Brancus Ionescu Saramandu Limba Romana Manual Studentii Straini 1996

GRIGO RE BBANCUŞ e ADRIA NA IONESCU e MANUELA SABAMANDU
L IM B A
ROMÂNĂ
MANUAL PENTRU STUDENŢII STRĂINI
EDITURA UNIVERSITATII BUCURE$

- 1996 -
BIBLIOTECA CENTRALA
UNIVERSITARA
Bucureşti
Cota 'F.'2.'/f.~. ..
/ f& ~b-7
Inventar ····--·-·~ -=-=--1
https://biblioteca-digitala.ro / https://unibuc.ro
GRIGORE BRÂNCUŞ • ADRIANA IONESCU • MANUELA SARAMANDU
LIMBA
A. \,.I
ROMANA
MANUAL PENTRU STUDENŢII STRĂINI
ANUL PREGĂTITOR - SEMESTRUL I
Ediţia a IV-a
EDITURA UNIVERSITĂŢII BUCUREŞTI

1996
Coordonator: GRIGORE BRÂNCUŞ
Toate drepturile sunt rezervate Editurii Universită~i Bucureşti .

Orice reproducere sau traducere, fie şi parţială , precum şi,
contrafacerile de orice tip i ntră sub incidenţa legii penale .
ISBN-973-575 - 051 - 1
CUVÂNT ÎNAINTE
A,cC!s/ volum a fost constituit pe baza celor două manuale de limba română
destinaue studenJilor străini, pe care le -am publicat la Tipografia Unive.rsită.(ii din
Bucu re:şt i: Limba ronuină contemporană, 1- IJI , /978-1981. şi Limba română, 1981 .
C:once.pw după ;,rincipii metodologice larg i, în care orientarea modernă se îmbină
armoniis cu cca tradiJională , manualul nostru are În vedere în.mşirea concomitentă
a compmrtimentclor limbii: fonetică (pronun/arc şi scriere), vocabular (lexic de bază,
câmp,uri semantice , dcrriva.-c). gramatică (,Hructuri morfematice, combinări sintactice ,
wpică)) , frazeolog ie. /ntregul mmerial este organizat În unităJi structurale clcmcn -
. tare pr<oprii comunică rii colocvialc .. Cu fiecare lccJie se asigură, În acest fel . un pro-
gres r<eal in practicarea activă a limbii.
T<extclc sunt construite pc teme, cu un vocabular fundamental aparJinând unui
câmp ,\ţCmantic deschis, pc care profesorul îl poate extinde prin asocierile posibile.
Dat fiiind faptul că studenJii cărora le este adresat acest manual trăiesc in mediu
lingvisuic române.se şi , prin urmare. trebuie să-şi Însuşească în timp scurt clemente.Ic
lingvisuicc esen./iale , pentru diferite situaJii ale comunicării imediate, am considerat
necesair ca primul grup de texte să reflecte limba de. conversa/ie, cu niuneroasehi
partic.u.lar ităţi ale dialogul,â.
/ni partea a doua a cărJ ii, textele au caracter preponderent expozitiv, multe dintre
ele cu teme de istorie , geografie, cultură, artă şi ştiinJă românească . S111denJii se
deprimi. în mod treptat, cu diversele variante funcJionnle ale limbii române. Totodată,
prin vairie/atea tematică a textelor, se urmăreşte familiarizarea lor cu unele aspecte
fundamentale ale realill'lJilor româneşti .
Manualul conJine. atât in texte cât şi în exerciJii, lexicul de bazd al limbii actuale.
Pentru lărgirea ariei lexicale. se recurge deseori la precizarea rclaJiilor de sinonimic,
polisemie şi antonimie, la întocmirea listelor de cuvinte care compun diverse câmpuri
semantice. Din terminologia ştiinJifică, beletristică şi public istică este re1in11t , prin
natura te_ttelor, 11n volum restrâns de wvinte, în special cele rn intrebuinJare generală .
Având în vedere că in manual nu se wiliuaza nici o limbd intennedia ră, n11-
meroase cuvinte (mai ales adverbe , prepozi{ii, conjunCJii) sunt explica1e , in seqiunea
Rc\incii. prin conu:xte specifice. /ntenJia autorilor este de a evira . prin ace.H
procedeu, evcn11wlele erori de inwl/arc a limbii române determinate de injlucn/a
limbii-lxi zd.
În ultima parte a cdrJii sunt introduse câteva dintre prefixele şi sufixele frer.vcmc
în derivarea lexicală a c tuală . Considcrdm că deprinderea de căire studenJi a pro-
cedeelor de derivare şi a elemcn1r!or prin care se concretizează ace.rtca în limba
ramând este, metodologic. mai utild decât învăJarea unor liste izolme de c11 vin1e.
Stocul de cuvinte prin care sunt exemplificate , în primul capitol al lucrarii
noastre , diferite caracteristici fonetice şi opoziJiile fonologice trebuie folosit n,mwi
pentru însuşirea (even111al in laborator) a par1iculari1t1,1ilor de pron11nJie (dif1ongi ,
triftongi, con.1oanc moi, grupuri de consoane, consoane intervocalice, hiat ere. /.
Gramatica , ordo nată şi dozată potrivit frecvenJei în structurile elementare, este
explicată , aproape Întotdeauna , prin contexte minimale ale vorbirii. Reda ctarea
acestora laolaltă cu corespondentele opozabile nemarcate este impusri de În suşi
sistemul limbii, înJeles ca o succesiune de structuri interdependente. În felul acesta ,
o structură gramaticală se învaJă prin raportare la alta, adică o achiziJie nouă se
realizează pe baza celei vechi , totul considerat În continuitatea lan/ului vorbirii.
Ierarhizarea faptelor de morfologie este justificată de frecvenJa lor în vorbire
şi de posibilităJi/e metodologice de explicare . De aceea , formele de perfect simplu,
de mai mult ca perfect, de conjunctiv perfect etc . sunt date spre sfârşitul manualului.
Trebuie arătai , de asemenea, că felul în care recomandăm predarea unora dintre
faptele de gramatică este în dezacord cu explicarea lor ştiinJifică . Acesta este cazul ,
Între altele, al formelor de genitiv-dativ singular, al substantivelor feminine articu -
late, pe care le-am explicat prin plural, dând astfel întâietate criteriului predării
pract{ce.
ln spiritul concepJiei că orice fapt de gramatică trebuie Însuşit in cadrul
propoziJiei, deci funqional, a fost aprofundată cercetarea posibilităJilor de combi-
nare a elementelor descrise şi de derivare a unei structuri sintactice în alta , s-au
urmarit particularităJile de wpică, ÎntrebuinJările contextuale, construcJiile spe cifice
limbii române (de exemplu , con struC{iile imper.1onale , cele cu reflexivul etc.) , valo rile
conjuncJiilor şi ale prepoziJiilor etc ., toate acestea ÎnsoJite de .soluJii pran ice in
vederea predării. Schemele reprezintă modele stru cturale ale exemplificărilor concrete,
ele con c retizează, de fapt, definiJii, reguli , explicaJii. Acestea compun partea cea
mai importantă a lucrării noastre, fiind, in totalitatea lor, o descriere a gramaticii
româneşti actuale făcută din punctul de vedere al unei limbi-Jintă. În note sunt cuprinse
chestiuni care scapă generalizărilor din scheme . Metoda adoptată in descrierea faptelor
de mor/o-sintaxă asigură manualului calitatea de a putea fi predat fără recurgere la
traducere În altă limbă.
E necesar să precizăm că termenii de metalimbaj gramatical utiliwJi În manual
privesc În exclusivitate orientarea generală a profesorului în cursul predării . Paran -
tezele din scheme şi din note în chid fapte de limbă cu întrebuinJare fa c ultati vă .1au
cu o frecvenJă foarte scăzută. În sfârşit , am considerat necesar ca unele fapte de
gramatic ă (pronumele celălalt, care etc.) să fie date mai întâ i ca elemente lexicale
În seqiunea re1ine1i, urmând ca descrierea lor să se facă mai târziu .
În exerciJii se epuizează varietatea de procedee aplicate in manualele moderne
de predare a limbilor străine. Exemplele sunt alcătuite cu grijă, încât ambiguitâ/ilc
sunt excluse. Ele reflectă, în general, real ităJi din mediul de c ultură m odernă şi de
civilizaJie urbană . Pe baza modelelor propuse , profesorul poate conslru i noi exemple.
folosind şi cuvinte din vocabularul altor 111edii so cio-culturale . Aceasta cu atât mai
mult cu cât noi înşine , Jinând seama de mediul românesc, in care ur111 emă să fie
predat a cest manual , am înlăturat cu 10 1111 re striq iile privind vocabularul de uz
general .
fntreag a mwene c uprmsa rn ace;1 111wIi.aP e:N-e eor,.11a',;Mmf ei,; fMll'.fff llt'r:tiw:
subiec tului străin care aparJ ine unei limbi flexionare , perspe c tivă intuită de awori
flri ntr-o pra ctică didac tică indclungatri .
GR. !3RÂN CUŞ
4
ABREVIERI
ac . - acu zati v m . m . ca perj. =mai mult ca perfect

accent. =accentuat n. =neutru
adj. = adjectiv neg . =negativ
adv. = adverb nom . =nominativ
art. = articol , articulat num. = numeral
card. = cardinal ob. = obiect
cond. = conditional opt. =optativ
con). = conjunctiv p. (pers.) =persoană, personal
cons. =consoană part. =participiu, participial
d. =dativ perj. =perfect
dem . =demonstrativ pi. =plural
deriv . =derivat pos . =posesiv
I =feminin pref. =prefix
g. = genitiv prep . =prepozi\i e
genit. = genitival prez . = prezent
hot. = hotăiît pron . =pronum e
indic. =indicativ refl. = rencxiv
inf. = infinitiv sg . (sing.) = singular
impcr. = imperativ subst. =substantiv
imperf. =imperfect tranz . =tranzitiv
loc. = locu\iune voc. =vocativ
m. =masculin
ALFABETUL
A-a (a) M - m (me)

Ă-ă(ă) N - n (ne)
Â-(â) 0 - o (o)
B - b (bc) P - p (pc)
C-c (ce) R - r (re)
D-d (de) S - s (se)
E -e (c) Ş-ş (şc)
F - r (fe) T - t (IC)
G -g (ghc) T-1(\C)
H - h (ha) U -u (u)
I-i (i) V - v (ve)
Î - î (î) X - x (ies)
1 - j Uc) Z - 7. (ze)
L - I (Ic)
a. K - k (ca): kilogram, kilometru, Kant

Q- q (chiu): Quinet
W - w (dublu ve) : wall, Washington
Y - y (igrec): yoga, New York
<
[cs]: axă, pix , taxi
b. x
(g7.] : examen, exemplu, exerci\iu
c. â;;; Î
â: cântec, tânăr, rom.în
î: în, învă1, ho1ă1î
FONE'TICĂ
I. VOCALE
a an, came, acesta

ă bărbat, umăr , fa\ă
î, â înoL, cuvânt, coborî
e egal. metru. nume
i inimă , ministru , citi
o oraş, popor, acolo
u unl, lume, timbru
II. CONSOANE
p, b pal; apă, cap; ban, sobă, arab

t, d temă , vizită, bilet; dinte, clădire, brad
C, g cămaşă, acast papuc; gară, maga,.in, coleg
(k'J, [g ]
chema, ochelari, ureche; ghem, înghetai.~. Gheorghe
che, ghe
chi, ghi chip, lichid, ochi; ghid, înghili, unghi
1n [g I cer, încerca, pace; ger, deget, minge
ce, ge
ci, gi cine, vecin, cinci; ginere, inginer, pungi
t ţară, cutit, brat
f, V familie, afară, pantof; valiză, covor, elev

s. z sat, casă, pas; zero, varză, orez
ş. j şarpe, uşă. coş; joc, prăjitură. curaj
h hotărî, pahar, hran ă , ah
m ma ş ină . număr, pom

- - - - - ··- - · . - ·---- --·-- - ·- --- -- ··· -- -
ll nas, pagin!\, ecran
I lucru, sp:U.i, copi l
r rămâne , pară, măr
7
a. -p/-p' : lup/lupi b. cons . + I, r + i
-b/-b; : alb/albi -lr/-lri : melru/mctri
-v-r: colt/col\i -c1r/-c1ri : codru/codri
-f/-1; : pantof/pantofi -fl/-lli : aflu/afli
-v/-vi : elev/elevi -pl/-pli : umplu/umpli
-Z/-z; : cngle1Jcnglczi -bl/-bli: umblu/umbli
-ş/-şi : uşll/uşi -rl/-rli: urlu/urli
-ji-l : coajă/coji
-m/-mi: pom/pomi
-n/-n; : an/ani
-1/-Ji : general/generali
-r/-r' : nor/nori
Jll. DIFTONGI
ca [ea) dimineată sosea vedea ii [ii] fotolii , apropii

··-
co(~] vreo, vreodat.'! ăi [ă il tăi, răi
oa [9a) oală, şcoală, noapte âi [â il pâine, călcâi, întâi
ia [ia] iarbă, băiat, tăia ua [1} a] ziua , cafeaua, steaua
ic q c] ieşi, caiet, femeie uă [1}1\J nouă. ouă, plouă
10 f ~ OJ 10d, creion au 1a l}J rău, său
iu (lu) iute, ştiucă, studiu au [a l}l august, sau, cântau
m [a~J haină , tmmvai, mai cu [el}J Icu , muzeu, greu
ci [ci-] ulei, chei, trei iul• \!l liu, viu, Şliu
oi [o~J doină, poimâine, noi ou [01}] birou, cadou, nou
ui [ui] uită, cuib, pui âu [â l}l râu
IV . TRIFTONGI
cai (~ai] cădeai, vedeai, citeai

eau [cau] puneau, dădeau , l:lceau
iai [ia i J suiai, tfo1i, conslruiai
iei fi elJ iei, piei
tntî r ':?a !J le oaică, ftantuzoaică, cnglczoaici
ioa [i9al inimioară, aripioar.1
8
'E?(__erc iţii
1. Model: an/în li Lan/în]

a/ă a/â; î l!/â
par/..,.:r an/în rău/râu
var/văr panl!/până văr/vâr
da/dă vară/vâră
roman/român
i/â, î â/e
lin/fân lânMună
in/in lângl!/lungă
minl!/mână până!(să) pună
vinl!/vână sân/sun
2. Model: dată/data li [dată /data]
ăla casă/casa mamă/mama
fată/fata masă/masa
hartă/harta ba ncă/banca
ăle albă/albe studentă/studente

casă/case caută/(să) caute
cameră /camere intră/(să) intre
frumoasa /frumoase lasă/(să) lase
gal bem'! /galbene sună/(să) sune
3. a. Model: pas/bas li fpas/bas j

p/b t/d flv
para/bară cânt/când far/var
pat/bal pot/pod fin/vin
pere/bere rută/rudă finl!/vină
pot/bot tală/dată fiu/viu
pun/bun
slz şi)
sac/zac şale/jale
sar/zar şuncă/juncă
sare/zare şir/jir
si/zi şoc/joc
/ I
clg le l/fK J [k]. [g l
car.I/gara cer/ger chem/ghem
coalll/goata faci/fagi
curl!/gurll unchi/unghi
creier/greier rece/rege
când/gând roci/rogi
9
b. Model: peste/peşte li [peste/peşte]
1/n /Ir mln
las/nas cal/car am/an
milă/mină lac/rac mai/nai
multe/munte lup/rup mor/nor
mul1i/munţi mila/miră
bal/ban
cl[kl] g![g']
car/chiar gara/ghiară
cor/chior gata/gheata
biv jlz hi~
bila/vilă jar/zar ham/am
bine/vine jale/zale hora/or.!
boi/voi h ranll/r ană
bar/var
băi/văi
slş t/J Jfs
cos/coş fată/fată tara/(să) sară!
peste/peşte tine/tine ţine/sine
si/şi ţap/sap
şl[c] J/[c l
coşi/coci porţi/porci
şina/cilii roti/roci
urşi/urci tortiftorci
tine/cine
4. Model: ban/bani li [ban/ban'l

amabil/amabili francez/francezi
bolnav/bOlnavi galben/galbeni
brav/bravi încep(mcepi
cerb/cerbi muncitor/muncitori
cartof/cartofi ordon/ordoni
congolez/congolezi plop/plopi
ciorap/ciorapi păstrăv /păstrăvi
cireş/cireşi rezonabil/rezonabili,
chem/chemi soţ/soli
cobor/cobori vizi te7)vizitczi
5. Model: sac/saci li [sac/sac J

,c/f{ <i' } rac/!ra ci arunc,/arund
mic/mici încerc/încerci
adânc/adânci plec/pitei
urc/urci
10
g/1 gl drag/dragi adaug/adaugi
lung/lungi ajunglajungi
frngll/frngi fug/fugi
rog/rogi
6. a. Model: ax li [acs]
ax box oxid pix
axă boxă oxigen taxi
axiomă
expedia
exceptie experientă
extrage
excelent explica extraordinar
exclamatie exporta
expozi\ie
b. Model: exemplu 11 [egzemplu)
exact executa exista
examen exerci1iu
7. Model: fereastră li [fereastra]
calea li [caf~J
[~a) cerneală cafea cartea vedea
scară şosea lumea cerea
dimincată măsea curtea spunea
stea mâncarea mergea
rea perdea pâinea credea
grea chiftea carnea punea
curea marea
[2a) floare culoare [ie] baie taie
noapte scrisoare cheie suie
soare profesoară femeie
[ t.! a] cafeaua steaua cureaua
şoseaua perdeaua vopseaua
măseaua chifteaua ziua
pijamaua
8. Model: iată li [iată)
dai li taai l
[ia; ai] iată ceai

" " iarnă stai
piatră dai
i a rbă haină
b!liat .
[ia· ca] tăia avea
" ' " locuia citea
suia spunea
contribuia mergea
li
pâine studii
mâine exerci\ii
câine fotolii
întâi ÎntârLii
rămâi ştii
iute uite
iubi uita
studiu gălbui
fotoliu pui
9. Model: închideai/i'nchideau li [închide ai/închide a ul
tăiai/tăiau li [tăi~Yfaiâ~J " "
l ~ a ii~ a\!) umpleai/umpleau deschideai/deschideau
începeaifincepeau vorbeai/vorbeau
rămâneai/rămâneau răspundeai/răspundeau
( ia ii ia\! J tăiai/tăiau
~uiai/suiau
locuiai/locuiau
I O. Dictare:
an/în/un/in par/bar/far/var
linl!/1 ânlVI ună pară/bară/vară
mană/mână/mină cânt/când/gând
vană/vână/vină pod/pot/bot/vot
lângă/lingl!/lungă pun/bun
pană/până/pună cară/gară/ghiară
pară/pâră/pură pilă/bilă/vilă/filă
var/văr/vâr bine/vine/fine
par/păr/pir boi/voi/foi
paste/peste ax
paşte/peşte examen
fată/fată/faşă pix
reci/regi taxi
vaci/vagi exerci\iu
trac/trag/drag/drac extraordinar
12
Lectia I
CINE SUNTEŢI DUMNEAVOASTRĂ?
John şi Ali : - Bună dimineaţa!

Mircea Marin escu: - Bună diminea\a! Eu sunt Mircea Marinescu. Sunt profesor de
limba română. Cine suntc\i dumneavoastră?
J. - Eu sînt John Smith. El este Ali Kassir.
M. - Sîntc\i doctoranzi sau studen\i?
J. - Suntem specialişti în istoric.
M. - De unde sunle\i dumneavoastră?
A. - Eu sunt din Siria, John este din Anglia.
M. - Dar ei cine sunt?
.I. - Ele un coleg din Italia. Ei sunt doi studenţi din Bulgaria. Ele sînt
din Spania. Acum suntem colegi şi prieteni .
M. - Domnişoara Maria e româncă?
A. - Nu, nu e româncă, e din Brazilia.
M. - Din ce oraş sunteţi?
A. - Eu sunt din Damasc, iar John e din Londra.
M. - De când sîntqţ în România?
J. - De două zile.
A. - Unde c Facultatea de Istorie?
M. - Aici, lângă Facultatea de Litere.
J. - Dar acolo cc este?
M. - Acolo c Teatrul Na\ional, iar l:u1gă Teatrul Na\ional c un hotel.
13
2{.eţineţi
a . Bună diminea1a'
Bună ziua!
Bună seara!
La revedere! D' ă .?
. - m ce ţar- sunte11 .
{
-De unde sunte\1? < -Din ce oraş sunteţi?
- Sunt din Franta, din Paris.
b. aici Ţ. acolo
c. iar Noi suntem studenti, iar ei sunt doctoranzi .
sau El e student sau profesor?
Voi suntqi în România.
fn El este specialist în istoric.
din Ei sunt din Spania.
{ und, - Unde e John?
-E în Anglia.
de unde -De unde sunteti dumneavoastră?
- Suntem din Anglia.
de când -De când eşti aici?
{ .
ba da
- De două zile.
-Eşti din Bucureşti?
-Da, sunt din Bucureşti.
-Nu eşti din Bucureşti?
-Ba da, sunt din Bucureşti .
d. român, română limba română
român, româncă o studentă româncă
c. România, Anglia, Bulgaria
Brazilia, Siria, Spania
Fr:m1a. Italia, Grecia ...
GRAMATICĂ
I. PRONUME PERSONAL
J _cu[ic!!] 4 noi {no!}

2 tu 5 voi [voLJ
3m. el [! ci) 6m . ci l!eD
f. ea [ tal f. ele I! ele)
14
!I VERB : A FI
MODUL 11'\DICA TIV , TIMPUL PREZENT
Afirmativ
1 (Eu) sunt/sînt din Braşov .

2 (Tu) eşti din Piteşti . I SUNT, SÎNT
3 (El) este în Bucureşti . E în Bucureşti. 2 E<;TI
(Ea) este studenta . E studenta. 3 ESTE,E
4 (Noi) suntem/sîntcm în ora ş. 4 SUNTEM, SÎNTEM
5 (Voi) sunteti/sînteti lângă facultate . 5 SUNTEŢI , SINTEŢI
6 (Ei) sînt din Anglia. 6 SUNT, SINT

(Ele) sînt aici.
a. eşti I ieşt ; l
este (ieste l
b. este= e [ie]
c. Sînt profesor. Eşti elev.
Eu sînt profesor, tu eşti elev.
Negativ
I (Eu) NU sunt din Rom ânia.
2 (Tu) NU eşti din Piteşti .
I NU + afinnativ I
Nu e aici . = Nu -i aici.
nu+ e ➔ nu-i
III . SUBSTANTIV
GEN ŞI NUMĂR
Ele profesor. Ei sunt profesori.

Ea e rom{mcă. Ele sînt românce.
masculin · feminin
sg. pi. sg . pi.
p1ieten - ;:,rieteni prietenă - prietene
coleg - colegi colega -colege
s1ude111 - studenµ studentă - studente
!cons. , ➔, jconsl I Iă I I El
15
-t + i = -li [-\t student - studen\i
-d + i = -zi [i]: doctorand- doctoranzi
-s + i = -şi [ş ; ] : pas - paşi
-st+ i = - şti [şl; ]: specialist - specialişti
-c +
. e = [t] < ceci :: medic-medici
i, ac-ace
gi : coleg-colegi
- g + i, e = [g l < ge: colegă-colege
IV. PRONUME
1. DE POLITETE
Pronume personal Pronume de polite\e

Tu eşti inginer. Dumneavoastră sîntqi inginer.
Voi sunte\i ingineri . Dumneavoastră sunte\i ingineri .
DUMNEAVOASTRĂ+ verb, pers. 5
2. INTEROGA TIV
CINE CE
- CINE este el? - CE este aici?
-(El este) Dan Ionescu . - Aici este Universitatea.
-CINEe ea? - CE este el?
- O colegă din Liban. - E profesor.
'J{pt ă CE facultate este aici?
I CE+ subst.
V. NUMERAL CARDINAL
1 m.
f.
UN student: UNU
O studentă: UNA I gN > +subs1.< Ţ·
2 m. DOI studen1i
f. OOJĂstudente I~Ă > + subs1. < Ţ·
3 trei studenţi, studente
4 patru studcn\i, studente
5 cinci studen\i, studente
6 şase studcn\i, studente
7 Ş-.l~I€ ~llld<m/ i , ~!YQQlll Q
8 opt s1uden\i, studente
9 nouă studcn\i, studente
10 zece studcn!i, studente
16
11 UNsprezecc UNSPREZECE+ subsl. m., f.
12 DO!sprezece studenti DOISPREZECE m.

DOUĂSPREZECE > + subSL < f.
DOUĂsprezece studente
13 treisprezece studenţi, studente
14 PAisprczece studen\i, studente
15 cincisprezece st•1dcn\i, studente
[cinsprczece J studenţi, studente
16 ŞAisprezece studen\i, studente
17 şaptesprezece studen\i, studente
18 optsprezece studen\i, studente
19 nouăsprezece studen\i, studente
I num . card. + SPRE+ ZECE

VI. PRONUME ŞI ADJECTIV INTEROGATIV
CÂŢI CÂTE
- CÂŢI (doctorJnzi) sunt din Egipt? - CÂTE profesoare sînt aici?
- Zece (doctoranzi) sînt din Egipt. - Aici e o profesoară .
- Zece. -(Aici e) una.
ICÂŢI + subst. m., pi. ICÂTE+ subst. f., pi.

VII. INTONAŢrE
a. Dumneavoastră suntqi din România.

Dumneavoastră sunteU din România,
b. Dumneavoastră sînteţi din România?
~
Dumneayoast ră/
c. Cine sunte\i dumneavoastră?
~Slllili1i,
, dumneavoastră?
Ce este aici?
'tsU: ~
Unde este Facultatea de Matematicii?
~Facultatea de Matematică?
17
'E;cerc iţii
I. Model: ziua li [zi-~ a]
diminca1a suntqi cu
dumneavoastră eşti ci
aici ca
câ\i ei
Bucureşti ele
cu/ca Ca/el ci/cu ele/cu
cu/ci ca/ei ci/ea ele/el
cu/ci ca/ele ci/ci ele/ca
cu/ele ca/cu ci/ele ele/ci
eşti/este/e
suntem/suntc\i/sunt sîntem/sîntqif:;înl
nu este/nu e/nu-i
profesor/profesori studentă/studente
străin/străini colegă/colege
prieten/prieteni româncă/rom âncc
român/români
coleg/colegi
student/studenţi romfrnă/România
doctorand/doctoranzi
spcci alist/spcci al işti
doi/două/nouă
doisprezece/douăsprezece/nouăsprezece
paisprezece
şaisprezece
2. a. Model: Eu (a fi) din România. li Eu sunt/sint din România.

li Tu eşti din România ...
Eu (a li) în Bucureşti . Eu (a li) aici. Eu (a fi) în oraş . Eu (a fi) lângă
facultate . Eu (a fi) din Anglia . Eu (a fi) în Roinânia.
b. Model: Eu sunt/sint din România. li Eu nu sunt/nu sini din Rom fini a.
li Tu nu eşti din Romania ..
3. a. Model: Eu ... din laşi. li . Eu sunt/sînt din laşi.
li Sunt/sînt din laşi.
Eu ... aici . Tu .. . acolo. El. .. din România. Ea ... din Bucureşti . Noi .. .
lângă racullatc. Voi... din Irak. Ei... în oraş . Ele ... în Bulgaria.
b. Model: Eu ... din laşi . li Eu nu sunt/nu sini din Iaşi .

li Nu sunt/nu sini din laşi .
1.8
4 . a. Model: student li
studen1i
studentă li
studente
proresoară, domn, străină, colegă, doamnă, român, prietenă, specialisl11, doctorand,
coleg, domnişoară, prieten, româncă, s trăin, doctorandll, specialist, profesor.
b M0 d l student li un student, doi studenti

· e: studentă ·11 o studentă, două studente
5. Model: Eu sunt student. (el) li Eu sunt student. El este (e) student.

El este român. (eu)
Noi sîntcm în România. (ea)
Ele sunt din Londra . (voi)
Eu sînt din Bulgaria. (ci)
Ea este aici. (Lu)
Tu eşti din Spania. (noi)
Ei sunt din Iaşi. (ele)
Voi SUlllC\i specialişti. (ci)
6. Model: Tu din Cuba 11

Tu eşti din Cuba.
Dumnea- studen\i Dumneavoastră
voastră sunteti studenfi .
Tu din Anglia, în oraş , în România, aici, lângă
Dumneavoastră a fi hotel , din Piteşti, doctorand, profesori,
studentă, românce, străine, român, străini .
7. Model: Cine a fi aici li Cine este aici?

Cine a fi aici
Ce acolo
lângă facultate
lângă Radu
în oraş
în Bucureşti
8. Model: -Cine sunte\i dumnea- li -Sînt Mircea Marinescu.

voastră? li - Sunt un student din Ungaria.
Cine eşti tu? Cine este el? Cine sunt ei? Cine e ea? Cine sînte\i voi? Cine
sunte\i dumneavoastră?
, li -Sînt student.
9 . Model: - Ce sunte\i dumneavoas tră? li -Sunt român.
Ce eşti tu? Cc cea? Ce sunt ci? Ce sînt ele? Ce sîntcti voi? Cc e ci?
10. Model: Aici sunt (10) studcn\i). li Aici sunt zece studen\i.
(1) studente din Fran\a, (1) studentă este din China, (3) sunt din Italia,
(5) din Bulgaria. Acolo sînt (14) străini: (2) doctoranzi, (9) specialişti,
19
(2) doctorande şi (I) specialistă . Ei sunt români : (I) c din Pi 1c ş 1i , ( I 6) sînl
din Bucureşti. Ele sunt colege: ( I) c străină şi ( 15) sunt mmâm:c. (2) domni
şi (2) doamne sînt prieteni. La Facultatea de Matem a tică sun t ( 12) studenti
şi (12) studente din Asia. Suntem (19); (16) nu sini aici . O I) doctoranzi
sunt specialişti în istoric.
11. Model: - Câli profesori sunt aici? li - Aici sunt doi profesori.
Câli profesori şi câti studenti sînt aici? Câte profesoare şi câte studente
sunt aici? Câţi doctor~nzi şi câti specialişti sunt din Asia? Câţi români şi
câţi străini sînt aici? Câti domni şi câte doamne sînt acolo? Câte românce
sunt aici? Câte străine sînt?
12. Model: -Undee domnul Smith? li - Dl. Smith e în România.
-De unde e ea? li -Ea e din China.
De unde suntefi voi? Unde este Radu? Unde sunt ele? De unde sînteµ
dumneavoastră? Unde sunt ei? De unde eşti tu?
,-::.
13. Model: Eşti român? li -Da, sunt român .
li - Nu, nu sînt rom ân.
Edoctorandă? El este profesor? Voi suntqi din Franta? Ele sunt studcn...~
Tu eşti student? Noi sîntem în Bucureşti?
14. Model: -Nu este aici? li - Ba da, este aici .
Nu e student? Nu sunt rom ânce? Ei nu sunt colegi? Voi nu suntcti
specialişti în matematică? Ea nu c din Cuba? Tu nu eşti profesor?
15 . Model: Ei sunt. . . facullatc . li Ei sunt în facultate.

Eu nu sînl. . . România. Acum ci sunt. .. Bucureşti. Ea este . .. Facultatea
de Litere. Noi suntem . . . Grecia . Ele nu sînt . . . oraş. Facultatea de
Matematică este . . . Facultatea de Litere.
16. Model: Domnul Smith e din Anglia. li Domnul Smith e din Anglia?
Domnul Robert e din Franta . Ei sunt aici . Voi sîntcfi din Români a. Aici c
Facultatea de Litere . Dumneavoas tră suntcti din Bucure ş ti . Tu eş ti di n
Constanta.
17. Model. Cine c ci? li Cine
~
Cinee ca? Ce este acolo? Unde e Facullatea de M atema t ică ? De uncie este
ca? Unde sunt ele? De când sîlllCli în Bucureşti?
20
18. Model: Radu c în oraş . - U1nde e Radu?
- Cj ne e în oraş?
Maria e din Itali a. Noi sîntcm studen\i. Voi sunte\i doctoranzi. Acolo e un
hotel. Ei sunt în Bu c ureşti de ci11cispre1.ecc zile. Ion e în cameră . Alic din
Damasc. Suntem aici de trei zile. El este acolo. Aici sînt paisprezece
studen[i. Acolo sunt do u ăsprezece colege.
19. Model: -Cine suntc\i dumnca- li -Sînl Şerban Georgescu.
voastră? li
De unde sîntc\i voi? Ea este din România? Ei sunt din India? Ce este aici?
Ce este acolo? Unde este Unive rsitatea? Ci ne este el? Cine este ea? Ea este
studentă? Ce e el? Câ\i studen\i sînt aici? Voi sunte~ colegi? Unde sunte\i
acum ? De când sunte\i în România? Voi sunte\i români? Sînteti studentă
la Facultatea de Litere?
20. Dictare:
Cine sunte\i dumn eav oast ră? Ele sînt românce. Ea nu e aici. El este în
Român.ia de zece zile. Acolo sunt paisprezece colegi. Câ\i stud'cn\i sunt
aici? Ei nu sunt din Grecia. De undee Ma ri a? Cesfnlei?Tu eşti la facultate .
Lectia 2
ÎNTR-O SALĂ DE CURS
P - Ce zi e astăzi, Ioana?
S1 - Astăzi e luni, întâi octombrie 1994.
P - Unde suntem noi acum?

S2 - La facultate, într-o sală de curs.
P - Ce lucruri sunt în sală?
S1 - În sală sînt bănci, scaune, o catedră şi o tablă.
S 2 - Lângă uşă e un cuier, iar lângă fereastră este o bibliotecă .
P - Ce este pe perete?
S, - Pe perete sunt trei tablouri şi o hartă .
P - Dar pe bănci?
S2 - Pe bănci sînt manuale de limba română, creioane, hârtie, caiete, pixuri,
stilouri şi dictionare.
P - Câţi studen\i sînt aici?
S1 - Sunt paisprezece studenţi . Ei sînt în România pentru studii , pentru
doctorat sau la specializare. Cinci sunt medici, doi sînt ingineri, patru
sunt agronomi, iar trei sunt geologi .
P - De când sînteţi în România?
S2 - De la 15 septembrie. Acum sîntem la o leqie de limba română .
22
1(,eţineţi
a. uni ve rsitate curs cane
facultate leqic diqionar
şcoală seminar manual
profesor oră (de curs) caiet
student temă
stilou
elev creion
exerci1iu pix
grupă
ce rneală
sală (de curs) hânie
cla să linie
gumă
cretă
burele
b. la Suntem la facultate.
El este în România la spccializan-e.
Sînt student la Institutul de Arhillectură.
pe Cc este pe perete?
pentru În bibliotecă sunt diqionare pen1tru s1uden(i.
de
profesor lim ba rromână
cane matcm;a tică
leqic istoric
facultate fi,. ică ...
institut
caiet de excrcilii
sală de curs
în + subst. sg., pi. Sîntcm în oraş.

În săli sînt bănci .
{ întru + / un + subst. sg.
\ o Suntem într-un oraş din România.
Ei su nt într-o sală de curs.
C, zi luni ianuarie iulie p,imăvară
săptăm fm:l marii februarie august vară
lună miercuri manie septembrie toamnă
an joi aprilie ouombrie iarnă
anotimp vineri mai noiembrie
sfUT1bătă iun ie decembrie
duminică
- Cc (zi) c as tă:1.i ?
- Vineri .
-Cc dată e? - În cât(c) suntem?
- 24 septembrie. li - În 24 (septembrie).
Sîntem în 20 octombrie 1995
1995
ţ
cl_i~ { (luna) scptcmbne
. Suntem aici de la 18 septembrie
marţi
de
ieri
{ zece zile, o săptămână, trei luni
doi ani
întâi octombrie li două octombrie
douăzeci şi unu octombrie li douăsprezece octombrie
li douăzeci şi două octombrie
GRAMATICĂ
l. SUBSTANTIV
I. GEN
MASCULIN
I NEUlRU FEMININ
I Icons. j I I ă
I
băiat ,
student, creion, diqionar, elevă, casă,
an, ban, pantof
I scaun, dulap maşină, stradă
I I Iu
metru, membru, exemplu , teatru, timbru,

fiu, leu I excrci1iu, muzeu
frate, mwue, I Ie I carte, lume,

câine, perete
I num-', prenume mâncare. pâine
I Ii I I I
femei e. cheie, baie,
ie
I
ochi, unchi, pui
I uamvai, ceai ,
ulei , taxi
familie , hârtie
Işosea , cafea,
I I câ
măsea
r I ă
r
pij a:na
24
Singular
UN student UN manual
masculin n culnu
femin in O studentă
Plural
masculin DOI studenti
feminin OOUĂ s!udente neutru OOUĂ man uale
2. NUMAR
Masculin
Singular Plu ral

El este ingi ner . Ei sunt ingineri.
Pc bancă e un leu. Pc bancă sînt zece lei.
Ce este pe perete? Cc este pc pireti?
SINGULAR PLURAL
cons.
coleg colegi
student studen1i
specialist specialişti
pas paşi
leu Ici
metru metri
frate
I
:J{_otă unchi
a. sg., pi. ochi b. { cor>il - copii
{ cal-cai
pui
25
Neutru
Singular Plural
În bibliotecă este un diqionar. În bibliotecă sunt diqionare.
Pc stradă e un tramvai. Pe stradă sînt tramvaie.
Lângă diqionar c un pix. Lângă diqionar sîm dou~ pi x: uri.
Cc tablou e acolo? Cc tablouri sunt acolo?
Pe tablă este un exercitiu. Pe tablă sunt exercit ii.
SINGULAR
I PLURAL
caiet
I~ ➔
caiete
l~E
scaun scaune
tramvai tramvaie
➔
l~u~
tren trenuri
taxi taxiuri
teatru
u
I ➔
teatre
E
muzeu muzee
➔
lu~I
lucru lucrw-i
stilou stilouri
I i lu
I ➔
I ii I I
fotoliu fotolii
studiu studii
9{_ptii prenume
sg .. P1.
{ nume
26
Feminin
Singular Plural
Ea este studentă. Ele sunt studente.
Lângă tablă e o bancă. Lângă tablă sînt două bănci.
Pe bancă este o carte. Pe bancă sunt cărti.
E o fotografie pe perete? Sînt fotografii pe perete?
În taxi e o femeie. În taxi sunt două femei .
Acolo e o şosea. Acolo sînt două şose l e.
SINGULAR PLURAL
I
li ~
colege
IE I
colegi
~
sală săli
stradă I strlzi
cons .
ie I ~
cons. j1
carte căqi
facultate facuilăli
I consH eI -~ I cons.I ii I
fotografii
I
fotografic
leciie Ieciii
femeie
I voc. 1 i Ie I ~ I I voc. ii-I
femei
cheie chei
ca ~
e ILE
şosea
şosele
cafea cafele
a ~ a I LE
pijama I pijamale
1\(pt ă a. zi-zile
{ muncitoare
b. sg., pi.
învă!ăloare ...
27
MASCULIN NEUTRU FEMININ
_, -URI -E
_,
-E -1
-LE
ALTERNANŢE VOCALICE
wa cartc/cărri a/c fată/fete
1ară/tări masl!/mese
cămaşll/cămăşi parl!/pere
ea/e dimineatl!/dimine1 i ea/e cafea/cafele
searl!/seri şosea/şosele
oa/o şcoall!/şcoli' o/oa paşaport/paşapoarte
noaptc/nopti popor/popoare
â/i cuvânt/cuvinte ă/e măr/mere
număr/numere
ALTERNANfE CONSONANTICE
ele medic/medici g/g coleg/colegi
bibliotecă/biblioteci colegWcolege
româncl!/românce
t/ţ bărbat/bărbaţi d/z doctorand/doctoranzi
carte/cărţi stradă/străzi
s/ş pas/paşi st/şt artist/artişti
urs/urşi specialist/specialişti
II. NUMERAL CARDINAL
20 douăzeci 60 şaizeci
30 treizeci 70 şaptezeci
40 patruzeci 80 optzeci
SO cincizeci 90 nouăzeci
[tinzet]
două }
trei + zeci
patru ...
100 o sută 10000 mie 1000000 un milion

200 două su te 2000 două mii 2000000 două milioane
300 trei sute . .. 3000 trei mii ... 3000000 trei milioane . ..
23 douăzeci şi trei I 56 o sută cincizeci şi şase
35 treizeci şi cinci 1274 o mie două sute şaptezeci şi patru . . .
99 nouăzeci şi noul!
28
a . ln cla s ă sunt 19 bănci . I b . ln clasă sînt 20 de b:1nci.
ln bibliotec:I sint 214 cărţi. ln bibliotecă sunt 246 de c.irţi.
1- 20 - 100
101 - 11 9 120 - 200
201 - 119 } 220 - 300
... ~ _~ + subst. . .......... .. . . . } + OE+sobst
1 001 - l 019 1020- 1 100
IO 001 - 10019 10020- 10100
Într-o cantină sunt zeci de scaune.

În facullate sînt sute de studen(i
;~~~
0 111
} + DE + sua.t
milioane
În bibliotecă sunt 1,eci de mii de căf\i.
În \ară sîm o sută de mii de studcn\i .
UNU (de studen\i)
b. 21 douăzeci şi ~ UNA (de studente)
UNU (de creioane)
101 o sută < UNU (studenti, creioane)
UNA (studente)
UNU (studen\i, creioane)
I 001 ornic<
UNA (studente)
DOI (de studenti)
22 douăzeci şi ~ DOUĂ (de studente)
DOUĂ (de creioane)
102 osută < DOI (studenti)

DOUĂ (studente, creioane)
1 0020 mie < DOI (studenti)

DOUĂ (studente, creioane)
ff:,>c_erc iţii
I. a . Model: rom ân/români li [ro-mân/ro-mân;]
agronom/agronomi medic/medici sală/să li
profesor/profcsori coleg/colegi iarăflări
inginer/ingineri studcnt/studcn1i bancă/bănci
prieten/prieteni doctorand/doctoranzi stradă/s1răzi
străin/străini pas/paşi cartc/căqi
geolog/geologi special isl/spccialişt i facultatc/facu hăii
mun1c/mu n1i universitate/univcrsităli
29
b. Mod~I: doi --doisprezece --douăzeci li [doi --d6isprczece --douăzet]
unu-{Jna-unsprezece cinci-dncisprczccc-cincizcci
doi--<loisprcz.cce--douăl..cci şase-şaisprezece-şaizeci
două-douăsprezece-douăzeci şapte-şaptesprezece-şaptezeci
trei-treisprezece-treizeci opt-optsprezece-optzeci
patru-paisprezece-patruzeci nouă-nouăsprezece-nouăzeci
2. Model: La tablă e un student. li Lcţ tablă e o studentă.
Acolo este un profesor de limba română. Ion este în sa\ă cu un coleg.

În sală sunt doi studenţi- din Asia. Aici sînt doi specialişti în limba română .
Ei sunt români. Sîntem colegi.
3. Model: Cine e acolo? Un profesor li Un profesor.
o studentă li O studentă.
Cine e acolo? Un băiat
o femeie
coleg
fală
bărbat
româncă
4 . Model: _Aici I
s~nt doi I
studen(i
In bancă srnt două studente
I li Aici sunt doi studenţi.
li În bancă sînt două studente.
Acolo sunt doi colegi
Pe stradă sînt două creioane
Pe bancă cărţi
În bibliotecă stilouri
J..,ângă manual lei
1n sală tramvaie
5. Model: Câte cărţi sunt pe catedră? li

O carte.
li
Una.
Câte tablouri sînt pe perete? Câţi specialişti sunt în sală? Câte table sunt
într-o sală de curs? Câţi profesori sînt fn facultate? Câte scaune sunt lângă
catedră? Câte creioane sînt acolo?
6. Model: Pe bancă e o carte. li Pc bancă sunt două cărţi.
Acolo este o bibliotecă. În bancă este un student. La catedră e o profesoară.
O studentă e din America. În bibliotecă e un dicţionar. Pe cane este un pix.
7. Model: În bibliotecă sunt dicţionare. li În bibliotecă c un dictionar.
AOOJt> ~rnt bru1ef şf senune. Pe tabla sunt exerd{ii. Pe pereii sunt tablouri
şi hărţi. Aici sint caiete, creioane şi stilouri. Pe catedră sînt manuale de limba
română . Pe stradă sunt tramvaie şi taxiuri. ·
30
8. Model: Aici este un student. li Acolo nu sînt studenti.
Aici co caric. Aici c un dic\ionar . Aici co tablă. Aici e o catedră. Aici
co fotografic. Aici e un tablou. Aici e un manual. Aici co bancă.
9. a. Model: Ulngă tablă sunt (scaun). li Lângă tablă sunt scaune.
În sală sini (student) şi (studentă) . Pc catedră sunt (caiet de cxcrci1ii) şi (manual
de limba română). Pe stradă sînt (tramvai) şi (taxi). Pc perete sunt (fotografic)
şi (tablou). Pc bancă sunt (cane) şi (pix). În bibliotecă sunt (diciionar) pentru
(străin) . Acolo sînt (cheie) pentru (bibliotecă). În facultate sini (sală de curs).
b. Model: Lângă institut sînt două (farmacie). li Lângă institut sînt
11 două farmacii.
Pc tablă suni nouă (cuvâm). În dulap sunt zece (cămaşă), doi (pantof) şi trei
(pijama). Lângă facultate sînt trei (muzeu). Pc masă sunt şapte (floare), trei
(cafea) şi cinci (timbru). Acolo sînt doi (munte). În maşină sunt două
(familie). Aici sunt trei (masă) şi două (dulap). Pc stradă sînt patru (maşină) .
10. Model: Sumcm ... facullatc. li Suntem la facultate.
Pc bancă co cane ... limba română . Sîn1c1i .. . România ... şapte zile . Cine c ...
tablă ' 1 Ea este profesoară ... istoric. Doi tineri sunt studcn\i ... chimic. Cc
este ... bancă'/
11. Model: Ei sunt. .. tramvai. li Ei sunt în tramvai .

Ele sînt. .. un institut. 11 Ele sînt într-un institut.
Suntem .. . o sală de curs. Cine e ... facultate? Ele sînt . .. un oraş din
Romflnia . Dumneavoastră suntqi .. . o \ară din Europa. . . cane sunt
cxerci[ii . Sînt manuale . . . bibliotecă?
12. Model: 1-11 li unu-unsprezece
12-20. 13- 30, 14-40, 15-50, 16-(JO, 17-70, 18-80, 19-90.
13. Model: 24 li dou:lzeci şi patru
23, 37. 44, 48, 55, 56, 66 , 67. 76 , 77. 85, 88, 89, 98, 99.
14. Model: 10, 20 li 7.ccc, douăzeci
6, 16. 36, 60 : 5, 15, 25, 50; 4, 14, 34, 40
15. a. Model: 103 li o sulă trei
117, 130,147, 199, 200,349,451.538,627,710, 783,805,917
b. Model: 4358 li patru mii trei sute cincizeci şi opt
1007. 2()()0. 30 I 9, 4020, 5100, 6324, 7893, 8129, 9537
c. Model: 30149 li treizeci ele mii o sut!! patruzeci şi nou:!
10000, I 2CXJO, 20000, 22000, 40000, 50000, 60000, 50007, 30010, 70012 ,
8005:3. 40 953.
11
d. Model: 300015 li trei sute de mii cincisprezece
100000, 200000, 400000, 500000, 600000, 100009, 700038, 900100,
500239, 400999
16. Model: JO pixuri li zece pixuri
24 creioane li douăzeci şi patru de creioane
17 elevi, 19 caiete, 25 zile, I 00 tablouri, 205 Ici, 319 Ici, 420 lei, 735 lei, I OOO
lei, 1003 lei, 3010 lei, 5019 lei, 6020 lei, 7343 Ici.
17. a. Model: I profesor li un profesor
1 elevă li o elevă
1 perete, 1 creion, 1 carte, 21 studen\i, 21 studente, 21 stilouri, 41 lei, 61
tablouri, 71 zile, 91 pixuri
b. Model: 2 elevi li doi elevi
2 studente li două studente
2 profesori, 2 fete, 2 tablouri, 12 bani, 12 cărti . 12 pixuri, 20 de ani, 20 de zile,
20 de stilouri, 32 de ani, 32 de cărţi, 32 de m.::...1ale, 52 de zile, 72 de creioane,
82 de lei .
18. Model: Câti studenti sunt în institut? li - În institut sunt 700 de studenti.
Câte studente sunt aici? Câti colegi sînt în .;ală? Câte pixuri sunt pc bancă?
Câte săli de curs sunt în institut? Câte bănci sînt lângă perete? Câte table
sunt în săli? Câ!i profesori sunt acum aici? Câ\i sîntep? Câte tablouri sunt pc
perete?
19. Model: - Ce dată cazi? li -Azi c 30 septembrie.
În câte luni? Ce dată e duminică? Când c întîi noiembrie? Cc zi este mâine?
Câte zile sînt în ianuarie? Câte zile sunt într-o lună? Câte zile sunt într-un an?
Câte luni sunt într-un an? Câte sllptămâni sînt într-un an?
20. Model: - Cc zi e astă1j? li - A~tăzi c joi.
În cât(c) suntem? În ce lună suntem? În cc an sîntcm? Unde suntcti? Câte săli
sînt în facultate? Câte bănci sunt în sală? Câte scaune sunt aici? Sînt hăr\i pe
perete? Unde sunt tablouri? Câte table sunt acolo? Sunt dulapuri în sală? Unde
sînt caiete? Dar manuale de limba română? Câte creioane, pixuri şi stilouri sfnt
pc bancă? Ce este lângă uşă? Dar lângă fereastră? Câte uşi şi ferestre sînt aici?
Sunt medici în sală? Dar ingineri?
21 . Dictare:
Astăzi e 28 septembrie 1995 . Ei sînt într-o sall! de curs . Aici sunt dou!1
biblioteci. Pc percp sunt hl!f1i . Pc bancă sunt creioane şi pixuri . În bibliotecă sînt
124 de cărţi. În facultate sunt I 457 de studen\i. Sînt aici de la 27 august. Acolo
sunt 11 pixuri . În sală sunt 32 de specialişti.
32
Lecţia 3
INTR-UN CĂMIN DE STUDENŢI
S, - Cc clădire e acolo, Dan?

s1 - Este un cămin de studcn1i .
s, - Sunt mulii studcn\i acum în cămin?
s1 - Da, sînt foane mul[i .
s, - Câte camere sunt în cămin ?
s1 - La fiecare etaj sunt douăzeci ~i două de camere, două băi şi o sala de
lectură. În fiecare baie sînt câteva duşuri şi multe chiuvete.
s, - Ce lucruri aveµ voi în cameră?
,\ - Fiecare student arc un pat, o noptieră şi un dulap. Pc pat sunt: o pcmă ,
două cearşafuri, două pleduri şi o cuvertură.
Si - Mai avem o masă, patru scaune şi un cuier. Pe perc1i avem câteva
tablouri. La ferestre sînt perdele. iar pc jos e un covor. Lângă uşă este
o oglindă.
S1 - Pc fiecare noptieră este o veioză .
S3 - Pe noptieră cu am şi un aparat de radio.
S, - Ai şi televizor?
S3 -Nu, în cămin nimeni n-are televizor în cameră. Avem un televizor în hol.
S1 - Mai avem şi câteva rafturi pentru cărţi .
S3 - Câ\iva colegi au multe cărţi pc rafturi, dar eu nu am nimic.
S1 - Eu am pu\ine lucruri pe raft : un diqiona r, un manual , câteva caiete şi
creioane .. .
,\ - Acum su nt puµni studcn\i la cmiin, pentru că mulµ au cursu1i şi
sc minJrii. Câ{iva sunt la cinema sau la bibliotecă . Noi sîntcm dintr-o
g rupă de diminca1ă .
33
2{,e ţineţi
a. bibliotecă oglindă p1!tură
dulap tablou pled
pat lampă cuvertură
noptieră veioză saltea
fotoliu bec plapumă
masă perdea ccarşaf
scaun covor pernă
cuier fa\ă de masă fa\ăde pernă
aşternut
din + subst. sg., pi. în caiet sunt două exerciţii din manual.
b.
!
dintru +
0
<
un
În caiet sunt două exerci\ii dintr -un
+ subst. sg. manual de limba română.
Pe tablă sunt exemple dintr-o carte de
limba română.
pentru că Ei nu sînt la cămin , pentru că au cursuri.
mai Am multe căf1i în bibliotecă . Mai am câteva şi pe noptieră .
c. La fiecare etaj sunt multe camere= Fiecare etaj are multe camere.
GRAMATICĂ
I. VERB: A AVEA
MODUL INDICATIV, TIMPUL PREZENT
Afirmativ
I (Eu) am o carte.
I AM
2 (Tu) ai stilou.
3 (El) are manual. 2 Al
(Ea) are creion. 3 ARE
4 (Noi) avem bibliotecă la cămin. 4 AVEM
5 (Voi) aveti curs acolo. 5 AVEŢI
6 (Ei) au manuale. 6 AU
(Ele) au diqionarc.
N e g a t i \'
I (Eu) NU am diqionar (Eu) N-am diqionar.

2 (Tu) NU ai pix. (Tu) N-ai pix.
I NU + afirmativ
34
am n-am
nu + { . =
31 . • • n-ai ...
li. PRONUME Ş I ADJECTIV NEHOTĂRÎT

a . FIECARE
Adjecti v Pronume
- Fiecare student arc manual ? - Da, fiecare are manual.
- în fiecare sală sun t cincisprezece bănci? - Da, în fiecare.
I FIECARE (+ subst. sing.)
<J{pt ă În fiecare zi (sl\ptăm;înă, lună, an, după-amiază).
b. MUL'/1. PU[1NI. CÂJ1VA
- Câ1i st uden1i sunt aici?

Adjectiv Pronume
- Sunt 150. Sînt mulţi studcn1i. - Sunt mul\i .
- Sunt 3. Sunt pu\ini studen1i. - Sîm puţini.
-S unt 10-12. Sîm câţiva studenti. - Sunt câţiva.
MULŢl }
Pt.ryiNI (+ subst. m ., pi.)
CAŢIVA
- Câte cărţi ai în biblio te că?
- Am 700. Am multe c ărţi . - Am multe.

- Am 9. Am pu(ine că11i. - Am pu\ine.
- Am 3-4. Am ditc\'a că qi . - Am câteva .
MULTE }
Pl!f!NE (+ subst. f., n., pi.)
CATEYA
35
III. PRONUME NEGATIV
a. NIMENI
- Cine are curs duminică? - Nimeni (nu are curs duminică).
b. NIMIC
- Ce este pe bancă ? - (Pe ban că nu c) nimic.
NIMENI }
NIMIC + NU + verb, sp. 3
IV . ADVERB
a. FOARTE
Eu am multe cărţi - Eu am fo arte multe cărţi.
FOARTE + adj .
b. Ş I
Avem manuale, avem şi diqionare.

Ei au cursuri astăzi. Au şi mîine cursuri?
'Ezerciţii
1. Model: nimic li [ni-mic]
bibliotecă cearşaf nimeni b.'\i

noptieră clliuvelă fiecare lucruri
câ\i/câ\iva mul\i/mulle ai/au
câ\iva/câteva pu\ini/pu\in~
clădire/clădiri perdea/perdele ma să/mese

baie/băi creion/creioane pcretc/perc\i
lampă/lămpi covor/covoare fotoliu /fotolii
oglindă/oglinzi televizor/televizoare tablou/tablouri
bibliotecă/biblioteci
36
2. Model: Am un caiet. li A111 un caiet.
li Ai un caiet...
Am doi colegi . Am un diq ionar. Am un pix. Am curs aici. Am manual.
Am două cărp .
3. Model: El are stilou. li El nu are stilou.
li El n-are stilou.
Am cărµ în limba rom ână. Dan are cur.;uri astăzi . Tu ai colegi din
Iordania? Dumneavoastră aveli diqionar? Ana şi Ion au prieteni aici. Noi avem
lcqie aici .
4. Model: Voi ... multi prieteni li Voi aveti mulţi prieteni
în România. li în România.
Ea .. . 21 de ani. Joi ci . .. orc. Eu . .. pix, tu ... stilou. Noi . . . treisprezece
colegi de grupă. Cine nu . diqionar? Dumneavoastră ... curs aici?
5. Model: Ea nu arc pix, arc . li Ea nu arc pix , are stilou.
Nu avem curs dumini că , avem curs ... El nu are 32 de ani , are ... Am o carte,
nu am ... Avem cărţi în bancă . nu avem ... Nu are mulţi prieteni aici, are .
. . Noi nu avem curs aici, avem curs . .. Nu are azi lcqie, are ... Nu am 100
de Ici, am ...
6. Model: Ce ai pc bancă? Pe ban că am cărp şi caiete.
Câ\i ;ini avcti ? Unde are Maria curs de limba română? Ave~i mulţi colegi
de grupă? Când ave\i cursuri? În ce zile aveţi cursuri? Câte ore de curs
averi în fiecare să ptămâ nă?
7. Model: Ana are zece colegi li Câti colegi are Ana? Zece.
Am 30 de cărţ i. Eu am un prieten. Ana are 26 de ani . Avem doi profesori
de limba rom ână. Ei au cinci orc de limba română în fiecare zi. Am o cane şi
un caiet. Am opt colegi şi şa pte colege. Arc un pix şi un stilou .
8. a. Model: Acolo sunt 40 de c ăJ1i. li Acolo sunt multe cărţi.
În sală sînt 16 bănci şi 33 de scaune. În institut sunt 50 de săli . Pentru luni

avem 6 exe rciţii . Ea arc 300 de fotografii. În cămin sînt 1000 de studen\i.
În bibliotecă sunr sute de dicJ ionarc.
b. Model: Acolo sunt multe că rţi . li Acolo sunt putine cărţi.
37
9. Model: Am zece Căr\i. li Am câteva căJ"\i .
Sunt în Bucureşti de cincisprezece zile. Avem trei colegi din Asia.

Pe tablă sînt cinci exemple. El este de doi ani în \ară. În sală sunt şase
studen\.i şi şapte studente. Eu am douăzeci de fotografu .
10. Model: Pe perete sunt tablouri . li Pe fiecare perete sunt tablouri .
După oră avem pauză. În facultate sînt multe săli de curs. Pc bancă sunt
cărţi şi caiete. În grupă sunt cincisprezece studenti . În sală sunt bănci,
scaune, o tablă şi o catedră. În cămin sînt mulµ studen\i.
11. Model: În clasă nu este I n!meni 11 În clasă nu este nimeni.
rum1c
Pe masă nu este nimeni
Pe stradă nimic
În maşină
În bibliotecă
Lângă teatru
În sală
Pe perete
La cămin
12. Model: -Ce ai acolo? - (N-am) nimic.

-Cine e în cameră? li - (Nu e) nimeni.
Ce ave\.i în maşină? Ce este lângă uşă? Cine are dicµonar? Ce au în bibliotecă?

Cine e la cămin? Ce este pc scaun?
13. Model: Pe masă nu este nimic. Pe masă este un caiet.
În sală nu e nimeni. li În sală sunt câtiva studenti.
Nu am nimic în bibliotecă. Nimeni nu are curs acum. Lângă hotel nu e
nimic. Aici nu e nimeni. Nimeni nu are diqionar. Pe bancă nu avem nimic .
. 14. Model: Suntem ... Bucureşti . 11 Suntem din Bucureşti .
El este ... o tară din Asia. El este dintr-o tară din Asia.
Ea este un oraş din România. El e . . Fran\a. Voi sunte ţi
Spania? Avem un exerci\iu . . . o cane de limba română . Ei
nu sunt Suedia. Ele sînt o grupă de după -amiază .
15. Model: Ele sunt studente. Şi noi sîntem studen te.
Ei au caiete. li
Au şi căr!i.
Ea arc curs acum . El sunt străini. Maria are dieţionar. 1,·ui ""em
mulţi colegi din Africa. Eu am manual de limba română . Tu ai mulţ i
prieteni.
38
16. Model: Ave\i mulii prieteni în România. Avqi mul\i prieteni
li în România?
Ai cursuri în fi ecare zi. El nu arc fra\i . Avqi orc luni. Mâine nu avc1i curs de
limba română . Marţi avem orc. El arc cursuri după-amiază . Arc 20 de ani.
Nimeni nu are televizor.
17. Model: - Ce este acolo? li - Acolo este un cămin.
Câte camere sînt în cămin? Unde sunt băi? Ce este în fiecare baie? Ce lucruri
sunt într-o cameră? Ce este pe pat? Unde sînt multe cărJ,i? Unde este o oglindă?
Ce ave1i pe pcrc1i? Unde este un televizor? Dar un aparat de radio? Câte scaune
aveti? Fotolii ave\i? Când ave1i cursuri şi seminarii? Câli studen1i sunt într-o
grupă? Câte ore avc~i în fiecare zi?
18. Dictare:
În Bucureşti sunt multi studenri. Ei au cursuri în fiecare dimineată sau după
amiază. Fiecare grupă are 15 studen\L Aici e o sală de curs. În sală este o grupă
de studenti din Asia. Acum ei sunt colegi la Facultatea de Litere. Ei au astăzi
şase ore de limba română . În sală sînt multe bănci, o catedră, o tablă, câteva
tablouri . Pe bănci sînt caiete, Căf\ i , stilouri, pixuri, creioane.
Lecţia 4
SUNTEM ÎN BUCUREŞTI
ln statia de troleibuz sunt câpva studenp străini şi un student român. Studentul

române coleg de facultate cu studen\ii străini .
S1 - Acum nu aveti cursuri?
.\ -Nu. To\i sîntem liberi. Avem câteva după-amiezc libere pe săptămână . Acum
avem bilete la Teatrul Na\ional.
S1 - La ce piesă?
S1 - La „O noapte furtunoasă" de I. L. Caragiale. E o piesă bună?
S1 - Da, piesa e foarte frumoasă. Aveti bilete scumpe? Cât costă un bilet?
S1 - 300 de Ici; biletele sunt ieftine, dar toate locurile sînt bune.
S1 - Această clădire e Teatrul Naponal?
s, - Nu, e hotelul „Intercontinental" . Este o clădire modernă şi elegantă, cu
multe etaje, cu camere luminoase şi confortabile. Teatrul National este în
dreapta.
S1 - Unde este librăria „Eminescu"?
S1 - Ela stânga, lângă Universitate. La dreapta e un muzeu.
S1 - Parcul „Cişmigiu" e departe?
S 1 - Nu, e aproape de centru. În acest oraş sînt străzi şi bulevarde curate, parcuri
frumoase, clădiri înalte, magazine modeme, restaurante şi cofetării, numeroase
teatre şi cinematografe. Sunt multe autobuze, troleibuze, tramvaie şi
maşini . Pe străzi este întotdeauna multă lume.
40
'R.__e ţ i n e ţ i
a. ţară centru ma gazi n teatru
oraş canicr hotel cincmatograr
capitală clădire restaurant muzeu
sLJadă casă co rc tăric JX)Şlli
bulevard bloc li brărie pia\ă
şosea parc farmacie
drum
b. Cât costă ... ? Cat costă o carte?
Cât costă trei caiete?
c. bun Ţ. rău înalt Ţ. scund
frumos Ţ. urît liber Ţ. ocupat
scump Ţ. ieftin aproape Ţ. departe
curat "F- murdar la (în) stânga '# la (în) dreapta
ci . aproape (departe) Căm inul este aproape.

aproape de (departe de) Cămin ul este aproape de facullatc .
la stânga = în stânga La (în) stânga este un muzeu .
la dreapta = în dreapta La (în) dreapta este o librărie .
pe zi (săptămână, lună, an) Avem patru orc pe zi(= Avem patru
orc în fiecare zi) .
e. lume mu/1ălume
{ oameni mu!Ji oameni
numeroşi, numeroase + numeroase biblioteci
subst. pi. fară
art. hot.
GRAMATICĂ
I. SUB STANTIV
ARTICOL HOTAR IT
Singular
Masculin
În sală c un student. Studentul arc curs aici.
p ţi metri arc un kil ometru? Ki lometrul arc o mic de metri .
In fotografie e un munte. Muntele arc 2000 de metri .
Neutru
!"ici e un magazin. Magazi nule aproape de cămin .
Jn s t a ţie e un tramvai. Tramvaiul are treizeci de scaune.
Pc tablă e un excrcitiu . Exerc iţiul arc rnullc cuvinte.
41
Feminin
În cameră e o masă. Masa e lângă fereastră.
Am o ca rte de limba română. Cartea e în bibliotecă .
Ea arc o cheie. Cheia e în geantă.
În dulap este o pijama. Pijamaua costă 12 I 9 lei.
MASCULIN NEUTRU
I
I cons. 1 ➔ I I
cons. I UL
I
I
cons. I➔I !cons. IUL
student studentul magazin magazinul
[s1u -dcnt] [stu-dcn-tul] [ma -ga-ziri] [ma -ga-zi-nul]
I I i
1➔ 1 I i IUL
I I
i 1 ➔1 I i IUL
unchi unchiul tramvai tramvaiul

(unk "] [un-k'ul] [!ram-vai] [tram-va-i ul]
I I u
1 ➔1 I u IL
I I u
1➔1 I u
IL
kilometru kilometrul teatru 1ea1ml
[ki-lo-me-1ru] Iki -lo-me-1rul] [1ca - 1ru] fle a - trul]
stOou stiÎoul
fsti - lo~] (sti -Jo-ul]
I I e
1➔ 1 I e ILE
I I 1 ➔1
e
I
e ILE
munte muntele nume numele

[mun-1c] [mun-le-le] [nu-mc] [nu-me-le]
FEMININ
I I
ă
1➔1 I A
I I I ca
1 ➔1 I
ca I UA
masă masa şosea şoseaua
[ma-să] [ma -sa] (şo-s ţa J [şo- sţa • ~a]
I I C
1➔ 1 I e IA
I I a
1➔1 I a I UA
<,;arte car tea pijama pijamaua
[car-te) [car - tţaj [pi-ja-ma] [pi -ja- m• ·,'ia ]
I I ie
1➔1 I iA
I
cheie cheia
[k'c• l cJ (k 'e•l a]
42
a. cane + - a > canea I ca, -t ~a]
casă + - a > casa
femeie + - a > femeia [fc-mc- ia ]
b. zi - zi ua [zi-uaJ n
c. Suntem de o s'hptărn ân '.1 la Cluj. Clujul e departe de Bucureşti.

Bu c ure şti ul arc foane multe ci nematografe.
Masculin
Acolo sunt câ\iva studen\i . Studen\ii sunt din Africa.
Pe bancă sînt doi copii. Copii i sînt fra\i .
Neutru
Aici sunt multe magazine. Magazinele nu sunt aproape de cămin .
El arc dvuă stilouri . Stilourile sînt pc bancă.
Pe t a bl ă sunt trei excrci\ii. Exerci\iile au multe cuvinte.
Feminin
Acolo sunt câteva mese. Mesele su nt lângă fereastră .
Am pu\ine căf1i . Cărţi le sunt în bibliotecă .
Aproape de oraş sînt două şose le . Şosele le nu sînt dcpa11e de oraş .
MA SC ULIN
I I- i
i _ __..___ _,
.._st-u-de_n_t_
~I_
studenti i
__,__,iI I
[s1u-dcn1') [s1u-den-ti]
copii copiii
[co-pij] [copi -i)
kilometri kilometrii
[ki -lo-mc-tri] [ki -lo-me -tri)
NEUTRU
magazine magazinele
[ ma -ga -zi -nc) I ma -ga-zi -nc-lc]
~----ur_i_.l -
s1il0Llri
I stilourile
uri LE
[st i-lo- ur) Is1i -l o-u- ri -lc]
~~1- 1 cxcrci 1ii lc

I LE
cxcrcitii
lc-xcr-ci-1 iiJ Ic-xcr-c i-ti -i-lcJ
43
FEMINI.N
C
I e I LE
-
mese mesele
(mc-se] (mc-se -lc]
I [ I LE
clrli clflile
[clirţ 1 ] (căqi-lc]
chei cheile
[k 'cN lk 'c-i-lc)
fanu ii familiile
[fa-mi-Iii] [fa-mi-li-i -lc]
I
şosele
I Ic
[
şoselele
I le I LE
[şo- sc-lc] [şo -sc-lc-Je]
m.
I n. f.
sg. -(U)L -('J)A

-LE
pi. -I
I -LE
a. cinci lei multi pomi

câţiva studen\i pu\ini pomi
doi, trei, patru . . . }

mulţi, multe
puţini, putine + subst. pi.
câţi, câte fără art. hot.
câţiva, câteva
b. fiecare student
fiecare carte
fiecare + subst. sg. fără art. hot.
c. Creioanele sunt PE m asă .
prcp. + subst fără art. hot.
Creioanele sunt PE masa albii.

Iprcp. + subst. cu art. hot. + determinant
44
li. PRONUME ŞI ADJECTIV !NE HOTĂRÎT: 1U(7
Masculin · Feminin
- În sal!! suni IO\i s1udcnlii'' - Sî'nl tern te că f'\i le aici?
- Da, SÎlll toţi , - D;a, su nt toate.
TOŢI(+ subsl. m. pi.) @ ATE (+ subst. f., n ., pi.)
Toate manu alele sunt în bibliotecă

I TOŢI, TOATE + subst. pi. cu art. hot.
III. ADJECTIV
ADJ ECTrV CU PATRU FORME
Singular Plural
Masculin
Am un prieten bun. Am trei prieteni buni.
Peretele nu c albastru. Pcrctii nu sunt albaştri.
Neutru
Ai un stilou bun? Ai două stilouri bune?
Creionul albastru c pc ma să. Creioanele albastre sunt pe masă .
Feminin
Am o p1ic1enă bună. Am două prietene bune.
Unde e cămaşa albastră? Unde sunt cll;măşilc albastre?
n. f.
·Ă
-E
'J\[o tă a. Topică
(un) student român studcmul român
Librării moderne I librfoilc moderne
subst. + adj .
b . Acord
El nu c înalt.
Bibli o tecile suni luminoase.
subst. + a fi + adj .
(p ron.)
45
/\UEJ/N/\N/E FONE'/JCE
e/ea negru/nea1,rra 1/ j înall/înal\i

o/oa frumos/frumoa~ curat/cura\i
sănăto~s:lnl!toa~ str/ştr a l bas tru /a lba şt ri
IV. ADJECTIV DEMONSTRATIV DE APROPIERE
Singular Plural
Masculin
Acest munte e înalt. Aceşti munti sunt înalţi.
Feminin
Aceasta maşinl! este din Craiova. Aceste maşini sînt din Craiova.
Neutru
Acest tablou este frumos. Aceste ta blou ri sun t frumoase.
m.
I n. f.
sg . ACEST ACEASTĂ
ACE.ŞTI ACESTE
pl.
I
acest copil aceşti copii
adj. dem . + subst. fără art. hot.
'E~erciţii
I. a. Model: sta\ie li [sta-\i-e]
piesl! chei aceşti
troleibuz unchi înal\i
tramvaie răi cura\i
ieftin mâine albaş t n
muzeu
noapte scari\
oameru diminca\!'!
aproape teatru
frumoasă dreapta
luminoasă această
numeroase neagră
46
b. Model : colegi/colegii Ico-legi]/! co-le-gi]
masă/masa lume/lumea sta1ic/sta1ia
casă/casa noapte/noaptea femeie/femeia
fat:1/fala clădi re/clădirea librărie/librăria
pics~picsa facultate/facultatea cofctărie/cofel!\ria
zi/ziua zile/zilele
şosea/şoseaua şosele/şoselele
pijama/pijam aua pijamale/pi jamalelc
cafea/cafeaua carele/cafelele
s tudenţi/studen1ii cursuri/cursurile cofetării/co fetăriilc
profesori/profesorii locuri/locurile librării/librăriile
pomi/pomii parcuri/parcurile familii/familiile
mun\i/mun\ii hoteluri/hotelurile
fra1i/fra\ii clădiri/clădirile
fotolii/fotoliile
băie\i/băie1ii străzi/străzile femei/femeile
oameni/oamenii maşini/maşini le chei/cheile
bani/banii cărţi/cărţile
c. Model: numeros/numeroase li [nu-me-ros)/[nu-me-roa-scj

aces t/aceşti accs I/această
înalt/înal\i negru/neagra
curat/curati
frumos/frumoasă
urât/urâ\i
alba s tru/albaştri luminos/luminoasă
~ - a. Model: student studentul

li
sală sala
li
speci alist, bărbat , ministru, frate, munte, perete; magazin, cinematograf,
troleibuz, tramvai , exerciţiu, teatru; maşină , stradă, carte , cheie. femeie ,
cofet!\rie, şosea. cafea, pijama. zi
b. Model : stuJen1i li studen\ii
săli II sălile
specialişti , bărba1i, miniştri, fra\i, munp , pcre\i; magazine, cinematografe,
troleibuze, tramvaie, exercilii, teatre; maşini, străzi, cărţi, chei, femei ,
cofetării, şosele, cafele, pijamale, zile
3. a. Model: Un creion este pc masă. li Creionul este pc masă.
I Un doctorand are un diqionar. Cât costă o cafea? Un sti lou e pc
ban c ă . O carte de limba rom,înă e pc catedră . O sludenl:i este la tablă .
O co fetărie e aproape de cămin .
b.Model: Patru creioane sunt pc m asă. Creioanele sunt pc ma să.
4. a. Model : Casa I este I frumos li Casa este frumoasă.
Hotelul. ·
-'-'-"=""-'-'-~=~~='------, este modem, înalt, luminos
Biletul, ul, canea scum , ieftin, bun
Pi xul, stiloul, cămaşa, pantoful, ciorapul alb, negru, albastru, frumos
47
b. Model : Casa este frumoasă. li Casele sunt frumoase.
5. Model: Aici este o bancă (liber). li Aici este o bancă liberă .
Are un frate (înalt). La stânga e o stradă (frumos). Avem doi colegi (st răin).
În dreapta sunt câteva magazi ne (modem). Biletele nu sunt (scump) . Hotelul
e (elegant) şi (confortabil).
6. a. Model: Acolo este o clădire . Clădirea arc cincispre zece
... are cincisprezece etaje . 11 etaJe.
Lângă teatru este un parc . . . este frumos.
Am o carte. . . . este ieftină.
în clasă este un elev. . . . arc un stilou negru .
In geamă am o fotografie .. .. este într-un caiet.
Avem o cameră la cămin. . . . este luminoasă.
Lângă oraş e o şosea. . . . are 60 de km.
b. Model : Acolo sunt două clădiri.

.. . au cincisprezece etaje.
li Clădirile au cincisprezece
etaJe.
7. a. Model: . . . inginer este din Braşov . li Acest inginer este din Braşo v .
. . . colegă arc multe cărµ. În . parc este multă lume. . . librărie
c modernă . Aproape de . . . muzeu este un parc .. .. . troleibuz este
albastru . munte nu este înalt.
b. Model : . . . ingineii sunt din Braşov. li Aceşti ingineri su nt din Braşov .
. . colege au multe cărţi. În ... parcuri este multă lume .. . . librării
sunt modeme . Aproape de ... muzee este un parc . . . . trol eibu ze sunt
albastre. . .. mun\i nu sunt înal \i.
8. a. Model: A ceas tă clădire este (înalt). A ceas tă c lădire este înaltă.
Acest muzeu este (interesant). Această floare e (alb). Acest stilou e (negru) .
Această fată este (înalt). Această ma să nu este (liber). Acest film nu este
(frumos).
b. Model: Această clădire este înaltă. li Aceste clădiri sunt înalte.
9. Model: Aici sunt mulli medici. 11 Aici sunt mulli medici.
I multe
sunt mul\i muzee şi biblioteci
Aici multe librării
Acolo profesori
putini
pup ne cinematografe
câ\iv a restaurante
câteva hărµ
Aici avem artişti buni

lucruri frumoase
şcoli bune
timbre scumpe
camere luminoase
institute modeme
48
10. Model: Aici sunt I tO\i
toate
tablouri
li Aici sunt toate tablourile.
Pe masă sunt I0\1 studen1i, bani
În sală sînt toate căf\i, colege
În bancă manuale, creioane
11. a. Model: La etaj sunt câteva camere; Fiecare cameră are ferestre
... are ferestre luminoase. 11 luminoase .
În sală sunt câteva mese. Pc . . . sînt flori.
În această grupă sunt multi studenţi . . . . are manual.
Ei au patru cărţi de matematică . În . .. sînt multe exerci\ii.
În clasă sunt treizeci de copii; . . . are căf\i şi caiete.
În Bucureşti sunt numeroase parcuri. În . . . sunt multe bănci.
Această clădire are multe uşi. Ave\i cheie pentru ... ?
b. Model: Fiecare cameră are Toate camerele au ferestre

ferestre luminoase. li luminoase.
12. Model: Acolo c un loc liber; Acolo e un loc liber; acest
acest loc c ... li loc e ocupat.
Eu am un bilet ieftin, ci arc un bilet . . .
La dreapta co cllldirc frumoasll , la stânga e o cl!ldire . ..
Aici e un scaun curat, acolo e un scaun . . .
El arc un stilou bun, tu ai un stilou . ..
Cantina e aproape , biblioteca c .. .
Ea are un frate înalt, eu am un frate . . .
Camera 10 e la dreapta , camera 11 e . . .
13. Model: Unde sunt studen\ii străini şi 11 Studenpi străini şi studentul
studentul român? român sunt în stalia de troleibuz.
Cine e în sta\ia de troleibuz? La ce piesă au bilete studenţii? Cât costă un bilet
de teatru? Dar trei bilete? Unde e hotelul „Intercontinental"? Câte etaje arc
acest hotel? Unde c parcul „Oşmigiu"? Unde c librăria „Eminescu"? Cum
este Bucureştiul ?
14. Model: Aici sunt câ\iva studen\i . Unde sunt câ\iva studen\i?
li
Cine este aici?
Câli studenti sînt aici?
În sta\ie este un student străin . Joi nu am cursuri. Ei au două dimine\i libere
pc sllptllmâna. El are câteva bilete ieftine. Ei au multe c/lrţi scumpe. Bilccul
costă 300 de lei. Hotelul „Intercontinental" e lângă Teatrul Na\ional. La
stânga e librăria „M. Eminescu". În Bucureşti sunt mulce parcuri. Pe stradă
sînt autobuze , troleibuze şi maşini .
49
I S. Dictare:
În statia de troleibuz sunt câtiva studen\i . Ei sînt colegi de facultate . Azi nu au
cursuri, sunt liberi . Au bilete pentru ora şase la un film în centru .
Pentru mâine au bilete la teatru . Teatrul este o clădire modemll, frumoasă . Lângă
teatru c un hotel elegant, cu camere luminoase şi confortabile. Acest hotel are
multe etaje. Lângă hotel sînt două librării şi un muzeu. Aproape de centru este
un parc. În Bucureşti sunt străzi şi bulevarde curate, cll!diri înalte, magazine
modeme, restaurante şi cofetării, numeroase teatre şi cinematografe. Pc străzi
este întotdeauna multă lume.
Lecţia 5
O ZI DE LUCRU
Cursurile de limba română încep în fiecare zi la ora opt. La şapte şi jumătate,

ca\iva studcn\i ies din ca meră şi merg spre sta\ie. Acolo ei cumpără bilete şi
aşteaptă troleibuzul. Când vine troleibuzul, studen\ii urcă imediat.
Andrei - Unde coborîti?

Jean - În cent ru, la stapa de la Universitate.
Ahmed - Tu ·unde mergi?
Andrei - La bibliotecă .
După câteva minute, troleibuzul ajunge în centru. Studen\ii coboară repede şi
aleargă spre Universitate. Jean şi Ahmed intră la Facultatea de Litere. Andrei pleacă
spre bi bliotccă.
Ahmed - Unde ai cursuri?
Jean - Sus, la etaj.
Ahmed - Eu am seminar jos, la paner, în sala 4.
Jean - La cc oră termini cursul de limba română?
Ahmed - Astăzi tcnnin foarte devreme, la ora unsprezece.
Jean - Ce faci după cursuri? Rămâi la bibliotecă sau mergi spre casă?
Ahmed - După ce termin cursurile merg pc jos, încet, până acasă. Nu vii şi tu?
Facem o plimbare împreună.
Jean - Nu, :nulrumesc.
Ahmed - De ce?
Jean -Pentru că n-am timp. Răm â n la bibliotecă şi mai învă\câtevaorc. Deseară
văd o piesă de teatru la televizor. La revedere'
Ahmed - La revedere'
51
1{,e ţineţi
a. -Câte ceasul? - E (ora) nouă.
{
-Ce oră e? - E ora zece şi un sfert.
- E zece şi jumătate .
- E trei şi douăzeci (de minute).
- E cinci fără zece.
-La ce oră pleci? - La (ora) unu.
- La (ora) două.
o jumătate } de oră
un sfcn
ceas, oră azi, astăzi. deseară
minut ieri
secundă alallăieri
clipă mâine
moment poimâine
b. -Dece ... ? -De ce nu vii la muzeu?
- Pentru că ... -Pentru că n-am timp.
Multumesc!
zi de lucru
{ zi de sămătoare
zi de odihnă
c. a alerga = a fugi
a urca= a sui
a veni ~ a pleca devreme~ târliu
a intra ~ a ieşi sus~ jos
a urca ~ a coborî încet ~ repede
a pleca~ a rămâne înainte de ~ după
a începe~ a termina
a cumpăra~ a vinde
d. după + subst. După ora patru suntem liberi.
{ după ce + verb După ce terminăm cursurile, plecăm acasă.
Ieşim în oraş după ce vine Victor.
de+ adv. Nu plecăm de aici.
{ de la+ subst. La ce oră plecati de la cămin?
Sunt în România de la 5 august.
52
f până+ aclv. 0
Me rgem până acolo.
Nu term inăm până mâine.
l până la + subs1. Mergem până la facultate?
Nu tcnninăm până la ora douăsprezece.
împreună Jean şi Ahmed pleacă împreună.
împreună cu ... Plecăm împreună cu câ1iva colegi .
acasă Ele acasă.
spre casă Mergem acasă. Merge spre casă.
pejos Merge pe jos.

Vii (şi tu)?
Nu vii (şi tu)?
GRAMATICĂ
I. VERB
I. MODUL INFI NITIV
l
-Ă -E.Ă .'....E -1 -1
a tennina a tăce a a începe a rugi a coborî
a lucra a vedea a merge a ci ti a hotărî
'J{otă Negativ : a nu merge

a nu coborî
2. MODUL INDICATIV, TIMPUL PREZENT

Arirmativ
-A
A TERMINA
1 · 0
I Tfonin această leqie.
2 -i
2 Tcnn ini exerci\iile.
3 -ă
3 Termin:! cursul.
4 - :{m
4 Terminăm tema.
5 - â\i
5 TcrminA[j canea.
6 Tcm1ină orele. 6 -a
pers . 3 = pers . 6
53
- Î
A COBORI
I -0
1 Cobor din tramvai. 2 -i
2 Cob6ri la această staµe . 3 -ă
3 Coboară de la etaj. 4 -îm
4 Coborîm aici? , .
5 - î\l
S Coborîti în centru. 6 -ă
6 Coboară la Universitate.
E3=pers.6
.- EA.
A VEDEĂ
1 Văd un coleg pe stradă.
I -0
2 Vezi un film .
2 -i
3 Vede o piesă la televizor. 3 -e
4 Vedem o maşină albastră.
4 -cm
S Vedeti această clădire? J -cp
6 Văd tablouri frumoase. 6 -0
pers. I = pers . 6
-E
A MERGE
I - 0
1 Merg la teatru. 2 -i
2 Mergi în oraş? 3 - C
3 Merge repede. 4 -em
4 Mergem la bibliotecă. :, - ep
s Mergeti pe jos? 6 -0
6 Merg acasă.
pers. 1 = pers . 6
-I
AFUGI I -0
1 Fug spre tramvai. 2 • l
2 Fugi după troleibuz.. 3 - C
--
3 Fuge foarte repede. 4 - fm
4 Fugim spre statie. 5 - îti
S Fugiti pe stradă? 6 -0
6 Fug spre casă .
pers . I = pers. 6
54
-Ă
_,,, - EĂ .'. - E -i
I -0
2 ·I
3 -ă
4 -âm .
-lffi -cm !CITI -fm
I
5 -a1i -î\i -c1i ! c1i -î'ti
6 -ă -0
'J\/pt ă a. A INTRA A AFLA A UMPLE

I intru l aflu I umplu
2 intri· 2 ani 2 umpli
fin-tril Ia-fli l [um-pli]
b. A VREA I VREAU
Vreau o cane. 2 VREI
Vrei un bilet de teatru? 3 VREA
Vrea un pix ieftin. 4 VREM
5 VREŢI
6 VOR
Negativ
I NU termin ace as tă leqie.

2 NU cobori aici?
NU+ afirm ativ
Învăl. Vedem filmul?

Mai învă\. Mai vedem acest film?
Nu mai înv:lţ. Nu mai vedem acest film ?
(NU +)MAI+ verb
55
ALTERNANTE VOCAUCE
1. e/ea 2. o/oa
Verbe în -Ă: Verbe în - I:
•
Verbe în -A: a alerga,
a aştepta , a pleca, a înota a coborî, a omorî
a încerca , a întreba
1 aştept 1 înot 1 cobor
2 aştepţi 2 înoţi 2 cobori
3 aşteaptă 3 înoală 3 coboadi
4 aşteptăm 4 înotăm 4 coborîm
5 aşteptaţi 5 înotaţi 5 coborîţi
6 aşteaptă 6 înoată 6 coboar.1
3. ă/e 4. a/a 5. ale/a
Verbe în A: Verbe în -EA: Verbe în -A:
a cumptlra , a numtlra a ttlcea, a cădea, a învtlJa, a sptlla
a aptlrea
1 cumpăr 1 tac 1 învăţ
2 cumperi 2 taci 2 înveţi
3 cumpără 3 tace 3 învaţă
4 cumpărăm 4 tăcem 4 învăţăm
5 cumpăraţi 5 tăceţi 5 învăţaţi
6 cumpără 6 tac 6 învaţă
'J{pt ă ARAMÂNE A PUNE

1 rămân I pun
A VENI A VEDEA A VINDE 2 rămâi 2 pui
1 vin 1 văd 1 vând 3 rămâne 3 pune
2 vii 2 vezi 2 vinzi
3 vine 3 vede 3 vinde A SPUNE
4 venim 4 vedem 4 vindem I spun
5 veni\i 5 vede(i 5 vinde\i 2 spui
6 vin 6 văd 6 vând 3 spune
3. VERB + PREPOZIŢIE + SUBSTANTIV
VERB PREP07JŢIE SUBSTANTIV !

IN carnerl, cl asl, facuha1e, cofctlrie , bibl ioteci , magazin
ln1ru
LA cinematograf. teatru
DIN cameră, clasă , facultate, cofet ări e, bibl ioteci , magazin
Ies ÎN oras
DE LA cinematograf, teatru
PE stradă, bulevard, şosea
Fug SPRE cămin, facuhatc, Universitate, bibl iotecii, cinema, s1a1ie
DUPA troleibuz, autobuz, tramvai
56
VERB PREP07.JŢIE SUBSTANTIV
LA căm in , facultate, Universitate, bibliotecii, cinema, Plo i eşti
DELA
Plec SPRE casă, cămin, fac ultate, bibliotecă, Piteşti
ÎN oraş •. Ecuador
DIN
LA facultate, cămin . Universitate, bibliotecA, cinema, Iaşi
Vin DELA
IN
oraş, Rom ânia
DIN
LA cămin, facultate , Universitate, bibliotecă, cinema, teatru, Timişoara
Merg SPRE
1N oraş, Fran1a
ÎN .oraş ,Rom ânia, cameră, sta(ie
Rămân
LA cllmin, facultate, Universitate, bihliotcc3, cinema, teatru
DIN tramvai, troleibuz, maşină , taxi
LA această sta(ic, sta1ia „Grozăveşti·
Cobor
DELA etaj(ul trei)
Urc LA ctaj(ul trei)
IN tramvai , troleibuz, maşină , taxi
II. ADVERB : FOARTE

Adjectiv Adverb
Am o cameră FOARTE luminoasă. Coboară FOARTE repede din tramvai .
Acest diqionareste FOARTE bun. Plecăm FOARTE devreme la facultate.
FOARTE+< adj .
adv.
J
'E;r_erciţii
1. Model : alerg/alergi li [a-lcrgJ/la-lerg;]

intrati încep/începi tac/taci
cobotî\i cobor/cobori fac/faci
vedeţi termin/termini urc/urci
răm§ne1i plec/pleci
fugi li fug/fugi
aştepta li merg/mergi
învăta\i ies/ieşi
ieşi li aştept/aştepţi
57
tennini/intri ramân/rămâi
ajungi/afli pun/pui
aştcp\i/um pli spun/spui
vin/vii
cumpăr/cumperi aştept/aşteaptă cobor/coboară
învălfînvc\i alerg/aleargă înot/înoată
spăl/speli plec/pleacă
tac/tăcem învălfînve\i/înv a\ă

vii/venim spăl/speli/spală
vând/vinzi văd/vezi/vede
ieşi/iese vreau/vrei/vrea
2. a. Model: Intru în cămin . Intru în cămin .
li
Intri în că~in ...
Învăflimba română. Văd filmulla televizor. Ies din cameră. Vin la facultate .
Rămân în parc. Plec de la cămin la ora 7.
b. Model: Intru în cămin. Nu intru în cămin.

li Nu intri în ... cămin
3. Model: Eu ... un diqionar; I a avea areEu am un diqionar; el

ci ... două dicţionare . li două dicţionare .
Eu ... la facultate, tu ... la cinema. I a merge

Noi . . . repede, voi . . . încet. I a urca
Eu . . . leqiile astăzi, el ... lecţiile mâine. I a face
Voi ... devreme acasă, ei . . . târziu. I a ajunge
Eu . . . florile pe masă, tu .. . cărţile în bibliotecă. I a pune
El .. . spre sta\ia de tramvai , ei ... spre statia de autobuz. I a fugi
4. Model: El vrea bilete de teatru .
Şiei ... li El vrea bilete de teatru .
Şi ei vor bilete de teatru .
Tu alergi repede. Şi el ...

Eu cumpăr multe că[1i . Şi tu ...
Tu taci. Şi noi ...
Noi întrebăm câte ceasul. Şi ei .. .
Eu cobor patru etaje. Şi ea . . .
Tu aştep\i tramvaiul. Şi el .. .
Eu număr banii . Şi tu . . .
Tu speli o bluză. Şi ea .. .
5. a. Model: Pleci la Ploieşti?
li
-Da, plec.
-Nu, nu plec.
Rămâi acasă? Urci în rrnleibuz? Intri la cinematograf? Aştepti aici? Cobori
la această sta~c? Vii la ora patru?
b. Model: Pleci la Ploieşti? li - Nu, eu nu plec, el (ei) pleacă.
58
6. Model: Studenta I a (nu ) coborî I din I tramvai 11 Studenta (nu)
coboară din tramvai .
Tu a (nu) ajunge în facultate

Ei a (nu ) intra la Braşov
Noi a (nu) merge di n centru
Ea a (nu) ieşi spre cameră
Voi a (nu) pleca pc rcstaurnnt
Eu a (nu) învăta de la stradă
7. Model : Astăzi noi . . . cursurile I a începe 11 Astăzi noi terminăm

la ora 13. a termina cursurile la ora 13.
Deseară voi . .. în parc. a rămâne
Radu nu ... din tramvai aici . a alerga
Cine . .. acum din cameră? a pleca
Mâine noi ... împreună la teatru . a intra
De cc nu . . . cu troleibuzul? a ajunge
Tu . .. devreme la facultate? a veni
De cc nu ... în sală? a învăta
La cc oră .. . Maria? a merge
Andrei ... spre facultate . a ieşi
Cc . . . după cursuri? a cobori
După cursuri . . . la bibliotec ă? a face o plimbare
Câte orc ... tu? a face
8. Medei : Intrăm ... cameră . li Intră m în ca meră .
Fug ... şosea . Plcca(i . . . casă ? Vine . . . Ploieşti. Mergeţi .. . oraş? Rămân
. .. cameră . Coborîm ... maşină . Urci ... etajul doi? Icşili .. . oraş? Maria intră
... teatru. Ele ies . .. bibliotecă . Fuge ... sta\ie. Nu pleacă . .. cămin. Când
vine . .. Olanda? Mergi .. . cinem a'1 Ele coboară . .. această sta1ie? De cc nu
urcaţi ... maşină? Când ie şi\i . . . teatru? Un copil fuge ... tramvai. Ei pleacă
. .. Anglia? El nu rămâne . . . facultate. Andrei coboară . .. etaj.
9. Model: -Tu urci? li - Nu , eu cobor.
Maria vine la facultate? El iese de la cinematograf'? Acum începeţi leciia?
Cumpăraţi cartea? Ei coboară la aceas tă sta\ie? Terminaţi la ora 10? Pleci
la Piteşti? Intri în magazin? Radu vinde maşina? Ei urcă în tramvai?
10. Model: a pleca li Plec re pede de la cămin.
a urca a vedea a începe a ieşi a cobori

a învă\a a merge a veni
a tc1m ina a aj unge a fugi
a intra a face
a aştepta a răm â ne
a alerga a pune
a cumpăra a vinde
59
I I . Model: El intră la . . . li El intră la cinema.
Maria iese din . .. Ahmed fuge pe . ... Plec la . . . Venim la . . . M e rgeţi
spre ... ? Rămâi în . .. ? Ele coboară din ... Urci în ... Ei nu ies as tăzi
în ... ? De ce fugi după . . .? Când pleca\i de la ... ? Vine în .. .? Mergi
în .. .? Nu rămân la .. . La ce oră ieşi\i de la . .. ? Ele fug spre .. . Plcaca spre
. . . Jean vine de la . . . Astăzi nu mergem la . .. Cine coboară la ... ? Radu urcă
la .. . Când pleacă ei în .. .? De ce nu vine în . .. ? Coborîm de la . . . De ce
pleci din . .. ? Ea intră în .. .
12. Model: .. . cursuri mergem la cinema. II După cursuri mergem la cinema.
Nu intrăm ... începe filmul. Nuintrămdupdceîncepefilmul.
El vine acasă ... termină lec\ia. Plecăm ... ora cinci . . . . învă\ lecpa, fac o
plimbare. Ajungi acolo . .. o oră. Ei coboară ... ajungem noi . Rămâi la facultate
.. . seminar? Văd un film ... ore. Terminăm exercitiile . . . vine Andrei. Ce faci
... ajungi acasă? Mai învătati ... pleacă profesorul?
13. Model: La ce oră încep cursurile Cursurile de limba română încep
de limba română? li la ora opl.
Unde merg Andrei, Jean şi Ahmed? Unde coboară ei? Când ajunge troici buzul
la Universitate? Unde intră Jean şi Ahmed? Ce cursuri au Jean şi Ahmed? La
ce oră tennină ei cursurile? De unde pleci la ora I I? De unde veniti?
14. Model: Jean urcă în tramvai. Ce face Jean?
Cine urcă în tramvai?
Unde urcă Jean?
Cumpărăm patru bilete de aici. Ioana pleacă mâine la Ploieşti . După cursuri
facem o plimbare. Coborî\i la această sta\ie. Cursurile încep la ora dou ă .
Mergem acasă. Mai învă\ trei ore. La şapte şi jumătate mergem la cinema.
Avem seminar în sala 5. Unchiul Mihai ajunge aici la ora 1O. După cursu ri
Andrei rămâne la bibliotecă. Diseară vedeţi o piesă la televizor. E opt
şi un sfert.
15. Dictare:
Câ\iva studen\i ies din cămin şi merg spre staţia de autobuz. După două- tre i
minute, vine şi autobuzul. Când ajung în centru, ei coboară la sta\ia de la
Universitate. După câteva minute, ajung la Facultatea de Litere. Studenri.i intră
şi urcă la etajul trei . Aici au ore de limba română. Cursurile încep la ora opt.
După ce tcnninăcursurile , ci merg la cantină, iar după-masă vin la bibliote că sau
rămân la cămin .
16. Compozi\ie: O zi de lucru .
60
Lectia 6
CE FACEM ASfĂZI?
s, - Cc faci în diminca\a asta, Mircea?

S2 - Până la ora 10 am cursuri, apoi lucrez în laborator o oră-două. Voi cc
program aveţi?
S, -Eu şi Dan rămânem la cămin . Dan corectează un anicol, iar eu copiez noti\elc
şi scriu câteva scrisori. Dar lu ::e faci după-amiază?
- Merg la B.C. U • şi studiez acolo.
1
S2
SJ - Ce citeşti?
S2 - Pregătesc o lucrare pentru seminarul de sâ mbătă şi am nevcie de câteva reviste
străine .
S, - Vin mul\i cititori la biblioteca aceasta?
S2 - Da, întâlnesc mulţi colegi acolo, mai ales dim;ncaţa. Aceştia citesc sau traduc
texte, notează titluri de căf\i .
S1 - După - amiază vin şi eu la bibliotecă . Caut un curs de chimie. Cred că acolo
găsesc toate căf\ile necesare.
S2 - Desigur. Biblioteca primeşte foanc multe cărţi şi reviste . Putem merge
împreună .
S, - Ce facem după ce terminăm? Vedem un film sau vizităm un muzeu?
S3 - Ştiu că Muzeul Naţion al de Istorie e foarte interesant. Puteţi vizita
muzeul acesta.
5 2 - De ac.;ord. Vorbesc şi cu 1011 . Poate merge şi ci.
S, - Poate că vine şi Radu. Telefonez eu acasă şi întreb dacă poate veni . Dan, ai o
lisă?
S1 - Da. Poftim!
s, - Mul\umesc 1 Eu vin la bibliote c ă la ora trei. Veniţi şi voi la trei! Vă rog, !î\i
punctu ali 1
1
8 .C. U. = Biblioteca Centrală Uni versi tară .
61
1{,e ţine ţi
a. bibliotecă fişă a completa
bi bli otecară colă a iscăli
citiLOr au tor
sală de lectură titlu
fişier
pcnnis (de bibliotecă)
b. De acord.
Poftim!
Poate (că) - Nu ştiu , poate (că) e acasă.
Vă rog.
Mai ales
c. desigur= sigur (că), da, fireşte , bineîn\eles
apoi = pe unnă, după aceea
după-masă= după-amia7.ă
d. în fiecare diminea1ă = diminea\a

a îmreba ~ a răspunde
a grqi ~ a corecta
a căuta ~ a găsi
a trimite~ a primi
GRAMATICĂ
I. VERB
I. MODUL INDICATIV, TIMPUL PREZENT
Afirmativ
-A (-ez) - I (-esc) -Î (-ăsc)

A LUCRA A CITI A URÎ
1 Lucrez la fabrică. 1 Citesc această cane. 1 Urăsc războiul.
2 Lucrezi acasă. 2 Citeşti în bibliotecă . 2 Urăşti războiul.
3 Lucrează două ore. 3 Citeşte ani coiul. 3 Urăşte războiul.
4 Lucrăm încet. 4 Citim revi stele . 4 Urîm războiul.
5 Lucraţi împreună . 5 Cititi acas ă . 5 Uriti războiul.
6. Lu~Ur.a fH C<11t 1.: 1-a. 6 C ilt,SC leeti.:1. 6 (Jr-a ~ f ilLOOiUI.
I pers. 3 = pers. 6 pe rs . 1 = pers. 6 J
62
N eg at i v
I Nu lucrez aici.
2 Nu citesc ani colul .
I N U+ afi nn ativ
a. A STUDIA , A COPIA b. A WCUI , A CONSTRUI
I studiez I locuiesc
2 studiezi 2 locuieşti
3 studiază 3 locuieşte
-A -I -I
I
I -ez -esc - ăsc
I
2 -ezi -eşti -ăşti
3 -cază -este - liste

I I
4 -ăm -fm - îm
5 -~li -fli - ~i
6 -caz11 -csc -ă5c
ALTERNANJT, VOCAUCE
a /ă
Verbe în -A: a adăuga, a căuta, a îmbrăca, a lăsa
I caut
2 cau\i
3 caută
4 căut:lm
5 căuta\i
I SCRIU
6 caull!
A SCRIE 2 SCRII
3 SCRIE
Scriu excrcitiilc în caiet.
4 SCRIEM
Scricli o carte?
Acest elev nu scrie repede . 5 SCRIEŢI
6 SCRIU
A ŞTI I ŞTIU
Ştiu lcqia nouă . 2 ;;>fll
2 Ştii câ\i studcnti sunt în grupă? 3 ŞTIE
3 Ştie că sosim astă7.i? ŞTIM
4
4 Ştim cine loc uieşte aici. ŞTIŢI
5
5 Ştili când vine trenul ?
6 ;;,nu
6 Ştiu unde este laboratorul.
pers . I = pers. 6
63
A PU1EA
I POT
Pot/ace exerci\iul acesta.
2 POŢI
Poţi veni la facultate astăzi?
3 POATE
Nu poate răspunde acum la telefon.
4 PUTEM
Putem ajunge devreme la aeroport.
5 PUTEŢI
Dupll-amiază puteti lucra în laborator.
Ei nu pot merge cu noi la spectacol. 6 POT
j pers. I = pers. 6
a (nu) putea+ infinitiv
2. MODUL IMPERATIV, plural

Afirmativ
Voi lucraţi aici . Lucrati aici!

Dumneavoastră
{ scrieti repede. Scrieti rer,ede!
Negativ
Voi nu mergeţi repede. Nu mergeti repede!
Dumneavoastră nu citiţi leqia. Nu citiţi leqia acum 1
Iimperativ plural= indicativ prezent, pers. 5

A FI
Indicativ prezent Imperativ
plural Voi} sunteti aten1i . FIŢI atcn\i!
Dv.
singular Dv. sunteti atent. FIŢI atent!
II. PRONUME ŞI ADJECTIV DEMONSTRATIV DE APROPIERE

Adjectiv Pronume
Singular
Masculin
Autorul acesta e străin . Acesta e străi n .
Neutru
Biletul acesta nu este bun. Acesta nu este bun.
Feminin
Fişa aceasta este corectă . Aceasta este corectă.
64
P[/lrct l
Masculin
Autorii aceştia sunt străini. Aceştia sunt străini.
Neutru
Biletele acestea nu sunt bune. Acestea nu suni bune.
Feminin
Fişele acestea sînt corecte. Acestea sînt corecte.
m. I n. f.
I sg. ACESTA ACEASTA
I pi. ACEŞTIA I ACESTEA
'J\[pt ă a. autorul acesta b. Adjectiv Pronume

biletele acestea fişa aceasta aceasta
subst. cu art. hot.+ adj. dcm. j adj. = pron.
c. Forme de limbă vorbită

(Ccasa1l) ăsta nu-i bun.
(Camera) asta nu arc balcon.
(Pantofii) ă.5tia sunt ieftini .
(1-lainclc) a stea sunt scumpe.
m. I n. I f.
I SI!. ă;;1.a I asta
I pi. ăştia
I astea
subst. cu art. hot. + ĂSTA .. .
'E,zerciţii
I. Model : p1imcsc/primcşte li [pri-mese ]/[pri-mcş-tc J
lucre,.Jlucrează citesc/citeşte
corcctcz/corcctcază pregătesc/pregăteşte
vizi1cz/vizi rc:1z:! fnrâlncsc/întâlncşte
tclcfonc ,./tc l cfoncază găsesc/găseşte
copiez/copiază vorbesc/vorbeşte
studic,Jstudianl greşesc/greşeşte
65
caut/căutăm scriu/scrii
las/1,ăsăm ştiu/ştii
întreb/întreabă
pol/poate sunteli/fiti
fisl!/fişă
ăsta/asta ci titor/cilitoare
ăştia/astea
2. Model : (A gă:ii) stiloul în servietă. 11 Găsesc stiloul în servietă.

Găseşti stiloul în servietă ...
(A mul1umi) pentru carte. (A întâlni) un coleg la teatru. (A pregăti)

cafeaua. (A primi) revistele acasă. (A vorbi) despre Rom ânia. Astăzi (a citi) o
carte bună .
3. Model: (A vizita) oraşul acesta. 11 Vizitez oraşul acesta.
Vizitezi oraşul acesta ...
În fiecare zi (a lucra) opt ore. (A corecta) fiecare excrci1iu . (A telefona)
acasă. (A studia) două orc la bibliotecă. (A copia) cxcrci\iilc. (A vizita)
Muzeul de Istorie.
4. Model: Profesorul (a vorbi) despre Profesorul vorbeşte despre
această cane. li aceastăcane.
Ele (a scrie) clar. Voi (a căuta) revistele. Mihai (a telefona) la institut. Tu
(a şti) leqia. Noi (a nu găsi) bilete la teatru. Dan (a nu citi) acest articol.
Model: Noi primim reviste, el... căiv . Noi primim reviste,
5.
li ci primeşte cărţi .
Tu cau\i caietul, Radu . . . stiloul. Medicii lucrează în spita l, inginerii . . . în
fabrică . Noi vorbim despre o carte, ei ... despre o piesă de teatru . Eu scriu în
caiet, lu ... pe tablă. Voi telefonati acasă, ea .. . la şcoală . Noi ştim când vine,
ci nu . . .
Model: Ea pregăteşte o lucrare. Şi eu pregătesc
6.
Dar tu? li o lucrare.
Tu lucrezi seara. Dar ci?

Noi căutăm cuvintele în diqionar. Dar ci?
Profesorul citeşte un articol. Dar Radu?
Andrei primeşte o scrisoare. Dar Maria?
Mircea seric excrci\iilc. Dar ci?
Noi mul\uinim pentru cărµ. Dar dumneavoastră?
66
7. a Model: Eu a începe leqii lc I acurn I Eu încep lcqiile acum.
Eleva a pregăti temele la cămin
Eu a citi exerciliile la bibliotecă
Tu a scrie Icqiile acasă
Studentul a corecta o lucrare în sala de lectură
Dv. a face scrisoarea a~tăzi
El a termina un anicol mâine
b. Model: Noi I a începe Icqiile I acum li Noi începem lectiile acum.

Elevele a pregăl.i temele la cămin
Noi a citi exercitiile la bibliotecă
Voi a scrie leqiile acasă
Studcntii a corecta o lucrare în sala de lectură
Dv . a face scrisoarea astăzi
Ei a tennina un anicol mâine
8. Model: - Cauii un manual? - Nu, nu caut un manual,

(un diqionar) li
caut un diqionar.
Lucrezi la magazin? (la hotel)
Cilili în bibliotecă? (acasă)
Dan seric repede? (încet)
Telefonati acasă? (la facultate )
Studcnµi învaiă la cămin? (la bibliotecă)
Pleci ast:lzi? (mâine)
9. Model: - De cc nu citi li leqia'1 li - Citi li Jeqia!
De ce nu lucrati diminea1a? De cc nu căutati canea? De cc nu scrieti temele?
De ce nu telefonaţi? De cc nu mergeţi împreună? De ce nu sunteti atenµ?
10. Model: ... vedea li.Imul. li
Pot vedea filmul.
Poţi vedea filmul .. .
Nu ... traduce canea .. .. coborî aici . ... intră în clasă . .. . sosi devreme .
Nu . . . veni azi. ... tcnnina exercitiul.
I I. Model: Citesc cartea aceasta. li Pot citi canea aceasta.
Radu nu vine luni. Ei primesc ziarul acasă . Eu nu vorbesc cu ei acum .
Lucrati în laborator? Faci tema pentru mâine? Nu vizităm oraşul.
12. Model : Cwt diqionarul ... bi bl i o tec ă . li Caut dicJionarul în biblioted!.
Coboară . . . tramvai . . Universitate . lntrati .. . o cameră . . . cămin .
Merge .. . bulevard . . . muzeu... . parc sunt multe bănci . Scriem . .. caiet.
Termin cursurile .. . ora unsprezece. Vcniti repede . .. institut! Întâlneşti un
prieten . . . stradă . Aşlepta\i . . . facultaie!
67
13. Model: În fiecare seară ieşim în oraş li Scara i eşim în oraş.
În fiecare după-amiază lucrez la bibliotecă . În fiecare iarnă mcrgc jp la munte?
În fiecare dimineată iese în oraş. În fiecare vară pleacă la Comstan\a. În
fiecare seară citeşti câteva ore? În fiecare toamnă vine la Bucureşti.
14.a. Model: Revistele sunt pe raftul . . . li Revistele sunt pe raftul aiccsta.
Spitalul ... e modern. Lucrarea ... nu este completă. Căuta\i rcvistru ... ? Elevul
.. . nu este atent. Cumperi televizorul ... ? Muntele ... este înaltt.
b. Model: Revistele sunt pe rafturile . .. li Revistele sunt pc rafturiile acestea.
Spitalele . . . sunt moderne. Lucrările . .. rfU sunt complc:tc. Căuta\i
revistele ... ? Elevii . . . nu sunt aten\i. Cumpăra\i televizoarele ... .? Munti i .
. . sunt înalti .
Cine c domnul acesta?
15 . Model: Cine c domnul . .. ?
li Cine c acesta?
De unde vin copiii . .. ? Despre cc vorbeşte băiatul ... ? Când pleacă
fetele ... ? Cc scriu colegii ... ? Unde merge troleibuzul .. .? Cât costă
revista . .. ?
16.a. Model: Acest televizor nu
este scump. li
Televizorul acesta nu este scump.
Nu citesc această piesă. Acest copil scrie exerci\iile. Acest teatru arc o sală
modernă. Nu găseşte acest dictionar la librărie. Acest autor scrie c:iqi foanc
bune. Acest film începe la ora şapte .
b. Model: Aceste televizoare nu 11 Televizoarele acestea nu sunt
sum scumpe. scumpe.
Nu citesc aceste piese. Aceşti copii scriu exercitiile. Aceste te2tre au săli
moderne. Nu găseşte aceste dictionare la librărie . Aceşti autori scriu cărţi
foarte bune. Aceste filme încep la ora şapte.
17. Model: - Unde lucrează Ion? li - Ion lucrează într-un laborator.
Cc face Mircea astăzi? Dar Mihai şi Dan? Unde merge Mircea după - masă? Cc
fac studen{ii la bibliotecă? Ce fac ei după cc termină studiul? Ce scriqi pc fişă?
18. Dictare: Trei colegi merg la bibliotecă. Ei s tudiază acolo în fiecare după - ma să .
Pregătesc teze de doctorat sau lucrări de seminar. Când ajung la bibl io tecă, arat:\
pc1miselc, caută cotele în fişier şi complctcazl\ fişele . Ei scriu pe fiş :! autorul,
Litiul şi cota. Apoi aşteaptă în sala de lcctud . Bibliotccara adu ce c;:lqi, reviste
şi dkţionarc. Ei c i1csc şi 1raduc anicolclc.
19. Compozitie: Cefacefi astăzi?
68
Lectia 7
RECAPITULARE.
I. Model: În clasă este I un student 11 În clasă este un student.

În clasă sunt câtiva studenti.
La facultate este un profesoară
Pe bancă sunt o dictionar
Pe perete câtiva pâine
În statia de troleibuz câteva tablou
Pe masă bărbat
În dulap grupă
Pe stradă pijama
În sala de curs maşină
La bibliotecă librărie
La dreapta doctorand
2. a. Model: Acolo e o clădire. li Clădirea e înaltă.

În statie e un tramvai. În dreapta e un perete. Pc bancă este o fată. Lângă
poştă c un hotel. Am o carte. Scriu pc tablă un exercitiu. Eu cumpăr
o pijama.
b. Model: Acolo suni câteva cl:ldiri. li Clădirile sunt înalte.
3. Model: Mâine avem zi (liber). li Mâine avem zi liberă.
Această cane este (ieftin), acest diqionar este (scump). Astăzi este o zi
(frumos). În Bucureşti sunt multe magazine (modern). Această cameră este
(bun). Are o cămaşă (albastru). La cinematograful „Patria" este un film
(interesant). În cameră am un dulap (înalt), o masă (negru) şi două scaune
(confortabil) . Lângă Mihai este un student (străin).
4. Model: oraş frumos li oraş frumos
cameră luminos iară frumos
clădire modern oraş modem
magazin elegant stradă curat
hotel curat bulevard
cofetărie frumos şos e a
69
prieten înalt curs interesant
femeie tânăr lcqic bun
bărbat
cane
film
frate
anist străin creion negru
film bun pix scump
geantă ieftin
timbru
pijama
stilou ciorap albastru
b. Model: oraş frumos li oraşe frumoase

c. Model: oraş
frumos li oraşul frumos
d. Model: oraşe frumoase li oraşele frumoase
e. Model: oraş frumos li În România sunt multe oraşe frumoase.
S. Model: Cin<! are cursuri acum? I
Eu (tu, el, ea .. .) am (ai. arc)
j
cursuri acum.
Cine este doctorand? Cine are manual de limba română? Cine este profesor?
Cine nu are diqionar? Cine are prieteni în Bucureşti? Cine arc un diqionar
bun?
6. Model: Elena este la facultate. li Cine este la facultate?
El este inginer. . li C~ este el?
Victor şi Andrei sunt la librărie. Pe perete este un tablou. Dan este la cămin .
Lângă fereastră este o bibliotecă. La dreapta este un magazin. Ei sînt
specialişti în fizică. La stânga este un restaurant. Acest băiat este student la
matematică.
7. a,Model: ... oraş are multe parcuri. li Acest oraş are multe p:ircuri.
În ... grupă sunt mulµ studen1i? ... clădiri sunt moderne şi elegante. În
. . . oraş sunt multe teatre ... colegi sînt specialişti în istorie .. . . copil are panto li
negri. . .. cameră este luminoasă . . librărie nu e departe de cămin .
. . . pom este înalt.
b. Model: Acest oraş are multe parcuri. li Oraşul acesta are multe parcuri.
8. Model: Inginerul lucrează Inginerul acesta lucrea ză în fabrică .
în fabrică. !I Acest inginer lu crează în fabrică.
Adresa nu e corectă. Cumpărăm magnetofonul. AscultaP discul acum ''
Cât durcaztt spectacolul? Trimitqi , vă rog, telegrama' C,înd împachetez:
tablourile? Cât costă pap1Jcii? Restau rantul c curat.
70
9. Model: Citesc revista aceasta. ii Citesc revistele acestea.
Locuieşti în camera aceasta? Ea cu mpă ră geanta aceasta. Cunoşti magazinul
acesta? El arc nevoie de ziaru l acesta? Conspectez articolul acesta . Studiezi
Lema aceasta? Mirc~a vrea discul accsta'l
10. Model: Creionul acesta c albastru. li Creioanele ace~ea sunt albastre.
Profesorul acesta e român? Maşina aceasta este albă . Televizorul acesta c
scump. Dulapul acesta c înalt. Mărul acesta e gustos. Ceasul acesta e ieftin.
Lucrarea aceasta nu este completă. Haina aceasta e curată .
I I. Model: Acest elev învaţă bine. li Acesta înva\ă bine.
Această cămaşă costă opt mii de Ici . Aceşti colegi joacă bine şah . Acest geolog
arc multe lucrări . Aceşti prieteni fac cumpărături la magazinul „Unirea". Aceste
fete intră în cofetărie. Acest coleg pleacă la Ploieşti . Această fotografie c clară .
Acest manual arc 450 de pagini .
12. Model: Pc masă sunt trei timbre străine. ii Câte timbre străine sunt pe masă?
Avem 16 orc de curs pe săptămână . În această grupă sînt 14 studenp. Maria are
21 de ani şi Alexandru 22 de ani. Un bilet de teatru costă 1000 Ici. În această
bibliotecă sunt mii de Căr\i , Am 2 prietene din Egipt. Elena arc
12 fotografii. Această lună arc 31 de zile. În acest muzeu sînt sute de
tablouri. Eu am 2 fra1i.
În cla<;ă sunt câpva (mulţi, pu\ini)
13. Model: În clasă sunt ... studenţi .
li studen1i.
· În dreapta sînt ... magazine. La facultate sunt . .. biblioteci. În cameră sunt
. .. copii. În geantă are ... chei. La hotel sunt . .. familii din Anglia. În bibliotecă
sunt ... doctoranzi . Avem ... prieteni buni. În sta1ic sunt .. . taxiuri.
14. Model: Fiecare creioanele j sunt negre Toate creioanele sunt
Toate 11 negre.
Fiecare elev fac sport
Mul\i studcn1ii are lift
Multe cameră locuiesc la cămin
To\i fete arc un manual
Toate ziarele sunt luminoase
bloc au rochii frumoase
băieµ arc două paturi
sălile sunt pc birou
15. Model: Sîntem ... Bucureşti de li Sîntcm în Bucureşti de şase luni.
şase luni. li
Suntem ... un hotel
elegant. li Suntem într-un hotel elegant.
71
Studen\ii sunt ... o sală de curs. Cărti le sînt . . . bibliotecă .... oraş sunt mul\i
turişti. Pixul este ... geantă . .. . un an sunt 365 sau 366 de zile . . . . o săptămână
sînt şapte zile . Dicponarele sunt .. . un dulap înalt. Sînt .. . un oraş din
România.
Voi sunte\i dintr-o iară
I 6. Model: Voi sunte\i . .. o iară ... Africa.
lidin Africa.
Eu nu sunt . . . Bucureşti, sunt ... Ei sunt .. . o grupă de după-amiază .
Piteşti.
La tablă este o studentă ... Italia. Cărţile .. . bibliotecă sînt interesante.
Paul este .. . Franta , John este ... Anglia. Maria este . . . un oraş de munte .
t 7. Model : Cartea este ... masă. I pc Cartea este pe masă .
Tabloul este . .. perete.

