Sunteți pe pagina 1din 14

Responsabilitatea socială a corporaţiilor AE

IMPLICAŢIILE RESPONSABILITĂŢII SOCIALE A ORGANIZAŢIILOR


ASUPRA PROFESIEI CONTABILE: CAZUL ROMÂNIEI

Nadia Albu1, Cătălin Nicolae Albu2, Maria Mădălina Gîrbină3 şi Maria


Iuliana Sandu4
1) 2) 3) 4)
Academia de Studii Economice, Bucureşti, România

Rezumat
Responsabilitatea socială a organizaţiilor şi sustenabilitatea sunt elemente
esenţiale în mediul de afaceri actual. Contabilii joacă un rol crucial în organizaţii în
domenii strâns legate de responsabilitatea socială, precum raportarea, transparenţa
informaţiei, etica, conformitatea cu legile, comunicarea cu partenerii şi consumul de
resurse. Obiectivul acestui articol este de a analiza rolul contabililor în contextul
responsabilităţii sociale a organizaţiilor, în cazul României. Pe baza literaturii şi a analizei
de oferte de locuri de muncă am investigat existenţa politicilor şi activităţilor legate de
responsabilitatea socială şi am discutat implicaţiile asupra profesiei contabile din România.
Rezultatele studiului arată că asemenea practici există într-o măsură relativ redusă în
România, însă tendinţa este de creştere. Profesionistul contabil român este chemat să aplice
principiile generale ale RSO, precum conformitatea cu regulile, comunicarea cu partenerii
şi măsurarea performanţei, ceea ce conduce la o creştere a importanţei funcţiei contabile în
organizaţii. Pasul următor va consta în implicarea contabililor în acţiuni specifice RSO,
ceea ce pe moment este destul de rar în România. Sugerăm ca educaţia universitară şi
profesională să se adapteze la realitatea mediului de afaceri.

Cuvinte-cheie: responsabilitatea socială a organizaţiilor, profesia contabilă, România,


competenţe, organisme ale profesiei, rolul contabililor

Clasificare JEL: M14, M41, Q01

Introducere

Responsabilitatea socială a organizaţiilor (RSO) şi sustenabilitatea sunt elemente


esenţiale în mediul de afaceri actual (Botescu, et al., 2008; State şi Popescu, 2008).
Contabilii joacă un rol crucial în organizaţii în domenii strâns legate de responsabilitatea
socială, precum raportarea, transparenţa informaţiei, etica, conformitatea cu legile,
comunicarea cu partenerii şi consumul de resurse. Aceştia măsoară, controlează şi
comunică informaţii în interiorul şi în exteriorul organizaţiei. În acest sens, efectuarea de


Autor de contact, Nadia Albu - nadia.albu@cig.ase.ro

Vol. XIII • Nr. 29 • Februarie 2011 223


AE Implicaţiile responsabilităţii sociale a organizaţiilor asupra profesiei contabile:
cazul României

cercetări asupra contabililor este importantă în scopul înţelegerii societăţii moderne,


deoarece aceştia au devenit o forţă economică şi socială majoră (Cooper şi Robson, 2006).
Mediul de afaceri actual creează oportunităţi şi ameninţări pentru contabilitate şi
pentru contabili. Printr-o importanţă crescută acordată problemelor de mediu şi
responsabilităţii sociale, managementului riscului şi raportării, profesia contabilă trebuie să
se schimbe (Norreklit, et al., 2009; Carnegie şi Napier, 2010). Organismele profesiei
contabile îşi aliniază acţiunile la trendurile identificate în mediul naţional şi internaţional.
De asemenea, organizaţiile îşi ajustează cerinţele vizavi de rolurile şi activităţile
contabililor în funcţie de aceste evoluţii.
În prezent există un interes crescut faţă de efectuarea de cercetări asupra profesiei
contabile (Smith şi Briggs, 1999; Hoffjan, 2004; Gulkvist, 2009; Norreklit, et al., 2009;
Carnegie şi Napier, 2010). În România s-a manifestat un interes relativ redus, dar în
creştere, faţă de această temă, aspectele studiate vizând în general impactul fenomenelor
economice şi sociale asupra profesiei şi educaţiei (Ionaşcu, 2006; Olimid şi Calu, 2006;
Dumitrana, et al., 2009).
În acest context, obiectivul acestui articol este de a analiza rolul contabililor în
sfera responsabilităţii sociale a organizaţiilor, în cazul României. În prima parte a lucrării
vom efectua o trecere în revistă a literaturii pe tema RSO şi a implicaţiilor asupra
contabilităţii, urmată de o analiză a strategiilor şi acţiunilor organismelor profesiei contabile
şi a implicaţiilor asupra rolului contabililor. În continuare vom utiliza analiza ofertelor de
locuri de muncă în scopul dobândirii unei înţelegeri rezonabile asupra rolului contabililor în
legătură cu RSO în România. În final sunt prezentate concluziile şi contribuţiile studiului şi
sun identificate direcţii viitoare de cercetare.

1. Responsabilitatea socială a organizaţiilor şi contabilitatea – o trecere în revistă a


literaturii

În ultimele decenii, conceptul de RSO a fost dezvoltat, dezbătut şi discutat în


diferite contexte; totuşi, acest concept reprezintă diferite imagini pentru diferiţi oameni în
diferite ţări (Griffin, 2006). Au fost propuse mai multe definiţii, dintre care următoarele au
o relevanţă mai mare pentru lucrarea noastră:
 RSO presupune integrarea în mod voluntar de către organizaţii a aspectelor mediu şi
sociale în operaţiile lor şi în interacţiunea cu partenerii (Comisia Europeană, 2001);
 RSO este „procesul prin care managerii unei organizaţii se gândesc la şi discută
despre relaţiile cu partenerii, precum şi rolul lor în relaţie cu binele comun, împreună cu
predispoziţiile comportamentale pentru atingerea şi realizarea acestor roluri şi relaţii” (Basu
şi Palazzo, 2008, p. 124 citat în Heath şi Ni, 2008).
Majoritatea studiilor efectuate au identificat o relaţie pozitivă (deşi nu întotdeauna
liniară) între activităţile de RSO şi performanţa organizaţională măsurată prin diferiţi
indicatori, precum rentabilitatea capitalurilor, profitul sau impactul asupra pieţei (Heath şi
Ni, 2008; a se consulta aceeaşi sursă pentru alte exemple); RSO este importantă deoarece
reprezintă bazele pentru reducerea costului şi câştigarea de avantaje de piaţă (Heath şi Ni,
2008). În literatură, RSO este raportat ca fiind un obiect politic în Europa şi unul etic în
SUA (Capron, 2006). Legătura dintre RSO şi performanţa organizaţională s-a realizat în
literatura contabilă internaţională (Hopwood, 2009) prin intermediul conceptului de
sustenabilitate, în sensul integrării planificării economice cu gestiunea socială şi de mediu.
Beneficiile RSO pot fi identificate în următoarele direcţii (Pettenella, 2010):

