UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA

FACULTATEA JURNALISM ȘI ȘTIINȚE ALE COMUNICĂRII

CATEDRA JURNALISM ȘI COMUNICARE PUBLICĂ

CURRICULUM
La disciplina
„Stilistică și cultivare a limbii ”
Ciclul I, Licență
Program de studii superioare de licență, ciclul I: Jurnalism

AUTOR: GHEORGHE COLȚUN,

Profesor universitar, dr. hab. în filologie

CHIȘINĂU – 2018
APROBAT
ȘefDepartament,
dr. conferențiar V. Enache
la şedinţa Departamentului
din „ ____” __________ 2018
 I. PRELIMINARII

Stilistica și cultivarea limbii urmărește să ofere studenților cunoștințe de

bază în studierea variantelor limbajului care apar în funcție de necesitățile unui tip
sau altul de comunicare, dar și o viziune de ansamblu asupra problemelor studiate
în cadrul cursului respectiv. Pregătirea și formarea cadrelor pentru mass-media
necesită o responsabilitate susținută atât din partea corpului instructiv-didactic, cât
și din partea studenților, care aspiră la profesia de jurnalist.
Constituirea stilisticii moderne se datorează retoricii greco-romane, care a
identificat structura comunicării și a figurilor de stil prin care arta oratorică își
realizează obiectivele.
Întemeietorul stilisticii moderne este considerat savantul elvețian, francez de
origine, Charle Bally. Teoria lui Ch. Bally a fost aprofundată și dezvoltată în
studiile altor lingviști, printre care s-a manifestat în mod deosebit Karl Vossler. În
arealul est-romanic au contribuit la dezvoltarea stilisticii I. Iordan, I. Coteanu, Al.
Graur, E. Coșeriu, T. Vianu, D. Irimia, D. Caracostea, V. Marin, I. Condrea etc.
Pe parcursul orelor de stilistică și cultivare a limbii se definesc noțiunile
principale ale obiectului în cauză: stil, stilistică, valoare stilistică, conotație,
denotație, emotivitate, expresivitate, figuri de stil etc.
Sunt examinate valorile stilistice ale unităților fonetice, lexicale, morfologice
și sintactice.
Se face delimitare între stilistica lingvistică și stilistica literară.
„Stilistica și cultivarea limbii”este un curs principial, care deschide ușa în
lumeastilurilor funcționale ale limbii române. Contribuie la formarea abilităților
studenților de a-și exprima gândurile corect și a scrie materiale proprii într-o limbă
clară și plină de afectivitate și emotivitate.
Un capitol aparte este rezervat stilisticii frazeologice.
Cursul conține aspecte teoretice și indicații practice privind scrierea corectă.
În cadrul cursului sunt aplicate variate forme de activități didactice și de
evaluare: prelegeri, seminare, laboratoare, evaluare curentă, lucrări scrise ( de
control, testări, testări semestriale).
Disciplina “Stilistică și cultivare alimbii” are ca scop pregătirea studenților
pentru activitatea în societate cu accentul pe domeniul jurnalistic. Statutul
curriculumului „Stilistică și cultivare a limbii” în cadrul planului de învățământ
specialitatea Jurnalism este de specialitate, care oferă 4 credite. Total ore de
auditoriu 90 de ore, lucrul individual 90 de ore și se predă în semestrul 3. Scopul
cursului este pregătirea unor jurnaliști buni, performanți.Obiectivele cursului sunt
de a pregăti specialiști care se vor integra în domeniul jurnalismului contemporan.
Baza metodică a cursului oferă mecanisme, forme, principii în procesul socializării
jurnalistice. Posedă o listă bogată de surse bibliografice. Beneficiarii: Cursul este
destinat studenților anului II, semestrul 3, specialitatea„Jurnalism și științe ale
comunicării”. Limba de predare -- română.