în
lângă li în
Scaunul este .. . fereastră . pe
Studen\ii sînt . .. bibliotecă. la
Cheile sunt ... geantă. lângă
Acest manual este .. . studen\ii străini . de
Copiii sunt . . . parc. din
Ei sunt . .. Rusia. cu
Sîmeti colegi .. . Ana? pentru
Aveţi căf1i ... istoric? de la
Sunte 1i în România . .. 15 august.
Ei sunt în Bucureşti ... specializare.
18. Mode l: Rămânem aici . .. ora patru . 11 Rămânem aici pfrnă la ora patru .
Nu mergem .. . acolo. Nu mergem până acolo.
Merge pe jos . . . facultate. Veni\i ... aici? Fac o plimbare .. acasă .
Urcă .. . etajul doi. Nu ajungi . .. acolo? Aşteaptă ... mâine. Nu începem
.. ora şase. Tennin ... deseară .
19. Model: Europa în j Ameri ca.
Plec
I dela
din la
11 ?lec
111
din _Europa
Amenca.
Plec de Egipt la Itali a
Pleacă de la Bucureşti în Braşov
Pl ecă m din facultate spre bibliotecă
oraş oraş
acasă casă
Vin de Anglia ta Bulgaria

Vii de l.i ~.ins in 1-.QHclrn
Veni\i din teatru cămin
oraş facultate
acasă
72
20. Model : As Ulz.i mergem .. Ast!!zi mergem în oraş (la cinema,
li cu tramvaiul, în parc, pe munte).
Ion rămâne după cursuri ... Nu intr·a[i ... ! Totdeauna când ieşim .. . închidem
fereastra. Nu ve nim la m asă , ram âncrn . . . În v acan1ă mcrgqi . . .? Nu putem
intra . .. la ora aceasta' Da că nu merg repede ... nu ajung la timp la gară .
Duminica nu răm ânem aca s ă, ie ş im ... Un copil fuge ...
21. Model: Medicii (a lucra) în spital. li Medicii lucrează în spital.
Cât (a dura) filmul ? Ei (a nota) aceas tă adresă . Portarul (a nu găsi) cheile.
Câti studcn1i (a lipsi) astăzi? Când (a telefona) mama din provincie? Maria
(a primi) nori de la colegi .
22. Model: (A vorbi) încet.
li Vorbiti încet!
Nu vorbiti încet!
(A urca) în autobuzul acesta. (A intra) în sală. (A merge) cu el la gară . (A
deschide) fereastra aceasta. (A aduce) maşina lângă pom. (A lăsa) paşaportul
aici . (A completa) fi şa cu creionul. (A coborî) la Institutul Politehnic.
23. Model: Cine sunte\i dumncavoastrl!? li Sunl Paul Robert.
Cc sîntqi dv s.'l Din cc pră sunt q i'l Din cc oraş suntqi? De când suntc\i în
România'l Când avc1i cursuri de limba română?T Câte orc de limba română
ave1i pe săptămână? Dar în fieca re zi'' Unde avqi cursuri de limba românl!'l
Câti profesori de limba română avcii? Avc\i manuale de limba română? Dar
caiete şi diqionarc? Câ\i sîntqi în g rupă ? Cc ave1i în cameră, la cămin? Avc\i
mul\i prieteni ? De unde sunt ci 'l Avc \i fra\i? Ce sînt ci? Cc lucruri sunt în
acest dulap? A s tă zi avc\i cu rsuri ? Suntc\i libcri'l Nu avqi orc? Avc\i bilete la
teatru? Ave\i bilete la cincma'l Cc zi e astăzi 'l Cc dată a mâine? În cât(c)
sîntem? În cc lun.1 şi în cc an su mcm? Cc zi e mâine?
Lecţia 8
LA CANTINĂ
Mihai - Unde mergi, Ioana?

Ioana - La cantină. Iau masa şi apoi plec la cursuri. Dar voi ce faceti acum?
Radu -Şi noi mergem la cantină. Mergem împreună?
Ioana -Dece nu?
Mihai - Dimineată ai fost la ma să?
Ioana - Nu, am mâncat acasă . Am băut un ceai şi am mâncat pâine cu unt şi
salam.
Radu - Dacă mai stati de vorbă, întârziem. E 12 şi jumătate .
Mihai - Nu întârziem. Ajungem în zece minute dacă luăm tramvaiul.
Ioana - Într-adevăr, cu tramvaiul ajungem foarte repede .
Peste o jumătate de oră studentii au ajuns la cantină.

Mihai - Unde stăm, Ioana?
Ioana - Putem sta la masa aceasta. Eliberă . Voi mergeri şi lua~ mâncarea! Eu
pun masa: aduc pahare, farfurii, tacâmuri , un coş de pâine ...
Radu - Am adus mâncarea! Am mai adus şi o cană de apă .
Ioana - Da\i cana înapoi! Am adus şi eu una. Am pregătit masa, am tăi at
pâinea, am turnat apă în pahare. Ce mâncare avem astăzi?
Mihai - La început avem ciorbă . Felul doi e la alegere: friptură de porc cu
cartofi prăjiµ şi salată verde sau sarmale cu mămăli~'l.Jlă . Am lu at
pcntn: to\i friptură.
Joana - Şi ca desert ce avem?
Radu - Prăjituri sau fructe. Noi preferăm fructele pentru că au vitami ne ,
nu-i aşa?
l,uwu,.a = La.sap g1ume1e şi pofrifi la maslf! PoftlE bunif! Cum e ciorba. Radu?
Radu - Excelentă! Mai vreau o porţie!
74
'R..,eţineţi
a. salam supă salată verde praji tură
caşcaval ciornă salată de roşii înghe\ată
brânză friptu ră salată de vinete fructe
unt sannale compot
gem chiftele sare
pâine şni\el O\et
piper
muştar
Băuturi
vin apă minerală ceai

tuică, rachiu sifon lapte
bere sirop cafea
coniac suc (de fructe)
Fructe
măr vişină căpşună
pară caisă strugure
prună piersică pepene
nucă cireaşă
Legume
canof vânătă fasole
ceapă ardei mazăre
roşie castravete var,J!
morcov ridiche spanac
Obiecte de bucătărie şi de masă

fa rfurie CU\il solni\ă oală
pahar furculi\ă sticlă crali\ă
cană lingură borcan ibric
ceaşcll linguri t ă scobitori strecurătoare
b. { De ce ... ? - De ce n-ai venit la facultate?

-Pentru că am fost bolnav.
De ce nu? - Mergem dupil-mas/i la un film?
-De ce nu? Eu merg cu plăcere.
la alegere
Poftă bună!
7S
c. ca El lucrează ca profesor.
- Cc lu:\Jn ca ape ritiv?
cum - Cum c afar~'1 E frumos?
- Da, e cald ş i frumos .
într-adevăr - E târ1.iu, c ora unsprcl.ecc.
- Într-adevăr , c târziu .
peste Plecăm peste o jumătate de oră .
GRAMATICĂ
I. VERB
1. MODUL INDICATIV, TIMP UL PRF,ZENT
-A -I
ATĂIA A ÎNTÂRZIA A SUI
1 Tai pâine. 1 întârzii 1 sui
2 Tai pomul? 2 întârzii 2 sui
3 Taie prăjitura. 3 întârzie 3 suie
4 Tăiem carnea. 4 întârziem 4 suim
5 Tăiaţi mărul? 5 întiîrzi;1ţi 5 suiţi
6 Taie hârtia. 6 întârzie 6 suie
pers. 1 = pers. 2 pers. 1 = pers. 2
pers. 3 = pers. 6 pers. 3 = pers. 6
2. VERBE NEREGULATE
A STA ~.,. . ,,
'
2 STAI
I Stau pe scaun. .,,-x
3
2 Stai pe bancă în parc. 4 SfĂM
3 Stă în fotoliu. 5 STAll
4 Stăm în bancă. 6 STAU
5 Staţi pe pat.
6 Stau pe iarbă. I pers. I = pers. 6
a. Stau în Bucureş ti, pc str. M. Eminescu, (la) nr. 314.
b. Stă acasă , nu pl ea că în oraş .
c. În tramvai eu nu stau jos, stau în pidoare.
d. Stă de vorbă cu un coleg.
e. Staţi puţin, profesorul vine imediat!
76
A DA I DAU
l Dau un stilou . 2 DAI
2 Dai revistele. 3 n!
3 I>.l C:lrţile . 4 n!u
4 I>.lm bani pentru bilete . 5 DATI

6 DAU
5 Dati caietele.
6 Dau !1ori.
pers. I = pers . 6
a. Profesorul dă explicatii complete.

Studen\ii dau exemple corecte.
b. Dăm examen la limba română.
c. Ion dă telefon acasă.
După-masă dau o telegramă la Iaşi .
d. Mâine dai înapoi căriile la bibliotecă?
e. Profesorul dă mâna cu studen[ii .
A LUA I IAU
I Iau o cane din servietă. 2 IEI
2 Iei diqionarul din raft. 3 IA
3 Ia lişcle de pc masă . 4 IIT!M
4 Luăm valiza din cameră. 5 LUAT!

5 Lua\i revistele accstca'l 6 IAU
6 Iau hainele din dulap.
pers. I = pers. 6
a. Luftm o cr.maşă de la acest magazin.

:J{pt ă b. Lua\i autobuzul până la facultale 1
c. Studen[ii iau loc pc scaune.
ci. Unde luaţi masa?
e. Mâine luăm vacaniă .
A MÂNCA I MANÂNC
I Mănânc la restaurant. 2 MĂNÂNCI
2 Mănânci cu noi '1 3 rw\N,\tC\
3 Mănâncă repede . 4 • ·.~v-xu
-4 Mâncăm acas:I. 5 MÂNCA1l
5 Mâncaţi în oraş'.I 6 rw\N,\tC\
6 Mănâncă mere.
pers . I = pers . 6
77
A BEA I REAU
I Beau apă. 2 llEI
2 Bei lapte. 3 BEA
3 Nu bea nimic. 4 BEM
4 Bem ceai . 5 llETl
6 BEAU
5 Beti o cafea?
6 Beau apă rece.
pers. I = pers . 6
3. MODUL INDICATIV, TIMPUL PERFECT COMPUS

Afirmativ
I Am cumpărat cărţi .
1AM
}
2 Ai cumpărat cărţi . 2AI
3 A cumpărat cărţi . 3A + participiu
4 Am cumpărat cărţi. 4AM
5 Ati cumpărat cărţi. 5 AŢI
6AU
6 Au cumpărat cărţi.
Negativ
I Nu am mâncat nimic. = N-am mâncat nimi c.
2 Nu ai trimis scrisoarea? = N-ai trimis scrisoarea''
NU + afinnativ
am= n-am
Nu + { . .
a1... = n-a1 ...
4. P a r t i c p i u
Am cumpărat cărţi . Am coborît din tramvai.
Ai citit ziarul? Ai deschis fereastra?
A văzut filmul? A spart paharul.
Am cerut bilete. Am trimis scri soarea.
A{i ajuns devreme? A\i pus fl orile în vaz.!!?
Au rupt hârtia. Au adus un pachet.
Infiniti v -A -Î -I -EA -E
Participiu -AT -IT -IT -UT -UT -S
a. a coace - COPT a fierbe - FIERT

" ff'îl)t> - l"Rff'T " Spal"!;t> - SPART
a rupe - RUPT
b. a fi - FOST c. a bea- BĂUT
a şti - ŞTIUT
d. Am citi t şi am tradus
textul.
78
AL'JERNAN/E \IOCAUCE
I. ală 2. i/â 3. â/a
a bale/bălul a vinde/vând ut a rămâne-rămas
a face/făcut
4. oa/o
a înloarce/lnturs
a scoate/scos
ALTERNAN/E CONSONAN11CE
I. d/z 2. şt/sc
a cădea/căzut a crcş te/crescut
a crede/crezut
AL1ERNAN(E VOCAUCE ŞI CONSONANTICE
I. ală; şt/sc 2. e/ă; d/z 3. oa/o; şt/sc
a naşte/născut a vedea/văzul a cunoaşte/cunoscut
DISOCIEREA PERFECTULUI COMPUS
Am fost la Sibiu. Am mai fost la Sibiu.
N-a ştiut Ieqia. N-a prea ştiut leqia.
. J MAI ...
am, ai. . . + \ PREA + ps 0 t1 c1p1u
li. PREPOZIŢIE + SUBSTANTIV (DETERMINAT)
Merg SPRE facultate . Merge SPRE Facultatea de Istorie.

Vine DE LA bibliotecă. Vine DE LA Biblioteca Universitară.
Stă LÂNGĂ cofetărie. Stă LÂNGĂ cofetăria aceasta.
j prcp. + subst. f:lr:I art. hot. prep. + subst. cu art. hot. + determinant
'J..{pt ă Prep. CU
a. Asociere
Mergem CU profeso rul (de istoric).
Lucrăm CU colegii (a ceş t ia).
j CU + subst. cu urt . hot. (+de terminant) j
b. Instrument
Scri u CU stiloul (negrL ).
Taie pâinea CU cuţitul (acesta).
I CU + subst. cu art. hot. (+determinant} j
79
c. Materie
Scriu CU cerneală (roşie).
Spală CU săpun (de rufe) .
CU + subst. fără art. hot. (+ <lctem1inanl)
~iterc iţii
I. a. Model: dau/dai/dă [da~ ]/[daĂ ]/[dă]
sui/suie tai/taie/tăierr.
iau{iei stau/stai/stă
întârzii/întâr1.ie beau/hei/bea
b. Model: face/făcut [fatcJ/[făcut]

bate/bătut coace/copt
vinde/vândut întoarce/întors
rămâne/rămas secate/scos
cădea/căzut n aş te/născut
crede/crezut vedea/văzut
creşte/crescut cunoaşte/cunoscut
2. Model: Mâine diminea1ă stau la

cămin.
li Mâine
Mâine
diminca\ă
diminea\ă
stau la cămin.
stai la cămin ...
Stau pe scaun. Stau de vorbă cu profesorul peste o săptămână. Stau în
picioare, lângă fereastră. Nu stau jos în autobu1„ Stau pc Splaiul Indepcndcn1ei,
la nr. 15. Stau Ia bibliotecă o oră.
3. Model: Dau o telegramă. Dau o tel egramă.
li Dai o telegramă .. .
Dau cartea înapoi. Dau explicapi. Astă z i dau un telefon la facultate. Dau
mâna cu profesorul. Peste o lună dau examen. Dau un exemplu bun.
4. Model: Iau creionul din servietă. li Iau creionul din servie tă.
Ici creionul din scrvicU! ...
Iau loc în bancă . Nu iau tramvaiul 14. După-masă iau cartea de la bibliotecă.
Iau noti1c . Iau cămaşa din dulap. Iau c:îtcva c!l qi de la librărie.
5. Model: Mănânc un măr. Mănânc un măr.
ii Mănânci un măr .. .
Mănânc acasă. Nu mănânc pâine. Mănânc o friptură. Nu mănânc salată.

M:lnânc la restaurant. Nu m:lnânc prnjituri .
80
6. Beau ceaiul acum. Beau ceaiul acum .. .
li Bei ceaiul acum .. .
Beau cafea. Nu beau vin . Beau apă minerală. Beau berc. Nu beau 1uică. Beau
suc de roşii.
7. Model: Eu I a da I o telegramă. li Eu dau o telegramă .
Eu a da în _l)arc
Tu a lua o telegramă
acasă
El (ca) a sta
Noi departe de centru
jos
Voi pe scaun
Ei (ele) bilete la teatru
Dumneavoastră explica\ii
8. Model : ... pc scaunul acesta! a sta 11 Stati pc scaunul acesta!
a da mâna
După-amiază ... cu profesorul. a da
... creionul din servietă! a da înapoi
Când ... examen? a da mâna
Unde ... Mircea? a da telefon
Radu ... o telegramă la Braşov . a sta
Profesoru l ... acasă . a sta de vorbă
De ce nu .. . căqil c? a lua
Ea ... cu colegii. a lua masa
Până la cantină ... autobu zul.
a lua loc
... la masa aceasta, vă rog' a bea
La cc oră ... ?
a mânca
Cc ... diminca\a?
... jos . vă rog !
Ce ... ier i la prânz?
Seara nu ... acasă .
Pe ce stradă ... ?
9. Model: a sta jos li În tramvai suim jos.
a lua autobuzul a sta jos
a lu a loc a sta în picioare
a lua masa a sta de vorbă
a da cxpl ica1 ii a da mâna a da telefon
a da exem ple a da înapo i a da o telegramă
a da examen
• 10. Model: Unde Sta\Î
dumn eavoastră? li Stau la căminul „Grozăveşti",
blocul B, cam e ra 212 .
Cât timp Sta\i în Bucure şti ? Cine dă explica\ii? Luati autobuzul sau tramvaiul?
Stap jos în autobuz? C u cine siai de vorbă? De unde lua1i flori ? Cu ci ne dă mâna
studenta aceasta? Cine stă în picioa re? Când dai telefon acas!I'! De unde luati
cărţi ? Ce ici din dulap? Ce luaµ de la magazin? Cine dă înapoi diqionarul?
Cine ia noti\c?
81
11. Model: Merg la institut. li Merg Ia hstitutul acesta.
Ajunge devreme Ia facultate . Aştepti tramvaiul în staţie. lntrati în institut?
Pleacă din oraş. Rămânem Ia bibliotecă. Vorbeşte despre spectacole.
12. Model: Scriu cu ... li Scriu cu creionul.

Tăiem florile cu ... Mergi cu ... la muzeu? Stă de vorbă cu .. . Dăm mâna cu ...
Veniţi cu ... ! Stă cu ...
13. Model: Citesc ... cameră . li Citesc în cameră.

Cursurile încep ... ora 8. Pune pâinea ... coş. Găseşti cutite ... masă . Vorbit1
... Dinu! Stai ... cămin? Luaţi diqionarul ... biblioteca aceasta! Tabloule ...
perete. Pleacă .. . o jumătate ... oră.
14. Model: a mânca li mâncat
a alerga a urca a fugi a n_iuirumi a coborî
a aştepta a pleca a găsi a Cili a hotărî
a cumpăra a mvăta a întâlni a prcÎJ~ti a urî
a lucra a mtra a ie şi a vor 1
a tcnnina a căuta a veni a primi
a vedea a face a merge a pune
a cădea a începe a ajunge a aduce
a vrea a cere a rămâne a spune
a mânca a fi a da
a bea a avea a sta
a şti a lua
b. Model: mâncat Am mâncat o prăjitură.
li Ai mâncat o prl!jitură ...
15 . Model: El a întârziat astăzi. El nu a întârziat astăzi .
Maria a pregătit
li El n-a întârziat
masa . Au dat telefonacasă.
astăzi.
Ionel a mers cu tramvaiul.
Am văzut un film frumos . Ai scris adresa? Noi am fost Ia marc.
16. Model: Ai fost ieri la institut? li - Da, am fost.
Ai făcut tema? Au luat masa Ia restaurant? Ati telefonat la gară? A spu s
ci că vine? Aţi cerut o friptură? Ai alergat prin parc?
J7. Model: Radu a citit două ore. li Radu a mai citit două ore.
Ali fost la Sinaia? A scris un cxercitiu. Am stat două săptămâni la marc. Au •
sosi t câtiva specialişti străini. Ai văzut filmul acesta? Ali cumpărat o carte?
18. Dfet1t~:
Diminea1a mâncăm : ouă fierte, salam, ceai~; pâine cu unt. La prânz mergem
la cantină, unde luăm o supă sau o ciorb:I, o friptură cu salat:!, chiflele s~ u
mâncare cu sos. Ca desert avem prăjituri , fructe sau îngheţată . Seara bem ur.
pahar de lapte şi mâncăm câteva felii de pâine cu brânză sau cu şuncă.
82
19. Model: Cu cine vorbeş te Ioana? Ioana vorbeşte cu doi colegi de
li
facullatc .
Unde merge Ioana? Ccam~ncat loana d imincată'/ Cc pune Ioana pc masă? Cine
aduce mâncarea? Cc mâncare au ei la prânz? Cc pot mânca seara? Unde lua\i
dumneavoastră masa'l Cc mâncati diminca\a? Dar la prânz? Scara ce rnâncati?
20. Lectură
LA RESTAURANT
Maria şi Paul au intrat în restaurant şi au luat loc la o masă . Chelnerul a pus

pe masă farfurii, tacâmuri, pahare, o solnită şi şervetele, apoi a adus lista de
mâncăruri .
Paul - Ce aperitiv luăm, Maria?
Maria - Pateuri . şuncă, peşte. brânza cu roşii sau caşcaval.
Paul - Apoi luăm mititei şi o friptură de vacă la grătar cu garnitură de legume.
Ca băutură - un vin alb şi apă minerală .
Maria - Vă:\ că tu cunoşti bine bucă,ăria românească.
Paul -Când am stat la cămin, am mâncat cu colegii ~omâni şi am vorbit mereu
cu ci despre mâncărurile româneşti. La prânz, românii mănâncă de
obicei supă sau ciorbă, apoi friptură sau sarmale, chi ftelc, mâncare de
came cu legume. La micul dejun, ci mănâncă ouă licne sau ochiuri,
salam, unt. gem, miere, ceai, lapte sau cafea.
2 1. Compozitie: Ieri am avut musafiri la masă.
Lecţia 9
O EXCURSIE LA SINAIA
Bogdan - Duminică facem o excursie. Vii şi tu cu noi?

Mihai - Cine mai marge?
Bogdan - Alexandru; e coleg de grupă cu mine.
Mihai - E o excursie lungă? Cât durează?
Bogdan - O zi. Plecăm dimineată, cu trenul de cinci. Sosim la Sinaia la opt şi
jumătate. Venim înapoi spre seară. După o săptămână de lucru, avem
şi noi nevoie de aer curat şi de odihnl!.
Mihai - Bine, merg cu plăcere .
Sinaia e un oraş mic, dar foane frumos . Înjur sunt munti înalţi, cu păduri verzi .
Dimineaţa şi seara aerul e rece, dar la prânz e cald.
Băietii au mers pe o stradă nu prea largă . Pc strada aceea ei au văzul casc vechi
şi noi, cu pereţi albi şi acoperişuri roşii , cu porţi gri , verzi sau maro. După ce au ieşit
din oraş , au urcataproapedouăoreşi au ajuns la hotelul „Cota 1400". Ei au luat masa
la restaurantul din hotel, apoi au făcut o plimbare pr:in pădure.
La ora şase seara, au mers la gară şi au luat trenul spre Bucureşti . În
companiment au stat de vorbă, au glumit şi au râs.
- Ajungem devreme - zice Alexandru - veni\i la mine! Sunt singur, Mircea
lipseşte din oraş . Putem face o panidă de ş ah .
84
'.l(eţineţi
a. a mânca . Mă nânc un măr.

a lua masa lllu masa la ora două . Iau masa la restauram.
{ a sta la masă
A cu m stăm la masă.
a face o excursie
a face o plimbare
{ ;.1 lua trenul (tramvaiul, autobuzul, troleibuzul)
b. marc;cmic Lare;cmoale
lung.cscun caldacrece
larg;cîngust ;cstrâmL dulce;cam ar; acru
gros;csu bli re nouacvcchi
lânăr;cbătrân
c. aproape + num . card. = Până la Sinaia facem apro~pe două

aproximativ, cam ore cu trenul.
prea cameră prea mare
nu prea cameră nu prea mare
d. coleg de { bancă
şcoală, liceu, facultate, an, grupă
birou, serviciiJ
a lipsi { de la (şcoală, cursuri)
din (oraş, Bucureşti, \af'ă)
înainte de prânz = înainte de masă

la prânz = la amiază
{
după-masă = după-amiază
a sosi la (în) = a ajunge la (în)

e. { bun (adj.) Văd un film bun.
Cumperi o carte bună. subst. + { bun, -i
bunll, -e
bine (adv .) Mihai învajll bine. verb+ BINE J
85
GRAMATICĂ
I. PRONUME PERSONAL
CAZUL ACUZA TIV, FORMA ACCENTUATĂ
Eu merg la plimbare. Vii cu mine la plimbare?

Tu stai la fereastră. Cine stă lângd tine?
El mănâncă acasă . Astăzi noi luăm masa la el.
Noi am cumpărat acest manual. Manualul acesta este pentru noi.
Voi sunteti ocupati astăzi . Nu plccămfilră voi în excursie.
Ei au lucrat la birou. Venim de la ei.
~
caz
1 2 3 4 5 6
Nom . eu LU
el; ca noi VOI ci; ele
Ac . MINE TINE
prepozi1ie + MINE, TINE, el .. .
II. ADJECTIV
a. CU TREI FORME
Am văzut în parc un copil mic. Am văzut în parc câtiv;.i. copii mici.

Au o cameră mică. Au două camere mici .
sg. pi.
mic
m. lung
larg mici
lungi
mică
largi
f. lungă
largii
a. pantof nou pantofi noi

casă nouă casc noi
sg. pi.
m. nou
noi
f. nouă
86 .
b. Peretele e ro ş u . Pcre\ii sunt roşii.
Clădirea e roşie. Clădirile sunt roşii.
sg. pi.
m. r o şu
roşii
f. roşie
b. CU DOUĂ FORME
Pantoful acesta e mare. Pantofii aceştia sînt mari.
Pe bulevard e o librărie mare. Pe bulcva~d sunt librării mari.
sg. pi.
dulce dulci
fierbinte ficrhinti
marc mari
m .,f. rece reci
subt ire subJiri
tare tari
verde verzi
:J{pt ă pantof vechi pantofi vechi

casă veche casc. vechi
,g. pi.
m. vechi
vechi
f. veche
c.CUOFORMĂ
Pantoful este maro. Pantofii sunt maro.

Am cumpărat o cămaşă maro. Am cumpărnt dou!l cămăşi maro.
FORME
Singular I Plural
m. I n. f. I m. I n. I f.
4 -0,-U -Ă -I
I -E
3 -0 -Ă -I
2 -E .,
j bej, bleu, blcl!ITl arin , gri, maro, roz
87
III. PRONUME ŞI ADJECTIV DEMONSTRATIV DE DEPĂRTARE
Adjectiv Pronume
Singular
Masculin Acela este un inginer tânăr.
Inginerul acela este tânăr.
Feminin Aceea este o lucrare bună .
Lucrarea aceea este bună.
Neutru Acela este textul nou .
Textul acela este nou.
Plural
Masculin
Inginerii aceia suni tineri. Aceia sunt ingineri tineri.
Feminin
Lucrările acelea sunt bune. Acelea sunt lucrări bune.
Neutru
Textele acelea sunt noi. Acelea sunt texte noi.
m.
I n. f.
sg. ACELA .\CEEA
pi. ACEIA I ACELEA
a. autorul acela cărţile acelea

I subst. cu ort. hot. + adj. dem .
b. Adjectiv Pronume
teatrul acela I atela
Iadj . = pron. I
c. casa aceea [a-re-~aJ
pomii aceia [a-c~iaJ
d. Subst. + adj. Adj. + subst.
profesorul acelA acel profesor
lucrarea aceeA acea lucrare [a -teă ]
profesorii aceiA acei profesori ra-2~u
lucrări le acele A acele lucrări
I "'· I n. r.
sg .
ACEL ACEA
pi. ACEI I ACELE
88
'E'l(erc iţii
I. a. Model : încântat li [în-cân-tat ]
excursie compartiment
aer minunat
odihnă lipseşte
b. Model : mari li [mar;)
larg/l argi li [larg/larg;]
dulci rec i roşii
tari sub1iri nou/noi
mic/mici verde/v~rzi nou/nouă
lung/lungi fierbinte/fierbinţ i vechi/veche
2. Model: Profesorul merge cu 11 Profesorul merge cu noi la teatru .

(noi) la teatru .
Eu plec fără (t u) la facul tate. După-masă vii la (eu)? Am o carte pentru (ea) .
A plecat devreme de la (tu)? Lângă (c u) este un loc liber. Ei au fost cu (tu)
la Sinaia?
3. Model: - Cu cine a stat de vorbă? li - A stat de vorba cu mine.
Pentru cine ai cumpărat florile? La cine a\i luat masa? Despre cine
vorbeşte? Lângă cine ai stat? Cu cine învqi? De la cine ati primit
scrisoarea aceea?
4. Model: - Ai adus cartea pentru mine? li - Nu, nu pentru tine, pentru el.
A fost la cinema cu tine? Au vorbit despre ea? Ai stat lângă ele? Aţi fost la
ei? Rochia aceea e pentru ea? Primeşte scrisori de la ,,oi?
S. a. Model: Pe masă e o floare
(albas1ru, alb, roşu ) . li Pe misa e o floare
(albă, roşie).
albastră
Pixul este (ve rde, roşu, maro). La dreapta e o strada (lung, larg, marc, mic).
A văzut o cabanll (înalt, nou , vechi). Am baut o cafea (negru, dulce, mic).
Pomule (înalt, verde. subtire). Prăjitura nu a fost (scump, dulce, bun). Băiatul
e (înalt, atent, sănă tos). Acoperişule (maro, gri, verde) .
b. Model: Pc mas ă sunt nori
(albast ru , alb, roşu) . li Pe m asă sunt flori albastre
(albe, roşii).
6. Model : Acolo co casă ... tân:1r Acolo e o casă nouă.

Maria c ... nou
li Maria e tânără.
89
Radu e ... lfmăr
Au citit o carte ... b1\trân
Stiloul acela c .. . nou
Au cumpărat o maşină ... vechi
Medicul acela este ...
Am văzut câteva fi.lme ...
Stă de vorbă cu o femeie ...
Doctoranzii aceia sunt ...
7. Model: - Rochia aceea e lungă?
li - Nu, (rochia aceea) c
scurtă .
Maşina aceasta e nouă? Supa a fost caldă? Camerele acelea sunt mici?
Inginerule bătrân? Ai adus reviste vechi? A\i vizita\i un oraş mare? A băut
cafea rl'Ce? Casele acelea sînt vechi?
8. a. Model: Lua\i diqionarul .. . ! li Luaţi diqionarul acela!
Doctorul .. . nu a venit. Când cumperi cartea .. .? Scrie\i textul ... 1 De ce vinde
tabloul ...?Librăria ... este nouă. Unde a plecat studentul...?
b. Model: Lua1i dieţionarele ... ! li Luati diqionarelc acelea!
9. a. Model: Canea aceasta costă
500 de Ici, ... costă 700 de lei.
li Canea aceasta costă 500 de
Ici, aceea costă 700 de lei.
Muntele acesta are 2150 de metri, ... are numai 1650. Camera aceasta este
marc, ... e mică. Textul acesta e nou, ... c vechi . Supa aceasta c fierbinte, ...
e rece. Copilul acesta are patru ani, ... are şapte . Manualul acesta este din
1982, .. . este din 1973.
Căflile acestea costă 1000 Că fli le acestea costă 1000 de
b. Model:
de lei, ... costă 1400 de lei. li lei. acelea costă I 4DO de Ici.
10. Model: Ce a\i făcut dv. duminică? li Duminică am făcut o excursie.
Unde ati fost? Când ati plecat? Cât a durat excursia? Cu cc aµ mers până la
Sinaia? Ce ati văzut acolo? Când ati venit acasă?
11 . Dictare: Câtiva prieteni au făcut o excursie la Sinaia. Excursia a durat o zi
şi a fost foarte plăcută . Sinaia e un oraş de munte, mic şi frumos. Prietenii au
urcat pe munte şi au luat masa la o cabană, în pădure . La sfârşit, au mâncat
prăjituri şi au băut cafele fierbinti . După - masă, au mers la. gară şi au luat trenul
spre Bucureşti . La cămin au jucat şah şi au stat de vorbll .
12. Compozitie: Cum aJi petrecut duminică ?
90
Lecţia 10
DUPĂ CUMPĂRĂTURI
- Astăzi vin în vizită la noi câteva colege de la Institutul Politehnic. Trebuie

să facem cumpărături. Vrei să vii şi tu cu mine în oraş?
-Da. Să mergem împreuna!
Maria şi Elena merg pc jos până în centru. Acolo intră într-un magazin cu
autoser.iire. Ele cumpără un kilogram de came, o cutie de sardele şi o sticlă de ulei .
Plătesc la casă, iau bonul şi restul, apoi merg la raionul de mezeluri şi brânzeturi.
De aici cumpără o jumătate de kilogram de brJnză, un pachet de unt şi trei sute de
grame de salam.
- Mai dori\i ceva? întreabă vânzătorul.
- Da, nişte ouă.
Maria plăteşte şi ia pachetele.
- Trebuie să mai luăm pâine. fructe, vin şi apă minernlă . Să mai cumpărăm şi
prăjituri? Tu ce spui?
- Putem să luăm .
- Bine, hai repede, să nu întâr1.iem! Trebuie să preparăm gustările .
.
Ileana traversează strada şi intră într-un m agazin de unde vrcJ să cumpere
c:1teva lucruri mici, dar foarte importante: un săpun de toaletă, o pcriu\ă nouă de
dinµ, pastă de dinp, un pieptene, nastu ri, câteva ace şi a\ă neagră şi albl!. Acolo
întâlneşte un coleg. El a cumpărat câteva lame, cremă de ghete, \igări şi chibrituri.
- E un magazin foane bun, spune Ileana. Găseşti aici tot cc vrei!
91
'l(e ţi neţi
a. Alimen1e
orez ulei macaroane conserve
frună zahăr pastă de roşii brânzeturi
mălai griş bulion mezeluri
b. un kilogram de ... un kilogram de came
o sută de grame de ... o sută de grame de salam
a cumpăra Cumpărăm fructe .
c. { a face cumpărături Trebuie să facem cumpărături.
a v~~i în vizită Dan vine în vi zită la noi.

{ a v1z1ta Dan vizitează oraşul.
ceva Mai dori\i ceva?
{
cineva · Lipseşte cineva?
nişte + subst. pi. - Ce vrei ~ ă cumperi de la librărie?

-Vreausăcumpăruncreionşi nişte caiete.
- Cine sunt ei?

-Nişte studcnti din Rusia.
hai+ adv. Hai acasă! Hai repede!

hai+ să ... Hai să mergem la cinema!
GRAMATICĂ
I. VERB
1. MODUL CONJUNCTIV, TIMPUL PREZENT. FORME
Afirmativ
Indicativ prezen t Conjunctiv prezen t
1 Cumpăr o ca:te. I Vreau SĂ cumpăr o carte.

2 Cumperi o carte. 2 Vrei SĂ cumperi o carte.
3 CumpărĂ o cane. 3 V~a SĂ eumperE o c11ne.
4 Cumpărăm o carte. 4 Vrem SĂ cumpărăm o carte.
5 Cumpărati o carte. 5 Vreµ SĂ cumpărati o carte.
6 ~Ă o carte. 6 Vor SĂ cumperE o carte.
92
1 Vin la facullatc. 1 Pol SĂ vin la facultate.
2 Vii la facultate. 2 Pop SĂ vii la facullatc.
3 VinE la facultate. 3 Poate SĂ vinĂ la facultate.
4 Venim la facultate . 4 Putem SĂ venim la facultate .
5 Veniti la facullate . 5 Puteµ SĂ veniti la facultate.
6 Vin la facultate. 6 Pol SĂ vinĂ la facultate.
pers. 3 = pers. 6
I
-A -î -EA I -E I -I
Indic . I Conj. Indic .
. li Conj.
0+- I SĂ +- 0+- li SĂ+-

I
2
3 -Ă -E -E I -Ă
4
5
-Ă -0
6 -E I -Ă
a . Indicativ Conjunctiv
A ÎNTÂR'ZJA
3 întârzie 3 Poate să .întâr:tie.
6 întârzie 6 Pot să întârzie.
A TĂIA
3 taie 3 Începe să taie.
6 taie 6 Încep să taie.
ASUi
3 suie 3 Poate să suie.
6 suie 6 Pot să suie.
b. A TREBUI
Eu trebuie sl! pice.
Tu trebuie să cumperi lapte.
El trebuie să înve1e.
(cu, tu .. .+) TREBUIE+ conj. prez.
Negativ
Puteti să NU vcniti . Isă + NU + verb

93
ALTERNAN[E FONETICE
I . e/ea 2. ăle 3. ea/e
merge/să meargll cumpără/si! cumpere aşteaptă/să aştepte
cere/să ceară numără/si! numere plea că/să plece
începe/să înceaµ! încearcă/să încerce
4. a/e 5. e/a 6. ie/ia
înva!ll/săînve1e vede/să vad'! iese/să ia să
e spală/să spele pierde/să pi ardă
2. DISOCIEREA CONJUNCTIVUL UI
Vrea să vadă filmul acesta. I Vrea să MAI vadă filmul acesta.
Isă+ MAI+ verb I

3. CONJUNCTIVUL CU VALOA RE DE IMPERATIV
Imperat iv Conjunctiv
a. Veniti imediat! Să veniţ iimediat!
Nu. plecaţi! Să nu plecaţi!
b. - Să citim acum leqia!

Să nu intre nimeni !
conjunctiv prezen t= imperat iv
4. DISTRIUU'fIA CONJUNCTIVULUI
a. Vrem sd rermim'Jm anicolul.

Merge în oraş săfacă cwnpărăluri.
Veniti să învăţăm împreună!
Vreau să merg să cwnpăr fructe .
indicativ
verb
{ imperati~ + verb la conjunctiv
conJ uncuv
b. - Radu vrea să plece.

- De cc (vrea) să plece?
- Umk (wea) sa pi~~
- Când (vrea) să plece?
- Trebuie să face1i excrcitiilc pentru mâine!
- Cite cxercitii (trebuie) să facem?
94
- El poate să aş t ept e.
- Unde (poate) srs aştepte?
a putea .
cuvânt interogativ ( + a trebui ) + verb la conjunctiv
a vrea ...
c. Pot merge cu tramv aiul. = Pot să merg cu tramvaiul

Poate învăţa aici? Poate să înveţe aici?
A PUTEA +
< infinitiv
conjunctiv
'E-;r_erc i ţ ii
1. Model: merge - să meargă li [mer-ge]/(să m\:; ar-gă]
cere - să ceara aşteaptă - să aş tepte
începe - să înceapă pleacă - să plece
iese - să iasă încea rcă - să încerce
cumpăr;l - să cumpere întreabă - să întrebe
numără - să numere
2. Model: Coboară la sta\ia aceea. li Trebuie să coboare la sta\i a aceea.

Intră repede în casă . Termină azi canea. Urcă trei etaje . Caută un
cuv ânt în diqionar. Mănâncă pâine cu unt. Cumpăr.1 o cămaşă nou ă.
Model: Ajunge devreme la '11 Vrea să ajungă devreme la factJltate.
facultate . Poate să ajungă devreme la facultate .
Diminea1a face gimnastică. rulmâne în ora ş. Deschide ferestrele . Răspunde
imediat la telefon . Vine pe jos la facultate . Merge cu tine.
4. Model: A vrea I a cumpăra I ouă 11 Vreau să cumpăr ouă.
Vrei să cumperi ouă...
A vrea a inira la cinema, în magazi n

A putea a merge cu maşina, pc jos , la munte
A t rebui a ajunge devreme, repede, la ora opt
a termina cxcrcip ilc, articolul
-·a veni în România, la spccwcol, cu ci
a asculta lccpa, mu~1ca
a mânca sa lam , brâ nză, salată verde
95
5. Model: - Poti să rămâi la cabană? -· Eu nu pol, ci poale sd rămână
la cabană.
- Eu nu pot, ei pot să rtiinârza
la cabană.
Vrei sdmergila teatru? Poţi sd aştepJi? Ştiisd/acitema? Începi sd înveJi acum?
Trebuie stl rt/spunzi acum? Poţi stl vii Ia noi?
6. Model: El merge în oraş. li EI vrea (trebuie) să meargă în oraş .
Ea cere un pahar de apă . Ei încep leqiile. Ele pleacă acasă . El rămâne la
bibliotecă_ Ea vede filmul la televizor. Ele vin în vizită la tine.
7. Model: El învaţă limba română . li El vrea (poate) să înveţe limba româna.

Ei pleadi la Ploieşticu trenul. El aşteaptă tramvaiul. Ea vede expozi\ia. El
spală maşina . El încearcă haina . Ele merg azi la muzeu. Ea iese din sală. El
învaţă acasă .
8. Model: Pol (a veni) la gară. Pot veni la gară .

li Pot să vin la gară.
Poţi (a aştepta) câteva minute? Putem (a mânca) la restaurantul acela. Putqi
(a rămâne) la facultate? Nu poate (a răspunde). Ele pot (a ieşi) astăzi în oraş ?
Nu pot (a ajunge) pe jos la cabană .
9. Model: (Nu) veniţi la ora patru! Să (nu) veniţi la ora patru'
Să (nu) vii ia ora patru·!
li Să (nu) vină la ora patru!
(Nu) căutaţi cărtile în bibliotecă! (Nu) coborîţi repede din tren !
(Nu) închideţi imediat cărtile! (Nu) explicaţi acum cuvintele! (Nu) lăsaţi
caietele pe birou! (Nu) răspundeţi imediat'
10. Model: Poţi să rămâi? li Po\i să mai rămâi?
Trebuie să repete exercipile. Vrqi sa faceţi o vizită la muzeu? Trebuie să
urce două etaje . Vrei să asculţi mu zică? Putqi să veniţi în Bucureşti? Nu vrea
să mănânce acasă .
11. Model: Vrea stl rdmână aici. li Unde să rtimând?

Trebuie să plece la munte_ Vrea să vina la mine. Poate sărrwnânce cu noi. Vrem
să plecăm mâine. Vrei să ajungi repede. Vor sd ceară o revistă.
12. Model: - Trebuie să scriu un articol. li - Ce (anicol) să scrii?

Trebuie să scrieţi un exerci\iu . Vrea să ceară o revistă . Trebuie să aduci un
diqiânar. Vrem să vedem un film. Vreau să cumpăr nişte pahare . Vrei să
asculţi un disc? Poate să explice regula? Trebuie să numere grupele.
96
13 . Model: Unde vrei să mergi? li Vreau să merg la magazin .
Cc trebuie s ă cumperi de la magazin? Ce poli să mai cumperi de acolo? Unde
putem lăsa cumpărăturile? Când vor să prepare gustările? Puteµ să mai rămâneµ
la noi? Ce să facem după-amiază?
14 . Dictare: El cumpără flori . Poate să cumpere flori de aici. De obicei Maria
întârzie. Să nu în~rzie la masă! El nu vine devreme. Astăzi să vină devreme!
Ana vede multe filme. Ce film vrea să vadă astăzi? Mama spală rufe. Trebuie
să spele şi nişte batiste. Ei merg cu tramvaiul. Să nu meargă cu tramvaiul!
Profesorul cc re o carte. Profesorul vrea să ceară o cane. Cursul începe la ora opt.
Cursul trebuie să înceapl! la ora opt. Ei numllră cl!rţile . Nu !)(?l sll numere toate
cărţile. Ana şi Maria înva\ă aici . Ele nu vor să învete la c ămin. Ei aş teaptă
tramvaiul. Trebuie să mai aştepte câteva minute. Trenul pleacă la ora zece.
El nu poate sll plece cu trenul acesta. Ei ies în ora ş . Şi ele vor să iasă în oraş . El
pierde trenul ? Să nu pi a rdă trenul !
I 5. Compoziţie: Ieri am făcut cumpără/uri
Lectia 11
LA TELEFON
Mihai - Alo! Bunăziua 1 Casa Vasilescu? La telefon, Mihai Miron . Vă

rog, pot să vorbesc cu Mircea?
Tudor Vasilescu - Desigur. Aşteptat-i un moment'
Mircea - Bună iiua, Mihai! Cc mai fa ci?
Mihai -- Mul1umesc, bine! Cc prograrn ai mâine? Vrei să vii la mine'>
Mircea - Mâine? Să vedem ! Da, cred că o să fiu liber după cinci. La ce
oră să fiu la tine?
Mihai - Pe la 6, dar pop să dai un telefon când pleci de 'leasă . Mai vin
câ\iva invitaµ, colegi de grupă. Sper ca şi Dan să aibă timp să
vină . O să stăm de v01bă , o să ascultăm muzică, o să dansăm .
- Dar Dinu şi Radu o să vină?
Mircea - Nu cred. Şliu că Dinu trebuie să pregăteasc ă o lucrare pentru
Mihai seminarul de poimâine, iar Radu vrea să lucreze în laborator
cu un specialist de la Iaşi .
Mircea - Bine, vin cu plăcere, dar o să stau numai o oră-două. Trebuie
să scriu un articol pentru o rev istă studcn\cască.
Mihai - Bine, pe mâine ' Ştii unde locuiesc acum?
Mircea - Nu . dar pot să iau adresa din cartea de telefon . Mul1umesc
pentru invita\ie, Mihai 1
Mihai - Sper să petrecem bine. La revedere!
Mircea - La revedere!
98
1(,e ţineţi
a. casa Vasilesc u = familia Vasilescu
La telefon, Mihai = Lu telefon este (vorbeşte) Mihai .
carte
num.u
l
"" , de telefon
Pe mâine!
La cc oră ... ? -La ce oră pleacă trenul?
b. -La cinci şi douăzeci şi cinci de minute.
{
Pe la ce oră ... ? -Pe la ce oră poti veni la noi?
-Pe la cinci-şase .
numai Am numai un creion= N-am decât un creion .
nu ... decât Mâncăm numai fructe= Nu mâncăm decât fructe.
Vin numai ei = Nu vin decât ci .
GRAMATICĂ
I. VERB
I. MODUL CONJUNCTIV, TIMPUL PREZENT
-A (-ez)
Indicati v pr ez ent Conjunctiv prezent
I Lucrez la institut. I Vreau să lucrez la instill!l.
2 Lucrezi cu noi? 2 Vrei să lucrezi cu noi?
3 LucrEAZĂ aici. 3 Vrea să lucrEZE aici .
4 Lucrăm doull orc. 4 Vrem să lucrăm două orc.
S Lucrati reped e. S Vreţi să lucrati repede.
6 LucrEAZĂ în labo rator. 6 Vor să lucrEZE în laborator.
-I ( esc)
I Citesc o cane. I Trebuie să citesc o cane.
2 Citeşti acasă. 2 Trebuie să citeşti acasă.
3 CitEŞTE la bi b li o tecă . 3 Trebuie să citEASCĂ la bibliotecă.
4 Citim ziarul. 4 Trebuie să citim ziarul.
5 Citi\i leqi a . 5 Trebuie să citiţi leqia.
6 CitESC bine. 6 Trebuie să citEASCA bine.
.r (-ăsc)
I hotărăsc I Trebuie să hotărăsc
2 hotărăşti
3 hotlrĂŞTE
4 hotărîm
l 2
3
4
T rebu ic să hotărăşti
Trebuie să hotărASCA
Trebuie să hot.ărîm
S hollirîti S Trebuie să hotărî(i
6 hotărĂSC 6 Trebuie să hotărASCĂ
99
-A - I . j
lnd . prez. j Conj. prez. Inel. prez. I Conj. prez. lnd . prez„ I Conj. prez.
0+- I SĂ+- 0+ - SĂ+- 0+- I SĂ+ -
I
'}
·'
1 -EXIĂ I -EZE -ESTE I - EASCĂ -ASTE I - ASCĂ 1
4
~
- F.AZ.Ă -EASCĂ
6
I - EZE · ESC
I -Ase
I -ASC Ă
VERBE NEREGULA TE
Indicativ prezent Conjunctiv prezent

A FI
l Sunt/sint ingi ner. Vreau să FIU inginer.
2 Eşti inginer. 2 Vrei să FII inginer.
3 Este inginer. 3 Vrea să FIE ingi ne,.
4 Suntem/sîntem ingineri. 4 Vrem s.'I FfM ingineri .
5 Sunteţi/sinteţi ingineri. 5 Vreti să Fffl ingi ner i.
6 Sunt/sint ingine ri. 6 Vor să FIE ingineri .
A AVEA
3 El are o cameră luminoasă. 3 El vrea să AIBĂ o cameră luminoa.,;.~.
6 Ei au camere luminoase. 6 Ei vor să AIBĂ camere luminoase
A DA
3 Dă canea înapoi. 3 Treb..ii e să DEA cartea înapoi.
6 Dau cartea înapoi . 6 Trebu ie să DEA canea înapoi .
A STA
3 Azi stă acasă. 3 Azi trebuie să STEA acasă.
6 Azi stau acasă. 6 Azi trebuie să STEA acasă .
A LUA
3 la norile de pc masă . 3 Poate să IA nor ile de pc masă .
6 Iau norilc de pc masă . 6 Pot să IA norile de pc masi! .
A BEA
3 Bea apă mi n era l ă . 3 Vrea să BEA apă mi nerală . -
6 lll!au apă minerală . 6 Vor s.'I BEA apă minera l ă .
A SCRIE
3 Scrie bine. 3 Poiltc s:i SCIUE bine .
6 Scriu bine. 6 Pot să SCRIE bine.
100
A ŞTI
3 Ştie adresa. 3 Vrea s.'\ ŞTIE adresa.

6 Ştiu adresa. 6 Vor să ŞTIE adresa.
A VREA
lnd. prez. Conj. prez.

3 vrea 3 să VREA
6 vor 6să VREA
2. FOLOSIREA CONJUNCTIVULUI PREZENT
a. Eu vreau să plec Icu I ac um. Eu vreau r să pleci [Lu] acum.

<să plece [el, ea, ei, ele] acum.
să plecăm [noi) acum.
l să plecaJi [voi] acum.
Tu vrei să lucrezi [tu) bine. Tu vrei ( să lucrez [cu] bine.

să lucreze [el, ea. ci, ele) bine.
t să lucrăm [noi) bine.

să lucraJi [voi] bine.
Ioana doreşte să vină [Ioana] Ioana doreşte r să vin [euJ mâine.

mâine. să vii [tu] mâine.
• să ve~iJi lvoi] mâine. .
1 săv11111 [ci, ca, e1 , ele] mâine.

să venim [noi] mâine.
b. Eu vreau să plec azi. Eu vreau ca azi să plec.

Vreau să vină Rad u. V rcau ca Radu să vină.
Iverb + să + verb I verb + ca ... + să + verb j

3. MODUL INDICA TIV, TTMPUL VIITOR
I Mâine o să plec la Craiova.

2 Mâine o s.1 pleci la Craiova .
3 Mâine o Să plece la Craiova.
4 Mâine o să plecăm la Craiova.
5 M âine o să plecaţi la Craiova.
6 Mâine o să plece la Craiova.
I O+ conj. prezent
101
II. PRONUME ŞI ADJECTIV RELATIV
I n I e r o g a I i V Relativ
CINE
- Cine vine? I Întreb cine vine
CE
- Ce carte citeşti? Am întrebat ce carte citeşti.
- Ce scrie? Nu ştiu ce scrie.
CÂŢI.CÂTE
- Câţi (studenţi) sunt aici? Spuneµ câţi (studenti) sunt aici!
- Câte (cărţi) aveµ? I Vreau să ştiu câte (cărµ) aveti.
I interogativ ~ relativ
lll . ADVERBE RELATIVE
Interogativ Re I a tiv
UNDE, DE UNDE
- Unde locuieşte? Întreb unde locuieşte.

- De unde sunteţi? Vreau să ştiu de unde suntep .
CÂND, DE CÂND
- Când vine profesorul? Spuneti când vine profesoru l!

- De când sunteti în România? Nu ştiu de când sunteţi în Români a.
CUM
- Cum sr,rie? I Nu ştiu cum scrie.
IV . VORBIRE DIRECTĂ ŞI VORBIRE INDIRECTĂ
a. Radu - Cc program ai astăzi? Radu întreabă ce program are Ion a~tlbi
Ion - Merg la bibliotecă . Ion răspunde că merge la bibliotccll

Radu - Eşti o::upat şi mâine? Radu întreabă dacă şi mâi ne Ion e~,,.
Eu şi Silvia vrem să venim ocupat şi spune că el şi Silvi a vor ~~
la tine în vizită . vină la Ion în vizită .
Jon -Mâine plec la Sinaia; veniti Ion răspunde că mainc pleac;i :,,
duminică ! Sinaia şi spune ca ci să vi n ă dumi r:,.:
102
b. - U11de merge\i acum ? Am întrebat unde merge\i acum.
- La cinematograf. A\i ră ~ puns că (mergqi) la cinema-
1ograf.
- Aveµ două bilete în plus'' Am întrebat dacă ave\i două bilete
în plus.
- N-avem; pule\i să cumpărn\i A\i răspuns că n-ave\i, că putem să
de la casa de bilete. cumpărăm de la casa de bilete.
<
cine, ce, câ!i, câte, }
A ÎNTREBA (de) unde, (de) când, + verb
cum\.de ce
DACA
A RĂSPUNDE}
A SPUNE + CĂ+ verb
AZICE
c. - Veniţi după exaIT'en! Spu ne să vină după ex:-.men.

- Dali exemple clare! Spune să dea exemple clare.
imperativ ➔ conjunctiv
'E{_erciţii
Model: găseşte - să găsească li [g~eşte] - [să gă-~as-că]
vizitea1..ă - să viziteze ci teştc - să citească

telefonează - să telefoneze pregăteşte - să pregătească
notează - să noteze întâlneşte - să întâlnească
lucrează - să lucreze primeşte - să primea~că
corecteaz.ă - să corecteze vorbeşte - să vorbească
copiaz.ll - să copie,.e hotăr:lşl<:: - să hotărască
studiazll - să studieze
are - .c;.'l ai bi!
?. . a. Model: Vrea Ia găsi I ad resa, ct: .;curile 11 Vrea să găsea.<di adresa.

Vor Vor să găsească discurile.
103
Trebuie a corecta tema, exercitiile
Poate a vizill! oraşul, muzeele
Pot a telefona acum, la gară
- --
Vrea a copia poezia, articolul
Vor a nota Litiul, autorul
a lucra în laborator, în bibliotecă
a sosi cu trenul, mâine
a vorbi cu mine, acum
a pregăti 11.ustilrile, masa
a liosi de la cursuri, de la institut
a orimi banii nermisele
a întâlni un coleg, câ1iva prieteni
b. Model: Vrea să găsească adresa. Vre.iu să găsesc adresa.

li Vrei să găseşti adresa ...
3. a. Model: El stă acasă.
li
El vrea s:1 stea acasă.
Ei vor să stea acasă.
Este un inginer bun. Dă un telefon la teatru. Bea ceaiul la ora zece. Scrie
numărul de telefon. Ştie cât costă panwfii. Taie pâinea. la magnetofonul
de la un prieten. Are o servietă nouă.
b. Model: El vrea să stea acasă . Eu vreau să stau acasă .
li Tu vrei s:1 stai ac asă .. .
4. Model: Vreau să ajung Vreau să ajungi devreme la institut.
devreme la institut. Vreau să ajungă devreme la institut.
Vreau să ajungem devreme la institut.
Vreau să ajungeti devreme la institut.
Nu vrei să întârzii la spectacol. Aştept să iau bilete. Doresc să vorbească
cu profesorul. Vreau să stau lângă fereastră. Vre\i să beti vin? Nu vrei
să mănânci sardele?
5. Pot să dau un telefon din oraş .

Model: Dau un telefon din oraş.
li Pot da un telefon din oraş .
Mănânc la restaurantul acesta. Bei \uică? Scrie cu pixul. Sl.ăm în picioare.
Luaţi tramvaiul acesta! Ei sunt la mare acum . Câ\i ani are Ioana?
6. Model: Mâine iau bilete la un filmJ J Mâ!nc o să _ia_u bilete la un_!ilm .
l Mâme osă 1e1 bilete la un film ...
Săptămâna viitoare pi. J.;) irnişoara , Citesc c.anc,1 ~tcc;isia. Li varii fo,:
o excursie în Moldova. Peste doi ani termin fac ultatea. Notez regula aceasta.
Mâine dimineaţă spăl maşina .
104
7. a. Model: Rămân Pice când pot.
Pice
când vreau
când pol li
Stăm cine e, unde pleca1i, cât costă
~ăspundc când vine, cum să începem teza, ce să facă
lntrcbăm uf!de avem loc, unde trebuie, cum vrem
Face ce vrea, cc trebuie, cc poate
Ştie cine vrea, când arc timp, când poate, unde vrea
Spune cine ştie, ce vrea, când are timp, cll nu bea ţuică
Pleacă
că e liber, ce stie
când poli, unde vrei
b. Model: Pleacă .. . li Pleacă unde vrea.
Întreb .. . li Întreb c:ne vorbeşte.
Sta!i ...
Iau .. .
Învc(i ...
Vine ...
Vorbim
Găseşte ...
Spui ...
8. Model: - Cine e la telefon? Întreabă cine c la telefon.
li
- Plec la facultate . Spune că pleacă la facultate.
li
- Unde stai acun? - Cc scrii în caiet? - După cursuri rămânem în oraş .
- Locuiţi la prieteni sau la hotel? - Câte kilograme [kg] de fructe trebuie
să cumpere? - De ce lipseşte Mihai? - Mâine începem cursul de limba
română . - Şti\i despre cine vorbeşte? - Luap un kilogram de brânză!
9 . Model: Spune că pleacă la Sinaia. li - Plec la Sinaia.

Întreabă dacă ştie să danseze. Răspunde că vrea să dea un telefon. Spune
că nu poate mânca la restaurant. Zice că trebuie să mai aştepte. Întreabă
când vine trenul. Spune să nu fugă după tramvai. Zice că nu ştie unde
c strada „ M. Eminescu". Întreabă dacă discurile acestea sunt noi .
10. Model: Sunt numai zece studenµ în sală . li Nu sunt decât zece studcnti
în sală .
Lucrează numai şase ore. Cumpărăm numai mere. Lipsr.şte de la facultate
numai o zi. Petrecem numai o săptămână la munte. Filmul acesta durează
numai o oră. Luaµ num ai două bilete?
11. Model: - Cine dă telcfon' 1 li - Mihai dă telefon.
Cu cine vrea să vorbească Mi.hai ? Cc întreabă Mihai? Ce răspunde Mircea?
Cum petrec invitapi? C âte orc poale să stea .vf ircea la M ihai ? Dv. cc fo cc1i
după - masă? Cine ştie s ă dan seze ? Voi ascultaţi muzică?
12. Compozitie: În viziră la prieceni.
105
Lecţia 12
LA DOCTOR
De ieri Andreie cam bolnav, de aceea a hotărît să consulte astăzi un medic:.

Ştefan l-a însopt la policlinică . Acolo, o soră i-a întrebat ce doresc şi cum îi cheamă
şi l-a rugat pc Andiei să completeze o fişă. După ce a completat fişa, Andrei J
dat-o înapoi, iar sora l-a invitat în cabinet. Ştefan a intrat cu el.
Andrei şi Ştefan - Bună ziua, domnule doctor'
Doctorul - Bună ziua' Văd că sîntqi doi. Pc cine trebuie să examinez?
Andrei - Pe mine.
Doctorul - Ce vă supără?
Andrei - De ieri am febră, tu şesc şi mă doare în gât.
Doctorul -Scoateti, vă rog, cămaşa! Vreau să vă ascult Rcspira\i adânc '
Aşa, ... încă o dată ... Acum deschidcti i:;Ura şi srunqi :
aaa ... Aveţi şi guturai?
Andrei - Da, am guturai şi strănut mereu.
Docton:I o cheamă pe soră şi o roagă să aducă un tennometru .
Doctorul - Vă rog să punep tennomctrul ... N-avep febră prea ma re ,
37 cu 9 ... E vorba de o gripă . Nu e prea grav, dar lrebu~ să
unnaµ exact tratamentul. Să faceţi şi o radioscopie! Ml! inter-
esează cum sunt plămânii . Nu ieşi \idincasă trei-patru zile ! B eţi
multe ceaiuri şi luaţi 3 aspirine pe zi . Iată şio retctă pentru sim;-,
de tuse. În câteva zile o să fiti din nou sănătos . Să luaµ toall'
doctoriile aşa cum am indicat!
Andrei - O să le iau. Sper să fiu bine cât mai curând. Vă mul tum c~,:
domnule doctor'
106
'l(eţineţi
a. Corpul omenesc
I. cap mflnă picior frume obraz
gât brat coapsă ochi gură
ceafă wnăr genunchi sprânceană buză
piept COL şold pleoapă dinte
spate deget călcâi geană măsea
burtă unghie gleznă nas limbă
palmă talpă nară bărbie
pumn ureche fa(ă
~ creier os nerv
barbă inimă coastă venă
mustală plămân schelet arteră
ficat muşchi sânge
stomac
rinichi
intestin
2. spital boală medicament, doctorie
i;oliclinică gripă pastilă, tabletă
consulta\ie răceală injecţie, seringă
paciem indigestie fiolă
diagnostic a strănuta alifie, unguent
radioscopie a tuşi
radiografie a transpira
guturai
rană
vată piramidon dentist

spirt aspirină dinte
pansament antinevralgic măsea
termomeuu vitamine plombă
ar.tibiotice extracpe
b. cam+ adv., adj. Sunt bolnav. Sunt cam bolnav.

E târziu . E cam târziu.
prea+ adv ., adj . - Cumperi ceasul ăsta?
- Nu pot. E prea scump.
- Mai rămâi?
- Nu, c prea târ1.iu.
nu ... prea = nu ... foarte Nu e prea tânăr= Nu e foarte tânăr.
Nu e prea devreme= Nu e foarte
devreme.
107
aşa cum A scris aşa cum a învă\al.
de aceea Sunt obosit. De aceea beau o cafea.
(= Beau o cafea pentru că sunt obosii.)
după ce După ce termin exerci\iile, plec la canlinll
(= Termin exerci\iile ş i apoi plec la cantină) .
C. mă, te ... < doare subst. sg
+
dor + subst. pi.
Mă
doare capul.
Mă
dor picioarele.
mă, te ... interesează + subsl. sg., pl. Mă interesează muzica.
Mă interesează cântecele acestea.
mă, le ... rheamă + nume de pers. Mă cheamă Radu Georgescu.
Te cheamă Alexandru Petrescu?
GRAMATICĂ
I. PRONUME PERSONAL
I. CAZUL ACUZATIV, FORME NEACCENTUATE
a. SUBSTITUŢIA SUBSTANTIVULUI
Singular Plural
Masculin
- Pui pantoful în dulap? - Pui pantofii în dulap?
- Da, îl pun (în dulap) . - Da, îi pun (în dulap).
N~utru
- Pui diqionarul pe masă? - Pui dic!ionarele pe masă' 1
- Da, îl pun (pe masă) . - Da, le pun (pc masă) .
Feminin
- Pui cartea în raft? - Pui cărţile în raft?
- Da, o pun (în raft). - Da, le pun (în raft).
'J\[pt ă Pun dicţionarul. Îl pun.
Iverb + subst.j r pron. + ~
108
b. PEl{SOANELE 14>
Eu fac exerci\iilc. Profesorul mă aj ut ă să fac cxercitiile.

Tu faci exerci\iile. Profesoru l te aj> 1tă să faci exercitiile.
El face e xerci\iile. Profesorul îl ajută să facă exerci\iilc.
Ea face exe rci\i ile. · Profesorul o aju tă să facă exercitiile.
Noi facem exerci\iilc. Profesorul ne ajută să facem exercitiile.
Voi face\i exerci\i ile. Profesorul vă aj ută să faceţi exerci\iile.
Ei fac excrcitiile. Profesorul îi ajută să facă excrci\iilc.
Ele fac exercitii le. Profesorul le ajută s ă facă exerci\iile.
~
Gen I I 2 3 4 5 6
m. I M Ă TE
ÎL
NE VĂ
Îl
f. I o LE
2. rozrpA FOltYIELOR PRONOMINALE NEACCEi\'TUATE FAŢĂ

DE VERB
Indicativ prezent
(Nu) mă i n vită .
(Nu) te invit ă.
I(NU+) pron . + verb I
- Îl aştcpti? - Nu-l aştept.
- Îi aştepµ 7 -Nu-i aş1cpt.
~u + <!.1. i, nunu -~-1

I
_
-=
- O aştep\i '1 i - N-o aştept.
INU+ o= n-o
C onju nc tiv prezent ndicativ vi tor
Să (nu) m ă aş tept ali aici! (N-)o sll mă caule.
S ă (nu) vă cheme acum ! I (N-)o să te caute.
[sA (+NU)+ pron. + verb I ~I_(N_U_+_)_c_>+_s_A_+_p_n_H_1._+_v_er_b__,
-Î l cau\i acum'' - O să- l caut mâine.

-Îi întrebi acum ? - S;'!-i întrebi acum '
ii
I SĂ < ii =
+
109
-O vezi astăzi? I - O s-o văd mâi ne.
I SĂ+O=S·O I
Indic a t i v, perfect co m pus
(Nu) m-a căutat Ion. [ma] (Nu) ne-a căutat Ion . (n~a]
(Nu) te-a căutat Ion. (t~a] (Nu) v-a căutat Ion. [va]
(Nu) l-a căutat Ion. (la] (Nu) i-a căutat Ion . [ia]
(Nu) le-a căutat Ion. [ I~]
I (NU+) pron. + verb

a. O caut. I Am căutat-o .
I
verb+ -o I
b. m-, ne-
te- V· ,
). , I·
} + auxiliar
Ic-
Imperativ plural
Afirmativ
Negativ
Aşteptap-mă aici! Nu mă aşteptaţi aici'
[aştcpta-\i - mă]
(aş tepta\']
Căutaţi-ne mâine!
Nu ne căuta\i mâine'
(căuta-Jj-ne]
(cău-tat ; l
I verb+ prnn . I NU+ pron . + vcr~
:A{pt ă - Îl căutaţi la cămin? - Căuta P-1

Ia că min '
-Îi chemaţi acum ? I - Chemaµ-i acum'
-O invitaţi? - lnvita1i-o!
(in vita- \ io)
110
II. PE+ ACUZATIV
I. ~UME DE PERSOANĂ
- Aştcp1i tramvaiul ? - Îl aştcp1i PE Ion? - Îl aştep1i PE profesor ·,
- Îl aştept - Îl aştept (PE Ion). - Îl aştept (PE profesor).
- Aştcpta1i maşina ? -O aşteP1i PE Elena? - O aştep1i PE profesoară?
- O aştept. - O aştept (PE Elena) . - O aştept (PE profesoară) .
- Vezi pomii? - Îi vezi PE Ion şi PE Radu? - Îi vezi PE profesori?
- Îi văd. - Îi văd (PE Ion şi PE Radu) . - Îi văd (PE profesori).
- Vezi clădirile? - Le vezi PE Elena şi PE Ana? - Le vezi PE profesoare ?
- Le văd . - Le văd (PE Elena şi PE Ana). - Le văd (PE profesoare).
l~-3: } +verb+ PE+ nume de pers.
'J{pt ă a . Îi invit pe Radu şi pe Mircea la cofetărie.

b. Rewlv excrci\iul acum. li Excrci\iul îl rezolv acum.
I verb + subsl. Ac. I ~bst. Ac + pron . Ac . ·'- verb I

2. PRO~UME INTEROGATIV
CE CINE
- Radu aşteaptă maşina . - Radu îl aşteaptă pe Mircea.
-Ce aşteaptă Radu? - PE cine aşteaptă Radu?
CE+ verb I PE + cine + verb J
3, PRONUME PERSONAL, FORME ACCENTUA TE

-Pe cine ajutll profesorul? - PE mine (mă ajută).
- PE tine (le ajută).
- PE el (îl ajută).
- PE ea (o ajut.'!).
- PE noi (ne ajut.'!).
- PE voi (vă ajut.'!).
- PE ei (îi ajut.'!).
- PE ell' (le ajut.'!).
I 2 3 4 5 6
I'~
Neaccentuate MĂ, TE m. r. NE VĂ m. f.
JI o li LI'
Accentuale MLNE TINE EL EA NOI VOI El ELE
111
a. Radu mă aştcaplă pe mine.
I pron. neacccnt. + verb + PE + pron. accent.j
b. Pe mine mă aşteaptă Radu.

I PE+ pron. accent. + pron. neaccenl. + verb
Folosire
- Cum te cheamă?
-Pe mine mă cheamă Andrei, dar pe tine?
-Pe tine te caut. nu pe el.
- Pe cine cauţi?
-Pe tine.
III. A PUTEA+ PRONUME ÎN ACUZATIV

(forme neaccentuate)
- Pop să mă aş1ep1i ? - Mă poli aştept a?
- Poate s-o cheme? - O poate chema?
Ia putea+ SĂ+ pron. + conj. pron . + a putea + inf.
'E~_erciţii
1. a. Model: nu-l văd li [nul văd]
oo-1ştiu să-l căutăm te-a căutat
n-o aşteptăm s-o invitali ne-a întrebat
nu-i invităm să-i întrebăm le-a găsii
b. Model: Mă aş1e pra1i? li [mă aş-tep-ta1;J?

Aştcptati -mă ! li (aş-tep - la-\i-mă] !
Îl căutali ? Căutat i-l !

Ne aju1a1i? Aju1a1i-ne!
O îmrebat i? Înt rcbati-o!
Îi ruga1i? Ruga{i-i!
Le tăia~? Tăia1i-le!
MII Cfe®fi ' Crodo/i ,m/JJ
2. Model: - Citeşte lecţia? li - O citeşte .

Caută dictionaruf? Aşteaptă maş i na ? Seric exercitiile? Pune banii pc birou?
Taie mărul? Inva1ll cuvintele? Cumpără papucii? Aduce pâinea?
+
112
3. Model: Cau\i creionul? - Da, îl caut.
li - Nu, nu-l caut.
Rcpqi lec\ia acum? Tăiati pomul? Primeşte mâine banii? Ia cărţile cu ci?
Aşlepla\i trenul ? Aduce creioanele?
4. Model: Am întârziat; ... scuza\i? li Am întârziat; mii scuzaţi?
Astăzi vii la facultate; ... întâlnesc acolo. EI e liber astăzi; Maria ... roagă
s-o ajulc Ia leqii . Ei trec pe stradă; eu ... văd de la fereastră. Ele iau loc Ia o
masă; vânzătoarea ... serveşte repede. Noi am ieşit în curte; profesorul ...
cheamă în sală. Voi avep un ceas bun; noi ... întrebăm ce oră e. Ana pleacă în
oraş ; mama ... roagă să cumpere flori . Mâine eu plec la Sinaia; tata .. . aşteaptă
acolo.
5. Model : I~ă-· I întreabă I când venim. 11 Mă întreabă când venim.
Te întreabă când venim ...
Mă aşteapt.'I acasă
Te vede în oraş
Îl invită Ia teatru
o cheamă Ia bibliotecă
Ne întâlneşte acum
Vll cautJ! diseară
Îi găseşte în fiecare săptămână
Le ajută la lecţie
6. Model: Vă invită ? li - Da, ne invit,'!.

Mă vede? Îi înso\eşte? Vă serveşte cu înghe13tă? Te ajută? O conduce? Le
caută? Îl aduce? Ne întâlneşte?
7. Model: Încearcă să schimbe biletele. li Încearcă să le schimbe.
Vrei să bei laptele? Vor să cumpere ochelarii. Pot să scriu tema. Trebuie să
citim poeziile. Vrea să repare ceasul. Aşteaptă să primească banii. Vreau să
cos nasturele. Ştie să traducă cuvintele. Vrei să trimi\i acum scrisoarea?
8. Model: - Citeş ti cartea? li - Da, vreau s-o citesc.
Vezi spectacolul deseară? Schimbi pantofii? Repară televizorul ? Cumperi
florile? Face\i lema acum? Cunoşti profesorii? Vizitează muzeul?
9. a. Model: - Îl aştep1i aici? li -Nu-l aştcpl aici.
- Vreau să-l aştepl aici.
O cumpără chiar acum? Le comanzi mâine? Îl iei cu tine? O vede pe stradă?
Îi lăsăm pc ma~ă? Îi căuta\i acasă? Le vezi astăzi? Îl ajuti?
113
b. Model: - Mă inviti la plimbare? - Nu te invit.
li
- Vreau să te invit.
Te serveşte cu cafea? Mă aşteptati? Ne înso\i\i la gară? Vă ajută? Mă
cunoaşteti? Te găsesc la cămin? Ne chema\i la facuhate? Vă caută acasă?
10. Model: - Ai băut ceaiul? 11 - Da, l-am băut.

- Nu, nu l-am băut.
Ai aşteptat tramvaiul? A văzul filmul? A\i vizitat muzeul? Au primit banii ?
Ai luat dictionarul? A adus fructele? Au pus pantofii în v aliză ? Ali ales
costumul?
11. Model: - Ai citit cartea? 11 - Da, am citit-o.
- Nu, n-am citit-o.
A învă\at lec(ia? Ai scris scrisoarea? Au vizitat tara? Ali dat înapoi revista ?
A închis uşa? Ai pierdut cheia? A\i comandat masa? Au plătii piîinea?
12. a. Model: Radu mă aşteaptă. Radu m-a aşteptat.
Te invit la restaurant. Ne caută colegii. Îi găsim acasă. V;1 vizitează
prietenii . Îl vedem la bibLiotecă . Mă opreşte la intrare. O cunoşti bine . Le
întâlniţi la teatru .
b. Model : Radu mă aşteaptă. li Radu o să mă aştepte.
13. a. Model: Cumpăra\i cartea! li Cumpăra\i-o!
Chema\i vânzătorul! Alcgqi norile! Aduce\i dictionarul' Da\i banii

la casă! Preparaţi gustarea' Invitati colegii! Lua\i ţigările ' Pune\:
prăjitura aici'
b. Model: Nu cumpăraţi cartea' li N-o cumpăra\i!
14. a. Model: De cc nu-l invitaţi? li lnvitati-1 , vă rog !

De ce n-o plătiţi ?
De ce nu-i aduceti ? De ce nu mă aşteptaţi ? De cc n u li'
mâncaţi? De ce nu-i cereţi? De cc nu ne 2juta\i? De ce n-o c umpăra f:'
De ce nu-l vizitaţi ?
b. Model: Îl invitaţi? li Nu-l invitaţi !
O plătili ? Îi aduceţi? Mă aştepta\i? Le mânca\i? Îi cereţi ? Ne ajutati'-'
O cumpăra1i? Îl vizita\i?
15. Model: - Îl caup pe Ştefan 'l j) - Da, îl caut (pe el).
- l'<' U, FIU -I tMUI (t>t, t:-1).
Îi inviţi pe colegi la teatru ? Îl înt âlne şti pe Şerban la S..!minar'I O cu noşti pe

Ana? Le aşteap:11 pe profesoare? Îi ajuta\i pe prieteni? O cauli pe Maria?
Îl vedeli pe doctor mâine? Le întreabă pe Ioana şi pe Silvia?
114
Aştept tramvaiul.
16. Model: A ş tept tramvai
doc;tor li
II aştept pe doctor.
Vedem film
I Radu la or;; cinci
cartea de limba romlină?
Cau\i
I colegi la cămin?
N-au găsit pixuri
I Maria la bibliotecă
Ai adus magnetofon?
I Ionel şi Radu de la grădini tă?
O să viziteze oraş
Costel la spital
Cunoaşte\i I iară?
profesorii aceia?
17. Model:-Pecineaştcp\i ? li - Petine(teaştept).
Pe cine vrei să vezi? Pe cine au întâlnit la teatru? Pe cine po\i să aju\i? Pe cine
cau\i? Pe cine au văzut în parc? Pe cine a\i invitai la cinema? Pc cine ai
întrebat? Pe cine vrei să serveşti?
18. Model: -Pe cine căuta\i? 11 - Pe dumneavoastră (vă căutăm).
- Pe Maria (o căutăm) .
Pe cine aţi văzut la teatru? Pe cine osă îmâlnească la cantină? Pe cine ai ajutat?
Pe cine aşteaptă? Pe cine aţi rugat să vă ajute? Pe cine vrei să întrebi? Pe cine
să invităm? Pe cine a chemat profesorul?
19. Model: - Pe tine te aşteaptă? li - Da, pe mine (mă aşteaptă) .
Pe voi v-a invitat la cinema? Pe el îl cheamă la facultate? Pe ei o să-i laşi acasă ?

Pe ea o serveşte întâi? Pe tine te-a lăudat profesorul? Pe mine mă cunoaştqi?
Pe ele o să le întâlni\i la muzeu? Pe noi ne-a\i întrebat?
20. Model: Îl întâlnesc pe el. 11 Îl întâlnesc pe Ion .
Îl întâlnesc pe profesor .
O caut pe ea . Îi văd mereu pe ei. Pe ea o chem astăzi. Îi servesc pe ei acum .
Îl văd pe el. Le cunosc pe ele. Îl găsesc numai pe el. Nu le invit decât pe ele .
21 . Model: - Îl caută pe doctor. li - Pe cine caută?
I-a vllzut pe colegi. N-o cunoaşt e m pe Elena. N-am găsit-o pe mama.
Le invităm pe vecine. M-a lăudat pe mine . O să te întrebe pe tine.
22. Model: Mă aşteaptă câteva minute . li Mă poate aştepta câteva minute.
Te ajut la leqii. Îl iau acum . Mă cawă în fiecare zi. Le cumpăr mâine.
O întâlnesc în oraş . Vă primesc după-masă. li invit pc Radu. Ne serveşte
imediat.
115
b. Model: Ma QŞ!eaptă câteva minute. 11 Poate să mă aştepte câteva
minute.
23. Model: Sunt obosit, de aceea nu
merg la cinema.
li Nu merg la cinema, pentru că
(fiindcă, deoarece. din cauză cil)
sunt obosit.
E bolnav, de aceea lipseşte. Am pierdut caietul de notife, de aceea sunt
supă rat. Au întârziat cinci minute, de aceea au pierdut trenul. Plouă; de aceea
nu mai facem excursia aceasta. Mă ooarc capnl; de aceea nu vorbesc. Îl
interesează pictura; de aceea vizitează expozitia aceasta.
24 . Dictar e: Îl caut pc Ion. Şi tu l-ai căutat?

O aşteaptă pe Maria. Şi noi o s-o aşteptăm.
Mă aştcpta\i? Vă rO'.;, aştepta~-mă!
Te aşteaptă un coleg. Şi ieri te-a aşteptat.
Ne ajută? Trebuie să ne ajute.
Îi vezi la bibliotecă? O să-i vM mâine.
Vă vizitează nişte cole1,ri. Noi nu v-am vizitat.
Le inviti la teatru? Le-am invitai ieri.
O întrebi pc Maria? Am întrebat-o ieri .
Te caută la cămin? O să mă caute la bibliotecă .
Îl serveşte acum? Nu, l-a servit înainte.
25. Co mpoziţie: Am fost la medic
Lecţia 13
RECAPITULARE
1. a. Model: El j a alege j o I că maşă I albastru 11 El alege o cămaşă

albastră.
Tu a cumpăra un geantă maro

Mircea a avea o caiet mic
Noi a căuta doi servietă negru
Eu a dori două valiză verde
Dumneavoastră a vedea creion roşu
Rodica a aduce scaun marc

Fetele a gă~ i sti lou · gri
Ei a lua bibl.iotccă nou
b. Model : El alege o cămaş ă albast ră . El a ales o cămaşă albastră.
2. Model: Laptele e .. .; cafeaua e ... (rece) 11 Laptele c rece; cafeaua

c foarte rece.
Biletul de teatru este ... ; biletele de cinematograf sunt... (ieftin)
Hotelul acesta C$te ... ; clădire a aceea este ... (înalt)
Clădirea din dreapta e ... ; clădirile din stânga sunt. .. (vechi)
Bulevardul Dacia e ... ; Calea Victoriei este ... (lung)
Cafeaua este ... ; ceaiul este .. . (dulce)
Salamule .. .; sardelele sunt .. . (bun)
(luminos).
Magazinul acesta e ... ; librăria aceea e ...
3. a. Model: - Vali za aceasta este - Nu, valiza aceasta nu este scumpă ,
scumpă? 11 este i~flină .
Locul acesta c liber? Rochia aceasta e scurtă? Căminul acesta e mare?

Paltonul acela c larg? Mâncarea aceasta e caldă ? Cafeaua aceasta este dulce?
Filmul acesta e nou ? Ave(i un profesor tiintlr ? A cump.'lrac o bluzll subtire?
b. Model: Valizele acestea sînt Nu, valizele acestea nu sînt
scumpe? li scumpe, sunt icfline .
117
Unchiul Mihai vi ne în vizilă la mine.
4. Model: Unchiul Mihai vine
în vizilă la (cu). li
Mama are nevoie de (eu). Profesorul ia masa cu (voi) . Di sc utăm despre (ei).
Lucraµ împreună cu (ele)? George dansează cu (cu). Să cc:nplclcz o fi şă şi
pentru (Lu)? Copilul aleargă spre (ea). Colegii pleacă fără (e u).
5. Model: Eu nu stau jos în tramvai . 11 - Tu stai jos în tramvai?
. - Dv. stati jos în tramvai?
Eu nu joc şah . Eu nu beau cafea. Eu nu citesc cărţi de fizic ă. Eu nu studiez la
Facultatea de Matematică. Eu nu pregătesc mâncarea aca să. Eu nu sunt
student. Eu nu înot bine. Eu nu locuiesc la etaj.
6. Model: Nu mai bem apă rece. li De ce nu mai beti apă rece?
Nu mai citesc articolul acesta. Nu mai notăm tiUurile acestea. Nu mai las
permisul aici . Nu mai rămân la ~ abană . Nu mai mergem cu ei la doctor. Nu mai
dăm telefon acum. Nu mai iau copiii la cinema . Nu mai am nevoie de cartea
de telefon.
7. Model : Elena Ia vrea Ia scrie I scrisoarea I astăzi 11 Elena vrea să scrie
scrisoarea as t ăzi .
Elena a vrea a citi lucrarea acum
Elevii a dori a scrie referatele astăzi
El a putea a corecta temele mâine
Colegii a trebui a completa notitcle repede
Autorul a căuta exerci\iile imedial
Ele a pregăti teza dimineaţa
Studcn\ii a termina scrisoarea scara
Fetele a aduce articolul după-masă
8. Model: Studen\ii iau notite la curs. Studcn\ii trebuie să ia noti\e

lila curs.
Ei pleacă diseară . Vânzătoarea împachetează cărtile. Profesorii corectează
lucrările . Ei plătesc la casă cumpărăturile . Specialiştii studiază şi lucrările noi .
Rămânem aici până mâine. Radu notează n umărul acesta de telefon. Lu ăm
masa la ora două .
9. Model: Elevul scrie şi citeşte I (a învă\.ţ) 11
Elevul învată să scrie
ş; să citească.
Sludcnpi sLrăini ştiu multe lucruri despre Român.ia. (a dori)

Ana bea o cafea. (a vrea)
Elevii scriu temele. (a trebui )
Copiii aleargă în parc. (a putea)
Profesorii dau consultatii pentru examen . (a trebui)
Ci titooi j,i_y dicliMare.Je din raft. (a putea)
Alexandru este agronom . (a vrea)
Ei mănâncă multe fructe. (a trebui)
El arc o maşină nouă . (a vrea)
Ionel înoată . (a şti )
118
I O. i\1odel: Ascul1i di scul acesta '/ Vrei să nwi ascul!i discul acesta'1
J j' -
- Da. vreau să mai ascult discul acesta.

Mănânci o prăj i tură? Cumperi un tablou„ Dumne avoastră beli un pahar de vin?
Ici un diqionar? Trimi\i o scrisoare la Braşov? Voi da\i un telefon acasă?
! !. Model: - Unde vreti să coboriti: 11 - Vrem să coborîm la
la Uni ·,crsitate sau la Pia\a Rosetti? Pia\a Rosetti.
Unde dori\i să plccap: la munte sau la marc? Unde trebuie să plătesc : la casă
sau la vânzător? Când putem să vizită.'Tl muzeul: diminea\ă sau după-masă? Ce
vrei să bei: ceai sau lapte? Cu ce trebuie să scrie: cu creionul sau cu stiloul?
Când vrei să joci cu mine o partidă de şah: astllzi sau mâine? Unde vrei să citeşti:
acasll sau la bibliotecă?
12. Model: Poţi pleca disearlL li Poţi să pleci disearl'i.
Nu pute1i aştepta aici . Eu pol fi acolo la ora 8. Cititorii pol lu a revistele din raft.
Studentii pol veni la consultatii în fiecare s:!ptămână . Nu putem discuta în sala
de lectură . Elevul poate începe lucrarea . Po\i merge cu noi la cinema? Putem
sta de vorbă acum '1
13. Model: Aştept (a tcnnina) jocul li Aştept s:i termini jocul.
Aştept (a veni) la facultate
Aştep\i (a pleca) la ora 8 fix
Aşteaptă (a coborî) repede
Aşteptăm (a sosi) la timp
Aştepta\i (a merge) acas.1
Aşteaptă (a învăta) leqia
Sper (a fi) liber după-amiazti
Speri (a mânca) pri!jitura
Speră (a face) exerci\iile
Sperăm (a termina) tema
Spera\i
Speră
14. Model: Profesorul vrea (a pregăti, pers . 4) J J Profesorul vrea să pregătim

bine examenul. bine examenul.
Dori\i (a sta la masă , pers. 3) în grădinl!? Ei vor (a ajunge, pers. 5) acasă
devreme. Marna doreşte (a veni, pers . 2) imediat. Trebuie (a spăla, pers. 4)
maşina. Aştcpt!!m (a sosi. pers . 3)cu trenul de sea r:! . Ei propun (a petrece, pers.
4) duminica la munte. Autorul vrea (a citi, pers. 5) această cane. Doreşte (a lua
masa, pers . 5) împreună.
15. Model: El coboară repede. li Să coboare repede!
S tudentii lucrează în laborator pairu orc. Tu Inşi vali z:i în comp;mimcnl. Noi
mergem la institui pc jos. Ei citesc bibliografia pentru examen . Voi tclefona[i
acasll în fiecare ~i . Ea vine în vizită la noi săpU1mâna viitoare. Radu aduce
pachetele din maşin:I . El tcm1ină referatul până mâine.
119
16. Model: a scrie Eu scriu exerci1iul.
Trebuie să scrie o scrisoare.
A scris o scrisoare lungă .
O să scriem repede.
a fi a sta a bea a scrie
a da a lua a mânca a tăia
Model: a veni în vizită 1 Veniti în vizilă la noi!
1 Ei vor să vina fn vizită la noi.
a da explica1ii a lua Ioc a sta jos
a da înapoi a lua notiţe a sta în picioare
a da mâna a lua masa a sta de vorbă
a da telefon
18. Model: Ion locuieşte aproape? li Nu, Ion locuieşte departe.
Tramvaiul merge repede? Colegii străini locuiesc sus? Spectacolul începe
târziu? Spitalule departe? Intrăm aici? Profesoara vorbeşte încet? Laborato-
rul e la dreapta? Vii acasă devreme?
I
19. Model: Mergi ... facultate? la
spre li
Mergi spre facultate?
Mergi la facultate?
Rămâne aici ... mâine. printre
Vine la noi ... cursuri . peste
Vorbesc ... România. după
Trece .. . brazi . pc la
Pleacă ... două săptămâni. până
Când vii ... mine? de la
Înva1ă aici ... I 5 septembrie. despre
la
20. Model: Doctorul dă mâna ... ei. li Doctorul dă mâna cu ei.
AJ.i stat mult ... Craiova? Ajungem ... cabană târziu? O să luăm tramvaiul ...
piaţă . Aveti un manual .. . fizică? Mama stă ... bancă . Copiii aleargă ... pomi.
Lua1i loc ... ei! Facem o plimbare ... examen?
21. Model: Am ore la ... li Am ore la Facultatea de Matematică .
Ei locuiesc pe .... O să urcăm la .... Cumpăr haine de la .... Am avut seminar
în .... Ap luat bilete la .... O să vedem meciul pe .. .. Coborâti la .... Au discutat
despre ....
22. Model: - Când plecaţi? 11 Întreabă când pleacă.
- Am examen mâine. Spune că arc examen mâine.
Cine c la uşă? Unde locuieşte acum? Câţi ani ai? Face o cafea. Când începe
programul la televizor? Are nevoie de pantofi noi. Ce face1i mâine? Cum
căutati o carte în bibliotecă? Vine mâine la noi .
t3. a. Model: - Cunoşti oraşul? li - Da, îl cunosc.

Cumperi pantofii? Citeşti revista? Ici taxiul? Speli maşin:i ? Mănânci
prăjiturile? Cheltuieşti banii? Scrii exerciţiul? Ştii lectiile?
,.
120
b. Model: - Cunoşti oraşul? li - Nu-l cunosc.
24. Model: - Îl cumperi? li - Da, îl cwnpăr.
Ne aju\i? Mă chcma\i? Îi căutaţi? Ne invita\i? Mă aştcp\i? O întâlneşti? Te
aşteptăm? Vă servim acum? .
25 . Model: El vrea să cumpere cartea. li El vrea s-o cumpere.

Pot să aduc banii. Vrem să facem lectiile acum. Trebuie să scriu regula. Vre\i
să lua\i autobuzul de aici? Po\i să aduci dictionarele? Trebuie să notez
adresa. Vor să schimbe ochelarii. Pot să vizitez muzeul?
26 . Model: El c ocupat acum . Ea poale 11 Ea poate să-l aştepte .
să .. . aştepte.
Noi nu ştim drumul. El vrea să ... conducă.
Tu eşti obosit. El poate să .. . ajute.
Ea e în cameră . Eu pot să ... chem la poartă .
Ei vin la noi în vizită. Noi vrem să ... servim cu cafea.
Ele bolnav. Noi trebuie să .. . vizităm la spital.
Ele sunt din provincie. Eu vreau să ... cunosc.
27. Model: Te văd deseori. Te-am văzut deseori .
11
O să te
văd deseori .
Îl scriu imediat. Mă întâlniti la facultate. Vă vizităm în vacantă. O traduce
în limba română. Le însotim până la sta\ie. Te conducem la gară . Ne
aşteaptă la masă. Îi schimbăm la bancă .
28 . Model: - Pe cine aşteaptă Ion? 11 - Pe ea o aşteaptă Ion.
- Ion o aştcaplil pe ea.
Pe cine invita\i la teatru? Pe cine caută poştaşul? Pe cine cunoaşteµ? Pe cine
trimi\i Ia farmacie? Pe cine întâlniţi la cantină? Pe cine găseşti la ora asta?
29.a. Model: Te aştept. li Pot să te aştept.
O ajut. Ne co.nduci. Le recunosc. Mă aşteaptă . Vă chemăm . Îl vizila\i.
Te întâlneşte . Ii găsim .
b.Model: Te aştept. li Te pot aştepta .
30. a. Model: .. . învăl , ... scriu cxerci\iile. Acum (întâi) învă\, apoi (pe
... mergem Ia mare •... mergem la munte .

li urmă, după
cxcrci\i iIc .
aceea) scriu
... o să învă\ limba română, ... o să învă\ engleza .

.. . a cumpărat pâine, ... a cumpărat şi fructe .
... merg la bibliotecă , ... o să vină la noi .
... repeta\i teoria, ... face\i problemele!
... trebuie să citeşti textul, ... să-l traduci.
b. Model: Acum (întâi) învă\, apoi (pe urma , După ce învă\,
după aceea) scriu excrci\iilc) 11 scriem exerci\iile
121
Lecţia 14
O SCRISOARE DE LA MUNTE
Braşov, 26 august, I 99~
Dragă Radu,
Am sosit de două săptămâni la Poiana Braşov cu so\ia şi copiii. Ne sim l-J m

minunat şi ne odihnim bine în liniştea şi aerul curat şi rece de aici . Copiii sînt
veseli şi au poftă de mâncare. Diminea\a se scoală târziu, la ora 8, când îi tre zeşte
Irina. Ei sunt mici şi ea îi ajută să se spele şi să se îmbrace. Când suntem gala,
coborîm la restaurant ca să luăm micul dejun.
Apoi mergem în pădure, dacă este vreme frumoasă. Ne oprim într-o poiană
şi ne aşezăm pe iarbă. Copiii se joacă cu mingea, aleargă printre brazi sau culeg
flori. Mă uit la ci şi mă bucur că n1d şi sunt veseli.
La amiază ne întoarcem la hotel şi luăm masa. Apoi copiii se culcă. Eu citesc
sau joc şah cu nişt e prieteni.
Scara, de obicei, ne plimbăm prin sta{iune sau, dacă plouă, ne uităm la
televizor. Săptămâna trecută ne-am dus la castelul Bran. Ne-am întors obosi\i,
dar bucuroşi că am văzut locuri noi şi frumoase. Mâine o să ne ducem la Braşov .
într-o plimbare, iar săpt..'lmâna viitoare ne înapoiem la Bucureşti. Ne gând.im
mereu la tine şi aşteptăm să te revedem .
Cu drag,
Andrei
122
'l(_e ţ i n eţ i
a. { - Cum e afară? - E frumos.

- Cume timpul? - E timp frumos.
- Cum e vremea? - E vreme frumoasă .
a avea poftă de mâncare
micul dejun, gustarea de diminea\ă

masa de prânz
{ masa de seară
b. a se duce = a merge, a pleca - Unde vă duceti?

- Ne ducem la facultate.
a se întoarce = a se înapoia
a revedea = a vedea din nou ,
a vedea iar(ăşi)
a se distra = a petrece
a se culca Ţ. a se scu la
a adormi Ţ. a se trezi
a se îmbrăca "" a se dezbrăca
a se încălia "" a sc dcscăl\a
miercurea trec ută; miercurea viitoare
l săptămâna trecută; săptămâna viitoare

luna trecută; luna viitoare
anul trecut; la anul
astă-vară; la vară
c. (în)totdeauna - de obicei - uneori - rareori

Totdeauna mănânc diminea;a.
De obicei beau lapte cu pâine şi gem.
Uneori beau o cafea.
Rareori mănânc numai un măr.
a fi bucuros El e bucuros că a primit o scrisoare de acasă .
{ a se bucura Când primeşte o scrisoare de acasă se bucură.
d. a fi gata - Aşteptati putin! Vă chem când e gata masa.
Fotografiile sunt gata.
Noi suntem gata imediat. Tu eşti gata?
Am sosit de două săptăm â ni.
Am sosit acum două s~ptămâni.
{
Sînt aici de două săptămâni .
123
GRAMATIC Ă
I. VERB
INDI CATIV P REZ ENT
e/a Verbe în -A: A ASE'IA
Aşez că rţil eîn bi bliotecă . aşez
Aşezi lucrurile în dulap. 2 aşezi

Aşa7.ă farfuriile pe masă . 3 aşa zi!
Aşezăm hârtiile pe birou. 4 aşezăm
Aşezaţi caietele pe catedră . 5 aşeza\i
Aşază tablourile pe pereti. 6 aşazi!
o/oa Verbe în -E: A CUNOAŞTE. A ÎNTOARCE, I\ SCOATE
Nu cunosc or~ul acesta. I cunosc

O cunoşti pe Ana? 2 cunoşti
El ne cunoaşte. 3 cunoaşte
Îi cunoaştem din facultate. 4 c unoaştem
Îl cunoaşteti pc bibliotecar? 5 cu n oaş t qi
Ei cunosc Bucure ş tiul. 6 cunosc
o/oa/u Verbe în -A: A JUCA, A PURTA. A SC ULA, A TURNA
Joc şah . l joc

Joci volei? 2 joci
Joacă tenis cu Ion. 3 joacă
Jucăm într-o piesă de teatru. 4 j u căm
Juca\i într-un film ? 5 j uca;i
De obicei ei joacă bine. 6 joadl
II. PRONUME REFLEXIV ÎN ACUZATIV

I. PRO Nt.::vrn PERSONAL, PRONUME REFLEXIV
FORME :'\EACCENTUA TE
I Porcarul mă trezeşre la ora 6. I Eu MĂ trezesc la ora 6.

2 Porcarul te trezeşte la ora 6. 2 Tu TE trezeş ti la ora 6.
3 (m .) Porcarul îl trezeşte la ora 6. 3 (m.) El SE tr ezeşte la ora 6.
(f. ) Porcarul o trezeşte la ora 6. (f.) Ea SE tr ezeş t e la ora 6.
Portarul ne trezeş te la ora 6.
"
5 Portarul \ă trezeş te la ora 6.
4
5
Noi NE trez im la ora 6.
Voi VĂ trezi\i Ia ora 6.
6 (m.) Porcarul îi trezeşte la ora 6. 6 (m. ) Ei SE trezesc la ora 6.
(f.) Porcarul le trezeşte la ora 6. (f.) Ele SE trezesc la ora 6.
124
Pers. Pron. pers. li Pron . ren.
1 MĂ
2 TE
3 ÎL.O
li SE
4 NE
5 VĂ
6 Îl , LE
li SE
2. VERBE Cu PIW;\ UME REFLEXIV ÎN ACUZATIV
a. VERBE PRONOl'vllNALE
A SE A':f'.Z,A: Eu aşez rufe le în dulap. Eu mă aşez pe iarbă .
A SE ÎNTOARCE: Radu înt oarce maşina . Radu se întoarce aca,ă.
A SE OPRI : Oprim un ta xi . Ceasul s-a oprit.

Ne oprim la magazinul acesta.
,\ SE ÎMBRĂCA : Ea îmbracă copilul. Ea se îmbracă cu paltonul.
,\ SE S PĂLA: El spală paharul. Ei se spală cu săpun.
Ne spălăm pe mâini .
"- SE C ULCA . Mam a îi culcă pc copii. El se culcă în camera aceea.
,1 SE SCU L ,1 . La ce. or!\ 0 scol i pc În vacantă ne culcăm devreme şi
Maria? ne sculăm târtiu.
b. VERBE REFLEXIVE
A SE ODIHNI : În vacan\~ se odihnesc la munte.

·\ SE GÂNDI. Se g:î ndeştc la voi .
Ne gândim să plecăm la marc .
A SE BUCU RA : Mă bucur că petrec vacanta la Sinaia.
A SE DI STR A: De revelion ne-am distrat foarte bine.
125
A SE UITA : Mă uit la televizor.
El se uită la fotografii.
De ce te uiti pe ferea stră?
Ea se uită în oglindă.
Am uitat cheile pe masă.
N-o să uite sii scrie tema.
A uitat că are seminar.
A SE DUCE: Se duce la Braşov .

Vă duceţi să face(i piaţa?
După ore te duci aca~ă?
'J{pt ă Nu pot să duc valiza.
A SE SIMŢI : Mă simt bine la voi.

- Cum se simte Ştefan?
- Azi nu se simte bine; e cam holnav.
'J{pt ă Pisica a sim(il miros de peşte.
A SE JUCA: Copiii se joacă în parc.

Tata se joacă cu copiii.
'J{pt ă - Joci o partidă de şah cu mine?

Mircea joacă într-un lilm .
3. POZIŢIA PRONUMELUI REFLEXIV FAŢĂ DE VERB
Indicativ prezent
Eu (nu) mă scol devreme fn fiecare zi.

El (nu) se spală cu apă rece.
1,---(N_U_+_)_pr_o_n__-r-efl
___+ _v_e-rb---,
Conjunctiv prezent Indicativ viitor
Încerc să (nu) mă culc devreme. /li (N-}o să mă întorc di<;e.1r.,.

Să (nu) se aşez(: pe bancă 1 I ( N- )o să se joace pc s tradă .
ISĂ + (NU +) pron. ren. + verb j I(NU +)O + SĂ + pron. ren . + verb I
126
I n d i c a t i v, p e r f e c t c o m p u s
(Nu) m-am gândit la problema aceasta .

(Nu) s-a dus la Craiova.
I _(NU + ) pron. rt'n. + verb
se duce · s-a dus
se duc s-au dus
j SE + a(u) ~ s-a(u )j
Imperativ plural
Afirmativ Negalh·
Întoa rcc \i-vă cu autobuzul' Nu vă întoarcc\i cu autobuzul'
verb+ pron . ren . j NU+ pron . refi.+ verb
4. A PUTEA + PRONUME REFLEXIV ÎN ACUZATIV
Pot să mă plimb pân:I diseară. Mă pot plimba până diseară.

Poate să se plimbe pân ă diseară . Se poate plimba până diseară .
[_APUTEA+ SA+ pron . ren.+ conj. j j pron. ren.+ A PUTEA + inf. I
l. Model : Eu
Tu
a se plimba i prin parc. 11 Eu mă plimb prin parc.
Tu le plimbi prin parc ...
Eu a se aşeza pc bancă, pc scaun
Tu a se di stra bine , cu prietenii, în excursie
El a se întoarce acasă, la ora I I, de ia gară
Ea a se opri pc stradă, la librărie
Noi a se îmbrăca bine, repede , cu o cămaşă nouă
Voi a se sp:lla cu apă rece, pe fa\ă
Ei a se culca târziu, la ora douăsprezece
Ele a se scula devreme , la ora 6
' Model: Copiii (a se juca) cu Copiii se joacă cu mingea în
mingea în parc. li parc.
127
Ei (a se spăla) cu apă rc,c. Andrei (a se gândi) la Irina. Noi (a se odihni)
la munte. Maria (a nu se mbrăca) repede . Voi (a se uita) la televizor. Dum-
neavoastră (a nu se sim i) bine?
3. Model: - Te duci azi la stadion? li - Nu, nu mă duc; el se duce.

Te gândeşti
la examen? Te opreşti în centru? Te bucuri că eşti liber după
amiază? Te joci cu copiii? Te întâlneşti cu Şerban? Te trezeşti devreme?
Te întorci cu taxiul? Te plimbi cu colegii de grupă?
4. Model: El se scoală la ora 7, El se scoală la ora 7,
eu ... la ora 6. eu mă scol la ora 6.
Eu mă duc la expozipe, tu .. . la bibliotecă . Copiii aceştia sc joacă în parc,
Ionel .. . în cune . Irina se întoarce astăzi de la munte, ei ... mâine. Noi ne
odihnim în cameră, voi .. . pe terasă . Dumneavoastră vă întâlniµ la cofetărie ,
noi ... la magazin . Ei se uită la fotografii, Radu .. . la un tablou.
5. Model: - Tu ... astăzi la a se duce - Tu te duci astăzi la
expozi1ie? expozi1ic?
- Nu, eu nu ... , dar - Nu, eu nu mă duc, dar
Radu .. . Radu se duce.
Tu ...seara la televizor? Nu, cu nu ..., dar ei.. . I a se uita

Voi„.la cofetărie? Nu, noi nu ... , dar ei .. . I a SC opri
Dv .. .bine aici? Nu, noi nu ... , dar copiii .. . I a se distra
Tu ... cu copiii? Nu , eu nu .. ., dar Irina .. . I a se plimba
Tu ... după-amiază? Nu, eu nu ... , dar Mioara ... I a sc culca
Voi...diseară cu colegii? Nu , noi nu .. . , dar ele .. . I a se întâlni
6. Model: Vreau (a se plimba) prin 11 Vreau să mă plimb prin

statiune . statiunc.
Ea vrea (a se juca) cu copiii . George vrea (a se distra) în vacantă . Mihai
şi Elena vor (a. se opri) la un magazin. Tu trebuie (a se întoarce)
la bibliotecă. Mioara poate (a se du ce) la plimbare? Eu trebuie (a se odihni)
o oră .
7. Model: Când vor să se înapoieze? li Vor să se înapoieze la ora 6.
Unde vrei să te duci diseară? Când vrei să se întoarcă ? Cu cine trebuie s ă
se întâlnească la teatru? De ce vrea s ă se oprească la magazin? Unde vreµ
să vă odihniti? Când trebuie s ă se scoale? Unde puteti să vă aşezati ? Cu
cine vor să se plimbe?
8. Model: - Poli să 1e duci as tăzi 11 - Da, potsă mă duc astăzi la doctor.
la doctor? - Da, mă pot duce as tăzi la doctor.
128
Putem să ne cxlihnim aici'l Poate să se întoarcă mâine? Pute~ să vă întâlni\i
la institut'' Po\i s ă te scoli la ora 5? Pot să mă aşez aici? Pot să sc ducă
la munlc 1
9. Model: Vrea u să .. duci acasă . li Vreau să te duci acasă.
Vrei să... întoarcă acum? Vrem să.. . aşezi lângă noi. Vrea să ... duc la
Ploieşti. Vrqi să... plimbăm împre ună? Vrei să ... scoale devreme'' Vor
să... trezesc 1a ora 7.
10. Model: Mâine (a se scula) la ora 5. 11 Mâine o să mă scol la ora 5.
Mâine o să te scoli la ora 5 ...
Săptămâna viitoare (a se muta) într-un bloc nou . Mâine (a se încăl\a)
cu cizmele. La anul (a se duce) în Fran1a. În amfiteatru ( a se ·aşeza)
mai în fa\ă. (a se întoarce) de la laşi peste câteva zile . În drum spre
casă (a se opri) la o farmacie. (a se distra) bine la marc.
11. a.Model: Mă uit la televizor. JI M-am uitat la televizor.

Te-ai uitat la televiwr...
Mă duc la institut în fiec are diminca\ă . Mă scol devreme. Mă întorc
cu maşina. Mă aşez lân gă fereastră. Mă odihnesc bine la munte. Mă opresc
la librăria „Eminesc u". Mă plimb cu copiii. Mă simt bine la Piteşti.
b. Model: Nu mă uit la tcl cvi z.or. 11 Nu m-am uitat la televizor.
Nu te-ai uitat la televizor...
12. Model: Maria (a se duce ) la munte. Ma1ia s-a dus la mume.
Voi (ase gândi) deseori la colegii de liceu. Copiii (a se juca) pc terasă. Pă,in\ii
(a se muta) din canicrul acesta. Tu (a se distra) bine în vacantă? Noi (a se
plimba) duminică în parcul „Herăstrău" . La cc oră (a se culca) Radu? Când (a
se întoarce) dv. din vac a n\ă? Copiii (a se sim\i) bine la munte .
13 . Model: Nu vă juca\i în parc? Jucati-vă în parc'
Nu vă odihni\i după-am ia7. ă? Nu vă ducc\i la facultate? Nu vă spăla\i
acum ? Nu vă întâlni\i la institut? Nu vă uila\i la fotografii? Nu vă aşeza\i
pc bancă?
I4 Model: (a se aşeza) aici I j j Aşeza\i-vă aici!
Nu vă aşeza\i aici'
(a se juca) acolo' (a se uita) la mine! (a se întoarce) la hotel 1 (a se

duce ) la ci 1 (a se op1i ) în stalie 1 (a se plimba) cu bicicleta ' (a se spăla)
repede! (a se scula) la ora 7 1
129
15-. a. Model: a (se) pregăti 11 Eu pregătesc masa.
Mă pregătesc să plec.
a (se) muta a (se) naşte a (se) încăl [a

a (se) plictisi a (se) tu nde a (se) descăl 1a
a (se) plimba a (se) rade a (se) îm brăca
a (se) pieptăna a (se) dezbrăc a
b. Model: a se numi li Cum se num e şte colegul acela?
a se grăbi a se căsători a se îmboln ăvi
a se speria a se m ărita a se însănătoşi
a se s upăra a se însura a se· face bine
16. Compoziţie: O scrisoare
Leqia 15
ÎNCASĂ NOUĂ
Ieri după-amiază Maria şi Alexandru au făcut o vizită unor prieteni, Ioana şi

Şerban. Aceştia s-au mutat de curând în alt cartier, într-un apanament nou .
Musafirii au adus Ioanei un buchet de flori, lui Şerban un album de pictură, iar
copiilor - nişte jucării.
Ioana a oferit musafirilor prăjituri şi cafea, apoi i-a invitat să vadă apanamen-
:ul. Din camera de zi au intrat în sufragerie. Ioana i-a condus apoi printr-un hol în
donnitor şi în birou. Dincolo de birou c altă cameră, pentru copii. Alături se află baia,
bucătăria şi cămara. Garaj ul c la subsol.
-Ave1i un apanamcnt marc şi elegant, spune Maria gazdelor. Şi mobila c foanc
frumoasă. Dulapul acesta l-a1i cumpărat acum?
- Da, pc acesta l-am cumpărai acum; pc acela din dormitor n avem de mult.
- De la cc magazin a\i cumpărai lampa aceea mică drn birou? Avem nevoie şi
noi de una la fel.
- Pc aceea am prim it-o cadou de la mama când ne-am mutat. O s-o întreb de
unde a cumpărat - o.
- În curând o să ne mutăm şi noi. Vă invităm să ne vizitaµ'
- O să venim cu plăcere .
131
1(,e ţine ţi
a. Locuin!ă
a locui apartament curte

locuin1a garsonieră grădină
domiciliu cartier poarul
sector gard
parter hol perete sobă
etaj cameră tavan calorifer
subsol donnitor duşumea radiator
scară sufragerie aragaz
treapta bucătărie
reşou
uşă
baie
terasa instalaţie(de apă, de
fereastră curent electric, de gaze)
balcon
geam cămară
b. a se afla= a se găsi La raionul acesta se află(= se găsesc)

diferite obiecte de menaj .
musafir= oaspete
cadou= dar
a primi cadou = a primi în dar
musafir "Ţ: gazdă
C. curând } (În) curând o să ne mutăm îri cartie-
în curând + vb. la viitor rul acesta.
{
de curând+ vb. la pcrf. comp. Mobila aceasta am cumpărat-o de
curând.
alaturi + verb Aici e un teatru . Alături c un m uzcu .
{ alături de+ subst., pron. Radu s-a aşezat alături de tine .
dincolo + verb Aco:o este o cofcti!ric. dincolo c un
{ restaurant.
dincolo de+ subst.., pron. Locuim dincolo de Ci ş m i giu .
la fel cu+ subst., pron. Mobila aceasta c la fel cu aceea.
d. un(ul) I alt(ul )
un apartament - unul alt apartament - altul
o camer.1 - una altă cameră - alta
{ unii studenp - unii { alţi studcn1i - al\ii
unele studente - unele alt.'! studente - altele
132
GRAMATICĂ
l. SUBSTANTIV
CAZUL IMTIV
a. CU ARTICOL NEHOTĂRÎT
Singi,/ar
Masculin Feminin
Profesorul dă UNUI student o cane. Profesorul dă UNEI studente o cane.
Seric o scrisoare UNUI prieten. Oferi m 0ori UNEI colege.
J UNUI+ subst. sg. I I UNEI + subst. pi. I

P/i,ral
Profesorul dă UNOR studenţi o cane. , Profesorul dă UNORstudW1teo canc.
Te lefonăm UNOR medici. Profesoara explică UNOR eleve Icc1ia
1 nouă .
UNOR + subst. pi.
m.
I n. r.
sg. UNUI UNEJ
pi. UNOR
b. CU ARTI COL HOT ĂRÎT

Sin gular
Masculin Feminin
Profesorul dă student ULUI o carte. Profesorul dă studentei o ca ne.
Scrie o scrisoare frate LUI din Oferim nori colege!.
Norvegia.
I subs1. sg. + -(U)LUI I J subs1. pi. + -I
Familie, norărie, sta\ie.. .

Scriu familiei Petrescu o scrisoare.
J subsl. sg. + -l I
133
Plural .
Profesorul dă studenţi LOR o cane. j Profesorul dă studenteLOR o cane.
Telefonăm mediciLOR. Profesoara explică eleveLOR leqia nouă.
subst. pi. + -LOR
m. I n. f.
sg . -(U)LUI .[
pi. -LOR
c. NUME PROPRII
Masculin Feminin
Dau LUI Mircea un diqionar. Subst. în -a:
Dau Anei un diqionar.
I LUI+
" subst.
I subsl. + -EI I
Subst. în cons., -i:
Dau LUI Carmen (Lili) un diqionar.
I LUI + subst. J
d. FOLOSIREA DATIVULUI
Scriem unor prieteni.
Cwnpăr Mariei nişte jucării .
- -ve_r_b_+_s_u_b-st-
,...I . î_n_D_A_T_I_V~
li . PRONUME ŞI ADJECTIV DEMONSTRATIV: ACESTA, ACELA

CAZUL ACUZA TIV obiect direct
a. NUME DE PERSOANE
Adjectiv Pronume
Îl cunosc PE inginerul acesta (acela). Îl cunosc PE acesta (acela).
Îi cunosc PE inginerii aceştia (aceia). Îi cunosc PE aceştia (aceia).
O cunosc PE inginera aceasta (aceea). O cunosc PE aceasta (aceea).
Le cunosc PE inginerele acestea (acelea). Le cunosc Pc acestea (acelea).
pron . pers. Ac. + verb+ PE(+ subst.) + < ACESTA ...

ACELA ...
134
b. NUME OE OBIECTE
Adjectiv Pronume
Vi,'. itcz oraşul acesta (acela). Îl vizitez PE acesta (acela).
Vizitez oraşele acestea (acelea). Le vizitez PE acestea (acelea).
ACESTA .. . ACESTA .. .
verb + subsL + < ACELA .. . pron. pers. Ac. + verb + PE- + < ACELA .. .
Topicii
Îl cunosc pe acesta . Pe acesta îl cunosc.
O aleg pe aceea . Pe aceea o aleg.
Pron . pers. . + verb + PE + < ACELA

ACEST A.··
...
.,,..,. ACESTA...
PE +_ ACELA ... + pron . pers.+ ver
b
III . VERB
INDICATIV PREZENT
'JERBE ÎN -1: a oferi, a acoperi, a suferi
Ofer unei prietene flori. ofer

Oferi locul unei bă t râne . oferi
Oferă prietenilor stiloul. oferĂ
Oferim musafirilor cafele. oferim
Oferiti jucă1ii copiilor. oferi(i
Oferă oaspeµlor {igări . oferĂ
pers . 3 = pers. 6
a. acopdr sufdr
acoperi ... suferi ...
b. oferd-să ofere
acopcrd - să acopere
suferd- să sufere
Tzerci,tii
:1. Model: Ceri (o bibli otccară) revistele noi. JJ Ceri unei bibliotecare
revistele noi.
135
Împrumu\i (un prieten) discurile. Explică (o femeie) unde e Pia\:i Roman::\.
Am scris (un unchi) o scrisoare. Spunep (o vânzătoare) să adu c ă pachetul.
Cumpăr (un băiat) un album. După-masă telefonez (o colegă) de grnpă.
Mul\umeştc (un coleg) pentru felicitare . O să oreri\i (o fată) un buchet de
flori.
b. Model: Ceri unei bibliotecare
revistele noi.
li Ceri unor bibliotecare revistele
noi.
c. Model: Ceri unei bibliotecare
revistele noi . li Ceri bibliotecarei revistele noi .
d. Model: Ceri bibliotecarei

revistele noi. li Ceri biblioteearclor revistele noi .
2. Model: Scriu unor prieteni o scrisoare. 11 Scriu prietenilor o scrisoare.

