LIDIA -VALERIA FLO R EA

GHID
DE
CONVERSAŢIE
O

ROMÂN
SPANIOL UDIA-VALERIA FLOREA
Prezentul ghid de conversaţie este
dedicat unui public larg, pasionat de GHID
învăţarea limbii spaniole. Poate fi util atât
elevilor, studenţilor, profesorilor DE
şi turiştilor, cât şi celor care desfăşoară
diverse activităţi profesionale sau au CONVERSAŢIE
contacte cu realităţile unei ţări hispanice.
Este un instrument modem, accesibil,
care nu trebuie să lipsească persoanelor
aflate într-o deplasare profesională,
într-o călătorie, Tn vizită Ia rude sau la
prietenii din ţările hispanofile.

Au mai apărut:

• Ghid de conversaţie român-englez

Ioana María Tu rai
• Ghid de conversaţie român-francez
Carmen Mihaela Man
• Ghid de conversaţie român-german
Carmen Muntean
• Ghid de conversaţie român-italian
IS B N (13) 978-973-653-879-7 Mihaela Suhan, Mihaela Gavrilă
J e Lidia-Valería Florea
Ghid de conversaţie
R O M Â N -SP A N IO L

Im M H T A

lA N A llA M T A lU U M
«¡iä iifÉ ii sil ia» WÄiia

J e . ! J e

íílu z íc o a d e u d ra tá s e re c u n o a ş te imediat;.
Do La Cocke r La Tu rn e r. De La Bee Bees La Police.
Cele m ai ta ri lifturi din toate timpurile.
Date despre autor
Lidia-Valeria Florea este licenţiată în filologie, specialitatea limba şi LIDIA-VALERIA FLOREA
literatura spaniolă / limba şi literatura română, la Facultatea de Limbi
şi Literaturi Străine, Universitatea Bucureşti.
Încă din anii de studenţie predă limba şi literatura spaniolă la Liceul
Bilingv „Miguel de Cervantes” din Bucureşti.
A obţinut burse de studiu In Spania, la Universitatea din Alcalá de
Henares.
Este, totodată, translator, traducător şi ghid turistic.
Redactor: Mihaela Zărnescu Enceanu
Tehnoredactare computerizată: Jora Grecea GHID DE
Coperta: Valeria Moldovan

Toate drepturile asupra acestei ediţii

CONVERSAŢIE
sunt rezervate Editurii CORINT, parte componentă
a GRUPULUI EDITORIAL CORINT.

ISBN (10): 973-653-879-6;

ISBN (13): 978-973-653-879-7

SPANIOL

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

FLOREA, LIDIA VALERIA
Ghid de conversaţie român-spaniol / Lidia Valeria Florea. -
Bucureşti: Corint, 2006
ISBN (10) 973-653-879-6; ISBN (13) 978-973-653-879-7
C o r in t
81 ' 374. 8= 135. 1= 134.1 Bucureşti, 2006
 Cuprins

Prefaţă.............................. ...................... .................. 13

Alfabetului şi pronunţia...................................................... 14
Grafie / Alfabetul fo n etic..................................................17
Noţiuni de gramatică................................... ...................... 19

CAPITOLUL 1 - FORMULE UZUALE............................ 43

1.1. Timpul şi subdiviziunile sa le ......................................... 44
Expresii uzuale........................................................ — 45
Ora şi minutul....................................................................46
Exprimarea datei................................................................49
Zilele săptămânii........................................................ 50
Lunile anului................................... — .............. 50
Anotimpurile................................................................ .... 51
Sărbători şi zile festive........ .............................................51

1.2. Vremea.......... ....................................................... 55

1.3. Vocabularul cotidian..................................................... 58

Cuvinte şi expresii uzuale, salutul şi prezentarea............ 58
întrebări şi răspunsuri frecvente.......................................62
Formule de mulţumire şi scuze................................... 64
Urări şi felicitări........................................... .. 67
Expresii de aprobare / acceptare____• . . . . / .................... 68
Expresii de negare / respingere.........................................69
Pronumele personale............................................... .. 70
Pronumele şi adjectivele posesive.................................... 70

1.4. Cuvinte şi expresii de uz frec ve n t.................................72

Adjective şi adverbe utile cu antonimele acestora........ 77
Verbe uzuale....................................................... — 79

5
 Direcţia şi poziţia .............................................82
1.5. Atenţionări, înştiinţări
Panouri şi indicatoare curente..............................................84
1.6. Numere, măsuri şi cantităţi..............................................86
Numerale cardinale............................................................. 86
Numerale ordinale...............................................................90
Semne matematice..............................................................92
Diferite măsuri............................................................ 92
Temperatura......................................................................... 93
1.7. Culori şi nuanţe................................................................ 94
1.8. Date personale.................................................................. 98
Familia................................................................................. 98
CAPITOLUL 2 - CĂLĂTORII............................................ 100
2.1. Călătoria cu avionul...................................................... 101
în aeroport...................................................................... 103
Anunţuri în aeroport . . . . .................................................106
în avion............................................................................. 106
Anunţuri sau semnale în avion ......................................107
La destinaţie.................................................................. 108
Verificarea documentelor............................................. 108
La părăsirea aeroportului...................................................109
2.2. Călătoria cu autovehiculul............................................ 111
La frontieră / v a m ă ........................................................... 111
Categorii de vehicule........................................................112
Pe şosea....................................... ..................................... 113
Orientarea în oraş şi în localităţile vizitate......................115
La mecanic / Avarii şi reparaţii ale vehiculelor..............117
Răspunsul mecanicului.................................................... 120
6 7
închirierea unei m aşini.....................................................123
Alimentarea cu carburanţi................................................ 127
Parcarea................................... ......................................... 127
Incidente stradale...............................................................128
Controlul poliţiei............................................................... 131
Termeni şi expresii din limbajul
specific, indicatoare şi avertismente................................132
Termeni tehnici cu privire la dotarea
şi componenţa autovehiculului........................................ 141
2.3. Călătoria cu vaporul sau feribotul...............................148
La b o r d ................................................. ........................151
2.4. Călătoria cu trenul.........................................................154
2.5. Călătoria cu taxiul..........................................................162
2.6. Mijloacele de transport în com un.................................163
A utobuzul................................. ....................................... 163
M etroul................................................. ........................... 166
Autocarul...........................................................................168
2.7. Documente publice........................................................ 170
CAPITOLUL 3 - ACTIVITĂŢI OBIŞNUITE
ÎN VACANŢĂ.......................'..........’................................ 172
3.1. La h o te i................................................. ......................173
Alegerea şi rezervarea la hotel printr-un
oficiu turistic, telefonic sau la recepţia hotelului........ 174
Cazarea în alte locuri decât la h o te l................................186
3.2. Alimentaţie............................................... .. 192
Ora meselor...................................................................... 192
Micul dejun................................................... ...................192
 Alegerea unui restaurant.................................................. 196
Componenţa meniului......................................................204
Aranjarea mesei................................................................ 205
Luarea com enzii.............................................................. 206
Pregătirea şi prepararea alimentelor............................... 209
Sosuri, tipuri de pâine şi condimente de bază................. 213
Băuturi........................... ................................................... 215
A peritive................................................................ ........220
Salate......................................... ....................................... 223
Supe, ciorbe, consom euri................................................224
Orez şi p a s te .................................................................... 226
Garnituri din legume, arome şi condimente................... 227
C am e.................................................................................230
Peşte şi fructe de m a r e .... ................ .. — ...................235
Omlete. . . .........................................................................238
Paella............................. .................... .............................. 239
Brânzeturi........................................................................ 240
Fructe.. . . ....................................... .............................241
Desert.................................................................................244
Gustări...............................................................................246
Specialităţi culinare din diverse regiuni......................... 248
Schimbarea comenzii, sesizări şi reclamaţii...................250
Verificarea şi achitarea notei............................................252
3.3. Banca, poşta, telefonia....................................................254
Banca...................................................... .......................... 254
P o ş ta ..................... ........................................................... 256
Telefonia................ ..........................................................259
Transmiterea unui f a x ......................................................263
Internet......................... .............................. ...................... 264
3.4. Igienă, curăţenie, îngrijire personală........................... 266
Igiena şi alimentaţia nou-născutului............................... 267
Produse cosmetice şi de înfrumuseţare........................... 267
8 9
La coafor şi la frizerie......................................... ............ 271
3.5. Locaşuri de cult........................................... ................275
Biserici, locaşuri sacre şi de cult............ ....................... 275
CAPITOLUL 4 - SOLUŢIONAREA
UNOR PROBLEME.. . . ’......................................................277
4.¡.Calamităţi şi pericole....................................................278
In cazul dispariţiei de persoane....................................... 281
4.2. Furturi, pagube, molestări........................................... 283
Agresiuni şi fu rturi......................................................... 283
Pagube materiale............................................................. 285
Agresiuni şi molestări..................................................... 286
4.3. Sănătate şi tratamente..................................................287
Boli, simptome, traum atism e......................................... 287
Maladii contagioase şi virale........................................... 291
Părţi ale corpului........................................................... 292
Solicitarea ajutorului de specialitate...............................295
în timpul vizitei................................................................296
în caz de anxietate şi alte stări asemănătoare.................301
La dentist şi la cabinetul de tehnică dentară. . ' ............ 302
La oftalmolog şi la op tician ................................. .. 305
Nota şi plata............................................. .................. .... 306
La Urgenţă................................................................... 306
La farmacie............................................. .............. .. 310
CAPITOLUL 5 - SĂ DESCOPERIM...............................316
5.1. în tâlniri.............. ....................... ................................ 317
Prima abordare................................................................317
Informaţii şi sfaturi..........................................................318
Cum faci cunoştinţă şi invitaţii....................................... 318
5.2. Muzee, arhitectură........................................................ 321
Stiluri, tehnici, obiecte şi materiale.............................. 323
5.3. Excursii şi călătorii..................................................... 326
Eventuale renunţări şi reclamaţii...................................327
La mare, pe plajă........................................................... 327
în aer liber......................................................................329
La schi................................................................ .......... 331
Posibile indicatoare în excursie.....................................332
5.4. Spectacole şi divertisment............................. ’............. 333
Cinematografe, teatre şi concerte.................................333
Informaţii despre spectacole......................................... 337
în teatru................................... ...................................... 337
Localuri de noapte, discoteci şi c lu b u ri.......................338
5.5. Sporturi şi discipline sportive.....................................339
Câteva dintre principalele discipline sportive.............. 339
Câteva dintre disciplinele atletice................................. 347
Semnale pe p istă ............................................................347
Pălării, cravate şi accesorii........................................... 365
Obiecte de marochinărie............................................... 363
încălţăminte....................................................................366
Produse alimentare........................................................370
Obiecte de uz casnic,
vase de bucătărie şi ustensile.........................................376
Aparate electrice şi auxiliare electrocasnice ................ 378
Aparate stereofonice şi de înaltă fidelitate.................... 379
Librărie, chioşc de z ia re ................................................. 381
Papetărie şi articole pentru d esen...................................381
Spălat şi călcat................................................................. 383
Ceasornicărie, bijuterie şi galanterie.............................. 384
Fotografii......................................................................... 388
O p tic ă ................................... .........................................392
Tutungerie....................................................................... 393
Obiecte de artizanat şi produse tipice................ ........... 394
La florărie........ .............................................................. 395
Decizii, negocieri şi plăţi.................................................397

5.6. Distracţii şi jo c u ri....................................................... 348

5.7. Cumpărături..................................................................351
în căutarea unei afaceri, a unui articol
sau a unui serviciu..........................................................351
în magazin...................................................................... 355
Magazine mari, supermarketuri
şi centre comerciale........................................................357
Ţesături (inclusiv sintetice)........................................... 358
Confecţii şi tricotaje......................................................359
Lenjerie intimă, articole
pentru noapte şi pentru b a ie ......................................... 363
Articole de cusut............................................. .............. 364

10
 Prefaţă
/
Prezentul ghid de conversaţie este dedicat unui public
larg, pasionat de învăţarea limbii spaniole. Poate fi util atât
elevilor, studenţilor, profesorilor şi turiştilor, cât şi celor
care desfăşoară diverse activităţi profesionale sau au con­
tacte cu realităţile unei ţări hispanice. Este un instrument
modem, accesibil, care nu trebuie să le lipsească persoa­
nelor aflate într-o deplasare profesională, într-o călătorie, în
vizită la rude sau la prietenii din ţările hispanofîle. Ghidul
poate constitui pentru orcine o „salvare“ în diferite situaţii,
deoarece formulările şi expresiile propuse sunt dintre cele
mai variate şi uzuale, ajutând la exprimarea corectă şi la
respectarea structurilor specifice limbii spaniole vorbite.
*
Spaniola [español] este o limbă romanică vorbită de
peste 350 de milioane de persoane în Spania, Mexic,
Statele Unite ale Americii, în cea mai mare parte din ţările
din America Centrală şi de Sud (cu excepţia Braziliei,
unde se vorbeşte portugheza), în Guineea Ecuatorială.
Limba spaniolă este standardizarea dialectului castilian,
care a devenit limba oficială a Spaniei şi a fostului şi actua­
lului imperiu colonial spaniol.
Spaniola are multe elemente de vocabular, de grama­
tică etc. comune cu limba română, datorită originii lor
latine comune. In cadrul limbilor romanice, din care face
parte şi limba română, spaniola se individualizează prin
aceea că este una dintre rarele limbi europene care a
suferit o influenţă importantă din partea limbii arabe.
Autoarea

13
 Q: cu [ku]
Alfabetul şi pronunţia R: ere [érre]
S: ese [ése]
Spaniola utilizează, ca şi celelalte limbi romanice, T: te [te]
alfabetul latin; cel spaniol este compus din 29 de litere şi U: u [u]
este similar, în mare, altor alfabete ale limbilor occiden­ V: uve [úbe]
tale, inclusiv celui al limbii engleze. Conform Real Aca­ W :uve doble [úbe doßle]
demia Española, considerată a fi adevăratul arbitru al X: equis [ékis]
limbii spaniole oficiale, următoarele litere sunt cele care Y: i griega [i grjéga]
intră în componenţa alfabetului spaniol: Z: zeta [6éta]
A: a [a] Interesant este faptul că nu toate autorităţile în materie
B: be [be] (şi, în orice caz, nu toate publicaţiile) sunt de acord cu
C: ce [0e] faptul că alfabetul spaniol este compus din literele de mai
CH: che We] sus. Unele liste nu îl includ pe W şi pe K, care există
D: de [de] aproape întotdeauna în cuvintele de origine străină, cum
E :e [e] ar fi, de pildă, kilowatt. Alte liste fac referire la RR (erre)
F: efe [efe] ca la o literă separată, care sună diferit de litera R.
G: ge fee] Academia a stabilit totodată faptul că, deşi CH şi LL sunt
H:hache [atfe] considerate litere distincte, ele nu trebuie totuşi tratate ca
I: i [i] atare. Aceasta ar însemna ca dicţionarele să dispună
J: jota [Xóta] cuvintele care încep cu litera CH separat, după cuvintele
K :k a [ká] care încep cu C, cum ar fi de exemplu cuvântul achatar,
L: ele [éle] care ar trebui să urmeze după cuvântul acordar. în toate
LL: elle [éXe] dicţionarele modeme însă, alfabetul respectă aceeaşi suc­
M : eme [eme] cesiune a literelor ca şi în alte limbi modeme (engleza, de
N: ene [éne] exemplu), cu excepţia faptului că N urmează după N.
Ñ: eñe [éQe] Literele B şi V se pronunţă exact la fel atât în cadrul
O: o [o] cuvintelor, cât şi ca atare. Există chiar câteva expresii co­
P: pe [pe] lorate care circulă pentru a indica despre ce literă este

14 15
vorba, cum ar fi B de burro şi V de vaca, adică B de la
măgar şi V de la vacă. Uneori, se fac referiri la B de tipul Grafie / Alfabetul fonetic
be grande („B mare”) şi la V —uve chica („V mic”).
Spaniola a recurs la diacritice şi la diagrame pentru a-şi Grafie Simbolul fonetic
completa alfabetul. Tilda este probabil cel mai celebru [p] (pascua)
P
diacritic spaniol; ea a dat naştere unui caracter considerat b, V [b] (banda, vela)
0 literă de sine stătătoare, N ñ. Pe de altă parte, accentul [ß] (habano)
acut este folosit pentru a indica tonul iregulat şi pentru t [t] (taba)
distingerea unor omofone; vocalele care-1 poartă sunt d [d] (diente)
următoarele : A á, E é, I í, O ó şi U ú (Y y nu îl poartă). k, c (+a, o, u), que, qui [k] (kilo, carro, queso)
U este scris uneori cu umlaut, cum ar fi, de exemplu, în g (+0, a, u)
vergüenza. Totuşi, vocalele care au semne diacritice nu sunt [g] (gordo, guerra)
considerate litere distincte, cum se întâmplă în alte limbi. [y] (ceguera, haga)
N tildă se referea, la origine, la două litere: un NN şi m; n+v/m [m] (momia, convener,
un N, însă acum este definit într-o formă simplificată: ~. enmienda)
Spaniolii sunt cei care au inventat cedila (ca cea din ş şi ţ) n [n] (nada, anca, conde)
(zedilla, «z mic»), care nu mai este utilizat (5 care este
notat [ts], q devenit un [0] notat z: langa a devenit lanza). ñ [r¿] (niño)
In final, semnele de exclamaţie şi de întrebare sunt ch [tj] (chico, lechuga)
acompaniate de nişte semne identice, dar afişate invers - y Ü1 intermediar (aya) sau
1 şi ¿ plasate la începutul propoziţiei (şi nu la începutul iniţial (yunque)
frazei): ¿Cómo estás? (Cum eşti ?), ¡Qué raro! {Ce ciudat!); f [f] (fácil)
mai mult, Si te vas a Barcelona, ¿me comprarás un abani­ c(+e, i), z [0] (fácil, ceja)
co? (Dacă mergi la Barcelona, îmi cumperi un evantai?). s [s] (saco)
j, g(+e, i) [x] (jabón)
1 m (lado)
11 [X] (llevar)
r [r] (arena)
r (iniţial), rr [rr] (arroz)

17
Articolul nehotărât Sunt fem inine:
— substantivele terminate în -a neaccentuat: la casa;
Genul excepţii: el problema, el mapa;
Masculin «0 ¿ itp íl 01108 — substantivele terminate în -d, -z: la universidad, la
Feminin f> una : ?t «nas paz; excepţii: el alud, el pez.
Spre deosebire de limba română, în spaniolă articolul
Numărul
nehotărât are plural. înţelesul este „câteva”; atunci când pre­
Limba spaniolă, ca şi limba română, cunoaşte numărul
cedă un numeral sau un cuvânt indicând o cantitate, unos
singular şi numărul plural.
/ unas au sensul de „aproximativ”, „circa”, „în jur de”.
Exemple: unos libros
unos 40 anos Formarea pluralului
Pentru a forma pluralul, în general cuvintele terminate
în vocală primesc un -s, iar cuvintele terminate în con­
Substantivul
soană primesc -es.

Categoriile gramaticale ale substantivului sunt genul şi Singular Plural Singular Plural
numărul. 1 el cuaderno §1 los cuadernas la"i$örlfi 1|f rt 'las flores
i ia hora las horas » "didoctor los doctores
Genul I el coche los coches dftfoibfraţ los profesores
Substantivele spaniole se grupează în masculine şi
feminine. Substantívele terminate în -s neaccentuat, în -x şi sub­
în limba spaniolă nu există genul neutru. stantivele proprii terminate în -z au aceeaşi form ă la sin­
In general, genul unui substantiv poate fi recunoscut gular şi plural: el/los análisis, los López.
după terminaţia acestuia, dar există şi anumite excepţii. Unele substantive pot avea alt sens la plural: el padre
Sunt masculine: - los padres (părinţii).
— substantivele terminate în -o şi -e neaccentuate: el De asemenea, există substantive care nu au formă de
hijo, el hombre\ excepţii: la foto, la mano, la radio, la plural: el dinero, la ecologia.
leche, la madre;
— substantivele terminate în -Z, -n, -r, -s, -t: el amor,
el mes.

20 21
 Adjectivul de inferioritate:
Exemplu: María es menos alegre que Carmen.
• Gradul superlativ:
Adjectivele însoţesc substantivele pentru a le descrie
sau pentru a le identifica. Ele se acordă întotdeauna în gen a) relativ:
şi număr cu substantivele pe care le determină. Exemplu: Es la más lista de todos.
în general, în limba spaniolă poziţia adjectivului este b) absolut:
după substantiv: una casa grande. Exemplu: Su hijo es muy trabajador.
Dacă se doreşte scoaterea în evidenţă a unei calităţi Superlativul absolut se poate forma şi cu ajutorul
sufixelor ísimo şi -érrimo.
exprimate de substantiv, pentru efecte stilistice, adjectivul
Exemple: simple - simplicísimo
se aşază în faţa substantivului: una dulce mirada, las
bueno - bonísimo
blancas manos.
celebre - celebérrimo
Există anumite adjective care au sensuri diferite în
Există, de asemenea, prefixe cu valoare de superlativ:
funcţie de poziţia lor faţă de substantivul pe care îl deter­
archi-, extra-, super-, ultra-.
mină:
Exemple: archiconocido, ultraurgente.
un hombre pobre —un pobre hombre (sărac/amărât)
cierta noticia —noticia cierta (anumită/sigură)
Adjective cu forme neregulate la comparativ şi superlativ
una simple m ujer- una mujer simple (simplă/ignorantă).
Superlativ Superlativ
Gradele de comparaţie Pozitiv Comparativ
Ca şi în limba română, în spaniolă există trei grade de ;:ÎX í: g>§£:x:ŞV V;:-i#:Ş:
comparaţie: pozitiv, comparativ şi superlativ. malo tmsm. el peor pésimo jgggg
• Gradul pozitiv: grande mayor el m ayor, máximo
Exemplu: Maria es uria chica alegre. pëquënö ¡ J ¡¡¡ nienor el menor ■"i|; mínimo
• Gradul comparativ :
de superioritate: Unele adjective exprimă o comparaţie chiar în forma
Exemplu: María es más alegre que Carmen, de bază: superior, excelente, maravilloso, inferior, pre­
de egalitate: cioso, extraordinario.
Exemplu: María es tan alegre como / igual de alegre
que Carmen.

22 23
 Adverbul Trebuie menţionat însă că unor locuţiuni adverbiale
din limba spaniolă le corespund în română adverbe:
Adverbele pot determina un verb, un adjectiv, un Exemple: a menudo - des
adverb sau o propoziţie. a lo mejor - poate
în general, în limba spaniolă adverbul se formează a tiempo - punctual
prin adăugarea terminaţiei -mente la forma de feminin a a veces - uneori
adjectivului corespunzător: de día/de noche - ziua/noaptea
Exemple: tranquila - tranquilamente de repente - brusc
inútil - inútilmente
terrible - terriblemente Gradele de comparaţie
Adverbele pot fi comparate în acelaşi fel ca şi adjec­
Adjectivelor bueno şi malo le corespund adverbele tivele.
bien, respectiv mal. Există şi la adverbe cuvinte cu forme neregulate de
în limba spaniolă există şapte categorii de adverbe: comparativ:
1. adverbe de loc: aquí, acá, allí, allá, cerca, lejos, bien —mejor
fuera etc. mucho - más
2 . adverbe de timp: hoy, ayer, mañana, anoche, mal - peor
entonces etc. poco - menos
3. adverbe de mod: bien, mal, así, pronto, despacio etc. Construcţia más bien nu înseamnă „mai bine”, ci „mai
4. adverbe de cantitate: más, menos, bastante, demasi­ degrabă”.
ado, tan etc. Exemplu: Volvieron más bien descontentos.
5. adverbe de afirmaţie: sí, claro, cierto, seguramente etc.
6 . adverbe de negaţie: no, nunca, jamás, tampoco etc. Numeralul
7. adverbe dubitative: tal vez, acaso, quizá(s) etc.
Ca şi în limba română, în spaniolă există locuţiuni Spre deosebire de limba română, în spaniolă nume­
adverbiale: ralul are forme proprii până la 15. Modul de formare a
Exemple: a pie (pe jos), a ojos vistos (văzând cu ochii), numeralelor compuse este asemănător în cele două limbi.
de cuando en cuando, de vez en cuando (din când în când),
en un abrir y cerrar de ojos (cât ai bate din palme) etc.

24 25
Numeralele cardinale De obicei, în limba spaniolă se folosesc doar numera­
lele ordinale până la 10. In cazul numeralelor peste 10 se
I . uno (un), usa 20. venite i jSfSf&lfiţO noventa y
foloseşte numeralul cardinal.
2. dos 21. vientiinoi í,* nueve V -
3. tres 11
B ^ * ( u n j) 200 doscientos/ Exemplu: el capítulo veintisiete - capitolul douăzeci şi
şapte.
4. cuatro 22 "vientidós iiotóesias. ; ; :
23 veintitrés kèßa& yi Spre deosebire de majoritatea adjectivelor, numeralele
6, seis I■ - 30 treinta 'v I 1001 mi! uno/mi! un/ ordinale sunt aşezate de regulă înaintea substantivului.
7, siete |¡ 35 tremía y cinco i ^ á i uaévV Când sunt urmate de un substantiv masculin, numeralele
8, ocho I 40. cuarenta 2000 dos rail B primero şi tercero pierd terminaţia -o.
M BBjHBp Wm 50, cincuenta Wm 1.000.000 lila millón Exemplu: La cafetería se encuentra en la primera
■';Xtyz¿áéi. ]Wm 60. sesenta ffl!3 £ S m planta/en la planta primera.
11. once 70. setenta ;12.000.000 dos mi-
Vivo en el primer/tercer piso.
12, doce 80. ochenta g ||l ' llones (de)
1.000.000.000.000 un Când folosim cifrele, numeralele ordinale se scriu
13 trece Í0Ó. ¿óye$t&,--]
billón întotdeauna cu terminaţia în partea dreaptă, sus.
14. catorce im w é n (íá )
101 ciento uno/ Exemplu: Io, la, Ier.
16. dieciséis ciento úxsf Câteva precizări necesare
17. diecisiete ciento una
P rescurtările uno şi ciento: Uno şi numerele care se
termină în -uno se prescurtează un atunci când preced un
Numeralele ordinale
substantiv masculin. Când apare singur ( adică exact
primero pflmul undécimo al unsprezecelea numărul 100), ciento se prescurtează cien înaintea unui
segundo al doilea duodécimo al doisprezecelea substantiv, indiferent de genul acestuia; forma lungă este
tercero al treilea decimotercio al treisprezecelea folosită în cadrul numerelor mai lungi (dar nu şi atunci
cuarto | || alpatnilea Vigésimo al douăzecelea când urmează mii).
quinto Tj al cincilea centesimo alo sutălea Exemple: un lápiz (1 creion), una pluma (1 stilou),
sexto V i şaselea milésimo al o mielea cincuenta y un lápices (51 creioane), cincuenta y una
sé(p)timo al şaptelea die* milésimo al 10.000-léa plumas (51 stilouri), cien lápices (100 creioane), cien
octavo ai optulea el penúltimo'! penultimul plumas (100 stilouri), ciento tres lápices (103 creioane),
noveno al nouălea el ultimo, ullimui I ciento tres plumas (103 stilouri), cien mil lápices (100 000
décimo al zecelea di postrero creioane), cien mil plumas (100 000 stilouri).

26 27
 Genul: După cum am arătat, părţile de numere scrise Formele pronumelui personal
cu italic diferă în funcţie de gen. Când un număr se Nominativ Acuzativ Prepoziţional
termină în -uno (unu), forma -un este folosită înaintea Forma Forma
substantivelor masculine, iar -una este folosită înaintea neaccentuată accentuată
substantivelor feminine. Accentele grafice sunt folosite singular yo me a raí mí, conmigo
acolo unde este nevoie, pentru asigurarea unei pronunţii Persoana l nosotrpsÉNil a nosotros nosotros
plural nos
corecte. Fragmentele cu sute ale numerelor îşi schimbă §§! i i i nosotras a nosotras nosotras
genul chiar şi atunci când alte părţi ale numărului intervin singular i « te 1 şS ti ti, contigo
fPersoana
înaintea substantivului. a Ii-a vosotros a vosotros vosotros
plural os
Exemple: un coche (o maşină), una casa (o casă), vosotras a vosotras vosotras
veintiún coches (21 de maşini), veintiuna casas (21 de él le, lo ¡ ¡ É l i i l i l l P l

case), doscientos coches (200 de maşini), doscientas ella 1la, la

singular él, ella, ello
casas (200 de case), doscientos dos coches (202 maşini), ello fo a ella
¡Persoana
doscientas dos casas (202 case). usted le
iîtlll- a
Punctuaţia: In aproape toate ţările vorbitoare de spa­ ellos los
á ellos ellos
plural
niolă, punctele şi virgulele din cadrul numerelor sunt V‘ ellas
. it a ellas m. ellas
inversate faţă de engleză. Astfel, în Spania, 1.234,567 va ustedes ¡as
fi modul de scriere pentru mil doscientos treinta y cuatro
Pronumele personal reflexiv
coma quinientos sesenta y siete, care în Statele Unite se
Formele pronumelor reflexive sunt: me, te, se, nos, os,
scrie 1,234.567.
se (mă, te, se, ne, vă, se).
Exemplu: Cada mañana me lavo con agua caliente.
Pronumele

Pronumele personal

Pronumele personal este singura parte de vorbire din

limba spaniolă care are o declinare propriu-zisă, cu forme
accentuate şi neaccentuate.

28 29
Pronumele demonstrativ ei/eüa/usted ü i^ J S 'Sşyo,
susS < gatos suyos, -aţs
Singular nuestro, -a vecino nuestro, -a
este (acesta.) éstos (aceştia) f i | nuestros,-as vecinos nuestros, -as
Masculin ése (acesta) ésos (aceştia) vuestro, -a ' y u e sd p ^ .^i
vö&atx&Si
aquél (acela) aquéllos (aceia) '4 vuestros, -as hijos W
ésta (aceasta, asta) éstas (acestea) ' ' elíos/el las/ustedes so coche
Feminin ésa (aceasta) ésas (acestea) sus coches
aquélla (aceea) aquéllas (acelea)
ésto (aceasta) £ ■
NVmfu éso (aceasta) iS S Ă S S ssî i Verbul
aquéllo (aceea)
?*.íwjp&\#áAc¡»5R3
In limba spaniolă, verbul are aceleaşi categorii grama­
Aşa cum se observă din tabel, spre deosebire de limba ticale ca şi în limba română. Acestea sunt: modul, timpul,
română, în limba spaniolă există două forme pentru persoana, numărul şi diateza.
pronumele de apropiere (pentru a desemna obiecte si­ Există trei moduri personale (indicativ, conjunctiv şi
tuate în apropierea persoanei care vorbeşte, respectiv în imperativ) şi trei moduri nepersonale (infinitiv, gerunziu
preajma persoanei cu care se vorbeşte) şi o formă pentru şi participiu). Spre deosebire de română, în spaniolă nu
pronumele de depărtare. există modul supin.
Verbele spaniole se clasifică în trei conjugări:
Pronumele posesiv • Conjugarea I (verbe terminate la infinitiv în -ar):
în limba spaniolă există două forme de bază: forma hablar, llorar;
neaccentuată, folosită în faţa unui substantiv, şi forma • Conjugarea a Ii-a (verbe terminate la infinitiv în
accentuată, care se foloseşte singură. -er): aprender, comer;
• Conjugarea a IlI-a (verbe terminate Ia infinitiv în
Forma
Forma ncaccentuată -ir): vivir, partir.
accentuată
yo
P¡|g!IB S Mß. [ padre mío, -a
g j i tli®
tWÄSiÄliÄiv
i amigos Prezentul
Timpul prezent se formează prin adăugarea Ia rădăci­
tú ¡¡¡¡«lllllll novia tuyo -a
ÉÉ¡É hermanos tuyos, -as na verbului a următoarelor terminaţii:

30 31
 Presente - Prezent Indefinido - Perfectul simplu
íiablar , aprender; vivir fl Persoana 8I1I81 Conjugarea
a l-a
y ° -i hablo aprendo vivo I (singular şi plural) ,U -2 ; V in r '»
¿ M ir :y aprender
Mi hablas vives
el/ella/usted habla aprende Jpü >- vive i hablé aprendí p viví 'ñgmS
nosotros/nosotras hablamos aprendemos vivimos tu 1|l||¡ l¡ hablaste aprendiste viviste
vosotros/vosotras habláis aprendéis | | vivís el/ella/usted |||¡¡ habló % -j aprendió vivió
ellos/ellas/ustedes hablan aprenden' i II viven nosotros/nosotras hablamos aprendimos vivimos -Ä
vosotros/vosotras hablasteis aprendisteis vivisteis ?J§
ellos/elias/ustedes hablaron aprendieron vivieron
Perfectul compus
Timpul perfect compus se formează cu verbul auxiliar
haber şi cu participiul trecut al verbului de conjugat. Ca Imperfectul
şi în limba română, în spaniolă participiul este invariabil.
Imperfecto - Imperfectul 1
Participio —Participiul trecut Conjugarea Conjugarea
Conjugarea I Conjugarea I
hablar hablado hablar " a tf-a
aprender aprendido aprender nmr -
Coâjttgănte a U-a şi a 113-a
vivjí vivido
'y k
tu
" hablaba aprendía
hablabas % aprendías
vivía
vivías )¡|
Perfecto —Perfectul compus el/ella/usted hablaba aprendía vivía ä p l
has nosotros/nosotras hablábamos aprendíamos vivíamos
ha hablado; vosotros/vosotras hablabais m aprendíais vivíais
haber + participio he hemos aprendido ellos/elias/ustedes | hablaban aprendían vivían
habéis vivido
han
Mai-mult*ca-perfectul
Timpul mai-mult-ca perfect se formează cu ajutorul
Perfectul simplu
formelor de imperfect ale verbului haber şi al participiu­
In limba spaniolă, timpul perfect simplu este cunoscut lui verbului pe care dorim să-l conjugăm.
şi sub denumirea de trecut istoric.

