns ,ă îns ă Нeosebită Нeă
important ,ăesteăМeaăaăsМriitorilorăМareăauărefleМtatăasupraăproprieiăloră
praМtiМiă (auto)traНuМtive,ă Мuă ară fiă Нeă exempluă Paulă MiМl uă iă Irinaă
Mavrodin.

2
„TranslationătheoryăremainsăМloselyăМonneМteНăwithăpraМtiМeăinăRomania.ă[...]ă
most of the literature on translation is plubished by professional translators or
theăteaМhersăofătranslation”.

156
 Oă întrebareă peă Мareă ne-oă punemă iă laă Мareă vomă înМerМaă s ă
r spunНemă esteă НaМ ă îiă putem sau nu-i putem considera pe cei
enumera iămaiăsusăНreptă„teoretiМieniăaiăautotraНuМerii”.
Jean-Renéă LaНmirală (2010)ă МreНeă М ă punМtulă Нeă pleМareă ală
НeveniriiăaНev ratuluiătraНuМtologăîlăМonstitueăaМtivitateaăНeătraНuМereă
(197).ăTraНuМ torul,ăapleМсnНu-se asupraăproprieiăaМtivit iătraНuМtive,ă
esteă pusă înă situa iaă Нeă aă refleМtaă asupraă aМesteia.ă AМeast ă refleМ ieă
materializсnНu-seă într-oă form ă sМris ă iă prezentсnН,ă bineîn eles,ă ună
Мon inută pertinent,ă НobсnНe teă statută Нeă Мontribu ieă traНuМtologiМ .ă
ContribuinНă astfelă laă Мonturareaă iă МonsoliНareaă uneiă НisМipline,ă
autorulăstuНiuluiărespeМtivăНobсnНe teăstatutulăНeătraНuМtolog3.ăS ămaiă
amintimă iă faptulă М ă înă viziuneaă aМeluia iă teoretiМiană ală traНuМerii,ă
traНuМtologiaăreprezint ăunăspa iuăНeăgсnНireă iăteoretizareăaăaМtivit iiă
de traducere4 (200).
Sprijinindu-neă peă Мeleă afirmateă maiă sus,ă amă înНr zniă s -i
atribuimă Irineiă MavroНin,ă statutulă Нeă teoretiМiană ală autotraНuМeriiă înă
sensul strict al termenului. De altfel, ideile acesteia despre constituirea
unei teorii a traducerii, respectiv a autotraducerii, converg cu cele ale
traНuМtologuluiă franМez.ă iă Нină perspeМtiv ă mavroНinian ă totă
traНuМ torulă esteă Мelă Мareă trebuieă s ă Мontribuieă laă funНamentareaă
aМesteiăНisМipline.ăPentruăea,ăМazulă„iНeal”ăarăfiăМelăalătraНuМ torului a
М ruiă aМtivitateă nuă seă rezum ă laă transferulă interligvistiМă ală texteloră
literare.ă AМumulсnНăМuno tin eă Нespreă literaturaă Нină МareătraНuМe,ă Нară
iă înzestrată fiinНă Мuă Мompeten eă teoretiМeă înă maiă multeă Нomenii,ă
precum lingvistica sau teoria literaturii5 (Mavrodin 2005, 36), acesta

3
„Siă bienă qu‟enă faită Мeă n‟estă pasă leă traНuМtologueă quiă passaită Нeă laă
traНuМtologieă maisă laă traНuМtologieă quiă Мréaită leă traНuМtologueă […].ă Ceă quiă
nous donneă l‟orНreă suivantă 1.ă Pratiqueă traНuisante;ă 2.ă Réflexionă sură Мetteă
pratique;ă3.ăDéveloppementăН‟uneăНisМipline,ălaătraНuМtologie,ăouăplutôtăН‟ună
ouvrage,ă Н‟ouvrageă traНuМtologiqueă etă 4.ă DonМă j‟arriveă àă avoiră leă statută Нeă
traНuМtologue”.
4
„Laă traНuМtologieă est un espace de réflexion,ă Нeă théorisationă Нeă laă pratiqueă
traНuisante”.
5
„лviНemment,ă j‟envisageă iМiă leă Мasă «iНéal»,ă etă plutôtă rareă Н‟ună traНuМteur,ă
quiăaăleăНésir,ăleăgoût,ăleăplaisir,ăetălaăvoМationăНeătraНuire,ămaisăquiăpossèНeă
aussi, outre une solide Мultureă МonМernantă laă littératureă Нontă ilă traНuit,ă
МertainesăМompétenМesăthéoriquesă(puiséesăНansăleăМhampăНeălaălinguistique,ă
maisăaussiăetăsurtout,ă[…],ăНansăleăМhampăНeălaăthéorieăНeălaălittérature)”.ă

157
poateăs ă aММeaН ă laă statutulă Нeă traНuМtolog.ă Cuă alteă Мuvinteă „praМtiМaă
î iă Мreeaz ă teoria,ă iară teoriaă М l uze teă iă inНuМeă oă praМtiМ ,ă mi Мareă
biunivoМ ălaănesfсr ităalternat ”ă(MavroНină2006,ă7).ă
ExtrapolсnНă aМesteă afirma ii,ă amă puteaă spuneă М ă refleМ iaă
mavroНinian ă Нespreă autotraНuМereă izvor teă iă eaă Нintr-oă praМtiМ ă
autotraНuМtiv ă Мareă aă Мontribuită laă Мonturareaă aă Мeeaă Мeă autoareaă
nume te,ăîmprumutсnНătermenulăНeălaăJeanăRiМarНou,ăoăpraМtiМo-teorie
aă (auto)traНuМerii.ă S ă amintimă М ,ă peă lсng ă amplaă aМtivitateă Нeă
traНuМereăexerМitat ăНeăIrinaăMavroНinăНe-aălungulăîntregiiăsaleăvie i,ăoă
panoplieă unНeă figureaz ă numeă Нeă seam ă aleă literaturiiă romсneă iă
universale (Mircea Eliade, Emil Cioran, Marcel Proust,ă GérarНă
Genette,ăAlbertăCohenăetМ.),ăaМeastaăaăНesf urată iăoăintens ăaМtivitateă
Нeă autotraНuМere,ă transpunсnНă înă franМez ă oă parteă Нină Мrea iileă saleă
poetice, Capcana/Țe piège6, Uimire/лtonnement7, sau eseistice Cioran
sau marele joc/Cioran ou le grand jeu8.
Pentruă Мeilal iă МerМet tori,ă autotraНuМereaă reprezint ă ună
Нispozitivă Нeă analiz ă iă Нeă МerМetare,ă prină urmare,ă Мonformă Мriteriiloră
stabilite de Jean-Renéă LaНmirală iă amintiteă maiă sus,ă nuă i-am numi
teoretiМieniăaiătraНuМeriiăauМtoriale.ăContribu iile lor fiind expresii ale
lingvisticii aplicate la autotraducere, studiilor literare aplicate la
autotraducere, a filosofiei sau sociologiei aplicate la autotraducere
.a.m.Н.,ăeiănuăpotăaveaăstatutulăНeă„puriăteoretiМieni”ăaiăautotraНuМerii.ă
Cu toate acestea,ă Мontribu iileă loră tiin ifiМeă nuă suntă maiă pu ină
importante:ă eleă refleМt ă prinМipaleleă НireМ iiă Нeă МerМetareă Нină
traНuМtologiaăaМtual .

