Sunteți pe pagina 1din 228

_

eg ART I JRO M AN 11C E

i :

j fi }* ,

V irtu e

1 >*

d m

rv:/*L B 5
L a r fe ,,
L to t

r\
L4
IK
I1
I

ifi
i/ \
1 1

H k
#P

>

: w

n v

; : > W { r o

r )h

iI I .Tf. nI. 1
'

'J L .

' t ' t y

*-Ml

prolog
W o lf M ackenzie se strecura din pat, apropiindu-se
nelini?tit de fereastra, ?i ram ase acolo studiind intinderea puternic reliefata, lum inata de luna, a p am intu rilor
lui. A run ca o privire scurta peste um arul gol se asigura ca M ary dorm ea m ai departe netulburata, dei $tia
ca nu avea sa mai treaca m ult timp pana sa-i simta ab
s e n t $i sa se foiasca in somn, cautandu- 1. C an d m ana
ei nu avea sa gSseasca fierbinteala corpului lui, urm a sa
se trezeasca, ridicandu-se in capul oaselor in pat i dandu-$i som noroasa la o parte parul m atasos de pe fa^a.
C an d avea sa -1vada langa fereastra, urm a sa coboare d in
pat i sa vina langa el, cuibarindu-se langa corpul lui gol
$i sprijinindu-?i adorm ita capul pe pieptul lui.
U n zambet slab ii poposi pe gura aspra. C e l mai probabil, daca statea la fereastra indeajuns de m ult ca ea s i
se trezeasca, aveau sa se bage la loc in a?tem ut nu pentru
a dorm i, ci pentru a face dragoste. D upa cum Ii amirv
tea, M aris fusese conceputa exact cu o astfel de ocazie,
cand nu-?i putuse gasi lini$tea din cauza ca escadrila
de avioane a lui Jo e tocmai fusese trim isa peste ocean
in tim pul unui conflict izbucnit pe nea$teptate. Fusese
prima m isiune a lui Joe, iar W o lf fusese la fel de tensionat ca in zilele cand luptase el insui In Vietnam .
D in fericire, el ?i M ary trecusera de vrem ea in care
pasiunea spontana putea da na?tere unui nou copil.
A cum aveau nepoti, nu propriii lor copii. Zece, la ul
tima num aratoare, mai exact. D ar in noaptea aceea era
agitat ?i ?tia $i de ce.
Lupul dorm ea intotdeauna mai bine cand tia unde
se aflau tofi puii lui.
N u conta ca puii erau adul^i, unii dintre ei avand propriii copii. N u conta ca erau, fara exceppe, perfect capabili sa aiba grija de ei in?isi. Erau a i lui, iar el era gata

s5 sara in ajutorul lor daca aveau nevoie de el. i ii placea sa $tie, in mod rezonabil, unde isi petreceau noaptea.
Nu avea nevoie s5 cunoasca exact locatia - erau unele
lucruri pe care era mai bine ca un p&rinte s& nu le stie
dar, daca tia in ce stat se aflau, de obicei acest lucru ii
era de-ajuns. Pe toti dracii, uneori s-ar fi bucurat ?i sa
stie prin ce fara rataceau.
De data aceasta nu Joe era cel care il nelinijtea. tia
unde era Joe - la Pentagon. Joe purta patru stele acum
i facea parte din Statul Major al armatei americane.
Joe ar fi preferat i acum sa urce in carlinga unei pasari de o^el ?i sa zboare cu o viteza de doua ori mai mare
decat cea a sunetului, dar acea perioada din via$a lui
se incheiase. Daca tot era nevoit sa piloteze un birou,
atunci avea sa se asigure ca il pilota al naibii de bine,
in plus, dupa cum spusese chiar el odata, a fi casatorit
cu o femeie precum Caroline era mai dificil decat a se
afla in mijlocul unei batalii in aer, in inferioritate numerica de unu la patru.
Zdmbetul lui W olf deveni mai amplu cand gandurile
ii alunecara spre nora lui. Inteligenfa unui geniu, docto
rate in fizica i in informatica, usor aroganta, oarecum
ciudata. Obfinuse licenp de pilot la scurt timp dupa
na?terea primului lor fiu, in ideea ca sofia unui pilot de
vanatoare trebuia sa $tie cate ceva despre pilotarea avioanelor. Reu^ise sa obfina permisul de pilotare pentru
avioane de mici dimensiuni cam odata cu aparifia celui
de-al treilea fiu al lor. Dupa naterea celui de-al cincilea
fiu, ii spusese morocanoasS lui Joe ca renunfa la misiune, fiindca ii oferise cinci $anse ?i devenise evident ca
nu era in stare sa faca o fata.
La un moment dat i se sugerase cu amabilitate lui
Joe ca era mai bine ca sotia lui sa renunfe la locul ei
de munca. Compania la care era angajata se implicase
masiv in contracte cu guvernul, iar orice suspiciune de
favoritism ar fi daunat carierei lui. joe 151 indreptase
privirea ca de laser a ochilor lui albastri 1 reci spre superiorii lui ?i spusese:

Domnilor, daca am de ales intre sotia mea $i cariera, va pun imediat la dispozitie demisia mea.
Acela nu era raspunsul la care se asteptaserS, iar
subiectul muncii de cercetare si dezvoltare intreprinse
de Caroline nu mai fu adus niciodata in discupe.
W olf nu-$i facea probleme nici in privinta lui Michacl. Mike era cel mai lini?tit dintre top copiii lui, de?i
la fel de concentrat. HotSrise inca de la o varsta frageda
ca voia sa se ocupe de o ferma i exact asta facea. Avea
o ferma destul de intinsa undeva mai jos, spre Laramie,
iar el $i sotia lui i$i cre^teau in tihn 5 animalele $i pe cei
doi fii.
Singura tulburare pe care o provocase Mike vreodata fusese atunci cSnd hotarise sa o ia de sope pe Shea
Colvin. W olf ?i Mary ii dadusera binecuvantarea lor,
dar problema era ca mama lui Shea era Pam Hearst
Colvin, una dintre fostele prietene ale lui Joe - iar tatal
lui Pam, Ralph Hearst, se opusese ideii ca scumpa lui
nepoata sa se marite cu Michael Mackenzie cu tot atita
inversunare ca atunci c3nd fiica lui fusese prietena lui
Joe Mackenzie.
Michael, cu hotararea si concentrarea ce il caracterizau, ignorase intreaga furtuna. Singura lui preocupare
era sa se insoare cu Shea sa ia naiba furtuna ce
izbucnise in familia Hearst. Blanda si tacuta Shea fusese
sfajiata, dar $i-l dorise pe Michael $i refuzase sa anuleze
nunta, a?a cum cerea bunicul ei. Pam insa?i fusese cea
care pusese capat situapei, intr-un final, infruntandu-?i
ratal in mijlocul magazinului lui.
-S h ea se va casatori oricum cu Michael, tunase ea,
cand Ralph ameninpise sa o excluda pe Shea din testa
ment daca se casatorea cu vreunul dintre barbatii din
neamul acela nenorocit. Nu ai fost de acord nici cu relatia mea cu Joe, de?i era unul dintre cei mai decenfi barliati pe care ii cunoscusem vreodata. Acum, Shea il vrea
pe Michael
il va avea. Modifica-p testamentul, daca
a?a vrei. $ i tine-p strains in brafe ura, fiindca n-ai sa-p
mai strangi in brafe nepoata - nici stranepopi. Gandejte-te la asta!

A?adar, Michael se casatorise cu Shea, i, in ciuda


bombanelilor si a maraiturilor, batranul Hearst era nebun dup 5 cei doi stranepop. Cea de-a doua sarcina a lui
Shea se dovedise dificila, si fusese cat pe ce sa-$i piarda
viafa i ea, ?i copilul. Doctorul ii sfatuise s5 nu mai faca
alp copii, dar ei hotarasera deja ca se multumeau cu
doi. Cei doi baiep crejteau preocupap de activitatile
legate de creterea vitelor si a cailor. Pe Wolf il amuza
gandul ca stranepotii lui Ralph Hearst purtau numele
de Mackenzie. Cine naiba i-ar fi imaginat asa ceva?
Josh, cel de-al treilea fiu al lui, locuia in Seattle cu
sotia lui, Loren, i cu cei trei fii ai lor. Josh era la fel
de pasionat de avioane ca Joe, dar el optase sa intre in
marina, in loc de aviatie, poate fiindca voia sa se afirme prin fope proprii i nu fiindca fratele lui mai mare
era general.
Josh era vesel $i bun la suflet, cel mai sociabil dintre
top, dar avea si el acea vana de hotarare indarjita. Scapase ca prin urechile acului din accidental care il lasase
cu o articulatie intepenita la genunchiul drept i care insemnase sfritul carierei lui militarejti, dar, dupa cum
ii statea in fire, lasase accidentul in urma i se concentrase asupra a ceea ce se afla in fafa lui. La acea vreme,
in fafa lui se aflase doctorul lui - Loren Page. Nefiind
genul care sa se invarta in jurul cozii, Josh ii aruncase o
singura privire frumoasei $i inaltei Loren i i$i incepuse
manevrele de curtare chiar de pe patul de spital. Inca
purta carje cJnd se casatorisera. Acum, dupa ce i se n 3scusera trei fii, lucra la o firma de aeronautica, punand
la punct noi avioane militare, iar Loren isi practica specializarea in ortopedie la un spital din Seattle.
Wolf tia unde se afla $i Maris. Singura lui fiica era in
acel moment in Montana, lucrand ca dresor la un fermier specializat In creterea cailor. Se gandea sa se angajeze in Kentucky, sa lucreze la o ferma de cai pursange.
Inca de cand fusese suficient de mare sa stea singura
in 5a pe un cal, ambipile ei se concentrasera toate in
jurul acelor animale mari i elegante. Mojtenise talentul lui in materie de cai, fiind in stare sa imblanzeasca

si cele mai n 5rava$e sau In.capa0nate animale. In sinea


lui, Wolf credea ca Maris era, probabil, chiar mai talentata decat el. Ceea ce putea ea sa realizeze cu un cal era
magie pura.
Expresia indarjita a lui Wolf se imblanzi cand se gandi la Maris, ii furase inima cu un singur deget inca din
clipa in care ii fusese pusa in brate, la doar cateva minu
te dupa nastere, cand ea ridicase spre el ochii intunecap
$i somnoroji. Dintre top copiii lui, ea era singura care
mo?tenise ochii lui intunecafi. Fiii lui semanau top cu
cl, cu exceptia ochilor lor albatri, dar Maris, care semana cu Mary din toate celelalte puncte de vedere, avea
ochii tatalui ei. Fiica lui avea parul de culoare deschisa,
de un castaniu-argintiu, pielea atat de fina, incat parea
aproape translucida ?i era inzestrata cu hotararea mamei sale. Masura cu totul un metru jaizeci i cantarea
vreo patruzeci i cinci de kilograme, dar Maris nu pnea
niciodata catu^i de pupn cont de fragilitatea ei; cand
se hotara sa faca un lucru, insista cu o incapafanare incr,1ncenata pana reusea. Era mai mult dec&t capabila sa
le pna piept fraplor ei mai mari, mult mai masivi fi mai
dominatori.
Cariera pe care $i-o alesese nu fusese una uoara penrru ea._ Oamenii aveau tendinfa sa presupuna doua lucruri. In primul rand, ca nu facea decat sa se foloseasca
de numele de Mackenzie, iar in al doilea rand, c5 era
prea delicata pentru meseria ei. l$i dadeau seama in
scurt timp cat de tare se in^elasera in ambele privinfe,
ilar era o batalie pe care Maris era nevoita s-o duca la nesfarfit. Insa nu se dadea batuta, ca?tigand treptat respect
pentru talentele ei personale.
Parcurgand in minte lista copiilor lui, ajunse la
Chance. La naiba, tia chiar ?i unde se afla Chance, ceea
i'e era mare lucru. Chance ratacea prin lume, de$i se
intorcea intotdeauna in Wyoming, la muntele pe care-1
considera singurul lui camin. Intamplator, chiar sunase in ziua respectiva, cu cateva ore in urma, din Belize.
11 spusese lui Mary ca avea sa se odihneasca vreo cateva
zile, inainte de a merge mai departe. Cand ii venise lui

rin d u l la telefon, W olf se indepartase de M ary cat sa nu


poata fi auzit ?i il intrebase meet pe Chance cat de grav
era ranit.
- N u prea rau, raspunsese Chance laconic. Cateva
copci si cateva coaste fisurate. U ltim a misiune a luat o
intorsatura cam neplacuta pentru mine.
W olf nu il intrebase ce presupusese ultima lui misiu
ne. Fiul lui mercenar indeplinea uneori sarcini delicate
primite din partea guvernului, aa ca Chance rareori se
oferea sa-i dea detalii. C ei doi barbafi aveau infelegerea
tacita de a nu-i permite lui M ary sa afle despre pericolele pe care Chance le infrunta cu regularitate. Pe langa
ca voiau sa o scuteasca de ingrijorare, stiau i ca, daca ar
fi aflat ca Chance era ranit, probabil ar fi sarit intr-un
avion ?i 1-ar fi adus acasa.
Cand W olf inchisese telefonul $i se intoarse, se lovise
de ochii bleumarin ai lui M ary a^intiti asupra lui.
- C at de grav e ranit? intrebase ea aspru, cu mainile
infipte in ?olduri.
W olf jtia ca nu era cazul sa o minta. In schimb, traversase camera pana la ea i o trasese in brafele lui,
mangaindu-i parul matasos si cuibarindu-i corpul fragil
in soliditatea musculoasa a corpului lui. Uneori intensitatea iubirii pe care o simfea fata de aceasta femeie
aproape il ingenunchea. Insa nu putea s-o apere de in
grijorare, aa ca ii oferea respectul sinceritafii.
- N u prea rau, dupa cum a spus chiar el.
Ea raspunsese instant:
- II vreau aici.
- $tiu, scumpo. Dar e bine. N u ne minte. In plus, il
cuno$ti pe Chance.
M ary incuviinfase din cap oftand, apoi i?i lipise buzele de pieptul lui. Chance era ca o pantera eleganta,
salbatic i refuzand absolut orice fel de lanpiri. II aduseser3 in casa lor $i il facusera parte din familie, legSndu-l
de ei cu iubire, jtiind ca nici un alt fel de legatura nu
1-ar fi putut (ine. $i, precum o creatura salbatica doar pe
jumatate tmblanzita, acceptase limitele civilizatiei, insa

11oar la nivel superficial. Cutreiera pam antul in lung


si in lat, dar intotdeauna se intorcea la ei.
Inca de la inceput insa, fusese neputincios in fata lui
Mary. Ea il inconjurase din prima clipa cu atata dragoste 51 grija, incat nu fusese in stare sa-i reziste, defi in
ochii lui caprui-deschis se reflectase consternarea, chiar
jcna resimtita din pricina atentiei ei. Daca M ary ar fi
plecat sa-l aduca pe Chance, acesta s-ar fi intors fara s i
cracneascS, dar ar fi intrat in casa afifand o neajutoratil, u?or panicata, de genul, 0 , Doamne, scapa-ma de
asta . A poi ar fi lasat-o cuminte sa-i ingrijeasca rSnile,
sfl-1 rasfefe ?i, in general, sa-l sufoce cu grija ei materna.
Sa o priveasca pe M ary agitandu-se In jurul lui Chance
ilra una dintre cele mai amuzante ocupatii ale lui Wolf,
lia se agita in jurul tuturor copiilor ei, dar ceilalfi crescuser5 cu aceasta atitudine si li se parea fireasca. Chance,
pe de alta parte, era un copil de paisprezece ani pe jumatate salbatic, atunci cand il gasise Mary. Daca avusese
vreodata o cas3, nu fi-o amintea. Daca avea un nurae,
11 u ?i-l cunoftea. Reufise sa se sustraga autoritaplor de
protecfie sociala, bine intenfionate, deplasandu-se in
perm anent, furand tot ce ii trebuia: mancare, haine,
hani. Era foarte inteligent ?i invapse singut sa citeasca
din ziare i reviste aruncate la gunoi. Bibliotecile devenisera unul dintre locurile lui favorite pentru a-si petrece
rimpul, eventual chiar pentru a ramane peste noapte,
atunci cand reusea, dar niciodata vreme de doua nopfi
la rind . Din cate citise si din crampeiele de programe
relevizate pe care le vazuse, infelegea conceptul de fami
lie, insa doar atat $i era pentru el - un concept. Nu avea
incredere in nim eni in afara de el insufi.
Poate ca ar fi ajuns astfel la varsta adulta daca nu ar
(i contractat o gripa dezastruoasa. Intorcandu-se cu ma
fina de la munca, M ary il gasise zacAnd pe marginea
unui drum, incoerent fi incins de febra. D efi era cu treizeci de centimetri mai inalt decat ea fi cantarea cu
vreo douazeci de kilograme mai mult, M ary reufise
cumva sa se lupte cu el si sa-l faca sa urce in camioneta
ei, ducandu -1 la clinica locala, unde doctorul Nowacki

descoperise ca gripa se complicase cu o pneum onie 51 tl


transferase rapid pe Chance la cel mai apropiat spital,
aflat la o suta treizeci de kilometri distanta.
M ary se intorsese acasa ji insistase ca W o lf sa o duca
la spital - imediat.
Chance era internat la terapie intensiva cand sosisera ei. La inceput, asistentele refuzasera sa le dea voie
sa-1 vada, deoarece nu ii erau rude ?i, de fapt, nu ?tiau
nimic despre el. Serviciile de protecfia copilului fusesera anun^ate si urma sa soseasca cineva sa se ocupe de
hartii. Acestea se dovedisera rezonabile, chiar amabile,
dar nu se a^teptasera sa aiba de-a face cu cineva ca Mary.
Ea ramasese neinduplecata. In cele din urma, asistente
le, epuizate ?i depafite de o vointa cu m ult mai puternica decat a lor, cedasera fi le permisesera lui W olf i lui
M ary sa intre in mica rezerva.
De indata ce il vazuse pe baiat, W o lf in^elesese de
ce M ary se ataase atat de tare de el. N u era vorba doar
despre faptul ca era grav bolnav, in pericol de moarte;
era, totodata, evident, partial amerindian. Probabil ii
amintea atat de mult lui M ary de propriii ei copii, incat
nu ar fi putut uita de el tot a?a cum nu ar fi putut uita
de nici unul dintre ei.
Ochiul expert al lui W o lf il studiase pe baiat asa cum
zacea acolo, atat de nemiijcat $i de tacut, cu ochii inchLji,
respirand gafait. Roseata aprinsa a febrei ii pata pometii
inalti. Patru recipiente diferite pentru perfuzii picurau
o so lu te intravenoasa in bratul lui musculos drept, care
era imobilizat pe pat. U n alt recipient atarna intr-o par
te a patului, masurand productia rinichilor lui.
Nu era pe jumatate amerindian, isi spusese Wolf,
Poate pe un sfert. N u mai mult de atat. Dar, chiar si asa,
nu incapea indoiala 111 privinta mostenirii lui. Unghiile
ii pareau palide pe fondul pielii bronzate a degetelor,
in timp ce acelea ale unui alb ar fi fost mai trandafirii. Parul bogat, castaniu-inchis, lung pana la umeri, era
lins. Avea, in plus, pometi inalti, buze clar conturate i
nasul inalt specific. Era cel mai frum os baiat pe care
il vazuse W olf vreodata.

M ary se apropiase de pat, cu intreaga atenfie concert11 ,it5 asupra baiatului care z5cea bolnav 1 neputincios
p J a$ternuturile albe ca zapada. I?i pusese uijor mana
1 ;lcoroasa pe fruntea lui, apoi ii mangaiase parul.
- A i sa fii bine, murmura ea. O sa am eu grija de asta.
Baiatul deschisese pleoapele grele, cu un efort vizibil.
lYntru prima data, W olf ii vazuse ochii c5prui, aproape
iiurii, inconjurafi de cercuri maronii atat de intunecate,
incat pareau aproape negre. Confuz, baiatul i?i concen1rase privirea mai intai asupra lui Mary, apoi o lasase sa
alunece asupra lui W olf, ?i o scanteie de alarma intarzia se aprinsese in ochii lui. incercase sa se ridice in capul
naselor, dar era prea slabit chiar ?i pentru a-$i smulge
liraful prins de pat.
W olf se mutase de cealalta parte a baiatului.
- Nu-ti fie teama, spusese el incet. A i pneum onie ?i
i\?ti intr-un spital. A poi, ghicind ce se afla la baza re;n fiei de panica a baiatului, adaugase: N u o sa-i lasam
.sil te ia.
O chii aceia de culoare deschisa se oprisera asupra
1 hipului lui, ?i poate ca aspectul lui W olf il liniftise.
1iecum un animal salbatic, se relaxase treptat 5.1 alune1 use inapoi in somn.
In decursul saptamanii urmatoare, starea baiatului se
imbunatatise, iar M ary intrase plina de avant in actiu111.'. Era hotarata ca baiatul, care inca nu le spusese un
mime, sS nu ajunga in custodia statului nici macar pentm o zi. Trasese sfori, harfuise oameni, apelase chiar la
|oe. cerandu-i sa-si foloseasca influenfa, iar tenacitatea
i*i daduse roade. C and baiatul fusese externat, se dusese
iioisa cu W olf ?i cu Mary.
Baiatul se obinuise treptat cu ei, de?i nu se aratase
ulisolut deloc prietenos, nici macar increzator. Le raspnndea la intrebari cu un singur cuvant, daca era pobil, dar m iy o r b e a efectiv niciodata. M ary nu se lasase
i lescurajata. Inc 5 de la bun inceput, il tratase pur i simplu pe baiat ca ?i cum ar fi fost copilul ei - i, in scurt
(imp, chiar devenise unul de-al lor.

Baiatul care fusese dintotdeauna singur se trezi brusc


aruncat in mijlocul unei familii numeroase ?i volatile.
Pentru prima data avea un acoperi? deasupra capului in
fiecare noapte, o camera doar a lui, mancare din belsug
in stomac. Avea haine atarnate in dulap ?i ghete noi in
picioare. Era inca prea sl&bit pentru a participa la sarcinile din gospodarie, a$a cum fSceau top ceilalp, dar
Mary incepuse imediat sa-i dea lecpi particulare pentru
a-1 aduce la acela^i nivel colar ca Zane, avand in vedere
ca ambii baiep erau de aceea$i varsta, din cate ii puteau da seama. Chance se apucase de studiat cu lacomia
unui cafelu? flamand ajuns la sanul mamei, dar, din
orice alt punct de vedere, se incapa^nase sa pastreze
distanta. Privirea lui vicleanS ?i ferita observa fiecare
nuanta a relapilor de familie, raportand ceea ce vedea la
ceea ce cunoscuse in trecut.
In cele din urma, cedase in faa lor suficient cat s5 le
spuna ca i se spunea Haimana. Nu avea un nume adevarat.
Maris il privise cu chipul lipsit de expresie.
- Haimana?
Gura lui se schimonosise ?i paruse cu mult prea batran pentru cei paisprezece ani ai lui.
- Da, ca un caine vagabond.
- Nu, spusese Wolf, cad numele era un indiciu. $tii
ca ejti parpal amerindian. Mai degraba p s-a spus Hai
mana fiindca hoinareai far5 cas5 prin Oklahoma - ceea
ce inseamna ca ai, probabil, origini Cherokee.
Baiatul se muhumise sa-1priveascS, cu o expresie pru
denta, dar, chiar $i a$a, ceva din el se luminase la gandul
ca nu fusese comparat cu un caine al nimanui.
Relapile lui cu ceilalp membri ai familiei erau com
plicate. Cu Mary, ar fi vrut sa ramana rezervat, dar pur
$i simplu nu reu$ea. Ea il inconjura cu aceea^i grija materna pe care o acorda celorlalte progenituri ale ef^eea
ce il inspaiminta, de$i o savura, absorbind prin top porii atenpa ei afectuoasa. Se ferea de Wolf, ca ?i cum s-ar
fi ajteptat ca barbatul cel masiv sa se repeada asupra
lui cu pumni si lovituri de picioare. Priceput in materie

li filbariciuni, W olf il lini?tise treptat pe baiat a$a cum


IV ca .ji cu armasarii, lasandu-1sa se obi^nuiasca, dandu-i
limp sit vada ca nu avea de ce sa se teama, apoi oferini In i rcspectul ?i prietenia lui $i, intr-un final, afecfiune.
Midiael plecase deja la facultate, dar, cJnd se intorm sc acasa, facuse pur i simplu loc in cercul familiei lui
pentru nou-sosit. Haimana i$i permise sa fie relaxat cu
Mil# inca de la inceput, intuind acea acceptare tacita.
Sc infelegea bine $i cu Josh, dar Josh era atat de vesel,
Ini ai era imposibil sa nu te intelegi cu el. Josh ii asuma
. in ina de a-1 invi^a pe Haimana cum sa indeplineasca
inultitudinea de sarcini existente la o ferma de cai. Josh
lu u l care il inva^a sa calareascS, de$i Josh era, fara puriinfl de tSgada, cel mai prost cal&ref din familie. Asta
mi insemna ca nu era bun, ci doar ca erau mai buni
i rilalfi, in special Maris. Lui Josh nu ii pasa, fiindca draI'uMi-a lui cea mare erau avioanele, exact a$a cum fusese
jl a lui Joe, deci poate ca el se aratase mai rabdator cu
ile nou-venitului decat ar fi fost oricine altcineva.
Maris era ca Mary, li aruncase o singura privire baiamini $i il luase imediat sub aripa ei feroce de protecinare, fara a fine cont de faptul ca acesta era pe pufin
ill- doua ori mai mare ca ea. La doisprezece ani, Maris
rnasura sub un metru cincizeci i cantarea treizeci ?i trei
ill- kilograme. Dar nu conta pentru ea; Haimana deveni
al oi tot aa cum ?i fratii ei mai mari erau ai ei. Povestea
m-obosita cu el, il tachina, ii facea farse - pe scurt, il
iDtea din minfi, indeplinindu-si con?tiincioas3 rolul de
Mira mai micS. Haimana habar nu avea cum sa reacfioncze in fata ei, tot asa cum nu tia cum sa reactioneze
la (A de Mary. Uneori o privea pe Maris ca i cum ar fi
lust o bomba cu ceas gata amorsata, dar ea fusese cea
are reu?ise sa-i smulga primul zambet, cu tachinarile ei.
lot Maris fusese cea care il detcrminase sa se implice
m conversable familiei: incet, la inceput, pana inva^aso cum tuncfionau familiile, cum schimburile de infor
m a l realizate prin discupi ii legau unii de altii, apo'
hi rot mai multa usurinpi. Maris Inca mai era ca-pabna

sa-l tachineze pana il scotea din sarite sau sa-i smulga

un hohot de r8s, mai repede decat oricine altcineva.


O vreme, W olf se intrebase daca intre cei doi avea sa
apara o atractie amoroasa dupa ce mai crefteau, dar
acest lucru nu se intamplase. Ceea ce venea sa demonstreze cat de complet se integrase Haimana in familie;
amandoi se considerau pur fi simplu frate fi sora.
Situapa fusese insa complicata cu Zane.
Zane era, in felul lui, la fel de prudent ca Haimana.
W olf cunostea razboinicii, ca d fusese si el u nul dintre
ei, fi ceea ce vedea in fiul lui cel mai mic era aproape
inspaimantator. Zane era tacu t, intens, atent. Se mifca
precum o felinS, cu grape fi fara un sunet. W olf ifi invapse top copiii, inclusiv pe Maris, strategii de autoaparare, dar cu Zane era ceva mai mult. Baiatul se dedicase
artelor dc autoaparare cu ufurinta cu care ar fi incalfat
un pantof indelung purtat; era ca f i cum ar fi fost fScute
pentru el. Cand vonea vorba de tras la tinta, avea vede
rea unui lunetist fi rabdarea mortala specifics.
Zane avea instinctul unui razboinic: de a proteja. Devenise imediat neincrezator fi prudent in fafa acestui
intrus ce ameninfa sanctitatea caminului familiei lui.
Nu se purtase urat cu Haimana. Nu il luase peste picior, nici nu se aratase f&pf dezagreabil, caci nu-i statea
in fire. In schimb, se finuse departe de nou-sosit, fara
a-1 respinge, dar cu siguranfS si farS a-1 primi cu brafele deschise. Avand in vedere ca erau de aceeafi varsta,
acceptarea din partea lui Zane era cea mai importanta,
iar Haimana reacponase la raceala acestuia adoptand
aceeafi tactica. Se ignorasera reciproc.
In timp ce copiii se straduiau sa-fi lamureasca legStura, W olf fi M ary facusera mari eforturi pentru a-1
adopta legal pe Haimana. II intrebasera daca asta era
ceea ce isi dorea, iar el raspunsese, tipic, ridicand din
umeri fi aruncandu-le un Sigur sec. Interpretand corect raspunsul lui drept o rugaminte fierbinte, Mary accelerase demersurile pentru a finaliza adoppa.

In celt din urma, aflasera ca procedura de adopfie fuapiobata exact in aceeafi zi in care Zane fi Haimana
irnjiscril sa rezolve situatia dintre ei.
fulfill fusese cel care ii atrase atentia lui Wolf.
I :i inceput, nu ii acordase atenfie, caci aruncase o
I >rlvn c fi o vazuse pe Maris asezata pe scandura de sus a
iMultilui, urmarind calma agitatia. Gandindu-se ca unul
I In i i c cai se tavalea in praf, W olf se intorsese la munca.
I > o i i ; 1 secunde mai tarziu insa, urechile lui fine surprinc|Pft sunetul unor gemete si un alt zgomot, ce aducea
nr.peer de mult a lovituri.
I i ivcrsase curtea pana ajunsese la celalalt fare. Zane
9I I iaimana se retrSsesera in coif, unde nu puteau fi vaIp d in casa, fi se snopeau reciproc in bataie cu salbaili ii', Wolf observase imediat ca ambii baieti, in pofida
Ii 'i iri loviturilor lor, se mulfumeau sa-f i imparta pumni,
lull isi ih| un stii de lupta mai convenfional decat tacti1 ilr mai rapide fi mai murdare pe care le tnvafasera tot
ilr 1.1 cl. Se sprijinise cu bratele de partea de sus agardului, l:1nga Maris.
( )e se intampla?
Llmuresc treaba cu o bataie, spuse ea pe un ton
in umi, fara a-fi lua ochii de la acfiune.
In scurt timp, Josh li se alatutase langa gard, fi urma1 iMTtt tofi bataia. Zane si Haimana erau amandoi baiefi
In,.Id fi musculosi, foarte puternici pentru varsta lor.
I 11 pi a era stransa, cei doi imparfindu-si pe rand pumni
In lafi. C in d unul dintre ei era pus la pamant, se ridica
>1 sc intorcea clatinandu-se la incaierare. Erau aproape
ilnisttu de tacufi, cu exceptia gemetelor involuntare fi a
iiinciclor produse de pumnii tari lovind carnea.
Mary ii vazuse stand langa gard fi venise sa vada ce
nHampla. Se oprise langa W olf fi isi strecurase mana
mica intr-a lui. W olf o simfise tresarind de fiecare data
:1nd o lovitura ifi atingea tinta, dar, cand o privise,
II vazuse pe chip expresia de profesoara exemplara si
aiuse c 5 Mary Elizabeth Mackenzie avea sa faca liniste
in . Iasa.
h' m'

Ea ii lasase cinci minute. Hotarand, evident, ca incaierarea se putea intinde pe cateva ore fi c5 ambii baiefi
erau prea incapatanati pentru a se da batufi, rezolvase
personal situatia. Folosind tonul clar fi vioi la care apela
la fcoala, le strigase:
- In regula, baief i, hai sa-i punem punct. Cina va fi pe
masa in zece minute.
A poi se intorsese calma in casa, pe deplin increzatoare ca restabilise liniftea in fare.
Si chiar asa fusese. Redusese bataia la nivelul unei
sarcini sau a unui proiect, le daduse o limita de timp fi
un motiv pentru a-i pune punct.
Privirile ambilor baiefi alunecasera pentru o clipa
spre silueta m irunta ce se indeparta finandu-fi spatele drept. A poi Zane se intorsese spre Haimana, cu raceala ochilor lui albastri ftirbita oarecum de vanataile
din jur.
- IncS una, spusese el necrutator, f i ifi izbise pumnul
de fafa lui Haimana.
Haimana se adunase de pe jos, ifi indreptase umerii
fi ii platise cu aceeafi moneda.
Zane se ridicase, isi scuturase praful de pe haine fi ii
intinsese mana. Haimana i-o prinsese, defi se crispasera
amandoi de la durerea resimfita in incheieturile degetelor. I?i dadusera mana, se privisera ca egali, apoi se
intorsesera in casa pentru a se spala. In fond, nu mai era
mult pana sa se afeze la cina.
La cina, M ary ii spusese lui Haimana ca adopfia
fusese aprobata. Ochii lui caprui scinteiasera pe fafa invinefita, dar nu spusese nimic.
- E jti un Mackenzie acum, declarase Maris satisfacuta. Vei avea nevoie de un nume adevarat, a?a ca
alege-fi unul.
Nu se gandise ca alegerea unui nume avea sa presupuna o oarecare perioada de reflectie, dar, intamplator,
Haimana nu facuse decat sa arunce o privire in jurul
mesei, studiind familia in care ajunsese doar printr-un
noroc chior, fi un z; mbet marunt si amar ii inflorise in
colful gurii invinetite si umflate.

-C h an ce, spusese el, iar baiatul necunoscut ?i fara


111111k * deveni Chance Mackenzie.
Zane fi Chance nu se imprietenisera la cataramS imedut dupa bataie. Descoperisera insa intre ei un respect
iproc, din care se nascuse ulterior i prietenia. De-a
Iniif.'iil anilor, devenisera atat de apropiafi, incat pSreau
i.i .c fi nSscut gemeni. Se mai bStusera ?i alta data, dar
ic ft 11 peste tot In Ruth, Wyoming, ca, daca cineva se
lc|;.i de vreunul dintre baiefi, era nevoit sa-i infrunte
|h* amandoi. Erau in stare sa se snopeascS reciproc in
io tate, dar, pe Dumnezeu, nimeni altcineva nu avea sa
<l liU.fi.
Iturasera in marina impreuna, Zane devenind ofifer
-I A L, in vreme ce Chance se incadrase in serviciile de
inlnrmafii ale marinei. Intre timp Chance se retrSsese $i
ii- lansase pe cont propriu, in vreme ce Zane era liderul
11 ftci echipe SEA L .
I re a ce il aduse pe W olf la motivul pentru care era
!Ulini$tit. Zane.
V intamplase de multe ori in cursul carierei lui Zane
j piarda legatura cu el, s nu tie unde se afla sau ce
I.lira. W olf nu dormise bine nici atunci. tia prea multe
despre trupele SEA L, caci le vazuse in acfiune cand lupi.isc in Vietnam . Dintre toate forfele speciale, trupele
LAL aveau cea mai buna pregatire, bucurandu-se de
un nivel de energie $i spirit de echipa demonstrate in
hi ma unor teste chinuitoare care fransesera barbafi mai
pup'n pregStip. Zane era remarcabil de potrivit pentru
.ii casta cariera, dar, in fond i la urma urmei, trupele
SI A L erau totuji formate din oameni. Oam eni care pu
le, in fi uci?i. $i, data fiind natura muncii lor, se aflau
.ii lesea in situateii periculoase.
Pregatirea din cadrul trupelor S E A L nu facuse decat
.I accentueze aspecte deja existente in firea lui Zane.
fusese $lefuit panS devenise o marina de lupta perfeci.l, un razboinic care, pe langa faptul ca avea o condi\ic fizica excelenta, ii folosea creierul mai mult decat
miifchii. Era cu adevarat letal acum, dar invapise sa-?i
lempereze caracterul fatal cu o atitudine mai relaxata,

astfel incat majoritatea oamenilor nu conjtientizau c5


aveau de-a face cu un barbat care ar fi putut sa-i ucida
in zeci de feluri diferitc, doar cu mainile goale. Avand
la dispozifie asemenea cuno^tinte $i abilitati, Zane
invafase sa adopte un calm imperturbabil care ii permitea sa se stapaneasca. Dintre top copiii lui Wolf,
Zane era cel mai capabil sa aiba grija de el insu$i, dar
tot el era si cel mai expus pericolului.
Unde naiba era?
Se auzi zgomot de micare dinspre pat, $i, cind Wolf
i$i intoarse privirea spre el, Mary se strecura din aternuturi $i i se alatura la fereastra, incolacindu-$i brafele in
jurul taliei lui puternice ji zvelte $i cuibarindu-$i capul
pe pieptul lui gol.
- Zane? intreba ea incet in intuneric.
-D a.
Nu erau necesare alte explicafii,
- E bine, spuse ea, cu incredere de mama, Mi-a? da
seama daca nu ar fi.
Wolf isi pleca u$or capul $i o saruta, bland la inceput,
apoi cu o intensitate crescSnda. Ii rasuci corpul firav ast
fel incat s-o poata cuprinde mai bine in brafe i o simp
infiorandu-se cand se lipi de el, apasindu-ji ?oldurile
peste ale lui, cuibarind umflatura sexului lui in moliciunea dintre picioarele ei. Existase pasiune Intre ei inca
de la prima intalnire, cu atatia ani In urma, iar trecerea
timpului nu le-o rapise.
O
ridica in brafe $i o duse la pat, abandonandu-se
in moliciunea primitoare fi calda a corpului ei. Dupa
aceea insa, zacand somnoros langa ea, isi intoarse fafa
spre fereastra. inainte de a se cuiunda in somn, gandul
Il cuprinse din nou. Unde era Zane?

capitolul 1
'/ me Mackenzie nu era fericit.
Nimeni dintre cei aflafi la bordul portavionului
.mirnian Montgomery nu era fericit; ei bine, poate ca
Iit aiarii erau, dar chiar si acest lucru era indoielnic,
i .it i klrbafii pe care ii serveau erau posaci ?i agresivi.
N u i marinarii nu erau fericifi, nici tehnicienii radar
mi erau fericifi, nici artileristii nu erau fericifi, nici inI.ificeri.'jtii marini nu erau fericifi, nici comandantul de
drilfl nu era fericit, nici pilotii nu erau fericiti, nici
mn.indorul nu era fericit, nici capitanul-comandor nu
i i .i fericit, iar capitanul Udaka nu era nici el catui de
1'iiiin fericit.
Nelericirea insumatS a celor cinci mii de marinari
ii l-'Hi la bordul portavionului parea insa un marunfi? in
mparafie cu gradul de nefericire al locotenent-comanII. nmlui Mackenzie.
I 'apitanul il depa^ea in rang. Capitanul comandor
ll tlcpJl^ea in rang. Locotenent-comandantul Mackenzie
11 :.e adresa cu tot respectul datorat gradului lor, dar
11nl>ii barbafi erau deranjant de constienti de faptul ca
11 hcusera lata ?i in joc erau chiar carierele lor. De fapt,
i icrele lor se dusesera deja de rapa, probabil. Nu avea
' sc ajunga la curtea martiala, dar nici nu aveau sa se
mai bucure de vreo avansare in grad, iar pe viitor nu
ivrau sa mai primeasca decSt misiunile cele mai neplat me, p;ina cand fie se retrageau, fie i?i dadeau demisia,
ilci:crea depinzand de cat de clar reu$eau sa priceapa
tluziile superiorilor.
t lupul iat ^i agreabil al capitanului Udaka era genl pe care responsabilitatea se putea intipari u$or,
tI n' acum expresia lui era incremenita intr-una de actt-piare mohorata cand intalni privirea inghetata a
Im orenent-comandantului. In general, ofiterii SEA L

ii starneau nelini^tea capitanului, caci nu avea incre


dere deplinS in ei ?i in felul in care operau in afara reglementarilor normale. Acest ofiter, in special, il facea
s3-$i doreasca din tot sufletul sa se afle altundeva - oriunde altundeva.
Facuse cunostinta cu Mackenzie anterior, cand atat
el, cat $i Boyd, capitanul-comandor, fusesera informal
in legatura cu exercitiul de securitate. Echipa SEAL
aflata sub comanda lui Mackenzie avea sa incerce sa
strapunga securitatea portavionului, testand slabiciunile ce ar fi putut fi exploatate de catre oricare dintre
sutele de grupari teroriste atat de comune in prezent.
Era o versiune a exercifiilor cfectuate candva de SEAL
Team Six Red Cell, o echipa atat de faimoasa i atat
de rebela, incat fusese desfiinfata dupa $apte ani de
operare. Conceptul insa se pastrase, intr-o maniera
mai controlata. SEAL Team Six era o unitate antitero
secreta, i una dintre cele mai bune cai de a combate
terorismul era de a impiedica de la bun inceput producerea de acte teroriste, in loc de a reacfiona la ele
dupa ce oamenii ii pierdeau viafa. Intotdeauna existau slabiciuni, puncte vulnerable - trupele SEAL nu
fusesera inca niciodata respinse complet, de$i atat comandantii de la baza, cat i capitanii vaselor fusesera
intotdeauna anunfap dinainte.
La jedinta de informare, Mackenzie pastrase un ton
deta^at, dar agreabil. Controlat. Majoritatea ofiferilor
SEAL aveau o nota de salbaticie ?i duritate in personalitatea lor, dar Mackenzie paruse mai mult un infanterist
marin obisnuit, de o perfectiune demna de posterele
de recrutare, in costumul de un alb proaspat ?i cu atitudinea lui de o politefe rece. CSpitanul Udaka se simfise
confortabil in preajma lui, crezand cu tarie ca locotenent-comandantul Mackenzie era genul de ofifer
administrativ, mai degraba decat un membru adevarat
al salbaticelor trupe SEAL.
Se inelase.
Isi pastrase atitudinea politicoasa i controlul. Unifor
ma alba arata la fel de impecabil ca inainte. Dar nu era

iiinik' agreabil in vocea lui profunda, nici in furia rece


ii
ii lumina ochii de un albastru-cenu$iu, facandu-i
' sdipeasci precum lumina lunii pe lama unui cupt.
Aim] amenintator din jurul lui era atat de intens, incat
,i|i11i.sese aproape palpabil, iar capitanul Udaka isi dadu
wama cS se in^elase amarnic in privinfa felului in care
ll judecase pe Mackenzie. Nu era nicidecum genul
i .no s;l piloteze un birou; era un barbat care trebuia trai.ii. iutr-adevar, cu foarte multa delicatefe. Capitanul
m(i cS pielea ii era jupuita de pe corp, fasie cu fasie, de
I'I ivirea lui de gheata. Totodata, nu se simpse niciodata
ni.ii aproape de moarte decat in clipa in care Mackenzie
intinse in locuinfa lui dupa ce aflase ce se intamplase.
- Capitane, ai fost informat in privinfa exercipului,
Imse Zane rece. Top cei aflati la bord au fost anuntap
ii notificati ca oamenii mei nu vor avea nici un fel de
i me asupra lor. Explica-mi, atunci, cum naiba se face ca
ifoi dintre oamenii mei au fost impu^cap!
Capitanul-comandor, domnul Boyd, ii privi mainilr. Capitanul Udaka i$i simp dintr-odata gulerul prea
.nfmit, desi era deja descheiat, i singurul lucru care il
uloca era expresia din ochii lui Mackenzie.
- Nu exista nici o scuza, spuse el ragu$it. Poate ca g3r/ili- s-au speriat ?i au deschis focul fara sa se gandeasca.
I'nate a fost o reactie stupida, de aparare a teritoriului,
ii tentativa de a le arata baieplor celor rai din trupele
'AL ca nu pot, pana la urma, sa le strapunga securitairii. Nu conteaza. Nu exista nici o scuza.
Tot ceea se intampla la bordul navei lui era, in ultima
Instanta, responsabilitatea lui. Garzile care se grSbisera
i,i deschida focul aveau sa plateasca pentru gre^eala lor i la fel $i el.
- Oamenii mei strapunsesera deja securitatea vasului,
ipuse Zane incet, tonul lui facand sa i se ridice capitanuni parul de pe ceafa.
-Sunt con^tient de acest lucru.
I:aptul ca securitatea vasului fusese penetrata era sare
Ih- ranile capitanului, dar nu conta absolut deloc in comIuirape cu greseala enorma ce fusese facuta atunci cand

oamenii aflap sub comanda lui deschisesera focul asupra ofiterilor SEAL neinarmap. Oamenii lui, responsabilitatea lui. Nu il consola cu nimic nici faptul c5, dupa
neutralizarea a doi dintre membrii echipei SEAL, restul
ofiferilor, neinarmafi, reuisera rapid sa preia controlul
?i sa securizeze perimetrul. Ceea ce insemna ca garzile
care deschisesera focul avusesera parte de un tratament
brutal i se aflau acum in infirmeria navei, alaturi de cei
doi barbap pe care ii impujcasera. In realitate, expresia
tratament brutal11 era un eufemism pentru faptul c5
ofiterii SEAL ii snopisera in bataie pe oamenii lui.
Dintre cei doi membri ai echipei SEAL, cel mai grav
ranit era locotenentul Higgins, care incasase un glont in
piept i avea sa fi evacuat pe calea aerului spre Germania
imediat ce era stabilizat. Celalalt luptator SEAL, subofifer Odessa, fusese impu^cat in coapsa; glonpil ii rupsese
femurul. i el avea sa fie dus in Germania, dar starea
lui era stabila, chiar daca temperamental nu. Doctorul
vasului fusese nevoit sa ii administreze sedative pentru
a-1 tmpiedica sa se razbune pe garzile batute, dintre care
doua erau inca incon^tiente.
Cei cinci membri ramaji ai echipei SEAL se aflau
in compartimentul de Planificare Misiuni, ratacind agitap ca niste tigri furiosi i cautand pe cineva pe care
sa-1 chinuiasca doar ca sa se simta mai bine. Nu le era
permis sa paraseasca perimetrul, conform ordinului lui
Mackenzie, iar echipajul vasului se pnea foarte departe
de ei. Capitanul Udaka si-ar fi dorit sa poata face i el
acela?i lucru cu Mackenzie. Detecta in el o salbaticie
rece, ce se ascundea foarte aproape de suprafafa, sub
aparentul lui control. Avea sa plateasca amarnic pentru
esecul din noaptea aceea.
Telefonul de pe biroul lui scoase un tSrait aspru. Desi
se simp usurat de intrerupere, capitanul Udaka smulse
receptorul i latrS:
-A m dat ordine clare s5 nu fiu... Se opri, ascultand,
si expresia de pe fata lui se schimba. Privirea i se muta
asupra lui Mackenzie. Venim acum, spuse el i inchise.

Irimim o transmisiune codata pentru dumneavoasii(i, ii spuse lui Mackenzie, ridicandu-se. Urgenta.
'rii.ire ar fi fost mesajul continut de transmisiune,
\piunul Udaka tl considera o amanare bine-venita.
7.i ne asculta concentrat transmisiunea securizata
IIm .irelit, ?i mintea i se puse imediat in micare cu
viir/n maxima, incepand s i planuiasca detaliile logistice
iii misiunii.
I i liipa mea are doi oameni in minus, domnule,
npiiM- i-I, Higgins $i Odessa au fost ranifi in cursul exer. n1111111 de securitate.
Nu menfiona cum anume fusesera ranifi. Era un
i- pri i oe avea sa fie discutat pe alte canale.
I i naiba, murmura amiralul Lindley.
11
la intr-un birou al Ambasadei Statelor Unite din
Vii'iia Ridica privirea spre celelalte persoane din birou:
miliasndorul Lovejoy, inalt si slab, cu un aer elegant
luMndit in cursul unei vieti petrecute in privilegii $i
I'lin.liiiire, deji acum avea o expresie fixa ?i panicata in
lill uJprui-deschis; eful biroului CIA local, Art SanI* Ii i, un barbat cu aspect comun, cu par cenuiu scurt
In obosifi i inteligenti; $i, in sfar?it, Mack Prewett,
il I.ii imodiat pe locul doi dupa Sandefer in ierarhia lo ill ,i ( IA. Mack era cunoscut in unele cercuri drept
Min k | iiosul; amiralul Lindley tia ca Mack era ingenei 11 * >iisitlerat genul de persoana care rezolva ceea ce era
iv.-ijlvat, un barbat pe care era periculos sa-1 calci pe
li.miuii. In pofida caracterului lui hotarat insa, nu era
i un ow boy care ar fi pus oamenii in pericol reacfioiiiiiul pnpit. Era pe cat de hotarat, pe atat de meticulos,
ii dnar grafie contactelor lui reu^isera sa obfina inforui alSl de bune $i de prompte in acest caz.
Amiralul il trecuse pe Zane pe difuzor, astfel incat
li-lalu- trei persoane din incapere auzisera vestea proas\ ilr- fir* echipa SEAL, de care i$i legasera toate speran(. li Amhasadorul Lovejoy paru ?i mai innebunit.
Va i rrbui sa folosim o aka echipa, spuse Art Sandefer.

- Va lua prea mult timp! replica ambasadorul, cu o vio


le n t inabujita. Dumnezeule, ar putea fi deja...
Se opri, cu chipul schimonosit de nelinijte. Nu reu^i
sa termine propozitia.
- Intru cu echipa mea, spuse Zane. Vocea lui amplificata r&suna clar in camera izolata fonic. Noi suntem cel
mai aproape $i putem fi gata de plecare intr-o ora.
-Tu? intreba amiralul, surprins. Zane, tu n-ai mai
fost implicat in actiuni pe viu de...
-D e la ultima avansare in grad, incheie Zane sec.
Nu ii facuse placere sa renunte la actiune in schimbul
sarcinilor administrative, si se gandea serios sa lase balta
munca pe care o facea. Avea treizeci i unu de ani si
lncepea sa aiba impresia c5 succesul inregistrat in dorneniul pe care si-1 alesese avea sa-l impiedice s4-i faca meseria; cu cat un ofiter avansa mai mult in grad, cu atat
era mai pupn probabil s5 ajungS in mijlocul actiunii.
Se gclndise sa incerce ceva in domeniul forfelor politicne$ti sau poate chiar sa i se alature lui Chance. C u el ar
fi avut parte de acfiune nonstop, cu siguranta.
Deocamdata insa, se trezise cu o misiune in brafe ji
avea de gand sa o indeplineasca.
-M a antrenez cu oamenii mei, amirale, spuse el.
Nu m-am ramolit i nu mi-am iesit din forma.
-N ic i nu credeam asta, raspunse amiralul Lindley si
ofta. Intalni privirea nelini^tita a ambasadorului si citi
in ea o rugaminte muta de ajutor. Consideri ca $ase
oameni pot indeplini misiunea? il intreba pe Zane.
-D om nule, nu a$ risca viata oamenilor mei daca nu
a considera ca putem face treaba.
De data aceasta amiralul ii privi atat pe A rt Sandefer,
cat i pe Mack Prewett. Expresia de pe chipul lui A rt ramase neutrS, barbatul loial doar agenfiei refuzand sa-^i
bage gatul in lat, dar Mack ii oferi amiralului o aprobare discreta din cap. Amiralul Lindley cantSri rapid toti
factorii. Era adevarat ca echipa SEA L avea doi oameni
in minus, iar liderul ei era un ofifer care nu mai participase la nici o misiune activa de mai bine de un an, insS
intamplarea facea ca acel ofiter sa fie Zane Mackenzie.

| mfmd cont de toate acestea, amiralul nu ar fi putut


Indica nici un alt barbat pe care ar fi preferat sa-l $tie
implicat in aceasta misiune. II cunotea pe Zane de cafivn ani, $i nu exista razboinic mai bun, nimeni in care
1 aiba mai multa incredere. Daca Zane spunea ca era
Inn'S tit, atunci chiar era pregatit.
- In regula. Mergefi i scoatefi-o de acolo.
Cand amiralul inchise, ambasadorul Lovejoy i-o tran11 sec:
- N-ar trebui sa trimifi pe altcineva? E in joc viafa
Iili ci mele! Omul asta n-a mai fost pe teren, ?i-a ie$it din
Inima, ?i-a pierdut exercifiul...
- Daca am a?tepta pana am putea aduce o alta echi>i pe pozifie, ne-am reduce drastic ansele de a o gasi,
'iiil'linie amiralul, cat mai bland posibil. Ambasadoi >11 Lovejoy nu se numara printre favorifii lui. In liiili mari, era un nemetnic $i un snob, dar nu incapea
Indoiala ca i$i adora fiica. Iar in ceea ce-1 privejte pe
/.me Mackenzie, nu exista persoana mai potrivita pen1111 aceasta misiune.
- Amiralul are dreptate, spuse Mack Prewett calm, pe
ii mill de autoritate ce parea atat de firesc la el. Macken. ic e atat de bun la ceea ce face, incat aproape ca ifi da
linri. A$ sta linistit i daca l-a? trimite singur. Daca vrei
' i p revezi fiica, nu incerca sa-i pui befe in roate.
Ambasadorul Lovejoy i$i trecu mainile prin par, un
Ifrst nespecific pentru un barbat atat de pedant; era
mi semn al nelinijtii lui.
- Daca se intampla ceva r 3u...
Nu era clar daca intenfiona sa exprime o ameninfaii- sau pur i simplu i$i rostise cu voce tare ingrijoraira, dar nu reusi sa tncheie fraza. Mack Prewett schita
un zambet.
- Intotdeauna se intampla ceva rau. Daca exists cinev,i care sa gaseascS o rezolvare, acela e Mackenzie.
Dupa ce incheie convorbirea securizata, Zane stra1'fttii refeaua de coridoare pentru a ajunge la compartimmtul de Planificare Misiuni. Sirnfea deja adrenalina

pompandu-i prin mu^schi cand incepu s 5. se pregateasca, mental si fizic, pentru misiunea pe care o avea de
indeplinit. C and intra in Incaperea ce continea harp
diagrame si sisteme de comunicare, precum i scaune
confortabile grupate in jurul unei mese mari, cinci chipuri ostile se intoarsera imediat spre el, iar el sim p dinspre oamenii lui un val de energie proaspata amestecat
cu furie.
Doar unul dintre ei, Santos, era a?ezat la masS, insa
acesta era medicul echipei - de regula, cel mai calm
dintre top. Sublocotenentul Peter Rocky Greenberg,
adjunctul lui in echipa, un tip cu un bun autocontrol,
atent la detalii, statea sprijinit de peretele de compartimentare, cu bratele Incruci?ate i cu dorinta de-a ucide
In ochii lui caprui mijip. Antonio W ithrock, poreclit
lepurasul fiindca nu i se termina niciodata energia, se
invartea intre cei patru perep ai camerei ca o felina agresiva i flamanda, cu pielea lui intunecatS intinsa Intr-o
expresie tensionata peste pom epi inalp. Paul Drexler,
lunetistul echipei, era aezat turce^te pe masa, trecand
dragistos o carpa cu ulei peste parple dezasamblate ale
Indragitei lui carabine cu Inchizator cilindric rotativ, o
Remington de calibrul 7.62. Zane nici macar nu ridica
din sprdncene c in d il v 5zu. O am enii lui ar fi trebuit sa
fie neinarmati, $i chiar aa ?i fusesera In cursul exercipului de securitate care luase o Intorsatura atat de al naibii
de proasti, dar a-1 fine pe Drexler nelnarmat era o cu
totul alta poveste.
- Intenponezi sa preiei controlul asupra navei? il in
treba Zane bland pe lunetist.
C u ochii lui albaijtri ca de gheata, Drexler isi pleca
intr-o parte capul, ca $i cum ar fi analizat optiunea.
- S-ar putea.
Winstead Fantom aticul Jones statuse a^ezat pe jos,
cu spatele sprijinit de peretele de compartimentare, dar,
cand intrase Zane, se ridicase fara pic de efort. Nu spuse
nimic, dar privirea lui se fixS asupra fetei lui Zane i
o scanteie de interes inlocui o parte din furia din
ochii lui.

I intomaticului nu prea Ii sc5pau multe, iar ceilalfi


iiicinhri ai echipei se obi?nuisera sa-l urmareasca, culei'AiuI indicii din limbajul lui corporal. N u se scursera
nil i trei secunde, ?i deja top oamenii il priveau pe Zane
i mo am centrare deplina.
t Jtvenberg fu cel care rupse in cele din urma tacerea:
C um se simte Bobcat, efule?
I )bservasera tensiunea Fantomaticului, dar inter1'iria.serS gre^it cauza, ii dadu seama Zane. Credeau
i > I i m u r i s e in urma ranilor. Drexler incepu si-ji
MM-..unbleze carabina cu mi^cari taioase, chibzuite.
I stabilizat, ii lini^ti Zane. l$i cunotea oamenii,
911,1 cat erau de apropiap. O echipa S E A L trebuia sa
fir .ipropiata. Increderea lor unul in celalalt trebuia
n.11 ir .ibsoluta, iar daca vreunul dintre ei pafea ceva, top
ll.ilti erau direct afectati. II transfers acum. Situapa
>tr lielicata, dar sunt gata sa pariez pe Bobcat. Odie
i 11 bine fi el. Se capira intr-o rSna pe marginea mesei,
in inhii lui deschifi la culoare lucind intensitatea ce ii
m.iscse atenpa Fantomaticului. Ascultap, copii. Fiica
11mil ambasador a fost rapita acum cateva ore, iar noi
h i merge in Libia dupa ea.
Sase siluete imbrScate in negru se strecurara In tacere
i'i iirazile inguste ?i pustii din Benghazi, Libia. Comunn nil prin semne sau prin $oapte in ca?tile Motorola pe
a r le purtau top pe sub cagulele negre din tricot. Zane
i i In starea de spirit specifica luptei; ramase complet
iltn cat timp ii croira drum spre clidirea de patru etal> In care Barrie Lovejoy era pnuta prizoniera la etajul
'iiporior, daca informapile pe care le aveau erau corecte
lacS nu fusese mutata in ultimele cateva ore.
A ipunea avea intotdeauna acest efect asupra lui, ca
i i urn fiecare fibra din fiinfa lui $i-ar fi descoperit adei.iia rapune de a exista. Ii lipsise aceasta stare atat de
until, incat i$i dadea seama c5 nu ar fi putut s3 ramana
in marina fara ea. C and era in misiune, toate simfurile
i H iscineau, chiar daca spre exterior radia un miez proInriil ile calm. C u c it era mai intensa acpunea, cu atat

devenea mai calm, iar timpul parea sS se prelingS cu Incetinitorul. In acele momente, putea sa vada fi sa auda
fiecare detaliu, sa analizeze f i sa prezica deznodamantul,
sa ia decizia fi sa acfioneze - toate intr-o fracfiune de
secunda ce parea s5 se intinda pe durata a cateva mi
nute. Adrenalina ii inunda corpul - ifi simfea sangele
gonindu-i prin vene -, dar mintea ii raminea detafata f i
calma. I se spusese ca aspectul lui in astfel de momente
era inspaimantator de distant, zguduitor prin lipsa totala de expresie.
Echipa inainta intr-o tacere bine orchestrata. Fiecare
ftia ce avea de facut fi ce urmau sa faca ceilalfi. Acesta
era rolul increderii ?i al spiritului de echipa care le fuse
sera inoculate in cursul celor douazeci fi fase de saptamani de iad cunoscute oficial sub numele de pregatire
BU D /S. Legatura dintre ei le permitea sa faca mai mul
te decat ar fi putut realiza daca ar fi acfionat fiecare
individual. Munca in echipS nu era doar un concept
teoretic pentru trupele SEAL, era esenfa lor.
Fantomaticul Jones era varful de atac. Zane prefera
sa-1 foloseasca pe sudistul cel slab&nog in acest scop
fiindca avea nervi indestructibili fi se putea strecura
nevazut oriunde, ca un linx. Iepuraful Withrock, care
aproape vibra de energie nervoasa, incheia formafia.
Nimeni nu se putea furifa neobservat pe linga Iepuraf poate cu excepfia Fantomaticului. Zane venea imediat
dupa Jones, cu Drexler, Greenberg fi Santos mergand
intre el fi Iepuraf, Greenberg era silenfios, constant,
de mare incredere. Drexler avea un talent supranatural in
manuirea carabinei, iar Santos, pe langa faptul ca era
un membru SEA L al naibii de bun, avea totodata abilitatea de a-i petici fi de a-i pune pe picioare, daca mai
avea ce sa peticeasca la ei. Per total, Zane nu lucrase
niciodata cu un grup mai bun.
Prezenfa lor in Benghazi se datora in intregime norocului, iar Zane ftia acest lucru. Noroc pentru ei fi,
spera el, noroc pentru domnifoara Lovejoy, dar ghinion
pentru teroriftii care o rapisera de pe strada din Atena
cu cincisprezece ore in urma. Daca vasul Montgomery

mi s-ar fi aflat in largul coastei sudice a Cretei, intr-o ponfce perfects pentru a lansa o misiune de salvare, daca
impele SEA L nu s-ar fi aflat la bordul portavionului
pentm a exersa infiltrari speciale, precum $i pentru a realiza exercifiul de securitate, atunci s-ar fi pierdut cateva
ire prepoase, poate chiar o zi intreaga, pana cand o alta
liipa ar fi apucat sa se echipeze ?i sa ajunga pe pozitii.
In situapa de fafa, infiltrarea specials pe teritoriu strSin
pii care tocmai o realizasera fusese o misiune adevarata,
mi doar un exercipu.
Domnioara Lovejoy nu era doar fiica ambasadorului, ci ?i o angajata a ambasadei. Aparent, ambasadorul
it,i foarte strict i obsedat cand venea vorba despre fiica
lui, cSci i?i pierduse sotia i fiul intr-un atentat terorist
in Roma cu cincisprezece ani in urma, cand domni?oai i Lovejoy era doar o copilS de zece ani. Dupa acel eveminent, el o pnuse izolatS in ?coli particulare, iar dupa
i v terminase facultatea, indeplinise pentru el rolul de
MilpanS a casei, pe langS munca pe care o facea in
t adrul ambasadei. Zane suspecta cS munca ei era mai
mult de fafads, ceva menit sa o pna ocupata. Nu muni ise niciodata cu adevarat, nici o zi din viata ei, nici
nu ie$ise de sub protecpa tatalui ei vreodata - pana
In ziua respectiva.
insopta de o prietena, plecase de la ambasada pentru
,i luce cumparSturi. Trei barbati o inhafasera, o bagasei i cu forfa intr-o marina ?i plecasera cu ea. Prietena ei
inportase imediat rapirea. In pofida eforturilor de a seiiiriza aeroporturile ?i porturile - Zane suspecta, cinic,
i n uutoritaple grece?ti trSseserS intenponat de timp -,
ml avion privat decolase din Atena i zburase direct
In Benghazi.
Grape reacpei prompte a prietenei domni$oarei
I iivejoy, sursele aflate la fafa locului in Benghazi fuseirra imediat alertate. Li se confirmase cS o tanSra cu
''innalmentele domnijoarei Lovejoy fusese coborata
in avion ?i furi?ats in ora?, exact In cladirea in care
ir pregateau sa intre Zane i echipa lui.

Numai ea putea fi; nu existau prea multe femei occidentale cu parul roscat in Benghazi. De rapt, ar fi
putut sa puna pariu ca nu exista decat una singura Barrie Lovejoy.
Miza pariului era chiar viafa ei.

capitolul 2
Barrie zacea intr-un intuneric aproape deplin, draperiile grele ce acopereau unica fereastra blocand cea mai
mare parte din lumina care ar fi putut intra, oricat de
pufina ar fi fost aceasta. Isi dadea seama ca era noapte;
nivelul de zgomot de pe strada se redusese treptat, ast
fel ca acum era, in cea mai mare parte, liniste. Barba
tii care o rapisera plecasera in sfarsit, probabil pentru
a dormi. Nu ifi faceau griji ca ar fi putut sa scape; era
goala pufca fi legata strans de patul de campanie pe care
zacea. Incheieturile mainilor ii erau prinse laolalta, brafele trase deasupra capului fi legate de rama patului,
Gleznele ii erau si ele legate laolalta si prinse de cadru.
Nu putea sa se miste aproape deloc; toti muschii din
corp o dureau, dar cei ai umerilor ardeau mtr-atat incat
ajunsese la un pas de agonie. Ar fi tipat, ar fi implorat
sa vina sa-i dezlege careva franghiile ce-i fineau mainile
deasupra capului, dar ftia ca singurii oameni care ar fi
putut aparea ar fi fost cei care o legasera in pozitia aceea,
fi ar fi facut orice, ar fi dat orice ca sa nu mai fie nevoita
sa ii vada vreodata.
li era frig. Rapitorii nici macar nu se obosisera sS
arunce o patura peste corpul ei gol, fi era strabatuta incontinuu de fiori prelungi, convulsivi, defi nu-si dadea
seama daca tremurul era ca urmare a racorii noptii sau a
focului. Ifi spuse ca probabil nu conta. Frigul era tot frig.
Incerca sa gandeasca, sa ignore durerea, sa nu se lase
prada focului i terorii. Nu ftia unde se afla, nu ftia
cum ar fi putut sa scape, dar, daca i se oferea chiar fi cea
mai mica oportunitate, avea sa fie pregatita sa profite
de ea. Nu avea cum sa evadeze in noaptea aceea; era

1.1 i,l mult prea strans, miscarile ii erau prea limitate.


