pentru găgăuzii din Basarabia,

Ajutorul, găgăuzilor d e'a învâfk'jqki uşor limba

română şi de'a vorbi bine româneşte.

Alcătuit de profesor pensionar protoiereul;

MIHAIL CIÂCHIR

Laflâc gagauzcea (tiurccea) hem

romândja (moldo vând ja) Bessara-
bieala, gagauzlar icin.

Gagauzlarân eardâmdjisâ taa colai ıurenmêea

român dilini hem,taa.rei laf-etmeea dei românia
(moldoyandja).

Dizdi hem: talmacjladâ profesor penşlpnax; protöiereİ:

MIHAIL GlACH^R

CHIŞINAÜ
.TIPARUL MOLDOVENESC"
19 3 8
 PREFAŢA
In timpul prezent, când Guvernul Român,
cere, că fiecare cetăţean să ştie. limba română,,
şi să vorbească româneşte, poporul găgăuz ne
având până acuma nici un dicţionar şi alte căr­
ţi ajutătoare, simţea o necesitate mare de un dic­
ţionar gagauzo-român; ca să înlesnească studie­
rea limb ei române.
Ştiind aceasta, eu am alcătuit dicţionarul de
fa ţă , ca el să fie ca un ajutor găgăuzilor.
•Fiindcă' poporul găgăuzvn’are în scris li­
teratura găgăuză şi nare cărţi in limba găgăuză,
limba găgăuză, cea vorbitoare, este săracă \şi ser­
veşte? numa viaţa- obişnuită, k acest dicţionar, ca
încercare, este cam scurt şi necomplect şi are ne­
voie de complectări, de adaosuri de anexe şi co­
recturi, care se vor făce, in ediţia, nouă după ă-
rătărea cititorilor.
Limba găgăuză j are' vre o câteva dialecte,
îtisă acest dicţionar sa compus conform dialec­
tului găgăuzilor din corn, Ceadârlunga, jud. Ti
\ghina. Găgăuzii, având acest dicţionar; v o r putea
mai lesne a înţelege nu numai cuvintele române,
c i şi spiritul limbei româneşti şi tot odată spi­
ritul poporului român, care are o bogăţie mare
•de deosebite expresiuni, de zicători ş i proverbe,
ş i poveşti pline de nespusă frumuseţe.
 3
Dacă acest dicţionar (cuvântelnic) va ajuta
m ăcar în parte mică scopul, urmărit ţ i va înles­
n i găgăuzilor învăţarea limbei române şi vorbirea
*ei,atunci autorul va socoti că opera sa :e destul
de răsplătită. Autorul va aduce mulţumiri căldu
roase tuturor scriitorilor şi c itito rilo rc a ri vor
arăta neajunsurile,)vor arăta cuvinte noi,. şi vor
inctrepta unele neexactităţi. în traducere etc .
T A p Macar xpt găgăuzii sunt 'din neaţn
dure (tiurc), ei sunt creştini Ortodocşii din vechi­
me adâncă. Găgăuzii Sunt foarte religioşi, oame­
n i h n iş tiţlş i iupiiori de pace şi trăesc Cu toţi
megieşii bine, în pace'şi în bună înţelegere, însă
Pele mai apropiate şi mai sincere legături şi re­
laţii fac cu moldovenii, çu çare foarte des se În­
rudesc p i ' călătoriile;\găgauz,b-mbldoy$ne surit
foarte trainice, şi legăturile Între moldoveni şi gă­
găuzii seJn lă r esc bine. In Moldova şi Dobrocfja
veacuri întregi au locuit găgăuzii, p e c a r i m o l
dovenii boeri emigrau-în moşiile boêreştj,' că pe
«buni colonişti. Boeril din Eaşi Baluşii (Baluşeştii),
■măi ales Tordachi B ölüş mare om de *Stat res­
pecta pe muncitori gâgăuziCa p e pop o r i cinstit
p lin e a în andl 1Ş69 a întemeeat 2 colonii gagai
d ze : satele Cea'ăâr' Şi *Örac în judeţul ■Lăpiişna. ■
Pentru aceasta, găgăuzii aveau relaţii bule
cu moldovenii şi cunoşteau limba moldovenească
ş i a înţrodţis aniim ba găgăuză multe cuvinte ro­
mâne, iar moldovenii au introdus în limba moldo­
venească multe cuvipie găgăuze. Limba găgăuză
. este limba tlurca (turca) veche, mai curatăf)decât
•cea osmalistâ. Limba turco- gagauza în compa­
raţie cu cea osmalistâ este în aşa situaţie, pre­
 4
cum limba moldovenească în comparaţie ca cect
română literară. Precum românii din punct de-
vederea literară au latinizat şi mu franţuzit lim­
ba moldovenească v e c h eto t aşa şi turcii, osma*
liştii au arabiat şi au persionat limba turca ve­
che. Găgăuzii au venit din Altai şi Asia centrali
în peninsula Balcanică prin Ural şi Rusia, şi a u
primit creştinismul ortodox, iar turcii osmani aw
venit prin Persia, Aravia şi Asia Mica şi Greciaf
Vizantia unde ei au)primit islamul Mahomedaniz-
mul. Găgăuzii numesc limba sa nu gagaaza, ci
tiurca şi zic noi grăim iiurccea ţurceştei iar turcii
osmani grăesc osmanlâidja, osmaneşte. >'
In Basarabia locueşte aproape una sută
mie ( î 00.000) de găgăuzi. Istoria găgăuzilor este
tipărită în revista r Viaţa Basarabiei*, an 1933!
N r. 9. 1934 Nr. $ şi 1935; Din acest dicţionar
clar se vede, că multe cuvinte române ([moldove-
neşti)t a întrat în limba găgăuză /şi multe cuvin*
te gagauze veche turceşti a intrat în limba ıhçl-
doveneăscă.
La strângerea cuvântetor gagauze pentru
acest dicţionar a dat cuvenitul ajutor fo s t inspec­
tor şcolar primar econom Teodor Ceachir, pentru
ce găgăuzii vor aduce tui mulţumirile, ceţe m a f
călduroase.
Profesor pensionar
prot. M l HAIL CIACHIR*
 EAZÄ-IUZIU
Ciunchiu Român Padişahţââ isteer hem izin
edeer, chi djumlea insanlar, hani eaşaerlar
JRmanieada iurensinlear român dilini, (romândja)
hem lafetsinlear romândja, hem gagauzlar da
<leaazăm ,iurensinlear Kromândjă, ohustan peccioc
Ueaazâm gagauzlar ân ellerindea bulunsun bir ear-
Mămdji laflăc chetabâ, bir (dicţionar, gagauzcea
hem romandja, chi gagauzlar ei anlasânlar her bir
la fâ t ner-bir sioziu, hein bulabilsinlear herbir Iar
fân saiasânâ, amma şindicadac cjhimsea mucaet- r
*olmadâeazşân gagapzlar icin bir dicţionar, la flâc.
Bu sebeptean bean neetcoldum hqzârlaim
gagauzlar icin, bir laflâc,, bir dicţionar, Onuştan
doean ţopladâm djumlea găgăuz laflarânâ hem
onlar â, dizdim sâra-sâra, Nhem haz,arladâm bu
dicţionarâ hem şindi t(parai cicardâm, Ciunchiu
gagauzlarân ; dilindea ioctur . eazâlâ literatura,
găgăuz dili bulunuer fucaara laflan, onustan bu
laflâc-dicţionar, ( bir jlchinchf dicţionar ghibl,
M r sţfted ghibi, cictâ câsa; ămma ichindji ţi-
iparda olabilêdjec om biiucletmeea, zerea djuni-
lea gagauzlar, hqni ei bileerlar găgăuz dilini
oardâm veredjeclear bana, hpm ghiosţeredjeclar
djumlea la fiară, hangâlarâ ghirmedilear bu dicr
fionanicinea, s ^ \ \ <;■
’ Bu leaazamlâ dicţionar leaazâm bulunsun
Mer-bir evdea, chi herbir gagauzun evlatlarâ colai
 6
iurensinlear român dilini. Eardâm için găgăuz-
lara hazarlanâer başca eardamdji chetaplar:
1) Dicţionar româno-gagauz — laflâc ro­
mană j a hem gagauzcea.
2) Etimologia, sintaxă gagauza in compara­
ţia cu cea română. '■ *'-■ ■ '
' 3) Carte de vorbire, lafetmeac chetabâ et ceţ.
1Gheldi vacăty chi gagauzlar da iuren v /p-
olsiinlar, hem fichirliclean chiamillic edensitilear,
chi calmasânlar taa gheri başca ihsanlardan-
Onuştan, leaazâm gagauzlar isleaa izmetle -
rea, isleăaustalâclar a coşunsunlar hem sa rf os-
luctan, hailazlâcţan hem hertiurHu feanalâctait
Corunsunlar. Allah—eardâmetsin gdgauzlara, chi*
onlar ei hristian, hem dodruluclu insan olsunlar,,
haliz găgăuz olsunlar, evelchi gagauzlar ghibi\ '
atalar ghibi, hangâlarânâ djumleahalclâr icramar
coearlardâ onlarân uzluu icin,dooruluclarâ iciw,
eidinlicleri icin.
' xBu ghiunchiu gagauzlar leaazâm ei iornea^
alsânlar evelchi găgăuz Iardan atalarândan, han-
gâlarâ:cioc vacât dooruluclan namuzlucian,r ea-
şadâlar Rusieada Vizantieada Greţieada, Bul­
gar ieada, Moldav ada, Romanieada 7 urchieadct
hem Dobrudjada, neredea bir vacât' gagauzlar
edenmislear găgăuz padisahlââv iiidjed siolear
istoriea. ,'v
Bu dicţionarâ dizmeea dei eardâm verdt
evelchi vacâtta olan şcola inspectorii iconom Teo­
dor Ceachir. '■ '■ ■
v Profesor pensionar ^ 'V
Prot. MIHAIL CIACHIR*
 DICŢIONAR GAGAUZO (T1URCO) -ROMANS
pentru găgăuzii din, Basarabia.
- „• ' ■'••■•ii:' mrrrr——' •.'•:•: . v
Laflâc gagauzcea (tiurccea) hem româtidja
(m oldpyandja)Bessarabİealä gagauzlaricin.
aa, s. — fundul.panfa- âcâlâria ghetirmeac, v. —
loqÜor.:' ' a aduce în minte
acâldan cicmac; v. — •a
aaz, (agaz)>, — gura f,- * : Reşi din minte, a ine-
aar, adjV — greu . buni :^^
aarâ s. — durerea P ’ 'acâl-vermeac, v."— a dâ-^
aarlâc, s. — greutate f. ;; minte, ai da sfat
aalamac, v. r—' İ 7plânge acântâ, izvor, m. cur­
aaci (agaci); s. —■copac gerea f; ;
aâaci,- adjT — flămând' -* acâdjîr —rr pugoi m ^ i ~
aâacilâc, s. f. — foame, acar, adj. rrr curgător
foamete - acâş, (acma),v s. ^ Curge^
aba, s. -^-ppstav groş.m. rea f.
abandârroac, -b.a spri- acâşmac, v. .-r^a se lua
• s ■ jini ' • - ■!.. dup^t cineva
abanmac, — a se şprijini acrdjigher, s. — plămânii
acean, adv. • când ir acâtmac, v. — a pune la
acic, adj.v^r deschis; i L curs (curjere)
aci mac, v. ţ ? a^ deschide acmac, v, - - a . curje
ac, adj. -—-ălb , ^ : aclâc, â. •— albeta f;i)i i i,
acâ, acăs,s, curjerea s.f. ada, s. — insula f.
acâl, s, — minte s, f. w adam, s, — om, bărbat
•acăllâi adj. — cu- minte, adamlâc, s.— omenirea f.
mintioş? adamlâclâ,; adj.—omenos.
 8
adamlâctancicac, (adam- adjicmac, v. — a avea
lâcsâz), adj. — ne- foame
omenos, egoist adjictârmac, v . a sili
adaş, s. — om de acea cu foametef '
vârstă, tovarăş m. aeac, s .; — picior, pâs m.
coleg, companion, aeacdar, s. — călător, to­
adaşlâc s. — tovărăşie, varăş m.
societate de lucră- aeaclâ,«(eaean) adv, — cu
'tori. ‘ ? picioare, pe jos ‘
adâ, (at) ş. — numele m. aeaclamac, v, — a paşi,
adâm, s, — pas m. ă nierje pe jos
adâm-adâm, adv. — pas aeazma, s. — apa sfinţi­
— in pas, încet, aliur tă, aghiazma
călăresc af (avfj, s. ertare f. scuza
adâmlamac, ver.-~ a păşi af-etmeac, v. ~ aerţa, a
scuza
adjami, (adjemi) (hadjemi) aferim, adv. —‘ brava !
, adj. — sălbatec, ne-
învăţat aflon,,s. — opie 1
adjaba (adjeba), adv. — afta, s. — septămâna f.
oare, sauN aga, s. fratele cel ma­
adji (agi), adj. — amar, re, 2) superior
durere ah, s. — suspinul, ofta-
^djicecmeac, v. — a su ­ : '• > tul m. ■■■■'.
feri boală) a; suferi ahenc, s„ — priviliştea f.
durere v •_ jocuri cu veselie,
adjilâc, s.— amaraciuneaİ ahmac, adj. — prost, tont
neplăcerea, durerea, ahol, s. — Iaudator m.
suferinţa ;■* fanfaron m.
adjimac, v, —/a simţi aii (aiâ), si ^ urs, m.
durerea aidji, s. ursar m.
adjitmac,. v. ■;— a face du- ai, s.— 'luna
: terea ai-aidânlâă; s. — lumina
adjic, — foame f. lunei f. ’
 Ale, adj. — trez aiplamac, v. — a-: ruşina
aicâră, ad v. -î- de-a-cur­ airat-etmeac, V; a deo-
meziş • - sebi. (• •.
aicârlamac,:v. V-: a traer* airâc adj ■ — despărţit
ge curmeziş - T r ­ airrPac,1vi—a1alege; a sê-
ăiţi an mac, v. ^ - a ofta,’a - para,1a despărţi
:k suspina : ; !'- airâlmac; st. a se des­
aidân, adj. — treaz, lu- părţi, a se separa
$ minat • afrâş, v.—despărţire •
' aldânlanmac, v. w a se airtmac,' v.—a despărţi çu
' ■'••• ‘ lumina , VVî sila ■s
aidânlâc, s. — lümina f. altlamac, v.—acurăţi
aidânlâc-diunnea, s .— lu­ al, — roşcat
mea văzută, f. uni­ aladjă, adj, — balţat, pes­
versul, m. triţ,
aidânlâclâj a d j,.—: lumi­ alabârda, s. — leneş, ne-
nos. gligent ' ’ ■
aigâr (haigăr), s.-;— har- alădji, s. — cum parator
, măsaf ,'••• alac-bulac, adj.—neastâţp-
aina, s. — oglinda, f.. parat, om de nimica,
ainadji, s, —• oglindar, a- alai, s .—mulţimea, parada
niajitor m. înşelător alaf, s. hrana pentru do-r
ainaşmac, v. — a se lega bitoci • l;,-:
de, a se ţinea‘ de alâş,s.—luare, cumpătare
çapul cuiva, a atinge alâş-veriş, s.—negustoria,
ainorpz, s. — atos, ;mun- târgueala
; teiç;Afon, âlâşic, adj. — deprins
âioi, adj. — ■drag, alâşţârmăc, v. - a deprin-
aipş (âij, adj. ■■ dp/a;leajçuj,;‘' r-'
aip, s. — ruşinea, de ru- ialâştărâitmac, y / / r a se
şine i ; • Hi\ (v desprinde'; .; ....,
aiplâ. a d jlV—' aiâşmac; v. — a s e ;luă, ă
’ :, s. — ruşine f.m a se, deprinde/ a se
destie f. ' v ieacuî "
 10
alamac (aalamac), v.— a almadjic; s. — nţăr mic*
, plânge k;;v ; merişor m. '
alaiş (aalaiş), s .—plânge- alt, s. — josul m;
• rea f. plânşetul m, altânâ, adj.—jos, sub ceva
alatmac (a alatmac), v. r - altâ? — partea de jos
a pune la plâns, a altâ (aaltâ) — şasă (6)i
face să plângă. • altâ chişi—şasă persoane
Allah, s. — Dumnezeu m. altân, Si r— aur m.
allahlâc, v. — animalul, altânlan ealdâzlamac,— a
care este însemnat auri • • .
pentru jertfă, curb an, altmâş num. ■,— şasăzeci
jertvă. ' v (60)
Allahân soluu, s. —Duhul ama (anima), con.—iar
sfânt, în suflarea Du- aman, adv.—vai, vai de
mnezeească ; aaman, adv. fă—mila, mi-,
alla-raz-o lsu n ,D u m n e­ ;j lueşte ma.
zeu să fie cu tine, amanet, s.—zălog, m. a-
Doamne ajută manet, m.w.,
aţcedjic, ad j.—mi ç 1a stat amelli, adj.—lacom ,
alceaclâc, s. -^-josnicie am ellic(amel), s. — la-
alceac, adj. — jos, josnic, comia f. <
,. mic la stat arhudja, s.—unchiul după
aldadâdji, s.—amăgitor m tata m. v
aldanmac, v.—-a se a magi ana, s. — maica f.
aldatmac, v.—a arnagi : > anadjiim, s. — *maicullţa
alechim seleam, — buna ananâri anasâ, s,—vmama
venirea, salutul bun mamçi, bunica, i,
aleflenmec. v. — a seră- anahtav s.’V cheea f, ;
prinde, a se infer- anarmac (anârtmac) v. —
binta... a rage ' "\r'
alem (aalem), adj,— stră­ anâlmac, v,—ă se pomeni
inim. anâlmâş, 'adj. — pomçnjt,
alma, s — măr m„ vestit.
vmdârn^c, v;—» pomeni,
a pune la pomenit
angâ (hangâ ? pron.)cihe?
angânâz (hangânâz)vcine
din voi
ani (hani); ^ care
angâ, — ce, cine 7
anlaişlâ, adj. — simţitor,
deştept -i - •
anlaşmac, v. -t- a?se înţe­
lege 'î 'm.: ;ol
anlâ (annâ)> s.-r fruntea
anlaean (annaean), adj. —
înjelept, isteţ, deştept
anlamac (anamac); vi— â
înţelege,-
anmac, — a pomeni <
annâc, sr — brazda, hatul
.f<»: dela plug. ^
ansârmac, v.-r a, strănutai
anteriu s.—anteriüt m.
apot; ^ carauJ, veaift îo
ajutor wn
ara*; s . —intermedia r,*di^
tanţa, intervalul m,
aracja, arasânda, —- între
şţraba, $ -ţ^ - c^ iiv
aralamac; ' V; rr.'a, face
intermedia^, a, Jace
interval s /
ajraraac, y. ~ a căuta
aran mac, v, — a şe căuta
arand^rmac, v. ^ şi{că
uţa cu^ forţa r i
a # (çuan), s,; — albina f*.
arâc (alijtir)* esli )
şrâ§j. s,(— druc, pfip ça­
re se învârteşte trio*
^ arcâi s .: ~ spinarea f.
arçaearalmaç v. — a apă­
ra ia lua sub1 apă­
rare . ■
arcâdaş, s. — priefşn; nu
tovarăş m. canţaracfe
arcan, s , a r c a n u l , fu­
nia cu laţ.
ardâ, s . r dosul...
ardâm ~ dosul mçu
ardâma — după minç..
art, ş . d o s u l , napoiul
aretlic (apretlic), >.r— co-
;i pil luat de şuţîet»
copil adoptiv;;
armut s. — prăşad, prăşa-
diib m. • v
arpa, s. — orz in, . (, . ,
arpadjlc,. ş. — ceapa m ă-
. ^n.ntă (mică)
arsâz,vadj. ;— obraznic .
artăfc, adj. — deacu : ^
artmac, v. — a âdaogfc
ascher; s.—oaste, soldat
aslan, (airslan)s.— leul n*
aslâ — drept,/dreptul
asmac; v. — a 1spânzur»
asâlmac, v. — a s e şpân*-
iz m
 12
«star, s: — captuşala, pă­ • v Bb
tura dedesupt baa (ba), s.— vie, vieaf.
ät(adä), s, — numele m. baaidji, s. — vier, păzi­
•at, s. — cal m. torul viei m.
atlâ, adj. — calare, călă­ baa-eapraa, s,—frunză de
reţ vie
«tac, s. — viteaz, îndrăz­ baâbozmaa, v, — a strân­
neţ ge poama de vie
atâdjiy's, — împuşcător baâlama, s. — baalama,
atâlmac, v. — a se arunca legătura f.
atmac, — a arunca baalamac, v. — a lega
baaţâş, s. — răcnet, stri-
•atârn, s. — încărcătura,
aruncarea, împuşcă­ •• gare f.
baargan, s. — strigător,
tura răcnitor m, i
•ateş, s — foc ţ *' baarmac, v. — a răcni, a
«teşii, adj. — de foc, fo- striga
■cos, inimos baarâşmac v. — a’ chiui
ateşlic, s. — hornul, unde baartmac, v. —• a pune
arde focul * să răcnească
ateşlendirmeac, v. —a în­ baarim, adv. — într'ade-
fo cata mâniea văr, macar
■ateşlenmeac, v. — a şe baariz, s.1— tulpân, bas­
' înfoca, a se mâniea ma pentru ibrobod
atlamaç,: v, — a s ă riT baaş, s. — rămăşag, fo;
atlatmac, v. — a pune ia baaşis (bacşiş) s; — ca-
sărit douţ donaţie- mită
•atlama, ş. — săritura baaşlamac, V. — a dona,
aul, s, — ograda, zaplaj, a dărui f
curte baba, s. — feniee bătrâ­
av, s. — vănătoriea nă, bunica f.
avdji, s, vânător, m. • babu, s. —- moaşa, doc­
-avdjilâc, s. vânătoria f. toriţa de moşit f.
 13
- babija, s. — boala ete
pântece
babuci, s. — papuci, pa-
, puc m.
bacica (testera), s - - ie-
restreaua f.
bacmac, v. — a căuta
bacâş, s. — cautare, ....
ochire f. 1
bacânmac, v. -r-v a se că­
uta, a şe îngriji
bâcmac, v. — a se plic­
tisi ..... ...'
bâic, s. — mustea ta 1
bâiclâ, adj, ~ mustecios
bâldâr, âdv. — anul tre­
cut ; ; .. j ' ■'
badaş, s. — tovarăş, mem­
brul unei societăţi
badaşlâc, s, ^-tovărăşie,
societate de lucră­
tori f; . '"•"
badaşmac, badaşlanmac,
v. — a compune o
societate, a se înto­
vărăşi
badica (batiu), s. — fra­
tele cel-mai mare
badja, s. — coşul sobei
badjac, s. — picior m.
batdjadjic, s. —picioruş m
badjalâc, s. — gorp, od-
* jac m.
badjanac, s, -r- cumnat mi.
bailmac, v — a cade îi*
nesimţire
bairac, s. —drapel steag
m, . ...
bair, s, — munte, deal riu.
balrdjic, s. — munte mic*
dealuşor
bairlâ, adj. muntos»,
ctealuros,
bal, s. — miere
balaban, adj — înalt
balâc, s. — peşte
balâcci; m. — pescar
balâcrtutmac, v.— a tprin*
de peşte ( ,
bâlagan (balgan), s . —
.. balele, flegma f.
balan, adj. — alb,
baldâr, s. — pulpar picior
baldâsca, s, soara soţiei*
baler s. — polobocel mic*
ballâ, adj. — de miere*
dulce
balta, s. — mlaştina, balta
bana, pron. — mie
banmac (bandârmac), v-
— a muia pâinea în
mâncare
barabar, adv.—împreuna*
ia un loc
barâş, s. — împăcare, pa­
ce f.
 14
Ijafâşmac, v. — a se îm­
păca
barâşraaclâc, s. — împă­
care, pace f.
Ijarâşlârmac, v, — a îm­
păca
«barsac, s — tnafä,'mâţele
barut, s. — prav m.
basamac, s. — treapta,
scara
toasca, s — cofta
bas-etmeac, v. —a apăsa,
a surpi
basma, 's. — basma
‘basriiac, v. — a pune pi-
1 ciovul/ a călca
baston, s. — cârjă* baston
*bastârmac, v. — â apăsa,
a suprimi' N
baş, s. — Cap
’başac, s. — spic m,
başcea, s. — grădina f.
"başceavandji, s. — gră-
: dinar m. \
t>aşca — alt, altul, afară de
başina almac, v. — a lua
în gând - .
başlâ, ;adj. — căpos,
’başlantâ, s. r-'} începutul
•başlamac, v. a începe
başlantârmaC,' v .—:a pu­
ne început, a^începe
foaşmac, s. — papuc
başparmad, — dejetulcel
mare
bataö/‘si — glod, noroi;
bataclâ, adj. — glbdps
bâtaclâc, s. glodărie f.
batacJanmac, v. — a se
îngloda
batal, adj. — uriaş, înalt,
colos '
bată, s. — apusul 'soarêi
, lui, vest, apus
batâdacâ, adj. — de apus,
apusean
batista, s. — basma pen­
tru gât, cravata
batiu, ■ s. — /fratele cel
•! mare
batlac, s. — polobocel
pentru apă
batmac, v. — a se cu-
funda
battârmac, v. — a cufunda
be, — mai, hei
beanr pron. — eu
bebrec (bebirec), s.
reninchi, rărunchii
becci.^s. r—jipăsitor m,
beclemeac,tv/v- a păzi.
bechetjs. —- ghereta; ..
bec|iî, >adv. — poate , să
fîe
beehmjeâc, v.‘— a i place
beij s, superiorul; stă-
pânitor, -şef !
 15
beilic, s, — stăpânirea, beş, num. — cinci (5)
Dşefia t t - v • beşeâr, huni. — câte cinci
bela>« 9; nevoia f , gria Bêşlic, num. — una de
jaV f, impozit cinci "
bel/ s. — şeiele, ta liä '' beşintfji, pum. — a cincea
bel-chemil, s. —'şlra{spi-
• narei/''"- beter, — mai ră u ; v
belli, ad. — da, şiv e d e, betfa (betva), s. bles­
vizibil, adevărat temul,, .
belli-etmeac, v. — a adei betfa^ptmeac, v, -^- a bles-
veri, a face<cunosr- tema .
, cut.. ■. N ı bez, s.. — pânza t: v
beni, pron, pe mine bezbelli, adv. — da, cu
benim,t pron. — al meu' adevărat; vizibil
benzemeac, v. v-T- a fi a- biiberr— chiper
semănător, â>jsemâi biberii, adj. — <Chiparat
•na cır cineva- - 1 biberlemeac, v; -t- a pipe- -
benzetmeac, w — a facê - ia, a-pune chiper"^ .
la* fel; a face asemă- bicimeac, v. — a cosi, a
nător 1 v :‘vİ-.::,İm aecera '
berber, s. — bărbier, pa- bicinti, s.:— 'pâinea sçce;-.
riçmaher ratâ,s .
berechet, s, — recolta bicitiriheac, v. — . a pune
; tbuna, belşug. jţ.j , ' Ia cosit, ă pţine la
berea-eançä, ^ .d ^ p e a- . ' secerat " ■'
al -i.WV Pa*i«A :.,*o bieăz; adj. ăltţ
ceşşta j( -*! • pj^azlâc, — bari alb. ar^
bertjc, pry şcrgţ.ntijţ0jş()rânn ,r,,g !n t a ; " ', ;:;0 .
r leala bilea, adv. —" la uri foc
‘bertrifiieâ^c, ’v:. :^r 'â şcrânti
■beslemece,,v. —V fy ă p j, ştire. < j, JV
bilele, (blezicf s.‘—,JbdU'.,
%es1drnieăc, v. — a '"'se 1 “ taraf. „V-:;"”
" hrăni *' bllmeac, v , a ' ştl
 16
bilghici, s. — ştiitor, gă­
rilor,, proroc
bilemeac, v. — a ascuţi
biletmeac, v. — a pune
la ascuţire
biliş, s. — cunoştinţa f.
ştiinţa f.
bilişmeac, v. — a face
cunoştinţa. ' :
bin, num.—una mie (1000)
bin-başi,— capul, coman-
' ’dantul cetei, care are
o mie de soldaţi
biolea, adv. — aşa
biol mea, s. — despărţi-
tura, secţia f.
biolmeac, v. — a despărţi
bioliunmeac, v„ — a se
despărţi
bioliuc (buluc), s. turma f,
bir, num. — unul, una
biraz, a d v . — puţin
birear-birear, adv. — câ­
te unul, câte una
birbaşlâ-ev, s. r—casa cu
un etaj
birdean, adv. — deodată
bir-erdea, a d v . — Ia un
loc
bir-eri, adv, — nici la
un loc
bir-caci, adv. — vre-o
câteva
bir-cat, adv. ;-r- de un
rând (1 etaj)
bir-cherea, adv. — într'o
vreme, odată
biri, — unul din alţii
biri-birini, — unul pe altul
biridjic, — singur, singu­
rel, unu
birlic, s.— unitate, unire f.
bir-şei, — un lucru
bir tacâm, — acordydeo-
seamă, de opotrivă
de un soi
birtiurliu, — de oseamă
de un sol
bişei ad. — nimica
bit (chehlea) s.—păduche
bitlemeac v. a. — caută
'(a alege) păduchi
bitimeac v. — ase săvârşi
a muri
bitiş, v. — săvârşire
bitchi, adj. — cel de urmă
bitchiea^-eacân ^ äproaT
pe de sfârşit
bitchieâdac • — până la
sfârşit
bftchidea — la sfârşit
bitirţneac, v. a‘săvârşi,-
a mântui
bliuc adj. — mare
biiucluc s. — mărire, mă­
rime
 t7
biiudjec adj; — mărişor ’ bol ad. -h-- liberr recoltoş
biiumec v . — a creşte bolluc* s. — recolta buna.
biiun adVr ^-vastăzi, azi berechet
biiunniuc adr — pe as bondjuc, s. -f- merjele
tăzi, pe azi booza s. — braga, bău­
.biîutichitr âdj. — d£ *as­ tura diit faina de
tăzi păpuşoi
biuriundjiuc s. — itiatâsâ boozadjl, c. —< bragar
, blâstâtriăt adj. ^ ticălos, boran* s . f o r t u n a , vânt
Ölastaäıat mare
boba (buba, böbäCä) ş, borci, s. datoria f.
tată, tatul borciulu, s. — datornic'
bobana s, — öle bătrână bordei, s. — bordeiul, fio--
boba-hacâ — dăjdîea, im­ vartia
pozit, pe cafe plă­ böfrtä, (borona) â. TbcM >
teşte mirele părinte* toartă
lui miresei borrtalamac, r. — â bd-
böçluc S, ^ güHöl; tiêftf* roni
tfeiêgeri borş (borciu) S. — borşul
bodai (botitţal/S.^grâu (1) bds %(bdz) adj. suf’ ce­
boi, ’$. — şjtatură nuşiu
boilu*. adj, î— çui statura bos-saçilä adj. — du păi
mare, fnalţi • , dânuşUr
boiafboea) s, — vöpsçaj böstaö, ö. — artjuÄÜH^
boe- , bostan ji, s. — ÖdŞtanar,
bpiadjjy 9, 1-* vQpsitpţf puziferur ârbM ibn
boead|iuK arbuzar '
bdeamac, y, ** a. vopsii bdş, adj. — deşêrt, Rbdn
a bo|,,^c(Wora s i b b w
boiafy s* r-p boerr nu ' boşantnac, & ^ fi se de^
' • şfertâ, & blibbttf
boinu, s, rW gât^ gâtul m boşatmatf; V: deşerta
boibiîa, *-*■după statura bbtfcea (fio te a ^ di *~1$>
bolundur^, ş. ^ Jfag gatura cu* ifrjSl
 ıa
boşcealamac, v. — a lega
în legături
boşta, adj. — pedeşert,
slçbod
bozdurmac, v. — a pune
4 la stricat
bozmac, v. — a dărâma,
a strica
bozgun ad. — stricat, stri-
^ căcios ^
bozulmac, v. — a se strjca
bozuş (bozuşluc) c. — stri­
care, şvada
bozuşmac, v.— a şe svadi,
a strica tovărăşie
braadârmac, v. — a pune
să dêe drumul, a sili
; se lese
braalmac, v — a se le­
pădă 1
bracmac v .— a laşa, a
da drumul, a lepădă
brânza, -s. — brânza de
.. \o ie '
brici ca, s. — caruja boe-
....... rească '
bu,,r pr, -rr acest, acesta
bua(buga, buva)s.— bu-
hai, taur
buaz,( (bugaz) s.* — gât,
jv' - gâtlej, canal
buca, (bucata) .ş,.' — bu­
căţică
bucaa, s. — fere.candală
bucaalamac, — â pune în
fere; a lanţui
bucadar a d v . — atâta
bucşa, s. — bucşa, inelul
rotei
buceac, s. — cuţit
buceadjic, s, — cuţitaş
budac. s . — ciot, creangă
budaclâ, adj.—ciotoros
budală, — prost, tont
buga (buva, bua), s.—bu-
gai, .taurul m,
buhu, s. — buhnija, joi-
marita
buinuz, s.—cornul, m,
buijjuzlamac, v, — a Îm­
punge cu coarne, a
da cu coarne ;
buinuzlu, r— comat, cu
coarne w
buiur (buiurun), adv.
poftim - .
buiurmac, v; — a pofti/ a
pofti Ia masă
bulamaci, ş. — mâncare
făcută din făină, caşa
bulanâc, adj. w tulbure,
'tulburat ' ;
bulanmac, v. — a se tul-
r - bura • -V
bulandărmac; v .— a tu.Ir
bura
 19
bulaşic, adj. — murdar,
• măscărit
bulgur, s—pasat făcut din
grâu, bulgur
buliu, s. — mătuşă, soţia
fratelui cel mare
buimac, v. — a găsi
bulunmac, v, — a. se găsi
bulut, si — nor, nourul
burada (burda), ‘adv.
’ V1 aici
buradan, adv — de aici '
burai, adv,—aici 1
; burdurmac, :V. — a suci, â
• învârti cir- forţa ^
burgacl, s. — unelta, cu
care 'şk /învârteşte
‘ ; "moara ia Vâht,sucl-
tor, pârgâe : x '
burgas; s a turn ^ ceacâ, s.Scufiţaş , ...
, burgu, si - - wşdei'lvt'rţ-,
burgudji, s . ; svredelaro
burgulamac,. v. a stoe-
; deli
buf mac, v.—a suci,"a; în­
vârti, < ••••
burnu, s —nas^fim »-^/:
burulmac, v. - r a se în-
. ; vârtii’ia-se rotHr-'j:>L.
buruşuc, c. çrêt;;sbäru
citură^c- fi
burvuşmac, v. —â se sbârci
buruşuelu, adj. ş? zbârcit
but, s.—■picior taet, carne
din picior
buu, s, — abur
buumac, v; — a gâtul 1
buundji, s —vrăjitor, mag
C. cea, ce, ci, cio, ciu.
cea (ceala), adv. —r la
drejapta, ceala.
ceacâr, — ;cu ochL deo­
sebiţi, ochi feluriţi
ceaârâs, s.—chemare, stri­
g a ră ^ v, ,
ceacâr, qeacâr,—^încrucişat
ceaar.mac, vt*r.a chema
ceacal, !$!.>— cal ;cu pata
hi; r*-albă pe frunte,
ceac — până la
cepçä|dJ|ç,;ş. — ham fäçut
(lin frânşhji ‘
ceadâr, s. ^iC orţ, şatra,
-umbrela
fa s tâ iito v r doritor deT
stinta, mag, m.
».î Ş ^ ş^ s,. lunca.
cealâ, s.^ţpfa, .rţufar .j
cealâiâc, - tpfiş;:t.
qça$şean, ad.^r- muncitor,
vharn|c, stăruitor, m.
cealâşmac,^;v;.—;,a se sili;
a se! stărui
 20
cealânmay s.—furatul, fu- ceare, s.—rota cu dinţi
ratura cearpmac, v.—â pali
cealcanmac, v.— a se le­ cearpâfmac, v.—a se pallv
găna, a se mişca a eşi din minţi ,
çêalcamäc, v, -* a mişca, cearşanba, s. —» ipiercur»
a legăna, a da cu sita (ea) f.
cealmac, v; r. a fura . cearşaf s, — perdeaua f;
cealârimac, v,—a se fura cearşi, *s. — earmaroc^
cialmac, v. a cânta piaţă, ţârg
cialgâ, s.-1-cântare ceată, s. — frânghie groasă
cialgâdjî, s.—cântăreţ
cealpalamăc, v,— a spala, ceatal, s. — furca cu dou&
, ä clăti coarne, rămuros
ceam, s.—molift, iii. ceatâşmăc, v. — a se*
ceamur, s.-rglod, lut, m. prinde, a se agăţa
ceamurlu, adj. -r glodos ceatlamac, v. — a crăpa,,
eeamurdân, — din lut a plesni
ceamâş, adj.-*- desmerdat ceafârâc, adv.— că ucisul
alintat ceâişîr (ceauşii) — panta-
cean, s .~ clopot m. Ioni din postav
ceavdar s. — sâcârâ f,
cean-evl, ş,—êldpptnfţa ceavun, s* ^ ceaun rri.
cean-eecmee V — ă trage cecherdee, s. *— siâib u iel
clopotele ; cechi (cec)®.-*- cantarm.
ceanac, s.—straeWnă cechidjj,s. cântar a jiu
ceanta, s. — straistta efO- cechilnxcc, v. — a câiatăiii*
băneâseă a se cântări.,
ceapcâii, s --buesfrufCăl) cechlnmec, v; — a s© se»
cea praz-, s.-^-brodefria, cu- trage
sutSurâ ^ cechiş, ceartă, &va da
ceapuc, adv. t&grâbă, cefcfejşmecvv. a certai
• ■ Iute* - a se svădi '
ccarâc, s.—apineay©chift­ eechiei, s* — eiocăinaş: mu.
ea din pele cecbtfcgea* — lăcusta. .ft.
«çecraec; v. -r- a trage elli, ädj, ■— crud
>cecnıedjea, s. - «altar m. ciarâş, c. — chemare f.
*celibiMs — elegant, fere- ciarmac. v. — a chema
• ; îcheş ''.'biV. ciartmac, v. <4- a chema
«celec, s —j boul cu un cu forţa 1
corn m* . ^ - ciçarmac, v. -*■ a scoate
«celic, s. -*» tu**ca fı; cicarâş, s, 7 * scoaterea f.
«peliic, s, --- otel nt^v ‘ cicartqiac, v. — a scoate
çember, s- bröbodä, cu sila ' /
şelincä f. clcm.ae, v. — ? eşi. ■■
«cembeer, s. -s*- cercii de cicmac ioniupea, v, — a
poloboc m, *. eşi la întâmpinare
ceanăa, s . ^ bărbia, falca f çiceo, ş. floare, varsat
cenghel, s. — cârlig, uıl» çlçedjic, s. — floricica f.
diţa f. ciceclenmeac v. -r- a se
<cendelea, s* — duşleac m. înflori* a înflori
cep (çiop), s.—dop* cep rfti ciceclic, s florerie f.
«cepicf, s. — pantofe, ciu- dudu s» — unchiu ri*.
pici cifât, s. i-rr ovrei, jidan
‘cercevea (ciurciuvea), — cifci, s„ rrr agricultor, păs-
rama, ciurciuvea ţj mäntean
<cetep (cerepiţa), s.- ö* cifci Üç, ş. — agricultură f.
iane, oaledeacope- çift, S.' —- pärêche fi
■ i: ■.-■«it casa ■ -i - •i:..-'.', cll, s, — patrinichCa f.
cetelea, s Sorţ m. cilbär, & frâu m*
«çetin, adj, — vârtoşi, <tare cildârcă, s. — uscătură f,
ţcetinlemeac, vj ~ a se dilli adj* — petrii bältat
1în vârtoşi, a sd întări clllemeac, v. ^ apestre
ciban, ş. t— buba . ţi, a bureza ’
«cibăc, Sı rrtî băţ m. V cifece s. căpşune f.
cibriţa, s. — cibru ms.v-v cilenghir, s. ferar, lă-^
cicârâc, upeltâ de çätarm ;' ■*:; :-r
>Vv' n strâns- aţele cifti,: s b — pajişte fi ? ^
«cii,-*s, — roüa. f/:; « cimcirity si *— fulgeri. tttb-
 22
cimciriclenmeac, v. — a ciodjudjac, ş. — băetel mta
fulgera ciolmec, s. — ola f.
cimdiclemeac, v, — a ciu­ ciolmecci, s. — olar m,
pi, a plşca ciolmedjic, s. ~ oleica^
cimetı, s. — earba ola mică,
cimenlic, sr. — loc bogat ciop. s. — cep m.
cu earbă ciorap, s. —. ciorap m.
cin-cin, s. — sunet, clo­ ciorapci s. — ciorapar*.
poţel mic • împletitor ,m.
cinar, adj. — incapăţinat, ciorba, s. —ciorba, supa L
îndărătnic r ciorbadji, s.—stăpân, gos*
cinghenea, s„ — ţâgan rir podar \
cingheneica, s. — ţâganca cio^ec, s. -y fateu,. turtă
cingheneidja, adv. — ţ i ­ dorian, s. — burueana,..
găneşte dorian m.
cinemeâc, v. — a rumega, ciotca, Si — şotca, ciotc&
a rumeza ciotmac, s. - butuc, buş­
ciinemeac, v. — a călca tean m.
cu picioarele ciotra, s. — dambidjam&
cioban, s. — cioban m. i garafa ;
cibotar, s. — cebotar m. ciotuc, s, — tufa de vie
cioşmea, s. — izyor, ciş*
ciocan, ş. — ciocan m. ' meaua j
cioc,s. — mult ciozghiu, s. — dezlegare
ciociuc, s. — mulţime, lUr deznbdare f.
me f. ciozmec, v; — a dezlega-
cioclamac, v. — a înmulţi ciplac adj: -? gol, ’ des**
cioclanmac, v .— a se , brăcat '
înmulfr ciplădjic adj. — golişor
ciqcmec, v, — a se în chir cirac, s. — lucrator, argat*
na până la pământ* clraclâc, s..— slujba de
a se slobozi jos argat, argajie
cioctan, a d y ,;— demult cirpmac, v.: — a; clăti, as
ciodjuc, s. ’— băet m. spala 1
 23
— i
cirtma, s, — füıer* flue- cizi, ş. - r brazda» linia»
raş m. trăsătură (
cirtmadjiç, s, — flueraş m, cizilemeac v,.— a brazda,
cjtran, s. — earba inaltă a Iiniea i
citranläc, ş. .... loccu iar­ cizmea, s. —cizmă, cebota,
ba îqaltâ , clzraedji, s. — cizmar, ce-
circtıln', adj, r— slut x . botar m.
çjirişli, adj. ' — , feliurit, caar, s. —*■zapada, omăt
brazdat caarea, adv. — afară de
çişchip, ad, v-f- mândru, căavi, adj. * puternic, tare
. fOdUİ ţ '
ciit, s. — ambar^sâsâ!eac caaviliç, s. — puterea,
pentru păpuşoi tărie '
çit, s. — stamba caavileşmeâc,. v. — a se
citen, s. coş p. paie întări, a se împuter­
çltfna, s. — păr, şcetina;, nici
ciubuc, s. —-‘băţ, trestie caavi-olmac, v, a sa
cius^tan, (fistan) s. — rochie face puternic
ciucündur, s. — svecla f. caba, adj. — moale, poros
ciucur, s.— pârău, şant m, cabaat, s. vina, culpa f.
ciufa, s. — postav-sipţire ip cabaaţlâ, s . — vinovatul,
ciul, Si — pătura p. çal vinovat '
ciullamac, v,— a pune pă­ cabaatlamac, v; — a invi?
tura pecal ‘ novăţi, :/ /
ciuma, s. — ciumă (boala cabaatlanmac, v. — a se
/neagră) / învinovăţi
ciunchiu (m) adecă, dacă, cabaaţtsâz, adj/*— nevi­
fiind că v novat, fără vină
ciurlan, s, — buruean cabac, s. — bostan
ciuriuc adj, putred cabac-boş, s. - cap-bos*
ciuriumec Vi —: a putrezi, - , tan, cap fără păr,
ciuval, ş, — sac m. pleşcat
,ciu ven, (ceaun) ş . ceaun, çabada ji, s. — fercheş,
cazan mare; -molatec "
 24
cabardjic, s. — înflătura, cahârlanmac, v. — a se
furuncul întrista, a se scârbi
cabarmac, v. — a seum- çafa, s. — cap, capul m.
1 fia, a se dospi, a se cafadar, s. —^ camarad,
ridica tovarăş m.
cabul, s . — primire f cafadarlâc, s. — tovărăşie
cabul-etmeac, v.—a primi cafe, s. — cafea, f. .
cabul-olmac. v. —* a fi cafes, s. — cuşca f. |
primit, a se primi caftan s. — caftan m.
çaçearac, adv. cuf^ga caia s. — piatra de moară
çaci pr. — cât, câte ? çaibetmeac, ar. — a pier­
cacicân—refugiat m, de, a prăpădi
calabalâc, s. r r înbulzeală. caibetmea.c chendini v.
gloata, lume multă ? a pieri
căci mac, v. — a fugi caib, s. 7 - pierdere, a
cactrmac, y. a scăpa prăpădi simţirea
cacişmaç, v. ~ a pe a-
Ierga cu alţii gaip^adj.V-pterdn^ pră
capmac, v ~r a bate cpi^ p&dit
stâlpi etcv a pironi caic, s, -rrr luntrea
caco (u), s. — sora cea caipâ, adj. ^ fpdul, iţ$ţ^
mare' V, J
.
cadâ (cădi), s. jude* caigana, s, — sc;ob, ochi­
cător m. şori din ouă
cadânja, s, — joc solo caii, adj, -7T- invpjt
(cazacioc) caillâc, s. — învoiala, do­
cadenia, ş. — serbători- rinţa I ., v
rea naşterei copilului caillanmac,. v. im* a se
cadjfea, s. — catife, bar- învoi
haţ cailrolmac, v. -n- a se
cahâr, s. —■şcârba, tris­ învoi
t a f. caiemae/v, — a se luneca
caliarlâ, adj. — trist, scâr­ câtmac, s. — smântână
bit caimaccţ, s. —*smântânar
 25
caimaclâ, ad}. — cu smân- calpaccî; s. — cuşmpr « l
* * tană cal-şaalâdjeinan, -^- fămâi
cainana, s, soacra fr sănătos, ramas bun,
cal nata, s. — socıju m. cu sănătate
cainciu s. — cumnat m călugăr, s. — călugăr m.
calabalâc, s, -* îmbulzala, calugarca. s. -^ călugă­
gloata» multă lume rită fv
calan, s, — rămăşiţa, ră­ cama, sw — pană de în­
masul ţepenit . ^
calai, s cositor m. çarpara. a — cam araf.
calai dji,»s, —*■spoitor m. cambur, adj grăbănos
calailâ, adj. * spoit cu camburlanmac, v w a de*
cositor • . veni grăbănos
calailamac, v, ~ a spoi camâş (saz), s. ^ trestie
cu cositor ^ stuf, stuh
calân, adj; gros» camei, s — biçin, cnut,
caiândja, adv„ cam- biciuşca , . >
gros, grosQlan camoilamac; v v ^ a b ic h ıi
calânlamac, v .r -y+r ar se a bate cu biciu
îngroşl: / v " can; s. ■»— sânje
calâp, s cătuşă f, canlanman, v. — a sân-,
calbut, s, — d u r m. sita *. jera ..-ü U-;
calcmac, v„ — a sa scula can*carâşmasâ, \S. a-
calcan; s. pârghie fi;. ■ mestecarea sângelui,
caldârâş, s. ridicare f. încest
caldârmac, V. — a ridica canlâ; adj. t+- sângeros,
cale (calea), s. -r^çetate f. crunt
caleli, 8. —r. cetăţean* din» cânara, .'•» — cariera de
cetate *■. / pietre, pieţţăria. mere
câledjic, s. -rr. cetăţuica f. canat s — aripa f.
calem, s. jnusureţ m: canatlă, adj. — aripas, cu
calfa, s.— calfa; submeş- aripe
..••• ten m........ ^ candja, s* — undiţa f en^v
oalpăc, si -m cuşma t cora f
 26
candjic, s. — cafea, ca­
feaua
can dil, s. — candila, lam-
pion
canişca, s, — colac cu o
găină friptă
canon, s — canon, orân-
duială, regulă ,
cantar, s. — cântar nj..
cantarji, s. — cantara jiu,
cantarator m.
cantarlamac, v, — a cân­
tări
cantarlanmac, y. — a se
cântări
canfarliea, s. —■cancelarie
canul, s. — căinfa ;f.
canul-olmac, v . — a se
pocăi
cap (cab), s. — scorfa; f.
capac, s. — capac, oblon
capamac, v. — a,închide
capalâ, adv, — închis
capan, (capâş),— capcana
lat
capan mac, vi — a se în­
chide
caplamac, v — a cuprinde
caplâ, âdj\ — cu scoarfä,
scorfat
capma, s. — furt, pradă,
jaf
capmac, v. — a prăda,
a jăfui
capot, v. — nianton,^pal­
ton, m.
capu, s. — uşa f,
capudju, s. — uşier, m.
capudjuc, s. — uşa mic&
; portifa
cap-cara, — negru cu to-
f tul *
cara, adj. — negru
caracuş, s. r— graur ■
caraeanâc, s. — buboiul^.
beşica neagră
caradja, adv. —' can ne-
gru, negrişor i
caralamac, v. — a negria
a vopsi cu negru
carameli, s.,—r zaharcală-
cărămidă, —; cărămidă .
caranlâc, s. — intunerec:
caranlâ clan mac, v .— a
se întuneca, a însera
cararmac, v. — a se .ne­
gri V
caraul, s.—ca râul, straja
carâ, s. — femeea, sofief.
carâc, s. — strat m.
carâmdja, s. — furnicai:
carâşic, — amestecat
carâşmac, v. — a se a-
mestica
carâştârmac, v. —' a a-
mesteca
carâş, s. — o palma, a
palma de loc,
 27
sardaş, s;;.— frate m. casapia, s. — măcelăria
cardâşlâc, s. frăţie f. casavet, s. —- grija, scâr­
cardaşlanmac, v. —■> a se ba f.
înfrăţi caşavetşiz, - fără grijă .
carez, s. — invidia, pizma caşinca, s. brbboda f.
cärezle nrneac, v. —* a piz cat, s. — rând, strat; etaj
mui . /: catâ, s — rânză f.
carezli, adj. ipizma'ret, catâc, s — ;hrană, mân^
duşmănos care f.
carnâ s. stomah catâştârmac, y, a fră­
carpuz, s. — ârbuz, har­ mânta, a amesteca
buz m catmac, v. — a amestica/
cart, s. —t bătrân m; ; catmac-laf, v . - ^ a , .
cartai,' s . "— vultpr m. i ’ > întră îiţ „vorbă, a
^ärtmaci,. s . : lapte rărâ , vorbi / ..v .
s. • după naştere . catran, s. — dohot,sm o-
i cartofii, s. — cartoafă f, ală
carşi, — întâmpinare/ în- cantrandji, s. —1dohotarnţ
%dărăt 7 caţaveica, s. — şuba fe-
carşida, adv.; ~ îndărăt ■ meească /
carşi-carşieâ, vizavi, caş, st sprânceană fi1
fată în faţă .m caşaa, s. — sâceala f.,
carşighelmeac, v. — a în­ caşaalamac, iv,— a săcela
tâlni caşcaval, s, — caşcaval1
^carşilaşmac, .v .jW 'ao se caşic, s. — lingura f. 1
întâlni caşicci, s lingurar, m;
casaba, s. — oraş, târgm. caşiclâc, s. — ; vioara îi*
caşâm, sfârşitul luc­ formă de lingură,
rărilor de toamnă, caşidjac, s. — UngUriţa »
ziua de 26 .-Octom- caşimab, v f '■*—a scarpină
brie • caşinmac, v, - a şe scăr*
cascatâ, adj. ~ .ţeapăn, pina
vârtos ' caun, s, — zamoş m.v
casap, — măcelar, casap caurmp, s, — friptura fi.
 28
caurmac, v. — a frige
caurulmac, v. —r a se frige
căuş, s. — covatica
vcauşmac, v. a dispare
cavuş, s. — vioara op 3
coarde
cavac, s. — plop
caval, s , — flaut.
'Cavjga, s. — cearta, dis­
cuţie f.
eavgalanmac, v. — a se
certa
cavramac, v , — a apuca,'
a înhata
cavraşmac, v. — a seîn-
hafa, a se apuca
«cayranmac, v. — a se
agita, a întră în grijă
cavrulmac, v. — a se frige
vcabrâzâ (cârmâzâ) adj. - -
roşu, roşcat
-câci, ş. papoiul
cfţcin, s, — parte# / de
înapoi
câcin ghiţţneac, v.
pıçrge cu .înapoidl
câi, s, — bucata, taerea
•câitîârmac, v. -r a pune
şă t^e bucăţi
câimac, a bucăţi
câimâc, s. tandra fj
-câirnâclâ, adj. — fandra*
roş.
câeac, adj... — asprii,fără
milă -^
câeamet,, s. r^- viscol cu
zăpadă, jlcoh
câinaş, adv. — deaîn-
curtneziş
câinaşchesmeac, v. — a
. tae- îneurmeziş
câl, s. — păr lung, păr
de cat, boi şi capre
câllâ,,, adj. — parros,
câlâci, adj. — sabie
câlâf, s. w.cutie-, teacă '
câlcic, ■:s, — musteteîe
grâu lut, orzului etc.
câmâldanmac, v. — a se
mişca
câlmâldatmac, v.—a mişca
câmâldâş, s. —r mişcare
cân, s. — teca
cannap, s. -=?. şvara de
legat stuful pe casă
câipmac, v. w a clipi cu
ochi
câpârdamac, v. a mişca
câradja, s. cerb
câr, sV câmp
eârâm, Si ^ Crâm, crâmul
çärci, s. —?pomoroca, ger
mic, bruma .
cârcei, cârcei
çärcima, s. -r**. carşma,
cârciuma
cârcimar, s; - s cârşcpar
 29 *