224 Amfiteatru Economic


Responsabilitatea socială a corporaţiilor AE

 RSO poate reduce costurile directe (energie, materiale, pierderi de timp etc.);
 RSO poate îmbunătăţi productivitatea angajaţilor (creşterea motivării, reducerea
absenteismului, reducerea rotaţiei);
 RSO poate reduce riscul de management (acces mai uşor la credite, creşterea valorii
activelor pentru investitori, suport pentru parteneri etc.);
 RSO poate îmbunătăţi imaginea firmei.
Diferite concepte legate de RSO se aplică domeniului contabil. Contabilitatea
managerială de mediu (Ienciu, et al., 2009; Wahyuni, 2009), contabilitatea socială de mediu
(Dascălu, et al., 2010), raportarea socială şi de mediu (Lungu, et al., 2009) sau
contabilitatea pentru responsabilitate socială (Gordon şi Gelardi, 2005) sunt asemenea
exemple. Aceste concepte leagă RSO de sistemul contabil, arătând importanţa acestor
aspecte în munca profesioniştilor contabili.
În ceea ce priveşte literatura românească în domeniul RSO şi relaţia cu
contabilitatea, câţiva autori tratează subiectul. De exemplu, Lungu, et al. (2009) integrează
rezultatele studiilor asupra raportării sociale şi de mediu în Europa şi la nivel internaţional
cu experienţa raportării financiare în scopul creării unei noi perspective asupra raportării.
Sendroiu, et al. (2006) discută potenţialul implementării principiilor contabilităţii
manageriale de mediu în organizaţiile româneşti, concluzionând că o asemenea abordare ar
fi benefică. Bogdan, et al. (2007) studiază rapoartele narative ale unei companii româneşti
recent privatizate şi observă că în urma privatizării managerii au început să acorde atenţie
responsabilităţii sociale.
Bine informat, mediul românesc de afaceri (incluzând şi organizaţiile non-profit)
pare conştient de importanţa unor bune practici de RSO. CSR România (2010) a creat un
portal care prezintă foarte bine experienţa în domeniu a companiilor româneşti şi străine.
Mai multe proiecte şi iniţiative au fost lansate de asemenea companii în ţara noastră.
Conceptele legate de RSO au un impact semnificativ asupra profesiei contabile
prin intermediul competenţelor aşteptate de la aceştia. De exemplu, contabilitatea
managerială de mediu reprezintă managementul performanţei economice şi de mediu prin
intermediul sistemelor şi practicilor contabile care se axează atât pe informaţii despre fluxul
fizic al utilizării şi destinaţiilor energiei, apei şi materialelor (inclusiv risipa), cât şi despre
informaţii financiare de tipul costuri legate de mediu, câştiguri sau economii (UNDSD,
2001). Contabilitatea managerială de mediu are aplicaţii în zone precum: evaluarea anuală a
costurilor legate de mediu, preţurile produselor, bugetare, analiza investiţiilor, calculul
costurilor, economii şi beneficii din sistemele de mediu, evaluarea performanţei de mediu,
indicatori şi benchmarking, raportarea externă a costurilor, investiţiilor şi datoriilor legate
de mediu (idem). După cum se observă, este imperativ pentru toate părţile implicate în
procesul contabil să contribuie la dezvoltarea acestor competenţe la profesioniştii contabili,
pentru interesul public.
După trecerea în revistă a literaturii naţionale şi internaţionale în scopul înţelegerii
conceptului de RSO şi a implicaţiilor asupra contabilităţii şi profesiei contabile, ne vom axa
pe analiza acţiunilor organismelor profesiei vizavi RSO şi pe identificarea implicaţiilor
asupra muncii contabililor.

2. Organismele profesiei contabile şi RSO

Organismele profesiei contabile stabilesc cadrul general în care acţionează


contabilii, influenţând pe termen lung rolurile şi atitudinile acestora. Modul în care este

Vol. XIII • Nr. 29 • Februarie 2011 225


AE Implicaţiile responsabilităţii sociale a organizaţiilor asupra profesiei contabile:
cazul României

organizată profesia şi strategiile organismelor sale dictează direcţia schimbării în cadrul