Direcțiiădeăcercetare
AutotraНuМerea,ă Нatorit ă МaraМteruluiă s uă Нuală (traНuМereă iă
Мrea ieăliterar )ă seă situeaz ă laă Мonfluen aă Нintreă НisМiplineă astfelă înМсtă
eaăpoateăfiăaborНat ăatсtăНinăperspeМtivaăteoriilorătraНuМeriiăliterare,ăa aă
cum s-auă Нezvoltată eleă înă Мontextulă traНuМtologiМă aМtual,ă Мсtă iă Нină
perspectiva teoriei literaturii prin problematizarea conceptelor de

6
Mavrodin, Irina. Capcana/Țe piège. BuМure ti:ăEНitura Curtea Veche, 2002.
7
Mavrodin, Irina. Uimire/лtonnement.ăBuМure ti:ăEНituraăMinerva,ă2007.
8
Mavrodin, Irina. Cioran sau marele joc/Cioran ou le grand jeu. BuМure ti:ă
EНituraăInstitutuluiăCulturalăRomсn,ă2008.

158
„autor”,ă „Мrea ieă artistiМ ”,ă „Мreativitate”,ă „textă original”,ă „leМtur ă
plural ”,ă„literaritate”ăetМ.
AМeast ă interНisМiplinaritateă inerent ă fenomenuluiă
autotraНuМeriiă seă refleМt ă iă înă МerМet rileă romсne ti.ă AМesteaă
aborНeaz ă traНuМereaă auМtorial ă atсtă Мa proМes,ă Мсtă iă Мaă rezultat,ă
foМalizсnНu-se pe aspecte dintre cele mai diferite cum ar fi tandemul
traНuМere/resМriere,ă rela iaă autotraНuМ tor-traНuМ toră alografă sauă Мeaă
НintreăautotraНuМ toră iăeНitor,ăstatutulăpartiМularăalăautotraНuМ toruluiă
Мareă î iă puneă semn turaă atсtă peă original,ă Мсtă iă peă textulă traНus,ă
strategiileă Нeă transferă interlingvistiМă iă interМulturală aМtualizateă înă
proМesulăНeătraНuМere/resМriere,ăînsМriereaăoperelorăliterareăautotraНuseă
înăМirМuitulămonНialăsauăМhiarăfiМ ionalizareaăaМtului de a traduce.
ConsiНera iileă Irineiă MavroНină oМupсnНă ună loМă speМială înă
panopliaă iНeiloră romсne tiă Нespreă autotraНuМere,ă seă Мuvineă s ă leă
aМorН mă oă aten ieă sporit ă înă Мeleă Мeă urmeaz .ă Datorit ă uneiă bogateă
experien eă Нeă traНuМere,ă Нară iă Нatorit ă unoră veritabileă Мompeten eă
teoretiМe,ă aМeastaă aă vorbită înă repetateă rсnНuriă (MavroНină 2006,ă 2007,ă
2009)ă Нespreă traНuМereaă auМtorial ă astfelă înМсtă s-aă Мonturată înă spa iulă
romсnesМăМeeaăМeăamăînНr zniăs ănumimăoăteorieăaăautotraНuМerii.
ParafrazсnНă afirma iileă eiă Нespre teoria traducerii, am putea
spuneă М ă iă pentruă elaborareaă uneiă teoriiă aă autotraНuМeriiă eaă seă
raporteaz ă laă propriaă eiă praМtiМ ă autotraНuМtiv ,ă înă sensulă М ă faМeă
(traНuМere)ă iă Мon tientizeaz ă puterniМă Мeeaă Мeă faМeă (MavroНină 2006,ă
6).ă Astfelă eaă seă situeaz pe teritoriul unei poietici/poetici a facerii
autotraducerii/a rezultatului facerii autotraducerii, cu alte cuvinte pe
teritoriulă proМesuluiă autotraНuМeriiă iă ală autotraНuМeriiă Мaă oper ă
rezultat ăНinăaМestăproМesă(5-6).
Înă Мeeaă Мeă prive teă autotraНuМerea, Irinaă MavroНină pleaМ ă înă
Нemersulă s uă teoretiМă Нeă laă întrebareaă НaМ ă aМeastaă seă Нiferen iaz ă înă
vreoă privin ă Мuă aНev rată semnifiМativ ă Нeă traНuМere.ă Oră întrebareaă
aМeastaă esteă Мapital ă pentruă aborНareaă iă teoretizareaă aМestuiă tipă Нeă
transfer interlingvistiМ.ă A aă Мumă amă ar tată iă maiă sus:ă multă timpă
autotraНuМereaă nuă aă f Мută obieМtulă unoră МerМet riă Нeă speМialitateă
НeoareМeăseăМonsiНeraăМ ăa- iătraНuМeăpropriaăoper ă iăaătraНuМeăoperaă
altuiaăreprezint ă„opera iuniăiНentiМe”ă(NiМulesМuă1980,ă84).ă
Irina MavroНinăНemonteaz ăaМestăМli eu,ăproblematizсnНăМhiară
semnulă egală pusă abuzivă întreă Мeleă Нou ă aМteă Нeă aă traНuМe:ă aă traНuМeă