32 33
 Preterido Pluscuamperfecto - Mai-mult-ca-perfcct ViitorulI
Futuro simple - Viitorul !
fe í'» _ . r
Conjugarea -Conjugarea
habías »v- , ,, , ° W “ ‘
a li-a afflv, |
. , hablado
había pr, -. J aprender HE vivir’Ttf,
haber (imperfecto) I ~ aprendido ^
, habíamos . .. yo , hablaré aprenderé viviré
. , >i vivido
habíais tu hablarás aprenderás vivirás
habían ; '//■ el/ella/usted hablará aprenderá | | | vivirá W ß
nosotros/nosotras hablaremos aprenderemos viviremos
Viitorul vosotros/vosotras hablaréis a p r e n d e r é is viwéis J~
ellos/elias/ustedes hablarán ' S aprenderán M vivirán "¥M
In limba spaniolă, pentru a exprima o acţiune care se
va petrece în viitor există mai multe posibilităţi: Viitorul I I
— folosim un verb la timpul prezent însoţit de un Futuro perfecto - Viitorul 11
adverb de timp sau un complement circumstanţial | | | | 1| | | | | ¿habré iü
care implică ideea de viitor (La semana que viene habrás
§mmiM hablado i
termino.); ' , §¡1¡ habrá i l l
haber ** aprendido
— dacă este vorba despre o intenţie sau despre ceva - Ţf^m bmt0ta0S/;
care va avea loc în următoarea perioadă de timp, jj hateéis
vom folosi viitorul apropiat; acesta se formează habrán
cu formele de prezent ale verbului ir la care adău­ Prepoziţia
găm particula a şi infinitivul verbului care exprima
acţiunea respectivă (Voy a hablar con Juanita.); Această parte de vorbire este folosită pentru a exprima
— pentru orice acţiune viitoare, apropiată sau îndepăr­ un raport între lucruri şi persoane în ceea ce priveşte
tată, putem folosi formele de viitor ale verbelor locul, timpul sau modul. In funcţie de forma pe care o au,
(viitorul simplu sau viitorul I); prepoziţiile sunt:
— dacă dorim să evidenţiem faptul că o acţiune ar fi — simple (reprezentate de un singur cuvânt): a, de,
deja încheiată la un anumit moment viitor, folosim en, por etc.;
un timp compus (viitorul anterior sau viitorul II); — compuse (conţin mai multe cuvinte şi se numesc
acesta se formează din viitorul I al verbului haber locuţiuni prepoziţionale): a causa de, acerca de, confor­
şi participiul verbului de conjugat. me a, después de, gracias a etc.

34
 Prepoziţii care exprimă relaţii temporale

a Viene a las nueve Vine la nouă

In tabelele de mai jos redăm câteva dintre prepoziţiile de Trabajo de día y de noche. A lucrat zi şi noapte
utilizate în mod frecvent. Trabajamos de nueve a Lucrăm de la 9 (până)
de... a
cinco, ' la 5.
Prepoziţii care exprimă originea, locul, direcţia desde Me quedé desde las siete Am ramas de la 7
şi relaţiile în spaţiu (... hasta) hasta las once. *¡¡ (până) la 11. 1
|§ |g p p d l:lla ;- Nunca me levanto antes Nu m-ain trezit nicio-
antes de
fiesta. ! petrccere de las ocho. dată mai devreme de 8.
Mario viene del Mario vine din pare. después Después de |a clase <M- n « M i *■
« -Dupa ore merge acasa.
Origine de parque, de vuelve a casa. § < ? ,
l i l i p g d ill Via de la Barcelona. En verano vienen á
Barcelona, en \ varavmmuui turişti,
muchos turistas, *»/„ ¡| ,
i Soy de Rumania. Provin din România. Nos espera entre las Né aşteaptă între 9 şi
Carlos está en la Carlos este în piaţă. entre
nueve y las diez. 10.
1píazf¿|||
Mi madre está en Mama mea e în Ma­ El concierto termina Concertul se termina
8 « ™ « hacia
Madrid. drid. hacia las ocho. í pe la 8
El cuaderno está Caietul este pe masă.
en la mesa. Prepoziţii care exprima modalitatea
Direcţie Juan va a Ibíza. Juan se duce în Ibiza. I Voy a pie. fi M l due pe jos.
La silla está Scaunul ein spatele Mario va a caballo. Mario călăreşte;
i w ^ 4le la meşa. mesei. \ Esta tarta está escrita a Scrisoarea aceasta e
Miguel está Miguel e în feţa
delante de la mesa. mesei. máquina. bătută la maşină.
s x'"„
detrás de El niño está al ’’*■Copilul stă lângă Mergem cu avionul la
dflfntc de lado de la mesa. nidsä Vamos a Madrid en avión. Mádrid.' v - o - - 1
al lado de La mesa está Masa se află între Me gusta viajar en barco. irni place să călătoresc cu
cnlre lentre la pared y perete şi uşă glaporul, -
debajo de Ja puerta.
Te mando el paquete por îţi trimit pachetul par
José está debajo José e sub masă. avión. avión (cu poşta aeriană). |
de la mesa.
Se casaron por la iglesia. S-au căsătorit religios.

36 37
 CAPITOLUL 1
Interjecţia
FORMULE UZUALE
Interjecţiile sunt plasate în general la începutul unui
enunţ, fiind separate de cuvântul următor prin virgulă. în
limba spaniolă există două tipuri de inteijecţii:
- interjecţii propriu-zise;
Exemple: Ay!, Oh! 1*1 Timpul şî subdiviziunile sole
- interjecţii provenite din alte părţi de vorbire;
Exemple: ¡Cuidado! (Atenţie!)
i«2 Vremea
¡Basta! (Destul!)
¡Fuera! (Afară!)
¡Anda! (Haide!) 1*3 Vocabularul cotidian
¡Animo! (Curaj!)
¡Ole! M j Cuvinte şi expresii
¡Viva!
¡Caramba! de uz frecvent

1.5 Atenţionări, înştiinţări.

Panouri şî indicatoare curente

1.6 Numere, măsuri şi cantităţi

1.7 Culori si nuanţe

i B I t ' * '

1.8 Date personale

 1.1 Timpul şi subdiviziunile sale ó 1.1 Timpul şî subdiviziunile sole »

acum ahora [aóra] miezul nopţii medianoche [meöianotje]

adesea a menudo [á menúóo] minut minuto [minuto]
alaltăieri anteayer [anteajér] niciodată nunca [núnka]
an año [árjo] noapte noche [nótje]
anotimp estación [estaGjón] oră hora [óra]
apus ocaso del sol / [okáso dél sol] / poimâine pasado mañana [pasâöo maqána]
puesta del sol [pwésta dél sol] răsărit salida del sol / [salida dél sol] /
aseară anoche [anótfe] amanecer [amaneGér]
astăzi hoy [ói] recent reciente [rreGjénte]
auroră aurora [auróra] săptămână semana [semana]
câteodată a veces [á bé 0es] seară/noapte noche [nótje]
curând pronto [pronto] secol siglo [síylo]
dată fecha [fétjä] secundă segundo [seyúndo]
demult hace tiempo / [a0é tjémpo] / târziu tarde [täröe]
hace mucho tiempo [a0 é mútjo tjémpo] timp tiempo [tjémpo]
devreme temprano [tempráno] următor siguiente / [siyiénte]
dimineaţă mañana [maqána] próximo / [próksimo]
diseară esta noche [ésta nótje] zi día [día]
după amiază tarde [tarde] zori alba ü #
după después [despwés]
echinocţiu equinoccio [ekinókSjo]
Expresii uzuale
ieri ayer [ajér]
imediat inmediatamente [immedjátamente]
înainte antes [ántes] acum trei zile hace tres días [a6é tres días]
întotdeauna siempre [sjémpre] acum două zile hace dos días [a6é dos días]
lună mes [més] anul acesta este año [éste árjo]
mai târziu más tarde [más târöe] din când în când de vez en cuando [dé bé6 én kwándo]
mâine mañana [marjána] din oră în oră cada hora [káda ora]

44 45
 1.1 Timpul şi subdiviziunile sale 1.1 Timpul şi subdiviziunile sale I
5äS!
din zori şi desde el amanecer [désde él amaneGér la sfârşitul luniial fin del mes [ál fin dél més]
până-n seară hasta el luna trecută el mes pasado [él més pasáóo]
anochecer ăsta él anotJeGér] luna viitoare el próximo mes [él próksimo més]
ieri după-amiază ayer por la tarde [ajér pór la táróe] mâine seară mañana por la [magaña pór lá nótje]
anteanoche [anteanótje] noche
ieri seară
mâine dimineaţă mañana por la [marjána pór lá
în trei zile dentro de tres [déntro dé trés días]
mañana maqána]
días
în această esta mañana [ésta magaña] noaptea por la noche [pór lá nótje]
dimineaţă o dată pe una vez a la [uná béG á lá
în această esta tarde / noche [ésta táróe / nótje] săptămână semana semána]
după-amiază pe înserat al atardecer [ál ataróeGér]
în această seară esta noche [ésta nótje] pe la ora asta a esta hora [á ésta óra]
în acest moment en este momento [én éste moménto] pe lumina zilei durante el día [duránte él día]
în fiecare zi cada día / [kada día] / pentru scurt timp por / para poco [pór / pára
todos los días [toóos lós días] tiempo póko tjémpo]
în zorii zilei al amanecer / [ál amaneGér] / săptămâna aceasta esta semana [ésta semána]
al alba / [ál âlßa] săptămâna trecută la semana pasada [lá semána pasáóa]
al quebrar el alba [ál keßrâr él âlßa] săptămâna la semana que [lá semána ké
într-o secundă en seguida / [én seyíóa] / viitoare viene / la bjéne]/ [lá próksima
enseguida [enseyíóa] próxima semana semána]
la apusul soarelui al ponerse el sol [al pónerGe él sól] spre prânz hacia (el) mediodía [áGja meöjodia]
la miezul nopţii a medianoche [á meójanótje] toată ziua todo el día [tóóo él día]
la mijlocul a mediados [á meójáóos dél zilele trecute estos días [éstos días]
secolului del siglo síylo] ziua următoare al día siguiente [ál día siyiénte]
la prânz a mediodía [á meójoóía]
la răsăritul a la salida del sol / [á lá salíóa dél sól] /
soarelui al salir el sol / [ál salir él sol] /
al amanecer [ál amaneGér]

46 47
 1.1 Timpul şi subdiviziunile sale o 1.1 Timpul şi subdiviziunile sale
SW ?
Este două dimineaţa. Son las dos de la m adrugada.
Ora şi minutul
Este zi (în timpul zilei). Es de día.
Cât este ceasul ? ¿Qué hora es? Este noapte Es de noche.
Este unu (fix). E s la una en punto. (în timpul nopţii).
trei şi cinci. Son las tres y cinco m inutos, La ce oră? ¿A qué hora?
patru fără zece. Son las cuatro m enos diez La şapte fără zece A las siete m enos diez de la
m inutos. dimineaţa. mañana.
zece şi un sfert. Son las diez y cuarto, La opt şi un sfert seara. A las ocho y cuarto de la
patru fără un sfert. Son las cuatro m enos cuarto, tarde.
trei şi douăzeci Son las tres y veinticinco, D e la zece la patru. Desde las diez hasta las cuatro.
şi cinci. Un sfert de oră. Un cuarto de hora.
şase şi jumătate. Son las seis y media. O jumătate de oră. U na m edia hora.
9pt fără douăzeci. Son las ocho m enos veinte.
Exprimarea datei
ora 7.00 son las siete (en punto)
7.02 son las siete y dos m inutos
Cât durează? ¿Cuánto dura?
7.05 son las siete y cinco m inutos
D e când? ¿Desde cuándo?
7.10 son las siete y diez
son las siete y cuarto Până când? ¿Hasta cuándo?
7.15
7.20 son las siete y veinte Până mâine. H asta m añana.
7.25 son las siete y veinticinco De când până când? ¿Desde cuándo hasta cuándo?
7.30 son las siete y m edia Ce zi este astăzi? ¿Qué día es hoy?
7.35 son las ocho m enos veinticinco Ce dată este astăzi? ¿Qué fecha es hoy?
7.40 son las ocho m enos veinte Astăzi este duminică. H oy es dom ingo.
7.45 son las ocho m enos cuarto Astăzi este Hoy es el 17 de
7.50 son las ocho m enos diez 17 octombrie 2005. octubre de 2006.
7.55 son las ocho m enos cinco In fiecare luni. Cada lunes.
8.00 son las ocho de la tarde în ce lună? ¿En qué m es?

48 49
 l . i Timpul şi subdiviziunile sole 1.1 Timpul şi subdiviziunile sule

In septembrie. En septiembre. Iunie Junio [%únio]

Pentru cât timp? ¿Por cuánto tiempo? / ¿Durante Iulie Julio [%ülio]
cuánto tiempo? August Agosto [agósto]
Cât de des? ¿Cúan a menudo? Septembrie Septiembre [septjémbre]
Acum cât timp? ¿Hace cuánto tiempo? Octombrie Octubre [oktüßre]
Acum trei zile. Hace tres días. Noiembrie Noviembre [noßjémbre]
De acum în trei zile. Dentro de tres días. Decembrie Diciembre [diGiémbre]

Zilele săptămânii Anotimpurile

săptămână semana [semána] Primăvara primavera [primaß éra]

Luni Lunes [lunes] Vara verano [ßerâno]
Marţi Martes [mártes] Toamna otoño [otórp]
Miercuri Miércoles [mjérkoles] Iama invierno [imßjémo]
Joi Jueves [xuéßës]
Vineri Viernes [bjémes]
Sărbători si zile festive
Sâmbătă Sábado [sâßaöo]
Duminică Domingo [domingo]
a sărbători festejar [feste^âr]
carnaval carnaval [kamaßâl]
Lunile anului defilare desfile [desfile]
festival festival [festiß ál]
an año [árp] procesiune procesión [proGesión]
Ianuarie Enero [enéro] religioasă
Februarie Febrero [feßréro] pelerinaj în romería [Roméria]
Martie Marzo [márGo] cinstea Fecioarei
Aprilie Abril [aßrfl] sărbătoare festividad [festiß iöad rreli%jósa]
Mai Mayo [majo] religioasă religiosa

50 51
 1.1 Timpul şi subdiviziunile sale 1.1 Timpul şi subdiviziunile sale

să. hăt» are fiesta / [fjésta] Ziua Muncii (1 Mai) Fiesta / el Día del trabajo
celebración [’fiesta / ’dia del tra’baxo]
zi festivă día de fiesta [día de fjésta] Feria del Corpos Feria del Corpus
(mai-iunie) [’feria del ’korpus]
Sărbătoarea celor Día de los Reyes Romería del R oc ío (mai) Romería del Rocío
trei magi (Epifanía) Magos (Epifanía) [Rome’ria del Ro’0io]
(6 ianuarie) [’dia de los ’ Rejes ’magos] Corpus Christi (iunie) Corpus Christi
Miercurea Cenuşii Miércoles de ceniza [’korpus ’kristi]
[Mjérkoles de 0ení0a] Sfântul Ion (24 iunie) Verbena de San Juan
Carnaval Carnaval (Santa Cruz [ber’ßena de san ’xuan]
(februarie-martie) de Tenerife) Feria de San Fermín Feria de San Fermín
[kama ’ßal] (6-14 iulie) [’feria de san fer’min]
Sfântul Iosif Fallas de San José Ziua Sfântului Santiago, el Día de Santiago
(19 martie) [’fáXas de san xo’se] patronul Spaniei [’día de san’tiago]
Săptămâna Sfântă Semana Santa (25 iulie)
[semána sánta] Adormirea Maicii La Asunción
Joia Mare Jueves Santo Domnului (15 august) [asun’0ion]
[’xueßes ’santo] Fiesta de la Mercé Fiesta de la Mercé
Vinerea Mare Viernes Santo (24 septembrie) [’fiesta de la mer’0e]
[’biemes ’santo] Fiesta de la Virgen Fiesta de la Virgen
Paştele Pascua de las Angustias de las Angustias
[’paskua] (septembrie) [’fiesta de la bir’xen de las an’-
Prima zi de Paşti Lunes de Pascua gustias]
[’lunes de ’paskua] Ziua hispanităţii el Día de la Hispanidad
înălţarea la Ascensión (12 octombrie) [’dia de la ispani’öaö]
[la As0ensjón] Apariţia Maicii el Día del Pilar
Rusaliile (a şaptea Pentecostés Domnului la Santiago [el día del Pilár]
duminică după Paşte) [pentekos’tes] (12 octombrie)
52 53
 1.1 Timpul şi subdiviziunile sale 1.2 Vremea
m m
Fiesta de San Rafael Fiesta de San Rafael aire [ăjre]
(24 octombrie) [’fiesta de san rafa’el] aversa chubasco [tjußâsko]
Ziua Tuturor Sfinţilor el Día de Todos Los Santos buletin meteorologic boletín meteorológico / parte
(1 noiembrie) [’dia de ’toctos los ’santos] [boletín meteorolóxiko] / [párte]
Ziua Morţilor el Día de los Difuntos cald caliente / cálido
(2 noiembrie) [el día de los Difuntos] [kaljénte] / [kâliöo]
Ziua Constituţiei călduros cálido / caluroso
(6 decembrie) Aniversario de la Constitución [kâliöo] / [káluróso]
[anißer’sariodela konstitu’0ion] caniculă canícula / ola de calor
Ziua Imaculatei Día de la Immaculada [kaníkula] / [ola dé kálor]
Concepţii (8 decembrie) Concepción / ceaţă niebla [njéßla]
el Día de la Virgen climă clima [klíma]
[’dia de la ’immakulaöa flux marea alta [maréa álta]
frig frío [frío]
kon0ep’0ion] fulger rayo [rrájo]
Ajunul Crăciunului Nochebuena furtună tormenta [torménta]
(24 decembrie) [’notje ’buena] ger helada [elâöa]
Crăciunul Navidad gheaţă hielo Délo]
[naßi’öaö] grindină granizo [graní0o]
Revelionul Nochevieja înnorat nublado [nußlâöo]
[’notje ’ßiexa] însorit soleado [soleádo]
Anul Nou Año Nuevo instabil inestable [inestâßle]
[’arp ’nueßo] intensitatea vântului fuerza del viento
[fuér0 a dél bjénto]
nor nube [nijße]
noros anublado / nubloso / anubarrado
[anußlâöo]
ploaie lluvia [Xußja]

54 55
 jg ll
1.2 Vremea 1.2 Vremea

ploios lluvioso [Xußjoso] Este vânt. Hay viento.

prognoză meteo predicción del tiempo / prognosis Bate vântul. Hace viento.
[preöikGjon dél tjémpo] / [prognosis] Este cald. Hace calor.
răcoros fresco [frésko] Este zăpuşeală. Hace bochorno.
rafală ráfaga [rráfaya] Soarele străluceşte. El soi está brillando.
rece frío [frío] Este ger. Hay heladas.
reflux marea baja [maréa bá^a] Ninge. Está nevando.
senin despejado / claro Este gheaţă. Hay hielo.
[despegado] / [kláro] Este frig. Hace frío.
soare sol [sól] Este lapoviţă. Hay aguanieve.
temperatură temperatura [temperatura] Este ceaţă. Hay niebla.
tunet trueno [trwéno] Este senin. Está despejado.
umed húmedo [úme5o] Este înnorat. Está nublado.
umiditate humedad [umeöâd] Plouă. Está lloviendo.
uscat seco [séko] Tună. Está tronando.
vânt viento [bjénto] Fulgeră. Relampaguea.
zăpadă nieve [njéße] Cade grindină. Graniza.
zăpuşeală bochorno [botjómo] Este răcoare. Hace fresco.
A căzut bruma. Ha caído la escarcha.
Cum este vremea? ¿Cómo está el tiempo? Ce temperatură este? ¡Qué temperatura es?
Cum e vremea mâine? ¿Qué tiempo hará mañana? Sunt 28 de grade Celsius Son 28 grados Celsius
Ce zi frumoasă! ¡Qué día tan bonito! la umbră. a la sombra.
Ce timp urât! ¡Qué tiempo más feo! Cum este clima? ¿Cómo está el clima?
Ce cald / frig este astăzi! ¡Vaya calor / frío que hace hoy! Clima este temperată / El clima es templado / tropical /
Care este prognoza pentru ¿Cuál es el pronóstico del tropicală / mediteraneană. mediterráneo.
vremea de mâine? tiempo para mañana? Cum sunt drumurile? ¿Qué tal están las carreteras?
Este frumoasă / urâtă. Hará buen tiempo / mal tiempo.
Este cald / rece. Hace calor. / Hace frío.

56 57
 1.3 Vocabularul cotidian

Nu înţeleg. No entiendo / No comprendo.

Vreţi să repetaţi, vă rog“;' ¿Quiere repetirlo, por favor?
1.3 Vocabularul cotidian

Mulţumesc mult! ¡Muchas gracias!

m
Vă mulţumesc anticipat. Le / Les agradezco de ante­
Vă rog, scrieţi. Por favor, escriba. mano / anticipadamente.
înţeleg. Comprendo. Nu, mulţumesc! ¡No, gracias!
Ce înseamnă asta? ¿Qué quiere decir ésto / eso? Multe mulţumiri! ¡Muchas (muchísimas) gracias!
Cum se spune asta în ¿Cómo se dice eso en español? Vă sunt îndatorat(ă)! ¡Le estoy muy agradecido/a!
spaniolă? Vă sunt ¡Estoy muy reconocido(a)!
Grăbiţi-vă! ¡Apresúrese! / ¡Apresúrense!
recunoscător(toare)!
/ ¡Dése (Dénse) prisa!
Daţi-mi voie Permítame que le / les
Imediat. Enseguida.
să vă mulţumesc. agradezca.
Mă grăbesc. Tengo prisa.
Nu ştiu cum No sé cómo agradecerle/les.
Atenţie! ¡Cuidado! / ¡Atención!
Stai! / Opreşte! ¡Pare! / ¡Alto! să vă mulţumesc.
Aveţi grijă! ¡Tenga / Tengan cuidado! Cu multă plăcere! ¡Con mucho gusto!
Este important. Es importante. Sunteţi foarte amabil! ¡Es usted muy amable!
Am nevoie de ... Necesito... Pentru puţin! ¡De nada!
Pe a ic i... Por a q u í... N-aveţi pentru ce! ¡No hay de qué!
Pe acolo... Por allá ... Pardon! ¡Perdón! / ¡Lo siento!
Lasă-mă / Lăsaţi-mă ¡Déjame / Déjenme en paz îmi pare foarte rău! ¡Lo siento muchísimo!
în pace! (tranquilo)! Scuzaţi! ¡Perdón!
Mai mult sau mai puţin. Más o menos. N-a fost vina mea! ¡No ha sido culpa mía!
între timp ... Mientras tanto... Iertaţi-mă că vă deranjez! ¡Perdone / Perdonen (Dispen­
în timp c e ... Mientras q u e... se / Dispensen) la molestia!
Nu e nici un deranj. No es ninguna molestia.
Formule de mulţumire şi scuze Din contră, e o plăcere Al contrario, es un placer
pentru mine! para mí.
Vă rog! ¡Por favor! Vă rog să mă iertaţi! ¡Perdóneme, por favor!
Mulţumesc! ¡Gracias! Iartă-mă! ¡Discúlpame! / ¡Perdóname!

64 65
 1.3 Vocabularul cotidian 1.3 Vocabularul cotidian
Ce păcat! ¡Es una lástima (pena)! / Cu foarte multă plăcere. Con muchísimo gusto.
¡Qué lástima! Din toată inima. De todo corazón.
Transmiteţi, vă rog, ¡Transmita/ Transmitan, por Din tot sufletul. Con todo el alma.
scuzele mele! favor, mis excusas! Mă bucur, Me alegro.
Sincere păreri de rău! ¡Mi sincero pésame! îmi pare bine. Estoy contento.
Sunt la dispoziţia dvs.! ¡Estoy a su disposición!
Diverse solicitan şi răspunsuri ¡Estoy a sus órdenes!
în nici un caz! ¡De ninguna manera!
Vă rog! Por favor...
Fiţi am abil... Haga el favor de ... Urări si felicitări
Sunteţi atât de amabil ¿Me hace usted el favor
s ă ... ? d e ...? Felicitări! ¡Felicidades! / ¡Enhorabuena!
Spuneţi-mi, vă rog ... Dígame, por favor... An Nou fericit! ¡Feliz Año Nuevo!
Aţi fi atât de amabil ¿Sería usted tan amable Paşte fericit! ¡Felices Pascuas!
s ă ... ? d e ...? Mult succes! ¡Mucho éxito!
V-aş ruga (Vă rog) să-mi Por favor (Le ruego que me) Cele mai bune urări! ¡Los mejores votos!
arătaţi... / spuneţi... enséñeme (enseñe)... / dígame Sărbători fericite! / ¡Feliz Navidad!
(diga)... Crăciun fericit!
V-aş mga să-mi explicaţi.. . Explíqueme, por favor... Vă felicităm! ¡Les felicitamos!
Permiteţi-mi... Permítame... Te felicit din toată inima! ¡Te felicito de todo corazón!
Cu permisiunea d v s ... Con su permiso... Felicitări tuturor! ¡Felicidades a todos!
Pot să vă întreb d acă... Me permite perguntarle s i ... La mulţi ani! ¡Mucha felicidad! /
V-aş fi foarte Le quedaría muy reconocido (cu ocazia zilei de naştere) ¡Feliz cumpleaños!
recunoscător dacă ... s i ... Să fie într-un ceas bun! ¡Enhorabuena!
Poftim. Por favor. Noroc! / Sănătate! ¡Salud! / Jesús!
Cu plăcere. Con gusto. în sănătatea... ! ¡A la salud d e ...!
Cu multă plăcere. Con mucho gusto. Ridic paharul... ! ¡Levanto mi (la) copa ...!

66 67
 1.3 Vocabularul cotidian

Felicitările mele ¡Mis felicitaciones

m 1.3 Vocabularul cotidian

Expresii de negare / respingere

m
pentru ziua (parabienes)
dvs. de naştere! por su compleaños! Nu sunt de acord. No estoy de acuerdo.
Distracţie plăcută! ¡Qué lo pase / pasen bien! Greşeşti. Te equivocas.
Poftă bună! ¡Buen provecho! Nici vorbă! ¡Ni hablar!
Să vă fíe de bine! ¡Qué [le] aproveche! în niciun caz! ¡De ninguna forma! / ¡De ninguna
însănătoşire grabnică! ¡Qué se mejore usted! manera! / ¡De ningún modo! / ¡En
Toate cele bune! ¡Te deseo lo mejor! ningún caso!
Nu vreau. ¡No quiero!
Expresii de aprobare / acceptare Nu-mi place! No me gusta.
Niciodată. Nunca. / Jamás.
Bine. Bien. Nimic. Nada.
Foarte bine. Muy bien. / Me parece muy bien. Rău. Mal.
Corect. ¡Correcto! Teribil. Terrible. / Tremendo. / Fenomenal.
Exact. ¡Exacto! / Colosal. / Magnífico. / Espléndido.
Intr-adevăr! ¡De verdad! / ¡Verdaderamente! / îngrozitor! ¡Horrible! / ¡Horroroso! / ¡Horri­
¡Realmente! ¡Efectivamente! / pilante! / ¡Aterrador! / ¡Horrendo!
¡Ciertamente! / ¡De veras! Ce nenorocire! ¡Qué desgracia!
E adevărat. Es verdad. / Es cierto. Din nefericire! ¡Desgraciadamente! / ¡Por desgracia!
Ai dreptate. Tienes razón. Ce păcat! ¡Qué lástima!
Cu siguranţă! ¡Seguramente! Ce ghinion! ¡Qué mala suerte! / ¡Qué mala pata!
Bravo! ¡Bravo! Sunt dezamăgit. Estoy / me siento desilusionado /
Bucuros! ¡Con mucho gusto! defraudado / decepcionado.
Sunt încântat! ¡Estoy encantado! Sunt supărat. Estoy enojado / enfadado / disgus­
Ce drăguţ! ¡Qué bonito! tado / indispuesto.
îmi place. / Me gusta. Sunt furios. Estoy furioso / rabioso / furibundo /
Mi-a plăcut! Me ha gustado. / Me gustó. colérico.

69
68
 1.3 Vocabularul cotidian

Sunt trist.
W
Estoy triste / afligido / mohíno /
1.3 Vocabularul cotidii

a ei, al ei / ai ei, ale ei

m
la suya, el suyo / los suyos,
melancólico. las suyas
N-am chef. No tengo ganas. / No me apetece. M ai mulţi posesori
a noastră, al nostru/ la nuestra, el nuestro /
Pronumele personale ai noştri, ale noastre los nuestros, las nuestras
a voastră, al vostru/ la vuestra, el vuestro/
Eu yo [jó] ai voştri, ale voastre los vuestros, las vuestras
Tu tú [tú] a lor, al lor/ ai lor, ale lor la suya, el suyo/los suyos,
El, ea, dumneata él, ella, usted las suyas
[él] / [éX.a] / [ustéö]
Noi nosotros, nosotras
Adjectivele posesive
[nosotros] / [nosotras]
Voi vosotros, vosotras Un singur posesor
[vosotros] / [vosotras] meu, mea / mei, mele mi/mis
Ei, ele, dumneavoastră ellos, ellas, ustedes tău, ta / tăi, tale tu/tus
[éXos] / [éA.as] / [ustéöes] său, sa, lui, ei / săi, sale, lui , ei su/sus
M ai m ulţi posesori
Pronumele şi adjectivele posesive nostru, noastră / nuestro, nuestra/
noştri, noastre nuestros, nuestras
Pronumele posesive vostru, voastră / vuestro, vuestra/
Un singur posesor voştri, voastre vuestros, vuestras
a mea, al meu / ai mei, la mía, el mío / los míos, lor, dumneavoastră / su/sus
ale mele las mías lor, dumneavoastră
a ta, al tău / ai tăi, ale tale la tuya, el tuyo /los tuyos,
las tuyas
a lui, al lui / ai lui, ale lui la suya, el suyo / los suyos,
las suyas

70 71
 1.4 Cuvinte şi expresii de uz frecvent 1.4 Cuvinte şi expresii de uz frecvent

acasă en casa / a casa [én kása] / [á kása] bilet de bancă billete de banco
adresă dirección / las señas [direkGjón] / [lás sérjas] bilet de călătorie pasaje
afacere negocio [neyó0jo] bilet de examen papeleta de examen
a încheia o afacere cerrar un trato bilet de intrare entrada
afacere necurată negocio sucio bilet de loterie billete de lotería
om de afaceri hombre de negocio bilet de voie pase
agenţie de bilete taquilla [takíXa] bilet dus-întors billete de ida y vuelta
agenţie de voiaj agencia de viajes [a%én0ja dé bjá%es] bilet la ordin pagaré
anulare anulación / [anuIaGjtfn] / birou de informaţii oficina de informaciones
cancelación [kan0ela0jón] [ofi0ína dé informa0jonés]
apa agua [áywa] birou pentru bagaje oficina de equipajes perdidos
apă de colonie agua de colonia pierdute [ofi0ína dé ekipá%es peröiöos]
apă de izvor agua de manantial bulevard avenida [aßeniöa]
apă de ploaie agua llovediza carte de credit tarjeta de crédito [tarxéta dé kréöito]
apă minerală agua mineral carte de identitate cédula de identidad /
apă potabilă agua potable C.I. - carné de identidad
apă sfinţită agua bendita [0éöula dé iöentiöâö] /
apă stătătoare agua estancada [kamé dé iöentiöâö]
bacşiş propina [propina] casă de bilete taquilla [takíA,a]
bagaj equipaje [ekipáxe] călătorie viaje / trayecto / recorrido / camino / periplo
a-şi face bagajele preparar las maletas [bjáxé] / [trajékto] / [rrekoriöo] / [periplo]
bagaj de cunoştinţe bagaje de conocimientos cheie llave [A,aße]
bagaj de mână equipaje de mano chelner / camarero (-a) / mozo (-a)
băiat chico / muchacho [tfflco] / [mutjátjo] chelneriţă [kamaréro] / [mó0o]
bărbat hombre [ómbre] copil niño / chico [nírjo] / [tjíko]
bani dinero / plata / pasta [dinéro]/[pláta]/[pásta] confirmare confirmación / ratificación
bilet billete [biA,éte] [konfirmaGjón] / [rratifika0jón]
bilet cu preţ redus billete de precio reducido confirmare de primire acuse

72 73
 1.4 Cuvinte şi expresii de uz frecvent 1.4 Cuvinte şi expresii de uz frecvent
m
cont cuenta [kwénta] licenţă licenciatura / permiso, licencia
cont current cuenta corriente [liGenQjatúra] / [permiso, liGénGja]
depozit depósito [depósito] licenţă de export permiso de exportación
dus-întors ida y vuelta [ida í bwélta] loe asiento (pe scaun) / lugar [asjénto] / [luyár]
escală escala [eskála] loc comun lugar común
fată niña / chica / [níi]a] / [tjíka] / loc de muncă puesto de trabajo
muchacha [mutjátja] loc de naştere lugar de nacimiento
femeie mujer [muxér] loc de oprire parada / paradero
fiu / fiică hijo / hija [i'xo] / [íxa] loc de parcare plaza de aparcamiento
frate hermano [ermáno] locuri rezervate asientos reservados
gară estación de trenes [estaGjón dé trénes] muncă trabajo [traßâxo]
ieşire salida [salida] naţionalitate nacionalidad [naGjonalidád]
îmbarcare embarque [embárke] nume apellido [apeA.ído]
închiriere alquiler / [alkilér] obicei costumbre [kostúmbre]
alquilamiento orar horario [oráijo]
contract de închiriere contrato de inquilinato oraş ciudad [Gjudád]
întâlnire encuentro [enkwéntro] oră hora [ora]
întâlnire encuentro de negocios / panoramă panorama [panorama]
de afaceri cita de negocios paşaport pasaporte [pasaporte]
întâlnire intimă encuentro íntimo / cita íntima piaţă mercado (de legume şi fructe) / plaza
a fixa o întâlnire darse cita / quedar con alguien / [merkâöo] / [plăGa]
citarse plecare partida / salida [partida] / [salida]
loe de punto / lugar de cita, sitio de poliţie policía [poliGía]
întâlnire reunión / de encuentro prefix prefijo [prefixo]
întârziere retraso / tardanza / atraso prenume nombre [nómbre]
frretráso] / [tardánGa] / [atraso] preţ precio [préGjo]
legătură relación / conexión / vínculo prieten amigo [anuyo]
[rrelaQjón] / [koneksjón] / [bínkulo] prieten adevărat amigo de verdad