I 1 i i .1 doua zi - o, Doamne, a doua zi...
Inmirca ii contracta gatul, aproape lasand-o fara aer.
A i li hi.) zi aveau sa se intoarca fiind insotiti de inca cinepri.soana pe care o a?teptau. Un fior violent o zgu1111 din tap pana in picioare cand se gandi la mainile
! i:ipre pe corpul ei gol, la ciupiturile, plesniturile
il |>l|>:iiml grosolan, ?i stomacul i se intoarse pe dos.
\i II vcmiitat daca ar fi avut ce sa dea afara, dar nu se
iil'mlsiTS sa o hraneasca.
Nu piitea sa mai treaca prin asa ceva din nou.
i uinva, trebuia sa scape de acolo.
' t lupta cu disperare sa-si inabueasca panica. GanI<111K* ii goneau nebuneste in toate direcpile, ca niste
ci i i(r innebunite, in vreme ce incerca sa planuiasca,
i 'I- Ifmdeasca la ceva, orice, ce ar fi putut face pentru
ipara. Dar ce ar fi putut sa faca la cum zacea acolo
i mi i urcan cu picioarele legate, pregatit pentru cina
'lr /hi,i Recunostinfei?
Srntimentul de umilinfa ii ardea in tot corpul. Nu o
' inl.ucrfl, dar ii facusera alte lucruri, lucruri menite sa
i irjineze, sa o inspaimante $i s-o secatuiasca de energie.
\ li 'ii.i zi, cand sosea liderul lor, era sigura ca deznoda111>1111111 nu avea sa se mai lase a?teptat. Amenintarea vi"lullii, apoi actul propriu-zis aveau s-o distruga, lasand-o
11mlr ihila in mainile lor, disperata sa faca orice pentru
i rvna sa fie violata din nou. Cel pufin acesta era
I I ihil lor, credea ea. Dar a naibii sa fie daca avea sa le
I'll A jlicul.
fusese cufundata intr-o ceafa de teroare $i 50c inca
'lln i lipa cand fusese inhatata $i aruncata intr-o masina,
Im, mm z3cea acolo in intuneric, infrigurata, nefericim ji dureros de vulnerabila in goliciunea ei, simti acea
1 .i(;1 ridicindu-se - sau poate ca se mistuia. Nimeni
miiie cei care o cunosteau pe Barrie nu ar fi descris-o
.1 ii-mperamentala, insa ceea ce simtea acumulandu-se
In r. acum nu era ceva atat de volatil i de trecator ca o
'impla izbucnire de manie. Era furie, la fel de pura $i
plina de forfa ca un uvoi de lava croindu-?i drum

in sus din maruntaiele p 5mantului pana exploda in afa


ra $i matura totul in calea ei.
Nimic din viata ei nu o pregitise pentru ceea ce se
petrecuse in ultimele citeva ore. Dupa ce mama ?i frate
le ei murisera, se bucurase de un rasfaf $i de o protecpe
de care prea pufini copii avuseseri parte. I?i vazuse o
parte dintre colegele de scoala - majoritatea, de fapt chinuite de nefericirea promisiunilor parinte^ti incalcate, a vizitelor rare si stresante, a faptului de a fi ignorate
$i izolate, dar ea nu fusese ca ele. Tatal ei o adora, iar ea
$tia acest lucru. Era profund interesat de siguranta ei,
de prietenele ei, de ceea ce invata la scoala. Daca spunea
ca avea s i sune, atunci primea intotdeauna un telefon la
ora anunfata. Fiecare saptSmana ii adusese un mid
dar prin pota, necostisitor, dar ales cu grija. Infelesese
de ce i?i facea atatea griji in privinfa siguranfei ei, de ce
voia sa studieze intr-o coala exclusivista de fete din Elvel
(ia, cu securitatea asigurata de locatia izolata, in loc sa o
trimita la o $coala publica, cu talme-balme$ul asociat.
Ea era tot ce mai avea pe lume.
i el era tot ce mai avea ea pe lume. In copilarie, dup;l
incidentul care le injumatatise familia, se agafase tem 3toare de tatal ei timp de cateva luni, urmarindu-1 pas cu
pas cand putea, plangand nepotolita atunci cind mun
ca i-1 rapea. In cele din urma, teama ca avea sS dispar,1
i el din via^a ei palise, dar obi^nuinfa de protecpe exagerata se TnstapJnise deja.
Avea douazeci si cinci de ani acum, era femeie in
toata firea, ?i, de$i in ultimii ani atitudinea lui p roteJ
toare incepuse sa o sufoce, ii placuse prea mult cursu!
lin al viefii ei pentru a protesta cu adevarat. Ii placea
munca pe care o facea la ambasada, atat de mult, incai
se gandea sa-^i construiasca o cariera propriu-zisa in
domeniul serviciilor externe. Ii placea sa joace rolu
de gazda pentru tatal ei. Isi cunotea la perfecfie inda
toririle ?i protocolul, i existau tot mai multe femei
ambasador pe scena internafionala. Era o comunitate
bogata ?i exclusivista, dar ea era potrivita pentru o asi
fel de cariera i prin temperament, si prin descendenp

I'i'ii calma, chiar seninS, $i inzestrata cu o fire politi >insft $i diplomats.


I Iar acum, zacind goals i neputincioasS pe un pat
>Ir campanie, cu vanatSi patandu-i pielea palida, futia
i- nrdea in ea era atat de profunda $i de primitiva, incat
ilnHea ca modificase ceva esenfial in ea, o transfermure mareica a propriei firi. Refuza sa indure ceea ce
1 1 - acei necunoscufi malefici - planuisera pentru ea.
I >iuft hotarau sa o ucida, a?a sa fie. Era pregatita pentru
iik >;irte; indiferent cu ce aveau s-o ameninte, nu avea
.1cileze.
I Vaperiile grele falfaira.
Mi^scarea ii atrase atenpa, ?i arunca o privire^ spre
Inrastra, dar o facu din reflex, fara curiozitate. Ii era
I' i i atat de frig, incat nici macar un vdnt suficient de
I'Nicrnic sa mi$te acele draperii grele nu ar fi putut s-o
Hi rnsca ?i mai mult.
Vilntul era negru ?i avea forma.
Rtspirafia i se opri in piept.
I li mari muta silueta masiva $i neagra, silenpoasa ca
iimlirS, strecurandu-se prin fereastra. Nu putea fi om;
"iiiHMiii faceau un oarccare zgomot cand se mijcau.
1 n siguranta, in tacerea deplina a camerei, ar fi auzit
i ul ujor al draperiei cand se mi^case materialul sau
id1Jlil discret, ritmic, al respiratiei. U n pantof zgariind
i*11;111a, fo$netul hainelor, orice - daca ar fi fost om.
I'upii trecerea siluetei negre printre ele, draperiile
..... il:ur5 la loc perfect aliniate, astfel incat sa blocheze
npkt lumina; ramase o mica deschizatura intre ele, o
Ir pi. sturS ce permise intrarea unei raze de lumina de
i-i IniiD, de la stele sau de pe strada - orice ar fi fost -,
in iimi atenua intunericul dens. Barrie se stradui sa-i
in nitreze privirea asupra siluetei intunecate, $i ochii
mii 111;m in vreme ce-i urmarea inaintarea silentioasa
iiIii nu apcre. Nu ppa; oricine sau orice ar fi fost fiinfa
ipropia de ea, nu putea fi mai rau decat singurii
I ii I il r.ire ar fi putut sari la strigatele ei.
Imil* c.5 adormise, de fapt, i nu facea decat sa visei i i Niguranfa nu i se parea real. Dar nimic din ceea

ce se petrecuse in acele ore lungi, ingrozitoare, de cand


fusese rapitS nu i se paruse aievea, $i ii era prea frig pen
tru a fi adormit. Nu, totul era cat se poate de real.
Fara un sunet, silueta intunecata se strecura pans
langa patul ei ?i se opri. Se inalta uriasa deasupra ei,
inalta $i puternica, i paru sa studieze privelijtea oferita
de goliciunea ei.
Apoi se mica din nou, ducandu-i mana la cap, $i i?i
dezveli chipul, tragSnd in sus pielea neagra ca $i cum ar
fi fost o simpla coaja de banana.
Era o masca. Fiind atat de extenuata, Barrie avu nevo
ie de o clipa pana sa gaseasca o explicate logica pentru
acea imagine de co^mar. Clipi spre el. U n barbat cu o
masca. Nici animal, nici fantoma, ci un barbat in carne
?i case. Ii vedea licarirea ochilor, ii distingea crejtetul
capului $i paloarea fefei, de$i parea bizar de masiv, intr-o
maniera care nu afecta nicidecum fantomatica grafie
silentioasa a micarilor lui.
Doar un alt barbat.
Nu intra in panica. Ajunsese dincolo de teama, dincolo de orice altceva in afara de furie. Se mul^umi sS
ajtepte - atepta sa se lupte, ajtepta sa moara. Dintu
erau singura arma pe care o avea, aa ca urma sa se foloseasca de ei, daca putea. Avea sa sfajie carnea atacatoru
lui ei, sa incerce sa-i provoace rani cat mai grave inainte
de a muri. Daca avea noroc, poate reu^ea sa il prinda dc
gat cu dinfii ji sa-l ia cel pufin pe unul dintre acei ticiloi cu ea in moarte.
Barbatul zabovi langa ea, studiind-o. Mainile ei le
gate ii stransera pumnii. Naiba sa-l ia! Naiba sa-i i;\
pe tofi!
Apoi barbatul se Iasa pe vine langa patul de campanic
$i se apleca in fata, apropiindu-i foarte mult capul dc
al ei. Surprinsa, Barrie se intreba daca intenfiona sa o
samte - era ciudat ca ideea i se parea atat de insuporta
bila - $i se pregati suflete^te, gata sa se repeada in sus
cand el se apropia suficient incat sa aiba $ansa sa ajungfi
la gatul lui.

-Mackenzie, Marina Statelor Unite, spuse el cu o


^Kipra muta care de-abia ii ajunse la ureche, aflata la
iloiir cafiva centimetri distanfa.
Vorbise in engleza, cu un accent american clar. Bari Ii' ilesari violent, atat de uluita, incat ii lua o clipS sa
Inlcleaga ce ii spusese. Marina. Marina Statelor Unite.
Nu inai scosese nici un sunet de cateva ore, refuzind
it vorbeasca sau sa le raspunda in otice fel rapitorilor
ii, dar acum un sunet marunt, neputincios, ii scapa
lliilr c buze.

$$t, nu face zgomot, o avertiza el, cu aceea?i $oapta


11 1 1 1 . Chiar in timp ce vorbea, intinse mainile deasupra
pului ei, iar tensiunea din bratele ei se relaxa brusc.
Mu,, mi^care produse junghiuri de agonie in articulatiili- timerilor ei, inspira suierator, icnind taios.
Inabuji rapid sunetul, scrasnind din dinti pentru a
mi l.lsa sa-i scape strigatul de durere:
Scuze, ?opti ea cand ii recapata glasul.
Nu vazuse cufitul din mana lui, dar simfi raceala la
inri pe pielea ei cand barbatul introduse abil lama sub
l>i \uiri i taie in sus, simti smucitura uoara care ii
illiu-ra mainile. Incerca sa-?i miste brafele $i constata
\ im putea; ramasera intinse deasupra capului ei, fara
I I i ;1spunde la comenzi.
I l inijelese, fara a i se spune. Isi strecura cutitul in
n ,it a $i i$i a$eza mainile inmanu^ate pe umerii ei, fram.lntandu-i ferm timp de o clipa inainte de a o prinde
I* nntebrate pentru a-i cobori bland brafele. Barrie ii
Pfi articulafiile cuprinse de flacari; era ca si cum braIr i-ar fi fost smulse din umeri, de$i el le trase atent
llnvr in jos, menfinandu-le aliniate cu restul corpului
I, prntru a-i atenua durerea. Barrie scrajni din nou din
luni, refuzand sa mai lase sa-i scape vreun alt sunet.
Iii .Tturi de transpiratie rece ii inflorira pe frunte si senII i ile greata ii arse gatul din nou, dar indura in tacere
i ilnl ile durere.
I I iiji infipse degetele mari in capsula rotatorie umeril"i ri, masand ligamentele $i tendoanele umflate $i duk niase, intensificand durerea. Corpul ei gol se intinse

Intr-un arc tensionat, palid, de suferin$, ridicandu-se


de pe patul de campanie. El o finu jos, apSsand nemilos
articulatiile $i muschii traumatizati, fortandu-i
revina. Lui Barrie ii era atat de frig, incat caldura ce emana
din mainile lui, dinspre corpul lui cand se apleca peste
ea era dogoritor de fierbinte pe pielea ei goala. Durerea
0 strabatu in fiori uria^i, inceto$andu-i vederea $i gandu
rile, $i prin aceasta ceata isi dadu seama ca tocmai acum,
cand avea cea mai mare nevoie sa ramana conjtienta,
urma sa lesine.
Nu putea sa-si piatda cuno^tinfa. Refuza s5 o faca.
Rezista cu indarjire, $i dupa doar cateva momente, care
parurS mult mai lungi, durerea incepu sa se retraga.
El i$i continua masajul intens, trecand-o prin agonie
i scotand-o la liman. Corpul lui Barrie se detensiona,
relaxandu-se pe patul de campanie, i incepu sa respire
pe gura, inspirand adanc $i prelung ca un om care toc
mai a terminat o cursa.
- Bravo, jopti el, dandu-i drumul.
Lauda aceasta scurta avu efectul unui balsam asupra
emotiilor ei ranite. Barbatul se indrepta ?i scoase din
nou cutitul, apoi se apleca peste piciorul patului de
campanie. Barrie simti din nou raceala lamei, de data
aceasta lipita de glezne, ?i o noua smucitura usoara, apoi
se trezi cu picioarele eliberate $i, involuntar, se stranse
intr-un ghem protector, corpul ei reacfionand fara in
strucpuni din partea minpi, intr-o incercare intarziats
si inutila de a se feri si de a-ji salva pudoarea. Coapselc
1 se stransera cu forta laolalta, bratele i se incruci^ari
peste sani, ascunzandu-i, ?i isi ingropa fa p in materialul
imbacsit al saltelei neinvelite. Nu era in stare sa ridi
ce privirea spre el; pur $i simplu nu putea. Lacrimile ii
ardeau in ochi, ii blocau gJtul.
- Ai fost rSnita? intreba el, soapta fantomatica manga
ind-o aspru pe piele ca o atingere adevarata. Poti umbla!
Nu era momentul potrivit sa se lase prada nervilot
ei traumatizati. Inca mai trebuiau sa iasa din cladin.
neobservafi, iar o criza de isterie ar fi distrus totul

IV.ine inghiti in sec de doua ori, luptandu-se sa-i tina


mli control emo^iile la fel de indarjit cum se luptase s5
!1111|Lczc durerea. Lacrimile se rev5rsara, dar se forts
'..i
indrepte din pozi^ia ghemuita de autoaparare $i
I i coboare picioarele peste marginea patului de camr uin Se ridica tremuratoare in capul oaselor ?i iji
iMipn.se sa il priveascS. Nu facuse nimic de care s5-i fie
11 i..l iic; avea sa treaca si peste asta.
Si int bine, raspunse ea, bucuroasS c5 tonul joptit
1 1 1 1 1 m i s tie situate i i ascundea slabiciunea din voce.
I i se lSsa pe vine in fata ei $i incepu sa-$i dea jos In
il. i n plasa cu care ii era acoperit echipamentul pentru
I I (ini la loc. IncSperea era prea intun ecata ca Barrie s5
i " mi distinge exact fiecare obiect, dar recun oscu for.........mi pistol automat cand il puse pe podea intre ei.
Il h i mari din priviri, fara a intelege, pana cand incepu
\ .(* dezbrace de camaa. O teroare sSlbaticS o lovi in
I. i'l moment, izbind-o ca un ciocan in cre$tetul capului.
I >i11nilezeule, doar nu voia i el sa...
I i i mi?c5ri blande, el ii puse cSmaija in jurul ei,
H U ' l n d i i ' i brafele prin maneci ca i cum ar fi fost un
' i|nl, apoi incheind fiecare nasture, avand grija sa fina
i iM'ialul departe de corpul ei, ca degetele lui sa nu
ingS accidental de sanii s5i. Haina inca mai pSstra
iIi Ii ira corpului lui; se infa^ura in jurul ei ca o paturS,
lui rtlzindo $i acoperind-o. Sentimentul brusc de sigui 1111) o inspaimanta aproape la fel de mult ca goliciuiii .1 ei de mai devreme. Inima ii tresari in piept si sim^i
'in uliem in stomac. Ezitand, intinse mana intr-un gest
I hi uza $i de implorare. Lacrimile. i se scurgeau incetpe
I i(,l, lasind dare sSrate in urma lor. Avusese parte
Ii .ii:'ir de multa brutalitate masculina pe parcursul zilei
license, incat blandetea lui aproape ii distrugea conn.ilijl, in condi^iile in care loviturile $i grosolania lor
.ii l.misera decat sa-i intSreasca hotararea de a rezista.
i ,i.jteptase la acelasi lucru ?i din partea lui, $i, in
ifclmb, se bucurase de o grija tandra care o zguduia
In simplitatea ei.

Se scurse o secunda, apoi doua, pe urma, cu multa


grija, el isi inchise degetele inm anusate peste m ana ei.
M ana lui era mult mai mare decat a ei. Ii simti marimea i fierbinfeala inghipndu-i degetele reci i ghici
stapanirea de sine a unui barbat care ii cuno?tea exact
propria for{a. O stranse uor, apoi ii elibera mana.
Barrie se zgai la el, incercand sa strapunga voalul
de intuneric $i s&-i vada trasaturile, dar fata i se vedea
foarte vag, iar imaginea era si mai incetoata din cauza
lacrimilor ei. Reui sa distinga cateva detalii insa i sa-i
urmareasca micarile. Purta un tricou negru i ii puse
la loc echipamentul, intr-o tacere la fel de deplina ca
atunci cand i-l scosese. Desprinse o clapa neagra de pe
incheietura mainii, i ea surprinse licarirea slaba a unui
ceas de mana luminos.
-A v em la dispozitie exact doua minute jumatate s5
ie?im de aici, murmura el. Fa ce ip spun, cdnd iti spun.
Inainte nu ar fi fost in stare sa o faca, dar acel scurt
m om ent de intelegere, acea conexiune creata ii dadusera aripi. Barrie incuviinta din cap i se ridica. Genunchii ii tremurau. Se forta sa-i pna drepp $i i$i dadu parul
la o parte de pe fa^a.
- Sunt gata.
Facuse exact doi pai, cand, sub ei, o rafala de impu$caturi sfa^ie noaptea.
Barbatul se rasuci instant pe calciie, In tacere, alunecand de langa ea atat de rapid, incat Barrie clipi surprinsa,
nereu^ind sa-l urmareasca. In spatele ei, usa se deschise.
U n val aspru de lumina patrunzatoare o orbi, si o silueta am eninptoare se profila in pragul uii. Paznicul - bineinteles ca exista un paznic. U rm ara o serie de mi^cari
precipitate, un geamat, apoi paznicul se prabuji pe douJ
brate pregatite sa-l prinda. La fel de silentios cum parea
sa faca orice altceva, salvatorul ei tari paznicul inauntru
$i il intinse pe jos. A po i pai peste cadavru, o prinse de
incheietura m ainii cu o strangere ca de menghina $i o
trase afara din camera.
H olul era ingust, murdar si plin de gunoaie. Lumina
care paruse atat de intensa provenea de la un singur

I'iv neacoperit. N oi focuri de arm s izbucnira sub ei $i


In sirada. D in stanga se auzi tropait de pasi. In dreapta
;i(la o ua inchisa, iar dincolo de ea se vedea prima
tu-.ipta a unei scari neiluminate.
Barbatul inchise u$a camerei din care tocmai iesisera
nl (i ridica pe Barrie, prinzando sub bratul lui stang ca i
inn n-ar fi fost decat un sac de faina. Barrie se a g a 0
n.liiKta de piciorul lui in timp ce el porni cu pai mari
?l i;ipizi spre camera urmatoare si se strecura in intuneili ui ei protector. De-abia inchisese usa, cand un torent
'I'* strigate i de injuraturi de pe hoi o facu sa-?i ingroape
in materialul negru al cracului pantalonilor lui.
M o indrepta i o puse pe picioare, impingand-o in
i| ittle lui $i scoVandu-^i arma de pe umar. Ramasera
Lina'S usa, nemi^cati, ascultand vacarmul iscat de cealalii |';irte a panoului de lemn. Barrie identifies trei voci
lliciite i le recunoscu pe toate. Izbucnira noi strigate
il Injuraturi, in limba pe care o auzise, cu intreruperi,
ii tiirS ziua, dar pe care nu o Intelegea. Injuraturile dewiiira violente cand fu descoperit cadavrul paznicului
jl nhsenta ei. O bubuitura rasuna in perete cand unul
llntre rapitorii ei ii descarca nervii.
- Aici Unu. Mergem pe B.
$oapta lui muta o facu sa tresara. Derutata, se zgai
Li cl, incercand sa in^eleaga cuvintele. Era atat de oboHit, incSt ii lua o clipa pana sa-$i dea seama ca probabil
iinnsmisese un mesaj codat prin statia radio. BineinteIm ca nu era singur; lucra cu o intreaga echipa de salvaim ! Nu aveau altceva de facut decat sa iasa din cladire,
foi urmau sa fie a?teptat;i undeva de un elicopter, de o
i miiioneta sau de un vas. N u o interesa nici macar daca
i isisera pe biciclete; era dispusa chiar sa umble pe jos ilrM'ultal daca eta nevoie.
I)ar mai intai trebuiau sa iasa din cladire. Evident,
I'l.iniil fusese de a o scoate pe furi? pe fereastra, fara ca
ii|>itorii ei sa afle nimic pana dimineata, dar ceva deirsese prost, iar ceilalfi fusesera observati. Acum erau
I'i in.fi in aceasta camera, fara nici o posibilitate de a se
imAlni cu restul echipei lui.

Corpul ei incepu sa se razvrateasca impotriva stresului pe care il indurase timp de atStea ore indelungate,
impotriva terorii, a foametei, a efortului. Cu un fel de
interes distant, isi simfi fiecare inujchi IncepSnd sa tremure slab, fiorii urcandu-i dinspre picioare spre trunchi
pana fu cuprinsa de un tremur incontrolabil.
Ar fi vrut sa se sprijine de el, dar ii era teama ca avea
sa-i st3njeneasca mi$carile. Via^a ei - ?i a lui - depindeau in intregime de experienl;a lui. Ea nu putea sa-1
ajute, asa ca macar trebuia sa incerce sa nu-1 incurce.
Dar avea nevoie disperata de sprijin i, prin urmare, sc
impletici cafiva pasi pana la perete. Se stradui sa nu fadi
deloc zgomot, dar el o simp miscandu-se $i se intoarse pe
jumatate, intinzand in spate mana stanga i prinzand-o.
Fara un cuvant, o trase spre el, lipind-o de spatele lui,
tinand-o aproape in caz ca erau nevoifi sa-i schimbe locafia in graba.
Apropierea lui fizica avu un efect bizar de caiman:
in profunzime. Rapitorii ei ii insuflasera asemenea tea
ma i dezgust, incat fiecare instinct feminin din ea sc
scandalizase, ?i, dupa ce o lasasera in sfar^it singur.1
in frig i intuneric, se intrebase cu o oarecare mahnire
daca avea sa mai fie vreodata capabila sa aiba increderc
intr-un barbat. Raspunsul, cel pu^in in ceea ce il privea
pe acest barbat, era da.
Se sprijini recunoscatoare de spatele lui, atat de obosit5 ?i de slabita, meat, doar pentru o clipa, fu nevoitS
sa-$i odihneasca $i capul pe el. Caldura corpului lui trecea prin materialul aspru al vestei din plasa, incalzindu-i
obrazul. Chiar $i mirosul lui era fierbinte, remarca e;i
printr-un fel de cea^S; parfumul lui era un amestec dc
transpirafie proaspita 51 curata, dar 51 virilitate moscatfi,
efortul ?i tensiunea incingandu-le pana ajunsera sa cape-l
te o aroma la fel de imbatatoare ca a celui mai fin whis
ky. M ackenzie. Ii spusese ca numele lui era Mackenzie,
i-1 joptise cand se lasase pe vine pentru a i se prezenta.
O,
Doamne, el era atat de cald, iar ei inca ii era atai
de frig. Podeaua nisipoasa de piatra de sub picioarele
ei goale parea sa emita valuri de raceala spre talpile ei

l 'Jma$a lui era atSt de mare, incat o facea sa para pitii A, atdrnandu-i aproape p 5na la genunchi, dar era totu^i
lioiilj pe sub ea. Tremura din tot corpul.
RSmasera nemi^cati in intunericul silentios al cameiri goale timp de o eternitate, ascultand focurile de arma
liulepSrtandu'Se si devenind tot mai slabe, ascultand
oingatele si injuraturile care incepura si ele sa paleasca;
usiultara atat de mult timp, incat Barrie aluneca intr-un
n mi n iepuresc, sprijinindu-se cu capul de spatele lui.
I I ramase ca o stanca, neclintit, dovedind o rabdare mai
pivsus de orice ji-ar fi imaginat ea ca e posibil. Nu se foi
.inirat pentru a-i ajusta pozi^ia, nu dadu nici un semn
i mu$chii lui ar fi obosit. Ritmul lent si uniform al
irspiratiei lui era singura mijcare pe care o putea ea deircta, ?i, a$a cum statea sprijinita de el, senzacia ii aminti
il<i plutirea unei barci pe o balta, ridicandu-se i cobou1nd bland...
Se trezi cand el intinse mana in spate $i o scutura u$or.
- Ei cred ca am scapat, opti el. Nu te mifca $i nu
ii oate nici un sunet cat ma due sa verific.
Ascultatoare, Barrie se desprinse de el, de?i mai ca ii
vrni sa planga cand pierdu caldura corpului lui. El aprinr o lanterna ce emitea doar un fascicul ingust de lufflina, cea mai mare parte a lentilei fiind acoperita cu
U$ii de banda neagra. Plimba lumina prin incapere,
mnstatand ca era goala cu exceptia unor cutii vechi in(jramadite langa un perete. Toate colturile erau pline de
pAnza de paianjen, iar podeaua era acoperita cu un strat
tltos de praf. Barrie nu reu?i s5 vada decat o singura
IrreastrS pe peretele indepartat, dar el avu grija sa nu
Use fasciculul de lumina prea aproape de ea, pentru a
nu risca sa le tradeze prezen^a. Camera parea sa fi stat
ncfolosita de foarte mult timp.
Se apleca spre ea i ii lipi gura de urechea ei. Rasuflaira lui calda i se revarsa pe piele cu fiecare cuvant.
-Trebuie sa ie$im din cladirea asta. Oamenii mei au
Ifttut sa para ca $i cum am fi evadat, dar probabil nu
vmn reu?i sa ne reintalnim cu ei decat maine-noapte.

Avem nevoie de un loc in care sS a^teptam in siguranpi.


C e tii despre amenajarea interioara a cladirii?
Barrie clatina din cap ?i ii urma exemplul, ridicandu-se
pe varfuri pentru a-i apropia buzele de urechea lui.
-N im ic, opti ea. A m fost legata la ochi cand m-au
adus aici.
El aproba scurt din cap si se IndepSrta de ea. Barrie
se sim p din nou pierduta, abandonata, fara apropierea
lui fizica. Stia ca era doar o slabiciune temporara, acest
impuls de a se aga^a de el si de siguranta pe care o reprezenta el, dar avea nevoie de el acum cu o intensitate
aproape dureroasa. Nu-$i dorea nim ic mai mult decat sa
se lipeascS din nou de el, sa simta acea caldura animalica ce ii spunea ca nu era singura; voia sa poata atinge
acea forfa de otel care statea scut intre ea si ticalofii cart'
o rapisera.
Temporara sau nu, Barrie detesta acea slabiciune din
partea ei; ii amintea prea mult de felul in care se agatase de tatal ei dupa moartea mamei si a fratelui ei. Ce-i
drept, fusese doar o copila pe atunci, iar apropierea cau
se nascuse intre ea i tatal ei fusese, in cea mai mare par
te, un lucru bun. Insa vazuse $i cat putea fi de Inabuitoare ?i, discret, dupa cum ii statea in fire, incepuse sa se
indeparteze treptat de el. Acum aparuse acest incident,
iar primul ei instinct era de a se agaija de altcineva. Oare
avea sa devina o povara pentru cineva de fiecare dat:l
cand aparea o trauma in viafa ei? N u voia sa fie a?a, nu
voia sa fie neputincioasa. Acest cofm ar ii aratase mull
prea intens ca orice securitate, oricat de solida ar fi pa
rut, avea punctele ei slabe. In loc sa depinda de alfii, ar
fi fost mai bine sa-$i dezvolte propriile puncte forte, ?tiind ca ele existau, dar ramasesera inactive cea mai mare
parte a viepi ei. De acum incolo insa, lucrurile aveau s;l
se schimbe.
Poate chiar se schimbasera deja. Furia incandescent.!
care o coplejise in vreme ce zacuse goala ?i legata pe
acel pat de campanie inca mai ardea in ea, un mie:
mic, incins, pe care nici macar extenuarea ce ii amortea mintea nu il putea stinge. Grape acestei furii, refuz;1

NK nbnndoneze slabiciunii, refuza sa faca orice ar fi puimi


lincurce pe Mackenzie, indiferent cum. Inschim b,
imnri suflete$te, fortandu-ji genunchii sS ra m in a
$i indreptandu-si umerii.
I 'e vom face? ii ?opti ea. C u ce pot s 5 ajut?
I lindca aceasta fereastra murdara nu era acoperita de
i iprrii grele, reuji sa-i vada o parte din trasaturi cand
Intoarse sa o priveasca. Jumatate din fafa ii era in uml-i ,i. dar lumina saracScioasa licari pe linia oblica a unui
...... .. inalt ?i sculptat, dezvaluind o barbie puternica,
fl 11,insa pe o gura la fel de clar sculptata ca a unei statui
yin c^ti din antichitate.
Va trebui sa te las singura o vreme, spuse el. Vei fi
in rqjula?
I'anica exploda in stomacul si in pieptul ei. De-abia
imsi sa-$i inghita tipatul de protest care i-ar fi tradat.
tilsnind din din^i i hotarand sa nu vorbeasca, fiindca
ti|.iful i-ar fi zburat de pe buze daca ar fi deschis gura,
im nviinta din cap.
1:1 ezita, iar Barrie ii simfi atenfia concentrandu-se asui ci cand ii detecta nelinijtea i in^elese c 5 incerca sa
Iim Ida daca ar fi fost sau nu sigur sa o paraseasca. Dupa
ii-va clipe, dadu scurt din cap, ca pentru a-i recunoate
Ii icrininarea, sau cel put;in acordandu-i Incredere.
Ma intorc intr-o jumatate de ora, spuse el. Promit.
Sinase ceva dintr-un buzunar al vestei. Desfa^ura
lilivtul, dand la iveala un fel de patura subfire. Barrie
mase nemi^cata, in vreme ce el o infa^urfl strans in
nu ill ei. Dei era foarte sub^ire, patura incepu imediat
niflecte pu^ina caldura a corpului ei. C and el ii lua
in.liiiile de pe margini, acestea se departara, iar Barrie
i ,ii-ftta innebunita de ele, in incercarea de a pastra acea
ililura fragila. Pana sa reu^easca sa-$i traga patura in
imiil ei, el deja disparuse, intredeschizand u$a foarte
l'HPii ?i strecurindu-se prin ea la fel de silentios cum
ise pe fereastra in camera in care fusese ea t;inui| Apoi Ufa se inchise, iar ea ramase din nou singura
in lutuneric.

Nervii ei fiparS in semn de protest, dar ii ignora.


In schimb, se concentra sa ramana cat mai tacuta po
sibil, ciulind urechea la orice zgomot din cladire care
ar fi putut sa-i spuna ce se petrecea. Inca se mai auzeau
sunete vagi din strada, rezultatul schimbului de focuri
care alarmase locuitorii din apropiere, dar i acestea in
cepeau sa pSleasca. Zidurile groase de piatra ale cladirii
atenuau orice sunet. Din interiorul cladirii nu detect;)
decat tacere. Oare rapitorii ei abandonasera locul dup;1
presupusa ei fuga? Pornisera in urmarirea echipei hi
Mackenzie, crezand ca era cu ei?
Se clatina pe picioare i de-abia atunci i$i dadu seamn
ca se putea a?eza pe podea $i sa-?i infa?oare patura in
jurul ei, conservand astfel ?i mai multa caldura. Pickwrele ii erau aproape amorfite de frig. Atenta, se coborl
la podea, ingrozita sa nu faca vreun zgomot fara sa vre;i.
Se a$eza pe patura subtire $i o stranse in jurul ei cat di
bine putea. Oricare ar fi fost materialul din care era con
fectionata, patura bloca raceala podelei de piatra. Stran
gandu-?i genunchii la piept, Barrie i?i petrecu brafelc
in jurul lor 51 i$i sprijini capul pe ei. Se sim^ea mai con
fortabil acum ca niciodata in ultimele ore prelungi dc
teroare, ?i, inevitabil, pleoapele ii devenira grele. Stand
singura in camera intunecata, murdara $i goala, adormi.

capitolul 3
C u pistolul in mana, Zane se mica in tacere prin cl;l
direa veche ?i darapanata, evitand gramezile de moloz 51I
piatra sparta. Se aflau deja la etajul superior, prin urm;i
re, cu except ia acoperiului, singura direcfie in care sc
putea deplasa era in jos. $tia deja unde se aflau ieirili
dar nu 51 unde erau baiepi rSi. i$i alesesera acea cladi
re doar ca ascunzatoare temporara $i o abandonaser.l
atunci cand crezusera ca victima lor scSpase? Sau er.
acesta locul lor de intalnire obi^nuit? Daca da, c&;i erau
in total? i unde erau? Trebuia sa $tie toate aceste detali
inainte de a risca sa o mute pe domniijoara Lovejoy

Nu mai ramSsese decat vreun ceas pana la ivirea zorilor;


hi'lmia s-o duca intr-un loc sigur pana atunci.
Sc opri intr-un punct in care coridorul cotea, lipini lu sc de perete $i petrecandu-si usor capul pe dupa colt,
.Ii iar cat sa poata vedea. Era gol. Fara un sunet, avansS
I'! l>ol, verificand la fel de atent cele cateva camere ce sc
m ludeau din el.
trasese la loc cagula neagra si se manjise cu praf
IH ic bratele goale pentru a-?i atenua stralucirea pielii
.i Ii mai putin batator la ochi. Faptul ca ii daduse cain.isa domnisoarei Lovejoy, ramanand cu bratele goale,
ll l;u use oarecum mai vizibil, dar considera cS brafele
i puternic bronzate nu erau nicidecum la fel de proi'iii>il a fi observate precum corpul ei gol. Chiar $i in
l"-ti>a din camera in care fusese tinuta, vSzuse clar licailira palida a pielii ei. Cum nu-i vazuse prin preajma
biimcle, faptul ca-i oferise camaa lui fusese singurul
lin hi pe care 1-ar fi putut face. O vazuse tremurand de
11 im dovada a ocului, caci noaptea era calda -, si prob.inil ar fi devenit isterica daca ar fi incercat s-o scoata
vl'- acolo a$a cum era, goala-puca. Fusese pregatit ca, la
oie, sa ii aplice o lovitura care s-o adoarma. Dar fu loarte curajoasa pSna in acel moment $i nici macar
(ipase cand el se inalfase pe nea^teptate deasupra ei
i i intuneric. Grafie simturilor lui atat de ascutite insa,
me ghicise cat de fragil era controlul ei, cat de mult
il r itu intinji nervii.
1 i a de infeles. Cel mai probabil, fusese violata, nu
'In.11 o data, ci de mai multe ori, de la rapire. Poate
i .ivea sa cedeze psihic dupa Incheierea crizei, odai i .ijunsa in siguranta, dar deocamdata se ;inea bine.
1 imajill ei ii facu inima sa se stranga cu un amestec de
"Irete $i hotarire nestramutata de a o proteja. Prima
I'M prioritate era sa o scoata din Libia, nu sa se razbune
I'.1 lapitorii ei - dar, daca vreunul dintre ticalo^i ajunM>'ii Intamplator sa-i stea in cale, atunci a$a sa fie.
I pul negru al unui $ir de scari se casca in fa{a lui.
unericul era lini^titor; nu doar indica absenta oricaM11 paznic, ci avea sa-i ofere $i protecfie. Oamenii inca

se agapu de instinctele primitive ale locuitorilor din pe$teri. Daca erau treji, voiau in jurul lor confortul luminii,
ca sa poata vedea dufm anii cand se apropiau. Intunericul era o arma pe care tortionarii o foloseau pentru
a frange spiritul prizonierilor lor, fiindca le scotea in
evidenta neputinpi, atatandu-le nervii. D ar el era ofiter
SE A L, iar Intunericul era pur $i simplu o circumstanpl
de care se putea folosi. Pa$i atent pe sc&ri, ramanand
cu spatele spre zid pentru a evita eventualele margmi
pribusite ale treptelor de piatra. Era destul de sigur cl
scarile erau utilizabile tn siguran^a, altfel rapitorii nu
le-ar fi folosit, dar nu if i asumS riscuri. C a niste idiop,
oam enii ifi depozitau diverse lucruri pe trepte, blocandu-si singuri caile de iefire in caz de urgenta.
O usoara atenuare a intunericului chiar in fafa lui
ii dadu de inteles ca se apropia de capatul scSrilor
Se opri cJt inca se afla in umbra protectoare, incercand s;l
prinda cel mai mic zgomot. Reusi. Auzi ceea ce cautase,
sunetul indepartat al unor voci, voci furioase ce se suprapuneau, aruncand injuraturi si explica^ii. Desi Zane
ftia araba, era prea departe pentru a in^elege ce spuneau. N u conta; fusese interesat sa le descopere locatin,
iar acum o aflase. Isi inabusi impulsul de a se r 5 zbun;i
in numele dom nifoarei Lovejoy. M isiunea lui era sa <>
salveze, nu sa o puna $i mai mult In pericol.
Exista cate o casa a scSrii la fiecare capat al cladirii.
Stiind acum ca rapitorii se aflau la parterul piar^ii de esl.
Zane incepu sa-si croiasca drum spre scarile din partea
de vest. N u dadu peste nici un paznic; dupa cum spe
rase, rapitorii credeau ca fusese deja salvata si nu m;ii
vedeau rostul sa posteze paznici.
D in experien^a lui, misiunile perfecte erau foartr
rare, atat de rare, incat putea numara pe degetele dr
la o singura mana cele la care participase fi unde totul
mersese $nur. Incerca sa se pregateasca pentru defecpu
nile mecanice, pentru accidente, pentru fortele natu
rii, dar nu avea cum sa se pregateasca dinainte pentrl
factorul uman. N u ftia cum fusesera avcrtiza^i rapitorii

>lr prezenta trupelor SEAL, dar se gandise la aceasta po-il'ilitate inca de la Inceput fi facuse un plan alternativ
In caz ca mergea prost ceva. Si chiar mersese prost - fi
nu avea s i afle decSt mai tarziu ce anume; cu excepfia
>i iii tului mesaj transmis echipei lui, in care le spunea
' '.e retraga fi sa treaca la planul alternativ, nu comunitanrra prin radio.
Probabil era doar ghinion pur, vreun locuitor intir{Ml care daduse pe neafteptate peste unul dintre oamenil lui. Se intSmplau fi astfel de lucruri. Prin urmare,
: u prise un plan B, planul lui pentru orice eventualliiite, fiindca, in timp ce ifi croiau drum spre cladire,
(nurse cuprins de un sentiment de neliniste. CSnd intuUlu ii spunea ceva, Zane asculta. Iepurasul Withrock ii
milicase o data o privire pe sub sprancene fi ii spusese:
,Sflnli\ esti chiar mai fantomatic decat Fantomaticul.
I tn aveau incredere in instinctele lui, atat de mult incat,
in miutea lor, probabil trecusera la planul B imediat ce
li ilfkiuse glas, chiar inainte ca el sa fi intrat in cladire.
I mid nevoit sa fina cont de domnisoara Lovejoy,
pi.isc pentru varianta mai sigur5. De aceea preferase
t inrre singur pe fereastra, dupa ce Fantomaticul ii rapniiase, in urma recunoasterii, ca rapitorii pusesera paznli i la intervale regulate pe tot cuprinsul etajului intai.
Nu sc vedeau lumini in nici una dintre camerele de la
md|mI patru, unde fusesera informati ca era ;inuta donv
W(tiDrii Lovejoy, ceea ce insemna probabil ca nu exista
ii l un paznic efectiv in camera cu ea; un paznic ar fi
K Iii7.it sa stea in intuneric.
I .lia sa vrea, rapitorii ii indicasera exact camera:
linuura fereastra fusese acoperita cu draperii. Cand
.'mi- iijunsese la camera respectiva, intredeschisese atent
Impcriile grele pentru a se asigura ca nu ascundeau
lumina din interior, dar descoperise ca incaperea
I Imcolo de ele era cufundata intr-un intuneric total.
Uf iJnninifoara Lovejoy se aflase acolo, exact afa cum
irjic.ptase.
A. inn, cand crcdeau ca nu mai aveau ce sa pSzcasca,
Mplioiii pareau sa se ti grupat toti laolalta. Zane se fiirisa

prin camerele de jos pana ajunse la cealalta casa a scarii,


apoi urea in tacere inapoi. Grape Fantomaticului, tia
un loc destul de sigur unde putea s-o duca pe domni
soara Lovejoy cat timp ajteptau o alta oportunitate dc
a fi ridicati; nu avea altceva de facut decat sa o duc;l
acolo neobservata. Ceea ce tnsemna ca trebuia s-o fac3
inainte de ivirea zorilor, fiindca o femeie occidentals pe
jumatate goals si cu pSrul rou s-ar fi facut cu siguran^l
remarcata Intr-o 1;ara islamic&. Nici el nu s-ar fi integral
complet in peisaj, in pofida parului negru ?i a pielii
bronzate, din cauza costumului de camuflaj, a plasei cu
echipamente si a armamenmlui. Majoritatea oamenilor
ar fi remarcat un barbat cu vopsea de camuflaj pe fafa si
o carabina automata agafata de umar.
Ajunse la camera unde o lasase pe domnisoara Low
joy i intra la fel de meet cum ieise. Camera era goals.
U n sentiment de alarma il zgudui din cap pana in picioare, facand sa i se contracte top muschii, apoi vSzn
grimajoara mica si intunecata de pe podea i i$i dadu
seama ca se stransese ghem i se acoperise cu patuni
subtire. Nu se mi$ca. Zane ii asculta respirapa regulate,
aproape inaudibila, $i in^elese ca adormise. Sim p din
nou acea strSngere de inima subtila. Fusese tinuta in
tensiune $i teroare timp de cateva ore, vizibil extenuate
dar incapabila sa doarma; pupna siguranta pe care reu
ise sa i-o asigure oferindu-i camaa lui, o patura $i o as
cunzatoare temporara, precara, fusese suficienta pentru
a-i permite sa se odihneasca. N-ar fi vrut sa o deranjezc,
dar trebuiau sa se misjte.
Cu blandete, ii puse mana pe spatele ei, masand-n
u?or, incercand sa o trezeasca fara sa o zgaltaie, readu
cand-o treptat in simtiri, astfel incat sa nu se speri'
Dupa o clipa, fata incepu sa se foiasca sub atingere;i
lui i simp momentul cand se trezi, ii simp tresarirc
scurta de panica, apoi hotararea calma cu care se luptfl
sa se controleze.
- N e mutam intr-un loc mai sigur, ii $opti el, des
prinzandu-^i mana de pe ea imediat ce se asigura 4M
se trezise.

/Wind in vedere prin cite trecuse, probabil nu voia


Iis nevoita sa indure atingerea unui barbat mai mult
ifi ,u ar fi fost necesar. Gandul il infurie, cSci instinctul
Im ci a sa o aline; femeile din familia lui, mama, sora si
Mimnatele, erau toate adorate si prefuite de barbafi.
Al 11 vrut s o cuibareasca pe Barrie Lovejoy in brafele
Im, sa ii promita ca avea sa-i faca bucap, personal, pe
i.'(I ticalo$ii care ii facusera rau, dar nu voia sa faca
mm' care sa-i afecteze controlul fragil. Si, oricum, nu
m timp pentru gesturi de alinare.
Barrie se ridica greoi in picioare, continuand sa strinp;Miira in jurul ei. Zane se intinse spre ea, $i degeteli i'i se inchisera strans peste material, apoi se relaxara
in |>i it. Nu era nevoie sa-i explice motivul pentru care
h i sa renunfe la bucata de material ce o proteja. Zane
*iin i a inca era infrigurata 51 totodata dureros de ru$iit .1 de nuditatea ei aproape completa.
Ioart-o a$a, ii opti el, infa^urand patura in jurul
I illci ci ca pe un sarong, astfel incSt aceasta ii ajunse
I'luA la picioare.
I erf bine capetele paturii peste ?oldul ei stang, apoi
1 .ipleca sa verifice ca materialul nu era prea strans in
I' Htea de jos a picioarelor, lasindu-i suficienta libertate
li- mijcare daca erau nevoifi sS alerge.
I 'And se indrepta, ea ii atinse braful, apoi i?i desprini lapid m an a, ca $i cu m chiar $i acea atingere scu rta ar
II Inst prea m ult p entru ea.

Mulpjmesc, opti ea.


I 'rmarejte-ma cu atenpe, o instrui el. Respecta semn.ilrlc pe care fi le fac cu mana. Ii explica rapid cele mai
nple semnale, ridicarea pumnului incle?tat care inuna Stop! $i mana deschisa care insemna doar Asn i|iia, semnalul pentru a inainta 51 semnalul pentru
I ic ascunde. Tinand cont de starea ei de spirit, la care
. mlauga extenuarea evidenta, se indoia ca ar fi putut
II (Inc mai mult de acele patru comenzi simple. Oricum
"ii aveau de mers prea mult; daca aveau sa descopere ca
1 iu necesare mai multe comenzi de atat insemna
1 iid u sera de belele.

B arrie ie$i dupa el din camera ?i coborl scara din par


tea de vest a cladirii, de$i Zane ii sim ti ezitarea cand pa^i
in adancim ea de co$mar. li arata cum sa stea cu spatelr
spre perete, cum sa testeze cu piciorul m arginea treptei.
O sim fi im piedicandu-se o data, ii auzi rasuflarea uic
rata. Se r&suci pe calcSie pentru a o stabiliza; in m 5 n;i
dreapta avea pistolul, dar braful stang ii fa^ni rapid spre
ea, incolacindu-se in jurul fo ld u rilor ei pentru a o echi
libra cand se clatina cu doua trepte m ai sus de el. Prin
gestul acesta o salta cu totul de la pam ant, tragand-o
spre partea stangS a trunchiului lui. O sim fea m oale in
stransoarea lui, cu jold u rile inguste, dar frum os rotun
jite, iar n arile i se latira cand detecta d u lceafa cald*
a pielii ei.
Era aproape a^ezata pe bratul cu care o inconjurase,
sprijinindu-$i m ainile pe um erii lui. Ezitand, se aplecil
i o Iasa iar cu picioarele pe trepte, iar ea se indepartt
im ediat de el.
-S c u ze , ii fopti ea in intuneric.
A dm irafia lui Zane pentru ea crescu. N u scandse in
bratele lui, in ciuda faptului ca aproape cazuse, in ciud;i
felului in care o prinsese. Se finea bine, concentrandu-^i
atenfia asupra realizarii un ui singur fel: eliberarea.
M ijcarile ei erau ?i m ai prudente acum, dupa acel pas
gre?it, lasand m ai m ult spafiu intre ei decat i-ar fi placut
lui. La ultim ul $ir de trepte, Zane se opri, ajteptand-o
sa -1 ajunga d in urm a. Stia ca nu -1 putea vedea, a$a cil,
atunci cand ea se apropie, el Ii vorbi incet, pentru a evitu
ca Barrie sa se izbeasca de el.
- A ic i, fopti el.
C o b o ri atent ultim ele cateva trepte si ie?i in luminn
slaba. N u se vedea nim eni. Fluturand scurt din man;!,
ii facu sem n lui Barrie sa inainteze, iar ea ie?i din obscu
ritatea casei scarilor ?i se opri langa el.
Ie^irea spre strada era marcata de u n set de u$i duble
uriase d in lem n, dar Zane era con stient de zgomotelc
tot m ai p u tern ice de afara, datorate ap ro pierii zori
lor, i ftia ca era prea riscant sa foloseascS acea iejirc.
D in stanga lor se auzi o voce ridicata, strigand in arab;\

si i>simp pe Barrie crispandu-se. Rapid, inainte ca sunenil vreunuia dintre rapitorii ei sa apuce s 5 o inspaiman.) conduse intr-o debara aglomerata, unde o singura
It n-astra mica licarea sus pe perete.
Ic?im pe fereastra asta, murmura el. O sa ai de sa
il' i.mi un metru douazeci pana la sol, nimic exagerat.
1 > te ajut sa urci. Dupa ce aterizezi, te feresti de stra'!i>, ilar r 5mai lipita de partea asta a cladirii. Lasa-te pe
>ini' ca sa ai o silueta cat mai marunta. Bine?
Ilarrie incuviinfa din cap in semn ca infelesese, fi ifi
i " iti drum peste cutiile amestecate fi peste moloz pana
(junseri sub fereastra. Zane se intinse spre pervaz, se
! 'I cu degetele de tencuiala fi se ridica pana ajunse
i si- sprijine cu un genunchi pe pervaz fi cu un bocanc
I un vraf fubred de cutii. Era evident ca fereastra nu
him!
fusese folosita de multa vreme; geamul devenise
>i>.ii de la praf, balamalele erau ruginite fi intepenite.
I Vm luse fereastra cu forfa, crispandu-se la scartaitul
.ire il scoase, defi ftia c5 nu avea sa se auda pana
Ii locul unde se aflau rapitorii. U n val de aer proaspat
'"iinda incaperea imbacsita. C a o felina, sari pe podea,
i|n>Ii se intoarse spre Barrie.
Pop sa-p sprijini piciorul pe palma mea sau pop sa
urci pe umerii mei. Ce preferi?
Cu fereastra deschisa, incaperea devenise mai luiiilnoasa. Ii vazu expresia nesigura cu care se zgai spre
t< ii-nstra fi pentru prima data aprecie cat de uniforme
li i-rau trasaturile. Stia deja cat de dulce era conturul
"i pului ei, dar acum aflase fi ca domnifoara Lovejoy
i.i ii incantare pentru ochii lui.
Pop sa treci pe acolo? fopti ea, ignorandu-i intrebai* ,i *i studiind din priviri m ai intai lapm ea um erilor lui,
I cat de ingusta era fereastra.

/line tacuse deja aceste masuratori in minte.


Va fi stramt, dar am trecut fi prin altele mai mici.
I'nrrie ii privi chipul intunecat, apoi incuviin^a hoiii.Ira din cap, dand de in^eles ca era gata sa mearga
*n,iI departe. Acum Zane o vazu calculand dificultatea
Ii' u trece prin fereastra cu patura legata in jurul taliei

fi observa exact momentul cand se hotari. Isi indrept:!


umerii fi ridica barbia, dezlegandu-fi patura fi Incola
cind-o in jurul ei ca un fular lung, petrecand-o in jurul
gatului si aruncand capetele peste umeri, lasindu-le sa-i
atarne dezinvolt pe spate.
- Cred ca ar fi mai bine sa ma urc pe umerii tai, spusi
ea. Ma voi putea impinge mai bine astfel.
Zane ingenunche pe podea f i ridica mainile, ca Barrii
sa se poata prinde fi sprijini. Ea se duse in spatele lui fi
pa?i indrazneafa cu piciorul drept pe umarul lui drept,
apoi se ridica intr-o pozifie pe jumatate ghemuita. Imodiat ce piciorul ei stang isi g 5si locul pe umarul lui, iar
mainile ei se fixara intre ale lui, Zane se ridica incetifor
pana ajunse complet in picioare. Greutatea ei era neglijabila in comparatie cu ceea ce indurase in timpul
antrenamentelor. Se apropie de perete, iar ea ifi eliber;!
mana dreapta pentru a se sprijini de pervaz.
- Gata, fopti f i se impinse prin fereastra.
Trecu prin ea cu capul inainte. Era cel mai rapid
mod, dar nu fi cel mai Ufor, fiindca nu avea cum si-fi
atenueze caderea pe cealalta parte. Zane ridica privire::
fi vazu licarirea picioarelor ei palide fi goale, dar fi n l
tunjimile dezgolite ale feselor; apoi disparu de sub ochii
lui, si se auzi o bufnitura cand ajunse la sol.
Rapid, Zane se ridica din nou la fereastra.
- Efti bine? intreba el cu vocea aspra.
Pref de o clipa, nu auzi nimic, apoi primi Un raspuns
tremurat, soptit:
-A fa cred.
- Ia carabina.
Ii intinse arma, apoi se Iasa la podea fi-fi scoase echi
pamentul prins in plasa, pe care-1 arunca apoi pe fereas
tra. La final veni el, cu picioarele inainte, rasucindu-ji
umerii intr-un unghi care sa-i permita sa treaca prin
fereastra ingusta fi aterizand in pozifie ghemuita. As
cultandu-1, Barrie se trasese intr-o parte fi statea asezati
langa zid, strangand din nou patura in jurul ei fi finanil
in brate carabina lui.

/p i ile se apropiau rapid, ram a?itele de Intuneric abia


Iiu ,'md cu un am urg a d in c.

( 3rSbe?te-te, spuse el, imbracandu-$i vesta cu plasa


i liifnid carabina de la ea.
I ) puse la locul ei, apoi scoase din nou pistolul. Sen
'll. i patului greu al armei in palma lui era linijtitoaj leribil de familiars. Cu arma in mana dreapta i
hi in;"\na ei stransS in stanga, o trase pe cea mai apro| t l H , alee.
Benghazi era un ora? modern, destul de occidenta11..11, *i principalul port al Libiei. Se aflau aproape de
Ini m i $i simfea puternic mirosul marii in nri. Ca maH,i majoritate a zonelor de coasta, era unul dintre locui lli- ft:le mai neplacute din ora?. Din cate reu$ise sa-$i
'.Iffi seama, nu aparusera deloc autorititi care sa cerce<>:r sifiimbul de focuri, chiar presupunand ca ar fi fost
iii'i ir tat. Guvernul libian nu era prietenos - nu existau
HL(ii diplomatice intre Statele Unite ?i Libia -, dar asta
mi insemna ca guvernul ar fi inchis neaparat ochii la
i ipirea fiicei unui ambasador. Desigur, era la fel de proli iliil s5 o faca, acesta fiind i motivul pentru care nu se
liu rtcase o rezolvare pe cai diplomatice. Cea mai buna
"l'|itine fusese sa se intervina pur i simplu, ca domniLovejoy sa fie salvata cat de repede posibil.
Zona de coasta era presSrata din abunden^ft cu o serie
Ji- i ladiri paraginite, abandonate. Restul echipei se reii.isose intr-una dintre ele, distragandu-le atentia urmaiilui ilor de la Zane i domnisoara Lovejoy, in timp ce ei
*i .im undeau intr-alta. Aveau sa se reintalneasca la ora
I Iix, in dimineata urmatoare.
1 mtomaticul alesese locurile, a$a ca Zane avea in. inlare c5 erau relativ sigure. Acum, el ?i domnisoara
I 'iv<;jt>y isi croiri drum printr-o refea intortocheata de
ili l. Ea scoase un sunet inabuit de dezgust la un moin.-iii dat, iar Zane banui ca probabil calcase in ceva neI'l'iiLil, dar, in afara de acel incident, avansa curajoasa
in liWcre.
I )ii pa doar cateva minute, ajunsera la ascunzatoarea
iliiis;l. Cladirea arata mai mult prabu?ita decat in picioare,

dar Fantomaticul o cerceta.se i raportase existenta unei


camere intacte In interior. U nu l dintre perefii exteriori era faramitat, neramanand din el decat ceva mai
mult de o gramada de moloz. Zane il incaleca, apoi o
prinse pe domnioara Lovejoy in jurul taliei i, fara nici
un efort, o ridica peste gramada, rasucindu-ji trunchiul
pentru a o depune pe cealalta parte. Apoi i se alaturS,
conducand-o pe sub barne pe jumatate cazute si pe lan
ga panze de paianjen pe care voia sa le lase neatinse.
Faptul ca putea vedea acele panze ti dadea de infele.s
ca trebuiau sa se ascunda rapid.
U$a camerei din interior atarna haotic intr-o singurA
balama, iar lemnul incepuse sa putrezeasca in partea dc
sus. O trase pe Barrie in interiorul zidurilor protectoarc.
- Stai aici pana ma ocup de urmele noastre, ii opti
el, apoi se Iasa pe vine si inainta spre locul unde trecuserS peste rama^ifele zidului exterior.
De acolo se intoarse pe unde venisera, impra$tiinil
noroi uscat pentru a ascunde semnele trecerii lor. Oh
serva pete intunecate si umede pe bucafile sparte de pi;i
tra care erau tot ce mai ramasese din podea. Se incruntit,
jtiind ce insemnau acele pete intunecate. La naiba, dc
ce nu spusese nimic? Oare lasase o dara de sange ce du
cea direct la ascunzatoarea lor?
C u multa grija, ?terse urmele. Nu era in intregim
vina ei; ar fi trebuit sa se gandeasca i el mai bine !;i
picioarele ei goale. AdevSrul era c i mintea lui zabovist
mai mult asupra fundului ei gol $i asupra altor dew
In ale corpului ei pe care le vazuse deja. Era mult prea
c o n s e n t de sexualitatea ei; dovada ii atarna greu intre
picioare. Dupa toate prin cate trecuse Barrie, era ulri
mul lucru de care avea nevoie; a$adar, hotari sa-si ignore
dorinfa, dar asta nu o facu sa dispara.
Cand se intoarse, ridica fara un cuvant u$a i o pusc
la locul ei in cadru, sprijinind-o sa nu cada din nou.
De-abia apoi se intoarse spre ea.
- De ce nu mi-ai spus ca te-ai taiat la picior? Cand s-a
intamplat? intreba el pe un ton jos fi foarte calm.

I'.irrie statea in picioare unde o lasase, cu fafa palida


in lumina slaba ce se strecura prin obloanele deschise
ili' Icrestrei. cu ochii atStde mari de epuizare si de efort,
11 mu semana cu o mica bufnita abandonata si murdara.
i 1 Im runtare de nedumerire ii stranse sprancenele laoI ili.i v.,nd ifi privi picioarele.
I ), spuse ea cu uimire cand examinS petele intunei ili' de pe laba piciorului stang. Nu mi-am dat seama
i n. ,im taiat. Probabil s-a intamplat cSnd am calcat in
i i i m . . . treaba... pe alee. Mi-aduc aminte ca m-a durut, dar
1 1 rezut ca era doar o piatra taioasa sub... chestia aia.
t \*1 putin nu se intamplase mai devreme. Teoretic,
l>i .'(1,1.1 lor ramanea sigura. Acfiona stafia radio, transinland, afa cum se infelesesera, un singur clic, care ii
iiiunla echipa ca ajunsesera la ascunzatoare, fi primind
tun dicuri drept raspuns, ceea ce insemna ca fi oamenil lui erau in siguranta in pozitia stabilita. Aveau sa se
u.icteze reciproc la intervale regulate, dar in cea mai
nr parte urmausa-fipetreacaziuaodihnindu-se.Usurat,
/iiH- ifi concentra gandurile asupra altor aspecte.
Asaza-te
lasa-ma sa ma uit la piciorul tau, ii
i mi el.
I flrimul lucru de care avea nevoie era ca Barrie sa
ewui'Kii fontSc, defi, din cate vazuse pana in acel moni'iit, nu ar fi deschis gura nici in ruptul capului sa
plfmgt, ci s-ar fi mulfumit sa il urmeze fchiopatind,
in ilntand cat de repede putea.
Nu avea nimic pe care sa se afeze, in afara de piatra
I' ll i;1 a podelei, pe care se fi afeza de fapt, strangand cu
fill.l patura in jurul taliei. Picioarele ii erau murdare,
',ipt-rite cu acelasi amestec de gunoaie ce acoperea fi
incii lui. Sangele se scurgea incet dintr-o taietura
1.1 scobitura piciorului ei stang.
/.me ifi dadu jos gluga neagra fi casca, se dezbraca de
-la cu plasa fi ifi scoase manufile; apoi isi despacheta
lnpamentul de suptaviefuire, care includea o trusa de
tm ajutor foarte mica, dotata doar cu lucrurile esenfi Se afeza turceste in fa fa ei fi ii ridica piciorul sting,
'iijinindu -1 pe coapsa lui. Dupa ce desfacu un mic

pachet ce confinea un tampon imbibat cu dezinfectani,


cura^a temeinic rana ?i locul din jurul ei, prefatimdu-sr
ca nu observa tresaririle ei involuntate de durere, pe
care incerca rapid sa ?i le controleze.
Taietura era suficient de adanca pentru a avea ne
voie, probabil, de cateva copci. Scoase un alt tampan
dezinfectant si il apasa cu for(:a peste rana, pana cand
sangerarea se opri.
- C at timp a trecut de la ultimul tau vaccin antiteta
nos? o intreba.
Barrie i?i spuse ca nu auzise niciodata nimic atat dr
calm ca vocea lui. II vedea clar acum; era probabil bine
ca nu reusise sa-l vada mai devreme, fiindca era foari
posibil ca nervii ei sa nu fi rezistat presiunii. isi drese
vocea $i reusi sa spuna:
- Nu-rni amintesc. Capva ani, murmura ea, fara a se
putea concentra la ceea ce spunea.
Parul lui negru i bogat era incalcit de transpiratii
iar fafa ii era manjita cu vopsea neagr5 51 verde. Trico
ul negru pe care il purta era jegos, imbibat de praf si
transpirafie, de$i nici cama?a pe care o purta ea nu era
intr-o stare mult mai buna. Materialul tricoului era gat;i
sa crape peste umerii lui ce pareau sa aiba aproape un
metru lapme, se lipea de un piept lat $i de un abdomen
plat, intinzandu-se peste bicep?ii puternici. Bratele ii
erau formate din muschi lungi, de otel, iar incheieturili'
mainilor lui erau aproape de doua ori mai groase dec.li
ale ei; mainile lui cu degete lungi erau frumos contura
te, asprite de bataturi, mai puternice d ecit ar fi trebuii
sa fie vreodata mainile unui om - ?i peste masura dr
blande cand ii cura^ara rana de la picior.
C apul ii era aplecat asupra a piciorului ei. Barrie ii
vazu genele negre $i dese, curbura indrazneata a spran
cenelor, puntea subfire si arogant de inalta a nasultn,
planul sculptat al pomefilor lui. Ii vazu gura, atat de cl.u
conturata $i de severa, ca ?i cum nu ar fi zambit decat ra
reori. U n inceput de barba ii umbrea barbia sub vopsea L
ua de camuflaj. A poi privirea lui aluneca in sus spre ea
pentru o clipa, rece i apreciativa, ca ?i cum ar fi incereai

*fl ii masoare reacfia la usturimea produsa de dezinfecl;mt, iar Barrie fu uluita de frumusetea limpede a ochilor lui alba$tri-cenuii. II om orise eficient i in deplina
i.Vere pe paznic, apoi pa?ise peste cadavru ca ji cum
<nci n-ar fi existat. U n cutit negru ameninfator, de douan ri ?i cinci de centimetri, se odihnea in tro teaca prinsa
ilo coapsa lui, ?i m anuia atat pistolul, cat $i carabina cu
ii lujurinfS care trada o familiaritate cu mult dincolo de
llmita norm alului. Era cea m ai salbatica, periculoasa
>1 letala creatura, om sau animal, pe care o intalnise vreo l;irfl - 51 se sirnfea in deplina siguranfa cu el.
li daduse propria lui camasS, tratand-o cu o politefe
/I in o tandrefe care ii atenuasera din 50c, ii calmasera
irmerile. O vazuse goala; reu^ise sa ignore acest lucru
1 Hi timp erau prin?i in aceeaji cladire cu rapitorii ei,
liir acum c5, ajunsesera In relativa siguranta 51 singuri,
H;irrie deveni usturator de constienta atat de masculinit.iica lui intensa, cat i de goliciunea ei pe sub camaa.
i;.i sirnfea pielea neobi^nuit de sensibila, ca ?i cum ar fi
lost prea fierbincc i intinsa, iar u?oara trecere a m ateria'
lului peste sfarcurile ei era aproape dureros de acuta.
Piciorul ei parea mic ?i fragil in m ainile lui mari. El se
Ini runtS concentrat, aplicand o alifie cu antibiotic peste
liiml, apoi confecfionand un bandaj in flu ture pentru a
(Mi llide rana. Lucra cu dexteritate, rapid $i sigur, $i nu
11111';1 m ai m ult de o clipa sa o panseze. C u blan d efe,
li iidic 5 piciorul de pe coapsa lui:
- G a t a ! A r trebui sa p ofi um bla fSr 3 problem e, dar,
liiicdiat ce ajungem la vas, cere-i d octoru lu i sa-fi puna
1leva copci ?i sa-fi fac 5 o injectie antitetanos.
P a , dom nule, spuse ea incet.
/.ane ridica im ediat p rivirea, oferind u -i u n zam bet
b $i scurt.
Fac parte d in m arina. Se spun e D a , capitane".
/am b etu l aproap e ii taie ra su fla rea . D aca zam bea
' irodatS cu adevarat, isi dadu ea seam a, era posibil sa-i
1'iovoace un atac de cord. Pentru a-$i ascu n d e reacfia,
Il Intinse m ana.

Zane i?i stranse degetele In jurul degetelor ei, $i i$i


dadura solemn mana.
- Locotenent-colonel Zane Mackenzie, Marina Statelor Unite, trupele SEAL.
Un ofiter SEAL. Inima ii tresari in piept. Asa se expli
ca totul. Membrii trupelor SEA L erau cunoscup drept
cei mai periculoji oameni de pe pamant, bSrbati atat de
abili in artele razboiului, incat reprezentau o categorie
aparte. Nu doar parea letal, ci chiar era letal.
-Multumesc, ?opti ea.
- Cu placere, doamna.
Un val de roseata fierbinte ii inunda fapi cand tji cobori privirea spre poala acoperita de patura.
-T e rog, spune-mi Barrie. In fond, camafa ta e singurul lucru care... Vocea i se pierdu, $i i$i tilusca buza.
Adica formalitatile, in momentul de fa^a, sunt...
-Infeleg, spuse el bland, intrerupSndu-i explicafia
stangace. Nu vreau sa te simti prost, asa c3 circumstan
c e vor ramane strict intre noi, daca preferi. Dar te sfatuiesc sa discuti cu medicul de pe vas sau cu propriul
tau medic, de dragul sanatatii tale.
Barrie clipi spre el derutata, intrebandu-se cum naiba
putea sa existe vreo legatura intre sanatatea ei i faptul
ca o vazuse goala. Apoi intelese brusc; daca nu ar fi fost
atat de obosita, i-ar fi dat seama imediat ce concluzie
trasese el din intreaga situape.
- N u m-au violat, ?opti ea. Fa^a ei deveni chiar mai
rojie ?i mai fierbinte. M-au... m-au atins si m-au ranit, $i
mi-au facut $i... ?i alte lucruri, dar nu m-au violat efectiv,
Asta urma sa se intample azi. Trebuia sa soseasca un tip
important din organizapa lor, ?i presupun ca planuiau
un fel de petrecere.
Expresia lui Zane ramase calma ?i serioasa, iar Barrie
i$i dadu seama ca nu o credea. De ce ar fi facut-o? O g;\
sise legata i goala, dupa ce i?i petrecuse cea mai man
parte a zilei in mainile rapitorilor. Cavalerismul nu fa
cea parte din codul lor moral; se abpnusera sa o violezc

Li ordinele liderului lor, fiindca voia s5 fie el primul care


ii ti faca poftele cu ea, inainte sa le vina randul celorlalp,
/ane nu spuse nimic, iar Barrie i$i facu de lucru cu
' 'mpoanele dezinfectante folosite, care mai erau Inci
indent de umede cat sa-i poata curata restul de murIfni* dezgustatoare de pe picior. Tanjea dupa o baie,
i aceasta era o posibilitate atat de indepSrtata, incSt
nit i macar nu-$i exprima dorinp.
In timp ce ea era ocupata sa se curefe, Zane explo
it mica incapere, ceea ce nu-i lua mult, cad nu se afla
nimic In ea. Inchise obloanele stricate; pladle de lemn
mu putrezite in partea de sus, lasand sa treaca pupna
lumina, dar impiedicand trecatorii sa vada inauntru.
(ill incaperea cufundata din nou in semiintuneric, se
. .fit senzapa unei pesteri confortabile. Barrie i$i inabui
mi c:1scat, luptandu-se cu epuizarea ce o apasa asemem a unor greutati de plumb. Nu dormise decat foarte
I'ijfili, cat timp Zane cautase o cale de a ieji din cladire,
tin atat de obosita, incat chiar si foamea palea prin
miiparafie.
I I observS, desigu r; nu-i scSpa nim ic.

