EDUCAREA AUZULUI FONEMATIC

Autor: instit. Popin Mirela,

coala Nr.12, Buzu
Pentru copilul normal dezvoltat din punct de vedere intelectual i care nu are probleme n ceea
ce privete capacitatea de emisie a sunetelor i de recepie auditiv, constituirea i formarea
opional a aspectului fonetic, lexical i gramatical al limbajului, n general, decurge normal. n
caz contrar, limbajul nu urmeaz de la sine o evoluie normal i poate deveni un !andicap al
succesului n nvtur, nc din clasa nt"i. #ostirea corect a cuvintelor ne ajut s valorificm
exact coninutul logic al noiunilor folosite, ale propoziiilor i a frazelor. Pe l"ng aspectul
neplcut, o pronunare neglijent ridic serioase dificulti n nelegerea celor spuse. $ dicie
bun, n concordan cu specificitatea fonetic a limbii, pe l"ng faptul c d vorbirii un aspect
sonor plcut, o not distins, pune n valoare i inteniile, g"ndurile vorbitorului. %iecare cuv"nt
are o anumit structur fonologic, un anume ec!ilibru ntre consoane i vocale, ntre silabe,
cruia nu i se poate aduce nici o sc!imbare, dec"t cu preul mutilrii adevratei lui expresii
fonale. $rice cuv"nt are n cadrul structurii sintactice, un rol precis. &flarea rostirii potrivite d
vorbirii culoare, cldur, vigurozitate i neles. 'in"nd seama de particularitile de v"rst i
individuale ale copiilor, de unele disfuncii neuromotrice i psi!o(sociale, precum i de cerinele
dezvoltrii i perfecionrii vorbirii i comunicrii la aceast v"rst, direciile de activitate au
vizat motricitatea general i fono(articulatorie, ritmul, respiraia, articularea sunetelor, auzul
fonematic, gestica i mimica.) *suri privitoare la educaia laturii fonetice a limbajului. a.
&ntrenamentul motric&ctivitatea aparatului articular acioneaz ca un ntreg, n care modificrile
funcionale ale unui organ atrag dup sine sc!imbri n starea funcional a organelor
interdependente. &stfel, n cadrul exerciiilor de nviorare, sau a jocurilor, n fiecare zi, timp de
c"teva minute se pot efectua exerciii de gimnastic facial, labial i lingual. &cestea, trebuie
s fie de scurt durat, +(, minute, i s aib un caracter ritmic, vioi, efectu"ndu(se simultan cu
toi copiii din grup, dup modelul oferit de educatoare. -xerciii de gimnastic facial. -xist o
mare variatate de astfel de exerciii, cele mai cunoscute sunt. nc!iderea i desc!iderea
alternativ a gurii/ umflarea i sugerea simultan a obrajilor/ imitarea sur"sului cu scopul de a
obine o desc!idere transversal a gurii/ uguierea buzelor. i(u, i(u/ limba iese afar lat din gur
limba n form de cup. 0fragment1 CONTRIBUTIA JOCULUI DIDACTIC LA
DEZVOLTAREA LA-TURII FONETICE A LIMBAJULUI PRESCOLARILOR.Limbajul
reprezinta principalul instrument de in!rmare si !rmare a !mului" C!pilul se naste cu
p!sibilitatea de a#si dez$!lta limbajul% dar acesta a d!bandit de#a lun&ul e$!lutiei
!nt!&enetice% in unctie de in!rmatia $enita din aara% adica din mediul lin&$istic ce#l
inluenteaza% el in$ata sa $!rbeasca imitandu#l initial pe adult% c!ntinuand prin
elab!rarea un!r structuri pr!prii de e'primare" Inca din presc!laritate% trebuie sa
!rmam la c!pii capacitatea de a c!munica cu cei din jur% de a#si e'prima in m!d
inteli&ibil &andurile% impresiile% trebuintele% de a cun!aste realitatea !biecti$a"Limbajul%
ca mijl!c de c!municare% asi&ura c!pilului sc(imbul de idei si impresii intre el si semenii
lui% transmiterea un!r cun!stinte% c!ntribuind la imb!&atirea nec!ntenita a e'perientei
l!r de $iata% la lar&irea si c!mplicarea relatiil!r cu mediul s!cial" T!ate acestea se
realizeaza prin intermediul cu$antului" Cercetarile psi(!l!&ice au
aratat% iar e'perienta didactica a c!nirmat ca dez$!ltarea
limbajului c!pilului are l!c sub inluenta mediului si a educatiei"
Acest lucru se realizeaza cu !ptima eicienta in cadrul intre&ului
pr!&ram din &radinita% dar un l!c imp!rtant re$ine disciplinei care
apartine serei limbii si literaturii r!mane" In &radinita de c!pii si
ap!i la sc!ala are l!c ade$arata )culti$are a limbii indi$idului*
e'ercitandu#se ! inluenta dirijata% planiicata% bazata pe c!ncluzii
psi(!peda&!&ice% cu pr!bleme% n!tiuni si sarcini &radate ca
diicultate si !r&anizate in sisteme l!&ice% met!dice" Eicienta
muncii de dez$!ltare a $!rbirii c!pilului si de in$atare l!&ica%
uncti!nala a &ramaticii sp!reste cu cat sunt mai stiintiic
selecti!nate% !rd!nate% distribuite cun!stintele% acti$itatile si
e'ercitiile% pe trepte de in$atamant si ani de studiu si cu cat e'ista
! c!ntinuitate a demersuril!r peda&!&ice in rap!rt cu !biecti$ele
maj!re ale dez$!ltarii limbajului si al studiului limbii" +r!&rama
pentru in$atamantul presc!lar urmareste pre&atirea c!piil!r
pentru respectarea en!menului &ramatical din sc!ala primara%
dar mai ales% dez$!ltarea capacitatii de c!municare $erbala a
acest!ra" Ea pre$ede pr!bleme si cerinte menite sa c!ntribuie
eecti$ la dez$!ltarea limbajului si la !r&anizarea cun!stintel!r in
sistem c!ncentric cantitati$% adau&andu#se% pe ni$eluri de $arsta%
c!mp!nenti ai aceleiasi pr!bleme ab!rdate in &rupa precedenta%
dar si intr#! !r&anizare c!ncentric , calitati$a% prin sp!rirea
&radului de &eneralizare si abstractizare a cun!stintel!r pre$azute
pentru &rupele mai mari% in rap!rt cu ni$elul dez$!ltarii &andirii
l!&ice a presc!laril!r" +r!blemele si cun!stintele destinate
studiului% mai precis e'ercitiului de educarea limbajului sunt
urmarite in sere c!ncentrice nu numai pe ni$eluri de $arsta dar si
pe c!mp!nente si pr!bleme ale stiintei limbii- planul !netic%
le'ical% &ramatical si cel al e'presi$itatii limbii" .ramatica este !
stiinta destul de diicila% care !pereaza cu n!tiuni abstracte/ din
acest m!ti$ ea ar trebui sa se studieze in clasele mai mari ale
sc!lii% cand &andirea l!&ica% abstracta% a ele$il!r este !rmata" La
$arsta presc!lara% precum si la cea sc!lara mica% ni$elul scazut al
&andirii l!&ice% abstracte% caracterul c!ncret intuiti$ al cesteia%
absenta un!r cun!stinte &ramaticale , ca sup!rt preerential ,
&radul inalt de abstractizare a cate&!riil!r de stiinta limbii nu
permit intele&erea si in$atarea l!&ica a n!tiunil!r lin&$istice
elab!rate in intrea&a sera de cuprindere si intr#! !rdine impusa
de l!&ica interna a stiintei limbii" Din acest m!ti$ la aceste $arste%
!rdinea n!tiunil!r nu p!ate respecta l!&ica interna a stiintei"
Cerintele psi(!l!&ice ale studierii l!&ice% !bli&a la ! in$atare prin
dez$aluire% partiala si treptata a serei de cun!stinte si n!tiuni
&ramaticale" Ea se p!ate ace sub !rma empirica% prin !bser$atii
asupra limbii% prin selectarea un!r m!dele de e'primare si prin
e'ercitii de intrebuintare a un!r structuri lin&$istice inca din
&radinita% prin acti$itatile de dez$!ltare a limbajului" In &radinita%
insusirea limbajului se realizeaza c!nstient% dirijat% stiintiic% cu
accent permanent pe pre$enirea si c!rectarea deectel!r de
$!rbire% pe e'ersarea !r&anului !nat!r% pentru asi&urarea unei
pr!nuntii clare a sunetel!r si a &rupuril!r de sunete% pentru
dez$!ltarea capacitatii de dierentiere percepti$ !netica si
initierea c!piil!r in analize si sinteze !netice% pentru imb!&atirea
si acti$izarea $!cabularului% insusirea practica a rap!rturil!r
&ramaticale sub aspect m!r!l!&ic si sintactic% pentru dez$!ltarea
luentei si luiditatii in $!rbirea m!n!l!&ata si dial!&ata% !rmarea
ritmului de $!rbire c!respunzat!r c!ntinutului si a deprinderii de a
respecta pauzele% int!natia si accentul% pe !rmarea si e'ersarea
unei e'primari l!&ice% clare% c!recte% cursi$ si nuantate" +r!blema
auzului la $arsta presc!lara se reera la capacitatea c!piil!r de a percepe sunetele
limbii n!astre% de a le dierentia% de a sesiza &reselile de pr!nuntie pr!prii si ale
alt!ra"0unetele limbii materne se !rmeaza in m!d treptat incepand din primul an de
$iata si se c!ns!lideaza in structuri !netice din ce in ce mai c!mple'e% incat spre
sarsitul presc!laritatii t!ti c!pii care beneiciaza de c!nditii n!rmale de dez$!ltare
reusesc sa se e'prime c!rect" In cazul in care e'ista anumite aectiuni ale sistemului
ner$!s% ale auzului% sau &ra$e an!malii ale aparatului !n!#articular apar ! serie de
intarzieri in e$!lutia laturii !netice a limbajului% care se maniesta sub !rma a $ariate
tulburari de pr!nuntare" Inlaturarea acest!r tulburari cu substrat net
pat!l!&ic presupune% un tratament c!mple' eectuat de
specialisti% l!&!pezi si medici" Cadrel!r didactice le re$ine r!lul de
a recun!aste cat mai de timpuriu asemenea tulburari si de a
indrepta t!ti c!piii aectati spre centrele l!&!pedice sau
p!liclinica" Ap!rtul educat!arel!r de$ine de!sebit de imp!rtant in
imprejurarile in care participa acti$ in munca terapeutica ,
c!recti$a dupa indicatiile specialistului" T!ate aspectele pri$it!are
la educatia laturii !netice a limbajului in cazul c!piil!r cu
dez$!ltare psi(ic! , izica n!rmala se rez!l$a de catre cadrele
didactice" In elul acesta% educat!arele sunt direct raspunzat!are
de ni$elul insusirii pr!nuntiei c!recte a sunetel!r de catre c!pii
pana la sarsitul presc!laritatii" In nici un caz simplele
particularitati de $arsta caracteristice unei anumite peri!ade de
dez$!ltare !nt!&enetica nu p!t i c!nsiderate abateri de la n!rmal
ce necesita sa ie indreptate spre reteaua speciala" De
asemenea% nu p!t intra in cate&!ria deectel!r de $!rbire
deplasarile l!cului de articulare cauzate prin e!rturile prea
timpurii de a r!sti sunete c!mple'e sub aspect bi!mecanic% pe un
!nd de insuicienta antrenare a musculaturii lin&uale" Eectul
acustic apare sub !rma de!rmarii sau )stalcirii* unui sunet" Desi
acest tip de articulare care trece adese!ri ne!bser$at la $arsta
mai mica% la intrarea in sc!ala ridica cele mai seri!ase pr!bleme%
intrucat un sunet &resit !rmat si puternic aut!matizat% rare!ri mai
p!ate i c!mplet c!rectat% c(iar prin tratament sustinut l!&!pedic"
Cu t!tul alt aspect il prezinta aza initiala de instalare a
de!rmaril!r articulat!rii cand numai prin cate$a cerinte
elementare si e'ercitii simple pe care trebuie sa le stapaneasca
!rice cadru didactic% acestea p!t i c!mplet pre$enite" In elul acesta%
se presupune% ca pana la $arsta de 1 ani t!ti c!piii p!t sa stapanesca sistemul !netic al
limbii materne"Cun!scand ni$elul dez$!ltarii c!piil!r presc!lari in m!mentul intrarii in
&radinita% in atentia mea a stat% in primul rand perecti!narea laturii !netice a limbajului
l!r% tinand seama de particularitatile !netice ale limbii r!mane de!arece asimilarea
c!mp!zitiei s!n!re a cu$intel!r reprezinta la &radinita un m!ment insemnat in
dez$!ltarea limbajului si#i ajuta pe c!pii sa se descurce mai us!r in dierite rap!rturi
c!mple'e ale e'primarii"+entru determinarea ni$elului limbajului si a c!municarii la
c!piii din &rupa mare% am aplicat cate$a pr!be de $al!are prin care am urmarit% ca
!biecti$e-sa dez$!lt capacitatea c!piil!r de dierentiere percepti$ !nematica a sunetel!r
si a un!r &rupuri de sunete/ de percepere a cu$intel!r ca unitati le'icale/sa dez$!lt
capacitatea c!piil!r de a eectua !peratii de analiza si sinteza silabica a cu$intel!r/# sa
$eriic $!lumul $!cabularului si al &radului de intele&ere a n!tiunil!r"+entru iecare
!biecti$ am aplicat cate ! pr!ba 23# pr!ba pentru determinarea limbajului# pr!nuntie/43#
pr!ba pentru determinarea limbajului $!rbit/ 53# pr!ba pentru determinarea
$!lumului $!cabularului/ +r!ba aplicata la inceputul etapei de
munca indeplineste si unctia de cun!astere a ni$elului &rupei%
permitand c!mpararea rezultatel!r dupa ! peri!ada de instruire si
cun!astere a pr!&resel!r realizate de c!pii" 2" +r!ba pentru determinarea
limbajului# pr!nuntia a a$ut ca !biecti$ $eriicarea capacitatii de dierantiere percepti$#
!nematica a sunetel!r si a &rupuril!r de sunete separate si situate in p!zitii dierite in
structura cu$antului" Am aplicat pr!ba astel- a3 am s!licitat iecare c!pil sa
asculte cu atentie si sa repete dupa mine ceea ce aude- s% s% l% $%
z% r% j% " +entru sunetele pr!nuntate &resit am s!licitat c!piil!r sa
le !l!seasca in cu$inte% in care sunetul este situat la inceput%
mijl!c si la sarsitul acestuia" +entru aceasta am alcatuit tabele ce
sunt prezentate la ane'e 6pr!ba pentru determinarea limbajului si
a c!municarii# pr!nuntia3" +!tri$it ni$elului c!ncret intuiti$ al
&andirii c!pilului am !l!sit seturi de ima&ini rum!s c!l!rate%
aspect care l#a atras pe c!pil stimulandu#i $!rbirea" b3 pentru &rupurile
de sunete- ce% ci% &e% &i% ea% !a% sau% am !l!sit cu$inte pe care le#am trecut in ane'e"
Din t!talul c!piil!r din &rupa 6443% d!i c!pii au intampinat &reutati in pr!nuntia un!r
sunete si &rupuri de sunete"4" +r!ba pentru determinarea limbajului $!rbit s#a bazat pe
eectuarea !peratiil!r de analiza si sinteza a cu$intel!r" a3 in prima parte a pr!bei am
prezentat c!piil!r cite$a ima&ini si le#am cerut sa denumeasca !biectele din ima&ine
6brad% urs% bec3/ ap!i sa bata din palme pentru iecare desc(idere de &ura"b3 le#am
cerut sa dea e'emplu de cu$inte care se pr!nunta printr#! sin&ura desc(idere a &urii
6ac% car% mac% cal% mar% $as% bl!c3" c3 le#am cerut sa asculte cu atentie urmat!arele
cu$inte- mama% tata% cana% casa% para% carte si sa le desparta in silabe% sa alea&a atatea
betis!are cate silabe are cu$antul% sa spuna l!cul iecarei silabe in cu$ant"d3 le#am
prezentat c!piil!r cate$a !biecte- masina% papusa% pisica% a$i!n% ciuperca% lumanare si
le#am cerut sa denumeasca aceste !biecte% sa desparta cu$intele in silabe% sa
reprezinte &raic prin trasare de liniute numarul silabel!r din iecare cu$ant" e3 i#am
s!licitat pe c!pii sa dea e'emplu de cu$inte !rmate din 5#7 silabe"Din analiza cel!r 8
puncte ale pr!bei% am c!nstatat ca rezultatele mai slabe le#au inre&istrat c!piii in
determinarea numarului si c!mp!nentei silabice in cazul cu$intel!r !rmate din 5#7
silabe"5" +r!ba pentru determinarea $!lumului $!cabularului a a$ut ca sc!p $eriicarea
$!cabularului si a &radului de intele&ere a n!tiunil!r" In $ederea atin&erii
!biecti$ului pr!pus am enuntat un numar de cu$inte ce denumesc
!biecte din e'perienta curenta a c!piil!r% de e'emplu- papusa%
pisica% iarna% lalea" Am cerut c!piil!r sa !rmuleze pr!p!zitii cu
aceste cu$inte 6spunand ce stiu despre ele3" In n!tarea
raspunsuril!r am apreciat atat c!rectitudinea cat si numarul
cu$intel!r prin care c!piii !rmuleaza pr!p!zitiile" +!rnind de la
cele c!nstatate 6in urma aplicarii pr!bel!r de e$aluare predicti$a3
si tinand seama ca acti$itatea de baza a c!piil!r de $arsta
presc!lara este j!cul% mi#am pr!pus sa#l utilizez pentru a#i aduce
pe c!pii la un ni$el de dez$!ltare intelectuala !ptima intrarii in
clasa I" +entru a a$!riza un debut sc!lar in cat mai bune c!nditii
este necesar sa se respecte 5 etape distincte- # etapa de in$esti&are% de
depistare si cun!astere a c!piil!r care prezinta dierite !rme de deecte ale $!rbirii/ #
etapa de !rmare si c!ns!lidare a un!r deprinderi articulat!rii c!recte si de dez$!ltare a
auzului !nematic/ # etapa de munca c!lecti$a si indi$iduala pentru c!rectarea% i'area si
c!ns!lidarea pr!nuntarii c!recte a sunetel!r" Cele mai multe dintre deectele intalnite la
c!pii de 5 ani p!t i c!nsiderate izi!l!&ice% ele dat!randu#se% in mare parte% dez$!ltarii
insuiciente a uncti!nalitatii aparatului !n!#articulat!r si auzului !nematic si acestea
dispar de cele mai multe !ri ara inter$entii speciale" Incepand cu $arsta de 7 ani
deectele de $!rbire se stabilizeaza si se trans!rma in deprinderi &resite de pr!nuntie%
ce se c!recteaza mai &reu" In sc!pul depistarii si selecti!narii c!piil!r cu tulburari de
limbaj% am realizat in$esti&atii% !l!sind dierite met!de- !bser$area c!mp!rtamentului
$erbal sp!ntan al c!piil!r% c!n$!rbiri libere% lecturi dupa ima&ini% recitarea un!r $ersuri
sau s!licitarea de a repeta unele pr!p!zitii% cu$inte si structura articulat!rie mai
c!mple'a% cum ar i- 9Fetita str!peste l!rile9 6pentru s% s% &rupul de c!ns!ane l3/ 9Rata
mer&e catre lac9 6pentru r3/ 9Az!r latra in c!tet9 6pentru r% z si t3/ 9.eta are cirese9 6pentru
&e% ci3/ 9.ica are jucarii9 6pentru &i si j3/ sau cu$intele tract!r% &rebla% c(ibrituri% sticla%
&(ete etc" Am n!tat !bser$atiile acute% int!cmind ise indi$iduale pri$ind situatia initiala
a $!rbirii c!piil!r% pentru a putea urmari e$!lutia acesteia si am realizat ! situatie
statistica elementara"+entru c!rectarea tulburaril!r de pr!nuntie am instituit un pr!&ram
zilnic de e'ersare a aparatului !n!#articulat!r% in sc!pul !rmarii si c!ns!lidarii un!r
deprinderi articulat!rii si de respiratie c!recte% de realizarea unei m!bilitati sp!rite a
!r&anel!r articulat!rii" In acest sens% am desasurat pr!&rame de &imnastica &enerala si
articulat!rie prin e'ercitii cu caracter de j!c% cum ar i- e'ercitii de respiratie- 9Mir!sim
l!area9 6inspiratie si e'piratie pe nas% cate un timp3/ 90ulam ul&ul9 6inspiratie si e'piratie
cate d!i timpi3/ 9639 6inspiratie un timp si e'piratie d!i timpi3/ e'ercitii pentru asi&urarea
inspiratiei rapide si a sulului prelun&% necesar in actul $!rbirii- 9Umplem pieptul cu aer9
6inspiratie pr!unda pe nas% departand mainile de c!rp3/ 9Da t!t aerul aara9 6e'piratie
prelun&a3/ intreceri de &enul- 9Cine sula mai puternic:9/ 9Cine duce bal!nul mai
departe:9% e'ercitii pentru m!bilitatea &atului- 90e r!teste min&ea9/ 9+endula9 6bin&#ban&#
miscari ale capului in ata si in spate3/ )Ceasul* 6tica#tac#miscari la stan&a si la
dreapta3/ e'ercitii pentru m!bilitatea ma'ilarului- 9Mic#mare9 6)Uraa*3/ 9Mancam rum!s
cu &ura inc(isa9/ inc(iderea si desc(iderea &urii/ e'ercitii pentru m!bilitatea !brajil!r-
90untem &rasi% suntem slabi9 6umlarea si su&erea !brajil!r3/ 9Clatim &ura9 6umlarea
alternati$a a !brajil!r3/ 9Iepurasul9 6su&erea !brajil!r intre masele cu elemente de
miscare3/ e'ercitii pentru m!bilitatea buzel!r- 9Cum ace trenul:9/ 9Cine stie sa luiere:9/
9Cascatul9 6u#a"a3/ 9M!t!rul9/ 9Zambim9 6$ibrarea buzel!r3/ 9M!t!cicleta9 6$ibrarea limbii
intre buze3/ e'ercitii pentru m!bilitatea limbii- 9L!pata9 6sc!aterea si retra&erea limbii3/
90u&em b!mb!ane9 6desprinderea limbii late de pe cerul &urii3/ 9Cum se lin&e pisica pe
b!t:9 6miscarea limbii circular peste buze3/ 9Tr!p!tul calului9 6lipirea limbii de cerul &urii si
desprinderea ei brusca si cu plescait3/ 9Lin&ura9 6cupa lin&uala3/ repetam silaba #la#
6e'ecutata pe mel!diile dieritel!r cantece in$atate la &rupa3- 9Ci!banul mana !ile9 6br#
br3/ 90e rup lemnele9 6pr#pr3/ 90una tele!nul9 6tr#tr3/ e'ercitii pentru m!bilitatea $alului
palatin- 9In&(itim9 6cu $arul limbii pe &in&iile de sus3/ 90ulam aerul cu buzele stranse9
6ppp3" Multe din aceste e'ercitii le#am e'ecutat cu c!piii in aer liber% sub !rma de j!c-
9De#a iepurasii9/ 9De#a br!scutele9"Am a$ut in $edere e'ersarea pr!nuntiei $!calel!r si a
c!mbinatiei de $!cale% c!ntinuand cu e'ersarea pr!nuntiei c!ns!anel!r primare- p#b% t#
d% m#n#l% c#&#(/ labi!#dentale ##$/ silantel!r #s#z#t/ suierat!arel!r #s#j/ aricantel!r- ce% ci%
&e% &i% si la urma a $ibrantei- 9r9"De!sebit de eiciente sunt e'ercitiile de imitare a
sunetel!r din natura% iind de!sebit de indra&ite de c!pii% acestea au !st inte&rate in
!n!mat!pee% intr!duse in scurte p!$esti!are atracti$e car!ra le#am imprimat un
caracter de miscare" +entru a atra&e c!piii in pr!nuntarea c!recta a sunetel!r si
&rupuril!r de sunete% am !r&anizat e'ercitii# j!curi pe !ndul un!r $ersuri scurte% de
e'emplu-9.a" &a% &a;.asca &a&aie asa-Mac% mac% mac;0tri&a rata de pe lac0i $acuta-
mu#mu#mu;Iar isi c(eama $itelu9Calul ace- i#(a% (a;+rin li$ezi $erde#i iarba"9+rin 9<!cul
cu pacaleli9 am cerut c!piil!r sa sesizeze &reseala spusa de mine si s#! c!recteze-9Calul
ace- mu#mu#mu;9C!piii- Nu" Calul ace i(a(a =aca ace mu#mu#mu; Un mijl!c
eicient l#a !erit calea alternarii intrebaril!r prin intermediul
j!curil!r- 9Cum ace:9 si 9Cine ace asa:9% care sunt destinate
c!ns!lidarii deprinderii de a pr!nunta c!rect si clar c!ns!anele
c!nsecuti$e incluse in cu$inte sau separat 6!n!mat!pee3%
perecti!narii acuitatii auditi$e si acti$izarii $!cabularului" In
desasurarea j!cului am !l!sit ilustratii dierite reprezentand
actiuni cu !n!mat!pee- bunica t!arce6usul saraie-sarr3/ un c!pil
rupe ! crean&a uscata 6prr3/ un tele!n 6tr3/ un ceas desteptat!r
6trr3/ ci!banul stri&a !ile 6brr3 etc" 0!licitand c!piii sa#si alea&a !
