METAFORELE DIN LEXICUL SPECIALIZAT

ANGELA BIDU-VRĂNCEANU
Universitatea din Bucureşti

0. Titlul sugerează distincţiile pe care urmărim să le facem (pornind de la câteva

studii pe această temă, v. Referinţe bibliografice): nu orice metaforă din texte specializate
de diferite tipuri este terminologică (1) şi este necesară indicarea unor condiţii, cum ar fi
gradul de necesitate (2), importanţa şi modalităţile codificării (3) sau a altor criterii (4).
Analiza se va baza pe relaţia dintre texte şi dicţionare (generale şi speciale), cu
ilustrare pentru domeniile economie şi politică. Cele două terminologii au un impact
social larg (Beacco 2000: 20), motiv pentru care difuzarea prin mass media joacă un rol
important şi determină o dinamică specială a acestor domenii. S-au consultat texte cu
grade diferite de specializare (v. Referinţe bibliografice, Surse). Interesul şi difuzarea
largă a termenilor economici şi politici au consecinţe asupra exprimării lingvistice, un
rol important avându-l metafora. Vom urmări în textele analizate delimitarea tipurilor de
metaforă şi precizarea condiţiilor necesare pentru cele terminologice.
1. Analiza unui material destul de bogat din cele două domenii a pus în evidenţă
două categorii: (A) metafore care desemnează concepte specializate şi pot fi calificate
drept terminologice şi (B) metafore care aparţin (meta)limbajului autorilor, existente
numai în anumite tipuri de texte; acest tip de metafore interesează numai ca auxiliar în
comunicarea specializată şi se diferenţiază în grade diferite de cele terminologice.
Vom ilustra cu câteva exemple cele două categorii, precizările urmând să fie
făcute odată cu discutarea problemelor enunţate. Majoritatea situaţiilor înregistrate
reprezintă metafore sintagmatice (exprimarea prin unităţi simple fiind limitată şi
dependentă de contextul mai larg).
Metaforele din categoria (A) desemnează concepte specializate care acoperă
„goluri” („casete”) goale, gradul maxim de necesitate determinând estomparea până la
zero a caracterului lor metaforic iniţial. Specialiştii consideră că acest tip de metafore se
caracterizează prin opoziţia cu metaforele artistice (care implică şi funcţii diferite, v.
Cristea 2000: 72, Busuioc 2007: 74 ş.u. şi Oliveira 2008: 4-5).
În domeniul politic am considerat metafore terminologice sintagme precum:
CAMPANIE ELECTORALĂ, SCOR ELECTORAL, ARIPĂ a unui partid, FORŢĂ
POLITICĂ ş.a.
În terminologia economică s-au impus metafore precum: BALANŢĂ
(comercială, de plăţi), CONTRACŢIE economică, VOLATILITATE (a cursului valutar, a
preţurilor, a bursei), LICHIDITATE (a pieţei, a băncilor), COLAPS economic ş.a.
Funcţia principală a acestor metafore este denominativă şi cognitivă, fără caracterul
expresiv sau emotiv al metaforei (păstrat parţial, poate, în COLAPS economic).
Metaforele din categoria (B) se înregistrează numai în anumite texte (de
vulgarizare ştiinţifică, eventual în cele ştiinţifice-didactice şi mai ales în presă (v. Bidu-