Ce-ar fi sa te culci? sugera el. Peste cateva ore, cand


1 11 mai mulp oameni pe strazi $i nu voi ie$i prea tare

in rvidenta, am sa merg sa fac rost de ceva de mincare


tl ;Vp gasesc nijte haine.
Ilarrie studie vopseaua cu care era manjit pe fa(3.
I Cu un asemenea machiaj, nu cred ca ai sa ramai
hservat, oricat de aglomerate ar fi strazile.
Acel zambet vag ii inflori din nou pe buze, apoi
.Ihpfiru.
Am sa ma cura^ mai Intai.
/ilmbetul aproape o impiedici s3 adoarma. Aproape.
a nip mu?chii relaxandu-se treptat, ca i cum permim-a lui de a dormi fusese singurul lucru de care mai
n iisese nevoie corpul ei. I?i simfea pleoapele prea grele
I ' t nmi a le mai tine deschise; era ca i cum s-ar fi coboun voal de Intuneric deasupra ei. Cu ultima franturS
1 ' i on$tienta, ii simp bratele incolacindu-se in jurul ei
immzand-o bland pe podea.

capitolul 4
A dorm ise ca un copil, 151 spuse Zane, privind-o.
Vazuse acest lucru destul de frecvent la cei zece nepo(i
ai lui, felul in care copiii m ici se prabuseau in somn atai
de abrupt, corpurile lor parand aproape lipsite de oase
c4 nd se rasturnau in bra^ele care ii ajteptau. Privirea lui
aluneca peste fata ei. Acum , ca se ivisera zorile, chiar $i
cu obloanele inchise, ii vedea clar epuizarea intip&rinl
pe chip; era de m irare cS rezistase atat de m ult, nu c;l
adormise acum.
1-ar fi prins bine ?i lu i sS se odihneasc&. Se intinse
langa ea, pistrand o mica d is ta n t intre ei; n u se atin
geau, dar era suficient de aproape sa se poata intinde
imediat dup 5 ea daca ascunzatoarea le era descoperit;!
Era inca sub tensiune, prea p lin de adrenalins pent
a putea dorm i, dar era placut sa se relaxeze $i sS-^i pei
mita sa se detensioneze cat timp ajtepta ca ora^ul sa se
trezeasca pe deplin.
A cum vedea ?i focul din parul ei, n u a n p de ro^cat-in
chis care, cand statea in lum ina soarelui, licarea in aurm
i bronz. O ch ii ei erau de u n verde profund, delicai
sprancenele i genele - ca blana de nurca. N u ar fi fosi
surprins sa observe ?i pistrui, dar pielea ei era curata $i
catifelata, cu exceppa vanatSii ce ii pata u n obraz. Avc;i
vanatai $i pe bra^e ?i, de?i n u le putea vedea, tia ca ni;i
terialul cama$ii acoperea i alte urme lasate de barba(ii
brutali. Insistase ca nu o violaseri, dar probabil ii ei;i
ruine $i nu voia sa stie nim eni altcineva, ca i cum ar li
avut de ales. Poate voia s5 treaca totul sub tacere tie
dragul tatalui ei. Pe Zane nu il interesau motive le
ei; spera doar ca urm a sa aiba parte de ing rijiri m edio
le corespunzatoare.
Se gandi calm sa se strecoare in cladirea unde o |
nusera $i sa-i ucida pe top ticalo^ii care mai erau aeu
lo, fara exceppe. Dum nezeu Li era martor ca o meritau,
iar conjtiinva lu i n u avea sa tresara nici o clipa, pentm
n ici u n u l dintre ei. D ar m isiunea lu i era s& o salveze pe
domnioara Lovejoy - Barrie - i nu realizase inca aceM

liu'ru. D a c i se intorcea in cladire, exista riscul sa fie ucis,


i <tu ce i-ar fi pus in pericol fi pe ea, fi pe oamenii lui.
'nvApse cu mult timp in urma sa-fi separe emopile de
liune, pentru a putea sa gindeasca clar, 51 nu avea
ilr gand sa compromita o m isiune acum... Dar, la naiba,
1Ai ile tare isi dorea sa ii ucida.
li placea cum arata. N u era o frumuse^e rapitoare sau
I rva de genul acesta, dar trasaturile ei erau regulate, iar
in somn, uitand momentan de suterinfele indurate, ex|n sia ei era de o seninatate dulce. Era o femeie mica fi
II iMgAlafa, la fel de fina ca o figurina scumpa de porfelan.
I <| lapt, presupunea ca avea o inaltime medie pentru o
IriTuue, circa u n metru saizeci fi cinci, dar el masura un
.1 iru nou&zeci f i avea cu cel p u fin patruzeci f i cinci
le kilograme mai mult ca ea, deci pentru el era mica.
Nu la fel de m ica precum mama f i sora lu i, dar ele
1.111 cu adevarat m aruntcle si delicate ca nifte zane.
I n l i n e , in ciuda descendentei aristocrate, avea constimtia solida a u n u i pionier. Majoritatea fem eilor ar fi
i-ilat, pe buna dreptate, nervos cu m ult timp in urma.
Spre surprinderea lu i, sim ti ca il cam ia som nul.
In pofida situatiei in care se aflau, il calma oarecum pre hi 1 ei acolo, intinsa langa el, il liniftea s-o priveasca
1It 11mind. D efi era solitar d in fire fi preferase intotdeaucm doarma singur dupa ce apetitul lu i sexual fusese
Mii'ffftcut, i se paru elementar corect, cumva, sa o apere
1 m ipul lu i in tim pul som nului. Oare tot astfel proceI wrrA fi oamenii din pefteri, punandu-se scut intre gura
I'TfU-rii fi trupurile adormite ale femeilor fi ale copiilor
U'i, urm arind som norofi ritm ul bland al respirapei lor
imip ce focurile Incepeau sa se stinga fi noaptea lua in
MpAnire p&mSntul? Daca era un instinct antic, reflecta
>' iik', cu siguranta nu il mai simtise pana atunci.
I >ar voia sa o atinga, sa ii simta m oliciunea cam ii sub
11.111:1 lui. Voia s-o stringa in cu ib u l protector f i cald
.il 1ni pului lui, s-o traga langa el, sa se ghemuiasca in
mi ui iii fi s-o fin 3 acolo cu un brat petrecut peste talie.
I'uni gandul c 5 u ltim u l lucru d in lum e pe care f i 1-ar

fi d o rit in acel m om ent era atingerea u n u i b arbat il


im p ied ica sa dea curs acelui im p uls.
V o ia s-o p n a in brate. T an jea dureros s-o fina in brafe.
Parea pitica sub cSmasa lu i, d ar vazuse co rp u l ascuns
de p liu rile m aterialulu i. Vederea lu i pe tim p de noapte
era foarte b u na; r e v is e sa i i observe s a n ii in a lp si rotunzi, n u foarte m ari, dar cu siguranta apetisanp, si sfSrcu rile m ici i tensionate d in v a rfu l lor. Avea o siluet:'i
rotunjita, fem in in a, cu o talie ingusta, o ld u ri p lin e $i
u n m ic triu n g h i de par p u b ia n . I i vazuse fesele. Sim plui
g in d il facu sa se sim ta sfasiat de d o rin ta; fu n d u l ei era
intr-adevar foarte afatator. I-ar fi p lacut sa-1 sim ta lipii
strans de coapsele lu i.
Pana la urm a, n u avea sa reujeascS sa adoarm a. Era
com plet excitat, d o rin ta p ulsSndu-i in carnea tumefiatn
i rigida. C risp and u-se, se intoarse pe spate i se aez;l
intr-o pozipe m ai con fortabila, dar co n fo rtu l era relativ.
Sin g ura m odalitate p rin care ar fi p u tu t sa se elibereze cu
adevarat de ten siu n e ar f i fost in stransoarea moalc
$i fie rb in te a c o r p u lu i ei, ceea ce n u era p ro b a b il s;i
se intam ple.
M icu fa cam era deveni tot m ai lu m in o a sa i m ai cal
da pe m asura ce zo rii zile i lasara lo c u l d im in e p i pro
priu-zise. P erefii de piatra aveau sa-i protejeze in marc
m asur 5 de cald u ra de peste zi, dar in scurt tim p aveau
sa aiba nevoie de apa. A p a, m ancare si h a in e p e n tru ea.
O b u rq a ar fi fost m ai potrivita d e c it hainele occiden
tale, fiin d ca p n u ta islam ica tra d ip o n ala i-ar fi acoperii
paru l, si existau destui tradip o nali$ti in Benghazi ca un I
astfel de vesm ant sa n u atraga atenpa.
Strazile erau galagioase acum , zona de farm zbarn;!
in d de activitate. Zane ii spuse ca era tim p u l sa pornea.s
ca in cautare de provizii. Is i sterse vopseaua de cam uf la| j
de pe piele cat m ai b in e p o sib il $i ascunse ceea ce mai
ram ase d in ea m anjindu-se cu p ra f pe fafa. N u avea
de gand sa mearga neinarm at, aa ca is i scoase poalrlc
tric o u lu i d in p a n ta lo n i si v a ri p isto lu l sub betelie, if
spate, ap o i is i lasa trico u l sa cada peste el. D aca cineva

ii 11 p rivit cu atenfie u m fla tu ra astfel formata, 5i-ar fi


il 11 seama im ediat ce anum e reprezenta, dar, la naiba,
1in era n e o b i?n u it ca o a m e n ii sa um b le in a rm a ti in
in i-nsra parte a lu m ii. G ra tie fap tu lu i ca era pe sfert inI toil C o m a n ch e , pielea lu i avea o n u a n ta intensa de
tirunz, plus ca se intunecase si m ai m u lt d u pa nenum aliiirle ore de antrenam ente in soare, apa i vant. N im ic
lin aspectul lu i n u ar fi pu tu t atrage atentia nedorita,
11I1 i m acar o ch ii, caci existau destui lib ie n i cu u n parinn (ropean.
11 .im nca o privire lu i Barrie, asigurandu-se ca dorm ea
.h IA k c . Li spusese ca avea sa iasa p u tin , ca sa n u se speili- 1Inca se trezea cat el era plecat. ParAsi san ctu aru l lo r
In paraginS la fel de sile n tio s cu m intrase.
I recura m ai b in e de doua ore pana se intoarse $i se
!i|iiopia ora desem nata pentru a lu a legatura cu o a m e n ii
Iul. lira evident talentat la ?terpelit, i$i spuse el, desi ternn-nul de fu rt propriu-zis ar fi fost p ro b ab il m ai potrivit.
Ailusese cu el o b u rq a neagra cu voal p e n tru cap si, infa>unte in ea, cateva fructe, b ucati de branza ?i paine, premu si o pereche de b a le rin i care, spera el, aveau sa-i fie
Imni lu i B arrie. A p a fusese cel m ai d ific il de procurat,
iliiu lca n u avusese u n recipient. Rczolvase problem a fuiiliul o carafa de circa trei litri, c u dop, de v in - bautu1^ interzisa de C o ra n , dar d isp o n ib ila o ric u m pe scara
Ulna. A ru n case v in u l ie ftin si acru $i um pluse carafa cu
.11ul. G u stu l v in u lu i avea sa se sim ta cla r in apa, dar era
iniujji apa, si asta era tot ce le trebuia.
I )ac3 tot i se oferise ocazia, ascunse p u tin intrarea in
m bul lor, in g ram ad in d cateva pietre in fata ei, arani .I i h I o barna putrezita astfel incat sa para ca bloca usa.
I Ifii ram anea o ricu m vizib ila, dar parea m u lt m ai p u tin
.lu vsib ila. Testa rezultatul e fo rtu rilo r lu i, p entru a se
jnij.;ura c 3 ar fi p u tu t ie?i cu u ?u rinta, apoi se strecura
iiuiiintru ?i s p rijin i d in n o u ua in ca d ru l ce statea sa
" prabuseasca.
Se in to a rse sa o vad a pe B a rrie . D o rm e a in co n ti111lare. A e ru l d in incapere se incalzise con siderab il, asa

ca daduse patura la o parte. Cam afa lu i i se ridicasi


in ju ru l taliei.
Dorinta il izbi ca o lovitura in piept. Aproape ca m I
clatina sub efectul ei, cu inim a gonindu-i f i cu respira^M
gatuita. Broboane de sudoare ii aparura pe frunte si i s< |
scursera pe tampla. Dum nezeule.
A r trebui sa se intoarca. A r trebui s-o acopere cu p:'i
tura. A r trebui sa uite complet de sex. Erau multe In-1
cruri pe care ar trebui sa le faca, dar, in schimb, se zg;iil
la ea cu o foame dureros de intensa ce ii provoca fion
Privirea lu i aluneca lacoma peste fiecare centimetru tli
carne femeiasca. Sexul ii pulsa ca o masea dureroas;!
O dorea mai intens decat dorise orice alta femeie pan:i
atunci. Faimoasa lu i detafare rece il parisise - nu m;il
era absolut nim ic rece in el, iar dorinta era atat de al n;n
b ii de puternica fi de urgenta, incat incepu sa tremim
d in pricina efortului de a i se im potrivi.
C u m iscari lente, tepene, puse bunatatile furate p
jos. Expira fuierator printre d intii Inclestap. N u ftiiiM- 1
ca frustrarea sexuala putea fi atat de dureroasa. N u avii I
sese niciodata dificultati in a-fi face rost de o fem m I
cand voia una. Dar aceasta femeie ii era interzisa, n i
avea voie n ici macar sa incerce sa o seduca. Trecuse prin
destule suferinte ca sa nu mai fie nevoita sa se apere ji I
de salvatorul ei.
Avand in vedere cat de cald era in incapere, daca in ]
tindea patura peste ea, avea sa se dezveleasca d in non
in scurt timp. C u mare atentie, se Iasa intr-un genunclii I
langa ea ?i, cu m aini tremurande, trase In jos poak li I
cam afii pentru a o acoperi. U sor surprins $i nevenin
du-i sa creada, p rivi trem urul m arunt al degetelor lui j
E l nu tremura niciodata. Ramanea neclintit ca o stam ,1 (
in toiul celor mai tensionate f i mai periculoase sitim
fii, pastrand u n control de gheafa in lupta. Sarise i u
parafuta dintr-un avion in flacari, inotase printre i>
chini fi Ifi cususe singur carnea. Calarise cai neim blam nfB
fi chiar fi tauri, o data sau de doua ori. O m orase on I
meni. Facuse toate aceste lucruri pastrandu-fi un contml I

doavatfit, dar aceasta femeie rofcata care dormea in


I i \.i lui il facuse sa tremure.
t !u inverfunare, se forfa sa se intoarca intr-o parte 51
I11.1 stafia radio. T in a n d casca la locul ei, transmise un
In, fi i se raspunse im ediat cu doua clic u ri. Totul
h i in ordine.
Ioate pufina apa avea sa-l rScoreasca. C e l putin s3 se
B,lin.lcasca la acest lucru era mai bine decat sa se ganIr.isca la Barrie. Puse cateva tablete de purificare a apei
irafa, in caz ca pufinul v in ce ramasese in ea nu era
in lent pentru a ucide toate m icile creaturi invizibile.
I.ililrtele nu aveau sa-i dea nicidecum un gust mai bun hint dimpotriva
dar era mai bine decat sa rifte sa se
flee la burta.
Il;1u doar atSt cat s5-fi astampere setea, apoi se afeza
Ci i jpatele lip it de un perete. N u avea ce altceva sa faca
li1 .It sa aftepte privind pe perefi, fiindca era al naibii
Ji' s^'ur ca nu se sirnfea suficient de stapan pe el cat s-o
1'iivrasca pe Barrie.
(1 trezi sunetul vocilor. Erau puternice fi rasunau d in
ipmpiere. Barrie se ridica fulgerator in capul oaselor,
I oi hii m ari de panica. Fu prinsa de doua brafe puternli r, fi o mana fi mai puternica se Inchise peste gura
inilbufind orice sunet pe care ar fi putut sa-l scoata.
1 i.nluza, dezorientata, prada unei terori pure, incepu
.I n- lupte d in rasputeri. D in fi. A r fi putut sa-fi foloa a dintii. D ar degetele lu i o strangeau cu forfa peste
.11hie, f i nu putea deschide gura. Disperata, incerca sa
iisti- d in cap, dar el se m ulfum i s-o traga mai aproape,
>nlharind-o langa el intr-un gest ciudat de protector.
$fft, auzi foapta aproape muta, fi familiaritatea acelui
II strapunse panica f i ceafa ramasa in urma som nului.
/:ine.
Se relaxS imediat, slabita de usurare. Sim find tensi..... scurgandu-se d in m ufchii ei, Zane ii inalta chipul
*pir el, tinandu-fi in continuare mana peste gura ei.
Pilvirile li se intalnira in semiobscuritate, fi Zane dadu
nit d in cap cand vazu ca se trezise f i infelegea ce se

petrecea. I i eliberS barbia, degetele lu i aspre mangain


du-i pentru o clipa pielea ca pentru a-i cere iertare finnIca o strinsese aa tare. U m bra de mangaiere o strabflm
ca u n fulger. Se infio ra cand atingerea lu i croi mi
drum de foe de-a lung ul term in afiilo r ei nervoase si,
instinctiv, i$i intoarse fata spre scobitura calda formal.!
de curba um arului lui.
Braful d in ju ru l ei Ti relaxase im ediat stransoavc.i
cand se infiorase, dar la gestul ei II sim ti ezitand o fr;u
pune de secunda, apoi strangand-o d in nou la pic|>
tul lui.
V ocile se apropiara, adaugandu-li-se bocanituri (
zgomot de piatra sparta. Barrie asculti silabele rapiili-,
fluente, in araba, straduindu-se s i se concentreze asu
pra vocilor. Erau oare acelea?i pe care le auzise pe toi
parcursul com arului indelungat d in ziua precedent;1!'
I i era greu s&-i dea seama.
N u infelegea limba; educafia ei fusese orientata spin
formarea de abilita^i sociale, a?a cum se cuvenea in c;i
zul fiicei u n u i ambasador. Vorbea franceza si italiaiu
fluent, spaniola ceva mai pupn. D upa ce tatal ei fusese
trim is la Atena, se hotarase sa studieze $i greaca ?i invA
fase suficient cat sa poata purta o conversafie simpl.i,
d e |i infelegea mai m ult decat vorbea.
I?i dori cu indarjire sa fi insistat sa ia ?i lectii de an
ba. Detestase fiecare clipa pe care o petrecuse in mainili
rapitorilor, dar faptul ca nu infelegea lim ba o facuse s.l
se simta $i mai neputincioasa, si mai izolatS.
A r fi preferat sa moara decat sa-i lase s5 puna d in non
mana pe ea.
Probabil corp u l i se tensionase, c a d Zane o strSiiv
u jo r pentru a o lini?ti. A ru nca rapid o privire spre fa(a
lui. N u o privea, ci se concentra asupra u?ii fragile,
jumatate putrezita, care apara intrarea in sanctuarul lm
i asupra vocilor de dincolo de ea. Expresia lu i era com
plet calma $i distanta. Brusc, Barrie i?i dadu seama <a
el intelegea araba ?i ca, indiferent de ceea ce discut ;m
oam enii care i$i croiau drum printre ruinele cladirii

' nu era alarmat. Era atent, fiindca ascunzatoarea


I*i I'Uien fi descoperita in orice clipa, dar era, in mod
r> Ii l<-iil, sigur ca ar fi fost in stare sa rezolve problema.
f'l |h buna dreptate, fara indoiala. D in cate vazuse
p . i nfisidera c 5 era capabil sa se descurce in aproape
.ii. i Miuafie. $i-ar fi lasat viafa in m ainile lu i - i chiar
u ik

" l.ti u s e .

Vih ile rasunara tim p indelungat, u n e o ri apropiinIn ;iint de m ult de ascunzatoarea lor, incat Zane lua
in m.lna pistolul cel mare i il indrepta fara sovaiala spre
ii*,i IViirie se zgai la m 4 na lui, atat de zvelta, de puter...... si de capabila. N u trem ura catu$i de p u tin ; era
.... .... im posibil, aproape inum an, ca un barbat sa fie
ii.ii ile calm $i sa i?i controleze atat de bine corpul.
K.imasera a?ezai in tacere in micuta camera calda i
Mini iii.i, singura lo r mi$care fiind , pentru m ult timp,
jiiar de ritm ul respirapei. Barrie observa ca patura
mi ll 11i.ii acoperea picioarele, dar cama^a, slava Dom nuIh i , Ii usigura o decenta rezonabila. Era oricum prea cald
i nun a stasub patura.
! impiil se tara in ritm de melc. C ald u ra i tacerea
i hi un efect hipnotizant, adormind-o usor, aducand-o
........ si are de semivisare ce ii permitea sa ramana conf m*i ii fi, dar i distanta in acela^i timp. Simtea o foame
(nli-nO, dar nu o afecta, ca i cum n-ar fi facut decat sa
it-.ii Ii -i ltizeze foamea altcuiva. Dupft o vreme, m uchii
.....I m iia sii o doara d in cauza ca ramasesera in aceea^i
I ' *Hiii rata timp, dar n ici asta n u conta. Setea insa era
\ I'nw.ste. In caldura tot m ai intensa, nevoia de apa
I.. . im s-o marine. R apitorii ii dadusera apa de c&teva
M, 11 Ir nu m ai bause nim ic de cateva ore - de fapt,
ii h I aflase ca ace?tia voiau s-o vada u?urandu-se in
11
lor. Preferase sS se lipseasca de apa decat sa le
I. n i i n asemenea amuzament.
I i.uispirafia ?iroia pe fafa lu i Zane ?i ii uda tricoul.
H n ili- ra perfect m ultum ita sa ramana unde era, cui' aiiin langa el. B ratul d in ju ru l ei o facea sa se simta
! In siguranfa decSt daca ascunzatoarea lor ar fi fost

construita d in ofel, in loc de piatra, tencuiala sparta $1


lem n putrezit.
N u m ai avusese niciodata de-a face cu u n b&rb;u
ca el. S in g uru l ei contact cu personalul m ilitar fusese cu
ofiterii de rang in a lt care luau parte la d in e u rile de l.i
ambasada, colonei i generali, am irali - superiorii; si m;ii
erau fi infanteriftii m arini care pazeau ambasada, qi
uniform ele lo r perfecte f i m anierele im pecabile. Dcsl
presupunca ca acefti infanterifti m arini trebuiau s5 in
soldap exemplari, altfel nu ar fi fost alefi sa pazeasca am
basada, tot nu semanau deloc cu barbatul care o imbnl
pfa atat de protector. E i erau soldap; el era u n rizb oinu
Se deosebea la fel de m ult de ei precum cutitul negm
fi letal de douazeci si cin ci de centim etri prins ilc
coapsa lu i de u n briceag de buzunar. Era o arm a excu
lent finisata.
In ciuda acestui fapt, nu era nem uritor, iar ei nu emu
in siguranta. Ascunzatoarea lo r putea fi descoperini
Zane ar fi putut fi ucis; ea ar fi putut fi recapturatii
Realitatea acestui gSnd era ceva ce nu putea fi ignornt
afa cum putea ignora teama f i cram pele m usculare.
D upa mult, m ult timp, vocile se indepartara. Zane h
dadu d ru m u l fi se apropie fara u n sunet de uf& pentru
a p rivi afara. N u m ai vazuse niciodata pe n im e n i mi;,
candu-se cu o asemenea grape silenpoasa, ca o felin.i
u r ia fi d in jungla, avansand pe labe catifelate, in loc ili
u n razboinic otelit in c a lp t in bocanci.
Barrie nu se mifcS pana nu se intoarse Zane, ufoau
relaxare a expresiei lu i aratind u -i ca perico lul trecuse.
- C e faceau? intreba ea, avand grija sa vorbeasca inci-i
- Scorm oneau dupa materiale de construcfie, alegeaii
b lo cu ri de piatra, bucap de lem n neputrezit. Daca ar Ii
avut u n baros, probabil ar fi daramat zidurile. A u pm
toate materialele in t r o roaba. Daca vor m ai avea nevou
probabil se vor Intoarce.
- N o i ce vom face?
-A c e la s i lu cru pe care 1-am facut fi acum - vom si .1
p itip fi vom pastra liniftea.
- D a r daca intra aid ...

- Am s5 m 5 ocup eu de asta. Ii alunga ingrijorarea inaline sS apuce sa o exprim e complet, dar o facu pe un ton
hrilfiitor. A m adus nifte mancare si apa. E fti interesata?
H.irrie se ridica grabita in picioare, fiecare lin ie a
ti'tp u lu i ei tradandu-i nerabdarea.
-A p a ! Mi-e atat de sete! A p o i se opri, am intindu-fi
"tprrienta recenta. Dar, daca beau ceva, unde am s&
me i f' s i... stii tu.
/an e o privi cu o expresie de vaga nedum erire, iar
I' l ie ro fi u fo r cand Lfi dadu seama ca era o problem a
in i,ire el n u se confrunta in mod norm al. C a n d el fi
nMiiienii lu i erau in m isiune, se u fu rau oriunde f i orii ,1ml aveau nevoie.
- Am sa-p gasesc u n loc unde sa mergi, spuse el intr-un
111i*i 1 N u Iasa asta sa te tmpiedice sa bei atata apa cat ai
m-voie. A m gasit fi nifte haine pentru tine, dar, avand
in vedere cat de cald se face aici, prob ab il vei d o ri sa
n ii pfi pana la noapte sa te im braci cu ele.
A rata spre gramada neagra de langa echipam entul lui,
i n Barrie if i dadu seama ca era vorba despre o burqa.
le c 'n di cat de decent avea sa o acopere f i fu cuprinsa de
mi vul de recunoftinfa; cel p u p n nu avea sa fie nevoita sa
ilr.i o ch ii cu oam enii lu i acoperita doar de camafa lui.
I'rii avea dreptate; In caldura zilei, f i in intim itatea
* I'lci camere m ici, prefera sa poarte camafa lui. $tiau
mn'indoi ca nu avea n im ic pe dedesubt; el o vazuse deja
ftiuhl f i if i dovedise decen^a oferindu-i camafa lu i fi
iimi|r 3 ndu-i goliciunea, afa ca nu avea n ic i u n rost sa
Infofoleasca de pe acum intr-o tunica pana la glezne.
/ :ine dadu la iveala o carafa mare careia ii scoase dopul.
Va avea u n gust ciudat, o avertizS el, Intinzandu-i
<i.ifa. D in cauza tabletelor de purificare.
( 'Uiar avea u n gust ciudat - calduta, cu aroma de chimliale. D ar era m inunatS. Bau cateva lng h ip tu ri, pentru
i rvita sa-fi provoace crampe la stomac dupa ce fusese
itnl atata tim p. C a t timp Barrie bau ap 5 , Zane despacheu Imca^elele de mancare de care facuse rost - o franzela
ii

tare, o bucata de branza >i mai multe portocale, prune


?i curmale. Pareau un adevarat festin.
Intinse patura ca Barrie sa se poata aseza pe ea, scoase
cuptul i taie porpi mici atat din paine, cat si din branzii,
apoi i le oferi ei. Barrie dadu sa protesteze ca era mull
prea infometata ca sa manance doar atat, dar int;elese i ,1
ceea ce adusese el trebuia sa-i tins toata ziua - $i poaie
chiar mai mult de atat. Nu avea de gand sa se plSngfi in
privinta cantitatii de mSncare pe care o avea.
Nu fusese niciodata mare amatoare de branzetmi
i presupunea ca, daca n-ar fi fost atat de flamSndfl.
nu prea i-ar fi placut nici aceasta branza, dar in acel
moment i se paru delicioasa. M ujca marunt atSt tlin
paine, cat ?i din branza, simpnd satisfactia data de sim
plul act de a mesteca. Constata ca Ii supraestimase ape
titul. Mica porfie pe care i-o oferise Zane se dovedi nwi
mult decat suficienta.
El manca mai cu pofta $i devora una dintre portu
cale. Insista sa manance i ea cateva felii zemoase $i s;i
mai bea pupna apa. Simpndu-se satula, Barrie casca ?i II
refuzS cand ii oferi o noua felie de portocala.
- Nu, multumesc, m-am saturat.
- A i vrea sa te improspatezi pufin?
Barrie ridica brusc capul, facandu-?i parul rojeat sfl
fluture prin aer. O licarire de amuzament aparu in ocl m
lui cand Ii vazu expresia imploratoare $i nerabdatoare.
-A vem destula apa?
- Destula cat sa udam o bandana,
Ea nu avea o bandana, desigur, dar el da. C u mam
grija, turna exact atata apa din carafa cat sa ude bucni j
patrata de material, apoi se intoarse politicos cu spatele
$i isi facu de lucru cu echipamentul lui.
Incet, Barrie i?i trecu materialul ud peste fa;a, <if
tand de placerea senzapei de prospetime. Nu isi dadusr
seama cat de murdara se simuse pana In acel momeni,
cand i se oferise ansa de a Indrepta lucrurile. Deso>
peri un loc dureros pe obraz, unde o lovise unul din
tre barbati, si alte v 3 natai sensibile pe brafe. Aruncand
o privire spre spatele lat al lui Zane, i$i descheie rapid

i.imn;a doar atat cat sa-i poata strecura batista Tnaiiuirii $i s-o treaca peste trunchi $i peste brate. DupS
!>i inchise haina, picioarele ei prafuite se bucurara
tli- meea$i atenpe. Umezeala avea un efect minunat de
iriuiiire, aproape voluptuos prin incantarea senzuala
k cure i-o oferea.
Am terminat, spuse ea, dandu-i inapoi bandana
n1 il se intoarse spre ea. A fost minunat. Mulpimesc,
Apoi inima ii tresari violent in piept, caci, evident,
/.un- sirnfea aceeasi nevoie de a se racori ca ea, dar,
tero deosebire de ea, el nu-si pastra tricoul pe el.
lezbraca de tricoul negru mulat, tragandu-1 peste
I11, $i II arunca pe patura, umezi bandana i incepu
>1 jl lrece fafa cu ea.
V:ii, Doamne." Nereu?ind sa-?i desprinda privirea
I. l;i el, se zgai la unduirea mu$chilor pieptului $i ai
.tUlumenului lui, urmarind felul in care se contractau
il if relaxau in ritmul mi^carilor lui. Lumina slaba surI'lindea bronzul intunecat al pielii lui, stralucind pe
niiuiijimea neteda si puternica a umarului lui. Privirea
(I lascinata aluneca spre linia oblica a omoplaplor lui,
i'll- rombul de par intunecat ce se intindea de la un
*iiin la celalalt. Zane se rasuci pentru a se intinde dupa
i'Vii, iar Barrie ii gasi spatele la fel de fascinant, cu braz*11 .ulanca a coloanei lui vertebrale separand cele doua
I'liiniiri musculare.
Avea o cicatrice de capva centimetri pe obrazul stang.
Nu o observase pana atunci fiindcS fafa lu i fusese ex,i ile murdara, dar acum ii vedea clar linia argintie a
ii .iiricii. Nu ii desfigura deloc chipul, era doar o m ici
i ili iiira dreapta, la fel de precisa ca incizia unui chirurg.
i li.uricea ce se intindea de-a lungul cutiei lui toracice
>in iliterita, masurand cel pupn douizeci de centimetri
in lungime, crestata, cu ^esutul cicatrizat gros $i nere..ui i(- Mai avea si doua cicatrici rotunde, zbarcite, una
lihii deasupra taliei, cealalta sub omoplatul drept. Rani
jVtivmnte de gloante. Nu mai vazuse niciodata astfel de
rtul ilar le identifica acum corect. M ai avea o crestaturi
11 n- intindea peste bicepsul drept, ?i doar Dumnezeu $tia

cate alte cicatrici pe restul corpului. R&zboinicul


tr&ise viata tn puf; corpul lu i purta urmele bataliil
Zane se l&sa pe vine pe jumatate gol, frecandi
laxat batista umeda peste pieptul transpirat, rid
bratele pentru a se spala, expunand axilele neti
peticele de par ce ii starneau lu i Barrie curiozi
Era atat de fundamental, elementar v iril i atat d
rSzboinic, incat lui Barrie i se t&ie rasuflarea, resp
ram&nEindu-i strangulate in plamani cand il privi.
Valul de caldura ce ii strabatu corpul ii arata
mai femeie decat i-ar fi imaginat vreodata.
U$or buimaca, se asezj cu spatele lipit de peret<
trata, se asigurS ca poalele cama$ii o acopereau d'
dar gandurile i se pravaleau prin minte, amefit
rapid, i totui foarte clare.
Inca nu scSpaserS de pericol.
In cursul ultimelor douSzeci $i patru de ore d
mar, nu-?i petrecuse prea mult timp intrebandu-s
putea fi motivul din spatele rapirii ei. Avusese d
pe cap $i fara acest gand: teroarea pura, confuzia,
rea pe care i-o provocaserS loviturile.
Fusese legata la ochi mare parte din timp i dez
tata. Fusese umilita, dezgolita $i pipaitS, ameninp
posibilitatea unui viol, insa se oprisera cu pupn it
de-a se ajunge la a$a ceva - dintr-un motiv anume
tortura psihologica fusese, fara indoiala, unul <
scopuri, dar mai presus de toate fusese faptul ca ]
sera ordine sa o pastreze pentru barbatul care ur
soseasca in ziua aceea.
Cine era el? El se afla in spatele rapirii ei, fara
iala. Dar de ce?
Pentru recompensa? Acum , c i se gandea la
aspect, calma ?i cu mintea limpede, nu i se pare;
probabil. Da, tatal ei era bogat. Num eroi dipli
proveneau din medii cu bani; nu era ceva iesit d
mun. Dar daca banii ar fi fost motivul, existau altii
mai bogati, de$i poate fusese aleasa tocmai fiinc
$tia ca tatal ei ar fi fost dispus sa se ruineze doar p
a o sti in siguranfa. Poate.

I )ar de ce s o fi scos din fara? Nu ar fi fost mai bine s-o


\lh.l undeva aproape, pentru a face mai uor schimbul
I"' luni? Nu, simplul fapt ca o scosesera din tara insemna
i l ii rSpisera dintr-un alt motiv. Poate intenfionasera sa

$i bani daca tot o aveau, de ce nu? Dar nu banii


nptvzentau obiectivul principal. Atunci care?
Nu $tia si, cum nu tia nici cine era liderul lor, nu
ii\r;i cum sa ghiceascS ce voia cu adevarat.
Nu o voia pe ea ca persoana. Respinse acest gSnd din
.ul. Nu era finta unei obsesii, fiindca nici un barbat
.n.li de obsedat de o femeie incat sS fie in stare de a?a
. i ' v : i nu $i-ar fi lasat oamenii sa o chinuiasca. $i nici
nu era genul care sa inspire obsesii, reflects ea ironic.
< ii siguranfa nici unul dintre bSrbatii cu care ie$isera nu
hiluse semne de comportament obsesiv.
I >cci... era altceva la mijloc, o piesa din puzzle care ii
III tom. Era vorba despre ceva ce $tia ea? Ceva ce vazuse
ii citise?
Nu-i veni nim ic in minte. Nu era implicata in intrigi,
llr.i $tia, desigur, care dintre angajatii ambasadei lucrau
pi-utru C IA . Asa era procedura-standard, nim ic neoI'1^unit. Tatal ei discuta adesea intre patru ochi cu A rt
.ulefer ?i, in ultima vreme, fi cu Mack Prewett. Barrie
l?l spusese adesea ca A rt era mai mult birocrat decat
al'lim, de$i inteligenfa din privirea lu i obosita arata ca
I'l l recuse destul timp $i pe teren. Nu $tia ce s3 creada
li-.pre Mack Prewett. Avea un aer ce-i ttada nelinitea
i iluritatea, ceva ce o facea sa nu se simta in largul ei.
I'atal ei il considera pe Mack un om bun. N u era sititit.l in aceasta privinfa, dar nu parea nici o persoana
nullifies. Totu?i, se intamplase o data, cu cateva saptSniilni in urma, sa intre relaxata peste el farS a bate la
iij .i , nejtiind ca tatal ei avea companie. II surprinsese pe
ii i'st a intinzandu-i un plic gros lui Mack; ambii paruse1.1 iperiati $i jenafi, dar tatal ei facuse apel la talentele
Iul de diplomat. Reuise sa anihileze momentul de u$oa1.1 Minghereala, iar Mack pSrSsise biroul aproape imelliii, luand plicul cu el. Barrie nu pusese intrebari legate

de acel episod, fiindca, daca era ceva ce pnea de C IA ,


nu era creaba ei.
A cum se intreba ce se afla in acel plic.
A cel m ic incident era singurul lu cru oarecum nel;i
locul lu i pe care $i-l putea am inti. A rt Sandefer spuse
se candva ca nim ic nu era o c o in c id e n t, dar era oare
posibil ca acel moment sS aiba legatura cu rapirea ci7
Sa fi fost oare chiar cauza ei? A r fi insemnat sa meartu
prea departe.
N u stia ce continea acel plic, nu se aratase cStusi J r
putin interesata de el. D ar il vazuse pe tatal ei dandu-i-l
lu i M ack Prewett. Ceea ce insemna... C e anume?
Avea impresia ca incerca sa-?i croiasca drum pe pip;V
ite printr-un labirint m intal, cotind unde nu trebuia,
nim erind in fundaturi, apoi revenind treptat la logic;!.
Tatal ei nu ar fi facut niciodata nim ic care s-o raneasol,
in nici u n fel. P rin urmare, p licu l n u avea relevan t
doar daca nu cumva era im plicat in ceva periculos si
voia sa se retraga. Rapirea ei avea logica doar daca cim
va se folosea de ea ca de o arma pentru a-i forfa mana (:i
talui ei, pentru a-1 determina sa faca ceva ce el nu voia.
Nu putea accepta gandul c 4 tatal ei ar fi facut cev
care sa aduca a tradare - cel putin nu voluntar. N u ei.i
oarba la slabiciunile lui. Era p utin snob, nu agn
deloc n ic i macar gandul ca intr-o buna zi era posibil
se indragosteasca i sa se casatoreasca si era sufoaiiu
de protector. Dar era u n barbat onorabil, un barbat c J
adevarat patriot. Poate ca rapitorii incercau sa-l for^-ii
pe tatal ei sa faca ceva, sa le ofere anumite informa(n,
iar el se opusese; poate ca ea era m ijlocul de care se foln
seau pentru a-1 forfa sa se supuna vointei lor.
I se parea logic, Plicul nu avea probabil absolut nit l
o legatura cu rapirea ei, iar A rt Sandefer se in$ela in
privinta coincidenfelor.
D ar daca nu se injela?
A tunci, in pofida a ceea ce-i spuneau instinctele dcfr
pre el, tatal ei era im plicat in ceva in care n-ar fi trebmi
sa fie. G an d u l ii starnea o senzatie de greata fizica, d.n
trebuia sa infru nte aceasta posibilitate, trebuia sa ia in

. ili ul toate variantele. Trebuia sa infrunte gdndul, apoi


- 1 1 lase deoparte, caci n u putea face nim ic in privin^a
lui In acel moment.
I (ii* rapitorii inten^ionaserS sa se foloseasca de ea
ii ili- o arma im potriva tatalui ei, atunci nu aveau sa rein11He. Daca ar fi fost vorba doar despre rascumparare,
ii .ii Ii aruncat m ainile in aer cand I$i dadusera seama
. .1 Ir scSpase ?i ar fi rostit echivalentul arab al Ei, naiba
n la de treaba.
I Iderul lo r nu se aflase acolo. N ic i macar nu ?tia
J r anume insem na acest acolo; avusese prea mulpr cap pentru a pune intrebari despre localizarea
i l uro^rafica.
I nde suntem? m urm ura ea, gandindu-se ca era im11ant sa tie.
/ane ridica d in sprancene. Statea a^ezat, sp rijinit de
U in unghi drept fata de ea, acum ca se spalase, iar
I' iii i ic se intreba cat timp fusese pierduta in ganduri.
( artierul de pe ;arm, spuse el. Este o zona mai dura
.< m .ijului.
Ma refer la ora?, explicS ea.
liHelegerea ii lum ina ochii limpezi precum cristalul.
Benghazi, spuse el incet. Libia.
I ibia. U luita, Barrie reflecta asupra informa^iei,
jl'iil se intoarse la irul de ganduri de mai devreme.
I iderul urm a sa aterizeze azi. De unde? De la Atena?
111. i (inuse legatura cu oam enii lui, tia deja ca reusise
...... sS fuga. Dar, daca avea acces la ambasada - $i la
i-ii.il ei - , atunci avea sa $tie i ca n u fusese adusa inapoi.
I'i in urmare, era logic s3 se afle inca in Libia. Era la fel
logic ca ei sa o caute cu indarjire.
II privi pe Zane d in nou. Isi tinea o ch ii pe jumatate
im li$i - parea aproape adorm it. D in cauza caldurii,
mi v mai imbracase cu tricoul. Dar, in ciuda expresiei
ul Hoinnoroase, Barrie in tu i ca era p rofund con$tient
Ii nit ce se petrecea in ju ru l lor, ca n u facea decat
i jl odihneasca tru p u l, in vreme ce m intea ii rarra' ir alerta.

D u p 5 um ilinfa ?i durerea pe care le indurase d in pa i


tea rapitorilor, grija ?i atentia lu i Zane fusesera ca im
balsam, alinind-o ?i ajutand-o sa-$i gestioneze emofiilichiar inainte s i apuce sa-?i dea seama cat de profunJ
era ranita. Aproape pe negandite, se trezise reacfionaiul
fafa de el ca o femeie in fafa u n u i barbat, ceea ce, cum
va, i se parea firesc.
Zane era exact opusul brutelor carora le facuse ai;li
de multa placere sa o umileasca. Acele brute scoriim
neau probabil orajul in cautarea ei, ?i, pana nu pfli.i
sea (ara, exista posibilitatea de a fi recapturata. Iar d;n ,l
se tntampla acest lucru, nu avea sa se mai bucure il>
vreo amanare.
Nu. Era intolerabil. Dar, daca se intam pla ceea ce im
de neconceput, a naibii sa fie daca avea sa le ofere sari*
facpa la care se ajteptau ei. A naibii s5 fie daca avea sa lr
dea voie sa-i rapeasca virginitatea.
Nu i?i considerase niciodata virginitatea altceva dec.li
o lipsa de experienta ?i dispozifie. La jcoala, in Elvetu,
nu avusese decat foarte putine ocazii de a cu noapte li.i
iep $i nu fusese deosebit de interesata de cei pe care li
cunoscuse. Dupa ce terminase jcoala, posesivitatea pm
tectoare a tatalui ei, precum ?i munca ei la ambasa<b
limitasera o eventuala viafa sociala. Barba(ii pe can' li
cunoscuse nu parusera cu nim ic mai interesanp denii
baiepi intalniti in tim pul ?colii. Adaugand $i riscul df i
contracta SID A , pur $i sim plu nu i se paruse ca ar m gi
ta sa faca sex doar de dragul experience!.
D ar visase. Visase sa intalneasca un barbat, sa ajun
gS sa-l iubeasca, sa faca dragoste cu el. V ise sim p li,
universale.
R apitorii aproape ca ii furasera toate acestea, aproapr
ca ii distrusesera visul de a iub i un barbat, abuzamn
atat de grav, incat, dac 5 ar mai fi fost mult captiva Im,
?tia ca ar fi ramas profund traumatizata $i ar fi riscai o
nu mai fie in stare sa iubeasca un barbat sau sa-i tolerc.'
atingerea. Daca Zane nu ar fi scos-o de acolo, prima d
experienta sexuala ar fi fost un viol.
Nu. De o mie de ori nu.

C h iar daca reujeau sa o prinda d in nou, nu avea sa le


ile,i voie sa-i inabuse acel vis.
Ridicandu'Se grabita, Barrie strabatu cei cativa pasi
i iin: o desparfeau de locul unde Zane statea sprijinit de
|irrete. ii vazu corpul musculos devenind alert la gestul
i'i. Ramase in picioare deasupra lui, fixandu -1 cu ochi
vi-izi care ardeau in lum ina slaba. Privirea cu care ii raspim.se el era umbrita, indescifrabila
- Fa dragoste cu mine, ii ceru ea cu voce aspra.

capitolul 5
Barrie... incepu el, pe un ton bland, iar ea stiu ca
.h im sa o refuze.
Nu! spuse ea cu inver^unare. Nu-mi spune ca ar
lini sa ma gandesc mai bine sau ca nu vreau de fapt
>.i ii fac. Stiu prin ce am trecut cu ticalofii aia. tiu ca
mi ma crezi, dar chiar nu m-au violat. D ar m-au privit ?i
in.in atins, iar eu am fost incapabila s3 ii impiedic.
.! i >i>ri $i inspira adanc, calmandu-se. N u sunt proasta.
Hu i a inca suntem in pericol, ca tu ?i oamenii tai afi
I'uii-a fi ranifi sau chiar uci$i incercttnd sa ma salva^i $i
.i i. putea ajunge d in nou in mainile lor. N u am facut
li,ii;o.ste niciodata, cu nim eni. N u vreau ca prima expede genul asta d in via^a mea sa fie un viol, intelegi?
Nu vreau sa le dau satisfac^ia asta. Vreau ca prima mea
* I'i rii'n { d sd

fie cu tine.

Ki'iijise sa il surprinda, constata ea, si remarcase deja


. 1 /line Mackenzie nu era genul de om a carui expresie
i ilrzvaluie prea m ult d in ceea ce gandea. Isi indrepta
!|. ill# , m ijindu-^i o ch ii ?i exam inand-o cu o privire
l-iiiiinzatoare.
Inientiona sa refuze, iar Barrie nu credea ca ar putea
**ij ! >rt a a$a ceva.
I;i dau cuvantul meu de onoare, izbucni ea dispeun Nu mi-au facut asta. N u pot avea vreo boala, daca
*>iii ir ingrijoreaza.

- N u , spuse el, cu o voce ce p irea brusc incordatil


N u asta ma ingrijoreaza.
- N u ma face s5 te implor, il ruga ea, frangandu-jl
mainile, con^tienta ca exact asta facea deja.
Apoi expresia din ochii lu i se inmuie, deveni mai calilfi
N-am s-o fac, spuse el incet, ?i se ridica iute cu g ra(l
lu i felina, plinS de forta.
Era mult mai inalt decit ea, i, pentru o clipa, Barrii
simp atat de acut diferenta de marime dintre ei, incfn
se Intreba panicatS daca era o idee buna. A p o i Zaiu
trecu pe langa ea, oprindu-se langa patura, ingenuncln
i o netezi, dupa care se Iasa pe ea, intinzandu-se pe spa
te i privind-o cu un univers intreg de intelegere in pi i
virea lui usor distanta, pSrand imbstranita.
$tia. i, p 3 na nu citise infelegerea d in ochii lui, Barm
n ici macar nu fusese conjtienta de ceea ce avea nevou
cu adevarat. Dar, cand il privi intinzandu-se i punan
du-se la dispozipa ei, ceva se facu tandari in ea. E l s}U
Infelegea emopile ce o rascoleau in adancul sufletulm
in^elegea ce o adusese la el cu acea rugSminte fervennvj
surprinzatoare. N u era doar faptul cS ii dorea ca prim.i
ei experien^a sa fie d in propria ei initiative, cu bar!
tul ales de ea; rapitorii ii furasera ceva, iar el ii return,i
acel lucru. O legasera, o dezbracasera, o umilisera, iar ca
fusese incapabila sa li impiedice. Zane punea din nun
controlul In mainile ei, linijtind-o i, In acela^i timp, l;l
sand-o in mod subtil sa se razbune pe masculul specirl
N u voia sa zaca neajutorata sub el. Voia sa isi ofere in
mod controlat corpul, voia ca totul sa avanseze in ritnail
ei, nu al lui, voia sa fie ea cea care decidea cat de mull,
cat de departe, cat de rapid.
Iar Zane avea sa-i permita sa o faca.
I?i Iasa corpul in m ainile ei.
Barrie simp ca abia mai putea respira cand se lasfi |n
genunchi lan gi el. Pielea calda, goala, puternic brim
zata ii ispiti m ainile sa se apropie tot mai mult, pan)
cand acel impuls deveni mai puternic decat teama
iar degetele ei trecura uor peste abdomenul lui, pr

lioptul lu i. Inim a Ii bubuia nebune?te. Era ca si cum


hi li mangaiat u n tigru, con?tienta de cat era de perii ulos acel animal, dar irezistibil fascinata de blana lu i
lu>l>ata. Voia sa simta acea forta sub maini. Atenta, Isi
llpi podul palmelor pe coastele lui, modeland carnea
li' sub mainile ei, sim tind rezistenta pielii Intinse peste
Imizile tari de muchi i, dedesubt, soliditatea oaselor.
>itea bubuitura ritmica a inim ii lui, dilatarea coasteI. ii cand respira.
Atat ritm ul inim ii, cat si cel al respiratiei pareau acrlrrate. Barrie arunca rapid o privire spre fa(a lu i i
msi din pricina a ceea ce vazu acolo: fierbinteala din
m liii lu i intredeschi?i, culoarea aprinsa a buzelor lui.
i cum arata pofta trupeasca; ii vazuse partea bruta
le^ele rapitorilor ei, iar acum ii vedea partea placuta
l i Arne. O surprinse, caci, dintr-un motiv sau altul, nu
ln.ise in calcul factorul dorinfa cand ii facuse acea proI'iiiiore, iar m ainile i se desprinsera de corpul lui.
Iluzele lu i se intredeschisera intr-un semicerc amuzat
11' ilezvalui stralucirea dinplor lui albi, iar Barrie simp
11
inima. Zambetul lu i era chiar mai impresionant
ili-i At se a^teptase.
Ha, sunt excitat, spuse el incet. Trebuie sa fiu, altfel
1111 vom reusi.
Avea dreptate, desigur, iar Barrie rosi ?i mai puternic.
Ak i ora problema cu lipsa de experienta. Desi cuno^tea
mismele unei partide de amor, i se intamplase o
'l.iin sau de doua ori ca barbatul care o Insotea in seara
u i|iectiva sa o sarute cu o ardoarc neasteptata, stranpfld-o suficient de aproape de el cat sa-si dea seama ca
shi oxcitat, nu avusese totusi niciodata de-a face in mod
llii i t cu o erecpe - pana acum.
Ur aceasta se produsese la cererea ei. A runca o prikirija spre partea din fa^a a pantalonilor lui, spre
ii-.ista ce se Impingea sa iasa prin material.
Nu trebuie sa facem asta, o asigura el d in nou, iar
h.ii i io se aprinse, trecand de la ezitare la hotarare.
Da da.

/.me iji duse mana la curea.

- A t u n c i ar fi m ai bine...
B arrie il op ri im pingandu-i m ainile in sus, coborfifl
du-le cu for^a de o parte f i de cealalta a capului lui.
-Lasa-m a pe m ine, spuse ea, m ai aspru decat ;n
fi vrut.
Era spectacolul ei.
Bine, m urm ura el, si, d in nou, B arrie if i dadu sr.i
ma ca infelegea.
Era spectacolul ei, ea avea sa pastreze controlul, pan.i
la capat. Zane se intinse relaxat pe patura, inchizanJ
o ch ii ca f i cum ar fi intenponat sa appeasca.
Era m ai Ufor daca cia ca nu o privea, ceea ce fuscM-,
desigur, intenpa lu i. B arrie n u voia sa se dovedeasca start
gace, nu voia sa-fi scoata in evidenfa lipsa de experien^'
m ai m ult dec&t o facuse deja, p rin urmare, inainte dc ,i
pune mana pe curea, studie m ecanism ul de deschidin
tim p de o clipa, pentru a se asigura ca il in^elegea. Nu iyi
lasS tim p cat sa-fi piarda curajul. In tin se p u r f i sim
plu m 4 na, ii descheie cureaua si ii desfacu pantalomi
Pe sub pantaloni purta u n slip de baie negru. Nedunir
rita, Barrie se zgai la el. Slip de baie?
A p o i infelese. Era ofifer S E A L ; acronim ul insenin.i
Sea, A ir and Land. Era in largul lu i in oricare dimu
aceste elemente, capabil sa inoate kilom etri intrcci
C u m Benghazi era port m aritim , probabil afa se ini il
trase echipa lu i, dinspre mare. Poate folosisera u n fel il>
barca pentru a ajunge la farm, dar exista fi posibilitnu i
sa fi fost lasafi la o oarecare departare de port fi s;l Ii
strabatut restul distanfei inot.
Is i riscase viafa pe n tru a o salva, inca o m ai faoM
iar acum ii oferea c o rp u l lu i. T o tu l in ea se strand
puternic, f i in cep u sa trem ure sub v alu l de emo(nO , Doamne. Aflase mai multe despre ea insafi in c u im iI
u ltim e lo r douSzeci f i p atru de ore decat in tofi u i
douSzeci f i c in c i de ani de v ia 0 . Poate ca experu'fiS
o schim base. O ric u m ar fi fost, ceva se petrecusc in
ad an cu l ei, ceva de p ro p o rfii, ia r acum invS^a .....
sa gestioneze acea schimbare.

I I I daduse voie tatalui ei sft o invaluie intr-o patura su


nt.. de protecpe tim p de cincisprezece ani; n u putea
I I |}oarte pica pentru acest lu cru, fiind ca avusese nevoie
. I* ,K ea patura. D a r vremea aceea trecuse. Soarta o arunJfur in viafa cu capul inainte, o smulsese d in coconul
11 protector, i, precum u n fluture, n u m ai putea sa-ji
iiiil.O inapoi firele de matase in ju ru l ei. N u putea decat
aiA .'Itoare spre zari necunoscute.
Isi strecura m ana sub elasticul slip u lu i de ino t $i InceI >i| '.a l-l traga in jos pe ?olduri, cu tot cu pantaloni. Zane
if I i idica pelvisul de pe podea pentru a o ajuta.
Nu-i da jos complet, m urm ura el, pnandu-$i in
im nuare o ch ii in c h iji $i m iin ile relaxate langa cap.
M i ilescurc daca sunt prins cu p an talonii in vine, dar,
Iin ,1 a? fi com plet dezbrScat, m-ar incetini pupn.
In pofida em opilor, Barrie zambi ca reacpe la mereIi i i ' 1 lu i suprema in forfele proprii, la u m o ru l lu i sar
in r . Daca nu ar fi fost atAt de st5 pan pe el, ar fi putut
ii ilescris ca arogant. N u avea absolut n ic i u n d u b iu lea ii dc abilitatea lu i de a lupta.
M ainile ei coborarS mangaietor pe fesele lu i c in d i
II. -.t recura sub haine. U n frison nea$teptat de placere o
ilxitu cand ii sim p fu n d u l rece $i neted, cu m uchii
iinnrdap. C un o scato rii in materie de fu n d u ri ar fi inliat-o pentru acel moment, ?i B arrie ?i-ar fi d o rit sa
\ curaj sa insiste m ai m ult in zona aceea, sa aprecieze
i r ile p lin aceasta perfecpune m asculina. In schim b, ii
n t i- hainele, coborandu-le pana la m ijlo cu l coapselor.
t nu- se relaxa, las 4 ndu-$i d in nou ?oldurile pe patura,
nu Barrie studie realitatea surprinzatoare a u n u i barbat
S"l. Citise carp care descriau excitapa sexuala, dar a o
lii cu o ch ii ei ?i de la m ica d is t a n t era cu m ult mai
Miiprcsionant $i m ai m inunat.
fV negandite, se intinse dupa el, ca $i cum m ana i-ar
M lust atrasa de u n magnet. II atinse, lasandu-?i u n de* i O alunece mangaietor pe toata lungim ea sexului lu i
Miinfifiat. Acesta pulsa ?i tresari, ca ?i cum ar fi urm arit
in.in^aierea. Zane inspira ?uierat. Reacpa lu i o incini, (fi senzapa de stransoare d in piept $i d in tot corp ul

ei se facu d in nou simfita, apoi Incepu sa se relaxi


odata cu acea revarsare de fierbinteala. M ai Indrazneau
acum, i$i str4 nse degetele In ju ru l lui, oftand u?or dc
placere cand sim fi caldura de dincolo de raceala, o(<lu i de dincolo de pielea m 5 t5 soasa, pulsafia nestapanii.i
a sexului.
$ i I?i sim fi propria dorinfa, inundandu-i carnea <t
u n torent infierbantat, transform and hotararea ei fun
oasa Intr-un act de iubire. A$a trebuie sa fie, se gan
di ea u?urata; Impreunarea lo r trebuia sa fie marcai.i
de placere, nu de furie. $i nu voia sa mai a^tepte, im
voia sa-$i lase timp sa se mai gandeasca, altfel avea s;l si
piarda curajul.
Se urea rapid peste el, IncJlecandu-l, m inata acum
nu de furie fafa de alfi barbafi $i n ici de disperare. Do;ii
de placere, calda ?i dulce. Strangandu-i $oldurile Inin
genunchi, acfionand d in instinct, Ii inu m adularul gr<
in pozifie ?i se lasa u$or peste el, ghidand contopiiv.i
corpurilor lor.
Prim ul contact intre carnea lu i $i a ei se dovedi fin
binte, surprinzator, iar Barrie se ridicS instinctiv, fenn
du-se de atingerea necunoscuta. Zane tremura slab, n
Infiorare aproape imperceptibila, apoi ramase d in mm
nemi^cat intre picioarele ei, cu och ii in continuare in
chi$i, lasand-o sa avanseze in ritm ul ei.
Pieptul lu i Barrie era atat de contractat, incat dc-al
putea sa respire; inspira printre oftaturi scurte, A> H
contact, oricat de rapid, declan^ase o pulsafie insistcn
ta intre picioarele ei, ca ?i cum corp ul ei, dupa prim.i
reacfie speriata de respingere, ar fi ezitat, recunoscanid
instinctiv fem ininul $i m asculinul. Sanii i se tension.ul
$i se InfierbantarS sub m aterialul negru al cama^ii Iul
O atingere necunoscuta, da, dar profund excitants. I X.
rinta se incolaci In ea, torentul crescand In intensity
I$i spuse ca era pregatita pentru sentim entul ami
?i brusc de vulnerabilitate, pentru panica simfitS d.
corpul ei in fafa ameninpkrii penetrSrii, desi dorim.i
o mana exact spre acest lucru. C u m ai multa grija,
ajeza deasupra lu i d in nou, ram anand nemi^cata can.I

ll pozifLona la intrarea In corp ul ei si lasandu-$i greutap i sa o traga in jos peste stalpul de came ce pulsa.
I 'isconfortul incepu imediat $i se dovedi mai rau
ill . .Ir se asteptase. Se opri, ing h ifind in sec, si incerca
>.\ -.i controleze reacfia de evitare a sursei durerii. Zane
. I p i r a adanc, remarca ea, desi era singura miscare pe
i .ne o facea. Se im pinse mai tare, scrasnind d in din^i
In lafa usturim ii asociate senzatiei de largire, apoi nu
*ul suporta i se ridica sm ucit de pe el. Durerea dintre
I'ii marele ei nu disparu, ci continua sa o mistuie.
Nu avea sa fie mai bine daca aftepta, i?i spuse ea. Era
in.ii indicat sa o faca odata. Respirand sacadat, se cobori
.lui nou peste el. O ch ii i se um plura de lacrim i usturane, incercand sa finalizeze actul. D e ce nu intra odata?
1'n siunea dintre picioarele ei era enorma, intolerabila,
fl im hohot de plans i se opri in gat c in d se ridica.
-Ajuta-mS, il im plorS ea, cu o joapta aproape
In.uidibila.
( k h ii lu i se deschisera lent, iar ea aproape tresari in
I i(,i focului palid ce ardea in ei. Zane nu mifcS dec^t
ii mana, dreapta. O atinse bland pe obraz, cu degetele
lili.uorite aspre ?i in fin it de tandre; apoi le las5 sa-i alun a c in jos pe gatul ei, trecandu-le Ufor peste cSmasa
i'll iA la sanul ei stang, unde zabovira pret de o clipa suim anta asupra sfarcului ei, apoi coborara, intr-un final,
imtr picioarele ei.
I I mangaie u fo r ca o oapta. Zabovi intre picioarele
el, Marnind, atingand delicat, mangaind. Barrie increiTu-ni, cu tot corpul in afteptare, concentrandu-se asui i .i noii senzatii. O ch ii i se inchisera $i toate sim furile
i ir concentrara asupra m ainii lu i i asupra a ceea ce
(V ra aceasta, asupra felului in care o atingea. Era dellilus, dar nu... tocmai... suficient. O tachina ?i parea
.i I uromite mai mult, ceva mai bogat, m ai puternic - si
fr>nifi, degetul ce o mangaia u?or nu ajungea niciodata
*ii atinga exact unde voia ea. Barrie inspira adanc, sfarle ei ridicandu-se in acelafi timp. C o rp u l ii ramase
, Inlregim e in suspans. Aftepta, aftepta ca atingerea lu i

uoara sa o duc& bland la extaz, a?tepta... li mi?ca snl


durile, corpul ei cautand instinctiv, urm andu-i degen 11
Ah. Acolo. D oar pentru o clipa, acolo. U n geamatslali
i se forma in gdt cand placerea ii strabatu tot corpul
A^tepta ca Zane sa repete mangaierea, dar, in schiniii,
degetele lu i ocolira innebunitor de aproape locul, stai
nind-o, apoi retragandu-se. o ld u rile ei il urmara dm
nou, i fu d in nou recompensata cu acel fulger arzSrtu
de traire pura.
U n dans subtil ?i senzual incepu intre ei. E l com In
cea, ea il urma. Atingerile exact in locul potrivit d r v j
nira mai dese, placerea mai zguduitoare, crescand in
intensitate cu fiecare repetare. Intre picioarele ei, m.i
d u larul lu i inca mai cauta intrarea, fi, cumva, fieca*
mi^care a $ o ld u rilo r ei parea sa-l aduca o idee n u l
aproape de ea. C o rp u l ei se balansa, leganandu-se in
ritm u l antic al dorinfei, inalfandu-se i retragandu
in valuri. II sirnfea croindu-i drum in ea, sirnfea d isco*
fortul intensificat de miscarile ei... dar dorinfa o ispitt i
sa continue, precum o sirena, i, cumva, incepu sa simn
nevoia de a-1 avea in el, o nevoie atat de puternica, im .ii
durerea nu mai conta. l?i sp rijin i m ainile pe pieptul Im,
i direcpa mi^cJrilor ei se schimba, ridicandu-se $i colic
rand in loc sa se legene dintr-o parte intr-alta. Atingeiv.i
lu i se schimba si ea, apasand brusc direct in locul umlc
o dorea cel m ai mult.
Barrie i$i mu$ca buza ca sS nu strige. Degetul lu i mai
freca insistent, dezlanpiind u n torent, transformer* I
raul cald de placere in ceva salbatic ce ii scSpa compln
de sub control. Era atat de fierbinte, incat se sim;<-.i
mistuita de dorinfa, iar golul d in ea devenise durerm
Durerea nu m ai conta; trebuia sa primeasca nunui
decat ceea ce ii promitea corpul lui, ceea ce ii era ai.V
de necesar $i ei. Gem and uor, se apasa in jos, forfan
du-si carnea moale sa primeasca intrusul. Sim p rezistcn
fa, sim p membrana d in interior cedand; apoi, brn- .
sexul lu i fierbinte si um flat se_impinse in ea.
O
duru. O duru foarte tare. Increm eni, i ochii i se m.i
r ir i de suferinfa. Privirile li se intalnira, a ei intunecan

ilnrere, a lu i arzatoare, reflectand dorinfa controlata


ii. rnilos- Brusc, Barrie deveni conftienta de cat era de
in i ..mat corpul musculos de sub ea, de cat ii era
.li Kivu sa-fi pastreze controlul. Dar ii promisese sa
ii Li.m- pe ea sa im puna ritm ul fi se tinuse de prom isiune,
ii ponand doar atunci cand ea ii ceruse ajutorul.
I ) parte d in ea voia sa inceteze, dar u n instinct mai
ilimd fi mai puternic o facu sa ramana deasupra lui.
Il iim p pulsand in interiorul ei, simfi reacfia corpului
tn'mgandu-se in juru l lui, ca fi cum trupul ar fi stiiii iniii bine decat mintea ce avea de facut - fi poate
. I ili r 15a era. Zane se tension^ fi mai tare. Pielea ii stra
in* r;i de transpirape, inim a ii bubuia in piept sub palci. Barrie fu strafulgerata de incantare la gandul ca
i barbat atat de viril, acest razboinic incredibil de
iiu ilo s, era la comanda ei, doar pentru acest inter<Ml dr timp rupt d in realitate. Se intalnisera cu doar
lirva ore in urma; nu mai aveau dec 5 t cateva ore p in a
iilinl, cel mai probabil, aveau sa se desparta pentru
icauna. Dar in acel moment era al ei, ingropat in ea,
mi avea de gand sa se lipseasca de nici u n moment
.Ilin acea experien^a.
B C e trebuie sa fac acum? fopti ea.
Continue sa te mifti, ii raspunse el tot in foapta, iar
r-i II asculta.
Si- inalfa. Cobora. Se ridica aproape complet de pe
I, apoi se Iasa sa cada pana jos. D in nou fi d in nou,
i 11if! uita de durere fi se abandona placerii primitive.
M m.i lu i ramase intre picioarele ei, continuand mangai ce o indem na sa mearga mai departe, defi nu mai
nv.i nevoie sa fie indemnata. Se mifca deasupra lui, tot
in ii repede fi mai repede, primindu-1 tot mai adanc in
<i C o rp u l lu i puternic se flexa in n e coapsele ei, arcuinIn so, fi un marait ii vibra in gat. In clipa urmatoare, se
I1Hl i sa se intinda d in nou pe podea, legat de promisiuui'ii pe care o facuse.
S ms. Jos. D in nou. i d in nou, intensitatea crescu projii'siv in ea, fierbinfeala devenind o febra insuportabila,

tensiunea acumulandu-se in arcuri tot mai stranse, panft


simfi ca avea sa se faca (Andari daca mai mi?ca un singm
m ujchi. Increm eni deasupra lui, scancind, incapabila s.i
se forteze sa treacS ultim ul obstacol.
M araitul vibra d in nou in gatul lui. Nu, era ceva mai
protund decSt un marait; era sunetul unu i vulcan uman
explodSnd din cauza forfelor acumulate inauntru. C o n
trolul lu i ceda, j i incepu sa se mite, strangandu-ji fern
ce ambele m aini pe soldurile ei si trSgand-o cu fortn in
jos chiar in clipa in care se arcui d in nou i se tnfipuIn ea chiar mai adanc. N u mai intrase atat de profunil
pana atunci; nu il primise atat de mult in ea. Senzafil
era electrizantS. Barrie isi inabusi un tipat cand Zam
se convulsions sub ea, inalfandu-se intre coapsele ei, n
dicand-o astfel incat genunchii ei se desprinsera de pr
podea. C a p ul ii era dat pe spate, gatul i se incords snl>
forfa descatujarii, dintii i se dezgolira. Barrie simp in
rentul fierbinte al descatu$arii lui, il sim^i atat de adam
in ea, incat ii atingea insu^i miezul fiinfei, $i fu sufickin
pentru a o duce la punctul culminant.
U n fulger pur o sageta din cap p a n i in picioair
Se auzi fipand, un fipat sub(ire de extaz pe care nimii
nu 1-ar fi putut inabuji. Tofi mu^chii ei interiori se con
tractara in juru l lui, se relaxarS, il stransera d in nou, l,i
nesfarjit, ca 51 cum corpul ei ar fi baut dintr-al lui.
In cele d in urma, furtuna se potoli, lasand-o slab i1,1
51 tremuratoare. Oasele i se inmuiara, i nu mai reu^i .vi
stea dreapta. Neputincioasa, se prabu^i in fafa, intinzan
du-se peste el ca un castel d in car^i de joc surprins dr
un cutremur. EI o prinse, coborand-o u$or pana ajunsr
intinsa pe pieptul lui, ?i i$i incolaci bratele in jurul cl,
iar ea ramase acolo gafaind 51 hohotind. Nu inten(u
nase sa planga, nu infelegea de ce ii iroiau lacrinnli
pe fa^a.
- Zane, opti ea, dar nu fu in stare s5 mai adauge nimii
M ainile lu i mari ?i aspre o mangaiara linijtitor in mu
$i-n jos pe spate.