ilustrata% s#! pri$easca cu atentie si ap!i sa raspunda in unctie
de intrebare- 9Cum ace:9 sau 9Cine ace asa:9% acestia !l!seau
!n!mat!peea p!tri$ita actiuniisu&erata de ima&ine% imitand#!
daca era cazul" Dupa eectuarea un!r e'ercitii cu sunete% acestea se p!t as!cia cu
$!cale% articuland silabe directe si in$erse si l!&at!mi- de e'emplu% pentru perec(ea s#z-
sa% se% si% su% us% es% is% as% sas% ses% s!s% sus/ asa% as!% use% ese% isi% sau za% ze% z!% zu%
uz% ez% iz% !z si l!&at!mii- aza#aze% !z!#uzu% izi% zaz% zez% ziz% zuz"Aceasta sc(ema este
$alabila pentru !rice sunet care este pr!nuntat deectu!s"Ulteri!r% am intr!dus sunetul
respecti$ in cu$inte m!n!silabice% ap!i din ce in ce mai lun&i% situandu#l cu% cu$intele
respecti$e in cele trei p!zitii- initiala% mediana% inala" De e'emplu pentru 9a9-
as%mac%mama%ac% mal% tata%arici%cap% masa% capac% ainaAm int!cmit si ! lista cu cu$inte
par!nime cu inteles cun!scut c!piil!r si am recurs la ima&ini sau e'empliicari c!ncrete
ale n!tiunil!r utilizate pentru a dierentia sensul acest!ra si a !btine pr!nuntarea l!r
c!recta- rama#lama% carut#calut% rac#lac 6pentru r#l3% c!s#c!s% sc!ala#sc!ala% s!c#s!c
6pentru s#s3% prune#pune% str!p#st!p% trei#tei% c!arda#c!ada 6pentru sunetul 9r93" Cu
ajut!rul ima&inil!r am s!licitat c!piii sa pr!nunte cu$inte in care
sunetul urmarit se ala in dierite p!zitii si sa spuna in ce situatie
este situat acesta" De e'emplu% pentru 9l9- lac% l!ja% l!are% acalet%
cala% cal" +entru aceasta am desasurat j!cul- 9Unde se ala
sunetul:9 ca pr!ba de e$aluare" Am s!licitat c!piil!r sa intr!duca
p!zitii in care sunetul respecti$ sa ie repetat- 9Radu are pere9/
9Rad c!aja de pe un mar9/ 90andu e $esel9/ 9+isica s#a ascuns9/
90!sul n#are sare9/ 9M!sul are un c!c!s9/ 90tiu sapte p!$esti9" Un r!l
de!sebit in perecti!narea aspectului !netic al limbajului il au si j!curile care !l!sesc
ca mijl!c de realizare mici p!ezii rimate% asa numitele 9ramantari de limba9 care c!ntin
rec$ent anumite sunete pe care n!i $rem sa le c!ns!lidam" De e'emplu- 9Dan%
Dana si cu DinuDau de d!ua !ri pe ziDura% dura prin
&radinaD!ua min&i p!rt!calii"9C!piii asculta $ersurile% a$and
sarcina sa sesizeze in ce cu$ant se ala sunetul 9d9 si sa#l
pr!nunte c!rect" Alta p!ezie rimata in care se e'erseaza
pr!nuntarea c!recta a sunetului 9&9- 9.a% &a% &a% .asca &a&aie
asa% .a&aie de#! necajeste% .a&aie de ! &!neste% .a&aie la
p!arta% .a&aie la balta"9+entru pr!nuntarea c!recta a sunetului
9p9- 9+!t% p!t% p!t% +!t sa ster& ursul pe b!t% +rau#l ster& de peste
t!t% +estele din apa#l sc!t% =!inic sunt% deci !rice p!t"90au pentru
sunetul 9r9- 9Rica nu stie sa zica Rau% ratusca% ramurica% Dar de
cand baiatu#n$ata +!ezia despre rata% Rica stie cum sa zica"Rau%
ratusca% ramurica"90au pentru sunetul 9l9- 9Luna l!cul lumineaza%
Luntrea salta usurel% Lunecand spre luminis% 0e !preste in
tuis"9<!curile didactice !r&anizate si desasurate cu intrea&a
&rupa de c!pii au un r!l imp!rtant in c!rectarea si c!ns!lidarea
pr!nuntiei cu articulare c!mple'a" Ma !presc la cate$a din ele la
&rupa mica- 9F!cul si $antul9 6pr!nuntarea c!recta a c!ns!anel!r
labi!#dentale 9#$9% 9s#j9% c!piii repr!ducand prin miscari si
!n!mat!pee en!menele despre care se relateaza in p!$estire-
9ass9/ 9$ajj93/ 9C!c!sul si &asca9 6articularea c!recta a $elarel!r- 9c#
&9% c!piii imitand sunetele emise de pasarile care apar pe rand la
teatru de papusi3/ 90arpele si albinuta9 6pr!nuntarea c!recta a
silantel!r 9s#z9% &rupul de c!pii care !rmeaza trupul sarpelui
e'ecuta deplasarea pe un traseu stabilit% imitand sunetul emis de
acesta 9sss9 la semnal% albinele#ceilalti c!pii# p!rnesc spre sarpe
pentru a#l alun&a repr!ducand zumzaitul l!r- 9bzz93etc" <!cul 9Cum
e bine9 presupune analiza atenta a cu$antului si sesizarea
&reselii% ap!i c!rectarea ei- 9+apusa $enita in $izita9 pr!pune
c!piil!r j!cul/ spunandu#le- 9daca#i bine sa repeti% daca#i rau sa
ma in$eti9" Ea pr!nunta in m!d intenti!nat &resit un cu$ant% c!piii
urmaresc% &asesc &reseala si ! c!recteaza" La &rupa mijl!cie
9F!cul si $antul9 $a i c!mplicat prin cerinta !rmarii de pr!p!zitii
simple prin desc!perirea actiunil!r de pe ilustratii% su&erand tema
j!cului" C!pilul c(emat de un pers!naj din trusa pentru teatrul de
papusi% de e'emplu =anat!rul% ale&e ! ima&ine% descrie actiunea
si pr!nunta !n!mat!peea su&erata- 9Fetita aprinde !cul9/ 9F!cul
arde9 63% 9=antul bate9 69$ajj 9/ 9$ajj93" In partea a d!ua =anat!rul
alcatuieste pr!p!zitii scurte% dar pr!nunta &resit% iar c!piii il
c!recteaza- 9F!cul arde9/ 9=antul bate9etc" In inc(eiere% c!piii sunt
impartiti in d!ua &rupe- un &rup imita sulatul in !c% iar celalalt
cum bate $antul" <!cul 9Am spus bine% n#am spus bine9 are ca !biecti$- #
perecti!narea deprinderil!r de pr!nuntare c!recta a sunetel!r
limbii materne alate in c!mp!nenta dieritel!r cu$inte%
dez$!ltarea acuitatii auditi$e" Material didactic# jucarii sau !biecte
cun!scute c!piil!r" Desasurarea j!cului- c!piii sunt asezati pe
scaunele a$and !rma de semicerc" +e masa din ata l!r% sunt
asezate materialele necesare 6ac!perite3" Eu spun $ersurile-
9Fl!ricica maracine "Ascultati c!pii la mine0i &(iciti daca spun
bine% Daca $reti ca sa &(icitiTrebuie sa si pri$itiFiti atenti aici"9In
acest timp prezint ! jucarie si ! denumesc &resit" C!piii care au
sesizat &reseala $!r ridica mana" C!pilul s!licitat la raspuns
spune- bine 6sau nu e bine3 si pr!nunta c!rect cu$antul" C!piii il
aplauda in timp ce spun $ersurile- 9Fl!ricica maracineAi stiut !arte
bine 0i n!i ne $!m sili 0i ca tine $!m &(ici"9sau9Fl!ricica maracine
Nu e bine% nu e bineInsa nu te necajiAlta data $ei &(ici;9<!cul
c!ntinua pana se termina jucariile" +e parcursul j!cului eu $!i
pr!nunta c!rect denumirea jucariil!r si $!i desemna c!pilul
6c!piii3 care d!$edesc unele deiciente de pr!nuntie" Un alt j!c este-
9Repeta dupa mine9% prin care se urmareste !rmarea deprinderii c!piil!r de a pr!nunta
c!rect silabe si cu$inte care se de!sebesc printr#un sin&ur sunet% &asirea un!r silabe si
cu$inte par!nimice"9ca#% sa#% sa#% la#% pa#ta% ma#la% la#ra9 sau 9c!r#c!l% c!rn#(!rn% patru#
patu% $arza#barza% mac#lac% sac#rac% casa#masa9etc"+entru e'ersarea pr!nuntiei
c!recte% cu claritate% e'actitate si si&uranta a c!ns!anel!r c% p% r% s% s% t% t si a &rupuril!r
de c!ns!ane s% cr% pr% se desas!ara j!cul- 9Cine spune mai departe9" <!cul se
desas!ara astel-# in prima parte a j!cului c!piii raspund in c!r la intrebarea pusa# in
partea a d!ua% c!pilul care primeste min&ea% $a c!mpleta#prin !n!mat!pee# pr!p!zitia
inceputa de educat!are" Materialul didactic !l!sit este- ! scara c!necti!nata din
cart!n% animale decupate si c!l!rate% ! min&e"In partea intr!ducti$a a j!cului spun
cate$a $ersuri% in tim! ce arat scara pe care este prinsa ima&inea animalului" C!piii $!r
raspunde in c!r la intrebari" Este ! scara#n curteCu cinci trepte#nalte2% 4% 5% 7% 8I- Cate
trepte are scara: R- Cinci+e cea mai inalta treaptaEste cl!sca c!c!tata- C!t#c!#
dac% c!t#c!#dac;0tri&a ne#ncetat" I- Cum stri&aR- C!t#c!#dac% c!t#c!#dac;C!c!sul cel
pintenat0ta pe treapta urmat!are0i stri&a in &ura mare- Cu#cu#ri#&u% cu#cu#ri#
&u; I- Cum stri&a:R- Cu#cu#ri#&u% cu#cu#ri#&u;+e a treia treapta#n j!s%+isica t!arce
rum!s0ar% sar% sar;I- Cum t!arce:R- 0ar% sar% sar;.astele s#au speriatLipa% lipa%
lipaIute% iute au plecatI- Cum mer& &astele:R- Lipa% lipa% lipa;0i asa s#a intamplat%
c!pii=antul% pl!aia au $enit0i pe t!ti i#a risipit" +e a patra treapta#n j!sMaraind
m!r!can!s%0ta .ri$ei cel arta&!s%Marrr% marr% marr;I- Cum ace .ri$ei:R- Marrr% marr%
marr;+e treapta cea mai de j!s+lan&e#un puis!r pu!s+iu% piu% piu;I- Cum plan&e:R-
+iu% piu% piu;=ine $antul pe pamant0uparat si suierand-=ajjj% $ajjj% $ajjj;I- Cum
ace $antul:R- =ajjj% $ajjj% $ajjj;+ic% pic% pic;Ce s#a intamplat+l!aia s#a apr!piatI- Cum:R-
+ic% pic% pic;In timp ce r!stesc cate un $ers% asez pe iecare trapta a
scarii animalul respecti$ iar c!pilul care a primit min&ea da
raspunsul cerut de $ers% ceilalti c!pii imita animalele 6cum ac%
cum mer&3" In partea a d!ua a j!cului% c!pilul care a primit
min&ea c!mpleteaza pr!p!zitia spusa de mine pr!nuntand
!n!mat!peea respecti$a" 0e $!r !rmula urmat!arele pr!p!zitii-
Ci!ara ace- cra% cra% cra ;.asca ace-&a% &a% &a ;.ascanul ace-sst% sst% sst ;+!rcul
ace-&r!(% &r!( ;Ursul ace- m!r% m!rC!c!sul acecu#cu#ri#&u ;.aina ace c!t#c!#dac ;
Rata ace mac% mac ;0!ricelul ace-c(it% c(it ;+!rumbelul ace &ru% &ru ; +e t!t
parcursul j!cului $!r i antenati t!ti c!piii insistandu#se asupra
c!piil!r care au tulburari de $!rbire" Un alt &en de j!curi pentru
pr!nuntie este cel de citire labiala" Labi!cultura nu se reduce d!ar
la perceptii $izuale" 0unt incluse pr!cese de intele&ere si
interpretare a miscaril!r !r&anel!r !nat!are" Capacitatea de a
intele&e si descira mesajul $erbal% !ral% recepti!nat d!ar $izual
este perectabila d!ar prin anternament" O prima c!nditie care
trebuie respectata este selectarea materialului !netic pe care#l
!erim spre descirare" Intrucat analizat!rul $izual este supus unui
e!rt c!ntinuu% s!licitand in permanenta c!ncentrarea atentiei si a
&andirii% in timpul unei acti$itati de bi!lectura este necesara
imbinarea e'ercitiil!r &rele cu cele us!are% pentru a e$ita
!b!seala" In j!cul 9.(iceste ce spun eu9 mi#am pr!pus sa !rmez
deprinderea de a citi de pe buze denumirea un!r ructe% jucarii%
artic!le de imbracaminte etc" # dez$!ltarea rapiditatii in &andire%
!peratiil!r &andirii 6analiza% c!mparatia% sinteza3/ # dez$!ltarea
spiritului de !bser$atie pentru sesizarea un!r &reseli din
raspunsurile c!le&il!r" 0arcina didactica- sesizarea de catre c!pii
a un!r ima&ini labiale tipice% insusirea p!zitiei c!recte a aparatului
!nat!r in $ederea emiterii un!r sunete/ stimularea inter$entiei
&andirii in $ederea deducerii ima&inil!r labiale mai putin $izibile"
Re&uli de j!c- educat!area pr!nunta un cu$ant iar c!piii il deduc
urmarind miscarile buzel!r" C!piii $!r ridica jet!nul cu ima&inea
!biectului denumit" C!piii care au denumit c!rect $!r c!ntinua
j!cul% pr!nuntand in ata c!piil!r cu$inte% iar c!le&ii se $!r stradui
sa le recun!asca" Elemente de j!c- intrecerea intre c!pii% pentru a
da raspunsuri c!recte% aplauze% miscare" Material didactic-
ima&ini pe jet!ane" Desasurarea j!cului- e'plic c!piil!r ca $!r
trebui sa urmareasca cu atentie buzele mele pentru a &(ici ce
spun" C!piii care au reusit sa &(iceasca un cu$ant 6mar% para%
(aina% r!c(ie% etc"3 $!r ridica un jet!n cu ima&inea respecti$a si
$!r i aplaudati" Atentie de!sebita dau c!piil!r cu deiciente de
$!rbire% cerandu#le sa imite in pr!nuntarea nes!n!ra a cu$intel!r%
!rientand perceptia c!piil!r spre aparatul $erb!m!t!r% ajutandu#i
in sesizarea p!zitiei c!recte a !r&anel!r !nat!are" In partea a
d!ua a j!cului este !r&anizata ! intrecere% iar cel care &(iceste
cele mai multe cu$inte $a i rec!mpensat" +entru a e'plica si a#i
ace pe c!pii sa intelea&a ce este un sunet se p!ate !l!si
urmat!rul pr!cedeu- se pr!duc cate$a z&!m!te prin batai de
t!ba% prin apasarea pe clapele unui pian% sau caderea unui
!biect" Astel c!piii sunt pusi in situatia sa &andeasca si sa
e'plice ce au recepti!nat" Fiind intrebati ce au auzit% ei $!r
raspunde- 9z&!m!te sau sunete9" Ajutata de acest lucru
educat!area p!ate desasura si alte j!curi#e'ercitii pentru
c!ns!lidarea n!tiunii de sunet" Cu ajut!rul un!r ilustratii se
declanseaza ! scurta c!n$!rbire cu c!piii pri$ind m!dul in care ii
c!nsulta medicul cind ii d!are in &at" 0e apreciaza ca in aceasta
situatie li se cere sa desc(ida &ura si sa spuna 9a9" 9A9 este un
sunet" In c!ntinuare c!piii asculta cu$intele spuse de educat!are%
a$and ca sarcina sa sesizeze daca acestea c!ntin sau nu sunetul
9a9" De e'emplu- 9F!aie $erde si#! laleaA$i!nul are 9a99Ariciul mititelNu#l duce
pe 9a9cu el:9 sau9Cu ata mi#am lucratUn ser$etel c!l!ratAre insa
ata meaCum$a sunetul 9a9:9Un c!pil numit $a spune daca in
cu$antul respecti$ e'ista sau nu acest sunet si ap!i t!ti c!piii cu
care se lucreaza repeta sunetul respectand indicatiile de
articulare" +entru sesizarea sunetului 9a9 in p!zitie initiala%
mediana si inala se p!t !r&aniza j!curi cum ar i- 9Ale&e si
&rupeaza9% 9Aseaza c!rect9% 9Cine spune mai repede:9" Dupa ce c!piii
sunt ediicati suicient si asupra alt!r sunete se p!t !r&aniza j!curi de &enul- 9Cu ce
sunet incepe cu$antul:9" 0arcina didactica pe care trebuie s#!
indeplineasca presc!larii este de a pr!nunta c!rect sunetele din
c!mp!nenta cu$intel!r si &asirea un!r cu$inte care incep cu
sunetul dat" Re&ula j!cului impune denumirea !biectului
desc!perit si precizarea sunetului cu care incepe cu$antul
respecti$" Materialul didactic este c!mpus din !biecte de uz
pers!nal% m!bilier% jucarii% etc" Obiectele sunt aranjate in mai
multe parti ale clasei si $!r i desc!perite pe rand de cate un c!pil
numit de mine" +entru antrenarea cat mai mult!r c!pii se
pr!cedeaza astel- se denumeste !biectul desc!perit% un alt c!pil
$a i antrenat sa pr!nunte sunetul cu care incepe cu$antul% iar un
alt c!pil $a alcatui ! pr!p!zitie cu acest cu$ant" Reprezentarea
&raica a sunetel!r se realizeaza prin cerculete 6OOOO3" R!stirea
c!recta a sunetel!r% a &rupuril!r de sunete si a cu$intel!r $a i !
premiza tainica pentru insusirea citirii si scrierii c!recte de mai
tarziu% cel putin in situatia in care scrierea c!nc!rda pe deplin cu
pr!nuntia" 0crierea r!maneasca este in esenta !netica%
urmareste sa realizeze ! c!resp!ndenta cat mai perecta intre
litera si sunet" 9+rincipiul !netic al alabetului n!stru simpliica
!arte mult relatia !rt!&raic#!rt!epic% in sensul ca se scrie asa
cum se $!rbeste si se citeste asa cum se scrie9 6Ful$ia Ci!banu%
Lidia 0arlea#9Cum scriem% cum pr!nuntam c!rect9 in N!rme si
e'ercitii p">23" Nu mai putin imp!rtant pentru in$atarea citirii si
scrierii este dez$!ltarea capacitatii c!piil!r de analiza si sinteza
!netica pentru care $arsta presc!lara este !arte p!tri$ita" C!pilul
in$ata% incepand cu al d!ilea an de $iata% limba materna% pe care
si#! insuseste prin imitatie% in c!municarea cu adultul" Catre
sarsitul celui de#al treilea an de $iata% in linii &enerale limbajul
este c!nstituit% dar imperect atat sub aspect !netic% le'ical si al
structuril!r &ramaticale% cat si al e'presi$itatii lui" C!pilul preia%
ara discernamant% m!delele !erite de $!rbit!rii cu care intra in
relatii de c!municare% m!dele mai mult sau mai putin c!recte" El
preia% 9bl!curi $erbale9% in cadrul car!ra nu distin&e elementele
c!mp!nente cu $al!are semantica sau numai &ramaticala
independenta" De aceea% in sc!ala insusindu#si scrierea% c!pilul
care n#a rec$entat &radinita nu separa prin cratima ceea ce
c!nstituie unitati semantice si m!r!l!&ice dierite% dar care se
pr!nunta impreuna" Aceasta se intampla de!arece c!pilul
respecti$ nu a in$atat sa separe cu$intele din c!municarea
pr!p!zitiei si sa distin&a unitati mai mici decat cu$antul% respecti$
silaba si sunetul" Trebuie &asite met!de si pr!cedee adec$ate
$arstei/ prin care sa#l determine pe c!pilul presc!lar mare sa
!pereze c!nstient cu materialul $erbal% ac(iziti!nat% met!de care
sa nu#l plictiseasca pe c!pil" Calea cea mai eicienta este in
primul rand j!cul% plin de surprize% care !l!seste la ma'imum
capacitatea de asimilare a c!pilului la aceasta $arsta% !erindu#i
satisactia participarii acti$e si a airmarii pers!nalitatii sale" Cea
mai p!tri$ita met!da ce p!ate i !l!sita in sc!pul pre&atirii c!piil!r
pentru intele&erea cu succes in acti$itatea de tip sc!lar% pentru
trecerea la peri!ada preabecedara% este met!da !netica%
analitic!#sintactica% care presupune desc!perirea actului $!rbirii
6pr!p!zitie% cu$ant% silaba% sunet3 si rec!mpunerea lui% analiza
!netica iind de iecare data urmata de sinteza !netica" +rimele
acti$itati de acest &en sunt mai putin atracti$e insa dupa ce c!piii
in$ata sa dierentieze unitatile de $!rbire cu inteles de sine
statat!r 6cu$intele3% dupa ce ala ca acestea se p!t c!mbina in
dierite eluri cu alte cu$inte% se p!t !r&aniza numer!ase j!curi
care au ca sc!p dez$!ltarea capacitatii de analiza si sinteza
!netica" +!rnind de la descrierea unei ilustratii% i#am determinat
pe c!pii% cu ajut!rul intrebarii% sa desprinda din intre&ul material
$erbal% ! c!municare#pr!p!zitia% in j!curi precum- 90pune ce$a
despre9 6alcatuirea de pr!p!zitii simple su&erate de ima&ini3#$ezi
ane'a nr"2/ 9Cine spune mai repede:9 6alcatuirea de pr!p!zitii
su&erate de dierite !biecte sau cu ima&ini su&erate pe jet!ane si
in absenta acest!ra3#$ezi ane'a nr"4" <!cul 9Ce stii despre mine:9
are drept sc!p- F!rmarea deprinderii de a alcatui pr!p!zitii simple
si dez$!ltate prin inlantuirea l!&ica a ideil!r" La inceput% se
r!steste pr!p!zitia alcatuita din d!ua#trei cu$inte cu sens
indi$idualizat si cun!scut de c!pii- 9+apusa d!arme9/ 9Maria spala
r!c(ita9" In c!mplicarea j!cului% educat!area p!ate cere c!piil!r
sa as!cieze !biecte% !rmand pr!p!zitii dez$!ltate 6de e'emplu-
papusa#r!c(ita#unda3% sa c!nstruiasca n!i pr!p!zitii cu ultimul
cu$ant al pr!p!zitiei precedente" +entru e$aluarea !biecti$a a
capacitatii c!piil!r de a c!nstrui l!&ic pr!p!zitii% am !l!sit ca
sup!rt material% jucarii din &radinita" Am cerut c!piil!r sa
!rmuleze pr!p!zitii !rmate din trei cu$inte pe baza acest!r
jucarii si sa stabileasca c!mp!zitia numerica si l!cul iecarui
cu$ant in pr!p!zitie 6primul% ultimul% la mijl!c3 sau sa in$erseze
!rdinea acest!ra !l!sind acelasi enunt l!&ic 9?aiatul mananca
mere9% 9Mananca mere% baiatul9% sau 9Mere mananca baiatul9" +rin
j!cul 9+!ti sa imi sc(imbi l!cul9% am dem!strat c!piil!r ca in
pr!p!zitie cu$intele p!t sa#si sc(imbe l!cul% ara ca pr!p!zitia sa#
si sc(imbe sensul" 0#au !l!sit pentru inceput pr!p!zitii simple-
Catelul alear&a" Alear&a catelul" +isica t!arce" T!arce pisica" In
c!mplicare s#au !l!sit pr!p!zitii dez$!ltate- Catelul alear&a prin
curte" +rin curte alear&a catelul" +isica t!arce dupa s!ba" Dupa s!ba
t!arce pisica" +entru a e'ersa despartirea pr!p!zitiil!r in cu$inte
trebuie 0sa#i acem pe c!pii sa intelea&a ca $!rbirea este
alcatuita din cu$inte care denumesc dierite !biecte din realitate"
Despartirea pr!p!zitiei in cu$inte se ace la inceput sub !rma de
j!curi#e'ercitii pe care le inte&ram in j!curi didactice" Astel% se
p!rneste de la materialul intuiti$- ima&ini cu ! l!are% un c!pac% !