profesiei. Unii autori (Elliot şi Jacobson, 2002) atrag atenţia asupra faptului că profesia
contabilă poate fi neadaptată la cerinţele mediului actual, ceea ce poate fi considerat ca un
pericol, aproape de marginalizarea rolului contabilului în societate. Menţinerea statutului
social al contabililor presupune respectarea condiţiilor profesiei: aptitudini, formare
profesională, testarea competenţelor, aderarea la un cod etic. Din moment ce RSO este un
concept atât de important astăzi, vom analiza cum reacţionează organismele profesiei la
această orientare în mediul de afaceri.
Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC) este organismul mondial al
profesiei care include astăzi 159 de membri şi asociaţi din 124 de ţări. Principalele
organisme ale profesiei contabile - Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi
din Romania (CECCAR) şi Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) sunt
membre IFAC, urmând deci strategia şi linia directoare emise de acest organism. Ţinând
cont de rolul profesioniştilor contabili, IFAC intenţionează să influenţeze modul în care
organizaţiile integrează RSO în educaţia contabililor. În acest scop, IFAC a emis în 2009
„Cadrul general IFAC pentru sustenabilitate” şi a dezvoltat un proiect numit The Prince’s
Accounting for Sustainability (A4S) Project, care a implicat lucrul cu mediul de afaceri,
investitorii, sectorul public, organismele profesiei, organizaţii non-guvernamentale şi
mediul academic pentru a dezvolta instrumente şi direcţii de acţiune care să asigure
cooptarea sustenabilităţii în procesele de raportare şi de luare a deciziilor. Recent, pe baza
colaborării cu Global Reporting Initiative, un nou comitet – International Integrated
Reporting Committee (IIRC) a fost creat pentru “a crea un cadru general global pentru
contabilitatea pentru sustenabilitate, care să integreze informaţia financiară, de mediu,
socială şi de guvernanţă, într-un format clar, concis, comparabil”(IFAC, 2010b).
Organisme internaţionale ale profesiei (precum Association of Chartered Certified
Accountants - ACCA şi the Institute of Chartered Accountants in England and Wales –
ICAEW) şi-au orientat atenţia în ultimul deceniu asupra scoaterii în evidenţă a implicaţiilor
RSO asupra profesiei contabile. Amploarea acestui fenomen se observă analizând
proiectele, întâlnirile şi conferinţele organizate, precum şi ghidurile realizate de diverse
organisme ale profesiei. De exemplu, ACCA a investigat încă din 2003 „Cum influenţează
mediul profitul afacerii”, continuând în 2004 cu „Rolul în schimbare al firmelor în
societate”, publicând în 2005 „Raportarea orientată către parteneri”. Recent, ACCA se
axează pe ghiduri legate de raportarea emisiilor de carbon (CAPA, p. 22). ICAEW a emis
în 2004 un raport intitulat „Sustenabilitatea: rolul contabililor” şi a continuat în 2009 cu
publicarea de „Studii de caz privind responsabilitatea organizaţiilor”.
Organizaţia CAPA (Confederation of Asian and Pacific Accountants) a organizat
în 2008 un studiu asupra implicaţiilor RSO în acţiunile a zece organisme ale profesiei din
ţări precum Australia, Japonia, Canada, Coreea, Malaysia, Noua Zeelandă, Filipine şi SUA.
Studiul urmăreşte dacă aceste organizaţii au o componentă organizatorică distinctă
destinată RSO, dacă organizează întâlniri şi cum răspund problemelor legate de RSO.
Aproape jumătate din aceste organisme au o componentă organizatorică distinctă (CAPA,
p. 10), care cuprinde reprezentanţi ai firmelor mari, investitori, cabinete de audit, mediul
academic şi organizaţii non-guvernamentale. În ceea ce priveşte încorporarea RSO în
programele educaţionale, majoritatea organizaţiilor au în vedere integrarea acestor aspecte
în temele mari precum raportarea, contabilitatea managerială şi managementul riscului
(CAPA, p. 13). De asemenea, majoritatea acestor organisme au publicat materiale, au
organizat seminarii şi conferinţe pe tema RSO şi au emis rapoarte asupra unor aspecte
precum raportarea şi sustenabilitatea, schimbările climei, contabilitatea şi auditul de mediu.

226 Amfiteatru Economic


Responsabilitatea socială a corporaţiilor AE
Prin strategiile şi acţiunile lor, organismele profesiei influenţează modul în care
contabilii sunt formaţi, în care acţionează sau se aşteaptă să acţioneze în activităţile lor.
Vom discuta în cele ce urmează implicaţiile asupra rolurilor şi competenţelor
profesioniştilor contabili.

3. Rolurile şi competenţele contabililor – o analiză teoretică şi empirică

În ultimul deceniu organizaţiile profesionale ale contabililor au identificat diverse


tendinţe în evoluţia profesiei contabile. IFAC (2002) a identificat câteva asemenea direcţii
de evoluţie prin interviuri realizate cu profesionişti contabili: gestionarea fluxului
informaţiei, sprijinirea schimbărilor strategice, sau dezvoltarea şi sprijinirea viziunii
organizaţiei. ICAA (2004) identifică trei tipuri de contribuţii pe care le va avea în viitor
contabilitatea: conformitatea (prin audit, comunicare, previziune, IFRS), contribuţii în
domeniul strategic şi comercial (planuri de afaceri, gestiunea costurilor), precum şi legate
de personal (gestiunea relaţiilor, leadership, oferirea de suport conducerii). Citându-l pe
Kappler, IFAC (2004) subliniază importanţa transformării contabililor în consultanţi,
transformarea din oameni exclusiv ai numerelor în agenţi comerciali care vând idei în
interior şi exterior. Această abordare este strâns legată de competenţele de mediu, personale
şi comportamentale.
În ceea ce priveşte RSO, „contabilii profesionişti angajaţi în organizaţii sprijină
eforturile de sustenabilitate ale acestora acţionând în rol de leaderi în domeniul strategiei,
guvernanţei, gestiunii performanţelor şi proceselor de raportare. De asemenea, ei
supraveghează, măsoară, controlează şi comunică referitor la crearea pe termen lung,
sustenabilă, de valoare de către organizaţiile lor” (IFAC, 2010a). Acest enunţ traduce foarte
bine percepţia pe care o are organismul profesiei contabile la nivel mondial asupra rolului
contabililor în promovarea practicilor de RSO în cadrul organizaţiilor. Cadrul conceput de
către IFAC tratează patru perspective care conţin toate elementele esenţiale cerute pentru a
gestiona o organizaţie sustenabilă: strategia organizaţiei, gestiunea internă, investitorii,
ceilalţi parteneri (Idem).
Contabilii acţionează în toate aceste patru domenii contribuind în sfera RSO prin
diferite domenii de acţiune (conform IFAC):
 gestiunea sustenabilă – legată de gestiunea riscului, măsurarea şi gestiunea
performanţei, raportarea performanţei în intern şi în extern prin iniţiative voluntare şi
impuse;
 raportarea externă a informaţiilor legate de sustenabilitate – legată de oferirea de
informaţii relevante, corecte şi complete. Profesioniştii contabili înţeleg în acest sens nevoia
unor date de calitate şi a unor sisteme solide care permit determinarea, întreţinerea şi
raportarea performanţei;
 sisteme non-financiare (inclusiv a celor care surprind date legate de performanţa în
domeniul sustenabilităţii şi celelalte informaţii). Profesioniştii contabili pot asista în acest
sens la evaluarea şi îmbunătăţirea acestor controale şi sisteme;
 influenţarea comportamentelor – funcţia financiară se află în general în cea mai bună
poziţie pentru a încorpora aspectele de sustenabilitate în organizaţii, în deciziile legate de
investiţii de capital, repartizarea costurilor şi modul de integrare cu sistemele de remunerare
şi strategia.
În acest sens se remarcă faptul că RSO nu înseamnă o competenţă sau un subiect
în sine, ci o nouă abordare sau o ameliorare a unor competenţe anterioare. Deşi contabilii îşi

