www.dacoromanica.

ro

Tote drepturile reservate.

BUCURESCI

TIPOGRAYIA I. BINDER
1, Strada Brezoianu,-1.
1887

www.dacoromanica.ro
B M.B

CO'

--2;K\'"--ci.POPESCU BAJENARIT
AUTO

L44 .14 detice-044a44.

NU.
AU
/26),X.
V0

-a, ale : a un leI, cate un lea.

AA. LL., Altetele Lor.
Abesi, Rinocer (fird selbaticd).
Abandon, Abandonare, Pdrsire.
Ab antique, Din vecbime.
Abastardire, Stricare, priipddire.
Abate, Egumen, starit.

Abate* Staritg.

Abces, Bubd, umfldturd, cu puroit.

Abat-jour, Aparat care reflecta, lumina.

Abdicare, Retragere de la o functie. Se 4ice
aespre un suveran care demisionzd c abdicet.
Abdomen, Burtd, pAntece.
Abenceragiii Uvulas al familiilor regesct

Abden si Cerrage, pe vremea domnief MauTilor in Granada (Spania).

Abhorare, Scarbire.
Abil, Indemnatie, dibacia.
Abimare, Stricare.
Ab imo pectore, Din addncul inimeL
www.dacoromanica.ro

Ab intestato, Mostenire,ln lipsa, de testament valabil,dupa legile respective.

Ab irato, In. furie.
Abis, Prapastie.
Abitare, a locui.
Abitual, De obiceiti.
Abject, Uficios, scarnav, marav.
Xbjeetare, a dispretui.
Abjudeeare, a pierde prin judecatii.

Abjurare, a tgadui, a se lepada de ceva.

Ablatiune, ScOterea, thierea uneT umflilturT.
Ablegare, Desmostenire.
Ablegat, Agent diplomatic papal.
Ablepsie, Sliibiciune, intunecare a spirituluT.
Ablestor, Spa ltor.

Abnegare, a 's1 lepada, a'.?1 parasi credinta

din trecut.
Abnorm, Neregulat, neobiclnuit.
Almormitate, Lucru neobicinuit, nefiresc.
Abnutare, a respinge, a nu primi ceva.
Abolire, a darfima, a desfiinta.
Abolitor, Desfiintator.
.Abominabll, Uric los, searnav, spurcat.
Abonament, Invoila sail plata pe un pret
determinat 1 i pe un timp detbrminat.
Abonat, Gel ce se aboneza, la un lucru (4iar,

lop la teatru, etc.).

Abordare, a termui, a trage en corabia la
mal; a opri pe cineva pe drum spre a sta
de vorba.
Abondentd, Imbelsugare, belsug.
www.dacoromanica.ro

Aborigen, Prnntn, nes.

Abort, Abortare, Lepadare, naseerea unuI

copil laqinte de vreme.
Ab oyo. De la inceput.
Abracada,Ta, Cuvint cabalistic, aruia 'I se
atribuia o influentg magieL
Abracadabrant, Ceva z'apcit.
kbreviare, Prescurtare.
kbrogare, Desfiintare (a uneI legi).
Abrupt, Itupt de odata, frb," legRurN,.
Absces, (vedi Abees).
Absent, Nu e de fata..
Absent:I, Lipsa de undeva.
Absolutiune, Deslegare, ertare.
Absgui, Cu totul, neconditdonat.

Absolv:re, a deslega, a erta.

Absorbire, a suge, a inghiti.
Abstentiune, Abtinere, lepadare de la un
drept ce'l ate cineva.
Abstenentl, Abtinere, eumpsatare.

Abstract, Lucru ideal, care n'are o existenth'. reala.

Abstractiune (fAcUtd), Netindnd. sdrak.

Absurd, Absuratate, GreOlg sati prostie

mare; ceva care nu este, care nu pte fi adeve'rat; ceva en totul gre0t.
Abtinere, a se cumpata, a se opri de la un
lueru.
Ab Imo disco omnes, Dupa; unul singur jude-

eati pe tot]: ceilalti.

Abundentii, Belsug.

www.dacoromanica.ro

Abus, abusare, Inplciune, a inpla; a intrebuinta rii o lege.

a. c., Anul curent.
Acablnix, a impovara, a obosi.
Academie, Scla, de sciinte; aeidnare sari so-

cietate de inv6tati.

Acataleusie, Nebunie, bOla de creerl.

Accedere, a merge lnga, eines a, a se a-

propm; a primi propunerea cuiva.

Accedie, Lene, tristete, melancolie.
Aecelerare, Grabire, zorire.
Accent, Semn care schimba sunetul vocalelor; cuvintare, vorba.
Accentuare, a insemna tonul ; a apasa rna
tare asupra until cuvint.
Accept, Primire prin sub.scriere a unel polite; polita insW.
Acceptant, Cel ce accepta.
Acceptare, a primi, a consimti.
ACCeptilatilliM, Invoila; amanare de plata
acordata ulna debitor.
Acces, Apropiare; lovitura, apucare de 13614.

Accesibil, De care se pte apropia cineva.

Accesit, Dlentiune onorabila ce se face cuiva

care a meritat intr'un grad brecare un premia.
Accesinne, Consimtire, invoire.

Accesor. IJn lucru mai mic care insotesce

un ait morn mai mare.
Accet, Otet.

Accident, Intimplare, nenorocire.

Accidental, Intimplator.
www.dacoromanica.ro

Accis, Imposit asupra obiectelor de consumatiune ce intr intr'o comun.

Acefal, Fara cap, fail. crtpataiii.
A eer. Sprinten, ager.
Acera, Acvil, vultur.
Acerare. a ascuti,
:keen:). Acra, tare, aspru, iute,
Acetometru, Instrumental cu care se madrit
graaiu. ue tarie al otetului.
Acherire, a cdpAta, dobandi, etc.

Achilon, Vntul de Nord.

Achisitiune, Capiltare, dobandire ; persn6.
angajan.
Achitare, Plata; liberare.
Aclamare, Strigare; priinire cu strig-ate de
bucurie.

Aclidit MaciucA cu tepi" ascutite.

Aclilnatisare, Obicinuire ea clima.

Acomodare, a face comod; a regula, a potrivi, a drege.

Acompaniare, Insotire, intovrthiOre.

Acord, Invoial, unire, conglsuire.
Acordare, Primirea unel propunerI sail rugaciunT; invoire la ceva; potrivirea crdelor

la un instrumeut musical pentru a sate sunetele trebuincise.

Aequerire, a ctiptita, a c4tiga, a agonisi, a

dobandi.

Acreditare, a pune in credit, a da creditta,

ai Imputernicire.

Acrobat, Juegtor pe funie, comediant.

www.dacoromanica.ro

Act, Fapt, lucrare; hartie, contract, zapis.

Actar, cel co tine acte.

Acteon. Mare viator pe care Diana

'1

schimoa in cerb.
Actie, Hartie prin care se recunOsce partea

de interes ce o are cineva intr'o societate

comercia16.

Actionar, Cel ce posed& actii.

Actiune, Actie; fapt, lucrare, chemare in

judecath.
Activ, Silitor, sirguitor ; averea until cornerciant.

Aetivitate, Sirguinta, indemnare,

Actual, De fata; in present.
Actualitate, Starea present6 a unul lucru;
fapt not' petrecut acum O. care interes&.
Acupuncturit, Operatie ehirurgical& care con-

.sth Intru a face intepaturi.

Acusabil, Ce se p6te acusa sati e de acusat.

Acusare, Invinovtire.
Acusat, Invinov64it.
Acvibt, Vultur.
Adagio- Bucata musical-a cu miqcdrile 46re.

Idagin, Proverb, 4ica6re.

Adannantin, Ce are tria i strAlucirea diamantuini.

Adaptare, Potrivire.
Ademanie, Grip, mare.
Adephagie, Dicomie la mfincare.
Adept. Uirac; cel ce este initiat in misterele unel secte, in secretele uneI so cieati.
www.dacoromanica.ro

Adequat. Intreg, deplin, perfect.

Auerare, Invoire la ceva, primire; alipire.
Adesiune, Primire, invoire la eeva.
Adestru, Indemanatec.
Adherire, Alaturare, alipire.
Atl hoc, Anume pentru un scup determinat.
Ad hominen, Care priveice (lirect pe per-

sna la care se adres67.A. cineva. Argument ad

honzinem, argument care atinge direct pe persOna cu care discntdm.
Ad honores, Pentra ()mire, in mod onorific,
frh. plate.
Adiaforie. Nep'asare.
Atho tAdieu), Cu Dumnedeu, bunsa 4iva, etc.
Adensie, Lipsa de sete.

Aditiune, Adunare.
Adjectiv, Cuvint care ins*sce un substantiv pentru a'l califica
Adjudecare, a botarl ceva cuiva prin licitatde.
AdjuusAtuie, Iteunire, aso ei are.
Adiuratle- Rugiiciune fierbinte; blestemare,
afuri,leme

Adjurare, a ordona in numele lat Dumne4eil, a invita, a stArai.

Ad libitum. Duo pine.; pe alese.
Ad nmiorem Dei gloriam, Spre mai marea
glorie a mi Dumnedeu.
Administrare, a cfirmui, a conduce; a se da
tin medicament.

Adthinistratie, Carmuire, stapttnire.

Admirabil, 'Lucru vreduie de a fi privit cu
inirare.
www.dacoromanica.ro

10

Admiral, Comandant al uneI nave de r'esboiti.-

Admisibil, Ceva care pte fi luat in bIgare

de sml si prima.
Admitere, a primi, a ing6dui.
Admonire, Dojenire.
Aonotare, a insemna.
Adolescenp, Virsta vietei care urmazil dup6..

virsta copilariet
Adonai. Dumnedeil, in limba hebraie.
Adonis. Nnmele unui barbat din mitologie,
de o trumusete perfect. (Se dice in btaie
de joc de un ten'er care prea caut s'a. fie
frumos).

Adoptant, Adoptator, cel ce primesce ; eel.

ce ia un copil de suflet.
Adoptat, Prima; copil luat de suflet.
Adoptiune, Primire; recunscere lege% de
ciltre cineva di a luat un copil de suflet.
Adoptiv, (Copil) luat de suflet.
Adorare, A inbi cu infocare, a se inehinaeu iubire i evlavie.
Adornare, Impodobire.
Ad patres, La strmov. (A merge ad patres:-

a marl).

Ad rem, Relativ la lueru. A rnpunde ad

rem: categoric.

Adresii, Iutl, indemnare, sprintenie, di.

Male, viclenie; artarea locuinte cuiva (pe

o scrisOre, etc ).

Adulare, Adulatiune, Lingqire.

Adulter, Preacurvie; sot necredincios.
www.dacoromanica.ro

11

Ad valorem, Dupg. valre.

Adventitiu, Bunurile dobandite prin mune/.

propria, iar nu prin mostenire.

Adverb, Cuvint invariabil care modified un
verb sail un ad.jectiv.
Adversar, Protivnic.

Adversitate. Nenorocire.
Auynamie, Lips de putere, sldbiciune.
.aerolit, Corp mineral (pitr) care cade
din cer.
.Aerometru, Grad en care se me"sdrti aerul.

Aeronaut, Navigator in aer, eel ce c5,16toresce in aer intr'un aerostat.

Aeroseop, Instrument care serva, a ar6taexpansiunea aeruluf sail a gazului.
Aerostat, Balon.
Aerostatic, Arta de a face qi intrebuinta
aerostatele.

Afabil, Bland, blajin, primitor,

Afeblire, Slabire.
AT6ei, Mipare facut in inima nstrd printro impresie Orecare.
Afectatiune, Prefacere.
Afeetinne, Dragoste; 161, srabiciune.
Aferintd, Produs.
Afermare, Arendare.
Afermire, Intdrire, adeverire.
Affeto, sa affetuoso, Acest cuvint arata
In notele musicale ca o bucata trebne sa se-

ante uprel, cu o expresie dulce.

www.dacoromanica.ro

12

Aihiare, Primire inteo corpor4ie sat. soMetate.

Afinitate, Incuscrire, inrudire.

Afirmare, Afirmatie, Intrire, adeverire eg
aa e.
Afirmatiy (in mod), Da : ap, este.
A4, Foe tipgritg, cuprindOnd o insciintare
Zrecare ce se imparte sail se lipesee Fe ulitg.
A4er, Cel ce imparte afisele.
Afictiune, Intristare, sup6rare.
Afluent, Un riu care se varsg intr'un alt
-rim mai mare.
Aflux, Scurgere repede la vreun loc.
.Aronie, Lipsg de voce.
Aforism, Dicalg scurtg.

A fortiori, Cu atat mai mult.

Afront, Rusine.
Mureg, Ancorg mica.
Agasgut, Sup6rAtor, neplcut.
Agenda, Portofoliti pe care se scrie diferite
insemngri.

Agent, Tot ce lucrezg : agent chimic; insgreinat sa conducg o afacere : agent al guvernulla, agent de afacerT.Agent de schimb, Mijlocitor insgrcinat ea negociarea efectelor publice.

Agentie, Cancelaria agentului.

Agenturg, Agentie.
Ager, Sprinten, vrednic, harnic,
Agio, Baq ce se plgtesce pentru schimbarea
monedelor.

Agilitate, Sprintenie, usurint.

www.dacoromanica.ro

13

Agitare, Agitatie, Turburare, fierbere, mi-care mare.

Agitator, Turburator, revolutionar.
Aglomerare, Ingramadire.
Aglutinare, Incleire, lipire.
Agnat, Once copil barbatesc din parteatataiui.
Agnus, Miel (cka bine-et. intata de atre-

Papa din Roma si pe care tigurka un miel

;-

mica icna religisa).

Agnus Dei, Mielul uT Dumneiteil (o rue,ciune care incepe cu aceste cuvinte).

nuirte, starea in careAgonie, Tragere

se afla bolnavul and. se lupta en mrtea
Agre, Necaz, mfihnire.

.agraia, Ac de piept.
Agravare, Ingreunare, inre'utatire.
Agreabil, Placut.
Agregat, Gramada de substante diferite impreunate .cliiar de la epoca fonr rei lor.Celi
ce este admis, dupa un concurs, in corpul profesorilor
Agrement, Placere, Multumire, petrecere.

Agresiune, Faptul de a lovi sad ataca mat

inteia.
Agresor, Cel ee lovesce sad ataca maT intiit.
Agreste, Campenese, *amen, grosolan.
Agrieol, Ceea ce tine de agricultura.
Agricultura, Lucrarea arnpului. plugarieAgrimensor, Kesurator al ampulla.
Agrimentatie, M6surarea ampulul sad a.
pamintului.
www.dacoromanica.ro

14

Agroman, Ace la caruia 'T place sa, stea la

-taxa.

Agronom, Cel ce a invatat cum se lucrdza

pamintul, plugar studiat.
Agronomic, &Huta plugaria
Agru. Ogor, camp, tarina.
Agrevonie, Lipsa de somn.

Agustie. Lipsa gustului.

Ajurnare, Amanare.
.Ajustare, Potrivire, indreptare, a;egare.

a la, Unpa : a la mode, dup.& moda.

Alah, Nume ce Mahomedanit '1 daft lui Dam-

neeii

Alalia. Neputinta de a vorbi.

Alarma, Sgomot ; chemare la arme, strigare
un ajutor.
Albifacere, a face alb, alb:re.
klbfaine, Albta in ochiti.
Alabastru, Pitra mole de natt.ra marmorel,
dar t vans parenta.

Alambic, Aparat care serva la destilare.

Alambicat, Prea subtire, prea rafinat.
a la minute, La minut.
Albinism, Lipsd de coloratie a pielel,
Albion, Nume vechiti al Mara Britanil.
Album, Caet cu scOrfe pentru pastral ea per-

tretelor sail pentru a face colectil de desera-

nuri ori de musia

Albumen, Substanta care acopera embrionul

in uncle grime.

Albumina, Substanta de nalnra albuplul

de oti.
www.dacoromanica.ro

15

Alcade, Magistrat In Spania.

Alca lc, Vers grec inventat de Alcell si adcptat de Latini.
Alcali, Orice corp compus ce pte inver4i
culorile albastre vegetale si s albstresca la
bc aceste culori inrosite prin acide.
Alca.li volatil, Amoniac.
Alchimie, Chimia din evul media care cluta
panaceul universal si prefacerea metalelor
prdste in aur.
Alcool, Spirt de yin.
Alcoometru, Grad de mesurat alcoolal.
Alcoran, Coranul.
Alcov, Local unde este aseqat patal intr'o
odaie.

Alderman, Oficer municipal in Englitera.

Alea jacta est, Sortir s'ail aruncatadicti.:

acum sorta s a notarit, nu se mai pte schimba.

Aleator. Ceva care atirn5, de un eveniment
nesigur : supns intimprdrei.
Alegatiune, Citarea unuT pasagiti, a until
fapt ; aseqiune.
Alefforie, Inchipuire care consti intru a re-

presenta spiritulur un subiect astfel ca sa'f

se arate un alt subiect; composiVT de sculp-

lurk saiT picturS.

Alegretit, Veselie.

AleInia, Ludat fie Domnul (in limba e-

traicA).

Alert, via, sprinten, destept,

Algebra, Sciinta de a calcula mrimile priwww.dacoromanica.ro

16

vite intr'un mod abstract si representate prin

litere.

A lgid. Rece, inghetat.

Aliantit, Unire, tovArg4ie, inrudire.Alianp

israelita universald: Societate international .

pentru sustinerea intereselor israekte, fundata

la Paris in 1860.
Alias. Odinira, alt' data, afara de asta.
Alibi (Latinesce: in alth parte) Presenta

unet perseine intr'un alt loc de cat acela undes'a shve'rit crima de care este acusatd.
Alienare, Instreinare, stramutare.
Alienatie mintall, Smintla, nebunie.
Aligator, Nume sciintific al reptilelor numite in mod vulgar cairnan i crocodili.
Aliment, Hrana.
Alimentar, Ceva de hranit. Pensie alimentarti:

Pensie pentru a se sustine.

Alimentare, Ilrnire, sustiuere, nutrire.
A llegro, Via; bucata de music& viu

i ve-

sela.

Allotria Sburdalnicii, nebunii.

All riga! (citesce : olrait) Prea bine !
Alma mater, Mama nutritre (nume ee set
da universitato).
Almanach, Calendar cu buc4i literare.

Aloeare, A da, a hotari o suma de bant

pentru ceva.
Aloeutiune, Cuvintare.
Alodiaalitate- Bun liber de Wee imposit.

Alodifi, rosesiunea unet proprietatl libere

de mice imposit.
www.dacoromanica.ro

17

Alopatie, Sistem medical ce consta Intiu a

trata pe bolnavi cii remedil earl ati o actiune
contraria causel r6u1ui.
Alusie, Figura de retorica ce consta intru.

a se spune un lucru pentru a se ii*lege alt

lucru. A face alusie este a se bate sua ea
sa pricepa. ipa."

Alterare, Schimbare.
Altereatie. Crta, galcva.
Alter ew), Un al duoilea di, cum s'ar (lice :

mane, drpta.

Alternare, a trece de la unul la altul.

Alternativ, De la unul la altul; o data da
si o data mi.
Alietit, Inltime, Mitrire.
Alteta Sa, Maria Sa.
Altier. Maret, mandru.
Altitmdnte, Cuvintare Mattel
Altitudine, Iulime, adilneime.
Artramente, Altmintrelea.

Alumn, Arumnit, Sem lar, imlariia.

Aheolit, Albira, celula In care albina 10

depune mierea; cavitatea In care- erese dintii.
A. m., Antemeridian.
Amabil, Plcut, vrednie de iubit.
Amalgam, Amestecarea unuI metal cu mar; amesteeatura.
Amant, Amorez, ibovnie.
Amare, Inbire.
Amat, Iubit.
Amator, Iubitor, doritor.
2

www.dacoromanica.ro

18

AmazonA, Femei g. re'sboinick cfilarta,.

Ambasadii, So lie impOrkse.

Ambasador, Sol impgfateso.
Ambi, Amnduoi.
A mbbniti, Indoios, cu dou6. intelesuri.
Ambiopie, Vedere scurtA.
Ambitiune, Mandrie, dorint ta ajunge mare.
Ambulant, Umbltor.

Ambulantit, Spital militar care insotesce o

armath.

Ameliorare, ImbundtAire, indreptare.

Amenajament, Potrivl4".
Amendit, Pedps'a (in bani), straf.

Amendament, Schimbare in mai bine ; modificarea tine leg!.

Amendii onorabi1i, Mgrturisire in public a
unei crime ; a cere ertare.
Amenitate, Blndete.
Amlibiii, Animal care teciesce in ap i pe
uscat.
Anifibol, Cu done" intelesuri.

Amfitetru, Cladire mare pentru spectacole,

prelegeri, etc.
Amforii, Un fel de vas antic.
Amigdalitit, Umflarea amigdalelor din gt.
Amnesia Pierderea memoriei.

Anmestie, Ertare i uitare deplin a unei

crime.

Amor, Iubire infocatg, dragoste; qeul Iubiret,

numit si Cupidon.

Amire, iubire.

www.dacoromanica.ro

19

Amortisment, Amortire, stingerea unal da-torif incetul cu incetul.

Amain, Spatios, intins, mare.
Anmutatiune, Therea unui membru al conpului.
Amusare, Petrecere, de=latare.

Anabaptist, (RebotezAtor) Cel ce apartine

sectei Anaoaptistilor. Acstg. sectI crestina

sustinea cg, nu trebue sg, se boteze copiii de

cat n virsta ratiune sail cil la acst'a virst`a

ei trebuesc botezati din noil.

Anachoret. Pustule, cbenovit.
Alagnost, Cetitor bisericesc; copilul care 1nso1estt, pe archireu.
Ansgram, Mutarea literelor unlit euvint,
a.!a in cat sil ne dea un alt cuvint, precum :

car rac.

Annie, Istorie; carte in care se povestese Intimplarile din fiecare an.

.Analeptic, Care pte s InCirseg, corpul.
Anansa; Desfacerea unul lueru spre a se yeclea din ce e compus.
Analogie, AsemAnare.

Anarchic, Lipsa de guvern intr'un Stat.

Anarchist, Reavrrititor care nu vrea nici un
guvern.
Anatemit, Afurisenie.

Anatomic, Partea sciintai medicale care se

ocupd ea faerea corpuhg spre a'l studia.
Andante, Incet, binieor.
Anecdota, Poveste scurtg, mai en sma ginm.60.

www.dacoromanica.ro

20

Anemic, Fara singe, slab.

Anemie, Lipsa' de singe.

Anestisare, Luarea simtire, amortire.

Animism, Umfiatura causata prin ruperea uneI artere.
.Anexare, Alaturare, alipire; supunerea si in-

corporal ea tine eri straine.

Anfractuositate, Scorbura, scofalcire.
Angajament, Legare, indatorire.
Angel, Anger.
Anihilare, Nimicire.

Animare, Animatie, Insufieire, miscare mar&

Animositate, Pica, ciuda.

Aniversare, Intrcere anuala a unui fapt

vrednic de pomenit.
Anonim, Fara nume, fa:fa iscalitura.

Anotare, a face insemnari asupra unul text..

Anorganic, Fara organ, fara. suflet.
Anormal, Neobicinuit.
Anotimp, Timp al anuluT kprimavara, vara, .

tmn, irna).

Antagonism, Impotrivire, lupta in ide.

Ante... Inainte de...
Ante bellum, Inainte de rasboill.
Antecedent, Care este inainte de. Se 4ice de .
un intit fapt care pte fi invocat apoi ca exemplu de a se face iar asa.
Antemeridian, Inainte de amia4i.
Anterior, Dinainte, maT nainte.
Anti..., Contra...
Antic, Vechiti, stravechiti.

www.dacoromanica.ro

21

Anticamerit, Tind'a, odaie de asteptat.

Antichrist, Diavolul, Satana.

Anticipando, a se face plata inainte.
Anticipare, a apnea inainte ; a spune Inainte de vreme.
Anticitate, Vechime.
Antidot, Remediu contra oteivirei.
Antilogie, ContracTicere inteun discurs.
Antipatie, Neputinta de a putea suferi pi,
cineva.

Antipod, Cel ce se afla pe un mulct al pti

anntului diametral opus celullalt. Se dice

4.1'espre Verne opuse diametral unele altora.

Anticonstitutimutl, Neconstitutional.
Antievar, Comerciant de carti vechi saii de

lucrun de arta' vechi.

Antisernit, Dusman al Semitior, al Evreilor.
Antiseptic, Contra putre4irei.
AntitesA, Opositie de cugetari sail de cu-

vinte. (Exemplu : Romnia este o fart/ mica prin

intinderea et, dar mare prin trecutul ef, prim
.viitorul er).

Antreprenor, Intreprincl6tor, contracciii.

Antreit (Entre), Intrare, odaie prin care

se intrL

Antropofag, Care nfananc . came de om.

Antropologie, Sciinta care se ocup 5. cu stutliul si ea istoria nature] omenesci.
Anual, Pe fiecare an.
Anuar, Carte in care se reproduce anual lin
Or de fapte sail de intimplarI anumite.
www.dacoromanica.ro

22

Anu lure, Plictisire, a aduce urat.

Anulare, Nimicire, desfiintare.
Anunciti, Insciintare.
Apanagiii, Moii ce se del regilor i printilor ca gestre.
Aparaf, Pompa, 01615, mare.
.Aparat, Instrument, sculg.

Aparent, Care pare.

Aparentil Artare (dupg fata exterira).
Apartanient, Mai multe odai dintr'o cas6.
cart formza o locuinta deosebita.
Apartiue, Tine de ceva, este al cuiva.
Apatie, Amort16, nepasare.
Apel, Chemare, strigare. A face apel : a cere

justitio la o instanta mai mare de cat aceea

care ne a condamnat.
Apelipsit, Disperat, desnadajduit.
Apendice, Adaus.
Apepsie, GiTeutate in stomach.
Aperitiv, Care aeschide.
Afasie, Amutire.
Afonie, Neputinta de a vorbi.
Aplanare, Nete4ire, potrivire.

Aplaudare, a lauda, a bate din mainl In

semn de aprobare.

Aplaus, Laud4; batae in palme spre semn

de laud.
Aplicare, a pune lanea."; a puns in lucrare.
Apocalips, Revelatiune, descoperire; una din
scrierile noului testament ce se atribue 1111
www.dacoromanica.ro

23

Ioan Evangelistul si care e plin'a de alegorii

grefi de inteles.
Apocaliptic, Misterios, obscur.
Apocrif, Necunoscut, indoios ; scriere apo-

crifit: ai care autorI nu stint bine cunoscutT.

Anodictic, Ceva basat pe argumente sigure.
Apoliue, Apollo, l?eul musicei, al poesiei,
al Srelui, etc.
Apologie, Aptirare, laudrt.
Apoplexie, Dambla.
Apostasio, Lepadare de lege, schimbarea a-

nei eredinte pentru alta.

Apreciare, Pretuire drepta a unlit lucru.
Aprobare, Priraire ea bun& a unel propuneri sail idei; incuviintare.
Apetit, Poftil de mitncare.
A prima vista, La intdia ve dere.
A priori, Inainte de once examinare, Inainte de once discutie.
Aprofundare, Adancire, ptitrundere.
Aproposito, Cand vorbim de un lucru si ne

aducem aminte de alt ceva care are legrtturit

en subiectul de care este toemai vorba, 4ieem : a propos, (sail) aproposito de acsta

Apropriare, Insusire, a tace al sti.

Aprovisionare, Pregatire de mai inainte eu
ceva ea sii fie la cas de trebuintg.
Aproximativ, Cam aa, cam MAUI, etc.

Apt, Destoinic, vrednic la cutare lucru.

Aptitudine, Destoinicie, vrednicie.
Aqua tonna, Otrava, (136uturk).

www.dacoromanica.ro

24

Arabescuri, Impodobiri in stil arabese (in

forma, de flori impletite, etc).

Arabil, Bun de arat, ce se 'Rite ara.

Aranghunewt, Aranjare, .4edare, invoire.
Arbitragiti, Calcularea cnrsurilor efectelor
publice din diferite orap pentru a se afla cel
mai avantagios; judecata prin arbitri.
Arbitral, Ce tine de arbitru, prin arbitru.
Arbitrar, Lucrare sau guvernare dupg bunul plac, iar nu dupa lege.
Arbitru, Judecata ; judecator ales de pariile impricinate spre a hotari el in locul judecatorilor ordinari.

Arcada, Prta zidita in forma de arc.

Archaic, Vechiu.
Archaism, Vorba sa expresie vechi qi care
nu se mai intrebuintza.
Archeogratie, Descrierea lucrurilor din vechime.

Archeologie, Sciinta lucrurilor din vechime.

Archeolog, Cel ce poseda i se ocupa cu
Archeelogi e.

Arehidiacon, Prim diacon.

Archiduce, Prim duce, adica mare principe.

Aeest titlu se cra membrilor celor mai de aprpe din familia imperiala austriaca.
Archiepiscop, Prim episcop.

Archimandrit, Superior al unei manastirT.

Architect, Maistru care poseda arta de a.
face planuri pentru cladire de binale.
Architectonic, Privitor la architectura.
www.dacoromanica.ro

25

Arehitectura, Minta care se ocupa cn cladirea de binale ; binaua tns, sen chipul, fe .
lul zidirei.
Archiva, Loc in care se pastreza lArtiile i
zondicele une antoritati.
Arehivar, Cel ce tine archiva.
Arehontar, Calugar insarcinat cu primirea
wisitatorilor unel manastiri.
Arehonte, Magistrat grec, principe; la nof
se numiari in vechime archonfr boierii treT.

Arehontologie, Conclica in care erau tre-

,cuti boierii.

Arena, Loc de lupta.

Areopag, Judecatoria cea maT mare.

-11' revoir, La revedere.

Argent eomptant (arjan contan), Pe bani

gata.

Argil, Pament gros si gras.

Argonauti, Nume dat heroilor greci cart se
imbarcara pe vasul Argo (1263 In. de Chr.)
pentru a cuceri in Colchida Mielul de aur.
Argo, Argot, Limba speciala ce se obicTnuesce in unele clase profesionale, maT en

soma. intre hoti.

Argument, Proba, dovada; expunere, sumaria.
Argus, Numele unei persne mitologice care
avea o suta de ochi. Supraveghiator, spion.
Arid, Uscat, sec, aspru.
Ariditate, Asprime, uscaciune.
Arie, Cantee.
Aristarch, Critic sever.
www.dacoromanica.ro

26

Aristocrat, Boer.
Aristocratic, Boerime
Arlechin, Paiata, caraghios,
Arlechinadit, Caraghioslic.
Armament, Inarmare.
Arrnistithl, Incetare din 1upt6. pe citva timp.
Armonie, Bunai intelegere ; combinare de
Asunete plgcute.

Armorial, Condicii, in care sunt trecute titlurile de nobleta ale membrilor din aristo-

cratie.
Armurg, Arme sail haine cart aprd corpul.
Arogaut, Ingamfat.
Arogantit, IngLufare, obrznicie.
Aronni, Mirosul plautelor.
Aromatic, Mirositor.

Arogare, Insusire pe nedrept.

Arpagon, Nume al unui sgErcit.
Arsenal, Magasie saii fabriai, de arme.
Arsenic, 45recica", (otravti).
Artit, Mesteug.

Artist, Mestesugar fin ; actor.

Artera, VInA grsA.

Articol, Articul, Articlu, Incheigtura ; tratat scurt ; sub-impartirea unei legr, a unel
art], a unei socoteh ; obiect de corner cid ; in
grarnatia, se numesce articol partea de cuvint
care determing, substantivele : oraul femeile.
Articulatie, Pronuntare ; incheitufa.

Artificial, Ceva Peat, iar nu natural,

Artilicifi, Metepgire ; ineltorie.
www.dacoromanica.ro

27

Artilerie, So ldati cari se luptg cu tunurt ;

sciinta de a fabrica tumnr i de a se lupta
cu tunurl.
Artilerist, Tunar.
Asalt, Fortare ; luare cu sila, cu puterea.
Asasin, Uciga*Asasinat, omor ; omorit.
Ascendent, Care se suie, se
; autoritate ; influenta ; peraing de la care ne coborim.

Ascensiune, Urcare, ingltare.

Ascet, Caluggr (in sens impropriii).
Ascetic, Caluggresc, evlavios.
Aseeurare, Asigurare.
Asertiune, Afirmare.
Asidmi, Stgruitor, silitor.
Asiduitate, Sirguintg,.
Asfixie, Ingbusire, inecgciune.
Asignare, a hotri sau depune un fond pentru un scop Orecare ; a chema in judecat
Asignat, Hartie monedg.
Asil, Adgpost ; loc de scgpare.
Asimilare, Asemenare in tte.

Asistare, A fi de fatg i a da ajutor.

Asistentg, Public eare se gsesce de &O.;

ajutor.

Asmodeu, Geniil reli care turburg paces

casnicg; dracul.
Asociare, Insotire.
Asociatie, Toviirgsie.

Asortare, A face tisit ; a apqa fiecare lu-

cru duo:, felul sii.

www.dacoromanica.ro

28

Asorthnent, Tisit, adunare de mai inulte

lucruri de acelas fel. A fi asortat va s 4icd,
avea tot felul de lucrurt ce trebue s aibb;
cineva.

Aspect, Vedere, privire, fatd,.

Asperitate, Asprime; ridicb."turd.
Aspersiune, Stropire.
Aspirare, Re'suflare ; a dori ceva.
Aspiratie, Dorintd, nrtzuintd de a dob&ndi
ceva mare sad pldcut.
Asthm, Blrt ce consistd in a avea resuflarea
grea.
Astrolog, G-hicitor dupd ar6tarea stelelor.
Astronomie, Sciinta stelelor, a numrului.,
naturei si miscarilor lor.
Astru, Stea.
Atac, Lo vitura..

Atacare, Lovire.
Ataare, Alipire.
Ata5at, Om pus ca ajutor; alipit, devotat.
Atasic, Neregulat.
Ataxie, Desordine.
Ateism, Necredinta in Dumnecled.
Ateist, Care nu crede in Dumnecleii.
Atelier, Inca'pere in care lucrzd mai multI
3neseri

Pallas
_Mena, Athena, Capitala Greciei.
Athena, Minerva, cleita intelepciunei si sciinte,

care, dupd mitologie, a venit pe lame filarmat/ gata, esind din creerii lui Joe.
Athenefi, Templu al Athenei, devenit apoi
www.dacoromanica.ro

29

institut de instructie i cultufa pentru popor. .

De aci Atheneul Roman, societate de inv6tati
earl ail de scop luminarea poporulul prin tinere de conferinte, publicare de scrieri, etc .
Atheneii se numesce i locul uncle se tin

conferinte, se den spectacole, etc.

Atent, Cu bagare de snfa, luare aminte.
Atentiune, Luare aminte, bagare de sma.
Atentat, Incercare de omor.
Atenuant, Usurator.
Atestare, 111-arturire.

Atestat, Dovada: (scrisg).

Ateii, Ateist (rare mi crede in Dumnedeii).
Atitudine, Moclul eum se tine cineva.
Atlet, Luptator, om tare, voinic.
Atmostera, Aer.

Atom, Atoma, Prafsorul eel mai mic In

care se pte fardma, Impari ceva.
Aton, FAra ton ; amortit.
Atonie, Lipsa de tonl; amortrd.
a tout pl.'s, Cu orice pret.
Atractie, Atragere, tragere la sine.
Atribuire, a da cuiva.
Atroce, Crud.
Atrocitate, Cruclime.
Atroliare, Slabire, ofticare.

Atrupament, Atrupare, Strangere in trupe.

Au contraire, (Ocontr4r) Din potrivA.
Auctiune, Licitatie, mezat.
Andacie, Indritznla.
Audacios, Indfaznet, semet.
www.dacoromanica.ro

30

Audiatur et altera pas, S'a", se au si ceal'alta parte interesat.

Audientil
.. ..9 Ascultare, primire ce o face cuiva un munstru, un print spre a vorbi cu el.
Auditor, Student neinscris dar care urmzg
cursul inteo sc61.6..

Auditoriii, Publicul care aude un diseurs

care asist la o rapresentatie, conferinta, etc.,
Augment, Adaos.
Augur, Preq.icere ; ghicitor.
Aula, Carte, mai en sema carte imprbitscg

sat. reescg.

Aulic, Care tine de curte.

Aureolit, Cerc luminos care inconjOrA capul

sfintilor.

Auricular, Ce tine de ureche.Martor aztricular, care a au4it cu urechile lui.

Aurifer, Care produce aur.
Aurora, l?orile, r6s'aritu1 de cliug. Aurora
boreald : lumina,' electricg ce se arata uneor!
la Nord. In mitologie fiica lui Titan si a pg.
mentuluf; avu de sot pe Perseu si copi! el ati
fost vnturih, stelele si Lucifer.
Auspiciii, Ocrotire, sprijin.
Auster, Aspru, strasnic; cu moravur I curate.

Austru, Vintul de Sud.

Autaut (aut Cxsar, aut nihil), 0 IA as 1,

off ass.. (Ori Cesar, or! nimic. Romanul 4ice :

Off Stan ori apitan).

Autentie, Adev6rat, care vine de la Ice sigur.

Auteutificare, Adeverire.

www.dacoromanica.ro

31

Autobiografle, Descriere ce o face eineva

despre vista sa propria.
Autocefal, De sine sttdtor.

Autochton, Om care s'a ndscut din moo

strdmosi in tare, in care sade.

Autocrat, Singur-stdpdmitor, imp6rat care
un e tinut de legi ca s. asculte de vointa poporului sail a ministrilor.
Auto-da-f, Rug pe care se ardeail in Spania cei brinuiti de nereligiosqate.

Autodidact, Care a invelat singur, far/

profisor.
Autograf, ScrisOre scrisd chiar de mina ace-

lv;a care o trimite.

Automat, Masind, care se miscd; om prost,
natang.

Autonomie, Stare de sine; dreptul unul Stat

de a se guverna singur.
Autopsie, Tderea cadavrelor de cdtre medid pentru a vedea causa mortei.
Autor, Cel ce face ceva, mai c.i sm cel
ee compune o carte, sail altd incrare artisticd.
Autorisare, Autorisatie, a da voe, impu-

ternicire.

Autoritate, Putere, stpinire.

A uxiliar, Ajuttor.
Avans, Beni primil inainte.

Avansare, 3naintare.
Avantagill, Castig, folos.
Avantgardit, Soldati earl merg ca cercetasi
inaintea corpului intreg de armatd.
www.dacoromanica.ro

82

Avant la lettre, intEle exemplare tiplrita

ale unui tabloti ci cari sunt cele mai bune.
Avantpropos, Precuvintare.
Avar, Sgarcit.
Avaritie, Sgfircenie.
Aventurii, Intimplare curisrt, pAanie.
Aventurier, Om farl cdpatfiiii care'ci caut&

norocul prin 1rI streine.

Aversiune, "[Jet', scArba,

Avertisare, Avertisment, Insciintare de maY

inainte.

Avicultor, Care se ocupti cu crescerea pa-

serilor.
Avid, Lacom.
Aviditate, Lticomie.
Avilire, Thrire, murditrire, injosire.
Avis, lnsciinOre.
Aviso, Vapor care face serviciul de InsciinOtor.

A vista, La vedere. 0 politg, a vista trebue

pltit la vedere, la presentare.
Avert, Nascere inainte de timp, 1ep5.dare.
a.

vue, (Vecil: a vista).