casa" 9Ce a$em aici:9# C!piii denumesc !biectele" 9Cate !biecte
sunt:9# C!piii le numara si le reprezinta &raic" 0e tra&e c!ncluzia-
9Cate !biecte sunt% atatea cu$inete am spus9" 0e !r&anizeaza
ap!i j!curi didactice cum ar i- 9Cate cu$inte a r!stit I!nel:9" 0e $a
incepe cu pr!p!zitii simple% !l!sindu#se in c!mplicare pr!p!zitii
dez$!ltate !rmate din 5#7#8 cu$inte" 0e reprezinta &raic
cu$intele care alcatuiesc pr!p!zitia% de e'emplu- 9C!piii se j!aca
in parc"9 +r!p!zitia are cinci cu$inte" In acti$itatea desasurata
6cu c!piii presc!lari de &rupa mare3 am urmarit sa le dez$!lt
c!piil!r si capacitatea de a analiza pr!p!zitia" +entru aceasta
am desasurat j!cul didactic 9Cate cu$inte am spus:9" +rin
intermediul acestui j!c am urmarit sa le dez$!lt c!piil!r
capacitatea de a desparti pr!p!zitia in cu$inte" Din punct de
$edere met!dic% am c!nsiderat ca este mult mai eicient sa
prezint c!piil!r in prima parte a j!cului ima&inea care su&ereaza
anumite pr!p!zitii" Ima&inile prezentate i#au ajutat pe c!pii sa
!rmuleze pr!p!zitii si sa le analizeze" Analizand impreuna cu
c!piii pr!p!zitia- 9C!piii se j!aca in parc9% am accentuat iecare
cu$ant prin batai din palme% precizand numarul cu$intel!r din
pr!p!zitii si !rdinea l!r" +entru iecare cu$ant c!piii sc!t din
c!sulet cate un betis!r" +entru a stabili lun&imea cu$intel!r am
c!mparat cu$antul 9parc9 cu cu$antul 9in9" Astel% pentru cu$intele
lun&i% c!piii asezau pe masute betis!arele lun&i% iar pentru
cu$intele scurte asezau betis!arele scurte" In partea a d!ua a
j!cului% c!piii au analizat pr!p!zitiile ara sup!rt intuiti$" +entru
&radarea sarcinii didactice% in prima parte a j!cului c!piii au
analizat pr!p!zitii !rmate din d!ua cu$inte% ap!i din trei% patru%
cinci cu$inte" In timpul j!cului am c!nstatat ca presc!larii au
participat cu placere la acti$itate si maj!ritatea au !rmulat c!rect
pr!p!zitii" +entru ! si mai buna participare% din partea tutur!r
c!piil!r% i#am antrenat in c!mentarii asupra c!rectitudinii
raspunsuril!r" In cazul in care un c!pil &reseste% pentru a#l ajuta
repet pr!p!zitia" Daca si al d!ilea raspuns este &resit% raspunde
un alt c!pil care se anunta% iar primul c!pil repeta raspunsul
c!rect" F!l!sind ima&inile din prima parte% acest j!c a c!ntribuit la
dez$!ltarea capacitatii de analiza $izuala a ima&inil!r% antrenand
in acelati timp si eectuare un!r c!mparatii intre cu$intele scurte si
cu$intele lun&i 6ane'a nr"53" Actiunea sa este cu atat mai
puternica cu cat analiza nu se bazeaza pe reprezentari cu sens
ale mem!riei% !rmate anteri!r% ci pe ima&inile care su&ereaza
pr!p!zitii% percepute in m!mentul j!cului" +entru desacerea
bl!curil!r $erbale si c!nstientizarea indi$idualitatii iecarui cu$ant%
inclusi$ instrumentele &ramaticale% am !r&anizat si desasurat
dierite j!curi% cum ar i- 9Ce ar mai i putut ace etita:9 6intrebarea
i#a ajutat pe c!pii sa identiice% sa precizeze cele tei cu$inte ale
pr!p!zitiil!r3 9Fetita a desenat% a cantat% a dansat% a citit% a
p!$estit9 etc"% pentru !rma au'iliarului 9a a$ea9 si alte e'ercitii
pentru iz!larea din pr!p!zitie a $erbului 9a i9% !rma accentuata si
neaccentuata" De e'emplu- 9Ana este rum!asa9/ 9Ana e
rum!asa9% s#a stabilit numarul de cu$inte din iecare pr!p!zitie%
!rdinea acest!ra in pr!p!zitie si cate sunt lun&i% cate sunt scurte"
<!cul didactic- 9La ce m#am &andit9% a a$ut ca sc!p separarea
prep!zitiei 9la9 in cadrul unei pr!p!zitii !rmate din patru cu$inte"
Asa am pr!cedat si pentru sesizarea alt!r prep!zitii 6de% pe% si3% in
j!curile didactice- 9De unde stii:9/ 9.(ici pe ce:9/ 90i n!i &(icim;9" In
j!cul 9C!mpleteaza ce lipseste9 am !rmulat dierite pr!p!zitii in
care lipseau cu$intele de le&atura% cerand c!piil!r sa &aseasca
cu$antul scurt care lipseste- Lupul traieste "
i
"
n
" padure" Ele$ul
scrie "
p
"
e
" caiet" "
L
"
a
" &radinita $in c!piii" In j!cul 9Care este l!cul
meu:9 c!piii au sarcina de a stabili l!cul cu$antului in pr!p!zitie"
C!piii !rmuleaza pr!p!zitii% ap!i stabilesc l!cul iecarui cu$ant"
Analiza este urmata si de sinteza" +entru c!mplicarea j!cului se
p!ate da ca sarcina sa se alcatuiasca ! pr!p!zitie in care
cu$antul 9scrie9 sa ie al d!ilea cu$ant in pr!p!zitie" 0e p!rneste
de la pr!p!zitii simple si se ajun&e la pr!p!zitii dez$!ltate" Dupa
ce c!piii s#au deprins sa alcatuiasca pr!p!zitii !ral% dupa
detasarea si analiza pe plan $erbal al pr!p!zitiei% respectand
indi$idualizarea tutur!r cate&!riil!r &ramaticale% am trecut la
reprezentarea &raica a cu$intel!r din pr!p!zitie astel- linie lun&a
!riz!ntala#pr!p!zitia punct la sarsitul eidedesupt- #liniuta
!riz!ntala pentru cu$intele lun&i # cerculete pentru cele scurte<!cul-
9Care cu$ant este mai lun&% care este mai scurt:9- De
e'emplu- Mi(ai si =ict!r se j!aca"
@@@@@@@@@@@@@@@@ @@@@@ ! @@@@@ ! @@@@" 6reprezentarea &raica3" Dupa
aceste etape se p!t intr!duce in materialul $erbal% pentru
dierentiere% cu$inte neaccentuate care se r!stesc impreuna cu
altele% !rmele neaccentuate ale pr!numel!r pers!nale si
rele'i$e" Daca nu se pr!cedeaza astel% sistematic si &radat%
c!piii $!r c!ntinua sa c!nsidere ca structurile 9le#am $azut9% 9se
plimba9% 9e bine9% c!nstituie un sin&ur cu$ant" +entru sesizarea
indi$idualitatii cu$intel!r e bine sa se inter$ina cu intebari in timpul
j!cului% care c!nduc spre analiza &rupuril!r de cu$inte si
intr!ducerea l!r in alte c!mbinatii% pentru a sesiza prezenta
iecaruia" De e'emplu% bl!cul $erbal 9l#a $azut9 a !st supus
urmat!arel!r inl!cuiri- 9l#au $azut9/ 9l#ai $azut9/ 9l#am $azut9/ 9l#ati
$azut9 sau 9m#a $azut9/ 9te#a $azut9/ 9ne#a $azut9/ 9i#a $azut9 sau 9l#a
c(emat9/ 9l#a certat9/ 9l#a stri&at9/ 9l#a dus9etc" Capacitatea de
analiza la presc!lari am dez$!ltat#! si prin j!curile didactice
urmat!are- 9.aseste cu$antul p!tri$it9/ 9Al catelea cu$ant
lipseste:9/ 9Cu$inte% pr!p!zitii9" C!nsider ca prin e'ercitiile
desasurate in cadrul acest!r j!curi se dez$!lta treptat
capacitatea de !bser$are analitica% insusirea care j!aca un r!l
de!sebit de imp!rtant in pr!cesul citirii si scrierii" De asemenea%
acest tip de j!curi amiliarizeaza presc!larii cu e'ercitii bazate pe
met!da !netica% analitica% sintetica% de in$atare a scris#cititului%
pre&atindu#i pentru trecerea la peri!ada preabecedara in clasa I"
Dupa ce c!piii realizeaza cu succes analiza si sinteza pr!p!zitiei se initiaza in
desc!mpunerea cu$antului in silabe" La inceput ac e'ercitii pre&atit!are in care se
!l!sesc cu$inte bisilabice% trisilabice% stabilindu#se ca ceea ce se pr!nunta cu ! sin&ura
desc(idere de &ura se numeste silaba" +entru a da ! n!ta placuta%
e'ercitiile se p!t ace sub urmat!area !rma- 2" Am ! nuca n!ua"
O despart in d!ua- nu#ca% nuca" 4" 0pun acuma 9casa90tand asa
la masaLe spun pe#amand!uaDespartite#n d!ua- Ca#sa/ casa/
ma#sa/ masa" 5" 0pun acuma 9l!are9Frum!s mir!sit!areCin9ne
spune n!ua Cum se desparte#n d!ua:- l!a#re% l!are" 7" Marea
este mare0i#i plina de sare=a r!& sa $a &anditiCum le despartiti:
6ma#re% sa#re3" De cate !ri educat!area sau c!piii despart
cu$antul in silabe se cere ca acestia sa#si i'eze barbia pe d!sul
palmei pentru a sesiza desc(iderea de &ura c!respunzat!are
iecarei silabe iar atunci cand $!r preciza numarul de silabe al
unui cu$ant le $!r as!cia cu numarul de atin&eri ale barbiei de
mana" In inal% c!piii reac cu$antul" Familiarizarea c!piil!r cu
deprinderea de a desparti cu$intele in silabe s#a realizat prin
intermediul j!cului 9Cate silabe are cu$antul:9" <!cul se
desas!ara astel- educat!area aseaza la pan!u jet!ane cu
dierite ima&ini" Cere c!piil!r sa le denumeasca" Ap!i e'plica
c!piil!r ca asa cum pr!p!zitia are mai multe cu$inte% asa si
cu$intele se despart in silabe" Dem!nstreaza c!piil!r !l!sind
jet!ane e'puse la pan!u% punand p!dul palmei sub barbie pentru
a simti desc(iderea &urii sau !l!sind bataia ritmica din palme
pentru iecare silaba" 0e e'plica c!piil!r ca unele sunt !rmate
dintr#! sin&ura silaba 6! sin&ura desc(idere a &urii3% altele au
d!ua sau mai multe silabe 6d!ua sau mai multe desc(ideri ale
&urii3" C!piii ale& de pe masa educat!arei jet!ane% denumesc
cu$antul si ap!i il despart in silabe" 0e $a a$ea in $edere la
inceput% !l!sirea de cu$inte cu 2#4 silabe si ap!i cu 5#7 silabe"
+rin 9<!cul silabel!r9 am urmarit e'ersarea deprinderii de a
desparti cu$intele in silabe" Obiecti$e- sa analizeze cu$antul
despartindu#l in silabe/ sa c!mpuna alte cu$inte care incep cu !
silaba data/ sa articuleze cu$intele m!n!silabice% trans!rmandu#
le in cu$inte bisilabice% sa distin&a l!cul si !rdinea silabel!r/ sa
reprezinte &raic cu$intele si silabele !l!sind simb!lurile
cun!scute" 0arcina didactica- precizarea l!cului silabei in cu$ant
6initial% median% inal3" Re&uli de j!c- c!piii spun cu$inte care incep
cu aceeasi silaba ca si silaba data de educat!are% cauta cat mai
multe cu$inte care incep cu aceeasi silaba" Raspunsurile c!recte
$!r i aplaudate" Ca material didactic !l!sesc- jet!ane cu ima&ini
din dierite d!menii 6natura% !m% uni$ers%etc"3% tabla ma&netica%
tabla% creta c!l!rata% buline c!l!rate" =arianta I- La cererea
educat!arei% c!piii ale& de pe masa ima&ini a car!r denumire
incepe cu silaba data de educat!are si c!mpleteaza cu$antul cu
silaba sau silabele care lipsesc" <et!anele se aseaza la pan!u% in
!rdine" E'emplu- ?A- batic% bal!ane% batista" +A- patine% pasare% para"
LA- lalea% lacat% lama" In c!mplicarea j!cului% &rupa se imparte in
d!ua ec(ipe" Educat!area pr!nunta ! silaba- E'emplu CA- C!piii
din prima ec(ipa &asesc cu$inte care incep cu silaba CA"
E'emplu- ca#ti#ea% ca#na% ca#pac% ca#sa% ca#pra% ca#da etc" C!piii
din cealalta ec(ipa &asesc cu$inte care se termina cu silaba CA"
E'emplu- nu#ca% $a#ca% bar#ca" =arianta a II#a- 9Repeta aceeasi
silaba;9% se !l!sesc jucarii% ima&ini sau se p!ate desasura !ral"
Educat!area pr!nunta silabe care se repeta" C!piii $!r &asi
cu$antul p!tri$it si il $!r desparti in silabe" E'emplu- $e$e#
$e$erita/ papa#papadie/ &!&!#&!&!sar/ papa#papa&al% papanasi/
cucu#cucuri&u" =arianta a III#a- Educat!area pr!nunta un cu$ant
!rmat dintr#! silaba 6substanti$ nearticulat3 si s!licita c!piii sa#l
trans!rme intr#un cu$ant !rmat din d!ua silabe prin articulare"
E'emplu- mar#marul/ car#carul/ brad#bradul" Ap!i c!piii $!r alcatui
pr!p!zitii cu aceste cu$inte alate in ambele situatii" E'emplu- Eu
pri$esc un brad" ?radul era imp!d!bit" =arianta a I=#a- .rupa se
imparte in d!ua ec(ipe" Un reprezentant dintr#! ec(ipa ale&e !
ima&ine de pe masa educat!arei% ara s#! arate c!piil!r si
pr!nunta ! parte din cu$ant 6una% d!ua silabe3 in asa el incat sa
su&ereze cu$antul" Cealalta ec(ipa deduce si il pr!nunta in
intre&ime" E'emplu- cr!c!#dil/ bici#cleta/ masi#na" In c!mplicarea j!cului un c!pil
dintr#! ec(ipa $a reprezenta &raic la tabla un cu$ant" Cealalta ec(ipa $a &asi un cu$ant
care sa inceapa cu aceeasi silaba" +entru iecare raspuns c!rect% de iecare data% c!piii
$!r primi cate ! bulina" Obtinerea per!rmantei se realizeaza prin lucrul pe ise de
munca independenta care au in partea stan&a ima&inea unui !biect iar in partea
dreapta trebuie sa reprezinte &raic cu$antul si silabele din care este !rmat" +entru
c!ns!lidarea deprinderii c!piil!r de a imparti cu$intele in silabe si de a ace naliza
!netica am desasurat j!curi didactice ca- 9Termina cu$antul9 6!rmarea un!r cu$inte
care incep cu ! silaba data de educat!are3/ 90pune#mi la ce m#am &andit9 6c!mpletarea
cu$antului inceput de educat!are3/ 9Ce silaba se repeta:9 6in cu$inte ca- dedesupt%
bebelus% $e$erita% tataie% mamaie% liliac etc"3/ 9Ne jucam cu silabe9 6din mai multe jet!ane
sa alea&a pe acela cu ima&ini care reprezinta !biecte% iinte ale car!r denumire incepe
6se sarseste3 cu ! silaba data% e'emplu- 9ca9 ca#sa% ca#na% ca#da% ca#se#t!#!n etc" sau
silaba 9sa9 sa se ale la sarsitul cu$antului- 9ca#sa9% 9ma#sa9% 9pla#sa93/ 90aculetul ermecat9
6sa denumeasca ima&inea care reprezinta !biecte a car!r denumire c!ntine d!ua% trei
silabe3/ $ezi ane'a nr"8/ 9Tele$iz!rul9 6despartirea cu$intel!r in silabe% stabilirea
numarului de silabe din care este !rmat cu$antul% precizarea p!zitiei silabei in cu$ant3"
Aceste j!curi au c!nstituit ! admirabila m!dalitate de a#i ace pe
c!pii sa participe acti$ la pr!cesul de in$atare" Alandu#se in j!c in
situatia de pr!ta&!nist% el este acti$at% participa din plin la
acti$itati% ceea ce c!respunde unei trebuinte interi!are de actiune
si airmare" In$atarea de$ine mai interesanta% mai atracti$a% mai
placuta" +r!cesul analizei !netice trebuie dus pana la ni$elul sunetel!r in situatii
accesibile presc!laril!r- 9Cu ce sunet incepe si se termina cu$antul:9" La inceput am
cerut c!piil!r sa sesizeze sunetul initial% ap!i inal si dupa aceea a celui care se ala in
p!zitia mediana in cu$inte m!n!silabice% iar in a d!ua parte a anului sc!lar am pr!pus
ca sarcina didactica de j!c- determinarea numarului de sunete din cu$inte scurte sau
despartirea unui cu$ant in silabe si a silabel!r in in sunete% cu reprezentarea &raica a
pr!p!zitiei% cu$intel!r% silabel!r si sunetel!r% la tabla% cu creta c!l!rata" Initial% am
lucrat cu pr!p!zitii simple% !rmate pe baza de ima&ini si am
dem!nstrat si e'plicat la tabla etapele redarii &raice a unei
pr!p!zitii" A urmat un e'ercitiu &radat% c!ntinuu% pe baza
pr!p!zitiil!r deri$ate din ima&ini citite de ei% cu incercari% ezitari%
repetari" In $ederea $eriicarii r!ntale a p!sibilitatil!r c!piil!r am lucrat in prealabil la
masuta% cu ajut!rul betis!arel!r scurte si lun&i" Trecerea la alta etapa de lucru s#a acut
numai dupa ce c!piii au marcat prin betis!are etapa anteri!ara pe un !nd de atentie si
m!ti$atie c!respunzat!are" In urma tutur!r acest!r e'ercitii%
reprezentarea &raica a pr!p!zitiei in cu$inte% a cu$intel!r in
silabe si a silabel!r in sunete se prezinta astel- C!pilasul se
j!aca" @@@@@@@@@@@@@@" #Apr!p!zitia @@@@@@ @@ @@@" #Acu$inte @ @ @
@ @ @ @" #Asilabe .. .. #AsuneteDupa ce c!piii au d!bandit capacitatea
dierentierii sunetel!r% in j!curi mai c!mplicate% le#am cerut sa inl!cuiasca un sunet dintr#
un cu$ant 6cel initial sau cel inal3 pentru a !btine un n!u cu$ant m!n!silabic 6n!i% sac%
cai3% si am cerut c!piil!r sa sc(imbe primul sunet si $!r desc!peri cu$inte n!i" De
e'emplu- # pentru 9n!i9- $!i% r!i% b!i% &!i% d!i% etc" # pentru 9sac9- rac%
mac% dac% zac% lac%tac% etc" In situatia cand se cere inl!cuirea
ultimului sunet a$em- # pentru 9cal9- car% cad% cai% cap% caz% cas%
etc" Alte j!curi didactice pe care le#am desasurat cu &rupa de
c!pii sunt- 9Cine spune mai repede:9 6desc!perirea mai mult!r
cu$inte care incep sau se sarsesc cu un sunet dat de
educat!are3/ 9Cine spune mai multe cu$inte:9 6cu$inte care sa
inceapa cu sunetul su&erat de ima&ine3/ 9Ale&e si &rupeaza9
6ale&erea !biectel!r a car!r denumire c!ntine un anumit sunet3#
ane'a nr"7# Incercuirea !biectel!r ale car!r denumire c!ntine un
anumit sunet" La sarsitul anului sc!lar am planiicat si desasurat
interesante si eiciente j!curi didactice de e$aluare a capacitatii
de discriminare a cu$intel!r din pr!p!zitii% a silabel!r din cu$inte
si a sunetel!r din silabe% cum ar i- 9Ce stii despre:9% 9Cine stie%
casti&a9% 9+r!p!zitii% cu$inte% silabe% sunete9" <!cul- 9+r!p!zitii% cu$inte%
silabe% sunete9 l#am desasurat sub urma unui c!ncurs a$and ca !biecti$e- # sa
c!nstruiasca cel putin trei pr!p!zitii realizand c!rect ac!rdurile
dintre partile principale si cele secundare% care sa includa un
cu$ant dat sau pe baza un!r materiale ilustrati$e/ # sa separe
cu$intele din pr!p!zitii stabilind prin batai din palme numarul si
!rdinea cu$intel!r% ap!i sa rec!mpuna pr!p!zitiile/ # sa desparta
cu$intele pr!p!zitiei in silabe% stabilind numarul de silabe% silaba
initiala si inala" # sa desc!pere sunetul initial si inal al cu$intel!r
ce alcatuiesc prp!zitia si sa &aseasca si alte cu$inte care incep
sau se sarsesc cu aceste sunete" # sa redea &raic% utilizand
&raismele in$atate pr!p!zitia% cu$intele% silabele si sunetele" Am
imbinat elementul iinstructi$ cu multiple pr!cedee de j!c-
intrecerea% aplauze% inc(iderea si desc(iderea !c(il!r% &(icirea%
miscarea% etc" In $ederea determinarii ni$elului de asimilare a
cun!stintel!r reerit!are la capacitatea c!piil!r de a eectua !
analiza si sinteza la sarsitul anului sc!lar% am aplicat pentru
iecare !biecti$ urmarit cate ! pr!ba de e$aluare" +r!bele de
e$aluare s#au dat pe ise indi$iduale" 2" Reprezinta prin puncte cate
cu$inte are pr!p!zitia" 4" Deseneaza atatea cerculete cate cu$inte reprezinta
ima&inea" 5" Deseneaza atatea liniute cate silabe are cu$antul" 7" Reprezinta prin
cerculete dierit c!l!rate% iecare sunet% ce !rmeaza silaba% cu$antul" 8" Reprezinta
&raic pr!p!zitia data 6cu$inte lun&i% scurte% silabe% sunete3" Rezultatele le#am
trecut in urmat!rul tabel- Testul Nr" c!pii F!arte
bine ?ine 0atisacat!r
+r!ba
2 4B 2>#CBD 4#2BD
4 4B 2>#CBD 4#2BD
5 4B 2C#C8D 2#8D , 23 )4
(5,6 2()36 )(,6%acand o analiza a celor cinci probe am constatat
ca rezultate mai slabe au inregistrat copiii in determinarea numirului si componentei
silabelor in cazul cuvintelor formate din 7(+ silabe. 8n cazul analizei silabice a
cuvintelor formate din 7(+ silabe, copiii au manifestat tendinta de a percepe
diferentiat primele silabe, tendinta ruperii unitatii silabice. &ceasta tendinta se
explica prin actiunea legii generale dupa care se face analiza stimulilor complecsi.
