241992 n s

MIC DICŢIONAR »
CUPRINDE PESTE 15 MII DE NEOLO­
GISME, CUVINTE STRĂINE, UNELE
PROVINCIALISME, ARHAISME Ş. A.

PENTRU ŞCOALE ŞI PARTICULARI

DE

E. H O D O Ş

EDIŢIA I.

SIBIU
TIPOGRAFIA ARHIDIECEZANĂ

Preful: 120 Lei.

MIC DICŢIONAR v
CUPRINDE PESTE 15 MII DE NEOLO­
GISME, CUVINTE STRĂINE, UNELE
PROVINCIALISME, ARHAISME Ş. A.

PENTRU ŞCOALE ŞI PARTICULARI

DE

E. H O D O Ş

din C -.u u , :

EJEasPLAA LEGAL.
- - —S “f B I B ^
TIPOGRAFIA ARHIDIECEZANĂ.
 Sátra- cititori
Limba română se îmbogăţeşte, după pilda altor
limbi, cu alcătuiri de cuvinte nouă, cu nimerita ch e­
mare la viaţă a unor cuvinte uitate, şi cu încetăţe-
nirea de provincialisme cărora scriitorii le acordă
răvaşul de drum p e tărâmul limbii literare.
Ştiutorii de carte din lumea celor mulţi, îndeosebi
cei din provinciile alipite României vechi, tinerimea
şcolară a ţării întregite, fără a mai aminti ţărănimea
tot mai puţin neanalfabetă a satelor, întâmpină g reu ­
tăţi, mai mari sau mai mici, la citirea scriitorilor
noştri, vechi şi noi, prozatori şi poeţi, făuritori de
limbă nouă românească.
Spre a veni în ajutorul doritorilor d ’a înţelege
deplin vorbele citite, — şi spre a contribui, după p u ­
teri, la înfăptuirea unităţii naţionale culturale şi la
unificarea limbii, — am întocmit dicţionarul de faţă,
care conţine:
l*
 4

tălmăciri, scurte şi p re c íze :

de neologisme, chiar dacă multe din ele au în­
cetat d’a fi neologisme,
dë vorbe şi locuţii străine, şi
de câteva arhaisme şi provincialisme, arătând
cuvintele ce le-ar putea înlocui,
Autorul acestui dicţiom r speră a da, astfel,„citi­
torilor săi o carte foarte folositoare, în format uşor
d e mânuit şi nu prea scumpă.

Scurtări
î n t r e b u i nţ a t e In a c e s t d i c ţ i o n a r
a. ardelenism mit. mitologie
cit. citeşte mo. moldovenism
col. coloarea mu. muntenism
f. foarte od. odinioară
fam. familiar p. pentru
fig. figurat pop. poporal
fr. franţuzeşte s. sau
i. instrument sec. secolul
mat materie subst. substanţă
m ed medicină v. vezi

Accentul [ ' s . 1 ], la cuvinte de două s. mai

multe silabe, arată t o n u l cuvântului.
 A
a. anul. — à cu câte.
A . a. C. (anno ante Christum),
în anul înainte de Cr.
a b â ! ascultă! măi!
abá, pănyră.
abâc tăbliţă; maşină de calculat.
abagiu negustor, fabricant de
abagerie me seria lui. [abâ.
abat od. pătură.
abdioară od. măntăluţă.
abajâr învelitoare p. a coborâ
lumina lampei.
abdlăţă hăiniţâ de abâ.
abandbn părăsire.
abandonă a părăsi
abanbs soi de arbori cu lemn
negru; negru închis.
abate stareţ.
abatie mănăstire.
abatisd stariţă.
abator clădire de tăiat vite.
abdică a se lăsa de.
abdomén pântece, foaie.
abdominál de pântece.
abducţiăne mişcare de cătră
aberătie rătăcire. [centru.
abietăşa, abielăţa, ab'ă.
abil îndemânatic, meşter.
abilitâte dibăcie, agerime.
abitaţiăne locuire.
abis prăpastie.
abitir mai bine, mai mult.
abituriént şcolar la bacalaureat.
abjéct netrebnic.
abjirţie netrebnicie, înjosorire.
abjură a se lâpădă
ablăs od. birnic pe sate.
ablaţiune înlăturare, taiere.
ablativ cazul al 6. în declinare.
ablegăt od. s. deputat.
abluţiăne spăla tură.
abnegd a se lapădâ de.
abnenâţie lăpâdare de sine.
abnorm, nefiresc.
abnormităte ce e nefiresc.
dboald epilepsie.
aboli a desfiinţa, a şterge.
aboliţie desfiinţare.
abominăbil scârbos.
abonă a plăti înainte, a face
abonament.
abordâ 'rage la mal ; a se apropia;
a discută. [pia.
abordăbil de care te poţi apro-
abordăj ciocnire, izbire.
aborigén neaoş, băştinaş.
ab óvó din început. [viajă.
abracadabră vorbă de clacă ; de
abracadabrănt uimitor, straşnic.
abrăş vsrgat; bălţat ; fără noroc.
abreviă a prescurtă.
abrogă a desfiinţa. [dată.
abrupt râpos; ex abrupto, deo-
abrutizănt tâmpitor; ce pro­
steşte.
abrutizăt dobitocit, prostit.
ab(s)cis bubă coaptă.
absint care nu-i de faţă.
absintă lipsire; aiurire.
absenteism lucrarea moşiei prin
mijlocitor absentând proprie­
tarul.
absidăbo'ta bis. îndărăt de altar.
absint licta-r de pelin. ,
absolût deplin; neapărat; ce
există neatârnător de condiţii.
absolutism putere nemărginită.
absolăţie desleg. de îndatorire.
 abs
absolutór liberare de răspun­
dere; atestat la sfârşit de
şcoală.
absolvent care termină şcoala.
absolvi a sfârşi învăţătură.
absorpţiăne insorbire; mistuire.
abstenţiline renunţare.
abstinént înfrânat, contenit.
abstmănţtI infrânare.
abstrâct ce există în cugetare
nn in sine; greu de înţeles.
abstrăcţie desp. în noţiuni; /a c
a. de nu ţin seamă.
abstrăcţii visări; preocupări.
absărd fără rost.
absurdităte prostie.
abfmeă a sta la o parte; a se
stăpâni.
abulie med. lipsă de voinţă.
âbubă buba neagră, dalac.
abundă a prisosi.
abundânt Ân&nos.
abundânţă belşug, prisos.
aburcă a se urcă; a ridica,
abuză a înşelă, a ademeni.
abuziv nedrept; nesocotit.
ticadeă caramel, bomboană.
académie de academie ; sec, silit.
academiiiân membru al acade­
miei.
academie şcoală înaltă; societate
de învăţaţi.
acalmie linişte 'după fuitună.
acănt pălămidă; podoabă.
acapară a ocupa tot.
a caoélta cânt coral fără acomp.
acatalé.tic (vers) cn silabe com ­
plète ; catalectic, lipsa de o sil.;
hipercataleetic, mai mult cu o
silabă.
6 - aci
acatist, acaftist imn în on. St.
Născătoare; carte de rugă­
ciuni.
ăcatolie necatolic.
acăul fără cotor.
ace. v. accept,
accède (la) a se învoi.
acceieră a grăbi, a iuţi.
acclerândo grăbind.
accênt ton ; semn.
accentuă a intőn à; a ivi.
accépt poliţă, cambie.
acceptă a primi, a se invoi.
acceptâbil de primit.
acceptănt care acceptă.
accipţie Înţeles, noimă.
accès intrare; mişcare internă.
accesibil uşor de apropiat.
accesiăne ajungere la ceva,
accesoriu adaos.
accidént întâmplare neplăcută.
accidentăl neprevăzut.
accidentât deluros; agitat.
accidéafii a. venit lăturalnic.
acciz taxă comuna ă pe articole.
accizăr care ia accize.
âcefal fără cap.
aceră vultur, pajură.
acérb aspru, col;os.
act tát cu acid acetic.
acetic ce formează baza oţetulni.
aceiilénd gaz de luminat.
achită a plaţi; a iertă.
achiu baţ de biliard.
achiziţie agoniseală ; cumpărare.
achizitór care câştigă aderenţi.
acice a. acilea, f aproape.
ţ£cid acru; subst. cu gust acru.
aciditate a cri me.
acioâie alamă.
cioălă adăpost; colibă.
 aci
aciuâ. aciolâ a se adăpos'i.
aclamă a primi cu însufleţire.
aclamăpe strigat; ales prin a.
într’un glas.
achmat(iz)ă a se deprinde ca
acnée coşi, funigei. [clima.
acolâdă semn grafic: ■{ san . ţinea seamă. A fa ce a. de p re­
ocolişi a se legâ de cineva.
acolisPe od. pagubă, vătămare.
acolit soţ nedespărţit, codiţă.
acomodă a se po rivi.
acompaniâ a însoţi, a întovărăşi.
acompaniamént acompaniare.
aconit omeag
acont parte plătită din datorie.
acôrd invoeală; armonie
acordă a armonia; a dărui; a
recunoaşte.
acordâbil ce se poate acordă.
acordătoăre chee de acordat.
acordór care acordează.
acostă a trage la mal; a se lega
de cineva. \ actuâl de acum.
â coup perdu într’un noroc.
acóv butoi.
acquit. Pour a., chitat.
acretită a da credit ; a adeveri ;
a împuternici.
acreditiv împuterni-ire de a ri­
dica o sumă de bani.
acres'ănţă spoiire
acribie punctualitate,
acridă lăcustă, cosaş.
acridofăgi mâncători de acride.
acritoăre mo. bătaie.
acrobât jucător pe funie.
aeromătic fără coloare.
aeromatism restrângere de raze
prin lentilă fără a le despărţi
în colori.
7 acu
acromatopsie orbie p. colori.
acrostih poezie cu iniţialele ver­
surilor formând cuvânt.
aerăm băşienţe albe în gură.
acs v. ax.
act fapt; document; parte din
piesă teatrală. A lua act, a
zenţa, a se arăta.
acţionâ a urmări, a da în ju­
decată.
actionăr care are acţii.
acţiune faptă; înrâurire; tragere
în judecată; acţie.
activ harnic ; prielnic. A ctive
avere.
activă a grăbi, a iuţi.
activiiâte\ucTaie ; hărnicie; slujbă
activă
actőr comediant; care participă
la o lucrare.
actorăş actor prost.
actriţă artista dramatică.
actualităte lucru proaspet.
aculeifârm acoperit cu ţepi.
aculeól ghimpuşor.
acuminât cu vârf ascuţit.
acumulă a grămădi, a vârful.
acumulator adunător; care mă­
reşte puterea curentului elec-
ăcurat a. întocmai [trie.
acurwăţd a. precisiune.
acustic de auz.
acăstică parte din fizică despre
sunet; răsunet
acăt ascuţit; pătrunzător.
acuzâbil de învinuit.
acuzăt pârât, împricinat.
acuzativ al 4-lea caz în decli-
acuzator pârâtor. [naţie.
 acva
acvafârte gravură făcută' cu acid
nitric («apă tare») pe o placă
de aramă.
acvafortist care gravează acva-
forte.
acvarélà pictură în colori sub­
ţiate cu apă.
acvarelist care pictează acvaréle. adiére boare.
acvăriu bazin p. plante şi ani­
male acvatice.
acvâtic vieţuitor în apă.
acvilă vultur; semn in forma lui;
acvilin coroiat, încovoiat.
acvilbn crivăţ.
atviră a câştiga, a face rost de.
adăgio lin, încet.
adamânt od., diamant.
adamdscă stofă od. din Damasc.
adőmésc din Damasc (?)
adămî a se îmbăiâ.
addoşăţr adaos, impozit.
adoptă a potrivi.
adaptâbil ce se poate acomodâ.
ad calendas graecas nici odată.
adecvat potrivit cu.
adecvânţd aceeaş întindere.
adeniti uimă, buboi.
adépt soţ de idei.
aderă a consimţi.
aderént partizan.
aderdnţă alipire.
adét od. obicei ; taxăj dare.
adetóriu od. dator.
adeziăne atragere; învoire.
ad-hoc înadins.
ad hominem demonstrare a com ­
bate pe cineva cu vorbele lui , admirator care admiră.
proprii.
ad honores onorific, gratuit.
adhortăfie povâţuire.
adiâ a sufla uşor, a clătina.
8 adm
adiacént vecin, alăturat.
adiător nepăsător.
adiajóre lucruri de prisos.
adiaforie nepăsare.
adiaforisit neluat în seamă.
adiătd testament.
a-diba : stau a-diba pândind.
ad infinitum la nesfârşit.
ad interim provizor.
adio cu D-zeu.
adipoză îngrăsare peste măsură.
â discrétion din belşug, cât pof­
teşti.
aditamênt a. amandament.
adiţionă a adâogă.
adiţionăl de adăogat.
adiţiăne adunare.
ad'ănct ajutor, supleant.
adiutănt ofiţer, s. subofiţer lângă
un superior p. a da ajutor.
adjectiv vorbă ce arată însuşire.
adjudecă a da prin judecată.
adjudecatăr asupra cui se ad­
judecă.
adjudecatór care adjudecă.
adjunct persoană de ajutor.
adjus'à a echipă.
ad libitum după plac.
ad litteram din vorbă în vorbă.
administră a conduce, a da.
administráfié deregătorie.
admiră a se minună, a slăvi.
admirăbil minunat.
admirăţie mirare, slăvire.
admis primit
admisibil de primit.
admisib'lităte primire.
admisiăne primire.
 adm — 9
admite a prim', a recunoaşte.
ad módúm după felul cuiva.
admonesta a dojeni.
admoniţie dojenire.
ad notam de însemnat.
ad oculos învederat, făţiş.
adolescent băeţandru.
adolescentă codană.
adolescenţă vârstă, răsărită (14
până la 24 ani).
adoptă a înfia, a primi.
adopţiune primire.
adoptiv de suflet înfixat.
adoră a slăvi, a iubi pătimaş.
adorăbil minunat.
ado>âţie slăvire, închinare.
adorator închinător.
adragdntă gumă p. lustru.
ad referendum la raport.
ad rem la obiect.
adresă nume. şi locuinţă; scri­
soare.
adresă a îndreptă cătră...
adresânt care adresează.
adresăt cui se adresează.
adulă a linguşi.
adulmecă (despre animale) a
simţi prin miros urma; a prinde.
adult vârstnic.
adultér preacurvie; preacurvar.
adulteră preacurvă.
adulterin născut din adulter.
advdnt post de Crăciun (rom.
cat.)
adventiv întâmplător.
advérb vorbă ce hotâreşte verbul.
ad»e'rs(ar) protivnic
adversităte nenoroc.
advocăt apărător, procâtăr.
advocăţime corp de advocaţi.
advbn pridvorul bisericii.
aţe
aéd cântăreţ la grecii vechi.
ăer văzduh ; înfăţişare ; melodie.
a érv i 1peste sf. daruri la liturgie
peatră pe mormântul D om ­
nului.
aere'l fel de suc greţos.
aeriăn din văzduh; uşor.
atrifér care duce aer.
ae'iţorm ce samănă cu aerul.
aerisi a da aer.
aerobăs avion pentru călători.
aerodăb club de aviatori.
aerodrom câmp de aviaţie.
aerolit peatră căzută din cer.
aerometrie ştiinţa despre aer.
aerométru i. de măsurat desimea
aerului.
aeronăut care se înalţă în balon.
aeroplăn maşină de sburat.
.aerostat balon, aparat mai nşor
ca aerul.
aerostătică ştiinţă despre echi­
librul corpurilor gazoase.
aerostaţiăne artă d ’a face şi căr-
mui ba'oane.
aeroterapie cură de aer.
afabil omenos, primitor.
afabilităte blândeţe.
aţână a rări, a înfoiâ
aţanisî od. a nimici, a ruină.
afazie pierdere de grai, amu-
a ted sentiment.
afecta a face fală; a meni; a se
preface ; a înduioşâ ; a turbură.
afeetăbil ce se poate obligă.
afectăre fasoleală ; emoţiune.
afectât nefiresc; năzuros; e m o ­
ţionat; mişcat ; menit pedtru...
afecţiune dragoste ; boală.
afectiv de afect.
afectuós iubitor.
 aje
afertuozităte mare simpatie.
afelie punctul cel mai depărtat
de soare in orbita nnei planete.
afemeiăt moleşit.
aferént cuvegit, ce adace.
aferézd scoatere de silabă la În­
ceputul vorbei: Qhiţă p.
Gheorghiţâ.
aferim, bravo.
afét reazăm p. ţeava de tun,
[suport.
afierosi a închina; a risipi.
a fif sărac.
afil fără foi
atiliă a întovărăşi.
ja filiă ţielntovârăşire; înrudire.
^ afinăj curăţire.
afión suc de mac ; mac ; amorţire.
__ afinitate cuscrenie; atracţiune.
afirmă a zice, a se ivi.
afirmativă încredinţare.
afiş publicaţie lipită pe zid.
afişă a lipi afişe ; a da în vileag ;
a se ţinea mare.
af/şor care pune afişe.
afix particulă pusă la vorbă,
prefix la început, sufix la sfârşit.
aflicţiune mâhnire. [corp.
aflictiv pricinuitor de durere în
afină a râuri ; a se grămădi.
afluént curgător spre.
aflaen(ă gramădire.
afónic fără sunet.
afonie pierdere de glas.
a forfm zicătoare ; vorbe scurte.
aforistic scurt.
Afrodita zeiţa frumuseţii ; femee
f. frumoasă.'
afrodiziac ce deşteaptă plăceri,
afrbnt ocară. [trupeşti.
10 agi
a ft oftat, dor.
âfte bubuliţe în gură s. gâtlej.
ajtós cu afte.
agă ofiţer turc.
ăgă comandant în infanteria din
Munt. şi Mold. ; prefect de
[poliţie.
agabania od. stofă orientală.
agăte cătinel, a lene. [cere.
agám fără organe de reprodu-
agămbăt nenorocit.
ogănău dans ţărănesc, bătuta.
agăoă masă prieteneasca.
agareăn mahomedan, păgân.
agărlâc. argălâc, angarlâe od.
bagaj.
agăţa peatră preţioasă.
ageamiu neştiutor.
Agém od. Persia ţ persan ; stofă
orientală.
agemésc od. persan ; oriental.
agendă carnet cu notiţe.
agénde lucrări.
ager,t mijlocitor, provocator, om
plătit p. a provoca turburări. ţ
agenţie slujbă s. sediu de agent.
ogésc, agiesc de agă.
agést îngrămădire.
agenţi a se aduna, a se aşeză.
oghesmui a stropi, a se îmbătă.
aghidsmă apă sfinţită; a. mare
bobotează.
aghiasmatăr vas cu aghiasmă;
cu rgere de rugăciuni.
ăghios sfânt; i-a cântat aghiosul
a murit.
aghiotânt v. adiutant.
aghiuţă drac.
agie rang de agă, poliţie.
agil ager.
agilitâte sprintenie.
 agi
ágio adaos plătit la monete de
aur când sânt schimbate.
agiotâ a face aigotăj.
agiotăj speculă la bursă.
agiotór jucător la bursă.
agită a răscoli; a desbate.
agităţie turburare.
agitatbr aţâţător.
aglomeră a grămădi.
aglomeraţie îmbulzeală.
aglutinării care împreună.
agndt rudă din parte bărbăt.
agneţ partea pânii puse pe disc
spre consacrare la liturghie.
agnosticism învăţătură că tot ce
trece peste experienţă e ne-
agoănd od. agonie, [cunoscut.
agoniză a trage de moarte.
âgora piaţă, for.
agrăfă cataramă.
agramăt neştiutor de carte.
agrar privitor la agru s. câmp.
agrariăn amic ai legii despre
pamau'uri; apărător de mari
proprietari.
agraţiă v. amnestiă.
agravă a schimbă în mai rău.
agravânt îngreunăior.
agreă a primi cu plăcere.
agreăbil plăcut.
agreat bine văzut.
agregât massă din unire de părţi.
agregăt alipit; prof. asistent.
agregăţie însuşirea moleculelor
d’a se atrage ; admitere la titlul
de agregat.
agresiune atac, năvală.
agresiv certăreţ, .arţăgos.
agresor năvălitor, pricinaş.
agrést câmpenesc.
agricol cu privire la câmp.
11 alá
agricultor plugar.
agricultură plugărit.
agrologie agricultură generală.
agronom care ştie agronomie
plugar.
agronomie ştiinţa agriculturii.
agád dud, frăgar.
agădă dudă.
aguridă poamă acră.
agundăr viţă sălbatică.
agă ri od. scamator.
ahătă od. poftă.
ahbtnic lacom, poftitor.
aht oftare; dorinţă.
ahttâre poftă mare.
ahtiat foarte dornic.
a. /., ad interim provizor.
aiăn od. primar turc.
aiâr măsură controlată de auto*
ritâţi; pildă bună.
aidamâc vagabond.
ăidoma, avidoma tocmai.
aieptà a repezi.
alte reci, pifiii
tiu n ă lă buigueală, delir.
ajăr cu găurăle.
ajum a fr. a amâna.
ajustă a potrivi, a chiti.
ak (turc) alb : Ak-Serai, pala-
âla-băla una alta. „ [tnl alb.
alabăstră ghips; coloare albă.
alăci pestriţ; răutăcios. .
alageă stofă, a păţi o a. a se
păcăli.
ă la grecque podoabă în stil grec :
Alăh Dzeu (la arabi). |gigjgg
alai suită; pompă.
ală'i fanfară de vânătoare.
alâm od. dare.
alămă amestec de cupru şi zinc.
alămâiu de col. lămâii.
 alá
alămâioârd mo. gutnie.
alümár negustor de alămării.
alambic aparat de distilare.
alambicăt distilat ; nefiresc.
alambicâ distila, a obosi mintea.
alăm it cu alămuri.
alămia lucitor ca alama.
alănwjnd od. pomană.
alanddla încurcat.
alărmă chemare. [mânta.
alarmă a da alarmă; a inspăi-
alarmănt neliniştitor.
alarmât neliniştit.
alăţ a. schelă.
aláun peatră acră.
alăută vioară, căteră.
albastră: inimă a. melancolie.
albăstrân orăşăneşte
albăstrime vânăt deschis ; sur-
albatros soi de paseri, [tucari
ălbie* troacă, moldă.
albillţă fluture de varză. \ spirtului.
albmîsm anomalie înăscută ce
se arată în col. albă a părului,
a pielei, a genelor şi in ro-
şaţa pupilei.
albínó atins de albinism.
alboâre lucire albă.
albánt carte de însemnări, de
colecţii de fotografii ş. a.
albumeălă floarea reginei (Edel­
weiss).
albumen materie ce nutreşte em­
brionul grăunţelor până la în­
colţise. 1 alegorie pildă.
albumină snbst. în albuşul oului,
în serul sângelui ş a.
albuminós cu albumină.
albuminurie boală de rinichi.
alcâţle judecător de pace [în
Spania].
12 alt
álcáié vers grec: w — —
alcălii oxide minerale (ca sodă,
potaşă); extrase vegetale (o-
trăvuri).
alcalin cu alcaliu.
alcalizâ a arătă proprietatea al­
calină a unui corp.
alraloid alcalii vegetale.
álcám apucătură.
alcarazâs carafă de lut
alcazár palat maur în Spania.
alchimie măestria prefacerii me­
talelor în aur s. argint;
alchimist care s’a ocupat cu ea.
alcool lichid ce se poate scoate
prin distilare din spirtuoase.
alcoolic spirtuos; beţiv.
alcoolism boală produsă de abu­
zul băuturii alcoolice.
alcoolômélru i. ce arată gradele
alcbv iatac, cameră de culcare.
aldămăş băutură, «cinste».
oldăin cânepă de toamnă.
âl-de de felul lui cutare.
aldine caractere tip. grase.
âlea jacta est ce-a da norocul!
alean necaz; dor; duşman.
aleatbriu nesigur.
alebârdă el de suliţă.
alebardié' soldat cu alebardă.
alegâţie spusă fără dovezi.
alegoric în pilde.
alegre'ţă voioşie.
dlegréio cam vioi.
alégro vioi.
aligru sprinten.
á lét! aleléi! ah!
aUş colibă de pândă la vânat.
 ale
alétn steag turc ; semiluna pe mo­
schee. Nu eh e aleam nu e de
[folos.
alestâncă mo. stofă de bumbac.
aleşui a pândi.
alexandrin din Alexandria ; vers
de 12 silabe.
álfa prima literă grecă ; început.
alfabét 'oate literile în anume şir.
alfabetic în şir de alfabet.
alfavlta alfabet ; abecedar.
alţenid alpacâ (amestec de cupru,
zinc, nikel şi fier).
alge plante criptograme ce cresc
[în apă.
algibră parte a matematicei în­
locuind cu Utere cantităţile
alguazil agent al poliţiei, Spania.
alhămbră clădire în stil arabic,
od reşedinţă a regilor mauri
în Granada.
aliă a mestecă.
aliâj amestecare.
aliănt aliat, prieten.
alidnţă legătură, unire ; od. ar-
misiiţiu.
állas altădată; alt fel.
aliăt însoţit, prieten.
al bí alibin aiurea.
alică plumb mărunt; bucăţică de
[t'g1?.
alici a atinge cu alică a îndrepta;
a se zări, a se licuri.
alicótd cantitate fără rest în altă
cantitate: 3 e alicotă din 9.
alidddă i. de măsurat nnghiuri.
ah en à a înstrăina.
alienàbil ce se poate înstrăinâ.
aliénât înstrăinat; nebun.
alienăfie înstrăinare ; a. mentală,
[nebunie.
13 alm
alienist medic de boale mintale’
aligator reptil (crocodil)
a igni a slăbi.
aii ăia «lăudaţi pe Domnul» ;
pop. s’a sfârşit!»
állmán strâmtorare.
alimănl a se aşeză.
admănit ajuns la aliman ; afurisit.
admént nutriment.
alimenlă a nutri.
ahmentăr de hrană.
alimentăţie nutrire.
ahmójdd fieacurl, vorbe.
alimón lemnul Domnului.
alimorii «roată de foc», obicei
pop. d’ a se aduna în noaptea
postului de Paşti între dru­
muri la priveghi (foc), tinerii
iau câciuni şi-i întorc în cerc
strigând: Alimorii, m orii!
alinătâră a. pământ adus de
[ploi pe lo c lucrat.
alinedt şir nou.
alină a pune în linie. [gănă.
alintă a râsfăţă; sară; a se le-
alión presură sură.
aliór laptele cucului.
aliotmăn naţia turcilor.
alişvens târgueală.
alite ráfié repeţire de sunete.
advâncă mo. plăcinte; dans.
alivă- i a rostogoli a rătăci.
alivdnt mo. levanţică.
alivdnta d’a dura, peste cap.
alivénci v. alivancă.
ahzarină materie de văpsit bum-
[bac.
alizéu vânt între tropice.
all right (.cit. alrait) toate în or-
dlma mâter nume p. universităţi.
 álm
almanăh calendar; publicaţie
[periodică.
alm&r a. dulap.
aimée dănţuitoare orientală.
Alnic od. viclean.
aloăvă mu. fel de mreajă.
alocă abotărâ o sumă p. ceva.
alocdţie menirea unei same p.
[ceva.
alocaţie scurtă cuvântare.
alodiăl ereditar scutit de dări.
alódtu bun ereditar scutit.
alde fel de plantă întreb. In med.
alop&t amic al alopatiei.
alopotie sistem de a trata boale
prin contrarii.
aiótrii nepotriviri.
álpaca argint nou, pacfon.
a l pâri cu acelaş preţ ; sub pari
cu preţ mai mic; peste pari,
cu preţ mai mare.
alpèstru de munte.
alpin în Alpi, în munţi.
alpinist turist In munţi.
alt, alto nume p. vocea de jos
la femei.
altetà a schimbă; a strică.
alterâbil de alterat.
dltera pars partea contrară.
altérât schimbat; turburat.
alterăţie schimbare; turburare.
otercăţie sfadă.
dlter égő «alt eu», înlocuitor.
altéra d’o parte şi de aita.
alternă a urmă pe rând.
alternânt pe rând.
altemântă perindare.
alternativ pe rând.
alternativă sau — sau, ori — ori.
Hierum tàntum indoit, dublu.
M amb
Altéfă'J Măria Ta! Înălţimea
[Voastră !
altruism, iubire p. altul.
altruist binefăcător p. altul.
alumină oxid de aluminiu.
aluminiu metal alb uşor.
alumnéu a. pension, internat.
alămni elevi in internat.
alunár şoarece de pădure.
alu n it holbat, sgâit.
alunél alunaş; dans ţărănesc.
alăre purtare, apucături.
aluviăl produs de aluviune.
aluviáne mâlitură, creşterea tere­
nului prin nomol de ape.
aluzie: a face a. a bate şaua.
alveőle mici găuri.
alveolär cu alveole.
am â! «aşa-i», «asta-i!»
amabil binevoitor.
amabilităte bunăvoinţă.
amügéu od. ainăgitor.
amalgăm amestecătură.
am ân! milă! lăsat la a. lăsat la
nevoe.
amânăre bârne de colţuri la case.
amandeă, fuga !
amanét zălog.
amanetă a zălogi.
amanetăr care primeşte amanet
amâni ibovnic.
amăntă ibovnică.
amăn-zamăn mu. dintr’odată.
amarăntă fel de plantă.
amatőr iubitor, diletant.
amazoănă călăreaţă ; răsboinică.
ambalà a împachetâ.
ambalăj Împachetare.
ambalăt împachetat; cătrănit
ambarasănt supărător.
ambarasăt încurcat.
 amb
ambarcadér\oc de îm- şi debarcat
ambasâdă solie; clădirea ei.
ambasador sol, reprezentant.
ambidéxtru care se slujeşte egal
şi cu dreapta şi cu stânga.
Qmb'guitâte înţeles îndoios.
ambiguu în doi peri.
ambtţionâ a râvni. \ crime.
amb ţie poftă de mărire.
ămbrii chîlibar.
ambroziâ? divin.
ambrozie hrana zeilordin Olimp ;
mâncare delicioasă.
ambulănt ce umblă din loc în
1 c.
ambulânţă spital militar ce ur­
mează armata în răsboi.
ameliorà a îmbunătăţi.
amenaja a regula.
amendă g'oabâ ; a facea. onora­
bilă a cere scuze în public.
amendă a îndrepta; a globi.
amendăbil ce se poate jmendâ.
îmbunătăţite, adaos
amenităte blândeţe.
ametist peată violetă preţioasă.
amfibiu ce trăeşte pe uscat şi
în apă ; cu fire schimbăcioasă.
am fbolbgic cu 2 Înţelesuri.
amfiteătru od. clădire rotundă
p. lupte de gladiatori ; sală
cu bănci treptate; loc ce se
înalţă gradat.
amfitrion gazdă.
ămford vas cu 2 toarte, od. mă­
sură de capacitate p. lichide.
amiănt mine al cu fire ce nu ard.
amidőn scrobeală. [tului>.
amigdală glandă, <mura gâ-
amigdali'ă gâlci.
amigdaloid ca migdala.
15 ana
amiral comandant de flotă.
amiralităte demnitate de admirai
am iroàni a boeroaică.
amnezie pierderea memoriei.
ămnios membrana fătului.
amnistià a iertă. -
amnistie iertare generală pentru
amoniac gaz din hidrogen şi
[azot.
amór iubire.
amorăş zeul iubirii; ibovnic.
amoreză a îndrăgi.
amoreză iubită.
am orf fără formă, necristaüzat.
amortisment plâtire gradată.
amortiză a reduce o datorie.
amortizăbil de plătit în rate.
amovă a scoate din slujbă.
amovibil nestatornic.
amnvibilităte nestatornic.
Ampère unitate internaţională
p. măsurat ea tăriei curentului
electric.
amolificà a desvoltà, a lărgi.
amplitudine întindere în lung şi
[lat.
amploare lărgime, îmbelşugare.
amplu întins, larg.
amprente semne lăsate de degete.
ampută a tăia de tot o parte
din corp.
amulétifl) obiect purtat în cre­
dinţă că apară de rău.
amuză a desfătâ.
amuzănt înveselitor.
amvon loc în bis. p. predicare.
an ab aptist rebotezător; anabap­
tista învăţătura lor.
anacohit întrerupere şi conti­
nuare cu frază nouă.
 ana
anacorét pustnic.
anacreonticii) cântec gingaş ca
al ini Anacréon.
anacrebntice versuri de iubire.
anacronism greşală de timp; lu­
cru nepotrivit cu vremea.
Anadól od. Anatolia, Levantul,
Azia mică.
(a)nadoleăncă din Anatolia.
anaforâ od. raport cătră Vodă.
anafâmiţă vas p. (a)nâfură;
vârtej.
anafrodizie lipsă de instinct
sexual.
anaglifă sculptură în relief.
anagnóst citeţ în biserică, celce
ţine arhiereului cartea şi cârja.
anagrămă strămutarea literilor
in cuvinte ca să iasă a't în-
anahorét pustnic. [ţeles.
anăle lucrare ce înşiră întâm­
plări an cu an; publicaţie pe­
riodică. '
analecte bucăţi alese din autori.
analfabet neştiutor de carte.
analist scriitor de anale; cuno­
scător de analiză.
analitic care cercetează.
analiză cercetare ; scurtare ; me­
todă delà simplu la compus.
In ultima a., la urma urmelor.
analóg la fel.
anălog od. taxă, dare.
analóghion tetrapod, masă por­
tativă îngustă şi înaltă în bis.
analoghizà od. a repartiza.
analógic asămănător.
analogie sămuire ; od. bir.
ananăs plantă aromatică.
16 and
anăndru flori fără staminé.
anánghié strâmtorare.
anaoèst parte de vers: w w —
anăpoaa d’andoasele ; ciudat ; a
privi a. a se uita cruciş.
anărh c fără rânduială.
anarhie totală desordine.
anarhism nesupunere în faţa
legii.
anarhist turburător.
anason, ăniş plantă aromatică.
anastasimatâr carte cu troparele
învierii.
anateftér od. registru.
anàtémd afurisenie; afurisit.
anatematiză a afurisi.
anatochm interese după interese.
anatomie cercetare (despicând
corp organic).
anatomist despicător. ‘v
a’nboulea (d’) încet, ca boul.
ancătelea cu râvnă. ’
ancheta cercetare; studii. £
anchiloză înţepenirea încheetürii
oaselor.
anchilozăt înţepenit.
ăncoră i. de fer cu 2 braţe ce sä«
lasă la fundul apei să ţină in
loc vasul; fig. scut. y<
ancoră a opri, a înţepeni. t,s*
andănte cumpătat. ' ;
andosăre iscălire în dosul po- f
Andreă Decemvrie. [liţei. "
andreă ac mare; temelia morii
fier ce prinde fierul lat de
grindei; claviculă; vine emo-
roidale. »
andróc fustă.
androcèu staminé la plante.
 and
androfág mâncător de oameni.
androfobie scârbă de bărbaţi.
. androgin cu organe de amhe
anecdâtă snoavă. [sexele.
andăte cu formă de inele.
anelidă vierme cu sânge roşu.
anémie slăbit, ofilit. [sânge.
anemie slăbie, puţinătate de
anemométru i. de arătat direcţia
şi iuţeala vântului.
anemonă dediţel.
anerâid barometru fără lichid.
anesteziâ a face nesimţitor.
anestezie nesimţire, amorţire.
anevató brodat in relief.
anevrism umflătură de arteră.
atiéx adaos, înădire.
anexă a alipi.
anexiune alăturare.
a 'gajà a îndatora, a tocmi.
a gajam ênt tocmeală.
a. gară, angarale, dare, dări.
angărle mo. galiţe.
angélic îngeresc.
ănghel od. înger.
a,ighdică bnciniş.
anghină gâlci; pânză ordinară.
anghinăr(a) fel de legumă.
anghiră mâţă de fier, ancoră.
anglicăn al bis. anglicane.
ai dicanism religie protestantă
a. glie fel de stofă, [a Angliei. antagonism protivnicie.
a. olofbb cu ură p. englezi.
as lomân cu admirare p. englezi.
ar grenà a apuca. [Ia olaltă. antantă înţelegere.
asgrenăj roate dinţate; ţinere
angrosist vânzător cu ridicată.
angulăr unghiular ; de temelie.
.ankidra fără apă.
anütilà a nimici.
a: ’ină lichid colorant.
17 ant
animă a însufleţi. [toc.
animál fiinţă vieţuitoare ; dobi-
animălic de animal ; senzual.
animalcúl animal foarte mic.
animalităte fire de animal.
animat însufleţit ; agitat.
animism învăţătură despre suflet
ca producător al vieţii ; puteri
sufleteşti; credinţă în duhuri.
animozitate ură, pornire.
aninătoâre colţ unde se strâm-
torează vânatul.
' arriversăr ce revine an de an.
anocăto od. d’avalma.
aniversări zi aniversară.
anodin(ă) leac alinător; nein-
anomăl neregulat. [semnat.
anomalie neregularitate.
anonim fără nume.
anonimat însuşire de anonim.
anorexie lipsă de apetit.
anorgănic fără viaţă. '
anormal neregulat. [miros.
anosmie slăbia simţului de
ănost fără gust, nesărat.
anosti a se plictisi.
anostie od. secătură.
anotâ a însemnă.
anotăţie explicare.
ansămblu întreg, tot.
antagonist pro tivn ic.
antăl butoi.
antărctie de miazăzi.
anţărţ bandit in penins. balcană.
antébélic de înainte de răsboi.
antebrăţ braţ delà cot la pumn.
antecedent de mai nainte.
antecedenţă fapt de mai nainte.
2
 ant — 18
antecesor înaintaş, [conştienta.
anteconçtiént înainte d’a se ivi
antedâtă dată falşă.
ănte dient înainte de vreme.
antediluvian înainte de potop.
antegărdd v. avangardă,
antemeridiân de înainte d’a-
meazi.
antemis maramă pe préstől (cn
punere în mormânt a Dlui).
antene comite la insecte ; prăjină
la catart; fire metalice la ra-
dioiectri citate.
antép fel de vişin.
antepenăltim al treilea delà urmă.
antéri mic sac cn polen la flori.
anteribr de înainte.
anteriorităte întâetate.
anteriu, -rèu od. haină boerească
cn brâu ; halat ; haină lungă p.
lăutari ş. a.
anterllc od. stofă p. anteriu.
anti- contra-.
ântic vechi.
antică rămăşiţă din vechime.
anticameră odae de intrare.
anticâr care se ocupă cu, s. vinde
anticât învechit, [lucruri vechi.
antichitâte vechime.
anticipă a preveni.
anticipăţie prevenire.
an tic'èzi învoeală d’a lăsa p.
creditor venitele unui imobil.
Anticrist duşman creştinismului.
antlcva (-qua) litere lat. verti-
antidót conira-venin. [cale.
antifărmac od. antidot
antifèn cânt alternativ de psalmi.
antifonăr carte cu antifoane.
ant
antifrăză figură de cuvânt în
înţeles contrar: b. o. milostive
p. zile rele.
Antihârţ Anticrist; om rău.
antilâpă rumegătoare sprintenă
(Africa).
antimâniu metal, «sarea pisicii».
antinomie contrazis între 2 gân-
antipăpă papă ales ilegal, [diri.
antipăt od. proconsul.
antipătic respingător.
antipatie ură.
antipirlnă leac p. friguri.
antipód ce stă în parte opusă a
pământului ; contrar. x
antirâbic ce combate turbarea.
antisemit contrar al jidovimii.
antisemitism combatere a înrâu­
ririi evreeşti dăunătoare cre­
ştinilor.
antiseptic ce previne infectarea.
antistie a. primărie. [tec.
antistrofă a doua strofă în cân-
antitézi nepotrivire. [Treime.
antitrinităr necrezător în s.
antolbghion carte bis. cu slujba
prazaicelor şi a sfinţilor de
peste an. [rare.
antologie culeg, de bucăţi lite-
antonim cu înţeles contrar.
antracit cărbune fosil.
antrăct pauză după act (teatru).
antrăx rubin; bubă rea.
antrefilè articolaş de ziar.
antrenă a pregăti; a întărită.
antrenamént deprindere.
antrenâr care antrenează.
antrepózit clădire unde negu­
storii ţin mărfuri în depozit.
antreprenbr întreprinzător.
 ant — 19
antrepriză întreprindere.
antreşă fi gară de dans, salt cru-
antrèu intrare. [cişat
ant'opofâg mâncător de oameni.
anUopotobie groază de oameni.
antropoid sămănând a om ;
maimuţe.
antropo ’ogie ist. nat. a omnlni.
antropometrie artă d’a măsură
părţile corpului la om.
antropomorf cu chip de om .
antropomorfist care atribue ze­
ilor formă trupească,
anuar publicaţie periodică.
anuitâte sumă dată an de an.
anunţ înştiinţare.
anurie oprirea udului.
anverghră lăţime, lărgime.
ânză a. îndemn, motiv.
aoleălă văicăreală.
aórea uneori, altădată.
aórtd artera mare.
apadăct olan de apă.
ăpă gazoasă apă cu acid car­
bonic, «sodă», sifon.
ăpage! te cară!
apait od. luat în arândă.
ăpa mbrţilor tremurarea aerului
ce dă iluzia de apă curgă­
toare pe câmpie.
apanâj dotare ; însuşire.
aparăt unealtă; organ; pompă.
apărătără pădure tăiată unde
nu se umblă.
aparént vădit; la părere.
apa>£nţă înfăţişare, chip.
apărie apă vărsată pe jos.
apariţie ivire; vedènie.
apartamènt locuinţă, camere.
apărte la o parte.
âparţineă a face parte din.
— apó
aoartininţe a. dependenţe.
apâş vagabond, făcător de rele.
apâtic nepăsător.
apatie nesimţire.
ăpa trândului od. disenterie.
apel chemare; adresare, [cătră.
apelă a recurge, a se îndreptă
apelănt care apelează.
apelativ comun, general.
apelpisi (rar) a desperă.
apelpisit desperat; făimos; smin-
apéndice adaos, prelungire, [tit
apendicită boală la maţul gros.
apepsie mistuire grea.
apercdpţie pricepere.
aperitiv băutură s. leac p. poftă
[de mâncare.
apertinenţe ce ţin de un lucru.
apertără deschizătură.
apesti a întârzia; a aţipi.
ăpetal fără petale.
apetisdnt ce deşteaptă apetit.
apicultor albinar.
apicultără albinărit.
aplà fără forme, simplu.
aplană a netezi; a regulă.
aplaudă a bate din palme; a
aplecâte greaţă. [aprobă.
apleaiş povârniş; miel sugător.
aplică a pune; aîntrebuinţă; a
d a; a se dedă.
aplicăţie punere; întrebuinţare.
aplicalără felul punerii dege­
telor pe un instrument p. a
obţinea sunete dorite.
aplomb îndrăzneală; greutate.
apocalips{ă) cartea descoperirii ;
scriere apocrifă.
apocaliptic profetic, misterios.
apocôpd scurtare la sfârşit de
[cuvânt
2*
 apr
apocrif îndoelnic, nedovedit;
carte biblică nerecun. de bi-
apód fără picioare. [serică.
apodictic deplin siguri [cnv.
apofonic schimb, de vocală In
apoftegmă sentenţă.
apósat culme ; v. apside,
apolog povestire morală.
apologet apărător de credinţă.
apolog&ic de apărare s. laudă.
apologéiicd parte a teologiei de­
spre apărarea creştinismului!
apologie apărare; laudă.
apologist apărător; lăudător.
aponíamént punte de descărcare.
apoplédie damblagiu.
apoplexie dambla, <gută>.
aporie od. temere, nedumerire.
apórt aducere.
apbrt! (cătră câni) adù!
apostăt care se lap. de credinţă.
apostazie lăpădare de lege.
a posteriori din încercare.
apostil notă marginală, [tească.
apbstimă absces; durere sufle-
apostol predicator al credinţii ;
carte cu epist. apostolilor.
apostolát răspândire de idei.
apostolèste ca apostolii; pe jos.
apostrof semn. de omitere: n’am.
apostrofă a vorbi aprins.
apostrójd vorbă răstită.
apotémd perpendiculară din cen­
trul unui poligon regulat pe
o lăture.
apoteoză zeificare, slăvire.
opoziţie adaos. [ora 7;
aprânjâr demineaţă până pe la
aprănz intre ora 7 şi 9 dim. ;
mâncarea de atunci.
apredă v. aprefiă.
20 ara
aprehendâ a. se supără.
aprehensiune frică; pricepere.
apretâ a prepară.
apretăt ce are lustru.
apreţiâ a preţui; a da părere.
apreţiâbil de preţuit.
apriăt a. lămurit, hotărât.
a prima vista la prima vedere.
a pribri înainte de încercare.
apriôric de a priori.
aprobă a încuviinţă.
Aprobate şi Compilate legi ar­
delene ce asigurau privile­
giile nobililor în sec. 17.
aprobatbr încuviinţător.
apród od. curtean; uşier.
aprofandă a adânci.
apropó! ce era să spun ! tocmai !
apropóit vorbă potrivită.
apropriâ a-şi însuşi.
aprovizionâ a îngriji cu merinde.
aproximăţie preţuire pe aproape.
aproximativ cam.
aprozie slujbă de aprod. [bis.
apsidă parte de după altar a
apsidă extremităţile maréi axe
în orbita planetei.
aptér fără aripi.
aptitădine destoinicie.
apuntaménte salar, leafă.
apást mo. iezătură, stavilar.
aqua- v. acva-. [feţe.
ar unitate de măsură p. supra-
dra! mo. am păţit-o! vai!
ară, ar od. ear, dar, însă.
arababără încurcătură.
arabésc(d) împodobire arabă:
şerpuiri de frunze, flori:
1 arde par subţire ; racbiu de orez-
 ara
ardei a pune pari, a împărâ.
ţ, arachidă fistic,
i ardeii pus de pari.
S arâg unealtă de tras linii.
: arahnide clasă de animale ca
păianjenul ş. a. [rului.
ş. arahnoidă membrană a cree-
arămeăsă oeà s. .*/, ocă.
aramină tâlhar; ţigan.
. arămioâră od. bănuţ de aramă.
aranja a rândui, a tocmi, regulă.
aranjament rândueală, înţele­
gere.
atăpcă din Arabia; arăpoaică.
arăpilă negru ca un arap.
arapină poreclă p. ţigănime.
> arăpăşcă zină din poveşti.
't arăr ţol ; sac mare.
f arării od. dare pe bucate arate.
arăsna la mică depărtare.
arbdnăş, albanez, arnăut.
L orbiiiş mic arbiu. • areolă curte mică; paletă.
I arbitrăi judecată de arbitru.
! arbitrât din arbitri.
ţ. arbiträr după plac.
r arbitriu voinţă proprie ; liber ar-
; bitriu putinţa omului de a se
[ hotărâ după plac.
arbitru judecător absolut.
\ arbiu vărguţă de încărcat puşca.
arboră a înălţă. [ment.
arborădă catargele unui basti-
arborescént ce creşte ca arborele.
' arborizâţie desemn natural pe
I pietri înfăţişând ramuri,
i arbust copăcel, tufă.
I arcă temelie; sprijinitor.
! ărcă corabia lui N oe; chivot;
! a. sjăntă ladă cu 2 table de
I peatră şi cele 10 porunci.
I arcâdă boltă în formă de arc.
21 arg
arcán taină, mister. [nesc.
arcán funie cu laţ; dans ţără-
arcăni a prinde cu arcanul.
arcâr făcător de arce.
arcărie mahală de arcari.
arcăş soldat cu arc; pompier.
ârcer peatră de ascuţit.
arcâşte ca arcul.
archebâză od. armă de foc.
archebuziér soldat cu arche-
archiş jneapăn. [buză.
archit viţă albă.
ărctic de mează noapte.
ărctos Ursa mare.
ardelenhm particular Ardealului.
ardént arzător; harnic.
ardeoăne, ardoăn iorgovan.
ardézie peatră p. tăbl. de scris.
ardoăre căldură, râvnă.
areăl suprafaţă de pământ.
arénd loc de luptă; carieră.
areâlă cerc în jurul lunii; cerc
de coloare închisă împrejurul
sfârcului ţâţei s. al unei bubu-
areolârva. formă de areole. [liţe.
areométru i. p. a măsura densi­
tatea lichidelor.
areopăg od. în Atena : înalt tri­
bunal ; adunare de fruntaşi.
arestul od. aresta. [gardă.
árét, árét împrejurime; od.
areţăr a. păstor de aréji.
arèt{e) berbece; constelaţie; i.
de bătut; od. maşină de răsboi.
aréu laptele cucului.
argat slugă, rândaş.
argdţi a sluţi.
argea bordei; scaunul ţăsătoa-
rei; gârlici; boltă la clădire;
grinzi ce întăresc pluta.
 arg
argentifér cn argint.
drgie pământ f. roditor.
arghirofilie inbire de ban.
argilă Int; argilâs lntos.
arginţică fel de arbust.
argón gaz simpln.
argonaăţi od. greci îmbarcaţi pe
corabia Argo\ cercetător.
argosl a opri un preot de a slngi.
argót limbă păsărească.
argumént dovadă.
arguţie subtilitate, chichiţă.
arhâic din bătrâni; Învechit.
arhaism vorbă veche azi nefo-
arhamâc cal de rasă. [losită.
arhânghel înger de căpetenie ;
colăcel p. pomană.
arheologie ştiinţă despre vechi
monumente.
arhidăce prinţ din casa austriacă.
arhieréu cea mai inaltă treaptă
a preoţiei.
arhiepiscóp întâiul episcop.
arhipistór vlădică. [sule.
arhipeldg mare s. grupe de in-
arhitéct făcător de plan p. clădiri.
arhitectânic armonios.
arhitectură artă de a clădi.
arhitrâvă parte între friză şi ca­
pitel la coloană. [locul lor.
arhiv(ă) colecţie de documente ;
arhivâr slujbaş la arhivă.
ărhon(dă) od. domn, boer.
arhondăr călugăr primitor de
oaspeţi ia mănăstiri;
arhondăreăsă călugăriţă cu
aceeaş slujbă. [mănăstiri.
arhondărie odae de primire la
arhondologie cartea boeriilor;
boerie.
22 — arm
arhonie od. boerie. [Atena,
arhónte od. prim magistrat in
ari popoare mdo-europene.
árián eretic.
arianism învăţătura lui Arie.
dric indo-european. [de arici.
arici a se zbârli ; a se bolnăvi
ărid uscat, sec; neroditor.
ariditdte uscăciune.
árié melodie, cântec.
ariergărdă coada oştirii.
arina a curăţi s. presăra cu nisip.
urină nisip ; bobiţe de arin ; pă­
durice. [de copii.
Aripa-satănei strigoae, ucigaşă.
aristocrât boer.
aristocraţie clasă boerească.
aritmetică ştiinţa numerelor.
aritm ogrif ghicitură de numere.
ariăş(ă) soi de mere timpurii.
arivistjâ v n ito r cu orce preţ.
arlechin măscărici ; schimbăcios.
drm{ur) coapsă, şold.
armădie od. oştire.
armamént înarmare.
armân treerat; jo c cu arşice.
armangiu îmblătitor. [senal.
armărie od. fabrică de arme, ar-
armâş od. rang de boer ; jo c de
copii; vin a. vin tare.
(h)armătă od. tun. [lungă.
armeneăscă mo. horă; vizită a.
ârmie oaste.
armistiţiu «contenire de arme».
armo(a)rii pajură, a. «ţimir».
armbnică fel de i. muzical.
armonià a potrivi.
armonie înţelegere ; sunete plă­
cute; cunoştinţe despre acor­
duri ; od. concert de orhestră.
armoniős plin de armonie.
 ? arm
I ormon ist cunoscător de armonia
! muzicei; organist.
I armbniu orgă fără ţevi.
I armoniză a pane în armonie ; a
(
compune acompaniamentul
unui cânt.
armoriăl carte cu armoarii.
armorist cunoscător în armorii.
armură arme de apărare (coif,
I cămaşă de zale ş. a.)
; armurăr dalac.
> armurărie meşteşug de armurier.
* armurier fabricant de arme.
; arnăiit albanez ; od. lefegiu ; p o ­
li. teraş; slugă de paradă; fel
‘ ■ de grâu.
£ arnăuţime lefegii ; servitorime.
^ irnică podbeal.
jt' arnici bumbac răsucit într’ un fir.
arogă a-şi Însuşi.
g. arogant trufaş, obraznic.
1 arogânţă trufie.
aromă dulce miros, mireasmă.
? aromât(ă) subst. cu bun miros.
Z aromatizà a pnne mirodénii.
I aromeâlă aţipeală; ispită.
h aromi a afumâ cu arome;
Î
[a amăgi.
. arondăre rotonzire,
arondismént artist
ârpă instr. deărtos
. . arpentăj hotărnicie.
• arpentor inginer hotarnic.
« arsană od. loc unde se debarcă
I
mărfuri.
arsenăl loc de fabricat şi pă­
strat arme.
i
&
è
73 arz
arşicăr care se joacă arşice.
arşin măsură de 1 cot = 0‘70 m.
a(r)slán od. Ien.
arţ. hârţ săptămâni când nu se
posteşte Miercuri şi Vineri.
ărtă măestrie.
arteră vas purtător de sânge delà
inimă spre extremităţi; drum
artériái din arteră. [mare.
arteriolă arteră mică. [artere.
arteriosclerbză învârtoşire de
arteziăn, fântână arteziană din
care ţâşneşte apă, sondaj a.
cercetare ,p. a găsi izvor în
adâncimi.
artic od. jalbă, petiţie.
articol parte din întreg; obiect
de marfă; fel de çuvânt; od.
incheetură. [a arătă.
articulă a rosti limpede; a uni;
articulăr de s. la încheeturi.
articulât legat cu încheetură;
rostit clar.
articulăţie încheetură.
artipciâl măestrit; falş.
artificialitâte meşteşugire.
artificier fabricant de artificii.
artificiu măestrie; viclenie; ma­
terii aprinse luând felurite
form e: foc de artificii,
artilèrie tunărie.
arvănt (în colinde) arbore(?).
arvăt od. lărgire.
croat.
plasă înmăestru,
Franţă.meşter.
muz.od.cunăfură.
coarde.
artrită reumatism, şoldină.
arunc a. repartiţie, dare.
arusplce la romani : jertfitor pro­
feţind din examinarea mărun-
taelor delà jertfe. [tan.
arz, arzmahzar jalbă cătră sul-
 arz 24 áss