159
operaă altuiă sМriitoră iă a- iă traНuМeă propriaă oper .ă Pentruă ea,ă Нiferen aă
trebuieăМ utat ăînăîns iăorigineaălor,ăМuăalteăМuvinte,ălaăautor.
Înă Мazulă traНuМeriiă alografe,ă „neă afl mă într-oă situa ieă Нeă
paraНoxal ă(posibil /imposibil )ăalteritate,ăavсnНăНreptărezultatăunătextă
Мareă tinНeă spreă realizareaă uneiă iНentit i”ă (MavroНină 2006,ă 38),ă
iНentitateă Мareă Нeă altfelă niМiă nuă poateă fiă realizat ă Нin cauza barierei
lingvistiМeăimpuseăНeăstruМturaăНiferit ăaăМelorăНou ălimbiăimpliМateăînă
proМesulă Нeă traНuМere.ă De iă aМtivitateaă traНuМ toruluiă seă aseam n ,ă
prină Нimensiuneaă saă Мreativ ,ă Мuă Мeaă aă autorului,ă aМestaă nuă vaă puteaă
Мreaăoăoper ăoriginal ,ăМiăun text-simulaМru,ăsintagm ăînăМareătermenulă
„simulaМru”ă trebuieă în elesă Мaă „oă imagineă înă oglinН ă înă raportă Мuă oă
„realitate”ă refleМtat ă înă oglinН ”ă (38).ă DaМ ă originalulă reprezint ă
realitateaă iăesteăimuabil,ătextulătraНus,ăНefinităМaăoă„aparen ăsensibil ă
careă seă Н ă Нreptă realitate”ă (38),ă esteă perisabilă iă neМesit ă oă reînnoire.ă
Dup ă ună anumeă intervală Нeă timpă – mai mare sau mai mic, un nou
autor-simulaМruăvaăreinterpretaă iăvaăretraНuМeăoperaăoriginal ,ăМreсnНă
laă rсnНulă s uă „oă frumoas ă iluzieă Мareă funМ ioneaz ă Нină plină Нoară ună
timp,ăНup ăМareătrebuieăînloМuit ăМuăoănou ăiluzie”ă(39).ă
ÎnăperspeМtiv ămavroНinian ,ăautotraНuМereaăreprezint ăunăМază
feriМită Нeă traНuМereă Мareă permiteă solu ionareaă rela ieiă НifiМileă Нintreă
sМriitoră iă traНuМ torulă s uă (MavroНină 2006, 34),ă aМesteă Нou ă entit iă
contopindu-seă într-unaă singur :ă autotraНuМ torul.ă Rela iaă peă Мareă
sМriitorulăoăareăМuăpropriulăs uătext,ămaiăexaМtăНreptulăНeăproprietateă iă
Мunoa tereaă global ,ă Нină interior,ă influen eaz ă atсtă autotraНuМereaă Мaă
proМes,ăМсtă iăautotraducerea ca rezultat al acestui proces. Autorul care
seătraНuМe,ăoriМсt

„ară vreaă s ă seă laseă Мonstrсnsă Нeă propriulă luiă textă [...]ă nuă poateă juМaă
pсn ă laă Мap tă joМulă НeНubl riiă [...].ă Elă vreaă s - iă impun ă regulaă
Мonstrсngeriiă iătotu iă tieăМ ăseăafl ăîn fa aăproprieiăluiăopere,ăasupraă
М reia,ă МreНeă elă înă inМon tientulă luiă Мreatoră Мelă maiă profunН,ă areă
(înМ !ăpentruăМ ămaiăesteăînăvia !)ătoateăНrepturile.ă[...]ăDeăaМeea,ăМelă
МareăseăautotraНuМeănuăpoateăsМ paăНeătenta iaăНeăaăresМrieăunătextăpeă
care tot el l-a scris, de a-lăresМrieăuneoriăМuăoăНezinvoltur ăМareăpoateă
faМeăНinătextulăНeăorigineăunăsimpluăpretext”ă(MavroНină2006,ă39).ă

TraНuМereaă seă transform ă astfelă înă resМriere,ă uneoriă Нe-a

Нreptulă„infiНel ”,ăaăunuiătextăНevenităpre-text.ăPrinăaМtulăs uăНeăМrea ieă
autorul-traНuМ toră nuă maiă proНuМeă ună text-simulaМru,ă Мiă oă nou ă