där& ı,:-^ la câmp câiscaticilâc, *. ^ in v id ii

cârdjilâc, s. 4i-, ocupape ; ' zetozie
pd cärop.(cu) m câsâmae, v. — a âpasa^
cäräc, ad}; stricat a Strânje, a presa
cârmac, W — â strica câstârmăc, v. ^ a apa sa
cârâimâc, v. •-=- a sê Strica asupri, â apuca
cârc, num<:—patruzeci (40) câsma, $; — grabări, gâr-
cârc-aeac, s. —; fnSecfa bovie
cu patruzeci de pi­ câsnraîâ, adj. — glîebOs
cioare : câsmet, s. — noroc m,
cârcâ, ( c â rc â n d ji^ a p â - că smerii, adj. — norocos;
truzecelea cusmetsiz, adj;' ^ fără
cârcmac, v. — â tunde ţjproc
cârclanmac (cârcârmac) v. câsârii, adv. — puţin, o^
• ■'— a se tunde leacă, flfifel *1;
CjtriangâcL, s. Rându­ câsâr, — fără r o a d a ,
nica f. ' ; 1 stearp(â),
cârliga, s. — cârligul m. câsârac, s. — eapă f.
cârHci (gârlici) s* — tinda câş, s.• -î- eărnă f.
beciului,, gârbcml câşâdac, adv. — până İte
cârmâzâ, adj.— roşu,şâa- earnă
jeliu câşia, s. — loc.de earnafc
cârnac, e, — rânduqala» câşlamac, v. — â; earna
cţwitenie cât, s. — nqrodiRe
câroaclâ* adj, -^fjtndutt> câtime, s*; ‘reedita rea*
curat nero dire, foamete
c$şa, adjk senţtj câtârdac s, -ê- sgârciu
câsadjic açţırtişor câtâtdamac. v . s e â f t ţ
tiapţ gçuit câvârm ayft.^ piaeintacut
câsâlmac;'v.>- scurta ; forârcă, şi
.casaltinac, v* a scurta coaptă ii; i
câscanci, adj;; ;*«*, zelos^ eâvftrdpc* üedjfc ■«^ -öret ';
invidios câvrac, adj;. -«►înpodobit
 30
câvranmac, v. — a se în­ checea, s. —' pâslă t
vârti, a se înpodobi checi, capra *
«câvratmac, v, — a sud, a checidjic,: ş. ed
învârti, a şurubi, a checipeac, v. — a gângavi
, v încolăci che-che, ş / r— gângav
■■câz, s. fata, fecioara f. cheder, s, — lipsa, cusur
«■câzciaz, s. — fetita, c.hedi, ş, r - mâţa
câzac, si — sanie chef, s. — chef, gustare,
câzadjic, s. — sanioara, petrecere, veselie
senie mică cheflenmeac, v. — a se
pâzamâc, s. -pojar, corie, îmbăta
varsat roşu (boala) chefli, adji — cah beat,
câzâl, s. coarna, corn vesel
cşzâldja, s. — grâul fără cheif, s. — hodina
mustefe, grâul roşa- chefsizlenmeac,— a se în-
tic (câzâldjjc) , > bolnăvi
câzarmac, v. — a se roşi chefsiz,—fără chef, bolnă­
câzartmac,'v. a roşi; a vicios ’
fripe până Ia roşală chefil, s,>— girant *
câzmac, v. a se înfocâ, a chefilic, ş. —■garanfiă;
se aprinde chefil-olmac; - a fi, girant
Kîhear; s, folos, dobânda, chel, s. ~ pleş ::
• Câştig ■, - cheleş, adj, — pleşcat
"Cheărdji; s. — dobânditor, chellea, ş. — tidva t
câştigaş ' chelebec s. ifflîture
cİiear-iÖİeä a d j,;— ade­ chelemea, s ;— câmp pâr-
vărat, aşa este log — 1;* -
chearlâ. adj. -t- folositor chelemea sâceanâ, s. -r-şib-
'Cheardjiîâc, s. — dobân­ V : rice de câmpv •
zi v dire, j câştigare j: chelepir, s. ^-chilipir, efte-
•jchebab, s. i— carne'friptă, j i n i t a t e , cadouri
friptură ;=?■ chemencea, s, -r seripca f,
^hebet (cheebet), s;.-^agOr che’mencedjiiis. — serip-
- nisirea f.i car m,.
 /
chement, s., - t arcan m; chesic, -1- taet/
chemer, s, ---chimi^ brâu chesilmeac, v. /.— â se tae,
lat pentru bani a se înceta
“cheınic^ s, os m. chesmic, m .-o hrana pen­
chemirmeac', v, — a roa- tru cai cu grăunţe
.... , de (os) chesmeac v. — a taie
«chenaf (cheanar)*—s. mal, pleava
t ‘ margină, chenar i.. cheşchim (cheşchi) adv. —
cheanarda;-r-Ja marjina* dacă, de nu
la mal cheş, — mănăstire f.
chendi (si), s <-p -singur cheşiş, — monah, călu­
■chenea, s.—cârcel1(insecta) găr m.<
chehlea, s. - - păduche c h i , t ca ^
chehteli, adj. — păduchios chiamil; a d j,!— meşteşu-
chenevir, s.-^câlţi, cânepa gos, agil •
chepec, s. -*•’ tărîţă ! chlamillic, s. — arta, dibă­
cheptar,:s, jiletca, cheptar cie, meşteşugărie ■
cheremet s, — ţiglă, olane chiat s, — .hârtie f* seri'
cheremetci, — Iţiglar, olâ- soare f.
nar m. r chihat,s. — hârtie, carte f,
■cherestea, is. — jcân d u - chihătcij'' s, ' '^cărturar,
‘•i fatura, lejnriariea / '-î care ştie. carte ' f
cherpeden, sj - — cleşte, chiat eapmac, v. — a în -
< - i cherpedeif -.qni ) , cheea contract; ‘a
chertmeafc, v. face condiţiona ,f j
linii, a desena,< a chifcz, S.;1- r ţel, ţin ţa ,
»1*» ^ştirbi'- vi=:'#fs .Ä/Tçţ chiizralmac, v. w a y ţin ti,
cheTvan; — cäfävana;:1 ■î'-’î a;lua ţel
chesea, s. — punga, che- chiizlêmea&v, ţinti :;i'>
•: •. set1 chila, »măsura de
oheser, s . t o p d ^ m . :> grăunţe 21u da
cheschin, adj> ^ asguţit, -baniţe:':
‘••-tăiO’ş ' ehiliea s, ^chfelîa; camb­
chesîtnpsi^- tăetiifa f. ra călugărească
 32
chilim, s: — fol, covOr chior-sinec, s. ■«-? ţânţar
din lân ă. chior piu, adj. — verde*
chilit, s. lacata . necopt
chilitlemeac, v, a încuea chioriuc, 3, — foile, bur­
eu lacata duf de suflat focul
chilitli, adj, înehis du chiosea, —fără barbă, fără
lacata musteţe
chim?, proiv. cine? chiostec,; s. pedică f.„
chimcherea, adv. —. câte­ chiOstelemeac, v, — a îm-
odată pedica ;
chimisi, pron. cineva chiosteelenmeac v. a
chimsei, pr. nimenea se îhîpedica
chin, s, — chlny răsbu^ chio$4erea*taşi 3; tocilă
nare, chinuire! chiotec, Si — ftataîe '
chinidji, adj, — chkiuitoi> chiotêc atnfac, v. a tra je
rău 1 o bataie
chinletmeac (chinnemeac)v. chiotrîum 3. ■*- slăbănog,
a chinui, a munci paralitic, calica
chioc, s. — rădăcină f, chiot! u<, adj. — rău, răută­
chioclen, 3 .. — mlădiţa cios
eşită din rădăcină chiotlüc* 3r— butuc
chiomiur, s. cărbune chiosea, 3; colţul, un-
chiopec, s, — câine gheriul,
ehiopedjjCv 3. —* ţâînc, pui chiparis, sv — dhiparis
de câine 1 fi d a n ă : -
chiopiiuy s, punte, pbd chira, & carauşarla, bir-
chiopluc, s — spumă jaria, arendă, nameală
chior, adj, chior* orb chiradjiţ 3. — cărăuş* bir­
chiâr-amelli,adj, —■lacom jar im
până la orbie chiraea verraec, v,* — a
chion-afta, S; septă- da în» chirie, a da
mâna chioară ; * In arendă
chloc^chestebec, s> câf- chîrâea al mac,, v i — a
iifc arenda, a lu a In- chinte
 &
cjıiraja, s. — pçpçaJ# çftigilMJu, — şatçşjı, tSUr#p
chireci, s. — v$. _ chlllaf, $, - "
chjreçiJepjeac, y^gj chiul, ş. > - cfehuşa
chiiriş, şţ. r - g r i# ? - chiulliu' adj, — cenuşii
cljlriş,*-t çparda, sţrţıpf chiuldjiu, şf cenujar
çMpJ, 'S f'-rr aricfül chiullem^v v. «'pre­
chirpilenmeac, y, r- ä se sura cu cenuşă
ştr^gpj’ca* griçiyl cjilyinţ)etf ş ,—rşpjba defer
chlrpfc, s. — ge^na f. chiumes, s. — ppçtlça
chit (chjijţ) s, — ıaeafa PÇUtfu gainj .
chitlemeaç, v. — § tncjıiçle $iiuiiff .şt fewlwv'api-
cu lopata,, ? î j i q # ~ düet, £ p çço # at
chitii, ^dj, — ftjchjs & chiup, ,-r ulcior nţ,
ia c ^ r * çtţiypea, s. — çerççl nu
Çhitç^, fc. — İ3UÇţ»Çt chlurc, s, cqJqc m.
chişi, s, — peVşoäiia, ‘ chiurcclu, a. — cojocar m.
obieçţ chiurec, s.—lopata,vâsla f.
chişnerç.şşç, y. — 3 fle- chi u rşçci, s. 1opatar,
cheza, tjçchezare: vâslar
phivTa, s. — çhiey, djieyul
çtıjuçeç, s. — dapgator chiureclçmeae, v.— a vân­
chiuciuc (chiciu.c)r fidj, — tura eu lo p ă ta ră 16-
păţi cu v esle.
ıpiç : chiurt-cljiurt s. — trosnet
chiuciudjucţ adj — fç?rţe
mijc, micuşpr / chiurtletmec, v. ä trpsni
chiuchiurt, s. şţjlfur, din dejete ~
pucioasă chîusiu, s. -î- mânia, svada
chiuf, ş. -frr. ruşina, muce­ Çİ3İUSİUİİU, adj, -4- pıärçİpş,
gaiul supărat
chiufjenjneac v. — ş ru­ chiusmec, v. — a ş,e piâ-
gini, a se mqcegăi niea, a se supăra
chiufliu, ad. — ruginjţ, chiustiprniec, v. — 3 m?-
• mucegăit niea cu forţa, fğçe
chluiu, s, — comună Să şe rnânîf
 34
chiuschiu, s. — nătărău, coodja mac, v. — a bă­
ghioaga, maciuga trâni
chiutiuc, s. — butuc ; codjamiti,.s,— colos, .co­
clei, s. — cleiul losal, mare ^
clisea, sİ — biserica ' codoş, s; Ţ- verigaşul m,
clocica, s. — cloşca cofa, s, — cofa, vadră,
dontclamac, vi—a cloncăi . găleata^ •
co, — lasă aşa, lasâ să cofiţa, s. — cofă mică
fie coi, -^ptine \
cobza, s, 'r - cobza, in­ coimac, v. a pune
strument muzical cu» coinu, s. — sân
1 2 strune coiu, adj. — des
coci, s, — berbec m . coiun, s, — oie, oieâ
cocicalamac, v. — a ber­ col, s. — mâna
beci col-coidan, — mâna cu
mâna ^
coceana — şopronaş pen­ colac, — colac '
tru porci colada, - - crăciunul
cocean, s. — şocălăi, colai, — uşor
cioclegii colai ghelea, — lucru săţi
cociorva, — cociorva fiê uşor. Doamne,
cocan (cocar), adj. — pu­ ajută
turos colceac, — mâneca
cocu-ei, s. — miros bun, co(eva (coliva), s.—coliv^
parfum coliba, s, — şatra, borj
cocu-feana, s. — putoare, deiul
miros rău collamac, v. — a ocroti*
cocu-duimac, v,— a simţi a fi cu prevedere,
miros . pândi
cocutmac, v. — a face collamac, v, — a îmbră
putoare ^ tişa ' :-
codja, s. — bărbat coltuc, s. — umăr
coodja, s. — bătrân coltuc ciarmaa, — achenţj
coodjalâc, — bătrânelele ajutor
 35
. «overmeac, v.* a da
drumul :l ‘
çamca, s.—împărtăşanie f.
conica-almac, V, —• a se
?’:iÎmpărtăşi 1 • ' btiriieanuF uscat
«omora, r - t b moară
«cornur, adj. — bninv'^al-
‘^ ^ b e n i u ,J
«omşu (conşu), vş.-r-yecinv
•comşuica, (coftşuica)s, ~
vecină , ' ;
copac s. — adăpost
gazda
conaclâc. s. — gazda,
ospăUtate .
«conaclamac, v. - ă găzdui
conci, s. — tureatcă ..
conmac, v. — a se adă­
posti, a se aşeza
conuciamac,. y, a os.-
> păta, a găzdui
conuş, s . o s p ă t a r e pe-
trecare
conuşmac, — a se ospăta,
a petrece
contoş s. — cuntuş, pal­
ton scurt
copan s. — ruptura, rup­
tura din pasăre -
coparmac; v. —\a rupe
•copmac, v. — a se rupe
copcea, v. — bumb, copca
copoi, s. — câine, braica
cor, ■—- jaratec, cărbune
arzatoare
coral,* — buruea nul iiscat1
corailâc, Sr locuîcu ^
corb, — corbul / .
cprcac, adj. ~ ţemeţor,
J fricos, laş 1
coreu, s — frica, teama
corculu, adj,— îngrozitor,
temeetor
corpuluc, s. — spăriitoare,
«matahal .
corcundju s. — frica, spa-
riitor
cprcunduluc, s. — loc
înfricoşat; :
corcutmac, v. — a spăria
coreu vermec, v. — a da
frică, a înfricoşa
corcan, s. — tulpina, vita
corcmal,s. — crohmal
corobca, s. — cutie
corona, s. coroana
coruc, s. — poama ne­
coaptă ..
corumac, v, — a păzi
corunmac, — a se păzi
cosa, ş . — coasa f, •
cosor, s. — cosor, cupt
vieresc
cot, s. — insula,
cotac, s. vi|el dê bivol
astara, — çotet peatry
porci
8 >W. S, ^ çilMpe, ««tel
cotiga, (çptica) s. ^ <$,
pentru copü
cotlon, s. TŢ-f Ipcuint^
çpauııulıţţ
cotoban, (çptoj) ş. -ţ- mo­
tan
ços? ş, —r COf ' -"'lit,-rosefä
coşueä, s, — la alergare
de cai
coşu, s. t— alergare de
cai, concurs la> aler­
gare
coşudju, s. — alergător
de cai, mănător, că­
lăreţ
coşmac, v. — a İnhama
coşunmac v, — a face
alergare de cai
cpşturmşc, v. a pune
la alergare, a pune
la ham
covaşa, s. covaşa
cozoroc, s. — cozoroc m.
craa, s. — bruma f .
cresniţa, s. — natıaşfy
naşa
cristal, ş, t? cristal
crivat, s. — pat de fer
crosnu, s. — vârtej la
ţeseţţıra
cruçpa, çruçe
gfpçgaläea, adyf ^
cruce, efjfç|ş; - '
OTfiSŞÜffiSfii v. V m Kmİ
s 96 .ÇröÇÜı.'Ä- «ŞfiftOİ'
cualamac, y, rr a fţlungai
jşı isşoni ,
ç0 n, Ş, — alhjqa f
ctıbea ö. — t^ jat pU£olş
cupa, s. — ac de , Iriıple^
asr
cuchici,* s; ^- brânduşa %■
cuciş* s, — păpuşa f.
cucoana*, s / — doamna
cucuţneau (cucunţeavca)
buhnija mică' ^
cucuregu, — cucurecm
cucuruz, s. r păpuşoi
cudjac, adv. — în braţe
cudjac-almac v. -r- a lu»
în braţe
cudurmäc, v. w a turba*
a se turba
cuduz, ad£ — turbat
cuiruc, s. — coada f,
cuiruclu ildâz, stea cu
cu coadăi cometa-
cuirudjuc s. — coada
mica
cuitu, s, -vr. liman, linişte)
cuituluc, rr- lpc liniştit
adăpost, liman
cniu, ş j— groapa,.ffintăn?»
pulpmdlil, v.=r* turnător
de petale, arji^ţy
<cuiutüdjulırc S. itim » CöfHtäfc, v, —r a Hdidâ b
torie de rrt^ällfc, tur- zidire, a zidi
rtätode rrıetälrdİ curÜİtoäd, V. — ă sê zidi
‘CÜţÜ; ääj. blötid . L r İ lê jprtegălt
däİäcV'-^ s. uteähe ^ curt, s. —<■Vferttf, jêrrne
•cıİİäclä, äd. —> urdchfef curtftfyS. veKmêdÖSi
çilli, s. ^ ftânz '• jermeno’â
«cullärttfiad, v. â ê£ "ftM curtaffriad, V. % elibera,
losi, a îHtrdbuinţa ■ a îftâfttui
eullurilamac, ^ a äfe curtarâdjl, s. ^ăîîtterator,
mânzl, ä nä$fê rtıäftä mântuitor
Cüm, S; — riäsäp, nasip curtulmac, a se
cırmlu, adj. — rtäsäpos mântui, a scăpa, a
«cümiüc, s. — nastpkrie; s se eliberă
loc näsipös curtea» s. —■şuba scurta,
cumi \ -A hin, fin anteriul de pete de oi
ccıin d äc, S. — fâşie pêtffru curu, adj — uscat
fcöpii nite duru iuzium, s.— strafida,
cundus, s. pielea mo­ poama uscată
tanului negrii cup-curu, adj. uSeât—
cupanca, s. — äTbiê mică - : de tot A
‘Cuprivâ ■§; al Urzica " cur mac, Vj ă găti, a.
curac, şv ^ Sfeceteâ, usca- a ridica
C iu m e '* -> eiiruimac, v. — a se pre­
•Êüfbäa; s. — bröä&ca găti, a se ridică ;
iêÜrbäädjiCj $. — 'broăeii^ curam, s. — funingina
v şoara -;- curumac, Vi a şe Usca
curbäft, s. jertva curutmac, v. — a usca
'curbanlâc, s. — dd jertfa, curşum, s < p l u m b ,
"l■■■'■•,- JertvirQ ;r •■ '• '• glonja
curbet, &. ^ - ‘ flênöröciţul curva, s. — diirva, des-
-cürca'nj i; 'cütcäH - * -frânata
icürgäf, adj. — uşcacios, curvaiV s; — curvar/deâ-
slab, uscâjiV irâriăt
 curvarlâc, s. — deşfrâ*
nare
cuscus, s. — caşâ din
lapte cu păsat sau
cu manna
cusmac, v. — a varsa
custurmac, v . —: a da
leac de varsare
cusur, s, — defect, cusur,
neajuns
cusurlu, adj. — defectos,
cu cusur
cusurlamac, — a g ă si.
defecte :
cusursuz, adj. — fără
defecte, fără cusur
cuş, s. — păşire
cuşceaaz, s. — păsăruicâ
cutlamac, v. — a felicita
cutlatmac, v.: '— .a pune
săfeliciteze, a felicita
cutlu, adj. — felicitat
cutu, s. — cutie
cuvalamac, v. — a alunga
cuvan Ycuan) s. — albina
cuvanlâc, s. — âlbinăria,
apicultura
D, D
da, — aşa
daa (dag) s. ■— pădure
daadji, s. — pădurar m.
daaiâş, s. — imprăştierea
daalâşmac, v . , a se
împrăştia;
daalâştârmac, v. — a se-
risipi, a se desface
daanâc, adj, — împrăştiat
daatmac, V. — a împrăş­
tia, a presura
dacmac, v. — a atârna
a anina
dad, (dat) s. — gust
dadanmac, v — a se
obicinui, a se de­
prinde
dadanma,, s. — deprinr-
dere
daeac, s. — propela
daeama, s. — zidire cu/
propele, şopron pe
stâlpari
daeamac, v. — a propti;
a sprijini
daeamac (daeanâş).—proi*-
pela, sprijin
daeanm a/s — răbdare
daeanmac, v. — â răbda
daica, s. — moşu, fratele
mamei
daima, s. — ţotdeuna
veac
daimălâ, adj. — de tot­
deauna, vecinie
daimalarân daimalarana-
dâc, — în vecii ve-
- ci lor
 39
dalac ş. — dalaç
dal, s: — creanga : ‘ >e
daldjaaz, s, ‘ — crangu-
guşoara •
dalaiş, s. — muşcare ;
dalamac, v. — a muşça ’
dalaşmac, v. — a se
muşça ' •
dalatmac, v. — a pune
să muşte
daldârmac, v. — pune
: să se afunde
dalmac, v. — a se afunda
dalga, s . — val, unda
dalgalâ, adj, — valuros
unduros
dalgalamac, v. — a valul
dalgalanmac, v. — a se
valul, a se bulbuca
■apa -, . . i
dalta, s, — dalta V- .
dajn, s. , şopron . pen>
tru vite v ; ^ .
damar, s. r - vâna
damarlâ, adj. vânos
damla, s — pic, picătura
damla mac, v. — a pica,
• a picura
damlaţmac, v. — ajpune
picaturi, a picătura
danaç, s. — vitei de doi
ani
dandil, s. — struna,
coarda
dan-eri, s, — zorile de
dimineaţă
dangalac adj. — tont,
prost
daptura, 7- deodată, pe';
neaşteptate
daptura ’ghelmeac, - - a
veni pe neaşteptate,
a sări îndată
dar, adj — îngustj strâmpt
dara-dara, s. — talanca,
tamburina, zürgalan
darâ, ş; — meiul
darâlmac,, v,—a se supără
darâltmac, v. — - a su­
pără, a obijdui
darsâ (darsâma) — mâh-
nire, plictisala
darsâmac, v. — a se ;
mâhni, a se plictisa
dascal, s, — învăţător,
cântăreţ, psalt
dat (dad) s. — gust
datmac, v. — a gusta
dattârmac, v. — a da de
gustat.
dîşanda, adv. — in afară
dîşarda, — afară
dâşi (dâşâ) — ulteriorul,
partea cea de afară
dei (deii), — pentru
deil, — nu, nu aşa, nul
aşa
 4Ö
deldirfneac,—a face ğäıit'ä,
a găun, â SVadeli
deli, ad. — fără rnirtte,
nebun
d’elic, s. — gaura* böärtä
delicanlä* adj. —• holtei,
flăcău
delmeac, v. a ä bor­
teli, â găufi, a svre-
deli
delermeac, v. ~ a înne*
buni
dembel, g . leneşul '
demete s/ snpp
demin (temin) adv, •**. nu
d e m u lt
demir, s. — fer, ferul
demirdean, adj. — din fer
demirdji, s. — ferar, lă­
cătuş
demirdjilic, s. — feräria,
meseria de ferar
dene, ,dv. — de opptriyä
denemeac v. — a cerca,
a zonda " a sădi ■
denia, s. — slujba bise­
ricească de noapte
deniz, s. — mare, lac
dere (derea) s. — pârâu,
fluviu, albia apei
deredjic, s. — părăuş
deredechf, adj. — de părău
deri, s. — cojă, pelea
derin, adj. — adârtc (a)
dermen, $,■— moara,
mdfa
defmendji, s. — morar
dernec, s. —1 adunare
dert, s, — patima, scârba,
mâhnire
dertli, adj. — pătimâş,
a' scârbit
devea, s. — cămilă
dever, s. — vornjeei
devirmeac* v. — a res-
turna
devrilmeae* v. — a se
festurna
dic, adj. — vertical, drept
în sus
dichinea, -^vertical,' drept
în sus
dichili, — a) cusut
dichiili, — plantat, Sădit
dichiş, s, ~ cus itura
dic mec, v — ä coâse
dichfmec, V. — a planta,
: ^
dictlrmeâc, v. a da de
cusut, a pune la cusut
diişmec, v. — a schimba
diişilmec, v. — a schimba
locul
diiştirmec, v, — a se
schimba .
di jab a, adv, — dejabâ
dil, s. — limba ’
dflbfeıV i -
bäfeţ, ÖraföİT
dilendji S. fcfefşetor,
säräc
dilertmeac, V; ^ ä cerşi,
e cere pofttână
dilim, s. — falie/ bucata
dilimlertieäc, v, -r* $ taife
felie, a taie bucăti
dilil, adj, — ââduţit la
limbă, Vorbăreţ lim-
băj, vorbärêf, limbos
dilsiz, adj. — fără limbă)
mut xL
dimileâr, s — şărovară*
pantaloni din postav
gros
din, — Credinţa, religiea,
. v>: soi, neam, trib ..
dinec, s . meles^eü m,
dinghil, s. — osie f,
dinlenmeac, (dinnenmeac),
v. — a se hodini
dinleiş, s. — bodina ; fund mic V
dinsiz, s, — păgân/ fără
; qredintâ, necredincios
dinsiziic, s. —. necredinţa
_ateizmui, fără de lege
diochium, s. —/ .vâtămă-
.... tura, turnaro /
didcmeC, v. — â, turna, ‘
â varsă ' sili _ ,
diöctiurmêe, V. I püfrê
*' să toärriê
dföchiulmêc) V. '**- ä dê
. Värdä ‘
diöndiurrtiec. v. a
pune să întoarce, ä
întoarce
dlörtdiurdjac, s. «^sCrln*
çiop, cafuşel
diomnec, v, — k ■äê th-
: toarce înapoi
diördlundjiti, — a patra,
ä patrulea
diotdiü, num, pätte
iiiji, în patra
diort, rtiiiii. päfrü (4)
diortlü, ^ utl pätrü
dioşec, s, salte, aşternut
flioşeli, âdj. — äşterfı.uf
idioşemea, S. podeală
dioşemec, s. — ä aşterne
dip, s. — fünd, füridui
diplemeac v. ^ i pune
'furid, ä fundä :
dipctäz, s. — funduşor,
dipsiz; âd. — fără fund
dlptechl, adj. —* ce/ dela
fund, cêl din urmă
diren (diirên)* — fılrCa*
tapdi e
d ireşmeac, v. a pun
toate pufefele, â se
; !
dlfİ ghİtımiüş (şiifaj, —
arjint viu
 42
(dirille) dirlic, s. — vita­ diuiuşmec. v. — a se bate
litate, viata, fericirea dium-diuz, ad, — neted,
dirilmeç, — a se învia : v ;; drept cu totul .
diriltmec, ;-^.a inyiea, a diun, adv. — ef -
a face viu • diun-avşam ad. — er-
dirsec, s, -— cot, cotul m. seara
diş, s. — dinte m, diunchiu, adj, —■de er
diş-aarâsâ, s. — boala de diunnea, s, — lumea,
dinţi; t :-- universul ; -
dişi, s. — sexul femenjn, diunnearghiozeli,';—■ fru-
parte femeească i moşul lumii, frumu-
dişindiric, s.îT- zabale ; saţa universală
dişlemeac, v .,r a da cu diurtmec^ v. — a împinge
: dintâi, â muşca.. a clinti
ditmec, v. — a ciuçiuli, t diuş, s.*— vis, vedenie
a desfaşa bisomnie
diubec, ş. — piuliţa diuşciu, s. — visător,
diubiudius, ady, —t cu , cel ce vede visuri
totul
diulgher, s. — dulgher, diuş-ghiormeac, v, — a
teslar vedea visuri, a visa
diuium. ee, v, — a bate, în somn
- a treera, a maçına diuşmec, v. — a cade jos,
diuiun, s. — nuntă:. a da jos . ‘
diiundjiu, s. — nuntaş diuşimec-lafa, v.1—4 a*în-
diuiuniur, s. — cerere în ; tra în vorbăj a vorbi
căsătorie, înrudire diuşiunmeac, v. — a gândi,
diuiuniurdju, s. sta­ a socoti
rostele pentru că­ diiişiundiurmec, v. — a
sătorie pune la gânduri
diuiunurluc, s. — căsă­ diuşiurmec, v. — a scăpa
torie din mână, a prăvăli
diuiuş, s. —. bătălie* lupta diuvea, s. — viţica de doi
diuiuşciu, s. -y- bătăuş ani, viţea
diüyen, s, -r- jnaşraa.de docutmac, y ..— a- pune
treçrat, grâul / la ţesut .
diuz, adj; — drept, ^neted docunmac, v. — a! atinge
diuzdurmec, v*‘ — .a-Jn^ doçurdjiin, ş. — sţoguşor^
drêpta, a çfriçj^g. :*j. copıţa.•v»i\ ; ;
diuzen, s.«r-Ţ tejghea docuz, nuni.lrr- npüä (9)
diuzeltmeae, v, -r; a în­ docuzluc. s,--una de nou
drepta a potrivi < doftor, s. “ doftor, medic
d i u z g h i u n , dres, regu* doimac, v. — a se sătura
lät, îndreptat ^ a hrăni
diuziulmec, y. — a se dolai, adv. — împrejur
. dreje, a se pregăti, a dolailâc, s.~ Imprejüţjmêfr
se împodobi. ; dolailamâc, V; — ;;« rîn -’
diuzmeç,. y. — a îndrepta cunjura
diz, .s, - - genunchiul dolailatmac, — a puiie să
diz ciocmeac^ v. ■— a se încunjure
pııne la genunchi dolaş, s. — îhcunjurare
dizlemeac, v. — a da cu dolap, s. — dolap, gar­
genunchiul ' deroba
dizi, s. — rând, legătura dolaap, — .dolap grădină-
dizi-dizi, adv. ~ rând cu resc, dolap de udat
rând _ > verzeturile din gră­
diziraltân, s. o ! İegä^ dină
tură de mşrjele au- dolaplamac, v. — a uda
■
si rite, ,o legătură cu grădina cu apa din*
monete de aur dOlap
dizilmeç v. — a se pune dolaşic, adj;, — încâlcit'
în rând s ... încurcat :; ü
dizjneac/ y. ^ a pune İn dolaşmac, v. — a vizitay
\ -rând V; :' a venMa vidtre
d]amal, s .- soba,- hödjac doldurmac, v. — a ,împle
docsan, hum. — nouzeci doldurţmac, y. ţt a pune
(90) . se umple r
docümac, v, — .a ţest dolma, — -plin cu totul
dölü, adj. — plin diragâica, $. — serbâ-
•domuz, s. — *■ p ö t t toâre scăldatului ( 2^
dömbzciu, s. -* pörcäi> Iunie)
dörtrü’zelüluc, S,—dciipaţie dfaghinca, ă. — cumnat
cu porci, creşterea drâmba, i. balalaica
porcilor iHsttumcnt de a bâr-,
domuz-eahnâsă, s. — ca­ nâî
rne de porc dua, s; ^ rugäcıübea
don, — dejerat duac, s . " vualdî niireâdt
donatmac, v. — a împo­ duaetmeâc, v, â se
dobi ruga
donatma (donac), s.—îm­ duân (duvârtj s. -^Vultur,
podobire uliul
don mac, v. — â; dêjera dudăc, s. — buza
dondurmac, v.— a pune duimac v. — a simţi
la dej'erât duimaclâ, adj. — simţitof
dui^ii, s. Simţire
donlar (doon) s.—izmene duigulahmac, w4 — a s t
dooru, adj. — drept simţi 1
dos-dooru/ adj. — cu to­ dul; a. — vlduvoi
tul drept, neted dul cară, s, vădii vă
dooramac; v. — a bucăţi, dumaa s. — gutiinar
a înmărunţi duman (turnan),^ hegtiri,
doorulmac, v. a se în* ceaţă ;
dreptar dümärilänmac v.— ase
dooruluc, s. dreptate fteğüra :
doudurmac, v; — a naşte dür,'— stai
doumac, v. — a se naşte dur-alla — stal cu Dum
doorulamac, v. — a merje nezöu, buna întâlnirii
- îh drept duran, s. — stătător, cari
■doorutmac, v. ^ a1 în­ stă; pê 'pîcidate li
drepta^ pune la cale pândă
dost, s. — prieten, amic durdurmac, v. ~ a opi
döstlüc, prietenia a obţine
 45
dur-etmçgÇţ >r. tt şpopri,
durgu, ş,- m . opjipş
durgulamac, ..m* a se
• OPri
ăW tfîW Ş.^ -n-.a «p^ .
a,popri
adj, - ? Mşpfide,
ŞţfliPn
«jMttf (drvc) -?T PfÇPŞfţl#
flW> reazîln}
(jdjgıao s, -w du sjnşp,;
vrăjmaşul
duşmani?, adj. ^ dwsm^
M»
dţişrnanlâc/ s, — ţtysıjıflr
nje, învfăjţifp
duşmanlanmaç, y, ?r- a se
învrăjbi
dut, s. V tfud, agfjjj
duudpnnäP, (doudynupc)
v, — a naşip
duyjn&ç (ţipumaç), , ^ . 3
duuma (dpuıţışf), şr r-p ppş-
ţerça
duva (dua)« * ™ rugă-
ciupeă
duv§ etrneac, s, -** a se
* ruga
dţvvadjjlâc s, — rugăminte
rugare
duvarı, (duan) ş. — yuţtur
duvar (duaf) ?• rr? părete
P j; PİŞ» fi)#*
djaba. adv. —; djçjaba
djädft, s. — yrçjţţçr/far-
maçatör
djam, — şfifjft de fe-
' reast/ä
djamdji, ?• tt ^ I f i r
diamdjiläç. 1- — steçjfyie-
« « n a l s. r - şöba, w ptor
djajıbaz, S- - t? djsmbaz,
acaparatçr,façţQr,
negustor
djambazlâc, s. ■— factoıla
djanabel, s. — glumeţ,
bufaoar, bănuitor
djanabin (te) r r Domnia
voastf ä
djan, s. — suflet, inima
djandjaaz s. — sufle{elul,
inimioara
djanâ-ioc, — nare suflet
aspru ;
djanâ sâcâjâer — sufletul
se strânge (sç întris­
tează)
djanavar, ş, — lup
djanavardjic s. -r- Jypy-
şor, pui de lup
djansâz, tt- fără şufleţ :
djafair taşi s. — diamant
djafilr (zihir) ş. ^ ptfayfl.
v?nin •