a n bi, arzoáe înflăcărat; mân­ asignâ a hotărâ ; a însărcina un

care din lapte şi mămăligă. fond p. plâtire ; a chiemà în
arzuliu arzător. judecată.
as car-te de jo c; unitate de mă­ 1 asignânt care asignează.
sură s. de monetă la romani. asigndt, asignăţie, mandat.
asignatár căruia se asignează.
asaltă a năvăli; a izbi.
asigură a încredinţă ; a face în-
astmă a însănătoşi; a îndreptă.
voeală cu societate de asig.
(a)sanăre îmbunătăţire.
aşaş, aşiş îndată; chiar. asiguripsit od. asigurat.
asasin ucigaş. v asimetrie lipsă de simetrie.
asasină a ucide ; a plictisi mult. asimilă a contopi, a absorbi.
asaăl od. căpitan de cazaci. asimilabil ce se poate asimilă.
asbést v. amiant. asimilăţie asemănare ; absorbire.
ascendént suitor. asiriologie studiul limbii şi anti­
ascendănţă suire. chităţilor Asiriei şi Babiloniei.
ascensiăne înălţare. asistă a fi de faţă ; a da ajutor.
ascensor aparat p. urcat în etaje. asistént ajutor.
ascét pustnic, schimnic. asistănţă adunare; ocrotire; a.
ascéticà învăţătură despre virtuţi. publică spitale, aziluri ş. a.
ascetism pustnicie. aslăm od. camătă, uzură.
ascézd viaţă de pocăinţă. asmăn berbec scopit.
ascher(liu) od. ostaş turc. asmaţiii turbure (plantă).
asedià a împresură. asocia a uni, a întovărăşi.
asêdiu împresurare ; stare de a. asociăţie tovărăşie, însoţire.
însărcinarea autorităţii milit. asolamènt rotaţie de culturi.
cu susţinerea ordineil asonănţă asămănare de vocale
asentiment consimţire, voie. la sfârşit de versuri.
aserţiune zisă, spus. asortă a potrivi, a împreună.
asesor consilier, sfetnic. asortimént mărfuri de acelaş fel.
aşezământăr od., slujbaş p, re­ aspéct înfăţişare, chip.
partizarea dărilor. asperităte asprime.
aspic răcitură lângă mâncări.
asfălt mat. minerală, (p. străzi). aspidă viperă; gură rea; od.
asjixiă înăbuşi. [scut.
asßxidnt înăbuşitor, omorâtor. aspira a răsuflă ; a rosti din gât :
asfixie înăbuşire, înecare. harc, p. arc, a râvni ; a năzui.
asfodél aişor. aspirânt care aspiră ; candidat.
asiduităte sârguinţă. asprişăr od. monetă de argint.
asiduu silitor; fără preget. ăspru od. monetă turc. de argint.
asiéte mezèluri ; v. mezeà. assa-ţetida aerel, suc f. puturos.
 ast 25
astár pânză groasă, [acoperişul.
astăreălă căptuşală ; laţuri ce ţin
astér rujă de toamnă.
asterisc steluţă *.
dstm(ă) năduf, înecăciune.
astmătic bolnav de astmă.
astrdgdei i. de întins talpa.
astragăl osul gleznei; ciubuc.
astrologie «citire în stele».
astrahan blană din Astrahan.
astrăl de astre, de stele.
astringent care strânge; stifos
astrológ zodiaş. [nomia.
astronom care cunoaşte astro-
astronomie ştiinţă despre aştri.
astru corp ceresc; om vestit.
asumă a luă asupra-şi.
at. hatoA. cal frumos; armăsar.
atâc năvală; lovitură.
atacă a năvăli; atac o lucrare
atacât izbit; ofticos. [m’apuc.
aţdpcă, aţapoc aşchie, ţeapă.
ataraxie linişte sufletească.
atârdisit od. vândut prin licitare.
ataşă a pune lângă ; a se lega de.
ataşamănt dragoste, alipire.
ataşdt alipit ; slujbaş lângă con­
sulat.
atâvic moştenit din străbuni.
atavism moştenire de însuşiri
din strămoşi; năzuinţă d’a
revent acolo. [nezeu.
ateism tăgăduirea fiinţei lui Dum-
atéu care nu crede în D-zeu.
ateldne piese satirice la romani.
atelier loc de lucrare, lucrătoare,
Ateneu aşezământ unde învăţaţi
şi scriitori fac cursuri s. citiri.
atént luător aminte ; prevenitor.
atentă a face încercare criminală.
atentdt încercare nelegiuită.
atr
; atenţie băgare de seamă ; pre-
atentiv luător aminte, [venire.
atenuă a uşura, a subţia, a mic-
atenuănt uşurător. [şorâ.
aterizăre coborâre de avion pe
pământ.
atestă a probă, a adeveri.
atestdt adeverinţă.
átic, od. aticésc, ca la Atena ;
sare dtică, glumă delicată.
aţică pânză subţire; horă.
aticism gingăşie şi fineţă de stil.
atitudine ţinută; purtare, aer.
atldnte figură de om sprijinind
ca stâlp parte din clădire.
Atlas munte african ; persoană
mit. osândită a sprijini pe
umeri bolta cerului ; hartă.
attdz fel de stofă de mătasă.
atlet od. luptător în jocuri pu­
blice; om f. puternic.
atmosferă aerul ce înfăşură pă­
mântul; mediu.
atom părticică de corp f. mică.
atomicităte număr de atomi for­
mând molecula corpului.
atomism filosof ie despre for­
i marea corpurilor prin unire
; întâmplătoare de atomi.
atomiză a preface în atomi ; a
fărâmiţă.
aton fără ton; fără putere.
atôxic neveninos.
atrâcţie atragere; ademenire.
j atractiv atrăgător, nurliu.
atribui a da, a pune în sarcină.
atribdt însuşire.
âtriu (la romani) curte interi­
oară împrejmuită de un portic.
atroce cumplit, sângeros.
 atr
atrotitáte grozăvie, cruzime.
atrofià a slăbi cu totul.
atrofie secare de puteri, [gună.
atropină alcaloid din mâtră-
afa (atout) coloare ce bate (cărţi
de joc), coz, <tromf».
ăuă od. strugure.
aueţiUne licitaţie.
audiânţă primire, ascultare.
audiţie auzire; ascultare.
auditiv de auz.
audiibrascultător; judecător mi­
litar; public din sală; sală.
aueălă răsunet, vuet lung.
augmént adaos, creştere, sporire.
augmentă a mări.
augmentativ măritor.
augâr prezicător; prevestire.
augurât de auguri.
augúst măreţ, sărbătoresc.
augustăn evangh.-luteran.
oul, hăul a vui.
ault, vuet; urlat.
ăulă sală mare.
aúlie curtean, al curţii domneşti.
dură adiére, boare.
aureóld cerc luminos pus in
jurul capului sfinţilor; strălu­
cire, glorie.
auriculă urechea externă; una
din cele 2 despărţituri de sus
ale inimii. [zit.
auriculâr de ureche ; care a au-
aurifér auros.
auroră zori; Început.
amseultăţie ascultare a sunetelor
din plumâni şi inimă.
auspiciu prevestire; ocrotire.
austir strajnic, aspru.
austeritâte asprime.
26 aut
austrăl delà mează-zi.
ăustru vânt de mează-zi.
auiéntic sigur, de netăgăduit.
autenticitâte însuşire ce adeve-
autentificà a legalizâ. [reşte.
dato- de sine, însuşi.
autobiografie viaţa unei per­
soane scrisă de ea inşaşi.
autobâs auto(mobil omni)bus.
autocefăl de sine stătător.
autocrât stăpân cu putere ne­
ţărmurită s. absolută.
autocraţie domnie autocratică.
autodaféu ardere pe rug rân­
duită de Inchiziţie; nimicire.
autodidâct care studiază fără aju­
tor de şcoală.
autogarăj adăpost p. auto.
autograf scris de mâna auto­
rului; maşină p. copieri.
autografiă a reproduce auto-
grafic.
autogratiereproducere întocmai.
autogrămă semnare autografă.
autohtbn băştinaş.
automăt maşină ce pare a se
mişcă de sine; fig. om fără
voinţă.
automătic ce se face de sine.
auto(mobil) trăsură ce se mişcă
prin motor.
automobilism fabricare de auto ;
sport de automobilişti.
autonóm relativ neatârnător.
autonomie libertate de guver­
nare după legi proprii.
autopsie tăere şi cercetare a ca­
davrului p. a statori cauza
morţii.
aut6r urzitor; scriitor; făptuitor.
 aut — 27
autoritär samovolnic, care d u
sufere contrazicere.
autorităte vază ; stăpânire.
autoriză a încuviinţă; îndreptăţi.
autorizâţie voie, îndreptăţire.
autosugèstie îndemn propriu, in-
spirare.
autotractór plug cu motor.
auxiliär ajutător.
auxiliu ajutor.
aăz od. veste, faimă, ştire.
avait od. taxă la numire în
slujbă; dare. [al 3-lea.
avăl garanţie cambială dată de
avalanşă Demète, vâjoi.
avalitn ! bravo !
, avan grozav, cumplit.
avănătâră (a)venitură, venetic.
* avăngârdd strajă din capul oşti-
avănîe apăsare prin dăjdii. [lor.
Í, avanpost post aproape de duş
’ man; pază.
I; avăns plată înainte.
; avan să a plăti înainte ; a înainta.
1 avanscenă parte între orchestră
şi cortină ; lojă aproape de
ţ avantáj folos, priinţă. [scenă.
, avantajă a părtini.
' arantajós prielnic.
: avár sgârcit, cârpănos.
; avariă se strică (mărfuri, corăbii)
avarie pagubă în mărfuri.
avarifie sgârcenie.
5 avatăr transformare, schimbare.
£ aventură a primejdui.
I aventhră păţăme, pătărănie.
\ aventuriér svânturat ; fără căpătâi.
f aventuros îndrăzneţ, păţit.
avirs faţa monetei, cap.
- azo
aversiùne scârbă, desgust.
avertisméni înştiinţare, sfat.
avertiză a înştiinţa; a preveni.
aviăţie navigare aeriană; măe-
strie d’a conduce maşina de
sburat.
aviator care se ocupă cu aviaţia.
avicultór crescător de pasări.
avicultără artă d’a creşte pasări.
avid. poftitor, ahotnic, lacom.
aviditâte lăcomie.
avilit înjosit, netrebnic.
avión maşină de sburat, «calul
dracului».
aviz înştiinţare; părere. [stal.
avizo mic vapor, p. serviciu p o-
avôrt lăpădare, naştere înainte
de vreme.
avortă a lăpădă; a nu izbuti.
avortiv mijloc de lăpădare.
avorton lăpădătură. [nele lui.
avrăm fel de prun ; avrame pru-
ăxă osie, fus.
axe'nie lipsă de ospitalitate.
axiomă adevăr de netăgăduit.
axion cânt bis. de laudă: «Ca-
vine-se cu adevărat», s. »D e
tine se bucură». [eu.
az prima slovă în alf. cirilic ; od .
azalée trandafir de munte, co-
căzar.
azbăche alfab. cirilic ; învăţătură.
azbucoăvnă abecedar cu slove.
azil adăpost, ocrotire.
âzimă pâne nedospită; turtă
coaptă ’ n spuză; azămiu ca
azât gaz înecăcios. [azitna.
azotât cu azot.
azbtie, acid nitric, •râpă tare»,
azotit acid azotos cu o bază.
 azo
azoíós cu azot şi oxigen.
azúr albastru deschis.
azurăt azuriu, albăstriu, ceruliu.
azarin mat. p. peronosporă.
babâctă) mo. tată.
băbăchie băbuşcă.
Babadăm: decănd Adam-Baba-
dam de mult.
babalâc moşneag ; lemn gros la
moară de vânt.
babană mo. oaie bătrână.
băbâr om in vârstă ; om însurat.
băbârcd babă.
băbăreăsă descântătoare.
băbăret mai multe babe.
băbătie credinţe băbeşti; vrajă.
băbărăjă a. bujor.
băbăş mo. fagure stors, hoştină.
băbătie băbuşcă.
babău sperietoare de copii.
bâbcă nicovală de bătut coasa.
babélic babilonic; zăpăcit.
băbie seminţe din vârful cepei.
babilonie incurcală, vălmăşag.
bâbiţă pelican. [ies dinţii.
băbiţi boală de copii când le
baboi peşte mărunt; biban.
babón bubon, inflatnaţie.
babord partea stângă a corăbiei
(privind înainte).
bdbură ploae cu grindină; vâl-
vataie; coş, urloi.
babâşcă fel de peşte.
babtîşi od. papuci
bac pod plutitor, brod.
Jbăc (în grai de copii) tată.
-----b â c! a. sâcf
28 băd
~-Jbâca mamă (în grai de copii);
şezi b. binişor. [sună.
băcăi a palpită, a svâcni ; a ră-
bacâl băcan.
bacalâ fel de peşte.
bacălă mo. necaz, belea.
bacalaureât examen la termina
reá liceului; celce trece exa
menni. [cânilor
bacălbaşă staroste în breasla bă
bacalică od. coloniale, [iască.
băcelie mo. băcănie; burete de
băcân negustor de coloniale
fel de arbore; roşeală.
bacanăl larmă cu chef. [nate
bacanâle od. petreceri desfrâ
bacăntă preoteasă lui Bacchus
destrăbălată.
bacănţi preoţi ai lui Bacchus
ceice iau parte la bacanale.
bacară joc de cărţi.
bacău: a-şi găsi bacăul a păţi.
bacceă tâmpit, ramolit.
bacceli a ajunge bacceă.
baccevân vânzător de zarzavat.
băde stână ; colibă ciobănească.
bacii organism microscopic.
băciui face brânză etc. la stână ;
a tândălî; a stărui.
băciulie căpăţână mică.
baclavâ fel de plăcintă.
bacbn, bacbniţă tutun turcesc.
băcsâi îndesat ^mămăligă in un­
soare, ’ '
bácsi a îndesă; a încâlci.
bacsişăr primitor de bacşiş.
bacşişuit mituit.
bactèrii organisme vegetale;
bactériologie ştiinţă despre ele.
bădădăi a mărmăi; a hoinări.
 bad
bddăi vas de lemn p. ales unt.
bădăn căzan, cadă.
badanà, v. bidinea,
bădău a. cadă; vas de bătut unt.
bădlc tuci ; vas de tinichea.
bâjtă mo. noroc; trecere, cinste.
bagă plăci de broaşte ţestoase
p. fabricare de nasturi ş. a.
bagâj calabalâc; catrafuse.
bagate'lă mărunţiş; horbotă.
bagdadié mo. tavan.
bageăcfă) mo. ochi de pod pe
unde iese fumul.
baghétd nuelnşă, vergeâ.
bâgrin salcâm, a. acaţ, mălin.
búba nărav râu: a pune b. a
sta dârz.
bahadârcă mo. femee mare şi
groasă.
baharăucă mo. femee trupeşă.
bahic d’ al lui Bacchus ; cântec b.
de băutură.
băhll a se strică, a se impuţi.
bahmét cal mic tătăresc.
băhniţă, băhnîş loc mocirlos.
băhniţă poreclă p. ţigani.
băhnos băltos, mlăştinos.
bahorniţă femee rea ; vrăjitoare.
baiadérâ dănţuitoare indiană.
baibaflr fir de aur. [nească.
băibărăc od. haină scurtă ţără-
băibărăcâr negustor de băibă-
baidér, baidir mo. şal. [race.
baiderăş şal mic.
baiestrăr băiat de alergătură.
baionétd armă de impuns.
bairâc steag turcesc, trupă de
bairactdr od. stegar. [soldaţi.
bairăm, bairâm (3 silabe) săr­
bători mari mohamedáné.
29 bal
bairătnlâc dar delà voevozi p.
sultan la bairâm.
baisse (bes) scădere de curs.
bălabân fel de şoim.
bălăbăni a huţăi; a se trudi.
bălăbănos : ochi b. înfundat (? )
balabustă nevastă evreică.
balăc conservă de nisetru.
bălăci a umbla in apă murdară.
balădă od. cântec de joc; p oe­
zie epică; cântec bătrânesc.
baladin comediant.
bălăică viţeâ s. oaie albă.
balalăică fel de chitară in Rusia.
bălălău clătinat, legănat.
balama ţâţână; tare în balamale
bine încheiat. [necaz.
balamuc casă de nebuni; larmă;
balamwt od. Înşelător; măsluit.
balamuţl od. a cleveti, a bârfi.
balăngă clopot la animale; jo c.
balansă a clătină; a cumpăni.
balansiêr pendulă ; cumpănă.
balănţă cântar; echilibru.
balaş od. rubin mai deschis.
hálást pietriş ; povară de prisos.
b&lbăl a îngăimâ, a gângăvi.
bâlbăit nătâng, guguman.
bălbără flacără.
balbăş băutură din apă şi miere.
bâlboâre mare flacară, bobotaie.
băle mo. băltoacă.
balcâz urât, slut.
bâlci hram ; iarmaroc ; tocmeală.
balcon pridvor; foişor; galerie.
bâldăbâc! arată sgomotul că-
baidachin polog, cerime. [derii.
baldâr mu. rânză de vite ; pân­
tece.
baldără femee grasă. [lenă.
balénd chitul mare; os de ba-
 bal
balm ár pescar de balene.
baleniérà corabie de pescuit
balene.
baUrcă mo. poloboc, butoiaş.
' balercăţă polobocel.
balerină dănţuitoare de balet.
balét danţ pe scenă; piesă mi-
baletistă balerină. [mică.
baleâţă covăţeâ, albioară.
balgiu od. turc care luâ miere
p..sultan; Balgi-beşlâc tribut
bolhái mocirlă, nămol, [de miere.
bálit mo. covată, albie.
bâlie burueană ; cotor, cocean.
balimez od., tun de mare calibru.
batistă od. maşină de răsboi p.
svârlit bolovani ş. a.
balistică artă d’a socoti arun­
carea de proectile.
balivérne palavre, nimicuri.
baliză prăjină, semn de arătat
loc primejdios p. corăbii.
bălmăji a Încurcă; a moleşi.
bălmăjitâră amestecătură.
bălmat (rjăcă fel de balmoş.
ba'neăr de scaldă.
balneoUhnică arată întocmirile
stabilimentelor de băi.
balneoterapie tratament cu aju­
tor de băi.
balón băşică umflată cu gaz;
b. captiv impedecat cu funie ; bănărie od. monetărie; bănet.
b. de încercare p. a şti direcţia banât ţinut s. rang de Ban ; fel
vântului, s. fig. părerea cuiva.
babn ál umflat ca balonul.
balót pachet de marfă, teanc.
babtă a aruncă delà unul la altul.
ba btá j votare restrânsă intre
candidaţii cu majoritate rela­
tivă la prima votare.
kmbtăt, jig . sdruncinat.
30 ban
baltám mireasmă; alinare.
balsamitér ce produce balsam.
batsamină plantă de grădină.
bălsămit Imbalşamat.
balţ laţ; văl; cerc de roată.
bâltâcâl a cădeă bâltâc in apă.
băltăci a se jucă în băltiş, a
pleşcăi. [taie.
bállá g toporaş cu 2 tăişuri; bă-
baltagiu soldat cu băltag.
baităriţ vânt dinspre bălţile Du­
nării; locuitor acolo.
bálját (bou) negru cu pete albe
în mijlocul corpului; pestriţ;
nestatornic.
băltăţâl pătat, pestriţ.
bălţi a se lăsă de mijloc, a slăbi.
bălâră brânduşă de toamnă.
balustradă zăbrele, gratii.
balástra m<c stâlp p. balustradă.
bălvân, bulvăn butuc, bârnă.
bámba trestie naltă în ţări calde.
băm bură: a baie b. a hoinări.
bârne fel de fructe în ţări calde.
Ban od. mu. guvernator; mo.
rang boeresc; şef al bănatului.
banăl obişnuit, comun, sec.
banalitâte lucru de rând.
bănăn arbore din India;
banână fructul său.
bănăr od., lucrător la monetărie.
de grâu.
banc, băncuri, jo c de cărţi ; b.
de nisip grămădirea lui în ape.
banchét ospăţ.
banchetă a se ospetâ.
banchéti bancă mică, laviţă.
banchiză grămadă enormă de
gheaţă în mări polare.
 ban
banenôtâ hârtie monetă.
banco valoare la bancă p. mo­
n d e ; mizele jucătorilor.
bancrăt falit, căzut în bancrută.
bancrută starea negustorului
când încetează a plăti.
bandă ceată, droae; muzicanţi.
bânda, benzi, făşie ; margine.
bandái legătoare, faşă.
bandajă a înfăşură.
bandajist■care face bandaje.
banderilă, în lupte cu tauri :
lance cu benzi împlântată în
cerbicea lor. (rile.
banderíléro luptător ca bande-
b andéria a. alai; od. trupă în­
treţinută de câte un magnat
ungur dator să ajute regele
în răsboi.
banderblă bandă mică ; steguleţ.
bandieră steag de trupă s. de
bandit hoţ, tâlhar, [corporaţii.
banditesc hoţesc
banditism tâlhărie.
băndor a. stomah; pântece.
bandrabărcă mo. cartof.
banduliérü cureaua puştei.
băneăţă oală cu 2 toarte.
băni od. a face pe cineva Ban ;
a stăpâni ca Ban. [părâ.
băni mo. od. a nepăciui, a su-
bânicér baniţă mică.
bănie slujba Banului.
baniiră v. bandieră.
băniţi ferdelă, 20 de ocale, 40 1.
banovăţ fiu de Ban ; neam de
basarabi.
baobab arbore gros african cu
rod numit: păne de maimuţe,
baptistér cristelniţă; od. clădire
p. scăldătoarea botezului.
31 bar
baptişti sectă ce nu botează c o ­
piii ci numai pe adulţi.
bar local de băuturi.
bără drug; stavilă; a chem i la
b., în faţa judecătorilor.
baraban(ă) tobă.
barabói fel de nap; mo. horă.
barabtUă mo. cartof.
barabulişte ţarină cu cartofi.
barăci colibă de scânduri.
bârâcă a se căţără, a se urcă.
bărăcie baltă mică.
bărăciâne băltoacă.
bârâec mo. miel.
bărăgân loc nelucrat, pustiu.
baragladină poreclă p. ţigani.
bărat a borborosî.
barăj zăgaz, stavilă. [lător.
barângă lup bătrân; taur ur-
barăngl a strigă, a urlă.
barăm, a râvni, a stărui.
barânţă otrăţel.
baraón (rar) poreclă p. ţigani.
barâşnic mo. samsar.
bărât călugăr romano-catolic.
bărătă, bărăţl a mustră.
baraterie pagubă făcută cu gând
rău de echipajul corăbiei.
bărăţie bis. rom.-cat. în regat.
barba călugărului cucută.
barba caprei salată de earnă.
barba împăratului, Viola tricolor,
barba lui Aron rodu pământului.
barba lupului spânz.
barba ungurului garofiţă.
barbár străin ; sălbatic, crud.
barbarie (mustăţi) răsucite.
barbarie sălbătăcie, cruzime.
bărbărie barbă lungă.
barbarime barbari ; tocul lor.
 bar 32 bas

barbarism, cuvânt nepotrivit bărsă bucată între plaz şi grin-

limbii. dei.
barbarizâ a întoarce la barbarie. bărsăn cu lână lungă şi aspră.
barbéte favorite, a. «poc’ în pâr» bărtă cunună; tivitnră.
(Backenbart). [vodă. barát od. praf de puşcă.
bdrbier-bdşa prim bărbier la bârzăân bondar, bonzar.
barbişân cioc, [ăcălie. bârzéicd săniuţă.
bărbi(u)ţă şervet de copii. b á n ói în sus.
borbán fel de peşte de mare. bân oiă a se iuţi s. îngâmfă.
borbáné od. a. recrutare. bas voce adâncă; i. cu sunet
barbară a face semnul crucii cu adânc.
suc din barbare împotriva bu- băş od. cel dintâi; od. agio.
bărburătâră crestătură, [băţului. başă od. şef.
bârbure copăcel ; a. broderie. băsădă vorbă, sfat.
barcă morţiş. basamăc rachiu ordinar.
barcagiu luntraş, şăicar. baş(ba)fir fir de aur.
barcarolă cântec de gondolier. băş-boer întâiul între boeri. [tită.
bărcoăce copăcel. băşcd od. bastion ; cămară bol-
bard cântăreţ la celţi; poet eroic. băşcă afară d e; deosebit.
bürdátífi) cană; fel de prun. băşcălui a deosebi, a separă.
bărdăn, bărdăhân stomac de vită. bâşchie ciocan de lemnar.
baréíd caciuliţâ. baschină mo. fel de fustă.
bărgSică săniuţă. [roasă. băsculă cântar p. greutăţi mari.
bárként pânză de bumbac pă- başibuzăc soldat iregular turc.
baricădă piedecă de apărare. başibuzucie jaf, cruzime.
baricadă a înălţă piedecă. bdşicătă fel de struguri.
bariérd stavilă; poartă de oraş, basin havuz; loc între dealuri
margine. unde curg ape.
barlj ţesătură rară de lână. başlie căpătâi la stâlpii casei.
bariton voce între bas şi tenor. basmangiu negustor de bas­
băriu metal alb ca argintul. male.
bàrnét mo. sfoară de legat iţarii. băsnăş povestitor, născocitor.
bărniţe cingătoare. băsni a scorni.
baroc ciudat, pocit, bizar. başoldind femee grasă ; stricată.
bárói poreclă p. ţigani, [de aer. ' baso-reliét sculptură cu figuri
baroméira i. p. a şti apăsarea ieşite pe jumătate.
bárón titlu mai mic decât conte. ! băsta! destul! atât!
baronie boerie de baron. bastărd copil dtn flori, urzicar.
borosán mare şi greu. b ă şti! strigăt de mânat oi.
baróa advoqăţi e ; advocăţime. băşti a face bâştit a scăpă.
 Bas — 33
Bastilie închisoare de stat în
Paris dărâmată de popor în
14 Iulie 1789.
bastiment corabie, vapor.
bastion başcă, meterez.
baston băţ, ciomag. [tălpi.
bastonădă bătae peste dos, s.
bălăci bătăios; bâţăi a da din
coadă; a mişcă iute. [lor.
bătâia peştelui depunerea icre-
bătăiăş gonaci, hăitar.
bâţăitoăre mo. codobatură.
bătăi berbec scopit; a sta b.
a stărui.
batalamă certificat; diplomă.
batalion parte de regiment;
bâţăn fel de bărzăun. [ceată.
bâtăr a. mo. măcar, cel puţin.
bătătârnic harnic, silitor.
bătcă i. de bătut coasa; fel de
peşte; cursă de şoareci.
bâtcă deal, deluşor.
băte'lişte loc bătătorit; cărare.
bate-pbduri hoinar.
baterie unitate de 4—6 tunuri;
b. electrică elemente electrice
legate prin o sârmă.
batistă pânză fină şi rară ; bastnâ.
bătlăn pasere băltăreaţă, stârc.
batbg peşte sărat şi afumat.
bătogit sec, uscat, stors.
băţbs ţeapăn; stângaci, greoi.
batbză maşină de treerat.
batraciéni amfibii (broaştele ş. a )
bâză temei, temelie; rădăcină.
bază a pune temei, a sprijini.
bâză insectă; muscă. [nie.
bazaconie necuviinţă ; năzdrăvă-
bazălt stâncă vulcanică.
bazabchi mo. chior; ştrengar.
— bei
bazăr piaţă; hală de mărfuri.
băzdâc, băzdoc toane, capriciu.
băzdăgănie pocitură, bidigănie.
băzdâră a. streche.
băzdărî a strechiă.
bâzdoăgă măciucă.
băzgoiă a holbă, a zgâi ochii.
bazilică clădire p. judecătorie
la romani şi p. afaceri; veche
biserică ; titlu onorific p. unele
bazilicbn alifie. [bis. mari.
bazilic bujor; soi de şopârlă;
şarpe din poveşti ; ochi de b.
răutăcioşi.
basiliţi ord călugăresc.
băzâi viespe; parte din cimpoi.
beăntă marginea ţesăturii; bente
obezi.
beatifică a pune între sfinţi.
beatitudine fericire.
bec vârf de lampă.
becăr, muz. semn de revocare.
bece'r od. bucătar al curţii.
becerie od. bucătărie la curte.
bechér flăcău; a. chefliu.
becherle bnrlăcie ; a. chefuire.
bechi nimic, boabă: nu ştiu bechi.
bédemís tutun de bună calitate.
bédâ necaz, pacoste; drac.
bedreăg scăunaş de cizmar s.
de rotar.
beduin arab din deşerturi.
begónie plantă de ornament.
bei, beg, titlu turc, domn.
beicăche od. domnişor.
beilerbèi, beglerbéi guvernator.
beilic palat; d a că ; rechiziţie.
beihcciu slujbaş adunând dijmă
de oi.
bei-mh od. domnul meu.
3
 bei
beizadeá prinţ.
bejtnăr fugar, refugiat [mană.
bejenări a fugi de invazia duş-
bejènie fugă-, roire. [tasă.
belacoâsă od. ţesătură de mă-
beladonă mătrăgună.
belaliu greoi; mofturos.
belddr od. şal preţios turcesc.
béldie prăjină ; bălărie, [munte.
bdldiţă mo. peşte din râu de
beleăjd prost.
bele érte arte frumoase.
beleâznă rană, cicatrice.
belemnită scoică fosilă.
beletristică povestiri, versuri ş. a.
bèlfer ajutător la studii.
bilchiţă fel de dihor, jder.
belicos răsboinic.
beligerănt răsboitor.
beXşiţă plantă ierboasă.
belvedére pavilion s. terasă cu
privelişte frumoasă.
belzebúb şef de draci; maimuţă.
bemól semn ce scade nota cu
benchişor semn mic. [semiton.
benderiiu din Bender (Tighina).
benedictin căi. din ord. Benedict.
benedicfiăne binecuvântare.
bénéficié a se folosi.
beneficiu folos; b. de inventar
' rezervă d’a verifica s. cerceta.
benemerénti decoraţie rom. p.
merite in artă şi ştiinţă.
benevól de bunăvoe.
bengal din Bengal; păsărele din
B .; foc b. de artificii.
benghi aluniţă, mursă, semn fă­
cut de mame pe fruntea co ­
piilor.
Beniamin preferat, favorit.
34 bet
benoăr loji de jos in teatru.
benţi manşete.
benzină esenţă de petrol.
bènzoe răşină aromatică.
beoţiân din Beoţia; mojic, prost.
berät od. diplomă de învestitură
p. domnitori.
berailiu od. care avea berät.
berbânt desfrânat, ştrengar.
berbănfie desfrân.
berbantlăc ştrengărie.
berbecuţ becaţină, sităruş.
berbelâc cârpă de bărbierit.
berbinţd vas p. frământat caş;
taxă p. breasla ciubotarilor.
bercăş nume de câne cu coadă
berechet belşug; noroc, [scurtă.
bireş, blriş a. argat la moşie.
berètd căciuliţă, şapcă.
a amótd fel de pară gustoasă:
fel de smarald.
berlânt, berliănt briliant.
bernardin călugăr b .; câne din
ospiciul muntelui sf. Bernard.
bernevici mo. cioareci.
besacteă cutie p. cusături ş. a.
béschie mo. ferestrău de dulgher.
beşleăgd bătrân scăpătat.
beşlegărit dare Iui bèfli-aga.
beşlegdşte ca beşliii. [de beşlii.
bdşli-aga, pop. beşleăgd căpitan
beşlic monetă turc. de 5 parale ;
cerc de pâslă pe cap p. p o ­
vară.
beşlii soldaţi turci in principate
p. menţinerea ordinei ; ]ă -,
bestiái dobitocesc. [fuitor,
bestialităte dobitocie.
bêstie dobitoc, feară, , ,
beteăld văl de fir p. mirese.
 bet
betelie fâşie, tivitură.
bétnie înaintat în vârstă.
beton fel de tencneală cu ciment
şi nisip; b. armât, bătut în
plan metalic.
betonă a clădi cu beton.
betbnică earba tăeturii.
bedţd, băuţăpeatră albă din râuri.
bez od., afară de, fără.
bezea semn de salutare; prăji­
tură din albuş de ou.
bezÉr măruntae de animal ; în­
creţitură la guler. [dare.
bizmăn dare p. circiume ; aren-
bezmănâr od. arendaş.
beim étic zăpăcit, rătăcit.
bezmetici a rătăci, a năuci. [ori.
b i - (prefix), bis, cu 2, de două
bibă mu. gaură.
bibămus! (lat.) să bem! bibe!
bea! bibite! beţi!
bibăn peşte răpăreţ, costriş.
biber castor, mamifer rozător.
biberon vas cu cioc de cauciuc.
bibi, bibié dragă, iubit, scump.
bibic nagâţ.
bibil chindiseală pe mâneci ş. a.
bibilică puică.
bibliofil iubitor de cărţi rare.
biblwgrâf cunoscător de cărţi.
bibliografie descriere de cărţi.
bibliomân mare iubitor de carte.
bibliotécü colecţie de cărţi; lo­
cul lor.
bibliotecăr griji torul bibliotecii.
bicarbonât sare de acid carbonic.
bicâş cremene, petricică albă.
bicefái cu 2 capete.
biceps muşchi cu 2 capete.
bichiri mo. a tândăli, a migăi.
35 bil
bicicUtă i. de mişcare cu 2 roate.
biciclist care merge cu bicicletă.
biconcăv cu 2 feţe concave.
biconvèx cu 2 feţe convexe.
bidinăr spoitor; negustor de
bidioèle.
bidinăreâsă spoitoreasă.
bidineă perie de spoit.
bidiviu cal arăpesc.
bidon vas, tinichea, cană.
biéniu timp de 2 ani.
bienăl de s. Ia doi ani.
biftec muşchi fript.
bifurcă a înfurci, a împărţi în 2
bifurcăt crăcănat. [ramuri.
bifurcăţie înfurcire ; răscruce.
bigâm căsătorit în acelaş timp
cu 2 femei.
bigosi mo. a grămădi, a îndesă.
bigot cucernic afară din cale.
bigotism însuşire de bigot.
bijoâgă, bijóg mârţoagă.
bijuterie scumpeturi.
bijutièr aurar, giuvaergiu.
bil proect de lege, lege votată.
bilă fiere, venin. [votat.
bilă glob de biliard; glob, p.
bilă trunchii de arbore cioplit.
bilânţ cont de activ şi pasiv la
bănci ş. a.; echilibru.
bilaterâl cu 2 laturi.
bileălă mo. albéle, suliman.
bitét răvaş, scrisoare. [fiere,
biliár de f i e r e ;'bilios, plin de
biliárd masă acoperită cu postav,
având mantinèle (laturi) ela­
stice p. jo c cu bile; jo c s.
loc de jucat biliard.
bilinguu cu s. In două limbi.
bilión un milion de milioane. »
3'
 bim
bUtian cn donă mâni.
bimbaşa od. comandant peste
1000 de soldaţi turci.
bimensuâl de 2-ori pe lună.
bimetalism v. monometalism.
biné clădire în construcţie; de*
pendinţe lângă casă.
binagiu întreprinzător de binale.
binar din donă unităţi.
bind od. steag, drapel, [grijă.
bindisl mo. a-i păsa, a duce
binée od. cal de călărit.
binéfe a. urare de bine, salutare.
bineventà a. a ură bun sosit.
binigiu samsar de cai; călăreţ.
biniş od. mantauă; cavalcadă.
biniş/lu cu biniş; omul curţii.
binóclu ochian. [ochi.
bingcalâr ce slujeşte p. amândoi
binânt (aritm) expresie din 2
membri, b. o. a -j- b. [plantă.
biogén ce creşte parazit pe
biográf care scrie biografii.
biografie de ser. vieţii persoanei.
bioíógie ştiinţă despre vieţui-
bipéa cu 2 picioare. [toare.
btplân aeroplan cu 2 feţe plane.
biréfringent cu dublă resfrân-
birltc tuz, as ; spetează, [gere.
bis de două ori; încă odată.
bisâ a repetă, a cere să se repete.
bisantidl, bienăl cu durată de
btSéci an cu 366 zile. [2 ani.
tűsedbe ce îtnparie în 2 părţi.
bisexaăl cu staminé şi pistil.
bismût metal alb roşietic.
bisttiriu feuţitaşi dé chirurg.
bisulcát cd copită despicată în 2.
bit ttţâ (te lână s. păr.
bi(u)rocrăt stâjbaş public.
36 Mo
biurocraţte putere de biurocraţi.
biuróu masă de scris; oficiu;
biv od. fost, ex. [comisie.
bivaâe tabără.
bivuacă a staţiona in câmp.
bizantinism linguşire ; făţărnicie.
bizantinistică studiu despre Bi­
zanţ şi popoarele Europei
bizăr ciudat, pocit, [orientale.
blamă mustră, a huli.
blamanjéle mo. cremă de lapte.
blanehétd model-tipărit de între­
git cu mâna.
blasfemie hulă, ocară.
bldstru alifie.
Mázát nesimţitor, scârbit, [tâng.
blăznă od. amăgire, carsä; na-
blăzni od. a înşelă, a amăgi.
blâznic smerit, cuviincios.
Mason scut cu armării; ştiinţa
armăriilor. [seri; mo. ghiont.
bleăndă gaie ; sperietoare de pa-
bleasc a. bot, plisc.
bleau ; nu zice bl. nu zice cârc.
bleou cuţit prost; fig. prost
blefarită aprindere de pleoape.
bleg pleoştit; nătărău.
bUndă snlfură de zinc.
blendi(sl) mo. od. a îmbrânci.
blenorèe scurs de puroi pe uretră.
bleojdl a se holbă ; a se moleşi.
bleoştirâie noroi.
bleot prost, idiot, tont. [enreat
bleşll mo. a îngână, a rosti în-
blindă a căptuşi cu oţel.
Minie mo. fel de plăcintă.
bloc mare massă, a. b o lf; carie
de notiţe. In bloc d’a valma.
bloc împresurare de loc p. a-i
tăiă comunicaţia.
 bio
blocă a închide.
blocădă închidere.
blogodori a vorbi încurcat.
bloj murdar, ordinar; mască.
blojdină scândură mica.
blond a. nod.
blândă, blónduri horbotă.
bluf cit. b iö f,amăgire; răţoeală.
bluză haină; gaură de biliard.
bóa şarpe nriaş; şal lung.
boăcă câpăţână; nimic.
boăcăn ţeapăn; prostesc.
boăce voce, glas; vorbă.
boăghe a. porcoi, căpiţă; buhă. j bodégâ ospătărie, pivniţă de vin.
boâită vită slabă; rău şi prost.
boălcă ulcică.
boămbă boabă; vită proastă.
boâncă buturugă; oaie bătrână.
boănghen, boânghină poreclă p. I boem ceh; numire p. artişti cu
boăntă mo. bătaie. [unguri.
boănză streche; muscă mare.
boărcă, bMhniţă soi de peşte.
boăţă posnă.
boăzgă a. nisip.
bobâreăsă care dă cu bobii,
bobi a da cu bobii; a nemeri.
bobic prăjină de zădărit.
bobică ulcică.
bobină mosor.
bobír bobiţă, bobuleţ.
bobiţă a desface de bobiţe.
bobleţ moale, greoi, prost.
boboăne a. vrăji, farmece.
bobonăt, bobonél bulbucat.
bobbrnic plantă cu flori albastre.
boboşă a se umflă.
bâbot(ă) flacără; izbucnire.
bâbote mo. a vorbi în b. a buigui.
bobon mantauă ţărănească.
bobsleigh, cit. bbbsle, sanie per­
fecţionată.
37 bol
boc mo. scânduri cu butucul lor ;
a. capra trăsurii.
bocânci ghete cu cureluşe.
bocceà basmà; mat. de înfăşurat
mărfuri; legătură de tutun.
bocce(a)giu fabricant de boccele ;
purtător de boccea cu marfă.
boccealăc înveliş; darin boccea.
bocciu tăetor de vite; mojic.
boclăc încurcătură ; ceartă ; bagaj.
boclucâş pricinaş, certăreţ.
bocnă înţepenit.
bodârlău pasere înotătoare,
bodigăş, bbdiu uliu, erete.
bodogăni a mormăi; a mustră.
bodolân os, ciolan.
bodrodnţe haine zdrenţoase.
viaţă svântnrată.
boftă cocoaşă, gheabă.
boftl a se gheboşi.
bogasièr vânzător de bogasiuri.
bogasierîe lipscănie.
bogasiu od. stofă lustruită.
bo(g)ăz od. canal, gură de râu ;
margine de blană.
bogdăne'sc moldovenesc.
Bogdănia Moldova.
bogdanliu moldovean.
boghét moţat; g ros; rotund.
bogomili eretici pavlicieni.
bogomilism secta bogomilică.
bogonisl a mormăi.
bogoslóv od. teolog.
bogoslovie od. teologie.
1 bogoslovi od. a propoveduî.
bbgză bubă, bufniţă.
bogzár v. viză.
bohăce mo. turtă, pogace.
boi înfăţişare; făptură; fel, soi.
 hoi
boi a vâpsi; fi g . a înşelă.
boiâ văpsea; ardei mărunt.
boiandróc grindă d’asnpra uşii.
boiangiu văpsitor de lână etc.
boicotâ a opri, a înlătură.
boierèsc nobil; mo. clacă.
boierinăş boier de clasa a doua.
M işte loc de luptă; peşte ca
nn fns.
boitâr păzitor de porci ; cioban.
boiăţii spânz
bojbâc gângav, borborositor.
bojdéucd mo. cocioabă, hrubă.
bojâc, bojóg măruntaie.
bojogăr hoţ de mărunţiş, găinar.
bol castron; cocoloş, bulgăre.
bolbocine poame, roduri.
bolboţil dolofan, grăsuliu.
bolbotină burueauă de leac.
bókhie limbi în fusul ce invârte
roata la şteampuri.
bőidéi câne de vânat.
boleăc bolnăvicios, slăbănog.
boléro vestă femeească; dans
boldşniţă molimă. [spaoiol.
b olf a. bolovan, peatră mare.
bblfă gâlci. k boiitdş od. răsvrătit, conjurat.
bolişte bolăşniţă.
bolmoăjă vrajă, boscoană.
bdtniţă od. loc p. păstrare de
crănii desgropate; spital.
bolobóc butoi mare.
bolobóf cocoloş, globurel.
bolocan nume de b oi; prost.
bolocânôs greoi, gros, osos.
bolonieă petrinjel sălbatic, [ochi.
bolovani a se grămădi ; a căscă
bolozân luntre mare. [Iuţie.
bolşevic distrugător prin revo-
bolşevism doctrină de bolşevici.
38 bor
I bombă glob de fier s. oţel cu
praf de puşcă ce pocneşte
prin aprindere.
bombă a bulbucă, a umflă.
bombardă a bate cn bom be; a
atacă. [bolovani.
bombărdă od. maşină de aruncat
bombăst umflare, ingâmfare.
bombăstic umflat, nefiresc.
bomboănă zaharică. [boane.
bomboniérâ cutioară de bom-
bomprés catartul. înclinat.
bon bilet ce îndreptăţeşte la ceva ;
bonuri efecte, hârtii de val.
bbnă dădacă; jupâneasă.
bbna fid e în bună credinţă.
boncăi a mugi, a se scânci.
boncăitâră muget; scâncitură.
bondâr muscă mare; bombar,
bondoc scurt şi gros. [bărzăun.
bonéta căiţă, ceapsă.
bonetăr fabr. de bonete.
bonetărie ciorăpărie.
bonifică a despăgubi, a credită.
bonjurist nume de batj. p. tineri.
bont od. mo. răsvrătire. [tite.
bont ciuntit. Boante mâni ciun-
bontón fel de purtare aleasă.
bonz preot japonez s. chinez.
bbnză muscă.
bonzár bărzăun, tănn ; gărgăun.
bookmâker (bucmeker) mijlo­
citor de rămăşag la curse,
ôoorf di amanţi ce nu pot fi tăiaţi.
borangic pânză fină.
borănţă limba mielului [plantă).
borát sare de acid boric.
borăx borát hidratat de sodă.
borboăse hramul sfinţilor din 4,
5, 6 Dec. ; vrăji ; bube.
 bo' — 30
borcănos, borcănât umflat, gros.
borctăg măzeriche.
borcăt mo. borviz.
bord margine; corabie.
bbrdea fiinţă de speriat copiii.
bordetăş loc p. legume fn casă.
bordél casă de femei publice.
borderou notă, consemnare.
bordiăş care locueşte în boidei.
bordură margine ; chenar.
boreàl delà mează noapte.
boreăsă a. soţie, nevastă.
borfăş pungaş.
borié,ţe (peşte) boiştean.
bbrhaie măruntae de vite.
borfián s'otnac de vite
bbrhot rămăşiţă din fructe
bbric acid din borax, [stoarse.
boricât cu acid boric.
boriid vânt de mează-noapte.
bortiăc mo. covrigp. colindători.
boroboăţă nenoroc, pătărânie.
boroni a grăpâ.
borş ciorbă acră; a suflă în b.
a luâ in batjocură; a sforăi.
borşdr mâncător de borş.
borşir vas p. borş.
borşi a se acri; a se sburli.
borţ burtă de însărcinată.
bbrtă gaură.
borteli a borti, a găuri.
bo(ri(ochinós cu burtă mare.
bortos găurit, găunos.
bórzá! insectă, goangă.
boş testicul ; bârnă piezişă in zid.
boşantle, boşintbc sfrijit.
boşăr pepene galben.
bbşcă boştină.
boscârscamator, iscusit de mână.
boseărle vrăjitorie.
bou
boscărţă a. fâşie de piele slabă.
I bősekét buceag, tufiş în grădini,
j bosmă păcăleală.
boşoălcă umflătură, gâlcă.
bosoll mo- a înghesui, a strâm-
! boşorbg surpat, boşit. [torâ.
j boşorogeăld vătămâtură.
I bostăn(ă) mo. legumărie. [mar.
! bostanglu gardă în sarăi ; legu-
! boştină rămăşiţă de faguri şcurşi
de struguri tescuiţi
'• boştinăr care cumpără boştină.
bostbn dans ; joc de cărţi cu 52foi.
S bostroméngher nneltitor, făcaş.
I bbştur mo. gol, deşert,
i boştiros găunos, gol.
bbştură Înfundătură, beznă,
buî cocoloş, bulz; nod; junghi.
botănici ştiinţa plantelor.'
botanist care se ocupă cu b o­
tanica. [diu.
botaniză a adună plante p. stu-
bbtcă gaură de fagure ; <nucă>.
botéi turmă de oi.
botélnifâ botniţă.
botfâr cizme cu turieci tari.
botină mo. gheată.
botoâşă oaie bătrână.
boţbg cosac mic (peşte).
boţolăn nume de bou.
boţorâg nenoroc, nefăcută.
botoşi fel de opinci.
bou-de-noapte bubă.
bbul Domnului coccinela; ră­
daşcă; fig. prost. [cap.
bâulea (d’an) sărind din cap m
bour fel de bou sălbatec; semn
de înfierat; coam e boure od.
cu vârfurile unul spre altul.
boureân bou s. nume de bou.
 bou
bourél boar mic; melc; sfre-
delaş. [pentru boi.
bourle, bourişie loc de odihnit
bourlu ieşit, scos: ţâţe bourii,
tari de se văd de sub haină.
bovin de-a vitelor.
box soi de câni cn bot turtit.
box i. de luptă cn pumnii ; luptă.
boxà a se bate cu pumnii.
boxâr luptător cu box.
boz od. idol, zeu păgânesc.
boz plantă ierboasă.
bozâ od. fel de cidru.
bozatér od. cenuşiu.
bozagilâc gătirea bozalei.
bozaglu od. vânzător de bozâ.
bozăi a mucezi, a înflori.
bozărîe loc plin de bozi.
brăbănâc pervincă.
brac lucru netrebnic.
brac copoi, câne de vânătoare.
bracă a aţinti (tun s. ochian).
brâcă izmene.
brăcdci fel de căldare.
bractée frunze mici ce acopăr
bobocul floarei.
brăcui a lăpădâ; a despădurî.
brădişoără fel de pasere.
brădoăe vas de lemn.
brddoş mu. colăcel, brenduş.
brâgă băutură din făină de mei.
bragagerie meserie de bragagiu. | bréfd spărtură ’n zid, deschiză­
bragagiu, brăhăr vânzător de
bragă. [mari. bretéle curèle p. a ţinea sus pan-
brăghină struguri cu boabe rare
brâgle vatale la răsboi.
brahă orz fiert p. fabric, de bere ; brevetă a da brevet, a patenta.
drojdie.
brahiâl a braţului. [tund.
brahicefâl cu craniu aproape to-
40 bre
Brâhma zeitate la vechii inzi.
bră{h)man membru al castei
preoţeşti in india.
bra(h)manism religia lui Brahma.
brai i. de îndesat brânza in butoi.
brăică căţea de vânat. [mari.
brâncălău, brâncovăn cu mâni
brancârdd targă.
brancardièr purtător de targă.
branciog şes nisipos.
brandabârcă m. cartof.
brandebârg broderie la haină.
bránhii organe de respiraţie la
peşti, curechi».
brânişte loc unde fusese pădure.
brănşă ramură; meserie, pro-
fèsie.
brănzoi de treabă, cinstit.
braşoâve vorbe lăudăroase.
braşoveăncd trăsură cu coviltir.
braşovenie mărfuri de Braşov.
brăţărd podoabă la braţ.
brâţeâ, braţletă mică brăţară.
braţet braţ; de br. la braţ.
bravă a înfruntă, a da piept.
bravură voinicie.
bre! arată mirare s. apostrofare.
brebeneâc sturz. [gul.
brec trăsură cu 2 băoci d’alun-
brelàn joc de cărţi ; 3 cărţi la fel.
breloc mic odor fără mare preţ.
tură. [talonii.
brévà scrisoare papală.
brevèt diplomă, hrisov, certificat.
brtviàr carte de rugăciuni; leer
tură obişnuită.
brezăe mască.
 brí
bric bastiment cu 2 catarte.
{ bridj joc de cărţi. [neral.
brigădă 2 regimente sub nn ge-
brigadiér grad inferior in armată.
brigand tâlhar, haidamac.
brigandaj tâlhărie. [lapte.
, brighidău i. ciobănesc de bătut
; briliânt lucitor; berlant.
briliantin ca briliantul.
■ briliantină ulei parfumat.
. brind cinstire în sănătatea cuiva.
brio cu foc, vioi. [uşoară.
, brişcă a. briceag; mo. trăsură
' brişcdr mo. care are o brişcă.
!' briză vântuşor, bură de vânt,
: jeliţă. [a. gurdiină.
Í broăncă (în Bănat), violoncel,
i, broăzbe napi.
ţ broblnţă plantă p. văpsit galben,
p broboănă picătură; boabă,
s brobodélnic văl de mireasă.
i . brobonî a acoperi cu broboane.
\ brocât stofă ţesută cu fir, Zaipă.
broci roibă (plantă).
> brod a. pod umblător. [tregi.
> brodâ achindisi; îm podobi; in­
ii brodâr podar la brod.
ä broderie chindiseală; adaos.
I brom corp simplu cu miros fetid.
*? bromără combinaţie de brom.
/ bronhii cele 2 tuburi ca bifur-
caţie a traheii.
bronşită inflamaţia bronhiilor.
bronz aliaj din cupru şi cositor.
bronza a da înfăţişare de bronz,
f bronzărie lucruri de bronz.
* bronzat arămiu.
I broşă ac de podoabă.
I broşă a coase la olaltă foi.
I broscâriţă plantă de baltă.
I
41 buc
broşură cărticică broşată.
brotăc broască verde; lemn p.
grindeiul morii.
brădină taxă p. brod.
brudinăr v. brodar
prădnic mo. naiv; cu toane.
bruttaeălă tencueală; bătaie.
brujtul a tencui ; a luă la respăr.
brunél mat. de coloare Închisă.
brusc iute, răstit ; neaşteptat.
bruscă a se răsti; a luă repede.
brusche'ţă răstire, bruftueală.
brut necioplit; lipsit de viaţă;
nerafinat. P rofit b. din care nu
s’au scăzut cheltuelile
brut animal, dobitoc; mojic.
brătă om grosolan; od. pâne
brutăl grosolan, silnic, [neagră.
brutalitate mojicie, cruzime.
brutaliză se purtă neomenos ; a
bate.
buberic burueană de bubă rea.
bubulúci stâlpi la prispa casei.
buc mo. pleavă; capăt de caier;
într’un buc iute, îndată.
bac moţ, mănunchi, şuviţă.
bucăl de gură, de faţă.
bucdlăe cu bot negru ; cârlionţat.
bucălăt grăsuliu la faţă.
buceâ fier la căpăţina roţii ; ţeavă ;
bucetăl calul lui Alex. cel Mare;
cal de paradă.
Bucentâur corabie de unde d o ­
gele Veneţiei aruncă un inel
In valuri ca, semn de logodna
sa cu Marea adriatică.
bâche a doua slovă ; buchi, al­
fabet cirilic; învăţătură.
buchèr care învaţă buchi; înce-
buchereşte ca începător, [pător.
 buc 42- —
buchene învăţătură primitivă.
buchetiérà vânzătoare de flori.
buchini a silabizâ.
buchinist vânzător de cărţi vecbi.
buchisi a bate cu pumnul.
buciăc od. steag; trupă de sol-
buclà a încreţi pârul. [daţi.
buclarisi a păţi.
buciăc v. boclăc.
bucmeă cordea, şnur.
bucólic pastoral.
bucăţică v. eclogă.
bucşă buceâ de roată.
bucsău plantă de grădină.
bădă dugheană.
bădă od. mo. mu. pădure;
budean, budac locuitor în ţinut
cu bude.
budăcă vas de lemn ; femee dur-
budală prostovan. [dulie.
budihâce mo. difaânie; pocitură.
budism religia lui Budha cu
aproape 400 mii. sectanţi.
budist aderent al budismului.
bâdişte od. loc unde a fost pă-
budouăr salonaş p. dame. [dure.
buduhâlă mo. boală lipicioasă.
buduhălniţă feară, hală, gâdină.
budulăc simplu, naiv; rătăcitor.
bâdur trunchi putred ; colţ pie-
budurăţ a. coş, horn. [tros.
budurăi mo. vas de lemn.
bnduşlâu tâlhar.
b u f buhă mică.
bufânt înfoiat (haină). —
b u fă armar sală de mâncare ;
restaurant.
buftea, baftă om pepenos.
buján măscărici, cior, soitar.
bufonerie m a s c a r a l â c , lucru
glumeţ.
bul
buft burtă de vită ; cartaboş.
buga bivol, taur. [rabiéi.
Bugeâc parte de sud a Basa-
biigtd palid umflat. [spese.
j búgét prevedere de venite şi
bugetăr după s. de buget.
bugetofăg slujbaş de stat. [hui.
buh faimă, veste: I s’a dus bu-
buhăi a se văitâ; a se umila la
faţă. t [deâ.
buhăi taur; stup neroitor; rân-
buhăi de baltă fel de pasere.
băhav umflat, pufăios.
bühnet ţipăt, sgomot.
buhăs sbârlit.
buhăr materie de mătasă.
buhurdâr od. vas de miresme.
bul a. se cohorâ, a se da jos.
buiăc mo. nebunatic; încurcat:
minte buiacă.
buiamă mu. basmană mare.
buigui a vorbi verzi uscate, a
buimăc zăpăcit, năucit, [aiuri.
buimăci a zăpăci, a ameţi.
buimâtec de jumătate ameţit.
buiurdisi, od. a porunci.
buiurdisit od. în'ărit cu decret.
buiurdiu od. ordin, decret.
bâfdă colibă. [afumat.
băjeniţă muşchi de căprioară
bălă od. diplomă dată de su­
veran; decret papal.
bulamăc stâlp.
butát cuţit de dogar. [tură.
bulb bolfă, ceapa plantei ; umflă-
butboăcă bulboană, vâltoare.
bulbăs cepos, cu bulbi, bolfos.
bulbucă a scoate băşici, a clocoti.
bulbucât umflat, ieşit din orbite.
bulddg câne bondoc cu fald
buleărcă rachiu slab. [ieşite.
 bul 43 but