74 75
 1.4 Cuvinte şi expresii de uz frecvent

prieten bun buen amigo

m 1.4 Cuvinte şi expresii de uz frecvent

şedere estancia [están0ja]

sß.
prieten de-al casei amigo de casa
tarif tarifa / tasa [tarifa] / [tása]
prieten din copilărie amigo de la infancia
tichet de îmbarcare billete / tiquete / pasaje de embarque
prieten intim amigo del alma
[biXéte] / [tikéte] / [pasăre de embárke]
prieten la cataramă amigo de gancha
toaletă servicio / aseo / baño / tocador / lavabo
rambursare reembolso / [rre(e)mbóIso]
[seißi0jo] / [aséo] / [báip] / [tokaöor] / [laßâßo]
rembolso
turist turista [turista]
răspuns respuesta [rrespwésta]
ţară país [país]
recepţie recepción [rreGepGjón]
vacanţă vacaciones [baka0jónes]
román rumano [rrumáno]
valiză maleta [maléta]
sală de aşteptare sala de espera [sála de espéra]
schimb cambio [kámbjo] Adjective şi adverbe utile cu antonimele acestora
service auto taller auto [taXér áuto]
slujbă empleo / puesto / cargo / ocupación / función fericit / trist feliz / triste [felí0] / [triste]
[empléo] / [pwésto] / [káryo] / [okupa0jón] / [fun0jón] deschis / închis abierto / cerrado [aßjérto] / [0errăâo]
soră hermana [ermána] sus / jos arriba / abajo [arrißa] / [aßâxo]
sosire llegada / venida [Xeyâöa] / [beniöa] uscat / umed seco / húmedo [séko] / [ümeöo]
soţ / soţie esposo (-a) / marido (-a) [esposo] / [marido] frumos / urât hermoso / feo [ermóso] / [féo]
spaniol español [espaqól] bun / rău bueno / malo [bwéno] / [mâlo]
staţie parada / estación [paráóa] / [esta0jón] cald / rece caliente / frío [kaljénte] / [frío]
staţie de autobuz parada de autobús scump / ieftin caro / barato [káro] / [baráto]
staţie de metrou estación de metro luminos / întunecat luminoso / oscuro
stradă calle [káA.eJ [luminoso] / [oskúro]
străin extranjero (din altă ţară) / [ekstran%éro] scurt / lung corto / largo [kórto] / [láryo]
forastero (din altă localitate) / [forastéro] amuzant / plictisitor divertido / aburrido
străinătate extranjero [ekstran^éro] [dißertiöo] / [aßurriöo]
student estudiante [estudjánte] tare / moale duro / blando, suave
supliment suplemento [supleménto] [duro] / [blándo] / [swaße]
76 77
 1.4 Cuvinte şi expresii de uz frecvent 1.4 Cuvinte şî expresii de uz frecvent

uşor / dificil fácil / difícil [fáGil] / [difiöü] plăcut / neplăcut agradable /desagradable
celebru / célebre, famoso / desconocido [ayradâßle] / [desayraöâßle]
necunoscut [Géleßre] / [famoso] / [deskonoGiöo] plin / gol lleno / vacío [Xéno] / [baGío]
puternic / slab fuerte / débil [fuérte] / [déßil] puţin / mult poco / mucho [póko] / [mútjo]
amabil / nepoliticos amable / descortés devreme / târziu temprano / tarde [tempráno] / [tárde]
[amâßle] / [deskortés] public / privat público / privado [pußliko] / [prißâöo]
tânăr / bătrân joven / viejo [xößen] / [bjéxo] curat / murdar limpio / sucio [límpjo] / [súQjo]
corect / greşit correcto / erróneo, equivocado bogat / sărac rico / pobre [rríko] / [pößre]
[korrékto] / [erróneo] / [ekißokâöo] simplu / complicat sencillo / complicado
mare / mic grande / pequeño [grande] / [pekéqo] [senOfto] / [komplikâöo]
gras / slab gordo / flaco, delgado obosit / odihnit cansado / descansado
[górSo] / [fláko] / [delyâöo] [kansádo] / [deskansádo]
inteligent / prost inteligente / tonto identic / diferit idéntico / diferente
[intelix®nte] / [tonto] [iöéntiko] / [diferénte]
larg / strâmt ancho / estrecho [ántjo] / [estrétjo] folositor / nefolositor útil / inútil / innecesario
uşor / greu ligero / pesado Dixéro] / [pesáóo] [útil] / [inútil] / [inneGesárjo]
lent / rapid lento / rápido [lénto] / [rrápido] repede / încet rápido / lento [rrâpiöo] / [lénto]
liber / ocupat libre / ocupado adevărat / fals verdadero / falso [beröaöéro] / [fálso]
[lißre] / [okupádo] suficient / insuficient suficiente / insuficiente
apropiat / depărtat cercano/ lejano ósX[sufi6jénte] / [insufiGjénte]
[Gerkáno] / [lexáno] cert / probabil cierto / probable [Gjérto] / [proßâßle]
masculin / feminin masculino / femenino pentru / contra a favor / en contra [a faßor] / [en kóntra]
[maskulíno] / [femenino] tot / nimic todo / nada Y [tó5o] / [náda]
mai bine / mai rău mejor / peor [mexór] / [peor]
nou / vechi nuevo / viejo, antiguo Verbe uzuale
[nwéßo] / [bjéxo] / [antíywo] a aduce traer [traér]
foarte bun / foarte rău muy bueno / muy malo a alerga correr [korrér]
[múi bwéno] / [múi malo]
78 79
 1.4 Cuvinte şi expresii de uz frecvent 1.4 Cuvinte şi expresii de uz frecvent

a angaja contratar, emplear [kontratár] / [empleár] a lua tomar / coger [tomâr]/[koxer]

a aştepta esperar [esperár] a mânca comer [komér]
a avea tener; haber (verb auxiliar) a merge ir [irj
[tenér] / [aßér] a mulţumi agradecer [ayraöeöér]
a bea beber [beßér] a muta mudar / cambiar / trasladar
a cheltui gastar [gastar] [mudár] / [kambjár] / [trasladár]
a citi leer [leér] a (se) opri detener(se), parar(se)
a cobori bajar / descender [baxár] / [deGendér] [detenér(se)] / [parár(se)]
a comanda ordenar / mandar [ordenár] / [mandar] a părăsi abandonar / dejar [aßanöonâr] / [de^ár]
a conduce conducir [konduOír] a parca aparcar [aparkár]
a crede creer [kreér] a petrece pasar [pasár]
a cumpăra comprar [komprár] a plăcea gustar [gustár]
a cunoaşte conocer / saber [konoBér] 7 [saßér] a plăti pagar [payár]
a dori desear / querer [deseár] / [kerér] a pleca salir / partir/ ir(se) / andar(se)
adormi dormir [dormir] [salir] / [partir] / [ír(se)] / [andár(se)]
a face hacer / realizar [a6ér] / [rrealiOár] a (se) plimba pasear(se) [paseár(se)]
afi ser / estar [sér]/ [estár] a pune poner(se) / metcr(se) / colocar(se)
a gândi pensar [pensar] [ponér(se)] / [metér(se)] / [kolokár(se)]
a înapoia devolver [deßolßér] a răspunde contestar / responder
a închiria alquilar [alkilár] [kontestár] / [rrespondér]
a întârzia tardar [tardar] a repara arreglar [arreylár]
a înţelege entender / comprender a schimba cambiar [kambjár]
[entendér] / [komprendér] a serie escribir [eskrißir]
a intra entrar [entrár] a sosi llegar [A,eyár]
a întreba preguntar [preyuntár] a spăla lavar [laßâr]
a (se) juca jugar ¿uyár] a spune decir [de6ír]
a lăsa dejar [dexár] a sta estar / sentar / vivir / parar
a locui vivir / habitar [bißir]/[aßitâr] [estár] / [sentár] / [bißir] / [parár]

80 81
a şti saber [saßér]
1 .4 Cuvinte şî expresii de uz frecvent

drept înainte todo seguido / recto

m
a suna sonar / tocar [sonár] / [tokár] [tó3o seyiöo] / [rrékto]
a tăia cortar [kortár] după después de [después dé]
a telefona llamar por teléfono / telefonear est este [éste]
[Xamár pór teléfono] / [telefonéar] împrejurimi alrededores [alreöeööres]
a termina acabar / terminar [akaßâr] / [terminár] în centru en centro [én Géntro]
a traversa atravesar / cruzar [atraßesâr] / [kru0 ár] în faţă enfrente / delante [enfrénte] / [delánte]
a trebui deber / tener que / haber de în faţa enfrente de / delante de
[deßér] / [tenér ké] / [aßér de] [enfrénte dé] / [delánte dé]
a trece pasar [pasár] în lateral en lateral [én laterál]
a (se) trezi despertarle) [despertár(se)] în spate detrás [detrás]
a umple llenar [Xenár] în spatele detrás de / tras [detrás dé] / [trás]
a (se) urca subir(se), escalar, ascender în vecinătate en la vecindad [én lá beGindâö]
[sußir] / [eskalár] / [asGendér] înainte delante / adelante / enfrente de
a vedea ver [bér] [delánte] / [adelánte] / [enfrénte dé]
a veni venir [benúr] înaintea delante de [delánte dé]
a vizita visitar [bisitár] la capătul al cabo/ al fin /a l fondo
a vorbi hablar [aßlâr] [ál kâßo] / [ál fin] / [ál fóndo]
la dreapta a la derecha [á lá derétfa]
Direcţia şi poziţia la începutul al principio / al comienzo
[ál prinGípjo] / [ál komjénQo]
acolo allí [aXí] la stânga a la izquierda [á lá iSkjérda]
aici aquí [akí] lângă cerca / al lado de [Gérka] / [ál lácfc» dé]
aproape cerca [Gérka] nord norte [norte]
central centra] /céntrico [Gentrál] / [Géntriko] pe partea cealaltă (vizavi) al otro lado [ál otro lâöo]
centru centro [Géntro] periferic periférico [perifériko]
de-a dreptul a lo largo / directo [á ló láryo] / [dirékto] sud sur [súr]
departe lejos [léxps] vest oeste [oéste]

82 83
 1.6 Numere, măsuri simâcantltati
I wM■Hs *K&ii

27 veintisiete
Numerale cardinale
28 veintiocho
1 uno [uno] 29 veintinueve
2 dos [dós] 30 treinta [tréiiita]
3 tres [trés] 31 treinta y uno
4 cuatro [kwátro] 32 treinta y dos
5 cinco [Gínko] 33 treinta y tres
6 seis [seis] 40 cuarenta [kwarénta]
7 siete [sjéte] 41 cuarenta y uno
8 ocho [ótjo] 42 cuarenta y dos
9 nueve [nwéße] 50 cincuenta [Ginkwénta]
10 diez [djéG] 60 sesenta [sesénta]
11 once [ón 0 e] 70 setenta [seténta]
12 doce [dóGe] 80 ochenta [otfénta]
13 trece [tré9e] 90 noventa [noßénta]
14 catorce [katórGe] 100 ciento [Gjénto]
15 quince [kínGe] 101 ciento uno
16 dieciséis [djeGiséis] 102 ciento dos
17 diecisiete [djeGisjéte] 103 ciento tres
18 dieciocho [djeGjótJo] 110 ciento diez
19 diecinueve [djeGinwéße] 120 ciento veinte
20 veinte [béinte] ciento veinticinco
125
21 veintiuno ciento treinta
130
22 veintidós 150 ciento cincuenta
23 veintitrés ciento cincuenta y cinco
155
24 veinticuatro 199 ciento noventa y nueve
25 veinticinco doscientos
200
26 veintiséis 201 doscientos uno

87
1 .6 Numere, măsuri şi cantităţi 1 .6 Numere, masuri şi cantităţi
B
202 doscientos dos Fracţii ¿i zecimale
203 doscientos tres 3,14 tres coma catorce [trés kóma katórGe]
251 doscientos cincuenta y uno 5,6 cinco coma seis [Gínko kóma séis]
252 doscientos cincuenta y dos 7/12 siete sobre doce [sjéte sößre dóGe]
300 trescientos [tresGjéntos] 15% quince por ciento [kínGe pór Gjénto]
400 cuatrocientos [kwatroGjéntos] Vi (jumătate) medio(a) / una mitad [úna mitád]
500 quinientos [kinjéntos] 1/3 (treime) tercera parte / un tercio [ún térGjo]
600 seiscientos [seisGjéntos] Va (sfert) cuarta parte / un cuarto [ún kwárto]
700 setecientos [seteGjéntos] Va (trei pătrimi) tres cuartos / tres cuartas partes
800 ochocientos [otJoGjéntos] [trés kwártos] / [trés kwártas parte]
900 novecientos [noßeGjéntos] 1 Vi uno(a) y medio(a)
1000 mil [mil] 2 Vi dos y medio(a)
1105 mil ciento cinco 2/3 dos tercios / dos terceras partes
1500 mil quinientos 3/8 tres octavos / tres octavas partes
1999 mil novecientos noventa y nueve 7/8 siete octavos
2000 dos mil 2 5/8 dos y cinco octavos
3000 tres mil 1/100 un centésimo / una centésima parte
3333 tres mil trescientos treinta y tres 1/1000 un milésimo / una milésima parte
5642 cinco mil seis cientos cuarenta y dos 2 V4 % dos y medio por ciento
7210 siete mil doscientos diez 4,68 cuatro coma seis ocho / cuatro con
9999 nueve mil novecientos noventa y sesenta y ocho
nueve
10 000 diez mil zecime décimo [déGimo]
20 000 veinte mil duzină docena [doGéna]
100 000 cien mil sutime centésimo [Gentésimo]
150 000 ciento dcuenta mil miime la milésima parte [lá milésima párte]
000 000 un millón [ún miXón] dublu doble [dóple]
000 000 mil millones [mil miXónes] triplu triple [triple]

88 89
 1.6 Numere, masuri şi cantităţi
1
o dată una vez [úna bé0] al treisprezecelea decimotercero(a)
de două ori dos veces [dos béGes] al paisprezecelea decimocuarto(a)
de trei ori tres veces [trés béBes] al cincisprezecelea decimoquinto(a)
de câteva ori (por) unas cuantas veces al şaisprezecelea decimosexto(a)
[pór unas kwántas beGés] al şaptesprezecelea decimoséptimo(a)
trei plus patru tres más cuatro al optsprezecelea decimoctavoCa)
[trés más kwátro] al nouăsprezecelea decimonoveno(a)
şapte minus cinci siete menos cinco al douăzecilea vigésimo(a)
[sjéte ménos Gínko] al douzeci şi unulea vigésimo(a) primero(a)
trei înmulţit cu patru tres multiplicado por cuatro al douzeci şi doilea vigésimo(a) segundo(a)
al douzeci şi treilea vigésimo(a) tercero(a)
[trés multiplikádo pór kwátro]
nouă împărţit la trei nueve dividido por tres al douzeci şi patrulea vigésimo(a) cuarto(a)
al douzeci şi cincilea vigésimo(a) quinto(a)
[nwéße deßiöiöo pór trés]
al douzeci şi şaselea vigésimo(a) sexto(a)
al douzeci şi şaptelea vigésimo(a) séptimo(a)
Numerale ordinale
al douzeci şi optulea vigésimo(a) octavo(a)
primul primero(a) / primer al douzeci şi nouălea vigésimó(a) noveno(a)
al doilea segundo(a) al treizecilea trigésimo(a)
al treilea tercero(a) / tercer al patruzecilea cuadragésimo(a)
al patrulea cuarto(a) al cincizedlea quincuagésimo(a)
al cincilea quinto(a) al şaizecilea sexagésimo(a)
al şaselea sexto(a) al şaptezecilea septuagésimo(a)
al şaptelea séptimo(a) al optzecilea octogésimo(a)
al optulea octavo(a) al nouăzecilea nonagésimo(a)
al nouălea noveno(a) al o sutălea' centésimo(a)
al zecelea décimo(a) al cincisutelea quingentésimo(a)
al unsprezecelea undécimo(a) al o mielea milésimo(a)
al doisprezecelea duodécimo(a) al zece miilea diez milésimo(a)

90
 1.6 Numere, masuri si cantitâti 1 .6 Numere, masuri si canfitati

al milionulea millonésimo(a) înălţime altura / altitud [altúra] / [altitud]

al treizeci şi patru de treinta y cuatro milésimo(a) jumătate de litru
medio litro [médjo litro]
mii şase sute sexcentésimo(a) duodécimo(a) kilogram kilogramo / kilo' [kilográmo] / [kilo]
doisprezecelea kilometru pătratkilómetro cuadrado
[kilómetro kwaörâöo]
Semne matematice kilometru kilómetro [kilómetro]
(plus) signo de adición litru litro [litro]
(minus) signo de sustracción metru cub metro cúbico [métro kußiko]
(ori) signo de multiplicación metru pătrat metro cuadrado [métro kwaörâöo]
(împărţit) signo de división metru metro [métro]
(radical) signo de raíz cuadrada milă marină milla [míA.a]
(egal) signo de igualdad miligram miligramo [miliyrámo]
(mai mic) es menor que milimetru milímetro [milímetro]
(mai mare) es mayor que o sută de grame cien gramos [Gjén grámos]
tonă tonelada [tonelâöa]
Cât costă? ¿Cuánto vale? / ¿Cuánto
cuesta? Cât cântăreşte? ¿Cuánto pesa?
Costă 25 de milioane lei. Vale 25 millones de leis. Cântăreşte un kilogram Pesa un kilo y doscientos
Costă 125 de euro. Vale 125 euros. şi 250 de grame. cincuenta gramos.
Ce lungime are? ¿Cuánto mide?
Cât de departe este? ¿Cuán lejos está?
Diferite măsuri

centimetru centímetro [Centímetro] Temperatura

chintal quintal [kintál] grade Celsius grados Celsius
decilitru decilitro [deGilítro] grade Fahrenheit grados Fahrenheit
gram gramo [grámo] Ce temperatură este? ¿Cuál es la temperatura?
greutate peso [péso] 32 de grade Celsius treinta y dos grados (sobre cero)
hectar hectárea [ektárea] - 4 grade Celsius cuatro grados bajo cero
92 93
 1.7 Culori şi nuanţe
ţp c S
purpuriu púrpura [púrpura]
alb blanco [blánko]
roşu rojo [rró%o]
albastru azul [a6úl] rosado / rosa [rrosáóo] / [rrósa]
roz
argintiu plateado [plateádo] smarald esmerelda [esmerálda]
auriu dorado / oro [dorádo] / [óro] strălucitor brillante [briXánte]
bej beige / beis [béij] / [béis] transparent transparente [transparente]
carmin grana / carmín [grána] / [karmín] turcoaz turquesa [turkésa]
ciocolatiu chocolate [tfokoláte] uni de un solo color [dé ún sólo kolór]
cireaşă cereza [BeréBa] verde verde [béröe]
colorat de colores [dé kolóres] violet violeta [bjoléta]
culoarea paiului paja [páxa]
deschis claro [kláro]
fosforescent fosforescente [fosforesBénte]
fumuriu humo [úmo]
galben amarillo [amaríXo]
gri gris [gris]
închis oscuro [oskúro]
lila lila [lila]
marón marrón [marrón]
mat mate [máte]
metalic metálico [metáliko]
mov malva [mâlßa]
muştar mostaza [mostáBa]
negru negro [néyro]
ocru ocre [ókre]
opac opaco [opáko]
portocaliu anaranjado / naranja
[anaranxaöo] / [narán^a]

94
 1.8 Date personale

Cum te numeşti? ¿Cómo te llamas? stare civilă estado civil

Mă numesc Francisca. Me llamo Francisca. vârstă edad
Şi tu? ¿Y tú? zi de naştere cumpleaños
Numele meu este Gabriel. Mi nombre es Gabriel. Singură, căsătorită ¿Soltera, casada
De unde eşti? ¿De dónde eres tú? sau divorţată? o divorciada?
Sunt din Bucureşti. Soy de Bucarest. S u n t... Estoy ...
Ce vârstă ai? ¿Cuántos años tienes? căsătorită, casada,
Am 36 de ani. Tengo 36 años. divorţată, divorciada,
Date personale Datos personales necăsătorită, soltera,
adresă dirección văduvă. viuda.
carte de identitate documento de identidad Am ... T engo...
data naşterii fecha de nacimiento doi fraţi, dos hermanos,
domiciliu domicilio / residencia două surori, dos hermanas,
greutate peso doi copii. dos hijos / hijas.
înălţime altura Ce meserie ai? ¿Qué profésion tienes?
locul naşterii lugar de nacimiento Ce naţionalitate ai? ¿Cuál es tu nacionalidad?
naţionalitate nacionalidad Ce îţi place să faci? ¿Qué te gusta hacer?
nume de botez nombre de bautismo îmi place... Me gusta...
nume de familie apellido să călătoresc, viajar,
nume de fată nombre de soltera să citesc, leer,
origine origen să înot. nadar,
paşaport pasaporte să dansez, bailar.
permis de şedere permiso de residencia să ascult muzică, escuchar música,
poreclă sobrenombre să pictez. pintar.
prenume nombre de pila să mă plimb la ţară. pasear por el campo,
profesie profesión să fac cumpărături, ir de compras / tiendas,
religie religión muzica clasică, la música clásica,
sex sexo jazzul modem. el jazz moderno.

96
 1.8 Dote personale
Ador ciocolata.
Nu-mi place să fumez.
Nu-mi place să cânt.
Urăsc să ...
îţi place?
1.8 Date personale ¡¡fe
m m
Me encanta el chocolate.
Nepot, nepoată (de bunici) ni&b, nieta ■
No me gusta fumar.
Strănepot, strănepoată bisnieto, bisnieta 'i
No me gusta cantar.
D etesto... Stră-strănepot, stră-strănepoată tataranieto, tataranieta ¡j|
¿Le gusta? Unchi, mătuşă t lO , :t ia . .

Nu fumez! No fumo. Frate al bunicului ¿bănicii,

tío abuelo, tía abuela llffifl;
Câţi ani are fiica dvs.? ¿Cuántos años tiene su hija? soră a bunicii / bunicului
Are 11 ani. Tiene 11 años. Văr, verişoară primo, prima % ;t
Cînd este ziua ta de naştere? ¿Cuándo es tu cumpleaños? Verişor bun, verişoară bună primo carnal, prima carnal
Astăzi este ziua mea. Hoy es mi cumpleaños. Verişor de-ai doilea, primo segundo, B l i
verişoară de-a doua prima segunda
Nepot, nepoată
Familia (de soră sau frate) sobrino, sobrina
Strănepot, strănepoată IW ' , ¡ i 1 u
arbore genealogic árbol genealógico sobrino nieto, sobrina nieta',
(de frate sau soră)
[âißol %enealóxiko]
Tată vitreg, mamă vitregă, padrasto, madrasta,
rudă pariente [paijénte] părinţi vitregi ' ¿Im padrastros
rudă apropiată pariente cercano [parjénte Berkáno]
Fiu vitreg, fiică vitregă hijastro, hijastra
rudă îndepărtată pariente lejano [paijénte lexáno]
urmaş descendente [desBendénte] Frate vitreg, sort vitregă hermanastro, hermanastra
medio hermano, hermano de
Tată, mamă, părinţi padre, madre, padres Frate / soră după unul dintre padre, hermano de madre;
Socru, soacră suegro, suegra părinţi media hermana, hermana de
esposo, marido; esposa, padre, hermana de madre
Soţ, soţie mari da; ||
B I I .
prometido, novio; prometida,
Bunic, bunică abuelo, abada * novia (iVotó: novio şi novia f |
Străbunic,' străbunică , bisabuelo, bisabuela Logodnic, logodnică pot însemna totodată şi
Stră-străbunic. stră-străbunică tatarabuelo, tatarabuela prieten, respectiv prietena, sau
Erate, soră hermano, hermana ginere, respectiv mireasă)
Fiu, fiică Prieten, prietenă amigo, amiga >if
S M H i
98
99
 2.1 Colatoria cu avionul 2.1 Colatoria cu avionul

La ce oră sosim? ¿A qué hora llegamos? Cat are întârziere? ¿Cuánto tiempo lleva de
De la ce poartă pleacă ¿De qué puerta sale el retraso?
zborul...? vuelo ...? Ce bagaj pot lua? ¿Cuánto equipaje me
Cât durează zborul? ¿Cuánto dura el vuelo? permiten llevar?
Are întârziere? ¿Lleva retraso? Am trei valize şi trei bagaje Tengo tres maletas y tres
Pe ce aeroport aterizează? ¿En qué aeropuerto de mână. como equipaje de mano.
aterriza? Câte bagaje sunt permise ¿Cuánto equipaje está
Zboară direct? ¿Va directo? fără plată? permitido sin pagar?
Există zboruri charter? ¿Hay vuelos charter? îmi puteţi spune unde este ¿Dónde está la oficina de
Cât costă biletul până la ¿Cuál es el precio del biroul check-in pentru facturación para el
Barcelona? billete hasta Barcelona? zb o ru l...? v u elo ...?
Cât costă un bilet clasa I? ¿Cuánto cuesta el vuelo en Aş dori să amân plecarea. Quisiera aplazar este vuelo.
primera clase? Călătoresc cu un copil de Viajo con un niño de once
Aş dori două bilete ... Quiero dos billetes ... 11 ani. años.
dus de ida Aş putea lua acest bagaj în ¿Puedo llevar ésto como
dus-întors de ida y vuelta avion ca bagaj de mână? equipaje de mano?
clasa întâi de primera clase Da, dar aveţi de plătit în Sí, pero tiene que pagar
clasa business de clase preferente plus pentru greutate extra. por peso extra.
clasa economică de clase económico Poftiţi tichetul de îmbarcare. Aqui tiene la tarjeta de
Fumător sau nefumător? ¿Fumador o no fumador? embarque.
Aş vrea un loc la fereastră, Quisiera estar al lado de la Puteţi, vă rog, să-mi arătaţi ¿Me permite ver su billete?
vă rog. ventanilla, por favor. biletul?
Aş dori să ... rezervarea Quiero ... mi reserva del Care este tichetul de ¿Cuál es le tarjeta de
pentru zborul nr. ... vuelo núm ero... îmbarcare? embarque?
anulez cancelar Tichetul de îmbarcare, ¡Su tarjeta de embarque,
schimb cambiar vă rog! por favor!
confirm confirmar

104 105
 2.1 Colatoria cu avionul

Anunţuri în aeroport
2.1 Colatoria cu avionul

Nu reuşesc să îmi pnnd

centura de siguranţă!
J^

¡No consigo abrocharme el

cinturón!
Din cauza vremii Por causa del tiempo Nu mă simt bine. No me encuentro bien.
nefavorabile / ceţii, zboruldesfavorable / de la niebla, Chemaţi stewardesa. Llame a la azafata.
nr. ... va fi întârziat el vuelo no.... será aplazado Daţi-mi, vă rog, o tabletă Déme, por favor, un
cu .. .minute / ore. con ...minutos / horas. contra greţii şi un pahar comprimido contra el
Zborul n r...., cu destinaţiaEl vuelo n o ...., con cu apă. mareo y un vaso de agua.
... a fost anulat. destinación a ... Aveţi produse duty-free ¿Tenéis venta libre de
ha sido anulado. la bord? impuestos a bordo?
Pasagerii pentru zborul.... A los pasajeros del vuelo Aţi putea să-mi aduceţi ceva ¿Podría tomar algo de
sunt rugaţi să se prezinte ... se les ruega que de băut / de mâncat, vă rog? beber / de comer, por favor?
la poarta n r ...., pentru se presenten a la puerta
îmbarcare. n o .... para el embarque. Anunţuri sau semnale în avion
Dom nul... este rugat să se El señor ... está esperado
prezinte fără întârziere la de urgencia en la Vom decola / ateriza în .. Despegaremos /
poarta nr. ... puerta núm ero... minute. aterrizaremos en ...
minutos.
In avion Vă rugăm să vă legaţi ¡Abróchense los cinturones,
centurile de siguranţă! por favor!
Vă deranjează dacă ¿ Le importaría / molestaría Traversăm o zonă cu Atravesamos una zona con
schimbăm locurile? que cambiáramos los turbulenţe / goluri de aer. turbulencias / baches.
asientos? Vă rugăm să rămâneţi ¡Les rogamos que
Legaţi-vă centurile şi ¡Abróchense los cinturones aşezaţi, cu centurile de permanezcan sentados, con
nu fumaţi! y no fumen! siguranţă prinse şi fără los cinturones abrochados
La ce înălţime zburăm? ¿A qué altura volamos? să fumaţi. y que no fumen!
O să avem un zbor ¿Tendremos un vuelo
de noapte? nocturno?

106 107
 2.1 Colatoria cu avionul

La destínatie
-JMp
f5 2.1 Colatoria cu avionul

pentru studii. para estudios.

Cât intenţionaţi să rămâneţi? ¿Cuánto tiempo piensa
3 S
i f f 5

Unde sosesc bagajele ¿Dónde llegan los equipajes quedarse / permanecer?

de la zborul nr. ...? del vuelo n o ....? Aveţi ceva de declarat? ¿Tiene algo que declarar?
Unde sunt benzile pentru ¿Dónde está la cinta Nu am nimic de declarat. No tengo nada que
bagaje, vă rog? transportadora de declarar.
equipajes por favor? A m un laptop pentru uz Tengo un ordenador
Vă rog să consultaţi ¡Consulten la pantalla / personal. portátil / un notas
monitorul! el monitor, por favor¡ personal.
Unde sunt cărucioarele ¿Dónde están los carros Vreţi să deschideţi această ¿Quiere abrir esta maleta
pentru bagaje, vă rog? para el equipaje, por favor? valiză / geantă / cutie, vă rog? / bolsa / caja, por favor?
Bagajele noastre nu au ajuns. Nuestro equipaje no ha Aveţi viză? ¿Tiene usted un visado?
llegado. Pot primi o viză? ¿Puedo conseguir un
Mi-am pierdut bagajele. He perdido mi equipaje. visado?
Sunaţi la acest număr pentru Llame a este número para Trebuie să plătesc taxe ¿Hay que pagar derechos
a verifica dacă bagajele comprobar que su equipaje vamale? de aduana?
dvs. au ajuns. ha llegado. Sunteţi cetăţean al Uniunii ¿Es ciudadano de la Unión
Valiza mea a fost deschisă / Mi maleta ha sido abierta / Europene? Europea?
deteriorată. deteriorada / estropeada. Controlul paşaportului este El control del pasaporte es
obligatoriu. obligatorio.
Verificarea documentelor A cest obiect este scutit Este objeto está exento de
de taxe vamale. derechos de aduana.
Paşaportul dvs., vă rog! ¡Su pasaporte, por favor! Vama este la dreapta. La aduana está a la derecha.
Care este scopul călătoriei ¿Cuál es el motivo de su
dvs.? viaje? La pârâsirea aeroportului
Este o călătorie... Es un viaje ...
de afaceri. de negocios, Unde este / su n t... ¿Dónde está / están
turistică. turístico. autobuzele? los autobuses?

108 109
2.1 Călătoria cu avionul 2.2 Călătoria cu autovehiculul S v ln i

biroul de informaţii? la oficina de asigurare casco seguro a todo riesgo

informaciones? a automobilului [se%úro á tó9o rrjés^o]
biroul de schimb valutar? la oficina de cambio? carte verde carta verde (del seguro)
ieşirea? la salida? [kárta béröe]
taxiurile? los taxis? certificat de înregistrare / certificado de matriculación
telefoanele? los teléfonos? înmatriculare [6ertificá5o dé matrikulaGjón]
îmi puteţi spune unde este ¿Me podría decir dónde permis de conducere permiso de conducir
biroul de închirieri está la oficina para [permiso dé konduGír]
auto? alquileres de coche? plăcuţă de înmatriculare placa de matrícula
Există vreun autobuz care ¿Hay un autobús que va a [pláka dé matríkula]
ajunge în oraş? la ciudad?
Care este cel mai ieftin mod ¿Cuál es el modo más La frontiera / vamă
de a ajunge în oraş? barato de llegar a la dudad?
bilet billete [biXéte]
Există un metrou care ¿Hay algún metro que
controlul paşaportului control del pasaporte
ajunge în centru? llega al centro?
[kontról dél pasaporte]
Pe ce traseu merge ¿Cuál es el recorrido del
frontieră frontera [frontéra]
autobuzul? autobús?
taxă (de autostradă / peaje [peáxe]
Unde este staţia de autobuz, ¿Dónde está la parada de
de drum)
vă rog? autobús?
taxe vamale derechos de aduana
Unde este staţia de taxiuri, ¿Dónde está la parada de
[derétjos dé aówána]
va rog? taxis?
vamă aduana [aöwâna]
Vă rog, căutaţi-mi un taxi. Por favor, búsqueme un
viză visado [bisáQo]
taxi.
Cum a fost călătoria ¿Qué tal [fue] el viaje? / Câţi km mai sunt până ¿Cuántos km faltan hasta la
(zborul)? / Cum aţi cálatorit?¿Cómo ha viajado? la graniţă? aduana?
Decolarea / aterizarea El despegue / el aterrizaje Aveţi ceva de declarat? ¿Tiene algo que declarar?
a fost lină. ha sido suave. Deschideţi portbagajul, ¡Abra el maletero, por favor!
vă rog!

110 111
 2.2 Colatoria cu autovehiculul 2.2 Colatoria cu autovehiculul
Deschideţi geanta / ¡Abra ese bolso / esa caja vehicul de teren todoterreno / todo terreno
cutia / valiza aceea! esa maleta! [toöoterréno]
vehicul lent vehículo lento [beículo lénto]
Vă rog să-mi prezentaţi ¡Enséñeme su permiso de
permisul de conducere / conducir / su
Pe şosea
certificatul certificado de matriculación,
de înregistrare. por favor! Cum pot ajunge la şoseaua ¿Cómo se puede llegar a la
De unde pot obţine o ¿Dónde puede obtener una s p re ...? carretera...?
Carte Verde? carta verde? Aceasta este şoseaua ¿Es ésta la carretera para
pentru ...? ...?
Categorii de vehicule Vă rog, care e şoseaua ¿Por favor, cuál es la
s p re ...? carretera p a r a ...?
autocar autocar [autokár] Pe aici se poate ajunge ¿Por aquí se puede llegar
automobil automóvil [automoßil] l a ...? a...?
automobil break coche break [kótje bréik] Unde duce această şosea? ¿A dónde va esta carretera?
automobil cu automóvil de dos asientos Şoseaua asta duce spre ...? ¿Esta carretera va a ...?
două locuri [automoßil dé dós asjéntos] La ce distanţă este de aici? ¿A qué distancia está de
automobil sport coche / auto deportivo aquí?
[kótje/áuto deportißo] Cum e drumul? ¿Qué tal la carretera?
bicicletă bicicleta [biöikléta] E o şosea asfaltată / Es una carretera asfaltada
camion camión [kamjón] neasfaltată / cu multe sin asfaltar / con muchas
limuzină coche de lujo [kótje dé lúxo] curbe. curvas.
motocicletă motocicleta [motoGikléta] E o şosea dreaptă. Es una carretera recta.
motoretă moto [moto] E o autostradă / şosea Es una autopista /
motoscuter motoscooter [motoskúter] naţională. carretera nacional.
remorcă remolque [rremólke] Cum se ajunge la autostradă? ¿Cómo se va a la autopista?
rulotă coche habitación [kótje aßitaGjon] Câte benzi de circulaţie sunt? ¿Cuántas bandas?
tricicletă triciclo [triGíklo] ¿Cuántos carriles hay?
112 113
 C S
2.2 Colatoria cu autovehiculul 2.2 Colatoria cu autovehiculul

Sunt staţii de benzină ¿Hay gasolineras a lo largo Unde pot găsi o hartă ¿Dónde puedo comprar un
pe drum? del camino? rutieră? mapa de carreteras?
Câţi kilometri sunt până ¿Cuántos kilómetros hay
l a ... h asta... Orientarea în oras si în localitätile vizitate
prima staţie de benzină? la gasolinera más
próxima? bloc de locuinţe manzana / bloque / cuadra
oraşul cel mai apropiat? la ciudad más cercana? [manGána] / [blóke] / [kwâöra]
Cum se numeşte prima ¿Cómo se llama el próximo curbă curva [kürßa]
localitate? pueblo? metrou metro [métro]
Care e cel mai scurt drum ¿Cuál es el camino más număr de stradă número de calle [número dé káXe]
spre...? corto a...? pod (peste o stradă) puente [pwénte]
Cât facem cu maşina? ¿Cuánto tiempo se tarda semafor semáforo [semáforo]
en coche? semnal luminos señal luminosa [sei]ál luminosa]
Este drept înainte / la stânga / Está todo recto / a la sens giratoriu tráfico giratorio [tráfiko xiratórjo]
la dreapta. izquierda / a la derecha. stradă calle [káAe]
Este la nord / la sud de aici. Está al norte / al sur de aquí. traversare cruce / paso [krúGe] / [páso]
Aţi greşit şoseaua. Se ha equivocado de trecere pentru paso para peatones
carretera. pietoni [páso pára peatones]
Trebuie să vă întoarceţi l a ... Tendrá que volver a ... tunel túnel [túnel]
Urmăriţi panourile către ... Siga las señales para ... Vă rog, îmi puteţi spune ¿Me podría decir dónde
Este aproape / nu este Está cerca / no está lejos / unde este strada ...? quédala calle ...,porfavor?
departe / destul de bastante lejos / a diez Drept înainte. Todo recto.
departe / la zece minutos en coche. Faceţi la dreapta / stânga la Tuerza a la derecha / a la
minute de mers cu maşina. intersecţia .../sem afor. izquierda en el cruce ... /
Puteţi să mă luaţi ¿Puede usted llevarme semáforo.
până l a ...? a h asta...? Viraţi la stânga după primul Tuerza a la izquierda
Puneţi-vă centura de ¡Póngase el cinturón de semafor / la a doua depués del primer semáforo
siguranţă! seguridad! intersecţie. / en el segundo cruce.