Vol. XIII • Nr. 29 • Februarie 2011 227


AE Implicaţiile responsabilităţii sociale a organizaţiilor asupra profesiei contabile:
cazul României

menţin zonele clasice de acţiune, trebuie şi să îşi dezvolte zone de acţiune precum
guvernanţa corporativă, gestiunea riscului şi gestiune strategică (CAPA, p.13).
Organismele profesiei contabile emit rapoarte asupra rolului profesioniştilor
contabili în sfera RSO şi încorporează competenţe legate de aceasta în curicula lor. De
exemplu, organisme precum Chinese Institute of Certified Public Accountants (CICPA),
Japan Institute of Certified Public Accountants (JICPA) sau ICAEW au emis asemenea
rapoarte legate de rolul profesioniştilor contabili în contextul RSO (CAPA, p.17).
Aptitudinile care trebuie dezvoltate cuprind măsurarea, interpretarea, previziunea şi oferirea
către manageri a informaţiilor de care aceştia au nevoie pentru a conduce şi a acţiona în
legătură cu RSO (CAPA, p.9).
În cadrul raportului său intitulat „Sustenabilitatea: rolul contabililor” emis în anul
2004, ICAEW identifică creşterea transparenţei, dezvoltarea politicilor legate de aspectele
legate de mediu, sociale şi economice, gestiunea riscurilor afacerii, comunicarea cu
partenerii, întreţinerea continua a cunoştinţelor legate de reglementări şi coduri voluntare,
măsurarea şi raportarea performanţei, supravegherea, verificarea şi interpretarea
informaţiilor legate de impactul social, de mediu şi economic, ca zone de acţiune ale
contabililor desfăşurate în scopul sprijinirii sustenabilităţii.
Totodată, IFAC (2006b) subliniază rolul contabililor în sfera sustenabilităţii
(aceasta fiind considerată un concept mai cuprinzător decât cel de RSO), prin dezvoltarea
de politici care tratează aspectele de sustenabilitate, sprijinirea partenerilor prin oferirea de
informaţii accesibile şi de încredere, colectarea şi interpretarea informaţiilor legate de RSO,
asigurarea conformităţii cu legislaţia în vigoare, precum şi prin crearea mecanismelor de
colectare şi de raportare a datelor necesare procesului de luare a deciziilor. IFAC (2006a)
subliniază şi faptul că pentru contabili, RSO trebuie să însemne o gândire în termeni mai
largi decât zona finanţelor, adică în sfera ştiinţei, statisticii şi măsurarea performanţei.
Totodată, ca urmare a orientării spre RSO apar rezultate precum extinderea rolului
contabililor şi a implicării lor în gestiunea afacerilor, asociate cu o orientare pe termen lung.
Pe baza acestei revizuiri a literaturii am identificat două tipuri de consecinţe ale
RSO asupra rolului şi competenţelor contabililor. (Tabel nr. 1)

Tabel nr. 1: Tipuri de consecinţe ale RSO asupra rolului şi competenţelor contabililor
Transformarea şi reinterpretarea unor zone “de Zone specifice ale RSO
bază”
- comunicarea cu partenerii - politici care tratează aspecte
- raportarea (voluntară; informaţii de încredere) de sustenabilitate (de mediu,
- măsurarea performanţei sociale)
- conformitatea legală - evaluarea impactului RSO
- gestiunea riscurilor afacerii - conformitatea cu
reglementările de mediu şi
sociale

Pentru a analiza modul cum contabilii români răspund cerinţelor legate de RSO,
am colectat oferte de locuri de muncă în domeniul contabil, o metodă care a mai fost
utilizată şi de alţi autori în literatura contabilă internaţională (Bollecker, 2000), deoarece
ofertele de locuri de muncă „reflectă practicile organizaţionale” (idem, p.7). Efectuarea de
studii empirice în domeniul contabilităţii în ţările cu economii emergente s-a lovit
dintotdeauna de problema culegerii datelor. Inexistenţa unor baze de date disponibile şi
reticenţa mediului de afaceri de a completa chestionare (probabil datorită dorinţei de a