p buletin publicaţie periodică; bi- burdáJea burtos.

: let; bileţel.
; balevărd promen,, stradă largă ;
Ï val, întăritură ; Jig. apărător.
^ balevardistă femee publică.
; bulfèi partea de sus a jugului.
bulgărle loc cu zarzavaturi.
; bulgăr griş.
: bulhăc mo. baltă.
; bulichér cuţit lung.
bulimie foame nesăturată.
bulin(ă) mic disc de aluat, oştie, burnăs mantauă de beduin ; haină
[gume. I
burghéz târgoveţ; burtă-verde.
burghezime albăstrime.
buncà a se câţărâ, a se târâ.
burkát bombat, convex.
butIán ţeavă; scoc.
burlésc caraghios, poznaş.
burlinc grăsun, purcelaş.
burlăi ţeavă, tub. [gură.
burniţă bură, ploae mărunta; ne-
bărniţă a bură, a plouă mărunt.
cu glugă.

t
oblată.
bulion preparat din carne şi le- [ bursă stipendiu; clădire p. afa-
bulubâşă od. căpitan de ceată; j ceri băneşti ; jo c la b. speculă.
f Baş b. şet de gardă ; bulibaşa I bursièr care are bursă ; care nm-
vătaf de ţigani. bursoăcă mohor, [blâ la bursă.
; balubăşdi od. slujitori sub un bursucă a se bosumflă.
bulubaşă. [grămadă, ceată. bursucăr câne de vânătoare.
bu'ăc od. companie de soldaţi ; bună-verde care caută numai
buluci a grămădi. interese materiale.
busugheană mo. cartof. burtă verzime poreclă p. burghe-
hulughină bulgăre de caş. buşeală izbire de pumn. [zime.
bulvárt buştean, butuc, [brânză buşmâchi mo. pantofi femeeşti.
bulz mămăligă iolăuntru cu búsna dintr’odată. [călăuză.
bumâşcd od. hârtie monetă de-o busolă i. de măsurat unghiuri;
rublă. bust cap şi piept (la persoană).
bumbărt : a dormi b. a dormi tun. bústa dintr’odată, fără veste.
bumbară obuz, bombă. buştihăn mo. buştean, butuc.
bumbaşir od. executor, [codru. but coapsă ; în butul a. în ciuda.
bânget desiş de pădure s. de butáéi cu coarne scurte.
bunievăţi popor sud slav rom.- butâ'gă icre de chefal.
cat. in Baci-ßodrog (Ung). butant od. dare pe vin.
bunt od. mo. răscoală. butás ramură cu muguri tăiată.
* buntâş od. răsculat. butăşi a plantă butaşi; a săpa
burăcă negură deasă. în jur de arbore.
I burătec brotac, brotăcel. butcă mo. călească.
; bârcă cojoc ciobănesc. butélie garafă ; b. de Leyda, de
; burduhăn peritoneu ; pântece acumulat electricitate.
bmrduh(dn)âs pântecos. [gros. bután nasture, bumb.
 but 44
butonièrâ încheetoare.
butori a sfredeli.
bntüâ od. fel de chinuire : pi­
cioarele se prindeau intre 2
bucăţi de lemn.
buzduganagiu od. purtător de
buzdugan domnesc in princi-
buzdugtă sac? [pate.
buziş in faţă. [zunar.
buzunărit şterpelit; bani de bn-
c cactèe plante grase spinoase.
C cifră romană = 100; CC =■
200 ; CD = 400; D C = 600.
ca., circa, pe la, cam. [birjă.
cab (keb) trăsură cu 2 roate;
cabadâi viteaz, erou.
eabălă tălmăcire misterioasă a
bibliei la jidovi ; uneltire.
cabalist uneltitor; vrăjitor.
cabalistic misterios.
cabănă mantauă. [bane.
căbănicir care face s. vinde ca-
cabăniţă od. mantauă dom-
cabarèu restaurant. [nească.
căbăz mo. boscar, bufon, poznaş.
cabazlăc festă, poznă, ghiduşie.
cabestân vârtej de lemn vertical
cu funie şi drugi orizontale
р. ridicare de greutăţi.
cabină cameră mică.
cabinétcameră de lucru; guvern ;
с. negru secret.
căbldrit od. dijmă pe grâne.
cablogrâm telegramă prin cablu.
căblu funie, frânghie groasă.
cabotin actor rătăcitor.
cabriolită trăsură cu 2 s. 4 roate.
eabăl: a face c., a se umili, a
se coborâ.
cad
cabulipsi a face cabúl.
cacâo fruct p. ciocolată.
cacaotiêr pom de cacao.
căcărdâc rămăşiţe de său topit.
cdcd(s)dér păducel, gheorghin.
cacealmâ tertip, uneltire, Înşe­
lătorie. [griv.
căcior, căcioră a. tărcat, breaz,
cacofonie unire neplăcută de
sunete.
cacóm ermelin, fel de dihor.
codai/ tăeţei cu dulceaţă etc.
cadână turcoaică.
cadâneăscd horă turcească.
cadâstru registru de proprietăţi
teritoriale, carte funduară.
cadavéric stârvos.
cadăvru stârv, leş, hoit.
cadinţă măsură, tact, ritm.
cadenţă a da măsură şi armonie.)
cadenţât în tact. [mată.
cădiţi tineri nobili intraţi în ar-
cadiăsker judecător turc militar.
cădinciâs cu cădere, în cuviinţă.
cădinţă cădere, cuviinţă.
cadiu judecător mohamedán.
cadóu dar, plocon, prezent.
cadră a consumă, a potrivi; a
clasă. [(în cărţi de joc).
cădră ramă ; icoană ; listă ; tobă
cadrăn suprafaţă împărţită în
cadrât pătrat. [grade
cadril contradans jucat de câte
4 persoane.
cadrilât cu mici pătrate.
cadrilăter cu patru laturi.
cădru plan; tablou; spaţiu, lo c ;
depăşeşte cadrul trece mar-
cadrăplu împătrit. [ginea.
 cad
ï caduc neputincios; nul, fără va­
loare. [şerpi, (a lui Mercúriu).
] caducéu vargă cu 2 aripi şi 2
caducităte scăpătare cu vârsta;
nestatornicie.
căfăr căprior de grindă.
.cafăs gratii la tereştri de harem.
; cafegibaşa boerinaş aducător de
cafea lui vodă.
! cafegiu care face cafea ; patronul
cafenelei; od. slugă sub or­
dinul lui cafegibaşa. [felei.
cafeină subst. excitantă a ca-
cafetieră ulcică de cafea, [cafea.
; cafe'u copăcel cu seminţe de
caftăn haină turcească; boerie,
rang. [tanul.
; caftangiu od. celce aducea caf-
I
f căftăni a da rang de boer.
caftanliu cu fumuri de boerie.
I căhălă sobă de faian[ă.
]■cahéctic bolnăvicios, lânced.
\ cahtxie lâncezeală, sfârşeală.
. că(h)letiţă olan p. ieşirea fumului,
r Caiâfa mare preot la jidovi ;
ţ făţarnic. [olaltă.
; tăibări, încăibără a adună la
I tată cui de potcoavă,
r caic luntre; caicciu luntraş.
45 cal
calabalâc bagaj; gălăgie; pro-
călăc zăbrele la fântână, [stime.
călăi procoviţă; toc de lulei.
calafât susţinătoare, stinghie.
călăfătui a smoli o corabie.
ca'at6n sacâz de vioară.
calaicăn vitriol verde.
călăe plăcintă cu smântână.
calamăndros mo. glumă, poznă.
calambur joc de vorbe.
aalamităte mare nenorocire.
calamitós nenorocit. [scria.
calămus od. trestie cu care se
calăndru prăvălesc, i. de lustruit.
calăp calup, formă ; înşelare.
călărăş cavalerist; curier.
calc desen făcut prin transparent.
calcavără palmă, frecuş; notă;
cursă. [peşte.
calcăn pavăză, zid de streşină;
calcăr peatră de var ; călce var.
calcedon agat.
calchià a face calc. [a usca.
calcinà a descompune prin foc ;
călciu metal scos din var. [prn.
calcopirită snlfură de fer şi cu-
calculi biliari pietricele în fiere.
caldarâm trotuar.
caldarămâr pardositor.
căleâp sul de fire răsucite.
caleas(c)ă trăsură pe arcuri.
caleidoscdp tub cu oglinzi şi bu­
căţi de sticlă (la mişcare iau
forme simetrice).
călim cancelarie (în Turcia]).
calembic fel de lemn mirositor.
calemgiu copist în calem.
caltmkeriu fel de postav fin.
caléndele greceşti niciodată.
calendrâi blăstemat, om de nimic.
 cal 46
calevri încălţăminte de päslä.
calibra diametrul ţevii; grosi­
mea unui glonţ etc.; fig. ca-
calîce potir de floare. [litate.
calif titlu de suverani p. urmaşii
lui Mohamed.
călifăr gâscă sălbatică.
califăt domnie de calif.
califică a declară destoinic.
calificativ ce arată însuşire.
caHgrâJ care scrie frumos.
călin copăcel cu boabe roşii.
,călină fruct de călin.
calităte însuşire bună ; titlu.
calm linişte; liniştit, paşnic.
calmă a linişti, a domoli, a alină.
calmănt alinător.
câlmbi cartaboş, sângerete.
calmuc fel de postav.
calmucésc ca la calmăci.
calocagathla însuşire de om fru­
mos cu suflet bun.
caloiân chip de lut ingropat de
fetiţe în câmp, (cred. p op .);
om sprinten. [gativ).
coloméi clorură de mercur (pur-
calomnle defăimare, bârfeală,
calom niés ponegritor, hulitor.
calbric materie de încălzire.
calbrie unitate de căldură (p. a
urcă cu 1° C. temperatura
unui kg. de apă).
ealorifér ce dă căldură; aparat
ceniral de încălzire.
calorific ce încălzeşte. [dură.
calorimétru măsurător de căl-
calés cu bătătură; corp c. mat.
ce uneşte emisferele din creer.
calositâte învârtoşare ; bătătură.
calp falş; decăzut, corcit.
cam
călpac căciulă înaltă.
calpuzân, calpugiu falşificător de
bani; coţcar, papugiu, înşă-
lător. [destrăma.
câltăi şi călţui a scărmâna; a
calfavétà legătoare de ciorapi.
calăp calapod ; model ; viclenie.
căluş lat. cicatrice la os 'frânt.
Calvâr Golgota, dealul răstig­
nirii 1. Ierusalim ; colină cu
cruce (rom.-cat.); suferinţă.
cămâră od. vistierie domnească ;
c. împărătească od. a. erar.
cămăriîş şambelan; vistiernic.
cămară ş/l servitor domnesc.
cămărăşle birou s. rang de că-
măraş.
camarilă clică, coterie, gaşcă.
câmbie, cămbiu poliţă. [în relief.
camée peatră scumpă cu gravură
cameleon reptilă ce-şi schimbă
coloarea; fig. ipocrit.
camélie arbust cu flori ca ro­
zele dar fără miros.
camelină plantă cu flori galbine.
câmeră odae; loc de adunare;
corp legiuitor c. comunelor şi
c. lorzilor în Anglia); secţiune
c. obscură aparat cu lentilă ce
arată chipul celor din afară,
camerăl financiar. [vitoare.
camerièri damă de onoare ; ser-
camilăfcă acoperemânt de cap
p. monahi.
câmină od. dare pe spirtuoase,
căminâr care strângeà câmina.
camibn car de poveri. -,
camionâj transport cu camioane.
camizbl haină scurtă fără mâ->
neci p. dame.
 cam — 47 —
camohás stofă de mătasă.
camomilă muşăţel, romoniţă.
campadără ochi de pod.
campamént lagăr, tabără.
campănie răsboi, timpul cât ţine.
campéstru de câmp, de ţară.
campióti luptător, concurent.
campionăt luptă de întrecere
sportivă.
camuflà a travesti, a ascunde
sub altă formă.
can v. han.
cană cep ; mat. de cănit părui.
cană} ciucur, ceapraz ; chiteală.
canâl conduct de apă; ţeavă;
cale, m ijloc; râu meşteşugit.
canălie popor de jos; mişel.
canaliza a tace canal; a face
navigabil; a abate, a scurge.
canarâ stâncă; păşune.
canăt aripă de uşă s. fereastră.
canavă ţesătură p..brodat; plan.
canavăţ, canavăţă, mat. de lână.
cancelăr ministru, od. logofăt.
căncer rac ; umflătură dureroasă.
canceros puruios, purulent.
cancióg unealtă de zidar, cănş.
căndel zahăr galben.
candelăbru mare sfeşnic.
cdndid nevinovat, naiv.
candidă a cere, a aspiră la ceva.
candidatură stare de candidat.
candoăre curăţie, nevinovăţie.
candriu beat.
canefâră od. fată purtând pe
cap un coş cu obiecte de jertfă.
căniră, mo. câinos, rău de inimă.
cănge, căngi prăjină de înhăţat;
gheară;
cart
căngiuit cu cange, cu cârlig.,
cangrdnă distrugere în o parte.
din corp ; stricare, corupere.
cangrenbs atins de cangrenă.
canibâl mâncător de oameni.
caniculâr: zile caniculare, de
Cuptor (in Iulie şi August).
canin cănesc.
caniotă cutiuţă s. puşculiţă.
canon lege sobornicească; re­
gulă; cântec bis.; formă mu­
zicală când vocile intră suc­
cesiv în armonie ; i. de muz. ;
pedeapsă ; pocăinţă ; chin.
canonădă foc lung de tunuri,
bombardare.
canoni a pedepsi, a chinui.
canonic consilier vlâdicesc (la
uniţi). [nuri.
canonièrd vas mic armat cu tu-
, canonisi aorândui; a pune între
; sfinţi, a canoniza ; a da canon,
a pedepsi. [pocăi.
Canóssa, «a merge la C.» a se
cantaldp soi gustuos de pepene.
cantaragiu cântăritor.
cantaridă gândac de frasin.
cantâta piesă p. voce.
cantiUnă cântecel melancolic.
cantină local unde se vând bău­
turi şi mâncări p. soldaţi ş. a.
cantitâte cătăţime ; durată.
cănto curs de muz. vocală.
canton colţ de ţară; o co l; mic
stat elveţian ; casă de păzitor.
I cantonă a adăposti, a încartirui.
I cantonădă culisă; a vorbi la c.,
I unei presupuse persoane,
j canţonăă cântecel. [c. f,
cantoniér păzitor la şosea s. ta
 can 48
caniôrfâ) tejgheà.
eanûld ţeava mică de sticlă etc.
cânwră fire däräcite de lână.
caolin argilă fină.
cdos noian ; desordine ; confuzie.
caótic încurcat, confuz.
capâbil în stare, apt; destoinic.
capacită a convinge, a înduplecă.
capacităte cuprins, încăpere ;
destoinicie.
căpamâ carne (de miel) cu zar­
zavat ş. a.; haină, [priceput.
capăn od. magazia de grâne ; om
eapânge od. cursă. [grâne.
capanlău od. negustor turc de
căpâră arvună; logodnă; căpărâ'
căpărâ a sgăriâ. (a logodi.
căpcân berbant, ştrengar.
t&pcăn, căpcăun dihănie cu cap
cănesc; neom.
capcănă cursă, clapcă.
copilă bisericuţă; orhestră.
capilă bonetă (de soldat) ; od. pă-
capeş energic ; îndărătnic, [tărie.
căpeţeâ parte de frâu din capul
calului; broasca morii.
capichekăie od. trimis al princi­
patelor române lângă sultan;
soldat de gardă.
căpte poartă de cetate.
capigîu od. portar la serai.
capilâr subţire ca firul de păr.
capüaritáte însuşirea vaselor ca-
Î
»ilare d’a face ca lichidele
or să se urce. [viciu.
capioldăş od. tovarăş de ser-
căpişte templu, altar păgân.
căpiştire albie, copae, troacă.
capităl de cap ; de căpetenie;
păcat c. de moarte.
cap
capitâl bun ca izvor de câştig,
fond. [şedinţă.
capitălă oraş de căpetenie, re-
capitále, majúscule, litere mari.
capitalism putere prin capital.
capitaUzâ a schimba în capital.
căpitân paşă od. amiral turc.
capităţie od. dare pe capete, im­
pozit personal.
capitêl parte de sus a coloanei.
capitol cap, secţie.
Capitbliu templu şi cetăţue pe
Munt. capitolin în Roma ve­
che; palat naţional.
capitona a fixă prin împunsă­
turi lână s. vată între căptu­
şeală şi faţă.
capitul corp de canonici.
capitulă a se da biruit.
capitulăţie predare; tratat.
căplăgie, caplageă alac.
caplăn od. turban; soldat turc.
căpo (dla capo) delà început.
căpodbperă lucrare măeastră.
caporalism stăpânire politică în
duh militar.
capót mantă; haină de casă; a
face c. a nu lăsă să facă nici
un jo c (la cărţi).
capotei scurteică.
capriciu nazuri ; nestatornicie.
capricbm semn din zodiac.
căprioreălă punere de căpriori.
capsomăn ctţpăţinos, îndărătnic.
căpsulă teacă; tub; învelitoare.
capsulăr ca o capsulă.
cdptă a prinde; a căpătă prin
căptălăn brustur. [dibăcie.
captăr capac p. stup.
capfiós ademenitor.
 cap
captiv prins, rob, robit. [mecà.
captivă a subjugă, a robi; a fer-
captivănt ademenitor, fermecă-
captivităte robie, prinsoare, [tor.
captură a prinde.
captură prindere ; pradă ; câştig.
capugiu od. portar, mareşal turc.
căpui a prinde; a îngriji, a face
rost.
capuţin călugăr cat. franciscan.
capuţiner cafea cu lapte.
cără ceartă ; cârtire.
carabă babă; fel de fluer. [dac.
carabăn bâligar cu corn. (gân-
cărăbăni a pleca; a prinde la­
com ; a bate.
cărăbăs cu bot negru (oae).
carabéte larvă de ţânţar s. de
streche.
carabină puşcă de cavalerie.
carăcal pisică sălbatică.
caracătifă animal de mare cu 8
pipăitoare.
ţ caracăz viteaz din bazme.
caractér semn, trăsătură ; tărie de
; suflet.
•J caracteristică semn deosebit.
I carachdă peşte mărunt; fig.
I lume de rând.
I carâfă sticlă, clondir, butilcă.
I carăfte 2 lemre ce ţin vatâlele.
; carăgaţă coţofană, ţarcă. [râs.
caraghios bufon, mascară; de
caraghioslâc poznă, bufonerie,
jjj caragroş od. ban turcesc,
j. cărâmb tureac ; diferite părţi ale
[ căruţei.
I caramboldj atingerea celor 2 bile
« cu a treia (la biliard) ; ciocnire.
: caramelă bomboană de zahăr ars.
49 car
carantină oprire şi desinfectare
р. cei bănuiţi de boale m olip­
sitoare grele; fig . înlăturare.
carapace ţeastă osoasă.
carăs mo. peşte mărunt.
carât unitate de greutate (2 dg.);
aur de 24 c. — aur pur ; aur
de 15 c. — 15 părţi aur, 9 aliaj.
I cărăâi ameţit de băutură.
I caraiiltă) strajă, <şilboc>.
! caravă i. de plapumar.
caravănă ceată de drumeţi în
pustiu; căruţă. [vane.
caravânserai făgădău p. cara-
! caravâni cioareci p. muncitori.
carboavă, carboânţă rublă.
cárból acid fenic.
caröolinéu mat. din păcură.
carbon cărbune în stare pură;
с. cristalizat, diamant,
j carbonddă frigărui.
carbonât sare de acid carbonic.
carbonic, acid c. C 0 2; gaz înă-
I carbonijér cu cărbune, [buşitor.
! carboniza a cărbuni.
carbúncul buboi. [alt corp.
j carbără combin, de cărbon cu
I cârcăiăc gândac miriapod, câ­
nele babii. [ţap.
I cârceă lemn între tânjeală şi pro-
cârcéi acăţele, firişoare ; sgârci.
j cûrcél a. păduchi de oae ; curpen.
i cărceră închisoare, temniţă,
j cărcioc şiretlic, apucătură.
cârciocâr pricinaş, zurbagiu, câr-
cârc(iJoâbă căpuşă. [cotaş.
cărcserdăr od. şef de jandar­
merie.
! cardamă bruncuţ, salată de câmp.
4
 căr
cârdăşie clică, însoţire de căr-
cardiâc de inimă. [daşi.
cardinâl principal, de temelie.
cardinăl consilier papal ; fel de
pasere; eşarpă roşie.
careă, cariu. od. trupă în patrat.
carină partea din apă a corăbiei.
carită cupeu, trăsură.
caretă ş rotar.
cârtiţă od. ac cu gămălie.
cargolpót) vas p. mărfuri.
căn a roade : cáriul căreşte.
cariât atins de cárié, [cornişă.
cariatidă stat de om sprijinind
caricatură pocitură, [grânelor.
cárié puroire a osului; boala
carieră loc p. curse ; p. exploa­
tat peatră; profesiune.
carifăbil de milostenie.
carităte iubire p. D zeu şi om.
cârjallu bandit, tâlhar turc.
cărlâci luntre p. fluvii şi râuri.
cârlogâncă fel de struguri.
cartnăc i. de pescuit.
cărmăjin piele colorată roşie.
cărmăz coşenilă; rumeioară;
chermes; vopsea; sirop.
cârmăziu stăcojiu.
carmin mat. produsă de cârmâz.
cărmoăjă fărimătură. [om.
carnaţiâne faţa cărnii, colorit la
cămău : grâu c. cu boabă mare.
carnavâl dulcele de Crăciun.
cârnaxi! od. mânca-te-ar boala!
cârneleăgă ultima zi (s. săptă­
mână) din câşlegi; câşlegi.
cam it cărticică de notiţe.
cam it cărticică de notiţe.
cărni a strâmbă, a întoarce; a
ciunti, a reteză.
50 cas
carnivor ce se nutreşte cu carne.
cărnoşl a jupui de carne, a sfâşia.
cârd tobă (coloare la cărţi de joc).
carotide 2 mari artere ce duc
sângele la cap.
carp încheetura mânii.
cârpdnbs vânjos; fig . sgârcit.
cârpănoşie calicie, sgârcenie.
cârpător turtitor, tablă de întins
aluat, a. «lopitău*.
cârpe diem ! foloseşte vremea!
cardiogrâf aparat p. a înregistra
bătăile inimii.
cărstă grămadă de snopi. [jă.
cărstăş năvod, roci, hălău, mrea-
eart pătrar, sfert.
cârtă carton, hârtie.
cărţă petec, zdreanţă.
cartăe i. de zidărie, [melnică.
cârtit tovărăşie s. tocmeală vre-
cartiir regiune de oraş ; loc ocu­
pat de trupe.
cartilăj sgârci (la ureche, nas).
cartofor cărţaş, jucător în eărţi.
cartografie artă d’a desenă hărţi.
cartomanţie ghicirea viitorului cu
dat în cărţi. [foliu.
carton hârtie compactă; porto-
cartonă a lega In carton.
cartonăj legătorie în carton.
cartâşă încărcătură.
cartuşiiră «pătrântaş».
cărugeă micşunea, văzdoagă.
carvaşarâ od. birou vamal.
Casa albă clădire în Washington
p. prezidentul Statelor unite;
fig. guvernul lor.
casă civilă persoane ce însoţesc
pe suveran ; c. militară garda
sa; c. regală familia sa, di-
casămâtă v. cazemată, [naşti a.
 cas - 5Í
casâncă broboadă de lână.
cdsăş, jelér, cu casă.
casâţie desfiinţare, anulare.
căscă coif.
căscăci lanţ la moară de vânt,
cascâdă cădere de apă, sări­
toare; svăpăeală.
căscă und nătărău.
caşcavâl fel de brânză; fig . se
întinde la e., se obrăzniceşte.
caschétâ şapcă.
casètd cutie mică. [merar.
cash (cit. caş) bani gata, nu-
casiér care ţine cassa. [cassă.
casierie slujbă de casier; loc de
casinóu, a. casină loc de întru­
nire p. citit ş. a.
câşlă fermă, căşărie, mică moşie.
câüégi dulcele de Crăciun ; delà
Paşti la M oşi; delà 15 Aug.
până la 15 Nov.
casntă, cazmă hârleţ, arşău.
caşmir stofă fină de lână.
căsoăe cămară ; cramă s. altă în­
căpere. [muri.
casolétâ afumătoare de parfu-
cassă dulap p. valori; loc de
plătiri, bancă; per cassa în
bani gata. [merar.
Cassa registru p. afaceri cu nu-
cast curat, nevinovat.
căstă clasă socială.
castaniéte 2 buc. de os ţinute
între degete şi lovite în ritm
de danţ. [tipar.
câşte cutie p. aşezat litere de
castêl cetăţue; zidire arătoasă
la ţară. [mandantul lui.
castelăn care are castel; od. co-
castităte feciorie, nevinovăţie.
pat
Câştia rată, termin de plată.
cdstor bifam, breb.
castră a şcopî, a bate, a jugăni.
castrón blid de supă ş. a.
căstra lagăr, tabără (la romani).
câsus-bélli pricină de răsboi.
cat, câturi etaj, rând, ridicătură.
câta (în Bănat) puţin, ceva.
că ţa ! ţipăt de ţarcă, [a înşelă.
câţă băţ cu cârlig. A umblă cu c.
că(ă bibilică; certăreţ, [voluţie.
cataclism potop ; răsturnare, re-
catacâmbă suterană pentru în­
mormântări.
catacreză vorbă în senz im pro­
priu: fruntea mesei.
catadixl a se înjosi.
catafâlc alcătueală p. punerea
mortului în sicriu. [toate.
catagrafie- inventar, numără-
catahris od. abuz, înşelare.
căţăi a coţofenl, a da din gură.
catâif tăeţei cu nuci şi miere.
catalepsie moarte părută.
cataléptic lovit de catalepsie.
cătăligă picior de lemn; că-
tălige\ picioroange, galenţi.
catalogà a înscrie, a pune pe
listă. [greci.
caţaăn cânèr, mişel ; poreclă p.
căfăoni a se ticăloşi, [remânt.
catapeteăsmă iconostas ; acope-
catapldsmă oblojeală, compresă.
catapălt od. maşină de răsboi,
p. izbit cu blocuri de peatră ;
cătărâbă cotoroanţă, [fig. atac.
catarăctă urlătoare, vâjoi; al­
beaţă pe ochi.
catărg, catărt stâlp p. vântréle.
4*
 cat
catărgă corabie de vâslaşi; să-
nioară.
catargîu celce face catarte.
catârgiu mănător de catâri.
catang od. băeţandrn.
cătăngi a piftii, răci, cotoroage.
caiarot od. gută, damblâ; gu-
catastlf registru, izvod. [tarai.
catastrâfă d e s n o d ă m â n t in
dramă ; nenorocire. [nie).
catavasie imn religios (la utre-
catavasiér carte bis. de catavasii.
caţavtică scurteică.
catechă îuvăţător de religie.
catechézd instrucţie relig. cu în­
trebări şi răspunsuri.
catechism învăţ, despre credinţa
creştină; cartea sa.
catechiză a instrui în elementele
religiei creştine; a dăscăli.
catecumén pregătit p. botez.
cate'dră scaun ridicat p. învă­
ţători s. oratori, ţig. ştiinţă.
Ex. cathedra din oficiu, cu
autoritate.
catedrâlă biserică episcopală.
categóric hotărât, clar, preciz.
categorie fel, clasă.
caterincă mo. flaşnetă.
caterisi a destitui (un preot).
cotită perpendiculară pe alta
in triunghi.
catètru ţeavâ de metal s. cauciuc.
catifelât, catifeliu ça o catifeâ.
catifelată panglică de catifeâ.
catigorie od. defăimare.
catigorisi od. a defâimâ.
catilinăr îndrăzneţ, tăciunar.
catilinără vorbire vehementă.
cătină cânepa dracului (plantă).
52 cav
cătinat cu ramuri dese (?).
cătinică: c. vreme, puţină.
catismă parte de psalmi.
catblic (universal) care se ţine
de bis. apuseană.
catolicism religie catolică.
catolidtăte învăţ. bis. catolice;
toţi catolicii.
catâptrică parte a opticei despre
lumina reflexă. [tusei).
catramină mat. din catran (contra
căţâe cădelniţă; căuş.
cătun săticel.
cătdşnică earba mâţii, baldrian.
câuă mătăhală, sperietoare.
căuc căciulă cu fund lat.
căâc căuş, vas de lemn.
cauciăc subst. elastică rezistentă
din suc de plante.
caudâl delà coadă. [umili.
caudine’, a trece sub furci c. a
căuş lingură d c lemn cu mâner
scurt; vine drăguş la căuş,
cere ajlitor. [tor, satiric.
caustic arzător, nimicitor; pişcă-
causticitâte Însuşire caustică.
cautér mijloc caustic, care arde.
cauteriza a arde cu un caustic.
cauţiâne chezăşie, garanţă, probă
căuză pricină; proces; vină.
cauzăl, cauzativ pricinuitor.
cauzalităte raport de cauză şi
cauzâş copârtaş;pricinaş. [efect.
cavâf cizmar, călţunar.
căvăjie meserie de cavaf; ma­
gazinul său. [flueroi.
cavăl fluer, flueră; od. mu.
cavâlă (la Bolitineanu) eapă.
cavalcâdă plimbare călare a mai
multora; în c. cu alai.
 cav 53
cavaiéf cetăţean roman de cl. II ;
nobil primit în cavalerie;
membru in ordin militar s.
religios; fig . apărător; c. de
industrie coţcar, pungaş.
cavalerésc curajos; prevenitor.
cavalerime călăritne.
cavalin de cai. [gricioasă.
căvărgic fel de oi cu lână ne-
cavaţină mică arie de solo.
cavăz agent de poliţie turc ; c. =
băşa od. şef de gardă.
cavént chezaş, girant.
cavim ă peşteră, vizunie, bârlog.
cavernôs găunos, subminat
cavităte adâncătnră, groapă, gol.
cavóu criptă, mormânt, grop oiţă.
caz întâmplare; a face c. a so­
coti. [crunt
cazăc soldat din căzăcime; fig.
cazdcă manta blănită; jachetă
p. dame.
căzăceâscă fel de horă. [alb.
cazaclie căciulă neagră cu fund
cazacliu od. negustor de blă-
cazangiu arămar. [nuri ruseşti.
cazătue carte cu părţi tălmăcite
din T. N.; predică.
cazarmaméntaşezare în cazarmă.
cazemâtă suteran ca intăritură
militară.
cazeină subst. protèicâ în albu-
minele laptelui; c. vegetală
albuminoid în leguminoase.
caziér rafturi cu despărţituri;
actele de acolo. [in Sarai.
căzlăr, căzlar-ăga şef de eunuci
cazmâ târnăcop hârleţ, arşău.
cazón ce ţine de cazarmă ; men­
talitate cazonă obicei de ca-
zarmă.
ced
cazuăl întâmplător; relativ la
cazuâr fel de struţ. [cazări.
cazuist teolog care se ocupă cu
deslegarea cazurilor de con-
ştienţă.
cazuistică parte a teologiei d e­
spre cazurile de conştienţă.
ceacâr chior; fig . beat.
ceacşări od. pantaloni largi.
ceadârtu deschis verde.
ceahlău vultur bărbos, hultan.
ceainărie loc de băut ceai.
cea irpăşune, islaz; nutreţ.
cealmâ, cealmie turban.
ceam şlep, remorcôr.
ceatnbăr od. năvălire duşmană;
a bate c-ul a benchetui.
ceamâr pământ cleios.
ceanăc borcănel, blid.
ceangău colonist ungur.
ceăpcă coif, chiveră.
ceapcăn şiret, potlogar; cal iute.
ceaprăz ciucur; ceaprăzăr găi-
ceărcăn cerc; compas, [tânăr.
cedrdă han pe pusta ungară.
ce(a)rdăc od. balcon; pridvor;
cearsălă ţesală. [foişor.
cearsăli a ţesălă.
ceăşcă filigean, tasă, văscior.
ce(a)tlău încheetoare.
ceat-pat merge ! bine-rău ! [rului.
ceaăn căldare; cumpăna zida-
ceaăş od. curier; soi de stru­
guri; aprod, uşier.
cec bilet de plată.
cecâl de cecum.
ceciliz soi de şarpe orb. [uomii.
cecmegeâ sertar, lădiţă de eco-
cécum parte a maţului gros.
cedă a îngădu) ; a se înduplecă.
 ctd 54
cidru arbore măreţ în Liban.
cefâlic de cap.
cefalopőd familie de molusci.
cigă căcingă;. c. şi pdstmgă
nimicuri.
cegârniţă plasă de prins cegă.
m â r chelar, pivniţă, pivniţer.
celibiu od. kir; nobil,' delicat.
celebră a serbà; a preamări.
celebrităte faimă, renume; făi-
celist ceresc. [mos.,
celibât stare de necăsătorie.
celibatâr necăsătorit, holtei.
célúid chilioară ; ochi unde al­
bina pune mierea; element
de materie organică.
celulăr cu celule.
cdulâză subst. solidă in vegetale.
cenăclu adunare; sala unde Mân­
tuitorul a ţinut cu apostolii
dna cea de taină.
cengheneă mu. ţigan.
cenobit călugăr trăind in comu­
nitate; f. retras.
cenotâţ mormânt gol în amin­
tirea mortului al cărui corp
nu s’a găsit. [dare.
cens numerătoare (la romani]);
cènsor priveghetor, critic, [ticâ.
censură a judeca, a apreţiâ, a cri-
censúrd apreţiere, cercetare.
centâur 7» om şi '/> cal (mit.)
centâură tintórie, potroacă.
centenărăe 100 ani; serbarea lor.
centesimái in 100 părţi egale,
centiàr a 100 parte din ar, 1 m □
centigrăm a 100 parte din gram.
centimă a 100 parte din franc.
centimétru a 100 parte din metru.
centrât delà centru ; de căpetenie.
cer
centralizà a adună la centru.
centrifugál ce năzueşte in afară ;
centripetăl ce năzueşte spre
centru.
cintru m ijloc; punct principal.
centurie unitate de 100 cetăţeni
(romani); corp de 100 pe­
destraşi.
centurion şef de centurie, sutaş.
centurón brâu p. sabie s. baio­
netă. [biănit.
cepchin scurteică; pieptar îm-
cepeli(a)g peltic, gângav.
cerâmică măestrie de olărit.
Cirber câne cu 3 capete la uşa
de iad păgânesc.
cercător od. controlor.
cercelăr vânzător de mărunţişuri.
cercetăş iscoditor ; tiner din :
cercetăşie instituţie p. Întregirea
educaţiei fizice şi morale.
cerceveă cadru, pervaz, ramă.
cercliu. od. monetă de 3 Lei.
cerc viţibs judecată ce dă ca
robă tocmai ce trebue pro-
at: e bun pentrucd na-i rău.
cereăle bucate : grâu, secară, orz,
ovăs, orez, hrişcă, cucuruz,
cerebrál privitor la creer.
cerébro-spinál privitor la creeri
şi măduva spinării.
ceremóniái pom pă; pompos.
ceremonie pompă, paradă; alai.
ceremoniós, sărbătoresc ; afectat.
cereviş său, grăsime de vită.
cerezmă ceară măestrită.
cert sigur, de bună seamă.
certifică a adeveri, a întări.
cerüficàt adeverinţa. [{are.
certitădine siguranţa, încredin-
 as
cesionár care se foloseşte de
cesiune lăsare, cedare, [cesiune.
ceşmeâ v. cişmeă. [lenei.
cetacée mamifere ce samănă ba-
cetăş od. şef de haiduci.
cetlui a strânge cu ceatlău; a
cézár împărat. [legă tare.
cezari(a)n împărătesc.
cezură repaos la mijloc de vers.
cf., conferatur, confruntă, asea-
cfit achitat, răfuit. [mănă.
cfitui a achită, a se răfuî.
cha- v. ca-
che(a)băp friptură la frigare.
chébe, ghébe mantă, ţundră.
chedív vice-rege în Egipt.
chefui a chiăună; se zice de lă­
tratul slab al cânilor. (Com.
de Ion Gorun),
chehaiă intendent (la turci).
chei v. cheu. [ziţii.
cheji prevestiri, semne, dispo-
chelbăş cu chelbe.
chélbe sgaibă, bube dulci.
chelbós buburos. [veni pleş.
chelbos! a căpătă chelbe, a de-
chileş pleş, cu chelie.
chelemét mo. afacere. [teală.
chelfăneâlă ciomăgeală, trân-
chelfăni a bate, a ciomăgi.
chélnd mo. fund de car.
chemân fel de violină orientală.
chémbricâ pânză p. căptuşit.
chenzină plată pe 15 zile.
ch£pă fel de scrumbie.
chepéng uşă d’alungul podelei ;
în chepeng In jos.
chercăni a cârăi, a fleoncăni.
cherém graţie; toane.
cheresteă lemn de clădit; lem­
năria clădirii.
55 chi
cherestegie vânzare de cheresteă ;
cherestegiu negustor de ch.
cherhanâ atelier unde se taie şi
se expediază peştii.
! cherpedineă cleşte.
cherpici cărămidă nearsă.
chersin troacă scurtă ; căuş mare.
chertic crestătură, răboj la ocne.
cheruvic cântare la liturgie îna­
inte de ieşirea cu sf. daruri.
cheruvim înger; cap de copil
; cu aripi (in pictură).
chervăn car de poveri ; convoi.
chervangiu care mână chervanul.
chesăcă peşte mărunt.
chesât lipsă de vânzare, [griş.
chéschet păsat de griş, zeamă de
cheseă v. chisea,
chesón car cu muniţie s. cu pro-
viant; tavan cu ciubuce.
I chestiune, chéstie întrebare ; afa­
cere; materie de cercetat.
chestiona a întrebă, a cercetă.
chestionâr mai multe chestii la
olaltă. [într’o corporaţie.
chéstor administrator de fonduri
chestără birou de chestor.
chetă colectă, strângere de bani.
cheu splai, ţărm, mal ridicat.
chezâp vitriol, apă tare, acid
chiabúr f. bogat. [sulfuric.
chiaburi a se îmbogăţi mult.
chichibăţă tertip, cârcioc.
chichineaţă cămăruţă, coteneaţă.
chichiriz graţie, drăgănele, şic.
chichirniţ tândală, slăbănog.
chichiţă apucătură, tertip ; lădiţă.
i chiciură, pîciură brumă, strat de
gheaţă. [lorat.
chiclâz mo. peatră verde de co-
 chi
chicoti a râde în ascuns; a hohoti.
chicui a prinde de chică.
chiegbrniţă vas de cheag.
chiritâ gălnşcă de carne tocată.
chîfteriţă coropişniţă.
chifti a se scprge.
chihlibár ambră galbenă, [rului.
chihlibariu de coloarea chihliba-
chilă od. măsură p. cereale. In
Munt. 1 ch. = 2 j baniţe, 1 b. =
20 ocale. In Mold. 1 ch. - =
10 baniţe, 1 baniţă = 20 ocale.
chilăci mo. băutor.
chileâlă mo. băutură spirtuoasă.
chilér mo. chelar.
chilermeneâ fel de bumă roşie.
chili mo. a pili; fam . a bea.
chiliásm învăţătură că lsus la a
doua venire va întemeiâ o
împărăţie de 1000 de ani cu
tot felul de bunătăţi.
chilim cergă, strai, ţol, scoarţă.
chilimbbţ bucată de pâne.
chilimln gâlbinéle (plantă).
chilipir marfă de prilej cu preţ
mic ; câştig neaşteptat.
chilipirgiu speculant.
chilnă mo. fund de car.
chilóm ciocan, baros; măciucă.
chilomân vaet, strigăt; vas de
childs mo. dârz. [băut.
chimen chim, chimin, chimion.
chimic care se ţine s. se ocupă
de chimie. [corpurilor.
chimie ştiinţă despre alcătueala
chimir şerpar; pungă.
chimiţă măscărici; caraghios.
chimonó haină lungă japoneză.
chimyâl i. de muz. din 2 discuri
de aramă ce se lovesc.
56 chi
chinchină arbore american a că­
rui scoarţă dă chinină,
chindie timp intre 2 şi 4 ore
d. a.; horă. [broda.
chindisi a coase la gherghef, a
chinéz om din China; se fa ce
chinez, nu înţelege; od. prin­
cipe senior feudal, judecător
sătesc ; primar. [voivodat.
chinezăt od. térit, unui chinez;
chinezesc din China; zid ch. zid
de 2400 km. lung, înalt de 16
m., azi rninat, fig . despărţire.
chinină subst. amară împotriva
frigurilor.
chinonlc cântare bisericească.
ckinorós praf negru (Kienrnss).
chinovăr bisulfur de mercur.
chinovie mănăstire; schit.
chiocèc fel de dans turcesc.
chiolh&n chef, ospăţ.
ckiolhănbs mo. bădăran ; beţiv ;
chiomb scurt de vedere, miop.
chiondoriş chioriş; cu invidie.
chiarpeâcd mo. şindrilă, [tică.
chioşc pavilion, căscioară; bu-
chioşcăr vânzător în chioşc.
chiostéc legătură, brâu; obadă.
chioveăn cărăuş, chirigiu.
chioarbs conifer totdeann a verde.
chipota fluer la picior de cal.
chir domn. [tăhală, popândău.
chiraliisa Doamne milueşte ; mă-
chirăndd femeiuşcă.
chircă sapă mică. [poci.
chirci a pipernici, a strică, a
chirfosăld mo. zăpăceală.
chiriacodromibn carte de predici.
chiriârh episcop. [lungă.
chiriélà rugăciune publică ; vorbă
 chi
chirigiu cărăuş.
chirnőg olog, milog, schilod.
chiromanţie artă d’a ghici vii­
torul din cercetarea palmei.
chirurgie parte a medicinei ce se
ocupă de operaţiuni.
chişcă mo. cartaboş.
chiseà cheseă vas de cristal p.
dulceţuri; pungă de tutun.
chisér teslă de lemnar.
chişiţă colivie; incheetură între
copită şi fluer.
chişleăg mo. lapte covăsit.
chişmiş stafide roşii. [acru.
chisnovăt caraghios, nesărat;
■chisoărcă mo. peşti mărunţi.
chit fel de ghips. [ts râtoare.
chită mănunchi; mo. clipă ho-
chităci care chiteşte; invenţios.
chiţăi a ţiţăi, a şueră. [’n ţăst.
chităn, pităn mo. pâne coaptă
chitără i. muzical cu coarde.
chitarist care cântă din chitara.
chiţcdî a ţipă ascuţit; a ocărâ.
chiţcăn şoarece de câmp.
chiţibuş mo. nimicuri; tertip.
chiţibuşăr care umblă cu chiţi-
chitic peşte mărunţel, [buşuri.
chitie scufie mică.
chitonăg caş de gutui, belteâ.
chitonóg cu coadă retezată.
chiţordn şobolan, cloţan, guzgan.
chitră fel de lămâe.
chitru pom. de chitră.
ch<ub, chiup oală, borcan.
chiul: i a tras un ch. l-a păcălit.
chiulâf căciulă turcească
chiulhăn ospăţ, benchetuire.
chivără coif ţuguiat, ceacău.
57 — cig
chivot dulăpior pe préstől p. cu­
minecătură; barca lui N o e ;
ladă cu tablele legii la evrei.
chivuţă femee spoitoare ; gtireşă.
chix gresală, a da chix a greşi.
cianhidric: acide, ciancăli.
cianogén gaz din carbon şi azot.
cianură amestec de cianogen şi
d ó nutreţ de pasări. [metal.
cicălă cioc ; supărător cu vorba.
cicăleâlă căznire, mustrare.
cicâtrice semn rămas după rană.
cicatrizà a vindecă rana.
cicero caractere tip. de 12 puncte.
cicerbne călăuză p. străini în oraş.
cice'oniân ca Cicero, pompos.
cichirgiu od. cofetar.
cîcl’c ce se ţine de cicin.
ciclism sport cu bicicleta.
ciclon viforniţă cu revărsări.
Ciclóp mit. uriaş cu un ochi în
frunte.
ciclópic de Ciclopi ; străvechi.
ciclu crug period de timp ; serie
cicnl a pieri, a crepâ. [de poeme.
cicric mo. depănătoare.
cicură v. chiciură,
cidru must de mere tescuite,
ciflic moşie, avere. [mied.
cifră semn de numere; sumă;
şifră, scriere, secretă.
cifră a socoti cu cifre ; a pune
numere; a scrie cu semne
secrete; a statori preţul.
clgă mică s. m igă ciupercă.
clgă migă şi năstrăngă vorbă
goală.
cightr mo. plăcintă din mărun­
taie de miel ; a. grăsime de
intestine.
 cili
cihái mo. a cicăli, a îndârji; a
ciliár în formă de geană, [stărui.
cilibiu chipe«, făţos.
cilic mărgele de oţel.
cilihoăe mo. ciuhă, sperietoare.
á lh ó i şorliţă.
cilindric in formă de sul. [jobèn.
cilindru sul ; figură geometrică ;
cimbâl(ă) v. chimvăl. [boadă.
cimbir tulpan, tesemel, bro-
cimblstră pinsétâ, mici cleşte.
cimént praf de var şi argilă p.
tencueală; fig . unire, tărie.
cimentà a întări cu ciment; a
închegă.
cimişir merişor turcesc, bănuţei.
cim otie mo. înrudire.
cimpav amorţit.
cimpăvi a înţepeni ; a se ghemui.
cimpi mo. a se stârci.
cimurui a tencui.
cin treaptă, rang, tagmă ; luntre.
cinătui mo. a găti; a scărmănă,
a bate. [de grabă.
cincantin cucuruz ce se coace
cincár cal de 5 ani.
dnderd mo. fiindcă.
cinegétic vânătoresc.
cinem atogrâf aparat p. a pro-
eçtà pe ecran vederi ce par
vii ; sală de kino. ‘
dnerâr (urnă) cu cenuşa unui
corp ars după moarte.
cinçhél cârlig de cântar.
d nic neruşinat, botos.
cinism neruşinare.
cinosără a. îndreptar, regulă.
dnóvnic od. îngrijitor, slujbaş
de jos. [din o că.
cinuăcă 50 dramuri, a 8-a parte
58 CIO
cioâcă cioară; scoabă; cârlig;
ciocan de lemn. [patine.
cioăclă cârlig; căruşor; săniuţă;
cioâncă lulea; femee nenorocită.
cioând(r)ă ceartă, sporovăeală.
cioărsă cuţit ştirbit.
cioâscă broască râioasă.
cioâ r)tă buturugă. [bură.
ciobâcă mo. luntre dintr’o scor-
ciobóta cizmă. [văruţe.
cioboţica cucului ghiocei, primă-
ciocălăişte mo. porumbişte.
ciocâltéu cui prin jug.
ciocănâş care taie cu ciocanul
ciocănea sitar. [sare în ocne.
ciocârlăn bărbătuş de ciocârlie.
ciocărUţ scorţar, ciocănitoare.
ciochină cârlig, curea (îndărătul
şelei, de aninat) ; a pune la c.
a pune ’ n cui, a uită; os la
cioci a. ciorapi de lână. [gleaznă.
ciocléj ciocălău, cocean.
ciodoăvă, cioclovină ciocoi.
cioclu gropar; însoţitor al ca­
rului mortuar.
ciocmăgi a ciomăgi.
ciocói od. celce strânge à dările ;
arendaş; slujbaş; fig. slugar­
nic şi rău.
ciocoi a. se linguşi, a se umili.
docoim e ciocoii la olaltă.
ciocoism fel d’a fi al ciocoiului.
ciocolâtd aliment din cacao şi
d o f v. ciuf. [zahăr.
d o f ăi a ciefăi, a mânca sorbind.
cioflâc mo. răsfăţat.
dofleâgă galion, ochi de raft.
ciofli{n)gâr vagabond ; flecar.
dohodăr lacheu ; od. mai mare
peste încălţămintei? lui vodă;
baş c. primul între lachei.
 CW
doineág fel de strugnri ; cuţit
eiolác ciung. [p. viiéri.
cioldnds osos.
ciolobóc picior de porc.
> ciolpán trunchi, buturugă.
cioltár pătură p. cal cusută în fir.
ciom ofâi laur, bolundăriţă.
ciont buturugă, buştean.’
ciopărtă ruptură, frântură.
' ciopărtâc scurtă de coadă (vita).
dopniţă gârlici.
ciopor a. grămadă, turmă, cârd.
, ciorbagiu gospodar; primar (în
Turcia), od. şef de ienicéri.
ciorbaiâc lingură de ciorbă.
ciorcioveă cerceveâ, ramă.
' ciordi a şterpeli, a fură.
; ciorecă a flecăii*
j! doric mo. şoric. » circum flix semnul a pus pe
> ciorm oiăg grâu al vacilor.
tiornă concept. [ditor.
! ciornozión pământ negru ro-
: ciorobără ţarcă, coţofană,
ţ dorobăriţe furculiţele carului.
; ciorogâr cârpaci, petecitor.
cioroinic purecâriţă.
cioropină poreclă p. ţigan. [şuri.
t> dorovăi a se gâlcevi p. mărunţi-
! ciorpâc străcurătoare de brânză ;
I ciorsói hamal. [mreajă.
K dort rât, flit, b ot; mişel.
|. aortán crap.
. ciorii a răpi ; a se ciondrăni.
■ cioşmoli mo. a se sbate, a se
>. cârci. [tăiat.
t tiosvârtă a 4-a parte din animal
? ciot nod de arbore; buturugă.
I dâtcă cu grămada.
! dovică bună mică.
'■ dovlică nagăţ, noghiţ, libuţ.
59 cir
cipriot din insula Cipru.
cir terci, mălai fiert cu apă.
cirăc ucenic; om de încredere;
ocrotit.
d rc loc p. jocuri publice la ro­
mani; Îngrădire în formă de
cerc p. spectacole.
circa, cca cam, pe la. [respândi.
circulă a se mişcă ; a trece, a se
circalăr în formă de cerc, în
rotogol.
circulâră scrisoare ce circulează.
circulâţie curs; rotaţiune; miş-
circumcide a tăia împrejur, [care.
circumcizie tăere împrejur.
circumferinţă ocol ; linie ale cărei
puncte sânt egal depărtate
delà centru.
i şi a = î, â. [în vorbă.
circumlocuţiăne ocolire, dibăcie
circumnavigâţie navigare îm­
prejur. [a restrânge.
circumscrie a cercui, a mărgini,
circumscripţie ocol, district, ţi­
nut; resort.
circumscris precizat, mărginit.
circumspéct prevăzător, [seamă.
circumspicţie fereală, băgare de
circumstanţă împrejurare.
drcumstanţiăl ce arată stare;
amănunţit. [tire, şerpuire.
drcumvoluţie încolăcitură ; învâr-
cirezuică mo. cireadă.
d ric sfert de stânjin.
cirică mu. joc în 5 pietri.
cirilic cu slove, cu buchi.
ciripie sfoară roşie p. lemnari;
p e c. oblu.
ciriş pastă de lipit, ciriz.
 cir 60
cirttii tufiş.
citiţii tufărie.
ciritlş huci, hăţiş, desiş, tufărie.
ciriviş, cereriş său.
cirtă parte de arătură; restimp.
cisalpin dincoace de Alpi. [dere.
cişit asortiment de mărfuri ; vin-
cislă repartiţie de impuneri ; sfat.
cislui a taxa dările ; a se sfătui.
cişmeâ fântână artificială.
dşmegiu fântânar.
dşnia od. cercetare p. fixarea
de preţuri la alimente.
cistim ă rezervoriu sub pământ
p. apă de ploae.
dstiră inflamaţia băşicii udului.
cit stambă, pânză de bumbac.
cită a reproduce din vorbă ’ n
vorbă; a chemă; a numi.
citadelă cetătue.
citareâ materie de in şi mătasă.
citav, cttov teafăr, Întreg.
citeră i. muzical cu coarde.
d irâ t sare de lâmâe.
citovl a se Însănătoşi.
citric de lămâe.
áubéicd lulea.
dubûc luleà; dungă, corniş.
ciubucâr i. de tras ciubuce pe zid.
ciubucărie ciubuce la clădiri.
ciubaci a canelà, a face ciubuce.
dubacdtt od. ceice tngrijeâ ciu­
bucul lui V odă; negustor de
ciubucuri. [culme.
duc sbârlit, ciuf; c. de deal
ciaduledn crap mic.
dudulite fel de ciupercă.
dttdiill a (se) ghemui.
dudán jgheab la teasc de vie.
d uin sâpunel (plantă).
dv
cïuf sburlit; smoc de păr; buhă ;
horă; batjocoritor.
ciufut sgârcit.
ciăhă prăjină de măsurătoare;
sperietoare ; femeiuşcă de ciuf.
ciul jurubiţă; cu urechi scurte:
oae ciulă, [şi carne de pui.
ciulamâ zeamă din făină cu lapte
ciuleâ jurubiţă. [jitură.
ciulin scăete, spin ; fei de pră-
ciumăfâe laur, ciuma fetei.
ciumOreă earba ciumei.
ciumiriţă a. ciumureală, greaţă,
friguri ungureşti.
dam lèc fel de ghiveci.
d&mpav ciontit; şchiopător.
dumpăvl a ciontă, a scurtă; a
dumáéi i. de dogărit. [şchiopăta.
ciumuriuî â-i veni greaţă.
ciupâg, ciupăgără piepţii că-
maşei cusuţi cu flori.
ciupări a ciupi; a şterpeli.
ciuricfhi) plăcintă cu brânză.
ciurecăr vânzător de ciurechiuri.
ciuruc gunoi, lăpădătură.