Axial* Un adevr cu neputinta de tg'a-

duit; o teorie care n'are nevoe de demonstrare.

Ann., Albastrul cerulta.

7E3-

Babel, 1abl1on, Zpc1, talmec-balmdc.

www.dacoromanica.ro

$3

Bacalaureat, Diplom'a ce capng, eel ce ail

ispravit cu succes cele sapte clase liceale; eel
ce are asemenea diploma.
Bachanale, Carnaval; serb6r1 dedicate in vechime 4eului Bachus.
BachantA, Femei sburdalnick femeil cu
moravurI forte stricate.
Bachus, Bacus, Deul vinuluT.
Bagaj, Calabalie.
Bagatelit, 0 nimica tea..
Bagheth, Bastonas, varg6.
Bagno, Bagnu, Inchiserea galerianilor.
Bajaderit, Baiaderit, Juctere qi cintarth
indiana.
Bairam, SrbaOre mahomedand.

Baisse, Scderea hfirtiilor de valdre.

Bahtda, Poesie care povestesce o intimplare

vitejseg..

Baldachin, Pervazurt cu perdele; tapiterie

d'asupra unlit tron, altar, etc+
Balena, Chit (pesce de mare).
Ba let, Joe teatral.

Baletistk Juatore.

Balnear, De baie.
BalotagiA, Alegere ce se face din nal pen.
tru cg cea d'intfti n'a dat un resultat definitiv.

Bal pare, Bal pompos.

BalustradA, Parmaclic, gard mic ce incon-

jerti o scark etc.

Bambu, Trestie Indiana forte inalta.

www.dacoromanica.ro

34

Ban, Fost mare clemnitar in Romni a; actualmente loctiitor al. impratului austro-ungar in Croatia.
Banal, Ceva care se obicinuesce in tote dilele.

Banalitate, Vorha obicinuitl prea des, ass

cb, este lipsita- de farmec.

Bancliet, Sindrofie, masg. mare.
BancrutA, Maus, incetare de platA din partea num. negustor.

Banenotif, RAvas tiprit care se primesce

drept bani.
Bandagist, Cel ce face bande, legatur I pent% a servi bolnavilor.
Bandaj, Legaltur`a ce o face medical unui
bolnav.

Bandieril, StOg, drapel.

Bandit, TAlhar, hot.
Baptisare, Botezare.

Barbar, Crud, selbatec.

Barbaric, Selliatazie.
Barbarism, picere sau fras5, necorect6.
Barearolii, Cntecul luntrasilor in Venetia.
Bard, Cantgret; poet popular.
Baricadit, Intriturg spre a impedica trecerea vrjmasului.
Bariton, Voce inaltA de bas.
Barometrn, Instrument pentra mesurarea
presiunei atmosferice,. adica de aftat schimbgrile aerului.
Baron, Titlu de nobletA.
www.dacoromanica.ro

35

Baronet, Nobil englez.

Baroil, Corpul advocatilor.
Basa, Temeiu, temelie.
Basalt, Petra: de colrea fierului si din care
se fac colunme, caldartmuei frumse, etc.
Baseulit, Balant, legan.
Basetg, Injos ire
Basin, Basen, Habus de sc ddat; albia unei
ape; loc unde trag coiAlnile.
Basrelief, Figurl sculptate sail turnate call
aunt esite din suprafata. Se pot vedea la sta-

tua lui Lazar de pe bulevardul Academiei

din Bucuresci.
Basta! Destul !

Bastard, copil din foil

Bastilia, Fosta inchiAre a condamn41or
politici din Paris.
Bastiment, Corabie, vapor.

Bastion, Bastiune, Intariturk la ceta0.

Batalion, 0 parte din regiment comandatk

de un capitan.
Batel, Vaporas, corabirg..
Eaterie, -Un numer Orecare de tunuri earl
lucrzk 'lin preuna.

Bazar, rarg; expositie de marfuri.

Beatificare, Beatilicatiune, a face fericit.
Mid sinodul proclamk de sfint pe un mort
care a meritat recunoscinta bisericel, se Oct)
e's,"l

beatified, ca'l da beatificatia.

Beatitudine, Fericire perfectd, cersca.

B61)6, Cooil dragalas; pripusk.

www.dacoromanica.ro

36

Bedlam, Balamucul din Londra.

Beiil, Bey, Beg, Principe sail guvernator
turcesc.

Beligeraut, Cel ce face r6sboiii.

Benedietiune, Binecuvintare.
iBeneficili, Binefacere, folos.

Bone merenti, Bine meritat; o medalie romgng care se da scriitorilor si artistilor de

merit.

Benignu, Bun; se dice despre o bat care

nu este grea.
Bestie, Dobitoc, fierg.
Bib Hit, Sfinta Scripturg.

itibliolil, Iubitor de carti.

Bibliogralle, Scriere despre cgrti.
Bib Homan, Iubitor prea mare (pang la nebunie) de cgrti.
Bibliotea, Du lap in care se tin arti; casg
publica in care se aflg crti de citit frg.
plata; odaia in care se tin cgrtile.
Bifureare, ImpArtire in dou6 ramurI.
Bigam, Bgrbat en done' neveste.
Bigarnie, Crima aeeluia ce are doaneveste.
Bigot, Evlavios prost sail prefilcut.

Biju, Sculg de aur sat de argint.

Bijutier, Aurar, argintar.

Bilant, Socotlii deslusitg.

Bilateral, Cu dou6 laturi.

Binoclu, Ochcin cu dua sticle.
Biogratle, Descrierea vietei cuiva.
Biped, Cu duog picire.

www.dacoromanica.ro

37

Eis! Pentru a dona ra! nea odata !

Bisect, An care are ma! mult o qi.

Bizar, Ciudat.
Bizarerie, Fapt eiudat.
Elam, Doiana
Elamaj, Rusine.
Blasat, De,Agustat, tocit
Blasfem, Blestem; nelegiuire.
Elesat, R.mit; ofensat.

Elocare, Ineonjurarea unui ores de eatre o

armata.
Boa constrictor, Un fel de sarpe periculos.
Bolero, Joe popular spaniol.
Bomba, Ghiulea mare.
Bombastic, Greoiu, ineireat peste masura.
Bombardare, a trage en bombe intr'o cetate.
Bona, Feta care ingrijesee de eopii.
Bon gre mal gre, Vrnd, nevrnd.
Bon jour, Buna 4ina.
Boailleatie, Despagubire.
Bon ton, Purtare frums, bung. coviin0.
Bonz, Popa chinez.
Bord, Marginea /Ale! eorabii.
Bordel, Casil de prostitutie.
Borderoii, Socotela, compt.
Boreas, Vint de Nord.
Borussia, Prusia.

Eoschet, Frnnar, umbrar.

Botanica, Seiitqa ce se ocupa ea studiarea

plantelor.

Box, Maciuca mica de fier ce se pune pe

www.dacoromanica.ro

:38

degete i cu care se da ghionturi adversarului.

Brancardii, Tan ga.
Brandy, Rachiu.
Bravare, Sfidare.
Bravo, Bine !
Bravissimo, Prea bine!
Bravurii, Vitejie; fapta curagisN.

Brevi mann, Scurt, indata, fara ceremonii.

Brie, Luntre de mare.
Brigand, Talhar.
Brigandaj, Talharie.

Bronchiti, Inflamatia canal el or respiratorie.

Bruse, Grosolan; fara, veste; aspru.
Brut, Necioplit, grosolan.
Brutal, Crunt; mojicese.
Bucefal, Numele calului mut Alexandru cel
Mare.

Bucentaur, Centaur care avea corpul until

bou; vas in care mergea dogele VeneVei la ce-

remonia casatoriei sale cu marea.

Bucokicii, Poesie despre vieta pastor6sca.

Budoar, Buduar, Iatac.

Bufon, Cara ghios.

Buget, Socotla despre venituri si cheltnieli facuth de mai nainte i dupg care trebue s se tie cineva.
Buhl, Hrisov al Pape)* pe pergament si en
o pecet numita hula.
Buldog, Caine mops.

Buletin, Hartiuth pe care se scrie un vot;

scriere prin care se da sema in mod periodic
despre nisce fapte interesante.
www.dacoromanica.ro

89

Burgez, Targov6t; burta-verde.

Burgezia, Clasa burgezilor.
BurgraY, Nobil german cu drepturi autonome.

Burlese, Caraghios, ruslnos.

Bursii, Local public in care se aduna comerciantii pentru a'si face transactiiile.Ajutor ce se da unui student, artist, etc
Bursier, eolar care se tine cu. cheltuiala
Statului, a comunei sail a altcuiva.

Bushel, &mita. americana.

Buso la, Instrument care, aratnd tot d'auna
spre Nord, serv inarinarilor spre a cunsce
directia.

Bust, Partea corpului de la pantece in sus.

Byzantin, Din Byzantiu; viclen.

Byzantinism, Apucaturi byzantine; viclenie.

Byzantia, Odinira oras al Traciei pe Bos-

for, alp 6onstantinopole.

C.

C, 100 in numeratia latina,

Cabala, Inv6tatura traditionala la Evrei in

evul media, consistand in talmacirea arbitrara.

a literelor si a Scripturel; intriga, arta.

Cabalistic, Tainic, neinteles.

Cabana, Bordeiil.
Cabotagiil, Tarmurire, navigare din port in

port.

www.dacoromanica.ro

40

Cabrioleta, Tr Asurg mica on doue" rote.

Caeofonie, Sunet urit.
Cadaver, Cadarru, Strv, mortaciune.
Cadoil, Dar.
Cadru, Ramrq pervaz.
Cadentit, Cildere; m6surg care reahlza," mis-

arile unuT dttntuitor; armonia versurilor

Cadentare, Miscare regulat5.; a da armonie
fraselor, vorbelor.
Cadet, Ten 6r voluntar care invatA la scOla
militata.
Cadiii, Judecgtor in Turcia.
Cadran, Csornic de SOre.
Caduc, Li.bired, care sta sa". ca.
Calamitate, Mare nenorocire obstescd.

Cake, Var.

Calibru, Mitrirnea gnrei la pusci, la tnnuri et c.

Calice, Candi", Potir.

Calificare, Cualiilcare, a are"ta calitatea, felul unuf lucru , unul om.
Calitate, Sold.
Calm, Liniste, linistit.
Calmant, Linistitor (despre medicainente).
Calre, Mama.
Caloric, Foe.
Calorifer, Care aduce ealdurg; sobl.
Cambio, Polit,a; schimb.
Cameleon, Guster care V." schimbg culOrea
pielei; om schimbgtor.
Camera, Odaie.
Camera Deputatilor, Adanarea deputatilor.
www.dacoromanica.ro

41

Camera de Comerciii, Adunarea alcatuitii

din negustorii fruntasi alesi de obstea negustorilor.
Camisola, Oimbigut.

Campanie, Bata lie; timpul cat tine lucrarea

unel (3.tirl sub arme.
Cana lie, Om de nimic; drojdia poporului.

Canard, R4oiii, o veste val0.

Cancan, Un fel de joc imoral.

Cancer, Rae (bl6).
Cancelar, Ministru.
Candid, Curat, nepgtat.
Candidat, Cel ce doresce s, coupe o fuuctie.
Candre, Cuatenia inimei, nevinoviZtie.
Canibal, Antropofag din America; om crud
Canonadit, Bubuit de tunuri.
Cantaride, Gandgcei de frasin.
Cantic, Cantec religios.
Cantitate, Catitime.
Canton, Tinut, district.
Cantonier, Cel ce pdzesce osena, sa. linia
drumuluT de fier, seclAnd intr'o asuta pe drumul mare, numitri Canton.
Cantatrice, Cantareta.
Cantor, Cantaret bisericesc.
Capabil, Harnic, destoinic.
Capacitate, Harnicie; intinderea inauntricil
a lima lucru, naaT cu sma a vaselor.
CapelA, Biseri6, mica; band6. de musicanti
CapelurX, Prul capului.
Capilar, Privitor la p.e'r.
www.dacoromanica.ro

42

Capital, Avere, capete; de capetenie.

Capita hi, Orasul in care ade mai marele
tinutului, sail domnitorul teni.
Capitalist, Om en avere.
Capitatie, Bir.
Capitulare, Predare, snpunere la vraijrnas.
Capritios, Ineapi-qinat; om en tOne; neregulat.

Captare, Prindere in cursa; capatare pe nedrept.

Captiv, Inchis; prisonier.

Captivitate, Inchisre, prinsOre.
Capucin, Calugar catolic.
Caputiner, Cafea cu lapte.
Carabinit, Fusea, scurta ghintuitt, cu care

se serva mai cu sena cavaleristii.

Carabinier, Cavalerist inarmat en o carabin a .

Caracter, Character, Slova; firea sufietului;

putere sufletsca, taxi e: delimitate, titlu; felul

unui lueru; semn spiritual si neperitor.

Caracterisare, a deseri cal acterul; a areta
firea unui om sari lucru.
Caracteristica, Ceea ce caracterisza, care
arata natura cutrui om san lucru.
Carafit, Garafd, sticla.
Carat), Numele unui popor din America ce
locuesce Antilele.
Carait, Membru al unei secte de Evrei care

se tine de litera Santei Scripturi si respinge

traditia.
Carambolaj, Ciocnire; a atinge doue bile
de cdat cu bila proprid.
www.dacoromanica.ro

43

Caramel, Aca dela,

Carat, Proba sa gradul aurului curat continut intr'un metal amestecat cu altul; greutate en care se eftnaresc diamantele si care
represinta, in Prusia : 20,55, eentigrame, in
Holanda : 20,589 centigrame, in Englitera :
20.53, centigrarne.

Caravanii, Cta de etilitori.

Carbon, Carbune.

Carbonari, Numele unei soeietati secrete

formata in Italia pe la inceputul secolului

al 19-lea si care vain srt institueze, prin inij]ce revolutionare, un Stat liber.
Carbonisare, Ardere, prefacere in carbuni.
Carcasii, Oseminte fara carne si Inca impreunate.
Carcerit, IncbisOre.

Cardia, Partea de sus a stomacului.

Cardialgie, Durere de stomae.
Cardinal, Cel mai de chpetenie; la catolici
titlul unuT dernnitar bisericese care este eel
ma r. mare dupa acela de papa.
Caret, Patrat; trupe asedate in forma de

ptrat
Cariatkiii, Figura ornamentala care sustine
un baleon sa altceva la o cladire.

Caricaturii, Schimonosela zugravitii; se dice

si

despre un om forte urit.

Carierit, Carare, cale, drum; meseria din

care traesce cineva; loc din care se scOte pigtr4, marmora, etc.
www.dacoromanica.ro

44

Caritabil, MiloRtiv.
Caritas, Caritate, Milostenie, binefacere.
Carmen, Poesie, gratie, farmec
Carmen Sy lva, (Poesie Pdnre) Pseudonimul

M. S. Regina Elisabeta a Romania.

Carmin, Cu hire tare rotie.

Carnagiii, Macel.
Carnatiune, Cnlrea camel, a fetei omenesa.
Carnaval, Timp de petrecere care precede
postul pastelor.
Carnet, Ciirticica, condieuta.
Carnivor, Care se hranesce eu earn e.

Carta de visita, Bilet de mucava pe care

..sta tipa'rit numele cuiva.

Cartel, Desfidere prin scrisOre.

Cartilagla, Sgarcia.
Carton, Mucava.
Cas, Caz, IntImplare; fapt; prilej.
Casare, Casatie, Casatiune, Daramare, nimicire; se dice despre o hotarire ce a lost anulata de catre inalta Curte de Caiatie ca a
fost casatd.
Casca, Coif.
Cascada, Caderea unei ape de pe nn loc in alt.

Casematit, Bola facuta sub pamnt; chilie

intr'o ocra
Caseta, Cutie de banT; cutiOra.
Castitate, Nevinovatie suratenie de moravuri.

Castelan, Proprietarul sail ingrijitorul unlit

.castel (palat).
Castrat, Scopit.
www.dacoromanica.ro

45

Casual, Intimplator.
Cataclism, InundaVe mare.
Catacombg, Bo lta facuta sub pament pentru ingroparea mortilor.
Catafale Pat inalt si imbracat pe care se a.(5(la mortul.

Catalepsie, Amortl'a, nesimtire.

Catalog, Lista pe care se inscrie numele
colarilor, cartilor, etc.

Cataractg, Cgderea unni riii ; bl,t de ()chi..

Catastrofg, Intimplare jalnicg.
Catechism, lnygtaturg despre principiile i
misterele religieT; carte care contine acesta

inv6taturd.
Catechumen, Cel ce invata catechismul.
Categoric, Trpta, rind.

Categoric, Curat, scurt, pe fata.

CatedralA, Bisericg, de capetenie ; mitropolie.

Cateng, Lant.
Catolic, Universal.
Catolicism, Religia catolicg; adic g. cea de
Apus, care are de cap pe papa din Roma.
Catilina, Senator roman, ,ef al conspiratiei
contra Roma, descoperit de Cicerone (63 in.

de Crist). Se dice de un om care traeste de

acTi 0116 maine, fra mijlOce cunoscute, ca duce
o existenp catilinard.

Caustic, Arptor, , mucgtor, piriitor.

Cautorisare, Ardere cu fier rg.
Cautiune, Chez4e, garautie.
Cavalcadg, Trupg de calareti; mers pompos
al unor calareti.
www.dacoromanica.ro

41

Cavatinit, Cantec.

Cavernii, Pescera, grota.

Caveant eonsules ! SA veghieze consulii ! adica : Gavernul sg, bage de sma.
Caviar, Icre negre.
Cavitate, Scobitura", gol.
Ceeitate, Orbire.
Ceeum, Matul cel gros.
Cedare, a lasa ceva cuiva ; a se pleca, a
se Fku puue ; a face pe voia cuiva.
Cedru, Brad din Libanon.
Cefalgie, Cefalalgie, Durere de cap.
Celebrare, Serbare.
Celebritate, Renume ; om forte renumit.
Celest, Ceresc.
Celestul Iniperili, Cerescul Imperiii, China.
Celibat, Starea in care se gasesee un celibatar.
Celibatar, Om neinsurat.
Celtag, Chilie; casuta, odaita.
Cens, Cantitatea de imposit ce trebue s'a
platesca cineva.
Censor, Supraveghiator ; om insarcinat cu
examinarea cri1or, pieselor de teatru, etc.
Censura, Cercetare, indreptare; oprire ; co-

mitet de censori, institutiune ce exista in unele 1r1 cu misiunea de a revisui inainte de

tiptirire si a opri dupa plac ceea ce este destinat a se publica, precum articole de (liar,
carti, etc. In Romania censura este oprit de
constitutie.

www.dacoromanica.ro

47

Cent, A o suta parte dintr'un dolar.

Centaur, Fiin0 fabuls, jumelate om i
jumgtate cal.
Centenariii, De o suta de ani.
Centigrad, Despartit in o sta de grade.
Centigram, A suta parte dinteun gram
Centilitru, A suta parte. dinteun litru.
Centimit, Sutime; ban, a o suta parte dintr'un le. dintenn franc, etc.
Central, Din mijloc ; de capetenie.
Centralisare, a acluna la centru ; a se da
puterea in mainile guvernului central.
Centrifug, Care tinde sa se departeze de la
centru.

Centru, Punctul din mijlocul uniff cerc, al

al unui spaii. recare ; loc de

unel sfere,
impreunare.

Centuplu, De o suta de ori pe atat.

Centurie, Companie de o suta de ostaT.
Centurion, Comandantul unel centuriT.
Ceramiel, Olarie; arta de a fabrica vase de
famnt, de portelan, etc.
Cerber, Caine mitologic en trei capete care
pzia infernul ; pgzitor strasnic.
Cerebral, Ce -Oone de creer.
Cerebru, Creer.

Cert, Sigur.

Certifieat, Dovada scris6.4

Certitudine, Siguranta.
Cesiune, Cedarea unuf lucru, lisarea until

drept al sa in folosul altcuiva.

www.dacoromanica.ro

48

Cestiune, Intrebare; afacere.

Cesura, Repaus intr'un vers.
Cetacet, Nume ce se da, mamiferelor cari
traesc in apt', preeum balena, etc.
Chaos, Abis, zapacla.
Chaotic, Amestecat, zapacit.
Chimera, Monstru fabulos care avea capul
unul let, corpul line capre si coda unlit zmet;

inchipuire, idea nerealisabila.

Chimeric, Neintemeiat.

Chimie, &Hata care are de object a des-

compune, a analisa, a purifica corpurile.

Chimist, Cel ce se ocupa cu chimia.
Chirologie, Vorbire prin semne cu degetele
mfiinilor.

Chiromancia, Pretinsa arta de a ghici viitorul prin inspectia inftinei.

Chirurgie, Partea medicine care are de ob-

iect a face en mania operatiuni asupra corpuluI uman.

Chlamidd, Manta ce o purtail G-recii si Romanii.

Chloroform, Lichid inolestrat cu proprietatea de a suspenda sinxtirea.

Chlorosa, Ma celor ce ad fata palida.

Chor, Cantarea mai multor persOne im-

preuna.

Choral, Care apartine cintului, precum :

societate choraltt; dint religios.

Choregraile, Arta de a nota paii si figurile

de dant.
www.dacoromanica.ro

49

Chrestomatie, Alegere de bucati trase din

uvragiele a diferiti autort
Christianismul, Crestinismul, religia, inv6Vatura lui Christos.
Chromo-litografie, Imprimat litografic in
culori.

Chronic, Care durza mult timp.

Chronica, Istorie sers dupa epot.:e.
Chronicar, Autor al unor chronici.
Chronogram, Inscriptie ale Carel litere numerale formza o data dre-care ; aa in inscriptiunea pVLtaVa Mira CLaDe Inslgnis, cu
care Petru cel Mare al Rusiei vru sa consacre memoria cictor:ei repurtate la Poltava
asupra regelui Carol XII al SuedieI, literele
cu valOre numerica i earl formOza prin urmare un chronogram, sunt: V. L, V, AI, C, L,
D, I, I, I, earl adunate daa suma de 1714, anul mentionatei victorii, (Diet. Acad. Rom.)
Chronologie, Sciinta epocelor istorice ; ea
are de scop a pune in intregul evenimente-

kr o ordine, fara de care Istoria n'ar fi de

cat un chaos.
Chronometru, Csornic construit ea o mare
precisiune.

Chrisalidg, Starea omidei in gogola inainto de a se preface in future.

Cicatrice, Semnul, urma uneT rani.
Cicatrisare, Cand rana incepe a se inchide,
se zice c6, se cicatrisiza.
Cilindru, Rotogol.
www.dacoromanica.ro

50

Cimentare, Intarire.
Cineratie, Prefacere in cenqe.
Cinic, tkinos ; obrazuic.
Cinism, Obraznicie.
Cinocefal, Cu cap de caine.
Circ, Loc de petrecere uncle se produce inain-

tea publiculut artisti i artiste pe cal.

Circoncis, Circumels, Tdiat itnprejur.

Circonferinta, Linie rotunda ea un cerc.
Circonlocutiune, Spunere in mai multe cu-

vinte a unui lucru scurt.

Circouscriere, a seri o figura in jurul alteia ; a margini.

Circonscriptie, Margine, uespartire administrativa

Circonspect, Om care tine in el, care vorbesce 0 face cu bagare de sma.
Circonstautil, Circumstanta, Imprejurare.
Circonstantial, Amanuntit.
Circonvolutie, Ocol in jurul unui centru
comun.

Circular, 4 forma de cere.

Circularit, \Aceea0 instructie, aceeap serisore adresata la mai multi.
Cisalpin, DincOce de muntii Alpint
Ciselare, a lucre sa grava cu finet un metal.

Citadelit, Cetatue intarita.

Citare, a che ma; a pomeni.
Citatie, Chemare
Citernit, Elabus, put.
Civic, Cetatenesc.

www.dacoromanica.ro

bl

Civil, Curtenitor, onest, blajin ; om care nu

e militar.
Civilisater, Care civiliskA, care aduce civilisatie.
Chilisare, Civilisatie, Luminare si perfecVonare (a emenilor, so .ietaltilor, poprelor, etc).
Civism, Devotament sail curagiii cetgtenesc,

Clue, Marie nalt de matase care se strange.

Clamoire, Striggt, vuet.
Clar, Limpede, lamurit.
Clarificare, Limpecjire, lamurire.
Claritate, Limpediciune,
Clementi, Milostenie, ertare, ingi.daire.
Cler, Po pim e.

Cleric, Poprt.

Clerical, Care tine cut sau de popi

Clericalism, Se numesce in politicA simpatia cu popii, dorinta a clora cari voesc ca popii sa aiba puterea mai mare in societate, ca
legile sa se facii dupe placul qi in interesul
popilor, etc.
Client, Musteriii; cel ee'si incredintzI interesele sal e until advocat.

Cliental, Toti clienth unui comerciant, etc.

Climaterie, Care este privitor la clima; an

dimateric, fiecare al &ptelea au al vietei

unul om.
Clirnatologie, Sciinta sail studiul diferitelor clime.
Clinied, Invetatura medicului langa" patul

bolnavului; arta de a trata pe bolnav; sala in

www.dacoromanica.ro

52

care sunt primitT bolnaviT earl vin sd se arate

numaT la medic intr'un spital, lard a rAmitnea in cAutarea spitaluluT.
Clicii, Cetd, haitd, gaqcd.
Clio, Musa Isto lie.
Clipii, Tipar fAcut gate; calapod.
Clone, Cload, Hasna, tulaOina.
Clown (Citesce: dun), Paia-Vd.
Club, Loc de intrunire amicald; societater
politica, comerciala, etc.
Coaetitute, Siluire.

Coagulare, Inchegare.
Coaks, CArbunl de pdment deja arT o data.
Coalisare, Coalitie, Unire a mai multor pu.
terT sail partide.
Coasoeiat, Tovarrq, sot.
Cocarda, Funa, de panglica cu colorile nationale.
Coehet, Frumuqel.
Coeheta, Femeia care vrea A placa cu erlce pret.
Coehetarie, TertipurT femeesci spre a placea.
CocotA, Femeia cu totul necinstitd, curvd,
fatA publica.
Coes, Coks, Vec li. Coaks.

Coctiune, Fiertura.
Cod, Codice, Carte de legT.
Codebitor, Datornic impreuna cu altul.
Codeinit, Substanta extras& din opium.
Codex, Codice, carte de formule pentru prepararea medicamentelor.
www.dacoromanica.ro

53

Codicil, Adaos la un testament.

Codificare, Intrunirea legilor intr'un singur cod.
Codonatar, Care diiruesce, care lArazesce
ceva in tovarasie cu altcineva.
Ccecmn, Cmcum, Cecum, Intainl din matele
ele grdse.
Coemptinne, Cump6rare reciproca.
Ceercibill Care pOte fi comprimat, indesat
Coercitiv, Care are dreptul de a constrange,
{le a sili.
Coercitinne, Siluire.
Coaur, Inima; par mar, pe de rost.
Cognac, Un fel de rachitt tare din Cognac,
ora In Francia.
Cohabitare, Cohabitiune, Locuire impreuna
a duoi5 persne, roaI cu sema a barbatuluI cu
lemeia.

Coherent, Legat impreting, unit, potrivit.

Coheren, Legatura.

Cohesinne, Puterea care unesce moleculele

unui corp.
Cohort, Trupa, cta, banda, haita.
Colaborare, Conlucrare.
Colaborator, Care conlucrza, care lucrz6
impreuna cu altii la aceeasi. opera.
Colateral, Care nu tine de linia directa,
s. e. rucitt colaterald, rudi d.e linie indirectd.
Colatiune, Comparatie intre dou6 scrierI;
anancare, gustare.
ColectA, Strngere de banl in scop de bine.
Facere.

www.dacoromanica.ro

64

Colectie, Colectiune, Culegere de maT multe

lucrurt de acelas fel la un loc, precum : coleqie
de cliare, etc.
Colectionar, Care face colectiT.
Colectiv, La o Balta, impreund.
Colectivitate, Adundturd.
Colector, Adunator, strdngdtor; vncle-t, r de
bilete de loterie.
Coleg, Tovaraq de functie (iar nu de negot).
Colegatar, Care motenesce impreund.
Colegial, Fratesce.
Colegialitate, Frdtie (dar numaT cu inteles
de bun tl aiu impreua).
Colegin, Adunal e de pt r-(5ne insemnate, mar
cu sma de profesorT; c4:515. 1 ublica secundard.

(gimnasiu, Heed).
Coleopter, Numele insectelor cu patru aripi-

Colet, Coletit, Ladd de marfd.

Colibri, Pitulice; numele celei mai mid din-tre paseriel i care trdesee in America.
Coiled, Duieie de inim L (de burtd).
Colicitare, a licita imi reund.
Colisiune, Ciocnire.
Colon, Culti'vator; locuitorul uneT coloniT.
Colnii, Column1, Stalp rotund destinat a
Ealqine Fag a impodobi o clgdire; ,irag:coldnd
de soldatT, colna din Jagina uneT crtl. Co-.
lumna lv Traian, colOnd idicatg, la Roma in
amintirea Tictoriilor lui Traian asupra Dacilor; titul uneT publicatiunT periodice romdne
pent] a istorie .?i literaturd, redactata' de d,
B. P. Hajden.
www.dacoromanica.ro

55
Colonial,

tr'o colonie.

Privitor la colonil; care vine din-

Colonie, Tovrdsio de menT earl merg snl

se asede inteo tarb". spre a o popula si cultiva;

asedernint intemeiat de un Stat intr'o jai%

streind; loc pe care s'a asedat o colonie.
Colonisare, a aseda, a interneia o colonie.
Colorant, Care colorzd, care vrtpsesce.
Colorare, a vdpsi, a da fete.
Colorat, Vepsit; ceva care are fete vii.

colorat, stil viu si placat.

Sig

Colorist, Pictor care excelz i. in arta de a

intrebuinta culorile; cel care colorzii.
Colorit, Strlacirea crilOrei; frumnsetea stilulur.
Colos, Stater, sail om de o mArime extraordinara. Se dice in stil figurat despre o impe'r54ie sa un imperat forte mare : Colosul

moscovit, impSriltia muscale4crt, ara rusOscg,.

Colosal, Neobienuit de mare.

Colportaj, Colportare, a duce marfA spre
vndare de la un loc la altul; a colporta o
scire, a o respdndi pretutinclenT.
Colportor, Bocciagiu; veudetor pe
Columbit, Porumb4a.
Columnit, Vedi Coldna.
Coma, Lesin; virgLla.

Comanditil, Societate comerciala in care a-

cela care da fondurile nu ia parte la conducerea afacerilor si n'are nici o respundere; fond
Varsat de un comanditar.

www.dacoromanica.ro

56

Comanditar, Cel ce dh fondurile intr'o so-

cietate comercialh.

Comanditare, a comandita, adich a da bani

pentru o intreprindere in schimbul unei phrti
la castig, dar fiirh a lua asupra'si nioi o rhspunclere comercialh.

Combinare, a adima, a a!eda, a contopi la

nfl loe; a uni; a socoti, a potrivi
Combinatie, Adunare a.mai multor lucruri
la un loc; impreunare intimii a mai multor
substante spre a forma o singurh substanth :
apa este conzbingia oxigenulta i a hidrogenulA
Comble, Culme, virf.

Combustibil, Materie ce are proprietatea

de a arde.
Combustione, Ardere; fierbere.
Comedic, Pies& de teatru care represinth o-

biceiurile bune sa rele ale unei societhti.

Comedie se (lice asemenea la o intimplare comica, la -an caraghioslic, la o prefhcaorie.

Comemoratie, Pomenire.
Comensal, Conmesn, cel ce ia parte la mash.

Comentare, a thlmaci sail a lhmuri in mod

critic o scriere Orecare pentru a o face mai
lesne de inteles.
Conientar, LAmurire, thlmhcire, explicare.
Comereiii, Comert, Negot; se 4ice qi de leghturile uniT om cu altul.
Comestibil, De mancat.
Comet, Stea cu cd'a luminOsh.
Comic, Glumet,
www.dacoromanica.ro

57

Cominatorid, Amenin0.' tor cu. osanda.

Comitat, District, tinut.

Comite, Conte, titlu de noble0,' inalta.
Comitent, Om cu care stam in legal uul comerciale.
Comitiit, Adunare popular, intrunire.
Comiseratie, Compatimire.

Comme II I.:tut, Cam trebue, de trba.

Commodore, Comandant, cornandor.
Comotiune,
Clatinitura, sguduitura puter.

mica.

Compact, Gros, strans, des.

Comparatie, Potrivire; incei carea unui lu-

cru prtu potrivirea lui en altul.

Compars, Personagiii mut care figurka inteo piesa teatrald.

Compartiment, Desparftura, cabina.
Compasiune, Mil, compatimire.
Compatibil, Ingaduit, permis.

Compatibilitate, Ingaduinta , voie.

Compendid, Frescurtare; resumat.
Compensare, Rasplatire; despagubire.
Competent, Harnic, vrednic de a se ames-

tem, de a 'si da parerea.

Competentd, Competintit, indrituire, harnicie

de a judeca.
Competitor, Cel ce cere o slajbl o data on
altcineva.
Compilare, a aduna extrase din diferite

Compilatie, Carte alcatuita din bucAT Culess din alte cartf. Di4ionarele in genere sunt
nisce comp ilatiunr.

www.dacoromanica.ro

58

Comp lace, a face pe voia cuiva spre al placea-

Complect, Deplin; bal public.

Complement, Adaos la altceva.
Complementariii, Care servg de a fi adaogat..
Complex, Multi me; compus, ameste cat.

Complexiune, Constitutia corpului.

Comp Heat, Incurcat.
Comp lice, Ptirtas la o fapta rea.

Complicitate, ImOrtsire la
savfirsitl de altul.

fapt ti.

rea

Compliment, VorLe frumse, indatoriti e sail,

placute cu earl cutam a ne areta stima cAtre

cineva ; mic discurs In versuri san in pros,;
salutare.
Complot, Urzire tainicg a mai multor meni
spre a face ceva (mai cu sma spre a resturna
un guvern, a omori 1 e un imperat, etc.).
Compositie, Compunere, alcataire; lucrara
literara, rum4icald, etc.
Compositor, Coinpuitor ; cel ce face piese
musicale.

Compot, MAncare de fructe fierte en zahr,

Compresil, Fasie de panzg, udat iu apa rece
si apoi stOrsd si en care se MO.' unbolnav la o
parte a corpului.
Compresinne, Apasare, indesare.
Comprimat, Inde:=at ; strAns tare ; tescuit.
Compromis, Inoila ; a ft compromis, a fi
amestecat intr'o afacere neplacut.
Compt, Cont, Socotl ; compt eclesiastic, socotl a bisei icsca.

www.dacoromanica.ro

59

Comptabil, Contabil, Cira.matic. tiitor de

condici, seriitor cale tine socotelile.
Comptabilitate, Tote condicile si socotelile
until stalliment fnanciar, comercial, admini-

strativ, etc.; tinere de registre.

Comptoir, Contoar, ancel arie.

Comuabn, Care pte fi schimbat.

COMM, Pentru toti; de and.

Comunii, Obstea locuitorilor until oras, sat,
catun. Oiaul, satul, cAtunul insuo ; comuna
rurala, sat; comma urbana, ora?.
r

Comuna din Pariq, Comitet revolutionar

constituit in 1791 si &Out in 1794 ;miscare

insurectionala care, in 1871, dete orasul Paris

in mfiinile anarehistilor pentru vre-o trei lune.
Comunicare, Impai I asire ; incunosc iinta re

Comunicat, 1nsciintai e publicatA de guvein

dresata unni (liar pentru.

in Mouitoral oficial i

a rectifica o scire falsa.

flu

Comuuism, Sistem politic consistiind in desproprietatei indiNiduale si prcdarea,

averei sociale Statului.

Comunist, Cel ce vrea comuniszal.

Comutare, Schimbarea unei pedepse in alta
mai u Ord.
Concatenatinne, Inlan (uire.
[inAuntru.

Concav, Scobit, &Mint, adfincit si rotund.

Concentrare, Adunare la un loc.
Concentric, Cn acelasi centrn.
Concepere, Conceptie, amislire; pricepere.
Concept, Ciorn; planul unei lucrari.
www.dacoromanica.ro

60

Concert, Adunare de musicanti earl cnta

impreuna ; unire, bun intelegere.
Concertant, Cel ce clinta la concert.
Concertare, Chibzuire.
Concertist, Concertaut, rausicant.
Concesie, Lucru lasat altuia; hatir.
Concesionar, Cel co a capatat o concesie.
Concherant, Cuceritor.
ConchistA, Cucerire.
Concierge, Portar.
Conciergerie, Numele unei inchisorT din
Paris.
Concilhtbul, Adunare de preoti couvocata
in mod neregulat ; intrunire tainica".
Cociliant, Conciliator, linplciuitor.
Conciliarc, Impacare, impaciuire.
Concilhi, Sinod, sobor, adunare de episcopi.
Concis, Scurt si coprindetor.
Conclav, Adunare de cardinall pentru a alege un papa.
Concluant, ConchiPtor, care dovedesce in
mod v6dit, sigur.
Conclusie, Incheierea una afacerr sail a until discurs.
Concordantil, Potrivla. Concordaqa .73ibidet,
carte ce coprinde -tote cuvintele din Biblie I i
aratit locurile untie ele se afla.
Concordat, InvoiOlg.

Concordie, Bung intelegere, unire.

Concret, Ceva care se pOte vedea i pipai.
Concubing, Tilton, fenieig care locueece cn
it barbat fara a fi cununata cu el.
www.dacoromanica.ro

61

ConcurentA, Intrecere intre mai multi spre

a face mai bine, sa6 a vinde mai thin si mal
malt, etc.
Concurs, Incercare la care se supun seclaril, studentii, meseri ash, pentru a se vedea
eine scie mai bine; sprijin, ajutor.
Concupiscentit,Lcomie trap sca", preacurvie.

Condamnabil, Vrednic de osetndit, reu.

Condaninare, Condamnatie, Osnd'a.
Condensare, Indesare; teseuire.
CondescendentA, Build vointa milli superior
c'atre un inferior.
Condiscipol, Con polar.

Conditio sine qua non, Cond4ie flr'a de

care nu se pdte face nimic.

Condolean% Plangere Inapreunii en eel ce
suf er de o nenorocire.

Condor, Un fel de v ultur american.

Condottiere, Soldat italian care 'Fit vindea
serviciile la eine da mai mult.
ConduitA, Purtare.
Confect, Cofeturi, zaharicale.
Confectionare, a face, a gAti.
Confectiune, Lucru gate, precum haine, etc.
Confederatie, Unire a mai multor State sub
acelas guyern politic, ins cu gnverne interiors deosebite; legAturg facutg, intre mai multe

puteri sail State prin tractat pentru un interes

comun al lor.
Conferintil, Convorbire despre ceva insemnat; adunare in care se discut despre lueruri
insemnate.

www.dacoromanica.ro

62

Conferire, a da cuiva (o functie, decora-

tie, etc.).
Confesare, a m'arturisi, a se spovedi.
Confesional, Chilia in care sde duhovnicul
cand Ii se spovedesce cilleva. Ceva care apar tin e
de confesie.
Confesie, Confesiune, Ra'rturisire, spove-

danie; credinta, religia.

Confesor, Dahovnic, spoveditor.
Confiare, Confidare, a lucre Huta.
Confident, Om de incredere.
Confient, Incredetor.
Conflentit, Incredere.