228 Amfiteatru Economic


Responsabilitatea socială a corporaţiilor AE
proteja secretul afacerilor lor) au condus la acceptarea unor eşantioane mai puţin
reprezentative în studiile efectuate şi publicate în literatura contabilă internaţională (de
exemplu, Luther şi Longden, 2001 folosesc eşantioane formate din 139 şi respectiv 77 de
observaţii din fiecare ţară investigată) şi la căutarea unor surse alternative de acces la
realitate (precum ofertele de locuri de muncă).
Ofertele de locuri de muncă au fost colectate de pe trei site-uri româneşti
specializate în acest domeniu (www.ejobs.ro; www.bestjobs.ro; www.myjob.ro). Aceste
date au fost colectate în trei perioade succesive (pentru anii 2009, 2008 şi 2007, respectiv
decembrie 2009, iulie 2008 şi februarie 2007) cu scopul de a discuta într-o abordare bazată
pe competenţe gradul de hibridare existent între posturile de contabilitate financiară şi
contabilitate de gestiune în entităţile româneşti (Albu, et al., 2010). Totuşi, prin modul de
colectare, baza de date ne este utilă şi ne permite şi analizarea impactului RSO asupra
profesiei contabile din România, prin specificarea competenţelor care pot avea legătură cu
domeniul RSO. Mai mult de 1.000 de oferte de locuri de muncă din domeniile de finanţe şi
contabilitate au fost colectate iniţial în fiecare dintre cele trei perioade, însă numai câte 100
au fost reţinute pentru analiză în fiecare dintre cei trei ani (50 de oferte pentru posturi de
contabilitate financiară şi 50 de oferte pentru posturi de contabilitate de gestiune), baza de
date fiind constituită în final din 300 de asemenea oferte. Cele peste 1.000 de oferte culese
în fiecare etapă au vizat posturi din domeniul finanţe – contabilitate. Deoarece aceste oferte
au fost utilizate pentru a înţelege rolurile şi competenţele profesioniştilor contabili, au fost
eliminate toate ofertele care nu prezentau în mod clar şi detaliat aceste aspecte,
considerându-se utile şi de o calitate bună doar anunţurile care specificau în mod clar
competenţele cerute. Anunţurile eliminate în această primă etapă conţineau numai titulatura
postului şi o descriere a sa în termeni generali, fără detalii precise. De asemenea, au fost
eliminate ofertele care se repetau. Deoarece analiza a vizat posturi de contabilitate
financiară şi posturi de contabilitate de gestiune, am decis ca un număr egal de 50 să fie
utilizat pentru fiecare grup. Pentru a avea eşantioane egale, întotdeauna au fost eliminate
ofertele cele mai vechi. De exemplu, în anul 2007, deşi selectase 63 de oferte pentru posturi
de contabilitate financiară, respectiv 52 pentru contabilitate managerială, am selectat din
fiecare grup doar pe 50 cele mai recente (numărul mic de anunţuri eliminate neafectând
calitatea concluziilor). Aceeaşi metodologie a fost respectată şi pentru celelalt două
perioade.
Anunţurile au fost caracterizate prin descriere statistică (date procesate cu
XLSTAT for Excel®1) pentru a putea discuta competenţele asociate cu transformarea şi
reinterpretarea zonelor „de bază”, iar pentru a caracteriza anunţurile din punctul de vedere
al zonelor specifice RSO am efectuat o analiză de text.
În ceea ce priveşte zonele „de bază”, am evaluat importanţa competenţelor din
Tabelul nr. 1 pe o scară de tip Likert pe trei niveluri (1 = absolut deloc important; 2 =
oarecum important; 3 = foarte important). Anunţurile pentru locuri de muncă detaliază
rolurile pe care contabilii români trebuie să le îndeplinească în organizaţii. Am verificat
deci măsura în care aceştia sunt implicaţi în comunicarea cu partenerii, în raportarea şi
oferirea de informaţii de calitate, în măsurarea performanţelor, în asigurarea conformităţii
cu legislaţia în vigoare şi gestiunea riscurilor. Într-o abordare tradiţională, rolul contabililor
este mai degrabă acela de „socotitori” (o abordare care a fost din păcate existentă în mediul
românesc de după căderea comunismului, probabil datorită scurtei istorii a profesiei

1
Excel® este o marcă înregistrată a Microsoft Company.

Vol. XIII • Nr. 29 • Februarie 2011 229


AE Implicaţiile responsabilităţii sociale a organizaţiilor asupra profesiei contabile:
cazul României

contabile după Revoluţia din 19892) (Albu şi Albu, 2009), iar roluri precum acela de a oferi
informaţii, de a sprijini luarea deciziilor, de analiză ad-hoc, sau de administrare şi utilizare
de tehnici noi sunt relativ recente. Competenţele interpersonale şi o bună cunoaştere a
mediului de afaceri sunt în general legate între ele. Aşa cum am menţionat şi mai înainte, o
extindere a acestor roluri este asociată cu o orientare RSO. În cele ce urmează prezentăm
descrierea acestor roluri cu ajutorul unor măsuri statistice pe parcursul celor trei perioade de
colectare a datelor. (Tabel nr. 2)

Tabel nr. 2: Descrierea statistică a activităţilor contabililor legate de RSO


Roluri şi Tipul 2007 2008 2009
competenţe postului % de Medie % de Medie % de Medie
apariţie apariţie apariţie
Comunicarea cu CF(1) 32% 2.12 36% 2.24 44% 2.32
partenerii CG(2) 4% 1.08 6% 1.12 6% 1.16
Raportare CF 62% 2.24 60% 2.18 68% 2.3
CG 10% 1.22 12% 1.20 16% 1.32
Măsurarea CF 56% 2.02 40% 1.48 52% 1.94
performanţei CG 96% 2.72 92% 2.54 98% 2.78
Conformitatea CF 42% 2.32 38% 2.20 44% 2.36
cu legislaţia CG 0% 1.00 0% 1.00 4% 1.06
Gestiunea CF 18% 1.30 20% 1.32 26% 1.44
riscurilor CG 24% 1.48 28% 1.52 30% 1.62
Competenţe CF 64% 2.1 68% 2.14 72% 2.12
interpersonale CG 74% 2.16 52% 1.92 74% 2.14

Cunoaşterea CF 50% 1.76 16% 1.28 34% 1.38


mediului de CG 74% 1.86 12% 1.18 56% 1.74
afaceri
Notă: CF = posturi de contabilitate financiară
CG = posturi de contabilitate de gestiune

Prin analiza comparativă a celor trei seturi de date se observă o creştere a rolului
contabililor români în domeniile legate de RSO. În ceea ce priveşte posturile de
contabilitate financiară, observăm în afara competenţelor de contabilitate financiară pură şi
de fiscalitate, faptul că datele trebuie să fie nu numai colectate, ci şi analizate şi interpretate
înainte de a fi trimise utilizatorilor lor. Aceste observaţii trebuie corelate şi cu nivelul
relativ ridicat în care sunt cerute competenţe legate de mediu şi de personal pentru aceste
posturi. Bune competenţe de comunicare înseamnă schimb de informaţii, claritatea
exprimării şi interacţiune constructivă între oameni (AICPA, 2005). De aceea, contabilii
care ocupă posturile de contabilitate financiară ale căror anunţuri le-am analizat în cadrul
prezentului articol nu sunt responsabili numai pentru oferirea de informaţii de calitate (pe
lângă celelalte sisteme de care se ocupă, ca toţi profesioniştii contabili), dar trebuie şi să

2
Profesia contabilă din România a fost recreată după 1989 prin reînfiinţarea Corpului Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR), în anul 1994. Acesta fusese creat în
1921 şi fusese desfiinţat odată cu instaurarea regimului comunist, în 1951.