duş ceacâr. şăşiu; miop.
ciuşdi a se speria (calul).
ciutăc ciut, lipsit de corn.
dutiică a. buturugă. [lulea.
ciătură vadră; vas; a. ţeava de
ciuturós ciotoros; nepieptenat.
dric cetăţenesc.
civil cetăţenesc; politicos; ră-
sboi c. Intre traţi ; parte civilă,
care cere despăgubire, [ciopli.
dvilizà a polei moravurile, a
civilizâţie lucrare de a civiliza.
civism virtute de cetăţean.
civit vânăt Închis, indigo.
elvitt pui de crap.
p-
t
I
I cizelà a dăltui, a netezi ; a scobi
I figuri In metale.
[ cizelatór dältuitor.
clăbăţ căciulă mare.
dăbăc spumă; beşică de apă.
clăbuci a înspuma, a spumegă.
clac pălărie înaltă ce se poate
turti şi earăş îndreptă, [clăcaş.
clăcuî a se adună la vorbă; a fi
; clădă grămadă.
;■ clădărie massă, grămadă.
- clamânt lărmuitor, care vueşte.
) clamoâre strigăte.
: dâtnpă cleanţă, clămpuş.
P P IH U .U , JJ.. PW»WIW1««PI1,!UU1PIUJ);'1
clămpăni a clănţăni; a murmură.
clâncăi, clângăi a sună.
clandestin pe ascuns şi contra
legilor s. a moralei, [capac.
clăpă supapă, limbă, ciocănel;
clăpăug mo. plecat, pleoştit.
clăpcă cursă, capcană, clupsă.
clapon cocoş castrat p. îngrăşare.
clar limpede; luminos; curat.
clarifică a limpezi, a desluşi.
darinétâ i. muzical de suflat.
clarissimus od. titlu de senatori
romani; doctori în teologie în
claritătelimpezime, [bis. Romei.
clarobscur amestec de lumină şi
umbră. [rang; contingent.
cldsa rând, împărţeală; tagmă;
clasă a rândui, a împărţi,
j clasic desăvârşit, pilduitor, [sici.
clasicism sistemă de scriitori cla-
l.clasicităte lucrări de clasici.
clasifică a împărţi în clase.
ţclăun măscărici delà circuri.
clăuză adaos într’un contract
> sau in alt act.
clauzulă a restrânge. Numerus < clironóm moştenitor.
Í clausus număr restrâns.
dz — 61 — di
claviatură şir de clape.
claviculă îndreă, os ce leagă
umărul de piept.
clefăi mo. a moţofăli.
elejt hoţ, haiduc la greci.
clematiiă curpăn.
clement milostiv.
clemdnţă milostivire, [clampa.
cltm pâş mo. cârlig pe care cade
clenci cârlig, sâcăeală, cârcioc,;
tertip; a. bucată de lemn.,;f \
clinciurôs a. rămuros. î% }* ;
clenódiu odor. [tomanie.
cleptomăn care sufere de clep-
cleptomanie mânie d’a fură.
cler tagmă preoţească.
cleric membru în cler.
clericâl de cler; părtinitor al pre­
cumpănişi politice a clerului.
clericalism părere ce părtineşte
clerul ca partid politic.
elérőn trompetă, trâmbiţă.
clică coterie, gaşcă, adunătură.
clichină a. suman.
client od plebeu ocrotit de pa­
trician; muşteriu; care cere
sfat delà medic s. advocat.
clientelă clienţii împreună.
climă stare mijlocie de atmosferă
într’ un ţinut.
climateric relativ la climă.
clinchet sunet, zăngănit.
clinic lângă paturi de bolnavi.
clinică inv. de medicină lângă
pat de bolnav; spital.
clipici tremur de pleoape.
Clio muza istoriei.
! clipoceălă aţipire.
! clironomisi od. a moşteni.
 di 62
clişă a turna în clişeu.
clişât planşă p. reproducere tipo­
grafică; fig . vorbe mult re­
petate. [maţul final; pumpă.
clistir leac, lichid introdus în
cloăcă canal p. scurgere de mur­
dării; fig . loc infect.
clobonţ a. clonţ, cioc.
clocodóv lăptncul oii, brustan.
clocofél curpen alb. [nesc.
clocotici salbă moale, lemn câ-
clombic căuc de scos lichide.
doncân pui de corb.
clondirbvd\\c&, sticlă cu gât scurt.
donţăn stâncă ascuţită la vârf.
clonţâr botgros.
elontău moşneag. _ [o buză.
d órái săruri din acid d oric cu
d or corp gazos cu miros greu.
clorhidric, acid cl. comb. de hi­
drogen şi clor. [oxigen.
dóric, add d . comb. de clor şi
clorofil pigment verde (plante).
cloroform, (C H CI,) lichid întreb.
ca anestesic. [roform.
cloroformă a adormi prin clo-
clorótic palid, ofilit.
clorâză anemie, ofilire. [tal.
clorără comb. de clor cu un me-
dósét latrină, privată.
cloţ cuiul ce leagă oiştea de jug.
dub însoţire; loc de întrunire.
clubist membru in club.
ducér od. cumpără proviziile p.
curte ; rang de boer.
cneaz principe rus. [în Rusia.
cnut curèle plumbuite p. biciuit
codcă scoabă la joagăr.
coafură pieptenătură ; podoabă
coagulă a închegă. [de cap.
coc
coagulatór cheag. [teri.
coaliţie alianţă, unire între pu-
coaliză a face coaliţie. [glier.
coârbă, curbină unealtă de dul-
coasociă a se întovărăşi cu mai
cob ii porcuşor de India, [mulţi.
cobăi mo. gâliţe; hoare.
cobăit cu cobea; bolnăvicios.
cobâlt metal alb vârtos.
cobârnă bordei, hrubă.
cobâţ hărău, uliul găinilor.
cobélci a. coculeţ de păr.
cobită talpa plugului.
cobiliţă libelulă ; lemn încovoiat
(la capete purtând coş ş. a.)
coblizân mo. ştrengar.
cobbc mo. vas de pământ.
câbur toc de pistoale.
cobăz od. i. muzical cu coarde.
cbbză fel de ghitară; a legă c.
fedelăş.
cobzdr care cântă din cobză.
cocaină alcaloid din foi de cocă ;
cocainotnăn care face abuz de
întrebuinţarea ei.
cocdrdă semn purtat Ia piept,
la pălărie ş. a.
cocărjât încovoiat, coroiat.
cocârlă a strâmbă, a încovoiă.
cocărlă cocoaşă; cârlig p. căr-
cocărfă Jintiţă. [buni.
cocăzdr bujor. [rüzä.
coccinèld vaca Domnului, bubu-
cochèt care caută să placă; ele­
gant, drăguţ.
cochetă a căută să placă.
cochetărie alintătură, fâţăitură.
cochii-vechi od. licitaţii p. a da
în întreprindere dările.
cochinţ od. poreclă p. greci.
 coc 63
cocibrbă prăjină; fig. bătae.
coclâură gaură, înfundătură.
cocleâld oxidare la aramă.
coclèf parte de iţă (la răsboi) ;
a căută coclite, pricine.
cocon od. fiu de Domn s. de
y boer; domn. [fluturilor.
cocon gogoaşă ţăsută de omizile
coconăr fel de pin.
cocor(o)ădă plăcintă cn carne.
cocos fruct de cocotièr.
cocoşneâţă (ironic) cocoană.
cocbtă femee uşoară, puiculiţă.
cocotièr palmiér de cöcos.
coctiţă copil in faşă.
cod culegere de legi s. de regule.
codăc, codaci cu lungă coadă ;
laş; leneş.
codălbl mo. a nemeri rău.
codărlă şariglă, scărigă.
codea drac (cu coada).
colaboră a conlucrâ,
colăcărie cuvântare la nuntă.
colàcér chemător la nuntă.
colachie linguşire.
colăre'z cir ; fig . pricepere.
colaterăl de alături; de a 2-a
mână. [coli; a verifică.
colaţionâ a asămănă; a proto-
colaţiăne confrontare a copiei
cu originalul.
colaudà a. a asămănă şi con­
trôlé p l a n u l cu executarea
unei clădiri.
colceâg manşon, muf; tureci.
coleăşă, coleăţă cir; mămăligă.
coléctd strângere s. chetă p. bi-
colectă a adună. [nefaceri.
colectânt, colector strângător.
colécfie adunare de lucruri.
col
colectiv de mai multe persoane
s. lucruri, [bunurileproduse.
colectivism participare egală la
colectivit&te adunare a celor ce
formează o fiinţă colectivă.
colegiăl de coleg, tovărăşesc.
colegiatităte însuşire d’a ţinea
colegiân elev de liceu, [ta olaltă.
colegiu grup de persoane cu
aceleaşi îndatoriri; corp de
alegători; liceu; seminar.
coleşl a se muiă.
colét bucată (mai ales la mărfuri).
coliâinic carte de prorociri.
colibri pasere-muscă.
M ică durere de foaie.
coliér salbă.
colilie floare de câmp cu fire
lungi gălbinii ; fig- albineţ.
coliadét ce se dă colindătorilor.
Colizéu mare amfiteatru în Roma.
colizie ciocnire, izbire.
coloănă stâlp; sprijin; şir de
trupe; parte de pagină; c.
vertrebrală şira spinării.
colocviu dialog.
colódiu fel de lichid cleios.
colo'bn sacâz. [doabă.
colonădă şir de coloane ca p o-
colonât od. taler.
colonél comandant de regiment.
colonidl de colonie.
colonie aşezare de locuitori din
altă ţară; lo c de colonişti;
străinii unui loc.
colonist cultivător de pământ;
locuitor în colonie.
coloniză a aşeză colonie.
colorânt ce colorează.
colorât cu vii colori, lucitor.
 col
colorâţie colorare, faţă.
coloratură colorit, artă d’a co­
lora; tril, arie de bravară.
colorist pictor isteţ în colorit.
colos statue uriaşă ; uriaş
colportâ a vinde din loc în loc ;
a respândi vorbe.
colportâj negustorie ambulantă.
colportór negustor ambulant.
colţâr stâlp s. dulap pus în colţ ;
columbă porumbiţă, [i. p. zidar.
colămnă coloană.
cólur săgeata morii de vânt.
colûz soi de grâu; parte de nă-
comăndă a porunci. [vod.
comandă poruncă; primărie (în
Bănat).
comandamint ordin; autoritate
ce comandă; corp de armată.
comandită a da fonduri la:
comandită societate în care o
, parte din membri varsă fon­
duri fără a participă la ge­
stiune. [dine.
comandor grad în diferite or-
comărnic coş de păstrat caş;
coş de sobă ; gaură de ţarc.
comasà a pune într’un complex
moşii pe un hotar.
comasâţie rotunjeală de moşii.
combatant luptător.
combăte a se luptă, a se oşti.
combativ agresiv, răsboinic.
combină a pune la olaltă; a plă­
nui. [nuire.
combinâţie grupare; unire, plă-
combustibil bun de ars; de fă-
combustiâne ardere. [eut foc.
comediănt actor; fig . făţarnic.
64 ■ com
comedie piesă teatrală ce pro­
voacă râs.
comédie (pop.) bazaconie.
comediós glumeţ, şăgalnic, [tori.
comemorà a pomeni, a sarbă-
comemorăbil vrednic de amintit.
comemorptiv de pomenire, amin­
titor. [mună cu.
comensurâbil ce are măsură co-
comentă a tâlcui. [răutăcios.
comentăr tâlc; memoriu; tâlc
comentatór care comentează.
Cornes saxonum câpeténia sa­
şilor. Scaunele lor (sédes) au
format Universitas saxonum
în frunte cu C. s. sau judex
regias din Sibiu.
comestibil potrivit ca aliment.
comită «stea cu coadă>, stea ră-
cómic hazliu, glumeţ, [tăcitoare.
cominatôr ce ameninţă cu pe­
deapsă.
comis, marele c., prefect al curţii
şi cailor domneşti, [funcţionar.
comisăr delegat pe timp anumit ;
comisariăt slujbă s. birou de
comisar.
comisie încredinţare; membri în­
credinţaţi cu o lucrare.
comisiân însărcinare şi plata p.
comisionar.
comisionă a da comisiune.
comisionâr care îndeplineşte co-
misiuni.
comisără punct de unire intre
2 organe : c. a pleopelor.
comite conte; «fişpan>.
corniţe a face (rău), a făptui.
1 com itint care dă însărcinare.
 com
comitét persoane încredinţate de
o societate să lucreze în nu­
mele ei.
comiţii od. adunare de cetăţeni
în Roma p. alegere de ma­
gistraţi. [leneş.
comod uşor, plăcut; îngăduitor;
comodă mobilă cu sertare.
comodât împrumutare gratuită
a unui lucru.
comoditate ce e la îndemână;
privată. [comoară.
comorâşte loc unde e ascunsă o
comoţie sguduire.
compdcţ îndesat, strâns, [trupă.
compatiie reunire, asociare;
companion soţ, tovarăş, asociat.
compară a asâmânà, a asemui.
comparăbil de asemuit.
comparăţie asămănare; 3 grade
de c. : pozitiv, comparativ, su-
comparativ ce compară, [perlaţi v.
compârs Statist,figurant;//^, fără
însemnătate.
compartiment despărţitură.
compás i. cu 2 braţe mobile p.
măsurat, păşnic, ţircălâm.
compusă a măsură.
compasiune compătimire, milă.
compatibil ce se poate potrivi.
compatibilităte potrivire.
compatriót din aceeaş ţară.
compéndiu résumât, scurtare.
compensă a egală; a înlocui; a
despăgubi. [i. fizical.
compensator care compensează ;
competént chemat; capabil.
competenţă îndrituire, cădere.
competinţe a. taxe.
competitór compeţitor.
65 com
compilă a extrage, a izvodi.
comptâce a-i fi pe plac.
complément împlinire, adaos.
compltmentâr complinitor.
complet deplin, cu totul, până
completă a întregi. [într’un fir.
completiv complinitor. [pus.
complex cuprins, reunire; com -
complexităte stare de complex.
complexiăne fire, naturel.
compiezânt îndatoritor, politicos.
complică a amestecă, a încurcă,
a îngreuiă.
complice părtaş la rele. [delict
complicităte părtăşie la crimă s.
complimént măgulire ; felicitare.
complot conjuraţie, uneltire.
complotă a urzi pe ascuns în
scop vinovat.
componènt ce pune la olaltă.
comportă a îngădui, a permite.
composesordt avere comună ; des­
facere din c. devălmâşire.
compozit format din stil ionic
şi corintic.
com poziţie întocmire, [legător.
compozitor autor de muzică ; cu-
compót fructe fierte în zahăr.
comprehensibil de înţeles.
compreh4nsie pricepere.
comprehensiv cuprinzător.
compresă oblojeală. [mă.
compresibil ce se poate compri-
compresibilitâte însuşire d’a se
micşoră prin apăsare.
compresidne îndesare.
compresiv de comprimare.
compresór care comprimă.
comprimă a apăsă; a înăbuşi.
compromis împăcare, învoire.
5
 com - 06
compromiţătâr care compromite. ] concentré a uni în centru ; a întări ;
compromite a băga în pricină ; j
a ştirbi cinstea.
com pt, v. cont-,
compută a socoti. [nar.
comun obştesc; obişnuit; ordi-
comuna de Paris regim revolu­
ţionar in 1792 şi 1871 când
consiliul corn. organiză mi­
şcarea ; comunărd revoluţionar
al comunei in 1871.
comunică a împărtăşi; a fi în
legătură, a da in.
comunicât împărtăşire.
comunicativ ce se comunică;
care spune bucuros.
comunism sistem despre comu­
nitatea bunurilor;
comunist părţi uitorul lui.
comunitâte reuniune ; posesiune
s. stare comună.
comuniăne uniune sufletească.
comutatór ce schimbă dirăcţia
curentului electric.
con corp rotund ţuguiat.
conabiu vişiniu.
condc han ; staţie de poştă ; reşe­
dinţa ; casă la moşie. [lăcer.
conăcăr grijilor de conac; co-
conăcărle urăţie de nuntă.
conăci a poposi.
c6ncă scoica; cavitătea urechii.
concăv scobit, adâncit.
concavitâte găvănătură.
concède a Încuviinţă; a admite.
concedià a da drumul ; a destitui.
concédiu voe de a lipsi.
conceni a nimici, a stârpi.
concènie stârpire, prâpâdénie.
con
spirt concentrat tare.
! œncèntric cu centru corn. [urzi.
concépe a zămisli; a plăsmui, a
concepist conţipist, conţopist,
scriitor în birou.
concépt idee; ciornă.
concéptie putere d’a înţelege.
conceptualism doctrină lui Abé­
lard fondată pe concepte spi­
rituale. [monie.
concért producţie muzicală; ar-
concertă a da concert; a chibzui.
concertânt care dă concert.
concésie voie ; renunţare.
concesionăr care are concesie.
concilié a împăciui ; a atrage.
conciliăbul sfătuire secretă.
conciliânt care îmbunează.
conciliu sobor.
concină joc de cărţi.
concîz scurt, laconic.
concizie însuşire d’a fi conciz.
concldyă loc unde cardinalii în­
chişi aleg papă ; întrunirea lor.
conclûzie urmare, încheere; re­
zumat; sfârşit.
concluzlv ce arată concluziune.
concomitănt însoţitor.
concomitănţă u n i u n e ; coexi­
stenţă. [a cadră.
concordă a năzui în acelaş scop,
concordănt conglăsuind.
concordănţă acord, conglăsuire.
concordât tratat între papa şi un
suveran; învoeaiă.
concordatăr de s. cu concordat.
concârdie unire, înţelegere.
concrét prins, închegat.
concreţiune întărire, închegare.
 con
concretizà a face concret.
concubin care trăeşte ín concu-
concubină ţiitoare. [binaj.
concubinii ţiitorie. [a cere.
concură a conlucra, a rivaliza;
concurént com peţitor, rival.
concurinţă întrecere, rivalitate.
concărs conlucrare; luptă.
concizie luare de taxe ilegale.
concuzionâr vinovat de concuzie.
condăc imn bisericesc; mo.
condamnă a osândi. [mâner.
condéi pană; scris; condee sume
de bani înregistrate; a trage
condee a înşelă.
condensă a face mai strâns, a
reduce. [sare.
•condensatăr aparat de conden-
condescendént prevenitor.
condescendinţd bunăvoinţă.
condescinde a cedă binevoitor.
cbndică od. cod ice; registru, a.
condicir arhivar. [protocol.
condiciţă cărticică, livret.
condiment ce se pune în bucate :
sare, lămâe, ceapă etc.
condiscipol tovarăş de carte.
condiţie rang, stare, însuşire ; în­
datorire; temei.
condiţionă a pune condiţie.
condiţionăl supus condiţiei.
condoleănţă mărturia părerii de
rău la durerea altuia.
condotiér şef de mercenari.
condrăţel lindină.
condict ţeavă, canal.
conductibil care conduce bine.
condudibilttăte însuşire de a
transmite căldura şi electrici-
conduită purtare. [tatea.
67 con
condur meş, pantof ; plantă de
coniţ mo. sfârşit. [podoabă.
conetâbiloă. prim ofiţer in Franţa.
conéx strâns legat, înlănţuit.
conexiune legătură, înlănţuire.
confecţionă a fabrică, a face.
contecţionâr fabricant.
conjecţiăne lucrare, fabricăţie.
confederă a se aliă.
cotifederăţie uniune între state.
confederativ de confederaţie.
conferinţă prelegere publică; în-
conferi a da; a discută, [trunire.
confervă mătasa broaştelor.
confesă a mărturisi, a se spovedi.
confésie, confesiune mărturisire.
confesionăl de confesiune.
confesor mărturisitor, duhovnic.
conféti zaharicale ; mici roto-
goale de hârtie colorată ce-şi
aruncă publicul la serbări.
confiă a spune tăinuit.
confidént om de încredere.
confidinţd spunere în taină; des-
confidenţiâl în taină, [tăinuire.
confiént încrezător.
confiinţă încredere ; siguranţă.
configură a da formă.
configurăţie formă.
confinii hotar, graniţă.
confirmă a întări; a adeveri; a
mirui (la romano-catolici).
confiscă a luă; [oprit.
confiscăţie luarea unui lucru
conflagrăţie înflăcărare, turbu-
conflict ciocnire, luptă. [rare.
confluint (râu) ce se varsă în altul.
conjludnţă vărsătură, loc de îm ­
binare între 2 cursuri de apă.
confôrm potrivit; întocmai.
5*
 con
conformă a potrivi; a se supune.
conformâţie fel de aşezare.
conformist care mărturiseşte an-
glicanismul.
confornţităte potrivire,
con fórí ticnă, viaţă în larg.
confortâbil cu ticnă.
confortănt întăritor.
confrate coleg, soţ.
confraternitâte înfrăţire.
confruntă a pune faţă în faţă ;
a asămănă. [găimat.
confâz nelămurit; încurcat, în-
confhzie zăpăceală, turburare.
congelâ a face să îngheţe, [frig.
congelăţie îngheţare ; amorţire de
congelatór aparat de congelat.
congenér de aceeaş specie.
congenităl înăscut, moştenit
(boală). (ştie.
congestionă a produce conge-
congéstie îngrămădire de sânge
într’un organ.
conglomera a grămădi.
conglomérât grămădit ; agregare
de mat. minerală.
conglomerăfie grămădire.
congregăţie adunare, asociaţie,
reuniune. [tanti.
congrès adunare de reprezen-
congruă adaos dat de stat la
salar preoţesc.
congruént exact deplin.
coniâc rachiu de Cognac.
cónic in formă de con.
conifér cu fructe ca un con.
coniröstru cu cioc conic.
amivént ce tinde a se apropiâ.
eoni vénţd complicitate, amestec.
conjectură a chibzni după proba-
conjedâră presupunere ; [oilităţi.
68 con
conjecturât întemeiat pe conj.
conjugă a schimbă verbul (după
persoană, număr, timp, mod
şi formă).
conjugăl în căsătorie ; casnic.
conjăncţ‘e vorbă çe leagă alte
conjunctiv ce leagă. [vorbe.
conjunctivă pieliţa din lăuntru a
pleoapelor. [conjunctivei.
conjunctivită (med.) inflamaţia
conjunctură prilej. [rugă.
conjură a comploté, a unelti; a
conopidă carfiol, broajbă. [caii.
conovăţ mo. frânghie de legat
consacră a închină, a jurui.
consacrât închinat dumnezeirii;
consfinţit.
conscripţie înscriere. [mani.
conscris recrut; senator la ro-
consecutiv fără întrerupere.
consecvént logic, drept.
consecvênfi urmare.
consemnăţie depunere de bani.
consemnă a anunţă; a da poruncă
d’a nu ieşi.
conservă a păstră, a îngriji.
consérvd aliment preparat p.
păstrat. [publică.
conservator care conservă ; şcoa ă
consideră a luă în seamă.
considerăbilînsemnat, mare, pu-
considerănt motiv, temei, [ternie.
considerăţie cumpenire ; motiv ;
consignâ v. consemnă, [respect.
consigniu ordin, lozincă; oprire
d’a ieşi.
consiliă a sfătui; consiliu sfat;
consiliér sfetnic.
consistă a constă, a se forma.
consistént des, tare, vârtos.
 con
consistenţă tărie, vârtoşie.
consistâr sfat de preoţi.
consoănd literă, sunet rostit îm­
preună cu o vocală; sânt 20
consoane: dentale t, d, s, z,
t. r, 1, n; guturale: c, g, h;
labiale: p, b, v, f, m ; palatale:
Ş, j. c(e), g(e).
consola a mângâia.
consolă ieşitură ca S p. razim;
masă razimată de zid.
consolidâ a întări.
consondnţă contopire de sunete.
consorţiu însoţire.
conspéct listă.
conspiră v. complotă.
constănţă statornicie, stăruinţă.
constată a statori adevărul.
constelât instelat.
constelâţie grupe de stele fixe.
consternă a încremeni, a înmăr­
muri, a uimi. [noţiune.
conştient care are conştienţă s.
conştiinţă cunoştinţă, noţiune;
cuget, libertate de c. neatâr-
nare în mat. religioasă; c. largă
uşoară. [grijii.
conştiincibs cu conştiinţă, în-
constipâţie încuiere de pântece.
constituantă adunare p. stabi­
lirea constituţiei politice.
constitui a pune, a întocmi, a
înfiinţa. [damentală.
constităţie alcătuire; lege fun-
constitutiv alcătuitor.
conştiut conştient.
constrăcţie compunere ; clădire.
constructiv ce clădeşte.
construi a clădi, a face. [fiinţă.
consubstanţiăl de una şi aceeaş
con
| consul magistrat annal cu pu­
tere supremă în Roma veche ;
agent. [consul.
consulăt slujbă s. reşedinţă de
consult consiliu, convorbire.
consultă a cere sfat; a cercetă.
consultânt care cere sau dă con-
consultativ dăt. de părere, [silii.
consăm cooperativă, [se istovi.
consumă a mistui ; a nimici ; a
consumât încercat, desăvârşit.
consumăţie ce se consumă; d e­
săvârşire.
cont socoteală; seamă, raport.
contă a socoti, a ţinea seamă.
contabil care ştie purtă conturile.
contabilitdte artă d’ a ţinea cón-
contáct legătură. [turile.
contadin ţăran (italian).
contagiós lipicios, molipsitor.
contagiune molipsire.
contamină a molipsi ; a spurcă.
j cbnte comite, grof, titlu neme-
şese. [flectă.
| contemplă a privi atent, a re-
\ contemplativ absorbit de.
v contemplatór gânditor; visător.
contemporăn din acelaş timp ; de
astăzi, [rou p. asem. afaceri.
contencios contestat, litigios; bi-
conteninţă măsură, cumpăt.
contbş, contbş mantă îmblănită.
contâsă soţie s. fată de conte.
contestă a tăgădui, a trage la în-
doeaiâ.
contéxt text luat în întregime.
continént largă întindere de pă­
mânt. [clasă de recrutare.
contingènt parte c&ttrebue dată;
continuă a urmă.
 con
conttnuitàte neprecurmare.
continuu într’una, neîntrerupt,
contoâr birou. [mereu.
cbnira-amirâlgeneral de matinâ.
contrabalanţâ a cumpăni.
contrabdndă negoţ pe furiş cu
marfă oprită s. supusă vămii.
contrabas gordon, gurdünä.
contracalcà a face contraprobä
unui calc.
contracciu care face contract.
contrăctînvoeală, act de invoeaiă.
contractă a face contract; a lua;
a strânge.
contracţii ce se poate contrage.
contrăcţie, strângere, sgârcire;
scurtare.
contractări incârceiare.
contradictór contrazicător.
contraţdce a imita, a îngână ; a
contrălto voce de alt. [falsifica.
contramandă a revocă un ordin.
contramărcă cupon delà bilet.
contrapăgină pagină din dos.
contrapartidă dublu de registru ;
parte opusă.
contrapănct arta combinării si­
multane de melodii.
contrariă a opune; a supără.
contrarietdte nepotrivire; necaz.
contrasemnà a semnă după.
contrăst opunere; nepotrivire.
contravenient nesupus, călcător
de lege. [de porunci.
contravenţie călcare de lege s.
contribuabil supus la dare,birnic.
contribui a da; a plăti.
contribăţie dare, impozit.
contrôl verificare; cercetare.
70 cop
controlór care face control.
controversă a discută, a tăgădui.
controversă discuţie, contestare.
contumăce refuz d’a veni la ju-
contür ocol, margine, [decată.
contuziăne strivire. [mare.
convalescenţă reculegere, între-
convenăbil prielnic.
conveni a consimţi ; a se întâlni.
convenienţă conformitate ; bună-
cuviinţă.
convenţie învoeală.
convenţional statorit. [punct.
convèrge a tinde spre acelaş
convergenţă apropiere, întâlnire.
conversiâne schimbare.
converti a schimbă.
convex arcat, bombat.
convlct a. internat.
convicţiăne convingere. [pe.
convinge a înduplecă ; a dovedi
convins încrediuţat; dumerit.
conviv mesean, oaspete).
convocă a chemă la olaltă.
convbi alai, corte} funebru; şir;
transport. [tulburare.
convulsiăne sgârci, încleştâtură ;
cooperă a conlucra.
cooperativă însoţire cooperativă.
cooptă a admite prin cooptare.
cooptăre mod de întregire când
înşişi membrii (unui comitet
s. societăţi) fac numirea.
coordonă a pune în ordine.
coordondtă corespunzătoare.
cópcd cóp cie; galop; spărtură în
gheaţă.
copeică ban rusesc. [rabié.
copertă învelitoare; pod de co-
copià a face copie; a imită.
 cop 71
\ copiàr registru de copiat.
I- cbpie reproducere ; imitare. •
‘ cbpie cuţitaş de tăiat sf. agneţ.
1 copil de casă paj.
copiieţ vlăstar la rădăcină.
1 copios bogat, îmbelşugat,
f copist care copiază; cenuşăr.
I copită de copaci burete negru.
I coporăe mâner de coasă.
I coprină zarnacadeâ, narcis.
! coptă a. găvănătură în mal p
I coptoroşit găunos. [raci.
I copulă vorbă ce leagă părţi de
I propoziţie.
i Copyright (cit. coppemit) drept
( excluziv de a publica.
i, cor grup de persoane executând
l cântări s. danţuri; cântarea
Ï lor; loc unde cântă.
; corăbtăscă horă ; ária ei.
I corăl cântec bisericesc,
í corăl mărgean (roşu).
! coralină mat. colorantă roşă.
corăn carte sfântă la mnsulmani.
corosăn amest. de cărăm. şi var.
corăsli a se strânge (laptele), a
a se brânzi.
|; corâstă lapte prim după tătare.
S corchezi a corci, a amestecă.
I cbrcie tărăboanţă, roabă.
ţ corcoăţă zdreanţă.
cordènci limba măliţei.
cârdeş vânjos. [tuos.
cordial din inimă, sincer, afec-
■ cordialităte prietenie, drag.
> cordbn panglică; linie de pază,
; cordon.
: cordonăş grănicer, cordunaş.
‘ cordăc înscorţoşarea limbii (la
1 coréct drept ; cinstit. [vite).
i
r
cor
corecţionăl privitor la delicte.
corectitâdine purtare corectă.
corecţiâne îndreptare ; pedeapsă.
corectiv îndreptător, îndulcitor.
corect6r care corijează, [dreptări.
corectări tipărit, unde se fac în-
corelăţie relaţie împrumutată în­
tre 2 lucruri, [figuri de dans.
coreografie artă d’a face balete, s.
coresponda a comunică.
corespondent ce corespunde;
care trimite corespondenţe.
corespondenţă scrisori; raport
de conformitate.
corespunde a se potrivi ; a da în.
corhănă coastă, prăpastie.
cori pojar, vărsat.
coriândm burueana pucioasei.
coridor gang, galerie.
corifeu conducător; fruntaş.
corijâ a îndreptă; a c. norocul
a înşelă.
corimb inflorescenţă ca o um­
brelă (b. o. floarea soarelui).
corindon mineral al 9. în scara
de duritate.
corlă găinuţă de apă.
corii a cufundă.
cornăc mânaci de elefanţi.
cornărit od. dare pe boi.
cornéci corn p. earbă de puşcă.
cornée «fereastra ochiului».
cornét corn de hârtie ca pâlnia ;
tub ; trâmbiţa ; od. stegar.
cornişă ciubuc, părcan.
cornist trâmbiţaş.
cornătă aparat distilator.
coroăbă porumbreă.
coroăde a roade pe încet.
coroâgă coajă, scoarţă.
 cor
coroàpcü ladă p. colportori.
corobănă scorbură.
coroborá a Întări; a sprijini.
coroborănt Întăritor, [strâmbă.
dorogi a bate; a se c. a se
corói, curâi şoim.
coroiăt Încovoiat.
corblă coroana floarei, petale.
corolăr tâlc, explicare ; adaos.
coromâslă cobiliţâ.
coronăl, os c. os delà frunte.
coronamint podoabă de sus la
clădire.
coropcăr colportor ; vagabond.
coroziune nimicire treptată.
coroziv care coroade.
corpolènt trupeş.
corporăl trupesc ; întrupat.
corporăţie breaslă, asociaţie.
corpâscul corp f. mic.
corsăj talie, cinpag. [p. răsboi.
corsâr boţ de mare ; nae armată
corsét spăticel, pieptăraş.
cortéj alai, suită.
cortèl a. locuinţă; mo. umbrélâ.
cdrteş a. agent electeral.
corticăl scorţos, cojos.
cortină perdea. [mitarnic.
coruptibil ce se poate corupe;
corupţie putreziciune ; ademe-
coruptbr care corupe. [neală.
corvădă muncă poruncită şi gra-
corvéta vas de cursă. [tuită.
coşăr staul, grajd; bordei.
coşârcă mo. bordei; a. corfă.
coşcodăn om pocit.
coşcogeâ, coşcogeămitz f. mare.
coşcov găvănos.
coşcovă coajă deslipită.
coşcovi a se coroji.
72 cot
coşenilă insectă ce dă cârmâz.
coşm ăgă, coşm olie colibă.
coşm ăr năplăire ; vis greu.
cosm étic preparat .de dres.
cbsm ic privitor la univers.
cosmografie ştiinţă despre cor­
purile din univers.
cosm ologie istoria universului.
cosm opolit cetăţean al lumii.
coşolină ovăs s. orz cosit între­
buinţat ca fân.
costândă od. monetâ.
costeliv slab, jigărit.
coştiredţă cocină; cotéj.
ioS (t)orod bă grindă unde se prind
căpriorii.
costréi mohor, fel de mei. [gat.
cbştraş, cdstreş biban, peşte văr-
costăm Îmbrăcăminte, port.
costumă a Îmbrăcă în costum.
costumăr de costume, [costume.
costumièr care face s. grijeşte
cotă a numerotă, a însemnă.
cbtă câştig, parte, rată; semn.
cotângău flăcăiandru.
cotdr aiăr, cotitór.
cotări a verifică măsura.
cotării meserie de cotar.
cotărlă potaie, câne slab.
cbţcă zar; poznă, înşelăciune.
coţcâr pungaş.
coM i a scormoni, a căută.
cotenedţă coteţ.
coterie clică.
cotidian zilnic. [mâţa in sac.
cotigi a coti; a ocoli; fig. a purta
cotuedón lob cărnos la embrio-
cotităte sumă fixă. [nul plantei.
coti(u)gă cărucior; teleagă.
cotiâhă mo. câne.
 cot 73
cotizà a regulă partea de plătit
după numărul persoanelor.
cotlétâ costiţă. [groapă.
cotlbn vatră, cămin ; coş ; gaură ;
cotoărbă cotoroanţă, babă.
coţob cârlig.
coţobăe băţăitoare, codobatură.
coţofăni a se cucuià, a se umflă
cotolân cocean. [in pene.
cotonoâgă lemn de făcut găuri
pentru plantare.
cotonogi a aveă boală de picioare
(despre vite); a bate rău.
cotorl a legă viţă pe araci.
cotoşmăii mârtan, cotoi.
cotrobăi a scotoci.
cotroc culcuş, adăpost.
cotruţă vatră; fig. intrigantă.
cotăm od. Încălţăminte cu talpă
f. înaltă p. actori; tragedie.
covâşă acreală de mei dospit.
cóvile filoane, .vine de minerai.
coviltir covèrgà, coş, «coboră».
coviţăi a guiţă, a grohăi.
cbvru mo. vizunie.
coxăl de coapsă. [moaşă.
coz atù ; frumoasă coz prea fru-
cozondroăcăI, cozondroace bre-
crab rac de mare. [tèle.
crăcână prăjină ca furca de fân ;
ac de împănat.
craidbn crăişor, berbănt.
crăiete crăieş, fel de păstrăv.
crailâc berbantlâc ; desfrânare.
crăini a vesti.
crâinic strigător public.
crâmă loc de storcătoare.
crămpe sgârci, cârcei. [ment.
crâmpéi fărâmă, căpătâi ; frag-
crâmpifă nod în iţe ; fig. greşalâ.
ere
crâmpoţi a sfăşiă.
crancalâc ştrengârie.
crancău cioară bălţată.
crâng priznel la moară.
crâniu tidvă, căpăţină, hârcă.
cras grosolan, cumplit.
cratèr gură de vulcan ; od. vas
cu 2 toarte. [labe.
crătimă pauză - ce desparte si-
cravăşă biciuşcă.
crâză contragere a duor vocale.
creăţie facere, urzire, plăzmuire.
creatbr ziditor, făcător.
creatură făptură; fiinţă.
credenţionăl a. creditivă, mandat.
credincér om de încredere; öd.
grijitorul pivniţei lui Vodă.
credit veresie ; încredere, vază ;
titluri de c. acţii, cec ş. a. ; c.
fonciăr, ce împrumută pe im o­
b ile; c. mobiliăr, pe acţii etc.
credàl uşor crezător.
creionă a desemnă cu creionul.
crbmă smântână; mâncare din
ouă, lapte şi zahăr; lichér; ce
e mai bun.
cremaţiăne ardere a morţilor.
crematbriu cuptor de ars morţii.
Crémene, satul lu i C. unde fie­
care e domn.
crebl născut din amest. cu negri.
crep mat. de lână s. mătasă.
crep a. jgheab, adăpătoare.
crepităţie, pârăire, pocnet.
crepuscul zori; amurg.
crescéndo -< crescând; sporind.
crestăş plasă de prins peşti.
crestăteâ fel de salată.
crestiţă scoabă, căluş.
crestomaţie culegere de scrieri.
 ere
cretacéu cretös, din cretă.
cretin idiot de obicei guşat.
cretinism tâmpènie.
cretón pânză de cânepă şi in.
crevétâ răcuşor de mare.
cricălă bucăţi de carne cu sos.
crtdă cretă. [nounâscutul.
crijmă mo. pânză de înfăşurat
crimă nelegiuire. [legiuit.
criminăl privitor la crim e; ne-
crim inatist cunoscător în crimi­
nalitate. [minai.
criminalităte fire s. faptă de cri
crină pădurice de arini.
crintă ălbie de făcut brânză.
cripălcă scândurice de răsboi.
criptă sutéra nă în biserici.
criptogâme plante cu organe de
reproducere ascunse: bureţii,
criptografie scris secret.
crişân voinic; norocos.
crispâţie încrţţire ; semn de ne­
răbdare. [ştar ; sticlărie.
cristál mineral transparent ; ele-
cristaliză a se schimba in cristal.
cristalografie ştiinţă despre cri­
stale. [tezul.
cristilniţă vas unde se face bo
criţă oţel. [văr.
eritériu semn hotărâtor p. ade-
critic primejdios; apreţiator.
critică artă d’ a judeca lucrări.
criticism sistem filosofic p. a sta­
bili marginile facultăţii inte­
lectuale [Kant],
crivăc seripete.
crivălă scoabă; cleşte.
crivât pat [nord.
crivăţ vânt de mează-noapte ;
criveă unealtă p. dogari ş. a.
74 cm
crivină mărăciniş ; loc păduros.
criză schimbare în rău s. bine;
clipă hotărâtoare; c. de nervi
năbădăi.
crizalidă nimfă, gogoaşă, [doabă.
crizantémâ soi de floare de p o-
croazeă ţâsătură în 4 iţe.
crochèt joc de minge şi ciocane.
crohmălă scrobealâ, întăreală.
crokmoti a scrobi.
crom metal Întreb. în văpsitoiie.
cromătic privitor la culori ; gamă
cromatică série de semitonuri.
cromlech monument preistoric
din bolovani în cerc.
cromolitografie tipar în colori.
cromoterapie tratament prin ra-
diaţiuni colorate.
croncăn corb.
cronic (boală) ce ţine lung.
crânică povestire în şirul vremii ;
cronicăr scriit. de cron. [ştiri;
cronogrăf cronică veche.
eronografie scriere de cronici.
cronogrăm dată prin cifre latine
dintr’o frază. [istorice.
cronologie cunoaştere de date
crontâler od. monetă de 14 lei.
croşd optime de notă.
croşită fgliţă, acuşor.
croşetă a lucră cu igliţa.
crosnă curea de legat povară în
spinare ; sarcină.
crotăl şerpe cu clopoţei.
cruci greceşti: -)- -)-
cruci la tin e: t t
cruci de M a lta : * *
 cru
cruce patriarhală v. Fig. 1.
cruce ortodoxă v. Fig. 2.
cruce papală v. Fig. 3.
cruci sf. A ndrei: X X
cruci sf. A ntonie: T T
Fig. l. Fig. 2. Fig. 3.
cruciăt care luà parte la cruciată.
cruciătă expediţie în Ţara sf.
crucifică a răstigni.
crucifix figura lui Isus pe cruce.
crug cerc, orbită.
cruh bicâş, cremene.
crup giişter, difterie.
crúpe búlgur, griş. [de joc.
crupiér ajutor de bancher in case
cruşâlă tăbăcire, dubire.
cruşân salbă moale (arbust).
crustă coajă, scoarţă.
crastacéu acoperit cu coajă : rac.
crătcă tort.
ctitori a întemeia biserică.
c{u)atrină strofă din 4 versuri.
cub corp cu 6 feţe egale pă­
trate; doi la cub e 8 ; trei la
cub e 2 7 ; zar, coţcă; măsură
pentru volum.
75 cul
cubeă coş de sobă.
cubic ca un cu b ; 2 e rădăcină
cubică la 8. [sultan lui vodă.
cucă căciulă cu pene dată de
cucerie cucernicie.
căcovă lébedâ.
cucuiătă, pop. biserică ; a sta la
c. a fi mort şi îngropat.
cuculéte pui de cuc; fig- beat.
cucumeă cucuveâ; ochi de pod.
cucără tolbă, te o c; a. cormană.
cucurbeţică râmf, măru-lupului.
cudâlb cu coadă albă; cu pâr
blond.
cufţă a. băiat de bucătărie.
cuirasă a împlătoşâ. (fier.
cuirâsă pieptar s. căptuşeală de
cuirasdt cu cuirasă (vas de
cuirasiér soldat în zale. [răsboi).
căjbă lemn crestat s. încovoiat.
culă turn ; casă veche de boeri ;
câlbec melc. [hrubă; vistierie.
culbeceâsă ghizdei, trifoiaş.
culeşe'r făcăleţ, meleşteu.
culevrină od. mic tun.
culici fluerar, şnep.
culinăr de bucătărie.
culión potcap. [secret, taină.
culisă parte îndărăt de scenă;
culminà a atinge culmea.
culminănt cel mai înalt.
culmiş culme.
culoâr tindă, gang.
câloglu pedestraş turc.
călpă (rar) vină, greşală.
culpăbil vinovat.
culpăş, câlpeş vinovat.
cult slăvire lui Dumnezeu ; ce­
remonii religioase ; «lege» ;
cinste mare; învăţat.
 cal
cultivă a îngriji; a lucra; a se
ocupă. [văţătură.
cultură acţiune d’a cultivă; In-
culucda od. păzitor de noapte.
cumăş mătasă.
cum grăno sălis cu rezerve, nu
din vorbă ’n vorbă.
cumpăna ăptlor culme de hotar
intre rămuriri de ape.
cûmul fapt d’ a avea mai multe
slujbe deodată.
cumulărd care cumulează, [tare.
cumulativ ce se face prin acumu-
cuneifórm in formă de ic s. cui.
căn iţi fel de văcărit: 1 leu 10
parale de vită.
cupăr paharnic.
căpeţ negustor, sfârnar. [cl. I.
cupéu trăsură; parte de vagon
cupiditâte lăcomie, jind.
Cupido zeul iubirii la romani.
cuplét cântec nşor, srtigătură.
cupblă boltă la clădire.
cupon rest de stofă; titlu de in­
terese ce se . poate tăia p.
cupru aramă. [încasat.
cură tratare medicală.
corăbii ce se poate vindecă.
curamă colectă, strângere de
curarisi a (se) căută. [bani.
curatăă sarcină de curator.
curativ de vindecare.
curător încredinţat să îngrijească
de interesele cuiva.
curăţări loc curăţit de tnfe ; mă-
curb arcuit. [cinătură.
curbă a încovoia, a arcúi.
dubă linie curbă.
carcát fel de păsat.
corint curs, mişcare, mers.
76 caş
curènt de acum, de faţă.
curiâl a. privitor la curie; fig.
ceremonios.
curialist ţăran care înainte de
1843 (în Ungaria) primeà delà
proprietar loc de casă p. care
da bani şi zile de lucru anual.
curie parte din trib la romani ;
senat; oficiile curţii papale; a.
curte de casaţie.
curièr ştafetă; factor. [dat.
curiós doritor de ; indiscret ; ciu-
curmdl fel de palmiér; curmală
fructul său.
curmă gânj, vlăstar de vie.
âurriculum vitae mică biografie.
curs mişcare, mers ; preţ; lecţii;
durată.
cursă întrecere de cai; măgiun.
cursièr fugar (cal). [cate.
cursiv citeţ; cursive litere aple-
cursoăre curent.
cursâră urdinare.
curtă a face curte. [mă p. c.
curtăj samsarlâc, mijlocire ; pir-
cùrte de a p ă al 2. for judecăto­
resc; c. de casaţie, ce judecă
în ultima instanţă; c. de cân­
turi, ce verifica socot. de stat.
curtenie purtare atentă.
curtezăn curtean; linguşitor.
curtièr samsar, mijlocitor.
curtizănă elegantă stricată.
curtubèf cioclejél.
curul, scaun c. scaun de fildeş
p. magistraţi romani, [guri.
curhţi vechi revoluţionari un-
cuşcâş păsat fiert.
câşer curat, după ritualul judaic.
cuşmelie bordei.
 cuş
cuşniţd făurişte.
custode grijitor. . [şie.
cută încreţitură; sbârcitură; fă-
cătnie mat. de mătasă.
cuţovlăhi aromâni.
cutră femee clevetitoare.
căxă a. parte ce o are fiecare
din proprietarii minei; în pro­
porţia cuxelor se poartă chel-
tuelile şi se împarte profitul.
cuvètd văscior la partea de jos
a tubului de barometru.
cvarf nume p. varietăţi de silice.
cvartăl cartier de oraş.
cvintese'nţă partea cea mai de
preţ în ceva.
cvintét compoziţie p. 5 voci.
evit achitat, plătit.
D beleă.
D cifră romană = 500.
dăbilă mârjoagă; od. dare,_ im-
dăbildr od. executor. [p'ozit.
da căpo delà început (în muzică;.
dactil picior de vers: — » **
dadilogrâf care scrie cu dacti-
dactilotip maşină de scris, [lotip.
^ dâdă, dbdă soră mai mare.
? dadáéinbgrijitoare de copii.
Í daduld a prinde poftă, a îndrăgi.
[ dăfie mu. snoavă.
I dafin laur; simbolul izbânzii.
Î dahiu şiret.
dăhulâ a dăulă, a slei de puteri.
dairtâ tobă lovită de ţigani
I dăjnic supus la dare. [ursari.
I dalâc bubă rea; poama vulpii,
f Dalai-Lama şef preoţesc In
I Mongolia.
77 dâr
dalcaăc (rar) lingău.
dălcăâş plutaş.
dalgâ haină de mătasă.
dălie fel de floare.
daltonism anevoinţă de a d e o ­
sebi colorile. {figuri.
damâscă mătasă s. pânză cu
damaschinât încrustat cu aur
s. argint.
dambla apoplexie, gută.
damblagiu apoplectic.
damijănă mare butelie învelită
în răchită. [dului.
damnât osândit la muncile ia-
dâmuri de câse mu. palate.
danáié: dar d. primejdios, sus-
dănănâe ciudăţânie. [pect.
dănănăl a legăna ; a cântă tră-
dănciâc copilaş de ţigan, [gănat.
dandană sgomot, tămbălău;
dandy (dendi) fércheç ; Ia modă.
dangă înfierare (pe vite).
dansănt de danţ; dansatór ju-
! dantéla horbotă. [căuş.
Í dantelăt ca dantelure.
dantelară dinţelare, crestătură.
• Danúbiu Dunărea,
j dâpără a scărmănă, a flocăi.
[ dară greutatea împachetării scă­
zută din marfă.
dârd şir de urme.
darabănă tobă, dubă.
darabanele toboşar, tambur.
dărăbăni pedestraşi moldoveni.
darăc piepten de fier p. scărmă-
j dărădâică trăsură veche. [nat.
dárda suliţă de asvftrlit.
dárdáid flecar, gureş ; gloabă.
dărdoră foc, pârjol ; dor aprins.
 dâr 78
dármón sâtă mare.
dârm éz iucsuceà, fel de arbust.
dam fin) zadarnic. [postav.
dărste piuă, moară de călcat
dârvăld de rând, fără preţ.
dărvăr od. ţigan scutit de dări.
darwinism doctrină transfor­
mistă a naturalistului englez
Darwin.
dăsăgăriţă care cere cu desâgă.
dată a pune dată; a se începe.
dătă timp precíz al faptei.
dativ al 3-lea caz in declinare.
Dauphin (cit. dofén) od. prinţ
regal in Franţa ; in usum del-
p ß n i, cărţi p. uzul tinerului.
davălmăşie proprietate aflătoare
prin ale altor proprietari, (se
regulează prin comasare).
deavâlna in belşug. [sosi.
debarcă a coborî pe uscat; a
debarcadér loc p. debarcat.
débit slab, plăpând, şubred.
debilitănt slăbitor.
debit vânzare; vânzare cu mă­
runţişul; pagina stângă In cont.
debită a înscrie ia debit; a
spune, a povesti.
debitănt vânzător cu mărunţişul.
débitée datornic, platnic.
diblă căpăţână. [furi.
debuşiu loc de vânzare p.^măr-
debut începătură, prima încer-
debutănt începător. [care.
d ec! eacă! ai brodit-o!
decidă period de 10 (zile, luni,
ani); parte din o carte cu 10
capitole.
decadént decăzut, scăpătat.
dec
decagón figură cu 10 unghiuri
şi 10 laturi.
decagrăm = 10 gr.
decalcă a trece un calc pe hârtie
s. pe alt ceva.
decalitrn = 10 litri.
decalbg 10 porunci date de le-
hova lui Moisi pe Sinai.
decamétm — 10 m. [în vârstă.
decăn cap al facultăţii; cel mai
decan&t slujbă de decan.
decapită a descăpăţină. [cioare.
decâpbd crustaceu cu 5 păr. de pi-
decastir 10 steri, 10 m. cubici.
decatir i. de lustruit postavul.
decedă a muri. [10 la romani.
decemvir membru în colegiul de
deciniu timp de 10 ani. [viinţă.
decint cuviincios; decenţă cu-
decentraliză a desface în centre.
decipţie desamăgire.
decérne a da.
décès moarte naturală la om.
decigrăm — 0-1 gr., zecime din
gram. [litru.
decilitru = 0 1 1., zecime din
decimă à zeciui; a nimici mulţi.
decimál ce are de bază numă-
decindea dincolo. [rul 10.
deciziăne hotărâre.
deciziv hotărâtor; îndrăzneţ.
declamă a rosti tare; a vorbi
cu patimă.
declamăţie artă d’a declamă.
declamator care declamă; sgo-
motos la vorbă şi puţin la
gândire. Stă d. afectat.
declară a mărturisi, a se rosti.
declasăt decăzut, ticăloşit.
declin scăpătat, sfinţit.
 dec 79 dej

