in Tnvdtemdntul

ROMANE
pri

mar

4. INvATAREA

ctrrrcRtsuLut IN cnsele ut

4.1. Metode utilizate In Invitarca citit-scrisului Activitatea gcolarului din clasa Tntdi se bazeazd pe fondul acumuldrilor realiin grddinitd. Formele de activitate din perioada pregcolard ii pregitesc pe copii ru invdlarea citituluigiscrierii, urmdrind indeosebipronunlarea giarticularea cu a sunetelor, grupurilor de sunete, a cuvintelor gi a propoziliilor, dezvoltaauzuluifonematic, sporirea capacitdtiide diferenliere perceptiv-foneticd a cuin vorbire, congtientizarea propriei exprimdri sub raportfonetic, familianzarea de scris prin trasarea a numeroase contururigiexecutarea unor grafice asemindtoare sau chiar identice cu cele ale literelor. lnvdlarea citirii gi scrierii reprezintd scopul central al lecliilor de limba gi literaromdnd in clasa Tntii. De indeplinirea acestui obiectiv depinde evolulia ultea micului gcolar. De aceea, activitatea de invilare a citit-scrisuluitrebuie td sistematic, pe baza unor metode verificate in practicd 9i impuse de limbii rom6ne ca limbd foneticd. f,ietoda gtiintificd tradilionali utilizati in gcoala rom6neasci pentru invdlarea igi a scrieriieste mefoda fonetid, analitiasintetid.Aceastd metodd presuoncentrarea pe invdtarea gi recunoagterea literelorgia corespondenleidintre (semne grafice) gi foneme (uniteti sonore), inainte de citirea cuvintelorTn Numele metodei trimite la caracteristicile sale fundamentale: -in limba rom6nd, scrierea este in concordanld cu pronunlia, deci metoda de bazd trebuie sd fie foneticd; - metoda esle analitico-sinteticd deoarece presupune un proces de analizi urrnat apoi de sintezd.

doui mari etape logice ale acestei metode sunt: haliza fonetid, pres u p u nd nd : - separarea, in procesul de comunicare, a unei propozilii;

- reprezentarea graficd a propozitiei selectate; - despd(irea propozitiei Tn cuvinte gi reprezentarea lor graficd; - despdrtirea cuvintelor in silabe gi reprezentarea graficd; - identificarea sunetelor din alcituirea silabelor gi reprezentarea - marcarea sunetului ce se studiazd.

lor;

sinteza fonetid reprezintd parcurgerea drumului in sens invers: - recompunerea silabei din sunetele identificate; - reintregirea cuvdntului/cuvintelor din silabele respective; - recompunerea propoziliei.

hntru invdlarea citit-scrisuluise mai poate folosimetcda glofuld, o metodi

bbaza ideea cd elevulexperimenteazd gicomunicd in contact cu faptele
carg provoacd faptele de limbd.

:
i

Metoda constd in memorarea vocabularului, la vederea acestuia.lnvd!f,torul folosegte cartonage pe care sunt scrise cuvinte ce denumesc obiecte uzuale, care au legiturd cu experienla copiilor. Ori de c6te ori se vorbegte despre un obiect, estiprezentat gi cartonagul cu numele respectiv, care este astfel"repetat p6nd ce este relinut. in momentulTn care elevii au memorat mai multe cuvinte, acestea sunt introduse in procesul de citire. Este nevoie insd de un material bogat- c6rticele Tn care sd se realizeze coresponden[a cuvdnt-obiect, cu povegti interesante gi atractive pentru copii, c6(i colorate ca material demonstrativ pentru Inv6ldtor. O,,frdntur6" din metoda globald se regdseqte Tn metoda foneticd, analitico-sintetica: elevilor li se cere/recomandA sd citeascf, dintr-odat6 silaba sau cuvintele comune, f6rd literalizare' Existd de altfel specialigti care suslin impletirea celor doud metode, folosirea lorTn complementaritate, din dorin[a de a ajuta eleviiin Tnsugirea unei citiri cursive, congtiente, dar 9i pentru a stimula interesul pentru lecturd'

]n ultimii ani, [n Occident, a cdpitat o largi rdspindire metoda lingvtstid inpoe@nld,ce presupune ca eleviisd Tnvele si citeasci cu ajutorul povegtilor, particularitd[ile de ln functie ziilor, c6ntecelor etc. Textele propuse sunt selectate de v6rst6 ale copiilor, astfel incdt sd le stdrneasci interesul, 9i sunt prezentate sub forma cd(ilor uriage gi a cdrlilor-corespondent pentru elevi. InvSldtorul citegte marcdnd cu un ardtdtor fiecare cuvdnt, copiii urmdrind cu privirea cuvintele citite. Textul se studiazi in amdnunt gi individual sau in grupuri mici. Cititul 9i scrisul se predau 9i se Tnva[d integrat, copiii fiind aceia care stabilesc ce doresc sd scrie, textul de pornire oferind numeroase puncte de plecare.