Potrivit acestei legi, unele elemente marc!eaza, induc negativ actiunea altor
elemente. 8n genere, elementele marginale, externe alestimulului verbal se analizeaza
si se sintetizeaza mai usor decat cele medii, deoarece pot fi incluse in mai mica
masura cu silabe ambiante. #etinerea primei silabe, omiterea silabei mediane se
explica prin faptul ca prima silaba nu trebuie diferentiata decat de silaba urmatoare,
pe cata vreme silaba din interiorul cuvantului tebuie diferentiata atat de silaba
anterioara, cat si de cele ce urmeaza. 9ezvoltarea auzului fonematic
Omul are capacitatea de a percepe dierenEiat !nemele" La emisia unui !nem participF
atGt sistemul auditi$% cGt Hi sistemul Iinestezic Hi articulat!r" Jn limba r!mGnF a$em
!neme surde 6 s% t% c% p% % H 3 Kn care c!ardele $!cale nu $ibreazF% cGt Hi !neme
s!n!re care implicF $ibraEia c!ardel!r $!cale 6 z% d% &% j% $3" C!pilul trebuie sF realizeze
aceste dierenEieri Kntre !nemele perec(i - sLz% HLj% tLd% pLb% cL&% HLj" CGnd nu ace
distincEia Kntre aceste sunete% !datF intrat Kn Hc!alF apar c!nuziile Hi la ni$elul scrierii"
C!pilul $a scrie e'act cum aude" M0Fpada este albFM sau M C!H!cul este &r!sM" Ceea ce
trebuie Fcut% dupF emisia sunetului Hi i'area lui% este dierenEierea cu ajut!rul
cu$intel!r par!nime" Dez$!ltarea auzului !nematic presupune !rmarea percepEiei
auditi$e c!recte% !rmarea capacitFEii de dierenEiere !nematicF% !rmarea capacitFEii de
analizF !neticF" Ca sF se reuHeascF acest lucru% c(iar din aza imp!stFrii sunetului%
trebuie Fcute e'erciEii de analizF !nematicF 6 e' - Unde auzim sunetul 0 : La
Knceputul% la mijl!cul sau la sGrHitul cu$Gntului3" +entru a realiza aceastF analizF $!m
!l!si pentru preHc!lari ima&ini sau desene% iar pentru Hc!lari cu$inte scrise"
Etapa iniEialF de !rmare a auzului !nematic p!rneHte de la imitarea sunetel!r din
naturF 6cum ace :3% ap!i se trece de la emisia silabel!r perec(i 6pa#ba% a#$a3 la j!cul
cu cu$intele par!nime" Ni j!curile (azlii 6 rFmGntFrile de limbF 3 ajutF la aut!matizarea
Hi dierenEierea sunetel!r"
EDUCAREA AUZULUI FONEMATIC
Autor: instit. PopinMirela, Pentru copilul normal
dezvoltat din punct de vedere intelectual i care nu are probleme n
ceea ce privete capacitatea de emisie a sunetelor i de recepie
auditiv, constituirea i formarea opional a aspectului fonetic, lexical
i gramatical al limbajului, n general, decurge normal. n caz contrar,
limbajul nu urmeaz de la sine o evoluie normal i poate deveni un
!andicap al succesului n nvtur, nc din clasa nt"i. #ostirea
corect a cuvintelor ne ajut s valori$cm exact coninutul logic al
noiunilor folosite, ale propoziiilor i a frazelor. Pe l"ng aspectul
neplcut, o pronunare neglijent ridic serioase di$culti n
nelegerea celor spuse. % dicie bun, n concordan cu speci$citatea
fonetic a limbii, pe l"ng faptul c d vorbirii un aspect sonor plcut,
o not distins, pune n valoare i inteniile, g"ndurile vorbitorului.
&iecare cuv"nt are o anumit structur fonologic, un anume ec!ilibru
ntre consoane i vocale, ntre silabe, cruia nu i se poate aduce nici o
sc!imbare, dec"t cu preul mutilrii adevratei lui expresii fonale.
%rice cuv"nt are n cadrul structurii sintactice, un rol precis. '(area
rostirii potrivite d vorbirii culoare, cldur, vigurozitate i neles.
)in"nd seama de particularitile de v"rst i individuale ale copiilor,
de unele disfuncii neuromotrice i psi!o*sociale, precum i de
cerinele dezvoltrii i perfecionrii vorbirii i comunicrii la aceast
v"rst, direciile de activitate au vizat motricitatea general i fono*
articulatorie, ritmul, respiraia, articularea sunetelor, auzul fonematic,
gestica i mimica.+ ,suri privitoare la educaia laturii fonetice a
limbajului. a. 'ntrenamentul motric.'ctivitatea aparatului articular
acioneaz ca un ntreg, n care modi$crile funcionale ale unui organ
atrag dup sine sc!imbri n starea funcional a organelor
interdependente. 'stfel, n cadrul exerciiilor de nviorare, sau a
jocurilor, n $ecare zi, timp de c"teva minute se pot efectua exerciii de
gimnastic facial, labial i lingual. 'cestea, trebuie s $e de scurt
durat, -*. minute, i s aib un caracter ritmic, vioi, efectu"ndu*se
simultan cu toi copiii din grup, dup modelul oferit de educatoare.
/xerciii de gimnastic facial. /xist o mare variatate de astfel de
exerciii, cele mai cunoscute sunt0 nc!iderea i desc!iderea alternativ
a gurii1 um(area i sugerea simultan a obrajilor1 imitarea sur"sului cu
scopul de a obine o desc!idere transversal a gurii1 uguierea buzelor0
i*u, i*u1 limba iese afar lat din gur limba n form de cup.
2fragment3 4ema * CONTRIBUTIA JOCULUI DIDACTIC LA DEZVOLTAREA LA-
TURII FONETICE A LIMBAJULUI PRESCOLARILOR. Limbajul reprezinta principalul
instrument de in!rmare si !rmare a !mului" C!pilul se naste cu p!sibilitatea de a#si
dez$!lta limbajul% dar acesta a d!bandit de#a lun&ul e$!lutiei !nt!&enetice% in unctie de
in!rmatia $enita din aara% adica din mediul lin&$istic ce#l inluenteaza% el in$ata sa
$!rbeasca imitandu#l initial pe adult% c!ntinuand prin elab!rarea un!r structuri pr!prii de
e'primare" Inca din presc!laritate% trebuie sa !rmam la c!pii
capacitatea de a c!munica cu cei din jur% de a#si e'prima in m!d
inteli&ibil &andurile% impresiile% trebuintele% de a cun!aste
realitatea !biecti$a" Limbajul% ca mijl!c de c!municare% asi&ura
c!pilului sc(imbul de idei si impresii intre el si semenii lui%
transmiterea un!r cun!stinte% c!ntribuind la imb!&atirea
nec!ntenita a e'perientei l!r de $iata% la lar&irea si c!mplicarea
relatiil!r cu mediul s!cial" T!ate acestea se realizeaza prin
intermediul cu$antului" Cercetarile psi(!l!&ice au aratat% iar
e'perienta didactica a c!nirmat ca dez$!ltarea limbajului
c!pilului are l!c sub inluenta mediului si a educatiei" Acest lucru
se realizeaza cu !ptima eicienta in cadrul intre&ului pr!&ram din
&radinita% dar un l!c imp!rtant re$ine disciplinei care apartine
serei limbii si literaturii r!mane" In &radinita de c!pii si ap!i la
sc!ala are l!c ade$arata )culti$are a limbii indi$idului*
e'ercitandu#se ! inluenta dirijata% planiicata% bazata pe c!ncluzii
psi(!peda&!&ice% cu pr!bleme% n!tiuni si sarcini &radate ca
diicultate si !r&anizate in sisteme l!&ice% met!dice" Eicienta muncii
de dez$!ltare a $!rbirii c!pilului si de in$atare l!&ica% uncti!nala a &ramaticii sp!reste
cu cat sunt mai stiintiic selecti!nate% !rd!nate% distribuite cun!stintele% acti$itatile si
e'ercitiile% pe trepte de in$atamant si ani de studiu si cu cat e'ista ! c!ntinuitate a
demersuril!r peda&!&ice in rap!rt cu !biecti$ele maj!re ale dez$!ltarii limbajului si al
studiului limbii" +r!&rama pentru in$atamantul presc!lar urmareste
pre&atirea c!piil!r pentru respectarea en!menului &ramatical din
sc!ala primara% dar mai ales% dez$!ltarea capacitatii de
c!municare $erbala a acest!ra" Ea pre$ede pr!bleme si cerinte
menite sa c!ntribuie eecti$ la dez$!ltarea limbajului si la
!r&anizarea cun!stintel!r in sistem c!ncentric cantitati$%
adau&andu#se% pe ni$eluri de $arsta% c!mp!nenti ai aceleiasi
pr!bleme ab!rdate in &rupa precedenta% dar si intr#! !r&anizare
c!ncentric , calitati$a% prin sp!rirea &radului de &eneralizare si
abstractizare a cun!stintel!r pre$azute pentru &rupele mai mari%
in rap!rt cu ni$elul dez$!ltarii &andirii l!&ice a presc!laril!r"
+r!blemele si cun!stintele destinate studiului% mai precis
e'ercitiului de educarea limbajului sunt urmarite in sere
c!ncentrice nu numai pe ni$eluri de $arsta dar si pe c!mp!nente
si pr!bleme ale stiintei limbii- planul !netic% le'ical% &ramatical si
cel al e'presi$itatii limbii" .ramatica este ! stiinta destul de
diicila% care !pereaza cu n!tiuni abstracte/ din acest m!ti$ ea ar
trebui sa se studieze in clasele mai mari ale sc!lii% cand &andirea
l!&ica% abstracta% a ele$il!r este !rmata" La $arsta presc!lara%
precum si la cea sc!lara mica% ni$elul scazut al &andirii l!&ice%
abstracte% caracterul c!ncret intuiti$ al cesteia% absenta un!r
cun!stinte &ramaticale , ca sup!rt preerential , &radul inalt de
abstractizare a cate&!riil!r de stiinta limbii nu permit intele&erea
si in$atarea l!&ica a n!tiunil!r lin&$istice elab!rate in intrea&a
sera de cuprindere si intr#! !rdine impusa de l!&ica interna a
stiintei limbii" Din acest m!ti$ la aceste $arste% !rdinea n!tiunil!r
nu p!ate respecta l!&ica interna a stiintei" Cerintele psi(!l!&ice
ale studierii l!&ice% !bli&a la ! in$atare prin dez$aluire% partiala si
treptata a serei de cun!stinte si n!tiuni &ramaticale" Ea se p!ate ace
sub !rma empirica% prin !bser$atii asupra limbii% prin selectarea un!r m!dele de
e'primare si prin e'ercitii de intrebuintare a un!r structuri lin&$istice inca din &radinita%
prin acti$itatile de dez$!ltare a limbajului" In &radinita% insusirea limbajului se
realizeaza c!nstient% dirijat% stiintiic% cu accent permanent pe
pre$enirea si c!rectarea deectel!r de $!rbire% pe e'ersarea
!r&anului !nat!r% pentru asi&urarea unei pr!nuntii clare a
sunetel!r si a &rupuril!r de sunete% pentru dez$!ltarea capacitatii
de dierentiere percepti$ !netica si initierea c!piil!r in analize si
sinteze !netice% pentru imb!&atirea si acti$izarea $!cabularului%
insusirea practica a rap!rturil!r &ramaticale sub aspect m!r!l!&ic
si sintactic% pentru dez$!ltarea luentei si luiditatii in $!rbirea
m!n!l!&ata si dial!&ata% !rmarea ritmului de $!rbire
c!respunzat!r c!ntinutului si a deprinderii de a respecta pauzele%
int!natia si accentul% pe !rmarea si e'ersarea unei e'primari
l!&ice% clare% c!recte% cursi$ si nuantate" +r!blema auzului la
$arsta presc!lara se reera la capacitatea c!piil!r de a percepe
sunetele limbii n!astre% de a le dierentia% de a sesiza &reselile de
pr!nuntie pr!prii si ale alt!ra" 0unetele limbii materne se
!rmeaza in m!d treptat incepand din primul an de $iata si se
c!ns!lideaza in structuri !netice din ce in ce mai c!mple'e% incat
spre sarsitul presc!laritatii t!ti c!pii care beneiciaza de c!nditii
n!rmale de dez$!ltare reusesc sa se e'prime c!rect" In cazul in
care e'ista anumite aectiuni ale sistemului ner$!s% ale auzului%
sau &ra$e an!malii ale aparatului !n!#articular apar ! serie de
intarzieri in e$!lutia laturii !netice a limbajului% care se maniesta
sub !rma a $ariate tulburari de pr!nuntare" Inlaturarea acest!r
tulburari cu substrat net pat!l!&ic presupune% un tratament
c!mple' eectuat de specialisti% l!&!pezi si medici" Cadrel!r
didactice le re$ine r!lul de a recun!aste cat mai de timpuriu
asemenea tulburari si de a indrepta t!ti c!piii aectati spre
centrele l!&!pedice sau p!liclinica" Ap!rtul educat!arel!r de$ine
de!sebit de imp!rtant in imprejurarile in care participa acti$ in
munca terapeutica , c!recti$a dupa indicatiile specialistului" T!ate
aspectele pri$it!are la educatia laturii !netice a limbajului in cazul
c!piil!r cu dez$!ltare psi(ic! , izica n!rmala se rez!l$a de catre
cadrele didactice" In elul acesta% educat!arele sunt direct
raspunzat!are de ni$elul insusirii pr!nuntiei c!recte a sunetel!r
de catre c!pii pana la sarsitul presc!laritatii" In nici un caz simplele
particularitati de $arsta caracteristice unei anumite peri!ade de dez$!ltare !nt!&enetica
nu p!t i c!nsiderate abateri de la n!rmal ce necesita sa ie indreptate spre reteaua
speciala" De asemenea% nu p!t intra in cate&!ria deectel!r de $!rbire deplasarile
l!cului de articulare cauzate prin e!rturile prea timpurii de a r!sti sunete c!mple'e sub
aspect bi!mecanic% pe un !nd de insuicienta antrenare a musculaturii lin&uale" Eectul
acustic apare sub !rma de!rmarii sau )stalcirii* unui sunet" Desi acest tip de articulare
care trece adese!ri ne!bser$at la $arsta mai mica% la intrarea in sc!ala ridica cele mai
seri!ase pr!bleme% intrucat un sunet &resit !rmat si puternic aut!matizat% rare!ri mai
p!ate i c!mplet c!rectat% c(iar prin tratament sustinut l!&!pedic" Cu t!tul alt aspect il
prezinta aza initiala de instalare a de!rmaril!r articulat!rii cand numai prin cate$a
cerinte elementare si e'ercitii simple pe care trebuie sa le stapaneasca !rice cadru
didactic% acestea p!t i c!mplet pre$enite" In elul acesta% se presupune% ca
pana la $arsta de 1 ani t!ti c!piii p!t sa stapanesca sistemul
!netic al limbii materne" Cun!scand ni$elul dez$!ltarii c!piil!r
presc!lari in m!mentul intrarii in &radinita% in atentia mea a stat% in
primul rand perecti!narea laturii !netice a limbajului l!r% tinand
seama de particularitatile !netice ale limbii r!mane de!arece
asimilarea c!mp!zitiei s!n!re a cu$intel!r reprezinta la &radinita
un m!ment insemnat in dez$!ltarea limbajului si#i ajuta pe c!pii
sa se descurce mai us!r in dierite rap!rturi c!mple'e ale
e'primarii" +entru determinarea ni$elului limbajului si a
c!municarii la c!piii din &rupa mare% am aplicat cate$a pr!be de
$al!are prin care am urmarit% ca !biecti$e- # sa dez$!lt
capacitatea c!piil!r de dierentiere percepti$ !nematica a
sunetel!r si a un!r &rupuri de sunete/ de percepere a cu$intel!r
ca unitati le'icale/ # sa dez$!lt capacitatea c!piil!r de a eectua
!peratii de analiza si sinteza silabica a cu$intel!r/ # sa $eriic
$!lumul $!cabularului si al &radului de intele&ere a n!tiunil!r"
+entru iecare !biecti$ am aplicat cate ! pr!ba- 23# pr!ba pentru
determinarea limbajului# pr!nuntie/ 43# pr!ba pentru determinarea
limbajului $!rbit/ 53# pr!ba pentru determinarea $!lumului
$!cabularului/ +r!ba aplicata la inceputul etapei de munca
indeplineste si unctia de cun!astere a ni$elului &rupei% permitand
c!mpararea rezultatel!r dupa ! peri!ada de instruire si
cun!astere a pr!&resel!r realizate de c!pii" 2" +r!ba pentru determinarea
limbajului# pr!nuntia a a$ut ca !biecti$ $eriicarea capacitatii de dierantiere percepti$#
!nematica a sunetel!r si a &rupuril!r de sunete separate si situate in p!zitii dierite in
structura cu$antului" Am aplicat pr!ba astel- a3 am s!licitat iecare c!pil sa
asculte cu atentie si sa repete dupa mine ceea ce aude- s% s% l% $%
z% r% j% " +entru sunetele pr!nuntate &resit am s!licitat c!piil!r sa
le !l!seasca in cu$inte% in care sunetul este situat la inceput%
mijl!c si la sarsitul acestuia" +entru aceasta am alcatuit tabele ce
sunt prezentate la ane'e 6pr!ba pentru determinarea limbajului si
a c!municarii# pr!nuntia3" +!tri$it ni$elului c!ncret intuiti$ al
&andirii c!pilului am !l!sit seturi de ima&ini rum!s c!l!rate%
aspect care l#a atras pe c!pil stimulandu#i $!rbirea" b3 pentru &rupurile
de sunete- ce% ci% &e% &i% ea% !a% sau% am !l!sit cu$inte pe care le#am trecut in ane'e"
Din t!talul c!piil!r din &rupa 6443% d!i c!pii au intampinat &reutati in pr!nuntia un!r
sunete si &rupuri de sunete" 4" +r!ba pentru determinarea limbajului
$!rbit s#a bazat pe eectuarea !peratiil!r de analiza si sinteza a
cu$intel!r" a3 in prima parte a pr!bei am prezentat c!piil!r cite$a ima&ini si le#am
cerut sa denumeasca !biectele din ima&ine 6brad% urs% bec3/ ap!i sa bata din palme
pentru iecare desc(idere de &ura" b3 le#am cerut sa dea e'emplu de
cu$inte care se pr!nunta printr#! sin&ura desc(idere a &urii 6ac%
car% mac% cal% mar% $as% bl!c3" c3 le#am cerut sa asculte cu atentie urmat!arele
cu$inte- mama% tata% cana% casa% para% carte si sa le desparta in silabe% sa alea&a atatea
betis!are cate silabe are cu$antul% sa spuna l!cul iecarei silabe in cu$ant" d3 le#am
prezentat c!piil!r cate$a !biecte- masina% papusa% pisica% a$i!n%
ciuperca% lumanare si le#am cerut sa denumeasca aceste !biecte%
sa desparta cu$intele in silabe% sa reprezinte &raic prin trasare de
liniute numarul silabel!r din iecare cu$ant" e3 i#am s!licitat pe
c!pii sa dea e'emplu de cu$inte !rmate din 5#7 silabe" Din
analiza cel!r 8 puncte ale pr!bei% am c!nstatat ca rezultatele mai
slabe le#au inre&istrat c!piii in determinarea numarului si
c!mp!nentei silabice in cazul cu$intel!r !rmate din 5#7 silabe" 5"
+r!ba pentru determinarea $!lumului $!cabularului a a$ut ca
sc!p $eriicarea $!cabularului si a &radului de intele&ere a
n!tiunil!r" In $ederea atin&erii !biecti$ului pr!pus am enuntat un
numar de cu$inte ce denumesc !biecte din e'perienta curenta a
c!piil!r% de e'emplu- papusa% pisica% iarna% lalea" Am cerut c!piil!r
sa !rmuleze pr!p!zitii cu aceste cu$inte 6spunand ce stiu despre
ele3" In n!tarea raspunsuril!r am apreciat atat c!rectitudinea cat
si numarul cu$intel!r prin care c!piii !rmuleaza pr!p!zitiile"
+!rnind de la cele c!nstatate 6in urma aplicarii pr!bel!r de e$aluare predicti$a3 si tinand
seama ca acti$itatea de baza a c!piil!r de $arsta presc!lara este j!cul% mi#am pr!pus
sa#l utilizez pentru a#i aduce pe c!pii la un ni$el de dez$!ltare intelectuala !ptima intrarii
in clasa I" +entru a a$!riza un debut sc!lar in cat mai bune c!nditii
este necesar sa se respecte 5 etape distincte- # etapa de in$esti&are% de
depistare si cun!astere a c!piil!r care prezinta dierite !rme de deecte ale $!rbirii/ #
etapa de !rmare si c!ns!lidare a un!r deprinderi articulat!rii c!recte si de dez$!ltare a
auzului !nematic/ # etapa de munca c!lecti$a si indi$iduala pentru c!rectarea% i'area si
c!ns!lidarea pr!nuntarii c!recte a sunetel!r" Cele mai multe dintre deectele intalnite la
c!pii de 5 ani p!t i c!nsiderate izi!l!&ice% ele dat!randu#se% in mare parte% dez$!ltarii
insuiciente a uncti!nalitatii aparatului !n!#articulat!r si auzului !nematic si acestea
dispar de cele mai multe !ri ara inter$entii speciale" Incepand cu $arsta de 7 ani
deectele de $!rbire se stabilizeaza si se trans!rma in deprinderi &resite de pr!nuntie%
ce se c!recteaza mai &reu" In sc!pul depistarii si selecti!narii c!piil!r cu tulburari de
limbaj% am realizat in$esti&atii% !l!sind dierite met!de- !bser$area c!mp!rtamentului
$erbal sp!ntan al c!piil!r% c!n$!rbiri libere% lecturi dupa ima&ini% recitarea un!r $ersuri
sau s!licitarea de a repeta unele pr!p!zitii% cu$inte si structura articulat!rie mai
c!mple'a% cum ar i- 9Fetita str!peste l!rile9 6pentru s% s% &rupul de c!ns!ane l3/ 9Rata
mer&e catre lac9 6pentru r3/ 9Az!r latra in c!tet9 6pentru r% z si t3/ 9.eta are cirese9 6pentru
&e% ci3/ 9.ica are jucarii9 6pentru &i si j3/ sau cu$intele tract!r% &rebla% c(ibrituri% sticla%
&(ete etc" Am n!tat !bser$atiile acute% int!cmind ise indi$iduale
pri$ind situatia initiala a $!rbirii c!piil!r% pentru a putea urmari
e$!lutia acesteia si am realizat ! situatie statistica elementara"
+entru c!rectarea tulburaril!r de pr!nuntie am instituit un
pr!&ram zilnic de e'ersare a aparatului !n!#articulat!r% in sc!pul
!rmarii si c!ns!lidarii un!r deprinderi articulat!rii si de respiratie
c!recte% de realizarea unei m!bilitati sp!rite a !r&anel!r
articulat!rii" In acest sens% am desasurat pr!&rame de &imnastica &enerala si
articulat!rie prin e'ercitii cu caracter de j!c% cum ar i- e'ercitii de respiratie- 9Mir!sim
l!area9 6inspiratie si e'piratie pe nas% cate un timp3/ 90ulam ul&ul9 6inspiratie si e'piratie
cate d!i timpi3/ 9639 6inspiratie un timp si e'piratie d!i timpi3/ e'ercitii pentru asi&urarea
inspiratiei rapide si a sulului prelun&% necesar in actul $!rbirii- 9Umplem pieptul cu aer9
6inspiratie pr!unda pe nas% departand mainile de c!rp3/ 9Da t!t aerul aara9 6e'piratie
prelun&a3/ intreceri de &enul- 9Cine sula mai puternic:9/ 9Cine duce bal!nul mai
departe:9% e'ercitii pentru m!bilitatea &atului- 90e r!teste min&ea9/ 9+endula9 6bin&#ban&#
miscari ale capului in ata si in spate3/ )Ceasul* 6tica#tac#miscari la stan&a si la
dreapta3/ e'ercitii pentru m!bilitatea ma'ilarului- 9Mic#mare9 6)Uraa*3/ 9Mancam rum!s
cu &ura inc(isa9/ inc(iderea si desc(iderea &urii/ e'ercitii pentru m!bilitatea !brajil!r-
90untem &rasi% suntem slabi9 6umlarea si su&erea !brajil!r3/ 9Clatim &ura9 6umlarea
alternati$a a !brajil!r3/ 9Iepurasul9 6su&erea !brajil!r intre masele cu elemente de
miscare3/ e'ercitii pentru m!bilitatea buzel!r- 9Cum ace trenul:9/ 9Cine stie sa luiere:9/
9Cascatul9 6u#a"a3/ 9M!t!rul9/ 9Zambim9 6$ibrarea buzel!r3/ 9M!t!cicleta9 6$ibrarea limbii
intre buze3/ e'ercitii pentru m!bilitatea limbii- 9L!pata9 6sc!aterea si retra&erea limbii3/
90u&em b!mb!ane9 6desprinderea limbii late de pe cerul &urii3/ 9Cum se lin&e pisica pe
b!t:9 6miscarea limbii circular peste buze3/ 9Tr!p!tul calului9 6lipirea limbii de cerul &urii si
desprinderea ei brusca si cu plescait3/ 9Lin&ura9 6cupa lin&uala3/ repetam silaba #la#
6e'ecutata pe mel!diile dieritel!r cantece in$atate la &rupa3- 9Ci!banul mana !ile9 6br#
br3/ 90e rup lemnele9 6pr#pr3/ 90una tele!nul9 6tr#tr3/ e'ercitii pentru m!bilitatea $alului
palatin- 9In&(itim9 6cu $arul limbii pe &in&iile de sus3/ 90ulam aerul cu buzele stranse9
6ppp3" Multe din aceste e'ercitii le#am e'ecutat cu c!piii in aer liber%
sub !rma de j!c- 9De#a iepurasii9/ 9De#a br!scutele9" Am a$ut in
$edere e'ersarea pr!nuntiei $!calel!r si a c!mbinatiei de $!cale%
c!ntinuand cu e'ersarea pr!nuntiei c!ns!anel!r primare- p#b% t#d%
m#n#l% c#&#(/ labi!#dentale ##$/ silantel!r #s#z#t/ suierat!arel!r #s#j/
aricantel!r- ce% ci% &e% &i% si la urma a $ibrantei- 9r9" De!sebit de
eiciente sunt e'ercitiile de imitare a sunetel!r din natura% iind de!sebit de indra&ite de
c!pii% acestea au !st inte&rate in !n!mat!pee% intr!duse in scurte p!$esti!are atracti$e
car!ra le#am imprimat un caracter de miscare" +entru a atra&e c!piii in
pr!nuntarea c!recta a sunetel!r si &rupuril!r de sunete% am
!r&anizat e'ercitii# j!curi pe !ndul un!r $ersuri scurte% de
e'emplu9.a" &a% &a;.asca &a&aie asa-Mac% mac% mac;0tri&a rata de pe lac0i $acuta-
mu#mu#mu;Iar isi c(eama $itelu9Calul ace- i#(a% (a; +rin li$ezi $erde#i
iarba"9+rin 9<!cul cu pacaleli9 am cerut c!piil!r sa sesizeze
&reseala spusa de mine si s#! c!recteze- 9Calul ace- mu#mu#
mu;9C!piii- Nu" Calul ace i#(a#(a; =aca ace mu#mu#mu; Un mijl!c
eicient l#a !erit calea alternarii intrebaril!r prin intermediul
j!curil!r- 9Cum ace:9 si 9Cine ace asa:9% care sunt destinate
c!ns!lidarii deprinderii de a pr!nunta c!rect si clar c!ns!anele
c!nsecuti$e incluse in cu$inte sau separat 6!n!mat!pee3%
perecti!narii acuitatii auditi$e si acti$izarii $!cabularului" In
desasurarea j!cului am !l!sit ilustratii dierite reprezentand
actiuni cu !n!mat!pee- bunica t!arce6usul saraie-sarr3/ un c!pil
rupe ! crean&a uscata 6prr3/ un tele!n 6tr3/ un ceas desteptat!r
6trr3/ ci!banul stri&a !ile 6brr3 etc" 0!licitand c!piii sa#si alea&a !