463
Vrănceanu 2008). Având o funcţie designativ-explicativă, rolul lor în comunicarea
cunoştinţelor specializate nu poate fi exclus, dar este auxiliar. Mai important este că, în
grade diferite, se poate identifica şi o funcţie expresivă a acestor metafore, datorită (de
cele mai multe ori) insolitului şi ineditului construcţiei, care nu se rezumă la funcţia
cognitivă.
În textele aparţinând politicienilor, politologilor, analiştilor politici şi ziariştilor
apar sintagme metaforice mai mult sau mai puţin individuale (unele recurente din motive
extralingvistice sau conjuncturale). Aceste metafore nu se impun din punct de vedere
conceptual şi interesează lexicul politic numai la nivelul textului, ca un lexic general
utilizat în scopuri politice (Coşeriu 1996:10-28). Valoarea predominant conotativă a
acestui tip de metafore nu le mai opune metaforelor artistice şi, implicit, le distinge de
metaforele terminologice.
Studiile din ultimele două decenii (Bidu-Vrănceanu 2004: 283-290; 2007: 223,
2008; Stoichiţoiu-Ichim 2001: 12-14, 15, 54-79; 2004: 258; 2006: 357-383) au semnalat o
mare varietate de asemenea sintagme metaforice în textele cu caracter politic din româna
actuală: cutremur POLITIC, pilon POLITIC, recital POLITIC ş.a., la care se adaugă
înregistrări recente: locomotivă ELECTORALĂ (JN 2008/4870), sinucidere POLITICĂ,
subsoluri POLITICE, colindători ELECTORALI, tarabe ELECTORALE, reţete
ELECTORALE (id), sfeştanie UNINONIMINALĂ (ibid.). Unele dintre aceste sintagme
facilitează decodarea sensului prin caracterul lor de stereotipii (situaţie semnalată în
comunicarea politică în general, v. Wotjak 1984: 52), cum sunt locomotivă
ELECTORALĂ sau pomană ELECTORALĂ. Ultimul exemplu este foarte frecvent în
perioadele (pre)electorale şi ajunge să capete caracterul de hiperonim (cu hiponimele
salarii, pensii, subvenţii sau orice avantaj material).
Sintagmele de acest fel pot fi calificate ca un lexic utilizat în scopuri politice
(Coşeriu 1996: 12), fiind util în impresionarea, persuasiunea, influenţarea opiniilor,
aspecte importante în acest tip de comunicare. Metaforele de acest tip au un caracter
expresiv marcat, greu de estompat, iar interpretarea şi impunerea lor ca metafore
terminologice este puţin probabilă.
Sintagme metaforice libere, utilizate ca auxilar în comunicarea specializată apar
în presa economică de largă circulaţie. Sunt înregistrate atunci când se explică concepte
economice, mai ales dintre cele de actualitate. Aşa cum se admite în general (Bidu-
Vrănceanu 2007: 174-176 sau pentru limbajul economic – Cristea 2000: 55), metafora
reprezintă un procedeu de vulgarizare (popularizare) ştiinţifică prin funcţia ei designativ-
explicativă care atrage atenţia asupra unor aspecte noi ale conceptului, desemnate concret
şi, deci, mai accesibil. Importanţa acestui tip de metafore apare la nivelul textelor de
vulgarizare ştiinţifică prin două tipuri de izotopii (Cristea 2000: 55): una denominativă,
alcătuită din termeni economici (notaţi cu majuscule) din aceeaşi sferă semantică şi alta
conotativă, conţinând metafore (notate cu bold) obţinute prin analogie şi transfer din
limba comună sau din alte terminologii. Din presa economică actuală am reţinut
metaforele cu acelaşi referent - criza financiară şi economică mondială. Desemnarea ei se
face printr-o mare varietate de metafore: o simplă injecţie de CAPITAL nu rezolvă
CRIZA (Capital 2008/46); un colac FINANCIAR de salvare pentru GM, Ford, Chreisler
(id), CRIZA e un FNI global (RL 2008/2 oct). Într-un singur articol (Adrian Severin, JN
2008/4846) se înregistrează o pletoră de metafore din sfere semantice variate, favorizând