MetodaMontgsorieste una dintre metodele care, degiare o vdrstl respectabile, igi dovedegte aspectele moderne, incadrdndu-se Tn tendinta aborddrii 9i recept6rii multiple a faptelor de invilare. Caracteristica acestei metode este aceea cd pune accentul pe folosirea a c6t mai multe canale de receptare a informatiilor de citre elevul implicat activ Tn procesul de lnvdlare. (S. Dobra, D. Stoicescu, 2005, p.22) parcursul propus de aceasti metodd poate fi rezumat asttel: Pasul l: deanoltaraa mecanlsmulul ecrlsulul o mecanismele motricitatii- manuirea lnstrumentului de scris - exercilii indirecte: jocuri de minuire a formelor geometrice, jocuri cu incastre (pipdirea unor contururi gi potrivirea formelor Tn cadruri corespunzdtoare); - exercitii de pregitire direct6: desen cu gabloane, exercitii de pipdire a literelor asociate cu recunoagterea lor 9i pronunlarea sunetului asociat. o activitatea propriu-zisd a inteligentei - formarea de cuvinte cu literele alfabetarului; - scrierea cuvintelor; - perfectionarea formei (numai dupi ce copiiiTncep si scrie spontan).

84

uzuale,
un

repetat cuvinte, material povegli pentru

Pasul al llJea: deanoltrarca mecanismelor dttttlui - distribuirea de bilelele pe care sunt scrise denumiri ale obiectelor comune; traducerea ln sunete a cuvdntului scris, ln ritm lent; -- grdbirea ritmului gi ,,ghicirea" cuv6ntului scris; - asocierea bilefelului cu obiectul denumit. Experienla bazatdpe aceastd metodi a aritat cd citirea logicd trebuie si fie pecedatil de compunerea mesajelor Tn scris. Citirea Tn g6nd a mesajelor ce 6ntin ordine pentru acliunl concrete giindeplinirea acestor actiunilifac pe copii ei Inteleag6 puterea limbajului. Considerdm ci scurtele prezentdri ale metodelor folosite pentru invdtarea cilit-scrisului pot constitui o sursd de inspiratie pentru un invdtdtor dornic sd diverdfice activitatea la clas6, oferind elevilor activit6ti de lnvitare care sd le stimuleze dorinta de a citi gi a scrie corect.

ana
folosirea cursive,

4.2. Evaluarea predlc{iv! a elevllor

Primele dou6trei sdptdmdni ale claseiint6i sunt deosebit de importante atdt elev, cdt gi pentru invdtitor, fiind o perioad6 dedicati evaludrii predictive nivelulfiecdrui copilgi la nivelulintregului colectiv. Este perioada In care copiii cu climatul gcolar, oferind invdtfltorului posibilitatea de a cunoagte colectivului de elevi, caracteristicile care vor orienta 9i influenta invdtare la limba romdn6. ;:oiectarea, organizarea gi desfdgurarea activitdtilor de si evalueze cunogtinurmdregte In aceastd perioada, Tnvdldtorul/profesorul gi deprinderile cu care elevii vin din grddinitd gi din familie, caracteristicile vorrtaruiui acestora, felul in care se exprimd copiii, modulin care comunicd Tn lfrralii diverse. lnformaliile oferite de aceastd perioadd inifial6 sunt deosebit de trportante pentru planificarea, organizarea gidesfdgurarea activitd[iidin lectiile limba romind de pe durata intregului an gcolar. lnvS[dtorul va putea cunoagte: - elevii care au deprinderi de scriere/citire/povestire deja formate; auz; - elevii care au probleme de pronunlie sau dificultdfi depot afecta corectituelevii care folosesc pronunlii sau cuvinte regionale ce

cuvin-

Cititul$
doresc

dinea scrierii; nivelul deprinderilor de mAnuire a instrumentelor de scris; modulln care copiii relationeazd intre ei 9i cu Tnvflldtorul/profesorul; capacitatea fiecirui copil (9i, implicit, a familiei sale) de a se adapta programuluigcolar.

