Fonetica

-este știința care studiază sunetele unei limbi.

Vocalele sunt sunetele care pot forma singure silaba: a, ă, â, î, i,e, o, u.

Consoanele sunt sunetele care nu pot forma singure silaba și se pronunță cu ajutorul unei vocale:
b,c,d,f,g,h,j,l,m,n,p,r,s,ș,t,ț,v,x,z.

O silabă conține doar o vocală.

Semivocalele sunt sunetele care seamănă cu vocalele, dar nu pot forma singure silaba: e, i, o u.

Sunetele a, ă, î (â) sunt întotdeauna vocale.

aer-a-er-(v+v+c); soare-soa-re (c+s+v+c+v) iepure (s+v+c+v+c+v) piatră (c+s+v+c+c+v)

noapte(c+s+v+c+c+v) măsea (c+v+c+s+v) rouă (c+v+s+v)

La sfârșitul unui cuvânt, după consoană, apare, uneori, un i care nu este vocală (i șoptit), dar nici
semivocală.

Ex: grădini, nori, păsări, pomi.

Afli (i-nu este șoptit).

Corespondența dintre literă și sunet

Litera este semnul grafic al unui sunet. În general, în limba română o literă transcrie un sunet.

Casă-4 litere, 4 sunete; morcov-6l, 6s;

O literă poate transcrie mai multe sunete: x-cs, gz

Extemporal-10l, 11s. Exemplu-7l, 8s. Exercițiu-9l, 10 s

Literele care transcriu consoane duble pot nota: -două sunete, ca în cuvintele înnoda, ohmmetru;

-un singur sunet- Anton Pann, Rosetti, Lipatti, Nottara, Russo, watt, Pillat

Aplicație: Lipatti-7l, 6s; Nottara-7l, 6s; Pippidi-7l, 6s; Rosetti-7l, 6s; Russo-5l, 4s;, examen-6l, 7s;
explozie-8l, 9s; interregional-13l, 13s; înnebuni-8l, 8s; înnegura-8l, 8s; înnobila-8,8s; posttotalitar-13l,
13s;, taxi-4l, 5s;, transsiberian-13l, 13s;, xerox-5l, 7s.

Un sunet poate fi redat prin mai multe litere: î (i) w (v, u), y (i), k (c) u (u, w)

Grupurile de litere pot nota:

-un singur sunet, care este consoană c (ce, ci), g (ge, gi), k (che, chi) g (ghe, ghi)

-două sunete, consoanele c,g,k,g+vocalele e sau i.

Ceas=4l, 3s. (c’ as) circ=4l, 4s, geam=4l, 3s, gingaș=6l, 6s, chec=4l, 3s, chiar=5l, 3s (c’a’r), ghiol=5l, 3s.

Cerc=4l, 4s;

Ciob=4l, 3s;

Cheag=5l, 3s;

Girafă=6l, 6s;
Junghi=6l, 4s;

Geam=4l, 3s;

General=7l, 7s;

Gheară=6l, 4s;

Ghețar=6l, 5s;

Ghid=4l, 3s;

Cercel=6l, 6s;

Chichiță=8l, 6s;

Gingie=6l, 6s;

Techirghiol=11l, 8s;

Veche=5l, 4s.

Silaba este formată dintr-o vocală sau dintr-un grup de sunete care conține o vocală și se pronunță cu
un singur efort expirator.

Cuvintele pot fi:

-monosilabice-când sunt formate dintr-o silabă; iar, da, ci, cu;

-plurisilabice-, când sunt formate din două sau mai multe silabe (a-e-ro-port, a-e-ro-na-vă).

Cratima, ca semn ortografic, marchează rostirea împreună a două cuvinte, indicând, uneori, și
căderea unor sunete din anumite cuvinte.

Accentul reprezintă pronunțarea mai intensă a unei silabe dintr-un cuvânt. El poate deosebi înțelesul
cuvintelor. Pentru a indica accentul se pune deasupra vocalei din silaba pronunțată mai intens un
semn convențional. (‘)

bolnAv, caractEr, debUt, directOr (grupare de documente în calculator)/dirEctor (persoană) ,

dumInică, dușmAn, fenomEn, fErigă, ianuArie matUr, mirOs,

regizOr, sevEr, Unic, vErigă

mirOsul, altădAtă, nimănUi, populAtă, fIințe, ciudAte, lumIna, pinguInii, bazIlică, discobOl, butElie,
colibrI, debarA, prevedEre.

Există două forme accentuate: acAtIst, balOnzAid, cAndId,dIhOr, fIrAv, gÂngAv, hAltEră, IntIm, trAfIc,
jIlAv, mIjlOc, penUrIe (lipsă a mijloacelor de trai), precAUt.

Grupurile de sunet

Diftongul-alcătuit dintr-o vocală și o semivocală pronunțate în aceeași silabă. (fii-ca)

-urcător-ascendent-semivocală+vocală-soa-re;

-coborâtor-descendent-vocală+semivocală- pâi-nea.

mi-a; te-a, și-a (sunt diftongi)

Triftongul-o vocală și două semivocale; franțuzoaică, leoaică, turcoaică.

-centrat-o semivocală+o vocală+o semivocală; le-oai-că

-ascendent-semivocală+semivocală+vocală;i-ni-mioa-ră

Hiatul-două vocale în silabe diferite.

a-er, a-e-ro-port, a-e-ri-an, zo-o-log

eu (2l, 3s); el (2l, 3s); era (3l, 4s); eram (4l, 5s)

Reguli de despărțire în silabe

-o consoană între două vocale trece la silaba următoare; a-e-ro-na-vă; câ-te;

-două consoane între două vocale trec prima la silaba dinainte și a doua la silaba următoare: car-ne;
car-te;

Excepție: dacă în grupul de două consoane a doua este l sau r și prima este: b, c, d, f, g, h, p, t, v,
despărțirea se face înaintea întregului grup: a-flat, a-tlet.

-trei sau mai multe consoane între două vocale trec prima la silaba dinainte și celelalte la silaba
următoare;

Excepție: în cazul grupurilor lpt, mpt, mpț, ncș, nct, ncț, rct, rtf, ndv, stm, desparțirea se face după a
doua consoana din grup: punc-taj, sculp-tor, somp-tu-os. sand-vici;

-regula hiatului-două vocale în silabe diferite: a-er, a-e-ro-port, zo-o-lo-gi-e