160
realitate,ăМareăseăsitueaz ăpeăpiМiorăНeăegalitateăМuăprimulătextărealitate,ă
cel din limba de origine.
TrasсnНărepereăteoretiМeăНespreăautotraНuМere,ăIrinaăMavroНină
propune o utilizareă aă termenuluiă iă într-un sens larg, pentru a vorbi
НespreăaМtivitateaăНeăМrea ieăaăsМriitorilorăМareăî iăМompunăoperaăîntr-o
alt ălimb ăНeМсtăМeaămatern ,ăautotraНuМereă iăbilingvismăНeăsМriitur ă
НeveНinНă astfelă sinonime.ă Sauă într-ună sensă iă maiă larg,ă eaă sus ine,ă
preМumăProust,ăМ ăoriМeăoper ăliterar ăesteăoătraНuМere,ăsМriitorulăНсnНă
form ă unuiă НisМursă ală s uă propriu,ă izvorсtă Нină aНсnМurileă Мon tiin eiă
sale.
Conform Irinei Mavrodin, am putea vorbi de mai multe
ipostazeă aleă autotraНuМerii.ă „Ună felă Нeă autotraНuМere”ă ară fiă iă
traНuМereaăînăМareăseăînsМrieăМuăputereăpersonalitateaăМreatoare a celui
Мareă traНuМe.ă Este,ă Нeă exemplu,ă Мazulă poe iloră Arghezi,ă Caraion,ă
BeniuМă Мare,ă traНuМсnНă Мrea iileă poetiМeă aleă luiă BauНelaire,ă
AppolinaireăetМ.ăseăînНep rteaz ăМuătotulăНeătextulăНeăorigineăpunсnНu-
iă propriaă amprent ă asupraă textuluiă traНus.ă Autoareaă seă arat ă foarteă
МritiМ ă fa ă Нeă aМestă„felă Нeă autotraНuМere”ă men ionсnНă М ă „rezultatulă
esteăinМreНibil,ăn uМitoră iăjalniМ,ăv НinНăprostăgustă iălipsaăunuiăminimă
de cultur ăpoetiМ ,ă iămergсnНăpсn ălaăМ Нereaăabsolut ăînăНerizoriu”ă
(2009).
TotăНespreă„unăfelăНeăautotraНuМere”,ăamăputeaăvorbiă iăatunМiă
МсnНăsМriitorulăseăimpliМ ăaМtivăînătraНuМereaăf Мut ăНeăaltМineva,ăf r ă
îns ăaăsemna,ăal turiăНeătraНuМ tor,ătextulăreformulatăîntr-oăalt ălimb .ă
Putemă amintiă aiМiă versiuneaă înă franМez ă Des larmes et des saints a
М r iiăluiăEmilăCioran,ăȚacrimi i sfin i.ăFilosofulăНeăorigineăromсn ă„aă
suprimat,ă aă moНifiМat,ă aă remoНelat,ă aă resМrisă totulă Мuă mсnaă SanНeiă
Stolojan,ă oă mсn ă supus ă Мareă i-aă pusă înă mi Мareă stareaă Мreatoare,ă
transformсnН-oă înă propriulă aМtă Нeă Мrea ieă ală luiă Emilă Cioran”ă
(MavroНină 2006,ă 40).ă Înă astfelă Нeă situa iiă traНuМereaă МoinМiНeă Мuă
autotraНuМereaă iă realitateaă textuluiă traНusă anihileaz ă simulaМrulă
textului tradus.
DaМ ă ară fiă s ă sintetiz mă iНeileă Irineiă MavroНină Нespreă
autotraНuМere,ă amă puteaă spuneă М ă aМeastaă НisМut ă rela iaă Нintreă
traНuМereaă auМtorial ă iă traНuМereaă alograf ă Нină perspeМtivaă
МonМeptuluiăНeă„simulaМru”.ăÎnăraportăМuăoperaăoriginal ,ătextulătraНusă
are statutulă Нeă simulaМruă peă МсnНă textulă traНus/resМrisă Нeă

161
autotraНuМ toră areă ună statut similar cu cel al textului-surs ă Нină Мareă
aМestaăНeriv .ă

Încercareă deă sistematizareă aă lucr riloră consacrateă

autotraducerii
Num rulă luМr riloră НeНiМateă problematiМiiă autotraНuМeriiă aă
sporităînăultimeleăНeМenii,ăНeăaМeeaăvomăînМerМaăînăМeleăМeăurmeaz ăs ă
faМemă oă Мartografiereă aă peisajuluiă traНuМtologiМă romсnesМ.ă AМeast ă
treМereă înă revist ă Мomport ă iă omisiuniă Нeterminateă Нeă oă limitare
inten ionat ă aă investiga ieiă noastreă laă stuНiileă publiМateă înă limbileă
franМez ă iă romсn ă Нeă М treă МerМet toriă romсniă Мareă i-auă Нesf urată
sauăМontinu ăs - iăНesf oareăaМtivitateaăînămeНiulăaМaНemiМăromсnesМ.ă
Pentru colectarea de date am folosit atсtă surseă tip rite,ă Мсtă iă
surseă Нisponibileă online.ă Înă aМestă sens,ă amă înМerМată s ă repertoriemă
stuНiileăreferitoareălaăautotraНuМereăap ruteăînă ar ă iăstr in tateă iăle-
amă grupatăînăМ r iăНeăautor,ăМapitoleăНeăМarteă iăМontribu iiălaăvolumeă
colective, artiМoleă iă interviuri.ă Tezeleă Нeă НoМtorată Мareă nuă auă fostă
publiМate,ăsuntăomiseăНinăaМeast ălist ăНeăluМr riă tiin ifiМe.ăAmătreМută
înă revist ă stuНiileă înă Мareă fenomenulă autotraНuМeriiă esteă prinМipalaă
tem ăНeăМerМetare,ătermenulăreg sinНu-se de cele mai multeăoriăînătitlulă
publiМa iei,ă Нară le-amă maiă re inută iă peă Мeleă înă Мareă eaă esteă oă tem ă
Мonex ăНeМurgсnНăfiresМăНinăobieМtulăprinМipalăalăМerМet rii.
DinăaМeast ălist ăbibliografiМ ăi-amăomisăpeăМerМet toriiăstr iniă
care au publicat studii despre autotraНuМereă înă revisteă Нeă speМialitateă
НinăRomсnia,ăМhiarăНaМ ăseăfoМalizeaz ăpeăsМriitoriăromсniăМumăarăfi,ă
Нeăexemplu,ăМontribu iileăluiăHélèneăLenz,ăpreМumă iăpeăМeiăНeăorigineă
romсn , НarăМareăaМtiveaz ăînăalteăspa iiăgeografiМeă(CarlaăTaban).

C rți de autor

Ceban, Tamara. Traduction. Autotraduction. BuМure ti: Ars Docendi

Publishing House, Universitatea din BuМure ti, 2011.
Chioaru, Dumitru. Bilingvismul creator, studii de literatură
comparată despre scriitori de eбpresie romсnă şi franceгă.
Cluj: Limes, 2013.
Hetriuc, Maria-Cristina. Traduction, autotraduction, reecriture de
l‟œuvre de Panait Istrati. Ța composante multiculturelle.