I ;t'i bine? m urm ura el, in vocea lu i profunda r 5,l, ceva infin it de v iril $i de intim, un ton subtil de
*jtilnlaipe $i posesivitate.
I l(i l ie ii inghiti lacrimile, for^andu-se sa fie coerentS.
D, raspunse ea, cu o voce subtire, inlacrimata.
Mti Minm ca o sa doara atat de tare. Sau ca va fi atat de
(hi in, adauga ea, fiindca plangea din ambele motive.
I i a ciudat sa constate ca fusese la fel de nepregatitS
I" ni i ii placere ca pentru durere. Se simfea copleitS,
.1. i-i 11iIibrata. Oare chiar fusese atat de naiva incSt s5
i * 1.1 c i putea face un act atat de intim fara a fi catu?i
Ji- piilin afectata emotional? Daca ar fi fost capabila de o
mcnea detajare mentala, nu ar fi ramas virgina pana
rt. urn. A r fi gasit o cale de a se sustrage protecpei obsep ii. a tatalui ei daca ar fi vrut, daca ar fi cunoscut vreun
I i.il care sa trezeascS in ea mScar o zecime din reacpa
. arc i-o starnise acest razboinic la doar doua minute
.11111.1 ce il intalnise. Daca salvatorul ei ar fi fost oricare
ili hfirbat, nu i-ar fi cerut o favoare atat de intima.
l aptul ca facusera dragoste crease o legatura intre ei,
111ipletire carnala ce era mult mai puternica $i mergea
mull mai departe decat i^i imaginase. In pofida castitapi
I, i iare crezuse ideea moderna $i permisiva cS a face drar u e nu era cu nim ic mai semnificativ, pe termen lung,
'In It o distracpe oarecare, precum o tura intr-un caru*rl' Inate, pentru u n ii oameni, sexul chiar putea fi ceva
n ii it, ca distractiile de carnaval, dar ea nu avea sa se
mai u'mdeasca niciodata la actul de amor ca la ceva atat
in superficial. C and faceai dragoste cu adevarat, sim|ji ceva profund i elementar, ji tia ca nu avea sa mai
Ilf niciodata aceea^i. N u mai fusese aceea?i din clipa
In i are el ii daduse cSmasa lui, iar ea se indragostise de
i
Iliar fara a-i vedea chipul, se indragostise de esenta
I'.uliacului, de forta i decenta lui. N u ar fi contat daca,
I'lil cu ivirea zorilor, ar fi constatat ca avea trasaturi
.i i ill!sau schimonosite de cicatrici. In intunericul acelei
.inu-re goale si in intunericul din inim a ei vazuse deja
Inn olo de suprafata, orice s-ar fi aflat acolo, $i il iubise.
I in atat de simplu - i atat de dificil.

D a r faptul ca ea simtea asta nu insemna ca iji >I


simfea la fel. Barrie $tia ce ar fi spus un psiholog. I m
sindrom ul cavalerului in arm ura alba, proiectare;i ilcaracteristici exagerate asupra unei persoane d in can t
circumstantelor. Se intam pla mereu ca u n ii pacienp
se indragosteasca de doctorii sau de asistentele lor. Z;n
i$i facuse pu r $i sim plu treaba atunci cand o salvn i
ceea ce pentru ea insemnase ca ii salvase efectiv vi;.(,
cSci nu se gandise n ic i macar pentru o clipa ca rapiimii
ei aveau s-o lase s 5 triiasca. I i datora via^a $i avea sS-i In
recunoscatoare pentru tot restul vie fii - dar nu cm I' .
ca ar fi putut iu b i orice barbat care s-ar fi strecurat | 11
fereastra aceea. i l iubea pe Zane.
Ramase intinsa in tacere peste el, cu capul cu ilo rtj
langS gdtul lu i, cu trup urile inca im preunate. Simfe;\ ill
m ul puternic al batailor in im ii lu i b u b u in d langa sfml
ei, ii simtea pieptul dilatandu-se cu fiecare respira(n
M iro su l lu i fierbinte, moscat, o excita m ai tare d o ,n
cel m ai scum p parfum . Se simtea m ai in largul ei an i,
intin sa cu el pe o patura in m ijlo cu l u n e i cla d iri in m
ina, decat se sim^ise vreodatS. in cel m ai luxos sau m.u
protejat m ediu.
N u cuno?tea n ic i u n d etaliu d in viafa lu i. N u tia i .i\i
a n i avea, de und e era, ce ii placea sa m anance sau *
citeascS sau ce program e urm area la televizor. N u mu
dac 3 fusese vreodata casatorit.
C a s 5 to rit. D um nezeule, n ic i m acar n u il in trcU
se. S im fi brusc o senzatie de greata in stomac. Dacfl cm
casatorit, atu n ci n u era b arbatu l pe care il crezuse, iai
to cm a i facuse cea m ai m are grejeala d in viafa ei.
D a r n ic i n u ar fi p u tu t arunca in intregim e vina |4
u m e rii lu i. Ea il im plorase, iar el ii oferise in repot .11
ra n d u ri ocazia de a se razgandi. N u credea ca ar fi putm
suporta sa afle ca facuse dragoste cu ea d in m ila.
In sp ira adanc, tiin d ca trebuia sa intrebe. Poati
u n e o ri fericirea se na^tea d in ignoranfa, d ar ea i w i
putea perm ite acest con fort. DacS facuse o gafa atat > .
m are, voia sa tie.
- E$ti casatorit? intreb a ea brusc.

/.me nici macar nu se crispa, ci ramase complet rela'ii Mil) ea. U na dintre m aini ii aluneca in sus pe spatele
il '.I sc incolaci in ju ru l gatului ei.
Nu, spuse el cu voce $optit 5 . Pofi sa-fi scofi ghearele
lln mine acum, adauga, cu un amuzament detasat.
Mat'rie i$i dadu seama ca i$i infipsese unghiile in
j'li-piul lui ?i se grabi sa-?i relaxeze degetele. Intristata,
Il Jpiisc:
I mi pare rau, n-am vrut sa te ranesc.
I xista grade diferite de durere, spuse el relaxat.
' ili intele $i cufitele dor al naibii de tare. Prin compara\w , .'(j.lrietura unei pisicufe nu face m ult rau.
r iu c u tit?

H.mie nu tia daca sa se simta insultata sau amuzata.


I 'iip.l o scurta lupta, amuzamentul castiga. N ici unu l
'limn- prietenii sau colaboratorii ei nu ar fi descris-o
lata astfel. D in cate auzise ea, era descrisS ca ma
il
net, calma, prudenta, con$tiincioasa, dar cu siguran11h iodata ca o pisicufa.
Minm. Sunetul se auzi aproape ca un tors in gatul
Iul I 'egetele lui aspre ii masau inceti^or gatul, in vreme
l.ilta mana i se strecura pe spate, croindu-ji drum
M *ub camasa $i inchizandu-se posesiv peste fundul ei.
a lui ii arse pielea ca un fier inrosit. Delicata. $i ifi
pi n i: sa fii mangaiata.
Nu putea nega acest lucru, nu cand mangaierile
W icju d in partea lui. Atingerea m ainii lu i pe fundul
i rt;i surprinzator de erotica. N u se putu abfine sa nu se
.1 pufin, apoi icni cand sim fi trezirea m adularului
Iul Hi ea. Zane ij i finu $i el rasuflarea pentru o clipa, iar
Iryciele i se infipsera in despicatura dintre fesele ei.
I
rebuie sa-fi pun cateva intrebari, spuse el, iar vocea
it p.ii ii tensionata.
I'.urie inchise ochii, sim find d in nou o relaxare calII undeva in adancul ei ce semnala retrezirea dorintei.
i .... se o senzatie remarcabila cand sexul lu i crescuse
iiilu iiiru l ei, alungindu-se si ingro^andu-se in acela^i
I Vai, Doamne! Voia s-o faca d in nou, dar nu cre ii i A mai avea vlagS.

D ar faptul ca ea simfea asta nu insemna cSL i I


sirnfea la fel. Barrie stia ce ar fi spus u n psiholog. I'M
sindrom ul cavalerului in arm ura alba, proiectarea >1'
caracteristici exagerate asupra unei persoane d in can |
circumstanfelor. Se intam pla mereu ca u n ii pacietui I
se indrSgosteasca de doctorii sau de asistentele lor. Zani
i$i fecuse pur ?i sim plu treaba atunci cand o salva.i
ceea ce pentru ea insemnase ca ii salvase efectiv viai.i,
caci nu se gandise n ici macar pentru o clipa ca rapitm n
ei aveau s-o lase sa traiasca. Ii datora viafa $i avea sa-i In
recunoscatoare pentru tot restul viefii - dar nu cred'
ca ar fi putut iub i orice barbat care s-ar fi strecurat pun
fereastra aceea. II iubea pe Zane.
Ramase intinsa in tacere peste el, cu capul cuibam
lSngS gStul lui, cu trupurile inca impreunate. Simtea 4
m ul puternic al batailor in im ii lu i bubuind langa siimi
ei, ii simfea pieptul dilatandu-se cu fiecare respira(i.
M iro sul lu i fierbinte, moscat, o excita mai tare d o f l
cel mai scump parfum. Se simtea m ai in largul ei an i,
intinsa cu el pe o patura in m ijlocul unei cladiri in
ina, decat se simfise vreodata in cel mai luxos sau nui
protejat mediu.
N u cuno?tea nici u n detaliu d in viafa lui. N u tia i a|l
ani avea, de unde era, ce ii placea sa m anince sau i
citeasca sau ce programe urmarea la televizor. Nu mu
daca fusese vreodata casatorit.
Casatorit. Dumnezeule, nici macar nu il intrrlu
se. Sim fi brusc o senzatie de greafa in stomac. Daca n
casatorit, atunci nu era barbatul pe care il crezuse, iai
tocmai facuse cea mai mare gre^eala d in viafa ei.
D ar n ici nu ar fi putut arunca in Intregime vina | >
um erii lui. Ea il implorase, iar el ii oferise in re p e u l
randuri ocazia de a se razgandi. N u credea ca ar fi puim
suporta sa afle ca facuse dragoste cu ea din mila.
Inspira adanc, stiind ca trebuia sa intrebe. Poate >i
uneori fericirea se nastea din ig n o ra n t, dar ea nil
putea permite acest confort. Daca facuse o gafa atai !
mare, voia sa ?tie.
- E?ti casatorit? intreba ea brusc.
mi

/.me nici macar nu se crispa, ci ramase complet relauli ea. U n a dintre m aini ii aluneca in sus pe spatele
*1 fl sc Incolaci in ju ru l gatului ei.
Nu, spuse el cu voce joptita. Pofi sa-fi scofi ghearele
lin mine acum, adauga, cu un amuzament detasat.
I'tirie ii dadu seama ca ii infipsese unghiile In
I'h |<iul lui ?i se grabi sa-?i relaxeze degetele. Intristata,
Il npuse:
Imi pare rau, n-ara vrut sa te ranesc.
I xista grade diferite de durere, spuse el relaxat.
i lii.micle ?i cufitele dor al naibii de tare. Prin compara|ii-, ;.);Airietura unei pisicufe nu face mult rau.
ri.sicufd .7

B ll i ie nu ijtia daca sa se simta insultata sau amuzata.


I'ii|i;l o scurta lupta, amuzamentul cajtiga. N ici unu l
lli11tt- prietenii sau colaboratorii ei nu ar fi descris-o
Mioil;itS astfel. D in cate auzise ea, era descrisa ca ma i ,*rt, calma, prudenta, con^tiincioasa, dar cu sigurani* im iodata ca o pisicufa.
Mmm. Sunetul se auzi aproape ca u n tors in gatul
Iul I Vgetele lui aspre ii masau inceti?or gatul, in vreme
< i calalta mana i se strecura pe spate, croindu-?i drum
ft mib camasa ?i inchizandu-se posesiv peste fundul ei.
I'llnia lui ii arse pielea ca un fier inro$it. Delicata. i ifi
('! r sa fii mangaiata.
Nu putea nega acest lucru, nu cand mangSierile
' nraii d in partea lui. Atingerea m ainii lu i pe fundul
il I'M surprinzator de erotica. Nu se putu abfine sa nu se
a putin, apoi icni cand sim fi trezirea m adularului
Iul In ea. Zane i$i finu $i el rasuflarea pentru o clipa, iar
%U*M-iile i se infipsera in despicatura dintre fesele ei.
l i ebuie sa-fi pun cateva intrebari, spuse el, iar vocea
II I'Am tensionata.
Harrie inchise ochii, sim find d in nou o relaxare calli undeva in adancul ei ce semnala retrezirea dorinfei.
I uni'se o senzafie remarcabila c in d sexul lu i crescuse
lunm trul ei, alungindu-se i ingrogtndu-se in acela?i
lliii|i. Vai, Doam ne! Voia s-o fac.3 d in nou, dar nu creI. a i a mai avea vlaga.

- C e anume? m urm ura ea, distrasa de ceea ce m'


mtftmpla intre picioarele ei.
- Te-ai descotorosit de fantome?
Fantome. Se referea la groaza pe care inca o m.ii
sirnfea fafa de felul in care o atinsesera barbatii aceia
Reflects p utin i constata, cu o oarecare surpriza, ca si ;l
pase de ele. Inca mai era furioasa pentru felul in care In
sese tratata, si i-ar fi placut foarte m ult sa aiba in maini
pistolul lu i Zane i pe barbatii respectivi in fafa ochilm,
desi nu mai finuse niciodata un pistol in mana. Dai
partea ranita, fem inina d in ea triumfase p rin faptul i ,\
descoperise placerea in a face dragoste cu Zane ?i, asi
fel, se vindecase. Placere... Cum va, cuvantul nu reu.sc,i
deloc sa descrie suficient ceea ce traise. N ic i macar ext .
zul nu ar fi descris complet acea intensitate, senzafia ilr
explozie interioara, de topire, de abandonare deplinj
in sinele ei fizic.
- Da, $opti ea. Fantomele au disparut.
- Bine. Vocea lu i inca parea tensionata. A doua intiv
bare. Va fi nevoie de o intervenfie chirurgicala pentm
a-fi da jos nenorocita aia de camasa?
Barrie tresari i se ridica in capul oaselor. Gestul il
facu pe Zane sa intre m ai adanc in ea, smulgand un
icnet ascutit d in partea ei i u n geamat d in partea lui
G afaind, Barrie se zgai la el. Tocm ai facusera dragoste
de fapt, inca mai faceau dragoste dar camaa de pe <,i
era cea care o impiedicase sa cedeze nervos cand o gasiM
prim a data, cea care ii daduse curajul sa alerge descul|.i
pe alei intunecate, devenise u n sim bol a m ult mai muli
decat decenfa. Poate nu ii revenise chiar atat de bim
pe cat crezuse. R apitorii o dezbrScasera complet, o (oi
fasera sa ramana goala in fafa lor, iar, cand Zane intraM'
pentru prim a data in incapere $i o vazuse astfel, fusr.i
coplesita de ru;ine. N u ^tia daca era in stare sa ramani
goala acum cu el, daca putea sa-i permita sa vada corpul
ce fusese ciupit $i invinefit de alfi barbati.
Privirea lu i lim pede ca de cristal era calma, rakl**
toare. D in nou, intelegea. Stia ce ii cerea. A r fi puim
Iasa lucrurile asa cum erau, dar voia mai mult. Vm.i

iiii icilerea ei, voia sa se deschida spre el, fara secrete


im111locate intre ei.
Vhin sa devina iubiti.
K^velapa se dovedi taioasa, aproape dureroasa. Se illjflM'P fizic, dar separati de un zid de autocontrol. Zane
1%. use ceea ce ii ceruse, se abpnuse pana in ultima d i
l l , i ;1nd clim axul ii zdruncinase controlul. A cu m el era
( 1 1are ii cerea ceva, ii cerea sa i se ofere afa cum i se
fci isc fi el.
Aproape disperatS, Barrie se agSpi de partea d in fafa
iRfifii.
I u... ei mi-au lasat urme.
Am mai vazut vanatai. R idica mana fi o atinse bland
pi nliraz. A i una chiar aici, de fapt.
Instinctiv, Barrie se intinse spre obrazul pe care il
HiiM'se el, conftienta de gestul lu i tandru. De indata ce
i.iilu drum ul m aterialului camafii, Zane if i muta mainiI.| H* nasturi fi incepu incet sa-i descheie, lasandu-i timp
(mtesteze. Barrie ifi mufca buza, impotrivindu-se im!<iikiilui de a prinde marginile tot mai largi ale bucapi
'In material, pentiu a le fine laolalta.
I lupa ce descheie camasa pana jos, Zane if i strecura
hi linile inSuntru fi ii cuprinse sanii, cu palmele fierbinp
(*>1* movilifele reci. Sfarcurile i se intarira, cuprinse de
nikitturi, intinzandu-se spre punctul de contact.
Vnnataile ii fac de rufin e pe ei, m urm ura el. N iciIti nm pe tine.
H.irrie inchise ochii, ram anand deasupra lui, simpnIn I tare fi fierbinte in ea, cu m ainile la fel de tari fi de
litFiliinp pe sanii ei. N u protesta cand m ainile lu i i se
-nfinsera de pe sani, lasand in urm a lor o senzatie
iiiiilaril de tensiune f i de durere, pentru a-i impinge
.lu u fa neagra de pe umeri. M aterialul se aglomera in
iniiil hrafelor ei, iar el le ridica pe rand, eliberandu-le.
Knmasese goala. A erul cald ii mangaie pielea dezgolii i ii o atingere nespus de Ufoara, apoi ii sim p buricele
tKwfclor facand acelafi lucru, alunecand atat de bland
1'i iic fiecare dintre urmele intunecate de pe um erii ei,
In | ui brafe fi sani, de pe abdomen, incSt de-abia il simp.

- Apleaca-te, ti spuse el.


Incet, Barrie se supuse, ghidata de mainile lui, Ij
sandu-se tot mai jos - iar el i$i Inalta capul, venintl m
intampinarea gurii ei cu a lui.
Prim ul lor sarut... si facusera deja dragoste. Barrie In
$ocata de cat de naiva fusese sa se lipseasca de placen-.t
saruturilor lui. Buzele lui erau ferme, calde, flamamli
Se prabuji peste el cu un sunet discret de surpriza anx\<
tecata cu incantare vibrandu-i in gat. Sanii i se lipin'i >ii
corpul lui, parul cref de pe pieptul lu i zgariindu-i u.mu
sfarcurile ultrasensibile, o alta placere pe care, far.'i i
tie, o ratase.
O,
era delicios. Limba lu i cauta sa intre, iar ea 11
permise imediat.
Cateva minute mai tarziu, Zane ii lasa capul pe pain
ra. Gafaia u$or, cu ochii intredeschi$i.
- M ai am o intrebare.
- Ce anume?
N u voia sa renunfe la placerile oferite de gura lui. Nl
ciodata nu savurase un sarut mai mult, dar el era dinl'
lie de bun la aja ceva. C obori capul dupa el, mujcaniln I
u$or buza de jos, presSrand mici saruturi fierbinfi.
Zane chicoti sub gura ei. Sunetul profund, ragufir, uj
fermeca. Intuia ca rasul lu i era $i mai rar decat zamln-n
le $i, prin urmare, de doua ori mai prefios.
- A i sa-mi dai voie sa stau eu deasupra de data asl:i'
Intrebarea o surprinse, facand-o s5 rada. I$i inabnji
hohotele cat de bine putea, lipindu-ji capul de gatul lui,
dar corpul i se scuturS de chicote. Zane se retrasc dm
ea, facand-o sa rada $i mai tare. Inca mai radea caivl >1
i?i petrecu un braf puternic in jurul ei $i se tostognli,
ridicand-o astfel inc&t sa nu cada de pe patura, strefli*
rand-o cu pricepere sub el ?i instalandu-se intre p n id d
rele ei. Rasul ei fu intrerupt de un icnet cand se inlip
cu for fa in ea.
Simfurile i-o luar& razna, fiind bombardata de imi
senzafii, de$i incercase deja atat de multe. tiusi- 1
era un barbat masiv, dar, cand se trezi intinsa sub ' I
simfi profund diferenfa de mSrime dintre ei. De?i /.m.

ifi prijini greutatea pe antebrate pentru a evita sa o


teaseS, Barrie simfi totuji soliditatea acelui corp
ii imifchi de ofel. Um erii lui erau atat de lafi, incSt o
t41.Mi1 sa parS pitica prin comparafie, se infasurau in
[mill ei ca un scut. Cand statuse ea deasupra, controlase
3'hilcimea penetrarii. Acum, controlul era in mainile
lui, coapsele ei erau larg desparfite de joldurile lui. I se
pi^ii a mai mare $i mai intarit decat inainte.
/ ;me a$tept5 o clipa pentru a vedea cum avea sa accepii viililerabilitatea pozifiei ei. Dar nu se sirnfea vulnera.1, ifi dadu el seama. Se sirnfea complet in siguranfa,
j'lnlcjatS de forfa lui. Barrie ii zambi tremuratoare i
ili III .1 brafele, incolacindu-le in jurul gatului lui.
I [ii zambi la randul lui. Apoi, Zane Mackenzie facu
Jhinpste cu ea.

apitolul 6

P.uu sa nu mai existe nici o clipa, tot restul zilei, in


..... .. nu faca dragoste, s& se odihneasca dupa ce toemill IScusera dragoste sau sa fie pe punctul de a face draui inJ Zgomotele zonei de coasts ii inconjurau, mugetul
I'm ill vaselor, claxoanele camioanelor, sunetele lanfuri11'I {ii ale macaralelor, dar in interiorul acelei incaperi
u;e $i slab luminate nu parea sa existe nimic altceva
in; lume in afara de ei doi. Barrie se cufunda cu totul in
j 1111senzualitafii lui nestapanite 51 descoperi in ea o pa
wnin' ce o egala pe a lui. Necesitatea de a pastra tacerea
I flcu decat sa accentueze intensitatea.
/ line ii saruta vanataile de pe sani ?i ii supse sfarcurile
Cl 1'1 incepurS sa pulseze de placere. B irb ia lui, fepoasa
II p u za barbii, ii zgarie u$or s4 nii, abdomenul, dar
-ii ile fiecare data grija sa nu ii provoace durere, c 3 u1iml toate celelalte vanatai de pe corpul ei fi oferindu-le
<11 ln.fi omagiu tandru.
Spune-mi cum te-au ranit, ii murmura el, ?i am sa
1. vipdec.

La inceput, B arrie se sfii sa-i dezvaluie detaliile, d:


pe masura ce se scursera orele dupa-am iezii fierbinti, ur
el ii oferi placere dupa placere si o im bata cu excesul Jc
senzal;ii, incepu sa i se para in u til sa-i m ai ascunda cev.i
Sovaitor, se apuca sa-i sopteasca lu cru ri.
- Aa? intreba el, repetand actiunea care o suparasc J
doar ca de data aceasta n u m ai era la fel.
Ceea ce fusese gandit ca pedeapsa in m ainile rapiti n i
lo r deveni placere pura in m ainile lu i Zane Macken:i<
O mSngSie pana cand co rp u l ei uita toate acele atingni,
pana cand n u i-l m ai am inti decat pe el.
B arrie ii sopti u n alt detaliu, iar el i-1 ?terse ?i pe ai i-l.i
d in m em orie, in lo cu in d r&ul cu m ^ngaieri ce o diiMt.i
in m od repetat pe cu lm i senzuale. Nu-$i im agina cum .n
fi putut cineva s-o trateze mai tandru decat el - sail <n
mai m ulta incantare. Zane n u incerca s& a s c m Ji
cat de m ult ii placea sa o priveasca, sa o atinga, sa l:i< i
dragoste cu ea. I i savura corpul, contrastul dintre m
tun jim ile ei m oi si m asculinitatea lu i dura. Sentim entilf
de a fi in centrul u n e i placeri m asculine atat de intcnn
o excita pe Barrie, la fel $>i fascinapa lu i fata de texiiihi
p ie lii ei, fa$a de curbura sanilor, fai;a de teaca stramii
dintre picioarele ei. Zane o explora; o mangaie, se im .J
in sexualitatea ei. Zona d in ju ru l lo r era inca atai <1
aglomerata, incat n u indrazneau sa vorbeascS prea m u lt
com unicand doar cu trupurile.
D e trei ori, in tim p ce zaceau so m n o ro ji dupa ce 11
cusera dragoste, Zane se uita la ceas ?i se intinse .lii|i
casca radio. Transm ise u n singur clic, a?tepta, apm n
puse deoparte.
- O am en ii tai? intreba ea prim a data.
Zane incuviin^a d in cap.
-S e ascund, a$teapt3 sa ne putem intalni in siguran(.i
A p o i zgomotul de voci de afara deveni m ai puta m
c 3 nd se apropie u n grup de oam eni, iar ei tacura.
Dupa-amiaza se scurse, iar lu m ina incepu sa pilL
ca. L u i B arrie n u ii era prea foame, dar Zane insi.ii
sa m anance. E l !i trase pantalonii, ea se im braal ill
n o u cu cama?a. A van d acum o i;inuta m ai form.ili

ir iiji'zara u n u l langa celalalt pe patura fi term inara paimiii j i fructele, dar n ic i u n u l dintre ei n u m ai fu tentat
jlc Ufmza. A pa era calduta f i inca avea gust de chim icalf I'.icrie se cuib ari in curba brafulut lu i, ingrozita de
uiliuliil plecSrii.
Vuia sa ajunga d in nou la siguranta si confort, dar
sta sa piarda aceasta apropiere de Zane, aceasta dei'iiiulinfa deplina, f i com pania lui, fi intim itatea lor.
ii uvea sa faca presiuni asupra lu i pentru a continua
u Ihw ; date fiin d circum stanfele, era p osib il sa se simta
i%|ionsabil f i sa considere c 3 era nevoie sa se indepar!r/r ireptat, iar ea n u voia sa-l puna intr-o asemenea siDaca dadea vreun semn ca dorea s5 o vada f i
Ii i i O aceea... o, atunci inim a ei ar fi plutit de fecicire.
I 'ar, chiar daca facea acest lucru, avea sS fie d ific il
I'tn im ei sa se vada cu regularitate. Zane nu era u n
4>in| 1I11 m ilitar, ci ofiter S E A L. O mare parte d in ceea
:t 1.1tea el n u putea fi pus in discufie. Avea o baza de
H rr .iparfinea, sarcini, m isiun i. Daca scapau cu bine,
[[rliotul pentru el nu se incheia aici. U n fio r de rap . 1.1 ii cuprinse inim a cand se gandi la toate situatiili illii viito ru l lu i in care, fiind ca asa ii cerea profesia,
' sa pSfeasca voit si calm in calea m ortii. Era p osib il
I m tervalul petrecut ascunfi in acea incapere m ica sa
ii* npigiira ocazie cand ea putea sa stie cu certitudine ca
h .i n-afir f i in siguranfa.
In in a fi nesiguranta aveau s-o duca la u n pas de
til pierde m infile, dar urm a sS le lndure, era dispusa
1 iiulure orice in schim bul opo rtunitatii de a-1 vedea,
li ii se apropia de el. Relatia lor, daca avea sa existe una,
in Una sa progreseze in sens invers. D e regula, oamemi mai intai se intalneau, ajungeau treptat la incredere
ii nit pune, apoi deveneau iubiti; ei devenisera iu b ifi
Jprmipe imediat, iar acum aveau sa fie nevoiti sa se
fim ilisca, sa if i descopere toate ciud afeniile m arunte,
n b .il personal f i gusturile care ii individualizau.
I '11pa ce se intorcea, avea sa fie nevoita sa-l infrunpi ratal ei. Probabil era in n e b u n it de ingrijorare fi,
lnp.1 ce o vedea ajunsa cu bine acasa, el avea sa devina

si mai paranoic i obsedat. D ar daca Zane o voia, avi


fie nevoita sa raneasca sentimentele tatalui ei cu bin
?tiin p , pentru prima data in via^a ei; altcineva avea .%
:
ia locul drept cea mai importanta persoana d in via(a >
Majoritatea p arinfilor acceptau ferici^i schimbarea d
via^a odraslelor lor, presupunand ca partenerul ales <
decent, dar Barrie tia ca, indiferent de cine s-ar iruli
gosti, tatal ei nu ar fi de acord cu el. in ochii lui, ni
u n barbat nu era suficient de bun pentru ea. Mai mu
ar fi de la bun inceput pornit cu inver?unare impon i
oricarui lucru care ar scoate-o de sub protecfia Ii
Ea era tot ce-i mai ramSsese d in familie, iar faptul
semSna foarte m ult cu mama ei nu facea lucrurile m
usoare. in calitate de ambasador, tatal ei avea o via^a
ciala foarte activa, dar nu iubise in toata via^a lu i do
o singura femeie - pe mama ei.
N u avea sa-i intoarca niciodata spatele tatalui i
fiindcS il iubea mult, dar, daca in joc era $ansa in
relafii cu Zane, poate chiar pentru toata viafa, trebuia
se indepSrteze de tatal ei cat de m ult era necesar, pai
ajungea sa accepte situapa.
l?i planifica via^a in ju ru l visurilor ei, i$i dadu ea si
ma cu ironie, cura^and firim iturile de paine de pc i
tura. A r fi fost mai bine sa ajtepte sa vada ce ii rezc.T
viitorul $i sa-?i bata capul mai degraba cu felul in ;c i
aveau s5 scape d in Benghazi.
- La ce ora plecam?
- D upa miezul noptii. Vom a$tepta ca majoritatea >
m enilor sa se retraga pe la casele lor. Se intoarse spre
cu ochii intredeschisi, expresie pe care ea invafase il<
sa o interpreteze drept semn al dorintei, $i, Intinzai
mana, incepu sa-i descheie cama^a. M ai avem cSi<
ore, $opti el.
Dupa aceea se intinsera u n u l langa celalalt, in cm
cSldurii, $i a^ipira. Barrie se trezi dupa o vreme, fara a
cat dormise, dar constata ca intunericul devenise apn
pe total. Dar, spre deosebire de noaptea trecuta, ca
zacuse in frig, prada unei terori insingurate, acum >
lipita de corpul lu i Zane, iar bratele lu i o fineau stia

1 ii| >111 ei se sprijinea pe um arul lui, un picior gol era

k n it peste oldurile lui. Se intinse put in $i casca, iar


lui se stransera mai tare, anuntand-o ca era treaz.
^1, ca nu adormise deloc, ci doar o (inuse in brafe
pilzise. Zgomotele de d inco lo de cladirea in ruina
li-.rrfl; chiar ?i cele de pe doc erau atenuate, ca ?i cum
Ijiiiiiii-ricul le-ar fi inabusit.
I it mai avem? intreba ea, ridicandu-se in capul
" i n lor pentru a cauta pe pipaite carafa de apa.
' ) i;,Isi $i bau; gustul nu era prea rau, decise ea. Poal incepea sa se obi^nuiasca oarecum cu chimicalele,
"ii. arc ar fi fost ele.
/. ne indepSrta capacul de pe ceasul de mana pentru
< u'clc* cadranul lum inos.
lnc.1 vreo cateva ore. Trebuie sa iau legatura cu
\n in cateva minute.
I' Irrie ii intinse carafa cu apa, iar el bau. Se intinsera
i nou pe spate, iar ea se cuibari langa el. I$i puse mana
.pta pe pieptul lu i $i sim p bataia puternica, sanatoaIf a inim ii lui. I$i im pleti lene degetele in parul lu i
iill>n fat, savurand diversele aspecte ale corpului sau.
C c se intam pla apoi? C a n d plecam, vreau sa zic.
Iifim d in ora, ajungem la punctul de intalnire
-a. i la rasaritul soarelui $i de acolo suntem preluafi.
Vi rhea de parea ar fi fost atat de simplu, atat de ujor.
Iii aminti de slipul de baie pe care il purta ?i ii inalta
'I "! pentru a se incrunta spre el, deji $tia ca nu o pu" i vnlea.
i punctul de intalnire e pe uscat?
Nu tocmai.
liHeleg. Sper ca ai o barci?
I fa o intrebare, nu o afirmafie.
Nu tocmai.
II prinse de parul de pe piept $i il trase ujor:
( V anume ai, mai exact?
An! Prinzand-o de mana, ii desfacu degetele d in pa"il lui $i ii duse palma la gura, trecandu-^i u?or buzele
i <iii' incheieturile degetelor ei. M a i exact, avem un Zoilia ', o pluta gonflabila motorizata, de apte persoane.

A m venit cu echipa incompleta, cu doi oameni li|


deci suntem doar fase. Ifi vom gasi loc f i fie.
M a bucur. Casca f i ifi cuibari mai bine capul in m n
b itura um arului lui. A i l&sat pe cineva in urm a penti u i
fi loc fi pentru mine?
- N u , spuse el scurt. Suntem in efectiv incomplet dm
cauza unei probleme de care va trebui sa m i ocup dii|
ce ma intorc. Daca ar fi existat vreo alta echipa dispimi
bila, n u ne-am afla aici, dar n o i eram cel m ai aprOtii*,
$i trebuia sa te scoatem de acolo rapid, inainte sa apur#
sa te mute.
T on ul lu i o descuraja sa intrebe despre problem*
care ii provocase o dispozifie atat de sumbra, dar il v
zuse in acfiune f i ftia ca nu ar fi vrut s3 fie finta Si I
lu i la intoarcere. A^tepta pana if i lua casca si vcril
situafia echipei lui, apoi reveni la intrebarile ei.
-U n d e mergem cu pluta Zodiac?
- I n largul m arii, spuse el sim plu. A nunfam pM
radio d in timp fi vom fi preluafi de u n elicopter dr j
Montgomery, u n portavion. D e acolo vei fi trimisa i ;i
cu un avion.
- C u m ramane cu tine? fopti ea. U nde vei merge?
M ai m ult nu indraznea s3 il intrebe despre planufj
lu i de viitor.
- N u stiu. Echipa mea facea exercifii pe Montgoim'r
dar asta s-a dus naibii acum, cu doi m embri rfumi
Va trebui sa p u n lucrurile la punct acolo, fi nu ftiu i (
va dura.
N u ftia unde u rm asa se afle, sau, daca ftia, refuzn
Ii spuna. N ic i n u daduse de infeles ca intentiona s;i i
sune, defi el ia unde avea ea sa se afle. Barrie inclii
o ch ii fi asculta indurerata tot ce-i spunea tacerea In
Durerea era m ai intensa decat se asteptase, dar 0
chise undeva in adancul ei. Avea sa iasa la ivealfl ml
tarziu, dar, daca nu-i mai ramaneau decdt cateva on-
compania lui, n u intenfiona sa le iroseascS plant;,m l
dupa visuri spulberate. Prea pufine femei aveau
de a cunoafte u n barbat ca Zane Mackenzie, cu atat m
p ufin de a-1 iubi. Ea era lacoma; il voia in intrr);m*

il I?/ tlorea totul, dar chiar fi bucata ce i se oferise era


hi*tI mult decat ce cunofteau majoritatea oam enilor - fi

jvi'h s,1 fie recunoscStoare pentru acest lucru.


Iiuliferent de ceea ce se intam pla, n u avea sa se in....it ;i in coconul de siguranta pe care tatal ei il confec1111m11.sc pentru ea. N u-fi putea perm ite sa uite rapirea
tl mutku l necunoscut d in spatele ei. Desigur, tatal ei
tiiiMiftea acest m otiv; rfipitoriil if i exprim ase deja pre iH11lc. D a r B arrie voia sa il afle f i ea; in fond, ea fusese
h i urn m ai direct decat o ricin e altcineva.
Ame o atinse u fo r pe sfarc, desenand cercuri in junil lui cu b uricele batatorite ale degetelor, f 5 candu-l s 5
4 i Iniilrensca.
.Sou ca p ro b ab il te doare, spuse el, strecuran du-fi
B n . i in jo s pe ab d o m en ul ei si cu ib arin d -o in tre picioan Ir ci. D a r p o fi sa ma p rim e fti d in nou?
i n foarte m ulta grija, intra u so r cu u n deget lu n g In
| i i H.irrie se crispa, d ar n u se indepSrta. D a , o durea;
sJimi.se in ca de p rim a d a ta . D escop erise ca senzatia de
liM infort era u$or de ig n o ra t cand recom pensele erau
i .i i d c m ari.
As putea f i co n vin sa, ?o pti ea, Iasandu-si m ana sS-i
ifunci c in jo s pe a b d o m e n u l lu i p e n tru a m asura cat de
p r in iis c ii e ra u in te n tiile . C o n sta ta ca erau foarte serii'in p e -i drept, ea n u avea e xp e rien ta, d e ci i i lip sea u
Ip m r n ii de co m p aratie , d a r citise a rtic o le d in reviste
M fil,\ fc.1, de regula, d o a r b a ie tii a d o le s c e n t $i barba^ii
l in e tin e ri p u te a u m e n fin e u n asem enea ritm . Poate
dm cauza c o n d ifie i lu i fiz ice excelente. Poate avea ea
i ni ft s im p lu n o ro c , de?i, c u d o u a ze ci ?i p a tru de ore in
mmi.1, nu g a n d ise astfel. D a r c ir c u m s t a n c e se sch im b a >n i .si la fel ?i ea.
irta ii oferise acest barbat pentru m om ent i pen"i'i .(Ire.' cateva ore, i?i spuse ea, cand el se apleca deasui
, iar gura lui o captura pe a ei. Avea sa profite cat
mult putea.
i

ce o acoperea cu totul, iar parul ii era ascuns sub un


sal de bumbac. Picioarele ii erau protejate de balenn,
care ii erau p up n prea mari $i ii alunecau in permam-n
pi in sus ?i in jos pe calcaie, dar cel p u p n nu men"
desculta. I se parea ciudat sa fie imbracata, mai ales i u
atatea haine, de$i era complet goala pe sub tunica.
Zane se echipase d in nou cu toate uneltele $i arnu-li
lui, i, imediat ce facuse acest lucru, devenise in nul
subtil mai distant, afi^and un control aproape de gin <
$a, a?a cum fusese ?i in noaptea precedenta, cand o i .1
sise pentru prima data. Barrie intu i c 5 era cu sim(mil.
in alerta ?i ghici ca se concentra in intregime asupi 11
ceea ce avea de facut. II urma in tacere, pnandu-$i c;i|ml
usor inclinat, a$a cum ar fi facut o femeie musulmm,
tradiponalista.
Zane se opri la colful unei cladiri i se lasa pe vim-, I >
candu-i semn ?i ei sa ii urmeze exemplul. Barrie il mm 1
?i, ca mSsura suplimentara, i?i trase ?alul peste fapi.
- D oi, aici U n u . C e se vede? Vorbea d in nou pe ,u <
la$i ton ?optit ce de-abia ajungea pJna la ea, de$i se al h
chiar in spatele lui. D upa o clipa, spuse: Ne intalnim in
zece minute.
Intoarse privirea spre Barrie.
- E in regula. N u trebuie sa trecem la planul C.
- Care era planul C? opti ea.
-S a ne luam talpa^ifa in Egipt, spuse el calm. A rm
bui sa fie la circa trei sute douazeci de kilometri spre c ,1
Era in stare sS o faca, isi dadu ea seama. A r fi 1u1.u
un vehicul 51 i-ar fi dat bataie. N ervii lu i erau pml
b il facup d in ofel. A i ei nu; tremura pe dinauntni
teama, dar se pnea tare. Sau poate nu era teama; |m
te era bepa pericolului $i a acpunii, euforia evcui [im
C a t timp mai erau in Benghazi, in Libia, nu sc5 p:i-.i 1'
cu adevarat.
Zece m inute mai tarziu, Zane se opri in umbra un
depozit paraginit. Poate ca i$i acpona casca radio; in in
tuneric, Barrie nu avea cum sa-si dea seama. Dar, luih.
cinci siluete negre se materializara d in bezna, i fu 1
conjurap inainte sa apuce sa clipeasca.

Hom nilor, ea e domni^oara Lovejoy, spuse Zane.


Ai uin, haideti sa ie$im naibii d in rahatul asta.
I 'u placere, $efule. U n u l dintre barbap se inclina
in lnfii lu i Barrie si ii intinse mana. Pe aici, dom nijoati I ovejoy.
IWiepi lui Zane aveau un soi de ardoare aspra pe care
lliinie o g5 si fermecatoare, de$i nu se lasau influenfap
i
cand ii faceau treaba. C e i sase barbap incepurS
Im rliat sa se deplaseze intr-o ordine exact stabilita, iar
Inline ii zambi barbatului care vorbise, ocup 3 ndu-?i loul indicat de el in rand. Ea era in spatele lu i Zane,
nr mergea al doilea in ?ir, dupa un barbat ce se mica
im i de silentios ?i se contopea atat de bine cu umbrele,
Im At, chiar daca $tia ca era acolo, uneori nu reujea sa-1
iil.l, C e ilalp patru barbap se insiruira in spatele ei la
lw;infe variabile, $i isi dadu seama ca nici pe ei nu ii pumzi. De fapt, era singura d in grup care producea
mm sunet, aa ca incercS sa fie mai atenta unde punea
Ill i<..irele incftltate in balerini.
Iji croira drum printre alei si se oprira intr-un final
I liic:1 un microbuz ponosit. C h ia r ?i in intuneric Barrie
lulyjfi scobiturile adanci si petele intunecate de rugina
' i livorau vehiculul. Se oprira langa el, iar Zane deschii usa glisanta pentru ea.
( 'aleafca ta, murmurS el.
Hiirrie aproape rase cand o ajuta s5 urce in microbuz.
I Mi ,l nu ar fi avut experien^a in purtarea rochiilor lungi
m l, s-ar fi descurcat cu greu in tunica pana la glezm. , il;ir se purta ca o doamna d in secolul al XLX-lea ajujiil ,sA urce intr-o trasura. Barbapi urcara in urm a ei.
1In rrau decat doua banchete; daca existase vreodata o a
mi l.i in spate, fusese scoasa cu m ult timp in urma, poate
cu i D u a face loc pentru m arfuri. U n tanar de culoare
lil' fi musculos trecu la volan, iar Zane ocupa celslalt
I'., din fata. B arbatul straniu de silentios care servise
Ii I>t inainta? se strecura in stanga ei $i un alt ofifer
' V se ajeza in dreapta ei, plasand-o astfel cu grija
i un seif uman. Ceilalp doi ofiferi SEA L ingenuncheara

pe podeaua de lem n d in spatele lor, corpurile lor mm


culoase ?i echipamentele um pland spapul restrans.
-S a mergem, Iepura?ule, spuse Zane, iar taniUul
negru ranji $i porni motorul.
M icrobuzul parea gata sa-?i dea ultim a suflare, d:n
m otorul toarse.
- A r fi trebuit sa fii de fa^a noaptea trecuta, spu '
barbatul de culoare. A fost nasol pentru o clipa, foai
te nasol.
Vorbea pe u n ton entuziast, ca $i cum ar fi descris u-.i
mai reu^ita petrecere la care fusese vreodatS.
- C e s-a intamplat? intreba Zane.
-D o a r una dintre chestiile alea, ?efule, spuse bSrlu
tul d in dreapta lu i Barrie, cu o indiferenfa e v id e n t In
voce. U n u l dintre tip ii rSi a calcat pe Fantomatic, i.n
situa^ia a luat-o razna imediat.
Barrie petrecuse suficient tim p printre m ilitari pm
tru a ti ce insemna ca situatia sa o ia razna. Rama >
lini^tita i nu comenta.
- A calcat direct pe mine, spuse ofiterul S E A L din
dreapta ei pe un ton mahnit. A inceput sa scheauni11,i
o pisica oparita, tragand in tot ce mica $i in majoritair.i
lu cru rilo r care nu miscau. M-a cam enervat. Facu o
za. N-am de gand sa stau la inm orm antare.
- C a n d ne-ai dat semnalul, ne-am retras ?i am fiuin
ca apucafii, continua barbatul d in dreapta ei. Prolulul
reusisesi deja s-o scoti, fiindca au pornit pe urmele mu
tre ca ni$te copoi. A m stat ascuni, dar de cateva oti am
crezut ca vom fi nevoi^i sa ne croim drum cu foi(.i
Pe bune, au trecut efectiv peste n o i $i ne-au vanat in.i
t5 noaptea.
- Nu, noi eram inca inauntru, spuse Zane calm. I \ mi
ca ne-am strecurat in incaperea vecin 5 . N u le-a dat pi In
gand sa verifice.
Barbatii pufnira in r is veseli; chiar i tipul fantom.i
tic d in stanga ei reusi sa chicoteasca, dei nu pare;.....
sunet exersat suficient de des incat sa iasa bine.
Zane se intoarse i ii arunca lu i Barrie zSmbetnl Im
m ult prea scurt.

Vrei sa fac prezentarile sau preferi sa nu-i cuno^ti pe


i i vagabonzi urat mirositori?
Amiosfera d in m icrobuz chiar mirosea ca aerul dinii mi vestiar, doar ca mai rau.
I''it prezentarile, te rog, spuse ea, iar zambetul i se
,i(i clar in voce.
Ame arata spre sofer.
Antonio W ithrock, marinar aspirant. E l e la volan
tc.it in copilarie obisnuia sa distruga m asini pe drumill I neasfaltate d in sud, asa ca il consideram capabil sa
I a ilrscurce in orice situatie.
I >oamna, spuse m atinarul W ith ro ck politicos.
In dreapta ta se afla sublocotenentul Rocky Greenn;, adjunctul meu.
I Joamna, zise i sublocotenentul Greenberg.
In stanga ta, m arinarul aspirant W instead Jones.
Acosta m orm ai ceva im posibil de descifrat.
Spune-i Fantoma sau Fantomaticul, nu W instead,
I * lrtii(';'i Zane.
I )oamna, spuse m arinarul Jones.
In spatele tau sc afla m arinarii Eddie Santos, mediI ill ifostru, si Paul Drexler, lunetistul echipei.
I doamna, spusera doua voci d in spatele ei.
Ms bucur sa va cunosc pe top, zise Barrie, cu o
I >lih rritate evidenta. I$i antrenase memoria la nenum&I iii lf dineuri oficiale, deci retinuse fara probleme nu| "i' lf lor. Inca nu asociase n ic i un chip cu num ele de
I irn iiis sau Drexler, dar, dupa nume, ii spuse ca Santos
I i i I'lobabil hispanic, a$a c 5 avea sa-1 deosebeasca u$or.
i 'fvenberg incepu sa-i povesteasca lu i Zane detaliile
I i "i ce se intamplase. Barrie asculta fara a interveni.
I LJi-vilrul era ca acea cursa in miez de noapte p rin BenI f 'i|;i i se parea p u p n ireala. Era inconjurata de barbap
I map pan& in d inp, dar treceau printr-o zona destul
|> li Insufletita pentru acea ora tarzie d in noapte. Erau
iilii' masini pe strazi i pietoni pe trotuare. O p rira la
I ui.ifor, cu celelalte m asini d in ju ru l lor. Soferul,
I v i i l i o c k , fredona ceva in barba. N im e ni nu parea

ingrijorat. Lum ina sem aforului se facu verde i miml


microbuz inaint&, fara a li se acorda vreo atentie.
Cateva m inute mai tarziu, iesira d in oras. D in can.I
in cand, Barrie vedea licarirea M editeranei in dreapil
lor, ceea ce insemna ca mergeau spre vest, spre cennul
zonei de coasta a Libiei. Pe masura ce lum inile pfi I it .1
in spatele lor, incepu s5 se simta amenta de extenuan
Cele cateva momente de somn de care se bucurase (umi
zi, intre episoadele de amor, nu fusesera de-ajuns i>rn
tru a compensa epuizarea provocata de stres. Insfi mi
se putea imagina sprijinindu-se pe n ici u n u l dintre I .'u
bafii de langa ea, asa ca se forfa sa stea cu spatele drr|.i
51 si-si tina ochii deschisi.
Banuia cS era destul de zdravan amenta de tot ce
petrecuse.
D upa o vreme, Zane spuse:
- O chelari rosii.
Barrie era atat de obosita, inc&t se intreba dacA cm
un fel de cod sau daca intelesese ea gresit. N ici una dm
variante nu era cea buna, evident. Fiecare barbat sau-..
cate o pereche de ochelari d in rucsac i i-i puse. Zane li
arunca o privire i ii explica:
-R o $ u l i(i protejeaza vederea pe timp de noapir
0 sa lasam vederea sa ni se obijnuiasca acum, inainte < .
Iepurajul sa stinga farurile.
Ea in c u v iin fi d in cap si inchise ochii, pentru a-^i .1|i 1
ta propria vedere sa se adapteze. I?i dadu seama im.
diat cS, daca voia sa ramana treaza, sa inchida oilm
indiferent d in ce motiv, nu era tocmai o idee buna, ii.n
i$i simfea pleoapele atat de grele, incat nu reu$i sa I.
mai deschida. C a n d se trezi, m icrobuzul se legana pi
01 dintr-o parte intr-alta, aruncand-o mai intai pi u
Greenberg, apoi peste Fantomatic. Buimaca de soum
incerca sS ramana dreapta, dar nu parea sa reuse.i-. (
sa-si gaseasca echilibrul - sau ceva de care sa se Jin
Tocmai era pe punctul de a aluneca pe podea, cand
tebraful Fantom aticului a p iru brusc in fa^a ei ca o I mi
de fier, fixand-o la locul ei pe bancheta.
- M ulfum esc, spuse ea amefita.

O ricand, doamna.
I a un moment dat in timp ce ea dormea, Iep u raju l
Mlnsose intr-adev&r farurile, i coborau u n dig in intuneMi ( 'lip i surprinsa spre ceva stralucitor ce se intrevedea
in l.ifa lor; pentru o fractiune de secunda, fu cuprinsa
ill' panics ?i de confuzie, apoi recunoscu marea, licarind
U lumina stelelor.
Microbuzul se opri brusc.
Capat de linie, anunfa Iepurasul vesel. A m ajuns
mim la ascunzatoarea unei B G M . Asta e termenul
fnilitar pentru barca gonflabila mica, ii arunca el pesu- iimSr lu i Barrie. Chestiile astea sunt prea sofisticate
k n lr u a fi num ite pur $i sim plu plute.
/.me pufni. Barrie ii am inti ca exact aja descrisese el
iinlurcapunea, drept o pluta.
I land ii privi ie$ind d in microbuz, avu impresia ca
i .Ir argint-viu alunecand p rin crapaturi. Daca existase
u i n n bee functional in plafon cand trupa S E A L pusese
mana pe vehicul, se ocupasera de acest detaliu, caci nu
= aprinse nici o lum ina cand u$ile se intredeschisera.
I miomaticul se strecura pe langa ea, ceea ce era mare
lui m pnand cont de echipamentul pe care il cara, iar,
*Imi Greenberg deschise u$a glisanta cativa centimetri,
| miomaticul aluneca pe burta prin mica deschizatura.
II v.v;u pentru o clipa, apoi disparu. Barrie se zgai la u$a,
fci\rlqj|Jnd pe deplin cum i$i ca^tigase porecla. Era, fara
imlniala, fantomatic.
I vilalp iejira d in microbuz in acela$i fel; era ca $i
...... ar fi fost facup d in apa, si, la deschiderea u$ilor,
> ii Ii scurs pur i sim plu afara, atat erau de fluizi ?i de
<ili nuo$i. Doar Iepurasul, soferul lor, ramase in urma
m I Vi rrie. Statu nem ijcat Intr-o tScere absoluta, cu pish I ii I in mana, exam inand metodic coasta Invaluita In
i fiia. C u m el pastra tacerea, Barrie t3 cu si ea. Cea mai
m;l cale de a nu le crea probleme, ii spuse ea, era de
urma exemplul.
Nr auzi o m ica bataie scurta in geam, iar Iepura?ul
f Iti:
Ilib e r . S5 mergem, dom nijoara Lovejoy.

Barrie se tari intr-o parte pe bancheta p 4 na ajunse l.i


usa, in vreme ce Iepura$ul se strecura ca u n peste pe pi >i
tiera soferului. Zane o a$tepta, deschizandu-i u?a m;il
larg, $i intinse mana pentru a o stabiliza cand ajimsr
la sol.
- M a i rezisti? o intreba el incet.
Barrie confirm a d in cap, neindraznind sa vorbeasi .i,
caci era atat de obosita, incat cuvintele aveau sa-i ias.i,
inevitabil, impleticite.
C a de obicei, Zane paru sa infeleaga fara a i se s p u n e
- M a i tine-te tare inca vreo ora, apoi te vom d u n
in siguranta la bordul portavionului. A tu n ci vei puie.i
sa dormi.
Fara el, insa; era ceva de la sine inteles. C h ia r daa-! i
fi intentionat sa continue relatia lor, de?i nu daduse nu.l
un semn in acest sens, nu avea s-o faca la bordul navrjJ
A r fi renunfat sa doarma pentru totdeauna daca ar II
putut amana momentul in care avea sa fie nevoitS
admita ca relafia lor fusese pentru el doar ceva trecaixir,
nascut atat d in intimitatea fierbinte in care i$i petrer i
sera ziua, cat i ca urmare a solicitarii ei.
N u avea sa planga; nici macar nu avea sa proteste e.
i$i spuse ea. Fusese al ei timp de o zi, tim p de o zi in fli
d ib il de senzuala.
Zane o conduse la faia ingusta $i pietroasa de pl.i|.i
unde fusese amplasata barca gonflabila intunecata. I Vi
laid cinci barbafi se adunasera in ju ru l ei in pozipi ,spi
cifice, fiecare stand cu spatele spre barca f i pnSnduii
arma pregatita, studiind concentrati im prejurim ile.
Zane o urea in barca gonflabila $i ii arata undi i
stea. Barca se legana in apa cand barbafii o im pinsu n
incet de pe mai. C a n d apa ajunse in dreptul pieptulu)
lu i Santos, cel mai scund dintre ei, sarira tofi in barca <n
o miscare pe care o exersasera de atatea ori, incat pai
de-a dreptul banala. Fantom aticul porni m otorul apn u
pe silentios $i indrepta barca spre largul marii.
In acel moment, u n bubuit uria izbucni in spaiel.
lor, $i se dezlanfui iadul.

barrie recunoscu rapaitul taios al armelor de foe auinure $i se intoarse pe jumatate pentru a privi in urma.
nu i$i puse mana pe capul ei $i o impinse la fundul

, rasucindu-se ?i scotandu-?i in acelaji timp arma


mlninata. Barca fasni in fafa cand Fantomaticul porni
h11111)r111 la acceleratie maxima. Trupa SEAL deschise si
| Itu ni. Barrie vazu fulgerele scanteind dinarme, simi m iriijele goale improjeand-o aa cum statea stransa
it 151 trase ja lu l peste faf5 pentru a nu fi arsa de
il....;i fierbinte.
I
)rexler! tuna Zane. Ataca-i pe nenorocifi cu
! l'lozibil!
Ain infeles, jefule!
IW rie auzi un mormait, i ceva greu ?i uman c3zu
lt> 1 airm ezi^ul peste ea. U n u l dintre bSrba(i fusese imiMini ;it. Incerca disperata sa se tragS de sub greutatea
ii Irobitoare, pentru a-1 ajuta, dar era efectiv pntuitJ,
liti rl cemea de fiecare data cand se mi?ca.
< uno?tea acel geamat.
( ) teroare mai intunecata decat orice simjise vreoi!ii,l il goni p rin vene. C u un strigSt rSgu^it, impinse
gr' iiiatea lui uriaja, reujind sS-1 intoarca pe o parte,
w Inptfl sa se elibereze d in alul ce 0 acoperea ?i nici
ni'ii nr nu observa cartu?ul fierbinte care trecurazant pe
UHK.i obrazul ei drept.
11 explozie zgudui noaptea, aprinzand marea aseme.11 ii unor ardficii, jocu l aruncand-o din nou pe runin! Inlrcii. Se ridica grabita in genunchi, intinzandu-se
II .1 Zane.
Nu, spuse ea r 3 gu?it. N u!
I uminaexplozieiconturaseclarfiecare detaliu intr-un
Ii' iiccrufator. Zane zacea intins pe o parte, zvircolinil*i ii' de durere, $i apasandu-$i mainile pe abdomen.
I|'i ii era ca o ceafa fara culoare, ochii inchifi, dinfii
intr-o grimasa. O pata umeda uriasa lucea pe
ir;i din stanga a cama?ii lu i negre ?i 0 baltade sange
in 1puse deja sa se formeze sub el.
I.

i m i

B arrie lua falu l f i il facu ghem, ap 5 sandu-l cu foi(,l


pe rana. U n urlet anim alic ii horcai in gat, f i barbatul
se arcui de durere:
-S antos! ipa ea, incercand sa-l {in a jos, apasand in
acelafi tim p salul. Santos!
In ju ra n d in barba, d o cto ral m ic f i indesat o im
pinse deoparte. R id ica fa lu l p entru o clipa, apoi il
apasS rapid la loc f i o p rinse de m ana, afezandu-i-o in
pozifia corecta.
- T in e -1 afa, latra el. Apasa in jos - cu for^a.
N u se m ai auzeau focuri de arma, doar z b a m a itu l....
torului. O ploaie de stropi sarafi ii b iciu i fa^a in timp <i
barca inainta p rin valuri. Echipa if i pastra disciplm.t
ra m in a n d pe pozi^iile desemnate.
- C a t e de grav? tipa Greenberg.
Santos lucra febril.
- A m nevoie de lum ina!
A proape instantaneu, Greenberg proiecta luniuu
unei lanterne asupra lor. Barrie if i m ujca buza ia n l
vazu cat sange se stransese in jur. Fa(a lu i Zane era p ill
da, o ch ii pe jumatate in c h ifi, respirai;ia gAfaita.
- Pierde sange rapid, spuse Santos. Se pare ca glon|nl
l-a nim erit intr-un rin ic h i sau poate in splina. Asi^m.i
(i-va ca nenorocitul ala de elicopter e pe drum . N u a w m
tim p sa ajungem in ape interna^ionale. Scoase capai nl
unei seringi, Indrepta b ra{u l lu i Zane fi infipse abil :n ul
intr-o vena. Rezista, fefule. Te scoatem cu elicopinul
de aid .
Zane n u raspunse. Respira zgomotos printre din(ii li
clef tap, dar, cand Barrie ii arunca o privire scurta, v.i/u
licarirea d in o ch ii lu i. R id ica mana pentru o clipa,
atinse pe braf, apoi fi-o lasa sa cada greoi langa con
-N a ib a sa te ia, Zane Mackenzie, spuse ea inver^m,*
ta. Sa n u indrdznesti...
Se intrerupse. N u era in stare sa spuna cuvauml
n u putea n ic i m acar sa accepte gandul ca era p o ll'll
sa moara.

Siintos verifica pulsul lu i Zane. Privirea lu i o in taln i


| m \ ei, ?i ?tiu ca era prea rapid, prea slab. Zane intra in
Sin , in pofida injectiei pe care i-o facuse Santos.
- N u im i p a si cat suntem de aproape de apele teritoi 1 ile! (ipa Greenberg in statia radio. Avem nevoie de u n
i lliopter acum. D o ar lua^i-1 pe ?eful de-aici, i n o i vom
.ijirpta u n alt m ijloc de transport!
In pofida in c lin a rii barcii, Santos reu?i sa-i p u na o
I it-i (uzie $i incepu sa goleascS u n recipient de plasma
n.msparenta in venele lu i Zane.
N u slabi presiunea, m urm ura catre Barrie.
N-am s-o slabesc.
Nu i$i desprin.se privirea de la ch ip u l lu i Zane. In ca
ih i c o n s e n t ?i o privea. Cata vreme se pastra acea legahir;l, avea sa fie bine. Trebuia sa fie bine.
( 'alstoria de co?mar in barca gonflabila ce gonea pe
i.iluri paru sa dureze o ve?nicie. Santos term ina p rim u l
ri'i ipient de plasma $i conecta u n al doilea la sistem ul
ili1 perfuzie intravenoasa. In ju ra in barba, folosind
invective variate $i explicite.
Zane zacea lini^tit, de?i B arrie ?tia ca suferea ingroImr. O c h ii ii erau spalacifi de durere ?i de oc, dar ii
iim (i concentrarea, hotararea. Poate c 3 singura moda: III:ire p rin care reu^ea sa ram ana con?tient era concenI rr.indu-se atat de intens asupra c h ip u lu i ei - cert e ca
.i a'ujea.
1Vir, daca elicopterul nu ajungea in curand, n ic i mahi hotSrarea lu i supraomeneasca nu avea sa poata conn.uara efectele hemoragiei. A r fi v ru t sa inju re si ea, ar
II viu t sa se incrunte spre cerul noptii ca si cum ar fi
I'lim coniura u n elicopter d in neant, dar n u indraznea
}'i desprinda privirea de la Zane. Cata vreme privirile
If irtmaneau inlantuite, Zane avea s 5 reziste.
Auzi h u ru itu l distinctiv al elicelor cu doar o clipa inaipte ca elicopterul Sea K ing sa apara tunand deasupra
Im, lum inile lu i orbitoare fixandu-se asupra lor. Fanto.....
reduse accelerai;ia, iar barca se op ri i ramase
I'lii'in d . Elicopterul se apropie in cercuri de ei, apoi se
"pi i in aer exact deasupra lor, rotoarele lu i puternice

st^rnind o furtuna frenetica pe mare. U n cos colm


peste capetele lor. Miscandu-se rapid, Santos si Grcci
berg il urcara pe Zane in cos ?i il prinsera in currl<
ocolind-o pe Barrie, in vreme ce ea m enpnu presium
constants pe rana.
Santos ezita, apoi ii facu semn sS-?i ia mainile de pe
i sa se dea inapoi. Sovaitoare, Barrie se supuse. Sanh
ridica alul, apoi II tranti imediat la loc. Fara un cuvfm
incaleca targa si cojul, lasandu-se cu forpl pe rana.
- Sa mergem! fipa el.
Greenberg se dadu inapoi $i ii facu semn operator i
lu i scripetelui din elicopter. Co$ul se ridica spre nun
strul suspendat in aer, cu Santos caprat intr-o pozi(l
nesigura peste Zane. Cand cojul ajunse la nivelul cl;i|
deschise a elicopterului, mai multe perechi de maim
intinsera $i ii trasera inauntru. Elicopterul se ridica
se indeparta imediat, inclinandu-se puternic, si poi.
cu zgomot asurzitor spre portavion.
In urma lu i ramase o tacere sumbra. Barrie se prSlm;
pe una dintre banchete, cu fata incordata de efortul >1
a nu-i pierde controlul. N im eni nu spuse nimic. I n
tomaticul porni d in nou motorul, si mica ambarcatiun
o lua ca o sageata prin intuneric, urm arind lum inile cl
copterului ce paleau rapid.

De-abia dupa mai bine de o ora aterizS $i cel d c .


doilea elicopter pe puntea uria$ului portavion. Ceibili
patru membri ai echipei sarira pe punte aproape inarm
ca elicopterul sa o atinga. Barrie se catara dupa ei, alcii;
cu ei. Greenberg lji tinea o man 5 incle^tatS pe brapil c
pentru a se asigura ca nu ramanea in urma.
U n barbat in uniforma veni in fafa lor.
- Domni?oara Lovejoy, suntefi bine?
Barrie ii arunca o privire distrata 51 dadu sS-1 ocolc.i
cS. U n alt barbat aparu de nicaieri, dar uniforma an
tuia era u$or diferitS, ca $i cum purtatorul ei ar fi |m
la el acasa pe acea navS gigantica. Prim ul barbat puri.i
uniforma de gala, care il distinsese de membrii eel up
jului. Greenberg se opri brusc.

C&pitane...
- Locotenent-comandantul Mackenzie e In operate,
IMi.se capitanul. Doctoral nu a considerat ca il poate
flMiisfera la o baza, data fund viteza cu care pierdea sanMi'. Daca nu vor reusi sa opreasca sangerarea, vor fi nek lr i sa-i scoata splina.
I'rim ul ofiter in uniforma ajunse langa ei.
- Domnioar Lovejoy, spuse el ferm, prinzand-o de
1'iiif Sunt m aiorul Hodson. V a voi insoti pana acasa.
Armata se misca in ritm ul ei i dupa regulile ei proM i. Ordinele erau sa fie dusa acasa imediat; ambasadoml isi voia fiica inapoi. Barrie se impotrivi. Tipa, planse,
In chiar il injura pe m aiorul tulburat. N im ic d in toate
nira nu fu de folos. Fu urcata la bordul unei alte nave,
lata aceasta un avion de transport marfa. Vazu pennu ultima data portavionul Montgomery sub primele
i.i.c ale soarelui licarind pe apele albastre ale Mediterani-i, cu vederea Incetosata de lacrimi.

capitolul 7
Iilna sS aterizeze avionul In Atena, Barrie plansese
i ii mlduf atat de mult, incat ochii i se umflasera de abia
i
vedea. M aiorul Hodson incercase totul pentru a o
linljri, apoi pentru a o consola; o asigurase ca nu facea
iln.1t sa indeplineasca ordinele i ca avea sa afle mai
tfluiu cum se simfea ofiferul SEAL. Era normal sa fie
npArata. Trecuse prin multe, dar avea sa se bucure de
i rn mai buna tngrijire medicala...
I S n d auzi a$a ceva, Barrie sari d in scaunul inconl>ii Iabil de plasa, singurul existent in avionul de trans1nit marfa.
Nu eu sunt cea care a fost impu^cata! tipa ea. N-am
ftiivoie de ingrijire medicala, fie ea cea mai buna, cea
in.ii proasta sau mediocra! Vreau sa fiu dusa oriunde e
lui Zane Mackenzie. N u ma intereseaza ordinele tale!
Maiorul Hodson paru profund jenat. Trase de gulefu! nniformei.

-D o m n io ara Lovejoy, im i pare rau. N u pot face ni


m ic in aceasta privin^a. V a prive$te unde mergefi dtip.i
ce aterizam $i tatal dumneavoastra se va convinge i a
suntefi bine.
Expresia lu i spunea clar ca, d in punctul lu i de v o ir
re, n-avea decat sa se duca direct in iad. Barrie se asiv n,
respirand gafait ?i tergandu-?i lacrim ile. N u se mai pm
tase niciodata a?a, in toata viafa ei. Fusese intotdeaun
o doamna impecabila, gazda perfects pentru tatal ei.
N u se mai sim;ea deloc doamna acum; se simfea >.1
o tigroaica feroce, gata sa faca bucap pe oricine i-ai Ii
stat in cale. Zane era grav ranit, poate chiar pe patul >l<
moarte, iar neghiobii aceia nu-i dadeau voie sa fie l.in
ga el. Naiba sa il ia de protocol m ilitar $i naiba sa <> 1.1
de influenza a tatalui ei, cSci ambele o smulsesera *In
langS el.
O ricat de mult $i-ar fi iubit tatal, ?tia ca nu avea s.i I
ierte niciodata daca Zane murea, iar ea nu era ao>L
N u conta ca el nu stia despre Zane; nim ic nu conta in
comparape cu groaza teribila ce se intrevedea in fa(a 41
Doam ne, nu -1 lasa sa moara! N u ar fi putut inilm 1
a$a ceva. A r fi preferat sa moara ea de mana rSpitonJM
ei decat sa tie c 3 Zane murise pentru a o salva pe ea
Zborul dura mai putin de o ora jumatate. Avionul >ll
transport marfa ateriza cu o bufnitura aspra ce o mu
tura in scaunul ei d in plasa, apoi rula pe pista o vreim
ce ei i se paru interm inabila. In cele d in urma, se opfi
iar m aiorul H odson se ridica, vizibil ujurat sa scape Ii
povara neplacuta.
O
u?a fu deschisa $i o scara mobila fu adusa pan;i U
ea. Strangand tunica neagra in ju ru l ei, Barrie iesi
lum ina intensa a soarelui d in Atena. Era dim im m|'
in toata legea acum, si caldura incepea deja sa creasi .1 in
intensitate. C lip i ?i ridica o mana pentru a-$i proir|,i
ochii. Avea impresia c 5 trecuse o ve^nicie de cand siain
se in lum ina soarelui.
O
lim uzina gri cu ferestre vopsite in negru aijirpi i
pe pista. U^a se deschise larg, $i tatal ei sari din ma.sins
uitand de demnitate si luand-o la fuga spre ea.