declină a schimbă cuvântai după defendor împricinat.

gen, număr şi caz; a se de- ! defenestrăţie act delà Praga în
părtă; a refuză. I 1618 când după tradiţie pro­
declinăţie astronomică depărta- testanţii prigoniţi aruncă pe
t\rea stelei de ecuatorul ceresc ; tereştri din sală pe doi guver-
d. magnetică unghiul aculuiJ nat ori pnşi de împăratul Ma-
magnetic cu meridianul. j tias : începe răsboiul de 30 ani.
decolorănt ce scoate coloarea. I defensiv de apărare,
decolorăţie spălăcire. i defensivă luptă de apărare.
decoltat cu gât şi umeri goi ; deferi a da ; a trage în judecată.
slobod la vorbă. deferenţi consideraţie, cinste.
decor podoabă; demnitate. deficienta, neputincios de a sluji.
decorà a îm podobi; a distinge. deficit lipsă.
decorâţie împodobire ; panglică. defilă a merge în şir. ,
decorativ împodobitor. defileu trecătoare strâmtă.
decoratór care face s. întocmeşte ; defini a hotăra, a fixă. [vorbe.
decoruri. definiţie arătarea înţelesului unei
decrepit slăbit de bătrâneţe. ! definitiv ce sfârşeşte un lucru.
decrepitădine bătrâneţe extreme. deformă a sluţi. [torîe.
décrit act s. hotărâre delà auto­ defraudăre sfeterisire, mâncă-
rităţi. j defterdárod. ministru de finanţe
decretă a ordonă prin decret. defunct răposat. [turc.
decime trupă de 10 soldaţi s. i degajă a liberă, a scoate ; a se
cetăţeni romani; decurión şe- I desbără.
dedeţiu albăstriu. [ful ei. : degeneră a se strică; a se corci.
dedica închină, a hărăzi. degenerescenţi schimbare în rău.
dedicăţie închinare, omagiu. ! deghiză a sirăvesti; a ascunde.
dedublă a jumătăţi. [derivă degradă a destitui ; a înjosi.
deduce a scoate, a scădea; a I dehocă a tăiă; a sfăşiă; a slei.
deducţie consecinţă, urmare (delà deicid omorâtor al lui isus.
general la particular). deifică a înzei, a îndumnezei;
deductiv prin deducţiune. a slăvi. [nezeu.
Dèdu-fvàn tipul prostiei D èi grătia din mila lui Dum-
defavoăre nepriinţă; disgraţie. deism sistemă de credinţă în
defavorăbil nepriincios. Dumnezeu făgăduind orce re­
deféct lipsă, greşală, cusur. velaţie.
detecţie părăsire, lăsare. deist mărturisitor ăl deismului.
defectiv verb ce n’are unele tim­ dejecţie scârnă, ieşire afară.
puri s. persoane. dejucà a zădărnici.
defectuos greşit. dejun gustărică, prânzişor.
 dej
dejămă serviciu de zi : a ţi de-
jurnă.
dejùrstvâ od. corp de gardă.
delapidà a furà ban public.
delaţiune pâră, denunţare.
delator pârâş slugarnic.
déle od. mo. documente, dosar.
ddectà a desfătâ, a Înveseli.
delegă a împuternici; a trimite.
ddegăţie împuternicire; comî-
siune. v
deletèr stricăcios, corupător.
delfin mamifer din cetacee; od.
prinţ moştenitor în Franţa.
delibăşa comandant al deliilor.
deiiberà a desbate, a chibzui.
deliberănt, care deliberează ; vot
deliberativ drept d’a votâ.
delicatèse mâncări delicate.
delicateţă gingăşie, frăgezime.
deliciós desfătător.
deliciu plăcere mare. [d. pe fapt.
delict călcare de lege ; în flagrant
delicvént comiţător de delict.
delimitâ a mărgini, a hotărnici.
delineâre schiţă, adumbrire.
delir aiureală ; turburare ; mare
însufleţire.
delirâ a avea delir.
delirium trémens delir alcoolic.
deliu, delii od. corp de călăreţi;
garda ; voinic, [gură de râu.
déltà insulă triunghiulară la
delteă alifie de nalbă.
demagóg amăgitor al mulţimii.
demagogie politică ce linguşeşte
poporul.
demarcăţie hotărnicire, [de gol.
demască a scoate masca ; a da
80 den
demdnţă sminteală; nesocotinţă.
demérit pierdere de merit, vină.
demérs acţiune, fel d’ a lucră;
pas p. reuşită. [slujbă.
demisie renunţare, ieşire din
demisionă a da demisia.
demisionâr care şi-a dat demisia.
demn vrednic; cinstit; serios şi
cumpătat. [täte.
demnităr care ocupă o demni-
dem nităteînalt oficiu; vrednicie.
democrăt prieten al democraţiei.
democraţie cârmuire în care p o ­
porul e suveran.
démodât învechit.
demografie studiu statistic de­
spre poporâţie.
démon diavol, [curs; a depreţiă.
demondiză a scoate monetă din
demonic îndrăcit.
demonstră a proba; a arătă.
demonstrăţie, dovedire; manife-
demonstrativ doveditor, [staţie.
demontă a desface. [ra)ă.
demoraliză a corupe; a descu-
demotic se zice despre scrisul
pop. egiptean.
denaturâ a schimbă firea.
dénaturât schimbat; neomenos.
denegă a refuză, a tăgădui.
denigrâ a în egri, a ponegri, a
ponosi. [numi.
denominativ ce slujeşte p. a
dens des, compact.
densitâte desime.
dentâl, dentâr privitor la dinţi.
dentât dinţat, colţat.
dentâţie ieşirea dinţilor.
dentărd dinţătură.
 den 81 des

denunţă a arătă; a declară; a dereş suriu, roşiatic ; a. od. bancă

d. un contract a anunţă rup­ pentru bastonădă.
tura lui. [a despâducheà. derivă proveni, a izvorâ ; a abate.
deparazita a curăţ! de parazite, deriziune luare în râs, bătae de
departamént despărţământ. derizoriu în deriziune. [joc.
depăşi trece de, a covârşi. dirmă ţesătura pielei.
dependenţă atârnare ; pl. clădiri dermea broboadă.
laterale, héiuri. deroga a călcă, a se abate ; a
depilatőr i. de smuls păr. scădea din demnitate. [tor.
depinde a atârnă; a ascultă de. j derogator micşorător ; modifică-
depinge a zugrăvi prin vorbe, dervîş călugăr mohamedán.
a descrie. deşânţ mirare, ciudăţenie.
deplasăt ce nu-i la loc, rău pus. daşănţât comic ; curios ; des-
deploră a deplânge, a jălui. desârg iute. [frânat.
deplorâbil de plâns; (fam.) prost
deponènt depunător. [de tot. desbârnă a dezarticula, a des-
deportăre surghiunire, desţărare. de'şcă soldat veteran. [face.
descălecător întemeetor.
deposeda a scoate din posesiune. descendènt coborâtor, urmaş.
depozit depunere ; magazie ; d. descendenţă urmaşi, posteritate.
legal nr. de exemplare datorit descifrà a citi scrisul cu cifre; a
de tipografii unor aşezăminte. descinde a coborâ. [descurcă.
depozitar primitor de depozit. descompleta a face neîntreg.
deprava a corupe, a strică. desconcentră a desface, a strica.
depresiune înfundare; coborâre.
desconsideră a nu luă în seamă.
depreţia a pierde în preţ. descripţie lucrare de descriere.
deprima a apăsă; a descurajă.
depurativ curăţitor (al sângelui). deşelăte: pe d. fără şeauă.
|, deputat reprezentant ales de na- desè{m)n înfăţişare cu creion s.
i ţiune, de suveran ş. a. penel a unui lucru; figură.
i deputăţie solie, trimişi. desemnă a înfăţişă prin desen;
I deputăţie slujbă de deputat. a arătă.
I derădica mo. a deretică. desert bucatele din urmă la masă,
deraiă a ieşi din şine. [sminti. (brânză, fructe; ; vin ded. dulce
deranja a turbură ; a strică, a şi tare.
derànj(amènt) nerândueală ; su­ desetină od. dare pe stupi.
părare. desfide a provocă, a înfruntă.
I derăza a radia, a aruncă raze. desjigură a poci, a face urât.
■derebèï, derebèg şefi despoţi pră- desghln mo. lovitură; săritură.
dând in Anatolia. desgoveălă îm brobod. miresei.
:
6
 "1
des
desmembrà a desmâdulà, a bu-
cătăţi.
desmêtic nebunatic, zăpăcit.
desperă a desnădăjdui.
despopulă a despoporà.
despbt domnitor tiran, apăsător.
despótic apăsător, tiranic.
despotism pntere absolută arbi-
despuièrl rămăşiţe. [trară.
desţără a scoate din ţară.
deşttrne a desfăşură.
destin ursită, soarte, menire.
destină a fixă, a hotărâ.
destinaiăr primitor, adresat.
destinăţie determinare ; loc unde
se trimite ceva.
destinde a întinde; a slobozi.
destitui a înlătură din slujbă.
destoi a potoli, a se uşură.
deşugubină od. nelegiuire.
desvoltă a desfăşură, a face să
•crească.
detăi mărunţiş; amănunt.
detalst mărunţişar. [alt serviciu.
detaşă a desface; a trimite în
detaşament trupă detaşată.
detaşât deslipit; fără legătură.
detectiv poliţist secret.
detenţie arestare; pedeapsă.
detentbr deţinător.
deterioră a strica, a slăbi.
determină a hotărâ; a pricinui.
determinism sistem filozofic ce
neagă influinţa personală asu­
pra determinării şi susţine
ideea cauzalităţii.
detestâbil de nesuferit.
detractă a defăimă.
ddrimènt pagubă.
detronă a resdomni.
82 dez
dèus ex machina («zeu din ma­
şină», In teatru) ivire nefi­
rească s. ca la poruncă pentru
annme scop. [şi foc.
devastă a pustii, a trece prin sabie
devenă fr. sorţi rele.
dèver mers în afaceri, învârteală.
deviă a se abate; a se depărta
din banul drum.
deviăţie schimbare. [teală.
deviz plan de cheltueli, soco-
deviză sentenţă, maximă; em-
devize hârtie monetă. [blemă
dbvlă câpăţină, bostan. [cia.
Devlèt od. sublima Poartă, Tur-
devolăţie trecere a unui drept
la al 2-lea.
devoră a înghiţi; a sfâşia.
devorănt mistuitor, lacom.
devotă a se făgădui, a se jertfi.
devoiamènt jertfire de sine.
devoţiăne evlăvie, cucernicie.
dexterităte îndemânare; dexteri­
tăţi desemn, caligrafie, gim-
dextrină fel de clei. [nastică.
dezabonă a încetă abonamentul.
dezacord neînţelegere, neunire.
dezarticulă a scoate din înche-
dezastrbs nenorocit. [etură-
dezăstru mare nenorocire.
dezavantâj nepriinţă, neajuns.
dezettă a părăsi ; a fugi din oaste.
deziderăt ceeace aşteaptă des-
dezilăzie desamăgire. [legare.
dezindnţă terminaţie de cuvânt.
dezinfectă a curăţi de molimă.
dezinfectânt care desinfectează.
deilnterès lipsă de interes.
dezinteresăt ce nu caută câştig-
 dez
dezinvoltără fel de sprintenie
plină de farmec.
dezistă a se lăsă de.
dezolà a mâhni; a desnădăjdui.
dezordonăt lipsit de ordine; de-
dezorganiză a strică, [străbălat.
dezorientă zăpăci, a încurcă.
diabét boala caracterizată prin
mult zahăr în urinâ.
diabolic drăcesc.
diăc od. logofăt; cântăreţ de
strană; a. student, [odoare bis.
diaconăr dulap p. odăjdii şi
diaconlsă grijitoare de bolnavi.
diadémd coroană regală; gă­
teală de cap p. femei.
diadóc prinţ moşt. grec; od.
urmaş al lui Alexandru cel
diafán străveziu. [Mare.
diaforètic leac p. asudare (ceai).
diafrâgmă muşchi între piept
şi pântece; sgârci intre nări.
diagnbstic artă d’a şti boala.
diagonăl pieziş, curmeziş.
diagrămă schiţă în câteva linii.
dialèct grai regional.
dialècticâ artă d’a gândi metodic
şi just; dialectician iscusit în d.
dialóg vorbire între 2 s. mai mulţi.
diamăntic lucind ca diamant.
diametru coarda cea mai mare
în cerc ; lărgimea cea mai mare.
diapazón i. de oţel p. a da to­
nul; registru de sunete; fig.
treaptă.
diapozitlvă fotocopie pe sticlă.
diarèe treapăd, urdinare.
diastirnd interval, restimp.
diătă testament.
diatèzd înclinare spre boală.
83 d íj
diatribă critică ocărâtoare.
dlcă, la d. la âdică.
dicanr'cèsc judecătoresc, [public.
dicastèrie od. tribunal; oficiu
dichiér sfeşnic cu 2 braţe.
dichlci cuţit p. ciobotari.
dichis rândueală ; dichisuri, u-
dichisî a se găti. [nelte ; dresuri.
dichlu iconom la mănăstire.
diciân dichiu.
dicotiledôn cu 2 cotiledoane.
dictăndo după dictat.
dictător stăpân cu neţărmurită
putere; dictatură demnitatea
lui. [tălmăcirea lor.
dicţionăr culegere de vorbe şi
dicţiune fel de rostire.
didăctic ce instrueşte.
didăctică artă d’a învăţă pe alţii.
didahie predică p. creşterea ti-
diecézd eparhie. [nerimii.
dièdru figură făcută prin întâl­
nirea a 2 planuri. [în 2 silabe.
dierézd împărţirea duor vocale
di£tă parlament; diurnă; regim.
dietètic de dietă; igienic.
dietéticd ştiinţa dietei, igienă.
diez semn ce ridică cu semiton
nota.
difăn plasă de prins peşti.
diferend neînţelegere, price.
diferènt deosebit, diferit.
diferêntü deosebire.
diferenţiă a distinge, a deosebi.
diferenţiăl de diferenţă; canti­
tate diferenţială infinit de mică.
diferi a fi deosebit, a se abate.
dificil anevoios; neîngăduitor,
greu de mulţumit.
dificultăte greutate.
6'
 dit
diform sínt, pocit.
difterîe boală gravă de gâtlej.
diftbng unire de vocală pleni-
sonă cu semisonă: d. urcător
(în: stea, miel), d. coborâtor
(in: trai, bou, noi).
difùz împrăştiat ; neclar.
dig zăgaz, stâvilă, iaz. [feri.
digeră a mistui, a Înghiţi; a sn-
digestiùne mistuire; aparat di­
gestiv organele de d.
digitălă degetăriţă, (diuretic:
digitalină). [vârf de degete.
digitigrăde mamifere ce merg pe
digresiune abatere.
dihai strigăt de ursar.
dihăi mai mult. [ţuitoare.
dihânie fearâ, monstru ; od. vie-
dihonie neînţelegere, ceartă.
dihbniţă smolniţă, mic vas cu
smoală.
dijmă zeciueală, a 10-a parte din
producte dată de iobag.
dijmărit dare (pe stupi ş. a.)
dijmui a luă dijmă.
dilată a lărgi, a mări, a umflă.
dilatbriu care amână.
dilèmd dublă concluzie, alegere
între '2 lucruri neplăcute;
strâmtoare.
diletănt iubitor (de artă), [juliu.
diligént silitor, sârguitor, gri-
diliginţă osârdie; od. trăsura
poştei p. călători.
dilaă a subţiă.
diluviăl de diluviu, de potop.
dimensiăne întindere (lungime,
lăţime, înălţime).
dimerlie bâniţă.
dimie postav, abă.
84 dip
diminuâ a micşoră.
diminutiv micşorător.
dimbn demon, drac.
dinâmic prin forţă proprie.
dinâmică parte a mecanicei
despre forţă.
dinamism doctrină ce nu ad­
mite în elemente materiale
decât forţe. [cerină.
dinamită exploziv din nitrogli-
dinamitărd atentator cu dina­
mită. [sârbă ; ban.
dinár monetă romană ; mon.
dinastichm sentiment dinastic.
dinastie casă domnitoare.
dineu prânz, masă.
dinosăuri reptile fosile.
dinotériu mamifér uriaş fosil.
dinţăr i. de ascuţit ferestrăul ;
gratii la scoc. [(glumă).
dinţărit plată p. munca dinţilor
dibic plante cu flori masculine
şi fern, pe tulpine deosebite.
dioniziăc (serbare) p. zeul
Dionis. [zică).
dibptrică refracţia luminii (fi-
diorămă tablou pe mat. străvezie.
diorie od. termin de plată, [titlu.
diplbmă hrisov; act ce dă un
diplomát cu diplomă; cuno­
scător al ştiinţelor de stat ; fig .
şiret, fin ; corp diplom áik re­
prezentanţii statelor la un gu­
vern; aer d. misterios.
diplomâtică studiu de diplome
şi documente.
diplomaţie ştiinţă despre rapor­
turi internaţionale ; corp s.
carieră de diplomaţie.
diptêr cu 2 aripi (insecte).
 dip 35
diptihôn table s. registru cu
nume de episcopi ş. a.
d irid stâlpi de streşine.
diréclie od. monetă de argint.
dirid drept, oblu, nemijlocit.
diricţie linie de mişcare, drum;
administraţie; slujbă de di-
diredivă îndrumare. [rector.
diredór diriguitor. [raţii.
diredbria consiliul unei corpo-
dirès (dres) od. act domnesc.
dirigent conducător.
dirijă a conduce.
dirijâbil ce se poate dirija.
dirtneă basma, învelitoare.
dişcă scândură de făţuit.
discernământ destingere, jude­
cată sănătoasă. [fundă.
discerne a deosebi, a nu con-
disciplină a rândui, a înfrâna.
disciplină regulă, ordine; ra­ ! dispariţie perire din ochi. [iertă.
mură in ştiinţe.
discipol învăţăcel. [itate.
discontinuitâte lipsă de continu-
discordănt nearmonios.
discordanţă lipsă de armonie.
dlscbrdie vrajbă, ceartă.
discos discul milelor.
discrédit pierdere de credit.
. disctedită a face să scadă cre- I dispoziţie aşezare ; ordin ; stare ;
* discrèt cuviincios, tăcut, [ditul.
- discreţionăr lăsat la discreţiune.
^ discreţiâne reservă ; chibzueală ;
disculpă a desvinui. [bun plac.
discurs vorbire, cuvânt, logos.
■ discută a desbate; a trage la
îndoeală.
;* discuţie desbatere, cercetare.
- disecă a face anatomie ; a căută.
' disicţie despicare; cercetare.
dis
disentèrie scursoare cu sânge.
disertă a ţinea discurs, [ştiinţă.
disertăţie studiu literar s. de
disgraţiă a lipsi de favoare.
disgrăţie pierderea favoarei.
disgraţibs lipsit de graţii, ne­
plăcut.
disident desbinat de majoritate.
disidbnţă scisiune, despărţire.
disimilăţie defect de asămănare.
disimulâ a ascunde, a tăinui.
disjunctiv care desparte, [face.
dislocă a scoate din loc, a des-
disolhbil ce se poate disolvă.
disolvà a desface, a desfiinţa.
disonănt ce face disonanţă.
disonănţă acord greşit cu'sunet
neplăcut.
disparăt lipsit de armonie.
I disparitâte nepotrivire.
dispensă a împărţi ; a scuti ; a
dispensăr loc p. căutare gratuită
a bolnavilor.
dispensator împărţitor.
dispepsie digèstie dureroasă,
dispnoe respirare dureroasă.
disponibil de care poţi dispune.
disponibilităte stare disponibilă.
înclinare.
dispozitiv judecată, hotărâre ; în­
tocmirea unui aparat.
disproporţie lipsă de proporţie.
dispăs gata; voios.
dispută a se certă, a se gâlcevi.
distânţă depărtare; deosebire.
diştărne a (se) desfăşură.
distih păreche de vers.
distilà a picături (spirtuoase).
 •dis
distilatór aparat de distilare.
distilerie răchierie, povarnă.
distinct deosebit; limpede.
distincţie deosebire; vrednicie.
distinctiv ce distinge.
distinge a deosebi; a cinsti.
distracţie nebăgare în seamă;
plăcere.
distrăge a distra, a petrece.
disiribui a împărţi, a repartiza.
district întindere de jnridicţie.
districte valâhice aşezăminte p o­
litice in evul mediu p. apă­
rarea ţării.
distrhcţie nimicire, dărâmare.
distruge a dărâma, a prăpădi.
ditirămb vers de mare laudă.
dirirâmbic ce înalţă exagerat.
dito idem, acelaş.
diug a. leneş, puturos.
diurètic ce măreşte urinarea.
diurn de o zi.
diurnă plată pe zi.
div divin. [sfat; adunare.
divàn canapeâ; pat; consiliu,
divanist boer de divan.
diverge a se depărta d’olaltă.
divergenţă starea liniilor diver
gente; deosebire.
diversitâte felurime, varietate.
diversiúne schimbare, abatere.
divictăr od. boerinaş grijitor de
Călimările lui Vodă.
divide a împărţi.
diyidènd număr de împărţit.
divin dumnezeesc; desăvârşit.
divinâţie prorocire.
divinatbr prezicător, prevăzător.
divinitâte dumnezeire, zeitate.
diviniză a înzei; a slăvi.
86 doi
divîz - linioară. [din 2 brigăzi.
divizie împărţire; unitate milit.
divizionâră clasă deosebită (în
divizór care divide. [şcoală).
divârţ despărţănie.
divulgă a da în vileag, a vădi.
dobronic dumbrâvnic. [oasele.
dobzălă a dârsti ; fig . a muia
dobzălă pisăgire, batere, [cat.
doc basin cu cheiuri p. descăr-
docăr trăsură uşoară.
docil blând, ascultător.
doct învăţat, erudit, savant.
doctorâl ae doctor; înfumurat.
doctorănd care se pregăteşte p.
doctrină învăţătură, [doctorat.
doctrinăl de doctrină. [car.
dodrinăr om al doctrinei ; ţipi-
document act, probă scrisă.
documentăl sprijinit pe docu-
dődd doică; lele. [ment.
dodeălă pacoste, supărare.
dodecăr monetă de 12 lei vechi.
dódie, dódat flecărie, taifas.
dódii (în) neştire, într’ o doară.
dodoloăe paparudă.
dôge od. şef de républicain V e­
neţia s. în Qenua. [trină.
dôgmd punct de bază în doc-
dogmătică învăţătura credinţei.
dogmatism ce e bazat pe dogme.
dogmatizà a învăţă dogm ele; a
vorbi sentenţios.
doi înşelăciune, fraudă.
dóka căţea.
dâldora înfoiat, plin, umflat.
doleânţă tânguire, jăluire.
doit peşte delfin.
dolicocefăl cu craniu oval.
 doi — 87
dálie 2 planari de coperiş for­
mând scoc.
dblină loc in forma pâlniei.
dâliu jale; haină neagră.
dolmăn vestă ca galoane.
dolmen monument drnidic: b o ­
lovan pus pe alte 2.
dalofăn durduliu, gras.
dom, domă, boltă emisfèricâ ;
biserică episcopală.
domènic domnesc, [râm, cuprins.
domeniu proprietate, moşie ; tă-
domèsnic blând.
domesnicie blândeţe.
domestic de casă; îmblânzit.
domestici a îmblânzi.
dornicii casă, locuinţă.
domiciliâr de casă.
domină a stăpâni. [şitor.
dominănt predomnitor, covâr-
dbmino haină lungă şi glugă p.
bal mascat; fel de joc.
domniţă prinţesă.
donă a dărui;
donatar dăruit \donatór dăruitor.
donjbn od. torn mare de castel.
donţ coltuc de pâne.
doprbs od. întrebare, cercetare.
doric, stil d., vechi stil grec de
arhitectură simplă şi sobră.
dorsâl delà spinare.
dosădă mâhnire. [ceri,
dosăr teanc de acte al unei afa-
dbstină dos de deal.
dotă a da dotă; a înzestra.
dotál din dotă s. zestre.
doxă minte, judecată.
doxastăr carte çu doxologii.
— dra
doxologie cântare bis. de prea­
mărire; slujbă de mulţămire
Domnului, tedeu.
doză cantitate hotărâtă.
drăcilă plantă spinoasă.
dracbnic f. aspru.
drăgă maşină de curăţit nămol
din fund de ape s. din canal.
drăgâică 24 Iunie ; Sânziene.
dragăj curăţire cu draga.
drùgdnéle nuri, farmec.
dragavei stèvie (plantă).
drăghină plasă, loitră ;
drăghinăr drugul loitrelor.
drâglă unealtă de tras jarul, dârg.
dragobéte ziua de 1 Martie.
dragomăn tălmaci.
dragbn soldat de caval, uşoară.
drogână ciucur la mânerul sa-
drăgâş v. căuş. [biei.
drâhmă monetă greacă.
dram măsură de greutate cam
de 4 gr.; grăunte, [tastrofă.
dramă piesă de teatru; ţig. ca-
drămălui a drămui, a cântări.
dramatic de teatru; mişcător.
dramâtiză a da forma dramei.
dramaturg autor de drame.
dramaturgie artă d’a face piese
de teatru.
drămbă od. ceată; dräng.
drămbâi fluer din scoarţa sălciei.
drăngălău pierde-vreme.
drâniţă şisă, şiţă, şindilă.
drăniţi a bate draniţe.
drapa a pune draperie; a tocmi
cútele (perdélei); a orna; a
drapél steag. [paradă.
draperie stofă în creţe largi ; în -
vesmântare.
 dra
drâstic cn mnlt efect.
dreadnought (drednot) mare vas
de răsboi.
dreâvă pieptene de dărăcit lâna ;
dreve beţe de mosoare.
dréle fel de ciuperci.
drenâj secare de teren mocirlos
prin tubnri sub pământ.
drepneâ lăstnn. [redactà, a face.
dresă a instrui, a deprinde; a
drésuri mirodenii, condimente.
dreslnă cărucior mânat pe şine.
driadă zină a pădurilor.
dric car mortuar.
dricălă a. saltea cu fulgi de pene.
dricăr întreprinzător de pompe
funebre.
drtchea beţicaş ascuţit la capete
p. joc de copii, a. piu.
dril fel de pânză.
drişcă făţuitoare.
drit od. drept, privilegiu.
droâgă dric, car funebru ; car
drob măruntaie. [mare.
drobuşdr plantă verde-albăstrie.
drog materii p. chimie, văp-
seli ş. a.
drogherie negustorie cu droguri.
droghist negustor de droguri.
dromadér cămilă cu o cocoaşă.
drâpică «boală de apă».
dropie drobiţă (pasere).
druccixSmbvA de sus al loitrelor.
drugă fns mare; cocean.
drughineăţă vargă, prăjină.
druid preot galic. [îngust.
drumeâg drum lăturalnic, drum
drâpă fruct zămos cu 1 simbure.
drăşcă «soră» de mireasă, [cruri.
dual număr (gramat.) p. 2 lu-
88 dam
dualism sistem ce admite 2 prin­
cipii opuse; împărţirea pu­
terii între 2 state.
dăbă luntre; închisoare.
dubiös nesigur.
dubitativ ce arată îndoeală.
dubiu îndoeală, nesiguranţă.
dublă a îndoi; a înlocui.
dublét vorbe de aceeaş origine
şi de înţeles diferit: complet
şi cumplit. [ţară ducală.
ducă duce ; ducăl de duce ; dúcát
dúcé titlu nobilitar; comandant.
ducisă soţie s. fiică de duce.
ductil ce se poate întinde fără
a se rupe ; ductilitâte însuşire a
dudău bălărie. [aceasta.
dudăcă, dudáé, duduiţă d-şoară.
duducii porumbrel.
duduleăn cocean de porumb.
dudurâz neghiob.
duel luptă între 2; luptă. [tist.
duelgiu care se bate în duel, due-
duit compoziţie p. 2 voci.
dugliş trândav, a. diug.
duhlia cu duh.
duhni a şopti, a suflă.
duiâm mulţime, grămadă.
dulămă tunică lungă; mantauă.
dulandragiu om fără căpătâi.
dulăp: i-a tras un d. l-a înşelat.
dulăfd repede.
dâlvuri şalvari, [ment în 1905.
dumă od. senat în Husia ; paria-
dumbrăvnic cânepa codrului.
dum-dum glonte cu înveliş
schimbat ce produce grele
dumisnic blând. [răni.
dumitriţe tufănică.
 dum
dumping (dömping) vânzare sub
cost (p. concurenţă).
dune dâlme de nisip sburător.
duodecimăl ce se numără s. di­
vide cu 12.
dup smoc de păr ; vergeâ arun­
cată şi prinsă in sbor.
dupăc ghiont;
dupăcl a da pumni.
duplică a pune îndoit.
duplicât al 2. exemplar de act.
duplicitâte făţărnicie.
dupurbs sbârlit, năpârlit.
dur tare ; aspru. [născoci.
dură a dăinui ; clădi ; a croi, a
dâră rotila iţelor.
durăc a. joc de cărţi.
durăi-vurăi mai una mai alta.
dărăt gălăgie, sgomot.
durată curs, termin.
durbăcă cadă, coş.
durd plin, gros.
dârdă puşcă scurtă.
durducă a cucuià, a umflă.
dărdură necaz, pacoste.
durităte vârtoşie; neîndurare.
duróri podagră.
duruitoăre vioară slabă.
duş ţâşnire de apă ca mijloc
igienic; fig. potolire.
duşi dispoziţie.
duşlăg priboi, i. de găurit.
duşumeă podeală, [ţari, pótor.
ddtcd, dăică od. a. ban de 4 cre-
duvălm îngrijitor de cai.
duzină 12 bucăţi de acelaş fel.
dvérd uşă de altar.
dvori od. a sluji la Curte.
dvârnic v. vornic.
89 ecl
E
; ebén lemn negru şi tare; păr
de eben foarte negru.
ebenin negru ca ebenul.
ebenist măsar artistic, [ebenist.
ebenisterie măestrie s. negoţ de
ebrăic a vechilor evrei, [ebraică.
ebraism fel d’ a vorbi în limba
ebraist care studiază ebraica.
ebuliţie fierbere de lichide.
ecatombă od. jertfă de 100 de
vite; măcel.
Ecce hom o! Eacă omul! a zis
Pilat cătră iudei despre Isus
purtătorul cununei de spini
(loan 19, 5 ); icoana Lui.
echér i. p. a face unghiuri drepte,
colţar, dreptar, vinkel.
echilibră a pune în echilibru. •
’ echilibrist artist gimnastic.
; echilibru cumpănă; armonie.
echimözä învineţire de piele
prin lovire. [noaşteri.
echingli od. corp turc de recu-
echipa a îngriji, a provedeă.
: echipă ceată de lucrători.
echipăj trăsură de lux ; personal
de serviciu.
echipamént lucruri de echipare.
echitâbil cu dreptate.
echităte cădinţă
echitâţie artă d’ a călări.
echivală a face tot atât.
echivalént de aceeaş valoare.
echivoc în 2 peri ; încurcat.
' ecléctic relativ la eclectism ;
\ eclectism mod d’ a alege din d e o ­
sebite sisteme ce se pare mai
Í eclèfie a. pământ parohial, [bun.
 ed
ecleróri patrulă. [ale bisericii.
edeziărh grijitor de obiecte sfinte
edeziást carte in T. V. atribuită
lui Solomon.
eeleziástic bisericesc.
eclipsă a ascunde; a întuneca.
eclipsă întunecime ; scădere.
ecliptică orbita soarelui.
economie politică sau naţională
ştiinţă, despre exploatarea b o ­
găţiilor unei ţări; economist,
care se ocupă cu ea.
ecóu răsunet ; ştiri.
ecpaiă od. suită; tagmă.
ecrăn tablă albă la kino.
ecrin cutie p. pietri scumpe.
ecuménic a toată lumea.
ecvăţie formulă de egalitate între
.2 mărimi ce atârnă una de alta.
ecvâtor «brâul pământului».
ecvatoriăl de s. sub ecvator.
ecvestru călare. [turi egale.
ecvilatèr pătrat; ecvilaterâl cu la-
ecvindxiu timp când ziua e egală
cu noaptea (21 Mart. şi Sept.)
eczimă boale de piele.
edèn rai, paradiz.
edict lege, poruncă, decret.
edificator ziditor ; înălţător.
edil membru în consiliu comunal.
edilităte consiliu comunal.
editâ a publică o lucrare; ediţie
tipărirea ei; editbr care poartă
cheltueala; editură editare.
editoriăl prim-articol de ziar.
educăţie desfăşurare de facultăţi
fizice, morale şi intelectuale.
edtcatbr crescător.
efèb flăcău, june, adolescent.
90 egr
efect rezultat, urmă ; efècte haine,
calabalâc ; e. publice hârtii de
valoare.
efectiv ce e de fapt ; număr real.
efectuà a săvârşi, a îndeplini.
efemeidt muerătic, moleşit.
efemer ce nu ţine decât o zi;
vremelnic ; efemère insecte ce
trăesc o zi sau 2.
efemeride table astronomice cu
locul planetelor; notite ară­
tând întâmplări din aceeaşi zi
în deosebiţi ani.
efendi (Turcia) domn.
efervescenţă fierbere, glogoşeală.
eficâce prielnic.
eficacitâte priinţă, folos.
eficiènt pricinuitor de efect real.
efigie figură de persoană.
eflorescbnţă înflorire; spuzeală;
mucezire. [bălţi).
efliiviu bură, emanare (din ape,
èfor magistrat spartan ; inspector.
eforie sfat administrativ.
efracţihne spargere p. a fură.
efuziune vărsare; izbucnire.
egală a fi egal ; a face d’o potrivă.
egalitär prieten al egalităţii.
egalitâte deopotrlvire.
egemonie supremaţie, precădere.
eghildtă găitan milităresc.
egidă scut; ocrotire.
egiptolog care se ocupă cu egip­
tologie s. cu istoria Egiptului.
eglendisi od. a petrece.
eglăgă mic poem pastoral. \
egoism iubire numai de sine.
egoist care ţine numai la sine.
egrbtă peniş militar; podoabă.
» egii — 91
ţ egumen stareţ. . [găti.
, elaboră a lucră îndelung, a pre-
I elán fel de cerb.
I elán fr. avânt. [dioşie.
K elăstic mlădios ; elasticităte mlă-
I elei od. consul, sol.
I elcovăn pasăre de mare.
! Eldorădo ţara aurului, ţara lui
I elecţiune alegere. [gură-cască.
F electiv numit prin alegere.
I electôr care avea drept d’a alege
I pe împăratul Germaniei.
I electorăt demnitate s. teritor de
Í elector.
j electricitáte însuşire a corpurilor
I
d’a scoate scântei şi d’a atrage
lucruri uşoare ; e. stâtică, prin
; frecare ; e. dinâmică, prin alte
; mijloace. [sufleţi.
ţ eledrizâ a da electricitate ; a în-
eledrôd conducător electric.
; eledrodinămică parte a fizicei
despre curenţii electrici.
eleetromagnét b u c a t ă de fer
i’ moale magnetisată.
electromagnetism ştiinţă despre
legătura dintre electricitate şi
magnetism.
electron atom de electricitate.
degănţă fel d’a se înfăţişă gra-
, ţios şi distins.
elegiác de elegie; jalnic.
elegie doină de jale.
elemént corp simplu; médiu, im-
— emb
elenist care face studii de limbă
greacă veche.
eliberă a predă, a încredinţa.
elice linie încolăcită; vârtâlniţă.
elidă a da la o parte.
eligibil care poate fi ales.
eligibilităte condiţii p. a fi ales.
elimină a da afară.
elioscôp ochian p. a observă
soarele. [soarelui.
eliotrâp vanilie (floare); floarea
elipsă înlăturare de cuvânt pri-
sositor; linie ovală, [floare.
elită ce e mai bun, lamură,
elitra aripă din afară la cole-
elixir leac de băut. [optére.
eliziune lăpădare de vocală :
m’am dus, s’a ’ntors.
elocă a. a plasă (bani).
elocuţiune fel de exprimare.
elocvént cuvântăreţ, frumos cu­
vântător; elocvinţă talent d’a
înduplecă, od. voroavă.
elogios de laudă.
elbgiu laudă; discurs de laudă.
elucidâ a desluşi.
elucubrâţie lucrare cu trudă şi
vegheri (vorbind de rău).
eludă a ocoli, a zădărnici.
eluptă a. a dobândi prin luptă.
emană a face să iasă, aizvorâ.
emăi smalţ, lustru.
emancipd a ieşi de sub tutélà ;
a slobozi; a (se) scutură de
ceva. [lung.
embatic arendare pe timp mai
emblémd figură simbolică: leul
e emblema curajului şi vitejiei,
embrión început de fiinţă v ie ;
gèrmen.
 / emb
embrionár in stare începătoare.
emendâ a. a îndreptă.
emerit slujbaş in retragere.
em itic vomitiv, leac p. a vărsă.
em fătic umflat, îngâmfat.
ernfdză înfumurare. [organ.
em fizim ă lărgire în ţesutul nnui
emiciclu Ioc în formă de semi-
emigră a părăsi o ţară. [cerc.
eminaménteïn cel mai înalt grad.
em inint covârşitor, de frunte.
eminenţă înălţime ; superiori-
emir şef arab. [täte ; titlu.
emisăr încredinţat cu misiune.
em isfiră jumătate de glob.
emisiăne punere în circulaţie ;
emistih »/» de vers. [exprimare.
emite a pune in circulaţie; a
exprimă.
em ofilie emoragie moştenită.
emoliènt care înmoaie, [plată.
emoluménte a. venite, leafă.
emoptisie scnipare de sânge.
emoragie scurgere de sânge.
emoróide trânji.
emoţionă a mişcă, a înduioşa.
empíria locaşul zeilor; cer.
empiric întemeiat pe experienţă.
empirie experienţă, cercare.
empirism teorie ce ţine expe­
rienţa ca unic izvor de cu-
im al rival, potrivnic, (noştinţe.
emulăţie sentiment d’a întrece.
emulsiăne preparat lichid oleios.
ena mu ehe ena su «unul al meu
şi unul al tău>, bunăvoinţă.
ehcefăl creer. [papa.
enciclică carte pastorală dată de
enciclopidk cu ştiinţe variate ;
enciclopedie totalitatea lor.
92 epa
enclitic cuvânt legat de cel pre­
cedent: du-te, dă-(.
endemie boală cuibărită s. con­
tinuă într’ un ţinut.
endivie fel de cicoare.
endosmâză curent din afară în-
lăuntru în 2 lichide despărţite
prin membrană.
endruşaim plantă de podoabă.
enirgic puternic, cu bărbăţie,
energumin îndrăcit; furios.
enervă a slăbi, a moleşi ; a plictisi.
enervant moleşitor; plictisitor.
englengeâ od. petrecere.
engolpibn chipul lui Isus în ar­
gint s. smalţ purtat de arhierei
enibahăr od. piper, [pe piept.
enigmă lucru neînţeles; enig­
m áik nelămurit, greu de ex­
plicat.
enoriâş parobian ; enorie parohie.
enórm foarte mare.
enormitdte mărime peste măsură,
grozâvènie.
enteritd inflamaţie de intestine.
entitdte ensenţa unei fiinţe.
entomologie^tiintă despre insecte.
entuziăsm însufleţire.
enunţă a arătă, a exprimă.
eo ipso tocmai d’aceea, delà sine.
Eâl zeul vânturilor; hărpă eo-
liănă i. cu coarde puse în vi­
brare de vânt.
epâctă nr. ce arată câte zile sânt
de adăogat la anul lunar p. a
fi = cu anul solar.
eparhie provincie bis. sub juris­
dicţia unui episcop s. arhie-
1 eparhiőt din eparhie, fpiscop.
 epe
epenteză adaos de literă la mij­
locul vorbei ; epehtitic, prin
epenteză. [mul.
èpic ce spune în versuri erois-
epidemle boală ce atinge dintr’o-
dată pe mai mulţi : holeră...
epidermă strat d’asupra pielii.
epigăstric parte de sus a pân-
tecelui. [raţie.
epigon care se ţine d’a2. gene-
epigrâf inscripţie; citaţie.
epigraţie ştiinţa inscripţiilor.
epigrafist priceput în epigrafie.
epigrămă poezioară înţepătoare
cu duh.
epilepsie boală rea, stropşală.
epileptic năbădăios.
epilog încheere, sfârşit.
epistăt supraveghetor ; subco­
misar de poliţie. [aèr.
epităf inscripţie pe mormânt;
epitalăm cântec de nuntă.
epitet poreclă.
epitrahll patrafir.
epitrop curator, tutor.
episod fapt secundar, adaos.
epizodic de-a doua mână.
epizootie epidemie de animale.
epocă dată, clipă însemnată; e.
de peatră, primitivă.
epbdă poezie satirică de Horaţiu.
epoletă umărâş; grad de ofiţer.
epbnim care dă numele său.
epopee mare poem eroic ; şir de
eroisme. [anii.
eră punct delà care se nu merk
erăldică ştiinţa armoariilor.
erăr a. vistieria ţării.
erâtă listă a greşelilor de tipar.
er&tic neregulat, intermitent ; din
erbacèu ierbos. [alt Ioc.
93 esc
erbăriu colecţie de plante.
erbivôr ce se nutreşte cu ierburi.
erboriză a culege plante p. studiu.
erecţiăne ridicare, sculare.
erède moştenitor; urmaş.
eredităr ce se moşteneşte.
1 eremit pustnic.
i érés superstiţie, credinţă falşă.
J erete hărău; joc de copii.
] eretic care susţ. erezie, [erezie.
ereziărh cap pe sectă, urzitor de
erezie doctrină osândită de bis. ;
părere falşă.
erlc gârlă de chefali.
erlge a (se) ridică pe nedrept.
erizipèl inflamaţie de piele.
ermafrodit ce are caractere de
2 sexe.
ermelln fel de dihor ; blana lui.
I ertneneătic tâlcuind cărţi sfinte.
ermétic, închis e. bine astupat.
erbdiu mu. stârc, bâtlan, [eroi.
eroidă epistolă în versuri despre
erőid od. pristav, crainic, vesti-
eronât greşit. [tor.
erotemătic întrebător (formă de
erotic de iubire. [învăţământ).
erudit învăţat, cărturar, [seală.
erudiţie multă cărturărie, procop-
; erupţie izbucnire ; spuzeală.
; eruptiv ieşit brusc; cu erupţie.
I eşafod podeală p. decapitarea
I osândiţilor. [razim.
i eşafodăj schelă, a. alâş; temei,
! eşârpă fâşie, legătură, [navală.
escadră subdivizie de armată
escadron unitate de cavalerie
(compânie la inf., baterie la art.)
escapâdă lipsire delà datorie,
escortă a însoţi. [ştrengărie.
 esc 94
escôrtü ceată înarmată însoţi-
escróc pungaş. [toare.
escrocă a stoarce prin înşelare.
escrocherie potlogărie.
escuădă căprărie. [die.
Esculâp zen al medicinei; me-
eşdc pierdere ; înfrângere.
esinţă fire, fiinţă ; lichid volatil.
esenţiâl la esenţă; neapărat.
esper&nto grai internaţional.
est ost, răsărit.
estéticà ştiinţă despre frumos şi
înrâurirea lui; esteticlăn care
se ocupă cu ea.
estivăl de vară. [pe desen.
estompă sul de întins creionul
estrădă podeală ridicată.
etăc iatac. [duri de tăbliţe.
etajiră mobilă cu mai multe rân-
etalbn model s. tip p. măsuri;
etalonà a cotări.
etamină fel de stofă.
etâpă popas, loc de mas, conac.
etc., et caetera, şcl.. şi celelalte.
etèr fluid imponderabil ce umple
văzduhul; cer; lichid f. volatil.
eteră mo. plasă, roci.
eterèa, etèric, ca eterul; curat.
Eterie od. societate greacă se­
cretă p. a liberă Grecia de turci.
eterist membru în Eterie.
etèrn veşnic; etem ităte vecie.
eteroclit neregulat, bizar, ciudat.
eterodoxie eresie, ce e opus or­
todoxiei.
eterogèn de altă fire; neutru.
eteziene vânturi ce bat Medite-
rana vara. [apelor unui râu.
etiăj coborârea cea mai de jos a
eva
ètic moral ; étied ştiinţa moralei.
etichHă bilet; ceremonial.
etimologie ştiinţa originii vorbe­
lor; ortograf. etimolôg. după
care scrierea se face In ar­
monie cu originea această.
etimologlsm năzuinţă d’a apropia
limba de o formă mai veche a ei.
etiologie parte a medicinei despre
cauzele boalelor.
etnic relativ la rasă.
etnografie descriere de popoare
sub raportul limbii, religiei,
ocupaţiunii, obiceiurilor etc.
etnologie ştiinţă despre formarea
şi însuşirile fizice ale raselor
umane. [ravurilor.
etologie s. etografle ştiinţa mo-
etăvă cuptor de uscat, aparat p.
a dezinfectâ.
eucallpt arbore aromatic.
eufemism Îndulcire a expresiunii :
necuratul (p. dracul).
eufonie şir de sunete armonioase.
eugenie ştiinţă nouă despre îm­
bunătăţirea însuşirilor moşte­
nite din părinţi p. a preveni
degenerarea rasei.
eucaristie cuminecătură.
eunâc păzitor de sarai; scopit.
euritmle armonie în mişcări.
ev secol; împărţire a istoriei.
evacuâ a goli, a depărtâ.
evadă a scăpă pe furiş.
evaluă a preţui, a cântări.
evanghelist apostol care a scris
mai întâi despre Isus: M ată,
M arca, Luca şi loa n ; predi­
cator de evanghelie.
 eva
emngheliză a propovădui.
evantâliu apărătoare, [dispărea.
evaporă a preface în aburi ; a
evaziăne fugă,'scăpare.
evaziv în doi peri, ocolitor.
eveniment întâmplare ; fapt în-
eventuăl întâmplător, [semnat.
eventualitâte întâmpl. nesigură.
evghenicôs od. de nobil; evghè-
* nie nobleţă; evghenist nobil.
evidént clar; evide'nţă claritate.
evită a se feri de ; evitâre fereală.
evocă a chemă; a deşteptă.
evoluă a se desvoltă treptat;
evoluţie mişcare, desfăşurare.
évül médiu s. de miji. (476—1453).
ex din, afară, fost.
ex abrúpto deodată, fără veste.
exăct întocmai ; punctual ; a. acu­
rat; ştiinţe exacte matematice.
exacţiăne stoarcere de dări, be-
exaedru cub. [litură.
exagera a trece măsura.
exagăn figură cu 6 laturi şi 6
unghiuri.
exală a aburi; a izbucni.
exaltă a slăvi; exaltat Însufleţit ;
nebunatic.
examinée (pop.) semestru.
exantémà spuzeală, roşeaţă.
exărh locţiitor în Italia s. Africa
p. împăr. din Constantinopol ;
locţiitor de patriarh.
exaspérât cătrănit, înfuriat.
excavăţie adâncătură, săpătură.
excède întrece, a covârşi.
excedént prisos, sumă în plus.
excelă a întrece, a se deosebi.
exceldnţă desăvârşire ; titlu ; prin
e. In grad f. mare.
95 exi
excentric afară de centru ; ciudat.
excentricităte depărtare de cen
tru; fig. ciudăţenie.
exceptă a lăsă la o parte; ex­
cepţional extraordinar.
excès necumpătare. [întărâta.
excită a provocă, a îm boldi; a
excitatâr i. p. a descărca aparat
electric fără sguduire.
exclamă a strigă.
exclude a şcoate ; a nu admite.
excluziv care exlude; afară de...
excluzivlsm duh excluzivist.
excomunică a afurisi.
excremént mat. scoasă din corp
pe căi naturale.
excresce'nţă umflătură, ridicătură.
excreţiune înlăturare de mat.
excretăriu ce excretează s. scoate.
excursiăne călătorie.
execută a face; a omorâ judecă-
toreşte; a vinde; a se e. a se
executânt muzicant. [supune.
executiv care execută.
executoria ce dă putere de exe­
cuţie. [cire de biblie.
exeget care face exegézâ : tălmă-
exemplăr pilduitor ; bucată.
exemplifică a arătă cu pilde.
exequătur ordin de executare ;
învoire de suveran p. un co n ­
sul străin de a rezidă şi func-
tionă în ţară. [cire; period.
exerciţiu deprindere; indeletni-
exe'rgă loc sub figura unei me­
dalii; inscripţia de acolo.
exibâ a arătă ; a scoate ; exibiţie
expunere.
exige a cere, a porunci.
exigânţă cerinţă, necesitate.
 exí
exil desţărare.
există a fi, a fiinţă.
existinţă fiinţă ; viaţă ; trai.
exrnis a. trimis, delegat. [T. V.
exod emigrare; cartea a 2. din
ex-libris, «dintre cărţile», inscrip­
ţie pe cărţi vechi cu nume şi
alte semne; gravură.
exofllsl a da afară.
exorbitânt pesfe măsură.
exorcism, slujbă de exorcizare ;
exorcizâ a scoate draci prin ru-
exbrdiu început. [gâciuni.
exortâţie meditaţie religioasă.
exosmbză curent opus endos-
exotiric cómun, public, [mozei.
exotic din ţări străine.
expansiune lărgire ; destăinuire ;
expansiv ce se întinde; cu
inimă deschisă.
expatriă a scoate din patrie.
expectativă aşteptare.
expediă a trimite ; a face copie.
expediént m ijloc; tertip.
expediţie trimitere; călătorie;
campanie; copie.
expediţionâr copist.
expeditiv om repede la treabă.
experienţă încercare ; cunoaştere.
experimént încercare. [enţă.
expérimentât bazat pe experi-
expért cunoscător, meşter.
expertiză cercetare de expert.
expiă a ispăşi, a fi pedepsit '
expiră a suflă ; a se sfârşi ; a muri.
expletiv vorbă de prisos.
explică a lămuri; a desfăşură.
explicit spus clar, limpede.
exploatâ a trage folos.
explodă a face explozie.
96 ext
explorâ a cutreeră; a căută.
explózie izbucnire ; exploziv ce
explodează.
exponint semn algébric.
export produse şi mărfuri ex­
portate ; exportă a trimite afară
din ţară. [expune.
expoziţie arătare ; loc unde se
expozitără bancă ce atârnă delà ,
o centrală. [repede.
exprès preciz; înadins; sol; tren
exprêsie, vorbă; fel d’a fi.
expresiv mult grăitor.
exprimă a rosti ; a glăsui ; a arătă.
ex projésso ca specialist.
riâ a deposeda, a despro-
S
ă a izgoni. [prietărî.
extâz încântare, uimire, admi-
extaziă a fi în extaz. [rare.
extemporâl lucrare fără pregătire
înainte; improvizare.
extensiâne întindere.
extenuâ a istovi.
exteriőr, extérn de afară, [plănui.
exteriorizá a pune în afară, a
exterţninâ a răpune, a nimici.
externât şcoală ce primeşte ex-
extirpă a stârpi. [terni.
éxtra extraordinar.
extrád mat. scoasă din alta ; co ­
pie; prescurtare.
extrâctie scoatere.
extrădâ a preda.
extradotál afară de dotă.
extraordinär nemai p o m e n i t ;
ciudat [urbei.
eztraurbăn ce-i afară de centrul
extravagânt bizar, bezmetic.
extrém mărginaş; necumpătat.
 ext
extremitáte capăt; mare strâm-
extrinséc din afară. [forare.
exuberant buiac; e x u b e r d n ţă
belşug.
ex-vâto prinos în biserică pentru
amintirea unei făgăduinţe.
ezită a sta la indoeală.
ezofdg gâtiţă, inghiţitoare.
ezotéric secret, tainic.
F şi Munt.) od. bătae peste tălpi,
tăbulă povestire mică alegorică
şi morală; născocire; faimă
(slabă) ;fabulist scriitor de fab.
tabulés plăsmuit; extraordinar.
făcăl a (se) slei. [bate.
făcălui a amestecă cu făcăleţ; a
făcăş care face (de dragoste ş. a).
făcău fus, roată de moară; râj-
niţă.
făchie făclie de pescuit noaptea.
facilită a inlesni.
tacsimilă reproducere întocmai.
fâctice imitat; nefiresc.
facfiós resvrătitor. [violent.
facţiune strajă; grup politic
factor element alcătuitor; cele
2 numere care se multiplică
p. a da produsul; poştaş.
factorerie birou de c o m e r ţ în
colonii.
factură notă; fel de alcătuire.
facultate putere ; dar ; parte din
universitate.
facultativ ce nu îndatorează.
faetón trăsură uşoară şi înaltă
cn 4 locuri.
făfălăg lemn de ridicat peatra
de moară la ferecat.
97 fa n
fa got i. muzical de suflat.
fa i stofă de mătasă cu fir gros.
făiănţă olărie smălţuită.
fă d â mo. formă, făptură;
tăier (rar; doiană, mustrare.
failibU ce poate greşi.
fakir pustnic, cerşitor indian.
falaităr călăreţ înaintea trăsurii
domneşti.
falangă od. lăncieri ; trupă ; os­
cioare delà degete ; (tn M old.
drug de prins picioarele celui
pus la falangă. [p. familii.
falanstér regim de cazarmă
falbală volan, creţe p. rochii ş. a.
falcé mo. măsură de suprafaţă —
1-43 ha.
fălcea talpă de sanie etc.
falconèt od. tun de calibru mic.
fald, fa lt cută mare, creţitură.
fa ttn ă soi de fluture nocturn.
fa lét od. echipaj.
fâlfota fôrfota, grăbit, fără rost.
falit care a dat f a l im e n t ; v.
bancrută.
fălm ătăc mu. ghemuit.
falsifica a schimbă p. a înşelă.
fălţui a îndoi coaie p. legat.
fam èlic mereu flămând.
fămen scopit; moleşit.
familiariză a (se) face familiar,
s. cunoscut; a depinde.
fanăl mare felinar.
Fanàr mahală în Constantinopol
locuită de nobili greci din
care turcii alegeau (între 1711
până 1821) pe voivozi; fan a-
ridt grec din Fanar; domnitor
adus de a colo; făţarnic.
7
 fan 98
fânâr felinar; fanaragiu lam-
tănărăş licurici. [pagiu.
fanătic cuprins de fanatism ;
fanatism, pornire pătimaşă p. .o
credinţă.
fandăngo danţ vioi spaniol.
fandasiós înfnmnrat.
fandoseăld trufie; fasoleală.
fandosi a face fazoane ; a se găti.
fanfără semnal prin trompete;
societate muzicală (cu instru­
mente de suflare).
fanjaronădă lăudăroşie.
fanion steag mic p. alinieri.
fânoâsă maşină de întors fânul.
fanón lamă din falcă de balene.
făntăsmă, fantômd stàfie.
fantasm agorie buigueală.
fantăst buiguitor; ciudat; fan-
tâstic imaginär.
fantaxi a se fuduli. [bizár.
fantazie Închipuire ; fantazïst
fánte valet. [îndreptar.
fa r turn lumin. pe malul mării;
farafasfic moft, toane.
fărâş mu. lopăţică de tinicheâ.
fardă a (se) sulemeni.
farfară gură-cascâ; toacă-gură.
farfasit mo. secătură (?).
faringe, fârinx gâtlan.
foringjtd anghină.
farmacologie teorie despre me­
dicamente; farmacopèe reţete
d’ a le prepară.
farmazoănd vrăjitoare.
farmüzőn francmason; şiret.
fărnăi a fornăi, a fonfăi.
farniénte lipsă de lucru, lene.
fărsă comedie burléscâ; poznă.
farsór caraghios, glumeţ.
Ja z
fărţăi a umblă fără rost ; tărţog
fâşcăi a şueră. [sglobiu.
făsce od. mănunchi de nuele cu
o secure purtat de lictori.
fasciculă făscioară.
fascină a fermeca, a răpi. ,
fascism unire naţionalistă (în
Italia). [pac.
făşcăfă mo. vas de lemn cu ca-
faşină mănunchi de nuiele.
fâşnit mo. ţănţos, fălos.
fasoleălă fasoane, codire, [zuri.
fasón form ă; fasoăneforme ; nă-
fasonă a da fason.
fa st pompă mare.
fâ stâci sunet de mişcare.
făstâceălă zăpăcire.
fâşte table cronologice ; anale.
fâştoăcă mo. bucată.
fastuós bogat, falnic.
fâ ţă , tâţăşoără svârliigă; vioi.
faţâdă faţă de clădiri.
fatál sortit să fie aşa; funest.
fatalism părere că ce se în­
tâmplă este înainte hotăWţt.
fatalist care crede ’n fatalism.
fatalitâte destin ; pricaz.
făta morgăna refracţie atmosfè-
fafétd faţă mică. [rlcă, miraj.
fatid ic vestitor de soarte.
fatuitate bizuire neroadă.
fdfuitôr ghilău, rândeă.
fâund animalele unei regiuni;
descrierea lor.
favoâre bunăvoinţă; hatâr.
favorăbil prielnic.
favoriză a părtini.
favorite barbéte.
fázd schimbare treptată, [moaşe.
fazăn galinacèe cu pene fru-
 feb 99
fibră friguri, fierbinţeli, fiori.
febritúg leac contra febrei.
febril înfocat; febrilităte râvnă.
fecălii excremente.
feciăl preot la romani.
ficulă scrobeală.
fecănd roditor, mănos.
fedeliş butoiaş; horă; ţeapăn.
federăfie însoţire între state fo r­
mând un stat colectiv; fede­
ralism formă federativă.
fie zinä; fein e minunat; feerie
piesă teatrală cu fee ş. a., pri­
velişte strălucitoare.
felâh plugar egiptean, [armate.
teldmareşăl generalisim în unele
fildspat silicat de alum. şi po-
felegeăn, ßligeän ceaşcă, [tasă.
felegâs zdrenţos, murdar.
felindreş stofă de Flandra.
feleştiu, feleştioc perie de uns
cu păcură; fitil.
felezău târn, mătură;
felezui a curăţi de pleavă, [vensal
feübru care scrie în dialect pro-
felicità a ură, od. a heretîsi.
felbn haină bis. luată peste sti-
felonie trădare. [har.
felúcd corábie cu lopeţi şi pânze.
fem ilă femeiuşcă (la animale).
femur osul coapsei.
fenir mo. felinar, laternă, lampă.
finix pasere fabuloasă; om su­
perior.
fenol acid fénic s. carbolic.
fenomin apariţie; minunăţie.
fenomenăl de fenomen ; uimitor.
ferchezui a găti ; fircheş gătit.
tiregă corboană (plantă).
feu
feregeâ mantilă ; văl.
ferentâr od. pedestraş.
férfin văzdoagă, garoafă.
firfeniţă zdreanţă; ferfeniţos
zdrenţos.
ferm neclintit, hotărât.
firm ă gospodărie agricolă.
fermeneă, firmenă scurteică.
ferment drojdie; fig . sămânţă;
fermenta a dospi, a fierbe.
ferm ier moşier; arândaş.
feroce fieros, crud, crâncen.
fèrtai-fèrtai, sèrta fèrta încoace,
fertil roditor. [încolo,
teruginós ce conţine fier.
fervin t osârdios, entuziast.
fes scufie (roşie).
fesfesèle mo. zorzoane, gâtèli.
festin banchet; / . mortuăr co-
mândâre.
festîna lente! grăbeşte nepripit.
festivâl sărbare muzicală; festi-
vitâte prăznuire.
testón ghirlandă.
fep. a ciopli lemnul în feţe.
fetică salată de earnă.
fetid împuţit.
fetiş idol la negri s. sălbatici;
fetişism cult de fetiş, venerare
fetnegeà fetişcană. [oarbă.
fetvă hotărâre de muftiu.
feàd od. domèniu primit de va­
sal delà senior.
feudalităte organisare socială în
clase cu neegalitate de drep­
turi : pătura de jos era a ioba­
gilor, cari lucrează, cea de
sus a seniorilor stăpânitori.
feudatăr posesor de feud, vasal.
7*
 ßa 100
fiàsco neizbândă.
fiăstruiiu vitreg. [brès de fibre.
-----fibră fir în ţesători organice; ti-
fibrină mat. album inoidă albă.
fibulă od. copcă, agrafă, [puit.
ficfiune închipuire; fictiv închi-
fideă, fedè, tăeţei.
fideicomis legat făcut unui moş­
tenitor ca să-l restitue altuia.
fideicom isâr care beneficia de
fid él credincios. [dar.
fidudăr încredinţat cu un iidei-
com is; monètd f-ă , de hârtie.
fierotlnă fierării vechi.
figură a înfăţişă; a fi de faţă.
figurării persoană d’a 2-a mână
s. decorativă.
figurát închipuit; impropriu.
figurativ de pildă, ca figură.
figurină mică figură.
funfèlnic care e în fiinţă, [ţire.
filă a scoate fum ; a curge sub-
filă foae. ' [fruntar (la evrei).
füactèrà bilet de aducere aminte,
filă d ă caiet.
filaliu pânză fină.
filam ent firişor lung.
filamentds firos, aţos, scămos.
filantróp milostiv, binefăcător.
filantropie iubire de oameni.
filarm bnic iubitor de muzică.
filatelist amator de mărci poştale.
filatUră torcătorie.
fildeş os de elefant.
flléri mu. pantofi ţărăneşti.
filfisbn elegant, fărcheş.
filiălă, fUie sucursala.
filiăţie fűre, urmaşi, legătură.
filUră străcurătoare.
tir
filigrănă fină lucrare în fire de
aur, argint ş. a.; întipăriri în
miezul hârtiei : filigrană în
hârtia monetă.
filipică vorbire violentă.
film făşie cu figuri p. kino.
filologie ştiinţa limbii.
filbn vână de mineral ; izvor.
filonichle od. dispută.
filosofic ştiinţă despre om, na­
tură şi D-zeu ; căutare de ade­
văr; resignare; peatră filoso-
fâlă care ar schimbă un metal
în aur, lucru imposibil.
filotim ie mândrie; fHoţim dar;
ambiţios. [boala lor.
filoxérü insectă ce atacă viile;
filtră a limpezi cu filtru s. u-
nealtă de strecurat.
filtru băutură fermecată.
finâl delà sfârşit.
finalităte fiinţa unei cauze finale.
finân ţe bani; tezaur de stat;
finanţă a da bani; financiăr
de finanţe, care se ocupă cu
ele, om cu bani. [ténie.
finifă subţirime; isteţie ; şire-
fiâlă sticluţă, şip.
fiong, fionc mo. fundă.
flora golf (în Norvegia).
firav slab, gingaş.
fireş od firesc, natural.
firitu ri broderie cu fir.
firfiric monetă mică.
tirfiriu mu. slab îmbrăcat.
firid ă adâncătură In zid.
firitisi, heretisi a felicită.
firm ă nume de prăvălie ş. a.
firmamént boltă cerească, rărie.
 fi r 101 rof

I firmán, jerm án ordin al sulta- flecuşteâţă fleac, mărunţiş.

I firoscós învăţat; şiret. [nului. flegmă mat. apoasă a organis­
I tirosl a risipi; firoseălă risipă. mului; fig . nepăsare ; fleg-
I firtă mo. 7« de pogon. . mâtic rece, liniştit.
I firusor, firuţă plantă de nutreţ. flincheş, fleng plecat spre ochi
; tiş foiţă de hârtie. (despre coarne la vite, sau
fisă marcă de plată. urechi la porc).
fisc vistierie, tezaur de stat. fleoş veşted, moale.
fiscalitâte legi despre fisc ; nă­ flexibilităte mlădiere.
zuinţă d’a spori dările. flexiúne îndoire ; schimbare.
1 fişic sul de bani. fliiişcă măsură de rachiu.
; fisipéd cu copită despicată. fio r văl negru ca doliu.
fistic sâmbure plăcut la gust. flóra plantele unei regiuni ; de­
S fistichia verde-gălbui ; fig scrierea lor.
fistulă mic canal. [ciudat. florănţă taftă p. căptuşeală.
fit trag la fit înşel. florită sabie fără tăiş şi cu bu­
fitil funîşoară de bumbac. ton p. scrimă.
fitul a achită; a sfârşi. florinte fel de pasere cântăreaţă.
fix pironit; hotărât; nemişcător. llorôn podoabă ca o floare.
fizică ştiinţă despre însuşirile flotă a pluti ; fig . şovăi ; flotă n t
corpurilor ; fizic real; chip, plutitor; nehotărât.
exterior; a. medic primar. flotă unire de vase, putere ma­
tiziocraţie sistem ce consid. pă­ rină; flotilă flotă mică.
mântul ca unic izv. de bogăţii. flotăbil pluteţ, plutăreţ.
fiziografie descrierea pământului fluctuăţie undulare ; schimbare.
şi a fenomenelor sale. fiáid curgător; lichide şi gazuri.
fiziologie ştiinţă despre funcţiu­ fluidităte stare de fluid.
nile organelor. [după faţă. fluor gaz (FI) aproape incolor.
? fizionom iei artă d'a cun., omul fluorhidric, acid fl., din FI. şi
; fizionom ie faţă, înfăţişare, aer; hidrogen (p. a gravă in sticlă).
fizionom ist cunoscătorul ei. fluorescinţă sclipeală de colori.
flacón sticluţă cu dop la fel. fluviu curs de apă vărsând în
flagél bici ; fig. nenorocire ; fla­ mare.
gelă a biciui, [vină veghiată. flu x umflare a mării la anume
flagrănt (in) pe fapt; fi. delict o re; fig . mare belşug.
flaim ăc nătărău. [toare. fluxiăne umflătură dureroasă.
: flam ingo fel de pasere călă- focă viţel de mare.
; flanc lăture, coastă. t focşdneâncă horă delà Focşani.
tldncui a apără la flanc, [vinelor. ! fofărnă care vorbeşte pe nas.
flebită aprindere în membrana fofeâză aripă, braţ (la luçruri)
 fo f - 102
fofilu iţă limbă de mâliţă ; cruci
la vârtelniţă; flg. gureş.
fofinghtr luceafăr al dimineţii.
foflén chi! sunetul căderii.
fojolbc, fofolôg tont, prost.
fo i a furnică.
foiletÔa foişoară, foiţă.
fotós al 3-lea stomac la rume­
gătoare. (Primul e ierbarul, al
z-lea căciula, al 4-lea cheagul,
foişor cameră în catul de sus s.
In turn; clopotniţă; cerdăc,
pridvor, balcón; vilă; pavi­
lion, chioşc.
folfăi a grăi împedecât.
fólió foae ; nrul paginii ; fóliául
volum in folio.
folidlă fiecare din frunzuliţele
ce fac o frunză compusă (b. o.
la frasin, salcâm, castan ş. a.)
folklór adunare de material pri­
vitor la literatura, credinţele
şi obiceiurile unui popor.
fölöm be mănunchi de paie, şo
m oiag; folom ocăr tăciunar.
foloştlnă rămăşiţă de vegetale.
fonciir privitor la pământ s. mo­
şie; foncieră dare fonciară.
fonètic privitor la sonuri; fonè-
tică studiul lor; ortografiejo-
nèticü după care scrierea se
aduce în armonie cu rostirea.
fonográf aparat ce întipăreşte
şi reproduce sunete.
fontă tuci.
fontanUă moalele capului.
for piaţă la romani ; instanţă ; / .
intenor conştiinţă.
forcèps i. medical p. naşteri grele.
fra
forchinbs mo. neghiob.
forestièr pădurar; silvicultor.
forfecări volbură (plantă).
fârmă od. mo. brutărie; form a-
giu od. brutar.
form ál de formă; hotărît.
formalism ţinère peste măsură
la părţi din afară; form alist
tipicar.
form alităte regulă, forme.
form alizà a (se) supără.
form ăţie alcătuire.
formidâbil groaznic.
formbl leac antiseptic.
formulă a redactă după for­
mulă s. model. [del, tipic.
formulâr culeg, de regule; mo-
forostói a. a lipi d’olaltă.
fort mică fortăreaţă.
fârţă putere; silă; oştiri ; /. ma­
jo ră căreia nu te poţi împo-
fortăreăfă cetate întărită, [trivi.
forţa t silit, nevoit.
fortifică a întări; a da putere.
fortuit întâmplător.
fbsă cavitate, gropiţă, [o bază.
fosfát comb. de acid fosforic cu
fosfor pucioasă; fosforă a luci;
fosforesebnţă sclipire.
fosil petrificare de plante şi ani­
male scoase din pământ; fig.
fó ti şorţ ţărănesc. [învechit.
fotôliu fotél, jeţ, jilţ.
fototipie, eliotipie artă d’a face
clişâu pe cale fotografică.
frăcţie parte din întreg, [frăcţie.
fracţionă a împărţi ; fracţionăr ca
fractără frântură (de os).
frag frăged; fragil slab, şubred.
 fra
fragmènt crâmpei; fragmentă a
trămbie brâu; ciucur. [îmbucăţi.
franc francez, od. frâncesc, oc-
franc deschis, sincer, [cidental.
franchbţă inimă deschisă.
frâneiie od. limbă franceză.
francizà a franţuzi.
francmasdn membru în franc-
mosonerie, societate secretă.
franctirór soldat din trupă ne­
regulată.
frâncăşă strugur cu boabe mici.
frângurèle mici poezii lirice.
franţăşcă franceză. [franceză.
franţuzlsm vorbă imitată după 1.
frapănt izbitor, surprinzător.
frăsis, fr a s od. frază, zicere.
ţratern frăţesc, od. frăţelnic.
fraţgrniză a se înfrăţi.
fZJratricld ncigaş s. ucidere de
frate s. soră.
i__ fră tu fi bănăţeni de băştină (spre
deosebire de bufăni, veniţi
od. din «ţară»).
frăudă înşelătorie.
frăză zicere ; vorbă lată ; fr. mu­
zicală şir armonic de sunete.
frazeologie fel de frază particu­
lară; vorbă fără miez.
frecvent des; frecvenţă repeţire
deasă; frecventativ ce arată
repeţire. [lălăi.
fredonă a îngână un cântec, a
fregâtă vas de răsboi.
frenètic sgomotos; nebuneşte;
frenezie delir; năbădâe. [cat.
frenghie, frânghie stofă de bro-
frenologîe studiu despre însuşiri
sufleteşti după forma craniului.
103 fu l
fresc fel de pictură (cu colori
subţiate) pe zid de curând spoit.
freză frizură.
fricţionă a face fricţiuni a frecă.
frigăneă franzelă felii muiate in
lapte şi ouă şi prăjite în gră-
frig orlfic ce produce frig. [sime.
frîşcă cremă; biciuşcă; fetiţă;
a. bobârnac.
frivdl deşert, uşor, lumesc; fri-
volităte uşurinţă, nimicnicie.
friză a buclă; a atinge, a nu fi
departe.
friză parte între arhitrâvă şi
cornişă. [a da piept.
fron t fruntea trupei ; a fa ce fr.
froniavbi soldat de front.
fron tiért grăniţă.
frontispiciu faţă principală.
frontén ornament d’asupra in­
trării unei clădiri.
I fru ctiért vas de fructe,
j fru ctifér, fructuós roditor,
i frugăl simplu ; frugalităte cum­
pătare ; frugivőr ce se nutreşte
cu vegetale.
fru st monetă uzată.
frustră a înşelă; [frustra.
frustratâr făcut cu gând d’a
ftiz ie ofticos ; ftiz ie oftică.
I ftó ri od. al doilea.
I fudulâche înfumurat.
! fugău potârniche.
{ fu gitiv fugăreţ; trecător.
fu ioăgă mo. umblu fuioagă fără
fuitul a. a îndesă. [treabă.
fulâr stofă de mătasă uşoară.
fulău lăudăros.
fă lie floare de narcis ; podoabă
de pene s. pietri scumpe.
 fu l 104 gai

fulmicotón bumbac explozibil. furibănd f. mânios, înviforat;