Configuratie, Forma exteriOra a until' corp.

Confine, Margine; granit.
Confirmare, In tarire, adeverire.
Confiseare, Pedepsirea cuiva prin luarea u-

mai Inert al seu de catre Stat.

Confiserie, Cofetrie.
Conflagratie, Framntare, fierbere, incurcgturA, forte mare.
Conflict, Ciocnire; neinteleger c6rt5..
Confluent, Loc unde se impreung. doug. riurT.

Conform, Potrivit dup., tocmaY.

Conformare, a face intocmaY, dupil cum s'a
cernt. Li confornzitate, potrivit en.
Confort, Bunk stare, indestular, .
Confortabil, inlesnitor si plcut; locuirrtg
confortabila, care are tote inctiperile si mobi-

lele ce se p6te dori peste cele absolut trebuinci6se.

www.dacoromanica.ro

63

Confraternitate, Infrgire.
Confrerie, FreAenie, unire cu scop de bine
facere.

Confruntare, a pune fatI in fatA.

Confusie, Incurcatura", zapilcil.

Congediare, a da drumul cuiva.

Congediil, Voe ce se d.5. cuiva de a lipsi.
Congener, De acelm fel.
Congestie, Aprindere, gram'adirea sAngelui.
Conglomerare, Couglomerat, In gramadire.
Congratulare, Felicitare, urare.
Congregatie, Societate religi 60,,
Congres, Adunare de ambasadori sail de
plenipoten0.ari specialT; adunare de rneni insemnati pentru a botari ceva.
Conhe, Cjg.
Conlin, Seoica.
Coniventit, Invoire intre mai mu10 cu scop fai..

Conjeeturl, Yarere, chibzuire.

Conjugal, De ca.'s torie.
Conjuctie, Unire, impreunare.

Conjurare, Conjuratie, Urzire rea ; a face

complot; a goni diavolii; a ruga cu staruin0

pe cineva.
Consaerare, Consfintire, inchinare.
Consanguin, Consangen, rub,' de apr6pe.
Conscriptie, Inseriere pentru armatg, recrutare.
Conseris, Recrutat; chemat.
Consecinte, Conseevent, Urmator totduna
astfcl; neschimbator.
www.dacoromanica.ro

64

Consecinta, Urmare; conformitate.

Consecuent, Consecvent, Coneecinte.

Consecutiv, Pe rand; una dupg alta; mereL

Consenmare, Conseinnatie, Yecli Consignare.

Conservare, Pastrare.
Conservator, Pastrator; in po1itic, om care
nu voesce reforme; scla publicg de musica.
Considerabil, Insemnat, care merita 56 fie
uat in semg; mare.
Consideraro, Privire, bggare de smg, a avea in vedere.
Consideratie, Luare in snig, stimg.
Consign, Ordin dat unei santinele.
Consignare, A depune ceva in mainile cuiva
spre a se da apOi cui se va hotari; a strange
pe soldati la casarmii; oprlg.
Consignatar, Cel ce face o consiguatie, adepune ceva.
Consiliar, Consilier, Sfetnic, povgtuitor

dic

membru la curte.
Consiliii, Povat, sfat; adunare.

Consistg, Constg, adicg' este alcdtuit, format.

ConsistentA, Compunere, alcgtuire; virtosie

ingrosare, intgrire.
Consistoria, Sfat preotesc, adunare religidsa..
Consolare, Consolatie, Mangaere.
Consolidare, Intgrire, temeinicg aqe4a re.

Consonanta, Unire a doug sunete plgcute.

Consortia, Tovargsie.
Conspect, Privire, ochire.
Conspirator, Cel ce se unesce cu altii pen-

www.dacoromanica.ro

65

tru a lucra in secret la r6sturnarea guver-

nului, la detronarea suveranului, etc.

Constantd, Statornicie.
Constatare, In credintare despre adev6r.
Consternare, incremenire, turburare.
Constipatie, Astupare, neiesire afard.
Constituantd, (Adunare) care a fdcut constitutia.
Constituire, Alcdtuire, facere, compunere.
Constitutie, Alcatuirea unui corp; legea fundamentala pe care sunt intemeiate tOte legile
Statului si care botaresce forma guvernului
cum si drepturile politice ale eadtenilor.
Constrangere, Si lire, fortare.
Constructie, Cladire, zidire.
Consubstantial, Care este dintr'o singurd si
aceeas substantd.
Consul, Presidentul republicel in vechime ;
4. agent diplomatic trimis spre a protege in
streinatate pe supusii trei sale.
Consulat, Cancelaria consnlului.
Consult, Sfat intre mai multi media intenn
cas gray.
Consultatie, Sftuire, povdtuire.
Consultatiy, Yard, drept de a lua parte la
lucrdri intr'o adunare, ci numai a da deslusiri la cas de trebuintd.
Consumare, Isprdvire; inghitire; nimicire.
Consuniatie, Lucru consumat; fie-care fel
de mtincare sari beuturd ce se ia intr'un birt,
cafenea, etc. se numesce Consurnqie

www.dacoromanica.ro

66

Consumator, Care consum5; musteriii.

Consumptie, Slabire incetul en incetul panI

la nimicire totalg.
Contact, Atingere; relatiune, legaturg.
Contagios, Molipsitor, lipicios.
Contagiune, Molime, bla; molipsitre.
Conte ((onizte), Tit In de noblet.

Contemplare, Contemplatie, a privi cu iubire si admirare.

Contestare, Contestatie, TagAduire, a nu recunOsee.

Context, Sensul ce reiese dintr'un text.

Contexturit, Legaturl, unitate.
Contignitate, Atingere a done' lucr art intre ele.

Contimporan, Din acelfq timp.

Continent, Pdmat care nu e inconjurat de

mare din tote ugrVile ; taxa: continentalti, care

nu este insul.

ContinentA, Retinere; infranare ; cuprindere.

Contingent, Parte sail num6r ce trebue st

se dea in mod periodic.
Continuare, Continuatie, Urmare inainte.

Continuitate, Urmare sail legatur nein-

trerupta.
Continuii, Neintrerupt.
Contondent, Care lovesce fara a tgia.
Contorsiune, Intorsatur4, strambaturA.
Contra, In p otri v ; din contra, din p0triv.
Contra-bas, Virb: mare care scOte sunete
grOse; cntre en voce grsa.
www.dacoromanica.ro

67

Contractant, Cel ce face un contract, o inon alteineva.

Contradant, Dans, joc in care perstinele se
a;dtt unele in fata altora.
Contradictie, Contraclicere; a spune intr'un
fel si apof in alt-fel.

voia1

Contradictoria (in mod), Dula ce s'a ascultat si pe uuul si pe altul.

Contrafactie, Coutrafacere, a face far drept

ceva facut inainte de altul; a imita.

Contra lta, Cantareta en voce grsa.
Coirtrariare, a face din potriva; tachinare,
,sicana re.

Contrarietate, Impotrivire, piedica; greu-tate; suforinta, restriste.

Contrapunct, Arta de a compune musica.
-Contrast, Deosebire mare ea aceea intre alb
negru, lumina si intunerec, bun si rel, frumos si urt., trist i vesel, etc.
Contravenient, Cel ce cal ea nu ordin, olege, etc.

Contraventie, Calcarea

one ordin, contract,

tratat, a unef leg!, etc.

Contribuabil, Care platesce bir.

Controversii, Neintelegere asupra uneI

Contumace, (Condamnat) in lipsd.
Contur, Linia marginasa.
Contusie, Sdrelitura, loviturd usra.

ideT .

Conyaleseentii, Starea in care se afia un

bolnav cand incepe a se insanatosi.

Convenientit, Cuviint.
Conventional, Care resulta dintr'o convenVe

www.dacoromanica.ro

68

(invoiala.) sad dinteun obiceiii, iar nu este

ceva statornicit de naturg, sa de legi.
Convergent, Linii indreptate spre acelq punch
Conversatie, Convorbire.
Conversie, Convertire, Prefacere, schimbare,
trecere in alta rtrte, botezare in alt5. credinta.
Convex, Rotund si umflat.
Convietie, Convingere, Incredintare adancg,
petrundere despre adever.
Convins, Incredintat, p6truns forte adanccA asa este.
Conviv, Mosafir la masa, conmesn.
Convoeare, Cli emare la adun are.
Alaiu, totf c Insotesc pe un mort,.
etc.; trasurl multe mergncl impreun6, OrnenT

multi duo: impreung undeva.

Convulsie, Cutremurare, tremurturg, puternick.

Cooperare, Cooperathme, Luerare impreunL

Cooperator, Care liicrzd impreung, cu altiT

la acelas lucru.

Coordinatie, Coordonare, Potrivire, asezare;

regulare.
Copios, Imbelsugat, bogat.

Copulare, Copulatie, Impreunare intro tarbat si femee.

Coralin, Ca mlirgnul.
Corahil, MrgOn.

Coram populo, In fata poporului, in fata

publicului
Cord, Inimg.

www.dacoromanica.ro

69

COrdg, Strung.

Cordial, Din inima, ealduros, en dragoste ;

tnedicament care intresce.
Cordialitate, Dragoste, endued sufietsca.
Cordon, Sfora, snur; panglica; cordon militar,
soldatii earl inconjOra un loc pentru a'l pazi.
Cordonier, Cismar, pantofar.

Corect, Fara greeli.

Corectare, Indreptare. Tribunal coreqional,

care judeca si pedepsesce delictele.
Corecturg, Indreptarca greselilor; in tipografie se numesce asa proba materiel culese,
clan spre a se indrepta greselile de catre coxector sau autor inainte de a se tipari.
Core latie, Legatura intre doua lacrurl.
Coreligionar, Care este de aceeas lege.
Coriac, Tare ea pielea.
Corifeii, Om forte insemnst (prin talent,
,sciinta, etc.)
Corigibil, Care se pOte indrepta.
Coroborare, Intarire prin Inca ceva.
Coro Li, Partea flOrel care invelesce organele generatiel.
Corolariii, Conseciata ce decurge dintr'o propositie demonstrata ; ceva care intriresce si
mai mult un rationament.
Coroner, Judecator de instructie engles.
Corosiv, Care rode, mannca ; muscator.
Corp, Trup ; or-ce lucru sau fiinta materiala
care exista, pentru sine, formand un tot deosebit si individual, precurn un om, o pitr,
www.dacoromanica.ro

70

un munte, o bucata" de fier, etc. ; adunare de

mai multi insi de aceea c1as, precum : corp
militar, mai multe regimente sau divisiuni la
un loc, corp diplomatic, toti diplomatii earl se
afl intr'un oral, etc. Corp leg initor, Camera,
S enatul.
Corporal, Trupesc.
Corporatie, Intrunire

in societate, in starostie a tutulor persOnelor earl ai. aceas meserie, precum corporqia cismarilor, tdmplariloretc,
Corpolentd, Corpulentd,

Grosime ; om cor-

pulent, gras.
Corpuseul, Corp forte mic, trupusor.
Corpus delieti, Corpul delictului, adied

instrumentul cu care s'a sve-rsit crima, lucrul

ce probeei comiterea crime, etc.
Corpus juris, Colectia legilor romane facute
de imperatnl Justinian (529-533 dupd Chr.).
Correggio, Renumit pictor Italian.
Corsagiil, Talia sad bustul de la umeri pane. la solduri ; partea vestmintului femeesc,.
care acopera pieptul.
Corsar, Hot sail tAlhar de mare.
Corset, Yestmint de desubt cu care femeile-

isi strang pieptul i talia spre a areta mai

subtiri.

Cortegid,

Cortest

(vecp Convoin).

Aduuarea nationard (Camera", si Se-

nat) in Spania i Portugalia.

Cortind, Perdea pe scena until teatru.
www.dacoromanica.ro

71

Corvetil, Nav, corabie de rsboiii.

Corumpere, Corupere, Coruptie, Stricare a
moravurilor, putrediciune moral/ ; oni corupt,
stricat, peapdit, marsav.
Cosmetic, Pomad/ en care se unge p6ru1 etc.
Cosmogonie, Sciinta despre formarea universului.
Cosmografie, Descrierea universului.

Como log, Care se ocupd cu sudiu1 naturef, al universului.

Cosmopolit, Cetaten universal, care nu vrea
sa aibk pa trie.
Coterie, Gard, ct/, band/.
Cotilion, Dant cu figuri variate cu care se
termina un bal.
Cotisare, Cotisatie, Plata unei sume egale
de catre mai multi inI pentru aeoperirea unor cheltueli fcute pentru tot!.
CotletA, Costit (de vaa, de pore, etc.).
Crampe, Carcei.
Crauiil, Hrcd.
Crater, Gura prin care un vulcan aruncti lava.
Cravatii, Legaturrt de gat.
Crean, Inscris de datorie ; insasi suma ce
datoresce cine-va.
Creantier, Creditor.
Creaturii, Fa ptunl,fiintd.
Credit, lncredere de care se buenr/ cine-va.

In contabilitate insemnza : are s/ ia. Credit

funciar, Societate care imprumutg bani pe hipotecl. Credit inobiliar, Societate de bane/ ce
intrebuintza., capitaluri in speculatiuni diverse.
www.dacoromanica.ro

72

Creditor, Cel ce are sa ia o datorie.

Credul, Lesne-creddtor.
Cremg, Caimac ;

un fel de smintank din

gllmq de ou si zahar.
Crme, Culre albd-gdlbuie.
Creol, Europen de origine ndscut in Mexico,
Antile sau America de Sud,
Creosot, Lichid f. iute intreb. la dur. d e dinti,
Crep, CrepS, Stof.:1 subtire negra pentru
rnarame, etc.
Crepitape, ScArtaitura.
Crepusculd, Amurgul serei.
Crescendo, SA, se ridice sunetul vocei sail
al instrumentu.laf,
Cretit, Tibisir
Cretinism, Idiotism.
CriptS, Grpd, ascundelOre ; mormint.
Criptogam, Plantd cu org.genitale nevOute.
Criptogralie, Scriere secreta.

Criterili, Sernn dupd care se pate cunsce

adeverul.
Critic, Cel ce criticd; stramtorat, primejdios.
Critics, Judecata ce se da". favorabil on nu,

asupra mid opere literare, artistice etc. Off-

ce cercefare sciintificd spre a se stabili adev'erul:

Crowds, Crochiu, schita f. scurtS si. repede.

Croseta, Igi4a, crligel.

Cruciada, Cruciatit, Expeditie cresting. fdcutd, in evul mecliu contra necredinciosilor ;
luptd. crudd..

Crucifer, Care prtd cruce.

www.dacoromanica.ro

73

Crucificare, R6stignire pe cruce.

Crustacee, Clasa arimalelor cari ail corpul
-acoperit en o eoja, precum racii ete.
Cuadrat, Patrat.
Cuadratura, Patraturd.
Cuadri later, Cu. patru
Cuadruman, Animal eu patru maini, maimuta .

Cuadruped, Animal en patru picire,

Cuadruplu, Impatrit.
Cualitate, Calitate, insusire, soma.
Cuantitate, Cantitate, eatatime.
Cuart, Sfert.

Cuartier, Loeuin0; mahala, uli. Cuartier

veneral, Locul uncle se afia", Mare le Stat-Major

in timp de resboiil.

Cuatern, Patru numere esite de odatd la

sorti, la o lotarie, etc.
Cub, Corp solid cu sase fete patrate si egale; numer format prin ridicarea unui alt
numer la a treia putere.
Cuiutuplu, Incineit.
Cuirasit, Chirasa.
Cull, Chines tocmit a lucra la o colonie.
Culinar, Ce tine de bucatdrie, de gatirea
bucatelor.

Culisa, Laturile seenel unul teatru; loc in

afara din parehetul agentilor de schimb la

bursa; speculantii earl fac operatiuni de bursa

fr mijlocirea agentilor de schimb si earl se
numese culisier1.

CuIminant, Cel mai inalt (punet, Ice).

www.dacoromanica.ro

74

Culoar, Sala care dii in mai multe odra.

Cu IA Vin.
Culpabilitate, Vinovklie.

Cult, Religie, inchinare la Dumnezen; ont

cult, destept si invelat.
Cultivare, a lucra, a ingriji pNmentul spre
a '1 face mai roditor; a desvolta mintea curve..
invettindu'l; a cultiva cunosciMa cuiva, a sta
cu el in legatura de prietenie.
Cultivator, Care cultivg ; lucraitor titan.
Culturit, Munca pilmentului care'l face mai
roditor; silintg, la invetaur; invqritura si
desteptiiciune.

Cunml, Cumulare, StrAngere la un loc; ocupare de mai multe functii de catre un singur si acelas om.
Cupiditate, lAcomie, sgarcenie.
Cupidon, Amor, 4eul amorului.
Cupolit, noltti cu turn.
Cara, Cilutare, ingrijire a unei bole.
Curativ, Care viudeoa; Vamaduitor.
Curatehl, Epitropie.

Curator, Ingrijitor, efor, epitrop.

Curia, Linie incovoiatd.
Curburii, incovoiturd.
Curent, Curg6tor; puhoiS.
Currente calamo, In flip, condeiului.
Curriculum vitm Chipul de a tri al cuiva,
purtarea sa.
Curtesan, Curtn; lingusitor.
Curtesanii, Femeia necinstit.
www.dacoromanica.ro

75

Curul, (Scaunzd curza) Fotoliul pe care sedean marif dcmnitari la Romani; cum s'ar
dice scum fotoliul presidential.
Custode, Pzitor, ingrijitor.
Cutaneii, Privitor la piele
CuvetA, Lighian; sghb; capac de cesornic.
Cyclu, Period, serie, rand, sir.
Cyclop, Numele unor uriasi fabulosi earl*
aveail numai un ()chili rotund in mijlocul capului; om urim, -voinic.
Cystita, Inflamalia besicei.
Cytherif, Insura in Grecia antica in care se
afla templul renumit ridicat In onOrea Venerei; poreelI a cleirtei Venera (Venus).
Czar, Tar, imparat al Rusiei.
Czarowitz, Tarovici, fiul imperatului Rusiei,
mostenitorul corOnei.

D.
D, 500 in numeratia romana.
Da capo! S. se repete de la inceput !

Dactil, Vers de trel silabe, din earl cea

d'intai lung`a si cele-l'alte scurte.

Dactilioteca, Colecie de inele antice.

Dactilologie, Vorbirea prin semne cu degete.

Daclilonomie, Socotla pe degete.
Dagherotipia, Daguerreotypia, Fotografia.
Damasc, Stof a. luttorita fabricat in orient.
Danmare, Damuatiune, Osand'a; blestem.
Daunit, Pagubil.

www.dacoromanica.ro

76

Daune-interese, Desp5gubire.

Debandare, Esire din linie a so1datilor.

Debarcader, Locul, podul pe care se dam jos
pasagerii unei corabil.
Debarcare, a se da jos dintr'un vas de apa,"
pe uscat.
Debarasare, Desbarare ; desfacare, scapare.
Debere, a trebui, a datora.
Debet, sau Debit, Datoresce; suma voncta,reit facutg de nu negutator. alip-eris; pravadie
in care se vinde tutun, etc.
Debilitate, Slabiciune, neputintti.
Debitant, Vendetor cu marunti5u1.
Debitor, Datornic, cel ce datorza: cuiva.
Debordare, Reversare, trecere peste margini.
Debopre, DesfrAnare.
Debursare, a da din pui.g4 bani, a plgti.
Debupii, Loc sau pidta: de desfacere intr'o
taxa', streiva pentru rnarfuri indigene. Spre
exemplu portul Marsilia este un deburti, pentru granele romanesch
Debut, lnceput ce '1 face omul in cariera sa.
Decadii, Timp de dece dile.

Decaden, Seadere, saptare.

Decagon, Figur geometrica," avdnd 10 unghiurY

i 10 laturi.

Decagram, 10 grame.
Decalcare, a sccite isvodulunui desemn dupa,"

ce a fost scos cu creionul pe brtie transparentil.

Decalitru, Msurg, metria, de 10 litri.

www.dacoromanica.ro

77

Deca log, Cele Dece Porunci.

Decameron, Carte de povq.ti a lui Boccaccio.

renumit autor italian.

Decan, Cel mai mare sail mai veehiti.
Decapitare, Taierea, retezirea capului.
Decastil, Cldire en 10 colne inaintea ei.
Decedat, Incetat din vitd.
Decemvir, Consiliu de clece insi. In secolul
al 5-lea inainte de Christ, eel: 10 magistrati
earl' au fdcut legile republicei romane.
Decenal, Care 'tine 10 ant.
Deceniii, 10 am.
Decent, Cuviincios.
DecentA, Buna cuviinta..
Deceptie, Desamagire; deteptare dint110 spe-

ran0 sail inchipuire plaeuta dar

Decernare, Daruire, dare.

Deces, Mrte, incetare din vie.ta.

Decide, liotrsee.
Decisinne, Hotarire.
Decimare, Deciuire, a omori din clece lulu;
mithelarire.

Decimetru, a clecea parte dinteun metru.

Deeisiv, Hotarator.
Decisteriii, a clecea parte dintr'un steriil.
Declamatie, Citire sau vorbire en voce tare,
m'esurat i inso.Vtg cu m4eri frum6se.
Dec lin, Povarniq, coborire, sapatare, micorare.

Decoctie, Medicament de plante fierte in apL

Decoloratie, EOrea fetei, spglcire.

www.dacoromanica.ro

78

Deconcertare, Turburare, zArAcire.

Deconfiturii, DArAmare, lovitura, sfArA mare.
Deconsiderare, Neluare in srnA, dispreOlire.

Decorare, Impodobire, infrumusetare.

Decora-tie, Imbrg,en'minte frumsa en podbe

a unel case, a unul tarn, ete; cglialrie de metal ce se da eniva de crare un cap incoronat spre
a'f servi ca semn de distinctie.
Descreditaro, Discreditare.
Decrepitatie, SfAriiturd, *Altura., scartA iturA.

Decret, HotArare dumnscA.

Decuplare, Indecire.
Decuplu, Incl.ecit.

Dedicatie, Inchinare, omagiti.

Dedicere, Retragerea cuvintelor ce s'a 4i.s.
Deducere, Deductie, ScAdere; a socoti, a'sf
inehipui dup un lucru sciut cum trebue AN. fie
lueru I nesciut.
De facto, In fapt; in adevgr.
Defavorabil, Nefavorabil, nepriincios, care
nu e bun sau bine-voitor.
Defaxiire, Lipsit de bunA-vointa..
Detect, Defectuositate, Cusur, greOld.; lipsA;

stingher.

Defeudor, Para, eel ce ap6ra causa sa inaintea justitiel.

Defensa, Ap6rare; oprla, intergicere, neingAduinta.

pefensor, AperAtor

Teferire, a da (jurmint, etc.).

www.dacoromanica.ro

79

DeferiutA, Stima, consideratie, respect.

Defiare, a nu avea incredere.
Deficit, Neajuns lipsa.
Defigurare, Desfigurare, schimonosire.
Defilare, Trecere cu soldati inaintea cuiva.
Defiuire, Definitie, Deshisire in putine cuvinte despre natura unui lucru, despre insemnarea unuf cuvint, etc.
Definitiv, Hotarit, r6mas ass, odata pentru
tot-d'auna.
Deflegmatie, Distilare, despalirea unei bauturf spirtse de apa ce contine intr'insa.
Deflorare, Ruperea firei, desvirginare, a
strica fecloria unei fete marl%
Defoliare, Defoliatie, Caderea frunclelor.
Deformare, Schimbarea sail stricarea formet
Defunct, Mort, reposat, incetat din vita.
Degagiare, Degajare, Desbarare, desfacere,
scApare de ceva; sctere din zalog; lamurire,
limpedire.

Degenerare, Desgeneresconta, Descrescere,

scapatare; stricare, prostire, prapadire.
Deglutitiune, Inghitire.
Degradare, Injosire.
Degradant, Degradator, Injositor.
Degresagid, Scterea grasimeT, a petelor.
Degrevare, Usurare din sarcini.
Degustare, Degustatie, Gustare.
Deiticare, Deiticatie, Asem6nare cu DumnecTeir

Deisanz. Credinta in Dumnecleii, fara insa a

www.dacoromanica.ro

80

crede c existenta bisericilor, a popilor, etc.,

este de trebuinta
Dejectare, Dare afara, sckere.

Deiectie. Materie data afara (din mate, etc.,).

Dejucar, a face ca sa nu isbutsca cineva.

Dejun, Mncare de diminetil.

De jure, De drept; in puterea dreptului 'a

legei.

Deliisare, Lasare in stare de parasire.

Delasament, Hartie prin care se declara ca
se parasesce ceva; parasire cu voia cuiva.
Delatiune, Pira.
Delator, Piritor.
Delectare, Desfataro, placere mare.
Delegare, a trimite pe cine-va cu imputernicire ca sa faca cevain numele nostru; a insarcina.

Delegat, Om ales a representa pe cine-va.

Delegatie, Insarcinare; mai multi in0 alei
ori trim4i a face ceva in numele cuiva.
Deleter, Vatamator sanatatei.
Deliberare, Deliberatie, Chibzuire.
Delicat, Subtire, gina, fraged; placut.
Delicatql, Ging4ie, fragedime, fapta, placutL

Delicios, Dulce; tare gustos, inefintator.

Delichl, Placere mare, desfatare, ceva desmierdator.

Delict, Fapt in contra legei; crima.

Delicuent, Care a fcut un fapt pedepsit

de lege.
Delicuescentit, Proprietatea ce ai unele cor-

www.dacoromanica.ro

81

purl de a absdrbe ume41a aeruluT i a se topi.

De lir, Aiurlg, smintlg.
Delimitare, Hotdrnicire, insemnarea locului

unde se afla hotarul, granit,a.

Delirium tremens, De lir insotit d.e frigurf;
nebunie furisa.
Deloial, Neleal, fra'a oredintg, nesincer.
Delogiare, Sctere din loc.
Delta, a patra literd din alfabetul grecese
(d); pamnt la gura until fluviu i care are o
form'a triunghiulara ca litera grecsca A
De Will, DiluTiA, Potop.
Demagog, Cel ce voesce demagogia.

Demagogic, 0 democra-tie prea din cale afar se numesce demagogie, adied. doinnia no-

rodului prost qi netrebnic peste cei mal marl

prin intelepciune, bundtate i avere.
Demareare, DemarcaVel Insemnarea uneT
despartituri de Inc, de granitg etc.
Demaq, Demers, pas facut pentru reuOrea
unel afaceri.
Demascare, a sate, a rupe masca.
Dementil, Smintlg. nebunie.
Dementi, Desmintire.

Demeritare, a lipsi de merit.

Demi...., Jumetate....
Demisie, Demisionare, Lepiidare sail retragere de la o functie.
Democrat, Cel ce vrea democralia.
Democratic+, Domnia poporuluI prin el insuV representat fiind prin deputati: aleV de

www.dacoromanica.ro

82

el qi earl impreun cu. capul StatuluT numesc

orl sustin pe ministriT, fac legi, controlezl
faptele guvernuluT, etc.
Demo lire, Demo litie, Drmare.
Demonetisarb, a declara o moneta ca lipsita
de valre.

Demonstrare, Demonstratie, Arkare, do-

vedire; manifestatie.

Demontare, Desfacerea unei masini in bu&AT; mutare din loc, etc.

Demoralisare, a strica moravurile ; desfr-

nare.

Denaturare, a schimba natura -until lucru,

adev6rul unul fapt, etc.
Denaturat, Stricat, nefiresc.
Denegare, Negare, tAgaduire.
Denigrare; Inegrire, ponegrire.
Denominatie, Numire.

Denotare, Insemnare, arkare.

Dens, Des.
Densitate, Desime.
Denuutare, Aretare, insciintare ; padre.
Denuntator, Paritor, spion.
Dentist, Doctor de dinti.
Dentitle, Ivirea dintilor.
Denturit, Toti dintii ma cum sunt me4atI
In gur.
Departament, Despartitura, despartire; district.
Dependent, Dependinte, Care atArn de ceva
sail de cineva.

www.dacoromanica.ro

88

Deperditie, Pierdare, stricare, vatamare.

Deeit,Seire trimisa grabnic.

spepinde, Atarna de ,..., este supus la...

Dopinge, Descrie, zugravesce.
Deplasare, Mutare din loc.
Deplorare, Deplangere, plangere.
Deplorabil, Vrednic de plans.
Deportare, Surghiunire, gonire din tara.
Deposant, Depunaor, cel ce depune.

Deposit, Lucru depus, suma depusa spre

pastrare; magasie, pravlie in care se afla de-

pad marfa.

Depositie, Depunere; marturire.

Deposedare, Luarea averel.
Depravare, Desma4are, destrabalare.
'Depredatie, Pradaciune, jaf, talharie
Depresiune, Apasare, scufundare, scadere.
Depretiare, Scaderea, micorarea pretalui.
Deprimare, Vedi Depresiune.
Depurativ, Care curata sangele.
Depututie, Vegi Delegafie.
Deraliare, Esire din vine.
Derangiare, Stricarea randurilor; turburare.
Derisiune, Batae de joc.
DerisoriA, De ris.
Derlvare, Derivatie, Tragere din ce va saU
de Ia cineva.
Derma, Piele.
Dermatosd, 11616 a pielel.
Derogatie, Schimbare la o lege, la un act, etc.
Desabusare, a araa cuiva ca" se inpila.
www.dacoromanica.ro

84

Desacord, Neunire, neintelegere, neinvoire.

Desagreabil, D i spl dent, neplasut.
Desagrement, Nepracere. sup6rare.

besaprobare, a nu aproba, neingaduire.

Desarmare, a lua cuiva sail a depune armele.

Desastros, Nenorocit.
Desastru, Nenorocire publica forte mare.
Desavantagios, Pagubitor, vatdmator.
Desavuare, Tagaduire; a nu recun6sce.
Descendent, Coboritor, urmas.

Descifrare, a citi eifre, note, etc.; a citi

ceva care e felt scris ,i grea de citit.
Descindere, Coborire, mergere lafata locului.
Descompositie, Desfacere, stricare.
Descriptiv, Care descrie, care arata desluO.t.
Desdaunare, Despagubire.

Desert, Pustie ; mancare ce se da la urma.

Deserter, Soldat fugit din armat.
Deservire, Servire, slujire.
Desesperat, Disperat, desnddejduit.
Desfigurare, Schimonosire, pocire.
Desgustare, Scarbire.
Desheritare, Desmostenire.
Designare, .Desemnare, aratare, insciintare.
Desilusie, Desamagire.

Desilusionare, a pierde sail a face sa se pi.6141

ilusia.

Desinfectare, CuraVrea aeruluI sail unor

lucruri de miasme molipsitOre.

Desinteresare, a nu avea interes.

Desinteresat, Fara interes,

www.dacoromanica.ro

85

Desistare, Retragerea unel cereri, renuntare.

Desmembrare, a desp'arti, a sceite mernbrele unuI corp ; a d.esface, a strica.

Desolant, Intristator.
D8o1at, Desnadajduit, intristat ; pustiit.
Desonorare, A necinsti, a face rusine ; a viola or1 a insela o femee, o fatg mare.
Desordine, Lipsa' de ordine ; zapacealit, incurcaturg,.

Desorganisare, Desorganisatie, Stricare; strieaciune, descompunere.

Despot, Imp'arat, rege sad print care are o

putere nemrginit asupra poporului se'll, precum imp6ratu1 Rusiei, al ChineY, sahul Persiei, printul Muntenegrului, etc.; se qice la

orl-ce om care 'si intrebuintz'a rll puterea.

Despotic, Ca un despot; crunt, nemilos.

Despotism, putere nem'arginith, i nemi1ds6.;

stare de lucruri causat6, de un despot.

Destin, SOrte, menire, ursire.
Destinare, Menire, Hotitrare.
Destinatar, Acela pentru care este hotdrt
ceva, cdruia 'I se trimite ceva.
Destinator, Cel ce hotrg.sce ori trimite ceva.
Destivatie, Hotrire, menire, scop; locul hotftrt &are care merge cineva sail ceva.
Destituire, Destitutiune, Dare afar g. din
slujbA.

Destituit, Dat afarii.

Desunire, Neunire.
Desvoltare, Desfaurare, proAire, inaintare.
www.dacoromanica.ro

86

Detaliare, Am6nunVre.
1)etallil., Ananunt.
Detenfie, Retinere, proprn,, arest.
Deteriorare, Stric are.
Determinare, Hotrire anume.
Detestabil, Uricios, de nesuferit, scrirbos.
Definere, Tinere, pgstrare.
Detonatie, Detunriturg, bubuiturg.
Detractare, Vorbire de r6d, clevetire.
Detractor, Mincinos, clevetitor.
Detriment, Pagubit.

Detronare, a da jos de pe tron, a goni pet

un cap incoronat.

Deturnare, a apuca o cale gresit; a lua

ceva pe nedrept, a fura.

Deus ex machina, Dumnedeii ivit frA vests',

ea eit dintr'o maqina.
Deutoronom, A cincea carte a luI Moise.
Devalisare, Despuiare, tb.lhArie.
Devansare, Intrecere, a pjunge maI nainte.
Dovastare, Devastatie, Pustiire pr6.pa'dire.
Developarei Desvoltare, desfAsurare.
Devenire, a deveni, a se face.
DevergondagiA, Desfrfin are, desmgare.
Deviare, Deviatie, Abatere din drumul drept.
Devinare, Ghicire.
Devinator, Ghicitor.
Devis, Ar6tare amAnuntitri despre felul ci

costul unel lucrri ce este a se face.

Devist, Lozincri, regal& ce o are cineva
scris6 inaintea sa i dupit care se tine totwww.dacoromanica.ro

87

d-una, s. e. cuvintele : i ihil sine Deo (Nimic

fgt.& Durnne4eti), earl se v6d. acum pe marca
-tttrei Romttnesci, sunt devisa regelul Carel I;
devistt se numesce si ori-ce poli% a. primit ca
bunt", Intro comercianV.

Devorare, InghiVre.
Devot, Tare evlavios.
Devotament, CredinVi pling de dragoste.
Devotat, Credincios si voittr de bine.
Devotiune, Evlavie.
Dexteritate, Dila-6.6e.

Diable, Diavol, drac.

Diabolic, Driicesc.
Diademit, Corona uneI Reginl.
Diaran, StrAvN6tor, subVire, gingas.
DiafragmA, Muschiii lat si subVire care desparte pieptul de pfintece si a cAruI miccare
produce respiratia.

Diagnosd, Felul si numele Me.

Diagnosticii, &Huta de a cunOsce bolele,

duptt semnele ce le deosebesce.

Diagonal, Facurmezicu.
Dialect, Limb& deosebittt ce o aii diferitele
provincil ale uneia si aceleiasl tell', preoum
dialectul oltn, moldovn, etc.

Dialecticii, Arta frunadsel vorbirI si a dreptel

ougetri.
Dialog, Vorbire Intre dou6 persOne,
Diametru, Linie drpt ce trece prin ofintru.

Diametral opus, Cu totul neasemenea, nepotrivit, deosebit, contraritl.

www.dacoromanica.ro

88

Diana, Deita vn6tdre1 si a p5,durilor.

Diapason, Volumul tutulor sunetelor ce e

m stare sg. scti un glas sail un instrument

musical; mic instrument de otel care find lova scdte tot-dnna acelas sunet i servA astfel musicantilor a'51 regula tonul vocet sail al
A

instrumentulut.

Diareit, Esire afar mereil si subtire de tot.

Diatribit, Vol Je re'utAcidse.spuse sail scrise.
Dictando, Dictndu-se.

Dictare, a spune ort a porunci ce sail cum

trebue sit se fact), ori s6, se scril. ceva.

Dictator, StpIn care porunceste, cm politic care are o putere mare intr'un Stat.
Dictaturit, Functia, puterea dictatoruha.
Dictionar, Carte in care se cuprind tote cu-

vintele unet limbi, sciinte sau arte, insirate

find. duo ordinea alfabetic i talm'acite cu
deamnuntul dupd chipul cum sunt asegate
si legate intre ele i dup4 intelesul deosebit
ce'l ail. V&A Vocabsdar.

Dictiune, Cuvintare; chipul de alegere i

de aseclare a cuvintelor unlit discurs i modul rostiret mut.
Dicdactic, Privitor la inv61iturd.
Dies, Semn musical care aratA Ca nota ina-

intea careia este pus trebue ridicath cu o jumtate de ton.

DietA, Cumpatare la mancare; adunare nationala. camera deputatilor in Orli cart nu se
bucura de o independentA complecta.

www.dacoromanica.ro

89

Difamatie, Defgimare, vorbire de reg.

Dificil, Anevoios.
Dificultate, AnevoinO, greutate, impiedeoare.

Diform, Pocit.
lNformitate, Pociturg.
Difus, Vorbgret, limbut, incurcat.
Difusie, Respandire, risipire.
Difusiv, Care respandesce luming.
Digerare, Digestie, Mistuire.
Digestiv, Care inlesnesce mistuirea.
Diguitate, Demnitate.
Dignitar, Demnitar.
Dignus est intrare in nostro docto corpo re,
lieritg sd.'1 priimim (sa intre) ri invdtata
nstrd. societate.

Bigresiune, Abatere, depgrtare de la lucrul

de care este vorba,
Dilapidare, Delapidare, a fura.
Dilatare, Dilatatie, Lgtire, liirgire.
Dilect, Pldcut; iubit.
Dilemg, Alegere intre dou'd lucrurI nep16,cute.
Dilettante, Cel ce exercitg o artg numaT
de placere iar nu fiind 01 este profesiunea lui.
Diligent, Silitor.
DiligentA, Si lint!, sirguintg.
Diluvig, Deluvig, Potop.
Dimensie, Intindere, mdrime.
Diminuare, Micprare.
Diminutiv, Vorbg micpritbre, precum binifor, puinel, Gogu, Tache, GheorghiO, etc.
t

www.dacoromanica.ro

90

Dinamica, Sciirta miscaref si puterilor ce

o produc; studiul legilor miscarei.
Divamie, Unitate cu care se mas6ra fort),
trebuinci6sa uneI masinI, putereaunuf motor;

acsta imitate e de un metru cubic de apa

(sail 1,000 kilograme) ridicat la un metru de
in ii4ime.

Dinamitl, Materie cu care se p6te arunca

in ael si tarama cetatT, stinci, etc.
Dinast, Printisor.
Dinastie, Ceva privitor la dinastie; partisan al dinastiei.

Dinasticism, Supunere dinastiel.

Dinastie, Urmare de prinVi-domnitorf, de
reg.!, imp61.41, sultani, etc. din seeks nm.

Dintalit, Litera ce se prenunVa prin dint;

spre exemplu; d, t, etc.

Diocesit, Eparhie, partea de tara poste care
se intinde puterea unuf episcop.
Dioranni, Panorama.
Diligent, Diregator, carmuitor, athninis-

trator.
Dirigere, Carmuire, indreptare, claulire,
administrare.

Diseernare, Diseernemnt, Deosebire prin

akgere.
Disciplina, Strasnicie, asprimea regulamentartt; pedepsd disciplinard, peclpsa ce se da,
cuiva pentru ca nu 'st-a implinit strasnic
datoria.
Discontinnare, Necontinuare, neurmare, int rerupere.

www.dacoromanica.ro

91

Disconto, Scompt, scout.

Discordantil, Neunire, nepotrivire, neintelegere.
Discordie, Neunire, desbinare.

Discreditare, a striea creditul cuiva.