Barrie!
I a(a Ii era brizdata de semnele a doua zile de ingriJCraie i de teama, dar expresia lu i era una de usurare
ipmape disperata cand urea grabit treptele pentru a o
*uprinde in brate.
Barrie incepu sajplanga d in nou - sau poate n ici nu
iprise vreodata. Ii ingropa fafa in costumul lui, ag&.imlu-se de el cu m aini disperate.
Trebuie sa ma Intorc, hoboti ea, cuvintele iejindu-i
'bia inteligibile.
Brafele lu i se stransera mai tare in ju ru l ei.
Gata, gata, scumpo, ii $opti el. E$ti in siguranta
u imi, $i n-am sa mai las sa fi se intample nim ic, fi-o jur.
Ii due acasJ...
Barrie clatina violent din cap, incercand sa se deslunula d in im brafijarea lui.
Nu, spuse ea gatuit. Trebuie sa ma intorc pe Montgomny. Zane... a fost impu^cat. A r putea m uri. O , Doamnr. irebuie sa ma intorc acum!
Totul va fi bine, croncani el, conducand-o in jos pe
.111 cu un braf petrecut in ju ru l um erilor ei. Te ateapi.i un doctor...
Nu am nevoie de un doctor! spuse ea cu inver^uix smulgandu-se de langa el. N u mai facuse a$a ceva
iil> iodata, iar pe chipul lu i se putea citi socul. Barrie i$i
.I.1iIu parul la o parte de pe fap. Masa incalcita de par
fin mai fusese pieptanata de doua zile i era uda de trani|.|ia(ie $i de apa sarata. Asculta-ma! Barbatul care m-a
ilvat a fost impu^cat. A r putea muri. Inca era in operate
1ml m aiorul H odson m-a format sa urc in avionul asta.
Virau sa ma intorc pe vas. Vreau sa ma asigur ca Zane
i ne bine.
W illiam Lovejoy i$i prinse ferm fiica de umeri, conliii :lud-o pe pista pana la lim uzina care ii ajtepta.
Nu trebuie sa te intorci pe vas, scumpo, spuse el
liuljiiror. A m sa-i cer am iralului Lindley sa afle cum se
iiiiir barbatul respectiv. E u n u l dintre m em brii echipei
' I A I., presupun?
Barrie confirm a d in cap amortita.

-N u ar avea nici un rost sa te intorci pe vas, sum


sigura ca intelegi asta. Daca a supravietuit opeta^iei, v.i
fi transportat pe calea aerului la un spital militar.
Daca a supravieplit opera1^iei. Cuvintele se mfipM'
rS In ea ca un cutit, fierbinte si t&ios. Isi str&nse pumnu,
fiecare fibra a fiintei ei cerandu-i imperios sa ignore Inn
ca, sa ignore incercarile de a o linijti. Trebuia sa ajuni:
la Zane,
Trei zile mai tarziu, statea in biroul tatalui ei cu lo>
bia inaltata si il privea cu o rSceala pe care el nu o nni
vazuse vreodata.
- I-ai spus amiralului Lindley si-mi blocheze solic. iln
rile, il acuza ea.
Ambasadorul ofta. Isi scoase ochelarii pentru citii ii
ii puse atent pe biroul furniruit din lemn de nuc.
-B a rr ie , stii cS ti-am refuzat prea putine lucruri dm
cate mi-ai cerut, dar te porti nerezonabil in privinfa at i
tui barbat. Stii ca se reface, si asta e to t ce trebuie sfi >ul
Ce rost ar avea sa alergi la capataiul lui? Exista riscul t n
vreun jurnalist de scandal sa afle despre asta, si atu1> I
co jm aru l prin care ai trecut ar ajunge s5 fie zugr&vit
ziare de calitate ind oielnicS d in lum ea intreagS. Am i
ifi doresti?
-Co$m arul meu? repeta ea. Cosmarul meu ? Cum i.i
mane cu al lui? A fost cat pe ce sa-^i piarda viafa! Am i

presupunand ca amiralul Lindley mi-a spus adeviml n


e intr-adevar in via^a!
-Bineinfeles c5 e. L-am rugat pe Joshua doar sS 14 .
cheze eventualele tale solicitari de informatii legan- !
localizarea lui. Isi desprinse silueta inalta din scaun i
ocoli biroul, sprijinindu-se de el si luand mana indfu.'M
nica a lui Barrie intr-a lui. Barrie, lasa-p timp sa depiisi
trauma. Stiu ca i-ai atribuit acestui... acestui luptato It
gherila tot felul de caracteristici eroice, ceea ce e pci !. i
normal. Dupa o vreme, dupa ce vei putea privi din mm
lucrurile in ansamblu, i^i va p&rea bine c& nu te-ai l.v m
de ras alergand dupa el.

I ui Barrie ti fu aproape imposibil sa ^ina in frau furia


i r cretea in ea. Nimeni nu o asculta; nimeni nu voia sS
t>nsculte. Ii tot dadeau mainte cu comarul ei, cu faptul
i a avea sa se vindece in timp, de ti venea sa-si smulga
I-iiiul din cap. Insistase la nesfarit ca nu fusese violata,
i\ .\ T refuzase cu inversunare un consult medical, ceea ce,
ilifi^ur, nu facuse decat sa alimenteze speculate c& raf ilorii o violasera. Dar ea tiuse ca trupul ei purta semni li' iubirii fizice a lui Zane, semne i urme pretioase si
ptraonaLe, pe care voia sa le ina departe de ochii oricui
"li< niva. Toata lumea se purta cu ea de parea ar fi fost
Mi 11tit din cristal, avnd grija sa nu mentioneze rSpirea,
prtn.1 sim^i ca era pe punctul de a-i pierde mingle.
Voia sa-l vada pe Zane. Atat. Doar sa-l vada, sS se
utaure ca avea sa se faca bine. Dar, cand ii ceruse unu11 ti intre ofi^erii de marina de la ambasada sa faca o
lit* de cercetari in legatura cu Zane, amiralul Lindley
fiiiu'se cel care o contactase cu un rSspuns, in locul
Ipifcmului.
I Vmnul ?i distinsul amiral trecuse pe la locuinta pripi^ a ambasadorului cu mai pu^in de o ora in urma.
hiin ie nu revenise inca la slujba ei minora din cadrul
itmhasadei, simtind ca nu se putea concentra asupra
Dt1r{og&riiloTf aa ca ii primise pe amiral in salonul sui" il) mobilat.
Mupa o conversa^ie politicoasa despre starea ei de
-.1nnt te i despre vreme, amiralul trecuse la motivul
>I/itri sale.
Ai solicitat informa^ii despre Zane Mackenzie, spu d bland. Am avut grija sa raman la curent cu starea
ini i i^i pot confirma acum cu deplina incredere ca se va
Hdc l' complet. Chirurgul de pe vas a reu^it sa opreasca
*ii w r a r e a si nu a fost nevoie sa i se scoata splina. Starea
Ini ii fost stabilizata ?i a fost transferat la un spital. Dupa
H l?i va reveni suficient, va fi trimis in State pentru a-i
I niece restul convalescentei.
Unde e? intrebase Barrie, simtindu-?i ochii arzand.
Nu dormise aproape deloc in ultimele trei zile. Desi
h i dii\ nou impecabil imbracata i coafata, stresul prin

care trecuse lasase cercuri intunecate uriase in juml


ochilor ei si incepuse sa slabeasca, fiindca nu putea .t
manance din pricina grijilor.
A m iralul Lindley ofta.
-W illia m mi-a cerut sa nu-fi divulg aceasta inform.i
Jie, Barrie, si, trebuie sa recunosc, cred ca are drept;ii'
ll cunosc pe Zane de m ult timp. E un razboinic exiu
ordinar. D ar barbafii din trupele S E A L sunt o sp a h
aparte, iar caracteristicile care ii fac razboinici atat ili
buni nu-i fac, per ansam blu, cetafeni-model. Sum >.1
niste arme bine pregatite, daca e s-o spunem pe $!<.-,m
N u sunt prea bine cunoscu^i, i majoritatea informmn
lor despre ei sunt supuse unor restric.;ii.
- N u vreau sa ?tiu despre pregatirea lui, spusese ea, |u
o voce tensionata. N u vreau sa tiu despre misiunile Ii n
Vreau doar sa-l vad.
A m iralul clatinase din cap.
- Im i pare rau.
N im ic din ceea ce spusese ea nu reuise sa-l indupli
ce. Refuzase sa ii ofere orice alte inform afii. Chiai il
asa, Zane era in viapi; avea sa se faca bine. Simplul lapi
de a ti acest lucru o facu sa sim ta o slabiciune intern n
ra, ca $i cum acea tensiune insuportabila s-ar fi relnxn
in sfarjit.
Asta nu insem na ca avea sa-l ierte pe tatal ei pen tin
ca intervenise.
- II iubesc, spuse ea acum cu buna tiinta. N u ai nu 1
un drept sa m 3 im piedici sa-l vad.
-Iubire? Tatal ei ti arunca o privire compatimito.ni
Barrie, ceea ce sim fi tu nu e iubire, e adorafie fal;a tic un
erou. Crede-ma, o sa-(i treaca.
-C re z i ca eu nu m-am gandit la asta? replicil < <
N u sunt o adolescenta care are impresia ca s-a indr;'i|;i n
tit de o vedeta rock. Da, 1-am cunoscut in circumst;in((
periculoase i stresante. Da, mi-a salvat via^a - ?i a p i " 1
pe a m urit facand asta. Stiu ce inseamna in fatu an i
?tiu ce inseamna iubirea, dar, chiar i daca nu a$ ti, nu
ai tu dreptul sa iei aceasta decizie in locul meu.

Ai fost intotdeauna rezonabila, com enta el. A ccepts


i cl putin ca judecata ta nu e perfect limpede in moincntul de fata. C u m ar fi daca ai acpona impulsiv, te-ai
i flsUori cu barbatul acesta - sunt sigur ca el s-ar grabi
it profite de ocazie
apoi iji-ai da seama ca nu-l iubesti
i ii adevarat? Gandeste-te ce dezastru ar fi. Stiu ca pare un
primentariu snob, dar el nu e de-al nostru. E u n m arinar
|i un uciga$ antrenat. Tu ai luat masa cu regi i ai dansat
h i
prin^i. C e ati putea avea in com un voi doi?
- In prim ul rand, com entariul t&u nu doar pare snob,
111 liiar e snob. In al doilea rand, probabil nu ai o pSrere
li'iirte buna despre mine daca tu crezi c& banii mei sunt
liii:urul lucru care ar putea atrage un barbat.
$tii ca nu asta am vrut sa spun, zise el, sincer $ocat.
I (ii o persoana m inunata. D ar cum ar putea cineva ca
i'I sa aprecieze viafa pe care o duci tu? D e unde stii ca nu
ii (inti $ansa cea mare?
Fiindca il cunosc, declare ea. II cunosc aa cum
nu a? fi ajuns niciodata sa-l cunosc daca l-a$ fi intalnit la
H prtrecere organizata de ambasadS. Dupa cum spui tu,
un ofi(:er S E A L nu poate fi bland si politicos, dar el a
Toti au fost aa, ca sa fiu mai precisa. Tata, ti-am
Ims in repetate rin d u ri ca nu am fost violata. tiu ca
nu ma crezi i ca ai suferit, facandu-fi griji pentru mine.
I >ar ifi ju r - ifi ju r - ca nu au facut-o. Irttenfionau sa o
(.11A, a doua zi, dar a?teptau pe cineva. Aa ca, dei am
Imi inspaimantata $i tulburatS, nu am trecut prin trauinn unui viol in grup, aa cum crezi tu. Sa-l vad pe Zane
Ai And in tro balta de sange a fost, fir-ar sa fie, mult mai
n.uiinatizant decat orice mi-au facut rapitorii!
Barrie!
I ra prima data cand tatal ei o auzise injurand. A cum ,
;t m gandea mai bine, nu injurase niciodata, pana cand
*m i Kiribati violenti o inhatasera de pe strada $i o supui .era la ore intregi de teroare. Ii injurase - $i o facuse
Im tot sufletul. II injurase pe m aiorul H odson, i o fadin tot sufletul 51 in cazul lui.
1 ti un efort, ifi cobori tonul.

-Sj>tii ca prima incercare de a ma scoate de acolo n a


funcfionat tocmai bine.
Tatal ei incuviinta scurt din cap. Trecuse printr-o :u le
varata agonie, crezand ca singura lor speranta de a o sal
va daduse gres si imaginandu-si ce suferea Barrie. In ai rl
moment renuntase la speranta de a o mai vedea vreoila
t5 . Amiralul Lindley nu fusese la fel de pesimist; edit
pa SE A L nu luase legatura cu ei $i, desi se raportasim
focuri de arma in Benghazi, daca o echipa S E A L ar Ii
fost ucisa sau capturata, guvernul libian ar fi dat de $rifl
in lumea intreaga. Ceea ce insemna ca inca se aflau la
fapi locului, incercand sa o salveze. Pana nu le confirm.>
echipa insasi ca misiunea e?uase, mai aveau speranp-.
Ei bine, a functionat, intr-un fel. Zane a venit sinym
dupa mine, in vreme ce restul echipei a creat o diversm
ne, cred, in caz ca mergea ceva prost. Zane avea un plan
de rezerva, stia ce sa faca daca erau observati, fiindcil nu
pop controla factorul uman. Isi dadu seama ca repel a
lucrurile pe care i le spusese Zane in lungile ore cat z;'u u
ser5 somnorosi impreunS $i simp ca ii era atat de dor il>
el, Tncat un nod de durere o gatui pe dinauntru. Ecliip.i
era atat de bine ascunsa, incat unul dintre paznici mi
1-a vazut pe Fantomatic decat cand a calcat efectiv n
el. A^a s-a dat alarma si s-a ajuns la schimb de fonni
U n paznic fusese postat pe coridor in fapi incSpu*
unde ma tineau legata, ?i a intrat in fuga. Zane 1-a in ispuse ea simplu. Apoi, in timp ce restul fugareau ei In
pa, el m-a scos din cladire. Am fost separap de echipa ;l
am fost nevoip s& ne ascundem timp de o zi, dar eu am
fost in siguranta.
Ambasadorul asculta cu seriozitate, absorbind la< om
detaliile despre cum ii fusese adusii inapoi. Nu disnj(
sera despre acel lucru pana atunci, nu despre cum ill
cursese efectiv salvarea ei. Barrie fusese prea innebiinu >
de gandul la starea lui Zane, cuprinsa de o disptri u >
aproape violenta. Acum, ca stia ca era in via^a, dejii >
simfea in continuare atat de furioasa, incat deal'll
se putea stapani, era in stare sa-i spuna tatalui ei i un.
anume ii fusese adusa inapoi in viata.

I - Cat eu am ramas in ascunzatoare, Zane si-a riscat


>1iH:| ie$ind $i furand mancare ?i apa pentru noi, pre(tun $i o burqa si un al pentru mine. Mi-a ingrijit ta
li ilira de la picior. Cand un grup de scotocitori prin
imn inane a inceput efectiv sa demoleze cladirea in jurul
ini,im, s-a pus scut intre mine $i orice pericol. El e barti.nul de care m-am indragostit, barbatul despre care tu
>liii c3 nu e de-al nostru". Poate nu e de-al tau, dar cu
nanfa de-al meu e!
I xpresia de pe chipul tatalui ei era uluita, aproape
I.....
Prea tarziu, Barrie i?i dadu seama ca alesese o
jlmrilare grejita In argumentafia ei. Daca si-ar fi prezeni ii ni ija fafa de Zane drept simpla atenfie fata de cine|* >.ire facuse atatea pentru ea, daca ar fi insistat ca se
i nvciiea sa ii multumeasca personal, tatal ei ar fi putut
Ii 111nvins. El finea foarte mult la pastrarea unor relafii
>mIiale i la un comportament elegant. In schimb, il
It'tiv'iusese ca il iubea cu adevarat pe Zane Mackenzie
il i)i dadu seama prea tarziu c&t de tare il inspaimanta
I! i.ital ei aceasta posibilitate. Nu voia sa o piarda, iar
ii nin Zane reprezenta o amenintare mult mai mare de {ii Inainte.
Barrie, eu...
Si' opri incurcat, tocmai el, tatal ei rafinat ?i sofisti.ii cure nu ramanea niciodata fa ra cuvinte. Isi Inghiti
'ill din gat. Era adevarat ca rareori ii refuzase ceva,
.i In cele cateva ocazii cand ii spusese nu, fusese din
ni ca el considera periculos ceea ce planuia ea sau
'liiri ml pe care $i-l dorea - o data fusese vorba despre o
mi ili icicleta. A o pastra in siguranta era obsesia lui, plus
i ir agafa cu disperare de singura care-i mai ramasese
Im propria lui familie, copila lui draga, care semana
ptli ile mult cu sofia pe care o pierduse.
I' n rie vazu in ochii lui batalia dintre instinctul de a
lp!*hl'p cu tot ce isi dorea si infelegerea faptului ca, de
in,i aceasta, daca ii satisfacea dorinta, avea s-o piarH probabil din viata lui. Nu voia ca Barrie sa devina
. ..... un oaspete ocazional la cina; Indurasera amandoi
*' 1 1 cen de separare in anii ei de scoala. El o voia acolo,

In viafa lui de zi cu zi. Barrie jtia ca in parte obsesia lm


era egoista, fiindca prezenta ei usura aspectele ce tinc.m
de gospodarie, dar nu se indoise niciodata de dragosh >
lui faf5 de ea.
Panica pura licari pentru o clipa in expresia lui. Spu
se infepat:
-C re d oricum c5 ar trebui sa-fi la?i ragaz sa p sc Ii
nijteasca emofiile. Si esti, cu siguranta, constientA il>
faptul ca acele condipi pe care le descrii sunt cele jm-\
pentru barbatul acela. Cum ar putea vreodata sa-$i |.:n
seasca locul in via^a ta?
- E o intrebare care nu-ji are rostul, avand in veiled
ca nu s-a pus problema unei casatorii, nici macar a inm
relapi. Vreau sa il vad. Nu vreau sa creada ca nu mi i
pasat de el nici macar cat sa merg sa vad cum se s im ic
-D aca nu s-a pus deloc problema unei relapi, dt .
s-ar a^tepta sa il vizitezi? A fost doar o misiune pentm cl
nimic mai mult.
Barrie ii indrepta umerii asemenea unui militar, ;ili
?a o expresie hotarata si ochii i se intunecara de emopc
- A fost mai mult, spus ea sec, fi asta era tot ce nvc i
sa menfioneze despre ceea ce se intamplase intre c
i Zane. Inspira adanc i scoase artileria grea. Inn ( n
dator, spuse ea, cu privirea apntita tntr-a lui. Nu fi nm
cerut detalii despre ceea ce s-a intamplat aici, dar sum
persoana inteligenta, cu o gandire logica...
- Bineinfeles ca da, o intrerupse el, dar nu vad...
-S-a cerut vreo rascumparare? interveni ea pests hi
treruperea lui.
Tatal ei era un diplomat abil, care rareori ifi picuh >
controlul. Dar acum, surprins, ii raspunse cu o pnvm
goala de nedumerire.
- Rascumparare? repeta el.
U n nou se n tim en t de disperare i se stranse ca un 11<>,I
in stom ac, intipSrindu 'Se pe fafa ei.

-D a , rascumparare, spuse ea meet. Nu a existai m


mic de genul asta, nu-i a?a? Fiindca nu bani voin
Vrea ceva de la tine, nu-i a?a? Informafii. Ori mcrnn '

\ tc fort;eze sa i le d ai, o ri te-ai varat d eja in povestea


Ui .1 p an a la gat si te-ai certat cu el. C a re d in variante?
I;\p erieni;a lu i d e d ip lo m at n u reui n ic i d e d ata
ii t ista sa-l salveze; p re f d e o fra c|iu n e de secu n d a,
lupul lu i dezvalui vin o va tie p an icata si c o n stern are,
ln.unte ca expresia lu i sa se lim pezeasca, in lo c u ita de o
niii.ihilitate d ip lom ata.
- C e acuzape ridicola, spuse el calm.
Harrie ram ase in futja lui, ingrefofatS de revelatie.
I Wft rap itorul se folosise de ea ca de o a rm i pentru
i I lor^a m an a tatalui ei sa-si tradeze tara, am basadoru l
ui li negat cel m ai probabil, fiindca n-ar fi vru t s-o ?tie
i liiKiiiorata, dar nu astfel de sentim ente citise pe chipul
]Ll. C i vinovatie.
Mu se obosi sa raspunda negarii lui.
I mi efti dator, repeta ea. Ii efti dator lui Zane.
I.ital ei tresSri cand vazu condam narea d in ochii ei.
Eu nu vad deloc a?a lucrurile.
T u esti m otivul pentru care am fost rapita.

$tii ca exista lucruri pe care nu fi le pot spune, zise


I i-l, rliberandu-i m ainile fi ocolind biroul pentru a se afei.i din nou pe scaun, iefind sim bolic din rolul de tata fi
Hit rand in cel de ambasador. D ar presupunerea ta e gre)ii.l fi, desigur, ilustreaza cat de zdruncinata efti inca.
Ilarrie dadu sa-l intrebe daca fi A rt Sandefer ar fi conililcrat presupunerea ei atat de gresita, dar nu fu In stare
A-,i am eninfe tatal. C u o senzafie de greafa, se intreba
i!.ii it astfel devenea trSdStoare fi ea. Ifi iubea fara; cum
I liaise atata timp in Europa, vazuse fi apreciase diferenI l.i majora dintre Statele Unite fi toate celelalte tSri din
I limie. D efi ii placea Europa fi aprecia in mod deosebit
uuil francez, arhitectura germana, ordinea britanica,
I nmiica spaniola fi Italia in general, ori de cate ori puI hi ,i piciorul In Statele Unite, era impresionata de enerI jlfi iji de bogatia viefii din fara in care chiar fi oamenii
B miu- erau considerafi saraci traiau bine In comparafie
I i ii orice alta fara. Statele Unite nu erau perfecte, nici pe

Ramanand acolo, ramanea in pericol. Rapirea ei esu


ase o data, dar asta nu insemna ca el, du^manul nc< u
noscut si fara chip, nu avea sa incerce din nou. Tatal ri
stia cine era el, era sigura. Intelese rapid ce o astepi
Avea s5 fie obligata sa ramdna exclusiv in incinta ami
sadei, urmand a i se permite sa iasa numai cu o escoi 11
inarmata. Avea sa devina o prizoniera a fricii tatalui <i
Nu exista de fapt nici un loc unde sa fie compkt
In siguranta, dar, daca ramanea acolo, nu facea dei ;ii
sa accentueze pericolul. Si, odata ce se indep&rta il>
enclava ambasadei, avea sanse mai mari sa il gaseasi i
pe Zane, fiindca influenta amiralului Lindley nu puli i
acoperi orice colp$or si vagaunft de pe glob. Cu fl.li
ajungea mai departe de Atena, cu atat influenza lui
avea s5 se atenueze.
I?i infrunta tatal, ftiind ca rupea cu bunS jtiim.i
legaturile stranse care ii unisera in ultimii cincispi.
zece ani.
- Ma due acasa, spuse ea calma. in Virginia.
Doua saptamani mai tarziu, Zane statea pe vernml.i
din fata a casei parin{ilor lor, cocofata in varful miinn
lui lui Mackenzie, la mica distanta de Ruth, Wyoniii
Peisajul era rapiton o panorama nesfarsita de munp m.i
iestuo^i ?i vai verzi, Totul aici ii era la fel de familia: >
propriile maini. Sei, cizme, cateva vite, dar in cea nui
mare parte cai. Carti in fiecare camera a casei spapiu ...
pisici ce dadeau tarcoale prin hambare si grajduri, 1.1
faful dulce i autoritar al mamei lui, grija fi inelegi-n i
tatalui lui.
I se mai intamplase sa fie impu^cat; fusese taiat inn >
lupta cu cutite. Suferise o fractura de clavicula, i$i i
rase coastele, avusese un plaman perforat. Fusese ifmfl
grav si alta data, dar nu fusese niciodata atat de aprn.i|
de moarte. Fusese pe punctul de a sangera pana la iim.n
te, zacand pe fundul barcii, cu Barrie ghemuita pesi<
apasand salul pe rana cu fiecare gram din greutatea <I
Rapiditatea ei, hotarirea ei fusesera un element
siv. Faptul ca Santos ii turnase plasma din recipient

in vcne facuse diferenp intre viata i moarte. Fusese


ilr de aproape de moarte, incat ii veneau in minte o
iliiiina de detalii esentiale; daca vreunul dintre ele ar fi
li|fc;ir, ar fi murit.
I'ksese neobisnuit de t 5 cut de cand parasise spitalul
fuivnl $i se intorsese acasa pentru a-si petrece perioada
l<* convalescent- Nu era vorba ca ar fi fost deprimat, ci
M i n i degraba ca avea mult de reflectat, ceea ce nu-i fusese
......mi ujor cand practic Intreaga familie se simtise obliu ii ^ sa il viziteze si sa se asigure ca era relativ bine. Joe
.se cu avionul de la Washington pentru a-si vedea raI'l'l fratele mai mic; Michael i Shea il vizitaseri de mai
mile ori, aducandu-$i si cele doua puflamale de copii;
I' 'ili ji Loren ?i cei trei baiefi ai lor se oprisera pentru o
<lilit de un weekend, timpul fiindu-le limitat de munca
lui I oren la spitalul din Seattle. Maris petrecuse o noap" Inireaga la volan pentru a fi de faf 3 cand era adus
iitii. Cel putin fusese in stare sa umble singur, chiar
i.n ,1 foarte incet, altfel probabil ca Maris Inca ar mai fi
ii acolo. I'ji trasese un scaun in fata lui i ramasese aseIli t acolo ore intregi, fixandu-1 cu ochii ei negri, ca
h i i-ar fi putut transfera vitalitate, prin puterea voint<l, ilin corpul ei in corpul lui. Poate chiar asta facuse.
ii Inara lui era o zSna, avea puteri magice; opera la un
ill nivel decat restul oamenilor.
I | naiba, chiar si Chance i?i facuse aparitia. O facuse
i iiiili'iit, privindu-si mama fi sora ca si cum ar fi fost
hombe gata sa-i explodeze in fa (a. dar iat5 -l acolo,
I langa Zane pe veranda,
le gande^ti sa ifi dai demisia.
/.me nu fu nevoit sa se intrebe cum se facea c 3
1 li'iiK'i ii ghicise gandurile. Dupa ce aproape se snopi" i t reciproc in bataie la paisprezece ani, ajunsesera sa
0l'A o relatie speciala. Poate era din cauza ca avusesera
Mini in comun, de la materii colare $i fete panalapregamilitara. Chiar ?i dupa atata timp, Chance era la fel
i* t'lndenr ca un lup ranit fi nu-i placea ca oamenii sa se
mr ipiede el, dar, chiar daca opunea rezistenta, era nepuii is in fata familiei lui. Chance nu cunoscuse in viafa

lui afectiunea pana cand M ary ll adusese acasa cu e;i, ut


numerosul si galagiosul clan Mackenzie il daduse j;.ii i
Era amuzant sa il vezi incercind sa se impotriveasi n n
timitatii familiei de fiecare data cand era tras in im
fiindca, in mai pupn de o ora, se dadea intotde;nm>i
batut. M ary nu ii dadea de ales; nici Maris. Dupa <y I
acceptase ca frate, Zane nici macar nu recunoscuse vi <
data pruden^a lui Chance. Doar W olf era dispu s -..i i
ofere fiului s3 u adoptiv timp sa se adapteze - dat chi n .1
timpul pe care i-1 punea el la dispozipe avea o limiiA
- Da, spuse Zane intr-un final.
- Fiindca a fost cat pe ce sa dai colpal de data ast;i'
Zane pufni.
- Cand a contat asta vreodata pentru vreunul din m >1' I
Din toata familia, el singur cunoftea detaliile 1111 m
nilor lui Chance. A r fi fost greu de spus care din a il.>1
era in pericol mai mare.
-A tu n ci de vina e ultima avansare in grad.
- M -a scos de pe teren, spuse Zane incet. C u muln
grija, se lasa pe spate in scaun fi ifi sprijini picioarele in
cSltate in bocanci pe balustrada verandei. Defi se vindi 1
ca repede, doua saptSmani jumatate nu erau nicidei....
timp suficient pentru a-i permite sa-fi ignore rana. I 1 1
doi dintre oamenii mei nu ar fi fost raniti in tamperiW
aia de pe Montgomery, nu af fi putut participa la aasii^fl
ultima misiune.
Chance ftia despre ce tampenie era vorba. Zanv
povestise despre ea, iar tam p en ie era cel m ai pol ii n
termen pe care il folosise. Imediat ce ifi recSp atasr 1 w
n o ftin p in spitalul de pe nava, incepuse sa dea teh-i.
ne, inipind fi conducand investigapa. D efi Odessa
.
sa-fi revina complet, Higgins avea sa fie nevoit sS sc n
traga din motive medicale, cel mai probabil. Era posibil
ca garzile care trasesera in cei doi ofi(eri S E A L sS si ,i|.
de curtea marpala, daca avocatii lor erau foarte ......
dar in cel mai rau caz aveau sa fie dap afara din servn ml
militar. Ramanea de vazut in ce masura aveau sa fie :il.
tate cariera capitanului U daka fi cea a capitanulm 1
mandor Boyd; Zane se concentrase asupra celor 1

H'V.t'sera, dar efectele indirecte aveau sa se resimta si


.laiipra superiorilor acestora, ajungand pana la cSpitan.
Am treizeci si unu de ani, spuse Zane. Cam asta este
mita superioari de varsta pentru misiuni active. Sunt
,il naibii de bun in ceea ce fac, prea bun. Superiorii
n,. i frtl tot avanseaza, apoi imi spun ca am un grad prea
liuli pentru a mai participa la misiuni.
Vrei sa te apuci de treaba cu mine? intreba Chance
rv 'K 'ita r.

/ane se gandise la aceasta posibilitate. Foarte serios.


'i ceva il tot sacaia, un gand pe care nu reuea sa-l
li >1 muleze deslusit.
A* vrea. Daca lucrurile ar sta altfel, as face-o, dar...
( Je lucruri?

/,ine ridica din umeri. Cel putin o parte din motivul


liniiftu lui putea fi indicata clar.
1) femeie, spuse el.
O, la naiba! Chance se lasa pe spate $i privi lumea
11- varfurile bocancilor lui. Daca e o femeie, nu vei
i< i|ji sa te concentrezi la nimic pana nu pk> scoti din
if Naiba sa le ia de dulce^e mici, spuse el afectuos.
In general, Chance era asediat de femei din toate
i oile. Nu strica nici faptul ca era chipes de-ti taia
jfiarea. dar avea si un aer nerusmat si obraznic care
Ii I.V"l-;i sa apara parea de nicaieri.
/ n\e nu era sigur ca putea sa $i-o scoata pe B arrie din
ip. N u era sigur ca voia s-o faca. N u se intreba de ce
ili|ttruse fara sa-si ia adio ?i sa-i ureze insanatosire grabmi ft. lepura?ul si Fantom aticul ii spusesera cum fusese
Wfflrft, d an d d in picioare, p p an d si in ju ran d , si urcata
in I' i r i n t r - u n avion care o dusese in ap oi la A tena.
1*1 Spuse ca tatal ei, plus politica de confidentialitate a
m.iunei legata de trupele S E A L o im piedicasera sa afle

O
singura amintire, mai mult decat oricare dintre i <
lelalte, i se intiparise in minte - anume momentul tfm.l
intinsese mana spre cureaua lui i spusese in acea 50.11 1
indarjita: Lasa-ma pe mine!11
Intelesese. Nu doar de ce avusese nevoie sa pastn 1
ea controlul, ci $i cat curaj ii trebuise pentru a
amintirile neplacute si a le inlocui cu altele plflcu
Fusese virgins; ii spusese adevarul in aceasta privinv
Nu $tiuse ce sS faca $i nu se ateptase la durere. D;u 11
primise in ea oricum, cu dulcea^a, fierbinte, lasSndii -; \
corpul zvelt i ferm sa alunece in jos peste el $i frn.id
du-i tandari controlul, cum nici o alta femeie nu reu.i
pana la ea.
A r fi putut fi o mica mondena rasfatata $i neajutnn
ta; exact aa ar fi trebuit sa fie. In schimb, reusise sA
descurce excelent intr-o situate tensionata i periculn.i
sa, facuse tot ce-i statuse in putere pentru a ajuta mi
se plansese nici macar o data.
Ii placea sa fie cu ea, ii placea sa discute cu ea. I 1 1
prea singuratic pentru a accepta cuvantul iubire in l<
gatura cu oricine din afara familiei, dar cu Barrie... <1 n
posibil. Voia sa petreaca mai mult timp cu ea, sa n 1 u
noasca mai bine, sa lase povestea sa-si atinga pe deplm
potenpalul.
O voia pe ea.
Dar lucrurile trebuiau rezolvate pe rand. Trelnni
sa-?i recapete forta; in acel moment, putea merge dm ii.
camera intr-alta fara ajutor, dar s-ar fi gandit de dim.i
ori inainte sa porneasca spre grajduri singur. Trcl >111,1
sa decida daca avea sau nu de gand sa ramana in m.i
rina; avea impresia ca sosise momentul sa meargri m 11
departe, avand in vedere ca motivul care il indennu
sa se inroleze de la bun inceput ii era refuzat pe mAsuiA
ce avansa in grad. Daca renunta la profesia de lupi.Mn
SEAL, cum avea sa-si ca^tige existenta? Trebuia sa tl> <1
da, trebuia sa-i puna ordine in viata.
Poate ca Barrie nici nu era interesata de o relafir
el, dei, dupa cum ii descrisesera Iepurajul ?i Fanromi
ticul plecarea ei, nu credea ca asa stateau lucrurile. A .>1

>11h* care o petrecusera fac.3 nd dragoste fusese mai mult


In it o simpla apropiere fizica, pentru amandoi.
I >ar putea fi un lucru dificil sa dea de ea. In diminea^a
ii ith, daduse un telefon la ambasada din Atena. Se preffiifose si ceruse sa i se faca legatura cu Barrie Lovejoy.
IiiiA ambasadorul William Lovejoy fusese cel care venise
s.i prcia apelul, iar conversatia nu fusese cordiala.
Nu se pune problema ca Barrie nu ar aprecia ceea
r .11 fScut, dar sunt sigur ca intelegi ca vrea sa lase toate
ii rsio lucruri in urma ei. O conversafie cu tine i-ar starni
liii nou amintirile si ar tulbura-o inutil, spusese ambasa4I1 'i ul cu voce rece, cultivata, cu o dictie impecabila.
Asta e parerea ei ori a ta? intrebase Zane pe un ton
,'heata.
Nu consider cS ar conta, rSspunsese ambasadorul,
ii|>i inchisese.
/ane decise sa lase acea problema deoparte pentru
moment. Nu era suficient de in forma cat sa ia masuri
In aceasta privinfa, a?a ca avea sa aftepte. Dupa ce hou i,i ce ifi dorea sa faca, urma s5 aiba timp berechet sa
hi ktatura cu Barrie, iar acum, ca stia ca ambasadorul
'lililuse ordin ca toate apelurile catre ea sa fie redirectioii.iir spre el, avea sa fie pregatit sa se sustraga vigilentei
ilui ei.
/ane, ii striga mama lui din casS, readucSndu-l cu
(rtinlirile in prezent. N-ai inceput sa te sim^i obosit?
Ma simt bine, ii raspunse el.
I ra o exagerare, dar nu era excesiv de obosit. Ii arun,i ii privire lui Chance si vazu ranjetul de pe fata frateJ i j l s i 'l l ! .

Hind atat de ingrijorata pentru tine, a uitat de


' iMMcle mele fisurate, ii sopti Chance.
Ma bucur sa-^i fiu de ajutor, raspunse Zane taragamii Dar sa nu te aftepti sa ma arunc in fapi gloantelor
lli'care data cand o incasezi tu.
Inrreaga familie gasea caraghios felul in care reaqiom ( 'hance la rasfa^ul si grija lui Mary fata de el, ca fi
>im atentia ei 1-ar fi inspaimantat, desi nu reusea ni luiliita sa-i reziste. Chance devenea complet maleabil

in mainile lui Mary, dar, la drept vorbind, top n,m


Crescusera avand un exemplu excelent de urnui in
tatal lor, iar Wolf Mackenzie n-avea decSt sa maraic *l
sa bata din picior, ca, de regula, tot Mary era cea t .11
i$i impunea vointa.
- Chance?
Zane isi stapani ranjetul cand Chance se crispS, i;im
betul obraznic dispSrandu-i fara urma de pe chip.
- Da, doamna? raspunse el prudent.
-Continui sa-p infasori pansamentul elastic pca<
coaste?
Expresia familiars de panica licari in ochii lui.
-Aaa... nu, doamna.
Ar fi putut sa minta; Mary 1-ar fi crezut. Dar nici 11 mil
dintre ei nu o mintea niciodata pe Mary, chiar dai.i .11
fi fost in interesul lor sa o fac3 . Sentimentele miuilul
tiran ar fi fost ranite prea tare daca ar fi descoperit vh-.
data ca vreunul dintre copiii ei o minpse.
- Stii ca ar trebui sa porti pansamentul inca o sapo
mana, spuse vocea din interiorul casei.
Era aproape ca $i cum ar fi auzit vocea lui Dumruvi n.
doar ca aceasta voce era lejera i dulce ?i avea un an nu
specific unui sudist.
-D a , doamna.
- Hai inauntru i lasa-ma sa ma ocup eu de asta.
- Da, doamnS, spuse Chance din nou, cu vocea in n
cata de resemnare. Se ridica din balansoar $i inti a in
casa. Cand trecu pe langa Zane, ii murmur5 : N-a Imi
suficient sa incasezi un glonp Incearca altceva.

capitolul 8
Doua luni mai tarziu, $eriful Zane Mackenzie si .11 >
gol la fereastra frumoasei casute in stil spaniol, cu ilmiJ
dormitoare, pe care si-o cump3 rase in sudul Arizjn. 1
Privea afara de?ertul luminat de luna, priveliftea trr. in-l
in el ceva salbatic si fierbinte. Pregatirea de lupi.n

' 'I \L il invatase sa se adapteze la orice mediu, iar climanil fierbinte i uscat nu il deranja.
I Mata ce se hotar&se sa renun^e la cariera militara,
Im riirile se ajezasera rapid in viata lui. Afland ca iniHiona sS se retraga din marina, un fost membru al
a liipei SEA L care facea parte acum din staff-ul guveriiMiorului din Phoenix il sunase $i il intrebase daca ar fi
iNirresat sa execute ultimii doi ani de mandat ai unui
pul care murise inainte de incheierea acestuia.
I ,1 inceput, Zane fusese surprins $i confuz; nu se ganll-.i- niciodata sa intre in randul fortelor de ordine. Mai
mull, nu $tia nimic despre legile statului Arizona.
Nu-ti face griji in privinfa asta, spusese prietenul
lui, relaxat. Functia de serif e una politica, i, de cele
h i m i multe ori, sarcinile sunt in cea mai mare parte ad
ministrative. Situapa in care te vei afla tu impune o iml'lk ;ire mai directa insa. Cativa dintre ajutorii de $erif
.m demisionat, deci vei avea efectiv incomplet pans se
in.ii fac angajSri, iar cei rSmaji au sa-fi poarte pica al nai
l'll ili tare fiindca nu a fost ales unul dintre ei sa execute
ultima parte din mandatul ^erifului.
I
)e ce nu? intreba Zane fara menajamente. Ce nu e
in ugula cu ajutorul de $erif?
Ea e una dintre persoanele care $i-au dat demisia.
\ |>licat cu cateva luni inainte de moartea $erifului, s-a
jnnaj;\t in forfele de ordine din Prescott.
$i nici unul dintre ceilalfi nu este potrivit pen1111 post?
N-a? spune asta.
Atunci ce anume ai spune?
Trebuie sa intelegi, nu prea ai de unde alege aici.
1 .Hiva dintre ajutorii de $erif sunt buni, foarte buni,
|l n sunt prea tineri, nu au suficientS experientS. Exista
i.|i vechi de douSzeci de ani, dat nu e interesat. $i un
ill ul cu experienf;a de cincisprezece ani care e un ticalos,
m i ftilal(:i il urasc din toata inima.
.icrif. Zane reflectase, devenind tot mai tentat de
i.In-. Nu-ji facea iluzii ca ar fi fost floare la ureche. Avea
i Inrampine probleme cu veteranul de cincisprezece

ani, in cel mai bun caz, i probabil top ceilalp ajurml


de serif aveau sa se arate rezervati ?i sa opuna rezistein.i
la ideea de a fi adus un strain. La naiba, ii placea i v i * J
mult aa. Treburile prea usoare nu il interesau. Prelim 1
oricand o munca dificila.
- i n regula, sunt interesat. Ce ptesupune slujba asm1
- O gramada de bStai de cap, in cea mai mare p;u
te. Salariul e decent, programul de lucru e ingrozimr. I
O parte din district e inclusa intr-o rezervatie, deci v!
avea de-a face cu Biroul Administrativ Indian. Exi ia
o problema mare cu imigranpi ilegali, dar asta pne 11
Serviciul de Imigrare si Naturalizare. In general, nu c u
o zona cu o rata a infracponalitapi ridicata. Nu sum
suficienp oameni.
Aa ca iata-1 acolo, cu for^ele refacute, stapan pnu- I
o casa i o suta de acri de pamant, proaspat investii i ,i
$erif. Adusese capva cai de la ferma parinplor lui dm
Wyoming. Era o schimbare a naibii de radicals fa{fl d>
marina americana.
Era timpul sa se ocupe de Barrie. Se gandise mull L
ea in ultimele cateva luni, dar in ultima vreme nu se p
tea concentra la nimic altceva. Sentimentul de nelim i.
nu se dadea dus, devenind tot mai puternic. ii puse
resursele la treaba i, spre surprinderea lui, aflase c!t j4 l
rasise Atena la doar o saptamana dupa ce se intorsc
acolo. Locuia in acel moment la resedinta particulars n
familiei Lovejoy din Arlington, Virginia. Mai mult, lu
trecuta ambasadorul solicitase pe neateptate sa fit in
locuit $i se intorsese $i el in Virginia. Zane ar fi prefei n
ca domnul Lovejoy sa fi ramas la Atena, dar prezent,;i Iul
era o problema careia putea sa-i faca fa^a.
Indiferent de reacpa tatalui ei, Zane era hotSr'i
o vada pe Barrie. Ramasese ceva neterminat intre n
legatura ce fusese taiata brusc in clipa cand el fusese m
pucat, iar ea fusese forpita sa urce la bordul unui am m
s5 se duca la Atena. tia ca intimitatea fierbinte a ai <1 .<
ore lungi petrecute impreuna ar fi putut fi rezulmml
stresului i al apropierii fizice, dar, in acel moment, mi I
interesa nici cat negru sub unghie. Erau alte aspn i.

1.1 core sa se gandeasca, unele pe care nu le putea ignora.


Acosta era $i motivul pentru care i$i luase bilet de avion
lirntru dimineata urmatoare, de la Tucson la Washingin n , Ar fi trebuit sa doarma, dar un gand obsesiv i se
ii^ita in minte. Barrie era insarcinata.
Nu ?tia de ce era atat de convins de acest lucru. Era o
l.iiinuiala, o intuitie, chiar o concluzie logica. Nu avuseKi'il la dispozifie nici un mijloc de contraceptie; facusera dragoste de mai multe ori. Punand toate astea cap la
M|>, posibilitatea, unei sarcini era reala. El nu credea ca
11.1 doat o posibilitate insa, ci o certitudine.
Barrie purta in pantece copilul lui.
Porentul de posesivitate feroce resimfita il copleji ca
im val mareic, maturAnd din calea sa toate planurile lui
pmdente. Nu aveau sa mai treaca prin etapa de descopenii- reciprocS, nu aveau sa-si lase tagaz sa se obi^nuiasca
nrptat cu ideea unei relapi serioase. Daca era insarcinain, aveau sa se c&satoreasca imediat. Daca lui Barrie nu
i plicea ideea, avea s-o convinga. Nimic mai simplu.
lira insarcinata. Barrie ;inu doar pentru ea acea infori.nie pre^ioasa, nefiind pregatita s-o imparta$easca niin.inui, si cu atat mai pu^in tatalui ei. Rapirea ei ?i ceea
11 sc intamplase ulterior cascase o prapastie intre ei pe
in- nici unul nu o putea repara. El era disperat sa faca
Hl.i{ia lor sa fie la fel ca inainte; nimic altceva nu 1-ar fi
piilut determina sa se retraga dintr-un post, un gest care
11
putut avea repercusiuni grave asupra carierei lui
retragerea lui nu ar fi fost pusa pe seama faptuliii ca ea fusese mult prea traumatizata de rapire pentru
a mai rAmane in Atena, iar el voia sa-i fie alaturi.
lucerca sa nu se gandeasca la complotul in care era
Hnplicat, indiferent despre ce era vorba, fiindca i se
I'.lira prea dureros. O durea ingrozitor gandul ca era
I'I nihil sa fie un tradator. O parte din ea pur ji simplu
m i putea sa creada aja ceva; era un barbat de moda veBc, un bSrbat pentru care onoarea nu era doar o vorba
t'iilrt, ci un stii de via $ . Nu avea nici o dovada, doar
luuica ?i propriile ei deducfii... plus expresia pe care

el nu reusise sa i-o ascunda pe deplin cand il lntrcl>a-.


direct daca era implicat in ceva ce ar fi putut d im I, i
rapirea ei.
O
durea ingrozitor i faptul ca o tinuse departc <I*
Zane. Facuse cateva investigapi dupa ce ajunsese in VH
ginia, dar se lovise din nou de un zid de piatra. Nimeni
nu era dispus sa-i ofere absolut nici o informape de.spn
el. Contactase chiar si sediul central S E A L si fusese ilm
nou refuzata politicos. C el putin in ceea ce-i privca |n
ofiferii SEA L, exista probabil regula de-a pastra conli
denp,alitatea in privin(a identitapi si a localizarii mnn
brilor, data fiind natura sensibila a unitapi antitero.
Purta in pantece copilul lui. A r fi vrut ca el sit mu
acest lucru. Nu ar fi a^teptat nimic din partea lui, in .il >
ra de ceea ce era dispus el sa-i ofere, dar ar fi vrut sit mi
despre copilul lui. i ii dorea cu disperare sa-1 re\,l3
Se simfea parasita, singura si speriata, cu emopile inv.il
masite, ?i avea nevoie de o oarecare securitate cel pqm
In acel aspect al vietii ei. Zane nu era genul de blu<
care sa intoarca pur si simplu spatele propriului co| il ji
s5 ignore existenta acestuia. Copilul avea sa fie o legal u
ra permanenta intre ei, ceva pe care se putea baza.
Se indoia c 3 tatal ei ar fi devenit mai ingaduitor in
privin^a lui Zane daca ar fi ?tiut despre copil; poscsivi
tatea lui s-ar fi extins probabil $i asupra nepotului, fi* |l
?i unul nelegitim.
Tatal ei avea sa ia masuri pentru a ascunde sarcina i
i, chiar ?i dupa ce avea sa se afle, ceea ce era inevi(al.il
oamenii aveau sa presupuna ca fusese conceput pin.
viol i aveau sa o compatimeasca i sa vorbeasca di pm
cat era de curajoasa.
Se gandi ca avea sa innebuneasca. Se refugia.se In
Virginia, dar tatal ei o urmase acolo. Intra in pam t
daca mergea undeva neinsopta. Barrie avea propn.i !
masina, dar tatal ei nu-i dadea voie sa o conducS; vui*
ca ?oferul lui sa o duca oriunde dorea sa mearga. F iim
nevoita sa se furijeze pana la o farmacie pentru a cum
para un test de sarcina, de$i fusese sigura inca de la I mi

iiu cput ca era insarcinata. Testul nu facuse decat sa conIn me ceea ce ii spusese d eja propriul corp.
Barrie stia ca ar fi trebuit sa fie ingrijorata si suparata
in cauza acestei sarcini neplanificate, dar in acel momrnt era singurul lucru din via|a ei care o facea fericita.
ilcrea intens de singurState; rapirea 51 orele lungi pe11 ih Lite in intimitate cu Zane o indepartasera de restul
iMinenilor din viafa ei. Avea amintiri pe care ei nu le
iiiiieau imparta?i, ganduri ?i dorin^e pe care nimeni nu
If putea intelege. Zane fusese acolo cu ea; el ar fi in^eles
ili1 ce cadea uneori pe ganduri, de ce ezita sa vorbeasca
ilrspre acest lucru. Nu era vorba ca ar fi vrut sa pastreze
Hit retul, caci i-ar fi placut sa discute cu cineva care sa in(Ilraga, dar ceea ce traise alaturi de Zane era ca o expeIir 1Ha de lupta, formand o leg&tura unica intre oamenii
1 ,11c trecusera prin ea.
Nu avea sa mai poata p 3 stra secretul in privinta sarcinil ci pentru mult timp; trebuia sa caute pe cineva care
mvl acorde ingrijiri medicale prenatale, ji toate apelurile
ii lelonice erau acum inregistrate. Presupunea ca ar fi
I'tnut sa se furi?eze din nou afara din casa ?i sa folobusca un telefon public pentru a-?i face programare la
1I111 (or, dar a naibii sa fie dac.a avea sa faca a$a ceva.
Ajunsese la capatul rabdarii. Era adult i in curand
ivca sa devina mama. Detesta faptul ca relapa cu tatal
I I so deteriorase atat de mult incat abia i$i mai vorbeau,
I n nu gasea nici o cale de a indrepta lucrurile. Cata vre11if cxista posibilitatea ca el sa fie implicat in activitafi
li- iradare, era neputincioasa. I?i dorea ca el sa-i explice,
U 1 ofere un motiv plauzibil pentru rapirea ei. I$i dorea
>'1 nu mai fie nevoita sa priveasca peste umar de fiecare
4'ita c3 nd iesea din casa; iji dorea sa nu simta ca avea
rlri tiv nevoie sa fie pazita. Ifi dorea sa duca o v ia 0 nor(n.ill Nu voia s3 -?i creasca viitorul copil intr-o atmosfera
limiinata de teama.
I 'ar aceasta era atmosfera care plutea in casa. O suim a. Trebuia sa piece, sa se indeparteze de teama obseIt n fl c 3 , atata timp cat tatal ei era implicat in complotul
"in- ii intiparise pe chip o expresie atat de vinovata,

ea ar putea fi rapita din nou. Simplul gand ii in to ry j


stomacul pe dos, iar acum nu-i mai putea permii
sa-?i faca griji doar pentru ea. Trebuia sa-$i protejra?i copilul.
Oboseala specifics inceputului de sarcina o facuse i .1
in ultima vreme sa doarma pana tarziu, dar intr-o dimi
neapi se trezi devreme, deranjata de doua pasari rSgns/1<ce se luptau pentru teritoriu in copacul din fa^a feiw
trei. Odata ce se trezi, fu cuprinsS in scurt timp de gn\i
;a $i, ca de obicei, 0ni la baie. Tot ca de obicei, dup.i
ce ii trecu episodul de greata matinala, se simfi bine.
Arunca o privire pe fereastra la diminea^a superba $i u
dadu seama ca ii era foame, excesiv de foame - penim
prima data in cateva saptamani cand gindul la mancan'
chiar o tenta.
Nu era decat ora ?ase, prea devreme ca sS fi sosii
Adele, bucatareasa. Micul dejun se servea de obicei l.i
ora opt, ?i de obicei ea se trezea mai tarziu. Stomacul
ii chiorai. Nu putea sa mai atepte inca doua ore pan.l
sa manance.
I$i puse halatul i i?i incalta papucii de casa, iesinil In
lini?te din camera; in capul scarilor se afla dormitmul
tatalui ei, ?i nu voia sa-1 deranjeze. Mai mult, nu vou
ca acesta sa i se alSture la masa, fiindca s-ar fi ajuns l;i n
discupe jenanta in doi. El se straduia sa se po:u i'in continuare ca i cum nu s-ar fi intamplat nimic, il.n
ea nu-i putea raspunde ca inainte.
Probabil inca dormea, banuia Barrie, dar, cind ajwf)
se in capul scarilor, il auzi spunand ceva ce nu reusi ,i
in^eleaga. Se opri, intrebandu-se daca nu cumva o aim .'
totu.i i o strigase. Apoi il auzi spunand Mack pc un
ton taios $i inlemni.
U n fior de gheafS ii strabatu tot corpul, si i?i sinui
stomacul intorcandu-se pe dos. Singurul Mack pe i m
il cuno^tea ea era Mack Prewett. Dar ce ar fi avut t.ml
ei de discutat cu el? Mack Prewett inca se afla in Atcr
din cate ?tia ea, $i, cum tatal ei ii daduse demisia, nu u
fi avut nici un motiv sa stea acum de vorba cu el.

Apoi inima ii tresari violent cand o alta posibilitaiv ii trecu prin minte. Poate ca spusese Mackenzie,

Im( ea nu auzise decat prima silaba. Poate vorbea despre


/line. Daca asculta, poate avea sa afle unde era Zane
.in macar cum era Zane. Neavand alte informapi despre
koroa lui, ii venise greu sa creada asigurarea amiraluIn! Lindley cum ca avea sa isi revina complet. Pentru a
iH-a crede era nevoie de incredere, iar ea nu mai avea
I i h rrdere nici in amiral, nici in tatal ei.
S e apropie tip til de Ufa fi ifi lip i urechea de ea.

- ... Sa se termine cat mai curand, spuse tatal ei tiios,


d| n tScu pre^ de o clipa. Asta nu a facut parte din inli'lcjjere. Barrie nu ar fi trebuit sa fie implicata. Pune-i
I! 11 ict, Mack.
Barrie inchise ochii disperata. Fiorul se facu din nou
<imtit. chiar mai rece decat inainte. Se scutura infriguraII ji se lupta cu un nou val de greata. Afadar, era impli. it, impreuna cu Mack Prewett. Mack era membru C IA .
I i m care agent dublu? $i, daca da, pentru cine? Situapa
iiinndiala se schimbase din era Razboiului Rece, cand
llniile fusesera trasate clar. Intre timp, disparusera unele
.i iliuni, fi altele le luasera locul. Religia sau banii paii .ui a fi in prezent forfa motoare din spatele celor mai
miilte conflicte; ce loc ar fi putut avea tatal ei si Mack
I'irwett in toate acestea? C e informant putea define
il ei, la care Mack sa nu aiba acces?
Raspunsul ii scapa. Putea fi orice. Tatal ei avea priemil in toate farile din Europa, fi putea avea acces la o
varietate de informafii c o n fid e n c e . Ceea ce nu
ln(rlegea ea era de ce ar fi fost dispus sa vanda asemem ,i informapi; era deja un om bogat. Dar banii, pentru
mil! oameni, creau o d ependen t la fel de mare precum
Imt-Mirile. Oricat ar fi avut, nu le era niciodata de-ajuns;
!>l doreau mai mult, apoi fi mai mult, cautand mereu
I nlAroarea oportunitate de a caftiga sume uriafe fi pu"iim asociata banilor.

1ra oare

p o sibil sa se fi in selat atat d e rau In p riv in p


( Aintinuase oare sa-l priveasca d in perspectiva u n u i
I'll, vazand in el d o a r im aginea patern a, o m u l care

insemnase securitatea in viata ei, in loc de un 0111 al>


carui ambifii ii patasera onoarea?
Se intoarse impleticindu-se in dormitor, fara a-i p.vi
daca o auzea. Dar probabil era in continuare adaiu <u
fundat in conversape sau poate ca nu facuse chiar ai.ii .1
zgomot pe cat crezuse, fiindca ua lui ramase inchisa
Se ghemui in pat, strangandu-se protector in jtiml
embrionului minuscul din pantecele ei.
Ce anume nu facuse parte din intelegere? Rapi.
Trecusera mai bine de doua luni de la acel episod. Ap.i
ruse o noua ameninpre de a se folosi de ea pentm a i
forta mana?
Bajbaia neajutoratS in intuneric cu aceste presupii
neri - 51 detesta acest lucru. Avea impresia ca intrasc |'<
un teritoriu complet strain, lipsit de semne dupfl | .n>
sa se ghideze. Ce ar fi trebuit sa faca? Sa discute di-spu
suspiciunile ei cu un agent FBI? Nu avea nimic com n 1
pe care s i se bazeze, iar de-a lungul anilor tatal ei 1
facuse numeroase relafii in FBI; in cine de acolo s-ai Ii
putut increde?
Si, mai important, daca ramanea in acest loc, etn in
pericol? Poate ca presupunerile ei improbabile nu ri m
deloc improbabile. Vazuse multe in anii petreciip J r 11
t5 l ei in serviciul extern 51 observase si mai mult de cam I
incepuse sa lucreze la ambasada. Se intamplau adi
lucruri, aveau loc in^elaciuni, apSreau situa;ii peril ul 1
se. Luand in considerable rapirea, reacfia tatalui ci, mi
acum atitudinea lui nerezonabila privind siguran(a 1 1
nu credea ca i$i putea permite sa presupuna c3 1511
avea sa fie bine.
Trebuia sa piece.
Incepu agitata sa se gandeasca unde ar putea m< 1
pentru a nu fi gasita uor 51 cum ar putea ajungt- ai
fara sa lase urme care sa-i permita i unui terori'i 1
jumatate competent sa ajunga direct la ea. Intre imi|
Mack Prewett nu era nicidecum un birocrat doar |"
matate competent, ci un om inspaimantator de efim a
era ca un paianjen, avand o refea de contacte ce m
tindea in toate direcfiile. Daca isi rezerva bilet dc aw .

li ilosind numele ei adevarat sau daca achita cu un card,


Mack Prewett avea sa afle.
Ientru a se ascunde cu adevarat, avea nevoie de bani
fclu'at, o suma mare. Ceea ce insemna sa-si goleasca in
Im regime contul bancar. Dar cum ar fi putut face asta
I,li ;1 ftirea tatalui ei? Avea sa fie nevoita sa se furi?eze
k fereastra $i sa mearga pe jos pana la cel mai apropiat
ii-pfon public pentru a-i chema un taxi.
Poate casa era deja supravegheata.
(. iemu $i isi acoperi fata cu mainile. O, Doamne,
liKvpea sa devina paranoica, dar Tndraznea oare sa nu
In- suspicioasa? Dupa cum subliniase un in^elept, chiar
;l paranoicii aveau dumani.
I rebuia s 5 se gandeasca la copil. Oricat de exagerata
II parut o acfiune, trebuia sa-$i ia toate masurile de
|iii-caupe. Daca era nevoita sa se imbrace in haine
li- culoare Inchisa, sa se strecoare pe fereastra la orele
in.. i ale diminepi si sa se tarasca pe jos pana se indep.ma considerabil de casa... oricat de ridicol ar fi parut,
ivca s-o faca. In noaptea aceea? Cu cat pleca mai devreiiii-, cu atat mai bine.
III noaptea aceea.
L )data decizia luata, inspira adanc fi incerca sa se gan'Ir.isca la detalii. Urma sa aiba nevoie de cateva haine.
Avea sa-$i ia carnetul de cecuri si libretul de economii,
I ii ntru a-?i putea lichida atat contul curent, Cat $i pe cel
H economii. Avea sa-?i ia cartile de credit si sa scoata
. li de mulp bani putea; punand totul laolalta, avea sa
"l)fina o suma generoasa, aproape o jumatate de milion
fclari. Cum avea sa care cu ea atafia bani? Urma sa
illi;l nevoie de o geanta goala.
Ibata povestea incepea sa i se para caraghioasa. Cum
li putut traversa taraj peluza in intuneric, tragand
ilika valize dupa ea?
Snde$te-te! se mustra singura cu inversunare. In reuiiIn, nu avea sa fie nevoita sa-gi care nici haine, nici vali/r. Nu urma sa aiba nevoie sa ia cu ea decat numerarul
illiponibil, care era de cateva sute de dolari, carnetul de
i-i m i, libretul de economii fi carple de credit, pe care
ii

avea sa le distruga dupa ce Ifi indeplineau scopul. Pm


sa-?i cum pere haine n oi fi produse de m achiaj, precum
fi obiectele de prim a necesitate, im ediat ce se deschiilr.i
vreun magazin cu prefuri mici. Putea sa-fi cumpere vnp
sea sa-fi coloreze parul In castaniu, de?i doar dup.l <(
avea sa treaca pe la banca. N u voia ca functionarul dc l.i
casierie sa o vada deja deghizata.
C u buzunarele pline de bani gheapi, aveau sa i .<
ofere mai multe oppuni. Putea s;l urce intr-un turn
fi sa mearga in orice direcpe, apoi sa coboare inainti- dr
a ajunge la destinatia pentru care ifi cum p 3 rase bilri
A p o i putea sa-si cum pere o m arina veche fi ieftin.T, mi
o plateasca folosind num erar, fi nim eni nu avea sa sin
in ce directie urm a sa mearga mai departe. Pentru 01 h .
eventualitate, avea sa foloseasca ma?ina respectiva dim
o zi, apoi s-o schimbe cu una m ai buna, platind din mm
cu bani gheata.
Erau m asuri drastice, dar nu imposibile. Inca nil n i
sigura ca nu reactiona ridicol, dar indraznea oare s;l i iy
te acum, cand era posibil ca in joc sa fie chiar viata ei si n
copilului ei? ..Situafiile disperate im pun masuri aispu i
te. C in e spusese asta? Poate ca vreun revolutionar dm
secolul al XVIII-lea; d acS asa stateau lucrurile, in{elcn< .1
ce sim pse a c e s t'. Trebuia sa se faca nevazuta. Avea m i
trim ita o cart poftala tatalui ei, Inainte de a pleca dm
ora?, pentru a-1 anunta ca era bine, dar c o n s id e rs
ca era mai intelept sa piece pentru o vrem e, all h i
el ar fi crezut ca fusese rapita d in nou fi ar fi inm
bunit de durere fi de groaza. N u ii putea face a?a h u
Inca il iubea foarte mult, chiar fi dupa tot ce facu i
Fu lovita din nou de un val de neincredere fi de nested
ranta. I se parea atat de greu de crezut ca tatal ei ar pi 11 m
sa vanda inform api unor teroristi, atat de contrar oniulm
pe care il considerase intotdeauna. Era conftienta cfi mi
toata lumea il placea, dar cea m ai grava acuzatie pe i.m
o auzise vreodata indreptata im potriva lui era ca ,n 11
fost snob, ceea ce recunostea chiar fi ea ca era adeviii n
E ra foarte eficient ca diplom at si ca ambasador, c o b 1

in mate ambasadele, folosindu-se de pozitia socials fi de


11 nu nctele lui pentru a linisti apele de cate ori aparea
\-n-o problem a. Fusese prezentat personal ultim ilor fase
1'ivsedinti si existau prim -m iniftri care il considerau
, iltten. Era acest om un tradator?
Imposibil. Daca miza nu ar fi fost decat ea, i-ar fi acoriliit prezumpa de nevinovape.
1 )ar in joc era ?i copilul ei, m inuscula prezen^a pe
i in** doar ea o putea detecta. O sim^ea in sanii ei, care
tlrvvnisera atat de sensibili, incat era conftienta in fie titi* clipa de ei, fi in sensibilitatea si presiunea crescu< In partea inferioara a abdom enului ei, provocata de
Minularea de lichid am niotic in pantece fi de cresterea
tliixului de sin ge in zona. Era o senzatie aproape ca de
lunfeala, ca fi cum noua viata ce se form a in ea gene1 1 i Mdura ca urm are a efortului de-a se dezvolta.
I !opilul lui Zane.
Ar fi facut orice, oricat de drastic, pentru a-1 fti in
(inuranfa. Trebuia sa gaseasca un loc unde sa poata avea
I' ll it* de ingrijirea prenatala necesara. Avea sa fie nelilta sa-fi schimbe numele, sa obfina u n nou permis
| t i-onducere fi un nou card de securitate sociala; nu
din vum avea sa reufeasca, dar urm a sa afle. Existau inQitdi'auna personaje indoielnice care ii puteau spune.
IVtmisul de conducere putea fi falsificat, dar cardul de
untate sociala trebuia ob pn ut pe cai legale. D efi se
ii iniifa treptat la aceste carduri, pana aveau sa d isp ari
i-implet, toata lum ea trebuia sa aiba un num ar de secu>ii,ill sociala pentru a se putea angaja legal.
Acesta era un alt aspect la care trebuia sa se gindeas A Ar fi fost o prostie din partea ei sa traiasca doar din
i mil cu care pleca, pana i se term inau. Avea sa fie neItiHA sa-?i caute un loc de m unca, ceva care sa-i asigure
h i .salami cu care sa-si poata oferi un acoperif deasupra
I>iilni fi mancare. A vea diplom e in arta fi in istorie,
mi putea sa ifi foloseasca propriul num e fi deci nici
< i lr diplom e, pentru a se angaja ca profesoarfl.
Nu ftia care avea sa fie situatia locurilor de munca
in Iftcalitatea in care urma sa se stabileasca; trebuia

sa astepte pur $i sim plu 51 sa vada. N u conta ce avea -.a


faca, sa serveascS la mese sau sa lucreze intr-un binm,
intentiona sa accepte orice i se oferea.
A ru n ca o privire spre ceas: $apte jum atate. In ciml 1
n ervilor incordap, ii era groaznic de foam e acum, ;11.11
de tare, incSt i se facuse rau. C o rp u l ei de fem eie ins.ii
cinata avea propriile ateptari, ignorand sentim entelr <1
nesigure i concentrandu-se pe ceea ce era de fticui m
acel m om ent.

Gandul ii aduse un zambet pe chip. Era aproape . >


$i cum copilul ar fi dat deja dintr-un p icior m inusi ul,
cerand ceea ce voia.