464
interpretarea din unghiuri concrete diferite ale fenomenului economic descris: furtuna
CRIZEI FINANCIARE, vijelia a invadat PIAŢA DE CAPITAL colmatând canalele
încrederii pe care circulau BANII necesari irigării ECONOMIEI reale. Cui poate servi
o asemenea febră?
Desemnarea prin sintagme care asociază metafore cu termeni economici apare şi
în cazuri mai limitate chiar în articole cu un grad de specializare mai mare: inflamarea
PREŢURILOR, aprinderea INFLAŢIEI (Daniel Dăianu, J.N. 2008/4805); a injecta
BANI (BSt. 2008/227); palpitaţii FINANCIARE la BURSĂ (JN 2008/4821);
amputarea BUGETULUI! (EVZ 2008/5352).
Sensul sintagmelor metaforice exemplificate rezultă din suma componentelor
reprezentate de centrul metaforic şi determinantul exprimat de un termen specializat
(politic sau economic). Libertatea combinaţiilor nu anulează funcţia cognitivă a
sintagmei, dar nu o fixează din punct de vedere terminologic (în general sau cu mici
excepţii, de exemplu a injecta bani sau capital).
2. Una dintre condiţiile impuse unei metafore terminologice priveşte gradul ei de
necesitate, raportat la desemnarea unei „casete” conceptuale goale pentru care este
singura modalitate de desemnare (2.1); dacă exprimarea metaforică dublează un termen
existent, caracterul ei terminologic este discutabil (2.2).
2.1. Numeroase sintagme din terminologia politică au un caracter estompat, tocit
sau pierdut pentru că desemnează (unitar la nivelul sintagmei şi diferit de sensul
independent al componentelor) concepte specializate: ARIPĂ DE PARTID, BAZIN
ELECTORAL, CAMPANIE ELECTORALĂ ş.a.
Caracterul conceptual specializat l-a anihilat pe cel metaforic în sintagme din
terminologia economică precum: PLAFON (de salarii, de cheltuieli), BALANŢĂ de
plăţi, VOLATILITATE (a cursului valutar, a bursei), ACTIVE (PRODUSE) toxice ş.a.
Funcţia denominativă, cognitivă preponderentă a acestor sintagme le-a impus
terminologic (cu unele diferenţe de grad).
2.2. În textele didactice din anumite domenii (medicină-cardiologie, nu şi cele
avute în vedere de noi) s-a semnalat (pentru limba franceză, v. Oliveira 2006, 2008)
existenţa unor metafore considerate terminologice, deşi au un statut special. Sunt
metafore care dublează un termen savant pentru a facilita accesul la concept, nu pentru a-l
denumi (Oliveira 2008: 9). Un exemplu de acest fel este fr. coeur de lion = demi-coeur
artificiel (Oliveira 2006: 96-97). Denumirea metaforică are avantajul de actualiza
trăsăturile cunoscute ale leului (vigoare, energie, putere), arătând celor insuficient
specializaţi (inclusiv studenţii) efectul concret al operaţiei medicale. Caracterul
monoconceptual, monoreferenţial şi monosemantic (v. Bidu-Vrănceanu 2007: 181-199) al
sintagmei metaforice îi asigură într-adevăr statutul terminologic. Faptul că nu acoperă o
casetă conceptuală goală şi, implicit, nu satisface criteriul necesităţii, îi pune în discuţie
acest statut. În acelaşi timp credem că selectarea denumirii metaforice nu este liberă în
orice tip de comunicare specializată şi nu scuteşte de însuşirea termenului savant, ceea ce
determină un statut terminologic secundar. Interpretarea ca metafore terminologice a
cazurilor care dublează denumirea unui concept este posibilă numai dacă admitem
existenţa a două registre de comunicare specializate existente paralel, ceea ce este posibil
în situaţii limitate.