Este de menlionat cd perioada de Tnceput a claseilntdicontinud ceea oe s-a nrt la grddinifd, pregdtindu-i pe copii pentru gcoale, dar cd acum se realizeaza

o pregatire a gcolii pentru elev, caracteristicile concrete ale clasei fiind cele &re primeaz1ln organizarea activitdtitor de Tnvdtare ulterioare.

86

4.3. Perioada preabecedartr/prcalfabetar{

Perioada preabecedardlprealfabetard poate dura intre trei gi gase sdptdm6ni, cu posibilitatea de a fi prelungitd cu incd o sdptdmdnd dacd particularitdtile clasei o impun. Tntreaga activitate se bazeazd pe constatdrile perioadei iniliale, pornindu-se de la dificultdlile constatate Tn timpul evaludrii predictive. Trecerea la perioada urmdtoare este TnsA condilionatd de rezofuarea tuturor problemelor sesizate, cdci a porni la invdtarea citit-scrisului cu lacune, neclartth{igidificultdti de pronunlie gi auz este asemenea unei asqensiuni pe munte fdrd echipament corespunzdtor.

Nctsr\\f,\r\espeir(c,eaces\drper\oa(ex\zeazt\n(eqsebt.
> formarea auzului fonematic; > pronunfarea corectd a cuvintelor uzuale; > diferentierea sunetelor susceptibile a fi confundate (f-v, d-f1sau de a fi pro' nunlate greEit (s, g, I z, 0; > formarea deprinderii de exprimare in propozitii dezvoltate; > formarea deprinderii de ordonare logicd a cuvintelor Tn propozitii; > respectarea pozitiei corecte la scris; > fo\osirea corectt a instrumentu\ui de scr's q\ men{rnerea unei poz(\\ adec-

\a\easdre\u\ir\tr\\rsrpu\sstrsu\rir, > rea\izarea corectd a semnelor grafrce.

Materialul-suport
Tl

reprezintd abecedarul, dar acesta nu este suficient pentru

a asigura o activitate eficientd gi individualizatd, care sd acopere toate problemele descoperite. De aceea se impune folosirea unui material didactic- frontal gi indi-

vidual- bogat, care sd ofere posibilitatea aborddrii unui gen larg de aspecte

gi

fapte de limbd. Se pot folosi plange gi desene, c6(i de povegti ilustrate, cd(itematice uriage, casete audio giCD-uri pentru copii, casete video gi DVD-uri, materiale giobiecte din clasd/din gospoddrie/din parc, jucdrii etc.

Sunt recomandate ca foarte utile urmdtoarele activitdti: > exercitii de analizi foneticd a cuvintelor; > pronuntarea cuvintelor dupd model; > jocuri didactice de recunoagtere sau indicare a cuvintelor ce contin anumite sunete; > exercilii de formulare a propoziliilor; > citirea imaginilor; povestiridupA imagini; > exercitii de inlocuire a cuvintelor cu sinonimele lor (literare); > jocuri pebaza unor frdm6ntdri de limbd gi numdrdtori; > memorizdri. S-au purtat (gi se mai poartd incd) disculii privind instrumentul de scris cel mai indicat copiilor din clasa int6i, aflati in faza invdtirii scrierii. Sustinem p6rerea cd stiloul reprezintd cel mai potrivit instrument pentru gcolari, care au mugchii mici ai mdnii Incd insuficient dezvoltati. Stiloul impune un ritm mai lent de scriere, este mai ugor de stdpdnit, dd posibilitatea elevului si urmdreascd liniatura gi si