Discret, 'nen t, retinut; om discret e acela
care nu se amestec6 in trba altuia, care scia
sii prtzsett un secret, care nu d6. de ruine pe
eineva printeo vorb sai:i o intrebare nepo-

trivit, etc.

Discretiune, TAcere, bgare de snaZi, etc.

Discutie, Desbatere, chibzuire in gura mare.
Disecare, Disecatite, Disectie, Spintecare.
IMseminare, Diseminatie, Senfanare, respgndire, risipire.
Disensiune, Neunire, desbinare.

Disenterle, Bola consistand In a avea urdinare cu dureri mail de pttntece.

Disentiment, Deosebire in simtirl 0 vederf.
Disertare, a vorbi, a seri cu amanuntul despre o cestiune drecare.
Disertatie, Discurs sa articol, brogur, etc.
In care autorul se ocupg serios 0 amtinuntit
despre o cestiune drecare.
Disetil, Lipsg, de ceva, chesat; seeet6..
Disgratle, Urgisire; nenorocirs.
Disgratios, Urgeios, pocit, greVos.
Disident, Nestpus, nemultumit.
Disidentic Nemultumire, nesupunere.
Disilab, De dou6 silabe.
Desimilar, Nu de acelaq fel.
www.dacoromanica.ro

92

Disimilitudine, Nesemuire, neasem6nare.

Desimulare, Disimulatie, ascundere, tinuire; prefacere.
Disipare, Disipatie, Risipire, risipg.
Disjunctie, Desunire, despArtire, desbinare.
Disiocare, Dislocatie, Esire din boo; scrfin-

tire.
Disolubil, Care se p6te disolva, topi.

Disolutie, DisolTare, Topire, risipire; rupere;

Zesfiintare.

DisolTant, Care descompune, topeste; stri-

cdtor, , nimicitor.

Disparitiune, Peire.
Dispeudios, Scump.
Dispensg, Scutire.

Dispensabil, De care se p6te lipsi sad scuti

cineva.

Dispepsie, BM, de stomach provenitd din

greutatea de a mistui.

Dispersare, Risipire.
Dispersiune, Risipd.
1Msponent, Care dispune; in casele de bailed functionar-sef care conduce operatiile de
burs, etc.
Disponibil, De care cineva p6te sd fack ce
voesce; fungionar disponibil, functionar rmas
afard, caruia 'f s'a luat functia.
Disponibilitate, Starea in care se ggsesce un
funetionar scos din slujbd.
Disposare, Asedare, ornduire
IMspositie, Potrivld, orinduiald hotgrire;
www.dacoromanica.ro

93

chipul cum e apcjat ceva. Dispose insemn4zit

0 inclinare, dorin0 voin0,, pofta, etc.
Disproportie, Nepotrivire.
Disputd, Ciorovoil, crtd, sfadg; neinvoire
iu privinta unei idei sciintifice, etc.
DistantA, Departai e.
Distie, PoesibrI numaI din dou6 versuri.
Distilare, Dostilatie, Limpe4ire.
Distilator, Rachier.
Distilerie, Rachierie.
Ditinct, Deosebit, despgrtit.
Distinctie, Deosebire; cinste mare.
Distinctiy, Care deosebesce, care departe.
Distingere, Deosebire, insemnare.
Disttus, Insemnat, deosebit, mare.
Distractio, Nebagare de sma; petrecero.
Distragere, Nebg'ator de sem, cam zpAcit.

Distribuire, Distributie, ImprVre.

Distructie,Distrugere, Sframare, peapadire.

Distrus, Sardmat, dardmat, prapadit.
Ditiramb, Poesie vesell 0 ineanttre.

Dito, ditto, detto, Cum s'a 4is, asemenea,

tot ap,
D. J. U; doctor juris utriusque, Doctor
in drept.
Diurnii, Suna primit pe l'angl lfg,.
Diurnal, Jurnal.
Diurnu, 1?ilnic.
Diya, Artist6 mare 0 renumit6.

DiYagare, Diyagatie, RAtacire, depArtare.

Divergent, Deosebit, alt-fel.

DiTergenta, Deosebire de pgreri.
www.dacoromanica.ro

94

Divers, Diferit.
Diverse, Felurimi.
Diversitate, Deosebire, nepotrivire.
Divertisment, divertimento, Petrecere ; bucat de musia. us6r6,.
Divide et impera, Desbind si stApamesce,
adica : Prin neunire p6te fi subjugat si stpnit un popor, etc.
Dividenda, Cdstig ce trebue imprtit
Dumne4eesc.

Divinitate, Deitate, Dumne4eire.

Div isare, impArtire.

Divisibilitate, Putinta de a ft imprtit.

Divorciii, Divort, Desp6rtenie.

Divulgare, a da in vilag, a descoperi a face

cunoscut, a publica ceva.
Dixi, Am flis, am sfirsit (discursul).
Docent, Profesor la universitate.
Docil, Supus, ascultaor.
Docilltate, Supunere, blitud.ete.
Dee, Dok, Basin pentru cor-abiT; magasie.
Doctoraud, tudent aprpe a se face doctor.

Doctorat, Gradal sad titlul de doctor.

Doetrinii, invettur6., sciinta.

Doctrinar, Om politic care se tine numaT
dupi principii teoretice, frd srei. pese dac
in practica ideile luT sunt bune.
Document, EPartie, scriere, act, brisov, sinet.
Dodecaedru, Corp solid regulat avhd o suprafata format de 12 pentageme regulate egale.

Dodecagon, Figur a. rectilinil eu 12 laturT.

Doge, Duce, mare ctipittin, print.
www.dacoromanica.ro

95

Dogma, Principiti, articol de credinta.

Dogmatic, Ceva privitor la dogma; om care
tine la dogme.
Dogmatism, Credinta in dogme, in inviScatuff mWenite.
Dol, bolus, Inselaciune; paguba.
Dolar, Alonedd americana de 5 fr. 42 '/2 cent.
Dolce, Binisor, incet si cu dulceta.
Dolce far niente (II), Dulcea trandavie; santa
lene.

Do lean% Tanguire, plangere; jalbn.

Do lent, ranguitor, trist, mahnit.
Dom, Doran; biserict mare: se 4ice si Dome&

Domenial, Ce este privitor la domeniul StatuluT.

DomeniA, Loc, mosie, avere.

Domestic, Casnic; slue&

Domesticire, a imblandi, a face caanic.

Domiciliare. Locuire.
Domicil lit, Locuin0.
Dominant, Care domnesce, care e ma1 mare.
Dominare, DominaVe, Domnire, stapanire.
Dominical, De duminica,
Dominican, Calugar.
Domino, Haina lunga; un RA de joe cu tiblie midi de os numite pietye.
DomagiA, Paguba.
Domptare, imbi an dire, supunere, subjugare.
Don, Dar, daruila; spaniolesce : Domn.
Donatar, Acela caruia s'a claruit sail haradit.

Donatiune, Dar, daruidla, haradire.

www.dacoromanica.ro

96

Donator, DAruitor, hArAgitor.

Donjon, TurlA.

Dormea, Divan, sofa, canapea de dormit.

Dorsal, Ce tine de spinare.
Dorso, Dos.
Posit, Dosis, CAtAtime, parte, cantitate.
Dotl, l?estre.
Dotal, De 4estre.
Dotare, Ingestrare.
Do ut des, Dail pentru ca BA dai, acicA :SA mai lsAm din pretentii si unul i altul.
Draconian, Strasnic, f6rte aspru.
Dragoman, Tlmaciii, traduator.
Dragon, Balaur; soldat din cavalerie; ciucure de sabie.
Drahmit, MonecIA grecOscA in val6re de 1 fr.

Dramaturg, Autor de drame, compositor de

pi ese teatrale.
Draperie, Perdele; podObe de stof,

Dresare, a invela animale.

Dr oghe, Materii ce servA la facerea medi-

camentelor.

Droghist, Vincletor de droghe.

Dromaderl, CamilA care are numai o cock34.
Druid, Druidesl, Preot, preot6s6 la popO-

rele din vechime Celti si Gall, din cari po-

pOre se trag Francesii.

Dualism Sistem filosofic care admite dou6
principlI : materia i spiritul; sistem politic
care admite existenta a dou6 State independente unui de altul, ins unite prin faptul
www.dacoromanica.ro

97

cg, in capul lor se afiA un singur suveran :

Asa Austria i Ungaria sunt o monarhi clualista , fiiud ca amndouA aceste State aff un
i11gur imp6rat.

Dubios, Dubitativ, Indoios.

Dublil, ludoila.
Dublon, MonedA de aur spaniolA in valre
de 20 fr. 38 c., sail 40 fr. 713 c., sau 81 fr.
52 c.
Dublu, indoit.
Ducat, Galben, (monedA de aur in valre de
11 lei 75 bani
ar sail inut al carui suveran prta thini de duce
Duce, DucA, mai e p1in.

Duel, Lupta intre dom.

Duenna, Doica sau guvernantA

Duct, Ihietto, Duo, Cant ec pentru dou'e" vocT.

Dukinea, Di Agnta, inbita, ibovnica.

Douodemun, Partea intaia a matel or subtiri.
llupl_eil, Iespuu Ia replicil.
Dupticata, Act facut in douA exemplare.
Duplieltate, Rea credinta ; caracterul omuluf 1ing4tor, de.,..pre cad e se (Tice cd e taler
cu doue Jete".
Dur, Aspru, tare.
Durabil, ainic .
Dura kx sed lix, Legea e asprI, dar este
lege i deci trebue iespeetata.
Duratil, Timp cat tine tincva.

Luritate, Apiinie, tatie.

www.dacoromanica.ro

98

=Eagle, (ihgl), Moiled& americ. de 10 dolari.

Earl of.... (erl of), Conte de... (englez).

Ehq, Ciorn.
Eboare, Inseilare.
Eben, Abanos.
Ebenist, Templar fin.
Ebulitiune, Fierbere, clocotire.

Ecart& Un fel de joe de erti.

Ecce homo, lath, omul I ia vedi, ce de mai

om ! Tablou representAncl pe Christ incoronat

cu spin!.
Echer, .Dreptar.

Echipagiii, Ti 5,s11TA frumbsa. ; Omenii de ser-

viciu angajati pe o corabie, precum matelot!,

masini,ti, etc., afarI de cdpitan i. oficeri.
Echipanient, Lucrurile, hainele, sculel ,etc.
cu can se Inabracii, un cdletor, un caleret,etc.
Echitatie, Arta c'aldriel.
Echipolent, De acea valhe.
Echilibru, Cumpana, msurd, astempr, linite.

Echitabil, Drept.
Echitate, Dreptate.
Echivalent, De aceeal valre.
Ychiyoc, Cu doug, intelesuri.
Eclatant, Striilueit, sgomotos ; isbucnitor.
raectic, Filosof care alege i. primesee ideile cele mai bune.
Eclesiastul, 0 carte a regalui Solomon inwww.dacoromanica.ro

99

jeleptul cnprins/ in vechinl testament si numitA in limbs. hebraied: Kolickt.

Eclesiastic, BisAricese.
E eleragiui, Lu m in are.
IFIcTipsA, Intunecare.

Economia politicit, Sciinta care trateei despre interesele societAei, despre principiile
privitre lit crescerea i micprarea avutid
unel %61.Y.

Economist, Cel ce se ocnp5. cu Economia

politica.
Ej. Met, Decret.
-Editicare, Zidire, clIdire; In'altare, Intri-

re a snfletului.
Edillciii, Rnea, cladire.
Edil, Membrn al consilinlui comunal.

Editare, Darea la laming, a uneT cartT, etc.

Editie, Tote exemplarele unlit 4iar, unel

arti ce s'au tiparit odata ; edqia 1, intaia tipritur5.; cd4ia //, a dorm tipritur (c'acT
Wait

desfacut exemplarele diii 1-a).

Editor, Cel ce tirdresce cartea until antor

pe cheltuielile lui.
Editurit, Darea la 1umin
i proprietatea
unei ciirti, etc.
Educatie, Crescere.

FIPmer, Numal de o di.

kiemeride, 1nsemn'ari tplaice.
Efecte, LncrurT.
Efectiv, AfirtOr Ii fiiint6..
Efectuare, Gatire.

www.dacoromanica.ro

100

nommen-0, Aprindere, fierhere, clocotire.

Elicace, F?, vorabil, bun, potrivit, priincios.
Eligk, Portret.
Fforie, Epitropie.
hiractte, Spargere pentru a fura.
Efushate,Yersare,r6sipire;ar6tare de dragoste
Fgal, Diept, putrivit, de aceeas mAt ime.
Pavezd, scut; sprijin,aperare,ocrotire.
Egint, Ltul mabometan, socot1 6. timpului

care bleep la 662 dupa Christos, &and a fugit Mahianet ]a Meca.

Ego, Eu ; alter cgo; un a doilea eu, om de
mare incredere, cum s'ar zice : mana drpta".
Egoist, Om care se iubesce numai pe sine.

Ejaculare, Scurgere,tasuire, esire; slobogire.

Fjaudatie,Materia ce ese, ce se slobozesce.

Flaborare, Lucrare, intocmire.

Elan, Avent.
Elastic, Care se intinde i se strange iar.
Eldorado, Tara de aur, loc de placere.
Fluctinne, Al egere.

Elector, Alegewr.
Electoral, Privitor la alegere.
Flartir, Nundt prin alegere.
Eke tricitate, Propiietate ce au unele corpun. cand sunt incalgite sau ftecate, sa, atraga mai intaiu i sa respinga apot corpuri
usre, sa scota scantei si sa ugudue sistemul nei os.
Flectrisare, a produce intiun corp puterea
electric:a ; a aprinde, a entusiasmo.
N

www.dacoromanica.ro

101

Elegie. Poesie in care se calla, durerea,

munrea ; elegic,c, duios, tanguitor, trist.
Element, Corp simplu, substanfa nedescompus5.

i privith ca neputnd. a ti &scorn-

pusg, precum : aur, argint, mercur, puckish,

oxigen, hidrogen, iod, etc. In vechime se numiau cele patru elemente aerul, focul, pmntul si apa, ca unele despre earl se credea ch cora-

pun tote cele-Palte corpuri ; dar adi se scie

e
i aerul, focul, famntul si apa sunt compuse fie-care din deosebite elemente ; recum aerul din oxigen, azot, etc., apa din hidrogen ,
oxigen, etc. Elemente se numese si incepu.turile fundamentale, inthile notite ale unei

sciine saii arte. A fi in elemental seA a fi la

locul s6u. Principil elenzentare, notite incep6-

tore. Putere elementara, putere fOrte mare, ea

a trhsnetului, etc.
Elevatiuue. Ridicare, inh4are.

Elevator, Macara en aburi pentru des areatul si incrcatul grnelor pe cofabii, vaeine etc.
Elice, ROM de la vapor in form6 de surup.
Eligibil, Care pOte fi ales.
Eliminare, ScOtere afar* dare afar6.
Elirtrop, FlOrea Sdrelul.
Eliseil, Rain.
Lasa-e afarg.

ElitA, Tot ce este mai bun.

Elin, Grey, grecesc.
Elixir, 1.36utura tam6duitOre.www.dacoromanica.ro

10'1

Flips!, Lsare afara: ; linie curbri, strti.mba,

cam rotund6.

Eliptie, Lunguet si cam rotund.

Elocinta Elocventa, vorbire frumds'i.
Elocinte, Elocvent, care vorbesce frumos.
Elogiii, Lauda.
Eludere, Inlturare, ocolire.
Emanare, Emanatie, Isvorire, purcedere, venire, eOre; obr,ie, origine, provenire.
Enmncipare, Slobozire, libel are.
Fmancipat, Rob slobozit, tigan.
Emasculare, a lua barbAlia, a scopi"..
Embargo, Voie de a incarca.
EinblennV, Senn. simbolic.

Embrion, S6rnint.
Emetic, Medicament care aduce v6rsItur6.
Emfasg, Puthre in vorbire.

Emfatic, Cu emfaa.
Emigrare, Parsirea unei t6rT pentru veci.

Eminent, halt, mftet.

Eminentit, InttAime.
Emis, Liberat, scos afara.; exprimat, rostit.

Emisar, Om trimis a face propagana

Emisferit, Jum6tate sfera,, jumstate din glob.
Emislune, Emitere, Dare afarg, punere Im
circulatie.
Emolient, Care inmdie, face mole.
Emotionare, Emotiune, Miscare; induiortare.
Empiric, Om care a inN tat numaI din practica , "nal cu sm unul care practiczk medicina fara sr). fi studiat.
www.dacoromanica.ro

103

Emplastru, Plastru, plastorg.

Emul, Protivnic, rival.
Emulare, Emulatie, Desteptare, imboldire.
Encefalic, Privitor la Encefal, la creeri.
Enciclopedie, Carte in care se tratzrt despre tote sciintele si artele si in care cuvintele Bunt aseclate alfabeticeste ea intr'un dietionar.
Enciclicit, Carte saA scrisOre pastoralg,.
Endemic, Localnic, obianuit aci.
Energie, Putere, stgruintii, strasnicie, etc.
Enervare, Molesire, slabire.
Enigmil, Cimilitura, ghicitOre.
Enigmatic, G-reil de inteles, misterios.
En masse, Cu totiT, top' Impreung.
Enorm, Neobicinuit, peste m6sura de mare.
Eptomoloeie, Sciinta insectelor.

Entree, lntrare.

Entusiasm, Infocare.

Entusiast, Om de mare vioiciune, care se

aprinde lesne.

Enuniare, Arnare; rostire.

En vogue, La mod'a; care are eilutare.

Eo ipso, De la sine; tocmai de aceea.
EpactA, Temelia lune.
Epatic, Ce tine de float.
Enatitit. Glbinare, umblatura ficatului.
Epic, Re'sboinic; vitejesc.
Epicur, Filosof grec care iubia cd recomanda
petrecerile,
Epidemie, Bad molipsitOre, ea holera, etc.

www.dacoromanica.ro

104

Fpidermd, Pie lita de d'asupra pielel.

Epigramit, Poesie scurta si piscatre.
Epigraf, Inscrintie.
Epilopsie, 136 la popiilor.

Ent loo- Parte eu care se sfaxsesce o carte,

o piesa teatrala, eto.
Ep;sod, Intimplare.
Eoitaf, Inseriptie d'asnpra unul mormnt,
r;pitalml, Poesie sau orAie de nunta,.
Eoitet, Porecl.
hpitom, Carte prescurtata,.
Voizootie, Epidemie de vite.

Epoca, Timp
Epos, Epopeit, Poesie eare povestesce un

rashoiu, care canta un fapt vitejesc.

Era, Epoca, timp.
Erbivor, Mancator de irM.
Erectiune, Inal.ta re, ridicare, sculare.
Erede, tierede, Mostenitor.
Eremit, Pustnic.
Eresie, Rdtacire; credinta gresita.
Erotic, Care are o credintA gresita; neleErgo, Prin urmare.
Erigere, Riclicare,
Ermeticiitermetic, Inchis sail astupat asa

in eat nu Fite intra aer de loc.

Eros, Petit amoruluI; amorul.

'Erotic, Amoros, dragastos; desfranat.
Erotomanie Furie amorsa; desfranare.

Errare, humanum est, a greqi e lucru

omenesc.

www.dacoromanica.ro

105

Errata, Grerli.

Erudit, Invetat.

Eruptiune, Isbucnire; repeclire

Enfod, Sche saA podia, pe care se WO
oqnditil la mrte in momentul crind sunt
exe eut

Epfodagiii, Schela; malciAr, amesteaiturL

Etarpii, LentA.
Escactrit, Corbii de r6sboiti.

Escaladare, Siire, urcare cu scarA.

Esehivare, a fugi.
Escortit, insotire, alaiu.

Escroc, Tnetor, punga.

Esculap, 1;1(.111. medicine'.

Esq. (Esquire,Citesce : escvsir), Titlu de

onbre englez dat bmenilor distinT earl nu
sunt baronT, conti, etc., si care Insenanza; :
stilnabil, respectabil, etc.
Essai, Incercare literarg., filosofick, etc.
Est, IlAsArit.
Estampil, Icn5. tipnritg,.

Estimare, Estimatie, Preuire.

Etagi6, Cat.
Etager, Inftulet.

Etalon, Model de m6surn," sa t. de greutate

legal.
etc. (et emtera), i cele-l'alte, i aa maI
departe.

Eter, Ether, aer; rachiii frte tare, spirt.

Eternul, Cel ce trlesce vecTnic, Dumnetimil.

Eteroelit, Ciudat.
www.dacoromanica.ro

106

Eterogen, Deosebit.
Ethic, Fru mos, moral.

Ethica, Sciinta morale.

Etichetil, Tidula lipith pe un pachet

i. pe-

care se afth," saris conVnutul; ceremonie.

Etimologie, Minta despre originea cuvin-

telor.
Etiologic, Sciinta care cercetzg causele 145lelor.

Etnogralle, Descrierea diferitelor popre ci

obiceiurile lor.
Etnologie, Descrierea original qi froprtirei
popeirelor.

Etoile Roumaine (Etual Rumen), Stua roinfind, : numele unui

iar.

Eucaristic, Sftuta grijanie, cumenia.turl.

Eufemism, Indulcirea une expresiuni pentru a deghisa o idei nepla'cutl, precum :
afirrnarea d-tre nu corespunde cu stricta realitate", in loc de : minp!" etc.
Eufonic, Care sung pllicut.
Eumeuidele, Furiile: titlul unel reviste politice-satirice, redactatg. de reposatul poet D..
Bolintinnu In anul 1866.
Euuuc, Scopit mahometan care pAzesce haremul.
Evacuare, Defertare.
Evadare, Dosir e, fugire.
ENaluare,

Bretuire.
Evaporate, Prefacere in vaporl, in sluff.
Evasiv, Nesigur, nehothrit, In duoI peri";
www.dacoromanica.ro

107

Eventual, In cas de a se intimpla.

Eventualitate, Intimplare in viitor posibila

dar nu sigur5..

Evident, Wit.

Evitare, Ocolire, ferire.

Evocare, Chemare; amintire.
Evolutie, Miqcare, prefacere, desvolt are.
Evrica I Am gg.sit 1 am aflat !

Ex, Fost; ex-ministru: fost ministru, etc.

Ex abrupto, Fg.rs." yeste, nepregtttit.
Exactiune, Cerere nedrptit.
Ex aequo,Egalitate absoluta", intre duoMmenI

Exalare, a suite aburi, eOre de aburl.

Exaltat, Zqdcit.
Exagerat, Peste msur's".

Exarch, Loc 1,iitor de guvernator, de mi-

tropolit.
Exasperare, Disperare.
Excavare, Sapare.
Excedent, Sum& re'mas g. maI mult.

Excelare, a face forte bine.

Excelent, Minunat de bine.
Excentric, Departat; ciudat.
Exceptie, Care nu e ca de obiceiti.
Exces, Neoranduialk; desfranare; poste mg-

aura.

Excisiune, Taieturg.
Excitant, Atattaor; care asmute, sgandK-

resce.

Exclamatie, Striggt.
Excludere, Dare afard.
www.dacoromanica.ro

108

Exclus, Dat afarl.

Fxclusiv, FEIrg..

Ex tempore, Improvisat.
rxeoinunicare, Afurisenie bisericscg.
Excorhitie, Sgiirieturit.
Excrement, Materia putur6s5, deqertat/ din
-eorpul omuluf sau animalulnY.
Execrabil, Urivios, mnrqav.
Exegesii, TAlmgcirea cArtilor sfinte.
Exeget, TlmNcitor, comentator, explicator.

Exemplar, Care pte servi de exemplu, de

pibl, la altiI, adica, bun ; bucatii.
Exequatur (Sd se execute), Decret prin care
un suveran (15, voie unni consul strein de WO

exercifa funqiunile In tar.

Exercitare, Implinire; deprindere la nn luemu prin repetarea lift mereti ; a face exercifir, a repeta mereti pentru a Inv60. ceva.
Exhibitimie, Expo44ie, inatisare Inaintea
tutulor; a exhibe, a expune, a ar6ta.
Exhortare, AVatare.
Exhumare, Desgropare.
Exigent, Clre (sere prea mult.
Full, Surghi an.

Ex libris Inds, Din artile mele.

Exod, EOre, retragere; a 2a carte a lul

Moise.

Exonerare, Deschrcare, utimrare.

Exorbitant, Prea din cale afar6.

Exord, Inceputul unul discurs.
Exotic, Strein.
www.dacoromanica.ro

109

Expansis, Care se intinde; om care se Ina

prieteue6ce lesne, care spune la toIi ce are

pe inimk
Expansiune, LWre.
-Expafriare, Gonire din patrie.

Expeetativii, Sperairt'a intemeiatk asteptare..

Experimental, Iutemeiat pe experienfd, pe

incercare, pe fapte petrecute.
Expert, Cunosatur.
Explare, Ispsire,
Expirat, Sffirsit, mort; trecut.
Explicativ, Deslusitor.
Explicit, Iiamurit.
Exploatare, a luera, a eultiva, a face negot.
Explorator, Cel ce pleca spre a descoperi
sau a descri eri necunoscute.
Fxplosie, Isbucnire, crapare, a s'ari In aer.
Export, Totalitatea rnarfurilor scse din-

teo lam si vindute in strainatate.

Expres, Stafeta; anume, dinadins.

Expulsiune, Isgonire.

Extas, Inantare.

Extensibil, Care se pOth intinde, MO.

Extenuare, StOrcere, slbire.

Exterior, De din afard; fW.

Exterminare, Illicelk ire pan la unul.
Extern, Pe afara; scolar care vine la scOla

nunal ca sa invete, dar ;ade si manlinca

aeasa.

Externat,

61A al clirei elevi sunt numal

exteim.

www.dacoromanica.ro

110

Extinctinne, Stingere, nirnicire.

Extorcare, StOrcere.
Extract, 0 parte scOsg, dintr'un ceva Intreg; prescurtare.
Extradare, Predarea unuI criminal in nainile guvernului caruia apartine.
Extra lin, Fin de tot, forte bun.

Extra-judiciar, Nu prin judecata.

Extra-legal, Nelegal, in contra lege.
Extra muros, Afara diii zidurile unul oraq.
Extra-ordinar, Neobicinuit.3
Extravagant, Ciudat.

Extrem, Care este la capa; peste m6sura.

Extremitate, Cap6t, colt; sfarit.
Exuberanta, hi:3os; be4ng prea mare.
Ex ungue leoneml Dap, ghiara se cumisce
leul !

E.
Fabulos, Minunat.
Facial, De la obraz.
Facil, Lesne.
Facilitare, Iulesnire.
Farallon, Imitatie exacta a una scrisorY
sau a unuT desen.
Factice, Nenatural.
Factios, Nemultumit, supgrat.
Factinne, Partid nemultumit; paza.
Factotum, Om de incredere care face totul.
Factum, &Here publicat de un autor spre
.

a ataca pe cineva sail a se ap6ra.

www.dacoromanica.ro

111

Factura, SocotAla cleslusitsa ; chipul cum e

igeut ceva.
Fad, Prost.

}lac*, P )rtelan prost.

Falangd, Sir, Oreg.
'Fiala, Moflus.

Fanal, Fanar, felinar.

Fanfaron, Lbludaros.
FantasmA, Fantasmagorie, Nmuc a",

st a fi e.

Fantastic, Ceva inchipuit; ciudat.

Fautomit, Nalucg.
Fantotol, Papus.
Farmaceutic, De spiterie.
Farmacopea, Carte in care inva0 spi-Orel cum trebue s'a facti, mbdicamentele.

Farsor, Caraghios.

Far, Turn la marginea mareT, pe al c'irui

verf se afla un foe luminos care calluzesce

pe marinari.
Fasil, Stare de lucruri; Kthimbare.
Fasciculii, Carticica.
Fascinare, Fermecare.
Fastidios, Nepliicut, plictisitor.
Fast, Marire.
Fatal, Ursit; nenorocit.
Fatalism, Credinta cri, t6te &ate se intimpla
aunt ursite de la Dumne4e.d.
Fatalitate, SOrtd, ursita de care nu se p6th
acgpa; nenorocire.
Fate, Morgana, Nalucire, vis inplator ar6.
tare, Inchipuire, parere, vedenie.
Fatigant, Ostenitor.
www.dacoromanica.ro

112

Fatuitate, Imfumurare.
Favorabil, Bun, priincios.
Favre, Bunclate, folos.
Fai orisare, Ajutare, sprijinire.
Favorit, Din iubit.

Febrifug, In contra frigurilor.

Febril, Bolnav de friguri, privitor la friguri.

Febus, Apolon luat ca (Teti al Srelui.
Fecale (mater4 Excrementele omului.
Fecund, Ruditor.
Federatiune, Unire a mai multor State sub
tin singur guN ern comun.
J?Tha.

Fettle, Minunat de frumos.

Feerie, Pies'a teatrala in care se aratA angen, qjne, duhuri i decorrui frunu5se.
Femenin, Felneejc.
Femur, Fluerul mciorulul.
Fenix, Pasere fabuls6, daspre tare se O-

cea ca dupg mrte renascea elder din cenuqea et ; om rar, unie.

Fetus, Prune.
Fenomen, Minune, raritate ; se dice despre
tot ce se petrece In natura, (to, tunetul este
un finamen natural.
Fernientatie, DO3 pire; frtimentare.
Ferin, Tare.

Famitate,

TA:He.

Ferocitate, Ci uelime.

Feruginos, Care cuprinde in sine i fier.

Fertil, I3,oditcr.

ervint, AiJetor infocat.

www.dacoromanica.ro

113

Fervre, Infocar e.
Festin, Osp6t.
Festival, Serhat e.
Feston, Ghirland.

Fetis Idol.

Fetid, Puturos.
festina lente I Grabesce-te incet 1 adica :
Lucreza iute, dar cu bagare de sma.
Feudit, Panakt boeresc.
Feudal, Ce tine d.e feu* ona cii ideI polltice reactionare.
Fiasco, Nereusita, patanie, rusine.

fiat justitia et pereat mundus, Sa se faca

slreptate chiar de ar trebui sa pira lumea.
Fibre, Fire subtiri.
Fietiune, Inchipuire.
Fietiv, Nascocit, inchipuit, neadev6rat.
Fidejusor, Chezas.
Fidelitate, credinta.
fides, Credinta; bona fide. in lama credinta.
Fiduoie, Invoiel.a.

Filantrop, Iubitor de Omeni, om milos si

bin e-f6cator.

Ili larmonie, Musical.

Filelin, Care iubesce pe Greet

Filial, Fiiesc; ce este de datoria unui copil.
Filial:1, Sucursala.
Filiatiune, Legatnra, inrudire.
Filierit, Instrument cu care se r6sucese fi.rele; a trece prin filierd, a fi supus la o lunga
i grea incercare.
www.dacoromanica.ro

114

Filipick Doang, predicg.

Filologia, Sciinta limbelor.
Filome lil, Privighetre.
Filoromfin, Care iubesce pe RomiInl.
Filotechnie, lubirea artelor 'a inventiilor...

Filtratie, Strecurare.
Fi ltru, Strecurgtre.

Fin, Subtire; istet; bun.

Final, De la sfgqit.
Fine, sfarot.
Financiar, Bancher; om care scie cum srt
umble cu banii, pentru ea sii produa. c4tig
mult.

Finance, linante, &mi.

Finetil, Subtirime; istetime; bungtate.

finis coronat opus, SfAritul incoronk opera.
Fio lit, Sticlut.
Fi oriturii, Floricele, ghionghionele, trristi-

turI, game, trilurl, etc. etc. pe carl un executant abil le adaug 5. de la dinsul la o bueat'a musical&

Firmament, Bolta cerultf.

Firman, Hrisov, decret al guvernulul turc.
Fiscal, Ce tine de fisc, adica de Stat.
Fisk, Relativ la fisicti, fata omului.
Fisica, Sciinta lucrurilor ce se aflii de natura*, a proprietatilor ce ail diferitele corpuri
st a fenomenelor ce le exercit ele unele asupra altora falra sa'0 schimbe natura.
Fisiologie, Sciinta ce tratze despre fenowww.dacoromanica.ro

115:

menele vieeY, despre functiiie organelor in

animale a in vegetale (plante).
Fisionomist, Cel ce eunsee dupafisionomia
(fata) omului caracterul i calitatile luL
Fix, Botarit; statornic; tpan.
Fixare, Hotarire; ase4are, intepenire.
Fixitate, Statornicie; intepenla.
Fistula, Rana adanca, cu gaura larga inauntru i stramta afara.
Flacon, SticluVa.
-Pagel, Neat; pedpsa; nenorocire.
Flagelare, Biciure, pedepsire.

flagrant, Ce se petrece chiar acum, prins

in flagrant delict, prins chiar in momentul savarirei delictului.

Mama, Flacrze.
Flamura, Stg.
Dane, Cpsa; parte, grip/.
Flasc, Flescait.
Flatare, Lingusire.
Flegma, Tuse; -sange rece.
Flegmatic, Cu sange rece.
Flegmon, Umflatura provenit a. din ingramdirea sfingelui stricat; buboiti mare.
Flexibil, Mladies.
Flexiune, Mladiere.
}Iota, Flotila, Mai multe corabii ce merg
impreuna.

Flotant, Plutitor, nestatornic.

Fluctuatie, Leganare, sovaire, schimbare.
Fluid, Materie curgatre.
Fluvi 14, Ria (apa).
www.dacoromanica.ro

116

Flux, Umflarea apelor din mare la anume

ore regulate.
Fluxinne, Umflatura din raced.
Foburg, Mahala.

Foileton, Foil* adica partea diarnlul re-

servata pentru romane, articole literare, critici, etc.

Foliacea, Ca fOia.
Folio la, Foita. foileton.
Fomentatie, Oblojire, acoperire cu Cdrpe

ude i caldicele a unei rani, etc.

Fonciar, Care este relativ la un fond de pamant; imposit fonciar (numit si oncierd). bir
pentru ease, vii, mo$II, etc. Credit Fonciar,
Banca ce Imprumuth, buff pe case, mosii, etc.
Fond, Pament: capital, banY, avere.
Fonderie, turnaorie.
Fonta, Tuciu.
For, Piata mare, t'arg

Formalisarea se formalisa, a se sup6ra,

a se sinrti atins.
Formalist, Om migalos.
Fort, Fortar6ta, Cetate.
Forth, Trie, putere.
Fortare, Si lire.
Forte, Tare, puternic.
Fortilicare, Intarire.
Fortificatie, Intaritnra.
fortiori (a), Cu atat maT mult cuvint.
Fortuit, Neasteptat.
Fortuna, Noroc.
www.dacoromanica.ro

317

Fosfor, Pucis.
Fosforeseentd, Sclipire, licarire.
Fosil, Ce este scos din Sment, precum dse
vechi, etc.

Fotolift, Jet, jilt, scaun mare cu ra4eml.-

tore pentru un orn.

Fotometrie, Sciinta de a me'sura lumina.
Fractie, Frntura, prticica.
FracturA, Ruptura, frfingere.
Fragil, Fraged; care se rupe orf se sparge
lesn e.

Fragment, Frfinturg; bucata, literal% neispravita.

Francmasonerie, (Zidirea Ebert-ate). Societate de culturd i de binefacere fundatg., cum

se crede, la 1717, in Londra, in sinul corpo.

ratiei zidarilor. Acura exist& in univers maT
bine de 11000 lo0 (grupe, sub-societhtf, fihale) franemasonice.

Franchetil, Sinceritate.
Frapant, BaA5,tor la ochi, isbitor.
Fraseologie, Sciinta de a compune frase,

adica de a lega cuvintele intre ele spre a da

un inteles; polologhie, vorlA malt/.

Fraternel, Fratesc.
Fraternitato, Frietate, frtitie.
Fratricid, Uciclaor de frate, ucidere intre

frati.
Fraudd, Inpra'ciune.
Fraudulos, Inselator. falq.
Freevent, Des.

www.dacoromanica.ro

118

FrecTentare, a merge des la aeelas loc : a

frecventa sc61a, cafenelele, balurile, etc.
Fregatit, Vapor mare de r6sboiii.
Frenesie, Nebunie, furie.
Frenetic, F6rte sgomotos, furios, nebun.
Fresco, Pictur5. (zugravlti, frum6so) fdeutd

pe nn zid tencuit de curnd.

Frietiune, Frecare.

Frigiditate, Amortle.. nemiscare, inghetare.

Frisat, pieptnat ast-fel ea Oral se:

cret, incrliontat.
Friser, Brbier.

fie

Frisurit, Piepten'elturg,.

Frivolitate, Usurinth de carecter.

Froasare, Atingere, supe'rare.
Frontal, Privitor la fruntea ornului sal aFrontispiciii, Fatale: principal, fOie ilustrat pe care se afla titlul unel crti.

Fronton, Pod6ba de frunle a unel elNdirf.

Fructifer, Roditor.
Fructificare, a scOte rod, a trage folos sail
cAstig, a specula.
Frugal, Cmpenese, t6re:nesc.

Frugalitate, Cump6tare.
Fr ustrare, Inplare.
Ftisic, Ofticos
Ftisio, Office:.

Fulguratie, Fulgerare, sell/Ala.

Fulminant, Care trsnesce, se aprinde.
Funebra, Mortuar, jalnic.
www.dacoromanica.ro

119

FunerariT, Inmormintare.
Fullest, Nenorocit, grznic.
Fungibil, Ce pte fi inlocuit
-acelas fel.

cu altul de

Furaj-Fnet, nutretul cailor.

Furgon Car mare.
}lama], Cuptor.
Furnisor, Cel de la care cump6r6 cineva

totduna.

Funiiturit, Lncruri cumprate sail vindute.

Furre, Furie, turbare.
Furth, Hotesce, pe sub mami.
Ce pte fi topit.
Fusionat, Topit la un loc, amestecat.
Fusiune, Amestecare, contopire.

Futil, Gu totul neinsemnat.

Fat Mate, Neinsemndtate.
Futur, Viitor.

Gagiii, Gaj, Amanet, zglog, lfa simbrie.

Galerl Cale mare pe care '1 vislese mereti.
in unele t6ri, osdnditil la munc6 silnica numitt Galer iant
Galimatias, Vorbe fiir ir, talmeq-balmeq;
tarara.
Galic, Galican, Frantuzesc.
Galicism, Frantuzism, exoresie francesti.
Galofil, Care inbesce pe Francest
Galofob, Care urg.sce pe Francesi.
www.dacoromanica.ro

120

Ganiii, Sear a noteler musicale.

Gambit, Pulpa.

Ganglion, Gale/.
Gangrenit, Incingerea, aprinderea uneT umilsaturI sad bube.
garcon, Baiat, chelner.

Garderobil, Loc sail scrin in care se tin

hainele.

Gargarism, Medicament cu care 'l cltesce

cineva gatul.
Garni, (Hotel), Gazda, unde se inchiriazI odAi mobilate cu luna.
Gastralgie, Durere de stomach.
Gastritit, Bl'a de stomach.
Gastronom, om cgruia '2 pine bucate bum,.
care se cnnsce in d'ale bucataria.
Gazelit, Un fel de cApriOra"..

GelatinA, Piffle.

Genealogic, Insemnarea nmulut cu Ino0striimoqif cuiva. Arborele genealogie, Spita nrnnluL

Gen, Fel, soiti, nm.

Generator, Care nasce ceva; partea in carese face aburul intr'o maOnd cu vapor.
Generic, Frivitor la un soiti intreg; d. e.:
Animal e un nume generic, iar Caine un numespecific.

