redactorii şi interpreţii care au nevoie de terminologie pentru a – şi
Dans cet article, j’ai essayé d’analyser les courants et les écoles realiza rolul de agenţi de comunicare, ei sunt intermediarii
en terminologie et j’ai constaté qu’il y a trois grands courants : la
terminologie orientée vers la linguistique, la terminologie orientée vers
la traduction et la terminologie orientée vers la planification
linguistique. Puis j’ai analysé les nouvelles tendances dans la
terminologie. Au niveau international on a créé des organisations
comme : EURODICAUTOM, RITERM, TERMNET. Mais la plus récente
tendance, c’est l’apparition en 1990 de l’Internet. Autres tendances sont
la liste des dictionnaires bilingues, les logiciels de classification
automatique par domaines, l’optimisation des recherches sur les
moteurs de recherche Internet.
ŞCOLI ŞI TENDINŢE ÎN DEZVOLTAREA TERMINOLOGIEI
Lecteur, Lilia Strugari
Articol prezentat în Syşposia Professorum, secţia Filologie, 2003,
pg. 190
Terminologia, în calitate de disciplină ce se ocupă de descrierea,
compilarea tratarea şi prezentarea terminilor proprii unor domenii
specializate în una sau mai multe limbi, nu este o activitate practică
care se justifică prin ea însăşi, căci este destinată să satisfacă cerinţele
sociale ce ţin de, fie comunicarea optimală între specialişti şi
profesionişti cu sau fără ajutorul traducerii, fie a procesului de
normalizare a unei limbi. Această concepţie mai pragmatică a
terminologiei corespunde mai bine spiritului societăţii actuale.[Cabre,
pg.37]
Printre persoanele care folosesc terminologia ca instrument de
comunicare, distingem dou[ grupuri : cei care folosesc terminologia
pentru a facilita comunicarea cu alţi utilizatori, adică utilizatorii direcţi
sau specialiştii în domeniu; şi profesioniştii de limbă adică traducătorii,
terminologiei.
Interesul sistematic pentru terminologie apare simultan în
diferite ţări europene: Austria, ex – Uniunea Sovietică şi Cehoslovacia.
De aici practica terminologică emigrează mai întâi spre vest (Franţa,
Canada) apoi spre nord (Belgia, Danemarca şi Ţările nordice), a doua
extindere mai recentă, spre sud (Africa de nord, America Centrală şi
America de Sud, Portugali şi Spania) şi mai recent spre est (China şi
Japonia). Fiecare din aceste spaţii este marcat prin contextul în care s –
a dezvoltat terminologia şi prin scopurile pe care le urmează.[Rey,
pg.87]
După Auger sunt trei curente în terminologie: terminologia
orientată spre lingvistică (curentul lingvistico – terminologic),
terminologia orientată spre traducere (curentul traductologic) şi
terminolgia orientată spre planificarea lingvistică (curentul
normalizator).
Terminologia orientată spre lingvistică este reprezentată prin
trei şcoli: şcoala de la Viena, cea din Praga şi cea din Moscova. Şcoala
de la Viena are cei mai mulţi adepţi din lume bazându – se pe lucrările
lui Wuster şi adoptă principiile teoriei generale ale terminologiei. Ea a
fost unica şcoală care a elaborat un set sistematic de principii ce
constituie baza întregii terminologii teoretice şi practice moderne.
Considerând sistemul naţional ca fundamental, ea orientează lucrările
terminologice spre normalizarea noţiunilor şi termenilor. Şcoala din
Viena a apărut graţie tehnicienilor şi oamenilor de ştiinţă care aveau
nevoie de o normalizare a termenilor ce ţin de domeniile lor, pentru a
asigura comunicarea profesională şi schimbul de cunoştinţe între
specialişti. Pentru această şcoalădocumentarea constituie un pilon
fundamental, mai întâi pentru că termenii folosiţi de specialişti apar în
texte tehnice şi apoi, pentru că textele sunt vehiculul termenilor. Pentru
a respecta principiul acestei abordări, a fost nevoie de a elabora
documente normlizate despre vocabularul lucrului terminologic, despre
metodele de lucru şi transferul de date, cât şi despre prezentarea
produselor terminologice. Majoritatea ţărilot din Europa Centrală
(Austria, Germania, Elveţia, Norvegia şi Danemarca) lucrează în
această direcţie.