86

faseze corect fiecare literd. Astfel, copilul invatd sd scrie nu numai corect, ci
ie-

gi

ile
le, ea

lor eti mt

Iru
Ple

frumos, caietul de clas6 fiind/trebuind sd fie gi de ,,curat". Aceasta nu Tnseamnd cd elevii nu trebuie sd Tnvete sd utilizeze gi alte instrumente de scris; creionul, pixul, cariocile pot fi folosite Tn activitdtile complementare gi transdisciplinare, oferind eievilor satisfaclia unei diversitdli de sarcini interesante gi atractive. Aducdnd Tn discufie problema scrisului, ar trebui sd ne referim gi la cdt anume bebuie sd scrie un elev. Oare paginile Tntregi de liniufe gi bastonage asigurd formaEa unor deprinderi corecte sau nu conduc dec6t la.oboseald inutild, care fl face pe copil sd nu-gi mai doreascd sd scrie? Corectdm cu rogu fiecare semn grafic, insdnger6nd pagina gi lovind increderea in sine a copilului sau apeldm la enunturi/aprecieri motivatoare care sd-l facd sd se autodepigeascd? Nu trebuie sd uitdm cd Tnvitarea scrierii semnelor grafice are scopul de a pregdti ?nsugirea scrierii literelor, nicidecum Tmpovdrarea elevilor gi transformarea scrisului intr-o sarcini grea, obositoare, lipsitd de satisfaclii, care sd indepdrteze copiiide pldoerea de a Tnvdta. Din orice unghiam privi problematica perioadei preabecedare ne lovim intotdeauna de aceeagi problemd, gi anume formarea unei motivatii corespunzdtoare. Nbiun invdtdtor nu doregte s6-gi audi elevii spundnd cd nu le place la gcoal6. De cele mai multe ori, copiii intrd Tn clasa int6i dornici de a face, de a cunoagte, agteptdnd cu plicere primele zile de gcoal6. De noi, de cadrele didactice depinde e aceastd dorinld gi pldcere sd se pdstreze, ba chiar sd gi sporeascd. De aceea onsiderim ci ar fi utit sd prezentim cdteva activititi ce se pot desfdgura in pedoada preabecedari, activitilicare urmdresc nu numaiTndeplinirea obiectivelor specifice, dar gi participarea cu pldcere a elevilor.
G

di9Ei

dsegte d ife re nfa/d ife re nte I e

na-

ale

Jocul are scopul de a obignui elevii sd observe diferenle intre obiecte gi ftrme aparent asemdndtoare, pregdtindu-isd diferentieze literele asemdndtoare [,n-n, p-b, d-b). Se prezintii copiilor cartonage-perechi pe care este desenat acelagi obiect/aniltalcu o singur6/mai multe diferente sau doud desene putin mai complicate care 1r identice la prima vedere. Elevii au sarcina de a indica diferenta/diferenlele imagini.

fre ' Careulcuvintelor

Se distribuie elevilor cartonage pe care sunt scrise cuvinte scurte/silabe, cu Ere de tipar. Sarcina este de a potrivi aceste cartonage Tntr-un careu mai mare irafrzat pe o coal6A3 sau pe tabld, care contine aceste cuvinte gi altele ln plus. efriii nu trebuie sd citeascd aceste cuvinte, ci sd le potriveascd fiind atenti numai

hfurma graficd a cuvintelor.

cel De exemplu, se pot da cuvintele:

rea chii }re,

isA

tToc--] [coa f-car-l t-rac_l I cacl f are I

87

Tabelul poate fi: cor cale cal loc cer lac

arc
calc

tac

Cutiuta cu surPrize Se foiosesc cutii de chibrituri; pe fiecare cutie se scrie cdte un cuvAnt. Pe ln bucdlele de hdrtie de dimensiunea cutiei se scriu aceleagi cuvinte 9i altele care i se potrivegte. Colegii flus.'Elevii trebuie sH pund fiecare hArtiuld in cutia se poate desfagura 9i pe Jocul pot verifica dac6 sarcina a fost rezolvatd corect. grupe sau ln perechi. Pentru copiii care gtiu sd citeascd, jocul poate fi complicat pundnd'pe capacul cutiei desenul obiettului a cdrui denumire este notatd pe biletel' Litere/cuvinte gemene identice Se distribuie elevilor cfite trei cartonage pe care sunt scrise doui litere De exemplu: unulasemdndtor' giuna asemdnitoare sau doud cuvinte identice 9i

