IJNIVERSH ATEA DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLȚI

FACULTATEA DE LITERE
CATEDRA DE LIMBA ROMÂNĂ ȘI FILOLOGIE ROMANICĂ

CURRICULUM
la unitatea de curs
INTRODUCERE ÎN LINGVISTICĂ

Ciclul I studii superioare de licență

Codul și denumirea domeniului general de
studii
Codul și denumirea domeniului de formare
profesională:
Codul și denumirea specialității
Forma de învățământ
011 Științe ale educației
023 Filologie
0114. Formarea profesorilor
0231. Studiul limbilor
0114.8. Limba și literatura română
0114.10. Limbi străine (engleză, franceză, germană)
0231.2 Limbi străine (engleză, franceză, germană)
cu frecvență
cu frecvență redusă

Autor: Gh. Popa,

prof, univ., dr.hab.

BĂLȚI, 2021
I )isculai și aprobat la ședința Catedrei de limba română și filologie romanică
Proces verbal nr. I din 16 septembrie 2021
Șefa < atedrei de limba ro înă și filologie romanică

eoni, univ., dr. Elena LĂCUSTĂ

Discutat și aprobat la ședința Consiliului Facultății de Litere

Proces-verbal nr. 2 din 21 septembn^OgA-.,^
Decanul Facultății de Litere

conf. univ., dr.

Oj

2
 Informaţii de identificare a cursului

Facultatea de Litere
Catedra de limba română și filologie romanică
Domeniul general de studiu: 011 Științe ale Educației
Domeniul de formare profesională la ciclul I: 0114. Formarea profesorilor
0231. Studiul limbilor
Administrarea unităţii de curs:

Repartizarea
Codul Credite Total Forma de Limba de
orelor
unităţii de curs ECTS ore evaluare predare
Prel. Sem. Lab. St. ind.
0114. Formarea profesorilor
F.01.O.001 Limba
5 150 30 14 30 76 E
(cu frecvență) română
F.01.O.001
Limbă
(cu frecvență 4 120 12 - 12 96 E
română
redusă)

0231. Studiul limbilor

F.01.O.001 Limba
5 150 30 14 30 76 E
(cu frecvență) română

Anul și semestrul: anul I, semestrul I

Statutul: disciplină obligatorie

Integrarea cursului în programul de studii:

Introducere în lingvistică face parte din categoria disciplinelor fundamentale, obligatorii.
Scopul general al cursului constă în studierea (predarea-învăţarea-evaluarea) fundamentelor
teoretice ale lingvisticii, formarea aptitudinilor şi a competenţelor lingvistico-lingvale de bază ale
specialistului.
Introducere în lingvistică constituie baza conceptuală a tuturor disciplinelor lingvistice studiate pe
parcurs, fără de care viitorul specialist nu-şi poate forma o imagine integrălă şi veridică asupra
problematicii lingvistice, asupra fundamentelor şi poziţiilor ei conceptuale şi, respectiv, nefiind gata,
prin aceasta, să corespundă exigenţelor domeniului în conformitate cu realizările de ultimă oră.
Cursul mai are menirea – în ansamblu, fireşte, cu alte discipline din planul de învăţământ – să
cultive studenților nu numai o atitudine pasiv-consumistă față de informațiile filologice, dar și
deprinderi de gândire creativă, de activitate permanentă privind îmbogățirea și reînnoirea cunoștințelor.

Competenţe prealabile:
- capacități de analiză a unităților de limbă de la diferite niveluri de limbă;
- capacități de înțelegere a sensului unui text;
- cunoștințe generale privind originea limbii române etc.

Competenţe dezvoltate în cadrul cursului:

Competențe profesionale:
CP1.1. Identificarea și descrierea conceptelor, principiilor, teoriilor din domeniul lingvistic;

3
 CP2.2. Explicarea, interpretarea și specificarea conceptelor, teoriilor, metodelor specifice
studiului limbilor;
CP3.4. Utilizarea adecvată a fenomenelor lingvistice și literare din diferite perspective
(sincronic/ diacronic, sintetic/ analitic, estetic, cultural/ intercultural, disciplinar/ interdisciplinar/
intradisciplinar/ pluridisciplinar/ transdisciplinar);
CP6.3. Aplicarea diferitor principii și metode în organizarea și desfășurarea predării/
învățării/ evaluării limbii și literaturii în varii contexte socio-umane și identitar-culturale.
Competențe transversale:
CT1. Aplicarea, în varii contexte instructiv-educative, a principiilor, normelor și valorilor
eticii profesionale;
CT2. Determinarea rolurilor și responsabilităților de lucru în echipă și aplicarea tehnicilor de
comunicare interpersonală
CT3. Estimarea parcursului individual de formare continuă; realizarea obiectivelor de formare
prin activități de informare, documentare, prin participări la proiecte și programe naționale și
internaționale de dezvoltare personală și profesională.

Finalitățile cursului: cursul are drept finalitate formarea competențelor profesionale și

transversale formulate mai sus.
La finalizarea cursului, studenţii trebuie:
- să explice domeniul de studiu al lingvisticii;
- să reproducă conceptele-cheie ale cursului Introducere în lingvistică: limbaj, limbă, vorbire,
semn lingvistic, funcţie a limbii, act de vorbire ş.a.;
- să explice dihotomiile de bază: limbă – vorbire, sincronie – diacronie, sintagmatic –
paradigmatic, semnificat – semnificant, lingvistică internă – lingvistică externă;
- să descrie şi să distingă caracteristicile principale ale unităţilor de bază ale limbii; să-şi formeze
o gândire lingvistică;
- să conştientizeze importanţa disciplinei Introducere în lingvistică în formarea specialistului în
domeniu;
- să-şi formeze capacităţi şi deprinderi de înţelegere ştiinţifică a limbii, de aplicare a normelor ei,
de folosire corectă a limbii literare în comunicare;
- să-şi dezvolte rigurozitatea gândirii şi capacităţile analitice etc.

Conținuturi:
a) tematica și repartizarea orientativă a orelor de prelegeri

Nr. Conţinuturi Bibliografie Nr. de ore

d/o Fr. zi Fr.red.
0114 0231 0114
1. Noţiuni despre lingvistică şi Bidu-Vrănceanu et alii, 126- 6 6 2
obiectul ei de studiu 127, 292-295, 573.
1. Definiţia tradiţională a Coşeriu 1995: 13-48;
lingvisticii Munteanu, 11-19;
2. Semnificaţiile cuvîntului „limbă” Popa 1995: 119-124
3. „Conceptele” de limbă
4. Conceptul de comunicare
5. Conceptul de limbaj
6. Conceptul de vorbire
4
 7. Conceptul de limbă
8. Conceptul de lingvistică
2. Unitatea în diversitate a lingvisticii Coşeriu 1993: 67-74; 6 6 2
1. „Arborescenţa” lingvisticii Popa 2003: 84-90;
2. Disciplinele lingvisticii Tratat, 34-39
3. Ramurile lingvisticii
4. Prezentul lingvisticii – o stare de
repaos iluzoriu
3. Planurile limbii şi asimetria lor . Berejan et alii, 189-190; 2 2 2
1. Planul expresiei Dumeniuc et alii, 81-84;
2. Planul conţinutului Stati, 113-122.
a) sensuri lexicale şi sensuri
gramaticale
b) sensuri denotative şi sensuri
conotative
3. Asimetria planurilor
4. Limba ca ansamblu stratificat Dîrul, 64-71; 2 2 2
1. Nivelele limbii şi unităţile lor Dumeniuc et alii, 96-102;
a) Nivelele de bază şi cele Iordan et alii, 52-54;
intermediare Tratat, 198-202;
b) Problema nivelelor de periferie
ale limbii
2. Relaţiile dintre unităţile limbii
a) Relaţii paradigmatice
b) Relaţii sintagmatice
c) Relaţii ierarhice
5. Mijloacele de exprimare a Bidu-Vrănceanu et alii, 13- 6 6 1
valorilor gramaticale 14; 33; 39-41; 166; 266; 273-
1. Noţiune de morfem 274; 327-329;401; 518-
2. Afixarea. Tipuri de afixe 519; 521-522; 544-545
a) prefixe; Dumeniuc et alii, 273-280;
b) sufixe; Introducere, 156-161
c) desinenţe;
d) infixe;
e) interfixe;
f) confixe;
g) transfixe;
h) morfemul zero
3. Alte mijloace echivalente
funcţional cu afixele:
a) reduplicarea;
b) alternanţele fonetice;
c) supletivismul;
d) accentul;
e) intonaţia;
5
 f) topica;
g) cuvinte auxiliare
4. Logoforme sintetice şi analitice
6. Evoluţia limbii Guţu-Romalo, 9-95 4 4 1
1. Apariţia şi dispariţia limbilor Munteanu, 298-319;
2. Problema schimbărilor lingvale Tratat, 299-313;
3. Cauzele evoluţiei lingvale Vraciu, p. 285-297
a) cauzele externe
b) cauzele interne
7. Contactul dintre limbi Lobiuc, 9-98; 2 2 1
1. Categoriile de substrat, superstrat Tratat, 522-529;
şi adstrat Ţurlanu, 154-156
2. Împrumutul şi bilingvismul
8. Limbajul şi implicaţiile lui Coşeriu 1997: 80-88; 2 2 1
Coşeriu 1994:
Munteanu, 197-200
30 30 12

b) Tematica și repartizarea orientativă a orelor de seminare

Nr. Conţinuturi Bibliografie Nr. de ore

d/o 0114 0231
1. Distincţiile conceptuale primare ale Bidu-Vrănceanu et alii, 126-127, 292- 2 2
lingvisticii 295, 573.
1. Limbaj; Coşeriu 1995: 13-48;
2. Limbă, Munteanu, 11-19;
3. Vorbire; Popa 1995: 119-124;
4. Comunicare; Stati 1973: 19-23;
5. Lingvistică Tratat, 32-42

2. Lingvistica – ştiinţă autonomă şi Coşeriu 2000: 81-105; 2 2

integrală Munteanu, 19-23;
1. Statutul ştiinţific al lingvisticii Niculescu, 9-12;
a) Premisele istorice ale lingvisticii Popa 2003: 84-90
moderne
b) Lingvistica – disciplină teoretică şi
empirică
2. Lingvistica versus ştiinţe ale
limbajului
3. Conceptul de lingvistică integrală
3. Originea limbajului uman Dumeniuc et alii, 31-46; 2 2
1.Noţiuni generale despre teoriile Eco, 7, 13, 64 ş.a.;
referitoare la originea limbajului Introducere, 29-36;
2.Teoria revelaţiei (mituri, legende) Tratat, 297-299;
3.Teorii cu caracter psihologist. Teoria Vraciu, 40-49;
6
 onomatopeică. Wald
4.Teorii sociologice. Teoria convenţiei
sociale. Teoria strigătelor de muncă
5.Teoria priorităţii limbajului gestual
Teoria gesturilor vocale. Teoria
intejecţiilor
6.Teoria naturală (imitaţiilor sonore)
7.Teoria biologică
8. Teoriile materialiste
9.Teoriiile monogenezei şi poligenezei
10.Teoria marxistă
11.Concluzii
4. Limba şi alte mijloace de Dumeniuc et alii, 23-26; 4 4
comuncare între oameni Slama-Cazacu,
1. Conceptul de sistem de comunicare Wald
(limbaj).
2. Limbaje umane şi limbaje animale
(sonore, gestuale, cinetice, tactile,
cromatice etc.)
3. Distincţiile dintre sistemul lingval
şi alte sisteme funcţionale
4. Alte mijloace de comunicare sonoră
(strigăte, şuierat, tam-tam)
5. Limbajul gesturilor. Dactilologia
5. Sisteme de comunicare grafică. Din Dumeniuc et alii, 177-217 2 2
istoricul scrierii
6. Limba literară ca „limba Munteanu, 276-297; 2 2
exemplară”
1. Funcţiile sociale ale limbii literare
2. Dimensiunea istorică a limbii
literare
3. Caracterul scris al limbii literare
4. Caracterul normat şi unitar al limbii
literare
5. Caracterul cultivat al limbii literare
14 14

c) Tematica și repartizarea orientativă a orelor de laborator

Nr. Conţinuturi Bibliografie Nr. de ore

d/o Fr./ zi Fr.
red.
0114 0231 0114
1. Semnul lingvistic. Definiţie şi Berejan et alii, 156-190; 8 8 4
scurt istoric Bidu-Vrănceanu et alii, 466-

7
 469;
1. Noţiune de semn. Clasificarea Dumeniuc et alii, 102-108;
semnelor. Graur, 149-185;
2. Semnul lingvistic: teorie, istorie, Introducere, 42-49;
interpretări. Munteanu, 201-239;
3. Complexitatea semnului Saussure Fr. de, 85-97
lingvistic: principalele caracteristici.
3.1. Caracterul binar al semnului
lingvistic: semnificant şi semnificat.
3.1.1. Formă şi conţinut în limbă.
3.2. Caracterul informaţional al
semnului lingvistic.
3.3. Caracterul liniar al
semnificantului semnului lingvistic.
3.4. Caracterul relaţional al semnului
lingvistic.
3.4.1. Raporturile lingvistice
fundamentale (raporturi
sintagmatice, raporturi
paradigmatice).
3.5. Caracterul arbitrar / non-arbitrar
al semnului lingvistic.
3.5.1. Motivarea fonetică
3.5.2. Motivarea morfo-lexicală
3.5.3. Motivarea semantică
3.5.4. Etimologia populară
4. Dinamica semnului lingvistic
2. Funcţiile limbajului Bidu-Vrănceanu et alii, 225- 4 4 2
1. Noţiune de funcţie a limbii 228;
2. Polifuncţionalitatea sau Dumeniuc et alii, 6-12;
monofunc-ţionalitatea limbii ? Irimia, 103-104; 138-142; 185-
3. Esenţa funcţiilor limbii: 187; 213-215;
a) funcţia constitutivă; Munteanu, 240-258;
b) funcţia expresivă (de Vianu, 22-26.
exprimare);
c) funcţia cognitivă
(gnoseologică);
d) funcţia acumulativă
4. Problema funcţiilor limbii în
ştiinţa lingvistică. Alte funcţii ale
limbii
5. Interacţiunea funcţiilor limbii
3. Nivelele de bază ale limbii şi Berejan et alii, 156-190; 8 8 2
unităţile lor Bidu-Vrănceanu et alii, 347-
1. Noţiune de nivel al limbii. 348, 557-558;
8
 2. Nivelele de bază ale limbii. Dumeniuc et alii, 217-262;
3. Legătura dintre nivelele limbii. Irimia 1997: 15-17, 21-25, 327-
4. 4. Unităţile de bază ale limbii. Prin- 330, 353-354.
cipiile de clasificare. Clasificarea
unităţilor limbii.
5. 5. Tipuri de relaţii între unităţile
limbii.
6. 6. Unităţile limbii şi unităţile vorbirii.
4. Clasificarea limbilor lumii Coşeriu 1994: 10-25; 8 8 3
1. Diversitatea limbilor lumii şi Munteanu, 152-187;
dificultatea clasificărilor Sala et alii;
2. Clasificarea genealogică a limbilor Tratat, 445-490
3. Clasificarea tipologică a limbilor
a) Limbile izolante
b) Limbile aglutinante
c) Limbile flective
d) Limbile polisintetice
(incorporante)
Probă de evaluare 2 2 1
30 30 12

Strategii didactice
Dezvoltarea competențelor și atingerea finalităților cursului se va realiza prin aplicarea metodelor
clasice şi a strategiilor de tip inductiv-deductiv, algoritmizat, prin tehnicile de dezvoltare a gândirii
critice/creative: dezbaterile, reflexia, lectura comentată, discuţiile ghidate ş. a. Se va urmări îmbinarea
productivă/optimă a metodelor clasice cu cele moderne.
Se vor aplica metodologii de instruire pentru: învățare în bază de problemă, studii de caz, învățare
colaborativă, învățare în echipă etc., precum și în bază de instrumente de învățare online: email,
instrumente de comunicare sincronă (meet.google.com etc.), instrumente pentru crearea prezentărilor
(Power Point, Prezi etc.), biblioteci, dicționare, hărți și enciclopedii online (Google Books, Dexonline
etc.).

Activități de lucru individual

1. Studiul notelor de curs, manualelor şi documentare

10/10 4. Consultaţii 2/2
suplimentară în bibliotecă

2. Activităţi specifice de pregătire pentru seminar,

40/40 5. Evaluarea periodică 2/2
laborator

3. Activități pentru studiul independent 20/40 6. Examinare finală

2/2

TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 76/96

9
Activități pentru studiul independent

Nr. de ore
Nr. Activitate de
Unități de conținut Bibliografie Fr./zi Fr. red.
d/o învățare
0114 0231 0114
1. Schiţă de istorie a ideilor lingvistice Munteanu, 39-96; Fișe de lectură 16 16 16
1. India antică: între necesităţile culturale şi
precizia analizei lingvisitice;
2. China: între reflecţia teologic-filozofică şi
exigenţele practicii administrativ-sociale;
3. Lumea arabo-islamică: supremaţia textului
sacru;
4. Grecia antică: între speculaţia metafizică şi
editarea textelor literare clasice;
5. Roma antică: fundamentul lingvistic al
celor „Şapte arte liberale” ş.a.
2. Lingvistica între științele naturii și științele Coșeriu 1992; Referat 4 4 10
spiritului Munteanu, 34-39
Concepția lui E. Coșeriu despre principiile
lingvisticii ca știință a culturii
3. Originea limbajului uman Dumeniuc et alii, Atelier de - - 6
1.Noţiuni generale despre teoriile referitoare la 31-46; lectură
originea limbajului Eco, 7, 13, 64 ş.a.;
2.Teoria revelaţiei (mituri, legende) Introducere, 29-
3.Teorii cu caracter psihologist. Teoria 36;
onomatopeică. Tratat, 297-299;
4.Teorii sociologice. Teoria convenţiei sociale. Vraciu, 40-49;
Teoria strigătelor de muncă Wald
5.Teoria priorităţii limbajului gestual
Teoria gesturilor vocale. Teoria intejecţiilor
4. Limba și alte mijloace de comunicare între Dumeniuc et alii, Atelier de - - 4
oameni 23-26; discuție
1. Conceptul de sistem de comunicare Slama-Cazacu,
(limbaj). Wald
2. Limbaje umane şi limbaje animale (sonore,
gestuale, cinetice, tactile, cromatice etc.)
3. Distincţiile dintre sistemul lingval şi alte
sisteme funcţionale
5. Limba literară ca limbă „exemplară” Munteanu, 276- Atelier de - - 4
297; scriere

Nota 1. Studenții trebuie să prezinte Fișe la sfârșitul cursului, ce vor demonstra parcurgerea
temei nr. 1.
Nota 2. Fiecare student e obligat să prezinte un referat (în volum de 6-7 pagini A4, Times
New Roman 12, distanța 1,5) la tema nr. 2 în luna decembrie.

Evaluarea:
Cursul are caracter dublu: teoretic şi practic.
Evaluarea în cadrul cursului se organizează conform Regulamentului de organizare a studiilor
superioare de licență (ciclul I) în Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți
(https://media.usarb.md/wp-content/uploads/2020/08/Regulament-de-organizare-a-studiilor_
Licen%C8%9B% C4%83_2020.pdf).
10
 Rezultatele evaluărilor realizate în cadrul unităților de curs / modulelor sunt înscrise în registru,
iar la final de semestru, în borderourile eliberate în acest sens pentru fiecare unitate de curs / modul și
în baza de date USARB.
Nota semestrială a unității de curs / modulului constituie 60 % din nota generală a unității de
curs / modulului și se calculează ca medie aritmetică dintre:
– media notelor obținute la evaluările curente;
– nota de la evaluarea periodică;
– nota / media pentru lucrul individual.
Cursul va avea ca formă intermediară – evaluarea periodică.
Forma de evaluare finală este examenul care se va desfăşura în scris (test).

Evaluare finală – examen

a) Chestionar
1. Noţiuni despre lingvistică şi obiectul ei de studiu;
2. Noţiuni generale despre teoriile referitoare la originea limbajului;
3. Limba şi alte mijloace de comunicare între oameni;
4. Funcţiile limbii;
5. Sisteme de comunicare grafică. Din istoricul scrierii;
6. Clasificarea limbilor lumii;
7. Semnul lingvistic. Definiţie şi scurt istoric;
8. Distincţiile dintre sistemul lingval şi alte sisteme funcţionale;
9. Planurile limbii şi asimetria lor;
10. Nivelele şi unităţile limbii;
11. Relaţiile dintre unităţile limbii;
12. Evoluţia limbii;
13. Contactul dintre limbi;
14. Mijloacele de exprimare a valorilor gramaticale;
15. Limba literară ca „limbă exemplară”.

b) Mostră evaluare sumativă

1. Dezvăluiţi, în 2-3 enunţuri, conceptul de limbaj (6 p.).
2. De ce este determinată arborescenţa lingvisticii. Argumentaţi, în 2-3 enunţuri, răspunsul (6
p.).
3. Descrieţi, în 5 enunțuri, în ce constă principiul tradiţiei al lingvisticii ca ştiinţă a culturii (10
p.).
4. Definiţi conceptul de cod lingvistic (3 p.).
5. Dezvăluiţi, în 8-10 enunțuri, esenţa unităţii şi diversităţii lingvisticii (10 p.).

Barem de notare

Puncte 35 34-32 31-28 27-23 22-18 17-13 12-9 8-6 5-4 3-1
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

11
 Bibliografia:
1. Silviu Berejan et alii, Lingvistica generală, Chişinău, Editura Lumina, 1985.
2. Silviu Berejan, Aspecte ale studierii limbii române în Republica Moldova // RLŞL, 1994, nr. 5,
p. 189-190.
3. Angela Bidu-Vrănceanu, Cristina Călăraşu, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Mihaela Mancaş,
Gabriela Pană Dindelegan, Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Bucureşti, Editura Nemira, 2001.
4. Eugen Coşeriu, Alteritate, toleranţă şi masochism (dialog cu un elev despre politica şi etica
lingvistică) // RLŞL, 1997, nr. 3.
5. Eugen Coşeriu, Introducere în lingvistică, Cluj, Editura Echinox, 1995.
6. Eugen Coşeriu, Latinitatea orientală // LR, 1994, nr. 3.
7. Eugen Coşeriu, Lecţii de lingvistică generală, Chişinău, Editura ARC, 2000.
8. Eugen Coşeriu, Lingvistica integrală. Interviu cu E. Coşeriu realizat de Nicolae Saramandu,
Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1996.
9. Eugen Coşeriu, Lingvistica: starea ei actuală // RLŞL, 1993, nr. 1.
10. Alexandru Dîrul, Corelaţia dintre unităţile lingvistice şi nivelele limbii // RLŞL, 2003, nr. 5-6.
11. Ion Dumeniuc, Nicolae Matcaş, Introducere în lingvistică, Chişinău, Editura Lumina, 1987.
12. Alexandru Graur, Studii de lingvistică generală, Bucureşti, Editura Academiei, 1960.
13. Introducere în lingvistică, sub red. Al. Graur, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1972.
14. Emil Ionescu, Manual de lingvistică generală, Bucureşti, Editura Bic ALL, 1997.
15. Dumitru Irimia, Structura stilistică a limbii române contemporane, Bucureşti, Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986.
16. Iorgu Iordan, Vl. Robu, Limba română contemporană, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică, 1978.
17. Ioan Lobiuc, Contactele dintre limbi, vol.I, Iaşi, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, 1998.
18. Eugen Munteanu, Introducere în lingvisitică, Iaşi, Editura Polirom, 2005.
19. Alexandru Niculescu, Individualitatea limbii române între limbile romanice. Noi contribuţii,
Cluj-Napoca, Editura Clussium, 1999.
20. Gheorghe Popa, Unele aprecieri asupra lingvisticii şi a obiectului ei de studiu //RLŞL, 1995,
nr.3.
21. Gheorghe Popa, Unitatea în diversitate a lingvisticii // RLŞL, 2003, nr. 1-2.
22. Adrian Poruciuc, Ce (mai) este de substrat în limba română // LR (Ch.), 1995, nr. 6.
23. Jean-Jacques Rousseau, Eseu despre originea limbilor, unde se vorbeşte despre melodie şi
despre imitaţia muzicală, Iaşi, Polirom, 1999.
24. Marius Sala, Ion Vintilă-Rădulescu, Limbile lumii // Mică enciclopedie, Bucureşti, Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981
25. Ferdinand de Saussure, Curs de lingvistică generală, Iaşi, Editura Polirom, 1998.
26. Tatiana Slama-Cazacu, Stratageme comunicaţionale şi manipularea, Iaşi, Polirom, 2000.
27. Sorin Stati, Douăzeci de scrisori despre limbaj, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1973.
28. Tratat de lingvistică generală, sub red.: acad. Alexandru Graur, Sorin Stati, Lucia Wald,
Bucureşti, Editura Academiei, 1971.
29. Tudor Vianu, Dubla intenţie a limbajului // Arta prozatorilor români, Chişinău, Editura
Hyperion, 1991.
30. A. Vraciu, Lingvistica generală şi comparată, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1980.
31. Lucia Wald, Sisteme de comunicare umană, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1973.

12