Şcoala din Praga, a cărei reprezentant este Drozd, provine de la
şcoala de lingvistică din praga. Prin urmare, ea se ocupă de decrierea
structurală şi funcţională a limbilor de specialitate, în care terminologia
joaacă un rol important. Limbile de specialitate sunt considerate ca stil
profesional, care coexistă în preajma altor stiluri, cum ar fi cel estetic şi
cel jurnalistic. Această şcoală, care concepe noţiunile ca unităţi ce fac
parte din stilul funcţional profesional, se dezvoltă datorită
plurilingvismului ţării şi se interesează de normalizarea limbilor şi
terminologiilor. Lucrul terminologic ceh are tangenţe cu Institutul de
limbă cehă, ataşat la Academia de ştiinţe.
Şcoala din Moscova se inspiră din lucrările lui Capligin şi
colaboratorii săi şi se inspiră din lucrările lui Wuster, fapt pentru care
lucrările lor se raoprtă la normalizarea noţiunilor şi termenilor în cadrul
problemelor generate de situaţia plurilingvismului ex – Uniunii
Sovietice.
Aceste trei şcoli au un concept comun (consideră terminologia
ca mijloc de exprimare şi de comunicare). Ele au contribuit la stabilirea
bazei teoretice a terminologiei şi pricipiilor metodice care urmăreşte
aplicarea lor: ele stau la baza curentului de normalizare lingvistică şi
terminologică care se va dezvolta mai tîrziu în Quebec şi Canada.
Terminologia orientată spre traducere este cea care a influenţat
dezvoltarea activităţilor terminologice în lumea francofonă şi se află la
originea lucrărilor realizate de organizaţiile internaţionale multilingve
(CEE, FAO, ONU, UNESCO etc.) Acest curent stă la baza creării
băncilor terminologice TERMIUM al guvernului canadian,
EURODICAUTOM al Uniunii Europene.
Terminologia orientată spre planificare lingvistică apare în anii
70 şi se oocupă de proiecte de revalorizare a limbilor în situaţie
minoritară pe teritoriul lor în care terminologia ocupă un loc important.
Avînd ca scop plasarea limbii franceze pe locul care îl merită, Quebec a
elaborat o teorie de normalizare inspirată din modelele sociologice şi
aplicate în mai multe ţări ce prezintă o situaţie lingvistică asemănătoare.
Conform acestei teorii, statutul unei limbi în pericol poate fi ameliorat
prin intervenţie sistematică şi strategică a organismelor împuternicite în
acest scop, o legislaţie adecvată şi măsuri destinate promovării
schimbărilor.
Rolul terminologului la etapa actuală se datorează exploziei
informaţionale. Terminologia apelează la tehnologiile informaţionle
noi, terminologul aplicând terminologia atunci cînd informaţia este
înregistrată, procesată şi folosită în diferite scopuri. Esenţa activităţii
terminologice se justifică prin nevoia permanentă de a stoca, procesa,
reprezenta, transforma şi distribui informaţia. Pentru realizarea acestor
procese, terminologul trebuie ă posede competenţe într – un număr mai
mare de domenii de specializare şi în mai multe limbi: competenţă în
terminologie, în teoria infoemaţiei (documenatare terminologică), în
informatică, în lingvistică.