114 115
2.2 Colatoria cu autovehiculul 2.2 Călătoria cu autovehiculul

E la ... blocuri de aici. Está a ... manzanas / Se poate ajunge pe jos ¿Se puede ir / llegar a pie
cuadras de aquí. până l a ...? hasta...?
Mergeţi drept înainte până Siga todo recto hasta llegar E mult de mers. Hay que caminar mucho.
ajungeţi la ..., apoi mai a..., después vuelva a Nu se poate ajunge pe jos. No se puede llegar a pie.
întrebaţi. preguntar. Se poate ajunge la ... ¿Se puede llegar a ... en
E la capătul străzii. Está al cabo / al fin de la cu maşina / cu autobuzul? coche / en autobús?
calle. E o zonă destinată pietonilor. Es una zona dedicada a los
Aveţi o hartă cu străzile? ¿Tiene un mapa con las peatones.
calles? Accesul automobilelor El acceso de los automóviles
Vă rog, îmi puteţi arăta pe ¿Me podría indicar en el este interzis, está prohibido.
hartă unde este strada ...? mapa dónde queda la calle îmi puteţi spune cât de ¿Me podría decir cuán
..., por favor? departe este strada...? lejos está la calle ...?
Trebuie să ajung pe strada ... Tengo que llegar a la calle Merg în direcţia bună ¿Voy en la dirección
sp re ...? correcta h acia...?
Vă rog, puteţi să-mi faceţi ¿Me podría hacer un îmi puteţi spune de unde ¿Me podría indicar dónde
o schiţă a traseului? esquema del recorrido, por pot cumpăra o hartă puedo comprar un mapa
a oraşului / a de la ciudad / de los medios
favor?
transportului în comun? de transporte en común?
Puteţi să-mi notaţi adresa, ¿Me podría anotar la
Ce trafic este! ¡Qué tráfico hay!
vă rog? dirección, por favor?
In fiecare zi se circulă tot ¡Cada día se circula peor!
în ce sector / cartier al ¿En qué sector / barrio de
mai greu!
oraşului ne aflăm? la ciudad nos encontramos?
Vă rog, îmi puteţi spune ¿Me podría decir cómo
La mecanic / Avarii şi reparaţii ale vehiculelor
cum să mă întorc în centru? puedo regresar al centro,
por favor?
Unde găsesc un service auto? ¿Dónde puedo encontrar
Va trebui să întoarceţi. Tendrá que volverse. un taller auto?
Vă rog, care este cel mai ¿Cuál es el camino más Unde găsesc ... ¿Dónde puedo encontrar
scurt drum până la ...? corto hasta ..., por favor? un electrician auto? ... un electricista auto?

116 117
 C S
2.2 Călătoria cu autovehiculul C S 2.2 Călătoria cu autovehiculul

o vulcanizare? una vulcanización? uleiul de motor. el aceite del motor.

un atelier de reparaţii? un taller de reparacio­ Iese fum de la motor. Sale humo del motor.
nes? Motorul dă rateuri. El motor falla / ratea.
îmi puteţi spune dacă există ¿Hay por aquí cerca un Motorul pufăie / porneşte, El motor resopla / arranca,
prin apropiere un service / taller / una vulcanización? apoi se opreşte. después se para.
o vulcanizare? Motorul se supraîncălzeşte / El motor se sobrecalienta /
Am avut o pană de cauciuc. Tengo una avería / un scoate un zgomot ciudat. saca un ruido raro.
pinchazo. Frânele nu funcţionează. Los frenos no funcionan.
E nevoie de un alt pneu. Necesito otro neumático. Rezervorul / radiatorul El depósito / el radiador
Vă rog, care este numărul ¿Cuál es el número del curge. corre / se escurre.
de la serviciul de servicio de Se aprinde lumina de la Se enciende la luz del
asistenţă tehnică? asistencia técnica? indicatorul de apă / ulei. indicador de agua / de aceite.
Am nevoie de camion Necesito una grúa / Portbagajul / capota / El maletero / el capó, la
pentru tractare. un coche-grúa. geamul / portiera nu se capota / la ventanilla / la
Maşina este la km ... El coche está en el km ... deschide. puerta del coche no se abre.
pe autostrada.... de la autopista ... Nu funcţionează ... No funciona...
Maşina mea nu porneşte. Mi coche no arranca. faza lungă, la luz de carretera,
Am rămas fără carburant. Me he quedado sin gasolina. faza scurtă, la luz de cruce,
Nu funcţionează. No funciona. luminile de oprire, las luces del frenado,
Vă rog să verificaţi... Quisiera verificar... luminile de semnalizare, las luces de señalización,
bateria. la batería, ştergătoarele. los limpiaparabrisas.
discurile de frână, los discos del freno, farurile de ceaţă. los faros para niebla.
lichidul de frână, el líquido de freno, Ambreiajul e blocat. El embrague está bloquea­
lichidul de răcire. el líquido de do.
enfriamiento, Vă rog, îmi puteţi spune ¿Podría decirme un precio
presiunea în pneuri, la presión de las ruedas, un preţ aproximativ? aproximadamente?
presiunea în roata de la presión en la rueda Aveţi piese de schimb ¿Tiene piezas de recambio
rezervă. de repuesto. originale? originales?

118 119
 2.2 Călătoria cu autovehiculul
Vă rog, puteţi face această
reparaţie?
îmi puteţi spune cine poate
să o facă?
O puteţi repara măcar până
ajung Ia...?
Cât durează reparaţiile?
îmi puteţi da o factură
detaliată?
Răspunsul mecanicului
Trebuie să înlocuiesc
o siguranţă /
un bec.
Trebuie înlocuiţi tacheţii.
Ambreiajul este uzat.
Cureaua de transmisie
trebuie schimbată.
Trebuie demontat(ă)...
ambreiajul.
cablul de la frâna
de mână.
cutia de viteze,
sabotul de frână.
120
2.2 Colatoria cu autovehiculul
¿Puede hacer esta Uleiul de la cutía de El aceite de la caja de
reparación, por favor? viteze trebuie schimbat. cambio debe ser cambiado.
Me puede decir ¿quién Trebuie să înlocuiesc... Debo / tengo que reempla­
podría hacerlo? zar...
¿Puede repararla / acumulatorul. el acumulador,
arreglarla por lo menos bujiile. las bujías.
para llegar hasta...? Carburatorul trebuie curăţat. El carburador debe ser
¿Cuánto duran las limpiado.
reparaciones? S-a blocat... Se ha bloqueado ...
¿Puede darme una factura discul de ambreiaj. el disco de embrague,
detalle? pompa de apă. la bomba de agua,
pompa de benzină, la bomba de gasolina,
un piston. un pistón.
Tengo que cambiar / O supapă este uzată. Una válvula / una sopapa
reemplazar un fusible / está usada / gastada.
una bombilla. S-a defectat... Se ha estropeado / descom­
Tenemos que reemplazar puesto ...
los taquetes. termostatul. el termóstato,
El embrague está usado / altematorul. el alternador.
gastado. Borna de la acumulator El borne del acumulador
La correa de transmisión nu face contact perfect. no hace contacto perfecto.
debe ser cambiada. S-a ru p t... Se ha roto ...
Tenemos que desmontar... cureaua de la ventilator, la correa del ventilador,
el embrague, cablul de acceleraţie. el cable de pedal del
el cable del freno de gas /de la aceleración,
mano. cablul de ambreiaj. el cable de embrague.
la caja de cambio, A crăpat... Se ha hendido / rajado ...
el calzo de detención. sabotul de la cuzinet. el calzo de detención.
121
 2.2 Câloforta cu autovehiculul 2.2 Colatoria cu autovehiculul

Unde pot găsi un poliţist? ¿Dónde puedo encontrar Aţi păţit ceva? ¿Ha sufrido algo?
un policía? Trebuie să instalăm Tenemos que instalar el
Maşina mea a fost Mi coche ha sido triunghiul roşu de triángulo de peligro /
remorcată. remolcado. avertizare. la señal de situación de
Cum o primesc înapoi? ¿Cómo puedo recuperarlo? peligro.
De ce am fost amendat? ¿Por qué he recibido la Mă duc să anunţ Poliţia. Voy a avisar a la Policía.
multa? Alo, Poliţia? ¿Oiga, la Policía?
Automobilul dvs. se află Su coche se encuentra en Vă rog, a avut loc un Por favor, ha habido un
într-o zonă unde parcarea una zona dónde el aparca­ accident... accidente ...
este interzisă. miento está prohibido. pe strada ... en la c a lle...
Această parcare este Este aparcamiento está în piaţa ... en la p laza...
rezervată. reservado. la intersecţia cu strada ... en el cruce con la calle...
pe drumul spre ... la km ... en el camino a ... en el
k m ...
Incidente stradale pe autostrada... la km ... en la autopista ...en el
coliziune colisión [kolisión] km ...
coliziune frontală colisión frontal [kolisión frontál] Nu mişcaţi maşinile No muevan los coches
coliziune laterală colisión lateral [kolisión laterál] până când ajungem acolo! hasta que lleguemos allá!
depăşire adelantamiento [adelantamjénto] Sunt victime / răniţi? ¿Hay víctimas / heridos?
depăşire de viteză exceso sobre la velocidad (autorizada) Da, este un rănit uşor / grav. Sí, hay un herido leve /
[eksGéso soßre lá beloGiöâö] grave.
lin ie ... lín ea... [línea] Da, sunt răniţi. Sí, hay heridos.
continuă continua [kontínwa] Nu, nu sunt victime. No, no hay víctimas.
întreruptă interrumpida [interrumpida] A văzut cineva cum ¿Ha visto alguien cómo
(a acorda) respetar la precedencia s-a petrecut accidentul? pasó / tuvo lugar el
prioritate [rrespetár lá preQedénGja] accidente?
tamponare, ciocnire choque / impacto / encontronazo Doriţi să depuneţi mărturie? ¿Quiere declarar / dar
[tfóke] / [impákto] / [enkontronáGo] testimonio?

129
128
 2.2 Călătoria cu autovehiculul 2.2 Călătoria cu autovehiculul
Vă rog, îmi puteţi spune ¿Me podría decir su Circulam cu viteză redusă. Circulaba con velocidad
numele şi adresa dvs.? nombre y su dirección? reducida.
Este vina dumitale. Es su culpa. Am martori. Tengo testigos.
Mă deplasam pe sensul Me desplazaba conforme
meu de mers. con mi dirección.
Avea farurile stinse. Tenía los faros apagados. Controlul poliţiei
A traversat pe roşu. Cruzó la calle con el semá­
foro en rojo. Stop! ¡Pare!
A ieşit din parcare fără Salió del aparcamiento sin Opriţi! ¡Alto!
să se asigure. asegurarse. Aş putea să văd permisul ¿Puedo ver su permiso de
A trecut pe sensul meu Pasó a mi dirección cuando dvs. de conducere? conducir, por favor?
de mers când a efectuat se adelantó. Iată permisul meu de He aquí mi permiso de
depăşirea. conducere. conducir.
A virat la stânga / dreapta Giró a la izquierda / a la Vă rog să-mi prezentaţi . Le ruego que me presente
fără să semnalizeze. derecha sin encender el
intermitente. certificatul de înmatriculare. el certificado de
Nu păstra o distanţă de No respetaba la distancia matrículadón.
siguranţă. de seguro. asigurarea maşinii, el seguro del coche,
Nu mi-a acordat prioritate, No respetó la precedencia. cartea verde. la carta verde
îmi pare rău. Lo lamento. (del seguro).
A fost vina mea. Ha sido mi culpa. Permisul / documentul El carné de conducir / el
O să vă scriu datele mele Le anotaré mis señas y las nu este valabil. papel no es válido.
personale şi pe cele ale de la compañía Centurile de siguranţă Los cinturones de seguridad
companiei de asigurări. de seguros. sunt obligatorii. son obligatorios.
Ce număr de ¿Cuál es su placa de Aţi traversat pe lumina roşie Ha cruzado la calle con el
înmatriculare aveţi? matrícula? a semaforului. semáforo en rojo.
Conduceaţi sub influenţa ¿Manejaba bajo la Aţi depăşit limita de viteză. Ha sobrepasado el límite
alcoolului? influencia del alcohol? de velocidad.

130 131
 2.2 Colatoria cu autovehiculul 2.2 Călătoria cu autovehiculul
Nu aţi oprit la semnul No ha parado en la señal Alunecare de teren Deslizam iento /
„Cedează trecerea“. „Ceda el paso“. Desprendimiento de tierra
Aţi încălcat linia continuă. No ha respetado la línea [desliQamjénto] /
continua. [desprendimjénto dé tjérra]
V-aţi deplasat cu maşina Se ha desplazado en coche Ambuteiaj Congestión del tráfico /
pe partea greşită por la parte equivocada Embotellamiento / Atasco
a drumului. del camino. [konxestjón dél tráfiko /
Aceasta este o zonă Esta es una zona dedicada emboteXamjénto / atásko]
destinată pietonilor. a los peatones. Amendă Multa [multa]
Aceasta este o stradă cu Esta es una calle con Aparat de taxat parcarea
sens unic. dirección única.
Aparato para tasar el aparcamiento
Pe această stradă traficul Por esta calle el tráfico
[aparáto pára tasár él aparkamjénto]
este restricţionat. está restriccionado.
Aprindeţi farurile Utilice los faros
Obstrucţionaţi traficul, Obstrucciona el tráfico.
încălcaţi regulile de [utilíGe lós faros]
No respeta las reglas de
Asistenţă pe şosele Asistencia técnica en carretera
circulaţie. circulación.
Sunteţi sancţionat. Está sanccionado. [asisténGja téknika én karretéra]
Atenţie! Precaución / Atención
[prekauGjón] / [atenGjón]
Termeni şi expresii din limbajul specific,
Atenţie la tren! Atención al tren
indicatoare şi avertismente [atenGjón ál trén]
Accesul interzis El acceso prohibido Autocamion pentru Autocamión para
[él ak6éso proißiöo] interventii intervenciones
Afişarea perioadei de parcare [autokamjón pára inteißenGjones]
Mostrar / Enseñar el período de aparcamiento Autostradă Autopista [autopista]
[mostrár] / [enserjár él período dé aparkamjénto] Avalanşă Alud [alú9]
Alimentare cu carburanţi Alimentación con carburantes Bandă de circulaţie Carril / vía / senda
[alimentaGjón kón karßurânte] [karríl] / [bía] / [sénda]
132 133
 2.2 Colatoria cu autovehiculul 2.2 Colatoria cu autovehiculul
Bandă pentru avarii Carril para averías Claxonatul interzis Prohibido señales acústicas
[karríl pâra aßerias] [proißiöo seqáles akústikas]
Bandă pentru depăşire Carril para adelantamiento Contravenţie Contravención
[kontraßen0jon]
[karríl pára adelantamjénto]
Control radar Control de radar
Benzină cu plumb Gasolina con plomo
[kontról dé rraöâr]
[gasolina kón plomo] Curbă periculoasă Desviación pronunciada a ... /
Benzină diesel Gasóleo A (98) [gasóleo A] Curva peligrosa
Benzină fără plumb Gasolina sin plomo (95) [desßja0jön pronun0jâöa á ...]
[gasolina sin plomo] / [kurßa peliyrósa]
Bilet de parcare Disco de estacionamiento limitado Depăşirea interzisă Prohibido adelantar
[dísko dé esta6jonamjénto] [proißiöo aöelantâr]
Deviere temporară Desvío provisional
Biserică Iglesia [iylésja]
[desßio proßisjonâl]
Cablu de remorcare Cable de remolque
Drum alunecos Trayecto resbaladizo
[kâßle dé rremólke] [trajékto rresßalaöi0o]
Cale ferată fără bariere Paso a nivel sin barrera Drum cu denivelări Trayecto irregular
[páso á nißél sin barrera] [trajékto irreyulár]
Ceaţă Niebla ' [njébla] Drum cu prioritate Vía preferente
Cedează trecerea Ceda el paso [0éöa él páso] [bía preferénte]
Centru(l) (oraşului) Centro ciudad / Centro urbano Drum de legătură Vía de conexión
[bía dé koneksjón]
[0éntro 0juöâö] / [Géntro uißâno]
Drum închis Carretera cerrada / Callejón sin salida
Cinema Cine [6íne]
[karretéra 0errâöa] / [kaA-e^ón sin saliöa]
Circulaţia interzisă Prohibido el tráfico Drum îngustat Estrechamiento de calzada
[proißiöo él tráfiko] [estretfamjénto dé kal0âöa]
Circulaţie în ambele sensuri Circulación doble Drum în lucru Camino en obras / Obras
[0írkula0jón doßle] [kamíno én oßras] / [oßras]

134 135
 O S ?
2.2 Călătoria cu autovehiculul 2.2 Călătoria cu autovehiculul

Drum naţional Carretera [karretéra] Limită de greutate Limitación de peso

Drum pietruit Terraplén [terraplén] [IimitaGjón dé péso]
Drum regional / de ţară Camino rural / rúa Maşini grele în trafic Coches pesados en tráfico
[kamíno mirál] / [mía] [kótjes pesâöos én tráfiko]
Evitaţi zgomotele inutile! ¡Evitar los ruidos innecesarios! Nu parcaţi! Prohibido aparcar
[eßitâr los rrwiöos inneGesáijos] [proißiöo aparkár]
Folosirea lanţurilor antiderapante obligatorie Obligatoriu la stânga / Torcer a la izquierda /
Utilizar las cadenas antideslizantes obligatoriamente dreapta derecha
[utiliGár lás kaöénas antiöesliGântes oßliyatoijaménte] [torGér á lá iGkjéröa / derétja]
Gară Estación [estaGjón] Ocol Giro / desvío [xíro / desßio]
Gheaţă Hielo [jélo] Oprirea interzisă Prohibido pararse
Intersecţie Cruce [krúGe] [proißiöo parárse]
Interzis tuturor Prohibido el tráfico Opriţi motorul cât staţionaţi
autovehiculelor [proißiöo él tráfiko] Apague el motor durante el estacionamiento
Interzis la dreapta / Prohibido girar a la [apáye él motor durante él estaGjonamjénto]
stânga derecha / izquierda Oraşul vechi Casco antiguo [kásko antíywo]
[proißiöo xirár á lá derétja / Pană Avería [aßeria]
iGkjéröa] Pană de cauciuc Rueda pinchada [rrwéöa pintjâöa]
Ieşire Salida [saliöa] Parc Parque [parké]
Intrarea interzisă Prohibida la entrada Parcare Aparcamiento [aparkamjénto]
[proißiöa lá entrâöa] Parcarea interzisă Dejar libre la salida /
încetiniţi Circule despacio Prohibido aparcar
[0írkule despáGjo] [de^ár lißre lá saliöa]
întoarcerea în U interzisă Prohibida la vuelta en retorno Parte carosabilă Camino carretero
[proißiöa lá bwélta én rretómo] [kamíno karretéro]
Limită de viteză Limitación de velocidad Patrulă de circulaţie Patrulla de circulación
[IimitaGjón dé beloGiöâö] [patrúXa dé GirkulaGjón]

136 137
 2.2 Călătoria cu autovehiculul 2.2 Colatorio cu autovehiculul

Pantă periculoasă Bajada peligrosa Semafor Semáforo [semáforo]

[ba%áda peliyrósa] Semnal de oprire Señal de detenimiento
Pasaj subteran Pasaje / paso subterráneo [seQál dé detenimjénto]
[pasáxe / páso subterráneo] Sens unic Calle de sentido único / Ruta alternativa /
Pasaj pentru vehicule Pasaje para vehículos Dirección única
[pasáxe pára beíkulos] [káXe dé sentiöo úniko / mita altematißa /
Pericol Peligro [pelíyro] direkGjón únika]
Pistă pentru motociclete Pista para motocicletas Sens giratoriu
[pista pára motoGiklétas] Rodea la plaza / Circunvalación / Tráfico giratorio
Poliţie Comisaría de policía [rroöéa lá pláGa / GirkumbalaGjón / tráfiko xiratórjo]
[komisaría dé poliGía] Serviciu de remorcare Servicio de remolque
Post de prim-ajutor Puesto de socorro [serßiGjo dé rremólke]
[pwésto dé sokórro] Sistem de alarmă Sistema de alarma intermitente
Poştă Correos [korréos] [sistéma dé alárma intermiténte]
Preţ / litru Precio por litro Stadion Estadio [estádjo]
[préGjo pór litro] Staţie de autobuz Parada de autobús
Prioritate Respetar la precedencia [paráda dé autoßus]
[rrespetár lá preGeöénGja] Staţie de metrou Estación de metro
Reduceţi viteza Reducir la velocidad / [estaGjón dé métro]
Disminuir la marcha Staţie de taxi Parada de taxis
[rreöuGir lá beloGiöâö] / [paráóa dé tá(k)sis]
[disminwír lá mártja] Staţionarea interzisă permanent
Restricţie Restricción [rrestrikGjón] Estacionamiento prohibido [estaGjonamjénto proißiöo]
Revopsire a semnelor Retinte de las señales Stop / Semafor Semáforo [semáforo]
de circulaţie de tráfico Staţionarea interzisă Estacionamiento prohibido /
[rretínte dé lás serjáles dé tráfiko] Puente bajo / Prohibido detenerse
Risc de ambuteiaj Riesgo de embotellamiento / atasco [estaGjonamjénto proißiöo] /
[njésyo dé emboteXamjénto / atásko] [pwénte báxo] / [proißiöo detenérse]

138 139
 C S
2.2 Călătoria cu autovehiculul 2.2 Colatorio cu autovehiculul

Stradă principală / secundară Caile mayor / secundaria Virarea interzisă Prohibido virar
[kăXe major / sekundáija] [proißiöo birár]
Şcoală Escuela / Colegio Viteza maximă 30 km/h Velocidad limitada a treinta
[eskwéla] / [koléxjo] [beloGióáó limitáda á tréinta]
Zonă de pareare limitată
Şosea Carretera [karretéra]
Zona de estacionamiento limitado
Şosea principală / secundară
[Qóna dé estaGjonamjénto limitádo]
Carretera principal / secundaria
Zonă destinată pietonilor Zona peatonal
[karretéra prinGipál] / [sekundáija]
[Góna peatonál]
Şosea cu două benzi Carretera con dos bandas Zonă pentru remorcare Zona de remolque
[karretéra kón dos bándas]
[Góna dé rremólke]
Taxă Peaje [peáxe]
Teatru Teatro [teátro]
Teren de sport Campo de actividades deportivas Termeni tehnici cu privire la dotarea
[kámpo dé aktißiöâdes deportißas] şi componenţa autovehiculului
Toalete Servicios [serßiGjos]
Trecere la nivel Paso a nivel [páso á nißél] Mecanică şi instalaţii electrice
Trecere pentru pietoni Paso de peatones Indicatoare de bord şi comenzi
[páso dé peatones] Accelerator acelerador / pedal del gas
Trotuar Acera [a6éra] [aQeleraóór] / [peöâl dél gás]
Trusă de urgenţă Botiquín de urgencia Acumulator acumulador
[botikín dé ur^énOja] [akumulaöor]
Tunel Túnel [túnel] Alarmă antifurt alarma antirobo
Ţineţi dreapta / stânga [alárma antirroßo]
Tomar la fila de la derecha / izquierda Alimentare alimentación
[tómar lá fila dé lá derétja / iökjéröa] [alimentaGjón]
Conducir por la derecha / izquierda Alternator alternador
[konduGír pór lá derétja / iGkjéröa] [altemaöor]

140 141
 C S
2.2 Colatoria cu autovehiculul 2.2 Colatoria cu autovehiculul

Ambreiaj embrague [embrăye] Cheie de contact llave / mando

Amortizoare amortiguadores [Xâße] / [mando]
[amortiywaööres] Cilindru cilindro [Gilíndro]
Antifurt inmovllizador antirobo Circuit electric circuito eléctrico
[immoßiliGaöor antirroßo] [Girkwíto eléktriko]
Arbore cu came árbol de levas Clemă sujetador / borne (electr.)
[ârßol dé léßas] [suxetaöor] / [bóme]
Arbore de transmisie árbol de transmisión Cheie de contact llave de encendido
[âißol dé transmisjón] [Xaße dé enGendiöo]
Bară de direcţie columna de dirección Cheie pentru piuliţe llave inglesa
[kolúmna dé direkGjón] [Xaße inglésa]
Bară de protecţie parachoques Claxon bocina / claxon
[paratjókes] [boGína] / [klá(k)son]
Baterie batería [batería] Colector colector / recaudador
Bucşă manguito / casquillo [kolektór] / [rrekaudadór]
[mangíto] / [kaskíXo] Comutator conmutador
Bujie bujía [bu%ía] [kommutaQór]
Buşonul rezervorului tapa del depósito de gasolina Contact encendido
de benzină [tápa dél depósito dé gasolina] [enGendído]
Cablu cable [kâßlè] Cric alzacoches
Cameră cámara [kámara] [alGakótfes]
Capacul roţii tapacubos [tapakußos] Curea de ventilator correa del ventilador
Capotă capó [kapó] [korréa dél bentilaSór]
Carburator carburador Cutie cu scule caja de herramientas / utensilios
[kaißuraöör] [káxa dé erramjéntas / utensíljos]
Cârlig gancho [gántjo] Cutie de viteză caja de cambio [káxa dé kámbjo]
Centură de siguranţă cinturón de seguridad Demaror motor de arranque [motor dé arránke]
[Ginturón dé seyuri5á3] Distribuitor distribuidor [distrißwiöor]

142 143
 C S
2.2 Colatorio cu autovehiculul 2.2 Colatoria cu autovehiculul
Faruri faros [fáros] Lumini de marşarier luces de marcha atrás
Fază scurtă luz de cruce [1Ú9 dé krúGe] [lú0es dé mártja atrás]
Fază lungă luz de carretera [1Ú0 dé karretéra] Lumini de poziţie luces traseras / luces de posición
Fereastră ventana [bentána]
[lú0es traséras] / [ lú0es dé posi0jón]
Filtru de aer filtro de aire [filtro dé ájre]
Luminile de frână luces de los frenos
Filtru de ulei filtro de aceite [filtro dé a0éite]
[lú0es dé los frénos]
Frânare hidraulică frenado hidráulico
[frenâöo iSráuliko] Marşarier marcha atrás [mártja atrás]
Frână de mână freno de mano [fréno dé máno] Motor motor [motór]
Frâne frenos [frénos] Oglindă laterală espejo lateral [espéxo laterál]
Indicator al temperaturii apei Oglindă retrovizoare espejo retrovisor
indicador de la temperatura del agua [espéxo rretroßisor]
[indikaöor dé lá temperatura dél áywa] Parbriz parabrisas [paraß risas]
Indicator de benzină indicator / bomba de la gasolina Pedală... pedal... [peöal]
[indikaöor / bomba dé lá gasolina] de frână de freno [dé fréno]
Indicator de viteză velocímetro [belo0ímetro] de ambreiaj de embrague [dé embráye]
Indicator al nivelului indicator del nivel de aceite Piuliţă tuerca [twérka]
uleiului [indikaöor dél nißél dé a0éite] Piston pistón [pistón]
Injector inyector [injektór] Platină toma de corriente
Injecţie inyección [injek0jón] [tóma dé konjénte]
închidere centralizată cierro centralizado Plăcuţă de placa [pláka]
[0jérro 0entrali0äöo] înmatriculare
Jantă rin de la rueda / llanta [rrín dé lá rrwéöa / >.ánta] Plăcuţe de frână pastillas de los frenos
Kilometraj cuentakilómetros [pasteas dé los frénos]
[kwentakilómetros] Pneuri neumáticos / ruedas
Lichid de frână líquido de freno [likiöo dé fréno] [neumátikos] / [rrwéöas]
Lumină de avarie luz de advertencia Pompă ... bomba... [bómba]
(de avertizare) [1Ú0 dé aößerténOja] de apă de agua [dé áywa]
144 145
 2*3 Colatorio cu vaporul sau feribotul 2.3 Colatorio cu vaporul sau feribotul

barul? el bar? cu valuri mari. con olas grandes,

biroul ofiţerului de bord? la oficina del oficial de liniştită. tranquilo (calmo).
bordo? Se stârneşte vântul. Se levanta el viento.
cabina / locul cu nr. ...? el camarote / el asiento Nu mă simt bine. No me encuentro bien.
no ... ? Mă simt rău. Estoy mal.
cheia de la cabină? la llave del camarote? Am rău de mare. Estoy mareado.
infirmeria? la enfermería? Daţi-mi, vă rog, Déme, por favor,
restaurantul? el restaurante? un pahar cu apă. un vaso de agua,
toaleta? el servicio / el tocador / o felie de lămâie, una rodaja de limón,
el lavabo? o pastilă. un comprimido.
Unde se află cabina mea? ¿Dónde está mi camarote? Să urcăm pe punte! ¡Subamos al puente!
Care este următoarea escală? ¿Cuál es la próxima
La prora / pupa / babord / En la poa / la popa / el
escala?
tribord. habor / el estribor.
Unde debarcaţi? ¿Dónde desembarca?
Cabina mea este ... Mi cam arote...
deja ocupată, está ocupado ya.
zgomotoasă. es ruidoso.
Aş dori să o schimb. Quisiera cambiarlo.
Uşa cabinei mele La puerta de mi camarote
nu se deschide. no se abre.
Hubloul din cabina mea La portilla de mi camarote
nu se deschide. no se abre.
Cum se ajunge pe covertă / ¿Cómo se llega a la
puntea inferioară? cubierta / a la cubierta
inferior?
Cum e marea astăzi? ¿Cómo está el mar hoy?
Astăzi marea e ... Hoy el mar está ...
agitată. nervioso.

152
 2.4 Colatoria cu trenul 2.4 Călătoria cu trenul
compartiment compartimiento [kompartimiénto] Sosiri Llegadas [Xeyâöas]
conductor revisor [rreßisor] Spre peroane A los andenes [á lós andénes]
şef de tren jefe de tren [%éfe dé trén]
tren cursă tren viajero [trén bjaxéro] Unde este gara? ¿Dónde está la estación?
de persoane Cum se ajunge la gară, ¿Cómo se llega a la estación
tren direct tren directo [trén dirékto] vă rog? de trenes, por favor?
tren expres tren expreso / directo Du-mă la gară. Lléveme a la estación.
[trén ekspréso] / [dirékto] Mă grăbesc. Tengo prisa.
tren personal tren personal [trén personál] Unde pot cumpăra ¿Dónde puedo comprar
tren rapid tren rápido [trén rrâpiöo] bilete de tren pentru billetes para el tren de
vagon vagón [bayón] Bucureşti? / Madrid? Bucarest? / de Madrid?
Trenurile către Bucureşti ¿Salen de la estación los
Agenţie de voiaj Agencia de viajes pleacă din gară? trenes a Bucarest?
[a%én0ja dé bja%és] Pot rezerva bilete anticipat?¿Puedo reservar billetes
Bărbaţi / Femei Caballeros / Señoras con anticipación?
[kaßaléros] / [serjóras] Unde este ... ¿Dónde está ...
Birou de informaţii Oficina de información biroul de informaţii? la ventanilla la oficina
[ofíSína dé informaBjón] de información?
Fumatul interzis Prohibido fumar biroul de obiecte pierdute? la oficina de objetos
[proißiöo fumár] perdidos?
Fumatul permis Se permite fumar biroul de schimb valutar? la oficina de cambio de
[sé permite fumár] moneda?
Liber / Ocupat Libre / Ocupado [lißre] / [okupâöo] casa de bilete? el despacho de billetes?
Nu vă aplecaţi în afară! peronul? el andén?
¡Se prohibe asomarse por Ia ventanilla! restaurantul? el restaurante?
[sé proiße asomárse pór lá bentaníA.a] sala de aşteptare? la sala de espera?
Semnal de alarmă Freno de emergencia snack-barul? el bar?
[fréno dé emer^énOja] La ce oră pleacă ... ¿A qué hora sale ...

154
 II j ^
2.4 Călătoria cu trenul
acceleratul pentru...?
rapidul pentru...?
expresul pentru ...?
La ce oră am tren spre
Bucureşti?
Când pleacă...
primul
ultimul
următorul
tren către Bucureşti? /
Barcelona?
Aş vrea să consult mersul
trenurilor.
Aş vrea un b ile t...
clasa a doua până la ...
clasa întâi până la ...
cu preţ redus pentru ...
dus şi întors până la ...
numai dus până la ...
Cât costă?
Există bilete cu reducere
pentru ...
copii?
familii?
persoane în vârstă?
studenţi?
156
W '
qqq
B 'Q aQ A c
el tren acelerado para...?
el tren rápido para ...?
el tren expreso (directo)
de p ara..?
¿A qué hora tengo un tren
para Bucarest?
¿Cuándo sale e l ...
primer
último
próximo
tren para Bucarest? /
Barcelona?
Querría ver el horario de
ferrocarriles.
Quiero un billete...
de segunda clase para...
de primera clase para...
con descuento p ara...
de ida y vuelta para ...
de ida para...
¿Cuánto es?
¿Hay descuento para ...
los niños?
familias?
los pensionistas?
los estudiantes?
q 2.4 Colatorio cu trenul qqq
Pentru copii se plăteşte ¿Para niños se paga medio
jumătate de bilet? billete?
Cât timp e valabil biletul? ¿Para cuánto tiempo vale
este billete?
Aş vrea să rezerv trei locuri Deseo reservar tres asientos
pentru rapidul de Bucureşti, para el tren rápido que va
sâmbătă la o ra ... a Bucarest el Sábado
a la s ... horas.
Aş vrea un compartiment Quisiera un compartimento
de ... para ...
fumători. fumadores,
nefumători. no fumadores.
Aş vrea un loc la vagonul de Quiero una litera en el
dormit. cochecama.
Aveţi un pat la clasa întâi? ¿Queda alguna litera de
primera clase?
E un tren direct? ¿Es un tren directo?
Da, este un tren direct. Sí, es un tren directo.
Nu. Trebuie să schimbaţi No. Tiene que cambiar
l a ... e n ...
Pot lăsa bagajele la ¿Puedo dejar el equipaje
magazia de bagaje en el despacho de
de mână? equipajes (la consigna)?
Aş putea să îmi iau ¿Puedo llevar mi bicicleta
bicicleta în tren? en el tren?
Pot să mă întorc cu acelaşi ¿Puedo volver con el mismo
bilet? billete?
157
 2.4 Colatoria cu trenul 2.4 Colatorio cu trenul

Există vagon-restaurant ¿Hay coche-restaurante en Acesta este peronul pentru ¿Es éste el andén para el
în tren? el tren? trenul d e ...? tren a ...?
Te poţi ocupa de bagaje? ¿Puede usted encargarse Acesta este trenul de ...? ¿Es éste el tren a ...?
del equipaje? Se poate fuma aici? ¿Se puede fumar aquí?
Hamal, du bagajele la ¡Mozo, lleva el equipaje al E liber / ocupat locul ¿Está libre / ocupado este
trenul de ...! tren d e ...! acesta? asiento?
Cât îţi datorez? ¿Cuánto te debo? Cred că acesta este locul Creo que ése es mi asiento.
Am două valize. Tengo dos maletas. meu.
Când soseşte trenul de ...? ¿Cuándo llega el tren d e ...? Nu, este ocupat. No, está ocupado.
A venit trenul de ...? ¿Ha llegado el tren de Acestea sunt locurile Estos son nuestros
(para)...? noastre. asientos.
Când pleacă trenul de ...? Cuándo sale el tren de ...? Iată rezervarea mea. Aquí tengo la reserva.
De la ce linie? De qué andén? Ce loc aveţi, vă rog? ¿Qué asiento tiene usted,
De la ce peron pleacă trenul ¿De qué andén sale el tren por favor?
pentru...? a...? Eu am locul nr. 40. Yo tengo el asiento
Unde este peronul nr. 2? ¿Dónde está el andén número 40.
número dos? Sunt locuri libere? ¿Hay asientos libres?
Trenul pleacă peste cinci El tren sale dentro de cinco Pot să-mi pun valiza ¿Puedo colocar mi maleta
minute. minutos. deasupra? encima?
în ce direcţie merge trenul ¿En qué dirrección va este Vă deranjează dacă ... ¿Le / Les molesta s i ...
acesta? tren? mă aşez aici? me siento aquí?
Unde trebuie să schimb ¿Dónde tengo que cambiar închid fereastra? cierro la ventanilla?
pentru...? p a ra ...? deschid fereastra? abro la ventanilla?
Cât timp trebuie să aştept ¿Cuánto tiempo tengo que îmi permiteţi să închid / să ¿Me permite abrir / cerrar
pentru o legătură? esperar para un enlace? deschid uşa? la puerta?
Aş dori să cumpăr nişte Querría comprar algunos Scuzaţi-mă, acesta e Disculpe, éste es mi
ziare. periódicos. locul meu. asiento.
Unde e un chioşc de ziare? ¿Dónde hay un quiosco? Era ocupat. Lo tenía ocupado.
 2.4 Colatoria cu trenul 2.5 Colatorio cu taxiul

Biletele la control! ¡Billetes, por favor! Găsesc un taxi? ¿Encontraré un taxi?

Aşteptaţi puţin, Espere un poco, no Unde pot găsi un taxi? ¿Dónde puedo encontrar
nu-mi găsesc biletul. encuentro mi billete. un taxi?
Mi-am pierdut biletul. He perdido mi billete. Caută-mi un taxi, te rog. Búscame un taxi, por favor.
Cum se poate ajunge la ¿Cómo se puede llegar al Taxi! Liber? ¡Taxi!¿Está libre?
vagonul-restaurant? coche-restaurante? Nu, îmi pare rău, No, lo lamento,
Unde este toaleta? ¿Dónde está el servicio? am ieşit din tură. he terminado mi turno.
Ce staţie este aceasta? ¿Qué estación es ésta? Da, sunt liber. Sí, estoy libre.
La ce oră sosim la ...? ¿A qué hora llega el tren Repede, la gară! ¡Rápido a la estación (de
a...? trenes)!
Are întârziere? ¿Lleva retraso el tren? Mai repede. Sunt grăbit. Más rápido. Tengo prisa.
Are zece minute întârziere. Llevamos diez minutos de Care e tariful până la ...? ¿Cuál es la tarifa hasta ...?
retraso. O să aplicaţi taxa ... ¿Practicará la tarifa ...
Soseşte ... L lega... interurbană? interurbana?
mai devreme? antes de su hora? de vacanţă? de vacaciones?
cu întârziere? con retraso? pentru timp de noapte? de noche?
la timp? puntual? Opreşte aici! Vreau să fac ¡Para aquí! Quiero hacer
Cum se numeşte următoarea ¿Cómo se llama la próxima câteva fotografii. unas fotos.
staţie? estación? Aşteaptă-mă aici, mă întorc Espere aquí, vuelvo
In cât timp ajungem? ¿Dentro de cuánto tiempo repede (imediat). rápidamente (enseguida).
llegamos? Cât marchează taximetrul? ¿Cuánto ha registrado el
Aveţi vreo cuşetă cu un ¿Hay algún compartimento taxi?
pat liber? con una litera libre? Vă rog să mă duceţi... Quiero que me lleve ...
Unde este cuşeta mea? ¿Dónde está mi litera? în centru, al centro,
în p ia ţa... a la plaza ...
la această adresă, a esta dirección,
la aeroport, al aeropuerto,
la gară. a la estación.

160 161
 2.5 Călătoria cu taxiul 2.6 Mijloacele de transport în comun
___________________ IH I

la hotelul... al h o tel...
Autobuzul
la spital, al hospital,
pe strada ... a la caile... autogară terminal de autobuses
La colţ, viraţi la dreapta. En la esquina, gire a la [terminál de autoßuses]
derecha. cap de linie estación final / fin del recorrido
Mergeţi drept înainte. Siga todo recto. [estaGjón finál] / [fin dél rrekorföo]
Se poate să deschid geamul? ¿Puedo abrir la ventanilla? circuit recorrido
Vă rog, puteţi să mergeţi ¿Puede ir más despacio, [rrekorföo]
mai încet? por favor? controlor revisor
Vă rog, opriţi aici. ¡Pare aquí, por favor! [rreßisör]
fumatul interzis prohibido fumar
[proißiöo fumár]
ieşire de urgenţă salida de emergencia
[saliöa de emer%énGja]
linie línea
[línea]
staţie de autobuze parada de autobuses
[parâöa dé autoßuses]
staţie facultativă parada solicitada
[parâöa soliGitâöa]
Aveţi un ghid al ¿Tiene una guía de los
transportului în comun, transportes en común,
vă rog? por favor?
La ce interval circulă ¿Cuál es el transcurso de
autobuzul...? circulación del autobús...?
La ce oră trece primul / ¿A qué hora pasa el
ultimul autobuz? primer / el último autobús
...?

163

2.6 Mijloacele de transport în comun ■buh
Unde este ... ¿Dónde está...
autogara? el terminal de
autobuses?
biroul de informaţii? la oficina de
informaciones?
casa de bilete? la taquilla?
staţia de autobuz? la estación / la parada?
Unde are staţie ¿Dónde está la parada del
autobuzul nr. ... autobús n o .... que va
în direcţia ...? dirección a ...?
De unde pot lua un autobuz ¿Dónde puedo tomar un
pentru ...? autobús para...?
Ce autobuz trebuie să iau ¿Qué autobús tomo
pentru ...? para...?
De unde se pot cumpăra
¿Dónde se pueden
bilete? comprar billetes?
Din autobuz. Del autobús.
Unde vedeţi un semn cu ... Dónde ve una señal con ...
De la tonomatele aflate De los tonomatos que están
în staţiile de autobuz. en las paradas de autobús.
Cât costă ... ¿Cuánto cuesta...
un bilet pentru un adult? un billete para un
adulto?
un bilet pentru un copil? un billete para un niño?
un bilet cu / fără bagaj? un billete con / sin
equipaje?
un bilet pentru un billete para un
o călătorie? recorrido?
2.6 Mijloacele de transport în comun
■asgas
un bilet pentru un billete para
10 călătorii? 10 recorridos?
un bilet pentru o oră / un billete para una o
2 ore? 2 horas?
un abonament pentru un abono para un día?
o zi?
un abonament un abono semanal /
săptămânal / lunar? mensual?
Cât costă biletul până la ...? ¿Cuánto cuesta el billete
hasta...?
Există bilete / abonamente ¿Hay billetes / abonos con
cu reducere ... descuento ...
pentru copii? para niños?
pentru studenţi? para estudiantes?
pentru persoane cu para personas
handicap? minusválidas?
Aş dori un bilet pentru Quisiera un billete para
două călătorii. dos recorridos.
Autobuzul acesta merge la...? ¿Va este autobús a...?
Autobuzul acesta ajunge ¿Este autobús llega a la
în strada ...? calle...?
Nu, vă trebuie nr. ... No, el número ...
Un b ile t..., vă rog! ¡Un billete ..., por favor!
dus de ida
dus-întors de ida y vuelta
pentru toată ziua para todo el día
pentru toată săptămâna para toda la semana
pentru toată luna para todo el mes

164 165
1 2 . 6 Mijloacele de transport în comun 2 .6 Mijloacele de transport în comun

îmi puteţi spune când ¿Puede decirme cuándo Unde este staţia de metrou ¿Dónde está la más
trebuie să cobor? tengo que bajar? cea mai apropiată? próxima / cercana
Acesta este autobuzul ¿Es este el autobús a ...? estación de metro?
pentru...? Aţi putea să-mi daţi o hartă ¿Podría darme un mapa
Trebuie să schimb ¿Tengo que cambiar de a metroului? del metro?
autobuzul? autobús? La ce oră trece primul / ¿A qué hora pasa el
Vreau să cobor la ... Quiero bajar e n ... ultimul tren? primer / el último tren?
Locul acesta este liber? ¿Este asiento está libre? Până la ce oră circulă? ¿Hasta qué hora circula?
Câte staţii sunt până la ...?¿Cuántas paradas hay De unde se cumpără bilete? ¿Dónde se compran los
h asta...? billetes?
Se fac opriri pe traseu? ¿Tiene paradas durante el Există abonamente speciale ¿Hay abonos especiales
recorrido? pentru turişti? para turistas?
Vă rog, opriţi la următoarea Por favor, pare en la Vreau să ajung la ... Quiero llegar a ...
staţie. próxima parada. Ce linie trebuie să iau ¿Qué línea tengo que coger
Mă scuzaţi, trebuie Perdone / Disculpe, tengo pentru ...? para...?
să cobor aici. que bajar aquí. Trebuie să luaţi linia ... în Tiene que coger la línea ...
Scuzaţi, îmi permiteţi ¿Me permite pasar, por direcţia ..., până la staţia ..., dirección a ..., hasta la
să trec? favor? apoi să luaţi linia ... estación ..., después coger
Prima staţie, vă rog! ¡Próxima parada, por favor! spre ... la línea... hacia ...
Vă rog, puteţi opri un pic? ¿Puede parar un poco, por De la ce peron / nivel pleacă ¿De qué andén / piso /
favor? linia ... în direcţia ...? nivel sale la línea ...?
Mi s-a făcut rău. Estoy mareada. Acesta este trenul pentru...? ¿Es este el tren para ...?
Câte staţii sunt până la...? ¿Cuántas estaciones quedan
p ara...?
Metroul
Câte staţii sunt până la ¿Cuántas paradas hay hasta
Aveţi metrou? ¿Hay metro? strada...? la ca lle...?
Unde este o staţie de ¿Dónde hay una estación Cum se numeşte staţia unde ¿Cómo se llama la parada
metrou? de metro? trebuie să cobor? dónde debo bajar?

166 167
 H f g i 3.1 La hotel
3.1 La hotel
E iS S !
pat cama [káma] aeroport, el aeropuerto,
pătură manta [mánta] centrul oraşului, el centro de la ciudad,
pătuţ de copil camita de bebé [kamíta dé beßé] gară. la estación,
pensiune completă pensión completa pârtia de schi. la pista de esquí,
[pensjón kompléta] port. el puerto,
pensiune / hotel mic pensión / hotel pequeño stadion. el estadio.
[pensjón / otél pekéqo] Vreau un hotel... Quiero un hotel...
pernă almohada [almoáda] bun. bueno.
portar portero [portéro] cu preţuri medii, con precios medios.
prânz (masă) almuerzo [almwéröo] de lux. de lujo.
recepţie recepción [rreGepGjón] ieftin. barato.
rezervare reserva [rresérßa] Regret, toate hotelurile Lo lamento, todos los
sală de baie baño [báqo] sunt pline. hoteles están llenos.
spălătorie lavandería [laß andería] Puteţi încerca prin ¿Puede intentar por los
sufragerie salón / comedor [salón] / [komectór] împrejurimi / prin alrededores? / ¿por aquí
telefonistă telefonista [telefonista] apropiere? cerca?
umeraşe perchas [pértjas] Da, faceţi rezervarea pe Sí, haga la reserva a
numele... nombre d e ...
Alegerea şi rezervarea la hotel printr-un oficiu Sosesc l a ... Llego a las ...
Trebuie să ajungeţi înainte Tiene que llegar antes
turistic, telefonic sau la recepţia hotelului
d e ... d e ...
Unde pot să fac o rezervare ¿Dónde se puede hacer Trebuie să plătiţi... în avans, Tiene que pagar ... por
la hotel?
l o V*/\fa10
una -reserva
---------------- -
en el Lhotel?
. n X—Ir iar restul la hotel. adelantado y el resto en el
Doresc să fac rezervare la Quiero hacer una reserva hotel.
un hotel din centrul en un hotel del centro Am nevoie de un act de Necesito una cédula de
oraşului. de la ciudad. identitate / carte de credit. identitad / una tarjeta.
Aş dori un hotel în Quisiera un hotel cerca de Aveţi camere libere? ¿Tienen habitaciones
apropiere d e ... (del / de la ) ... libres?

174 175
 3.1 La hotel ;S i» |
USssss
Aveţi o cameră pentru ¿Tienen un cuarto para Aş dori un apartament. Quisiera una suite.
diseară / pentru mâine? esta noche / para mañana? Aş vrea o cameră pentru o Quisiera una habitación
Aveţi o cameră pentru ¿Tienen un cuarto para noapte / o săptămână. para una noche / una
o săptămână? una semana? semana.
Nu, regret, toate camerele No, lo lamento, todos los Pentru câte zile / nopţi? ¿Para cuántos días /
sunt ocupate. cuartos están ocupados. noches?
Da, avem o cameră. Sí, tenemos un cuarto. La sosirea iii hotel
Regret, dar nu acceptăm Lo lamento, pero no
rezervări prin telefon. aceptamos reservas por Am rezervat o cameră pe He reservado una
teléfono. numele... habitación a nombre d e ...
Va trebui să veniţi personal. Tendrá que venir Am rezervat ... He reservado...
personalmente. telefonic por teléfono
îmi puteţi da o hartă? ¿Me podría dar un mapa? printr-o agenţie por una agencia
îmi puteţi da adresa exactă ¿Me puede dar la dirección prin biroul de informaţii por la oficina de
a hotelului? del hotel? pentru turişti informaciones para
Cum ajung la hotel? ¿Cómo llego al hotel? turistas
Unde sunteţi acum? ¿Dónde se encuentra usted ... o cameră / ... una habitación /
ahora? două camere dos habitaciones
E prea scump, puteţi căuta Es muy caro, puede buscar pe numele... a nombre d e ...
altceva, vă rog? otra cosa, por favor? Câte nopţi rămâneţi? ¿Cuántas noches se queda?
Hotelul are garaj / ¿El hotel tiene garaje / O să rămân ... nopţi. Me quedo... noches.
restaurant / ascensor / restaurante / Nu ştiu cât, deocamdată. No sé cuánto por el
spălătorie / piscină? elevador / piscina? momento.
Aş dori o cameră cu un pat / Deseo una habitación O să rămân... Me quedaré...
cu un pat dublu. sencilla (individual) / de la ... până la ... d e l... hasta e l ...
doble (de dos camas). doar astă-seară. solamente esta noche,
Aş dori o cameră cu două / Deseo una habitación de câteva zile. unos cuantos días,
trei paturi. dos / tres camas. o săptămână. una semana.

176
 3.1 La hotel 3.1 Lo hotel f is a
m s!
Aş dori o cameră cu baie / Quisiera una habitación Micul dejun e deja inclus în Incluido el servicio (el
duş / telefon. con baño / ducha / teléfono. preţul camerei. desayuno) en el precio de
Aş dori o cameră cu Quisiera una habitación la habitación.
televizor / aer con televisión / Camera are aer condiţionat / ¿La habitación tiene aire
condiţionat. aire acondicionado. telefon? acondicionado / teléfono?
Aş dori o cameră liniştită / Quisiera una habitación Pot să văd camera? ¿Puedo ver la habitación?
cu vedere la mare. tranquila / con vistas al Daţi-mi camera aceasta. Me quedo con esta
mar. habitación.
La ce etaj este? ¿En qué piso está? E o greşeală, eu am cerut Hay un error, yo he pedido
un apartament. un apartamento.
Camera aceasta îmi place. ¿Este cuarto me gusta.
Se poate să-mi mai daţi ¿Puede entregarme una
Camera are baie? ¿Tiene baño el cuarto?
o cameră? habitación más?
Nu, are duş. No, tiene ducha.
Se poate să-mi mai daţi ¿Puede traerme una cama
Nu, sălile de baie sunt la No, los baños están en el
un pat / un pătuţ pentru más / una camita de
acelaşi etaj. mismo piso. copil? bebé?
Aveţi o cameră mai mare / ¿Hay alguna habitación Unde pot parca maşina? ¿Dónde puedo aparcar el
mai ieftină? mayor / más barata? coche?
E prea mare / mică / Es demasiado grande / Ce număr are camera mea? ¿Qué número tiene mi
zgomotoasă. pequeña / ruidosa. cuarto?
Cât costă camera pe zi? ¿Cuánto cuesta la Unde este cheia mea? ¿Dónde está mi llave?
habitación al día? Puteţi chema pe cineva ¿Puede llamar a alguien
Cât costă apartamentul ¿Cuánto cuesta el ca să-mi ducă bagajul în para llevar / subir mi
pentru o noapte? apartamento para una cameră? equipaje al cuarto?
noche? Adu-mi toate bagajele în Suba usted todo mi
Cât costă cu cină / cu mic ¿Cuánto cuesta con cena / camera mea. equipaje al cuarto.
dejun / cu toate mesele? desayuno / con todas las Completaţi, mai întâi, Tiene que rellenar,
comidas? acest document. primero, este documento.
Include micul dejun? ¿Incluye el desayuno? Paşaportul dvs., vă rog. Su pasaporte, por favor.

178 179
 3.1 La hotel S u p in a 3.1 Lo hotel
■ m J
I m iu l
Nume Apellido Vă rog să nu-mi daţi nici ¡No me pase ninguna
Prenume Nombre o legătură telefonică în llamada telefónica,
Locul naşterii Lugar de nacimiento cameră. por favor!
Profesiunea Profesión Aş vrea să dau un telefon, Querría llamar por teléfono.
Domiciliul stabil Lugar de residencia îmi puteţi da un fir cu ¿Me puede dar una línea
Adresa Dirección exteriorul? con el exterior?
Data sosirii Fecha de entrada îmi puteţi face legătura cu ¿Me puede poner al habla
Data plecării Fecha de salida num ărul... din ... ? con el número ... de ... ?
Naţionalitate Nacionalidad Rămâneţi, vă rog, la aparat. Permanezca al habla, por
Cetăţenie Ciudadanía favor.
Semnătura Firma închideţi. Vă sun eu Cuelgue. Yo le vuelvo a
îmi puteţi înapoia actele ¿Me puede devolver los din nou. llamar.
de identitate? papeles? Numărul este ocupat. Suena ocupado.
La ce oră se serveşte micul ¿A qué hora se sirve el Doriţi să mai încerc? ¿Quiere que vuelva a
dejun / prânzul / cina? desayuno / el almuerzo / la intentar?
cena? Sună. Suena.
La ce oră încuiaţi, noaptea? ¿A qué hora cierran la Se poate să-mi mai aduceţi ¿Puede traerme unas
puerta, por la noche? nişte umeraşe? perchas?
Dacă uşa din faţă este Si la puerta de enfrente Se poate să-mi mai aduceţi ¿Me podría traer una
încuiată, sunaţi la sonerie. está cerrada, toque al săpun / un prosop? pastilla de jabón / una
timbre. toalla?
Se poate să-mi mai aduceţi ¿Puede traerme papel
Serviciul în cameră
hârtie igienică? higiénico?
Centrala? ¿La central telefónica? Se poate servi micul ¿Se puede servir el
Stau în camera n r .... Estoy en el cuarto número dejun / prânzul în cameră? desayuno / el almuerzo en
la habitación?
Vă rog, mă puteţi trezi ¿Me podría despertar a las îmi puteţi pregăti un mic ¿Puede prepararme un
l a ... ? ..., por favor? dejun la pachet? desayuno para llevar?

180 181
 3.1 La hotel
Se poate să-mi mai aduceţi ¿Puede traerme una
o pernă / o pătură?
Se poate să daţi căldura mai ¿Puede poner la calefacción
tare / mai încet?
Se poate să porniţi / opriţi ¿Puede encender / apagar
aerul condiţionat?
Pot să depozitez ceva în
seif?
Ce voltaj are curentul
electric?
Bufetul?
Puteţi aduce ... la camera
n r ..... vă rog?
câteva sandvişuri
nişte ceai
micul dejun
o gustare
o sticlă de ...
puţină cafea
Aşteptaţi o clipă, vă rog.
Cine e?
Intră!
E deschis.
Vă rog, aşezaţi-o /
aşezaţi-1 acolo.
almohada / una colcha
(manta)?
más alta / más baja?
el aire acondicionado?
¿Puedo depositar algo en
la caja fuerte?
¿Qué voltaje / tensión tiene
la corriente?
¿El bufete?
¿Puede traer ... al cuarto
número ..., por favor?
unos bocadillos
té
el desayuno
una merienda
una botella de ...
un poco de café
Espere un momento, por
favor.
¿Quién es?
¡Pase! / ¡Adelante!
La puerta está abierta.
Por favor, póngala /
póngalo allí.
3.1 La hotel ■ m j
Treceţi totul în contul meu, Ponga todo a mi cuenta,
vă rog. por favor.
în timpul şederii
Unde este sala de mese / ¿Dónde está el comedor /
barul? el bar?
Unde este piscina / ¿Dónde está la piscina /
spălătoria? la lavandería?
Dacă mă caută cineva ..., Si alguien me busca ...
mă întorc l a ... regreso a las ... / a la
. . . (pt. ora 1).
sunt la bar / la restaurant. estoy en el bar / en el
restaurante,
mă poate găsi după puede encontrarme
ora ... después de las ...
Plec în oraş şi mă întorc Voy al centro (a la ciudad)
peste o oră. y volveré dentro de (en)
una hora.
Aş vrea un plan al oraşului. Quisiera un plano de la
ciudad.
Hotelul are un serviciu de ¿El hotel tiene un servicio
autobuze / taximetre? de autobuses / de taxis?
Chemaţi-mi un taxi, Llámeme un taxi,
vă rog. por favor.
Dacă mă caută d l ..., vă rog Si me busca el señor ...,
să-i înmânaţi acest mesaj. entregúele este recado.
Aveţi vreun mesaj ¿Tiene algún recado para
pentru mine? mí?

182 183
 3.1 La hotel
M-a căutat cineva?
Unde se află restaurantul?
Puteţi să-mi serviţi nişte
sandvişuri?
Faceţi-mi nota.
Aş dori să schimb ...
dolari / euro.
Aş dori să-mi prelungesc
şederea cu o zi.
Redtmurtii
Aş dori să schimb camera.
Camera e prea zgomotoasă
/ mică.
In camera mea nu s-a făcut
curat.
Nu funcţionează ...
aerul condiţionat,
apa caldă,
apa rece.
duşul,
lumina.
rezervorul de la toaletă,
robinetul.
scurgerea de la chiuvetă
/ de la cadă.
184
¿Me ha buscado alguien?
¿Dónde está el restaurante
(el comedor)?
¿Puede servirme unos
bocadillos?
Prepare la cuenta. /
La cuenta, por favor.
Quisiera cam biar...
dólares / euros.
Quisiera prolongar mi
estancia con un día.
Quisiera cambiar el cuarto.
El cuarto es muy ruidoso /
pequeño.
La habitación no está
limpia.
No funciona...
el aire acondicionado,
el agua caliente,
el agua fría,
la ducha,
la luz.
el wáter / el tanque,
el grifo.
el sudadero del lavabo /
de la bañera.
3.1 La hotel li li
«i8i i g j
sertarul. el estante,
sistemul de încălzire. la calefacción,
telefonul. el teléfono,
televizorul. la televisión.
Uşa dulapului nu se La puerta del armario no
deschide / închide. se abre / se cierra.
Uşa / fereastra / oblonul La puerta / la ventana / el
nu se deschide / închide. postigo (la contraventana)
no se abre / no se cierra.
Patul e prea tare / moale. La cama es muy dura /
blanda.
Prosoapele / cearşafurile Las toallas / las sábanas
sunt murdare. están sucias.
Am pierdut cheia. He perdido la llave.
Am rămas încuiat pe Me he quedado encerrado
dinafară. por fuera.
Am fost jefuit în interiorul He sido atracado en el
hotelului. interior del hotel.
Vreau să fac o reclamaţie / Quisiera hacer un informe
o plângere. / una reclamación.
Vreau să vorbesc cu Quiero hablar con el
directorul. director.
Ne cerem scuze, dar va Le pedimos escusas, pero
trebui să vă schimbăm tendremos que cambiarle
camera. la habitación.
Ascensorul este defect. El ascensor / el elevador no
funciona.
185
 3.1 La hotel
Serviciul în cameră nu
este disponibil până la ...
Pentru acest serviciu se
percepe o taxă suplimentară.
Direcţiunea nu este
răspunzătoare pentru
eventualele pagube materiale
suferite de clienţii hotelului.
Cazarea în alte locuri decât la hotel
Aveţi o cameră pentru
astă-seară?
Regretăm, dar toate
camerele sunt ocupate.
Mă puteţi îndruma către
un alt loc cu cazare
şi mic dejun?
Cât costă camera
pe noapte?
Cum ajung acolo?
La ce oră se încuie uşa
de la intrare?
Micul dejun nu e prea
consistent.
186
3.1 La hotel
El servicio en la habitación ln camping sau în satul turistic
no está disponible hasta las Există vreun camping / ¿Hay por aquí cerca un
vreo staţiune turistică camping / una estación
Para este servicio se cobra în zonă? turística?
una tasa suplementaria. Unde pot să campez? ¿Dónde puedo acampar?
La dirección no se hace în această zonă camparea En esta zona está
responsable de los este interzisă. prohibido acampar.
posibles daños materiales Aveţi un loc pentru ... ¿Tiene un lugar para ...
que pueden sufrir los diseară? esta noche?
clientes del hotel. trei zile? tres días?
una / două / trei săptămâni? una / dos / tres semanas?
o rulotă? una caravana?
un cort mic / de mărime una tienda de campaña
¿Tiene una habitación medie / mare? pequeña / mediana /
para esta noche? grande?
Lamentamos mucho, pero Aveţi o cabană pentru ... ¿Tiene una cabaña para...
todos los cuartos están săptămâna aceasta? esta semana?
ocupados. săptămâna viitoare? la próxima semana?
¿Me podría indicar otro următoarele două / trei las próximas dos / tres
lugar para alojarme y săptămâni? semanas?
tomar el desayuno? Care este preţul pe zi ¿Cuál es el precio por día
¿Cuánto cuesta la pentru... para ...
habitación por noche? un automobil? un automóvil?
¿Cómo puedo llegar allí? o bicicletă? una bici?
¿A qué hora se cierra la o motoretă? una moto?
puerta de acceso? o parcelă? una parcela?
El desayuno no es o persoană? una persona?
demasiado consistente. o rulotă? una caravana?
187
 3.1 La hotel
un adult?
un copil?
un cort?
Include şi costul
conexiunilor?
Aş dori două parcele
apropiate.
Unde este (sunt) baia /
duşurile / apa potabilă?
Unde este punctul de
conectare la reţeaua de
apă / gaz / electricitate?
Unde este magazinul /
restaurantul /
magazinul universal?
Până la ce oră trebuie să
părăsesc zona?
Cazarea într-o pensiune
Există vreo pensiune prin
zonă?
Există limită de vârstă?
Trebuie să stau un anumit ¿Tengo que quedarme un
număr de zile?
Aveţi nevoie de o legitimaţie Necesita un carnet de
de membru.
188
Im
un adulto?
un niño?
una tienda de campaña?
¿Está incluido el coste de
las conecciones?
Desearía dos parcelas
cercanas.
¿Dónde está(n) el baño /
las duchas/el agua potable?
¿Dónde está el punto de
conección a la red de agua
/ de gas / de electricidad?
¿Dónde está la tienda / el
restaurante /
el supermercado?
¿A qué hora tengo que
eliberar / dejar /
abandonar la zona?
¿Hay algún hostal por
aquí cerca?
¿Existe algún límite de
edad?
cierto número de días?
miembro.
3.1 La hotel
Câte paturi sunt într-o ¿Cuántas camas hay en un
cameră? cuarto?
Camerele au câte ... paturi. Los cuartos tienen ...
camas.
Cât costă micul dejun / ¿Cuánto cuesta(n) el
cearşafurile / duşul? desayuno / las sábanas / la
ducha?
Până la ce oră trebuie ¿Hasta qué hora tengo que
să confirm / să eliberez confirmar / eliberar el
camera / patul? cuarto / la cama?
Obiectele de valoare pot fi ¿Los objetos preciosos se
lăsate la direcţiune? pueden dejar en la
dirección?
Unde pot să-mi las bagajul? ¿Dónde puedo dejar mi
equipaje?
Cazarea într*un apartament sau într-o alta reşedinţă
Aş dori un apartament Desearía un apartamento
mobilat c u ... paturi amueblado con ... camas
pentru... p a ra ...
Cât costă pentru o ¿Cuanto cuesta a la
săptămână / lună? semana / al mes?
Preţul include ... ¿El precio incluye...
electricitate? electricidad?
căldură? calefacción?
apă? agua?
curăţenia la plecare? la limpieza al dejar el
apartamento?
189
 3.2 Alîmentofie 3.2 Alimentarte

Aş dori un mic dejun Quisiera un desayuno bar

continental. continental. aici se consumă băuturi, inclusiv băuturi calde, pre­
Aş vrea o cană cu ceai. Quisiera una taza de té. cum şi diverse gustări.
Mai aduceţi-m i... Tráigame también ...
brânză şi pâine prăjită, queso con tostada, café
nişte ochiuri româneşti, unos huevos escalfados, cafenelele se găsesc practic la fiecare colţ de stradă;
o omletă. una tortilla, aici se consumă diferite tipuri de cafea, limonadă sau
o omletă cu brânză, una tortilla de queso, oranjadă, sau se poate servi câte un pahar cu vin. Oamenii
o omletă cu şuncă, una tortilla de jamón, se întâlnesc aici pentru a socializa.
o omletă cu verdeaţă, una tortilla de verduras,
o sticlă de apă minerală. una botella de agua cafetería
mineral. este un gen de cafenea-restaurant; totul se serveşte la
un ou cu cartofi prăjiţi. un huevo con patatas tejghea sau la masă. Servirea este rapidă, iar meniul zilei —
foarte atrăgător.
fritas.
un pahar cu lapte, un vaso con leche,
casa de comidas
un sandviş cald. un bacadillo tostado.
un restaurant pentru cei cu venituri modeste, care oferă
Cafeaua nu e dulce El café no está dulce (no
mâncăruri ieftine şi consistente, cu o servire ireproşabilă.
(nu are zahăr). tiene azúcar).
Mai daţi-mi nişte zahăr, Déme más azúcar, por
heladería
vă rog. favor.
aici se servesc toate tipurile de îngheţată, precum şi
prăjituri dintre cele mai delicioase.
Alegerea unui restaurant
hom o asador
Restaurantele fac parte din cultura spaniolă de secole, restaurant spaniol prin excelenţă, construit în jurul unui
astfel că există o mare varietate de localuri unde se mă­ enorm cuptor încălzit cu lemne, care creează o atmosferă
nâncă regeşte. Iată câteva dintre locurile a căror savoare strălucitoare şi împrăştie arome ce îi pun pe jar pe ama­
este unanim şi pretutindeni recunoscută: torii de came.

196 197
 3.2 Alimentaţie
jam onena
- j a
■ 3.2 Alimentaţie

interiorul acestui restaurant reflectă pasiunea spanio­
lilor pentru şuncă, fiind împodobit cu nenumărate bucăţi
lungi şi aromate, care se consumă ca aperitiv; aici, ca o
ironie, se servesc fructe de mare.
taberna
restaurant mic, de categorie medie; din punct de ve­
dere al atmosferei, este asemănător tavernelor franţuzeşti;
aici se pot consuma oricând vinuri şi alte băuturi alcoo­
lice, precum şi diverse gustări.

merendero tasca
terasă-bar cu preţuri mici, situată în aer liber; mânca­ bar gen tavernă, unde se servesc aperitive aromate şi
rea şi băuturile se servesc rapid şi se consumă stând în apetisante şi unde regăseşti o atmosferă veselă; în general
picioare. te serveşti singur şi consumi stând în picioare.

parador terraza
restaurant situat într-un castel sau într-o veche mănăs­ restaurant în aer liber, adeseori cu o sală de mese în
tire, unde se consumă savuroase mâncăruri regionale. interior, de multe ori înconjurat de alte terase (cu meniuri
foarte asemănătoare), în centrul oraşelor.
pastelería / confitería
patiserie / cofetărie - unele servesc cafea şi ceai, altele — venta
şi băuturi. restaurant de categorie medie, specializat de regulă în
bucătărie tradiţională şi situat de-a lungul şoselelor şi
posada autostrăzilor; oferă inclusiv cazare.
tip de restaurant unde mâncarea este în general simplă,
dar foarte gustoasă. bar bar [băr]
birt hostería / bodegón / posada
restaurante [osteria] / [boöeyon] / [posâöa]
un restaurant propriu-zis, cu locuri pe scaune, foarte bodegă bodega / bodegón
asemănător cu cele din Occident, doar că în Spania aces­ [boöéya] / [boöeyon]
tea sunt de obicei mici, intime şi foarte frumos decorate; bufet expres cafetería [kaferería]
sunt considerate adevărate instituţii sociale. cafenea cafetería / café [kafetería] / [kafé]

198 199
 3 .2 Alimentaţie 3 .2 Alimentatie

ceainane teteria / salón de té restaurant italian restaurante itaUano

[teteria] / [salón de té] [rrestauránte italjáno]
chioşc de hamburguesería restaurant restaurante típico
hamburgheri [amburyesería] tradiţional [rrestauránte típiko]
chioşc quiosco / kiosco [kjósko] / [kjósko] restaurant unde sidrería [sidrería]
bodega / depósito de vinos se bea cidru
[boöéya] / [depósito dé bínos] restaurant restaurante vegetariano
fast food restaurante de comida rápida vegetarian [rrestauránte be^etarjáno]
[nrestauránte dé komiöa rrâpiöa] rotiserie rotisería [rrotisería]
han mesón/ venta [mesón] / [bénta] snack bar snack bar [esnákbar]
îngheţată heladería [eladería] tavernă taberna / tasca [taßéma] / [táska]
lacto-bar terasă terraza [terrá6a]
granja [granea]
patiserie pastelería / bollería
Unde pot mânca ceva cald? ¿Dónde puedo comer algo
[pastelería] / [botería]
caliente?
pizzerie pizzeria [pitsería]
Există vreun restaurant ¿Hay un restaurante cerca
restaurant restaurante chino
prin apropiere? de aquí?
chinezesc [rrestauránte tjíno]
Unde se poate merge ¿Adonde se va para ...
restaurant cu marisquería [mariskería] pentru ..
fructe de mare a sări iori un eveniment? celebrar?
restaurant cu restaurante con jardín o ma.vi ieftină? comer barato?
grădină [rrestauránte kón xarcíín] specialităţi regionale? comer comida típica?
restaurant cu peşte pescadería [peskaderia] îmi puteţi spune unde ¿Me podría decir dónde
restaurant de tip parrillada / asador găsesc un restaurant... puedo encontrar un
grill bar [parriXáQa] / [asaöor] restaurante...
restaurant grecesc restaurante griego prin apropiere? por aquí cerca?
[rrestauránte gijéyo] obişnuit? normal?
restaurant grill churrasquería [tjuiraskeria] vegetarian? vegetariano?

200 201
 3 .2 Alimentatie 3é2 Alimentatie

deschis până noaptea abierto hasta muy Pe ce nume, vă rog? ¿A nombre de quién, por
târziu? tarde por la noche? favor?
îmi puteţi recomanda ... ¿Puede recomendarme... Aveţi o masă liberă ¿Hay una mesa libre para
un bar? un bar? pentru două persoane? dos personas?
o cafenea? un café? Aş dori o masă bună. Quiero una buena mesa.
un restaurant? un restaurante? Ne puteţi da o masă lângă ¿Nos puede dar una mesa
Puteţi să-mi recomandaţi ¿Puede recomendarme un fereastră? al lado / cerca de la ventana?
un restaurant bun? buen restaurante? îmi pare rău, trebuie Lo siento, tiene que
La ce oră se deschide / ¿A qué hora se abre / se să aşteptaţi. esperar.
se închide? cierra? îmi pare rău. Este multă Lo siento. Tenemos mucha
Se poate ajunge acolo pe jos? ¿Se puede llegar a pie? lume. gente.
E necesar să fac rezervare? ¿Hay que hacer una Din păcate, închidem. Lo siento, estamos
reserva? cerrando.
Vă rog, îmi puteţi scrie ¿Me podría escribir el Vom avea o masă liberă în Tendremos una mesa libre
numele şi adresa nombre y la dirección del două minute. dentro de dos minutos.
localului? restaurante, por favor? Reveniţi în două minute. Tendrá que volver dentro
Aş vrea să-mi rezervaţi o Quiero que me reserve una de dos minutos.
masă de două persoane. mesa para dos personas. Ne putem aşeza aici? ¿Podríamos sentarnos
La noi nu se fac rezervări. Nosotros no hacemos aquí?
reservas. Fumător sau nefumător? ¿Fumador o no fumador?
Regret, totul este ocupat. Lo lamento, todo está Masa aceasta este liberă? ¿Esta mesa está libre?
ocupado. Această masă este rezervată. Esta mesa está reservada.
îmi puteţi recomanda un ¿Me podría recomendar Aş dori o masă ... Quisiera una mesa ...
alt restaurant aflat în otro restaurante por aquí afară. afuera.
apropiere? cerca? departe de fereastră, lejos de la ventana,
Am rezervat o masă pe He hecho una reserva a în sectorul pentru en el sector de
num ele... nombre d e ... (ne)fumători. (no)fumadores.
Avem rezervare. Tenemos una reserva. lângă fereastră. al lado de la ventana.

202 203
 3 .2 Alimentaţie

Unde este barul / cuierul /

¿Dónde está el bar / el Aranjarea mesei
toaleta? perchero / el lavabo (el
baño)? carafă garrafa [garráfa]
Servim doar la masă. Servimos solamente a la castrón escudilla [eskuöiXa]
mesa. ceaşcă taza [tá0a]
Servim doar meniu Servimos solamente menú cupă de şampanie copa para el champán
complet. completo. [kópa pára él tjampán]
cuţit cuchillo [kutfíXo]
Componenţa meniului
farfurie adâncă plato hondo [pláto óndo]
farfurie întinsă plato llano [pláto Xáno]
băuturi alcoolice fíne licores [likóres] farfurie mică plato de postre [pláto dé póstre]
antreuri de entrada [dé entrâöa] farfurioară plato pequeño [pláto pekérp]
aperitive aperitivos [aperi tiß os] faţă de masă mantel [mantél]
băuturi răcoritoare refrescos [rrefréskos] furculiţă tenedor [teneQór]
bere cervezas [0erßé8as] lingură cuchara [kutfára]
desert postre [postre] linguriţă cucharilla [kutJáriXa]
digestive digestivos [dixestißos] oţetar vinagrera [binayréra]
feluri de bază segundos platos pahar vaso / copa [báso] / [kópa]
[seyúndos plátos] pahare pentru apă vasos para agua [básos pára áywa]
salate ensaladas [ensaládas] pahare pentru vin vasos para vino [básos pára bino]
supe caldos [káldos] păhărele copitas [kopítas]
vinuri albe vinos blancos [bínos blánkos] pai pajita [paxíta]
vinuri dulci vinos dulces [bínos dúlGes] piper pimie ita [pimjénta]
vinuri roşii vinos tintos [bínos tintos] pipemiţă pimentero [pimentéro]
vinuri spumoase vinos espumosos scobitori palillos [palíaos]
[bínos espumosos] scrumieră cenicero [0eni0éro]
şervet paño de mesa / servilleta / salvamanteles
[páqo dé mésa] / [serßiXéta] / [salßamantéles]

204 205
 3.2 Alimenfatie 3.2 Alimentaţie
m
şerveţele servilletas [seißiA.étas] Aş putea să văd lista ¿Puedo ver la lista de
solniţă [cu sare] salero [con sal] de băuturi? vinos?
supieră sopera Aveţi un meniu al zilei? ¿Tienen un menú del día?
tacâmuri cubiertos Doriţi să comandaţi? ¿Van a pedir ya?
[saléro (kón săi)]
tavă bandeja Ce doriţi să luaţi? ¿Qué va a tomar?
[sopéra]
vas pentru servit Doriţi să beţi ceva înainte? ¿Quieren beber algo
[kußjértos]
brânză rasă primero?
[bandé^a]
încă nu ne-am decis. Todavía no nos hemos
recipiente para servir el queso rallado
Ne mai trebuie tacâmuri Necesitamos unos decidido.
[rre0ipjénte pára seißir él késo rralâöo]
pentru o persoană. cubiertos más para una Aş dori să comand. Quisiera pedir ya.
persona. Ce îmi recomandaţi? ¿Qué me recomienda?
Puteţi aduce o furculiţă / ¿Puede traer un tenedor / Vă recomand ... Le recomiendo...
tacâmuri / pâine? cubiertos / pan? Care este specialitatea casei? ¿Cuál es el plato del día?
Puteţi aduce o scrumieră / ¿Puede traer un cenicero / îmi puteţi recomanda câteva ¿Puede recomandarme
ceva de şters? algo para limpiarse / specialităţi regionale? algunos platos típicos de la
secarse las manos? zona?
Puteţi aduce un scaun ¿Puede traerme una silla Aveţi un meniu vegetarian / ¿Tiene un menú
pentru copil? para el niño? pentru turişti / cu preţ vegetariano / para los
Puteţi debarasa? ¿Puede limpiar / recoger la fix? turistas / con precio fijo?
mesa? Serviţi prânzuri uşoare / ¿Sirven comidas ligeras /
Puteţi aduce încă un pahar / ¿Puede traer un vaso más / supeuri? cenas?
cutit? un cuchillo más? Aveţi porţii la jumătate / ¿Tiene porciones para
pentru copii? niños?
Legumele sunt incluse ¿Las legumbres están
A face comanda
în preţul porţiei? incluidas en el precio de la
Chelner, meniul, te rog! ¡Camarero, el menú, por porción?
favor! Servirea şi tacâmul sunt ¿El atendimiento y los
Poftiţi meniul! ¡Aquí tiene el menú! incluse? cubiertos están incluidos?

206 207
 3.2 Alimentaţie
Totul este inclus.
Servirea nu este inclusă.
Vreau...
La primul fel o să iau ...,
iar la felul doi ... cu ...
Pentru acest fel de mâncare
va trebui să aşteptaţi puţin.
Aceasta durează... minute.
Pentru acest fel de mâncare
servim minimum două
porţii.
Mâncarea este servită cu
legume / cartofi?
Aş putea să iau o salată în
loc de legume, vă rog?
îmi pare rău, nu mai avem.
Nu avem ...
Felul doi îl vom comanda
mai târziu.
Sunt grăbit. / Suntem
grăbiţi.
Se poate să ne serviţi
imediat?
Nu mai putem aştepta.
208
3.2 Alimentatie
Todo incluido. Aşteptăm cam de mult, Esperamos demasiado,
El atendimiento no está se poate să né serviţi? ¿nos podría atender?
incluido. Am o poftă de mâncare Tengo mucho apetito.
Quiero... grozavă.
De primer plato quisiera Mi-e foame / sete. Tengo hambre / sed.
... y de segundo ... con ... Vă place? ¿Le gusta?
Para este plato tendrá que Cum vi se pare? ¿Qué le parece?
esperar un poco. îmi place. Me gusta.
Eso tardará... minutos. Aveţi mâncăruri / băuturi ¿Tienen comidas / bebidas
Para este plato servimos pentru diabetici? para diabéticos?
por lo mínimo dos Aveţi mâncăruri ¿Tienen comidas
porciones. vegetariene? vegetarianas?
Viene la comida con Mai doriţi ceva? ¿Desea algo más?
verduras / patatas? Nu, mulţumesc! Nada más, gracias.
Podría tomar ensalada en Nu mai vreau nimic. No tomo ya nada más.
lugar de verduras, por
favor? Pregâtirea şi prepararea alimentelor (vezi şi Carne)
Lo lamento, ya no ten­
emos. mod de preparare modo de preparación
No tenem os... [moöo dé preparaSjón]
El segundo plato lo a găti cocinar / preparar
ordenaremos luego / más [koGinár] / [preparár]
tarde.
Tengo prisa. / Tenemos a fierbe în estofar / guisar
prisa. suc propriu [estofar] / [gisár]
¿Puede atendernos a frige asar [asár]
inmediatamente? a prăji freír [freír]
No podemos esperar más. afumat ahumado [aumádo]
209
 3.2 Alimentarte 3.2 Alimentatie
asezonat aderezado / sazonado într-o tavă pentru a la tortera [á lá tortéra]
[aöereGâöo] / [saGonâöo] copt
bine făcut bien hecho [bjén étfo] Ia aburi cocido al vapor [koGído ál bapór]
călit în tigaie refrito [rrefiríto] la cuptor al horno [ál ómo] /
congelat congelado [kon^eládo] cocido al horno [koGído ál ómo]
copt cocido [koGiöo] la grătarul cu a la brasa [á lá brása]
crud crudo [krnöo] mangal
cu sosul separat con el aliño aparte la grill al grill [ál grü]
[kón él alÍQO apárte] la tavă (fript) a la plancha [á lá plántja]
cu condimente / con especias la tigaie en la sartén [á lá sartén]
mirodenii [kón espéGjas] marinat escabechado / marinado
cu piure en puré [én puré] [eskaßetjâdo] / [marináSo]
normal normal [normál]
cu smântână con nata [kón náta]
ornat adornado / ornamentado
făcut, pătruns medio hecho [médjo étjo]
[aöomâöo] / [omamentâöo]
(mediu) pane cu pesmet rebozado [reßoGâöo]
fezandat, asezonat adobado [aöoßâöo] pe jar, la grătar a la brasa [á lá brása]
fierbere cocimiento / ebullición prăjit frito [frito]
[köGimjénto] / [eßuXiGjon] prăjit uşor salteado [salteáóo]
fiert în suc propriu guisado [gisâöo] proaspăt fresco [frésko]
fiert hervido [erßiöo] puţin făcut poco hecho [póko étjo]
foarte puţin făcut muy poco hecho [múi póko étfo] ras, dat prin rallado [rraXáóo]
fraged tierno [tjémo] râzătoare
fript asado [asádo] ruladă empanada [empanáda]
gratinat gratinado [gratinádo] (plăcintă umplută)
în sânge echando sangre [etjânöo sángre] rumenit dorado [dorâöo]
înăbuşit estofado [estofáSo] rumenit la cuptor dorado al horno [dorâöo ál ómo]
încălzit... calentado... [kalentâöo] ... simplu simple / solo [simple] / [sólo]

210 211
 3.2 Alimentarte 3 .2 Alimentarte
m m
stufat estofado [estofádo] zahăr? azúcar?
suculent jugoso [xuyóso] Aveţi ... pentru diabetici? ¿Tiene... para diabéticos?
tăiat(ă) cubuleţe cortado en taquitos dulciuri dulces
[kortááo én takítos] îndulcitor edulcorante
umplut relleno [rreA.éno] un desert un postre
un meniu un menú
Cum este gătit acest fel de ¿Cómo está cocinado este îmi puteţi aduce un ¿Me podría traer un
mâncare? plato? îndulcitor artificial? edulcorante artificial?
Ce (ingrediente) conţine ¿Qué contiene este plato?
acest fel de mâncare?
Sosuri, tipuri de pâine şi condimente de bază
îmi place carnea ... La carne me gusta ...
prăjită (friptă), asada, biscuiţi bizcochos / galletas
fiartă. cocida, [biQkótJos] / [gaXétas]
friptă [la tavă], a la plancha, chifle panecillos [paneGíAjos]
în suc propriu, en su jugo, lămâie limón [limón]
la grătar, a la parrilla, maioneză mayonesa [majonésa]
cu sos. en salsa. margarină margarina [maryarína]
Nu pot m ânca... No puedo com er... muştar mostaza [mostáGa]
Cum preferaţi? ¿Cómo prefiere? oţet vinagre [bináyre]
Bine făcut, vă rog. Bien hecho, por favor. pan
pâine (vezi şi [pan]
Conţine ... ¿Contiene... Micul dejun)
alcool? alcohol? pâine albă pan blanco [pán blánko]
brânză? queso? pâine integrală pan integral [pán inteyrál]
came de porc? carne de cerdo? pâine prăjită pan tostado [pán tostâöo]
făină? harina? piper pimienta [pimjénta]
grăsime? grasa? sare sal [sál]
ouă? huevos? sos salsa [sálsa]
peşte? pescado? sos de roşii salsa de tomate [sálsa dé tomáte]
212 213
 3 .2 Alimentarte

sos de soia salsa de soja [sálsa dé sóxa] salsa española

sos de usturoi salsa alioli [sálsa aljóli] sos brun cu mirodenii şi vin
sos picant salsa picante [sálsa pikante] salsa mayordoma
sos tartar salsa tártara [sálsa tártara] sos de unt cu pătrunjel
ulei aceite [aGéite] salsa romana
ulei de arahide aceite de aráquidas sos din smântână cu ouă şi bacon sau jambon
[a6éite dé arákidas] salsa romesco
ulei de aceite de girasol sos din ardei verzi, ardei iuţi şi usturoi (vinegretă pentru
floarea-soarelui [a0éite dé xirasól] peşte)
ulei de măsline aceite de oliva [aGéite dé olißa] salsa verde
ulei de porumb aceite de maíz [aSéite dé maíG] sos de pătrunjel
unt mantequilla [mantekíXa]
zahăr azúcar [aGúkar]
Băuturi
Aş vrea un sos picant. Quiero una salsa picante. apa agua [áywa]
Este deja condimentat? ¿Está ya asezonado / apă minerală agua mineral [áywa minerál]
condimentado? apă minerală agua mineral con gas
Aş dori legume / salată fără Quisiera legumbres / gazoasă [áywa minerál kón gás]
dressing. ensalada sin dressing. apă minerală plată agua mineral sin gas
[áywa minerál sin gás]
Câteva dintre sosurile specifice apă tonică agua tónica [áywa toníka]
salsa a la catalana ciocolată caldă chocolate caliente
sos tomat cu ardei verzi [tjokoláte kaljénte]
salsa a la vasca lapte leche; [létje]
sos din pătrunjel, mazăre, usturoi (o vinegretă fină pentru limonadă limonada [limonáda]
peşte) oranjadă / suc naranjada [naranxáda]
salsa en escabeche de portocale
sos dulce-acrişor (marinat) shake / frappé batido [batiöo]

214
 3.2 Alimentarte Z J l Alimentarte

sifon soda [soöa] sangría sangría [sangría]

suc de fructe cu granizado [graniSâöo] şampanie frapată champán helado [tjampán eláóo]
gheaţă pisată şampanie champán / cava [tfampán] / [kâßa]
vin vino [bino]
bere blondă cerveza rubia / dorada vin nou vino joven [bino xoßen]
[0erßé0a rrüßja] / [doráda ] vin alb vino blanco [bino blánko]
bere brună cerveza negra [0erßé0a négra ]
vin de Andalusia manzanilla [man0aníXa]
bere fără alcool cerveza sin alcohol
vin de calitate vino de calidad [bino dé kaliöâö]
[0erßé0a sin alk(o)ól]
vin de Malaga málaga [malaya]
bere la cutie cerveza en lata [0eißé0a én lata] vino notable [bino notâßle]
vin de marcă
bere la halbă cerveza en doble vino de mesa [bino dé mésa]
vin de masă
[0eißé0a én doßle]
vin de recoltă vino de cosecha [bino dé kosétja]
bere la sticlă cerveza en botellas
vin de regiune vino del país [bino dél país]
[0erßé0a én botéXas] [%eré0]
vin de Xeres Jerez
bere medie cerveza mediana
vin din butoi vino del tonel [bino dél tonél]
[0erßé0a meöjâna]
vin dulce vino dulce [bino dulce]
bere mică / mare cerveza pequeña / grande
vin foarte sec vino muy seco [bino múi séko]
[0erßé0a pekéi]a] / [gránde]
vin îmbuteliat vino embotellado
bere slabă cerveza floja [0eißé0a flóxa] [bino emboteXâöo]
bere străină cerveza extranjera vino en garafa [bino én garrafa]
vin la carafă
[0eißé0a e(k)stranxéra] vin la gheaţă vino al hielo [bino ál jélo]
cidru vin la rece vino en frío [bino én frío]
sidra [sidra]
muscat moscatel [moskatél] vin la temperatura vino a la temperatura del cuarto
must mosto / zumo de uva camerei [bino á lá temperatura dél kwárto]
[mósto] / [0úmo dé ußa] vin rosé vino clarete / rosado
must cu alcool mistela [mistéla] [bino klaréte] / [rrosâöo]
porto oporto [opórto] vin roşu vino tinto [bino tinto]

216 217
 3.2 Allmentatie 3 .2 Alimentarte

vm sec vino seco [bino séko] cu sifon / apă tonică con soda / tónica
vin spumos vino espumoso [bino espumoso] simplu (fără apă) solo
vin tratat vino de crianza [bino dé kijánGa] dublu doble
vin vărsat vino suelto [bino swélto] băutură cu alcool bebida con alcohol
vin vechi vino añejo [bino aqéxo] [beßiöa kón alkól]
vinul casei vino de la casa [bino dé lá kása] băutură fără alcool bebida sin alcohol
[beßiöa sin alkól]
brandy, coniac coñac / brandy / coñá o cană de bere una jarra de cerveza
[kot]ák] / [brándi] / [kói]a] [úna %árra dé Gerßéöa]
cocktail... cóctel / combinado... o cană mare una jarra [úna xárra]
[koktél] / [kombinâöo] o carafă una garafa [úna garrafa]
slab flojo / ligero o halbă de bere una pinta de cerveza
sec seco [úna pinta dé GeißéGa]
gin ginebra [%inéßra] o jumătate de sticlă una media botella
gin cu lămâie ginebra con limón [úna méöja botéA,a]
gin tonic ginebra con tónica o sticlă una botella [úna botéXa]
lichior de anason ams [anís] un litru un litro [ún litro]
lichior de fructe pacharán [patJarán] un pahar de bere una caña de cerveza
lichior licor [likór] [úna káqa dé GerßéGa]
rachiu, ţuică aguardiente [aywardjénte] un pahar un vaso [ún báso]
rom ron [rrón] Ce doriţi să beţi? ¿Qué desea tomar?
tequila tequila [tekíla] îmi puteţi aduce ¿Me puede traer la lista de
vermut vermut [bermút] lista de vinuri? vinos?
vodcă vodka [bóflka] Serviţi vin la pahar? ¿Quiere tomar el vino en
whisky... whisky / giiisqui [gwíski] / [gwíski] vaso?
cu apă con agua Ce vin doriţi? ¿Qué vino quiere usted?
cu gheaţă con hielo O carafă d e ... Una garafa d e ...

218 219
 3.2 Alimenfafle
ü
Avem doar vin îmbuteliat. Tenemos sólo vino (ul) casei de la casa
embotellado. alcoolizat alcoholizado
Aş dori o sticlă de vin. Quiero una botella de vino. nealcoolizat noalcoholizado
Care sunt vinurile din ¿Cuáles son los vinos de la sec seco
regiune? región? simplu simple
Cum e vinul casei? ¿Cómo es el vino de la casa? uşor ligero
îmi puteţi recomanda un vin ¿Me podría recomendar antreuri entrantes [entrántes]
pentru acest fel de mâncare? un vino para este plato? (hors d’oeuvre)
Aş dori o bere. Quisiera una cerveza. calde calientes
Aveţi bere? ¿Tienen cerveza? din fructe de mare de mariscos
O bere, vă rog! ¡Una cerveza, por favor! mixte mixtos
Ce mărci de bere aveţi? ¿Qué marcas de cerveza reci fríos
tiene?
Avem doar bere la halbă / Tenemos sólo cerveza en anşoa boqueron / anchoa
la sticlă. pinta / en botella. [bokerón] / [antjóa]
Avem bere blondă / Tenemos cerveza rubia / ardei pimiento [pimjénto]
brună / amară. negra / amarga. avocado avocado [aßokâöo]
Puteţi să-mi aduceţi un ¿Puede darme un vaso de bacon bacón [bakón]
pahar de apă, vă rog? agua, por favor? bacon afumat bacón ahumado [bakón aumádo]
Un suc de fructe, vă rog! ¡Un refresco de fruta, por câmăciori salchichas [saltjítjas]
favor! castravete pepino [pepino]
îmi puteţi aduce un pai? ¿Me podría traer una paja? caviar caviar [kaßjâr]
Noroc! / în sănătatea dv.! ¡A su salud! ciuperci champiñones / setas
[tjampiipnes] / [sétas]
Aperitive crab cangrejo [kangré%o]
crevete gamba [gámba]
aperitiv(e)... el primer plato / los entremeses ... hering arenque [arénke]
[él primér pláto] / [lós entreméses] homar bogavante [boyaßânte]

220
 3.2 Alimentatie 3 .2 Alimentotie

legume în ulei legumbres en aceite tartine tapas [tápas]

[leyúmbres én aGéite] ton atún [atún]
limbă în saramură lengua en salmuera trufe trufa / turma de tierra
[léngwa én salmwéra] [trúfa] / [turma dé tjérra]
macrou caballa [kaßâXa]
macrou afumat caballa ahumada [kaßaXa aumáda] Ne puteţi aduce un antreu? ¿Nos puede traer un
măsline aceitunas [aGeitúnas] aperitivo?
melci caracoles [karakóles] Există un bufet cu antreuri? ¿Existe un buffet con
midii mejillones [mexiXónes] aperitivos?
ouă huevos [wéßos] Ne puteţi aduce un meniu cu ¿Nos podría traer el menú
pateu de ficat fiambre de hígado antreuri? de los aperitivos?
[fiámbre dé íyado] Ce vin îmi puteţi ¿Qué vino me
pepene galben melón [melón] recomanda recomendaría para el
ridichi rábano [rrâßano] la aperitiv? aperitivo?
salam salchichón [saltfitjón]
salată rusească ensaladilla rusa [ensaláda rrúsa] Salate
sardine sardina [sardina]
scoici / moluşte almejas [alméxas] muraturi encurtidos [enkurtídos]
somon salmón [salmón] salată asortată ensalada mixta
somon afumat salmón ahumado [salmón aumádo] [ensaláda mí(k)sta]
stridii ostra [óstra] salată cu orez ensalada con arroz
şuncă jamón [xamón] [ensaláda kón arróG]
şuncă afumată jamón ahumado / jamón serrano salată de cartofi patatas en ensalada
[%amón aumádo] / [xamón serráno] [patátas én ensaláda]
şuncă fiartă jamón cocido [xamón koGído] salată de roşii ensalada de tomates
şuncă nepreparată jamón crudo [xamón krúdo] [ensaláda dé tomátes]
(crudă) salată de sezon ensalada del tiempo
tartine rebanadas [rreßanâdas] [ensaláda dél tjémpo]

222 223
 3 .2 Alimentarte
3 .2 Alimentatie
w
salată rusească ensalada rusa [ensaláda rrúsa]
salată simplă ensalada sola [ensaláda sola] de spanac de espinaca
salată verde lechuga [letjúya] de sparanghel de espárragos
salată... ensalada... [ensaláda]... su p ă... so p a ... [sopa]
cu ulei con aceite [kón aGéite] de cartofi de patatas
cu vinegretă con vinagreta [kón binayréta] de ceapă de cebolla
cu smântână con nata [kón náta] de crab de cangrejo
cu muştar con mostaza [kón mostáGa] de fidea / tăiţei de fideos
de fructe de mare de mariscos
Aş dori o salată verde / Quisiera una ensalada de de legume de verduras
o salată asortată cu un lechuga / una ensalada de orez de arroz
dressing franţuzesc. mixta con salsa francesa. de peşte de pescado
Aveţi cumva un fel ¿Tenéis algún plato de roşii de tomates
principal din salată? principal de ensalada? de usturoi de ajo
de varză de col

Supe, ciorbe, consomeuri Care este supa zilei? ¿Cuál es la sopa que se sirve
consomé... consomé... [konsomé] ... hoy?
cu tăiţei con fideos Aş dori o supă fără carne. Desearía una sopa sin carne.
de legume de legumbres
de pui de pollo Spedalitofi
de vânat de caza ajo blanco
de văcuţă de ternera ciorbă (servită rece) din usturoi şi migdale, garnisită
îm ă ... crem a... [kréma] cu struguri
de ceapă de cebolla gazpacho
de ciuperci de champiñones ciorbă (servită rece) din roşii, castraveţi, piper verde,
de mazăre de guisante pâine, ceapă şi usturoi
de praz de puerro sopa castellana
ciorbă de usturoi cu bucăţi mari de jambon şi ouă
224
Mi
 sopa de cocido
Garnituri din legume, arome şi condimente
ciorbă din carne de vită, jambon, câraaţi, năut, varză,
napi, ceapă, usturoi şi cartofi
caldo gallego legume fierte legumbres cocidas
[leyúmbres koOiöas]
ciorbă din Galicia din carne şi legume
legume la caserolă legumbres en cacerola
[leyúmbres én kaSeróla]
Orez şi paste legume la cuptor legumbres al horno
macaroane [leyúmbres álómo]
macarrones [makarrónes]
orez legume la grătar legumbres a la parilla
arroz [arró6]
orez cu bulion arroz con salsa de tomate [leyúmbres á lá parida]
[arróG kón sálsa dé tomáte] legume prăjite legumbres asadas
orez cu curry [leyúmbres asádas]
arroz con curry / con salsa picante
(picant) [arró0 kón kúrri] / [kón sálsa pikánte] legume... legumbres...
oiez cu ulei de arroz con aceite de olivas condimentate aderezadas / con especias
măsline [arró6 kón aOéite dé olißas] cu smântână con nata
orez cu unt arroz con mantequilla cu ulei şi lămâie con aceite y limón
[arróO kón mantekíXa] anason anís [anís]
paste fideos / pasta andive endibias [endißias]
[fiöéos] / [pásta] anghinare alcachofa [atkatjofa]
paste bolognese espaguetis boloneses
ardei galben pimiento amarillo
(cu sos de came) [espayétis bolonéses] [pimjénto amarino]
paste cu sos de espaguetis con salsa de tomate ardei gras pimiento morrón [pimjénto morrón]
roşii [espayétis kón sálsa dé tomáte]
ardei iute guindilla / chile [gind&a] / [tjíle]
paste cu unt espaguetis con mantequilla
ardei roşu pimiento rojo [pimjénto rróxo]
[espayétis dé mantekíXa]
ardei verde pimiento verde [pimjénto béröe]
spaghetti espaguetis
arpagic cebolleta [GeßoXéta]
[espayétis]
broccoli brécol [brékol]
 3.2 Alimentarte
busuioc albahaca [alßaâka]
caperă alcaparra [alkapárra]
cartofi... patatas... [patátas]...
prăjiţi patatas fritas
fierţi patatas cocidas
la cuptor patatas al horno
castravecior murat pepinillo [pepinito]
castravete pepino [pepino]
ceapă cebolla [SepóXa]
chimen comino [komíno]
cicoare achicoria [atjikóija]
cimbru tomillo [tomíXo]
ciuperci în setas en conserva
conservă [sétas én konsérßa]
ciuperci champiñones / setas
[tjampii]ónes] / [sétas]
conopidă coliflor [koliflór]
cuişoare clavo [klaßo]
dafin laurel [laurél]
dovleac / bostan calabaza [kalaßâ9a]
dovlecel calabacín [kalaßaGin]
fasole uscată alubias [alußjas]
fasole verde judías verdes [xuöias béröes]
fasole judías / frijoles
[%udías] / [frixóles]
ghimbir jengibre [xenxißre]
hasmaţuchi perifollo [perifóX.o]
linte lentejas [lentéxas]

228
3.2 Alimentarte
mazăre guisante [gisánte]
măcriş acedera [aöedéra]
măghiran mejorana [mexorána]
mărar hinojo [inóxo]
mentă menta [ménta]
morcov zanahoria [Banaoría]
napi nabos [naßos]
năut garbanzo [garßânGo]
nucşoară nuez moscada [nué0 moskâöa]
oregano orégano [orégano]
orez arroz [arróG]
paprica / boia pimentón [pimentón]
păstâmac pastinaca [pastináka]
pătrunjel perejil [perejil]
piper pimienta [pimjénta]
piper alb pimienta blanca [pimjénta blánka]
piure de cartofi puré de patatas [puré dé patátas]
porumb maíz [maí0]
praz puerro [pwérro]
ridiche rábano [rrâßano]
roşii tomate [tomáte]
rozmarin romero [rroméro]
salată verde lechuga [letjúya]
salvie salvia [salßia]
scorţişoară canela [kanéla]
sfeclă remolacha [rremólatja]
spanac espinacas [espinákas]
sparanghel espárrago [espárrayo]

229
 3.2 Alimentarte

şofran azafrán [aQafirán] clapon capón [kapón]

tarhon estragón [estragón] curcan pavo [pâßo]
trufanda de nap grelos [grélos] fazan faisán [faisán]
ţelină apio [apio] gâscă oca [óka]
usturoi ajo [áxo] gâscan ganso [gánso]
vânătă berenjena [berenxéna] găină gallina [gaXína]
vanilie vainilla [bainíXa] ied cabrito [kaßrito]
varză berza / col / repollo iepure de câmp liebre [ljéßre]
[bérGa] / [kól] / [rrepóXo] iepure de casă conejo [konéxo]
varză de Bruxelles col de bruselas [kól dé brusélas] miel cordero [koröéro]
varză roşie lombarda [lombâröa] mistreţ jabalí [xaßali]
păsări de curte aves de corral [âßes dé korál]
porc cerdo [Géröo]
Corne porumbel pichón / palomo / paloma
[pitjón] / [palómo] / [paloma]
came carne [käme] [peröiG]
potâmiche perdiz
came albă carne blanca [käme blánka] prepeliţe codornices [koöomiGes]
came roşie carne roja [käme rróxa] pui pollo [póXo]
aripă ala [ála]
berbec carnero [kaméro] picior pata [páta]
bibilică pintada [pintáda] pulpă pierna [pjéma]
cal caballo [kaßâA.o] piept pechuga de pollo
capră cabra [käßra] [petjúga dé póXo]
came de vită carne de ternera / de vaca purcel de lapte cochinillo [kotjiníXo]
[káme dé teméra] / [dé báka] raţă pato [pato]
căprioară corza [kór0a] vacă vaca [báka]
cerb ciervo / venado vânat caza [káGa]
[Gjérßo] / [benáóo] viţel ternero [teméro]

230
 3.2 Alimentaţie 3.2 Aiimentatie

Porţionari şi diverse moduri de preparare gelatină gelatina [%elatina]

(vezi şi Pregătirea şi prepararea alimentelor) grătar pe cărbuni carne a la brasa
(pe jar) [káme á lá brása]
antricot chuleta [tfuléta]
bacon bacón [bakón]
gulaş guisado [gisádo]
biftec bistec [bisték] hotdog perrito caliente [perrito kaljénte]
caltaboş cu sânge / morcilla [morGíXa] inimă corazón [koraGón]
tobă în sânge împănat cu bacon mechado / enlardado con bacón
cap cabeza [kaßéGa] [metjâöo] / [enlaröâöo kón bakón]
câmat salchicha [saltfítja] lebărvurst morcilla de hígado
came tocată carne picada [káme pikáda] [morGíXa dé igaöo]
chiftea albóndiga [alßondiga] limbă lengua [léngwa]
(perişoară) marinată escabeche [eskaßétfe]
ciolan afumat lacón [lakón] măruntaie callos / menudillos / visceras
coastă costilleta [kostiX.éta] [kálos] / [menuöiX,os] / [bísGeras]
costiţă costilla [kostíXa] medalion medallón [medaXón]
cotlet chuleta [tjuléta] mezeluri fiambre [fiámbre]
creier seso [séso] momiţe de miel lechecillas de cordero
creier (pané) seso [empanizado] [letJetJíXas dé koróéro]
[séso] [empaniGáóo] momiţe de viţel lechecillas de ternero
escalop escalope [eskalópe] [letjetfíXas dé teméro]
ficat hígado [ígaao] muşchi brisé filete de carne picada
filé solomillo / filete [filéte dé káme pikáSa]
[solomíXo] / [filéte] pastramă cecina [QeGína]
friptură de oaie carne frita de oveja picior pierna (de cerdo etc)
[káme frita dé opé^a] (de porc etc.) [pjéma (dé Qéröo)]
friptură la tavă carne a la plancha pui la grătar pollo a la parrilla
[káme á lá plántja] [póXo á lá parriza]
friptură carne asada [káme asáda]

232 233
 3.2 Alim en tarte
rasol carne cocida (estofada)
[káme koGída (estofâöa)]
3.2 Alim en ta tíe
LAveţi mâncare rece
din came? carne?
I
¿Tenéis algún plato frío de

raţă, gâscă, curcan, găină umplut(ă) Aş dori un escalop de viţel. Quisiera un escalope de
pato, ganso, pavo, gallina relleno(a) ternero.
[páto] / [gánso] / [pâßo] / [gaXína] [rreXéno/a] Aş dori un antricot la grătar. Quisiera una chuleta a la
rinichi riñón [rrirjón] parilla.
rosbif rosbif [rrösßif]
ruladă empanada [empanáda] Peste si fructe de more
ruladă cu came tocată empanada de horno
ruladă / plăcintă cu filé empanada gallega peşte pescado [peskádo]
de porc, ceapă şi chili peşte alb pescado de carne blanca
salam catalan butifarra [butifárra] [peskádo dé káme blánka]
salam salchichón [saltjitjon] peşte gras pescado graso / grasoso
slănină tocino [toGíno] [peskádo gráso / grasoso]
stufat estofado [estofádo] peşte la cuptor pescado al horno [peskádo ál ómo]
peşte la grătar pescado a la parilla
şniţel (fără ou chuleta empanada
[peskádo á lá parriza]
şi pesmet) [tjuléta empanáda]
peşte prăjit pescado asado [peskádo asádo]
şniţel vienez escalope a la vienesa peşte rasol pescado cocido / cocido de pescado
[eskalópe á lá bjenéGa] [peskádo koGído] / [koGído dé peskádo]
şuncă jamón [xamón]
şuncă afumată jamón serrano [xamón serráno] anşoa / hamsie boquerón / anchoa
şuncă York jamón york [xamón jórk] [bokerón] / [antjóa]
tăiat(ă) cubuleţe cortado en taquitos barbun salmonete [salmonéte]
[kortádo én takítos] batog merluza [merlúGa]
tocat picado [pikádo] biban perca / percha [pérka] / [pértja]
vacă la grătar carne de vaca a la parrilla bucată / felie trozo / rebanada
[káme dé ßâka á lá parriza] [tróGo] / [rreßanâda]

234 235
 3.2 Alîmentatîe
calamar calamar / chipirón
si 3.2 Alimentarte
midie mejillón [mexi^ón]
[kalamár] / [tjipirón]
calcan rodaballo [rrodaßâA,o] moluscă molusco [molúsko]
caracatiţă pulpo [pulpo] morun esturión [estuijón]
chefal mújol / múgil [múxol] / [múxil] icre negre huevas de esturión
cod bacalao [bakaláo] păstrăv trucha [trútja]
crab centollo / cangrejo de mar peşte-spadă pez espada [pé0 espáda]
[0entóA,o] / [kangréxo dé már]
pisică de mare raya [rrája]
plătică brema [bréma]
crap carpa [kárpa]
plevuşcă alevín / alevino [aleßin] / [aleßino]
crevete camarón / gamba
porc-de-mare escorpena [eskorpéna]
[kamarón] / [gámba]
pui de baltă anca de rana [ánka dé rrána]
crevete fript gambas a la plancha
rac cangrejo [kangréxo]
crevete cu usturoi gambas al ajillo
sardină sardina [sardina]
crustacee crustáceos [krustá0eos] scoici almejas [alméxas]
doradă dorada [doráda] scrumbie arenque [arénke]
drac de mare rape [rrápe] scrumbie albastră caballa [kaßäXa]
fructe de mare mariscos [marískos] sepie sepia [sépia]
guvid gobio / cadoce [goßio] / [kaóóGe] somon salmón [salmón]
hering arenque [arénke] sparid besugo [besúyo]
homar bogavante / cigala sparid roşu pajel [paxél]
[bogaßânte] / [Siyála] stridii ostras [ostras]
langustă langosta [langosta] sturion esturión [estuijón]
langustină langostino [langostino] ştiucă lucio [1Ú0ÍO]
limbă de mare lenguado [lengwádo] ştiucă în sos pescadilla
macrou caballa [kaßaAa] de roşii [peskaöiXa]
melci caracol [karakól] ton atún [atún]
merluciu merluza [merlú0a] ţipar / anghilă anguila [angfla]

236
237
 3.2 Alimentarte

în compot en almíbar / en compota kiwi kiwi [kíywi]

asortate surtidas lămâie limón [limón]
uscate secos mandarină mandarina [mandarína]
confiate escarchadas mango mango [mángo]
fructe exotice frutas exóticas măr manzana [manQána]
[frutas e(k)sótikas] migdală almendra [alméndra]
jeleu de fructe jalea de frutas [%aléa dé frutas] mură [zarza] mora [móra]
salată de fructe macedonia (de frutas) nectarină nectarina [nektarína]
[maGeóónja] nucă de cocos coco [kóko]
afină arándano [arándano] nucă nuez [nwéG]
agrişă grosella espinosa [groséXa espinosa] papaya papaya [papája]
alună avellana [aßeXâna] pară pera [péra]
ananas piña [píi)a] pepene galben melón [melón]
arahidă cacahuete [kaka(g)wéte] pepene verde sandía [sandía]
avocado aguacate [aywakáte] piersică melocotón [melokotón]
banană plátano [plátano] portocală naranja [narán%a]
boabe bayas [bájas] prună ciruela [Girwéla]
caisă albaricoque [alßarikoke] prune uscate ciruelas secas [Girwélas sékas]
castană castaña [kastarja] rodie granada [granáda]
căpşune fresa [frésa] smochină higo [íyo]
cireaşă cereza [GeréGa] stafide uvas pasas [ußas pásas]
coacăză grosella [groséXa] strugure uva [ußa]
coacăză neagră grosella negra [groséXa négra] struguri albi uvas blancas
coacăză roşie grosella roja [groséXa rró^a] struguri negri uvas negras
curmală dátil [dátil] vişină guinda [gínda]
fistic pistacho [pistátjo] zmeură frambuesa [frambwésa]
grepfrut pomelo [pomélo]
gutuie membrillo [membröio]
 3.2 Alimentatîe

3.2 Alimenfatîe iaurt natural yogur natural [joyúr naturál]

îngheţată helado [eládo]
marţipan mazapán [maGapán]
Desert
orez cu lapte arroz con leche [arróQ kón létje]
patiserie / cofetărie bollería / pastelería plăcintă din foi hojaldre [oxáldre]
[botería] / [pastelería] plăcintă cu mere tarta de manzana
biscuiţi bizcochos / galletas [tárta dé manQána]
[biGkótfos] / [gaA-étas] prăjitură pastel [pastél]
biscuiţi săraţi galletas saladas prăjitură cu brânză pastel de queso [pastél dé késo]
[gaAétas saladas] prăjitură cu untură mantecado [mantekádo]
biscuiţi cu cremă brazo de gitana / galletas de nata de porc
[bráGo dé %itána] / [gaXétas dé náta]
prăjitură tradiţională de Crăciun turrón
budincă budín / natillas
(conţine migdale, miere, ouă şi zahăr) [turrón]
(din lapte şi ouă) [budín] / [nativas]
prăjitură tradiţională polvorón
clătite (cu dulceaţă, preparate în gelatină)
(din faină, zahăr şi untură) [polßorön]
panqueques [rellenos de mermelada]
şarlotă cariota [karlóta]
[pankékes] [rreAénos dé mermeláda]
tartă tarta [tárta]
compot compota / almíbar
[kompóta] / [almißar] tartă cu brânză tarta de queso [tárta dé késo]
covrigi rosquillas [rroskíXas] tartă cu fructe tarta / tarteletas de fruta
cremă crema [kréma] [tárta / tartelétas dé fruta]
cremă caramel flan [flan] tort, prăjitură torta / pastel [torta]
cremă chantilly crema chantilly [kréma tjantilí]
cremă caramel crema catalana [kréma katalána] Aveţi laborator ¿Tenéis laboratörio
cremă de ciocolată crema de chocolate (de cofetărie) propriu? propio?
[kréma dé tjokoláte] îmi puteţi aduce meniul ¿Me podría traer el menú
desert postre [póstre] cu deseturi? de los postres?
frişcă nata batida [náta batida] Din ce anume este făcut? ¿De qué está hecho?
gogoşi mici (cu buñuelos [buqwélos]
sau fără umplutură) 245
 3.2 Alimentarte 3.2 Alimentaţie I 3JI
constituie un deliciu atât pentru localnici, cât mai ales
Aş vrea să-mi aduceţi Querría que me trajese un
o prăjitură cu ... pastel con ... pentru turişti. Idealul este să fie degustate într-o tasca,
cremă de ciocolată, crema de chocolate. într-o taberna sau într-o taperia. Vă prezentăm câteva
frişcă. nata batida. dintre cele mai căutate sortimente:
nuci. nueces.
alune, avellanas. Anchoas fritas a la anşoa bine prăjite, în stil
migdale, almendras. catalana catalan
brânză. queso. Bacalao cod - de obicei sărat şi foarte
brânză [de vaci]. requesón. uscat
Boquerones anşoa proaspete marinate în
Gustări oţet din vin
Callos tartă cu măruntaie - o tapa
chiflă umplută panecillo relleno foarte căutată în Madrid
Caracoles melci - uneori serviţi a la do­
[paneGiXos rreA.éno]
chips-uri patatillas / papas jana (cu sos iute)
Gambas al ajillo crevete cu usturoi
[patatiXas] / [pápas]
Garbanzos con espinacas năut cu spanac
felie rebanada / tajada / raja / racha
Pulpo gallego caracatiţă fiartă în sos picant
[rreßanâda] / [ta^áSa] / [rrá%a] / [rrátja]
Tortilla española omletă cu cartofi şi ceapă
o porţie de tapas una ración de tapas
[úna rraGjón de tápas]
Unde pot lua o gustare? ¿Dónde podría merendar?
porţie medie media ración [meöja rraGjón]
Aş vrea ceva uşor. Quisiera algo ligero.
sandviş bocadillo [bokadíXo]
Ce gustări aveţi? ¿Qué entremeses tienen?
sandviş cu pâine bocadillo con tostada
Aş dori un hotdog / Quisiera un perrito
prăjită [bokaöüo kón tostada]
un hamburger. caliente / una hamburguesa.
Tapas Aş dori o chiflă cu... Quisiera un panecillo con...
Sunt gustări rafinate ce se servesc în baruri şi în anu­ Aş dori o felie / o porţie / Quisiera una rabanada /
mite cluburi, la orice oră a zilei. Sunt foarte gustoase şi o bucată de... una porción / un trozo de...

246 247
3.2 Alimentarte 3.2 Alimentarte

Aş dori o salată asortată. Desearía cocido madrileño (Madrid) rasol de came cu legume şi
mixta. năut
Ce este aceasta? ¿Qué es ésto? cordero asado (Castillia) miel la tavă (fript la cuptor)
îmi puteţi indica ¿Me podría indicar los empanada gallega (Galicia)tartă cu came sau cu peşte
ingredientele de pe ingredientes de esta lista? ensaimada (Baleares) brioşă cu glazură
această listă? gazpacho (Andalucía) supă rece de roşii cu legume
Este picant? ¿Está picante? habas a la asturiana iahnie de fasole boabe cu
Serviţi mâncare caldă? ¿Sirven comida caliente? (Asturias) câmat afumat
îmi puteţi aduce un şervet? ¿Me podría traer una lacón con grelos (Galicia) ceafă de porc cu frunze uscate
servilleta? de napi
îmi puteţi aduce nişte ¿Me podría traer unos paella valenciana orez cu şofran, came (pui,
tacâmuri şi o chiflă, cubiertos y un panecillo, (Valenda) iepure, câmat picant etc.),
vă rog? por favor? peşte sau fructe de mare (cre­
vete, homar, scoici) şi legume
pulpo a la gallega (Galicia) caracatiţă asezonată cu pi­
Specialităţi culinare din diverse regiuni per, ardei iute şi usturoi
rabo de torn (Andalucía) tocană cu ciuperci şi morcovi
albóndigas (Extremadura) chifteluţe din carne cu miro­ riñones al jerez rinichi de Jerez
denii (Extremadura)
arroz y negra (Valencia) orez cu cerneală de sepie şi torrada o tostada o felie de pâine frecată cu
cu crevete (Cataluña) usturoi şi cu roşie, stropită
bacalao a la vizcaína morun cu roşii, ardei iute şi cu ulei de măsline şi presă­
(Ţara bascilor) usturoi rată cu sare
brazo de gitano sortiment de biscuiţi acoperiţi tortilla española (Castillia) omletă cu cartofi şi ceapă
(Andalucía) cu cremă turrón (Andalucía) nuga cu migdale (specialita­
chocolate con churros ciocolată caldă servită cu te de Crăciun)
(Madrid) gogoşi vieiras de Santiago de scoici Saint Jacques
cochinillo asado (Madrid) purcel de lapte fript Compostela (Galicia)

248 249
 3.2 Alimentarte 3.2 Alimentarte

zarzuela de marisco casoletă cu fructe de mare şi N-am comandat asta. Eso no es lo que he pedido.
(Cataluña şi Baleares) roşii Am comandat..., nu asta. He ordenado ..., no ésto.
Aţi uitat să-mi aduceţi... Se le ha olvidado traerme...
Schimbarea comenzii, sesizări şi reclamaţii îmi puteţi aduce încă ...? ¿Me podría traer más ...?
La restaurantul dvs. En su restaurante las
acru agrio [áyrjo] porţiile sunt foarte mici. raciones son muy pequeñas.
ars / prea prăjit quemado / demasiado asado Am comandat o porţie He pedido media porción.
[kemâöo] / [demasjâöo asádó] la jumătate.
cu gust înţepător ácido / acre / agrio Această mâncare are un Esta comida tiene un sabor
[âöiöo] / [ákre] / [áyrjo] gust / miros cam ciudat. / un olor extraño.
cu miros rău maloliente / apestoso Cred că mâncarea aceasta Creo que esta comida está
[maloljénte] / [apestóso] este alterată. alterada.
fară gust, insipid sin sabor / insípido Aluatul este ars / prea prăjit. La masa está quemada /
[sin saßor] / [insípido] demasiado asada.
indigest indigesto Carnea este alterată. La carne está alterada.
[indixesto] Carnea e tare / crudă. La carne está dura / cruda.
rânced / trezit rancio, rancioso / torcido, alterado Supa e rece / prea caldă / La sopa está fría /
[rránGjo] / [rránGjóso] / [torGído] / fierbinte. demasiado caliente /
[alterado] caliente.
rău / alterat malo / alterado [málo] / [alterado] Mâncarea este rece / La comida está fría / no
reclamaţie reclamación [rreklamaGjón] nu este proaspătă. está fresca.
sărat salado [saládo] Nu vreau / pot să mănânc No quiero / puedo comer
tare / rigid / uscat duro / rígido /seco mâncare ce conţine sare. comida que tenga sal.
[duro] / [m'xido] / [séko] Nu-mi place. Esto no me gusta.
uleios aceitoso / oleoso E prea dulce / amar / sărat. Esto está demasiado
[aQeitóso] / [oleoso] dulce / amargo / salado.
Aş putea să schimb ¿Podría cambiar el Salata nu a fost spălată La lechuga no ha sido
comanda? pedido? cum trebuie. lavada adecuadamente.

250 251
 3.2 Alimentarte

Pâinea este veche. EI pan está sentado. 3 .2 Alimentaţie

Vă rog să-l chemaţi pe Llame, por favor, al
director / proprietar. director / al propietario. Totul este inclus. Todo está incluido.
Sunteţi mulţumit? ¿Está contento / Pot plăti cu un cec de ¿Puedo pagar con un
agradecido? călătorie? cheque de viaje?
Această mâncare este Esta comida está muy Pot să plătesc cu această ¿Puedo pagar con esta
foarte bună. buena. carte de credit? tarjeta de crédito?
Complimente bucătarului. Cumplidos al cocinero. Cred că există o eroare Creo que hay un error en
Mulţumesc. A fost o masă Gracias. Ha sido una în notă. esta cuenta.
excelentă. comida excelente. Aţi putea să-mi daţi o notă ¿Podría darme una cuenta
detaliată? detallada?
Eu nu am comandat Yo no he ordenado ésto.
Verificarea şi achitarea notei
aşa ceva.
Vă rog să plătiţi la casă. Pague en la caja, por
Vă rog să-mi aduceţi nota Me puede traer la cuenta,
favor.
de plată. por favor.
Nu am bani suficienţi. No tengo dinero suficiente.
Aş dori să plătesc. Quiero pagar.
Păstraţi restul. Quédese con la vuelta.
Doriţi să vă fac nota ¿Quiere que le haga la
separat? cuenta por separado?
Dorim să plătim separat. Queremos pagar por
separado.
Nu, vrem o singură notă No, queremos una cuenta
de plată. comun.
Calculaţi totul împreună. Póngalo todo junto.
La ce anume este acest preţ? ¿De qué es este precio
exactamente?
Tacâmurile şi servirea ¿Los cubiertos y el servir
sunt incluse? están incluidos?

252
 i
i
3 .3 Banca, posta, telefonía 3 .3 Banca, poşta, telefonía____________

nsfer giro [Xfro]

Banca

a depune bani ingresar [ingresár] înde este cea mai apropiată ¿Dónde está el banco más
a plăti pagar [payar] ancă? cercano?
a schimba bani cambiar [kambjár] ¡Aveţi un birou de schimb ¿Tenéis una oficina de
a scoate bani retirar / sacar dinero valutar? cambio de moneda?
[rretirár] / [sakár dinéro] [Unde găsesc un bancomat? ¿Dónde puedo encontrar
bancă banco [bánko] un cajero?
bancnotă billete de banco [biléte dé bánko] Care este programul băncii? ¿Cuál es el horario del
bancomat cajero automático banco?
[kaxéro automatíko] fcât este comisionul? ¿Cuánto es el comisión?
bani lichizi dinero efectivo [dinéro efektißo] [Aş dori să schimb 1000 Quisira cambiar 1000
carnet de cecuri talonario de cheques de euro în lei. euros en lei.
[talonárjo dé tjekes]
carte de credit tarjeta de crédito Care este cursul zilei? ¿Cuál es el cambio del día
[tai^éta dé crédito] Pot scoate bani cu acest ¿Puedo sacar dinero con
cec cheque [tjéke] card de credit? esta tarjeta (de crédito)?
cec de călătorie cheque de viaje [tféke dé bjáxe] îmi puteţi da în bancnote ¿Me lo puede dar en
dolar dólar [dólar] de cinci mii, vă rog? billetes de cinco mil, por
formular impreso [impréso] favor?
ghişeu, tejghea mostrador [mostrador] Mi-aţi putea da bancnote ¿Podría darme billetes
intrare (de bani) ingreso [ingréso] mai mici? más pequeños?
liră sterlină libra esterlina [lípra esterlina]
Aş vrea să schimb în bani Quisiera hacer efectivos
retragere de bani retirada [rretíráda]
lichizi aceste cecuri de estos cheques de viaje.
ridicarea banilor recogida [rrekoxída]
călătorie.
schimb tipo de cambio [tipo dé kámbjo]
Aş dori să fac o alimentare Quisiera hacer un ingreso
transfer giro internacional
a cărţii de credit. a mi tarjeta de crédito.
internaţional [xíro intemaGjonál]
 3 ¿ Banca, poşta, telefonia
3 .3 Banca, poşta, telefonia
poştă correo [korréo]
Aş dori să fac un depozit Quisiera hacer un ingreso' poştaş cartero [kartéro]
în contul nr..... en la cuenta número .... preaviz preaviso [preaßiso]
pe numele... a nombre de... provincie, judeţ distrito [distrito]
Aş dori.... în bancnote. Quisiera... en billetes. ridicarea recogida [rreko%ída]
Aş dori.... în monede. Quisiera... en monedas. corespondenţei
Aştept un transfer de bani Espero un giro de ... scrisoare carta [kárta]
de la .... scrisoare expres carta expresa [kárta eksprésa]
scrisoare carta por vía [kárta pór vía
Poşta par avion aérea aérea]
scrisoare carta certificada [kárta GertifikáSa]
a expedia o scrisoare echar una carta [etjár úna kárta] recomandată
a pune în cutía poştală echar al buzón [etjár ál bu6ón] ştampila poştei matasellos [mataséA,os]
căsuţă poştală apartado de correos taxă poştală franqueo [frankéo]
[apartâöo dé korréos] taxe poştale tarifas postales [tarifas postáles]
cod poştal código postal [kódiyo postál] timbru sello [séA,o]
colet paquete [pakéte] transfer poştal giro postal [xíro postál]
corespondenţă correo aéreo [korréo aéreo] (mandat poştal)
par avion vedere postal [postál]
cutie poştală buzón [bu6ón]
destinatar destinatario [destinatáijo] De unde pot cumpăra ¿Dónde puedo comprar
expeditor remitente [iremiténte] timbre? sellos?
funcţionar al poştei empleado de correos Unde este cel mai apropiat ¿Dónde está la más
[empleádo dé korréos] oficiu poştal? cercana oficina de correos?
hârtie de scrisori papel de cartas [papél dé kártas] Care este programul poştei? ¿Cuál es el horario de la
mandat telegrafíe giro telegráfico [%nro teleyráfiko] oficina de correos?
oficiu poştal oficina de correos [ofiGina dé korréos] Există aici un serviciu ¿Hay aquí un servicio de
plic sobre [sößre] poştal rapid /expres? correos rápido / expreso?
post-restant lista de correos [lista dé korréos]
257
 3.3 Banca, p o şta , te le fon ia

Aş dori sa trimit acest fax

la nr. ...
tfjZ,
I
Quisiera mandar este fax
al núm ero...
3.3 Banca, p o ş ta , te lefon ia

Am terminat.
Aş dori s ă ...
He terminado.
Quisiera...
Care este numărul de fax / ¿Cuál es el número de fax îmi verific e-mailul. revisar mi correo
adresa de e-mail? / dirección de email? electrónico,
Nu aţi primit faxul nostru ? ¿No han recibido nuestro intru pe Internet, usar el Internet,
fax? să folosesc o imprimantă, usar una impresora,
Textul nu se vede bine El texto no se ve muy bien să folosesc un scanner. usar un escáner.
(nu se poate citi). (no se puede leer). A veţi... ¿Tiene...
Faxul este defect. El fax está defecto. computere Mackintosh? Apples?
Ce număr de fax este aici? ¿Qué número de fax tenéis PC-uri? PCs?
aquí? o unitate Zip? unidad de Zip?
Aţi primit faxul / e-mail-ul ¿Recibió mi fax / email?
meu?
Aţi primit cumva un fax ¿Ha recibo algún fax para
pentru d l ...? el señ or...?
Pot folosi copiatorul / faxul? ¿Puedo usar la
fotocopiadora / el fax?

Internet

Unde se găseşte un internet ¿Dónde hay un cibercafé

café în zonă?
Cât costă o oră?
Cât costă o pagină?
Cât costă pe CD?
Cum mă conectez?
S-a deconectat.
cercano?
¿Cuánto cuesta por hora?
¿Cuánto cuesta por página?
¿Cuánto cuesta por
compact?
¿Cómo entró al sistema?
Se ha quedado colgado.

264
 3.4

burete
Igiena, curăţenie, îngrijire personala

esponja
—
[esponja]
m
3.4 Igiena, curăţenie, îngrijire personala

Baia este murdară.

H
El cuarto de baño está
curat limpio Pímpjo] sucio.
hârtie igienică papel higiénico [papél ixjéniko]
igienă higiene [ixjéne] Igiena şi alimentaţia nou-nâscutului
jet de apă chorro de agua [tjórro dé áywa]
lavoar lavabo [laßâßo] bavetă babero / babera [baßéro] / [baßéra]
murdar sucio [súGjo] biberon biberón / chupete
pastă de dinţi pasta dentífrica [pasta dentífrika] [bißeron] / [tjupéta]
periuţă de dinţi cepillo de dientes omogenizat homogeneizado [omoxeneiQâöo ]
[9epíA.o dé djéntes] pampers pampers / pañales
periuţă de unghii cepillo para las uñas [pámpers] / [perjáles]
[0epíA.o pára lás úr)as] pudră de talc polvo de talco [p01ßo dé tálko]
prosop pentru paño de manos / toalla
scutec din pânză pañal de lino [paqál dé lino]
mâini [páip dé mános] / [toáXa]
de in
robinet grifo [grifo]
sticlă botella [botéXa]
săpun jabón [%aß0n]

Unde este baia? ¿Dónde está el baño? Produse cosmetice şi de înfrumuseţare

Unde este toaleta? ¿Dónde está el servicio / el
tocador / el lavabo? acetonă quitaesmaltes [kitaesmáltes]
Toaleta este ocupată. El lavabo / el tocador está apă de colonie agua de colonia [áywa dé kolónja]
ocupado. ceară pentru cera depiladora [Géra depiladora]
Vă rog, îmi puteţi da­ Por favor, me podría dar... depilat
un săpun? un jabón? creion pentru lápiz de cejas [lápiG dé Géxas]
un prosop? una toalla? sprâncene
nişte hârtie igienică? un papel higiénico? cremă / loţiune crema / loción [kréma] / [loGjón]
cheia de la baie? la llave del cuarto de cremă ... crema ... [kréma] ...
baño? antiacnee antiacné

266 267
 3.4 Igiena, curăţenie, îngrijire personala

dezi
de noapte
de día
de noche
3.4 Igiena, curăţenie, îngrijire personala

pieptene peine
§11
[péine]
depilatoare depiladora ' pilă de unghii lima para uñas [lima pára úqas]
hidratantă hidratante plasture împotriva emplasto / apósito
pentru ten uscat / para piel (cutis) seco / bătăturilor [emplásto] / [apósito]
gras / normal grasoso / normal pudră de faţă polvo [pólpo]
de faţă para el cutis puf de pudrat plumero para los polvos
de mâini para las manos [pluméro pára lós polßos]
pentru plajă para la playa mi ir* pintalabios [pintalâßjos]
deodorant desodorante [desodoránte] şampon champú [tjampú]
dizolvant pentru solvente para la laca de uñas săruri pentru baie sales de baño < [sáles dé báip]
lac de unghii [solßénte pára lá láka dé úr)as] spumă de ras espuma de afeitar
fard de pleoape afeite / colorete [aféite] / [koloréte] [espuma dé afeitár]
fixativ fijador para el pelo spumă fixativă espuma fijadora [espuma fixadórá]
[fi%aSór pára él pélo] tampoane pentru tampones para desmaquillarse
lampă cu raze lámpara con ultravioletas demachiat [tampónes pára desmakilárse]
ultraviolete [lámpara kón ultraßjolétas] ulei de plajă aceite solar [aGéite solár]
lapte demachiant leche desmaquillante unt de cacao manteca de cacao
[létje desmakiXánte] [mantéka dé kakáo]
loţiune tonică loción tónica [loGjón tónika] vată hidrofilă algodón [alyoóón]
oglindă pentru espejo para el maquillaje
machiaj [espéxo pára él makiA,á%e] Unde găsesc o ¿Dónde podría encontrar
pensetă pinzas [pínGas] parfumerie / raionul una perfumería / la
pensulă pentru pincel para el maquillaje de cosmetice? sección cosméticos?
machiaj [pinGél pára él makiXáxe] Unde găsesc... ¿Dónde encuentro...
perie de haine cepillo para la ropa / para las botas
o baie de aburi? un baño de vapores?
/ de ghete [GepiXo pára lá rrópa / pára lás botas] o saună? una sauna?
un salon de hidromasaj? un salón de
hidromasaje?
268
269
 3.4 Igien a, curăţenie, îngrijire pe rson ală

un salon de înfrumuseţare ? una peluquería?

Aş dori să fac o Quisiera hacer una
m
-J(( 3.4 Igiena, curăţenie, îngrijire pe rson ala

La coafor si la frizerie
■J¡(
Brrmmrs

programare la ora ... programación a la s ... aparat de ras rasuradora [rrasuraöora]

pentru ... para... aparat de ras electric maquinilla de afeitar
o manichiură, una manicura, [makiníA,a dé afeitar]
o epilare. una depilación, balsam acondicionador [akondiGjonaóór]
o şedinţă de machiaj, una sesión de maquillaje, barbă barba [bârßa]
o pedichiură, una pedicura. bărbier barbero [baißéro]
un tratament facial. un tratamiento facial. bărbierit afeitado / rasurado
Pot să încerc acest ruj / ¿Puedo probar este [afeitâöo] / [rrasurâöo]
lac de unghii / parfum? pintalabios / este esmalte / bigudiu rulo [rrúlo]
este perfume? breton flequillo [flekíXo]
îmi puteţi arăta ce nuanţe ¿Me podría mostrar los brici navaja [naßâxa]
de lac de unghii aveţi? matices de los esmaltes? coafură peinado [peinâöo]
cremă de ras crema de afeitar [kréma dé afeitár]
Aş dori o nuanţă Quisiera un matiz / un tono
decolorant descolorante [deskoloránte]
mai deschisă / închisă, más claro / más oscuro.
foarfece tijeras [tixéras]
îmi puteţi aplica un machiaj ¿Podría maquillarme
frecţie fricción [frikGjón]
discret? discretamente?
frizer peluquero [pelukéro]
Aş dori un ruj de nuanţa Quiero un pintalabios de
lamă de ras cuchilla de afeitar [kutJíXa dé afeitár]
aceasta. este matiz.
loţiune după ras loción [loGjón]
Bătătura aceasta mă doare. Este callo me duele.
La cera está muy caliente. mătreaţă caspa [káspa]
Ceara este prea fierbinte.
Am mult de aşteptat? ¿Tengo que esperar mustaţă bigote [biyóte]
mucho? oxigenat oxigenado [oksixenâöo]
pămătuf pentru brocha de afeitar
bărbierit [brótfa dé afeitár]
păr pelo [pélo]

270 271
 3.4 Igie n a, curăţenie, îngrijire pe rso n ala

păr drept pelo liso [pélo liso]

SU 3.4 Igie n a, curăţenie, îngrijire p e rso n a la

Aş dori un permanent.
:------------------------
Quiero que me haga la
M
păr gras pelo grasiento [pélo grasjénto] permanente.
păr normal pelo normal [pélo normál] Aş dori un spălat şi un Quisiera un lavado y un
păr ondulat pelo ondulado [pélo ondukáóo] tuns / un vopsit. cortado / un teñido.
păr uscat pelo seco [pélo séko] Aş dori să-mi scurtaţi Quisiera un cortado de
perciuni patillas [patinas] barba / părul. barba / de pelo.
perucă peluca [pelúka] Puteţi să-mi radeţi barba? / ¿Podría afeitarme la barba
pieptene peine [péine] să-mi tăiaţi mustaţa? / cortarme el bigote?
săpun de bărbierit jabón de afeitar Mă tundeţi un pic ... Corte un poco más ...
[%aßon dé afeitár] la spate, por atrás,
spumă de bărbierit espuma de afeitar în faţă. por delante,
[espuma dé afeitár] în părţi. por lo's lados.
şuviţe mechas [métjas] Ce tunsoare îmi ¿Qué corte me aconseja?
recomandaţi?
Mă puteţi îndruma spre ¿Me podría indicar una Nu mi-1 scurtaţi prea mult. No me lo corte demasiado.
un coafor / frizerie? peluquería? Prefer să-l tundeţi... Prefiero que lo corte...
Aş dori să fac o programare Quiero pedir hora para cu foarfecele, con tijeras,
pentru mâine. mañana. / Desería tomar cu lama. con la navaja,
cita para mañana. cu maşina de tuns. con la maquinilla.
Mă puteţi servi chiar dacă ¿Podría atenderme aunque Aţi putea... Podría...
nu am programare? no haya tomado cita? să-mi scurtaţi bretonul? cortarme el flequillo?
Mă pot întoarce peste ¿Puedo volver dentro de să-mi scurtaţi vârfurile? cortarme las puntas?
puţin timp? un rato? să mă tundeţi scurt? cortármelo corto?
La ce oră să revin? să-mi faceţi şuviţe? hacerme mechas?
Aş putea să vin un pic ¿Puedo venir un poco más să-mi schimbaţi culoarea? cambiarme el color?
mai devreme / mai târziu? temprano / tarde? Doriţi să vă dau cu o ¿Desea que le eche loción
Aş dori un ras / un tuns Quisiera un afeitado / un loţiune pentru păr? para el pelo?
şi un ras. cortado y un afeitado. Mi-ar plăcea un coafat. Me gustaría un moldeado.