162
 SuМeava:ăEНituraăUniversit iiă„ tefanăМelăMare”ăНinăSuМeava,ă
2015.
Lungu-Badea, Georgiana, Margareta Gyurcsik (ed.). Dumitru
Tsepeneag. Țes țétamorphoses d‟un créateur: écrivain,
théoricien, traducteur.ă Timi oara:ă EНituraă Universit iiă Нeă
Vest, 2006.
Lungu-Badea, Georgiana. D. Tsepeneag et le régime des mots.
Timi oara:ăEНituraăUniversit iiăНeăVest,ă2009.
Turtureanu, Aliteea. Translinguisme et transculture dans l'œuvre de
Nancy Huston. Iaşi: Editura Junimea, 2014.

Capitoleă deă carteă sauă Contribuțiiă înă volumeă colectiveă dină țar ă iă
str in tate

Br ileanu,ă Lumini a.ă „Ună pontă entreă laă FranМeă etă laă Roumanie:ă laă
traduction d‟auteur”.ă In:ă Maryvonneă Perrotă(sousă laă НireМtionă
de). Création et créativité dans les littératures francophones.
Dijon:ăлНitionsăUniversitairesăНeăDijon,ă1996:ă153-159.
Ceban,ă Tamara.ă „Laă problématiqueă Нeă l‟autotraНuМtionă Мheză Panaïtă
Istrati”.ă In:ă La Francopolвphonie: Țangues et identité:
Colloque International, Chisinau, ULIM, 23–24 mars 2007,
vol. I: 147-151. Disponibil online la: http://reviste.
asm.md/files/01_FP2_2_1_Francopolyphonie_1_integral_who
le_issue.pd f#page=147.
Chetrariu, Anca. „Autotraducerea – o rescriere? Cazul Irinei
Mavrodin”. In: Volumul conferin ei de studii umaniste i
perspective interculturale. Tсrgu-Mure ,ă14-15 aprilie 2011.
Chetrariu, Anca. „Aventura autotraducerii la Irina Mavrodin”.
Disponibil online la: http://doctorat2010.usv.ro/
art_doctoranzi/89/aventura%20traducerii.pdf
ConstantinesМu,ă Mugura .ă „Panaită Istrati:ă AutotraНuМtion,ă rééМritureă
(premierăetăseМonН)ăoriginal”.ăIn:ăChristianăLagarНeăȚăHelena
Tanqueiro (eds.). Ț'Autotraduction auб frontières de la langue
et de la culture. Limoges: Editions Lambert Lucas, 2013: 153-
160.
ConstantinesМu,ăMugura .ă„QuêteăНeălangue(s),ăquêteăН‟iНentité(s)ăenă
traНuМtion”.ă In Gidni, The Proceedings of the International
Conference Globalization, Intercultural Dialogue and

163
 National Identity. 2004, Vol. 1: 588-596. Disponibil online la:
http://www.upm.ro/gidni/GIDNI-
01/Lds/Lds%2001%2081.pdf [Huston]
Cuciuc, Nina. „ProieМ iaă Нualit iiă lingvistiМo-Мulturaleă înă aМtulă
autotraductiv al autorului din diaspora”. Disponibil online la:
http://www.philippide.ro/diaspora%20culturala_2009/03%20
N.%20CUCIUC.pdf
Eiben,ă Ileanaă Neli.ă „Repèresă poură l‟étuНeă Нeă l‟autotraНuМtionă enă
FranМeă auă Moyenă Ȃge”.ă In:ă Ramonaă Mali a,ă Marianaă Pitar,ă
Dana Ungureanu (ed.). Agapes francophones. Actes du Xe
Colloqueă Internatională Н‟EtuНesă FranМophones,ă CIEFTă 2013ă
„Voyages”.ăSzegeН:ăJate Press, 2013: 331-339.
Eiben,ă Ileanaă Neli.ă „Deuxă méthoНesă Нeă seă traНuire:ă Dumitruă
Tsepeneagă etă FeliМiaă Mihali”.ă In:ă Georgianaă Lungu-Badea
(éН.).ă De la méthode en traduction et en traductologie.
Timi oara:ăEНituraăEurostampa,ă2013,ă203-213.
Eiben, Ileana Neli.ă„TransformationsăetătransmutationăНeă araăbrсnzeiă
[Leă Paysă Нuă fromage]ă Нeă FeliМiaă Mihaliă auă QuébéМ”.ă In:ă
Klaus-Dieteră Ertler,ă Martină LösМhnigg,ă Yvonneă Völklă
(eНs./éНs.).ă Europe – Canada, Transcultural Perspectives/
Perspectives transculturelles. Frankfurt: Peter Lang, 2013:
103-112.
JeanrenauН,ăMagНa.ă„Lesăauto-traНuМtionsăНeăPanaïtăIstrati”.ăIn: Iulian
Popescu (ed.). Valeriu Stoleriu – Val Panaitescu. In honorem.
Ia i:ă EНituraă Universit iiă „AlexanНruă Ioană Cuza”ă Нină Iaşi,ă
2009: 172-213.
Jeanrenaud, MagНa.ă „Quelquesă réflexionsă enă margeă Нesă auto-
traНuМtionsă Нeă Panaïtă Istrati”.ă In:ă MagНaă JeanrenauН.ă La
Traduction lр où tout est pareil et rien n‟est semblable.
Paris/Bucarest/Jerusalem: EST Samuel Tastet Editeur, 2012:
191–242.
Lungu-BaНea,ă Georgiana.ă „L‟ipséitéă Нeă l‟éМrivaină bilingue.ă лМritureă
bilingue:ăМontinuitéă et/ouă rupture?”.ă In:ă Maiaă Morelă (МoorН.).ă
Parcours interculturels: Ȇtre et devenir. Côte-Saint-Luc:
лНitionsăPeisaj,ă2010:ă144-156.
MavroНin,ă Irina.ă „AutotraНuМerea:ă realitateă sauă simulaМru?”.ă In: Irina
Mavrodin. Despre traducere: literal i ьn toate sensurile.
Craiova:ăSМrisulăRomсnesМ,ă2006:ă38-40.