Profesorul dă
explica\ii unor studen\i. Irina cumpără jucării unui copil.
Vânzătorulcerc unor cumpărătoare bonul. Ana oferă unei vecine o carte.
Alexandru dă telefon unor colege. Ioana oferă unor musafiri prăjituri .
3. a. Model: Dau I o feti\ă I o prăjitură. li Dau unei feti(e o prăjitură .
Iei o colegă flori
5)feriti ni ş te ingineri µgări
Imprumut:lm un profesor ziarele
Aduc nişte prieteni o sticlă de vin
Ceri un oaspete
Cumpăr nişte fete adresa aceasta
o doamnă cuvintele
Scrieµ nişte copii leqia
Explică
b. Model: Dau I feti\a o prăjitură li Dau fcti(ei o prăjitură .
4. a. Model: un copil li Ioana a dat unui copil o minge.

un doctor o muncitoare
un elev o profesoară
un student o fată
un vecin o femeie
un prieten o ziari s tă
un vânzător o colegă
b. Model: Ioana a dat unui

copil o minge .
j) Ioana a dat unor copii o minge.
c. Model: Ioana a dat unui Ioana a dat copilului o minge.

copil o minge . li
136
d. Model: Ioana a dat copilului
o minge. li
Joana a dat copiilor o minge .
5. Model: Dau (Maria) un bilet

de teatru .
li
Dau Mariei un bilet de teatru.
Împrumup (Ion) nişte bani . A lăs at (Ana) mâncarea pc masă. O să răspunzi

(Mircea) la scrisoare? Cerep (Carmen ) mingea! După ore telefonăm (Mihai).
Cumpără (Irina) jucării frumo ase.
6. a. Model: - Oferi flori unui artist? li - Nu, ofer flori unei artiste.
Scrie unui prieten? Tclcfona1i unui profesor? Dai unui student bilete? Dă
cxplicatii unui doctorand? Aduce\i un scaun unui bătrân? Cumpără unui
elev caiete? Ai cerut unui specialist bibliografia? Ici discuri unui coleg?
b. Model: - Oferi flori unor artişti ? li - Nu, ofer flori unor artiste .
7. Model: a cumpăra 11 Cumpăr flori unei colege.
Am c umpărat mamei un album.
a spune a telefona a a răta a povesti
a aduce a da a împrumuta a seric
a trimite a e xp li ca a oferi a ce rc
a l ăsa a mul1umi a citi a răspunde
8. a. Model: O cunoşti pc inginera 11 Da, o cunosc pe aceasta.

aceasta? Da, pe aceasta o cunosc.
L -ai ajutat pe elevul acesta? O să- i fclicita\i pe băie\ii aceştia? Le invqi pe
studentele acestea? Vrei s-o conduci pe colega aceasta? I-ai servit pe
musafirii aceştia? Îl cunoşti pe inginerul acesta?
b. Model: O cu noşt i pe inginera aceea? 11 Da , o cunosc pe aceea.
Da , pe aceea o cunosc.
9. a. Model: Citesc cartea aceea. li O citesc pe aceea.
Aduce1i discul acela! Ai g ăsit strada aceea? Fotografia\i bradul acesta! Au
primit pachetul acela? A\i văzut maşina aceasta? Admirăm trandafirul
acesta. Deschide1i, vă rog, manualul acela! Vor să cumpere bluza aceasta.
b. Model: Citesc cărţile acelea. li Le citesc pe acelea.
l O. Model: Ceri cursul acesta? li Nu, îl cer pe acela.
Ici autobuzul acesta ? Vrei să c ite şti cartea aceasta? Ai ales pantofii aceştia?
Cumperi nasturii aceştia ? Ai trad us textele acestea? Vrei să vinzi ceasul
acesta?
11. Model : - Unde locui1i? - Locuiesc în centrn, pc bulevardul Dacia ,
la numărul 18.
La ce etaj focuiti 9 Câte camere ave1i? Cum este donnitorul ? Dar sufrageria?
Ce m obilă avc(i în fiecare cameră? Dcscriqi buc!!tăria' Câte încăperi sînt în
apartamen t? Cum sunt acestea'>
J 2. Compozi\ie: LocuinJa dumn eavoastră
137
Lectia 16
ÎN CARTIERUL BALTA-ALBĂ
Petre şi Radu se plimbă deseori prin parcurile şi pe bulevardele Bucureştiului .

Petre cunoaşte bine Bucureştiul şi-l conduce pe Radu prin canicrcle oraşului.
Astăzi ei merg în Balta-Albă, un canier nou, cu sute de blocuri înalte, frumoase
şi confonabile. Sunt şi magazine, şcoli, cinematografe, policlinici etc. Cartierul
acesta are o arhitectură modernă şi elegantă.
De pe terasa unui bloc-turn ei admiră panorama cartierului. În centrul an-
samblului de blocuri se află un parc cu un lac minunat, cu alei curate şi multe
bănci . Pe marginea bulevardelor sînt copaci şi multe flori . Depane, spre dreapt?.,
ei văd clădirile unor uzine unde lucrează zeci de mii de muncitori. La marglnea
canierului este o fennă cu sere modeme de legume pentru popula\ia capitalei.
Spre răsărit, dincolo de lacul „Pantelimon", se află o pădure. De pe teras ă
prietenii văd şi s..adionul unde au loc întâlnirile intcmaµonalc de fotbal
2{,e ţine ţi
a. ansamblu f de blocuri
de cântece şi dansuri
est = rl!sări l
f vest::.: apu~
'l nord = (miazănoapte)
sud = (miazăzi)
138
b. a conduce = a înso\i Gazdele îi conduc pc musafiri până la poartă.
Radu îl conduce pc Ion prin oraş .
Yrc\i să vă conducem la gară?
des Mă duc dcs(eori) la teatru .
{ deseori Deseori mă duc la teatru cu maşina .
GRAMATICĂ
I. SUBSTANTIV
CAZUL GENITIV
Singular
Masculin
Studen\ii aceştia au cărţi de limba română.
Canea UNUI student e nou~.
Trei colegi locuiesc în centru.
Am văzut apanamentul UNUI coleg.
UNUI + subst. sg.
Feminin
Studentele acestea au cărţi de limba română.
Cartea UNEI studente e nouă.
Aceste şcoli au laboratoare de chimic.
Am vizitat laboratoarele UNEI şcoli.
UNEI + subst. pi.
Plural
Masculin
Câ\iva studen\i au căqi noi.
Cllrtile UNOR sludenji suni noi .
Mul\i ingineri au prezentat proiecte noi .
Directorul a lăudat proiectele UNOR ingineri.
139
Feminin
Câteva studente au Căf\i noi.
Căf\ilc UNOR studente sunt noi.
Multe pri etene au maşini .
Ne-am plimbat cu maşina UNOR prietene.
UNOR + subst. pi.
m.
I n. f.
sg. UNUI UNEI
pi. UNOR
b. CU ARTICOL HOT ĂRÎT

Singular
Masculin
Acest student arc o carte nouă.
Cartea student ULUI e nouă .
Muntele acesta este înalt.
Am urcat în vârful munteLUI .
subst. sg. + -(U)LUl

Feminin
O studentă
are o carte nouă.
Cartea studentei e nouă.
Vreau să împrumut o carte de la bibliotecă .
Scriu titlul căr\il pe o fişă .
~,-s-ub_s_t_p-1-.+--!~
a. femeie, baie, cheie ...

[femeie] [baie) [chec]
Ferea~ra băii n~ e prea mare.
I subsl. pi. + -1 I
b. familie, cofetărie, librărie ...
[famili-e] [cofetări - e] [librări- e ]
Apartamentul familiei Petrescu e la paner.
I subst. sg. + -I
140
Plural
Masculin
Aceşti studenµ au cărţi noi.
Cărţile studenţiLORsunt noi.
Scriitorii au \inul conferinţe.
Am ascultat conferin\elc scriitori LOR .
Feminin
Trei studente au stilori albastre.
Stilourile studenteLOR sunt albastre.
Colegele acestea s-au mutat.
Nu ştiu adresele colegeLOR.
subst. pi. + -LOR I

c. NUME PROPRII
Masculin Feminin
Nume de persoană
Canea LUI Ionel c 11ouă. Cartea Mariei e nouă .
LUI+ suhst. I suhst. în -a + -EI

Canea LUI Zizi (Irinei) e nouă.
I LUI+ subst. în cons .. -i
Nume geografice
Străzile BucureşliULUI sunt curate. Străzile Brăilei suni curate.
Isubst. + (-U)LUI subst. + -El
d. FOLOSIREA GENITIVULUI
CamercLE apartamentului sunt mari şi luminoase .
Prieteni! lui Mihai sosesc astăzi în Bucureşti.
s ubst. cu art. hot. + subst. în GENITIV I
f}{_pt ă Genitiv Dativ
Caietele unui elev sunt curate. Cer unui elev caietele.
Rochia relei este albă. Trimite reiei flori .
genitiv = dativ I
14 I
'Ezerciţii
I.a. Model: Lucrarea (un student) jj Lucrarea unui student nu e
nu e completă completă.
Caut în fişier titlul (o carte). A desenat hana (o iară) din Asia. Mă uit la
fotografia (o fată). Copilul (un coleg) înva\ălaşcoala aceasta. A aranjat vitrina
(o florărie). Pre\ul (o pijama) e de 15129 de lei . A reparat uşa (o baie) .
b. Model: Lucrările (nişte studenti) 11 Lucrările unor studenţi nu
nu sunt complete sunt complete.
Caut în fişier titlurile (nişte cărţi). A desenat hă[1ile (nişte tări) din Africa . Mă
uit la fotografiile (nişte fete). Copiii (nişte colegi) învaţă la şcoala aceasta. A
aranjat vitrinele (nişte florării) . Pre\ul (nişte pijamale) e de cincisprezece mii
o sută douăzeci şi nouă de Ici . A reparat u ş il e (ni şte băi ).
2. a. Model: Notez adresa (colegul ). Notez adresa colegului.
li
Nu-i cunosc pe membrii (familia) de la parter. Scric\i corect numele (st rada)!
Culoarea (pijamaua) e frumoasă. A\i urcat până în vârful (m untele)? Ştii
numărul (cheia) de la dulap? Aici c locul (biroul).
b. Model: Notez adresa (colegii). li Notez adresa colegilor.

3. Model: A pus tablourile pe pcre\ii 11 A pus tablourile pc pcre\ii unei
(o cameră) de la paner. camere de la parter.
Cheile (apartamentul) 11 Cheile apartamentului sunt la
sunt la portar. ponar.
S-au întâlnit cu rudele (un prieten). Fotografia (fetita) este pe birou. Au
discutat cu părinµi (nişte elevi). Au reparat acoperişurile (casele). Casa se a Oă
în col\ul (o stradă). Copiii (vecinii) au plecat în excursie. Laboratoarele
(institutul) sunt la etaj ul acesta. Garajele (nişte blocuri) sînt la subsol.
4. Model: Fratele doctor înva\ă la I Fratele lui Alexandru
Alexandru Iaşi. înva\ă la laşi.
Colegele fată vin în vizit!I

Mama Andrei se întorc la ora 7
Surorile studcnti se duce dup!\ cumpărături
Băiatul Ioana se opresc la o cofetărie
PFietenil Nfo Fia se plimbll pc j os
Oaspqii inginere se odihnesc dup!\-amiaz!I
Fratele Mircea lucrează în bibliotecă
P!!rin~ii geolog te l efonează acasă
142
5. a. Model: Etajele (un bloc) sunt înalte . li Etajele unui bloc sunt înalte .
Uşa (o cameră) c înaltă. Jucăriile (nişte copii) sunt frumoa se. Fereastra (un
apartament) c mare. Balconul (o casă) e mic. Ferestrele (o bibliotecă) sunt
mari . Holul (un hotel) ecurat. Apartamentul (nişte prietcne)e nou . Acoperişul
(o clădire) e vechi.
b. Model: Etajele (blocul) sunt înalte. li Etajele blocului sunt înalte.
6. Model: Camerele unui apartament 11 C~ercle apartamentului sunt
sunt luminoase. lummoase.
Cursul unui profesor începe la ora 8. Străzile unor oraşe sunt curate.
Fotografiile unei fetiţe sunt frumoase . Fratele unui coleg sose şte la ora
douăs prezece . Ferestrele unei case dau spre parc. Răspunsu rile unor
studente sînt corecte. Pc pcre\ii unei camere sunt multe tablouri . Ştii
numele unei străzi de iângă cămin?
7. Model: Un copil arc o minge. li Mingea copilului e nouă .
Inginerul are o maşină . Elevii au biciclete. Casa arc multe ferestre . Scaunul
are patru picioare. Trenurile au multe compartimente. Colegele din grupa
aceasta au camere la etaj.
8. a. Model: Ne-am plimbat pc 11 Ne-am plimbat pe aleile unui parc.
aleile (un parc).
Dau o carte (o fată) li Dau o carte unei fete .
Scriqi în caiet titlul (o carte) de Litcratură 1 Notez crorcsa ( o fabrică) . Oferim
(o bătrână ) locul în tamvai . Telefonează (o bi bliotecară) . Aceasta este
fotografia (un prieten) din copilărie . Am admirat vitrinele (o librărie ). Ne-am
oprit pe marginea (o şo s e a) . Au tinut cursul în sălile (o bibliotecă) .
b. Model : Ne-am plimbat pe 11 Ne-am plimbat pc aleile unor
aleile (nişte parcuri). parcuri.
Dau o ca11c (nişte fete) . li Dau o cane unor fete.
c. Model : Ne-am plimbat pe liNe-am plimbat pe aleile
parcului.
aleile (pa rcul).
Dau o carte (fata). li D2u o carte fetei.
d. Model : Ne-am plimbat pc 11 Ne -am plimbat pc ale ile
aleile (parcuri le). parcurilor.
Dau o carte (fetele) li Dau o carte fetelor .
9. Compozi1ie: Prin cartierele o raşului
143
10. Lectură
PRIN BUCUREŞTI
- Mâine vine o prietenă din Grecia. O să rămână aici doar câteva zile,
apoi o să plece la Sinaia şi pc litoral. Vreau s-o conduc prin Bucureşti , ca
să cunoască şi ea capitala tării. Ce crezi că trebuie să vedem mai întâi?
- Dacă plecati de la căminul „Grozăveşti', aj ung eţi la Facultatea de Drept.
Trebuie neapărat să vedeţi şi Teatrul de Operă şi Balet, care se află în apropiere.
Nici Universitatea de Medicină şi Grădina Botanică nu sunt prea departe. Lu ali
apoi un troleibuz şi mergc\i p ână în centru.
- Care troleibuze trec prin centrul oraş ului?
- Sunt multe: 85, 69, 90. 92. Vă opri\i la Universitate, apoi adr.nira1i
clădirea Teatrului National, care e foa rte modernă . D acă ap obosit, intra\i la
hotelul „Jntercotincntal" şi mâncati prăjituri ş i îngh e 1ată. Faccti apoi o plimbare
pc bulevardul „Nicolae Bălcescu" sau pc Calea Victoriei până la Ateneul Rom ân.
Muzeul de Artă e chiar vizavi de Ateneu . Avqi nevoie de o 1.i în treagă ca
să pute\i vedea toate operele de artă care se a flă acolo. Tot pc Calea Victoriei,
dar în direqic opusă. se ană Muzeul Na1ional de Istoric. Da c ă vrc\i să vă
odihnili, mergc\i în unul dintre parcurile Bucureştiului : Cişmigiu , Hcrăs tr ~u
sau Parcul Libcrtă\ii . În parcul „Hcrăstr/\u" se află şi Muzeul Satulu i.
Nu uitaţi cartierele noi, care sunt adevărate oraşe: Balta-Alb:!. Drumul
Taberei, Berceni. Colentina, Titan ş i altele.
1(,e ţineţi
a. neapărat Vreau neapărat să vizi tez muzeul accst:i.
mai întâi Mai întâi învăt teoria, apoi fac problemele.
b. doar = numai E mic ă. Are doar (= numai) patru ani.
vi:,..avi (= peste drum ) El o să stea aici. Voi mii vizavi!

{ vizavi de(= peste drum de) Radu s tă vizavi de mine .
+ subst., pron. Ac .
c. care(+ subst. sg. , pl.) - Care ca rtier c nou?

- Nu ştiu care (ca rtier) c nou .
144
d . (un) adevărat + suhsl. = Yia\a c o adevăralil şcoală(= ca o şcoal~)
ca un + subst.
e. subst. cu an . hot. + întreg = o ra şu l întreg= întregul oraş

întregul + subst. ncan.
f. tot { acolo, acum Ai sosit ac um ? Tot acum am venit şi cu .

ci - Te-a sunat Alcxand111 la telefon? Tot ci
m-a sunat şi pe mine.
Lecţia 17
FAMILIA MEA
-De unde ai fotografia asta, Dan?

-Am primit-o azi de la părintii mei .
- În fotografic sunt rudele voastre?
- Suntem noi şi o parte dintre rudele noastre. Uite, aici în mijloc e mama, iar
lângă ea, bunica.
;-Tu semeni bine cu mam a ta. Ai ochii ei. Aici c tatăl t ă u, nu-i aş a?
- Da, e tata. Are cincizeci şi cinci de ani şie mecanic la Uzinele „Elcctropu -
tcre". Lângll ci sunt fratele meu, Matei, sofia lui , Magda, şi fiul lor, Gelu . Matei c
tehnician, iar cumnata mea c asistentă medicală; nepotul meu arc cinci ani şi merge
la grlldini{ă .
- Fetele acestea din dreapta sunt suroril e talc?
- Da, sunt surorile mele, Ioana şi Iulia. Arnândoull sunt studente. Iulia s-a
cllsătorit acum un an cu Vlad, uri inginer tânăr şi foarte serios. Aici sînt eu; alături
sunt mătuşa Ana şi unchiul Ion. Bărbatul acesta în vârstă e fratele bunicului meu .
- Sîntcp într-o grădină? Văd pomi şi nori în jur.
- Sîntem în grădina noastră, de ziua mamei.
- Dar verii tăi nu sunt în fotogralie?
- Nu, ci n-au putut veni atunci . Băiatul acesta înalt e Ştefan, fiul vecinei
noastre. E prietenul nostru din copilărie.
- Ai o familie mare, Dan!
- Într-adevăr, c mare! Eu \in foarte mult la familia mea.
146
']{_e ţine ţi
a. Nume de rudenie
neam părin\i bunic , bunică

familie tată, mamă nepot, nepoată
rudă tată vitreg
frate, soră
generatJe mamă vitregă
unchi, mătuşă
văr, vară
fiu, fiică
verişoară
băiat, fată
copil
a se însura socru, soacră
logodnic, logodnic ă ginere, noră
a se logodi a se mărita
a se căsători cumnat, cumnată
mire, mireasă
so\, so\ie, nevastă a divorţa
b. nu-i aşa? Ai luat nota zece la examen, nu-i aşa'l
în vârstă Tata nu mai e tânăr , e în vârstă.
tata
{ tatăl meu
c. a semăna cu . .. Eu cu mama.
semăn
a \inela .. . mult la sora mea.
Ţin
alături Nai locuim aici, iar p:lrin\ii mei

{ locuiesc alături.
alături de + subst., pro11. (Ac.) El locuieş te al:'ituri de fannacic .
d. amândoi, amândouă amândoi (fra\ii)

(+ subst. cu art. hot.) amândouă (surorile)
GRAMATICĂ
I. ADJECTIV POSESIV
Pers. 1
Eu am un frate. Eu am o soră .
Fratele meu e tehnician. Sora mea e tehn icia nă .
Eu am doi fra\i . Eu am două surori.
Fra\ii mei sunt tehnicieni Surorile mele sunt tehniciene.
Pers. 2
Tu ai un fraie. Tu ai o soră .
Fratele tău e tehnician. Sora la e tehniciană .
Tu ai doi fra\i . Tu ai două surori.
Fra\ii tăi sînt tehnicieni Surorile tale sînt tehniciene.
147
Pers. 4
Noi avem un frate . Noi avem o soră.
Fratele nostru e tehnician. Sora noastră e tehniciană .
Noi avem doi frati. Noi avem două surori.
Fratii noştri sunt tehnicieni . Surorile noastre sunt tehniciene.
Pers. 5
Voi avep un frate. Voia avqi o soră.
Fratele vostru e tehnician. Sora voastră e tehniciană .
Voi ave1i doi frati. Voi ave1i două surori.
Fratii voştri sînt tehnicieni. Surorile voastre sînt tehni ciene.
Singular Plural
Pers. m.
I n. f. m. n.
I f.
I MEU MEA MEI MELE

2 TĂU TA TAI TALE
4 NOSTRU NOASTRĂ NOŞTRI NOASTRE
s VOSTRU VOASTRĂ VOŞTRI VOASTRE
a. Dumneavoastră avqi un frate.

Fratele dumneavoa s tră
c inginer.
Dumneavoastră aveµ doi fraµ.
Fra\ii dumneavoastră sunt ingineri.
Dumneavoa stră ave1i o soră.
Sora dumneavoastră e ingineră.
Dumneavoa stră ave~i două surori.
Surorile dumneavoastră sun t inginere.
b . Prietenii mei locuiesc la Timişoara .
Colega mea are o fami lie numeroasă.
J subst. cu art. hot.+ ADJECTIV POSESIV
li. PRONUME PERSONAi.
CAZUL GEt\'JTtV, pers. 3, 6

Pers. 3
Casa vecinului este marc. Casa vecinei este marc .

Casa lui este mare. Casa ci cs1c marc.
148
Pl'rs. 6
Casa vecinilor este marc . Casa vecinelor este marc.
Casa lor este marc. Casa lor este marc.
Pers . m. I r.
3 LUI I El
6 WR
Fratele lui nu e aici .

Sora lor a plecat la munte.
I subst. cu art. hot.+ pron. în GENITIV J
III. SUBSTANTIV+ ADJECTIV

CAZURILE GEi\'ITIV ŞI DATIV
AOJECTtV CA Li FICA TlV
Masculin
Sg.
Corectez terna unui student străin. Corectez tema studentului străin.
PI.
Aduce unor studenli străini Aduce studcntilor străini manuale
manu ale noi . noi.
Feminin
Sg.
Corectez tema unei stude nte străine. Corectez tema studentei str.1inc.
Pi.
Aduce un o r studclllc străine manuale Aduce student elor străine manuale
noi. noi .
ADJECTIV POSESIV
Masculin
Sg .
·c orcc1cz tema studentului meu (tău, nostru , vostru).
PI.
Aduce st udenţilor mei (tăi, noştri, voştri ) manuale noi .
Feminin
Sg.
Corectez tema studentei mele (talc, noastre, voastre).
Pi.
Aduce studentelor mele (tale, noastre, voastre) manuale noi.
149
IV. ADVERB DE MOD
Adjectiv Adverb
Acolo este un parc frumos. El scrie frumos .
S-a mutat într-o casă frumoasă.
Titlul acesta nuc complet. Ea n-a răspuns complet.
Bibliografia e completă?
Am ascultat un disc minunat. Am petrecut minunat.
·A fost o vreme minunată.
adj. mase. sg. ➔ adverb
'E;,cerc i ţ ii
I. a. Model: Sora ... lucre ază aici li Sora mea lucrează aici.
Fratele ... nu s-a întors de la Sinaia. Părinµi .. . s-au mutat în provincie.
Verişoara ... a învă1at limba român ă . Nepoatele ... vor să plece la munte.
Copilul ... are şase ani . Verii .. . au venit în vizi tă. Mătuşa . . . nu e c!ls!lto rit ă.
Cumnatul ... a plecat în oraş .
b. Model: Sora ... lu c rează aici li Sora ta lucrează aici .
c. Model: ')ora . .. lucrează aici li Sora noastră lucre ază aici.
d. Model: Sora ... lucrează aici li Sora voastră lucrează aici.
c. Model: Sora . .. lucrează aici li Sora dumneavoastn'l lu c rează aici .
2. Model: Eu am o fetită . li Fetita mea are cinci ani .
Tu ai un frate . Noi avem multi prieteni. Eu am un radio nou. Voi aveti un
câine. Eu am două surori. Tu ai o casă mare. Voi ave\i multe nepoate. Noi
avem o cameră confortabilă.
3. Model: Scrisoarea (m eu) e pc masă . li Scrisoarea mea e pe masă .
Famili a (vostru) se întoarce mâine de la munte. Plicul (tă u ) e pe birou.
Fotografiile (meu) sunt în sertar. Când vin bunicii (tău)? Pări n tii (nostru) nu
locuiesc în Bucureşti . Vreau să-l cunosc pc fratele (vostru). Pot să iau căr\ile
( dumneavoastră)? Când le întâlneşti cu verişoara ( t ău)?
4. Model: Casa vecinului e nouă li Casa lui e nouă .

Cumna\ii lui Radu lu c rează la spital. Băiatul vecinei a plecat la munte.
Camera Mariei e la etajul acesta. Cărtile profesorilor sunt pc raftul acela.
Nu î-am văz ul pc copiii colegelor. Mâine c zi ua mamei . Unde se află casa
bunicilor?
5. Model : El arc o bicicletă nouă . Bicicleta lui e nouă.
Bicicleta .. . e nouă. li
150
Ele au multe jucării. Ju căriil e . . . sum lrum oasc.
Astăzi ea arc musafiri. Musafirii .. . sînt din provincie.
El arc un vecin tână r. Vecinul .. . c medic.
Ea arc o familie numeroasă. Familia . . . loc uieşte la Ploieşti .
El are două surori. Surorile . . . au lucrat la po liclinică .
Ei au multe timbre. Timbrele ... sînt scumpe.
Ele au o grădină mare. Grădina .. . este frumoasă.
6. Model: Eu am un garaj marc. li Garajul meu e marc.
Ea are pantofi noi. Noi avem un institut modern. Eu am o cumnată harnică .
Ei au o soră tân ă ră . Voi aveţi haine elegante. El are copii mici .
7. Model: - Aceasta este camera ta? 11 - Da, c camera n~ea .
- Nu, e camera e1.
Aceştia sunt colegii voştri ? Acesta este unchiul lui? Acestea sînt caietele
mele? Aceasta este mama ei? Acesta este canicrul dumneavoastră? Acestea
sunt verişoarele tale? Aceasta c m ă tuş a lor? Acesta este tatăl tău?
8. Model: Colegul acesta c din 11 Colegul meu (tău, nostru, vostru, lui, ei,
Cluj-Napoca. lor, dumneavoastră) e din Cluj-Napoca.
Oraşul acesta este vechi. Discurile acestea su nt noi . Maşina aceasta e cam
veche. Invitatii aceştia vor să plece. Balconul acesta nu e prea mare. Rochia
aceasta c nouă .
9. a. Model: Uşa camerei (meu) c gri. li Uşa camerei mele e gri .
Fratele so1iei (tău) s-a mutat la Iaşi . De ce vrei să telefonezi mătuşii (tău)? A
sunat la uş;; vecinilor(nostru). Când o să aduci surorii (meu) fotografiile? Vrei
să oferi prietenei (vostru) biletele acestea? Străzile oraşului (meu) sînt cur,lle.
Ştii că vărul colegei (meu) a plecat în Africa? Când o să scrie~ prietenilor
(vostru)?
b. Model: Uşa cam erei ... e gri. lui 11 Uşa camerei lui (ci, lor) e gri .
ci
lor
c. Model: Uşa camerei ... c gri. li Uşa camerei dumneavoastră c gri.
l O. a. Model: Seric o scri soare unei Seric o scrisoare unei mătuşi
mătuşi (bătrână). li bătrâne.
A reparat liftul unui bloc (vechi ). Trebuie să telefo năm unei colege (bolnavă) .
Camerele unei cabane (nou:J) trebuie s:J fie confonabile. Copiii unor familii
(tânără)învaţă la şcoala noast ră . Am dat unor spec ialişti (român) numărul meu
de telefon. Ne-am întâlnit l â n gă intrarea unei clădiri (înaltă) . S-a uitat
pc fereastra unei camere (ma rc).
151
b. Model : Seric o scrisoare mătuşii 11 Seric o scrisoa re mă1uşii băl râne.
(bătr.înă).
11 . Model : Aceasta c canea ta? - Nu, e canea prieten ului meu

li (prietenei melc, talc ...)
Acestea suni sc risorile lui ? Aceasta este sora dumneavoastră ? Aceas1a
este grădina voastră? Acesta este copilul tău? Ace ştia sunt profesorii lor?
Acesta este medicul nostru ? Aceasta es te familia dumneavoastră ? Aceştia
sînt verii ei?
12. Model: Studentii sunt atenti. 11 Ei ascultă atent lcqia.
Ei asc ultă . .. leqia.
Chlenerul c politicos. El vorbeşte ...
A plătit mulţi bani. A plătit. ..
Pantofii aceştia sînt scumpi. Pantofii aceştia au costat. ..
A scri s o scrisoare frumoasă . A scris.
Au stat puţin timp la mare. Au stat. .. la mare.
Arc haine elegante. Se îmbracă ...
Răspunsurile au fost corecte . Au răspuns . ..
A fos t o excursie minunată . Ne-am sim1it.
13. Compoziţie: Familia dwnneavoasrră
Lecţia 18
LA POŞTĂ
Andrei a scris câteva scrisori, apoi s-a dus la oficiul poştal. Acolo s-a întâlnit
cu Peter, un coleg de grupă .
- Ai scris acasă , Peter?
- Nu , am expediat un colet so\ici melc. l-am cumpărat o ic frumoasă, iar copiilor
Ic-am luat nişte jucării. Scrisoarea Ic-am trimis-o ieri . Tu cc faci aici?
- Vreau ;;ă trimit câteva scrisori recomandate şi o telegramă . Nu ştii, formulare
pentru telegrame găsesc la ghişeul acela?
- Nu, la cclălat. De acolo am luat şi eu madatul poştal pentru colet.
La ghişeu, funqionara îi întrebă :
- Cu ce vă putem servi?
- Da\i- mi, vă rog, un formular de telegramă şi câteva vederi, îi răspunde
Andrei .
- Vă plac vederile acestea?
- Da, dar şi celelalte sunt frumoase. Mai da~i-mi două!
- Pofti\i ! Costă l 89 lei şi 50 de bani .
Andrei nu arc însă bani potrivi\i.
- Dacă n-ai mărunt, î\i împrumut cu, îi spune Peter.
- Mul\umesc. Îmi trebuie doi lei . Po\i să - mi dai?
- Bincîn\elcs. Î\i aj ung?
- Da, e suficient.
Andrei completează fom1Ularul , apoi dă funqionarci scrisorile recomandate şi
telegrama şi primeşte o recipisă .
- I- am scris mamei, îi spune ci lui Peter. Mi -e dor de ca . Telegrama am
trimis-o Marianei, sora mea. I-am urat de ziua ei sănătate, fericire şi succes la
fn vll{il!Urll. Îmi parc bine că am reuşit sa Ic trimit la timp.
153
'l(e ţine ţi
Poştă
poştă scrisoare si mplă - manda1 poş t a l

a { oficiu poştal recomandată formular
cutie poştală { expres recipi să
ghişeu par avion adresă
plic destinatar
timbru expeditor
colet ilustraUl a ex~dia
a trimite
{ pachet { vedere
telegramă
b . { potriviti
· bani mărunti N-am bani rnărunti = N-am mărunt.
a schimba (bani) N-am mărunt. trebuie să schimb o

mie de Ici.
c. îmi, îti ... a ajunge=
a fi suficient
d. celălalt, cealaltă, celălalt (băiat), ceilalţi (băieţi)
ceilalti, celelate cealaltă (fată), celelalte (fete)
(+ subst.fără art. hot.)
GRAMATICĂ
I. PRONUME PERSONAL
a. CAZUL DATIV , FORl\1E NEACCENTUATE
Eu nu am creion. Radu ÎMI dă un creion.

Tu nu ai creion. Radu ÎŢI dă un creion.
El nu are creion. Radu Îl dă un creion.
Ea nu are creion. Radu ÎI dă un creion.
Noi nu avem creioane. Radu NE dă creioane.
Voi nu aveţi creioane. Radu VĂ dă creioane.
Ei nu au creioane. Radu LE dă creioane.
Ele nu au creioane. Radu LE dă creioane.
~
n
I 2 3 4 5 6
m.
ÎMI ÎŢI ÎI NE VĂ LE
f.
pronume + verb
154
îmi [im ']
{ i\i I îl' I
îi I ill
b. POZIŢIA FORMELOR PRONOMINALE NEACCENTUATE FAŢĂ DE VERB
I n d i c a ( i v p r e z e n t, n e g a t i v
Nu -mi cerc nim ic. Nu ne cere nimic.
Nu-ţi aduce scrisoarea. Nu v ă aduce scrisoarea.
Nu-i oferă flori . Nu le oferă flori.
Imperativ p I u r al, n e g a t i v
Nu-mi aduceJi plicurile' Nu ne spuneţi adresa! O ştim .
Nu-i da\i scrisoarea astăzi! Nu le expediati coletul!
I NU+ pron . pers. D. + verb I
C o n j u n c t i v p r e z e n t, a f i r m a t i v
Cc vrei să-mi spui? Puteti să ne răspundej:i acum?
Ce să-ti aduc? Vrc\i să vă scriem pc adresa lui?
Vrea să-i scrie imediat. Putem să le aducem scrisorile aici?
SĂ+ pron. pers. D. + verb I
Conjunctiv prezent, negativ
Să nu-mi cumperi discul acesta' Să nu ne telefonati mâine!
Să nu-ţi trimitem pachetul? Să nu v.l scriem pe adresa lui?
Să nu-i răspun dem acum' Să nu le aducă scrisoriJc aici!
I SĂ + NU + pron. pers. D. + verb I
'l{pt ă a. nu- mi [numi] b. să-mi [săm ' ]
nu - ţi [nu\i] să-ţi [Săli ]
nu-i [nuLJ sa-i fsă LJ
I n d i ca t i v, p e r f e c t c o m p u s
(Nu) mi-a trimis fcficittlri. [mia) (Nu) ne-a r!lspuns. [nea)
(Nu) ti-a adus cursul. [0,a] " (Nu) v-a cerut eanea.[va]
(Nu) i-a telefonat. fia] (N u) le-a dat cheia. [l~a]
I NU+ pron . pers . D. + verb

155
mi-. ne-
ţi -.
i-,
v-
Ic-
i + auxiliar
I m p e r a t i v p I u r a I, a f i r m a t i v
Adu ce ţi-mi plicurile! Spunc\i-ne adresa'
[aduce-timi] [spunqi-ne]
Dati-i scrisoarea! Expediaţi-le coletul!
[dă-ţi~ [expcdia -\i -le)
j verb + pron. pers. D

:J{pt ă -mi
imperativ + -i
{ -ne
-le
Pronume personal neaccentuat în dativ: ortografie
îmi -mi mi-

îţi -ţi p-
îi -i I-
ne -ne ne-
vă -vă V-
Ic -Ic Ic-
II. CONSTRUCŢII VERBALE CU DATIVUL
A FI
a . Mi -e foame.
I-a fost rău.
O să vă fie cald.
foame, sete, somn

pron. D. ncacc . + A FI, pers . 3 + { frig, cald
bine, rău
b. Mi-e greu să fac traducerea.

· Nu i-a fost uşor să răspundă.
greu, uşor SĂ
pron. D. ncacc. + A FI, pers. 3 + { lene + ···
156
c. Ne e dor de \ară.
Le e frică să plece noaptea de la cabană .
pron . D. neacc. + A FI . pers . 3 + { ~7>~.~~~~ă + ( DE + subs1. (pron .) Ac.

SĂ . . .
ruşme
A f'LACEA
a. Îmi place muzica.
Ţi-au plăcut cântecele române ş ti?
pers . 3 <sg. N.
pron . D. ncacc. + A PLĂCEA pers. 6 + subst. pi. N.
<
b. Vă place să jucaţi şah?

Îmi place să ascult muzică.
J pron. D. ncacc . + A PLĂCEA, pers. 3 + SĂ ..

A "/REBUI
Îmi trebuie un caiet.
I-au trebuit bani.
pers. 3 · <sg. N.
pron. D. neacc . + A TREB UI pers . 6 + subst. pi. N.
<
a . Î[i trebuie un palton.= Ai nevoie de un palton.

b . Trebuie să plec.
A trebuit să citim toate cărţile.
A TREBUI. pers. 3 + SĂ ...
Af'AREA
Îmi parc bine că ninge.
I-a părut rău că n-a venit.
p ron. D. ncacc. + A PĂREA, pers. 3 + bine, nlu, + CĂ ...
îmi parc bine= m:I bucur

îmi parc rău = reg ret
157
A VENI
Îţi vin bine pantofii?
Nu-i vine bine costumul.
pron. D. neacc. + A VENI

pers. 3
+
b' b
me + su st.
< sg . N.
< pers. 6 pi. N.
ASTA
a. Îţi stă bine paltonul acesta.
Le stau bine cizmele noi.
pron . D. neacc. +ASTA

pers. 3 b'
+ me
b
+ su st.
<sg. N.
< pers . 6 pi. N.
b. Îi sta bine cu rochia aceasta.

Vă stă bine cu ochelari.
pron. D. neacc. +ASTA. p. 3 +bine+ CU+ subs1. sg., pi.
III. PRONUME INTEROGATIV -RELATIV: CINE

CA ZUL DATIV
Interogativ
Ion (îi) trimite lui Radu un pachet. I - CUI (îi ) trimite un pachet?
(1)-a adus mamei nori . I - CUI (i-)a adu s nori?
CUI + (îi) + verb
Rel a tiv
-Cui (îi) dai schiurile? li Vreau să ştiu I cui (îi) dai schiurile.
- Cui (i-)aţi trimis pachetele? li Spuneţi-mi I cui (i-)a\i trimis pachetele!
interogativ ➔ relativ ]
'E;r_erciţii
I. Model: Eu nu am bilet. Tu . .. dai un bilet. li Tu îmi dai un bilet.
El nu arc timbre pentru scrisoare. Eu . .. cumpar un tim bru.
Tu ai nevoie de vali ză. Ea . .. împrumută o valiză .
Ele cer câteva vederi . V ânzătorul ... ara tă câteva.
Noi comandăm două fripturi . Ea . .. aduce fripturile.
158
Eu scriu părinlilor mei. Ei . .. răspund repede.
Voi dcscnati cu creioane colorate. Noi .. . oferim câteva.
Ea nu arc Ioc. EI . . . oferă un Ioc.
Ei caută un taxi. Radu. . .. arată sta1ia de taximetre.
2. a. Model: Ioana !mi I a aduce I scri_sorile 11 Ioana îmi aduce revista .
1\1 a cere revista Ioana Î\Î aduce revista .. .
El îmi a da timbre
Mama îti a aduce lista de cărţi
Ion îi a trimite valiza
Maria ne a împrumuta magnetofonul
Fratele meu vă a ecre vederile
Ea le a oferi umbrela
Prietenul acela a explica leqia
Această colegă
a aminti exemplele
a dicta adresa
b. Model : Ioana îmi aduce revista ... li Ioana nu-mi aduce revista ...
c. Model: Ioana îmi aduce revista.. . li Ioana mi-a adus revista ...
d. Model : Ioana îmi aduce revista ... li Ioana o să-mi aducă revista ...
3. Model: Îmi aduce nori. ir Vrea (trebuie, poate) să-mi aducă nori .
Îmi împrumută nişte discuri româneşti . îti povesteşte subiectul filmului .
Îi trimite lui Ion o scrisoare recomandată. Îi arată Mariei Grădina Botanică .
Ne telefonea1.ă la ora 5. Vă recomandă câceva s(kctacole bune. Le expediază
colegilor pachetele astăzi . Le cere elevelor lucrările .
4. Model: El îmi mul(umeşte EI nu-mi mul(umeşte pentru scrisoare.
pentru scrisoare. El vrea să-mi multumească pentru
scrisoare.
El mi-a multumit pentru scrisoare.
Noi îti scriem o scrisoare. Eu ii ofer Oori colegei melc . EI ii trimite cadouri .
Ileana ne răspu·nde la felicitări . Vă împrumut o umbrelă. Noi le propunem
să învălăm împreună. Îmi dă telefon la ora zece. Îi dictez telegrama.
5. a. Model: Îmi aduce\i valizele? li Aduceti-mi valizele!
Îi cere\i bani mamei ? Ne povestili întâmplarea? Le plăti\i şi colegelor
biletele? Îi spune\1 lui Gheorghe să vina? Le trimiteti vederi colegilor? Îi
permite\i să plece? Îi cumpărali Elvirei mănuşi?
b. Model: Aduceti-mi valizele! li Nu-mi aduceji va lizele!
6. Model: Vrei să-i dictezi textul? li Să nu-i dictezi textul!
Vrei să-mi povesteşti întâmplarea? Vrea să - li trimită pachetul? Vor
să-i dăruia<;Că noriJe? Vrei să ne aduci radiou]? Vrea să vă ceară părerea?
159
Vreti să le cumpăraţi cravatele acestea? Vor să-mi lină loc la masă? Vrei
să-i laşi banii pe birou?
7. Model: Mi-aţi adus cartea? li Aduceti-mi cartea!
Le-a!i propus să facem o excursie împreună? 1-ali mu11umil pentru daruri?
Mi-aţi tradus articolul acela? Ne-aţi lăsat cheile? Mi-aţi cumpărat timbre?
1-ati găsit cameră la hotei? Le-ali făcut o vizită? Ne-a!i scris adresa
facultăpi?
8. aModel: - Cine-ţi telefonează? li - Sora mea îmi telefonează .

Cine-i scrie? Cine-mi aduce mandatul poştal? Cine vă împrumută magneto-
fonul? Cine le dă numă!1ll tău de telefon? Cine-ţi recomandă lucrarea aceasta?
Cine-i plăteşte taxa? Cine le face o vizită? Cine-ţi deschide uşa ?
b.Model: -Cine ţi-a telefonai ? li - Sora mea mi-a telefonat.
c. Model: - Cine trebuie să-ţi telefoneze? li Sora mea trebuie să-mi telefoneze.
9. Model: - Voi ne-ati scris? - Da, noi v-am scris.
11
- Nu, nu v-am scris noi.
Tu mi-ai telefonat? Ea ţi-a spus să vii la noi? Ei v-au arătat cxpozi1ia?
Mama ţi - a pregătit haine pc;-itru excursie? Tu i-ai transmis propunerea
noastră? El mi-a turnat ceai în pahar? Voi ne-a!i păs trai prăjiturile
aceastca? Ele v-au împrumutai valiza?
I O. a. Model: Dai vărului tău cartea? 11 Îi dai vărului tău cartea?
Îi dai cartea?
Arăţi prietenilor lăi bibliotcca'1 Cumpără fetiţei jucării? Traduci colegului
tău textul? Trimitem fratelui nostru o telcgtamă. Urează surorilor lor
succes la examen . Faci o vi z ită vecinilor? Cerem funcţionarei un mandat
poştal.
b. Mod':!I: Îi dai canea? li l-ai dat cartea?

c. Model: Îi dai cartea? li Vrei sii-i dai cartea?
11 . Model: -Deschideţi-mi poarta' - Ţi-am deschis poa11a.
Aduceti-mi canea de telefon ! Pregătiţi-i hainele! Trimiteţi-ne bagajeli;!
Scrie!i-le adresa voastră! Explicaţi-mi regula aceasta' Telefonaţ i -ne la
serviciu' Dictati-i titlul cărţii' Lua(i-le bilete la operă'
12. Model: a aduce li l-am adus nişte fotografii.
a. arăta, a explica. a împrumuta, a recomanda, a telefona, a di cta, a ura, a da,
a da explica\ii, a da telefon
a spune, a scrie, a răspunde , a trimite. a transmite. a propune, a pcnnitc, a
vinde, a cerc
a oferi, a povesti, a aminti, a dori , a plăti, a mul1umi
160
b. a cumpăra, a lă sa, a păstra, a turna
a face, a traduce , a cili , a pregăti
13. a. Model: mi-e I foame li mi -e foame, \i -e foame ...
mi-e foame mi-e somn
.cte bine
fri g rau
cald
b. Model: mi-e foame... li mi-a fost foame ...
c. Model: mi-e foame ... li o să-mi fie foame
d. Model: mi-e foame. li Dacă o să-mi fie foame o să mănânc în oraş .
14. a. Model: Iau o gustare 11 Iau o gustare pentru că mi-e foame.

pentru că .. .
Îmbrac pall onul pentru că ... Mănâncă o friptură pentru că .. . Stau lângă
calorifer pentru că ... Deschidem geamul pentru că .. . Vreau să stau jos
pentru că . .. Bqi bere pentru că .. . Ei se culcă pentru că ... El nu mai ia
medicamente pentru că ..
b. Model: Am luat o gustare 11 Am luat o gustare pentru că mi-a
pentru că . . . fost foame.
c. Model: O să iau o gustare I când
da că...
li
O să iau o gustare când o
să-mi fie foame.
15 . Model: Nu sta\i l ,îngă Nu sta\i Lingă gc:itn, o să vă fie frig.
geam, o să . . . li
Când .. . , mănânc o prăjitură .. .. , pentru că aseară Le- ai culcat foanc târziu . El
stă culcat, pentru c ă nu... ... şi am băut un pahar cu apă . Iarna, când . . ., bem
ceaiuri fierbinţi. Da c ă mănânci multe prăjituri, o să . .. Când îmi spun ca . .. ,
le dau să mănânce. Afară ninge, dar nu ...
16. Model: Mi-e I dor I de I fraţii mei 11 Mi-e dor de fra\ii mei 1
Ţi-e I poftă
Mi -e dor \ara mea, mun\i , marc
Ti-·C ... ruşine
de colegii mei, familia mea, mama
poft:l mea
o friptură, struguri
fapta aceasta, line, ci
uşo r le telefonez aşa de tâ,tiu
frică rcwlv această problemă
să
lene u re zece etaje
greu mă plimb noaptea prin pădure
S;Jăl maşina acum
161
l7 . a. Model: Îmi place muzica Îmi place muzica.
Îţi plac vederile li
Îmi place mun\ii din România
Îfi plac tablourile de la Muzeul de Ană
Îi şahul
Ne florile
Vă apartamentul acesta
Le prietenii tăi
oraşul acesta
pantofii din vitrină
b. Model: Îmi place muzica. li Mi-a plăcut muzica.

18. Model: -Trebuie
r-----.----f
să se scula) 11 Ţrebuie să mă scol devreme.
I (a
lmi. .. place devreme !mi place să mă scol devreme.
Trebuie să (a cumpăra) discurile apărute

Îmi place (a lucra) diminea\a
Îţi (a urca) cu telefericul
Îi (a discuta) cu dv .
Ne (a se plimba) în fiecare zi
Vă
(a face) gimnastică
Le (a învă\a) limbi străine
(a sta) cu copiii
19. a. Model: Am nevoie de o bicicletă . li Îmi trebuie o bicicletă .

Avem nevoie de câteva perechi de pantofi. Ai nevoie de canea aceasta?
Am nevoie de cerneală roşie . Au nevoie de mănuşi noi. Aveti nevoie de f-0ile
acestea? Are nevoie de „Mersul trenurilor".
b. Model: Am avut nevoie de o bicicletă. li Mi-a trebuit o bicicletă.
20. a. Mocţel: Cămaşa albă I (nu) I ~m_i I vine I bine 11 Cămaşa albă (nu)
111 Î\i vine bine.
Rochia aceasta (nu) îmi vine

Pantofii noi Î(i vin bine
Fusta largă fi stă
Hainele acestea ne stau
Pălăria veche vă
Paltonul gri Ic
162
b. Model: Cămaşa albă î;i stă bine. li Îşi stă bine cu cămaşa albă.
2 1. Model:Măbucurcăailuat li Îmiparebinecăailuatnotcmari.
note mari .
Regret că n-am vizitat litoralul. Te bucuri că acum este sănătos. Regretă că
a venit prea târ1.iu. Vă bucuraţi că p?ccati în excursie. Regretăm că v-am
supărat. Ne bucurăm că nc-ati vizitat.
22. Model : - De cc ai lipsit? li - Pentru că mi-a fost rău.

De ce a cumpărat rochia aceea? De cc nu le-ai îmbrăcat cu bluza albă? De cc
s-au dus la medic? De cc ai băut cafeaua fierbinte? De cc i-ai scris mamei?
De cc n-a\i făcut r.raducerca? De ce vrei să pleci acasă? De cc nu a pus
paltunul? De ce stai lângă calorifer? De cc te duci la cinema? De ce îi ce ri
diqionarul ?
23. Model: Silviei îi plac filmele. li Cui îi plac filmele?
Lui Mircea îi trebuie un aparat de fotografiat. Le dau copiilor jocurile
acestea. Anei nu i-ai dat adresa nouă. Îi trimit surorii mele cadouri . Le-a urat
colegilor t,ii succes la examen . Angelei nu -i plac romanele poli\istc . Lor
le-am oferit bilete la meciul acesta.
24 . Dictare:
Îmi cerc un plic. 1-a\i dat telefon ieri? Nu ne-au adus banii . V-au împrumutat
bicicleta? O s ă-p placă la munte. Da\i-le canea aceea' Mi-a părut rău că a
plecat. Îi mai trebuie diqionarul? N-o să ne facă rău_ înghqata. Vă e foame?
Ţi-a fost prea cald? Le-am adus fiori .
25 . Compozi(ie: Lapoştă
Lecţia 19
PLANURI DE VACANŢĂ
Mai sunt câteva zile până la vacanta de iarnă . După un semestru de muncă,
studen\ii se vor odihni două săptămâni .
J11an şi Rosa au de gând să facă o excursie la munte. Peter, vecinul lor de cameră ,
i-a întâlnit la cantină :
- Unde vă ducep în vacan\a asta?
- O sl! mergem la munte. Probabil la Braşov . Am mai fost acolo anul trecut şi
ştim el! e frumos iama. E chiar mai pll!cut decât vara.
- Cu ce tren o sl! plecati?
- Nu ne-am hotl!rât încă . Am văzut în „Mersul trenu1ilor" că avem un
accelerat la ora 7 şi un rapid la 9.
- Mai bune rapidul, dar grăbip-vă să luaţi bilete, îi sfătuieşte Peter. Trenuril e
au să fie mai aglomerate acum decât i'n zilele obişnuite .
- Mâine dimineatl! am să merg la Agen\ia de Voiaj să rezerv locuri,
răspunde Juan.
- Ce cumpărături ap făcut pentru excursie?
- Am cumpl!rat schiuri noi şi îmbrl!căminte pentru munte: pantaloni de schi,
pulovere groase de lânl!, mănuşi , bocanci . La Braşov am să cumpăr şi un rucsac mai
marc . Sperăm că vremea arc să fie tot aşa de frumoasă ca acum, ca să putem schia.
164
1(,eţineţi
a. Călătorie "'" { pe~on,1, de pe,wane bilel
gară accelerat tichet
peron rapid a schimba trenul
expres
cale ferată tren direct
locomotivă
linie (ferată) orar { de iarnă
casă de bilele vagon { restaurnnt de vară
de dormit
sală de aşteptare avion
de clasa întâi
birou de informatii de clasa a doua aeroport
birou de bagaje a decola
geamantan compartiment a ateriza
valiză
semnal de alarmă vapor
port
b. trimestru
semestru
a avea de gând = a intentiona Anul viitor am de gând să vin din nou
în România.
c. înca Trenul n-a venit înca.
Fac încă două excrci\ii (= în plus).
d. probabil (că)+ vb. Probabil (dl) găsesc bilete la Agcn1ia de
Voiaj.
a întârzia Trenul întârzie (are întârziere).
a avea întârziere Dacă nu te grăbeşti întârzii la spectacol.
GRAMATICĂ
I. VERB
1. MODUL INDICATIV, TIMPUL VIITOR
Afirmativ
a. 1 AM să cumpăr schi urile mâine. (= O să cumpăr schiuri le mâin2) .

2 Al să vii la noi în vacanţă?
3 ARE să lase valiza la biroul de bagaje.
4 AVEM să luăm trenul spre Timişoara.
5 A VEŢI să găsiti bilete la avion?
6 AU să ajungă la Predeai în două ore.
A avea, ind. prez. + conj. prez.
165
b. I VOI studia mâine anicolul dumneavoastră.
2 VEI da examenul în luna iulie.
3 Mâine V A sosi un profesor din Iugoslavia.
4 VOM pregăti referatul pentru seminarul viitor.
5 VEŢl traduce lucrarea în româneşte.
l
6 VOR consulta bibliografia aceasta.
VEI
VOI
VA . .
~ + Infiruuv
VOR
Negativ
N-am să plec la munte.
NU voi citi la bibliotecă.
NU+ afirmativ
Cumpăr bilete mâine.= Am ~cumpăr( o să cumpăr; voi cumpăra)

bilete mâine.
Silptămâna viiware plec în provincie. = Săplăn,âna viitoare am să
plec ( o să plec; voi pleca) în provinc ie.
Nu vine la ora 5. = N-are să vină (n-o să vină; nu va veni) la ora 5.
2. POZIŢIA FORMELOR PRONOMINALE NEACCENTUATE FATĂ DE VERll
MĂ va aştepta la librărie.
ÎMI va aduce cărţile acasă.
SE va duce la patinaj.
1-pr_o_n_.+-v-cr-b~
Are să MĂ aştepte la gară . (= o să MĂ aştepte la gară).

Are să-MI trimi1ă un pachet. (:.: o să - MI trimi1ă un pachet).
Arc să SE simtă bine Ia Predeal.(= o să SE simtă bine la Predeal) .
I ~m. ai ... } +să+ PRONUME+ verb I

'J{pt ă a. Am să mai a ş tept. (= O să mai aştepl) .
Am s ă-i mai aş1ept. (= O să-i mai aş1ept ).
b. Voi mai scrie.
Le voi mai scrie
166
li. PRONUME ŞI ADJECTIV INTEROGATIV-RELATIV: CE
PRONUME INTEROGATIV
a. El este sportiv.
-Ce este el?
b. Maria cumpăra un fular.
-Ce cumpără Maria?
c. Ei se plimbă acum prin parc.
-Ce fac ei acum?
d. Ei au vorbit despre munţii României.
- Despre ce au vorbit ci?
Au plecat cu avionul.
-Cu ce au plecat?
Se gândeşte la ţara lui.
- La ce se gândeşte?
PRONUME RELATIV
a. - Ce este sora lui? li M-a întrebat I ce este sora lui .
b. - Ce scrie Maria? li Nu ş tiu I ce scrie Maria.
c. - Ce a\i făcut ieri? li Spune\i-mi I ce aţi făcut ieri.
d. - Cu ce au mers? li Vreau să ştiu I cu ce au mers.
ADJECTIV INTEROGATIV
a. - Ieri am văzut o piesă la Teatrul Naţional.
- Ce piesă ai văzut?
b. - J\,fi-au telefonat nişte prieteni.
-Ce prieteni 1i -au telefonat?
ADJECTIV RELATIV
a. - Ce lucrări au apărut săptămâna 11 Am aflat I ce lucrări au apărut săptămâna

trecută? trec ută.
b. - În ce an a\i fost la Moscova? 11 Spune\i -mi I în ce an aţi fost la Moscova.
I N., Ac. I CE I
a. Ce e pc mas~? li Ce carte e pe masă?
Ipron. = adj.)
autor, autori
b. CE { edi1ie, edi lii
ICE+ sub st. neart. , sg., pi.

167
III. ADJECTIV, ADVERB
GRADUL COMPARATIV
DE SUPERIORrTATE
a. Ion e înalt. Mircea e MAI înalt (decât Ion).
Eu sunt atent. Maria este MAI atentă (ca mine).
b. Maria înva\ă bine. Ana învaţă MAI bine (decât Ma1ia) .
Eu scriu frnmos . Tu scrii MAI frnmos (ca mine).
Ieri a fost MAI cald (decât astăzi) .
I MAI+ adj., adv . I
Am un frate mai tânăr decât mine.
El a alergat mai repede ca Ion.
. { DECÂT
comparauv + (CA) + subs1., pron., Ac. , ad v.
DE EGALITATE
a. Ion e înall .. Mircca e LA FEL DE înalt (ca Ion).
Eu sunt atent. Maria este TOT ATÂT DE atentă (ca mine).
b. Maria înva\ă bine. Ana înva\ă LA FEL DE bine (ca Maria).
Eu scriu frumos. Tu scrii TOT ATÂT DE frumos (ca mine)
Ieri a fost TOT AŞA DE cald (ca astăzi) .
LA FEL }
TOT ATÂT DE+ adj., adv
1DTAŞA
'J{pt ă Canea aceasta e lot aşa de interesantă ca aceea.

An1 rezolvat problema tot atât de uşor ca voi .
I comparativ+ CA+ subst., pron., Ac ., ad v.
DE INFERIORrTATE
a. Ion e înalt. Mircea e MAI PUŢIN înalt (decât Ion).
Eu sunt atent. Maria este MAI PUŢIN atentă (ca mine).
b. Maria înva\ă bine. Ana înva1~ MAI PUŢIN bine (decât M;uia).
Eu scriu frumos. Tu scrii MAI PUŢI N frumos (ca mine).
Ieri a fost MAI PUŢIN cald decât as tăzi.
MAI PUŢIN+ adj., adv.
168
Am un frate mai pu\in harnic decât mine .
'J{pt ă Am rezol vat problema mai pu\i n repede ca voi .
· j DECÂT
comparativ+ l (CA) + subst., pron ., Ac., adv.
'E~erciţii
I. a. Model: Plec în exc ursie. (N-)am să plec în excursie.
:1 (N-)ai să pl eci în excursie ...
Cumpăr „Mersul trenurilor". Merg cu acceleratul. Iau avionul până la
Cluj-Napoca. Schimb trenu l la B:icău . Pl ătesc difc rcn\a pentru rapid .
Călătoresc noaptea.
(N- )o să pll-c în cxcu rsie .

b. Model : Plec în exc ursie.
li (N- )o să pleci în exc ursie ...
2. Model: Studiez la l aşi.

li (N u) voi stud ia la
(N u) ve i studia la
l aşi.
I aş i ...
Completez mandatul. Merg la un spec tacol folcloric. Restitui a~t:lzi

la bibli o tecă . Explic traseu l excu rsiei. Indic bibliog rafia pentru referat.
cărţile
Recomand lu c rările acestea.
3. Model: Aduci mâine patinele?
li O să aduci mâine patinele?
Ai să aduci mâine pati ne le?
Vii după- amiază la patinaj? T re nul nu pl eacă la ora 7. S01u1 meu soseşte
peste două zi le. Săptămâna viitoare fac o excursie prin pră. Mâine dimin ea 1ă
dăm telefon la Agen\ia de Voiaj. Peste o lună începe sesi une a de examene.
4. a. Model: Îl caut la cămin . li Am să-l caut la cămi n.

Mă aştepli la Biroul de infonna\ii. Îl aduce mâi ne. Nu vă întâlnesc în fiecare
săptămână. O citeş ti în tren? Le trimite peste o oră . Te invit la un concurs
de săniu\e . Îi fotografiez în excursie. Nu ne c h ea mă la masă.
b. Model: Îl caut la cămi n . li Îl voi căuta la cămin .
5. a. Model: Le sc.-ie o vede re. li O să Ir se ric o vedere.
Vă împrumut min gea. Î!i explică regulile de ci rculafie . Le arată drumul spre
cabană. Îmi aduci un sandviş de la vagonul restaurant? Îi opreşte un loc în
companime111ul acesta. Ne trimitc\i pachetul prin poştă ?
b. Model: Le scr ie o vede re li Arc să Ic scrie o vedere.
169
c. Model: Le scrie o vedere li Le va scrie o vedere.
6. a. Model: Mă întorc peste (N-)o să mă întorc peste o săptămână.
o săptămână . li (N-)o să te întorci peste o săptămână ...
Mă aşez lângă fereastrl! . Mă gândesc la teza de doctorat. Mă îmbrac cu
costumul de schi. Mă trezesc la ora 6. Mă adresez profesorului nostru.
Mă întâlnesc Ia cabană cu un prieten .
b. Model: Mă întorc peste o 11 (N -)am să mă întorc peste o săptămână.

săptămână. (N-)ai să te întorci peste o săptămână ...
c. Model: Mă întorc peste o 11 (Nu) mă voi întoarce peste o săptămână.
săptămână. (Nu) te vei întoarce peste o săptămână ...
7. Model: -O să te duci la munte? - (Da), o să mă duc.
-(Da), am să mă duc.
11 - (Da), mă voi duce.
Ai să cumperi bilet dus-întors? O să luati avionul până la Baia Mare? Îi vom
aştepta
la Biroul de Informaţii? O să ne înapoiem peste două săptămâni? O să
schimbati trenul la Bacău? Îl veti cunoaşte pe vecinul lor?
8. Model: -Ce-o să faci mâine? li (Mf1ine) o să plec în excursie.
Când o să vină părinp.i tăi?
De ce n-o să-i aştep1i Ia gară? Unde ai să pleci în
vacantă? Cu ce o să te întorci? Veţi pleca prin O.N.T.? O să călătoreşti cu
vagonul de donnit? Cât o să lipseşti din Bucureşti? De ce crezi că o să ai bă
întârziere trenul?
9. Model: Scrie o scrisoare. li Ce scrie?
El este aviator . Fratele meu îmi aduce o pereche de patine. Ieri au urcat până
la „Cota 1400". Excursioniştii au vizitat Biserica Neagră . Au călătorit cu
vaporul până la Galaµ . O să aibă nevoie de abonament. Ana împachetează
treningul. Victor desface rucsacul.
10. Model : Întrebati-o . .. vilă au locuit! li Întrebati-o la ce vilă au locuit!
Ştii . ..
magazin au luat schiurile? Nu ştiu . . . stilou au scris. Spunep-ne . . . sport
preferati? Vreau să ştiu ... roman aţi discutat. M-a întrebat .. . sat s-au oprit.
Ai hotărât. . . perete ai să pui tabloul? Ştiti . . . trenuri au avut întârziere?
I I .a. Model: Eu am un palton nou . li El are un palton mai nou.
Ea a făcut o lucrare bună. Aici e un magazin mare. Camerele acestea sunt
lumln0ase. Noi am loouit fmr-un bloc vechi. Garoafele sunr scumpe.
Cafeaua aceasta a fost dulce .
b. Model: Eu am un palton nou . 11 El are un palton la fel de (tot atât de, tot
aşa de) nou.
170
c. Model: Eu am un palton nou . li El arc un palton mai pu(in nou .
l 2.a. Model: El vorbeş te bine româneşte . li Eu vorbesc mai bine româneşte.
Ea a în\elcs uşorprohlema. Ma~ina aceea merge repede. Elena a cântat frumos .
Trenul personal merge încet. S-au întors târziu de la cah:mă. O să mă
scol devreme.
b. Model: El vorbeşte bine româneşte . 11 Eu vorbesc la fel de (toi aşa de,
toi atât de) bine româneşte.
13. Model: Ele mai înalt... li El c mai înalt decât (ca) tine.
Ea c la fel de t ână ră ... !ama trecută a fost mai putin frig ... La Braşov o să
petrecem mai bine ... Rochiile sunt mai ieftine ... Mâncarea aceasta este mai
puţin sărată ... Camera aceasta este tot atât de luminoasă ... Tu te culci mai
târziu ...
14. Model: Florica e mai veselă 11 Nu, Florica e la fel de veselă ca Iulia.
decât Iulia?
La Timişoara v-a\i odihnit mai bine decât la Sinaia? Tu eş ti mai înaltă decât
fratele tău ? La concert biletele sunt mai ieftine decât la operă? Ai răspuns mai
repede decât ci la întrebări? S-au întors mai devreme decât voi? Birourile
aces te a sunt mai mari decât acelea? Covrigii sunt mai proaspe(i decât
chiflele? Andrei schia ză mai bine decât George'I
15 . Compozi\ie: O zi de vacanJă
Lecţia 20
RECAPITULARE
I. Model: Am luat sania (Radu). li Am luat sania lui Radu.

Fratele meu·s-a căsătorit cu sora (Maria). De aici nu putem vedea clădirea
(aeroportul). Cămaşa (Mihai) este albastră . Au ascultat conferinta (un
ziarist) din Italia. Ionel s-a cer:at cu fratele (o colegă). În vacantă mergem în
satul (prieteni). Acest actor n-a apărut niciodată pe scena (un teatru) din
capitală.
2. Model: Aseară
m-am plimbat Aseară m-am plimbat pe Calea
pe Calea (Victoria). 11 Victoriei.
Top străinii admiră Muzeul (Satul). Vara trecută am fost în Delta (Dunărea).
Muzeul de Istorie Naturală se află în Pia1a (Victoria). Găseşti cărţi le acestea
numai la Biblioteca (Academia). Ministerul (Învăţământul) este pe strada
(Nuferi). Când vrei să vizitezi Vatra (Doma) şi Cheile (Bicazul)? Am fost la
un concert la Sala (Palatul).
3. Model: Copilul zâmbeşte (mama). Copilul zâmbeşte mamei.
Profesoara a dat (un elev) Profesoara a dat unui dev
nota opt. li
nota opt.
Consumatorii plătesc (ospătarul) . Mama aduce (Irina) nişte sandvişuri.
Turnăm (oaspepi) vin în pahare. Fac (un coleg) un ceai. Telefonati mâine
(profesoara)! Tata a adus (fetitele) păpuşi şi bomboane. Vlad a trimis
felicitări (vecini). Trebuie să telegrafiem (verişoare).
4. Model: Ai rupt caietul... I un profesor 11 Ai rupt caietul fetiţei .

Au telefonat... fetita Au telefonat unui profesor.
A corectat lucr.'!rile... profesorul
Cerem explicap.i ... copiii
Nu poate scrie acum ... Victor
Ai trimis bani ... ? mătuşa
Mama spală lucrurile ... familia Florescu
Vreau să citesc poeziile ... prieteni
Ieri au adus ... flori. srudemele
A\i vizitat apartamentul...? mama
5. Model : Profesoara I m~u ... , este tânără 11
Im
Profesoara mea este tân ără.
172
Colegul meu .. . s-au mutat în provincie
Biletele tău .. . este foarte frumoasă
Părin~ii nostru .. . o să studieze medicina
Casa vostru .. . sunt pensionari
Umbrela lui este foarte numeroasă
Rudele ei e în cuier
Vărul
lor sunt pc masă
Socrii a plecat într-o excursie
Familia dumneavoastră sosesc cu trenul acesta
6. Model: Directorul înmânează 11 Directorul înmânează premii
premii (elevii harnici) . I elevilor harnici.
Guseul (fructele proaspete) c foarte plăcut. Uşa (dulapul maro) e defectă . Rama
(ochelarii fumurii) e de metal. Am dat (profesorul francez) cartea mea de
vizită. A oferit fiori (studenta frumoasă). În raioanele (magazinele universale)
găseşti mărfuri bune. Nu ştiu pretul (maşina albă) . Cumpăraµ jucării (copiii
cumin\i)!
7. Model: Sora mea are o rochie nouă. 11 Am admirat rochia surorii mele.
Am admirat rochia ...
Fratele tău e aviator. E frumoasă profesia.. .
Unchiul nostru s-a mutat I& bloc . Am vizitat locuin\a ...
Băiatul vostru s-a îmbolnăvit. Boala ... nu e prea gravă.
Tatai ei soseşte din provincie. Ea pregăteşte camera ...
Părintii mei au o grădină de legume. Mergem să vedem grădina ...
Mama ta arc o soră mai bătrână . O cunosc pe sora ...
8. Model: O anunJ I ~ I sora I tău .. . li O anun\ pe sora ta .
Nu-l cunosc la meu ...

Am vorbit despre tău ...
O să vin cu nostru ...
Mergem în vizit.'i pc vecinii vostru ..
O admir veri oarn lui
S-au uitat foto rafiile ci
I-am întâlnit rietenii lor
Ţi-am povestit familia dumneavoastră
Am trimis unchiului meu

9. Model: Am trimis (unchiul meu)
vederi din străinătate. li
vederi din străinătate .
Au citit (bunicii tăi) scrisoarea. A oferit (mama lui) un tablou . Am povestit
(sora mea) întâmplarea. Nu spune\i (tatăl ei) d! e bolnavă! Aµ dat (nepoţii
voştri) cadouri de Crăciun. Ai oferit (soacra ta) un şal.
173
1O. Model: Îl cunoşti r,e soiul (sora mea)? 11 Îl cunoşti pc soiul suro rii melc'1
Ai răspuns (vă rul tău)? Ai răspuns vărului tJu'1
L-ali văzut pc fratele (colega mea)? N-au anu ntat-o pc verişoara (prietenul lor).
Ştiţi unde c casa (rudele noastre)? Cum se numeşte logodnica (fratele vostru)?
Liliana vrea să sc rie (soi ul ei). N-am putut răspunde (cum na\i i noştri) la
scrisoare. Ce daruri aţi adus (părintii dumneavoastră)? Ai urat ( m/Huşa ta)
sănătate Ş\ fe ricire?
I I .a. Model : El (a se odihni) d u pă- m asă. li El se odihneşte după-masă.

Eu (a se întoarce) pe jos. Ea (a se căsă tori ) cu un coleg. Noi (J se exprima) corect
în româneşte . Tu (a se face bine). Voi (a se urca) în teleferic . Ei (a se plimba)
în parc în fiecare seară . Ea (a se coafa) frumos. Ei (a se muta) într- un oraş de
munte.
b. Model : El se odihneşte după-masă . li El s-a odihnit după -masă .
c. Model: El se odihneşte după-masă . li El vrea să se odihnească după-masă.

d. Model : El se odihneşte d upă-masă . li El o să se odihnească după-masă.
12.a. Model : (a se culca) devreme! li Culcaţi-vă devreme!
(a se plimba) în fiecare zi! (a se înveli) cu pătura! (a se grăbi) să icşi\i din sa lă '
(a se hol!irâ) acum! (a se urca) în tramvaiul acesta! (a se întoarce) spre mine'
b. Model : Culcaţi-vă devreme! li Nu vă culcaţi dev reme!
13. Model: a uita ; a se uita 11 Am uitat paşaportul ac;;s~ .
I M-am uitat la vitrina magazinului .
a juca; a se juca a pregăti; a se pregăti
a duce; a se duce a naşte; a se naşte
a simti: a se sim li a rade; a se rade
a muta; a se muta a face bine; a se face bine
a schimba; a se schimba a pricepe; a se pricepe
14. Model : Spăl o blu z ă . Mă spăl pc mâini .
Daniela piaptănă feti\a. Plimbăm copilul în fiecare zi . O înveleşti pc Mioar:,
cu plapum a. Îl încalt pe frăţiorul meu . Frizerul te tunde repede. Opri!i un taxi ·>
Aşez hainele în dulap. Te trez eşte mama.
15.a. Model : Cumperi c ravata I acesta 11 - Cumperi cravata aceasta''

acela - Da. o cu mpăr.
Vre i conserve acesta

Doreşti calendar acela
Frcferi copc nă
Alegi nasturi
174
Ceri haine acesta
Cumperi becuri acela
Ici etichetă
Comanzi ghiocei
b. Model: Ştii şi limba acesta -Ştii şi limba aceasta?
I I .I acela li - Da, o ştiu şi pe aceasta.
Vrei şi biscuili acesta

Doreşti fular acela
Mănânci bră\ară
Dai cremă
Ceri covrigi
Cumperi chiflă
Iei fripturi
Aduci ceas
c. Model: Cunoşti - profesorul I acesta 11 -Îl cunoşti pe profesorul acesta?

acela - Da. îl cunosc.
Recunoşti -băiep acesta
Chemi -chelner acela
Lauzi -studente
Cau1i - profesoară
Aştcp\i -inginer
Întrebi - vânti!toare
Preferi -doctori
Întâlneşti -fată
16 . Model: Cumpăr plapuma aceea. li O cumpăr pe aceea.

Vreau să văd cojocul acela. O să luăm compasul acela . Ai pus covrigii aceia
în sacoşă? A\i reparat priza aceea? A adus sifonul acela? Au spălat cănile
acelea? Nu vreau şapca aceea . O să calc pantalonii aceia.
17. a. Model: Am văzut serialul 11 Am văzut serialul acesta, dar pe
acesta, dar .. . nu . acela nu.
Au să mănânce bananele acestea acum, iar... mâine . Ieri a curăiat covorul
acesta, iar mâine o să-l cure te ... Ştiu cântecul acesta, dar ... încă nu l-am
învă\at. l-a întâlnit pe colegii aceştia, dar ... nu . Au terminat blocurile
acestea , dar ... nu . A luat examenul acesta, dar ... nu l-a dat încă. l-am
recomandat piesa aceasta, nu ... Dati -lc cornurile acestea, nu .. .
b. Model : Am văzut serialul acesta, li
L- am văzut pe acesta, dar pe
dar pe acela nu. acela nu.
18 . Model : O aju1i pe aceasta.
Îl vreau pe acesta.
li
O aju\i pe fata aceasta.
Vreau puloverul acesta.
175
Îi laud pe aceştia . Îl cumpăr pe acesta. O întreb pc aceasta. Le comand pc
acestea. Îl recomand pe acesta. O ofer pe aceasta . Le chem pe acestea . Îi aleg
pe aceştia.
19. Model: Ei st.:u de vorbll.
El (i)-a telefona! medicului.
li
Ci ne sta de vorbă?
Cui (i)-a telefonat?
Camera aceasta îi trebuie mamei mele. Pe cântăreiul acesta l-am
mai ascultat. Am oferit actritei un buchet de flori. Arhitectul Ionescu
a flicut planul casei noastre. Nu vrea să - i supere pe prietenii mei. Jucăriile
acestea îi plac lui Ionel. Şoferul a parcat maşina într-un loc interLiS. Copiilor
le place zllpada.
20.a. Model : portmoneu
şapcă
nou
vechi li
El are un portmoneu mai vechi
decât acesta.
grădină mare COS tUI0 nou
hol mic pălărie frumos
pat confortabil pardesiu urât
camera spatios cravat.ă scump
b. Model: portmoneu
şapcă
nou
vechi li Arc un portmoneu mai puJin
vechi decât acesta.
Arc un portmoneu la fel de vechi
c. Model : portmoneu
şapcă
nou
vechi li ca acesta.
2 I. Model : a cânta bine li Tu cânµ mai bine dec:it el.
a scrie urât
a scrie repede a cânta I bine
a în(clegc încet a vorbi prost
a merge uşor a răspunde rău
a lucra greu a ci ti
22. a. Model : Ieri a văzut o piesă de \ Ieri a văzut o piesă de teatru,
1!
teatru , mâine ... un film . mâine o să vadă :in film .

Săptămâna trecută ai mers la I aşi, să ptămâna viitoare ... la Cluj. A sea ră am
mâncat cu mama, deseară ... în oraş. Vara trecută aµ vizi tat litoralul, la vară .. .
nordul Moldovei. Anul trecut au învă\a t engleza, la anul. .. franceza. Maqi a
văzut un meci de fotbal, vineri ... un meci de teni s. Acum o să ptămână noi am
fl!cut o excursie în tară, iar peste o lu n ă ... o excursie în străinătate . Acum doi am
ai terminat liceul, peste doi ani ... facul talca. În unn ă cu câteva zile a publicat
un volum de poezii, anul vii tor. .. un volum de proză.
b. Model : M âine o sa vadă u n film. M."iine nu va vedea un film , v,1
li vedea un meci.
23. Model : Mă tre:r.csc zilnic la ora 7. I\ O să mă trezesc ,.ilnic la ora 7.
Mă voi trezi zilnic la ora 7.
176
Ne întâlnim la intrarea din dreapta . Duminica se joacă cu copiii. Te speli
dimineata cu apă rece? Vă întoarceţi devreme acasă? Se gândesc la aceas tă
problemă . Mă pregătesc pentru sesiunea de examene. Se plimbă numai prin
parcul acesta. De ziua lui ne distrăm bine.
24. Model: Îi aduce o scrisoare. 11 O să-i aducă o scrisoare.
Îi va aduce o scrisoare.
Ne scriu la facultate . Îi ofer biletul meu. Nu-i cer nimic. Îţi spun un secret.
Vă trimitem mâine televizorul. Nu-mi arată notele . Nu le telefonez înainte
de prânz. Îmi permiteţi să plec?
25. Model: Mă aşteaptă lângă
cofetărie . li O să mă aştepte lângă cofetărie .
Mă va aştepta lângă cofetărie .
Vă văd mâine la televizor? Nu-l întâlneşte la cantină. Te primeşte la ora 5. Ne
invită la petrecerea de mâine. O completează imediat. Nu mil ceartă pentru
greşeala asta. Îi servesc cu dulceaţă şi cafea. Le felicită de Anul Nou .
26. Model : Arc să - l aştepte o oră . li Are să-l mai aştepte o oră .
Vei veni în Bucureşti? O să-i trimită pachete. Am să scriu o poezie. N-o să
întârziem la serviciu. Are să telefoneze după-masă. O să vă înapoiati aici?
Ai să-i dai bani? O să-l vedeµ săptăm ân a asta.
Lcctia 21
MERGEM LA SPECTACOL
E o după-amiază plăcută de decembrie. Mihai şi frat ele lui , Andrei, stau

de vorbă.
- Ei, ati hotărât unde mergem d um inică? îi înt reabă Gabriela, so\ia lui Mihai.
V-am adus o revistă în care putem găs i programul spectacolelor : teatru, film,
concerte ...
- Cc cuprinde repertori ul Teatrului Na \ional în stagiune;i as1a'1
- Aici programule num ai pentru o săptămână, dar repcnoriul, c:i de obicei, c
vari at: piese clasice şi modeme. romfineşti ş i străine .
- Am auzit că actorii de la „Na\i onar· joacă „O scrisoa re picn.JuUl" de
I. L. Caragiale. E un spectacol nou .
- Ştiu . Premiera a avut loc luna trecută. Un critic cunoscut a l:ludat spectacolul
într-o cronică publicată în „Români a literarf' din săpt:lmânaaccas ta. Şi Ioana, pc care
o intere sează mult teatrul, mi-a spus că e un spectacol re u şi t.
- La „Operă" cc este. Gabriela?
- ,.Oedip" de George Enescu. Noi am văzul acest spectacol duminica trecută.
-Atunci să mergem împre un ă la teatru. Am să iau cu bilete. Unde vre~i . în stal
sau în lojă?
- Dacă nu mai suflt locuri în stal. să ici bilete la balc onul întâi.
-Mă bucur. spune Gabriela, c ă am să văd din nou piesa lui Carai,1iale, la care am
râs întotdeauna, ori de câte ori am văzu t -o . Poate că o să mergem tot împreună şi la
„O noapte furtunoasă" şi „O-ale carnavalul ui" , pc care, aşa cum am au'l.it, Nationalul
are de gând să Ic pun:t din nou în scenă.
178
'](_e ţine ţi
a . Teatru - muzică
scenă regizor piesă spectator

decor actor act public
actrită dramă
tragedie
comedie
muzică uşoară pian compozitor
muzică clasică acordeon dirijor
muzică simfonică vioară orchestră
operă fluier solist
operetă nai cântăre1
concen cântărca\ă
b. a avea loc Conferinta are loc în amfiteatrul acesta.

a pune în scenă Care teatru pune în scenă piesa aceasta?
c. atunci = în cazul acesta Dacă nu vii, atunci să-mi telefonezi!
Ion s-a îmbolnăvit? Atunci nu mai pleacă în
excursie.
tot Ieri am văzul o comedie, astăzi vom vedea tot
o comedie.
Vom merge tot acolo unde am fost·anul trecut.
(ori) de câte ori (Ori) de câte ori rri-a căutat, nu m-a găsit.
aşa cum ... Ne întâlnim la teatru, a~a cum(= după cum)
{ după cum ... am vorbit.
de obicei Vara, de obicei, pice la marc.
{ ca de obicei Vara aceasta plec la mare, ca de obicei.
d. { a interesa Mă interesea7..ă repertoriul teatrului.
a se interesa de Mă interesez de sora mea.
179
GRAMATICĂ
I. PRONUME ŞI ADJECTIV INTEROGATIV- RELATIV : CARE
I. PRONUME ŞI ADJECTIV I NTEROGATI V
a. NOMINA TIV
Studenµi trebuie să facă o lucrare. CARE (student) a tenninat-o?

Pe birou sunt nişte revi ste. CARE (revistă ) e românească?
Au sosit câtiva profesori . CARE (profesori) sînt din Olanda'/
Ai cumpărat vederi? CARE (vederi) sunt pentru mine?
ICARE ( + subst. fără nrl)
b. ACUZATIV. OBIECT DIRECT

Nume d e persoane
Ai doi prieteni. PE CARE (prieten) ii invip?

Ai multe prietene. PE CARE (prietene) Ic inviti?
PE+ CARE (+ subst. fără arL) + { îl, 1îi.

O, C
Nume de obiec te
Pronume Adjectiv
În grădină sunt câ\iva pomi b~trâni .
PE CARE (dintre ci) vrei să-l tai?
PE CARE (dintre ci) vrei să- i tai?
Am cumpărat câteva di scuri noi.
PE CARE (dintre ele) îl vrei'>
PE CARE (dintre ele) le vrei?
PE CARE + i ~ . ~•
<J\[pt ă Care - ,e
Nume de per·soana i'\'ume de obiecte

Pe care îl cau\i? Pe care îl cau\i ?
Pe care student îl cau \i ?
Ce stude1,t cauti? Ce album cau\i?
180
c. ACUZATIV Cl/ l'R E POZ I ŢII
Ai doi prieteni. CU CARE (prieten) mergi la Operă'>

Sun t două cantine. LA CARE (can tină) mânca\i?
Ali v:lzut multe film e româneş t i. DESPRE CA RE (fi lm e) vorbi\i acum?
j PREP . +CARE(+ subst. făraarL) J
2. PRON UM F: ŞI ADJF:CTIV RELATIV

aCOMPLETJVĂ DlRECfĂ
-Care (s tudent) a plecat? 11 Nu ştiu I care (s tudent) a plecai.

- Pe care (coleg) îl invită? 11 Vreau să ştiu I
pe care (coleg) îl invită.
- Despre care (film ) vorbi \i? 11 Vă întreb I despre care (fi lm) vorbi\i .
verb. tra nz ... I+ CARE ...
b. ATRIBUTI VĂ
a. M-am întâ lnit cu un prieten .

Pri etenul a venit de la l aşi. li M-am înUilnit cu un prieten
venit de la l aşi .
I care a
Am un vecin . Am un vecin I pe care îl v:ld în

Pe vecin îl văd în fi eca re zi. li fiecare zi.
Locuieşte la ni şte prieteni. 11 Locuieş t e la nişte prieteni I cu care
Cu pri etenii face multe excursii. face mu lte exc ursii .
Ive rb ... + subst. + CARE ... j

b. Prietenul meu a pierdut examenul. II Priet en ul meu, I care a fost bolnav, I
Prietenul meu a fost bolnav. a pi erd ut exam enul.
Vecinul meu e medic. /I Vecinul meu, I pe care îl văd în

Pe vecinul meu îl văd în fiecare zi. fiecare zi, I c medic.
Lucrarea aceasta c nou ă . Lucrarea aceas ta, I despre care am
Despre lucrare am discutat ie ri . 11 discuta t ieri, I e noua.
I subst. .. + CA RE ... + verb
li. CONSTRUCTII DETERM INATIVE
I. a. Raftul care este sus c liber. Raftul de sus c libe r.

Du:apul care se anii ucolo c ve chi . Dulapul de acolo e vechi .
CARE+ a fi (a se ana. a se g~si) + adv. I DE +ad v.
181
b. Cartea care este pe
apărut de curând.
masă a
li Cartea de pe masă a apărut de curând.
Apartamentele care se găsesc

la parter sunt libere. li Apartamentele de la parter sunt
libere.
Cămăşile care sunt în dulap
sunt noi. li Cămăşile din dulap sunt noi .
Spectatorul care se află lângă

mine aplaudă foarte tare. li Spectatorul de
foarte tare.
lângă mine aplaudă
a fi
CARE + { a se ana + prep. + subst., pron. ~ , DE+ prcp. + subst., pron. I
a se găsi
de+ în= din

de + în + spre = dinspre
de + între = dintre
2. a. Filmul care rulează azi e o Filmul de azi e o produqie

produqie românească . românească.
Vecinul care locuieşte aici Vecinul de aici a plecat în concediu .
a plecat în concediu.
I CARE+ verb+ adv.1 ~ IDE+ adv. I

b. Am văzut spectacolul care Am văzut spectacolul de la ora 7./X.e.
începe la ora zece.
Îl caută pe inginerul care Îl caută pe inginerul de la Între-
lucrează la Întreprinderea „Faur" . prinderea „Faur'.
Mă întâlnesc cu prietenul care Mă întâlnesc cu prietenul din Cluj.
locuieşte în Cluj-Napoca. Napoca.
j CARE + verb + prep. + subst. I ~ IDE + prep. + subst.

III. ADJECTIV PARTICIPIAL
Afirmativ
a. A fnlo,cui1 g.,amul p c ,cnn, A fnfocuir geamul spurt.
l-a spart.
Cărţile pe care le-ai citit Cărţile citite S!nt în raftul de sus.
sunt în raftul de sus.
182
b. A sc ri s prie teni lor care au A sc ris prieteni lor plcca\i la marc.
plec a i la marc
Am pus în fri gider supa care a răma s. I Am pus în rrigidcr supa rămasă.
j (PE) CARE+ verb la perfect j ~ j adj . participial
:A{.9t ă strugure copt, s truguri copli

pară coaptă , pere coapte
part. ~ adj. cu pa tru form e j
Nt' gat iv
Să nu cu legcti strugurii care Să nu culegcti strugurii necopti!
nu s-au co pt!
O să facă mâine pro blema pe O să facă mâine problema nerezolvată
care n-a rezolvat -o as t ăz i . astăzi.
j part. neg. (- ne- + part. Lranz. ,
nebă t ut necrezut nefilcu t nesc ri s

necitit necules nehotărît ne ş tiut
ncmai:iu,.it ncmaiv~zut
nemaipomenit nemaiîntâlnit
[ ne- + MAI + pari . j
'Ex.__erc iţii
Model: Autobuzul 13 1 merge
la pa rcul „He răst ră u" . li Care autobuz me rge la parcul
.,Herăstrău"?
Filmele de dese ne animate îi atrag pc copii . Actul trei dureaz ă o jumătate de

oră. Revista „Magazin istoric" apare lunar. Mănuşile d e piele sunt călduroase .
Expozilia de fotografii e în sala Dallcs. Actorii aceştia joa că şi în filme.
2. Model : Am doi fraţi . ... ( frate ) ... cunoşli 7 11 Pc care ( frate) îl cunoşti 7
În piesa aceasta joacă multi actori .... (ac tOii) ... prefe ri ?
Ai patru frati. ... (frate ) ... iubeşti mai mu lt')
Colaborcatii la proiectul acesta cu mulJi coleg i . ... (coleg i) ... invită la e i?
Aveti două priete ne .... (p ri et e nă ) ... ştiti din copi l ă1ic?
Am invitai doi dramaturgi .... (d ramaturg ) .. . în so ţeşti tu?
As t ăzi sosesc ni şte ziari ste .... (,.ia ri stc ) ... aş tept ă m azi la gară'!
183
3. Model : Vrei o prăjitură? 11 Pe care o vrei?
Ce prăjitură vrei?
Ai citit revistele? A cumpărat pantofii? Ati ales un casetofon? Vrea să pro-
beze haina? Au cunoscut poeţi români? Ai ascuhat concertele acestea?
4. a. Model: Merg cu un coleg la teatru . li Cu care (coleg) mergi?
Am vorbit despre o piesă de teatru. Mergem la un spectacol. Reponcrul o
să vorbească cu nişte spectatori. Mihai va face experientele în laborator.
M-am aşezat pe un scaun. Spectatorii au ieşit din sală . Publicul se îndre aptă
spre ieşire .
b. Model: Cu care (coleg) mergi? 11 Nu ştiu cu care (coleg) merg.
5. Model: Am o soră. Ea e doctori tă. 11 Am o soră care c doctori tă .
Am pictat nişte flori. 11 Am pictat nişte flori pe care
Le-am cumpărat ieri. Ic-am cumpărat ieri.
Mă duc Ia o expozitie. Expozitia este la sala Dalles.
Am pierdut ochelarii. I-am cumpărat luna trecută.
Văd diseară o piesă . Am citit-o de mult.
A discutat cu doi profesori. Aceştia suni academicieni.
A cheltuit banii. I-a primit de acasă.
Am cumpărat un aparat de fotografiat. Acesta nu e prea scump.
Vom merge cu rapidul. Acesta trece prin Craiova.
Invităm la noi o familie. Am cunoscut-o în excursie.
6. Model: Am întâlnit o colegă.

Cu ea am locuit la cămin. li Am întâlnit o colegă cu care am
locuit Ia cămin .
Am văzut nişte picturi vechi. Despre ele a scris un critic cunoscut.
Maria i-a scris verişoarei ei. La ea a locuit o lună.
Studen\ii i-au invitat pe profesorii lor. Pentru ei au dat rcprezcntatia.
A venit cu trenul acesta. Cu el ai venit şi tu.
Am pus batistele în dulapul acesta. În el am pus şi cravatele.
Aveti nevoie de o lucrare. De ea avem nevoie şi noi.
7. Model: Domnul acesta e compozitor.
El locuieşte pe strada mea.
li strada
Domnul acesta, care
mea, e compozitor.
locuieşte pe
Filmul de ieri a fost bun.

ll Filmul de ieri, despre care au
scris muJji critici, a fost bun.
Prietenii tăi s-au întors ieri. Ei au fost la munte.

Fratele meu a plecat în Irak. El este inginer.
Mariana m-a felicitat de ziua mea. La ea am petrecut revelionul.
184
Trenul arc astăzi înlâr.âere. El soseşte de obicei la ora cinci.
Doctorul Marinescu mi -a dat re1cta . Despr~ el am vorbit cu tine.
Banca e murdară. Pe ea s-a aşezat Mihaela.
Cântăretii aceştia sunt talentaţi . Ei au venit în turneu.
Servieta e la birou. În ea am pus actele.
8. Model: Vecinul care locuieşte sus Vecinul de sus a plecat Ia munte.
a plecat la munte. li
Cartea care este pe scaun Cartea de pe scaun nu este
nu este românească . li românească.
Camerele care se află în dreapta sunt confortabile. Clădirea care se află acolo
este un teatru vechi. Maşinile care sunt în garajul acesta sunt româneşti .
Filmul care a rulat ieri e mai bun decât filmul care rulea7.ă azi. S-au aşezat
pe scaunul care se află sub balconul tău . Mobila care se găseşte în camera
voastră e nouă? Invitaţii care stau lângă tine au venit de la Arad. Conferinţa
care va avea loc mâine mă interesează foarte mult.
9. Model: Am pus un album pc masă. li Albumul de pe masă este foarte
frumos .
În dulap sunt două rochii. l'e masă am găsit nişte ilustrate. Maria a lăsat stiloul
lângă caiet.Masa au pus-o sub cireş. Camera noastră este sus. Ieri am avut două
seminarii.
10. Model : camera I de aici li Camera de aici este goală deocamdată.
cuierul de pe masă trenul de la ora patru

cutia din cameră spectacolul de azi
fotoliul de lângă uşă clădirea de lângă fereastră
florile din provincie stapa de peste drum
vecinul de vizavi biblioteca din spate
persoana din dreapta magazinele de acolo
mătuşa de la etaj
11. Model: Se îndreaptă spre trenul care

a sosit la linia zece. li Se îndreaptă spre trenul sosit
la linia zece .
Inginerul discută cu muncitorii care au venit din provincie. Referatul pe care
l-ai prezentat m-a interesat foarte mult. Ati citit ziarele care au apărut de
dimineată? Am pus în dulap medicamentele care au rămas. Am citit interviu-
rile pe care le-ţi acordat revistei studenţeşti. Actorii pe care i-am invitat
n-au putut veni astăzi? Persoanelor care au plecat din localitate o să le trimită
cărtile prin poştă . Am pus într-o vază nori le pe care le-aţi oferit mamei.
185
Model: Cartea citită a fost
12 .
in te rcsantă. li Cartea pe care am (ai, a ... ) cilii-o a
fost interesantă .
Au ,nultiplicat textul tradus. Piesa văzută aseară este românească . Ai gustat
strugurii cumpăraţi azi-diminea\ă? Batistele alese sunt foarte fine . Pomii
planta!i astă-primăvară nu s-au uscat. Trebuie să calce cămăşile spălate.
Trebuie să avem grijă de cerealele recoltate . Merele culese Ic-au pus în lă z i .
13 . Model: Am _văzut un spectacol
muzical .
li În spectacolul văzul a jucat şi actorul
meu preferat.
I-ai împrumutat o brichetă . Au învătat multe cuvinte . Florica a Cl'mpărat
nişte papuci . Prietenul meu a sosit de la Sighişoara . Fructele s-au copt
repede . A reparat scaunul.
14. Model : N-a învătat lecţia la timp . li Lcqia neînvătată este grea.
N-am scris temele. N-a rezolvat exerciţiul. N-au cheltuit bani i. N-a(i cules
merele? N-am desfăcut pachetul. N-am terminat canea. N-a fiert carnea.
N-am tăiat pâinea.
15. Model: a scrie 11 Am trimi s jucăriile cumpi1rale :ist~ zi.

a cumpăra .. .
a cheltui a începe a invita

a copia a termina a rămâne
a deschide a aduce a pleca
a face a asculta a corecta
a folosi a ocupa a împrumuta
a găsi a rezol va a sosi
16. Compozitie: La spectacol
Lecţia 22
LA MAGAZINUL „UNIREA"
Lucia şi Rodica s-au întâlnit în fata magazinului „Unirea".

- Îti place magazinul acesta, Lucia?
- Cui nu-i place? E un magazin foarte bun , în care po\i găsi tot ce doreşti .
Ce vrei să cumperi de aici?
- Îmi place o rochie groasă de i a rnă. Să mă aju \i tu s-o aleg; ştiu că tu
ai mult gust.
- Bine, s-o alegem împreună! Apoi să trecem pe Ia raionul de încăl\ăminte .
Mie îmi trebuie alte ghete. Astea s-au cam stricat.
Prietenele au urcat la etajul patru. Acolo Rodica a probat câteva rochii .
Unele i-au plăcut mai mult, altele mai pu\in.
- Pe care dintre ele s-o iau, Lucia?
- Ţie îli stă bine cu rochia asta gri . E destul de lungă şi cred că e şi călduroasă .
- O iau; c frumoasă şi îmi convine şi pre\ul. Nu e deloc scumpă .
După aceea, fetele s-au oprit în dreptul raionului de fncăl\ămînte pentru
femei şi au admirat câteva modele expuse. Apoi Lucia a cumpărat de acolo o
pereche de ghete îmblănite .
- Au să-ti pnă tare cald, Lucia!
- Da, sunt moi , uşoare şi călduroase . Sunt chiar numărul meu. Nu mă strâng
deloc . Îmi vin bine?
- Sunt frumoase şi moderne . O să le poţi purta şi cu şosete.
La cămin au probat din nou lucrurile pe care Ic-au cumpărai şi s-au bucurat că
le vin bine.
187
1?...,e ţine ţi
Îmbnkăminte, încălţăminte , lenjerie
a. palton taior costum căciu lii

pardesiu rochie haină pJlălie
balon(zaid) bluză pan talon şapcă
jachetă fusll! c.'\maş,~ bască
pulover cravatJ fular
batic , basma
mJnu şi
mânecă cizme halat
guler bocanci pijama
rever ghete maiou
buzunar pantofi ciorapi
m anşetă sandale şosete
cordon papuci
curea
b. a avea gust Maria se îmbra că foa11c frumos ; are

mult gust.
a ţinc cald Hainele groase ne !in cald, hainele
sub\iti •- nu.
pantalon.i, ciorapi
o pereche de pantofi, mănuşi
{
ochelari
c. , a proba -Vrei să probezi pantofii ăştia?

\ a încerca - Îi încerc imediat.
deloc+ verb negativ N-a lu at examenul pemru cJ 11 -a în vă pt
deloc .
Filmul n-a rost deloc interesan t
d. i destul S-au odihnit destul.
l destul de+ adj., adv. Rochia este destul de frumoasă .
S-au întors destul de repede.
îmi, îţi ... + a conveni Programul acesta îmi convine.
Nu-\i convin biletele astea?
188
GRAMATICĂ
l. PRONUME PERSONAL
I. CAZUL DATIV, FORME ACCENTUATE
- Cui (i-)a dat telefon Maria? 1 MIE (mi-a dat telefon) .

2 Ţ1E ( ţi -a dat telefon).
3 LUI (i-a dat telefon ).
El (i -a dat telefon) .
4 NOUĂ (ne-a dat telefon) .
5 VOUĂ (v-a dat telefon).
6 LOR (le-a dat telefon).
3 6
I 2 4 5
m. f. m. I r.
MIE ŢIE LUI El NOUA VOUĂ WR
FOLOSIREA FORM ELOR ACCENTUA TE
l . a. - Cui i-a adus paharul acesta?

-- Mie (mi -a adus paharul).
b. Ţr e nu \i -a ră sp uns la scrisoa re, dar ei (i-a răspuns)?
As tă zi \i -a telefonat ţi e, mâine o s~-i telcfonC?.c lui .
c. - Luciei i-a cump~rat nişte -- Lui nu i-a spus nimic.
ghete îmblăni te . - Nici mie (n u mi-a spus) .
- - Şi mie (mi -a cumpărat).
- O să le scrieţi numai părin\ ilor? - Au trimis vederi colegilor?

- Da, numai lor (os ~ Ic sc 1i u). - Nu, doar nouă (ne-;iu trim is).
- Cui au cerut adresa'> - Ţie \i-a citit şi poezia?
- Chiar vou.i (v-au cerut -o). - Da, 101 mie (m i-a citit-o).
Ş I , NICI }
NU MAI, DOAR + pron. D. accent.( +pron. D . ncacccnt.+ verb)
CH I AR, TOT
2. Datorită noua au ajuns la timp.

Au av ut re zultate bune mu!Jiunită n ouă.
DATOR ITĂ '

MULŢUMITĂ / + pron. D. acce nt.
189
2. RELUARE/\ ŞI Al\"TICll'i\REi\ OBIECTULUI l:'IDWECT
I. Îi dau cartea. Îi dau LUI canea.

Ne-a oferit biletele. Ne-a oferit NOUĂ biletele.
I pron . D. neacc.+ verb Ipron . D. neacc.+ verb + pron . D. ace.
LUI îi dau cartea.
NOUĂ ne-a oferit biletele.
Ipron. D. ·ace. -r pron . D. neacc. + verbJ

2. (Îi) scriem unui coleg.
(1-)am trimis mamei o scrisoare.
I(pron. D. neacc. +) verb + subsl. D.
familiar oficial
(Îi) răspund mamei la Răspund profesorului la
scrisoare întrebări.
Lui Radu nu i-am răspuns la scrisoare.

Profesorului i-am restituit cartea.
,I subsl. D. + pron . D. ncacc. + verb
li. PRONUME NEHOT ĂRÎT
UNUL
Nominati v - acuzativ
Radu s-a împrietenit cu câţiva sportivi . PE UNUL (dintre ci) l-a cunoscut
într-o excursie.
M-am întâlnit cu nişte colegi de liceu. UNII (dintre ci) sunt ingineri .
Ion are două surori. UNA (dintre ele) este chimis t ă.
Maria a fost prietenă cu multe colege de facultate . Despre UNELE (dintre ele)
a anat ca s-au mutai în provincie.
S i>tf!UIV Plur•I
m. I n. f. m. n. I f.
UNUL UNA UN U UNELE
190
ALTUL
Nominativ - acuzativ
- Aseară a jucat actorul acela? I - Nu, a jucat AL TUL.

Nu i-am găsit pc speci aliştii aceia, aşa că i-am consultat pc AL ŢII.
- Locuieşti tot în casa aceea? I - Nu, în AL TA .
Nu mi-a adus cărţil e acelea, mi -a adus AL TELE.
Singular Plural
m. I n. f. m. n. j f.
AL TIJL ALTA ALŢII ALTELE
III. ADJECTIV NEHOTĂRÎT

UN
Pc UN coleg l-am anun\at cu, iar pc altul l-a anun\at Mircea.
UNII cercetători se ocupă de poezia modernă, al\ii de poezia clasica.
Rad u a făcut O cx pcri c n1 ă. iar Alexandru a făcut alta.
UNELE reviste apar s:lptăm,înal, altele apar lunar.
Singular Plural
m. I n. f. m.
" I f.
UN o UNll UNELE
a . unii (s tudcn\ i), unele (studente)
J pron. = adj.
b . o col egă, unii colegi
J adj. nchot.+ subst. neart .
- Trebu ie sa consult un doctor.

- Şi cu lrcbuic să consult unul.
[ - Trebuie să consult un doctor de la Policlinica
1 Studcnicasc;1.
1 - Ş i cu trebuie s~-1 consult pe unul (dintre ci).
191
ALT
- Medicul acesta te-a examinat? - Nu, m-a examinat ALT medic.

- Jucăriile Ic-ai cumpărnt pentru copiii - Nu, Ic-am luat pentru ALŢI copii .
aceştia?
- Şi ei o să locuiască în această cabană? - Nu, ei o să locuiască în ALTĂ
cabană.
- Tot medicamentele acestea le lua\i? - Nu, luăm AL1E medicamente.
Singular Plural
m. I n. r. m. n. I f.
ALT ALTA ALŢI ALTE
a. alt film, alul casă
I
adj. nchot. + subsl. neart. J
b. Ieri am consultat un doctor, azi (1-)am consultai (pe) altul.

Pe unul îl cunoaşte Ion, pe altul îl cunoaşte Maria.
IV. PREPOZIŢII ŞI LOCUŢIUNI PREPOZIŢIONALE CU GENITIVUL
Vom reveni ASUPRA acestei probleme.

Avionul zboară DEASUPRA munţilor.
Trebuie să luptăm ÎMPOTRIVA (CONTRA) războiului .
Am pierdut meciul DIN CAUZA voastră .
I-au oferit flori DIN PARTEA publicului.
ÎN NUMELE studentilor a vorbit Adrian.
În filmul acesta voi juca eu ÎN LOCUL lui.
prep., loc. prcp. + <subs1,(pron

adj . pos.
.) G.
Locuţiune adverbială Locuţiune prepozilionalil
Mai mergem pu\in ÎNAINTE şi apoi ÎNAINTEA noastră merge un bi ci-

traversăm bulevardul. clist.
192
S-a aşezai ÎN FAŢA. Au plantat pomii ÎN FAŢA şcolii.
Priveşte uimii ÎN JUR. ÎN JURUL satului sunt lanuri de grâu .
ÎN MIJLOC e o statuie. ÎN MIJLOCUL pie\ci e o statuie .
ÎN SPATE e o cune mare. ÎN SPATELE şcolii e o curte marc.
I loc. adv. + art. hoL ➔ loc. prep. I

'J\[pt ă a . ÎN STÂNGA e o librărie . . Lacule ÎN STÂNGA pădurii.
ÎN DREAPTA este o farmacie. ÎN DREAPTA râului sunt
lanuri de grâu .
b. Maşina a oprit ÎN DREPTUL sta\iei.
'E;r_,erci ţii
I. Model : ... mi-ai trimis vederea? li Mie mi-ai trimis vederea?
... ţi-a dat pachetul? ... ne dăruieşte radioul? ... îmi cereţi bont.I? .. . v-a explicat
Radu problema? ... îi cumperi cravata asta? ... le-ai spus gluma aceea?
2. Model: Nici .. nu -mi dai fructe ? li Nici mie nu-mi dai fructe?
Şi .. . ne-a arătat grădina aceea. Chiar ... i-a dat rucsacul. Nu v-am povestit decât
... întâmplarea aceea. Le-a--dat vo,e numai ... să intre. Numai .. . îi voi împru-
muta servieta. Doar .. . trebuie să-\i mul\umesc pentru ajutor.
3. Model : -Ţie ţi-a dat canea aceea? :1 - Da, mie .
Lui i-aţi împrumutat teimosul vostru? Mie mi-ai adus florile? Vouă v-a
rezervat Florin locurile? Lor le lăsăm cheile? Ţie să - ţi dau adresa? Nouă
ne- aţi vizat biletele? Ei îi telefonezi acum?
4. Model : ... mi-a promis revista, nu ... li Mie mi-a promis revista , nu ţie .
.. . le-a oferit Elvira florile , nu ...
... mi-a vizat biletul , nu ...
... V-dm telefonat, nu .. .
.. . i-am oprit locul, nu .. .
.. ne-a promis fotografiile, nu ...
... ţi - am cerut sfatul, nu ...
5. a. Arll taţ doctorului radiografia ? {i arlltat-i doctorului radiografia?
li li arătati lui radiografia?
Îi arătaţi radiografia?
Ai ajutat mamei să facă cumpărături? O să arătăm fratelui tău planul casei .
N- a ţi sc ris cumnatelor voastre. Am cerut ajutor vecinilor. N-ai răspuns
193
mătuşii tale la scrisoare. O să citească nepotilor un basm. Cumpăr fiului meu
o minge de fotbal. A dăruit nepoatelor lui un picup.
b. Model: Arăta\i doctorului 11 Doctorului îi arăta\i radiografia?
radiografia? Lui îi arăta\i radiografia?
6. Model: - Cui îi trebuie mapa aceasta? 11 - Mic._ .
-Manc1.
Cui i-a fost frică în pădure ? Cui i-e gre u să vorbească româneşte? Cui i-e somn?
Cui îi pare rău că pleacă? Cui i-e fri- ? Cui i-a trebuit o maşină de scris?
7. a. Model : Cinci cercetători vor pleca 11 Unul dintre ci plcac:1 mâine.
la specializare ... dintre ci
pleacă mâine.
Am cumpăra t câteva discuri ... dintre ele este defect. Am vizitat nişte muzee din
Moscova; ... dintre ele mi -au plăcut foarte mult. M-am întâlnit de curând cu
mul\i prieteni din copilărie; ... dintre ci nu i-am recunoscui. Am văzut an ul
acesta multe spectacole; despre ... dintre ele am citit cronici în ziare. Sanda arc
două surori; ... dintre ele ai cunoscut-o la o petrecere. Vrei să mi-i prczin\i pe
colegii tăi? ... dintre ei nu-i cunosc. Am văzut proiectele acestea; la ... dintre
ele am făcut câteva observa\ii. Ai vi1.i1a1 casele acestea? În .. . dintre ele a locuit
George Enescu.
b. Model : Unul dintre ei pleacă mâine . li Un cercetător pleacă mâine.
8. a. Model: - Şi tu ai văzut tot filmul acesta'' li - Nu, cu am văzu t alt film .
S-a înscris la aceas tă facultate? Trandafirii din vază vrei să-i pictezi? Vrea să
lucreze tot în fabrica aceea? Şi voi o să traduceti textele acestea? V-a vorbit
despre aceşti scriitori? Tot pc acest cântărct 1-ap ascultat aseară?Cu maşina
aceasta o să vă întoarceti? De la magazinul ăsta a~ luat şi voi mobila?
b. Model: - Şi tu ai văzut tot filmul acesta? li - Nu, eu am văzut altul.
9. Model : A primit musafirii ... tău . I împotriva A primit musafirii

în numele li în numele 1:tu.
în locul
În confcrinta lu i a insistat ... rcaliz:lrilor din întreprindere .
N-a putut pleca ... ploii. asupra
A primit felicitări ... colegilor. din cauza
Oamenii au fost întotdeauna .. . războiului. împotriva
Norii s-au abătut ... satului . din pa11ca
... ptt>fu:rt>NIUi a V-Cilii ull a:si,·(Ctll.
Soarele se ridică ... mun\ilor. deasupra
Numai unii au fost .. . propunerii . în numele
Magdalena a luat cuvântul ... femeilor din întreprindere .
194
10 . Model: El a plecat înainte . li El a plecat înaintt:a noastră .
To\i s-au adunat în jur. S-a uitat îndărăt, dar n-a văzut nimic. În stânga s-a
aşezat o fată. Copiii au mers în fată , iar noi - în urmă. În spate a claxonat o
m aşină. Bunicii s-au aşezat pc canapea, iar nepo\ii - împrejur . N-ai v:lzut pc
nimeni în dreapta? Doi ciclişti au rămas în urmă . A pus florile în mijloc.
I I. Model: în fa\a La spectacol, Radu a stat în fata mea.
asupra din panea în privinţa în timpul
contra în numele în vederea în cursul
împotriva în locul în scopul în decursul
înaintea în spatele în josul în dreptul
în fa\a înapoia în susul în jurul
în fruntea îndărătul deasupra împrejurul
în unna dedesubtul în dreapta
în stânga
în mijlocul
12 . Compozi1ie : După c wnpărăluri
Lectia 23
O ANIVERSARE
Lucia împlineşte astăzi douăzeci de ani şi vrea să-şi serbeze ziua de naştere cu
câp.va dintre prietenii şi colegii ei. Pregătirile pentru primirea oaspeţilor le-a
tenninat de la amiază. În casă totul e în ordine, c curat şi cald. Lucia şi - a îmbră c at
rochia nouă , cumpărată special pentru această zi şi aşteaptă sosirea invitaµlor.
Către seară i-au sosit prietenii, care-i urează sănătate şi multă fericire în vi a tă .
Ei i-au adus Luciei flori şi cadouri . Ea le mul1umeş1e din toată inima ş i - i in v it ă s ă
mănânce prăjituri , să bea vin şi sucuri de fructe.
Unul dintre musafiri pune o band ă de magnetofon şi o invită pc Lucia la dans.
În cameră e multă veselie. Fetele şi băieµi dansează, râd, discută, mai în serios, mai
în glumă , despre proiecte de v acantă, spectacole .. . Dan le spune anecdote şi toti fac
haz. Lucia se străduieşte ca oaspetii ei să se simtă bine . La un moment dat, ea îş i
aminteşte că Andrei şi-a adus chitara.
-Trebuie să ne cânp. ceva, Andrei! Tu cânµ atât de frumos!
- Cu plăcere, dar vă rog să mă acompaniap. cu totii la primul cântec, pe
care-l dedicăm Luciei .
Au petrecut toată seara cu cântece şi dansuri, cu multă veselie. Târliu, după ora
unsprezece, invitaţii îşi iau rămas bun de la Lucia şi - i mulrumesc pentru acea s tă sc a ră
plăcuLl!, de care îşi vor aduce aminte muli timp.
196
2{,e ţineţi
a. ziua mea, ta ... = z.iua de naştere, ziua numelui
(ziua) onomastică= ziua numelui.
a deschide radioul, televizorul
cu totii = toti Au plecat cu totii (= au plecat toti)
la un moment dat Ieri a fost cald şi soare, dar la un moment dat
a început să plouă .
mai în serios, mai în glumă Rudelc l-au numit pe Alexandru, mai în
serios, mai în glumă, ,,doctorul".
b. a (se) împlini Mâine e ziua mea. Împlinesc 20 de ani .
Luna viitoare se împlineşte un an de când
sunt în România.
c. anecdotă = glumă, banc
a serba= a sărbători , a aniversa
a face :taz = a se amuza
către= spre Avionul se îndreaptă spre (= către)
Constan\a.
d. primul ~ întâiul, ultimul Ion a intrat primul (= întâiul), iar Mihai
ultimul.
e. a dedica + dativ Scriitorul a dedicat acest volum sotiei lui.
f. atâtde} . adv . Munpi Făgăraş sunt atât de frumoşi!

+ adJ, Victor vorbeşte aşa de bine engleza!
aşa de
GRAMATICĂ
I. PRONUME REFLEXIV ÎN DATIV
l. PRONUME PERSONAL PRONUME REFLEXrv
I Victor îmi cumpără o agendă . I Eu îmi cumpăr o agendă .

2 Victor îti cumpără o agendă. 2 Tu îti cumperi o agendă.
3 Victor îi cumpără o agendă. 3 El îşi cumpără o agendă.
Victor îi cumpără o agendă . Ea îşi cumpără o agendă .
4 Victor ne cumpăra o agendă. 4 Noi ne cumparllm o agendă.
S Victor vă cumpără o agendă . 5 Voi va cumpărap o agendă.
6 Victor le cumpără o agendă. 6 Ei îşi cumpără o agendă.
Victor le cumpără o agendă. Ele îşi cumpără o agendă.
197
Pers . Pronume personal 11 Pronume rcOcxiv
I ÎMI
2 ÎŢI
3 ÎI
li ÎŞI
4 NE
5 VĂ
6 LE
li ÎŞI
2. VERBE CU PRONUME RELATIV ÎN DATIV
a. VERBE PRONOMINALE
A-ŞI AMINTI Eu îi amintesc lui Ion adresa. I Eu îmi amintesc adresa.

I
Tu îi aminteşti verişoarei tale de T_u îţi aminteşti de prietc-
prictcnii voştri . . 1111 voştn.
I
El îi aminteşte Anei că arc E_l îşi aminteşte că arc
bilet la Operă. bilet la Operă.
A - ŞI ADUCE AMINTE Eu îi aduc aminte mamei numărul j Eu îmi aduc aminte
de telefon. numărul de telefon.
Tu ne aduci aminte de aniversa- j Tu îţi aduci aminte de
rea Irinei. aniversarea Irinei.
Mircea vă aduce aminte că mâine j Mircea îşi aduce aminte
vine Victor. că mâine vine Victor.
b. VERBE REFLEXIVE
A....ŞI ÎNCHIPUI Încerc să-mi închipui casa ta din Braşov.

Nu-şi închipuie cum este planeta Mane.
Îţi închipui că ai făcut o descoperire?
A....ŞI IMAGINA Îmi imaginez o scenă de luptă.

Îşi imaainea7.ă cum va fi in ,urnl JQOO.
Ne imaginăm că suntem la Polul Nord.
Îşi imaginează(= crede) că poate repeta toate lecţiile
într-o zi?
198
A~I DA SEAMA Îmi dau scama de unnări.
V-a\i dat scama că c ocupai.
Nu-mi dau scama dacă c acasă sau nu .
Ahia acum ne dăm scama de ce a plecat.
1 Î1i dai scama cum (unde , când) a plcca1·1
A-Ş I L UA RĂMAS RUN Când plec. îmi iau rămas bun de la 101i colegii .
3. POZl'[IA PRONUMELUI REFLEXIV FATA DE VERB
Indicativ prezent, afirmativ Indicati v viitor, afirmativ

ÎMI cumpăr o umbrelă. ÎMI voi cumpăra o umbrelă.
ÎŞI cumpără o umbrelă. ÎŞI va cumpăra o umbrelă.
pron. ren . D. + verb. j
Indicati v prezent, negativ Indicativ viitor, negativ

Nu-MI cumpăr pantofi. Nu-MI voi cumpăra palton.
Nu-ŢI cumperi pantofi. Nu-ŢI vei cumpăra palton.
(El) nu-ŞI cumpără panlofi. (El) nu-ŞI va cumpăra palton.
(Ei) nu-ŞI cumpără pan1ofi . (Ei) nu - ŞI vor cumpăra palton.
Nu NE cumpărăm pan1ofi . Nu NE vom cumpăra pahon .
Nu VĂ cumpăra\i pantofi. Nu VĂ vc\i cumpăra palton.
Imperativ plural, negativ

Nu VĂ cumpărn\i ghete acum!
INU + pron . rell. D. + verb. ,
Conjuncti v prezent, .afirmativ Conj uncti v prezent, negativ
Cc să-Ml cumpăr de aici? Să nu-Ml cumpăr bluza aceea?
Ce să-ŢI cumperi de aici? Să nu-ŢI cumperi bluza aceea!
Ce să-ŞI cumpere de aici? Să nu-ŞI cumpere bluza aceea!
Cc să NE cumpărăm de aici? Să nu NE cumpărăm bluza aceea?
Ce să VĂ cumpăra\i de aici? Să nu VĂ cumpărap bluza aceea!
SĂ (+NU) + pron . ren. D. + verb
Indicativ viitor
(N-)o să-MI cumpăr umbrelă. (N-)am să - Ml cumpăr umbrelă .

(N-)o să-ŢI cumperi umbrelă . (N-)ai să-ŢI cumperi umbrelă.
199
(N-)o să -ŞI cumpere umbrelă. (N-)are să-ŞI cumpere umbrelă.
(N-)o să NE cump!lrăm umbrelă . (N-)avem să NE cumpărăm umrclă .
(N-)o să VĂ cumpăra(i umbrelă. (N-)aveµ să VĂ cumpărati umbrelă .
(N-)au să-ŞI cumpere umbrel ă.
I(N-)< ~ +SĂ+ prun. ren. D. + verb I

a. nu-mi[num') b. să-mi[săm')
nu-ţi [nut') să-ti[să-ti]
nu-şi [nuşi] să-şi[săş']
Indicativ, perfect compus
(Nu) MI-am cumpărat nasturi. (Nu) NE-am cumpărat nasturi.

(Nu) 11-ai cumpărat nasturi. (Nu) V-aµ cumpărat nasturi .
(Nu) ŞI-a cumpărat nasturi. (Nu) ŞI-au cumpărat nastun.
I (Nu+) pron. refi. O.+ verb I
mi -, ne }
li- , v_- - + auxiliar
Şi•, ŞI·
Imperativ plural, afirmativ

Cumpăral,i - VĂ cizme acum!
Iverb+ pron. ren. D.

II. DATIVUL POSESIV
l. PRONUME PERSO~AL NEACCENTUAT
a. Îi cunosc pe părintii tăi . Îţi cunosc părintii.

N-ati ascultat sfatu! lui? Nu i-ap ascultat sfatul?
O să luăm bagajele voastre de O să vă luăm bagajele de la gară .
l~ g.:ira.
prun. pers. D. + vb. Lranz. + subst.

vb. tranz. + subst. Ac. + adj . pos.
Ac. cu an. hot
200
h. Prietenii mei au plecat. Mi-au plecai prietenii .
A venii fratele lui. I-a venit fratele.
Au sosit copiii lor din tabără? Le-au sosit copiii din tabără?
Isubst. N. + adj. pos. + vb.1

pron . pers. D + verb+ subsl. N.
cu art. hot.
c. Ceasul meu s-a stricai. Mi s-a stricat ceasul.

Concediul 111u se tennină m ~:ne? îi se tcnnină concediul mâine?
Adresa voastră s-a schimbat? Vi s-a schimbat adresa?
subst. N . + adj. pos. + vb. ren . pron . pers. D. + vb. ren.+ subst. N.
cu art. hol
b. ~} + SC= ~: } + se
Ic LI
2. PRONUME REFLEXIV
Biciclc1a ta e la poartă . îi -ailăsai bicicleta la poartă .

Hainele voastre sunt în valiză . Pune\i-vă hainele în dulap!
Mătuşa lor locuieşte la Sibiu . Şi-au vizitat mătuşa de curând.
pron . rell D. + vb. tranz. + subst.