272 273
 3.4 Igiena, curăţenie, îngrijire personala
Am părul ...
uscat,
Tengo un pelo,
seco.
m 3.5 Locaşuri de cult

Biserici, locaşuri sacre şi de cult

iB U

gras. grasiento. abaţie abadía [aß adía]

normal, normal. absidă ábside / ábsida [âßsiöe] / [âßsiöa]
fragil. fragil. altar altar [altár]
Aş dori ... Quisiera... amvon púlpito [pulpito]
să estompaţi culoarea ablandar el color del baptisteriu, baptisterio / pila (bautismal)
părului spre pelo hacia las cristelniţă [baptistéijo] / [pila (bautismál)]
vârfuri / la bază. puntas / a la base. bazilică basílica [basílika]
să nu-mi scurtaţi / no me corte / sablee biserică iglesia [iylésja]
tapaţi părul el pelo capelă capilla [kapíX,a]
prea mult. demasiado. catedrală catedral [katedrál]
să-mi lăsaţi părul un pic que me dejase el pelo cimitir camposanto / cementerio
mai scurt / lung în un poco más corto / [kamposánto] / [Gementérjo]
faţă / la spate / largo enfrente / atrás / clopotniţă campanario [kampanárjo]
în părţi / în creştet. en las dos partes / en la confesional confesionario [konfesjonáijo]
coronilla. cor coro [kóro]
îmi puteţi aplica un şampon ¿Me podría aplicar un criptă cripta / bóveda [krípta] / [bößeöa]
antimătreaţă / normal? champú anticaspa / crucifix crucifijo [kru6ifí%o]
normal? cult culto / veneración
Vă rog să folosiţi un Utilice por favor un [kúlto] / [beneraGjón]
şampon pentru păr champú para pelo cupolă cúpula [kúpula]
gras / uscat. grasiento / seco. dom domo / cúpula [dómo] / [kúpula]
faţadă fachada / frontispicio
[fatjâöa] / [frontispíGo]
locaş de cult aposento [aposénto]
mănăstire monasterio / convento
[monastéxjo] / [konbénto]
275
 3.5 Locaşuri de cult
__ [Oii]
moaşte reliquias [rrelíkjas]
moschee mezquita [meSkíta]
naos, navă nave / naos [nâße] / [náos]
orgă órgano [óryano]
portal, arcadă portal / arcada [portál] / [arkáda] 4.1 Calamităţi şi pericole
rozariu rosario [rrosárjo]
sacristie sacristía [sakristía]
sinagogă sinagoga [sinayóya] 4.2 Furturi, pagube, molestări
turlă torre / campanario / torrejón
[torre] / [kampanárjo] / [torrejón]
vitraliu vidriera [biöriéra] * 1 Sănătate şi tratamente
Biserica este deschisă ¿La iglesia está abierta a la
pentru vizitare? visita?
Când a fost construită? ¿Cuándo fue construida?
Unde este ... ¿Dónde hay ...
o biserică ortodoxă? una iglesia ortodoxa?
o biserică catolică ? una iglesia católica?
o biserică protestantă? una iglesia protestante?
La ce oră se ţine slujba? ¿A qué hora hay misa?
Aş dori să vorbesc cu Quisiera hablar con el
preotul. cura.
E vreun preot care ¿Hay algún cura que hable
vorbeşte engleza / româna? el inglés / el rumano?
Aş dori să mă împărtăşesc. Quisiera recibir la sagrada
comunión.
Care este sfântul ¿Cuál es el santo
patron al oraşului? patrón de la ciudad?

276
4.1 Calamităţi şi pericole 4.1 Calamităţi şi pericole

a avea o defecţiune tener una avería mec ahogo [aóyo]

[tenér úna aßeria] infarct infarto [infárto]
a ataca agredir [ayredír] înţepătură picadura / picada
a remorca remolcar [rremolkár] (de insecte) [pikadúra] / [pikáóa]
accident accidente [ak6idénte] inundaţie inundación [inundaQjón]
agent de circulaţie guardia civil de tráfico macara servicio de grúa [serpíGjo dé grúa]
[gwâröja Gißil dé tráfiko] otrăvire envenenamiento [embenenamjénto]
alarmă alarma [alárma] poliţist policía [poliGía]
ambulanţă ambulancia [ambuIánGja] pompieri bomberos [bombéros]
arsură quemadura [kemadúra] prim-ajutor primeros auxilios
atelier taller [taXér] [priméros auksíljos]
cadavru cadáver [kaöâßer] post de prim-ajutor puesto de socorro
cădere caída [kaída] [pwésto dé sokórro]
casă de ajutor casa de socorro [kása dé sokórro] rănit herido [erído]
ciocnire choque / colisión / encontrón / encontronazo scurgere de gaz fuga de gas [fúya de gás]
[tfóke] / [kolisión] / [enkontrón] / [enkontronáGa] secţie de poliţie comisaría [komisaría]
coliziune colisión [kolisión] servicii de salvare servicios de rescate
defecţiune avería [apena] [serßiGjos dé rreskáte]
degerătură sabañón [sapai]ón] şoc choque [tjóke]
deschis 24 abierto las 24 horas del día strivire aplastamiento [aplastamjénto]
de ore din 24 [apjérto lás 24 orás dél día] sufocare ahogo / ahogación [aóyo] / [aóyaGjón]
farmacie non stop farmacia de guardia traumă trauma [tráuma]
[farmáQja dé gwáróia] trusă medicală botiquín [botikín]
foc fuego [fuéyo] urgenţă emergencia [emer^énBja]
furt robo [rrößo] urgenţe urgencias [urxénGjas]
hoţ ladrón [ladrón]
hoţ de buzunare carterista [kaiterísta] Ajutor! ¡Socorro!
incendiu incendio [inGéndjo] Ai grijă! / Atenţie! ¡Cuidado!

278 279
 4.2 Furturi, pagube, molestări § ¡ Sănătate şi tratamente

Nu am făcut-o intenţionat. No fue intencionadamente Boli, simptome, traumatisme

/ deliberadamente.
Nu v-am observat. No lo he observado. aciditate gastrică acidez del estómago
Unde pot să-mi repar...? ¿Dónde podría arreglar...? [a0i3é9 del estómayo]
ameţeală mareo [maréo]
amigdalită amigdalitis [amixSalítis]
Agresiuni şi molestări anemic anémico [anémiko]
anemie anemia [anémia]
Lăsă-mă în pace! ¡Déjame en paz!
angină angina [anxína]
Pleacă, altfel chem poliţia! ¡Vete, si no llamo la policía!
apendicită apendicitis [apenöiGitis]
Nu mă mai urmăriţi, altfel ¡No me persiga más, porque
arsură quemadura [kemaóúra]
chem poliţia! si no llamo la policía!
artrită artritis [artritis]
Ajutor! Un individ mă ¡Socorro! ¡Me está
astm asma [ásma]
urmăreşte! persiguiendo un individuo!
atac de cord ataque cardíaco [atáke karöiako]
Ajutor! Un individ nu mă ¡Socorro! Un individuo / un
lasă în pace! băşică ampolla [ampóA.a]
señor no me deja en paz!
bătătură callo [káX.o]
Aş dori să reclam un Quisiera reclamar un caso
boală enfermedad [enfermeöâö]
caz de agresiune. de agresión.
bronşită bronquitis [bronkítis]
Aş dori să reclam un caz Quisiera reclamar una
cardiopatie cardiopatia [karójopatía]
de tentativă de viol. tentativa de violación.
cataractă catarata [kataráta]
Unde s-a întâmplat? ¿Dónde tuvo lugar?
cistită cistitis [Gistitís]
Câţi erau? ¿Cuántos eran?
colaps colapso [kolápso]
Aţi putea să-l / ¿Podría reconocerlo /
să-i recunoaşteţi? reconocerlos?
colică hepatică cólico hepático [kóliko epátiko]
colică renală cólico renal [kóliko rrénal]
Au existat martori? ¿Han existido testigos?
colită colitis [kolítis]
comă coma [kóma]
comoţie cerebrală conmoción cerebral
[kommoGjón Gerebrál]

286 287
 4.3 Sănătate şi tratamente
4.3 Sănătate şi tratamente
escoriaţie escoriación
mu
[eskorjaGjón]
comoţie conmoción [kommoQjón]
febră fiebre [fiéßre]
congestie congestión [konxestjón]
fractură fractura [fraktúra]
conjunctivită conjuntivitis [konxuntißitis]
estreñimiento [estreqimjénto] gastrită gastritis [gastritis]
constipaţie
contuzie contusión [kontusjón] gripă gripe [gripe]
crampe calambre de estómago gută gota [góta]
[kalámbre dé estómayo] hematom hematoma [ematóma]
degerătură sabañón [saßai)0n] hemoragie hemorragia [emorráxia]
diabet diabetes [djaßétes] hemoragie hemorragia cerebral
difterie difteria [diftéija] cerebrală [emorráxia Gereßrâl]
dizenterie disentería [disentería] hemoroizi hemorroides [emorrójóes]
durere dolor [dolor] hepatită hepatitis [epatítis]
durere de burtă dolor de tripa / de estómago herpes herpes [érpes]
[dolor dé tripa / dé estómayo] hipertensiune hipertensión arterial
durere de cap dolor de cabeza [dolór dé kaßéGa] arterială [ipertensjón arteijál]
durere de dinţi dolor de dientes [dolór dé djéntes] hipotensiune hipotensión arterial
durere în gât dolor de garganta [dolór dé garyánta] arterială [ipotensjón arteijál]
durere de măsele dolor de muelas [dolór dé mwélas] icter ictericia [ikteríGja]
durere de spate dolor de espalda [dolór dé espálda] ictus ictus [íktus]
durere de stomac dolor de estómago indispoziţie indisposición [indisposiGjón]
[dolór dé estómayo] infarct infarto [infárto]
durere de urechi dolor de oídos [dolór dé oídos] infecţie infección [infekGjón]
dureri menstruale dolores menstruales insolaţie insolación [insolaGjón]
[dolores menstrwáles] înţepătură picadura [pikadúra]
electrocutare electrocución [electrokuGjón] intoxicaţie intoxicación [into(k)sikaGjón]
enfîzem enfisema [enfiséma] laringită laringitis [larinxítis]
entorsă esguince / torcedura leşin desmayo [desmájo]
[esyínGe] / [torGeóúra]
289
288
 4.3

leucemie
leziune
Sănătate şi tratamente

leucemia
lesión [lesjón]
m
[leuGémja]
4.3 Sănătate şi tratamente

sciatică
(a piciorului)
ciática
____ I m Ä

[Gjátika]
I
K 1 h ¡

lumbago lumbago [lumbáyo] scrantire torcedura [torGedúra]

luxaţie luxación / dislocación şoc choque [tjóke]
[lu(k)sa6jón] / [disloka0jón] strănut estornudo [estomuöo]
mahmureală resaca [rresáka] sufocare sofoco / ahogo / ahogación
malarie malaria [malárja] [sofóko] / [aóyo] / [aóyaGjón]
mâncărime picor [pikór] tăietură corte [kórte]
migrenă migraña [miyrána] tenie tenia / solitaria [ténja] / [solitárja]
muşcătură mordedura [moröeöüra] tétanos tétano [tétano]
nefrită nefritis [nefritis] tromboză trombosis [trombosis]
nevralgie neuralgia [neurálxia] tumoare tumor [tumor]
otită otitis [otitis] tuse tos [tós]
palpitaţii palpitaciones [palpitaGjónes] ulcer úlcera [úIGera]
paralizie parálisis [parálisis] umflătură bulto [bulto]
peritonită peritonitis [peritonitis] usturime escozor [eskoGór]
plagă llaga / plaga [láya] / [pláya] vărsături vómitos [bómitos]
pleurezie pleuresía [pleuresía] vertigo vértigo [bértiyo]
pneumonie pulmonía / neumonía
[pulmonía] / [neumonía] Maladii contagioase şi virale
răceală resfriado / constipado boli venerice enfermedades venéreas
[rresfijáóo] / [konstipâöo] [enfermeöâöes benéreas]
rău de mare mareo / mal de mar difterie difteria [diftérja]
[maréo] / [mál dé már] hepatită hepatitis [epatítis]
rău de maşină mareo / mal de coche holeră cólera [kólera]
[maréo] / [mál dé kótje] meningită meningitis [meninxítis]
reumatism reúma [rréuma] oreion paperas [papéras]

290 291
 4.3 Sănătate si tratamente

parotidită parotiditis [parotiditis] coloană vertebrală columna vertebral

pojar / rujeolă sarampión [sarampjón] [kolumna berteßrâl]
rubeolă rubéola [rrußéola] cot codo [kódo]
scarlatina escarlata / escarlatina craniu cráneo [kráneo]
[eskarláta] / [eskarlatma] deget de la mână dedo [déöo]
seropozitiv seropositivo [seropositißo] esofag esófago [esófayo]
SIDA sida [sida] faringe faringe [farínxe]
varicelă varicela [bariGéla] femur fémur [fémur]
variolă viruela [birwéla] ficat hígado [igaöo]
gât cuello [kwéXo]
Părţi ale corpului gâtlej garganta [garyánta]
genunchi rodilla [rrodiXá]
abdomen vientre [bjéntre] glandă glándula [glándula]
amigdală amígdala [anu'xóala] gleznă tobillo [toßiXo]
antebraţ antebrazo [anteßrâGo] gură boca [bóka]
apendice apéndice [apénöiGe] inimă corazón [koraGón]
arteră arteria [artéija] intestin intestino [intestino]
articulaţie articulación [artikulaGjón] laba piciorului pie [pjé]
bărbie mentón [mentón] laringe laringe [larínxe]
braţ brazo [ßrâGo] limbă lengua [léngwa]
bronhii bronquios [brónkjos] mână mano [máno]
burtă barriga / panza / vientre maxilar maxilar [maksilár]
[barríya] / [pánGa] 1 [bjéntre] muşchi músculo [múskulo]
buză labio [lâßio] nară orificio / ventana de la nariz
cap cabeza [kaßéGa] [orifíGjo] / [bentána dé lá naríG]
claviculă clavícula [klaßikula] nas nariz [naríG]
coapsă cadera [kaöéra] nerv nervio [nérßjo]
coastă costilla [kostfta] ochi ojos [óxos]
292 293
 4.3 S ă n ă ta te şî tratam ente 4.3 S ăn ă tate si tratam ente
m m
organe genitale genitales [%enitáles] vena vena [béna]
os hueso [wéso] vertebră vértebra [bérteßra]
ovar ovario [oßaijo] vezică urinară vejiga [bexíya]
palat paladar / cielo de la boca
[palaóár] / [Gjélo dé lá bóka] Solicitarea ajutorului de specialitate
pelvis pelvis [pélßis]
penis pene Tpéne] Mă simt rău. Me siento mal.
peroneu peroné [peroné] Nu mă simt bine. No me siento bien.
picior pierna [pjéma] Am nevoie de un doctor. Necesito un médico.
piele piel fpjél] Aş dori să chem un Quisiera llamar un
piept pecho [pétfo] pediatru. pediatra.
plămâni pulmones [pulmónes] Există vreun medic ¿Hay algún médico en
puls pulso [pulso] în hotel? el hotel?
rinichi riñones [itirpnes] Se poate găsi un medic ¿Podría encontrar un
sân pecho / seno [pétjo] / [séno] care vorbeşte româna? médico que hablara el
sânge sangre [sángre] rumano?
spate espalda [espálda] Medicul poate să vină ¿El médico puede venir
splină bazo [báGo] până aici? hasta aquí?
stomac estómago [estómayo] Vă rog să chemaţi o Llame una ambulancia,
subsuoară, axilă sobaco / axila [soßâko] / [aksíla] ambulanţă. por favor.
şold cadera [kaöéra] Unde este policlinica? ¿Dónde está la clínica?
talpa piciorului pantorilla [pantorríA-a] Unde găsesc un spital? ¿Dónde encuentro un
tendon tendón [tendón] hospital?
tibie tibia [tißja] Unde găsesc un punct ¿Dónde puedo encontrar
umăr hombro [ómbro] de prim-ajutor? un punto de primer auxilio?
urechi orejas [oré%as]
uter útero [útero]
vagin vagina [bacina]

294 295
 4.3 S ă n ă ta te şi tratam ente 4*3 Săn ătate si tratam ente

A m ... Tengo...
In timpul vizitei
I cârcei. calambres,
Am temperatură de ... ore. Tengo fiebre desde hace ... crampe. calambres,
horas. ' diaree, diarrea,
Am mâncat / băut ceva He / ha tomado algo que febră, fiebre,
care mi-a făcut rău. me ha / le ha frisoane, escalofríos,
hecho daño. greţuri, náuseas,
Ce aţi mâncat / băut? ¿Qué es lo que ha comido / hemoroizi, hemorroides,
tomado? hernie, hernia,
Am avut o indigestie. He tenido / Tuve una indigestie. indigestión,
indigestión. o mâncărime puternică, un fuerte picor,
Aşezaţi-vă aici. Siéntese aquí. un abces. un abceso.
Dezbrăcaţi-vă. ¡Desnúdese! Sunt constipat. Estoy estreñido.
Dezbrăcaţi-vă până Ia Desnúdese hasta la Am o criză de astm. Tengo una crisis de asma.
mijloc. cintura. Am răcit. Estoy resfriado. /
Intindeţi-vă, vă rog! ¡Acuéstese, por favor! Hé cogido un resfriado.
Ce simptome aveţi? ¿Qué síntomas tiene? Am vomitat. He vomitado.
Am o stare generală de rău. Tengo un malestar Mi-a apărut... Me ha surgido / salido ...
general. o erupţie, una erupción,
Mi se învârte capul. Me da vueltas la cabeza. o umflătură. una hinchazón /
Sunt ameţit. Estoy mareado. inflamación,
Mă simt slăbit(ă). Me siento débil. / o mâncărime. un picor.
Me ecuentro débil. o eczemă, una eccema / eczema,
Respir greu. Me cuesta respirar. o iritaţie. una irritación,
Tensiunea mea este prea Mi tensión está demasiado o inflamaţie. una inflamación.
ridicată / joasă. alta / baja. Unde vă doare? ¿Dónde le duele?
Am mâncărimi. Me escuece. Peste tot. Por todas partes.
Mă ustură. Me pica. Vă doare aici? ¿Le duele aquí?

296 297
 4.3 S ă n ătate si tratam ente u S ăn ătate si tratam ente

Da, mă doare aici. Sí, me duele aquí. Aţi luat deja vreun ¿Ha tomado alguna
Mă doare din când m când. Sólo me duele a ratos. medicament? pastilla / medicina?
Mă doare când ating. Me duele al tocarlo. Deschideţi gura. Abra la boca.
Mă doare mai mult noaptea. Me duele más por la noche. Va trebui să vă examinez Tendré que examinarle
Mă doare / mă dor ... Me duele(n)... cu stetoscopul. con el estetoscopio.
braţele. los brazos. Tuşiţi, vă rog. Tosa, por favor.
burta. la tripa / el vientre O să vă iau temperatura. Voy a tomarle la
capul. la cabeza. temperatura.
dinţii. los dientes. O să vă iau tensiunea. Voy a tomarle la tensión.
în gât. la garganta. Respiraţi adânc, Respire hondo..
în piept. en el pecho. întoarceţi-vă. ¡Vuélvase!
încheieturile. las articulaciones. Fumaţi? ¿Fuma?
ochii. los ojos. Luaţi medicamente? ¿Toma medicinas?
picioarele. las piernas. Luaţi anticoncepţionale? ¿Toma la píldora
spatele. la espalda. contraceptiva?
stomacul. el estómago. Sunteţi însărcinată? ¿Está embarazada?
urechile. los oídos. Sunt gravidă în ... luni. Estoy embarazada de ...
Este o durere ... Es un dolor ... meses.
acută / ascuţită. agudo / punzante. ¿Es alérgico a algo?
Sunteţi alergic la ceva?
constantă. constante. Soy alérgico(a) al/a la ...
Sunt alergic(ă) la ...
foarte puternică. muy fuerte.
Aţi mai avut alte boli? ¿Tuvo otras enfermedades
intermitentă. interrumpido /
antes?
intermitente.
Sufăr / Suferă de ... Sufro/Padezco/Sufrede...
persistentă. persistente / duradero.
Sunt epileptic(ă). Soy epiléptico(a).
surdă. indistinguible / vago.
Sunt diabetic(ă). Soy diabético(a).
uşoară. leve.
De cât timp aveţi această ¿Cuánto tiempo hace que Ce doză de insulină luaţi ¿Qué dosis de insulina
durere? tiene este dolor? de obicei? suele tomar de costumbre?

298 299
 4.3 S ă n ătate si tratam ente

Va trebui să faceţi un te st.. Tendrá que hacer un

Pe cale orală sau injectată ¿Por vía oral o inyectada
análisis...
intravenos? intravenoso?
al sângelui, de la sangre,
O să vă măsor tensiunea. Le voy a medir la tensión.
al urinei, de orina,
Este contagioasă? ¿Es contagiosa?
al fecalelor. de las fecales.
E grav? ¿Es grave?
Trebuie să vă fac Tengo que hacerle una
Nu vă faceţi griji, nu este No se preocupe, no es nada
nimic grav. grave. o radiografie. radiografía.
Luaţi asta de ... ori pe zi,Tome ésto ... veces al día Trebuie să vă fac o Tenemos que ponerle una
înainte / în timpul / după antes / durante la injecţie ... inyección ...
mese. mesa / después de comer. cu antibiotic, con antibiótico,
O să vă scriu o reţetă ca Le voy a escribir una an titétanos. antitetánico,
să mergeţi la farmacie. receta para que vaya a la pentru a calma durerea. para calmar el dolor.
farmacia. Va trebui să staţi în spital Tendrá que permanecer
O să vă prescriu un Le voy a prescribir un pentru scurtă vreme. en el hospital durante un
antibiotic. antibiótico. corto tiempo.
Staţi în pat până cedează Guarde cama hasta que îmi puteţi anunţa familia, ¿Podría anunciar a mi
febra. ceda la fiebre. vă rog? familia, por favor?
Aveţi nevoie de un medic Necesita un médico îmi pot continua călătoria? ¿Puedo continuar mi viaje?
specialist. especialista.
Trebuie să vă trimit Ia un Tengo que mandarle a un în caz de anxietate si alte stări asemănătoare
specialist. especialista.
Consumaţi mâncare uşoară. Tiene que comer comida Mă simt foarte agitat(ă). Me siento muy agitado(a).
ligera. Sufăr de pusee de anxietate. Sufro de accesos de
Renunţaţi la mâncărurile Renuncie a las comidas ansiedad.
picante. picantes. Nu pot să dorm. No puedo dormir.
Va trebui să vi se facă Tendremos que hecharle Sufăr de insomnie Sufro / Padezco de
o clismă. una ayuda. şi inapetenţă. insomnia é inapetencia.
Nu ieşiţi în aer liber. No salga al aire Ubre.
301
 4 .3 Sănătate si tratamente

A fost călcat(ă).
S-a electrocutat
Ha sido atropellado(a).
Se ha electrocutado^
I BBSSBHSHn:
.........................."
■bxigenată
ă de gură
oxigenada
‘“ " " ia
[o(k)sixenáóa]
agua dentífrica [áywa dentífrika]
A făcut un infarct. Ha hecho un infarto. Jpl fierbinte agua hirviente [áywa iißjénte]
Face des convulsii. Hace a menudo Ispirină aspirina [aspirina]
convulsiones. ptringent astringente [astrmxénte|ÍW
Face des crize epileptice. Tiene / hace repetidamente bandaj veúdaje [bendáfte]
crisis de epilepsia. bandaj / tifon venda / gasa [bénda] / [gása]
E predispus la hemoragii. Está predispuesto a las] jbandaj elastic vendaje elástico [bendá%e elástiko]
hemorragias. bandaj hemostatic vendaje hemostático
Este alergic l a ... Es alérgico al / a la ... [bendá%e emostátiko]
Avem nevoie de acceptul Necesito el permiso de un I boiler caldera (de calefacción automática)
unui membru al familiei. miembro de la familia. [kaldéra]
Pronosticul este incert. El pronóstico es incierto. I fcalmant calmante [kalmánte]
capsulă cápsula [kápsula]
La farmacie cicatrizant cicatrizante [0ikatri0ánte]
absorbante igienice absorbente higiénico rclismă -i-: ayuda / lavativa [ajuöa] / [läßatißä]
[aßsoißénte ixjéniko] comprimat comprimido [komprimiöo]
alcool medicinal alcohol medicinal contraceptive pfldora contraceptiva / antibeibi
[alk(o)ól meöiöinâl] [píldora kontraöeptißa] / [antibéibi]
analgezic analgésico [anal%ésiko>] cortizon cortisona [kortisóna]
antibiotic antibiótico [antißjötiko] cremă de protecţie crema solar [kréma solár]
antipiretic' antipirético [antipirétiko] dezinfectant desinfectante [desinfektánte]
antiseptic antiséptico [antiséptiko] digestiv; digestivo [di^estípo] ,
apă ... agua... [áywa] ... farmacie farmacia [farmáéja]
distilată destilado [destiláóo] gargară gárgara [gáiyara]
cu un conţinut scăzut de oligominerale granule granulados [granuláóos]
con un bajo contenido de oligominerales injecţie inyección [injekSjón]
[kón ún ba%o kontemöo dé oliyomineráles] insecticid insecticida [insektiOída]

310 311
 4 .3 Sănătate si tratamente m 4 .3 Sănătate si tratamente f l
insulină insulina [insulina]
15 JSrop jarabe medicinal
US
laxativ laxante [laksánte] [xarâße mediGinál]
medicament... m edicina... [medi0ina]... sirop de tuse jarabe contra la tos
cu administrare con administración intravenosa [xarâße kontra lá tós]
intravenoasă [kón administraOjón intraßenosa] somnifere somníferos [somníferos]
cu administrare con administración intramuscular supozitoare supositorio [supositórjo]
intramusculara [kón administra0jón intramuskulär] tampoane externe absorbente externo
cu administrare con administración oral [aßsorßénte e(k)stémo]
orală [kón.administraOjón orál] tampoane interne absorbente interno
cu administrare con administración rectal [aßsoißénte intémo]
rectală [kón administra0jón rrektál] tampoane zilnice absorbente de uso diario
pansament steril venda / gasa [bénda] / [gasa] [aßsorßénte dé úsó djárjp]
pastilă pastilla [pastiXa] termometru termómetro [termómetro]
pastile sterilizante pastilla esterilizante tincturăde iod tintura de yodo [tintúra dé jódo]
[pastiXa esteriliOánte] tranchilizant tranquilizante [trankili0ánte]
penicilină penicilina [peniOilína] tratament remedio homeopático
picături gotas [gotas] homeopat [rremédjo omeopátiko]
picături pentru ochi colirio [kolfrjo] unguent... pomada ... [pomáda] ...
pilulă píldora [píldora] împotriva înţepăturilor de insecte
plasture emplasto / parche en contra de las picaduras de insectos
[emplásto] / [pártje] [én kóntra dé lás pikadúras dé inséktos]
prezervative preservativos [preseißatißo] împotriva insolaţiei en contra de la insolación
produse ... productos ... [prodúktos] ... [én kóntra dé lá insola0jón]
pentru diabetici para los diabéticos pentru nou-născuţi para recién nacidos
[pára lós djaßétikos] [pára rreGjén naOídos]
homeopate homeopátas [omeópatas] vaccin vacuna [baküna]
sedativ sedante [sedante] vaselină vaselina [baselína]
seringă jeringuilla [%eringíXa] vată algodón [alyodón]

312 313
CAPIT0LUL5
SÂ DESCOPERIM
Prima abordare

De unde veniţi? ¿De dónde viene?

Sunt român. Soy rumano.
S u n t... Estoy aq u í...
5.1 întâlniri în vacanţă, de vacaciones,
la o conferinţă, para una conferencia,
la studiu, para estudiar,
5.2 Muzee, arhitectura venit cu afaceri. con negocios.
Vorbesc doar româna, Sólo hablo rumano.
înţeleg doar puţină Sólo entiendo un poco de
5.3 Excursii si călătorii engleză. inglés.
Nu înţeleg. No comprendo.
Puteţi repeta, vă rog? ¿Podría repetir, por favor?
5.4 Spectacole şi divertisment Sunteţi pentru prima dată ¿Está por primera vez
în ...? e n ...?
Am mai fost o dată aici. Sólo he estado una vez aquí.
5.5 Sporturi şi discipline sportive Unde staţi? ¿Dónde se ha alojado?
La un hotel / într-un En un hotel / en un
camping / la o familie / camping / en una familia /
5.6 Distract» la nişte prieteni. en casa de unos amigos.
Vă place ...? ¿Le gusta ...?
Da, îmi place. / Nu, nu Sí, me gusta. / No, no me
5.7 Cumpăraturi îmi place. gusta.
Aşa de frig / cald este ¿Tanto frío / calor hace
mereu? siempre?
Azi este o zi frumoasă. Hoy es un día hermoso /
precioso.

317
 S . l întâlniri

Lăsaţi-mă în pace, vă rog! ¡Déjeme en paz, pori

Informaţii şi sfaturi Junteţi din partea locului?¿Es usted de aquí?
¡tinde locuiţi? ¿Dónde vive?
Vorbiţi româna? ¿Habla el rumano?
Din ce ţară sunteţi? ¿De qué país es?
Mă puteţi ajuta, vă rog? ¿Me podría ayudar, por
Din ce oraş? ¿De qué ciudad?
favor?
încotro vă îndreptaţi? ¿A dónde se dirige?
Aţi putea vorbi mai rar / ¿Podría hablar más
Rămâneţi mult aici? ¿Permanecerá / se
mai tare, vă rog? despacio / más fuerte, por
quedará mucho aquí?
favor?
De ce râdeţi? ¿Por qué se ríe?
Puteţi să-mi notaţi undeva, ¿Me podría anotar en
iVorbesc aşa prost spaniola? ¿Hablo español tan mal?
vă rog? alguna parte, por favor?
I Şi dumneavoastră faceţi ¿Usted también está
Puteţi să-mi traduceţi ce ¿Me podría traducir qué
Io călătorie? haciendo un viaje?
scrie, vă rog? es lo que escribe, por favor?
Sunteţi singur(ă)? ¿Está seguro(a)?
îmi puteţi arăta cuvântul ¿Me podría enseñar la
Dansaţi? ¿Baila?
în dicţionarul de expresii, palabra en el diccionario
Vă pot oferi ceva de băut? ¿Le puedo ofrecer algo
vă rog? de expresiones, por favor?
para tomar?
Cum se pronunţă? ¿Cómo se pronuncia?
Doriţi să veniţi cu mine / ¿Desea venir conmigo /
cu n o i... con nosotros ...
Cum fací cunoştinţă şi invitaţii la teatru? al teatro?
la cinema? al cine?
Aşteptaţi pe cineva? ¿Espera a alguien? la discotecă? a la discoteca?
Abia am sosit. Apenas he llegado. la o plimbare? a dar un paseo?
Deranjez? ¿Molesto? Pot să vă invit să bem ceva? ¿Puedo invitarle a una
Vă deranjează d acă... ¿Le importa s i ... copa?
mă aşez aici ? me siento aquí? Aş dori să vă invit la cină. Quisiera invitarle a cenar.
fumez? fumo? Mi-ar plăcea să fiu însoţit. Me encantaría estar
Pot să intru / să vin şi eu? ¿Puedo entrar / venir yo acompañado.
también? Eşti foarte drăguţ. ¡Estás guapísimo!

318 319
 5.1 întâlniri

Mergem în alt loc, mai ¿Vamos a otro sitio más <sală sala [săla]
liniştit? tranquilo? muzeu museo [muséo]
Unde ne putem întâlni? ¿Dónde nos podríamos monument monumento [monuménto]
encontrar? exponat muestra / obras expuestas
Ce număr de telefon aveţi? ¿Qué número de teléfono [mwéstra] / [óbras e(k)spwéstas]
tiene? expoziţie exposición [e(k)sposi0jón]
Numărul meu de telefon Mi número de teléfono es
este ... e l ... Sală / Aripă închisă Sala / Ala cerrada por
Ne vedem la ora ... Nos vemos a las ... pentru restaurare. obras.
Vin să vă iau de acasă / ¿Vengo a recogerle de la Sălile nu sunt deschise Las salas no están abiertas
de la hotel? casa / del hotel? publicului larg. al público.
Puteţi să-mi daţi adresa ¿Puede darme su Unde este... ¿Dónde está...
dumneavoastră? dirección? monumentul ...? el monumento...?
Mă tem că trebuie să Me temo que tenemos intrarea în muzeu? la entrada al museo?
plecăm acum. que irnos ahora. casa de bilete a muzeului? la taquilla del museo?
Sper să ne mai vedem. Espero volver a vernos. Care muzeu adăposteşte ¿Qué museo recoge /
A fost o seară minunată. Ha sido una velada / una pictura/ statuia ...? guarda la pintura / la
noche maravillosa. estatua d e ...?
Mulţumesc pentru această Gracias por la velada. Muzeul este închis El museo está cerrado por
seară. pentru renovare. obras.
Cu plăcere! ¡Con mucho gusto! Cât costă biletul? ¿Cuánto vale la entrada?
Pot să te sărut? ¿Puedo besarte? Există un bilet cumulativ ¿Existe una entrada
Nu sunt pregătită pentru No estoy preparada para pentru toate muzeele cumulativa para todos los
asta. eso. din oraş? museos de la ciudad?
Pot să vă mai văd mâine? ¿Puedo volver a verle Există bilete valabile mai ¿Existen entradas válidas
mañana? mult de o zi? para más de un día?
Sunt ocupată. Estoy ocupada. Există o zi cu intrare liberă? ¿Existe un día de acceso
La revedere. ¡Hasta luego! libre / sin entrada?

320 321
 5 .2 Muzee, arhitectura .2 Muzee, arhitectură

Când se deschid muzeele? ¿Cuándo se abren los eeste ... ¿Dónde está ...
museos? toaleta? el lavabo / el tocador /
Când e ultima zi ¿Cuándo es el último día el servicio / el aseo?
(de vizionare)? de exhibición? barul? el bar?
Până când este deschisă ¿Hasta cuándo está restaurantul? el restaurante?
expoziţia? abierta la exposición? ascensorul? el ascensor?
Unde este garderoba? ¿Dónde está el scara? la escalera?
guardarropa(s)? ieşirea? la salida?
Există ghizi care vorbesc ¿Hay guías que hablen el librăria? la librería?
spaniola / engleza / româna? español / el inglés / Când se închide muzeul? ¿Cuándo se cierra el
el rumano? museo?
La ce oră începe turul ¿A qué hora empieza el Muzeul se închide în El museo se cierra en
cu ghid? recorrido con guía? 30 de minute. 30 minutos.
Aveţi un ghid /catalog în ¿Tiene un guía / un Vă rugăm să vă îndreptaţi Les rogamos que se dirijan
română / catálogo en rumano / spre ieşire. hacia la salida.
în engleză? en inglés?
Există audioghid? ¿Existe audioguía?
Stiluri, tehnici, obiecte şi materiale
Colecţia ... este deschisă ¿La colección... está
spre vizitare? abierta a la visita? acuarelă acuarela [akuaréla]
Această secţiune este Esta sección está abierta acvaforte aguafuerte [aywafuérte]
deschisă o zi da, una nu. un día, otro no. argint plata [pláta]
Unde este secţiunea de ...? ¿Dónde está la sección de armură armadura [armaöura]
...? arte grafice artes gráficas [artes gráfikas]
Unde este sala de ... ? ¿Dónde está la sala de ...? autoportret autorretrato [autorretrato]
Cine a pictat acest tablou? ¿Quién pintó este cuadro? basorelief bajorrelieve [baxorreljéße]
Operă atribuită lu i... Obra atribuida a ... bronz bronce [brónGe]
Din ce perioadă datează ¿De qué período data este bust busto [busto]
această lucrare? trabajo? capitel capitel [kapitél]

322 323