230 Amfiteatru Economic


Responsabilitatea socială a corporaţiilor AE
poată comunica eficient aceste informaţii utilizatorilor lor şi să „traducă” analizele făcute
pentru uzul partenerilor.
În ceea ce priveşte posturile de contabilitate de gestiune, se observă importanţa
crucială a competenţelor de măsurare a performanţei, iar ofertele analizate de noi fac
trimitere la competenţe personale şi inter-personale şi legate de mediul afacerii, datorită
orientării acestor poziţii spre susţinerea luării deciziilor. Aceste competenţe sunt în general
mai mult solicitate profesioniştilor din domeniul contabilităţii manageriale decât celor care
acţionează în domeniul contabilităţii financiare.
Aceste rezultate sunt în linie cu studiile anterioare care demonstrează că asemenea
competenţe sunt cerute din ce în ce mai mult pentru contabili la nivel internaţional (Palmer,
et al., 2004). Aceste competenţe contribuie la transformarea contabililor români în
consultanţi de afaceri. De exemplu, unele oferte de locuri de muncă din eşantionul nostru,
atât pentru posturi de contabilitate financiară, cât şi pentru posturi de contabilitate
managerială, se solicită în mod expres ca profesionistul contabil să fie „consultant”,
„partenerul managerului”, „partener de afaceri” sau „să ofere analize şi suport
departamentelor”.
În ceea ce priveşte domeniile specifice RSO, precum raportarea socială şi de
mediu, evaluarea impactului RSO şi a conformităţii cu reglementările, analiza textuală a
ofertelor arată o prezenţă mai redusă în asemenea competenţe şi activităţi. În 2007, niciun
anunţ nu menţionează aceste elemente. În 2008 2 oferte menţionează implicarea
contabilului în „analiza informaţiei financiare şi sociale”, în timp ce în 2009 avem 4 cazuri
de referiri la competenţe specifice RSO: o ofertă solicită competenţe în taxele de mediu, 2
oferte fac referire la aspecte de mediu în contextul măsurării performanţei, iar o ofertă
menţionează elaborarea de politici referitoare la evaluarea şi controlul aspectelor sociale şi
de mediu.
Pe baza acestei analize putem spune că profesionistul contabil român este chemat
să aplice principiile generale ale RSO, precum conformitatea cu regulile, comunicarea cu
partenerii şi măsurarea performanţei, ceea ce conduce la o creştere a importanţei funcţiei
contabile în organizaţii. Pasul următor va consta în implicarea contabililor în acţiuni
specifice RSO, ceea ce pentru moment se întâmplă destul de rar în România. Aceste
rezultate sunt coerente cu Popa (2008) care arată un nivel de raportare de 27% asupra RSO
într-un studiu pe primele 15 firme cotate de Bursa de Valori Bucureşti.

Concluzii

Obiectivul studiului nostru a fost acela de a analiza rolurile profesioniştilor


contabili din România în contextul RSO. În acest scop, am analizat literatura care tratează
tema RSO şi implicaţiile asupra contabilităţii şi apoi am investigat oferte de locuri de
muncă din România. Organismele internaţionale ale profesiei se angajează în diferite
activităţi de integrare a principiilor RSO în munca profesioniştilor contabili (cercetări,
rapoarte, curricula). În acelaşi timp, cercetările anterioare au documentat un proces de
schimbare în profesia contabilă. S-a argumentat că profesionistul contabil joacă un rol
important în RSO deoarece aceasta depinde de „generarea, analiza, raportarea şi asigurarea
unei informaţii de calitate” (Subramaniam, et al., 2006, p.6), domeniu în care profesionistul
contabil este principalul actor într-o organizaţie.
Acest studiu aduce mai multe contribuţii la literatura existentă. În primul rând,
aduce o nouă perspectivă în cercetările româneşti pe tema profesiei contabile prin

Vol. XIII • Nr. 29 • Februarie 2011 231


AE Implicaţiile responsabilităţii sociale a organizaţiilor asupra profesiei contabile:
cazul României

documentarea unui proces lent, dar continuu, de orientare a profesiei spre principiile RSO.
După o perioadă de comunism de 50 de ani şi după 20 de ani de reforme contabile,
contabilul român este forţat de mediul de afaceri să-şi extindă rolurile şi să adauge o notă
managerială (de suport în luarea deciziilor) serviciilor de conformitate cu cadrul legislativ.
Am documentat şi pentru ţara noastră tendinţa de transformare a contabilului într-un
consultant sau analist al afacerii, fenomen manifestat şi în alte ţări; această transformare
este însoţită de un accent pus pe competenţele personale şi inter-personale şi de înţelegere a
mediului afacerii, ceea ce conduce la o îmbunătăţire a practicilor de RSO. Această
schimbare este necesară ca o condiţie preliminară pentru implementarea unor politici mai
orientate spre RSO, politici care pentru moment sunt într-un stadiu incipient în România.
Dezvoltarea viitoare a profesiei este necesară. Cele două organisme ale profesiei
contabile, CECCAR şi CAFR trebuie să se implice în creşterea orientării contabililor
români spre RSO, după cum acţionează organismele profesiei la nivel internaţional. De aici
decurg implicaţii asupra educaţiei contabile în scopul încorporării principiilor RSO, atât la
nivel universitar, cât şi la nivelul formării continue.
Acest studiu este supus unei potenţiale limite legate de metoda de cercetare
utilizată, deoarece un număr redus de oferte poate ridica problema generalizării concluziilor
la nivelul întregii profesii contabile româneşti. Problema eşantionului redus este comună
însă studiilor efectuate în contabilitate în majoritatea ţărilor cu economii emergente;
totodată, se consideră că datorită numărului redus de cercetări empirice efectuate în aceste
ţări, acestea oferă informaţii semnificative (Hopper, et al., 2008). Contribuţia principală a
acestui articol constă în documentarea unui proces de schimbare în profesie spre practicile
de RSO, reprezentând astfel un punct de plecare pentru cercetările viitoare. Cercetători
interesaţi de problematica profesiei contabile din România pot utiliza concluziile studiului
nostru în realizarea unor cercetări viitoare bazate pe alte metodologii (ca de exemplu,
sondaje bazate pe chestionare), pe măsura creşterii gradului de colaborare între cercetătorii
din domeniul contabilităţii şi mediul practic din ţara noastră. În cadrul unor asemenea
cercetări pot fi investigate de exemplu existenţa unor practici specifice de RSO în firmele
româneşti, precum şi rolul contabililor în aceste entităţi. De asemenea, pot fi investigate
percepţiile studenţilor şi profesioniştilor contabili asupra RSO, precum şi rolurile
organismelor profesionale în dezvoltarea de practici de RSO. Nu în ultimul rând, pot fi de
interes şi aspecte legate de un comportament etic al contabililor români şi al entităţilor,
precum şi relaţia acestui comportament cu educaţia merită să fie investigate. Toate aceste
cercetări pot extinde concluziile studiului nostru prin analiza unor faţete şi prin metodologii
complementare ale problematicii cercetate.