Gonerositate, Drnicie; bungtate, indurare.

Genesa, Nascere, facere ; intdia din cele 5.

artI ale Ira Moise.

Genital, Ce serv6 la nascere.

www.dacoromanica.ro

121

GeniA, J uh, spirit. finger, drac, etc.

Gentile% Gingasie.
Gentilom, Galan tom, brbat cu caracter nobil. om de ornenie.
Geodosie, Sciinta ce are de scop a msura.
prndntul si a hotarfi forma Inf.
Geografle, Descrierea paimantuluf dup5, t5rT,

orase, locuitori, etc.

Geo logie, Sciinta ce se ocupfi cu cercetarea

diferitelor materii din earl e alcatuit paantul.

Geometrie, Sciinta ce are de obiect nasuea liniilor, a suprafetilor si a volurnelor.

Geoctaticit, Statistica p5rnentu
Gerare, Conducere, administrare.
Germen, Sfirdint.
Germinatie, Incoltire.
Gestatie, Timpul cfit tine insarcinare una
mume.

Gest, Gesticnlatie, Miqcare cu mdn,bratul,etc.

Gibernit, Ranita.

Gigante, Gigantic, Arim

Gineceit, Odaia femeilor.
Ginte, Semintie, nrn.
Glacial, Inghetat, forte rece.
Gladiator, Luptator en Omni" sail cu animale.
Glandula, Ghindur5., galculitfi.

Gniton, Om care mnfinc malt, Oman.

Gnom, Duh despre care se credea ca 0zesce comorile ingropate in ptimnt ; Ocala,
proverb, sentinta.
www.dacoromanica.ro

122

Gnostid, Eretici earl sustinati cA numai

eI posed'a adeve"rata credintl.
Goahead, (Citesce : Gorthid), Inainte.
Goddam, (Citesce : goddem), S fiti blestemat de Dnmnezeii.
God save(sev) the king, Dumnedeti s'a mantuscii pe regele
the queen (kvihn), pe regina ;cu aceste cuvinte incepe imnul national englez.
Goeletit, CorabiOrg.

Grafic, Privitor Ia scriere.

Grand, Nobil sa boer spaniol.
Grandetit, Grandezza, EArire ; mfindrie, fall.
Grandios, 315.ret.

Granulare, Prefacere in grIunte, in bobite

Gatificatie, Dar, daruilg.
Gratis, .De geba.
Gratitudine, Recunoscintg.
Gratuit, Gratis.
Gratulatie, Felicitare.

Gravela, Pitr in b4ica udului.

Gravitate, Greutate, seriositate; centru de

gravitate, punctul de care un corp se tine in
echilbru in tote positiile.
Gravitatie,Miscare,impingere ealre mm punct.
Grefit, Oancelaria grefierulza, adio6. a scrii-

torulza care tine condicile unul tribunal saii

unei curti.
Gri, Cenusiit.
Grief, Motiv de nemulcumire.
www.dacoromanica.ro

123

Grifonaglit, Altizgaliturd.
ingraditura, parmlice.
GrimasA, Strambatura, schimonosld.

Grisetil, Fata desmatata, prostituata.

Grog, Un fel de rachid.
Grosier, Grosolan.
Grotil, Pescer.

Grotesc, Ciudat, anost, de ris.

Guid, Ghid, Careuzd, conduc'etdr.
Gutit, Piedturd; durere de 15se.

Gutierd, Sgbb.
Guturalk, Liter& ce se pronunta din gt,
precum : c, g, etc.
Guyernantil,InvetAtre i ingrijitre de copii.
Guveruator,Garmuitor, administrator,prefect

H.
Habeas corpus, Lege constitutional& eng1ez5,, din 1679 care garant6z6, libertatea indi-

viduala, oprind a se tine arestat cineva far&

motiv, ordonand ea persona arestatd sd fie
supusa la interogatorid pang a nu trece 24
de Ore. acordAnd liberarea pe garantie. etc.

Habemus papam sail poutificemI Avem un

papastrigat ea care se saluta alegerea unuI

papa de catre conelavul din Roma.

HabituO, Obicinuit : om care vine de obiceiri in acelaq teatru, in aceea, cafenea, etc.
Halt, Cradire mare in care se adan4 multg.
lmne, pentru a targni, etc.
www.dacoromanica.ro

124

Halucinatie, Ntiducire, vedenie .

HarangA, Discurs, cuvin tare, vorbire.
Hautes uouveauts, (citeste ; otnuvote).MarI
noutAT, adic g. artico le de moda din cele mai nor
Haute vo16e (citesce : ot vol), societatea

cea mai nalta, cea mai nobilit,

Heeatonabg, Jertf4 de 100 vite (la Greeii
si Romaniii din anticitate).
Heald, Slabaciune, sleire, ofticg..
Hegernonie, Putere mai mare a until stet
asupra celor-l'alte State dintr'o confeder4ie.
Heurniciclu, Loc de adunare in fdrma de
potcdva.

Hernio, Vatrimaturd, bosorogie.

Hipic, Ce este privitor la cal.

Hipodrom,Loc de alergare pentru cal ; circ.

Homelie, Yredica despre Evangelie.
Homeopatie, Vindecare cu medicamente ce
produc o UM asemenea cu aceea ce voim s'o
combatem (in base principiului ca inteunul
si acelas corp nu pot exista dou 'Ale de acelas fel), ass, ca WI noua produsa in mod

artificial prin medicamente gonesce pe cea

vechia si naturald, si incetindu-se a poi cu
medicamentele, adica cu causa Mei, dispare
li efectul edic t+. insasi bola.
Hidrografte, Descrierea apelor, mArilor, etc,

Hidrofobie, FricA de apa, turbare.

Hidropisio, Dropica.
Hidroterapie, Caatarea i vindecarea

lelor cu bal de apa rece,

www.dacoromanica.ro

INS-

125

Itigionit, Sciinta de a'ei piLtra s'anelatea.

Higienic, Curat, bun pentru siinetate.

Himen, IIimene1, Cds6torie.

Hipochondrie, Intristare mare care une-

ori inebunesce pe om.

Hipocrisie, Yaltgrnicie.
111w:writ, ntarnic, ligueitor, etc.
Hipotec_k Case, moeil, etc. date cu amanet.
Hipotesit,'Prespunere.
Histerie, BMA nervsa ce o aii mai ou sding
femeile.

cra4 tibi, Adi mie, maine tie.

Hodie
Homii soit qui'mal y peuse, (citesce : oni
so 6. chi mal i pans), RuRine WI fie accluia
care crede ceva rii in privinta acestadevisa ordinului engles al Jeretierei".
lionoris causa, In mod onorific.
Horos'cob, Ghicirea viitorului dupb: araarea stelelor.
Horliculturit, Culturd gradinitor.
Ilotentot, Numele unui popor din Africa
meridionati.

Humectare, A ume4i, a muia.

2.
I, In numeratia latine
1.
Iamb, Picior de vers format dinteo silaM

scurt ei alt:ti lunga.

Ibericit, (Peninsuld), Spania.
Ib. sail ibid., ibidem, Tot acolo.

www.dacoromanica.ro

126

Icar, Fiul luT Dedal; tinut prisonier de catre

regele Minos, el it gi cu nisce aril)! lipitecu art;

dar apropiindu-se prea mult de sore, cra se

topi si Icar cult' in marea Eget. (Mitologia).

Inconoclast, Sect de heretia earl sfra-

mail statuele (485) si persecutail pe cei. ce se

inchinati la iconele sfinte.

Ictologie, Partea sciinte naturale ce se ocup. cu studiarea pescilor.
Idem, Acelas, aceeas.
Identic, Asemenea.
Identitate, Asemanare; asigurare c o pergnt e chiar aceea care trebue sa fie.

Id est, Asia e.

Idiom, Dialect.

Idus, La Romanil antic! a 15-a 4i a lunilor

Martie, Mai, Iulie i Octombre, si cliva de 13.

a celor-l'alte lust.
Idiot, Ntuc, om tampit cu totul.

Idolatrie, Inchinare la idol!.

Igaorantit, Nesciint.

I. H. S. Intaile tre litere din numele 1111

Isus Chvistos.
Ilisibil, Necitet, care nu. se pOte citi.

Imaculat, Neptat, nemanjit.

Imbecil, Guguman, neghiob, prost.
Imobil, Avere nemiscatdre, precum,cast,etcImolare, Jertfire.
Imortalitate, Nemurire.
Imps, Fundatura; strimtorare.
Impasibll, Nepasator.
www.dacoromanica.ro

127

Impasibilltate, Nepasare.
Impenetrabil, De neptruns, ce nu p6te fi..
Imperativ,Intr'un chip poruncitor.[strabatut.
Imperialist, Partisan al guvernului imperial
Imperios, Neaparat.
Imperisabi I, Neperitor.
lmperemeabil,Prin care nu p6te patrunde apa
Impertinenta, Obraznicie.
Impetuositate, Nesocotirta, iutla, furie.
Impietate, Nelegiuire,
Impiii, Nelegiuit.

Imp lacabil, Neclintit, neimblan4it, neindu

plecat.

Implicare, Amestecare, incurcare, virire.

Implorare, Rugaminte infocat a. si umilitsa.

Impouderabil, Asa de usor in cat nici nu

p6te fi cantarit.
Impostura, Mi nciuna.
Impotenta, Neputinta.
Imprecatie, Blestem.
Impreguat, Imbibat.
Impresarifi, efu1 unei intreprinderi teatrale.
Imprescriptibil, Care nu pelts fi prescris,
tagaduit, micsorat.
Imprimat, Intiparit; tiparitura.
Improb, Necinstit.
Impromptu, Nepregatit.
Impropriii, Nepotrivit.
Improvisare, a vorbi, etc. fara a se fi pre-

0:tit de mai nainte.

www.dacoromanica.ro

128

Imprudent, Nesocotit.
Impudent, Nerusinat.
Impudic, Farr', pud6re, desfrAnat.
Impulsiune, Imboldire, impingere, indemnare.
Impunitate, Nepedepsire.
Impur, Necurat, spurcatti.
Imputare, InvinovbAire.
Imuabil, Neclintit.

Inaccesibil, De care

nu.

se p6te apropia

cineva.
Inadvertentit, Gresll, nebagare de sOma"..
Inalienabil, Ce pOte fi instreint

Inamovibil, Care nu p6te fi scos din functie.

Inanitate, Desertdciune, zddrnicie.
Inaugurare, Inoire, deschid.ere de intgias da-

ta, etc.

Incandescent, Ars, 'inchis p'ar(a. s'a fb.cut alb

ca para focului.
Incarcerare, Punere la inchisOre.

Incarnatie, intrup are.

Incendhl, Foe.
Iucertitudine, Nesigurantg.
Incest, Nelegiuire prin. inpreunare sex u 5,
intre rude apropiate, precum intre marni i fiu,
frate si sora., etc.
(cu.
Incisiv, Taetor, muscgtor.
IiieIusi, Impreuna.
Incognito, Necunoscut.

Incoherent, Fkr legnufa,

Incoherenta, Nepotrivail.

www.dacoromanica.ro

120

Ineome-taxe, Taxa asupra venit ulni.

Incomparabil, Care nu are sm tn, perechil.
I ncompatibil, Neingaduit, nepotrivit.

la corpore, Cu totif, toti impreun'a.

lndelebil, Care nu se pte sterge, neperitor.
Ind emnisare, Despgubire.

lndigen, Parnant4n, din tarL

indigent, Same.
lndigentl, Sar5.eie.
lndigestie, Durere de st au,

caus l. de

grea ruistui re.

1)
(n
Indigo, liolachill : mate). ie ce vopsesce al-

Iastru.

Indiscret, Care nu e discret, care se ames-

teca i.n afacerea altuia, spune secrete euiva, etc.

Indispensabil, De care nu se pte lipsi sail

scuti eine. a.
Indolent, A.mortit, incropit ; nepIshitor, lenes

Indulgentit, Ing-aduire, blandqe, indurare.

Induratie, latarire, invirtosare.
Industrie (canaler de), 5arlatan.
Inedit, Nepublicat, netiparit gnaA.
Inept, Netrebnic, nesabuit
Ineptie, Netrebnicie, prostie.
lnertie, Nemiscare, neurnire din loc.
Inexorabil, Neinduplecat, nemilos, neimblncjit.

In extenso, In intreg, cu deamanuntul.

Iii extremis, In csul mortii.
Infailibil, Fru% grey.
www.dacoromanica.ro

130

Infamant, Care pateza mien-ea.

Intimate, Mielie.
Infant, Print spaniol sou ortugez.

Infanterie, Sold ati car! nu aunt &gam

Infanticid, Ornor sail omoritor de copil.Infatigabil, Neobosit.
Infect, Puturos, murdar.
Infeodare, a se face stapAn.
Inferior, De jos, ma! de jos
Infern,
Inferna; '
esc, iadnicesc.

Infestaty,lifx

Infiltrarii

iijeIuit.

at Mere, strecurare.
Infim, Cel mai ic.
Infinit, NesfarOt.
Infirm, Bolnav.
Infirmerie, Spital.
Inflamabil, Ce se aprinde.
Inflamatie, A prindere, umfiatura.
felon-BA Nemladios ; neinduplecat, neindurat, nemilos.
Inflexiune, Mldiere, incovoi are, inmuiare.
Influent, Care are influen0,

Influenta, Inriurire, trecere, putere.

Infortunat, Nenorocit.
Infractie, Calcarea unei leg!, ordonante,

invoielf, etc.

Infructuos, Fara red, fara efect.

Infusiune, Fiertura, oparia..

InfusoriT, Animale forte mid carl traesc

in apa qi nu se pot vedea fara microscop.
www.dacoromanica.ro

131

Ingcnios, FOrte iscusit.

lngeniii, IscusinV.
Ingenuitate, NevinoVatie moralit".

Ingerpqn, Amestec cu forta i nelegal.

Ingratitudine, NerecunoscintA..

Inherent, Inuascut.
lnhibitie, Oprire.
Inhurnare, Ingropare.
Inie, Nedrept.
Inichitate, Nedreptate.
Inimie, Dustman.

Ininteligibil, De neinteles.
Initialit, Litera de la inceputul unui nume
sati cuvint.
Initiare, a primi pe eineva intr'o societate
secreta, a 't spume sail a '1 Inva ceva moil, etc.

Initiativii (a lila), a propune cel d'intfii, a

face inceputul.

Initiator, care ia

Injeetie, Medicament ce se stropesce itigun-

tru cu un elistir.

Injonepune, Porunc6..

Injustitie, Nedreptate.
In majorern Dei gloriam, Spre mai mare
lauda sou falg a Domnului.
In medias res, In mijlocul lucrului, adicg:
in fondul chestiunei, frg, introducere.

Inoculare, Altoire.
InoTare, Inoire.
In partibus (infidelium), Titlul episcopilor

catolici at caror dioces se afl in .eti necatolice.

www.dacoromanica.ro

132

In petto, In secret, tiptil, pe sub mAnd.

In pleno, In mijlocul tine adun6,1.1.

In pads naturalibus, In starea naturall

in tta goliciunea.
Insahibru, Nesangtos.
Insanitate, Smintl.
Inserare, a pune in, a ad'Auga, a face O.
intre; a insera un articol, a publics, un articol
inteun diar, intre alte articole. Inse lie, in-.
tr'un (liar, se numesce articolul publicat in
diar de o persn6, strin.5, redactiei si care este
singurd respundetre pentru cuprinsul articoMut inserat.

Insesisabil, Care nu pte fi spucat, prins.

lnsinuare, Strecurare ; vorb6, adusi cu. is-

cusintA.

Insipid, Fr5, gust, Weill, nesArat, etc.

Insistare, Insisten, Sthruire, saruintl.

lnsolatiune, Bla produsa de arsita srelut

Insolentit, ObrAznicie .
Insolubil, Care nu se pte topi, desface, etc.
Insolvabil, Care n'are en ce plati.
Insomnie, LipsA de somn.
Instantit, Chemare in judecata ; cerere, urmkrire.

In spe, In sperantii, (de a se face).

Instigator, Care inva t6. i ind6Inn, pe ei-

neva.

Instinct, Miscare sari simtire naturalg.

Institut, Asede"mint.
Institutor, Inv6tAto r.
www.dacoromanica.ro

133

Instructiv, Care

instruesce, care Invat.

Insubordinatie, Nesupunere.
Insullcien% Neindestu I are.
Insuportabil, e nesuferit.
Insurgent, It6scu1at.
Insurectie, Resculare, resmeriO.
Intact, N entitle.
1

Integral, In intreg.
lntegritate, Intregime.
Integru, Forte onstit.
Intelect, Inteligentit, Minte.
Intemperent6, Necumpetare.
Intemperie, Vijelie.

lntempestiv, Care nu e la timp.

Intendent, Ingrijitor, ispravnicel.

Intensitate, Tarie, nadrime.
Intentare, a incepe sau a porni un procese
Intentie, Grand,
lntentionat, Precugetat.

Intercalare, a pune intre altele.

lnterceptare, Prindere ei oprire pe shad.

Interqicere, lnterdictie, Oprire, neingaduire.

Interim (ad), Pentru de o cam data.

Interegnu, Interval in care un Stat e lipsit de capul s6u.
Interlocutor, Intrevorbitor, om care vor-

besce cu altul.
lntermediar, De mij loc. ; mijlocitor.
Intermediq, Intermezzo, Itepresenta-kie, precum danV, cor, etc., care vine intre actele
unel piese teatrale.
www.dacoromanica.ro

134

Intenninabil, Care nu se mai sffirsesce.

Intermitent, Care plech, si se intOrce, care
incetzh si incepe iar.
International, Dintre mat multe natiuni.
Interogatoriii, Intrebhri ce se fac de un j udechtor pentru cereetared si afiarea adeverulUi.

Interpelare, Intrebare spre a cere deslusiri

sau socotla.

Interpolare, Adaogare.
Interpret, Thlmaciu.
Intersectie, There intre dou6 liniL
Interstitiii, Loc gol.
Interval, Departare ce desparte un loc de
altul sau un timp de altul.
Intervertire, a r6sturna, a intOrce anapodh.
Intestat, Fhrh testament. Moqtenitor ab intestat, al unei persOne care a marit fr sui fi
facut un testament.
Intestin, Mat ; certe intestinale, certe inhuntrice.

Intim, Induntric; amic intim, amic forte de

aprpe.

Intimare, Poruncire; insciintare ; chemare

in judecatd.
Intimat, Chemat.

Intimidare, a speria, a bhga frich.

Intimitato, Prietesug sa unire fOrte mare.
Intolerabil, Care nu trebue sg, fie inghduit.
Intolerantit, Neinghduiath ; intoleran0 religidsd este atuncT child nu se lash eel de alth
lege ea WO. tie religia.
www.dacoromanica.ro

135

Intoxicare, Otrvire.
Intrepid, Curagios.
lutrinsee, Care este in'auntru intr'un la-

-cru ; valdrea intrinseett, valrea unei monecli,

.etc., in raport cu aurul, argintul, etc. ce conVne.

Intrus, Introdus pe nedrept.

Intuitiune, Cunoscinta limpede si deslusita.
Intuitiv, Intr'un chip limpede i deslu5.it ;
metod ntuitiv. metodul prin care copiii sunt
deprinsi mai intaI oFti lucrurile mici i useire
pi merg apol treptat de la mai usor la mai
greu si de la cele cunoscute la cele necunos.cute lor Lica.
Inman, Neuman, nemilos.
Inundare, Inecare, reve'rsarea unei ape.
Inusititt, Neobicinuit.
Inutil, Netrebuincios, nefolositor.

Invalid, Soldat care nu mai pte face serviciul din cansa de rani sau de batrnet,e.
Invalidare, Anulare.
Neschimbacios.

Invasiune, Navalire, cotropire.

Invectivil, Injuratu ra, insulta.
Inventor, Catagrale ; sub benefriti de invertear, cu drept de control.
Invers, Intors, d'andOsele.
Investire, Investmintare; inconjurare.
Iuvestigare, Cercetare.
Investituril, Ased.are, iutarire intr'o fonctie.
Inveterat, Invechit.
www.dacoromanica.ro

1:6

Invidie, Pistn.
Invidios, Pismiitaret.
Invincibil, De neinvins.
Ifni() IOC, De care nu Fe pte atinge eineva ; functionar care nu te fi destituit.
Invocare, Chemare in ajutor.
lnvonlutar, FAr voie.

luvulnerabii, Care nu pte fi rnit.

Irate (ab), Manios, furios.
lradiatiune, Impr4tiare de ra4e.
Nejudecat, necugetat.

Irealisabil, Care nu se pdte realisa, bide

plini.

Ireconeiliabij, Neimpacat.
Irecnsabil, Care nu pdte fi recusat, respins.
Irefragabil, Care nu pte fi contraclis, tagaduit.

lrefutabil, Care nu pdte fi refuter, com

b6tut.

Iremediabil, De nevindecat, ce nu. se 'Ate

ttun'adui.

Iremisibil, De neertat.
Ireparabil, De neindreptat.
Irepro,labi1, Fara grepla in cat nu'l se pte
face vre un reprog, vre o dojand.
Caruia nu'i se 'Rite impotrivi,
cineva.

Irevocabil, Care nu mai pte fi rechemat,

retras, am'anat iar, etc.
lrigatie, Udare artificiara a pArnSntuluT.
Iris, Curcubeiu.
www.dacoromanica.ro

137

Irisat, Cu fete ca curcubeiul.

Iritat, Ala-tat asmutit, aprins, necjit, infuriat.
Ironic, Batjocoritor.

Ironic, Luare in ris.

Iruptiune, Nava lire, nttpadire, rev rsare. isbucnire.

Isis, Vechih' 4eitata egiptenn.

Islamism, Religia mabomedantt.
Isoclironie, 114care egaltt, facuta in acelaf
timp.

Isogon, unghiurf egale (de o potrivet).

isolare, Singurat ate ; a face ca un lucru

sau un om sit remfie singur.

lstmu, Strfimtre, canal ; limb de pgmnt
intre dou6 mail si care impreunza o peninsula ell uscatul.
Italice (Litere), Tfn fel de litere tipografice
aplecate de la drpta spre stfinga, numite si
c*rsive. Aa, Bb, Cc, etc.

Itinerar, Drum ce trebue sa'l urmeze eineva ; descrierea drumului ; privitor la drum.

T
Jacobin, Revolutionar.
Jansenist, Partisan al Jansenismula, adicti
al unel morale torte severe.
Jaretiera, Panglica slill yiret cu care se lga;
www.dacoromanica.ro

138

ciorapii la picior, Ordinul Jaretierer (englezesce: Order of the Garte7), cea mai mare decoraie engles6, fundata de regele Eduard III
in 1349 ; se da nnmai printilor domnitom si
Englezilor din inalta nobilime ; eavaleril acestill ordin pOrta o jaretiera, albastr la piciorul stang, cu acest motto: Honny soit qui mal y
Tense.

Jargon, Vorbire stricatA.

Jenit, Genii, Superare, turburare ; lips5..
Jesuit, Calugar catolic apailinnd ordinuluI
Jesuiiilor, fundat in 1584 de Ignatiu de Loyola.
Jesus, Is us (Christos).
Jeton, Mama de metal in formg, de monea.
J. N. R. J., Jesus Nazarenus, Rex Judmorum, has Nazaretnul, Regele Iudeilor.
Jockey, Argat de cai; vizitiii ; servitor toe-

mit a eglri eu cah ce iau parte la alergd-

rile publice de cal.

Jockey Club, Societate de iubitort ai alergarilor de cai sad. In genere a persOnelor din
inalta aristoeratie.
Joe, Jupiter, Zeus, ee l. mai. mare I)eii. la
Greci si la Romani ; deul trAstietului.
John Bull, Porecla Englezilor : Eaglesul.
Jubileil, Serbare,
Jude, Judex, Judeeltor.
Judex curiae, Titlul preseclintclui curte1 supreme fa Ungarra.
Judicatuin solvi, Garantie ce trebue s'o depue streinif cancl intentza un proces.
www.dacoromanica.ro

139

Judicios, Iscusit.
Jugular, De la OA.
Junta, Ori ce adanare politic's', In Spania i
Portugalia.
Jupiter tomtits, Joe tunatorul.
Juridic, Ce se atinge la dreptul judecatoresc.
Juridictie, Puterea judecatorului ; competint&
Jurisconsult, Cunosc6tor al dreptului, al
legilor judecatoresel ; advocat.
Jurisprudenta, Sciinta dreptului si a legilor.
Jurist, Cel ce scrie saii a scris asupra dreptului, asupra legilor judecAtorescI.
Jurid, Jurati.

Just, Drept ; tome.

Justilicare, DesvinovAire ; dovedirea nevinpvtiei.

Justitiabil, Cel ce se judecl; impricinat.

Juvenil, Ca de tine'r.
JuNentute, Tinerete.

1-C
Kean. Edmond, (Citesce : Kin), Renumit actor engles (1773-1833).
Kilo, 0 mi ; prescurtare in loc de kilogram.
Kilogram, Greutate de 1000 de grame.
Kilolitru, M6sura. de 1000 de litri.
Kyrie eleisson, Thimne miluesce.

www.dacoromanica.ro

140

L, In numeratia latin 60.

Labia la, Litei ce se pzonunta din buze

precum b, p, m.
Labiriut, Clhdire sat strada tare incurcatd.
Laboare, Munch.
Lahoratorid, :Goo wade se lucrzh.
Lacerare, StAsiare.
Laconic, Seurt, in putine vorbe.
Lacrynute Christi, 1..1n fel de yin scump.
Lacuna, Lip86, loe gol care trebue umplut.
Lady, (Citesce Ledi), Dbmn nobil englezd.
Lagunit, Smarc.
Laic, Miren.

Lapidar (stil), Stil inalt, frase smite dar

frunase i coprin4etdre.

Lapidare, Omorkre cu pietre.

Lapis (infernalis), Pitra iadului.
Lapsus culami, Cirelh de scriere, pochltiturh de condeiii.
Lapsus linguae, Grea1 de vorbire, pocaltiturh de limba.
Larva, Insect& esith abia din on.
Laseiv, Poftitor, desfrhaat.
Latriva, Umblhtdre.
Laur, Dafin.
Laurent, Premiat de o universitate.
Lava, Materie topith ce o arunca un vulean.
Leader, (citesce : lid'r) Capetenie ; articol
de fond.
www.dacoromanica.ro

141

Legat, ligrgq.ire prin testament; sol trimis.

Legatiune, Solie: cancelaria until ministru
plenipotenOar.
Legendit, Poveste.

Legislator, Legiuitor.
Legiune, Corp de armatg.
Lent, Incet.
Lesiune, Vatgmare ; rang.
Letargie, Somn adane bi bolngvicios ; a-

mortlg.

Lex, Lege.
Lexicon, Dictionar mare.
Libatinne, Be-Ve, chef.

Libelit, Cartieicg injuribsg.

Liberalitate, Dgrnicie, galantomie.
Iibertinaj, Desmglare, desfriii.
Libretto, Cuvintele unei piese teatrale pusii
in musieg.

Librettist, Autorul unui libretto.

LicentA, Voe ; desfranare ; grad universitar

mai mic de cat d.octoratul.
Licentiat, Care are licentg,.
Licentios, Desfranat.
Licit, Legal, Ingaduit de lege.
Gimnasiii en 7 class.
Limitg, Margine.
Limitat, Marginit.

Lirnitrof, Mgrgina, de lane, hotar.

Lineament, Trgsgturg.
Lingerie, Rufarie.
Lingoti., Drug de metal nelucrat.
www.dacoromanica.ro

142

Linguist, Limbist; inve0t care se ocup cu

studiarea limbilor.
Liquid, Lic bid, Licid, Ceva curge'tor (apa).
Liquidare, Desfacere; rafuire.
Liquidator, Rafuitov.
Liqwire, Licher, rachiti fin.
Lisibil, Citev.
Litierif, Scaun portativ.
Litigiii, Pricink ; arta, judecatti.

Litogratle, Scriere 0 tipkrire pe pi ti.

Literat, Invelat in d'ale literaturei,
Litoral, Te'rmurile maret
Livid, Vinat.

Livra, lioneda vechitt de un franc ; greutate de 1/2 kilogram.

Livrea, Haina lunga, a slugilor (feciorilor)
boeresel.

Livret sau Libret, Condicu%a, articick.

Locatar, Chiria*
Locathnte, Inchiriere.
Loco, Chiar in acest ke, in acest ora, etc.
Locomobilii, Maink, de vapor ce 'ante fi

mutata.
Loconiotiune, Mipare dintr'un loc intealtul.
Locomotivti, Maqina" care trage prin propria ei micare un tren pe inele drum de fier.
Locutimie, Vorbi-re, licere ; expresie.
Logic, Bine cugetat.
Logicii, Drpta cugetare.
Logogrif, Ghicitre.

www.dacoromanica.ro

143

Legonmcbie, ceita pentru intelesul unor cuvinte.

Longanimitate, Rgbdare indelungatg.

LongeTitate) Vit,g, indelungatg.
Lord, Tit lu de inalta nobletg, i de inaltI

functiuna. in Englitera.
Lord mayor, Primar sau maI bine : primprimar.

Lornietd, Och6n en 2 sticle.

Lornion, Ochen numai cu o singurg, sticl.

Lubric, Care atgta pofta sau plcerea amorsg.

Lucid, Limpede.
Luciditate, Limpegiciune,

Lucrativ, Care aduce c4tig.

Lugrubru, Posomorfit.
Lumbago, Bold de rinichi.
LunetA, Oehdn, ochelari.
Lustru, Strglucire; policandru; timp de 5 anl.

lvZ
M, In numeratia romang 1000.
Macadam, Caldargm de pietr4.
Macte, Noroc 1 Sgntate qi voe bung !
Machind, Maing.

Maculat, Pgtat, mgnjit.

MaculaturA, Hirtie mgnjitg, la tipar.
MadonA, Madonna, Maim DoninuluL
Madrigal, PoesiOrg galantg.

www.dacoromanica.ro

144

Nagle, FermecAtorie, vrAjitorie, itoamatorie.

Magistral, Ceva Mont de un me;ter forte

bun, eeva mAret

Magistrat, Judecator.
Magistru, Invetator.
Magna charta, Charta mare, Constitutia engl ez.

Magnanim, Mrini mos.

Magnanimitate, Marinimie.
Magnat, Boer mare ungar sail polonez.

Magnet, Mineral ce are proprietatea d'a atrage fierul si a'i comnnica, priu frecare, propriettile sale magnetice.
Magnetic, Atragetor ca magnetul.
Magnetism, Insusire ce o are magnetul d'a
atrage fierul ; un fluid despre care se 4ice c
lucrezit asupra simturilor si imaginatiane si
produce diferite fenomene; procedeurf prin
earl se produe aceste fenomene. lucith..
Magnitie, Maret. Majestate, M'arire prea str.
Majorat, dreptul celui d'intai niscut din copiT
Majordom, Ingrijitorul unui palat domne so
sau iinperatesc.
Majoritate, Numer maT mare.

Majuseubt, Litera mare: A., B, C, etc.

Maladie, BON. Maladiv, Bolndvicios.

Ma laehit, Pitr verde cu lustru frumos.

Maladresil ,
striing6,cie.

Neindenartrat'acie

nedihacie

Maleabil, Ce se pte mladia si intinde.

Maledietinne, Blestem. Ma litie, Reuttie,

www.dacoromanica.ro

145

Malitios, Malicios, R6utilcios.

Malignitate, Reutate mare.
Malignn, f. rii.
Malonest, Necinstit.
Maltratare, Chinuire.

Malversatie, GreOla facuta dinadins, hotie etc.

Mame lif, Tita, uger.
Mame lon, Sfircul Vita.
Mame lue, Soldat din cavaleris egiptdng for-

mat din sclavi liberati.

Marnifer, Once animal ce are Me.
Manco, Li psfi.

Mamiat, imputernicire.

Mandator, eel diruia 'I" s'a dat o imputernicire.

Mandant, Cel ce dil Impute] nicirea.
Mandolinif, Un fel de cbed.
Manechin, Chip omenesc facut din lemn, ete.
Manegill, Manej, Locul unde se invata." el-

tar* exercitiii ce se face cu un cal; calerie.

Maniac, Om suprcios, nrsuz, cam nebun.
Manie, Niirav ril, nebunie, furie.
Manieril, Chip, fel; purtare.
Manifest, Vklit, sciut, netagaduit ; scriere
publicata de cineva spre a's1 are'ta ideile, spre
a face cunoscut tutulor ce are de end sa: fack.
Manifestare, A.i tare sail dovedire In fata
tutulor.

Manielare, a umbla cu ceva, a lucra; a

intrebuinta chitibue, etc.

www.dacoromanica.ro

10

146

Manivehl, Ramer en care se invirtesce ceva.

Manoperd,

Mansardit, OdaiP In pod.

Mansuetudine, Bundtate, blandete, bunkvointk,
Mametit, Mknecutk.
Mamon, Colceag, maneear.

Manual, Facut de mand; carte ce trebne s'o

aibk cineva totdeuna la indernank.
Manufacturit, Marfuri de lipsckuie si panzarie.

mann. militari, Cu forta i,Witar, eu sila.

Manuscript,Manuscris, FOie sail carte scrisk

de mama'.

Manutentie, Administratie; brut irie, pitdrie.

Mapamond, Charta geografied ce arat global phmantesc imp Irtit In dond emisfere.
Marasm, Bla sldbirei continue.

Marchis, Titlu de nobletk mai mic de cat

dime i mai mare de eat conte.

Marchisit, Sotia march i,Rulni; acoper4,perdea.

Marecagiii, Marecaj, Mocirla.
Marepl, General Auprem. Mrtreal al Quiet
fanctionar care administrza casa regelui.
Maring, Sciinta navigatiunei, adicd a plu-

tire pe mare en nave; paterea navalk a unei

natiuni; materialnl si perionalnl serviciului

de mare.
Marinar, Matelot, Matros, eordbier.
MarionetA, Piipuq.
Maritagia, Marltaj, Mariti, casktnie, IncartOre.
www.dacoromanica.ro

147

Maritim, De marina.

Merseillaise, Marsiliesa, lmn patriotic si

Rouget de
Lisle in 1792 si devenit a41 imnul national
frances si in gene.ce imnnl Libert4ii.
Marte, Deul r6sboialut
re'sboinic compus de Francesul

Martial, Militaresc. r6sboinie.

Ilartir, Macenic, om care a suferit mrtea

pentru religia sa; suf,-rinta grea.
Martirolog, Inumerarea martirilor si a celor-Palti sfinV.
Martirisare, Chinuire.
Masit, (Massil), Maltime, gramada; a mut,

tu

'loth.

Masacrare, M tcolarire.
Masacru, illicel.
Masagiti, Masaj, Frecarea corpula omenesc

cu mina spre a'i da tarie si sari state.

Mascaradii, Deghisare; cta de meni deghisa0.
Mascul, Masculin, Barbatesc.
Masiv, Gren, plin, indesat.
Mastodout, Elefaut urias ce exista inainte
de potop.
Masturbatie, Onanie.
Mat, Calp, fara lurin.
Matelot Matros, Corabier.
Materialism, Sisterna celor ce sred cri totul e numal materie si CL materia trdesce prin.

ea insasi si fara spirit.

Mater, Mama.

www.dacoromanica.ro

14 8

Matern Maternel, De mama; limba materna

limba parintesca.
Matinal, De diminta; a fi rth.tinal, a se
scula de dimint.a.
Matrice, Mitra; matrita, adica forma in care
se trna ceva.
Matricula, Condica.
Matriculate, Trecere in condica.
Matrimoniii, Casatorie.
Natrona, Jupansa.
Matur, Copt; virstnic.
Maturitate, Intelepciune.
Mausolea, Mormint mai e si impoclobit.
Maxila, Falca.

Maxilar, De la falca.
Maximum, G-radul eel ma nalt.
mea culpa, Din gre,ala mea.

Mecanic, Mecanician, Masinist.

Mecanieesee, Ca o masina. f416, gandire.
Mecanism, Masinarie.
Meeenat, Bogat care iucuragza literele,
artele, etc.
Mecullscere, NecunOscere, nerecunOscere.
Medalie, Bucata de metal, de obiceiu totunda.

ca o moneda, tie marime f. 1 ariabila. ce se

bate Intru amintirea unlit fapt mare sail se

da cuiva ca semn de onOre.

Medaliat, Premiat, anoi at cu o medalie.
Medalion, Rama sail scula de aur, argint etc.
avnd forma cam ratunda si in care se pas
trza portretul unei persona iubite.
Mediatiune, Mijlocire,
www.dacoromanica.ro

341

Mediator, Mijlrcitor.

Mediatisare, A. face ea un prin% sell un

suzeran.
Mediocritare, Mijlocie ; starea omuluT care
nu e nicI bogat nici sdrac; lipsd de merite,
de sciintA, etc.
Medioern, De mijloc; nu tocmaT bine si nicl

prea prost, etc.

Meditare Meditatie, GAndire. chibzuire. Me-

.ditafie se numese si 1eciiIe ce le ia un scolar

de la un profesor deosebit de aceia pe earl
IT are la scOld.
Mediterand, Mare aflaitere Intro Europa, A-

sia si Africa si care comunicd cu Ouenul prin

.strimtdrea de Gibraltar.
Xediil, Mediuloc, Mijloc.
Medium, Persnd care, dup.& credi* unora,
pote s comunice cu spiritele.
Meeting, (Citesce : m;ting), Adana po liticd
populard.

Mefiant, Neincreptor.
Mefiare, a nu se increde.
Mefitie, Stricat, vdtdmtor.
Melistofel, Drac.
Megerd, Femeid rea.
Melancolie, Melancholie, Tristete, ninnire.
Melodie, Impremiare de sunete musicale
placute; insirare de cuvinte sail frase carl
sund bine.
Melodramit, PiesN de teatru cu emotiunT
puternice si ale caret scene sunt insotite de o
ringed instrumentald.
www.dacoromanica.ro

in)

Me Ionian, Ittbitor de music/.

Melomanie, Iubire prea mare de musidg.
Membrang,Pielit subtire ce acoperg organele.
memento, Adu'V aminte; insemnare.

memento moril Aduli a minte de mrte

tine minte ea esci muritor 1

Memorabil, Ce meri La a fi amintit.
Memorandum, Insemnare; nota carticica de,
insomuare diploma ticg. ce face cunoscutg, sta-

rea uneI cestiuni.

Memorial, Condica in care comerciantil 'si'
inscriu afacerile din fiecare cji ; culegere de.
memoril.

Memorie, Arnintire, tinere de minte.

Memoriii, Scriere ce are de scop a reaminti
sail a Ihmuri un lucru, o cestiune politicg,
literarg, etc.
Menageare, Menagiare, Menajare, a crate,.
Menagerii, Gospoddrsg, ingrijitre bung.
Menagerie, Loc in care se aratg fel de feL
de animal e.
Menagirt, Menaj, Cgsnicie, gospodgrie.
Mendicitate, Cersetorie.
mene tekel (complect : mene mene tekel u

farsin), S'aii antarit st s'ail gsit prea uOre

(dilele tale); cu aceste cuvinte scrise pe zid,

de o mina nevgdutg s'a vestit regelut Belsazar al Babilone cgderea sa apropiatil; se Intl eb. ea avertisment.
mens sana in corpore sane, 0 minte sangr
tbs pte fi numal intr'un Corp sngtos.
www.dacoromanica.ro

151

Menstruatie, Sorocul femeilor.