E EE

sau

trace

I frac{

ftactl
zi
re

Se cere elevilor sd elimine cartonagul care nu este identic cu celelalte. Afost odatd ca niciodatd... Poate fi un moment zilnic in care se spun povegti. La inceput, povestitorul poate fi Tnv6ldtorul, urmdnd ca la activitdlile urmStoare povestitorul sd fie un elev spund povestea addugdnd il, fi".rt" poveste, alt elev). Povestitorultrebuie sd personajelor, aiut6ndu-se de gesturi, mimici, schimb6ndu-9i vocea dupd cea a sd prezinte un fraqm.elt [apugi pe mdni etc. Elevilor-ascultdtori li se cere apoi taie fl-a pl6cut, respectAnd regula de a-giinsoli povestireade gesturigi mimic6. Dac6la collul cu c6r[ialclasei/biblioteca claseise afl6 cd(ide povegti ilustrate. copiii pot fiindemnaii sa t" ,,consulte" Tn timpul pauzelor, Tn grupuri mici sau individual. Este bine, de asemenea, ca elevii s6 fie incurajati sd spun6 colegilor dacd au aflat de cd(i pentru copii nou-apfirute sau sd le prezinte colegilor ci(i cu care gi-au Tmbogfrtit biblioteca personald. Povegti-puzzle Se pot folosijocurile puzzle pe care le au copiii. Dupd realizarea tabloului, se povestegte scena realizatd sau se creeaz6 o scurte poveste/intdmplare.in ?e he implicat6 creativitatea elevilor (povestea poate fi individuald sau colectivd). In

in

dr
SC

SF

fl?

88

absenta jocurilor, invdt5torul poate crea materialul utilizdnd plange tipdrite sau desene ale copiilor pe care le taie in bucdti neregulate (desenele trebuie sd fie clare, pentru a putea fi reficute cu ugurintd). Pornind de la aceeagi scend se pot gdndi o -multime de sarcini: prezentarea personajelor, schimbarea cursului povegtii, implicarea personajului intr-o altd poveste cunoscutd etc.

4.4. Perloada abmdar6/alfabetard Aceast6 perioadd presupune predarea citirii gi scrierii propriu-zise gi are o inportanttr deosebitd pentru intreaga lnsugire ulterioard a limbii, deoarece acum, pentru prima datti, limba devine pentru copil un obiect de studiu.
Pe

,ln
lgii

Activitdli le specifi ce acestei perioad e vizeazd indeosebi

pe
pa-

> recunoagterea literelor micigi maride tipar; > asocierea sunetului cu litera; > citirea corectlia silabelor, cuvintelor; > citirea corectii, congtienti 9i expresivi a propozitiilor gi textelor de mici

Tn-

Iee rlu:

l
>ru1

r lllSiilr"rea deprinderii de exprimare ln propozilii dezvottate; > ordonarea alfabeticd a literelor limbii rom6ne; > scrierea corectd a literelor alfabetului, a cuvintelor 9i a propozitiilor; > respectarea pozitiei corecte la scris; > blosirea corectd a instrumentului de scris gi mentinerea unei pozilii adecvate a caietuluiTn timpul scrisului.
Predarca inbgraE a citit+crisului
O trdsdturd specificd a comunicdriiin perioada parcurgerii abecedarului o repre-

dev

lnd rde ent

ice.

alg.

rinlilor ta(i

zintil legfitura dintre citire 9i scriere, activitdlile desfdgurate Tn aceastd perioadd rcflectdnd giconsoliddnd aceast5legdturd gi influentare cu dublu sens. Predarea htegrati a citit-scrisuluieste o necesitate pentru activitatea didacticd, generatd de faptul cd cele doui deprinderi se influenteazd gi se determind una pe alta. Prezentdm fn continuare demersul didactic indicat pentru invdtarea citirii gi scrierii. Metoda de bazi este cea foneticd, analitico-sintetic{, cea mai adecvatd specificului limbii romdne. Etape Tn predarea-invdtarea sunetului gi literei corespunzdtoare acestuia:

o Selectarea din comunicare a

propozitieiin componenta cdreia se afld cu-

vdntul conlindnd litera noud

l,

rsi
).tn

Se

Propozitia si fie formati din doud-trei cuvinte. Cuv6ntul ce va fi analizat trebuie sd respecte urmitoarele conditii: - si nu aibd mai mult de doud-trei silabe;

89

-r

dacd sunetul predat

este/

,.o vocald-Tzsilaba

o consoand/ sunetul nou va fi

care

conline ,,.din vocala nou6;

formatAv

Z/dintr-o

vocal6 cunoscutfi gi consoana noud;

ln cazul vocalelor i gi T/d, acestea nu pot constitui singure silabe. - sd nu confini aglomerdride consoane, diftongi, triftongigisd nu reprezinte exceptiide la regulile limbii. Alegerea cuvdntuluide analizat se poate face pe baza materialului concret sau a imaginilol atunci c6nd cuvintele denumesc obiecte.
!