Dat fiind faptul că activitatea terminologică se realizaează în
echipă, în anul 1959, la al terilea Congres al Federaţiei Internaţionale de
Traducători s – a aprobat cadrul organizatoric de coordonare a
activităţii terminologice având funcţiile de : doumentare terminologică,
cercetare terminologică, susţinerea activităţii practice terminologice,
susţinerea standardizării terminologice.[Ciobanu, pg.78]
La etapa actuală, există o serie de instituţii care activează la
nivel naţional şi internaţional în domeniul dat. Aceste organizaţii
conlucrează împreună pentru a – şi desfăşura activitatea într – o echipă
inter – şi transnaţională. Astfel de instituţii sunt TermAr – Grupo
Argentino de terminologia, Escuela Universitaria de Lengus –
Universidad del Museo Social Argentino, în Belgia există Centre de
Terminologie de Bruxelles, Termisti – Institut Superieur de Traducteurs
et Interpretes, Serice de la langue francaise, în Canada, OLF – Office de
Langue Francaise, Bureau de Traduction – Traveaux Publics et
Services Gouvernamentaux, în Franţa, Centre de Terminologie et de
Neologie, Universite de Paris III, iar în Portugalia şi Spania se află cele
mai multe astfel de centre.
 La nivel internaţional există EURODICAUTOM – Comunitatea
Europeană, RITERM – Reseau Ibero – americain de terminologie,
TERMNET – Reseau International de terminologie, INFOTERM –
Centre International d’Unification des Neologismes Terminologiques,
RINT – Reseau International de Neologie et de terminologie.
În cele ce urmează voim descrie unele dintre aceste centre.
Centrul de terminologie din Bruxelles este unul din cele mai vechi din
Europa, creat în 1976. la început sprijinea traducătorii şi interpreţii
independenţi, iar paralel forma studenţi ca traducători. Concomitent s –
a dezvoltat activitatea de cercetare şi de informare. Au fost publicate
mai multe dicţionare, vocabulare bilingve specializate, articole de
terminologie. Tot aici pentru prima dată se introduce cursul de
informatică. În scurt timp a fost posibilă elaborarea dicţionarelor
electronice, difuzarea vocabularelor pe dischetă, centrul intrînd în
reţeaua de schimburi de materiale pedagogice. A fost creat şi un
serviciu de terminografie punctuală, menit să asigure răspunsuri prin
telefon la solicitările traducătorilor. A fost întărită o Comisie de
terminologie în scopul ameliorării calităţii limbajelor din diverse
specialităţi. În acelaşi timp, CTB şi – a extins şi consolidat cursurile
predate, studenţilor li se predă un curs de enciclopedia traducerii. Au
fost publicate materiale terminologice refeitor la diferite domenii de
specialitate: dicţionare tehnice (heraldică, sociologie, economie,
birotică etc.,) glosare (circulaţie rutieră, cosmetologie), cărţi şi articole
în domeniul terminografiei şi a resurselor terminografice, articole în
domeniul terminoticii, promovarea şi coordonarea dezvoltării
produselor de inginerie lingvistică în domeniul terminoticii,
promovarea şi coordonarea dezvoltării produselor de inginerie
lingvistică, care necesită resurse tehnologice şi participarea la
elaborarea şi popularizarea lor.
În republica Moldova, terminologia nu are un trecut foarte
îndepărtat. De la crearea sa, unul din principalele obiective ale
Centrului Naţional de terminologie a fost elaborarea unei baze de date.
La început, era vorba despre un instrumen ude lucru destinat numai
terminologilor Centrului naţional de terminologie, aopi, graţie
Serviciului limbă, care răspunde diferitor întrebări de ordin
terminologic, numărul utilizatorilor a crescut simţitor. Banca de date
terminologice este bilingvă, limba sursă fiind limba rusă şi limba ţintă
fiind româna. Centrul naţional de terminologie fiind instituţia abilitată
să traducă în română formulare, acte, şi documente care nu circulau
decât în limba rusă înainte de adoptarea legislaţiei lingvistice, explică
acest bilingvism. Aceasta demonstreazăde asemenea că terminologia
roamână se implantează în comunicarea socială şi instituţională. În
ultimii ani, BDT şi CNT au sprijinit editarea dicţionarelor de transport,
al funcţionarului public, şi alimentar, care au ca scop ameliorarea
calităţii limbii folosite în doemniile tratate. BDT contribuie de
asemenea la unificare şi normalizarea terminologiei, difuzarea şi
implantarea normelor românei literare, completarea dicţionarelor