Mensual, Lunari, pe fiecare lung.
Mentiouare, a pomeni.
Mentinne, Pomenire.

Mentor, Pov'etuitor, aluzg, invelator.

Mephisto, Mephistopheles, Satan& Dra c.
Meprisare, Dispretuire.
Meprisabil, Vrednic de dispret.
Mercantil, Negustorese.
cator, Negustor.
Mercenar, Bat-6mq plata; om vindut.

Mer,

Mercerie, Marchitngrie, cepr*Azrie.

merci, (Cit. mersi,), Multumesc I mu1tumim1
Mercur, Fiul i mesagerul lui Joe; el era
ul elm:into, al chldtorikr, negustorilor

hotilor, numele unel 1 lanete; argint vitt.

Mercurial, Ce cuprinde mercur, argin vitt.
Mercurialti, Dojang; pret curent; insemnare
de preturi.
Meridian, Cerc mare al stereI inchipuit CO
trece prin poll* i imparte globul pamntesc
in done' emisfere.

Meridional, Despre partea de me46-4i.

Meridiii,

Mi.4i,

sud.

Meritoriti, Meritos, cu merit, vrednic de

lauda.
Mesa (Messit), RugAciune, slujba (la CatolicT.)

Mesager, (ssa), Vestitor, insciinthtor.

Mesagerie, Mesajerie, Loc unde se primese
mg.rfurI spre expediare.
Mesagiti, Mesaj, Sarcin b. de a spune sail aduce ceva; vestire oficiala.
www.dacoromanica.ro

152

Mesa lind, Sotia imp6ratuluT Claudiit, faiInds& prin desfrenarea ei; femeig forte desfrnat.
Mesaliantit, Unire (prin cIsatorie) nepotrivitg.
Mesehin, Calic.
Mesehinerie, Calicie.

Mesia, Liberator fdglduit de Dainne4eil in

Vechiul Testament.
Mesinteligenp, Neintelegere.

Mesmerism, Doctiina la Mesmer asupra

magnetismulul animaL
Metacarp, Partea masmeI dintre degete i incheiiitura ef, compusg din eine Ose ce forrnzI niece prelungiri ale degetelor.

Metallsia, Sent facult4ilor intelapciunei

omenesci e a ideilor universals; abusal abstractiunilor.
MetaforA, Figur de retoric& prin care se
schimb& un caveat de la intelesul WI propriti intr'un inteles figurat, ex.! este tca lett,
in loc de : este un om cur agios.
Metafrasii, Traducere, t&lmIcire in alt& limb&

Metalnrgie, Arta de a sate metalele din

mine si a le lmuri.

Iffetamorfis, Lucrarea caldurei centrale asupra unor trthnuri anumite, asupraunor stancI

a aror structurI lea prefacut ea.

Metamorfosit, Prefacere, preschimbare.

Atetaplasmd, Scdterea, adiugarea sail schimbarea liner liters sail silabe intent). cuvnt.

www.dacoromanica.ro

153

Metastasii, Figura de retorica ce constti, in

a arunca asupra altuia lucrurile pe carT oratorul e nevoit sa le spuie; schimbare din
o bOla in alta.
Metatars, Partea picioraluT dintre degete
ili

incheietura.

MetatesA, Mutarea UD. litere d. un loc in

altul.

Metempsioosit, Tree erea enfietuluT dintr'un

corp in altul (dup5, mrte).
Meteor, OrT-ce fenomen ce se petrece in atmosfera : curcubeul, fulgerul, tunetul, etc .,

aunt meteore; se dice i despre un om care a

stralacit prin ca1it6ti1e luT.
Meteorologie, Partea fisiceT care tratza despre meteore i despre schimlArile aeruluT.

Meteorograf, Instrument ce arata schimbarile atmosferice.

Meteorolit, Pietra ce cade uneorT din aer.

Metier, Meserie; se dice in mod impropriti

qi in loc de Metteur (en pages).

Netts, Corcitura; om nascut dintr'un alb gi

o Indiana sail' dintr'o Indiana qi un alb.
Meted, MotodA, Oranduiela ce se intrebuin-

tha pentru a (lice, face sail inv'eta ceva; metoclic, cu orfinduiala.

Metodist, Om care face total cu oranduiall.

Aga se numesce membris uneT secte de protestantT care are niece principil religiose forte
asemenea.

Metonimie, Figura retorica prin care se ia

www.dacoromanica.ro

154

causa drept efect, subiectul peutru atribut,.

abstractul pentru eoncret, etc., s. ex.: Cerespi .Bachus in loc de pttinea fi vinul, pan4 frumsn in loc de scriere frumdsd, citesc pe Alecsandri, in loc de citesc operile ltd Alecsandri, etc.

Metonomasie, Schimbarea unuT nu me pro-

priu prin traducere, s. ex.: Sameil Micu Ia

Joe de Samuel Klein.

Motoposcopie, Arta de a ghici dupa trasurile fetei.

Metric, Alcatuit din metre, adica picire
de versuri formate din silabe scurte saii lungi,
sistem metric, sistem de m'esur1 ce are drept
bash metrul.

Metric, Arta de a face versuri.

Metrologie, Sciinta me-surilor i greuta--

tilor.
Metromanie, Mania de a face versurt
Metronom, Instrum, ce arata msura musicala.
Metropolit, Ora. mare.

Metrn, Mesura de un cot si jumaate.

Metteur en pages (Citesce : Metoranpaj, pu-

n6tor in paginT), Pagitator, adica lucrittorul

tipograf care face pagin! din materia 01.1160,
de zetari.
Miagna, DuhOre, put6re bolnAvicisg.

Micado, Titlul imperatului Japoniei.

Micrograile, Descrierea lucrurilor sari fiintelor mici car! nu se ve'd Ara microscop.
Microscop, Instrument care maresce si lash.
www.dacoromanica.ro

156

a se vedea lucrurile sail fiintele cele mai mid

cart nu se pot zdri cu ochial liber.
Mictinne, Dare afard a udului.
Micturitie, Medicament pentru a putea esi
des.

Migratiune, Pribegire, trecere in altd tug.

Migrend, Durere de cap.

Mild, Milli, 116surd de drum variabild dupd

-On' si care la Romani era de 1000 pasr si

valora I47thn,5. Mila engleza e de 1609 metri; mila marina, intrebuintatd de marinarii
englezi, francezi si italieut e de 1852 metri.
Milady, (Citesce : Miledi). DOmna mea, dom-

niOra mea. In Englitera se cuvine acest titlu

dOmnelor si domnisOrelor nobile.

Milenar, Care are o mid; o mia de ant.

Milesim, Cifrele ce aratd anul pe medalii

monede .5i monumeute.

Miliadd, R'estimp de o mil de ant

Miliard, 0 mid de miline.
Miligram, A miia parte dintr'un gram.
Mililitru, A. miia parte dintetm lam.
Milimetru, A miia parte dintr'un metru.
Milion, 0 mid de mil (1,000,000).
Milionar, Orn forte bogat, care are mililme.
Militant, Care combate : politica militanta,
certe politice.
A ntilita, a combate, a fi in folosul cuiva,
ex.: acest argument militia In favOrea mea.
Milord, Lordul med, titlu ce se da," unuI
lord egad vorbesce cine-va cu el.
www.dacoromanica.ro

156

Mini, Actor care imitz b. pe eine va.

MimicA, Arta d'a imita, d'a arna prin gesturt.

Minii,

Ocn din care se seOte sere, fier, aur,

tte.; aer. expresia fete omulut

Turnul giamiilor (bisericilor) tur-

Minaret,
case.
Minuraiii,

Vecli Mine, alizi.

Corp neorganisat ce se afla in intrul pameintului sati pe suprafata 41, precum

pietrele, metalurile, etc.
MineraliA, Metal brat 0009 din mina.
Mi4era1ogie, sciinta ce se ocupa cu mineralele.
Minerva, Fiica lui Joe, q.eita il#elepciunet.
Miniatura, picittura mica si gingasa ; lucru
mic si delicat, object mic de arta.
Miniaturisit, Pictor care face miniaturr.
Minier, ()cum, iucrator la o mind.
Minim, Forte mic, fOrte putin.
Minimum, Cel mat mic grad la care pOte
fi redusii o nfa'rime ; pedpsa cea mat mica,
auma cea mat mica.
Minor, Nevirstnic. Minor se gice qi in loc
Mineral,

.de minier, ocnas.

Minoritate,

Num6r mic ; parte mat mica la

nume'r ; nevristncie.

Monstru jumatate taur.

Care se face in mintea omule sail
.este privitor la minte.
Minus, Mai putin, lipsa, Para.
Minotaur,
Mintal,

www.dacoromanica.ro

167

Minuscul, Literti mich : a, b, c,. etc.

Minutie, Mighllh ; lueru de nhnic, sechturh.
Minutios, Mighlos ; cu f. mare bgare de
smh.

Miologie, Studiarea muschilor.

Miop, Om cu vederea scurth.
Miopie, Vederea scurth.
Miosotis, Flrea nu me' vita.
Miotomie, Partea anatomic' despre therea
muschilor.
Miracol, Minune.

Miraculos, Minunat.
Mirajiil, Miraj, Vedenie, inchipuire.
Miriadh, Dece
; nestarOt de multe.
Miriagram, pece mil' de grame.

Miriametru, Pece mil' de metri.

Miriapod, Ganganie cu mu de plcre.
Mirific, Minunat, grozav de frumos.
Mirth, FlOrea lamiiicd. simbolul amorului.
Misa, Suma ce se pune la un joc, inteo tovriraie, etc.; imhrachmintea omului. Misa in
scena , punerea in sang, decorurile, costumele,
etc. trebuincise pentru jucarea unei piese pe
scenea unui teatru.
Misantrop, Om cirtitor chruia nu'T plac 6menit
Misantropie, Ur de Omeni, scarbh de lume.
Miscellanea, Miscellanee, Buch*V literare,
soiiirtifice, etc. amestecate la un Joe; adunare
de erti deosebite prin coprinsul lox.
Miscibil, Cal e rote fi a mest( cat.
www.dacoromanica.ro

158

miseuif utile duleT, Unesce ceea ce e fnlositor cu ceea ce e placut.

Miser, Nenorocit, skrac, vrednic de milk.
Miserabil, Oin in miserie. nenorocit, vrednic de milk ; tickles, mtirsav.
Miserie, Unul din psalmil (57,2) luT David.
misercre se numesce si o colic f, gravk in
care omul varsk, excrementele prin gun'.
Miserie, Lips mare, sal cie ; nenorocire, ticalosie.

Misericordie, Milostivire, indurare.

Misericordios, Milostv.
Misionar, Insrcinat cu o misiune; preot catolic saii protestant trimis a r6sp*andi credinta
crestink.
Misiune, Chemare, inskrcinare, imputernicire
Mishit, Scrisre.
Misoram, Holteiu, becher, care uresce insu-

rtrea.
Misogin, Thirbat care urksce femeile.
Misolog, Dusrnan al intelepeiuneY, al sciintei.

Miss, Domnisrk in Englit. predieatul damelor nemkritate ce n'au drept la titlul Lady.
Mister, Taina.
Misterios, Tainic ascuns.
Mistie, Cu inteles nedeslusit, alegoric. Testament mistic, testament depus inchis si pecetluit la tribunal fati, cu sase martori.
Misticism, Tendinta de a da un irrteles ascups eastiunilor relig s. files.; aprindere p.
mare si incurcatur'a in idei si credinta.
www.dacoromanica.ro

159

Mistificare, Inselare, pacalire, luare in ris.

Mistral, Vint rece de Nord-vest pe costa

meridionala a Franciei .
Mistress, Thimui, predicatul fel ilor en-

glaze earl n'au drept la tithil de Lady.

Mit, Poveste, basin ; fiinta inchipuita.

Mitologie, Istorie fabulOsa despre (WI', seini4eil ti li&roil din anticitate; sciinta fabulelor pagnismului: Joe (Jupitor), Marte. Vulsan, Minerva, Venus, etc. sunt figuri din mitoloyie,

persOne mitologice.

Mitralie, Grhiulea de tun umplut en ciobarn

Mitrailleuse, Sun cu mate tevi.
Mixt, Amestecat ; din mai multe feint%
natit. religii. etc.
mixtum, compositiun, Amestecatura, mi5mas.

Mixturr, .136utara, doctorie, picaturi.

Mnemonic, Mnernotechnic, Care inlesnesce
memoria, tinerea minte.

Mnemonica, Mnemotechnia, Arta de a ajute si iutari memoria, astfel c-6. se pOte tine
minte tot ee se eitesce, etc.
Mnemosina, peita mernoriei, muma muselor.
Mobil, Miscator, ce pte fi mutat din loc ;
mot iv.

Mobild, Mobile, Lucruri din ea* masa.

seaun, etc.
Mobiliar, Nobilier, Mobile ; care consta in
mobile sat' privesce mobilele ; avere mobiliarti,
-avers mi,catre.
www.dacoromanica.ro

160

Mobilisare, A face lesne de mipat, de

transportat, gata de plecare la resboiii.

Mod, Chip, fel.

Modit, Chipul de a se imbrdea, de a se purta, de a se fade etc., dupti. obiceinl celor eu
dare de mand
Modalitate, Mod, chip, fel.
Yodel, laved dupd care se scrie, se croesee

etc; pildit bun& de urmat; persOnd sail hem

dupa care lucreqd pictorii, sculptorii, etc.
Modelare, a face in mie din cr, pdment,
etc., lucrul ce vrea cine-va (un sculptor) s'l
filed mare; a face exact relieful Bgurilor ; a
da o form; a potrivi, a orindui.
Moderat, Cump'etat, aste'mpe"rat. aezat.
Moderatil, Moderatie, Cumpelare, astmpdrare.

Modern, Not, de curand; la modd.

Modest, Nelauddros, neingamiat.
Modestie, Neingamfare; purtare aqeciatd.
Medic, De mica valre.

Modieitate, Micime.
Mediticare, Schimbare (in mai bine) indul cire.

Modistd, Fabricantd s. vinza. de articola

de mode.

Modulare, Modulatie, Treeere de la un ton

la altul in musicg; a sui 0 cobori vocea.

modus vivendi, Intelegere cum sij se facd
negocieri, cum sd intre cine-va in relatiunt
(mai en sernd diplomatice) en altul.
www.dacoromanica.ro

161

Molar, Masea.
Mo lath, Pop mahornedan.
Moleculil,

Bobuorul cel mai mic la eare

"Hite fi redus un corp : un bob de gril

nci-

nat fOrte subtire este redus in stare de molecule.

Molusc, Animal ea melcul, sti idia, scoica etc.

Moment, Clip.

Montentan, Chiar acum.

Momie, Momgie, cadavru imbalstimat, uscat

i pastrat in stare bung..

Momiticare, Prefacere in momie.

Monach, Caluger.
Monogasc, Locuitor din Monaco.
Monarch, Rege, lmperat.
Monarehie, Imperatie.
Monastic, CAlugeresc, mndstirese.
Monitiune, Mustrare, dojand.
Monitor, Vestitor, Insciinttor.
Monoelu, Ochelar cu o singurg sticl.
Monogam, Om insurat numal odatii.
Monoehrom, Care e de o singura. coldre.
Monogralie, Scriere in care autorul tratzI
special despre un punct Orecare al sciintei.
Monogram, Cifra' sati litera formatsa din

ma! mu lte litere legate intre ele.

Monolit, care e fa' cut dintr'o singura ptrL
Monolog, Scenh dramaticd in care o persOnA

e singur si'ei vorbesce sie0.

Monomaellie, Lupt intre duo! Omen! ce se
numia Judecata lu Dumnt4ei1,
www.dacoromanica.ro

11

162

Monomanie, Un fel de nebunie in care un

singur gand absrbe tOte facultgile.

Monopol, Drept dat cuiva de a fabrica,

vinde sau explOta numai el unele lueruri.

Mouosilaba, Cuv'ent de o singurA silabk.

Monoteism, Inchinare la un singur D-ded.
Monoton, Care e totduna pe ace1a5 ton.

Monotonic, Uniformitate plictisitOre a tonului, a stilului, ete ; neschimbare.

Monstru, Om sau animal a ckrui fapturri,
e ahfel de &at cea firscg, si obicinuitA : un
copil cu done eapetP, un vitel cn cinci piciOre
etc, snnt mongtri ; dihanie ingrozit6re ; mn

crud sail forte urit, etc.

Adunare monstru
se numesce o adunare fOrte numerOs6, cum
nu.

mai rar se 'Rite vedea.

Montare, Aso:Tare, potrivire ; ingltare etc.

Monticula, Delulet. delusor.
Montgolfier, Balon (dup6 numele inventatorului.
Morala, Sciinta mo`ravurilor bune, sciinta

ce arat regulele de urmat pentru a face binele si a ocoli r6ul ; dojana" ; pildA bung ce
reese din povestirea unlit fapt.
Moralitate, Cugetare moraid ; inteles moral ; caracterul moral al unui om.
Moratoria, Prelungire de termen acordatg.
unui debitor pentru a's1 plati datoriile.
Moravnri, Obiceiuri.
Morb, Morbus, BOlg.
Morbid, Morbos, Bolnavicios.

www.dacoromanica.ro

163

MorfeA, 11;ieu1 somnulni si al visurilor.

MortinA, Morphium, Alcali care d'a, opiumu-

lui puterea sa adormitre i alidatre.

Morfinisni, Patima ce ati unii de a lua fa'rg,
trebuintit morfina spre a dormi si a avea visari placute. Acst patima duce la o mrte
aprpe sigurA,.

Morganatic, Secret, tainic. Ca3atorie morganatica, casatarie de mna stangX, ctisAtorie

fcut intre o pers(mg, de un rang inalt cu

alta de un rang molt mai mic si iu care so-tia si copii nu au drept la privilegiile sotiei
si copiilor legitimi si nu pot mosteni; asemenea casnorii sant permise in unele Off enropene, ins6 numai familiilor domuitre si

inaltel. ariRtocratii.
Moribond, Moribund, murind.
Mormon, Membru al unei secte religise americane care admite poligamia.
Merositate, Ursuzlic, posomorl .

Mortal, Ceva aducaor de mrte, ceva o-

moritor.
Moreidicare, Muncire, cAsnire, chinuire.

Mosaic, (cu accentul pe a : morale), Al lui

Moise, ovreesc.
Mosaic, (ca accentul pe i: mothic), Lueru
din pietricele sat buc6Ole de diferite culori
intocmite ast-fel In en alck"tuiesc nisce figuri;

se clice de o carte de spirit compusI din bucti deosebite.

MoscheA, Geamie, biseria mahomedan4.

www.dacoromanica.ro

164

MOtiune, Miscare ; propunere facut intett.

adunare.
Motor, Miscator.

Iotrice, Miscatre.

Motto, Citatie (cuvinte scse) din opera unuV

autor si puse in capul une scrieri spre a aretat

cuprinsul sail scopul el.

M. P. (Member of Parliment), Deputat

englez.
tn.

(manu propria), Cu propria'l man&

MS., Prescurtare pentru Manuscris.
M. S., Maria Sa, Majestatea Sa.
Mucilagin0S, Cleios
Mucositate, Zma cleidst.

Mulatru, Corciturri, om nscut dintr'un negru i o alba sa dintr'un alb si o ndgra.

Multicolor, Cu fete multe, imi estritat..
Multiplicare, lnmultire.
Multiplicitate, Multitudine, Multime.
Ruud, Lume,
Municipal Mate, Primrie.
Munificent, Darnic.
MunitIcienta, parnicie.
(etc..
Munitie, Provisie de resboiii, merinde, arnae

Musa, Fie-care din cele noue 4eite ale artelor libere ; ele erau fiicele lul Joe si ale

Mnemosinei : Clio, Zeita lstoriel ; Caliopa, zeitri epopeeI , Melponzena, 4. tragediel ; Thalia,
4. comediei ; Polinnzia; 4. poesiei lirice ; Erato,.
4. olegiel ; Euterpa, 1. musicei; Terpsichora,
4. joculni (dant.), Urania, 4. astronomiei. Musd,,

www.dacoromanica.ro

165

*le numesce in genera geniul on-cgrui poet.

Muse le se 4ice figurat despre poesie i fruanOsele arte.

Musagetul, Conductorul Muselor : porecla

1, Apolon.
Muscadit, Nucsrg.

Muschetar, Soldat din vechia arrnat5, fran-

-cezA:

Monet, $c616, in care se inva tA. literile,

sciintele, artele; loc public unde se ylstrza

.i

se arat a. procluctiunile si monumentele sciin-

tifice, artistice. etc.

Musulman, Mahomedan.

Mutilare, Ciontire.
Matism, Amutire ; tilcere incg.pg.tinatg..
Mutual, Vezi Reciproc.
Ilutualitate, v . Reciprocitate.
INT

-Nabab, Print indian.

Nacelit, Luntre, caic.
Naiadit, Nimfa a fantanilor si riurilor.
NaiyitaterNevinovatie, neprefactorie; pros-tie.

Narare, Povestire.
Naratiune, Poveste.
Narcotic, Medicament molesitor

i ad.oranitor.
Natal, De nascere, loc natal, uncle s'a n'Iscut.

Natatiune, Inotare.
www.dacoromanica.ro

166

Nativ, NA scut.

NatiTitate, Nascere.
Naturalisare, Naturalisatie, Impam6ntenire,
Inceta.k,enire.

Naturalism, Descrere gdeverat dupa natura.

NaufragiA, Spargerea i pierirea unei corabii pe apa ; pierdanie, prapadenie nenorocire.
Nautic, De navigatie4
Navit, Corabie, vas.
NaTetg, Corabira.

NaTigabil, Pe care se pte pluti, umbla cu

corabia.

Navigatie, Plutire cu corabie.

N. E. (nota bene), Baga de sma nu uita,

etc.

Neant,
Nebulos, Innorat ; posomorit.

Neeesar, Trebuincios. neaperat.

Necesitate, Trebuinta: neaperatil, nevae.
Necesites, Nevoiasl.
Neerolog, Neerologie, Notita, asupra unra
mort.
NeeromancianN, Ghicitre, arturarsa.
Neeropolit, Cimitir; tolta subparnantesca In
care cei vechi inmormfintati. pe mor0i.
Neerosa, Os putred, os lipsit de viata.
N ectar, Beutura dello,

Nefast, Cu piada rea.

Negare, Tdgiiduire.
Negaliune, I agaduila.
NegatiT, Care 4ice nu ; opus lui posiths.
www.dacoromanica.ro

167

N6glig6, (Neglije), Imbractimin tea line per-

sOne ca nu 0-a Mout Inca toaleta.

Neligeabil, Care pdte fi lasat incolo.
Negligeare, Parasire.
NegligentA, Neingrijire.
Negociatiune, Toomla, invoiala.

Negus, lmperatul Abisiniei.

Nemesis, Deita resbunarei.
Nemrod, Vinator curagios.
11

Neofit, Om de curend botezat. de curend

trecut la alta credin.

Neologism, Cuvint nou, vorba raclicala.

Nepotism, Sprijin dat de cei marl rudelor

lor spre a 6-Tata slujbe sail favoruri nemeritate.
Neptun, Deul marilor.
Nereidil, Nimfa de mare.
Nen', Nervy, Fire albiciOse repndite in to-

te partile corpului care serva pentru simtire

si miscare.
Nervos, Vanjos.
Nestor, 13:Ur:in intelept ; mai marele.
Net, Curat; limpede.
Neted, lins.
Neutral, Nepartinitor.
Neutraljtate, Neprtinire.

Neutru, Nepartinitor, ilia al unnia nici al

altuia.
Nevralgie, Durere a nervilor.
Nevrosit, BOla a nervilor.

Nickel, Metal eftin, albicios si stralucitor.

www.dacoromanica.ro

168

NihiliFlti, (de la nihil, latineste; nimic), Partid secret, socialist, revolutionar si ateist in
Rusia. Nihil4tiT au omorit multi inalti functionari rusi, iar la 1/,3 Martie 1881 pe imp6ratu1 Alexendru II in Petersburg.

Nihil sine Deo, Nirnic fara Dumnajeu" :

devisa latind a Regelui Carol I al RomnieT.

Nim11., Cerc straluc. ce inconjoarli capul
sfinti bor.

Nimfit, I?in'a, insecta in inteiul grad al napArlirei

Nimfomanie, Bla unor femeI, consistnd

in o prea mare pofta amorse.
Nitroglicerinii, Substant6 f. explosibrla, element principal al dinamita.
Nitru, Silitra.
Nivel, 116sura pentru a cunsce daca o suprafata e drpta; pe acelag nivel, pe aceeas
in'al time.

Nivelare, Potrivire.
N. N., (nomen nescio,) Nume necunoscut,

nenumit.

noblesse oblige, Nobletea te obliga ; multe

se cer de la nn om nobil, insemnat.
Noetambul, Om care umbl5 nptea.
Nolens volens, Arrnd-nevrnd.

Noll me tangere, Nu te atinge de mine:

lasii-me ca te las.

Nomad, Pribg, riltdcitor.

Nomenelaturii, Insemnarea numelor in tre-

buintate inteo sciinta, eta.; lista de name.

www.dacoromanica.ro

169

Nominal, Pe name, dup6 nume; apel nomi-nal, strigare pe aume, valdre nominal et, valO-

rea serisg a unui luern, mai cu sera, a unei

actii (valrea tiparit pe dense), in opositie

-en valOrea adevrat (rect/ddupI cursul dilei.

Nonagenar, De nou6-zeci de ani.
Non pareil, Fara. sman.

Non (sail nee) plus ultra, Neintrecut, care

Itu pOte fi fftcut mai bine.
Non possumus, Nu putem, nu se with.
Nonsens, FarN, inteles, prostie, neghiobie.
Notabil, Fruntas.
Notar, Scriitor.
Notariat, Unde se inscrie, se trece in condied.

Notilleare, Insciintare.
Notarietate, (de) Sciut de toti.
Notiune, CanoscintA, ideia ce are cine-va
(le un lucru.
Novatiune, Inorie, schimb. un. datorii pr.
alta nou 6..

Novelit, nuyelA, Scire, veste ; roman f. sena.

Novice, Intrat abia de curand (in mimas-

-tire, etc.); ucenic.

Nuantit, Diferite grade ale unei culori ; deosebire forte mica ce abia se zaresce.

Nubil, In virsta bung, de a ft insurat.

Nuditate, Goliciune.

Nuisibil, Vatamator.
Nul, Nulitate, Nimic, fAxa valOre.
Numerar, Numerarlil, Beni gata.
Numismat, Care se ocupa cu numismatica..

www.dacoromanica.ro

170

Numismatica, Sciinta ce se ocup cu ,studiul medaliilor si monedelor vechi.

Nunciii, Sol; ambasador, al Papei din Roma..

Nundinal, Di de targ la Romani.

Nuptial, De astorie, de nunt.

Nnve la, Scire, veste ; roman scurt, povestire.

Nuvelist, Vestitor ; auto r de ntivete.

C.
Oasii, Oaz1, Bucata mica de piiment roditor

in mijlocul unei pistil,

Obedientit, Ascultare, supunere.

Obelisc, Piramida forte inalt in patru,

colturi.
Obiect, Object, Lueru ; scop.
Obiectare, Obiectinue, Intempinare, respuns
de impotrivire.
Obiectiv, Privitor la obiect i nu la subiect;.
judecata obiectiud, care se ocup'a eu faptal iar

nu cu pptuitorul. Sticla unei lunete.

Objurgatie, Dojang.
Oblic, Pledis, apleeat.
Obligare, Obligatie, lndatorire.
Obligator, Ce este cine-va silit ca sa faca..
Obliteratie, Stergere, festelire.
Obol, Ban grecesc vechiu.
Obscen, Desm's4at, desfranat, imoral.
Obscur, Intunerec, necunoscut.
Obscurant, Ignorant, indaratnic.
Obscuritate, Intunec., retragere, sing urMate_
www.dacoromanica.ro

171

Obstacol, Piedic.
Obstetrica, Arta mok,itului.

Obstinare, Obstinatie, Incapganare.

Obstructie, Oprire, impiedecare, incuere.
Obtemperare, Ascultare, supunere,
ObtAnere, Dobandire, capRare.
Obturatie, Astupare.
Obtus, Neascwtit, neiscusit.
Obus, Gbiulea de tun.
Obviare, Ocolire, preintmpinare.
Ocasie, Prilej.
Ocasionare, Pricinuire.
Occident, Apus, vest.
Oetogenar, De opt-cl.ecI de ani.
Ocu lt, Ascuns, tainic.
Ocupatie, Indeletnicire, cotropire.
Ocurentii, Intamplare, piilej
Octav, in opt.
Ocuiist, Doctor de ochi.
OdA, Poesie.

Oda Hs* Femeia frumOsii, din harem.

Odios, 14Aqav, scrunav, scarbos..
Odisea, Odyssek Poem5, grec a. a luT Homer,.

asupra penii1or, lui Ulis, callitorie aventuAsa, povestirea unel c5.1Atorii.

Odontalgic, Bun de vindeeat durerea de dintl.

Odontalgie, Durere de dinti.

dontinit, Ihnfiarea gingiflor, a dintilor,
medicament contra durern de dinV.
Odorant, Idirositor.
Odorat, Sin 4111 mirosului.

www.dacoromanica.ro

172

Odre, Miros.
Odorifer, Mirositor.
OEcumenic, (patriarch, conciliii), Universal.

Ofensit, Atingere, insnitL

Ofensiv, Care atack Alianftt ofensiod i clefensiva, pentru atacare i ape-rare.
Oferire, A propune, a da.
Ofertil, Propunere.
Oficial, Care vine de la o autoritate recunoscutd; Monitorul Oficial, 4iarnl declarat al
guvernului.
Oficiant, Preot ce slujesce la biserica ; telegrafist.
Oficiare, Slujire.
Officio (ex), Oficial.
Oficinit, Loc unde se lucrzk, buathrie, etc.
Oficios, IndatorAtor, servitor, 4iar ofioios,
(liar sustinut si inspirat de guvern, ins6 nu
pe fatg., nn in mod. oficial.
Slujbk, eancelarie.
Ofrandii, Dar, pomanA.
Oftalmie, Bla de ocM.

Oftalmogie, Partea anatomic' ce tratea,

despre ochi.
Ogivalii, Bolt g. ce se termink in unghiu.
Oleanginos, Ulees.
40lfact, Mims.

Oligarchie, Gnvern in care autoritatea se

afik in mana, catorva indivi.T. sfapknite de

gaserl.

Oliy, Mslin, mg.sliniii.

www.dacoromanica.ro

173

Olimp, Locuinta Deilor mitologiei, munte

in Tesalia.
Olimpiadt, Timp de patru anL
Olimpian, Din Olinip, perecla 1. Joe ma
jestuos.
Olograf, (Testament), scris cu chiar milna
celui cc l'a fticut.
Olocaust, Jertfd.
Omagiii, inchinaciune.

Omeric, Sgomotos si vesel.

Omisiuno, Omitere, Lasare afarg, lasturii,
gresald de a nu dice, eerie, pune ceva ce tre-

buia cis, scris, pus etc.

Omnibus, (Pentru toti," d, 1. latinescul

omnis : tot), TrAsur pentru mulp insi pentru
ori eine.
Omnipotent, A-tot-puternic.
(plante.
Omnipotenp, A-tot-putinta".
Omnivor, Care mrtnnc'a ori-ce si came si
Omogen, Be acela fel, din pIrtf asemiMatdre.
Omolog, Acelas, tocmal asemenea.
Omologare, Adaverire, oficialh, legalisare.
Omonim, (Homonym), Cuve-nt asemndtor

la sunet dar cu inteles deosebit: am o via,

sa via incoa, came via, persOna cu acelasI
nume ca alt cineva, tiz.

Omoplat, Os lat la partea dindarat a u-

meruluT.

Onanie, Onanism, vititi rusinos i periculos

santatei, consistind in satisfacerea poftei a-

morose in mod nenatural asupra sa insusi

prin frecarea organului genital.
www.dacoromanica.ro

174

Ondulatie, Ondulare, miscare tremuratre

ca a uncle!, pr ondulat, cret

Oueros, Gren., ingreunat. anevoios.

Onomatopeil, Cuve'nt se imita un sunet, un

-sgomot natural ; crac 1 trosc! plcosc! tun, tunet,

bubuiturtt, tropot, etc.

Onorabil, vrednie de a fi onorat.

Onorar, nu pentru onOre ; prefedinte ono-ar,
membru onorar, care nu aste activ, nu ia parte
la lucriiri, ci este numai pentru onbre.
Onorariii, Plata euvenita doctorilor, profe-sorilor, advocatilor, etc.
Onorille, Pentru onOre i fdrii plata.
Outologie, Sciinta fiintelor, a lucrurilor in
genere.
Op, LuPrare, literara,, carte.
Opac, Nestre'vazator.
Opal, Pitra scumpa alba.
Opera., Lucrare, iutreprindere, carte, piesa
dramatic& pus& tt pe musica si pe care ar-

titi

cant& iar nu o dec1am, teatrul in

care se Ric& opere.

Operatie, Lucrare ce produce efect, pla-

nuire, socotela, etc.; lucrarea metodic& a unuI

chirurg asupra unui bolnav, precum taerea

nnui brat, scbterea unui os, etc.
Operator, Cel ee face operatie.
Opereula, Astupus.
Operare, a face operatie.
Operetic Opera (teatru) mica, usurateca, ei
hazlie.
www.dacoromanica.ro

175

Opiacen, Opiat. Medicamet cu opifun.

Opiune, Parere, opiniez sunt de parere.
Opium, Afton, zma 1'apts5. se curge din

16bele de mac, contine morfink nicotink codeink narceina, etc., amar i otravitor, medicament si narcotic, se fabricrt mai en smd, in
India orientalg si se cxportz ma! mult de
Eng lezi. in China, uncle multi se imbata cu
opium fumandu'l.

Oportum, La timp sau la loc potrivit.

Oportunist, Care,a schimb6 ideile politice
dup a. cum cere interesnl momentan, in Francia se numesc cstfel republicanii Gambetisti.
Oportunitate, Ocasie oportund, buda" potrivitk

Oposant, Care se opune. face opcsitie.

Oposit, Opus.
Opositie, Impotrivire, partidul politic care

este contra ideilor majoritatei, contra guvernului, reclama.tia unui condamnat cAtre chiar
judecittorul care l'a condamnat in lipsg, pentru a'i cere sh', judece procesul din non.
Opresare, Opresiune, Asuprire, ap6sare, in,greunare, inecare, in'abusire.
Opresor, Asupritor, etc.
Oprimare, Asuprire, apk'sare, etc.
Oprobru, Ruqine.

Optare, Alerge intre done sail mai multe

lucruri
Optic, Ce servg, la vedere, ce este privitor
da vedere.
OpticA, Sciinta ce tratz6, despre luming si

www.dacoromanica.ro

176

legile veaerei, infatisarea lncrurilor privitedin departare.

Obtiune, Alegere intre done s. m. multelucruri.
Optimism, Credinta ca totul in lumea asta
e cat se pte de bine.
Optimist, Partisan al optimismului.
Opulent, Bogat, imbelqugat.
Opulentr, Bogatie, etc.
Opunere, Impotrivire, opus impotrivit, in
partea eea-l'alta.
Opuscul, Carticica (literara", sciintiiica, etc).
Or, Inse.
Oracol, re'spuns sail gat ce pa"ganirsi inchipuiaii sill primese de la cleft lor, iiis0
divinitatea prigaina, ce dedea oracole, adev6r
cuprins in evangelie, hotarare.
Oragios, Furtunos vijelios.

Oral, Din gura, prin via grail.

Oranj, Portocald, portocaliii.

Oratie, Rugaciune, cuventare, discurs.

Orator, Vorbitor, care tine un discurs. Orator sau oratorig se numesee ,i un loc de
de rugaciune, o biserica mica, o capell intr'o
casa boeresca particulara.
Oratorio, Oratoriu, bucath de musica religiosh cu choruri.

OrbitA, Drum desrris de o planet in junil srelui, gaura capului in care se afla
ochiul.

Orchestrit, banda, de musicanti, locul musi--

cantilor in teatru.

www.dacoromanica.ro

177

Orehita, Umliarea 1315qe1or.

Ordin, Ordine, rand, qir; oranduela; porunca;

decoraVie; societate af care membri fac jurAmint cand sunt primitT in ea.
Ordinal, Ce arat ordinea, rindul, sirul.
Ordinar, Obicinuit ; prost.
Ordine, v. Orclin.
Ordonantif, Porunca ; medicamentul prescris
de un doctor ; ordin de plata ; militar alipit

pe langa un superior spre a'l servi.

Oreogralie, Descrierea muntilor.

Orfeon, Societate si sada de musica.
Orga, Organ, ulasnet.

Organ, Ori-ce parte a corpului ce impli-

nesce o functie trebuinciesa vietei; voce ; cm

prin a &arm mijlocire 'sl-arata cineva voiMa,
dorinta.
Organisatie, intocmire, orfinduira, alcAtuire, etc.
Organic, Cu organe, cu vita.

Organist, Flapetar,

Organism, Ori-ce corp organisat ; totalitatea

functiunilor ce le executa organele.
Orgolios, Kandru (ou inteles de fudulie, de
ingamfare),
Orgolifil Mandrie : ingamfare, fudulie.

Orient, Rasdrit, est.

Oriental, itasaritn.
Orientare, indreptare, cal'auzire.
Oriticiii, Gaul* deschi4atura, resuflatre,

vrana.
www.dacoromanica.ro

12

178

Original, Care nu e facut dupa nici un mo-

del ; uou f. i neimitat ; manuscrisul dupa care

s'a copiat sau tip4rit ; om ciudat.

Originar, De fel (...din...), nascut la.
Origine, Isvor, loc din care se trage ceva
sau cineva.
Orizont, Partea suprafetei pamentesci. unde
se taie, se ispravesce vederea nOstra O. ni se
pare ea so inpreunezit cu cerul ; iatiudere ;
situatie, Mare a lucrurilor.
Orizontal, In drept cn orizontul, i'ntins,
culcat lin oil linia orizontului, s. e. acdsta linie (
) este orientald.
Ornament, Podba.
Ornare, lmpodobire.
Ornitologie, Istoria natural& a pase'rilor.
Orologerie, Csornierie.
Orologiii, Cesornic.
Oroscop, vedi Horoscop.

Oribil, Ingrozitor, infiorator.

Ortire, Grza.
Ortodox, Drept-credincios.

Ortogralie, A.rta de a seri fail greelt cu-

vintele uneT limbi.

Oscilare, Oseilatie, Ilipare incOce O. incolo
ce o face o penduld.
Ospel, Hotel.

Ospitalier, Primitor, gazduitor.

Ospitalitate, Primire bund, gAzduire.
Ostensibil, Ce pte fi aratat; v6dit.
Ostentatie, Fal, ingamfare.
www.dacoromanica.ro

179

.04ie, An aro ii.

Ostil, \Tr'aijmas.

Ostilitate, Vrajmie.
Ostracism, Isgonire, surghiunire nemilOsA.
0 tempora, oomores! Ce timpuri, ce inoravurl!
Otoman, Ture, turcesc.

Oval, Rotund si lunguet ca oul.

Ovar, Organ in care se fac ouele.
Ovatie, Primire en onoruri.
Oviform, In formk de oil.
Ovipar, Ori-ce animal ce face oue.
Ovoid, Ve41 Oviform.