fiin
telr Cu

sp

@
do

. Reprezentarea

graficd a propozi[iei, a cuvintelor gi a silabelor

Este o sarcind pe care invdtitorii cu experienfi o abordeazd incd din perioada preabecedarS, pregdtind in acest mod procesulinvdtirii alfabetului. Cuvdntul Tn care se afld sunetul predat se desparte Tn silabe, iar silabele in sunete. Se identificd sunetul nou gise marcheazd in mod diferit (cu o altd culoare). Pentru exercitiu, se pot despd(iin silabe toate cuvintele propozitiei. ldentificarea sunetelor din alcdtuirea silabelor pregitegte procesul scrierii cdnd elevii pronuntd Tn minte sau Tn goapti sunetul corespunzdtor fiecdrei litere scrise. Exemple: Predarea sunetuluigi literei i Propozitia selectatd: Gdina

el
st

$
n

pui.

oa

rt

aa

.o

oatrt

Predarea sunetului gi literei b Propozitia selectati:

V6ntul

bate.

o Exercitii de dezvoltare a auzuluifonematic - recunoagterea sunetului nou gi sesizarea/indicarea pozitieiacestuia in dife

rite cuvi nte rostite d e invdtdtor/profeso r;

90

de cuvinte care contin sunetulnou in pozitia indicatd de cdtre sau colegi; de cuvinte pornind de la silabe care conlin sunetul nou; -modfficarea unor cuvinte, astfelinc6t sd contind gi sunetul nou. recomandi ca aceste exercitii sd se desfdgoare sub formi de joc, elevii sd arate in diferite moduri - amuzante - cd au recunoscut cuvinconfin sunetul nou: bat din palme, igi ating nasul/urechea, ridicd mdna. care con[in sunetul nou, pronuntate ca exemplificare de elevi, pot fi in gtafetd pe echipe/rdnduri; colegii pot cere exemplificarea cu cuvinte o anumitd reguld (,,Spune un cuvdnt care contine sunetul g in a

*tndtdtor

.")

o Prezentarea literei corespunzdtoare sunetului nou

Serecomandd ca prima prezentare a literei sd fie fdcutd singular, astfel inc6t sd perceapd litera noud clar, fdrd ca atentia sd-ifie distrasi de elemente . Plangele cere prezinti literele de tipar- majuscula gi minuscula de m6nd corespunzdtoare pun elevulin situatia de a vedea patru litere disip6ndu-i atentia gi puterea de concentrare. literei noi este urmatd de identificarea acesteia intre literele alqi prezentarea ei profesorului, pentru a verifica intuirea corectd.

fuerc$ii d e recu noagte re a I ite re i nou-invd[ate se poate folosi planga din setul de materiale didactice care prezintd

&

patru forme ale literei (literele mari gi mici, de tipar gi de m6nd), Tnsolite desen sugestiv. rccunoagte litera noud pe pagina din abecedar - titlul lectiei - gi pe alte (fige, tdieturi din ziare, cir[i de povegti), concomitent cu pronuntarea reprezentat grafic.

cu alfabetarul

realizeazl acum exercitiide construire de cuvinte care contin litera nou6, literele alfabetarului. invSldtorul/profesoruldemonstreazd construirea unui pe stelaj, analizdnd fonetic cuvdntul respectiv impreund cu elevii. Acegtia cu alfabetarul mic, pe bancd. Se insistd pe formarea cuvintelor folosind FJe din alfabetar, pentru a asigura giformarea cdmpului de citire. Se lucreazd liind solicitati si demonstreze la tabl6 gi cdtiva elevi, verbalizdnd de fiecare procesulde compunere a cuvintelor. Se urm6regte pronuntarea corectfi a culndreptarea promptd a deficienlelor observate gi ldmurirea neclaritdtilor. Este util5 construirea cuvintelor care se regdsesc Tn textul din abecedar, in acest fel citirea congtientd a lecliei.