specializate bilingve şi cele explicative.[Cucoş, pg. 35]
Departamentul norme, metrologie şi supraveghere tehnică
Moldova Standard, direct supus Guvernului, la cererea ministerelor,
departamentelor şi agenţilor economici a adoptat în Republica Moldova
50 de norme române de terminologie, 52 de norme naţionale de
terminologie, dintre care 7 noreme se referă la terminologia
metrologiei, certificării şi acreditării. În anul 1999, au fost elaborate
două proiecte de norme terminologice: Termeni generali şi definiţiile
lor cu privire la normalizare şi Perioada utilizării mărfurilor. Termeni
şi definiţii. [Luscalov, pg. 30]
Cea mai recentă tendinţă în lumea terminologiei este apariţia în
1990, a Internet – ului în activitatea terminologilor şi traducătorilor. În
iunie 1999, numărul paginilor web constiutia 800 mln., conform
revistei ştiinţifice Nature [Traduire, pg.41] Astăzi desigur că paginile
web sunt mult mai numeroase, dar traducătorul sau terminologul
trebuie să ţină cont de faptul că Internetul prezintă nişte avantaje dar şi
dezavantaje în acelaşi timp. Pentru un terminolog, internet prezintă
avantaje: preţ redus, rapiditate deosebită, interactivitate instantanee
(posibilitatea comunicării cu o persoană ce se află la un alt capăt al
lumii), afinitatea căutărilor (găsirea termenilog exacţi şi înţelegerea
unui subiect în profunzime), posibilitatea de a lupta contra
neajunsurilor. Dar să nu uităm şi de neajunsuri, cum ar fi : calitatea şi
validitatea informaţiilor care de multe ori lasă de dorit, lipsa de
organizare şi structurare a mijloacelor de obţinere a informaţiei,
informaţiile sunt efemere ( informaţia disponibilă într – o zi, nu poate fi
accesată a doua zi), şi nu în ultimul rînd trebuie să menţionaă că
Internetul ne îndepărtează de prieteni sau vecini.
Cu toate acestea, traducătorii şi terminologii au găsit metode
pentru a – l folosi util. Folosindu – se de avantajele Internetului,
traducătorii şi terminologii au format filiere de informaţii fiabile, s – au
angajat în forumuri de discuţii. De cele mai multe ori, furnizorii de
servicii de traducere sunt chiar traducătorii sau terminologii. Acest fapt
a privelegiat apariţia intermediarilor spre animarea interfeţei între site şi
traducător. O tendinţă mai este şi lista dicţionarelor bilingve pe Internet,
portalul resurselor gratuite de limbaj Eureca, lista dicţionarelor în 230
de limbi, uzina traducătorului în care acesta poate pune întrebări ce ţin
de terminologie şi să găsească o multitudine de informaţii pertinente.
Terminologii organizaţiilor internaţionale au facilitat accesul
traducătorilor de conferinţă, la sursele terminologice ale organizaţiilor
internaţionale. Un efort terminologic internaţional a văzut lumina zilei
în 1997 sub auspiciile reuniunii inter – instituţie despre terminologie şi
traducerea asistată de calculator al sistemului Naţiunilor Unite. Este de
ajuns să culegi GM4 în motorul de căutare gm4.unsystem.org ca să
găsiţi un fond terminologic comun al organizaţiilor internaţionale în
limbile oficiale ale mai multor autori. Un site universal permite
accesarea tuturor fişierelor terminologice reunite în baza GM4, cât şi
site – urile terminologice în toate limbile alfabeului latin (10 la număr
la etapa actuală) [Traduire, pg. 45]. În 1989, terminologii moldoveni au
intrat în contact cu omologii lor români, francezi, portughezi, spanioli şi
polonezi. În 1992, Centrul naţional de terminologie a aderat la Federaţia
internaţională a băncilor de date terminologice din Varşovia. În 1995,
Agenţia interguvernamentală a francofoniei (ex – ACCT) a
subvenţionat proiectele TermRom Moldova. TermRom Moldova a
participat, în cadrul Realiter, la elaborarea vocabularelor panlatine de
terminologie despre informatică şi ecologie.[Culev, pg. 71]
Noi perspective promiţătoare, dar şi interogatorii se dechid spre
căutarea terminologică în Internet. Una din aceste perspective este,
programe de clasificare automată pe domenii, plecând de la o căutare
tematică, motorul de căutare Northern Line, ce permite clasarea
diferitor rubrici ce ţin de un termen indicat, o altă perspectivă este
optimizarea căutărilor pe motorul de căutare Internet, prin suprapunerea
diferitor criterii de selectare a devenit posibilă pe majoritatea
motaorelor de căutare permiţând în acelaşi timp de a ţinti mai bine.