Ac . cu art.hot.
'E;,cerciţii
I . a. Model : Îmi cumpăr rochii noi. Îmi cumpăr rochii noi.

11
I\i cumperi rochii noi.. .
Îmi spăl nişte batiste. Îmi rezerv un loc lâ vagonul de donnit. Îmi pregătesc
câteva sandvişuri. Îmi aduc câteva lucruri aici. Îmi cumpăr câteva farfurii .
Îmi caut un loc liber.
b. Model: Îmi cumpăr rochii noi. jmi voi cumpăra rochii noi.
li I\i vei cumpăra rochii noi.. .
c. Model : Îmi cumpăr rochii noi.
d. Model : Îmi cumpăr rochii noi .

li Vreau să-mi cumpăr rochii noi.
Vrei să-ti cumperi rochii noi ...
li O să-mi cumpăr rochii noi.

O să - !i cumperi rochii noi ...
e. Model : Îmi cumpăr rochii noi .
li Mi-am cumpărat rochii noi.
Ţi-ai cumpărat rochii noi ...
201
2. Model : Acum nu-mi cumpar Acum nu -mi cumpăr căci ulă.
11
căciulă . Acum nu -\i cumperi căciu lă ...
N-o să-mi iau cizme îmblănite. Să nu-mi opresc bani de drum? Nu-mi aleg
nimic de aici. Nu mi-am preparat gustarea. Nu-mi doresc un apartament mai
marc. Nu-mi voi nota toate detaliile.
3. a. Model: Îmi face un ceai. 11 Îmi fac un ceai.
O sa-\i aduc nişte reviste. Îi pregătesc un sandviş . V-am pus câteva tablouri
în cameră. Ne ia un ceas deşteptător. Îmi vei rezerva o cameră la hotel.
Le-am oprit fructe pentru masa de seară. ·li cumpăr dulciuri . Ne spală
dlleva bluze.
b. Model : Îmi face un ceai. 11 Îşi face un ceai.
4. Model: (Nu) I f11_1i I a aminti
lş1 I
numele tău
adresa ...
11 Îmi amintesc ad resa.
(Nu) Îmi a aminti numărul de telefon, prctul. poezia, titlul,

!ii a aduce aminte întâmplarea aceea, formula
lşi
de sora ta, 1ara lui, satul ace la, bunicul lui,
Ne eroul rom anului , prietenii noştri
Vă
Îşi am curs mâine , l-am invitat pe Victor la
că noi, au cumpărat bilete la sp::ctacol, soseşte
cu trenul de zece, a plecat imediat
5. Model: (Nu) I îmi a închipui scena aceea 11 Îmi înclupui scena

I
Iti I aceea.
(Nu) Îmi a închipui sfârşitul romanului, întâlnirea voastră,
!ti a imagina faptele petrecute, succesul avlJ'!
Işi
că este liber mâine, este din nou copil,
Ne locuieşte la Constan1a
Vă
Îşi cum s-a stricat ma şi,,a , s-a petrecut
accidentul
de ce n-a venit, vrea s:! pl ece, nu ştie leqia
6. Model : (Nu) I 111...

!11_1i a da seama J de urm ări
li
Îmi dau seama
de :mnări.
(Nu) Îmi a da scama de consecinte, greşeală, rezultat
hi că
a uitat, trebuie să plece, nu prea ştie
Işi româneşte
Ne
Vă <:1eee vre11 sll vinil, li rilspuns 11ş11, nu s1ic nimic
Îşi când greşeşte, oboseşti, nu ştil i
unde vrea să ajungă, a plecat, a ascuns jucăriile
cum munceş te , au pierdu t meciul, au învins
202
7. Model: ... vom aminti cu plăcere
de acest concert.
li
Ne vom aminti cu plăcere de
acest conccn
Trebuie să ... aduci aminte itinerarul excursiei. N-au să .. . dea scama că lipseşti .
... ai închipuit că i-am uitat'/ Luati .. rămas bun de la prietenii care pleacă!
Nu pot să ... imaginez de cc a plecat aşa de repede . Nu .. . ai amintit cc v-am spus
ieri? ·
8. a. Model : Mihai o să repare bicicleta 11 Mihai o să-i repare bicicleta.

lui Ionel.
Radu a span din greşeală ochelarii Mariei. Inginerul verifică lucrarea tehnicia-
nului. Băieţii au adus bagajele colegelor de la gară . Croitorul acesta a cusut
paltonul bunicului . Radu şi Dinu au developat fotografiile prietenilor. Ştefan
vrea să facă ponretul mamei.
b. Model : Mihai o să-i repare Mihai o să-şi repare (singur)
bicicleta. li bicicleta
9. Model: l-a întâlnit pc verii lui la schi . li Şi-a înt.îlnit verii la schi .
Le-am invitat pc mătuşile mele la masă. Îl aj ută pe nepotul ei la leqii .
l-au trimis pc copiii lor în tabără . N-ati văzut-o de mult pc bunica voastră?
Adrian Ic întâmpină pc verişoarele lui la acropon . Deseară trebuie să-i condu-
cem pc bunicii noştri la gară.
I O. Model : Ieri au venit fratii mei 11 Ieri mi-au venit fratii de la
de la Giurgiu. Giurgiu .
Banii mei n-au sosit. Elevii ei au reuşit la examen? Fata noastră s-a căsătorit.
Televizorul tău s-a stricat. A venit tatăl lui. A sosit pachetul vostru .
11 . Model: A citit referatul meu? Mi-a citit referatul?
Ai prezentat canea lui la radio'! Maria o să spele cămaşa ta mâine . A citit
interviul nostru din „Contemporanul"? Puteţi să-l înso\ili pc fratele meu până
la gară 7 Puncti prăjiturile ei în frigider' Când ai să repari ceasul lor?
12. Model: Stiloul meu s-a stricat. li Mi s-a stricat stiloul.
Ceasul lui s-a oprit. Cătclul tău s-a pierdut. Bicicleta ei s-a învechit. Frigiderul
meu s-a defectat. Bunicii noştri s-au îmbolnăvit. Puloverul tău s-a rupt.
13. Model: - Cine îşi face temele acum? li Eu îmi fac temele acum .
Cine nu şi-arepetat leqia? Cine îşi repară aici maşina? Cine şi-a pregătit
sa ndvişurileacestea? Cine ş i -a curăţat hainele cu peria aceasta? Cine nu şi-a
terminat încă studiile? Cine îşi va pune lucrurile aici'?
14 . Compoziţie: Cum mi-am să rbă1o ri1 ziua de naş1ere
203
Lecţia 24
CE PROFESIE SĂ ALEG?
George va termina în curând liceul. Părintii lui sunt mul1umi1i că a învăi a t

bine şi se gândesc de pe acum la profesia pe care şi -o va alege, de aceea îl între a bă
adesea cc facultate are de gând să urmeze. Deşi doresc mult ca fiul lor să devin ă
inginer, în aceeaşi fabrică în care lucrează şi ei, totuşi aşteaptă ca răspuns ul să li- I
dea chiar George . Lui îi plac la fel de mult matematica şi fizica.
- Nu ştiu încă la ce facultate e mai bine să mă înscriu . Nu mi-e uşor să iau o
hotărîrc definitivă .
- E timpul să te hotArăşti, George. Trebuie să completezi şi fişa de optiune pe
care v-a dat-o domnul diriginte săptămâna trecută . Ştti că după examenul de
bacalaureat nu mai e mult şi începe examenul de admitere. BineînJclcs, ai să
urmezi facultatea care-p place tie. Nimic nu poate fi mai frumos în viată decât să
te ocupi cu ceea ce te pasionează. Uite, mie mi-a plăcut de mic să fiu electrician.
Astăzi însă sunt mai multe posibilităţi de învătătură decât înainte.
-Ai dreptate, tata, zice George. Şi dirigintele nostru e de aceeaşi părere . Eu cred
că spre fizică o să mă îndrept. Ce părere a:? Fizica are un viitor pc care cu greu
ni-l putem închipui acum . Există laboratoare mari, cu aparatură foarte modernă ,
există nenumărate mijloace de informa1ie în acest domeniu . Dorinta mea este să
pol învă1a cât mai mult şi să lucrez apoi într-un astfel de laborator.
204
1{,e ţine ţi
a. a avea dreptate
a li de părere
cât mai mult
de pe acum= încă de ac um, chiar de acum
de mic = de copil, din copilărie
o facultate
a urma o şcoală
{
un curs
b . adesea, adeseori, deseori
c. (deşi) ... totuşi Am febră, totuşi voi merge la cursuri.
Deşi am febră, totuşi voi merge la cursuri.
d . astfel de + su bst. Nu-mi plac astfel de oameni .
a deveni } El vrea să devină (să ajungă, să se facă, să iasă)

a ajunge + subst. adJ·. profesor.
a se face '
Hârtia s-a făcut albastră .
a ieşi
a fi mulţumit de ... Nu sini mulţumit de răspunsul tău .
Nu este mul\umit de tine.
GRAMATICĂ.
I. FORMELE PRONOMINALE NEACCENTUATE:

DATIV + ACUZATIV
l. PRONUME PERSONAL
ÎMI dă termosul. MI-I dă. [mii]

!T1 dă termosul. 11-1 dă. [\ii)
II dă termosul. 1-1 dă. [ii]
NE dă termosul. NI-I dă. [nil]
VĂ dă termosul. VI-I dă. [vil]
LE dă termosul. LI-I dă. [Iii)
ÎMI aduce ochelarii. Ml -i aduce. [mi ,iJ
ÎŢI aduce ochelarîi. 11-i aduce. [li,i,)
Î l aduce ochelarii. l-i aduce. [i,i J
NE aduce ochelarii. NI-i aduce . (ni ,iJ
VĂ aduce ochelarii . Vi-i aduce. (vi,i,)
LE aduce ochelarii. LI-i aduce . [li,i, )
205
ÎMI trimite revista . MI -o trim ite . [mÂOl
!îl trimite revista. ŢI - otrim ite. [\ÂO l
II trimite revista. l-o trimite. fÂO]
NE trimite revista. NE-o trimite. Ln~ J
VĂ uimite revista . V-o trim ite. [vo]
LE trimite revista. LE-o trimite. (11,0)
ÎMI cere tichetele. MI le cere.
fil cere tichetele. ŢI le cere.
li cerc tichetele . I le ecre.
NE cerc tichetele. Ni le cere.
VĂ rerc tichetele. Vi le cere.
LE cerc tichetele . (LI le cerc)
I pron . D + pron . Ac. J
Pronume personal neaccentuat in dativ
Dativ Da tiv (+ Acuzat iv)

I ÎMI MI
2 ÎŢI ŢI
3 ÎI I
4 NE NI NE-
5 VĂ VI V-
6 LE LI LE-
2. PRO:\ UME R EFLEXIV+ PRON UM E PER SO Ni\L
ÎŞI aminteşte titlul. ŞI - I aminte ş te . [şil ]

!ŞI aminteş te munţii. Şi-i aminteşte. [şi,iJ
!ŞI aminteşte adresa. ŞI - o aminteşte .
[ş~o]
IŞI am i nte ş te oraşele . ŞI le aminteşt e .
I pron . ren . D. + pron . pers. Ac.

Pronume ren exiv neaccentuat in dati v
Dativ Dativ (+ Acuza tiv)

t ÎMI MI
2 ÎŢI ŢI
3 rş ; ŞI
4 NE NI , NE-
5 VA VJ V-
6 ÎS! SI
206
3. l'OZITIA FORMELOR PROi\OMINALE NEACCENTUATE FATA DE VERB
PRONUME+ VERB
Indicati v preze nt Indicativ viitor
(Nu) 1-1 trimite. (N u) 1-1 va trimit e .

(Nu) ŞI - I amin1cş t c. (Nu) ŞI-I va aminti.
Imperati v plural, negativ

Nu MI-I trimitqi!
Nu VI-I aminti\i!
( N u +) ( pron. pers . D. A
prun. ren . D. + pron . pers. c, + ver
b
Indicativ , perfect compus

(N u) I l-a trim is. (Nu) I-a trimi s-o .
(Nu) Şi l-a ami ntit. I (Nu) ŞI-a amintit-o .
< <
pron. pers . D. I- } pron. pers. D.
(Nu+) + i- + verb (Nu +) + verb + -o
pron. ren . D. le - pron . ren . D.
Co njunctiv prezent
Vrea să (nu) 1-1 aducă.
Vrea să (nu) ŞI - I amintească:
pron . pers . D.
SĂ (NU ) + < prun . ren. D. + pron. pers. Ac. + verb
Indicativ viitor
(N- )o să 1-1 tri mită . (N-)arc să 1-1 trimit ă .
(N -)osăŞ I - 1 amint ea scă . (N-)are să ŞI-I amintcasc:\.
. < O +SĂ+ < prun . pers. D. + pron . pers. Ac. + verb

( N- ) AM ... prnn . ren . D.
VERB + PRONUME
Imperativ plural , afirmativ
Trimitqi -Ml-1 1 (1rimi te -1i -milJ

Arninti\i-V-o 1 [aminti-\i-vo]
verb + < pron . pers. D. + pron p
, on. ren . D.
' ers Ac
. . · .
207
'l'{pt ă a . El îmi dă un termos.
b. El ÎMI dă termosul.~ El Ml -I dă.
pron . D. +verb+ subst. cu art. hot. -t pron . D. +

+ pron. Ac. + verb
c. Termosul MI-I dă Ionel.

j subst. cu art. hot. + pron. D. + pron . Ac . + v;r;i
d. ni-l ni le ne-o
vi-l vi le V-O
li-I li le le-o
ni-i
vi-i
li-i
şi-l şi le
şi-i
şi-o
II. PRONUME ŞI ADJECTIV DEMONSTRA TIV

I. DE IDENTITATE, ACELAŞI
Nominativ - acu,.'1tiv
- Acum lucraţi cu alt profesor?

- Nu, lucrăm cu acelaşi (profesor) de anul trecut.
Stau în aceeaşi casă în care am stat şi până arum.
Luna trec ută 1-am v ăz.ul pe aceiaşi actori în două piese.
Aceleaşi poezii au fost traduse şi în rusă şi în franceză .
Singular Plural
m. I n. f. m. n. I f.
ACELAŞI ACEEAŞI ACEIAŞI ACELEAŞI
a. acelaşi... = acela ... + ş i

b . aceeaşi (maşină)
1 rmm. .. ltdj.
c. acelaşi c9stum
.---------,
adj. + subs1. neart.
208
d. A recitat aceeaşi poezie'1 A recitat-o pc aceeaşi?
I adj . + subs1. j IPE+ pronume I

e. aceeaşi ral'.e.iaş; J
aceiaşi [aC::e.i.iş; J
2. CEV.l.ALT
Am doi frati. Unul locuieşte Ia Braşov, celălalt (frate) - la Hunedoara.

Nu-mi place rochia asta; o s-o cumpăr pe cealaltă.
Au rămas numai copacii aceia; ceilalti s-au uscat.
Am scris câteva vederi : pc celelalte o să Ic scriu mâine.
Singular Plural
m I n. I r. m.
"· I r.
CELĂLALT I CEALALTĂ CEJLALŢI CELELALTE
a. cel,ilalt (spectacol)
Ipron. = adj. I
b. clădirea cealaltă = ccalalt;i clădire
j subst. cu art. hot.+ adj . I aclj .. + subst. neart .

c. Am văzut cealaltă piesă . Am văzut-o pe cealaltă.
Iaclj . + subst. IPE+ pronume

III. NUMERAL COLECTIV
AMÂNDOI
l'\ominativ - acu'.llltiv
Maria arc doi frati . Amândoi (fra\ii) sunt tractorişti .

Am cumpărat două cărti. Amândouă (cărtile) sînt traduceri.
n. f.
AMÂNDOUĂ
'J{pt ă a. amândoi copiii

Inumeral + subst. cu art. hot.
209
b. Nume de persoane
Le-a invitat pe amândouă (prietenele).
IPE + num . (+ subst.~
c. Nume de obiecte
A ocupat amândouă camerele. li Le-a ocupat pe amândouă .
I num . + subst.j IPE + num .

d. toti trei (fratii)
toate trei (surorile)
T-t.,erc iţii
I. a. Model: Îmi povesteşte filmul. li Mi-l povesteşte.
Îmi repară frigiderul? Îmi trimite banii. Îmi aduce haina. Îmi citeşte
orarul . Îmi cere casetofonul. Îmi închide valiza.
b. Model : Îţi povesteşte filmul. li Ţi-l povesteşte .
c. Model : Îi povesteşte filmul. li 1-1 povesteşte .
2. Model : Îi dau ziarele. li I le dau.
Îţi trimitem cărţile prin poştă. Îi scriu formulele pe tablă. Îmi notez ideile
principale. Îi dictează cifrele repede. Îmi admira(i tablourile? Îi prescrie
medicamentele.
3. Model : Îi trimite florile . li I le trimite.
Îi cos cămaşa imediat. Î\i oferim trandafirii. Îi curătă hainele . Îmi aduce
planşele. Îţi împrumutăm maşina de scris. Îmi repară ceasul.
4. Model : - 1-1 aduci? li - (Da), i-l aduc.
I -o citeşti? 1-1 recomandati'' I-o explică? I le trimi\i? I-l arată? I le păstn::ază?
5. Model : - Mi-l aduci? li - (Da), ti-1 aduc.

Mi-o citeşti? Mi-i cere\i acum? Mi-l rccomanda\i? 'Jl-o dăruieşte?
'Jl-1 arată? 'Jl le împrumută?
6. Model: Ne traduce textul. li Ni -l traduce.
Vă păstrează
ziarul. Ne schimbă ochelarii. Vă recomandă medica,
meniul acesta . Ne arată mun\ii. Vă dă restul. Ne restituie banii .
210
7. Model: Le dă fotografia . li Le-o dă.
Vă aprobă cererea . Ne aduce telegrama. Le ofcrili maşina . Va împrumută
servieta. Vă cerem nota de plată. Le trimite diploma.
8. Model: Ne vinde biletele. li Ni le vinde.
Vă las cheile la portar. Ne eliberează adeverinţele. Vă aduc cumpărăturile.
Ne rezervati locurile. Ne dă_ caietele. Vă împrumut farfuriile .
9. Model: Ne cere permisul. li Ni-l cere.
Vă repară pantofii în trei zile. Le scrie imediat reţeta. Ne cere lucrările . Vă
înlocuieşte reşoul. Ne coase nasturii. Vă arată parcurile.
10.a. Model: 1-1 dai. 11 O să i-l dai.

Ai să i-l dai.
b. Model: 1-/ dai. li 1-1 vei da.
Mi-i păstrezi? Mi le dictează. Le-o cerem. I le expcdia\i. 'Jl-o traduce.
Vi-l restituie.
I I.a. Model : O să-ţi trimit cămăşile . li O să ţi le trimit.
O să-i repari bicicleta? O să-mi spună numărul de telefon. O s:1-ţi arăt
pomii. O să-i cerem peria de haine. O să-i dăm biscuitii. O să-mi trimiti
fotografiile.
b. Model: O să ne cumperi ziarul? li O să ni-l cumperi?
O să ,'cl lucreze pantofii mâine. O să ne arăta\i locuin!a? O să ne fad!
reţetele? O să le dăm oglinda aceea. O să vă tcnninc costumul. O să vă
spargă veioza .
12. Model: Când vrei să - ti dau magnetofonul? li Când vrei să ţi-l dau?
Când vreti să vă repar televizorul? De unde poate să ne cumpere culegerea
de exercitii? Când poti să-mi plantezi pomii? Unde pot să vă las cererea?
Când trebuie să-i înapoiez datoria? Unde vrea să vă aşeze lucrurile?
13.a. Model : 'Ţi-0 trimit. li Ţi-o voi trimite.
Mi -l dictează . I-o traduci? Ţi-i schimbă . Le-o explicap . Mi Ic expediază.
Vi-l repară .
b. Model : 'Ţi-0 voi trimite. li Iii voi trimite cartea .
14.a. Model : Mi-ai adus radioul? li Mi l-ai adus?
Mi-ati arătat desenele. 'Jl-a oferit locul. Ne-a1i reparat ghetele? V-a
pătat costumul? 'Jl-a dat înapoi banii? I-au trimis hainele de vară .
b. Model : ŢI-am scris adresa pe plic. li 'Jl-am scris-o pe plic.

Le-ati dat înapoi servieta? Ne-a adus mobila. V-a trimis mapa? 'Jl-a luat
sacoşa . Mi-au oferit geanta . V-am pierdut scrisoarea .
15 .a. Model: Regizorul îşi imaginează 11 Regizorul o să şi-l imagineze.

spectacolul.
211
Îmi amintesc filmul. Îşi înc hipui e mun(ii acopcrili de zăpadă. Î(i aduci
lucrurile aici? Ne facem bagaj ele . lşi împodobeşte locuinta . Va parca\i
maşina aici .
b . Model: Regizorul o sll - şi imagineze 11 Regizorul o sll şi-l imagineze.

spectacolul.
c . Model : Regizorul şi - a imaginat
spectacolu l.
li
Regizorul şi l-a imaginat.
16. Model: Împrumuta\i -mi compasul ! li Împrumutap -m i-1 1

Faceţi-mi nota de plata! Trimile\i-mi trandafirii acasll' Împrumutaµ-i
scaunele' Prezentati-ne părintii! Cumpărati-mi ziarul de azi! Aduce\i-ne
gustarea aici!
17. Model : Nu -mi pune\i pardesiul acolo! li Nu mi-l puneti acolo '
Nu-i desface\i pachetul ' Nu-i luap patinele! Nu-mi trimite\i ceasul pri n
poştă! Nu le dati cartea astăzi! Nu ne ad uceti dosarele aici' N u-mi schimba\i
ochelarii! ·
18. Model : Aminti\i-vă
adresa' li Amim iti- v-0 1
Aranjati-vă paturile' Lua\i -v ă aparatul! Faccp-vă tema ' Schimba\i- v ă
orarul! Nu vă vinde\i mobila 1 Nu vă aducep colegii aici' N u vă pregăti\i
prânzul acum' Nu vă despachcta\i lucrurile!
19 . Model: Mi l-a rupt. li Mi-a rupl caietul.
Ţ\-o va aduce m âine. Încă nu ni l-a u trimi s. De cc nu v-o restituie mai re pede?
Când le-ai dat-o înapoi? Cum o să vi- i expedieze? Nu pol să p le dau acum .
20. Model: Am văzut... film şi Ia

cinema şi la televizor.
li Am văzut aceleaşi film şi
la cinema ş i la televizor.
Ai locuit la ... rude şi vara asta? A căz ut la .. . examen în dou ă sesi uni. Nu
m-am mutat, am ... adresă. Şi noi mergem în ... direqie ca şi voi . Poa nă ...
ochelari şi pe stradă şi la citit. Am ascultat .. . discuri şi ieri şi alaltăieri.
21. Model : - Acum a luat alt
medicament? li - Nu. a luat acelaşi medicament.
- Nu, l-a lu at pe acelaşi.
Dup ă opcra\ic i-au da t alt an i ibiotic? La masă a spu s alte anccdo~c? La cabană
a1i Î?llâlni t al(i alpinişti ? Pc111ru paşapon a dal altă fotografic ? În excursie a\i
vizitat alte mânăstiri ? Acum au folosit alt aparat?
22 . Model: O să merg ... statiune
în care ai fost şi tu . li O să merg în aceeaşi Sta\iune în
care ai fost şi tu.
Au V-l!Z:UI f)i es<1 ... aett>ti ~ u ~urt- <1111 v•llz,ur - o ~-i noi. Am cir ir .. . c,inc pc cure a i
ci tit-o şi tu . El a stat ... hotel în care am stat şi eu. A luat ... tren pe ca re
l-au luat şi ci . l-a invitat ... colegi pe care i- am invitat şi e u. Ai ales .. . model
pe care l-a ales şi ea?
212
23. Model: Albumul acesta cos1ă 11 Albumul acesta costă 4000 de
4000 de Ici, ... c mai scump. Ici, celălalt c mai scump.
Iau cu mine valiza accas1a, pc ... o las acasă. Băic1ii aceştia sini studcnp, ...
lu c rează în fabrică . Tânărul acela va cânta la pian, ... va recita o poezie. Rochiile
acelea sum de măta se . .. sunt de stor.I. Autobuzul acesta merge până la gară . ...
oprqtc aici . Bilc1cle ae_clca suni pc111ru diseară, ... sunt pcnlru săptămâna
viitoare .
24. a. Model: Colegul acela te-a căutat? - Nu, colegul celălalt.
Manualul acela vă trebuie? Despre cartea aceea discuta\i? Cu vecinul acela
1c-ai întâlnit? Pe mun!ii aceia ap urcat? Aceste vederi îp plac? Pe această
funcţionară o aştep1 aµ ?
b. Model: - Nu, colegul celă lalt. li - Nu, celălalt coleg.

25. Model: - Rochia aceea vrei s-o 11 - Nu, cealaltă rochie.
probezi? - Nu, pe cealaltă.
Radioul acela vrei să-l cumperi '/ Cartea aceea ai citit-o? Filmul acela l-ai
văzut? Articolele acelea Ic-ai tradus? Trandafirii aceia i-ai pictat? Muzeul
acela l-ai vizitat?
26. M,..del : Liliana şi Mihaela suni 11 Amândouă sunt sLLidc lllc.
studen te.
Dinu şi Florin s-au mu tai în cclllru. Trebuie să vorbesc la telefon cu Mariana
şi cu Magda. Le ştiu pc Melania şi pe Florica din copi lărie . O să mă interesez
la facullatc de Andrei şi de Valentin. Ple că m în excursie cu Ana şi cu Vasile.
I-ai invi tat la masă pc Olga şi pe Eugen ?
27. Model: Am doi prie_teni. ... 11 Am doi prieteni . Amândoi priettmii
sun! brune\1. sunt brunqi.
Arc două biciclete . ... sînt defecte .
S-au mutat aici doi vecini ... . sunt tineri.
Avqi doi câini .... sunt negri.
Am cumpărat dou!! umbrele . .. sîm în cuier.
Mi-a dai două sti louri .... sunt scumpe.
Am pus în cunc doi porni . ... sînt meri.
28. Model: Am ci 1it amândouă căqile. li Le-am citit pe amândouă .
Ai vizi1at amândouă muzeele? A termin at amândouă tablourile. Ai pierdut

amândoi câinii ? Încearcă să traduca amândouă textele. Furtuna a rupt amân-
doi pomii. O să prezinte amândouă piesele.
29. Compozi1ic : Profesia mea
213
Lectia 25
LA UN MECI DE FOTBAL
Radu şi Ionel se duc astăzi la un meci de fotbal. Nu le place să vadă meciurile

la televizor, de aceea, când e vreme frumoasă, merg la stadion. Astăzi are ioc meciul
pentru Cupa României. Au ajuns în finală o echipă din divizia A şi una din divizia
B. Meciurile de campionat s-au terminat încă de acum două săptămâni .
- Radule, ocupă tu locuri la mijlocul tribunei! Eu o aştept pc Maria. Mi-a spus
că vine neapărat. Ţinc ş i pentru ea un loc!
- Nu mai aştepta, Ionel' Uite că vine pc alee. E cu Sanda. Che amă-le încoace!
Fă - le semn cu mâna!
- Lasă, că ne-au văzut. Biletele sunt la tine, Radule?
- N-avea grijă! Le am în buzunar. Dar trebuie să cumpărăm şi pentru fete.
- Nu te grăbi! Maria are bilet. Poate pentru Sanda trebuie să cumpărăm .
În timpul meciului, ei au fost suporterii echipei din oraşul lor. Aceasta a şi
învins cu 2 la zero (2 : 0). Amândouă golurile le-a marcat, după pauză, în repriza
meciului, centrul înaintaş . Un coechipier de pe extrema stângă i-a dat o pasă
excelentă şi el a înscris în poartă. La fel a fost şi golul următor. Dar acelaşi centru
atacant a ratat un gol la o lovitură de unsprezece metri (penalty), căci portarul a apărat
splendid. Jocul a fost un adevărat spectacol. La sfârşit, preşedintele Federatiei de
Fotbal a înmânat Cupa României căpitanului echipei câştigătoare . Spectatorii din
tribune şi de la peluze au aplaudat îndelung.
- Fetelor, duminica viitoare mergem la tenis; sunt meciuri mari, de calificare
în semifinalele pentru Cupa Davis.
- Bine, Radule! Ne face plăcere să mergem cu voi, fiindcă ştiti regulile j ocurilor
şi putep să ni le explicati şi nouă . Noi mergem foarte rar la stadion şi
n-avem de unde să le ştim .
214
'l(e ţineţi
a. Sport
meci fotbal gimn astică scor
partidă volei înot gol
repriză handbal cantotaj a marca
echipă baschet hipism fault
jucător tenis rugbi
arbitru atleti sm scrimă
box
campion
campionat
olimpiadă
GRAMATICĂ
I. VERB
MODUL IMPERATIV, pers. 2
Afirmat i v
I. AJUTĂ-mă să urc valiza!
COBOARĂ la prima sta\ie şi IA metro ul!
RĂSPUNDE, te rog!
VIZITEAZĂ muzeul „Brukcnthal" din Sibiu!
CITEŞTE mai clar, te rog!
PLEACĂ cu rapidul!
2. FUGI repede şi VEZI ce s-a întâmpla t!
IEŞI pe tercasă, dacă p-c cald'
TACI , să aud ce spune Radu 1
AI răbdare, vin imediat!
,
-Â I '. E / -f (-csc) / ·I -f(-0) I -EÂ
pers. 2 irnpcr. =pers. 3 ind . prez. pers. 2 im per. =pers. 2 ind . prez.
3. a. MERGI mai repede, d ac ă vrei să nu întârLii!
Mai RĂMÂI câteva minute, te rog!
Dacă ai timp, TRECI pe la mine !
AMERGE
A RĂMÂNE
A TRECE
l pers. 2 im per. = pers. 2 ind . prez.
215
'J\[pt ă TRECI pe la mine! TRECE exerci!iul în caiet 1
TRECE-I în caiet
I TRECE + ob. direct
b. OFERĂ-i locul tău !

ACOPERĂ - te cu plapuma!
A OFERI }
A ACOPEl<..I pers . 2 imper. = pers. 3 ind. prez.
A SUFERI
4. VERBE NEREGULATE
STAI acolo!
STAI jos!
pers. 2 imper. = pers. 2 ind. prez.
BEA ceaiul!
BEA mai încet!
pers. 2 imper. = pers. 3 ind. prez.
5. FORME SPECIALE DE IMPERATIV
Fli liniştit!
VINO aici!
ADU-i un pahar cu apă'
CONDU cu atentie!
DU maşina în garaj!
FĂ gimnastică zilnic'
ZI ce vrei!
6. POZf(IA FORMELOR PRONOMINALE NEACCENTUATE
DĂ-Ml pixul de pe birou!

Citeşte-O mai repede!
Explică-Ml-LE!
Aminteşte-ŢI versurile'
Gândeşte-TE mai bine!
jverb+ pron. neacc. j
'J\[pt ă Dă-Mi-L acum!

verb + pron. D. + pron. Ac.
216
Negativ
NU DESCHIDE fereastra!
NU AR UNCA hârtiile acclca 1
INU+ infinitiv
a. Nu TE întoarce!
Nu-I trimite canea!
N-O aştepta aici!
INU+ pron . neacc + inf.

b. NU MI LE strica!
J NU+ pron. D. + pron . Ac . + inf.
c. Nu MAI plânge!
Nu te MAI ascunde'
Nu te TOT 1Juda 1
NU(+ pron. ncacc.) + MAI, TOT+ inf. I
II. SUBSTANTIV
CAZUL VOCATIV
a. NUME PROPRJI
Ştefan,adu-mi scaunul'
Nu te deranja, Andrei!
Maria, de cc ai lipsit ieri de la curs?
/ Voc. = Nom. I
familiar
mase. rem.
Ştefane! Florico 1
Sandule! Rodico!
Radule' Mario!
~
~
217
b. NUME COMUNE
Sin gu lar
Masculin
Doctore, pot să te întreb ceva? DomnULE, ştip care-i Strada
Academiei?
Îli mulţumesc, prietenE 1 BunicULE, spune-ne o poveste'
I Voc. = Nom. + -e I I Voc . = Nom. + -ule I
Feminin
Domnişoară, unde se depun bagajele? În ce clasă eşti, fetit O?
Doamna, vă rog să rcvertip peste o oră! Ce bine-mi pare că ai vertit,
bunicO!
IYoc. = Nom. Voc . = Nom . + -o
Plural
Masculin
Stati jos, băieţi! DomniLOR, prezenta\i paşapoartele!
Copii, nu rupeti florile ! Bine-ati vertit, fra\iLOR!
IVoc.= Nom. I Voc.= Nom . + -lor I
Feminin
Vă felicităm, dragi colege! DoamneLOR şi domnişoareLOR ,
locurile dumneavoastră sunt acolo!
IYoc. = Nom . j Voc. = Nom. + -lor I
Singular Plural
m. f. m. I f.
-E -LOR
-O
-U LE
a. doamna { doctor, profesor, profesoară. inginer.

domnule Mihai. Popescu
b. dr3'la { ma~ă, tată, :erişoară,
· burucule. pnetene, Ioane
c. scumpe frate I stimate domn(ule)
iubite prietene stimate domnule profesor
218
T-~erciţii
I. Model : (A afla), te rog , la cc oră

începe conferinţa! li
Află, Le rog, Ia cc oră începe
conferin\a!
(A amâna) excursia pentru săptămana viitoare! (A arunca) florile uscate!
(A mânca) mai repede, că întârziem! (A suna) la uşa cealaltă! (A aştepta) pu\in,
până vine doctorul! (A căuta) cartea la anticariat!
2. Model : Te rog, (a aprinde) lumina! li Te rog, aprinde lumina!

(A deschide) uşa! (A alege) una dintre fotografii! (A pune) servieta alături!
(A scrie) tu adresa! (A stinge) ţigara! (A umple) sticla cu apă!
3. Model: El aranjează cărţile . I! Aranjează şi tu cărţile!
Ea urmează prescrip\iile medicului. El plăteşte la casă. El completea,.ă

toate formularele. El fumea7.ă pe coridor. Ea încălzeşte mâncarea. El
lipeşte timbrele. Ea lucrea1..ă în fiecare după-amiază. Ea serveşte musafirii
cu dulciuri .
4. Model : De cc nu dormi după-masă? li Dormi după-masă!
De cc nu treci în camera cealaltă? De cc nu ieşi pu\in la balcon? De cc nu ai
grijă de copii? De cc nu mergi cu ca la doctor? De cc nu rămâi la noi la masă?
De cc nu stai jos?
5. Model : Ai luat o cutie de bomboane? li Ia o cutie de bomboane!
Ai băut suc de roşii? Ai mâncat fructe? Ai tăiat pomii usca\i? Ai coborît cu
liftul? Ai oferit ~gări musafirilor? Ai suit lucrurile vechi în pod?
6. Model : (A aduce) prăjiturile aici' li Adu prăjiturile aici!
(A fi) cuminte, te rog! (A veni) acasă imediat! (A duce) scaunele astea
dincolo! (A face) patul pentru copil' (A conduce) musafirii la gară! (A desface)
pachetele!
7. Model : (A cere) ... verişoarei tale 11 Cere-i verişoarei tale rucsacul!
rucsacul!
(A anunta) .. . pe Mircea că venim joi! (A trimite) ... fratelui tău cărţile prin poştă!
(A spune) .. . colegiJor mei că-i aştept aici! (A da) .. .şi mie un creion! (A trezi)
... pe Ioana la ora şapte! (A ajuta) ... întâi pe ele!
8. Model : Te culci mai devreme? fi Culca-te mai devreme!
Te duci la munte? Te uiţi la televizor? Îţi aminteşti cc \i-a spus? Te grăbeşti?
Mâine te scoli la ora şase? Îţi iei rămas bun de la colegi?
219
9. Model: De ce pleci aşa de repede? li Nu pleca aşa de repede!
De ce închizi radioul? De ce cheltuieşti to\i banii ? De ce traversezi pc roşu ?
De ce calci pc iarbă? De ce rupi f1orilc? De cc scrii cu creionul?
10. Model : Îl vinzi? li Nu-l vinde!
Îi dai voie să fumeze? Te temi de c.îincle meu'1 Î(i ici rămas bun acum '/ Îi
răspunzi imediat? O aduci astăzi? Te întorci cu ma ş ina 7
11. Model : Radu a întârziat. li - Radu (Radule) , de ce ai întârtiat?

Domnul profesor a schimbat programul cursului . Andrei nu vrea să conducă
m aş ina.
Mihai o caută pe Ana. Doamna Georgescu n-a restituit revistele.
Doamna directoare nu ne-a telefonat. Maria a renun\at la biletul de avion.
12. Compozi(ie : Sportul preferat
Lecţia 26
ORIGINEA LIMBII ROMÂNE
Româna este o l imbă de origine latină, ca şi franceza, italiana, spaniola,

portugheza. Latina s-a impus aici , în Daci a, în această zonă a Carpaţilor şi a Dunării,
încă de la începutul mileniului întâi al erei noastre . După războaiele de cucerire a
Dacici, romanii care s-au stabilit aici, s-au asimilat cu popula\ia autohtonă,
adică cu geto----dacii, care şi - au însuşit limba latină. Din acest amestec etnic, al
romanilor cu gcto-<lacii, a rezultat poporul român . Componentele csen\ialc ale

bmbii noastre, adică structura gramaticala şi vocabularul fundamental, sunt latine.
De la geto----daci am mo ş tenit numeroase cuvinte care exprimă aspecte ale civiliza1ici
şi culturi.i populare străvechi din această regiune a Europei.
Poporul român a trăit fără întrerupere pc acelaşi teritoriu pc care trăieşte şi

astăzi . ln cursul istorici, românii au venit în contact cu diferite popoare: slavi,
mag~iari, turci, greci. De la aceste popoare au intrat în româna multe cuvinte,

care nu au modifîcat în să deloc ,;aracterul latin al limbii noastre. În ultimele două
secole, româna s-a îmbogă\it cu numeroase cuvinte din limbile europene de larg~
circul ape.
221
1(.eţineţi
a. latino-romanic popoarele latino-romanice
geto-dac(ic)
româno-francez
anglo-rus
b. străvechi
fflra întrerupere = continuu, neîncetat
înca George Enescu a început să compună înca de tânăr.
Înca n-ai terminat problema?
Aici am două tablouri şi acolo am înca trei .
adică Cuceritorii Daciei, adică romanii, s-au stabilit pe
acest teritoriu.
ca şi Sântem studenţi, ca şi voi.
O să te ajut ca şi până acum .
c. în cursul } . . Am făcut multe experienţe în cursul anului.
în decursul + geruttv În decursul timpului, oraşele s-au schimbat.
GRAMATICĂ
I. ADJECTIV POSESIV, pers . 3

El are un frate. Fratele SĂU e marinar.
Ea are un frate Fratele SĂU e marinar.
El are doi frati. Fraţii SĂI sunt marinari
Ea are doi fraţi Fraţii SĂI sunt marinari.
El are o soră . Sora SA este croitoreasă .

Ea are o soră . Sora SA este croitoreasă .
El are două surori. Surorile SALE sunt croitorese.
Ea are două surori. Surorile SALE sunt croitorese.
m.
I n. f.
sg . SĂU SA
pi. SĂI
I SALE
222
văr. < Vărul său e
Vărul lui e aviator.
'J\[pt ă a . El arc un aviator.
b. Ei(ele) au un coleg. - Colegul lor e aviator.
li. ARTICOL GENITIV AL (POSESIV)
Singular !'/urai
Masculin
În curte e un copil În curte sunt doi copii.
Copilul e AL vecinilor. Copiii sunt Al vecinilor.
Neutru
Pe masă este un stilou . Pe masă sunt nişte stilouri .
Stiloul este AL studentei . Stilourile sunt ALE studentei .
Feminin
Pe birou se află o carte. Pe birou se află nişte cărţi.
Cartea este A profesorului. Cărţile sunt ALE profesorului .
m.
I n. f.
sg . AL A
pi. Al
I ALE
'J\[pt ă Acord :
r-1 { '"'""1";
vecinilor r-1 { vecinilor
""'""1 ";
copil AL vecinei copii A i vecinei
vecinelor vecinelor
r-1 { '"'""1";
vec!nil_or r-1 { ,ocin"l"i
vecinilor
soră A vectnel surori ALE vecinei
vecinelor vecinelor
Anico! hot ărât Articol genitival

enclitic (posesiv)
sg. -L AL
m.
pi. -I Al
sg. -A A
f.
pi. -LE ALE
223
III . PRONUME POSESIV
Singular
Masculin
Fraţii t ă i
sunt elevi;
Fratele tău este elev;
AL MEU este student. Al MEI sunt sluden\i .
Neutru
Covorul tău e vechi ; Covoarele Laie sunt vechi;
AL MEU enou. ALE MELE sunl noi .
Feminin
Rochia La e de mătase. Rochiile tale sînt de mătase .
A MEA e de stofă . ALE MELE sînt de stofă .
~
=•
I 2 3 4 5 6
AL MEU TĂU SĂU NOSTRU VOSTR U -
Al MEI TĂI SĂI NOŞTRI VOŞTRI -
A MEA TA SA NOASTRĂ VOASTRĂ · -
ALE MELE TALE SALE NOASTRE VOASTRE -
AL. Al . /' + adj . poses iv ➔ pro n. posesiv

A.ALE
IV . FOLOSIREA ARTICOLULUI GENITIV AL
a. M-am întânit cu colega Irinei (ei). M-am întânit cu o colegă A Irinei (A ei).
Repertoriul teatrelor c vechi . Acest repertoriu AL teatrelor c vechi .
A citit versurile laie. I A citit câteva versuri ALE tale.
subsl. cu art. hot. +

< subs1.(pron.) G.
adj . poses iv
I
subs1. fără art. hot. + art . gen ii.
<
subs1. (pron.) G .
.
pron .posesiv.
b. Laboratorul acesta AL institutului c bine dotat

Am vizitat laboratorul nou AL institutului .
S-a întâlnii cu un văr mai tână r AL său .
subsl.
< cu art. hot.
fărA art. hot.
,
+d eterminant + art. gen.+
< subsl. (pron ) G
·
pron . posesi v.
224
c. Mâine începe vacanta elevilor şi A studenţilor.
Am văzut biroul Mariei ş i AL co legei ei.
S-a înLâlnit cu nepo1ul să u şi cu AL meu .
subs t. cu art. h ot. +

< subst.(pron.) G. ŞI
adj. posesiv
+
.
+ an. genii. +
< sub$!. (prun .) G.
pron. posesiv
d. Maşina este A lui Adrian (A lui).

Aceste lucrări sun1 ALE studenţilor dumneavoastră (ALE lor).
Apartamentul nu es1e AL meu .
I subs1. (pron.) + A FI + art . gcnit. +

I
I
< subst. (pron .) G.
.
pron. posesiv
'J{pt ă a. Eu iau valiza Ioanei, tu o ici pe a Mariei (a ci).

N-a luat geamantanul tău , l-a luat pe al meu.
ÎL , Îl, )
O, LE
PE
+verb+ • + an . gen.+
< subst. (pron .) G.
pron . posesiv
Pc vărul lui Mircea îl cunosc.pe al lui Victor (al lui) nu-l cunosc.
Au luat numai cărţile lor, iar pe ale noastre le-au l ăsai aici .
.
PE + art. gcn1t. +
< subst. (pron.) G.
.
pron . posesiv
+
{ ÎL. ii.
O LE
·
b. De partitiv
Am citit câ teva (pu\ine, mullc ) poezii DE-ale tale. (= Am citit
câteva dintre poeziile tale).
O s ă colaboreze cu trei colegi DE-ai săi. (= O să colaboreze cu trei
dintre colegii sl\i).
subs1. G.
subst. fură an . + DE + art. genii.+ pron . pers. G.
{ pron . poscs iv
225
V. PRONUME INTEROGATIV - RELATIV : CINE
CAZUL GENITIV
În curte a intrat uri câine. AL CUI este câinele?

Nu ştiu A CUI este cartea de pe birou.
al, ai,} + CUI

a, ale
Dativ Genitiv
Cui vrei să uimi(.i vederi? A cui este pălăria aceea?
'E;,cerciţii
1. Model: Victor o aşteaptă pe sora ... li Victor o aşteaptă pe sora sa.

Virgil se plimbă cu prietenul ... Doina nu le-a scris încă părinţilor .. . Rodica
a primit un cadou de la verişoara ... Maria nu mi-a vorbit despre planurile ...
Aurel ţi-a împrumutat patinele ... ? Valentina a vizitat-o pe mătuşa .. .
2. Model: A_u ~scult~t conferinţa 11 Au ascultat o conferinţă a ziaristului.
z1anstulu1.
O să vedem desenele Marianei . Vor să asiste la leqia profesorului Dumi-
trescu. A sosit/ratele lui Ion. Am luat creionul lui Radu . Astăzi apare cartea
unui scriitor tânăr. Am citit studiile unor savanţi români.
3. Model : Ai citit cartea Mariei? Ai citit cartea aceasta (aceea) a Mariei?
11 Ai citit această (acea) carte a Mariei?
A apărut articolul lui Tudor Popescu? Au vrut să vadă piesa lui I. L. Caragiale.
Aţi vizitat laboratorul institutului? Ai văzut sala Teatrului Na\ional ? Unde
ai pus medicamentul bunicului? Unde s-au mutat prietenii fratelui tău?
4. Model: Muncitorii au halate 11 Halatele albastre sunt ale muncitorilor .
albastre.
Ionel are un album . Inginerul are o servietă maro. Nicuşor are o minge de
fm baJ . .Şte f.m 11re m ~u, patuofi noL Vlad aro un c4ine def~-"~- C qk,!lYl meu am
un tablou de Luchian.
5. Model : Pe masă se află Diqionarul este al unui profesor.
un dicţionar . li Diqionarul este al profesorului nostru .
226
Lângă intrare este o maşină. Pc perete se află un tablou . În album sunt fo1ogra-
ni. Lângă fabrică se aOă o grădină marc. În grădină sunt câ1iva copii. În cunc
este o bicicletă .
6. Model : Canea j este
sunt
al
ai. ..
meu
tău ... li Canea este a mea.
Biletele este al meu
Radioul sunt ai tău
Ochelarii sînt a său
Mănuşile ale nostru
Papucii vostru
Hana
7. Model: Unchiul meu e agronom, 11 Unchiul meu e agronom, al tău e
... tău e constructor. constructor.
Maşina ta e albă, ... lor e galbenă . Copiii tăi sunt elevi, ... ei sunt studenti. Apar-
tamentul nostru e marc, .. . vostru e mai mic. Fratii noştri sînt agricultori, .. . lor
sînt tehnicieni. Părin\ii ei au plecat la munte, ... tăi au plecat la mare. Paltonul
lui e negru, .. . ei e gri .
8. Model: - Acesta este copilul tău? li - Da, cal meu.
Acestea sunt valizele voastre? Aeeşl.ia sunt banii dumneavoastră? Acela
e ceasul lui? Acestea sunt lucrurile ei? Acesta este fiul lor? Aceea
este casa ta?
9. Model : Nu citesc lucrarea ta, ... citesc ... 11 Nu citesc l~crarea ta, o citesc
pe a mea.
Nu-i caută pe prietenii lui, ... caută ... Nu despachetaţi coletele noastre,
despachetati ... ! Să nu ia valiza dumneavoastră, s- ... ia ... ! N-am folosit cutitul
tău, .. . am folosit ... N-am corectat tezele lor, ... am corectat ... N-a cusut
pardesiul ei , ... cusut ...
10. Model: Pe masă este o cheie. li A cuteste (cheia)?
În dulap sunt câteva batiste. După uşă este o valiză . În cuier sînt două
paltoane. Ionel a găsit nişte bani în casă. Pe birou e un magnetofon. La intrare
este o maşină gri.
11. Model : Trebuie să-i scriu mamei li - Cui trebuie să scrii?
Apanamenrul este al lui Vlad . li - Al cui este apanamentul?
Anişoara Ic-a trimis fratilor săi o telegramă . Oglinda aceasta este a surorii
mele. Costumul este al unui coleg. l-am împrumutat vărului tău un geaman-
tan. O să-i aducă Luciei notitele. Le-am vorbit Dorinei şi fraţilor ei despre
originea limbii române. Ziarele sunt ale lui. Pantofii sînt ai lui Viorel.
12. Compoziţie: Umba mea maternă
227
Lecţia 27
ÎN VACAT\1ŢĂ LA BUNICI
Pc când eram elev de liceu, aşte ptam cu nerăbdare vacan1a să plec, ca de

obicei, la bunicii mei la ţară . Când ziua mult aşteptată sosea, mă sculam devreme,
îmi fliccam bagajele şi mă duceam la garl! , de unde trebuia să iau trenul. Pe vremea
aceea nu erau trenuri electrificate ca acum, dar, oricum , se căll!torea bine. La
plecare, mama îmi spunea să fiu cum inte şi sl! nu-i supăr pe bunici. Ei erau învălători
şi locuiau într-un sat de munte, de pe lân gă Sibiu, unde aveau o casă veche, da r
curatl! şi îngrijită. Când ajungeam. bunicii mă îmbră ţişau şi mă mângâiau. Se
bucurau de venirea mea, căci mă iubeau tare mult. Odaia în care s tăteam cu de
obicei mă aştepta la fel de frumoasă ca în toate vacanţele. Pc masă era o vază de lut
cu flori de munte. Bunicii melc îi plăceau mult florile .
Cum soseam, îi căutam pe prietenii mei din sat. Ne întâlneam apoi aproape
zilnic şi fliceam plimbări prin pădure , pe mun\i sau pe malul Oltului . Mă sim1cam
bine. Zilele treceau repede, vacanr,i se apropia de sfârşit şi-mi părea rău că trebuia
să plec.să mădespand e bunici. de prieteni şi de locurile aşa de frumoase ale satului .
228
1\,eţineţi
a. zilnic = în fi ec are zi
oricum Ma ş ina mea e veche, dar, oricum, pot
merge cu ca.
cum = îndată cc Cum stă ploaia , pl ecăm.
b. l
pe vremea aceea = pe atu nci
cu atenţie= atent
cu nerăbdare = nerăbdător
cu bucurie = bucuros
aşteptat. .. vacan\a mult aşteptată
mult dorit...
{ iubit...
... unde Ei locuiau înLr-un sat, unde aveau o casă frumoa să

... de unde (= şi acolo aveau).
Mă duceam la gară , de unde luam trenul (= şi de
acolo luam).
GRAMATICĂ
I. VERB
A. MOD UL INDI CATIV, TIMP UL IMPERFECT
Când ai intrat în ca meră , cu citeam.

ÎnainLc mergeai~ mai des la „Operă"; acum preferăm teatrul.
Ori de câte ori se duceau în satul natal, p1irin\ii lor se bucurau foarte mult.
Când eram copil, îmi plăcea să ascult poveş til e bunicului.
SUFIXE ŞI DES I NENŢE
Verhe în -A . -Î
A LUCRA A COBORÎ
M
I lu crĂM 1 coborĂM 2
2 lu crĂ I 2 coborĂI 3 -Ă 0
3 lucrĂ 3 coborĂ 4 M
4 lucrAM 4 coborĂM 5
5 lucrĂll 5 coborĂll 6 u
6 l uc rĂ U 6 cobor AU
pers. 1 = pers. 4
229
Verbe tn -EA, E,-1
A VEDEA A MERGE A CITI I M

I vedEĂM I mergEĂM 1 citEĂM 2 I
2 vedEĂI 2 mergEĂI 2 citEĂI 3 -EĂ 0
3 vedEĂ 3 mergEĂ 3 citEA 4 M
4vedEĂM 4mergEĂM 4 citEĂM 5
5 vedEĂŢI 5 mergEĂŢI 5 citEĂŢI 6 u
6vedEĂU 6 mergEĂU 6 citEĂU
pers. 1 = pers. 4
Sufix de
Infinitiv imperfect Desinen1n Pers.
-Ă -Ă M I
-f I 2
0 3
-EĂ M 4
.'...E -EA 11 s
-I u 6
'J\[pt ă a. a sui - suiam [su-;..am)

a locui - locuiam [locu-;..am)
a construi -construiam [constru-j..am]
a voi -voiam [vo-;..am)
imperf. = infin. (voc. + i) + am, ai. ..
b. a şti - ştiam [şti-j..am]
a scrie - scriam [scri-jpm]
RADICAL
a intra- intram a avea- aveam
a tăia- tăiam a cere - ceream
a coborî-coboram a fugi - fugeam
I radical imperf. = radical infin. I
ALTERNANŢE VOCALICE
Verbe în -E
ăiă oă/o
t¾lt~te:.am c,cwc,e/cocea.m
face/făceam coase/coseam
naşte/năşteam cunoaşte/cunoşteam
rade/rădeam întoa rce/înto rccam
sparge/spărgeam scoate/scoteam
trage/trăgeam stoarce/storceam
230
VERRE NEREGULATE
A FI A DA A STA
I eram [kerăm] I dădeam I stăteam
2 erai ~erăk] 2 dădeai 2 stăteai
3 era [~era] 3 dădea 3 stătea
4 eram [kerăm] · 4dădeam 4 stăteam
5 crati [jţ:ra1;l 5 dădeati 5 stăteaµ
6 erau [~eră\l] 6 dădeau 6 stăteau
a vrea= a voi
:/l(pt ă vreau ...
am vrut ...
o să vreau ...
voiam ...
pentru imperfect: a voi
VALORILE IMPERFECTULUI
a. Durativ
În 1960 locuiam în provincie.
Unde erai anul trecut de re velion?
Am observat că nu ştia să scrie prea bine.
Când l-am căutat, am aflat că era ·001nav .
h. Iterativ
Spunea mereu că vrea să se mute.
Întotdeauna beam apă minerală.
De obicei se plimba la Şosea.
De multe ori (adeseori . adesea; uneori) ne citea din poeziile lui Eminescu.
Mama citea scrisoarea şi din când în când se oprea şi ofta .
Nu-i prea piăcea sponul; mergea rareori (rar) la meciuri.
Era foane punctual; nu întârzia niciodată .
Când era tânăr, era foarte harnic; dimineaJa lucra în fabrică, iar seara urma
cursurile liceale.
Vara mergea la mare şi iarna la munte .
c. Conditional
Dacă avea timp. venea şi ci la teatru.
Cu siguran\JI că reuşea dacd învăta mai bine.
231
CONCORDANŢA IMPER FECTU LUI CU ALTE TIMPURI
A c ţiuni repetate
(Ori) de câce ori (întotdeauna când) mă dut-earn la t a ră, îl întâlneam pc

vărul meu.
Adverb I Indica tiv
CÂND I
·
~)DECÂTEORI
OTDEAUNA CÂND
I imperfec t imperfect
Acţiuni simultane
a. Când a venit la noi, nu ştia deloc rom âneşt e.

Când ai telefonat, el dormea.
b. Când era mi c . ci cânta frumos .
Adverb Indicai iv
CÂND
pcrf. com pus I imperfec t
imperfec t
I
Acţiuni succesive
(Pe) atunci ştia poezia pe de rost. apoi (p e urmă , după aceea. mai târziu)
a uitat-o.
Înainte făcea sport (dar acum nu mai face).
Adverb Indicativ Adverb corelativ Ind ica tiv
APOI
(PE) ATUNCI PE URMĂ perf. compus
imperfect DUPĂ ACEEA
îNAJNTE
MAI TÂRZIU
ACUM prezent
B. DL\TEZĂ
REFLEXlY RECJPROC
Pronume în acuzativ
Ei nu se ceartă nicioda tă .
Când ne întâlneam pc s tradă , ne salutam pri ete ne ş te.
Victor şi Radu se ajută (între ci ).
232
Pronumt in dativ
Ele îşi trimit felicitări de Anul Nou .

Înainte ne telefonam aproape zilnic.
Maria şi Ana se văd rar. dar îşi scriu des .'
Ac.
pron. ren . pi.
< D. + verb pi.
REFLEX IV·IMPERSONA L
a. lama se inserează devreme.

A sosit la noi când se înnopta.
Văd c.'1 se înnorează .
S-a făcut prea cald în casă .
h. Ne-a spus c:! se pleacă din Gara de Nord .

În institutul nostru s-a muncit cu rezullate foanc bune.
La cantina aceasta se mănâncă bine .
c. Se zice CĂ va-fi o primăvară timpurie.

S-a anun\at CĂ temperatura este în creştere uşoară.
Se vede CĂ au muncit bine.
Se pare CĂ va veni un medic nou.
d. Se poate SĂ plouă după-amiază.

Se întâmplă SĂ mai înlâr1ie uneori .
e. Mi se spune CA nu mai sunt bilete.

Ţi s-a spus SĂ revii?
I SC pare CĂ a sl~biL
Nu vi s-a permis SĂ intra\i acum ?
Mi s-a recomandat 'SĂ iau medicamentul acesta.
Ţl s-a aprobat cererc:i.
SE + verb pers. 3
(Nu) se ştie CĂ (DACĂ) a plecai.
233
II. FORMAREA CUViNTELOR. NUME DE AGENT
-AR -AŞ
bucătar gazetar meseriaş
ceasornicar grădinar ostaş
cizmar otelar poştaş
fierar portar
subst. + -ar :::t subst, subst. + -~-+ subst,
-IST
Derivate în română Neologisme
farmacist şahist chimist metalurgist
fotbalist tractorist dentist oculist
petrolist ziarist economist pianist
subst. + -ist -+ subst

-TOR
Derivate în română Neologisme
cercetător trecător agricultor educator
învătător cumpărător aviator expeditor
muncitor jucător colaborator instalator
lucrător judecător creator inventator
luptător locuitor dansator spectator
scriitor vânzător
verb+ -tor -1 subst
~7(erciţii
1. a. Model: De obicei (a merge) De obicei mergeam la patinaj.

la patinaj. 11 De obicei mergeai la patinaj ...
În fiecare iarnă (a pleca) la munte. După cursuri (a citi) câtrva ore în bibliotecă .
De obicei (a lua) maşina 137. (A nu întârzia) niciodată la şcoală . (A şti ;
întotdeauna lec\iile. În anul acela (a nu locui) î,1 capitală.
0-.ldeam telefon în li cca re zi .
b. Model : (A da) telefon în
fiecare zi. li Dădeai telefon în fiecare zi. ..
(A sta) îmotdeauna pe aceeaşi bancă . La şcoală (a fi) atent la întrebăril e

profesorului . Scara (a face) o plimbare pe jos. După fiecare scmestn
(a da) câteva examene. (A nu părea) obosit deloc. Pe atunci (a cunoaş tr- ;
oraşul foarte puţin .
234
2. Model : de obicei a se plimba 11 D~ o~i~ei se plimba prin
întotdeauna C1şm1g1u .
de obicei deseori a cumpăra a se întoarce

întotdeauna uneori a avea a veni
mereu din când în când a bea a învăta
adesea rareori a se duce a cânta
de multe ori niciodală a face a vorbi
3. Model : Când termin ora de curs,
ma duc Ia bibliotecă .
li Când terminam ora de curs, ma
duceam Ia bibliotecă .
Când mi-e dor de satul meu, ma duc acolo pentru câteva zile. Ori de câte ori
o clut.ăm, n-o găsim acasă. Când se întoarce acasă, îşi ajută părintii la
treburi. Ori de câte ori le scrieti, ei vă răspund imediat. Când vine la noi, ne
povesteşte întâmplări din viata lui . Întotdeauna când ne întâlnim, ne
bucurăm tare mult.
4. Model : Dacă ştie, răspunde. li Dacă ştia, răspundea.

Ne bucurăm dacă reuşitila concurs. Dacă îi telefonez, anu toate noută\ilc.
Dacă putem, vă ajutam. Dacă nu eşti atent, spargi geamul. Dacă se grăbesc,
nu pierd trenul. Dacă aveti timp, mai stăm pu\in de vorbă .
S. Model : De câte ori (a ieşi) în 11 De câte ori ieşeam în oraş, îl întâi-
oraş, îl (a întâlni) . nc;un .
Întotdeauna când îl (a vedea), îmi (a vorbi) despre \ara lui. Dacă n-o
(a întreba), nu (a spune) niciodată nimic. De câte ori (a fi) în provincie,
(a da telefon) acasă zilnic. Întotdeauna când (a juca) şah cu tine, (a pierde).
Dacă (a şti) că vii, (a lăsa) cheia la portar. Când (a ninge), îi (a plăcea) să se
plimbe prin parc.
6. Model : Când 1-(a întreba) eu, el 11 Când l-am întrebat eu, el încă nu
încă (a nu şti) rezultatul. ştia rezultatul.
Când i-(a cunoaşte), ei (a li) studenµ . Când (a se căsători) , Victor (a avea) 26
de ani . Când tc-(a întâlni), tu tocmai (a veni) de la Timişoara . Când i-(a tele-
fona), ea (a face) curătenie prin casă. Când (a intra) în cameră, Maria (a scrie)
o scrisoare. Când (a pleca) de la Suceava, (a fi) bolnav .
7. Model: Atunci (a locui) aici, 11 Atunci locuia aici, apoi s-a mutat.
apoi (a se muta).
Înainte (a bea) ceai, acum preferă
(a prefera) cafeaua. li Înainte bea ceai, acum
cafeaua.
Odinioară (a li) prieteni buni, apoi (a se certa). Demult (a avea) o casă mică şi
veche: mai târziu (a - şi construi) o casă nouă. Pe atunci (a pregăti) examenele.
acum (a lucra) Ia Leza de doctoral. În trecut (a şti) multă matematică, dar acum
235
(a nu mai şti). La început (a voi) să devină geolog; mai târziu (a renun1a) . În
trecut (a se întâlni) foanc des, în prezent (a se vedea) muli mai rar. Ca student
(a sta) cu părinlii, pe unnă (a-şi cumpăra) un apanamcnt.Pe atunci (a ara)cu
plugul, astăzi (a folosi) tractorul.
8. a. Model : Ei (a învă1a) într-o şcoală 11 Ei învăţau într-o şcoală nouă şi
nouă şi frumoasă. frumoasă.
Învă1ătorul le (a povesti) elevilor fapte din istoria \ării . Uneori, Ic (a pune)
întrebări , la care ci (a răspunde) corect, deşi (a fi) emotionap . Vizitatorii (a
părea) mul\umi1i. Ei (a scrie) într-un caiet mare. Copiii (a fi) curioşi să şlic ce
(a nota) ei în caiet. (A bănui) că pe inspectori îi (a interesa) felul cum (a răspunde)
ei la întrebările pe care li le (a pune) învătătorul. De aceea (a se strădui) să
vorbească frumos, tare şi corect. Învă\ătorul îi (a încuraja) cu un zâmbet cald şi
prietenesc.
b. Model : (A povesti) cu plăcere 11 Povestea cu plăcere despre
despre copilăria Iui. copilăria Iui.
Sandu (a fi) un copil cuminte şi ascullător. (A se întoarce) vesel de la şcoală,
(a-şi face) mai întâi Ieqiile, apoi, dacă mai (a avea) timp, (a ieşi) la joacă, de
obicei pe un ccrcn de lângă şcoală, unde (a juca) fotbal cu copiii de vârsta lui.
În serile calde (a sta) pe o bancă în grădini\ă şi (a încerca) să imice cântecul
privighetorilor.
9. Model: Când (a ajunge) la marc , 11 Când am ajuns la marc, era
(a fi) timp frumos. timp frumos.
(A fi) la Mamaia, unde (a petrece) ultimele zile de vacan1ă. (A-mi plăcea) să înot
şi, de aceea, în fiecare zi, după cc (a face) plajă, (a intra) în marc şi (a înota) ;:,ână
departe. Într-o zi (a vedea) un copil care (a fi) gata să se înece. (A se grăbi ) spre
locul acela şi, imediat ce (a ajunge), (a-l apuca) cu putere şi (a începe) să înot
cu ci spre mal. Copilul (a nu se mai mişca), dar eu (a observa) că ci (a res pira)
încă . Imediat ce (a ajunge) pe pl ajă , (a începe) să-i fac rcspira\ie artificială.
Lumea (a începe) să se adune înjur. Printre oamenii de pc plajă (a fi) şi un doctor,
care (a veni) imediat şi (a-i da) toace îngriji1ilc necesare. După o jumătate de oră ,
copilul-un băic1cl de opl ani-(a alerga) din nou pc plajă , dar parcă (a se mişca)
cu mai mullă prudcn\ă .
o
I O. Model : Ion îl ajută pc Mircea. 11 Ei se ajută întotdeaun a.
Ei ... întotdeauna
Mariana n-a văzut-o azi pe sora mea. De obicei ele ... zilnic.
Aai eu îl în1âlne.1;c pe Mih3i l~ (:lr.l 4 - P€ gt,kei . . , dimineaJa.
Florin nu i-a scris de muli lui Eugen. Înainte ei ... regulat.
Mihai îi povesteşte fratelui său o întâmplare. Ei ... mulle noutăµ.
Raluca nu mai vorbeşte cu Ileana. Ele nu ... de muli timp.
Tu îi telefonezi Su zanei . Voi .. . mereu .
236
11 . Model : Plecăm în excursie cu 11 Se pleacă în excursie cu
microbu zul. microbuzul.
În vârful muntel ui ajungeti cu telefericul. În tabără dormim vara în
corturi. Mâncati bine la restaurantul acela, dar costă mult. Călătoresc
mai comod cu avionui decât cu trenul. În uzină ei lucrează în trei turc . La
plimbare mcrgeti pc jos, nu cu ma şi na !
12. Model: a se face noapte li A ajuns aca să când s-a făcut noapte.
a se face noapte, scară, întuneric,
lumină, cald, frig,
I aa sese însera
înnopta a se lumina
a se încălzi
frum os, urît a se întuneca a se înnora
13. Model : se ştie
se întâmplă
că
să .. .
li Se ştie că a plecat la marc.
se 1/.icc
s-a anun\at
se aude
se poate că
se c u noaşte să
se va vedea
se parc
s-a întâmplat
14. Model : Mi a se recomanda
Ţi
că
să li Mi s-a recomandat
munte.
să plec la
Mi a se spune că
Ţi a se permite s:l ...
I a se atrage atcntia
Ni a se interzice
Vi a se părea
Li a se comunica
15 . a. Model : a munci li Este un muncitor foarte serios.
a cerceta a c umpăra
a învăţa a vinde
a desena a trece
a scrie a locui
a că lăto ri a juca
b. Model: dansator li Fratele ci e dansator într-un ansamblu folcloric .
admirator instalator creaLOr
vizi tator educator colaboraLOr
prezentator expcdiIOr inventator
16. 1\-fodel: lloniculwr li În timpul liber csrc hon iculLOr.
aviator agricultor oculist
spectator dentist interni st
17. Compozitie: O întâmplare din copilărie
237
Lectia 28
RECAPITULARE
I. Model : ... ne-a trimis o telegramă, 11 Nouă ne-a trimis o telegramă, iar
iar ... (v-a trimis) felicitări . vouă (v-a trimis) felicitări .
... le aduceţi cornuri . iar ... (ne aduce\i) pH!cintă .
... îi vorbeşti englezeşte şi ... (îmi vorbeşti) româneşte .
... îţi oferim un album şi ... (îi oferim) un disc .
... v-am arătat fotografiile, iar ... (le-am arătat) şi timbrele .
... o să-mi aducă prăjituri şi ... (o să-ţi aducă) alune .
... le-a făcut cafea şi ... (mi-a făcut) ceai .
2. Model: ... li-a arătai apanamentul? 11 - 'J1e li-a arătat apanamentul?
- Da, mie (Nu, nu mie).
, .. o să ne corecteze după-amiază proiectele? ... mi-ai telefonat? ... v-a adresat
cererea? ... le-aµ cerul părerea? .. . vor să-\i vândă tabloul? .. . i-ai pregătit
sandvişurile acestea?
3. Model: Nouă ne a lăudat profesorul Nouă ne-a răspuns la

Pe voi a răspuns la întrebare întrebare.
V- Pc voi v-a lăudat
profesorul.
Nouă ne aşteaptă la aeroport
Vouă vă cunosc de mult
Pe noi v- au adus flori
Pe voi le telefonează mâine
Lor dă mâine răspunsul
Pe ele îi cunoaştem mai bine
Lui 1- am înso\it până la metrou
Ei au împrumutai radioul azi-diminea\ă
Pe ei am spus să mai aştepte pufin
4. a. Model: ... cumpăr bilete de tren. li Îmi cumpăr bilete de tren .
, .. iau un batic de la „Romana" .... aminteş ti filmul „Dacii"? ... dă scama el! a
greşit ... facem bagajele după-masă .... lăsa\i hainele la garderobă .... pregătesc
un ceai fierbinte.
b. Model: Îmi cumpăr bilete de tren. li Nu-mi cumpăr bilete de tren .
238
c. Model : Îmi cumpăr bilete de tren . li O să-mi cumpăr bilete de tren.
d. Model : Îmi cumpăr bilete de tren. li Îmi voi cumpăra bilete de tren .
e. Model : Îmi cumpăr bilete de tren . li Mi-am cumpărat bilete de tren .
5. Model : -Îmi arăli desenele tale? - 'fi le arăL
11 -'fi le voi arăta.
Îmi împrumu\i casetele? fÎi repară ceasul? Îi admite cererea? Îmi trimite
ochelarii? Îi ceri maşi na? !Ji aeriseşte camera? Îmi coşi nasturele? ÎJi face
fotografiile până mâine?
6. Model : - Ne da\i cheile?
li - Vi le dăm .
- Vi le vom da.
Ne pregăteşti cartofii? Vă vinde casetofonul? Le cere bonul de masă? Vă arată
grădina lor? Ne dai ceştile? Le aduc friptura? Ne cântati melodiile acelea?
\lă face pantofii la timp?
7. a. Model : -O să mi-l dai? li - O să ti-1 dau .
O să mi-o împrumu\i? O să ti-i dea? O să i-1 arăta1i? O să ni le trimite1i? O să
vi-l ceară? O să mi-i schimbaµ? O să ti le deseneze? O să le-o citeşti?
b. Model: O să \i-l dau . li O să-\i dau casetofonul.
8. Model:- Mi-a trimis revista? li - li-a trimis-o.
Ţi-a pregătii mâncarea? Mi-au instalat televizorul? 11-au adus strugurii ?
I-ai luat ţigările ? Ne-a cerut aspiratorul? V-au lăs;it hărtilc? Ne-a adus banii?
V-a spart oglinda?
9. Model : Da\i-mi-1! li Nu mi -l dati!
Cereti-i-1! Spuneţi-ne-o! Aduce\i-ni-le! Vindcii-ni-1! Schimba1i -mi-i!
Povestiţi-mi-le' Oferi\i-i-o ! Explicaţi - ne - o!
10. Model: Copiii mei au plecat
înainte de masă. li Mi-au plecat copiii înainte de
masă.
Prietenii voştri au venit. PărinJii tăi trăiesc? Fiul lui se căsătoreşte . Bunicul
vostru a murit? Copiii lor au intrat la facultate. Câinele nostru a fugit din
curte.
11. Model : Pc scaun c o servietă . A cui_ e serv'.cta 7
11 -
- Nu şuu a cui e.
În parc se joacă nişte copii. Am luat un pix din sertar. Profes~rul a analizat
câteva compozitii. Îmi place mult casa aceasta. Ionel a văzu t pe masa un
portmoneu . La portar sunt două pachete .
12. Model : Corina are dou ă surori. 11 -Care (dintre ele) este dentistă?
... este dentistă? - Nu ştiu care (dintre ele) este dentistă.
239
În sala de lectură sunt câ\iva cititori. ... cunoşti?
Ieri am cunoscut nişte ingineri . ... lucrează la Uzinele „Republica'"
Le cunoşti pe verişoarele Irinei. ... ai fost colegă?
Ţi-au venit nişte prietene <lin provincie . ... ai aşteptat la gară?
Radu are doi vecini . ... a invitat la el?
Avem două policlinici în apropiere .... vrei să te duci?
La hotel au sosit mul\i turişti ... . sunt italieni?
Victor are două fiice . ... este pictori\ă?
13. Model: Am cumpărat mai multe 11 -Pe care (dintre ele) o punem?
fete de masa .... punem? -Ce fata de masa punem?
A trebuit să facă două lucrări. ...a terminat?
Şi-a făcut două costume noi .... îmbracă diseară?
Ştiu că a avut două perechi de ochelari. .. . a pierdut?
Am câteva timbre din Angola .... vrei tu?
Ana are mai multe perechi de pantofi . .. . preferă?
Au apărut ieri două romane noi . ... a\i cumpărat?
14. Model : Vine un tramvai.
Tramvaiul acesta merge
li
Vine un tramvai care merge în
Colentina.
în Colentina.
Ieri am văzut un spectacol <le balet. Acesta mi-a plăcut mult.
Am călătorit în tren cu un profesor universitar. Pe acesta l-am cunoscut la Cluj .
A discutat cu muncitorii de la u1.ină . Despre ei o să scrie un reponaj.
L-am întâlnit pc profesorul Dumitrescu. Cu el a\i dat examenul de diplomă .
Am văzut fotografiile unor cosmonau\i. Despre ei am citit un anicol înt r-o
revistă.
A venit mecanicul. El o să-\i repare caloriferul.
15. Model: Tânărul acesta este inginer. l i Tânărul acesta, cu c:ire ai
Cu el ai dansat ieri. J dansat ieri, este inginer.
Sertarul e încuiat. În el am pus actele.
Alexandru arc şi el gripă. De la el am aflat că eşti bolnav.
Dirijorul a făcut un turneu în străinătate . El dă acum un concen la Sala
Palatului.
Dulceaţa am mâncat-o săptămâna asta_ Pe aceasta ai făcut-o a~tă-toa mn ă .
Fratele lui a plecat la Cluj. Prin el ne-a\i trimis cărţile .
Sora mea s-a mutat într-o locuin\ă nouă . La ea am petrecut reveliomil
anul trecu t.
16. Model: Pe pereJi am pus tablouri. 11 Tab_l0t'.rile de pe pereJi sunt
ongma,e.
ln camera aceasta am pus mobila nouă. f'e noptierd Radu arc o veif'lt.a. ln p,,r,
au intrat câteva vapoare. La uzind lucrează mii de muncitori. l..ângă ,,.<,1 ,,
sa punem un cuier. Dincolo de parc s-a construit un magazin univc: r~
Pe câmp ară multe tractoare.
240
17. Model : Cartea cumpărată ieri am 11 Cartea pe care am cumpărat-o
dăruit - o surorii mele. ieri am dăruit-o surorii mele.
Filmele văzute săptămâna trecută mi -au plăcut mult. Au dai profesorului
lucrările terminate ieri . Experien\a făcută astăzi n-a reuşit. Am fost şi noi
în excursia organimtă duminică . Unde a\i pus rufele călcate ieri?
Strugurii culeşi nu sunt prea cop\i. Biscui\ii aduşi n-au fost proaspcti.
Peştele prăjit a fost foarte gustos .
18. a. Model : Poezia Iuliei e minunată. li O (această) poezie a Iuliei c minu·nată .

Au reflicut atelierul sculptorului la muzeu . Ne plimbăm pe culoarele
teatrului . Îmi plac rapsodiile lui Enescu . Merg deseori să văd tablourile lui
Tonitza. Ai stricat schiţa colegului tău . Au acceptat proiectul arhitectului
Dobrcscu . Vor deschide în luna martie expoziţia pictorilor amatori.
b. Model : Poezia Iuliei e minunată . li Poezia aceasta a Iuliei e minunată.
19. Model : Haina din cuier este. .. 11 Haina din cuier este a profesorului
(a mea ... ).
Diploma aceasta este ... Câinii sunt ... Ceasul deşteptător este ... Cutia aceea nu
este ... Baticurile din dul ap nu sunt ... Puii sunt...
20. Model : Vărul meu c elev , 11 Vărul meu e elev , al tău (al lui ... )
... e student. e student.
Unchiul vostru lucrează la „Electronica", ... lucrea z ă la „Semănătoarea". Came-
ra ta dă spre lac, ... dă spre grădină . Părintii lui sunt p!cca1i, ... sunt în
localitate. Cortul nostru c pentru patru persoane, .,. este pentru două persoane.
Hainele mele sunt maro, ... sunt bej . Nu sta\i pe locurile lor. s1a1i ... 1
21. Model: Ieri, Maria (a fi) foarte tristă . li Ieri, Maria era foarte tristă.
Anul trecut, Ion (a nu lucra) în institutul nostru . Pe atunci, eu (a nu şti) încă ce
facultate o să unncz. Cândva (a avea) mul\i prieteni în oraşul natal. În copilărie,
Iuliei (a nu-i plăcea) să picteze. Când (.i fi) copil. (a dori) să ajungă aviator.
Înainte. toţi (a crede) că George o să devină actor.
22. Model: Când (a se întâlni) cu Când mă întâlneam cu prietenii
prietenii mei , (a discuta) mei , discutam despre pictură .
despre pictură . 11
Dacă mă (a ajuta), (a tcnnina) rcpara\iile la timp. Întotdeauna când (a lua
vacanţă) , Radu şi fra\i i lui (a se duce) la bunici . De câte ori o (a întâlni) pe
Ileana. Ionel (a se bucura) tare mult. Dacă (a avea)pennisul la mine, (a conduce)
cu maşi na. Dacă filmul (a nu fi ) bun, (a nu-l programa) şi la televizor. Când
(a nu ploua), (a-i plăcea) să se plimbe pe malul lacului . Ori de câte ori (a merge)
la \ ară , (a lucra) cu tatăl meu în livadă. Dacll (a insista), îmi (a spune) tot
ce s-a întâmplat.
Model : ... 1-(a întâlni) la voi,
(a nu şti) unde lucrează . li Când l -am în1âlnit la voi, nu
ştiam
unde lucreaz:1
241
...i-(a spune) că plouă, tocmai (a voi) să plece .... nc-(a telefona), noi (a se
pregăti) de culcare .... 1-(a cunoaşte) voi, Radu (a fi) student. ... Ana (a ajunge)
la gară , trenul tocmai (a sosi) .... (a pleca) de acasă, Matei (a avea) optsprezece
ani. .. . 1-(a întâlni) noi la Predeal. Ionut (a se ana) acolo de două zile.
24. Model: - De ce nu-l cerţi pe fratele tău ? 11 - Noi nu ne certăm
- Noi nu ... niciodată . niciodată .
- De ce îi trimiti vederi colegului tău?
- Întotdeauna noi ... vederi când suntem în vacantă.
- De ce n-a vorbit Cristina cu Ioana?
- Ele nu ... de mult timp.
- De ce îi scrii lui Victor?
- Pentru că noi ... totdeauna.
- De ce n-o salutaţi pc Lia?
- Noi ... pentru că nu ne cunoaştem .
- De cc o aşteaprn după cursuri?
- Ele ... totdeauna una pe alta.
25. Model : -Cu ce plecaţi în excu rsie?
li
- Nu ştiu; de obicei se
pleacă cu autocarul.
Cu ce trebuie să scriu cererea? Cât o să plătiţi came ra la hotel? Cu ceosă urca\i

pc muntele Postăvarul? Cu cc traversăm Dunăre a la Călăraşi ? Cât zaMr
punem în cafea? Când vor strân.ge recolta? În cât timp ajungem la Predeal?
26. Model: Punem cărţile ... bancă. 11 Punem cărµJc p e bancă.
Dulapule ... uşii . 11 Dulapule în st:înga uşii .
... casei co grădină de legume. deasupra
S-a aşezat ... tine. din cauza
... pomilor zburau câţiva porumbei. în spetele
... frigului n-au putut schia. l ângă
Cooiii se jucau ... casei. în jurul
A pus tablourile cele noi ... dormitor. în
Pisica stătea ... scaun. în fata
... şcolii e un parc marc. sub
27. a. Model : -Aşteptaţi în sala aceea' li - Aşteaptă în sala aceea'
Încercaţi pantofii aceştia! Plecaţi mai devreme ! Chema(i un taxi! Între baţi
unde este farmacia' Aşei.aţi lu crurile în dulap ' Turnaţi vinul în pahare 1
Jucaţi şah cu noi! Sculaţi copiii la ora şa pte!
b. MQdel .: A:a;tMpM în i;;il;i :1ccca! li Nu aşt ep t:i în sala aceea '
28 . Model : - De ce nu termini acum lucrarea? li - Termin -o acu m'
De ce n-ai scris mamei? Mi-aifăcw cafeaua? De cc nu mi-ai adus cărţile?
l-ai împachetat lucrurile? Ai cautai-o pe Ileana la telefon? N-aifăc w toate
exerciţiile'l De cc n11 i-ai oferii florile ? Ai mu/Jwni1 colegilor?
242
Lecţia 29
ROMÂNIA
România se af1ă în Europa de sud-est, învecinându-se cu Ucraina, Ungaria ,

Iugoslavia şi Bulgaria. Spre sud-est, apele Mării Negre scaldă teritoriul Ro-
mâniei, punându-ne în legătură cu toate lările lumii.
România arc o suprafată de 237500 km2. iar populatia sa se ridică la peste
23 de milioane de locuitori .
Fiind situată la jumătatea distan1ei dintre Polul Nord şi Ecuator, România
beneficiază de o climă temperat-continentală, cu varia\ii de temperatură destul
de însemnate de la vară la iarnă şi cu un regim de precipita\ii favorabil agri-
culturii.
Relieful României este variat. Muntii Carpap, aşeza\i în centrul \!\rii ca
un arc, nu sunt prea înal1i. Înăllimea celui mai însemnat vârf, Moldoveanul,
este de 2543 de metri. Carpa\ii sunt boga1i în păduri şi păşuni, favoriz.md,
astfel, creşterea oilor şi a vitelor. Ei con\in importante zăcăminte metalifere,
cărbuni şi ape minerale. ·
În centrul lor, aceşti munţi închid Podişul Transilvaniei, bogat în ga1.e
naturale şi sare. În exterior, se af1ă dealurile subcarpatice, care se cont.inuă cu
Podişul Moldovei şi Podişul Getic. Pe dealuri se af1ă înt.inse livezi şi vii.
Cele două mari câmpii ale tării, Câmpia Dunării şi Câmpia lisei, sunt
adevărate „grânare" ale \ării, recoltele de cereale ob\inute aici fiind foarte bogate.
Pe pământul României curg numeroase râuri, mai importante fiind Mureşul,
Oltul, Someşul, Siretul ... Pe cursul celor mai multe dintre ek s-au construit
hidrocentrale, care contribuie la dezvoltarea bazei energet.ice a tării. Dunărea,
important fluviu european, trece prin sudul României şi se varsă în Marca Neagră,
alcătuind o deltă nespus de frumoasă, cu animale şi plante rare, care constituie
un punct de marc atracpe pentru turişti.
Nenumărate oraşe. mari şi mici, vechi şi noi, sunt presărate pe întreg cuprinsu?
tării. în afară de Bucureşti. capitala tării, cele mai însemnate oraşe sunt: laşi,
Craiova, Tunişoara, Cluj-Napoca, Galap , Constanta, Braşov, Ploieşti . Multe dintre
oraşele României sunt puternice centre economice, fiind, fn acelaşi timp. şi
importante centre culturale.
Teritoriul României dispune de resurse naturale bogate, ceea ce permite
realizarea unei economii echilibrate, capabilă să asigure o continuă dezvoltare
a tării şi bunul trai al locuitorilor.
243
'l(eţineţi
a. a beneficia de Sluden\ii beneficiază de multe avantaje.
a dispune de Rom ânia dispune de resurse bogate de
energic.
a se ridica la + num . card . Numărul cărţilor din ac e as tă bibliotecă se
ridici la o sut ă de mii .
favorabil .. . Clima României este favorabilă agriculturii .
caracteristic ... Ospitalitatea este specifică românilor.
specific ... Potrivit părerii s peci a liştilor , tere nul
potrivit... + dativ
acesta nu e bun pentru construqii .
conform ...
Au procedat conform hotărârii colectivul ui.
corespunzător. ..
asemănător.. .
b. adj. + subst. o bună impresie

o importantă contribu\i e
variate resurse
întreg + subst. cu art . hot. întreg cuprinsul \ării
{ întregul + subsl. neart. întregul cuprins al \ări i
GRAMATICĂ
I. VERB
MOD UL GERUNZIU
Mergând spre facultate. m-am întâlnit cu sora 1a.

Ştiindu-l bolnav. ne-am dus să-l vizităm .
Aflând vestea, o să se bucure.
O vede stând de vorbă cu profesoara ci.
SUFIXE
a. Verbe în -a Verbe în -î
a lucra - lucrÂND a cobori - coborÎ ND
Verbe în -ea Verbe în -e
a avea - av ÂND a cerc - ccrÂND
b. Verbe în -i
a citi - dtlND
Ă
I
_j -EĂ ,E 7_____,
-ÎND j -I ND
244
a. a încuia - încu ind a întâ r1.ia - întâr1.iind
a t~ia - tăind a studia - studiind
a scrie - scriind a copia - copiind
I ve rbe în -ia, -ie -➔ gerunzi u -IND I

b. a fi - fiind a şti - ştiind
RADICAL
a cânta - cântând a coborî - coborînd

a putea - putând a spune- spunând
a veni - venind
radical gerun,.iu = radi ca l infinitiv
ALTERN/\NfE VOC/\LJCE
ală oa/o
Verbe în -e Verbe în -e
bate - băuînd coase - cos;înd
/\LTER,'J/\NŢE CONSON/\ N f/ CE
d/z g/g ele
Verbe în -ea, -e Verbe în -e Verbe în -ea, -e
u'l dea •· căzând cu rge - curgând pl ăcea
- pl1\când
cre d e - crc~.ând merge-mcrgwid lăcea -
t,~când
deschid e - deschizând duce - ducând
p~trunoe - pătrunzând trece - trecând
r/ide - râzând
şt/sc
t/t
Verbe în · c Verbe în -e
cre şte - crescând
admite - admi ţ ân d
pennite - pcnn i(ând
trimite -· trimiţând
AL TERNANŢE VOC/\UCE ŞI CONSONANf/CE

Verbe în -e
a/a - ele ală - g/ i: ală - d/z
sparge - spărgând
face - făcând rade - r.lzând
trage - trăgfiml
a/;1 - şt/sc oa /o - l/c oa/o - t/ţ

naşt e - născand
coace - cocând scoate - scotând
întoarce - întorcând
245
oa/o - şt/sc iii - dh
cunoaşte - cunoscând vinde - vânzând
Verbe în -ea
e/ă - d/z
vedea - văzând
NEGATIV
Neavând timp liber, au amânat invitaţia .
Nefiind ocupat, s-a dus la Iaşi .
~In-,e-g-at-iv_=_N_E_--+-af-ir_m_a-ti-v~
'J{pt ă Nemaiştiind nimic de el, am telefonat la părinţii lui.
Ine- + MAI + afirmativ I

POZJŢIA FORMELOR PRONOMINALE NEACCENTUATE
Vă7.ându-L supărat, l-au invitat la ei.

Ştiind - O plecată,
nu i-am mai trimis 0ori.
Întorcându-SE obosiţi, s-au culcat devreme.
Nemaiamintindu - ŞI că programul s-a schimbat, a întârziat o oră .
Aducându-MI-LE la timp, le-am putut folosi.
întâlnindu-ma (-te, -1, -i, -le; -se)
întâlnind-o
aducându-mi (-ţi, -i, -ne, -vă, -le; -şi)
I gerunziu + pron. < ~~-

-mi-l, -mi-o, -mi-i, -mi-le,
-ti-1, -ti-o, -ti-i, -ţi-le,
-i-1, -i-o, -i-i, -i-le,
aducându -şi-l, -şi-o, -şi-i, -şi -le,
-ni-l, -ne-o, -ni-i, -ni-le,
-vi-l, ·V·O, -vi-i, -vi-le,
-li-I, -le-o, -li-i, -li-le
gerunziu + pron. D. + pron. Ac .
VALORILE GERUNZIULUI
I . a. Predicativ suplimentar
Se spală cântând (= Se spală şi cintă).
246
b. Mod
A explicat teorema făcând desenul pc tabl~.
(Cum a expli cat teorema?)
/rv-c-rh-.r-c-gc_n_l_+_g-,c-ru_n_z_;j~1
2. a. Cau7.ă
Întârziind. a pierdut trenul.
(= Pentru că a întârziat, a pierdut trenul).
b. G_ondiţie
lnvătând zi de zi, o să ai rczullate mai bune.
(= Dacă o să înveti zi de zi, o să ai rezultate mai bune).
c. Timp - momentan
Plecând, şi-au lua t cu ·ci toate lucrurile.
(= Când llu pl ecat, ş i-au luat cu ci toate lucrurile).
/gerunziu + verb regent]
3. Timp - durativ
Citind scrisoarea, mama zâmbea.
(= În timp ce citea scrisoarea, mama zâmbea).
Mama zâmbea citind scrisoa rea.
(= Mama zâmbea în timp ce citcll scrisoarea).
Igerunziu + verb regent I 11 I verb regent + gerunziu I
SUBlECTUL GERUNZIULUI
a. Ştiind lcqia . Radu a rt\spuns Pentru că [Radu] a ~tiui lcqia,

foane bine Radu a răspuns foane bine.
b. Eu l-am au1.it cftntând. Eu l-am auzit în timp cc !el] cânta.
Te-am vllzut ieşind de la cinema. = [Eu] te-am văzut când [tu] ai ieşit
de la cinema.
li. ARTICOL DEMONSTRATIV (ADJECTIVAL)

a. FORME
Nominativ-acuzativ
Vecinul meu arc mul\i copii. Băiatul CEL marc e inginer.
Pc fata CEA marc n-o cunosc.
Cu Miciii CEI mici am fost coleg.
Pentru fetele CELE mici a adus jucării.
247
Genitiv-dativ
Am ascultat muzică împreună Mi-au plăcut compozi\iile colegului CELUI
cu colegii vechi şi noi. nou .
Colegei CELEI noi îi place muzica clasică.
Colegilor (colegelor) CELOR vechi Ic place
muzica populară .
Singular Plural
m. I n. f. m. I n.
I f.
I N . Ac. CEL CEA CEI I CELE
G.D. CELUI CELEI CELOR
'J{pt ă Pe (colegul) cel nou nu-l cunosc.
PE + (subst.) + an. adj. + adj . + pron . Ac. ncacc. + verb
Nu-l cunosc pe (colegul) cel nou .
pron . Ac. ncacc . + verb + PE (+ subst. ) + art. adj . + adj.
b. FOLOSIRE
a. (Camera) cea mare e la răsărit, (camera) cea mică e la apus.
l<subst. cu art. hot. +) art. dem. + adj . I

b. Sora mea are doi copii. Cei doi (copii) sunt încă elevi.
art. dem. + nu~. card. (+ subst. neart.) I

c. Spectacolul de astăzi începe la ora 19, cel de mâine va începe la ora 18.
Cel de astăzi începe la ora 19, cel de mâine va începe la ora 18.
I art. dem . + DE + adv . I

Sălile de la parter sunt mari, cele de la etaj s unt mai m1c1.
Locul de lângă mine e liber. cel de lângă tine e ocupat.
art. dcm . + DE + prep. + < subs t.

pron.
248
III . ADJECTIV ADVERB
SUPERLATIV RELATIV
Adjectiv
Arc multe timbre vechi. Cel mai vechi (timbru) c din 1859.
Vărul meu arc trei copii mici. Celui mai mic (copil) i-am dat o minge
de volei.
I CEL. CEA ... + MAI+ adj. (+ subst. neart.) j

Are multe timbre vechi. (Timbrul) cel mai vechie din 1859.
Am rezolvat multe exerciţii grele. I Rezolvarea (exercitiului) celui mai greu
mi-a luat o jumătate de oră.
I(subst. cu art. hot. +) CEL, CEA ... + MAI + adj.,

Radu e cel mai bun (elev) DIN clasă .
Radu c cel mai bun DINTRE elevi (ei, toti, aceştia, aceia).
DIN + subsl. sg.
adj. superlativ+ < DINTRE + su bst., pron. p I.
Adverb
Colegii mei cântă frumos. Cel mai frumos cântă Radu.
J CEL+ MAI + ad~
Toţi studentii din grupa noastră Tudor danseaz!I cel mai bine (din grupă).
dansează bine .
Iverb+ CEL+ MAI+ adv. I

Ion înva(ă cel mai bine DIN clasă.
Ion înva(ă cel mai bine DINTRE ei, noi
toti (studentii)
{ (studen\ii) aceştia
(studen\ii) aceia
. .
adv . super I:iuv rela11v +
< DIN + subs1. sg.
DINTRE+ pron .. subst. pi.
249
SUPER LA TIV ABSOLUT
A fost o excursie foarte frumoasă .

A ră s puns foarte bine la examen.
1,--FO_AR_T_E_+_<--:~-t~
.,
a. În ianuarie a fost tare frig .

Rochia aceea era prea scumpă .
b. A fost o excursie grozav DE frumo asă .
Prietenul meu e extraordinar DE inteligent.
Avea un câine nemaipomenit DE rău .
E un actor deosebit DE talent at.
DEOSEBIT }
EXTRAORDrNAR
~~'i;_ţ + DE+ < :~t..
NEMAIPOMENJT
c. Ne-a dat un exerci1iu greu de tot.

A muncit mult de tot.
adj .
adv.
> + DE TOT
JV. FORMAREA CUVINTELOR

ADJECTIVE ADVERBE DE MOD
-ESC -EŞTE
prietenesc românesc bărbăteşte latineş te

tineresc englezesc frăteşte româneşte
fră1esc rusesc munci to~te engleze şte
muncitoresc grecesc omeneşte ruseşt e
prieteneşte gre ceşte
pnel<m = prietenesc - pnclent•şle

român - românesc - româneşte
subst. ➔ adj . ~ adv.
250
NUME DE FAMILIE
a. -ESCU
Alexandrescu Grigorescu
Constantinescu Petrescu
Dumitrescu Georgescu
prenume ➔ nume de familie
b. -EANU
Ardeleanu Moldoveanu
Bolintineanu Munteanu
nume de loc ➔ nume de familie
c.: . -fu
Amoniu Dumitriu
Constantiniu Grigoriu
prenume ➔ nume de familie
~zerc i ,t ii
I . Model : ... de la teatru, ne-am
oprit la cofetărie.
a veni li Venind de la teatru, ne-am
op,it la o cofetărie .
... canea, a dus-o înapoi la bibliotecă. I a termina
... de vorbă cu ca, am allat că o să plece în a sta
curând la specializare .
... după tramvai, a că,. ut. a fugi
... în grabă, \i-ai uitat umbrela. a pleca
... nevoie de un compas, l-a luat pe al meu . a avea
... să-l ajute, a învă\at cu el toată după-masa . a vrea
... la noi toată scara, a văzut şi serialul la televizor. a răm:îne
... metroul , a ajuns foarte repede în Piata Un.irii . a lua
2. Model: (A înt:k1.ia) la masn, a Întârl.iind la masă, a supărat-o pc
supărat-o pc mama. mama.
(A încuia) uşa, a pus cheile în geantil. N-a trecut pc la n1.1gazin (a crede) cil c
închis . (A vedea) c:I nu -i ajung hanii, n-a mai cump;lrat fructe. Duminica
trecută l-am văzut (a merge) spre stadion . S-a însănăto~il (a face) gimnastică
medical;\ . (A cunoaşte) oraşul, s-a oferit să ne înso\easc1.
251
3. Modt:I : Am vi\i'.u t-o (a se duce) la pia\:l . I Am vi\zuI -o ducându -se la piap .
( A se întoarce) de la meci, mi -am ri crclut lcgitima\ia . (A se g;incl i) la rric1e11ii
sili, a hot i\r,î si\ Ic scrie. Ne -a dat 11ouă bilcIclc (a - şi aminti) dl c ocurx11. ( A -~i
lua ri\ma s bun) . Ic-a promis cil s,' va întoarce cur:înd . l -am vorbit rom:incş I c
(a-şi închipui) d c rom:'in . Au în1:îlni1 -o (a se plimba) în parc cu so\ul ci .
4. Model: Când 111-a văzut , s-a bucurat

roa nc mult. li
Vi1zându-mă , s- a bucur:11
fo:u1c mult.
Când \i-am scris, mi-am amintii de copili\ria noastră . Pentru că te-au
întâlnit, nu \i-au mai telefonat. Pentru că nu Ic-a răspuns la scrisori, au
crezul că c supi\ral. În timp ce vă asculta, mi-a P.!cul semn sa ml! aşez. Pentru
că nu mi-a spus nimeni, n-am ştiut la cc or~ să vin. Numai dacă o să vă ajute
laborantul , o să putcp face cxpcrien\a .
5. Model : Cfmd mi I-a adus, i-am

mul\umit. i Aducându-mi-I, i-am mul\umi 1.
Pentru căi I-a cumpărat la timp, a putui merge la schi. În timp cc Ic-o po-
vesteam , erau foarte emo\iona\i. Pentru că \i i-am spart, trebui e si\ \i -i
pl:ltcsc. Când mi le-a u ar,itat , mi-am dat scama ci\ nu-mi apaflin . Pt•ntru c ·1
ne-au împrumutat -o, am rc u~il si\ 1c1111ini\111 lucrarea . Cfmd mi Ic-a dat
înapoi , am obsc1va1 d erau rupi e.
6. Model : - Cum ai trad us 1cx1ul') L -am tradus întreb11in\:"111cl
-- L -am tradus (a întrcbuinp)
d iqionarul. li diqionarul.
- Cum 1-J ajut:n?

- L-a ajutat ( a-i împrumuta) noti \clc.
-· Cum ai ajuns aşa de repede la gară?
- Am ajuns repede (a !u:i ) un taxi .
-· Cum au urcat pâni\ la c,bani\'1
-- Au urc:11 pâni\ l:1 caba11:\ (a rolosi ) tclcl"cm:ul.
- Cum ~-a vi ndcca1 ·1
- S-a vindecat (a \inel regim alimcmar.
- Cum a reparat televizorul?
- L-a repara t (a înlocui) o lamp;'I .
- Cum 1-a\i î11curap1' 1
-- I -am îm: uraj at (a -i !:luda) pentru progresele fileule .
Pl ""':ând (c1înd a nl<•cul,l, .1 L• ll:ll

să încuie uş a.
( A povesti ), se uita uneori la Povestind (în timp ce poH~-
cea s. te:.i) . se ui ta uneori la cc a, .
252
(A se întoarce) de la serviciu, am găs i t-o acasă pc mama. (A călători) prin Deltă ,
admira frumusctile naturii. (A citi) romanul, îşi nota într-un caiet cuvintele
necunoscute. (A deschide) uşa , au văzut că sala era ocupată. S-a supărat (a
observa) că nu suntem atenµ. (A explica) lec\ia nouă, scria fonnulelc pc tablă.
(A aşeza) cărţile în bibliotecă, a observat că lipsesc câteva. (A vrea) să coboare
din autobuz, a alunecat pc scară .
8. Model: (A lipsi) prea mult de la
şcoală, n11 s-a putut prezenta
li
Lipsind (pentru că a lipsit) prea
mult de la şcoală, nu s-a putut pre-
la examen. zcnta la examen.
(A fi) bolnav, n-am venit la cursuri. (A fi vreme rea), oamenii n-au putut
lucra astăzi la câmp. (A-i plăcea) picrura, şi-a cumpărat multe albume de artă.
(A trebui) să ajungă repede la aeroport, am du:: o cu maşina mea. (A nu putea)
veni la nunt ă , i-a trimis o felicitare. (A greşi) exercitiul, a trebuit să-l
copiem din nou .
9. Model: Rugându-l să vină la noi,
ne-a spus că e ocupat.
Ili Când l-am rugat să vină la noi,
ne-a spus că e ocupat.
Gândindu-mă la acea s tă problemă, mi-a venit o idee nouă. Un vecin i-a văzut
pe copii rupând florile . Începând să plouă, mama a strâns rufele. Revă
zându-l pe Andrei după multi ani, mi s-a p1!.rut foarte schimbat. Întrebând-
o de unde vine, ne-a răspuns că a fost la pia\ă. Anuntându-le schimbarea
programului , s-au bucurat.
10. Model: Mâine o să mă îmbrac Mâine o să mă îmbrac cu costumul
cu costumul. .. nou. 11 cel nou . • ·
Au demolai blocurile ... vechi din capătul străzii. A ales rochia... lungă . Numai
mun1ii .. . înal\i erau acoperili cu zăpad ă . Aţi aflat vestea ... marc? L-au ascultat
cu plăcere pc pi anistul... tânăr. La Ieqia de istoric ni s-a vorbit despre Alexan-
dru ... Bun şi despre Ştefan .. . Mare.
I I. Model: Copiii sănătoşi s-au dus Copiii sănătoşi s-au dus la patinaj,
la patinaj, .. . răci\i au cei răciµ au rămas acasă .
rămas acasă . 11
Acum purtăm ·rochii largi, ... strâmte sunt demodate. Carnea slabă e mai
sănătoasă decât. .. grasă . Ii plac mai mult cântecele vesele decât. .. triste .
Servieta neagră costă 12.500 de lei, ... maro, 15.000. Camera mică e a
copilului, ... marc ea pă1in\ilor. Paltonul negru cal meu, ... gri cal fratelui meu.
12. Model : Ei au doi băiqi : ... marc 11 Ei au doi băic\i . cel marc c ingi-
c inginer, ... mic va ieşi medic. ner, cel mic va ieşi medic.
A cum părat două vaze; 11· A cu!T'; : ăral două vaze; pe cea
... albă a pus-o în birou . albă a pus-o în birou, pe cea
.. . roşie, în hol. roşie, în hol.
Am cumpăra t două geamantane: ... roşu e pentru mine, ... bej e pentru mama.
În vitrină suni multe ceasuri: .. . străine sunt mai scumpe decât. .. româneşti.
Am pus pantofii în debara : ... noi i-am pus în raft, ... vechi i-am pus într-o
253
cutie. În sta1ie am văzut două fete: ... înallă o cunosc•... mică nu . Şi - a cumpărat
două bluze: ... în dungi e mai frumoasă decât.. . în carouri. Tata a invitat doi
prieteni: ... bătrân il cunosc demult, ... tânăr nu l-am văzut până acum . În
farfurie sunt struguri: ... negri sunt mai dulci decât... albi. Şi-a pus hainele în
ordine: ... curate le-a aranjat pe umeraşe , ... murdare le-a dus la o curătătorie
chimică.
13 . Model: Aici e un chioşc de ziare, 11 Cel de aici e deschis, cel

acolo e un chioşc de dulciuri. de acolo e închis.
Vila aceasta are trei camere sus şi patru camere jos. În dreapta şi în stânga
sunt câteva blocuri. Au unnărit programul de la televizor şi aseară şi
alaltAseanl. Se duc la spectacol şi mâine şi poimâine. Aici am pus trandafirii
roşii, iar acolo trandafirii roz. Atunci locuia într-ocasdveche, acum locuieşte
într-o cast!J nouă.
14. Model: Cărţile din depozit sunt 11 Cărţi_le din depozi_t sunt mai
mai vechi decât cărţile din sală. vechi decât cele din sală.
Mobila din sufrageriee mai nouă decât mobila din dmmitor. Fotoliul de lângă
tine e liber, fotoliul de lângă mine e ocupat. Ei au coborât pe cărarea dinspre
cabană, iar noi am coborât pe cărarea dinspre izvor. Spectacolul de la ora 5
va fi mai scun decât spectacolul de la ora 8. Camera de lângă bibliotecă este
mai mare decât camerele de la intrare. Merii de aici sunt mai bătrâni decât
merii din fundul grădinii .
15. Model: El are doi fraţi. 11 Cei doi frati lucrează într-o tipografie.
Avem trei prieteni. Am citit patru cărti. Mariana are doi unchi. Am trei
surori. Am văzut două maşini. A scris cinci articole.
16. Model : Verişoarei din Bucureşti Verişoarei din Bucureşti i-am
i-am telefonat, .. . din telefonat, celei din provincie i-am
provincie i-am scris. 11 scris.
Coperţile manualului Coperţile manualului de litică sunt
de fizică sunt albastre , ... albastre, ale celui de chimie sunt
... de chimie sunt galbene.
11 galbene.
Sportivei germane i s-a dat medalia de aur, ... spaniole - medalia de argint.
Camerele apartamentelor de la etaj sunt mici, ...... de la parter sunt mari .
Actorii Teatrului de Comedie pleacă în turneu , ... ... de Operetă rămân în
Bucureşti . Elevilor mari li s-au dat ca premiu c ărţi , ... mici- jocuri distractive.
Vecinului de la etaj i s-a defectat radioul, ... de la paneri s-a stricat televiwrul.
Picioarele mesei de lemn sunt lungi ....... de metal sunt scune.
17.a. Model: Am citit multe poezii de 11 Cea mai frumoasă poezie
L. Blaga. (frumos) poezie este aceasta.
este aceasta.
254
În magazin sunt multe covoare. (scump) covor costă peste o sută de mii de Ici .
La muzeu sunt foane multe tablouri. (vechi) tablouri datează de cinci secole.
A cumpărat un coş de fructe. (copt) fructe Ic-a dat copiilor. În parcul oraşului
sunt mulţi copaci. Mie îmi place (înalt) copac. Sora mea are trei fetiţe. (mică)
fetită este elevă. În Biblioteca Academiei sunt multe manuscrise. (imponant)
manuscrise sunt într-un depozit special.
b. Model: Cea mai frumoasă
poezie este aceasta. li Poezia cea mai
aceasta.
frumoasă este
18. Model: l-am dăruit

fotbalistului I-am dăruit celui mai tânăr
tânăr o minge nouă. li fotbalist o minge nouă .
Am citit biografia unui scriitor cunoscut. Au trimis unui prieten bi.:n
fotografiile de la revelion. Le-ati dat flori fetelor frumoase. Suprafata
terenului nou de sport este de l O.OOO m 2 • I-au adus unei doamne bătrâne un
fotoliu. Copiii muncitoarelor tinere sunt la creşă.
19. Model : Am văzut cel mai nou film. li L-am văzut pe cel mai nou.
(L)-au ales pe cel mai 11 L-au ales pe cel mai talentat.
talentat actor. I,
A cumpărat cel mai scump ceas. A ales cei mai mode,ni pantofi. (1)-au
invitat pe cei mai buni prieteni. A mâncat cele mai proaspete fructe .
(L)-a întrebat pe cel mai tânăr student. Au adus cele mai frumoase nori.
20. Model : vorbeşte I tare 11 Mircea vorbeşte cel mai tare.
înva\ă bine
vorbeşte repede
scrie frumos
cântă urît
lucrează rău
răspunde atent
ascultă iute
desenează prost
aleargă tare
citeşte încet
21. Model: S-a îmbolnăvit pentru S-a îmbolnăvit pentru că era
că era ... slab. 11 extrem de slab.
Am avut un examen .. . greu. grozav
Problema aceasta este .. . simplă . deosebit
Ai r.!cu1 o prăjitura ... bun:!. ex1rem
Ana mi-a spus că afară c ... cald. nemaipomenit
Am citii o cane ... interesantă. extraordinar
Mama ta e ... harnică . nespus
255
22. a. Model: prieten
li Aseară a fost o reuniune
Am discutat cu ei
prietenească
prieteneşte.
la club.
băiat om
muncitor tăran
bărbat ostaş
copil părinte
femeie student
frate şcolar
militar tânăr
b. Model: englez
li Ea vorbeşte bine englezeşte.
Am ascultat la radio un cântec englezesc.
bulgar neamt
ceh român
chinez rus
francez sârb
grec turc
italian ungur
latin
23. Dictare:
Pregătindu-şi micul dejun, a observat căi s-a tenninat gemul.
Neajungându-le banii, n-au mai cumpărat berc.
Cunoscându-ţi mama, am observat că semeni cu ea.
Întâlnind-o pe sora ta, am rugat-o să-µ dea cartea asta.
Dându-ne seama că vom întârzia, am luat un taxi.
Mi-a dat înapoi dicp.onarul, mul\umindu-mi pentru ajutor.
Se plimba prin faţa casei, aşteptându-l pe Ştefan .
întorcându-se acasă tâ17Ju, n-a mai putut să-ti telefoneze.
l-am scris Anei, mul(Umindu-i pentru cadoul trimis.
Ştiindu-te bolnav, Maria µ-a trimis nişte medicamente.
Părându-li-se că o să plouă , şi-au luat umbrelele.
Aducându-mi-I la timp, pol să -l folosesc şi cu.
Trimitându-ne-o prin poştă, pop fi sigur că revista o să ajungă mcâteva zile.
24. Compozitie: Ţara mea
256
Lecţia 30
DIN ISTORIA ROMÂNIEI
Pamântul României a fost locuit din cele mai vechi timpuri . Primii locuitori ai
acestui teritoriu sunt geto-dacii. Civilizaţia lor a cunoscut o puternică înflorire timp
de sute de ani. Ei au întreţinut relaţii cu alte popoare şi civilizaţii din vecinătate, în
special cu civilizaţiile greacă şi romană. În secolul I, î.e.n., geto-dacii s-au organizat
într-un stat unitar sub cond ucerea regelui Burebista. Dezmembrat după moartea
acestuia, sta tul dac centralizat este reînfiinţat în secolul I e.n. de către Decebal.
În anul 106 c.n., după lungi războaie, statul lui Decebal, cu toată rczi stenia
e roică a dacilor, este cuce!it de annatelc romane şi transfonnal în provincie romană.
A unnat o lungă perioadă de convieţuire, în care s-a accentuat împletirea civilizat iei
dace cu cea romană. Popornl român este rezultatul simbiozei daco-romane.
În anul 275 e.n. , Dacia este părăsită de annatele romane din cauza năvălirii
popoarelor migratoare. dar noul popor în fonnare a continuat să locuiască pc aceste
teritorii, ocupându-se cu agricultura, creşterea vitelor şi meşteşugurile. Treptat , el
a trecut la organizarea de noi fo1maţiuni politice, de voievodate, care au dus lupte
grele împotriva năvălirilor .
Au trecut sute de aru, în care s-a cimentat comunitatea de intere se economice,
de teritoriu, de cultură şi limbă a poporului român. În lupta împotriva domina\ici
străine s-au fonnat şi s-au dezvoltat trei principate româneşti: Ţara R omâ nească,
Moldov a şi Transilvania, care au menţinut legăt u ri puternice între ele, poporul
având pennanent conştiin\a unită\ii sale de origine şi de limbă .
În decursul istorici sale, poporul român a luptat fără încetare pentru eliberarea
de sub dominaţia străină. pentru unirea într-un stat puternic şi independent.
Domnitorii Mircea cel Bi!trân ş i Ştefan cel Mare au înscris pagini de glorie, Jupuind
pentru apărarea şi independenta pământului strămoşesc.
257
La 1600, Mihai Viteazul reuşeşte să realizeze, dar numai pentru scurtă vreme,
unirea celor trei principate româneşti . Ideea unirii n-a dispărut însă din conştiinta
românilor. La 24 ianuarie 1859, Moldova şi Ţara Român ească s-au unit su b domnia
lui Alexandru Ioan Cuza, punându-se astfel bazele statului român modem.
În unna războiului din 1877-1878 purtat împotriva otomanilor, România îşi
cucereşte independenta de stat, iar la l decembrie 1918, prin unirea Transilvaniei
cu România, se creează statul national unitar român, realizându-se astfel dorinta de
veacuri a poporului român.
România a participat activ Ia al doilea război mondial împotriva fascismului .
După război s-a instaurat în ţară orânduirea socialistă care a degenerat treptat
într-un crâncen regim dictatorial. Acesta a fost răsturnat prin lupta eroică a între-
gului popor, în special a tineretului , la 22 decembrie 1989. De la această dată,
România a pornit pe calea democrapei, a libertătii şi demnită\ii.
!l(e ţine ţi
a. a lua naştere == a se fonna
de veacuri'== străvechi
fără fncetare == neîncetat, încontinuu
b. { oarecare + subst. Trenul a sosit cu oarecare întâr-

subst. + oarecare ziere(== anumită) .
Alegeţi o temă oarecare!(== indife-
rent care).
prima dată ( == prima oară)
ultima dată(== ultima oară)
c. { în urma+ subst. în genitiv în urma maşinii == după maşină

după+ subst. în acuzativ
cu tor ... + subst. cu art. hot. Cu tot efortul(== deşi a acut un

efort mare), n-a reuşit să termine
lucrarea Ia timp.
d.· sub conducerea } , ..
. + subst. in gcmllv
subd omma
a se elibera de sub ...
258
GRAMATICĂ
I. PRONUME ŞI ADJECTIV DEMONSTRATIV

GENITIV-DATIV
a. DE APROPIERE
Adjectiv Pronume
Singular
Am cunoscut familia ACESTUI coleg. Am cunosc1Jt familia
Am cunoscut familia colegului ACESTUIA. ACESTUIA.
I-am povestit ACESTEI fetite un basm. I-am povestit ACESTEIA un
I-am povestit fetilei ACESTEIA un basm. basm.
Plural
Am cunoscut familiile ACESTOR colegi. Am cunoscut familiile

Am cunoscut familiile colegilor ACESTORA. ACESTORA.
Le-am povestit ACESTORfetiJe un basm. Le-am povestit ACESTORA
Le-am povestitfetiJelor ACESTORA un basm. un basm .
m.
I n. f. m.
I n. f.
I
sg. ACESTUl(A) ACE.sTEl(A) sg . ACESTUIA ACESTEIA
pi. ACESTOR(A) pi. ACESTORA

I
a. acestui coleg = colegului acestuia
b. acestui prieten
acestor vecini (vecine)
acestui }
acestei + subst. G ., D. neart .
acestor
prietenului acestuia
vecinilor (vecinelor) acestora
acestuia
subst. G., D. cu art. hot+
{ acesteia
acestora
259
b. DE DEPĂRTARE
Adjectiv Pronume
Singular
I-a trimis ACELUI prieten o scrisoare. I-a trimis ACELUIA
I-a trimis prietenului ACELUIA o scrisoare . o scrisoare.
Sora ACELEI fete era profesoară . Sora ACELEIA era
Sora fetei ACELEIA era profesoară. profesoară .
Plural
ACELOR studenţi le trebuie manuale. ACELORA le trebuie
Studentilor ACESTORA le trebuie manuale. manuale.
ACELOR studente erau bine documentate.

Lucrările Lucrările ACELORA
Lucrările
studentelor ACELORA erau bine erau bine documentate.
documentate.
m.
I n. f. m.
I n. f.
sg. ACELUl (A) ACELEl(A) sg . ACELUIA ACELEIA
pi. ACELOR(A) pi. ACELORA
a. acelui prieten= prietenului aceluia

b. acelei fete
acelor vecini (vecine)
acelui }
acelei + subs1. G .. D. neart .
acelor
fetei aceleia
vecinilor (vecinelor) acelora
aceluia
subs1. G., D. cu art. hot+ acelei a
{ acelora
c. Geamantanul este AL (studentului ) acestuia .

Geamantanul este AL acestui student.
Fratele mai mic AL (studentei) aceleia este elev.
Fratele mai mic Al acelei studente este elev .
260
d. L-am cunoascut pc fratele acestuia; PE AL aceluia nu I-am
cunoscut.
Am luat sti loul acc~tui coleg, nu l-am luat PE AL aceluia.
· . { acestui(a) ...
PE + art. genll. +
ace 1u1.( a) ...
II . VERB
I. DIATEZA PASIVĂ
A. FORME (MODURI ŞI TIMPURI)
a. (Eu) sunt aşteptat(ă) de prieteni (= Prietenii mă aşteaptă) .

(Tu) eşti aşteptat(ă) de prieteni(= Prietenii te aşteaptă) .
(El) este aşteptat de prieteni (= Prietenii îl aşteaptă).
(Ea) este aşteptată de prieteni(= Prietenii o aşteaptă) .
(Noi) suntem aşteptaţi (aşteptate) de prieteni (= Prietenii ne aşteaptă) .
(Voi) sunteti aştept at i (aşteptate) de prieteni(= Prietenii vă aşteaptă).
(Ei) sunt aşteptaţi de prieteni (= Prietenii îi aşteaptă).
(Ele) sunt aşteptate de prieteni(= Prietenii le aşteaptă).
b. Leqia este explicată de către profesor(= Profesorul explică leqia).
Eram lăudat de !Oli profesorii(= To1i profesorii mă lăud a u) .
Romanul acesta mi-a fost adus chiar de ea (= Chiar ea mi-a adus romanul
acesta).
Voi fi chemat de medic în cabinet(= Medicul mă va chema în cabinet).
Referatul final o să fie prezentat de preşedin tele comisiei (= Preşedintele
comisiei o să prezinte referatul final) .
Amsă fiu căutat la telefon de către Mircea(= Mircea are să mă caute la telefon).
Aceas tă temă trebuie să fie tratată de stude ntul Petrescu (= Studentul Petrescu
trebuie să trateze aceas tă tem!!).
Aprobarea poate fi dată numai de către director (= Numai directorul poate da
aprobarea).
Fiind ajutat de Ioana, am reuşit să traduc textul (= Ajutându-mă Ioana, am
reuşit să traduc textul).
I A FI.,.+ adj. participial
B. TRANSFORMAREA ACTIVULUI iN PASIV

Activ Pasiv
Mircea A ADUS cartea aceasta. Cartea aceasta A FOST ADUSĂ de Mircea.
Tu Al SCRIS poezia aceasta? Poezia aceasta A FOST SCRISĂ de tine?
261
Pe mine O SĂ mă AJUTE Maria Eu O SĂ FIU AJUTATĂ la leqi1 de
la leqii. Maria.
I
---
Activ Pasiv
verb. tranz.
subst., pron. N.
. A FI+ part. adj .
DE + subst., pron. Ac.
subst. pron. Ac. subst., pron. N .
C. EXPRIMAREA AGENTULUI
a. Profesorii l-au lăudat pe Ionel. Ionel a fost lăuda: de profesori.

b. În curând vor renova magazinul. În curând magazinul va fi renovat.
Activ Pasiv
Subiect exprimat Agent exprimat

Subiect neexprimat Agent neexprimat
'J\{pt ă de (către) de către
Ce;-erea trebuie să fie aprobată Permisele de bibliotecă au fost

de (către) Ministerul Sănătăµi. vizate de către conducerea
bibliotecii .
2. REFLEXIV PASIV
Conferinţa se va tine vinerea viitoare(= va fi ţinută).