'.t

lntuirea imaginiidin abecedar Oiscufiile pe marginea imaginii din abecedar au scopul de a activiza Tn vocacopiilor cuvintele ce vor fi intdlnite pe pagina manualului. ln acest fel,

91

Tnvdldtorul se asiguri cd toti elevii pronuntd corect aceste cuvinte sau poate interveniTn corectarea pronunliei. O pronuntie corect6, Tn conformitate cu limba rom6n5 literari, asigurd citirea corectd a acestor cuvinte gi, ulterior, corectitudinea scrierii.

o Citirea cuvintelor Elevii vor citi cuvintele scrise pe silabe/coloanele de cuvinte din abecedar. Principalul obiectiv alacestor exercitiiTl reprezintd trecerea de la recunoagterea literelor la formarea cimpului vizual de o silab6 gi apoi de un cuv6nt. c Prezentarea litereide mdnd Se intuiegte litera de mdni 9i se analizeazi, diferentiindu-se elementele grafice care o compun. Se observd modul?n care se realizeazd legitura dintre aceste elemente gi raportul/propo(ia dintre ele.
o Scrterea demonstrativd a literei noi Invdldtoru l/profesoru I demonstre azl la tabld scrierea literei noi. Pentru Tnvdlarea corectd a modului de scriere (mod de pornire, realizarea legdturii dintre elemente) elevii pot,,scrie" Iitera ln mai multe moduri: cu degetul in aer, cu degetul/cu capdtulneasculit alcreionului pe banci, cu degetulTn podul palmeistdngi (drepte, dacd elevuleste stdngaci). De asemenea, litera mai poate

fi realizatd din plastilini, fire de

ati

sau sdrmd coloratd.

o Exercitli pregdtitoare pentru scriere

Se vor efectua exercitii pentru incdlzirea mugchilor mici ai m6inii: cdntatul la pian, ploaia, strdngerea gi deschiderea pumnilor, rotiarea pumnilor str6ngi, morigca, atingerea pe r6nd a degetelor pereche de la cele doud mdini etc.

.Scrierea litereipe caiete

Elevilor li se cere si scrie un numir de litere (3-5) Si continui numai dupd ce Invildtorul/profesorul a verificatfelulTn care s-a lucrat. Nu este indicat ca Tn clasd sd se scrie mai mult de trei-patru rdnduri cu litera noud, deoarece copiii obosesc
u9or.

Inainte de a trece la scriere, profesorultrebuie la scris:

si

reaminteascS pozilia corectii

tdlpile picioarelor se sprijini pe podea; - m6na dreaptd se fine cu cotul pe banci (m6na st6ng6, Tn cazu]st6ngacilor); - caietul este ugor inclinat spre stdnga (spre dreapta, la stdngaci); - intre bancfi gi piept trebuie sE fie o distantd de un lat de palm6; - mtna stAngE/dreapti susfine caietul; - Intre ochi gi mdnd se p6streazd o distanli de cel pulin 30 de centimetri; - instrumentul de scris trebuie tinut intre degetul mare gi ardtdtor, sprijinindu-se pe degetul mijlociu, intre prima gi a doua falang6; ardtiitorul se line ugorindoit deasupra instrumentuluide scris, la un centimetru de la capdtulacestuia; degetul mare prinde creionul dinspre stdnga gi se tine putin Tndoit; inelarul gi degetul mic se tin lndoite spre palm6, fird si o ating6.

92

o Scrierea cuvintelor

ln aceastd etapd se realizeazd exerciliide analizi a componentei cuvintelor, &opiere, transcriere gi dictare/autodictare de cuvinte. Cea maiaccesibild sarcini este copierea dupd modelul profesorului, asigur6nd *uuluiexersarea moduluiTn care se executd legdtura intre literele cuvdntului. f,fivitatea de transcriere solicitd intr-un grad mai ridicat atentia gi concentrarea *rrului, obligat sdrealizeze corespondenta Tntre literele de tipar pe care le vede ilde de m6nd pe care le scrie. Dictarea giautodictarea sunt sarcinile cele mai acestea solicitdnd opera[ii de analizd gisintezd completd. Cuvintele care se scriu trebuie sd indeplineascd aceleagi cerinle ca gi cele *se pentru analizd,la invifarea sunetului nou gi a literei: - trebuie sd fie cunoscute de elevi; - profesorul trebuie si se asigure cd sunt pronuntate corect de citre elevi; - si nu contini aglomeriride consoane, diftongigitriftongi pe care eleviinu i-au invdtat; - sd nu facd parte din exceptiile limbii (sd se scrie aga cum se pronunld).