ilustrata% s#! pri$easca cu atentie si ap!i sa raspunda in unctie
de intrebare- 9Cum ace:9 sau 9Cine ace asa:9% acestia !l!seau
!n!mat!peea p!tri$ita actiuniisu&erata de ima&ine% imitand#!
daca era cazul" Dupa eectuarea un!r e'ercitii cu sunete% acestea
se p!t as!cia cu $!cale% articuland silabe directe si in$erse si
l!&at!mi- de e'emplu% pentru perec(ea s#z- sa% se% si% su% us% es%
is% as% sas% ses% s!s% sus/ asa% as!% use% ese% isi% sau za% ze% z!%
zu% uz% ez% iz% !z si l!&at!mii- aza#aze% !z!#uzu% izi% zaz% zez% ziz%
zuz" Aceasta sc(ema este $alabila pentru !rice sunet care este
pr!nuntat deectu!s" Ulteri!r% am intr!dus sunetul respecti$ in
cu$inte m!n!silabice% ap!i din ce in ce mai lun&i% situandu#l cu%
cu$intele respecti$e in cele trei p!zitii- initiala% mediana% inala" De
e'emplu%pentru9a9-as%ac%arici%apa%mac%mal%cap%capac%mama % tata
%masa%aina"Am int!cmit si ! lista cu cu$inte par!nime cu inteles
cun!scut c!piil!r si am recurs la ima&ini sau e'empliicari
c!ncrete ale n!tiunil!r utilizate pentru a dierentia sensul acest!ra
si a !btine pr!nuntarea l!r c!recta- rama#lama% carut#calut% rac#
lac 6pentru r#l3% c!s#c!s% sc!ala#sc!ala% s!c#s!c 6pentru s#s3%
prune#pune% str!p#st!p% trei#tei% c!arda#c!ada 6pentru sunetul 9r93"
Cu ajut!rul ima&inil!r am s!licitat c!piii sa pr!nunte cu$inte in
care sunetul urmarit se ala in dierite p!zitii si sa spuna in ce
situatie este situat acesta" De e'emplu% pentru 9l9- lac% l!ja% l!are%
acalet% cala% cal" +entru aceasta am desasurat j!cul- 9Unde se
ala sunetul:9 ca pr!ba de e$aluare" Am s!licitat c!piil!r sa
intr!duca p!zitii in care sunetul respecti$ sa ie repetat- 9Radu are
pere9/ 9Rad c!aja de pe un mar9/ 90andu e $esel9/ 9+isica s#a
ascuns9/ 90!sul n#are sare9/ 9M!sul are un c!c!s9/ 90tiu sapte
p!$esti9" Un r!l de!sebit in perecti!narea aspectului !netic al
limbajului il au si j!curile care !l!sesc ca mijl!c de realizare mici
p!ezii rimate% asa numitele 9ramantari de limba9 care c!ntin
rec$ent anumite sunete pe care n!i $rem sa le c!ns!lidam" De
e'emplu- 9Dan% Dana si cu DinuDau de d!ua !ri pe ziDura% dura prin
&radinaD!ua min&i p!rt!calii"9C!piii asculta $ersurile% a$and
sarcina sa sesizeze in ce cu$ant se ala sunetul 9d9 si sa#l
pr!nunte c!rect" Alta p!ezie rimata in care se e'erseaza
pr!nuntarea c!recta a sunetului 9&9- 9.a% &a% &a% .asca &a&aie
asa% .a&aie de#! necajeste%99.a&aie de ! &!neste%.a&aie la
p!arta% .a&aie la balta"9+entru pr!nuntarea c!recta a sunetului 9p9-
9+!t% p!t% p!t% +!t sa ster& ursul pe b!t% +rau#l ster& de peste t!t%
+estele din apa#l sc!t% =!inic sunt% deci !rice p!t"90au pentru
sunetul 9r9- 9Rica nu stie sa zicaRau% ratusca% ramurica% Dar de
cand baiatu#n$ata+!ezia despre rata% Rica stie cum sa zica Rau%
ratusca% ramurica"90au pentru sunetul 9l9- 9Luna l!cul lumineaza%
Luntrea salta usurel% Lunecand spre luminis% 0e !preste in
tuis"9<!curile didactice !r&anizate si desasurate cu intrea&a
&rupa de c!pii au un r!l imp!rtant in c!rectarea si c!ns!lidarea
pr!nuntiei cu articulare c!mple'a" Ma !presc la cate$a din ele la
&rupa mica- 9F!cul si $antul9 6pr!nuntarea c!recta a c!ns!anel!r
labi!#dentale 9#$9% 9s#j9% c!piii repr!ducand prin miscari si
!n!mat!pee en!menele despre care se relateaza in p!$estire-
9ass9/ 9$ajj93/ 9C!c!sul si &asca9 6articularea c!recta a $elarel!r- 9c#
&9% c!piii imitand sunetele emise de pasarile care apar pe rand la
teatru de papusi3/ 90arpele si albinuta9 6pr!nuntarea c!recta a
silantel!r 9s#z9% &rupul de c!pii care !rmeaza trupul sarpelui
e'ecuta deplasarea pe un traseu stabilit% imitand sunetul emis de
acesta 9sss9 la semnal% albinele#ceilalti c!pii# p!rnesc spre sarpe
pentru a#l alun&a repr!ducand zumzaitul l!r- 9bzz93etc" <!cul 9Cum
e bine9 presupune analiza atenta a cu$antului si sesizarea
&reselii% ap!i c!rectarea ei- 9+apusa $enita in $izita9 pr!pune
c!piil!r j!cul/ spunandu#le- 9daca#i bine sa repeti% daca#i rau sa
ma in$eti9" Ea pr!nunta in m!d intenti!nat &resit un cu$ant% c!piii
urmaresc% &asesc &reseala si ! c!recteaza" La &rupa mijl!cie
9F!cul si $antul9 $a i c!mplicat prin cerinta !rmarii de pr!p!zitii
simple prin desc!perirea actiunil!r de pe ilustratii% su&erand tema
j!cului" C!pilul c(emat de un pers!naj din trusa pentru teatrul de
papusi% de e'emplu =anat!rul% ale&e ! ima&ine% descrie actiunea
si pr!nunta !n!mat!peea su&erata- 9Fetita aprinde !cul9/ 9F!cul
arde9 63% 9=antul bate9 69$ajj 9/ 9$ajj93" In partea a d!ua =anat!rul
alcatuieste pr!p!zitii scurte% dar pr!nunta &resit% iar c!piii il
c!recteaza- 9F!cul arde9/ 9=antul bate9etc" In inc(eiere% c!piii sunt
impartiti in d!ua &rupe- un &rup imita sulatul in !c% iar celalalt
cum bate $antul" <!cul 9Am spus bine% n#am spus bine9 are ca
!biecti$- # perecti!narea deprinderil!r de pr!nuntare c!recta a sunetel!r limbii
materne alate in c!mp!nenta dieritel!r cu$inte% dez$!ltarea acuitatii auditi$e"
Material didactic# jucarii sau !biecte cun!scute c!piil!r"
Desasurarea j!cului- c!piii sunt asezati pe scaunele a$and !rma
de semicerc" +e masa din ata l!r% sunt asezate materialele
necesare 6ac!perite3" Eu spun $ersurile- 9Fl!ricica maracine
Ascultati c!pii la mine0i &(iciti daca spun bine% Daca $reti ca sa
&(icitiTrebuie sa si pri$iti Fiti atenti aici"9In acest timp prezint !
jucarie si ! denumesc &resit" C!piii care au sesizat &reseala $!r
ridica mana" C!pilul s!licitat la raspuns spune- bine 6sau nu e
bine3 si pr!nunta c!rect cu$antul" C!piii il aplauda in timp ce spun
$ersurile- 9Fl!ricica maracine Ai stiut !arte bine0i n!i ne $!m sili
0i ca tine $!m &(ici"9sau9Fl!ricica maracine Nu e bine% nu e bine
Insa nu te necaji Alta data $ei &(ici;9<!cul c!ntinua pana se
termina jucariile" +e parcursul j!cului eu $!i pr!nunta c!rect
denumirea jucariil!r si $!i desemna c!pilul 6c!piii3 care d!$edesc
unele deiciente de pr!nuntie" Un alt j!c este- 9Repeta dupa mine9%
prin care se urmareste !rmarea deprinderii c!piil!r de a pr!nunta
c!rect silabe si cu$inte care se de!sebesc printr#un sin&ur sunet%
&asirea un!r silabe si cu$inte par!nimice" 9ca#% sa#% sa#% la#% pa#ta%
ma#la% la#ra9 sau 9c!r#c!l% c!rn#(!rn% patru#patu% $arza#barza% mac#
lac% sac#rac% casa#masa9etc" +entru e'ersarea pr!nuntiei c!recte%
cu claritate% e'actitate si si&uranta a c!ns!anel!r c% p% r% s% s% t% t si
a &rupuril!r de c!ns!ane s% cr% pr% se desas!ara j!cul- 9Cine
spune mai departe9" <!cul se desas!ara astel- # # in prima parte a
j!cului c!piii raspund in c!r la intrebarea pusa# in partea a d!ua%
c!pilul care primeste min&ea% $a c!mpleta#prin !n!mat!pee#
pr!p!zitia inceputa de educat!are" Materialul didactic !l!sit este-
! scara c!necti!nata din cart!n% animale decupate si c!l!rate% !
min&e" In partea intr!ducti$a a j!cului spun cate$a $ersuri% in tim!
ce arat scara pe care este prinsa ima&inea animalului" C!piii $!r
raspunde in c!r la intrebari" Este ! scara#n curte Cu cinci trepte#
nalte2% 4% 5% 7% 8I- Cate trepte are scara: R- Cinci +e cea mai
inalta treapta Este cl!sca c!c!tata- C!t#c!#dac% c!t#c!#dac; 0tri&a
ne#ncetat" I- Cum stri&a: R- C!t#c!#dac% c!t#c!#dac; C!c!sul cel
pintenat0ta pe treapta urmat!are 0i stri&a in &ura mare- Cu#cu#ri#
&u% cu#cu#ri#&u;I- Cum stri&a: R- Cu#cu#ri#&u% cu#cu#ri#&u; +e a
treia treapta#n j!s% +isica t!arce rum!s 0ar% sar% sar; I- Cum
t!arce: R- 0ar% sar% sar; .astele s#au speriat Lipa% lipa% lipa Iute%
iute au plecatI- Cum mer& &astele: R- Lipa% lipa% lipa; 0i asa s#a
intamplat% c!pii =antul% pl!aia au $enit 0i pe t!ti i#a risipit" +e a
patra treapta#n j!s Maraind m!r!can!s% 0ta .ri$ei cel arta&!s%
Marrr% marr% marr; I- Cum ace .ri$ei: R- Marrr% marr% marr; +e
treapta cea mai de j!s +lan&e#un puis!r pu!s +iu% piu% piu; I-
Cum plan&e: R- +iu% piu% piu; =ine $antul pe pamant0uparat si
suierand- =ajjj% $ajjj% $ajjj; I- Cum ace $antul: R- =ajjj% $ajjj% $ajjj; +ic%
pic% pic; Ce s#a intamplat+l!aia s#a apr!piatI- Cum: R- +ic% pic%
pic; In timp ce r!stesc cate un $ers% asez pe iecare trapta a scarii
animalul respecti$ iar c!pilul care a primit min&ea da raspunsul
cerut de $ers% ceilalti c!pii imita animalele 6cum ac% cum mer&3"
In partea a d!ua a j!cului% c!pilul care a primit min&ea
c!mpleteaza pr!p!zitia spusa de mine pr!nuntand !n!mat!peea
respecti$a" 0e $!r !rmula urmat!arele pr!p!zitii- Ci!ara ace-
cra% cra% cra ; .asca ace- &a% &a% &a ; .ascanul ace-sst% sst% sst ;
+!rcul ace- &r!(% &r!( ; Ursul ace-m!r% m!r ; C!c!sul ace-cu#
cu#ri#&u".aina ace-c!t#c!#dac ; Rata ace mac% mac ; 0!ricelul
ace- c(it% c(it ; +!rumbelul ace- &ru% &ru ; +e t!t parcursul
j!cului $!r i antenati t!ti c!piii insistandu#se asupra c!piil!r care
au tulburari de $!rbire" Un alt &en de j!curi pentru pr!nuntie este
cel de citire labiala" Labi!cultura nu se reduce d!ar la perceptii
$izuale" 0unt incluse pr!cese de intele&ere si interpretare a
miscaril!r !r&anel!r !nat!are" Capacitatea de a intele&e si
descira mesajul $erbal% !ral% recepti!nat d!ar $izual este
perectabila d!ar prin anternament" O prima c!nditie care trebuie
respectata este selectarea materialului !netic pe care#l !erim
spre descirare" Intrucat analizat!rul $izual este supus unui e!rt
c!ntinuu% s!licitand in permanenta c!ncentrarea atentiei si a
&andirii% in timpul unei acti$itati de bi!lectura este necesara
imbinarea e'ercitiil!r &rele cu cele us!are% pentru a e$ita
!b!seala" In j!cul 9.(iceste ce spun eu9 mi#am pr!pus sa !rmez
deprinderea de a citi de pe buze denumirea un!r ructe% jucarii%
artic!le de imbracaminte etc" # dez$!ltarea rapiditatii in &andire%
!peratiil!r &andirii 6analiza% c!mparatia% sinteza3/ # dez$!ltarea spiritului
de !bser$atie pentru sesizarea un!r &reseli din raspunsurile c!le&il!r" 0arcina
didactica- sesizarea de catre c!pii a un!r ima&ini labiale tipice%
insusirea p!zitiei c!recte a aparatului !nat!r in $ederea emiterii
un!r sunete/ stimularea inter$entiei &andirii in $ederea deducerii
ima&inil!r labiale mai putin $izibile" Re&uli de j!c- educat!area
pr!nunta un cu$ant iar c!piii il deduc urmarind miscarile buzel!r"
C!piii $!r ridica jet!nul cu ima&inea !biectului denumit" C!piii
care au denumit c!rect $!r c!ntinua j!cul% pr!nuntand in ata
c!piil!r cu$inte% iar c!le&ii se $!r stradui sa le recun!asca"
Elemente de j!c- intrecerea intre c!pii% pentru a da raspunsuri
c!recte% aplauze% miscare" Material didactic- ima&ini pe jet!ane"
Desasurarea j!cului- e'plic c!piil!r ca $!r trebui sa urmareasca cu atentie buzele mele
pentru a &(ici ce spun" C!piii care au reusit sa &(iceasca un cu$ant 6mar% para% (aina%
r!c(ie% etc"3 $!r ridica un jet!n cu ima&inea respecti$a si $!r i aplaudati" Atentie
de!sebita dau c!piil!r cu deiciente de $!rbire% cerandu#le sa imite in pr!nuntarea
nes!n!ra a cu$intel!r% !rientand perceptia c!piil!r spre aparatul $erb!m!t!r% ajutandu#i
in sesizarea p!zitiei c!recte a !r&anel!r !nat!are" In partea a d!ua a j!cului este
!r&anizata ! intrecere% iar cel care &(iceste cele mai multe cu$inte $a i rec!mpensat"
+entru a e'plica si a#i ace pe c!pii sa intelea&a ce este un sunet
se p!ate !l!si urmat!rul pr!cedeu- se pr!duc cate$a z&!m!te
prin batai de t!ba% prin apasarea pe clapele unui pian% sau
caderea unui !biect" Astel c!piii sunt pusi in situatia sa
&andeasca si sa e'plice ce au recepti!nat" Fiind intrebati ce au
auzit% ei $!r raspunde- 9z&!m!te sau sunete9" Ajutata de acest
lucru educat!area p!ate desasura si alte j!curi#e'ercitii pentru
c!ns!lidarea n!tiunii de sunet" Cu ajut!rul un!r ilustratii se
declanseaza ! scurta c!n$!rbire cu c!piii pri$ind m!dul in care ii
c!nsulta medicul cind ii d!are in &at" 0e apreciaza ca in aceasta
situatie li se cere sa desc(ida &ura si sa spuna 9a9" 9A9 este un
sunet" In c!ntinuare c!piii asculta cu$intele spuse de educat!are%
a$and ca sarcina sa sesizeze daca acestea c!ntin sau nu sunetul
9a9" De e'emplu- 9F!aie $erde si#! laleaA$i!nul are 9a99Ariciul mititelNu#l duce pe 9a9cu
el:9 sau9Cu ata mi#am lucratUn ser$etel c!l!ratAre insa ata meaCum$a sunetul 9a9:9Un
c!pil numit $a spune daca in cu$antul respecti$ e'ista sau nu acest sunet si ap!i t!ti
c!piii cu care se lucreaza repeta sunetul respectand indicatiile de articulare"+entru
sesizarea sunetului 9a9 in p!zitie initiala% mediana si inala se p!t !r&aniza j!curi cum ar
i- 9Ale&e si &rupeaza9% 9Aseaza c!rect9% 9Cine spune mai repede:9"Dupa ce c!piii sunt
ediicati suicient si asupra alt!r sunete se p!t !r&aniza j!curi de &enul- 9Cu ce sunet
incepe cu$antul:9"0arcina didactica pe care trebuie s#! indeplineasca presc!larii este
de a pr!nunta c!rect sunetele din c!mp!nenta cu$intel!r si &asirea un!r cu$inte care
incep cu sunetul dat"Re&ula j!cului impune denumirea !biectului desc!perit si
precizarea sunetului cu care incepe cu$antul respecti$" Materialul didactic este
c!mpus din !biecte de uz pers!nal% m!bilier% jucarii% etc"
Obiectele sunt aranjate in mai multe parti ale clasei si $!r i
desc!perite pe rand de cate un c!pil numit de mine" +entru
antrenarea cat mai mult!r c!pii se pr!cedeaza astel- se
denumeste !biectul desc!perit% un alt c!pil $a i antrenat sa
pr!nunte sunetul cu care incepe cu$antul% iar un alt c!pil $a
alcatui ! pr!p!zitie cu acest cu$ant" Reprezentarea &raica a
sunetel!r se realizeaza prin cerculete 6OOOO3" R!stirea c!recta a
sunetel!r% a &rupuril!r de sunete si a cu$intel!r $a i ! premiza tainica pentru insusirea
citirii si scrierii c!recte de mai tarziu% cel putin in situatia in care scrierea c!nc!rda pe
deplin cu pr!nuntia" 0crierea r!maneasca este in esenta !netica% urmareste sa
realizeze ! c!resp!ndenta cat mai perecta intre litera si sunet" 9+rincipiul !netic al
alabetului n!stru simpliica !arte mult relatia !rt!&raic#!rt!epic% in sensul ca se scrie
asa cum se $!rbeste si se citeste asa cum se scrie9 6Ful$ia Ci!banu% Lidia 0arlea#9Cum
scriem% cum pr!nuntam c!rect9 in N!rme si e'ercitii p">23" Nu mai putin
imp!rtant pentru in$atarea citirii si scrierii este dez$!ltarea
capacitatii c!piil!r de analiza si sinteza !netica pentru care
$arsta presc!lara este !arte p!tri$ita" C!pilul in$ata% incepand cu
al d!ilea an de $iata% limba materna% pe care si#! insuseste prin
imitatie% in c!municarea cu adultul" Catre sarsitul celui de#al
treilea an de $iata% in linii &enerale limbajul este c!nstituit% dar
imperect atat sub aspect !netic% le'ical si al structuril!r
&ramaticale% cat si al e'presi$itatii lui" C!pilul preia% ara
discernamant% m!delele !erite de $!rbit!rii cu care intra in relatii
de c!municare% m!dele mai mult sau mai putin c!recte" El preia%
9bl!curi $erbale9% in cadrul car!ra nu distin&e elementele
c!mp!nente cu $al!are semantica sau numai &ramaticala
independenta" De aceea% in sc!ala insusindu#si scrierea% c!pilul
care n#a rec$entat &radinita nu separa prin cratima ceea ce
c!nstituie unitati semantice si m!r!l!&ice dierite% dar care se
pr!nunta impreuna" Aceasta se intampla de!arece c!pilul
respecti$ nu a in$atat sa separe cu$intele din c!municarea
pr!p!zitiei si sa distin&a unitati mai mici decat cu$antul% respecti$
silaba si sunetul" Trebuie &asite met!de si pr!cedee adec$ate
$arstei/ prin care sa#l determine pe c!pilul presc!lar mare sa
!pereze c!nstient cu materialul $erbal% ac(iziti!nat% met!de care
sa nu#l plictiseasca pe c!pil" Calea cea mai eicienta este in
primul rand j!cul% plin de surprize% care !l!seste la ma'imum
capacitatea de asimilare a c!pilului la aceasta $arsta% !erindu#i
satisactia participarii acti$e si a airmarii pers!nalitatii sale" Cea
mai p!tri$ita met!da ce p!ate i !l!sita in sc!pul pre&atirii c!piil!r
pentru intele&erea cu succes in acti$itatea de tip sc!lar% pentru
trecerea la peri!ada preabecedara% este met!da !netica%
analitic!#sintactica% care presupune desc!perirea actului $!rbirii
6pr!p!zitie% cu$ant% silaba% sunet3 si rec!mpunerea lui% analiza
!netica iind de iecare data urmata de sinteza !netica" +rimele
acti$itati de acest &en sunt mai putin atracti$e insa dupa ce c!piii
in$ata sa dierentieze unitatile de $!rbire cu inteles de sine
statat!r 6cu$intele3% dupa ce ala ca acestea se p!t c!mbina in
dierite eluri cu alte cu$inte% se p!t !r&aniza numer!ase j!curi
care au ca sc!p dez$!ltarea capacitatii de analiza si sinteza
!netica" +!rnind de la descrierea unei ilustratii% i#am determinat pe c!pii% cu ajut!rul
intrebarii% sa desprinda din intre&ul material $erbal% ! c!municare#pr!p!zitia% in j!curi
precum- 90pune ce$a despre9 6alcatuirea de pr!p!zitii simple su&erate de ima&ini3#$ezi
ane'a nr"2/ 9Cine spune mai repede:9 6alcatuirea de pr!p!zitii su&erate de dierite
!biecte sau cu ima&ini su&erate pe jet!ane si in absenta acest!ra3#$ezi ane'a
nr"4<!cul 9Ce stii despre mine:9 are drept sc!p- F!rmarea
deprinderii de a alcatui pr!p!zitii simple si dez$!ltate prin
inlantuirea l!&ica a ideil!r" La inceput% se r!steste pr!p!zitia
alcatuita din d!ua#trei cu$inte cu sens indi$idualizat si cun!scut
de c!pii- 9+apusa d!arme9/ 9Maria spala r!c(ita9" In c!mplicarea
j!cului% educat!area p!ate cere c!piil!r sa as!cieze !biecte%
!rmand pr!p!zitii dez$!ltate 6de e'emplu- papusa#r!c(ita#unda3%
sa c!nstruiasca n!i pr!p!zitii cu ultimul cu$ant al pr!p!zitiei
precedente" +entru e$aluarea !biecti$a a capacitatii c!piil!r de a
c!nstrui l!&ic pr!p!zitii% am !l!sit ca sup!rt material% jucarii din
&radinita" Am cerut c!piil!r sa !rmuleze pr!p!zitii !rmate din trei
cu$inte pe baza acest!r jucarii si sa stabileasca c!mp!zitia
numerica si l!cul iecarui cu$ant in pr!p!zitie 6primul% ultimul% la
mijl!c3 sau sa in$erseze !rdinea acest!ra !l!sind acelasi enunt
l!&ic 9?aiatul mananca mere9% 9Mananca mere% baiatul9% sau 9Mere
mananca baiatul9" 1.2 Jocul didactic modalitate de educare a
limbajului copilului prescolarJocul a fost folosit inca inaintea studierii lui
de catre stiinta pedagogiei si psihologiei ca una din metodele cu rezultate
deosebite, un element esential de sprijin in instruirea si educarea
copiilor.Ideea corelarii jocului cu instructia, intrata de mult in traditia educarii
copiilor, este reactivata si redimensionata de didactica actuala. In educarea
copiilor prescolari, exista tendinte de a-i acorda chiar primatul intre
metodele folosite. Orice cunostinta este mai bine asimilata cand este
incadrata intr-o forma ludica.Jocul didactic inseamna invatare prin
intermediul jocului, realizarea unor sarcini didactice pe cai specifice lui. Joc
didactic nu inseamna o simpla alaturare a unor actiuni instructive cu actiuni
ludice, nici alternarea lor, ci este o forma inchegata, unitara cu elemente
structurate organic, motivele jocului conducand la rezolvarea sarcinilor
didactice pe baza regulilor determinate riguros. El este conceput si elaborat
de catre adulti.Continutul jocului didactic, in cazul lucrarii de fata, este
dependent de sfera educare a limbajului copiilor prescolari, de formarea
priceperilor si deprinderilor de exprimare a lor .Sarcina didactica se
obiectiveaza pentru copii sub forma unor probleme pe care le vor rezolva in
mod independent sau prin cooperare. Problema sa fie accesibila, dar in
acelasi timp sa solicite eforturi si investigatii noi, si sa mentina treaz
interesul. arcina didactica trebuie sa reactiveze mai ales gandirea
!operatiile ei, capacitatea de asociere, flexibilitatea, fluiditatea". arcinile
trebuie gradate ca dificultate.Regulile, avand caracter prestabilit si
obligatoriu pentru participanti, reglementeaza conduita si actiunile copiilor.