Magazinele s-au deschis la ora 8 (= au fost deschise).
în ultimii ani s-au construit multe şcoli(= au fost construite).
Aici se repară numai ceasuri de mână(= sunt reparate).
S-a găsit maşina aceea?(= a fost găsită) .
stil oficial
Directorul a anunţat programul S-a anunţat programul nou
nou . de către director.
Decanatul a propus amânarea S-a propus de către decanat
examenului . amânarea examenului.
3. PARTICIPIUL PASIV
Ştefan cel Mare a construit mullte Aµ vizitat mănăstiril e construite de

mănăstiri . Ştefan cel Mare?
262
Nicolae Grigorescu a pictat tablouri' Îmi plac tablourile pictate de
minunate. Nicolae Grigorescu .
I adj . participial (+ DE+ suhsl., pron . Ac .)

IH. FORMAREA CUVINTELOR
NUME DE INSTRUMENTE
-TOR. -TOARE
Derivate în română Ne:>logisme

fierbător ascutitoare acumulator receptor
schimbător scobitoare aspirator reflector
ştergător strecurătoare comutator tractor
radiator transfonnator
verb + -tor, -toare --+ su bst.
'E{.,erciţii
I. a. Model: Vorbi1i-mi despre monumentele 11 Yorbiti-mi despre monu-

... oraş! mentele acestui oraş!
Nu ştiu nimic despre biografia ... scriitoare. De ce nu luati bagajele ... bătrâne?
Scrieti despre viata ... savant! Când ne arătati tabloul... pi clorite? Caree numele
... compozitor? Încercati să traduceµ piesele ... dramaturg!
b. Model . Vorbiti_-mi despre monumentele
acestu, oraş!
I
Vorbiti-mi despre monumentele
oraşului acestuia!
2. a. Model: Îi dau (acest şofer) adresa lor. li Îi dau acestui şofer adresa lor.
Le oferim (aceste studente)manualul cel nou. Medicul prescrie (această femeie)
un tratament cu vitamine. Părintii o să le cumpere (aceşti copii) biciclete. Le
traduceti (aceste persoane) titlurile cărtilor? Îi împrumutati (acest bătrân)
ochelarii dumneavoastră? Directorul le-a înmânat (aceşti ingineri) diploma de
inventator.
b. Model: Îi dau acestui şofer Îi dau şoferului acestuia adresa lor.
adresa lor. li
3. Model : Familia acestui băiat a
plecat la tară . li
Familia acestuia a plecat la ţară .
Am fotografiat casa acestui vecin . S-a jucat cu copiii acestei femei. Ai

retinut răspunsul acestui candidat? U ş ile acestor clădiri sunt sculptate.
S-a interesat de originea acestor cuvinte . Lucrările acestor savanţi sunt
cunoscute peste hotare.
263
4. Model: Nu Ic spun acesta nimic. li Nu Ic spun acestora nim ic.
aceştia
Le-am adus acesta planul lucrării
O să-i cer aceasta o scrisoare lungă
Le scrii aceştia să-l ajute
Îi trimit acestea să schimbe tacâmurile
Spune~i-i un cadou frumos
O să-i fac jucării
5. Model : Acela arc discuri noi. ii Discurile aceluia sunt noi.

Aceia au părinţi tineri. Acela are o grădină mare. Aceea avea un pian vechi.
Aceia au haine modeme. Acelea aveau genii de piele. Aceea are ochelari
frumoşi.
Acestuia îi place pictura, aceluia
6. Model: Acestuia îi place pictura,
... nu-i place. li
nu-i place .
Acestuia îi împrumută stiloul meu; ... îi dau pixul.
Acesteia îi dictez versurile; ... i-am dat canea.
Acestora Ic citeşte poeziile sale; .. . le-a oferit volumul.
Acestuia îi aduce o friptură, iar ... îi aduce sănnălu te.
Acesteia îi trebuie un manual de istorie, iar, ... manualul de geografie.
Acestora le-a recomw1dat să meargă la munte, iar ... la mare.
7. Model: Umbrela acestuia e nouă , 11 Umbrela acestuia e nouă, a
... veche. aceluia e veche.
Casa acesteia e frumoasă, ... c prea veche.
Exemplele acestora sunt corecte, ... sunt greşite.
Aparatul acestuia e bun, ... s-a defectat.
Maşina acestora e confortab ilă, .. . e cam in comodă.
Locuinta acesteia este în centrul oraşulu i, ... e aproape de Gara de Nord.
Radioul acestuia are picup, .. . nu are.
8. Model: Ceasul I este I ~ I :~t
I băiat 11
Ceasul este al acelui băiat.
Ceasul este al băiatului aceluia.
Ceasul este al aceluia.
Haina este al acest doctor
Ochelarii sunt a acel 1inc1i
Cărţile ai fete
Stiloul ale vecin
Bicicleta eleve
FOlbţffl!iile I dt>mfl.işenrnl
9. a. Model: De ziua mea, Ionel De ziua mea, sun t felicitat (l\)

mă felicită întotdeauna. întotdeauna de Ionel.
De ziua ta esti felicitat(ă) întotdeauna
de Ionel ... ·
264
Mama mă aşteaptă acasă. Prietenul mă ca ută în fiecare zi. Tata mă roagă
să- lajut. Rodica mă ajuti'l s ă tennin lucra rea . Ei mă invită într-o excursie.
Totdeauna Vlad mă într ece la şah.
b. Model: De ziu a mea, Ionel m-a felicitat. li
De ziua mea, am fost feli-
citat(ă) de Ionel ...
C. Model: De ziua mea, Ionel mă va felicit a.

li
De ziua mea, voi fi
felicitat(ă) de Ionel ...
ziua mea, o să fiu feli-
d. Model: De ziua mea, Ionel o să mă felicite. De
li
citat(ă) de Ionel ...
e . Model : De ziua mea, Ionel mă felicita. li

De ziua mea, eram feliei-
tat(ă) de Ionel ...
10. Model: Trebu ie să mă aştepte I

Trebuie să fiu aşteptat(ă) de Radu.
J
Radu. Trebuie să fi i aşteptat(ă) de Radu ...

Trebuie să mă primească directorul în a udi e ntă. Vreau să mă prezinte/ratele
tău . Nu vreau să mă deranjeze nimeni la telefon . Trebuie să mă ajute un
specialist bun. Trebuie să mă examineze medicul de ga rdă. Nu vreau să mă
certe părinJii .
11. Model: Am fost căutat de vărul meu. li Vărul meu m-a căutat.
Ai fost vizitat ă de mătuşa ta? Prăjituri l e astea au fost aduse de Maria?
Valizele au fo st duse la gară de f ratele ei. Florile îi vor fi trimise de Silvia.
Geam ul a fo st spart de copilul vecinilor. Mâncarea este pregătită întotdeauna
de Mioara.
12. Model : Luc rarea (a tennina) 11 Lucrarea va fi terminată până mâine.
până mâine.
Tratatul nostru (a tipări) anul viitor. Leq.ia aceasta (a nu preda) încă. Astăzi
ex perien\ele (a fa ce) în laboratorul cel nou . Toate scrisorile (a expedia) mâine
diminea\ă. Burticu l (a felicita) de ziu a lui . Teatrul cel no u (a construi) acum
cinci ani.
13. Model: Eu am com pus un cântec. Ai ascultat cântecul compus de
Ai ascultat cântecul .. .? 11 mine?
Radu a desen a t harta Român iei. Î\i place hana .. .?
Sora ra a cumpărat o maş ină . Cftl a costat maşina .. ?
George Enescu a compus două rapsodi i. Şti i cum se num esc rapsodiile .. .?
Mama ta \i-a dăruit o bluză . De cc nu îmbraci bluza ... ?
Tu ai oferit acestei ac1 ri 1e nori . I-au plăcut florile .. .?
Maria a citit o cane nouă. Cum se num eş t e canea ... ?
14. Model : Masa (a sc servi) în grăd in ă . Masa se se rveşte (s-a servit, se
li va servi ) în grădină.
265
Festivalul de mu zică uşoară (a se deschide) săptămâna aceasta. Rochiile de vară
(a se ieftini) în septembrie. Pateurile cu came (a se prcg~ti) uşor. Sâmbătă (a se
vinde) biletele pentru acest spectacol. Experien\ele de chimie (a se face) în la-
boratoare speciale. Formularul acesta (a se completa) de mână.
15. Model : Hainele (a se cură\a) 11 Hainele se curăţă la „Nuntrul".
la „Nuflirul".
Mărfurile vândute (a nu se schimba). Aici (a se repara) numai ceasuri de mână.
Fotografiile (a se executa) în 24 de ore. Cererile (a se aproba) de către decan.
Toate conferintele (a se ţine) în amfiteatrul cel mare. Antibioticele (a se lua) la
recomandarea medicului.
16. a. Model: a fierbe li Am cumpărat pentru excursie unfierbător electric.
a bate a schimba a ascuti a strecura
a deschide a şterge a scobi a stropi
b. Model: aspirator li Mi s-a stricat aspiratorul.
acumulator detector radiator reflector
comutator excavator receptor transformator
17. Compozit ie: Un episod din istoria poporului dwnneavoasrră
Lecţia 31
LITERATURA ROMÂNĂ
Primele creaţii literare româneşti au fost cele folclorice. Doinele, baladele,

basmele, legendele, povestirile istorice, proverbele, cântecele de muncă şi de
petrecere există din timpuri străvechi. Dintre acestea, balada „MioriJa" este
recunoscută ca o culme a creaţiei artistice populare româneşti. Folclorul literar a
constituit un izvor pennanent de inspiraţie pentru toµ marii noştri scriitori.
Cele mai vechi scrieri literare româneşti sunt textele religioase din secolul al
XVI-iea, care au avut un rol important în crearea limbii române literare. În
unnătoarclc două secole se dezvoltă o literatură istorică originală: cronicile lui
Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce şi scrierile erudite ale lui Dimitrie
Cantemir. Un moment important în cultura noastră îl reprezintă Şcoala ardeleană, din
secolul al XVIII-iea. care a argumentat ştiinlific originea latină a poporului român
şi unitatea sa etnică şi de Jjmbă.
În prima jumătate a secolului al XIX-iea, scriitori ca poepi Văcăreşti, Heliade
Rădulescu, Vasile Alecsandri etc. pun bazele literaturii române mcxleme. Înfiinţarea
revistelor „Dacia literară' (1840) şi „Cunvorbiri literare" (1867) a avut un rol
hotărâtor în stimularea creaţiei literare originale. Unnează epoca marilor clasici ai
litera turu române: Mihai Eminescu, ,,luceafărul poeziei româneşti", marele drama-
turg Ion Luca Caragiale, neîntrecutul povestitor Ion Creangă. Operele acestora au
intrat în circuitul universal.
Caracteristic pentru literatura din secolul nostru este dezvoltarea romanului
realist ca specie literară. Acum apar opere de exccp\ie ale unor mari personalităţi
literare, cum sunt : Mihail Sadoveanu, Liviu Rebr~anu, Camil Petrescu, George
Călinescu. Romanele acestora redau momente din trecutul istoric, precum şi aspecte
esen\ialc ale realitălii sociale româneşti : problema \ărănească, situaţia intelectualu-
lui, războiul şi gravele lui consecinţe. Tot acum se impun poep ca Tudor Arghezi,
Lucian Blaga şi Ion Barbu; poezia acestora se remarcă prin interpretarea filozofică
a marilor probleme ale existen1ei.
După <1.! doika război mondial se remarcă prozatorii Zaharia Stancu, Marin
Preda, Eugen Barbu, Augustin Buzura, Fănuş Neagu, dramaturgii Horfa Lovines-
•,u, Paul Everac, poeţi i Nichita Stănescu , Ştefan Augustin Doinaş, Marin Sorescu,
Ana Blandiana, Adrian Păunescu .
Literatura română se distinge, în ansamblu, prin caracterul ei naJional, profund
patriotic.
267
'l(eţineţi
a. secolul al XYl -lca = secolul al şaisprezecelea
secolul al XVJll-lea = secolul al optsprezecelea
secolul al XIX-iea = secolul al nouăsprezecelea
b . ca Fratele meu lucrează ca profesor de liceu .
GRAMATICĂ
I. PRONUME NEHOTĂRÂT: CAZURILE GENITIV-DATIV
UNUL
Petrică are multi (câ\iva) fra\i.
Am cunoscut familia UNUIA (dintre ei). I
Copiii UNORA (dintre ei)
sunt studenţi.
Silvia are cinci surori.
UNEIA (dintre ele) îi place mult pictura. I
UNORA (dintre ele) Ic place
patinajul.
m. I n. f.
sg. UNUIA UNEIA
pi. UNORA
Lucrarea unuia am citit-o astăzi. ➔

Pe a unuia am citit-o astăzi.
ALTUL
-Servieta gri e a acestui student? - Servietele gri sunt ale acestor studen\i?
- Nu.ea ALTUIA. - Nu, sunt ale ALTORA.
- Camera de aici a fost repartizată - Camerele de aici au fost repartizate
acestei colege? acestor colege?
- Nu. a fost repartizata ALTEIA. - Nu, au fost repartizate ALTORA.
m.
I n. f.
sg. ALTUIA ALTEIA

pi. i'\LTORJ,\
'J{pt ă Tu ai tradus nuvelele altora. ➔

Tu Ic -ai tradus pe ale altora.
268
li. ADJECTIV NEHOTĂRÎT: CAZURlLEGENITIV - DATIV
UN
El a cerut adresa UNEI colege, El a ecrul adresa UNOR colege, iar tu,
iar tu, pc a alteia. pe a altora.
UNUI văr i-am telefonat astăzi , UNOR veri Ic-am telefonat astăzi.
altuia am să-i telefonez mâine. altora am să le telefonez mâine.
m.
I n. f.
sg. UNUI UNEI
pi. UNOR
·- Numele acestei str1\zi va fi schimbat?

- Nu, al AL TEI străzi.
1-
Numele acestor străzi vor li schimbate?
- Nu, ale AL TOR străzi .
- Acestui prieten i-ai oferit biletul? -
Acestor prieteni Ic-ai oferit biletele?
- Nu, l-am oferit AL TUI prieten. I
- Nu, le-am oferit AL TOR prieteni.
m.
I n. f.
sg. ALTUI ALTEI
pi. ALTOR
III. PRONUME ŞI ADJECTIV NEHOTĂRÎT: VREUN(UL)

a. FORME
Pronume
Şiu că ai invitat şi câ\iva colegi . A venit VREUNUL (dintre ei)'I
Ai cunoscut-o pc VREUNA dintre surorile lui?
Ai trimis felicitări colegilor? Dar VREUNEIA dintre colege i-ai trimis?
Singular Plural
m. I n. f. m. n. I r.
N.. Ac . VREUNUL VREUNA VREUNIT VREUNELE
G .. D. VREUNUIA VREUNEIA VREUNORA
Adjectiv
Locuieşte singur sau cu VREUN coleg?
A\i citit VREO cane în ultima vreme?
Ai împrumutat discul acela VREUNUI prieten?
269
Singular I Plural
m. I n. f. m. I n. I f.
N„ Ac. VREUN VREO (VREUNJJ)I (VRBJNEl...E)
G.. D. VREUNUI VREUNEI VREUNORA
a. Ai văzut vreun film săptămâna asta?
I adj. nehot. + subst. neart. I

b. adjectiv pronume
Ai întâlnit vreo colegă? Ai întâlnit pe vreuna (dintre colege)?
I PE+ pron.
c. Exprimarea aproximaţiei numerice cu VREO
O să stea la mare vreo zece zile .
VREO + num . card. I
b. FOLOSIRE
Propozitii interogative
-Ştie vreo limbă străină?
-Ai scris vreuneia dintre surorile tale?
Propozitii dubitative
Poate o să te ajute vreunul dintre colaboratori .
Cred că locuieşte în vreunul dintre blocurile acestea.
Probabil că a aflat programul de la vreun coleg.
IV . FOLOSIREA NEDEFINITELOR NIŞTE, CÂŢNA , UNII
a. - Cine ti-a trimis fotografiile? -Ce este pc raftul acela?

- NIŞTE prietene din provincie. - Sunt NIŞTE reviste de modă .
- De la cine a\i primit felicitarea? - Ce ai cumpărat?
- De la NIŞTE colegi de liceu.
- NIŞTE tratare de medicină.
b. - C~ti (studen\i) şi-au petrecut vac anţa la munte?

- CAŢlVA
- Au venit toate (elevele)?
- N-au venit toate , numai CÂTEVA .
- Pentru mâine aveli multe exerciţii?
- Nu, avem doar CA TEVA .
270
c. - Au venii to!i (prietenii)?
- Nu, num ai UNII (dintre ci)(= o panc dintre ei).
În grupa aceasta sunt zece studcnti. UNII (dintre ei) suni din India.
Tudor are mul\i prieteni . UNII (dintre prietenii lui) sunt din provincie.
A cumpărat CÂTEVA tablouri . Pe UNELE le-a pus în birou.
Am citit NIŞTE lucrări mai noi. UNELE mi s-au părut foarte interesante.
V. FORMAREA CUVINTELOR
SUFIXE DIMINUTIV ALE
I. -AŞ
băietaş Grigoraş
copilaş Ionaş
covoraş Victoraş
subst. +-aş ➔ subst.

2. -EL
băie\el nepo\el George!
carneţel orăşel Ionel
copăcel păhărel Ştefănel
dovlecel şcrve\cl Tudorei
su bst. + -el ➔ su bst.
3. a. !CA (pi. -ELE) : -IC/CA (pi. -!CELE)
bucăpcă cărticică
nepo\ică floricică
subst. + -ică (-icică) ➔ subst.
b. -ICA,-ICA
m. Florică f. Florica
Ionică Ionica
Petrică Petrica
Vasilică Vasilica
n. pers. + -ică, -ica ➔ n. pers.
4 . a. -!OR, -ŞOR (-işor, -uşor)

câ rnăcior lu c ruşor Ni c uşor acrişor
frăpor râuşor Petrişor binişor
lănµşor verişor încetişor
subst. + -ior (-şor) ➔ subst. adj., adv. + -ior (-şor) ➔ adj., adv.
271
b. -!OARA, -ŞOARA (- işoară )
aripioară su rioară Marioara

căprioară domnişoară Anişoara
farfurioară verişoară
subst. f. + -ioară, -şoară -4 suhst. f_

5. -l[Ă(-UU[Ă)
fetită linguriţă Gheorghită
furculiţă peniţă Ioni\ă
grădiniţă portiţă Mihăi\ă
lădiţă rotită
subst + -ită (-ulită) ➔ subst.
6. -U[, -l.ffĂ, (-lJŢA)

căsuţă Dănu\ Petru\a
măsut,'1 Ionu\ Steluţa
subst. + -u!(ă) ➔ subst.
căldu\(ă)
drăgu\(ă)
slăbu\(ă)
adj. + -u!(ă ) ➔ adj.
'E-;'(erc iţii
l. a. Model : Colegii mei au făcut multe Nu sunt de acord cu propunerea
unuia dintre ei.
propuneri. Nu sunt de acord
cu propunerea ... dintre ei. li
Am cunoscut câ teva turiste ... dintre ele le-am dat un gttid .
La congresu l medicilor au participat şi s trăini; co muni că rile ... au avut succes.
Am doi frati; ... dintre ei îi place matematica.
Vecina mea arc două pisici. Blana ... c complet albă.
Maria a adus cadouri prietenelor sale; .. . i-a dăruit o agendă.
Am a~cu ltat doi din1ăre1 i Vocea . ,. dintre e i mi-a plăcui.
b. Model : Nu sunt de acord cu Nu sunt de aco rd cu

propunerea unuia dintre ei. li propunerea unui coleg.
272
2. a. Model : - A câştigat echipa acestui club? 11 - Nu, a altui club.
-Acelui sportiv îi lip seş te li - Nu, altui sportiv .
echipamentul?
Ai măsurat lungimea acelor încăperi? Bulevardele acestui cartier vor fi moder-
nizate? Acestor muncitori li s-au acordat diplome de inovatori? Părintii acestui
copil te-au căutat? Acelor actrite li s-au dat rolurile principale? Acestei
vânzătoare i-ai dat bonul?
b. Model: - A câştigat echipa acestui club? 11 -Nu, a altuia.

-Acelui sportiv îi lipseşte echipamentul? 11 - Nu, altuia.
3. Model : În gară sosesc multe trenuri .
... pleacă diminea\a, ... pleacă seara .
li Unele pleacă diminea\a,
altele pleacă scara .
.. . au băut vin, ... au băut bere.
Au recitat câ\iva actori. Pc ... îi cunoaştem, pe ... nu.
Am două prietene. Părintii ... sunt tineri, ai ... sunt în vârstă.
Le-am adus cadouri nepoţilor mei; ... i-am dat o minge, ... un stilou.
În vitrină sunt multe cărti noi; despre ... am citit cronici, despre ... n-am auzit
nimic.
l-a anun\at pc to\i să vină la nuntă; ... le-a telefonat, ... le-a scris.
4. Model: Eu citesc referatul unui 11 Eu citesc referatul unui student,
student, tu ... c iteşti ... tu îl citeşti pe al altuia.
Radu cerc valiza unei colege, cu ... cer. .. Noi aducem bagajele unei prietene,
voi .. . aducc\i ... El va traduce nuvelele unui sc1iitor, cy ... voi traduce ... Noi
admirăm tablourile unei pictorite, ele ... ad miră ... Ei au vizitat apartamentul
unor vecini, voi .. . a\i vizitat... Asistentul a corectat lucrările unor studen\i,
profesorul... a corectat...
5. Model : Ai invitat pe ... dintre
colegii tăi? li Ai invitat pc vreunul dintre
colegii tăi?
Ştie ... dintre voi când va fi premiera? Ai mai povestit .. . dintre ei întâmplarea
asta? A\i condus pc ... dintre ele la gară? Ai fotografia ... dintre ele? Te-ai mai
întâlnit cu ... dintre colegele de şcoală? Ai anun\at pc ... dintre ci?
6. Model: Este ... hotel prin apropiere? li Este vreun hotel prin apropiere?
Poate că a pierdut-o ... om care a trecut pc aici . Ai primit... veste de acasă?
Copilul din c urte cal... vecine? Ai discutat cu ... doctor despre asta? Bănuiesc
că sunt bagajele .. . cunoscuti de-ai lui. Ai arătat... pictor desenele tale?
7. Model : Poate ca Ic-a pus în ... Poale că Ic-a pus în vreunul

dintre scrta rele acestea.
li dintre sertarele acestea.
Cred că a scris-o ... dintre profesori. Probabil (că) este făcută de .. . dintre colege.
Pesemne că o să câştige ... dintre ci. Presupun că sunt ajuta\i de ... dintre pric-
273
teni. Bănuiesc că Ic-a adus ... dintre ingineri. Trebuie să vină ... dintre medici .
E posibil să plece ... dintre tehnicieni.
8. Model : Aceasta e servieta vreunui I sutdent. 11 Aceasta e servieta
vreunui student?
Ai adresa vreunui mătuşă
I-ai trimis felicitări vreunei doctor
I-aµ telefonat vreunor colegă
Este m~ina şofer
Le-aµ scris prieteni
Sunt echipamentele sportive
9. Model: Ai cunoscut vreun poet? li Ai cunoscut pe vreunul dintre

poeţi?
Aşteptaµ vreun profesor? Ai căutat vreo colegă Ia cămin? Ai consultat vreun

medic? Ai însofit vreun cunoscut la aeroport? Aţi rugat vreo sculptorită să
paiticipe Ia expoziµe? O să asculU!m vreun cântăret celebru?
IO. Model:- Cu cine învaţă? li -(Învată) cu nişte colegi.
La cine au locuit în vacantă? Ce vrei să iei din piată? Despre cine aţi vorbit cu
el? Ce trebuie să pregătim pentru drum? Cine lucrează la strungurile acestea?
Pe cine aţi întâmpinat la gară?
11. Model : - Au plecat toti? li - Nu, numai câtiva.
Ai vorbit cu toţi? A\i rewlvat multe exerci\ii? Ai răspuns la toate scrisorile?
Au paiticipat multi elevi la concurs? Toate tablourile acestea sunt pictate de
el? Toate gimnastele noastre au câştigat?
12. Model: A cumpărat multe
cărţi .... nu le-a citit încă . li
Pe unele nu Ic-a citit încă.
Am văzut multe filme în ultimul timp ... nu mi-au plăcut .

Au cumpărat multe flori ... le-au dăruit colegelor.
În nordul Moldovei sunt multe mânăstiri vechi. Am vizitat şi noi
dintre ele.
Radu are mulţi prieteni ... îi cunoşti şi tu.
Multi studenp învată bine ... au numai note de zece.
În Bucureşti sunt multe biblioteci .. . sunt deschise şi duminica.
13. Model: A probat câteva rochii . li Unele (dintre ele) nu i-au venit bine.
I-am invitat pe toti vecinii. În cartierul nostru s-au construit câteva blocuri nc'J i.
Toti turiştii ~teaptă în hol. În statie sunt nişte tineri. Am văzut câtiva copii
jucându-se în parc. În grădina mea sunt câţiva pomi bătrâni .
274
14 . Model : Am v ă z ut. .. că qi noi în vitrină. II Am văzut câteva căqi noi în
vitrină.
Arc ... fotogra fii foanc bune. 11 Are nişte fotografii foanc bune.
Cu ... dintre ei am vorbit Cu unii dintre ei am vorbit la
la telefon. 11 telefon.
Radu s-a dus în pa rc îm preună cu ... colegi. Acolo erau multi oameni care se
plimbau pe aici .... dintre ei purtau haine uşoare, de vară .... stăteau pe bănci,
lângă lac .... dintre colegii lui Radu s-au oprit la restaurant.. . au vrut să se plimbe
cu barca pe lac. Radu s-a dus la un chioşc, să cumpere ... ziare . ... copii l-au
întrebat câte ceasul. După ... minute, el s-a întors la colegii lui. ... dintre ci erau
la restaurant, iar... se plimbau cu barca. Mai târziu toti au plecat împreună să facă
o vizită ... prieteni comuni.
15. Model : vaporaş li Am cumpărat pentru copil un vaporaş.
băieţaş , paltonaş ; pacheţel, păhărel; bucătică; lăntişor; farfurioară,

surioară; fetită, linguri\ ă, grădini\ă; măsută, drăgut.
16. Compoziţie: Literawra din Jara dumneavoastră
Lecţia 32
MIHAI EMINESCU
Cel mai mare poet român şi unul dintre marii poe\i ai lumii, Mihai Eminescu,
s-a născut la Botoşani, la 15 ianuarie 1850. Studiile şi Ic-a 111cut la Cemău\i, apoi la
Viena şi Berlin, formându-şi o cultură vastă şi solidă. Întors în ţară, ocupă funqii
modeste la Iaşi, apoi la Bucureşti : bibliotecar, inspector şcolar, ziarist. În perioada
ieşeană, o mare prietenie s-a legat între poet şi povestitorul Ion Creangă . În rcdaqia
ziarului „Timpul", M. Eminescu se împrieteneşte cu al\i doi mari scriitori :
I. L. Caragiale şi Ioan Slavici. Profund impresionat de întâlnirea cu marele poet,
Caragiale scria: ,.Era o frumusete! O figură clasică încadrată de nişte plete mari
negre, o frunte înaltă şi senină, nişte ochi mari".
Încă de tânăr, Eminescu se afirmă ca un mare creator prin poeziile publicate în
revista „Convorbiri literare". Activitatea creatoare a poetului, stimulată de marele
critic Titu Maiorescu, nu durează decât 13 ani, căci în 1883 Eminescu se îmbolnăveşte
grav, iar la 15 iunie 1889 se stinge din vială, la numai 39 de ani . În timpul vie\ii
poetului nu au fost publicate decât 64 de poezii. Opera sa însumează, însă , mii de
pagini de manuscris: poezii, proză, teatru, scrieri lilozolice, publicistică, traduceri
etc. Un loc de seamă în crea\ia eminesciană îl ocupă poezia erotică, cu evocarea
frecventă a cadrului natural; lacul, teiul, codrul, luna etc. (Floare albastra, Lacul,
Şi dactl ... ). Poezia eminesciană este puternic influen\ată de folclor, prelucrat la un
nivel anistic superior.
Poemul „Luceafărul'' - culme a crea1iei eminesciene - înfă\işează destinul
tragic al creatorului de geniu . Ciitici sociale vehemente sunt cuprinse în poeme ca:
,.Scrisorile", ,.Epigonii", ,.Împărat şi proletar".
Întreaga operă a lui M. Eminescu, este dominată de o viziune filozofică proprie,
care dă o mare adâncime con\inutului acesteia.
Geniul poetic al lui Eminescu se manife stă, în egală măsură , prin bogă\ia ,
naturale\ea şi expresivitatea limbajului anistic . Nici unul dintre scriitorii noştri
n-a avut un rol atât de imponant în dezvoltarea limbii literare.
Deşi a murit tânăr, Eminescu a lăsat o poezie na\ională de valoare unic ă în
literatura română, comparabilă cu marile crca\ii universale.
276
ŞI DACĂ ...
Şi dacă ramuri bat în geam Şi dacă

stele bat în lac
Şi se cutremur plopii , Adâncu-i luminându-l,
E ca în minte să te am E C<!_ durerea mea s-o-mpac
Şi-ncct să te aproprii. lnscninându-mi gândul.
Şi dacă norii deşi se duc
De icsc-n luciu luna,
E ca aminte să-mi aduc
De tinc-ntotdeauna.
Mihai Emifll!scu
GRAMATICĂ
I. VERB
MODUL OPTATIV-CONDIŢIONAL
a. FORME
Prezent
Afirmativ
În vacantă AŞ face o excursie în Bucegi.
AM vizita muzeul acesta astăzi, dacă AR fi deschis.
I AŞ
2 Al
3 AR
4 AM + inriniti v
5 A1]
6 AR
Negativ
N-aş putea răspunde la întn!barca aceasta.
N-aţi vrea să lucrăm împrc• . nă?
-------
1 N- + afirmativ
Perfect
AM FI ajuns la timp dacă nu se strica maşina .
N-AR FI venit şi ci dac\ i-A/ FI invitat?
[ (N- +)AŞ ... + FI + part.
277
Aş mai citi pu\in.
Ar mai fi stat la mare.
b. POZinA FORMELOR PRONOMINALE NEACCENTIJATE FAŢĂ DE VERB
Dacă L-ai ruga, TE-ar ajuta.

Dacă I-ai fi scris, cu siguranţă că ŢI-ar fi răspuns .
După masă M-aş duce Ia cinema.
Nu Ml-aş fi închipuit să ajung aşa de repede.
Dacă LE-ai fi cerut dicponarul, ŢI L-ar fi dat.
./ prezent
pron. + opt. -cond. '-.. perfect
a. . le- } ar aştepta ...

m-, te-, I-, ne-, v-, 1-,
ar fi aşteptat ...
mi-, ti-, i-, ne-, v-, le- ar da ...
} ar fi dat...
m -aş întoarce, s-ar fi întors ...
mi -aş fi luat rămas bun, şi-ar lua rămas bun ...
I prun. (pers., ren .) < Ac.D. + opt. -cond. 1

b. aş aduce } . o aş fi adus
}- o
ai aduce .. . ai fi adus .. .
Iopt. -cond. + ·O I
C. mi 1- mii- mi le-
ţi I- ti i- ţi le-
i 1- (i i-) i le- ar aduce ...
şi 1-
ar aduce ... şi i-
ar aduce ... şi le-
ni 1- ar fi adus ... ni i- ar fi adus ... ni le- ar fi adus ...
vi 1- vii- vi le-
(li 1-) (li i-) (li Ic-)
pron . (pers .. ren.) D. + pron . pers. Ac. + opt. -cond.
ar aduce.. . }
d. mi-, ti-, şi - , ne-, v-, le- { ar fi adus .. .
pron. (pers .. ren.) D. + opt. -cond . + -o
278
~- VALORI
a. Optativ
Aş juca şi acum o partidă de şah (= doresc să joc).
De-ar veni vara mai repede!
b. Conditional
M-aş duce la Sinaia, -DACĂ aş avea timp (= cu conditia să am timp).
DACĂ ar fi învătat bine, ar fi luat examenul.
c. Potential
N-aş fi crezut că pierde trenul.
N-aş zice că te-ai schimbat prea mult.
Am auzit că examenul s-ar amâna (= nu c sigur că o să se amâne).
Mi-a spus că Victor s-ar fi mutat la Iaşi.
d. Politete
V-aş ruga să-mi împrumutafi cartea dumneavoastră.
Aş propune să discutăm mai târziu.
d. CONCORDANŢA CU ALTE TIMPURI
a. Optativ
a. Aş pleca la munte, DAR doctorul nu-mi dă voie.
Ar fi cumpărat rochia, DAR nu-i ajungeau banii.
I-am fi trimis o telegramă, ÎNSĂ nu ne-am amintit că e ziua lui.
Optativ Conjunc1ie Indicativ
prezent prezent
DAR
perfect
INSA
perfect comp.
imperfect
~- Ar veni la şcoală, CU TOATE CĂ e bolnav.

S-ar fi dus şi ci la munte, DEŞI nu avea echipament.
Optativ Conjunc1ie Indicativ

prezent prezent
DE.ŞI
perfect CUTOATECĂ imperfect
279
CU TOATE că n-am timp, aş merge şi cu în excursie.
DEŞI era târziu, ar mai fi dansat.
ConjuncJie Indicativ Optativ
DEŞI
prezent prezent
CUTOATECĂ imperfect perfect
b. Condiţional
Ar mai sta aici, DACĂ i-aţi permite.
S-ar fi întors mai devreme, DACĂ ar fi venit maşina.
M-aş duce la Sinaia, ClflAR DACĂ ar ploua.
Optativ Conjunc1ie Condi1ional

prezent prezent
cw:Ă
perfect CHIAR DACĂ perfect
DACĂ v-ar vedea aici, s-ar bucura mult.

DACĂ ati fi terminat practica, ati fi mers şi v01 m excursie.
CHIAR DACĂ ai fi venit, (TO'D nu m-ai fi găsit acasă.
Conjunqie Condi1ional Optativ
cw:Ă prezent prezent

CHIAR DACĂ perfect perfect
Dacă ar fi vrut, I-ar fi ajutat =

Dacă voia, îl ajuta.
cond. perf. + opt. perf. ➔ ind. imperf. + ind. imperf.
c. Potenţial
Se zice CĂ s-ar întoarce peste două săptămâni .
Mi s-a spus CĂ s-ar schimba orarul.
Ziceau CĂ ar fi surori.
Se spunea CĂ ar fi avut un accident.
Indicativ Conjunc1ie Potcn1ial

prezent
prezent
imperfect CĂ perfect
perf. comp.
280
II. PRONUME ŞI ADJECTIV
I. DEMONSTRATIV
DE IDENlfr/\ TE .· /\CEL/\ŞI
Genitiv .- dativ
- Radu s-a adresat aceluiaşi arhitect? - Da, aceluiaşi.

Sportivii aceleiaşi echipe au· câştigat şi meciul acesta.
Aceloraşi regizori li s-au acordat premii şi anul acesta?
m. n. f.
sg. ACELUIAŞI ACELEIAŞI
pi. ACELORAŞI
CELĂLALT
Acestui băiat i-am dat o minge, celuilalt (băiat) i-am dat un joc.
Rochia acesteia e prea lungă, a celeilalte (fete) e prea scurtă.
Vouă v-am luat bilete la balcon, celorlalţi (prieteni) le-am luat la lojă.
m. n. f.
s •. CELUILALT CELEILALTE
pi. CELDRLALŢI CELORLALTE
2. NEGATIV
NICI UNUL
Pronume Adjectiv
- Câţi elevi au rezolvat problema?
Nici unul n-a rezolvat-o. · I Nici un elev n-a rezolvat-o.
- Le-ai invitat pe toate colegele?
- N-am invitat(o) pc nici una - N-am invitat nici o colegă .
(dintre ele).
- Ai scris vreunui prieten?
- N-am scris nici unuia. - N-am scris nici unui prieten.
- Ţi -a plăcut lucrarea vreunei studente?
- Nu, nu mi-a pl!\cut lucrarea nici uncia. I - Nu, nu mi-a plăcut lucrarea nici
unei studente.
m. I n. f. m. I n. f.
IN. Ac. NICI UNUL NICI UNA j N.. Ac. NICI UN NICIO
I G .. D. NICI UNUIA NICI UNEIA I G, D. NICI UNUI NICI UNEI
281
a. nici un(ul) ... = nici + un (ul)
b. Săptămâna trecută n-am văzu l nici o piesă .
I adj. negativ + subst. ne art . 1
c. Nume de persoane Nume de obiecte
N-am consultat nici un N-am consultat nici un
adj. specialist diqionar.
pron. Nu (!-)am consultat pe N-am consultat nici
nici unul (dintre ei). unul.
j PE + pronume j
d. Nici uneia dintre voi NU i-a plăcut spectacolul?
Iverb negativ+ pron., adj . negativ
NIMENI
-Cine poate face această lucrare? -Cui (i-)ai povestit întâmplarea?
-Nimeni n-o poate face. - N-am povestit-o nimănui.
Nu a întâlnit pe nimeni. Câinele nu era al nimănui.
N.,Ac. NIMENI
G.• D. NIMĂNl,'I
:l\[ptă Nimeni NU m-a văzut când am plecat.
I NIMENI+ verb negati v.
NIMIC
-Ce vrei săcumperi de aici? - Nu vreau să cumpăr nimic.
În sertar nu era nimic.
Nu ştia nimic despre satul acesta.
I....-N-.,-A-c.-1-Nl-M_l_C~
D.
'J{pt ă NU-MI place nimic.

I verb negativ + NIMIC
282
III . FORMAREA CUVINTELOR
PREFIXE
ITERATIVE
RE-
realege rclipări relua
recăsători reface revedea
RE:- + verb ➔ verb
DELOCUTIVE
ÎN-
încercui = a strânge într-un cerc

înconjura= a face înconjurul unui lucru
îndrepta= a face drept ceea ce era strâmb
îndulci =a face o mâncare sau o băutură să fie dulce
înfliptui = a transpune în faptă , a realiza
în flinta= a face să ia fiinlă
îngălbeni = a deveni galben
îngropa = a pune în groapă
îngusta =a face mai îngust
înlătura= a da în lături
înnegri = a da cu negru , a deveni negru
înnoda = a face un nod
înnopta = a se face noapte
înnora= a se ivi nori pe cer
înroşi = a se face roşu
însănătoşi = a se face sănătos
înşuruba= a strânge un şurub
lN- + locuţ. verbală ➔ verb
PRIVATIVE
DES - (DEZ,·)
a. dcsfiin\a ~ în fii nta b. descăl1a/ încălta

despacheta~ împacheta descărca / încărca
desperechea ~ împerechea descheia / încheia
dezgropa ~ îngropa deschide / închide
deznoda ~ înnoda descuia/ încuia
de7. brăca /îmbrăca
DES- + verb deriv. cu prcr. în- ➔ verb
283
c. descoperi f- acoperi dezlega f- lega
descoase f- coase dezlipi f- lipi
desface f- face
DES - + verb ➔ verb
NEGATIVE
NE-
a. nedreptate b. neclar c. necăsătorit
nefericire nedrept necopt
nelinişte nefavorabil necunoscut
nevinovăţie nefiresc nemişcat
neproductiv neplăcut
nesigur nepotrivit
nevinovat neschimbat
NE- + subst. -+ subst. NE-+ adj_-+ adj. NE-+ adj. part.-+ adj.
'E;r_erciţii
I . a. Model : (A sta) câteva zile la ţară. Aş sta câteva zile la ţară.

11 Ai sta câteva zile la \ară ...
(A cumpăra) nişte flori pentru Silvia. (A face) în fiecare zi o plimbare pe jos.
La întoarcere (a nu lua) vaporul. (A nl! putea) merge cu ei la Suceava. (A pune)
tablourile în altă cameră . (A nu ajunge) mai repede cu taxiul.
b. Model: Aş sta câteva zile la iară. 11 Aş fi stat câteva zile la tară.
Ai fi stat câteva zile la ţară ...
2. a. Model : (A se culca) mai devreme. li
M-aş culca mai devreme.
Te-ai culca mai devreme ...
(A se întoarce) cu autobuzul. (A se duce) la ţară . (A se plimba) zilnic prin
parcul acesta . (A se stabili) într-un oraş de munte. (A-şi aminti) mereu de casa
părintească . (A- şi închipui) că sunt acasă.
b. Model : M-aş culca mai devreme. M-aş fi culcat mai devreme.

11 Te-ai fi culcat mai devreme ...
3. a. Model : Mi-ai arăta colectia? li Mi-ai arăta-o?

l-ai împrumuta maşina ? Ne-aţi da revistele? Şi-ar construi aici garajul ?
Ţi-ar trimite banii la timp? V-ar spune părerea lor? Şi -a r ajuta colegii?
b. Model : Mi -ai arătat-o? li Mi-ai fi arătat-o? ...
284
4. a. Model: Dacă (a vrea). (a putea) 11 Dacă ar vrea, ar putea să câştige
să câştige concursul. concursul.
Ne-(a ajuta), dacă 1-(a ruga). Dacă i-(a plăcea) fotbalul, (a se duce) mai des
Ia meci . Dacă tc-(a întâlni), (a se bucura) mult. (A nu se duce) Ia doctor, dacă
(a nu fi) bolnav . (A petrece) câteva zile Ia munte, dacă (a avea) vacan\ă .
Şi-(a cumpăra) maşină, dacă i-(a trebui).
b. Model: Dacă ar vrea, ar putea 11 Dacă ar fi vrut, ar fi putut să

să câştige concursul. câştige concursul.
5. Model : Eu I (a face) Lema acum I dar:·· 11 Eu B.§ face tema acum, dar
deşi... nu am timp.
El (a veni) cu noi I cudar.toate

..
că ...
11 El ar fi venit cu noi, cu
toate că era bolnav .
Ion (a se muta) în altă casă dar ...

Studen1ii (a organi.za) o excursie deşi. ..
Ea (a pleca) la munte însă ...
Voi (a se duce) Ia Timişoara cu toate că ...

Copiii (a se juca) cu mingea
Eu (a răspunde) la scrisoare
Noi (a-şi ajuta) colegul
El (a lua) examenul
6. Model : Dacă ştiam că vine, îl aşteptam. 11 Dat;ă aş li ştiut că vine, l-aş li

aşteptat.
Nu pierdea trenul, dacă se grăbea. Îmi telefonau , dacă era nevoie. Dacă
nu-i aşteptau Ia gară, se duceau Ia hotel. Se prezenta la examen, dacă nu se
îmbolnăvea . Dacă îi era frig, îşi lua pafdesiul. Dacă îi dădeai jucăriile, copilul
nu plângea.
7. Model : Se crede că experien1a
(a nu mai avea loc) . li Se crede că experien\a n-ar mai avea
Loc (n-ar mai fi avut Loc).
Se zice că la examen (a se cere) o compozi[ie liberă . Se presupune că arheo-

logii (a descoperi) acolo urme ale civilizaµei geto-dacilor. Se crede că 1-(a
putea) salva pe fratele lui. Se bănuieşte că acolo (a se găsi ) multe manuscrise
vechi . Se spune că ( a scconstrui)încăohidrocemrală. Se vorbeşte că (a semu ta)
într-un sat de munte.
8. Model : (a termina) lucrarea , dar Aş termina lucrarea, dar nu am
(a nu avea) bibliografia bibliografia completă .
Aş fi terminat lucrarea, dar n-am
avut (nu aveam) bibliografia
completă.
285
(A vizita) şi Suceava, dar (a trebui) să ne întoarcem în acecru;i zi la Bucureşti.
Le-(a oferi) garoafe, însă (a nu se găsi) la florărie . (A se face bine) foane
repede, dar (a nu urma) sfaturile medicului . Ionel (a nu se îmbolnăvi ) ,
dar (a se îmbrăca) cu haine prea subliri. (A merge) la spectacol, dar (a
nu avea) bilete . Te-(a vizita), însă (a nu şti) unde stai .
9. Model: a se părea că ar vrea să Se pare căar vrea ( arfi vrut) să
lucreze lucreze cu noi.
cu noi Se părea că ar vrea ( arfi vrut)
să lucreze cu noi.
a se zice şi-ar da doctoratul la Bucureşti

că
a se crede nu s-ar putea ajunge acolo decât cu elicopterul
a se vorbi s-ar deschide o expozitie cu tablourile lui Aman
a se bănui vaporul ar sosi la 15 iunie
a se părea ar câştiga concursul
a se şti ar locui într-un oraş din Transilvania
I O. Model : - Ai dat altui copil

jucăria aceea?
li -
Nu, (am dat-o) aceluiaşi.
Acum le-a împrumutat altor prieteni maşina lui? Ai promis altei persoane
biletele acestea? Pentru tratament s-au adresat altui dentist? Ai cerut ajutor
altui coleg? Mingea ai dat-o altei fetite? Premiile au fost acordate altor
sportive?
11. Model : -Aceasta este lucrarea 11 - Nu, este a aceluiaşi.
altui student?
Aceasta e livada altei cooperative? La Academic au fost premiate căr\ilc altor
prozatori? Acestea sunt pachetele altui cumpărător? În stânga sunt bagajele
altor călători? Cu părintii altui coleg ai vorbit azi-diminea\ă? Cursurile de
perfecponare s-au ţinut cu antrenorii altor echipe?
I 2. Model : - I-ai scris acestui coleg? li - Nu, i-am scris celuilalt (coleg).
Ale acestor muncitori sunt uneltele de aici? Acestor prieteni trebuia să
le telefonaţi? Rochiile din dulap sunt ale acestor fetiţe? Camera acestui
student a fost mobilată? Acestei laborante i-ai cerut să facă analiza? Acestei
vecine i-a\i cerut valiza?
I 3. Model : În s~lă suntmulti studenµ . 11 Trei sunt din Egipt, ceilalti sunt din
Trei sunt dm Egipt, Me xic .
.. . sunt din Mexic.
Sora mea are trei feti\e. Uneia i-am adus o roclti \ă, ... Ic-am adus jachete.
kodica mi-a fmprumu tat cateva reviste. Am eHit <1oua, ... nu le-arn citit fnea.
To!i studen\ii au dat examen . Patru au luat zece, .. . au luat note mai mici.
Dinu are trei veri. Unuia i-a scris ieri, ... o să Ic scrie astăzi .
Pctrică a desenat câteva hărţi. Pe una a pus-o pc perete, .. . le pnc într-o m apă.
Mama mi-a cumpărat două bluze . Culoarea uneia îmi place, ... nu .
286
14. Model : - Câţi fraţi ai? - N-am nici un frate.
11 · - N-am nici unul.
Câte cărţi ai citit săptămâna aceasta? Câti prieteni ai invitat de ziua ta?
Pe câţi dintre colegii tăi i-ai văzut în vacan1ă? Cu câte profesoare ai vorbit?
La câti cunoscuţi a1i fost în vizită? Câte stilouri ai cumpărat?
15. Model : A scris _multe cărţi, dar 11 A scris multe cărţi, dar nici una nu
... nu m1-a plăcut. mi-a plăcut.
Am cumpărat trei discuri, dar ... nu e bun. Trebuia să le scrie fra\ilor lui, dar
n-a scris ... A vrut să telefoneze vecinelor, dar n-a mai telefonat... Ar fi trebuit
să discute cu top profesorii, însă n-a putut discuta cu .. . l-au întrebat pe toţi, dar. ..
n-a ştiut să răspundă . Ar fi vrut s ă aducă daruri celor trei surori ale sale, însă
n-a putut aduce ...
16. Model: Nu m-am întâlnit cu
nici un coleg. li
Nu m-am întâlnit cu nici unul.
N-a scris nici unei prietene. Nu mi-a plăcut răspunsul nici unui student.
N-au discutat despre nici un spectacol. Nu va telefona nici unui medic.
Nu-i plăcea nici un sport. Nu răspundea nici unei cunoştinţe.
17. Model : A scris o scrisoare. li N-a scris nici o scrisoare.
A adus multe flori. Va chema trei zidari. Au făcut câteva excursii în
Făgăraş. În compartiment erau două locuri libere. Au citit teza unei eleve.
A cunoscut pc fratele unui coleg.
18 . Model : -Cinearămasînsală li
-N- arămru;nimeni.
după curs?
Cui îi trebuie cleştele ? A cui e pisica din cune? Cine o să ne aştepte la
gară? Al cuie câinele din parc? Pe cine aşteptai aseară la cămin? Cui putem să
ne adresăm?
19. Model: a repovesti Când a repovestit întâmplarea, a uitat un amănunt
11
important.
a revC9ea, a reconstrui, a reveni, a îndrepta, a îndulci, a înfiin(a, a se însănătoşi;
necunoscut, nepregătit. neplăcut
20. Compoziţie: Scriizorul dumnea voas tră preferat
287
Lectia 33
CÂNTECUL VÂRSTELOR
S-a întâmplat să fiu în casa părintească al nou ălea copil şi cel din unnă .. .
Mă iveam în lume după o tristă întâmplare, asupra căreia mam~ vărsa lacrimi ...
Cu câteva luni înainte, o surioară, pe nume Lelia , mai trăia încă. Intr-una din zile,
mica viaţă a fost cunnată printr-un accident. Mi se povestea adesea că Lelia
a fost o făptură dulce, vioaie şi frumuşică, a cărei bucurie era să facă „servicii" celor
din casă ...
La 1 septembrie 1902 eram la Sebe ş, înscris în clasa întâi primară. Liciniu şi
Longin, cei doi fraµ mai mari decât mine, erau şi ei elevi la gimnaziul din aceeaşi
clădire, întâiul în clasa I, al doilea în clasa a II -a.
Mă văd în clasă . În jurul meu numai copii nccunoscu\i. Vreo patru1,..eci . Liciniu
m-a adus aici de mână şi mi-a descoperit un loc: ultimul în banca a patra. Intâilc două
bănci erau ocupate de repetcnµ . Era un drept al lor acestora, şi singurul, de-a ocupa
întâile locuri. Dar iată că vine Longin şi ia pc un băiat din banca a doua şi mă aşază
pe mine în loc, silind pe băiat să accepte schimbul. Când a intrat bătrânul dascăl,
colegul meu se ridică şi, arătând spre mine, dă cu un glas în care ghicesc cu o profundă
indignare unele lămuriri , pe care nu le puteam pricepe întocmai. Profesorul vine
spre mine, mă prinde de ureche şi mă duce în fundul clasei. Umilitoarea întâmplare
mi-a dat de gândit. Se trezea în mine mândria. Şi am în{elcs un lucru . Am în\clcs
că acum începe şcoala adevărată .
( După L u c i an B I a g a,
/-Ironicul şi cân1ecul vârstelor)
POEZIA
Un fulger nu trăieşte
singur, în lumina sa,
decât o clipă, cât îl ]inc
drumul din nor până - n copacul
dorit, cu care se une şte.
Şi poezia este-aşa.
Singură - n lumina sa
ea \ine pe cât [ine :
din nour pâ nă la copac,
de la mine pân' la tine.
Lucian Blaga
288
'l(e ţine ţi
a. pe nume = cu num ele, numit
a da de gândit
b. a se ivi = a apă re a întocmai = exact, precis
a sili = a forta , a obliga cel din urmă = ultimul
a accepta = a primi a da lămuriri = a da cxplica\ii
a pricepe = a în\clcge
c. { iată Ială noul laborator de chimic'
iată că Ială - I şi pc Alexandru!
Iată că a sosit şi Maria!
GRAMATICĂ
I. NUMERAL ORDINAL
a. FORME
a.. Am stat la Constania cinci zile. Am vizitat oraşul chiar în prima zi .

El e primul din cla s ă la învă\ lltură . A fost întotdeauna întâiul.
Avem bilete în rândul întâi.
Au călătorit cu un vagon de clasa întâi.
Se întoarce la Bucureşti la întâi (septembrie).
N-o să uite ni ciodată întâia zi de şcoală .
Singular Plural
m. I n. f. m. n. I f.
PRIMUL PRIMA PRIMII PRIMELE
îNTÂlUL ÎNTÂJA îNTÂll îNTÂILE
a. primul... = întâiul...
b. primul vo lum , întâia carte
!:'Rl~UL + subst neart

INTAIUL . . .
c. anul întâi , grupa întâi

\ subst. ( m., n .. f.) cu art. hot.+ ÎNT Âl
d. cel dintâi = întâiul, primul
289
13. M. Eminescu a trăit în secolul al nouăsprezecelea.
La şcoală, Ionel stă în banca a treia.
AL) ( -lea
A + numeral cardinal + -a
a . ai Ii-lea, a II-a V I. al şaselea, a şasea

II. al doilea, a doua VII. al şaptelea, a şaptea
III. al treilea, a treia VIII . al optulea, a opta
IV . al patrulea, a patra IX . al nouălea, a noua
V. al cincilea, a cincea X. al zecelea, a zecea
b. etaju/ al cincilea = al cincilea et aj

uşa a doua = a doua uşă
Isubst. cu art. hot. + num. ord. I I num . ord . + subst. neart.
Limbă vorbită
c. Limbă scrisă
Stă la etajul al zecelea. Stă la etajul zece .
A terminat volumul al doilea. A terminat volumul doi.
b. DECLINARE
a. La capătul primei străzi se află o farmacie .

În timpul primelor zile de vacantă a plouat.
Întâiului născut i-au dat numele bunicului.
Singular Phrral
m. I n. f. m. n. I f.
N .,Ac. PRIMUL PPJMA PRIMII ?RIMELE

îNTÂIUL ÎNTÂIA ÎNTÂII ÎNTÂILE
G .. D. PRIMULUI PRIMEI PRIMILOR PRIMELOR

ÎNTÂIULUI iNTÂll ÎNTÂILOR
13. Maria a prezentat prima comunicare, pe (cca dc-)a doua a prezentat- o

Alexandru .
Fotografia este a celui de-al doilea copil.
m. [ n. r.
N .. Ac. (CEL DE-)A! . . . -!ca (CEA DE-)A .. . -a
G ., D. CELUI DE-AL . . . -lc a C ELEI DE-A . . . -a
290
a. (cel de-)al doilea student= studentul al doilea
celui de-al doilea student= studentului (celui de-)al doilea
b. Am citit numai primul volum, pe cel de-al doilea nu l-am citit.
Nume de persoane
L-a ajutat pe (cel de-)al doilea coleg. li L-a ajutat pe (cel de-)al doilea.
IPE+ (cel dc-)al... -lea. I

Nume de obiecte
A citit (cel de-)al doilea volum. li L-a citit pe (cel de-)al doilea.
I PE+ (cel de-)al... -lea. I
II . PRONUME ŞI ADJECTIV INTEROGATIV-RELATIV
CÂT
Singular
Adjectiv V a I o ar e a d v c r b i a I ;1
Cât 7..ahăr a cumpărat? Nu ştiu cât (de mult) a lucrat la Craiova.
De cât vin arc nevoie? Cât (de mult) a tinut ploaia?
O să ne arate câtă miere a recoltat.
Plural
Adjectiv Pronume
Câţi turişti au venit cu avionul? Câţi (dintre ei) au venit cu avionul?
Cu câte maşini au plecat? Cu câte au plecat?
Câtor concurenti (concurente) Câtora (dintre concurcnµ, concurente)
li s-au acordat premii? li s-au acordat premii?
Singular Plural
m. I n. f. m. n. I f.
acj. CÂT CÂTA
N.. Ac.
pron . - - CAŢI CATE
~ CÂTOR
G.,D.
pron.
- CÂTORA
291
a. cât lapte , zahăr, ulei ...
câtă cafea, came, pâine ...
cât
• ) + subs t. neart. , fără pi.
cată
câţi studen\i, câtor studente
câţi)
• + subst. neart., pi.
cate
b. Limbă vorbită
La câte (străzi) li s-a schimba t numele?
CÂTOR(A) ==LA+ ( c~ţi

cate
c. - Al câtelea copile Ionel? - Al doilea.

-A câta lună a anului e martie? - A treia.
d. Locuţiuni
cât pe ce
Era cât pe ce să piardă trenul.
cât de cât
Are nevoie de o cameră cât de câ t confortabilă.
CA RE
INTEROGATIV
Dativ
Adjectiv Pronume
CĂRUI student i-ai dat nota zece? CĂRUIA (dintre studen\i) i-ai
dat nota zece?
CĂREI studente i-ai dat nota zece? CĂREIA (dintre studente) i-ai
dat nota zece?
CĂROR studen\i (studente) Ic-ai dat CĂRORA (dintre studen1i,
nota 1.ece? studente ) Ic- ai dat nota 1.ecc'l
Ge niti v
A CĂRUI student c lucrarea aceasta? A CĂRU I A (dintre studc n\i) c
lucrarea aceasta?
Ale cAREr srudcnte sunt caietele Ale CAREIA (llintre stuc!ente) s un t
acestea? caietele acestea?
Ai CĂROR studcn\i (studente) e Ai CĂRORA (dintre studen\i,
aparatul acesta? studente) c aparatul acesta?
292
Singular Plural
m. I n. f. m. I n. I f.
I Adi CĂRUI CĂR0 CĂROR
IPrun . CĂRUIA CĂRBA CĂRORA
Acordul cu substantivul
! !
Ai CARUi copil sunt părinţii de acolo?
!
A CARORfete e camera aceasta?
RELATIV
I. COMPLETIVA DIRECTĂ
Vreau să ştiu I cărui student i-ai dat nota zece.
N-am aflat I ale căreia dintre ele sunt caietele acestea.
j verb tranz .... + I (AL.. .) CĂRUl(A) ...

2. PROPOZJŢIA ATRIBUfWĂ
a. Cu pronume relativ în dativ

a. (A m întâlnit un prieten. Prietenului i-am cerut o valiză.)
Am întâlnit un prieten I CARU/A i-am cerut o valiză.
(Am vorbit cu o prietenă . Prietenei i-am adus un pachet.)
Am vorbit cu o prietenă I CARE/A i-am adus un pachet.
j verb ... + subst. ... + I CĂRUIA. .. I

!3. (Prietenul meu mi-a răspuns azi. Prietenului i-am trimis o vedere.)
Prietenul meu, I CARU/A i-am trimis o vedere, I mi-a răspuns azi .
(Fiului s:lu îi place muzica . Fiului s!lu i-am oferit un bilet la concert.)
Fiului să u, I CARU/A îi place muzica, I i-am oferit un bilet la concert.
I subs t. ... + I CĂRUIA. .. + I verb...

b. C u pronum e relativ în genitiv
a. (Am scris prietenei mele. Tatăl prietenei mele e medic în oraşul nostru .)
! .!. 1
Am scri s prietenei melc I al CAREI cată e medic în oraşul nostru.
(M-am întâlnit cu un prieten . Surorile prietenului sunt studente.)
293
.L t J, :i,
M-am întâlnit cu un prieten ale CĂRUI surori sunt studente.
I verb ... + subst... . + I AL ... CĂRUI... I

~- (Munţii Carpaţi sunt admiraţi de excursionişti. Frumuseţea muntilor Carpaţi e
vestită . )
X i i J,
Muntii Carpaţi, I a CĂROR frumusefe e vestită, I sunt admiraţi de excursionişti .
(Institutului nostru i s-a acordat un premiu internaţional. Membrii institutului

au făcut o descoperire importantă.)
l ! 1- i
Institutului nostru, I ai CĂRUI membri au făcut o descoperire importantă, I i
s-a acordat un premiu intema\ional.
(Despre dramaturgul acesta s-a vorbit mult în piesă. Piesele dramaturgului au fost
premiate.)
,J, J,
Despre dramaturgul acesta, I ale CĂRUI piese au fost premiate, I s-a vorbit mult
în presă.
subst. ... + I AL ... CĂRUI ... + I verb ...
Dativ Genitiv
CĂRUIA CARUi
art. genit. +
CAREIA
CĂRORA
{ CAREI
CĂROR
'El(,erciţii
1. Model : ... elev din clasă va participa 11 Primul elev din clasă va participa
la concurs. 1a concurs .
... poezii vor fi publicate în volum. N-am citit încă sfârşitul... părţi a romanului.
Acceleratul s-a oprit la ... semnal. A luat nota maximă la ... examen. Am discu-
tat cu ... studen1i din grupă. Nu ştiu subiectul... episoade din serialul acesta.
2. a. Model : (5) spectacol a fost televizat. li Al cincilea spectacol a fost televizat.
Ai eHH şt (2) volum? fn (4) ora au dat o lucrare de control. ('2) categorie de
cuvinte e mai bogată decât prima. S-a deschis un restaurant la (1 O) etaj. (3) act
a durat numai o jumătate de oră. În (7) zi a excursiei am fost la Lacul Roşu. Ati
urcat fără lift până la (6) etaj? (10) sector a fost desfiinţat.
294
b. Model : Al cincilea spectacol a 11 Spectacolul al cincilea a fost
fost televizat. televizat.
3. a. Model : Compartimentele (vagonul 11 Compartimentele vagonului al
2) sunt ocupate_. doilea sunt ocupaLc.
Nu ştiu sfârşitul (episodul 5). În fata (aicea 4) este o statuie veche. Primele
pagini ale (capitolul 3) lipsesc. La sfârşitul (volumul 6) este o erată. Care a fost
programul (concertul 2)? Construirea (etajul 10) a durat mai mult.
b. Model : Compartimentele vagonului
al doilea sunt ocupate. li
Compartimentele celui de-al
doilea vagon sunt ocupate.
4. Model: ... timp ti-a luat repararea

maşinii?
li Cât timp ti -a luat repararea
maşinii?
Spune-mi ... vopsea trebuie să cumpăr? ... metri pătraţi are covorul acesta?
... unt ai luat? ... hârtie ai folosit la împachetat? Nu mi -ai spus ... zile o să stea
în Bucureşti . L-a întrebat... bani a cheltuit.
5. Medei : Aceasta este edi\ia a doua . li A câta edi\ie este aceasta?
Florin e al treilea dintre fra(i. Aceasta este a douăzeci şi patra reprezentaµe
a piesei . Acestac al doilea oraş al \ării. Plecăm în concediu îna treia duminică
a lunii . Aici lucrează a patra gcneraiie de mineri . Am participat la al
paisprezecelea congres de is!orie.
6. a. Model: ... colege le-ai oferit 11 Căror colege le-ai oferit mărţişoare?
mărţişoare?
... medic te-ai adresat? ... muncitoare li s-au dat premii? ... scriitor i-ai făcut
portretul? ... artiste i-au luat un interviu? .. . studen1i nu li s-au acordat burse?
.. . fetite îi cumperi o păpuşă?
b. Model : Căror colege Ic-ai oferit
mărţişoare?
liCărora (dintre colege) !e-ai oferit
mă[1işoarc?
7. Model : (Care functionar) este

servieta aceea? li A cărui funqionar este servieta
aceea?
(Care băiat) este pachetul acela de cărţi? (Care femeie) sunt copiii din
grădinită? (Care tineri) e maşina albastră? (Care fată) e pălăria albă? (Care
copil) este căciulita aceea? (Care mătuşi) sunt valizele de acolo?
8. Model : Îl cunoaştc\i pe prietenul meu? 11 Îl cunoaşteti pe prietenul meu
Lui i s-a acordat diploma de căruia i s-a acordat diploma
onoare. de onoare?
Au discutat şi cu vecinii noştri. Lor Ie-au fllcut o vizită .
Pe plajă am întâlnit un coleg. Lui i-am oferit umbrela mea de soare.
O să locuiesc la o rudă . Ei i-am scris că sosesc curând.
L-a u aşteptat la intrare pc dirijor. Lui i-au făcut o primire călduroasă.
295
Trebuie să stabili\i programul cu colegii voştri . Lor le-a\i propus să colabora\i.
L-am căutat pe băie\elul de la paner. Lui îi vor da un bilet de cinema .
9. Model: Mihai s-a înscris la politehnică.
Lui îi place matematica.
li Mihai, căruia îi place
matematica, s-a înscris la
politehnică.
Mătuşa mea mi-a mulţumit printr-o scrisoare . Ei i-am trimis o fotografie .

Cu colegii aceia n-o să mai plecăm la munte. Lor nu le-a plăcut excursia din iama
trecută.
Prietenului tău poţi să-i comanzi o pereche identică. Lui i se potrivesc ochelarii
aceştia.
Sora mea mi-a scris s-o aştept la aeroport. Ei nu i-am spus că sunt bolnav .
Maria şi Elena s-au stabilit de curând în Bucureşti. Lor le trebuie o locuin(-ă
nouă.
Danei i-am adus un volum de L. Blaga. Ei îi plac mult poeziile.
JO. Model: A cumpărat casa aceea. li A cump:lrat casa aceea ale
Încăperile casei sunt luminoase. cărei încăperi sunt luminoase.
M-am întâlnit cu un prieten. Părin!ii prietenului sunt farmacişti.
I-am oferit o came ră prietenei mele. Familia prietenei soseşte mâine din pro-
vincie.
A încercat să traducă o poezie. Autorul poeziei a trăit în secolul trecut.
Am trimis cadouri unei verişoare . Copiii verişoarei sunt încă mici.
L-am văzut pe unchiul tău. Soţia unchiului lucrează în întreprinderea noastră.
Au vizitat un oraş . Clădirile oraşului sunt noi.
11. Model: Magazinul s-a deschis ieri.
Localul magazinului a fost
li Magazinul, al cărui local a
fost renovat, s-a deschis ieri .
renovat.
Spectacolul a fost apreciat de cronicari. Premiera spectacolului a avut loc
săptămâna trecută.
Studenţilor li s-au rezervat locuri la cămin. Familiile studenJilor locuiesc în
provincie.
Ruxandra este colegă de grupă cu mine. Pe sora Ruxandrei ai cunoscut-o în
excursie.
Satelitul s-a întors cu bine pe Pământ. Programul satelitului a fost îndeplinit
cu succes.
Cu vecinul meu o să mă sfătuiesc în legătură cu plantarea pomilor.
Fiul vecinului e agronom .
f'\.) amJ meu tJ sa-1 nureo marne despre acest volum de poc;,;ii. So!ill varufuc
lucrează la o editură.
12. Compoziţie : O amintire din şcoală
296
Lecţia 34
ŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ
Primele preocupări ştiinţifice româneşti sunt legate de domeniul filologic

şi istoric, pentru demonstrarea ştiin\ifică a originii latine a limbii şi a poporului
român.
La începutul secolului al XIX-iea se pun bazele învăiământul ui naµonal,
prin înfiin\arca primelor şcoli în limba română de către Gheorghe Asachi şi
Gheorghe Lazăr. În 1864 se întcmciaz.ă Universitatea din Bucureşti.
O dată cu dezvoltarea economică a \ării, se intensifică şi legăturile noastre
cu ştiin\a şi cultura europea nă. Se afinnă acum, prin cercetări ştiin\ifice originale,
mari personalită\i ca: medicul Carol Davila - fondatorul învăiământului
medical superior, geologul Grigore Cobălcescu, filologul şi criticul Bogdan
Petriceicu Hasdeu, filoz.oful Vasi le Conta. În 1895, inginerul român Anghel
Saligny construieşte podul de peste Dunăre de la Cernavodă, pc atunci cel mai
lung pod din Europa.
La sfârşitul secolului trecut şi în prima jum ă tate a secolul ui nostru, cele
mai variate domenii ale şt iintci sunt ilustrate de sava n1i rcnumiti: în matematică
- Spiru Haret şi N. Coculescu (întemeietorul Observatorului Astronomic din
Bucureşti), în medicină - Victor Babeş (promotor al seroterapiei), Ion
Cantacuzino (fondatorul şcolii române de microbi o logic), Gheorghe Marinescu
(cu contribu\ii imponante în neurologic), Constantin I. Parhon (unu l dintre crea-
torii endocrinologici), în biologic - G,igorc Antipa, Emil Racovi\ă
(întemeietorul speologici), în geografie -Simion Mehedinţi, în filologie - Alexandru
Philippidc, Ovid Densusianu, Sextil Puşcariu, în istorie - Nicolae Iorga, Vasile
Pârvan, în ştiin\elc juridice - Nicolae Titulescu.
În 1879, Societatea Literară Română (înfiintată în 1866) devine Academia
Română, înaltă institutie de ştiinlă şi cultură, care îşi desfăşoară activitatea prin
numeroase institute ştiin{.ificc. Între cele două războaie mondiale, cercetările se
dezvoltă atât în univcrsităp (la Bucureşti, la Iaşi, la Cluj), cât şi în cadrul institutelor
Academici . Apar numeroase societăli ştiin\ifice cu publicatii periodice de spe-
cialitate de înalt nivel ştiinlific . Uncie şcoli ştiin\ifice, ca acelea de matematică,
de medicină etc., sunt vestite în întreaga lume. .
Realizările oamenilor de ştiintă români sunt c unoscute şi apreciate atât în
\ară cât şi peste hotare.
297
GRAMATICĂ
I. PRONUME NEHOTĂRÂT
l. CINEVA
- Cine Ii-a adus vestea asta?

- CINEVA din satul meu.
Te-ai întâlnit cu CINEVA Ia cabană?
Ai mai povestit CUIVA întâmplarea asta?
Cred că paltonul din cuier este al CUIVA din sală .
Singular
I N.,Ac. CINEVA
I G.,D. CUIVA
a. CINEVA = cine + VA
b. Aµ văzut PE cineva în sală?
IPE + cineva I
2. CEVA
- Ce ai în pachetul acela?
- Am cumpărat CEVA pentru mama.
E CEVA în dulapul acela?
Singular
N., Ac . CEVA
:A{pt ă a. CEVA = ce + VA
b. Ai ceva bani la tine? (= câtiva, puţini)
A venit ceva lume! (= destul de multă)
CEVA + subst. sg., pi., neart.
3. CÂ7VA
Adjectiv Pronume
A stat CÂTVA timp )a noi .
O să rămână acolo CATĂ VA vreme.
298
Plural
Au venit ~Â ŢIV A specialişti japonezi. Au venit ~ÂŢIV A (dintre ci).
A citit CATEV A cărţi recente. A cilii CATEV A (dintre ele).
G -enitiv-Dativ
Am scris CÂTOR VA priet,ţni. Am scris CÂTOR V A dintre ci.
Au fost alese tablourile CATORYA Au fost alese tablourile
pictori1e. CÂTORVA (dintre ele).
Singular Plural
m. I n. r. m. n. I f.
CtrVA ITTĂVA
N., Ac. adj . CÎŢIVA CITEVA
pron . -
adj . clTORVA
G.,D.
pron.
-
a. CÂTVA. .. = cât... + VA
b. câtva timp, câteva farfurii
I adj . nchol. + subst. ne art. I

c. câţiva oameni - câţiva
I adj . = pronl
d. Nume de perosoană
Adj. Pron.
A întâlnit CÂŢIVA colegi . (I)-a întâlnit pe CÂŢIVA
dintre colegi
j PE + câ1iva ... I
4. ALTCINEVA
Cineva mi-a spus că examenul începe la ora opt. ALTCINEVA mi-a

spus c ă începe la nouă .
- Aj vorbit cu administratorul?
- Nu, am vorbit cu ALTCINEVA.
Din greşeală, a dat pachetul tău ALTCUIVA.
Cămaşa în carouri nu e a mea, e a ALTCUIVA.
Singul ar
I N., Ac. ALTCINEVA
I G.• D. ALTCUIVA
299
a. ALTCINEVA = ALT + cine,·a
b. Eu l-am ajutat pe Victor, tu o să aju\i PE altcineva .
IPE + altcineva I
5. ALTCEVA
- Vrei o cafea?
- Nu, aş bea ALTCEY A. Singular
N.,Ac. ALTCEVA
0.{pt ă ALTCEVA = ALT+ ceva
II. NUMERAL
I. CARDINAL. EXPRIMAREA CAZURILOR
Genitiv
Profesorul a citit tezele A două candidate.
Poeziile A trei dintre ei au fost premiate.
/ subst. pi.
A + num. ca rd · + "- dintre + subst., pron. pi.
Dativ
A trimis scrisori LA trei dintre prietenii lui.
Au cerut ajutor LA două vecine.
LA+ num . card.+ <subst. pi.

dintre+ subst., pron. pi.
2. COLECTIV
AMÂNDOI
Genitiv-Dativ
Am doi prieteni la Iaşi . Locuin{ele amânduror prietenilor sunt încăpătoare .
Ion are două surori . Amândurora le place muzica.
G. , D.
adj . AMÂNDUROR
pron. AMÂNDURORA
0.{pt ă a. amânduror + subşt. cu an . hot.

I>. Dativ
Le-am oferit cărţi amândurora =

Le-am oferit cărţi LA amândoi (amândouă).
c. Are trei fraţi şi toţi trei sunt elevi la liceu .
toti trei, toti patru, toti cinci ...
300
AMBII
Ambele (teoreme) se pol demonstra uşor.

Ambilor candida\i li s-a acordat acelaşi punctaj.
Hotănrile ambelor comisii au fost date publicitătii .
m. n./f.
J N, Ac. AMBII AMBELE
I G.• o. AMBILOR AMBELOR
<J../jJt ă Ambii (a tomi) au valenta 4.
AMBII .. . (+ subsl. neart.)
3. DISTRIBUTIV
A dat fiecăruia CÂ 'IE un pachet de cărţi.

S-au aşezat (doi) CATE doi. •
Sportivii au trecut linia de sosi re unu CATE unu .
(nu m. card . +) CÂTE + num. card.
4 . ADVERl3IAL
1. a. Am fost la I aşi O DATĂ.

T rebuia să mai repeţi O D ATĂ lcqia.
I o+ DATĂ I
b. A văzut filmul acesta DE două ORI.
Piesa aceasta s-a jucat DE o sută de ORI.
DE + num. ca rd. (+ de) + ORI
a. de DOUĂ ori.
de DOUĂsprczecc ori
de douzcci şi DOUĂ de ori ...
b. Ca să în\clcagă mai bine, a citi t lcqia de câteva ori .
De multe ori i-am spus să nu mai îmârzic.
L-a întâlnit de nenurrulrate ori la biblimcca noa stră.
câteva
DE + multe +ORI
{ n enumărate
301
c. Distanta dintre ele este de z.eci de ori.
(de sute de ori, de mii de ori) mai mare.
zeci
DE+ { su.t~ +de +ORI
mu ...
d. De CÂTE ori ai vizitat muzeul acesta?
DE+ câte+ ORI
2. Au fost la Sinaia de două ori. Prima dată (oară) au stat două zile,
a doua oară au stat o săptămână .
PRIMA + oară, dată
num. ord. f. + OARĂ
A CÂTA oară vcdqi filmul acesta'/

A + câta + OARĂ
'EÎ\.erciţii
1. Model: Am vorbii cu ... despre tine. li Am vorbit cu cineva despre tine.
E ... acasă? ... mi-a spus că m-ai căutat. Lăsaµ ... adresa dumneavoastră! Ai avut
timp să scrii...? Ai folosit maşina ... de aici? Spunea că aşteaptă ...
2. Model : Ai cumpărat ... de la acest 11 Ai cumpărat ceva de la acest
raion? raion?
Au telefonat.. .? li Au telefonat cuiva?
Maria vrea să-ţi spună ... Aţi cerut părerea ...? Ionel , ti-am adus ... ! Aţi chemat...?
Ai împrumutat... reşoul tău? Mai aveti ... în valiza aceea?
3. Model : Am telefonat.. . c unosc uţi. fr Am te/etbnat ccltorva (CUtlOSCU(i) .
Am analizat poeziile ... poeţi tineri . O să discutăm cu ... specialiste. Trebuie să
scriem ... prieteni. A cumpărat jucării pentru ... nepoti. .. . spectatori nu le-a plăcut
cum ai cântat. S-a deschis expozi\ia ... arhitecţi renumi\i.
302
Au ajutat câteva colege. A văzul câliva băieli jucându-se cu mingea.
Au invitat câtiva stu denţi de la Arhitectură . Au premiat câteva mun-
citoare. A căutat câtiva cunoscuţi. Au chemat câteva persoane.
5. Model: - Ai vorbit cu Radu? li - Nu, am vorbit cu altcineva.
A scris mamei sale? Haina de piele e a ta? S-au adresat rectorului?
Pe Rodica ai salut!lt-o? Surorii tale i-ai trimis mia? Copilul acela e al
vecinei tale?
6. Model: A dat cărţi (3) copii. lI A dat cărţi la trei copii .
Am cunoscut familiile 11 Am cunoscut familiile a doi colegi.
(2) colegi.
A scris (2) profesoare. De curând au apărut romanele (4) scriitori tineri.
A spus (3) dintre colegii lui că se va prezenta la examen. Au fost premiate
proiectele (6) arhitecţi. Timbrele Ie-a împărţit (5) copii . (3) dintre muncitori
li s-au acordat premii. ·
7. Model : ... fratii au urmat Institutul
Politehnic.
li Amândoi fra\ii au urmat
Institutul Politehnic.
Ai expediat.. . scrisorile ieri dimineată? O să le trimit... unchilor medica-
mentele cerute . Am vizitat expoziµa ... pictorilor. Întreabă-i ... musafirii dacă
vor înghqată . Le-a trimis .. . verişoarelor vederi din Braşov . V-aµ sf1ituit
cu .. . colegele în problema aceasta?
8. Model : În fiecare raft am
pus ... de căqi. li
În fiecare raft am pus câte dou:17.eci
de cărţi.·
fiecare student a prezentat... articole. Am adus pentru fiecare copil ... jucărie .
Student ii vor fi repartiza\i ... în cameră . Solda pi s-au încolonat. .. La fiecare
masă erau ... scaune. Am aşezat florile ... în fiecare vază.
9. Model: A repetat leeţia (2). li A repetat lecţia de două ori.

Am vizitat Muzeul Satului numai (I). Piesa aceasta a fost prezentată (I O)
în provincie. A spus că ne-a telefonat (4). Poştaşul a bălul (3) la uşă. Am
ascultat acest concert (5). Meciul a fost jucat (2).
10. Model: - De câte ori ai fost la Galaţi? li - De două ori.
- A câta oară ai vizitat portul? 11 -A doua oară.
- De câte ori ai fost la Muzeul National de Istorie?
- A câta oară ai viz.itat şi tezaurul?
- De câte ori l-ai căutat Ia cămin?
- A câta oară l-ai găsit'!
303
- De câte ori l-au văzut pc acest actor?
- A câta oară au vorbit cu el?
- De câte ori a dat examenul acela?
- A câta oară l-a luat?
- De câte ori a participat la acest concurs?
- A . câta oară a luat o medalie?
- De câte ori ai fost la Marea Neagră?
- A câta oară ai vizitat acvariul din Constanta?
11 . Compozitie: ŞtiinJa în Jara dumneavoastrd
Lectia 35
BRÂNCUŞI
Muzeul de Ană Modernă din Paris adăposteşte atelierul integral al lui

Constantin Brâncuşi.
O statuie de Brâncuşi întrupează o idee fundamentală. Spunea cu ironie că
arc, ca orice sculptor, o idee în fiecare zi ... Hărnicia lui, care ajunsese legendar:!,
a rodit în câteva teme fundamentale, pe care le-a reluat mereu . Fiecare tem ă avea
mai multe versiuni. .. Uncie dintre ele fuseseră concepute şi realizate în lară .
Sculptorul era un anist dublat cic un om gospodar, un om fără vicii, fllră
cute1.an\a de a-şi întemeia o familie , aşa cum făceau mul\i filozofi şi pocp antici,
dedicati în exclusivitate operei .
Casa lui, o clădire veche din centrul Parisului, a fost dărâmată. Lucrările
scul ptorului, cu tot mobilierul intact, au fost mutate Ja Muzeul de Ană Modernă .
!\colo era adevăratul loc ai gloriei lui Brâncuşi . S-a păstrat totul, p!lnă la ultimele
unel te. Brâncuşi a fost me se riaş, sculptor, pictor, gospodar, filozof, moralist, om
de litere şi om de idei . Legăturile lui cu locurile nat ale nu se întrcrupseseră
niciod ată.
Geo Bogza, după ce vi7.itase atelierul-muzeu. scria: .. Acest interior dac, ale
că rui
ziduri n-au să fie niciodată nă mite, face acum pane din tezaurul acestui oraş.
Un \ăran din Gorj a făcut pentru ţ a ra lui ceea ce pentru alte \ări n-au putut face
decât regii şi împăraţii" .
(După Petre Pandrea, Brâncu şi. Amintiri şi exegeze)
'l(eţineţi
locuri natal e
1n exclusivitate Cabinetul acesta este destinat în exclusivitate studen~ilor.
,1 face parte C!minul studen\esc face parte din complexul Grozăveşti.
305
GRAMATICĂ
I. VERB
MODUL INDICATIV, TIMPUL MAI MULT CA PERFECT
Întâi au curătat câmpul, pe um1ă Curătaseră câmpul când au arat.

au arat.
După ce am vizitat oraşul , ne-am Vizitaserăm oraşul când ne-am întâlnit
întâlnit cu Maria. cu Maria.
Ajunsesem la gară înainre de sosirea trenului.
Plecaseră înainte de a se deschide muzeu·l.
Mă întreba mereu ce aflasem de la voi.
I . SUF1XE ŞI DESINENŢE
Afirmativ
Verbe în -a Verbe în -î Verbe în -i

I cântĂSEM . "
I cobor)SEM 1 venfSEM
2 cântĂSEŞI . 2 coborţSEŞl 2 veniSEŞI
3 cântĂSE 3 coborÎSE 3 venfSE
4 cântĂSERĂM 4 cobo1SERĂM 4ven!SERĂM
5 cântĂSERĂŢI 5 coborl,SERĂŢI 5 ven!SERĂŢI
6 cântĂSERĂ 6 coborÎSERĂ 6veniSERĂ
Verbe în -ea Verbe în -e

lvăzUSEM I cerUSEM 1 merSESEM
2 văzUSEŞI 2cerUSEŞI 2 mcrSESEŞI
3 văzUSE 3 cerUSE 3 merSESE
4 văzUSERĂM 4 cerUSERĂM 4 merSESERĂM
5 v:lzUSERĂŢI 5 cerUSERĂŢI 5 mcrSESERĂ fl
6 văzUSER}_ 6ccrlJSERĂ 6mcrSESERĂ
2. 1h"1Ă
Participiu Mai mult ca perfect
cântâ-t cântâ-sc-
icoborf, t cobari-sc -
ven!-t v<,ni-se-
văzu-t văzu-sc-
ceru-t ceru-se-
mer-s merse-se-
306
rupT rupSE-SE-
1\[pt ă mers
scriS
merSE-SE-
scriSE-SE- copT copSE-SE-
spus spuSE-SE- fripT fripSE-SE-
ticrT fierSE-SE-
sparT spărSE-SE-
Negativ
NU putuse să-i mai aştepte .
NU + afirmativ I
-A -Î -I -EA -E
SUFDCE Desinen1c PERS:
-M l
I
-ŞI 2
- ĂSE
.
-lSE -USE -U SE -USE
-0
-RAM
3
4
-S~E
-RA11 5
-RA 6
3. VERBE NEREGULA TE
A FI A AVEA ADA A STA

fusesem I avusesem I dădusem I sfătusem
2 fuseseşi 2 avuseseşi 2 dăduseşi 2 stătuseşi
3 fusese 3 avusese 3 dăduse 3 stătuse
4 fuseserăm 4 avuseserăm 4 dăduserăm 4 stătuserăm
5 fuscserăti 5 avuseserăţi 5 dăduserăµ 5 Stătuserăµ
6 fuseseră 6 avuseseră 6 căduscră 6 stătu seră
4 . POZIŢlA FORMELOR PRONOMINALE NEACCENTUATE FAŢĂ DE VERB
MĂ aşteptaseră două orc la cămin .

Îi telefonasem de dimineată.
Canea l -0 dădusem lui Alexandru.
În ziua aceea SE dusese la pădure .
l\1l.J-Şl văzuse bunica de mult timp.
j pron. + verb I
307
5. FOLOSIRE
a. ÎN PROPOZIŢIE
Ajunsesem acolo ÎNAINTE DE plecarea lui .

ÎNAINTE DE a se întoarce la Bucureşti, Adrian vizitase Valea Prahov~i.
ÎNAINTE (CA eu) sd ajung la cabană, Radu plecase.
ÎNAINTE DE+ subst. Ac., verb inf.

m. m. ca perf. + <•INAINTE (CA)
-
SĂ
+ verb conj. prez.
b. tN FRAZA. CONCORDANŢA CU ALTE TIMPURI. TOPICA
a. CÂND a m i n t r a t în sală, filmul începuse.

N-a m ş t i u t CINE sosise înaintea lui .
A p r o c e d a t CUM îl sfătuiseră prietenii.
1-a a d u s hana DUPĂ CE predase lucrarea.
N u 1-a a j u t a t, DEŞI îl rugase.
DEOARECE întârziase, n-a văzut primul act al piesei.
m. m. ca pcrf. - pcrf. comp. ,
b. N u ne s p u s e s e CINE îl trimisese acolo.

O î n t r e b a s e UNDE pusese cheile maşinii.
DEŞI promisese că va veni, nu s e t i n u s e de cuvânt.
Se prezent ase bine la examen, CU TOATE CĂ lipsise de la cursu ri .
DIN CAUZĂ CĂ plouase prea mult, fructele n u s e c o p s e s c r :l
înc.l
Im. m. ca perf. - m. m. ca perf. I

c. N u ş t i a UNDE pusese cheile.
Îl mai du re a capul, CU TOATE CĂ luase un antinevralgic .
PENTRU CĂ citise prea mult, îl d u r e a u ochii.
Mă î n t r e b a mereu DE CE mă certasem cu Ma ria .
I m. m. ca pcrf. - impcrr. j
308
T:ibel recupilulatlv
Rcgcnlli Conjunc1ie Subordonall

m. m. ca pcrf. CÂND perf. comp.
CE. CINE, CARE, CÂŢi
CÂND, UNDE, CUM
pcrf. comp. DUPĂ CE
m.m. ca pcrf. DEŞI, CU 1DATE CĂ
DEOARECE, FIINDCĂ
PENTRU CĂ, DIN CAUZĂ CĂ
DE CE. CĂ
m. m. ca pcrf.
CE, CINE, CARE, CÂŢi
imperfect CÂND. UNDE. CUM
DEŞI , CU 1DATE CĂ
DEOARECE, FIINDCĂ
PENlRU CĂ, DIN CAUZĂ CĂ
DE CE. CĂ
Coniunctie Subordonată Reientl

CÂND pcrf. comp. m. m. ca pcrf.
CE, CINE. CARE.
CÂND, UNDE, CUM
DUPĂ CE perf. comp.
DEŞI, CU TOATE CĂ m.m. ca pcrf.
DEOARECE, P.INDCĂ
PENTRU CĂ, DIN CAUZĂ CĂ
DE CE m. m. ca pcrf.
CE, CINE. CARE

CÂND. UNDE. CUM imperfect
DEŞI, CU TOATE CĂ
DEOARECE, FIINDCĂ
PEN'IRU CĂ . DIN CAllL.Ă CĂ
DE CE
II. PRONUME ŞI ADJECTIV NEHOTĂRÂT

FIECARE
Nominativ-Acuzativ
Fiecare (turist) a fost cazat îndată ce a sosit.

Am întrebat-o pc fiecare (muncitoare) în ce scc\ie lucrează.
309
Genitiv-Dativ
Adjectiv Pronume
La aeroport s-a cerut pa şaportul La aeroport s-a cerut paşaportul
fiecărui călător. fiecăruia.
S-a adresat fiecărei funqionare. S-a adresat fiecăreia (din tre ele).
m. I n. I f.
adj .
N.,Ac. FIECARE
pron.
G.,D.
adj. FJFCĂRUI I AECĂREI.
pron. AFCĂRUIA
I FIF.CĂREIA
a. fiecare copil, fiecărei fetite
I adj. nehot. + subst. sg. neart.l

b. Nume de persoane
Adjectiv Pronume
A anuntat(-o) pe A anun(at-o pe fiecare.
fiecare colegă.
jPE + fiecare (+ subst.) I

c. Nume de obiecte
adjectiv pronume
Va corecta fiecare lucrare. O va corecta pr. fiecare
IPE „ fiecare l
TOT
Singular
Adjecth Pronume
Am citit tot romanul într-o zi . A mâncat tot ce i-a dat.
Toată aparatu ra a funq ionat perfect. A băut-o (pc) toa tă .
l'Ju,ral
Adjectiv. Pronume
S-au pre zentat t oţ i (candidatii).
Au participat la toate (compct i\iile) .
310
Au trimis in vi1a1ii tuturor (prietenilor).
Cunoştea adresele tuturor (colegelor).
Singular Plural
m. I n .. f. m. I n. I f.
I N.,Ac. TOT IDATĂ 1U[1 I TOATE

r G.,D. - - TUTIJROR
'J,.{pt ă a. to\i prietenii, toată lumea

J adj . nehol. + subsl. cu art. hot. ,
b. A d j e c t i v. Pronume
Au mâncat toate prăjiturile . Le-au mâncat pe toate.
I PE+ pron.
TOT cu valoare adverbială
Tot Maria e la telefon?
Tot înaltd e şi sora lui.
Tot aici am locuit şi anul trecut.
De două zile tot ploua.
subst., pron .
TOT+ adj ., adv.
{ verb
Locuţiuni
a. A uitat cu totul de spectacol. (= complet, cu desăvârşire)

A umblat peste tot. (= pretutindeni)
A recitat frumos de tot. (= foarte frumos)
Mi-e tot una dacă vine sau nu . (= mi-e indiferent)
b. S-a îmbrăcat cu haine groase; cu toate acestea a răcit. (= Totuşi a răcit)
Cu toate că e bolnav , a venit la serviciu. (= Deşi e bolnav ... )
Înainte de toate, trebuie să ne ocupăm de copii. (= Mai întâi, în primul
rând ... )
311
ORICINE
N o m i n a t i v - A cu za I i v
- Cine poate rezolva problema? -Oricine o poate rezolva.
- Pe cine putem ruga să ne ajute? - Puteli ruga pe oricine.
Genitiv-Dativ
- Al cui este câinele cel negru? - Nu ştiu; poate fi al oricui.

- Cui trebuie să ne adresăm? -Adrcsaµ-vă oricui!
N.,Ac. ORICINE
G. D. ORICUI
Roagă pe oricine şi o să te ajute!
IPE+ pron. I
ORICE
P r o n u m e. A d j e c t iv
La magazinul acesta găseşti orice (lucru).

Putem să vorbim despre orice (carte).
N., Ac. j ORICE I

1\[pt ă a. orice pr,ieten, orice ~amilie
I adj. nehot. + subst. sg. neart.

b. Nume de persoane Nume de obiecte
adj. Poţi consulta orice medic. Citesc orice carte cu plăcere .
pron . Citesc orice cu plăcere.
ORICARE
Adjectiv Pronume
Nominativ-Acuzativ
- Care (coleg) mă poate ajuta?
- Oricare coleg te poate ajuta. -Oricare (dintre cole1,ri) te poate
ajuta.
- Pe care (funqionară) o putem întreba?
312
- O pulc\i întreba pe oricare -O putcti înt reba pe oricare
funcţion a ră. (dintre ele).
Ge niti v- D at iv
- Cărui student i se poate acorda premiul?
- Oricărui student i se poate -O ricăruia (dintre studen\i) i se
acorda premiul. poate aco rda premiul.
- A cărei colege c lucrarea?
- Nu ştiu; poate fi a oricărei colege. - Nu ştiu; poate fi a oricăreia
(dintre ele).
Singular
-
Plural
m. I n. I f. m. I n. I f.
N ., A c. -~ ORICARE -
pron .
G, O.
adj . ORICĂRUI
I ORICĂREJ (ORJCĂROR)
prun. ORJCĂRUIA ORICAREIA (ORICĂRORA)
I
a. oricare om, o ricărei femei
Iadj . nehot. + subsl. neart.

b. Num e de persoa ne
Adjectiv Pronume
(Îl) ·po\i ru ga pe oricare Îl pofi ruga pe oricare

prieten. (dintre ei).
PE + oricare (+ subst.)
c. Nume de obiecte
Po\i lu a oricare autobuz. Îl po\i lua pe oricare.
/ PE + oricare
313
ORICÂT
Singular
Oricât zgomot ar fi în jur, nu mă deranjează .

Oricâtă gimnastică a flicut, n-a reuşit să slăbească.
Plural
A d j e ct iv Pronume
Poti să tai oricâti trandafiri vrei. Cu oricâti a stat de vorbă, nu s-a
putut înţelege .
Oricâte discuri aş avea, tot aş mai Oricâte ar cumpăra , n-ar fi de
cumµăra. ajuns.
Singular Plural
m. I n. f. m. n. I f.
adj. ORICÂT ORICÂTĂ

N., Ac. ORICÂŢI ORICÂTE
pron. -
adj . - (ORICÂTOR)
G., D.
pron .
- (ORICÂTORA)
a. oricât timp, oricâte vederi
I adj. nehot. + subst. neart.

b. Limbă vorbita
Poţi spune asta la oricâJi (oameni) vrei.
ORICÂTOR(A) = LA + / or!câµ
'- oricâte
ORICÂT cu valoare adverbială

Oricât (de muli) pictează, nu oboseşte .
hi dau oricât îmi ceri.
Te aşte pt aici ortcât vrei.
314
'E{.erc iţii
1. Model : Până atunci (a nu călători) Până
atunci nu călătorisem
niciodată cu avionul. niciodată
cu avionul.
Până atunci nu călătoriseşi
niciodată cu avionul...
În dimineaţa aceea (a seric) prietenilor. În ziua aceea (a aştepta) două ore
sosirea trenului . În seara aceea (a se culca) târziu. Îl (a întâlni) înainte de a
se muta la Constanta. Atunci îi (a da) telefon înainte de ora unu. În anul acela
(a nu fi) la mare cu ci. Înainte de a pleca în provincie (a sta) pe strada aceasta.
Înainte de a lua doctoria (a avea) febră mare.
2. Model : (A termina) cartea 11 Terminasem cartea înainte de
. . . venirea ta. venirea ta .
(A te,mina) cartea
. . . a pleca la cinema.
li Terminasem cartea înainte de a pleca
la cinema .
(A termina) cartea
. . . tu să mi-o ceri .
li Terminasem cartea fnainte ca tu
să mi-o ceri .
(A ajunge) la aeroport puţin ... decolarea avionului . Te (a căuta) ... tu să ajungi

acolo. (A da) examen ... începutul verii. Mioara îmi (a povesli) filmul...
a-l vedea şi cu. (A se simii) foarte bine ... a pleca în excursie. Îi (a da) cartea
înapoi ... el s-o ceară . ·
3. M<,del: Când i-(a cere) articolul. 11 Când i-am cerut articolul, el încă
el încă nu-i (a termina). nu-l terminase .
Când (3 veni) copilul de la grăd.ini(ă, mama deja (a pregăti) masa. Când (a
pleca) în concediu, (a nu-şi termina) încă toate lucrările . Tu încă (a nu sosi)
când (a telefona) sora ta. Când (a întreba) de Radu, acesta încă (a nu ajunge)
la cabană. Mioara (a se culca) deja când (a se întoarce) mama de la fabrică .
Când (a ajunge) Elvira acasă, ploaia încă (a nu înceta).
4. Model : Pentru că le (a plăcea) opera, Pentru că le plăcuse opera, îl
îl (a premia) pe autor. I
premiaserd pe autor.
Pentru că le plăcuse opera, l-au
I
premiat pe autor.
Deşi (a fntâr1.ia), mama (a nu se supăra) . Din cauză că (a fi) bolnav , Ion (a
lipsi) de la serviciu. Deoarece (a avea) Limp, ei (a vizita) Grădina Zoologică.
Deşi (a discuta) împreună, (a nu se înţeleg~). Deşi îl (a căuta) de multe ori,
(a nu-l găsi) . Fiind că (a o durea capul), (a nu putea) să lucreze.
S. a. Model : Ai răspun s .. . coleg"! li Ai răspuns fiecărui coleg?
O să se acorde premii ... echipe? Ai a"un\at pe ... invitat? Ati cerut sfaturi
.. . profesor? Au tele fon at . .. vecine? Ai vorbit cu . . . laborantă? ...
muncitor şi-a îndeplini t norma?
315
b. Model: - Ai răspuns liecărui coleg? li - Da. am răspuns fiecăruia .
6. Model: A încălzi LOL supă
A îr,.::ălzit toată supa .
mult 11 A încălzit multă supă.
Au băut tot vin
friptură
Mâncaseră mult
Atipregătit pu\in pâine
Am pus destul unt
peşte
Ai fiert
A luat lapte
7. Model: - Ai scris prietenilor? li - Ai scris tuturor prietenilor?
Ai aflat părerea colegelor? Au venit prietenii. Aceasta este părerea construc-
torilor? Au discutat cu colaboratorii. Le-ai anun1at pe surorile tale?
A tradus colegilor străini textul? Ave\i acordul locatarilor?
8. Model: A adus toate fotografiile. li Le-a adus pe toate.
Am citit toate ziarele. Ai verificat toate butoanele? A încercat toli panto-
fii? O să plantaţi toli pomii aici? Au ales toate tablourile pentru expozi\ie?
De ce lăsaţi toate bagajele la gară?
9. Model: .. . i-aş spune asta, nu
m-ar crede.
li Oricui i-aş spune asta, nu m-ar
crede.
Nu Ic ·trebuie . . . piesă. 11 Nu le trebuie orice piesă .
... poate să trateze această temă. La cooperativa aceasta se repară ... tip de
frigider. Vrei să discuti cu ... din sec\ia asta? .. . lucru e greu la început. Nu
pot să dau ... casetofonul meu . ... dentist poate să-ti scoată măseaua .
l O. Model : . . . chirurg I?Oate să facă 11 Oricare chirurg poate să facă această
această operaţie. operaţie.
Puneţi în sală portretul... scriitor! Cred că poate să-l învingă pe... concurent.
Cu ... profesor am stat de vorbă, mi-a sugerat să schimb tema lucrării. O să
mă adresez ... meseriaş. Pe ... tânăr l-aş sfătui să se ocupe de matematică . Pot
să telefonez ... colege.
11. Model: Pe care femeie s-o ajutăm? li Ajutaţi-o pe oricare (dintre acelea)!
Ce prăjitură să luăm? li Luaţi orice prăjitură!
Pe care fetiţă o fotografiaţi? Pe care chelner să-l chem? Ce batic alegi? Ce
flori pol să cumpere? Pe care arhitect îl consulţi? În ce cofetărie să intrăm?
12. Model: - Cât ceai să cumpăr? li - Cumpără oricât (vrei)!
Câti bani pot s~ Gh~llY~esc 7 Coto cllrţ.i sll-fi <1t1ueem'.b La ellţt colegi vrei să
mergi în vizită? Câte colege pot să invit? Cât timp să stau la mare? Câtor
prietene să le scriu astăzi?
13. Compozitie: DescrieJi un muzeu din România
316
Lecţia 36
ARTA ROMÂNEASCĂ
Arta populară românească se remarcă în domeniul arhitecturii (arhitectura

casei sau arhitectura religioasă în lemn), al costumelor şi al ţesăturilor
(caracterizate prin prefe1inta pentru motivele geometrice şi prin armonia cu-
lorilor), al ceramicii. al picturii (pe lemn sau pe sticlă) sau al crestăturilor în
lemn (pentru obiectele de uz casnic sau pentru diferite elemente arhitectonice).
Şi în domeniul muzicii, folclorul românesc se caracterizează printr-o mare varietate
de genuri, printr-o puternică originalitate.
Arta plastică cullă a impus numele unor pictori de mare valoare ca: Nicolae
Grigorescu (care a avut în ceritrul atentiei figurile de \ărani români), Theodor
Aman (cunoscut pentru tablourile sale istorice), Ştefan Luchian (pictorul florilor),
Nicolae Tonitza (vestit prin portretele de copii şi prin scenele din viata celor
săraci) sau Ion Ţuculcscu (care face pictură modernă prin abstr.ctizarca unor
motive folc:lorice). Culme a sculpturii româneşti, Constantin Brâncuşi a creat
o operă unică, cu adânci semnificatu filozofice, ilfluenţând evolu{ia artei universale.
În arhitectura românească veche s-au creat opere remarcabile, vestite în
toată lumea, cum sunt: bisericile-muzeu din nordul Moldovei, cu inegalabila
.,Voroner", pictată în exterior, Mânăstirea „Argeş", Biserica Neagră din Braşov ,
Palatul Mogoşoaia, Palatul Cotroceni şi multe altele.
Arhitectura din ultimele decenii impresionează prin numeroase construc\ii
modeme ca: Sala Palatului, Paviiionul Expoziţiei din Bucureşti , staiiunile de
pe litoralul Mării-Negre, Casa Poporului etc.
Având tradiţii vechi, mişcarea muzicală românească este bogată şi variată .
Tximi nată de personalitatea complexă a lui George Enescu (compozitor, vio-
ionist, pianis1 , dirijor, pedagog de talie mondială), muzica românească se defineşte
pri111r-un puternic caracter naţional . Folclorul muzical a inspirat şi continuă să
,nspire pe creatorii culli, dând operelor acestora o deosebită originalitate. În
junii conse1,·a1oarelor, al teatrelor de operă şi al filarmonicelor, a numeroase
catre muzicale din marile oraşe ale 1,'lrii se desfăşoară o intensă activitate muzicală.
În competi(iile intema(ionale, arta interpre1ilor rcmâni (instrumentişti sau vocali)
., fost apreciată şi, deseori, ea a fost răsplătită cu mari premii.
Crea[iile vechi şi noi. populare sau culte din diferite domenii ale anei,
•-cfl ectă natura artistică, sensibilitatea sufletească a poporului român.
317
GRAMATICĂ
I. PRONUME ŞI ADJECTIV NEHOTĂRÎT: ATÂTA
Singular
Nu e bună ATÂTA ploaie.
- Mai vrei o bucată de zahăr'? - N:.i, ATÂT(A) îmi ajunge.
Valoare adverbială
A lucrat ATÂT, încât (== că) a obosit.

Am cheltuit (T01) ATÂT cât ai cheltuit şi tu .
Plural
Adjectiv Pronume
Mi-a dat ATÂŢI bani câ~i a avut la el. ATÂŢIA îµ ajung?

Nu pot să pun ATÂTEA în vază.
E bucuroasă fiindcă a primit
ATÂTEA flori .
Nu mai telefona ATÂTORA !
Nu pol să notez acum adresele
ATÂTOR colegi (colege).
Singular Plural
m. I n. f. m. n. I f.
adj .
N .. Ac. ATÂT(A) ATÂTA ATÂŢl(A) ATÂTEA
pron.
adj . ATÂTOR
G., D.
-pron. - I
ATÂTORA I
a. ATÂTA mătase, ATÂTA ceai
I ATÂ T(A) + subst. fără pi., neart. I

ATÂŢIA studenţi, ATÂTEA cărţi
ATÂŢ1A
ATÂTEA
> + subst. pi. , neart.
b. Limbă vo rbită
Am povestit LA atâţia (colegi) întâmplarea aceasta.
ATÂTOR(A) =LA+ < at~li (a)

al.ălea
318
c. Exclamativ
A venit atâta lume! (= foarte multă)
Atâţia copii erau în parc! (= foarte multi)
d. Corelative
A băut atâta cafea, încât n-a mai putut să doarmă.
A cumpărat atâtea, cd n-a mai avut ce să facă cu ele .
I ATÂT(A) ... îNCÂT. cAi
Au sosit atâtia cllJi s-au anuntat.
1 ATÂT(A) ... CÂT ... 1
e. N-am atâtea ziare. = N-am atât de multe ziare.
li . VERB
1. MODUL SUPIN
a. FORME
A cumpărat o maşină DE spălat.
Maria m-a ajutat LA împachetat.
I prepozitie + participiu
b. FOLOSIRE ·
o.. Are un aparat de fotografiat (:: cu care se fac fotografii) .
E un exerciJiu uşor de făcut(= care se face uşor) .
Era o vreme potrivită pentru plimbat(= care era potri'v'ită pentru plimbare).
A construit o maşind folositoare la recoltat (= care foloseşte la recoit.are).
I subst. (+ adj., adv. de mod) + PREP . + pan. I

13. Pentru mâine avem de învăţat foarte mult (= trebuie să învătăm) .
N-aJi avut nimic de scris? (= n-a trebuit să scriep?)
I a avea + DE + part. I
y. Era uşor de aflat programul cursurilor (= era uşor să se afle).
E imposibil de învăţat când e zgomot (= e imposibil să se înveţe) .
Iellpresie impersonală + DE + part. I

319
2. MODUL INDICATIV, TIMPUL PERFECT SIMPLU
Văzând că e târLiu, Radu porni grăbit spre şcoală.

Când veni de la cinema, Mariana dădu telefon surorii sale.
a. FORME
A firmat iv
Verbe în -a Verbe în -Î Verbe în -i

I lucrĂI 1 hotărÎI 1 citii
2 1.ucrĂŞI 2 hotărÎŞI 2 cillŞI
3 lucrĂ 3 hotărî 3 citi
4 lucrĂRĂM 4 holărÎRĂM 4 cillRĂM
5 lucrĂRĂ'Jl 5 luărÎRĂ'Jl s cillRĂ'Jl
6 lucrĂRĂ 6 hotărÎRĂ 6 cit!RĂ
Verbe în -ea Verbe in -e

I văzUI I ccrUI spuSEI
2 văzUŞI 2 ccrUŞI 2 spuSEŞ I
3 văzO 3 ecru 3 spuSE
4 văzURĂM 4 ccrURĂM 4 spuSERĂM
5 văzURĂ'Jl 5 ccrURĂ'Jl 5 spuSERĂŢl
6 văzURĂ 6 ccrURĂ 6 spuSERĂ
b. TEMĂ
Participiu Perfect simplu

cântă-l cântâ-
hotăd-t hotăd-
citf-t citi-
văzu-t văzu-
ceru-I ceru-
spu-s spusc-
a. Verbe in -a
I cîntA-i
2 cântA-şi
3 cântĂ-
320
b. Verbe cu participiul în -s. -/, -pi
mers mcrSE
scris scriSE
trimiS trimiSE
ficrT ficrSE
spar'f sparSE
rupT rupSE
copT coapSE
fripT fripSE
Negativ
NU văzură nimic.
I NU + afinnatw)
-A -1 -I -EA -E
SUFIXE DE PERFECT DESINFNŢE PERS.
-I 1
-ŞI 2
-A -! -f -O -O -0 3
-<SE -RĂM 4
- RĂ'jl 5
- RĂ 6
Accentul verbelor cu sufixul -SE

pers. I, 2: - se
pers. 3, 6: se
pers. 4, 5 : - se: - se
c. VERBE NEREGULATE
A FI A AVEA A DA A STA
fusei avusei dădui stătui
2 fuse ş i 2 avuseşi 2 dăduşi 2 stătuşi
3 hl(se) 3 avu(se) 3 dădu 3 stătu
4 fuserăm 4 avus erăm 4 dădurăm 4 stăturăm
5 fuseră\i s avuseră\i 5 dădurăµ 5 Stăturăµ
6 fu(sc)ră 6 av u(se)ră 6 dădură 6 stătură
321
d. POZJnA FORMELOR PRONOMINALE NEACCENTUATE
Când SE trezi, nu.Ş mai aminti nimic.

ÎL căutară la cămin şi la facultate.
Ml LE dădu, mul\umindu-mi călduros .
I pron. ncacc. + verb
c. FOLOSIRE - în nara/iuni
Şoimaru şi Bâmovă, rămaşi mai în urmă, voiau să pomcasca şi ci, când

un ostaş tătar se opri lângă ci şi le zise:
- Stap.!
N-avură vreme să mai întrebe ce este. Văzură nu:nai cum grăbeşte spre
ci, cu figura veselă, Cantemir, beiul tătar. Ajuns în faţa lor, se opri şi îi cercetă
din cap până în picioare .. . După ce cercetă cu de-amănuntul pc cei doi tovarăşi,
le zise:
- Voi sântcti! Mi-ap. scăpat viata şi vă găsesc după placul inimii melc.
Să ne facem fraţi de război! ...
Bâmovă şi Şoimaru întinseră mâinile şi tătarul, făcând un pas. aizu între
ci, cuprinzându-i pc amândoi cu bratele. Apoi tătarul se crestă la bra\; cu cu\it ele
lor se sângerară şi moldovenii şi-şi atinseră pe rând buzele de picăturile rubinii
de sânge. Se priviră apoi cu voie bună, ca şi cum lumina lui cireşar se datora
prieteniei lor legată într-o clipă; şi tătarul, apucându-i de mâini, Ic zise:
- Haideµ cu mine'
( După M. S a d o v e a n u, Neamul Şoimăreştilor)
'E;cerc iţii
I. Model : Am vizitat ... oraşe Am vizitat atâtea oraşe'
Nu pot lua cu mine .. . cămăşi . Cc caută .. . oameni aici? Am aflat. .. lucruri

interesante de la dumneavoastră! Ce vrei să faci cu ... ceai? De cc a fost
ncvaie -~~ tclcfcmcili -- pneic,rn7 Unele Cl -~li Jltm .._ bagaje?
2. Model: Tai ... I

pâine câtă I se consumă la mas ă 11 Tai atâta pâine cită
câte se consumă la mas ă .
322
Cum plir.. . zah!\r cât erau în casă
O să rezolve ... probleme cllt11 îmi trebuie
Foloseşte . . . P.iină câ\i o să poată
Le-au dat juc ă rii ... copii câte arc nevoie
Au făcut... gălăgie încât nu l-am mai aşteptat

A fumat... \igări că s-a îmbolnăvit
A întârziat.. . timp a început să tuşească
A mânca ... fructe i-au deranjat pe vecini
3. Model: A cumpărat o maşină 11 A cumpărat o maşină de spălat
(a spăl a) rufe rufe.'
Da\i-mi un cu\it (a tăia) hârtie! I s-a stricat fierul (a călca). Unde ai pus
cleştele (a scoate) cuie? E un aparat electric (a rade) . Aţi adus pasta (a
lipi)? Aceasta nu este apă (a bea).
4. Model : E un dans I greu I de învă\at li E un dans greu de învă\at.
A avut o atitudine greu de aplicat
E o leqie uşor de rezolvat
Mi-a cerut un răspuns imposibil de re1inut
Am avut o idee demn de explicat
A\i făcut un exerciţiu de înteles
E un text de dat
5. Model: maşinll de scris !I Cit a costat ma ş ina de scris?
maşinll de I cusut, scris, spălat, gătit, calculat
aparat de I ras, fotografiat, filmat, multiplicat, mr,rit
hârtie de I scris, împachetat
atelier de I reparat
birou de I copiat acte
vagon de I dormit
cameră de I închiriat
6. Model : Trebuie să repet toate leqiile. li Am de repetat toate leqiile .
Pentru mâine trebuie să cititi primele capitole. Nu s-a dus la cinema, pentru
că a trebuit să pregăteasca un examen. Câte texte trebuia să traduce1i?
Trebuie să scriu câteva scrisori prietenilor mei. Trebuie să aranjeze cllrţile
în bibliotecă. Trebuia să plantaţi câ1iva copaci pe alee.
7. Model: Prăjitura nu mai era bună 11 Prăjitura nu mai era bună de
(a mânca). mâncat.
Uneltele acestea ii sunt necesare (a repara). Hârtia era bună (a împacheta).
Maşina aceea era necesa ră (a transporta) legume. Timpul era tocmai bun
(a semăna) . Lacurile de acumulare sunt utile şi (a iriga) ogoarele.
8. Compoziţie: Arta din fara dumneavoastră
323
Lecţia 37
HORA
Măriuca şi Costache Enescu sărbătoresc ziua de naştere a băiatului lor, George

Enescu, zis Georgel sau Jurjac, care împlineşte cinci ani ...
După un timp, stăpâna casei îl trage pc soiul ci dcopa,tc şi-i şopteşte înc;păimântată :
- Nu şti·J unde-i băiatul. L-am căutat peste tot. Nu-i nicăieri ...
Dar băiatul e departe, tocmai pc malul iazului cu prietenul său TănăsicL .
Băieµi şed amândoi pc tărm, pe nişte bolovani şi privesc iazul verde, care pare
a se pregăti pentru dormit...
- Aoleu! dă alarma memoria lui Jurjac. Musafirii trebuie să se fi adunat. Eu
fug acasă, sare el aproape strigând ...
Au străbătut păduricea şi au ajuns la marginea poienii, unde se iveşte o
mulţime fremătătoare de umbre. ,.Hora", se dumireşte Tănăsică. În lumina înserării,
stă aproape încremenit un cerc mare de p,ivitori; înăuntrul lui, un alt cerc strâmt
se frământă neliniştit , când unduind uşor, când n ăpustindu-se vijelios, ba
într-o parte, ba în cealaltă, recăzând apoi în alunecarea domoală de la început. Doi
lăutari cântă „Hora lui Dobrică". E o cântare pe care Jurjac n-a mai
auzit-o niciodată ...
Va trece pu\in peste zece ani de la aceste întâmplări şi, într-un mare oraş
îndepărtat, o orchestră de scamă, condusă de un dirijor ilustru, va interpreta pentru
prima oară compozitia unui băieţandru, venit de undeva, dintr-o margine a Europei,
„Poema română", care va avea o parte „Adunarea poporului la petrecere" şi încă
una „Popcrul strâns la horă". Nu, Jurjac nu va uita hora niciodată!
( După P a v el C î m p e an u. Jurjac)
324
2\__eţineţi
a. undeva Am pus acul undeva. dar nu -mi amintesc unde .

cândva N-am timp acum, dar am să trec cândva şi pc la
voi.
cumva Cândva, Radu şi Ionel erau huni prieteni .
Încă nu ştiu cum o să duc pachetul ăsta acasă, dar
o să-l duc cu cumva .
Dacă cumva întârlii, dă-ne un telefon!
Ai cumva vreo fisă?
nu (care) cumva Nu (care) cumva să umbli la priză!
tocmai Tocmai acolo ati pus valizele? Nici nu ajung
până la ele.
Tocmai la vară vrei să termini tabloul?
Ana tocmai(= chiar acum) a sosit.
b. zis = numit
dcopane = la o panc
peste tot = pretutindeni
de seamă= vestit, renumit; important
c. verb + pentru prima oară Am vizitat Parisul pentru prima oară.
când ... când Îl vizitam când cu, când Maria.
{ ba ... ba Când râdea , când plângea.
Ba râdea, ba plângea.
GRAMATICĂ
I. VERB
MODUL CONJUNCTIV, TIMPlJL PERFECT
a. FORME
Afirmativ
Să fi venit şi el. ne-am fi distrat mai bine.
Nu cred să fi rezolvat Ionel singur o problemă atât de grea!
Să fi spus ci, oare, asta'1
I SĂ + FI + panicipiu
Ne i.: a Ii v
Trebuia să NU fi lipsit atât de la cursuri!
SĂ + NU + FI + participiu
325
b. POZIŢIA FORMELOR PRONOMINALE NEACCENTIJATE FAŢĂ DE VERB
Să TE fi dus acolo, l-ai fi cunoscut pc autor.

Era bine si-L fi aşteptat şi pe el.
Să nu MI-L ti adus la timp, n-aş fi tenninat lucrnrea.
SĂ (+ NU) + pron. neacc. + FI + part.
c. VALORI
ex. Potential. Dubitativ

Cine să-l fi aşteptat la gară aşa de târziu? (= Cine ar fi putut să-l aştepte?
Mă îndoiesc că putea să-l aştepte cineva).
Unde să te fi dus pe vremea asta? (= Unde puteai să te duci? Mă îndoiesc
că puteai să te duci).
I cuv. interog. + conj. perf. I

Să se tisupărat vecinul? (= Oare s-a supărat? Mă tem că s-a supărat).
Să nu fi auzit el telefonul? (= Nu sunt sigur dacă l-a auzit sau nu).
a. Cu verbe impersonale: trebuie, e posibil, poate ...

