Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”

Alfabetul Braille
Învățarea citit –
scrisului în Braille

Realizat: Popa Dorina, gr.201 PPS

Cuprins:
• Louis Braille – creatorul alfabetului Braille;
• Alfabetul Braille – sistem de semne punctiforme;
• Etapele însușirii scrierii și citirii în Braille;
• Reguli de scriere a semnelor Braille. Sporirea vitezei de scris;
• Dezvoltarea comunicării și gândirii persoanelor care utilizează
sistemul Braille.
Louis Braille – creatorul alfabetului Braille

Louis Braille - a fost un pedagog francez care a inventat și dezvoltat

alfabetul Braille, de tipărire și scriere pentru nevăzători. Braille s-a născut la
4 ianuarie 1809 la Coupvray, un mic sat situat la 40 km de Paris. La vârsta de
3 ani, în 1812, în urma unui accident produs în atelierul de pielărie al tatălui
său, își pierde vederea.

Între 1816 și 1818 urmează cursurile școlii comunale din Coupvray, iar în
1819 intră la Institutul Regal al Tinerilor Nevăzători din Paris.

Din 1822 Braille experimentează procedeul „scrierii nocturne” elaborat de

Charles Barbier și începe cercetările sale pentru elaborarea unui nou sistem
de scriere pentru nevăzători, terminând alfabetul Braille în 1824. Studiază
algebra, gramatica și geografia, iar în 1827 transcrie în Braille elementele de
gramatică. În 1828 aplică sistemul propriu și la notația muzicală. În anul
1833 Braille este numit profesor la Institutul Regal al Tinerilor Nevăzători.

În 1834 se trece de la scrierea Braille pe o parte a paginii la imprimarea

față/verso. În mai 1834 Braille își prezintă sistemul de scriere la expoziția de
industrie. Din 1836 se implică în rezolvarea unor probleme privind relațiile
dintre comunitatea persoanelor nevăzătoare și văzători. În 1847
experimentează procedee pentru imprimarea limbajului Braille.
Alfabetul Braille – sistem de semne punctiforme