Ele indica modul de participare a copiilor si aprecierea rezultatelor. #rebuie
sa fie foarte bine explicate de catre educatoare.Elementele de joc sunt
descoperirea, ghicirea, stimularea, asteptarea, intrecerea, aplauzele,
inchiderea si deschiderea ochilor, cantatul. Este importanta modelarea
acestora dupa sarcinile didactice.Recompensele trebuie sa fie mai ales de ordin moral
pentru a nu cultiva la copii atitudinea de ingamfare. Prin ele se constata ca prescolarii au
indeplinit corect sarcina 0sunt castigatori1 sau nu au indeplinit corect sarcina 0au pierdut jocul1.
&u o mare rezonanta afectiva la prescolari. -valuarea rezultatelor reprezinta un moment foarte
important.:ocul didactic reclama o indrumare foarte sustinuta, c!iar conducerea directa de catre
educatoare. 8n cazul rezolvarii partiale sau incorecte a sarcinii, efortul copilului este gratuit si in
acest caz educatoarea trebuie sa intervina cu indrumari necesare sau c!iar sa faca drum de
intoarcere catre un stadiu inferior. ;umai dupa ce sarcina a fost rezolvata corect in acest stadiu
inferior se poate trece la un stadiu superior.Amplasarea jocului in cadrul activitatii se face in
functie de obiectivele sale. 9aca prin joc se urmareste familiarizarea prescolarilor cu situatii,
actiuni sau desc!iderea spirituala catre un anume continut informational, jocul se amplaseaza in
prima parte a activitatii. 9aca prin joc se urmareste aplicarea, exercitiul in scopul formarii unor
priceperi si deprinderi, acestea se utilizeaza in partea finala a activitatii. 9aca obiectivul jocului
este sistematizarea sau verificarea unui volum de cunostinte, priceperi si deprinderi, atunci jocul
se amplaseaza 8a anumite intervale de timp sub forma de concursuri, sezatori.%olosit cu multa
pricepere de catre educatoare, jocul didactic poate constitui o forma de activitate conducatoare in
dezvoltarea psi!ica a copilului. 1.3. Rolul jocului didactic in educarea limbajului
copiluluiPornind de la ceea ce spunea $acaren%o& ,,jocul este pentru
prescolari ceea ce invatatorul este pentru elevi si munca pentru adulti', noi
consideram ca asemenea forme de trecere de la joc la invatatura sunt
jocurile didactice. Jocul didactic este un mijloc de instruire si educare a
copiilor, specific varstei prescolare, care poate fi considerat ca activitate
organizata cu intreaga grupa de copii, alaturi de celelalte activitati obligatorii
ca observarea, povestirea, lectura dupa imagini, memorizarea, convorbirea.
Jocul didactic se desfasoara in gradinita si individual, cu grupuri mici de
copii, avand rolul de pregatire a unor activitati obligatorii sau de fixare si
sistematizare a unor cunostinte.(iecare joc didactic, trebuie sa instruiasca pe
copii, sa le consolideze si sa regizeze cunostintele despre lumea
inconjuratoare) el trebuie sa imbine armonios elementul instructiv si
exercitiul cu elementul distractiv. Invatand prin joc, copilul trebuie sa se
joace, adica sa se distreze in acelasi timp. *ceasta imbinare a elementului
distractiv cu cel intuitiv duce Ia aparitia unor stari emotive complexe, care
stimuleaza si intensifica procesele de reflectare directa si mijlocita a realitatii
si de fixare a cunostintelor. O caracteristica a jocului didactic consta in
crearea unor conditii favorabile pentru exersarea priceperilor si deprinderilor
sub forma unor activitati placute, distractive.In indrumarea jocurilor
didactice, educatoarea nu trebuie sa uite nici o clipa ca jocul didactic trebuie
sa ramana fara abatere joc, chiar daca el este didactic.Pregatirea pentru
desfasurarea jocului didactic impune&a" organizarea bazei materiale a
jocului)b" precizarea scopului !obiectivelor" si sarcinile jocului)c" stabilirea
regulilor si a elementelor de joc insotite de explicarea si demonstrarea
lor)d" controlul rezolvarii independente si corecte a sarcinilor si respectarii
regulilor)e"incheierea + aprecieri asupra felului cum s-au comportat copiii in
joc si asupra rezultatului obtinut) recompensarea lor. ARGUMENT
Prin natura ei, limba este un sistem de semne organizate riguros i
determinate de
scopul suprem al comunicrii.5opilul se deprinde cu aceste semne intuitiv, la
v"rsta c"nd i se formeaz primele abilit6i de comunicare.7up cum 8tim, o
ac!izi6ie noua se clde8te pe un sistem de cuno8tin6e i
deprinderisedimentate deja i nu pe un teren gol. 5opilul vine deci
in grdini6a cu o anumita competena lingvistica, graie a integrrii sociale i
condi6iea dob"ndirii performanei lingvistice.9"rsta cuprinsa ntre trei i
8apte ani este v"rsta vorbirii.:u nt"mpltor ea coincidecu v"rsta grdini6ei,
aceasta $ind cea care d prima educa6ie organizat. 7ar grdini6a nu i*
ar ndeplini aceast menire daca n*ar acorda educrii limbajului un loc de
frunte in cadrul preocuprilor sale educative. 7esigur c vorbirea,
privilegiul $in6ei umane, se na8te in c!ip spontan in s"nul grupurilor, in
cursul jocurilor.;ipsit de ajutorul grdini6ei, ea poate rm"ne n s frust si
adesea incorect, mai cu seam dac mediul familial are un aport sczut in
acest domeniu, unde totul se nva6 prin imita6ie.<rdini6a, $ind prima
treapt a procesului de nv6m"nt, are rolul de a*i pregti pe copii pentru
8coal, pentru societate. 7e multe ori nv6torii se pl"ng cin clasa nt"i
unii copii nu stp"nesc su$cient de bine limbajul ca mod de comunicare i de
aceea nt"mpin greut6i n su8irea citit*scrisului. 7e aceea nv6m"ntul
pre8colar acord o aten6ie deosebit dezvoltrii capacit6ii de comunicare
verbal, cci exprimarea verbal este condi6ia de baz in formarea, $xarea i
diferen6ierea no6iunilor i n transmiterea informaiei. 5aurmare, copilul
reu8e8te = treac cu u8urin6a de la limbajul situativ la folosirea celui
contextual.'ctivit6ile de educare a limbajului fac posibil cultivarea
limbajului oral, accentul pun"ndu*se pe comunicare, pe dialogul liber, pe
forma nv6rii in clasa nt"i.>timc, fat de 8coala. unde nv6area este forma
dominant, in grdini6a aceasta este nlocuit cu jocul. conceperii ntregii
activit6i instructiv*educative. &r joc nu se poate ajunge la o $nalitate
conceperii ntregii activit6i instructiv*educative. &r joc nu se poate ajunge
la o $nalitate reala -ducatoarea trebuie sa cunoasc bine aceste particularitti ale
copilului pentru a puteasa(si dea seama ce cuno tin e pot fi predate la o anumita
v"rsta si cum trebuie predate. <n rol important in dezvoltarea g"ndirii copilului l
are limbajul care constituie uninstrument al g"ndirii. 8ntre limbaj si g"ndire exista
o str"nsa interdependenta. 9ezvoltareag"ndirii copilului prescolar nu se poate face
nsusirea limbii de ctre acestia.=uv"ntul este cel carefixeaz continutul celor
percepute de ctre copil.>a nceput el este pentru copil numai un semnal al unui
anumit obiect , al unei anumite relatii , actiuni sau nsusiri pe care o denumeste ,
capt prin legarea lui de experienta mereu cresc"nda a copilului rol de integrata ,
ceea ce face posibila aparitia nc din timpuriu a operatiilor degeneralizare si
abstractizare ca de altfel si a tuturor celorlalte operatii ale g"ndirii pe care ele se
bazeaz 0analiza , sinteza, comparatie1 #olul limbajului creste in perioada v"rstei
prescolare pe msura ce vocabularul si posibilittile de comunicare ale copilului
cresc si se perfectioneaz.
&naliza si sinteza
&naliza nsusirilor obiectelor si fiintelor consta in diferentierea lor dup diferite
criterii.8nformatii despre forma , culoare , dimensiuni , despre cantitti , despre
temperatura ,despre sunete , despre cantitti , despre densitate si despre alte nsusiri
ale obiectelor ,fiintelor si fenomenelor din lumea nconjurtoare le cptam prin
perceptii.%orma este nsusirea cea mai usor perceputa de ctre copii, de aceea este
primacomponenta ce se impune in formarea in mintea prescolarului a imaginii unui
obiect sau fiinte.-a poate fi perceputa de copil pe doua ci. vizual si !aptic 0prin
apucare1Perceptiavizuala da aspectul de contur, perceptia !aptica da informatii
asupra volumului.=opilul de 7(+ ani priveste forma numai ca pe o nsusire proprie
a obiectului respectiv.-l nu opereaz o generalizare asupra lui. >a v"rsta de +(, ani
copii percep cu usurinta si alte forme in afarcelei rotunde , c!iarsi forme plane ,
legtura dintre forma si denumire se stabileste mai usor si este mai trainica la
aceasta v"rsta.>a v"rsta de ,(? ani , copii ncep sa o diferentieze de obiect sa o
priveasc independent de el , operand astfel o forma elementara de abstractizare si
generalizare la nivelul acestei nsusiri.8n felul acesta ei ajung treptat ca la grupa
mare sa integreze incategoria si forma orice noua forma ce mai cunoaste. =uloarea
este o alta nsusire a obiectelor care reflectata in psi!icul copilului constituie o
componenta importanta a imaginii pe care si(o formeaz despre ele.>a grupa mica
copii disting in general numai culorile de baza.rosu , galben , verde si mai apoi
albastrul si maroul la grupa mijlocie, iar treptat nuantele lor.
>a grupa mica copiiprivesc culoarea ca pe o nsusire o obiectului si nu o desprind de
acesta.ncep"nd cu grupamijlocie ei o pot privi separat de obiect ca pe o nsusire
independenta. 9imensiunea este componenta dimensionala a imaginii formata in
timpul perceptiei ,fiind de fapt reflectarea unei relatii , este cu at"t mai greu de
sesizat de ctre copii cu cat acestia sunt mai mici. =opii grupei mici nteleg si
exprima corect numai raporturile gros ,subtire , mic, mare si alte
raporturi ca. lat @ ngust.Apre ase ani se sesizeaz mai nt "i practic si mai t"rziu
exprima verbal raporturile mare(mijlociu(mic.=antitatea(primele raporturi
cantitative si cele mai usor ntelese de copiii mici sunt.mult, un, doi, iar mai t"rziu
trei si patru.Boate cantittile care depsesc limita posibilittilor de ntelegere a
copilului la v"rsta si in momentul respectiv vor fi eliminate din explicatiile pe care
le dam si mentionate cu
termenul demulte. =!iar si la grupa mijlocie si mare educatoarea trebuie sa
releve in timpul perceptiei elementul cantitativ pentru a usura nglobarea lui in
imagine. #elatiile spatiale de orientare(reprezentrile de orientare spatiale reflecta
asezarea inspatiu a obiectelor unele fata de altele si a prtilor unui obiect fata de
celelalte. &ceastacomponenta se include cel mai greu in imagine.9e aceea pe copii
de 7(+ ani nu(i intereseaz daca imaginea pe care o deseneaz estecu capul in jos.
=!iar si la grupa mare se nt"lnesc greseli de orientare. &naliza prtilor
componente ale imaginilor consta in descompunerea in minteanoastr a unui ntreg
in prtile componente. -x . rdcina, tulpina , crengi, frunze.
Ainteza prtilor componente ale ntregului si a nsusirilor lor este operatia prin care
noi reunim intr(un tot prtile componente si nsusirile lor, pe care leam diferentiat
prin analiza.Pentru a nlesni aceasta operatie analitico stiintifica educatoarea
trebuie sa insiste in observarea prtilor componente.
b1=omparaia (este operatia prin care se stabilesc asemnri si deosebiri intre doua
sau mai multe obiecte de diferite puncte de vedere sau dup diferite criterii. =opiii
de 7(+ ani nu sunt capabili sa fac singuri comparatii dec"t intr o forma implicita,
pe baza perceptiei unei nsusiri , a unui amnunt sau a unei prti a obiectului care l(
a impresionat in mod deosebit.>a +(, ani, pot ntelege comparatia explicita si pot sa
o fac in mod constient si sa o exprime verbal. -x. pot spune fr ajutorul
educatoarei galben ca lm"ia etc.-i devin capabili sa efectueze si operatii pe baza de
operatii de analitico(sintetice put"nd c!iar sa exprime verbal aceste operatii.
9up multe exercitii de acest fel se formeaz treptat deprinderea de a efectua
comparatii sistematice, organizate. c1Ceneralizarea si abstractizarea.
&bstractizarea este desprinderea unei nsusiri a obiectelor si g"ndirea si
independent de obiectul nsusi.Ceneralizarea este operatia prin care se detaseaz o
nsusire proprie unei grupe de obiecte omogene , unei clase ntregi de obiecte si
fenomene.=opiii grupei mici nu fac ntotdeauna generalizri pe criterii esentiale,
nu opereaz abstractizri in sensul ca ei nu pot g"nd nsusirile obiectului
independent de acesta.
-x.
minge rosie, scaun mare, bila mica etc. ncep"nd cu grupa mijlocie si mare,
deoarece la aceasta v"rsta se dezvoltaposibilittile copiilor de a opera analiza si
sinteza organizate, ncep sa fac si generalizri pe baza mai multor nsusiri
ntrunite intr (un tot.-ducatoarea are rolul de a(l ajuta pe copil sa fac aceasta
operatie in mod constient. 9e asemenea ea trebuie sa(l ajute sa dob"ndeasc
elementele comune esentiale de elementelecomune ne esentiale, astfel ca ei sa poat
face generalizri pe baza de elemente esentiale.8nfelul acesta ea ii ajuta pe copii sa(
si formeze reprezentri generale si sa si lrgeasc sfera notiunilor.9aca sunt
ndrumati in mod corect si sistematic copii pot opera generalizri corecte0in limita
cunostintelor1 c!iar la grupa mijlocie spre sf"rsitul anului si se continuadezvoltarea
acestor posibilitti in cadrul grupei mari.ncep"nd cu grupa mijlocie copiii pot sa
efectueze si abstractizri in sensul ca ei pot g"ndi culoarea rosie, forma ptrata, etc.
ca elemente separate de obiectele concrete. >a grupa mare g"ndirea copilului poate
ficondusa da ctre educatoare in asa fel nc"tcopilul sa devina capabil sa aplice
operatiile de abstractizare si generalizare si in alte situatii.8n procesul comunicrii
copiilor cu persoanele din jur, are loc asimilarea rapida a diferitelor aspecte ale
limbii0compozitia fonetica, aspectul semantic, structura gramaticala1apare limbajul
contextual, dar acesta coexista cu cel situativ din perioada anteprecolar, dar
relatiile dintre ele se sc!imba, limbajul contextual dob"ndind un rol tot mai mare
pe msura ce copii se dezvolta.9eoarece trstura esentiala a limbajului situativ
consta in caracterul sau de comunicare, forma initiala a limbajului este dialogul,
aceasta forma de limbaj adres"ndu(se intr(o mai mare msura asculttorului dec"t
limbajul contextual 0monologat1 Material didactic imagini din jocul
,,,aspunde repede si bine'.Indicatii metodice. *m prezentat copiilor mai
multe imagini ale unor obiecte a caror denumire incep cu sunetele ,,s' sau
-s'. .opiii au recunoscut imaginea de ex.& !acest jeton reprezinta
o sapca). .uvantul sapca incepe cu litera ,,s/, sau !acest jeton reprezinta un
steag". .uvantul steag incepe cu litera ,,s'. :ocul didactic ,,Cine face asa? l(am
efectuat in cadrul activitatilor frontale de dezvoltarea a vorbirii, avand urmatoarele obiective.+
perfectionarea pronuntarii corecte a grupurilor de consoane)D activizarea
vocabularului/+ dezvoltarea atentiei, a auzului fonematic.Sarcina
didactica: recunoasterea animalelor dupa glas, denumirea lor corecta
!caine, pisica, iepure, cocos, gaina, puisor, rata, gasca, urs etc.". Elemente
de joc imitarea glasului animalelor, cautarea animalului-
jucarie. Material animale, jucarii.Jocul ,,Cine spune mai
departe?Scopul exersarea pronuntarii corecte, cu claritate, exactitate si
siguranta a consoanelor& -c, p, s, s, n, t, t/ si a grupurilor de consoane& ,,sf,
cr, pr' etc.Sarcina didactica. .ompletarea propozitiei inceputa de
educatoare prin pronuntarea onomatopeelor respective.Material o scara din
lemn, pe care sunt fixate& closca, cocosul, pisica, cainele, puisorul.Jocul ,,Cu
ce a venit papusa sau ,,Ghici cum face?.Scopul: folosirea
onomatopeelor corespunzatoare diferitelor mijloace de locomotie,
perfectionarea pronuntarii consoanelor, grupurilor de consoane si a
diftongilor.Sarcina didactica + denumirea unor mijloace de locomotie si
redara onomatopeelor corespunzatoare.Material + papusi, tren, avion,
camion, vapor.Jocul Am spus bine, n-am spus bine?
Scopul: dezvoltarea acuitatii auditive, perfectionarea laturii fonetice a
limbajului prin pronuntarea cu claritate si siguranta a unor consoane si
grupuri de consoane) depistarea si corectarea unor deficiente de pronuntie.
Sarcina didactica + recunoasterea greselilor de pronuntie a unor
sunete si corectarea lor.
Jocul ,,Spune la ce m-am gandit?
Scopul: dezvoltarea capacitatii de analiza fonetica a cuvintelor.
Sarcina didactica: .ompletarea cuvantului inceput de catre
educatoare.
Indicatii metodice: Jocul se desfasoara cu copiii aranjati in coloana
cate unul, iar in fata lor un pod format de educatoare si un copil cu bratele
intinse sus.
=opiii merg tinandu(se unul de mijlocul celuilalt si trec pe sub pod ascultand versurile ce se spun
de persoanele ce formeaza podul.
,,Pe sub pod v-ati invartit,
0oi pe tine te-am oprit.
pune Ia ce m-am gandit1
a vedem dac-ai ghicit.' 9upa ce spun aceste versuri, cei doi ce formeaza podul
prind intre brate copilul care se afla in acea clipa in fata lor. -ducatoarea rosteste prima silaba
0sau primele doua1 a unui cuvant format din 2D7 silabe. 9e exemplu floa 0(re1, pasa 0(re1, po(
rum 0bel1 etc. >a intrebarea ,,>a ce m(am ganditE copilul retinut trebuie sa completeze
0intregeasca1 cuvantul.9upa rezolvarea corecta a sarcinii, ceilalti copii vor repeta cuvantul pe
silabe si la cererea educatoarei, unul dintre ei va preciza numarul silabelor.9aca nivelul grupei
este ridicat, jocul poate fi complicat. =and copilul oprit la pod a rezolvat bine sarcina, poate
sa ceara celui din spatele sau sa alcatuiasca o propozitie in care cuvantul g!icit sa fie rostit in
silabe 0cu pauze1. 9e exemplu. ,,*ama mea a cumparat o ba(na(na, ,,Po(rum(be(lul zboara.
Limbajul este un subsistem al sistemului psi(ic in ansamblu %deci nu p!Ei
c!recta $!rbirea dacF nu educi Kntrea&a pers!nalitate a c!pilului%care
presupune- senzatii% percepEii%reprezentFri% &Gndire% aecti$itate%
$!inEF%m!ti$aEie%atitudine%caracter"
Material ilustrata
URSUL PCLIT DE VULPE ?ibliogra$e0
1. 2" .utu Matei #/ )Curs de l!&!pedie*% Cluj Nap!ca% 2CO7
4" <urcau E"% <urcau N" #/ )In$atam sa $!rbim c!rect*% Edit% +rinteI% Cluj Nap!ca% 2CCC
5" =rasmas E"% Musu I"% 0tanica C" #/ )Terapia tulburaril!r de limbaj #/ Inter$entii
l!&!pedice*% Edit" Didactica si peda&!&ica% ?ucuresti% 2CCO
7" +aunescu C" #/ )Tulburari de limbaj la c!pil*% Edit" Medicala% ?ucuresti% 2C>7
Uni$ersitatea ?abes#?alPai% Facultatea De +si(!l!&ie si 0tiinte ale eEducatiei Stadiile
dezvoltrii limbajului
2.1 Dezvoltarea limbajului ntre 0- 2 ani
2.).). >atura foneticF i fonematicF a limbajului
( Aunete produse la nt"mplare 0strigte, vocalize1 @ 7G + luni. &cestea se mai numesc i sunete
biologice deoarece nu corespund unor structuri constituite mental.
( C"nguritul @ ,G? luni. &par de asemenea i sunete imitate. >alaia canonic se prelungete la
copilul valid p"n la ?G)3 luni, n timp ce la copilul cu deficien de auz aceasta se poate prelungi
p"n la ))G2, luni. &cest aspect este deosebit de important el put"nd crea confuzie n ceea ce
privete depistarea, diagnosticarea i protezarea precoce a copilului 0&nca, 233?1.
( 9ovezi de nelegere a limbajului @ 5GH luni. 8ntervalul ,(H luni poate fi definit perioada
prefonemelor, perioad n care se realizeaz aproximri ale vorbirii adultului n funcie de nivelul
de dezvoltare al copilului, sc!iri ale fonemelor limbii, sc!iarea anumitor forme pe plan mental.
( >a sf"ritul celui dint"i an apar primele cuvinte. &ceste cuvinte sunt de tipul !olofrazelor, prin
ele fiind ve!iculate structuri lingvistice mult mai complexe, structuri care i sunt inaccesibile
copilului la aceast v"rst. Bot n acest perioad ))G)+ luni apar la copii valizi Icuvintele
candidate, cele care ulterior vor face parte din vocabularul lor activ. n cazul copiilor cu
deficien de auz produciile din aceast perioad sunt mai mult silabice, intensitatea vocii fiind
din ce n ce mai redus. n aceast perioad structura intonatorie i accentual, componenta
suprasegmental a sistemului lingvistic a unei limbi istorice se configureaz i se cristalizat
alturi de cea segmental.
( n perioada )5(2) luni apar structurile de dou cuvinte pentru copilul valid. n intervalul
temporar )(2 ani se realizeaz treptat configurarea sistemului fonematic prin definirea pe plan
mental a procedeelor, a imaginilor sonore, adic se produc difereniei precise, minuioase care
dau la un anumit nivel al subcontientului controlul perceptiv(auditiv i proprioceptiv(articulator
printr(un autoreglaj al articulrii, n vederea perceperii propriilor micri articulatorii.
r!umenta"ie- #un"i #si$o-lin!vistice.
Acest proces se realizeaz prin imitaie activ, selectiv, dup unii cercettori, fapt
explicabil prin dezvoltarea gradual, treptat a sistemului fonematic.
Pornind de la aceste precizri se poate evidenia i explicita tulburrile copilului cu
deficiene mintale, tulburri care apar !nc din perioada aceasta. Ac"iziia limbajului nefiind un
proces reflex, ci este concretizat# printr$un proces selectiv, copilul imit i selecteaz vorbirea
adultului at%t c%t !i permite stadiul de dezvoltare !n care se afl.
&n alt aspect care merit s fie menionat la acest nivel este importana modelului de
vorbire, model care este furnizat de adult. 'e poate identifica cu uurin nivelul ridicat al
importanei acestui model, !ntruc%t copilul !i construiete !ntreg sistemul fonematic av%nd
modelul dat de adult drept fundament pentru configurarea limbajului (Anca, )**+,.
( Aistemul fonematic al limbii pe care copilul o ac!iziioneaz se structureaz i se definitiveaz
n perioada 2( , ani. &bia n momentul n care se contureaz acest sistem fonematic, adug"ndu(
i(se acestuia coninut, sens apare limbajul propriu(zis. -ste subliniat acest aspect deoarece se
cunoate faptul c limbajul uman este unul dublu articulat$ prin uniti de expresie i uniti de
coninut. .u excepia nivelului !nt%i al sistemului lingvistic, nivelul fonetic i fonologic care este
caracterizat monoplan, doar prin uniti de expresie, toate celelalte niveluri ale sistemului
lingvistic$ cel morfologic, lexical i sintactic sunt biplan definite $ prin uniti de expresie i
uniti de coninut. &stfel, poate fi concluzionat faptul c av"nd ac!iziionat doar structura
fonematic nu se poate vorbi de comunicare i abiliti de folosire instrumental a limbajului. >a
acest nivel pot fi identificate cele mai multe probleme at"t n cazul copilului cu deficien de auz,
dar i n cazul copilului cu deficien mintal. &v"ndu(se n vedere definiia semnului lingvistic
din perspectiv saussurian se poate explicita din nou relevana i necesitatea asocierii unitii de
expresie cu unitatea de coninut pentru construirea sensului 0=oeriu, )HHH1.
2.2 Dezvoltarea limbajului n intervalul 1-% ani
2.2.) >atura lexicalF a limbajului
n jurul v"rstei de un an copilul folosete cuvinte cu rol de fraz. &poi urmeaz
juxtapunerea acestor cuvinte cu forme neflexionate, rigide pentru a se atinge nivelul de vorbire
prin utilizarea a dou i trei cuvinte. =ea care confer sens acestor forme neflexionate, rigide este
intona"ia 09ascFlu(:inga, 233)1. Av%nd !n vedere aceste precizri se poate argumenta din nou
necesitatea articulrii planului de intervenie precoce !n sfera limbajului at%t pe componenta
segmental, c%t i pe cea suprasegmental a limbajului, mai ales !n condiiile !n care aceasta
este singura prin care se poate semnifica la acest nivel. -xplicaia se poate lrgi insist%ndu$se
asupra faptului c, c"iar dac nivelul de ac"iziie al limbajului nu a atins stadiul morfologic,
prin urmare unitile de expresie ale limbajului nu sunt !nc concatenate pe uniti de coninut,
intonaia este cea carte funcioneaz, !n aceast situaie ca morfem.
).).) >atura morfologicF a limbajului
9up v"rsta de doi ani apar expresii difereniate verbal n elemente aparin"nd
categoriilor gramaticale cunoscute 0substantive, verbe, adjective, pronume, adverbe1 ntre care se
stabilesc relaii prin morfeme. &cest aspect conduce la configurarea laturii morfologice a
limbajului.n jurul v"rstei de trei ani, exprimarea devine din ce n ce mai apropiat de cea
corect prin ac!iziia unor categorii flexionare 0conjugare, declinare1, ceea ce permite accederea
la nivelurile superioare ale sistemului lingvistic( cel lexical i cel sintactic.Ae poate observa o
cretere cantitativF, dar i calitativF a propoziiei, cresc"nd numFrul cuvintelor i dezvolt"ndu(se
latura morfologicF i sintacticF a structurilor lingvistice redate. &cest aspect se reflectF ntr(o
expandare a capacitFilor de cunoatere, de procesare cognitivF i de explorare a copilului.
=ercetFrile din acest domeniu au pus n evidenF faptul cF la v"rsta de 2 ani i jumFtate copilul
poate alcFtui o propoziie cu doi sau trei termeni. >a trei ani i jumFtate capacitFile lingvistice se
mbogFesc, copilul fiind capabil sF construiascF propoziii i fraze complete, cu structurF, topicF
logicF, fraze c!iar i cu patru termeni. Poate fi nregistratF i apariia frazelor compuse din
propoziii aflate n raporturi gramaticale diferite. coordonare sau subordonare, aspecte care se
traduc n dezvoltarea capacitFilor cognitive i a competenei lingvistice.Atructurile lingvistice
folosite de copil sunt de tipul Iblocurilor sintagmatice conform B. Alama(=azacu 0)H?H1, a unor
artefacte, prefabricate. <tilizarea acestora se constituie ntr(un excelent exerciiu fonematic i
morfologic vocal, structurile lingvistice fiind manipulate de copil prin fora imitaiei. =eea ce
este important de remarcat este faptul cF n aceastF perioadF copilul are nevoie de exerciiu n
vederea contextualizFrii informaiei lingvistice pe care poate sF o manipuleze cu uurinF.
r!umenta"ie- #un"i #si$o-lin!vistice.
Acest aspect poate fi folosit cu valoare de argument !n vederea surprinderii legitimit#ii
manipul#rii limbii, c"iar i !n cadru terapeutic (!n orele dedicate terapiei limbajului copiilor cu
dizabilit#i, !n acord cu uzanele legiferate contextual prin norme socio$psi"o$lingvistice. /oar
!n acest mod copilul are de timpuriu ansa dezvolt#rii unei competene de comunicare reale.
'tructurile lingvistice de tipul unor cliee i automatisme se pot !nt%lni i !n cazul persoanei cu
afazie, !n special cea de tipul dob%ndit#, ele fiind foarte utile terapeutului limbajului care le
folosete !n vederea reabilit#rii at%t a laturii expresive, c%t i a celei receptive urm%nd modelul
structur#rii naturale ale acestora, odat# cu accederea copilului la un nivel superior de
dezvoltare a limbajului i a g%ndirii. =lieele lingvistice folosite de copil pot fi considerate
prenoiuni, pseudoconcepte, pe baza acestora put"ndu(se structura dezvoltarea, n continuare, a
limbajului i g"ndirii, relaia dintre limbaj i g"ndire fiind bidirecionatF.-tapa urmFtoare n
dezvoltarea limbajului este marcatF de diferenierea i identificarea elementelor componente ale
Iblocurilor sintagmatice n raport cu !aloul afectiv al acestor structuri i cu gradul de
accesibilitate al acestora pentru mijloacele sale de g"ndire. &stfel, n acest stadiu coexistF
imitaia 0latura colectivF, socialF a limbajului1 i cea de relativF creaie 0individualF1.
r!umenta"ie- #un"i #si$o-lin!vistice
Realitatea concret a limbajului, aspectul materializat faptic, este actul lingvistic. Acesta
presupune !ntrebuinarea !n vederea comunicrii a unor semne ale limbajului care configureaz
actul lingvistic.0. von 1umboldt este cel care a valorificat actul lingvistic fiind fondatorul
lingvisticii generale. Acesta a fost cel care !n opera sa despre limba 2a3i4 din 5nsula
6a3a( publicat !n 1738,, a distins cele dou aspecte fundamentale ale limbajului9 en:rgeia$
crearea continu de acte individuale (aspectul dinamic, i ergon$ produs, sistem realizat
istoricete (limba,.;erdinand de 'aussure a readus !n discuie cele dou aspecte eseniale ale
limbajului, numindu$le <parole= (vorbire, act lingvistic, i <langue= (limb,. 'aussure
consider c langue constituie norma, sistemul lingvistic care se realizeaz !n vorbire i
aparine societii, parole fiind activitatea de vorbire, aceasta aparin%nd individului.."iar
dac lingvistica investig"eaz aspectul denumit langue, aceasta nu poate nega importana
celuilalt aspect, parole, 'aussure fiind cel care a evideniat faptul c9 < nu exist nimic !n limb,
care s nu fi existat !n vorbire=.
>arl ?ossler a insistat i el asupra importanei individului !n calitate de creator de
limbaj. ?ossler a plasat accentul asupra asculttorului, deoarece fiecare act de comunicare
implic, !ntotdeauna, doi poli9 un vorbitor i un asculttor.Acest aspect evideniaz c actul
lingvistic nu aparine exclusiv unui individ, el fiind simultan, fapt individual i fapt social, fapt
individual semnific c individul vorbitor exprim !ntr$un mod inedit o intuiie inedit care !i
aparine exclusiv i fapt social pentru c individul nu creeaz integral expresia sa, ci, mai
cur%nd, o recreeaz !n conformitate cu modele anterioare, adic se supune normei din
comunitatea sa i nu se !ndeprteaz de ea, alt fel risc%nd s nu mai fie !neles de cel cu care
comunic.Actul de comunicare dintre doi indivizi implic, !n mod necesar, o intuiie i o expresie
din partea individului A i o percepere i o imagine (o nou intuiie, din partea individului @.
;iecare act lingvistic al individului vorbitor se creeaz dup o structur anterioar, nefiind
identic, !n totalitate, cu aceasta, permi%nd caracterizarea i la nivel individual creator. Aa acest
nivel actul lingvistic este considerat un act de creaie < inedit=, ce presupune limite sociale i
culturale, pe care le asum drept compromis !n materializarea comunicrii, !n ipostaza de act
prin care se realizeaz !nelegerea dintre un vorbitor i un asculttor.Aimita dintre diferitele
limbi este stabilit, !n principiu, pe criteriul de intercompre"ensiune. Acesta nu este un criteriu
general valabil (nu !n cazul limbilor slave sau germanice, de exemplu, un sloven poate s !l
!neleag pe un suedez, fiecare vorbind propria limb,.&n alt criteriu este contiina
vorbitorului, care este la fel, nu unul universal valabil.Aimba presupune limite tradiionale,
politice sau culturale. Aimitele ei temporale nu sunt uor de stabilit, o limb nu se ivete i nu
dispare !ntr$un mod precis, ea afl%ndu$se doar !n dezvoltare i evoluie.Boate aceste aspecte scot
!n eviden# nevoia trat#rii interdisciplinare a problematicii limbajului i a comunic#rii.>a trei
ani vorbirea copilului este mult mai clarF, mai uor de receptat de cei din jur, copilul fFc"nd
eforturi de autocorijare sau c!iar de corectare a modului de exprimare a celor din jur. Ae poate
sublinia, cu uurinF, materializarea funciei sociale a comunicFrii.2.% Dezvoltarea limbajului la
v&rsta 'colar( 2.7.) >atura lexical i morfo(sintacticF a limbajului9upF v"rsta de trei ani
numFrul blocurilor sintagmatice se reduce considerabil, locul acestora fiind ocupate de
rezultatele operaiilor de analizF, sintezF, difereniere, generalizare. >a acest nivel copilul are o
serie de greutFi n realizarea analizei fonematice, n separarea cuvintelor din propoziie, n
individualizarea fiecFrei componente lingvistice.B. Alama(=azacu 0)H531 a identificat trei
niveluri distincte n procesul de segmentare i analizF fonologicF, oferind un exemplu concret
care sF materializeze aceste niveluri.
( n intervalul 7(,ani i jumFtate copilul desparte propoziia IPune cartea pe dulap n douF
segmente( Ipune cartea i Ipe dulap.
( n intervalul + ani i jumFtate(4 ani copilul desparte aceeai propoziie astfel. Ipune, Icartea
i Ipe dulap.
( n jurul v"rstei de , ani i jumFtate i ? ani i jumFtate copilul poate segmenta corect propoziia
n elementele constitutive.
r!umenta"ie- #un"i #si$o-lin!vistice.
'e poate sublinia dificultatea cu care copilul reete s# diferenieze prepoziiile i
conjunciile. Acest fapt este explicabil i sub aspect psi"opedagogic !n condiiile !n care se
subliniaz# caracteristicile gramaticale ale acestor dou# p#ri de vorbire$ conjunciile i
prepoziiile. Rolul acestor dou# p#ri de vorbire este de obicei, cu unele excepii (vezi
prepoziiile$ <pe, sub, !n= etc,, exclusiv gramatical, neav%nd rolul de semnificare. /e alt fel,
insistarea asupra acestor componente lingvistice trebuie !nsoit# de explicaii legate de
semnificare, aspect prin care se ancoreaz# informaia transmis# bimodal, at%t ca expresie, c%t i
drept coninut.n aceastF perioadF modalitatea de exprimare verbalF oralF a copilului poate fi
caracterizatF prin aceea cF apar invenii lingvistice, construite dupF modelul gramatical al unor
structuri lingvistice similare, fapt care poate fi folosit drept argument n evidenierea trecerii spre
manifestarea activF a laturii creative a limbajului. 9e exemplu. urmFrind paternul p"ine(
brutFrie, copilul inventeazF cuv"ntul I p"inFrie.<n aspect deficitar n aceastF perioadF este acela
care privete concordana timpurilor. $rganizarea temporalF i manifestarea nsuirii relaiilor
temporale, a succesiunii i a curgerii cronologice rFm"n caracteristici deficitare la copil n
intervalul 7(, ani. 9ificultFi de surprindere a ntregii axe temporale( trecut, prezent i viitor sunt
uor de identificat.
r!umenta"ie- #un"i #si$o-lin!vistice.
Precaritatea aspectelor acestea este cu at%t mai pronunat# !n cazul copilului cu
deficien# de auz, c"iar i de v%rst# cronologic# mult mai mare 7$1* ani, aflat !n perioad
#avansat# a procesului corectiv$compensatoriu. C interpretare a acestui aspect poate fi trecut#
tot prin filier# lingvistic#. Astfel, greutatea uz#rii de structuri verbale respect#ndu$se
concordana temporal# i cea de persoan# este dat# i de greutatea recept#rii diferenelor de
pronunie care apar !n procesul flexion#rii. Dn timpul flexiunii verbale structura accentual# a
cuv%ntului suport# modific#ri substaniale$ trecerea accentu#rii de pe radical, pe sufix, realitate
lingvistic# care ridic# o serie de probleme copilului. Eodalitatea optim# de ani"ilare a
posibilelor impedimente date de aceste concretiz#ri ale legilor fonetice este accea a articul#rii
procesului de recuperare i reabilitare i !n jurul aspectelor suprasegmentale, !n momentul !n
care se insist# asupra configur#rii laturii morfologice a limbajului.n ceea ce privete
construcia propoziiei, se poate identifica numFrul redus de componente p"nF la v"rsta de , ani,
moment dupF care apare dezvoltarea frazelor care sunt de asemenea scurte, lipsind elementele de
legFturF, exprimarea fiind paratacticF. =onstruciile cu !ipotaxF devin din ce n ce mai frecvente,
dupF v"rsta de , ani.&spectele lexicale sunt important de remarcat. Poate fi identificatF frecvena
mai crescutF de utilizare a unor termeni concrei, care trimit la realitFi pe care copilul le
descoperF n jurul lui zilnic, faF de frecvena termenilor abstraci, termeni ai cFror realitate
denumitF nu poate fi materializatF n planul concretului. n momentul n care copilul i dF seama
de existena termenilor abstraci i substituie cu diverse alte structuri, afl"ndu(se n
imposibilitatea de a(i uza, construiete c!iar i perifraze sau cuvinte inventate. <n exemplu n
acest sens poate fi. n loc de verbul I a apune copilul folosete n urmFtoarea propoziie verbul I
a se lua @ I9upF ce se ia soarele ne culcFm.<tilizarea figurilor de stil, a construciilor
perifrastice se realizeazF deficitar datoritF penuriei vocabularului activ al copilului. &stfel,
construciile idiomatice suportF modificFri n funcie de nivelul ac!iziiilor lexicale ale fiecFrui
copil. Ae poate observa persistena concretismului g"ndirii, n continuare, aspect care conduce la
modificarea sensului cuv"ntului i inadecvarea contextualF a acestuia. <n exemplu este . I=alul
mFn"ncF bee 0f"n1.r!umenta"ie- #un"i #si$o-lin!vistice.
Boate acestea conduc spre evidenierea necristaliz#rii laturii pragmatice a limbajului,
surprinz%ndu$se relaia de interdependen# dintre laturile limbajului9 fonologic#, morfologic#,
lexical# i cea pragmatic#. 5dentificarea unei disfuncii la nivelul uneia dintre laturile limbajului
atrage dup# sine disfuncii la nivelul celorlate laturi, sistemul lingvistic fiind un ansamblu de
structuri integrate i integrante. /e aceea recuperarea i reabilitarea tulbur#rilor de limbaj
trebuie s# fie articulate "olistic, multidirecionat, deoarece unilateralizarea nu poate asigura
!nregistrarea unor rezultate favorabile. 8nterdependena limbajului i a g"ndirii se poate
intui cu uurinF i din modul impresionist n care sunt redate evenimentele, adicF, aa cum le
oferF pecepia, neput"ndu(se, ncF, vorbi despre logicF, n perioada precolarF. &ceste detalii
legate de modul de Iconstrucie i ac!iziie a limbajului pot fi argumente puternice n sprijinirea
Iconstructivismului piagetian, abordare care s(a aflat n opoziie serioasF cu perspectiva ineistF
elaboratF i susinutF de ;. =!omsJK i adepii acestuia.2.7.2 Bopica&spectele deficitare legate
de construcia propoziiei i a frazei din perspectivF gramaticalF 0lipsa cuvintelor de legFturF, a
relatemelor1 se rFsfr"ng i asupra topicii. 9ei topica n limba rom"nF nu este fixF, la fel ca n
alte limbi istorice 0de exemplu n limba englezF subiectul trebuie sF fie ntotdeauna exprimat pe
prima poziie n cadrul propoziiei, adjectivul se afF ntotdeauna n faa substantivului etc.1, nsF
modul uzual de construcie a frazei este. subiect( atribut( predicat( complement. &baterile de la
aceastF structurF sunt permise, ele fiind nsoite de o semnificaie anume, dorina de subliniere a
ceea ce este elocvent pentru vorbitor etc. =opilul precolar av"nd o capacitate scFzutF de
organizare a g"ndirii prezintF o structurF a frazei neordonatF, cuvintele ocup"nd diversele poziii
n frazF n acord cu importana lor relativ la sensul comunicFrii. 9e exemplu. I =F(i dF mama
pe buze cu din aia roie.
2.7.7 -lementele suprasegmentale
Ritmul este receptat de copii ca fiind succesiunea simetricF a unor silabe sau sunete,
fiindu(le util n memorarea unor structuri lingvistice i n reproducerea acestora. 9e asemenea,
copilul se folosete de ritm, la fel ca i pedagogii acestuia pentru a facilita nvFarea poeziilor at"t
la v"rsta precolarF, c"t i cea colarF.Bempo$ul este variat, lent n condiiile de in!ibiie emotivF
i precipitat n situaiile n care este ncurajat i susinut n a(i exprima g"ndurile, ideile i
interesele.Accentul este destul de variabil la v"rsta precolaritFii, acesta ncep"nd sF fie din ce n
ce mai stabil odatF cu dezvoltarea abilitFilor de citire i scriere. 9ezvoltarea interesului pentru
accent i folosirea corectF a acestuia se poate realiza cu ajutorul poeziilor, a jocurilor de cuvinte.
5ntonaia i paternurile intonatorii sunt folosite cu valoare instrumentalF ncF de la v"rsta
de 2 ani, n perioada colaritFii copilul av"nd dificultFi n asocierea curbelor intonatorii, folosite
at"t de natural, cu semnele grafice folosite convenional, prin care se materializeazF n scris.
&ceste dificultFi sunt ntreinute i de situaia n care numFrul acestor semne grafice de
punctuaie este redus i totui acestea acoperind o gamF at"t de variatF de structuri intonaionale.
r!umenta"ie- #un"i #si$o-lin!vistice.
Eanipularea accentului i a ritmului la v%rsta precolar# poate fi extrem de productiv#
pentru dezvoltarea auzului fonematic i a dezvolt#rii capacit#ilor de analiz# fonologic#, ceea ce
faciliteaz# ac"iziia limbajului scris i a cititului la v%rsta colarit#ii. Dn cazul copiilor cu
dizabilit#i i cu tulbur#ri de limbaj, !n special, dar i !n cazul celor valizi, antrenarea acestor
elemente ale sistemului lingvistic poate facilita dezvoltatrea apetenei pentru limbajul verbal,
conduc%nd la !mbun#t#irea atitudinii fa# de limbaj i fa# de utilizarea acestuia. Prin aceste
elemente suprasegmentale copilul are ansa de a sesiza procesualitatea limbajului, de a$i sesiza
organizarea bine structurat#, conform unor paternuri clare, folosirea limbajului i actul
lingvistic fiind contextualizat dep#rt%ndu$se de situaia <artei pentru art#=. .opilul poate
!nelege sensul utiliz#rii limbajului, acela de semnificare !n contexte sociale !n care, nici un alt
mod de comunicare nu poate accede (nici limbajul non$verbal$ semnele, gesturile, mimica sau
pantomimica,.
2.7.+ =omunicarea non(verbalF
=omunicara cu ajutorul semnelor, gesturilor, mimicii i pantomimicii este foarte bine
dezvoltatF la aceastF v"rstF a anteprecolaritFii i a precolaritFii, prin acest tip de comunicare
copilul put"nd exprima o serie de aspecte care nu pot fi ncF exprimate verbal din cauza penuriei
lexico(semantice. Prin comunicarea non(verbalF este ntreinut dialogul a cFrui existenF este
confirmatF ncF de la v"rsta de 2 ani, c!iar nainte de dezvoltarea monologului. /ialogul este
iniiat i susinut at%t de timpuriu de copil din dorina de cunoatere, din curiozitatea care este,
conform unor cercet#ri !n domeniu, o materializare a reflexului de orientare. 9acF la v"rsta de 2(
7 ani dialogul este declanat de nevoia cunoaterii imediate, la v"rsta colaritFii, c"nd funciile
cognitive sunt suficient dezvoltate i apare situaia de posibilitate de am"nare a recompensei,
dialogul este declanat de nevoia de cunoatere drept modalitate Ide a fi i Ia deveni a fiinei
umane.)ers#ectiva c$oms*ian( 'i cea #ia!etian( asu#ra limbajului
n studierea limbajului s(au impus douF perspective, cea a colii c!omsJKene i cea a colii
piagetiene. &ceste douF coli au mbrFiat opinii contrare, mai ales, n ceea ce privete originea
limbajului.;oam =!omsJK 0)H551 a fost cel care a susinut teoria ineismului, o concepie
biologizantF modernF asupra originii limbajului. =onform acestei teorii capacitFile lingvistice
sunt o parte specializatF a zestrei genetice cu care venim pe lume, ele fiind cunotiine nFscute
care trebuie doar dezvoltate de(a lungul vieii. *odul n care limbajul se prezintF n structurile
cognitive este unul extrem de abstract, de forma unor Iuniversalii formale ceea ce conduce la
nsuirea limbajului de cFtre toi copii c!iar dacF beneficiazF de un mediu puin stimulativ sub
aspectul baleiajului lingvistic, ntr(o formF uniformF i rapidF. >imbajul i funciile cognitive cu
care se aflF n interdependenF @ IdacF existF o deficienF gravF a limbajului va exista i o
deficienF gravF a g"ndirii, sublinia ;. =!omsJK 0)H551, sunt considerate drept Iorgane
specializate, a cFror dezvoltare este supusF unor legi asemFnFtoare cu legile la care este supus
organul vizual @ oc!iul. =aracterul limbajului i natura sa este fixatF conform acestei teorii la
nivel morfo(fiziologic. Prin urmare, limbajul uman este unul programat, n special sub aspect
gramatical, fapt care a dus la completarea teoriei i mecanismului gramaticii generative i a
programului de ac!iziie a limbajului 0>anguage &cLuisition 9evice, >.&.9.1.&stfel, ;.
=!omsJK a abordat problematica limbajului printr(o teorie care surprinde faptul cF Iomul este
fFcut sF nvee limbajul, este predestinat, ceea ce se poate traduce n capacitFi nnFscute
0performance, sJills1 de producere a limbajului. :. Piaget 0)H551 i construiete teoria
referitoare la originile limbajului dintr(o perspectivF antagonicF. =onform acestuia limbajul nu
este o facultate nnFscutF, acesta fiind, mai degrabF, un produs al dezvoltFrii intelectuale general
construite, ceea ce pune bazele teorie constructivismului i interacionismului n ac!iziia
limbajului.Pentru Piaget i susinFtorii sFi 0)H4)1, limbajul nu este situat la nivel morfo(
fiziologic, ci la nivel psi!o(fiziologic, deoarece continuitatea biologicF ntre funciile cognitive i
sistemul organic, morfofiziologic se gFsete n reglFri organice. Ae poate observa cF i Piaget
face referire la un organ care vizeazF limbajul. >a el, nsF, acest organ trebuie neles n sens
figurat, ca sinonim al sistemelor reglatoare care constituie caracteristica generalF de organizare a
vieii. 9acF la =!omsJK competena verbalF apare drept nnFscutF, fiind elaboratF n acest sens
teoria limbajului genetic programat, Piaget admite cF unele forme ale cunoaterii pot fi prezente
ncF de la nceput, dar creterea i dezvoltarea ca expresie a unei nevoi constante de depFire prin
extinderea mediului i a capacitFilor organismului nu poate fi tFgFduitF. Av%nd !n vedere
aceast# interpretare a situaie care vizeaz# dezvoltarea competenei verbale, din perspectiv#
piagetian#, 'lama$.azacu (1F+F, evidenia motivele care concurau la susinerea dialogului$
motivul dorinei de extindere a cunoaterii, fie ea imediat#, fie mai !ndep#rtat# (explic%ndu$se
prin aceasta faptul c# ac"iziia noilor cunotiine necesit# mecanisme executive !n vederea
materializ#rii,.=onstructivismul piagetian este legat de concepia sa referitoare la structurile
cognitive a cFror ierar!ie definete o succesiune de stadii 0senzorio(motor, preoperator, operator
concret i formal1, ceea ce duce la un mod de evoluie integrativ. Punctul de vedere interacionist
surprinde calitatea limbajului de interfaF a individului cu socialul. &stfel, dacF se dorete o
abordare completF a limbajului trebuie analizate i aspectele socio(comunicative 0latura normatF
a limbajului1, dar i cele care pun n evidenF capacitatea creatoare a individului prin intermediul
limbajului 0latura individualF, creativF a limbajului1.=ercetFrile din ultima vreme au ncercat sF
reconcilieze abordarFrile biologizante, constructiviste i integraioniste prin intermediul unei noi
paradigme experimentale promovatF de psi!ologia cognitivF, referitoare la nvFarea implicitF a
limbajului natural. :. Migginbat!am 0)HH3, n Preda, 233)1 a pus n evidenF c"teva caracteristici
ale limbajului natural i ale regulilor care l guverneazF. =onform acestuia se subliniazF
caracterul incontient preponderent a regulilor dupF care funcioneazF limbajul natural, output(ul
care rezultF n urma procesFrilor gestionate de regulile limbajului natural fiind obiectivat n
producii lingvistice contiente, nsF procesarea se realizeazF, n general, n mod incontient.
&stfel, cercetFrile au pus n evidenF faptul cF cea mai mare parte a regulilor limbajului natural
pot fi ac!iziionate prin nvFare implicitF, iar altele sunt ac!iziionate n mod explicit.
Com#eten"a de comunicare&naliz"nd aspecte ce se referF la natura limbajului s(a atins
momentul n care indisolubil interrelat cu actul lingvistic, limbajul este competena de
comunicare. .onceptul acesta a suportat nuan#ri diverse, prin el surprinz%ndu$se
materializarea concepiilor biologizante, constructiviste, cognitiviste i interacioniste !n
studierea limbajului. .onceptul se prezint# sub forma unui <concept umbrel#= care se revendic#
de la o abordare multi, pluri, dar i inter i transdisciplinar#. =ompetena de comunicare se
refer la abilitatea de a aplica i folosi reguli gramaticale, de a formula expresii corecte din punct
de vedere gramatical i de a le folosi corect n context adecvat.Bermenul a fost utilizat de 9ell
MKmes n )H?? pentru prima dat ca reacie la inconsecvena lui ;oam =!omsJK n ceea ce
privete distincia dintre competen i performan 0performance1.Punctul de vedere a lui
=!omsJK, n ceea ce privete competena lingvistic nu inteniona s ofere suport i baz
tiinific pedagogiei, ci se dorea s(l foloseasc drept moment pentru dezvoltarea unei teorii
lingvistice, idealiz"nd drept cunoaterea abstract a limbii adultului, vorbitor nativ al unei
singure limbi, n vederea realizrii unor distincii ntre cum acetia folosesc limbajul.MKmes 0 n
Pamfil, 23371 fa de =!omsJK a dezvoltat o teorie a educaiei i a nvrii limbajului i
comunicrii. n abordare c!omsJian competena avea conturul unui construct preponderent
intrapersonal, o facultate nscut, de natur lingvistic. Pentru MKmes, competena devine un
construct dinamic i interpersonal, evideniind regulile sociale i funcionale ale limbajului,
competena de comunicare fiind definit drept capacitate ce permite producerea i interpretarea
mesajelor, precum i negocierea sensului n contexte specifice.nceput n anii N ?3, reflecia
asupra competenei de comunicare va continua 0Pamfil, 23371, prin conturarea unor perec!i
conceptuale precum. competena lingvistic vs competena de comunicare 0cunotiine despre
formele limbii vs cunoaterea care permite unei persoane s comunice personal i interactiv. 9.
MKmes, 9. Poulston1/performan lingvistic, academic sau cognitiv vs. capaciti
comunicative interpersonale de baz 0capacitatea de a reflecta asupra limbii nu n contexte
specifice vs. capacitatea de manipulare contextual a limbii. :. =umminus1.=ea mai important
etap pentru educaie a reprezentat(o aceea care a configurat distincia dintre limb i
comunicare, moment n care competena a devenit o categorie supraordonat a cunotiinelor i
capacitilor fiind conturat ca un modus operandi manifestat prin activarea i corelarea lor.
=ompetena de comunicare poate fi astfel definit drept. Imai mult dec"t reproducerea itemilor
aflai n memorie, un set de strategii sau de procedee creative ce permit nelegerea valorii
elementelor lingvistice n context, o abilitate de a participa n discurs, fie el vorbit sau scris,
printr(o manipulare abil a cunotiinelor despre funcionarea limbajului 0M. OinddoP, citat de
Pamfil, 23371.=ompetena de comunicare nu se identific cu acele cunotiine sau capaciti,
abiliti pe care persoana le deine despre limbaj i comunicare, ci mobilizarea acestora, punerea
lor n practic, n activitate. &stfel, capacitile de comunicare sunt potenialiti independente de
contextul comunicrii, n timp ce competena de comunicare presupune relaionarea acestor
capaciti de comunicare i corelarea lor cu diverse resurse 0cunotiine, capaciti, atitudini1
contextualiz"ndu(le, raport"ndu(le la un context dat.=ompetena de comunicare presupune patru
I capaciti fundamentale care pot fi identificate ntr(o situaie de comunicare, n funcie de.
procesele de comunicare 0compre!ensiune de text i producere de text1 i de tipul de mesaj
comunicat 0oral sau scris1.
Babel. )
=ompre!ensiune de text Producere de text
$ral asculta 0rol de auditor1 vorbi 0rol de locutor1
Acris citi 0rol de lector1 scrie 0rol de scriptor1

.com#eten"a !ramatical+ aceasta se refer la regulile gramaticale, normele i cuvintele unei
limbi/com#eten"a socio-lin!vistic. aceasta se refer la aspectele de adecvare social a
coninutului lingvistic/com#eten"a discursiv. aceasta se refer la coeziunea i coerena
necesar actului comunicaional ntr(un context dat/com#eten"a strate!ic. aceasta presupune
folosirea adecvat a tuturor strategiilor comunicaionale n raport cu contextul
comunicrii.Perspectiva lui Qac!man 0)HH31 asupra competenei de comunicare i a
componentelor acesteia focalizeaz asupra dou componente fundamentale ale competenei de
comunicare. com#eten"a or!aniza"ional. aceasta include at"t competena gramatical, c"t i
cea discursiv 0textual1/com#eten"a #ra!matic. aceasta cuprinde competena sociolingvistic,
dar i pe cea elocuional.=. Aimard 0)HH41 structureaz competena de comunicare n ase
componente. *odelul explicativ al acestuia este cel mai complet i complex, n ceea ce privete
delimitarea constantelor n modul de reprezentare al competenei de comunicare prin
componentele acesteia. &stfel, Aimard 0)HH41 delimiteaz.com#onenta verbal. aceasta
integreaz toate componentele limbii. &stfel, se poate identifica o dimensiune lingvistic 0care
presupune cunoaterea aspectelor de ordin fonetic, lexical, morfologic i sintactic1/ o dimensiune
textual 0care presupune cunoaterea regulilor de stabilire a unor conexiuni logice ntre
propoziii, fraze, pri, put"nd fi identificate mai multe structuri textuale( narativ, descriptiv,
argumentativ, explicativ, dialogat etc.1 i o dimensiune discursiv 0care presupune folosirea
contextual a limbii, a registrelor acesteia, a normelor de interaciune verbal etc.1com#onenta
co!nitiv. aceasta se refer la identificarea operaiilor intelectuale implicate n producerea i
nelegerea limbajului.com#onenta enciclo#edic. aceasta se refer la cunoaterea aspectelor
lingvistice, textuale, discursive specifice unor anumite domenii de activitate uman. istorie,
te!nic, etc.com#onenta ideolo!ic. se refer la capacitatea de a ne situa i de a reaciona la
diverse idei, valori, atitudini, principii ve!iculate prin discurs.com#onenta literar. se refer la
trimiteri literare i la capacitile de exploatare a creativitii verbale individuale.com#onenta
socio- afectiv+ se refer la sentimentele i atitudinile care pot influena comportamentul verbal
al fiecruia 0referindu(ne la acest component putem explica urmtoarele tipuri de tulburri de
limbaj. mutismul electiv sau alte logonevroze1.8dentificarea componentelor competenei
comunicaionale asigur operaionalizarea acestui concept care a ridicat o serie de probleme sub
acest aspect. 9e asemenea defalcarea prilor componentei ale competenei de comunicare
asigur utilizarea acesteia, n special, n scop educaional, didactic, scop pentru care a fost
g"ndit de iniiatorul acesteia MKmes. &. Pamfi 023371 identific, detaliaz i expliciteaz
modelul didactic comunicativ care este abordat de didactica predrii limbii i literaturii rom"ne
drept limb matern. Aavignon 0)HH5, citat de Pamfil, 23371 este cel care susine acelai lucru,
evideniind necesitatea plasrii competenei de comunicare n centrul educaiei la fel ca i
conceptul i noiunea de I bune practici n sala de curs. 9e asemenea, autorul subliniaz lipsa
de corectitudine n plasarea n punct central a competenei lingvistice 0gramaticale1, poziie pe
care ar trebui s o ocupe competena de comunicare. ,. bordare conclusiv(Problematica
limbajului i cea a comunicFrii este extrem de complexF, abordFrile fiind multiple i din multiple
ung!iuri. &stfel, aa cum s(a arFta problematica limbajului poate fi abordatF de pe tFr"mul
neurofiziologiei i al neuropsi!ologiei, de pe cel al lingvisticii, al psi!ologiei i al
psi!olingvisticii, termin"nd cu perspectiva pedagogicF, didacticF. &ceastF din urmF perspectivF
dorete crearea unui model funcional, operaionalizabil, subliniind nevoia acestuia prin crearea
unei abordFri, eminamente, comunicative n studiul limbii materne, n sfera didacticii limbii i
literaturii rom"ne, n cazul nostru. acest studiu s(a ncercat sF se scoatF n evidenF importana
abordFrii !olistice, interdisciplinare, un tip de abordare cu o nuanF practic(aplicativF mult mai
evidentF dec"t cea unidirecionatF. A(a ncercat i surprinderea c"torva elemente legate de limbaj
i comunicare, urm"rind firul modelFrii i integrFrii conceptuale, prin prisma mai multor arii de
investigaie i cercetare subliniind nevoia imperioasF de mutare a accentului de pe o abordare
reducionistF, o abordare care de alt fel i(a dovedit limitele n nenumFrate r"nduri, pe o abordare
integratoare. Potrivit acestei perpective, problematica limbajului i a comunicFrii poate fi
abordatF, cu succes, prin prisma conceptului de competenF de comunicare c!iar i n sfera
reabilitFrii. -.-/.0123.4&nca, *., 0233,1. Aogopedie. Aecii, -ditura Presa <niversitar
=lujean, =luj(;apoca.&nca, *., 0233?1. Psi"opedagogia deficienilor de auz, -ditura Presa
<niversitare=lujean, =luj(;apoca. Qac!man, >., 0)HH31. ;undamental .onsiderations in
Aanguage Besting, ;eP( RorJ, $xford <niversitK Press.=rneci, 9., 0233+1. 9emascarea
secolului. =e face din noi creierulE 8ntroducere n neurotiinele dezvoltrii, -ditura -iJon, =luj(
;apoca.=oeriu, -., 0)HHH1. 8ntroducere n lingvistic, -ditura -c!inociu, =luj(
;apoca.=rciun,*.,B, 0233)1. /iagnosticul i tratamentul afaziei( Bez de doctorat,, =luj(
;apoca.9ascFlu(:inga, >., 0233)1. Eelodia vorbirii !n limba rom%n#, <nivers -nciclopedic,
QucuretiPamfil, &., 023371. Aimba i literatura rom%n# !n gimnaziu. 'tructuri didactice
desc"ise, Paralela +,, Piteti.Piaget, :., 8n!elder, Q., 0)H4)1. Psi"ologia copilului, -9P,
Qucureti.Preda, S., *urean, =., 0233)1. .urs de psi"ologia dezvolt#rii la valizi i deficieni,
=entrul de %ormare =ontinuF i 8.9.9., =luj(;apoca.Aimard, =., 0)HH41. -l:ments de didactiGue
du franHais language premiIre, *ontreal, 9e QoecJ, >ancier.Alama(=azacu, B., 0)H531. Aecturi
de psi"olingvistic#, -ditura 9idacticF i pedagogicF, Qucureti.Alama(=azacu, B., 0)H?H1.
/ialogul la copii, -ditura &cademiei, Qucuresti.Alama(=azacu, B., 0)H,H1. Aimbaj i context,
-ditura tiinificF, Qucuresti.TTT, 0)H551. Beorii ale limbajului. Beorii ale nvFFrii. 9ezbaterea
dintre;.=!omsJKi:.Piaget,-dituraPoliticF,QucuretiCuprinsAutor: instit. PopinaAn
gela 5ocuri )t uz
fonematiccadrul activitii de dezvoltare a limbajului
Pentru nsuirea laturii fonetice a limbajului, educatoarea trebuie
s aleagexerciii de vorbire ce vor $ fcute cu copiii, s le
pregteasc temeinic i s le desfoaren aa fel, nc"t s devin
atrgtoare pentru copii./xerciiile pentru dezvoltarea auzului
fonematic se pot efectua la toate grupele,dar, n special, cu copiii
din grupa mic.n faza pregtitoare, se exerseaz seriile de
silabe opuse formate din
consoanele perec!isurdasonor,pa, pe, pi, po, pu,ba,be,bi,bo,bu,t
a,@da,fa,va,ca,ga,,ma



U
U
U
U
U

ale!erii temei
.radinita

( sa construiasca cel putin trei propozitii realizand corect acordurile dintre partile principale si cele secundare, care sa includa un
cuvant dat sau pe baza unor materiale ilustrative/
( sa separe cuvintele din propozitii stabilind prin batai din palme numarul si ordinea cuvintelor, apoi sa recompuna propozitiile/
( sa desparta cuvintele propozitiei in silabe, stabilind numarul de silabe, silaba initiala si finala.
( sa descopere sunetul initial si final al cuvintelor ce alcatuiesc prpozitia si sa gaseasca si alte cuvinte care incep sau se sfarsesc cu
aceste sunete.
( sa redea grafic, utilizand grafismele invatate propozitia, cuvintele, silabele si sunetele.
&m imbinat elementul iinstructiv cu multiple procedee de joc. intrecerea, aplauze, inc!iderea si desc!iderea oc!ilor, g!icirea,
miscarea, etc.
8n vederea determinarii nivelului de asimilare a cunostintelor referitoare la capacitatea copiilor de a efectua o analiza si sinteza la
sfarsitul anului scolar, am aplicat pentru fiecare obiectiv urmarit cate o proba de evaluare. Probele de evaluare s(au dat pe fise individuale.
). #eprezinta prin puncte cate cuvinte are propozitia.
2. 9eseneaza atatea cerculete cate cuvinte reprezinta imaginea.
7. 9eseneaza atatea liniute cate silabe are cuvantul.
+. #eprezinta prin cerculete diferit colorate, fiecare sunet, ce formeaza silaba, cuvantul.
,. #eprezinta grafic propozitia data 0cuvinte lungi, scurte, silabe, sunete1.
#ezultatele le(am trecut in urmatorul tabel.
Bestul ;r. copii %oarte bine Qine Aatisfacator
Proba
) 23 )5(H36 2()36
2 23 )5(H36 2()36
7 23 )H(H,6 )(,6
+ 23 )H(H,6 )(,6
, 23 )4(5,6 2()36 )(,6
%acand o analiza a celor cinci probe am constatat ca rezultate mai slabe au inregistrat copiii in determinarea numirului si componentei
silabelor in cazul cuvintelor formate din 7(+ silabe. 8n cazul analizei silabice a cuvintelor formate din 7(+ silabe, copiii au manifestat tendinta de a percepe
diferentiat primele silabe, tendinta ruperii unitatii silabice. &ceasta tendinta se explica prin actiunea legii generale dupa care se face analiza stimulilor
+!tri$it acestei le&i% unele elemente marc(eaza% induc ne&ati$ actiunea alt!r elemente" In &enere% elementele mar&inale% e'terne alestimulului
$erbal se analizeaza si se sintetizeaza mai us!r decat cele medii% de!arece p!t i incluse in mai mica masura cu silabe ambiante" Retinerea
primei silabe% !miterea silabei mediane se e'plica prin aptul ca prima silaba nu trebuie dierentiata decat de silaba urmat!are% pe cata $reme
silaba din interi!rul cu$antului tebuie dierentiata atat de silaba anteri!ara% cat si de cele ce urmeaza"
DI0TRI?UIE DOCUMENTUL
=izualizari- 48BC
Imp!rtanta-
C!menteaza d!cumentul-
Te ru&am sa te autentiici sau sa iti aci c!nt pentru a putea c!menta
Creaza c!nt n!u
Termeni si c!nditii de utilizare Q C!ntact
R 0CRI.ROU+ 4B27" All ri&(ts reser$ed