E posibil să fi ajuns.
b. Cu verbele a şti, a crede (negativ):

Nu cred sd fi ajuns.
Nu ştiu sd se fi mutat.
~- Condiţional. Concesiv
Să fi avut timp, i-aş fi telefonat.(= Dacă aş fi avut timp ... , dacă aveam timp ...)
Să fi fost viscol, şi tot m-aş fi dus (= Chiar dacă ar fi fost viscol...)
II. PRONUME
DE fNTĂRIRE
- Eşti sigur că a primit telegrama?
- Da, eu însumi i-am dat-o.
- Nu cred c ă Mari a ş tie data ple<;ăn-i..
- Ba da, ca îns.'işi mi-a spus că ştie.
- Crezi că Radu şi George ştiu de spectacol?
- Ei înşişi mi-au adus invitaţia .
326
m. f.
mi 1
1i 2
ÎNSU - ÎNSĂ-
şi 3
ne 4
ÎNŞI- ÎNSE- vă 5
şi 6
a. Însuşi profesorul ne-a da: voie să plecăm.
ÎNSUŞI ... + subst. cu art. hot. J
Profesoru/ însuşi ne-a dat voie să plecăm.
subst. cu art. hot. + ÎNSUŞI .. j.

b. L-ai văzul tu însu!i?
Pe ea însăşi vreau s-o văd.
Nici vouă înşivă nu v-a convenit.
pron . pers. accent. + ÎNSUMI . -1
c. Mi-a Lclcfonal mic însumi: = Mi -a Lclefonal chiar mic.

PERSONAL DE POUTE'[E
I. Pers. 2
Dumneata eşti fratele Ioanei?
Pc dumneata te-am aş1ep1a1 1
Aceasta este camera dumitale?
m.
I f.
IN..Ac. DUMNEATA
I G, D. DUMITALE
Dumneata n-ai auzit telefonul?
Du~t"~:ATA + verb, pers. 2
2. Pers. 3
Singular
Masculin
Dumnealui ne-a chemat aici .
Adrc s ati -v ă dumnealui !
327
Feminin
Dumneaei se ocupă de repartizarea camerelor.
Aceasta e valiza dumneaei.
Plural
'
Dumnealor le p!ac mult florile.
Vreau să vorbt!sc cu dumnealor.
m. I f.
~
N., Ac. DUMNEALUI I DUMNEAEI
. G., D. DUMNEALOR
Dânsul (dânsa) s-a specializat în chimie.

Dânşii (dânsele) vor lucra în laborator.
m. f.
I sg. DÂNSUL DÂNSA
I pi. DÂNŞII DÂNSELE
III. NUMERAL
Multiplicativ
Lucrând pământul cu tractorul au câştigat înzecit.
Nu au reparat la timp instalatiile şi au plătit întreit.
I ÎN- + num . card. + -IT

a. 2 îndoit 10 înzecit
3 întreit 100 însutit
4 împătrit 1000 înmiit
o. 'l''alt>aN; affjeetivahl
efonuri înzecite, câştig îndoit
c. îndoit = dublu; de două ori mai mult
întreit= triplu; de trei ori mai mult
328
'Ezerciţii
I. Model : Dacă ar fi venit, l-aş fi

invitat la masă. li
Să fi venit, l -aş fi invitat la
masă.
Dacă m-ar fi întrebat, le-aş fi spus părerea mea. Dacă ati fi trecut pe la Bicaz,
a1i fi urcat şi voi peCeahlău? Dacă n-a!j fi fost ocupată, aş fi venit şi eu.
Dacă n-ar fi fost chemat, s-ar fi supărat. Dacă ai fi dat ieri telegrama, astăzi
ar fi primit-o. Dacă n-ar fi vrui să te vadă, nu te-ar fi căutat la birou.
2. Model : Trenul trebuia sl sosească 11 Să fi sosit, oare, la ora două7
la ora două .
Maria trebuia să-şi sustină teza săptămâna trecută . Profesorul trebuia sl
le aducă lucrările . Expozitia de pictură trebuia să se deschidă ieri. Trebuia
să ob\ină aprobarea decanului. Trebuia să-şi verifice maşina. Dan
trebuia să plece în excursie.
3. Model : Trebuia (a pleca) cu maşina! li Trebuia să fi plecat cu maşina!
Era mai bine (a nu discuta) cu altii despre asta! Trebuia (a se întoarce) până
acum! Nu era rău (a-şi ajuta) colegul! Era bine (a afla) din timp programul
de vară. Trebuia (a se muta) de mult din casa aceea! Trebuia (a se întelege)
cu ei asupra orarului!
4. Model: Unde (a învă\a) să deseneze? li Unde să fi învătat să deseneze?
Cum (a şti) că o să se supere? De ce (a pleca) mai devreme? Când (a se obişnui)
cu clima de aici? Care (a fi) mai bun dint re ci? Cine (a avea) dreptate? Cât
(a mai aştepta) în gară?
Să fi avut timp, aş fi repetat rolul.
5. Model: Să fi avut timp,
(a repeta) rolul. li Să fi avut timp, repetam rolul.
Să fi avut nevoie , (a cerc) ajutorul lor. Să fi înteles lcqia, Maria (a nu mai
veni) la consultapi. Să fi primit veşti la timp, Ştefan (a nu mai telefona). Să
fi avut talent, (a se face) pictor. Să fi citit romanul, (a întelege) mai bine filmul.
Să fi avut loc, (a-lua) şi pe Dan în maşină.
6. Model : Chiar eu l-am văzut pe Eu însumi (îns&ni) l-am văzut pe

fratele tău coborând
din avion. li fratele tău coborând din avion.
Chiar ei ne-a u anunJat că nu vor veni la teatru . Chiar tu Ic-ai adus invitatiile?
Chiar directorul a fnmânat premiile? Chiar Ana ne-a căutat la facultate.
Chiar profesorul a lăudat-o . l-am vorbit chiar lui Adrian despre ipoteza
voastră . Chiar voi a ţi sustinut această teorie?
329
7. Model : .. . .. . ne-a telefonat. li Nouă înşine (însene) ne -a telefonat.
M-a întrebat .. . ... cum să procedeze .... ... te-a remarcat de multe ori la seminar.
Am rugat-o ... ... să reia experientele ....... v-au demonstrat dl teoria e greşită .
... ... le-au comunicat decizia . .... .. îi încredin1ase conducerea atelierului .
8. Model: Dumneavoastră m-ati căutat? li Dumneata m-ai căutat?
N-am cunoscut preocupările dumneavoastră. Dumneavoastră v-a plăcut
concertul? Care e părerea dumneavoastră? Vă cedăm dumneavoastră locul
acesta. Florile sunt pentru dumneavoastră. Dumneavoastră vă mai trebuie
dicţionarul?
9. Compozitie: Folclorul din /ara dumneavoastră
Lecţia 38
ORIGINALITATEA CULTURII ROMANEŞTI
Prima crea\ie literară a românilor o alcătuieşte folclorul lor. Doinele, baladele

şi basmele populare, deşi vădesc în multe cazuri teme comune tuturor popoarelor,
au fost supuse unui proces de individualizare, care dă folclorului nostru o mare
valoare ... La români produc\ia literară populară este încă activă, iar marii noştri
scriitori au aflat în această produqie unul dintre izvoarele lor principale ...
Monumentele literare culte ale românilor apar în decurs de cinci secole,
începând cu traduceri religioase şi cu scrieri istorice, pentru a ajunge la toate fonnele
moderne ale expresiei literare .. . În mai pu{in de 100 de ani, românii dau contributii
de însemnătate universală în toate ramurile culturii : scriitori ca
M. Eminescu, I. L. Caragiale, M . Sadoveanu, T. Arghezi, L. Blaga, pictori ca
N. Grigorescu, Şt. Luchian şi G. Pătraşcu, muzicieni ca G. Enescu, filologi şi istorici
ca B. P. Hasdeu, A. D. Xenopol, N. Iorga, Al. Philippide, V. Pârvan,
O. Densusianu, medici şi biologi ca V. Babeş, Gh. Marinescu, E. Racoviţă,
I. Cantacuzino, matematicieni ca G. Ţi\eica, ingineri şi inventatori ca A. Saligny,
A. Vlaicu, Tr. Vuia, D. Leonid a, pentru a nu aminti decât numele cele mai cunoscute
în m i şcarea culturală a întregii lumi. ..
Se poate spune că ceea ce caracterizea ză crea\ia culturală a românilor este
sentimentul participării la via\a întreagă a naturii. Sentimentul naturii este mereu
prezent în operele artiştilor români ... Dezvoltând această t cndintă, marii pictori ai
românilor, de pildă N. Grigorescu, I. Andrcescu au devenit mari pictori peisagişti...
Pastelul a devenit unul dintre genurile mult cultivate de către poeµi români ...
Nu putem spune ca exprimarea sentimentelor precumpăneşte ih creaţia artistic li
a românilor. .., dar felul sentimentelor exprimate prezint;! particularităp vrednice
de a li notate. Este vorba de acel sentiment al dorului. cuvânt aproape intra-
ductibil în alte limbi, care exprimă în acelaşi timp regretul unei fericiri trecute
331
şi năzuin1a către o fericire viitoare ...• o căutare neliniştită a sunetului. cântată
deopotrivă de poetul popular şi de inul1i pocii cul1i ...
Literatura şi întreaga ană românească sunt crca\ii spirituale sănătoase, inspirate
de încrederea în viată şi de simpatia umană ... Veselia scriitorilor români este una
dintre manifestările încrederii în viată ... Sentimentul tineretu a fost nedesp~rµ,. de
conştiinta scriitorilor, artiştilor şi învăµi~lor români ...
Originalitatea culturii româneşti est"! rezultatul \lnei harnice munci de crca\ie
într-o lungă perioadă de timp.
(După Tudor V ian u, Opere, vol. IX)
RECAPITULARE
EXERCIŢII
I. Model: Întâlnindu-mă, m-a oprit 11 Când m-a întâlnit m -a oprit să-mi

să-mi spună vestea. spună vestea.
L-am auzit de multe ori cântând la chitară . Neştiind bine limba, n-a înţeles cc
i-am spus . L-am văzut pc Mircea aşteptând pc peronul gării. Intrând în
cameră, a observat că fereastra era deschisă . Luând zilnic medicamentele, te
fa ci bine mai repede. Plecând în grabă , am uitat să sting lumina.
Amintindu-şi că este aşteptat, a pornit grăbit spre casă . Căutându-i la
telefon, mi s-a spus că au plecat în provincie.
2. a. Model: Oraşul nostru are... 11 Oraşul nostru arc cel mai vechi
vechi monument? monument?
Am trimis o feli citare ... bun prieten. Premiile s-au acordat... talentate pianiste .
Care e înăltimea ... imponant vârf din Carpaţi? L-au apla udat pc ... tânăr actor.
Care e ... nouă rochie a ta? ... bune studente i-a dat nota zece . Au fost citite ...
frumo ase poezii . Care sunt rezultatele ... bune echipe?
b. Model : Oraşul nostru arc cel
mai vechi monument? li Oraşul nostru are monumentul
cel mai vechi?
3. Model : - Cine trebui a să organizeze - Radu trebuia s-o organizeze ,
excursia noastră ? dar a fost organizată (va fi
- Radu trebuia s-o organizeze, organi;,.ată) de Ion.
dar (a organiza) de Ion .
- Cine trebuia să plece Ia I aş i ?
- Maria trebuia să plece . dar (a trimite) Dan .
- Cine trebuia să definilivezc proiectul acesta?
- Eu trebuia s ă definitive z, dar (a definitiva) de colegul meu.
- Cine trebui a să te aştep t e la gară?
- Mama, dar (a aştepta) ·de sora mea.
- Cine trebuia să aducă manuscris ul la rcdaqie?
- Secretara trebuia să- l aducă , dar (a aduce) de un redactor.
333
- Pe cine trebuia să invitap la simpozion?
- Pe un istoric, dar (a invita) şi un lingvist.
- Cine trebuia să-l însotească pc Florin la aeroport?
- Vărul lui trebuia s ă-l înso1ească , dar (a însoti) de un prieten.
4. Model : a găsi - a se găsi
li Unde găsim o cameră mobil a t ă?
Unde se găsesc fructe?
a face - a se face a repara - a se repara
a cumpăra - a se cumpăra a mânca - a se mânca
a lucra - a se lucra a ţine - a se ţine
a vinde - a se vinde a schimba - a se schimba
5. Model : Am vizitat expozitia care Am vizitat expozitia deschisă

s-a deschis săptămâna trecută. 11 săptămâna trecută.
Absolventii care s-au stabilit în provincie au primit locu inJ ă imediat.

Mărfurile care s-au prezentat la expozitie au fost puse în vânzare. Acesta este
un cartier care s-a construit în ultimii ani. Confectiile care s-au vândut la
magazinul acesta au fost produse în fabrica noastră . Clădirile care s-au
terminat în vara aceasta au fost date în folosinJă . Candidatii care s-au
înscris la cursurile 11\ră frecventă vor da examene în aprilie.
6. Model : Ţi -a folosit canea pe care 11 Ţi-a folosit canea adusă de
ţi-am adus-o eu săptămâna mine săptămâna trecută?
trecută?
Unde ai pus creioanele pe care ţi le-a dăruit bunicul? Cât cos tă rochia pe
care a cumpărat-o Silvia? AJi văzut piesa pe care a jucat-o Teatrul Naţional
în turneu? Care sunt fotbaliştii pe care i-a selecţionat antrenorul în
echipa naponală? Le-a plăcut tortul pe care l-ai făcut tu? N-ai văzut tabloul pe
care 1-a pictat Maria?
7. Model: Lucrarea acestuia e bună. Lucrarea acestuia e mai bună
I! decât a aceluia.
Rochia acesteia e lungă. Desenele acestora sunt frumoase . Meseria acestuia

nu e uşoară . Notele acestora sunt bune. Casa acestuia e înaltă . Mătuşa
acesteia e bătrână.
8. Model : - Au venit toate prietenele?
li
- Nu, numai unele (dintre ele).
- Nu, numai câteva .
- C ine \i-a adus vestea asta? li - Nişte cunoscuţi .
- Ce ai c umpă rat? li - Nişte reviste.
-Câţi colegi ai invitat? li - Câ!iva.
334
Ce ai în servietă? Cine te-a ajutat să urci bagajele în tren? Au citit toate
articolele? Cu câţi reporteri a\i vorbit? Cine o să plece cu voi în tabără ?
Au fost distribuite toate exemplarele? Ce trebuie să cumperi din pia\ă? Au sosit
mulţi specialişti?
9. Model: - Cu cine .ai vorbit despre el? 11 -Cu nimeni.

-Ce µ-a spus? - Nu mi-a spus nimic .
-Câţi au întâr,.iat? - Nici unul n-a întârziat.
Câţi copii are Veronica? Ce vrei să-ti aduc de la Iaşi? Cui s-a adresat Mariana?
Cu câţi cunoscuti te-ai întâlnit la Mamaia? A cuie pisica cea albă? Câte ferme
a\i vizitat? Ce a scos Dan din servietă? Cui i-a plăcut vinul acesta?
10. a. Model : Aş colabora cu plăcere
la aceas tă cercetare, dacă.. .
li Aş colabora cu plăcere la această
cercetare, dacă aţi fi de acord.
Ileana mi-a spus că ar merge la marc cu noi, dacă ...
Tu ai juca la loterie, dacă ...
Mi se parc că aş putea să aj ung acolo, dacă .. .
Voi ziceµ că aţi şti sl reparaµ televizorul, dacă .. .
Noi credem că dimineaţa am găsi bilete la avion, d ac ă ...
În vacantă eu aş face mai multă gimnastică, ciacă ...
Silviu ar da examen de admitere la politehnică, dacă .. .
b. Model: Aş colabora cu plăcere Aş fi colaborat cu plăcere la
la această cercetare, dacă
ati fi de acord. li aceastâ cercetare, dacă ati li fost
de acord.
deşi ... Aş cumpăra mobila deşi e
11 . Model : Aş I cumpăra I ~obila dar. .. cam scumpă.
dacă... Aş intra în mare, dar nu
Ar intra m mare
ştiu să înot.
Aş intra în mare dacăaş şti
să înot.
Aş seric adresa dar. ..

Ai folosi scrisorile
Ar mânca săpunul însă ...
Am plăti şunca
Ali expedia maşina deşi ...

Ar schimba scaunele
muta hainele cu t0ate că ...
aranja fructele dacă ...
12. Model : Dacă aş fi avut timp, Dacă aveam timp, mă

m-aş li dus la Cluj-Napoca. li la Cluj-Napoca.
duceam
335
Dacă s-ar fi sculat mai devreme, ar fi putut prinde autobuzul. Dacă i-am
fi telefonat, ne-ar fi aşteptat la gară . Dacă mi-ar fi plăcut tabloul,
l-aş fi cumpărat. Dacă le-ar fi fost frig, s-ar li îmbrăcat mai gros. Dacă v-ar
li ajutat, aţi li reuşit. Dacă ar li plecat , şi-ar fi luat şi bagajele.
13. Model: M-am întâlnit cu un
prieten ... îi place fotbalul. li M-am întâlnit cu un prieten
căruiaîi place fotbalul.
Ai citit cartea ... ţi-a dăruit-o unchiul tău? Arc un coleg ... frate este medic. Vărnl
meu, ... i-am scris ieri, va veni la Bucureşti luna viitoare . M-am întâlnit cu un
prieten ... nu-l văzusem de mult timp. Sanda, ... soră e colegă cu noi, vrea să se
facă profesoară . Arhitecţii aceştia, ... proiect l-am văzut şi eu, au obtinut premiul
întâi . Mihaela şi Maria, ... Ic-a fost frig în excursie, s-au îmbolnăvit.
14. Model: Am văzut... film ... 11 Am vă~ut acelaşi film pe care l-ai
l-ai văzut şi tu. văzut ş1 tu.
Nu le-am dat invitaţii ... colegi ... le-aţi dat şi voi . A tradus ... cane ... am
tradus-o şi eu în românll . S-au întors cu ... tren ... au plecat. A l ăudat lucrările ...
studente ... le dăduse nota zece. A interpretat. .. cântec ... l-a cântat şi data trecută.
Au cumpărat... edi\ie .. . ati cumpărat-o şi voi .
15. Model : Nu oricine poate să 11 Nu orice laborant poate să facă
facă expcrienta asta. c.xperienta asta.
Nu se poate recomanda oricui 11 Nu se poate recomanda oricărui
medicamentul acesta. bolnav medicamentul acesta.
Oricine m-a ascultat mi-a dat dreptate . Tabloul acesta ar plăcea oricui. Anuntă
pc oricine întâlneşti! Problema aceasta o poate rezolva oricine. Crezi că poli
să dăruieşti oricui discul ăsta? Nu poate să se împrietenească cu oricine. Asta
n-o poate spune oricui. Nu asculta sfaturile oricui!
16. Model:- Maria te-a anunţat? -Nu, altcineva.
- Vrei să bei ceai? li - Nu, aş bea altceva.
Lui Valentin i-ai telefonat? Pe Mioara o aşteaptă? Vrea să cumpere nori ? În

sertar sunt albume? Câinele cel negru e al Silviei ? Cu Ştefan te-ai plimbat?
Şerban ne-a invitat? Tot lui i s-a dat premiul?
17. Model : - N-a venit nimeni până acum? 11 - Ba da, a venit cineva de la
Radio.
- N-ai cumpărat nimic? li - Ba da, am cumpărat ceva .
Nu i , ari da i nimănui adresa llcnci'J N -:i venii ni m<-'n i în ;iydicnj.!17 -.a spus
nimic despre asta? N-o să invite pe nimeni la masă? N-ai scri s nimic pân~
acum? N-ai citit nimănui poeziile dumitale?
18. Model : A lipsit în (1) zi de şcuală . li A lipsit în prima zi de şcoală .
336
Ionel e (2) din clasă . Înc ă n-am terminat volumul (3). Etajul (4) e cel mai
confonabil. Avem locuri în rândul ( I 0). Sora ta e în clasa (5)? Pune revistele
pe (6) raft I Ana stătea, de obicei, în banca ( I).
19. Model : Cei doi vecini ai mei
s-au mutat din ca nicr, li Amândoi vecinii mei s-au mutat
din cartier.
Au luat un interviu celor două sportive medaliate . Soţiile celor doi
prieteni sunt doctorite . Ei pleacă la munte cu cei doi copii. Le-am trimis celor
două surori ii româneşti . O să fac lucrarea împreună cu cei doi colegi
de birou . Alexandru a adus celor doi nepotei jucării mecanice. Am văzut
această piesă cu cele două distribuţii.
20. Model: Am citit canea asta (2) 11 Am citit cartea asta de două ori.
Când l-am întâlnit (1 ), nu 11 Când l-am întâlnit prima oară, nu
l-am re cunoscut. l-am recunoscut.
(l) n-a reuşit la examen. Trebuie să iei medicamentul ăsta (3) pe zi.
Când l-am invitat (2) era bolnav . L-am sunat (5) la telefon şi to t nu l-am găsit.
(I) n-a vrut să participe la discuJii. Nu e suficient să repe\i leqia numai (I).
Mergem la teatru (2) pe lună . Am vizitat muzeul acesta (3).
2 1. Model: (A se plimba) o oră, jJ Se plimbase o oră , apoi plecase
apoi (a pleca) la institut. la institut.
Niciodată (a nu-i plăcea) s ă joace teni s. Cândva (a fi ) un sportiv talentat.
La res tau rant (a se duce) împreună cu fratele ei. Ei ( a_se întoarce) mai repede
decât noi. Înainte de a pleca ( a da) o petrecere. Nu l-am mai găsit, pentru că între
ti mp (a se muta) în provincie. În tinereie (a voi ) să se facă agronom .
(A pleca) fără să anunJe pe cineva.
22. Model : (A ajunge) la timp. Dacă aş.fi ajuns (dacă ajungeam. săfl
(a vedea) telejurnalul. · ajuns) la timp, aş fi văzut (vedeam)
11
telejurnalul.
(A pleca) cu avion ul, (a sosi) mai repede. (A lua) medicamentele, (a se
însănăt oşi) în câteva zile. (A învăfa) croitoria, (a - şi face) singură rochiile. (A nu
cheltui) to\i banii, (a-i ajunge) şi pentru cadouri. (A avea) voce frumoasă, (a
cânta). (A fi ) mai t ânăr, (a se angaja) pc şantier. (A-şi sărbători) ziua de naştere,
( a-şi invita) toţi prietenii. (A ş ti ) adresa exac t, (a nu se rătăci) printre blocuri .
2 3. Model : Mai ai (a scrie)? li Mai ai de scris?

Am av ut (a termina) o lucrare. Cit mai aveţi (a culege)? Mai are ceva
{11 spune)? Nu mai am nimic (a adl! uga). S -au apucat (a semllna). A(i
termi nat (a recolta) sfecla de zahăr? Aveau (a învăţa) mult pentru
,~ xa mene. Ai avut (a rezolv a) multe probleme.
337
TABELE RECAPITULATIVE
I. SUBSTANTIVUL
l. GENUL
Exemple:
m. I n. f. casă
carte
cons . lup, tren
. u codru, teatru cheie, familie,
măsea, pijama
. e frate, nume
-i cui, taxi (v . p. 24)
2. 1'1.JMĂRUL •
Gen Singular Plural Exemple:

cons. -I elev - elevi
mase. -u · I
metru - metri
.e · I
perete - pereµ
cons. -E caiet - caiete; tren - trenuri
· I - URI
neutru · U .e tramvai - tramvaie; taxi - taxiuri
- un teatru - teatre
- (i)u . (i)i tablou - tablouri
.e fotoliu - fotolii
- ă · l
fem. .e -i fală- fete
. ca - LE
lampă - lămpi
.a floare - flori
şosea - şosele
basma - basmale
• Desinentele scrise cu majuscule se adaugi direct la forma de singular; cele scrise cu
minuscule se adaugi înlocuind termin atia de singular.
Desinenţe de plural
masculin neutru feminin
.J
· URI
-E
·E
. ,
-I - LE
( v . p 25)
338
li. ARTICOLUL
I. ARTICOLUL NEHOTĂ RIT
-Singular Plural
m. I n. f. m. I n. I f.
UN o NIŞTE
JN., Ac .
UNUI UNEI UNOR
--
LG,D.
2. ARTICOLUL HOTĂRÎT
SinJ?ular Plural
Gen Tenninatie Art. hot Gen Tenninatic An. hol
cons. - UL . i .J
mase.,
• I
mase., .u -L • C
neurro
. e · LE neutru -uri
- ·Î
- li - LE
-A
• C . e
fcm. - eă fcm .
. • -U A
• I
. le
Exemple : Exemple:
om - omul oameni - oamenii
pui - puiul caiete - caietele
stilou - stiloul hoteluri - hotelurile
nasture - nasturele studii -· studiile
casll-casa case - casele
pâine - painea pâini - pâinile
stea - steaua stele - stelele
pijama - pijamaua
Singular Plural
-
m. I n. f. m. n. I f.
N., Ac. -(U)L, - LE -(U)A -I · LE
G.,D. - (U)LUI -I - LOR
(v. p. 41)
339
3. DECLINAREA SUBSTANTIVELOR
Sin g ular
mase. fem . neutru

N., Ac. un profesor o profesoară un tablou
G., D., unui profesor unei profesoare unui tablou
Plural
mase. fem. neutru
N., Ac. nişte profesori nişte profesoare niştetablouri
G., D. unor profesori unor profesoare unor tablouri
b. CU ARTICOL HOTARÎT
Singular
mase. fem. neutru
N., Ac. profesorul profesoara tabloul
G., D. profesorului profesoarei tabloului
Plural
mase. fem . neutru
N., Ac. profesorii profesoarele tablourile
G ., D. profesorilor profesoarelor tablouri lor
Cazul vocativ
Voc ativ cu desidenic

Singular Plural
Voc . = Nom.
m. f. m.
I f.
-E -O - LOR
- ULE
Exemple: Exemple:
Ion! lo:me 1 Radul e 1
Radu 1 Mari o 1
doamnă 1 prietene 1
prieteni ! fe ti[tl!
fratilor 1
(v . p. 133 , 139.2 18)
340
4. Al!TICOLllL GENITrVAL (POSESIV)
Exemp le:
Singular Plural
acest câine al vecinului
m. n. f. m. n. f. accşli câini ai vecinului
această pisică a vecinului
AL A Al ALE aceste pisici ale vecinului
(v. p . 223)
5. ARTICOLUL DEMONSTRA TIV (ADJECTIV AL)
Singular Plural Exemple:

m. I n. f. m. I n. I f. (colegul) cel nou
(colegului) celui nou
IN.,Ac. CEL CEA CEI I CELE
(colegii) cei noi
/G., D. CELUI CELEI CELOR (colegifor) celor noi
(v. p. 251)
III. ADJECTIVUL CALIFICATIV
Exemple:
Singular Plural
Forme alb, albă, albi, albe,
Caz m. I n. f. m. n. I f. negru , neagră,
4
N. Ac. ._A_ negri, negre,
G. D. -0, - U ·E .J -E
mic. mică, mici
3
N. , Ac.
-0
,....A._ -I
G., D. -I dulce, dulci,
N., Ac. .J bej, bleu, bleumarin,
2 -E
G.,D. gri, maro, roz, mov,
N., Ac. vernil, kaki,
I -
G., D. cumsecade, gata
(v. p. 45, 85)
DECLINAREA SUBSTANTIVULUI CU ADJECTIV CALIFICA TIV

Singular
mase . f em . neutru
N., Ac. I un profesor tânăr o profesoară tânără un tablou frumos
G., D. unui profesor tânăr unei profesoare tinere unui tablou frumos
PI ura 1
mase. fem. neutru
N.. Ac. nişte
'
profesori lincri nişte profesoare linere I nişt e
tablouri frumoase
G., D. I unor profesori tineri I unor profesoare tinere unor tablouri frumoase
341
b. CU ARTICOL HOT ARîT
Singular
mase. fem . neutru
I
N., Ac. profesorul tânăr profesoara tânără tabloul frumos
G., D. profesorului tânăr profesoarei tine;e tabloului frumos
Plural
mase. fem . neutru
N., Ac.I profesorii tineri profesoarele tinere tablourile frnmoase
G.,D. profesorilor tineri profesoarelor tinere tablourilor frumoase
(v. p. 149)
GRADELE DE COMPARA ŢIE

a. GRADUL COMPARATIV
LA FEL
De egalitalc TOT ATÂT DE CA
TOT AŞA I adj. subsl.,
De superiori late MAI DECÂT pron . Ac .
CA
De inferioritate MAIPIJŢIN
Exemple: la fel de înalt ca tine

mai înalt decât tine (v. p. 168 )
mai puţin înalt decât tine
b. GRADUL SUPERLATIV
Superlativul absolut
FOARTE, PREA, TARE

GROZAV,
NEMAIPOMENIT,
STRAŞNIC, ÎNGROZITOR adj.
DE
DEOSEBIT. EXTREM
EXTRAORDINAR, TERIBIL
Exemple: foane bun

prea dulce
grozav de frumoasă
(v. p . 253)
extrem de scump
Superlativ relativ
CEL nTN subst. sg.
CEA MAI adj . (subst. neart.) subst. pi.
DINTRE
CEI pron . pi.
CELE
342
CEI DfN subst. sg.
(subst. cu an . hot. } CFA MAI adj .
CEI DlNTRE subsL pi.
CELE pron. pi
Exemple. El este cel mai silitor (student) din grupă.

El este studentul cel mai silitor dintre to\i . (v. p . 252)
IV. PRONUMELE
I . PRONUMELE PERSONAL
I~ N.
.
EU
I
TU
2
m.
EL
3
EA
f.
4
NOI
5
VOI
m.
EI
6
I
I
f.
ELE
G.· - - LUI El - - LOR
MIE llE LUI El NOUĂ VOUĂ LOR
D. îmi , i[i, îi, (-)i(- ) (- )ne( -), (-)vă, v -,
(-)le(-). (-)li(-)
(-)m i(-) (-)li(- ) (-)ni(-) (-)vi(-)
MlNE TINE EL EA NOI vor El I ELE
Ac.
( - )mă , m - ( · )Le(-} îl, -1, I- (-)o ( -)ne( -) ( - )vă, V· îi, -i, i- I (-)le( -)
Exemple :
mă aşteaptă \i se parc îl vede o întâlneşte
aşteaptă-mă' dându -ti văzându-l întâlnind-o
m-a aşteptat ti-a dat l-a văzut ar întâlni-o
am întâlnit-o
ni se cere Lrezindu - vă strigându-i le desenează
dându -ni -I v-a trezit i-a strigat desena\i-le!
le-ar desena
(v . p, 14, 85, 108, 149, 154, 189)
2. PRONUMELE PERSONAL DE POLITEŢE
3 6
~in 2 5
C
m. f. m.
I f.
DUMNEATA DÂNS UL DÂNSA DÂNŞil DÂNSELE I

N.. Ac. OUMNEA - DUMNEA - DUMNEA- DUMNEALOR
VOASIBĂ DUMNEA - LUI EI
YOASIBĂ
DUMITALE DÂNSULUI DÂNSEI DÂNŞl-1 ~
G.,D. IOR
DUMNEA - DUMNEALUI DUMNEAEI DUMNEALOR
VOASffiĂ
343
Exemple: Dumneata lucrc1.i în fabrică?
Care e lucrarea dumitale?
Dânşii aşteaptă pe coridor.
Dumneavoastră merge\i în excursie?
Propunerea dumne:iJ(Ji va fi anaJizal ă mâine.
(v . p . 335)
3. PRONUMELE REFLEXIV
[~
•
1 2 3 4 5 6
îmi iii îşi (-)ne(-) (-)vă îşi

D. (-)mi(-) (-)li(-) (-)şi(-) ni(-) vi(-) (-)şi(-)
(-)mA (·)te(-) (- )se (-)ne( -) ( -)vă (-)se

Ac.
m- S· V- S·
Exemple: îşi aminteşte se gândeşte

amintindu-şi gândindu-se
şi-a amintit s-a gândit (v. p . 124,197)
4. PRONUM ELE DE ÎNTĂRIRE
Pers. mase. fom .
l îNSUMI ÎNSĂMI
2 ÎNS\Jfl INSAŢI Exemple:
3 îNSUŞI îNsĂŞl el însuşi;
4 îNŞINE îNSENE însuşi directorul
profesoara însăşi
5 Îl'ŞVĂ ÎNSEVĂ
îNSEŞI
6 ÎNŞlŞI (v. p. 334)
ÎNSELE
5. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL DEMONSTRA TIV

a. DE APROPIERE
Pronumele şi adjectivul postpus
~ingular Plural
n. f. n. f.
Exemple:
N., Ac. ACESTA ACESTEA
(blocul) acesta
G.,D. ACESTUIA ACESTEI (fetei) acesteia
344
Adjet·tivul antepus
Si ng ular Plural
m. I n. f. m. I n. I f. Exemple:
I N., Ac. ACEST ACEASTĂ ACE.ŞTI I ACESTE acest .bloc
acestei fete
I G.,D. ACESTUI ACESTEI ACESTOR
Pronumele şi adjectivul ASTA

m. I n. f. m. I n. ! f. maşina asta
bagajele ăstora
! N„ Ac . ĂSTA ASTA ĂŞTIA
I ASTEA
lG., D. ĂSTIJIA ĂSTEIA ĂSlDRA (v. p. 46,64, 134,262)
b. D"DEPĂRTARE
Pronumele şi adjectivul postpus
Singular Plural
m. I n. f. m. I n. I f.
Exemple:
I N., Ac. ACELA ACEEA ACEIA I ACELEA (maşina) aceea
I G. , D. ACELUIA ACELEIA ACELORA (copiilor) acelora
Adjectivul antepus
Singular Plural
Exemple :
m. I n. f. m. ln I f.
acea maşină
I N., Ac . ACEL ACEA ACEI I ACELE acelor copii
I G .,D. ACELUI ACELEI ACELOR (v . p. 87,134,263)
Pronumele şi adjectivul CELĂLALT
Singular Plural
m. I n. (. m. n. I f. Exemple:
N., Ac ., Ca.Ăl.ALT CEAlALTĂ CElLALŢl CELELALTE biletele celelalte
G., D. celelalte (bilete)
CELUILALT CELEILALTE CELORLA.LŢJ CELORLALTE
(v. p. 209, 285)
345
c . Pronumele şi adjectivul de identitate
Singular Plural
m. I n. f. m. I n. I f. Exemple :
N.. Ac . ACELAŞI ACEEAŞI I

AC8AŞI ACEI.EAŞI aceeaşi pi esă
G.,O. ACELUIAŞI ACELEIAŞI ACELORAŞI
aceloraşi spon:ivi
(v . p . 208.285)
6. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL POSESIV
Singular Plural
m. I n. f. m. n. I f.
p, ~ AL A AI ALE
;f >--
:, )>
Exemple:
I MEU MEA MEI MELE
2 TĂU TA TAI TALE § ",;·
o. colegul meu
]" <" colegului meu
!'.,
3 SAU SA SAi SALE
NOSTRU NOASTRĂ NOŞTRI NOASTRE ~
colega mea
<" ]~
4
5 VOSTRU VOASTRĂ VOŞTRI VOASTRE colegei mele
6 - - - - <" (v. p. 147,223)
Pronume personal cu valoare posesivă
Pers. Gen Pronume Exemple:

3
m. LUI ceasul lui - al lui
f. EI cămaşa lui - a lui
6 m. LOR
banii lui - ai lui
f. cărţile lui - aJe lui (v . p . 149)
7 . PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL INTEROGATIV-RELATIV
a. PRONUMELE CINE
SingulaF
Exemple:
m. I n. I f.
Cine e acela?
I N.• Ac . CINE Al cui e geamantanul?
I G.,D. CUI (v. p . 101. 11 1,167)
346
b. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL CE
Singular
m. I n. I f. Exemple:
I N., Ac . CE Cc ai citit?
Ce carte ai citit?
I G.,D - (v . p. 101, 111, 167)
c. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL CÂT
Singular Plural
rn . I n. I f. m. n. I f.
Exemple :
D.n n
C-4.ŢI CÂTE
N., Ac . Adj. Cii.T CÂTĂ Cât costă biletul?
Câtă stofă ai?
Pron . CÂmRA
G „ D. Adj. - Câte (vederi) cumperi?
CÂTOR
(v. p. I 7,295)
d. PRONUMELE ŞI A!)JECTIVUL CARE
Singular
li Plural
rn . I n. I f. 11 rn . T n. Ţ f. Exemple:
Pron . care (frate)
N .. Ac . Adj . CARE
care (copii)
G.,D.
Pron. CĂRUIA I CĂRBA li CĂRORA cărui frate -
Adj. CĂRUI I cARa 11 ~ căruia
(v. p. 180,296)
8. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL NEHOTĂRÂT

a. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL FIECARE
Singular
m. n. f.
Exemple:
Pron .
FIECARE fiecare (om)
N., Ac. Adj.
fiecărei fete - fiecăreia
Pron.
G., D .
Adj. (v , p. 315)
b. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL TOT

m . j n. j f. m. I 0. I f.
Am mâncat tot.
IN. Ac . TOT l mATĂ 10111 TOATE To~i (studentii) sunt fn
amfiteatru.
I G., D. - TUTUROR
(v. p. 316)
347
c. PRONUMELE ŞI ADJECTIYULATÂT(A)
Singular Plural
m. I "· I f. m. n. I f.
Exemple .
Pron. ATÂŢl(A)
ATÂT(A) ATÂTEA
N., Ac. Adj. A lipsit atâta (vreme)!
Pron. Când ai citit atâtea
G .,D. Adj. - ATÂTORA
ATATOR (cărp)?
(v. p. 325)
d. PRONUMELE UNUL ŞI ADJECllYUL UN
Singular Plural
m. I n. f. m. n. I f.
l>rnn IJN\11 UNA Exemple:
UNII UNELE
N., Ac. Adj. UN o un frate - unul
Pron. UNUIA UNEIA UNORA unui frate - unuia
G.,D. UNEI
Adj. UNUI UNOR (v . p. 190,271 )
e. PRONUMELE ALTUL ŞI ADJECl1VUL ALT
Singular Plural
m. I n. f. m. n. I r.
Exemple:
Pron. ALTUL ALTA Al :nl "I .TF.I J:
N., Ac. Adj. ALT ALTĂ ALŢI ALTE altă maşină - alta
Pron. ALTUIA ALTEIA AITnRA altei surori - alteia
G .,D. ALTEI
Adj. ALTUI ALTOR (v . p. 190, 272)
f. PRONUMELE VREUNUL ŞI ADJECI1YUL VREUN
Singular Plural
m. n. f. Exem,ple :
vreun tablou -
vreunul
vreunei colege -
G., D. Adj . VREUNUI VREUNEI YREUNOR vreuneia
(v . p . 273)
348
g. PRONUM ELE CINEVA
Sin gulru-
Exemple :
m. I n. I f.
J N., Ac . CINEVA
Te-a căutat cineva.
l-am spus cuiva.
I G.,D. CU IVA (v. p. 302)
h. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL CEVA
Singular
m. I n. I f.
Exemple:
\ N., Ac. CEVA
Vreau să te rog ceva.
I G.,D. - (v. p. 303)
i. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL CÂTVA
Singular Plural
mJ n. I f. m. n. f. Exemple :
Pron. - Am lipsit din oraş
N., Ac . CÂŢlVA CÂTEVA
Adj . CÂTVA ! CÂTĂVA câtva timp.
Pron. Au vorbit câteva
G.,D. - CÂTORVA (persoane).
Adj .
(v. 303)
î. PRONUMELE ALTCINEVA
Singular
m. I n. I f.
Exemple:
\ N. , Ac . ALTCINEVA
N-a venit Maria, ci altcineva.
I G.,D . ALTCUIVA Nu e al meu, e al altcuiva.
(v. p. 304)
j . PRONUMELE ALTCEVA
Singular
m. I n. I (.
Exemple:
J N., Ac. ALTCEVA
Nu vreau ceai, vreau altceva.
I G.,D. - (v . p. 305)
349
k. PRONUM ELE ORICINE
Singular
Exemple :
:n. I n. I f.
I N.. Ac. ORICINE Poate să vină oricine.
N-o să - (i) povestesc oricui .
I G.,D. ORICUI (v. p. 318)
1. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL ORICE
Singular
m. I n. I f.
Exemple:
! N.• Ac. ORICE
Desenez orice (peisaj).
I G.• D. - (v. p.3 18)
m. PRONUMELE Ş I ADJECTIVUL ORICÂT
Singular Plural
m. I n. I f. m. n. I f.
Pron. - ORICÂll OPJCÂTE Exemple:
N.,Ac.
Adj. ORICÂT ORICÂTĂ I Să vină oricâţi
G., D. Pron. - ORICÂTORA (prieteni)!
Adj. ORICÂTOR
n. PRONUMELE ŞI ADJEC11VUL ORICARE
Singular Plural
m. I n. I f. m. I n. I f. Exemple :
Pron. ORJCARE - oricare (om)
N., Ac. Q11clln1; c;vn
Adi.
oricăruia
G .• D. Pron. ORICĂRUIA loR1cAREIA ORICĂRORA
Adj. ORICĂRUI I ORICĂREl ORICĂROR
(v . p.31 8',
350
9. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL NEGA TIV
a. PRONUMELE NICI UNUL ŞI ADJECTIVUL NICI UN
Singular
m. I n. .f.
Pron . NlC:1 IJNIJI NICI UNA Exemple:
N., Ac. Adi. NICI UN NICI O nici un doctor - nici unul
Pron. NICI UNUIA NICI UNEIA nici unui copil - nici unuia
G.,D. Adj . NICI UNUI NICI UNEI
(v . p. 285)
b. PRONUMELE NIMENI
Singular
m. I n. I f. Exemple:
I N., Ac. NIMENI N-a sunat nimeni.
I G .• D. NIMĂNUI N-o să răspundă nimănui la telefon.
(v . p. 286)
c. PRONUMELE NIMIC
Singular
m. I n. I f. Exemple :
I N., Ac. NIMIC N-am cumpărat nimic.
I G. , D. - (v . p . 286)
10. TOPICA ŞI ARTICULAREA SUBSTANTfVELOR fNSOŢITE DE ADJECTIVE

DETERMINATIVE
Adjectiv
ACESTA. ACELA.CELĂLALT
Suh1. cu art. hot. MEU. TĂU, SĂU
NOSTRU VOSTRU
Exemple : ACEST. ACEL.CELĂLALT

ACELAŞI
hotelul acesta
insti tutui vost ru CE.CARE.CÂT
ORICE, ORICARE. ORJCÂT Subst. ncan .
CO(i copiii FIECARE, ATÂT(A), CÂTVA
celălaltcaiet
UN. ALT, NICI UN
acelaşi muzeu
cc carte? TOT Subst. cu an. hot.
fiecare rngmer
351
V. NUMERALUL
1. NUMERALUL CARDINAL
Numeral + subst. ncart. Numeral +DE+ subst. ncart.
I WlU -Wl (+ subst. m .) 11 WlSprezece 20 doulizeci

Wla-o (+ subst. f.) 12 doisprezece 21 doulizeci şi
Wlu (m.)
2 doi (m.) doulsprezecc (f.) douăzeci şi una (f.)
doul (f) 13 treisprezece 22 doulizeci şi doi (m.)
3 trei 14 paisprezece douăzeci şi douli ( f.)
4 pairu 15 cincisprezece 23 doulizeci şi trei ...
5 cinci I 6 şaisprezece 30 treizeci
6 şase i 7 şaptesprezece 40 patruzeci
7 şapte 18 optsprezece 50 cincizeci
8 opl 19 nouăsprezece 60 şaizeci
9noul 70 şaptezeci
10 zece 80 optzeci
90 nouăzeci
100 O SUII 1 OOO o mie

unu . ..
o su!J + { WlU . . . o mie + { unsprezece ...
WlSprezece .. .
douăzeci şi unu . . douăzec i şi unu . . .
O SUiă . . .
1O OOO zece mii 100 OOO o suii de mii

zece mii + { unu . .. o sută de mii + { unu , ..
unsprezece . . . unsprezece .. .
douAzeci ş i unu . . . douăzeci şi unu . . .
o sută. .. o s ut ă ...
1 OOO OOO un milion

unu . . .
unsprezece . . .
un milion + douăzeci ş i WlU ...
!l o sutl . . .
o mie .. .
zece mi i ..
o sută de mii . .
EXPRfMAREA CAZURILOR
Genitiv A Exemple:
n um . card. tezele a doi elevi
Dativ LA
au trimis la doi prieteni.
(v. p. 16 , 78, '.105 '
352
2. NUMERALUL COLECTIV
AMÂNDOI
Exemple:
m.
I n. I f.
N., Ac. AMÂNDOI I A~UĂ (subst. cu art. hot.) I amândoi (prietenii)
amânduror priete-
G.,D.
AMÂNDUROR subst. cu art. hot I nilor- amândurora
AM ÂNDU RORA
(v . p. 209,305 )
AMBII
Exemple:
m. n. I f.
ambii (prieteni)
I N., Ac . AMBII AMBELE
(subst. neart) ambilor (prieteni)
I G.,D. AMBILOR AMBELOR I (v. p . 305)
3. NUMERALUL ORDINAL
,--- Sin gular Plural

1
m. I n. f. m. n. I f.
PRIM UL PRIMA PRIMII PRIMELE
N., Ac .,
ÎNTÂIUL ÎNTÂIA ÎNTÂII ÎNTÂII E
. (subs t. neart)
PRJMUL UI PRJMEI PRJMJLOR PRIMELDR
G„D .
lNTAIULUI ÎNTÂII ÎNTÂILOR
Exemple:
prima (bancă) întaiul (copil)
primei (bănci) întâiului (copil)
l 2. 3 . . . Num. ord. (+ subst. neart. ) Subst. cu art. hot + num . ord

__m,_ (CEL DE-) AL num . card . + -/ea AL num . card . + -/ea
N., Ac. n.
f. (CEA DE-) A num . card. + -a A num. card . + -a
I
~ CELUI DE-AL
I G., D. n.
num . card . + -/ea ~CELUI DE-)AL nurn . card. + -/ca
I f. CELEI DE -A num . card. + -a (CELEI DE-) A num . card . + -a
Exemple:
(cel de- ) al treilea (concu rent) - concurentul al treilea
celui de-al treilea (concu rent) - concurentului (celui de-) al treilea
(v . p. 293)
353
4 . NUMERALUL ADVERBIAL
a. b.
O+DATĂ
I PRIMA<~
IDE+ num . card. + (de) + ORI Inum . ord. f. + OARĂ I
Exemple: Exemple :
odată prima oară - prima dată
de nouă ori a doua oară
de douăzeci de ori a şaptea oară
(v. p. 306)
S. NUMERALUL DISTRillUTIV
Exemple:
(num. card.+) CÂTE+ num. card. (două) câte două
(cinci) câte cinci
(v . p. 306)
VI. VERBUL
1. MODUL INl)ICA TIV
a. TIMPUL PREZENT
-A -j -EA I '...E -f
I
1 -0 -a .'..0 - isc ' 0 '...0 -csc
2 I
i -ezi , i - ăşti -i I.
- I ~li
- ăştc
I
3 '... l -ev.A .'.. l -e -C ~te
4 -lim -1m 'cm I 1 cm -im
s --âţi -îli ' cti I '.._ eti -iii
6 .'.. I -căz! .'.. ă - SC '...0 .'.. 0
I --6c
Exemple:
I anunţ 1 cobor I văd I cer I ies
2 anunti 2 rnoori :) veui 2 con 21 ioşi
3 anuntă 3 coboară 3 vede 3 cere 3 iese
4 anun1ăm 4 coborim 4 vedem 4 cerem 4 ieşim
5 anun1ati 5 coboriti 5 vede\i 5 cereti 5 ieşi\i
6 anuniă 6 coboară 6văd 6 cer 6 ies
354
I vizite;. I primesc I hotărăsc
2 vizitezi 2 primeşti 2 hotărăşti
3 vizitea ză 3 primeşte 3 hotărăşte
4 vizităm 4 primim 4 hotărîm
5 vizitati 5 primiµ 5 hotărîţi
6 vizitează 6 primesc 6 hotărăsc
(v. p. 52, 61)
b. TIMPUL IMPERFECT
.6
~ b
I 2 3 4 5
-Ă -am -ăi -a -am - aţi -au

-1
-EĂ
'..E -cam -eăi -eâ -cam ·Că li -câu
-1
Exemple:
l terminam I lucram l mergeam I citeam
2 tenn inai 2 lucrai 2 mergeai 2 citeai
3 termina 3 lucra 3 mergea 3 citea
4 te,minam 4 lucram 4 mergeam 4 citeam
5 tenninati 5 lucrati 5 mergeaţi 5 citeati
6 terminau 6 lucrau 6 mergeau 6 citeau
(v. p. 231)
c, TIMPUL PERt'ECTUL COMPUS
I 2 3 4 5 6
AM Al A AM All AU + participiu I
Exemple :
I am intrat I am văzut
2 ai intrat 2 ai văzut
3 a in1rar 3 a văzul
4 am intrat 4 am văzut
5 a\i intrat 5 aţi văzut
6 au intrat 6 au văzut (v. p, 77 )
355
d. TIMPUL PER FECTUL SIMPLU
-A -f -f - EĂ '... E
Sufixe de perfect Des ,.1en1e Pers .
-i l
-şi 2
-A -f -f -O -O -0 3
'...sE
-ram 4
. -rlp 5
-li 6
Exemple :
I aflai I putui I P.!cui I scrisei
2 aflaşi 2 putuşi 2 făcuşi 2 sc riseşi
3 află 3 putu 3 fl)cu 3 scrise
4 aflarăm 4 puturăm 4 făcurăm 4 scriserăm
5 aflarăp 5 puturăti 5 P.!c urăµ 5 scriserăti
6 aflară 6 putură 6 t11cură 6 sc ri se ră
(v. p. 327)
e. TIMPUL MAI MULT CA PERFECT
-A -f -f -EĂ '... E
Sufixe de perfect Desinentc Pers .
-m I
-şi 2
-ĂSE - fsE -fSE -OSE -OSE -0 3
-St.5E
-ram 4
- răp 5
I -ra 6
Exemple :
I citisem I putusem l făcu se m I scrisesem
2 citiseşi 2 putu seş i 2 P.!cuseşi 2 scriseseşi
3 citise 3 putuse 3 P.lcusc 3 scrisese
4 citiserăm 4 putuserăm 4 făcuse răm 4 sc riseserăm
5 citiserăp 5 putuserăti 5 făcuserăp 5 scriseserăţi
6 citiseră 6 putuseră 6 făcu seră 6 sc riseseră
(v . p. 3 i ;·
356
f. TIMPUL VIITOR
l 2 3 4 5 6
VOI VEI VA VOM VEŢI VOR infinitiv

I
2 3 4 5 6
o
conj . prc7.
AM Al ARE AYEJl AVEAn AU
Exemple:
l voi merge 1 o să merg am să merg
2 vei merge 2 o să mergi 2 ai să mergi
3 va merge 3 o să meargă 3 are să meargă
4 vom merge 4 o să mergem 4 avem să mergem
5 veti merge 5 o să merge~ 5 aveti să mergeti
6 vor merge 6 o să meargă 6 au să meargă
(v. p. 101, 166)
FORMA NEGATIVĂ
prezent AM.AI.A .. .
imperfect o
perfect simplu N- {
AM,Al,ARE .. .
mai mult ca perfect
viitor (voi . . )
g. Verbe cu desinen\e speciale la Indicativul prezent
Verbe Pers. Desinen1ă
A AFLA, A INTRA , A UMBLA,

A UMPLE, A SCRIE, A ŞTI 1 ·U
A ACOPERI, A OFERI. A SUFERI 3 -ă

6
357
2. MODUL CONJUNCTIV
a. TIMPUL PREZENT, FORMA AFIRMA TIV A
-A -! - EA I '. . E f
I
_J____ .'..0 '....ez .'..0 - lise '....0 .'..0 -CSc
,.
-ăşti
I . I I. I.
-ezi -•
- 2
3
-1
I
-C cze '....e -ase!
-I
'....1
-1
'.... ă
-eşti
-eăscll
-4 S,\
-lm -{m -an I '....cm -Im
-5 -a1i -1\i -e1i I '.._Cli -fii
- 6 '....e ~ Cze '....e -ască '....l '....ă -eăscll
Exemple:
să intre să vadă să lucreze
să coboare să meargă să citească
să vină să hotărască
FORMA NEGATIVĂ
Exemple:
SĂ + NU + Conjunctiv să nu veniţi!
să nu plece!
b. TIMPUL PERFECT, FORMA AFIRMATIV A
2 3 1 4 1 s 6 Exemple :
SĂ + FI + Participiu să fi ştiut
să fi mers
FORMA NEGATIVĂ
Exemplu:
SĂ + NU+ Fi + Participiu
să nu fi plecat
(v p . 91, 98. 333)
358
MODUL OPT A TIV-CONDIŢIONAL
a. TIMPUL PREZENT, FORMA AFlRMA TIV Ă
I 2 3 4 5 6
Exemple:
AŞ AI AR AM A'Jl AR infiniliv I I aş vizita
2 ai vizita
3 ar vizita
4 am vizita
5 ati vizita
6 ar vizita
FORMA NffiATIVĂ
Exemple:
N - AŞ ... + infinitiv I n-aş pleca 4 n-am pleca
2 n-ai pleca 5 n-ati pleca
3 n-ar pleca 6 n-ar pleca
b. TIMPUL PERFECT, FORMA AFlRMA TIVĂ
I 2 3 4 5 6
Exemple:
/>Ş Al AR AM A'Jl AR +Fi+ pan.] 1 aş fi venit
2 ai fi venit
3 ar li venit
4 am fi venit
5 ap fi venit
6 ar fi venit
FORMA NEGATIVĂ
Exemple:
N-AŞ . .. + FI+ panicipiu I I n- aş fi venit
2 n-ai fi venit
4 n-am fi venit
5 n-a{i fi venit
3 n-ar fi venit 6 n-ar fi venit
(v. p. 281)
359
4. MODUL IMPERATIV
a. SINGULAR
AFIRMATIV
Verbe cu Verbe cu
A, · Î ·E -1,·EA
-ez · esc (· ăsc)
- ă .e •i · cază • eşte
(· ăştc)
Exemple: Excepfii:
intră! coboară! mergi/ rămâi! treci!
spune! oferă! acoperă!
ieşi! vezi!
Forme speciale:
lucrează! citeşte!
fii! du!
vino! adu!
stai! condu!
fă!
tradu!
zi!
NEGATIV
NU+ infinitiv
Exemple:· nu coborî!
nu spune!
b. PLURAL
Exemple:
afirmativ afirmativ
imper. pi. veniţi!
nt:gativ
= ind . prez ., pers. 5 negativ aduceţi!
nu mâncati!
nu intra\i!
(v. p. 63, 21)
5. MODURILE NEPERSONALE
a. MODUL INFINITIV
1 /i.u.1-TIJ')/€.:
A+ (NU)+ - • 1 -ca :'..c - r / -, / a (nu) afla a (nu ) citi
a (nu) vedea a (nu ) coborî
a (nu) merge
(v. p. 52)
360
b. MODUL GERUNZIU
Forma afirmalivă
- ,I Exemple: intrând, coborând,

având.spunând,
- îND - îND venind
Forma nega1ivă
NE - + afinnaliv Exemple: neavând

nevenind
(v . p. 248)
c. MODUL PARTICIPIU
Forma afirmaiivă
Exemple:
I I_i I~:I::11-ITT
-A ~E învă\ at spus
citit spart
AT 1 -S I - RT, - PT hotăn"t fiert
văzut rupt
ce rut
Forma negativă
neînvătat
NE - + afirma tiv
nevăzut
nefiert
(v. p. 77)
d. MODUL SUPIN
prcpozi1ic
Exemple:
subs ranriv DE
maşină de scris
verb LA partic ipiu
avem de învătat
PENTRU venim la cules
(v . p . 327)
361
6. VERBE NEREGULATE
~ <I
AFI ADA ASTA AŞTI A AVEA
lndica1iv prezenl Suni dau stau ştiu am

eşti dai stai ştii ai
este ci, Jlă ştie are
sunlem t»n Slăm Şlim avem
sunleJi daJi slaJi ştiJi aveJi
Suni dau stau ştiu au
eram dădeam slăleam ştiam ... aveam .
lmperfec1
erai dădeai stăteai
era dădea slăJea
eram dădeam slăleam
eraJi dădeaJi stăleaJi
erau dădeau stăJeau
fusei dădui stăJui ştiui avusei

Pcrf. simplu fuseşi stăJuşi ştiuşi avuseşi
diidJ.lşi
/ufse) dădu stătu ştiu avufse)
fuserăm dădurăm stăturăm ştiurăm avuserăm
fuserăJi dădurăJi stălurăJi ştiurăJi avuserăJi
fu(se)ră ăidură stătură ştiură avufse)ră
fusesem dădusem stătusem ştiusem avusesem

M . m. ca perfect
fuseseşi dăduseşi stătuseşi ştiuseşi avuseseşi
fusese dăduse stătuse ştiuse avusese
fuseserăm dăduserăm stăJuserăm ştiuserăm avuseserăm
fuseserăJi dăduserăJi stăluserăJi ştiuserăJi aviseserăJi
fuseseră dliduseră stătuseră ştiuseră avuseseră
săfiu
Conj. prez. săfii
săfte
să dea să stea să ştie să aibă
săfvn
săfiJi
săfie
Pan. /os/ dat stal ştiu/ avu/
~
Mod
1mp ş1
ABEA ALUA A VREA A MÂNCA
beau iau vreau mănânc
Indicativ prezcnl bei iei vrei mlnânci
bea ia vrea mănânci
bem luăm vrem mâncăm
beJi /uaJi vreJi mânca1i
beau iau vor mănânci
lmocrfec1 beam ... luam ... vream ... mâncam ...

A>rf. .s:.impJu
M. m. ca perf.
Conj. prez.
- ··
băusem
să bea
..
lua, ...
luasem ...
săia
vrui'...
vrusesem ...
să vrea
m~ncai ...
mâncasem ...
s! mănânce
Part. băui luat vru/ mâncat
362
7. VERBE CU FORME OMONIME
Forme verbale Persoane omonime

Verbe omonime
A TĂIA, A ÎNTÂRZIA, A SU I, Ind. prez.. I= 2

A CONTRIBUI
A BEA, A SCRIE, A ŞTI, A VREA
A MERGE, A RĂMÂNE, A TRECE,

ASTA
A ACO PERI, A OFERI. A SU FERI.
A BEA
Exemple :
(eu) tai. (tu) tai rămâi! - (tu) răm âi
(el, ei) întârzie - (ci, ci) să întârzie bea! - (ci) bea.
(ci) ştie - (el, ei) să ştie
8. DIATEZA PASIVĂ
Ac tiv I Pasiv
verb tranz. ---, A FI + pan . adj.
subst., pron . N. ---, DE+ subst., pron. Ac.
subst., pron. Ac.---, subs t. , pmn. N.
Exemple : Ioana a desena i tabloul acesta ~ Tabloul acesta a fost desenat de

Ioana.
(v . p . 264)
9. TOPI C A FORMELOR l'\EACCENTUATE ALE PROi\UMELlJI PERSONAL

ŞI REFLEXIV FAŢA DE VERn
a. PRONUME TN ACUZA TIV
Afinnati v Negativ
mi
te
ii verb / •m
ind pre z
pf pcrl
simplu NU
mă
IC
ne
{,,, ~·,
impcrf.
pf. simplu
o vă verb m.m. ca perf.
mm . ca pcrf
.,,
ne v111or (lncrar) le
SC
~iitor (literar)
1mper. neg.
;; NU-/
le N -o
SC NU-i
Exemple : m:\ aştcpt:i u nu Le vedem

te va ruga nu-i întâlnim
363
Afinna1iv Nega1iv
nd mă
te IC
. ne NU ne
SĂ \Q
(FI) \<I
le verb { conj . prez. SĂ le (Fl) verb \ conj. prez.
se (conj. perf.) SC
(conj. perf.)
SĂ-I NU-I
S-o N-o
SĂ-i NU-i
Exemple: să mă aştepte
să n-o cheme
să-i fi văzut
Afirmativ şi negativ
nă Exemple:
-O lt!
SĂ ne o să te invite
(N-)
-AM . . .
\Q verb - viitor popular n-o să-l caute
le am s-o chem
<P
SĂ-I
S-o
SĂ-i
Afinnali v şi negativ
m-
le ·
I- -mă
ne- { perf. compus
(NU) verb opt. - cond. prez. -le
y.
j. opt. - cond. perf. -1
imper. afirm . ·O
lever b { .
gerunziu -ne
S·
·l<l
.j
{ pcrf. compus
(N-) verb opl. - cond. prez. ·O -le
. opL - cond. perf. -se
Exemple: Exemple:
m-a strigai aşteaptă-l!

l-ar fi aşteptat văzându-ne
a văzul-O
364
b. PRONUME ÎN DA TIV
îmi
iJi
Fi
ne
lă
le
îşi
verb
r~,
Afinna1 iv
imperf
pf. simplu
m.m. ca perf.
viilor literar
NU
NU
-mi
-Ji
-i
-şi
ne
lă
le
verb
r~,
Negativ
imperf
pf. simplu
m .m. ca pcrf.
~iitor literar_
,mper negativ
Exemple : îmi scrisese

nu-i va telefona
!le cunoaşte
Afinna1iv Negativ
-ml
-mi
-ji -J i
SĂ ., NU -i
-şi
-şi (Fi) b \ conj. prez. b { conj. prez.
SĂ (Fi)
vcr (conj. pcrf.) ver (conj . pcrf.)
fU!
ne NU lă
SĂ 111
le
le I
Exemple: să-i telefoneze
să nu-şi fi amintit
să ne scrie\i
Afinnativ şi negativ
-mi Exemple:
-O ·{Î
SĂ ·I o să-mi amintesc
(N-)
-AM . .. -şi
verb - viitor popular
n-are să vă dea
ne
SĂ \D
le
Afinnaliv şi negativ -mi

-ji
mi-
impcr. afirm. -i
(i •
(NU)
,. { pcr f. comp1s verb
{
-ne
ne - verb op!. -cond. prezent gerunziu ·\O
v- opl. -cond. pcrf. -le
le - -şi
şi -
Exemple : trimite{i-ne
Exemple : i-a scris
v-ar fi spus dându-i
luându-şi
365
c. PRONUME ÎN DATIV Ş I PRONUME ÎN ACUZATIV
mi-, Ji -, i-. ni-, vi -. li-. şi - -1 ind . prez.

(NU) -i impcrf
SĂ (NU)
mi-. Ji-. i-. ne- . v-. le-. şi- -o
verb
( pf. simplu
m.m. ca perf.
viitor literar
imperf. neg
le
mi, Ji. i , ni. vi, li
se verb { conj. prez.
conj. pcrf.
-O
(N) SĂ
-AM şi le verb - viitor popular
Exemple: ni-l arăta

ne-o arăta
ni le arăta
I- pcrf. compus
mi, Ji . i, ni , vi. li, şi
i-
le -
verb { opt. -cond . prez
opt.-cond. perf.
(NU)
mi-. Ji-. i -. 11e - . v-, le-, şi -
pcrf. compus
verb
{ opt. -cond. prez
opt.-cond . pcrf.
·O
Exemple : mi l-a tradus

mi-a tradus-o
./
-mi -. -Ji -, -i-, -ni-, -vi-, -li- ·I
impcr. afirm -le

-mi -. -Ji -, -i-. -ne-. -v-, -le- ·O
Verb
./
-mi -, -/i -, -i-. -ni-. -vi-, -li- . - şi- -i
gerunziu -le
-mi-. -Ji-, -i-. -ne -. -v- , -le-. -şi - ·O
Exemple : arată - mi - I c! copiindu -vi-I

l'.lf'ttll'l- 11~-o ! et>piitH:fu- -o
366
VII. ADVERBUL
GRADELE DE COMPARA 'JlE
COMPAR/11'/VUL (v. p. 168)
SUPERU.TIVUL MJSOLUT (v. p . 253)
SUPERLATIVUL RELIIT/V
DIN subst. sg.

CEL MAI adv .
DINTRE subsl. pi.
pron . pi.
( v. p. 252)
Vlll. PREPOZfflA
REGIM CAZUAL
asupra . contra, deasupra. dedesubtul. înaintea, mapoia. mdlirlitul. împotriva, +G.

împrejurul
datorită , mul1umită ,gra1ie

asemănător. caracteristic. conform, contrar, corespunzător, favorabil , potrivit, +D.
speci fic ·
asemenea
ca, cu, către, de, din . după. fără, în, mtre, la, lângă, pc, pentru, peste, până,
prin, spre, sub
despre, dinspre , dintre , înspre, printre + Ac.
de )a, de cAtrc, de pc . fără de. pc la, pc lângă, până la
367
VOCABULAR
ROMÂN - FRANCEZ - ENGLEZ
A.
a prep. a, de. // of; to (+ inf.). acela, aceea; aceia, acelea pron . celui
abate (abătut) vb. ccartcr. dctoumer. // to (-la).// that (one), those; de aceea c ·est
turn off, to stray. pourquoi, // for that reason, consequen-
abate (se) vb . s'ccancr, se dctoumer. // to lly, that îs why; după aceea ensuile,
go oul of onc's way; a se abate asu- apres. // after thai, then.
pra ... tomber sur. // to fall (up) on. acelaşi, aceeaşi ; aceiaşi, aceleiaşi pron.,
abia av. l. 11 peine. difficilement. 2. jus- aj . le mcme // the same.
tement, 11 peinc. // l. hardly, scarcely. acest(a), această (aceasta); aceşti(a),
2. only, just. · aceste(a) aj. ce( ... ci) // this.
abonament, abonamente s.n. abonnement. acesta, aceasta; aceştia , acestea pron.
// subscripLion. celui-ci. // this.
absolvent, absolvenţi s.m. personnc qui a itcolo av. la, la-bas. // there; de acolo de
termine un cycle d 'ctudcs. // graduate. la. // from thcre, from that place; of
abstractizare, abstractizări s.f. abstrac - (iu) that place.
tion. // I. abstracting. 2. abstraction. acompania, -ez vb. accompagncr. // to
ac, ace s.n. aiguillc. // 11ccdlc. accompany.
academician, academicieni s.m . acadc- acoperi vb . couvrir. // to cover.
micicn. // academician . acoperi (se) vb. se couvrir. // to covcr
academie, academii s.f. academie.// aca- oneself.
dcmy. acoperiş, acoperişuri s.n. toit, toiturc. //
acasă av . ii la ma1son , chcz soi.// at home;
roof.
acoperit, acoperită; acoperiţi, acoperite,
homcwa.-ds. aj. couve.rl. // covcrcd.
ll("relerare, accelerări s.f acccleration . acord, acorduri s.n. 1. accord, entcnte.
// accclera1ion. 2. accord, consentement, approbation.
acce lerat, accelerată; acceleraţi, accele- 3. accord, convention, pacte. // agree-
rate aj. accclcre. // accelernted; tren ment; a fi de acord ctie d 'accord. // to
acce lera t train rapide. // fast train. agree.
.iccent, accente s.n. accent// accent, stress; acorda, -ez vb. accorder. conceder. // to
a pune accent appuyer, insistcr. // r.o grant, to co nfcr.
accentuate, lO !a y strcss upon. acordeon, acordeoane s.n. accordcon. //
:iccentua, -ez vb . acccmucr, meureen cvi- accordion.
acrişor, acrişoară; acrişori, acrişoare aj.
dcnce . // to accent; to strcngthen.
a~c~n tua, -ez (se ) vb. s 'accentuer, aigrelet, surei. // souris h, tartish.
acru, acră; acri, acre aj. aigrc. // sour,
s'intensifier. // te intcnsify .
tart.
accepta vb. acccp1cr . // 10 accept, 10 agrec
act, acte s. n. I. acte, document. 2. acte,
to.
fait, action. 3. acte (d ·une picce de
acciden t, accidente s. n. accident.// acci-
theâtre). // I. document. 2. act, action .
den t.
acel(a), acea (aceea); acei(a ), acele(a) aj. activ, activă; activi, acti"e aj. actif. //
active.
ce ... (-lâ) . // that, those.
369
activ av. activcmcnt. li actively. admitere, admiteri sf admission . li
activitate, acti\'ităti sf activilc. li admission , admittancc; examen de
activity. admitere concours d 'entree. li entrance
actor, actori s.m. acteur. li actor. examination .
actrită, actrite sj. m:trice. li actress. adormi vb endormir, s·endormir. li I. to
actual, actuală; actuali, actuale aj. lull to sleep 2. to fall asleep, to get to
actuel, contemporain . li prcsenl, topi- sleep.
ca!, contcmporary. adresa, -ez vb. adresscr. li to address.
acum av. maintenant, a prcscnt. li now , adresa, -ez (se) vb. s'adrcsscr. li to
nowadays, at present; acum cinci ani address oneself to.
ii y a cinq ans. li five years ago; de adresă, adrese sj. adresse. li address.
acum înainte dorcnavant. li from now aduce (adus) vb. apporter, amener. li to
on; de pe acum des 11 pr~ent. li from bring, to fetch.
that Lime f:>rth. aduna vb. I. amasser. 2 . ramasscr. 3.
accumulare, acumulări sf accumulation. rassembler. 4 . recucillir. li to add ; to
li accumulaLion. gather.
acumulator, acumulatoare s.n. accumu- aduna (se) vb. se masscr, se re unir. li to
lateur. li accumulator. rally , to gathers , to crowd .
acvariu, acvarii s.n . aquarium. li aqua- adunare,adunări sj. rcunion , assemblce.
rium. li gathcring.
adăposti, -esc vb . abritcr. li lO shclter, aer s.n. air. li air.
to give shclter to. aerisi, -esc vb. acrcr. // lO air
adăposti, -esc (se) vb . s'abriter. li to aeroport, aeroporturi s.n. aeroport. li
sheller onesel f. airport.
adăuga vb . ajouter. li lO add. afară av. dchors. li out, outsidc; afară de
adesea av. souvent. li often; many limes. asta a pan cela. // more over; bes ides;
adeseori av. souvent. li often, many Limes. (în) afară de en dehors de , outre. li
adevărat, adevărată; adevărati, adevărate except.
aj. I. vrai . 2. vcriwble, authentique. afirma vb. affirmer. // to affirm, to asscrt.
li I . true. 2. genuine, real. afirma (se) vb. se faire remarqucr, se
adeverintă, adeverinţe sj. attestaLion, distingucr. // to assert oncsclf.
confirmation. li certificate, receipt. ana vb. apprendre. // to leam about, to
adică av. c'est-il-dire. li that is, viz.; namcly; hear.
in olhcr words, in conclusion. afla (se) vb. se trouver. li to be (prcscnt);
adânc, adâncă; adânci aj. profond. li decp; tobe found .
profound . agendă, agende sf agenda. li pocket book,
adânc av. profondcment. li deeply; pro- notebook.
foundly . ageniie, agen!ii sf agence. // agcncy; agcn-
adâncime, adâncimi sj. profondeur. li cy office; agenţie de voiaj agencc de
deplh; profoundncss. voyages. /1 touri st agency; agenţ ie de
>1fftt1lttl!!rtf'lttl'.H', aEIR1luistFahH'i s.m. bilete burcau des bitlets. /1' travelllng
administrnteur. li administrator. agcncy, box office.
admira vb. admircr. li to admir('.. aglomerat, aglomerată ; aglomeraţi,
admite (admis) vb. aclmcttre, permcttrc. aglom er a te aj. agglomcrc. li agg lo mc-
li to admit (of); to allow. ratcd, crowded.
370
agrnr, agrară; agrari, agrare aj. agraire. alerga vb . courir. // to run, to racc.
// agrarian . alfabet, a lfabete s.n. alphabet. li alpha -
agricultor, agricultori s.m. agri cultcur. bet.
// farmer . a lifie, ali fii sf. ongucnt, pommadc. //
agricultură, agrirnlluri s.f ag ri c ulture. ointmcnt, unguent.
// agriculture. aliment, alimente s. n. aliment, comcsti-
agronom , agronomi s.m . agronome. bles. li food, food stuff.
/I agronomist. alimentar, alimentară; alimentari,
aici av. ici li hcre: de aici d 'ici . li from alimentare aj. alimentaire. li food,
here. alimentary; regim alimentar regime
ajunge (ajuns) vb. I. arrivcr. 2. parvenir, alimentaire, diete. li diet.
dcvenir. 3. rattrapcr. 4. atteindre. 5. suf- alo inter). allâ! li huilo, hallo!
fire . li to arrive ; to rcach; to become; alpinist, alpinişti s.m . alpiniste. li alpi-
to be cn o ugh. to su ffice; to touch; de nist, mountaineer.
aj un s assez, suffisa mment. li alt, altă; alţi, alte aj. autre. li (an) othcr
sufficicm(ly); enough. further.
ajuta vb. aider. // 10 he lp, to assist. altul, alta; alţii, altele pron . un autre. li
ajutor, ajutoare s. n. aide. // help; assis- another (one).
tance . altceva pron. autre chosc. li somcthing
al, a; ai, ale an. pos. de, a. li of. elsc; anything else.
alaltăieri av . avant-hicr. // thc day bcfore altcine\'a pron. quelqu ' un d 'autrc. li
yesterday. somcbody else; anybody else.
alaltăseară av. avant-hicr soir. li the nighl alună, alune sf noisette. li hazei-nul.
before las1. aluneca vb. ,glisscr. // to slide; to slip.
alarmă, alarme sf alarme. // alarm; a da alunecare, alunecări s f glissade, glissc-
alarma so nncr 1·a1annc. // to give the ment. // sliding: slide, slip.
alarm. amabil, amabilă ; amabili, amabile aj.
alaturi av. a câte. // by, bcsidc, ncar (by), aimable. li amiablc, kind .
side by si dc ; aliituri de aux c6 tes de. amabil av. aimablemenL li amiably , kindly.
li by , bcsi dc, near (by) . amar, amară; amari, amare aj. amcr .
alb, albă; albi, albe aj. bla nc. // whitc. // biucr.
albastru, albastră, albaştri , alb<1stre aj. amator, amatoare; ama tori , amatoare
bleu. // bluc. aj. amateur. // fond of, amateur.
album , albume s. n. album. // album. amator, amatori s.m. amatcu r. // fan:
alcătui, -esc vb. fo rmer, com poser, cons-
amateur.
titucr. // Lo make , to c reate; to form. to amestec, amestecuri s. n. 1. melangc,
make up .
mixture. 2. immixtion . li I. mixturc .
alee, aici s.f al ice. li allcy.
2. cross; ng .
alege (ales) vb . I. cho isi r. 2. c i irc . 3. trier.
amfiteatru, amfiteatre s.n. amphithcâtrc.
separer. // to choosc. to select, to clcct.
// amphithcatre; lccturc room.
alegere, aleger i s f I. choix. 2. elcction.
amiază,amiezi sf midi . li noon, midday.
li I . choos ing. 2. choice, sclection,
după-amiază aprcs-midi. li aftcmoon:
elcction: la alegere a u choi x. li al will,
după-amia1.a 1·aprcs-midi .. li in thc
a l onc·s plcasurc, at choicc.
afternoon .
37 1
aminte av. (în expresii) a aduce aminte antic, antică; antici, antice aj. antique.
rappelct. // to rcmind; a-şi aduce aminte // ancient.
se rappeler, se souvcnir. // to remem- anticariat, anticariate s.n. magasin du
ber, to recall. bouquinist.e. // second-hand book-shop,
aminti, -esc vb. I. rappcler, evoquer. 2. antiquary.
mentionner. li to rcmind. antibiotic, antibiotice s.n. antibiotique
aminti, -esc (a-şi) vb. se rappeler, se sou- // antibiotic.
venir. li to rcmembcr, to recall.
antinevralgic, antinegragice s.n. anti-ne-
amintire, amintiri sf I. souvenir. 2.
evocation. li memory; remembrancc. vralgique. // antineuralgic.
amâna vb. ajourner, diffcrer. // to post- antrenor, antrenori s.m. entraineur. //
pone. coach, trainer.
amânare, amânări sj. ajournement, anumit, anumită; anumiti, anumite aj.
delai. // postponemcnt, postponing. 1. certain. 2. particulier, special. li
amândoi, amândouă nwn. (tous) Ies deux. certain.
// both. anunţi vb. annoncer. li to announce.
amuza (se) vb. s·amuscr. li to amuze aoleu interj. aîe! oh la la! Mlas! // ah!;
oneself, to havc a good time. bless you! blow me!
an, ani s.m. an, annee. // year; Anul nou aparat, aparate s.n. appareil. // appara-
le Nouvel an.// the New Year; la anul tus; device; aparat de fotografiat
l'annee prochaine. // ncxt year. apparcil photographique. li camera
analiza, -ez vb. analyscr. // to analyse; to (filming); aparat de filmat camera.
examine. li camera; aparat de multiplicat mul-
anecdotă, anecdote sf anecdote. // anec- tiplicateur. li multiplier; aparat de
. dote, funny story, joke. radio radio. li radio set; aparat de ras
angaja (•ez) vb. engagcr. li to engage; to rasoir. li safety razor.
takc in one's service. aparatură, aparaturi sf appareillage,
angaja, -ez (se) vb. s'engager, prendre un totalite des appareils d'une installation.
engagement. li to engage oneself: to li apparatus; equipment.
take a job. apartament, apartamente s.n. apparte-
animal, anim11le s.n. animal. li animal. ment. li apartment nat.
animat, animatil; animaţi, animate aj. aparţine (aparţinut) vb. appanenir. li to
anime. llanimated; lively; desene belong to.
animate dcssins animes, bande dessi- apli, ape sf eau. // water: apli mineralli
nee. li cartoons. eau minerale. // mineral water.
aniversa, -ez vb. fetcr, cclcbrer. 11 to ce- apăra vb. defcndre. li to defcnd; to
lebrate. protect.
aniversare, aniversări sf anniversairc. / apăra (se) vb. se defendre. // to defend
/ anniversary; birthday. oneself.
anotimp, anotimpuri s.n. saison. li apărare, apărări s.f defcnse. li dcfence;
season. protcction.
ansamblu , ansambluri s. n. L ensemble, «pilin>a («pilif'uf) .,J,,. p,m,iln>. li co oppoor:
totalite. 2. ensemblc de comediens, to be published.
troupc de thc:itrc. // cnscmble; pilc; în aperitiv, aperitive s.n. hors-d ' oeuvre.
ansamblu cn gencrnl. en tout. // on thc aperitif. // appctizer.
whole. aplauda vb. applaudir. // to applaud.
372
aplica vb. appliqucr. // 10 apply: 10 bring aranja, -ez vb. arranger, mettre en ordre.
into opcra1ion. li to arrange, to set in order, lO tidy up.
aplicat, aplicată; aplka!i, aplicate aj. arăta vb. montrcr. // to show, to point to.
applique, mis en pra1ique. // applied. arbitru, arbitri s.m. arbitre. // arbitrator,
apoi av. cnsui1e, aprcs. // 1hcn; after that. rcferee, umpire.
aprecia, -ez vb. apprecicr. // to esti1T1ate; arc, arcuri s.n. l. arc. 2. resson. li bow;
to appreciate, to valuc. arc, spring.
aprilie s.m. avril. // April.
ardei, ardei s.m. l. piment (doux). 2.
aprinde (aprins) vb. allumcr. // to light
up, to switch on. poivron. li mild pepper; paprika.
aprinde (se) vb. I. s'allumcr. 2. prendre ardelean, ardeleană; ardeleni, ardelene
feu. // to take fire; to catch lighL aj. transylvain. li Transylvanian.
aproape av. I. pr/'s. 2. prcsque. 3. sur le argint s.n. argent. // silver.
point de. li r. r.car (by), close by. 2. argumenta, -ez vb. argumenler. li lO argue,
nearly, almost. 3. on the point of. ..; lO motivate.
apr°"t'e de prcs de. li near by. arheolog, arheologi s.m. archoologue. //
aproba vb. approuvcr. li to approve. archaeologist.
aprobare, aprobări sf approbation. li arhitect, arhitecţi s.m. architcctc. //
approval. architect.
apropia vb. approchcr. // to draw near.
arhitectonic, arhitectonicii; arhitecto-
apropia (se) vb. s'approchcr. li to come
nici, arhitectonice aj. architectoniquc.
near, 10 approach .
apropiere, apropieri sf I. rapprochcment. li architectonic(al).
2. proximi ie. li I. approaching. 2. near- arhitectură, arhitecturi sf architccture.
ncss, proximi1y; în apropiere dans le li arch itec ture.

voisinagc, tout prcs. // close by, in the aripioară, aripioare sf petit aile. // little
neigh bourhood. wing.
aproximativ, aproximativa; aproxima- armată, armate sf. armee. li army, force.
tivi, aproximative aj. approxima1if. armonie, armonii sf. harmonie. // har-
li approximate. mony; concord.
aproximativ av. approximativement. // artă, arte sf. art. li art.
approximatcly, roughly. arteră, artere s.f art~re. // ancry.
apuca vb. saisir, cmpoigncr. // to catch, lO articol, articole s.n. anicle. //
seize. article.
apuca (se) vb. commcnccr, se meure a. artificial, artificială; artificiali, artificiale
// to start, lO begin. aj. artificiel. // artificial.
apus, apusuri s.n. couchcr du soiei!, Ouesl. artist, artişti s.m. artiste, acteur. li artist;
li sunset; wcst. performer.
ara vb. labourcr. // to plough. artistic, artistică; artistici, artistice aj.
arab, arabă; arabi, arabe aj. arabe // artistiquc. li artistic.
arab(ian), arabic. arunca vb. jetcr. // 10 throw, to buri, to
arab, arabi s.m. Arabe . // Arab. cast away.
aragaz, aragazuri s.n. rcchaud a gaz, asculta vb. I. ecouter. 2. obeir. 3. exami-
cuisinicre a gaz. // gas stove range, ner, interrogcr. 4. ausculter. li to listen
cookcr. 10: 10 cxaminc, to obcy.
373
ascultător, ascultătoare; ascultlitori, aşa av. ainsi . li so, thus; aşa de ... tel. parei I.
ascultătoare aj. obcissant. // obedient. li so; aşa cum ainsi que. li as ; tot aşa .. .
ascunde (ascuns) vb. cachcr. // to hide. aussi ... que. li as ... as.
ascunde (se) vb. se cachcr. li to hide aşeza vb. I. poser, placcr. 2. arranger. // to
(oncself) . place, to set.
ascutitoare, ascutitori s.f. taille-crayon. aşeza (se) vb. s ' asseoir, prendre place.// to
// penei I sharpener. sit down, to take a seat, to seat oneself.
aseară av. hier soir. li last night. aştepta vb. attendre. // to wait (for).
asemănător, asemănătoare; asemllnlitori, aşteptare, aşteptări s.f attente. li waiting;
asemănătoare aj. rcssemblant,sembla- sală de aşteptare salle d'auente. // wai-
ble. // similar, likc. ting room.
asemenea aj. pareil. tel.// I. like. 2. such; aşternut, aşternuturi s.n. literie. // bed
de asemenea aussi. // also, too. clothes.
asigura vb. assurcr, garantir. // to ensure, to atelier ,ateliere s.n.atelier.11 (work-)shop;
· assure. studio.
asimila, -ez vb . assimilcr. li to assimilate. ateneu, atenee s.n. athenee. li athenaeum.
asimila, -ez (se) vb. s 'assimiler. // to be atent, atentli; atenţi, atente aj. auentif. //
assimila1ed. auentive.
asista vb. assistcr, ctre prcscnt. // to attend, atent av. auentivcment. li attentivcly,
to be prescnt, 10 assist. carefully.
asistent, asistenti s.m. assistant, assistant atentie s.f attention. // attention; în cen-
d 'une chaire. // assistant; assistant trul atentiei au centre des preoccupa-
lecturer. . tions. li în the centre of attention; cu
asistentă, asistente s.f. assistante, assis- atentie attcnti vement. li attentively,
tante d 'une chaire. // assistant; assistant carefully; a atrage atentia attirer l'at-
lecturer; asistentă medicală garde tention. // to-put smb. on his guard; to
maladc. // nursc. auract smb 's attention.
asociere, asocieri s.f association. // asso- atitudine, atitudini s.f attilude. // auitude.
ciation. atâtav. tant. //so (much), so long; atât de ...
aspect, aspecte s.n. aspect. // aspect. tellement, si. li so; atât ... cât şi tant...
aspirator, aspiratoare s.n. aspirateur. // que. li bolh ... and.
vacuum-cleaner. atât, atâta; atâti(a), atâtea aj., pron. si,
aspirină, aspirine s.f aspirine. // aspirin.
tant. li so much ; so many.
ăsta, asta; ăştia, astea aj„ pron. ce, celui-
atletism s.n. athletisme. li athlctics.
ci. //this; asta ~a. // 1ha1 this. atractie, atractii sf I. auraction. 2. charme.
astăzi av. aujounl'hui. //today, nowadays. li I. attraction. 2. attractiveness, charm .
astfel av. ainsi .llso; in this way;as follows ; atrage (atras) vb. I. attirer. 2. entraîncr. //
astfel de ... tel, p:ircil. // such . to atLiact. to draw .
astronomic, astronomică; astronomici, atunci av. 1. alors, cn ce tcmps-la. 2. alors ,
'4$f.f"QH u n •ic.·11 !IV/ a.stn'.')rlOm iqlft). 14' en .,,., eas. /'l' lllen, at that time; pe
astronomic(al ). atunci ... en cc tcmps-la. // about that
asupra prep. I. sur. 2. concernant. li over; time; de atunci des lors. // since then.
about, on, conccrning. aţă, ate sf fii.// thread.
374
audienţă, audiente s.f audience. // balcon, balcoane s.n. balcon. // balcony;
audience thc dress c irclc; upper circle.
august s.m . aouL. // August. balet, balete s.n. baliei. // balleL
aur s.n. or. // gold. balonzaid, balonzaide s.n. imperrneable.
autobuz, autobuze s.n. autobus. // bus. // burbcrry.
autocar, autocare s.n. autocar. // char-!1- baltă, blllti sf mare, flaque. // marsh,
banc. swarnp.
autohton, autohtonă; autohtoni, autoh- banc, bancuri s.n. anecdote. // joke.
tone aj. autochtone, aborigene. // ban, bani s.m. I. la centieme panic du
autochtonous, aboriginal. „Icu". 2. (pi.) argcnt. // I 00-lh part of
autor, autori s.m. auteur. // author; writer. a „leu"; (pi.) moncy; bani potriviti la
autoservire s.f self-service. // self- somme exacte d'argent. // right change.
service. banană, banane sf banane. // banana.
auzi vb. entcndrc. // lo hcar. bancă, bănci sf I. banc. 2. banque. //
avantaj, avantaje s.n. avantage. // advan- Corm, desk; bench.
tage bandă, benzi sf bande, laniere. // band,
avea (avut) vb. avoir, posscder. // to have, strip; bandă de magnetofon bande mag-
10 possess. netique. // magnetic tape.
aviator, aviatori s.m. aviateur. // airman, bar, baruri s.n. bar, cabaret. // bar, night
aviator. club.
avion, avioane s.n. avion. // (air)plane, barll, bare sf barre. // bar.
barbă, bărbi sf barbe. // bcard.
aeroplane.
barcll, bărci s.f barque. // boat.
ax, axe s.n. axe. // axle, spindle.
bască, bllşti sf beret basque. // pcaklcss
axă, axe s .f axe. // axis.
cap; beret.
axiomă, axiome s.f axiome. // axiom . baschet s.n. baskct-ball. // basket-ball.
azi av. aujourd'hui. // today. basm, basme s.n. conte de fee . li fairy-
tale.
B basma, basmale sf fichu, fanchon. //
headkerchief.
ba ... ba ... av. tantot ... tantal. // now ... bate (bătut) vb. battre, frapper, fouctter,
now ... , altcrnately; ba da mais oui. // taper. // to beat: to strike: to knok.
oh yes. batic, baticuri s.n. batik. // headkerchicf.
bacalaureat, bacalaureate s.n. batistă, batiste s.f. mouchoir. //
baccalaur6at. // school-leaving handkerchief.
examinalion (qualifying smb. for higher baza, -ez vb. baser, fonder. // to found, to
basc.
studics) .
baza, -ez (se) vb. I. se baser, se fonder. 2.
bagaj, bagaje s.n. bagage. // luggage; birou
s'appuycr sur, compter sur. // to rely
de bagaje consignc. // lcft-luggage on, to dcpend (up)on.
office. baz4, baze sj 1. basc, fondemcnL 2.
baie, băi s.f I . bain . 2. salic de bains. // principe, fondement. // I . foundation .
bath; bathroom . 2. basis, ground; bază materială basc
bal, baluri s.n. bal.// ball, pany. materiellc: // material basis; a pune
baladă, balade sf ballade. // ballad.
bazele poscr Ies fondements. // to lay
375
lhe foundations of... ; a sta ( fi) la ba1..a... bineîn1eles av. bien cntcndu, cenaincmcnt.
etre a la basc d~. // to be basis of.. .• to li of course, cenainly .
be (lie) al Lhe bedrock of... binişor av. assez bien, passablement. // 1.
băiat, băieţi s.m. gar~on. li boy. pilssably. 2. gently; lightly.
băieţandru, băietandri s.m. grand g~on, biografie, biogralii sf biographie. //
adolescent // youlh, Iad. biography.
băieţaş, băieţaşi s.m. gar~onnel. // linie biologie sf biologie. // biology.
boy. birou, birouri s.n. 1. bureau (meuble). 2.
băieţel, băieţei s.m. gar~nnet. // liule boy. bureau (pia:e ou l'on travaille). 3. office,
bănui, -esc vb. I. supposer. 2. suspecter. guichet. li I. writing-desk. 2. study;
// 1. to suppose. 2. to suspect. office; birou de informaţii bureau
bărbat, bărbaţi s.m. 1. homme. 2. epoux. d'informations. // inquiry-office.
mari.// man; male. biscuit, biscuiţi s.m. biscuit. li biscuit.
bărbăteşte av. comme un homme, biserică, biserici sf eglise. // church.
energiquement, viriliment. //asa man; Nană, blăni sf fourrure. li fur.
manly. bleu aj. bleu. li light blue.
bărbie, bărbii sf. menton. li chin. bleumarin aj. bleu marine. li navy-blue.
bătrân, bătrână; bătr.îni, bătr.me aj. vieux, bloc, blocuri s.n. 1. bloc. 2. immeuble
âge. // o!d; ancient. (collectif). // 1. block. 2. apartment
bătrân, bătrâni s.m. vieux, vieillard. li house.
old man. bluză, bluze sf. blouse. // blouse.
bătrână, bă!râne sf viciile. li old woman. boală, boli sf. maladie. li illness; discasc.
băutură, băuturi sf boisson. li drink. lk>canc, bocanci .s.m. gros soulier,
bea (băut) vb. boire. li to drink. brodequin. // boot.
bec, becuri s.n. ampoule. // bulb, (electric) bogat, bogată; bogaţi, bogate aj. 1. riche.
lamp. 2. abondant. // rich, wealthy; boi;at
bej aj. beige. li beige. în ••. ricl'.e en. // rich in ...
beneficia, -ez vb. beneficier. // to derive bogăţie, bogăţii sf richesse. // riches.
advantage (from), to benefit (by). wealth.
bere sf biere. li beer. bolnav, bolnavă; bolnavi, bolnave aj.
bibliografie, bibliografii sf bibliographie. malade. // iii, sick.
// bibliographv. bolovan, bolovani s.m. grosse picrre. //
bibliotecar, bibliotecari s.m. boulder.
bibliothecairc. // librarian. bomboanl, bomboane sf bonbon. // sweet,
bibliotecarii, bibliotecare sf biblio- bon-bon.
tMcaire. 11 librarian. bon, bonuri s.n. bon (de caisse), ticket.
bibliotecă, biblioteci sf I. bibliotMque li bill; coupon, receipt, ticket; bon de
(collection de livres). 2. biblioth~ue masă ticket. // ticket.
(armoire pour livres). // library; borcan, borcane s.n. local. // glass jar.
bot, boturi s.n. museau, gucule, mufle.
bookcase.
/,/muzzk-.
blt>lt.ww, 1>ld~11m, ~f. a1eye1e11e. /1' b1cycle.
botanic, botanică; botanici, bota11ice aj.
bilă, bile sf. I. bile, fiel. 2. bi!le. // ball.
botanique. // botanic(al).
bilet, bilete s.n. billet. // note, billet; tickel. bou, boi s.m. boeuf. // ox.
bine av. bien. li wcll, good. box s.n. boxe. // boxing.
376
boxli, boxe s.f. box, loge, compartime111. bursă, burse s.f. boursc d'etudes. li
// lumbcr-room. scholarship.
brad, brazi s.m. sapin . li lir trec. burtă, burţi s.f. ventre. // belly.
brat, braţe s.n. bras. li arm. buton, butoane s.n. bouton. li push; switch;
brav, bravă; bravi, bra ve aj. brave. li· pin.
brave. buzl, buze s.f. levre. li lip.
brăţară, brătări sf bracelct. li brâcelet. buzunar, buzunare s.n. poche. li pocket.
brânzi s.f fromagc. li checse; brânzeturi
toutes sortcs de fromagcs. li diffcrcnt
sorts of chcese.
C
brunet, brunetă; bruneti, brunete aj. brun, ca av. I. comme. 2. que. fi 1. as, so... as.
brunet. li dark-haircd. 2. then; ca să pour que. li in order to;
bucată, bucăti s.f. I. morccau. 2. picce. ca... să pour que. li 10; ca şi de mCme
li piece, bit. que. li just like; also, too.
bucătar, bucătari s.m. cuisinier. li cook. abană, abane sf cabane, chaleL li chalet
bucătărie,bucătării s.f. I . cuisine. 2. mets . cabinet, cabinete s.n. cabinet. // cabinet;
li I. kitchen. 2. kookcry. private room; cabinet medical cabinet
bucăţică, bucătele s.f. petite morceau. li
medic;al . li surgery.
bit; mareei. cadou, cadouri s.n. cadeau. // present,
buchet, buchete s.n . bouquct. li bouquct. gift.
bucura (se) vb. se rejouir. li to fee! glad; cadru, cadre s.n. I . cadre. 2. limite. // l.
lO bc glad; lO enjoy. frame. 2. background; limits; în cadruL
bucurie, bucurii sf joie. li joy, gladncss; dans le cadre ... li as part of...; within
cu bucurie avec joie. li gladly, joyfully. the frame, work of...
bucuros, bucuroasă; bucuroşi, bucuroase cafea, cafele sf (tasse) de cafe. li
aj. joyeux. li glad, gay. coffee.
bucuros av. avec joie, volonticrs. li gladly, caiet, caiete s.n. cahier. li (writing) book,
willingly. copy book; caiet de notite calepin. li
buget, bugete s.n. budgcL li budget. notebook.
bulevard, bulev ,rde s.n. boulevard. li caisă, caise sf abricot I! apricot.
boulevard, avcnue. cal, cai s.m. cheval. li horse.

bulion s.n. pâte de tomates en conserve. cald, caldă; calzi, calde aj. chaud. li wann.
li tomato sauce. cale, căi sf l. voie. 2. moyen, modalite.
bun, bună; buni, bune aj. bon. li gooj. li road; way; cale ferata voie ferree.
bunăstare s.f. bien-ctrc. prosperite. li li railway.
wellfarc. calendar, calendare s.n. calendrier. //
bunic, bunici s.m. I. grand-perc. 2. (pi.) calendar.
grands-parcnts. li grand father; (pi.) calificare, calificări s.f. qualification. /I
grand parents. qualification. •·
bunică, bunici sj. grand -mcrc. // calorifer, calorifere s.n. calol'ilere. //
grandmother. cenu-al heating (radiator).
burete, bureti s.m. cponge. li sponge. cam av. 1. environ, approximativement.
burghez, burgheză; burghezi, bllrgheze 2. un peu . 3. assez. li about,
aj. bourgeois. li burgeois. approximately; rather.
377
cameră, camere s.f chambrc. li room; carte, cărli
sf livre. // book; carte de
cameră de zi chambrc de sejour. li vizităcarte de visite. li visiting card;
living room. carte de telefon annuaire du ttlephone.
campion, campioni s.m. champion. li // telephone directory.
champion. cartier, cartiere s.n. quartier. // district;
campionat, campionate s.n. championnaL quarter.
li championship. cartor, cartofi s.m. pomme de terre. fi
canapea , canapele sf cana~. // sofa. potalO.
cană, căni sf I. cruche, carafe. 2. gobelet. casă, case1 sf 1. maison. 2. familie. // I.
// 1. jug. 2. mug. house, habitation; home. 2. family.
candidat, candidaţi s.m. candidaL // casă, case2 sf 1. coffre-fort. 2. caisse.
candidate. guichet de caisse. // I. money box. 2.
canotaj s.n. canotage. // boating~ pay office, pay desk; casă de bilete
cantină, cantine sf cantine. // canteen. bureau de location. fi booking office,
cap, capete s.n. tete. // head. box office; casă de bani coffre-fort.
capabil, capabilii; capabili, capabile aj. // safe.
capable. li capable, able. caseta, casete sf casseue. li I. case, box.
capăt, capete s.n. bout, terme, fin , limite. 2. compact cassette.
// end, extremity, limit. casetofon, casetofoane s.n. magnetophone
capitală, capitale s f capitale. // capital. a cassette. // casseue recorder.
capitalist, capitalistă ; capitalişti, casnic, casnică ; casnici, casnice aj.
capitaliste aj. capitaliste. // capitalist. domestique, menager. // home ... ;
capitol, capitole s.n . chapitre. // chapter. domestic.
car, care s.n. chariot, char. // cart; waggon. castel, castele s.n. château. // castle.
castravete, castraveti s.m. concombre.
caracter, caractere s.n. I. caract~re. 2.
// cucumber.
trait, caracteristique. // 1. character,
caşcaval s.n. sorte de frornage a pâte
nature. 2. feature, characteristic. pressu. // pressed chcese.
caracteristic, caracteristică; carac- catedră, catedre sf chaire. // chair;
teristici, caracteristice aj. caracte- master's, desk.
ristique. // characteristic. categorie, categorii sf categorie. //
caracteriza, -ez vb. caracteriser. li IO category; kind, sort.
characterize. cau'Ză, cauze sf cause, motif. li cause;
caracteriza, -ez (se) vb. se caracteriser, reason; din cauza ... li cause. //because
Stre carocterise par. // 10 be charactcristic of, on account of... ; din cau'Ză că parce
of. que. // because.
care pron. gui , lequel. // which, who; thal.
caz, cazuri s.n. cas, circonstance, situation.
care aj. qucl. // which, what.
// 1. case. 2. event, happening; în cazul
carna,•al, carnavaluri s.n. carnaval. //
camival. acesta en ce cas. // în this case.
carne sf.. chair, viamlt!-. ✓✓ Oesh, me,at, caza, -ez vb. loger provisoirement. // to
carnelel, carneţele s.n. petit carnet, calepin. accomodate.
li pocket-book; jouer. căconj. I. que. 2. que, de sone que. 3. car,
carou, carouri s.n. carreau. // square; în parce que. // I . lhal.. 2. so that. 3. bccause;
carouri !l carreaux. // checkered. pentru că parce que. // because.
378
căci co11j. car, parce que. // because, for. rasu~, căsuie sf maisonncuc. // Iittle housc.
căciulă, căciuli sj. bonnet de fourrure. // către prep. vers. // towards; about; de
fur cap. către par. // by.
căciuliţă, căciulite s f. bonnet (pour Ies căuta vb. chercher. // to look for; to ask
femmes ou pour Ies enfants). // bonnet. for.
cădea (căzut) vb. tomber. -li to fall dawn; ce aj. que, quoi, quel. // what; which.
a cădea la examen ctre recalc. // to fail ce pron . que, quoi. // what; ceea ce ce que.
in an examination. // what.
ciilător, călători s.m. voyageur, passager. ceafă, cere s.f nuque. // nape of the neck.
// I. traveller. 2. passengcr. ceai s.n. tM. // tca.
călători, -esc vb. voyager. // to travel. ceapă, cepe s.f oignon. // anion.
ciilătorie, călătorii sf voyage. // travel; cearşar, cearşaruri s.n. drap. // bed shcet.
joumey; trip. ceas, ceasuri s.n. 1. montre. 2. heure. // I.
călca vb. I. marcher, franchir. 2. enfreindre. clock. 2. hour; ceas de mână montre-
transgresser. 3. repasser. // I . to trcad, bracelet. // watch; ceas deşteptător
to step on. 2. 10 iron. reveille-matin. // alarm aclock.
ciilcâi, călcâie s.n. talon. // heel. ceasornicar, ceasornicari s.m. horlogcr.
ciilduros, călduroasă; călduroşi, călduroase // watchmaker.
aj. I. chaud. 2. chaleureux. // warm . ceaşcă, ceşti s.f tasse. li cup.
călduros av. chaleureusement. // warmly. ceda, -ez vb. ceder. // to yield; a ceda
călduţ, căldu!ă; căldu\ i, călduţe aj. tiede. locul ccder la place. // to give up one's
// lukewarm . scat 10 smb.
căluţ, caluti .un. petit cheval. // little horsc, cel, cea; cei, cele ari. le. // the.
small horse. celălalt, cealaltă; ceilalţi, celelalte pron.,
dimară, cămări sf. dcpcn se, reserre (pour aj. l 'autre. // the other.
Ies provisions). // pantry. celebru, celebră; celebri, celebre aj.
cămaşă, l'.ămă.5i sf chemise. // shirt. celebre, fameux. // celebrated, famous .
cămin, cămine s.n. I. fo yer (paternei). 2. central, centrală; centrali, centrale aj.
foyer , maison. // I. hearth . 2. hostel; I. central. 2. principal.// l. central. 2.
cămin studenţesc foyer d 'et~diants. principal.
// hostel. centraliza, -ez vb. centraliser, concentrer,
căpăta vb. reccvoir, obtenir. // to get, to reunir. // to centralize.
obtain; to earn. centru, centre s.n. centre, milieu. // cemre;
căpimn, căpitani s.m. capi taine. // captain . centru cultural centre culturel. //
căprioară, căprioare s.f. chevreuil, cultural centre; centru economic centre
chevrene. // dccr, roc. cconomique. /1 economic centre; centru
că=1şună, c,1pşuni s.f capron, fraise. // înaintaş centre-avant. // centre forward;
strawbcrry. centru atacant centre-avant... // centre
căr11 vb. clrnrricr, porter. / / to carry. forward ; în centrul... au centre. // în
cărare , cărări s f scntier. // path. the centre of... •
cărbune, cărbuni s.m. charbon . li coal. cer, ceruri s.n. cicl. li sky.
ceramică s.f ccramique. // pottery,
cărticică, cărticele s.f petit livre. // linie
ceramics.
book, booklet. cerb, cerbi s.m. cerf. // deer, stag.
căsători, -{!SC (se) vb. se marier. // to marry. cerc, cercuri s.n. ecrele. // circle . .
379
cercetare, cerceUlri s.f. 1. examen, chior, chioară; chiori, chioare aj. borgne.
investigation. 2. rccherche scientifique. li one-eyed, boss-eyed.
// I. examination. 2. research, chioşc, chioşcuri s.n. kiosque. // stall; chioşc
investigation. de ziare kiosque li joumaux. // news
cercetător, cercetători s.m. chercheur stall.
scienlifique. // research worker. chip, chipuri s.n. visage, figure. // face.
cere (cerut) vb. demander, exiger. li to chirurg, chirurgi s.m. chirurgien. li
ask for. surgeon.
cereală , cereale sf. cereale, grains. // cereai. chiuvetă, chiuvete s.f cuvelle li eau
cerere, cereri s.f. 1. demande. 2. requ!te. courante, lavabo. // sink; wash-hand
// 1. asking. 2. petition. 3. request, basin.
demand. chitară, chitare s.f guitare. li guitar.
cerneală, cerneluri s.f. encre. // ink. ci conj. mais. li but.
certa vb . quereller, reprimander. ciclist, ciclişti s.m. cycliste. // cyclist.
// to reprove. cifră, cifre s.f chiffre. // figure, number.
certa (se) vb . se quereller. li to quarrel. cimenta, -ez vb. I. cimenter. 2. consolider.
ceva pron. quelque chose. li somcthing; li I . to cement. 2. to consolidate.
anything. cimenta, -ez (se) vb. se cimenter, se
ceva aj. cenain, quelque. li a little, some. consolider. // l. to be cemented. 2. to
cheie, chei sf. clcf. li key. grow firm, to cons<.'lidate.
chelner, chelneri s.m . gar~on (de cină, cine s.f diner, souper. // supper.
restaur.int), serveur. // waiter. cinci num. cinq. // five.
chelnerită , chelnerite sf serveuse. // cincilea (al), cincea (a) num. le cinqui~me.
waitrcss. // the fiflh.
cheltui, -esc vb . depenser. // Lo spend, to cincisprezece num. quinze. // fifteen.
wastc. cincizeci num. cinquante. // fifty .
chema vb. appeler, inviter, convier. li lO cine pron. qui. // who.
call, to invite, mă cheamă - je cinema s.n. cinema. // cinema.
m' âppelle ... // my name is ... cinematograf, cinematografe s.n. cine-
chiar av. I. juste, justement. 2. meme. matographe. // cinema.
// 1. right, just, precisely. 2. even. 3. cineva pron. quelqu'un, on. // somebody;
oneself; chiar dacă meme si. li even if. anybody.
chibrit, chibrituri s.n. allumeue. li ciorap, ciorapi s.m. bas. // stocking; sock.
(friction) match. ciorbă, ciorbe s.f potage aigre. // (sour)
chiflă, chifle sf. petit pain. // (french) roii.