Mulţumiri

Autorii mulţumesc pentru sprijinul financiar acordat în vederea efectuării acestei


cercetări Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS)
UEFISCSU, proiect PN II RU – TE nr. 337/2010, „Model de analiză a factorilor care
acţionează asupra profilului profesional al profesioniştilor contabili din România. Studiul
adaptării profesiei la mediul economic actual şi efectuarea de previziuni”.

232 Amfiteatru Economic


Responsabilitatea socială a corporaţiilor AE

Bibliografie
Albu, C.N. şi Albu, N., 2009. Consideraţii generale privind imaginea contabilului in
societate. Contabilitatea, Expertiza şi Auditul Afacerilor, Număr 4, pp.7-11.
Albu, C.N., Albu, N., Faff, R. şi Hodgson, A.C., 2010. Accounting competencies and the
changing role of accountants in emerging economies: the case of Romania. Lucrare în
curs, nepublicată.
American Institute of Certified Public Accountants (AICPA), 2005. Core Competency
Framework & Educational Competency Assessment Web Site. [online] AICPA
Disponibil la: <
http://www.aicpa.org/InterestAreas/AccountingEducation/Resources/CurriculumDevelo
pment/CoreCompetencyFrameworkandEducationalCompetencyAssessmentWebSite/Pa
ges/default.aspx> [Accesat 9 Decembrie 2010].
Bogdan, A., Ioan, I. şi Sandu, R., 2007. Les rapports narratifs du management, sont-ils
équilibrés ? Etude de cas sur la reconnaissance du capital intellectuel dans les rapports
annuels. Accounting and Management Information Systems, Număr 20, pp.98-111.
Bollecker, M., 2000. Contrôleur de gestion: une profession à dimension relationnelle?. În:
AFC (Association Francophone de la Comptabilité), 21e Congrès de l’Association
Française de Comptabilité. Angers, France, 18-20 May 2000. Angers: AFC.
Botescu, I., Nicodim, L. şi Condrea, E., 2008. Business ethics and the social responsability
of the company. Amfiteatru Economic, X(23), pp.131-135.
Capron, M., 2006. A European Vision of the Differences between the USA and Continental
Europe regarding CSR: Why CSR in Europe is a political object and not an ethical one.
În: Gendron, C. şi Pasquero, J., eds. 2006. Advancing theory in CSR: an
intercontinental dialogue. Montreal CSR International Workshop 2006. Montréal:
Université du Québec à Montréal, pp.8-9.
Carnegie, G. D. şi Napier, C.J., 2010. Traditional accountants and business professionals:
Portraying the accounting profession after Enron. Accounting, Organizations and
Society, 35(3), pp.360-376.
Confederation of Asian and Pacific Accountants (CAPA), 2009. Main survey report on the
CAPA environmental accounting/CSR survey. [online] CAPA. Disponibil la: <
http://www.capa.com.my/images/capa/CAPA%20EA%20CSR%20Report_Main%20Su
rvey%20Report.pdf > [Accesat 16 Septembrie 2010].
Cooper, D.J. şi Robson, K., 2006. Accounting, professions and regulation: Locating the
sites of professionalization. Accounting, Organizations and Society, 31(4-5), pp.415-
444.
CSR România, 2010. Raportare socială. [online] Disponibil la: <www.csr-romania.ro>
[Accesat 15 Septembrie 2010].
Dascălu, C. et al., 2010. The externalities of social environmental accounting. International
Journal of Accounting and Information Management, 18(1), pp.19-30.
Dumitrana, M., Glăvan, M. şi Dumitru, M., 2009. Pleading for the Management Controller
Profession in the Trade Area. Amfiteatru Economic, XI(25), pp.91-102.
Elliot, R.K. şi Jacobson, P.D., 2002. The evolution of the knowledge professional.
Accounting Horizons, 16(1), pp.69-81.

Vol. XIII • Nr. 29 • Februarie 2011 233


AE Implicaţiile responsabilităţii sociale a organizaţiilor asupra profesiei contabile:
cazul României

European Commission, 2001. Promoting a European Framework for Corporate Social


Responsibility. EC Green Paper [online] Bruxelles: European Commission. Disponibil
la: <http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/en/com/2001/com2001_0366en01.pdf>
[Accesat 20 Septembrie 2010].
Gordon, I.M. şi Gelardi, A.M., 2005. Factors that Affect Understanding of Social
Responsibility Accounting. Canadian Accounting Perspectives, 4(1), pp.31-59.
Griffin, J.J., 2006. Corporate Social Responsibility: examining the foundation of CSR in
Europe and the United States. În: Gendron, C. şi Pasquero, J., eds. 2006. Advancing
theory in CSR: an intercontinental dialogue. Montreal CSR International Workshop
2006. Montréal: Université du Québec à Montréal, pp.13-14.
Gulkvist, B., 2009. Institutional influences in accounting practice transformation. În: EAA
(European Accounting Association), 32nd European Accounting Association Congress.
Tampere, Finlanda, 12-15 May 2009. Tampere: EAA.
Heath, R.L. şi Ni, L., 2008. Corporate Social Responsibility, [online] Institute for Public
Relations. Disponibil la: <
http://www.instituteforpr.org/essential_knowledge/detail/corporate_social_responsibilit
y/> [Accesat 18 Septembrie 2010].
Hoffjan, A., 2004. The image of the accountant in a German context. Accounting and the
Public Interest, 4(1), pp.62-89.
Hopper, T., Tsamenyi, M. şi Wickramasinghe, D., 2008. Management accounting in less
developed countries: What we know and need to know. În: School of Accounting and
Commercial Law, 2008 research seminars. Victoria, New Zealand, 7 March 2008.
Victoria: School of Accounting and Commercial Law.
Hopwood, A.G., 2009. Accounting and the environment. Accounting, Organizations and
Society, 34(1), pp.433-439.
Institute of Chartered Accountants in Australia (ICAA), 2004. The CFO of the future –
leading through influence and integrity. [online] ICAA. Disponibil la:
<www.icaa.org.au> [Accesat 10 Septembrie 2010].
Institute of Chartered Accountants in England & Wales (ICAEW), 2004. Sustainability: the
role of accountants. [online] ICAEW. Disponibil la: <
http://www.icaew.com/index.cfm/route/127769/icaew_ga/en/Faculties/Financial_Repor
ting/Information_for_better_markets/IFBM_reports/Sustainability_the_role_of_account
ants > [Accesat 18 Septembrie 2010].
International Federation of Accountants (IFAC), 2010a. IFAC News Releases. [online]
Disponibil la: <http://press.ifac.org/news/2010/05/ifac-and-the-prince-s-accounting-for-
sustainability-project-collaborate-to-promote-sustainable-organizations> [Accesat 12
Septembrie 2010].
International Federation of Accountants (IFAC), 2010b. PAIB Committee eNews. [online]
Disponibil la: <http://web.ifac.org/news/archive/paib-enews-business-reporting-edition-
august-2010> [Accesat 12 Septembrie 2010].
International Federation of Accountants (IFAC), 2006a. Professional accountants in
business – at the heart of sustainability?. Information paper. [online] New York: IFAC.
Disponibil la: <http://web.ifac.org/publications/professional-accountants-in-business-
committee/information-papers-1> [Accesat 8 Septembrie 2010].