fulminănt fulgerător; corp f . ce fúrie mânie, turbare.
explodează cu detunătură. fim ér subofiţer copist.
fulm inât sare din ăcid fulminic farlandisi a se făli.
cu o bază. , (oxigen. furnicél bubijă roşie.
fulm inic âcid din cianogen şi furniza a da, a livră; fu m izór
fuituc periniţă, cultuc. care furnizează; fum itâră a-
fum ării od. dare pe cămin ; fu- provizionare, amerindare; ce
mărar celce o incasă. se dă afară de stofă (la croi­
tor ş. a.) [căutare.
fum edénie mulţime. furoâre mânie mare ; face f . are
fum igă a afumă; fum igăţie leac fursânt mo. déver.
in lorm ă de aburi. furùncul mic buboi.
fumuriu ca fumul; beat. fustanilă haină ca o fustă cu
fâncţie slujbă ; activitate. creţe, lungă până la genunchi
funcţionarism sistem administra­ purtată de greci şi albanezi.
tiv bazat pe numirea unui fu ştă ş od. lăncier ; fâ şie od.
mare nr de funcţionari. lance ; măciucă. [tive).
fundarisi od. a ancoră. ftfxle cerceluşi (plante decora-
f undite od. monetă turc. de aur. fuzibil ce sé poate topi.
fu n d u l régiu od. a. provincia fuzifórm în formă de fus.
Cibiniensis, cu scaunele: Sibiu, fuzionâ a contopi. [stec.
Mediaş, Sighişoara, Sebeş, fuziune topire ; contopire, ame-
Qincu, Miercurea, Cohalm,
Nocrih, Orăştie, district. Bra­
şov şi Bistriţa.
fanibru de îngropare; de jale. ri, găb/1, găbul a prinde ;
găbăsi,
funerăr de înmormântare; în a ba
bate; a pune gâbja pe a
pomenirea morţii. înhăţă. [bulgar.
funerării înmormântare. gabroveăn cuţitar din Oabrovo
funést aducător de nenorocire; gâbur Qavrila; nărod, tont.
dureros. [fúnii. gâdilici mâncărime (de vorbă).
funiculár făcut din fúnii s. pe gâfă fr. boacănă, scrinteălă.
funigéi mo. fire albe plutind în gâgât—gâgă, gâică soră' lele;
aer toamna în zile călde, mă-' 'gSgălice mititel, gingaş, [mamă.
fu r á j nutreţ [tasa morţilor. gat pădure pe şes.
furcărie mo. şezătoare. găibă, găidă cimpoi ; găibe craci ;
furdâ rămăşiţe de iăpădat. găibără a se căţăra ;
furgân cărată p. transport de găibărăce labe.
lucruri grele. gâică încheetoare, cheutoare.
 gai 105
găină a se băligă ; a tânji.
găinuşă mu. cărăbuş.
găităn fir împletit ; dungă; drept
ca pe fir; găttăni a împleti.
găizer, ghézer izvor ţâşnitor de
apă fierbinte (în Islanda ş. a.)
g a j zălog; chiezăşie; leafă p.
actor; gajist care ia gaj.
gâjăl a vorbi răguşit.
gâjulie, gujulie gâză, insectă.
gală ceremonie, paradă, pompă.
gălămăr golom oţ; încurcătură.
galănt îndatoritor; fercheş ; iu-
galantăr vitrină. [bé{; darnic.
galanterie vorbă dulce ; podoabă.
galantină bucate reci din carne
cu gelatină.
galantăm, galanton darnic.
găldău groapă plină de apă.
galeănt mo. i. p. cizmar, dichici.
găleâtă od. dare pe cereale
(după găleată = 80 I.)
gaUnă sulfur de plumb.
galănţ pantof de lemn. [sboi.
galeră od. vas de comerţ s. ră-
galerie coridor; colecţie de ta­
blouri ş. a.; balcon; ştiolnă ;
vargă de atârnat perdeaua.
galicism franţuzism.
găligân, gligân pui de mistreţ ;
fcg . gros şi mare.
galim atie vorbe încurcate.
galinacée găinoase.
galion od. corabie; plută; u-
nealtă p. zeţar.
galofob care ureşte pe francezi ;
galomăn care i prea admiră.
galon panglică pe mâneci la
militari p. grade.
gar
galonât cu galoane.
galopânt care merge repede.
galvanism electricitate prin atin­
gere (descop. In 1791 de Gal-
vâni).
galvanizà a eleçtrizà cu pila vol-
taică; fig. a învioră; a auri.
galvanotipîe reproducere de ti­
părituri prin curent electric.
gâmă şir de 8 sunete muzicale :
do, re, mi, f a , sol, la, si, do ;
şir de colori ; fig . ton ; scară.
gămăn nesăturat, mâncău; gă -
mănie lăcomie.
gămbă fluerul piciorului.
gâm bă mo. a apucă ; a surprinde.
gamélü vas de tinichea p. soldaţi.
gâm ză un fel de struguri.
gânce v. cange,
ganglion ghin dură.
gânj funie de tei; nueă sucită;
gănjui a suci.
gânjèi coadă de căer ; pârpăriţă.
gărd mo. clevetire. [vin.
garăfă carafă, sticlă de apă s.
garăj adăpost p. auto ş. a.
garânt răspunzător; garantă a
chiezăşi, a încredinţa, a apără ;
garanţie răspundere.
garănţă roibă (plantă).
gărbă\ mă ţin g . mă ţin scai.
gărdă strajă; pláséle. [verzi.
gardénie plante cu foi totdeauna
garderbbă cameră de ţinut haine ;
toată îmbrăcămintea.
gardian, gardist păzitor.
gârdină scobitură.
gărdăşă leasă de răchită p. peşti.
gargără leac de gargarisit. [chid.
gargarisi a clăti în gâtlej un li-
 gar
găriiţă od. lanţ p. osândiţi; fel
de gâscă sălbatică ; boală de
porci. [puncte.
garmônd caractère tipogr.de 10
gârnèf, gârniţă soi de stejar.
garnisi a îngriji cu cele nece­
sare; a umplea; a înconjură;
garnisit (fam.) beat. [tacâm.
garnitúra lucru de garniseală;
garnizoână trupe dintr’ un oraş ;
oraşul lor.
gârtăii od. gâtlej.
găşcă clică ; mo. şatră, barăcă.
gasconădă fr. lăudăroşie.
găselniţă vierme în stupi slabi.
gâşpar, găşperiţă porecle pentru
gastric de stomac. [ţigani.
gastrondm iub. d. mâncări bune.
gastronom ie artă d’a găti bucate
şi băuturi p. mese mari.
g â t: a luă în g . a luă şi împlini
o însărcinare, a-l da de g. a-1
nenoroci; gâturi înghiţituri.
găţă pleată ; cordea în cosiţă.
gatâr curea la gâtul calului.
gătîţă înghiţitoare.
găvan scobitură; blid; jingură;
anul şi găvanul naşte an de
an ; şăvăni a scobi. [cănel.
gavanos borcan ; găvănoşel bor-
găvâzd piron; găvozdi a gră­
mădi, od. a pironi.
gaz fluid aeriform; petrol.
ga z borangic, fiii.
gazéi strofă arabă de 2 versuri.
gazèlâ rumegătoare uşoară şi
sprintenă din deşerturi. [sboi.
gaziu (titlu turc) biruitor în ră-
ge{a)lăt călău, gâde. [ocheţe.
geam ochăţ; geamgiu care pune
106 gen
geamăl(a) mască de femee uriaşă
Ia Moşi ; monstru.
geambăş; negustor de cai ; fig .
hoţ; od. scamator;
geambaşlăc meseria sa.
geam ie templu mahomedan.
geamlâc coridor cu geamuri.
geamparăle vezi castaniete; fig .
melodie, cântec; geambarale
mo. horă. "■
geână (Bănat), g. multă lume
mnltă; nume de căţeă.
geanabèt mu. îndrăcit, râu.
geândră mo. mâncare de post.
geanfèz fel de mătasă.
geăntă geamantan él; cartuşiâră.
gear od. şal fin.
geăsta repede.
gebrări a frecă cu gébreàua, cu
petec de şters caii.
getsha (gheşa) danţatoare japo­
neză; fată din ceainărie.
gelatină mat. din ţesături fibroase
de animale.
gelép od. negust. armean s. turc.
gémâ orce peatră scumpă.
gen mai multe specii. [înaintaşi.
genealogie spiţă de neam, şir de
genealogist care face genealogii.
general com un; nehotărât; co ­
mandant (de brigadă, divizie,
s. corp).
generalisim general şef.
generalitate cel mai mare nr;
lucru nepreciz.
generaliză a face comun. [maşi.
generâţie născătură; neam; ur-
generatôr născător.
génere (în) în de obşte, [ştere.
genéric de gen; genetic de na-
 gen 1C7
generos darnic, d’afirea; iertător.
geneză facere; cart. 1 diu biblie.
genial dăruit cu duh creator.
genităl născător; genitâlii or­
gane de reproducere.
genitiv caz ce arată poses, ş. a.
: gèniu putere creatoare ; duh ocro­
titor; semn distinctiv; trupe
gentil delicat, nóstim. [téhnice.
; genuin carat de origine.
ge/t«/2ebézn3,afunzim. fără fund.
I geodezie ştiinţă despre măsurarea
suprafeţelor de pământ.
geografie dtsexlert a pământului.
geologie ştiinţă despre materia­
lele ce alcătuesc globul pă­
mântesc. [prafeţe şi volume.
geometrie ştiinţă despre : linii, su-
: gern a administra, a îngriji.
geremeă od. gloabă; lucru de
gerg jargon, fel de grai. [clacă.
gerld od. suliţă; joc călare de-a
' germinăre îmugurire. [suliţele.
gerăndiu mod (în -nd) la verbe.
gest mişcare de mână s. braţ;
gesticulà a da din mâni.
gerueălă ger cumpătat.
gestăţie timp de sarcină.
gestiune administrare.
get-begét neâoş, pământean.
gevreă batistă cusută cu fir.
gheăbâ cocoaşă; mantă, chébe.
ghébe ciuperci comestibile.
'ghelci ghigorţ (peşte).
ghelir câştig întâmplător, chilipir.
ghemlş pitic (in bazine).
gheorghiţe (Bănat) mărgăritărăle.
ghep, ghipcân cal de poştă.
gherân mâner cleşte de dogar.
gherdăn, ghiordăn salbă.
gheretă căsulie p. sentinelă.
ghi
gherghir cămară. [trai.
gheridon masă cu 1 picior cen-
ghérlâ (pop.) t6mniţă.
gherlăn şobolan.
ghermesât fel de altar.
ghéroc redingotă.
ghétre tuzluci. (în Italia).
ghétto od. cartier menit evreimii
ghevendiică femee vicleană.
ghtvént, ghivlnt încolăcitură dè
ghiaăr necredincios. [şurub.
ghibăcl a drege.
ghiberésc soi de cireşe mari.
ghibirdic pitic; neastâmpărat;
ghibirdisl a şterpeli.
ghidi ! arată ameninţare.
ghidon fanion; cârmuitoare; ie­
şitură la ţevea armei p. ţel.
ghidăş poznaş; ghiduşle/toznă.
ghiftul mo. a îndopă.
ghigilic scufie, căciuliţă.
ghigorţ fel de peşte, cosac.
ghigosl a Înfundă, a înghesui.
ghijoagă gloabă.
ghilă {bilă) scândură, trunchi.
ghilbâş mu. cartaboş.
ghilemèle semne de citaţie: „ —“
ghill (bili) mo. a înălbi; bilitoare
loc de înălbit pânză;
ghilosl (bilosi) a se albi.
ghilotina i. p. descăpăţinare.
ghimber imbir, zărzăţeă.
ghimle barcă.
ghim irlie bordei, hrubă.
ghin cazmă.
ghindură glandă (la gât).
ghint scöbire încolăcită în ţeava
armei de foc p. a bate de­
parte ; ghintuit cu ghint, f i g .
ghinţ mo. calapod. [leneş.
 ghí
ghinţură fierea pământului.
ghioăgă măciucă.
ghioalcă mo. leorcă.
ghiobèc zăbnn, hăină de earnă.
gh ioci car ce se poate scurtă.
ghiojgkioâre mo. od. pe faţă.
g h iol lac; adâncime.
ghiordie od. fel de scurteică.
ghiordùm od. joc cu 24 de cărţi.
ghiorlân mo. mojic, prost.
ghircd fel de grâu.
ghirlândă şir s. lanţ de fiori.
ghişeu ferestruie, [plăcintă.
gfuţimân, ghismăn mo. fel de
ghiudèn fel de cârnat. [păcăli.
ghiuduneă : a trage o g h ; a
gh iu j mo. moş. [păcăli.
ghiul, gu l ghem, jurubiţă
ghiuleă glonţ de tun, bombă.
ghiunie colţar.
ghiurghiullu roşu deschis ; g hi-
viziu roşu închis.
ghivèei vas de flori ; mâncare de
zarzavat; fig . amestecătură.
gh izd colac de fântână.
ghizdav mo. graţios, elegant.
ghizlûc fel de pieptar.
gia - v. gea-.
g ig mo., vig a., val de pânză.
gigantom am e (mit.) luptă de zei
cu uriaşi.
g ig ă t mo. voios, chiefos.
gim bír testeméi, tulpan, [stica.
gim năst care profesează gimna-
gin duh necurat (la turci).
g in vergea de răscolit peştele
'de sub mal.
gintcéu od. odăile p. femei.
ginecologie tratat al fiziologiei
femeii.
108 gla
I
gio- V. JO-.
g iol nr de arşice puse la jo c ;
a da p u i de g ., a gioii, a luă
toate ârşicele ; fig . a fură.
giolâr care dă pui de giol.
gionătd gambă.
g ir semnătura cambiei în dos;
a da g . a girà, a garantă.
girandóld sfeşnic cu braţe stând ;
cercel de diamante.
giu- v. /« .
giubeă haină blănită p. ţărani ;
od. haină largă; giubeliu od.
boer cu giubeă, om napoiat.
giulgiul a acoperi (cu giulgi,
văl ş. a.)
giumbăş, gium buşil haz ; hazliu.
giurglnă danţ grotesc turc; a
juca g . p e cineva, ca pe urs ;
a juca gherghina, cănd e bel-
giurgiuveă ramă. [şug în ţară.
giurumeà v. gtremea.
giuvaér, giuvéld odor, neste­
mate ; giuvaericăle podoabe
de scumpeturi ; giuvaergiu ar-
givom iţă viforniţă. [gintar.
glaciâl de gheaţă; rece.
gladiatór od. luptător cu spada
în amfiteatru.
glădiş verigar, fel de arţar.
g la f caneliiră.
glagolitic vechi alfabet slav.
glăndă ghindură, gâlcă, boltă.
glândulă glandă nucă.
gldstră ghiveci (de flori).
 gle
glébae adstrictus od. clăcaş legat
de glie: n’avea drept d’a se
strămută pe altă moşie. Le­
garea de glebă încetează în
1848. [sime.
glicerina lichid scos din gră-
gliptică artă d’a gravă în pea-
tră preţioasă.
gliptotică colecţie de pietri gra­
vate; muzeu de sculptură.
glodâş celce la o c n e aşează
sarea în căruţe.
glodï a strânge, a apăsă.
glom otóc bulgăre.
glorie mărire, slavă ; vâlvă, fală.
glóriáid fală goală.
glosă tâlcuire; cuvânt rar; poe­
zie ale cărei versuri din prima
strofă figurează pe rând în
versul final delà alte strofe.
glosar vocabular de vorbe vechi ;
glosator tâlcuitor.
glóta deschizătura gâtianului.
glucoză zahăr din amidon.
glutén mat. rămasă după înlă­
turarea amidonului din făină
de cereale. [feldspat.
gneiss rocă de cuarţ, mică şi
gnom spiriduş, duh păzitor de
comori îngropate.
gnomic cuprinzător de sentenţe.
gnostici od. eretici cari râvneau
să cunoască toate tainele na­
turii şi ale divinităţii.
goârdină fel de struguri.
goddc mo. grăsun, purcel.
gbdină soi de dovleac, [tarte.
goele'td corăbioară cu două ca-
gog, gogUţ prost, gogoman.
109 gra
gogâlţ ! sunet produs de înghi-
gogeămite f. mare, enorm. [ţire.
gogi a desghiocă; a tânji.
gogledză scornitură. [umflat.
gogân bob de diamant; gogonat
gogoned mic ardei.
gogoşdr vânzător de gogoşi s.
pâncove; mincinos.
goigoged(mite) colosal, [cat»).
goi, goim nejidov (»păgân spur-
golddn fel de prun; golddnd
prună mare. [în uscat.
g o lf parte de mare ce se afundă
Oolgbta v. Calvar. [şelâ.
gologănî a curăţi de bani ; a în-
gondolă luntre veneţiană; gon-
gorână poliţă. [dotier vâslaş.
gorgan movilă; deal păduros.
gorgolici mo. rotunjor.
gorgozdn stâlp la prispa casei.
goril maimuţă (cea mai mare
între toate).
góspod domnesc; oficial.
gospoddr gazdă, econom ; od.
domnitor.
gospodărie economia casei, me­
naj ; administraţie ; gospodină
casnică. [care o strângeâ.
goştină od. dare pe oi ; goştinâr
gbtcă găinuşă.
gbtic a goţilor; medieval.
gbvie mu. petrecere la ţară.
grad treaptă în ierarhie; parte
din întreg.
gradă a împărţi în grade ; a
spori treptat; a da grad.
gradăţie spor s. scădere trep­
tată; figură de stil.
grădişte deal, terasă.
 gra no
gra fie fel de scriere; g rá f ic de
scriere s. tipar.
g ra fit carbon pur.
grafométru i. de arpentâj.
gram unitate de greutate.
grăm ătic od. logofăt, scriitor;
secretar. [limbii.
grăm ătici carte cu r e g ü l e l e
grămăticie od. birou de secretar
domnesc.
graminée familie de monocotile-
doane păioase, b. o. cerealele,
gram ofon fonograf reproducând
prin discurisunetele. [iadului».
gran iţă bombă de mână, «para
gránát peatră scumpă; plantă.
grand demnitar spaniol, gran­
deţă demnitatea sa.
grandoâre măreţie; grandios
arătos; grandomân fanfaron.
granit rocă f. tare ; fi g . tărie.
granivôr ce se nutreşte cu se-
granulós grăunţos. [minţe.
grapşinâ a (se) căţărâ.
graţie har; gingăşie ; milă ; ier­
tare; graţios plin de graţii.
gratifică a da favoare s. dar.
gratificâţie mulţămire in bani ;
gratitudine recunoştinţă.
gratuitate neplată.
grav greu; însemnat; primej­
dios; accent g . ( i ).
g ra vi a scrijeli; fig . a întipări.
gravită a tinde spre.
gravităte greutate; seriositate;
primejdie. [purile.
gravităţie putere ce atrage cor-
gravôr măestru care gravează.
gravâră lucru gravat; artă de
gravor. [şi cai; spate.
grebăn parte a spinării de vite
gm
grebănâr cureà delà ham ce
trece peste grébân.
grebdnós cal slăbit.
gribleş sucit, încovoiat.
grecoiéi greculeţ. [din cot.
g ref od. măsură de lungime, Vi»
g rifă arhivă de tribunal, regi­
stratură ; grefiér slujbaş acolo.
greghetin fel de plantă în lo­
curi umede.
grenadînă mătasă cu modéluri
pe fond transparent, [frunte.
grenadir od. ostaş in reg. ■de
grésie peatră de nisip ; ascuţi­
toare de coasă.
grevă a îngreuiâ cu sarcini.
g rêvi încetare de lucru.
g 'ilâ j împletitură de sârmă.
grim ăsă strâmbătură; mutre.
grind deluşor.
gripă catar nas'o-bronhic.
gripcă custură, i. de dogar.
griv vărgat ; grivă căţeâ ;
grivei pestriţ; nume de câne.
grivnă od. monetă rusă = 10
copeici.
grodinăp stofă de mătasă.
grâhotă morman de pietri.
grohotiş sfărmături de stânci-
gromôvnic carte pop. prezică­
toare după vreme.
grop săculeţ cu bani. [argint.
groş, groşlţă od. monete de
grosomăn grosolan, necioplit.
grâsso modo pe de-a întregul.
grâtă peştere.
grotèsc ridicol, extravagant.
grozăm ă drob (plantă).
grui movilă; vârf; cocor.
grumâ/èr armură de gât.
 gm
gm m ăzăre a. boală de gât, şo-
gm nz bulgăre, drob. [pârlâiţă.
grup ceată, pâlc; număr oare­
care ; gm pà a strânge în loc.
guâno Îngrăşământ din gunoi
de paseri marine.
guard soldat păzitor.
gúbav râios; slab.
gudron cătran, smoală, păcură,
dohot; gudronâ a smoli.
gugulea drăguţ.
gugusciăc(ă) porumbel sălbatic.
gui-negui vrând nevrând.
gùjbd a. gânj.
guleâi mo. chef, petrecanie.
giü erátfig. botos; pop. poliţist.
gulie caralâbă, nap turcesc.
gumós cleios, din care iese gumă.
gurăn şalău.
gurăr parte din răsboi unde se
prinde urzeala; boală de gură.
gurgui sfârc, vârf ; gurguiăt ţu­
guiat, vârfurit; g u rg u ß a se
gurlăi gurgui la ulcior, [cocotă.
Gustăr, pop. luna lui August.
gă şterşopârlă; şopârlâiţă; omu-
şor; gâtlej.
giită a. dambla; podagrâ.
guta-perca gumă răşinoasă.
gutunăr mo. guturai.
guturăl rostit din gât. [eală.
guvernământ cârmuire, frânu-
guvernănt cârmuitor.
guvernântă crescătoare de copii.
guvernór educator.
guvidle fel de peşte mărunt.
guzgăn şobolan, chiţcan; ji g .
gúziu mo. cârtiţă. (sgârcit.
111 hal
giizlă, gâzlă vioară cu o coardă
pusă în vibrare cu arcuşul
gudalo (la sârbi).
gvârdie od. gardă.
H
habâci haină de aba.
habér habár, grijă, păs.
hăblăl a flecări.
habotnic bigot ; fanatic.
hăbăc, s’a rupt h. in bucăţi.
hac leafă ; a-i veni de h. a se răf ui.
hăchiţe toane, nazuri, capriţii.
hăci, hici nici decum.
năciâg huceag, hăţiş, tufiş, leasă.
hăcul a tocă, a tăia mărunt.
hadân eunuc, scopit, fámén.
hădărăg part. scurtă la îmblăciu.
hădărău coteţ de peşti.
hagialâc călătorie la loc sfânt.
hagiu care a fost să se închine
la locuri sfinte.
hahalèra nărod. [găliţe la evrei.
hahăm rabin; tăetor de vite şi
haidamăc vagabond. [readă.
haidău bouar, păzitor de ci-
haihâi fluşturatic, chefliu.
hain rău, duşmănos; perfid.
haini a părăsi ; a năpăstui.
hainie rea credinţă, trădare.
hăitâr, hăităş gonaci, bătăiaş.
hàitèe unelte de plugărit.
haitic cârd (de câni), hâită nţică.
kăitoş cochet, trufaş.
hăitui a goni, a scociorî.
hajmaţâc, hâimă arpagic.
hălăciăgă tufiş; fig . sbârlit.
halâicd sclavă în serai.
hălălăie răcniri, sgomot.
 hal 112
halastâncă stambă, material de
bumbac. [tari m o. unelte.
halát haină de casă; lanţ; hală-
halcă v. gerid.
halcă bucată, parte.
haldán cânepă de toamnă.
haleă: boer h. în funcţie; paiă
în rang fără funcţie. [cate.
hălea-mâlea jo c de copii pe apu-
hăli mo. a prinde, a apucă.
hâlpav lacom. (realele).
hdlpi a se lăsă la pământ (ce-
halucindţie nălucire. . [capete.
hantáé pat -din reţea atârnat la
hantám bat turcească cu abur
hambăc tabla înmulţirii, [uscat.
hamut colan de hamuri.
hămzeă jgheab, lăptoc de moară.
hanămd damă nobilă turcă.
hangán fel de porumb moldo-
hangâr şopron. [vean.
hangér pumnal purtat de turci.
hănsă ligă comercială între oraşe
in evul mediu ; kanseăticm em -
hănţă zdreanţă. [bru al ei.
hanţăşcă mo. şireată, prefăcută.
hâos v. caos.
hap pilúla ; fi g . lucru supărător.
hăpăi a înghiţi.
hăpca: ia cu h. cu puterea.
hàpleat héplea nătărău.
hapsân lacom ; rău.
hăpt a. drept, tocmai : h. In cap
hâră boală de oi. [/-a izbit,
harabâ car de transport; hora-
bagîe cărăuşie.
harâci tribut (3000-^100,000 gal­
beni) pus de turci ţărilor ro-
harág par, stâlp. [mâne.
harăm afurisit, rău.
har
harămin hoţ de codru.
harâr, harăle, ţol; sac.
hărăţl a hărţui, a cihái.
hărăxi a scrijeli, a crestă.
hărbăr, kárbárét mâncăcios, Un­
gar, licău ; a hârbări a lingări.
harbuz pepene verde.; harbu-
zerie bostănărie.
hârcă zidul făcut în pământ până
la tălpile casei. [jeă.
hărchină mo. felie, scrijeă, stru-
hărdughie cocioabă; căzătură.
hărdughlt derăpănat, şubred.
harém apartament al femeilor
musulmane; femeile d’ acolo.
hârfă, hdtpă i. muzical cu
coarde, cinghie.
hârjoni a (se) sbegui, a glumi.
hărmălâe gălăgie, larmă.
karnaşamint fr. dichisul s. ta­
câmul calului.
hărniăi earba fearelor.
hârpie mit. 3 monştri înaripaţi
cu cap de femee şi corp de
vultur; fig . femee rea.
harşă pătură de şauă.
hărşi a (se) obişnui.
hărşie blană de miel.
hârşit crunt, nemilos.
hart lăture, margine.
hărţ, hârţ v. arţ.
hărtă înfăţişarea suprafeţei pă­
mântului s. a altui corp.
hartăn bucată ruptă; hărtănl,
hărtăpălî, a sfâşia ; hârtapârta
hărţâş luptător. [sfăşiat-
hărţoăge hârtii (în ironie).
hanoi mo. a cârmi.
hărtâp, hârtoâpă vale între dea­
luri; greutate.
 har
7
hărvă vie la şes.
hârzob coşniţă, corfă; coborât
cu h. din cer părtinit, [mic.
hârzobât găurit ; fig . om de ni-
hasă percal. [jupuită.
hăşcd scorbură; piele de vită
haşiş canabină, băutură ameţi­
toare din frunze de cânepă
indiană. [măsar.
hat prat, livadă; cărare; ar-
hăt tare, foarte : hăt departe,
hataiâ stofă de matasă.
hatâr favoare; plăcere, poftă.
hăţăş cal de ham ; potecă.
hatişerif poruncă dată de sultan ;
hatihumaium cu apostilul său
(<a se urmă Întocmai»)
hatmân căpitan; od. ispravnic
peste oştirea Moldovei.
hătmănie rang de hatman ; mi­
nister de răsboi. [matice.
haţmaţăchi plantă cu foi aro-
hătru $irét, şmăcher.
hăţul a mână; fig . a conduce.
hău prăpâstie; caos; greutate;
cât e hăul niciodată.
hăugăş făgâş; direcţie.
havadiş noutate, veste.
havaét v. avaet.
havaiu vânat, azuriu.
havaleă sarcină, corvoadă.
haván piuliţă ; i. de tăiat tutun.
hăvră sinagogă.
havuz bazin; fântână săritoare.
hazárd noroc; întâmplare; pri­
mejdie; hazardâ a riscă.
házmán berbece s. ţap jugănit.
haznă vistierie ; haznadár vi-
stiernic. [cârjă de arhiereu.
hazrăn od. semn al boeriei ;
113 hid
hectâr (ha) măsură de suprafaţă
hècto- de o sută. [ = 100 ari.
hegiră èrâ mohám. (622 d. H.)
hèiuri unelte, acaréte.
hei ţipar, fusar, vârlan.
helbèt slavă Domnului!
hélge nevăstuică albă, ermelin.
hemoptizie scuipare de sânge.
hep! strigăt de goană vânătoa-
rească, s. de batjocură pentru
herb marcă, stemă. [evrei.
herculeán de uriaş.
heres'eu ferestrău. [herghelie.
hergheligiu, herghel'eţ păzitor de
hèrnie vătâmătură, surpătură.
hertzien-, undele hertziene, unde
electrice descoperite de Hertz.
hexametru vers de 6 picioare
s. măsuri. [portocalie.
hiacint zambilă; peatră preţioasă
hiat întâlnire de 2 vocale între
2 vorbe, cacofonie.
hibrid ieşit din încrucişarea a
duor specii; vorbă formată
din elemente a 2 limbi: mon-
-oclu\ hibridlsm însuşire de
hici nici decum. [hibrid.
hidâlgo nobil spaniol.
hidră : delà Lerna, şarpe cu 7
capete; fig . năpastă, [metalic.
hidrát combinare din apă şi acid
hidratât combinat cu apă.
hidrăulică ştiinţă d. forţa apelor.
hidrocarbură hidrogencarbonat.
hidrodinâmică ştiinţă despre miş­
carea fluidelor. [piu gazos.
hidrogén cel mai uşor corp sim-
hidrografle parte a geografiei
despre ape.
hidromèl mied, mid, met.
8
 hid 11 4
hidropizle boala de apă.
kidrostàticd stadiu despre echi­
librai lichidelor, [rată rece.
hidroterapie cură cu apă natu-
hierâtic ce se ţine de preoţi.
hierarhie rândueală şi subordi-
nare în tagmă. [pop.
hierèu preot; protoiereu, proto-
hierodiâcon monah hirot. diacon.
hierofănt preot mai mare peste
ceremoniile din Eleùsis; mare
pontif, [teni; fig . de necitit.
hieroglifă od. semn scris de egip-
hieroglific de ieroglife ; alegoric.
higi pădurice.
m im ică gaibinéle.
hímen nuntă, căsătorie.
himeră mit. bălaur cu trup de
leu şi de capră şi coadă de
şarpe; gând nerealizabil.
himèric născocit, utopic.
hindichi mo. şanţ.
hioălă prăpastie.
kiper- peste: v. iper-.
hipic de cai.
hipocamp peşte : căluşel de mare.
hipodrom loc de cnrse; şcoală
de călărit
hipopotam cal de Nil. [percă.
hftjrlbă mânătarcă, fel de ciu-
kititisi, hereüsta felicită ; a cinsti.
hirotècâ mănuşa episcopească.
hirotesi a primi binecuvântare
delà arhièren pentru treptele
laterale ale preoţiei; (arbidia-
connl şi protopresbi terni nu
se mai hirotonesc, ci se hi-
rotesesc) ;
hon
hirotoni a învesti cu darul preo- j
ţese, a sfinţi pe cei ce se îna- *1
intează la treptele cardinale }
ale preoţiei: de diacon, de
presbiter şi de episeop prin ;
rostirea rugăciunilor şi pune­
rea mânilOr arhiereşti, [gon.
hirtă, firtă mo. a 4 parte de po-
histologie parte din anatomie
despre ţesături.
histrtbh actor bufon la romani. ‘
hlamidă mantă; măntie regală.
hleab Învechit; căzătură.
hlei pământ argilos.
hlibă pâne ordinară.
hlijl, hlizi a rânji; a se sgâi.
hlîză petec de pământ.
hloăbă v. hulubă,
hluj, hlajèr, hiúján cocean.
hoăncă, hoăscă, hoănghini babă.
hohrţă car dărăpănat. [ioară.
hdbot văl, zăvon, făchiol, pă-
hôge preot turc.
hójma într’una, mereu.
hojmalău hălău, caiendroi.
Hdlburd: satul lui t i . s. Târgul
lui Cremene unde faci ce vrei.
holèrci liurcă, băutură slabă-
holoângăr a. băeş care străbate
în ascuns ştioalnele furând aur.
holşti a holbă, a blejd:.
homMtbc folom oc, grămadă.
homeopăt medic care tratează
boalele cn leacuri în cantităţi .
disparente. 1
hom eric: râs h. sgomotos, mare. \
homunculus «omuleţ»: în eval j
mediu se credeă că alchimişti'^
p ot fabrică mici fiinţe vii.
hondrbe fustă. i
 hon
hondroni a bolborosi.
honipsl a suferi, a suportă.
hopciocbi ajuns ciocoi.
hor cor.
hbrdă gloată. [peşti vii.
horèf coş de răchită p. a păstra
horhăi a orbecăi.
korhold & se chiti; korholină
fetnee groasă s. deşfrânată.
horodincă danţ ţărănesc.
horbi ciocănitoare.
hortensie plantă decorativă.
horticultor grădinar ; horticultura
grădinărie.
horţlş chioriş, curmeziş.
horţbg car stricat.
hbrum-hărum de tot felul.
hoşcotină babă. [romftni.
hospodăr od. titlu p. principi
(h)ostie pâne-azimă cu care se
serbează in bis. lat. sacrificiul
liturgic; v. agneţ.
hoştină rămăşiţă din faguri.
hotăcăl a şchiopăta.
hotăne labe. [dant, locotenent.
hotnóg od. sutaş ; od. a. coman-
hozăte a. bagaj, unelte.
hram biserica si patronul ei;
aniversarea lui. [vor.
hram(d), hream învelitoare, co-
hrănăci mâncăcios (despre vite).
hrăpă mo. râpă. [a cosi cu hr.
hreâpcd cârlig p. coasă; hrepcui
hrentul, hrenţul a strică, a obosi.
hrib burete de mâncat.
hrinci bucată de mămăligă.
hrisov, ispisbc, dric, zapis od.
a c t cu pecete domnească;
hrisovolit privilegiat cu hr.
hristoitie od. moralitate.
115 huş
hrônic cronică. [crife.
hronogrăf cronică şi scrieri apo-
huc rămăşiţă, gunoi, fărimă.
huci. huceăg, hugeăc crâng, desiş.
hudiţă ulicioară; Înfundătură.
huduldţ, huluddţ ţeavă la su­
v eică ; cui là car.
hăeş aiurit, buiguit.
huiăm grămadă.
huligán om gros şi mare, găli­
gan; bătăuş; huliganism săl-
bătăcie.
hultenoălă earba erételui. [calul.
hulâba lemn de care se înhamă
hâmd pământ din descompu­
nerea rămăşiţelor vegetale ;
pop. lut.
humărie groapă de lut ; humăros
argilos; humui a lipi cu lut.
humuélnic păzitor (la ham­
bare ş. a.) [mare tolcér.
hânie vadră cu ţâţă ’n fund,
hupi (huchi), hulpl a flămânzi;
a nu se coace, a secă. [bagaj.
hurdubéle, hodrobêle vechituri,
hurduzau frânghie, funie; brod.
hurdâz-burdăz scuturând sgb-
motos.
hurie fecioară in rai făgăduită
de coran credincioşilor săi.
hurlul a râjni.
hurlăp prună corcită.
hurmuz mărgea de sticlă ; arbust.
hărta (cu) ridicata, (măcinată.
humeălă urlueală, făină gros
hiisdş, hăsoş od. sfanţ; monetă
de 20 creţari.
husml, huzml a (se) trudi.
hust: de h. de tot.
hăşte drojdii delà borş.
8*
 huş
huştiulăc! bâldâbâc! sgomotnl
câderii în apă.
hătă scrânciob.
huţăni, huţâlilocnitori din munţii
Bucovinei (vorbesc ruteneşte,
dar se deosebesc de ruteni
ca obiceiuri şi port), (brânci.
hutapl a mânca lacom ; a îm-
huţupi a se Opinti ; huţupină fe-
mee trupeşă. [nit din dări.
huzmêt slujbă; od. dar; od. ve-
huzăr tihnă ; huzuri a trăi pe
Îndelete.
I iconoclăst care osândeă cultul
i od. şi.
iabaşâ cleşte p. bot de cal nă­
răvaş; a pune i. a înfrânà, a
purta de nas. [caua a rugă.
iacă guler de haină; a rupe ia-
iâdeş osurel in formă de furcă
la piept de găină; rămăşag.
iahnie mâncare de legume şi
iaht (iot) vaporaş de lux. [carne.
iălaviţă vacă grasă; bir.
iarnă risipă, jaf.
iamăc od. ajutor.
iamb picior de vers ; « —. [crunt.
ianicir od. pedestraş turc ; fig .
iasăc od. poruncă de oprire ;
iasacciu od. poliţist turc.
iâsmd stafie, monstru ; pocitură.
iaşmâc văl de acoperit faţa la
turcoaice.
iâsp(is) peatră preţioasă.
iatăc dormitor; od. pat.
ib. — ibidem, tot acolo.
ibâncă ţol pus sub şauă.
116 ide
ibis pasere băltăreaţă od. sfântă
la egipteni.
ibric vas ; ceaşcă ; ibrictăr od.
slujbaş care da lui Vodă ibri­
cul de spălat.
ibrişin fir de mătasă răsucită;
a trage un i. a dojeni, a bat-
ich- v. ih-, [jocori.
ichi arşic plumbuit; cusur.
ichilic od. măsură de 50 dra­
muri; monetă turcă.
iciofg)lăn od. paj, copil de casă.
ici-ciohoddr od. îngrijitor de în­
călţăminte la Vodă.
icni a râgăi; a sughiţă; a geme.
icoanelor (sec. 8 ); iconolâtru
care li se închină.
iconografie ştiinţă despre ope­
rele de arte plastice.
kosár od. monetă de argint.
icră pulpă; fluerul piciorului.
icreână femélâ de morun.
ide a 15 zi în Martie, Mai, Iulie,
Oct., şi a 13. în celelalte luni,
la romani.
ideal ce există în idee; desă­
vârşire ; idealiză a înălţa la i.
idealism doctrină ce neagă rea­
litatea individuală şi admite
numai ideea ; idealist adept s.
însuflejit de idealism.
idealităte stare de ideal.
idée cunoaşterea unui lucru ;
gândire; părere; plan; tn-
idem tot aşa. [chipnire.
idintic tot una; identifică a face
i., a potrivi. [ştere.
identităte potriveală ; recunoa-
\:
ide
ideografie înfăţişare de idei prin
semnul obiectului.
' ideologie ştiinţă despre i d e i ;
ideolog care se ocupă cu ea ;
visător. [penească.
f idilă poezie pastorală s. câm-.
idiomă grai; idiomâtic privitor
la idiomă. [ţiune înăscută.
; idiosincrasie temperament ; reac-
! idiot infirm ; tâmpit; idioţie tâm-
\ pénie.
ţ idiotism particularitate a limbii.
L idiţă şarpe.
i idol chip cioplit ; fig . slăvit ;
l idolâtra care i se închină;
r idolatră a se închină la idoli;
; a iubi nebuneşte; idolatrie
cult de idoli.
idro- v. hidro-. [decă.
i. e., id est care va să zică, a-
(i)edéc cal de paradă ; obiect de
preţ; a trage la ie. a trage
după sine.
{ i)edecliu od. slujitor la curte.
: iile zine rău făcătoare, [vânat.
iepurăr vultur de stânci ; câne de
; iepurâş muşchi delà spinare.
ierărh arhipăstor, arhiereu ; ierar­
hie rânduială de grade s. ran­
guri. [megâtoare.
ierbâr 1. parte din stomac la ru-
r ierbărit od. dare de păşunat ;
păşune. [mia; tânguire.
ieremiădă plângerea lui Iere-
: iero- v. hiero-.
. ierăgă canal, iaz.
ierăncă alunar, găinuşă.
: iizer lac de munte ; iezărl a dis-
> păreă, a se pierde.
117 ilo
iezuit călugăr din ordin fondat
de Loyola; fig . făţarnic; iezu-
itism morală iezuitică.
ififliu lefter, gol la pungă.
ifos od. demnitate ; fumuri, aer.
ighemón od. stăpân, D o m n ;
ighemonicôn demnitate, decor ;
ighemonicbs de neam mare.
igiind învăţătură despre felul
d’a ne păstră sănătatea; igie-
nist m e d i c care se ocupă
igniu ca focul, de foc. [de ea.
, ignobil fr. scârbos, josnic;
ignominie fr. infamie, necinste.
ignoră a nu şti ; a nu băgă în
seamă.
ignorănt neştiutor; ignorănţă;
neştiinţă; ignorât neluat în
igrasie reveneală. [seamă.
igrasios umed (zidul)
igrometru aparat ce arată ume-
igămen stareţ. [zeala din aer.
igurţeălă lapte covăsit.
ihneă v. iahnie.
ihtiofkg ce se nutreşte cu peşti.
ihtiologie parte a zoologiei de-
ihtiosăur fosil uriaş, [spre peşti.
lie (rar) foaie la vite ; măruntae ;
şold; coapsă; chişiţă.
ilăc, ilâci cu coarne scurte.
ilarităte râs, veselie ; ilariănt ce
lier od. pojar. [provoacă râs.
ilic benişel, pieptar, mintean.
ilichle od. vârstă.
ilicit oprit; necinstit.
ilimităt nemărginit.
iliş od. fel de dare.
ilizibil, ilegibil neciteţ.
ilogic nelogic; nefiresc.
ilôt sclav spartan ; fig . pária.
 Ho 118
ilotism stare ţicâloasi, d ţ iiot.
ilustră a se decisèbi; a lămuri ;
a îm podobi; ilustru strălucit;
ilustrlsim prea ilustru.
iluzie închipuire, visare.
ilusdriu amăgitor; zadarnic.
Imă ă (se) m u r d ă r i (Bănat);
imală noroi; intés mânjit.
imaculăt neprihănit.
imagină a Închipui; a născoci;
imaginär închipuit.
imaginativ fr. cu închipuire vie.
im ăgine figură, chip, icoană.
imám preot turc.
imümeá căpătâi de ciubuc.
imanènt ce e în sine însuşi ; ima-
ninţă stare de imanent.
imbăcsi a îndesa, a ticsi.
imbărbură a unge la Sf. Bărbuţă
copiii cu miere pe obraz con­
tra vărsatului.
imbareadèr loc de îmbarcare.
imbecil gogoman, neghiob.
imbèrb care n’are încă barbă;
necopt la minte.
îmberdoslt, îmberezât copleşit.
îmbibă a se pătrunde de un li-
îm bir ghimber, [chid, a se muiă.
îmbodoli, îmbolaorl a înveli.
îmboură a înfiera cu bourul.
îmbrebenk a îm podobi cu picuri.
imbroglio taimeş-balmeş. (nului.
imbrohdr od. trimis al sulta- '
îmbutucît pus în butuci.
imemoriâl străvechi, uitat.
imèns necuprins, n e m ă s u r a t ;
imensitate nemărginire.
im idlc porţie de hrană, [stabili.
imigră a întră în ţară p. a se
iminèi opinci; od. pantofi.
împ
imihènt ameninţător. , [şifică.
imită a reproduce la fel; a fal­
ún» cântare de lăudă.
imnătbr lăudător. [ÂiŞcătoare.
imóbil nemişcat; bun, aVëré ne-
impaciént nerăbdător.
impăclit întunecat. _ [înfiripă.
impăhzl a întinde a înşirui; a
împărătăş limbnrnş, omuşor.
împăroşat împăenjenit.
imparţiăl nepărtinitor.
impas înfundătură.
impasibil nepăsător, rece.
împăsll a încâlci; a îndesă.
împăună a (se) împopoţonă, a
(se) prea înţoli.
impecabil fără greş; perfect.
impedimènt piedecă.
împeliţăt întrupat ; îndrăcit ; drac.
impenetrabil de nepătruns.
imperativ poruncitor.
imperceptibil de nevăzut, f. mic.
im perfeă nedesăvârşit ; abea tre-
imperiăl împărătesc. eut.
imperialism stare întemeiată pe
armată cu scop de întindere
şi stăpânire.
imperiós măreţ, trufaş; la care
nu te poţi împotrivi.
impèriu împărăţie, [trunde apa.
impermeăbil prin care nu pă-
impermeabilitâte n e p u t i n ţ ă de
străbatere. ' [s. de interes.
impersonăl lipsit de personalitate
imperturbabil de neturburat.
impestă a molipsi. [aprig.
impetuos furtunos, năvalnic,
impetuosităte iuţeală, foc.
împietă fr. (asupra), a încălca,
a se întinde în lucrul altuia.
 împ
împilà a asupri, a impovorà.
implacàbil de nepotolit.
împlătoşăt acoperit.
implică a amestecă; a vâră.
implicit cuprins în.
imploră a rugă stăruitor.
împoncişă a îndreptă împotrivă ;
a împotrivi.
imponderăbil de necântărit b. o.
fiaidul electric, lumina ş. a.
imponderabilii înrâuriri ce nu se
pot măsură.
impopală a împoporă. [în ţară.
import intrare de product străin
importă a face import; mă im­
portă mă priveşte, îmi pasă.
importanţă însemnătate ; trecere.
importân supărător; importună
a supără, a plictisi.
împosesul mo. a luă în arendă.
im postor înşelător.
impotènt neputincios.
împovăeă a se tnrbură.
impozănt impunător, arătos.
impozit dare, contribuţie.
im practicăbilde neîndeplinit; de
neumblat.
imprecăţie blestem, afurisire.
împregnà a face să pătrundă ;
a fi plin de.
impresăriu care conduce între­
prinderi de teatru s. concert.
imprescriptibil ce nu se poate
pierde (un drept).
impresie înrâurire, întipărire ; im-
presionă a mişcă pe cineva ;
impresionist artist care încearcă
a redă impresiile naturii ne­
schimbate. [dere.
imprevisiúne fr. lipsă de preve-
11Q înb
I împrilostl a fermecă, a vrăji.
! imprimă a tipări; a încrusta; a
I da mai departe; imprimerie
tipogr. ; imprimât tipărit, tipă-
imprôpriu nepotrivit. [ritură.
improviză a race pe loc şi fără
pregătire un discurs ş. a.
imprndènt nechibzuit; impru-
denţă nesocotinţă.
îm pufăt cu puf.
împulpă a îndemnă.
impiils, impulsiitne ghies, în­
demn, imbold. [certare.
impunităte nepedepsire ; od. ne-
împupăză a împestriţă.
impur necurat; stricat.
impută a pune vină;
imputăbil de pus în socoteală;
imputăţie trecere în socoteală,
mustrare; scădere de sumă.
imunităte scutire de datorie ş. a. ;
imuniză a face rezistent.
imurlăc mantă cu glugă.
inacceptăbil ce nu se poate primi.
inaccesibil de care nu te poţi
inacţiune nelucrare. [apropiă.
inadmisibil ce nu se admite._
inulienăbil ce nu se poate în-
străină.
inamovibil ce nu poate fi scos
din funcţie s. mutat; inamo-
vibilitâte calitate de i.
inariiculă a introduce în.
inát mânie ură, alean.
inaugurà a începe, a deschide
solem n; inaugurât de inau­
gurare.
inaugurăţie ceremonie (de intro­
ducere într’o demnitate, ş. a )
înb- v. îmb-
 inc, 120
inc joc, toane. [dace.
încadra a pune cadră; a întro-
încdibărâ, închelbără a strânge,
a face rost. [inverşună.
încăină, încăini a se îndârji a se
încălă, încăll, a (se) ingrăşă.
încălâfâ a acoperi cu calâf.
incalijicăbil nemai pomenit.
incandescènt aprins; Însufleţit.
incapabil nedestoinic.
încăpuşătcu vlăstare, înmugurit;
incarceră a întemniţâ.
încârdoşâ a se întovărăşi.
incarna a întrupa.
incasa a primi bani. [vizion.
incâsso încasare de poliţe şi pro-
incazarmă a pune în cazarmă.
incendià a da fo c ; fig- a aţâţă.
incendiâr tăclunar; răsvrătitor.
incèndiu fo c ; fig . răsvrătire.
incert nesigur, îndoios. [rudiţi.
incèst amestecăcinne între în-
incestubs vinovat de incest.
inchinăt consacrat ; mănăstiri în­
chinate puse sub ocrotirea la-
[vrelor. [pâră.
inchiorcoşă a se făloşi ; a se su-
închirăt ghemuit, turtit.
inchiziţie oá. tribunal eclesiastic ;
cercetare arbitrară; inchizitôr
care o face; inchizitoriâl cu
străşnicie.
incident întâmplare neaşteptată.
incidenţă întâlnire a 2 suprafeţe.
incidentâl întâmplător; (fizică)
ce cade pe o suprafaţă, [greu.
încifrâ a complică, a face mai
încinchit (încimpit) stârcit.
încinde a se aprinde.
incintă sală. [calară.
inciză (gram.) propoziţie inter-
Inc
inciziune crestătură ; tăiere.
inciziv tăetor; fig . muşcător.
inclinăţie aplecare ; i. magnetică
unghi între magnet şi orizont.
indít od. a. (titlu) onorat, «lău­
dabil» (germ. Löblich),
incluziv cuprins în celelalte.
incoativ (verb) ce arată înce­
putul stării, b. o. adorm,
încocleţi a se încinge; a se porni.
incoercibil ce nu se poate com ­
primă s. opri. [lipsă de şir.
incoerént fără şir; incoerinţă
incógnito pe neştiut.
inauór spălăcit; fig. fără vlagă.
incombustibil ce nu arde.
incomensurabil de nemăsurat.
incomestibil de nemâncat.
incomparabil de neasătnănat.
incompatibil nepotrivit.
incompetént nechemat; incom­
petenţă lipsă de competenţă.
inconsciént lipsit de conştiinţă,
nesocotit, neştiutor.
incontestabil de netăgăduit.
inconveniènt neajuns, parte rea.
incorigibil ce nu se poate în-
incorporă a uni în corp. [dreptă.
incorporai fără trup.
in córpore cu toţii.
incoruptibil nemitarnic.
incot mo. sburdălnicie.
încotoşmănâ a se îmblăni, a se
îmbrăcă din grep.
incredăl hecrezător.
incrimina a învinăi de crimă.
încrbp apă călduţă; încropi a
încălzi; a orândui.
încroşnă a încărcă.
încruclşdtâr vas de mare iuţeală
în marina de răsboi.
 Inc 121
încruşit înroşit, însângerat.
inct a. acuzat.
incăb duh răufăcător.
încujbà a îndoi, a aplecă.
inculcă a întipări, a gravă.
inculpă a acuză. [pune.
incumbă a se cuveni; a se im-
incunăbule primele tipărituri mai
ales înainte de 1500. [trece.
incură a face s’alerge; a se în-
incursiăne năvălire; studiu.
incuşlui a linguşi.
îndăli a. a începe.
îndărăgănă a trăgănă.
indecént necuviincios, [minat.
indefinit fără hotar; nedeter-
îndegetâ a. a indică.
indemniză a despăgubi.
independint neatârnat, slobod.
indescifrăbil neciteţ
indestructibil de nedistrus.
indeterminism sistemă după care
voinţa nu e determinată spre
acţiune decât prin ea însăşi.
index indice, registru; degetul
indică a arătă. [arătător.
indiciu semn, notă, motiv de
bănueală.
indictiăne period de 15 ani.
indiferént nepăsător, rece.
indigén băştinaş ; indigenăt cali­
tate de ind., naturalizare.
indigést nemistuit; fig . greoi.
indigestiúne ciumurlure,acreală,
greutate de mistuire.
indignă a supără; a mânia.
indigó materie colorantă vege­
tală; luliachiu, civit. [limbău.
indiscrêt lipsit de discreţiune;
indisoăre insolâţie, soare-sec.
in*
indisolubil ce nu se poate topi
se desface. [cios.
indispensăbil neapărat trebuin-
indisponibil asupra căruia nu
se poate dispune, [plecare.
indispoziţie boală uşoară ; nea-
indispăne a se bolnăvi uşor;
fig . a supără, a irită.
individ fiinţă, ins. [sine.
individuăl a individului, pentru
individualităte însuşiri ce for­
mează individul.
individualiză a c o n s i d e r ă în
sine s. separat.
indiviz nedespărţit.
indivizie d’avălmăşie.
indoctrină a instrui; a informă.
indo-europeănd (familie) de p o ­
poare coborâtoare din ari şi
respândite din India până în
Europa : inzi, iráni, greci, ita ­
lici, celţi, germ ani şi slavi,
îndoldori a infoi, a îndesă.
indolént fără grijă, nepăsător.
indorsă a. a pune hotărâre pe
dosul unui act.
indosă a pane gir.
indrişaim muşcată.
inducţie metod d’a pleca delà
simplu la com pus; producere
de curent electric într’ un cir­
cuit sub influinţa unui magnet
s. curent.
indulgent îngăduitor; indulgănţă
îngăduinţă ; iertare.
industrie meserie ; muncă ce
contribue la transformarea
materiilor prime ; cavaler de i.
necinstit, pungaş.
inedit nepublicat încă.
 ine 122
iheficăce fără efect; ineficaciiàte
nefolosinţă. [inepţie prostie.
itiépt nedestoinic, n e g h i o b ;
iherént nedespărţit.
in iti neactiv, tiiinerător ;
inerţie lipsa de energie; însu­
şire à corpurilor d’a nu se
puteă mişcă de sine.
inevitdbil de neînlâtarat. [Cat
inexorâbil nemilos, neîndnple-
inexpugndbil ce nu poate fi cu­
prins cn navala.
in extéhso pe larg.
in extrémis în ultimele clipe.
infalibil sigur ; care nu se poate
înşelă. [mănt desonorâtor.
infám desonorat, mişel; infa-
infânte (în Spania) prinţ; in-
fâ n tă prinţesa.
infanterie pedestrime.
infanticid pruncucidere.
infantil de copii mici.
inféct scârbos; infectă a molipsi;
infecţie molima; infecţiăs lipi-
înfehă a tăia în felii. [cios.
infernâl de iad, drăcesc.
infestă a bântui, a pustii.
infeudă a da o moşie ca feud,
infidél necredincios, [a învesti.
infiitrâ a pişti, a strecoră.
infim cel mai de jos.
infinit fără început şi fără sfârşit.
infinităte nemărginire, necu­
prins. [de mare.
infinitezim âl infinit de mic s.
infinitiv mod de verb fără nr
şi fără persoană.
infirm neputincios; nevoiaş.
infirmă a lipsi de putere; a
declară nul.
ing
infirmerie botniţă ; infirmier bol-
nicér, grijit.or de bolnavi.
infirmităte neputinţă; boală în­
vechită.
inflam ăbtl ce se aprinde uşor.
inflnmâţie aprinsură, obrinteală.
inflâţie emisiune peste măsură
a hârtiei monetă.
inflexibil de neîncovoiat; fig .
neîndurător.
inflexiăne schimbarea cuvintelor
prin declinare şi conjugare;
abătere. [rilor pe cotor.
inflorescenţă felul grupării flo-
influenţă a înrâuri; influent cn
trecere,
in fólió foae făţuită în două.
inform fără formă; nelămurit.
informă a înştiinţa, a cercetă.
infrăcţie călcare de lege, de or­
din ş. a. ; e de 3 felu ri: con­
travenţie, delict, crimă.
infrnetuos fără folos.
înfulică a înghiţi lacom.
înfurcitără răscruce.
infuziăne opârirea unei subs. p.
a-i scoate sucul : inf. de ceai.
infuzórii animale microscopice
trăind în lichide. [seamă.
îngălă a negriji, a nu ţinea
ingeniös nâscocitor, iscusit.
ingeră a. a (se) mestecă, a în­
râuri.
înghiorţi a înghiţi cu sunet.
înglotl a strânge gloată.
ingrăt nerecunoscător; ce nu
resplăteşte.
ingredient tot ce alcătueşte un
medicament, o băutură ş. a.
îngurlul a (se) drăgosti.
 îng
îngurzl a încreţi; a se sbârci.
înhăită a (se) însoţi, [aparate.
inhalăţie inspirare cu ajutor de
înhăfzobăt înfundat.
irihumâ fr. a îngropa.
iniţă torţei.
inifid a introduce, a începe ;
iniţiâl în cepător ; iniţiâlă litera
începătoare ;
iniţiativă lucrare de îmboldire.
injectă a stropi în lăuntru; in­
jecţie lichid injectat, injectare;
injectôr şpriţ.
injărie ocară ; pagubă.
injust nedrept. [lire
in médias res în miez, fără o c o ­
rn naturàlibus gol
in nuce pe scurt.
inocént nevinovat.
in-odâvo foae făţuită în 8.
inoculă a altoi; a introduce.
inodor nemirositor.
inofensiv nevătămator.
inoportun neprielnic. [veşti).
inorog cal cn corn în frunte (p o-
inovâ a înoi.
in pártibus infidélium, i. p . £.,
în ţ i n u t de necredincioşi;
slujbaş fără slujbă.
in quărto făţuit în 4 file.
înregimentă a vâră în regiment ;
fig. a primi în partid.
IN R l inscripţie pusă de Pilat
pe cruce : Iesus Nazarenus
Rex Judaeorum.
înrolâ a recrută; a înscrie.
însăilâ a prinde cu împunsături
rare ; a începe ; a legă.
insalivăţie mestecarea branei
cu salivă.
123 ins
insalăbru nesănătos.
însămărăt întărniţat.
insdnitâte nebunie.
însăxăhăl încărcat.
inséct goangă, gâză.
insecticid ce omoară insecte.
insectivbr ce se nutreşte cu in­
secte. [auzit.
insensibil n e s i m ţ i t o r ; abea
inseră a pune în ; a publica.
inserţiăne publicare în gazete.
insidios viclean. [tăţi.
insigniu semn al unei demni-
insinuă a pătrunde pe nesim­
ţite; a se linguşi.
insipid fără gust; sec, fără duh.
insistă a stărui.
insolâţie soare-sec.
insolént obraznic. [deslegat.
insolubil de netopit ; fig. de ne-
insolvâbil neplatnic. [nicie,
insolvabilitâte faliment, neplăt-
insomnie nesomn, nedormire.
înşomoltăcl a înfăşură mult.
insondâbil de nepătruns.
in spe în viitor.
inspectă a controlà, a cercetă.
inspiră a trage aer în plumâni ;
a însufleţi; a deşteptă, [tocmi.
instală a înscăuna; a aşeză, a în-
instănţă for judecătoresc; pri­
cină, proces. [tan.
instantanéu într’ o clipă, siom en-
in statu quo în stare neschim-
instiga a aţâţă, a unelti, [bată.
instinct imbold, pornire, [numi.
institui a înfiinţă, a introduce ; a
instrui a învăţă p e; a povăţui;
a da de ştire.
 ins 124
instrumént unealtă, aparat; in­
strumentă a face contracte ş. a.
instrumentările întocmirea părţii
instrumentale în muzică,
înstrună a încorda, a înfrânâ ;
a intona. [pere.
insuficienţă neajuns ; nepricé-
insulàr locuitor în insulă, ostro-
vean. [duce.
însumâ a face suma ; a întro-
insuportâbll de nesuferit,
insurăcţie răsvrătire ; insurgént
răsculat.
intabulă a. a înscrie un drept
în cartea funduară.
intabulamént soclu, pripici.
intăct neatins, nebănuit.
intangibil de nepipăit. [gitor.
integrál întreg; M egránt între-
integritâte întregime; cinste ne­
ştirbită; intégru nemitarnic.
inteléct inteligenţă, minte.
intdectuâl mintal; cărturar.
intdigént isteţ, mintos; inteli-
gănţd putere pricepătoare.
inteligibil uşor de înţeles.
M emperânţă necumpătare.
intempérie schimbare în tempe-
' ratară. [pont.
intempestiv neprielnic, nu la
intendént îngrijitor. [tivă.
intendinţă autoritate administra-