• Alfabetul Braille este un sistem de

semne punctiforme, de la 1-6
puncte. Punctele au o înălțime de
1mm, iar distanța dintre ele este de
2,5 mm. Este format din 64 de
combinații rezultate din schimbarea
poziției celor 6 puncte. Conține
semne nu doar pentru litere, dar și
pentru cifre, semne de punctuație și
chiar note muzicale.
Etapele însușirii citirii și scrierii în Braille
• Etapele de însușire a cititului și scrisului în Braille se aseamănă cu învățarea
obișnuită a citit – scrisului, dar este desigur mult mai dificilă. La însușirea citit
scrisului în Braille participă analizatorii auditivi, verbo – kinestezici și tactili.
• Pe baza analizatorului auditiv se realizează descompunerea fonetică și
învățarea emiterii corecte a sunetelor. Cu ajutorul celui verbo – kinestezic
cuvântul poate fi descompus în foneme și înțeles ca unitate semantică, pentru
ca mai apoi să poată fi transpus în scris, sub formă de grafeme, cu ajutorul
analizatorilor tactil și kinestezic.
Etapa pregătitoare
Constă în formarea și stimularea interesului pentru citit – scris în Braille.
Nevăzătorul trebuie să-și formeze în această etapă o serie de cunoștințe, de
deprinderi și abilități care îl vor ajuta să însușească acest alfabet.
Etapa pregătitoare vizează următoarele obiective:
 Dezvoltarea perceptiv – motrică generală;
 Formarea și automatizarea schemei corporale;
 Exerciții de orientare în spațiu;
 Exerciții de stimulare a mișcărilor mâinii și a motricității fine;
 Exerciții de explorare tactilă a obiectelor și de formare a noțiunilor spațiale.
Etapa prealfabetară(preabecedară)
• În această etapă are loc cunoașterea, analiza, diferențierea, familiarizarea și operarea
cu elementele pregrafice ale sistemului Braille. Este ometapă în care deprinderile
tactil – kinestezice au mai puțină precizie și în care se produc confuzii între semnele
pregrafice.
• Cele mai importante obiective vizate în această etapă sunt:
 Cunoașterea instrumentelor de scris și a topografiei casetei Braille;
 Crearea stării de pregătire fizică generală;
 Formarea experienței tactile fine utile scris- cititului;
 Implicarea tuturor proceselor psihice prin activități foarte diverse de cunoaștere și
formare a noțiunilor și prin informații polisenzoriale;
Etapa alfabetară(abecedară)
În această etapă se trece treptat la învățarea scrierii și a citirii. Rapiditatea
automatizării deprinderilor de scris – citit depinde de starea generală a
nevăzătorului, de starea analizatorului tactil – kinestezic, de nivelul intelectual,
dar și de condițiile obiective, de prezența deficiențelor asociate.
Ordinea de predare a literelor alfabetului :
a,c,b,e,p,m,v,u,ă,r,o,g,d,l,n,f,î,s,j,t,ș,i,â,h,z,k,x.
Scrierea în acest sistem este una liniară, alcătuită din „semne Braille” , formate
din puncte ieșite în relief, care pot fi simțite și palpate cu ajutorul degetelor.
Ele sunt ordonate în interiorul unei casete, o matrice de 6 puncte, în 6 poziții,
aranjate pe 2 coloane de câte 3 puncte.
Reguli de scriere a semnelor Braille
 Toate semnele Braille sunt multifuncționale;
 Primele 10 litere din seria I, în ordinea alfabetului latin, excluzând vocalele a, â, î, se
compun din punctele 1,2,4,5 ale etajului superior al casetei Braille;
 Următoarele 10 litere din decada II, se obțin din literele seriei I, la care se adaugă punctul 3
din etajul inferior al casetei Braille;
 Următoarele litere din seria a III-a, se obțin din literele seriei a II-a, la care se adaugă
punctul 6 din etajul inferior al casetei Braille;
 Seria a III-a cuprinde în spațiile libere, litere ale alfabetului francez, formate în același mod.
 Seria a IV-a cuprinde literele specifice limbii române, excluse din seriile respective
(ă,â,î,ș,ț), care se obțin din literele corespunzătoare pe vertical ale decadei 1, prin adăugarea
punctului 6.
Decadele alfabetului Braille
Semne de punctuație
Dezvoltarea comunicării și gândirii persoanelor care
utilizează sistemul Braille
Un rol important în dezvoltarea persoanei nevăzătoare, și în special a copilului nevăzător îl joaca limbajul care, nu numai că activizează

procesele psihice, dar si structureaza, organizeaza si îmbogateste experienta lor cognitiva si practica, contribuind in felul acesta la o mai

buna integrare socio-profesionala.Lipsa vederii limiteaza accesul la informatiile senzoriale, astfel încat limbajul capăta o importanta

deosebita, prin el realizandu-se un contact complex cu lumea înconjuratoare. Limbajul devine un mod de compensare cu influente

pozitive asupra dezvoltarii sistemului aparatului psihic, existand totodata o interconditionare.Caracteristicile perceptiilor si reprezentarilor

la nevazatori pot determina un decalaj evident intre volumul de informatii primite pe cale senzoriala prin care se cunoaste latura concret

intuitiva a fenomenelor si cele primite pe cale verbala in care domina cunoasterea abstract generalizatoare. Acest decalaj are

repercursiuni si asupra dezvoltarii proceselor psihice superioare. Specificul proceselor psihice superioare (memorie, imaginatie)

determina o limitare a experientei concret intuitive deoarece cunoasterea senzoriala nu e suficient stimulata si motivata. Conditia

esentiala a functionarii optime a cunoasterii senzoriale si prin intermediul proceselor superioare, este dezvoltarea maximala a atentiei si a

calitatilor sale.In scrierea si citirea Braille, atentia nevazatorilor este complex solicitata pentru ca perceperea pe cale tactil-kinestezica a

punctelor izolate are semnificatie doar daca sunt cuprinse simultan in campul atentiei.In linii generale, vorbirea deficientului vizual nu

prezinta modificari semnificative, nefiind afectate integritatea analizatorilor auditiv si verbo-motor. Cu toate acestea, apar o serie de

caracteristici: expresivitatea comunicarii lipseste, mai ales in cazul nevazatorilor congenitali;

Mulțumesc pentru
atenție!