I$i apisa bland mana pe abdomen, sim^ind o u$iui 1


fermitate care sigur apSruse de curand.
- Bine, ii opti ea. Am sa-^i dau de mancare.
Facu dus i se Im b rica, pregatindu-se suflete^te sa il< 1

ochii cu tatal ei fara a se trada cu nimic. Cand ini ra in


sala pentru micul dejun, el ridica privirea cu o expir-a.
de Inc&ntare, temperata rapid de pruden^a.
- E i bine, e o placere sa ma pot bucura de company
ta, spuse el, pliind ziarul i punandu-1 deoparte.
-M-au trezit ni$te pasari, spuse ea, indreptandu
spre bufet pentru a se servi cu $unca $i oua.
Se stradui sa-$i inabue greafa starnita de vedcu 1
carnafilor i se razgandi in privin^a oualor, alegaml ir.
schimb paine prajita i fructe. Spera ca acestea aveau .
fie suficiente pentru a satisface micua creatura lacoma
- Dorejti cafea? o intreba tatal ei cand se a$eza.
Avea deja carafa de argint !n mana fi era pn.|;Ain
sa toarne.
-N u , astazi nu, se grabi ea s& spuna, cand stonv.u ul >1
se contracts amenin^ator. Am baut prea multa calcmi
in ultima vreme, aa ca incerc sa mai reduc din ea. l a ,1 u
minciunS sfruntata. Renuntase la orice bautura ce 1 mu
{inea cafeina Inca de cand banuise ca era posibil sa 1
insarcinata, dar organismul ei Inca parea sa o averu
sa stea departe de cafea. Am sa beau sue de portoi air
Deocamdata, sucul nu-i mtorcea stomacul pe die

Barrie se concentra asupra mancarii, raspunzand poIiik'os incercarilor lu i de a face conversape, dar nu gasi

in ea forfa de a se implica din suflet Intr-o discutie cu el,


n$s\ cum ar fi facut altadata. De-abia putea sa-l priveasca,
ilt- teama ca sentimentele i s-ar fi citit limpede pe chip.
Nu voia sa-l puna si mai m ult in alerta.
- Eu iau pranzul cu congresm anul G arth, ii spuse el.
I u ce planuri ai pentru azi?
-N ic i unul.
Planurile ei erau pentru la noapte.
Tatal ei paru uurat.
- Ne vedem dupa-amiaza, atunci. A m sa-mi conduc
ilngur marina, asa ca Poole va fi disponibil daca decizi
intusi sa mergi undeva.
- in regula, spuse ea.
Nu riposta fiindca oricum nu intenpona sa mearga
nu .lieri.
I )upa plecarea tatalui ei, i$i petrecu ziua citind si tra
il,! nd cate un pui de sonnn ocazional. A cum , ca se hotai Isi' sa piece, se simt;ea mai impacata. Ziua urmatoare
i\r,i sa fie extenuanta, a?a ca trebuia sa se odihneasca
uin, cat inca putea.
liital ei se intoarse la jumStatea dupa-amiezii. Barrie
fin in camera de zi, ghemuita cu o carte. Ridica privirea
iliul in tra tatal ei ?i remarcS im ediat cum expresia lui
lii ivita de ingrijorare se atenua cand o vazu.
- A fost plScut pranzul? intreba ea, fiindca asa ar fi
|ifucedat inainte.
tii cum sunt treburile astea politice, spuse el.
Altadata s-ar fi aezat $i i-ar fi povestit totul, dar de
Jiini aceasta evita elegant sa ii dea detalii. Senatorul
i un til facea parte din mai multe com isii im portante priWild securitatea nationala i afacerile externe. Inainte ca
mie sa mai apuce sa-l intrebe ceva, tatal ei se retrase
liiroul lui, inchizand u?a in urma lui. Inainte obisniiia sa lase intotdeauna ua deschisa, ca pe o invitafie
ri ntru Barrie de a veni sa-l vada oricand dorea. Intristai i, Barrie privi uija inchisa, apoi i$i indrepta iar atenpa
1tc cartea ei.

Soneria de la intrare o facu sa tresara. Puse card ,i


deoparte i se duse sa raspunda, uitandu-se prudem
vizor inainte de a deschide u$a. In fa^a ei statea un i>.ii
bat inalt, cu parul brunet.
Inima ii tresari violent ?i fu cuprinsa de un v 1
de ame^eala. In spatele ei, il auzi pe tatal ei ie$ind i!m
birou.
- C in e este? intreba el taios. Lasa-ma pe mine f..l
raspund.
Barrie nu spuse absolut nimic. Deschise larg iij .i
ridica privirea spre ochii reci, de un albastru-cenujiu, il
lui Zane. Inima ii bubuia atat de tare, incat de-abia pu
tea respira.
Privirea lui taioasa ii studie corpul din cap pana in
picioare, apoi se opri asupra chipului ei.
-E s ti insarcinata? intreba el incet, pe un ton |ni
ca tatal ei sa nu auda, dei se apropia rapid.
- Da, ?opti ea.
Zane aproba cu o mi$care scurta din cap, ca p e n m
a arata ca orice comentariu era de prisos.
- Atunci ne vom casatori.

capitolul 9
Tatal ei ajunse la ei $i o impinse pe Barrie deopan
- T u cin e ejti? In treb a el, pastrand acela^i to n tfiii

Zane il studie rece pe barbatul care avea sa-i il v


na socru.
- Zane Mackenzie, raspunse Intr-un final, dupS a i
incheie examinarea.
Fa^a lui bronzata era impasibila, dar in ochii lui li.
rea ceva patrunzator ce o facu pe Barrie sa con5t H.n1
zeze cat de periculos putea fi acel barbat. Gandul nu
inspaimanta; date fiind circum stance, acea calitau- n
exact ceea ce Ii trebuia ei.
W illiam Lovejoy fusese alarmat, dar acum fafa ii >1
veni pamantie, iar expresia ii incremeni. Spuse infi |

Sunt sigur ca intelegi ca nu e bine pentru Barrie sa


Ii' ivvnda. Incearca sa lase acel episod in urma...
/ ilie isi desprinse privirea de pe Lovejoy, mutand-o
upra lui Barrie, care tremura vizibil, fixandu -1 cu ochi
n-izi rugatori. Nu i?i daduse seama cat de verzi erau
hi liii ei - verzi ca adancul padurii - sau cSt de expresivi.
I n- pflru nu ca il ruga sa se poarte frumos cu tatal ei, ci
null degraba ca ii cerea ajutorul, in legatura cu un amimil lucru. Instinctele lui razboinice fura starnite, simtudir ridicandu-se la urmatorul nivel de acuitate. Nu stia
let ce anume ii cerea Barrie, dar avea sa afle, imediat
11- ft zolva situapa de moment. Sosise timpul sa-1 anunfe
festul ambasador care era exact pozipa lui.
Ne casatorim, spuse el, continuand s-o priveasca
Barrie, i intrerupse astfel explicatia neobosita a amImsadorului cum ca ar fi fost mai bine daca ar fi piemi imediat.
Vocea lui de otel, care obtinuse instant atentia
i Ii if mai m ortali luptatori de gherila din lume, rasuiiii Slios peste explicatia pompoasa i condescendenta
.1 lui Lovejoy.
Ambasadorul tacu, ?i o expresie de panica Ii aparu
Iifnr ru o clipa pe chip. Apoi spuse:
- Nu vorbi prostii, spuse el pe un ton tensionat. Barrie
no sS devina sotia unui marinar care se crede special
l u r fiindca e un asasin profesionist.
Pilivirea calma a lui Zane se muta de la Barrie la talit ci ?i capata o raceala polara, albastrul palind Intr-un
uijiu ce stralucea ca ni$te achii de gheapi. Lovejoy
f t i ii fara sa vrea un pas in spate, fata devenindu-i din
I'riiiuntie alba ca varul.
Barrie, te casatoresti cu mine? intreba Zane, pasiiilndu-^i privirea atintita asupra lui Lovejoy.
Irivirea lui Barrie aluneca dc la el la tatal ei, care se
nhpil, a$teptandu-i raspunsul.
Ha, spuse ea, cu mintea gonindu-i nebune^te.
/.11 *i'.
Nu avea sa se Intrebe ce miracol il adusese acolo,
Ini ilra atit de disperata, incat ar fi acceptat casatoria

cu el i daca nu 1-ar fi iubit. Zane era luptator SEA I


daca cineva ii putea oferi siguranta in fa(a du^manul j
necunoscut care il inspaimanta atat de tare pe tatal i
el era acela. Era insarcinata cu copilul lui, ?i, evuK n
aceasta posibilitate fusese ceea ce il determinase sa vml
in Virginia sa o caute. Era un barbat care isi lua In scriiij
responsabilitaple. Ar fi preferat ca el sa tina la ea hi I
de mult cum tinea ea la el, dar avea sa accepte buciinm
sa ceea ce i se oferea. Stia ca Zane era atras de ea; il.ul
nu ar fi fost, n-ar fi ramas insarcinata.
Tatal ei tresari infiorat cand ii auzi raspunsul. Ini.-i
candu-se pe jumatate spre ea, spuse implorator:
-Scumpo, nu vrei sa te casatore$ti cu cineva a 11
Tu ai avut intotdeauna parte de tot ce e mai bun, i.,i
nu-ti poate oferi aa ceva.
Indreptandu-si umerii, Barrie spuse:
-A m sa ma casatoresc cu el - cat de curand posilul
Vazand expresia ei neinduplecata, tatal ei il pn
pe Zane.
-N-ai sa vezi nici un banut din mostenirea ei, spu
el cu o voce plina de venin.
-Tata! striga Barrie ocata.
Avea propriii ei bani, mostenip de la mama i J r I
bunicii ei, deci nu-i facea griji ca avea sa ramana m
iaa chiar daca barbatul i$i ducea la indeplinire aim
ninprea; ceea ce o durea era faptul ca fusese in si.m
sa o ameninfe cu aa ceva, ca voia sa incerce sS salm
teze viitorul ei cu Zane intr-o asemenea maniera (A|t|
$i ofensatoare.
Zane ridica din umeri.
Bine, spuse el cu o blandete injelatoare. Barrie au
vibratia de otel pur ascunsa in tonul lui calm, neuim
Fa ce vrei cu banii tai, nu ma intereseaza nici cat n
sub unghie. Dar e$ti naiv daca ti-ai inchipuit ca po^
pi langa tine tot restul viepi. N-ai decat sa te porp ca u
ticalos ji sS ajungi sa nu-p cunojti nepopi, daca vrei,
nimic din ceea ce spui nu va schimba lucrurile.

I ovejoy ramase neclintit, tras la fap de durere. NeInnjrea ii intuneca ochii cand i?i intoarse privirea spre
lilt .1 lui.
Nu face asta, o implora el cu voce tremurStoare.
Acum fu randul ei sa sc crispeze, cad, in ciuda a tot
i v intamplase, detesta sa il raneasca.
-Sun t insarcinata, opti ea, indreptandu-$i umerii
i |iiegatindu-se suflete?te pentru orice alte lucruri
.luicroase pe care ar fi putut s5 i le spuna. $i ne vom
(hlUori.
I ital ei se cl&tina pe picioare, naucit de anunpjl ei.
I'.ii rie nu ar fi crezut ca era posibil sa devina $i mai alb,
In n$a se intampla.
- Poftim? croncani el. Dar... dar ai spus ca nu ai fost

tfolata!
Nu a fost, replica Zane.
Vocea lui avea un ton subtil cald, taraganat, foarte
iiusculin.
Irivirile li se intalnira. Barrie ii zambi melancolic.
-Nu am fost, confirms ea i, in ciuda a ceea ce se
I'ifcrocea, o lumina calda ii inunda chipul.
I,ital ei ramase fara cuvinte. Ii privi cu gura ciscata
;m-( de o clipa, nereu?ind s& faca fafa acelei intorsaturi
ilc situape. Apoi un val ro$u de furie ii urea in obraji,
slungand paloarea.
- Nenorocitule! striga el gatuit. Ai profitat de ea cand
i im vulnerabila...
Barrie il prinse de brat $i il smuci spre ea.
Inceteaza! ppa ea, cu tot corpul ei zvelt tensionat
Ii] lurie. Nervii ei fusesera in piuneze inca de diminea(.1, iar aceasta confruntare nu facea decat sa agraveze
niiiupa. Aparipa nea?teptata a lui Zane, de$i aproape o
ImliSta de fericire, reprezenta un alt ?oc pentru mintea
I, fi ajunsese la capatul rSbdSrii. Daca cineva a profitat,
hi |m fost aia. Daca dore^ti detalii, ti le voi oferi, dar nu
Iu r n cred ca vrei cu adevarat sa le tii!
Ii stStea pe limba sa-1 intrebe daca i?i inchipuia ca
1>iilea s-o pastreze virgina pentru totdeauna, dar se sta
ll,Ini, lasand cuvintele nerostite. L-ar fi ranit prea tare $i,

odatS ce ar fi spus acele vorbe, nu ar mai fi putut nil j j


data sa le retraga. Tat&l ei o iubea, poate prea mult; n-.i
ma de a nu o pierde statea la baza izbucnirii lui furiiuM
i, in ciuda a tot ce se intamplase, il iubea si ea la nimliil
ei. Durerea se coagula in ea cand il privi sever, rein in
tand la orice urma de prefacatorie.
-$tiu , ?opti ea. Intelegi? $tiu. $tiu de ce erai atfn il<
paranoic de fiecare data cand ie$eam din casa. .. ......
sd plec.

Tatal ei inspira suierat, $ocul smulgandu-i $i ultiim I*r 3 ma$i^e de control. Nu reu?i sa-i suspna privirea ,u:,i
toare ?i ?i-o feri pe a lui.
- A i grija de ea, ii spuse lui Zane cu voce infumlm,
apoi se intoarse rigid in biroul lui.
-A sta i am de gand. Odata rezolvata acea problem.),
de-abia daca ii mai arunca o privire dumanului i.mse retrSgea. Privirea lui se opri asupra lui Barrie, iji im
zambet lent, naucitor, ii aparu pe buze. Du-te sa-(i l.i. I
bagajele, ii spuse.
PlecarS in mai pupn de o ora.
Barrie se intoarse grabita in dormitorul ei ?i iji uni| 'In
geamantanele, lasSnd deoparte rochiile de seara $i 11
tumele de designer in favoarea unor pnute mai prac i n
Fusta de bumbac pana la glezne pe care o purta dej;i <11
destul de confortabila pentru drum; i?i trase o cflm.ij
de matase peste bluza fara maneci de pe ea ?i gata. Cti
farama de instinct din ea ii striga sa se grabeasca.
Trase geamantanele pana in capul scarilor. Nu i >
p 3 ru prea greu, fiindca toate erau pe ro{i, dar, cam I
vazu Zane, i?i parasi locul de langa u?a ?i urea scml
sarind cate doua trepte odata.
-N u ridica alea, ii porunci el, luand genple din m.ll
nile ei. Ar fi trebuit sa ma chemi.
Tonul lui era acelaji pe care il folosise pentru ;i !<
comenzi echipei lui, dar Barrie era prea agitata pcnm
a purta acea batalie cu el acum. Zane ridica toate i <le
trei valize cu o ujurinfa ce o facu pe Barrie sa clipiu" 1

miprinsa $i Incepu sa coboare scarile. Barrie alerga


Injin el
- Unde mergem? Calatorim cu avionul sau cu marina?
- In Las Vegas. Cu avionul.
Ai luat deja biletele? intreba ea surprinsa.
/ane se opri i ii arunca o privire peste umar, arcurile
iimmecate ale sprancenelor lui ridicandu-se milimetric.
- Bineinteles, spuse el $i continua sa coboare scarile.
I ) asemenea siguranta si incredere in propria persoanll erau intimidante. Barrie se intreba pentru o clipa in
nuiba se baga. Devenea din ce in ce mai con^tienta de
>:ill ile mult pnea Zane Mackenzie s5 pastreze controlul,
miipra propriei persoane i asupra a tot ceea ce se afla
In jurul lui. Era posibil sa nu reu^easca niciodata sa straMiiif-a acea bariera. Doar in pat. Amintirea o strabatu
li'Miinos, aducand in obrajii ei un val de roea;a ce nu
datora agitapei fizice. Atunci i^i pierduse controlul,
In iczultatul... ii taiase rasuflarea.
La ce ora decoleaza avionul? Se grabi din nou sa-1
ilunga din urma. Vom avea timp sa trecem pe la banca?
Iirlmie sa-mi lichidez conturile...
Poti sa p le transferi la o banca locala dupa ce ajunHvni acasa.
In timp ce Zane ii duse bagajele la marina inchiriata
i i i i ire venise, Barrie porni spre birou si batu ujor in
MfH. Nu primi nici un raspuns; dupa o clipa, deschise touifi 115a. Tatal ei era a^ezat la birou, cu coatele sprijinite
|t masa i cu fa(a ingropata in maini.
- 1-a revedere, tati, spuse ea incet.
1 I nu raspunse, dar ii vazu marul lui Adam ridicanlii se $i coborSnd cand inghip nodul din gat.
- Am sa te anunt unde sunt.
Nu, spuse el, cu vocea gatuita. Sa nu faci asta. Ridil Iruntea. Privirea ii era nelinitita. Nu inca. Ajteapta...
Mjirapta o vreme.
Bine, $opti ea, intelegSnd dincolo de cuvinte.
I' ra mai sigur pentru ea aa. Probabil suspecta ca linia
"Irlonica era spionata.

-Scum po, eu... Se intrerupse si inghip un nou f h I


din gat. Vreau doar sa fii fericita - i in siguranta.
- tiu .

l?i sim^i obrajii umezindu-se i ifi jterse lacrimil


jiroiau pe ei.
- N u e genul de barbat pe care mi 1-am dorit pcntm
tine. O fiferii S EA L sunt - ei bine, nu conteaza. O ln
Poate ca el chiar poate sa aiba grija de tine. Aa s|h i
Te iubesc, scumpo. A i fost centrul viepi mele. $tii c!i nu
am vrut niciodata sa...
Se opri, incapabil s& continue.
- $tiu, spuse ea din nou. $i eu te iubesc.
Inchise incet ua i rSmase cu capul aplecat. Nu il
auzise venind, dar, brusc, Zane era langa ea, petra.m
du-?i bratul in jurul taliei ei ?i tragand-o dupS el la i
?ina. Nu o intreba nimic, ci se multumi sa-i desclu. I.i
portiera si sa o ajute s i intre, apoi inchise usa cu o li"
tarare nestramutata.
Barrie ramase foarte tensionata pe toata durata dm
mului pana la aeroport, privind traficul ce zumz5 i;i in
jurul lor.
- O vreme, nu vom avea mai m u lta intimitate de ai.u,
spuse Zane, conducand cu pricepere marina prin m
bunia traficului de la ora de varf. Ce-ar fi sa-mi spin
se petrece?
l$i pusese o pereche de ochelari de soare, care ii ,i*
cundeau ochii de Barrie, dar nu avea nevoie sa ii vaih
pentru a $ti cat de rece si de deta^ata era expresia lot.
Ridica barbia i privi drept in fapi, g 4 ndindu-se cat . 1.
mult aduceau sugestiile lui cu niste ordine. N u ave;i vi I
fie usor s3 -i spuna, dar Zane trebuia sa tie totul. Av>
nevoie de protecfia lui, cel pupn cat timp ii purt.i in
pantece copilul. Nu avea sa fie in garda daca nu $tia . i
exista un pericol real. Trebuia sa fie sincere cu el.
- Vreau sa jtii ca unul dintre motivele pentru can I
acceptat sa devin sopa ta e faptul ca e?ti ofi|er SEA I
Daca... apare vreun... pericol, tu vei $ti ce sa faci.
- C e fel de pericol?

l';Vstra un ton neutru, aproape dezinteresat. Barrie i$i


'1'iise ca, data fiind natura profesiei lui, pericolul era
i i.-vii atat de obisnuit pentru el, incat constituia regula
niiii degraba decat exceppa.
-Cred ca e posibil ca rapitorii sa incerce din nou.
lat pcum nu sunt singura pentru care trebuie sa-mi
l.n griji.
Pret de o clipa, isi duse fara ca m 5 car sa-?i dea seama
niAna peste partea inferioara a abdomenului - gestul
inMinctiv al femeilor insarcinate de a proteja copilul ce
11 l ea acolo, ca pentru a se reasigura C& era bine.
Zane arunca o privire in oglinda retrovizoare, studiliul calm traficul din jurul lor. Dupa o clipa de reflecfie,
ii ecu direct la miezul problemei.
Ai anunfat FBI-ul? Polifia?
- Nu.
De ce nu?
Fiindca mi-e foarte teama ca s-ar putea sS fie imI lit at si tatal meu, spuse ea, aproape sufocandu-se cu
11 Ic cuvinte.
Zane se uita din nou in oglinda retrovizoare.
In ce fel?
Parea atat de al naibii de detajat. Barrie i?i stranse
I'Hinnii, hotarata sa-si pastreze controlul. Dac 5 el putea
-i\ se st3 paneasc 5 atat de bine, reusea 51 ea. Se forta sa i$i
1'iisireze vocea ferma.
Motivul r 5 pirii nu a fost obpnerea unei recompen*-, deci probabil vor sa-i smulga anumite informafii.
Nu vad ce altceva ar putea fi.
Zane ramase tacut pentru o clipa, f&cind slalom cu
nUlitate prin incalceala de m ajini. Barrie aproape ii
I'Hioa auzi mintea rece $i logici analizand ramificafiile
ilinnatiei ei. in cele din urma, spuse:
- Probabil c 3 tatal tau e afundat pana la gat In asta,
ilili-l ar fi apelat chiar el la FBI. A i fi fost d u sa intr-o
Im nfie sigura si inconjurata de un zid de agenfi.
/ane ajunsese exact la aceeasi concluzie ca ea. Ceea
f; nu o facea sa se simta mai bine:

- D e c3 nd ne-am intors In Virginia, s-a dovedit imp


sibil. Nu-mi da voie sa ies din casa neinsotita fi stipi.i
vegheaza toate apelurile telefonice. Intotdeauna n Imi
protector, dar nu chiar afa. Initial, am crezut ca exag
reaza din cauza a ceea ce s-a intamplat la Atena, dar, <,i iul
m-am gindit mai bine, mi-a dat seama ca amenin(aic.i
inca exista. tfi inghiti nodul din gat. Ma hotarasem sil
plec pe furif in noaptea asta fi sa dispar o vreme.
Daca Zane ar mai fi afteptat o zi, ea ar fi apucai sj
piece. El nu ar fi ftiut unde sa o caute, iar ea nu ai II
avut cum sa-l contacteze. Ochii i se umplura de laanm
la acest gand. Dumnezeule mare, cat de pupn lipsisr
-Tine-te bine, spuse el, apoi smuci volanul pn
dreapta, taind o banda de trafic ?i forpind mafina
vireze brusc pe o alta strada.
Cauciucurile scrafnira fi aerul se umplu de claxoam
Chiar daca fusese avertizata, Barrie de-abia apuca sa
pregateasca fi simp Centura strangandu-se peste earn
smucitura.
- C e s-a intamplat? striga ea, chinuindu-se s;i
indrepte fi sa reduca stransoarea sufocanta a centurii i !
siguranfa.
- E posibil sa fi fost urmarip. N u voiam sa-mi asum
nici un rise.
Alarmata, Barrie se rasuci pe bancheta, zgaindu-sc la
mafinile ce treceau prin intersecpe m spatele lor, iim-p
cand in van sa identifice vreun chip familiar sau vn m
vehicul fecand un efort vizibil sa taie traficul fi sa-i 1.1
mareasca. Traficul parea sa se desfafoare normal.
- D o i barbap caucazieni, pe la treizeci sau patrtizn I
de ani, ambii purtand ochelari de soare, spuse Zan
fara urma de emope, ca fi cum ar fi discutat dtspn
norii de pe cer.
Barrie ifi aminti acest calm al lui aproape supranam
ral. In Benghazi, cu cat situapa devenise mai tensionaia,
cu atat el se dovedise mai calm, complet lipsit de eniopi
Daca Zane facuse ceea ce facuse, atunci fusese sigm i a
erau urmarip. Barrie ifi simp stomacul intorcandu-se p.
dos fi se lupta cu o senzape brusca de grea^a- A banui

W era in pericol era una, insa a ?ti sigur acest lucru era
m intul altceva.
Apoi mintea ei deslu^i ceea ce spusese Zane.
Caucazieni? repeta ea. Dar...
Sc intrerupse fiindca, desigur, avea logica. Ea cautase
t,nn sa tie chipuri de libieni, dar ar fi trebuit sa ^ina
mini de faptul ca acest nod gordian de intriga implica
i ii libieni, cat ?i oamenii loiali ai lui Mack Prewett;
J.iir fiind resursele lui, trebuia sa fie suspicioasa in privinia oricui, nu doar cu persoanele din Orientul MijloMu. Negri, albi sau orientali, nu putea sa aiba incredere
In nimeni - cu excepfia lui Zane.
Avand in vedere ca jtiu in ce marina suntem, va trel"il sa scapam de ea. Zane vira din nou, de data aceasta
pi.1 manevre bru^te, dar i fara a semnaliza sau a incetinl 11m i mult decat era necesar. A m sa dau un telefon,
i vi-ni cineva s se ocupe de marina. Noi vom fi dusi la
i mport cu un alt vehicul.
h.irrie nu il Intreba pe cine avea sa sune; zona forfon,i ilc personal militar din toate domeniile. Cineva in
winilfrma alba avea sa vina dupa marina pentru a o duce
pi.ipoi la firma de tnchirieri. Pan 5 atunci, ea ?i Zane
-1 .m sa fie deja in drum spre Las Vegas.
Au sa reujeasca sa ma gaseasca oricum, spuse ea,
fli.lmdu-se la biletul de avion pe numele ei.
Intr-un final. Le va lua ceva timp insa. Avem o mar
ls ili' timp considerabila.
Ioate nu. l?i mu^ca buza. L-am auzit accidental pe
m i . i 1 meu discutand cu Mack Prewett azi-dimineata.
M,u k e angajat C IA , e ?eful adjunct al biroului local din
\iMia. Tatal meu i-a spus c i vrea sa puna capit pove^tii,
| nu a intentionat niciodata sa fiu i eu implicata.
/ane ridica din sprancene.
fnfeleg.
Uarrie presupuse c5 el chiar infelegea. Daca tatal ei ar
Ii i n'aborat cu CIA-ul la ceva legitim, ar fi putut s-o pro :o prin mijloace legale. Implicarea lui Mack Prewett
, lilmba regulile. El avea acces la informant inaccesibile
, iini'nilor obifnuip. De^i CIA-ul nu opera in interiorul

-D e cSnd ne-am intors in Virginia, s-a dovedit iflipn


sibil. Nu-mi da voie sa ies din casa neinsotita fi supi.i
vegheaza toate apelurile telefonice. Intotdeauna a lu-.i
protector, dar nu chiar a?a. Initial, am crezut ca exai;<
reaza din cauza a ceea ce s-a intamplat la Atena, dar, c.mil
m-am gandit mai bine, mi-a dat seama ca am enin^"1 1
inca exista. Ifi inghiti nodul din git. Ma hotan'isem I
plec pe furif in noaptea asta fi sa dispar o vreme.
Daca Zane ar mai fi asteptat o zi, ea ar fi apucai ..i
piece. El nu ar fi ftiut unde sa o caute, iar ea nu ;ii li
avut cum sa-l contacteze. Ochii i se umplura de lacrirui
la acest gand. Dumnezeule mare, cat de pupn lipsisr
-Tine-te bine, spuse el, apoi smuci volanul spu
dreapta, taind o banda de trafic fi for^and marina
vireze brusc pe o alta strada.
Cauciucurile scrafnira fi aerul se umplu de daxoam
Chiar daca fusese avertizata, Barrie de-abia apucfl sa m
pregateasca fi simp Centura strangandu-se peste e a u n
smuciturS.
- C e s-a intamplat? striga ea, chinuindu-se sfi
indrepte i sa reduca strdnsoarea sufocanta a centurii 11<
siguranta.
- E posibil sa fi fost urmarip. Nu voiam sa-mi asum
nici un rise.
Alarmata, Barrie se rasuci pe bancheta, 2gtindu-.se l.i
mafinile ce treceau prin intersectie in spatele lor, iiuri
cand in van sa identifice vreun chip familiar sau vn im
vehicul f&cand un efort vizibil sa taie traficul fi sS i m
mareascS. Traficul parea sa se desfafoare normal.
Doi barbap caucazieni, pe la treizeci sau patrum I
de ani, ambii purtand ochelari de soare, spuse Zaur
fara urma de emope, ca fi cum ar fi discutat despn
norii de pe cer.
Barrie ifi aminti acest calm al lui aproape supranam
ral. in Benghazi, cu cat situapa devenise mai tensionai.i,
cu atat el se dovedise mai calm, complet lipsit de emi >(n
Daca Zane facuse ceea ce facuse, atunci fusese sigm
erau urmariti. Barrie ifi simp stomacul intorcandu-se |
dos fi se lupta cu o senzape brusca de grea^a. A U flm

era in pericol era una, InsS a ?ti sigur acest lucru era
tntul altceva.
Apoi mintea ei deslufi ceea ce spusese Zane.
Caucazieni? repeta ea. Dar...
Se intrerupse fiindca, desigur, avea logica. Ea cautase
Inin sfl tie chipuri de libieni, dar ar fi trebuit sa fina
miiii de faptul ca acest nod gordian de intriga implica
11ili libieni, cat ?i oamenii loiali ai lui Mack Prewett;
I iic fiind rcsursele lui, trebuia sa fie suspicioasa in pri
nt! In oricui, nu doar cu persoanele din Orientul Mijlohi. Negri, albi sau orientali, nu putea s5 aiba incredere
in nimeni - cu excepfia lui Zane.
- Avand in vedere ca ftiu in ce marina suntem, va treI-til sa scapam de ea. Zane vira din nou, de data aceasta
" i i manevre brufte, dar fi fara a semnaliza sau a incetinl mai mult decat era necesar. Am sa dau un telefon, 51
i vcni cineva sa se ocupe de mafina. Noi vom fi dufi la
. hiport cu un alt vehicul.
Ilarrie nu II Intreba pe cine avea sa sune; zona forfoim ile personal militar din toate domeniile. Cineva In
imllorma alba avea sa vina dupa ma$ina pentru a o duce
jriiipoi la firma de Inchirieri. Pana atunci, ea i Zane
B '.iu sa fie deja in drum spre Las Vegas.
Au s5 reufeasca sa ma gaseasca oricum, spuse ea,
uimimdu-se la biletul de avion pe numele ei.
Intr-un final. Le va lua ceva timp insa. Avem o mar
ls ile timp considerabila.
Ioate nu. Isi mu$ca buza. L-am auzit accidental pe
11
meu discutSnd cu Mack Prewett azi-dimineata.
M,k k e angajat C IA , e ?eful adjunct al biroului local din
Viaia. Tatal meu i-a spus ca vrea sa puna capat poveftii,
1 nu a intentionat niciodata sa fiu eu implicatS.
/ane ridica din sprancene.
Infeleg.
II ii rie presupuse ca el chiar intelegea. DacS tatal ei ar
II1 olaborat cu CIA-ul la ceva legitim, ar fi putut s-o proiHi-zc prin mijloace legale. Implicarea lui Mack Prewett
umba regulile. El avea acces la informafii inaccesibile
unmilor obifnuifi. Desi CIA-ul nu opera in interiorul
hi

Statelor Unite, tentaculele de influenza ajungeau dr|> n


te. Daca M ack voia sa $tie daca urease la bordul vrcimm
avion cu decolare de pe oricare dintre aeroporjtml.
majore din zona, avea s 5 obpna acea inform allr 1,1
cateva minute.
-D a c a i-a dus capul sa-i noteze num arul de inm
triculare de la m afina, vor afla num ele meu in lu.ni.
scurt timp, spuse Zane. Daca n-au notat numarul, m.j
vor avea habar cine sunt. O ricum ar fi, e prea tarziu i
ne batem capul cu asta acum. Poate ll au, poate nu, J n
nu e nevoie sa ne schimbam planurile pentru viiimu)
apropiat. Zburam la Las Vegas $i scapam de ei a co lo ,.. I
p upn pentru o vreme.
- C u m vom scapa de ei? Daca M ack are acces la J.i
cum entcle tale...
-M -am retras din armata. N u mai sunt ofiter SI /M
- O , spuse ea cu vocea lipsita de vreo inflex .......
Se chinui sa se adapteze acestei noi schimbari. I u
incepuse sa-i imagineze $i sa se pregateasca sufli-i. i.
pentru via^a care o astepta ca sotie a unui ofiter mi In
cu toate mutarile frecvente pe care le presupunea m . n
intrigile politice. N u ar fi fost foarte diferita de via [a L
ambasada, doar la un alt nivel. A cum isi dadu seain.i. a
habar nu avea ce fel de viata ii astepta.
- i-atunci ce vom face? intreba ea.
- A m acceptat un post de $erif intr-un district din u
dul Arizonei. Seriful a m urit in timpul mandatului,
ca guvernatorul m-a desem nat pe m ine sa-i inchei m m
datul. M ai sunt doi ani pana la alegeri, aa ca vom a .
in Arizona cel p u pn doi ani, poate chiar mai mull.
$erif! A sta da, surpriza! Iar tonul relaxat pe can ii
com unicase acest lucru nu facea decat sa-i accennn <
senzapa ca era ceva de-a dreptul ireal. Se stradui s.i *
concentreze asupra a ceea ce era im portant acum.
- L o c u l tau de m unca e irelevant, spuse ea, cai !<
ferm reuji. Pregatirea ta e cea care conteaza.
Zane ridica din um eri $i indrepta marina spre imu
rea intr-o parcare supraetaiata.

lnfeleg. Vocea lui ramase seaca, fara pic de emo^ie.


Al iicceptat sa te casatoresti cu mine fiindca ai considei cS voi fi capabil sa te protejez.
( lobori fereastra fi se apleca in afara pentru a lua bil^iiil de la automat. Bariera rofie se ridica, iar el merse
ih.ii departe.
Rarrie ifi Impreuna degetele. Valul initial de fericire
(iiscse Inlocuit de ingrijorare. Zane venise dupa ea, era
jslcvftrat, ?i o ceruse de so^ie, dar poate se infelase in
I'livinfa atractiei dintre ei. Se sim^ea smulsa din rada' ipi fi dezechilibrata. Zane nu parea deosebit de fericit
\ 11 vada, dar, pe de alta parte, ea tocmai ii aruncase In
Iii.He o problem a im posibil de ignorat. Avea sa devina
H ,si tata in foarte scurt timp fi, pe langa toate acestea,
{h luiia sa o protejeze pe ea - fi copilul - de un dufm an
fin unoscut. N ici macar nu o sarutase, isi dadu ea seain.i, simtindu-se pe punctul de a izbucni in lacrimi, fi fu
.... c-cum surprinsa s J constate ca se gandea la afa ceva
Inh-un asemenea moment. Daca Zane avea dreptate fi
. liu-va ii urmarise, atunci pericolul era chiar mai serios
.Iirfir se temuse ea. C u m putea sa-fi faca griji din pricina
iimtivelor care il determinau sa o ia de so^ie? In fond,
innran^a copilului era unul dintre motivele pentru care
. i cptase fi ea sa se casatoreasca ca el.
- Vreau sa ai grija de copilul nostru, spuse ea incet.
I i ista fi alte motive, dar asta e principalul.
Licntimentele pe care le nutrea ea fata de el erau un
In'ct de care ar fi putut sa se ocupe fi singura; dar
nu lira dispusa sa-si asume acest rise fi in ceea ce privea
ilcuranfa copilului ei.
- U nul al naibii de im portant. i ai dreptate. Ii arun. .t o privire rapida, parcand m afina pe un loc de la nivrlul trei. N u am sa perm it nim anui sa va faca rau, nici
(Ir. nici copilului.
tfi scoase ochelarii fi cobori din m afina aruncaridu-i
un scurt A fteapta aici , apoi porni cu pafi mari spre un
irlrlon public. C an d ajunse la el, form a un num ar din
(Ti.ii multe cifre, apoi se intoarse astfel Incat sa aiba sub
hi lii m afina fi pe Barrie In vrem e ce vorbea.

Barrie Ii simti nervii incordati si m u?chii stoma. n


lui ei se contractara cand il privi din celalalt capai .11
parcarii. C h iar avea de gand sa se casatoreasca cu ;n <-it
barbat. Parea mai inalt decat si-1 amintea, ceva mai zvrli,
desi um erii ii erau atat de lati, incat fortau cusatiml.
camasii lui albe de bum bac. Parul lui negru era o id<-r
m ai lung, observa ea, dar bronzul ii ramasese la fel dt 1
chis. In afara de faptul ca slabise pufin, nu arata nil i>I*cum ca un om care fusese impucat cu doar vreo dun#
lu n i in urm a. Constitutia lui fizica era in tim id am ,1
el era intim idant. C u m fusese In stare sa uite? Isi amin
tise doar politetea lui, pasiunea, grija tandra pe can 1 n
acordase, dar nu se folosise de nici o arma in afara 114
m ainile lui goale pentru a ucide acel paznic. C h iar d.n 1
i$i adusese am inte de cat de letale ii erau abilita^iU- ,1
planuise sa le foloseasca in avantajul ei, uitase cuiih 1
ca aceste abilitap erau o parte considerabila din el, mi
o calitate pe care o putea solicita doar atunci cand av 1
nevoie de ea, ca apoi s-o arunce undeva intr-un n>l(,
im ediat ce nevoia dispSrea. A vea sa se confru n tc 1 n
aceasta parte din el in m od regulat ?i trebuia sa-l a c a pir
a?a cum era. Zane nu era, ?i nici nu avea sa devina vr
data, o pisica blanda de casa.
Ii placeau pisicile de casa, dar nu voia ca el sa devin*
una, isi dadu ea seama.
Sini^i u n nou 50c, de data aceasta provocat de atiiu
descoperire. A vea nevoie de siguranta acum, din cai
copilului, dar nu voia sa fie in p e rm a n e n t cocoloijita >1
protejata. A cel episod infiorator din Benghazi ii arai ,1
se ca era mai rezistenta si mai com petenta decat 51-11 li
im aginat vreodati, in m oduri pe care nu le con$tk mi
zase. Tatal ei i-ar fi acordat binecuvantarea daca s-ai 11
casatorit cu un tanar viitor ambasador, dar ea nu a-.i.i
voia. Ea isi dorea o dozS de salbaticie in v i a t ei, mi
Zane Mackenzie avea sa i-o asigure. in pofida tending 1
lui innebunitoare de a define controlul, era feroiv 1
neim blanzit. N u avea doar o vana de salbaticie, ci a-p
era el pana in strafunduri.

lensiunea dintre ei o inspaim 9 nta. Visase c 5 Zane


tu i s-o gaseasca $i s-o intam pine cu bratele deschise,
*il ra urma sa se arunce in bratele lui, iar, cand ii desiliiscse usa, m ai devreme in acea zi, se a^teptase ca o
iii>;liioaba ca visul sa se transpuna in realitate. Insa realiiiiira era m ult m ai com plicate decat visurile.
AdevSrul era ca nu se cunoteau dec 3 t de douazeci
fi p.itru de ore, In total, si cea mai mare parte din acele
ilmiAzeci $i patru de ore se scursesera cu doua luni in
m i i i ; 1 . In acele ore facusera dragoste cu o pasiune neImMfinzita, dogoritoare, iar el o lasase insarcinata, dar
ninpul petrecut im preuna ramanea acela?i.
Ioate ca avusese o relafie cu altcineva, dar sim ful
h iponsabilitatii il indem nase sa o caute s is a afle daca
p Hi idele lor de am or se lasasera cu consecinfe. Era gefml care ar face aa ceva, isi dadu ea seam a; genul care
. I intoarca spatele unei prietene, poate chiar unei
ii'Codnice, pentru a-$i asum a responsabilitatea pentru
i *11111 u 1 lui.
Ne sim p din nou lovindu-se dureros de zidul de alnlMill 1:1 al ignorantei; nu ?tia nim ic despre viat;a lui person.ih, I )aca ar fi tiut ceva despre fam ilia lui, despre locul
Iul d r baiytinA, 1-ar fi putut gasi. In schimb, el probabil
use ca nu-i pasase de el nici macar cat sa intrebe cum
ti -.inifea, sa afle dacS supravietuise sau murise.
/.me porni inapoi spre masina, cu m ersul la fel de
Iih , t de ferm lipsit de efort precum ?i-l amintea, mersul
ii|ios al unui pradator. C h ip u l lui intunecat era la
kl dr impasibil ca inainte, sfidand eforturile ei de a-i
. ul expresia.
I Vschise u?a ?i se strecura in spatele volanului.
Mijlocul nostru de transport va ajunge in cateva
1111n 11te.
Harrie incuviinpi din cap, dar mintea ii ramase ocui tin cu situafia incalcita dintre ei doi. Inainte sa-si piarM i iirajul, spuse calm:
Am incercat sa te gasesc. A m fost dusa inapoi la
Aii'im imediat, cat tu erai in o p e ra te . A m incercat sa
*l*ni de tine, sa aflu daca mai e$ti in v;ata, cum te sim^eai,

in ce spital te aflai - orice. Tatal m eu i-a cerut amn ,


lului Lindley sa blocheze orice mcercari ale mele ili i
afla mai multe. Mi-a spus doar ca ai s& ip revii, $i .v.i.i
e singurul lucru pe care am reu.jit sa-l aflu.
- Mi-am dat $i eu seama de asta. A m incercat sa ft
la ambasada la cateva saptamani dupa m isiune. Ap?lui !
fost redirecponat spre tatal tau.
- N u mi-a spus ca ai sunat, zise ea, furia ?i dm rn i
fam iliara rasucindu-i-se ca un cupt in suflet. De cm .I
fusese luata pe sus de pe Montgomery, acestea fuse t1 \
principalele em opi pe care le traise. D eci Zane mcen .1 ,>
totufi sa o contacteze. Inima i se insenina putin. I 'upt
ce m-am intors acasa, am incercat din nou sa te gfisc-..
dar m arina a refuzat sa-mi ofere orice fel de inforni:i\K
- T o t ce tine de unitatea antitero e strict conliJ> n
Vial, spuse el pe un ton absent, urm arind in oglin/i
alta maina ce trecu incet pe langa ei, cautand un 1..
de parcare.
Barrie statu in linifte, cu nervii incordap, pana i ii
m arina disparu pe rampa ce ducea la nivelul urmfliui
- Imi pare rau, spuse ea, dupa cateva m inute de i.ii.
re. $tiu ca Iti arunc ditam ai problem a pe umeri.
Zane ii raspunse cu o privire indescifrabila, cu i Iill
foarte limpezi $i albaftri:
- N u a? fi aici daca nu a? vrea sa fiu.
- A i prietena?
De data aceasta, privirea pe care i-o arunca el fu ,n.n
de insistenta, incat Barrie roi i ifi concentra atrnih
asupra m ainilor ei, pe care fi le framanta in poala.
- Daca af fi avut prietena, nu a? fi facut dragosir >n
tine, spuse el intr-un final.
Vai, Doam ne. Barrie ifi mufca buza. D in rau In m it
rau. Zane devenea tot mai distant, ca fi cum acea <li|4
trecatoare de com unicare m uta intre ei, cand o cvm >
in casatorie, nu existase niciodata. Stom acul ei se c i .
tracta, fi fu cuprinsa brusc de o senzape fam iliar! !fierbin^eala extrema.
Inghip in sec vizibil, rugandu-se ca greata care sc 1ni.
tase pana atunci doar la dim inep sa nu-fi faca ap;ui|ij

l' neateptate. O clipa mai tarziu, ie?i in graba din ma


ilin'*, cau tin d innebunita in jurul ei o toaleta. Dum neii ule, oare in parcari existau toalete?
- Barrie!
Zane iei im ediat din marina, pornind cu pai mari
lup.1 ea, cu chipul intunecat in alerta. Barrie avu impren ca intenfiona sa ii blocheze calea, desi inca nu tia
nici ea in ce direcpe sa o ia la fug 5 .
Spre casa scarilor? Spre lift? Se gandi la oam enii care
1'iubabil le foloseau i renunta la ambele optiuni. C el
i rezonabil loc era chiar acolo, pe beton, $i latura ei
I jcienfioasa se revolts la acest gSnd. D ar stomacul ei era
ilr ;ilt8 parere, ?i 151 lipi cu for^a o mana peste gura exact
hi v lipa in care Zane ajunse la ea.
Irivirea lui taioasa se imblanzi cand in^elese ce se
I'ctrecea.
- Aici, spuse el, petrecandu-si un brat in jurul ei pennu a o suspne.
Barierele exterioare ale parcarii cu etaj erau ziduri de
In-ton inalte pana la talie, i o conduse rapid spre ele.
Miii rie se opuse pentru o clipa, oripilata de posibilitatea
. Ii- a vomita peste vreun trecator ne^tiutor de dedesubt,
liii- stransoarea lui era inexorabila, iar stomacul ei nu
in era dispus sa a$tepte. Zane o suspnu In vrem e ce se
iipli-ca p este zid f i se a b a n d o n a n e p u tin c io a s a sp a sm e lo r
lie preata.

Tremura toata pe c in d termina. Singura alinare de


1,1 it- avu parte fu sa constate, dupa ce deschise ochii,
1 ,i 1 rei niveluri mai jos nu se afla nim ic in afara de o
iiliv. Zane o suspnu, lasand-o sa se sprijine de corpul lui
it'lid, tamponandu-i transpirapa de pe fata cu batista
lui, apoi oferindu-i-o pentru a se sterge la gura. Barrie
i- simp m istuita de rusine. Inva^aturile stricte de care
I'l-neficiase la scoala din Elvefia nu luasera in calcul i ce
iicbuia sa faca o doam nS dupa ce vom ita in public.
Apoi ii dadu seama ca Zane ii vorbea, vocea lui proInmla devenind un m urm ur aproape inaudibil, in vreme
i- i$i trecea u?or buzele peste tampla ei, peste painl ei. U na din mainile lui puternice era intinsa peste

abdomenul ei, de la un fold la celalalt, acoperimlu ?!


copilul. Ifi sim^ea genunchii moi ca nifte laietei, a
ifi permise sa ramana sprijinita de el, lasandu-fi capul i
cada in curba umarului lui.
-Incetifor, scumpo, fopti el, apasindu-fi din non Im i
zele pe tampla ei. Poti sa te intorci la mafina sau pnl< ii
s& te due eu in bra^e?
Barrie nu reufi s 5 se adune suficient cat sa-i dea un
raspuns coerent. Dupa nu mai mult de o secunda, /.in*
considera ca ii lasase suficient timp sa decida fi all r
in locul ei, ridicand-o in brate. Din cSpva pasi man
rapizi, ajunsera la mafina. Se apleca fi o afeza cu i'in
pe bancheta, ridicandu-i picioarele peste prag fi al
jandu-i fusta.
-V rei ceva de b 5 ut? O bautura carbogazoasa?
Ceva rece si intepator parea o idee minunata.
- Fara cafeinS, reufi ea sa spuna.
- N-am sa te scap din priviri mai mult de douazei I (Isecunde, dar fii atenta la masinile care tree fi apasa
claxon daca te sperie ceva.
Barrie incuviin^a din cap, iar Zane apasa butom
de blocare a ufilor, apoi inchise portiera, lasand-o in ,
valuita !ntr-un cocon de linifte. A r fi preferat acrul
proaspat, dar in^elegea de ce nu putea s3 aftepte lan|:i
mafina, expusa privirilor - o pnta ufoara. Ifi sp irn
capul de tetiera fi inchise ochii. Grea(:a disparuse la ! I
de rapid cum aparuse, defi se simfea moale fi treninri
toare pe dinauntru. Era slabita fi somnoroasa - fi n .m
derutata de tandrefea lui brusca.
Defi nu ar fi trebuit sa fie surprinsa, ifi spuse en. Im
ta in pantece copilul lui, fi exact aceasta posibilitan- il
determinase sa vina sa o caute. De indata ce isi dadj
seama ca !i era greats, un lucru firesc pentru staa-a in
care se afla, nu-i aratase nimic altceva decat o grija i.m
dra fi ifi demonstrase inca o data capacitatea de a Im
rapid decizii in situapi ce nu sufereau amanare.
Bataia lui in geam o facu sa tresara, c 3 ci, adonmii
fiind, avusese impresia ca nu trecuse nici pe departs miIi
cient timp ca el sa-f i indeplineasca misiunea. D arin m.im

IIiiim o doza verde de sue, acoperita de condens, i brusc


III ilori cu ardoare acea bautura. Deschise portiera 51
iil'ii'ape ca-i smulse doza de sue din m 3 na inainte
.ipuce sa se strecoare pe bancheta. O deschisese deja
il Incepuse sa bea lacoma p 3 na sa inchida el portiera.
I HipS ce goli doza, se lasa pe spate oftand satisfacuta.
Au. i un ras grav, tensionat, $i, cand intoarse capul, il
1
pe Zane privind-o cu un amestec de amuzament
.1 1 cva fierbinte si salbatic in ochi.
- E prima data tilnd vederea unei femei care bea sue
.11 provoaca o erectie. Mai vrei una? Am sa incerc sa ma
hrrolez, dar s-ar putea sa nu mai rezisc la inca o doza.
Ilnrrie facu ochii mari. U n val de roseata ii incinse
Bbiiijii, ceea ce nu o impiedica insa sa coboare privi .1 spre poala lui. Spusese adevarul. Dumnezeule mare,
n.icse adevarul gol-golut! Mana i se incorda, i ea fu
1 npi insa brusc de nevoia de a se intinde spre el pentru
ii I mangaia.
Nu-mi mai e sete, spuse ea, cu o voce mai ragu^ita
li-iilt de obicei. Dar sunt dispusa sa mai beau o doza
1i>ir a asta vrei.
Amuzamentul pieri din ochii lui, lasand in urma
ll'i-.ir fierbinteala. Intinse mana spre ea, dar chiar in
|t clipa intoarse brusc capul, atenfia fiindu-i distrasi
Ir 1111 vehicul ce se apropia.
Ne-a sosit marina, spuse el, cu o voce redevenita
id r lipsita de emotie.

c ipitolul 10
ll:nrie se casatorea cu el fiindca i$i dorea protecpa
Iul Gandul il macina pe Zane pe toata durata zboruul Indelungat pana la Las Vegas. Barrie statu in tacere
l*i
el, appind uneori, vorbind doar daca o intreba
-va. Era trasa la fata din cauza ca traise in tensiuiar acum, ca se mai relaxase, corpul ei ceda in fafa
m riuiarii. In cele din urma, adormi adanc, cu capul
Itjimt pe umarul lui.

Sarcina o epuiza si ea. Nu vedea inca nici o schiml'.m


fizica la ea, dar cei trei frap mai mari ai lui produsiv,. i*
suficienp copii cat sa $tie cit de obosite erau intonic m
na femeile in primele luni - sau cel pupn cat de olx i-.lt
fusesera Shea $i Loren. Pe Caroline nimic nu reusi\t i
o incetineascS, nici macar cei cinci fit.
Cand se gandi la copil, fu strabatut din nou ilr
posesivitate feroce. Copilul lui cre^tea in ea. Ar fi mu
s-o ridice in poala lui i s-o imbrap$eze, dar un ........
aglomerat nu era locul potrivit pentru ceea ce avea I I tn
minte. Acele activitap trebuiau amanate pana dupa . u
remonia de nunta, cand ajungeau intr-o camera pnv.n.1
de hotel.
O dorea chiar mai mult decat o dorise p 5 na atuiu I
Cand Barrie ii deschisese usa ?i o privise in m liii
ei verzi naucip, excitapa lui fusese atat de intenvi |i
de urgenta, incat fusese nevoit sa se stapaneasca sa mi
se intinda dupa ea. Doar vederea tatalui ei, apropim
du-se de ei, il determinase sa se abpna.
Nu ar fi trebuit sa a^tepte atit de mult. A r fi tiiLmi
sa vina dupa ea de indata ce fusese in stare sa se drpl.i
seze. Barrie traise in teama si abordase situapa in am >
maniera in care o facuse $i in Benghazi: cu o lmn
rare calma.
Nu voia s-o mai $tie inspSimantata niciodata.
Sosirea Iepura^ului i a Fantomaticului la par{-iiK4
cu mai multe niveluri, in masina lepurasului persmn
lizata de el insu^i, un Oldsmobile 4 4 2 din 1 9 6 9 , In
ca o reuniune. Barrie iejise impleticindu-se din in
inchiriata, cu un strigat de fericire, ii imbrap?ase mm
ziasta i fopaise in jurul celor doi luptatori SEAL. I mm
amandoi discret inarmati, remarcase el aprobator. Emu nu
bracap in civil, purtandu-?i cama^ile nebagate in p.m
taloni, pentru a ascunde armele de foe varate sul> I>
fe $i in dreptul jalelor. In mod normal, cand nu n m
in timpul serviciului nu umblau inarmap, dar Z;im. I.
explicase situapa i ii lasase pe ei sS decida cum s.'i
pregateasca, avSnd in vedere ca nu mai era superim"!

Im. DupS cum le statea In fire, ei se pregatisera pentru


; >i Iar. Propria lui arm a inca se odihnea intr-un toe sub
:)k11i stangS, acoperita cu un sacou lejer de vara.

- Nu va facep nici o grija, doamna, ii spusese lini^tiii ii Fantomaticul lui Barrie. O sa va ducem pe dumnea' n.istra $i pe seful la aeroport teferi $i nevatamafi. Nu
tmsra nimic in afara N A SC A R care sa poata fine pasul
i ii ma?inup Iepurajului.
-Sunt sigura ca nu, raspunsese ea, studiind majina.
Iflrea multumitor de banak; Iepura^ul o vopsise
Inir-un gri-deschis ?i nu avea mai mult crom decat daca
iiliiii ar fi ieit din fabrica. Dar huruitul profund al moi<>1111ui lasat la ralanti nu aduce deloc cu sunetul facut
Jr un motor standard, iar anvelopele erau late, cu canelur i ce pareau moi.
-Sticla antiglonf, metal armat, spusese Iepura?ul
fiiAndru, in timp ce-1 ajuta pe Zane sa mute bagajele ei
In portbagajul ma^inii lui. Tabla de ofel ar fi fost prea
hum pentru viteza pe care mi-o doresc, a?a ca am optat
pm rru noua generate de materiale destinate armuriInr pentru corp, mai u$oare $i mai puternice decat
Ki'vlarul. Inca mai lucrez la ignifugare.
Am sa ma simt in perfecta siguranfa, il asigupuse ea.
C 3 nd se strecurase cu Zane pe bancheta din spate
.1 ma^inii cu doar doua portiere, ii $optise:
- Unde e Nascar?
I'antomaticul putea auzi caderea unui ac de la o dis1inta de $aizeci de metri. Se intoarse pe bancheta din
lii(;V chipul tradandu-i incredulitatea.
- Nu unde, doamna, zisese el, u$or ocat. Ce. NASCAR,
i urse cu automobile de serie.
I'iind un bun sudist, el crescuse cu astfel de curse $i
tr.i intotdeauna uluit cand dadea peste cineva care nu
ivusese parte de aceea^i experien^a la acest sport.
- O, spusese Barrie, oferindu-i un zambet drept scuzS.
Am petrecut mult timp in Europa. Nu tiu nimic despre
i urse in afara celor de Grand Prix.

Iepura^ul pufnise dispretuitor.


-M arin i de jucarie, spusese el indiferent. Nil |>ii
merge cu ele pe strazi. Cursele cu m ajini de serie, ;ilr,i
sunt curse adevSrate.
in timp ce vorbea, scosese monstrul inelator ilm
parcare, privirea lui agitata oprindu-se asupra fie d r a
detaliu din jurul lor.
- E u am fost la curse de cai, continuase Barrie, in
tr-un efort evident de a-i raseumpara gre^eala.
Zane abia isi stapanise un zambet cand ii auzisc in
nul serios.
- Calare$ti? o intrebase cl.
Atentia ei se mutase imediat asupra lui.
- O, da. Imi plac foarte mult caii.
- Vei fi o buna membra a familiei Mackenzie tnsj-am
n 5 , comentase Fantomaticul taraganat. $eful create i .il
in timpul liber.
In tonul lui rSsunase o notS de ironie, cad luptaiihII
SE A L aveau la fel de mult timp liber precum aveau i n
loare albinosii.
- Serios? il intrebase Barrie, cu ochii sclipind.
-A m cafiva. Vreo treizeci.
-Treizeci!
Barrie se lasase pe spate, cu o expresie de u?oarS mu
fuzie pe chip. Zane mfelesese la ce se gandea: era scum|'
$i s5 ai ?i sa ingrijeti un singur cal, cu atat mai inuii
treizeci. Caii aveau nevoie de mult pamant i de o 1n
grijire constants, lucruri pe care ea nu le asocia cu iih
fost ofi^er al marinei care facuse parte dintr-o unij>
antitero de elita.
- E o afacere de familie, ii explicase el, IntorcSnrlu ,*i
capul pentru a studia traficul din jurul lor.
-T otul e in regula, ?efule, spusese Iepura?ul. lV,n
daca nu cumva ne-au prins intro re(ea mobila de ui in'i
rire, dar nu vad cum ar fi fost posibil a?a ceva.
Nici Zane nu considera acest lucru posibil, a$a cn
relaxase. Organizarea unei re^ele mobile de supiav
ghere presupunea mult timp i coordonare, iar ruta in
buia cunoscuta din timp. Iepurasulurmaseuntraseu ;ii

li' ocolit pana la aeroport, incat orice eventual urmarimi nr fi fost de mult descoperit sau inlaturat. Lucrurile
ri.iu sub control - deocamdata.
Ajunsesera la aeroport fara incidente, desi, pentru
, ice eventualitate, Iepurasul si Fantomaticul ii escortaji'fil pan 3 la terminalul de control de securitate. In vremr ce Zane rezolvase in liniste sa poata trece inarmat,
| vl doi fosti membri ai echipei plecasera sa ia maina
hit hiriatS ?i sa o duca inapoi, dar la biroul agenfiei din
I'ulles, nu din National, de unde o inchiriase el. Doar
ii mica masura suplimentara pentru a-i intarzia pe ponfialii urmaritori.
Acum, ca se aflau in siguranta in avion, incepu sa-?i
l.ii a planuri pentru a pune capat situatiei.
I rima parte era u?oara. Avea sa-i ceara lui Chance sa
ulle in ce fel de incurcatura se bagase tatal ei; de dragul
elBpera ca nu era vorba despre tradare, dar, indiferent
ili' situatie, intenfiona sa ii puna capat. Chance avea
nu cs la informapi care ar fi facut de ru?ine agenfiile
n.i(ionale. Daca William Lovejoy ii vindea fara, avea sa
I ic infunde. Nu exista nici o alta opfiune. Zane 151 peII raise viap. de adult oferindu-^i viata pentru a-?i apara
(.ii a, iar acum facea parte din fortele de ordine publica
iiirase sa apere legea; nu avea cum sa inchida ochii,
1
macar de dragul lui Barrie. Nu voia ca ea sa sufere,
ihr era al naibii de sigur ca voia sa fie in siguranta.
Barrie dormi pana cand rotile avionului atinsera
l*ista. Se ridica in capul oaselor, impingandu-i parul
ili: pe fata, privind in jurul ei cu o vaga senzatie de
ili zorientare. Nu rnai reusise niciodata sa doarma in
iivlon; somnolenfa era doar una dintre numeroasele
nhimbari pe care sarcina i le provoca in corp, iar fap11 il ca nu putea controla deloc acest proces era derutant,
lihir inspaimantator.
Ie de alta parte, odihna ii oferise energie suplimeni.iifi, lucru de care avea nevoie pentru a infrunta schimUn ea majora pe care era pe punctul de a o face in viafa

ei. O facea cu buna ?tiin 0 , dar asta nu insemna


n i
mai puin inspSimantata.
-V re a u sa fac un du? $i sS-mi schim b hainelc nui
intai, spuse ea ferm.
Poate ca aceasta cas&torie avea sa se incheie in pi {p.i,
fara a aduce catu^i de pufin cu tipul de ceremonic J.
nunta pe care i-o imaginase dintotdeauna pentru cm In
sasi, dar, chiar daca era dispusa sa se lipseasca de pompi
$i de gatelile scumpe, nu era dispusa - daca nu cumv.i
se ajungea intr-o situ ate de via^a $i de moarte - sfl (
casatoreasca purtand haine jifonate $i inca incercaiul I
se dezmeticeasca dupa somn.
- I n regula. Ne vom caza la un hotel mai intai. Iii
freca barbia, degetele lui batatorite zgariindu-se in iiur
putul de barba. Trebuie sa ma barbieresc.
C am la fel statusera lucrurile i in ziua aceea petio n
tS in Benghazi. Rem em orand m om entul pentru o cli|0
Barrie sim fi din nou barbia lui aspra zgariindo pe ..mil
g o i$i fu cuprinsa de un val de fierbinfeala ce o lasa s1.11>i
ta ?i ro?ie la fa^a. A erul rScoros suflat prin deschiz'mn i
m inuscula de deasupra capului ei nu mai paru, brir.i.
suficient de rece.
Spera ca Zane nu avea sa observe, dar era o sperant/t
firava, caci el era invafat sa remarce fiecare detaliu. hi
imagina ca era capabil sa descrie fiecare pasager pe
d is ta n t de zece randuri de ei, in oricare direc^ie, $i, i .11
statuse treaza, remarcase la el o abilitate supranatuiali
de a sim p prezenpi oricarei persoane care se apropia il<
ei din spate, in drum spre toalete.
-T > -e rau? in treb a el, stu d iin d cu loarea d in obrajii <i

-N u , mi-e doar pufin cam cald, raspunse ea, pi


deplin sincera, ?i ro$i mai puternic.
Zane continua sa o priveasca, 51 grija d in ochii Ini
se transforma intr-o infelegere infierbantata. N ici ni;V .n
asta nu-i putea ascunde, fir-ar sa fie. Inca de la inci'pm
avusese impresia ca putea vedea dincolo de pielea ei, 1 a
ii ghicea reacpile aproape im ediat ce ea le sim^ea.
Privirea din ochii lui intredeschifi cobori incet spn
sanii ei, studiindu-le inclinarea ?i cat de ferm i staii-.m

H.irl ie in sp ira s u ie ra t c&nd sfa rcu rile i se in ta rira , d re p t


rfep u ns la in te re s u l lu i fa tis, re a c fie ce se fa cu b r u s c sin v
(HA p an a in tr e p icio a re .

- S u n t mai sensibili acum? m urm ura el.


G , Doam ne, nu ar trebui sa-mi faca asta , 15i spu|c ea innebunita. Erau in m ijlocul unui avion plin
Ii- oamem, ce rula pe pista. spre un term inal gol, iar el ii
punea Intrebari despre sJn ii ei ?i parea gata sa sara sa o
ilrjllrace din clipa in clipa.
-S u n t sau nu?
- Da, opti ea.
intregul ei corp parea mai sensibil, atat datorita sardnli, cat $i a constientizarii acute a prezentei lui. In scurt
limp, avea sS fie soful ei ?i urm a sa se culce d in nou in
brafele lui.
- Mai intai ceremonia, spuse el, gandurile lui reluan>ld le ca un ecou pe ale ei, in acel stil bizar care ii era
hpedfic. A ltfel nu vom ie$i din hotel pana maine.
- Ejti cumva capabil sa cite^ti gandurile? il acuza ea
In ifoapta.
t In zambet lent ii curba gura frumoasS.
- Nu-! nevoie sa-^i citesc gandurile ca sa infeleg mesa|ul sfarcurilor tale intarite.
Barrie cobori privirea $i i$i vAzu sfarcurile strSnse clar
I .1 ni$te m irgele sub dantela $i matasea sutienului ?i a
I'luzei ei. C u fa fa im bujorata, se gr&bi sa-fi traga camasa
prste m icii muguri tradatori, iar Zane rase incet. C e l
pufin nu exista riscul sS-l fi auzit fi altcineva, reflecta ea,
pica pufin consolata. Pastrase un ton scazut, iar galagia
.le la bordul avionului reducea oricum posibilitatea de
,i Ii fost auziti accidental.
Stewardesele ii instruirS sa ram ana la locurile lor
M n l cdnd avionul se oprea i se deschideau u^ile, dar,
1 .1 ile obicei, pasagerii ignorara instrucfiunile, ie?ind
pc culoare, deschizand com partim entele de deasupra
1 npului i tragandu-^i jos bagajele de m ana sau scofanilu-le de sub scaune. Zane ie?i pe culoar, iar mi^carea ii
Inm sacoul sa se deschida pentru o clipa. B arrie vazu
fni'ul de sub axila lui dreapta i patul de m etal lustruit

al pistolului vSrSt confortabil tn el. A p o i Zane rklii ,1


autom at dintr-un umar, iar sacoul reveni la locul lui
o m ijcare pe care o facuse de atatea ori, incat ii intra r:
in reflex.
tiuse ca era inarmat, desigur, fiindca ii inform al
pe oficialii aeroportului i pe cei de securitate inaim
de a urea la bordul aeronavei. In timpul plictiselii i in.u
tivita^ii fortate din cursul zborului insa, reu^ise s.v^i
alunge din minte evenimentele recente, dar acum wderea acelei arme automate masive o aduse la realign
Zane ii intinse mana pentru a o sprijini cand it
pe culoar in fa^a lui. Stand inghesuiti ca sardinel li
rand, il sim fi ca un zid cald ?i solid in spatele ei, i u
bra^ele u?or intinse, astfel incat m ainile i se odihnr.m
pe spStarele scaunelor, inconjurand-o din toate piH(ila
cu un scut de protecfie. Respirafia lui ii flutura u
parul din cre^tetul capului, reamintindu-i exact cai >1*
mare era. Ea avea o inalfim e medie, dar, daca s-af fi
lasat pe spate, capul ei s-ar fi potrivit perfect in cm I>3
um arului lui.
Barbatul din fa p ei se foi, for^and-o sa se dea ina|n>i,
iar Zane ii incolaci un braf in jurul ei, tragand-o spu
corpul lui, mana lui mare oprindu-se protector pesr J
domenul ei. Barrie i$i muca buza cand mintea ei l in ii
brusc de la ingrijorare la placerea provocata de a rifi^ J
rea lui. Nu avea sa mai poata indura acest lucru mtili
timp - nici frustrarea delicioasa, nici fiorii taio^i il*
teroare - farS sa-si piarda m ingle.
$iru l de pasageri incepu sa avanseze greoi cand 11
le se deschisera. M ana lui Zane se desprinse de pe .ili
domenul ei. C and pornira spre iejire, Barrie surpi m .p
privirea unei doamne mai in varsta care hotarase s 'i i i
m ana la locul ei pana se termina invalmaseala, iar im.
ia ii adresa un zambet cunoscator, aratand din prmfl
spre Zane.
-D o am n a, ii raspunse Zane cu fine$e, ?i Barm- -am
ca surprinsese discreta pantomima.

Simpil lui acut de conftientizare a tot ce-1 inconjura


trn cpea sS o sperie. Dar daca n-ar fi vrut sa observe chiar
Majoritatea femeilor ar fi fost teribil de incantate
I t un sot care sa observe detalii, dar probabil nu in
TliiV.ura in care o facea Zane Mackenzie.
Pi- de alta parte, daca alternativa era sa traiasca fara
f I, uvea sa invefe sa accepte aceasta trasatura a lui, refln i;t ea. Ifi petrecuse mai bine de doua luni tanjind
;lnpa el, iar acum, ca era cu ea, nu intenfiona sa se
iV'^'Andeasca doar fiindca el era mereu pe faza. Era un
ui/lioinic profesionist - un asasin, dupa cum il numise
i.11.11 ei. N u ar fi supravietuit daca nu ar fi fost confti#nl ile tot ce se petrecea in jurul lui - fi nici ea nu ar
mill fi fost in via(a.
Aten^ia lui remarcabila se facu sim pta cdnd urmafi Indicatoarele pana la zona de ridicare a bagajelor.
Armportul era ca un stup aglomerat fi agitat, iar prijva calma a lui Zane evalua in p e rm a n e n t oam enii
*1111 jurul lor. Dupa cum fScuse deja in repetate randuri,
<i pnse scut tntre ea si tot restul lumii, conducand-o
'ii.ape de perete si protejSnd-o din cealalta parte cu
im>priul lui corp. Incasase deja un glon^ facand acest
In* in, ifi am inti ea, fi fu n evo iti sa isi stapaneascS
impulsul de a-1 prinde fi de a-1 impinge pe el cu spatele
, nainte de a ajunge la zona de unde aveau sa
Ii bagajele, Zane o trase de mana, oprind-o.
Sa afteptam aici o clipa, spuse el.
Ilarrie se stradui sa ramana calma, sa-fi stSpaneasca
fi. afia de agitape aparuta brusc in stomac.
Ai vazut ceva suspect? Intreba ea.
Nu, afteptam pe cineva. O privi, ochii lui reci tncal#lmlii-se cand ii studie fa \a. Esti o fetiscana curajoasa,
Ii 'tiinifoara Lovejoy. Orice ar fi, te tii tare fi incerci sa te
urci cat mai bine posibil. Nu-i r 5 u, pentru o copila
H-il;Hata din inalta societate.
Murrie fu luata prin surprindere. Nu mai fusese nicioi numita fetiscana fi nici copila din inalta societate.