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Forma Denumir Ore total:

Evaluare
Codul Responsab

credite
Nr. de
de ea Semest inclusiv
discipli il de Tot

a
învățămâ disciplin rul
nei disciplină al C S L LI
nt ei
Stilistică Gheorghe
cu
F.03.0. și COLŢUN, 3 E
frecvență III 180 30 30 90 4
020 cultivar dr.hab. 0 x.
la zi
ea limbii prof.
Stilistică Gheorghe
cu
și COLŢUN, E
frecvență III 90 10 10 70 4
cultivar dr.hab.pro x.
redusă
ea limbii f.
 III. TEMATICA ȘI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Ore
Nr
. Unități de conținut Lucrul
Semina
d/o Curs individu
r
al
f/r f/r f/r
zi zi zi
* * *
Generalități de stilistică. Obiectul de studiu al
stilisticii și al cultivării limbii. Stilistica
1. 2 1 2 1 8 8
românească. Perspectivă istorică. Clasificarea
tipurilor de stilistică: lingvistică și literară
Termenii de bază din domeniul stilisticii și
2. 2 1 2 1 8 8
cultivării limbii
Figurile de stil, tropii și valorile lor stilistice.
3. 4 1 2 1 8 8
Cazuri de utilizare improprie a unor tropi
Stilurile limbii române. Istoric și actualitate:
4. stilul științific și administrativ. Utilizări greșite 2 1 2 1 8 8
ale unor acte administrative
Stilul beletristic și jurnalistic / publicistic.
5. 4 1 4 1 8 8
Particularitățile stilului jurnalistic
Stilistica frazeologismelor. Folosiri greșite ale
6. 2 1 3 1 8 6
unor frazeologisme
7. Abateri de la norma lingvistică ca efect stilistic 2 1 1 1 8 8
8. Valorile stilistice ale frazeologismelor 4 1 4 2 10 7
9. Utilizări greșite alevocabularului neologic 2 1 2 7

10. Clișee lingvistice, excedențelexico-semantice 2 2 7 2

(pleonasme etc)
11. Geneza și utilizări incorecte ale unor 4 1 4 1 10 5
frazeologisme
Total 30 10 30 10 90 70
 IV. COMPETENŢEPROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE
STUDII
COMPETENŢE
PROFESIONLE
Comunicarea în scris și
verbal, înțelegerea
diferitelor mesaje în stiluri
diferite și soluționarea
probleme specifice pentru
domeniul comunicării
jurnalistice;
Reflectarea critică asupra
obiectului și scopului
studierii la facultatea
respectivă și aplicarea
cunoștințelor teoretice în
efectuarea activităților
aplicative;
Capacitatea de a comunica
constructiv în situații sociale
diferite și de a demonstra
abilități de analiză în luarea
deciziilor în plan
profesional;
FINALITĂŢI DE STUDII
- a analiza și a deduce principalele
noțiuni ce țin de domeniul
stilisticii și a cultivării limbii;
- a aplica cunoștințele obținute în
domeniul stilisticii și cultivării
limbii pentru procesul activității
jurnalistice;
- a transpune cunoștințele
acumulate în procesul cursului de
stilistică și cultivare a limbii;
- a evidenția fenomenele ce
evoluează în domeniul stilisticii și
cultivării limbii;
- a evalua rezultatele obținute.
- a analiza noțiunile de stilistică și
cultivare a limbii;
- a investiga etapele procesului de
evoluție a stilurilor funcționale;
- să determine rolul stilisticii și
cultivării limbii în formarea unui
înalt nivel de comunicare;
- a identifica tipurile de stilistică și
importanța cunoașterii tuturor
normelor de exprimare corectă;
- a interpreta specificul
rolulstilisticii și cultivării limbii
pentru un jurnalist modern;
 Analizarea și sintetizarea - a studia normele lingvistice
diferitelor teorii și opinii din existente în limba română;
domeniul stilisticii și
- a cunoaște teoriile de bază
cultivării limbii;
privind stilistica și cultivarea
limbii;
- a demonstra utilitatea cunoașterii
stilurilor funcționale și, în mod
special, a stilului jurnalistic;