164
NiМulesМu,ă AlexanНru.ă „AutotraНuМerea:ă ună tipă partiМulară Нeă
traНuМere”.ăIn:ăAlexanНruăNiМulesМu.ăÎntre filologie şi poetică.
BuМureşti:ăEНituraăEminesМu,ă1980:ă84-96.
ReНinМiuМ,ăNiМoleta.ă„LeăНoubleăvisageăНeăPanaïtăIstrati:ătraНuМtionăetă
autotraНuМtion”.ă In:ă Christiană LagarНeă Ță Helenaă Tanqueiroă
(eds.). Ț'Autotraduction auб frontières de la langue et de la
culture. Limoges: Editions Lambert Lucas, 2013: 161–168.
Steiciuc, Elena-BrсnНu a.ă „Vassilisă Alexakis:ă Leă passageă Н‟uneă
langueăàăl‟autre”.ăIn:ăLa Francopolyphonie: Les valeurs de la
Francophonie: Colloque International – Chisinau, ULIM, 21–
22ă marsă 2008.ă Chi in u:ă Universitéă Libre Internationale de
Moldova, 2008: 114-119.

Articoleăînărevisteădeăspecialitateădinățar ă iăstr in tate

Arnat, Mihaela. „Autour de l‟autotraНuМtion chez Miron Kiropol”.

Atelier de traduction, 2005, n° 4: 177-180. Suceava: Editura
Universit ii „ tefan cel Mare” din Suceava.
Constantinescu, Mugura . „Istrati, autotraducteur en quête Н‟iНentité
Мulturelle”. Atelier de traduction, Dossier: „L‟AutotraНuМtion”,
2007, n° 7: 191-202. Suceava: Editura Universit ii „ tefan
cel Mare” din Suceava.
Constantinescu, Mugura . „La traduction du langage religieux dans
lțœuvre de Panait Istrati”. Atelier de traduction, Dossier: „La
traduction du langage religieux” (II), 2008, n° 10: 51-65.
Suceava: Editura Universit ii „ tefan cel Mare” din Suceava.
Constantinescu, Mugura . „L‟auto-traduction dans tous ses états”.
Atelier de Traduction: Dossier: „La traduction caduque,
retraduction et contexte culturel (en НiaМhronie)”. 2011, n° 16:
221-224. Suceava: Editura Universit ii „ tefan cel Mare” din
Suceava.
Eiben, Ileana Neli. „De l‟autotraНuМtion à la reМréation Н‟une œuvre.
Le pays du fromage de Felicia Mihali”. Language and
literature european landmarks of identity/Țimbă şi literatură,
repere identitare ьn context european. 2009, vol. II, n° 5: 267-
274. Pite ti: Editura Universit ii din Piteşti.
Eiben, Ileana Neli. „L‟auteur,ăleătraНuМteurăetăl‟éНiteurăàălaărenМontreă
du lecteur. Le Pays du fromage de Felicia Mihali”. Revue

165
 Internationale d‟лtudes en Țangues țodernes appliquées/
International Review of Studies in Applied Modern
Languages,ă 2013.ă Supplémentă auă numéroă 6:ă 13-22. Cluj-
Napoca: Roprint.
Eiben, Ileana Neli.ă„EssaiăН‟uneăcritique illustrative.ăлtuНeăНeăМas,ăLe
Pays du fromage Нeă FeliМiaă Mihali”.ă Atelier de traduction,
Dossier:ă „Laă Мritiqueă Нesă traНuМtions”,ă 2013,ă n°ă 19:ă 61-73.
Mugura ă ConstantinesМu,ă Danielaă H isan.ă SuМeava:ă Editura
Universit ii „ tefan cel Mare” din Suceava.
Gligore,ăDaliana.ă„FranМophonie,ăpériphérieăetăauto-traduction: le cas
Нeă Gherasimă LuМa”.ă Disponibil online la: http://ler.letras.

Hetriuc, Cristina. „AlexanНru Talex  Traducteur de Panaït Istrati en

up.pt/uploads/ficheiros/5801.pdf

roumain”. Doct-us. 2009, n° I/1: 124–129.

Hetriuc, Cristina. „Projet de traduction: Eugen Barbu, traducteur de
Panaït Istrati”. Atelier de traduction, Dossier: „Le traducteur
un ambassadeur culturel (facteur de mediation entre
Мultures)”. 2010, n° 13: 55-69. Suceava: Editura Universit ii
„ tefan cel Mare” din Suceava.
Hetriuc, Cristina. „L‟enjeu de l‟autotraНuМtion istratienne”. Revue
Internationale d'лtudes en Langues Modernes Appliquées/
International Review of Studies in Applied Modern
Languages. 2011, n° 4: 291-304.
Hetriuc, Cristina. „Quelques aspects des stratégies de transfert culturel
dans Présentation des haïНouМs de Panaït Istrati”. Atelier de
traduction. 2009, n° 12: 41-54. Suceava: Editura Universit ii
„ tefan cel Mare” din Suceava.
Lungu-Badea, Georgiana. „Vues Н‟ensemble sur la creation bilingue
et l‟autotraНuМtion chez Tsepeneag. SМhéma du processus de
traduction, autotraduction et Мréation (quasi)simultanément
bilingue”. Analele Universită ii de Vest din Timi oara. 2005:
199-207.
Lungu-BaНea,ăGeorgiana.ă„SurăleăbilinguismeăНuăsoi.ăFiМtionnalisationă
Нesă aМtesă Н‟éМrireă etă Нeă traНuire”.ă Dialogues francophones.
2008,ăn°ă14:ă19-26.ăTimi oara:ăEНituraăUniversit iiăНeăVest.
Lungu-BaНea,ă Georgiana.ă „Lesă voixă féНéréesă ouă МonféНéréesă Нeă
l‟auteură etă Нuă traНuМteur”.ă Revue Internationale d‟лtudes en
Țangues țodernes Appliquées/International Review of