djartlamac (järtlamac)—v.
a frige cu biciul
djeer (djigher), — ficat,
djigher
djalat, s. — pedeapsa cu
moarte, supliciu
djelat etmeac, v. — a pe­
depsi cu moarte
djenc; s. — război, bătălie
djenc-etmeac, v. — a face
război, a duce bătălie
djencleşmeac, — a se
război
djendem, s — iadul, in­
fernul . bufonada, poveşti
djenet, s . — raiul
•djeremea (jeremea^,—; a-
menda, ştraf
djet-bejet, adv, — din
strămoşi la strămoşi,
din vechime
■djevap, s. — răspuns
•djevap vermeac v. — a
. răspunde
«djibaa, s. — berbec cu
lâna scurtă
•djibrâ, s, — tosconina
•djin, s.— necuratul, dracul
djingârdac, s. — sunet,
zurueala
■dingârdacla adj. — resu-
nător
djingârdamac, v. — are-
suna, a zurui, a tra­
46
ge clopotele
djinğhiimec; v. — a se
da de dura,- a se
rostogoli '
djita, (jita) s — saçara ..
djivan,—■frumosul, bravul
djivirliga, s. — ciocârlieia
djivlrdamac, v / — adji-1
vârlâi, a cânta
djizândamac, v. — a zizal
djumaa, s. — vinerea
djumaa-ertesi, s. — sâm­
băta :
djumbiuş, s. — gluma,
djumleâ, —tot, întreg, toti
djumerca, s. — djumerij
jumeri
ei, adv. — bun ^
eii, adv. — bine
echl-echi, — sau-sau,
ori-ori
echin, s. — sămănătura,
pâinele pe ogor
echin biodjeia s. — gân­
dacul sămânăturilor
echin câlâflâ, s, — sămă.
nătura în spicuri
echiniic, s. — ogorul cu
sămănături
echelemeac v. — a cerne,
a ciurui
eclemec, v. — a cârpi, a
uni, a adaogi
 47
ecmeac, v . * a izmana emeri, adv. — aciim, nu-
ecmec, ş. — pâine rnăce-* ■•--î-' >
ecmecci/ s. —* pitar ; emen-emen, adv. —^numa^
ecf irmeac, v. a *pune la ce-numace, mai-mai,
... samanat ,{: deghe-deghe r
edemeac, v, — a „duce emeni, s. papuci de
calul de căpăstru, a casă
conduce ' emle (imic), s — creer(ul)
edi, — num. şapte (7) ; emin, s, — jurământ '1
edindji,; n u m . ; c u şapte ernin-etmeac, v.; — ajura
ä; în şapte, a şaptele emir* s. — porunca, po-
.eeţi,; (hen) —~ cel; ma|:^- ' rdncttor
efendi, ,.s. — domn . emiş, s. ’ — f iuziurh, strafi-
e l, .;s. -r- ;mâna da, poame, fructe
elçi, s.*— sol, consul emmeac, v. a suge
eldji, s. — domeştic, emzic, s. —;■braţul, tHa
: Jmblânjziţ, emzicli, s. hrănitor cu
laptê de ţâţă
eldiven s., — mănuşa emzirmeac v. a hrăni
el-etmeac, v. -77 a da cu braţul, cii ţi(a
semne cu mâna, a en, — mâneca
îndemna cu mâna eridezea, s. — cot; arşin,
elin, (ielin) s. ujer 8/ii metru
elleşmeac, v. :-^-va da- endjec, s . p u i , puişor
' mână cu mână / eneraeac, v. — a castra,
elli, num ;— cincizeci (50) a fungani :
ellilic, s.— moneta de 50 engheci, s. — rac,;râcul
ellindji, num. — al cin- eni, adj. nou
cizecilea eni-ai, s. — luna nou
em, s. — mâncare, hrană enic, s . p u i u ş o r , tine,
emanet, s. — chezăşie, copilaş ‘
zălog, ipotece enicunu, adv. — încetişor,
emeac (imeac), s. — mân cu prevedere
care, hrana enidean, adv. — deîznoii-
 48
çflilenıeşc, y , - ş jnopij a ert^iJapaf; adv. Jg lp-
împrospoţa ÇHİ
gfjjşţea, S. m Şqţţjl ŞP 4JTÇİ erime^Cj v. — a ş$. ţppi
cet ıpşri erip dea, a g v , Ia locul
enlear, şr ıpäneçele său _• *;r: v ' *
anıjferçıcac (epseıjıeaç) V. eriş, s. — baia, temelia
a birui eritmepç, v. - r 3 topi '
coşea* — ceafa, coma erleşmeac, y •— a se a-
enseecjji, ş. — biruitoţ .. şeza
ensenmiş, -*? bifujţ erleştirmeac, v. — a aşeza
eıjşelş, ş.. « t biruinţa ermen (11), s. — arman
ensemeac, v, a frirui ertesi,—următor, a doua zi
çnşçr, s, rrr. ţintă esap (hesap), s. — soco-
enşerlemeac y. — a ţintui, - teala> seama
a İ?ate fn ţinţe esap (hesap)-almac, v,—
er, ş. —? pământ, loç. .. ’ a lua seama*, a so­
locuinţă coti
eer, s. şa, şaua : esaplamac, v. — a face
eçrji, adj. — cu şa, çal socoteala, a socoti
cu şaua gătită eschi, adj. — veche, an^*
erlemeac a pune şaua tecedent
erghen, — flăcău, ţelibat, eschilic, s. vechime,
holtei eschUenmeac, v. a se
er^almasâ, s. — mere de învechi
pământ (cartofa etc.) esir, s. r— prizoner, rob
erdea, ady, pe pământ eşir-alipap, v. a lua
erchec s. — barbat, parte prizioujer
barbateaşpă . eşirdji, s. — neguşţpr de
erchec-cheçi, s — ţap, prizi onieri
ţapul eşiric, adj. — sburdalnic,
erchen, adv. — demineaţă vânturos
eric, §.— perja, pruna esirmeae, y. — a zburda,
erif, s, — funcţionar, om a fi vâjiturps, a se
pe servici zăboviră vântura
 49
esineac, v, — a sufla, a
bate (vâritu)
esmer, adj. — posomorât
pozac, dispus.
;esnemeac, v, — a Casca
gura sprê soma .
espit, s.“— ovod, fn sectă,
viespe
eş, s. — păreche / casă
ţşchin, — trapad, trap,
’ alur de cal
eşec, s. — magar \
eSec-arâsă s. «— Viespe
eşeclemeac, v, - r a da
» jos, a arunţa
eşeclenmeac, v, a se
măgari, a se face
ca magarul,
•eşic, s. — prag
- eşil, adj, — verde
eşilii, adj. — cam verde
eşillic, s. — verdeaja
ieşlenmeac* v. —a face pă-
reehe, a înpărechea
eşli, -r- în păreche
et, s. — carne
etear (etti), adv. — destul,
: v ajunge *•
etli, adj. — cărnos: .
etec, s, —■ pola -v-
etmis, num, — şâptezeci
; X70)
.etişmear,:v, — a ajunge
etmeac, v. — a fi, a fi
îndestulat
ev, s. — casa
ev.-alla, — bunătăţile de-
r la»Dumnezeu, toate
bune dela Dumnezeu
(salut) \
evea, adv, — acasă, spre
.
eveţ, a d j' — antecedent,
fost, veche
evelchi (evel li) — din ve-
: chime—veche .
evin-ioniu, s, — fasada,
fata casei
evermeac, v, — a însura
a căsători, a mărita
evlat, s. — copil
evlenmeac, v. — a se în­
sura* a se căsători,
' a se mărita
evli, adj, însurat, mărita­
tă, căsătorit
ezmeac, v. — a pisa, a
presa, a călca, a.
zugruma
ea, — ori, sau
eaa, s. — unt, slănină, seu,-
eaalâ, adj. — unsuros, de
frupt ; o t ;; ■,
eaalamac, v, — a unje
 eaalanmac, v.— a se un­ eachi-eachi, — sau-sau,
ge, a se înfrupta ori-orl ; -
eaamac, v, a ploa, eaqlaşmac, v. - - a se a-:
ploaie ; propiea \ i{. - . .
ea mur, s, — plola, ploe eaclaştârmac, v, .—/a a-
eaamur cileer, — ploaia propia
picurează ' ’ eacâ, -U arsura, aprîndere|
eaamur eaâer, — >merje> eacmac, v. — a aprinde*
ploaia, plou eadez, s. r— rămăşag,
eaamurluc, s. — mantaua ceartă
eaa-mumu, s .— lumâna­ eaean, — pe jos, pedestru!
re de seu eaean-chiopriu, — punte!
eaba, s. —- furca cu 5 pentru pedestri •
dinţi eahnâ, s. — carne
eaban, — sălbatec eai (eaâ) — coarda, re*
eabană, — s. lup . sort j
eabandji, s, — străin eailmac, v — a se întinde^
eailtmac, v, — a întinde
eabanghiul, s. — roza de eaillâc, s - - întindjre 1
câmp, roza sălbatică (întins)
eaca (eacalâc), s.^ -g u le r eailtă, s. — întinderea j
eacâdji,— amar, fierbinte eaimanlanmac, v. — a s |
arzător alinta, a şugui
eacâlmac, v. — a se a- eaimanlâc,. alintare
prinde ealabâc, — strălucit
eacân, adv. ~ aproape ealabâmac, v. a străluţ$
eacândjedjic, — aproape- ealac, s. albia din
şor piatră
eacânlatmâc, v. — a eelan, s. — minciuna
, apropia ealandji, adj. — mincinp
. eacâşmac, v. — a se po­ ealansiolemec, v, — a A
trivi f; spune minciuni j
eacâşic (eacaşir), — po­ ealamac, v. — a linge i
trivit * ealanmac, v. — a se ling

«ealân, s , . - flacara, pară
«alârilâ, adj. — flacaros,
,, pa, flăcări s
ealânsaz, — fără flăcări
«ealburdac, a d j . s l o b o d ,
■,. cal neîrfhămat, săî-
batec ‘ v eannaşic, ad. — alătur,
«ealdâzlamac, v. — a spoi
- ; fcu metale’ a spoi
***' Cu aur sau arjint
<ealnaeac,— desculţ, ne-
^ încălţat
•ealnâz, — singur
•ealnâzcea, — singurel
•eahudi, — ovrei, jidan
«eama, s. — cârpela, cârpa
«amaci, — povârniş, nă-
*' . ruire
"eamamac, v . ' a cârpi
•eamanmac, v. — a ş e câr­
pi, a „se linguşi"
eaari, adj. — ştrâirib
'ean, s. — coasta, , latura
-eanac, — obraz V"..
<eanânda, adv. — lângă,
V 'în "*; rând
•a•' • ' •-*•■**» ,
•eanândan* de pe lângă
'eaudârmac, v, —* a pune
să ardă, a aprinde
<eangân, s./—r incediu*
ferbintCală, ,,
■eanghelmeac, v; — a se
* hodini pe o coastă
51
eanghioş, — ochiul încru­
c işa t v
v eanaşmac, v. — a se, tpc-
nii, a şe nămi,
eannaşmac, v. — a se li­
pi, a se pune alătura
în rând
eânaştârmac, v. — a da
la nameală, aînchi-
■ ria, a tocmi
eanâlmae, v. — a greşi,
a se amăgi
eanâltmac, v. — a amăgi
eannâş (eanlâş),'s. —gre-
şala
eannâşmaclâc, s.— greşala
J eanmac, v. — a arde
eanâc, s. — arsătura, ars
eapaa, lâna
eapâ, s, — clădire,, zidire
eapmac, v. — a face, a
zidi
eapâlmac, v. — a şe zidi
. a se preface, a se
face
.' eapânmao, v. — a şe gos­
podări, a se zidi "
eaptârmac, v, — a pune
la zidit (la făcuty..
eapâşmac, v. —-.a şe lipi
eapâşic, — lipit
eapâştârmac, v, — ă lipi
eaprac, s. — frunza
 52
eâr, s, — râpa, prăpastie easâ, ad. — neted, întina
eara, s. — rana f. plan
earâla (earâ), ad. — în easâlâc, s. — platou, şes*,
jumătate podiş.
earâc* — crăpat în jumă­ eastâc, s. — perină
tate eastâc-iuzlu s. — făta de~
earâm, — jumătate p/a) perină
earâdan, — în jumătate eaş, ad. ~ ud, umed
earâ-etmeac, v. — a în- eaşlâc, s, ~ udeala, u -
jjmătăti, a împărţi mezeala
în două eaşamac, v. — a trăi, a*
earâlmac> v. — a crăpa vieţui VV
în două, a se des­ eaşama, s, — trai, viat&
pica eaşaeadjf, s; — trăitor,
erasa-cuşu, s. — liliacul vieţuitor
earca, s. — găinuşă, gă^ eatac, s. — culcuş, pat*
ina tânăra, puica eatac-odasă s, — cameră1
earâş, s. — întrecerea de culcat, dormitor
earâşmac, v,—a*se întrece eatca, s. — sâmbure
earmac. v, —. a despica, eatmac, v, — a se culca*
a fărma . eavan, — de post
eardâm, s. — ajutor, aju­ evan-ecmec, s, — pâine-
toare g o a lă "
eardâmdji, s. ajutor eavaş, adv. — încet
eardâm-etmeac, v. — a eavaşamac, v. —a merje
ajuta, a da ajutor încet, a se slăbi
eafclu, — logodit, logo- evaşidjic, adv — încetişor
dită eavru, s. — pui' puişor
eafciu-etmeac, v. a lo eaz, s. —- vara
godi eazâ, s. — scriptura, lite­
eafclu-ol mac, v. — a se ra, scrisul
logodi eazâc, — jale de
eahnâ, s. — carne eazâdji, s. — scriitor
 53
«eazgâ, s. — scrisoare, fâcidjic, s. — polobpçel
scrierea mic
•eazalâ, - sfifis ' făran, s, — cuptior
•eazâţmac, v. — a s e înscri fârândji, s. — cuptiorşr,
♦eazâimaclâc, s. — înscri Pitar
erea fârcea, ş. — perie de cu­
'«azdârmac, v. — a pune răţit inul
la scris fârcelamac v. — a cură-
<eazâlamac, v. ~ a zugrăvi ţi inul
fârlamac, v. — a sări, a
F. f. se arunca -
dachir, ş. cerşetor, Şă* fârlatmac, v . — a arunca
rac a zvârli
afalda, s, — dobândă, fo­ fâşârdamac, v .— a fâşâi
los, precept a foşni, a murmura
dai dală, adj. — foţpşlţqr fâşârda, s. — foşnire,
«fgidasâz, ^ fără folos, murmurare
. ; fără dobândă fftşta (fusta), s. — fusta
dalan (filan), pron. —- a- fâşcâ. s. — gunoi, moloz
cela, cutare fâşlrdamac, — a foşni,
dauela, s. — flanela a face gălăgie
darculifa, s. • furculiţa fâşirdama, s — gălăgie,
dar furi, s. — farfurie foşnire
«farta, ş. — pestelca, şorţ feana'(fena) adj. — rău,
*faş||, adj. — çiudat, răutăcios
straniu feanajâc, s - r reutate
dasâljâc, s. -r ciudăţenie, feanalahmac, — a şe reu*
/... originalitate tă(i, a se face rău­
dasjUplmac, at. ~ a fi tăcios
çiudaţ " feap^andârmac, v. rr- a
dasiiilea, s. — faspic : • retităti, a fa£e pe ci-
dâci, s, îttt pOİObOC - neva răutăcios, a
dâcidji pçUpbpcar mânia
 V54
fendi(c), s. — mijloc, frene, — de o coloare
secret fucafara, adj — sărac,
fener, s. — felinar, fonar fugan, s. — >ctrug
fenner, s. — roata cu funu s. — turnătoare;.
dinţi la dulap 7n ; leica .^ *
forma de felinar - ? furca, s . — furca
feneţ, s ■ — coroana de fu sta, s. — fusta •^
flori ? futa, s. — pestelca, şorţ
fentlj, adj.—agil, dubaciu,
iscusit, artist ; ^ ■
ferman, s. —• ordonanţa
regală, firman ^ t; gaarga, s, — corbul
fes, s. — fesul turcesc, gaga> s; — cioc, ciocul'
fes pentru cap ; ^ ~ de pasăre, gura
fes-padişah, s. —r:: supre­ gagala mac, y . — ä da cui
mul împărat •. Ciocul; a ciuguli.
fesleen, s — busuioc găgăuz, s — cu ciocul
fid.an‘-s. — copac fructifer* drept; om drept, care:
Pom . . 'O i se' ţine :de cuvânt*
fichir, s; > înţelepcjun.e, ;* vrednic de încredere
gând, ideia ’j ’ ‘ găgăuz, Si,;— om din nea­
fichirli, adj. — înţelept,. r mul găgăuzi lor,- Uzfc
mintios ? lor, turcilor dela
fii, s. — elefant , Altai
fildjan, s. — pahar găgăuzii, $ 7 — p o por 5rt 7
fisîrdameac. v. ~ a şopti creştin din neamul"
a grăi cu şopote ' , turcesc : ^gaga-uz^
fisîrdâ, s. — şopot, 1 din munţii Altai :
fis-fis s. — şopoţe găgauzeeaf adv; gaga-
ffsta n, s. — rochie 7 T- uzeşteç pe 'li mŞă'gă­
fîscan, vărăăL M$a; • găuză (străveche
: turca) : ’ B‘
filambur, lêjäT* gaida, s.'—;‘cimpoi;’jii~
fodul, adj. — mândrii /l strüment muzical^
 55
gaitan, s. — şfora/ gaitan ghem, zabale
gam- s. grija f ghenci, — tânăr
gamsâz, adj. — fără grijă ghencilic, s 4 tinerimea
garafa, s . — garafa ghenea, —- iar,f earâ
garga (gaarga),- s , - c i o r a ,ghengher, s.-—, palamida
corbul i -. e:-/ ghenis(liji a0j^ - lat ;j V
garip, adj. — simţitor,:,, dhenislic s. — lăţime#;:*
; > sentimental v ; podiş,,
gajipceac, adj. — foarte ghercec, adj. aclpvăraj,
' ' simţitor " % a§a - *v..Vvj
garipseac, adj. ,4neryQ S gherdan s. — perlaA mar-
, nenorocit ,Vr 7
garos, s. — garos, fular ghejîr ,.*r-~în ap o i! ‘
gaş;(gaz), s. 4 g a z ,,p e - ^hêridean, 4 de Inapqf;
-j «trol, eh^raşln,.^ '. 4 gherdjicr<adj. . ^ frumos
gâdâclamac, v. - ă gâdili gherllmeac,, v. — a se '
gâdjirdamac, y.—a scârţâi f întinde, a .se lung»
gădjirdâ, s. — spârţiitulv ghermea, s. 4 .. întindere"
gârjiţa s. t- ^jboală por ghermeac, yV-4 a "întinde
"çil pr, defteri tul pbr- ghetirmeac, V.' — a aduce
' ’”v* cêşê *0 ''Af'1’--- ( . ghevrec, adj — fără mici os
gârtlac, İ , 4 gâtiţa, gât- răgii, şubred 'V"
4 lejul .4 v ^ ghevşec, adj. — rtfoloşag,.
geaur, s .; — păgâri, necre ; istovit 1 ^ ;
credincios ghezdtrmeăc, v. — a r
ghecl, adv. — tâfzâu primbla, a duce .
ghecicalraac, v* *L_ a în­ ghezmeâc, V. 4 ; a urnbh
târzia; a se întârzfea ghezinmeac,'; V- 4 ' â se
ghefşemeac, a ru- primbla’ f
■<'V'iiîega i?<* 40.1 gheziş s. — 'primblare-’
ghelin, s. mireasa;<ne- ghibi,:W ca| precum
• wVasta tânără^ -ui ghidi şlic; •— "scărpinarea
gheleätf ghecean;-^trecâtor ;ghidi$meac, se*;/
ghelmeac, v. 4 >a--veni scărpina
 56
ghidjiic, s. — rapănul
rîiea
ghidjiicli adj. r - răpănos,
rîios
ghiimec, v. — a îmbrăca
ghiimli, adj. îmbrăcat
ghiindirmec, v. — a îm­
brăca pe cineva
ghiin'mec, v. ~ a se^îm-
brăca
ghiobec, s. — buric
ghioci; s. — zestrea
ghiocium, s. — emigrare
ghioci umec, v. — a emi­
gra, a se muta
ghioc, s. — cerul, cer
ghioc ciatlaer, — tunetul
trăsneşte
ghjoc ghiurledeer, — tună
ghioc ghjurleer, tună
ghiol, s. — ghiol
ghiolgea, s. -r, umbra
ghiolmec s — cămeşa
ghiomeci, s. — fagpre de
miere
ghioradiurmeac, y. — a
pune Ia îngropare,
a înmormânta
ghiommec v.-r-a îngropa
ghioriulmec v. — vl denie,
vedere, prevedere
ghiorea, ad« — după, după
vedere
ghioriulmec, v. a se
vedea, a şe arata
ghipriunmec, v. — a se
vedea, a se arata
ghioriuş, s - - vedere^
întâlnire -
gbioriuşmec, v. — a* se
vedea; a se întâlni
ghiormec, v. — vedea, a
zări
ghiormec daava v. — a
façe judecata, a ju­
deca
ghiosteriş, s. — arătare
ghiostermeac, v.— a arăta
ghiot, s . — hăpoiul
ghiotiurmea, s. — ducere
transport
ghiotiurmeac, v. — a duce
înapoi, a transporta
ghioz, s. — ochiul
ghioz coi mac v, — a lua
Ia ochi, a pândi,
~ocbi.
ghioz-bailâd jisâ, — dio •
cherea
ghioz bailadjic s. — pri^
vil İşte -
ghiozeaî, adj. — frpmos
ghiozellic, s. — frumuse|a
ghiozghiorea, adv* — ve-
; derat, la vederea o-
chilor
 57
ghioz-iaşi, Sf — İaçrjnıea ghiuldiurmeac, v.-r- a pu
ghtaz-etmeac, y. — a da ne la râs, a glumi
din ochj. a face din ghiuimec, v/ — a râde
ochi, a privi ghiulmecsemeac, v. — a
ghiozlemea, s. — alivanca, zâmbi, a surâde
plăcinta ghlulluş; s. —* râs, surâs
ghioz-retmeac, v. -rr a su? ghiuvem, (ghiuvemlic), s.
praveg^iea — tufiş, tufărie
ghlozliuc, s ,— ochilar ghiumiuc. —legătura, nod,
ghioziuardâna tutmaç,' v. pachet
a căuta înapoi, ghiumiuş, s, — arjint, bani
a da cu ochi u înapoi* de arginţi
ghiosteriş, s, - r arătare ghiumiuşîiu, adj. — de
ghiostermeac, v. —a arăta argint, bogat cu ar­
ghloziuntmeae, v. — a ginţi
dioche ghiumiuşlemeac, v.—-a ar-
ghiubiur, s. — gunoi , gintaii
ghipci, s —• nevoia, ne­ ghiun, s. — zioa, soarele
norocire, încărcătură, ghiundousu, s; t- răsări­
scârba tul soarelui, răsări­
ghiuclliu, s. — nenorocit tul
încurcat iristarCţ ghiun-batasâ, s. ^ app-
ghiudjendirmeac, v. — a . sul soarelui
scârbi, a obijduf glun-ghiundean, — d»n zi
gbiudjejimeac, v. —; a se îh zi
scârbi, a se întrista ghiunMuc, .(ghiundeliC.V
gbiüdjiplean, a d v . ţ l e - . — muncă cu ziop
ghe-deghe, cu greu ghiuniiucciu, s. — mun­
ghlpdea (ghiuiudea), s.*-r citor cu zioa
' . trupei, eprp : ghiuniun birincie?, adv«—x
ghiul, s. t- trandpfir, rgga într’o zi, odată
ghiulea, s ghiueshi s. păpatr pă-
ghiuiiea catul
 58
ghiunahcher; — păcătosul, ghiuzliuc, -s. — seama
. păcătos ; • natura de' toamnă,
ghiunah-eapmac, v. a - tomnatic ^ - ^
păcătui, a face păcate graniţa, s; hotar
ghiunaha ghirmeac, v. — grah, si — mazăre
- a cade în pacate, a gros, s. — cartera, închi-
întră în păcate. , ^ . soare o..'....
ghiuneş (ghiun)i s. — groş (guruş)As. ~ u n ban
soare(le) guberca, s. \ ac mare
ghiunniuc, s . t ă m â e gugla, s. —, ^capuşon.
ghiunnucciu, s.— tăraâer, başlâc ' >
cădelniţă gugus(ca) s. t- , gulub
ghiureş, § . lupta, trânţa gursăc, s. —- gătita,-guşa
ghiureşmeac, v . — a se guruldamac, v. —t a gârâi
• trânti, a se. lupta - a bolborosi, a: mor-
ghiur-ghiur, s. tu n et. măi
ghiurlemec, v. ~ â tuna guşa, - — gătita, guşa
ghiuruildemeâc v. a funa gutşery S.:^- şopârla, guS'
ghiuriultiu, s, —tunet; sgo- ter
., V ; m o t/ %
ghiuius, s. — pieţit, sânul H h. ,
ghiuiusliu,. s. — pieptos
ghiudiudjiu, s. - r păstor, haber,' s, — vesje
cioban J v haber etmese’,1:y .p - a ves-
ghiutmec, v. — a paşteja ; ; tii' a ^a ^esţe t.
păzi turma ; haac,.s; ^adevărul,''dre-
ghiuveă, s. mirele : v " V ptul -
ghiuvem, s. — porurnbre- haacânâ; âdv/ drept
le, poma {iganuiui
ghiuverdjic,-'1— selitra hatf, V ; ^ ” plata, salar ^
, ghiuverdjin; — porumbiţa hacean' (âcean); — când
• gulub ' - h a c h i c a t , d r e p t , - just:
ghiuvez,— liliachiu, violet hachicatlâc, — dreptatea,
ghiuz, s. — toamna adevărul -
 '59
hachicatâna, — într'ade-. haimana; s. - î rătăcit/şo-
văr - tfe vâitoij frârtdiav, hai-
hacsâz/ — fără plată;- : .fa- ;fTmana v
.gratis . hain;' adv. -^Ienös,,greoi>
hadet (adet), s. obi-. hair (har)/ s.— grape, har*
ceiul •5 ' milă; binefacere
hadi (haldi), — hai merjem hairlamac,. v. a milui,
haidâ, —. hai mêrjerfr -; ;i 1 a noroci, a face bine
hai, adv. — hai, mână, hairlâ,adv.-— mitos, bi­
: bai mergem nefăcător;; ’
hadji, s. — piliğrinul, ca­ hairsâz, adv. — fără no^.
re a fost la leriisa.: _ roc, nenorocit, prost
Iim, hadjîuî - 0 ; s l a b - î; fl;-' vr
hadjiica, s. -^fienieea^ ca­ hal, s.* ~ stare, situaţie
re" a' fost la lerüsa- hală, —-mijloace de trai»
Iim r ' - avere; :S;
hallAx adj.r.-r cujstare
hadjilâc, s 7 ;Jerusalimu h^lsâzady* — fără stare,
loc, (pământ) ' tl fânt
haeat, ' s , ^ tinda ; halaza, ş, -r- pâinşa.creş^
haidamac^ V ^^var tadnâ c^ţă; fără/sem inare
haidatmac, v. - lir'ă 7pune halca, ,s‘ veriga^ bçl^
. la *M * :}
'ciug, inel % !
haidut/ s? ^ ‘'liofr%idut; haleală, fidj. — beiciugit*
haîgâr; s , ~ h a r m â s ă r 1 ^v şrig at .
hailaz/’s/r-^-^eheşi^trân-, hale, s. — popor, norod;
’■dav *-ü,rr;-»£l lume . ■ ”
hailazlanmac,^ a se halis (haliz), — real, a c(e-
- l e n f ' \ + / ?>* rj f * ^Vărăt, pozitiv ^ '
hailazlâc, s. -^letTea, le- hâlita, s!“—/oinăV' acân-
:r nevirea, trândăvie ^ ’/;^c^uricâv'cif^fcate se*
haili adv.— süficİêntVmüf; bate mingea
|- • tişor hamam, V - 1 baie, fere-
ha hol,., s. — ucrainean . deu -
hamandj», s.—feredeurar, hasâr, s. — rogoja, rpgo-ä
meşterul a face baie jfna
fıa mbar, s. — ambar, ca­ haset (hasiet), — pizmaş^
mera de ţinut pâine invidios
hamur, s. — aluat hasetlic, s. — pizma in
hamurlamac, v. — a fră­ vidia
mânta, a găti aluatul haşiş-haşiş, s, — macuţj
hamut, s. ham, hamuri hasta, adv. — bolnav
hamutlamac, v. — a pune hastalâc, s — boală
hamurile pe cai hastalâclâ, adj, — bolnă­
haram, s. — obiectul, a- vicios
gonisit pe nedrepta­ hastalanraac, v. — a se
te, s'au prin înşelă­ bolnăvi
ciune, sau prin ră ­ haşlac, -r- fierbinte, ucrqpj
pire, furt, etc. huşlamac, y. — a opări'
haram para,—bani luat ca haşlanmac, — a se opări
mită (cu amajală) hatâr, s. — respect, stima
haran, s. — cazan mare %onoare
de aramă hatârlâ, adj — respecţos,
hârci (haraci), ş, — chel- recunoscător, ooqt
tueala, dajdie rabil
hârci-ejmeac, v. — a chel­ hatâr eapmac, — a tace
tui respect, a face stimă
hardal, s^ — rfpl|a hatârlamac, v, — a reş^
hardjamac, v. — a chel­ pecta, a onora
tui hatârlanmâc, v, — a se
haţman, s, — fatare, arie respecta
harman taşi, s. — peatra hâear. s. — pepene, cas
cilindrică de treerat . traveţul
harmut (armut), — prăsa- hâmâc, s, — peltic, gângavi
dul hângârdamac, v. ■—• a ^
hasa, s. — pânza din plânge în şpşpinêjj
bumbac a jeme
f häreaf (hirca), s. —■ğfäül helbet, (helbet), adv. ade­
'fără mıjsteţe, ğärgca vărat, fără îndoeală
hârclamac, v. — a scuipa hem, — şi
hârlamac, v. ~ a hârâi, hemen-heemfcn (emen e-
a sforăi men)’, — eâtă-eată;
hărâldamac, v. — a tron- mâi-mai
căni, a pocni hen, — cel mai, foarte*
hârleţ, s. — lopata de mai, prea sus
f fer, hârleţ ; o: ; hen hailaz, ~ Cel măi
; hârsâzKs# — talhar,; hoţ leneş .
hârsâzlâc, s. — talharie* hen dec, ş. — şan ţ, hen-
",. ' hoţie • dec
|hârsâzlâc eapmac;: v. — a hendezea ■(eridezea), s.-^-
p face' tâlhărie, a fura — cot, arşin
hâsâm, s.. — ruda, nea­
muri hep-iolşa, — tot aşa tot
. hâsâmlâc, ş. — rudenie hepsi (hepisO, — hepsi-
hâsâm sîz, fără rude Ieri toţi toate
.hâstârmac, s; - r a zadar! hepsi bir, — deopotrivă*
^hâzlâ, adj. repede, iute toţi la fel
îhâzlâdja, adj. — cam re^ heptean, — cu totul
| pede, repejor her, de, dacă, dacâi
fhâzlandârmac v. — a rc- her-biri, — fie care V
v pezi . ■; her-ches, — fie care
.hazlanmac, v. — a $e,;re- her-cherea, - r totdeauna
f " pezi her-erdea,— la fie care
hederlez, s, — ziua de loc, pretutindeni
23 Aprilie, când se herghelea, s — cireada
desleagâ a mânca de cai, hergheleaua
came de cârlan hergheledjî, — pastor de
halal (hal al), — izbânda, - cai ( ■
succes, reuşita ;; hesap (esap)i'S. socoteala
heiek-helea, — eaca-eacâ hesapci, s. — socotitor
ea caută, ea vezi casier, contabil.
 62
besaplamac,. v.-r—, a -face
socoteală V. ^ ’
hesaplanmac, v . ’ — a .,s£
şocoti . .’
hiibea, s, — dêsaga, de-
sajele .
h in a e l,— invidios
fıici, — nimică :r '•
Jıobur (obur), s. — mai­
muţa, mâncăcios, la­
com la mâncare
hodul (fodul), — mândru
bodulanmac (fodulanmac)
V. — a se mândri,
a s e foTdufi ,
holuc (öluc),— albie, co
vată pentru adăpat
Vitele
boroz, s.' — cucoş
-horozcluc, s. — cucoşel
horu, —■hora
■horuci (oruci), — post
■hoşluc, — plăcere stare
plăcută
hoş, — bine, plăcut
hoş gheldin, — bine ai
venit, cu plăcere
-hoş bulduc, — bine vam
găsit
hoşaf, — cam pot
hrean (hren), s. — hrean
tirendea, s. — râzătoare,
• rândea
hrendelemeac, v.,-r- a stru-
hristian,, s. —, creştio :'v
huila, ^ naravoş,,cu.na
rav, îndărătnic
huma (guma), $ lut
hurm a,— İıurmala, cur-;
b jnaia ; •
hurtom, adv *— cu; hurta!
hurultu, —; vuet, sgbmbtj
hurultulu, — sgomotos ^
hurulmac, v. r— a face}
sgomot
1.1. i i ,
ia (ea), — ea
iea, s. — coasta f.
iiea, s. — chila,
iii, s. — .fus m.
iâmac, v , —a clădi, a gră-J
mădi
ibrâc, s. — ulcior m.
ici, s.■— interiorul m.
icindea(icinea), — în|ăun-;
tru, în interior '
icin, — pentru \ ,
içerchi, — lăuntric, din-
lăuntrul ;
icerdea, — în lăuutrul
iceri,,— în lăuntru, în casă;
icichi, s, — băutura f.
icichidji, s. — .beţiv, be*
tivul m.
-îcimec* V. :a Jşa,- a sbe ihtiar, adj. — bătrân m.
icamaç, v.^ spăla?, - ihtiarlâc/s. -^bătrâneja f.
icanmac, y>t -T-ıa spăla ihtiza, - r e nevoie, trebue,
icatmac, v. — ■a ' pune, ,1a necesar este.
späiat. ■■■«*,;:' ■ iilic (eilic), s.-^bunătate f.
lehi, hum. — dpuä, dol, 2 iilmec, v, — a se pleaca,
Ichlll, nüm, ^.(Jublü; ' (a.şe înclina/-a^se
tndou ^ îndoi ;/:4 ' - •
ictiilic, s. — dublicitate, iltmec, v. rrr1 a apleca, a
, Jndoi .4 4 , '. , îndoi, a înclina,
ichidjic, —' ambii, îndoi iirenmea^, — a desgusta
ichldji, num -4 al doilea. iiri, adj, —- strâmb n
2-ă, a^douau>K iirilmeac, v.. — *[ a se
. ichilemeac, % ' • ‘a : face a . strâmba
, doua ora' a răpeta iiritmeac, v, ~ a strâm­
ichis, ^ amândoi, ambii bi cu forja :
ichiz, s; gemeni . 1 Hrilemeac, v, — a strâmbi
icâlmac, v. —r1a se pră­ Uşi, — acru
văli, a se • resturna, iişimic, s, — brânzat de
a se ruină- ' vacă .
ic mac,.v, — a prăvăli, a 11, $, — an, anul m,
"resturna, a ruina ilaci, s — leac m
icram, s. — cinstea, cins- ilaciiamac. v.— a ieacui,
•etrirea, respect, o- a vindica
4 noare, ospatare ilacilandârmac,. v . a
îcram-etmeac, v. — a res- ; vindeca, a pune. la
- pecta,a onora, a o- .vindecare
spăta r-: , ilaçilanmaç v. — a se
icramlamac, v ,— aospăta vindeca/a se lecui
icramlâc, s. ospătare, ii atei, s, vindicător,
espăt' - 4-* lecuitor, doftor m,
ctârmac, v a apune ilatcilâc, s. *7r7 leacuiţe,
la ruinat/ a pune la doitorie, farmacie
stricat, a-prăvăli - ilan, ş. — sarpe^m.
 64
ilanlft, adj. — de şarpe,
veninos
ildâz, s. —I ste, stea,
steaua f.
ildâzci, s. — astrolog,
astronom
ildâzcic, s, — steluţa
ilch-(ilchinchi), — primul,
cel1mai întâi
ilchin, adv. — la început
ilic, s. — copca, inchietura
iliclemeac v; — a copca,
a încheea
iliclenmeac, v. — a se
copca, a se încheea
ilin, adj, — uşor
ilinletmeac la uşura, a fa-
ilinnetmeac f ce mai uşor
illâc (illâclân), — cu anul;
pe uri an
İman (inan) — credinţa,
imdat, s. — ajutor, înles-
neală
imdat vermeac, v, — a da
ajutor
imec, s, — mâncare f
imeac, v. — a mânca
imelic, s. — mâncare, hra-
» nă '
imic, s. — creerul m.
imicli adj, — creeros,
mintios, înjelept
imârta, s. — out
imârtadjic, s. — ouşor
iniârta-acâ, s, — albuşul
imârta-sarâsâ, s.— gălbă-
nuşul oului
imârtlamâc, v. — a se
oua, a face ou
imâşac, adj. — moale,
molatic
imaşaclâc, s . —, moliciu­
nea" f.
imâşamâc. v. — a se face
moaie, a se potoli
imaşatmac, v. — a face
moale, a îmblânzi
a potoli
inan, s. — credinţa f-
inanlâ, adj — credincios
inandârmac, v, — a în-
- credinţa, a pune să
creadă . - .
inanmac, v. — a crede
inat, ad, — încăpăţânat,
îndărătnic
inatlâc, ş. -r- îndărătnicia
inatlanmac, v, — a se
încăpăţâna, a se în­
dărătnici
inchear-etimeac, V. — a
se lepăda, a respinge
inchearlâc, s. — respin­
gerea, lepădare
inchinat-olmac, v,—- ase
închina /
indjea, adj.— suptire
indjeltmeac,; y, ^ -a jS u p ^ iodeşmeac, y. — a se
; ţiea, a face supfire socoti cu' plata
indirmçac,: y , . a: coborî iadiunpi, — împrumut,^,
İndiriş, s. Vr- coborirea credit n v (fî.
inea,«(iinea)i s*;-r-./aç,>!jı. iodiunci-almac, pH:*. ^lua
İneci' s, >*■ vacaytf/ " în împrumut a îm-
indjea, —r sipţire -faili;< • w rumuta- -
injedjic, adj. —; sipţirel ; iodiunci-vermeac,. v, — a
indjir (injir) ;s.—-smochin, da în împrumut, a.
\fİga Î'' credita £>sl- :./
inmeaç v. — a se. cobori iol, s, —:.drum m. calea f.
inmea s, — ycoboţirea :0 iolciu, s. masura f.
inneiş s.—suspin, olta t m. iolciuliu, adj, măsurat
innemeac v. — a o f t a , a iolciumec, v. — q maşura
SUSpIna r;r -ı ioldju, s. drumeţ, ‘‘ca-
insan, &. — om, lumea ; r. laitor
omeneasca, norod m. ioldjalâc, ş. — de drum,
insanlâc, s . — omenire f, . marş de drum, oşpa-
ioc, w nui, nui nimic; c tăre de drum
iocluc, s. — nimic, nimi- ioldjuluc,T— călătorie f.
cui ... ' ioldjuluc-eapmac,. v.J — ax
îoc-neeapasân,? — nai ce " face călătorie,jr ca-:
face •••. , latbri 1 ■u
ioc-nerei, — nai: încotro’ ioldiurmec, *v. —r a, omorî,
ioccea, s. ~ talpa, tocul , a ucide./
. la gheter‘? ; , folea, — aşa, aşa. este’ r *
iochiuz, s. — bourm 1 iol iu, s.—mortul, mort m,
iochiuzciu, s. boar m. ioliurii, s rj— moarte(a) f.
pastor de boi f ioliumşiuz, adj. — nemu-
ioclamac, v. — a. pipai 1 rîtor, imortal k‘c l
iod (iot),, s. — venin m. iol mec, v. — a muri ,
iodeiş, s. — :plata . ioliunişec, adj.—mortal
iodemeaç, v" — a plaţi iolşaşirmac, v. at pra-
 66
padi drumul, a se
rătăci \
iomiur, s'. — viata f. trai
m.
iomiurliu, adv. — trainic,
vital
ion, s. — naintaş, partea
de inalnte
iondiş, s. — dintele cel
de înainte
idnga, s. — surcea, sur-
cica, razatura
ioniu,— partea de înainte
ioniundea, — de înainte
ioniunea, adv.—înaintea
iopmec, v. — a săruta
iopiuş, s. — sărutare y
iopiuşmec, v. — a se
sărută
iopiuştiurmec, v. — a
pune să se sărute
iordec, s. — raţă
iorgan, s; — .iorgan, pla-
■ ; ' poma
ioriumec, v. — a umbla,
a merge
ioriuiş, s. — umblare,
mersul m. -
iormec, v . — a împleti
iortmec, v. — a acoperi
iortiu, s. — acoperiş,
acoperemânt ; ipec, s. — matasă f.
iortiuliu, adj. — acoperit
iortiulmeac, v, —- a se
^acoperi
iortu, -s. — serbatoare;
praznic
iortuIanmaC, v. — a săf.
bâtori, a praznui
İorulmac, v.— a se obosi
iorultmac, v. — â obosi
iorulu (iorulmuş), adv.
obosit
ioruluş, s. — oboseală f
iot (iodiü),'s. venin
loteaa, — mai înainte
ioteaeanma, — dincolo,
pe ceea parte
ioteaa~avşam — er seara
iotechi, — de-acolo
iot mec, v. — a cânta -
iottiuriucliu, — cântator,
armoniös, melodios,
iottiurmec, v. — a pune j
- la cântat, a trubai,, ;
a cânta din trimbija,
ioftiuş, s. — cântare, cântj
iotiuşmeâc, v. — a cântai
duete- ’ v I
ioz, s. — fitilul, măduvaf
iozec, s . — inima carului;*
iozleiş, s. — dor.
iozlemec, v. — a dori, ai
tângui după neamuri]
ip, — şnur, ată
ipecli, — de matasă
aplic, s — afă fl ^
4pliclemeac, v; - a i m -
plefi, a ţeşf, â’cârpi
irec, — desg üstat
irenmeac, v,— ä dêsgusta
iri (liri), — strâmb^
irili, s.— püröiul, ürdöreä
irinli, adj. — purilent
irinlenmeac, v. a face
_ ; purolu
»İritmeac (iiutmeäc)’ v —
: & strâmbi, a ;?adpl
Mrfţâiâş, s. — ruptura '
irtroac, v. ä rupe
irtälrnac,.tV..r - a se. rupe
js jâ n ^ ' işlenmeac, v.—a se lucra
isârimac, y.— a se încălzi
isâtmac, y. — a încălzi:
isieaa,,ady. —^bine^^. ]
i sîă mac1, v. â udaJ
i&lanm^c, v, ^ â se udă
isia’nmâs, — irdajt;t
ismirna,‘ s. --- smiirna, ..
. . f părfum, mlreazm^
ispiada, \s': - r şpbyedire,
mărturisire * ^ ' izin-vermeac,” V .— a d ă'
ispiada-etmeac, :yv —' a .
spovedi, a’ mkrtuţjsi
ispjada-olmac, v^irrjl se
îspovedi
îstâh, s. — gust .de niâţi-
care, apetit ,,,
istemeac, .v; —' a dorj( a
vreă, aTceire ^
isteamemec, v., — a riii
dori, a nu voi
isteiş, s.— cererer dorinţa
iş, s. — lucpi, obiect,
munca
iţei, s. -^- lucrator, mun­
citor
işemeac, v, — a se uda
işi (Uşi), adj acru
işimic (iişimic) s. — brân-
. za de vacă ■)l/ ) v
lişidjeaf, ?*-■ acruşor
işlemeac, v. — a lucra,
-a munci : :;.,v
Işlenlf ghiuniu, s; — ziua
■r; de lucru ; *
işlendirmeac (ifletmeac) v.
— 7a cultiva prin!
. ; J;lUcraţorl : V ‘
işitmêac, v. —- af!auzi
işidilmeac, v.—a se auzi
izin, s.—porunca, permis
iziri-etmeâCi v.'^-a pbruhei
poruncă', a porunci
izmechear, ,s.‘ servitor,
lucrator
izniet, s.—lucru,, slujbă 1
izmetci, s. — lucrator,
slujbaş .
izmê^etmeac^,y. p , a sluji
a lucra* " "
 68
iuci (iuciu) num. trei (3) iuiulendechi, — cel de
iuciuliu, num. intreî, amiazl-zi
întreit " . . iuiunmec, y^— a'se lăuda»
iüciüliuc, s;;‘— unul- de 3, itii'unlendinnec, V .— a
treime, troifă . lauda u ^
iuciundjiu, num.—al trei­ iuiăffc<s, y r ovăs iril? 1
lea, a 3 - a •i iumacj' s." t- gheni rij.
iucarâ, adv. —• sus iumaclâmacV v.-.r- a. pre-
iucardan, — din sus * găti jghem1: , . *
iuca.’Iacâ, adj. — cel din iumriıc, s. —
sus iumruclamac/v.‘— a da»
iuc (iuch), s.—greutate f. 'cU pumnil r?
încărcătură f* ; iiirchiuc adj. — sparios,
iucliu, adj, — încărcat ' iurcmec, v.—a se sjjarjă'
iuclenmeac, v .^ a .s e în­ liirchiutmec, v.— a sparte
carcă ■ . \,i İtıreç, s.:— stom ah,; burta*
iucletmeac, y>— a încarcă iurec-aărasâ, s, ;— boala?
iuclettirmeac,\v,-a pune r de stomah ; ;
la încărcat .ţ-; iuiurec, c. — inima
iufchea, s —mânia, furia f, iuiureeli, ad. — Inimos,
iufcheli, adj, r— mânios, "viteaz
mâniat, furios iuriuc, adj, — iute, grab­
iufchelenmeac, ,y. — a se nic la fuga
mânia iurta; s,—şatra în grădinii
iufcheletmeac, v, — a villa cu grădini f. .
mânia iurtalâc, s. r— ferma
iufleis, s. ~r suflare f. iurt (iuugiirt),: ş. — lapte-
iuflemeac, v. — â sufla vr. şcru ■■■■■'■ ^ :
iuiulên,— amiazlzi iusec, ad. — înalţ
iuiulen-sofrosâ, — mân­ İuseclic, s — înălţime f:
care (masa) de iusecienmeac, vv — , a se-
amiazizi înalta "
iuiulen-tarafâ, — spre^ iusecletmeac, v.—a înalta»
amiazi zi, sudul fast; s. — suprafaţa
^listiıiv's, — vârf, .yârfuî' lâam, s. — peşterş, süb-
iustiunea* adv.—deâsupra. ^nţţriarej;
iuşehmeac, v; t se* liêrii; lâana (lâhna)'^—jcurec iii.
iutiuf sr—fer ,rde; xialcat ni;
4utiulemeac) vl°— a^calca
ti -cu fer:>a‘pârli* *rn&Iaaplamac.yâaplamac), y3,
iutUiea-urmăc* a cal­ ' a •ppre,çli,.. %dâ pp.
ea cu fer^a netezi
iutiuliu, ad}??-^netezit cu l ^ v e ^ e a c , ;k$o?[
do fef;i P?jW:.îT: nnta,#- recii, işfc5)a; poreclă
iuţmacfX ^ ^ î n g b » t ' Iac, s.t/tr-/ lac, lustră ^
iutturmac,svrTn laclamaCi»V< — a Jiuştţa
&»;:f nghiti t .C|i;;fleş[la5gir lacârdâ; s,ŢTVOrbâ,zvon
iuurmac, v. — a frământa lacârtâ, agomot tv
iuuţulraac, v .^ & se iră- lat, s.r—cuvânt, convor-
fljâptft; -$ ■.„rrsm bire, v o rb a; î re?*.-
1 uya; s ^ c u ib , îcpjjbul |n.< laf-etmeac, v,—a^grai, a
luvadjic, s^cn ibuşof:m , /Jîa.ivorbiit-.‘ •
iu val a mac, y .—a i ny ajatuci tafbulmac, v, — a se în-
iu valadâlmac, v^--a. 8.e în - .■ăi .iţelege^prln vorbire,
avwyalatucbt tfviSvEi-. a găsi cuvânt
iuz, s.— faţa,;obraz laflarimăc, v; — a ;con-
iuzJ, nura.-T'.suta ( 1 QO)* ' vorbi; a se înjelege,
iuzliuc, s. -r/derosutâ ii a se tocmi
iuziuc, s. — ineUîsd lafchesmec, V. ^ > , t â e
iuzec (iozec) •.8*—^osiefi? vorba, a încetă de'
iuwuro, js;.— pparoa, stra- ' vorbit v;
T;.,d ilida-/ .;;Ta;fU«d 1afaoturmac, sv.'—a s ta la
luzmeç, r^şsînnotfc
iuziutijlu, s. -rilnnatator lapovi(âî';£;>^‘îa p â d a ..
bncid:. ^Kitioriafc-
• -L> b * tTur»ns?‘ lâcă,. 8 , ţiuip^ui}ifincür-
iaaîa (läiä), S; — Iâlea " ' 'ıbel^cÜrmel
 70
leaazâtn (leazâm), — ţre- loc.ma, s. o porţie
bue, necesar carne '
îeaazâmlâ, adj.-— trebuiji- lufusa (Iuhusa), $.—leuş$
* cios lumburdamşc, s. —« a
Ieaazâmlâc, necesitate, sgonfoti ;
cerere, trebuinţa lumburrdatmac, y. a.
leean, s. — lighean im ridica gălăgie *
lechea, s. — pata f. '
lecheli, adj. — patos M, nt.
lechelemeac, v. — a pata,
a murdari maana (mahna), s.— ob­
lelec, s. — cocostârc servaţie, lipsa, cusur
lelieac, s. — lilieac maane, — cântec
leliu, s,—mătuşă, leliţa f, maasus (mahsus),— dina­
left, s. — left m. dins
leş, s. — corp mort maavi, adj. — albastru
leşai (lişal), s.—râia, -lip, maaza, s. — pivniţa f.
lişai magazina, s. — magazinul
Hulea, s.— liulea.ua,- Hule, mac, — mac im
ţeva macac, s. — cârja f.
liuta, s.—jnateria supţire macara, s. — măsor m.
de lână macar-chi, ad v; ^ m a c a r
liuzghear, s. — vânt m. că, deşi ; -
Huzghearlâ, adj. — vân- madjar, — madjar, roşcat
turos mahala (mahla), s, — ma­
liuzghearlamac, — a Yân- halaua
tura mahana (mahna), s.—ob­
liuzghearlanmac, v. — a servaţie, lipsa, critica
se vântura mahna buimac, v,—a face
loboda, s. — loboda, talpa observaţie, a găsi
gâştei (planta) defecte
lobut, s. — batale maheul, — blând
lobut cecmeaç, v. —- a mahmur, ad. — ameţit,,
bate, a trage o batae beat, cu cţjef
'' ' -** 4’
 J

mahmurlüc, s.- după beţia, maraz, s. vatamatura,

ameţeala t boala, maraz
mahra, s. — clădire, edi­ marazlä, adj. —. vatamat,
ficiul .. bolnăvicios *
mahsul (maasul), —i rod, marazlanmac^v. — a se
fructe, dobândă vatama, a se bolnavi
; mai-mai, adv.— aproape, marchitan, s. — marchi-
eaca-eaca > tan, boşcedjiü cu
maia, s. — maiaua marfă
maealâ, adj— maios marfotca; s. — tiutiun
maimalä, adj. — plăcut , prost, mahorca
maimun, s. —. moniţă, . mari, s. doamna, fâ
maimuţă . . martoria, s. — mărturia f,
masal, s. — poveste, po­
maiz, s, — gunoi vestire f. V
^ mal, s, — averea din mascara, — desfrânat (â)
vite domestice • ' mâscaralâc, s. — desfrâ-
ma lai, s. — pâine din nare, proştituaţie, f.
făină de păpuşoi t mascara-etmeac, v. — &
malei, male (nialima), -t-* înjosi, a bănui, ,a
mamucuţa , insulta, a ofensa
malsâz, — fără vite,.dp-; mastor, s. — meşter in.
mestice ,|V: masur, s . — masurel .
mamila, s. r1- faţarnic f masuz (maasuz), — a hun­
mamu, ş, — mamă f, ine, din-adins
mamuz, s. — pinten 7 maşâ, s. — cleşte, vatrar
manda, s/ — bivol maş-alla, — brava,
mandja, s. — mâncare, mâh, s. — pirop pentru
bucate potcoavă- »
mani (maanej, s.—versuri mândar, adj. — murdar,
marar, s./— marar v râios, terfelit •
i marafet (marfet), s, r-77 mândarlâc, s — murdărie
norov, narav - mârâldamac, v— a mărâfc
marfeţli adj, — naravös mâsca, s, — amulet
 72
mâsâr, sv Eghipet v ~ ;Vmerdiven,- s. — scarafv
mâsârlâ, s. — Eghipteanul merdjan, s. — mergele
mâsârcă; s. — bibelica mergi mec, s, — lintea ^
mecicli adj. —/urât mermer, s. — 1 marmora
m'echic,. s. — vaporaş mehtub,**s> scrisoare,
meclehieac, v; ä se PİİC' - <
târâi, a merge':pe meşa; :s7 ' — stejar
brânci meşini, s. — pantolon
medji, s. — claca ‘ din piele de oaie
medjidji, s. — clăcâş1'- midiea,' si — nVfdid'^7 >-
mehlem,' — unsoare po- mindir, S .— pat, • divâtf:
J tofltöare, balzam • ' minlet 5 (minnet), — trib;
meidân,' s. — piaţa; târg, gintă, siibiêtt, popor
podfş , ; "!>r
. m eim er,s. -i- bozV m, mintan, mintean s ■
mei va;1sV fructul/ rod, minunieay s. minunie1’
poame m. A:; - mitani (metahi) s iv - ma-
mei vălâ, adj.: ' roditor, • tanie1 *
*' “ productiv/ ifiăaos*' mo6iugâ,r*s. ■ — maciuga
meîvalâc; s . r o d n i c i e , tffolduvari? s.* moldo*
•* berechet,‘horicultura van tttî:
memea^' s ;'— sâriul/ ţâ$ mofd uvandj â^dv.-^m br-
memmeac/ v. — a-^suje- doveneşte' ‘ v .
'tâta ^ H •:T1 - mOIduvanlâc s. — |S5ţ)0^
memlechet; s. — (ară, stat; * ;• r ul ‘§ri 01 d o van, mol­
1; provincia ■ da via ' ' .
menginea; s. — mengi- molebenj's. — tedeurh^
: neaua,'cleştele fera- moi, adj. —albastru inchjs
; rului moron (morun) s —morun
•meta, s. — câmp, pämä*n-: moş) s. unchi u :
tul afabil m. mozac; s7 — creerul-m.
m eradji,. s. — -păzitorul; mraja, s. —* mreja
: sămănătiirilor, agri­ muulamac v. a Zbiera
cultor m; : ’ • mum; s7 — lumânare f.
rtnusaäfi i',‘s?’— ' oäspê?- rial, podcpva fy*
möSafir, vizitatörrii? naldji, ;a; — pobcovac m.
rnusaafirli, ad. *^£bspita- najlamricÇ v. — a ^odcovi1
v:nfer, primitof^hi;^?^ nam, i ‘ ^ slava; ?riiărire
musaafirlic; s. —/ ospita-' narot, ş. nprod; popor
IttiKr* rfâsaâţv's; — *lnd ru iriîfre,
muşama^ s. — Piuşartfaria7 y educaţie, 'învăţătura*
mutlac, —i adevaräty riea-r > ;!nibrâla*f.‘vR ^ •.A••*-» ' 1.'.•
‘:
pärat nasaatçi,s.— îndrumător,
TTiutu;1 tăcutul; mirVtri? -¥d ricat or, .învăţător
mitile; s .^ a v e re a berrilş^ nasaat-etmeac,^v7‘ — a
câtbâre,: imobil ii?fî educa, â îndruma, a
.‘riiülcjcjü; sİ; ^proprietar ^ învăţa ;
miühlür, s; ştäıppila, nasaatlâc, ş» ^îndrumare,
? . »pecejţeäp cVarä^ roşie îpyăţăţura educativ^
ınluhiurlêmec/y; ~-- a pune nasaatlâ, adj. — educativ
ştampilalaştampila,
a pecêtlpi nastaţnasâlj — ?-cum
raiuhlet (mfuhletlic) s, li­ cum este ?Ç
berate, ^ * nasâl ebetleriniz ? .
Jib& y 0 s cum este cheful,icum
' Î3!)'.! <5 h i 1'. -.; n n ţ j <:;î VqtV: esituaţia^cumv&ste
0;<LN-df!0? nhLiifO \* vjl starea voastră r :
-pa, — ma,*‘ea"; jftlırieşte nasâr, s, —; amalgama,
nääifieav — dejätiM; grätfs; oglinda "y
fărâ* plată : naşadăr, s. >— amoniac;
maalet. —^îndâlratniclîn- ţiperug
fiicăpătânat~;: naşt'rapa, s. - Cana ; de
tıain, adv, ^luaţi,* p itt raCtalr «i
m iti'r t^ " • ° năuc, ; prost,; font?
,nâd]âb, s. — topbr'rrî.Lu ria?ar7 us . ' ~ deocherea,
tiafura, (a'nafoYa), a; — *r'*Vi deochi; . -*:s*
^ prescura sfinţită :f. nazarlamac, vi'— ä dioche
 74
nazarlanmac, v. — a se
dioche
nazdravan, s.— mag, ma­
gicianul, vrăjitor,
năzdrăvan
nazlandârmac — a alinta
nazlanmac, v. a se
alina, a se alinta
nazlâ. adj. — alintat, răs­
făţat, capricios, cu
toane
n e?, — ce?
ne var?, — ce este ?
neanâ(neaanâ) — încotro,
In care parte ?
necin ? pentruce
necadar ? — cât ? , de oaie
neeandan ? — de unde ?
neredean ? — deunde ?
neredea ? — unde?
nerei ?, — încotro? unde
nereli ?, — de unde ?
netiurliu ? — în ce chip?
he şei ? — ce fel de lucru,
ce este ?
necher, adj. — sgârcit
neet, s. — gând, propu­
nere
neet coi mac, v. — apune
gând, a propune
neetlenmeac, v. — a avea
gând, a presupune
negara, s. — fân strâns
dela {elină
nehoşlu, — ce de plăcut
nemţea, s. — neamţ, ger­
man
nemţeidja, — nemţeşte
nidjea ?, _— cum ?
nişan, s . — semn
nişanlamac v. — a semna
nişanlatmac, v. — pune
semn
nişanlâ, adj, — semnat
nuna, s . — nanaş, nanaşa
nur, s. — lumina, care
se aprinde in Ieru-
. salim la mormântul
lui Hristos
nuur, s. — brânza dulce
O, o
o - r el, ea, e, acela
onlar, — ei, ele, dânşii
ondan, dela el, dela ea
ondan sora — după el,
după aceaşta
oeanâ adv- — Intr-acolo’
obada s — obada,
oca s -j- ocaua
ocadar, adv. — atâta
oc, s. oişte
oc, s. — săgeata
oc-atmac, v. — a trage
cu segeata
occiu,, s, — acar, sajetar
 2 1 ____
-oclava, s. - t- meleşten . oloi, 8, — oloi
öcuiudjiu, 5. — cetitor oloiniţa, s. — ololniţa
ocumac v, t - a cçti on, num, t— zece ( 10 )
ocunmuş, — cetit onbir, num. - - unspre­
odjac, (hodjaç) s. zece (11)
on-ichi, —doisprezece (12 )&
odun, s. —^lemne 0 n-iu ci,— treisprezece (13)
od unluc, s, t— lerjınärie ( on-diort — patrusprezece^
of, oh, — greu (14) ;■
oda, ş, -t- cämera n on-beş, — clncişşprezece-
ofjamac, v. — a gem$ •. (15)
ograda, ş, r*r' curtea * ohraltţ, —• saşlşprêzêce-
oealänmac, v. — a se : (ie i; ^ '
/■ zăbăvi on-edi, — sapţesprezeçe-
oimac, v. — a faee gaura, 07)
a gaurf, a sapa ■ on-sechiz, — optsprezece
pinamac, v. a juca, a ’ ( îs ) '
danşa ondocuz, — nousprezece-
oinaş, s. ~ cocota, (19) .
dansatoare onundju — a zecelea, a
oinatmac, — a pune la 10-a ;
joc
oiuc, — scobitura, de-; onuşfan, ~ de aceea (
? colteaua 001 (ol) s. - t- fjcior
oiun, s. — joc, dans oollamac, v. — a lua de-
ficior, a infia
oiundju, s. — dansator oolluc, s. — infiieţea,
oiundjac ş, — jucărie adoptare ■
oUc, s. — ed, pul de oolun oolu, s. r r nepot
capră oolun câzâ, s, — nepoata»
olan, — fost, ce a fos| brac, s. cecera f.
clâer (olur), — >ê poate oraclamac, y. — a secera»
z, - r nu se oraclâc, s, — seceriş ra.
U -? cppf. oral, rr acolo
 76
oralarda, — pe aco lo / ' •oturmaclâ; adj, — dornic
• depe acolo" ' ciliât
oraspul,r —* desfrânat oturuc,î;s: ~ $ezătdf
ornic (vornic), — curier ’ oturuş, si!‘
—r şedinţăf:
ort?, s, — mijlociii, mij- oturuş mac, şeA
■\;t ‘ löcie-'q •”/ ; " pune Ia şedihţfc
^ rţâlâc, r-/.îtnprejurimje / otuz, numf — treizeci (30)
or*aca/— cel dela mijloc otuzundjiu;, num; —»
ortaç, — tovarăş, com- treizecelea* •
panion1 :‘ ou,mac, O frecă
ortaclâc ş. — tovărăşie, oumăclâc’ s;~— frecare,
*; " societate de İücru/ frecătură; masaj ■
societate de comerţ ' ’ P ,’ B i
ortac-ol mac, v, -^ a Jsef 1 paa, s. .vr^preţ m.
face tovarăş la vre paalâ,. —• preţios,, scump
o deprindere, la co­ paasâz, > fără preţ i:-
merţ etc. paazarlâc, s. — preţuirea,
orucl (horuci), s .— post’ tocmala, târgue?laf.
orucitutmac, v. — a posti, paazarIâc-eapmac;.T- a
ă ţine post " • face; tocmeala, a v
ostrov, (ostruf), S. în- târgui -/
;jchisoare, puşcărie ' - pacea; si.<i4 >but ~ . sî»?*
oţ, sv ^ earba, îărr : ! '/ pacealâc, s, ^ recetura f*
otlac,1s. — fâneţ, loc de paceavră. s, 4- petica;
păşune ' 1 lo ^ â ţp ş f / >?
otlaidjif s.H/ - erbivor ,!vV pacr,adj, — ^ cu |a ^ /, f
otla mac, v. — a jiâ ş te paclâc,. s. - r curăţenie,
/"O arb ă y ■ / ' v/ ^ c trfă ţi^ f; ;; ■-
'Oflătmac* v, —i' a ptfne Ia paçlamac,’V. ; curăţi
păscut o a rb ă /./-*/;' paciănmai; v / — a se /
otliic, s. — stog de fân ■//■ c m r â t r ; ^ ^ " / - ^ 1;
otrava, s/ — otrava" padişah,1 s~ ,-/■ regeţ/îni-
oturmac, — a şăde ^ • părat* ih: ;
 padişaahca, s. — regina» pancea*. s. — mâna^ oraţî
împărăteasa f, pşilceaîamiac, ;a ‘păli
padişahlâc, s. 'regat,r ;^p',gjı mânară İreşni.cu
Împărăţie Y ;.'Y ■n- *- ' afVi-.T-
‘ ; v
padişahläçVeapmac, tr - J * panpirfc. . parmarpc, .
-L dömni, a cpnduçe," piaţă J ; A Y,
împărăţie n ' "'' paptalon, s. ~ panţalonŞ
p^hta, (pafta), a.'',,-7 - ,ca- päpücl (babuci) 7^; papuci
1 tarama , ’V păpuşoi |päp$öij^ —■p a -
p p i,:r-‘ *• parte, ldt % '/ • -puşoi.
pai-etmeac, v. y—r a; jm - para, ş. — bani,,;. ,.v.‘ ;
.... pärtı " 1 " tălâj'.-r, bănos,*' om *cüt
palläc, ş, — împărţire, bant
r\ parcelare , parasâz, — fără bani/
pailaşmac, v -r- a se paralamäç, v. — a rüpe
împărţi între sine în +,bucăţi
paiac, (paeândjac), s. parcea, s . - - bucata f.
^painjen > . „ " para-parcea, • iV
paeac-.iuasä, s.— paihjlniş mărunte
paivăn, s. - t .pedîca pen­ pära-parcea etmêc, 7- a
tru cal/ legătură ' - îmbucăţi, a rupe în
paiyan* etmeac, v. — ç , bücäji mici, a strica»
' punê pedica',7ä‘leğa paralie^, s. —- paläriea
pala, s •— \o\ m. pardä, s. — hue, prăjină»
palamida.ş. — palamlda ’ rb ä ţ" " ^ ../^ -4-"- ;:-
paldam^ş. t- postoroncaf. parmac, s. —' değşţ, m,,
pali, ş^ -.;ţä n b parmac, —r s, spiţa f.
palidjic, s. ţincüşor m. partal, s, — ruptura f,
pamuc, —; bıimbac, vata s’drçnţa t ' h ’ .
panaiea, —^Presfâhta Năs­ partalIä, -- sdrenţps , .
cătoare 4e Duronê- părahot, s. —- vapor
*cu -v -jf pască, s. —-r pâine pas
p a p a ie a d jiim ,P je i cală, pască f; : /* ;
; V sfânta ınea İ paschellea s. — päşţeie ,ţru
ţjastäfmä, s. — carne 1 pelic, s. — cosită feöie
uscată, păstrama ÎT^ iască f.
p a t s — pat, aşternut pelin, s. — pelin m.
patcan, s — gıizgan m. pelit, s. — stejar m. .
•patima, s.—patima, boala, peltec, s. — gângav m.
ispită f. peiicerea cabâ, s. — ob­
patladjan s. — bacladjan lon, m.
patlaamac, v. — a mânca perdea, s. - - perdeaua f.
lacom perghel, s. — cerc, m.
patlamac, v. — a plesni, perşembeă, s. — joi, joia
patlatmac, v. — â pune pervaz, s. — brâe f.~
să plesnească, a pesmet, s. — posmag m.
pocni peşchir, s. — ştergar, ni,
patranjel, s. — patrangel peşint para,,s». --- bani cu
«patu, s. — gânsac m. numerar, bani plăţiţi
-păun, s, — păun tn la cumpărare
«pazar, > — duminică peştera s.‘ — peştera f.
pazar-êVtesi s. — luni, pezevenc, s.— - ticălos,
lunea şmecher, murdar ni.
pââ, — ea-mai pici, s. —? copilulnăscut
pândâc, — alunea fără tată, baistruc
pândaclâc, — alunarie piCada, s. Întindere,
rpătpâdac, s, — prepeliţa ' / ^larjime'
peceat, s. — pecetea, piit, r- vers, stih, textul
ştampila " cântecului m. ^
peceatlamac, v. — pune pilici, s, w- pui, puişor1m.
ştampila piini.r, s. — brânza de Oi
•peceatlâ, v. — ştampilat piinfr aftasa, — săptă-:;
pec, ady. — tare mâna albă a brânzCi
peccea, adv. —. tărişor, pinec, s. — prag m.
cam tare' pinmec, v, a se sui
peblic,.s . -—tărie, ţelina f. pindirmec, v. — İ sui
peclitmec, v. — a întări pinii mec, v. — â a fi suit,
pei, s. — arvoană f. învăţat la călărie
 pipi, s. carca f. platan, s . :— pânză
pirea, s. :f — purice" iri? - pleavă, s. ^paile făr-
pirinci, s] — orez m. * mâţe, pleavă
piriz, *8; — traped m. plevnic, s. — şopron
pirizlemeac,' a pune pentru paie
calul să meargă în pleşcat, s. — pleşcat
traped m. poclon, s.— închinăciune;*
piruşca, $. — pateu complemente"
pis, adj. — murdar poiu, s. — faşa f.
pislic, s. — murdărie f. poieraz, s. ntyrd m.
pişirmeac, v, — a fierbe poirazlâ (p oierazdaeâ) adj.
pişman; — pocăit dela nord, nordean
pişmanlâc, — pocăinţa;" poleac, s. — polonez, *
' : căinţa \ ■ leah, d ; ■ ;
pişman-olmac, — a se poleaccea, — pe teşeşte
căi;;a se pocăi: ^ pomana, s. — dăruirea,
pişmeac, v. — a fierbe dar, pomană;
pişmiş, — fiert K' po'midor, s. pomidora,
piştof, s. — pistol s. m. baclajan. roşu •' '
pită, s. — pâine nedos- pop, s. — pro preala, pro-
’ pită, turtă f. pritoare, stâlp verti­
piu schi ni, s. — bahromă cal, stătător,statornic
piuschiullear, ^ florile * popadiea, s. — preoteasa,
păpuşoiului popaz (pop), ^ preot m,
piusiur — mârşav, murdar " apărător, păzitor*
. piusiurluc; s. mârşăviei pdpăzlâc, s, — preoţie"
murdărie; - ' poreznea (pozna), — glu-
piacica, şj — plânjetofj1 • ’v mea, şaga/f. -
plârigăreată pdrezendjl' s. — glumeţ,
plăcintă, s . — plăcintă'f. ‘ şăgalnic m. >
plan, s. — cuTtea, ograda porta, s. — poarta f;
■ cu toate clădirile! portädji, s. — portar
plat, s. — prosop, ştergar portocal, s. portocal nu
a '' '*" o bucată de pânză potmar, s. — purcel m.
 80
potrea, s. — alarma !, purcel, s. — purcel m.
potrea^caldârmac, y. . pustiea, s. r - loc deşert
a ridica alarma, a p uştie ăl â cA — p u sti e late
porni la atac f. , pustnio,. sv f r sihastru,m_
poşta, s. r - poşta f.
pozna, s. — gluma, şaga f, ^ •' R, R. ’■
poznaş, s. — glum eţ poz­ raametli (rahmetli)'— ră-
naş m.. ? " ,posatul m ,^'
prasa, s. praz,, m ., , raat ((ahat), s.
prescura, s. — preşcura.f. ■pace,!linişte f. ;; ' : ’
primejdia, primejdie, Tâatlamăc (rahatlanmaciV;
. pericol ~ . a şe hodini.
pripas, ş. dobitocul raaflamac (rahatlahjaç) y,
rătăcit, care n’ăre r ' — a liniştita păci-
stăpân . «ca
prispa, s. — prispă f, rahatlâc, s . — linişte, ho»
prooroc (proroc), s. — dină, pace f.
prooroc, m rahatsâz, — neliniştit,.
prost, adj. — prost, mi­ fără hodină /
şel racâ, s , r a c h i u l : m„
proşcă s . p â i n e , de razgheldi, — sa îptâmplat
, . .nuntă : razghelmec, — a s e î n r
jpujÇ s püf, pene mă­ ’ ;V..;tâmpla,
runte . r. ridjea-etmec, .—7' 'a pofti
pufcurmac, v. — a stropi r’djea, s. - pofiirea f, .
puflamac, v, — a sforăi reţ, _ s ,re s p in g e re a ,
puluc, s. — plug m, refuz
pulucciu, s, — plugar m, ret-etmeac, v .-V a refuza,
punar, s. — fântâna f. a se, lepăda
punga, s. — punga, f, ruba, s. — îmbrăcăminte
punuda, s, — serbătoarea rus, s. —■ rus m ..
naşterii copilului rusca, s. -—. rusoaica f.
pupuc, s. — pupuza,, . ruscea, —r pe ru seşte f..„
pasăre f. rusluc, şV ^ p o p u r u l rus
 81 ■*
S, s. sabunlamac, v, — a sa-
*■ poni
saa adj. sănătos (a) sabunlanmac, v. - a se
saa-olmac— a fi sănătos, saponi
a se însănătoşi sabunluc, s. — fabrica de
saa-olasân — să Iii sănă • : săpon
tos sabur (saburluc), s. —
saa-olun — să fiţi sănă- răbdare f.
togi ;!? , sabur- etmec, v, — a răbda
^saalâc s, — sănătate ' ' saburlu, adj. — răbdător
saab} s, -e domny pro­ sab ursuz, — fără răbdare
prietar v v "V saci, s. — păr, părul m.
saâa — la dreapta sacilâ, — păros
saâa eanâna— la dreapta săceac, s. — streşnea f.
^saâa tarafâna—spre drep- saceac-cuşii, s. vrabie
ta, spre amiază, Ia sacima, s. — alice
sud :> sac, s; — veghiitor nu
saămal — mulgător, care saca, s. — poloboc de
se mulge adus apă
sacadji, s.-—sacadjiu,’ca­
saamac — a mulge re aduce apâ cu saca
saar — surd şacal, s. — barba r.
saa r-ol maç — a fi surd' sacallâ, — bărbos
sabah (sabaa) dimineaţa, saccar, — buğai cu pata
sabaha carşi - spre dimi­ albă la frunte
neaţa . ." saçara, s, — saçara f.
cinsabah —desdemineaţă sacat, s. — schilod, calica
sabahlein—az-dimineaţă sacatlamac, v. — a calici,
sabahânâz hair olsun r - ■ a schilodi
dimineaţa voastră: sacatlanmâc, v. — a: se
să vă fie favorabilă / calici, a se vatama
(fericită) — sacatlâc s . — denaturare;'
sabbata,<s,— sâmbătă;!.; " schiloţia ^
sabun, s / — sâpon; m. sacâz, s, — şacâz, cânifol
6

sacân (sacânlâ), — pre-
vedetor, prepăzitor
sacânmac, v. a se păzi
a fi prevedetor
sacârga, s, — cârcel, ploş­
niţa de oi
saclâ, adv. — ascuns, pe
ascuns
saclâlâc, s. — ascunderea,
taina, secretul
saclamac, v. — a ascunde
saclanmac, v. — a se
ascunde
sacsaan, s — coţofana f.
sadâct (saadâci), s . —
nunul m. -
sadaca, s. — milostenie f,
sadaclâ, adj — milostiv
sadea (saadea), — numa
sadjac, — pirostie f.
safra, s. — venin, vărsă­
tura cil venin
sahan (saan), s. — leghean
sahat (saat), s — ceasor­
nic, ora, ceas
saha-eaa (saaia), — unt
sai, s. — numerare, nu­
măr
saidji, — numerator m.
saidjilâc, s. — numerare f.
cinstire, respectare f.
saimac, v. ■—* a numera,
a respecta, a da
cinste
82
saigâ, s. —f respect, cin­
stire
saigâlâ, adj. — respectos
saigâlmac, v.— a se resr
pecta
saivan, s. — şopron m,
salamura, s, — salamura,
aţ)ă sarată
salata, s — salata
salcâm, s. — sal-cârt
săli, s. — marţ, marţa
sal-etmeac, v, — a şe în­
fiora, a se aduce la
minte
sallamac, v. — a legăna
sallangac, s. — leagăn,
scrinciop m.
sallanmac, v. — a se le­
găna
saimac, v, — a latra
salt, adv, — numa
şalvermeac, v — a da
drumul, â da voie
saman, s, — paie, paile
samanlâc, s. — scârta de
paie, painiţă
sancâ (sanchim), adv. —
oare ? adjeba ?
sandâc, s. — sunduc m.
sandâclamac, v.— a pune
în sunduc
sandji, s. — jiunghiul m.
sap, s. — 1 ) mânai pen­
tru instrumente, 2 )
 .tulpina plantei, 3) : verii bat, a se İm­
grifa viorei ■ bata
‘Saplamac, v .~ a impubge, sârgâ, s. î— oghele
a înţapâ, a sădi sarma, s . — sarmale
■saplanmac, v. — a se în * sarmac, v. — a infaşa
punğe, a se înţapa sarmaşic — Îmbrăţişat,
'sapmac, v. a eşi dela cuprins
drum la altă parte sarmaşmac, v.-—a se cu­
sar (saar), adj. — surd prinde, a sê îmbră­
“saar-caimac, V. — a ră­ ţişa
mâne surd sarmusac, s, ~ usturoi
-saarlâc, s.'— surdzenia sarsmac, v.—a sdruncină
■aarai (serai) s, — sarai, sarsâlmac, v. — a se
palatul sdruncină .
“saraf, s. — zaraf, zlatar, sărsâlanmac, v, — a se
schimbătorul banilor sdruncină
-stiarmac, v. — a se gal­ satmac, v. — a vinde
beni satâdji, s. — vânzător m.
aarâ, adj. — galben satân-aimac, v — a cum­
sărâdja, — cam galben pără
rsarâdarâ, s. •— meiul, pa- satân-alâdji, s —- cum­
^ rângul in. părător
-sarâlmac, v.—a se colaci saurgun, s. - vicol, viscol
sarâlâ infaşat, colacit saurmac, v, — a vântura
sarcmac,' v. — a agaţa* a aauşmao, v, ~ a se: înv
atârna -.j? = departa pe nevăzute,
-sarcâl mac, v.— a s e ;aga­ a s e duce pe ascuns
tei a; se atârna - n saz; s, -v ş tu h rri.
sarfoş, s ~ beţiv sazlâc; s. stuharie f,
"sarfoşlue, s. ~ beţie! ' r şăzâri/ s — nîsetrii; peşte
^arfoşliie eapmac, v, a ■mare
•' faêe beţie, a beâ ; * saiâc, s. — ceară moale
sarfoş-oktiâe, v. —»=a de- sââr, s, — vita cornată
 84
sâârlâc, s — ocol pentru
vite comate
sââmac, v . — a încapea
sââşmac, v. — a se în­
căpea,. a se vâră
sâbâtmac, v. — a zvârli
sâcean, s. — şorice
sâciramac, v. — a sări,
salta pe neaşteptate
sâc, — 1 ) des,
sâcâ, — sgârcit, strâmt
sâcâşâc, adv. — des—des
s’âcmac, v, — a strânge
tare, a lega des
sâcâlmac, v.—a se strimr
tora, a se strânge,
a tângui
sâcâlâc, s. — strimtparea,
sgârcenie
sâcâşic, — strâmt
sâcâşiclâc, s.— strâmtoare
sâcâşmac, v.—a se strâm.
tora, a întră cu greu
sâclâc, s. şuerare f
saclâc-cialmac, v* — a
cânta cu şueritul, a
şuera — sârdjic, s. — graur
sâclâc-etmeac, v.—a şuerâ
sâclet; s, ~ scârba, mâh
nire, jale, tristeţa f.
sâclet-cecmeac,—,a avea
scârba, a trage tris­
teţea
sâdjac, adv, — cald, fer*
binte, ’
sâdjaclâc, s.—ferbinţeală*
căldură
sâdjedjic, adv.— caldâşor
sâdjaclanmac, v. — a se
încălzi
sâirmac, — a fura cu vi­
cleşug, a înhata
sâirtmac, v.— a se zgârâr
sâmarlaiş, s. — porunca
sâmarlamac, v. — a po­
runci
sânâr, s.—hotar, graniţa
sâpâdâş, s, — lepădare
sâpâtmac (sabâtmac), v.—~
a lepădă, a svârli
sâra, s. — rând, rându-
eala, obiceiul
sâra-sâra,—rând cu rând*
sâraea-coimac, a.—a face
rândueală, a rânduk
sâralamac, v, — a* rândul
sâralâc, s< ~ rândueala
sârâc, s.—pragina, verjea:
sârcea, s. — sticla dela
djam
sârgan (cüpriva), s. — ur­
zica
sârt, s. — spinare, (şira<
spinării ; ,
sârţ-caişi (sârţlâc), s. —
.ham, şlejca:
 85
sârtmaci, s. — -pastorul selemet, s * — pace, li­
vitelor comate bertate -
sâtma, s.—frigurile.(JBoaia) selertietii, adj. ■ — paşnic,.
sâzântâ, s, — izvor, cişme ^ • >iubitor de place
sâzârmăc, v, _a prăgl* sel vi," adj. — plăcut
sâzârma, s. jumeres 1 semicica, ş. — răsărită
sâzmac, v. — a izvor! ;*•« semirmeac, v. —- a se
scârta, s .-s c â rta , stog * îngraşa . v
schemlea, s —scaun, banca semirtmeac, v, — a face
scrofa, s. — porc, scrofa gras, a îngraşa
sana, — ţie ' semiz, adj. -— gras
sean, pr. —* tü / semizlic, s. îngraşarea,
seni, — pe tine grăsimea
- s e n i n , a l tău sendea, — la tine
sebep, s.— cauza, pricina sendelmeac,—a se datina
seçilmiş (seci) — ales V senea, s. — an, veac
sechiz, — opt, 8 senmeac, v..— a' Vesteji
sechizindji,— a opta ; senselea, s. — neam,
secsean, num. — optzeci rudenie
- Hsoy ' •-*
sedef, s. — perla, marga- sepet, s. — coş, coşniţa
rintar sepetçi, s, — coşnitar,
sefa, — dispus, binevoitor meşter de coşuri
sefaa gheldin, ~ bine a sepetcic, s. — coş mic
venit, binevoitor sepi, -n' lichidul, în care
seftea, s.— seftêaua, înce­ se tăbăceşte coja,
putul * ; ' (pelea)
seftechi, adj.—de sefteaua sepidji, s, — tabacar nu
sel, s. — pugoi de apă seren, s. — cumpănul
. seleam, s; — salut, salu­ fântânei
tare, închinăciune, serin, s — răcoare, ră-
' complement ' coroS
»seleam-vermec, v. — a da serinlic, s. — loc răcoros,
salut, a se închina răcoare
 86
serinlenmeäc, v. — a ră­
cori
sermeac, v. — a întinde
serpmeac, v. — a stropî
sersem, adj. — tont,
stupid
sert, adj — iute, ţeapăn
sertlerimeac, v. — a se
iuti, a se face iute
ses — glas, sunet
ses cechisi, s. — ecou
ses-etmeac, v. — a da
glas, a suna, a
striga
seslem ea c, v. — a a s­
culta
seslenmeac, v — a se
auzî, a se asculta
sesli, adj. — cu voace,
cu glas
sestutulmasâ, -s, — răgu-
şalâ
sessiz, — fără glas, fără
sunet
sevda, s. — iubire, dra­
goste
sevghi, s, — iubire î.
sevgili,— Iubit
sevinmelic, s, — bucurie
sevin mec, v. — a se
bucura
sevindirmeac. v. — a
bucura
sidjim, s. — sfora
siea (ziea), s. — lucire»;
strălucire
siealâ, s. — strălucitor,
radios
siealâc, s. — strălucire
siirec, adj rar,suptire-
siirelmeac, v.— a se rărr
siir-etmec, v. — a privi,
a inspecta, a admirai
sillah (sllaf), s. — sabie
scurtă
silchinmec, v. — a se scu­
tura
silcmed, — a scutura
silmec, v. - - a şterge
silin mec, v, a se
şterje
simă, s. — chipul, exte­
riorul m.
sindjir, s,—lanţ lanţug m.
sinec, s.- — musca f,
sineclenmeac, v. — a se
apăra de muşte
sini, s. — tigae
sinir, s. — vâna
sinirli, adj. *— vânos
sinişca, s. — sineală
sioleiş, s. — vorbire,
grai. povestire
siolemeac, v, — a spune*
siolenmeac, v . — a grăi
—înşine, a grăi aiurea,
sloletmec, v, — a pune
(a sili) să spue
 87
8İ02, s. — cuvânt, făgă­ siurec, 8. — turma
duinţă siurmec, v, — a ara
sirchea, s — ofet m. slurghlu, s. — arătura
sirchelemeac, v. — a ofeti sluriultmeac, v, — a pune
sirchelenmeac, v. — a se la arat
oţeti . siurtmeac — a târâi
slrcheli, adj. — otetit susmec v. — a împunge*
sirnic, s. — chibrit a da cu coarne
r siuiumec, v. — a oqărâ siut, s. — lapte
. a sudul, a înjura siutliu, adj. — lăptos
siuliuc, s. — lipitoare, siutliuc — s, laptăria f.
melc siutlenmeac,. v. — a se
siumiuc, s, — muclle , lapta
siumiucliu, adj — mucos siutleen, s. — planta lăp­
siumchiurmec, v. — a toasă ;
strănuta, a da mu- sluben, s. — loitre
cile afară siuzmec, v. — a strecura
siuiunmec, v. — s se sitizlulmec, v. — a se •
stânge, a înceta din strecură '
viajă '•••; - sluzlulmeac, v. —* a se
siuiundiurmec, v. — a încrunta
stânge sivri, adj. ascujit .
siuiut s. — salcie f. slvrisinec s. — tânjar
siuiutpazarâ, s. —- du* sivritmeaC; v. — a ascut*
. minica floriilor sivrilmeac, v. — a se
siunghiu, s. — sulija ascuţi
siungher, s , — burete siz, pr — voi, sizea,
siupiurghea, s. mătura vouă .
siupiurmeac, vf’-— n mă­ sizin, pr. — al vostru
tura sizinchilear, pr.— a voştri*
siupiuriulmec, v, — a se slănină, s. — untura,
• mătura, a dispare • grăsimea, slănină
siurciumec, v. — a se po- sluga, s. — sluga, servi­
V ticni, a s'e ademeni toare
 88
soba, s, — soaba. somun, s. — pâine'coptă
socac, s. — strada, uliţa son, — sfârşitul, ultimul
socaccic, s. — stradela sopa, *s.;— băţ, maciuga
socraac, v. — a vârâ, a sora, — pe urma, după
pune în lăuntru sormac, v, — a întreba
soculmac, v, — a se vârâ soruş, s. — întrebare f.
sofra, s. — masa . sorul mac, v, a fi întrebat,
sofra bezi, s. — fata de a se întreba
masă soruş mac, v. — a întreba
sofra-odasâ, s, — sofra- . unul pe altul
geria spieada, s — spovedanie
soi, s. — neam, felul, ca­ ~ mărturisire f.
litate spieada' ol mac, v, — a se
soimac, v. — a jafuie, spovedi, a se măr­
a jăpuia, a prada turisi v . ‘
soiundurmac, v. — a des- stavroz, s — cruce, sem­
braca nul crucii ■■■:.
soiunmac, v. — a se des- stavrozunu, eapmac, v. —
« braca a face, cruce
sol, ad.—■stânga, stângul steonozluc, s. — cununie
sollacci, s. — stângaciul steonoz-oimac, v. a
sol tarafâ, s. — partea se cununa
stângă, nordul stepnoz-etmeac, v. — a
soimac, v, —: a se de­ cununa
colară, a se vestegi strunga, s. — strunga
soluc. s, — suflare, res­ stâlp, s. — stâlp
piraţie su, s. — apa
solumac, v, — a sufla, su-aadji, s. —. coromâsla
a inspira sudjuc, s. — cârnaţi
soluunu cecmeac, v. — s sulamac,'v. — a.adăpa
se inspira, a se în- sulu, adj, — apos
sufla sundurma, s. —r prispă
soludjan, s. — limbrici, survatca, s. — zăr
tenia, verme surat — fata
 susai,; s. — susai : v. >a^ şafclandârmac y*—i a luci,
şusamac, v. e - a fi sete,. a sclipi, a scânteea
: a fl însetat- ^ şal s. -- şal m.; ^ :
susuzluc, s. — setea- ;; şalvir s. -^ viclean, pun-
susuz, -r- setos, fără apă gaş, şiret A1)^ ; ■.
susac, s. — dovleac, cu- ş a mâ r s; palma«f,
cubetar. - şamata s,;-^ sgomöt m,
suuc; adj.—: rece; şamdal (sandal) s, —
şuuclaçıac,. v, —. a reci sveşnic, candeleab/u
suumac, v. — a se reci ; şap s —^boala copitelor
süuclatfmac, a se reci :i la vite
s,uvalamac, a unge iç şarampol s, — spiţa
CU lU ţ . •i •* şarap s. — vin
suvamac — a unge şarapana s.- — teasc pen-
suvan (suan), s, — ceapă ■ ţru a strecura vinul
şarâât s. — judecata
' ş> ?»■■ şatra s. — şatra
şaa s, — moneda mică, şâscân adj.?— tont, rătă
un ban ; : cit, nebunatic
şaat s. — martor şăşcân-olmac —2 a seră-
şaban s. — trândav, pa­ tăci, a înnebuni
razit şaşirâc — rătăcit, zăpăcit
şaca s. — şaga, gluma şaşirmac v. — a se rătă­
şacadji S/..r~ glumeţ, şa-, ci, a greşi, a se ză-
galnic ; păci
şacalaşmac v. - - a şugui şaş-beş-olmac v / — a se
şafc s. — lumina artifi­ . minuna, a se uimi-,
cială de foc de e ' şaşmac v? — a. se , mira,
v- lectrică, de- lumâ- ^ ‘jsfe minuna * :
nare : x - ^ şebeç s .m o i\e tă Îjm ic ă
;şafclâ adj. —, luminos. şche.mbea s. stomah,
1şafc etmeac v, ^ v a - pântecele
mina ><• ■ ' ' şecher s. —. zahar
 90
şecherli adj, — zaharit, şindean sora, — după
dulce x aceasta
^ef-chinea—bun chef, să­ şindieadac, — pân acuma
nătate bună şindila, s. — şindrila
şefchetmeac v. — a o s­ şindilic, — pentru data
păta cu băuturi aceasta
şefteli s. — persică f. şira, s. — must
şei s. — obiect, lucru m. şiret, adj. — hâtru, pru­
şeitan s. — dracul, dia­ dent, prevăzut
volul, satană şiretlic, s. — hâtrie, vU
şen adj. — voios, vesel d e n ie f.
şenlic (şennic) s. — ve­ şirit, s.— panglica, lentă f.
selie, chef, petrece­ şişea, s. — garafă, sticla f.
re, haz f. şisea-taşi — diamant m.
şen-olmac — a fi vesel, şiş, s. — umflătura, beşica
a se veseli, a se şişerec, s. — beşica
bucura şişmec, v. — a se umfla,.
şennic-(şenlic)'eapmac *- a se boboşi
a face veselie, a face şişirmec, v. — a umfla
petreceri, a petrece şişi rlic, s. — umflare
şerbet s. — şerbet, dul­ şlaplamac, v. — a şliopai,
ceaţa a bate cu palma
şeremet adj. — îndemna şlip, s. — vas, corabie,
tec, harnic, iute la luntre
lucru şorol, s. — tfgan, negri­
şimarâc, adj.—sburdalnic, cios
poznaş şossea, s, — şoseaua
şimarâclâc, s. — pozna, şoşon, s. —' cioboate de-
nazbutie, sburdă- pâslă
ciune şu, — acela
şimartmac, — a desfata şufa, s. — argint viu.
şindi, adv. — acuma şufara, s — şfară
şindidjic, — îndată, la şurai-burai, — încolo şi
moment încoace".
 91
şurup, s. — şurub taha (taa), s. —încă, mal
şutacâm, — aşa, in aşa ceva
mod tai, s. — mânz de un an
taifea, s. —? păgân m.
’ T., taifelic, s. — păgânitatea
taa (taha), — încâ, mal taif (zalf), s, — bolnăvi­
taa cioc, — mai mult cios, slab f,
taaramac, v. — a câştiga taiflanmac, s. — a suferi
taaratmac, v. — a pierde boala
a păgubi talaf, s. — talaf, boala do
tabac, si — tiutiun, tutun cai
tabac-cutusu, — cutie tăiem, s. — talent, capa.
pentru tutun' citate
talemli, s — talentos
tabaşnic, s. — cutie, sau vrednic, capabil
pungă pentru tutun talemsiz, s. — Incapabil,
taban, s. — talpa f. nevrednic
tabiet (tabeet), s. — obi­ taler, s. — taler, strachi­
cei, deprinderea na de lemn
tabla, s. — tepsie taliga, s r - căruţa f
tabut, s . — sicriu, coşciug tali gări, — o pereche de
tacaza, s. — mustrare, cal potriviţi Ia co­
dojana, f. loare, şi Ia tras
tacâza-etmec,-v, — a : taligadjic, s. — căruţa
mustra, a dojeni mică, cărucioara
tacâm, s — tacâm, hâr- talmatci, s. — traducător
naşament m. - talmacllamac, v, — a
tacâşmac (dacâşmac), - v traduce
a se lua după altul, tamah, adj — lacom
a se anina v tamahcher, — lacom la
tache, s. — boneta copi­ îmbogăţire
lărească tamahlâc, s. — lăcomie f.
tafta, S; — scândura tamahlâc-etmeac, v. — a
taftadjic, s. — şcândurică se lacomi. .
 92
taman (taman), — întoc- taraf, s. — laturea, par­
ma, evit, pedeplin tea lumii
tamamlamac, a. — a ter- taramac, v. — a peptena
v mina, a sfârşi, a taranmâc, v. — a se
isprăvi peptena
tamanlanmac v. — a se taraşlamac, v. — a răsco­
, termina li, a căuta toate col­
tamâzlâc, s. — seminfer, turile
vitele de bun soi, tarla, s. — lot samanat
vitele alese pentru tasma, s. — cure, curaua
bun soi tatar, s. — tatarul m.
tanâmac, v . — a cunoaşte tatarlâc, s. — poporul
tanâclâ, adj — cunoscă tatar
tor, ştiitör m. tatardja, — pe tătăreşte
tanâtmac, v. — a da tatîâ, adj. — ■dulce
deşti re tatlâlâc, s. — dulceaţa,
tanâş (tanâşmaclâc) s. — tatlâlamac, v. — a îndulci
cunoştinţa taş,: s. — piatră f
tanâşmac, v — a face taşci, s. — piatrar m.
cunoştinţa taşlamac, v. — a chetrui,
a petrui
tanteli, s. — dantele, hor- taşlatmac, v. — a pune
botica să petruească
danteli cucasâ, s. — cro­ taşîâ, — petros
şet, cârlig pentru taşlâc, s. — petrărie, loc
dantele petros
tapânmac, v. — a se în­ taşiidji, s. — hamal, sa-
china, a se da cu lagor
fata la pământ taşimac, v, — a transpor­
iaraamac, v, — a câştiga ta, a aduce, a purta
taraatmac, v — a pierde, taşinmac. v. — a se trans­
a păgubi porta, a se purta
tarac, s. — pêptene taşmac, v. — a se revărsa
taracci, s. — peptenar taşma, adj, —. revărsare
 93
tâcaci, s. — dop techir, adj. — balţat,
tâcamac, v, — a astupa pestriţ
tâcâstirmac, v. — a vâră teclifetmeac, v*.— a pofti,
tâcâz, adj. —. vârtos , a chema
tâinac, s — eaz tecnea, s. — covata f.
tâlmaci (tălmăci), s, — albie
traducător tecrar-tecrar*—cu repetare;
tâlâsâm, s. — nălucâ, ve­ cu repetare, des
denie, stafie tecrarlamac, v.— a repeta
târla, s; -r- stâna, ocol tecrarlâc, s. — repetare f.
de oi tefter, s. — registru m.
târmalamac, v / — a zgâ- tehna (tenha), ^ liber,
râî, a grebla ; spaţios, rar-rar
târmâc, s. — grebla f. tehnalanmac (tenhalanmac) •
târnac, s. — ughie, :co- a se rari, a-se
, Pâţa f. ;- elibera . .
tel, s. — sârma f.
târnăcop, s. — chirca • telli, adj. — de sârmă
, mare tellebimeac, v. — a tran-
târtâl, s, — omida f. - cani . - ; v
teascâ, ş, — teasc m. tellah, s. — publicaţie,
teatlu, s. — tată, tatul , - anunţ
te |tea), adv.— eaca, eatâ tembih, s. — porunca,
tea-biolea, adv. — eaca ordin, decret
aşa tembihlemeac, v, — a po*
tebeşir, s —creta/ cri dă f, ;; runci, a decreta
tec, — unul singur; fără temei, s, — fundament
pareche m temelii, adj^fundam ental
techeriec, s, — roată f. temelletmeac, > ^:a pune
ţecherlemeac, v. a roş; > fundament
togoli, a învârti temin (demin), adverb”—
teçherlenmec, v. r - a se nu de mult, odinior&
v . rostogoli, a se în> teemlz, — gras
vârtl *- teemizlic, s. — giasimea
 94
teiniz, adv.—curat, exact
temizlic, s.—punctualitate,
curăţenie
temizlemeac, v.— a curaţi
temizli, adj. — punctual
ten, s. — corp m.
tenea, s. — grăunte f,
tendjerea, s, — tindjire,
cazan, ceaun
lendiriz, s. — sănătos,
solid, gras, compact
lenechi(ea),. s. — tenechea
tenechidji, s. — tenechear
tenha, — spaţios, liber,
rar
tenhalâc, — lărgime
.tenhalanmac, v. — a se
rari, a se înputina
populaţie
tepedjic, s.-c o p ita mică
tepea, s.— copita, maldar
teepea, s. — vârful dea­
lului, vârful copacu.
lui, creştet
tepeaghioz, s ,— monstrul
care are un ochi la
vârful capului
tepmeac, v. — a bate cu
copita, a da cu pi­
ciorul
tepinmeac, v. — a da cu
piciorul, a bate cu
copita
tepremeaç, v> — a tre- :
mura, a se cutre­
mura
er-tepremesi,—cutremurul
pământului
tepsi, s. — tepsie
ter, s. — sudoare
terbeea, s. — hăt, hăţurile
terii, adj. — asudat
terezea, s. — cântar, te-
rezele
terezea-cecmec, v. a
cântări
terezedji, s. — cântara-
jiul.m.
terzi, s. — croitor m.
terzilic, s, — croitorie f.
terzilic-eapmac, v.— a se
ocupa cu croitorie
ters, adj;— revers, adver­
sar, contrar, dos
tersinea, adv.— pe dos
tertip (tertipli), — curat,
rânduit, rânduitor
tertiplic, s, — rândueala
tertlplemeac, v. — a face
rândueală
teslim, s, — dar, cadou,
rugăminte
ţeslim-etmeac, v.— â dă
dar, a pofti cu dar,
a se ruga prin dar
tespi, s. —, mergele călu­
găreşti
 4 95
Vestea, s. — buchet,
. mănunchi
testerea, s, —- pila, bestie
testerelemeac, v, — a tae
cu bestie
testi, s. — ulcior m.
tetica, s. tatuca, tată
1ez, — degrabă
tezliea. — în grabă \
tezghea, s, — tejgheaua,
struna
tezghçrea, s. —targa, nă-
sălie, combustibil
tezec, s, — chizeac din
pai şi gunoi
lichen, s; — spin, planta
spinoasă
tichenli, adj. — spinos /
tichenlic, s. — Ioc spinos
tilchi, s, — vulpe
timar, s — îngrijire
timarlamac, — g îngriji
pe bolnav
fiorpiu, s. — rozătoare C
titiremec, v. — a tremura
titiretmec, v. — a şe tre-
“v. mura • topacilâc, s. — loc. bul-
titla, s. — actent
titsi, adj. — urât, hidos,
îngrozitor, scârbos
toc, — satul, saturat
to cluc, s. starea sătu-
V:‘ lului
' 4?caV s.—: pafta, -catarama
r'
toaca, s, — toaca f.
tocat, s, — poarta f.
tocatele, s. — portiţă f.
toclu, s, — cârlan de
un an
tocmac, s — mai, ciocan
tocuci, s, — imbelşug m;
tohum (toum), s. — să­
mânţă f.
toi, s, — droochie f,
toloca, s. — . imăş, câmp
sterp
tolu, s.^— degheată, piatra
- de gheată
tomac, s, — ciorap* de
lână
tombarlac, adj.— rotund .
tomruc; — mugur, ochiu,
(bobocul) Ia plante
top, s. — mlndje, fotbool/
colet
toop, s. — bomba, tun
toopciu (topciu), s. —
. bombardir, topciu,
futbolist
topaci,.s. — bulgăre
' găros
topal S. — şchiop. ;
topallanmac, v. — â şcţifo-
pata
toplama* s — strânsătura
topiamac, v. — a strânje*
. a aduna, ş;grămădi
 96
toplan mac, v. — a se tiuchenmeac, v. — a se
strân je slei, a se1săvârşi
toplanâş, s. — strânsul, tiuchiurmec, v. — a stupi
adunare a stuchi, a scuipa
toplu, adj — strâns, gră­ tiuchiuriuc, s. — scuipatul
mădit • balele, stuchitul
toprac, s. — pământ tiufec, s. — puşca
topraciâ, — de-pământ, tiufecci, — puşcaş
pământean tiuiu, s. — pana, păr
topuc, s — osul legător, tiuliu, adj. — păros,
merişorul piciorului păros
topuz, s. — bastonul de tiuliuniu-atmac, v,—a scu­
comandant (bulava), tura perul, a lepăda
ciomac cu capul în penele
formă de bombă tiurc, — turc *
torba, s. — torbă, săculeţ tiurcea, — pe turceşte
tosun, s — juncan de tiurcliuc, s. — poporul
3 ani, boulean turcesc
toz, s. — colb
toz-etmec, v. — a colbăi tiurchiu, s. — cântec m.
tozac saman, s, — pleavă tiurchiudjiu, s. — cân­
şişca — paii tăeţi tăreţ m.
mărunţel tiurliu, s — soi, feliul
tozlu, adj — colbăit tiurliu tiurliu,—fel de felde .
toz-şecher, — zahar toz tiutiun, s. — tiutiun
trac (trah), — s trăsnet tiutiundjiu s. — tiutiunar
trosc fumător , .
traca, s, — talancă f. tiutiun cecmeac, — v^ă:
trampa, s, — schimb, trage tiutiun, a fuma
schimbare tiutiun, s, — fum
trampa etmeac, v — a tiutmeac, v. - - a slobozi
schimba, a se schimbă . / . fura, a fuma -
tiucheăn, s. — pravalia, : trapes, (trapez) W- — tra­
diughean
j peza, masă
 97 •
*träş-etmeac, v. — a rade
cu briciul barba -
traş-olmaci v . ;— a ,se.
' rade barba
trimur, s. — post- strict,
3 zile la începutul
• postului mare
• trofa, s. — farm atu r^ .
trup, s., t - ridichea
tud, s. — tuciu (ciugün)
tuçan, s, — bolgar, bulgar
tucandja, adv, — bulgä-
reşte
tuçurlac, s. — dlob, rula,
bila, fotbool
tucurlamac, v.~— a tăvăli
tucurlanmac v . — a sê
tavali
tulla (tiurila), s, — cără-
,mida
tuluc, s — boul, care’are
coarne răşchirate
tulum s. — blana, burduf
tumba, s, — pântecele
tuna, s. — Dunăre f.
Junuc, adj. — negricios,
■: A tulburat -
tura, s . — batista cu no-
dure
turna, s — cucoara f.
\urundju, adj, — porto-
•^ ■caliu
.turta, s, — turta f.
turfanda; noutate, tru­
fanda, primul fruct
turşu, s/:.-r murăturile,
conserve
tutaç, s — prinzetoare f,
tutcai, ş. — clei, cleiul ,
tutnuc, adj.' — gângav .
tutmaç, v. — a prinde
tutulmac v. — â se prinde,
a . se apuca
tutulmuş, s* — prins
tutunmac, v. — a se ţine,
^a se lega de cineva,
* a începe ceva
tutturmac,, v. — a întări
pe cineva, a susţine
tutuşmac, v. —( a se a-
prinde
tutuşturmac, v. — a a*
prinde •
tuz, s. — sare .
tuzlamac, v. — a sara
tuzlama, s. — saratura
tuzlu, adj; — sarat
tuzluc, — sararia, solniţa
T. t* ■■ '
tap, s. — fap
ţapoi, s. — ţapoi
ţârca, s. — ţeţärca
ţelina, s — ţelina
ţiduiä. s. — chitanţa, do­
vada
7
tiga, s. — ciciga uicu, s. t- somn, somnul
ţigan, s, — ţigan uicu semesi, s. — situaţia
ţîgarca, s, — somnoroasă
uiculu, adji;- - somnoros
U, u uicusuz,,— lipsit de somn,
insomnie
uciurum, ş. — propastie uidurmac, v. — a îndru­
uciu (udju), — sfârşitul, ma, a potrivi, a se
capăt conforma
ucicur, s, — cura, sfora uimac, v. — a se potrivi
de legat pantaloane uimaclâ^ — potrivit
uciumac, v. — a sbura uivaşlâc, s. — amorţire,
uciurdac, s, — sburător cârceirea
uclurtmac, v. — a pune uivaşmac, v. — a amorţi,
la sburat a se şbârci
udjunda, adv. — la sfâr­ uinuc (uiuşuc), — chişleac
şitul, la coadă, la uiumac, v. — a dormi
urmă uiuclănmac, v. — a dor­
udjus, — eften mită
ueanmac, v. — a se trezi uiuz, s. — râea la oi
din somn ulaştârâş, s. — molimea,
ueandârmac, v. — a trezi molipsirea
uear, — se potriveşte, ulaştârmac (bulaştarmac),
potrivit, izbânda, v. — a molipsi
succes ulaştârâlmac, v. — a se
ufac, adj. — mărunt molipsi
ufadjic, - - mărunţel ulu-daa, — pădurea urlă-
ufalamac, v. — a mărun­ toare, urletul (sgo-
ţi, a face bucăţi motul) pădurei,
ufalanmac, — a se mă­ uluiş (uluma), s. — urle­
runţi, a se face bu­ tul
căţi uiumac, v, — a urla
uiciu, s. — unchiu după umblaciuc, s. — umbla-
mamă ciug
'luramac, ,v. *—■.>a dori tare
«umut, s. — nădejde, spe­
ranţă- - ü•**•••
umut-etmeafc, v. — a spê-
; ra, a avea nădejde
umutlanmac, —' a-avea
speranţa, a se •-nä-
. dejdui
umutlandärmac, v. — a
da nădejde t v
un, s. — făină;
unciteni, s, — coş penţru
făină
unutmac, v. — a^uita r
unudulmac, v..—âf fi uitat
uram a, v. — a; vizita tre-
;cândf J ’
uratutaf£—- o rf aşa-ori
aşa, sau aşa .
uradâlmac, v. a fi iz­
gonit, a fi dat afară
urat mac, v. — a' goni, a
da afară • uurundu, — vizavi, îndă­
urgan, s ..— arcan, funie
' mare,fringhie groasă
urmac, v. — a păli, a
. plesni, ,a. bate ...
urulmac, v. — a se păli,
a se trăsni, a se în-
< drăgosti . •. ;
1ursuz, adj. -— obraznic,
şmecher, viclean, bă­
tăuş,
ufstizluc, — obrăznicie^
şmecherie ;: N
urumris; ^ grec ■;$
uslu (usul) adj. ^ lin iştit,
.?■ modest, blând r
usfuluc, s. — vnJodestle
usta, s. — m^şterj me­
seriaş
ustalâc, s. — meserie,
meşteşug ^
ustura, s. — briciul
usturalamac, v. — a ber­
beri, a rade cu bri-
. ciul
uurnac, v, — a freca, a ;*
face, masaj ,.v: .
uumacci, s. masagist,
uumaclâc, masaj, fre­
care: •
uur-alla, s. —^ noroc, iz-
bândă, să-fi fie dela
.Dumnezeu
răt *
utănâş, s. — ruşinea
utandjac, — ruşinos(a)
utanmac, v. — a sej-uşina
utandârmac, v. — a ruşina
utanmaz,.— fără ruşine
uz, — drept
uzac,— departe
uzanmac, v. — a se lun­
gi, a se întinde
 100
uzatmac, V. — a lungi, a var, v. — este, se află;
întinde există
uzluc, s. •—■ dreptate varlâc, s. — avere
uzun, adj. — lung v a r n i d j e a . e s t e posibil1
uzunluc, s; -r1- lungime varân saalâdjeilan, —-ple­
uzlaşmac* v. — a se în­ caţi sănătoşi
tocmi, a se înţelegevasghecimeac, v, - a se-
cu tocmeala desobiclnui, a se
uzlaşic,— socotit, tocmit, desvăţa
învoit vatan, — ţara natală,,
patria
V, v.,
vatav, s. — vatav
vai, — vai vatra, s. — vatra^
vacât, s. — vreme, timp vecernea, — vecernea;.
Vacâtlâ, — timpuriu serviciul dfvin de^
vacâtsâz, — fără vreme, seara
pe neaşteptate verghi, s . d a r , dăjdie
vacsa, — vacsa vermeac, v. — a*da
val-Iaa, — în numele lui verilmeac, v. — a se da
Dumnezeu, adevărat, vêrdirmeac, v. — a obliga,
zeu-zeucâ. — drept să dee
vama, — impozit, dajdie veresi, s. — datoria
vammalâc, — percepţia veresidji, — datornic
vanghelia (evanghelia),— veridji, — creditor
evanghelia verişmeac, v, — a da u—
vaptizlâc, — botez, bote­ nul la altul
zare vezeti. s. — vezetiu
vaptiz-olmac,— a se bo­ viliat (veliat), — regiunea,,
teza stat
vaptizli, — botezat virigă, s, — lanţ, veriga*
varac, s , .— aur suflat vişna, s. — vişinea
varaciamac, v. — a auri vivic, s, — pescăruş
cu aurul suflat vrana, s.'- — vrana
 101
* vâzlamac, v. — a bâzâi, zambac, — flore albastru
a sbârnai stânjeniu
zanaat, s. — ocupaţie,*
meşteşug, meserie
zaabit, s,.’.— domnitor, zaplâ, — înţelept/ stator-
stăpân itor, şef -J! nic
şaabitjic, s. — stăpânire, zap-etmeac, — fa stăpâni,
domnie a se stăpâni
zaabiţlicretmeac, v. — a zapsâz, — nestăpâniţor,
domni, a stăpâni desfrânat
zapsâzlâc, s , n e s t ă p â ­
izaarea (zahrea),— mură­ ni re, nevrednicie"
turile, alimente pre­ zarar, s. — stricăciune,
gătite pentru iarnă • pierdere, vătămare
zabunlamac, v, a slă­ zarar-cecmeac, v. — a
bi, a se slei aveaperdere
zabunlatmaê, v. a slă­ zarar etmeac, v — a face
bi, a pune să slă- ; ' stricăciune ,
• • bească ' ; zarzavat, s . v e r z e t u r a ,
zabunlu (zabun), adj: — fructe, zarzavat
slab, plăpând zavallâ, adj. — nenorocit
zabunluc, s. — slăbăciune mizerabil, sărac
rahmet, s.— grija, munca zăvor, s. — zăvor
zahmet cecmeac, v, — a zâvana, — ferestrău de
avea grijă, a trage tăet păpuşoiul, cuţit
greutăţi, a se munci zâgârdâ, s. — scârţâitul
zaif, adj. — slab, bOİna- zâgârdamac, v. — a scârţii
V İC İO S ^ ^ zalva (zolva) s, druşca,
zaiflanmac, — a se slăbi vorniceala miresei
zaman, s. -r vreme, timp zândan, s. — închisoare,
.zamanân hair-olsun, — T - temniţa
timpul să-ţi fie fa­ zârzop, — neîngrijitor,
vorabil, salut bun ,. ( neglijept
 102
zean (zeanlâc), s. — risi­
pirea, strâcăciuife
zeandmeac, v. — a risipi,
a cheltui fără soco-
/ teală
zean-olmac, v, — a se
risipi, a se nimici
zeanlâc-eapmac,— a face
stricăciune, a pustii
zeitin (zehţin), s, — mas-
, lina, (copac)
zeitin (zehtin)-eaa, s. —
un delenin
zempelec, zemperea, s.—
cleamcă, trăgătoarea
uşei
zenghin, — bogat
zenghinlic, ş. — bogăţie
zenghinlenmeac, v. — a se
înbogăti
zer, — aşa, da
zereă, — pentru că
zerdeli, s. — zarzără, a-
bricoasă
zerem, — fiind că, pentru
că
zeet (zet), — chin, tortu­
ra, patima, suferinţă
zeetcecmeac, v , — a su­
ferita pătimi,
zeet-Iemeac, v. — a chi­
nui, a munci, a tor­
tura
zeetlenmeac, v. — a sş
munci, a se chinul
ziea, s. — lucire
ziealâ, adj. — strălucitor
ziealâc, ~ strălucire
zihir, s. — otrava
zihirli; —' otrăvitor ^
zihirlemeac, v .— 'a otrăvi
zihirlenmeac, v, a se
otrăvi
zii, s. — clopoţel, zurgă­
lăi, tamburina
zimbil, s. — coş mic
zor (zoor)t —? greu, ne- ,
voia
zor-zor, — foarte greu
zorluc, s, — greutate, ne~
voea, forjare, neplă­
cere
zorlamac, v. — a nevor,
a Încurca, a pune
cu deasila, a împo­
văra
zor-etmeac, v. — a în-
greuea, cu forţa
zorlan, adv. — cu desiîa
zuluf, s. — bucle, codite
la tâmplă
zulum, a^i ^ rău, răută­
cios, urât, netrebnic
zurna, s' — planta înco-
. lucitoare, care se.
suceşte
zuurna, s • cobza, zur­
gălăi, ghitara
 103
Z1CÄTOARELE ÎNŢE­
FİCHIRLİ SIOILEIŞLEARI
LEPTE DESPRE pUM-
, ALLAHJCIN , ı ;
;;7 NEZm r
1) Allahta djümlêä hepisi 1) La Dumnezeu toate
.■■(ti olabilir : 7 ; 7 Işunt de putintä
.

2) AUahşäz hiçi eşictean 2) Fără Dumnezeu nici

cicma, amnia Allah, până la prag, iar cu
lan denizi da ghe- . Dumnezeu şi preste
. cearsin. mare
3) Neredea-dir şevghi, 3, Undei dragostea (iubi­
oradâr Allah. rea), açplöLşi Dnm-
, ,nezeu
4) O (adam) mählanmaer, 4) Nu se mâhneşte acela,
chim Allaha umut, care la Dumnezeu
edeer : . se nădejdueşte
5) Eaşa deil'iollea, nidjea 5) Trăeşte nu aşa, cum
sean isteersin, amma vrei tu, ci aşa cum
iölea, nidjea Allah ; porunceşte Dumne-
izin-edeerv ;: zeu / ' ' ' ' 7
6 ) Allaha umutTet 6) La Dumnezeu nădejdu-
amma şeanda haila- eştete, însă şi sân-
zlanma gur nu te leni
7) Her sean feanai san, 7) Dacă tu eşti rău, nici
ozaman Allah ta Dumnezeu nu'fa
; vermeaz eardäm da ajutor
8) Chim Allahtan corc- 8) Cine nu se teme de
maer, o insanlardan Dumnezeu, acela nu
da utanhıaer _ , .se ruşinează şi de
<7 7 7 :: 7f ~ '■■y : ^ oameni } ■"■'7
9) Chim çörunuer, onu 9) Pre cel, ce se păzeşte,.
Allah ta coruer 7 7 7 pe acela şl Dumne­
zeu îl păzeşte
ip) Her bir işi başla . 7 10) Cu Dumnezeu începe
 104'
Allatılan, hem Allah, . şi cu Dumnezeu sfâr­
lan onu bitir şeşte fie care lucru
n ; Hristozun ardă sora 11) Dacâi după Hristos
ghidêarsean, ei İol îi pleca, bună cale
edenedjean îi dobândi
12) Chim seveer Allahä, o 12) Cine iubeşte pe Dum­
cioc eilic cabul-e- nezeu, acela va primi
dedjec multe bunătăţi
13) Insanlärdan sean sa- 13) De oameni te ascunzi,
claersân, amma Alla­ iar dela Dumnezeu
htan hiçi bir şei sac- nimic nu se ascunde
lanmaer
■14) Allah her-bir dooru- 14) Dumnezeu toată ne­
lucsuzluu acip ghio* dreptatea a deschide
sterdjec
15) Duşman cuvetlidlr, 15) Duşmanul e tare, însă
amma hairlâdar Dumnezeu este mi­
Allah lostiv
16) DUa-earâm ioldujr 16) Rugăciunea este jumă­
: {Allaha dooru tate de drum către
Dumnezeu
Ä İy Casâdâr dua: „ghioc- 17) Scurtă este rugăciunea
lerdea olan Buba- „Tatăl nostru", dar
mâz“, ama cioc ear- mult ajută
7 dâm vereer •
18) Evdea dua-et Allaha, 18) Acasă roagăte Iui Dum­
ama clisei da nezeu, însă nu uita
unutma şi biserica
19) Zorluc(bela) İuredeer 19) Nevoia te învaţă să te
dua-etmeea Allaha rogi lui Dumnezeu
20) Allah dooruluc. 20) Dumnezeu iubeşte;
seveer dreptate
*_21) Chim eapâer dooru- 21) Cine face dreptate,
 luc, ona Allah ear- aceluia Dumnezeu îl
dâm edeef ajută
22) Dooruluc ghiuneştean 22) Dreptatea este mal
taa aidânlâclâ dâr luminoasă, decât
soarele.

*FAIDALÂ SIOLEIŞLEAR ZICATOARELE FOLO­

SITOARE
1) lulurenmec aidânlâctâr, 1) învăţătura este lumina,
-iuiurenmemeac ca- iar neîn vă lătura este
ranlâctâr întunericul.
2) luiurenmec zenghinllc- 2) Învăţătura e mai bună
tean taa eldir decât bogăţia.
■3) luiurenmec câsmetlictea 3) învăţătura în noroci­
donadaer,câsmetsiz- rea Împodobeşte, iar
lictea eardâm vereer în nenorocire dă
‘ ajutor.
4 ) Iuluren el işlêrea, oza- 4J Invătâte la bine, âtuncea
' man fearia işlear a- 1 , cele răle nü .vor
calâna ghelmeaz ; veni în minte.. .
5) Iuz il eaşa, iuz il iu- 5) O sută de ani să Iră-
: iureni. eşti, o sută de ani
te învaţă.
^6) Bobai, anai ihtlarlâctaf 6) Nu lasa' pre tatul tău,
bracma, sepi da şi p re : mama ta la
bracmaz ozaman . bătrâneţe şl Dum-
Allah/ • . nezeu nu te-a lăsa.
7) Chim anaij bubai icram. 7) . Çine , pe părinţi cin-
Iâer, o adam ioc-ol- : steşţe, acelâ în veci
maz, caibolmaz. ' v 1; nu se prăpădeşte.
■$) Ana duasâ denizin, di- 8) Rugăciunea maicii din
j bindean cicarâer. - fundul mării îl scoate
*9) *Eni dostu ara ( amma 9) Pre prietenul nou.do-.
 106
eschi dostu unutma. reştel, dar pre cel
vechi nu 1 uita.
10) Dost hem cardaş zor- 10) Prietenul şi fratele în
. lucta (bellada) ta- nevoie se cunoaşte.
nâlâer,
11) Arcadaş paradan taa 11) Prietenul este mai
paalâdâr. scump decât banii.
12) Cardaş hem arcadaş 12) Fratele şi tovarăşul
hen paalä dostlar- sunt cei mai scumpi
dar. prieteni,
13) Iocsa dostun, - - ara 43) Nn ai prietenul, cau­
onu, acean buladjan, tă 1, iar când vei
— çoru onu găsâ, păzeşte-1.
14) Eaşa dooruluclan,usIu, 14) Trăeşte cu dreptate,
ozaman hepsi seni atuncea pre tine to(i
beenedjec vor iubi.
15) Fodullanma, zerea 15) Nu te foduli, câ dra­
şeitan fodullandâ, cul sa mândrit (sa
hem ghioctean ura- fodulit) şi din cer a
dâldâ.. fost alungat;
16) Eilic eap, hem chim- 16) Fă binele, şi nu te
sedean corma. teme d'e nîmene.
17) Ei adama Allah ear- .17) Omului cel bun Dum­
dâm-edeer. nezeu îi ajută.
18) Topla, çoru parai cara 18) Strânje paraua (pa­
ghiun için, rale) pentru zile
negre.
19) Allaha dua leaazäm, 19) Pentru Dumnezeu se
padişaha dooruluc cere rugăciunea, iar
leaazäm dar. pentru Rege drep­
tatea.
20) Dua ghetireer adamä 20) Rugăciunea aduce
djenetin capusuna, pre om la poarta
ama (milostenia) ei- răului, iar milostenia
 Î07
liclear acierlar rain deschide poarta
capusunu. I.'î ' răului. f '
21) Ne echedjean, onu ■ 21) Ge-i sămăna, aeeea *
toplaedjan, vei strânje (aduna).
22) Başcasâna cazmacuiu 22) Nu săpa groapa al-
olmaea diuşmeeasân , tu ea, ca să n u caz
onun icinea chendin în ea singur.
23) Iocsa dostun ara onu, 23) De nu ai prietenul, ♦
° acean buiadjan onu, caută-1, iar .când vei
coru onu (eacirma; :• găsi pre el, păzeşte!.
onu). ' r: "• *
£4) Fucaaralâc iuredee/, 24) Sărăcia învaţârpe om*
amma zenghinlic iar bogăţia îl strică.
bozâer. ; •; *• . - •:?. 't 1
25) Bela iuredeer a damâ 2pr Nevoia învaţă; pe om
Allaha dua-etmeea a face rugăciuni lui
26) Daeanmac sabiirluc Dumnezeu,
hem izmet*(iş) herti- 26) Răbdarea şi munca
urliu belai enseer. biruesc toate nevoile
27) Acâlsâz oola zenghl- ' 27) Ficiorului cel fără
ilic ta eardâm ver- minte nu este de
meer. ajutor şi bogăţia.
28) Neredea var Padişah, 28) Unde este Rege, acolo
orada dooruluc var. este şi dreptate.
>r» i • r. ■- .v.
( § I. IUREDIDJENIN ,LA- § 1. VORBIRELE ÎNVĂ­
FLANMACLARĂ SCO- ŢĂTORULUI CU ŞCO-
LADJILARLAN LERII GĂGĂUZI
1) Nidjêa dir s^ninadân? 1) Cum te chlamă?
£) Neredea eaşâersan? 2) Unde trăeşti?
3) Neredea eaşăer senin 3) Unde trăeşte tatăl tău?
v boban?
4) Calc 4) Scoalâ-te.
 108
5) Dur doorţı 5) Stai drept
t>) siolea benim ordâma 6) Spune după mine.
7) Ghioster, nidjea leaa- 7) Arată cum trebue de
zätn tutmaa ca- ţinut creionul
randaşi?
8) Tut chetabâ (chihadâ) 8) Ţine cartea.
*9) Ocu taa bircherea 9) Citeşte încă odată.
10) Anladân mä? 10) Ai înţeles?
11) Otur erinea 11) Şezi la locul tău.
12) Calcân (hepsiniz) dua İ2) ScuK ţl-vă la rugă­
eapmac için ciune.
13) Dua-edin Allaha 13) Rugaţivă-luf Dumne­
zeu.
14) Ocuiun, cealân hepsiniz 14) Cântaţi toţi.
15) Ghioster, nidjea lea- 15. Arată, cum trebue de
1 zam eapasânâz sta» făcut cruce.
vroz (crucea) .
16) Ghioster? 1) ânnânâ 16) Arată: fruntea, pieptul,
2)ghiuiusiuniu 3) saa umărul drept şi cel
amuzunu, hem sol stâng.
omuzunu *
17) Be ciodţuc, siolea 17) Băete, spune lecţia.
lecţiei (iurenişi)
1 8 1 Mari câz, siolea şco- 18) Copiliţă, numeşte toate
lada olan işlerin lucrurile, care sunt
atlarânâ în şcoală ,,
Î9) (Ghioster: 1) sofrai, 19) Arată: 1) masa, 1) scau­
2) schemlei, 3) pen­ nul, 3) soba, 4) fe­
cereleri 4) sobai restrele
20) Âlânsaţân cheţabâ 20) Cumpără-ţj cartea şi
hem chlhat hârtie. . ^ :
21) Var mâ sendea 21) Ai condei (peniţă) ?
condei?
 1Ü9
Î22) Senin condein Isleaă 22) Bună este peniţa ta?
mâ dâr?
23) Al cruţai hem da eâz 23) Ea cretă şi scrie.
24) Doorut eanlâş eazâi 24) Îndreaptă greşăia,
25) Olur ghideasinizevea 25) Puteţi să mergeţi acasă

§ 2. LAFLA NMAC IÖL § 2. VORBIREA DESPE

■* için t DRUM ‘ '
1) frcrei ghiotlureer b u ; ■ ÎI Önda duce drumul
— lol? - ^ Vî: aceasta?; V
2) Necadar fol saatâ leaar 2) Câte ciasuri de drum
' ' zâm Zaima'dac? ' până la saţul Zaim?
3) Nidjea ghecelim suiu? 3) Cum să trecem apă ?
4) Saatarafândan J ; 4) La dreapta.
5) Soltarafanda ghecelin 5) La stânga să trecem?
6) Odabilir mi ghecimeea 6) Se poate de trecut p^
eaean? jps?
7) Öİurmu ghecimeea tali- 7) Se poate de trecui ci*
gaiian căruţa?
8) Islea-mâ dâr iol? 8) Oare e bun drumul?
9) Hanga iol taaeidirOr- 9) Care drum spre Orhei
heea ghitmeea? v este mai bun?
10) Doorumudur iol? 10) E drept drumul?
11) Iol cumlumudur? 11) Drumul este nisipos?
12) Iolda varma daa? 12) Este pe drum vre’b
v pădure?, ■" *
13) Varmâdâr iolda tâi 13) Este pe drum vreun
nac?, ghiol? ; iaz^ sau la c ?
§ 3. 1) Neredea dir chiuiu §, 3> 1) tinde-i poşta co-
poştasa? ^ ' munâlă ?
2).Chimdir primar?^ 2) Cine-i la Voi primar ?
3J Ver bana bir cift beeghir 3) D&ne o pereche de cal*
4) Bileermisin iolu Ti- 4) Ştii drumul la Tighina?
ghinaea
5) Ghiotiur bizi bu iollan 5) Du-ne pe acest drum.
6) Ghiotiur bizi Chişnofa 6) iDıı-ne; pe :noi la Chir
, ŞİnäU. , : ... -
7) Bac, bizi devirmeasân 7) Caută, să nu he răstorn!

§ 4. DAA İÇİN. § 4 . DESPRE. PĂDURE.

1) Varmadâr burada daa? 1) Este acolo pădure?
2) Nidjea bu daän ada? 2) Cum se numeşte acea­
stă, pădure?
3) Varma dâr daa icindea 3) Este în pădure vre-o
ev? locuinţă?
4) Neredea bülunaer daa- 4) Unde se află casa pă­
djinän evi ? durarului?
5) Daa buiucmiu dur ? 5) Pădurea e mare?
6) Qlurmu ghecimeea ta- 6) Se poate de trecut prin
ligailan bu daä ? toată pădurea cu
căruţa?
7) Nesol fidan var 7) De care soi sunt co­
pacii?
S) Meşa mâ? 8) Stejar?
9j Varmadâr daa icindea 9) Sunt în pădure'
punar? fântâni ?
10) Adjeba satâlmaermâ- 10) Oare nu se vinde pă­
bu daa? durea aceasta?
11) Ne paailan satälaer bir 11) Cu ce* preţ se vinde
ghectar ? un hectar de pădure?
12) Căci lei alâersânâz 12) Câţi lei luaţi de pud
bir pud için gheti- pentru adusul lem­
rimeea casabaea nelor în oraş ?
odun?
13) Adjeba ghetirea bilir- 13) A(i putea să aduceţi
 misin on bin chİIö*
gram odun ? .
§ 5. BAIRLAR İCIN.;
1) Varmadâr orada ba-
iri ar?
2) Nidjeadar adâ bu bair
, rân?
3) Ola bilirmi pinmeea bu
bair iusti.unea tali-
gailan?
4) Bair taşlâ mâ dâr?
5) Căci şaat leazâm, chl
ghecelim bairlara?
6) Ne ghenişlic var bu
deredea (ceairda)
7) Adjeba varmä bair-ius-
tiundea chiuiıı?
8) Nidjea dir bu derenin
ada?
9) Isleaa mâdâr su?
10) Necadar metri onum
ghenişlii?
11) Derinmi dir su? caci
. ;metri? ...... .
§ 6. 1) Chimdir burada
çiörbadji ?
2) Sabahän hair olsun. ...
3) Neredea bemin için •;
, oda?
4) Ver bana imec.
5) .Etear,
6 ) ' Ev-alla.
zece mii de kilogra­
me de lemne?
§ 5. DESPRE DÊÄLURI
1) Siınt acolo cfeaturi?
• c .;
2) Cum se numeşte acest
deal? =
3) Se poate urca pe dân­
sul cu căruţa?
4) Dealul eşte piatros?
5) Câte ciasuri de mers
prin munţi?
6) Cât e de lată valea
aceasta?
7) Ooare sunt sate pe deal?
8) Cum se numeşte acest
fiu viu. (râu)?
9) E bună apa?
10) De câţi metri Intime?
11) Apa este adâncă?
câte metri?
§ 6. 1) Cine-i aici stăpâny
2) Buna dimineaţa.
3) Unde-i Odaia mea?
4) Dă-mi mâncare.
5) Destul.
61 Mulţumesc.
 112
7) Bean isteerim uiumaa. 7) Vxeau să dorm,.
§ 7. 1) Nidjea denileer
: ulitanân ada ?
2) Neredea olur imec
bulmaa?
3) Neredea-dir han ?
4) Neredea dir terzi,
5; Neredea eaşaer casa-
banân primară?
§ 8. DEMIRJI ICIN.
1) Ciar demirdjii,
2) Sean demirdjimisin ?
Coval mâisan?
3) Nalla baha beeghiri,
4) Diuz_ techerleea,
5) Eap bir cenghel.
6) Eap ichi nai.
7) Necadar para alâersân
bir nai icin ?
§ 9, 1) Nidjea eaşaer-
"sânâz ?
2) Nidjea dir saalâc?
3) Nid jea dir duigularân ?
4) Evdechilear hepisi saa-
selemidir?
5) Nidjea eaşaer dost, N ?
6) Senin anan saamâdâr?
7) O biraz hastadar.
8) Cioctanmâo hastadâr?
9) Onun dişleri aârâer.
10) O hastalandâ diun.
§ 7, 1) Cum se numeşte
strada aceasta?
2) Unde se poate de mân­
cat?
3) Unde este hanul?
4) Ünde stă croitorul?
5) Unde trăeşte primarul
oraşului?
§ 8, DESPRE FERAR
1) Chiamă pe fierarul.
2) Tu eşti fierar?
3) Potcoveşte-mi caluh
4) Drege-mi roata.
5) Fă un cârlig.
6J Fă două potcoave,
7) Cât ei pe o potcoavă?
§ 9. 1) Cum mai trăit!?
2) Cum vă este sănătatea?
3) Cum vă simţiţi? ^
4) Toată familia Dumnea­
voastră este sănă­
toasă?
5) Cum trăeşte prietenul?
6) E sănătoasă mama ta ?
7) E cam bolnavă.
8) De mult e bolnavă?
9) O dor dinţii
10) Ea s'a îmbolnăvit eri.
 PROFESORUL PENSIONAR
P R O T O IE R E U L

MIHAIL CEÄCHIR (Ciachir)

Scriitorul istoriei popörului Găgăuz şi tradu^
cătorul cărţilor religioase şi folositoare
în limba găgăuză.
P rotolereul M. C iachir de 50 ani se ocupă cu tra ­
ducerea şi com punet eo c ă rţilo r ş i broşurilor în lim ba
g ă g ă u ză .
la tă ce sorie vestitul Profesor Universitar Arhito.
Scriban desp re op erile p ă rin te lu i M. C eachir în z ia ru l
din B u cu reşti . V E G H E A “ N r. 80 din 3 F ebruarie 1335
In articolul* .VREDNICIE BASARABEANĂ^ . . ;
„Sunt numai putini ani, de când preoţimea basara­
beană a sărbătorit pe un ales chip al ei. Păr. Protoiereu
Mihail Ceachir din Chişinău. A fosf cinstit pentru cel 50
de ani de harnică viată, preoţească cheltuită Încă şi p eu u
ogor ln'carp nimenea nu s a gândit să lucreze Öa S f . .Sa.
 114
Dacă dincoace de Prut numele săii nu este cunoscut,
totuşi vestea lucrului său a străbătut dincolo de fara
noastră, şi deaçeea se cuvine a fi pomenit cu laude in
«ufcul tuturor.
Păr. Protoiereu Mr Ceachir este singurul care şi-a .
lip it inima de neamul Qăgăuţilor. Noi nu ştim de acest
neam de oameni, ci auzim doar, că Dobrogea este locuită
ş i de Găgăuţi. După ce he-am unit cu Basarabia, auzim
că şi pe pământul ei se aflădocuitori din acest neam.
, ^Păr. Ceachir s'a apucat să cerceteze mal amănunţit
viaţa şi trecutul lor şi a dat un studiu de toatji noutatea*
In mai multe numere din revista V ia ţa B a sa ra b ie i din
Chlşinău. El se află acum strâns lâ uq I oc , într'o broşură
sub numele de „listoria Găgăuzilor ‘din Basarabia".
Noi, cei de dincoace de.Prut;zicem Găgăuţi basara-
ibenii insă li numesc Găgăuzi.
La sărbătorirea de 50 de ani de muncă pastorală a'
Părintelui Ceachir, în 8 Noembrie 1931, a venit şi o solie
d e Găgăuţi, din satul Avdarma, jud. Tighina, tn frunte cu
învăţătorul de neam găgăuţ Vladimir Caşâm din acel sat.
Solia aceasta a mulţumit Părintelui Ceachir pentru tot ce
« fă c u tp e n tr u e i; Ä mărturisit că până la Sf. Sa nimeni
U’a venit să-i lumineze. ' 1
In adevăr, Păr. Ceachir cel dintăi a făcut traducer]
In limba Găgăuţilor şi le-a dat Ia lumina tiparului. Găgă-
uţii Jncă .nu văzuseră scţ-ier» In limba lor. P e aceia au
io s t prea fericiţi, că pot ceti tu graiul lor şi de aceea
au venit să se'alăture şi el la sărbătorirea făcută Părin­
telui Ceachir.
Sf. Sa a tradus In limba Găgăuţilor Evanghelia, râu-
duiala Sfintei Liturghii, Cartea Ceasurilor, Carte de T e­
deum Acafistul, Istoria Vechiului şi Noului Testament,
Carte de rugăciuni, Istoria Bisericească şl altele.
Cum se vede, o întreagă muncă vie de apostol, pen­
tru un neam de care nimenea nu se îngrijise de aproape.
Ce soi de oameni sunt Găgăuţii? După părerea Pă­
rintelui . Ceachir, ei sunt o viţă turcească, dar nu tot
nina cu Turcii de azi. Ei vorbesc turceşte, Sunt creştini
'ortodocşi şi încă foarte ortodocşi. V"'
Cum am spus, îmbrăţişarea arătată de Pâr^Geachir
-acestui popor a avut răsunet. Au auzit* Turcit^ din Con-
stantlnopol, care socotesc pe Găgăuţi de -uh^neam;otl ei
 115
-Au auzit, că un .preot bătrân a dat cărţi:: oreŞtindştlpe
■grâiul turcesc al Găgăuţilor şi a. fost o veselie ma£e pen*
tru aceasta Ia Constantinopol. : ■„
' Dar nu aveau decât o ştire fără nici un. amănunt* Ea
A răsărit anul trecut In 2 ziare turceşti din Constantin**?
pol: In V a kit ş l Ista m b u l A k şa m . ^
Ziarul V a kit, în nr. său dela 30 Iulie trecut/
Toarte mişcat despre puţinul pe care*! aflase*., că lu
sarabia se află un preot bătrân, de 78 decani, c a r ê h f t ••
num ai c ă ' a dat pe limba JurceaSdă scrieri pentru n eam u l!
O ă g ă u ţ i l o r, ci le-a şi tipărit cu banul său şl s in g u r
p ’a silit să le Împrăştie; că~a lucrat, ca un apostol, ş îe î^
tirebue să-şi'dea silinţele pentru a afla ! cum', stau iucru-^
rile- şi cine este acel preot. Pe Turci ii mişca faptul, c ă ;
3*a găsit çineva; care a arătat dragoste de neanjul Găgă-
uţilor, pe care. ei ii privesc ca o ramură a lor.
. Altcineva, scriitorul turo Q eam l-B el din Constantinopol,
•ara mişcat şi'el fericit de aşa ştire şi a trimis după or­
ganele Societăţii Biblice Britanice din Constantinopol, să
tntrebe de au vpe-o ştire despre traduceri de că rţicreş-
tineşti făcute pentru Găgăuţi1din România.
.. ^ Societatea Biblică avea' traducerea Sfintei Scripturi
jn turceşte, pe care o Întrebuinţează pentru tot neamul
turcesc Dar despre o lucrare făcută anume in România,
nu putea <ţa nici un răspuns.
' Eu am putut lămuri organele Societăţii Britanice,
prin cele .ce ştiam despre părintele Ciachir. Am trimis
■câteva din: scrierile sale, şi ele in durând vor ajunge lă
Constantinopol. Atunci bucuria Turcilor va fi mai mare.
E l'v o r vedea, că ştirea e adevărată şi vor avea şi
■amănunte.
Vor vedea Insă, că turceasca lor nu se potriveşte cu
cea din Basarabia. In adevăr^ Societatea Biblică a încer­
cat să împrăştie printre Găgăuţi Biblia turcească, obişnu­
ită. Fără folos insă. Găgăuţii n’o Înţeleg. Turceasca lor
e de alt soi. ... “ ’ ■>.
Tocmai de aceia, truda Părintelui Ciachir e cu atât
:mai preţioasă. Sf. Sa e cel dintâi, care dă cuvântul lui
Dumnezeu în limba de azi a ^Găgăuţilor.
. Noi vorbim despre Găgăuţi, făcând haz pe socoteala 1
3or, Totuşi ,ei nu sunt mai-prejos de alte popoare. Nni
 116
avem la ;Cbişloâu şl student! de neam găgăut. Sunt foarte-
buni student! şi ne putem da seama,, că hazurile noastre*
pe seama Găgăutilor nu sunt drepte. Dimpotrivă, ei sunt!
oameni de toată vrednicia.
Este mare merit al Părintelui Ciachir, că n’a trecufc
rece pe lângă acest neam de oameni, - ci a pus urechea
la inima lor şl a început a-i iubi. Ce a făcut Sf. Sa este-
acum o faptă, care; il cinsteşte nu numai pe Sf. Sa, ci ş i
pe'toată preoţimea din Ţara Românească. Turcii află ca.
drag, că noi avem un asemenea preot ales şi se vor bu<-
eu'ra; când vor afla mai amănunţitf ce a făcut Sf. Sapen—
fru.creştinii, cit grai turcesc dela noi. ^
-' Fără, Îndoială că toţi vor afla cu drag asemenea' ştirii
iar noi am tinut să nu le păstrăm numai pentru noiV ;
Arhim. SCRIBAN

NOTĂ./Iată ce scrie despre traducerile cărţilor ins

limba 'adevărat găgăuză făcută de prof. M, Ciachir, ş i
un vestit profesor din Rusia,- găgăuzul Haralampie Monat
stârli, fostul inspector a tuturor şcoalelor turco-tatare-
din Rusia i „Trducerea făcută bine şi frumos, că e făcută,
in acea limbă, in care grăesc găgăuzii. Subţietăţile ling»
viste şl filologice nu se trebuesc la traduceri. Ce mare-
norocire şi mâugâere pentru găgăuzii noştrii creştini de-
a avea Cuvântul lui Dumnezeu in limba maternă. Tradu­
cerile cărţilor in limba găgăuză este o faptă mare, ca şi.
fapta traducătorilor Chirii şi Mefodie din yechiraeV.
 Revista .Luminătorul" !o Nr. 24 din 1931 serte ur?
«nătoarele sub titlu: »0 sărbătorire. modeştăV
O SĂRBĂTORIRE MODESTĂ
. - w "• ; ' ■* <1İ* * v. .
In z i u a d e 7. S e p t e m b r i e a . c . s ’a u îm p lin it 50 a p j
k^ de n e o b o s i t ă şl r o d n i c ă m u n c ă p e t e r e n u l ş c o l a r ş i hi*
f e r i c e s c a p ă r i n t e l u i ic o n o m s t a v r o f o r M ih a il C e a ch ir.
. S e r v ic iile s t . s a l e a u Î n c e p u t la 7 S e p t e m b r i e 1831,
dn c a l i t a t e d e p r o f e s o r Ja ş c o a l a s p i r i t u a l ă d e b ă e t i d in
C h lş in ă u ,'c u r â n d şi ca p r e o t a i c a p e le i a c e s te i şco ale,
d u h o v n i c a l c o r p u l u i p r o f e s o r i l o r , a l e l e v ilo r ş i n u m e ­
r o ş i l o r c r e d i n c i o ş i , c a r i c ă u t a u ş l a f l a u In p ă r . M ih a il
o p ric e p u tă şi În ţe le a p tă c ă l ă u z ă ş l p o v a ţă d u h o v n i­
c e a s c ă şi d e a tu n c i p â n ă ac u m f ă r ă d e în tre ru p e re a
» c o n tin u a t n e o b o s i t ă s l u j i r e p e o g o r u l lu i H r i s t o s t i m p
d e 50 a n i. ’ -r....
F a m i l i a , r u d e l e , c o le g ii, p r i e t e n i i şl c i n s t i t o r i i p ă ­
r i n t e l u i M ih a il, d e c o m u n a c o r d a u s ă r b ă t o r i t a c e s t
j u b i l e u s e m i s e c u l a r , do o f o a r t e m a r e r a r i t a t e , p e n t r u
v r e m e a n o a s t r ă , la 20 j S e p t e m b r i e î n t r ’un c e r c r e s t r â n s
fam iliar.
D in in iţi a t i v a p ă r i n t e l u i p r e ş e d l a t e a l C o n s iliu lu i
F r ă t i m e l s f â n t u l u i A l e x a n d r u . N e v s c h i d in C h l ş i n ă u ,
ic o n o m s ta v ro fo r N ia o la e L aşcov, d orind a se a d u c e şl
d i n p a r t e a F r ă t i m e l un p r i n o s c â t d e m ic d e r e c u n o ş -
1 in tă , p e n t r u t r u d a p ă r . C l a c h i r In f o lo s u l a z ilu lu i şi a
^ r ă i l m e i , s ’a p r o p u s ^C onsiliului F r ă t i m e l , ş i a c e s t a
d n t r ’un a c o r d d e p lin , c u b u c u r i e ş l p l ă c e r e a c o n s i m ţ i t
s ă s ă r b ă t o r e a s c ă p e p â r . - M i h a l l în z i u a d e 25 O c t o m ? .
4>rie 1931 ia b i s e r i c a d e p S l â n g ă a z ilu l F r ă ţir a ii,
La sfârşitul duninezeeştei Liturghii, părintele
•colae Laşcov, în c o n ju r a t d e c o n l i t u r g h l s i t o r l l săi şl
-corpul întreg al Comitetului, a tlnut o cuvântare în că*
re, în linii vii, a zugrăvit activitatea jubiliarului, che>
•mat Ia muncă de Arhiepiscopul Pavel (Lebedev), care
avea ub deosebit dar de a cunoaşte oamenii a-l pre­
ţui pe el şi a*l folosi peritru Biserică ; a descris vieaja
plină de modestie şi caii ăţilş'sufleteşti .ale păr. Mi?
Şuilcarii-au atras şi hau cucerit dragostea sl respeç-
 118
t u l t u t u r o r c e a u l u c r a t s a u a u v e n i t In c o n t a c t c u e L .
S ' a r e l i e f a t in iţ i a t i v a , e n e r g i a , b u n ă v o i n ţ a şi fe lu l d e a
ii a l s ă r b ă t o r i t u l u i , d o r u l lu i d e m u n c ă şi f a p te ,, c ă a -
p r o a p a n ic i o r a m u r ă , niciio* m i ş c a r e , n ic i o p o r o i r e
b u n ă din. v l e a ţ a d u h o v n i c e a s c ă a e p a r h i e i n o a s t r e n i t
a t r e c u t f ă r ă c a s ă n u fi g ă s i t u q r ă s u n e t jn s u f l e t u l
i u b i t o r ş i c o m p ă t i m i t o r â l . j u b i l i a r u l u i , . B i n e l e ş i f o lo s u l
o b ş t e s c p r e d o m i n ă in t o a t ă a c t i v i t a t e a lu i, s t â n d pe
p r i m u l p la n . C e s e r v i c i i şi c e o b l i g a ţ i i n u a s u p o r t a t
pi c . s a ? E a u m ă r a r e a a m ă n u n ţ i t ă a a c e s t o r servicii*
ale p . c. s a l e , n u m a i c e l o r e x p u s e In f o a ia d e s e r v ic iu ^ ,
a r c u p r i n d e m u l t s p a ţ i u . In u ltim u l tim p II p r e o c u p ă
c i t i r i l e şl d i s c u ţ i i l e r e l i g i p s o - m o r ă l e ş i d in v ie ţile s f i n ­
ţilo r io C a s a e p a r h i a l ă . P r e d i c a t o r Î n s u f l e ţ i t la t o a t e
o c a z i i l e , g a t a c u c u v â n t u l la v r e m e şi f ă r ă v r e m e .
P ă r . M ih a il 25 d e ani a l u c r a t in c a l i t a t e de m e m ­
b r u al c o n s i l i u l u i F r ă t i m e i şl a d e p u s m a r e m u n c ă s i
s t ă r u i n ţ ă la z i d i r e a b l s e r i c e l F r ă t i m e i şl c l ă d i r i l o r le ­
g a t e c u e a . c a r e p e t o t d e a u n a v o r fi un m o n u m e n t -
scu ro p al activităţii p a s to r a le de b in efacere a ju b ilia ru lu i^
P l i a d e e m o ţie , a b i a s t ă p â n i n d u - ş i l a c r i m e l e , p ă r .
M ihail a r ă s p u n s :
. D i n s u f l e t m u l ţ u m e s c p ă r i n t e l u i p r e ş e d i n t e ş i .o*,
n o r a t i l o r m e m b r i a i C o n s iliu lu i F r ă ţ i m e i sf. A l e x a n d r a
N e v s k y din C h i ş i n ă u , c a r i p e n e a ş t e p t a t e p e n t r u m in e
s ’a u g â n d i t a a d u c e r u g ă c i u n i p e n t r u m in e şi Ic o a n a
M a ic ii D o m n u l u i c a d a r , c a b i n e c u v â n t a r e , p e n t r u o s t e ­
n e lile c u a r a n j a r e a a z i l u l u i F r ă t i m e i in c u r s d e 35 anfc
cit am fo st m em b ru a le s. D e o a re c e p ă rin te le , p r e ş e ­
d i n t e d u p ă c u m in a d r e s a , a ş a ş i în c u v â n t a r e a s a â
s u b l i n i a t d e o s e b i t o s t e n e l e l e m e le la z i d i r e a b i s e r i c e l i
F r ă t i m e i , a p o i s ă m i s e d e a v o ie a- s p u n e V re ’o c â t e v a
c u v i n t e d e s p r e i s t o r i a z i d ir ii a c e s t e i biserici..*
î n c ă în a n u l 1861, c u b i n e c u v â n t a r e a A r h ie p is c o * -
p u lu l A n to n ie , a f o s t o r g a n i z a t ă p e l â n g ă C a te d ra la ?)
C h i ş i n ă u F r ă j i m e a s f . A l e x a n d r u N e v s k y , c a r e la r â n ­
d u l s ă u a î n t e m e i a t la c i m itir u l o r t o d o x u n a z i l pen*-
t r u n e p u t i n c i o ş i şi b ă t r â n i . D e o a r e c e C a t e d r a l a s e I n ­
t e r e s a f o a r t e p u ţin, d e a c e a s t ă F r ă t l m e şi azil. primă**-
-ria o r a ş u l u i C h iş in ă u , în v r e m e a p r i m a r u l u i Ş m ld t, •
l u a t t o a t e m ă s u r i l e c a a c e a s t ă F r ă t l m e s ă f ie t r e c u t ă
p e se a m a P rim ă rie i. Insă cu to a te dem ersu rile, t o a t e
f o r m a l i t ă ţ i l e fiind În d e p lin ite , e u , in c a l i t a t e d e m e m ~
 119
bru al F rătirţiei, am p r o t e s t a t c o n tra a c e s tu i p r o c e d e u
a m r e u ş i t s ă f a c c a s ă fie c o n v o c a t ă d in n o u r o f T
d u n ă r e g e n e r a l ă a m e m b r i l o r ’ F r ă ţ i m e i ş i Io a c e s t s c o p
fiin d c a s i e r a l el, a m g ă s i t m u lţi m e m b r i noi. Io a c e a ?
s t ă ; nouă ad u n are, g e n e ra lă a m em b rilo r F ră ţim e i s-a
a l e s c a m e m b r u d e o n o a r e p / e a s f i n jltu l T î a c o b ş i .'ca
p r e ş e d i n t e p r e a s f i n ţ i t u l v i c a r A r c a d l e ş i s ’a • h o t ă r â t :
a soco ti ca ile g a lă h o tă r â r e a a d u n ă rii m ai de în a in ta
d e s p r e p r e d a r e a F r ă ţ i m e i , a z i l u l u i şi a v e r e i lo r ' P r i ­
m ă r i e i o r ă ş e n e . .Şl .a v â n d - I u - v e d e r e ; , că. c a t e d r a l a n ’a
a v u t p o s i b i l i t a t e a s u p r a v e g h e a a c t i v i t a t e a F r ă t l m ’i
s a le , s ’a r e c u n o s c u t , c a u n l u c r u d o r i t , c a F r ă t i m e a , .
s ă - ş i c o n s t r u i a s c ă o b i s e r i c ă a sa proprie şi c a Fră-?
t i m e a s ă fie Î n s c r i s ă a n u m e la a c e a s t ă a sa
L a r e z o l v a r e a c h e s t i e i d e s p r e c o n s t r u i r e a b is e r ic ii, m a r
j o r i t a t e a e r a în c o n t r a z id ire ! b i s e r i c i i şl p e r s i s t a p e n ­
t r u a l i p i r e a F r ă t l m e i ia b i s e r i c a t u t u r o r s f i n ţ i l o r d i n
C im itir u l O r t o d o x , r ă m â n â n d d e a c o r d n u m a i d e s p r e
zid irea clădirilor p e n tru cei a d ă p o s tiţi. A c e a s ta a a v u t
loc pe la s f â r ş i t u l a n u l u i 1899. D e o r e c e F r ă t i m e a n u
d i s p u n e a d e m i j l o a c e p e n t r u c o n s t r u i r e a b i s e r i c i i , S’ă
h o t ă r â t a a d u n a o f r a n d e ş i s ’a c e r u t ş i o c o n d i c ă d e
m ilă p e n t r u a c e a s t a ; a c e a s t ă c o n d i c ă m l a f o s t î n m â ­
n a t ă m ie, c a m e m b r u - c a s i e r 'p e n t r u a p u r t a t o a t e s o ­
c o te lile , l ă s â n d ca h o t ă r â r e a d e f i n i t i v ă In r e z o l v a r e #
c h e s t i e i s e v a l u a u l t e r i o r fn l e g ă t u r ă c u a d u n a r e #
f o n d u lu i. P r i m i n d c o n d i c a , e ü m ’a m a d r e s a t c ă t r e p r e ­
ş e d i n t e l e d e o n o a r e , p r e a s f i n ţ i t u l la c o v , c a r e l e , - a b l n e *
v o it a d o n a 1000 r u b l e şl p r e ş e d i n t e l u i , p r e a ; s f , A r c a -
d ie, c a r e a j e r t f i t 500 r u b l e . L a a d u n a r e a j e r t f e l o r s ’a
c o n s t a t a t , c ă poporul, s i m p l u m a l c u d r a g j e r t f e ş t e o -
b o lu l s ă u la z i d i r e a b is e r ic ii i a r p ă t u r a i o t e l e c t u a j ă a
p o p u l a ţ i e i . — m a l cii t r a g e r e d e in im a j e r t f i â la z i d i r e a
n o u e l c lă d ir i p e n t r u c ţ i a d ă p o s t i ţ i . D e s p r e a c e a s t a s ’a
a d u s la c u o o ş t i a t a s f a t u l u i F r ă t i m l i , c a r e , p e n t r u o
m a i s p o r n i c ă a d u n a r e a je r t f i r i l o r , a h o t ă r â t : a) a c o n ­
s t r u i o b i s e r i c ă d e t r a p e z ă in n u m e l e M a i c i i D o m n u l u i
b) l â n g ă a c e a s t ă ' b i s e r i c ă a z id i o c l ă d i r e n o u ă c u 4
c a m e r e m a r i p e n t r u a z il, Î n s ă r c i n â n d p e a r h i t e c t a gă-*
tl u n p l a n ş l d e v i z , c a r i a u ş l f o s t . a l c ă t u i t e ş i s ’# h o ­
t ă r â t ; a în c e p e c o n s t r u c ţ i a b i s e r i c i i d u p ă a d u n a r e a a
10 0 0 0 r u b l e , d e o a r e c e p r e ţ u l l u c r ă r i l o r fa d e v i z s e ç a l - -
 120
c ă l i s e r ă la 32000 r u b j e . Z i d i r e a e r a p r o p u s ă s ă s e f i - ,
c ă la v r 'o c â ţ i v a a n i, i a s ă M a i c a D o m n u l u i a a j u t a t
l a a d u n a r e a j e r t f e l o r c u c a r i s ’a u c o n s t r u i t b i s e r i c a
a c e a s t a cu p a t r u c a m e r e a l ă t u r i , a r ă t â n d u - m i ş l t r i -
m l ţ i n d u - m i b i n e f ă c ă t o r i — m ilu lto r l c a m e m b r u l B ă n c i i
S o c ie tă ţii o ra ş u lu i C h işin ă u V a sile C u cico v , c a re a
d o n a t p e n t r u c o n s t r u i r e a b i s e r i c i i 500 r u b l e d e Î n d a t ă , ■
f ă g ă d u i n d c ă d u p ă t e r m i n a r e a c o n s t r u c ţ i e i In c io r n ă ,
v a m a i d o n a 1500 r u b l e •
: D - n a G e n e r a l A r t a m o n o v a a j e r t f i t p e n t r u c o n s tr u c »
ţ i a u n e i c a m e r e in n u m e l e s ă u 20 0 0 r u b l e , p r i m i t e d in
v â n z a r e a u n e i c a s e s a ei ş i m ă t u ş a m e a S t e f a n i d a C e a -
c h i r j e r t f e ş t e p r in t e s t a m e n t F r ă ţ i m l i o c a s ă la v a lo a *
r e a n u m a i p u ţ i n d e 10000 r u b l e . F o s t u l m e u c o l e g
lo a n B u c şa n a lu a t a s u p ra sa co n stru irea Ic o n o s ta s u ­
lu i p e c o n t p r o p r i u . D e s p r e m e r s u l j e r t f i r i l o r e u a m
a d u s la c u n o ş tio ţă s fa tu lu i F răţlm ii, c a r e a h o t ă r â t :
a î n c e p e c o n s t r u i r e a b i s e r i c i i ş l c a m e r e l o r în m o d g o s ­
p o d ă r e s c , i n c r e d i n ţ â n d u - m i m ie c o n d u c e r e a z id ir e l, s u b
s u p r a v e g h e r e a a rh ite c tu lu i S e ro ţln sch i, şi e a a c o s ta t
«nai ie f tin . A m Î n c e p u t a c u m p ă r a m a t e r i a l e p e d a t o r i e
ş i la ^ S e p t e m b r i e 1900 s ’a u p o r n i t l u c r ă r i l e , i a r la 5
D e c e m b r i e d in a c e l a ş an , c l ă d i r i l e b i s e r i c i i şi c a m e ri*
l o r e r a u in c i o r n ă g a t a ş l a c o p e r i t e . D*1 V a s i l e F . C u ­
c i c o v . v ă z â n d r e u ş i t a , i m e d i a t a d o n a t şi r e s t u l f ă g ă ­
d u i t d e 1500 r u b l e . - i n a n u l 1901 b i s e r i c a şi c a m e r e l e
a u f o s t s f i n ţ i t e . D e t o t s ’a u c h e l t u i t 16 208 r u b l e , pe
j u m ă t a t e m a f Ieftin d e c â t a f o s t p r o p u s d u p ă d e v i z .
M u lţi g ă s l a u , c a b i s e r i c a e f o a r t e m a r e p e n t r u a z i l u l
F r a ţ i m e i ş l c ă a r fi n e v o ie , c a j u m ă t a t e din e a s ă : fie
p r e f ă c u t ă t o t ia c a m e r e — d e a s e m e n e a p ă r e r e e r a şi
p ă r i n t e l e N i c o l a e L a şc o V , c a r e e r a a l e s pe a t u n c i v i c e ­
p r e ş e d i n t e a l c o n s iliu lu i F r ă ţ i m i i . I n s ă e u , i a r a m pro*
t e s t a t ia c o n t r a a c e s t e i p r e f a c e r i a b i s e r i c i i a s l g u r â n -
d u - l , c ă e a v a fi p l i n ă d e î n c h i n ă t o r i : e l e v i şl e l e v e
d in ş c o lile c a r i n 'a u c a o e l e l e lo r p r o p r ii. Şl i n t r ’a d e v ă r
b i s e r i c a a f o s t f r e c v e n t a t ă d e e le v e le ş c o a l e i n o r m a l e
b i s e r i c e ş t i , ş r o a t e l e b i s e r i c i i C i m i t i r u l u i şl d in s u b u r ­
b i a „ S c h i a o a s a " . I a r a c u m In b i s e r i c ă nu p o a t e Î n ­
c ă p e a c h i a r n ici o j u m ă t a t e din Î n c h i n ă t o r i i . c a r i d o r e s c
a s e r u z a l a e a . fiind t o t d e a u n a a rh fjîlln ă , a j u t â n d din
 v e n i t u r i l e e i la î n t r e ţ i n e r e a a z i l u l u i , fiind t o t o d a t ă 6
f r t u n u s e ţ e şi o p o d o a b ă a o r a ş u l u i . ^
S f â r ş i n d a c e a s t ă c u v â n t a r e a m a i v o r b i t D*I P a f *
h o m o v ic i, c a r e l a i n c h i n a t j u b i l i a r u l u i d in n u m e l e F r ă -
ţ i m l i o i c o a n ă p r e ţ i o a s ă a M a ic ii D o m n u lu i, In n u m e ­
le c ă r e i a e s t e z i d i t ă ş i s f i n ţ i t ă b i s e r i c ă a c e a s t a . c a un
s la b sem n d e r e c u n o ş tin ţă şi ca o a d u c e r e am in te de
a c t i v i t a t e a r o d n i c ă ş l f o l o s i t o a r e / . p e n t r u .F r ă ţlm e ^ a z i l
ş l n e n o r o c iţi, c ă r o r a p ă r ; j u b i l i a r l e - a în c h iria t p u t e r j i e .
s a l e , s l u j i o d U 'l e t i m p a t â t d e î n d e l u n g a t , j e r t f i n d n u
n u m a i r e p a o s u l s ă u , d a r f i e c a r e c lip ă , c i r e 11 r â m â n ş a
d e l a î n d e p l i n i r e a f e l u r i t e l o r d a t o r i i şi. p e C a re : p u t e a
să-l În tre b u in ţe z e p e n tru fo lo a se le s a le m a te ria le 'p e r-
şonale.• ■ ; V’ ' ' ! • . ,’
D u p ă s f â r ş i t u l s e r v i c i u l u i d iviti ş ' a s e r v i t c e lo r ,
i n v i t a ţ i c e a i c u g u s t a r e . L a s e r b a r e a l u a t p a r t e şl
t o v a r ă ş a d e m u n c ă şl p r i e t e n a ' v l e ţ i l s a l e — s o ţ i a j u ­
b il i a r u l u i , o m a m ă r a r ă ş i e x e m p l a r ă — s t â l p u l c a s e i
. c a r e In c u r s u l viç ţii c o n j u g a l e î n t r e g i i-a f o s t o i a d e r
v ă r a t â m â n ă d r e a p t ă d e a ju to r ,* s t ă r u i n d u - s e ă -1
s c u t i p e el d e g r i j e l r c a s e i ş i a l e fa m ilie i, c a . s ă şl
p o a t ă Închina t o t ti m p u l f e l u r i t e l o r s l u j b e ş i d a t o r i i l e ,
s a l e . D u p ă g u s t a r p a " p e t r e c u t ! I n t r 'u n s p i r i t c o l e g i a l şl
d e m are c ă ld u ra s u f le te a s c ă — se rb a re a a lu a t sfârşit.
P r e s a d in C h i ş l n ă u ' n ' a , t r e c u t c u t ă c e r e a c e a s t ă
s ă r b ă t o r i r e şl p r in z i a r e l e l o c a l e s ’a r ă s p â n d i t v e s t e a )
d e sp re ea ş f a tu n c i nu n u m ai p e rso a n e p articu lare,
c a ri au a v u t relaţii şi c u n o ştia ţe fo lo sin d u -se cu o ste -
n e le le p. c. s. d a r ş l c o r p o r a ţ i i în t r e g i a u r e c u n o s c u t
d e d a t o r i a lo r, s ă a d u c ă f e l i c ită r ile lo r d i s t i n s u l u i j u -
b ilia r . l ^
A ş a : In ş c o a l a p r i m a r ă • f ţ r ş a h o v s k y " u n d e j u b i ­
lia r u l p r e d ă r e lig ia , c â n d el l u l r ’o zi a v e n i t la le cţiile
o b i ş n u i t e , d na d i r e c t o a r ă a ş c o a l e i a ţ i n u t o c u v â n t a ­
r e c ă ld u ro a s ă , i n 'c a r e a d e s c r is cu în v io ra re a c t i v i t a ­
t e a p. c. s. c a p r o f e s o r d e r e l i g i e In c u f s d e 24 a n i ş l
d u p ă a c e a s t a u n a din e le v e le din c l a s a IV a c i t i t o
a d r e s ă f o a r t e m i ş c ă t o a r e din p a r t e a e l e v i l o r a l c ă r o r ,
d e v o t a m e n t a d â n c şl d r a g o s t e s i n c e r ă ş l Î n c r e d e r e
m are a ş tiu t să o a g o n ise a sc ă jjib llia ru â v
r'' In z i u a d e 8 N o e m b f i e ş . ^ r o d e l e g a ţ i e , d e g ă g ă ­
uzi, Î n f ă ţ i ş a t ă d e I g y ă ţ j t p j u l ^ i i t ^ . c o m u n a A v d a r m a
 122
j u d e ţ u l T i g h i n a V l a d i m i r C a s i m in b i s e r i c a o r f e l i n a ­
t u l u i « R e g in a M a r i a " , d u p ă s f â r ş i t u l s f i n t e i I ltu r g h f f ,
a c i t i t u r m ă t o a r e a a d r e s ă d in p a r t e a g ă g ă u z i l o r :

P f e a c u c e rn ic e ş i m u lt s t im a t e P ă r in t e t c o n o m - s t ă v r o f o r
M i h a i l M lh a ilo v lc i

N u m a i c e a c u m c â t e v a z i l e n oi g ă g ă u z i i , 'a m a f ­
l a t din z i a r e c ă v i s ’a u Îm p lin it 50 ( c i n c i z e c i ) a n i d e
p r o d i g i o a s ă a c t i v i t a t e in s e r v i c i u l ; a p o s to lie i in g e n e r a l
d e a c e i a şl no l ne g r ă b i m m ă c a r d e z i u a o n o m a s t i c ă
a sf. v o a s tr e s ă a d u c e m prin o su l n o s tr u de r e c u n o ş -
tin ( â , f e l i c i t â n d u - v â c u f r u m o a s a , f o l o s i t o a r e a ş i r o d -
d i c a s f . v o a s t r e a c t i v i t a t e In o g o r u l sf. b i s e r ic i, in d o ­
m e n iu l ş c o l a r şl c u l u m i n a r e a şi Î n d r u m a r e a s p r e b in e
a p o p o r u l u i Io d e c u r s u l c e l o r 50 d e a n i .
P r o f i t ă m d e z i u a d e a s t ă z i , c a r e e s t e a t â t d e În­
s e m n a t ă In v i e a ţ a sf. v o a s t r e , c a s ă n e e x p r i m ă m , î n a ­
i n t e a sf. v o a s t r e r e c u n o ş t i n ţ a şi m u l ţ u m i r e a .
D in t o a t e p u t e r i l e v ă ' m u l ţ u m i m p e n t r u m a r e a bu*
n ă v o i n ţ ă p e c a r e a ţ i a r ă t a t - o şi a r ă t a ţ i p e n t r u lumi*
n a r e a ş i e d u c a r e a p o p o r u l u i g ă g ă u z , d e a c u m 30 d e
a n i, d â n d u - l e t o t u l in l i m b a lo r m a t e r n ă .
P â n ă la sf. v o a s t r ă , noi g ă g ă u z i i , n ’a m a v u t a b s o ­
l u t n ic i o c a r t e s c r i s ă in lln ib a n o a s t r ă ; s f . v o a s t r ă ,
p e n t r u no i s u n t e ţ i , c e i a c e a u f o s t C hirii ş i M e t o d l u
pe v re m e a lo r p e n tru poporul slavon.
Sf. v o a s t r ă , n e - a ţ i d a t sf. E v a n g h e l i e in l im b a g ă ­
g ă u z ă , pe c a r e o a s c u l t ă m in b i s e r i c ă io l im b a n o a s t r ă
m a t e r n ă ş i p e c a r e - o c itim şl a c a s ă in f a m ilie .
Ş f. v o a s tr ă a ţi t r a d u s şi n e -a ţi d a t n ouă g ă g ă u z i ­
lo r r â n d u i a l a sf. L i t u r g h i i , c e a s u r i l e , T e - D e u m u l , A c a -
t i s m u l ş. a. Sf. v o a s t r ă , n e - a ţ i d a t in lim b a g ă g ă u z ă :
I s t o r i a v e c h i u l u i şl N o u l u i T e s t a m e n t , r u g ă c i u n i l e şi
isto ria b ise ric e a sc ă.
. Ş i a c u m în z ile le d e b ă t r â n e ţ e , sf. v o a s t r ă , c o n ti­
n u a ţ i a ne lu m in a ş l e d u c a p rin „ F o a i a M i s i o n a r ă ” c e
ne este. tr im e a s ă d e c ă tr e s-ta in stitu ţie .F r â ţim e a
N a ş t e r i i lu i H r l s t o s ” , in f l e c a r e l u n ă .
. .. C u n e s p u s ă p l ă c e r e şi d e p l i n ă m u l ţ u m i r e , c itim a *
c e s t e foi c u î n v ă ţ ă t u r i a t â t d e f o l o s i t o a r e , s m a i a l e s
 123
Io z ile le n o a s t r e c â n d d u ş m ă d i i B i s e r i c i i a ’a u Innţulţltr.
N e închinării î n a i n t e a n e o b o s i t e i , p r o d i g i o a s e i ş f
m u l t f o l o s i t o a r e i af.;_ v o a s t r e a c t i v i t ă ţ i , ş l m u lţu m im
b an u lu i D u m n ezeu că ne' a d a t şi nouă un a p o sto l c a ­
r e e s t e e ş i t d in m i jlo c u l n o s t r u şi, c a r e t i m p d e 3 0 ani^.
n e l u m i n e a z ă tu. l i m b a n o a s t r ă m a t e r n ă . ........... .
M u lţu m im * ă f .; v o a s t r e ; ’ p ă r i n t e M ih a ile , m u l ţ u m i m
d e mii d e o r i, p e n t r u in cfontinuă ş i n e o b o s i t a m u n c ă p e
c a r e a - ţ l d e p u s - o ş i o d e p u n e ţ i d e a t â t i a ani, p e n t r u
l u m i n a r e a ş i e d u caiv eâ n o a s t r ă . vi j. ;, : >* -
R u g ă m p e b u n u l D u m n e z e u , c a E l s ă v ă ,d e a sf.
v o a s t r e r ă s p l a t a c u v e n i t ă p e n t r u m u n c a : n e o b o s i t , In a?
p o s t o l a t şl s ă v ă ţ i e Incft c u d e p l i n ă s ă n ă t a t e . m u l ţ i ,
m u lţi a n i, p ă r i n t e , c e e ş t i f a r u l p o p o r u l u i g ă g ă u z . .
S f . v o a s t r ă a f i f o s t ş i s u n t e t M n t o a t e r a m u r ile , de-
7 a c t i v i t a t e s p r e b ine, e x e m p l u p e n t r u n o i g ă g ă u z i i , de-
a c e e a şi n o i d o r im a n i m u l t l ’ş i f e r i c i ţ i a p o s t o l u l u i gă-^
g ă u z , p ă r i n t e l e .M ih a i) , î n v ă ţ ă t o r u l , e d u c a t o r u l şl l u ­
m in ăto ru l p o p o ru lu i g ă g ă u z . - * -
D a tl- m i v o e s f . p ă r i n t e , s ă v ă a d u c a c e a s t ă a d r e »
s ă c a s e m n d e i n n a l t d e v o t a m e n t şl p r o f u n d ă m u l ţ u ­
m ire a pen tru a c tiv ita te a p ro d ig io a să şi b in e fă c ă to a re
a sf. v o a s t r e , c e a ţ i d e p u s - o ş i o d e p u n e ţ i , p e n tr u , n o i
g ă g ă u z i i ; M u lţi a n i Î n a in te .
R ep rezen tan tu l g ăg ău zilo r
Vlad. D. Casăm v
, învăţător com, Avdarma, jud. Tighlnac

S ă d e a D u m n e z e u m a i m u lt! p ă s t o r i r ă v n lto r i,. s e ­

m e n i şi u r m ă t o r i p ă r i n t e l u i j u b i l i a r , sâ-I; M a z i l e a s c ă
A t o t p u t e r n i c u l c ă t ă r i a p u t e r i l o r la s l u j b a , p e c a r e nu<
O p ă r ă s e ş t e n iç l a c u m e ş l n d la p e n s i e , p e n t r u : c r e ş t e ­
r e a c r e ş t i n e a s c ă şl., e d u c a ţ i a I n . , d u h u l E v a n g h e l i c a
tin e r i l o r v l ă s t a r e , a g e n e r a l e i v i i t o a r e —. copiilor*,
fiin d p r o f e s o r d e r e l i g i e fa m o d . g r a t.u jt ta v r'o c â t e v a
ş c o l i p r i m a r e fi p r e d i c a t o r Ia s a l a , e p a r h i a IŞ.
.. M u lţi _7 ^ ^
cv: P r o t . M l t r o f a n i I g p a t i e w î
 124
Protolereiıl blsericei sf. Gheorghe din Ch!şİ~
rău, Constantin Ursu a felicitat pe jubiliarul
p. M. Ciachir cu următoarele çıiVirite; ’
. ' " . •‘ • •V'
İnalt Preacucernicia Voastră, Scumpul mçu prof.
: Părinte Mihailel
A s t ă z i c â n d s ă r b ă t o r i ţ i 50 a n i d e s l u j b ă pe o g o ­
r u l b i s e r i c e s c ş l I n v ă ţ ă t o r e s c , e u c a u n u l d in c e l din
“t ă i ê l e v i a l I. P . C . V. cu c e l m a l p r o f u n d r e s p e c t v ă
r o g s ă p r im iţi din p a r t e a m e a cele: m a i s i n c e r e f e l i e i '
ţ ă r i d o r i n d U ' V ă s ă n ă t a t e d e p l i n ă la m u l ţ i m u l ţ i a n i ş i
a d â n c ă m u l ţ u m i r e şi r e c u n o ş t i n ţ ă p e n t r u î n v ă ţ ă t u r i l e
c e l e b u n e , c e m i l e - a ţ i s ă d i t !n i n im ă i a c ă fiin d e u
c i p i l m ic . ^
A c t i v i t a t e a I. P . C. V . p a s t o r a l ă , p r o f e s o r a l ă şi
n a ţ i o n a l ă p e d e p l i n în că n u e p r e ţ u i t ă d u p ă vrednicie,
n u m a i i s t o r i a In v iito r V a s p u n e c u v â n t u l s ă u a d e v ă r a t
d e s p r e s t ă r u i n ţ e l e şi t r u d a c e a - ţ i d e p u s ia b i s e r i c ă ,
i n ş c o a l ă , îb s o c i e t a t e a şl Io S t a t . ,
i. P . C. V . a - ţi f o s t p r e o t d i s e r v e n t la b i s e r i c a
Ş : o l e l S p i r i t u a l ă d e b ă e t i ( S e m l a a r u l I n f e r i o r ) din C h i-
ş i n ă u 35 a n i ş i t o t o d a t ă şl p r o f e s o r in a c e a s t ă ş c o a l ă ,
a s e m e n e a 35 a n i a ţ i f o s t c o n d u c ă t o r ş c o l i l o r b i s e r i c e ş t i
c a p r e ş e d i n t e S e c ţ i e i Ş c o l a r e d ia j u d e ţ u l C h i ş i n ă u a l
- C o n s iliu lu i Ş ' o l a r E p a r h i a l şi c a a t a r e m u l t e ş c o li a ţi
i n f l i a t a t fa s a t e ş l a ţi î n d r u m a t p e r s o n a l u l I n v ă ţ ă t o r e s c
s p r e f o lo s u l s ă t e n i l o r ;
V ă ş t i u m u lţi a n i c a m e m b r u ta C o n s i s t o r u l D u - -
h o v n l c e s c . C in e a d e p u s s i ţ i n ţ a la r e î n f i i n ţ a r e a T i p o ­
g r a f i ; ! E o a r h i a l e m o l d o v e n e ş t i d in C h i ş i n ă u . I. P . C . V .
a - t l f o s t a c e a p e r s o a n ă , m u l ţ u m i t ă c ă r i e a s ’a r e î n f i i n ţ a t
T ip o g r a f ia E p a r h ia lă şi a-ţi Îndem nat m ă n ă s tir e a D o -
b ru ş a şă d ă ru ia s c ă a şa b o g a tă a v e re cu ca se le şi c u rte a
d e p e s t r . H a r a l â m p i e N r . 42 în c a r i s e a f l ă ş l p â p ă Ia
p re z e n t T ip o g rafia E p a rh ia lă ;. , "
C in e t a c ă in a n u l 1895 a î n d r ă z n i t s ă i n t e r v i n ă l a
S t ă p â n i r e a R u s ă şi a c ă p ă t a t a p r o b a r e a s ă s e t i p ă ­
r e a s c ă p.entru l u m i n a r e a m o ld o v e n ilo r In l im b a r u s ă ş i
m o l d o v e n e a s c ă b r o ş u r i ş l c ă r ţ i I. P . C . V . In a c e a s t ă
 125
t i p o g r a f i e - a - ti tlpflrft .c e lp m a i fatfil a b e c e d a r * şi> m a ­
n u a l e la U m b a m o l d o v e n e a ş c ă ş i a ţ i a j u t a t l a t i p ă r i r e a .
şl p u b l i c a r e a m u l t o r l u c r ă r i j n g r a i u l n o s t r u m o l d o f
feneac.-::* i,-; ::: • 17 i'* V 1 •:
;i' ; G ă t i a n i s l u j i ţ i g r a t u i t iu' b i s e r i c a ^ o r f e lin a tu lu i»
p â n ă a s t ă z i ş i In c â t e ş c o l i p r e d a ţ i g r a t u i t ^ re lig ia f
Ş l ta m u l t e a l t e fu n c ţii ş l Io I n s t i t u ţ i i : a ţ i lu c ra t} d a r
p e s t e t o t locul» u n d e a ţ i f o s t v c h e m a ţ l d e s t ă p â n i r e ^
a*ţl .l u c r a t a n i d e r â n d u l c u t o a t ă s â r g u l n ţ a , -
*•’ ’ A d u c â n d u - t n i a m i n t e d e a c e s t e ' t o a t e ş i a l t e , cfr
a p a r ţ i n a c t i v l t ă ţ e l I. P . C . V ., v ă d o r e s c diji t o a t ă
in im a , c a B u n u l D u m n e z e u ' s ă v ă r ă s p l ă t e a s c ă d u p ă
p r e p t a i e a S a c u b a r u r i l e S a l e ş i s ă " r e v e r s e ; m l lo ş tf c
v i r e a S a a s u p r a a c e s t o r f a p t e c r e ş t i n e ş t i şi s ă v ă p ă ­
z e a s c ă s ă n ă t o s ş i e n e r g i c I n tr u m u l ţ i a n i .
E l e v - a l I. P . C . V. ş i c o l a b o r a t o r
- ta t i p o g r a f i a E p a r h i a l ă *
Econom Stavrofor,,
1 , C O N S T A N T IN URSU;

Pi G. Părinte-Mhalle,
S cum pul m eu În v ă ţă to r şi b in efăcăto ru l lo cu ito ri-
iQr d in s u b u r b i a ’.C h iş in ă u lu j S c h l o o a s a . . - ;
v D e l a n u m e le m e u şl d e l a n u m e l e l o c u i t o r i l o r d in Schi*
n o a s a , c â n d s f . V p a s t r ă s e r b ă t o r l ţ i 50 a o l d e m u n c ă , c a
p r e o t , c a p r o f e s o r şl. c o n d u c ă t o r ş c o a l e l o r b l s e r i c e ş t L
s im t to a tă d a to r ia s ă V ă a d u c cele m a i c ă ld u ro a s e şi
s i n c e r e f e l i c i t ă r i . D in a d â n c u l* s u f l e t u l u i m ă b u c u r c ă ,
b u n u l D u m n e z e u * V a d ă r u i t s ă n ă t a t e s ă a j u n g e ţ i ia săr*-
b ă t o a r e a d e a s t ă z i . B uctirăndu*m ă< d e a c e s t p r ile j V ă
f e l i d t e z ş i »Vă a d u c ■ c e l e m a l ; c ă l d u r o a s e .m u l ţ u m i r i ,
p e n t r u m u n c a ; d e p u s ă ş i p e n l r u ^ e r t f a j c a r e a ti f ă c u t ă
d r i n j u r a i a a r e a l o c u i t o r i l o r d in ScH lnoasa* S f in ţia v p a ?
s t r ă ' t n a n u l 1900 a ti în f i i n ţ a t I d ^ S c h l n o a s a , u n d e e r a
î n tu n e r ic , ş c o a l a b i s e r i c e a s c ă ş l - f a a n u l 1901: a ţ i c u m ?
p ă r a t p e c o n t u l s ă u un t e r e n u n d e p e contul\proprjfiş-
a ţi c o n s tru it o c a s ă m o n u m e n ta lă de p ia tră p en tru ,
ş c o a l ă . ,şi. a c e a s t ă c a s ă i m p r e i i h ă cu. t e r e n u l ş i t o a t *
 126
« c lă d irile z i d i t e n e el p e n t r u g o s p o d ă r i a ş c o a l e l a ţ i do*
'n a t şco alei S ch ln o şen ilo r jertfin d şi c a p ita l n e c e s a r
p e n t r u Î n t r e ţ i n e r e a a c e l e i ş c o li. ;
S f. V o a s t r ă 20 a a i a t l f o s t g r a t i s c o n d u o ă t o r ş i
• c a t i h e t ; ş c o a l e i d in S c h i n o a s a şi a t l a v u t t o a t ă g r l j a
ca ş c o a la n o a s t r ă s ă nu d u c ă lip sa d e m ijlo a c e 'ş l d e
t o a t e c e l e d e t r e b u i n ţ ă p â n ă la a n u l 1919 c â n d ş c o a l ă
a tr e c u t s u b c o n d u c e re a , P rim ă rie i şi În treţin erea
S tatu lu i.
In u r m a a c e s t o r f a p t e b u n e ş i n e p r e ţ u i t e lo c u ito r ii
‘d i n ' S c h i n o a s a r e c u n o s c â n d a c e s t bla.e, f ă c u t p e n t r u
d â n ş i i d e s f . V o a s t r ă ş c o a l a " d in S c h i u p a s a o n u m e s c
Ş c o a l a d ă r u i t ă d e p ă r . M itia ll C e a c h l r , c e e a c e â ţ l s ă -
• m ă n a ţ sf. V o a s t r ă p ê p ă m â n t u l Ş c h i o o a s e i a u a d u s
T o d u r i m a r i d e fo lo s, c ă c i d in a c e e a ş c o a l ă a u e $ lt
- s u t e d e o a m e n i Î n v ă ţ a ţ i ş i m ii d e o a m e n i aii v ă z u t l u ­
m in a , c a e l e v u l ş c o a l e l Ş c h i o o a s a îm i a m i a t e s c d e c e le
t r e c u t e In: ş c o a l ă u n d e Î n v ă ţ ă t u r a m e r g e a ş i In m o l d o -
• v e n e ş t e p e c ă r ţ i l e a l c ă t u i t e d e s f . V o a s t r ă şi p e l im b a
m o ld o v e n e a sc ă — b u c o a v n ă m oldovenească, c a r te de
c i t i r e m o l d o v e n e a s c ă , n u m i t ă a j u t o r u l m o ld o v e n ilo r ,
s f â n t a i s t o r i e lo l im b a m o l d o v e n e a s c ă şi Î n v ă ţ ă t o r i i şi
e l e v i i m u l ţ u m e a sf. V o a s t r e p e n t r u c ă r ţ i l e In l i m b a
m o l d o v e n e a s c ă ; ca* p e a u t o r u l lo r flindv c ă c ă r ţ i l e a c e ­
s te a m u lt Înlesneau Î n v ă ţă tu r a .
P . C . P ă r i n t e , b u c u r â n d u - v ă a s t ă z i In z i u a s e r b ă -
•to rire i j u b i l e u l u i D - V o a s t r ă v iu s ă V ă a d u c c e le m â i
•c ă ld u ro a se m ulţum iri p e u tru binele a t â t d e m a r e p r e ţ
•fă c u t d e sf. V o a s t r ă m ie , c a e l e v u l sf. V o a s t r e şi
ş i p e n t r u lo c u i t o r i i d in S c h i n o a s a . '
P r e c u m e u , a ş a ş i t o ţ i a c e i , c a r i V - a u f o s t elev i
« i D V o a s t r e , v e c i n i e V o m fi r e c u n o s c ă t o r i ş l m u l ţ u ­
m i t o r i s f . V o a s t r e p e n t r u c e e a c e a ţi f ă c u t p e n t r u noi.
M u l ţ u m i n d n u m a i sf. V o a s t r e lo c u ito r ii d in S c h i n o a s a
8 ’a u b u c u r a t d e a a v e a ş c o a l ă in a c e a v r e m e . l u v ă ţ ă -
' t o r u l u l ş i b i n e f ă c ă t o r u l u i n o s t r u din t o a t ă in im a ş i din
a d â n c u l s u f l e t u l u i : V ă d o r i m m u lţi şi f e r ic iţi anii
E u , c a u n m ic s l u j i t o r a l sf. b i s e r i c i p â n ă la s f â r ­
ş i t u l v l e ţ e i m e l e m ă voi r u g a B u n u l u i D u m n e z e u c a
IEI s ă V ă r ă s p l ă t e a s c ă p e n t r u t o a t e c e l e c e a ţ i t ă c u t .
D ia c o n , '
N I C H IT A M ID A R U
 Ziarul^Cuvâhf^Moldovenesc" Nr. 9
din 1932 $crîe:
................. - . »• .
D e sp re a c tiv ita te a p ro to tereu lu i M. C iachir t . P ă r ,
p r o f . M. C i a c h i r a a j u t a t f o a r t e m u l t la Î n f iin ţa r e a t i ­
p o g r a f i e i . E p a r h i a l e , ş l la c o n d u c e r e a ei, î n t r u c â t , c a
m e m b r u a c o n sis to ria lu l şi vrem e de 6 an i p re ş e d in te
■al C o m i t e t u l u i ti p o g r a f i c , a a v u t , p u t i n ţ a a c e a a s t a In
c p a m ai m a re m ă s u r ă . T o t el a p u s la c a le pe s t a ­
re ţu l m ă n ă stire ! D o b ru ş a , a rh im a n d rit' P ro firie şi pe
c ă lu g ă ri, ca s ă je r t f e a s c ă , s ă d o n e z e prp o tlm ei c l ă d i ­
rile , u n d e s e a f l ă ş l a z i t i p o g r a f i a : ‘ ^ ‘V ’
'■ P ă r . p r o t . M, C e a c h i r î n c ă d in 1885 fiind m e m b r u
• a l .C o n s i l i u l u i Ş c o l a r M i n i s t e r i a l <Jln j u d . C h l ş i n ă u — a
c e r u t l a v o i r e a d e t i p ă r i r e ş i I n t r o d u c e r e a In ş c o li d e
m a n u a le şc o la re m o ld o v e n e şti p e n tru m oldoveni.
In a n u l 1896 a Î n d r ă z n i t c h i a f s ă - ş i s u s ţ i n ă p e r s o ­
n a l a c e a s t ă c e r e r e Ia P e t e r s b u r g î n a in te a M i n i s t e r u l u i
In stru c ţiu n e ! P u b lic e şl a s u p r a v e g h e to r u lu i im p e ria l
a t u t u r o r ş c o l i l o r b i s e r i c e ş t i d in i m p e r i u , A c e ş t i a a u
g ă s i t b u n ă i d e e a ş l f o l o s i t o a r e ş i ş i - a u . e x p r i m a t dor.inr
ţ a c a a t â t M i n i s t e r u l , c â t ş l . C o n s i l i u l Ş c o l a r S ln o ţla l
ş ă s e o c u p e d e a c e a s t ă i d e e . In u r m a a c e s t e i i n t e r ­
v e n ţii V a n ă s c u t In p r e o ţ i m e d o r u l d e a a v e a t i p o g r a ­
fie p r o p r i e s p r e a t i p ă r i m o J d o v e n e ş t e a t â t p e n t r u
ş c o l i c â t ş i p e n t r u b i s e r i c i . Şl s ’a p r i m i t a p r o b a r e d e
a s e t i p ă r i c ă r ţ i In l i m b a m o l d o v e n e a s c ă .
In a n u l 1931 p ă r , p r o t . M , C i a c h i r a îm p lin it 50 a n i
d e a c t i v i t a t e . I n v ă ţ ă t o r e a s c ă , p a s t o r a l ă şi n a ţ i o n a l ă r o ­
m â n e a s c ă . I. P . S. M i t r o p o l i t G u r l e l’â b i n e c u v â n t a t
c u o g r a m a tă sp e c ia lă de b lo e c u v ä d ta rV p en tru m unca
d e p u s ă pe te re n c u r tu r a l;r o m â n e s c . * : '
D e s p r e r o d n i c a l u c r a r e i n v i a D o m n u l u i ş l p e o-
g ö r u l n a ţ i o n a l a p ă r i n t e l u i p r o t ö l e r e u M. C i a c h i r v o m
s r l e m a i p e l a r ğ i n t r ’u n u l d in n u m e r e l e n o a s t r e ' v i i t o a r e .
N O T Ă ^ C o n f o r m İ a t e r v e n ţ l e i dlo a n u l 1896 p r o t
M. C i a c h i r a p r i m i t a p r o b a r e a de; a t i p ă r i c â r ţ r r e l i ­
g i o a s e şi m a n u a l e p e l i m b a m o l d o v e n e a s c ă p a r a l e l cu-
iim ba r u s e a s c ă ş i a c o m p u s ş l a t i p ă r i t u r m ă t o a r e l e
 128
c ă r ţ i ş i m a n u a l e p e l im b a r u s ă ş l m o l d o v e n e a s c ă p a -
-ralel. f •- • - 7 ;'
1. Bucoavna (ab eced ar)* '
2. A j u t o r u l , m o l d o v e n i l o r c â n d În c e p a l a v ă t a lim ­
b a rusească.
3. C a r t e d e c i t i r e . . (l .
A, S f â n t a I s t o r i e a V e c h i u l u i şi N o u l u i T e s t a m e n t
5. i s t o r i a b i s e r i c e a s c ă . •
• 6 . Începuturile In v ă tă tu re l c re ş tin e ş ti ca c a te h lz i-
s u l In s c u r t . ? •; ’ ■: .
7. C u v â o t e l n i c ( d i c ţ i o n a r r u s o - m o l d o v e n e ş c ) .
8 , S c u rtă g ram m & ticăm o ld o v en eaşcă
D in » C u v â n t u l M o ld o v e n e s c " N o . 9 1932

r î n v ă ţ ă t o r u l ;v T u d o r i o r g u s c r i e M an u a le le a lc ă ­
t u i t e d e p r o t o e r e u l M , C ia c h ir la l i m b a m o l d o v e n e a s c ă
f o a r t e m u l t a a j u t a t m o ld o v e n ilo r ‘Ia î n v ă ţ ă t u r a lor»
M a r e m u l ţ u m i r e p. C i a c h i r din p a r t e a e l e v i l o r ş i In*
v ă t ă t o r i l o r . p e n t r u m a n u a l e l e lui a j u t ă t o a r e ş l f o l o s i t o a r e ,

Onorarea jubilarulul prot. >M. Ciachir la

biserica Şcoalei Eparhiale vChlşlnău.
. In z i u a s e r b ă r i i c o m e m o r a t i v e a . 25 d e a n i d e l a în­
f i i n ţ a r e a t i p o g r a f i e i E p a r h i a l e C h i ş l n ă u şi m l ş c ă r e i na*
■ţionale în z iu a d e 21 N o e r a b r l e 1931, d u p ă o f i c i e r e a ş f .
l i t u r g h i i in b i s e r i c a Ş c o a l e i E p a r h i a l e , I. P . S. M i t r o ­
p o lit G u r i e a ţ i n u t o c u v â n t a r e d e s p r e î n s e m n ă t a t e a
r e în f iin ţă r ii t i p o g r a f i e i E p a r h i a l e , a r ă t â n d p e v e c h i l u ­
p t ă t o r i n a ţ i o n a l i şi in tr e ei, a s u b l i n a t d e o s e b i t a a c t i ­
v i t a t e a ic o n o m u l u i s t a v r o f o r M ih a il C i ä c h İ r , c ă r u i a ia
d a t o g r a m a tă sp e c ia lă de b in e c u v â n ta re c u prilejul
Î m p l i n i r e ! a 50 d e a n i d e p r o f e s ö r l e şi p r e o ţ i e p e n t r u
a c tiv ita te a s a p a s to r a lă , p ro fe s o ra lă şl na ţio n a lă d e ­
p u s ă m a i a l e s c u p r ile ju l I n f i i n ţ ă r e i t i p o g r a f i e i E p a r r ,
hlale, u n d e p ă r in te le C ia c h ir a lu c r a t ani d e a r â n d u l.
 129
ca p re şe d io te * 1 c o m ite tu lu i tip o g ra fie i c u sârg u lo ţă , ti­
p ă r i n d ş l çerte d i n t â i b r o ş u r i ş i ^ d e p r o p a g a n d ă In
lim ba m o ld o v e n e a sc ă . R e c u n o ştin ţă i s e c u v in e p ă rin ­
t e l u i C l a c h i r , c ă c i d e ş i g ă g ă u z , a s â r g u i t io l i m b a
m o l d o v e n e a s c ă m a i m tilt d e c â t a f ă c u t - o a l ţ i ^ m o l d o ­
veni g e t-b e g e t. ' : -r -

GRAMÂTĂ D E BINECU VÂNTARE

SM ERITUL GURIB
Din mila lui Dumnezeu, Arhiepiscop Chişlnă-
ului şi Mitropolit al Basarabiei.
Luând aminte cu toată mulţumirea la dragos­
tea, ce arată către sfânta Biserică Iconom Sta­
vrofor Mlhail Ciacftir prin neobosita sa străda­
nie în slujba sf, Altar vreme de 50 de ani pre­
dicând zelos cuvântul Dumnezeesc în Biserică, în
şcoli şi ajutând cu inima la" reînfiinţarea tipo­
grafiei Eparhiale moldoveneşti şi la publicarea
multor lucrări în graiul nostru, dam arhiepisco­
pala Noastră binecuvântare şl rugăm pe Atoate-
ţiitorul, să reverse milostivirea Sa asupra acestor
creştineşti fapte, \
S fa dat această gfamâtă de binecuvântare în­
tărită cu iscălitura şi pecetea Noastră, azi 21
Noembrie 1931, lq; reşedinţa Noăstră arhiepisco•
<pală din Chişinăa No, 14.561, (L, ;&)•
ş s / t CURIE
 130

Rçvisfa „Viaţa Basarabiei",!Nr. 0 din Sep­

tembrie 1933 scrie următoarele
I s t o r i a G ă g ă u z i l o r , — P ă r i n t e l e r;iconom s t a v r o f o r
M i h a i M l h a ilo v ic i C e a c h i r n e - a î n c r e d i n ţ a t un i n t e r e ­
s a n t m a n u s c r i s cu p r i v i r e la o r ig in a G ă g ă u z i l o r , al
c ă r u i a u t o r e s t e : In n u m ă r u l d e f a t ă p u b l i c ă m p r i m a
p a rte , a a c e s t e i l u c r ă r i d e v a l o a r e i s t o r i c ă i n c o n t e s t a ­
b ilă t o fe lu l c i . N o t ă m c u a c e s t p r i l e j c â t e v a d a t e şl
I n f o f m a ţ i u n i d e s p r e p e r s o n a l i t a t e a p ă r i n t e l u i C i a c h ir ,
u t i l i z â n d u n e le n o tiţe ş i s c r i s o r i a p ă r u t e in r e v i s t a l o ­
c a l ă « L u m i n ă t o r u l * . c u p r i l e j u l , s ă r b ă t o r i r e ! a 50 d e
a n i d e m u n c ă p e t ă r â m u l ş c o l a r şi b i s e r i c e s c a sf. S a l e .
D e o se b it de v a stă -i opera d e^b in efacere, de r o d - ,
n i c ă a c t i v i t a t e In o g o r u l b i s e r i c e i şl In d o m e n iu l ş c o - '
I a r , p r o t o e r e u C i a c h i r s ’a i l u s t r a t In B a s a r a b i a ş i p r ia
n u m e r o a s e l u c r ă r i In d o m e n i u l v i r i l i G ă g ă u z i l o r . I a t ă ,
c e s p u n e in a c e a s t ă p r iv in ţă o s c r i s o a r e ce i - a f o s t
a d r e s a t ă in a n u l 1931, c u p r ile ju l j u b i l e u l u i s ă u s e m l-
secu lar, de c ă tre re p re z en ta n tu l G ăg ău zilo r, în v ă ţă to ­
r u l C a s i m . „ P â n ă la sf. V o a s t r ă , no i G ă g ă u z i i , n ’a m
a v u t a b s o l u t nici o c a r t e s c r i s ă in lim b a n o a s t r ă ; sf.
v o a s t r ă , p e n t r u n oi s u n t e ţ i c e i a c e a u f o s t C h irii şi M e-
t o d i u p e v r e m e a lo r p e n t r u p o p o r u l s l a v o n . S f. V o a s t r ă
n e - a ţ i . d a t sf. E v a n g h e l i e m l i m b a g ă g ă u z ă , p e c a r e o
c itim ş i a c a s ă In f a m ilie " . ••
P ă r i n t e l e C i a c h i r a t r a d u s , In lim b a g ă g ă u z ă ;
E v a n g h e lia P s a ltir e a , C e a su rile , T e - D e u m u l, A catistul,
I s t o r i a v e c h i u l u i ş l n o u lu i T e s t a m e n t , I s t o r i a B is e ric ii,
sf. L i t u r g h i e , e tc .
T o t r e v i s t a : V i a ţ a B a s a r a b i e i p e lu n ile M a i, Iu n ie
1937 N r . 5*6 la p a g i n a 125 s c r i e ; . P ă r i n t e l e p r o t o i e r e u
M ih a ll C h l a c h i r p a t r i a r h u l , c o l a b o r a t o r u l r e v i s t e i . V i a ţ a
B a s a r a b i e i " are. a p r o a p e 80 ş u i a s c o s de . s u b t i p a r
p s a l t i r e a , t r a d u s ă d e s f i n ţ i a s a in lim b a g ă g ă u z ă :
C u n o a ş t e m m u l t e p ild e d e v r e d n i c i e c ă r t u r ă r e a s c ă ;
c e a a p ă r i n t e l u i C i a c h i r In să e s t e d e o v a l o a r e f ă r ă
s e a m ă n . ' S f ; S a s c r ie , t r a d u c e ş i , t i p ă r e ş t e p e n t r u g ă ­
g ă u z i b a s a r a b e n l , în lim b a lo r, c a r e e s t e un d i a l e c t a l
Umbli t u r c e ş t i , o p e r e d e c i r c u l a ţ i e u n i v e r s a l ă ş i m a r e
 In sem n ătafâ creştin ească, cü tru d a şl p e ch eltu iala să.
- D iv in u l c â n t â r e ţ D a v id : ş l : a g ă s i t i n t e r p r e t u l c a r e s ă
d e s c ă t u ş e z e i z v o a r e l e c â n t e c u l u i In lim b a s c u m p ă ş i
n a t a l ă g ă g ă u z u l u i p i o s ; in s e v e r a l in iş te a b i s e r i c i l o r
^ ş i p l ă c u t a a t m o s f e r ă a c ă s u ţ e l 'sa le g ă g ă u z u l b a s a r a ­
b e a n îşi v a p u t e a m u l ţ u m i in im a , p s a lm o d lir id c u g l a s
- c o v â r ş i t d e e m o ţ i e t â l c u l a d â n c al m e lo d iilo r r e g e l u i
e b re u . R e c u n o ştin ţa şi g â n d u l s ă u s ă s b o a r e a tu n ci
-la v e n e r a b i l u l u n c h i a ş c u b a r b a .colilie, c a r e - ş i b r o -
. b o n e a z ă g e n e l e c u l a c r i m i l e d u io ş ie i ş i d r a g o s t e i .pe
c a r e o p o a r t ă i u b i ţ i l o r s ă i g ă g ă u z i din B u g e a c .
Z i a r u l . B a s a r a b i a ” in ~ N r. 37£9 d e l a 15 Iu lie 1938
s c r i e : „ P r o f e s o r u l ; p e n s i o n a r p ă r i n t e l e M ih a il C i a c h i r ,
d in C h i ş i n ă u a a l c ă t u i t şi t i p ă r e ş t e p r im u l . d i c ţ i o n a r
ag â g ă u zo -ro m â n H de a în le s n i şi a c e s t o r lo ia li c e t ă ţ e n i
r o m â n i , c a r e s u n t v g ă g ă u z i s ă în v e ţe c o r e c t i i r a b a ş i
lite ra tu ra rom ână.
Ii c u n o a ş t e m b a g a j u l - d e m a r e c u n o ş t i n ţ e a a c e s ­
t u i v r e d n i c c o l a b o r a t o r a l z i a r u l u i n o s t r u şi n ă d ă j d u i m
c ă l u c r a r e a v a fi d e o v a l o a r e i n d i s c u t a b i l ă ş i s e Va
b u c u ra de un re a l su c c e s .

M U LT P R E ŢU ITE
P Ă R I N TE MI H A I L E
ÎN V Ă Ţ Ă T O R U L n o st r u

A m şi s im t o d e o s e b ită p lă c e re şi o n o a re de a v ă
s c r i e a c e s t e r â n d u r i p l e c â a d u - m ă in f a ţ a D - V o a s t r e ,
c a în v ă ţă to r şl lu m in ă to r al poporului G ă g ă u z . V ă m u l­
ţ u m e s c In n u m e l e G ă g ă u z i l o r p e n t r u m u l t p r e ţ u i t a c a r t e :
• I s t o r i a G ă g ă u z i l o r * , p e c a r e a - ţ i s c r i s o. A c u m G ă g ă ­
u z ii v o r ş t i ş i I s t o r i a lor, c a r e e r a n e ş t i u t ă . V ă m u l ţ u ­
m im p e n t r u t r u d a ş l o s t e n e a l a c a r e â - t i d e p u s p e n t r u
s c r i e r e a a c e s t e i s c u m p e i s t o r i i p e n t r u noi.
'v M ă f a c e c o u l p o p o r u l u i d e j o s , a d u c â n d e lo g ii c u ­
v en ite v en e ra b ilu lu i d o s tr u lu m in ă to r i N o ro d u l n o stru
e s t e r e c u n o s c ă t o r i l- a i d a t l u m in a î n v ă ţ ă t u r i i Q ă g ă u z i -
 132
l o r , c a r e ' e s t e f o a r t e p r e ţ u i t ă . 7 A -ţi d a t n o r o d u l u i n o s t r u
b o g a t e l e c u g e t ă r i a l e B ib lie i, I n . l i m b a l u İ ' m a t e r n g ^ S ü -
f l e t d in s u t l e t n i-a i d ă r u i t . C u m ă r e e n t u z i a s m c i t e s c
G ăg âU zli c ă rţile şi fo işo areie s c ris e d e D - y e a s t r ă . E le
o g l i n d e s c - p e r s o n a l i t a t e a D * v o a s t r ă , p lin ă d e i u b i r e ’d e '
p o p o r . D in t o a t e r â n d u r i l e a c r i e r i i o r D * v ö a t r ê , r ă s a r e
m ă r e ţ i a fiin ţe i S f . - T a l e , c a r e a d u c e o m a r e j e r t f ă în-
fo lo siil)p o p o ru lu i G ă g ă u z . N e d a ţi şi n o u ă în v ă ţă to rilo r
tin e r i nu n u m a i e x e m p l u , c i ş i ’în d e ta d e . m u n c ă r o d i- *
t o a r e . U l t i m a o p e r ă ' a D - V o a s t r ă „ I s t o r i a G ă g ă u z i l o r 1’,
o c e tim cu d e o s e b ită p lă c e r e şl-m u lţd m ire . A d m irăm
p r i c e p e r e a ş i e n e r g i a ' n e ş e c [ j t ă ^ ; ' / . :\vri-'.i^ > r,
, , P rin a c e a s t ă c a rte , p lin ă d e ştiioţl p re ţu ite : Is to ric ă
'e t n o g r a f i c e , r e l i g i o a s e , m o r a l e ; s c o a s e d l n s c r i e r i l e s c r i i ­
t o r ilo r Î n v ă ţ a ţ i , i s t o r i c i l o r ş i e t n o g r a f i l o r ; s a v a n ţ i s ' â
d e s v e llt p a g in ile is to rie i n o a s t r e . A c e a s t ă o p e r ă Îm pre­
u n ă cu c e le d ê p â n ă ac u m , ç o n s titu e m o n u m e n tu l'c e l
;mtfl m a e s t p s ş i m ă r e ţ , c ç a - ţ l T id lc a t v i e ţ e i ' P - V o a s t r e
d e p ro p o v ă d u ito r al; c u /tu r e i/A - ţl d a b c e l r a a l s t r ă i n ^
'c i t o r e x e m p l u , c e ' p o a t e d a u d . c o n d u c ă t o r s p i r i t u a l u r - ;
m a şilo r să i. U rrţjăQ du*ţl:pildâ a t â t d ă m ă r e a ţ ă ,m ă g ă d r
d e s e : ş i v r e a u ^ ş i e u s ă fiu p r i n t r e p rim ii u c e n i c i a l
S f in ţie i V o a s t r e / j j/~
. P r i m i ţ i d a r p r l n o ş u l r e c u n o ş t i n ţ e i ş i m u l ţ a m i r p i inaley
.p e n tru o p e re le .P -V o a ş tră . •-
^Wăţăt^p^Pfrcemli:;

.eŞNzyRAJT"

■ T ip o g r a jia i T i p a r u l 'M o ld o V e n e sc " ChlşjoŞu;;

 Prqfesorul Pensionar
Protoiereul
MIHAIL CEACHIR (Ciachir)
S criito ru l isto rie i p o p o ru lu i G ă ­
g ău z şl tra d u c ă to ru l cărţilo r re ­
l i g i o a s e ş i f o l o s i t o a r e în l i m b a
găgăuză,

P ro to iereu l M C iachir 50 ani s e ocupă cu

traducerea ş i com punerea că rţilo r- ş i broşurilor in
lim ba găgăuză*
- . Ia tă c ê s c r i e v e s t i t u l P r e f e s o r U n i v e r s i t a r A r h lm .
Scirlban desp re operlle p ă rin te lu i M. C eachlr în z ia ru l
din B u cu reşti mV E Q H E A m N r. 80 din 3 F ebruarie 1935
in a r t i c o l u l ; . V R E D N I C I E B A S ARABEANÄV..
- . . S u n t n u m a i .puţini ani, d e c â n d p r e o ţ l m e a b a s a *
f a b e a n ă a s ă r b ă t o r i t pe u n a l e s a h lp a l el. P ă L P r o -
to le ra u ' M lh a il C e a c h l r d in C h l ş l n ă u A f o s t c in s tit
p e n t r u cel 50 d e a n i d e h a r n i c ă v i a ţ ă p r e o ţ e a s c ă chel*:
t u l t ă Încă şl p e u n o g o r In c a r e n im e n e a nu .s’a g â n d j t
s â lu creze ca S f. S a . ' s
. , D a c ă çl'nçoace d e P r u t n u m e le s ă u nu e s t e c p n o s ^
c u t , t o t u ş i - y e s te a lu c r u lu i ş ă u a s t r ă b ă t u t , d in c o lo d e
ţ a r a . n o a s t r ă , ş l d e ă c e e a s ê c u v in e a f r p p m e n l t c u l a u d e
J n a u z u l tiltu ro r. V -
P ă r . P r o t o l e r e u M . C e a c h lr e s t e s i n g u r u l c a r e ş i - a
lipit Inlm a d e n e a m u l G â g ă u ţ l l o r . ' N o i n u ş tim d e a c e s t
n e a m d e o a m e n i, ci a u z i m d o a r , c ă D o b r o g e â e s t e lo ­
c u i t ă ş l d e G ă g â u t h D u p ă c e n e - a m u n it c u B a s a r a b i a ,
a u z im c ă ş) p e , p ă m â n t u l el s e a f lă lo c u ito ri dltf a c e s t
neam . 1
P ă r , . C i a c h i r s ’a a p u c a t s ă c e r c e t e z e m a l a m ă n u n ţ i t ;
V ia ţa şl t r e c u t u l lo r ş l # ' d a t u n s t u d i u d e M a t ă n o u - "
 196

t a t e a !□ m a i m u l t e n u m e r e din r e v i s t a V iaţa B a sa ra ­
b iei din C h lş in ă u . El s e a f lă a c u m s t r â n s la un loc,
i n t r ’o b r o ş u J ă s u b n u m e l e d e » I s to r ia G ă g ă u z i l o r din
B asarab ia".
N o i. cel d e d in c o a c e d e P r u t z i c e m G ä g ä u ţ i , b a ­
s a r a b e a n in s ă îl n u m e s c G ă g ă u z f .
L a s ă r b ă t o r i r e a d c 50 d e ani d e m u n c ă p a s t o r a l ă
a P ă r i n t e l u i C e a c h i r , în 8 N o e m b r l e 1931, a Venit şl o
s o lie d e G ă g ă u t i , d in s a t u l A v d a r m a , j u d . T lg h ln a , în
f r u n t e c u Î n v ă ţ ă t o r u l d e n e a m g ă g ă u ţ . V la d lm lr C a s ă m
d in a c e l s a t . S o lia a c e a s t a a m u l ţ u m i t P ă r i n t e l u i C e a ­
c h i r p e n t r u t o t c e a f ă c u t p e n tr u ei. A m ă r t u r i s i t că
p â n ă la S f. S a n im eni n’a v e n it s ă - i lu m in e z e .
In a d e v ă r , P ă r . C e a c h i r cel d in tâ i a f ă c u t t r a d u c e r i
în lim b a G ă g ă u t i l o r şi l e - a d a t la l u m in a t i p a r u l u i ,
© â g ă u ţ l l în c ă nu v ă z u s e r ă s c r i e r e in lim b a lor. D e
a c e l a a u f o s t p r e a fericiţi, c ă p o t c e ti In g r a i u l lo r şi
d e a c e l a a u v e n it s ă s e a l ă t u r e şj el la s ă r b ă t o r i r e a
ă c u tă P ă rin te lu i C each ir. __
t / Sf. S a a t r a d u s in lim b a G ă g ă u t i l o r E v a n g h e l i a ,
r â n d u l a l a S fin te i L itu r g h ii, C a r t e a C e a s u r i l o r , C a r t e
d e T e d e u m , A c a f ls tu l, I s t o r i a V e c h iu lu i şi N o u l u i T e s ­
t a m e n t , C a r t e d e r u g ă c iu n i. I s t o r i a B i s e r i c e a s c ă şl a l ­
te l e .
C u m s e . v e d e , o î n t r e a g ă m u n c ă v ie d e a p o s t o l ,
p e n t r u un n e a m d e c a r e n im e n e a n u s e în g r ijis e de
aproape.
C e sol d e o a m e n i s u n t G â g ă u ţ U ? D u p ă p ă r e r e a
P ă r i n t e l u i C la c h lr, el s u n t o v iţă t u r c e a s c ă , d a r nu t o t
u n a c u T u r c i i d e a z i. El v o r b e s c t u r c e ş t e , s u n t creştinii
© rto d n c şi şl în că f o a r t e o r t o d o c ş i
Cum am spus, îm b răţişarea a r ă ta tă de P â r. C e a ­
c h ir a c e s t u i p o p o r a a v u t r ă s u n e t . A u a u z i t T u r c i i din
C o n s t a n t l n o p o l , c a r e s o c o t e s c pe G ă g ă u ţ l d e un n e a m
c u ei. A u a u z i t , c ă -un p r e o t b ă t r â n a d a t c ă r ţi c r e ş t i ­
n e ş ti p e . j j r a 1 ul t u r c e s c a l G ă g ă u ţ i l o r şl a f o s t o v e ­
s e lie m a r e p e n t r u a c e a s t a la C o n s t a n t l n o p o l .
D a r nu a v e a u d e c ^ t o ş t i r e f ă r ă nici u n a m ă n u n t .
E a a r ă s ă r i t a n u l t r e c u t în 2 z i a r e t u r c e ş t i din C o n s ­
t a n t l n o p o l : în V akit şl ista m b u l A kşam .
Z i a r u l V akit, în n r . s ă u d e l a 30 Iulie t r e c u t , s c r i a
f o a r t e m i ş c a t d e s p r e p u ţin u l p e c a r e - I a f la s e ... c ă ol
 197

B a s a r a b i a s e a f lă u n p r e o t b ă t r â o , d e 74 d e ani, c a r e
n u n u m a i c ă a d a t p e lim b a t u r c e a s c ă s c r ie r i p e n t r u
neam ul G ă g ă u ţ l l o r , cl Ie-a şl t i p ă r i t c u b a n u l
s ă u şl s i n g u r s ’a silit s ă le î m p r ă ş t i e ; c ă a l u c r a t c a
un a p o s t o l , şl el t r e b u i e s ă - ş l d e a silin ţe le p e n t r u a
a fla c u m s t a u lu c ru rile şt c i n e - e s t e a c e l p r e o t . P e
T u r c i fl m iş c a f a p t u l , c ă a 'a g ă s i t c in e v a , c a r e a a r ă t a t
d r a g o s t e d e n e a m u l G ă g ă u ţ l l o r , p e c a r e el II p r i v e s c
c a o r a m u r ă a lo r .
A ltc in e v a , s c r iito r u l t u r c G ea m i-B ei din C o n s t a n -
tln o p o l, s ’a m i ş c a t şi el f e r i c i t d e a ş a ş t i r e şl a tr im is
d u p ă o r g a n e l e S o c ie tă ţii B ib lic e B r ita n ic e din C o n s t a n -
tln o p o l, s ă Î n t r e b e d e a u v r e - o ş t i r e d e s p r e t r a d u c e r i
d e c ă r ţ i c r e ş t i n e ş t i f ă c u t e p e n t r u G ă g ă u ţ l dln R o m â n ia ,
S o c i e t a t e a B ib lic ă a v e a t r a d u c e r e a S fin te i S c r i p t u r i
in t u r c e ş t e , p e c a r e o î n t r e b u i n ţ e a z ă p e n tr u t o t n e a m u l
t u r c e s c . D a r d e s p r e o l u c r a r e f ă c u t ă a n u m e In R o m â ­
nia, nu p u t e a d a nici u n r ă s p u n s . - -
E u a m p u t u t l ă m u r i o r g a n e l e S o c ie tă ţii B r i t a n i c e ,
p rin c e le ce ş t i a m d e s p r e p ă r i n t e l e C ia c h lr. A m trim is
c â t e v a din s c r ie r ile s a l e , şl e le în c u r â n d v o r a j u n g e
la C o n s t a n t l n o p o l . A tu n c J b u c u r i a T u r c i l o r v a fi m a i
m a r e . Ei v o r v e d e a , c ă ş t i r e a e - a d e v ă r a t ă şl v o r a v e a
şl a m ă n u n t e .
V o r v e d e a in s ă , că t u r c e a s c a lor n u , s e p o t r i v e ş t e
c u c e a din B a s a r a b i a - In a d e v ă r , S o c i e t a t e a B ib lic ă a
in c e r c a t s ă Î m p r ă ş t i e p r i n t r e G ă g ă u ţ l B iblia t u r c e a s c ă
o b 'ş a u l t ă . F ă r ă fo lo s Inşă. G ă g ă u ţ l l n ’o în ţ e l e g . T u r ­
c e a s c a lor e d e a l t so l. ,
T ocm al de acela, tr u d a P ă rin te lu i C ea c h lr e cu a t â t
m ai p r e ţ i o a s ă . Sf. S a e c e l d in tâ i, c a r e d ă c u v â n t u l İtil
D u m n e z e u In lim b a d e a z i a G ă g ă u ţ l l o r .
N o i v o r b im d e s p r e G ă g ă u ţ l , f ă c â n d h a z p e s o c o ­
te a la Jor. T o t u ş i el nu s u n t m a l p r e j o s d e a l t e p o p o a ­
re. N o i a v e m la C h 'ş l n ă u şl s t u d e n ţ i d e n e a m g ă g ă u ţ .
S u n t f o a r t e b u n i s t u d e n ţ i şi ne p u t e m d a s e a m a , c ă
h a z u rile n o s t r e p e s e a m a G ă g ă u ţ l l o r nu s u n t d r e p t e .
D im p o triv ă , el s u n t o a m e n i d e t o a t ă v r e d n i c i a .
E 3 te m a r e m e r i t a l P ă r i n t e l u i C ia c h lr , c ă n’a t r e c u t
rece pe l â n g ă a c e s t n e a m d e o a m e n i, ci a p u s u r e c h e a
la Inima lor. şl a î n c e p u t a -1 Iubi. C e a f ă c u t Sf, S a .
este a c u m o f a p t ă , c a r p II c i n s t e ş t e n u . n u m a i p e Sfy
 198

S a , cl şl pe t o a t ă p r e o ţ l m e a din Ţ a r a R o m â n e a s c ă »
T u r c i i a f l ă c u d r a g , c ă noi a v e m un a s e m e o e a p r e o t
a l e s şl s e v o r b u c u r a , c â n d v o r a f la m a l in a m ă n u n t ,
c ç a f ă c u t S f. S a p e n t r u c r e ş tin ii cu g r a i t u r c e s c d e la noi.
F ă r ă în d o ia lă c ă t o ţ i v o r a f la c u d r a g a s e m e n e a
ş tir i, i a r noi a m (fn u t s ă n u le p ă s t r ă m n u m a i p e n t r u
noi*. ,
A rhlm . S C R IB A N

N O T Ă . I a t ă ce s c r i e d e s p r e t r a d u c e r i l e c ă r ţ i l o r in
l i m b a a d e v ă r a t g ă g ă u z ă f ă c u t ă d e p ro f. M. C e a c h r , ş t
u n v e s t i t p r o f e s o r din R u s i a , g ă g ă u z u l H a r a l a m p i e
M o n a stâ rll, fostul Inspector a tu tu ro r şc o a le lo r tu r c o -
t a t a r e din R u s i a : . T r a d u c e r e a f ă c u t ă b in e şi f r u m o s ,
c ă e f ă c u t ă In a c e a lim b ă , In c a r e g r ă e s c g ă g ă z l l .
S u b ţ l e t ă t H e l in g v is te şi filo lo g ice nu S3 t r e b u e s c in
t r a d u c e r i . C e m a r e n o r o c ir e şi m â n g â e r e p e n t r u g ă ­
g ă u z i i n o ş t r l l c r e ş t i n i d e a a v e a C u v â n t u l Iul D u m n e ­
z e u în l i m b a m a t e r n ă . • T r a d u c e r i l e c ă r ţ i l o r în lim b a
g ă g ă u z ă e s t e o f a p t ă m a r e , c a şl f a p t a t r a d u c ă t o r i l o r
C h irii şi M e f o d le din v e c h im e " .
E x t r a s din z ia r u l V e g h e a N o . 80/935,

Revista „Luminătorul" No 24 din 1931

scrie următoarele :
G ă g ă u z i i s u n t f o a r t e m u lţu m iţi c ă a u din s â n u l l o r
u n s c r i i t o r , c a r e s c r i e c ă r ţ i in lim b a lor.
C u o c a z i a j u b ile u lu i d e 50 a n i d e a c t i v i t a t e p a s t o ­
r a l ă şl p r o f e s o r a l ă a p r o t o e r e u l u l M ihall C la c h lr, Iu
z iu a d e 8 N o m b r l e 1931 o d e l e g a ţ i e d e g ă g ă u z i , î n f ă ­
ţ i ş a t ă d e î n v ă ţ ă t o r u l din c o m u n a A v d a r m a j u d e ţu l T l -
g h ln a V l a d i m l r C a s lm in b i s e r i c a o r f e l i n a t u l u i „ R e g in a
M a r f a * , d u p ă s f â r ş i t u l s fin te i L itu rg h ii, a c itit u r m ă ­
t o a r e a a d r e s ă d la p a r t e a g ă g ă u z i l o r :

P reacucernlce ş l m ult stim a te P ă 'ln te ico n o m 'S ta vro -.

fo r M ihall Ceachir. _
N u m a i c e a c u m c â t e v a zile noi g ă g ă u z i i , a m a f l a t
d ia z i a r e , c ă vl s ’a u îm plinit 50 (c lo z e c l) ani d e p r o d l-
 199

g l o a s ă a c t i v i t a t e Io s e r v ic iu l a p o s to lle ! Io g e n e r a l» d e
a c e l a şl noi ne g r ă b i m m ă c a r d e z iu a o n o m a s t i c ă a sf;
v o a s t r e s ă a d u c e m p r in o s u l n o s t r u d e re c u n o ş tin ţă » f e -
lic itâ n d u - v ă c u f r u m o a s a , f o l o s i t o a r e a şi r o d n ic a a sf;
V o a s t r e a c t i v i t a t e in o g o r u l s f . biserici, in d o m e n iu l ş c o ­
lar, şl c u l u m i n a r e a ş l Î n d r u m a r e a s p r e b(ne a p o p o r
ru ln l In d e c u r s u l c e l o r 50 d e ani. 1 ■'
P ro fită m de ziua de a stă z i, c a re e s te a t â t de în­
s e m n a t ă în v i e a ţ a sf. v o a s t r e , c a s ă n e e x p r i m ă m î n a r
In te a sf. v o a s t r e r e c u n o ş t i n ţ a şl m u l ţ u m i r e a .
D in t o a t e p u t e r i l e v ă m u l ţ u m i m p e n t r u m a r e a b u ­
n ă v o in ţă . p e c a r e a ţ i a r ă t a t - o ş l a r ă t a ţ i p e n t r u lu m in a ­
r e a şi e d u c a r e a p o p orului* g ă g ă u z , d e a c u m 50 d e ani,
d â n d u - I e t o t u l în l i m b a ' l o r m a t e r n ă . ; ;■ -
P â n ă t a sf. v o a s t r ă , noi g ă g ă u z i i , n’a m a v u t a b ­
s o l u t bici o c a r t e s c r i s ă 'i n l im b a n o a s t r ă ; sf. v o a s t r ă
p e n t r u n o i s u n t e ţ i , c e l a e e a u f o s t C hirii şl M e to d iu pe
v r e m e a lor p e n t r u p o p o r u l s l a v o n .
Sf. v o a s t r ă , n e a ţi d a t sf. E v a n g h e l i e in lim ba g ă g ă ­
uză» pe c a r e o a s c u l t ă m In b is e r ic a in lim b a n o a s t r ă
m a t e r n ă şl p e c a r e o citim şi a c a s ă in fam ilie.
Sf. v o a s t r ă aţi t r a d u s şi n e -a ţi d a t n o u ă g ă g ă u z i ­
lor r in d u la la sf. L i t u r g h i i . C e a s u r i l e , T e - D e u m u l» A c a ­
t i s t u l ş. a , Sf. v o a s t r ă n e - a t ) d a t in lim b a g ă g ă n z ă :
I s t o r i a v e c h i u l u i şl N o u lu i T e s t a m e n t » r u g ă c i u n i l e şi
I s to r ia b i s e r i c e a s c ă şi c e t e r . . .
Şl a c u m In z ilele d e b ă t r â n e ţ e , sf. v o a s t r ă , c o n tl^
o u a ţ i a ne lu m in a şl e d u c a orln . F o a i a M is io n a r ă * ç e ­
n e e s t e t r i m e a s ă d e c ă t r e s t a I n s titu ţie „ F r ă ţlm e a -
N a ş t e r i i Iul H rlstos*» In f l e c a r e lu n ă .
C u n e s p u s ă p l ă c e r e şl d e p lin ă m u l ţ u m i r e , çitim a -
c e s t e fol c u i n v ă t â t u r b a t â t d e f o lo s ito a r e , m a l a l e s în.
z ile le n o a s t r e , c â n d d u ş m a n i i B isericii s ^ u înm ulţit»
N e în c h in ă m Î n a i n t e a . n e o b o s ite i, p r o d ig io a s e i, şi-
m u l t f o l o s i t o a r e i a s f . v o a s t r e activităţi» şi m u l ţ u m i m b u ­
n u lu i D u m n e z e u , c ă n e - a d a t şl n o u ă u n â p o s t o l , c a r e .
e s t e e ş l t din m ijlo c u l n o s t r u şl, c a r e tim p d e 50 a n i n e
l u m in e a z ă in lim b a n o a s t r ă m a t e r n ă .
M u lţu m im s f . v o a s tr e » p ă r i n t e M ih a lle , m u lţu m im ,
d e mii d e orf, p e n t r u n e c o n t e n i t a ş l n e o b o s i t a m u n c ă , p e
c a r e a*(I d e p ü s - o şi o d e p u n e ţ l d e a tiţla ani, p e n t r u
lu m i n a r e a şi e d u c a r e a n o a s t r ă . ! v
 2 0 0

R u g ăm pe bunul D u m n ezeu , ca Ei s ă vă d ea s f .
v o a s t r e r ă s p l a t a c u v e n i t ă p e n tr u m u n c a n e o b o s i t ă in
a p o s t o l a t şl s ă v ă tie încă cu d e p l i n ă s ă n ă t a t e mulţi»
m u l ţ i ani, p ă r i n t e , c e e ş ti f a r u l p o p o r u lu i g ă g ă u z ,
S f. v o a s t r ă a ţ i f o s t şt s u n t e ţ i In t o a t e r a m u r i l e d e
a c t i v i t a t e s p r e b in e , e x e m p l u p e n t r u noi g ă g ă u z i i , d e
a c e l a şl noi d o rim a n i m u lţi şl fericiţi a p o s t o l u l u i g ă ­
g ă u z , p ă r i n t e l e M ih a il, î n v ă ţ ă t o r u l , e d u c a t o r u l şl lu m i­
n ă to ru l p o p o ru lu i g ă g ă u z .
D a ţ l - m l v oe, sf. p ă r i n t e , s ă v ă a d u c a c e a s t ă a d r e s ă *
c a s e m n d e î n a l t d e v o t a m e n t şl p r o f u n d ă m u l ţ u m i r e
p e n t r u a c t i v i t a t e a p r o d i g i o a s ă şl b i n e f ă c ă t o a r e a s f .
v o a s t r e , c e a ţ i d e p u s - o şi o ' d e p u n e ţ l p e n t r u n o l g ä g ä -
uzii. M u lţi a n i î n a i n t e !
R eprezentantul g ă g ă u z ilo r
V la d . D. C a s î m >;
l o v ă ţ ă t o r corn. A v d a r m s , j u d , Ţ l g h i n a

S ă d ea D u m n e z e u mal m u lţi p ă s to ri r lv n ito r î.s e -

m ienl şl u r m ă t o r i p ă r i n t e l u i jubiliar.* s ă - l InzM ească A t o t ­
p u t e r n i c u l c u t ă r i a p u t e r i l o r la s l u j b a , p e c a r e nu o
p ă r ă s e ş t e nici a c u m , e ş ln d la pen sie , p e n t r u c r e ş t e r e a şl
- c r e ş t i n e a s c ă e d u c a ţ i a In d u h u l e v a n g h e l i c a tin e r ilo r
v l ă s t a r e , a g e n e r a ţ i e i v iito a r e — c opiilor, fiind p r o f e s o r
d e re lig ie In m o d g r a t u i t In v r ’o c î t e v a şcoli p r im a r e
„şi p r e d i c a t o r la s a l a e p a r h i a l ă .

M u lţi ani tră ia sc ă A.

P rot. M i t r o f a n I g n a t l e v

p in R e v i s t a L u m i n ă t o r u l N o . 24 a n . 1931.

Ziarul „Cuvânt Moldovenesc" No, 9

din 1932 scrie:
desp re a c tiv ita te a p ro td iereu lu l M, C ia c h lr : . P ă r .
p ro f. M . C ia c h lr a a j u t a t f o a r t e m u l t la in fllu ţa re a ti­
p o g r a f i e i E p a r h i a l e şl ia c o n d u c e r e a el, î n t r u c â t , c a
 201
m ç m b r u a C o n s l s t o r l u l u i şl y r e m e d e 6 a n i p r e ş e d i n t e
a l - C o m i t e t u l u i t i p o g r a f ic ! a a v u t p u t i n ţ a a c e a s t a in
c e a m a l m a r e m ă s u r ă . T o t el a p u s la c a l e p e s t a ­
r e ţ u l m ă n ă s t i r e ! D o b r u ş a . a r h i m a n d r i t P o r f i r l e şl p e
c ă lu g ă ri, ca să je rtfe a sc ă» să d o n eze preoţlm el c lăd i­
rile, u n d e s e a f l ă şl a z i ti p o g r a f i a .
P ă r . p r o t . M . C e a c h l r în că din 1885 fiind m e m b r u
a) C o n siliu lu i Ş c o l a r M in is te r ia l din jiid . C h lş lu ă u —
a c e r u t î n v o ir e a d e t i p ă r i r e şl l n t r o d u c e r e a In şc o li d e
m a n u a l e ş c o l a r e m o l d o v e n e ş t i p e n t r u m o ld o v e n i.
In a n u l 1896 a î n d r ă z n i t c h i a r s ă - ş l s u s ţ i n ă p e r s o ­
n a l a c e a s t a c e r e r e la P e t e r s b u r g î n a i n t e a M in i s t e r u l u i
I n s t r u c ţ i u n e ! P u b l i c e . ' ş l a s u p r a v e g h e t o r u l u i im p e r ia l
a t u t u r o r ş c o lilo r b i s e r i c e ş t i din Im p e riu . A c e ş t i a a u
g ă s i t b u n ă I d e e a şl f o l o s i t o a r e şl ş i - a u e x p r i m a t d o r in ţa
c a a t â t M i n is te r u l, c â t şl C on siliu l Ş c o l a r S in o d a l s ă
s e o c u p e d e a c e a s t ă Id e e . Iu u r m a a c e s t e i In te rv e n ţii
s ’a n ă s c u t in p r e o ţim e d o r u l d e a a v e a tip o g r a f i e p r o ­
prie s p r e a tip ă r i m o l d o v e n e ş t e a t â t p e n t r u şc o li c â t
ş l p e n t r u b is e r ic ă . v
N O T Ă . In a n u l 1931 p ă r . p r o t . M. C la c h lr a îm p linit
50 ani d e a c t i v i t a t e î n v ă t ă t o r e a s c ă , p a s t o r a l ă şl n a ţio -
n a l ă r o m â n e a s c ă . I. P i S . M itr o p o lit G u r l e l’a b i n e c u ­
v â n ta t cu o g r a m o tă sp e c ia lă de b in e c u v â n ta re pentru
m u n c a d e p u s ă pe t e r e n c u l t u r a l r o m â n e s c .
D e s p r e r o d n i c a l u c r a r e în v ia D o m n u lu i şl pe o g o ­
r u l n a ţio n a l a p ă r in te lu i p r o t o l e r e u M. C la c h lr vom
s c r i e m a l p e l a r g Intr’u n u l din u n m e r e l e n o a s t r e v i i t o a r e
D in » C u v â n t u l M o ld o v e n e s c * N o . 9 —1932.

Onorarea jabelarului prot M. Clachlr la

bîsericş Şcoalel Eparhiale Chlşinău,
In ziua serbării comemorative a 2 5 .decani dela.inflin-
tarea tipografiei Eparhiale Chişţnău şl raişcărei naţionale
în ziua de 2 l; Noembrie 1931, după oficierea sf. liturghii
în biserica Şcoalel Eparhiale, I. P. S. Mitropolit Gurie a
ţinut o cuvântare despre Însemnătatea reînfiinţării tipo­
grafiei Eparhiale, arătând pê vechi luptători naţionali şi
 2 0 2

!ntre ei, a subliniat deosebita activitatea iconomţılui sta­

vrofor Mihail Ciachir. căruia ia dat o gramată specială de
binecuvântare cu prilejul împlinire! a 50 de ani de pro-
fesorie şi preoţie pentru activitatea sa pastorală, profe­
sorală şi naţională depusă mal ales cu prilejul înfiinţărei
tipografiei Eparhiale, unde părintele Chiachir a lucrat ani
dearândul, ca preşedinte'comitetului tipografiei cu sîrgu-
inţăi tipărird şi cele dintâi broşuri şi cărţi de propagandă
în limba moldovenească. Recunoştinţă i se cuviue păr.
Ciachir, căci deşi găgăuz, a sîrguit în limba moldove*
nească mai mult decât a făcut-o alţi moldoveni get’beget.

GRAMÄTÄ DE BINECU VÂNTARE

SM ERITUL GURIE
Din mila lui Dumnezeu, Arhiepiscop Chişină
ului şi Mitropolii al Basarabiei.
Luând aminte cu toată mulţumirea la dragos
tea, ce arata către sfînta Biserică Iconom Sta­
vrofor Mihail Ciachir prin neobosita sa străda­
nie în slujba sf. Altar vreme de 50 de ani pre­
dicând zelos cuvîntul dumnezcesc în Biserică, în
şcoli şi ajutând cu inima la reînfiinţarea tipo­
grafiei Eparhiale moldoveneşti şi la publicarea
multor lucrări în graiul nostru, dăm arhiepisco­
pala Noastră binecuvântare şi rugăm \e Atoate-
ţiitorul, să reverse milostivirea Sa asupra acestor
creştineşti fapte. -
S ’a jdat această gramată de binecuvântare în­
tărită cu iscălitura şi pecetea Noastră, azi 2 Î
Noembrie 1931, la reşedinţa Noastră arhiepiscop
pală din Chişinău No. 14.561. (L. Ş.).
ss. t GURIE,
 M U L T P R E ŢU ITE
P Ă R I N T E MI H A IL E
în v ă ţ ă t o r u l n o st r u

Atn şl s i m t o d e o s e b i t ă p l ă c e r e şi o n o a r e d e a vă-
s c r ie a c e s t e r â n d u r i p l e c â n d u m ă in f a ţ a D - V o a s t r e *
c a Î n v ă ţ ă t o r şl l u m i n ă t o r al p o p o r u lu i G ă g ă u z . V ă m u l ­
ţu m e s c in n u m e le G ă g ă u z i l o r p e n t r u m u l t p r e ţ u i t a c a r t e a
. I s t o r i a G ă g ă u z i l o r " , p 6 c a r e a -ţl s c r i s - o . A c u m G ă g ă ­
uzii v o r . ş ti şl i s t o r i a lo r, c a r e e r a n e ş t l u ţ ă . V ă m u l ţ u ­
mim p e n tr u t r u d a şl o s t e n e a l a c a r e a - ţ l d e p u s p e n t r u ,
ş.crlerea a c e s t e i s c u m p e Istorii p e n t r u n o i / - '4
1 M ă f a c e c o u l p o p o r u l u i d e ’jos, a d u c â n d elogii c ţ $
v e n ite v e n e r a b i l u l u i n o s t r u lu m i n ă t o r . N o r o d u l n o s t r u ,
e s t e r e c u n o s c ă t o r : l-al d a t l u m i n a : î n v ă ţă tu r ii G ă g ă u z i *
lor, c a r e e s t e f o a r t e p r e ţ u i t ă . A -ţl <lat n o r o d u lu i nostru*
b o g a t e c u g e t ă r i a l e B ibliei, in lim b a Iul m a t e r n ă . S u --
flet din s u f l e t n l-al d ă r u i t . C u m a r e e n t u z i a s m c i t e s c '
G ă g ă u z i i c ă r ţ i l e şl f o lş o a r e le s c r i s e d e D - v o a s t r ă . E l e - '
o g lin d e sc p e r s o n a l i t a t e a D - v o a s t r ă , plin ă d e Iu b ire de-
popor, Din t o a t e r â n d u r i l e s c r i e r i l o r D v o a s tre * r ă s a r e
m ă r e ţia fiinţei S f .- T a l e , c a r e a d u c e o m a r e j e r t f ă in.
folosul p o p o r u lu i G ă g ă u z . N e d a ţ i şl n o u ă î n v ă ţ ă t o r i l o r
tineri nu n u m a i e x e m p l u , ci şi în d e m n d e m u n c ă r o d i ­
to a re . U ltim a o p e r ă â D - V o a s t r ă „ I s t o r i a . G ă g ă u z i l o r " ; ,
o cetim cii d e o s e b i t ă p l ă c e r e şl m u lţu m ir e . A d m i r ă m
p r i c e p e r e a şi e n e r g i a n e s e c a t ă .
P rin a c e a s t ă c a r t e plină d e ştiln ţi p r e ţ u i t e : isto ric e -
e tn o g r a f ic e , r e lig io a s e , m o r a l e , s c o a s e din s c r ie r ile s c r ii­
to rilo r Înv ă ţa ţi, is to r ic ilo r şi e t n o g r a f i l o r s a v a n ţi, s ’2ţ
d e s v e l’t pa g in ile Istoriei n o a s t r e . A c e a s t ă o p e r ă , î m p r e ­
ună cu c e le d e p â n ă a c u m , c o n s t l t u e m o n u m e n t u l c e l
m al m a e s t o s şl m ă r e ţ , c e a - ţ l r i d i c a t v le ţe i D - V o a s t r e
de p r o p o v ă d u i t o r a l c u ltu r e i. A - ţl d a t cel m a l s t r ă l u ­
c ito r e x e m p l u , c e p o a t e d a un c o n d u c ă t o r s p i r i t u a l u r ­
m a ş ilo r să i. U r m â n d u - ţ i pild a a t â t d e m ă r e a ţ ă , m ă g â n ­
d e s c şi v r e a u şl ê u s ă fiu p r in tr e primii u c e n ic i al Sffn-
ţiel V o a s t r e .
P r im iţi d a r p r in o s u l r e c u n o ş t i n ţ e i şl m u lţu m ire ! m e le
« p e n tr u o p e r e le D - V o ă s t r ă .
• învăţător loan Perçemli
D espre religiositatea găgăuzilor
( D in r e v i s t a » V ia ta B a s a r a b i e i * N o, 3 — 1934)

I a B a s a r a b i a s e a f l ă a p r o a p e u n a s u t ă mil d e g ă ­
g ă u z i . G ă g ă u z i i s u n t din n e a m u l t u r c e s c , ven iţi d!n
A s ia ş i s t e p e l e R u s ie i. în s e c o l u l XI.
E l ’ s e n u m e s c g ă g ă u zi, ce în s e a m n ă o a m e n i c u
•g u ra d r e a p t ă , — o a m e n i d e c r e d i n ţ ă , c a r e s e tiu d e
c u v â n t u l d a t.., şl s u n t d e m n i d e î n c r e d e r e .
G ă g ă u z i i s e t!n d e r e ll g i u n e a c r e ş t i n ă o r t o d o x ă şl
« u n t d e v o t a ţ i ei p â n ă Ia f a n a t i s m . R e l i g i o s i t a t e a lor s e
e x p r i m ă n u n u m a i in u m b l a r e a r e g u l a t ă la b is e r ic ă , d a r
şl în m u ltip le o b ic e iu r i zilnice. O b ic e iu r ile lor r e l i g i o a s e
« u n t d if e r ite , In să c e le m a l r e m a r c a b i l e s u n t u r m ă t o a ­
r e l e : 1 ) a f a c e c ă l ă t o r i i tq o r a ş u l s f â n t p e n t r u c r e ş t l a l ,
I e r u s a lim , c e la ce, d u p ă o b ic e iu l t u r c e s c , s e n u m e ş t e
. H a d j l l â h * ;~2) a v i z i t a lo c u rile sfin te, In d e o s e b i m u n ­
te le A to s , cu a t â t e a m ă n ă s t i r i ; 3) a v iz ita m ă n ă s t i r i l e
in g e n e r a l ; 4) a a d u c e j e r t f e , c e se n u m e s c la g ă g ă u z i
• » C u r b a n P ; 5) a a l e g e in a m i n t i r e a n u n tii e tc . p e un
s f â n t , c a p r o t e c t o r a l c a s e i şL a s ă r b ă t o r i z iu a a c e lu i
s f â n t ; 6 ) a f a c e p ro m isiu n i r e lig io a s e p e n t r u i n t r a r e la
m ă n ă s t i r e , p e n t r u v i z i t a r e a I e r u s a lim u lu i, m u n t e l u i A t o s
s a u a l t o r m ă n ă s t i r i ; 7) a c o n s t r u i p o d u r i s a u f â n tâ n i,
4n a m i n t i r e a p ă r in ţilo r s a u r u d e l o r , ori a d ă r u i s ă r a c i ­
lo r a n i m a l e d o m e s t i c e ; 8 ) a v iz ita In f l e c a r e S â m b ă t ă
m o r m i n t e l e r u d e l o r şl a a r d e t ă m â i a . M al s u n t a p o i la
n a ş t e r i , nunti, Î n m o r m â n tă r i, d if e r ita c e r e m o n ii, c e a u
-un c a r a c t e r r e lig io s şl a l t e l e .
O b ic e iu l d e a c ă l ă t o r i la I e r u s a l i m p e n t r u la c h ln a r e
s e c o n s i d e r ă la G ă g ă u z i , c a u n l u c r u s f â n t . A c e s t ob l-
c e iu e l u a t d e la T u r c i , c a r i s o c o t , c a o d a t o r i e s f â n t ă
şi c h i a r o b l i g a t o r i e v i z i t a r e a o r a ş e l o r s f in te şl l o c u r i ­
l o r s f i n t e .-
 205

P e n t r u un g ă g ă u z nü e x i s t ă v r e - o d o r i n ţ ă m ă F p I â *
c u t ă d e c â t d e - a fi h a d j i — ■ a d i c ă p e r e g r i n la locuirile
sfin te . U n u i g ă g ă u z c e a c ă l ă t o r i t a c o lo 1 s e d e s c h i d
p o rţile ra iu lu i, d u p ă c r e d i n ţ a g ă g ă u z i l o r .
D e a c e e a g ă g ă u z u l v i s e a z ă m e r ţ u s ă p l e c e in o r a ­
şu l s f â n t I e r u s a l i m şi a l t e lo c u r i s f i n t e a l e P a l e s t i n e i ş l '
s ă s e r o a g e a c o lo , u n d e s ' a n ă s c u t M â n t u i t o r u l , u n d e
u m b la , tr ă i a , s e r u g a şl i n v ă t a p o p o r u l in s u ş I ls ü s H r i s -
to s, u n d e s ă v â r ş l a minuni# u n d e el. a p ă t i m i t p e n t r u p ă ­
c a t e l e o a m e n ilo r# u n d e a m u r it şl a În v ia t din m orii)
u n d e s 'a î n ă l ţ a t la c e r u r i ş i a . m . d . , s p r e a a t i n g e p ă ­
m â n t u l s f â n t , a s ă r u t a - p i a t r a m o r m â n t u l u i D o m n u lu i
şi a b e a din a p a I o r d a n u l u i . In ' v e c h i m e :
î n a i n t e d e p l e c a r e t o ţ i p e r e g r in ii s e s t r â n g e a u la.
b is e r ic ă c a s ă s e r o a g e p e n t r u c ă l ă t o r i e n o r o c o a s ă şi
s ă p r i m e a s c ă b i n e c u v â n t a r e a Iul D u m n e z e u . N u n u m a i
r u d e i? , d a r s a t u l Î n t r e g 11 p e t r e c e a pe p e r e g r in i. D u p ă
c e s ’a u r u g a t la b is e r ic ă , p e r e g r in ii îşi Iau r ă m a s bun,
d e la r u d e , veçinl, p r ie te n i şi c o n s ă t e n i . T o ţi. le d a u o b o ­
lul lor, j e r t f ă d u p ă p u tin ţă , c a p e re g rin ii s ă a p r i n d ă şi
p e n t r u ei l u m â n ă r i la M o r m â n t u l D o m n u l u i şi la a l t e
lo c u ri sfin te şi s ă le a d u c ă l u c r u r i s fin te , c a a m u le te ..
R u d e le p e r e g r in ilo r şl p rie te n ii il p e t r e c p e p e r e g r in i
p â n ă la h o t a r s a u p â n ă la c e a m a l a p r o p i a t ă s t a ţ i e a
c ă ilo r f e r a t e s a u d e b a r c a d e r , u n d e din n o u îşi Iau r ă ­
m a s b u n , d o r l n d u le d r u m b u n şi î n t o a r c e r e n o r o c o a s ă ..
C â n d p e re g rin ii s e în to rc a c a s ă d e l a I e r u s a l i m c a
»hadji", r u d e l e , p r ie te n ii şl c o n s ă t e n i i lor le l e s ă În a in te
şl le fa c p rim a Î n t â m p i n a r e ; p e u r m ă in s ă t u l n a t a l , Iq
b is e r ic ă s e f a c e a d o u a în tâ m p in a r e # u n d e p r e o t u l il
Î n t â l n e ş t e c u s f â n t a C r u c e şi a g h t a z m ă , s l u j e ş t e T e*
d e u m p e n tr u Î n t o a r c e r e a f e r ic ită şl p r o c l a m ă m u lţi a n i
la . h a d j i " .
R e l i g i o z i t a t e a G ă g ă u z i l o r e. m a r e , s i n c e r ă , şl p lin ă
d e c r e d i n ţ ă in D u m n e z e u , T a t ă l C e r e s c . G ă g ă u z i i u m b l ă
f o a r t e r e g u l a t la b i s e r i c ă in t o a t e D u m lu ic e le ş i In-
zilele d e s ă r b ă t o r i şl n ü n u m a i b is e ric ile s u n t pline de-
credincioşi, d a r ş l d m i t l r f l o şl c u r ţ i l e b is e r ic e ş ti. F i e c a r e
familie s a s o c o a t e d a t o a r e , s ă t r l m e a t ă la b is e r i c ă c e i
puţin u a m e m b r u a l el c a r e p r e z e n t a n t ; c a t e e o b i r g a t
ă i s e r o a g e p e n t r u sin e rşi>famllle. G ă g ă u z i i în d e p lin e s c
leu în g rijire t o a t e f a in e le şl c e r e m o n iile rellgiuniil şl cu.
 206

s f i n ţ e n i e (In p o s t u r i l e şl p ă s t r e a z ă o b ic e iu r ile r e l i g i o a s e .
R elig io zitatea G ă g ă u z ilo r d o v e d e ş te pro b ab il con-
v e ţ u l r e a lo r cu T u rc ii, c a r i — d u p ă c â t s e ş t i e -
s u n t re lig io şi p â n ă la f a n a t i s m .
* D u p ă r ă z b o i u l m o n d ia l, r e l l g l o s l t a t e a la g ă g ă u z i i din:
B a s a r a b i a a Î n c e p u t, s p r e r e g r e t , s ă s c a d ă . O r to d o x ls - ;
'm u l G ă g ă u z i l o r , l a t r e a l t e l e , s ’a m a n i f e s t a t , In v re m e a :
d e p e u r m ă , prin în f iin ţa r e a unei m ă n ă s t i r i in ju d . C e t a -
t e a - A l b ă , l a t r e s a t e l e D im ltr e ş tl, ( D l m l t r o v c a ) şi A le -;
x a n d r e n i ( S a t â l â c H a d j') - A i d , la a c e a s t ă m ă n ă s t i r e ,
î n c h in a tă M aicii D o m n u lu i, s e a d u n ă mii d e G ă g ă u z i
din t o a t e p ă r ţ i l e . P r i n t r e în c h in ă to rii c e vin la a c e a s t ă
m ă n ă s t i r e s a r e m a r c ă h a d jll g ă g ă u z i c a r i a u c u t r e e r a t
lo c u rile s f in te dfn R ă s ă r i t şl B a l c a n i şl c a r i, v e n lu d io
c o n t a c t c u h a d jll b u l g a r i , d i s c u t ă o r l g l a e a s f â n t u l u i
D lm ltrle B a s a r a b o v . a le c ă r u i m o a ş t e s e g ă s e s c Ia .MI*
tr o p o l i a din B u c u r e ş t i . Şl unii şl alţii ştiu , c ă sf. D lm l­
t r l e s e t r a g e din s a t u l B a s a r a b o v , din D o b r o g e a V e c h e ,
s a t d ă r â m a t d e b a ş l b o z u c l in r ă z b o i u l din 1768—74;
B u l g a r i i in s ă c r e d c ă s f . D lm ltr le B a s a r a b o v a f o s t de
o r ig in ă b u l g a r , Iar G ă g ă u z i i s u s ţ i n , c ă el a r fi f o s t de
o rig in ă g ă g ă u z ,

N O T E . Isto ria g ă g ă u z ilo r, relig io zitatea, m orallta?

t e a şl o b ic e iu r ile lo r s 'a t i p ă r i t a m ă n u n ţ i t ia r e v is ta
. V i a ţ a B a s a r a b i e i 1* î n c e p â n d d e l a a n u l 19331a 1934, 1933

G Ă G Ă U Z I I L O C U E S C IN B A S A R A B IA D E S U D
( B u j a c ) şl a u u r m ă t o a r e l e s a t e m a ri, p u r g ă g ă u z e
A v d a r m a , B e ş a l r a a , B a u r c l , B e ş g lo z , G a l d a r , D jo lta
D e z g h e o j e , C a z a e a c l l a , C h irle t, B a ş c h lo l, C o m r a t , Coi
g a z , T o m a l , C e a d a r - L u n g a , C i o c - M a i d a n , B o lb o c l
v o l c a n e ş t l , C u r c i, T a b a c , C iş m e c h lo l, E t u l l a , E a lc h l
ş l s a t e a m e s te c a te ; C ă r a c u r t , C u b ei, T aşb .u n ar, C ap
t a l a g ă g ă u z i l o r e s t e o r a ş u l U o m r a t . Ia v e c h i m e g ă g
u zii a a v u t u n p r in c ip a t g ă g ă u z e s c in D o b r o j a , nnt
c e l m a i î n s e m n a t c o n d u c ă t o r a lo r a f o s t p rin c ip e le D
b ro tlc f, c a r e ţ r ă e a in c a p i t a l a lo r o r a ş C a v a r n a .
 207

Moralitatea Găgăuzilor;
(d in r e v i s t a » V i a ţ a B a s a r a b i e i * N o . 2 , — 1935)

} D e o a r e c e G ă g ă u z i i s u n t f o a r t e R eligioşi şl fiin d c ă
m o r a l i t a t e a ţinui o m a t â r n ă m u l t ’d e r e l i g l o s l t a r e a lui, ei
s e d e o s e b e s c p r i n t r ’o j i i o r â l f t a t e d e s t u l d e i n a l t â , a t â t
în v i a ţ a lor f a m i l i a r ă , c â t , ş l ia v ia ţa s o c i a l ă —' a d i c ă
. el s u n t e v l a v i o ş î , s e s ile s c s ă î n t ă r e a s c ă c r e d i n ţ a c r e ş ­
t i n ă prin v ir tu ţile . F iind r e lig io şi. G ă g ă u z i i a r a t ă fr ic ă
d e D u m n e z e u ; umilinţă» c r e d i n ţ ă p u t e r n i c ă in D u m n e ­
zeu» s p e r a n ţă » d r a g o s t e a şi s u p u n e r e a voinţei Lui. D r e p ­
t a t e a şl c i n s t e a s u n t c a lit ă ţ i l e d e o s e b i t e a le G ă g ă u z i l o r .
In v e c h im e , G ă g ă u z i i s e n u m e a u »Uzi* ce Î n s e a m n ă
o a m e n i d r e p ţ i , f ă r ă vicilenie ş | . f ă ţ ă r n i c i e " , o a m e n i c a r i
s e ţin s t r i c t d e c u v â n t u l şl d e f ă g ă d u i n ţ e l e l o r . '
A c e s t e v i r t u ţ i e r a u r e c u n o s c u t e c h i a r şi d e T u r c i
c a r e le î n c r e d i n ţ a u p a z a d o s u l u i a r m a t e i le Î n c r e d in ţa u
c o n d u c e r e a m o ş iilo r ş H a l e g e a u c a v e c h ili şl a d m i n i s ­
t r a t o r i , i n f o r m a to r i, C a r i t a t e a , Iu b ire a d e p a c e şl o s p i ­
t a l i t a t e a G ă g ă u z i l o r e bin e c u n o s c u t ă a c e l o r a , c a r e a u
re la ţii cu d â n ş ii. C a b a z ă a fericirii p o p o r u lu i ei s o c o t :
1) D evo ta m en tu l relig iei, 2) Supunerea p u te rii su p re­
m e — m onarhului — a u to rită ţilo r ş t com andanţilor,
3) S tim a p en tru ierarhia fa m ilia r ă ş l 4) C urăţenia ve­
tre i fa m ilia r e ,...... ^
V ia ţa lă u n trică, fa m ilia ră ,-la G ă g ă u z i, e p a rla rh a la
şl u n i r e a c o n j u g a l ă şl m o d e s t i a f e m e ilo r şl a f e t e l o r
s u n t n iş te l u c r u r i s f in te p e n t r u G ă g ă u z i . In v e c h lm e L
c a p u l familiei, t a t ă l , b u n ic s a u c h i a r s t r ă b u n i c , ţ in e a
t o a t e v i a ţ a p u t e r e a s ă a s u p r a faraliel. c o n p u s ă f o a r t e
d e s din t r e i s a u p a t r u g e n e r a ţ i i .
P r e c u m a s u p r a d e s v o l t ă r i f s e n t i m e n t u l u i r e l i g i o s ‘a
G ă g ă u z i l o r , m u l t a u I n f lu e n ţa t r ă s b o a l e l e r u s o - t u r c e şl
e v e n i m e n t e l e istoricei şl s o c i a l e - c e le Î n s o ţ e a u , t o t a ^ a
e l e a u a j u t a t m u l t şl la d e s v o l t a r e a s e n t i m e n t u l u i m o ­
r a l , a l lor. D e s v o l t a r e a s e n t i m e n t u l u i m o r a l la G ă g ă u z i
f o a r t e m u lt a a j u t a t - o m ă s u r i l e l u a t e d e a u t o r i t ă ţ i l e
c o lo n ia le din B a s a r a b i a , in f r u n t e a c ă r o r a >m u l t tim p
- s ’a u g ă s i t a d m i n i s t r a t o r i r e lig io ş i şl p o p u la r i, c a g e n e ­
r a l u l I v a n N ich ltlcl I n z o v şl C o n s ilie r u l d e s t a t M fhall
G r e g o ile v lc i B u tc o v , c a r e a f o s t cel m a l z e lo şi, cel m a l
 208

b la jin i Îng rijito r] a l c o lo n iştilo r." A c e şti c o n d u c ă t o r ] a l co ­

lo n iş tilo r a u l u a t d if e r ite m ă s u r i c a to ii coloniştii d la
B a s a r a b i a şi I n tr e el şl G ă g ă u z i s ă a l b ă o v ia tă orân*
â u itâ , o v i a ţ ă m o r a l ă Î m p o d o b ită cil v i r t u ţ i l e c r e ş t i n e ş t i .
* T u t o r u l c o lo n ia l, B u t c o v , z ic e a o a m e n i l o r : d a c ă
. v o l . v e ţ i g ă s i in s â n u l vostru ,. In s a t u l v o s t r u , v r e u n om
c u n ă r a v d e lu p s a u ş a r p e , c a r e v a f a c e t o t r ă u ; o u -1
jă llţl nici c a c u m , î n d a t ă f a c e ţ i h o t ă r â r e d e s p r e e x i l a ­
r e a lui din c o lo n ie şi p r o c e s u l v e r b a l c u a r ă t a r e a v i n o ­
văţiilo r c r im in a lu lu i şl p r e z e n t a ţ i '! la a d m i n i s t r a ţ i a c o ­
lo n ia lă şl el d u p ă v in a Iu l; I m e d ia t va fi e x i l a t la C r f -
m e ia , C a u c a z , ' S i b e r i a . G ă g ă u z i i s e t e m e a u d e exll şi
s e p u r t a u f o a r t e b i n e r s e f e r e a u d e viţllle şi f a p t e r e le
s e d e p r l n d e a u a d u c e o v i a ţ ă b u n ă . c i n s tită , eyla.-
v l o a s ă , a d e v ă r a t m o ra lă :* ~ ^
G ă g ă u z i i ; d u p ă v e n lr e a d in T u r c i a , B u l g a r i a şl a l t e
lo c u ri, a v e a u n i ş t e - d e p r i n d e r i p ă g â n e , s t r ă m o ş e ş t i : I)
răzbunarea duşm ănească răzb u n area sângeroasă,
2) .o b ic e iu l d e : a d a foc c a s e i duşm a n u lu i,- s t o g u l u i s a u
-^căpiţelor d u ş m a n u l u i şl a r ă s p l ă t i Invidia. '
P e n t r u a c e s t e a p u c ă t u r i crim in a le , p e G ă g ă u z i II
a ş t e p t ă e x ilu l In S i b e r i a s a u o c n a , şl p e n t r ü a c e a s t a
s ’a u l e p ă d a t r e p e d e d e a c e s t e a p u c ă t u r i c r im in a le ,
o r ie n ta le . . E d u c a ţ i a c o lo n ia lă s u b c o n d u c e r e a G e n e r a ­
lu lu i In z o v şl a lui B u t c o v . a f ă c u t d in G ă g ă u z i i B a ­
s a r a b i e ) o a m e n i cfnstlţl, m o r a l i ; Iu b ito ri d e m u n c ă d e
t r e z i e , e v ia v lo ş i. M o r a l i t a t e a G ă g ă u z i l o r e r a î n a l t ă ş'
e x e m p l a r ă n u n u m a i n r t i m p u l a d m f n l s t r ă r e l c o lo niale,
c a r e a e x i s t a t d e l a 1816 p â n ă la 1872, cl şl t o a t ă v r e -
* m e a p â n ă la r ă z b o i u l m o n d ia l. I a r d u p ă r ă z b o l u l m o a -
; d lal,* m o ra lita te a C ă g â u z l l o r a în c e p u t;ş ă d e c a d ă .
- G ă g ă z l l s u n t o a m e n i liniştiţi şl Iu b ito ri d e p a c e ş l
t r ă e s c c u to ţi m e g ie ş ii in p a c e şl b u n a î n ţ e l e g e r e , in s ă
c e le a p r o p i a t e şl sin c e re . l e g ă t u r i şl re la ţii fa c c u m a l - -
. d ö v e n i/, c u c a r e f o a r t e d e s s e î n r u d e s c . L a g ă g ă u z i s e
. . n a s c m a i m u lţi b ă ie ţi d e c â t fe te , şl s e s i m ţ e ş t e o lip să ,
v a ţa r e de n e v e ste , ţl g ă g ă u z ii se logodesc m o ld o ­
v e n c e l e şl c ă s ă t o r i i l e ţ o r s u n t trainice: şl b u n e şl le-
- g â t u r i l e În tr e m ê ld o y e n i şl g ă g ă u z i s e În tă r e s c .