V. UNITĂŢI DE ÎNVĂȚARE

1. Generalități de stilistică. Obiectul de studiu al stilisticii și al cultivării limbii.

Stilistica românească. Perspectivă istorică. Clasificarea tipurilor de stilistică:
lingvistică și literară
Obiective de referință Unități de conținut
 să definească noțiunea de „stil” în
lingvistică;  Noțiunea de „stil” în lingvistică;
 să determine obiectul de studiu al  Obiectul de studiu al stilisticii;
stilisticii;
 Ramurile stilisticii;
 să determine ramurile stilisticii;
 Geneza stilisticii lingvistice;
 să definească obiectul de studiu al
 Particularitățile stilisticii literare.
stilisticii lingvistice;
Cuvinte-cheie: stil, stilistică,
 să determine particularitățile stilisticii
lingvistică, ramură, geneză,
literare.
particularitate, stilistică literară
2. Termenii de bază din domeniul stilisticii
Obiective de referință
 să identifice termenii-cheie ai
stilisticii;
 să determine noțiunea de „enunț” în
stilistică;
 să cunoască trăsăturile specifice ale
afectivității;
 să delimiteze afectivitatea de
expresivitate;
 să caracterizeze noțiunile de
comunicare, denotație, conotație,
figuri de stil și tropi.
3. Figurile de stil, tropii și valorile lor stilistice. Cazuri de utilizare improprie a
unor tropi
Obiective de referință
 să determine principalele figuri de stil
și de tropi
 să caracterizeze următoarele figuri de
stil de sunet: aliterația, asonanța, rima
etc.
 să caracterizeze figurile de stil de
construcție (sintactice): enumerarea,
repetiția, elipsa etc.;
 să caracterizeze figurile de stil
semantice (tropii): comparația,
epitetul, metafora, metonimia etc.;
 să caracterizeze figurile de stil de
gândire (logice): antiteza, hiperbola,
litota, alegoria, eufemismul etc.
Unități de conținut
 Termenii-cheie ai stilisticii ;
 Enunțul și trăsăturile lui specifice ;
 Trăsăturile specifice ale afectivității ;
 Afectivitatea vs de expresivitate ;
 Comunicare, denotație, conotație,
figuri de stil și tropi.
Cuvite-cheie: termen-cheie, stilistică,
enunț, afectivitate, emotivitate,
comunicare, denotație, conotație,
figură de stil, trop
Unități de conținut
-- Figurile de stil și tropii. Generalități;
-- Aliterația, asonanța, rima etc.;
-- Enumerarea, repetiția, elipsa etc.;
-- Comparația, epitetul, metafora,
metonimia etc.;
--Antiteza, hiperbola,litota,alegoria,
eufemismul etc.
Cuvinte-cheie: figură de stil, trop,
aliterație, asonanță, rimă, comparație,
epitet, metaforă, metonimie, antiteză,
hiperbolă, litotă, eufemism,
4. Stilurile limbii române. Istoric și actualitate: stilul științific și administrativ.
Utilizări greșite ale unor acte administrative
Obiective de referință Unități de conținut
 să definească conceptul de stil  Conceptul de stil funcțional;
funcțional;
 Stilul beletristic;
 să stabilească trăsăturile specifice ale
stilului beletristic;  Stilul publicistic;

 să stabilească trăsăturile specifice ale  Stilul științific;

stilului publicistic;
 să determine un text din stilul
științific;
 să numească trăsăturile principale ale
stilului oficial-administrativ;
 Stilul oficial-administrativ;
Cuvinte-cheie: concept, stil
funcțional, stil beletristic, stil
publicistic, stil științific, stil oficial -
administrativ

5. Stilul beletristic și jurnalistic / publicistic. Particularitățile stilului jurnalistic

Obiective de referință Unități de conținut
 să definească conceptul de stil
beletristic;
 să definească conceptul de  Stilul beletristic;
stiluljurnalistic;  Stilul publicistic;
 să stabilească trăsăturile specifice Cuvinte-cheie: concept, trăsături, stil
ale stilului beletristic; beletristic, stil publicistic,
 să stabilească trăsăturile specifice
ale stilului jurnalistic;
6. Stilistica frazeologică. Utilizări greșite ale unor frazeologisme
Obiective de referință Unități de conținut
 să definească obiectul de studiu al
frazeologiei; --Obiectul de studiu al frazeologiei;

 să determine conceptul de --Conceptul de frazeologism;