465
 3. Pentru definirea unei metafore ca terminologică are deci importanţă gradul ei
de necesitate corespunzător funcţiei cognitiv-denotative care o opune metaforei artistice
cu funcţie expresivă (Oliveira 2008: 4). Această opoziţie, interpretată prea rigid de unii
specialişti, nu este valabilă pentru orice metaforă care interesează lexicul specializat (cum
s-a văzut la 1 şi 2). Din exemplele date s-a văzut că funcţia expresivă nu poate fi exclusă
pentru anumite metafore din lexicul specializat şi că, de multe ori, în aceste cazuri se
întrepătrund diversele funcţii posibile ale unei metafore.
Calificarea metaforelor terminologice depinde nu numai de textele cu grad
maxim de specializare ştiinţifică, ci şi de mecanismul semantic al metaforei. Orice
metaforă se bazează pe analogie şi transfer (v. DSL 2005: 307-310; transferul de domenii
este considerat fundamental de unii autori – Rastier 1994: 62, Cristea 2000: 54-55).
Acceptarea unor funcţii complexe pentru unele metafore din lexicul specializat depinde
de registrele stilistice antrenate în transfer, mai precis dacă transferul se face din lexicul
comun (LC) sau din alte terminologii (LS). În toate situaţiile, metaforele sunt
condiţionate contextual, cu o precizie şi stabilitate mai mari în cazul metaforelor
terminologice; cum s-a văzut din exemplele date, metaforele terminologice apar în
sintagme relativ fixe, multe având un termen specializat în componenţă (FORŢĂ
POLITICĂ/CONTRACŢIE ECONOMICĂ).
În ce priveşte analogia şi transferul, metaforele terminologice prezintă diferenţe
în funcţie de domeniile-sursă şi chiar de domeniul-ţintă. În terminologia politică, când
termenul metaforic este transferat din limba comună, rezultă un caracter expresiv marcat,
individual, cu şanse mici de a se impune terminologic (de exemplu cârjă ELECTO-
RALĂ sau sfeştanie UNINOMINALĂ).
Când transferul se face din alte terminologii, metaforele politice pot avea atât
caracter cognitiv, cât şi caracter expresiv, în grade diferite. În general se păstrează nucleul
semic specializat dacă analogia este destul de transparentă şi permite decodarea, în
combinaţie cu un termen specializat care fixează domeniul (de exemplu POLITIC,
ELECTORAL ş.a.). S-au făcut transferuri din următoarele domenii: sport – scor
ELECTORAL, scrutin ELECTORAL, cursă ELECTORALĂ ş.a.; militărie – campanie
ELECTORALĂ, strategie POLITICĂ, tactică POLITICĂ/ELECTORALĂ; economie –
ofertă POLITICĂ, ofertă ELECTORALĂ sau din alte domenii – hartă POLITICĂ,
eşichier POLITIC, climat POLITIC, criză POLITICĂ ş.a. O situaţie specială este
ocupată de transferul din teatru: actor POLITIC, scenă POLITICĂ, joc POLITIC,
spectacol POLITIC, turneu ELECTORAL. Exprimarea unui sens specializat, nou,
rezultat din combinarea cu un termen politic atribuie, în grade inegale, calitatea de
metafore terminologice majorităţii exemplelor de mai sus.
Numeroase sintagme metaforice din economie se pot caracteriza similar, ca
rezultat al analogiei şi transferului. Unele metafore rezultă prin transfer din limba
comună, cu un caracter concret estompat şi cu expresivitate zero: balanţă COMER-
CIALĂ, plafon de SALARII, îngheţ FINANCIAR, îngheţarea SALARIILOR.
Exemplele date reprezintă metafore terminologice internaţionale, calchiate de română
(situaţie numai parţial existentă la metaforele politice), ceea ce contribuie la impunerea
lor terminologică.
Metaforele din economie rezultate din transferul din alte domenii specializate
(mult mai limitate cantitativ faţă de cele din politică) sunt aproape integral „tocite”: din

466
sport – performanţă ECONOMICĂ, din fizică – lichiditate (a PIEŢEI, a BURSEI),
volatilitate (a CURSULUI VALUTAR), colaps ECONOMIC.
În cazul unităţilor complexe, prezenţa obligatorie în sintagma metaforică a unui
termen specializat cunoscut din domeniul-ţintă asigură (în grade diferite) transparenţa
semantică a metaforei terminologice (ceea ce susţine afirmaţia că metafora este un
instrument denominativ în terminologie, Cristea 2000: 52 sau o modalitate de traducere
intralinguală, Oliveira 2008: 5). Din acest punct de vedere, metafora terminologică se
opune celei artistice (care îşi permite să fie opacă în grade diferite), chiar dacă simpla
opoziţie dintre cele două tipuri de metafore este insuficientă şi, de multe ori, inexactă.
4. O altă condiţie importantă pentru ca metaforele să fie considerate termino-
logice se referă la caracterul lor codificat. Codificarea prealabilă, deliberată în coduri
specializate (unele cu caracter internaţional) este considerată strict necesară (Busuioc
2007: 74, 76).
Dinamica extralingvistică şi conceptual-semantică a domeniilor politic şi
economic pune problema unor situaţii şi forme mai complexe de codificare. Dicţionarele
speciale sau generale sunt, cel puţin parţial, modalităţi de codificare sau terminologizare.
În cazul terminologiilor analizate, dicţionarele specializate sunt, majoritatea, destul de
vechi (v. la Referinţe bibliografice) şi nu pot ţine pasul cu dinamica indicată evident de
textele actuale de diferite tipuri. În aceste condiţii, un rol important în difuzarea şi
impunerea unor concepte ştiinţifice şi a termenilor specializaţi îl are mass media.
Frecvenţa şi recurenţa unor termeni noi, susţinute pe această cale, pot reprezenta o formă
importantă de codificare a lor, de care vor ţine seama ediţiile viitoare ale dicţionarelor.
Rămânerea în urmă a dicţionarelor faţă de texte se poate constata şi în cazul unor
metafore denominative din terminologia politică. Numai unele dicţionare (de exemplu
DEXI) dau sensul politic pentru FORŢĂ POLITICĂ (I5), ARIPĂ de partid (s.9, care are
şi marca (fig.)).
Metaforele economice cu funcţie denominativă sunt mai bine reprezentate în
dicţionare ca DEXI, fiind marcate diastratic prin (ec.) sau (fin.): LICHID (s.5),
LICHIDITATE (s.3), CONTRACŢIE (s.4), PERFORMANŢĂ (s.4), COLAPS (s.7).
Caracterul internaţional al majorităţii acestor exemple contribuie la codificarea prin
dicţionarele româneşti. Nu toţi termenii din această categorie au acest tratament în
dicţionare: de exemplu, VOLATILITATE are o frecvenţă remarcabilă cu referire la cursul
valutar sau la bursă (nu numai privind preţurile, cum indică Dicţ.Ec. 2006), dar nu e
înregistrat de dicţionarele generale. Poziţia lui terminologică este slăbită şi de concurenţa
altor sinonime metaforice: TURBULENŢĂ, FLUCTUAŢIE (Capital 2008/46; B.ST.
2008/32; Ev.Z. 2008/5331).
Rezultă că pentru domenii ca cel politic şi economic, alături de dicţionare
(speciale sau generale), textele (şi mass media în general) au un rol important în
impunerea unor termeni specializaţi, inclusiv metaforici, şi trebuie admisă o codificare
mai dinamică şi mai complexă (şi nu neapărat prealabilă).
5. Rezultă varietatea metaforelor condiţionată de textele specializate în diferite
grade. Metaforele terminologice, care trebuie să îndeplinească mai multe condiţii, pot
apărea în toate tipurile de texte. Alături de acestea, în anumite texte (de vulgarizare
ştiinţifică, didactice sau de difuzare a unor mesaje şi analize politice) pot să apară

467
metafore libere, care nu îndeplinesc condiţiile impuse celor terminologice. În funcţie de
delimitarea celor două tipuri de metafore din lexicul specializat, nu este convenabilă
opoziţia generală şi categorică dintre metaforele din lexicul specializat şi cele artistice. În
aceste condiţii nu trebuie limitată funcţia metaforelor din lexicul specializat la cea
cognitivă, chiar dacă ea e primordială. Analogia şi transferul care stau la baza oricărei
metafore din lexicul specializat trebuie să fie transparente pentru a le asigura caracterul
decodabil, care face din ele un instrument de comunicare. Caracterizarea globală,
generalizantă a metaforelor din lexicul specializat atrage riscul unor confuzii şi
inexactităţi.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

Beacco, J.C. (2000): Ecritures de la science dans les medias – Carnets du Cediscor, nr. 6, p. 13-24.
Bidu-Vrănceanu, A. (2004): Tradiţie şi inovaţie în lexicul politic. Există terminologie politică? –
Pană Dindelegan, G. (coord.): Tradiţie şi inovaţie în studiul limbii române – Bucureşti:
Editura Universităţii din Bucureşti, p. 283-290.
– (2007): Lexicul specializat în mişcare – Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti
(terminologia politică: p. 203-205; terminologia economică: p. 92-98, 131-133, 158, 159).
– (2008): Denotativ şi conotativ în terminologia politică. Rolul sintagmaticului – Limbajul politic
– Ploieşti: Editura Universităţii din Ploieşti.
Busuioc, I. (2007): La métaphore conceptuelle en français sur objectifs spécifiques – Studii de
lingvistică şi filologie romanică, hommages offerts à Sanda Reinheimer Rîpeanu –
Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, p. 72-89.
Coşeriu, E. (1996): Limbaj şi politică – Revista de lingvistică şi ştiinţă literară, nr. 5, Chişinău, p.
10-28.
Cristea, T. (2000): Métaphores et discours économique – Dialogos – Bucureşti: Editura ASE, nr. 2,
p. 52 ş.u.
Oliveira, I. (2006): Pour une approche de la métaphore terminologique – La banque des mots.
Revue de terminologie française, no.72, Paris, p. 59-71.
– (2008): Métaphore terminologique et stratégie pédagogique – Analele Universităţii din
Bucureşti. Limbă şi literatură, an LVII, p. 3-13.
Ortony, A (ed.) (1993): Metaphor and Throught, second edition – Cambridge: Cambridge
University Presss [METAPHOR …].
Rastier, F. (1994): Sémantique pour l’analyse – Paris: Masson Ed.
Stoichiţoiu-Ichim, A. (2001): Vocabularul limbii române actuale. Dinamică. Influenţe. Creativitate
– Bucureşti: Editura All (Dinamica sensului, p. 12-14, 15, 54-79).
– (2006): Creativitate lexicală în româna actuală – Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti,
p. 357-373.
Wotjak, G. (1984): Les stéréotypes dans le langage du texte politique – Kebrat-Orecchioni, K., M.
Mouillard (éds.): Le discours politique, p. 43 ş.u.
Zafiu, R. (2007): Limbaj şi politică – Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti.

X
[DSL] Bidu-Vrănceanu, A., C. Călăraşu, L. Ionescu-Ruxăndoiu, M. Mancaş, G. Pană Dindelegan
(2005): Dicţionar de ştiinţe ale limbii, ed. a 3-a – Bucureşti: Editura Nemira.
[DEXI] Dicţionarul explicativ ilustrat al limbii române (2007) – Chişinău: Editura ARC şi
Gunivas.

468
[D Ec.] Dobrotă, N. (coord.) (1993): Dicţionar de economie – Bucureşti: Editura Economică.
[D Pol] Tamaş, T. (coord.) (1993): Dicţionar politic, ediţia a 2-a revăzută şi adăugită – Bucureşti:
Editura Şansa.
[D Ec] Vasilescu, R., D. G. Dumbrăvescu, R. Burcea, A. Niculescu (2008): Dicţionar de termeni
economici român-englez-francez-spaniol – Iaşi: Polirom.

IZVOARE
Bardan, A. (2001): Marketing politic în România înainte şi după 1989 – Bucureşti: Editura
Tritonic.
Niculescu, A. (2008): Introducere în economie – Bucureşti: Editura Niculescu.
Vâlsan, C. (1997): Politologie – Bucureşti: Editura Economică.
Cotidiene – JN – Jurnalul Naţional, B St – Business Standard, Ev Z – Evenimentul zilei, RL-
România liberă; săptămânal – Capital.

METAPHORS IN SPECIALISED LANGUAGES

Abstract

The paper aims to clarify the types and the functions of the metaphor in specialised
languages in order to amend too general statements (that lead to inaccuracies) made in other
specialised studies. The analysis has been made on various texts on the economic and
political fields, in which denotative (terminological) metaphors and connotative metaphors
(used as auxiliaries in explaining the specialised language) have been identified. The
analysed metaphors show that complex functions for either type must be acknowledged.
The general distinction between the specialised language and the artistic language does not
hold up. The paper demonstrates that the semantic transparency of all types of metaphors
used in specialised languages is needed in order to facilitate communication.

469