D ac3 nu ar fi vazut sclipirea de tachinare din . III!


lui, poate ca s-ar fi sim^it ofensata de com entaiiul lui
In schim b, se gandi o clipa, apoi ap roba scu rt din i ,i|-

- A i dreptate, spuse ea senin. C h iar sunt cumffl


pentru o feti^cana rasfapta din inalta societate.
11
surprinse, facandu-I sa chicoteasca, un sunii <! Ii
cios de bogat ce fu Intrerupt brusc cand fura ab<n<I Hi
de un barbat de varsta mijlocie Imbracat la costum >n
tinea in mans o stafie radio.
- Seriful Mackenzie? intreba el.
-D a .

-T ravis Hulsey, de la serviciul de securitate al , n


portului. D om nul Hulsey isi prezenta scurt legitir
de identificare. Bagajele dumneavoastra va a?teapi I
tr-o zona sigura, dupS cum a$i cerut. Pe aici, va rui:
Deci se gandise chiar $i la acest aspect, se mimm-i
Barrie, urmandu-I pe dom nul Hulsey printr-o u j m
marcata. O incercare de a o rapi din interiorul aer< i| > i
tului ar fi fost dificila, dat fiind nivelul de secum \
deci cel mai logic pentru rapitori ar fi fost sa a.si( i i
tn zona prin care treceau to(:i pasagerii dupa ce i$i lu-m
bagajele, apoi sa ii urmareasca pSna la destinatu
astepte sa apara o oportunitate mai buna. Zane l e z . v l li
nicise planurile; probabil facuse aranjamentele neo n
cand pornise In fata spre toaleta.
Caldura uscata a de^ertului Ii lovi de indata ce i>

n
pe ua. C ele trei valize ale ei $i unica geanta cu lum.
a lui, pe care o luase dintr-un dulSpior din aeropoiml
National, ii ajteptau la o intrare discreta, la man' <I
tanpl de iejirea principala. Erau atepta(i $i de o m.i
na, langa care statea un tanar cu tunsoarea distinn iv i >
militarilor, de$i era imbracat In civil.
Tanarul aproape lua pozitia de drep^i cand ii v;Y.-u
-D o m n u le , spuse el. Aviator Zaharias, la dispo/ni'i
dumneavoastra, domnule.
Dintr-odata chipul Intunecat al lui Zane se luiinm
de amuzament.
- Pe loc repaus, spuse el. N u sunt fratele meu.

Aviatorul Zaharias se relaxa fi zambi.


- Cand v-am vazut prima data, domnule, nu eram sigur.
Daca a abuzat de gradul lui fi te-a incurcat in timpul
nil liber, am sa fac rost de alt mijloc de transport.
M-am oferit voluntar, dom nule. Generalul mi-a fat hi 11 favoare personals cand de-abia terminasem pregiHum de baz5 . Macar atat sa fac fi eu, sS-1 due pe fratele
tlflnsului cu masina pans in ora?.
Irate? General? Barrie ridica din sprancene in sinea
rl Mai intai caii, acum asta. ifi dadu seama ca nu ftia
inline despre trecutul celui care avea sa-i devina in scurt
limp sof, dar detaliile pe care le prinsese pana acum din
ifcor erau cel putin surprinzatoare.
/.ane o prezenta cu o politefe gravS:
Barrie, aviatorul Zaharias e cel care ne va transpor
ts In siguran^a fi si-a oferit mafina personals fi timpul
lilu-r pentru a ne face acest serviciu. Aviator Zaharias,
lifcd n ica mea, Barrie Lovejoy.
Barrie scutura solemn mana tanarului aviator, care
> f i i extrem de agitat, din dorinja de a se face util.
- M& bucur s 5 va cunosc, doamnS. Descuie portbaga|i11 fi incepu sa incarce rapid bagajele, protestand cand
/ i i ne ridica doua dintre valize fi le afezS chiar el. Lasa(i m!i pe mine, domnule!
-S u n t civil acum, spuse Zane, cu ochii incA licarind
ilc amuzament. $i am facut parte din marina, oricum.
Aviatorul Zaharias ridica din umeri.
- Da, dom nule, dar suntefi fratele generalului. Ezita,
ii|ini Intreba: E adevSrat ca a{i fost luptator SEAL?
- Recunosc.
- Grozav, fopti aviatorul Zaharias.
UrcarS in racoarea asiguratS de aerul conditional
iIni Chevroletul aviatorului fi pornira. Era evident ca
NlnSrul fofer cunoftea Las Vegasul bine, fi, fara a cere
mstrucfiuni, ignora traseele principale. In schimb, o lua
l' ocolite fi opta pentru Paradise Road, aflata la nord
iIt: aeroport. Palavragi vesel in tot acest timp, dar Barrie

observa ca nu mentionase natura exacta a favorii pe i ,n


i-o facuse fratele lui Zane fi nici nu se lansa in sulnci i
personale. Vorbi despre vreme, despre trafic, despic ii
rifti, despre hoteluri. Zane il ghida spre un hotel iv n
se afla pe strada principala, fi in scurt timp aviatmi
Zaharias pleca, iar ei se cazara.
Barrie aftepta liniftita, stand tacuta deoparte Tn vn
me ce Zane se ocupa sa fie inregistrati in calculaimii
hotelu lui sub n um ele de G len fi A lice Tem ple - >li
unde scosese aceste nume, habar nu avea - fi ignoum
zSmbetul atotftiutor al recepponerului. Probabil cm !r
ca erau amanti sositi aici pentru o escapada amom.i i
ceea ce ii convenea; avea sa-1 impiedice sa devin;"i pini
curios in privinta lor.
N u ramasera singuri nici in lift, asa ca Barrie n. n
fi acolo. N u spuse nim ic pana cand ajunsera in .ip.n
tam entul pe care il rezervase Zane, iar baiatul de m i
viciu isi prim i b a cfifu l cuvenit fi plecS. Apartam cniul
era la tel de luxos ca oricare dintre cele in care stAjtm
in Europa. C u cateva ore in u rm i, poate fi-ar fi f;i m
griji ca era mai costisitor decat fi-ar fi putut pci mi
te Zane, ca il alesese p orn ind de la premisa ca la .ivi
ceva s-ar fi afteptat ea. A cu m insa, nu ifi m ai facea i
menea problem e. D e indata ce Zane inchise fi tin uif
u^a in urma baiatului, Barrie Ifi in crucifa brafele m ll
privi in ochi.
- Cai? intreba ea politicos. Afacere de familie? Un Ii i
tc care se intampla sa fie general in aviatia am ericanjf 1
Zane ridica din umeri, descotorosindu-se de sau m i ,
apoi de tocul de pistol.
-T o a te astea, spuse el.
- N u te cunosc deloc, afa-i?
Ramase calma, chiar o idee derutatS, privindu 1 m
timp ce infafura curelele in jurul tocului fi afeza amu
pe noptiera.
Zane deschise fermoarul gentii lui de haine fi sou-,
un costum, apoi incepu sa-fi despacheteze fi alte lucmi i
Privirea lui alunecS pentru o clipa spre ea.

-Ms cun ojti pe m in e , spuse el. Atata c 5 nu cunosti


A toate detaliile despre familia mea, dar nu prea

i ivut timp de conversatii relaxaK. N u incerc cu buna


1111(3 sa-ti ascund nimic. Intreaba-ma orice vrei.
Nu vreau sa te supun unui interogatoriu, spuse ea,
fell exact asta simfea nevoia s 5 faca. A tata ca...
tj)l deschise mainile intr-un gest de frustrare, fiindca
inina sa se cSsatoreasca cu el fara a ?ti toate acele lucruri.
/a ne incepu sa-?i descheie cama?a.
l;i promit ca am sa-fi ofer o informare completa
(jdiul vom avea timp. In m om entul de fa^a, scumpo, a?
1iHrra sa-^i misti fundul dulce sub un du$, in vreme
i# cu voi merge la celalalt, ca sa putem sa ne casatorim $i
*3 ne intoarcem in patul asta cat de repede posibil. C am
ifi n lira dupA a ce ea , vom discuta.
Barrie studie patul, mai mare decat unul matrimoni,1rioritati, prioritafi", reflecta ea.
-Su ntem in siguran^a aici?
-Su ficien t de in siguranja cat sa pot sa ma concert
in'; la alte lucruri.
Barrie nu fu nevoita sa intrebe la ce alte lucruri se
Hli ica. Privi din nou spre pat $i inspira adanc.
-Sa ftii ca am putea schimba ordinea, propuse ea.

i zice de pat, discu^ie $i apoi nunta? D e exemplu,


iiiAme-dimineata?
Aine tocmai incepuse sa-ji dezbrace camaja, dar iniM'iJVni. Barrie ii vazu ochii intunecandu-se, observa
rtniiunea sexuala inasprindu-i chipul. D upa o clipa,
i i drumul la haina $i o lasa sa cada la podea, cu mi$i masurate.
- Nu te-am sarutat incS, spuse el.
Barrie Inghifi in sec.
* Am observat. M-am intrebat...
-N u , spuse el aspru. N u te intreba. M otivul pentru
(-in' nu te-am sarutat e fiindca, odata ce incep, n-am sa
Min mai opresc. Stiu ca ordinea in care facem lucrurile e
iln!\ peste cap - la naiba, tot ce am facut, inca de la bun

inceput, a fost de-a-ndoaselea, caci erai goals cand tr am


vazut prim a data. Te-am dorit inca de atunci, sum
po, $i te doresc si acum, dureros de al naibii de i.m
Dar inca e$ti in pericol, $i treaba mea e sa ma a s i n
ca pericolul sta departe de tine i de copilul i i u m i i i
A$ putea fi ucis...
Barrie scoase un sunet gatuit de protest, dm <-1 >
intrerupse:
- E o posibilitate, una pe care o accept. M-am nl
nuit sa o accept cu ani in urm 3 . Vreau sa ne ...............
cat de repede fiindca nu ?tiu ce ar putea sS se int;im|.l.
maine. In caz ca am ghinion sau calculez ceva
vreau ca micuful nostru sa fie legitim, sa se nasc^i p j
tand numele de Mackenzie. Exista un anum it nivcl tl
protec^ie asociat acestui nume, $i vreau sa te bucuri >i m
de aceasta protecfie. Acum .
O chii lui Barrie se umplurS de lacrimi c&nd il pne|
pe Zane, barbatul care incasase deja un glont pentru m
?i care era dispus sa mai incaseze unul. Avea drep1at
il cuno?tea pe el, ?tia ce fel de barbat era, chiar dae;'i mi
jtia care era culoarea lui preferata sau ce note obpmi-.i
la coala. C u n o jtea esentialul, fi esen^a lui era ceea . >
invafase sa iubeascS atat de rapid $i cu atata a/liuu
$i ce daca nu era chiar atat de deschis pe cat fiai Ii
dorit?! Avea sa invefe sa accepte acest lucru. $i ce J.i< i
era inspaimantator de stapan pe el?! $i ce daca oclm lui
supranaturali observau totul, ceea ce avea sa ingreui
organizarea de surprize pentru el de Crariun i de .mi
lui? Avea s 5 invefe sa se descurce ?i cu aceste aspn n
cu mare placere.
Dac 5 el era dispus sa moara pentru ea, trebuia n l
pufin sa fie complet sincera cu el.
- M a i exista un motiv pentru care am fost de acoi.l ii
m 3 casatoresc cu tine, spuse ea.
Sprancenele lui negre se ridicari intr-o intrelui
muta.
- T e iubesc.

capitolul 1 1
Zane purta un costum gri-inchis, bocanci negri si pa1.1l ie tot neagra. Barrie era imbracata in alb. Era o rochie
ilmpla, pana la glezne fi fara maneci, clasica prin croiaIn fi prin lipsa ornamentelor. Ifi prinsese parul rofcat
hitr-un coc lejer, lasandu-si cateva fuvife sa-i atarne in
|nrul fefei pentru a reduce din severitatea coafurii. Sinniirele bijuterii pe care le purta erau o pereche de cercei
din perle. Se pregatise in baia de langa dormitor, in vreii' ce el facuse duf in baia de langa salon. Se intAlnisera
1.1 iifa dintre cele doua camere, pregatip sa faca pasul in
iinna caruia aveau sa devina sof fi sope.
La auzul declaratiei ei fapfe de iubire, o expresie la
li-l de evidenta de satisfacpe se intiparise pe chipul
lui fi, pentru prima data, nu incercase sa ascunda ceea
i r simfea.
- N u ma pricep la iubire, spusese el, pe un ton atat
ilr calm, incat lui Barrie ii venise sS-1 ia fi sa-1 zgal^aie
.ilravan. Dar ftiu ca nu am dorit niciodata o femeie afa
i uni te doresc pe tine. $tiu ca aceasta casnicie e pentru
imdeauna. Voi avea grija de tine fi de copiii noftri, ma
vi ii intoarce acasa la tine in fiecare noapte fi ma voi straiIt
i al naibii de tare sa te fac fericita.
Nu era o declarape de dragoste, dar era, cu siguranta,
ima de devotament, iar lacrimile care ifi faceau aparid,i atat de ufor in ultima vreme ii inundara ochii. RazUiinicul ei atat de stapanit avea s-o iubeasca, dupa ce_-fi
hsn garda jos suficient cat sa-fi permita sa o faca. Ifi
pel recuse ani intregi blocandu-fi em opile, operand in
mapi tensionate, de via^a fi de moarte, care impuneau
" i^andire rece fi precisa, fi decizii similare. Iubirea nu
< nici rece, nici concisa; era furtunoasa, imprevizibila
ji le lasa vulnerabil. Zane avea sa abordeze iubirea la fel
.Ii- prudent cum ar fi facut cu o bomba.
- Nu plange, spuse el bland. Ip jur ca voi fi un so;
luarte bun.
- $tiu, raspunse ea, apoi se retrasesera fiecare in cSte
n haie pentru a se pregati pentru nunta.

Luasera un taxi pana la o capela, una dintre cele m i


mici, care nu avea prea m ulti clienti si nici servii h i . 1
oficiere a nunpi in maina. A te casatori in Las Vei4- r, m
presupunea prea mare efort, desi Zane lua mSsui i | i
tru a face evenimentul special. Ii cumpara un mil In
chet de flori ?i ii oferi o bratara din zale fine de am |.
care i-o inchise in jurul incheieturii de la mana drt-.ij -i i
Barrie i$i simp inima batandu-i violent in piept can. I
oprira in fata judecatorului de pace, iar bratara
sa-i arda in jurul incheieturii. Zane ii prinse bine man
stanga in dreapta lui, stransoarea lui fiind calda $i Ill.li
da, dar de neclintit.
D in exterior, totul parea foarte civilizat, dar, in.
din prim a clipa c in d se intalnisera, Barrie ii imm.
cu finete spiritul i ghicise posesivitatea primitiva Jji
spatele acpu nilor lui. O revendicase deja din pun. t .1
vedere fizic, iar acum facea acelasi lucru ?i din pun.
de vedere legal. Purta deja copilul lui in pantece. Ann
lui de satisfacpe m asculina era atSt de puternic, in. 1
devenise aproape vizibil. II i sim p c a n d js i rosti i aim
juram intele ce aveau sa le lege vieple. In cursul mu
zile lungi si fierbin p in Benghazi, se crease intiv <i .
legatura ce inca rezista, in p ofida evenim enteloi . n
ii desparpserS.
Zane ii pregatise inca o surpriza. Barrie nu se a a. |
tase la un inel, nu cand totul se petrecuse atat de ia|.|.
dar, la m om entul potrivit, el baga mana in buzunan
interior al sacoului ?i scoase doua verighete simpli- .1
aur, una pentru ea $i una pentru el. A ei paru pmn
prea larga cand si-o strecura peste incheietura degcinln
dar privirile li se intalnira lntr-un m om ent de inpi
desavar?ita. Avea sa se ingrase $i, in curand, inel u I ax.
sa ii vina perfect. Barrie lua verigheta mai mare i m.
lata $i o petrecu pe inelarul m ainii lui stangi, siinpin
propriul fior de satisfacpe primitiva. Dumnezeule, . i
al ei!
O data casatoria inregistrata oficial i certificatul i.
nat in prezenfa martorilor, lu arad in nou un taxi nrnn
a se intoarce la hotel.

Gina, spuse el, con d u can d o spre unul dintre saloahi'lr de luat masa ale hotelului. N u ai mancat nim ic in
ion, 51 este trecut de miezul noptii dupa ora coastei
ill' I'St,
Am putea com anda cina in camera, sugera ea.
In ochii lui aparu expresia aceea de moleseala ce inlit a dorinfa.
t - Ba n-am putea. T onu l lu i era categoric, u?or ten#lon;it. Mana lui deveni fierbinte si grea la baza spatelui
i I rebuie sa mananci, fi nu sunt convins ca ma pot
*i|\ppii atata tim p daca nu suntem intr-un loc public.
Ioate ca, intr-adevSr, il interesa doar ca ea sa se hrai iim s c S
bine sau poate ftia mai multe despre seductie
fi'iAt majoritatea barbafilor, isi spuse Barrie, sustinanIn i privirea de-a lungul a mai multor feluri de mancare.
i m^tientizarea faptului ca avea sa faca dragoste cu ea
ik Indata ce ajungeau in apartamentul lor, nerabdarea
i i i.ire aftepta sa-i simta greutatea peste ea, intrarea In
| n;t a madularului lui lung fi tumefiat in ea... frustrah t... toate astea o pregatira pentru el la fel de eficient

I o mangaiere. Sanii i se ridicara grei fi um flati sub


i useful rochiei. Ifi simfi maruntaiele contractandu-se

Ii' ilorinfS, fiind nevoita sa-fi stranga picioarele pentru


i Mcnua pulsa^ia dintre ele. Privirea lui Zane aluneca de
uni multe ori inspre sanii ei, fi, la fel ca inainte, Barrie
nu irufi sS-fi stapaneasca reacfia. Se simfea umezindu-se,
I i i i A i greutatea ce-i apasa in pantece.
Aproape ca nici nu constientiza ce m in ca - ceva
(lit, pentru a reduce riscul de grea(a asociat inceputuiul ile sarcina. Bau doar apa. D ar i se p 5 ru corect sa ii
i.iipunda cu aceeafi moneda, afa ca zabovi asupra fini'i inghitituri, fixandu-fi intre timp privirea asupra
tim ii lui sau mutand-o usor inspre poala lui. Ifi linse cu

li luatefe buzele, infiorandu-se tncantata cand chipul


Iul se intuneca fi barbia ii capata o expresie tensionata.
M.ingaie buza paharului de apa cu buricul unui deget,
|IT.li;andu-i privirea, facandu-i respira^ia sa devina tot
m u chinuita fi mai accelerata. Pe sub masa, ifi freca un
i lor de una din gambele lui musculoase.

Zane se intoarse pentru a-i atrage atenfia chelneiiilul


cu o privire intunecata i taioasS ca un laser.
-N o ta! latra el, iar chelnerul se grabi s a se s u | u i m
acelei voci autoritare.
Zane mazgali numarul camerei numele lui fictiv p.
nota de plata, iar Barrie se zgai la el uluita. Ii venea i;n ij
sa creada ca iji putea am inti asemenea detalii, cftnj
abia daca era In stare sa umble.
Pentru a se razbuna, cand Zane ii trase scaunul i .1 m
se poata ridica, Barrie isi lasa mcheieturile degetelui lf
la o mana sa-i atinga usor, o, atat de ujor, jlitul p.mu
lonilor. Zane infepeni pentru o clipa, apoi scoasr mi
juierat. C u toata inocenta, Barrie se intoarse ji ii ;nli*
sa o privire intrebatoare, ca si cum n-ar fi in^eles 1 .m
era problema.
Fa^a lui bronzata se intuneca fi mai m ult sub v.iliil
de sange ce ii inunda pielea maronie. Expresia ii 11 ->
fixa, dezvaluind prea putine, dar ochii ii scanteiau . .1
niijte atjchii de diamante. M ana lui mare se inchise I n mi
peste cotul ei.
- S a mergem, spuse el pe acel ton ?optit pe am ll
auzise pentru prima data intr-o camera intunecata <lm
Benghazi. i sa nu mai faci asta, altfel i(i jur ca am s.i le
posed chiar in lift.
- Serios. Ii arunca un zambet sters peste umar. I
inalfator!
U n fior vag, dar vizibil il zgudui, iar privirea cu 1
ii raspunse promitea rSzbunare.
- i eu care credeam ca ejti atat de dulce.
-S u n t dulce, declara ea, in timp ce se in d rep taia. n
pa?i mari spre lift. Dar nu ma las impinsa de la spate
- Vom vedea. A m de gand sa te imping pe la spaa
Ajunsera la irul de lifturi, iar Zane apasa buiunnl
de chem are a liftu lu i cu mai m ulta forja decat .11 l\'
fost cazul.
- N u va trebui sa impingi prea tare. D e fapt, ai pm> 1
pur $i simplu sa-mi sufli ce am de facut.

Ii oferi un nou zambet dulce $i isi (uguie buzele,


nil land o micS gurS de aer spre pieptul lui, ca pentru
.11 demonstra.
Se auzi zgomotul specific, u?ile se deschisera, ?i ei se
11,iser5 mai in spate pentru a le permite oam enilor din

in sS coboare. Intrara singuri, de?i observari $i alfi oaiiic-ni grabindu-se spre ei pentru a apuca sa urce in liftul
n-spectiv. Zane ap 5 s5 nemilos butonul cu numSrul eta|nlui lor, apoi butonul de inchidere a usilor. C a n d liftul
Imcpu sa urce, se intoarse spre ea ca un tigru afafat cu
i .ime proaspata.
Barrie se dadu gra^ioasa la o parte din calea lui, zgiinilu-se la numerele ce apareau scurt pe afijajul digital.
Aproape am ajuns.
- A i mare dreptate, marai el, venind dupa ea.
In spafiul restrans al liftului, Barrie nu avea nici o
Jfinsa sa scape de el, $i nici nu voia. Ceea ce voia era sa
II Innebuneasca la fel de tare cum o innebunea el pe ea.
M.iinile lui puternice se inchisera peste talia ei si o ridiitrrt; corpul lui musculos o tintui de perete. Soldurile
l r impinsera cu in sisten t peste ale ei, iar Barrie icni

iipd sim^i cat era de erect. Picioarele i se deschisera


iiiilomat, permitandu-i sa ajunga la profunzimile moi
iilr corpului ei. Zane se lipi de ea, mi$candu-?i $oldurile
i li in ic, iar gura lui o ataca pe a ei, sufocanta, cu o lacoflue feroce.
t 'lopotelul suna discret, iar liftul se opri cu o u$oazdruncinatura. Zane nu-i dadu drumul. Se intoarse
[iii1?i simplu, continuand sa o fina in brafe, $i iei din
illi, pornind cu pa$i mari $i rapizi pe coridor in direcfia
n|arramentului lor. Barrie ii petrecu brafele pe dupa
(Ami lui $i picioarele in jurul joldurilor, inabu$indu-$i
mil i gemete, cad fiecare pas al lui Zane facea ca sexul
Im umflat s i se frece de moliciunea sensibila dintre pi\irele ei. Placerea o fulgera ca un arc electric la fiecare
pus, i, neputincioasa, iji simp joldurile balansandu-se
to el intr-o cSutare oarba a unei plSceri mai profunilr, O injuratura $optita scapa juierand printre dinfii
Iul inclejtati.

B arrie n u ?tia d ac 5 trecusera p e langS cin eva pe In 'I


Ifi in gro p a f a p in gatu l lu i fi se a b a n d o n a fo am rui
ce creftea in ea. II dorea de atata tim p , Ii fusc.sr .
d o r de el, Ifi facu se griji p en tru el... A c u m era a id , viu
fi p lin de vita lita te, gata sa o p o sed e cu acec.iM l>
ro citate n eco m p licata ca in a in te , fi n u o in k ii n
n im ic altceva.
Zane o lip i cu spatele de u n perete, fi, pret de o 1 1i|
1
in spaim an tata, deliranta, crezu ca il ispitise prea i.n*
Insa el ii desfacu p icioarele d in ju ru l taliei lu i fi o I;, i
sa alunece pe podea. R espira g ifa it, cu o ch ii dilat;i (i
I*
o foam e sexuala ce n u m ai putea fi am anata mult A vu
m e, dar, intr-o an um ita m asura, isi pastrase foartc l>nu
co n tro lu l. D u ca n d u n deget la buze p en tru a-i face srnm
sa taca, ifi strecura m ana in sacou. C a n d o scoase, (nu
In palm a p atul p isto lu lu i au to m at uriaf. R idicS pinli
ca folosindu-se de degetul mare, dezactiva in cuieu ian i
electron ica a u fii de la ap artam en tu l lor, apasa clan( >-..i
se strecura fara u n sun et in au n tru . U fa se inchise l;i l> I
de silen p os cu m se deschisese.
B a rrie ram ase in c re m e n ita p e h o i, tero area b u r , , i
alun gan d dorin^a, fi aftepta cu o ch ii in ch ifi, cu p m n
n ii stra n fi f i cu to ata a te n fia c o n c e n tra ta p e n m
in cerca sa a u d a ceva d in in te rio r u l a p artam en tu lu i
N u auzi n im ic. A b so lu t nim ic. Zane se m ifca p re a mi i,
felina, dar la fel se m ifca u fi a lp barbafi, barbap c;i rl.
barbati care op erau cel m ai b in e la adapostul ini mu
ric u lu i f i care p u tea u u cid e la fel de silen p o s cum il
om orase el pe acel paznic d in Benghazi. R apitorii n un
fusesera la fel de cap abili, dar p erso n a ju l d in sp;.iC> l<
rapirii ei, o ricin e era el, n u avea sa se foloseasca ait i
L
o am en i d in O rie n tu l M ijlo ciu , n u in Las Vegas, in mi|
lo cu l stralucirii fi al lu x u lu i d in acest o raf. Poate c;i
data aceasta avea sa apeleze la cineva cu adevarat Ii i:i[
cineva m ai degraba interesat sa ifi Indeplineasca mi i n
n ea decat sa in sp aim an te o fem eie legata fi neajutoi .11 i
O rice bufn itura, orice foapta ar fi p u tut indica sfarjiiul
vietii lu i Zane, f i credea ca ar fi fost devastata daca ;n Ii
trecut printr-o asem enea durere.

Nu auzi cand usa se deschise d in n o u . Il auzi d o ar


Bt Zane sp u n an d E totu l In regula" pe u n to n calm ,
hi mai, a p o i se trezi d in n ou in bra^ele lui. N u i se pa
te,i sfl se fi clin tit. Zane o trasese p ur si sim p lu spre el,
iiivnluindo in siguran^a im bratisarii lui.
Imi pare rau, m urm ura el, cu buzele lipite de parul
II, ilucand-o in au n tru . Se o p ri sa in cu ie usa si sa p u n a
InHiil. D a r n u su n t dispus sa-mi asum riscuri privind
uran^a ta.
uria se aprinse fu rtu n o s in ea, ca u n in cen d iu de
VaTtafie uscata. Inalta capul d in san ctuaru l um aru lui
il il privi m anioasa.
C u m ram ane cu siguranta ta? il Intreba ea vio len t.
Al liabar cu m m a sim t eu cand faci a?a ceva? C re z i ca nu
f i iH'rv cand te p u i scut intre m in e si restul o am en ilor,
.11! lei Incat, daca cineva trage spre m in e, tu sa fii cel
I ne incaseaza glon^ul? II lovi in p iep t cu p u m n u l, surI'liiuandu-se chiar
pe ea insasi cu acest gest - n u mai
Invise n iciod ata pe n im en i. O facu d in n o u . La naiba,
fc vreau sanatos si intreg! V reau ca bebelu^ul nostru sa

1 poata bucu ra de prezenta tatalui lui! V reau sa am m ai


Jhiilfi c o g ii cu tin e, ceea ce Inseam na ca trebuie sa ram ai
In v ia p . In^elegi ce spun?
In(eleg, m orm ai el, p e un to n 1iniritor, prinzan1I11 i p um n ii agitafi si lipindu-i de p iep tul lui, oprindu-i.
Mi
d o ri si eu acelea$i lucruri. C e e a ce in seam na ca
II <' 'i)ie sa fac to t ce e n evoie p en tru a va sti pe tin e si pe
junior in siguranta.
IV.irrie se relaxa in bratele lu i, cu buzele trem urandu-i,
iiiAduindu-se sa-$i in gh ita lacrim ile. N u era o persoana
I 'hngacioasa; de vitia era fu rtu n a h o rm o n a la provocata
le sarcinS, dar, chiar $i asa, n u vo ia sa-1 ude cu lacrim ile
\ (. Avea destule pe cap i fara povara u n ei sofii care sa
idmcneasca in plans la fiecare pas.
( -And reui sa-i recapete calm ul, spuse cu voce sub^ire:
-Jun ior, zici tu?
Vilzu strafulgerarea u n u i zam bet cand Zane o ridica
in lira^ele lui.

- M 5 tem ca da, spuse el, ducand-o la pat. Sora imu


Maris e singura fata pe care a reufit s-o product mi'
gul clan Mackenzie, iar asta s-a intamplat cu dotm.M ci
fi noua de ani fi zece baiep In urma.
Se apleca fi o lasa bland pe pat, afezandu-se l.ini i
ea. Chipul lui intunecat deveni concentrat cand imm
mana la spatele ei pentru a ajunge la fermoarul rex ln> I
-A cu m , hai sa vedem daca te pot duce din m m In
starea in care erai inainte sa te sperii, fi ii vom fat <
m
nostinta Juniorului cu taticul lui, fopti el.
Barrie fu cuprinsa de un amestec de sfiala si neliim .
cand Zane ii trase rochia in jos peste solduri fi pk nwt*.
apoi o arunca deoparte. De cSnd rapitorii o dezli/i. .
sera la piele intr-o incercare deliberata de a o tenm.M
de a-i frange spiritul, nu se mai simfise niciodara i n
fortabil goala. C u exceptia celor cateva ore pe can I.
petrecuse ascunsa in ruinele din Benghazi, cand Am .
o convinsese intr-un final sa renunte la camafa, i.n . >
se abandonase amorului, evitase sa mai ramana j il.>
chiar fi cand era nevoie, grabindu-se sa se imbrace ilii| f
ce facea duf, tragandu-fi imediat pe ea haine sau un In
lat. Altadata savurase momentele de dupa baie, ;i(
ind atingerea aerului pe pielea ei umeda in timp i .
rasfafa cu uleiuri fi lotiuni parfumate, dar in u lt im i I.
doua luni acel lux fusese dat uitarii din cauza nevmi . i
urgente de a se acoperi cu ceva.
Zane o voia goala.
O
dezbracase deja de rochie, iar matasea fi dam. I
setului asortat de sutien fi slip nu ii ofereau prea mull i
protectie. Zane deschise abil cu degetul mare inchi/ 'ii-..
rea frontala a sutienului, iar cupele se largira, a un
fi dezvaluind curbele interioare ale sanilor ei. Ban n n
se putu abtine; ifi incrucisa protector brafele pesnpnandu-fi sutienul la locul lui.
Zane se opri, cu fa^a incremenita, ridicand pnvii. .
spre chipul ei fi studiindu-i expresia neajutorata fi i n
nata. Nu era nevoie sa-i explice. Fusese acolo; ftia.

Inca mai ai probleme cu camasa aia? intreba el


Uftnd, referindu-se la felul in care se agafase disperata
ilr ncea hainS.
Aprinsese o singura lampa. Barrie era expusa in mii ul ce rcd e lum ina, in vreme ce fata lui rSmasese in
umbra. Isi umezi buzele si incuviin(a o data din cap n tonfirmare vaga, dar suficienta pentru Zane.
-N u putem schimba ceea ce s-a intamplat, spuse

I, cu seriozitatea marcandu-i expresia i tonul. C u un


llnj>ur deget, mSngaie fin curba superioara a sSnilor ei,
unde stateau ridicafi peste scutul brafelor ei incrucijaif, Putem lSsa acele evenimente in urma noastra $i sa
crgem mai departe, dar nu le putem schimba. Raman
{i parte din noi, ne transforma pe dinauntru, dar, pe
tnilsura ce se intampla $i alte lucruri, ne transform 3 m
rlln nou. im i amintesc chipul primului om pe care 1-am
in is. Nu regret c3 am facut-o, fiindca era un gunoi amali ir de bombe care i?i lasase cartea de vizita pe o nava de
i loaziera, omorand noua oameni in varsta care nu fs
fiiu decSt sa incercc sa se bucure de pensie. In momenil respectiv, se straduia din rasputeri sa ma omoare pe
tiilne... dar chipul lui imi va ramane pentru totdeauna
In ininte, undeva in adincurile ei. Se opri, reflectand,
memorand. El face parte din mine acum, fiindca uciili-rea lui m-a transformat. M-a facut mai puternic. tiu
n pot sa fac orice trebuie facut $i $tiu cum sa merg mai
ilrparte. A m ucis fi al(;i oameni, spuse el calm, ca $i cum
,11 fi discutat despre vreme, dar nu-mi amintesc fefele
lui. Doar pe a lui. Si imi pare bine ca am ca^tigat.
Ilarrie se zgai la el, umbrele scopind in e v id e n t suprali'ld l ?i scobiturile fe^ei lui sumbre, adancind expresia
imbatranita a ochilor lui. in adancul sufletului, Barrie
inlolese, revelafia strabatand-o pana In miezul instincteIi ir ei. Faptul ca fusese rapita o transformase; acceptase
11vst lucru inainte ca Zane sa o salveze. Era mai puterni1, mai hotarata, mai dispusa sa acfioneze. Cand Zane
hi f'acuse apari^ia in dupa-amiaza aceea, fusese pregatita
lit ia masuri extraordinare pentru a se proteja pe ea $i
' ipilul care cre^tea in ea, renunpnd la via^a confortabila

de care se bucurase dintotdeauna. Ramasese goala l.ifl


ga Zane fi in ain te - fi ii facuse placere. A vea s-o l;u
din nou.
Ridica incet o m 3 n 5 fi mangSie linia precisS a mu il
cicatrici de pe pom etul lui stang. Zane ifi intoarse u;.ni
capul, frecandu-si obrazul de degetele ei.
- Dezbraca-te tu mai Intai, sugera ea incet.
Echilibru. Daca nuditatea ei era echilibrata de a lui,
avea sa se simta mai confortabil.
Sprincenele lui se arcuira brusc.
- In regula.
Barrie nu fu nevoita sa-i explice, insa ftiuse de la lum
inceput ca nu avea sa fie necesar. Se intinse pe pat si il
privi scotandu-fi sacoul, apoi dandu-si jos tocul de sul
umar, cu tot cu incarcatura letala aflata din nou in rl
Acesta din urma fu afezat cu grija pe noptiera, la Tn^r
mana. A p o i se dezbraca fi de camafa, aruncand-o pe >
langa rochia ei fi sacoul lui.
N oua cicatrice de pe abd o m en u l lui superior n i
rofie um flata fi intersectata de o cicatrice chirurgicih
lunga, ramasa in locul unde il despicase chirurgul dr
pe vas pentru a opri singerarea fi a-i salva via^a. Barm
vazuse acea cicatrice fi cand ifi scosese camafa inainir
de a intra la duf, dar atunci primise ordin sa nu-1 atiui;.V
pentru a nu -1 face sa-fi uite prioritaple. A cum nu nui
exista nici o astfel de restricpe.
Degetele ei m ingaiara cicatricea, simtind fierbinV1
11'
fi vitalitatea acelui barbat, si se g in d i cat de ufor ai Ii
putut fi naruite toate acestea. Fusese atat de aprn;i|M
de a-1 pierde...
- N u te gan di la asta, m urm ura el, prinzand-o d>mana fi ducandu-i-o la buze. N u s-a intamplat.
- A r fi putut sa se intample.
- D ar nu a fost cazul.
T onul lui suna categoric in vreme ce se apleca x;l i
scoata bocancii. Acestia cazura pe podea cu doua 1ml
nituri identice, apoi el se ridica pentru a-fi desch-1.1
pantalonii.

Avea dreptate. N u se intamplase. Aduna-te, inva(a


, I de in va p t si mergi mai departe." Facea parte din tre' lit. Viitorul insemna cSsnicia lor, copilul lor. Prezentul
in acum ; iar cand Zane se dezbraca rapid de ultimele
li.ilne, prezentul se dovedi m ult mai urgent.
Zane se aseza din nou langa ea, simtindu-se confortaI'll in pielea lui. Era o piele atat de minunata, isi spuse
iii u$or visatoare, intinzand mana pentru a-i mangaia
fcnicrii lucio$i si pieptul paros ?i pentru a masa sfarcu11If minuscule ascunse in par pana se intarira i se ridi .11:1. tia c 3 il invita sa-i raspunda la fel, ?i rasuflarea i se
i'1'i i in piept, asteptand ca el s5 accepte.
Zane nu pierdu vremea. M ainile lui se a?ezara pe
riipele desfacute ale sutienului ei, si ridica privirea
jjfirc a ei.
- E$ti gata? intreba el, zambind usor.
Barrie nu raspunsc, ci doar ridica dintr-un umar pen1111 a-i elibera sanul din cupa sutienului, iar el nu avu
lirvoie de un alt raspuns.
Cobori privirea si ii impinse si cealalta cupa deoparte,
1.11 Barrie ii vazu pupilele dilatandu-se de excitable cand
11 privi. Expira ?uierat printre buzele intredeschise.
- V a d copilaul nostru aici, spuse el, atingAndu-i
Hind un sfarc cu varful unui singur deget. N u te-ai indi.vjat deloc, abdom enul ^i-e in c 5 plat, dar sarcina te-a
ihimbat aici. Sfarcurile tale sunt mai intunecate ?i
in.11 umflate.
1'oarte, foarte usor, desena un cerc cu degetul in jurul
iiiircolei, fecand-o sa se intareascS. Barrie scAnci, invail.ii;! de dorinfa, fiorul familiar fulgerand-o din dreptul
.Inilor pana intre picioare.
Zane ii freca degetul mare peste varful sfarcului, apoi
l?l iurba bland mana sub sanul ei, ridicandu-1 astfel init sa stea um flat in cau?ul palmei lui.
! - C a t de sensibili au devenit? intreba el, fara a-?i desinde nici o clipa privirea de la aceste noi detalii ale
rpului ei ce il fascinau.
- Une... uneori nu pot suporta atingerea sutienului,
tnpri ea.

- $ i venele ifi sunt mai albastre, murmura el. Ai a u . >


niste paraiase ce curg sub un strat de satin alb.
Se apleca si o s5 ruta, posedandu-i gura, continn If.
sa se joace cu sanii ei cu o grija plina de delicateic. II m
rie se inmuie toata $i scoase un mic sunet vibrar .l<
placere ca un tors, ridicandu-se pentru a putea sS-l r" '
mai din plin. Buzele lui erau la fel de fierbinti .1 . 1.
ferme cum $i le amintea, la fel de delicioase. Zaur 11>1
se grabi; o s&ruta lent profund, lasandu-ji limba ..1 ploreze. Sanii ei sensibilizap de sarcina se intarir:1, 1^ p
tap pana in pragul durerii, vintrele ii devenira ficilmni
i lichide.
Zane o intinse pe perne, mainile lui strecuramln
sub corpul ei, indepartandu-i complet sutienul, ap >
descotorosindu-se i de slip. O chii ii licarira arzai.'ii
cand se apleci deasupra ei.
- A m sa-p fac tot ce nu p-am putut face inaim.
opti el. Nu avem de ce sa ne facem griji ca trebuu 1
rSmanem vigilenp, sau sa nu facem zgomot, sau .vi m
intrebam cat e ceasul. A m de gand sa te devorez, 111i<m 1
mea roscata.
A r fi trebuit sa se simta alarmata, fiindca expre.sia lu.
era atSt de feroce fi de flamanda, incat mai ca ar fi pi 11m
lua de bune cuvintele lui. In schimb, Barrie se inim..
spre el, aproape innebunita de nevoia de a-1 simp p. .1.
ea, posedand-o.
Zane avea alte intenpi. Ii prinse mainile ?i i le lip
de pat, asa cum facuse candva ea cu el. Atunci, Zan. Ii
incredintase ei controlul, iar acum ea ii oferea a.via
lucru, arcuindu-ji trupul i oferindu-i-1 pentru pl;Vri. .
lui, orice ar fi insemnat asta.
Placerea lui erau sanii ei, cu schimbarile fascinauu
prin care treceau. Lua in gura un sfarc contractat, ir
cu multS grija. Fu suficient pentru a o face sS gcama
de$i nu de durere; furnicaturile erau incredibil de m
tense. Limba lui ii atinse sfarcul, se invarti in jurul lm
apoi il impinse cu forfa spre cerul gurii cand inn 1 ,
sa il suga.

llarrie tipa subfire, salbatic. Rasuflarea ti iesi exI'loziv din plamani, fi paru incapabila sa mai inspire,
i ), Doamne, nu-fi daduse seama ca sanii ei erau chiar
de sensibili, sau cS Zane avea s o impinga atat de
fcisc dincolo de pragul placerii fi al durerii deopotriva,

lui fmd-o pe un taram atat de neimblfinzit fi de intens,


tin At nu mai putea indura. Se inalta necontrolat, dar el
itpflni mifcarea, $intuind-o la pat, transferandu-i gura
I i celalalt sfarc, care avu la randu-i parte de tandrefe
?l ilezmierdare, apoi de aceeafi presiune neafteptata fi

leliberata ce o facu sa ipe din nou.


/;ine reruza sa se opreasca. Barrie tipa la el, il imploii>, dar el refuzS sa se opreasca. I51 auzi propria voce inin-1 mnita, rugatoare:
-Zane... te rog. O , Doamne, te rog! Nu mai... mai
u. M a i vreau. Apoi, plangand in hohote: Mai [are!
ifi dadu seama ca nu il implora sa se opreasca,
. I sa continue. Se zvircoli in bra^ele lui, in vreme ce el
ii impinse pe noi culmi, tot mai tare fi mai tare, gura
ilrvorandu-i lacom sanii, fi brusc toate simfurile ei se co1^11lara intr-o singura pulsate uriafa ce se localiza intre
I'hioarele ei, dupa care fu sfafiata de placere.
I ;;\nd ifi recapata rasuflarea f i capacitatea de-a judeca
llinpede, Ifi simfi membrele slabite fi incapabile sa se
mifte. Zacu fara vlaga pe pat, cu ochii inchifi, i se IntreI>.l aim fusese posibil s 5 supravie^uiasca imploziei.
- Doar fiindca fi-am supt sanii? murmura el, neveninilu-i sa creada, coborand cu saruturi pana pe abdomeiii 11 ei. O , la naiba, da ftiu ca o sa ne distram bine in
tinnatoarele fapte luni!
-Zane... afteapta, fopti ea, ridicand o mana spre
iipul lui. Era singurul gest pentru care mai avea sufici iil a energie. Nu pot... trebuie sa ma odihnesc.
Zane se lasa sa alunece intre picioarele ei fi ii salta
iLKipsele, sprijinindu-le pe umerii lui.
-Tu nu trebuie sa te miti, ii promise el cu o voce prolunda, bogata. N-ai nimic de facut decat sa stai intinsa.

A p o i o saruta, lent, adanc, iar corpul ei se arcm i u


prins din nou de spasme, si Zane ii arata toate lucrm il<
pe care nu putuse sa i le faca inainte.
O
aduse din nou la orgasm inainte de a se tfui, in
sfarsit, in fata, pozitionandu-si soldurile intre cont
le ei. Barrie gemu cand Zane o umplu dintr-o siiH'.m t
mifcare puternica. Se infiora sub el, socata de |;mil
mea lui si de profunzimea penetrarii. C u m fuscsv fj
stare sa uite? Durerea o lua prin surprindere, fi se .11
i
fa de el, incercand sa se ajusteze, sa il primeascS in
Zane o alina, soptindu-i cuvinte fierbinti si dulci in un
che, mangaindu-i pielea, care era deja atat de sensil ill,
incat pana si asternuturile moi de sub ea pareau a s p *
Dar, o, c it de mult isi dorise asta. Asta. N u doar |l i
cerca, ci fi senzatia de contopire, inlantuirea profnn II
si intima a trupurilor lor. Aceasta intilnire a trupurfji m
satisfacea in ea o dorinta de care orgasmele nici ni;'u ,n
nu se apropiasera. $oldurile i se ridicara in aer. Voia m I
primeasca Inauntru cu totul, il voia atat de adanc in
incat sa-i ajunga inpantecele in care crestea acum sain'infa lui. Zane incerca sa tempereze miscarile de penc-n m
ce o impingeau rapid spre un nou orgasm, dar Bam
ifi infipse unghiile in spatele lui, insistand fara cuvini*
sS ii ofere tot ce avea de oferit.
Zane se infiora fi, cu un geamat nascut din adam nl
gatului, ii oferi ceea ce cerea.
Barrie adormi apoi. Trecuse cu mult de miezul ni>| >(ii
dupa ora de pe coasta de est, fi era extenuata. Insa c m Ii
ranja prezenfa barbatului masiv fi musculos intins
ea in pat, cu trupul radiind caldura ca un cuptor, fi m
trezi in repetate randuri din somnul ei agitat.
Zane dormea probabil iepurefte, constata ea, cSci, ili
fiecare data cand se trezea fi ifi schimba pozitia, Zan<trezea fi el. In cele din urma, o trase peste el, afezaiul
>
cu fa^a cuibarita langa gatul lui fi cu picioarele inciilri a
te peste foldurile lui.
-Poate acum ai sa te poti odihni, murmura el, s!\m
tand-o pe par. A fa ai dormit fi in Benghazi.


Harrie isi aminti, rememora ziua aceea pe care o pe'isera facand dragoste, i?i aduse aminte ca uneori
l .druse deasupra cat appisera, alteori ea. Sau poate ca
Ip. 11 ea atipise si el ramSsese in p erm an en t atent.
Nu am mai dorm it niciodata cu un barbat, murmuill c;1 somnoroasa in chip de explicate, cuibarindu-se
Pi;A el. Adica efectiv sa dorm.
$riu, Eu sunt primul cu care ai facut si una, i alta.
( nmera era cufundata in intuneric, caci, la un moflicnt dat, Zane stinsese lampa, dei nu-$i amintea cand.
IJr.iperiile groase erau trase pentru a ascunde neoanele
Jifii din Las Vegas, doar cateva fa$iijnguste de lumina
Unwind sa se strecoare pe la margini. Ifi aminti pentru o
>llpA de acea incapere ingrozitoare din Benghazi, mainn 1a Zane s-o salveze, dar apoi alunga amintirea. Nu mai
puterea sa o inspaimante. Zane era sotul ei acum,
in ilurerea placuta din corpul ei era dovada ca mariajul
I. .1 se consumase temeinic i cu adevarat.
Poveste?te-mi despre familia ta, spuse ea, cascand cu
Kin:i lipita de gatul lui.
Acum?
Mmmm. Suntem treji amandoi, aa ca ai putea
<n (aci.
Barrie simti o bucata de cam e tresarind pe interiorul
ipsei ei.
- $tiu $i alte lucruri pe care le-am putea face, murMiura el.
Nu exclud nimic. I$i rasuci joldurile ?i fu rasplatita
.1111 zvacnire mai insistenta. Dar pop sa vorbe^ti in ace115I rimp. Poveste^te-mi despre clanul Mackenzie,
il simp ridicand u$or din umeri.
Tatal meu e metis amerindian, mama mea e profe"iira. Locuiesc pe un munte, la mica d is ta n t de Ruth,
Wyoming. Tata create i dreseaza cai. E cel mai bun pe
'.in- 1-am vazut in domeniul 3 sta, cu exceppa surorii
mrlc- Maris are o mana magica in ceea ce privejte caii.
- Deci caii chiar sunt o afacere de familie.
Da. Top am fost crescup in sa, dar Maris e singura
'..ijv s-a dedicat dresajului. Joe s-a inscris la Academia

de A v ia te $i a devenit pilot de vanStoare, M ike a ajum


crescStor de vite, Josh a ales aviatia in cadrul mariim
americane, iar eu i Chance am optat pentru Academu
Navala $i am devenit ofiferi de m arin l. Suntem am;in
doi capabili sa pilotam diverse tipuri de avioane, dar :1m
rul e doar un mijloc de a ajunge acolo unde e nevoie dr
noi, nim ic mai m ult. C h an ce s-a retras din serviciil<
de inform afii ale marinei acum capva ani.
Talentul lui Barrie de a refine numele se facu sim(it
inalfa capul, uitand complet de somn, trecSnd in revisi.i
acea lista de nume. Se opri asupra unuia dintre ele, pin
detaliile cap la cap si icni surprinsa.
- Fratele tau e generalul Joe Mackenzie, care face p:n
te din Statul-Major al armatei americane?
Bineinfeles. C a fi Joe M ackenzie existau care s i In
generali de aviafie?
- C h iar el.
- Pai, i-am cunoscut pe el $i pe sofia lui. Cred cfl n i
intam plat acum do i ani, la un din eu caritabil dm
W ashington. Num ele ei e Caroline.
- A i nimerit la fix.
Zane se foi pufin, iar Barrie simfi ceva impingandu
intre picioarele ei. Inspira cand se strecura in ea. D:n .1
tot venise vorba despre nimerit la fix.
-Joe ?i Caroline au cinci fii, M ichael i Shea au dm
baiefi, iar Josh $i Loren au trei, murmura Zane, pen.
trand-o cu mi^cSri line. Juniorul va fi cel de-al unspn
zecelea nepot.
Barrie se prabusi peste el, cu atenfia facuta tandnn
de placerea ce crejtea In ea cu fiecare leganare a foldm i
lor lui.
- N u mai vorbi, spuse ea, ?i ii auzi rasul tScut c a n d <<
rostogoli $i o prinse sub el... exact unde voia sa se ;illi

capitolul 12
Barrie fu trezitS de senzafia de greafa, intense i
urgenta. J a jn i din pat $i fugi la baie, abia reu. m.l
sa ajunga ia timp. C an d termina de vomitat, se pr;'ihii;i

nlcita pe podea fi inchise ochii, incapabila s5 g 3 seasc 5


In ca suficienta energie cSt sa-i pese ca statea ghemuita
(joala pe podeaua unei toalete de hotel sau ca barbatul
i ;ire ii devenise so( cu mai pupn de douasprezece ore in
h i ina era martor la toate acestea. II auzi pe Zane dand
Jnimul la apa, apoi un prosop umed, m inunat de racoms, ii fu afezat pe fruntea infierbantata. Zane trase apa,
i tea ce ea nu reusise sa faca, si spuse:
- Ma intorc imediat.
Ca de obicei, Barrie incepu sa se simta mai bine cand
nnina de vomitat. JenatS, se ridica fi isi clati gura si
In., mai statea in fata oglinzii, studiindu-fi aspectul rav.lfit cu o oarecare uluire, cand Zane aparu cu o doza
verde familiara in mana.
O
desfacuse deja. Barrie ii smulse doza din mana fi
Incepu sa bea cu lacomie, dand sucul peste cap cum
,11 face un boboc de facultate cu o cutie de bere. Dupa
i e o goli, ofta indestulata f i tranti cutia pe blatul chiuvetei, de parca ar fi fost, intr-adevar, o sticla goala de
iikool. A p o i il privi pe Zane fi facu ochii mari.
- Sper ca n-ai iefit afa pana la automatul de bauturi,
i|>iise ea cu glas pierit.
Zane era inca gol-pufca. M inunat, impresionant de
Knl'pusca. Si foarte excitat.
El p 3 ru amuzat.
- A m luat sucul din minibarul din salon. C obori
privirea spre propriul lui corp, iar amuzamentul se inimsifica. Mai este o doza. O vrei?
Barrie ifi indrepta spatele fi infafura o mana indrazihL i in jurul sexului lui ce pulsa.
- Nu sunt genul de femeie care uita de inhibipi dupa
i Iteva doze de Seven-Up, il informa ea, cu o demnitate
hliidiata. Se intrerupse, apoi ii facu cu ochiul. U na este
ilo-ajuns.
Se afteptase sa ajunga inapoi in pat. Dar nu se intamplh acest lucru. Foamea lui era deosebit de intensa dimineapi, fi, dupa cateva clipe furtunoase, Barrie se trezi
In genunchi, pe jumatate aplecata peste marginea cazii,

cu Zane aezat pe vin e in spatele ei. Facura drn|M>j


salbatic $i rapid, astfel in tilt, la sfar^it, se trezi din |
zacSnd sleita pe podea. G a si o oarecare satisfacpe in I i>
tu l c 5 si el era tran tit langa ea, cu p icioarele lu n gi ini m ,
sub m asuta de toaleta.
D u p a m ulta vrem e, Zane spuse lene?:
- C r e d e a m ca am sa fiu in stare sa astept panS ;i|nu
geam la du$. A m subestim at efectu l b a u tu rilo r carK >i;.i
zoase asupra ta, scum p o... si ce m i se in tam p la c;1inI ip
privesc savurandu-le.
- C r e d ca s-ar putea sa fi descop erit ceva, reflect;! r |
ghem uindu-se goala langa el si ign o ra n d raceala po.lc
lei. T reb u ie sa cum param a ctiu n i in com p an ie.
- B u n a idee. Intoarse capu l si in cep u sa o stru ct t
pen tru o clipa, Barrie se in treba daca p o d eau a toali
avea sa gazduiasca o a do u a runda de... antrenanu-m.
D a r Zane o elibera i se ridica, apoi o ajuta $i pe ea s,i w
ridice. V re i sa cerem de m ancare in cam era sau sa u >1
ram la u n restaurant pen tru a lua m icu l dejun?
- Prefer in cam era.
Ii era foam e deja, si, daca apelau la room -sem i <,
m icu l d eju n avea sa le fie cel m ai p ro b ab il adus p;irJ
sa term in e ea cu duul si cu im bracatul. Ii spuse lui
Zane ce vo ia sa co m an d e, apoi, cat tim p el suna In i.
ceptie, ii alese hainele. R o ch ia de m atase era foam
fonata, a$a ca o lua cu ea in baie, ca aburii de la du> \
o m ai indrepte.
Zabovi in d elu n g la dus, dar, chiar si asa, rochia im.h
avea cateva cute ca n d term ina. Lasa apa sa curga, pm
n in d m ai tare ro b in etu l de apa fierbinte, pen tru a pm
duce m ai mult;i aburi. Pe u n cSrlig d in spatele uii <
un halat de baie gros d in prosop cu lo g o u l hotelu lui bi
dat pe bu zu n aru l de la piept. II im brSca i lega cordonnl
in ju ru l ei, zam bin d de greutatea i m arim ea acestuin, I
iesi sa vada cat m ai dura pan a sosea m icu l dejun.
Zane n u era in dorm itor; il auzi vo rb in d in snlmi
$i se in treba daca m ancarea co m andata sosise atat 1
repede. D ar n u auzi d ecat vocea lui, si se apropie de iij.i
deschisa.

/line vorbea la telefon , intors pe jum atate cu spateIr spre ea, aezat pe bratul canapelei. A v u im presia ca
ist ulta zgom otul facu t de apa de la dus chiar in tim p ce
I'urta conversatia.
- Urmareste-1 in co n tin u are pe tatal ei, p recum si pe
i n care su n t pe u rm ele lu i, spuse Zane. V reau sa-i p rin d
I* (ofi deodata, ca s 5 n u fiu n evoit sa-mi bat capu l cu
tiiu'le aspecte nerezolvate. D u p a ce se lini^tesc apele, jusiHln ?i agen^iile de stat pot lam uri p roblem a intre ele.
Ilarrie icni, toata culoarea disparandu-i brusc d in
"lii:iji. Zane in toarse capul, zgaindu-se la ea, cu o ch ii
ipmape fara urm a de albastru, licarin d taiosi si cenusii
i ii ulieap .

Da, spuse el in receptor, fara a-$i desp rinde n ici o

11pit privirea de la ch ip u l ei. T o tu l e sub co n tro l aici.


M rntine presiunea.
Inchise ?i se in toarse co m p let cu fata spre ea.
Inca n u facuse du$, rem arca Barrie naucita. Parul lui
iiu era ud; pe piele nu licarea n ici urm a de um ezeala.
I'ipbabil daduse acel telefon de indata ce intrase ea la
ilns, p u n an d in m iscare tradarea ce ar putea sa-1 arun ce
pi- tatal ei in inchisoare.
- C e ai facut? $opti ea, abia abtinandu-se sa nu se praiiH.'jertsca sub durerea ce o zguduia. Zane, ce ai fa c u t ?
('a im , Zane se ridica si se apropie de ea. Barrie se
U lu in ap o i, strangan d in m ain i reverele halatu lu i gros,
i ii cum acestea ar fi p u tu t s-o protejeze.
tne arun ca o scurta privire curioasa spre baie i vazu
I iiocoale de aburi iesind pe usa intredeschisa.
- D e ce curge apa la dus?
- Folosesc a b u rii sa-mi n etezesc cu tele ro ch iei, r 9 spunse ea autom at.
Zane ridica iro n ic d in sprancene. D esi jo cu l de cuvin(l nu i se parea d e lo c am uzant, lui Barrie ii trecu prin
mlnte g a n d u l ca aceasta era, evid en t, o ^m echerie1 la

rue el n u se a?teptase:
In englezS, in o rigin a l, w rinkle in seam n a si cu ta , in cretitu ra", d ar
il m echerie, s o lu tie in genioas& . (n.rcd.)

- C u cine ai vorbit? intreba ea, cu vocea asprita tlr dn


rere, de senzafia de tradare si de efortul de a fine imul
sub control.
- C u fratele meu Chance.
- C e Iegatura are el cu tatal meu?
Zane o fixa cu privirea.
-C h a n c e indeplinete misiuni de spionaj pent......
agentie guvernamentala; alta decat FBI-ul i ClA-nl
Barrie inghiti nodul ce i se oprise sufocant in
Poate ca Zane nu il tradase pe tatal ei; poate fusese d. |.i
pus sub supraveghere.
- D e cat timp II urmare^te pe tatal meu?
- Chance doar coordoneazS supravegherea, nu o l.u i
el personal, o corecta Zane.
- De cat timp?
- D e azi-noapte. L-am sunat in timp ce faceai duj
C e l pufin nu incerca sa minta sau sS se eschivezr.
- C u m ai putut sa faci asta? intreba ea, cu o privn.
severa $i cu ochii mari de uimire.
-F o arte u$or, raspunse el pe un ton taios. Sunt om .1
legii. Inainte de asta, am fost ofi^er de marina, in sri \ i
ciul acestei fari. Credeai ca am sa ignor un tradStoi, fit
el ?i tatal tau? Mi-ai cerut sa am grija de tine $i de copilnl
nostru, i exact asta fac. C an d starpesti un cuib de vie.
re, nu alegi doar cateva pe care sa le om ori ?i pe resriii I.
Iasi in via^a. Le faci pe toate una cu pamantul.
Privirea lui Barrie se incep^a, i ea incepu s3 se . 11
tine pe picioare. O , Doam ne, cum ar fi putut vreod.ui
sa-1 ierte daca tatal ei ajungea in inchisoare? Cum ,u Ii
putut vreodata sS se ierte pe ea insa?i? Stiuse ce lei . 1.
om era Zane, dar isi permisese sa ignore ceea ce ,in
fiindca il dorise cu atata disperare. Bineinfeles ca il nn
nase pe tatal ei; daca ar fi gandit limpede, in loc s:i .
lase condusa de em ofii ?i de horm oni, si-ar fi dat scaffl
exact ce intenfiona sa faca, ce anume facuse. Nu trelmi .
sa fii geniu ca sa prezici acjiunile unui barbat care isi | .
trecuse intreaga via 0 veghind la respectarea legilor (Am
lui, i doar un neghiob ar fi ignorat concluzia evident!

Ea nici m&car nu se gandise la ea, ceea ce insem na


i .1 ora cea mai mare neghioaba a tuturor timpurilor.
II auzi rostindu-i numele, pe un ton insistent, apoi
.inipul ei vizual fu b locat de corpul lui m asiv cand
prinse de brate.
Se incap&fana sa ramana con?tienta, inghipnd lacoaer refuzand sa-^i ingaduie sa lesine.
- Da-mi drumul, protesta ea, ji fu $ocat5 de cat de
liulepartata p 5 rea vocea ei.
- S-o crezi tu.
In schimb, o ridica in brafe ?i o duse la pat, apoi se
upleca pentru a o intinde pe ajternuturile in dezordine.
Dupa cum facuse si in seara precedenta, se a$eza Iankil ea. A cum , ca statea intinsa, mintea i se limpezi rapid,
ll vftzu aplecat deasupra ei, cu brafele sprijinite de o parie si de cealalta a $oldurilor ei, inchizand-o in cercul de
n(i'l al imbrap$arii lui. Privirea lui nu se desprinse nici
ii clipa de pe fafa ei.
Barrie $i-ar fi dorit sa se poata refugia in furie, dar nu
nli ntea a?a ceva. Infelegea motivele lui Zane ?i acpunile
iilc. Nu putea simp decat un vartej imens de durere ce
iragea in jos. Tatal ei! O ricat de m ult 1-ar fi iubit pe
/.me, nu tia daca ar fi in stare s5 indure gandul ca el
ilusese la arestarea tatalui ei, daca se ajungea la a$a ceva.
Aici nu era vorba despre ceva marunt, o hope sau con 11cere sub influenza alcoolului. Tradarea era atroce, de
nrconceput. Indiferent de concluzia la care ar fi ajuns
Ingica ei, pur $i simplu nu ?i-l putea imagina pe tatal
Iflcand aja ceva, doar daca nu cumva tusese obligat.

ii cS nu ea era arma folosita impotriva lui, de?i fuser tarata $i ea in toata povestea, probabil atunci cand
cl refuzase sa faca un lucru anume. N u, atat ea, cat $i
/.me i$i dadusera seama imediat ca, daca in joc ar fi fost
ilnuranfa ei, iar el nu ar fi avut nim ic de ascuns, ar fi
npclat imediat la protecpa FBI-ului, chiar inainte ca ea
o infeleaga ce se petrecea.
- Te rog, il implora ea, aga;andu-se de brapil lui. N-ai
pi ilea sa-1 avertizezi cumva, s&-l ajup sa iasa din asta?

tiu c3 nu p-a placut de el, dar tu nu-1 cuno^ti a$a i um


il cunosc eu. A fa cu t intotdeauna ce considers cS ci:n
I
mai bine pentru mine. A fost intotdeauna lSngS in11

cand am avut nevoie de el ?i inainte de a pleca mi


dat binecuvantarea lui. Vocea ii fu intrerupta de un In i
hot de plans, dar se stapani repede. $tiu ce e un siml',
dar nu e un om rau! Daca s-a bagat in ceva necum . i
fost din intamplare, iar acum nu tie cum sa iasfi Itu i
a ma pune pe mine in pericol! Doar asta poate fi. 1 .u .
te rog!
Zane ii prinse m ina, invaluind-o cu caldura mainii lui
- N u pot face asta, spuse el incet. Daca nu a l;'u in
nim ic rau, va fi bine. Daca e un tradator... Ridicfi din
umeri, in semn ca nu avea de ales. N u era dispus ,1
ridice nici un deget pentru a ajuta un tradator, $i i h
asta, basta. Nu voiam sa tii nimic despre toate ; i m > .
fiindca nu voiam sa suferi mai m ult decat e alisolui
necesar. $tiam ca nu te voi putea scuti de ingrijoun
daca are s5 fie arestat, dar nu voiam sa afli inaini'
A i trecut prin destule in ultimele cateva luni. Priorn.i
tea mea e siguranta ta 51 a copilului, i am s5 v-o asi^m,
Barrie, fie ce-o fi.
Barrie se zgai la el cu ochii Inceto$afi de lacriml,
tiind ca se lovise de zidul de otel al convingerilor lui
O noarea nu era doar un concept teoretic pentru 1 1,
ci un stil de via$. C hiar i a$a, mai avea o arma cur* ,11
fi putut funcfiona impotriva lui.
- Dar daca ar fi fost tatal Mu? intreba ea.
Pentru o clipa, faa ii fu cuprinsa de un spasm, dow
dindu-i lui Barrie ca atinsese un punct sensibil.
- N u $tiu, recunoscu el. Sper ca a fi in stare sil l.u
ceea ce trebuie... dar nu tiu.
Nu mai avea ce altceva sa spuna.
Singurul lucru pe care -1 putea face era sa-1 avertin'.
chiar ea pe tatal ei.
Se indeparta de el, lasandu-se sa alunece din p;ii
Zane ridica bra^ele, permifandu-i sa piece, desi o urm.'n 1
foarte atent, ca ?i cum s-ar fi asteptat sa le^ine, sa vonm.
sau sa-1 plesneasca peste fa^a. Avand in vedere sarcm.i

fl starea ei de spirit, isi dadu seama, toate acestea erau


I>tiMibilitafi reale, daca ii slabea chiar si pentru o fractliine de secunda controlul. Dar nu avea de gand sa faca
nlmic din toate acestea, fiindca nu-$i putea permite sa
lards timpul.
Stranse halatul supradimensionat in jurul ei, asa cum
i i flnsese candva camaja lui.
- C e face fratele tau, mai exact? intreha ea.
Avea nevoie de c 4 t mai multe informatii daca voia
,l *fi ajute tatal. Poate ca era o greseala, dar avea sa-$i bata
mai tarziu capul cu asta - $i sa suporte consecintele.
la ca era manata exclusiv de dragoste i de incredere
n ha, dar nu avea nimic altceva pe care sa se bazeze.
C'flnd se gdndi la tatal ei a$a cum il cunostea ea, ii dadu
irama ca trebuia sa aiba incredere atat in ceea ce jtia,

,11 in onoarca lui. In pofida diferentelor enorme dinpv ei, in aceasta privinta semana foarte mult cu Zane,
1'iii liatul pe care il dispretuise ca ginere: onoarea facea
I.irte din codul lui de conduita morala, din viafa lui,
ilm insa^i fiinfa lui.
Zane se ridica.
- Nu e nevoie sa stii.
Pentru prima data, Barrie simp o ro$eata de furie uri Andu'i in obraji.
-Nu-m i arunca propriile cuvinte inapoi, izbucni ea.
I'nli sa ma refuzi i fara sa fii sarcastic.
Zane o studie,_apoi confirma scurt din cap.
- A i dreptate. Imi pare rau!
Barrie intra valvartej in baie ?i tranti usa.
Mica incapere era incinsa si umeda de la aburii ce
imliAcseau aerul. Barrie inchise apa la du$ i porni venillatorul. Nu mai era nici urma de cute pe rochia ei de
nifltase. In mare graba, i$i scoase halatul $i se imbraca,
luflndu-$i lenjeria pe care o adusese cu ea in baie, apoi
nngandu-?i rochia peste cap. Matasea se lipi de pielea ei
umeda; fu nevoita sa smuceasca de material pentru a-1
n}i'za. Graba falfaia in ea ca o pereche de aripi. C at timp
rriai avea pana cand le era adus micul dejun?