„frazeologism”;
 să stabilească clasificarea
frazeologismelor;
 să identifice valorile stilistice ale
frazeologismelor;
 să găsească în mass-media utilizări
greșite ale unor frazeologisme;
--Clasificarea frazeologismelor;
--Valorile stilistice ale frazeologismelor;
--Utilizări greșite ale unor frazeologisme;
Cuvinte-cheie: frazeologie, frazeologism,
concept, clasificare, valoare stilistică,
utilizare greșită

7. Abateri de la norma lingvistică ca efect stilistic

Obiective de referință Unități de conținut
 să definească noțiunea de „normă
 Norma lingvistică și uzul cotidian;
lingvistică”;
 Trăsăturile specifice ale normelor
 să identifice trăsăturile specifice ale
lingvistice;
normelor lingvistice;
 Cazuri greșite de abateri de la normele
 să determine cazuri greșite de abateri
 de la normele lingvistice;
 să determine abateri de la norma
lingvistică ca efect stilistic;
8. Valorile stilistice ale frazeologismelor
Obiective de referință
 să diferențieze valorile funcțional-
stilistice ale frazeologismelor;
 să definească noțiunea de funcție
stilistică;
 să identifice efectele stilistice obținute
ca rezultat al renovării structurii
frazeologismelor;
 să identifice efectele stilistice obținute
ca rezultat al renovării sensului
frazeologismelor;
9. Utilizări greșite ale vocabularului neologic
Obiective de referință
 să definească noțiunea de
„neologism”;
 să identifice valorile stilistice ale
neologismelor;
 să determine utilizări abuzive de
neologisme într-un text jurnalistic;
 să determine utilizări greșite ale
neologismelor;
lingvistice;
 Abateri de la norma lingvistică ca
efect stilistic;
Cuvinte-cheie: normă lingvistică,
trăsătură specifică, abatere, efect
stilistic;
Unități de conținut
 Diferențierea funcțional-stilistică a
frazeologismelor;
 Funcția stilistică a frazeologismelor;
 Efecte stilistice obținute în urma renovării
structurii frazeologismelor;
 Efectele stilistice obținute în urma
renovării sensului frazeologismelor;
Cuvinte-cheie:diferențiere funcțional-
stilistică, funcție stilistică, frazeologizm,
efect stilistic, sens, renovare;
Unități de conținut
 Definiția noțiunii de „neologism”;
 Valorile stilistice ale neologismelor;
 Utilizări abuzive ale neologismelor;
 Utilizări greșite ale neologismelor;
Cuvinte-cheie: definiție, neologism,
valoare stilistică, utilizare abuzivă,
utilizare greșită
 10.Clișee lingvistice, excedențelexico-semantice (pleonasme, tautologii, cacofonii ,
împrumuturi lexicale străine etc)
Obiective de referință
 să definească noțiunea de clișeu
lingvistic;
 să stabilească cazuri de utilizare a
pleonasmului;
 să identifice tautologiile dintr-un text;
 să determine cazuri de utilizare a
cacofoniilor;
 să stabilească exemple de utilizări ale
unor împrumuturi lexicale străine;
11.Geneza și utilizări incorecte ale unor frazeologisme
Obiective de referință
 să definească noțiunea de „geneză”;
 să identifice etimologia unor frazeologisme
românești;
 să determine cazuri de utilizări greșite ale
unor frazeologisme;
Unități de conținut
 Clișeul lingvistic;
 Pleonasmul;
 Tautologia;
 Cacofonia;
 Împrumuturile lexicale străine;
Cuvinte-cheie: clișeu lingvistic,
pleonasm, tautologie, cacofonie,
împrumut lexical străin
Unități de conținut
 Geneza frazeologismelor;
 Etimologia ca ramură a lingvisticii;
 Cazuri de utilizare greșită a unor
frazeologisme;
Cuvinte-cheie: geneză (origine),
etimologie, lingvistică, frazeologism,
utilizare greșită
 VI. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI

Criterii de Termen de
Nr. Produsul preconizat Strategii de realizare
evaluare realizare
* Două lucrări
până la prima
 Lecturarea surselor
atestare;
bibliografice Surse relevante
1. Efectuarea a trei teste *O lucrare
 Analize, reflecții Volum 5 pagini
înainte de
critice, comentarii
atestarea a
doua.
Prezentarea a patru texte  Lecturarea surselor Surse relevante
Pe parcursul
2. care aparțin la diferite bibliografice Volum 10 de
semestrului
stiluri funcționale  Sinteze, comentarii pagini
Întocmirea unui  Lecturarea
portofoliu cu exemple surselor artistice Surse relevante
extrase din mass-media, din care se vor Volum câte 3 La finele
3.
care să conțină diferite selecta exemplele exemple pentru semestrului
figuri de stil cu indicarea  Analize, fiecare caz
valorilor stilistice comentarii
Geneza și analiza Surse relevante
La finele
4. stilistică a 10  Analize Volum 4-5
semestrului
frazeologisme pagini

VII. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-

ÎNVĂŢARE-EVALUARE
Formele de organizare a instruirii:
Formele principale sunt cursul și seminarul. Cursul este
organizat în prelegere clasică, dezbatere. Seminarele sunt
realizate prin mai multe forme: seminar de informare,
dezbateri, studiu de caz, etc.
Metode de lucru: explicația, prezentarea, lucrul în grup,
masa rotundă, dialog, mozaic
Strategii/tehnologii didactice aplicate:
Strategiile și tehnologiile didactice aplicate sunt;
expunerea didactică, conversația didactică,
 modelarea didactică, lucrul cu textele, evidențierea valorilor
stilistice a lexicului și a frazeologismelor etc. În cadrul
cursului sunt organizate diferite activități în grup și
individuale, activități frontale.
Strategii de evaluare a rezultatelor academice:
Evaluarea cunoștințelor acumulate pe parcursul
semestrului sunt realizate în trei forme: inițială,
intermediară și finală.
Evaluarea inițială este apreciată prin interviu, conversație,
diverse lucrări etc.
Evaluarea intermediară se efectuează prin 3 lucrări de
control realizate în cadrul seminarelor cu scopul verificării
cunoștințelor acumulate pe parcursul semestrului.
Evaluarea finală este realizată conform planului de studii
prin examen, sub forma scrisă prin testări. Aprecierea este
efectuată prin barem unic universitar.

Model de subiectepentru lucrări de control :

Stilurile funcționale ale limbii române
Trăsăturile specifice ale stilului jurnalistic
Figurile de stil și tropii
Modele de teste
Testul nr.1
I. Obiectul de studiu al stilisticii
1.1. Caracterizați obiectul de studiu al stilisticii
……………………………………………………………………..3 p.
1.2. Descrieți semnificațiile cuvântului
„stil”…………………………………………………………………………..
5 p.
1.3. Explicați geneza
stilisticii………………………………………………………………………
………………………….7 p

II. Figurile de stil

2.1. Numiți trăsăturile specifice ale epitetului și
metaforei……………………………………………………….3 p.
2.2. Stabiliți valorile stilistice ale personificării și
hiperbolei………………………………………………………5 p.
2.3. Caracterizați deosebirea dintre figură de stil și
trop……………………………………………………………7 p.

Testul nr. 2
I. Termenii de bază din domeniul stilisticii
1.1.Numiți termenii-cheie ai
stilisticii………………………………………………………………………
………………….3 p.
1.2.Comparați specificul afecțiunii și
expresivității…………………………………………………………………
…..5 p.
1.3.Descrieți semnificațiile noțiunilor „denotație” și
„conotație”……………………………………………….7 p.
II. Stilurile funcționale
2.1.Definiți noțiunea de stil
funcțional………………………………………………………………………
………………..3 p.
2.2.Descrieți particularitățile lexicale, morfologice ți sintactice ale stilului
publicistic………………….5 p.
2.3.Comparați asemănările și deosebirile dintre stilul jurnalistic și cel
beletristic…………………………7 p.

Testul nr.3
I. Ramurile stilisticii
1.1. Numiți ramurile stilisticii, caracterizând-le
succint……………………………………………………………….3 p.
1.2. Comparați principiile stilistice ale lui Charles Bally și Karl
Vossler………………………………………….5 p.
 1.3. Descrieți determinativele pentru noțiunea de „stil”
…………………………………………………………….7 p.

II. Valorile stilistice ale frazeologismelor

2.1. Definiți noțiunea de frazeologism,
exemplificând…………………………………………………………………3
p.
2.2. Caracterizați valorile stilistice ale
frazeologismelor……………………………………………………………….5
p.
2.3. Descrieți cazuri de utilizare greșită sau improprie a unor
frazeologisme………………………………7 p.

Testul nr. 4
I. Utilizări ale pleonasmului
1.1.Definiți noțiunea de „pleonasm”,
exemplificând………………………………………………………………3 p.
1.2. Faceți o caracteristică a cauzelor utilizării pleonasmelor (cu
exemple)………………………………5 p.
1.3. Dați exemple de utilizări ale pleonasmelor specifice pentru mass-
media…………………………..7 p.
II. Greșeli de tautologie
2.1. Definiți noțiunea de „tautologie”,
exemplificând………………………………………………………………..3 p.
2.2. Caracterizați tautologismele în funcție de structura lor (cu
exemple)………………………………….5 p.
2.3. Dați exemple de utilizări ale tautologismelor în stilul
beletristic………………………………………….7 p.

Testul nr. 5
I. Calcurile lingvistice (utilizări greșite)
1.1. Definiți noțiunea de „calc lingvistic”,
exemplificând……………………………………………………………3 p.
 1.2.Numiți cauze ale utilizării greșite ale unor calcuri greșite (cu
exemple)……………………………….5 p.
1.3. Dați exemple de calcuri lingvistice, folosite greșit în stilul vorbirii orale și
în alte stiluri………7 p.
II. Utilizări greșite ale vocabularului neologic
2.1. Definiți noțiunea de „neologism”
…………………………………………………………………………………
……3 p.
2.2. Faceți o caracteristică a valorilor stilistice ale
neologismelor………………………………………………5 p.
2.3. Găsiți utilizări greșite sau improprii ale
neologismelor………………………………………………………..7 p.

REFERINȚE BIBILIOGRAFICE
I. De bază
1. Bara, M., Româna contemporană. Stilistica. – București, 2006.
2. Condrea, I., Curs de stilistică. – Chișinău, 2008.
3. Coteanu, I., Stilistica funcțională a limbii române, vol. 1, (Stil,
stilistică, limbaj). –București, 1983.
4. Iordan, I., Stilistica limbii române. –București, 1975.
5. Irimia, D., Introducere în stilistică. – Iași, 1999.
6. Marin, V., Stilistică și cultivare a limbii. – Chișinău, 1991.
7. Mândâcanu, V., Cuvântul potrivit la locul potrivit. – Chișinău, 1987.
II. Suplimentare
1. Condrea, I., E „Timpul” să vorbim corect. – Chișinău, 2014.
2. Condrea, I., Norma și uzul local. – Chișinău, 2001.
3. Guțu Rumalo, V., Corectitudine și greșeală. – București, 2000.
4. Jitaru, V., Dicționar de greșeli uzuale. – Bălți, 2004.
5. Mihăiescu, N., Carte despre limba românească. – București, 1972.
6. Mihăiescu, N., Norme gramaticale și valori stilistice. – București, 1973.
7. Rusnac, G. Limba română corectă. – Chișinău, 1996.
8. Cuțu, V., Dicționar al greșelilor de limbă. – Chișinău, 2010.