Ovovivipar, Animal ovipar ale ci-lrui one

.elocege in pAntecele mamei nascdnd pu

viT ;

ast-fel este vipera.

Oxicrat, Otet amest. cu de 30 de ori pe a-

Vita apg..

Oxid de fier, Raging.

Oxigen, Acela din principiile aeruluf ce
sustine resoiratia si combustiunea.
Ozon, Oxigen pus intr'o stare particulara
jnin eleetrici tate.

P.
Pacient, Rabator, bolnav.
Pacientil, Rabdare.
Pacific, Pact n ic.

Pacilicatie, ImpAeare.

Pact, Legturd,

www.dacoromanica.ro

180

Pactisare, Unire prin invoial.

Paganini, Renumit violonist italian, (1784-1840).

Pagine, Fata und foi.

Pagiti, Paj, Met alipit pe Fang, un print,
etc., pentru s'l servi.

Pahiderm, Animal en pielea f. grsk ca

poreul, elefantul ete.
Pair, Senator.

Parte, Demnitate de pair.

Palanchin, Pat, scaun purtat de dmeni qi

servind de trsur Omani lor InsemnatT in India ci China.

Palat, Cas6 mare, domnscii, regsed, etc.
Paleogralie, Sciinta scrierilor vechi ; arta
descifrarai.
Paleentografle, Descrierea corpurilor organisate fosilePaletil, Scndnrieg pe care pictoril 'ci tin
v6pse1e1e nand lucrzrt.

Paliativ, Medicament care alinA nume, dar

1111 vindecil.

Palid, Serb6d.
Paliditate, veilA Palre.
Palinedie, Retragerea vorbelor rale ci 4ise
contra cuiva.
Palladium, Statua Pallader (Pallas) ce tre-

cea ea o garantie pentru siguranta Troiel ;

garantie ; metal argintiii, se afla in platink
ser %TA p. fabric. instrum. de precisie.

Pallas, Minerva Instil ca 460, r6sboiulul.

www.dacoromanica.ro

181

Palmier, Curmal.
Palmiped, Pase're en piei6re late, precnm :
eisea. rcqa, etc.
Pa lOre, Gal benll.

Palpare, Pipaire.
Palpabil, Ce pOte fi pipAit,
Palpebrit, Gng.
Palpittatle, Btaie de inimk svacn611.
Pa Indian, Mocirlos,

Paludhl, Mocirra.
-Pala let, Scriere violenta, adesea injuriOsA.
Pamfletar, Scrlitor de parnflete.
Pampas, Cfimpil cu num6rOse turme de boT

qi de caT sgbatici in America de Sud.

Pan, peul campilor, al pstorilor qi turmelor.

Panac4., Remediti universal, Mc p. orl-ce bOla.

Pancreas, Ghindura afl6tOre in pantece litre

scat si splina, produce nn sue numit pancreatic.
Pandecte, Culegerea hotiiririlor vechilor jurisconsulVi romani, ftioutd din ordinul imper.

Iustininn care le dete putere de lege.

Pandemonium, Locavul diavolilor ; adunare

de Omeni stricati.
Pandora, Frum6s6. virgin'.i mitologica pe

care Joe, sup'erat el Prometeti a rpit focul

divin dandu'l Omenilor, o trimise re pamnt
cu o cutie in care erati cuprinse tote relele
Impreung, cu speranta ; relele se riSspndilA
in lume Ft numaT perarAa r6mase in fundul
cuti el.

Pandur, Vechiii soldat romiin ; jandar ungur.

www.dacoromanica.ro

182

Panegiric, Discurs de laud/.

Paula, Snaaima.
Panel!' et eireenses, Paine i petrece-1 (jocuri

publice in circ) cereau Romanii din timpul

decadentei de la stapnitorii lor.
Pangermanism, Tendinta de a strange pe

tote poprele germane sub acelas sceptru.

Panorama, Tabloii Ida-00,nd uu oras, o IA
talie, etc.
Panromanism, Dorin patriotic/ de a vedea...
tOte 't6rile romanesei si pe toti Romanii _mutt
sub un singur si acelas Domn Roman.
Pansament, Spalarea si legarea unei rani.
Panslavism, Aspiratiunile Rusilor de a.
domni el peste tOte popOrele de origine slava.
Panteism, Teorie filosofica ea universul este.
.

insus Dumnedeti.

Panteon, Templu roman inchinat tutulor

deilor, iar adi templu in care se depun rema
sitele p/mntesei ale Omenilor celor mai in
semnati al unel teri.
Pantometru,Instrument de m/surat unghiurii
si inaAimi.
Pantomima, Joe teatral executat numai prin

gesturi si fir/ cuvinte.

Papoterie, Fabrica sail pravalie de tot felul

de hartie.
Papirus,Planta ce servia invechime callartie._
Paquebot, Nava de transportat mosagerii i.
calelori.
Parabola, Alegogie ce cuprinde un mare a
dever ; Halewww.dacoromanica.ro
curbd.

183

Parachronism, Greseala ide a spune c un

fapt s'a petrecut mai tar4ra de cat atunci

cand in adeve'r s'a petrecut.

Parada, Ceremonie. ala it ; ingi mfare; aprare.

Paradigma, Exemplu, model ; tabla, scara.

Paradis, Raiu.
Paradox, Parere conti
de cea obieinuita:
a spune ea saracia e mai buna de cat bogaVa, e uu paradox.
Paradoxal, Caruial plac paradoxele.
Paratinit, lin fel de uleiu de cai.13 mil de panaant.

Parafrasil, Deslusire mai largb." de cat simpla

traducere a suvintelor.
Paragraf, Mica despai .titura a aura discurs,
capitol, etc. aretata adesea prin sernnul .
Paralel, Paraleht, Linie sau suprafat,a ale
careT tote punctele sunt de o potriva departate de o alta linie sail de o alta suprafata
(

) ; asemtinare intre dou'S" lncruri.

Paralpsil, Figura retorica prin tare se a-

trage luarea aminte asupra unui lucru pe care

ne prefacem a'l trace cu vederea-: nu voiii
spune nimic despre nedemnitaiea purtetrei, d-tale etc.

Paralisare, Amortire ; slabire, impiedecars

de a se misca.
Paralisie, Dambla care impiedeA e bolnav de a se mipa ins& nu'i causza mOrtea
in data.

Paralitie, Damblagiil.
Parapet, ingradire de zid, ptimnt, ete. in
jurul unui pod, unei cetiiti ; parmalie.
www.dacoromanica.ro

184

Parasit, Om leneq care mnnce, in tot-d'auna la masa altuia ; plante parasite, car! yegetea pe alte plante ; insects parasite, insecte
ve.thmatre call treesc pe alt animal (pgduchii),

sau pe plante (filoxera etc).

Parc, G-rdine, mare ingradite, cu ziduri, canturT, etc.

Pareinionie, Sgfircenie, calicie.
Pareimonios, Sgfircit, calic.
Parcurgere, A. strabate, a umbla ; a citi iute.
Parcurs, Drum strbItut, umblat de cineva.
Pardeslii, (frantuzesce pardessus : pe de a-

.supra), Haink ce o pertg un oran pe de acupra celor-l'alte baine in sozonul de prima,-vark i de temn6.
Pardon 1 Me rtg I Me ertatil
Parantes, ParantesA, Fras pus in mijlocul
-unui period si formfind un inteles deosebit ;
-semnele co arata o parantesa : ( ).
Parfum, Miros placut ; ape, mirositre.
Pari (al), Se (lice de hfirtit de valere ce se
vend la burs& dupe, valrea lor nominal& fare,

urcare sail sadere de pret.

Paria, in India om din clasa cea ma! dispretuit i cu care nimeni nu vrea s aiba

a face ; om dispretuit gi ocolit de told'.

Paricid, Omor, saii omoritor de Orin-0'.
Paritate, Semenare ; acelas numer in ambele prtI

Parjur, Sperjur jure:mint mincinos ; om ce'ci

cake, j nrm entul.

www.dacoromanica.ro

185

Pa lament, Adunare legiuitre, Camera, Semat., etc

Parlamentar, Sol trim is spre a face sail

primi propuneri de pace iutre doua puteri beligerante ; cuviincios.

Parnas, Munte care era locuinta Muselor.
Parodic, Imitatie hazlie In prosa sail ver-

-Burl a line buct literare serise.

Parola, Cnvint ; lozinca, secretul unei santinele.

Parole d'honneur! Pe cuvintul mail de onrel

Paronini, Cuvint asemanator cu altul atit

prin etimologia sa ckt i prin sunetul sii :
eminenf iminent.

Paroxism, Cel mai mare grad al crisei ;

timpul cel mai periculos al blei ; furia cea

mai viol enta.

Partial, Partinitor ; numai intr'o parte (a

t are, etc.)
(cuiva.
Partialittate, Prtinire, faptul de a tine parte

Participare, Participatie, a lua parte.

Particula, Partici ca.

Particular, Deo sebit pentru sine.
Particularitate, Imprejurare deosebita.
Partisan, Parta ; om de partid .
Parura, Podba.
Parvenit, Same ajuns bogat .
Pasager, Treater ; dilator.
Pasagiil, Pasaj, Trecere, ulicidra; mai multe
frase citate dintr'o bucata literar a.
Pasibil, Supus la... (ped6psa, etc)..
www.dacoromanica.ro

186

Pasionat, Plin de patimg ; aprins.

Pasiune, Patin*. suferintg ; boll.
Pasty, Care suferg luorarea altula, copila
are nuntal calit1 pasive; supunere pasivet, Orbg,
Mfg nbC o Impotrivire , datorie pasivd, ce tre-

bue s pltim noi, prin opos4ie la datorie activet, ce ni se datoresce nog ; tte datoriile unui
falit : pasivul intrece activul, insemnz cg datoriile ce trebue sg le platscg falitul suut

mai marl de cat averea ce o are.

Pastel, Creion lgcut din culorl pulverisate;

desemn fgcut cu ace:it creion.

Patent, Vgdit, oe nu se pOte triggdui.
Patentit, fir pentru neg*1 ce'l face cineva;
hrisov, decret, diploma"; certificat de santitate
dat corgbiilor ce pleg; dreptul ce'l are cel cok
a inventat o masing, etc., de a fabrica
exploata numai el inventia sa.
klb Patern, Prointesc.
Paternitate, Calitate de tat ; cercetarea
paterniqe1 este intet gisrt, insemnzg. cg nu e
permis de lege ca o femeeie ce a facut nu
copil nelegitim s dovedeascg inaintea judeciAei cg tatal copilului este cutare sau cutare.

Pater, Noster, 'fatal Nustru.

Patetic, Miscgtor, duios, induiosgtor.

Patiserie, Prgjiturg de la cofetrie:.

Patologie, Partea mediciuei ce tratkg despre natura i simptomele brlelor.
Patos, Arta de a aVta patimele, de a mips

inima, de a induiosa.
www.dacoromanica.ro

187

Patrician, Aristocrat, boer nobil.

Patrimoniii, Bun pririntesc, aver& moOenitrt.

Patronimic, (Nume), De familie.

Pauper, Serav.
Pauperism, Paupertate, SarAcie.
Pavagiii, Payaj, Pardoselg., caldarAm.
Pavilion, Curt, frunclar, chiosc; stg.
Pectoral, De piept; centra durerer de piept.

Peculator, 114 care furl bani public!.

Pecuniar, BAnesc.

Pecunie, Bani, parale.

Pedagogie, Arta de-a cresce copir.
Pedant, CArturar, om cu pretenOT marl de
stiin
i care se face de ris din causa migdloOel sale, fie el chiar un adeve'rat om desciinVa.

Pederast, Cel ce obicfnuesce pederastia.

Pederastie, Vii criminal ce const intrebuintarea betilor sail bgrbatilor drept fete

sail feinel Ia desfiiinare.

Pedestru, Care umbl pe jos.
Pedicur, Doctor de b'enturi.
Pedinculg, Coda unui forT saii until fruct.
Pegas, Cal inaripat care cu o loyiturrt de
picior facu sg. iasa din Helicon fantaina din
care pos0 '0" Nati inspira.cia, a inctt.eca pe
Pegas, a face versuri.
Pe krill,
; panic.
Pelerinaj, Hagialic.
Peleton, Pluton, gruprt de soldati.
Penalitate, Pedpsg,; codul penal, carte de
www.dacoromanica.ro

188

legi in care sunt scrise pedepsele ce se eavine pentru cri-ce deliet sad crimi.
PenatI, Deit de casa a celor vechi.
Pendinte, Atarnat ; neisprvit, incl.
Pendula, Limba csornicului de perete; in .

auq1, acest csornic, corp greil, atarnat ast-fel

ca se mipti incdce i incolo.
Pend, Pensul, condei de par pentru zugravit.

Penetrare, a patrunde, a strabate, a trece.

Penibil, Anevoios, neplAcut.

Penitent, Pocait.
Penitenta, Pocainta.
Pentateuch, Cele dud carti ale lui Moise.
Penultim, Inainte de cel din urma.
Pepiniera, Resadnita ; adunare de persne
bune pentru o profesiune.
Percepere, a strange, a aduna, a prieepe,
a intelege.
Perceptibil, Ce pte fi adunat, incasat ; ce
pte fi zarit, sinrtit.
Perchlsitie, Cercetare aspra , perchesifie domiciliard, cercetare judecatorsea, in casa u-

nui banuit.
Percusiune, Lovire, eiocanla.
Perditie, Pierdere.
Peregrinaj, Pelerinaj, calkorie depatata.
Peremptie, Anularea, stiugerea nna procedun ce n'a fost urmata in termenul fixat.
PeremptoriA, Decisiv, hotaritor, care nu pte
fi trigAdnit.

Per fas et nefas, (Latinesee: Prin ce este

www.dacoromanica.ro

189

permis qi nepermis) Cu t6te mijlOcele, cinstite

s It necinstite drepte sat. nedrepte.

Perfect, Desavarqit ; care are Vote insugirile bune.
Perfectibil, Ce 'mite sil ajungil a fl. perfect..
Perfectionare, a face mai perfect.
Pertidie, Viclenie.
Perforare, Gdurire.

Periclitare, Primejduire.
Pericol, Primejdie.
Periferie, Ocol, circomferinta, conturul unei
ourbe ; suprafata exteriOra a until: corp
Perifrasil, Intorstura de vor IA pentru a
exprima ceea ce nu vrea eine va sa spue direct.
Perirnare, Stingerea, curmarea unui proces.
Perimetru, Circonferinta, conturt ; ocol.

Period, Peritida, Bucata de timp ; frasa al.catuita din mai multe membre cart- la un loc
dail un inteles complect ; sorocul femeilor.
Periodic, Care se reintOrce la anume timpurl, (liar saptamanal, lunar, trimestrial, etc.
Periodicitate, IntOrcere sat. intamplare din
not la timpurt hotarite.
Peripetie, Sshimbare repede in situatia u-

nlit emit de roman sali de teatru, desnodamentul unei piese teatrale.

Peripnettmonie, V ecP: Pneumonie.

Perisabil, Pieritor.
Perisologie, Repetare de prisos qi in alte
cuvinte a unut lucru deja explicate.
Peristil, Galerie de columne in jurul unet
cladiri.

www.dacoromanica.ro

Periton, Membrane le ce acoper cavitatea

.abdomenului

Peritonitit, BMA' a peritonului.

Perhl, NIargaritar.

Permanent, &atomic, ce ramane totdeuna

acolo uncle este.

PermanentA, Statornicie,
stramuta re.

necurmare, ne-

Permeabil, Ce pOte fi petruns.

Fermis, Ingg.duit, invoit, ertat a se face.
Permisie, Voe, inOduinta, invoire.
Pernicios, Primejdios, vtmtor.
Perorare, a vorbi mult 1 cu ore care emfasg.
Peroratie, Conclusia, incheere a unui discurs.

Perpenaienlar, Ce cade drept pe o suprafa ta. formand un unghiu drept, s. ex. (1)
Perpetrare, Svrii e.
Perpetuare, a face sl dure4e ceva vednic-

Perpetuii, Necurmat, vecinic.

Perplexitate, IncgrcAturii z'apgchi.
Persecutare, Perseeutie, Prigonire.
PerseveranticfPersverentii, Star uinta, strAduinta mare ; rabdare.
Persiflare, Lucre in ris cu vorbe forte subtill.
Persistentg, Stgruintii, neclintire.
Perspectivil, Vedere, infdt4are, priveliqte.
Perspicace, Istet.
Perspicacitate, Isteti me, fatrundere ea
mintea.
Persuadare, Persuasiune, Convingere.
Perturbatie, Turbur are, intrerupere.
www.dacoromanica.ro

191

Fervors, Strieat, reu.

(tire.
Perversitate Rutate, miselie.
Pervertire, Sticare (amoravnrilor), inriutaPessimism, P grere c totul eriu in lumea asta.

Pessimst, Om care vede totul In r6u.

Testi,

Cirotai

Pestifer, i nci umat.

Pestileng, Molime b616 molipsitre.

Pestilential, Molipsitor, inciumat.

Petitie, P1 ingere, cerere, jalbg.
Petitionar, Cel ce se plnge prin jalba.
Petrilleare, Impietrire, incremenire.
Piastru, Led vechiti.
Picant, Pi.otor
Pictor, Artist care zugrlveste tablouri.
Pieturil, Arta de a zugeivi tablouri.
Piedestal, Picior, temelie pe care se riKlieg ceva.

First, Bucat : monedd, odaie, tun, etc.

Pietate, Cuvio0e.

Pilastru, Stlp parat.

Muhl, Hap.
Tin, Molift, un fel de brad.

Pinacotecil, Galerie de tablouri.

Pirat, 114 de mare.

Piraterie, Tlhrie.
Pitoresc, Pracut I.rin varietatea culorilor.
Plaeid, Blaj in.
Placiditate, Supunere.

Platonic, Ideal.
Tlastogralle, Facare de Mail false.
www.dacoromanica.ro

192

Plaudite, elves ! Cettent. aplaudatt !

Plebe, Poporul de jos, norodal.
Plebiscit, Hotrirea poporulut intreg print
votul direct al tutulor eet ,tenilor.
Pleonasm, Vorbe ad'aogate de prisos.
Plus, Mal mult; afard de, afar& ca.
Pneumonic, Umflarea saii aprinderea p16

manilor.
Podagrit, Reumatisme la picire.
Poemit, Poesie mare.
Politeism, Credinta, in mat multi Damne4ct...
PornpA, Alaiii; tulumbiL
Pompos, Mret.

Pond, Greutate.
Ponderabil, Ce pdte fi cntgrit.
Pontifex, Pontelice, Mare preot.
Port, Gaurele microscopice in piele.
Poros, cu porT, cu gaurele.
Poseddae, a avea in striptinire.
Posesiune, Avere, stapnire.
Posibil, Cu putinta.
Post, Loc, slujba.
Poste restante, Scriste etc., care remne
la pot5., prima, vine cineva i o cere.
Posterior, Partea din dos ; dupti ; m d tArcliii.
Posteritate, Viitorime.
Post fcstum, Dupa s'erbiltre : mud tutul
s'a ispra.vit, prea tar4iii.
Post scriptum, adaus la
scrise mat sus.
Postum, Nscut dupa na t a tatilluI.
Posturit, Positie, atitudiL
hipul cum setine sail strt eine-va.
www.dacoromanica.ro

1931

Precar, Nesigur, slab.

Precautiune, Ferla, pazire, bagare de sOma.
Precedent, De mai nainte, de mai sus ; exem-

plul unui fapt petrecut o data si care serva

spre a se mai face iar ma.
Precept, Regula, povat, inv6tatura.
PreCeptor, G-uvernator de copii, invelator.
Precis, S3urt si copringetor, hotarit, limpede.
Precoce, Timpuriu. copt inainte de timp.
Preconisatie, Lauda, recomandatie mare.
Precursor, Inainte-mergelor.

Predecesor, Care a fost inainte de acela

care e acum in functia acsta.

Predilect, Cel mai placut, mai iubit.
Prefect, G-uvernator, ispravnic
Preferintit, Precadere alegere in favrea
cui-va mai mule de cat in al altuia.
Prejuditiii, Trejudecata paguba.
Prelat, Archieret, episcop, archiepiscop.
Prellminar, Pregatitor.
Preludiii, inceput, pi egatire.
Prematur, Inainte de timp, necopt.
Premeditare, Precugetare.
Preccupare, ingrijare.
Preopineut, Cel ce a vorbit sau 'si-a dat
pare' ea mai nainte.
Preponderent, Cu mai multa greutate.
Presagiii, Preclicere.

Presbit, Cel ce vede numai de departe.

Presbiter, Preot.
Presnmtiune
.
, Presupunere ; fudulie.
www.dacoromanica.ro

13

194

Presiune, Apeiare ; amenintare.

Pretendent, Print cu pretentil la tron.

Prttext, Motiv neadev6rat, scdnitura pentru

a se apera cine-va de o acusare.
Pretor, Mare juclecg,tor.
Pretorhi, Localul juslectitoriel.

Prevalare, Valorare mai mult, a avea maI

multa greutate, putere.
Prevaricator, Tradator, eel ce viude interesele ce '1 s'au incredintat.
Primitiv, Ca in timpul necivilisatiei, ea in
vremile cele mai veal."
PrimogeniturA, Intgia-nasc ere. Drept de primogeniturlt, dreptul la motenire al celor d'intai nascutl.

Primordial, De intaiul rang.

Primus inter pares, intaiul hare egalif

s61.

Principal, De frunte : de cpeafenie ; stapin.

Prim itate, intaitate.

Privare, Lipsire de ceva.
Privatd, UmblatOre, e0t6re.
Privatiune, Lipsa ; lipsire, luarea averet
Privilegiat, Care are Privilegiii.
Privilegill, Drept pe care nuil-ail toti.
Prob, Cinstit, onest.
Probl, Dovadg ; incercare.
Probabil, Care se p6te intempla, pOte fi adev'erat.

Probabilitate, PutintA de a fi, de a se a-

deveri.

Probitate, Cinste, ouestitate.

www.dacoromanica.ro

395

ProblemA, Cestiune de deslegat ; lucru gr en

,de inteles numal de cat; cimiliturd.

Problematic, indoios; despre care nu se
scie ceva positiv.
Procedare, Purcedere ; purtare ; urmare.

Procedeg, Chip de purtare; apucdtura; urmare.

Procedurit, Tote regulile ce hotaresc forma

dupd care se instruesc afacerile inaintea justitieT.

Proces, Pricind, judecatd; mersul unei lu-

erdri. Proces-verbal, Act prin care un fun ctionar public constata un fapt ; dare de smd

despre discutille si hotdririle unei adunarf.

Procesiune, Alain', esire cu icnele bisericesti.

Proclamare, A face cunoscut cu. voce tare

Iotrirea unei adundri.
Procreare, Procreatie Nascere, zamislire.
Procurit, iln puternicire.

Procura'at, imputernicit,
Procurare, inlesnire data cui-va spre a cripdta ceva.
Procurator, Procurant, care are procuret.

Procurer, Judecator alipit pe langa curtl

si. tribunal e spre a cere in numele societatei

pedepsirea celor ce calca legile terei.
Prodig, Riqipitor, cheltuitor.
Prodigalitate, nisi p a prin cheltuelizadarnice.
Prodigies, minunat, neobienuit, peste mesura.

Pro domo sua, Pentru casa sa : pentru interesul propriu.

ProeminentA, Ridicaturd, esiturd, colind.
www.dacoromanica.ro

196

Profitn, liliren; necunosator In cutare ramurA ; om care nu face parte din cutare societate.

Profanare, Profanatiune, PAnglirire.

Profanator, Cel ce spurcg, pthigaresce.
Profet, Prooroc.
Profetle, Proorocie.
Proferare, Rostire.
Profesare, a exercita o meserie.
Profesional, De meserie.
Profesiune, Meserie.
Profil, Trasurile sau fata omu-iui vezute
dinteo parte.
Problaetie, Care feresce de bla.
Profit, C4tig, folos.
Profund, Adanc.
Progenituril, Odrasla; urmasil.
Program, ProgramA, insciintare desluit'a
ce se face in privinta amanuntelor unui concurs, unin joc, unei petreceri ce va avea lee;
ar6tarea liniei politice pe care se lg'a" cineva
c'a o va urma.
Progres, PropAsire, inaintare spre bine.
Progresare, a inainta.
Progresist, Caruia '1 pla ce progrevd.
Progresinne, Mipare inainte, urmare neinirerupt.
Progresiv, Treptat treptat, mereu inainte.
Prohibire, Prohibitiune, Oprire, poprire.
Proh pudor ! Oh, rusine I

Proletar, Ceatn fard nici o avere.

www.dacoromanica.ro

197

Proletariat, Clasa cetatenilor fg.r6, avere.

Prolific, luta' ritor, ce d`a putere de a nasce.
Prolix, Incurcat, lbartat, prea lung.
Prolog, Precuvintare, prefat5..
Promisie, Fagaduiald.
Prornitere, a fgg'adui.
Promotiune, inanatare in rang, in grad.
Prompt, lute, grabnic.
Promptitudine, Iutlb"..
Promulgare, Publicarea uneY legf in Monitor.

Pronunciatie, Pronuntare, Rostire.

Propagandit, Respandire ide idei ce face un
,om, o societate, spre a cpAta aelerenti.
Pruprietate, Avere; insi4ire, putere.
Propriii, Ce este al cui-va : al meu propriti,
chiar al meu ; propriii insemnza," i bun sail
yotrivit pentru, (cutare sail cutare lucru).
Prorogare, Amdnare, prelungire de termen.
Prosii, Scriere sau cuvintarece nu e in versur Y.

Prosaic, Nepoetic.
Proscris, Surghiunit, isgonit.
Proselit, Om trecut de curdnd la alt credint5..

Prosodie, Pronuntarea cuvintelor dupg regulile frumsei i. corectef citifi ; cunoscinta

regulilor dup g. can' treaue sg. se tie cineva
cknd face versuri.
Prospect, Program ce anunta; o carte noug

0 arat conditiunile aparitiunef sale.

Prosperare, Inflorire in afaceri.
Prosperitate, Propit*e, stare infloritdre.
Prosternare, inchinare inaintea cuiva.
www.dacoromanica.ro

198

Prostituare, Ingenunchiare, tarire, tavAlire;

a se vinde, a se desfrana pentru bani, a se

face Prostituattt.

Prostituatl, CurvA.
Prostitutiune, Curvasitrie.

Prostituire, Vedic Prostituare.

Prostratiune, Abatere, slabire, sleire a pu

term'.

Protectiune, Protegiare, Ocrotire, ap6rare.

Protector, Ocrotitor, sprijinitor, proptea.
Protegiat, Protejat, Ocrotit, sprijinit.
Protest, Plangere ; declaratie ce o face cineva

ea nu e multumit de cutare lucru.

Protocol, Proces-verbal despre desbaterile
tinute Inteo adunare.

Prototip, Model, intaiul exemplar al unui tip

ProvidentA, Suprema Intelepciune cu care
e condusii lumea; sprijin, ajutor: acest om generos este provideqa sgracilor.
Provocare, Intaritare, atatare , causare.
Prudent, Cu minte, prevgetor, istet, deqtept.

Pruden% intelepciune care feresce pe om

de o gressg, de un pericol.

Prurit, Mnotterime : bube mid c in produc.

Pseudo, Falq.
Pseudonim, Nume fals, inchipuit, pe care
uniI anton ii adopta spre a subscri operele
lor, precum : Carmen Sylva, in loc de : Elizabeta (regina Romanie).
P sickle, Sufletesc.
Psichologie, .Partea fllosofla ce tratzi1 des.
www.dacoromanica.ro

199

pre suflet, despre moral si despre inteligenta.

P. T. Prescurtare in loc de : pleno titulo (au
titlul :intreg) sati.prcemisso titulo (cu titlul spus

din eapul loculni). Se pune pe afise, circulari,

etc., destinate a fl impartite la persOne de

tote gradele, spre a se arna ca de si exem-

plarul ce'l aveti in mand nu mentionza titlul

ce vi se cuvine, totusl acel titlu vi se db; si

v6 puteti inchipui ea el e pus in locul luis P. 7'.

Pubertate, Virsta ce urmza dupa virsta

copilarieI si in care casatoria e deja permisa.
Pudibund, Pudic, Ru.,inatic (de nevinovAie).
Pudicitate, Rusine feciorsca si nevinovata.

Puthire, Rusinea ce o simte omul onest.

Pudr, Praf ; faina de orez.
Pueril, Copilaresc.
Puerilitate, Copilarie.
Pugilat, Bataie cn pnmnul.

Pulbere, Prat (de pupa, etc.)

Pulmonar, De plamnl.
Puls, Pulsatie, Bataia, svacnirea sangeluI
din vine.
Pulverisare, A pisa, a preface ceva in praf.
Punctual, Puntual, Toemal exact.
Punctualitate, Exactitate, regularitate.
Puncturii, Tinta eu virf ascutit ce intl.& in
cOla de hartie ce se tiparesce, facand o gain%
care serva apoi la potrivirea aceleasi Nile and
se tipresce cealalta faka.
Pupa, Partea dinapoI a unei corabii.
Pupil, Copil nevristnie pus sub tuteld.
www.dacoromanica.ro

200

Pupila, Lumina ochilor.

Pupilar, Care privesce pe in pupil.
Pur, Curat.
Purgare, Curgire.
Purgativ, Curgenie (medicamentpentru a esi).

Purgatorift, Lee de ispsire in care (dup.'

credinta catolicilor) se due sufletele mortilor
spre a se curdti de pdcate si de unde tree
apoI in raiii.
Purificare, Curtire, limpeclire, 16murire.

Purist, Om migCos care cautd puritatea

limbei a stilului. a moravurilor, etc.
Puritan, Name dat in Englitera si Scotia

prsbiteranilor cari se pretindeau a fi ceT maT

religiosi; persiond cu purtari curate si cu idef
aspre.

Puritate, Curgtenie, nepdtare, nevinovgie.

Purpur, Ros.

PurpuriA, Stacojiii.

Pusilanim, Ca suflet raic, fricos, slab, etc.

Pusilanimitate, Micime de suflet, slbiciune.
Pustulit, Bubg.
Putang,. Curvd.
Putativ, Care trece a fi drept ceea ce nu este.
62-

Q, IE. D. (pod erat demonstrandum), Ceea ce

a trebuit s:I. demonstram.
Quaker, Partisan al sectei intemeiatd ]a

www.dacoromanica.ro

201

1647 in Englitera d.e cismarul George Fox,

numita. Societatea Amicilor" sau Recunosceloril Luminif". Principiile kr nu le irtd.
s'a," alba popi, s6, facI juedmint, sk" fig. soldaV,
:A

porte haine luxOse. etc.

Qualls lir, tails oratio, Cum e omul ae,

43 i

discursul, adicA dupg, vorba se cumisce

omul.
Quantum, CAtg.i.me, sumg,.

Quantum mutatus ab illo ! Cfit s'a schimbat

de atunci!
Quasi, Ca I, ea si cum, ori si cum.
Quidam, Oarecine, eineva,

Quiquid agis, prudenter agas et respice

num, Tot ce faci s'a." faci cu bagare de sOmg

ci s5 te endesci la sfrsit.
Quidquid delirant reges, plectuntar Achiyi,
Ori de fate or inebunesc regii, Acheenii,
(G-recii) aunt bg.tut1: PopOrele sufer 6. totdOuna

din causa prostiilor guvernantilor.

Qui pro quo, N."0.105.
Qui tacet, consentit, Cine tace, consimte.
Qui viye, Cine'i acolo ?
Qui viyra, yerra, Cine va tri va vedea.
Quod licet JON% non licet boyl, Ceea ce
este permis lui. Jupiter nul este permis ci
unu boIi, adic. pe romanesce : Ce face popa
nu face satul.
Quos yult perdere, Jupiter dementat prius,
Aceia pe earl' Jupiter vrea sl prapgdsea,
'I inebunesce mat intia : Cnd. Dumnezeu vrea
www.dacoromanica.ro

202

sg, prapa'dsca, pe un om, IT ia maI intai mintile.

Quot capita, tot sensus, Cilte capete, at'atea

pgzeri.

Quota, Parte drptg cat se cuvine fie-caruia.

Quotidian, Dilnic.
Quonsque tandem ? Pang, and dre ! ?

Rabat, Seadere din prat.

Rachitic, Ghebos, cocoqat.
Radiatinne, Stergere.
Radical, De la Radacing ; om cu principiI

politice inainte .i care vrea o schimbare radicald, o reforma totalg, deplina, incepndu-se-

de la radacina ; cuvnt radical, not, a cdrui

radacina e straing.

Radicalism, Sistemul acelora earl cer re-

forme radicale.

Radios, Stralucitor,
Rama, Cercevea.
Ramburs, Cana X. din B. trimite marfg luI Y.

din P. pentru o suma Ore-care (pe care n'a

primit'o Inca, cad. Y nu vrea sil'I trimtg.
baniI pang nu va avea marfa) i Insarcinza.
pe chirigiul, pe oficiul postat al caiel ferate
adica pe acela cu care trimite marfaca sa
nu'l predea luI Y marfa pang ce Y nu'l va
plati costul eT, acesta trimitere se slice cd s'a

facut prin ramburs. Se intelege de sine el

www.dacoromanica.ro

203

chirigiul sau oficiul care a primit baniT de la,

y II inaintzil luT X.
Ramplasare, inlocuire.
Ramplasant, Loc tiitor, inlocuitor.
RancunA, Ciuda, necaz, pica.
Rapace, Hrapitor.
Rapiditate, Repepciune.
Rapsod, Nume dat de Greci celor ce umblaii
din ora in crag recitnd cnturile poetilor,
i maT cn snid pe ale ha' Homer.
Rapsodiel La ceT vechT, bucAl scdse din
poemele lul Homer ; 04.1 se numese ast-fel
buctT de versurT saii pros6 inqirate la.r6. noimL

Rara avis in terris, Pas6re rar5. -pc p'ament,

De obiceiii se citzrt numaT cele d'intal doua.
cuvinte : rara avis.
Rani nantes in gurgite vasto, CAT-va naufragiatI plutind pe deasupia, uneT intinse prilpastil.

Rasit, Nm, vit.

Ratificare, a confirma in mod autentic, a

Inta'ri in mod formal i. legal (o invoill, etc.).
Rationabil, Bine cugetat, cu minte, inteleptesce.
Rational, Conform cu ratiunea cu drpta judecatd, intemeiat pe judecata minteT snthise ;
In astronomie se numesce horizont rational, un

cerc mare ce tae cerul i. pamntul in duce,

hemisfere.
Ratiune, Minte, cugetare sAnAtsg, judecatg.

drpta, iiii intelptg cu care e inclestrat omul;

ratiune de Stat, motivele ce inping pe un guwww.dacoromanica.ro

204

vern a lua o hotarire in interesul Statului.

Rafiune se numesce ei portia de mncare, de

nutret ce se imparts dilnic soldatilor, prisonierilor, tte.
Reabilitare, Restatornicire in starea de mai
mainte, reintrare in drepturile pierdute, real,patarea stimei.
Reactionar, Dusman al progresului politic,
dueman al liberttei poporului.
Reactiunc, in politica se numesce reac.fiune
lucrarea unui partid care se impotrivesce progresului ei vrea sb; readnea, starea lucrurilor
,din trecut.
Real, Adevrat, in fiinta, care este in reaZitate; monedd spaniola in valre ca de 25 bani.

Realisabil, Care se 'Ate realisa, implini.

Realisare, implinire: 's-i-a realisat fagaduduintau, adeverire: prevederile mele s'aii reali-

sat", a face : a realisMt o mare avereu ; in

termeni de bursa realisare se numesce a preface in bani, a schimba hartiile ce le are cineva

ei a lua bani pentru ele.

Realism, Doctrind filosofica din evul mediii

care consista a privi ideile abstracte ca nisce
fiinte reale; tendinta unor artieti ei liteiatori

din dilele astre de a ne infdtiea natura ass,

cum este ea in adev6r.

Realist, Partisan al realismulut.

Realitate, Adevr v'edut si pipilit, fiintarea
adevarata a lucruiilor; in realitate, in adevdr.
Rebel, Re'svratitor, nesupus.
www.dacoromanica.ro

205

Rebeliune, Re'svraire, r6sc616..

Rebus, Ghicitre ee consei in a exprima en-

vinte satt frase prin litere, semne si figuri amestecate al caror nume sunil tocmai ca frasa
ce am voit s'o aretAm in forma de ghicitre,
s. e.: AA,... aa... (am marl amia a marl', a
mici).

klepadate.

Rebut (lucrurT ciqute in), Pierdute, stricate

Recalcitrant, Nesupus, neascultt6r, IudrKtnic.

Recapitulare, a spune din nou ins& pe smut

ceea ce s'a mat 4is o dant.
Recensgmint, Lucrare administrativ& ce con-

sist& in a numra popula0a unui Stat, unuI

oras, a numerat sufragiile unui vot.
Recent, Nou, de curand intimplat.

Recepisa, Adeverin0. de primire.

Receptacol, Loc in care se aruno gunoiul;
canal de scurgere.
Recertiune, Primire (de musafiri).
Recet5, Retetil, Surna incasatt; compositia
until medicament ; insemnate ce inva0, cum
se gatesce cutare sau cutare fel de bucate,
cum s& se scdta o pata, etc.
Rechisitie, Cererea ce o face guvernul de
a 'i se pune la dispositie lucrurile sau meni./
de can are nevoe In casuri extraordinare.
Rechisitoriti, Cererea sau diseursul unui
procuror.

Reintrcere spre reu ; Nvirsirea

unui nou fapt pedepsit de lege de catre o persOnri, care a mai fost osfindita.
www.dacoromanica.ro

206

Recidivist, Care cade in recidivet.

Recipient, Vas, cutie, lad.

Reciproc, Tot astfel i dinteg, parte si din
alta : iubire reciprocit intre amid."
Reciprocitate, Asem6nare din amindou6 sail
tote pa'rtile : naci exist o reciprocitate, de interese, de iabire" etc, insemnla : aci to:4T
all acelasi interes aceeasi iubire."
Recitare, A spune pe din afar, pe pe rost.
Recitativi%, Un fel de declamatiune scris6
pe note in care cAntul nu e rupus mdsurd.
Recitator, Declamator pe de rost.
Reclamit, Lana, p1atit facutit cuiva intr'un
ajar ; ori-ce publicatie, precum afise, circulri,
anunciurl prin 4iare, facut de comerciantI,
industriasi, etc., pentru a'I recomanda marfa.
Reclamare, Reclamatie, Cerere, plangere,
jalba, impotrivire.
Reclusiune, lnchisbie in care osanditii Bunt
Mitt s lucrecie, impartind cu Statul produsulmuncel kr.
care.
Recompensit R6splat. Reconciliare, Imp 6
Reconfortare, Intarire, mang ere.
Reconstituirc, ReinfiinOre, zidire din not..
Reconventiune, Cerere ce o face With] con tra celui ce a reclamat int-di in potriva luT,
si inaintea aceluias judecator ; acsta se numesce cerere reconveniionallt.

Recreatie, Resuflare, odihn6, petrecere.

Recriminare, a respunde cu invinovititri la
invinovatirile ce ni se fac.
www.dacoromanica.ro

207

Rectificare, a indrepta, a drege.