soup.
circa av. environ, approximativement. //
chiftea, chiftele sf. bouleue, viande hachee,
about, approximately.
sone de fricadelle. // minced-meat bal I.
circuit, circuite s.n. circuit. // circuit.
chimic, chimicii; chimici, chimice aj. circulatie, circulatii s.f. I. circulation. 2.
chimicjue. // chemical. trafic. // I . circulation. 2. traffic; de
chimie si chimie . ✓✓ chemi~try, mar-e clttura11e tres tt~uent, tres
chimist, chimişti s.m. chimiste. // scientific repandu. // widespreaded.
chemist. cireaşă, cireşe sf cerise.// sweet cherry.
chimistă, chimiste sf chimiste.// scientific cireş, cireşi s.m. cerisier. li sweet cherry
chemist. trec.
380
citi, -esc vb. lire. li to rcad. cât, câta aj. quc de, combien de. li how
citit s.n. lecturc. li rcading. much; al câtelea? Ic quanticme? li
cititoare, cititoare sf lcctrice. // reader. which?
cititor, cititori s.m. lcctcur. li reader. câli, câte pron., aj. combien. li how many.
civilizalie, civilizalii sf civilisation. // câte av. par, a raison de. li by; câte zece
în rând ii raison de dix en rang. li ten
civilization.
abreast; unu câte unu l'un apres l'autre.
cizmar, cizmari s.m. cordonnier, bouier.
li one by one.
li shoemaker. câtva av. en quelque sorte, dans une certaine
cizmă, cizme sf bolte. // (high) boot. mesure. li a liule.
câine, câini s.m. chico. // dog. câtva, câtAva; câliva, câteva pron., aj.
câmp, câmpuri s.n. champ. // field; plane. quelque. // some, a few, several.
câmpie, câmpii sf plainc. // plane. clar, clară; clari, clare aj. clair. // cicar;
când av. quand // when; while; când .•. obvious.
când ... iant0L // now ... then; de când clar av. clairemenl, nettemenl. li clearly;
depuis que. li since what time, how obviously.
long; din când în când de temps en clasă, clase sf 1. classe. 2. salic de classe.
temps. // from time 10 time; până când // l. class. 2. classroom; vagon de clasa
jusqu'a quand. li until. I wagon de premiere classe. li first
cândva av. une fois, nagucre. // I. cvcr. 2. class car.
formcrly, oncc. 3. one day, some day. clasic, clasicii; clasici, clasice aj. classique.
cânt s.n. I. chanl. 2. chanson . //I . singing. // classic; classical.
2. song. clasic, clasici s.m. classique (ecrivain ou
cânta vb. chanter,jouer(d'un instrument). auteur). // classic (wriler or author).
// 10 sing; 10 play. claxona, -ez vb. klaxonner.11 to toot one' s
cântare, cântări sf chant.111. singing. 2. horn.
song. clădire, clădiri sf bâtiment, construction.
cântilreală, cântărele s f cantatrice. li // building; edifice.
singer. cleşte, cleşti s.m. tenailles, pince. /. 1 tongs,
cântArel, cântilreli s.m. chantcur. // singer. pincers.
cântec, cântece s.n. chanson . li song. climA, clime sf climat. // climalC.
cârnăcior, cârnăciori s.m. petit sa'ucisse. clipă, clipe s/ instant, moment // moment,
// small sausage. instant.
câştiga vb. gagner. /I lo win. club, cluburi s.n. club.// club; club house.
câştigător, câştigătoare; câştigători, coace (copt) vb. cuire (au four) . // lo bakc;
câştigătoare aj. gagnant, gagncur. // 10 ripcn.
winning. coace (se) vb. murir. li 10 be baking; 10
cât av. combicn, comme. li how; how ripcn.
much; how long; cât de cât lant soii coafa, -ez vb. coiffer, onduler Ies cheveux.
pcu, 1an1 bien que mal.// a bit; cât pe li 10 dress one's hair.
ce... ii s'cn est fallu de pcu. li almost..., coafa (se) vb. se faire coiffer. // to have
nearly .. . ; atât ... cât şi ... aussi bicn que. one's hair done.
//both ... and .. .; în câte? en quellejour coajă, coji sf pelure, ecale, coque, erou te.
sommes nous? li what date is today? // bark; crust; peci; shell.
381
coală, coli sf feuille (de papier) . li shee1 comod, comodă; comozi, comode aj.
of papcr. cornmo<le, confortablc. li comfortable.
coapsă, coapse sf cuisse. li thigh. comod av. cornmodemcnt. llcomfortably.
coase (cusut) vb. coudre. li 10 sew . comparabil, comparabilă; corn -parabili,
coastă, coaste sf cote, pcnte, rivage. li comparabile aj. comparable . li
rib. cornparablc.
coborî vb. descendre. li to go down, 10 compartiment, compartimente s.n.
descend .
companiment. /I companment.
codru, codri s.m. grande forct. li forest.
coechipier, coechipieri s.m. cocquipier. compas, compasuri s.n. compas. li
li fellow, mcmber of a team. cornpasses.
coexisten!ă, coexistenie s.f coexistence. competitie, competitii sf competition .
li coex istencc. // compctition.
cofetărie, cofetării sf confiserie, pâtisserie. complet, completă; completi, complete
li confectioner's. aj. complet. // complete.
cojoc, cojoace s.n. touloupe. li sheepskin complet av. cornpletemcnt. li entircly .
coat. comp:eta, -ez vb. I. complcter. 2.
colabora, -ez vb. collaborcr. //toco-operate complcter, remplir. li to complete; to
in a work, to collaborate. fiii in.
colaborare, colaborări sf collaboration. complex, complexă; complecşi, complexe
li cooperation. aj. complexe. // complex.
colaborator, colaboratori s.m. complex, complexe s.n. complexe, groupe,
collabora1eur. li co-worker. enscmblc. li complex; pile.
colectiv, colective s.n. collectif; corps. li componentă, componente sf composante.
community; staff. li component.
colecţie, colec!ii sf collection. li collcction. compot, compoturi s.n. compote. li stcwed
coleg, colegi s.m. collegue. // mate, fellow, fruil.
colleague. compozitor, compozitori s.m. composi1cur.
colegă, colege sf collegue. li mate, fellow , li composer.
colleague. compoziţie, compozitii sj I. composition,
colet, colete s.n. colis. li parcei, package. structure. 2 . composition, devoir don ne
colocviu, colocvii s.n. I. colloque, dcbat. aux cleves. li composition; structure.
2. examen oral. li I . colloquy. 2. viva- compune (compus) vb. composcr, crccr.
voce examination. li to composc.
colonial, colonială; coloniali, coloniale comun, comună; comuni, comune aj.
aj. colonial. // colonial. commun, collcctif, general. li common.
colorat, colorată; colorati, colorate aj.
comunica vb. comrnuniquer, inforrner. //
colore, en couleurs. li coloured.
to communicatc; to inform of.
colţ, colţi s.m. croc . li fong .
comunicare, comunicări s.f. l.
colţ, col1uri s.n. coin. li coroner.
communication, information . 2 .
comanda vb. I. cornrnandcr, ordonner. 2.
passcr une comrnande. li I. 10 cornmand. eommullieation scien1mqu e. /t I.
2. to order. cornrnunication. 2 . papcr, cssay.
comunist, comunistă; comunişti,
comedie, comedii sf comedie. li comedy.
comuniste aj . cornmuniste . li
comisie, comisii sf commission, comite.
comrnunist.
li cominec, board .
382
comunitate, comunităţi s.f communaute. confortabil av. confortablcment. li
li community. comfortably.
comutator, comutatoare s.n. commutatcur. congolez, congoleză; congolezi, congoleze
li switch. aj. congolais. // Congolese.
concediu, concedii s.n. conge. li !cav; congres, congrese s.n. congres. // congress.
holidays. conference.
concentr.ire, concentrări sf coocentration. coniac, coniacuri s.n. cognac. li cognac.
// conccntration. consecinţA, consecinte s.f consequence.
concepe (conceput) vb. concevoir. li to // consequence.
conceive. conservator, conservatoare s.n. conscr-
concert, concerte s.n. conccr' . li concert. vatoire, // music academy.
concret, concretă; concreti, concrete aj. conservă, conserve sf conserve. // tinned
concret. // concrete. food.
concurent, concurenţi s.m. competitcur, considera vb. considerer.//toconsideratc,
concurrenl. // competitor. to think, to judge.
concurentă, concurente s.f competitricc, consiliu, consilii s.n. conscil. // council.
concurrcnlc. // competitor. conspecta, -ez vb., resumcr. extraire
concurs, concursuri s.n. concours, l'esscntiel d'un texte. li to make an
competilion. // competition; contest. abstract of.
condi!ie, condiţii sf condition. // condition; constitui vb. constituer. reprcsentcr. // 10
cu condiţia ca (să) ... a condition quc constitute.
(de). // providing. constructor, constructori sm. constructeur.
conduce (condus) vb. I . conduire,diriger, // builder.
gouverner. 2. accompagner, guider. construcţie, constructii sf I . bâtiment,
3.conduire (unc voi turc).// I. to lead. 2. batisse. 2, construction, edification . //
to accompany. 3. to drive. building, construction.
conducere, conduceri s.f direction, construi, -esc vb. l. construire, bâtir. 2.
co11duite. // l. lcading. 2. leaders; sub ~er. construire.// to: ·,ild, to construcL
conducerea ... sous la dircction de ... // construire, construiri sf construction . //
undcr the leadcrship of, undcr thc mcna- building, construction.
gement of.
consulta vb. consultcr. // to consult.
confectie, confecţii s.f confection. //
consulta(se) · vb. prendre conseil de
readymade clothcs.
quelqu'un. // to councel with smb.
conferinţă, conferinte s.f I. confercnce.
consulta!ie, consultaţii s.f consultation.
discours. 2. confcrcnce, reunion. li l.
// consultation.
lecturc. 2. conference.
consuma vb. consommcr. // to consume.
conform, conformă; conformi, conforme
consumator, consumatori s.m. consom-
aj. confonnc. // confonnable to; conform
mateur. // consumer.
cu ... conforme a. li in accordance with;
conştiinţă, conştiinţe sf conscience. li
conform conformemcnt. // according
conscience; consciousness.
10. in conformity with.
contact, contacte s.n. contact. li contact;
confortabil, confortabilă; confortabili,
a veni în contact cu ... prendre contact
confortabile aj. confonable. //
avec .. .// to come inlo contact with ...
comfortablc.
383
contemporan, contemporană; con- corect, corectli; corecţi, corecte aj. corrccL
temporani, contemporane aj. li correct.
contcrnporain. li contcmporary. corect av. corrcctcmcnt. li corrcctly.
continental, continentală; continentali, corecta, -ez vb. corrigcr. li 10 correct,IO
continentale aj . continental. // rcc1ify.
contincnLal. corespunzător, corespunzătoare; cores-
continua vb. continucr. li to continue. punzători, corespunzătoare aj .
continuu, continuli; continui, continue correspondan1, adequat. li corresponding
aj. continuei. li continuous. to, suitable.
continuu av. con1inuellement. li corespunzător prep. conforme li. fi
continuously. according to.
contribui vb. contribucr, paniciper. // to coridor, coridoare s.n. corridor, couloir.
contribuie, ~o take part. li corridor.
contribuţie, contribuţii sf contribution. corn, cornuri s.n. croissant, come. li
li con1ribu1ion; part. hom-shapcd roii.
contra prep. contre. li against. corp, corpuri s.n. corps. li body.
control, controale s.n. conirole, verification. cort, corturi s.n. tente. I/ 1en1.
li control; lucrare de control epreuve cosmonaut, cosmonauţi s.m. cosmonaute.
ecri1c. // offhand paper. // spaceman.
coniine (continui) vb. contcnir. // to contein. costa vb. couter. li to cost; cât costă?
conţinut, con1inuturi s.n. I . con1enu, tencur. combien cela coute-t-il? li what ist 1hc
2. fond, essence. li conten1(s). price of i1?
conveni vb. convenir. I/ 10 be convenient, costum, costume s.n. coslUme, complet.
to suit. // suit.
convieţuire, convieţuiri sf cohabita1ion. coş, coşuri .r.n. 1. corbeille, panier. 2.
llliving 10gc1her. tuyau de cheminee. li basket.
convorbire, convorbiri sf conversa1ion, cot, coate s.n. coude: li elbow.
discussion. li talk, conversa1ion. coli, cote sf 1. quota. 2. ecot. 3. ration.
cooperativă, cooperative sf cooperative. ponion. 4 . cote, altitude, niveau des
li coopcrnti ve socicty. eamt. 5. cote (numero des livrcs daM
coordona, -e: vb. coordonner. li to une bibliotheque publique). li I. quot. .
coordinate. 2. mark, lcucr. 3. alti1ude.
copac, copaci s.m. arbrc. li tree. covor, covoare s.n. tapis.11 carpct.
copertA, coperte sf couvenure (d'un livre). covoraş, covoraşe s.n. petit tapis. li rui•.
llcovcr. covrig, covrigi s.m craquclin rond. li brctzel
copia, -ez vb, copier. li to copy. cratiţli, cratiţe sf casscrolc. li pan .
copil, copii s.m. enfant. li child. crav~{ă, cravate s.f cravate. li (neck)lie
copilaş, copilaşi s.m. petit cnfant, bebe. // crP.a, -ez vb. crec, fondcr. // to creare; t e
baby. found.
copilărie, copilării s/ cnfance. li childhood. creare sf creation, institulion. /1 creatior; :
('Qpt, ('tM4flCQ , ,·npf,, t'<oNtflte ,.;. 1. e«i1. ~-- 99,1(4ng « fl,.
mur. li I . ripc. 2. bakcd . creator, creatori s.m. creme ur, fonda tc u:
cor, coruri s.n. chocur.11 chorus; choir. // creator; foundcr.
cordon, cordoane s.n. ccinture, cordon. creator, creatoare; creatori, creato:in
li girdle. aj. createur. li creati ve.
384
creatie, creatii s.f crcation, ocuvrc. // culege (cules) vb. 1. cueillir, rccolter. 2.
creation . requeillir. // Lo gather, to pick, to reap.
crede (crezut) vb. croire. // Io bclievc; to culegere, culegeri sf. recueil. // gathcring;
think. collcction; .:ulegere de exercitii rccucil
creier, creieri s.m. ccrvcau. // brain. d 'cxcrcices. // cxercise collcction.
creion, creioane s.n. crayon . // penei!. culme, culmi sf cime, sommet. // I. top.
cremă, creme s.f creme.// cream; cremă 2. culmination.
de ghete ciragc. // shoc polish. culoar, culoare s.n. couloir, corridor. //
crestătură, crestături sf ent.aille, taillade. corridor.
// CUI; notch. culoare, culori sf. couleur. // colour.
creşă, creşe sf crechc. // crcche. cult, cultA; culti, culte aj. cultiv~. instruit.
creşte (crescut) vb. croitre , grandir, // cultured.
accroitrc. // to grow(up). cultural, culturală; culturali, culturale
creştere, creşteri s.f. 1. croissance, aj. culturel. // cultural.
accroissemcnt. 2. clevagc.// l. growth; cultură, culturi sf. culture. // culture.
increase; risc. cum av. comment // how; ca şi cum comme
cretă, crete s.f craic. // chalk. si.//as if. după cum ... ainsi que. //as ....
critic, critici .un. crilique. // critic. aşa cum ainsi que. // as.
critică, critici s.f critiquc. // I. criticism. cuminte, cuminti aj. sage, obeissant. //
2. critiquc . quiet, good.
croitor, croitori s.m. taillcur, couturicr. cumnat, cumnati s.m. beau-frere. //
// tailor. brolher-in-law.
croitoreasă, croitorese sf couturicre. // cumnatA, cumnate sf bcllo--soeur. //
dressmakcr. sister-in-law.
croitorie, croitorii sf. 1. couture. 2. atelier cumpăra vb. acheter. // to buy.
de couturc. // tailor's. cumpărător, cumpărători s.m. achetcur,
cronică,cronici s.f 1. chronique istorique. client.// buyer.
2. anicle de journal. // I. chronicle. 2. cumpărătoare,cumpărătoare sf achcteusc,
commcmary. cliente. // buyer.
cu prep. I . avcc. 2 . a.// I. with. 2. by. cumpărătură, cumpărături s.f ac hat,
cuceri, -csc vb conqucrir, gagncr. // to emplctte. // I. purchase. 2. (pi) shopping.
conqucr. cumsecade aj. comme ii faul. // decent,
cucerire, cuceriri s f I. conqucte, kindhcaned.
occupation . 2. rcalization. // I. cumva av I. d'une fai;on quclconque. 2.
conqucring. 2. conqucst; achicvcment. par hasard, cventucllcmen1. // 1.
cuceritor, cuceritori s.m. conquerant. // somehow; anyhow. 2. by chance;
conqucror. perhaps; (să) nu (care) cumva să .. .
cui, cuie s. n. clou. // nai I, claps nai!. gardez-vous de ... // mind you dont'l .. .
cuib, cuiburi s. 11. nid (des oiscaux).//ncst. cunoaşte (cunoscut) vb. I. connaître. 2.
cuier, cuiere s .11. por1cman1cau, patere. // avoir, se caracteriser par ... // I. to
peg, halls wnd. know; ID be acquainu:d wilh. 2 ID WÎUlCSS.
culca vb. couchcr. // 10 pul 10 bed. cunoscut, cunoscută; cunoscu!i, cunoscute
culca (se) vb. se couchcr. //togo to bed. aj. connu, rcnomme. // (well) known .
culcare, culcări s.f coucher. // going to cupă, cupe s.f I. coupe. 2. trophce. // I.
bcd. goblet. 2. cup.
385
cuprinde (cuprins) vb. rcnfcnner, contenir, cutremura (se) vb. tremblcr. // to quakc;
comprcndre. li to corn prise, to include; to tremble.
to contain. cutit, cotite s.n. couteau. // knifc.
cuprins s.n. I. contenu. 2. etendue. // I. cuverturi, cuverturi sf couverture. //
contcnts. 2. surface. 3. cxtent. counterpane.
curaj s.n. courage. li courage. cuvânt, cuvinte s.n. mot. // word.
curat, curată; curaţi, curate aj. propre.
// clean; aer curat air propre. // pure
D
(clear) air.
cură, cure. sf cure. // cure. da av. oui. // yes; ba da mais si, mais oui.
curăţa vb. I. neuoyer. 2. eplucher. // to li of course, I do.
clean. da vb. donner. // to give, to offer; a da
curăţătorie, curăp:itorii sf blanchisserie, înapoi rendre, restituer. // to give back;
teinturcric. // cleaner' s. a da voie permettre. // to allow; a da o
curăţenie sf I . proprcte. 2. neuoyage. // telegramă expedier une telegramme. //
cleanlincss. to wire; a da explicatii donner des
curea, curele sf courroic. // strap; belt. explications. // to explain; a da (un)
curent, curenţi s.m. counmt (d'air, d'eau). telefon donner un coup de fii.// to ring
// current, stream; curent electric courant up; a da mâna serrer la main ~ .. . li to
electrique. // electric current (power). shake hands; a da un examen passer un
curge (curs) vb. coulcr. // to flow. examen. /I togo in for an examination;
curios, curioasă; curioşi, curioase aj. 1. a da un exemplu donner un exemple.
curieux, indiscret. 2. curieux, bizarre. // to give an example; a da dreptate
// 1. curious. 2. strange. donner raison. // to render justice to; a
curând av. bientot. // soon; de curând da o petrecere donner une soiree.// to
depuis pcu . // recent; rccently; cât mai give a party; a da lămuriri despre ...
curând aussi vite quc possible. li as donner des explications sur .. . // to
soon as possible; în curând bientot. // enlighten smb. on ... ; a da bună ziua
soon.
dire bonjour. // to bid smb. the time of
curma vb. interrompre, faire cesser, mettre
the day: a da spre (în) ... donner sur ...
fin. // to interrupt; to cease; to stop.
//to giveon ... ; a-şi da seama sercndrc
curs, cursuri1 s.n. cours (cnseignemcnt).
compte. // to rcalize; a da în folosinţă
// lecture; course; text book; curs fără
livrer. // to give in use, to deliver.
frecventă cours sans presence
dac, dacă; daci, dace aj dace. li dacian .
obligatoire. // half-time course.
dac, daci s.m. Dace. li Dacian .
curs, cu rsurP s.n. cours. li now, coursc; în
dacă con}. si, en cas quc. // if, whclher;
curs de en cours de . li under way; în
chiar dl\că mcme si . li even if.
cursul au cours de, durant. // during. dacic, dacică; dacici, dacice aj. dacique
cursă, curse sf coursc. li race.
// dacian.
curte, cuql s.f. cour. /'/' co utt, yan r. dans, dansuri s.n. danse. li dance.
cutezanţă, cute1.ante sf hardiesse, remerite. dansa, ~z vb. danser. // to dance.
//bodncss. dansator, dansatori s.m. danseur. li dancer.
cutie, cutii s.f boîte. // box; cutie poştală dar conj. mais. li bui; yct.
boî1c a lc1tre. li lcncr box. dar, daruri s.n. don, cadca u. // gift, prcscn L
386
dascăl, dascăli s.m. I. chantre d'cglise. 2. deal, dealuri s.n. colline. // hill.
maîtrc d 'cc ole, instilutcur. // tcacher; deasupra' av. au -dessu s.// above.
scholar. deasupra' prep. au-dessus de.// over.
d;ita, -ez vb. dater. // to date. debara, debarale sf debarras. (dans unc
dată', date sf I. donncc. 2. dale)/ I. date.
habitation). // lumber box .
2. time; ce dată e a~tăzi'? en quelle date
decanat, decanate s.n. decanat.// dcanery .
sommes-nous? li wtim date is today?
2. dean 's office.
dată', dăţi sf fois. // time; prima dată la
premiere fois. // first time; ultima dată decembrie s.n . decembre. // Dccember.
la demiere fois. // last time; o dată une deceniu, decenii s.n. dccennic. // decade.
fois. // once. deci con}. dane, par consequent. li
datorie, datorii s.f I. deue. 2. devoir. // I. consequently, thcrefore, hcnce.
debt; credit. 2. duty. decizie, decizii sf dccision. // decision.
datorită prep. par suite de ... , grâce a. // decât' av. que. // only.
thanks to; because of..., owing to ... decât' prep. quc. // than.
dăr.îma vb. dcmolir, dctruire. // to dcmolish. decolare, decolări s.f decollage, envol. //
dărui, -esc vb. faire un don, faire cadeau; take-off.
// to present smb. with smth. decor, decoruri s.n. decor. // scenery.
a,
de prep. de, depuis, cn, pour. // of; from; decurs s.n. cours, durce. // duration; course;
for; by; de exemplu par exempl!. // for în decurs de ..., în decursul au cours
example; de ce? pourquoi? // why? de . de, au long de ... // în the course of ...
ce nu'? pourquoi pas? fi why nat? de la, dedesubt av. dessous. // below, under.
de, de la, de chez, depuis. // from; of, in, dedica vb. dedier. // to dedicate, to devote.
at; de pe de SUL// off, from; deloc pas defect, defectă; defecţi, defecte aj
du touL // nat at all; o piesă de Caragiale defectueux. detraque. // aut of repair.
une piese de Caragiale (cerite par .. .)// broJcen.
a play (wriuen) by Caragiale; coleg de defect, defecte s.n. dcfaut. // defect.
şco~lă camarade de classe. // school defecta, -ez vb. dcteriorer, deregler,
mate; sală de curs salic de cours. // detraquer. // to spoii.
classroom; cămin de studenţi foyer defeda,-ez (se) vb. se dci.eriorcr, se dcregler.
d'etudiants. // student hostel ; 1 kg de se detraquer. //togo oul of order.
carne un kilo de viande. // I kilo meat; defini, -esc vb. dcfinir. // to define.
aerul de aici l'air d' ir,:i . // the air here; definilÎ\', definit i vă; definitivi, definitin•
plec de aici je pans ci · ir;. // I leave here; aj. defi nitif. // definitive.
plec de acasă je pans de la ma ison. // I definiti,· av. defi niti ve ment. // definitely ;
leave the house; e vo r ba de ii s 'agit de. for good and al l.
// it's about; mi-e dor de ii me tarde de. definiti\'a, -ez vb. rendrc dcfinitif. // to
// I ycam for; douăzeci ~i două de camere finalizc .
vingt-deux chambrcs. // twenty two deget, degete s.n . doigt. // fingc r; toc.
rooms; de ziua ei pour son anniversaire. deja av. deja. // already.
// for hcr binhday; de când depuis que. dejun, dejunuri s.n. dcjeuner. // Junch:
// since; de unde d'ou . // from where; micul dejun le pelit dejeuner. // brcakfa~L;
de aici d'ir,:i. // from herc; de două zile a lua dejunul dejeuner. // to (eat one 's)
depuis deux jours. // for two days; de breakfast (lunch).
ieri depuis hier. // since yesterday. deltă, delte s.f delta.// delta.
387
demn, demnA; demni, demne aj. digne.// des av. souvent. // often, frequently.
dignified; demn de ... qui merite. // descAlţa vb. 6lcr Ies chaussurcs, dechausscr.
worthy of ... // to takc off smb's shoes.
demn av, avec dignite. // worlhily; with desclilta {se) vb. se dechausser. // to take
dignity. off one' shoes.
democratic, democraticA; democratici, desclrca vb. decharger. // lO unload.
democratice aj. democratique. // descheia vb. dcboutonner. // lO unbutton;
democratic(al). to undo.
democratizare, democratizAri s.f descheia (se) vb. se dcboutonner. // to
democratisation. // dcmocratization. unbutton oneself; to come undone.
demola, ~z vb. demolir. // to demolish. deschide {deschis) vb. ouvrir. // to open.
demonstra, -ez vb. demontrer, prouvcr. // descoperi vb. d&:ouvrir. // to discover.
to demonstrate; to show. descoperire, descoperiri sf. d&:ouverte.
demonstrare, demonstrAri s.f. // discovery.
demonstration, argumentation. // descrie {descris) vb. decrire. // to describe.
dcmonstration. descuia vb. ouvrir une serrure. // to unlock.
demult av. depuis longtemps. // long ago. desearA av. ce soir. // to-night, lhis evening.
dentist, dentişti s.m. dentiste. // dentist. desen, desene s.n. dessin. /1 design; drawing.
dentistA, dentiste sf. dentiste.// dentist. desena, ~z vb. dessiner. // to draw.
deoarece conj. car, parce que. // because, deseori av. souvcnt, frcqucmment. // often.
for. desert, deserturi s.n. dessert. // dcssert.
deocamdata av. pour l' instanl. // for lhe desface (desfăcut) vb. dUaire, detacher. //
timebcing. to undo; to open; lO unpack.
de o parte av. de c6te, ă l'ecart. // aside; desfăşura vb. I. derouler. 2 deployer. // I.
by. to unfold. 2. lO carry on.
deosebit, deosebitA; deosebiti, deosebite desfiinţa, "'1!Z vb. supprimer, abolir, annuler.
aj. l. differcnt, divers. 2. special.// li to abolish, to dissolve, lO suppress.
distinct; diverse; specific; deosebit de desigur av. bien sur, evidemment,
••• extr!mcment. // particularly ... , certainement. // certainly, of course.
uncommonly .... despacheta,~ vb. depaqueter. // to unpack;
departe av. loin. // far (away); departe de 10 open.
... loin de ... // far from ... despărţi vb. deswlir, disjoindre. // 10 separa,e.
depArtare, depArtAri sf cloigncment, despărti (se) vb. se separer, se desunir, se
loinlain. li disrance, remomeness. bifurquer. // to part; lO separate.
depozit, depozite s.n. dep<'lt, chantier de desperechea, -ez vb. I. desaccoupler. 2.
marchandises. // store-house. decompleter. // 10 uncouple; 10 break a
depozita,~z vb. deposer, meureen depot. pair of.
// lO depOsit. despre prep. de, sur. // about; on.
depune(depus) vb. deposer.//to lay down; destin, destine s.n. destin. //destiny.
to deposit. destina, ~z vb. destiner, affecter. // lO
dc>ra'U'I, - . "'1,. ~IISClf", im.oort11ner-. ✓✓ destine, tG dedicate.
to disturb. destinatar, destinatrri s.m. destinatairc.
deranja, ~z {se) vb. se deranger. // to // addressee.
disturb oneself; nu te deranja! ne vous destul, destulă; destu~ destule aj. suffisant
derangez-pas. // don't trouble! // sufficicnt, cnough.
388
destul av. assez. // enough, sufficiently; depuis son enfance. // since childhood;
destul de hun asscz bon. // good enough; suni din Ploieşti je suis de Ploieşti.// I
e destul ii suffit. // it 's enough. am from Ploieşti; iau din ... je prcnds de
deşi con). quoique, bien que. // (al)though. ... li I take oul from ....
detaliu, detalii s.n. dl tail. // dctail. dincolo av. au-dela. // on the other sidc;
developa,-i!z vb. devclopper. ii to develop dincolo de ... au-dela de .. .// bcyond ...;
(a photo). across ....
deveni vb. devenir.// to become. . dinspre prep. du cOte de. // rrom.
devreme av. tOl, de bonne heure. // early. dinte, dinti s.m. dent. // tooth.
dezarmare, dezarmări sj. desarmement. dintre prep. au milieu de, entre, d'entre,
// disannament. parmi. // of; between; among.
Mbrăca vb. deshabiller. // to undress; to dintr• prep. (v. din) de, des.// from, of.
take off. diplomă, diplome sf. I. diplome (d'etude).
dezbrăca (se) vb. se ~biller. // IO undress 2. distinction. prix. // diploma.
oneself. direct, directi; directi, directe aj. direct,
dezgropa vb. deterrer. // to dig up. droit. li direct, straight; tren direct
dezmembra (se) vb. se demembrer. // to train direct.// through train.
break up. direct av. directement, tout droil. //
deznoda vb. denouer.// to undo, to unknot. straigh lly, direct[ y.
dezvolta vb. developpcr. // to develop. director, directori s.m. directeur. //
dezvolta (se) vb. se developper. // IO develop headmaster;.head manager.
oneself; IO grow. directie, directii sf. 1. direction, sens. 2.
dezvoltare, dezvoltări sf developpement. direction, conduite. // direction.
// development; growth. diriginte, diriginti s.m. 1. maîtred'etudes
dezvoltat, dezvoltată; dezvoltati, . (de classe). 2. chef d'un bureau de posle..
dezvoltate aj. developpe. // developed. li form master.
diagnostic, diagnostice s.n. diagnostic. // dirijor, dirijori s.m. chef d'orchcstre. //
diagnosis. conductor.
dicta, -i!Z vb. dicter. // to dictate. disc, discuri s.n. disque. // I. record. 2.
dictare, dietari sf. dictee. // dictation. disk.
dictionar, dictionare s.n. dictionnaire. // discuta vb. discutcr. // to discuss.
dictionary. discutie, discutii s.f. discussion,
diferentA, diferente sf. difference. // conversation. li discussion.
difference; distinction. dispărea (dispărut) vb. disparaître. // to
diferit, diferita; diferiti, diferite aj. 1. disappear.
different, dissemblable. 2. divers. // dispune(dispus) vb. l.disposer,poss&ler,
different, distinct. avoir. 2. disposer, arranger. // 1. 10
dimineată, dimineti sf. matin. // moming; order. 2. to dispose; a dispune de ...
dimineap Ic matin. // in the moming, posseder, avoir. // to dispose of..., to
every moming; de dimineaţă des le have ... at one 's disposaJ.
matin . // (early) in the morning.
distantă, distante sf. distance. // distance.
din prep. de, de la, des, en, par.// from, out
distinge (distins) (se) vb. se distinguer. //
of; in, al, of; din aur en or. li (made) of
gold; casa din curte la maison de la to distinguish (oneself).
cour. // lhe house in the yard; din copilărie distra, ~z vb. distraire, clivertir.. J/ to cliven.
389
distra, --ez (se) vb. se distraire, se divertir, doină, doine sj complainte populairc. //
s'amuscr. // LO amusc oncself, tohavc a elegiac song typical of Rumanian lyrical
good time. folk poctry and music.
distractiv, distractivă; distractivi, doisprezece, douăsprezece num. douze //
distractive aj. amusam. // amusing. twclve.
distribui vb. distribuer. // to distribute. domeniu, domenii s.n. domaine. // domain.
distributie, distributii sj distribution, domiciliu, domicilii s.n. domicile. li (place
repartition. // I. distribution. 2. cast. of) residcnce.
divizie, divizii sj division. // division. domina vb. dominer. // to dominate; lO
divorta, --ez vb. divorcer. // to divorce. rute.
dânsul, dânsa; dânşii, dânsele pron. ii, lui dominatie, dominaţii sj domination. //
.. . // he domination (over), rule (over).
doamnă, doamne sj dame, madame. // domn,domnis.m. monsieur. // gentleman;
lady; Mrs: madam . Mr....
doar av. 1. seulement, rien que. 2. au fond, domnie, domnii sj regne, souverainetc.
en fin de compte. // only, just, but. // rcign.
dobândi, --ese vb. obtcnir, acquerir. // to domnişoară, domnişoare sf mademoiselle,
obtain: to gain. demoiselle. // young lady; Miss ... .
doctor, doctori s.m. I. docteur, medecin. domnitor, domnitori s.m. prince regnant,
2. docteur (en sciences). // doctor, monarque. // voivode, ruler.
physician. domol, domoală; domoli, domoale aj.
doctorand, doctoranzi s.m. candidai au lent, calme.// slow: quiet, calm.
doctorat. // candidate for a doctor's domol av. lentemcnt, douccment. // I.
degree. gradually. 2. slowly.
doctorandă, doctorande sj candidate au dor, doruri s.n. nostalgie, dcsir mele de
doctorat. // candidate for a doctor' s regret. li longing (for): dor de casă
degree. desir de revoir sa maison. //
doctorat, doctorate s.n. c'octorat. // homesickness: dor de ţară mal du pays.
doctorate: exarnination for a doctor's // homcsickness; a-i fi dor de •.. languir
degree; a-şi da doctoratul passer le
apres ... // to long for ... , to yeam.
doctorat. // to pass one's examination
for a doctor's degree.
doriresc vb. l. dcsirer, vouloir. 2. souhaiter.
doctorie, doctorii sj medicament. remcde. // to desire: to wish for.
// medicine, drug. dorintă, dorinte sj dcsir. // wish. desire.
doctori(ă, doctorite sf doctoressc (femme

dormi vb. dormir. // to sleep.
medecin). // doctor (ess). dormit s.n. sommc, sommeil. // slccping;
documenta, --ez (se) vb. s' informer, aller vagon de dormit wagon-lit.// slecping
aux sources. // lo galher documentary car.
evidence: to acumulate material. dormitor, dormitoare s.n. chambre a
documentat, documentata; documentaţi, couchcr. // bedroom.
documentate aj. documente. // well- dosar, dosare s.n. dossler. /1' file; dossief.
informed. douăzeci num. vingt. // lwenly.
doi, două num. deux. // two. drac, draci s.m. diable, demon.// devii
doilea (al), doua (a) num. le, la deuxieme. drag, dragă; dragi aj. cher, bien-aime. //
// the second. dear; dragă tată cher papa. // dear father.
390
drag s.n. amour. fi Iove; cu drag avec dumnealor pron . ils, eux cllcs. li they.
amour. // wilh Iove. dumnealui pron . ii, lui.// he.
drăgul, drăgulă; drăgu!i, draguţe aj. genlil. dumneata pron. vous. /1 you.
// lovely, pretty. dumneavoastră pron . vous. li you.
dramaturg, dramaturgi s.m. dramaturge. dungă, dungi sj. raie, rayure. // stripe.
// playwright. după prep. l. apres. 2. dcrriere. 3. selon.
dramă, drame s.f drame. // drama . // 1. after. 2. bchind; după aceasta aprcs
drept, drepturi s.n. droit. // right; quoi, ensuite. // after this; dupA aceea
Facul:.atea de Drept Faculte de Droit. apres, ensuite. // after that; thcn; după
//Faculty of Law; în dreptul ... en face . ce ... , apres que. // after ... . when ... ;
li in front of... după uşă derriere la porte.// behind lhc
drept, dreaptă; drep!i, drepte aj. 1. droit, door.
rectiligne. 2. qui est adroite. // l . righ1. dura,-ez vb. durcr, rcsister, persister. // to
2. straight; în (la) drea pta adroitc. /Ion las1.
lhe righl (hand). durea (durut) vb. avoir maf, faire mal. li
dreptate s.f raison, justice. // justice, to hurt, to pain, to achc, to feel sore.
fairness; a avea t.ireptate avoir raison . durere, dureri sf. douleur. // ache, pain.
// to I:;,:; right; a nu avea dreptate avoir duş, duşuri s.n. douche. // I. shower. 2.
tort. // to be wrong. shower bath; a race un duş prendre une
drum, drumuri s.n. chcmin, route. // I. douche. // to take a shower bath.
road. 2. way; în (pe) drum en chcmin, duşumea, duşumele sf. plancher. // floor.
chemin faisant. // on the way; peste
drum (de) ... vis-a-vis. li across thc E
street.
dubla, -ez vb . doubler. // 10 double. ea pron . elle. // she.
dublu, dublă; dubli, duble aj. double. // echilibrat, echilibrată; echilibrati, echi-
double. librate aj. equilibre. // I. in equili-
dublu av. double. // twice. brium . 2. eventempered.
duce (dus) vb. I. porter, transporter. 2. echipament, echipamente i .n. &juipernent
conduire, menerJ/ to bcar; to carry ; a //1. equipmem. 2. outfit.
d11ce lupte guerroyer, se battre. // to echipA, echipe s.f &juipe. // team; shifl
war, to fight. echitate s.f. &juite. // equity.
duce(se) vb. aller, s'en allcr, partir. // to economic, economică; economici, eco-
go; to leave.
nomice aj. economique. // economie.
dumeri,-esc(se) vb. comprendre, saisir. //
economie, economii sj. l. economie, vie
toJnderstand; 1obecomcclear(to smb).
dulap, dulapuri s.n. armoirc. li I. wardrobc. economique. 2. econcmie, epargne. //
2. cupboard. economy; economics.
dulce, dulci aj. sucrc. //swcct. economist, economişti s.m. economiste.
dulce, dulciuri s.n. 1. plat sucrc, dcsser. 2. //economist.
(pi) sucreries. li 1. sweets, dessert. 2. ecran, ecrane s.n. ecran.// screen.
(pi) sweets. ecuator s.n. ecua1eur. li equator.
dulceată, dulce1uri s.f confiture. li jam. editură, edituri sj. maison d'tdition. li
duminică s.f dimanche. // Sunday. publishing house.
dumneaei pron. elle. // she. ediţie, edilii sf edition. // edition.
391
educator, educatori s.m. Mucateur, peda- englezoaică, englezoaice s f Anglaisc. //
gogue. // educator, pedagogue. Englishwoman, Englishgirl.
efort , eforturi s.n. effort. // effort. epigon, epigoni s.m. epigonc. // epigone.
egal, egală; egali, egale aj. egal.// equal. episod, episoade s.n. episode. // episode.
egalitate, egalităli sf egali te. // equality. epoci, epoci sf epoque. // epoch, age.
ei pron . ils. cux. // they. erată, erate sf crrata. // erratum .
el pron. ii, lui.// he. eră, ere sf ere. // era; period.
ele pron. elles. // they. erou, eroi s.m. heros. /! hero.
electric, electrică; electrici, electrice aj. eroic, eroici; eroici, eroice aj. heroi'que.
elccLiique. // elecLiic(al). // heroic(al).
electrician, electricieni s.m. electricien. erotic, erotici; erotici, erotice aj. eroti-
// electrician. que. // erotic.
electrifica vb. electrifier. // eleclrify. erudit, erudită; erudili, erudite aj.
elegant, elegantă; eleganli, elegante aj. erudit. // erudite.
elegant. // elegant. esenlial, esenlială; esenliali, esenliale aj.
element, elemente s.n. element. // ele- essentiel. // essential.
ment. est s.n. est.// east.
elev, elevi s.m. eleve. // pupil; schoolboy. etaj, etaje. s.n. etage. //floor; storey.
elevă, eleve sf eleve. // pupil; schoolgirl. etapă, etape sf etape. // stage.
elibera,-ez vb. liberer. 2. delivrer. // l. to etichetă, etichete sf etiquette. // labei.
liberate. 2. to remit. etnic, etnică; etnici, etnice aj. ethnique.
eliberare, eliberări sf I. liberation. 2. de- // ethnic(al).
livrance (d'lin acte).// liberation. eu pron. je, moi.// I.
elicopter, elicoptere s.n. helicoptere. // european, europeană; europeni, euro-
helicopter. pene aj. europeen. // European.
emolionat, emolionată; emotionali, evidentia,-ez vb. 1. relever Ies merites de
emolionate aj. emouvant. // excited. qqn. 2. accorder des marques de dis-
endocrinologie sf endocrinologie. // tinction. // 1. to make evident. 2. to
endocrinology. distinguish.
energic, energicii; energici, energice aj. evidenlia,-ez(se) vb. se distinguer, se faire
energetique. // power ... remarquer. // to make oneself conspi-
energie, energii s.f energie. // energy; cuous.
power. evocare, evocări sf evocation. // evoca-
englez, engleză; englezi, engleze aj. anglais. Lion.
//English. evoluţie, evoluţii sf evolution . //
engleză sf I' Anglais, la langue anglaise. evolution.
// English, the English language. exact, exactă; exacli, exacte aj. l. exact.
englez, englezi s.m. Anglais. // English- correct, juste. 2. exact, precis. //exact,
man. ace urate.
enalev.ffc, enalev.eMci1 .....rfev.etti 'lfi.. exact av. exactement. precisement // exac-
tly, precisely.
anglais. // English.
examen, examene s.n . examen.
englezeşte av. l'anglaise. // like an // examination; examen de diplomă
Englishman; a vorbi englezeşte parler examen de fin d'etudes superieures.
l'anglais. // to speak English. // graduation.
392
examina, -ez vb. I. cxamincr. 2. faire experimental, experimentală; experimen-
subir un examen, intcrroger un can- tali, experimentale aj. experimental.
didat. // I. to cxaminc. 2. to scarch. // experimental.
excelent, excelentă ; excelenţi, excelente explica vb. expliqucr. // to explain; to
aj. excellenl. // cxccllcnt. elucidate.
excelent av. exccllcmmcnl. // excellen- explicaţie, explicaţii sf. cxplication. //
tly. explanation.
excepţie, excepţii s.f exception. // exporta vb. exporter. // to export.
exception; cu excepţia ... a l'cxception expoziţie, expoziţii s.f exposition. //
de... li except(ing), de excepţie exhibition.
exceptionnel. // exceptional. expres, exprese aj. express. // express;
exclamaţie, exclamaţii s.f exclamation. scrisoare expres lettre express. //
// exclamation. express-letter; tren expres train express.
exclusivitate, exclusivităţi s.f exclusivi- // express train.
te. // exclusiveness; în exclusivitate exclusivitate sf. caractere expressif. //
exclusivement, en exclusivite. // expressiveness.
exclusively. exprima vb. cxprimer. // to express; to
excursie, excursii s.f excursion. // trip, manifest.
excursion. exprima (se) vb. s'exprimer. // to express
excursionist, excursionişti s.m. excursion- oneself.
niste. li excursionist. expune (expus) vb. l. exposer, prcsenter.
executa vb. ex&uter, fairc, produir, con- 2. exposer, expliquer. // to .exhibit.
fectionner, accomplir. // to carry out; exterior, exterioară; exteriori, exterioare
to execute; to do. aj. exterieur, externe. // externai.
exegeză, exegeze s .f excgese, interpre- ·,xterior, exterioare s.n. exterieur. //
tation philologique. // exegesis. outside, exterior.
extern, externă; externi, externe aj.
exemplar, exemplare s.n. cxemplaire.
externe, extcrieur. // externai, outside.
li l. exemplar. 2. copy. extracţie, extracţii sf. extraction. // ex-
exemplu, exemple s.n. exemple.// exam-
traction.
ple; de exemplu par exemple. // for
extrage (extras) vb. extraire. // extract.
example, for instance.
extraordinar, extraordinară; extraordi-
exerciţiu, exerciţii s.n. excrcicc. // I. exer-
nari, extraordinare aj. extraordinaire.
cise. 2. practice. // extraordinary.
exista vb . I. exister, se trouver. 2. exister, extraordinar av. cxtraordinairement //
subsister. // to exist, to be în existence. extraordinarily; extraordinar de ...
existenţă, existenţe s.f existence. // cxis- extremement. // exceedingly ... , extre-
tence, being. mcly ....
expedia, -ez vb. expedicr. // to post, to extrem, extremă; extremi, extreme aj.
send away. extreme. // extreme.
expeditor, expeditori s.m. expediteur. extrem av. extrememcnt. // cxtrcmely,
// sender. exceedingly; extrem de_, extremement
experientă, experienţe s.f cxperiencc.
// extremely, exceedingly.
extremă , extreme s.f I. extrfme. 2. ailier.
// experiment.
// 1. extremity. 2. outside (forward).
393
F fapt, fapte s.n . fait, phenom~ne.
// fact; event.
fabrică, fabrici sf fabrique. // factory. faptă, fapte s.f acte, action, fait.
face (fiicut) vb. faire, ex&:uter. // to make; // deed, action.
to do; a face curălenie faire le net- far, faruri s.n. phare. li lighthouse;
toyage. // to do the room; a face piaţi headlight.
faire le marcM. // to go to market; farfurie, farfurii sf assiettc. // plate.
a face semn faire un signe. // to wave; farfurioară, farfurioare sf petite assicue,
a face patul faire le lit // to make soucoupe. // saucer.
lhe bed; a face o vizitA faire une visite. farmacie, farmacii sf pharmacie. // phar-
// to pay a visit; a face parte din ... macy; chemist's shop.
faire panic de, appanenir a. // to be farmacist, farmacişti s.m. pharmacien.
a member of, to belong to; a face
li chemist, druggist.
fasole sf haricot. // bean.
cumpărături faire des emplettes. // lO
faşă, feşi s.f. I. lange. 2. bande utilisee
do shopping; a face o plimbare faire en chirurgie. // bandage; swadding band.
une promenade.// to have (take) a walk; fată, fete sJ jeunne fille, fille. // gir!.
a face o excursie faire une excursion. faţă, feţe sJ face, visage. // face; faţă
// to go on a uip; a-i face bine lui de masă nappe. // table clothes; fată
faire de bien. // to do good; a-i face de pernă taie d'oreiller. // pillow case;
rău lui faire du mal.// to sicken smb.; în faţă devant. // before; in front; în
ce mai faci? comment vas-tu? // how faţa •.. devant (le). // in front (of);
are you? before, faţă de par rapport a, vis-a vis
face (făcut) (se) I. se faire. 2. devenir. de, envers. // on account of, relative-
// to become; a se face bine guerir, ly to.
se remettre. // to recover; se face noapte favorabil, favorabilă; favorabili, favo-
ii fait nuit. // the night is setting in; rabile aj. favorable . // favourable.
se face seară le soir descend. // the favoriza, -ez vb. favoriser. li to favour.
night is falling; se face întuneric la tllină sJ farine. // mea!, flour.
nuit tombe, ii fait sombre. // it is getting făptură, făpturi s.f etre, creature.
dark; se face lumină ii fait jour. // // creature, being.
the day is breaking; se face frumos fără prep. sans, moins. li without; patru
fără cinci quaue heures moins cinq
le temps se met a beau. // lhe weather
minutes. li five minutes to four.
is tuming fair; se face urît ii fera
febră s.f fievre. // fever.
mauvais temps. // lhe wealher is tuming
februarie s.m. fevrier. // Fcbruary.
bad; se face cald le temps se rechauffe. federativ, federativă; federativi, fede-
// it gets warm; se face frig le temps rative aj. federatif. li federative.
se refroide. // it gets cold. federaţie, federaţii sf fed6ration. //
factor, factori s.m. I. facteur, cause. 2. federation.
facteur (employe des postes). // I. fel, feluri s.n. I. mani~re, fai;on. 2. sorte,
factor, agent. 2. postman. vanei#,. 3,._ m(W;, pl111.. ,hi ! ._ m"nne,,
facultate, facultăţi sf faculte. // faculty, way. 2. kind, sort. 3. dish; la fel I.
deparunent. pareil, identique. 2. aussi. // 1. alike,
fag, fagi s.m. heue. li beech. identica!. 2. identically; la fel de ... ca
familie, familii sf familie. // family. aussi ... que. li as .. . as.
394
relicita vb. fcli citcr. // to congratulale. figură, figuri s.f. I. figurc, visage. 2.
felicitare, felicitări s.f. fcliciLation . imagc, rcprcsentation. li 1. face. 2.
// congratulation . figure.
felie, felii s.j. tranchc, Lailladin, roucllc. liică, fiice s.f fiile . li daughtcr.
// slice. fiindcă conj. parce que. li because.
femeie, femei s.f. femmc. // -woman . filarmonică, filarmonice sf. !'orches-
fereastră, ferestre sf fcnctre. // window. tre philarmoniquc. li philarmonic
fericire s.f bonhcur. // happiness. orchestra.
fermă, ferme s.f. ferme . // farm . filă, file s.f fcuille de papier. li leaf; shcct.
festival, festivaluri s.n. festival. li fes- film, filme s.n. film . li film; movie.
tival. filolog, filologi s.m. philologue. li phi-
fetilă, fetile s.f. fillcuc. li little girl. lologist.
fi (fost) vb. etrc, se trouver, exister. li filologic, filologică; filologici, fi:ologice
to be, to exist; a fi de acord etre aj. philologique. li philological.
d'accord. li to agrce; a fi vorba filologie, s.f philologie. li philology.
despre ... ii s'agit de .. . li the story is filozof, filozofi s.m. philosophc. li phi-
about ... ; a-i fi foame avoir faim . li losopher.
to bc hungry: a-i fi sete avoir soif. filozofic, filozofică, filozofici, filozofice
li to be Lhirsty; a-i fi caid avoir chaud. aj. philosophique. li philosophical.
li to be warm; a-i fi frig avoir lroid. lin, lină; fini, fine aj. fin, delicat. li fine;
li to fee! cald: a-i fi somn avoir som- slcndcr, delicate.
meil. li to bc slecpy: a-i fi rău se scmir final, finală; finali, finale aj. final, demicr.
mal . li to foci sick: a-i li bine se porter li ultimate; final.
bicn, etre bien portant. li to feel fine; finală, finale s.f. finale . li finals.
a-i fi greu etre difficilc pour qqn. fiolă , fiole s.f fiole. li phial.
fireşte av. naturellement, sans doutc.
li to find smth. difficult; a-i fi uşor
li of course, naturally.
cela lui est facile. li it's easy for ...
rasă, fise s.f jeton. li coin.
to do; a-i fi frică (teamă) avoir peur.
fişă, fişe s.f. fichc. /I library card.
li to be scared, to fear; a-i fi poftă a
fişier., fişiere s.n. fichicr, meuble fiches.
avoir cnvie de (manger) ... li to havc // card index.
a taste for .. .; a-i li ruşine avoir hon_LC. fiu, fii s.m. fils. li son.
li to be ashamed. fix, fixă; fi ::şi, fixe aj. I. fix, immobilc.
ficat, ficali s.m. foic . li livcr. 2. precis. li fixcd; ora cinci fix cinq
fiecare aj. chaquc. li cac; h; cvcry: any. hcurcs prcciscs. // fivc o'clock sharp.
fiecare pron. chac.:un. li c;ach (one): evc- fizic, fizică ; fizici, fizice aj. physiquc.
ryonc; anyonc. // physical.
fier s.n. fer. li iron; fcrrum : fi r r de călcat fizică s.f physiquc. // physics.
fer a repasscr. li nat iron. fin s.n. fain. li hay.
fierar, fierari sn1. forgcron . li blacksmith. floare , nori sj llcur. li nower.
fierbe (fiert) vb. bouillir, cuirc. li to boii. norărie, florării s.f boutiquc du flcuriste.
fierbinte, fierbinli aj. trcs chaud, bouillant, li nowcr shop.
bnîlant. li hot. floricică, floricele s.f. ncurettc. // littlc
fiert, fiartă; lierli, fierte aj. bouilli, cuit. llowcr.
li boiled. fluier, fluiere s.n. flutc. li shepard's flutc.
395
fluviu, fluvii s.n. fleuve. // river, stream. francez, francezi sm. Fran~s. // French-
foie, foi sf. feuille. // leaf; sheel. man.
foame sf. faim. // hunger. frantuzoaicl, frantuzoaice sj. Fran~ise.
foarte av. tr~. li very. // Frenchwoman.
folclor s.n. folklore. // folklore. frate, fraţi s.m. fr~re. li brother.
folcloric, folclorici; folclorici, folclorice frlmânta vb. pttrir, pâtisser. // I . to knead
aj. folklorique. // folklore. 2. to stir.
folosi, -esc vb. 1. utiliser, employer. 2. frământa (se) vb. creuser l'esprit, s'agi-
!tre utile, servir. // to usc, to utilise. tcr. // to bestir oneself.
folosinl!, folosinte s.f profil. usufruit. frlţesc, frlfeascl; frlteşti aj. fraternei.
// usc, utilization. // brotherly.
folosire, folosiri s.f emploi, utilisation. frăteşte av. fratemellement. // frater-
// utilization. nally.
fondator, fondatori s.m. fondatcur. // frltior, frătiori s.m. petit fr~re. // linie
founder. brother.
forma, -ez vb. fonner, constituer. // to frecvent, frecventă; frecvenţi, frecvente
fonn. aj. frequent. li frequenl.
forma, -ez (se) vb. se fonner. // 1. to frecvent av. fr~uemment. li freqently.
be fonned. 2. to educate oneself. frecvenţi, frecvente sf 1. fr~uence. 2.
formare, formlri sf. fonnation. consti- presence aux cours. li 1. frequency.
tution. li forming, formation; în for- 2. attendance.
mare en train de se constituer. // in fremiitător, fremătătoare; fremătlUori,
formatiorr. fremătătoare aj. vibrant. // thrilling.
formaţiune, formatiuni sf. formation. frici s.f peur. // fear.
// fonnation. frig s.n. froid. li cold.
formular, formulare s.n. formulaire. frige (fript) vb. frire, griller. // to roast;
// printcd form. to grill.
formull, formule s.f formule. // formu- frigider, frigidere s.n. r6fringtrateur.
la. // refrigerator.
fripturii, fripturi sj. rOti. // roast (meat);
forţa, -ez vb. forcer. // to constrain, to
grill.
force. frizer, frizeri s.m. coiffeur. // barber.
forţl, forte s.f force. // force; power.
fruct, fructe s.n. fruil. li fruil.
fotbal s.n. football . // football. frumos, frumoasă; frumoşi, frumoase aj.
fotbalist, fotbalişti s.m. footballeur. // foot- beau, joii. // beautiful.
baller. frumos av. joliment, gentiment, poliment.
fotografia, -ez vb. photographier. // pho- // beautifully.
tograph. frumuseţe s.f. beautt. // beauty.
fotografie, fotografii sf. photographie. frumuşel, frumuşică; frumuşe~ frumuşele
// photograf. aj. joii, mignon. // prelty, nice.
fotoliu, fotolii s.n. fauteuil. // armchair. fruntaş, fruntaşi s.m. I. ouvrier d'tlite.
fragă, fragi sf. fraise. // wild strawberry. 2. chef, dirigeant. //' I. front worker,
francez, francezi; francezi, franceze aj. 2. leader.
fran~ais. li French. frunte, frunţi s.f front. // forhead; în
franceză sf le Fran~ais. // the French fruntea .•. en tete, dcvanl. // at the
language. head of...
396
fugi vb. fuir , courir, s'cnfuir. li to run. garoaf'li, garoafe s.f oeillct. // camation,
fular, fulare s.n . foulard , cache-col. li pink.
mumer. garsonieră, garsoniere sf garr,:onnierc.
fulger, fulgere s.n. eclair. // (flash of) II bachelor nat.
lightning. gata aj. fini , pr!t. // ready; a fi gata.
fuma , -ez vb. fumer. // to smoke: I . !tre pr!t. 2. !tre sur le point de.
fumuriu, fumurie; fumurii aj. gri fon- // to be ready; to be done.
ce, couleur de fumte. // smoky, dun. gaz, gaze s.n. gaz. // gas.
functie, funcpi sf fonction, poste. li func- ga1.dA, gazde s.f. amphytrion, maître de
tion, job. maison. // host, hostess.
functionar, funcţionari s.m. employe, gazetar, gazetari s.m. journaliste. //
fonctionnaire. // office worker. newspaperman.
functionară, funcţionare s.f employte, gălăgie s.f. vacarme, tapage, chahut. //
fonctionnaire. // office worker. noise.
fund, funduri s.n. fond. li I. bottom. 2. gălbui, gălbuie; gălbui aj. jaunâtre. // yel-
back part. 3. (far) end. lowish.
fundamental, fundamentală; fundamen- gllsi, -esc vb. trouver. // to find .
tali, fundamentale aj. fondamental. găsi , -esc (se) vb. se trouver. // to lie,
// fundamental. to be situated.
furculiţă, furculite sf fourcheue. // fork . găzdui, -esc vb. heberger. // to lodgc.
furtună, furtuni sf tempfte, orage. // geam, geamuri s.n. I. vitre, carreau. 2.
storm . fen~tre. // window pane; window.
furtunos, furtunoasă; furtunoşi, furtu- geamantan, geamantane s.n. valise. li
noase aj. orageux. // stonny. suitcase.
furtunos av. orageuscment, tumulteuse- geană, gene sf. cil. // eyelash.
ment. // ternpestuously. geantă, genti s.f. sac A main. // bag.
fustă, fuste s.f jupe. // skirt. gem, gemuri s.n. marmelade, jam. li jam.
gen, genuri s.n. I. genre, espece, type,
variete. 2. (gram.) genre. // 1. genus.
G
2. kind, sort. 3. genre.
galben, galbenă; galbeni, galbene aj. general, generală; generali, generale aj.
jaune. // yellow. general. // general.
garaj, garaje s.n. garage. li garage. generaţie, generaţii sf generation. //
garA, gAri s/ gare ( station de chemin lifetime.

geniu, genii s.n. genic. // genius; de ge-
de fer) . // (railwly) station.
niu genial. // foii of gen ius.
gard, garduri s.n. cioture. // fenec. genunchi, genunchi s.m. genou. li knee.
gardă, gllrzi s.f. garde. li watch. guard; geografic, geografică; geografici, geo-
medic de gardă rnedecin de service. grafice aj. geographique. // geogra-
// doctor on duty. phical.
garderobă, garderobe s.f vestiaire. // geografie s.f. geographie. li geography.
cloackroom. geolog, geologi s.m. geologue. li geolo-
gist.
garnitură, garnituri s.f I . gamiture. 2.
geometric, geometrică; geometrici, geo-
assortiment complet. // l. trimmings. metrice aj. geomctrique. // geome-
2. set. trica!.
397
ger, geruri s.n. grand froid, gel.// frost. gras, grasă; graşi, grase aj. gras. // fal.
german, germană; germani, germane aj. grav, gravă; gravi, grave aj. grave. //
allemand. li German. scrious, severe; boală gravă maladie
get, geţi s.m. Gc1e. li Geta. grave. // hcavy sikness.
gheară, gheare sf griffe. li claw. grăbi, -esc vb. hâter, urgenter. li to hasten,
gheată, ghete sf bouine. li boot. to hurry.
ghem, ghemuri s.n. pelote. li ball of grăbi, -esc (se) vb. se hâ1cr, se presser,
thread. se depccher. // 10 hurry, to hasten.
ghici, -esc vb. dcviner. // to guess. grăbit, grăbită; grăbi!i, grăbite aj. pres-
ghida, ghizi s.m. guidc, cicerone. // guide. se. li hurried.
ghid 1, ghiduri s.n. guide. li guidc book. grăbit av. a la hâtc, cn hâte. /I hurrie-
ghiocel, ghiocei s.m. perce-neige. li snow dly.
clrop. grădinar, grădinari s.m. jardinier. //
ghişeu, ghişee s.n. guichet. li pay desk. gardcncr.
gimnastă, gimnaste sf gymnaste. I/ gym- grădină, grădini sf jardin. li gardcn.
nast. grădiniţă, grădiniţe s.f I . jardinct. 2.
gimnastică sf gymnastique. // gymnas- jardin d'enfams, (ecole) matemcllc.
tics. li I. littlc garden. 2. kindcrgancn.
gimnaziu, gimnazii s. n. lyccc. li gym- grătar, grătare s.n. I. gril. 2. grillade.
nasium. li I. gridiron. 2. grill.
ginere, gineri s.m. gendre. // son-in-law. grec, greacă; greci, grece aj. grec . //
gând; gânduri s.n. pcnscc. // lhought; a
Grcek.
avea de gând să ... avoir l'intcntion de ...
li to be going 10.•. grec, greci s.m. Grec. li Greek.
gândi, -esc (se) vb. penser, reflechir. grecesc, grecească; greceşti aj. grec.
li to lhink; a da de gândit faire reflcchir li Grcek.
qqn. li to be smth. to think about. greceşte av. a la maniere des Grecs.
gât, gâturi s.n. cou, gorge. li neck; lhroat. // in the grccian stylc; a vorbi greceşte
glas, glasuri s.n. voix . li voice. parler (le) Grec. li to speak Grcck.
gleznă, glezne sf chcville. li ankle. greier, greieri s.m. grillon, cricri. // cric-
glorie, glorii sf gloire. li glory. ket, grig.
glumă, glume sf plaisanterie, blague. greşeală, greşeli sf faute, errcur. //
// joke; în glumă pour rirc. // in jest. mistake; fault. din greşeală par
gol, goală; goi, goale aj. I. nu . 2. vide. mcgarde, par crreur. // hy mist.akc.
li I. naked. 2. cmpty. greşi, -esc vb. I. fairc (commctrc) unc
gol, goluri s.n. (sport) bul. // I. emp- fautc. 2. avoir tort, se tromper. // 10
1iness; blank; 2. goal. mist.ake, to make a mistake.
gospodar, gospodari s.m. bon adminis- greşit, greşită; greşiţi, greşite aj. crro-
trateur. // thrifly . nc, rate. // wrong, mist.aken.
grabă s.f hâte. // has1c, hurry: în grabă greşit av. crroncment, faussemcnt, a tort.
a la hâ1c, cn hâ1c. li in has1e, in a li wrongly.
hurry. greu, grea; grei, grele aj. I. lourd ,
gram, grame s.n. grammc. li grammc. pesam. 2. difficile. // hcavy; hard; dif-
gramatical, gramaticală; gramaticali, ficult.
gramaticale aj. grammatical. // gram- greu av. difficilcmcnt. // hcavily, gravcly;
matical. ::-i fi greu lui ctrc difficile. // 10 commc
398
difficult to smb.; a-i veni greu lui etre H
difficilc. // to be hard for one to ... ,
to come hard upon one to ... ; cu greu hai inter}. allons! // come on! come along!
go ahead!
avec difficulte, difficilement. // with
haină, haine s.f 1. veston. 2. mantcau
difficulty.
(de femme). 3. (pi.) vetements, habits.
gri aj. gris. // grey. li l . coat; jackel. 2. (pi.) clothes.
grijă, griji s.f I. souci. 2. vin . li care; halat, halate s.n. I. peignoir. 2. blouse
a avea grijă să ... faire attention a... (de mMecin, d'infirmier, de protec-
li to take care; a avea grijă de." soigner, tion). li dressing gown; overall.
avoir soin. li to have care of... , to look ham, hamuri s.n. harnais. /I hamess.
after. handbal s.n. hand-ball. li handbal!.
gripă, gripe s.f grippe. // influenza. harnic, harnicii; harnici, harnice aj. actif,
griş s.n. semoule. li semolina. laborieux. li hardworking, industrious.
grânar, grânare s.n. grenier, grange. hartll, hllrp s.f cane (geographique).
li granary. li rnap, chart.
haz s.n. gaiete, amuscment , charme. li
gros, groasă; groşi, groase aj. gros, epais,
fun , sport; a face haz s'amuscr, rire.
visqueux. li thick; dense.
li to make fun of, to mock.
gros av. gros. li în a big degree; thick; hărnicie s.f ardeur au travail , diligence.
a fi îmbrlicat gros etre lourdcment vetu. li diligence, industry.
// to be warinly dresscd. hidrocentrală, hidrocentrale s.f centrale
grozav, grozavă; grozavi, grozave aj. I. hydroelectrique. // hydroelectric power
terrible. 2. remarquable, formidable. station.
// terrible. hipism s.n. hippisme. // horse racing.
grozav av . remarquablement. li hârtie, hârtii s.f papier. li paper.
remarkably; grozav de ... extraordinai- hol, holuri s.n. hali . li hali.
rement. li extremely, exceedingly. horă, hore s.f ronde (danse paysanne
grupă, grupe s.f groupe organise. li group.

roumaine). // Romanian round dance.
hotar, hotare s.n. fronti~re, limite. li boun-
guler, gulere s.n. col, collel. li collar.
dary , frontier; peste hotare a I' etran-
gumă, gume s/ gomme (a effacer). li
ger. li abroad.
rubber eraser. hotărî, -ăsc vb. decider, etablir qqch .
gură, guri s.f bouche. // mouth.
li to decide.
gust, gusturi s.n. goul. // taste; a avea hotărî, -Ase (se) vb. se decider, prendre
gust avoir du gout. // to have taste. une decision. // to decide, to make up
gusta vb. gouter. // to taste. one's mind to ...
gustare, gust.Ari s.f collation, casse-croute. hoUlrîre, hotărîri s.f decision, decret.
// decision; decree.
li 1. tasting. 2. snack; gustarea de di- hotllrîtor, hotărâtoare ; hotărâtori,
mineală petit dejcuncr. // breakfast. hotărâtoare aj. decisif, determinant.
gustos, gustoasă; gustoşi, gustoase aj. sa- // decisive, conclusive.
voureux, succulent. // tasty. hotel, hoteluri s.n. hotel. // hotel.
guturai, guturaiuri s.n. rhume. // cold hrană s.f nourriture. // food .
hronic, hronice s.n. chronique. // chro-
(in the hcad).
nicle.
399
I imediat av. immediatcment, tout-dc-suite.
li immcdiatcly; imediat ce aussilât que.
ianuarie s.m. janvler. li January. /I as soon as.
iar conj. iandis que, et. // while, and. imita vb. imiter. li to imitate; to copy.
iar a11. de nouvcau. li again; once more. important, importantA; importanţi, im-
iarlşi a11. de nouveau. li again; once more. portante aj. important. // important.
iarbl, ierburi sf. herbe. li grass. importantă sf. importance. /1 importance.
iaml, ierni sf. hiver. li winter; de iarnă imposibil, imposibili; imposibili,
d'hiver. li winter ... imposibile aj. impossible. // impos-
iall interj. voici! li look! there is, there sible, unfeasible.
are, here is, here are; iatl d soudain, impresie, impresii sf impression. // im-
subitement // and so... , but..; and yet„ pression.
iaz, iazuri s.n. etang. li pond; lake. impresiona, -ez vb. impressioncr. // to
ibric, ibrice s.n. verseuse (cafeti~re en impress, to move.
metal l poignee droite}. li cofee pot; impune (impus) vb. imposer, obligcr ll.
tca kettle. // to impose; to call for.
idee, idei sJ. idee. li idea. impune (impus) (se) vb. s'imposer. li to
identic, identici; identici, identice aj. assert onesetr; to bc imposed.
identique. li identica!. in s.n. lin. li flax.
identic a11. identiquemcnt. li identically. incomod, incomodă; incomozi, incomode
ie, ii sf blouse paysanne brod6e el paille- aj. incommode, geDant // inconvenient,
tee. li Romanian embroidered peasant uncomfortable.
blouse. independent, independentă; inde-
ieftin, iertinl; ieftini, iertine aj. bon . pendenţi, independente aj. indepen-
marche. li cheap. dant. li independent; rree.
iertini, '-esc vb. baisser le prix, reduire independent av. independamment. // in-
le prix. li to reduce the price. dependently.
iertini, -esc (se} vb. le prix baisSP,. // to independentă sf. independance. li inde-
fall in price. pendence; freedom .
ieri av. hier. li yesterday. indica vb. indiquer. li to indicate; to show.
ieşi vb. 1. sortir. 2. apparaître. 3. dcvenir. indirerent, indirerentA; indirerenţi,
li I. to go out. 2. to become. indiferente aj. indiffercnt. // indiffc-
ieşire,. ieşiri sf. sonic. li I . going out. rcnt; indiferent de sans tcnir compte
2. exist. de. // not taking in account; indife-
ilustra, -ez 11b. 1. illustrer (omer de rent care n'impone lcqucl. // no mauer
dessins}. 2. illustrer (par des exemples). which.
li I. to illustrate. 2. to illustratc, to indi:erent av. lndiffercmmcnt. li indif-
exemplify. rerently.
ilustrata, ilustrate sf. vue, carte postale indigestie, indigestii sf. indigestion . //
illustree. li picture postcard. indigestion.
il...Cr•, it..atr•, if-,tri, it..at" l({j. "'""' indignare s/ indignation . // indignation.
tre, cel~re. li illustrious; celebrated.
industrial, industriala; industriali,
industriale aj. industriei. // industrial.
imaaina, -ez vb. 1. imaginer, concevoir.
industrie, industrii sf industrie. //
2. imaginer, supposer. li to imagine. industry.
400
inegalabil, inegal a bilă; inegalabili, instituţie, instituţii s.f etablissemcnt
inegalabile aj. sa ns egal. exception- public, instituiion. // institution.
nel. // match less, pcerlcss. instrument, instrumente s.n. instrument.
influenţă, influenic s.f inllucnce. // // instrument; tool.
influence. instrumentist, instrumentişti s.m. instru-
informa!ie, informalii s.f information, mentiste. // instrumentalist.
renscignement. // information; birou intact, intactă; intacţi, intacte aj. intact.
de informaţii bureau d'informations. // intact, untouched.
// news agency. integral, integrală; integrali, integrale
inginer, ingineri s.m. ingcnieur. // enginer. aj. integral, complet.// Integral, entire.
ingineră, inginere s.f (femme) ingenieur. integral av. integralement. // wholly,
// engineer. entirely.
inimă, inimi s.f coeur. // heart; din inimă intelectual, intelectuali s.m. intcllectuel.
de I.Oul cocur. // with one' s whole hean. // intcllectual, brain worker.
injecţie, injecţii s.f injection, piqure. intens, intensă; intenşi, intense aj. intense.
// injection. // intense.
inovator, inovatori s.m. innovateur. // ino- intensifica vb. intensifier. // 10 intensi-
vator. fy.
insista vb. insistcr. // 10 insist. intenţiona, -ez vb. avoir l'intention. //
inspector, inspectori s.m. inspec1cur. to intend; to plan.
// inspector. interes, interese s.n. interet. .1/ intercst;
inspira vb. 1. inspirer. 2. inspirer, donner advantage; în interesul... dans l'inte-
l'inspiration , insuffler. //I.to inspire, rct de ... // in the interest of...
to brealhe in . 2. to inspire smb. with ... interesa, :ez vb. interesser, evcillcr
inspira . (se) vb. s ' inspirer, prendre son l'intcret. // 10 interest; 10 affect.
insp ira1ion de... // 10 take onc's interesa, -ez (se) vb. I. s'intercsser a,
inspiration from ... temoigncr de intcrct pour ... 2. s ' infor-
inspiraţie, inspira1ii s f inspiration . // 1. mer, s'enquerir. // I. 10 be interested
inspira1ion . breathing. 2. inspiration. in ... 2. to inquire for .. .
instala, -ez vb. I. installer, monter. 2. interesant, interesantă; interesanţi, in-
installer, placcr. // I. to inst.all; to set teresante aj. interessant. // interesting.
up. 2. to cstablish , to se11lc. interior, interioare s.n. intcricur. //
instalator, fostalatori s.m. installateur. interior, inside; dwelling; inland.
// fi11cr, plumber, electrician. intern, internă; interni, interne aj.
instalaţie, instalaţii s.f installa1ion . // interne, interieur. // internai; inner.
equipment, outlit; installation; instalaţie internaţional, internaţională;
de apă installation d'cau courante. internaţionali, internaţionale aj.
// plumbing; instala!ie electrică ins- imemational. // intemational; world .. .
t.alla1ion el~ctriquc. // elec tric plant; interpret, interpreţi s.m. interprete. // I.
instala!ie saniu1ră installation sanit.airc. translator. 2. interpreter, performer.
// sanitary installa1ion. interpreta, -ez vb . intcrprctcr, commen -
instaurare sf instauration. // se1ting up; ter. li to interpret; to perform .
establishing. interpretare, interpretări s.f interprcta-
institut, institute s.n. institut.// institute; tion, commentaire. // interpretation; pcr-
establ ishmcm. formance.
401
interviu, interviuri s.n. interview. // in- Î
t.ervicw.
interzice (interzis) vb. interdire, defen- îmblănit, îmblănită; îmblăniţi, îmblănite
dre. // to forbid, to interdict. aj. fourre, double de fourrure . // fur·
interzis, interzisl; interzişi, interzise aj. lined.
interdit, defendu. // forbidden . îmbogăţi, -esc vb. enrichir, agrandir. //
intestin, intestine s.n. intestin. // bowel , to make rich, to enrich.
intestine. îmbogăţi, -esc (se) vb. s'enrichir f.a ire for.
intra vb. I. enrrer. 2. etre admis. // I.
tune. // to enrich oneself; to grow rich.
to enter, to go in. 2. to be adm itted.
îmbolnăvi , -esc (se) vb. tomber malade,
intrare, intrări s.f entree. // I. euteripg.
2. admitance. 3. entrance. · contracter une maladie. // to fall iii.
inventator, inventatori s.m. inventeur. / îmbrăca vb. habiller, recouvrir. // to pul
/ inventor. on; to dress.
invita vb. inviter. // to invite. îmbrăca (se) vb. s'habiller, se vetir. //
invitat, invitaţi s.m. invite. // guest. to dress oneself.
invitatie, invitaţii sf. invitation. // îmbrăciiminte sf. vetement(s). // clothes,
invitation. clohting.
iod s.n. iode. // iodine. îmbră!işa, -ez vb. 1. cmbrasser. 2. em-
ipoteză, ipoteze sf. hypothese, supposi-
brasser, adopter, s'approprier. /I 1. to
tion. // assumption , hypothesis.
iriga vb. irriguer. // to irrigate.
embrace. 2. to embrace, to take in.
ironie, ironii sj. ironie. // irony. împacheta, -ez vb. empaqueter, envelop-
istoric, istorică; istorici, istorice aj. his- per. li to pack up, to wrap up.
torique. // historical; historic. împachetat s.n. empaquetagc. // packing .
istoric, istorici s.m. historien . /. 1 histo• împăca vb. reconcilicr. li to conciliate.
rian. împăca (se) vb. se rcconcilier. li to be-
istorie, istorii sf. I. histoire. 2. narra- come friends again . ·
tion. // history. împărat, împărati s.m. empereur. // em-
italian, italiană; italieni, italiene aj. peror.
italien. // Italian. împărţi vb . I. partager, diviser. 2. dis-
italiană sf. l 'Italien, la langue italienne. tribuer, repartir. // I. L-:> divide. 2. to
// Italian, the italian language. partition, to divide among. 3. to
itinerar, itinerare s.n. itineraire. // iti- distribute.
nerary, route. împătrit, împătrită; împătriţi, împătrite
iubi, -esc vb. aimer. // to Iove; tobe fond aj. quadruple. // fourfold .
of. împletire sf. entrclacement. // interwea-
iubit, iubită; iubiti, iubite aj. aim e, bien- ving.
aime. // beloved . împlini, -esc vb. accomplir un certain âge.
iulie s.m. juillet. li July . li to reac h the age of. ..
iunie s.m. juin. li June. împodobi, -esc vb. omer, decorer. li to
iute; iu!i aj. I. vite, rapide. 2. piquan1. adorn .
// 1. quick; rapid ; fast; 2, piquant. împodobi, -esc (se) vb . se parer.
iute av. rapidemen t. /'/' r.ist, quicidy. n1 tl? i:lress up; t<> oo att<>ffitli:l.
ivi, -esc (se) vb. !ipparaître (brusquemem), împotriva prep. contre. // agai nst, counter
surgir. // to appear. LO.
împotrivă av. con tre, contrairement â.
izvor, izvoare s.n. source. li I. sp ring .
2. source. // against, co unter.
402
împrejur av. autour. li round, around. înăuntru av. deda ns, a I' intcrieur. I/ in,
împrejurul prep. autour de . li (a)round. within, inside.
împreună av. enscmble. li together; îm- înăuntru prep. au dedans, dans l' interic ur.
preună cu avec. li (1oge1her) with . li in, within, inside.
împrieteni, -esc (se) vb. se lier d'ami - încadra,-ez vb. encadrer. li 10 framc; to
tic. li to become fricnds . make part of; to take smb. on the staff.
împrumuta vb. 1. prcter. 2. emprunier. încadra,-ez (se) vb. s'encadrer. li 10
li 1. to lend. 2. to borrow . join ... , 10 affiliate oneself with; to take
în prep. dans, en, ll. li in; in(Lo); al; within, part in.
after; în România en Roumanie. li in încă av. encore, de plus. li still; yet; încă
Romania ; în oraş en viile. li in Lhe un encore un . li anolher; încă o dată
town, in the city; specialist în istorie encore une fois. li once again, once
sp&ialiste en histoire. li specialist in more; înca de copil des (dcpuis) l'en -
history; carte în limba română livre fance. li from a child; nu încă pas
en Roumain . li a book in Romanian; encore. li noi yet.
în fiecare dimineaţă c haque matin. încălta vb. chausser. li to pul on (shoes).
li every morning; în zece minute en încălţa(se) Yb. se chausscr. li to pul on
dix minutes. li in ten minutes, within onc's shoes.
ten minu1es. :ncăltăminte s.f. chaussure. li foot wcar.
înaintaş, înaintaşi s.m. I . prccurseur. 2. încălzi,-esc vb. chauffer, rechauffer. li 10
avant. li l. precurseur, prcdccessor. 2. warm (up), 10 heat (up) .
forward , forerunner. încălzi 1~c(se) vb. se chauffcr, se rechauf-
înainte av. I. dcvant. 2 . avant. // for- fer . // 10 warm oneself.
ward; before; in front; formerly; înainte încăpător, încăpătoare; încăpători,
de ... avant (de) ... li bcfore ... , prior 10 ... încăpătoare aj. vaste, spacieux . li spa-
înaintea prep. devant. li before; in front cious, roomy; largc. ·
of; prior to . încăpere, încăperi sf picce, chambre.
înalt, înaltă; înalti înalte aj. I. haut, li room .
de haUL taille. 2 superieur. li I. high; încărca vb. charger. li 10 load.
tall . 2. high , superior; emi nent. începe (început) vb. commenccr. li to
în a poi av. (en) arriere. li back, backwards; begin; 10 start.
a da înapoi I . restituer , re ndre. 2. re- început, începuturi s.n. debut , commen-
cuier. li I. 10 give back . 2. 10 move cement. Iii. beginning. 2. origin, source;
back. la început au commenccment, au
înapoia prep . derriere. li behind, at the debut. li ai firs1, a1 1hc beginning.
back of. încerca vb. essayer, !enter. li to l!ay, 10
îna poia,-ez vb. rendre, rcstituer. li to allcmp1; 10 try on .
încercui,-esc vb. encerc ler, cem er. li 10
hand back.
encirclc; to surround .
înapoia,-ez (se) vb . rcve nir, rcnl!er (chez
încet, înceată; încc1i, încete aj. I. lent.
soi). li 10 come back, to retum . a
2. bas, voix bassc. li 1. slow. 2. low.
înarmare, înarmări s.f armemen1. // încet av. I. lcntement, 1ou1 doucement.
arming, armament. 2. 1out bas. li slowly; easy; a vorbi
înăltime, înălţimi s.f. hauteur, altitude. încet parter bas . li 10 speak in a low
li heigh1; em inence; al1i1ude. voice.
403
înceta,--ez vb. ccsser. // to cease. îndelung av. pendant longtemps, longuc-
încetare sf ccsse. // cease; flirA încetare ment. li (for) a long timc.
sans cesse. // ceaselessly. îndepărtat, îndepArtatA; îndepărtaţi,
încetişor av. lcntemcnt, (tout) doucemcnt

îndepărtate aj. lointain, eloigne. li far
(oft); distant, remote.
//easy; slowly.
îndeplini,-esc 11b accomplir. // to carry
încheia 11b. 1. ooutonner. 2. achever, con- out.
clure. // 1. to button up. 2. to finish. îndoi, --esc vb. plier, courber. // to fold,
închide (închis) 11b. fermer, enfermer. to bend , to bow.
// to shut, to clase: to switch off, to îndoi, --esc(se) vb. douter. li to doubt.
turn off. îndoit av. au double. // doubly.
închipui (a-şi) vb. s'imaginer. // to ima- îndrepta vb. 1. redresser, rendre droit.
gine. 2. rectifier. // to make straight.
a
închiria,-ez vb. louer, donncr louage, îndrepta (se) vb . 1. se redresser. 2. se
a
prendre louage. li to let, to rent, to diriger. // 1. to become straight: to stand
hire. erect. 2. to make for, to make one's
încîntat, încîntată; încîntaţi, încîntate aj. way towards.
enchante, channe. // delighted, enchan- îndulci,--esc vb. adoucir, sucrer. // to swee-
ted. ten, to make sweet.
încât conj. que , de sorte que. // so that. îneca (se) vb. se noyer. // to drown oneself,
încoace av. ici, de ce câte-ci. // here, to sink.
hither. înfăptui,--ese vb accomplir, realisu. // to
încolona~z(se) vb se mettre en rang (pour carry out.
former une colonne) . // to Corm a co- înfăptuire, înfăptuiri sf accomplissement.
lumn; to fall into a column. realisation. // 1. carrying out. 2. im-
înconjura vb. contourner, faire le tour plementation.
de. li to surround. înfăţişa~z vb. l . presenter, exposer. 2.
încontinuu av. continuellement. li con- representer. li to present; to represent.
tinually, ceaselessly. înlltîşa~z (se) vb. SI! presenter. // to pre-
încredinţ.a,-ez vb. confier. // to entrust,
sent oneself, to come.
to deli ver to. infiinţa,-ez vb. creer, fonder , constituer.
încremeni,-esc vb. demeurer stupefait. li to set up, to found; to create.
li to stand stonc-still ; tobe dumbfoun- înfiinţare sf creation , fondation, cons-
ded. titution. // seuing up: foundation, crea-
încremenit, încremenită; încremeniţi, tion.
încremeniu, aj. immobile, stupefait, innorire sf l . noraison. 2. prosperitc!,
interdit. li stone-still; dumbfounded. situation nori ssante. // nowering: nou -
încuia vb. fenner 1i ele. // to lock. rishing, prosperity.
îngălbeni,-esc (se) vb . jaunir, blcmir,
încuraja, --ez vb. encourager. li to en-
courage. ncuir. // to turn yellow , to turn pale.
rnwua a-.-. 1t>u1 tlt> :suim. //1 immodi,:uol)I; în g heţ a tă , î nghefate s j. giace. //
îndată ce aussitât que. // as soon as. ice-crcam .
îndărAt av. derrihe, en arriere. li back, inghiţ i vb. avaler, ingerer. // to s wall o-.. .
backwards. îngrijire, îngrijiri sf soin, surveillance.

indAnltul prep. derriere. // behind. li l. looking after. 2. care.
404
îngrijit, îngrijită; îngriji!i, îngrijite aj. însenina,--ez (se) Yb . le ciel s'eclaircir.
soigne, net. // drappcd; neat; clean. li to clear up.
îngust, îngustă; înguşti, înguste aj. etroit. însera,--ez (se) Yb . le soir descendre.
li narrow. li it is getting dark, evening i~ set-
ingusta,~z Yb . retreci r, rcsscrrer. // to ling in.
11.arrow; to tighten. înserare, înserări s.f. crepusc ule. li nighl
îngusta,--ez (se) Yb. se retrecir, se res - fall, twilight.
serer. // to gel narrow. însoţi,--esc Yb . accompagner. // to accom -
înlătura Yb . ecarter, eloigncr, eliminer. pany.
//to remove; to eliminate. înspăimântat, înspăimântată; înspăi
înlocui,--esc Yb. remplaccr. // to replace, mântati, înspăimântate aj. epouvan-
to substi tule; to take the place of. te. // scared, terrified.
înmiit, înmiită; înmii!i, înmiite aj. miile însuma,--ez Yb . totaliser, comprendre.
fois superieur. // thousandfold. // to totalize; to include.
înmiit aY. infiniment plus, indcfinimenl însumi, însămi pron. moi-meme. //
plus. // thousandfold. mysclf.
înmâna,--ez Yb. remellrc, livrcr cn mains însura (se) Yb . se marier, prendre femme.
propres. // to hand . // to marry.
înnegri,--esc (se) Yb. noircir, devenir rioir, însuşi , însăşi pron. lui-meme, clle-mcme.
se bronzcr. // to turn blac k. // himself, herself.
înnoda Yb . noucr. // to knot. însuşi,--esc (a-şi) Yb. s'approprier, assi-
înnopta,--ez (se) Yb . tomber la nuit. // night miler, acceptcr. li to appropriate, to
is falling. assimilate.
înnora,--ez (se) Yb. Ic ciel se courir. // însutit, însutită; însuti!i, însutite aj
to cloud over. centuple. // hundredfold.
înot s.n. natation, nage. // swimming. însutit aY au centuple,. // hundredfold.
înota Yb. nager. // to swim. însuţi, însă!i pron. toi-memc. // yourself.
înroşi,--esc Yb . tcindre en rouge. li to înşine, însene pron. nous-mcme. //
redden, to make red. ourselves.
înroşi,--esc (se) Yb. rougir, empourprer. înşişi, înseşi pron. ils-meme, elle-meme.
// to reddcn, to become rcd. // thcmsclvcs.
însă con). mais, toutefois. li but; howe- înşivă, însevă pron . vous-mcme . li
ver. yourselves.
însănătoşi,--esc (se) Yb . se remettre d'une înşuruba,--ez Yb visser. // to scrcw up.
maladie, guerir. // to recovcr. întemeia,-u Yb. fonder, creer. // to found ,
însc rie (înscris) Yb. I . insc rire, coucher to set up; to create.
sur une lis te. 2. (sport) marquer (un înttmeietor, întemeietori s.m. fondateur.
but). li to register, to enter smb. ; to li foundcr.
note. întins, întinsă; întinşi, întinse aj. eten-
înscrie (înscris)(se) Yb . s'inscri re, faire du. // I . stretched. 2. vast; extensive.
inscrire. // to register one 's name, to
întâi num . premier. // the first.
pul one's name dowri .
însemnat, însemnată, însemnati, însem- întâi aY. d'abord . // at first , firstly; mai
nate aj. important, notable. // impor- întâi tout d'abord. li first time; in lhe
tant, significant; famous. beginning.
405
înt.âlni,-esc vb. rencontre. li to meet. întreţine (întreţinut) vb. entretcnir, main-
înt.âlni,~c(se) vb. se rencontrer. // to meet tcnir. // I . to kccp in repair. 2. t0
with. maintain; to keep.
întâlnire, întâlniri sj. 1. rencontre, într(u) prep. dans . // in; into; într-adevăr
rendez-vous. 2. com~tition, match . vraiment. // indeed .
// I . meeting . 2. appointment. întrupa,-ez vb. concretiser, rcprescnter.
întâmpina vb. aller au dcvant de qqn, li to embody; to represcnt.
accueillir. // to meet; to welcome. întuneca (se) vb. s'obscurcir, s'assombrir.
întâmpla (se) vb, arriver, se passer. /I // to darken; to be geuing dark.
Lo happen, to occur. întuneric s.n. obscurite, tenebres. // dark;
întâmplare, întâmplări sf. 1. fait, eve-
darkness.
nement. 2. hasard. li event, happening,
înţelege (înţeles) vb. comprendre. // to
occurence; hazard.
understand, to comprehend; tobe aware
întârzia vb. retarder, etre en retard. li
to be late; to be overdue. of.
înţelege (înţeles) (se) vb. s'enlendre.
întârziere, întârzieri s.f retard. li being
late, coming late, lateness. li to agree, to understand each othcr.
învăţ.a vb. apprcndre. // Lo lcarn, to teach.
întoarce (întors) (se) vb. I. revenir, rentrer,
învăţământ s.n. enseigncment. li educa-
retoumer. 2. toumer. // to retum, to
tion.
come back.
învăţător, învăţători s.m maître d'ecole.
întocmai av. exacLemcnt. // cxactly, pre-
cisely, just so. // Leacher.
învăţătură sf. 1. instruction. 2. connais-
întotdeauna av. Loujours. li alwavs.
intre prep. entrc. li between; am~ng. sances, cullurc. li 1. lcaming, sludies.
2. knowlcdge; education, culture.
întreba vb. demander, poser des ques-
învechi, -esc (se) vb. vieillir, s'user. li
Lions. // Lo ask; to question.
to bccome old; to wear out.
întrebare, întrebări sf. question. li
învecina, -ez (se) vb. avoisiner, confi-
question.
intrebuinta,-ez vb. utiliser, employer.
ner a. li 1. to be neighbours, 2. to
border upon.
// to use.
întrece (întrecut) vb. depasser, devan- înveli,~ vb. couvrir, envelopper. li to
wrap (up); to cover.
cer. li to outrun; to leave behind; to
învinge (învins) vb. I . vaincre. 2. triom-
exceed.
întreg, întreagă; întregi aj. entier, tout. pher. // 1. to defeat. 2. to win, to be
victorious.
li whole, entire.
înzecit, înzecită; înzeciţi, înzecite nj.
întreit, întreită; întreiţi, întreite aj. triple.
decuple. li tenfold.
// threefold.
întreit av. triplemem. li threefold.
întreprindere, întreprinderi sj. etablis- J
semem, entreprise. // industrial unit;
entreprise. jachetă, jachete sJ. jaqueue. // jackct.
întrerupe (întrerupt) vb. interrompre. / jale sf tristesse profonde. // g.-ief.
/ Lo imerrupt. japonez., japoneză; japonezi, japoneze
întrerupere, întreruperi s.f interruption. aj. japonais. li japanese.
// interruption; fără întrerupere sans jar s.n. braise, brasier. // cmbcrs, red·
arret. // uninterruptedly. hol coals.
406
jir s.n. faine. li bccch nut. lacrimă, lacrimi sf larme. li tear.
joacă sf jeu. li play, game. ladă, lăzis J caisse, coffre. li chest, trunk.
joc, jocuri s.n. jeu. // play, game. lamă, lame sf lame. li blade; lamă de
joi sf jeudi. // Thursda y. ras lame de rasoir. li razor blade.
joia av. le jeudi. // evcry Thursday, on lampă, lămpi sf lampe. // I. lamp. 2.
Thursdays. valve, tub.
jos, joasă; joşi, joase aj. bas. li low . lan, lanuri s.n. champ cultive. // field.
jos av. en bas. li down; pe jos a pied. lapte s.m. lait. // milk.
li on foot; în josul ... cn aval. li down'... larg, largă; largi aj. large, ample. // wide,
juca vb. 1. jouer. 2. jouer, intcrpreter. large.
li I . to play. 2. to act. latin, latină; latini, latine aj. latin . li Latin.
juca (se) vb. joucr, s 'amuser. li to play. latineşte av. en latin. // Latin.
jucărie, jucării sf jouet. li toy. lădiţă, lădiţe sj pelite caisse. // little chest.
jucător, jucători s.m. joueur. li player. lămurire, lămuriri sf. renseignement,
judecător, judecători s.m. juge. li judge. explication . li I. explaining. 2. expla-
j:imătate, jumătăţi sf dcm ie, moitie. nation; a da lămuriri donner des
li half. explications. li to give explanations.
juncă, junci sf geni~se. li hcifer. lănţişor, lănţişoare s.n. chaînette. // little
jur s.m. (în expresii) în jur av. autour. chain.
li round , around; în jurul prep. autour lăsa vb laisser. li to lei .
de, li round, around . ~uda vb. louer, vanter. // to praise up.
juridic, juridică; juridici, juridice aj. lăutar, lăutari s.m. violoneux. li fiddler.
juridique. li juridica!, jurislic. lectură, lecturi s.f. lecture. // reading; sală
de lectură salic de lecture. li reaging
hali.
K
lecţie, lecţii s.f I. l~on . 2. classe. li I.
kaki aj. kaki. li khaki. lesson. 2. class.
kilogram, kilograme s.n. kilogramme. lega vb. I. !ier. 2. joindre, unir. li I. to
li kil0gramme. Lie, to bind. 2. to unite; a lega prie-
kilometru, kilometri s.m. kilomctre. li tenie cu .. . se !ier d 'amitie avec
kilomctre. li to make friends with ...
legare s.f. liage. li linking.
legătură, legături sf lien, liaiso11, rela-
L tion. li relation, connection; în legătură
cu ... a propos (au sujet) de, ccmcer-
la prep. l. a. 2. pour. 3. chez. li I. at ,
nant, quant h. li in connection with
in. 2. to. 3. on.
. .. , concerning with ...
laborant, laboranţi s.m. preparateur
legendar, legendară; legendari, legendare
(assistant) de laboratoire. li laboratory
aj. lcgc>ndaire. li lcgendary .
assis tant.
legendă, legende s.f legende. li legend.
b,borantă, laborante sf labomntine.
// laboratory assistant. legitimafie, legitimafii s.f cnrte d'iden-
laborator, laboratoare s.n. laboratoire. tite. I/ identity card.
legumă, legume sf legume. li vege-
// laboratory.
lac, lacuri s.n. lac . // lake. table.
lemn s.n. bois. li wood.
407
lene s.f paressc, li laziness; a-i fi lene lipi,-esc vb. colier. // to gluc, to stick .
avoir ncmme. li to be hored, 10 find lipsi, -esc vb. s'absenter, manqucr. // to
il difficult. be absent, to be missing.
lrnjerie s.f lingerie. li und::rwear, linen. listă, liste sf liste. li list.
leoai că, leoaice s.f lionne. li lioness. literă, litere s.f I. Jettre. 2. (pi.) etude
leu, lei s.m. 1. lion. 2. unite monetaire de la litterature. // I. letter, character.
. principale de la Roumanie. fi l. Jion. 2 . (pi.) leuers, literature; om de litere
2. Romanian coin and monetary unit. homme de lettres. //man of lettcrs.
liber, liberă; liberi, libere aj I. libre, literar, literară; literari, literare aj.
inoccupe.2. libre, disponible. fi I. litteraire. // literary.
vacant, unengaged. 2. free. literatură, literaturi sj littcrature. li
libertate, libertlti s.f liberte. // freedom, literature.
liberty. litoral, litoraluri s.n. littoral. li seaside,
librărie, librării s.f librairie. // book- iittoral.
shop. livadă, livezi sj verger. li orchard.
liceal, liceală; liceali, liceale aj. de lycee, lână sj taine. li wool.
de college. // secondary school ... lângă prep. a câte de, pres de. li near
liceu, licee s.n. lycee, college. li high (to), next to , by the side, of closc to;
school, lycce. a
pe lângă proximite de. /I I. about. .. ,
lichid, lichidă; lichizi, lichide aj. around ... ; 2. besides.
liquide. // liquid. loc, locur i s.n. place, lieu. li place, seat;
lichid, lichide s.n. liquide. // liquid. a avea loc avoir lieu, se produire.
lichidare s.f liquidation. // liquidation. // to t.ake place, to occur, 10 happen;
lift, lifturi s.n. ascensor, lift.// lift, elevator. în locul... ala place de ... li instead
limbaj, limbaje s.n. langage. // language, of...
speech. local, localuri s.n. construction (bâtiment)
limbă, limbi s.f l . langue. 2. langue, lan- d'utilite publique. li building.
gage. // 1. tongue. 2. language, localitate, localităţi sj localite. li loca-
lin, lină ; lini, line aj. I. calme, paisi- lity, place.
ble, tranquille. 2. doux , tendre. 3. qui locatar, locatari s.m. locataire. li Iod-
n'est pas escarpe. // I. quiet, calm. ger.
2. smooth. locomotivă, locomotive sj locomotive.
linge (lins) vb. !echer. li to lick. // locomotive, engine.
lin gură, linguri s.f cuiller. // spoon. locui, -esc vb. habiter. // to live, to d well.
linguriţă , linguriţe s.f petit cuiller. // tea locuinţă, locuinte s.f logement. li dwel-
spoon, dessert spoon. ling place.
lingvist, lingvişti s.m. linguiste.// linguist. locuitor, locuitori s.m. habitant. li inha-
linie, linii s.f ligne. // line; linie ferată bitant.
· voie fcrre. /I railway line. logodi, -esc, (se) vb . fiancer. li 10 becomc
linişte s.f I. silence. 2. calme, accalmie.
engagcd to .
./I I. silence. 2 . stillncss, c-alm, guiet- togodnk, logodnici s.m. flance. /1' fiancc.
ness.
logodnică, logodnice s.f fiancee . li
liniştit, liniştită; liniştiţi, liniştite aj.
calme, tranquille, silencieux. // still, fiancee.
quict, calm. lojă, loji s.f loge. li box .
408
loterie, loterii s f loterie. // lo11ery. luminos, luminoasă; luminoşi, lumi-
lovitură, lovituri s.f coup. // blow, knok . noase aj. brillant, lumincux . li bright.
lua vb. I. prcndrc. 2. achcter. // I . to lunar, lun a ră; lunari lunare aj. men-
take . 2. to bu y; a lua trenul suel. li monthly.
(autobuzul ... ) prendrc le train. // to lunar av. mensuellement. // monthly.
take the train (the bus .. .); a lua va- lună, luni sf I . mois. 2. lune . // I. month.
canţă prcndre vacances. // to take 2. moon.
holidays; a lua o hotărâre prendre une lung, lungă; lungi aj. I. long. 2. pro-
dccision . // to take a decision; a lua longe, de longue duree. // I. long. 2.
noti!e prendre des notes. // to note; prolonged.
a lua cuvântul prendre la parole. lungime, lungimi sf longueur. // length.
// to take to floor; a lua parte par- luni sf !undi. li Monday; lunea le !undi.
ticiper. // to take a part in ... , to attend; li on Mondays. every Monday.
a lua masa dejeuner, ciiner. // to dine, lup, lupi s.m. loup. // wolf.
to take (have) breakfast (lunch, dinner); lupta vb. lu11er, combattre. // to fight,
a lua loc prendre place, s' asseoir. to struggle, to battle.
luptă, lupte sf luue, combat. // fight,
// to sit down; a lua nota ... avoir un .. .
struggle, battle.
// to get a ... ; a lua ex:-.menul passer
!uptător, luptători s.m. lulleur, comba-
l'examcn. // to pass an examination:
tant. li fightcr. warrior.
a-i lua mult timp prcndre beaucoup lut s.n . glaise. // clay, loam.
de temps. // to take a long timc;
a-şi lua rămas bun fairc ses adieux .
// to say good-bye to. M
luceafăr, luceferi s.m. ctoile du berger
macaroană, macaroane sf macaroni.
(Venus). // morning star, evening li macaroni .
star, Venus.
magazin, magazine s.n. magasin. // shop;
luciu s.n. eclat, lustre. // lustre, brillian-
magazin universal super marche. //
cy.
lucra, -ez vb. travailler. // 10 work. depanment stare; magazin cu auto-
lucrare, lucrări sf travail, ocuvre. // work. servire self-serv ice. li self-service.
paper, book. maghiar, maghiară; maghiari, maghiare
lucrător, l uc rători s.m. o uvrier. // workcr. aj. hongrois, magyar. // Hungarian.
lucru, lucruri s.n. I . objec t, close. 2. magnetofon, magnetofoane s. n. magnc-
travail. // I. thing . object. 2. work . tophonc. // tape recorder.
lucruşor, lucruşoare s.n. petit objet sans mai av. I. plus. 2. encore. // I. more. 2.
importance. // liulc thing. stil! , aga in ; mai ales sourtout. li espc-
lume, lumi sf I. monde, univers. 2. cially; mai întâi d'abord. li first of all.
monde, gens. // I . world, universe. 2. mai s. n. mai. li :'vlay.
people. maiou, maiuuri s.n . maillot de corps. li
lumina, -ez vb . cclairer, illuminer. // 10 underwest, undershirL
light, to illuminatc. mal, maluri s.n. rivage, bord. li bank,
lumina, -ez (se) vb . Ic jour point (se leve, shore.
parraît). // ii is dawning, day is breaking. mamă, mame sf mere. /lmothcr; mama
lumină, lumini sf lumiere. // light. ma mere. // my mother.
409
mană sf manne. // manna. maşină, maşini sf I. voi1ure, auto. 2.
mandat, mandate s.n. mandat.// mandat; machine. //car, bus. 2. machine; maşină
mandat poştal mandat postai.// money de calculat calculateur, computer //
order. computer, calculating machine; maşină
manifesta vb. manifester, montrer. // to de cusut machine a coudre. li sewing
manifest, to show. machine; maşină de gătit cuisiniere,
manşetA, manşete sf manchette (de che- fourneau de cuisine. // cooking slove,
mise, du pantalon) . // cuff. kitchen range; maşină de scris ma-
manual, manuale s.n. manuel. // text book. chine a 6::rire. // typewriler; maşinli
manuscris, manuscrise s.n. manuscrit. // de splilat machine a laver // washing
manuscript. machine.
mapă, mape sf 1. sous-main. 2. pon- matematic, matematică; matematici,
documents, serviette.// l. papercase. 2. matematice aj. mathematique. // ma-
pon-folio. thematical; ştiinţe matematice scien-
marca, -ez vb. marquer. // 1. to mark. 2. ces mathematiques. // mathematicr.1
to score. science, mathematics.
mare, m ă ri sf mer. li sea. matematică, matematici sf Ies mathe-
mare; mari aj. 1. grand . 2. important. 3. matiques. // mathematics.
profond . 4. age. 111. great, big. 2. im- material, materială ; materiali, materiale,
portant. 3. deep. 4. old, elder. aj. materiei , concret. //material, real.
marfli, mărfuri sf marchandise. li ware, materie, materii sf ma1iere. // I. mat-
merchandise. ter, substance. 2. material. 3. subjcct
margine, margini sf bord, marge. li edge, matter; materie primă matiere pre-
border. miere. // raw material.
marinar, marinari s.m. marin, matelot. matern, materna; materni, materne aj.
li sailor. maternei. // maternal; limba maternă
maro aj. marron, brun. li marron, brown. la langue matemelle. // mother ton -
martie, s.m. mars. // March. gue.
marţi s.f. mardi. // tucsday; marţea le mazăre sf. pois, petit pois. li pea.
mardi.// on Tuesdays, every Tuesday. maxim, maximă; maximi, maxime aj.
masli1, mese s.f. 1. table. 2. repas. li 1. maximum. li maximum, utmost.
table. 2. mea!, dinner; masa de dimi- maximum av. le ma,dmum, au maximum,
neaţ! le petit dejeuner. li breakfast; tout au plus. // at the mos1, at the hi-
masa de prânz le dejeuner. 11 lunch; ghest, uppennost.
masa de searA le dîner. li supper; dupli- mălai s.n. farine de ma"is. li maize nour.
m~ l'apres-midi. // in the after-noon; mămăligă, mămăligi sf polcnta. //
a lua masa prendre Ic repas. li to dine, hominy, maize porridge.
mămăliguţă, mămăliguţe s.f polenta. /J
to have lunch (dinner etc ...); a sta la
hominy, ma ize porridge.
masă l!tre attablc. // to be at table; a
m ă năstire, mănăstiri s.f monas1ere.
pune masa mettre le couvert. li to lay cloître. // monastery .
d,., rablo; o sl r<Î1190 moso dossorvir. li mănuşă, mănuşt sf gant. ttgtove.
to cicar the iable. mă r, meri s.m. pommicr. li apple tre·:
masli2, mase sf masse. li mass; mase măr, mere s.n. pomme. li apple.
populare Ies masses populaires. // mărita (se) vb. se marier, epo11ser
masses. quelqu'un. // to marry.
410
mărţişor, mărţişoare s. n. petit pcndcntir mereu av. 1oujours, sans cesse. li always ,
auachc a un cordonnct tresse muge all the time, ceaselessly.
et blanc que Ies rcmmes portent au merge (mers) vb. aller, marcher. li to
debut du mois de mars. li trinkel worn go , 10 walk.
in honor of March l ". mers s.n. marche li walk; mersul tre-
mărunt, măruntă; mărunţi, mărunte aj. nurilor l' horaire des trains. li railway
petit, menu. // small, tiny; bani mărunţi time table.
petite monnaic. menue monnaic. li meseriaş, meseriaşi s.m. anisan. //
small change. handicraftsman.
măsea, măsele s.f. molairc. // molar tooth. meserie, meserii s.f I. metier. 2. pro-
mă<iură vb. mesurer, metrer. li to mcasure. fession, occupa1ion . li I. trade.
măsură, măsuri s.f. mesure. // measure; profession.
în egală măsură dans la meme mesure, meşteşug, meşteşuguri s.n. metier. li 1.
egalement. // equally. trade; 2. profession.
măsuţă, măsuţe s.f pelit table. li little metal s.n. metal. li metal; de metal me-
table. tallique. li metallic.
mătase s.f soie. li silk . metalifer, metaliferă; metaliferi,
mătuşă, mătuşi sj. tanic. li aunt. metalifere a}. metallifere. li metalli-
mecanic, mecanici s.m. mccanic icn , fcrous .
machinis1e. li mechanic; mecanic de metalurgist, metalurgişti s.m. metallur-
locomotivă mecanicien. li engine giste. li metallurgist.
driver. metrou, metrouri s.n. metro, metropo -
meci, meciuri s.n. ma1c h. li match; meci litain. li underground railway.
de foltbal match de foo1ball , foo1ball metru, metri s.m. metre. li metre.
mat.eh. meu, mea; mei, mele aj. mon. li my.
medaliat, medaliată; medaliaţi, meda- meu(al), mea(a); mei(ai), mele{ale) pron.
liate aj. m&laille. li decorated. le mien. li mine.
medalie, medalii s.f mcdaille. li meda!. mezel, mezeluri s.n. charcuteries. li
medic, medici sm. mcdec in. li physician , salami and sausages.
doctor. miazănoapte s.f nord. li north.
medical, medicală; medicali, medicale miazăzi s.f. s ud . li south .
aj. medical. li medical. mic1, mică; mici aj. I. petit. 2. jeune,
medicament, medicamente s.n. medica- mincur. 3. de petit taille. 4. peu eleve,
ment. li medicine, drug. bas. // I. small, littlc. 2. young. 3. short.
medicină sf medecine. li medicine. 4. low ; de mic des petit. li from chil-
melodie, melodii s.f melodie. li melo- dhood .
dy, tune. mic 1 , mici s.m. hachis de viande en forme
membru, membri s.m. membre. // mcm - de petit rouleau , roti sur le gril. li
ber. forcemeat balls.
memorie s.f memoire. li memory. microbiologie sf microbiologie. // mi -
menaj s.n. mena;:e. // housekeeping; crobiology .
obiecte de menaj obje1s menager s. microbu1„ microbuze s.n. minibus. li
// house wares. minibus.
menţine (menţinut) vb. maintenir. li to mie, mii num. miile. li lhousand.
maintain. miere s.f miel. li honey.
41 I
migrator, migratoare; migratori, migra- miros, mirosuri s.n. odeur, parfum . //
toare aj. migrateur. li migratory ; smell, perfume.
popoare migratoare peuples migra- mişca (se) vb. bourger, remuer. li to move,
Leurs. // migratory population. to stir.
mijloc', mijlocuri s.n. milieu, centre. mişcare, mişcări sf mouvement. //
li middle, centre; în mijloc av. au motion: movemcnt; mişcare muzicală
centre. li in lhe middle. activite musicale. // musical develop-
mijloc 2, mijloace s.n. moyen. li way; pi. ment.
means; mijloace de informatie sour- mititel, mititei s.m. v. mic 2 •
ces d'ir, formation . li means of mâine av. demain. li Lomorrow; pe mâine
information; mijloace materiale av. a demain. // see you Lomorrow.
ressources. li resources. mână, mâini sf main. li hand.
mijlociu, mijlocie; mijlocii aj. moyen. mânca vb. manger. // to eat.
li middle, medium, average. mi ncare 1 sf nourrilure. // food.
miercuri sf mercredi. li Wednesday; mâncare 2, mâncăruri sf plat. li dish.
miercurea le mercredi. // on Wednes- mândrie sf orgueil. // pride .
days: every Wednesday. mânecă, mâneci s.f. manche. // sleeve.
milă sf pitie. // pity. mângâia vb. I. caresser. 2. consoler.
mileniu, milenii s.n. millenaire. // // l . to stroke, to caress. 2. to console.
millenary . moale, moi aj. I . mou. 2. souple,
milion, milioane nwn. million. 11 million. moelleux. 3. molasse, veule. // I. soft.
milita, -ez vb. militer. li to militate. 2. flexible .
militar, militară; militari, militare aj. moarte, morţi sf mort. li death.
militaire. // military. mobilă , mobile s.f meuble. // furniture.
mină, mine s.f. mine. li mine. mobilier s.n. mobilier. // furniture.
miner, mineri s.m . mineur. // miner. mod, moduri s.n. mode, fa9on, maniere.
mineral, minerală; minerali, minerale li mode, manner, way; în mod necesar
aj. mineral. // mineral; apă minerală necessairement. // necessarily; în mod
cau minerale. // mineral water. paşnic pacifiquement. // peacefully.
minge, mingi sf balie, balon . // ball;
modă , mode s f mode. // fashion.
minge de fotbal le ballon. li football.
model, modele s.n. modele. // model,
minte, minti sf I. esprit, raison . 2.
intelligence // I. mind, reason. 2. pauern.
wisdom. modern, modernă; moderni, moderne
minunat, minunată; minunaţi, minunatt aj. modeme. li modem.
aj. merveilleux, admirable. // wonder- moderniza, -ez vb. modemi ser. // to
ful, marvellous. modemize.
minut, minute s.n. minute. li minute. modest, modestă; modeşti, modeste
mira (se) vb. s'etonne.r, etre surpris. // aj. I. modeste, peu pretencieux. 2.
to wondor, ro be surprisod. modere. 3. sans importance, manque
mire, miri s.m. I. marie. 2. (pi.) Ies d'imponance. // I. modest, unpreten•
jeunes mari~ . // I. bridegroom . 2. (pi.) tious. 2. without importance.
newly-wed. modifica vb. modifier. // to modify, to
mireasă, mirese s.f mariee. // bride. alter.
412
moment, momente s.n. moment, instant. muncitoresc, muncitorească; mun-
// moment; la un moment dat li un citoreşti aj. ouvrier. // working,
moment donnc. li al onc timc. labour... , worker's ...
mondial, mondială; mondiali, mondiale munte, munţi s.m. montagnc, mont. //
aj. mondial.// world; worldwide; ră7.boi mountain; la munte li la montagne.
mondial guerre mondiale. // world war. li in the mountains.
murdar, murdară; murdari, murdare
monument, monumente s.n . monument.
aj. sale, malpropre. /I dirly.
// monument.
muri vb. mourir. // to die.
moralist, moralişti s.m. moraliste. //
musafir, musafiri s.m. invite, hote. //
moralist.
guest, visilor.
morcov, morcovi s.m. caroue. // carrot.
mustaţă, mustăţi sf moustachc. // mous-
moşteni, -esc 11b. hcriter. li 10 inherit.
tache.
motiv, motive s.n. 1. molif, cause, raison.
muşchi, muşchi s.m. musele. li musele.
2. theme, motif. /I I . motive, reason,
muştar s.n . moutarde. li mustard.
cause. 2. theme; motif.
muta vb. deplacer, muter. // to move
mov aj. mauve. li mauve.
to displace. '
mult', multă ; multi, multe aj. beaucoup
muta (se) vb. demenager. // to move (into
de, nombreux . // much; many.
a new house).
mult1 av. beaucoup. // much; de mult
muzeu, muzee s.n. musee. // museum .
depuis longtemps. // for a long timc;
ml!zical, muzicală; muzicali, muzicale
long since; mai mult davantage, plus
aj. musical. // musical.
encore. // moreovcr, besides; cât mai
muzică sf musique. // music; muzică
mult le plus possible. // as much as
uşoară musique legere. // light music;
possible; prea mult trop. // too much;
muzică clasică musique classique. /I
cel mult tout au plus. li al the most;
classical · music; muzică simfonică
aşa de mult tant, si. li so much; nu
musique symphoniquc. // symphonic
de mult ii n'y a pas longtemps. /I it
music.
is not long since.
multiplica vb. multiplicr. li to mulliply.
mulţime, multimi sj 1. grand nombre N
de ... 2. foule. li multitude, crowd; o
mulţime de ... un grand nombre de ... nai, naiuri s.n. flute de Pan. // Pan's pipe.
// a great numbcr of.. . nară, nări sf narine. // nostril.
mulţumesc inter}. merei! /I thanks! nas, nasuri s.n . nez. // nose.

mulţumi, -esc 11b. rcmercier. // to thank. nasture, nasturi s.m. bouton . li buuon .
naşte (născut) vb. naîtrc, faire naître.
mulţumit, multumită; multumiţi,
mulţumite aj. content, satisfait. // // to give birth to.
content, satisfied , pleased. naşte (născut) (se) vb . naîtrc. //tobe bom.
mulţumită prep. grâce li. // thanks to. naştere, naşteri s.f. naissance. // birth;
muncă, munci s.f travail. li work, labour. zi de naştere l'anniversaire. // birthday;

munci, -esc vb. tra vailler. // to work. a lua naştere paraître, se former.
muncitoare, muncitoare sf ouvriere, tra- // to arise, to come into being, to start.
vailleusc. // workcr. natal, natală; natali, natale aj. natal.
muncitor, muncitori s.m. ouvrier, tra- // native; locuri natale licu de nais-
vailleur. // workcr. sance. // birth place.
413
natural, naturală; naturali, naturale aj. necrezut, necrezut ă; necrezuţi, necre-
naturel. // natural ; gaze naturale gaz zute aj. (în expresii ): de necrezut
naturels. li natural gas; resurse na- incroyablc. li bcyond bclicf, un bclie-
turale ressources naturelles. li natt:ral vable.
resources; în cadru natural dans la necunoscut, necunoscută; necunoscuţi,
nature. li in nature. necunoscute aj. inconnu. li unknown .
naturaleţe s.f naturel. li naturalness. nedrept, nedreaptă; nedrepti, nedrepte
natură, naturi s.f. I . naturc. 2. caractere, aj. injuste, inique. li incorrect, injuste.
nature. li l. nature. 2. kind, character. nedreptate, nedreptăţi s.f injustice, tort.
naţional, naţională ; naţionali, naţionale li injustice.
aj. national. li national; Teatrul neravorabil, nefavorabilă; nefavoral>ili,
Naţional le Theitre National li National neravorabile aj. defavorablc. li unfa-
Theatre. vourable.
naţiune, naţiuni, s.f nation. li nation. nerericire, nerericiri sf malh eur. li mis-
năpusti, -esc (se) 11b. se precipiter, se ruer. fonunc.
li to rush upon, to dart upon. nefiresc, nefire ască; nefireşti aj. I.
nărui,~ (se) vb. s'ecroulcr. li to crumblc, anormal. 2. artificiel , affecte. li I .
to come down. unn atural. 2. artifi cial, affcc ted.
născut, născuţi s.m. ne. li born ; întâiul negru, ne agră; negri, negre aj. noir.
născut le premier ne. li first-bom . li black.
năvălire, năvăliri s .f irruption , invasion. neîncetat, neînc e tată ; neîncetaţi,
li rushing, invasion. neîncetate aj. inccssant, cont inu . li
năvălitor, năvălitori s.m. envahisseur. ceaseless, continuai.
// invader. neîntrecut, neîntrecută; neîntrecuţi ,
neam, neamuri s.n. l . pcuple, nation. 2. neîntrecute aj. incgalable. fi un sur-
parent. li I. people, nation. 2. rela- passed, pecrless.
tive.
neînţelegere, neînţelegeri s.f l. malen-
neamestec s.n. non-ingerence. li non-in-
tendu. 2. dissension , diffcrend . li l.
terference, non -intervention.
a
neapărat av. absolument, tout prix, sans
misundcrstanding. 2. di sag reemcnt.
faute. li without fail , certainly, by all neînteles, neînţelea s ă; neînţeleşi,
means, at any price. neînţelese aj. incompris. li misunders-
necăsătorit, necăsătorită; necăsătoriţi, tood, incomprchcnsiblc.
necăsătorite aj. qui n 'est pas marie, nelinişte s.f inquietudc. li di squi et, res t-
celibataire. // unmarried. lessness.
necesar, necesară; necesari, necesare aj. neliniştit, neliniştită ; neliniştili, n e liniştite
necessaire. li necessary, needful ; a fi aj. inquict, agite. li restless, agi ta ted,
necesar etre necessaire, devoir, fal- anxious.
loir. li to be necessary, must. nemaiauzit, nemaiauzită ; nem a iauziţi ,
neclar, neclară; neclari, neclare aj.
nemaiauzite aj . inou'i. li unhcard-of.
confus. ,/,/ vas;ue, obscu re .
nema !întâ ln lt , nem aîl' nt â ln 1 t ă;
necopt, necoaptA; necopti, necoapte aj.
l . cru, vert, pas assez mur. 2. pas assez nemaiîntâlniti, nemaiîntâlnite aj.
cuit. li I. raw, unripe, green, half-baked. unique, inaccoutumc. fi uniquc , unpre -
2. immatur. cedemed.
414
nemaipomenit, nemaipomenită; nesigur, nesigură; nesiguri, nesigure aj.
nemaipomeniti, nemaipomenite aj. incenain. li unsafe, uncertain, not sure.
inouî, exccptionnel. li unprecedcnted, nespus, nespusă; nespuşi, nespuse aj.
unheard-of. indicible, immense. fi inexpressible,
nemaivăzut, nemaivăzută; nemaivăzuţi, beyond words: nespus de extremement.
nemaivăzute aj. extraordinaire. li un- li inexpressibly ... , extrcmely ...
precedented, unwitncssed. neştiut, neştiută; neştiuţi, neştiute aj. in-
nemişcat, nemişcată; nemişcaţi, connu. li unknown, secret.
nemişcate aj. immobile, inerte. li stil!, neurologie sf neurologie. li neurology.
motionless. nevastă, neveste s.f epouse, femmc. li
nenumărat, nenumărată; nenumăraţi, wife.
nenumărate aj. innombrable. li num- nevinovat, nevinovată; nevinovaţi, ne-
berless, uncountable ; de nenumărat.· vinovate aj. innocent. li innoccnt, not
ori maintes et maintes fois. li times guilty.
out of number, scores of times. nevinovăţie !.j. innocence. li innocence.
neplăcut, neplăcută; neplăcuti , neplăcute nevoie, nevoi sf besoin, necessite. li need,
a). desagreable. li unpleasant. necessity; a avea nevoie avoir besoin .
nepoată, nepoate sf 1. niece. 2. petite- li to need, to be in need of...
tîlle. li niece; grand-daughter. nicăieri av. nulle part. li nowhere, not. ..
nepot, nepo;i s.m. I. neveu. 2. petit-fils. anywhere.
li nephew; grandson . nici con). ni li neither, nor; nici ... nici ...
nepotri vit, nepotrivită; nepotriviti, ni .. . ni ... li neither.. . nor, either ... or.
nepotrivite aj. inadequal, incompati - nici av. pas mcme. li even , not cven .
ble, inoportun. li discordant, inconve- niciodată av. jamais. li never; never more.
nient; inadequate, unsuitable. nici unul, nici una pron. aucun, nul.
repoţel, nepotei s.m. petit ne veu. li linie li no one, none.
nephew. nici un, nici o aj. aucun, nul. li no ... ,
nepoţică, nepotelt sf pelite niece. li little not any.
niece. nimeni pron. personne. li nobody.
neproductiv, neproductivă; neproducti- nimic pron. rien. li nothing.
vi, neproductive aj. improductif. li un- ninge (nins) vb. neiger. li to snow.
productive. nişte art. nehol. des. li some; any.
nerăbdare sf impatience. li impatience: nivel, niveluri (nivele) s.n. niveau . li levei;
cu nerăbdare impatiemmenl. li im- standard.
patiently. noapte, nopţi sj nuil. li nighl.
nerăbdător, nerăbdătoare; nerăbdători, noi pron. pers. nous . li we.
nerăbdătoare aj. impatient. li impa- noiembrie s.m. novembre. li Novembcr.
tient. noptieră, noptiere !.j. table de nuit,
nerv, nervi s.m. nerf. li nerve. table de chevct. li night stand, bed -
neschimbat, neschimbată; neschimbati,
side table.
neschimbate aj. in variable, qui n 'a pas
nor, nori s.m. nuage. li cloud.
change. I/ unchanged, invariable, unal-
noră, nurori sf belle-fille. li daughter-
ter:iled.
nescris, nescrisă ; nescrişi, nescrise a). in-law.
oral, parle . li unwriuen. nord s.n. nord. li north.
415
normă, norme sf I. norme, regie. 2. numit, numită ; numiti, numite aj.
temps de fTavai I. // I. norm, rule. 2. nomme, appelle. // named, called .
norm, quOla, rate. nuntă, nunti sf noce. li wedding.
nostru, noastr!!; noştri, noastre aj. notre. nuvelă, nuvele sf nouvclle, rec it. // short
li our. story.
nostru (al), noastră (a); noştri (ai),
noastre (ale) pron. le nâtre. // ours.
nota, -ez vb. noter. // to note.
o
notă, note sf note. // I. note. 2. rnark;
o' art. nehot. f une. // a, an.
notă de platA addition . // bill.
01 num. card. f une. fi one, a.
notiţă, notiţe sf petite note, notice. //
oaie, oi sf mouton, brebis. // shcep, ewe.
(pi.) notes; a lua notiţe prendre des
oală, oale sf pot. li pot.
notes. li to take notes.
oară, ori sf fois. li Limc; prima oară
nou, nouă; noi aj. neuf, nouveau. // new;
la premiere fois. // the first time; ultima
din nou de nouveau. // again, anew.
oară la dcrniere fois. // the last tim~:
nouă nwn. neuf. // ninc.
de câte ori combien de fois. // how
nouălea (al), noua (a) nwn. le ncuviernc.
many Limes; ori de câte ori toutes Ies
// the ninth.
fois que. // when ever; de multe· ori
nouăsprezece num. dix-neuf. // nineteen.
bicn des fois, plusieurs fois. // many
nouăzeci num. quatre-vingt -dix . //
timcs; de atâtea ori tant de fois.
ninety.
noutate, noutăti sf 1. nouveaute. 2. (pi) li so many times: de nenumărate
nouvelle. // 1. novelty . 2. (pi.) news, ori bien des fois, un grand nom bre
change. de fois. li scorcs of times.
nu av. non, ne ... pas. /I no, not. oare av. vraimen t, est-ce que? // really?
nucă, nuci sf noix. li nut. indeed?
nuclear, nucleară; nucleari, nucleare aj. oarecare pron. certain, quelconque. li
nucleaire. // nuclear. somc; ccrtain.
numai av. seulement. li only; but. oaspete, oaspeţi sm. hâte, invite.// gucst.
număr, numere sm. 1. nombre. 2. numero. visitor.
3. pointure. li 1. number. 2. multitude. qbicei, obiceiuri s.n. 1. habitude. 2.
3. size; număr de telefon nurnero de coutume. li l. habit. 2. custom; de
telephone. li telephone numbcr. obicei d'hal;itudc. // usually; ca dt'
număra vb. compter. li to count. obicei commc d'habitudc. li as us ual -
nume, nume s.n. nom. I/ narne, pe nume ly.
nomme, appele. li by name, narned, obiect, obiec te s.n . objet. li objcct, thing;
called; în numele au norn de. // in obiect'! de uz casnic ohjets menagcrs.
the name of..., on behalf on ...
li houseware.
obişnui, -esc (se) vb. s'habitu cr, se
numeros, numeroasă; numeroşi, nume-
familiariser. // to get accustomed to,
rease aJ. 111:>mbreu:1<. // 11utt10Ft>Us.
to get used to.
numi , -esc vb. nommer, denommer. // to obişnuit , obişnuită ; obişnuiţi, obişnui te
name, to call; to give a narne. aj. I. courant, comun. 2. accoutu mc
numi, -esc (se) vb. se nommer, s'appcl- // 1. usual, ordinary. 2 . accustome.v
ler. li to bc callcd, to be named. LO.
416
obliga vb. obliger. // to oblige, to compel. Oficiul Naţional de Turism Bureau
obosi, -esc (se) vb. fatiguer. // to tire, national de tourisme. // Na1ional Tou-
to be Lired. rism Office .
obosit, obosită; obosiţi, obosite aj. fatigu1 . oglindă, oglinzi s.f miroir. li mirror, loo-
// Lired. kingglass.
obraz, obraji s.m. joue. -// cheek. oglindi, -esc (se) vb. se rcnetcr. // to mirror:
observa vb. observcr. // 10 observe, Lo to reflect; to bc rcflected.
noticc. ogor, ogoare s.n. champ laboure. //
observator, observatoare s.n. observa- ploughed field.
Loire . // observatory; observator olimpiadă, olimpiade s.f jeux olympi-
astronomic observatoire astronomique. ques. li Olympic games.
// observa tory. om, oameni s.m. homme; (pi.) hommcs,
observaţie, observaţii s.f I. observation, gens . li man; (pi.) people; om de li-
surveillance. 2. remarque, constatation . tere homme de lettres. li man of lelters;
3. objection, critique. fi I . observa- om de ştiinţă homme de scicnce. li
Lion. 2. remark, note. 3. objection, man of science, scientist.
criticai remark. omeneşte av. humainement. li I . human-
obţine (obţin ul) vb. obtenir. li to obtain, ly. 2. decently.
to get. omenire s.f humanite, genrc humain .
ochelari s. m. (pi .) lune11es. // spectacles, li humanity .
glasses. omorî vb. tucr. li to kil!.
ochi', ochi s.m. oeil. // eye. onoare s.f honneur. li honour; diplomă
ochi 1 , ochiuri s.n. oeufs poches. // fried de onoare dipl0me d'honneur. //
eggs. honours.
octombrie s.m . octobre. li Octobcr. onom·astic, onomastică; onoma~tici, ono-
oculist, oculişti s.m. oculiste. li oculist, mastice aj. onomastique. li onomas-
eye doctor. tic; zi onomastică jour de nom . // name
ocupa vb. occuper, entrer en possession . day.
li to occupy, to get. operatie, operatii s.f operation . li opc-
ocupa (se) vb. s'occupcr. li to occupy ration.
oncself wilh, to concern oneself wilh, operă, opere s.f I. oeuvre. 2. opera.
l0 deal wilh ... li I. work. 2. opera; opera house.
operetă, operete s.f operclle. // opcrc1ta.
ocupat, ocupată; ocupati, ocupate aj. oc-
opri, -esc vb. I. arreter. 2. retenir, reservcr.
cupe. li 1. busy. 2. occup;ed.
// I. to stop. 2. to book, 10 retain , to
odaie, odăi s.f chambre. li room . kecp.
odată av. une fois. jadis. li once, al one
oprire, opriri s.f arrct. li 1. s1opping.
Lime. 2. stop, pause. 3. station .
odihnă s.f repos. li rest. opt num. huit. // eight.
odihni, -esc (se) vb. se reposer. li to rest, optsprezece num. dix-huit. // eightecn .
10 take (have) a rest. optulea (al), opta (a) num . le hui1iemc.
odinioară av. autrefois , dans le temps. li the eighth .
li formerly, in olden times. optzeci num. quatre-vingts. // cigh1y .
oferi vb. offrir. li to o ffer. opţiune, opţiuni sf option , choix. //
oficiu, oficii s.n. office. li office; agency; option , choice; fişă de opţiune fic hc
oficiu poştal office postai. li post office; d'option. li option card.
417
opus, opusă; opuşi, opuse aj. oppose, con- ortografie, ortografii s.f orthographe.
trairc. // opposite, con1rary. li ortography, spelling.
orar, orare s.n. horaire. li time table. os, oase s.n os. li bone.
oraş, oraşe s.n. viile. li town; city. ospătar, osp:itari s.m. gar~on de restau-
oră, ore sf. 1. heure. 2. cours, l~n. rant. li waiter.
li 1. hour. 2. lesson, class; oră de curs ospitalitate s.f. hospitalite. li hospitality.
cours, l~on. li class, course. ostaş, ostaşi s.m. soldat, militaire. li
orăşel, orăşele s.n. petite viile. li small soldier, warrior.
town. otoman, otomani s.m. Ottoman, Turc.
orchestrA, orchestre sf. orcheslre. li li Ottoman , Turkish.
orchestra. oţelar, oţelari s.m. acieriste. li steelwor-
ordine sf. ordre. li I. order. 2. tidiness; ker.
în ordine ordre, range. // in order, tidy. oţet s.n. vinaigre. li vinegar.
ordona, -ez vb. ranger, metlre en ordre. ou, ouă s.n. ocuf. li egg.
li to pul in order, to arrange, to oxid, oxizi s.m. oxyde. li oxide.
tidy up. oxigen s.n. ox ygene. li oxygen.
orez s.n. riz. li rice.
organiza, -ez vb. organiser. li to p
organize.
organizare, organizări s.f. organisation.
pace s.f. paix. li peace.
li organization.
pachet, pachete s. n. paquel. li parcei ,
oricare pron . n'importe lequel. li anyone,
package, packct.
anybody.
pacient, pacienţi s.m. patient, malade.
oricare aj. n'importe quel. li any.
orice pron. n' importe quoi. li anything.
li patient.
pagină, pagini sf page. li page.
orice aj. n'importe quel. li any.
oricine pron. n' importe qui. li anybody, pahar, pahare s.n. vcrre. li glass.
anyone. paisprezece num. quatorze. li fourteen .
oricât, oricâtă; oricâţi, oricâte aj. quel palat, palate s.n. palais . li palace; Palatul
que soit le nombre. li as many as one Republicii le Palais de la Republique.
lilces, no mauer how many. li The Palace of the Republic; Sala
oricât av. n 'importe combien. li no matter Palatului Salle du Palais. li ?alace Hali.
how much. palmă, palme sf. paume. li palm (of the
oricum av. I. n'importe commenL 2. qu'cn hand).
meme li I. anyhow, no matter how. palton, paltoane s.n. manteau d'hiver,
2. for all that, still. paletot. li overcoal, winter coat.
original, originală; originali, originale pană , pene sf plume. li feather.
aj. original. li genuine. original. panoramă s.f. panorama, vaste paysage.
originalitate, originalităţi sf originali - li panorama , wide prospect.
~ - li original ity. pa nsa ment, p a nsamente s.n. pansament.
or igine, origini s.f. origi ne. li origin. li drcssi ng.
orânduire, orânduiri s.f organisation, pantalon, pantaloni s.m. pantalon. li 1rou-
regime. li organization, order; orân-
scrs.
duire socială organisa1ion sociale. li
social order. pantof, pantofi s.rn. soulier. li shoe.
418
papuc, papuci s.m . pantoune, mule. // pasiona,-ez vb. passionner. // to capii•
slipper, mule. vate.
pară, pere sf. poire. // pear. pastă, paste s f. pâte. // paste; pastă
parc, parcuri s.n. parc. // park . de din!i pâte dentifrice. // toolh
parca,-ez vb. parquer. // to park. paste; pastă de roşii pâte de tomates .
parcă av. comme si, on dirait-que. // it // tomato paste; paste făinoase pâtes
seems that. alimentaires. // nour paste ware.
pardesiu, pardesiuri s.n. pardessus. // pastilă, pastile sj. tablette, pastile. // pili,
springcoat, lightcoat. tabiet.
parte, părţi s.f l . partie, part, morceau. paşaport, paşapoarte s.n. passeport. //
2. panie, cote. // I. Part. piece. 2. place, passport.
side, direction; în parte partiel. // I . paşnic, paşnică; paşnici, paşnice aj I.
partly, to a certain extent. 2. scpara- paisible. 2. pacifique. // 1. peaceful,
tely, în part; din partea au nom de peaceable. 2. quiet.
... li on the part of ... , on behalf of...; pat, paturi s.n. lit. // bed.
la o parte de cote, li l'ecart. // asidc; pateu, pateuri s.n. friand , :,âte. // pic;
în bună parte pour la plupart, pour pateu cu carne pâte de viande. // meat
la majorite. // mostly; a face parte pie.
fair partir, appartenir. // to be part of; patinaj s.n. patinage. // skating .
a lua parte participer, prendre part. patină, patine sj. patin. // skatc.
// to take part in .. .; a da la o parte patru nwn. quatre. // four.
repousscr, ecartcr. // to put aside, to patrulea (al), patra (a) nwn. le quatrieme.
lay aside; a sta la o parte rester de // the fourth .
cote. // to stand aside; pe de o parte patruzeci nwn. quarante. // forty .
.•. pe de 'lltă parte d'une part ... d'autre pauză, pauze sj. l . pause. 2. recreation .
part. // on 1he one hand ... on the other 3. entracte. // 1. pause. 2. break, in-
hand. termission, interval.
parter, partere s.n. rez-de-chaussee. // pavilion, pavilioane s.n. pavilion .
l. ground Ooor. 2. stall, pit; la parter // pavilion .
au rez-de-.:haussee. // downstairs, on pădure, păduri sj. foret. // forest.
the ground noor. pădurice, pădurici sj. petit bois . li small
participa vb. participer. // to participate wood, greve.
in, to take part in. păhărel, păhărele s.n . petit vcrre .
participare sf. participation. // partici- // liqueur glass.

pation . p.'ii inter}. dame, mais. // well, why.
partide, partide s.n. partie. // pany. pălărie, păt.1rii s.f. chapeau. // hat.
partidă, partide sf partie. // game, match. pământ, pământuri s. n. I. Terre. 2. terre,
parţial, par\ială; parţiali, paqiale aj, sol. 3. Leritoire , region. // l . the Earth.
partiel. // partial. 2. earth, land, soii, ground. 3. region ,
parţial av. cn partie, partiellement. // par- territory.
tially, in part. păpuşă, păpuşi s.f poupre. // doll.
pas, paşi s.m. pas. // step. păr, peri s.m. I. chevcux, chevelure. 2.
pasă, pase s.f. passe (du ballon). poil. // hair.
// (sport) pass. părăsi,-esc vb. quitter. // to leave, to quit.
419
părea (părul) vb. paraître, sembler. // to commes to me; trec pe la facultate
seem, to appcar; se pare că .. . ii semble je passe a la faculte. li l pass by the
que ... li it seems that ... , it appears faculty.
that ... ; a-i plirea bine, se rejouir, etre peluză, peluze sf pelouse. // 1. lawn.
enchante. // to be glad; a-i părea rău 2. grounds.
regretter. // to regret, to by sorry. penalty s. (au football) penalisation.
părere, păreri sf opinion, avis. li opinion, // (sport) penalty.
(point of) view. peniţă, peniţe s.f plume. li pen, nib.
părintesc, părinteasca; părinteşti aj. 1. pensionar, pensionari s.m. rettaite. // pen-
paternei. 2. patrimonial. li fatherly, pa- sioner, retired person.
ternal. pentru prep. pour. li for, with the view
părinte, părinţis.m. 1. pere. 2. (pi) parents. of (to)? pentru ce pour quoi li wat
li 1. father. 2. (pi) parents. for why?
păstra~z vb. I. garder. 2. soigner, con- pentru că conj. parce que. li because.
server. li 1. to keep. 2 . to maintain, pepene, pepeni s.m. melon. li melon, water
to preserve. melon; pepene galben melon li melon;
păstrliv, păstrlivi s.m. truite. // trout. pepene verde past~ue. // water melon.
păşune, păşuni sf pâturage. // pasture, perdea, perdele s.f rideau. li curtain.
grazing field. pereche, perechi s.f paire. li pair; o
păta,-a vb. tacher. li to stain, to spot. pereche de mănuşi une paire de gants.
pătrat, pătrate s.n. carre. li square. // a pair of gloves; o pereche de pan-
pătrat, pătrată; pătraţi, pătrate aj. carre. tofi une paire de souliers. li a pair
// square. of shoes.
pătrunde (pătruns) vb. penetrer. // to perete, pereţi s.m. mur. li wall.
perfecţionare s.f perfectionnement. li
penerate.
perfecting; improvement.
pături, pături s.f couverture, plaid. //
perie, perii s.f brosse. li brush; perie
blanket, counterpane. de haine brosse a habit, vergette.
pătul, pătuţuri s.n. coucheue, petit lit.
// clothes brush; perie de cap brosse
li cot. acheveux . //hair brush; perie de ghete
pe prep. 1. sur. 2. par, a // I. on, upon. brosse achaussures. li shoe brush.
2. in; pe silptilrnânl par scmaine, chaque
perioadă, perioade s.f periode. // period.
semaine. li evcry week, a week; (a
periodic, periodică; periodici, periodice
privi) pe fereaţtră (regarder) par la
fenetre. // (to lock oul of the windows.
aj. periodique. // periodica!.
periuţă, periuţe s.f petit brosse. // small
pe mâine a dcmaine li see you
brush; periuţă de dinţi brosse a dents.
tomorrow; pe stradă dans la rue. li
in the street; pe drum en route. li on li tooth brush.
permanent, permanentă; permanenţi,
the way, on the road. permanente aj. permanent, continuu,
pedagog, pedagogi s.m. pedagog:ie. li incessant. li permanent, ceaseless.
educator. permanent av. en permanence, continucl-
peisaj, peisaje s.n. paysage. 11 landscape. lq.meot. /,/ pe.rmaneotly, ~<iaScfossly .
pe la prep. vers, chez, a. li about, around, permis, permise s.n. permis, autorisation.
to, by; pe_la ce oră? vers quelles heures.
li permit, licence, authorisation.
llabout (around) at what time; vine permite (permis) av. permcttre. // to allow,
pe la mine ii vient chez moi. li he to permit.
420
pernă, perne sf oreiller, coussin. li pillow, piele s.f I. peau. 2. cuir. li l. skin. 2.
cushion. leather.
peron, peroane s.n. quai de la gare. piept, piepturi s.n. poitrine. li chest, breast.
li plalforrn . pieptăna vb. peigner. li to comb.
persoană, persoane sf person11e, indi- pieptene, piepteni s.m. peigne. li comb.
vidu. li person, individual. pierde (pierdut) vb. perdre. li 1. to lase.
personal, personală; personali, personale 2. to waste; a pierde trenul manquer
aj. personnel. li personal, individual; le train, rater le train. li to miss the
tren personal train omnibus. li slow train.
train. pierdut, pierdută; pierduţi, pierdute aj.
personalitate, personalităti sf persona- perdu. li lost, wasted.
lite. li personality, person of conse- piersică, piersici s.f peche. li peach.
quence. piesă, piese sf piece. 2. play; piesă de
pesemne av. ii semble que, probablement teatru piece de theatre. // play.
li probably, as it seems. pijama, pijamale sf pyjama. li pyjamas.
peste prep. 1. au-dessus de, au de la de, pilă, pile sf lime. li file.
sur. 2. dans, apres, d'ici . 3. plus de piper s.m. poivre. li pepper.
... li l. over, above, across. 2. in, after. pir s.m. chieqdent. li couch grass, twitch .
3. over, more than ... pisică, pisici s.f chat. // cat.
peşte, peşti s.m. poisson. li fish. pix, pixuri s.n. stylo a bille. li ball pen .
petrece (petrecut) vb. I. passer le temps. pâine, pâini sf pain. li bread.
2. s'amuser. li 1. to spend, to pass. până prep. jusque, jusqu'a. lltill, until.
2. to amuse oneself. până la prep. jusqu'a. li till, until.
petrece (petrecut) (se) vb se passer, avoir pâră, pâre s.f plainte, denonciation. li
lieu. li to happen, to occur. denunciation.
petrecere, petreceri sf reunion entre plajă, plaje s.f plage. li beach, sands;
amis. li feast, merry-macking, party; a face plajă prendre des bains de soiei!.
cântece de petrecere chanson a boire. li to sunbath.
li drinlcing song. plan, planuri s.n. plan, projet. li plan,
pian, piane s.n. piano. li piano. project.
pianist, pianişti s.m. pianiste. li pianist. planetă, planete s.f planhe. li planet.
piatră, pietre s.f pierre. li stone. planifica vb. planifier. li to plan.
piaţă, pieţe sf I . marche. 2. place. // planşă, planşe s.f planche. li l. drawing
l. market. 2. square. board. 2. sketch. ·
picior, picioare s.n. pied, jambe. li planta,~z vb. planter. li to plant.
leg; foot. plantare, plantări sf plantation, plan-
picta,~z vb. peindre. li 10 paint. tage. li plant, planting.
pictor, pictori s.m. peintre. li painter, artist. plantă, plante sf plante. li plant.
pictoriţă, pictoriţe sf femme peintre. plapumă, plăpumi sf coueue, edredon.
li painter, woman artist. li counterpane, eiderdown.
pictură, picturi sf peinture. li painting; plastic, plastică; plastici, plastice aj.
picture; album de pictură albume de ptastiques. // plastic; artă plastică arts
peinture. // painting album. plastique. li plastic ans; fine arts.
picup, picupuri s.n. pick-up, tomue- plăcea (plăcut) vb. plaire, aimer.
disque. li record-player; /I to like, to Iove, to be fond of.
421
plăcere, plăceri sf. plaisir. // pleasure; poartă, porti sf. I. pone. 2. goal, but.
cu plăcere avec plaisir. // with plea- li I. gate, gateway . 2. goal.
sure. poate av. peut-etre. // maybe, perhaps,
plăcintă, plăcinte sf. galene, pâte fcuil- poate că peut-etre que. // maybe that,
letee. // pie. perlhaps '.hat.
plăcut, plăcutA; plăcup, plăcute aj. pod, poduri s.n. 1. pqnt. 2. grenier (sous
1. agreable. 2. sympatique, avcnant Ies combles). // l. bridge. 2. garret,
// pleasant, agreable; nice.
attic.
plămân, plămâni s.m. poumon. // lung.
podiş, podişuri s.n. plateau (etendue de
plăti,--esc vb. payer. // to pay.
pleca vb. partir, // to leave, to depart, pays assez plate et dominant Ies en -
to go away. virons). // plateau, tableland.
plecare, plecări sf depart. // departure; poem, poeme s.n. poeme. // poem.
poemă av. poem.
la plecare au moment du depart //
on leaving. poet, poeţi s.m. poete. // poet.
pled, pleduri s.n. plaid. // plaid, blan- poetic, poetică; poetici, poetice aj.
ket. poetique. // poetica!, poetic.
p:eoapă, pleoape s.f. paupiere. // eyelid. poezie, poezii sf poesie. // poem; poelJ)•.
plete sf (pi) cheveux loog. // locks of poftă s.f. appetit. 2. envie. // l. appe-
hair, plaits. tite. 2. mind to, desire for; poftă de
plic, plicuri s.n. envelopµe. // envelope. mâncare appetit. // appetite; poft!i
plictisi,-esc vb. enerver, agacer. // to bore. bună! bon appetit // good appetitc!
plictisi,-esc (se) vb. s' ennuyer. // to be pofti,-esc vb. inviter. // to invite, 10 ask.
bored, to have a tedious time. poftim interj. 1. s'il vous plait. 2. vous
plimba vb. promener. // to take out for dites? 3. entrez! 4. prenez! // I. please.
a walk. 2. I beg you pardon? what did you
plimba (se) vl,. promener. // to walk, to say, please? 3. oh, sorry! 4. here ycm
go fer a walk. are!
plimbare, plimbări sf promenade. // walk, poftiţi interj. v. poftim.
suoll; a r11ce o plimbare faire une poiană, poieni sf clairiere. // gir.de,
promenade. li to take a walk, to go cleaning.
for a walk. poimâine av. apres-demain. // the day aftcr
plimbat s.n. le fait de se promener. // tomorrow.
walking. pol, poli s.m. p61e. li pole.
plânge (plâns) vb. pleurer. // to cry, to policlinică, policlinici sf. polycliniq ue.
weep. // polyclinic.
ploaie, ploi sf pluie. // rain. politehnic, politehnică; politehnic i,
plombă, plombe sf plombage. // stop- politehnice aj. polytechnique. //
ping, plug (of a tooth). polytcchnical; Institut Politehnic &:ole
plop, plopi s.m. peuplier. // poplar. polytechnique. // Polytechnical SchooL
ploua vb . pleuvoir. // to rain. ~iti(", ~~W<><l; politici, politice "'
plug, pluguri s.n. charrue. // plough.
politique. // political.
plus, plusuri s.n. l. surplus, excedent.
politicăs.f politique. // politics, poli,~,.
2. plus. // 1. extra, radition; surplus.
2. plus; în plus en outre, en sus. politicos, politicoasă; politico~
// in addition to, besides, moreover. politicoase aj. poli. // polite.
422
pom, pomi s. m. arbrc. // LTec. potrivi, -esc vb. I. assortir, harmoniscr.
popor, popoare s.n . peuplc. li people, 2. ajustcr, adapter. 3. regler, mctLTc
nation. au point. li I. to suit to, to match,
popular, populară ; populari, populare to harmonize with. 2. to arrange, to
aj. populairc. li folk, popular; muzică adjust. 3. to pul, to place.
populară musique populaire. li folk potrivi, -esc (se) vb. I . s'harmoniser, s'as-
music; mase populare masses popu- sortir. 2. etre adequat, convenir de telle
laires. li masscs of the people. ou telle fa~on . li I . to agree with, to
populaţie, populaţii s.f population . li suit each other. 2. to suit, to corres-
population. pond.
porc, porci s.m. porc, cochon. li swine, potrivit, potrivită; potriviţi, potrivite
pig; carne de porc viande de porc. aj. I . approprie, adequat. 2. moderc,
li pork . moyen. /I I . adequate; fit, suitable. 2.
porni,~sc vb. dcmarer, s'ebranler. 2. se average, middling, medium .
mettre en route, s 'cn aller. // I. to start. potrivit prep. conforme, corrcspondant.
2. to come into play. li in accordance with ... ; according to ...
port, porturi s.n. pori. li haven, harbour, poveste, poveşti s.f conte. li tale, story,
port. fairy tale.
portar, portari s.m. I. concierge, por- povesti, -esc vb. raconter. li to teii, to
tier. 2. gardicn de but. li I . janitor, narrate.
porter, door keeper. 2. goal kccpcr. povestire, povestiri s.f recit, narration.
portiţl, portiţe s.f portillon . li wickel li story.
(gate). povestitor, povestitori s.m. conteur, nar-
portmoneu, portmonee s.n. port-monnaie, rateur. li story teller, narrator.
porte-feuille. /I purse, wallet. pozitie, poziţii s.f position. li position;
portret, portrete s.n. portrait. li porLTait. situation, site.
portugheză sf le Portugais, la langue por- practică s.f apprentissage. li practice;
tugaise. li Portuguese, the Ponugucse application.
language. prăji, -esc vb. frire, griller. li to fry; to
porţie, porţii sf ponion, ration . // helping, roast, to gril!.
portion. prăjit, prăjitA; prăjiţi, prăjite aj. frit.
porumbel, porumbei s.m. pigeon . li li fried, roastcd, grilled.
pigeon . prăjitură, prăjituri sf gâteau. li cake.
posibilitate, posibilităţi s.f possi bil itc. prea av . I. (afirm .) trop. 2. (neg.) tres.
li I . possibility; 2. means, resourccs. li too, very; quite.
poştal, poştală; poştali, poştale aj. precipitaţii s .f. (pi.) prccipitations .
postai. li postai , post; fa ctor poştal li precipit.ations, rainfall.

facteur. // postrnan; oficiu poştal bure.iu precis, precisă; precişi, precise aj.
precis, exacte. // precise, exact.
de post. li post office; mandat poştal
precis av. prcciscment. li precisely,
mandat-carte, mandat-lellre. li mon ey
exactly.
order. precum av. ainsi . // as; precum şi ... ainsi
poştaş, poştaşi s.m. factcur. li postman. que .. . // as well as ...
poştA, poşte s.f poste. // post, post preda vb. I. remcure. 2. cnseigner. // I.
office. to hand ovcr, to delivcr. 2. to teach.
423
prefera vb. prcfcrcr. // to prefer. prezenta vb . I. prcscntcr, introdu irc. 2.
preferinµl, preferinţe s.f. prcfcrcnce. prescnter, reprcsemcr. li I . to prescnt,
// prcference. to introduce. 2. to rcprcscnt, to pcrform.
pregăti, -esc vb. prcparer. // to prcparc, prezenta (se) vb . I. se nommer, se
to get rcady. 9rescmer. 2. se prescntcr, venir. li I.
pregăti, -esc (se) vb . se prcparcr. // to to introduce onesclf. 2. to presem
prcpare, to get ready. oneself, to arise.
pregătire, pregătiri s.f. 1. preparation . 2. pricepe (priceput) vb, comprendre. li to
preparatifs. // preparation. understand.
prelucra, -ez vb. I. ouvrer, usiner, pricepe (priceput) (se) vb. s'y entt,ndre.
far;:onner. 2. remanier, modifier. // 1. /I to be skilled in smth .
to process. 2. to remake, to change . prieten, prieteni s.m. ami. li friend .
premia, -ez vb. primer, decemer un prix. prietenă, prietene s.f. amie. li friend .
// to award a prize to. prietenesc, prietenească; prieteneşti
premieră, premiere s.f. premiere . aj. am ir.al. I/ friend Iy.
// lirst performance. prieteneşte av. amicalement. // like a
premiu, premii s.n. p_rix. // prize. friend, in a friendly way, friendly .
preocupa vb. preoccuper. // to preoc- prietenie, prietenii s.f amitie. // friend -
cupy, to concern . ship.
preocupare, preocupări s.f preoccupa- primar, primară; primari, primare aj .
tion. // preoccupation . primaire. // primary, elcmentary.
prepara vb . preparer. // to prepare. primăvară, primăveri s.f printemps. //
presă s.f. presse, journaux. // press, spring.
newspapers. primăvara av. le printcmps . li in spring.
presăra vb. I. saupoudrcr. 2. eparpiller, primi, -esc vb. I . rccevoir. 2. accepter.
joncher, parsemer. // I. to strew, to li I. to receive, to get. 2. to admit,
powder. 2 . to scaner. to accept.
prescrie (prescris) vb. prescrire, recom- primire, primiri s.f I . reception. 2 . rc-
mander. // to prescribe, to ordain. ception, accueil. // reception, receiving.
prescripţie, prescripţii sf prescription, primul, prima; primii, primele num . Ic
rcccue. li prescription, recipc. premier. // thc first.
prestigiu s.n. prcstigc. // prcstigc. prin prep. I. par, avcc . 2. par (cn pc•
presupune (presupus) vb . supposer, netram) . 3. a travers. 4 . en, dans . 5.
presumer. // to presume, to suppose. vers , pendanL 6 . grâce a. // I. by . 2.
preşedinte, preşedinţi s .m. president. through. 3. across. 4. in. 5. about,
// president. around, during. 6 . thanks to, duc to.
pretutindeni av. panoul. // everywhere. principal, principală; principali, prin-
preţ, preţuri s.n . prix. // price; cost; de cipale aj. princ ipal. li main, princi-
preţ de prix, prec ieux. li valuable, pal.
precious. principat, principate s.n. principaute.
prezent, pre1.ent.1; prezenţi, prezente aj. // principality .
prescnt. li prcscnt; în prezent a pre- principiu, principii s.n. principe. //
scnt. li at prcscnt, now. principie.
424
prinde (prins) vb . I . attraper, saisir. 2. profund, profundă ; profunzi, profunde
surprcndre. 3. rattrapcr. 4. fixcr, aj. profund . // dccp, profound .
au.achcr. // I. to catch, to grip, to scize, profund av. profondcmcnl. // deeply,
to snatch off. 2. to catch smb·. in thc profoundly.
deed. 3. to catch up. 4. to fix, to fasten. program, programe s.n. programme.
printre prep. parmi . // among; am idst; // programmc; syllabus.
Lhrough programa, -ez vb . programmer. // to
printr- v. prin programme.
priv i, -esc vb. regarder. // to look. progres, progrese s.n. progres. // progress:
privighetoare, privighetori s.f. rossignol. a face progrese progrcsser. // to make
// nighti!lgale. progress, Io improve.
privinţ'i, privinţe s.f. în pri vinta cn cc proiect, proiecte s.n. projet. // I. project,
qui concerne. // concern ing. design . 2. plan, projcct.
privitor, privitori s.m. spectatcur. // proletar, proletari s .m . prole tairc .
onlooker, spectator. // prolctarian.
priză, prize s.f. pri se.// wall plug; a pune _ promite (promis) vb. promettre. // to
priză brancher. // to plug; a scoate promise.
din priză dcbranchcr. // LO unplug. promotor, promotori s.m. promoteur.
prân z, prânzuri s.n. dcjcuner. //I . noon . // promoter.
2. lunch; masă de prânz repas de micii. promova, -ez vb. I. promouvoir. 2. etre
dejcuner. // lunch, midday mea!; înainte re~u dans la classe supcri cure. // 10
de prâ nz ava nt-midi . // before noo n; promote.
propriu, proprie; proprii aj. propre, per-
după prânz l'aprcs-midi . // in the af-
son nel. // personal; own.
tcrnoon; la prânz a midi . // al noon.
propune (propus) vb. proposcr. // to pro-
proaspă t, proa spătă; proaspe~, proaspete
pose, to s uggcst.
aj. frais. // frcsh, ncw. propunere, propuneri s.f. proposition,
proba, -ez vb. I. essayer. 2. essayer.
suggcstion. // proposal, suggestion .
vcrificr. // I. LO Lest, LO check. 2. lO
prosperitate s.f. prospcritc. // prosperity.
Lry on. prost, pr oastă ; proşti, proaste aj. I . sol,
probabil av . probablement. // probably . mauvais, de mauvaisc qualitc. // I. stu-
problemă , probleme s.f. I. probleme. 2. pid, silly. 2. bad, poor.
queslion difficile. // I. problem , ques - proverb, pro ver be s. n. proverbe. //
tion , mauer. proverb.
proceda , -ez vb . proccder. // to act. to provincie, provincii s.f. I. province,
procccd. rcgion. 2. province (pas la capitale).
produce (produs) vb. produire. // to
// I. provin<.:e. 2. the provinces, the
produce, to yield.
coun try.
produ c ţie sf production . // produc tion.
profesie, profes ii s.f. profcssio n, metier. pr01.ator, proza tori s.m. prosateur. //
// profession, trade. prese wriler.
profesor, profesori s.m. professeu r. // pro7JI s.f prese. // prosc.
tc.acher, professor. prudenµ s.f. prudence. // prudence.
profesoară, profesoa re s.f. profcsseur. prună, prune s.f. prune. // plum.
// tcachcr; profcssor. pu blic s.n . public. // public.
425
public, publică; publici, publice aj. putere, puteri s.f. force . /1 power, might,
public . li public. force; cu putere fortement. li stron-
publica vb. publier. li to publish. gly.
publicaţie, publicaţii s.f publication . puternic, puternică; puternici, puternice
li publication, published work. aj. I. fort, puissant. 2. profond, in -
publicistică sf. joumalisme. // journalism. tense. 3. fort, important. li 1. strong.
publicitate s.f. publicile. // publicity; a powerful. 2. intense, violent.
da publicităţii publier. // to advertise, puternic av. fortement. // strongly ,
to publish. intensely.
pui, pui s.m. 1. poulet. 2. jeune animal. puţin, puţină; puţini, puţine aj. (un) peu.
li 1. chicken . 2. cub, whelp. /I linie, a liule, few, a few.
pulover, pulovere s.n. pull-over, puii. puţin av. peu. li 1. linie, a little. 2. for
li pull-over, sweater. a short time; mai puţin moins. li less:
pumn, pumni s.m. paing. // fist. cel puţin. I. au moins. 2. minimum .
punct, puncte s.n. point. li 1. full stop, li 1. at !cast. 2. minimum .
dot. 2. point.
punctaj, punctaje s.n. pointage. li I. score.
R
2. outline, sketch (of a spreech).
punctual, punctuală; punctuali, punc-
rac, raci s.m. ecrevisse. // crawfish,
tuale aj. ponctuel, exact. // punctual.
crayfish.
pune (pus) vb. mettre, poser. li to pul, rachiu s.n. eau-de-vie. li brandy.
to set; a pune în vânzare mettre cn rade (ras) vb. raser, gratter, raper. li 1.
vente. li to put an lhe market; a pune to scrape. 2. to shave.
masa mettre le couven. // to lay the rade (ras) (se) vb. se rascr. li to shave.
table; a pune bazele poser Ies fon- radiator, radiatoare s.n. radiatcur. li
dements. li to lay the foundations of...; radiator.
a pune în scenă mettre en sc~ne. radio, radiouri s.n. radio. li radio,
li to stage: a pune în legătură mettre wireless.
en raport. li to connect. radiografie, radiografii s.f radiographie.
pungă, pungi sf I. sac (en papier), sachet. // radiography; X-ray.
2. sacoche (en plastique). // pursc; paper radioscopie, radioscopii s.f radioscopie.
bag; bag. li radioscopy.
pur, pură; puri, pure aj. pur. li pure, raft, rafturi s.n. rayon, ctagere: // shelf.
clean. raion, raioane s.n . rayon (d'un grand
purta vb. 1. porter, transporter. 2. porter magasin) . li department.
des vetements, ctre vetu. li 1. to carry. ramă, rame sf. I. cadre (d'un tableau).
2. to wear. 2. branches (des luneues). li framc.
purta (se) vb. se comporter, se conduire. ramură, ramuri s.f I. rameau, branchc.
li to behave. 2. embranchement, subdivision . //
rocrc capablo.
put„a (putut) -.,J,,. pouvoir, branch, twia-.
li 1. can , to bc able to. 2. may, to rană, răni s.f blessure. li wcund.
be permitted to ... rapid, rapidă; rapizi, rapide aj. rapide.
putea (putut) (se) vb. etre possible. li rapid , fast; tren rapid Ic rapide.
// to be possible; may; can. // fast train , e;,;press train.
426
rnport, raporturi s.n. rapport, rclation . rău, rea ; răi,
rele aj. mtchanl, mauvais.
li 1. relation, conncc1ion. 2. ratio; în li bad , wicked, evil; a-i li rău se
raport cu par . rapporl a. li in com- trouvcr mal. // 10 be unwcll.
parison with ... , as againsl. .. război, războaie s.n. gucrre. // war.
rapsodie, rapsodii s.f. rhapsodie. li rhap- realege (reales) vb . r~lire. li to re-elect.
sody. realist, realistă; realişti, realiste aj.
rar, rară; rari, rare aj. rare, clairsemc. realiste. li realistic.
// I. rare, scarce. 2. unusual. 3. slow . realitate s.f rfalitc. // reality.
rar av. rareme,.L li rarely, seldom. realiza, -ez vb. rcaliser. li to achive, to
rareori av. rarement. li rarely, seldom. carry out.
rasă, rase s.f. race. li race, brced; de rasă realizare, reali:r.ări sf. rcalisation. li 1.
de bonne race. li of noble race; rcalisa1ion. 2. achicvcmcnl.
purcbred. recapitulare, recapitulări s.f rccapilu-
rata, -ez vb. rater. li to fail in, to miss. lation. li recapitulation.
răbdare s.f. patience. li paticncc; a avea recădea (recăzut) vb. retombcr. li to fall
răbdare avoir (prendre) patience. li to down again, 10 relapse.
have patience. recăsători, -esc (se) vb. se remarier. li
răceală, răceli sf. refroidissement. li cold . to remarry, to marry again.
răci, -esc vb. prendrc froid , se refroidir. rece; reci aj. froid, frais . li cold, cool.
li I . to cool. 2. to catch cold. recent, recentă; recenţi, recente aj.
r:'\ci, -ESC (se) vb. (se) refroidir. li to get recent. li recent.
cool, 10 grow cold. receptor, receptoare s.n. I. rccepteur.
răcit, răcită; răcili, răcite aj. rcfroidi . 2. ecouteur tclcphonique. li receiver.
// who has caught cold. recipisă, recipise s.f rcccpisse. r~u.
rămâne (rămas) vb. restcr. // to rema in, fi receipt.

to stay; rămas bun adicu. au revoir. reciproc, recipro<"ă; reciproci, reciproce
li farewell, good-bye; (ceasul) rămâne aj. rcciproque. // reciproca!, mutual.
în urmă (la monlre) retard~. li {lhe recita vb. reciter. li to recite.
clock) loscs; a-şi lua rămas bun faire recolta, -ez vb. recoller. li to harvest.
recoltat s.n . recolte, moissonnage. li
ses adieux. li to say good-bye, to take
harvesting.
one' s leave of.
recoltă,recolte s.f recolte. /I harvcst.
răsărit s.n. lever du soiei!, est. li sun -
recomanda vb. rccommander. li I . to
rise; east. recommend, Lo suggest 2. to imroduce.
rasplăti, -esc vb. recompcnser. li 10 rcward, recomanda (se) vb . se recommander,
to recompense. dccliner son nom . // to introduce
răspunde (răspuns) vb. rcpondre. // to oneself.
answer, to reply. recomandare, recomandări sf. recom-
n'\spuns, răs punsuri s.n. rcponsc. li mandation. li rccommenda1ion.
answer, reply; rcsponse. recomandat, recomand:IUi; recomandaJi,
rătăci, -esc vh. cgarcr. li 10 wandcr (about); recomandate aj. rccommande. li 1.
to lose one's way. recommended, suggested . 2. introduced;
r atăci , -esc (se) vb . s'cgarer. li 10 Jose scrisoare recomandată lcltre recom-
one's way, 10 gel lost. mandce. // registered lctter.
427
rector, rectori s.m. recteur. // rector. religios, religioasă; religioşi, religioase
recunoaşte (recunoscut) vb. l. reconnaî- aj. religieux . li religious.
Lre, rcmettre. 2. rcconnaître, admcttre. relua vb. reprendre, prendre de nouveau .
li l . to recognize. 2. to admit. li l. to take again. 2. to resum e , 10
reda vb. I. rendre, restiluer, redonner. revise.
2. rcndre, exprimer. li I . to give back, remarca vb. remarquer, obscrvcr. li lo
to restare, to retum. 2. to render, to notice, 10 observe.
express. remarca (se) vb. se fairc remarquer , se
redactor, redactori s.m. redacteur. li edi- distinguer. // to become conspicuous.
tor, sub-editor. remarcabil, remarcabilă; remarcabili,
redacţie, redacţii s.f. redaction. remarcabile aj. remarcable. // remar-
// editorial staff, editorial ofice. kable.
reducere, reduceri s.f. reduction. renova , -ez vb. renover, remettre 11 neuf.
li reduction, cut. li to renovate, 10 renew.
reface (refăcut) vb. refaiie. // I. 10 remake, renume s.n. renom , rcputation. I/ renown,
10 restare. 2. 10 reconstruct, 10 rebuild. fame.
referat, referate s.n. compte rendu, renumit, renumită ; renumiţi, renumite
expose. li paper, essay; report. aj. renomme, fameux . // renowned,
renecta vb. rcnechir, rencter. li to re- famous.
renunţa vb. renoncer. li 10 renounce.
nect, to mirror.
renector, reflectoare s.n. reflecteur. li repara vb. reparer, remenre en etat.
searchlight, renector; spotlight. li to repair, to mend.
rege, regi s.m. roi. // king. reparare sj. reparation. // repair; repa-
regim s.n. regime. // I. regime, system. ration.
reparaţie, reparaţii sf reparation . li
2. diet; regim alimentar diete. li die1;
regim de precipitaţii l'etat des reparation, repair.
precipitations atmospheriques. // con- repartiza, -ez vb. repartir. // to di stri -
ditions of precipitations. buie; to allocate.
regiune, regiuni sf region. li region. repartizare sf repanition . // allocation .
regizor, regizori s.m. metteur en scene, repede; repezi aj. rapide, vite. // quick,
realisateur (d'un film).// stage manager, rapid, fast.
director. repede av. rapidemenl. // quickly , rapi-
regreta vb. regrener. // to regret. dly , fast.
repertoriu, repertorii s.n. repertoire.
regulat, regulaUI; regulaţi, regulate aj.
li repenory, repenoire.
regulier. // regular.
repeta vb. repeter. // I . LO repet. 2. to
regulat av. regulicrcment. // regularly. revise.
regulă, reguli sf regie. // rule.
reportaj, reportaje s.n. reportage. //
reînfiinţa vb. recreer, fonder de nouveau. feature report.
li 10 re-establish. reporter, reporteri s.m. reporter. li
relaţi•e, relaţii sf relation. // relation , reporter, correspondent.
relationship, connec tion ; relaţii reprezenta vb: representcr. // to repre-
internaţionale relations internationa- sent.
les. li international relationes. reprezentaţie, reprezentaţii s.f repre-
relief s.n. relief. li (geogr.) relief. scntation, spcctacle . // performance.
428
repriză, reprize s.f reprise.// (sport) half revoluţie, revolu!ii s.f revolution . li
(of a match); round. revolulion .
republică, republici s.f rcpublique. // rezerva vb. rcserver. // I. to reserve. 2.
republic. to book, to engage.
respect s.n. respect. // respect. rezistentă sf resistance. // resistance,
respira vb. respircr. // 10 brcathe. opposition.
respiratie sf respiration. // brealhing, rezolva vb. resoudre, solutionner. // to
respiralion. solve, to seule, to resolve.
rest, resturi s.n. I. resle. 2. monnaie. rezolvare, rezolvări sf solution, rcso-
// 1. rest, remainder. 2. change (of lution. // solution.
money). rezonabil, rezonabilă; rezonabili, rezo-
restaurant, restaurante s.n. restaurant. nabile aj. raisonnable. // rcasonable.
// restaurant. rezulta vb. rcsulter. li lo resuit.
restitui vb. restilucr , rendre. // to give rezultat, rezultate s.n. resultat. // resuit.
baek, to return, 10 restare. ridica vb. lcver, relever, elever.11 to raise,
resursă, resurse s.f ressource. // resource; lO lift.
resurse naturale ressources natureles. ridica (se) vb. 1. se lever, se dresser. 2.
// natural resources. s' elever. // to rise, to stand up.
reşou, reşouri s.n. rcchaud (clectrique). ridicare sf hausse, augmentation . li I.
li (small portablc) electric slove. raising. 2. incrcase, growth.
retipări, -esc vb. reimprimer. // to reprint, ridiche, ridichi sf radis. // radish .
to rcpublish. rinichi, rinichi sm. rein, rognon. 11 kidney ,
reietă, retete s.f recctte, prescription , râde (râs) vb. rire. // 10 laugh .
ordonnance. // rccipe, prescription . rând, rânduri s.n. I. rang, rangec. 2. tour.
reiine (retinut) vb. relenir. li I . to hold // I. r;w . 2. line. 3. turn; în prim ul
back . 2. to retain. 3. to bear in mind, rând en premier lieu, avam toul. li
to memorize. 4. to book, to reserve. in lhe firsl place, above all; în mai
reuşi, -esc vb. rcussir. li to succecd (in multe rânduri a plusieurs repriscs, a
doing smth.), 10 manage. maintes reprises. li severa! limes, more
reuşit, reuşită; reuşi!i, reuşite aj. reussi. often than nol.
// successful, well performed. râu, râuri s.n. riviere. // river, stream .
revedea (revăzut) vb. revoir. // 1. to see râuşor , râuşoare s.n. ruisseau . ii rivulel.
again, to meel again . 2. to revise. roată, roţi s.f roue. li whell.
revedere, revederi s.f rcvoir. // 1. seeing rocă, roci sf roche. li rock.
again. 2. revision . 3. mceting again ; rochie, rochii s f robe. // dress, frock.
la revedere au revoir. // good-bye, so rodi, -esc vb . produire des fruits. // to
long . yield fruils.
revelion, revelioane s.n. rcveillon . 11 New rol, roluri s.n. rol. li râle, part.
Year 's Eve. roman•, romane s.n . roman. li novei.
re\·eni vb. rcvenir. li to come back, to roman', romani s.m. Romain (habitanl
return , lo come again, to recur. de l'Empire romain). // Roman.
rever, revere s.n. revers (d'un veston). roman 3, romană; romani, romane aj.
li !apel. romain, latin. // ~oman.
revistă, reviste s.f revuc. // review, ma - romanic, romanică; romanici, romanice
gazine, journal. aj. v. roman 3• // Romanic .
429
român, romani s.m. Roumain. // ruseşte av. 1. a la maniere des Russes.
Roman ian. 2. en Russe. li I. like a Russian. 2.
român, română; români, române aj. Russian.
roumain // Romanian. ruşine sf 1. honte. 2. pudeur. li 1. shame.
română sf le- Roumain, la langue rou- 2. chastity.
maine. li Romanian, the Romanian rută, rute s.f trace, parcours. li route,
language. course, way.
româncă, românce sf Roumaine. li
Romanian (woman or gir!).
românesc, românească; româneşti aj.
s
roumain. li Romanian .
sac, saci s.m. sac. li bag, sack.
rc mâneşte av. I. comme Ies Roumains.
sacoşă, sacoşe sf sacoche. // bag.
2. en Roumain. li 1. like a Romanian.
salam s.n. salami. li salami .
2. Romanian.
salată, salate s f saladc. li salad; salată
rost, rosturi s.n. sens, raison d 'etrc,
verde (saladc de) laitue. li lettuce salad.
justification. // I . sense; aim, justifi-
sală, săli s.f salle. li I. hali. 2. class room,
cation. 2. condition, position ; job, oc-
lecture room ; sală de curs salle de
cupation; fără rost insense . li
classe. li class room ; sală de lectură
useless(ly), nonsense; pe de rost par
salle (cabinet) de lecture. // rcading
coeur. // by heart.
hali ; sală de aşteptare salle d 'atteme.
roşie, roşii sf tomate. li tomato.
roşu, roşie; roşii aj. rouge. li red.
// waiting room .
saltea, saltele s.f matelas. // mattress.
rotită, rotite s.f. petit roue, roulette.
saluta vb. saluer. // to greel.
// small wheel.
salva, -ez vb . sauvcr. // to save, to rescue.
roz aj. rose. li pink.
sandală, sandale s.f sandale. // sandal.
rucsac, rucsacuri s.n. havresac, sac
sandviş, sandvişuri s.n. sandwic.h . //
d'alpiniste. // knap sack.
rudă, rude sf parent. // relative, rcla-
sandwich.
sanie, săni: s.f traineau. // sledge.
tion.
sardea, sardele s.f sardine. // sardine.
rudenie sf parcnte. // relationship.
sare .t.f set. // salt.
rufă, rufe sf linge. // lincn; undcrwear;
sarma, sarmale s.f boulette de viande
bed clothes.
hachee, enveloppee dans une feuille
ruga vb. prier. // to ask, to beg; vă rog
de vigne ou de chou. // minced meat
I. Je vous pric. 2. s · ii vous plait.
roii in cabbage or vine leaves.
// please!
sat, sate s.n. village. // village.
rugbi s.n. rugby. // rugby .
satelit, sateliţi, s.m. sa tcllitc. li satellite.
rula, -ez vb. etre projete, passer (un film) .
savant, savanţi s.m. savant. li scholar,
// to demonstrate , to show (a film).
rupe (rupt) vb. romprc, dcchircr. li to sci"entist.
sau con}. ou. // or.
1car, to break.
sănătate s.f sanie. //health .
rus, f'tl:rll/ t-uşl, P t1St> C#j. tus.-;,. ,~, R ussil2h.
sănătos, sănătoa.~ ; sănătoşi, sănătoase
rusă s.f le Russe, la langue russe. li
Russian, the Russian language.
aj. sain , bicn portant. li in (good)
health, health y.
rusesc, rusească; ruseşti aj. russe. li
săniuţă, săniuţe s.f luge. li lugc, sledge.
Russian.
430
săpa vb. crcuscr, pioc hcr. li 10 dig. schimbător. sc himbătoa re s.n. cchangcur.
săptămânal, săptămânală ; sl'lptllmânali, li exchangcr; schimbător de vite1.ă
săptămânale aj. hcbdomadaire. li changemcnt de vitcsscs. li changcspecd
weeckly . gear.
săptămânal av. hcbdomadairement. li schită, schite sf 1. csquisse, croquis. 2.
weekly, every wcck . recit.. conte de pctites proportions.
săptămână, săptllmâni sf scmaine. li li I. sketch, outline. 2. short story .
week. · scoate (scos) vb. 6ter. tirer, extraire, (faire)
săpun, săpunuri s.n . savon. li soap; săpun sortir. li to take out, to draw oul.
de toaletă savon de toileue. li toilet scobitoare, scobitori s.n. cure-dent. li
soap; săpun de ras savon a barbc. toothpick.
li shaving soap; săpun de rufe savon scop, scopuri s.n. but, dessein, lin. li aim,
pour la lessive. li washing soap. purpose, end, object; în scopul dans
sărac, săracă; săraci, sărace aj. pauvre. le bui. // with the object of..., wilh
li poor. the purpose of...
sărat, sărată; sărati, sărate aj. I. salin. scor, scoruri s.n. score. li score.
2. sale. li I. salty . 2. salted. scrie (scris) vb. ecrire. li to write.
sărbători, -esc vb. feter, cclebrer. li 10 scriere, scrieri sf ecrii. li writing.
celebrate. .•· scriitoare, scriitoare s.f femme ecrivain.
sări vb. sauter. li to jump, to leap. fi writer.
sărmălutJi, sărmăluţe s.f v. sarma. scriitor, scriitori s.m. ecrivain. li writer.
său, sa; săi, sale aj. son. li his, her, its. scrimă s.f escrime. li fcncing.
său (al), sa (a), săi (ai), sale (ale) pron. scris, scrisuri s. n. ccriture. li writing; de
Ic sien. li his; hers, its. scris a ecrirc. li 10 writc.
scară, scări sf I. cchclle. 2. escalier. scrisoare, scrisori sf lettre. li leuer; scri-
li I. laddcr. 2. staircase. soare simplă lettrc simple. li ordinary
scaun, scaune s. n. chaise. li chair.
leuer; scrisoare recomandată lettre
scălda (se) vb. se baigner. li to bathe.
recommandee. fi rcgistered lcuer; scri-
scenă, scene sf scene. li I. scene. 2. stage.
schelet, schelete s.n. squeleue. li skele- soare expres leure express . li express
ton. teuer; scrisoare par avion lettre
schi, schiuri s.n. ski. li ski. (envoyee) par avion. li air mail teuer.
schia, -ez vb . skier. li to ski. scula 11b. rcveiHer. li to wake, to awaken.
schimb, schimburi s.n. cchange, change. scula (se) vb. I. sc rcvei ller. 2. se lever.
li exchange. li I . to wake up. 2. to stand up.
schimba vb. I. changer, echanger. 2. sculpta, -ez vb. sculptcr. li to sc ulpture.
changer. modifier. li I. to change, to sculptat, sculptată; sculptaţi, sculptate
exchange. 2. to modify, to alter. aj. sculpte. li sculptured.
schimba (se) vb. se changer, changer de sculptor, sculptori s.m. sculpteur. li
vctcmcms. li 10 change, to change one's sculptor.
clothes. sculptorită, sculptoriţe sj. femme
schimbare. schimbări s.f changcment, sculpteur. fi sculptor.

modification . li I. changing. 2. ex- sculptură, sculpturi s.f I. sculpture.
changc, change. 2. ovrage du sculptcur. li sculpture.
431
scump, scu mpă; scumpi, scumpe aj. se mn , semne s. n. signc. li s ign ; a face
I. c hcr, coutcux. 2. chcr , aimc. li I. semn fairc un signc. li to moti on to
cxpcnsive, dear. 2. (fig.) dcar. smb.
scund, scundă; scunzi , scunde aj. I. de semnal, se mnale s. n . signal. li signal;
petit tai Ile. 2. bas. li I. short, short semna l de alarma signal d 'alarmc.
of sta lure. 2. low. li alarm signal.
scurt, scurtă; scur ţi, sc urte aj. courl. semnificatie, semnificatii s.f sign ifica-
li I. shorl. 2. short, bricf. tion , sens. li significa nce, mcaning.
scuza vb. excuser. li to exc use, to par- senin , senin ă; senini, senine aj. serein .
don. li cicar, sercne, unclouded .
scuza (se) vb. s'excuser. li to apolog ize. sensibilitate s.f scnsibili te. li scnsibi li-
seamă s.f (în expresii): a-şi da seama ty, scnsiti vcncss.
se rendre compte. li to rcalize; a tine septembrie s.m. scptembre. li Septem-
seama tcnir complc. li to take into bcr.
consideration; de seamă important. seră, sere s.f scrre. li greenhousc, con-
li of note, remarkablc; mai cu seamă servatory, hol house.
su noul. li particulari y; especiall y o serba, -ez vb. fctcr, cclcbrcr. li to
seamă de un certai n nombre de. li a celebrate.
num ber of... se ria l, seriale s.n. fcuillcton.11 scriai (fi lm ,
seara av. Ic soir, penda nt Ic soir. li in story).
lhe cvcn ing. se rios, serioasă; ser ioş i, serioase aj.
seară, seri s.f soi r. li cvening. scricux . li eamcst , serious.
secol, secole s. n. sicc le. li century. seroterapie s.f scrothcrapie. li scro the-
secret, secrete s.n. secret li sec ret rapy.
secretară, secretare s.f. scc rctairc. li sertar, sertare s. n. tiroir. li drawcr.
secrctary. servi, -esc vb. servir. /I I. to serve. 2.
sector, sectoare s. n. I. sec tcur, domai ne. to wai l on.
2. arrondissemem. li I . sector. 2. serviciu, servicii s.n. I. service. 2. service,
domai n, spherc, district. emploi . 3. serv ice, assorti mcnl. li I .
sectie, sectii s.f. scc tion, scc tcur. service. 2. job . office; a face servicii
rc ndrc des scrvices. li to do smb. a
li scction, department, branch .
favour, a good turn .
secundă, secunde s.f seconde. li sccond .
servietă, serviete s.f serviellc, portc-
selectiona, -ez vb. selectionncr. li to select.
documems. li portofolio, briefcase.
semăna vb. I . scmcr. 2. resscmb lcr. li
sesiune, sesiu ni sj. scssion . li scssion:
I. to sow. 2 . to rcse mble, to bc al ikc,
sesi un e de exame ne scssion des
lo look like ...
cxamcn s. li cxamination scssion.
se mănat s.n. scmis, scmailles. li sowing,
sowing time. sete sf soi f. li Lhirst; a-i fi se te avoir
semetru , se mestre s.n. semestre. li sc- soif. // to be thirs ly.
mester, term . sfat, sl',lturl s.n. conse/1. ff aav1 e, cou11so1.
semifinal ă , sem ifi nale s.f. denii-finale. sfătui, -esc vb. conscillcr. /I to advice,
li se mifina!. to counse l.
seminar, seminarii s. n. semina irc. li s fătui, -esc (se) vb. se conscillcr. li to
seminar. deliberate, to co nfer.
432
sfeclă, sfecle sj. bcuerave. li bcet, situaţie, situaţii sf. situation. li I. po-
bcet-root; sfeclă de zahăr betterave li sition, site. 2. situation, state, condi-
sucrc. II sugar bcct. tion.
sfert, sferturi s. n. quart. li quarter. sâmbătli s.f samedi. li Saturday.
sfârşit, sfârşituri s.n. fin . li end; la sfârşit sânge s.n. sang. li blood.
li la fin . li at the end; în srărşit enfin. slab, slabă; slabi, slabe aj. I. maigre.
li at last. 2. faible. li 1. thin, Jean. 2 . fceble ,
si s.m. si li the note B, si. weak .
sifon, sifoane s.n. 1. siphon. 2. soda. slav, slavi s.m. Slave. li Slav.
li 1. soda water. 2. siphon (boule). slăbi, -esc vb. 1. maigriî. 2. faiblir. li 1.
sigur, sigură; siguri, sigure aj. sur. li to grow thin. 2. to weakcn .
I. secure, safe. 2. sure, certain. slăbu!, slăbuţă; slăbuţi, slăbute aj. mai-
sigur av. surement, cenainement. li grelct, maigret. li thinnish , spare.
sure(ly), certainly. soacră, soacre s.f belle-mere. li n.iother-
sigurantă sj. surete, certitude. li 1. se- in-law.
curity, safety. 2. surety, cert.ainty; cu soare, s.m. soleil. li sun.
singuranţă surement, certainement. sobă , sobe s.f pocie. li stove.
li surely, certainly. social, socială; sociali, sociale aj. social.
sili, -esc vb. forcer, obliger. li to oblige, li social.
to force , to compel. socialism s.n . socialisme. li socialism .
siloz, silozuri s.n. silo. li silo. socialist, socialistă; socialişti, socialiste
simbioză sf. symbiose. li symbiosis. aj. socialiste. li socialist.
simfonic, simfonică; simfonici, simfonice societate, societăti sf 1. societe, 2. societc,
aj. symphonique. li symphonic. associ.ation . li 1. society. 2 . society,
simpatic, simpatică; simpatici, simpa- association; company.
tice aj. sympatique. li likeable, aurac- socru, socri s.m. beau-pere. li fathcr-
tive. in-law.
simplu, simplă; simpli, simple aj. soldat, soldaţi s.m . soldat. li. soldicr.
simple. li simple. solid, solidă; solizi, solide aj."·_1. solide.
simpozion, simpozioane s.n. symposium, 2. solide . robuste. li I. solid, hard. 2.
symposion. li symposium. strong. stout.
simti vb. sentir. li to fee!. solist, solişti s.m. sol istc. li soloist.
simţi (se) vb. sentir. li 1. to fecl. 2. to solniţă, solniţe s.f salicre. li salt-ccllar.
bc; a se simii rău se sentir mal. li soluţiona, -ez vb. solutionncr. // to solvc.
to feel ill, to feel unwcll; a nu se simţi somn s.n . sommeil. li sleep.
bine ctre mal a l'aise . li w feel funny, soră, surori sj. I. soeur. 2. infirmiere.
a se simţi bine se trouver bien. li to li I . sister. 2. nurse.
fcel fine. sos, sosuri s.11 . sauce. li sauce.
sine pron. soi. soi-meme. li onesclf. sosi, -esc vb . arriver. li to arrivc .
singur, singură; singuri, singure aj. seul. sosire, sosiri s.f arrivcc. li I. arrival. 2.
winning post.
li atone, by oneself.
sof, soJi s.m. I. mari. 2. (pi. ) cpoux.
sirop, siropuri s.n. sirop. li syrup. li 1. husband. 2. (pi.) married couplc.
situa, -ez vb. se situer, se placer. li to sotie, soţii s.f femme, cpou se. li wifc.
be situated, to lie. spanac, s.n. epinard. li spinach.
433
spaniol, spaniolă ; spanioli, spaniole aj. speria (se) vb. s'effrayer, prcndre pcur.
cspagnol. // Spanish . // to bc frightened, to be scared .
spaniol, spanioli s.m. Espagnol. // Spa- spirt s.n. alcool, esprit-de-vin . /1 alcohol,
niard. spi ri ts of wi ne.
spaniolă, spaniole sf Espagnolc. // Spa- spital, spitale s.n. hOpital. ii hospital.
nish, 1hc Spanish languagc. splendid, splendidă; splendizi, splen-
sparge (spart) vb. casscr, briser. li 10 dide aj. splendide. li splendid.
breack, 10 crack. sport, sporturi s.n. sport. li sport(s); a
spate s.n. dos. li back; shoulders; în spate face sport faire du sport. li 10 practise
derriere. li of 1he back, behind; în spa- sports.
tele derriere de. li bchind .. ., a1 lhe back sportiv, sportivi s.m. sportsman, sportif.
of...; din spate d 'arriere, de derrierc. li sportsman.
li from 1he back. sportivă, sportive s.f sportswoman,
spa1ios1 spaţioasă; spaţioşi, spaţioase aj. sportive. li sponswoman .
. spacieux , large. li roomy , spacious. sportiv, sportivă; sportivi, sportive aj.
spăla vb. lavcr. li to wash. sportif. li sporting, sportive.
spăla (se) vb . se lavcr. li 10 wash oneself. spre prep. vers. li 1. 10, towards. 2. about,
spălat s.n. lavage. li washing; maşi:iă de towards.
spălat machine ll laver. li washing sprînceană, sprîncene s.f sourcil. //
machinc. eyebrow .
special, specială; speciali, speciale spune (spus) vb. dire. // to say, to teii.
aj. special. // special, panicular; în sta vb . I. s'arrcter. 2. rester. 3„ demeu-
special sp&:ialement, surtout. // espe- rer, habiter. // I . to stop 2 . to stand,
cially, particularly. to stay. 3. to live (în a house; a sta
specialist, specialişti s.m. specialiste. în picioare rester debout. li to stand;
// specialist, expert. a sta jos prendre place, etre assis.
specialf•ate, specialităţi sf specialite. li to sit, to be seated, to sit down;
/I spnciali1y; de specialitate spccia- a sta la masă ctre attable, prendre le
lise, specialiste. li specialized. repas. 1110 be at table; a sta în pat
specializa, -ez vb. spccialiser. li to garder le lit. li to be în bed, to lie
specialize. în bcd; a sta de vorbă causer, bavar-
specializare, specializări sf spccialisa- der. // to speak with, to discuss, to
tion . li spccialization. talk 10, to chat; a-i sta bine lu i aller
specie, specii s.f espece. li l . specics . bien. // to suit one, to fit one.
2. kind. stabili, -esc vb. etablir. li to establ is h.
specific, specifică; specirici, specifice stabili, -esc (se) Yb . s'etablir, se fixer .
aj. specifique. // specific. // to establish oneself, to scule down .
spectacol, spectacole s.n. spectacle. li stadion, stadioane s.n . stade. li stadium.
show, perform ance . stagiune, stagiuni s.f saison theâtrale .
spectat<>r, ~pcctatqf'i ,r.,m. ~P~«l teyr .. 1IJI 1hoa1rical s,oason.
/I spcctalor; (pi.) audiencc, public . stal, staluri s.n. parterrc (d'un theâtre).
speologie s.f speleologie.// spclacology . li stalls. pit.
spera vb. espcrcr. li to hope. stat, state s. n. ctat. li state .
speria vb. effrayer. to frighlen, to scare. statuie, statui s.f statue. li sta tue.
434
statie, statii s.f station, arrct. // station, străin, străini s.m. ctranger. // I . forei-
stoµ. gner. 2 . stranger.
stafiune, statiuni s.f station. // station; străină, străine s.f ctrangcrc. // I. forci-
statiune balneo-climaterică station gner. 2. strangcr.
baln6lire el climatique, // spa, wate- străinătate s.f etranger. // foreign coun-
ring place, hcalth resort; staţiune tries, strange land; în străinătate a
experimentală station experimentale. l 'etranger. // abroad.
// experimental station. strămoşesc, strămoşea.scă; strămoşeşti,
stăpână, stăpâne s.f maîtresse. // mistress; aj. ancestral. // I. ancient, antique. 2 .
owner, proprietar; stăpâna casei ances•ors ... , forefathers . .. .
maîtresse de maison . // the mistress :;trănuta vb. etemucr. // to sneeze.
of the housc. străvechi, străveche; străvechi aj. trcs
stea, stele s.f etoile. // star. ancien, imm emoria l. // vcry ancient,
sticlă, sticle s.f I . verse. 2. bouteille. antique.
// 1. glass. 2. boule. strecurătoare, strecurători s.f pcssoirc.
stilou, stilouri s.n. stylo. // fountain pen . // colandcr, sieve.
stimat, stimată; stimati, stimate aj. strica vb. abîmer, gater, dctraquer. // to
estime.// estecmed; respccted; stimate spoii, to deteriorate, to break.
domnule chcr monsicur. // dear Sir. strica (se) vb. s'abîmer, se gater, se
stimu'l a, -ez vb. stimuler. // 10 stimulate. detraqucr. // 10 deteriorate, to go bad ,
stimulare s.f stimulation. // stimulation. 10 go wrong, to be out of order.
stinge (stins) vb. eteindre. // to extinguish, striga vb. cricr. // 10 call, to cry, 10 shout.
10 pul OUL, ,O switch off. strâmt, strâmtă; strâmti, strâmte aj.
stinge (stins) (se) vb . s'eteindre. // 10 bum CtrQil, scrrc, etrique. // narrow, tight.
out, to die out; a se stinge din viaţă strânge (strâns) vb. 1. serrer. 2. cucllir,
mourir. // to die. rccoltcr. 3. amasscr. // I. to press, to
stâng, stângă; stângi aj. gauche. // left; tighten . 2. to gathcr, to pick up, to
a
în (la) stânga gauche. // on the left. amass.
stoarce (stors) vb. I . tordrc. 2. presser, strâns, strânsă; strânşi, strânse aj. I .
pressurer, tprcindre. // to squeczc (out), sent, etroit. 2. reuni . 3. cucilli, ramasse.
to wring (oul).
// I. pressed, tightcned. 2. gathered,
amassed.
stofă, stofe s.f etoffe. // stuff, fabric,
structură, structuri s.f structure. // struc -
material.
ture.
stomac, stomacuri s.n. estomac . // sto-
strugure, struguri s.m. raisin. // grapcs .
mach .
strung, strunguri s.n . tour. // lathe.
stradă, străzi s.f rue . // street.
student, studenti s.m. etudianl. // student.
străbate (străbntut) vb. traverser, par-
studentă, studente s.f ctucliantc. // stu -
courir. // I. to wander through, to go dent.
through. 2. to penetrate. studenjesc, studenjeasc:'I ; sludenjeşli
strădui, -esc (se) vb. se donner de la peine.
aj. cstudiantin . // student's ... , studcnts' ...
// to strive, to take pains, to endea- studia,~z vb. etudicr. // to study .
vour. studiu, studii s.n. etude . // I. study, stu-
străin, străină; străini, străine aj. etran-
dying. 2. (pi) studies, education.
ger. // I. foreign . 2. unknown , strange. sub prep. sous. // under, below , beneath .
435
subcarpatic, subcarpaticii; subcarpati- surioară, surioare sf soeureue. li lit-
ci, subcarpatice aj. subkarpatique. tle sistcr. sis. •
li sub-Carpalhian. sus a~·- en haut. li up, above, high.
subdezvoltare s.f. sous-developpemenl. susţine (susţinut) vb. I. soutenir, appuycr.
li · subdevelopment. 2. soutenir, pretendrc, affirmer. 3.
subiect, subiecte s.n. sujet. llsubjecl. soutenir, prcsentcr (une thcsc de
subsol, subsoluri s.n. sous-sol. li 1. subsoil. doctorat). li l. to support, 10 bear. 2.
2. basement. to affirm, to assert. 3. to uphold, 10
subţire, subţiri aj. I. mince, elance. 2. maintain , to sustain.
mince, fin . li I. lhin. 2. slender, fine, sută, sute sf cent. li hundred.
slim. suveranitate s .f. souverainete. li
suc, sucuri s.n. suc, jus. li juice; suc de sovereignty.
fructe jus des fruits . li fruit juice; suc
de roşii jus de tomate. // tomato juice.
ş
succes, succese s.n. succes. li success.
succesiv, succesivă, succesivi, succesive
şah s.n. echecs. fi l. chess. 2. check!
aj. successif. li successive.
sud s.n. sud. li south.
şahist, şahişti s.m. joueur d 'echccs. li chess
player.
suferi vb. souffrir, subir. li to soffer, to
şaisprezece num. scize. li sixteen.
endure.
şaizeci num. soixante. li sixty.
suficient, suficientă; suficienţi, suficiente
şal, şaluri s.n. châle. li shawl, comfor-
aj. suffisanl. li sufficient, enough.
ter.
suficient av. assez, suffisamment. li suf-
şale sf pi. lombes. li loins.
ficiently.
şantier, şantiere s.r,. chantier. 1/building
sunetesc, sunetească; suneteşti aj. de
site.
I'Ame, spirituel. li soul ... , spiritual.
şapcă, şepci sf casqueue. li peakcd cap.
sufragerie, sufragerii sf salle A man-
şapte num . sept. li seven.
ger. li dining room.
şaptelea (al), şaptea (a) num. le septicme.
sugera,~z vb. suggerer. li toi suggest,
1/the seventh.
to propose; to insinuate.
şaptesprezece num. dix -sept. // seventeen.
sui vb. monter. li to climb (up), to mount.
şaptezeci num. soixante-dix . li seventy.
suna vb. sonner. li to ring.
şarpe, şerpi s.m. serpent. li snake.
supă, supe sf soupe. li soup.
şase num . six . li six.
supăra vb. I. fâcher. 2. dcranger. gcncr.
şaselea (al), şasea (a) num. le sixieme.
li l. to make angry. 2. to trouble, to
li the sixth. ·
disturb, to annoy.
şcoală, şcoli s.f ecolc. li school.
supăra (se) vb. se fâcher. li to be angry.
şcolar, şcolară; şcolari, şcolare aj.
supărat, supărată; supăraţi, supărate
scolairc. li school...
aj. l. fache. 2. attriste. li l. angry.
şedea (şezut) vb. 1. s'asseoir. 2. ctre assis.
cross . 2. sad.
superior, superioară ; superiori, supe- ,/,I 1-. 10 s it. 2. to sta.y, 10 remain.
şedin!ă, şedinte sf scancc. li mceting,
rioare aj. su~rieur. li superior, upper,
gathering.
higher.
şer veţel, şerveţele s.n. serviette de table.
suprafaţă, suprafeţe s f surface, aire.
li surface, area. li papcr servi ette.
436
şi conj. ct. // and . talie, talii sj I. taille, corsage. 2. taillc ,
şi av. aussi . li I. al so, too. 2. alrcady. stature. 3. t.aille, dimension, mesurc.
şină, şine sf rail. li rail. li I. wa ist. 2. statue. 3. sizc; de talie ...
şir, şiruri s.n . I. file. 2 suite, fii des idees. de grande valeur. li of parts, talcn-
li I. row. 2. serics. tcd.
şniţel, şniţele s.n. escalope panee. talpă, tălpi sf. I. la plante du pied. 2.
li schnitzel, scotched collop. · semellc. /1 sole (of the foot); sole (shoe).
şofer, şoreri s.m . chauffcur. li (car) driver, tare, tari aj. I. fort, dur . 2. ferme, dur.
chauffeur. a
3. haut.e voix. li 1. strong. 2. hard.
şold, şolduri s.n. hanche. li hip, haunch. 3. aloud.
şopti, ~c vb. chuchoter. li to whisper. tare av. 1. fort , fortement. 2. tres. li I.
şosea, şosele sf chaussee. li highway. strongly, heavily. 2. houndly. 3. very.
şosetă, şosete s.f. chaussette. li sock. tată, taţi s.m. pere. li father; tata mon
ştergător, şt~rgătoare s.n. I. essuie-pieds. pere. li my father.
2. essuie-glace. li I . doonnat. 2. wind- tavan, ta vane s.n. plafond . li ceiling.
screen wiper. taxi, taxiuri s.n. wi. li taxi (cab).
şti (ştiut) vb , savoir, connaître. li I. to taximetru, taximetre s.n. wi. li iaxi (cab).
know ; to be acquainted with. 2. can. tăcea (tăcut) vb. se taire. li to be silcnt,
ştiinţă, ştiinţe s.f. science. li science. to keep silence, to cease to speek.
ştiinţific, ştiinţilică; ştiinţilici, ştiinţifice tăia vb. I. couper. 2. couper, supprimer.
aj. scientifique. li şci entific . li to cut, to cut out.

tău, ta; tzi, tale aj. ton . li your.
ştiinţific av. scicntifiquemcnt. li scien-
tău (al), ta (a), tăi (ai), tale (ale) pron.
tifically.
le tien. li yours.
ştiucă, ştiuci sf brochet. li pike, river
teamă s.f. pe4r, crainte. li fcar, fright.
pirate.
teatru, teatre s.n. theâtre. li theatre.
şuncă, şunci sf. jambo n. li ham .
tehnic, tehnică; tehnici, tehnice aj.
technique. li technical.
T tehnician, tehnicieni s.m. technicien.
li t.echnician.
tabără. tabere sf camp. li camp. tehniciană, tehniciene s.f. technicienne.
tablă, table sf 1. tole. 2. tableau noir. li technician.
li I . tin sheet. 2. black board. telereric, teleferice s.n. telephcrique.
tabletă, tablete sf. pastille medi ci nale. li cable railwa y, funicular railway, sky
li tabiet, lozenge. line.
tablou , tablouri s. n. tableau. li picture. telefon, telefoane s.n. telephone. // I.
tacâm, tacâmuri s.n. couvert, entlery. telephone set. 2. telcphone call; a da
li knife, forck and spoon , cover, table (un) telefon donner un coup de fii,
linen . passer telephone. li to ring up, to
taior, taioare sJ1. costume tailleur. // tailor- telephonc; carie de. telefon annuaire
de telephone. li t.elephone directory.
made suit, tail or-su it.
telefona, -ez vb. telcphoner. li to tele-
talent, talente s.n. talen t. li talent.
phone, to ring up.
talentat, talentată ; talentaţi, talentate aj. telegrafia, -ez vb. tclegraphier. // to wire ,
de talent, talentueux . li talcnted. to cable.
437
telegramă, telegrame s.f tclcgrammc. timbru, timbre s.n. timbre. // stamp.
// telegram. timp, timpuri s.n. tcmps. // I . Lime. 2 .
telejurnal, telejurnale s.n. journal tclc- wcather; cât timp? ... combicn du
vise. // TV ncws. tcmps? // how long? ... ; la timp a tcmps,
teleziva, -ez vb. tclcviser. // to tclcvisc, juste a point. // in time; între timp
to telccast. entre temps; // meantime, mcanwhilc;
televizor, televizoare s.n . tclcvi sc ur. // e timpul să ... c'cst Ic moment de ...
T.V . set. // it is time to ... ; în acelaşi timp cn
temă, teme s.f I. thcme, sujct. 2. dcvoir. mcme temps.// at the same time; (în)
// 1. subject, themc. 2. task, home- timp de două luni pendant deux mois.
work. // (in) Lwo months time, (within) two
teme (temut) (se) vb. avoir pcur, crain- months; din cele mai vechi timpu-
dre. // lO be afraid of, to fcar. ri depuis Ies plus anciens temps . //
temperat, temperată; temperaţi, tem- of the olden timc, very long ago; nu
perate aj. tempcrc. // temperate, mo- am timp je n 'ai pas du temps. // I
derate, mild. have no time; mult timp bcaucoup de
temperatură, temperaturi s.f tcmpera- temps . // much time , a long time; în
ture. // tcmpcrature. timp ce ... pendant que . // as ... while .. .;
tenis s.n . tennis. // tennis. în timpul... pendant le (la, Ies) ... //
teoremă, teoreme s.f lhcorem c. // theo- during ... , at thc time of.. . .
rem. timpuriu, timpurie_; timpurii aj. precoce,
teorie, teorii s.f lheoric. // tncory. premature. // early.
terasă, terase s.f terrassc. // tcrrace. tip, tipuri s.n . typc , modele.// typc: kind,
teren, terenuri s.n. l. terrain. 2. champ sort.
d'activitc, domaine. I . ground. 2. (spon) tipări, -esc vb. imprimer. // to print,
ground, field, playing ficld. tipografie, tipografii sf imprimerie,
teritoriu, teritorii s.n. territoirc. // tcr- typographic. // printing house.
ritory . titan, titani s.m. titan. // titan.
termina vb . tcrminer, finir. // I. to cnd , titlu , titluri s.n. titre. // titlc.
to finish. 2. to brcak off. tânăr, tÎlnără; tineri, tinere aj. jeunc.
termina (se) vb. se tcrminer , finir. // to li young.
end, to come to an end. tânăr, tineri s.m. jeunc. // youth, young
termometru, termometre s.n. lhermome- man.
tre. // thermomcter. târziu av. Lard . late.
termos, termosuri s.n . thermos . // thcr- toamnă, toamne s.f automne. // autumn;
mos nask . astă-toamnă l'automnc dernicr. // last
text, texte s. n. tex te . // text. autumn; la toamnă l'automnc prochain.
tezaur, te1..aure s. n. trc~or. // Lrcasurc . // next autumn; toamna pcndant l'au-
teză, teze sf lhcse. // I . thesis. 2. the sis, tomne. // in autumn, in the autumn .
dissertaliOA . .3. wfitt!:l>t wtil'k, ,,.,,.., papor; '""M{\, lllQle te .~/ I . (tah le de.) toi leuc.
a susţine o teză soutenir unc thcsc . 2. toileue (WC). 3. vctcments que porte
// to maintain a thesis; leză de doc- une femmc . /I I . toilct table. 2 .
toral thcse de doctorat.// disscn.a tion . washstand , lava tory, WC. 3. toilct;
tichet, tichete s. n. tickct. // ticket; rcscrved săpun de toaletă savon de toilctlc .
seat, ticket. // toilct soap.
438
torace (tors) vb. torclrc, fill cr. li to spin . tractorist, tractori~ti s.m. tractoriste .
toartă, toarte sf anse. li handlc, car (o f li tractor driver.
a vessc l). tradi\ie, tradi\ii sf tradition. li 1radi-
tocmai av . juste, justcm cnt, a pc inc . tion.
li just; cven; exactly, prcc:isc ly; only ; traduce (tradus) vb. traduirc. li to trans-
quite; particularly; nu tocmai pas tout latc.
a fait. li not exactly. traducere, traduceri sf traduction.
tort, torturi s.n. gâtcau de forme ronde . li translation.
li iced cake. trage (tras) vb. Lirer, traîner. li to draw,
tot, toată; toţi, toate aj. touL. li all; whole; to puii.
cu toate acestea pourtant. li for all tragedie, tragedii sf tragedie. li trage-
that. nevertheless. dy.
tot, toată; toţi, toate pron . tout. li whol c, tragic, tragică; tragici, tragice aj. tra -
all ; cu toată ... malgrc toutc la ... li gique. li tragic.
in spite of...; cu toate că ... quoique, trai s.n. vie, existcncc. li I. lifc. cxis-
bicn que . li although; înainte de toate tence . 2 . mar.ncr of living, livclihood.
avant touL. // first of all, first and tramyai, tramvaie s.n . tramway. li tram-
foremost; cu totii tous (enscmblc). car, tramway .
li all of them , togelhcr . trandafir, trandafiri s. m. rose, rosier.
tot s.n. IOUl, le lOUl. li wholc, thc wholc, li rosc, rose tree.
cvcry thing; cu totul coplctemenl. transfera vb. tran sfcrcr. li to transfer, to
li in all. ... completcly. place elsewhcre.
tot av . I. cncore, toujours . 2. aussi. 3. transfera (se) vb. se transfcrer. li to gel
pourtant, quand mcme. li I . continual- a transs fer.
ly . 2. also, too. 3. still; tot mai tare transforma vb. transformcr. li to trans-
form, to change, to ahcr.
toujours plus fort. li stronger and
transforma (se) vb. se mucr. li to changc.
strongcr; peste tot part-tout. li
to turn into ....
everywhere; greu de tot cxtremement
transformator, transformatoare s.n.
difficile. li extremel y hard; tot atât 1ransformateur. li transformer.
aussi, tout aussi . li thc same amounl; transmite (transmis) vb. transmettrc.
as much; tot aşa aussi, tout aussi. li I . to transmit. 2. to hand, to deliver.
li likc wise; tot aşa de ... ca (şi) ... (tout) 3. to hand down . 4. to broadcast.
aussi ... quc . li as ... as ... ; tot atât de ... transpira vb. transpircr. li to pcrspirc.
ca (şi) ... (tout) aussi ... quc . li as ... as ... traseu, trasee s.n. tract. li routc. direc -
totdeauna av. toujours. li always. tion.
totuna av. cgalement, c'est la mcmc chosc. trata, -ez vb. traitcr. li I . to trcat. 2 . to
li th c samc; mi-e totuna ce la m'est trcat, to dwcll, to discuss. 3. to trcat,
egal. li it's all the samc for mc.
to regale .
totuşi conj. pourtant, toutefois. li yct,
ncvcr1hclcss, howcvcr.
tratament, tratamente s.n. 1raitcmenl.
trac, tracă; traci, trace aj. thrac c. li li trcatment.
Thracian. tratat, tratate s.n . I. traile, acconl, pacte.
tractor, tractoare s.n. tracteur. li trac- 2. traile (ouvragc scientifiquc). li I .
tor. treaty, convcntion. 2. trcatisc.
439
tratative s f (pi.) negociations, pourpar- trezi (se) vb. se reveiller, s'eveiller. li
lers. li negotiations, talks. to wake up, to awake.
traversa, -ez vb. traverser. // to cross; tribună, tribune sf tribune. li 1. ros-
to traverse. trum, platfonn . 2. stand.
trăi, -esc vb. vivre. fi to live, to be al ive. trimestru, trimestre s.n. trimestre. li l .
treabă, treburi s.f 1. travail, besogne. quart.er. 2. tcrm .
2. affaire. fi 1. affair, matter. 2. work. trimite (trimis) vb. 1. envoyer. 2.
3. (pi.) business. . expedier. li 1. to send. 2. to post, to
treaptA, · trepte sf. I. marche. 2. degre. mail.
li 1. st.ep, rung. 2. degrec, grade. triplu, triplă; tripli, triple aj. triple.
trebui vb. 1. avoir besoin. 2. !tre ne- li treble, triple.
cessairc. 3. falloir, devoir. li I. to nero. triplu .'.lY. triplement. li trebly, threefold.
2. to be neccssary. 3. must, to have trist, tristll; trişti, triste aj. triste. li sad,
to, ought to. sorrowful.
trecător, trecătol"i s.m. passant. li troleibuz, troleibuze s.n. trolleybus. li
passer-by. trollcybus.
trece (trecut) vb. 1. passer. 2.passer, tu pron. tu , toi. li yo u.
inscrire, enrep,istrer. 3. passer, s'en aller. tunde (tuns) vb. (faire) cauper Ies
4. passer, s•~ouler. 5. depasser. li 1. cheveux. // to cut (the hair).
to pass. 2. to cease. 3. to cross. 4. tunde (tuns) (se) vb. se faire cauper Ies
to put down. 5. to pass on to .•. , to cheveux. li to cut one 's hair, to have
turn to ... ; a trece pe la ... passer chez ... one's hair cut.
li to call on .. . tură, ture sj releve. li shift. ; tură de
trecere sf passe, passage. li passing,
noapte releve de nuit. li night shift;
transition.
tură de zi releve de jour. li day shift.
trecut, trecută ; trecuti, trecute aj. passe.
fi 1. past. 2. last. turc, turci s.m. turc. li Turk.
trecut s.n. passe. li past; în tr ecut turist, turişti s.m. touriste. li tourist.
autrefois, jadis. li in the past. turistă, turiste sf. touriste. li tourist.
trei num. trois. li l.hree. turn, turnuri s.n. tour. li tower.
treilea (al), treia (11 ) num: le troisieme. turna vb. verser. li to pour.
li the third. turneu, turnee s.n. toumee, toumoi. li
treisprezece num. treize. // thirteen. (thcatre, sport) tour.
treizeci num. trente. li thirty. tuse s.f toux . li cough.
tren, trenuri s.n. train. li train; tren d i- tuşi, -esc vb. tousser. li to cough.
rect train direct. li through train; cu
frenul en chemin de fer. li by train. Ţ
trening, treninguri s.n. survetement des
sportifs. li sports outfit, training suit. tară , lărisj 1. pays. 2. cam pagne. li
treptat, trepta tă ; trep tati, treptate aj. l . count,y. :J. mu,ve land; IA farA a
graduel. li gradual. la campagne. li în the country , to the
treptat av. graduellement. li gradually. country side.
trezi, -esc vb. reveiller, eveiller. li to wake, t4ran, tărani s.m. paysan. li countryman,
to awaken. peasant.
440
tflrănesc, tflrJnească, ţărăneşti aj. paysan, umbrelă, umbrele sf parapluie, ombrelle,
de paysan . // rural, rustic , pcasant's ... parasol. // umbrella, parasol.
ţărm, ţărmuri s.n . ri vc, ri vagc , bord. umeraş, umeraşe s.n. cintre (support a
// shore, ri vers ide, coasl. vetement). // coat hanger.
ţesătură, ţesături sj. tissu . // woven umilitor, umilitoare; umilitori, umili-
materials, texture, tissue. · toare aj. humiliant. // humiliating.
tigară, ţigări sj. cigarctte. // cigarette.
umple (umplut) vb. rernplir. // to fiii
(up) .
tine (tinut) vb. I. tenir. 2. garder. 3. retenir.
un art. nehot. un . // a, an .
4. durer. li I . to hold. 2. to keep, to
un num. card. un . // one.
preserve. 3. to rctain. 4 . to last, to unchi, unchi s.m. oncle. // uncie.
continue; a tine regim tenir un rcgime. unde adv. ou. // where; de unde? ... d'ou.
// dict; a tine cald ten ir chaud. // to // where ... from?
keep warm; a ţine un curs tenir un undeva av. quelque part. // somewhere,
cours. // to give a lecture: a ţine la ... anywhere.
aimer. // to bc attached to ... ; a tine undui, -esc vb. ondoyer, ondulcr. // to
locul tcnir la place de, reten ir la place wave, to stream , in the wind.
de .. . // to take sm b.' s place, to replace unealtă, unelte sj. outil, ustensile. // tool,
smb.; a ţine loc de .•. tenir licu de ... implernent.

// to serve as a substitutc for. .. uneori av. parfois. // sometirncs.
ţine (ţinut) (se) vb . I. avoir lieu . 2.
unghi, unghiuri s.n. angle. // angle.
s'appuyer, se retcnir a . // I. to take unghie, unghii sj ongle. // nai!.
place. 2. to hold ; a se ţine de cu\'ânt unguent, unguente s.n. onguent. //
garder la parole.// to keep onc's word. ointment, salve .
ţuică s.f .e au de vie (de prunes). // plum
uni, -esc vb. unir. // to unite.
brandy. uni, -esc (se) vb. se unifier, se rallier.
// to unite.
unic, unică; unici, unice aj. 1. unique,
u seul. 2. unique, sans parei!. // I. one.
2. only . 3. unique .
uita vb. oublier. // to forgct. unii, unele pron ., aj. certains. // some.
uita (se) vb. regarder. // to look at. unire s.f. union . // union .
uite interj. voici! // look! unitar, unitară; unitari, unitare aj. uni-
ulei, uleiuri s.n. huile. // oii , edible oii. taire. // unitary, unitarian.
ultim, ultimă; ultimi, ultime aj. der- unitate, unităţi sj unitt. li 1. unit 2.
nier, ultime. // I. last, ultimate. 2. latter. un ity, union .
3. final; în ultimul timp dans Ic uniune, uniuni sj union. // union .
demier temps . // lately . universal, universală; universali, univer-
uman, umană; umani, umane aj. humain. sale aj. univcrscl. // universal, world .. .;
// I. human. 2. humane. magazin universal supermarche. //
umăr, umeri s.m. tpaule. // shoulder. departrnent storc.
umbla vb. I. allcr, marc her. 2. manipu - universitar, universitara; universitari,
ler. // I. to walk, to go . 2. to ma- universitare aj. universitaire. // uni-
nipulate. versity ... ; profesor universitar profes-
umbră, umbre sj. ambre. li I . shadc. scur de I' Universite. // university
2. shadow. professor.
441
universitate, universiLJl!i s.f. universite. uşă, uşi s .f porte. // door.
// university . uşor, uşoară; uşori, uşoare aj. I. lcger.
unsprezece num. onze. // eleven. 2 . facile . // I. light. 2. easy; haine
unsprezecelea (al), unsprezecea (a) num. uşoare vetements lcgers . // lighl c lo-
le onzieme. li the eleventh. lhing.
unt s.n. beurre. li butter. uşor av. I . legerement. 2. facilem ent.
unu, una num. card. un, une. li one. li 1. lighlly. 2. easily; mi-e uşor c 'cs l
unul, una; unii, unele pron. nehol. l'un, facile pour moi. li it's easy for me.
l'une; certains. // one; somebody, any_- util, utilă; utili, utile aj. utile. li userul.
body. uz s.n. usage, emploi . li usage, usc, uLi -
ura, -ez vb . souhaiter. // Lo wish. lisation.
urca vb. monler. li I. to climb up. 2 . uzină, uzine s.f usine. li works, pi am,
to get on. 3. to pul up. factory.
urca (se) vb . monter. li I . to go up, lO
climb up. 2. to get on.
V
ureche, urechi s.f oreille. li ear.
uriaş, uriaşă ; uriaşi, uriaşe aj. gigan-
vacan!ă, vacan!e s.f. vaca nce s. li
tesque, geant. li huge, gigantic, enor-
holiday(s); a lua vacantă prendre
mous.
vacances. li LO take one' s holydays .
urî, -ăsc vb . haîr. li to hate.
vacă, vaci s.f. vache. // cow .
urât, urâtă; urâti, urâte aj. I . laid. 2.
vagon, vagoane s.n. wagon. // railway
mauvais. li I. ugly , nasty. 2. wicked,
carriage, car; vagon restaurant
vicious. 3. bad; a se face urât ii fait
wagon-restaurant. li dining car; vagon
mauvais temps. li to turn bad, the
de dormit wagon-lit. li slceping car.
weather is gelling bad.
vale, văi s.f vallce. // valley.
urla vb. hurler. // I. to howl. 2. to roar.
valenţă, valente s.f valence. // valence.
urma, -ez vb. I. suivre, continucr. 2. sui-
valiză, valize s.f. valise. // valise, suil-
vre, se conformer. 3. suivre, frequen-
case.
Ler. 4 . succeder, se suivre. //I.to foUow .
valoare, valori sf valeur. // value, worth ;
2 . to attend . 3. to keep, lO observe.
de valoare de grande valeur. //
urmare, urmări sf I . conLinuation, suite. valuable.
2. consequence. li I. following. 2. vană, vane s.f vanne. // baLh tub .
resuit. 3 . consequence. vapor, vapoare s.n. navire , bateau . //
urmă, urme s.f I. trace . 2. (pi.) vestiges.
steamship, si.eamer.
li I. trace. 2. trace, vestige; pe urmă var s.n. chaux . // lime, chalk.
ensuite, puis. // then, aflerwards, later;
vară, veri s.f etc. // summer; vara I'etc.
in urmă. I. derricre. 2. avant. li I.
li in summer; la vară l'ele prochain .
behind. 2. ago, bcfore; cel (cea, cei,
// next summer; astă-vară l'ele
cele) din urmă le dernier. li lhe last.
dernier. li last summer.
următor, următoare; următori,
va ră s ..f.. cou-si n~-- ,/,/ (yirl} <:oYsin,
ur-matoaFe ars uivan t. /'/' ne xl, tollo -
variat, variată; varia!i, variate aj. varie.
wing.
urs, urşi s.m. ours. li bear. // varied, various.
uscat, uscată ; usca1i, uscate aj. sec, ras - variatie, varia!ii s.f variation. li varia-
sis. li I. dry . 2 . whitered . tion.
442
varietate, varietăţi s.f varic ti::. li vari cty. venire, veniri s.f arrivee , venue. li
van„'I, verze s.f chou. li cabbage. coming, arrival.
vast, vastă; v~ti, vaste aj . vaste. li vas t verde; veni aj. ve ri. li grccn.
wide . verifica vb. veri fier. li to verify ; to check
vat'I s.f ouate. li wadding; couonwool. up.
vază, vaze s.f vase. li vase. verişoară, verişoare s.f cousine. // (gir!)
văr, veri s. m . cousin . li cousin. cousin.
vărsa vb. verser. li LO pour out. verişor, verişori s.m. cousin. // cousin.
vărsa (se) vb. I . se rcn vcrser. 2. se jeter. vernil aj. vert tcndre. // light green.
// to owerllows, to llow into ... vers, versuri s.n. vers. // I . verse, line.
veac, veacuri s.n. siecle. li century; 2. pocLiy.
de veacuri Lrcs an cicn, immcmorial. versiune, versiuni s.f version. // version.
// very ancient. vertiginos, vertiginoasă; vertiginoşi,
vechi, vec''.e; vechi aj. vi eux, ancien. vertiginoase aj. vertigineux. // rapid.
// ole! ; ancient. vertiginos av. venigineusement. // rapi-
vecin, vecini s.m . voisin . li neighbour; dly.
vecin de cameră voisin de chambre. vesel, veselă; veseli, vesele aj. gai, riant.
// nex tdoor neighbour. // merry, chcerful.
vecină, vecine s.f vois ine. // neighbour. veselie s.f gaiete. // cheerfulness, mirth.
vecin, vecină; vecini, vecine aj. voisin . vest s.n. ouesL. // west.
// neighbouring. veste, veşti sf nouve lle. // piece of news;
vecinătate s.f I. voisinage. 2. proximi- (pi.) news; tidings.
tc. // I. neighbourhood. 2 . proximity . vestit, vestit ă; ve s tiţi, vestite aj.
vedea (văwt) vb. I. voir. 2 . remarque r, rcnomm e, farncux . // rcnowned, celc-
se rendre compte. li 1. to sec . 2. to brated.
rea lisc. viaţi, vieţi s.f I. vie, existcncc. 2. vitalitc.
vedea (se) vb. 1. se voir, se regarder. 2. // 1. life, cx istence. 2. vitality, lifc.
se renconLier. 3. s'imaginer. li I. to viciu, vicii s.n . vice. // vice .
be light. 2. to sec cach other. victorie, victorii s.f victoire. li victory;
vedere, vederi sf 1. vue, regard . 2. vue, success.
action de voir. 3. vue, cane postale vie, vii sf vignoble. li vineyard.
illuSLice. // I. eye sight. 2. seei ng. 3. vi:tor, viitoare; viitori, viitoare aj. pro-
pic ture postcard; în vederea en vue chain , futur. li fu1ure, ncxt, coming,
de. //with a view to. to come.
veioză, veioze sf ve ille use. li nigh t-light. v!itor s.n. avenir. // future.
venă, vene s.f veinc. li vci n. vijelios, vijelioasă; \'ijelioşi, vijelioase
veni vb. venir, arrivcr. // to come, to arrive; aj. orageux. tcmpctueux . // stormy,
a-i veni bine lui venir bien. // to fit, tcmpcstuous.
to suit wc ll ; a-i veni rău se trouvcr vijelios av. oragcusement, tempctueuse-
ma l. li to fit, to suit badly; a veni mcnL, violcmmcnl. // sLormyly , tem -
înapoi revcnir. // to come back; a veni pcstuously.
în vizit'I vcnir en visite, rendre unc vilă, vile s.f villa. // villa .
visi te. // to pay a visit; a veni în contact vin, vinuri s.n. vin. li wine.
prendre cont.act. // to come into vină, vini s.f faut e, culpabilitc. // fault,
contac1. .. guilL.
443
vinde (vândut) vb. vcndre. li 10 sell. vânzare, vânzări sf vcnte. li sale.
vindeca vb . gucrir. // 10 heal, lO cure. vânzătoare, vân1.ătoare s.f vendeu se.
vindeca (se) vb. guerir, se remeure. li li shop assistant, salcswoman.
to be cured, 10 recover. vânzător, vânzători s.m. vendcur. // scllcr,
vineri, vineri sf vendredi. li Friday: shop assistant.
vinerea le Yendredi . li on Fridays, vârf, vârfuri s.n. somme1, cime, pointc.
every Friday. // 1. summit, top. 2. point. 3. tip.
vioară, viori sf violon. li violin.
vâri vb. fourer. enforcer. // to push, to
put (ioto), to shove.
vioi, vioaie; vioi, vioaie aj. vif, alerte.
vâri (se) vb. I. s'introduire, se fourrer.
// 1. lively. anima1cd. 2. quick. 2. s'entasser. // I. to inu-ude. 2. to creep.
violent, violentă; violenţi, violente aj. vio- vârstă, vârste sf âge . li age; în vârstă
lent. li v iolcnt. âge. // of age, eldcrly.
violonist, violonişti s.m. violoniste. // violin vocabular, vocabulare s.n. vocabulaire.
player, violonist. // vocabulary.
viscol, viscole s.n. 1emp~le de ncige. vocal, vocală; vocali, vocale aj. vocal.
li snow storm. blizzard. // vocal.
vişină, vişine s.f grio11e. li sour cherry. voce, voci sf voix. li vo ice.
vitamină, vitamine sf vitamine. li vi- voi, -esc vb. vouloir. // to wanl, to will.
tamine. voi pron . vous. // you.
vită, vite sj. bete ii ·comes, betail. // I. voiaj, voiajuri s.n. vo yage. li travel, jour-
cow. 2. ox. 3. (pi.) caule. ney, voyage; agenţie de voiaj agence
vitreg, vitregă; vitregi, vitrege aj. qui de voyages. // tourist agency.
n 'est pas apparente par lien de sang. voievodat, voievodate s.n. vo'ivodal. li
li stcp; tată vitreg beau-pere. li step principality.
father; frati vitregi demi-fren::s. li half- volei s.n. volley-ball. li volleyball.
bro1hers. volum, volume s.n. I. volume, tome. 2.
vitrină, vitrine sj. vitrine. li shop win- volume, capacite. // I . volume, tome.
dow. 2. volume, capacity.
viu, vie; vii aj. vif, vivant. li alive, living. vopsea, vopsele sf teinture. li dye, paiol.
viza, -ez vb. viser, appliquer un visa. vorbă, vorbe sf mot, parole. // I . word.
// to vise, to endorse. 2. subjecl, mattcr; a sta de vorbă cau-
vizavi av. vis-li-vis. li across the street; ser. li to talk.
de vizavi de vis-li-vis. li opposite. vorbi, -esc vb. parler. // to speak, to talk.
vizita, -ez vb. I. visiter, rendre visite. vostru, voastră ; voştri, voastre aj. pos.
2. conu-oier, inspec1er. li 1. to visit. votre. // your.
2. to call on. vostru (al), voastră (a); voştri (ai), voastre
vizitator, vizitatori s.m. viziteur. // visitor, (ale) pron . pos. le vâ tre. // yours.
caller. vot, voturi s.n. vote, suffrage. // votc,
vizită, vizite sf visite. // visit, call; a suffrage.
face o vizită, a merge în vizită vrea (vrut) vb. voulo ir. // 10 will, to wanL
n,,nd,n, &.1ne v•$4to, fain, uno visico. vreme, vr emuri -&/ I , temi'!-~-- :.2, p<'.riode.
// to pay a visil. epoque. 3. etat de l'atmosphere. li I.
viziune, viziuni sf vision. li vision. time. 2. (pi.) times. 3. wea th er; pe
vână, vine s f vcine. // vcin . vremea aceea en cc temps-lll, li celte
vânătă, vinete s.f aubcrgine. // eggplant. epoque. // at 1ha1 time.
444
vreo av. cnviron , 11 pcu prcs, approxi- red-lettcr day; zi de odihnă jour de
mativement. li about, roughly. repos. li rest day; ziua pendant Ic jour.
vreodată av. I. en un tcmps quclconque, li in the day time, by day; ziua mea
jamais. 2 . un jour, 11 un moment don- mon anniversaire. li my birthday; zi
ne. li cver. de zi chaque jour. li day by day.
vreun, vreo; vreuni i, vreunele aj.
ziar, ziare s.n. journal. li newspaper.
quelque. li some; any ..
ziarist,' ziarişti s.m. journalistc. li jour-
vreunul, vreuna; vreunii, vreunele pron.
nalist, newspapennan.
quelqu'un. li somebody , anybody.
ziaristă, ziariste s.f journaliste. li jour-
nalist.
z zice (zis) vb. dire. li to say, to teii.
zid, ziduri s.n. mur, muraille. li wall.
za, zale s.f maille; cotte de mailles . zidar, zidari s.m. mai;on. li brick layer.
li link of a chain; mail shirl. zilnic, zilnică; zilnici, zilnice aj. jour-
zahăr s.n. sucre. li sugar. nalier, quotidien . li daily.
z,ar, zaruri s.n. de. li die. zilnic av. tous Ies jours, quotidiennement.
1.are, zări s.f horizon. li horizon. li daily.
zăcământ, zăcăminte s.n . gisement. li zis, zisă; zişi, zise aj. I . appcle, nom-
deposil. me. 2. sumomme. li I . namcd, called.
zăcea (1.ăcut) vb. I . gesir, restcr etendu.
2. nicknamed.
2. etrc alite. li I. to !ie. 2. to !ic (sick zâmbet, zâmbete s.n. sourire. li smile.
in bed).
zâmbi, -esc vb. sourire. li to smile.
zăpadă, 1.ăpe1j s.f neige. li snow .
zonă, zone s.f zone. li zone; region.
11lri, -esc vb. apercevoir. li 1. to catch
sight of. 2. to notice, to observe. zoologic, zoologicii; zoologici, zoologice
lliri, -esc (se) vb. on distinguc, on dis: aj. zoologique. li zoologica!; grădina
cerne. li to come into view, torappcar. zoologică jardin zoologique. zoo. li
zbura vb. voler. li to ny. zoologica! gardens, zoo.
zece num. dix. li ten .
zecelea (al), zecea (a) num. le dixieme. w
li tenth.
zero, zerouri s.n. zero. li zero, nought.
watt s.m. watt. li watt .
zgomot, zgomote s.n. bruit. li noise.
zi, zile s.f jour. li day; zi de naştere
anniversaire. li birthday; zi de lucru y
jour ouvrier. li work day; zi de
sărbătoare jour de fete . li holida y, yoga s. yoga. li yoga.
445
CUPRINS
CuvânJ înaint e . . . 3 Lecţia S 5I

Alfabetul . 6 O zi de lucru - text . 51
Vocale , consoane, diftongi, triftongi 7
Vocabular : timpul . 52
Lecţia I. . 13 Gramatică . 53
Cine sunJeJi dumneavoastră? - text . 13 Verb : infinitiv şi indicativ prezent . 53
Sintaxă : verb+ prepozit ie+ substantiv 56
Gramatică ..... . 14 Adverb : foarte (cu adjectiv şi adverb). 57
Pronume personal (nom .).. 14 ExerciJii . . . 57
Verb: an (indicativ prezent). · 15 Lecţia 6 . .. 61
Substantiv : gen şi număr. . . 15
Pronume : de politetc ; interogativ : Ce facem astăzi ? - text . 61
cine, ce. .... .. . 16 62
Gramatică ..
Numeral cardinal: 1-19 .. 16
Pronume şi adjectiv interogativ : cft!i, Verb : indicativ prezent: a lucra, a citi,
c!lte ...... . 17 a urî, a şti, a putea . . . . . . . 62
Foneti că : lntona\ic . 17 Alteman 1e vocalice la verb . . . . . . 63
ExerciJii . . I8 Imperativ plural : afirmativ şi negativ . 64
Pronume şi adjectiv demonstrativ de
Lecţla 2 ... 22 apropiere : acesta, aceasta, ăsta,
asta . .......... 64
Înir-o sală de curs - tex t. 22 ExerciJii 65
Grumatică . 24
Lecţia 7.. 69
Substantiv : gen, număr . . 24
Alternate vocalice şi consonantice . 26 Recapitulare . 69
Numeral cardinal : 20 - ; numeral +
substantiv . 28 Lecţia 8 .. .... : . 74
Exerci/i i . 29 La caniină - texl . 74
Lecţia 3 33 Gramatică ..... 76
Î111r -un cămin de st uden/i - texl 33 Verb: indicativ prezent: a tăia, a întâr-
76
zia, a sul .
Gramatică .... ..... 34 76
Verbe neregulate : a sta, a da, a lua ..
Verb : a r.vea . 34 Indicativ : perfect comppus . . . . . . . . j~
Pronume şi adjectiv nchotf râ1 : fiecare; Altcman\c vocalice şi consonantice ..
Prepozi\ie + substantiv (determinat) . . 79
mulţi, puţini, câţiva. . . .. 35
Pronume negativ: nimeni , nimic . 36
Exercitii . . . . . . . . . . . . 80
Adverb : foarte, şi . . . . 36 Lectură : La restaurant . 83
ExerciJii . . 36
Lecţia 9. 84
Leqia 4 . 40
O exc ursie la Sinaia - tcxl . 84
Suniem în Bucureşti - text ... , . . ... . 40
Gramatică . 86
Gramatică . . . 41
Pronume person a l. acuzal î v, forme
Substantiv : arti col hotărâ t . 41 accentuate .. 86
Pronume fi adjectiv neho tărât : toţi . 45 Adjectiv cu trei forme, cu do uă forme,
Adjec tiv : cu patru forme . . 45 cu o formă . 86
Adje ctiv : demonstrati v de apropiere . 46 Pronume şi adjectiv demonstrativ de
depărtare . 88
ExerciJii . 46
ExerciJi i . . . 89
447
Lec!la 10 ... ....... ...... . . ... . 91 LeCjhl 15 .. . . ... ..... . . ... .. . ..... 131
Dupdcumpărălwi - text .. . . . . ... . . . 91 În cosd noud - text 131
Gramatică .. .... ....... 92 Gra matică .... . . . 133
Verb: conjunctiv prezent (forme). . . . 92
Substantiv: cazul dativ .... . ... .... 133
AltcmanJe fonetice (indicativ-conjunc- 94
tiv).... ................... 94 Sintaxli: folosirea dativului . . . . . . . . 134
Disocierea conjunctivului . . . . . . . . . 94 Pronume şi adjectiv demonstrativ la
Conjunctiv cu valoare de imperativ . . acuzativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134
94 Verb: indicativ prezent tip oferi ... .. 135
Si~t~_xl: distribulia conjunctivului . . .
ExerCIJII . . .. .. .. . ..... .... ...... . 95 ExerciJii ..... .. ... . ... . .. . .... . .. 135
Lecţia 16 ...... ... .... ... . . . . . •... !J!
Lec!l• li . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
LA telefon - test . . . . . . . . . . . . . . . . . 98 În cartierul Balta Albă - text ... . . . .. 138
Gramatică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99 Gramatici ............ . .... . ..... . 139

Verb: conjunctiv prezent . . . . . . . . . . 99 Substantiv: cazul genitiv . .... . . . . .. 139
conjunctivul verbelor neregulate . . . 100 Sintaxă: folosirea genitivului . ....... 141
Sintaxl: folosirea conjunctivului pre• ExuciJii . . ..... ... ....... . ... . ... 142
zent ... .. ............... . .. IOI Lectură: Prin Bucureşti .............. 144
Indicativ viitor: tip o să plec . . . . . . . 101
Pronume şi adjectiv relativ: cine, ce . . 102 Lecţia 17 .... . . . . . . 146
Adverbe relative: unde, când, cum . . 102 Familia mea - text. 146
SintaxA: vorbire directA şi indirect! . . . 102
ExerciJii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103 Vocabular: nume de rudenie . 147
Gramatid, . .. ... . . 147
Lecţia 12 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
Adjectiv posesiv ... . .. . ..... .... . 147
LA doctor - text . . . . . . . . . . . . . . . . . 106 Pronume personal : cazul genitiv ... . . 148
Sint~xll: s~bstant iv + adjectiv la geni·
Gramatici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100 t1v-dat1v . ............. .. ... . 149
Pronume personal: acu.zativ, forme ncac- Adverb de mod: adjectiv-adverb ... . . 150
100
centuate . . .. . . . . ......... .. .
Lecţia 18 ... . . .. ..... . .. IS3
Pozi 1ia formelor pronominale neaccen- JOO
tuatc fală de verb . . . . . . . . . . . . . . 111 lo poştă - text .. . 153
Pronume interogative: ce, cine . . . . . . 11 I
Pronume personal: forme accentuate. . 112 Gramatică ... . . . 154
Verb: a putea + pronume in acuzativ Pronume personal : dativ, forme neac-
ExerciJii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112 centuate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154
Lec!ia 13. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117 Sintad: pozi1ia formelor pronominale
neaccentuate faJl de verb ....... . 155
Hecapilulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117 Construc1ii verbale cu dativul . .. . .. 156
Pronume interogativ-relativ: cine la dativ 158
Lecţia 14 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122 ExerciJii ...... . .. . ....... 158
O scrisoare de la munle - text . . . . . . 122 Leqia 19 .. . ......... . ...... .. . ... 164
Gramatică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124 Planuri de vaca"{d - ICXI • . . 164
Verb: indicativ prezent, alternante . . . 124 Gramaticii .. 16.5
,..Pronume reflexiv in acuzativ . .. ... . 124 Verb: indicativ viitor, tipuri : am să ,r::-,
\~ u r n e reflexiv în acuzativ . 125
126 cumpăr, voi studia .. ..... .. .. , ~
Pozi11a pronwnclîi1 rcllcxlvfa1! de-verb Sintaxă: pozi1ia formelor pronominale
Sintaxl: a p!'1ea -+- _pron. reflexiv in neaccentuate fală de verb . . .. .... 166
acuzativ . . .. ......... .... .. . m Pronume şi adjectiv interogativ-relativ
Exerciiii .. . . ............ . 127 ce . . .... . ..... . . _ 167
448
Adjecliv, adverb : gradul comparati v .. 168 Sintaxă: pozi1ia formelor pronominale
ExerciJii ..... . ... . l(f) neaccentuate fală de verb . . . . . . . . 2fJI
Pronwne şi adjectiv demonstrativ :
Lecţia 20 . 172 acelaşi, celălalt . ............ .. :ni
Numeralul colectiv: amândoi .... .. ';rJ}
Recapitulare 172 ExerciJii . .......... . . . .... . .. . .. . 210
Lecţia 21 .... 178 Lecţia 25 .... . .... . ....... .. ...... 214
Mergem la spectaco l - lcxt . 178 Las un meci cu fotbal - lcxt ...... . . . 214
Vocabular: leatru, muzi că . 179 Vocabular: sport . .... , . . . . . . . . . . . 215
Gramat!cA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 180 GramatlcA . ... .. .... . .. ...... ..... 215
Sintaxa pronwnclui care: nominativ, Verb: imperativ persoana 2 singular;
acuzalivui obiecl direct, acuzativul forme speciale de imperativ ... .. 215
cu prepozi1ie , c.omplcliva directă şi Pozipa formelor pronominale neaccen-
atributiva ; conslruc1ii dclerminalive 180 tuate . . .... . .... . ........... 216
Adjectivul partici pial . 182 Substantiv: cazul vocaliv .... . ..... 217
ExerciJi i . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183 ExerciJii ..... . ... .. ............ .. 219
Lec1ia 22 . . .... . 187 Lecţia 26 .. . ... . .. . ...... . ... . .... 221
la magazinul .. Unirea" - text ...... 187 Originea limbii române -text ... ... . 221
Vocabular: îmbrăcăminle, încl l1ăminte 188
Gramatică . .. . . . . .... .. . .. ........ 222
Gramatică ..... . 189 Adjectiv posesiv, persoana 3 . . . . ... . 7I1.
Pronume person al: cazul dativ, forme Articol genitival . . ..... . .. . ...... 223
accentuate .. . . 189 Pronwne posesiv ......... .. ..... 22A
Sintaxă :folosire a formelor pronomi- Sintaxl:folosirea arlicolului genitival . 224
nale accentuale . . ............ . Pronwnele cine la genitiv ......... , Z1h
Reluarea şi ant ic iparea obieclului indi - Exerci/ii . ....... ....... ....... ... Z1i,
recl . . . . . . . . . .... . . .. . 1W
Pronume şi adjectiv nchollirâl . . . .. . lW Lecţia 27 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 228
Prepozi1ii ş i loc.u1iuni prcpozi1ionale În vacanJă la bW1ici - lext . . . . . . 228
cu genilivul 192
Exerci/ii 193 Gramatică ................ 719
Verb: timpul imperfect ............ 7E
Lectia 23 . ..... . 1% Verbele neregulate la imperfect . ... . Z31
O aniversare - lCXl . . . .... .. ..... . 1% Valorile imperfectului . . .. .. .... . . Z31
Sintaxă: ~nco~danta imperfectului cu
Gramatică .. . ....... . 197 alte umpun . . . . . . . . . . . . . . . . . . Z32
Qiateză: reflexivul reciproc şi cel im -
Pronume rencxiv în daliv . lfJI
Verbe cu pronume reOexiv în da tiv ... personal ... . . ............. . . ~
l~ ExerciJii . ...... . . . ........ . ..... .
SintaXă: pozi1ia pronumelui reflexiv fa\ll
de verb . . . . . . . .... . .. . 19'l Lectla 28 ................ . . . . . . ... 238
Dati vui poscs iv ZI)
ExerciJii JJl R-ecapitulare . .. .. . . . ... .. . .. . . .. , 238
Lecţia 24 .... . n LecOa 2 9 . . . . . . . . . . . . • . . . . • • . . . . . . 243
Ce profesie să aleg .• - 1exi 2'.)4 România - ICJ< I . . . . • . • • • . . . . • . . . • 243

Gramatică . .. Gramatică .............. . ......... 244
JJ5
Forme pronominale ncaccenlUale: Verb: modul gerunziu (sufixe, altcman(C)
dal iv-acuzativ S:inlexă: pozi1ia formelor pronominale 244
Pronume reflexiv+ pronume personal neaccentuate ... .. • .... . ...... 244
449
valorile gerW1ziului ... . . . 2<ti Numeralul ordinal ....... .. ... . 2lP
subieclul gerunziului 'Ml Pronwne şi adjectiv in1eroga1iv-relativ:
Articol dcmonslra1iv (adjeclival) .. . . 247 dit, care la genitiv -dativ . 291
Adjecliv, adverb: superlalivul .. .. . 241 ExerciJii 214
Formarea cuvintelor: suf. -esc, eşte, -iu 250
Lec!ia 34 NI
251
Ştii/I/a românească - text .. NI
Lec!ia 30 257
Gramaticii ... . .... ... . .. ...... . 298
Din isloria Românie; - text . . . . . . . . . 251 Pronume nehotărât: cineva, ceva, dlt-
Gramatică . . . ....... .. .... ... .. . .. m va, altcineva, altceva ......... . ~
Pronwne şi adjectiv demonslrativ : Numeral: cazurile numeralului cardinal
gcnitiv-daliv . . . . . . . . . . . . . . . . . '15) şi colectiv ...... . ........... . ro
Verb: diateza pasivă, renexiv pasiv, Nume distribulivc, adverbi ale ... . . . . ):)]
participiu pasiv . . . . . . . . . . . . . . . 261 ExerciJii . .. . ......... . ...... .. .. . :m
Formarea cuvintelor: nume de instru-
Lec1ia 35 l)5
ment 153
ExerciJh 263 Brâncuşi - text .... . . . . . . l)5
2EI Gramatică .. n;
Lec1la 31
Verb: timpul mai muh ca perfect . . . . ):0
Literatura romimă - lex l . 'lfil Sintaxă: pozi1ia form elor pronominale
Gramatică . . . . . . . . . . 268 neaccentuate . X'f7
Pronwne şi adjccliv nehol ărâ l la Folosirea mai mult ca perfectului . . . . X8
gcniliv-<laliv: unul, altul ....... 268 Pronume şi adjectiv n ehotărât : fiecare,
Pronwne şi adjecliv neholărâ l : vreunul W tot, oricure, oricine, orice, orkât m
Folosirea ncdcfinilclo r: nişte, dl!lva, ExerciJii .................. 315
unii . .. ........... . ........ 'ZJO Lec1la 36 318
Formarea cuvintelor: sufixe diminuti -
vale ... . ............... . .. . 711 Arta românească - text . 318
Lec!la 32 ... ......... . . . 716 Gramatică . 319
Mihai Eminescu - text .. 716 Pronume şi adjectiv nehotărât: utfita . . 319

Verb: modul supin; perfectul si mplu. . D)
Gramatică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . m
ExerciJ;i 323
Verb: modul oplaliv-conditional . . . . m
Sintaxă: pozi1ia formelor pronominale Lecţia 37 325
neaccentuale fa)ll de verb. . . . . . . 718
Concordanta optativ-condi1ionalului cu Flora - text ...... . . . 325
alte timpuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7J9 Gramatică . . ........ . 326
Genitiv -dativul pronumelor demons -
trative : aceluşl, celălalt . . . . 281 Verb: conjunc tivul perfect. 326
Pronume negativ: nici unul, nim~ni, Pronume: de ll.ntărire, de pol itc1c. m
nimic .. . .............. 281 Numeral multiplicativ . 329
Formarea cuvintelor c u prefixele: re -, ExerciJii 330
ln-, des-, ne - . . . . . . . . . . 283
Lec\ia 38 . 332
bercqrr .. ..... ... im
Originalitralea cui/urii romăneş1 i -text 332
Lecţia 33 288 ExerciJii 334
Cântecul vârstelor - tcxl 288
Tabele recapitulat ive. 339
Poezia de L. Rrnga - lcxt . 288
Vocabular român-franccz-englc7. . "J'f}
Gramatică . ......... ... m
vEHtFICA
2007
•
Tiparul s-a efectual sub c-da nr. 202/1995

la Tipografia Editurii Univcrsillli ► Bucureşti

Brancus Ionescu Saramandu Limba Romana Manual Studentii Straini 1996

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Brancus Ionescu Saramandu Limba Romana Manual Studentii Straini 1996

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GRIGO RE BBANCUŞ e ADRIA NA IONESCU e MANUELA SABAMANDU

EDITURA UNIVERSITATII BUCURE$

ANUL PREGĂTITOR - SEMESTRUL I

EDITURA UNIVERSITĂŢII BUCUREŞTI

Toate drepturile sunt rezervate Editurii Universită~i Bucureşti .

GR. !3RÂN CUŞ

ac . - acu zati v m . m . ca perj. =mai mult ca perfect

A-a (a) M - m (me)

a. K - k (ca): kilogram, kilometru, Kant

a an, came, acesta

o oraş, popor, acolo

u unl, lume, timbru

p, b pal; apă, cap; ban, sobă, arab

f, V familie, afară, pantof; valiză, covor, elev

h hotărî, pahar, hran ă , ah

m ma ş ină . număr, pom

r rămâne , pară, măr

ca [ea) dimineată sosea vedea ii [ii] fotolii , apropii

cai (~ai] cădeai, vedeai, citeai

1. Model: an/în li Lan/în]

ăle albă/albe studentă/studente

3. a. Model: pas/bas li fpas/bas j

4. Model: ban/bani li [ban/ban'l

5. Model: sac/saci li [sac/sac J

[ia; ai] iată ceai

CINE SUNTEŢI DUMNEAVOASTRĂ?

John şi Ali : - Bună dimineaţa!

J _cu[ic!!] 4 noi {no!}

1 (Eu) sunt/sînt din Braşov .

6 (Ei) sînt din Anglia. 6 SUNT, SINT

Ele profesor. Ei sunt profesori.

Pronume personal Pronume de polite\e

DUMNEAVOASTRĂ+ verb, pers. 5

12 DO!sprezece studenti DOISPREZECE m.

I num . card. + SPRE+ ZECE

ICÂŢI + subst. m., pi. ICÂTE+ subst. f., pi.

a. Dumneavoastră suntqi din România.

2. a. Model: Eu (a fi) din România. li Eu sunt/sint din România.

b. Model: Eu ... din laşi . li Eu nu sunt/nu sini din Iaşi .

b M0 d l student li un student, doi studenti

5. Model: Eu sunt student. (el) li Eu sunt student. El este (e) student.

6. Model: Tu din Cuba 11

7. Model: Cine a fi aici li Cine este aici?

8. Model: -Cine sunte\i dumnea- li -Sînt Mircea Marinescu.

15 . Model: Ei sunt. . . facullatc . li Ei sunt în facultate.

P - Unde suntem noi acum?

în + subst. sg., pi. Sîntcm în oraş.

metru, membru, exemplu , teatru, timbru,

frate, mwue, I Ie I carte, lume,

masculin DOI studenti

feminin OOUĂ s!udente neutru OOUĂ man uale

Singular Plu ral

II. NUMERAL CARDINAL

100 o sută 10000 mie 1000000 un milion

Într-o cantină sunt zeci de scaune.

102 osută < DOI (studenti)

1 0020 mie < DOI (studenti)

2. Model: La tablă e un student. li Lcţ tablă e o studentă.

Acolo este un profesor de limba română. Ion este în sa\ă cu un coleg.

5. Model: Câte cărţi sunt pe catedră? li

11. Model: Ei sunt. .. tramvai. li Ei sunt în tramvai .

INTR-UN CĂMIN DE STUDENŢI

S, - Cc clădire e acolo, Dan?

S3 - Pe noptieră cu am şi un aparat de radio.