Astfel, Northern Line permite îngustarea căutărilor documentare, aşa –
zisa Power Search, selecţionînd unul sau mai multe din criteriile
următoare, cuvîntul ce figurează într – un titlu, într – o publicaţie, într –
o adresă electronică, într – un document particular, pe pagini cu
conţinut educativ, de presă, anunţ, etc. Iar perspectiva site – urilor
acumulatoare de informaţii a apărut recent. Există, de exemplu, baze de
date care scanează permanent site – uri de informaţii, apoi afişează
titlurile articolelor clasîndu – le pe subiecte. Acest sistem permite de a
face gratuit căutări transversale în diferite site – uri de reviste, radio,
televiziune, apoi permite direct compararea informaţiilor [Traduire, pg.
37]
Altă perspectivă sunt site – urile cu conţinut polimorfice,
conţinutul cărora poate să se adapteze la profilul identificat de utlizator.
Azi este posibilă crearea site – urilor care fac trimiteri la pagini cu
conţinut diferit. Terminologii trebuie să se aştepte la apariţia unor
modalităţi care vor permite de a lucra mai rapid şi mai eficace în
Internet, dar acest lucru va fi posibil cînd cele două lacune principale
vor fi înlăturate. Pe de o parte, fractura numerică există între limbile
disponibile în Internet, numai 2 – 5 % din informaţii este în limba
franceză, iar 80 % sunt în limba engleză, să ne imaginăm dar cîte
procente sunt în limba română. ) [Traduire, pg. 52] Iar pe de altă parte,
factorii de limită împiedicădifuzarea gratuită a informaţiei în Internet
(absenţă de profit, drepturi de autor, securitate, confidenţialitate.
În concluzie pot să spun că terminologia nu stă pe loc şi sunt
încă numeroase pistele de cercetare în acest domeniu. Tehnologiile
avansează şi terminologii trebuie să fie conştienţi de limitele
Internetului şi să păstreze un spirit vigilent şi critic faţă de informaţia terminologie, en La terminologie en Roumanie et en
disponibilă în Internet. Nu este de ajuns doar să găsim informaţia , ci Republique de Moldova, Hors serie, nr. 4
trebuie să şi mai verificăm conţinutul, adevărul expus şi autoritatea
autorului. Mai general, contează să ne intrebăm despre consecinţele
Internetului asupra omului şi asupra societăţii în general, şi asupra
traducătorului şi terminologului în particular. Căci viaţa nu se reduce
doar la virtual, însă la actual, care este realizarea concretă şi reală a
ceea ce este imaginat în virtual.

Bibliografie:

1. Cabre, Marie – Therese, la Terminologie, Theories,

methodes et application, Ottawa, 1998
2. Rey, Alain, Les fonctions de la terminologie: du
social au theorique, Actes du sixieme colloque OLF –
STQ de terminologie. L ere nouvelle de la
terminologie, Quebec, Gouvernement du Quebec,
1988
3. Ciobanu, Georgeta, Seminar de formare în traducere,
Chişinău, 2002
4. Traduire, Journees mondiales de la traduction, 2000,
nr. 188, 189
5. Traduire, Traduction et deontologie, 2001, nr 193
6. Luscalov, Nona, La normalisation de la terminologie
en Republique de Moldova, en La terminologie en
Roumanie et en Republique de Moldova, Hors serie
nr. 4
7. Cucoş, Eugenia, La base de donnees du Centre
National de terminologie de la Republique de
Moldova, en La terminologie en Roumanie et en
Republique de Moldova, Hors serie, nr. 4
8. Culev, Valeriu, La Republique de moldova et la
cooperation internationale dans le domaine de la