234 Amfiteatru Economic


Responsabilitatea socială a corporaţiilor AE
International Federation of Accountants (IFAC), 2006b. Why sustainability counts for
professional accountants in business. Information paper. [online] New York: IFAC.
Disponibil la: <http://web.ifac.org/publications/professional-accountants-in-business-
committee/information-papers-1> [Accesat 8 Septembrie 2010].
International Federation of Accountants (IFAC), 2005. Environmental Management
Accounting. International Guidance Document. [online] New York: IFAC. Disponibil
la: <http://web.ifac.org/media/publications/d/international-guidance-docu-
1/international-guidance-docu-2.pdf> [Accesat 5 Septembrie 2010].
International Federation of Accountants (IFAC), 2004. The diverse roles of professional
accountants in business. [online] New York: PAIB. Disponibil la: <
http://web.ifac.org/publications/professional-accountants-in-business-committee/other-
publications-1> [Accesat 5 Septembrie 2010].
Ienciu, A.I., Matiş, D., Achim, S. şi Cioara, N., 2009. A design for environmental
accounting information system. International Journal of Strategic Management,
[online] Disponibil la: <
http://findarticles.com/p/articles/mi_6774/is_2_9/ai_n39324892/> [Accesat 10
Septembrie 2010].
Ionaşcu, I., 2006. Mutaţii în exercitarea profesiei contabile în lumea contemporană. În:
CECCAR (Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România),
Congresul al XVI-lea al profesiei contabile. Bucureşti, Romania 15-16 Septembrie
2006. Bucureşti: CECCAR, pp.534-541.
Lungu, C.I. et al., 2009. Corporate Social and Environmental Reporting: Another
Dimension for Accounting Information, [online] Disponibil la:
<http://ssrn.com/abstract=1447247 > [Accesat 18 Septembrie 2010].
Luther, R.G. şi Longden, S., 2001. Management accounting in companies adapting to
structural change and volatility in transition economies: a South African study.
Management Accounting Research, 12(3), pp.299-320.
Norreklit, H., Baldvinsdotir, G., Burns, J. şi Scapens, R., 2009. The image of accountants:
from bean counters to extreme accountants. Accounting, Auditing and Accountability
Journal, 22(6), pp.858-882.
Olimid, L. şi Calu, D., 2006. Valorile profesiei contabile: există o schimbare în timp?. În:
CECCAR (Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România),
Congresul al XVI-lea al profesiei contabile. Bucureşti, Romania, 15-16 Septembrie
2006. Bucureşti: CECCAR, pp.722-742.
Palmer, K.N., Douglas, E.Z. şi Pinsker, R.E., 2004. International knowledge, skills, and
abilities of auditors/accountants: Evidence from recent competency studies. Managerial
Auditing Journal, 19(7), pp.889-97.
Pettenella, D., 2010. CSR: What it is, what issues it incorporates? What costs/benefits of
implementation? În: United Nations Economic Commission for Europe, UNECE
Workshop on Corporate Social Responsibility. Belgrade, Serbia, 13-14 April. Belgrad:
UNECE.
Popa, A., 2008. Trends in non-financial reporting. Analele Universităţii Eftimie Murgu
Reşita, XV(1), pp.353-360.
State, O. şi Popescu, D., 2008. Leadership and social responsibility. Amfiteatru Economic,
X(23), pp.72-79.

Vol. XIII • Nr. 29 • Februarie 2011 235


AE Implicaţiile responsabilităţii sociale a organizaţiilor asupra profesiei contabile:
cazul României

Şendroiu, C., Roman, A.G., Roman, C. şi Manole, A., 2006. Environmental Management
Accounting (EMA): Reflection of Environmental Factors in the Accounting Processes
through the Identification of the Environmental Costs Attached to Products, Processes
and Services. Economie Teoretică şi Aplicată, 10(505), pp.81-86.
Smith, M. şi Briggs, S., 1999. From bean-counter to action hero: changing the image of the
accountant. Management Accounting, Număr 1, pp.28–30.
Subramanianm, N., Hodge, K. şi Ratnatunga, J., 2006. Corporate responsibility reports
assurance trends and the role of management accountants. Journal of Applied
Management Accounting Research, 4(2), pp.1-10.
United Nations Division for Sustainable Development (UNDSD), 2001. Environmental
Management Accounting, Procedures and Principles. [online] New York: United
Nations. Disponibil la:
<http://www.un.org/esa/sustdev/publications/proceduresandprinciples.pdf> [Accesat 18
Septembrie 2010].
Wahyuni, D., 2009. Environmental Management Accounting: Techniques and Benefits.
Jurnal Akuntansi Universitas Jember, [e-journal] 7(1), pp.23-35, Doar Abstract.
Disponibil prin: Social Science Research Network [Accesat 1 Septembrie 2010].

236 Amfiteatru Economic