Rectitudine, Dreptate (in purtarea, in fap'tele cuiva).
Recto, Int Aia faVa a unel: fol.
Rector, ef al und universitatl.

Rectorat, Functia de rector, sail timpul ct

a ocupat cineva asstg fun cVe.

(marl.
Rectum, Cel din urmg, din cele trei intestine
Recuperare, RecapAtare dobandire.
Recurgere, Alergarea la cineva pentru a'i:
cere sprijin.
Recurs, Ctiutare de ajutor; recurs in casuOe

cerere facuta curtii de casatie ea ea sl revizuiasca si sa anuleze hotararea unei cur0 sau
unui tribunal.

Recurent, Cel ce a falcut recurs in case:tie.

Recusare, a respinge, a nu voi s'a recunsca
c ompetinta unui tribunal, unui judecator unuul

jurat unui expert, unui martor.

Redactare, Veqi Redigere.

Redaetie, A1e6tuirea unni ziar, unei car Vi
unel scrieri; totf redactorif ce luer& 45. la un

(liar, etc., localul in care luer646. redactori.

Redactor, Cel ce redige, alcatuesce scrie un
4iar,
Redemptiune, Mntuire, re'scumprare.

Redevabil, Dator, indatorat.

Redigere, a alegtui materialul, manuscrisu
unui 4iar. unei egrV, unei a:lien; a seri'l
asterne pe hrtie.
Redingotl, Gheroc, hain brbgts . cu pole
www.dacoromanica.ro

208

lrnal ai drept lnainte.

Reducere, Reductie, Micqorare, s,.Adere.

Redutil, Cettitue singuratia,; sal public&

de bal.
Redutabil, Infrico0Aor, spainAnthtor,
Reeditare, a edita din nal.
Reelectiune, Realegere, alegere din not_
Refectoriii, Sufragerie, sala" de mancare inteo ac616, inteo manastire etc.
Referare, a aduce ceva la cunoscinta cuiva
a'T cere pilrerea; a se refere, a se indrepta,
a se adresa.
Referat, Raport. Referendar, Raportor,
Reerendum (ad), Cu cond4ia de a refera, de

a raporta, de a aduce la cunoscinta celui in

drept ai a afla parerea saii hotardrea lui.
Referinth, Se dice despre persaele la earl

pte s ia cineva informatiuni asupra acelnia

care core un post.
Reflectare, Resfriingere; a se resgandi, a
cugeta serios.

Reflexune, Resfrangere; resgandire, cugetara

matura,
Reflux, Miparea nArei care se retr ge dup.&
flux.
Refractar, Nesupus.
Refractie Frangerea radelor, schimbarea directiei luminei and trece dintr'un loc in
altu 1.

Rcfren, Cuvinte repetate la sfa4tu1 fie-

eaiu cuplet dinteuu antec ; ceea ce un om

www.dacoromanica.ro

209

repeta niere : e tot acela0 refren.", tot can"

teoul eel vechiii.
Refrigerant, Recitor, recroitor. Refrigerio

tie, Moire.

Refrigent, Care are facultatea de a schimba

directia ratlelor lumin6se.

Refugiare, Alergare la cineva saii undeva

pentru ft se addposti, pentru a se ascunde,

pentru a scgpa de pericol.

Refugiii, Schpare, adttpost.
Refus, Refusare, Respingere, neprimirea unui lucru ce ti se dd., unei cererl ce 0 se
face etc.
Refutabil, Ce /Ate fi combItut.
Refutare, a combate un argument en altul.
Regal, Regesc ; prfinz, masa. chef
Regalare, a da o masd, a face chef.
Regat, Tara guvernatd de un rege.
Regenerare, Renascere, Regenerator, RentscAtor.

Regent, Regentit, Loctiitor saii 1octiit6re de

Donal, de rege, cat timp tronul e vacant.

Regentit, Loeotenentsa Domniscd, regsed,

pe timpul cat tronul e vacant sail motitenito-e
ml oordneI e nevristnic.
Reglad, Omor sau omoritor de rege.
Regie, Administratie ; a execute o lucrare
In regie," a o face singur pe socot6la sa.
Regim, Guvern, administratie; train! ce'l
duce cineva In privhita mancare, biuturel,
odihnsI etc.

www.dacoromanica.ro

14

210

Regional, Judetian, districtual.

Regisor, Administrator, Registru, Conclica.
Regiune, Parte de loc, de taxa, etc.
Regnicol, Pamntn. Regan, Domnia.
Regres, lnapoiare, intrcere inapoi (la rgul
de mai nainte, etc).
Regret, Cainta, parere de r61L
Regretare, a se cgi, a avea prirere. de rai,
Reintegrare, a pune pecine va iar la locul
de mai nainte, a'l numi iar in functie.
Reiterare, a face din noil ceea ce s'a ma
facut odata.
Re lache, Reim, Repaos (la teatru, cAnd nit
se jca o 4i sail. mai multe dile).
Relatare, a povesti, a spune.
Relatiuue, Povestire, deslusire; raport ; legaturii, intro duoi sail mai multi insi, corespondenta.

Relativ, Despre, privitor Ia, in privinta (put

Will sail cutarui lucru).

Relevare, a nu lgsa s trcft sub t4cere, a
nu trece on vederea.
RelicvA, Mste Relicvat, RAmii0ta.

Relief, Sculptur& sail gravura ale caret figull aunt ridicate, scse, esite afara.
Religie Credinta, Religios, Evlavios., danger.
Religiositatef Evlavie, sntenie,
Remaniare,Schimbare. prefacere.
Remarcabil, Vrednic de observat, dEt '11semnat oni remarcabil, insemnat mare
Remarcare., a observa, a baga bine de sinn.

www.dacoromanica.ro

211

Itemediare, Vindecare ; indreptare.

Remedig, Lk indreptare la un rgri.

ReminiscentI Readncere aminte de un lncrn

sprOpe n itat
RemisA, Sc'adere din pret ce se acordi comisionarilor; suma ce se lash' ea resplatii unul
perceptor, incasator, etc, aminare, int6x4iere,
crtare; o pron.

Remitere, Predare, a da in mgna cniva.

Remontit, Cnnip'eratre de cai pentrn armatit.

Remorcare, Se dice de un vas care trage

dupa sine un alt vas legat de el en o funie

numita remorcd. Remorcher, Vapor care trage

41110 sine alte eorbiT,

Remunerare, Plata , Remuneratorig, Cu

,platA.

Rendez-vous, (RandevO, intenise, loc de int.

Renegat, Care 'g-a renegat, lepAdat credintg.

Reutit, Sum datorith pe fie-care an pentru

'banii imprumutati en dobfindg, sari moif axendate; venit.
Renuntare, Desdicere. lep-adare, a nu mai Voi,

Reparare Reparatie, Indreptare, dregere.

Repartitie, lmpArtire intre mai mulV.
Repertorig, Listg. in care materiile sunt
-ae4ate inteo ordine lesne de ggsit; listele in
care. se aratit piesele care se j6c1.
Replicit, R6spuns (la r6spuns).
RepresallY, Fapte saii nAsurT. de Tesbunare.
Reprimandit, DojanA.

Reprimare, Dojeuire, mastrare.

www.dacoromanica.ro

212

Reprisa, Reluare, judecare din not, a upul

proces. jucare din noil a unel piese.
Reprobare, Neaprobare, mustrare.
Repros, Dojana, mustrare.
Reprosabil, Vrednieelti repros, ce merit li
fi mustrat, dojenit,

Reptil, Animal tiiritor; diarist care lingu

sesce pe guvern; fondul reptilelor, fonduriler

secrete cu earl aunt pltitl de guvern 4iar4tif. linguOtorl.
Repugnant, Resping6or, gre0s, scIrbos.
Repugnanta, Gre0, sarba.
Repulsiune, Respingere, scfirbit, urri.
Reputat, Stimat, renomit.

Requiem, (cetermam dona eis: Odih,nesee'01 Rat

gIciune pentru morl, parastas.

Requiescat in pace, Sa se odihnsca in pace.

Reseindere, Rescisiune, Anularea, sfarama

rea unuI act; in anatomie. tere.

Reseisoriii, Motiv principal de recisiune, care-

da lee la recisiune.
Reseript, R6spuns domnesc, fmpitrtesci or
din, decret.

Rescriptie, Ordin, mandat de incasare.

Resemnare, Resemmttiune, V. Resignarep
Resentiment, Ciuda, pica, necaz.
Residare, a'sl avea locuinta, a locui.
Resident, Ambasador de al doilea rang*

Residenta, Resedinta, locuinta. (a until print,.

rege, impArat).

Pesignare, a se leplida de o functie, de tut

www.dacoromanica.ro

213

leneficiii in folosul altuia; a se resigna, a se

snpune, a a0epta au rraidare.
Res judicata pro yeritate habeteur, Lucrul
judecat e privit ca un adev6r.
Resiliare, a desfiinta, a anula (un act).
Resistentl, Impotrivire.
Res nullius, Lucrul nim6nui, hicru. farti.
f3ttiptim.

Resolutie, Deslegare; des fiintare, to pire.

Resort, Arc, masintirie; competintg.
Respectiv, Pe care"I privesee acsta.
Respirare, Respiratie, respfiare.
RespiratorM, Cu care se resufi5.

'Responsabil, R6spun4tor.
Responsabilitate, R6spundere.
Rest. R6111100- Restaurant, Birt, locanda.
Restaurare, Indreptare, intrire.
Restauratie; Rear4are pe loe, pe tron; Inigrire; birt,
Restauraor, Cel ce restaurzk",, "bids+
Restituire, Restituthme, Inapoiare.
Restrictiune, Restrangere. Restrictiv, Re-.
-strngaor.
Resultii, Reese. Resultat, Urmare, efeet.
Resumare, a uraa, a spume pe scurt.
Resumat, Prescurtare; in resumot, pe scurt,
in uutine cuvinte.
Resurectiune, Resculare, reinviere.
Retiradl, Meterez; umbratdre, esitdre.
Retrograd, Care merge inapol; reactionar.
Rotor, Profesor de retoriett.
www.dacoromanica.ro

214

Retoricit, FrumOsa vorbire.

Retractare, ..Retragere a Norbel, desclicere.

lietranpre, Despartire. triere.

Retribuire, a plati, a da Mfg,

Retributie, Plata", lefa.

Retroactiv, Ce are putere asupra trecutu-

lul: ,,Legile n'ai1 efect retroactiv", leglie nn,

pot fi aplicate asupra unul fapt petrecut inainte ca ele sa fie existat.
Retroactivitate, Putere asupra trecutuluf,
Reunire, Reuninne, Impreunare, iutrunire.
ReuOre, Isbuthe, isbindire.
Revaml, .Resbunare. Revelare, Descoperirre.
Revelatie, Descoperire; ar6tare dumne4e6sca.

Revendicare, a cere dreptul aea.

Revendicatie, Cerere. reclamatie curagicisg.
Reverentii, Respect, Inchinciune, plecaciune;

titlu de onOre ce se da odata unor inalte per-

sOne bisericetL
Reverie, tiandire Nisatre.
Reversibil, Care trece asupra copillor dupti
mrtea parintilor.
Revistit, Cercetare, inspecOe; titlu dat unor
publicatiuni periodice, earl se ocupa cu. chestiuni politice, literare, sciintifice, comerciale,
etc.

Revocarc, Rechemare, destituire: a revoca.

pe un prefect"; anulare: a revoca un ordin"..
Revoltit, R6svratire, r6sc616., rezmarit
Revoltant, Revoltittor, Care necajesce. infurl zg, aprinde mania.

www.dacoromanica.ro

215

Ridieol, De ris, vrednio de batjocura.

Rigid; Aspru; strasnic. Rigiditate, Asprime.
Rigre, Stre.snicie, Rigorism, Morel severa.
Rima, Reintrcerea aceluias sunet la afar-

situl a done sat ma! multe versurI.

Ripostare, a respunde eu tarie si iutea.
Ritmn, Mesura, numer, miscare regulata:

proportie, armonie intre partile %mut intreil in

sculptura, in musica, In poesie.
Rit, Ordinea ceremoniilor ce se practica in
cultul religios.
Rival, Protivnic care cautti, sit dobfindesca
acelas lucru, acelas folos ea altcineva
RiTalisare, a se lua la intrecere pentru a
clobfindi acelas lucru dorit.
Rivalitate, Protivnicie intre doul cam dorese
acelas lucru.
Robinet, Cana' -Ova, surub,
Robust, Virtos, tpan. tare, puternic.
Rogatoria, Comisie rogatoriti, cerere ce tin

tribunal o adresza altuia pentru a'l invita

tag faca in intinderea, resortuluI sell vre-un

act de procedursi sail de instruc4ie pe care nu
pte se:1 facii, el insuo.

Roman, Istorie inchipuita in care autorul

descrie pasiunile, moravurile, caracterele, p6vestind. intimplari ce ne interesza.
Roman% Cantee de amor.
Rosa, Trandaflr; trandafiriii, pembra.
Rotatiune, Invirtire imprejur.
Rudiment, Intaile cunoscinVe despre o arta;
www.dacoromanica.ro

216

inceputul unuT lucru oe invai sari face ci-

nesva.

Ruletit, Rotitrt; joe la .noroc usitat din ca-

sinul din Monaco.

Rural Ciimpenesc, tArtinesc, skew); comunti

ruralti, sat.
Rustic, atmpenesc, -Ornesc; mojicesc.
Rating Obicinuinta mare.

S.
Sacerdot, preot. Sacrament, sfnti taind,

grijanie.
Sacrificare, Jertfire. SacrificiA, Jertf.
Sacrileglii, Nelegiuire, ftiede lege.

acrosanct, Prea-sfitnt. Sacru, Sfant.

Sagacitate, Pkrundere, deqtepciune.

Salariat, Platit. lefegiu. Salari Lta.

Sandi, (legea), Lege care oprea pe !met
de a putea veni la tron.
Salind, thug de sare. Sa1iy, Scuipat.
Salivare, Salivatle, Curgerea scuipatulut
sari a balelor.
Salpetrp, SilitrL Salsifis, Barba tapulig
(planta),

Saltimbanc. Comedian, paiaVa, soitas, pg-

pwr, pehlivan,
Salubritate, Cur4enie, sngtate.

Salubru, Curat, sngtos,

Salutar, Bun pentru sang,tate; folositor
www.dacoromanica.ro

217

SalvA, DeescArcAtura de glnte, bubuitura

.cle tun.

Salvare, Mantuire. Salvator, Mantuitor.

Sanctionare, Sanctitme, Inalt aprobare.
Sanctificare, Sanctificatie, Sat Aire.
Sanctuar, Altar, locas sfant.
Sanscrit, Nume dat vechei 14m11 indiane,
4Ie care se crede ca este limba primitivL
Safir, Nestimat de culre albastrA.
Sapient, Intelept. Sanientit. Inteledciune.
Saradit, Ghicitre,' cimuitura:
Aareasm, Luare in ris fOrte muscatre.
.Sareastie, Ca sarcacm.
Sarcofasiic M ormnt. cosciug de pietrA.
Sardanapal, Rege asirian vestit pentru desfraul s6ii; om .desfrAnat.

Sardonic, Ris rutacios i batjocuritor.

Sarmant, Inch:nth:to-1%

Satelit, Planetit mica ce se invartesce in

jurui unei planets marl"; oni platit pentru a
face r6u altuia.
Satir, Om desfrAnat, curvar.
Satiric Poesia in care autorul ataca relele
ci prostiile Omenilor.

Satisfacere, Satisfactie, Indestulare, mul-

tumire.

Satrap, Guvernator la vechii Persani; om

bogaT tantos, crud si desfranat.
Saturn, _Elul Jul Ural-3Tci al vestei, Sotul
Libelei si tatal 1 ai Jupiter, al liii Neptun,
al lui Pluton i al Junouei. 0 fAgadula fawww.dacoromanica.ro

218

cute. hi Titan il silia sfi'el mtniinee copil

indatt dupe. nascerea lor Cibelt isbuti s.
scape pe Jupiter inland in locul luI 0 petre.
pe care :Saturn Inghift unmaI dealt. Saturn
era 4eul timpului.
Saturnale. StrbiltorI in ondrea luI Saturn
si in earl" Ere ftesati chefuri si desfrntri.
Savant, Mare inveat. Samos. Gustos.
Scalpel, Cu.O.t ea care tae un chirnrg.
Reandare, a ceti mesurat, tactieos, delusit.

Schelet, Oasele unui corp mort insirater

fara carne in starea lor naturalt.
Schoner, Schooner, (oner): Curable mkt
cu done eataruri.
Seisiune,, De spertire, neunire, desbinare.
Sc lav, Rob. SciavagiA, Robie.

Scorhut, Bl oe strict sfingele si se aratt

prin umflarea i sfingerarea gingiilor.

Scorie, Sgura. Scrib, Seri Acres.
Scrimg, Arta pe a se bate ea armele.

Scrnpnl, Iugrijare, that in mintea omului

ca nu eumva st greqesce.; mare bEgare de

seam .

Scrunnlos. Cu b6gare mare de semt, en

multt ingrijare.
Scrutare, Cercetare amtnuntitt.
Scrutator. Care cereetzt; la alegerl, eel

ce citesee i numeit voturile, despoindu-le.

Scrwtin, Despoierea voturilbr la o alegere,
Semi, Scusare, Desvinovatire, ertare, ce

rere, de ertare; a face scuse"a se mum"'

www.dacoromanica.ro

219

a cere ertare, ha scusa", a ierta.

Seantl, $edint,1 a uneI adunfirt.
Seed, Vc, t6stimp de 100 de anT,
Secret, Tain, Secretar, Scriitor; secretar
de stat, ministru; secretar general intr'un minis-

ter. director.
Secretary, Secretinne, Umec1.41ii ce ese din
.

corp.

Seca, Partid, cetti, geed):

Sectar, S ectator, Care face parte dintr'o

ac eta.

Sectie, Desp4"rtire. secundit, CHO, CliplL

Secundant, Ajutor. sprijinitor; martor la

duel.

Secundar, De al diiuilea rang.

Secundare, Ajutare, sprijinire. Secundo, Al
douilea.

Secular, Lumesc, din secol In secol; vechit

cfit lumea, forte vechiii.
_Secularisare. a face lumesc un lucru bisericesc; secularisarsa mndstirilor, a lua averea
manstirilor in folosul unor scopuri lumesci,
In folosul Statulut.
Scour, Signr. Securitatel_ Sigurantfri,
Sodativ, Linistitor, potohtor, astimpiiator..
Sedentar, ei:l.tor, care ade,onult pe loc.
Sediment, Drojdil. Seditios, R6svratitor.
Seditiune, ItscOl, rsvratire.
Sedu'aiune, Amapire, implare,
-Reductor, Amtillitor. inve16.tor.

men guvernament . Guvernare prin sine

www.dacoromanica.ro

220

insug, guvernarea t6re! prin Ora insvid

Sem, .Fiul 10 Noe, pitrintele popdrelor a.siatice sail de 1.as'el semiticit.

Semafor, lelegraf, senmal maritim.

Semestru, Timp de vase lunT.
Semi, Cuvint ce se pune Inaintea altul euvint vi insemnzA: jumitate.
Seminar. Se OHL de preotI.

semitie, limbf semitiee, limbT orientale, bor'bite de popOrele din semintia luT sem.
Semnificare, Insemnare. Sempitern; VecTnic.
Sen., Senior, Mai bgtrn; Domn,
Seniorie, Domnie' boierie.

Se non e vero, e ben trovato, Dacg nu e

.adev6rat e celputin bine scornit (prov. italian).

Sens, Simt, inteles; directie.

Sensational, Care face sensafiane.

Sensatiune, Simtire! a face sensafie", a
produce o mare impresie, a mivca mult, a

la6s svon, a devtepta interesul.

Sensibil, Simtitor.
Sedsibilitate, Simtire; comOtimires
Sensitiv, Sinatitor, care simte.
Sensual. Simtual, Sensualitate, Simtuailitate, lubirea, placerilor lumesci.
Sentiment, Simtimint. Sentimental, en eimtimkt, care mivek, duios. induivtor.
Separare, Separatiune, Desprotiiie, deosebire.

Separatism, Dorinta de a desperti., de a

face desbinare.
Septentrion, MiNg-Napte, nord.
www.dacoromanica.ro

221

Septuagenar, de toapte-clecT de aid. Septuplu,.

Imeptit.

Sepuleral, Mormtintal. Senuleru, Morm lint,

Sell, Grildinrt acoperit in care se crew

plantele ce nu pot suferi frigul.

Sericieulturic Cultura gindacilor de maase.

Sera liu, Harem; palat turcess.
Serenissim, Luminat, mfirit (titla princiar).
Serie, ir rind.
Seros, Apos. Serositate, ZmA, Ume41A.
Serv, Sc lav, rob.

Serviabil, Gate de a servi. Indatoritor.

Servicid Slujb, trba.
Servil, Slugarnic tritor, lingRitor, supus
ea un rob.
Servilimv, Servilitate, Sluggrnioie, lingurgre..

Servire, Slujire, Servitor, Slug-a.

Servitnte, Robie; sarcini saii datoril ce aunt
asupra until imobil.
Servum peens, Turm g. de slavT.

Sesisare, Iutelegere, pgtrundere; urmlrirer

inhitare; a cere intervenirea justiOel.
Sesinne, Timp ail tine lucrarea uneT aduWT.
Ses011, Timp anumit: sesonul de lima" et
Sevii, Zema, sue, miSduvit.

Sever, Strapic. Severitate, Stripicie, as-

prime.

Sex, .Deosebirea dintre corpul barbatulul si

al femeeT; sextet masculin. bArbatiT, sexul feme
win, sexed slab, saii frumos, femeile.

www.dacoromanica.ro

222

'Sex, re latineete insemnia. vase

Sexagenar, De s4se-4ect de anT.

Sextnpin, bresit, de ease ori pe att

Shako, Schako, Saco, chipiti,

Sherif, Serif, oficer de justitie englez.
Sibilit, Femee care proorocia, la Romani.;
ghi ei tire.
Sic, Aea; se pane Intre parantese In cursul
unuI text sail la stareitul uneT citatiuni spre
a se arka sit e IntocmaT aia dupg. original.
Sicar, Sicariil, Ucigae plata.
Sicofant, trdAtor, calomniator,
Sic transit gloria mnndi ! Aea trece gloria
lumeT.

Sic vos non vobis, Ast-fel voi (lucratT) ci

nu e pentra voT.
Sifon, TANI; stic16. Sigiliti, Peeete.
SignifIcare, Semnificere, Insemnare.
Signiiicativ, Semnificativ, insemntor, care
aratit malt, dupfi, care se OW cnnsce.

Silentios, Tacut. Silentium, Tacere.

SilhuetA, Desenan ce represinta un profil
tras In jurul uneT fete' en ajutorul umbrel ce
o arune la lumina unel lamp!.
Silyestru, Pfiduret.
Silviculturii, Cultura Waffler.
Simbol, Figurk imagine intrebuintate pen .
tru a. se araa intr'un mod sirntitor un Meru
en totul moral: Cainele este simbolul fideli-*Ater.-

Simetrie, Drptil potrivire Intre diferitele

www.dacoromanica.ro

223

Ort,I ale aceluiao corp, fn ceea ce privesce

marimea si forma bor.

Simfun le, Concert de instrumente musicale;
eompositie inusical destinatii a fi executat
de orchestra.
Simil, Asemngtor. Similitudine, Asemanare.
Simpatic, Placut, drag. Simpatie, Dragoste.

Simpteml, Semn dupa care se cunste o

b a.

Simulacru, Chip, idol; umbra, fantoma.

SimulaTe, Simulatie, Prefktorie.
Simultanefi, In acelas moment.
ginagegit, Biserica ovreisa, templu israelit.
Sinaiagmatic, Care coprinde indatorirl. reciproce.

Sinapism, Cataplasm'a de nmstar...

Sincopa, Lesin,
Sincronic, Evenimente istorice petrecute in
acelas timp.

Simile, Om ales spre a ingriji de interesele

until corp in care este membru; ingrijitor ales

de creditori pentru a le ap6ra interesele intr'un taliment.

Sine qua non, FAA de care nu se pots.
Singular, Ciudat, rar ; in gramatioA : un
substantiv se (lice c e in nuul6r singular,
and e vorba numaI de unul.
Singularitate, Ciudtenie, raritate.
anistrn. Nenorocit, de piazii rea.
Siuonun, Vorbe ca maT acclas inteles, cii
aprope aceeas insemnare: urcaresuire, uubiwww.dacoromanica.ro

224

redragoste, aruncare asvarlire etc. sunt vorbesinonime.

Sinontic. Care arata totul, d

tote deslugirlie de o data; tabloa sinoptico
Sintesr, Metod de compositie care se cobOra de la principii la consecinte, de la ulnaela efecte, opusul sea este analise; lucrere
chimica de a recompune un corp cu element&

despartite.
Sinuositate,

Gotitura, stramba tura, intorto-

chiare.

Sir, (Pronunta: Or), Tit lu englez pentru

i cavalerY care se pune tot-deuna maintea numelul de botez (s. exemplu: air Wilbarony

liam Withe).
Sire, Prea marite Demne (la regi i imparati).
Rirenit. Monstru fabulos jumatate femeea ei

jumetate pete care prin dulata cntului st

atragea pe navitatorl pe stancile mare, feineer
fOrte seducatere.

Siroco. Vent arclator care sufla de la midest pe marea Mediterana.

Sobrietate, Cumpatare. Sobru, FOrte cumpatat.

Socialism, Sistemul acelora earl vdr ca

averile al se impart/ In mod rational, sit nu:

fie cliti-va bogati fericip i o multime de
saracl inuritorl de f4me
Solisma, Rationament fah? ea are aparentat
adevaruiui.

www.dacoromanica.ro

225

Sava% Ce pare fi adeverat dar este falq ;

scrntor care se serva" deofisme,
Solemn, Serbgtoresc.
Solemnitate, Serbare.

Solid, Tare, trainic ; edat.

Solidar. Dator unul pentru altul ; tovar4
la bine qi la feu.
Solidaritate, Unire care face ca toti Eiji fie
i sa'0* dea
ajutor.
Solidificare,Intarixe, invirtosare.
Soliditate, Treinicie ; purtare asedat5..
Solitar, Singur, singuratee.
Solicitare. Rugare, cerere steruitdre.
Nolicitudine, Ingrijire Orintesca; bunvoin.

respundetori unul pentru altul

Solo, Bucafa music. cant. de o singura

voce.

Solubil, Ce se topesce.
Solubilitate, Topire.
Solutiuue, .Deslegare (unel cestiuni), des-

facere ; topire.

Solyakil, Bun de plata.

Nombru, Intunecos, posmorat, mohorat.
oniare, Somatie, Insciintare asprd.
Sonniainbul, Om care umblil in somn.
Somnolent, Somnoros.
Soninolenta, Somuoro0e, aromnlti.
Somnifer, Adormitor.
Son, &wet.

Sonor, Sunnor, tare.

www.dacoromanica.ro

15

296

Sordid, Mareav, murdar, parsiv.

Spectaeol, Priveliete.

Spettator, Privitor,

Spectru, Naluca,.
Speculum, Og Enda, oglinjra.
Speluncit, Poscera.; viziune, gazcI

de hoti.

Spermii, Seminta din care se zemiless

fis

intele.

Spirit, Duh; hsz,

Spiritual, Hazliu.
.Spontaneitak, Bun voie.
Spontaneii, DP 'mina voie.

Stabil, Asedat, statornie.

Stabiliment, Aeed-emant,

Stabilitate, Statornicie.
Stabilire, Statornicire, medare pentru tot-dea-una

Stagnant, Statator, incropit.

Statu quo, Starea in care se afla acum

lucrurile.
Steamer, (Cit esce: Stimer), Vapor, probed.

Stenograf, Cel ce Scis, j exercita

Steno-

grafia.

Stenogratie, Arta de a seri lute en nisce

semne de prescurtare, earl servii a insemna

discursurile indat ti. ei intocmai cum sunt pronuntate.

Steril, Sterp.

Nterilitate, Sterpiciune.
Stigmat, Semn rusinos.
(rusinsd,.
Stigmatisare, Infierare vestejire, insernnare
www.dacoromanica.ro

227

Stimularer Imboldire.
SU= lent, Imbolditor.
Stipeudiii, Ajutor }Allem
Stinulare. Stipulatle, Hotarire, Invoire.
ioii icy, Strain, ciudat, neobictnuit.

Strat, nveIi. papira, rand.

Strict, Strasnic, aspru, tome. asa.
Rtunid, Netot, neghiob.
Stupiuitate, Neghiobie.
Suav, Du Ice.

_Nnavitate, Pl'acere, duleeta.

Subaltern, Mai mic, supus.

Subit, Farg, veste, de o data.

Supinn, Prea inaltprea frumos.

S ubordonant, Supu4,
Subordonantie, Supunere,
Subreta, Femeinsca, slujuicutg..

Substitut, Loctiitor (Mai cu s6m de procuror).

Subtil, Subtire, fin, gingas.

Snbtilitate, Subtirime, finete, viclenie.

Nucces, .i.sodnda, Isbutire.

Succesiv, Treptat-treptat, incetul cu incetul.
Succesiuue, M4tenire; urmare, sir.
Succesor, ITrma$, motenitor.
Suctilent, Zemos, gustos.
Snperb, Mandru.
Superbie, Mandrie.
Superficial, N umal pe d'asupra.
duperficialitate, Spoiel (inteles figurat).
Superfluil De prisos; netrebuincios.

www.dacoromanica.ro

228

Superior, Mai mare ; mai sus ; in partea,

de sus.
Su_pleant, .Loctiitor kmai cu skill de mem

bru la tribunal).
Suplied, Jalba, cerere.

Suplicid, Chin,
Supositle, Presupunere, b6nui15,,

Suprem, CJ mai de sus, cel mai nalt.

Supresiune, Suprimare, Desfiintare.
Supuratle, Puroiii.

Surescitare, Attare.
Sursit, Isvor.

Suspret, Bgnuit.
Suspectiune, Suspiciune, BAnuilg.
Suspendat, Atarnat; scos din functie pentru,
catve timp.
Suspensiune, Athrnare; sctere provisoria.
din functie.
SuteranA, Bolth, sub-pAnfentsc, pimnitl.

Suvenir, Suvenire, Amintire.

Suveran, Domnitor, rege, impe'rat.
Suveranitate, Domnia. cea mai nalta.
Suzeran, Imp6rat care are sub puterea lui
atti domnitori: Sultanul Turciei este suzeranul
printnlui Bulgariei,
Suzeranitate, Putere de suzeran.

Taburel, Scgunel.
www.dacoromanica.ro

229

Tachinart, Necgjire.

Jaen, Tacut.

Taciturn, Trieut, rosmort.

Ta lion, legea falionulu, pedpsg egalg cu

faptut sgvassit: whiil pentru ochiu," etc.

Talmud, Carte ebraieg in care se afig tglmgcirea legilor luT Moise filcuta de rabiaL.
Talon, Ca
cotor.
Tandrete, Drazoste, blndete, fragedime.
Tapagin, Tapaj, Sgomot, gglagie.
Tardiy, TO1r4iu

Friirtuf, Fatarnic, prefgeut.

Tavernii, Cgreiumg, hirt.
Te Deum, Ruggeiune dP multumire, ',care
incepe cu cuvintele ; Te Deum laudamus ,,Pe
tine DOmne Dumnedeule, te preaslvim".
.TAlpseon, Ochn mare de care servg astro.
momiT pentru a cereeta corpurile ceresel.
Temerar, Indrgsnet.
Temeritate, Indrasnlg,
Temperameut, Firea omuluT.
TemperantA, Cumpgtare.

Temperaturit, Cgldurg sail rgcla aerului.

Temnestg, Hartung.
Temporar, Vremelnic, lumesc.
Tenaee, InegpgtInat, dgrj; tare.
Tenacitate, lncUrjire, inegpAtanare; tgrie.

Tdndentios, Cu un scop anumme hotgrit:

pgrtinitor.
Tendintit, Tintg, scop, dorintg, vointg.
Tender, Vagon ce vine dup4 locomotivii
www.dacoromanica.ro

gi

230

in care se tine apa i cdrbuni

Tenebre, Intunerec.
Tenebros, Intunecos, negru.
'Tenor, Vocea omenesa cea maI ridicat si
care este m ai ubtire de cat baritonul.
Teocratie, Stat in care guvernul e In manrt
popinei.
Teolog, Care studiadA Teologia.

Teologie Sciinta certiunilor religiose.

Teracota, Lut ars.
TerasA, Pridvor.
Teren, Taram.
Terestru, Pgmntesc.
Toribil, Ingrozitor spaimantator. Teritoriti,
Tergiversaitie, Codire, taraganire. taragd,nealg.

Termeu, Termin, Pimp ce se lasg. cui'va.

spre a sfarsi ceva, a plati etc.; margine, starsit; vrba, 4icere.
Terminare, Isprivire, sfarsire.
Terminologie, Tote vorbele ce serva a numi
lucrurile intr o sciinta speciala.
Terre Terorism, Grza, grdzavenie.
Tesaur, ComOrg.

Testator, Cel ce face testament.

Testicule, Bke, coe.
Testimonial, Cu martori,
Testimoniti, Dovadd. marturie.
Timbru, Pecete, marea; clopotel: sunet.
Timid, Sfiicies, Timiditate, Sfiiciune. fri6L.
Tiran, Domn crud. Tiranie. Cruclime.
www.dacoromanica.ro

2 31

Thant Uriasi, Hi ai liii Uran i aiPmn-

tulul.

Toleran, Ingaduinta, blandete.

Torent, Puhoiu.
Torid. Ardetor.
Torturit, Munca, chin. restignire.
Tory, Conservator, (partid politic) englez.
Toxic, Otravitor; Toxicologie Sciinta otravilor.
Tragedie, Piesa teatrala jalnica.
Tragic, Jalnic.
Transferare, a trece, a aduce, a cal-a in
alt loc.
Transitie, Trecere.
Translatie, Traducere, thlmcire in alta
limbL

Translator, Traducetor, thlmaciu.

Transmis, Trimis dincolo, stremutat; predat.
Transparent, Strevedetor; perdea.
Transpirare. Resuflare; nadusire.
Transversal, D'a curmezis;
Travalin, Lucru; munca.

TraverV, Barna, stingbie. grinda, prag.

Traversare, Trecere de la un loc la alul.
Trib, Semintie, nm.
Tribun, Orator popular.
Tribut, Plata, dajdie,
Triumf, Isbanda.
TrinInfare, Isbandire, biruire.

Trivial, De rand, prost, necuviincios.

Tub, Tva., mat.
www.dacoromanica.ro

232

Tumult, Gldgie.
Turment, Durere, rnu-ncd, trudd, chin.
Turpitudine, Fapt rusinos, nadrsdvie, parsiveme.

Tuteld, Epitropie
Tutor, Epitrop, efor.

TS,
Ucas, Poruncd, decret.
Ulcer, Ulceratie, Bubd.

Ulterior, Mai in urmd,

Ultim,Cel din urmt..

Ultimatum, Soma-tie pentru ultima Ora.

Ultragit, Insulth.

Ultramontan, Reactionar.
Ijman, Omenese; milos.
Umanitate, Omenire, omenie.

Unison, Lumea intrga

Tuiyersal Lumesc, obstesc
Universitate, $c1 Inalt cuprinOnd de
,obicem cici sectiunT. numite facultdtT.
Uragan, Vijelie.
Urban, Oraqenesc; politicos.

Tibanitate, Politeth, build cuviinta.

Urbi et orbi, Orasalui (Roma) si lumei
la toti.
Urgent, Grabnic.
Urind, Pisat.
Us, Usaginl,

www.dacoromanica.ro

233

Esare, Intrebuintare.
Usura, Camata.
Usurar, Camatar.
Usurpare, Usurpatie, Ra'pirea dreptul cui-va.

til, Folositor, trebnincios.

Utilisare, Intrebuintare folosire.
Utoni41, Inchipuire, vis

ttopist, Visator.

Uvragiii, Opera, carte.

Uvrier, Lucrator.
"Cr
V,

ia numeratia latina 5. In vechime se

scrir v i in ke de u.

Tademecum, Calauza.

ag, Nesigur, .;sovaitor.

Valabil, Ce are valor e.
alet, Sluga, feeler.
al-Ware, A da valre, a primi ea bun.
Tan; De ert, zadarnie.
Vlanitate. Za'darnicie, fudulie.
-VA-1111aq- Fudul.

ariabil, Schimbacios.
Tariare, a schimba des.
Tariatie, Schiinbare.
Vasal, Su pus la un suzeran.
Vatican, Pal atul papeT din Roma.
*Vehement, Furtunos, iute aprig, cumplit,
Teloeiped, Carucior5,, de fier pe care omul
www.dacoromanica.ro

23 4

vade Ware i o mg.na invartind rtele en picirele.

Yeloeitate, 106 itt.

Velur, (Velours) catifea.
VenaL Ce se vinde.
v enerabil, Vrednic de cinstit.
entrilog, Om care vorbesce din piintece.
Terax, Care spune adeve-r.
Veracitate, adever.
er Dal, .Prin vi graiii.
Verdict, Hotarire.
Ireritabil, adeve'rat, nefalsificat.
Vertical, Drept, de sus in jos sa il*. de jos

in sus. ( )

Veto, (Oprese), oprire, impotrivire.

Ilia, Prin. Viabil. ce pte trai.

Ticisitudine, Schimbare: nestatorni6ie a srte

Vigilent. Veghiatar. cu bigare de sraa,

v iguenta, Veghiare.
Vigore,'Putere.
,Tiffuros. Puternic, tpAn.
Vil, murdar.
ViLi, Casa boersca, afard din oraq .
Yindicativ, Re'sbunator.
Yindicta, Rsbunare.
Violare, Siluire.
-Violent, lute, sup.e'rgeios.

Tirgina, Fecira.
Tirainitate. Feciorie.
Yis-a-vis, (vizavi), Peste drum, in fat6...
www.dacoromanica.ro

235

Tisibil, de v64ut.
Irisinne, Vedenie.

Yitesit Intel&
YitFi Obiceiti rti. patimk
Tivipar, Care nasce copii vii, puT.
To lanai:. Limb'a" universalA inventa4 de
curaud.
Volubilitate, Lim bu#e,
Yolaptate. Placere, desfatare,
I nig,

orod.

Vuigar, Prost, mojicesc.

ulnerabil Ce pito fi rgnit.
Irulnerare, Ranire.
_

*77,7 ,

"Y-,

Waijialla, Raiul vechilor Scandinavi.

Water clocet, Ilmbratre (englezesce) englez..

Whig, (Citesce: tag) Numele partidulig li-

beral.

X, In numeratia latina 10.

Xilograf, Artist care sap5, pe lemn figari

destinate a fi tiprite.
Xilografie, Arta de a Slpa figuri pe lemn.
Yacht, Corabie usrg, pe care se fvce c
ttorii de pacere.
Yart, Me.surd englez (91 centimetre).
Zel, Rivn, Silinft,
Zelos, Ravnitor,
Zig-zag, Crucis-eurmez4 (ea iulgerul).
www.dacoromanica.ro

236

Zoil Om care criticA cu re'utate si pisnal.

-Zetherein, (Tolferain), Uniune vamal.
Zoologie, Ramura sciiintei naturale ce se
,ocui A cu studiul animalelor
May, Infanterist frances imbritcat turcete.
SFARSIT.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro