UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE LITERE
DEPARTAMENTUL LINGVISTICĂ ROMÂNĂ ȘI ȘTIINȚĂ LITERARĂ

CURRICULUM
la disciplina

SOCIOLINGVISTICA

Ciclul I, LL, anul III

AUTOR:

Irina CONDREA, dr.hab., prof. univ.

Viorica MOLEA, dr.conf.univ.

CHIŞINĂU – 2020
APROBAT Şef Departament
la şedinţa Departamentului dr.conf.univ. Elena VARZARI
din „ ” septembrie 2020 __________________________

2
 I. PRELIMINARII
Sociolingvistica românească studiază limbajul uman în funcţie de factorii sociali în care o limbă
concretă funcţionează, impactul schimbărilor din societate asupra limbii, modul în care comunitatea sau
individul utilizează resursele limbii, precum şi felul în care sunt gestionate resursele limbilor în condiţii
de bilingvism şi multilingvism.
În cadrul cursului se vor examina principalele forme de existenţă ale limbii, situaţia lingvistică şi
componentele, bilingvismul, diverse aspecte ale diglosiei condiţiile sociale şi mediul de funcţionare a
limbilor, metodele şi procedeele de cercetare sociolingvistică (anchete, interviuri, observaţii etc.). Cursul
îşi propune scopul să le formeze studenţilor abilităţi de observare şi caracterizare a limbajului folosit fie
de o persoană concretă, fie de un anumit grup, într-un anumit mediu, să determine caracteristicile situaţiei
lingvistice şi modul de funcţionare a limbii / limbilor într-o societate sau comunitate.
Cursul Sociolingvistică este destinat studenţilor de la Facultatea Litere, IV ŞE, II f/r, specialităţile:
Limba şi literatura română – Limba franceză, Limba şi literatura română – Limba engleză.

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Ore total:

Evaluarea
Forma de Codul Denumirea Responsabil de inclusiv
Semestrul
învăţământ disciplinei disciplinei disciplină Total
C S L LI
cu S.08.A.177 Sociolingvistică Viorica Molea, dr., VI 90 28 14 48 Ex.
frecvenţă românească conf. univ.
la zi
cu S.08.A.156 Sociolingvistică Viorica Molea, dr., VIII 90 10 4 76 Ex.
frecvenţă românească conf. univ.
redusă*

III. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr. Ore
d/o Unităţi de conţinut Lucrul
Curs Seminar
individual
zi f/r* zi f/r* zi f/r*
1. Obiectul de studiu al sociolingvisticii. Scurtă istorie a 2 1 4 6
apariţiei disciplinei. Variaționismul lingvistic în funcție
de diverși parametri: social, spaţial, profesional, de grup
2. Situaţia lingvistică. Limba de stat, limba oficială, limba 4 2 2 1 4 8
naţională. Componentele de bază ale situaţiei lingvistice.
Monolingvismul, bilingvismul şi polilingvismul. Statutul
limbilor: limba de stat, limbi minoritare, limbă de
comunicare interetnică. Legislația lingvistică a RM

3
 3. Formele de existenţă a limbii: Limba maternă, limba 2 6 8
familiei, prima limbă, limba primei socializări.
„Gestionarea limbilor” în plan individual și în plan social
4. Limba literară, limbajul standard. Diferenţa dintre limbă 2 1 2 6 8
şi dialect. Evoluția limbii. Diferențierea socioculturală a
variantelor orală și scrisă. Limba populară, conceptul de
„limbă moldovenească norodnică”, scurt istoric.
5. Condiţiile şi formele de contact lingvistic. Caracterizarea 4 2 2 1 4 8
bilingvismului. Forme de bilingvism la nivel personal și
la nivel social. Competențe și dificultăți ale bilingvilor.
Bilingvismul și diglosia.
6. Limbi „amestecate” (piging, limbi creole, surjic, joual), 2 1 1 4 8
limbi de contact (lingua franca, engleza etc.), limbi
artificiale (esperanto, volapuk).
7. Dialectele sociale. Diferenţierea socială a limbajului. 2 1 2 1 6 8
Sociolectul. „Dialectologia urbană”. Limbaje identitare -
jargonul, argoul etc. Limbajele profesionale (ale
informaticienilor etc.). Jargonul Internetului – forme şi
mutaţii lexico-gramaticale.
8. Starea limbii într-un interval concret de timp. Factorii 4 2 1 6 8
care influenţează starea limbii. Diglosia şi formele
ei.Impactul bilingvismului asupra competenţelor de
comunicare. Limba și statul. Amenajarea lingvistică.
9. Aspecte gender în sociolingvistică. Forme de gen 4 1 2 4 8
gramatical în diverse limbi. Statutul de „formă inițială” a
masculinului în limba română. Forme de masculin-
feminin în denumiri de profesii și funcții: abordarea
social-lingvistică
10. Metodele sociolingvisticii. Ancheta. Sondajul. Interviul. 2 1 2 4 6
Experimentul. Analiza documentelor scrise.
Evaluarea materialelor colectate.
Total 28 10 14 4 48 76
* pentru specialităţile cu frecvenţă redusă

IV. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

Competenţe profesionale:

 Cunoaşterea conexiunilor dintre prevederile politicilor educaţionale şi contextele procesului de învăţare

prin valorificarea fundamentelor ştiinţifice, metodologice şi axiologice ale educaţiei;
 Cunoaşterea şi aplicarea teoriilor şi a principiilor lingvistice şi literare;
 Proiectarea procesului educaţional prin utilizarea resurselor curriculare, lingvistice şi literare, şi prin
adaptarea finalităţilor educaţionale la nevoile individuale şi sociale;
 Planificarea activităţilor de predare/învăţare/evaluare/cercetare didactică în cadrul disciplinelor de
limba română şi limba străină;
 Realizarea procesului educaţional în conformitate cu prevederile documentelor curriculare în vigoare
prin utilizarea eficientă a resurselor didactice, tehnologice şi logistice;

4
 Realizarea unor analize şi comentarii lingvistice şi literare prin utilizarea procedeelor adecvate în
reproducerea şi producerea unui text;
 Utilizarea metodelor de analiză lingvistică şi literară din perspectivă diacronică, sincronică şi socială în
predarea limbii şi literaturii române/limbii străine;
 Comunicarea eficientă în diferite contexte educaţionale formale şi nonformale prin valorificarea
domeniilor lingvistic şi literar;
 Promovarea culturii vorbirii şi a valorilor literare;
 Compararea multiplelor interpretări ale aspectelor controversate din domeniile lingvistic şi literar;
 Aplicarea teoriilor lingvistice şi literare studiate în procesul de predare a limbii române şi a limbii
străine;
 Formularea şi argumentarea propriului punct de vedere privind fenomenele lingvistice şi literare;
 Evaluarea rezultatelor academice în conformitate cu standardele existente, asigurând luarea deciziilor
relevante şi realizarea conexiunii inverse;
 Dezvoltarea profesională prin determinarea priorităţilor în activitatea didactică, identificarea nevoilor de
formare continuă şi a surselor/modalităţilor de implicare în proces.

1. Finalităţi de cunoaştere şi înţelegere:

– diferenţierea formelor de existenţă a limbii;
– caracterizarea tipurilor de limbaj după grupele sociale care îl utilizează;
– cunoaşterea felurilor de „limbi amestecate”, limbi artificiale;
– distingerea particularităţilor argoului şi jargonului;
– expunerea problemelor legate de bilingvism;
– cunoaşterea tehnicilor de cercetare sociolingvistică.

2. Finalităţi de aplicare:
– comentarea modului de exprimare al diferitelor grupuri sociale;
– distingerea formelor substandard;
– „localizarea” interlocutorului după modul de a vorbi;
– deosebirea cazurilor de interferenţă generate de bilingvism.

3. Finalităţi de integrare:
– elaborarea de comentarii ale situaţiei lingvistice;
– examinarea materialelor scrise pentru a depista particularităţile exprimării de grup;
– elaborarea anchetelor sociolingvistice;
– realizarea interviurilor, anchetelor şi transcrierea materialelor respective;
– analizarea şi sintetizarea materialului obţinut prin investigaţii.

V. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Subiectul 1. Obiectul de studiu al Sociolingvisticii românești

Obiective Unităţi de conţinut

– să identifice relaţia dintre limbă şi societate;  Obiectul de studiu al sociolingvisticii. Scurtă

istorie a apariţiei disciplinei

5
 – să definească statutul limbii în stat, în  Limba şi societatea. Relaţia limbă-stat-naţiune.
societate.  Funcţia identificatoare a limbii
Termeni-cheie: limbă, societate,
microsociolingvistica, macrosociolingvistica

Subiectul 2. Situaţia sociolingvistică

Obiective Unităţi de conţinut

– să caracterizeze limba literară, făcând  Limba de stat, limba oficială, limba naţională
diferenţierea de alte forme de existenţă ale  Limbi minoritare
limbii;  Legislația lingvistică a RM
– să determine statutul limbilor;  Drepturi și priorități ale limbilor
– să cunoască modul de funcționare a diferitor  Conflictul lingvistic
limbi în RM (de ex. În sistemul administrativ, în Termeni-cheie: legislație lingvistică, limba de
sistemul școlar); stat, limbi minoritare, separatism glotic, conflict
– să aprecieze cauzele conflictului lingvistic. lingvistic
Subiectul 3. Limba ca factor de socializare

Obiective Unităţi de conţinut

– să cunoască importanţa limbii în formarea  Etapele de socializare a persoanei şi limba

capacităţilor intelectuale ale copilului;  Limba maternă
– să deducă funcţiile limbilor pe care le posedă un
 Limba familiei, prima limbă
individ;  Limba primei socializări
– să stabilească numărul şi calitatea limbilor  Limbă de studiu, limbă de lucru
vorbite/folosite. Termeni-cheie: socializare, limba maternă,
limbă de școlarizare, limbă de comunicare
Subiectul 4. Evoluția limbii. Variaționismul lingvistic

Obiective Unităţi de conţinut

– să cunoască etapele principale de evoluție a  Diferențierea noțiunilor de limbă, dialect, grai,

limbii; sociolect
– să evalueze diferite forme de exprimare –  Limba populară, varianre regionale
literară,populară, regională;  Conceptul de „limbă moldovenească
– să identifice variantele de prestigiu, modelele norodnică”, scurt istoric
actuale de exprimare;  Despre „dicționarul moldovenesc-român”,
– să comenteze particularitățile vorbirii în „limba ediția 2012
moldovenească”. Termeni-cheie: variaționism,grup social, limba
literară, graiuri, „limba moldovenească”
Subiectul 5. Contactul lingvistic; bilingvismul

Obiective Unităţi de conţinut

–să distingă condițiile pentru contactul lingvistic;  Formele de contact lingvistic

–să aprecieze diverse forme de contact: personal,  Bilingvismul și plurilingvismul
social, școlar etc.;  Competene lingvistice ale bilingvilor

6
–să analizeze diverse forme de bilingvism și  Zone de monolingvism și spații de bilingvism în
multilingvism. RM
 Plusuri și minusuri ale bilingvismului
Termeni-cheie: contact lingvistic, monolingvism,
bilingvism, plurilingvism
Subiectul 6. „Limbi amestecate”; limbi de contact

Obiective Unităţi de conţinut

–să identifice factorii care conduc la amestecul
limbilor;
–să caracterizeze urmările melanjului lingvistic;
–să cunoască zonele şi modul în care s-au format
limbile creole, pigingul ş.a.
 Limbi amestecate (piging, limbi creole, surjic,
joual, limba moldovenească transnistreană)
 Limbi de contact (lingua franca, engleza,
limbile ONU, limbile UE etc.)
 Limbi artificiale (esperanto, volapuk)
Termeni-cheie: lingua franca, limbi de contact,
limbi amestecate, limbi internaționale, limbi
artificiale

Subiectul 7. Dialectele sociale

Obiective Unităţi de conţinut

– să sesizeze condiţiile în care are loc  Stratificarea socială a limbajului urban (după
diferenţierea formelor de limbă; Labov ş.a.)
– să aprecieze evoluţia formelor de exprimare  Dialectele sociale. Diferenţierea urban-rural în
folosite în mediul rural şi în mediul urban; retrospectivă
– să găsească argumente în operele scriitorilor  Diferenţierea socială a limbajului. Sociolectul
Creangă, Caragiale, Druță, care demonstrează  „Dialectologia urbană” etc.
diferențele de exprimare (țăran-orășean- Termeni-cheie: limbaj rural, limbaj urban,
mahala) ş.a. „dialecte sociale”,sociolectul
Subiectul 7. Limbaje identitare – jargonul, argoul

Obiective Unităţi de conţinut

–să identifice elementele de argou / jargon în  Caracterul social / de grup al argoului

vorbirea actuală;
–să distingă grupurile de vorbitori de argou;
–să argumenteze cauzele apariţiei elementelor de
jargon şi argou în presa scrisă;
–să identifice formele de limbaj folosite în
Internet – pe forumuri şi pe bloguri.
Subiectul 8. Starea limbii şi calitatea exprimării
 Diferenţierea semantică a noţiunilor argou /
jargon
 Motivaţia utilizării argoului
 Funcţia identificatoare a argoului tinerilor
 Specificul argoului basarabean
 Jargonul internetului.
Termeni-cheie: limbaj de grup, argou, jargon,
argou basarabean

Obiective Unităţi de conţinut

7
 –să caracterizeze starea actuală a limbii române în  Starea limbii într-un interval concret de timp
RM;  Factorii care influenţează starea limbii
–să identifice schimbările în plan evolutiv;  Diglosia şi formele ei
–să analizeze elementele de diglosie;  Diglosia şi bilingvismul, cazul Dimotiki (nou) şi
–să aprecieze rolul statului în Katarevusa
protejarea/promovarea limbilor.  Limba și statul. Amenajarea lingvistică
Termeni-cheie: interferențe, competențe,
semilingvism, diglosie, alolingvi
Subiectul 9. Aspecte gender în sociolingvistică

Obiective Unităţi de conţinut

–să identifice problemele gender din punct
vedere social;
–să facă relația acestor probleme cu formele
exprimare prin limbă;
–să determine formele de gen gramatical
importanța lor în sistemul gramatical
limbii;
–să evalueze relația masculin-feminin
denumirile de profesii și funcții.
Subiectul 10. Metodele sociolingvisticii
de  Ideea egalității de gen în plan social
 Reflectarea genului gramatical în diverse limbi
de  Diferența sistemului metaforic bazat pe
expresivitatea categoriei genului în diverse
și limbi
al  Genul masculin ca formă gramaticală inițială
 Redarea genului în denumirile de profesii,
în funcții, ocupații (aspecte istorice și
contemporane)
Termeni-cheie: gen/gender, asimetrie gender,
limbaj sexist, metafore-gender

Obiective Unităţi de conţinut

–să cunoască diverse metode de investigație  Observația participativă

sociolingvistică;  Ancheta
–să aprecieze situațiile de comunicare din punctul  Sondajul
de vedere al modului de vorbire;  Interviul
–să elaboreze planuri de investigație, întrebări  Experimentul
pentru interviuri, anchete.  Analiza documentelor scrise
Termeni-cheie: obiective de cercetare,
elaborarea anchetei, pașaportizare, testare,
analiza, sinteza

VI. LUCRUL INDIVIDUAL

Nr Produsul Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de

. preconizat realizare
Referat pe tema
formelor de Examinarea literaturii Prezentarea unui text de cel puţin Prima lună
1.
existenţă ale de specialitate, sinteza 3 pagini din semestru
limbii
2. Colectarea Observaţia Prezentarea unui fişier de 20-30 A doua lună
elementelor de participativă; de exemple paşaportizate din semestru

8
 jargon şi argou
Înregistrarea faptelor
din limbajul
elocvente;
actual al
paşaportizarea
tinerilor
Analiza informațiilor
Sinteza
cu privire la limbile de
materialelor cu Prezentarea comunicărilor la
contact și limbile
3. privire la seminar. Analiza exemplelor Final de curs
artificiale. Evaluarea
contactul desre bilingvism
efectelor
lingvistic
bilingvismului

VII. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE – ÎNVĂŢARE – EVALUARE

- La baza cursului se află problema variaționismului lingvistic, prin intermediul căruia se

explică diversitatea formelor de existență ale limbii;

- Se merge pe ideea variantelor funcționale, care diferă în plan diacronic, diastratic și diafazic,
dar diferențele nu sunt atât de mari încât să pericliteze înțelegerea sau să afecteze sistemul;

- De pe aceste poziții se esxminează ideea existenței „limbii moldovenești”, diferită de cea

română, făcându-se refeință la experiențele din RASSM;

- Se analizează bilingvismul și multilingvismul cu referire la situația din Republica Moldova;

- Sunt abordate aspecte mai noi în sociolingvistică, cum ar fi problemele gender, reflectate în
categoriile gramaticale;

- Se promovează aplicarea diverselor metode de cercetare sociolingvistică de către studenți.

VIII. EVALUAREA DISCIPLINEI

Conform planului-cadru pentru studiile superioare de licență sunt trei tipuri de evaluare: iniţială,
curentă şi finală.
 Evaluarea iniţială presupune o verificare a cunoștințelor despre diversitatea formelor unei limbi,
făcându-se legătura cu tematica dialectologică;
 Evaluarea curentă (2 atestări obligatorii) este reprezentată de aprecierea obţinută la seminar,
precum şi de notele de la cele două testări prevăzute în calendarul academic; se apreciază felul în
care se aplică cunoștințele în practica de analiză și apreciere a diverselor particularități de
funcționare a limbii;
 Lucrul individual prevede aplicarea în practică a unor metode de investigație sociolingvistică, cum
ar fi observația participativă, ancheta sociolingvistică, studiul documentelor;
 Evaluarea finală are loc prin intermediul unui examen scris, în baza testelor elaborate, ce cuprind
toată material curriculară și conțin atât sarcini cu character informative-teoretic, cât și sarcini cu
character aplicativ. Nota finală se constituie din următoarele componente: media semestrială,

9
 constituită din notele de la seminar, de la cele două testări şi de la lucrul individual, care reprezintă,
în total, 60% din nota finală, şi nota de la examen, cotată cu 40% din nota finală.

IX. BIBILIOGRAFIE RECOMANDATĂ

1. Berejan S. Monolingvismul populaţiei rusofone în Republica Moldova şi bilingvismul

populaţiei băştinaşe. // Limba Română, 2000, Nr.6-12.
2. Bojoga Eugenia. Limba română – „între paranteze”? – Chișinău, 2014.
3. Ciobanu A. Lingvişti şi politica lingvistică în Republica Moldova. // Revistă de Lingvistică
şi Ştiinţă Literară. – Chişinău, 1998, Nr.5.
4. Colesnic-Codreanca L. Limba română în Basarabia (1812-1918).- Chişinău, 2003.
5. Condrea I. Studii de sociolingvistică. - Chișinău, 2007.
6. Condrea I. Conflictul lingvistic în condiții de bilingvism. În: AKADEMOS, 2014, nr. 3-4.
7. Condrea I. Sociolingvistica. Suport de curs. – Chișinău: CEP USM, 2018.
8. Constantinescu – Dobridor Gh. Dicţionar de termeni lingvistici. – Bucureşti: Teora, 1998.
9. Coşeriu E. Introducere în lingvistică. – Cluj: Editura Echinox, 1995.
10. Cotelnic T. Limba română în contextul sociolingvistic din Transnistria. // Revistă de
Lingvistică şi Ştiinţă Literară. – Chişinău, 1998, Nr.1.
11. Erfurt J. Sociolingvistica limbilor minoritare şi a standardelor regionale. // Revistă de Lingvistică
şi Ştiinţă Literară. – Chişinău, 1998, Nr.2.
12. Ionescu-Ruxăndoiu L., Chiţoran D. Sociolingvistica. – Bucureşti, 1975.
13. Istrati Marta. Diglosia şi bilingvismul: concepte de bază. În: Limba Română, 2007, nr.4-6.
14. Lobiuc I. Contactele dintre limbi. Vol.I. – Iaşi: Editura Universităţii “Al.I.Cuza”, 1998.
15. Mândăcanu E. Veşmântul fiinţei noastre. – În: Situaţia Sociolingvistică a R.S.S.M. reflectată în
presa periodică (1987 - 1989). – Chişinău, 1999.
16. Moldovanu Gh. O tipologie sociolingvistică a limbilor. În: Limba română, 2005, nr. 12.
17. Romaine S. Bilingualism. – Oxford, Cambidje, USA, 1995.
18. Sala M.,Vintilă-Rădulescu I. Limbile lumii. – Chişinău: Ştiinţa, 1994.
19. Silvestru A. Victime ale bilingvismului: copii complexaţi. // Limba Română, 1991, Nr.1.
20. Sparionoapte D. Bilingvism asimetric decretat. // Limba Română, 1996, Nr.3-4.
21. Tănase C. Ce este bilingvismul? – În: Situaţia Sociolingvistică a R.S.S.M. reflectată în presa
periodică (1987 - 1989). – Chişinău, 1999.
22. Vintilă-Rădulescu I. Câteva date noi în legătură cu originea, semnificaţia şi primele testări ale
termenului “creolă”. // Studii şi Cecetări Lingvistice, 1973, Nr.3.
23. Белл Р. Социальная лингвистика. – Москва, 1980.
24. Бондалетов В. Социальная лингвистика. – Москва, 1987.
25. Зайковская Т. Проблемы культуры молодежной речи. – Кишинев, 2005.
26. Крысин Л. Владение разными подсистемами языка как явление диглоссии. – În:Социально-
лингвистические исследования. – Москва, 1976.
27. Крысин Л. Социолингвистические аспекты изучения современного русского языка. –
Москва: Наука, 1989.
28. Швейцер А. Современная лингвистика. Теории, проблемы, методы. – Москва, 1977.

10