ffie,

c Exercitiide cultivare a limbii

o Discutii pentru trezirea interesuluifatd de con[inutultextului Se poate folosi ca punct de pornire imaginea din manual care a fost discutatd Lrtia anterioard sau metode de spargere a ghelii. o Citirea in goaptd a textului de cdtre elevi

o lntrebdriin legdturd cu textul

lntrebirile vizeazd verificarea Tntelegerii conlinutului textului citit de cdtre in mod individual. 7=

. Exercilii de citire a textului

Se folosesc forme cdt mai variate de citire a textului, astfel Tnclt sd se asigure

rEd,
B

deprinderiide citire congtienti, cursivd giexpresivfr: citirea Tn lant (dacd posibil de cdtre toli elevii clasei), citirea model a profesorului, citirea dupi citirea selectivd a textului, discutii despre text (scrierea cu majusculH gi alineat, semne de punctuatie).

o Scrierea propozitiei Se scrie Tn caiet o propozitie/un grup de propozitii, urmirindu-se analiza

F
B

copiere, transcriere, dictare.

' I

c Exerciliide cultivare a limbii

[n concluzie, activitatea de scriere trebuie pregititi giTndrumatd astfelTnc6t contribuie atdt la realizarea unui scris corect din punct de vedere grafic, c6t

I'

inte' lectuale gimijloace de comunicare interumand, deprinderile de a scrie gide a citi se formeazd In ciclul primar gi se consolideazi pe tot parcursul gcolaritdtii. Cauzele unei ev-entuale rdm6neri in urmd la Tnvdldturi in anii urmdtori se gdsesc adesea in perioada de Tnceput a formirii deprinderii de scriere, c6nd elevulinvafd alfabetul. Procesul de formare a deprinderii de scriere presupune un complex de actiuni ce impun mobilizarea copiluluiin plan intelectual, vizual, auditiv gi chinestezic. Realizarea deprinderilor de scriere corectd are ca cerinti fundamentiald ,,formarea gi dezvoltarea capacitdfii elevului de a se autocontrola, de a-gi autoregla activitatea de scriere, in scopul consoliddrii deprinderilor corecte gi al prevenirii gregelilof (!oan $erdean, 1988, p. 65).
gi la formarea cdmpuluide citire al elevului. lnstrumente de bazd ale activitdfii

Pornind de la aceste considerente, se pot formula cdteva linii directoare ale perioadei atrecedare, Tn ceea ce privegte Tnvdlarea scrisului: - accentuarea congtientizdrii elementelor componente ale literei gia gestului grafic, urmdrindu-se legarea literelor Tn silabe 9i cuvinte, concomitent cu citirea congtienti gi cursiv6 a acestora; - organizarea riguroasd a demersului de ,,insugire tehnici" a fiec6rei litere, acorddndu-se timpul necesar interiorizdrii experienfei de scriere; - ritmul neuniform al preddrii-Tnvitdrii literelor, asigurAndu-se un numdr suficient de repetdri gi reveniri, in functie de complexitatea literei; - acumularea treptatd de cunogtinte, care presupune integrarea literei noiTn ansamblul deja existent gi reludri pe parcursul activitf,tilor de invdlare; - accentuarea controlului gi autocontrolului, precum gi depistarea la timp a gregelilor de scriere (elemente grafice, dimensiuni, raportul gi legdtura Tntre elemente sau litere in cadrul cuv6ntului, respectarea spatiuluidintre cuvinte, scrierea continud); - individualizarea demersului didactic in funclie de evolutia elevilor, tindnd seama de faptul cd gregelile necorectate la timp se consolideazd gi ajung s6 fie cu at6t maigreu de corectat, cu cflt devin componente automatizate ale deprinderii de scriere. Practica didacticd a demonstrat cd abordarea integrati a preddrii literelor, av6ndu-se in vedere realizarea, in fiecare din cele doud lectii, a obiectivelor specifice citirii gi scrierii, corespunde caracteristicilor intelectuale ale elevilor, evitindu-se in acelagi timp plictiseala ce se poate instala intr-o activitate de scriere pe durata a 45 de minute. Tn uftima perioadi, a apdrut o experienti nou6, interesantd, care are Tn ve dere formarea, in avans, a deprinderilor de citire a patru-cinci litere gi apoi tr+ cerea la scrierea acestora. Acest procedeu are avantajul ci asiguri o pronuntie corectd a cuvintelor Tnainte de a se trece la scrierea lor.

94