166
 Studies in Applied Modern Languages. 2011,ă n°ă 4:ă 71-84.
Cluj-Napoca: Risoprint.
Lungu-Badea, Georgiana. „IНentitésă Мomposites,ă féНérées,ă émiettéesă
ouăinsularités,ămasquesăetăombres”.ăIn:ăSnezanaăGuНuriМăet al.
(éНs.).ă Țangues et cultures dans le temps et l‟espace, Novi
Sad, 2013: 263-271.
Mavrodin, Irina. „AutrotraНuМerea: O alt lectur posibil a scriiturii
lui Cioran”. Saeculum, 2007, n 4: 21-22.
MavroНin,ăIrina.ă„L‟autotraНuМtion:ăuneăœuvreănonsimulaМre”.ăAtelier
de traduction,ăDossier:ă„L‟autotraНuМtion”.ă2007,ăn°ă7:ă51-56.
Suceava: Editura Universit ii „ tefan cel Mare” din Suceava.
MiМl u, Paul. „L‟autotraНuМtion de l‟autofiМtion comme retour à
l‟être”. Atelier de Traduction: Dossier: „L‟autotraНuМtion”.
2007, n 7: 41-47. Suceava: Editura Universit ii „ tefan cel
Mare” din Suceava.
Pioraş, Valeria-Maria. „AutotraНuМerea la scriitorii romсni din Нiпspora:
Les enjeux de l‟auto–traduction: De la tératologie à la re-
éМriture”. Annales Universitaris Apulensis: Series Philologica.
2002, n° 3: 199-202.
Pioraş, Valeria–Maria. „L‟auto–traduction: Quelques repères
théoriques”. Lecturi Filologice. 2003, n° 4: 87-95.
Pioraş, Valeria–Maria. „La traduction auctoriale entre version et ré–
éМriture”. Philologica. 2003, n° 2: 85-88. Disponibil online la:
http://www.uab.ro/reviste_recunoscute/philologica/philologica
_2003_tom2/14.pioras_valeria_maria.pdf
Pioraş, Valeria–Maria. „Ilie Constantin: rivages et rythmes”. Annales
Universitatis Apulensis. Series Philologica. 2007, n° 1/2: 149-
154.
Pioraş, Valeria–Maria. „L‟auto–traduction chez les éМrivains bilingues
franco-roumains Мontemporains”. JoLIE. 2011, n° 4: 101-110.
Disponibil online la: http://www.uab.ro/jolie/2011/
8_pioras_valeria.pdf [journal article]
Popescu, Costin. „Jocul de-a societatea/Jouer à la soМiété”. Atelier de
traduction, Dossier: „L‟autotraНuМtion”. 2007, n° 7: 27-40.
Suceava: Editura Universit ii „ tefan cel Mare” din Suceava.
R НulesМu, Anda. „Entre censure et autocensure littéraire en
Roumanie: L‟oНyssée Н‟un journal intime à l‟époque

167
 communiste ”. TTR: traduction, terminologie, rédaction.
2010, vol. 23, n° 2: 23-52.
R НulesМu, Anda. „La Нéportation des «ennemis» du régime
communiste roumain: sur quelques «figures» de l'auto-
traНuМtion”. Annales de l‟Université de Craiova. Série Sciences
philologiques. Langues et Țittératures romanes. Anul XVIII,
2014, n° 1: 65-91. Craiova: Editura Universitaria.
Steiciuc, Elena-BrсnНu a. „Le transport de la spéМifiМité culturelle chez
Paul MiМl u”. Atelier de traduction, Dossier: „IНentite, diversite
et visibilite culturelles – dans la traduction du discours litteraire
franМophone”. 2009, n° 12: 167-172. Suceava: Editura
Universit ii „ tefan cel Mare” din Suceava.
Tenescu, Alina. „La dialectique de la traduction et de la communication
interculturelle dans Le mot sablier de Dumitru Tsepeneag”.
Atelier de traduction. 2006, n° 5-6: 27-38. Suceava: Editura
Universit ii „ tefan cel Mare” din Suceava.
Toma, Iulian. „L‟auto-traduction chez Gherasim LuМa”. Atelier de
traduction. 2004, n° 1: 51-59. Suceava: Editura Universit ii
„ tefan cel Mare” din Suceava.
Zamfir, Balan. „Mo Anghel, de Panaït Istrati: Autotraducere sau
resМriere?”. Analele tiin ifice ale Universită ii „Aleбandru
Ioan Cuгa” din Ia i (Serie Nova: Limbi i Literaturi Str ine).
1998, n° I: 53-65.

Interviuri în reviste de specialitate din țar i din str in tate

Constantinescu, Mugura /Irina Mavrodin. „Irina Mavrodin sur

l‟autotraНuМtion”. Quaderns: Revista de Traducciñ. 2009, n° 16:
165-168. Disponibil online la: http://www.raco.cat/
index.php/quadernstraduccio/article/viewFile/139944/191123.
Steiciuc, Elena-BrсnНu a/FeliМia Mihali. „La rencontre avec la nouvelle
langue s‟est produite sur et dans mes textes”. Atelier de
traduction, Dossier: „L‟AutotraНuМtion”. 2007, n° 7: 15-23.
Suceava: Editura Universit ii „ tefan cel Mare” din Suceava.

Ună survolă ală aМestoră repereă bibliografiМeă neă permiteă s ă faМemă

Мсtevaă observa ii.ă Majoritateaă МerМet torilorăromсniă plaseaz ă înă Мentrulă
preoМup riloră loră aМaНemiМeă opereleă sМriitoriloră Нeă origineă romсn ă

168
(PanaităIstrati,ăDumitruăTsepeneag,ăPaulăMiМl uăetМ.),ăМeeaăМeărelev ăoă
tenНin ăНeăaăvalorifiМaă iăНeăaăreМuperaăautoriiăМareăauămigrată iă i-au
Нesf urată aМtivitateaă înă alteă spa iiă geografiМe.ă De asemenea, se mai
poateă Мonstataă iă faptulă М ă majoritateaă Мapitoleloră Нeă Мarteă auă fostă
publiМateă înă str in tate,ă peă МсnНă artiМoleleă auă ap rută înă ar ,ă Мeleă maiă
multeă înă revistaă Atelier de traduction Мare,ă Нeă alfel,ă aă iă МonsaМrată
num rulă7/2007ăaМesteiătematici.
Principala concluzie care se desprinde din comunicarea
noastr ăesteăМ ăînăspa iulăromсnesМ,ăstuНiulăautotraНuМeriiăaăМunosМutăoă
Нezvoltareă sim itoareă înă ultimeleă Нou ă НeМenii.ă Prină urmare,ă
intensifiМareaă aМtivit iiă tin ifiМeă aă Нusă laă Мre tereaă num ruluiă Нeă
publiМa iiă (М r i,ă Мapitoleă Нeă Мarte,ă artiМole,ă interviuriă Мuă
autotraНuМ tori)ă referitoareă laă aМestă tipă partiМulară Нeă transferă
interlingvistiМă iă laă Мonturareaă uneiă teoriiă aă autotraНuМeriiă prină
Мontribu iaăIrineiăMavroНin.ă

Referințeăbibliografice

Cantemir, Dimitrie. Hronicul vechimei a Romano-Moldo-Vlahilor.