O glinda era complet aburita. Lua un prosop i curflv1


o bucata din ea, apoi i?i pieptana rapid parul si Incc|iu
sa se fardeze usor. A erul era atat de incarcat de abun,
incat ar fi pierdut degeaba timpul dac 3 ar fi incercni >1
aplice mai mult machiaj, dar voia sa para cat mai nm
mala posibil.
O , Doam ne, ventilatorul era a tit de zgomotos, im .lr
era posibil sa nu fi auzit sosirea m icului dejun. II opri in
graba. Zane a r f i batut la usa daca mancarea ar fi somi
deja, presupuse ea. Nu sosise inca.
Incerca sa-si aminteasca unde i?i lasase poseta ?i '.i
gaseasca o cale de a o lua ?i de a ie?i pe ua fara ca 7 ..n.
sa observe. A uzul lui era excelent i avea sa fie in perm.i
nen^a atent la ea. Dar chelnerul avea sa le aduca mil nl
dejun in salon, iar Zane, cu prudenfa care ii statea in
fire, avea sa urmareasca fiecare mijcare a lui. Era sinj_;u
rul m om ent cand avea sa-i fie distrasa atentia ?i singm.i
ei ?ansa de a iei din camera neobservata. Fereastra <i
de oportunitate avea sa fie scurta, fiindca el urma -..i
o cheme imediat dupa plecarea chelnerului. Daca cm
nevoita sa astepte liftul, se duceau pe apa sambetei man
planurile ei, A r fi putut sa o ia pe scari, dar Zane n-ai Ii
avut altceva de facut decat sa coboare cu liftul pana in
holul central $i sa o a$tepte acolo. Data fiind acuitaii i
lui auditiva, probabil auzea clopofelul liftului de fiecai
data cand suna, ceea ce i-ar fi permis sa ii dea senm.i
daca reu^ise sa urce intr-unul dintre lifturi sau op.
pentru sc3 ri.
Intredeschise usa baii, ca el s5 nu auda mai apnl
clinchetul.
- C e faci? ii striga el.
Avu impresia ca statea exact langa u^ile duble cc U
ceau legatura intre dorm itor $i salon, a?teptand-o.
r Ma machiez, ii arunca ea m inioasa, dar sincera.
I$i tampona transpirafia de pe frunte $i incepu dm
nou sa aplice pudra. Scurta ei izbucnire de manir .
incheiase, dar nu voia ca el sa stie. Era mai bine s:l *
creada furioasa; o femeie care era deopotriva insard nai.i
$i nervoasa merita mult spa^iu.

Se auzi o bataie scurta in ua salonului $i o voce cu


nocent spaniol a n un p :
-Room -service.
Barrie deschise rapid robinetul, ca zgomotul apei s3 ii
mascheze din nou manevrele. A runcand o privire prin
mica deschizatura din ua, il vazu pe Zane trecand
prin campul ei vizual si mergSnd sa raspunda la u$a.
Iurta tocul de um ir, ceea ce insemna, dupa cum sperasc ji ea, ca era in garda.
Se strecura afara din baie, trase atent ua inapoi pennu a o lasa intredeschisa ca inainte, apoi traversa in
I'uga dorm itorul, disparand din raza lui vizuala daca s-ar
Ii intamplat sa arunce o privire inauntru cand trecea pe
hlngg usile duble. Po$eta ei se afla pe unul dintre scaune

.I o lua rapid, apoi se incalta cu pantofii.


Caruciorul cu micul dejun intra zanganind in camerit. Prin u$ile deschise ale salonului, Barrie il auzi pe
ihelner palavragind relaxat in timp ce aeza masa. PistoIul lui Zane starnise nelini$tea chelnerului; o auzea in
vocea lui. Iar agitatia barbatului il facea pe Zane sa fie
$i mai atent la el. Probabil il urmarea ca un vultur, cu
ochii lui deschisi la culoare i reci ca de gheata.
Acum urma partea dificila. Se furi?5 pana la u$ile dulile ramase deschise, aruncand o privire prin crapatura
pentru a vedea unde se afla sotul ei. U^urarea ii inmuii- genunchii; statea cu spatele spre u$i, urmarindu-1 pe
chelner. Robinetul pornit i$i facea treaba; Zane asculta
siinetul lui, in loc sa stea de cealalta parte a mesei, astfel
Incat sa poata supraveghea $i chelnerul, $i u?a de la baie
tn acelasi timp. Probabil o facea intentionat, impSrpnilii'ji simturile, in loc sa reduca din atenpa vizuala pe
i nre i-o acorda chelnerului.
Sotul ei nu era un barbat obisnuit. N u avea sS-i fie
uifor sa fuga de el, nici macar pentru cinci minute.
Inspirand adanc, traversa in linijte spatiul larg, cu
liecare nerv din corpul ei intins la maximum, a^teptand
Nil simta mana sotului sau strangandu-se pe umarul ei.
Ajunse la usa dorm itorului ce dadea spre coridor $i pnu
Lmpjl cu mana ca sa nu zSnganeasca atunci cand avea

202

L in d a t o w a r d

sa-l scoata. Odata ce reu?i acest lucru, urmatorul ei i >1


stacol era incuietoarea. Isi apropie corpul de usa cSt m.ii
mult posibil, pentru a atenua sunetul, ?i roti incet zivi >
rul. Opritorul se deschise cu o precizie fara cusur mi
clic pe care abia de-1 auzi ea.
Inchise ochii i roti manerul, concentrandu-se s5 <.\
cute miscarea lin ?i silenfios. Daca facea vreun sun
avea sa fie prinsS. Daca se intampla ca pe coridor sa
afle cineva care vorbea, schimbarea nivelului de zgmnm
urma sa atraga atenfia lui Zane, si avea sa fie priir.i
Daca liftul venea prea incet, avea sa fie prinsS. Tumi
trebuia sa decurga perfect, altfel nu avea nici o jans.l
C at timp mai avea la dispozitie? I se parea ca tivi h
sera deja zece minute, dar probabil nu se scursese mill
mult de unul. Inca mai auzea vasele zanganind in salmi
in timp ce chelnerul aranja platourile ji farfuriile $ii j>.i
harele pentru apa. U?a se deschise, iar Barrie se strei m l
prin ea, apoi petrecu la fel de mult timp, chinuitor dr
mult, pentru a se asigura ca avea sa se inchida la Irl
de silenpos cum se deschisese. Dadu drumul manendi"
?i fugi.
Ajunse la lifturi fara sa-l auda strigandu-i numeli
apSsa cu fora butonul. Acesta se aprinse cumin te i rfim.i
se aprins. N u se auzi sunetul de intampinare al clopm*
lului ce anun^a sosirea liftului. Barrie ii stapani impul
sul de a apasa butonul de mai multe ori, intr-o incen. ,m
inutila de a-i transmite graba ei unei majinarii.
-T e rog, sopti ea in barba. M a i repede.
A r fi incercat sa il sune pe tatal ei din camera de h i>1I,
dar $tia ca Zane ar fi oprit-o daca ar fi auzit-o vorbiiul l.i
telefon. $tia ?i ca telefonul tatalui ei era ascultat, ceen <<
insemna ca toate apelurile telefonice pe care le prirtv >
erau inregistrate automat. Avea sa incerce sa-l protcji
pe tatal ei, dar refuza sa faca orice ce ar fi putut s.i I
puna in pericol fie pe Zane, fie pe copilullor, conduS|n
du-i pe rapitori direct la hotel. Avea s5 fie nevoitS s.i I
sune pe tatal ei de la un telefon public, preferabil m ml
aflat pe o alta strada decit hotelul.

In celalalt capat al coridorului auzi din nou zanganilul cSruciorului de room-service cand chelnerul iei din
upartamentul lor. C u inima bubuindu-i, se zgai la uile
.. hise ale liftului, incercand sa le impuna prin for(;a
vuin^ei sa se deschida. Tim pul aproape expirase, nu mai
)\va decit c3 teva secunde.
B C lo p o te lu l suna melodic deasupra capului ei.
lJile se deschisera.
Arunca o privire in urma cand intrS in lift, ?i inima
iiproape i se opri in piept. Zane nu tipase, nu-i strigase
miinele. Alerga in viteza maxima pe coridor, cu miscari
Li lei de fluide i de pline de fo rp precum cele ale unui
fjiittor de fotbal american, ?i o expresie de furie pura
n ;irdea in ochi.
Aproape ajunsese.
Panicata, apSsa simultan butonul pentru a cobori la
I'.ntcr i pe cel pentru mchiderea u$ilor. Se dadu ina|u)l, indepartandu-se de deschizatura ce incepuse sa se
lii'hida, exact cand Zane se arunca in fata, incercand
>1 bage mana pe u$S, ceea ce ar fi declan$at senzorul
miiomat de deschidere.
Zane nu reui totusi sa intre. U ?ile se inchisera ?i
illiul incepu sS coboare.
- La naiba, tuna el frustrat, $i Barrie tresari cand puminil lui bubui in u?S.
vSlabita, se sprijini de perete $i i$i acoperi fa$a cu mainllc, cutremuratS de 50c. Dumnezeule mare, nu crezuse
odata ca cineva putea fi atat de furios. Fusese aproa, 1incandescent de manie, cu ochii gata sa-i izbucneascS
in llacari.
Irobabil in acel moment cobora tn goana scSrile, dar
uvea de strabatut douazeci si unu de etaje si nu putea
II mcura cu viteza liftului - doar daca nu cumva oprea
' in pasageri i de la alte etaje. G andul mai c 3 o facu s5
I taie picioarele. UrmSri numerele schimbandu-se pe
ullsaj, incapabila sS respire. Daca liftul se oprea chiar i
" singura data, era posibil sa o ajunga din urma pe stra
I.V Daca se oprea de doua ori, ar prinde-o in holul de la
j'.n ter. De trei ori, ar a$tepta-o la u?a liftului.

A vea sa fie nevoita sa infrunte acea furie, ?i inn


nu o inspaim antase mai tare vreodatS. N u intenfrif
nici o clipa sS-1 p&raseasca pe Zane. D u p a ce il aw n
pe tatal ei, avea de gand sa se intoarca in apariamr
N u ii era teama de Zane din pun ct de vedere tizu
instinctiv ca nu ar lovi-o niciodata, dar, cumva, nan
nu ii oferea prea m ulta alinare.
i?i dorise sa-l vada pierzandu-ji stapinirea de si rip
in afara m om entului exploziv al un ei partide de am.
cand corpul lui prelua con trolul $i se abandona .
gasmului. U n val de grea^a i se rostogoli in stoma. ,
se cutremurS. C u m de i?i dorise ceva atat de si uni
O , D oam ne, nu voia sa-l mai vada vreodata ieijimin
din fire.
Era posibil ca Zane sa nu o ierte niciodata. Poan
tocm ai distrugea orice ansa sa-l faca sa o iubeascS inn
buna zi. Con^tientizarea deplina a riscului pe can
asuma pentru a-1 avertiza pe tatal ei ii impovara urn.
pana ajunse in holul de la intrare, la capatul unei mU
rari lungi i line, fara opriri.
Zdranganitul si clinchetul aparatelor de pacancle ti
inceta niciodata, indiferent de ora. Zgom otul lor ai
zitor o inconjura c 5 nd traversa in graba holul $i ic si i
strada. Soarele era de u n alb orbitor $i temperatu
apropia de treizeci de grade, de?i dim ineafa nu se si u
sese decat pe jumatate. Barrie se alatura turi^tilor <.n
se ingram adeau pe trotuar, m ergand repede, in puli.I
caldurii. A ju n se la col^, traversa strada $i merse mai <t<
parte, fara a indrazni sa priveasca in urm a ei. P a r* .
ro$u ar fi fost destul de u?or de observat de la distant
chiar a$a inconjurata de oam eni cum era, doar daca in
cumva era mascata de cineva mai inalt. Zane ajunse*
probabil la parter. Avea sa cerceteze rapid m ulpm ea <lu
ju ru l aparatelor de pacan ele, apoi urm a sa $$neas
in strada.
S im p o durere in piept $i 151 dadu seama ca i$i pun
se din n ou rasuflarea. Inspira cu inghifituri mari .si m
grabi sa interpuna o cladire intre ea i intrarea in hold
Ii era team a sa priveasca in urm a, team a ca avea s;j l

ul;l soful masiv ven ind spre ea ca o furtuna, $i ftia ca


mi ar fi putut nici in ruptul capului sa fuga mai repede
ilrifit el.
Traversa inca o strada ?i incepu sa caute un telefon
public. Erau la tot pasul, dar se dovedi m ult m ai greu sa
u.lwasca un ul disponibil. D e ce erau atat de m ulp turisti
fcic foloseau telefoane publice la acea ora a dim inetii?
U.urie a^tepti rabdatoare, cu soarele fierbinte batandu-i
In cre^tet, in vrem e ce o doam na in varsta cu parul alluistru i cu ciorapi m edicinali dadea cuiva instrucfiuni
J 'laliate despre m om entul in care sa puna m ancare la
I'lsica, sa-i hraneasca petii $i sa-i ude flo rile. In cele
'in urma, aceasta inchise cu un vesel Pa, pa, dragu{o
jl ii adresa lui Barrie un zambet am abil cand trecu
l>iopatand pe langa ea. Zam betul o lua pe Barrrie prin
irprindere ?i mai ca o facu sa izbucneasca in lacrimi.
In schimb, reui sa-i raspunda cu un zambet ?i se apropic de telefon inainte ca altcineva sa apuce sa se strecoaii' inaintea ei.
l-olosi seria cartelei ei telefo n ice, fiin d c a era o
iiiodalitate m ai rapida $i fiin d ca o ricu m sun a de la
un telefon public, a?a ca nu con ta cum inifia apelul.
Tc rog, D o am n e, fa sa fie a co lo , se ruga ea in gand,
fm ultand tonurile, apoi sunetul de apel. Era ora pranmini pe coasta de est; poate lua p rin zu l cu cineva
tun poate juca g o lf - ar fi p u tut fi oriu nde. Incerca
n.i $i am inteasca program ul lui, dar n u ii ven i nim ic in
ininte. Relatia lor fusese atat de tensionata in ultim ele
iloua lun i, in cat se detaase com plet de in talnirile lui
nu iale $i politice.
-A lo ?
Vocea care ii raspunse era atat de prudenta $i parea
iii;lt de speriata, incat la in cep ut nu il recunoscu pe
Mini ei.
-A lo ? spuse el d in nou , parand i mai speriat, daca
iiJ ceva era posibil.
Barrie i$i lipi cu forta receptorul de ureche, straduin<In-se sa nu-$i lase mana sa-i tremure.

-T a ti, spuse ea, cu voce gatuita. Nu-i m ai spusesr .1 ,.i


de ani buni, dar vechiul apelativ se strecura peste lui n
ra varstei ei adulte.
- Barrie? Scumpo?
Vocea ii vibra plina de via^a, iar Barrie si-1 imaginfi in
gand indreptAndu-ji spatele la birou.
-T a ti, nu pot spune prea multe. Se stradui sa-ji j i
treze vocea calma, ca el s-o poata Infelege. Trebuic s;i .11
grija. Trebuie sa te protejezi. O am enii jtiu. M a intclrri'
Tatal ei tacu pentru o clipa, apoi spuse cu un calm 1I
care ea nu se simtea in stare:
- Inteleg. Eti in siguranta?
- Da, spuse ea, de$i nu era sigura.
Inca mai trebuia sa-fi infrunte soful.
-A tu n c i ai grija, scumpo, i ne auzim curand.
- Pa, ?opti ea, apoi aseza cu grija receptorul in f u n .1
se rasuci pe calcaie pentru a se intoarce la hotel.
Nu facuse nici zece pa?i, cand fu prinsa in str 5 n.su*
rea de care se temuse, Nu -1 vazuse venind, nu apiu.iM
sa se pregateasca suflete^te. Aparuse efectiv intr-o city),
ie$ind din m ulfime ca un rechin.
In pofida a toate, Barrie se bucura sa il vada, se btiui
ra sa infrunte ceea ce avea de infruntat, in loc s5 se gUn
deasca temStoare la intalnirea lor cu fiecare pas tSr.sMj
pe care 1-ar fi facut pana la hotel. Tensiunea $i efmiul
o epuizasera. Se sprijini vlaguita de el, iar el isi incoli'u 1
un braf in jurul taliei ei, pentru a o susfine.
- N u ar trebui sa stai in soare fara nim ic pe cap, In
tot ce spuse el. M ai ales ca nici nu ai mancat nim ic uu
ta ziua.
Se controla perfect, reujind sa-i calmeze si sa-?i in
vinga acea furie incandescenta. Dar Barrie nu era ai.1i
de naiva incat sa creada ca aceasta disparuse.
-T reb u ia sa-l avertizez, spuse ea istovita. Si n-am vi in
ca apelul sS-l poata conduce pe un eventual urmariBn
la hotel.
- t iu , zise el pe un ton concis, aproape taios. S-m
putea sa nu conteze. Las Vegasul colcaie de un anuniu

urn de persoane in d im in eap asta, ?i e posibil sS. te fi


iiKservat careva. Parul tau.
Nu fu nevoie sa adauge nimic. Ro?catele se remarcau
lutotdeauna, fiindca erau atSt de pupne. Barrie se simfi
initata sa-iji ceara scuze pentru stralucirea profunda $i
l:fata a parului ei.
-S u n t aici? intreba ea pe o voce pierduta. Rapitorii?
- N u aceia?i. Jocul asta are im plicapi profunde, iubilo, $i mi-e teama ca tocmai ai sarit in m ijlocul lui.
Soarele o lovi in capul neacoperit, caldura crescand
In intensitate cu fiecare minut. Fiecare pas i se parea
ill 11 ce in ce mai dificil. G andurile i se impra^tiara. Era
|iosibil sa il fi aruncat pe Zane - $i pe ea insa?i - exact in
luiapa periculoasa pe care incercase s-o evite.
- Poate chiar sunt o copila rftsfapml din inalta societaii', inai m ult frumoasa decat dejteapra, spuse ea cu voce
hire. N-am vrut...
- tiu , spuse el din nou $i, spre surprinderea ei, o
*i i rise de talie. Si nu am afirmat niciodata ca ai fi mai
limit frumoasa decat desteapta. Ba chiar cred ca e$ti
!>ri\a a naibii de desteapta ?i ai un talent natural la a te
luriija. N u multa lume ar fi putut sa iasa din acel apartamont fara tirea mea. Fantomaticul, poate. i C hance.
Nimeni altcineva.
lkrrie se lSsa cu ?i mai multa greutate pe el. Era in
H nga lui ?i simp umflatura tare a tocului de la pistol
mh sacoul lui. C a n d o prinsese, i?i pastrase instinctiv
mflna dreapta libera, in caz ca avea nevoie de pistol. Lumil de care nu avea nevoie, reflects ea obosita, era sa fie
nbligat sa-i suspna greutatea $i sa-i pSstreze echilibrul
Inii-un schimb de focuri. Se for^S sa se indrepte $i sa nu
r mai sprijine de el, in pofida felului in care brapil lui se
mrflnse in jurul taliei ei. Zane o privi intrebator.
- Nu voiam sa te incurc, ii explica ea.
G ura lui se curba intr-un zambet amar.
-V ezi la ce ma refeream? A cum te gande^ti la aspecip ce p n de lupta. Daca n-ai fi atat de dulce, doam na
Mackenzie, ai fi o femeie periculoasa.

D e ce nu sarea sS o certe? N u putea Intelege am


de fusese in stare sa-$i depa?easca furia atat de r.ipi.l
Zane i se parea genul de barbat care rareori i$i ie$e;i >111
fire, dar, atunci cand se tntampla a?a ceva, era fara Tm1*>
iala o ocazie m em orabila - una ce putea avea urmSri ;m
la rSnd. Poate a^tepta pana aveau sa ajungS in intimii.i
tea apartam entului lor, ram anand in garda c it tim p ei n
pe strada. Era in stare sa faca asta, sa-?i inchida fur
intr-un sertaras, s-o im pinga deoparte pana pute;i
dea frdu liber in siguranta.
Barrie se trezi studiind mulcimea de turi^ti ce apaivm
in valuri in jurul lor, se iinpr 5 stiau, se plim bau relnx;i(,i
ca u tin d orice sem n care ar fi putut trada u n intei
deosebit fa 0 de persoana ei. Exercipul o ajuta sa nu c
mai gandeasca la cat de incredibil de vlaguita se sim(r.i
Sarcina se facea sim pta tot m ai acut; dei fusese stupui
din partea ei sa iasa la soare fara sa fi luat m icul dejun
i far 5 sa-i acopere capul cu o palarie, in m od nornul
nu ar fi avut nici o problem a din pricina caldurii intr-un
interval atat de scurt.
C a t mai aveau pana la hotel? Se concentra asupi.i
pa?ilor ei, asupra fe^elor d in jurul ei. Zane pastra un
ritm de deplasare lent ?i constant L, de cate ori pute.i,
se a$eza intre ea i soare. U m bra oferita de corpul lui <>
ajuta cSt de cat.
- A m ajuns, spuse el, conducand-o in pe?tera nun
roas 5 ?i m ai slab lum inata a ho lu lu i de la intrare.
Barrie m iji ochii pentru a-i ajuta sa se adapteze dup/i
lum ina intensa a soarelui i ofta uurata cand simp un
val de aer co n d ip o n at deasupra ei.
Urcara cu u n lift plin de oam eni. Zane o trase Unj;.i
peretele d in spate, pentru a avea o parte m ai pupn ili
protejat ?i, totodata, pen tru a crea un zid de oameni
intre ei i u$ile deschise. Barrie sim p o u$oar 5 tre j
rire de surpriza cand i$i dadu seama ca ii putea glin i
gandurile, m otivele din spatele acpunilor lui. Avea .s.i
faca tot ce-i statea in p u tin 0 pentru a preveni o situate
periculoasa $i pentru a-i proteja pe oam enii aceia, dm,
daca s-ar fi ajuns la masuri extreme, i-ar fi sacrificat faih

mila pe ceilalp oam eni din lift pentru a o ti pe ea in


siguranta.
C o bo rara la etajul douSzeci si unu, dupa o urcare
lira evenim ente. U n barbat ?i o femeie coborara in acelai timp cu ei, un cuplu de varsta m ijlocie cu accent
ile Rochester. C o tira pe coridorul ce se indeparta de
apartamentul lor. Zane o conduse pe Barrie dupa ei, urmarindu-i pe cei do i pana ajunsera la camera lor, dupa
colp C a n d trecura pe langa ea, Barrie arunca o privire
in camera exact in clipa in care intra cuplul respectiv;
era in dezordine, plina cu plase de cum par 5 turi i cu
hainele m urdare pe care le purtasera cu o zi in urma.
- S u n t in regula, m urm ura Zane, in vrem e ce i$i
croiau drum in apoi spre apartam entul lor.
- N u ar fi avut toate acele lucruri specifice turijtilor
laca tocm ai ar fi sosit?
Zane ii arunca o privire im posibil de descifrat.
-M d a .
A partam entul era m inunat de rScoros. Barrie intra
impleticindu-se, iar Zane incuie i puse lanpil la usa. Micul dejun inca ii a^tepta pe masa, neatins ?i rece. Zane
aproape o im pinse pe un scaun.
-M a n a n c i, ii porunci el. M acar painea prajita, daca
nu ?i altceva. Pune-fi dulceafa pe ea. Si bea toata apa.
Se a$eza pe braful canapelei, lua telefonul i incepu sa
formeze u n numar.
C a sa fie sigura, Barrie m anca la inceput doar o juntarate de felie de paine prajita, evitand untul, care oricum
nu s-ar fi topit pe painea rece. Stom acul ii era lin ijtit
ill acel m om ent, dar nu voia sa faca nim ic ca sa-1 agite.
Iji unse cea de-a doua jum atate de felie cu dulceafa.
Pe masura ce manca si bau, incepu sa se simta mai
bine. Zane nu facu nici un efort sa o im piedice sa-i auda
conversafia, iar Barrie presupuse ca discuta din n ou cu
Iratele lui, C h an ce.
- D aca a fost observata, avem vreo jum atate de ora la
dispozifie, spuse Zane. Pune-i pe tofi in garda. A sculta
o clipa, apoi spuse: Da, ?tiu. O tai. I$i lua ramas-bun cu
un criptic: ..Tine-o la rece".

- C e anum e sa tina la rece? Intreba Barrie, intoil.ln


du-se in scaun pentru a fi cu fafa spre el.
O scanteie de am uzam ent licari in privirea Iul
rezervata.
- C h a n c e are obiceiul de a-?ibaga nasul, precum si n
alta parte d in anatom ia lui, in locuri fierbinp. D in i ;in
in cand, se arde.
- Si tu nu, vrei sa spui?
Zane ridica din um eri.
- D in cand in cand, recunoscu el.
Era foarte calm , n eobisnuit de calm, chiar si pentm
el. Era ca i cum ar fi a?teptat sa izbucneasca o furtaml,
Barrie inspira adanc $i se pregati suflete^te.
- I n regula, ma sim t mai bine, spuse ea, pe un tun
mai sigur decat se si in tea in realitate. Zi-mi ce ai de zi\
Zane o privi o clipa, apoi clatina d in cap - cu r e ^ if.
i se paru ei.
- V a trebui s-o m ai am an. C h an ce spunea ca act is I
tatea s-a intensificat brusc. Situafia e pe punctul dc a n
lua razna.

capitolul 13
N u avura nici m 3 car jum atatea de ora la care spn.i
se Zane.
T elefonul suna, iar el raspunse.
-R e ce p p o n a t, spuse el, p un an d receptorul la loc m
furca. Se ridica i se apropie de Barrie. Sosesc trupi l i ,
o anunfa el, saltand-o de pe scaun cu o m ana implacal a
la. Iar tu te vei m uta la alt etaj.
O
dadea la o parte din calea pericolului. Barrie >
crispa, opunandu-se presiunii m ainii lui, infigandu
calcaiele in podea. Zane se opri $i se intoarse spre ca,
apoi i$i puse o m ana pe burta ei.
-T re b u ie sa mergi, spuse el, fara pic de em ofie.
Intrase in starea de spirit de lupta; chipul ii era impa
sibil, privirea rece i distanta.

Avea dreptate. D e dragul copilului, trebuia sa mear(,'5 . Isi puse m ana peste a lui.
- In regula. D ar ai sS-mi dai i mie u n pistol - pentru
orice eventualitate?
Zane ezita pentru o clipa, apoi intra in dorm itor de
tinde lua geanta cu haine. A rm a pe care o scoase era un
revolver com pact cu cin ci gloante.
- $tii sa-l foloseti?
Barrie isi inchise m ana in jurul patului pistolului,
.simpnd finetea lem nului.
- A m mai tras in finte de argila, dar n-am folosit nil iodata un pistol. A m sa ma descurc.
- N u are nici o camera goala i nici siguranta, spuse
cl, conducand-o afar& pe usa. Poti sa tragi coco$ul in
spate inainte de a apasa pe trSgaci sau poti sa folosesti
ceva m ai m ulta forta si sa apesi pur si sim plu pe tragaci.
Nu ai altceva de facut decat sa tintesti i sa tragi. E un
pistol de calibrul treizeci si opt, deci p ofi opri un inamic
ru el. Se indrepta rapid spre scari in tim p ce vorbea.
Deschise u$a de la casa scarii $i incepu s-o im pinga in
sus pe scari, p ajii lor rasunand cu ecou in buncarul de
beton. A m sa te bag intr-o camera goala de la etajul douftzeci i trei, si vreau sa ram ai acolo pana venim dupa
line - fie C h an ce, fie eu. Daca oricine altcineva deschide usa, impusca-l.
- N u tiu cum arata C h an ce, spuse ea pe nerasuflate,
- E brunet, cu ochii caprui-verzui. Inalt. A ta t de chipe?, in c 4 t vei incepe sa salivezi la vederea lui. C e l putin
ii^a suspne el c 3 reacpo n eazi femeile.
A junsera la etajul douazeci si trei. Barrie gafaia pup n,
Zane deloc. In vrem c ce inaintau in tacere pe coridorul
Licoperit cu covoare, Barrie il intreba:
- D e un de tii care camere sunt goale?
Zane scoase o cartels electronica din buzunar.
- U n u l dintre oam enii lui C h a n ce a rezervat camera
iiseara i mi-a dat m ie cartela, ieri la cina. Pentru orice
eventualitate.

Zane avea intotdeauna un plan de rezerva - pentm


orice eventualitate. Barrie ar fi trebuit sa-i fi dat p.m.t
acum seama de asta.
Deschise u?a camerei 2 3 3 4 $i o conduse inauntin,
dar el nu o urma.
-In cu ie u?a, pune lantul $i stai aici linistita, spuse cl.
apoi se intoarse ?i porni rapid spre casa scarilor. Banu
ramase in prag, urmarindu-1. Zane se opri $i ii arunca i >
privire peste umar. Astept sa aud u$a Incuindu-se, spu ..
el Incet.
Barrie se dadu inapoi, rasuci incuietoarea 51 puse lainnl
A p o i se opri in m ijlocul camerei ordonate, cufundnri
In tacere, ?i se prabufi fara un cuvant.
Pur ?i simplu nu putea suporta. Zane infrunta m
buna $tiin{3 pericolul - de dragul ei
iar ea nu putea \
ii fie alaturi. Nu putea fi langS el, nu putea sa-i pazeasi .1
spatele. De dragul copilului care crejtea in ea, fusese
exilata in acest colpor sigur, in vreme ce barbatul )
care il iubea infrunta gloanfele pentru ea.
Se a?eza pe podea, leganandu-se in fa^a si in spate,
cu bra^ele incrucijate peste abdomen, fredonand inivi
un cantec trist, cu lacrimile ?iroindu-i pe fa^a. Gri>a:a
resimfita cand se gandea la siguranta lui Zane era mai nribila decat orice simfise pana atunci, mult mai teribih
d ecit ceea ce suferise in mainile rapitorilor ei, mai ten*
bila chiar decat atunci cand fusese impu^cat. C el pm in
atunci fusese de fa{a. Putuse sa-1 ajute, sa-1 atinga.
A cum nu putea face nimic.
Sunetul taios fi adJnc al unui foe de arma ce 1.1
suna ca un trasnet o facu sa tresara. D ar nu era un
tunet; cerul era lum inos $i senin. I$i lipi fata de w
nunchi, plangand mai tare. Se auzira din nou focuri dr
arma, de data asta mai pufin intense. O tuse ciudata.
U n alt tunet profund, apoi mai multe, succed 3 ndu-.se
cu repeziciune. Urmate de tacere.
Barrie se aduna ;i se tari pana in coltul indepart;n
al cam erei, retr 3 gandu-se in dosul patului. Se a$ez.i
cu spatele lip it de perete si cu bra^ele sprijinite pe
genunchi, p n an d ferm pistolul in dreptat spre uj;V

[
Nu vedea cum ar fi putut altcineva in afarS de Zane
sau Chance sa $tie unde se afla, dar nu era dispusa sa-^i
asume vreun rise. Nu avea habar despre ce era vorba in
toata povestea asta sau cine erau inamicii ei - cu exceppa lui M ack Prewett, probabil.
Tim pul se scurse cu incetinitorul. N u purta ceasul de
mana, iar radioul cu ceas de pe noptiera nu era cu fa^a
spre ea. N u se ridica sa vada cat era ceasul. Ramase pur
$i simplu a?ezata acolo, cu pistolul in mana, $i a?tepta,
murind pupn cate pupn cu fiecare clipa ce se scurgea
fSri sa-l aiba pe Zane alaturi.
N u venise. Sim p raceala disperarii crescdnd in inima
ei, intinzandu-se pana ii umplu tot pieptul, presiunea ei
aproape sufocandu-i plamanii. Bataile inim ii ii lncetinira pana ajunsera la un ritm greoi, dureros. Zane. A r fi
venit daca ar fi putut. Fusese im pujcat din nou. Ranit.
Refuza sa-ji permita fie $i doar sa se gandeasca la cuvantul m ort , dar era acolo, in inima ei, in pieptul ei, $i nu
$tia cum ar putea merge mai departe.
Se auzi o scurta bataie in u$a.
- Barrie? o striga cineva incet, o voce ce parea $i obosita, $i familiara. Sunt A rt Sandefer. S-a terminat. M ack
e arestat, pop sa ie?i acum.
D oar Zane $i C h an ce ar fi trebuit sa $tie unde se
afla. Zane ii ceruse sa traga daca oricine altcineva deschidea u$a. D ar il cuno?tea pe A rt Sandefer de ani
buni, il cun ojtea ?i il respecta atat pe el ca om , cat
fi m unca lui. Daca M ack Prewett fusese varat in ceva
murdar, A rt era cel care sa rezolve problem a. Prezenfa
lui acolo era logica.
- Barrie?
M in erul u$ii zdrangani.
Barrie dadu sa se ridice $i sa-i deschida, apoi se lasa
din nou sa cada pe podea. N u. N u era Zane ?i nici
Chance. Daca il pierduse pe Zane, macar atat putea sa
fac3 : sa-i indeplineasca instrucpunile pe care i le daduse.
O biectivul lui fusese siguranta ei, $i avea incredere in
el mai mult decat avusese vreodata in oricine altcineva,

chiar m ai m ult decat In tatal ei. C u siguranta avea m.ii


m ulta incredere in el decat In A r t Sandefer.
S u n e tu l discret, ca o tuse ciu d a ta, o lua p rin sin
prindere. A p o i incuietoarea uii exploda, iar A rt Sandc
fer deschise usa $i intra. in m ana tinea un pistol cu mi
am ortizor gros m ontat la capatul ^evii. Privirile li se m
talnira aa cum stateau in parp opuse ale camerei, a Ini
prudenta, cinica ?i de o inteligen^a vie. Iar ea in^elese.
Barrie apSsa pe tragaci.
Zane ajunse la fa^a lo cu lu i doar cateva clipe, cStev.i
secunde m ai tarziu. A r t se prabujise in fun d langa ii.vi
deschisa, cu o m ana apasata peste gaura d in piept $i cu
o ch ii sticlindu 'i de 50c. Zane lovi cu p icio ru l arma n
se afla in m ana in tin sa a lui A rt, aruncand-o departr,
dar n u se sinchisi sa-i acorde aju tor barbatu lui ranii,
Pai peste el ca si cum nici n-ar fi fost acolo, traversand
rapid cam era pan a la col^ul un de Barrie statea ghemu
ita, cu fa^a trasa $i cenusie. Privirea ii era neobi$nuii
de distanta i neclara. Panica il zgudui vio len t, dar, hi
o cercetare rapida, nu descoperi nici urm a de sange.
Parea teafara.
Se lasa pe vin e langa ea, dandu-i bland la o parte pa
rul de pe fa 0 .
-S cu m p o ? opti el pe un ton cald. S-aterm inat acum.
Eti bine?
Barrie n u raspunse. Zane se a$ez5 pe p o d ea langa
ea i o trase in poala lui, p n 2 n d o strans i aproape dr
caldura corp ulu i sau. Incepu sa-i m urm ure linititor un
su n et b la n d de alinare. Ii sim^ea in im a b a ta n d lin ga
a lui, in ritm ul ala greoi i alarm ant de lent. O str3 n.se
mai tare in bra^e, ingropandu-?i fafa in parul ei bogat.
- E bine? intreba Chance, pa^ind si el peste A rt San
defer i apropiindu-se de fratele lui ?i de noua lui cumnata.
In camera incepura sa soseasca ?i alti oam eni, care
!l luara in prim ire pe barbatul ranit. M ack Prewett sr
numara printre ei, aruncandu-i o privire taioasa i aspra
fostului sau superior.

- V a fi b in e, m urm ura Zane, ridicand capul. L-a tmpufcat pe Sandefer.


Privirile celor d o i frati se IntalnirS, fi infelesera
am andoi in acelafi timp. Prim ul foe tras in cineva lasa
intotdeauna urm e. C u p u p n noroc fi cu ingrijirea medicala adecvata, Sandefer avea sa supravietuiasca, dar
Barrie avea sa fie pentru totdeauna un a dintre acele
persoane care stiu cum e sa apefi pe tragaci.
- D e un de a stiut num arul camerei? intreba Zane,
pastrandu-fi vocea calma.
C h an ce se aseza pe pat fi se apleca in fafa, sprijinindu-fi antebratele pe genunchi. Expresia lui ramase oarecum relaxata, dar privirea ii era rece si m editativa.
-P ro b a b il am un tradator in echipa, spuse el pe un
ton neutru. Si stiu si despre cine e vorba, fiindca o sinfjura persoana cun oftea num arul camerei. A m sa ma
ocup de asta.
- A$a sa faci.
Barrie se foi in stransoarea lui Zane, ridicand bra^ele
pentru a le incolaci in jurul gatului sau.
- Z ane, spuse ea, cu vocea slabita si gatuita.
Fiindca trecuse fi el prin asta, Zane deslufi panica
din vocea ei, disperarea.
- S u n t bin e, ii fo p ti el, s 5 rutand-o pe tampla. Su n t
foarte bine.
Fu zguduita de un h o h o t de plans, dar se stSpani
rapid. Incerca in continuare sa se ina tare. U n val de
cmo{ie ii crescu in piept, ca o bula uriafa de aur, atat
de puternic, in cat am eninta sa-i taie rasuflarea, sa-i
opreasca bataile inim ii. Inchise ochii pentru a-fi refine
lacrimile ce ii ardeau sub pleoape.
- O , D o am n e, spuse el cu glas trem urator. Credeam ca am ajuns prea tarziu. L-am vazut pe Sandefer
intrand in ain te sa apuc sa trag spre el, apoi am auzit
Im pufcatura.
Brafele ei se stransera convulsiv in jurul gatului lui,
dar nu spuse nim ic.
Zane ifi puse mana pe abdom enul ei, inspirand aerul
cu inghipturi mari, straduindu-se sa-fi recapete controlul.

Tremura, remarca el cu o surpriza rezervata. Doar Bai i h


reu?ea sa-i faca (Sndari nervii.
- Imi doresc copilul, spuse el, cu vocea inca nesigui ,1
Dar nici mScar nu m-am gandit la asta atunci. Nu m.t
puteam gandi decat c&, daca te pierdeam...
Se intrerupse, incapabil sa continue.
-C o p ilu l? intreba Chance politicos.
Barrie incuviinta din cap, fara a se dezlipi Insfl ili
pieptul lui Zane $i fara a ridica privirea.
- Barrie, el e fratele meu C hance, zise Zane pe un t u n
inca ragusit, neuniform.
Barrie intinse mana orbete. Am uzat, Chance i-o sut
tura bland, apoi o aseza din nou pe gatul lui Zane. Im
nu ii vazuse chipul.
- M a bucur sa te cunosc, spuse el. $i ma bucui ;i
pentru copil. A sta ar trebui sS-i distraga atentia ni.i
mei pentru o vreme.
Cam era se umplu pana la refuz: agenfii de seam
tate ai hotelului, polifia din Las Vegas, medici de |v
ambulanta, plus M ack Prewett $i FBI-ul, care conn u
lau in tacere totul. O am enii lui Chance se retrasescn.
disparand in umbra, acolo unde le era locul, de unilr
operau cel mai bine. Chance ridica receptorul, dadu un
telefon scurt, apoi ii spuse lui Zane:
- S e rezolvS.
M ack Prewett se apropie ?i se a?eza pe pat lan|\i
Chance. O privi tulburat pe Barrie, care statea cuibamn
strans in brat;ele lui Zane.
- E bine?
- Da, rfispunse ea in locul lui Zane.
- A r t e in stare critica, dar e posibil sa supraviefui;r.
ca. Ne-ar scuti de o gramada de batai de cap daca n-af
face-o, adauga M ack cu voce seaca, lipsita de emotie.
Barrie se infiora.
- T u n-ar fi trebuit niciodata sa fii implicata, Barrie,
spuse Mack. A m inceput sa suspectez ca A rt juca pe doi 11
fronturi, asa c 3 1-am rugat pe tatal tau sa ma ajute sn I
prind in flagrant. Informatiile trebuiau sa fie legitimr,

iar ambasadorul cunoaste mai multa lume $i are acces


la mai multe inform api confidentiale decat s-ar putea
crede. A rt a muscat momeala ca un pejte flamand. Dar
apoi a cerut o informape cu adevarat esentiala, ambasadorul s-a eschivat, ?i ne-am trezit c 5 ai fost rapita. Tatal
tau a fost la un pas sa-si piarda stSpanirea de sine.
- Inseamna ca ticalosii aia din Benghazi fusesera informati de sosirea noastra, spuse Zane, cu o privire ca
de gheafa.
- Da. A m reu^it sa dau p up n peste cap indicatorii de
timp cand i-am com unicat informapa lui A rt, dar mai
mult n-am avut cum sa ajut. N u se a?teptau totuji sa
ajungep atat de devreme.
- N u mi-a venit sa cred ca tocmai el era. A rt Sandefer,
dintre top oamenii, spuse Barrie, ridicand capul pentru
a-1 privi pe M ack. Pana i-am vazut ochii. Avusesem impresia ca tu erai cel va rit in treburi murdare.
M ack zambi stramb.
-M -a bulversat faptul ca p-ai dat seama ca se petrecea ceva.
-T a ta m-a bagat la banuieli. Parea m ult prea inspaimantat de fiecare data cand ie?eam din casa.
- A r t te voia pe tine, ii explica Mack. A stat lin ijtit o
vreme, altfel am fi terminat cu toata povestea asta acum
cateva saptamani. Dar nu era interesat doar de informa
pe. Pe tine te voia.
Barrie fu uluita de aceasta dezvaluire. Se uita la Zane
?i ii vazu chipul inasprindu-se. D eci asa se explica de
ce nu fusese violata in Benghazi. A rt voia s-o pastreze
pentru el insu?i. N u ar mai fi putut sa-i dea drum ul
vreodata, desigur, odata ce ii vedea chipul. Poate ar fi
drogat-o, dar m ult mai probabil ar fi violat-o pur ?i simplu, ar fi pnut-o pentru el insu^i o vrem e, apoi ar fi
ucis-o. Se cutremura, intorcandu-$i din nou fafa spre
gatul lui Zane. Ii venea greu sa creada ca era teafar $i
nevatamat; i se parea dificil sa se tarasca afara din puful
negru al disperarii, de?i ?tia ca cel mai sumbru scenariu
e?uase. Se simfea naucita, ing'^^sata

Dar apoi un gand ii trecu prin minte, unul care ai


fi aparut mai devreme daca ingrijorarea ei pentru Zan.
nu i-ar fi sters orice altceva din minte, 11 privi pe M;u k
din nou.
-A s ta inseamna ca tatal meu e fara pata.
- N u incape indoiala. A colaborat cu mine de la 1min
inceput. Ii intalni privirea ?i ridica din umeri. Tatal lati
poate fi un adevarat ghimpe in coasta, dar loialitatea Ini
nu a fost niciodata pusa la indoiala.
- Cand 1-am sunat azi-dimineafa...
Mack se stramba.
- A fost u^urat sS afle ca il iubesti suficient c3 t sa I
suni, in ciuda faptului c i dovezile il acuzau. Insa irsi
rea ta din hotel a starnit un cuib de viespi. Credeam i 1
avem totul sub control.
-C u m ?
- C u ajutorul meu, interveni Chance, i, pentru p ii
ma data, Barrie i$i privi cumnatul.
Nu incepu sa saliveze, dar se vazu nevoita sa admin
ca frumuse^ea lui era surprinzatoare. Privit obiectiv, ei ,i
cel mai chipe? birbat pe care il vazuse vreodata. Pu .
pretera de departe chipul sumbru i plin de cicatrici .il
lui Zane, cu ochii lui ce purtau amprenta vremii.
-M -am cazat la un alt hotel sub numele lui Zinc,
explica Chance. Tu nu erai trecuta deloc in tegistru, J.u
A rt ?tia ca erai insotita de Zane, fiindca verificase nu
marul de inmatriculare al masinii inchiriate si aflasc i a
fusese platita cu cardul de credit al lui Zane. Nu am vi in
sa-i dam totul mura in gura, voiam sa se chinuiascA a
ne gaseasca, altfel i-am fi starnit suspiciuni. Insa, cam! i
aflat ca te-ai casitorit cu Zane, a incetat sa mai fie atai >t<
prudent. Chance afija un zambet larg. A poi tu ai ie5.i1 l.i
plimbare azi-dimineata, ?i lucrurile au luat-o pe aratiua
Telefonul public pe care l-ai ales era exact peste drum il<
hotelul unde ma cazasem eu, iar oam enii lui A rt te au
observat imediat.
In celalalt capat al incaperii, medicii de pe ambulama
il stabilizasera in sfarsit pe A rt Sandefer, pregatimlu I

pentru a fi transportat la spital. Zane urmari targa cu


care era scos, apoi i?i indrepta privirea spre Mack.
- Daca a fi aflat despre tine pupn mai devreme, o
mare parte din toata nebunia asta ar fi putut fi evitata.
Mack nu se trase indarat din fata privirii lui glaciale.
- In privin^a asta, comandante, nu m-am a^teptat sa
ni asemenea contacte - ii arunca o privire lui Chance sau sa te misti atat de repede cum ai facut-o. Eu il urm 5 resc pe A rt de cateva luni. Tu ai precipitat evenimentele
Intr-o zi.
Zane se intinse ?i-o lua pe Barrie in brafe, fara pic
ile efort.
-S-a terminat acum, spuse el categoric. Daca binevoip sa ma scuzap, domnilor, trebuie sa ma ocup de
K O p a mea.
Pentru a se ocupa de ea fu nevoit sa cear 5 o a treia
i nmera, fiindca apartamentul era intr-o stare cam proaslil ?i n-ar fi vrut ca Barrie sa il vada. O intinse pe pat,
Iiicuie u?a, apoi scapa de toate hainele de pe ei ?i se baga
In pat langa ea, pnand corpul ei gol cat mai aproape de
al lui. Aveau nevoie amandoi de alinarea contactului
dintre trupurile lor goale, fara nici o barierS intre ei.
Msdularul i se intari imediat, dar momentul nu era poirivit pentru a face dragoste.
Barrie nu parea sa se poata opri din tremurat - i,
spre uluirea lui, nici Zane. Se agapira unul de celalalt,
utingEindu^i fetele, absorbindu-si reciproc parfumul $i
sifizapile starnite de atingerea celuilalt, intr-o incercare
de a risipi teroarea.
- Te iubesc, ii $opti el, strangiind-o atat de tare in brale, Incat coastele incepura sa o doara sub apasarea mainilor lui. Doamne, mi-a fost atat de teams! Nu reu^esc
!Vmi pastrez sangele-rece cand vine vorba despre tine,
numpo. De dragul sanatapi mele mintale, sper ca restul
:ilelor noastre sa fie plictisitoare ca o zi ploioasa.
-A^a vor fi, promise ea, sarutandu -1 pe piept. Vom
uvea noi grija de asta.
Iar ochii i se IncepDsara de lacrimi, caci nu se a?teptae la atat de mult, atat de repede.

Apoi, intr-un final, sosi clipa pentru mai mult. Zanr


se afunda In ea cu blandete, apoi ramaseri impreunap,
fara a se clinti, ca ?i cum nervii lor n-ar fi putut suportn
o stimulare intensa in acel moment, nici m&car una de
placere. Veni insa si vremea pentru aa ceva... pljcercn
ei - $i a lui.

epilog
-G e m e n i, spuse Barrie, cu vocea inca marcatS
de uluiala, tn timp ce marina In care se afla cu Zane
urea drumul ce ferpuia in sus pe coasta Muntelui lui
Mackenzie. Baieti.
-Ti-am spus eu cum va fi, comenta Zane, aruncand
o privire spre umflatura ahdomenului ei, care era mult
prea mare pentru a cincea luna de sarcina. Baiep.
Barrie ti arunc-J o privire sticloasS din. pricina focului.
-In s a nu mi-ai spus, zise ea cu precautie, ca vor
fi doi.
- N u am mai avut gemeni in familie panS acum, admise Zane, la fel de precaut. AdevSrul era ca se sim^ea la
fel de zdruncinat ca Barrie. E o premiera.
Barrie privi pe geamul masinii fara a vedea panora
ma rapitoare a muntilor albaftri si stancosi. Locuiau
in W yoming acum; dupa ce Zane ifi incheiase cei doi
ani de mandat ca serif in Arizona, refuzase s5 candideze
pentru a fi reales fi se mutasera mai aproape de restul
familiei. In cursul acelor doi ani, Chance il tot batuse
la cap sa se alature organizapei din care facea el parte defi Barrie inca nu infelegea foarte clar ce anume era
respectiva organizape - , iar Zane cedase intr-un final.
Nu avea sa faca munca de teren, fiindca nu voia sa rifte via^a de care se bucura alaturi de Barrie, de Nick fi
acum de acefti doi copilafi care crefteau in ea, dar avea
o abilitate rara de a face planificarile in situafii neafteptate, afa ca acela era talentul pe care il exploata.
Intreaga familie, inclusiv tatal lui Barrie, se adunase pe munte pentru a sarbatori Ziua Independenfei.
Zane, Barrie fi N ick venisera cu mafina cu doua zile in
urm 5 , pentru o vizita prelungita, dar azi Barrie trebuise
sa mearga la consult, fi el o dusese cu mafina in oraf,
la cabinetul doctorului. Date fiind proportiile pe care

le cSpatase talia ei, ar fi trebuit sa se ajtepte la aceasta


veste, dar Zane se gilndise ca pur i simplu sarcina era
mai avansata decat crezuserS. Vederea acelor d oi m ici fetu?i pe ecograf fusese un soc destul de mare, dar nu exis
ta nici urma de indoiala. D oua capete, doua funduri,
patru brafe si maini, patru picioare - $i ambii bebelu^i
in mod evident de sex masculin. Foarte evident.
- Nu pot sa aleg doua num e, spuse Barrie, pSrand pe
punctul de a izbucni in lacrimi.
Zane intinse mana ?i o batu pe un genunchi.
- M ai avem inca patru luni sa ne gandim la nume.
Barrie se smiorcai:
- In nici un caz, spuse ea, n-am sa-i m ai pot purta inca
patru luni. Va trebui sa le gasim num e mai devreme.
C h ia r erau copii mari, amandoi, m ult mai mari decar
fusese N ick la virsta respectiva.
- D u p a N ick, a fost nevoie de m ult curaj din partea
mea chiar si sa ma gandesc sa fac un alt copil, continue
ea. Ma pregatisem sufletejte pentru unul. U n ul. Zane,
dar daca sunt am andoi ca N ic k ?
Zane se albi la fa|a. N ick era un dracu?or care avea
?anse mari sa scoata peri albi intregii familii in decurs
de un an. Pentru o persoana atat de micuta $i cu un vocabular limitat, odrasla lor era capabila sa provoace un
taraboi incredibil intr-un interval de timp remarcabil
de scurt.
A junsera in varful m untelui, iar Zane reduse vi
teza ma?inii cand se apropiarS de casa mare de la
ferma. C u rtea era presarata cu diverse vehicule cam ioneta lui W olf, ma?ina lui Mary, Suburbanul
cu care venisera M ike $i Shea, marina inchiriata de
Josh $i Loren, m ajina inchiriata a ambasadorului
Lovejoy, cam ioneta ferchesa a lui Maris, m otocicleta
lui C h an ce. Joe $i C aro lin e ?i cei cinci huligani ai lor
sosisera cu elicopterul. C u rtea era impanzita de baiep,
de la cel mai m ic al lui Josh, care avea cinci ani, la
John, baiatul cel mare al lui Joe, student acum , care
venise cu prietena lui actuala.
Iar ei aveau sa mai adauge inca doi clanului.

CoborarS d in ma?in 3 ?i urcarS treptele verandei.


Zane ii petrecu bratul in jurul ei ?i o imbrap$a strans,
ridicandu-i fafa spre el pentru un sarut ce se incinse ra
pid. Barrie stralucea de o sexualitate speciala cand era
insSrcinata ?i adevarul era ca el pur $i simplu nu-i putea rezista. Jocurile lor amoroase le ocupau adesea mult
timp, acum, ca sarcina ii facuse din n ou sSnii la fel de
sensibili ca atunci cand o purtase in p:\ntece pe Nick!
- Inceteaza! ii striga Josh vesel din casa. A?a ai adus-o
in starea asta de la bun inceput!
C u regret, Zane i?i eliberS sopa, $i intrara impreuna
in casa.
- Nu-i tocmai a$a, ii spuse lui Josh, ?i acesta rase.
Televizorul cel mare era pornit, iar Maris, Josh ?i
C h an ce urmareau un eveniment de sarituri obstacole.
W o lf $i Joe discutau despre vite cu Mike. Caroline purta o discufie pe teme politice cu ambasadorul. M ary ?i
Shea organizau un joc pentru copiii mai mici. Loren,
care era adesea o oaza de calm in m ijlocul uraganului
Mackenzie, arunca o privire cu subinfeles spre abdomenul rotunjit al lui Barrie.
- C u m a decurs consultul? intreba ea.
- G em eni, spuse Barrie, cu vocea inca plina de uimire.
Ii arunca lui Zane o privire nedumerita, ca pentru a-1
intreba cum de era posibil aa ceva.
Frenezia din jur inceta brusc. Capetele se ridicara ?i
se intoarserS. Tatal ei icni. C h ip u l lui M ary se lum ina
brusc, devenind radios.
- A m b ii baiefi, a n u n 0 Zane, Inainte ca vreunul dintre ei sa apuce sa intrebe.
U n oftat ce aducea a u^urare rasunS din piepturile
tuturor celor prezenp.
- Slava D om nului, spuse Josh vlaguit. C u m ar fi fost
sa se nasca inca unul - sau doi - a?a ca Nick?!
Barrie ii suci gatul intr-o parte $i-n cealalta, incepand
sa caute un anum e cap mititel.
- D ar unde e Nick? intreba ea.

C h an ce se ridica fulgerator din pozipa lui stand tolan it pe canapea. A d u lp i privira in jurul lor, cuprin$i dc
o panica tot m ai intensa.
- Era chiar aici, spuse C h an ce. T ara dupa ea una din
tre cizmele lui W olf.
Zane i Barrie incepura am andoi o cautare rapida
prin casa.
- C u cSt tim p in urma? striga Barrie.
-A c u m doua m inute, nu m ai m ult. C h ia r inaintc
s3 aparefi voi, spuse M aris, asezandu-se in genunchi $i
cautSnd pe sub paturi.
- A c u m doua minute! exclama Barrie, aproape gem and. In do ua m in ute, N ic k p utea aproape de una
singura sa distruga toata casa. Era uim itor cum reu?ea
o fetipi atat de mica, cu un chip atat de angelic, s5 fie
atat de neastSmparata. Nick! striga ea. M ary N icole, ie^i
acum din ascunz 5 toare, oricare ar fi ea! U n eori, chemarea functiona. D e cele mai m ulte ori insa, nu.
Toata lumea incepu s5 o caute, dar mica lor teroare
bruneta nu era de gasit nicaieri. Intreaga familie fusese
extaziata la na$terea ei, $i fusese rSsfatata de top, chiar $i
verii ei cu spirit liber fiind fascinati de delicatefea i de
frum usefea celui mai nou m em bru al clanului M acken
zie. A ra ta cu adevarat angelica, precum Pebbles din
vechiul film de desene anim ate F am ilia Flintstone. Era
adorabila. A vea parul negru al lu i Zane, o ch ii alba?tri
usor oblici, am agitor de in ocen p, si gropife de fiecarc
parte a gurii ei ca un boboc de trandafir. Fusese capabila sa stea singura in ezut la patru luni, sa se tarasca la
$ase ?i sa um ble la opt, iar de atu nci intreaga familie
statea in garda.
G asira cizm a lui W o lf sub eoleep a de in geri a lui
Mary, inchisa intr-o vitrina. Judecand dupa urm ele dc
murdarie de pe perete, Zane deduse ca draga lui copilifa incercase sa darame eoleepa lovind-o cu cizma. Din
fericire, cizma fusese prea grea pentru forfele ei. Brapil
pe care il folosea la aruncat nu era inca bine dezvoltat,
slava D om nului!

Avea un tem peram ent ce te baga in sperieti pentru o


fiinta atSt de mica si o voin (5 supradim ensionata. A-fi
propune sa o im piedici sa faca un lucru pe care-1 voia cu
tot dinadinsul era ca $i cum ai fi incercat sa tii In frau
mareea cu o galeata. Mo$tenise totodata talentul tatalui
ei in materie de planificare, ceea ce era terifiant la un
copil de doi ani. N ick era capabila sa urzeasca prabu$irea oricui ar fi suparat-o.
O datS, cand A lex, al doilea baiat al lui Joe, o vazuse
cu un cutit in mana si i-1 luase rapid inainte sa apuce sa
raneascS pe cineva sau ceva, N ick facuse o criza de plans
cu urlete care nu se incheiase decat atunci cand Zane ii
aplicase cateva palme peste fund. C&nd era pedepsita
de taticul ei adorat, incepea sa planga atat de sfa?ietor,
in c it toata lum ea se trezea cu un nod in gat. M asurile
disciplinare luate de iubitul ei tata ?i faptul ca o punea
sa stea pe scaunul de pedeapsa erau singurele doua lucruri care pSreau a reuji sa o faca sa planga.
C a n d term inase de plans, statuse bosum flata intr-un
colt o vreme, aruncandu-i lui A lex priviri amenintatoare
peste umarul ei minuscul. A p o i cautase alinare la Barrie,
tarandu-se in poala mamei ei pentru a fi leganata. Urmatoarea oprire fusese in brafele lui Zane, pentru a-i arata
ca il iertase. Ii incolacise brafele m icufe in jurul gatului
lui i i$i frecase m icul obraz bucalat de obrazul aspru
al lui. A p p ise chiar pentru scurt tim p, atarnand fara
vlaga pe um arul lui lat. Se trezise, coborase din brafele
lui ?i o tulise in bucatarie, un de o im plorase pe Mary,
cSreia ii sp unea B u n i, sa-i dea o b a u tu la . A vea voi'e
sa bea su cu ri carbogazoase fara cafein a, a?a ca M ary
ii daduse un a dintre sticlele verzi cu care se aproviziona in to td e a u n a an um e p en tru N ick . Zane i Barrie
schim bau in to td eau n a o privire de am uzam ent intim
cand li se dovedea inca o data pasiunea fiicei lor pentru
Seven-Up, dar nu li se p 3 rea neobi^nuit s-o vada strangand s tick familiara in m ainile ei minuscule. Lua cateva
in gh ip tu ri, apoi, foarte con cen trata, in?uruba capacul
la loc $i cara sticla peste to t cu ea, pana ajungea s-o
goleasca, ceea ce dura, de regula, cateva ore.

In ziua resp ectiva, se in tim p la s e ca Z an e sa o priveasca, z am b in d ca re a ctie la exp resia ei fericita cand
m a in ile ei m icu te se stransescra in ju r u l sticlei. legistcu pa$i m ari d in b ucatarie, fara a-i da v o ie lu i M a ry sa-i
d esch id a sticla, si se op rise pe h o i, u n d e scuturase vigu ros sticla cu atata for;a, in c a t in treg u l ei co rp m ititel
fusese zd ru n cin at. A p o i, cu u n z&mbet in d u io ja to r de
d u lce pe ch ip , intrase ap ro ap e fo p S in d in su fragerie ?i
ii in tin sese sticla lu i A le x , plecandu-i co ch eta capul
intr-o parte.
D e ch id e te log, spusese ea, cu vocea ei subfire adorabila, apoi se daduse in ap o i c itiv a pasi.
- N u ! tipase Zane, sarind de pe scaun, dar era prea
tarziu. A le x rasucise deja capacul i rupsese sigiliul.
Sticla facuse sp um e ?i explodase, lichidul_ lip icios intinzandu-se pe perete, pe podea, p e scaun. II lovi pe A lex
direct in fata. Pana sa reuseascS sa inurubeze la loc ca
pacu l, era u d d in cap pana in picioare.
N ick batuse d in palm e i spusese H i, hi, h i , iar
Zane n u fusese sigur daca se am uza sau il lua in ras.
N u con ta. Se prabusise la podea, razand in co n tro la b il si exista o lege im placabila ciop lita in piatra care spun ea ca n u ai vo ie sa pedepse^ti un co p il daca pozn a lui
te face sa razi.
-N ic k ! striga el acum . V re i o acadea?
D aca bSutura preferata era Seven-U p, acadelele erau
desertul ei favorit.
N u p rim i n ici u n raspuns.
Sam fiin d fiu l m ijlo ciu al lu i Josh i al lu i L oren, in
varsta de zece ani, d adu buzna in casa, O c h ii lu i albatn
se facusera cat cepele.
-U n c h iu le Zane! striga el. N ick este pe acoperiul casei!
- O , D o a m n e, icn i Barrie si iesi d in casa cat de repede putu.
Zane trecu in fuga pe langa ea, cu in im a blocata in
gat, toate instinctele strigandu-i sa ajunga la co p ilu l lui
cat de repede posibil.
Iesira cu to tii in cu rte, cu fe;e le p a lid e de spaim a,
$i rid icara p rivirile. N ic k statea p icio r peste p icio r pe
m argin ea a co p e risu lu i, zgaindu-se la ei cu o expresie
de fericire pe ch ip u l ei m icuf.

- Salut, cirip i ea.


Barrie isi sim ti gen u n ch ii inm uindu-se, iar M a ry i?i
petrecu u n bra^ in ju ru l ei p en tru a o sustine.
N u era greu de in teles cum ajunsese N ic k pe acoperis - o
>. .u a statea sp rijin ita de casa, iar N ic k era
agila ca o caprita. Scara n u ar fi tre b u it sa se afle aco
lo; de fapt, Z ane ar fi p u tu t ju ra ca n u se aflase a co lo
ca n d sosisera el $i B arrie, cu m ai p u p n de cin ci m in u te
in urm a.
D a d u sa urce scara, cu privirea atin tita asupra fiicei
sale. O expresie de in cru n tare ii sch im o n o si trasaturile
m in uscule, $i se ridica, periculos de aproape de marginea acoperi$ului.
- N u ! p p a ea. N u , tati!
Zane Increm eni. N ic k n u voia sa coboare, i era absolu t n ein fricata. N u se sim^ea m ai in p erico l d ecat daca
s ar fi a flat in p ro p riu l pat.
- Z a n e , opti Barrie, cu vocea gatuita.
Zane in cep use sa trem ure. N ic k batu dintr-un picioru $i in drepta u n deget cu gropi^e spre el.
- T a t i, jos! co m an d a ea.
N u putea sa ajunga la tim p la ea. O rica t de repede
s-ar fi m iscat, feti^a lu i avea sa cada. N u-i ram anea decat
u n singur lu cru de facut.
- C h an ce! striga el.
C h a n c e stiu im e d ia t ce avea d e fa cu t. Se a p ro p ie
incet, evitand orice miscare brusca pentru a nu o speria.
C a n d ajunse chiar sub ea, ii zam bi larg n ep o atei lui cu
chip de heru vim , iar ea ii raspunse cu u n zam bet sim i
lar. Era u n ch iu l ei favorit.
- D a n c e , cro n ca n i ea, dezvelindu-i to ti d in p i m ici
?i albi.
- M ic u fu le anticrist, spuse el afectuos. O sa-mi fie
foarte d o r de tine d up a ce vei ajunge la inchisoare. Estimez ca m ai ai... o, poate pana pe la varsta de ase ani.
Benjy, fiu l cel m ai m ie al lui Josh, aparu d in spa
tele lor.
- D e ce i-a zis unchiul C h an ce Danicrist? O cheama Nick.

N ic k !$i d e sc h ise b ra fe le larg, fo p a in d in vArful


p icio arelo r. C h a n c e rid ica bratele.
- H aide, d ragu fa m ea, spuse el, si rase. Sari!
N ic k sari.
C h a n c e o p rin se $i ii stran se tru p u l m ic i d rag la
p iept. B arrie izb u cn i in la crim i d e u^urare. A p o i Zane
aju n se langa C h a n c e , luand u-si fiica in b ra fe, apSsaiv
du'Si b u zele pe m ic u l ei cap ro tu n d , iar B a rrie se grflbi
sa li se alature, p en tru a fi si ea p rin sa in im brap sare.
C a ro lin e ii aru n ca o p rivire lu i Joe.
- T e iert p en tru fa p tu l ca sp erm a ta n-a p ro d u s nici
o fat 5 , il a n u n ta ea, iar Joe rase.
Josh se u ita in c ru n ta t spre Sam .
- C u m a aju ns scara acolo? il in treba.
S a m ii c o b o ri privirea in p am an t.
M ik e si Joe in cep u ra s i se in c ru n te spre b a iefii lor.
- C i n e a avut ideea geriiala sa va ju ca ti pe a co p eri^
ii in treba M ik e pe cei apte b aiefi care nu se aflasera in
casa, fiin d astfel a b so lv ifi de vin a.
S apte b aieti sco rm o n ira p am a n tu l cu gh etele, nein
d razn in d sa rid ice privirea spre cei trei tati d in fata lor.
Josh lua scara, care ar fi tre b u it sa se a fle in urS.
A ra ta spre cladirea respectiva.
- In pas de mar?, spuse el sever, si d o i b a iefi pornira
ezitan d spre sura - p edeap sa lor. B en jy se agata de piciorul lu i L o ren , clip in d n e d u m erit spre cei d o i fra^i ai lui
m ai mari.
M ik e a rata sp re ura. C e i d o i b a ie fi a i lu i p o rn ira
intr-acolo.
Joe rid ica dintr-o sp ran cean a spre cei trei m ezin i ai
lu i, care o luara i ei in aceea?i directie.
C e i trei fra^i in a lfi, cu u m e ri la ti, t$i u rm a ra fiii
in sura.
N ic k o b a tu u so r pe fata pe B arrie.
- M a m i planje? intreba ea, si buza de jos in cep u sa-i
trem ure, in vrem e ce -1 privea pe tatal ei. Face tati sa tleaca.
- Fac eu sa trearii, sigu r ca da, b o m b a n i el. O s i fac
sa treacS si u n lip ici peste fu n d u l ala m ic al tau i o sa to
p rin d de u n scau n .

B arrie ch ico ti p rin tre lacrim i.

-Toata lumea i-a dorit o fata, spuse ea, sughitand,


razand i plangand in acelai timp. Ei bine, ni s-a implinit dorinpd
W olf se Intinse $i ii lua singura nepoata din bra^ele
musculoase ale fiului sau. Nick Ii zambi radios, iar el
spuse melancolic:
- C u pupn noroc, vor mai trece treizeci de ani pana
sS aparft o alta. Doar daca nu cumva...
O c h i i lu i I n tu n e c a ti se m ijira , i se in to a r s e sp re
C h an ce.

-N ic i sa nu te gandeti, spuse Chance cu hotarare.


P o p sa-p Indrepp privirea aia spre Maris. Eu n-am de

gand sa m i casatoresc. N ici s& m3 reproduc. Incep sS


vina cate doi acum, deci e timpul sa spunem stop. Nu m3
apuc de treaba asta de tatic.
M a ry ii zam bi d u lce.
- V o m vedea, spuse ea.