Analiza discursului este un demers multidisciplinar, calitativ şi cantitativ, care studiază
conţinutul şi contextul discursului, prezintă unele cunoştinţe fundamentale şi formează la studenţii masteranzi deprinderile de a recunoaşte, a deosebi, a clasifica, a analiza şi interpreta tipurile de discurs, acestea din urmă fiind un produse eminamente umane. Acest curs se desfăşoară pe parcursul semestrului I din anul I. Importanţa cursului constă în faptul că are ca scop introducerea studentului în lumea lingvisticii româneşti şi franceze contemporane care împrumută concepte din retorică, pragmatică, psihologie, sociologie, ştiinţele comunicării, etnometodologie, istorie etc., dar şi formarea unei aptitudini de a evidenţia realităţile textuale într-un mod coerent. Lucrarea de faţă reprezintă un suport didactic pentru studenţii masteranzi ai Facultăţii de Litere şi este de o însemnătate evidentă atât pentru cunoaşterea a ceea ce presupune un discurs, cât şi pentru însuşirea informaţiilor fundamentale pentru analiza textelor şi conferă un model integrator al organizării cunoştinţelor din acest domeniu transdisciplinar. Cunoscând caracteristicile tuturor tipurilor de discurs sudenţii masteranzi vor putea înţelege cât mai profund un discurs din punct de vedere lexical, semantic şi pragmatic. În acest context, studiul analizei discursului are o deosebită importanţă pentru dezvoltarea capacităţii de a elabora variante ale discursului public. Materialul este structurat în trei părţi cu opt capitole de studiu pentru prima parte, dezbatere pentru partea a doua şi în partea a treia, patru tipuri de discurs conform planului tematic, distribuite în ordine cronologică după fiecare curs. În prima parte avem structura cursului, obiectivele, noţiuni teoretice ce ne conferă mai mult decât o abordare lingvistică a discursului, definiţii, importanţa Şcolii Franceze de Analiză a Discursului, şcoala de la Palo Alto, ce presupune disciplina analiza discursului şi tendinţele anilor 60 care rezumă idealul analizei discursului la: studierea producţiei verbale în ansamblul ei şi analiza tuturor enunţurilor în situaţii de comunicare specifice. Aceasta este o intersecţie a disciplinelor umaniste care îşi produc propriul discurs, având simultan o funcţie critică şi auxiliară în analiza discursului. Partea a doua a cursului prezintă un studiu de caz asupra dezbaterii pornind cu definiţii şi delimitări, prezentarea istoricului, ajungând la dezbaterea publică modernă cu menţionarea tipurilor de emisiuni de dezbatere televizată şi prezentarea strategiilor interacţionale în dezbaterile televizate, precum şi exemplificarea procedeelor tipice ale interacţiunii verbale însoţite de ansamblul de mijloace paraverbale şi nonverbale în dezbaterea politică electorală. În cea de-a treia parte sunt prezentate cele patru tipuri de discurs: discursul publicitar, discursul politic, discursul ştiinţific şi discursul mediatic. Încadrat ca discurs public, discursului publicitar îi sunt menţionate trăsăturile, funcţiile, procedeele folosite asupra textelor publicitare precum şi legătura acestuia cu tehnologia informaţiei. Discursului politic îi sunt descrise caracteristicile generale prin tot ceea ce presupun limbajul politic şi manipularea, tendinţa de clişeizare, preferinţa pentru eufemism şi retorica politică, unele dintre aceste trăsături nefiind foarte clare, ca manipularea, în timp ce altele sunt foarte clare şi criticate. Discursul ştiinţific cuprinde informaţiile generale, modul în care acesta operează, cele trei tipuri de discurs ştiinţific şi formele discursurilor ştiinţific specializat şi ale discursului ştiinţific didactic. La fel şi celui de- al patrulea discurs, cel mediatic, îi sunt prezentate caracteristicile, fenomenele de mediere specifice pe care le actualizează, ce direcţii creează şi tendinţele jurnalismului din prezent. În urma analizei conţinutului suportului de curs ce are ca scop pregătirea studenţilor masteranzi pentru seminare şi examen la Analiza discursului specializat, elaborat de lect. univ., dr., Cristina Lizeta Furtună pot deduce importanţa acestuia pentru studenţii Facultăţii de Litere şi în special facilitarea procesului de studiu, deoarece acest suport de curs îi ajută pe studenţi să îşi sistematizeze informaţiile necesare din cadrul disciplinei. Scopul de a propune nu numai prezentarea unor cunoştinţe fundamentale, ci şi de a-i deprinde pe studenţi cu reflecţia, critica şi analiza discursivă, a fost atins într-un mod coerent şi sistematizat.