BuМuresМi:ăInst.ăНeăarteăgrafiМeă„CAROLăGнBL”,ă1901.ă
JeanrenauН,ăMagНa.ă„CсtevaărefleМ iiăМuăprivireălaăstareaătraНuМtologieiă
romсne ti”.ă Diacronia, 17 iulie 2015. Disponibil online la:
http://www.НiaМronia.ro/ro/journal/issue/2/A20/roă (aММesată înă
10 noiembrie 2015).
Kohn,ăJanñs.ă„RomanianătraНition”.ăIn:ăMonaăBakeră(eН.).ă Routledge
Encyclopedia of translation studies. London and New York:
Routledge, 1998: 539-541.
Ladmiral, Jean-René.ă „Qu‟est-Мeă qu‟ună traНuМtologue?”.ă Interviuă
realizat de Georgiana Lungu-Badea. Translationes.ă 2010,ă n°ă
2: 193-202. Georgiana Lungu-BaНea.ă Timi oara:ă EНituraă
Eurostampa.
Lungu-Badea, Georgiana. Idei i metaidei traductive romсne ti
(secolele XVI-XXI).ăTimi oara:ăEНituraăEurostampa,ă2013.ă
MavroНin,ă Irina.ă „Leă faireă Нuă traНuМteură Нeă littératureă ouă poură uneă
pratico-théorieă auМtoriale”.ă Atelier de traduction,ă 2005,ă n°ă 3:ă
35-38.ă SuМeava:ă EНituraă Universit iiă „ tefană Мelă Mare”ă Нină
Suceava.

169
Mavrodin, Irina. Despre traducere: Țiteral i ьn toate sensurile.
Craiova:ăSМrisulăRomсnesМ,ă2006.
MavroНin,ăIrina.ă„L‟autotraНuМtion:ăuneăœuvreănonsimulaМre”.ăAtelier
de traduction,ă Dossier:ă L‟autotraНuМtion,ă 2007a,ă n°ă 7:ă 51-56.
SuМeava:ăEНituraăUniversit iiă„ tefanăМelăMare”ăНinăSuМeava.ă
MavroНin,ă Irina.ă „AutrotraНuМerea:ă Oă alt ă leМtur ă posibil ă aă sМriituriiă
luiăCioran”.ăSaeculum, 2007b, n 4: 21-22.
MavroНin,ă Irina.ă „Despreă ună felă Нeă autotraНuМere”.ă Convorbiri
literare. 2009. Disponibil online la: http://convorbiri-
literare.Нntis.ro/MAVRODINapr7.htmlă (aММesată înă 10ă
noiembrie 2015).
NiМulesМu,ă AlexanНru.ă „AutotraНuМerea:ă ună tipă partiМulară Нeă
traНuМere”.ăIn:ăAlexanНruăNiМulesМu. Între filologie şi poetică.
BuМureşti:ăEНituraăEminesМu,ă1980:ă84-96.
enМhea,ă Maria, Lungu-BaНea,ă Georgiana.ă „PerspeМtivesă roumainesă
surălaătraНuМtologie”.ăIn:ăMiМhelăBallarНăetăAhmeНăElăKalaНi,ă
Traductologie, Linguistique et traduction. Arras: Artois
Presses Universite, 2003: 69-79.
epeneag,ă Dumitru.ă „Ună minimalistă înr it:ă Dumitruă epeneag”.ă
Interviu realizat de Georgiana Lungu Badea. Orizont.ă n°ă 10ă
(1465),ă Serieă nou ,ă XVI;ă 20ă oМt./2004:ă 4-5,ă reeНitareă „Ună
minimalisteă aМharné:ă Dumitruă Tsepeneag”.ă TraНusă Нină limbaă
romсn ă Нeă AnНreeaă Gheorghiu.ă Dialogues francophones.,
2006,ă n°ă 12:ă 199-208,ă Timişoara:ă EНituraă Universit iiă Нeă
Vest.

Notiț ăbiobibliografic

Ileana Neli EIBEN,ă asistentă universitară НoМtor,ă preН ă limbaă

franМez ălaăUniversitateaăНeăVestăНinăTimişoara,ăFaМultateaăНeăLitere,ă
Istorieă iăTeologie,ăDepartamentulăНeălimbiă iăliteraturi moderne. Este
membruăfonНatorăalăasoМia iilor:ăAsoМia iaăНeăStuНiiăFranМofoneăDFă iă
AsoМia iaă ISTTRAROM-Translationes,ă iă membruă ală maiă multoră
organiza iiăprofesionale:ăConseilăInternationalăН‟лtuНesăFranМophones,ă
l‟AssoМiationă Internationaleă Нesă лtuНesă QuébéМoises,ă l‟AssoМiationă
Н‟лtuНesă CanaНiennesă enă Europeă Centrale,ă SEPTET,ă AssoМiationă
CanaНienneă Нeă TraНuМtologieă iă SoFT.ă Eaă aă partiМipată laă numeroaseă

170
manifest riă tiin ifiМeă na ionaleă iă interna ionaleă iă aă publiМată maiă
multeă stuНiiă înă volumeă МoleМtiveă sauă înă revisteă Нeă speМialitate.ă
PrinМipaleleă saleă axeă Нeă МerМetareă sunt:ă teoria,ă praМtiМaă iă didactica
traНuМeriiă iăliteraturileăfranМofone.ă

171
172
 Imprimat la
TipografiaăUniversit iiădeăVest
Str. Paris, nr. 1
300003, Timişoara
E-mail: editura@e-uvt.ro
Tel./fax: +40-256 592 681

173