intensităte grad de tărie.
M entii a porni, a face.
inténfie gând, pornire, scop.
intercală a adăogă, a vâră.
intercède a întreveni. [trecere.
interceptă a prinde; a opri în
interdicţie oprâlişte.
int
interègn între domnie, r e s t i m p
între 2 domni.
înterezăt încărcat.
interferenţă fenomen produs de
vibrarea luminii s. a sunetului.
interfoliă a pune pagini albe
între cele tipărite.
interim, ad i. provisór.
interimăt stare interimară.
interior intern, dinlăuntru.
interiuvă a cere interiúv s. în­
trevedere.
interjecţie vorbă ce arată strigăt.
interlocutôr convorbitor, [pect.
interlop de contrabandă; sus-
intermediăr pus Intre ; mijlocitor.
iniermèdiu mijlocire; intre acte.
intermitènt schimbător; cu în­
treruperi.
intemà a pune în internat ; a în­
chide într’un loc annmit.
internaţionâl comun naţiunilor.
internaţionâlă societate revolu­
ţionară comunistă (1881).
interogatoriu întrebări cătră acu­
zat puse de un magistrat.
interpelă a cere explicări.
interpolă a pune vorbe s. fraze
ce nu se ţin de textul original.
interprêt tălmaci. [între ziceri.
interpăncţie punere de semne
intersăcţie întretăiere.
interstiţiu spaţiu, interval.
înterţin berbece delà 3 ani în jos.
intervâl distanţă, depărtare.
interverti a schimbă şirul.
înţestât îndărătnic, îndârjit.
intestin lăuntric; maţ.
inţiglit, înţivlit piţigăiat.
Intim din lăuntru şi profund.
 int 125
intimă a predă; a chema la ju-
intimidà a ïnfricà. [decafâ.
intimitâte prietenie strânsă.
înţină a legă larg.
întiri mo. a pune pe fugă.
intoxică a otrăvi.
întrăct repaos între acte. [noi.
intra măros «între ziduri», între
intransigent neînduplecat.
intransitiv (verb) a cărui lucrare
nu trece asupra altuia.
intraurbăn înlăuntrul oraşului.
intravilăn a. ocol aparţinător
unei clădiri. [mărfuri.
intrepozit loc p. depunere de
intrigă uneltire ; încurcare.
intrigant făcător de intrigi, fă-
câş; intrigât îngrijorat, [real.
intrinslc ce e intern ; esenţial ;
întrolocă a aduna la un loc.
intrăs vârât, nepoftit.
intuiţie cunoaştere imediată;
presimţire ; intuitiv deadreptul.
inundă a revărsă, a potopi.
inutil nefolositor.
invada a năpădi.
invalidă a declară nul.
invariăbil nescbimbăcios.
invăzie năvălire.
invectivă ocară.
inventa a află, a născoci.
inventăr act de averea cuiva.
inventiv, invenţibs plăzmuitor,
invèrs întors, opus. [isteţ.
inversiăne s c h i m b a r e în con ­
strucţia frazei.
investigă a cercetă.
investitără punere în posesiunea
învinoşât beat. [unei demnităţi.
ipo
inviolabil ce nu trebue violat.
invocă a chemă în ajutor.
învbit plin, des; învoită a des­
chide (floarea), a desface.
involncru bractéele delà baza in­
florescenţei.
îm elăt acoperit cu zea.
ioachim vechi taler german.
iobăg clăcaş în A r d e a l , «ru­
mân» în Muntenia, «vecin»'
în M oldova: şerb.
iod corp simplu cenuşiu; iodo-
fórm cristale galbine mirosi­
toare antisèptice.
iorgăn cearşaf.
(i)ortomăn viteaz.
iotă a noua literă în alfabetul
g rec: i; fig. nimic. [lui L
iotacism întrebuinţare deasă a
iov răchită.
ipângeă mantă ; pătură pe şea.
iperbălă figura de exagerare ; li­
nie curbă. [organ.
ipertrofiemărirea volumului unui
iperzèl râvnă peste măsură.
ipistăt epistat, subcomisar.
ipnăză somn măestrit; ipnotism
fenomenele ce o alcătuesc.
ipochimln persoană.
ipocondrle boală nervoasă ce te
face trist şi ursuz.
ipocoristic familiar, desmierdă-
tor: b. o. N iţă, în loc de Ion.
ipocrit făţarnic ; ipocrizie făţărie.
ipodiăcon care ţine ordine şi cu­
răţenie în altar.
ipblips demnitate, vrednicie.
ipostază persoană distinctă.
ipotecă a zălogi.
 ipo - 126
ipotenuză Işturea cea mai lungă
a uniţi triunghi drept.
ipotètic îndoslnic; ipotiză pre­
supunere şi urmarea ei.
iprbei od. etc.
ip sos ghips măcinat şi ars.
iradeă od. ordin dat de sultan.
iradiâţie derăzare, e m i s i e de
raze luminoase.
irascibil iute la fire, rânzos.
irăt od. venituri din taxe.
iremediăbil fără leac.
irès érés, superstiţie.
iresolăt nehotărât, şovăitor.
irevocâbil ce nu se poate revocă.
iridéntd soc. politică p. liberare
prin revoluţie.
iridiu metal alb dur.
iriga a stropi câmpii. [jscţii.
irigdtor i. de irigat; i. de in-
iris parte colorată In Jurul pu-
irită a întărită, [pilei; stâujinel.
Irită grâu de vară. [îcosar.
irmilic od. monetă turcească,
irmiziu roşu închis. [icoşar.
ironie bătae de joc, zeflemea.
irosi a risipi, a împrăştiă.
irupţie năvălire.
işalâ ! bravo ! bun e Dumnezeu!
ischiuzdr îndemânatic ; ischiu-
, zarl&c şiretlic.
işcoddă pânditor; spion.
işdăt (Bănat) durere de «inimă».
isichie linişte.
islăm religie mohamedană.
işllc od. căciulă de Domn, de
boer, pe urmă de lăutar.
işlicăr fabricant de işlice ; boer.
isn â f breasla. ,
- izo
ison şemn care arată repetarea J
sunetului precedent notă pre- ■
isonar cântăreţ. [lungită.
isóp fel de mintă. [gşle. ;
isoscél (triunghi) cu 2 laturi e-
ispăşi a preţui paguba făcută de
vite în loc oprit.
ispisdc v. hrisov. [luntre. ,
ispol mo. vas de scos apă din
ispr&vnic od. prefect.
isprivniçèl subprefect, zapcin.
Istambul Constantinopot.
istericâle criză nervoasă.
istèrie nevroză cronică, [mări.
istm limbă de pământ între 2
istoriografie artă d’a înfăţişă tre-
istâv (de) cu desăvârşire, [cutul.
Istrăte pop. nătărău.
istriôn actor la romani; bufon.
itacism rostirea grecescului tta
în loc de éta: amin în loc
iţâri cioareci. [de amen.
iţi a, se ivi.
iţii ! eatăl (in joc de copii).
itinerâr de drum ; plan de că­
lătorie; însemnări de drum. i
iubit setos de iubire. [veşti.
iudaizâ a urmă obiceiuri jido-
iuft piele rusească; gol, lipsit.
iujdi a (se) frământa, a se lupta.
iUncăr od. cadet. [la paradă.
iurâc-bairăc steag alb domnesc
iurăş năvală; iuruşi a năvălii
iuţdri fel de ciuperci.
iuzbdşa od. căpitan peste 100 |
de fustaşi păzitori la curte.
iuzldc od moneţă turcă (100 i
ivória fildeş. [parale). |
izmeni a strică; a resfăţa. <1
izoldt separat; răznit. s
 izo
izolatór aparat care izolează.
izvâd model, mostră; cronică;
registru. [copia.
izvodi a născoci; a plănui; a
izvoditór autor, începător.
J jerbie mo. jurubiţă ; fig. fâşie.
jăbă boală de câni.
jac jaf ; jăcâş jăfuitor \jăcuî jăfui.
jăcmân mare jaf ; jăcmăni a jăfui.
jdcăţ a. executor, portărel.
ja d peatră scumpă verzue.
jă i mo. pădure mare pustie.
jalon ţăruş p. alinieri ; fig. semn
pregătitor; jalona a bate.
jambiéràI ghetră (Gamasche).
jăndră mo. zeamă de post.
jansenism teorie de Jansenius
(sec. 17) despre har şi pre-
janţ zer din caş. [destinare.
jâpcă silă; jdpcân tăciunar \jăp-
cănî a prăda.
jâpiţă restel la jug.
jărăgăi tăciune aprins.
já r că mo. palmă.
jărghiăţă jirebiuţă. [resc».
jargon grai particular, <păsă-
jărişfe loc unde a ars o pădure.
iărpăn mârţoagă.
jdrui a aţâţă, a zgândări; jă -
ruitôr cocioarbă.
jasp iaspis.
jav elină od. suliţă de aruncat.
jeg murdărie ; jegos cu jeg.
jelepâr negustor de vite.
jeléri (înainte de 1848) clăcaşi
în Ardeal şi Ungaria.
jemlúgd lostriţă, somn.
127 jo a
jenă a supără, a stânjeni : a (se)
sfii, a se stidi ; jénà strâmtoare,
sfiire; jenănt supărător.
jen ilie ţesătură catifelată.
jep boală de piele la câni.
jep i jneapăn.
jérbd chită, mâldăr.
jetón b u c a t ă de os s. metal,
marcă la joc s. de prezenţă.
jeţu l a zeţui, a culege (tip.)
jea fr varietate de lignit.
jgheab adăpătoare; drum în*re
dealuri ; scoc ; stâncă ; drob.
jicniţă, jitniţd grânar.
jicn ijá rjign ijér od. titlu de boe-
rie, magaziner de g r â u al
curţii domneşti.
jig a. vig, roată de postav s. de
pânză de 50—100 m. ; m o. jeg.
j 'gărăe râgăeală; arsură de sto-
m ac; boală de câni.
jigări a slăbi.
jig ă t vioi.
jig lă lopăţica jugului. [fierul.
jigneă loc unde fierarul bate
jigodie boală de câni ; f i g se­
cătură. [tut apa.
jilip a. stăvilar; canal de abă-
jilţ jeţ, fotoliu. [a stoarce.
jin tu i a stoarce caş de janţ; fig.
jip , ju p mănunchi de pae.
jip i a. jepi; tűiéi.
jir c pleş, (despre animale).
jirlău şiroi de apă. [despre porci.
I jirovină ingrăşare cu ghindă
I jitie întâmplare, poveste,
j jivin ă animal mărunt; insectă.
jn ăpăi a pălmui.
i joă g ă r fabrică de cherestea.
 joc
jochéa călăreţ de meserie p. cai
de cursă; fecior la trăsură.
joiănă horă; fel de viţă devie.
joim ari’ţă Joia mare ; nălucă ;
buhă ; fig . fată bătrână.
joim lr mercenar; om de nimic.
jőlne mo. scrofule.
jăncă corabie japoneză.
jonglér scamator; amăgitor.
joseân locuitor de Ţara de jos
josorâre înjosire, [a Moldovei.
j oviál vesel; jovialitate veselie.
jubilă a se veseli, a sărbători.
jubiléu s e r b a r e la împlinirea
unui nr de ani.
judecătăr de instrăcţie care cer­
cetează crime şi delicte ; j . de
pace p. pricini mai mici.
judéţ od. judecător, judecată.
judiciăr judecătoresc; judiciós
cu bună judecata.
jă fă , jă lfă , jblfă sămânţă de câ­
nepă ; mâncare de post. [oraş.
jugărit taxă pe cară ce intră în
jăglu mărăştină, trestiş.
jugulâr de gâtlej.
ju jă u ju gă u mic jug triunghiular
pus la gât de porc s. de câne.
jujăbă zizifă, fruct de jujub (p.
juncţie legare, unire. [tuşă).
jurăsic teren secundar ce for­
mează lanţul de munţi Jura.
juri juraţi ; juridic judecătoresc.
jurisconsûlt om de lege, legist.
jurisdicţie drept d’a judecă; te-
ritor asupra căruia se Întinde
acest drept.
jărispruddnţă ştiinţa dreptului ;
jurist care se ocupă de ea.
juriu curte cu juraţi; comitet de
juruinţă făgăduinţă, [judecata.
128 kyr
just drept ; nimerit ; justdţă drep­
tate, exactitate, [nevinovăţia.
justifică a îndreptăţi; a dovedi
justificâbil ce se poate justifică.
justificativ ce justifică.
justiţiăbil supus unei jurisdicţii.
ju stiţie bună dreptate; judecă-
juvaér obiect de podoabă, [torié.
juvăţ zingir, sgardă.
juvenil tineresc.
jăxtă traducere pusă lângă text.
juxtalineăr traducere şi text al-
juxtapăne a alătură, [temând.
K
— Cuvinte ce nu s e g ă s e s c
la K a s e căută la C —
K (chimie) Kálium, v. potasiu,
kantism învăţătură filozofică a
lui Kant, analiză a facultăţilor
sufleteşti şi marginile peste
care ele nu pot trece.
kedlv titlu p. viceregele din Egipt.
kefir băutură caucaziană din zer
şi săminţă de kefir.
kemangeă, kemăn od. vioară mai
mare cu 2 rânduri de corzi
suprapuse. [sură.
kilo 1000 de unităţi dintr’o mă-
kilogrâm = 1000 de grame.
kilométra = 1000 de metri.
kilowatt unitate practică de pu­
tere electrică ( = 10* watts).
krach catastrofă financiară.
kămis băutură alcoolică a no-
mezilor aziaţi din lapte de
capră şi drojdie.
kyrie eléison ! Doamne milueşte !
 L 129
L lampadăr suport cu lămpi.
L cifră romană = 50; / litru.
Iá od. a spăla.
labán, balabán, chefal (peşte).
labárum prapor, stindard.
labiál de s. delà buze.
labiát în formă de baze.
labirint od. zidire uriaşă ta greci ;
loc încâlcit; conduct în lăun-
trul urechii; fig. încurcătură.
labodre muncă ; laboratóriu local
pentru lucrări; laborios mun­
citor; greu.
lachirdă fel peşte de mare.
lacónic din Lacoma; scurt.
lăcovişte băltoacă.
lâcră ladă ; cosciug.
lactéii ca laptele ; cale lactée s. a
lui Troian. [mea laptelui.
ladom ètm i. p. a hotărâ desi-
lacănă gol ; lipsă, [lac s. în apă.
lacustru ce creşte pe margini de
ladîn se zice despre dialectele
la f palavră. [din Alpii retici.
lagivérde verde măsliniu.
lâgum mină; fig . izvor.
lagună baltă de mare.
laiciza a da caracter mirenesc.
lainic pribeag; vagabond.
lalanghită prăjitură uscată.
látná, lamelă foae de m e t a l ;
limbă de cuţit ş. a.
lămă mamifér ce samănă caprei.
lămbă legătura crucii carului cu
osia; lămbâr frânghie de îm-
pedecat. [mentdbil de plâns.
lamentá a boci, a se văită; la-
lat
lâmoşte durere de pântece.
lampadodróm od. alergător grec
la întrecere cu făclii.
lanceolát în forma ferului de
lance, lung eliptic.
landâu trăsură pe arcuri cu du­
blu coş ce se des- şi în- chide.
languros duios, galeş.
langustă rac de mare. [mite.
lansa fr. a face cunoscut; a tri-
la(n)tirnă felinar;
l. magică aparat optic care p ro­
iectează s. aruncă pe părete
s. pe pânză icoana figurilor
mici de pe lama de sticlă.
lanţită cuţitaş p. chirurgi.
lapidar: stil 1. concis, (ça săpat
în peatră). [podoabă.
lapis-lăzuli peatră albastră de
lăpoviţă ploae cu neauă.
lăpsus greşală.
lăptăş luptâci, plasă de pescuit.
lăptoc mo. scoc, jgheab.
Iar, lari zei apărători ai casei la
romani; cămin.
lard a. slănină, slănă, clisă.
laringegâtlej, [de curaj;josnicie.
laş fricos, mârşav; laşităte lipsă
lăscăeăţă oală cu 2 toarte.
lasciv desfrânat.
lăstic gumilastic.
lăstră stofă de mătasă.
lătâng nu prea lat. [bléhnitâ.
lătăreţ fel de scrumbie; lăteăţă
latint ascuns.
lăteş cu coarne în laturi.
laticlâvă haină tivită cu pur­
pură p. senatori romani.
' latitúndiu moşie largă.
9
 lat
latiníe limbă latină; latină culi-
nără 1. stricată folosită od. de
călugării apusului.
latinist cunoscător al limbii la­
tine ; latinizator.
latinitate origine şi însuşire la­
tină; fel d’a scrie latineşte.
latiniză a da cuvântului formă
latină,
latinomăn pătimaş al latinităţii.
latitudine întindere ; libertate.
lăţos păros. [fire rupte).
lătunoi răritură în pânză (după
lauddn medicament cu opiu.
laur dafin ; simbol de biruinţă.
laureat încor. cu lauri ; premiat.
laurtîşcă viţă sălbatică.
lăutoăre apă de spălat.
lâvă mat. vărsată de vu’ cani.
lavină nemète, vâjoi.
lăvră mare mănăstire.
lăvre şi palâvre secături.
lavrentină tămâiţă.
laxativ curăţitor (de stomac).
laz a loc deţelinat, runc; lăzul
a deţelină. [riilor.
lăzărtl colindă în Sâmbăta Fio-
lazarét spital improvizat.
lazaróne cerşitor neapolitan.
leăl cinstit, onest.
leăncă mo. bluză.
leâpşă jo c de copii. [simplu.
leat an; dată; (fam.) soldat
lebadeă, libadeă odin. anteriu ;
lécticâ scaun portativ, [mantauă.
lefegiu, lefeciu od. ostaş cu leafă.
left od. medalie de aur s. ar­
gint p. salbe. [bani.
lefter lipsit; lefteri a se goli de
130 let
leftériétrecere, credit [testament.
legăt, (legate) danie, dar prin
legatâr moştenitor. [său.
legăţie solie, ambasadă; palatul
legèndà veche povesti re spusă din
neam în neam; p o e z i e la
fel ; inscripţie ; explicare.
legendär din poveşti, fantastic.
leghe od. măsură = -i klm.
legiferă a legiui.
legionăr ostaş din legiune.
legislaţie, legiuire, ştiinţa legi­
lo r; legi.
legislatură adunare legiuitoare
In funcţiune; durata ei.
legist om al legii. [1., a justifica.
legitim legiuit; legitimă a face
legiune corp ae armată romană
de 3 —6 mii de ostaşi; trupă
de voluntari; ceată, [leneş.
lehăl a vorbi secături ; lehău sec,
lehămete sătul, plictisit.
lehămetesi a se scârbi.
UiţăI monetă de '/, leu.
léjnic plasă de pescuit
lenghi, a da L : a apucă ichiul
de capăt şi a lovi arşicul.
lent încet, rar.
lèntd cordon purtat peste umăr.
lentilă sticlă în formă de linte;
lenticulăr ca o 1.
ledtă, libtă ceată, grămadă.
lepăi a lipăi, a linge.
lepră boală cronică de piele.
lepşît lovit cu léuca, şuchiat. .
leşueălă sfârşeală ; desgust.
letargie amorţire; nepăsare ex-
Utcă unealtă de depănat, [tremă.
leţcăe od. ban de ‘ /2 pară.
letin(esc) latin ; catolic apusean.
 let
letopisél cronică.
leurdă ai de pădure.
levantin din Levant (Turcia,
Orecia, Egipt, Siria), [călăraş.
levènt, levint viteaz, voinic; od.
Leviatan bălaur pomenit în bi­
blie; fig. mare şi monstruos.
levitic cartea a 3-a a lui Moise
cu regule p. preoţi.
lexlcogrdf autor de dicţionar.
lexicologie cunoaşterea vorbelor
ca formă, înţeles şi origine.
lexicon dicţionar scurtat.
leziune rană; pagubă.
lez-maestăte a t e n t a t împotriva
maestăţii suveranului.
liână plantă căţărătoare.
libdrcă g â n d a c de bucătărie,
şvab; femee flecară.
libăţie stropi de băutură vărsaţi
p. un zeu ; duşcă.
libél fr. pamflet; a. condicuţă.
libelă a formulă (o cerere).
libelălă cobiliţă.
liberăl darnic; amic al libertăţii ;
profesii l-e neatârnătoare in­
telectuale (advocat etc.)
liberalism idei liberale.
liberalităte dărnicie; dar.
liber schimb comerţ fără vamă
între 2 ţări; llber-schimbist
partizan al lui.
libirt sclav roman liberat.
libret text, cuvintele unei com-
libretist autor de libret, [poziţii.
licenţa permisiune excepţională ;
desfrâu; grad universitar.
licenţiâ a trimite acasă.
licenţibs necuviincios.
licheă lingău.
131 lin
lichefià a topi, a apătoşă.
lichèn muşchi pe scoarţă de ar­
bori, pe ziduri; pecingine.
lichid curgător; sume lichide
bani gheaţă; licoăre mat. li­
chidă.
lichidă a limpezi (o avere ş. a.)
p. a-i arătă valoarea; a plăti
datoriile ; a desface (despre so-
licorin soi de sardéle. [cietăţi).
lictor s l u j b a ş care însoţeă pe
marii magistraţi r o m a n i şi
purtă făscele.
liftă, litfă eretic; venetic; crud.
ligă alianţă; societate. '
ligamént ţesătură ce leagă oase
s. măruntae.
ligni, lihni a leşină de foame.
lignit cărbune fosil.
Ittă, liliachiu de coloare violetă.
liliacèe plante ca liliacul, [pare.
limăn port de mare; fig• scă-
limbaj grai, limbă.
limbăriţă bubă pe limbă.
limfă lichid apos din vasele lim-
zătice ; limfătic, fig. ofilit.
limită a mărgini; limită hotar;
lim itrof mărginaş.
limoniu galben ca lămâia.
limuzină auto cupeu cu geamuri.
lin, linuri teasc de stors stru­
guri; lin tlini) peşte de apă
linciuri a băltăci. [dulce.
linguistică studiul limbilor ; Un­
gutst care se ocupă cu ea.
liniamènt haie, trăsătură.
liniăr ce arată liniile.
linotip maşină ce toarnă în rân­
duri caractère tipografice.
8’
 tin
linotipist culegător cu linotip.
tinşă a execută sumar.
tinţbliu giulgi.
linx râs (mamifer).
lián fr. elegant; eroul zilei.
lipăci căpriori la colţurile casei.
lipăi a umblă târăind papucii.
lipân brustur; fel de peşte.
tipcă, titcă alipit.
tipcăn od. tătar ; curiér.
tipciofleândură ciocoi slugă.
tipie pâne-plăcintă.
lipoveăn birjár s. negustor rus ;
rus dobrogean.
lipscănie negoţ s. prăvălie de
lipscan, de manufacturist.
liric od. cântat pe liră; senti­
mental.
lirism avânt liric, însufleţire.
lişiid raţă sălbatică.
tiştăi mo. chiar, tocmai.
titcă unealtă p. ales unt. [vorbă.
literál după literă; din vorbă în
literár de l i t e r a t u r ă ; care se
ocupă de literatură; Îngrijit
ca formă. [om de litere.
literát om de cultură intelectuală,
literator scriitor.
literatără cunoaştere de lucrări
literare; produsele lit. dintr’o
ţară s. epocă. [în fiere.
litiăză biliără formare de peatră
titiér tavă cu 3 cane mici şi cu
sfeşnic în 2 braţe.
titiérd fel de scaun s. pat cu
coperiş şi purtat ca o targă.
litigiu price, contestare ; litigiös
în 1. [gravat pe peatră.
litografie artă d’a imprimă ce e
132 log
titorăl pe ţărm de mare; ţinut
d’alungul coastelor mării.
litră od. măsură de greutate:
V* din oca ( = 320 gr.); s. de
capacitate (== 0'3 1.)
litru măsură de capacitate de
1 decimetru cub. [spre cult.
liturgică parte a teologiei de-
liubém fel de paréutn.
liúde od. pedestru; scutelnic.
tiului a cântă (tiulu) copiilor
să doarmă.
livăn arbore orig. din Liban.
livid plumburiu; firav.
livră od. măsură de greutate în
Franţa (4—5 sute gr.); (ster-
lingă) monetă de aur engleză.
tivreâ haină ce deosebeşte ser-
vitorimea bogătanilor.
livrât cărţulie, caet.
lizibil citeţ. [prost.
loăză fel de sălcie; vlăstar; fig .
lob parte rotundă a unui organ.
locatar chiriaş ; arândaş. [chirie.
locăţie dare şi luare cu chirie;
locmă fel de plăcintă ; fig . bel­
şug de bani. [tată pe roate.
locomobilă maşină de aburi mon-
locomâţie mişcare, strămutare.
locăţie fel d’a vorbi, zicere.
lódba butuc, lemn gros.
logaritmi nre relative, ce slujesc
p. a scurtă socotelile, [greci).
loghiotăt învăţat (od. despre
logică ştiinţă despre gândirea
corectă; simţ de jud. corectă.
logiciăn care se ocupă cu lo­
gica.
 log 133
logofăt od. prezident de Divan,
cancelar ; ministru ; U de taină
secretar; l. de divan scriitor
de documente; /. de obiceiuri
măestru de ceremonii ; copist ;
l. de sat notar comunal.
logofeţii copist. [tori greci.
logogrăfi cei mai vechi proza-
logogrif gâcitoare de litere.
logomahie vorbă de clacă.
logos (ironic) discurs.
lojă mică îhcăpere în teatru;
odăiţă de portar ; c o r i d o r ;
adunare de francmasoni.
Ibjniţă leasă de uscat poame ;
lojniţâr împletitor de lese.
lombărd împrumut pe amanet
de efecte.
longevităte îndelungime de zile.
! şi pictură.
longitudinăl lungiş.
longitudine depărtare a unui loc
delà primul meridian.
lord titlu de nobil englez, domn ;
l. mayor primar al Londrei.
lorniită ochian, binoclu.
lornión monoclu, sticlă p. ochi.
lostopân glie, bulgăre.
lot parte; loz. [India.
lótus plantă de apă în Egipt şi
lózie răchită; nueà. [semn.
lozincă vorbă de recunoaştere;
lubiţ gălbinuş (plantă).
lubric desfrânat. [tana.
Lucefléndru, pop. Lucifer, sa-
luciolă licurici.
lăcid limpede, luminos ; lucoăre
lucrativ bănos. [licăreală.
lud a. tâmpit, prostalău.
lugăci botros; varga ciobanului.
lugubru jalnic.
lulachiu liliachiu.
mac
lunită lupă, ochian; ochelari.
lupă aparat optic p. a mări fi­
gura obiectelor. [vite).
lupán alburiu (ca lupul, despre
lupanâr casă de prostituţie.
lupăre, lupus tuberculoză a pie-
lustrină stofă de căptuşeală, [lei.
lustru restimp de 5 ani la ro-
lutărie olărie. [mani.
lătră vidră.
luxâţie scrintire de încheeturi.
luxuriănt bogat, îmbelşugat.
M
M cifră romană == 1000.
macabru funebru ; danţ m. hora
morţilor: subiect p. muzică
macac soi de maimuţe.
macadâm pavaj cu pietriş apă­
sat; macadamizâ a pava cu m.
măcăleăndru păsărică cu piept
macarâ seripete, mosorel. [roşu.
macarônic burlesc, pocit.
macát covor de pat.
macăz ac p. a trece vagonul pe
altă linie; macagiu acar.
macerâţie lucrare de plămădire,
de mortificare. [sculpturi.
machită model în mic al unei
machiavilic viclean ; machiave­
lism vicleşug.
măciulie gămălie, globuşor.
mac-mahón vin cu apă mine­
rală s. gazoasă.
macrocâsm univers, lume mare ;
microcôsm lume mică, omul.
maculatură hârtie s. tipăritură
înlăturată.
 mad
madâtnă doamnă; guvernantă.
mădări a. a resfăţa, a giugiuli.
madeă pricină.
madém pacfon. [de bumbac.
madepolón fel de pânză groasă
madrigál cântecél de iubire.
m ag preot la mezi şi perşi;
astrolog la greci şi romani.
măgădău tont, idiot.
măgăiâţă sperietoare.
magazinăj punere de mărfuri
in magazie; taxă p. aceasta.
magherniţă căsuţă de scânduri.
m agiár od. galben austro-ungar.
măgic de vrajă, vrăjit; magie
fermecătorie.
magister comandant. [estrie.
magistrál de magistru; cu mă-
magistratără demnitate de ma­
gistrat; corp de magistraţi;
timp cât funcţionează, [pitan.
magistru măestru ; inspector, că-
mâglă movilă de sare; măglâş
m ăglisi a ademeni. [ocnar.
M agna Charta legile delà 1215,
temelia constituţiei engleze.
magnăt nobil, nâmeş.
magnetizâ a da însuşire de mag­
net; aipnotizà; fig. a învioră.
magnézie o x i d de magnéziu.
magnific măreţ, pom pos; mag­
nificenţă măreţie, mărie.
magnólie arbust ornamental tot­
deauna verde.
magopăţă mo. od. femee împo-
poţonată şi boită.
mahál mo. hamal; '[mahal.
măkălit plată s. transport de
mahlt beat. [turcă.
mahmudeă od. monetă de aur
134 măi
mahmûr ameţit; indispus; mah-
múr(eáld) durere de cap după
chef. [şiatic.
mahân, acajă arbore cu lemn ro-
mahărcă tutun prost.
maiá cheag ; fig . putere.
maidán loc neîngrădit, viran ;
bătătură; fig . a scoate la m.,
a da la lumină.
maiestăte măreţie; titlu p. su­
verani; maiestós falnic.
maimâr od. arhitect; maimarie
arhitectură.
m aionézâ sos rece din gălbinuş
de ou, sare, untdelemn, lă-
műjér cântăritor. [mâe şi muştar.
majolică faianţă, argilă poroasă
cu glazură ca porţelanul, [nie.
majôr mai mare, mai tare; vârst-
majorá a spori ; a Întrece cu nu­
mărul. [lienabil.
majorât v&rstnicie ; imobil ina-
majordóm mai mare al Curţii,
prefect al palatului.
majorităte covârşire, vârstnicie.
majusculă literă mare.
makămă compoziţie arabă in
măi nămol ; lut. [proză şi versuri.
medâ netezitoare.
malăc viţel de bivol, [smaragd.
malachită mineral în col. de
malacóv od. fustă înfoiată, cri-
maladâţ flăcău. [nolină.
malária friguri băltăreţe.
mălci a se uimi, a rămânea mut.
maldâc o parte din.
măldăr snop; grămadă.
maleábil ce se poate întinde (cu
ciocanul); mlădios, supus.
măli a înomoli.
 mal — 135
málic, mélic inflamaţie a glan­
delor gâtlejului la cai.
maliţios 'răutăcios.
maloteâ scurteică. [strit.
malţ orz încolţit şi uscat măe-
m altéf mătasă malteză.
maltéz din insula Malta. [bate.
maliratâ a se purtă rău cu; a
maltusianisrn doctrina econo­
mistului englez Malthns (re­
ducerea naşterilor in raport
cu mijloacele de trai ale unui
popor). [ciune.
mălără boală a grânelor, tă-
mamélâ ţâţă ; sfârc ; mamelár
de mamélâ.
mamelon (m ii.) dâlmă, deal.
mamelăc od. soldat în cavaleria
mamifere sugătoare, [egipteană.
mămos medic c. aju'ă la naşteri.
mămulăr negustor ambulant.
mamát elefant fosil.
mâna anului ciclu anual.
mână m oartă: bunuri de m. m.
care sânt în stăpânirea unui
aşezământ p u b l i c şi nu se
transmit prin m o ş t e n i r e şi
mânătârcă ciupercă, [vânzare.
mândănăc, măndălăc alunéie,
barlaboi. [biliard.
mandaneâ lăture e l a s t i c ă de
mandănt care dă însărcinare.
mandarin slujbaş chinez.
mandarină fel de portocală.
mandât împuternicire; ordin.
mandatâr împuternicit, sol.
mandolină i. muz. cu coarde.
maneă cântec turc de jale.
— mar
mănecătoare ajun de s. Oheorghe
(22 April) când vrăjitoarele
dau mana vitelor ».
manechin figură de lemn.
manèj dresat de cai; loc de în­
văţat călăritul; vârtâlniţă.
manevra a face manevre ; a câr-
mui; fig . a unelti.
mangaţă hăbăuc.
mângâi vas cu jar; jăratec.
mangán metal dur fârmicios.
mangosit netrebnic, [ministră.
maniă a mănni; a învârti, a ad-
maniăbil uşor de mănuit.
maniăc cu toane; smintit,
j mânie nebunie parţială; ciudă-
î manieră fel d’ a fi. [ţenie.
mánierát prefăcut, afectat.
manifestă a arătă, a vădi.
I mânină nămilă, colos.
manioc arbust american.
I manipulâ a mănui; a chivernisi.
mănişcă dantelă delà mâneci de
cămaşă; pieptar.
I mănît stricat de mână.
mâniţă od. stofă de rochii ş. a.
I manivelă mâner, sucitoare.
I mânjălău unealtă p. zolire.
; manoperă mijloc, apucătură.
1 mansărdă odae în pod de casă.
mansúp od. funcţie boerească.
; mântîiş pui de broască; mihalţ.
' manutănţă loc unde se face pâne
p. armată. [buni.
; maoănă vapor p. îmbarcat căr-
mapamând hartă a globului te­
restru în 2 emisfere.
marabu fel de barză.
marafét mijloc viclean; nazuri.
marăsm lâncezeală, slăbire.
 mar 136
1 maráz fazoane’ mofturi.
marcant însemnat, cu trecere.
mărced veşted; putred, [tează.
marchêr care marchează s. no-
marchioăţă ochi de pod.
marchităn negustor de mărunţiş.
marchiz titlu de nobleţă.
marchiză, soţie de m a r c h i z ;
streaşină.
mardă lăpădătură, ciuruc.
mareşâlgeneralisim ; administra­
tor al Curţii.
margarina unt măestrit.
mărgeăn coral. [coniac. massiv îndesat şi tare, solid.
marghilomân ceaşcă de cafea cu
marghiâl şiret; ştrengar; mar-
gniolie şiretânie.
marghioli a se făli ; a se preface.
mariăş, mărieş joc în cărţi.
marinâtă saramură ; carne mari-
marionètü păpuşă. [nată. mătăhdi a se clătină, [fruntaş.
marităl de bărbat.
maritim de s. pe mare.
mârliţă ştiucă mică.
marmazla roşu deschis.
marmelădă magiun. [mură. matcă bătător de unt; tâujală de
marmoră a da coloare de mar-
marmor'eu de s ca mârtnura.
marochin piele fină de încălţări
marole, marăle lăptuci, [minte.
marşrătă arătare a drumului de
martáé par gros. [urmat.
marţafoi secătură.
mârţănă mârtoagă.
marţial r ă s b o i n i c ; curte m-ă,
tribunal militar.
martinică cafea de Martinica,
martirológiu pomelnic de sfinţi
şi mucenici, s. fig . de sufe-
mârzâc şef de tatari. [rinţe.
maţ
masată torţă; masalagiu purtă­
torul ei.
m aşală! voia lui Dumnezeu!
maşăt tocilă; fig . şiretlic.
mascară paiaţă; batjoc. [ştiţi.
mascarâaă străvestire ; străve-
măşcăt, măselât mare în bob.
maşinăl fără voie, ca o maşină.
mâslă coloare la cărţi de joc.
măslăd, măslăg fruct veninos
(la prins de peşti). [spor.
maşmăi a migăli, a lucră fără
massă mulţime; gloată.
mastic sacâz; chit. [sacâz.
mastică rachiu cu a r o m ă de
mastodónt elefant fosil antedi-
mat fără lustru. [Invian.
matadór care în luptele cu tauri
are să ucidă animalul; fig.
mătănăi a face mătănii, a bă-
matară urcior. [nănăi.
mdtasa broâştelor firicele verzi
la suprafaţa bălţilor, [joagă'r.
mătcălău lingură de mestecat;
^ Băuat: sărbătoare de Marţi
după Dumineca Tomii, înfăr-
tăţit între copii, cari din ziua
aceea îşi zic: tizu, tiza, ortăce,
mătcuţă. [mai multe comune.
m&teri parohie cu filii: cu 2. s.
materialism sistemă ce reduce
totul la materie.
matèrie ce cuprindem cu simţu­
rile ; subtanţă ce alcătueşte un
corp; stofă; subiect de tratat;
matérii prime nelucrate.
măţes pască evreească.
 măţ 137
măfi a. a se frământă, a se vân-
matinâl de dimineaţă. [zoii.
matineu reprezentaţie dată ziua.
m atofi a se vesteji; a slăbi.
mător matúr, copt.
matosl, motosî a se chirchili.
matostăt jasp cu roşu.
matracucă, pop, mitropolit ; ţig.
femee năroadă.
matrapazlâc înşelătorie.
mătrăşi a da afară.
matriarcăt obicei după care fe ­
meile dau numele lor copiilor.
matrice mitră; tipar; registru.
matrice cârcei ; plantă aromatică.
matrimoniăl de căsătorie.
matronă femee romană; femee
în vârstă.
m atăf ursuz. [fără grai.
mău a., i-a luat màu a rămas
mausoleu mormânt bogat.
mavrojbri eterişti (in 1821) în
uniformă neagră, batalionul
maxilar de falcă. [sacru.
maxim cel mai înalt grad, cea
mai mare cantitate.
maximă regulă generală.
măximum cel mult.
mazdeism religie dualistă.
mazdrăc suliţă.
măzdrl mo. a pungăşi. [cărţi.
mazétâ fr. nepriceput în joc de
mazll scos din slujbă ; clasă de
mici boieri.
mazili a destitui ; fig. a goni ;
mazilie destituire, [pe d’asupra.
mazii adaos la miza jo c u lu i;/^ .
mazurist dansator de mazùrcâ.
mei
mecănic de mecanică ; celce con ­
duce s. face maşini ; fig. ma­
şinal. [echilibru şi mişcare.
mecânică parte a fizicei despre
mecanism întocmire din lăuntrn.
mecenăt sprijinitor al artei.
mecet (la turci) casă de rugă­
ciuni mai mică decât geamia ;
(ir.) for bisericesc.
medalion medalie ce inchide un
portret; basorelief rotund.
medeân v. măidan.
medelnicèr od. ţang boeresc ;
cel-ce la solemnităţi turnă lui
Vodă apă de spălat mânile.
mediăl, median delà mijloc.
médiát mijlocit.
médie număr mijlociu.
medievâl de s. din evul mediu
(476— 1453) ;
medievist care se ocupă cu istoria
evului mediu. [nătate.
mediocritâte puţinătate, neînsem-
mediâcru mijlociu ; slăbuţ.
meditaţie gândire.
meditatbr repetitor, [mijlocitor.
médiu mijlociu; loc unde trăim;
medulăr de măduvă. [blică.
meeting ( mi t i ng ) întrunire pu-
m efitic cu miros nesuferit.
megalitic se zice despre monu­
mente preistorice de peatră
J uriaşă; v. dolmene.
| megalomanie aiureală de măriri ;
megalomdn lovit de m.
megQş vecin. [rul ; isteţ.
; mehènghi peatră de cercat au-
j mehterhaneâ muzică milit. turcă.
■ melancolie tristeţă, alean.
 mei
melasă parte rămasă după fa­ I meridián cerc închipuit ce trece
bricarea zahărului.
meleăn ştrengar; zdravăn.
mele'z materie de lână.
melodie şir de s u n e t e plăcute
la auz. [ţiune fioroasă.
melodrâmă dramă pop. cu âc-
melomân iubitor mare de muzică.
membrántI pieliţă ; pergament.
memento semn de aduc. aminte;
m. móri adu-ţi a m i n t e de
moarte.
memorâbil vrednic de pomenit
memorând expun. în scris ; notă.
memóriái scriere de amintiri.
memorie aducere aminte.
memoriu e x p u n e r e sumară;
menădă bacantă. [amintiri. meşină piele de oae tăbăcită.
menăj căsnicie, econom, de casă.
menaja a cruţa, a îngriji.
menajérà gospodină, econoamă.
menghentă cleşte mare.
meningită inflamaţie a pieliţei
creerului.
mensuăl lunar, pe lună.
mentái mintal; în gând. [păstră.
menţineă a susţinea, a afirmă; a
menţiune numire, citare; men-
ţionă a face m.
mentól esenţă de mintă.
menüét od. danţ francez maestos.
mercantil negustoresc; mercan­
tilism comerţ făcut cu sete
de câştig. [corupt. metempsicbză trecere a sufletului
mercenar lefegiu; fig . uşor de
merceologie studiu al mărfurilor.
merchèz rost; potriveală.
merediu căuş. [repară clădire.
meremét reparare ; meremetisi a
138 met
prin cei 2 poli şi împarte glo­
bul pământesc în două emi-
meridionăl delà meazăzi. [sfere.
merinós oae de rasă spaniolă cu
lâna scurtă şi moale ; stofă din
această lână.
meritoriu lăudabil. [rândul.
mertepeâ început; delà m. d’a
mertic băniţă de 20 ocale; por-
mesagér vestitor, trimis, [ţiune.
mesăgerie serviciu p. transport
de mărfuri şi călători.
mesăi solie; comunicat.
meschin sgârcit, calic josnic.
meşi pantofi; od. cizme scurte
fine purtate sub păpuci ; a da
meşii cuiva, fig . a îndrăzni.
mesit trimis, sol.
mesti v. meşi. [prime ; abstracţie.
metafizică cunoaşterea cauzelor
metafórd vorbă în înţeles im­
propriu; metafbric figurat.
metahirisi od. a obişnui; a pofti;
a cinsti.
metál corp simplu lucitor; me­
taloid corp simplu nemetalic.
metalurgie artă d’a extrage şi a
lucra metale. [cere.
metamorfoză schimbare, prefa-
metateză transpunere de sunete
intr’o vorbă: (pop.) trăivăn
(tramvai).
meteâhnă cusur, scădere.
dintr’un corp în altul.
metebr fig . l u c i r e trecătoare;
fenomen atmosferic; meteoro­
logie parte a fizicei despre
meterez redută. 1 [meteori.
 met
meterhaneă muzică s. arie turcă.
meticulos susceptibil p. amănunt ;
migălos. [lemn».
metil\ alcool metilic «spirt de
metis corcit, produs din încru­
cişare de specii diferite.
metdc filială de mănăstire ; că­
suţă de monah. [plan
metodă mod de l u c r a r e după
metodist protestant care afirmă
că urmează metoda statoritâ
de biblie. [spre metode.
metodologie parte a logicei de-
metonimie figură de schimbare
a cuvintelor. [friza dorică.
metópd spaţiu între triglife la
métri ă regule de versificare.
metrologie învăţătură despre mă­
suri şi greutăţi.
metropolă capitală; centru.
mezalianţă căsătorie cu o per- !
soană de condiţie inferioară, i
mezed, mezeluri ce se mănâncă j
înainte de bucate.
m ezeik meze à; sămânţă de d o ­
vleac prăjită ; fig . aromă.
mezin cel mai tinăr, cel mai mic.
mezuină brazdă intre ogoare.
miăsmă aburire molipsitoare.
mica mineral cu foiţe lucii.
mică minută. [produc, de boale.
microb organism microscopic.
microbiologie ştiinţă d. microbi.
microcosm l u m e a c e a mi c ă,
omul.
microscop i. optic p. a mări la
vedere micile o b i e c t e ; m i­
croscopic cu m. ; fig . f. mic.
midie scoică de mare.
mied băutură din miere şi apă
cu arome, vinărel, cighèr.
139 nun
mielăreă arbust cu flori violete.
miercdnă vacă fătată Miercuri.
migraţiăne plec. din ţară în alta.
migrènd durere nevralgică.
mijos chiorâş. [de loc.
mit, milă măsură p. depărtări
milcui a cerşi milă.
milèniu restimp de 10 veacuri.
miliăr pus la o mie de metri :
peatră miliară,
milidrd o mie de milioane.
miligrăm a mia parte din gr.
milimètru a mia parte din m.
milion o mie de mii.
milità a arăta; a dovedi.
militănt care lupta.
militarism predomnie a puterii
militare în stat.
miliţie ostăşime; armată de re­
I zervă; miliţiăn rezervist.
milóg cerşetor ; milogedlă cerere
de milă.
mim la romani; comedie; actor.
mlmic spus prin gesturi ; mimică
arta aceasta.
mină înfăţişare, chip, faţă.
mină od. monetâ grecă de 100
drahme; măsură de greutate.
minared turn de geamie de unde
! hogea cheamă la rugăciune.
minavét flaşnetă.
minciog pl. de pescuit.^ [pomar.
mindír saltea; mindirigiu pla-
minerdi minereu, snbst. minerală
cum se scoate din mină.
mineralogie ştiinţă d e s p r e mi­
nerale. [mic de artă.
miniatură pictură fină; obiect
miniaturist pictor de miniaturi.
minim f. mic.
 min 140
ministru s f e t n i c al căpeteniei
s t a t u l u i ; m. plenipotenţiar,
agent diplomatic. [Paris.
minin oxid de plumb roşu de
minbr nevârstnic.
m inorit călugăr francise, [rităţi.
minorităr aparţinător unei mino-
minoritâte minorat; număr mai
minuscul f. mic. [mic.
minâtă act de pe care se lifte-»
rează côpii: a minutâ.
minuţiâs din fir in păr.
mioârcă broască râioasă.
mibp cu v e d e r e scurtă ; fig .
miră fr. a (se) oglindi, [mărginit.
m iră muscă la puşcă; ţintă.
mirăcol minune.
m irăj oglindire, fenomen optic :
in locuri nisipoase vara apar
departe obiectele intoarse;
mirăz moştenire, [fig. amăgire.
mirăză (rar) ogliudă. [numărată.
miriadă (10,000) mulţime ne-
miriamétru 10 klm ..
miriapod insectă cu multe pă-
rechi de picioare.
m irific minunat, [tătoare de mir.
mironosiţă femee cucernică pur-
mirâznă mo. mireasmă.
misădă jumătate de blană.
miscelanée bucăţi de ştiinţă s.
literatură adunate la un loc.
mischiu oţel magnetizat.
mişcorânţa a. meşteşugire; în-
mişină furnicar, foire, [şelătorie.
misionăr_trimis p. propoveduire.
misiţ' mijlocitor, samsar.
misiăne însărcinare, chemare.
misivă scrisoare d’afaceri.
miş-maş vin cu apă minerală.
mod
misoghin care ureşte femeile.
mistic tainic ; alegoric ; cuprins
de misticism. [minuni.
misticism dispoziţie d’a crede în
misticitdte evlavie excesivă.
mistifică a abuzâ de încrederea
cuiva p. a-1 înşelă.
mistrie i. de bruftuit şi tencuit.
mit povestire fabuloasă; fig .
ceva fictiv; mitic străvechi.
mitóc v. metoc.
mitologie istorie fabuloasă des­
pre zeii şi eroii din vechime.
mitorlăn cârtiţă.
mitraliérâ maşină de puşcat.
mitroăcă guvidie (peşte).
m itrofór cu mitră (coroană).
mixt compus, amestecat.
miză pusătură în jo c ; miză a
mizantróp ursuz, [pune miza.
mizér nenorocit ; mizérie sărăcie,
necaz.
mizericórdie milă, îndurare.
mlacă mlâştină.
mlăjă răchită. [moria.
mnemonică artă d’a întări me-
moăcă, moâchie pui de broască ;
sglăvoc (peşte) ; fig . neghiob.
moăcre cireşe pietroase, drăgă-
néle. [bold.
mobil mişcător ; schimbăcios ;
mobiliăr mişcător; impozit m.
pe bunuri mobile.
mobiliér mobile îutr’o casă.
mobilitate uşurinţă de mişcare.
mocăncăţă horă muntenească.
mocărţă, mocofăn mocan, mojic.
mocârţăn muntean; bădăran.
mocnit înăbuşit; fig . tăcut, re-
modălcă gâlcă. [tras.
 mod
modalitáte mod, fei d’a fi.
modărlă, modârlăn mojic.
model pildă; modelă a formă
din pământ s. ceară figura de
reprodns în bronz sau mar­
moră ; a potrivi după.
modera a potoli; a micşoră.
modernism râvnă d’ a produce
un lucru potrivit vremii sale.
modoran morocănos.
modulă a variá tonul.
m oflăz falit; mofluzi a da fali­
ment s. mofluzite.
m oftológ flecar; m oftologie pa­
lavre; mofturos cu nazuri.
mogăndeăţă stafie.
moglăn mojic.
mogorl, mogorogl a mormăi; a
se îmbufnă; a cârti.
mohair (moèr) stofă de lână ţe­
sută cu păr de capră din An-
mohoândă a. toantă. [gora.
mojdreăn frasin de munte.
molă judecător mohamedán.
molăn grindel (peşte).
molăr, dinţi m olari máséle.
molecălă părticică de corp ce
poate exista liberă.
molăvmă molimă, epidemie.
m olfăi a mestecă (despre cei
fără dinţi).
molnianîc carte pop. care pre­
zice viitorul după fulger.
m oloşăg moină. [noase.
molătru, molără fel de legumi-
molăz dărăpănătură delà ziduri.
molăsc animal nevertebrat.
momentán de-o clipă; deocam-
mómild nâmilă. [dată.
momiţă momeală.
141 — mon
momiţărie maimuţârie.
monădă subst. indivizibilă.
monărh cap al monarhiei, al sta­
tului ce-1 stăpâneşte.
monăstic, monahăl călugăresc;
grade m onahale: monah, iero-
diacon, arhidiacon, ierom o­
nah, sincel, protosincel, arhi­
mandrit.
mondir uniformă de ostaş. [nete.
monetărie loc unde se bat m o-
monism sistemă cu scop d’ a
explică universul prin un unic
element. [vas de răsboi.
|
monitor povăţuitor ; titlu de ziar ;
monoclu ochelar cu o sticlă.
monocórd i. muz. cu 1 coardă.
m onografie scriere specială de­
spre un lucru.
monogrămă figură din litere
principale ale unui nume.
j m onolit lucrare dintr’un singur
bloc de peatră.
m onológ vorbire cu sine însuşi.
monom, arit. un singur termen.
monomanie nebunie în care o
singură idee absoarbe mintea ;
mOnomăn lovit de m.
monometalism sistemă ce sta-
toreşte curs legal numai p. o
monetă ; bimetalism p. amân­
două (aur şi argint).
monoplán aeroplan cu o sin­
gură suprafaţă plană, (legiu.
m onopól drept excluziv, privi-
mónorim cu o sigură rimă.
monoteism închinare unui sin­
gur Dumnezeu. [ticos.
monotón în aceiaş ton ; fig. plic-
 mon 142
monstruozităte pocitură, groză­
venie. [a întărită.
montă a întocmi ; a pregăti ; ftg .
montanlstic privitor la mină.
monumenţăl măreţ.
morál de' moravuri ; care are
bune moravuri; spiritual.
morălă ştiinţă despre moravuri ;
dojană; învăţătură ; morál fa­
cultăţi morale. [ravuri.
moralist care se ocupă de mo-
moralităte însuşire de moral.
morănglăv (porumb) cu cocean
mare. [tribunal.
morătoriu amânare dajă de un
m orăvurideprinderi fireşti s. do­
bândite; fel de trai.
morbid bolnăvicios; morbidiţă
gingăşie; mlădiere.
m orfină alcaloid de opiu ; m orfi-
nism intoxicare cronică cu m.
m orfoli a molfăi; fig. a strică.
m orfologie studiu al formei vie­
ţuitoarelor; gram. partea de­
spre felurile de cuvânt.
morgă loc unde se expun ca­
davre omeneşti.
morganătic de mâna stângă, (că­
sătorie) între persoane de con­
diţii diferite.
moricb fr. castaniu, brun.
mormolóc moacă; fig . broscoi.
mortalităte nr de morţi într'un
anumit timp.
mortasipie od. zeciueală delà
cântăriri de mărfuri.
mortiérd tun mic.
m ortifică a slăbi pe; a supără.
mprtuăr relativ la morţi.
muc
mosc mamifer având sub pân­
tece o beşică de mat. miro-
moschêe geamie, [sitoare, mosc.
moschicêsc muscălesc.
moşmân moşmol, mişcul, mosto-
chin (plantă).
moşm olî, moşmăndî a migăi.
moşneăn răzăş, mic proprietar.
mosóc câne ciobănesc.
M oş-Teâcă poreclă p. militari
cu obiceiuri învechite.
moştean moştenitor; moşnean.
moţiune propunere în adunare.
motiv pricină ; Îndemn ; subiect. -
motocèl mic mănunchi.
moţochinos cu moţ mare.
motocicletă bicicletă cu motor.
motocosi a. a încurcă, a coco­
loşi; fig. a se îmbătă.
m otoflète somnoros, nătâng.
motor care dă m i ş c a r e ; fig.
îmbolditor.
.motoşcă ghem ; jurubiţă.
moţpăn ştrengar.
m ovilói movilă mare, mormăn.
mozaic lucrare din b u c ă ţ e l e
formând figuri; fig. scriere
din bucăţi cu subiect diferit.
mozăic a lui Moisi, judăic.
mrejul a urzi. [caraghioslâc.
mucalit caraghios; mucalitlâc
mucarèr od. învestire din 3 în
3 ani a Domnilor din princi­
pate şi birul plătit turcilor.
mucavâ carton.
muchelèf elegant, fârcheş.
muchêri rândeă.
mucâză pieliţă mucoasă; muco-
zităte mâzgă.
 mue - 143
muezin preot turc care strigă din
minaret ora de rugăciune.
muftiu, M arele m., Şeicul-islam
tâlcuitor de coran.
muhaier v. mahair.
muhurdân vas în care bărbierul
spală capul.
n.uhurdăr od. secretar al Curţii.
muhurèl mohorel, negru.
mujdeà, mujdèle ştiri, veşti.
m ulaj turnare în tipar.
multiplicând nr. de î n m u l ţ i t ;
m ultiplicator w înmulţitor; mul­
tiplu nr ce cuprinde pe altul
de mai multe ori fără rest:
8 e m. delà 2.
multiplicitate număr mare.
mumbaşir v. bumbaşir.
mămie cadavru păstrat prin bal-
samare ; fig. om fără putere. I musteâlă strugurii s d r o b i ţ i în
mumifică a schimbă în mumie;
fig . a slăbi, a se sgârci. [său.
mungerie fabrică de lumânări de
municipăl consiliu m. admini­
stratori de municipiu ; servitor
municip. [rîe; biroul ei.
municipalităte magistraţi, primă-
municlpiu (la romani) oraş supus
Romei, dar cu anumite drep-
munijicenţă dărnicie mare. [turi.
muniţie provizie p. arme.
munte de pietate casă de împru­
mut pe zăloage.
murái relativ la zid s. la mur.
murgănă vacă murgă.
Murgllă duh ce umblă în amurg.
muribund pe moarte.
- muz
mărsă blastru pus pe obraz de
femei nurlii; apă din spălarea
fagurilor storşi ; muscă (pe
dinţi de cal).
mursecă a muşcă (despre feare).
musacă carne tocată cu pătlă­
gele vinete.
muscăl fluer de trestie; nai;
muscalagiu care cântă din el.
muschètâ flintă; muschetăr sol-
. dat cu muschetă;
muschetărie descărcare de tnus-
muşcâi od. catâr. [chete.
muselină stofă f. subţire.
muşir generalisim turc.
muşiţă viermuleţ.
muşmălă fruct de moşraol.
muşteă, muşcheă i. p. netezit pie-
. lea şi bătut talpa ; fig. izbire,
teasc; muşti a stoarce must.
mustitoăre aparat de stors,
muştuc zăbală; capătul trâmbiţei
ce se pune în gură.
mustii muselină, [rile necesare.
mutătis mutăndis cu schimbă-
muteferică od. călăreţ din garda
sultanului.
mutilă a ciunti, a sluţi.
mutuăl reciproc, împrumutat.
muţunăche d o m n i ş o r ; lucru
j drăguţ. [raţie.
muză zină; fig . poezie; inspi’
muzèu mare colecţie de artă.
muzică de cameră p. câteva in­
strumente (spre deosebire de
muz. de orchestră şi corală).
 N 144
N nandralău ştrengar, [bumbac.
N cifră romană = 900; abre-
viare p. N ord; N . N . nume
necunoscut. [dia ; bogătan.
nabăb titlu p. guvernatori in In-
năboi a se revărsă, a potopi.
nacafâ neajuns; soarte.
tiăclăi a se umpleă de murdărie
cleioasă; năclăios cleios.
năcru sidef.
nâdă momeală; adaos.
nădăi a. a presimţi, a mirosi.
nadiceăncă fel de trăsură.
nadir punct al cerului sub pi­
cioarele noastre; opus zenit,
nadoleăncă soi de găină din
Anadol.
nafeă blană delà pântece.
naft v. neft.
naftalină idrocarbură solidă.
năglăgă astm. [citnră.
năgodd neajuns ; ciudăţenie ; po-
naklâp mo. vârtej de apă.
naht peşin, in numerar.
nai fluer de trestie cu 7 găuri;
i. de fluere lipite lângă olaltă;
naingiu lăutar cu nai.
naiădă zină de izvoare.
năiăm simbrie ; năieml, năimi a
tocmi cu simbrie.
naiv simplu şi firesc; prosticel.
năjît durere de urechi.
nămâe (Băn.) vită măruntă.
namâz rugăciune mahomedană.
namestie dependenţe, a. supra-
edificate. [uriaş.
nàmét grămadă de zăpadă ; fig .
nâmilă fiinţă uriaşă; colos.
nds
nanchin ţesătură g a l b e n ă de
năos naie de biserică: delà in­
trare până la altar.
năpărstâc mo. degetar.
năpastă învinuire netemeinică;
nenoroc; od. dare. [prigoni.
năpăstai a învinui; a asupri, a
năplăire Vis urât şi îngrozitor.
năplăţ obadă de roată.
napristăn iute, îndată.
nărăcliţă mânecar bisericesc.
nărămză fel de portocală; nă-
rămziu, naramgiu portocaliu,
naraţiăne povestire, [stacojiu.
narcis plantă decorativă, zarna-
cădeă.
narcotic adormitor ; subst. ador­
mitoare; narcbză somn pro­
dus de un narcotic.
nard fel de rădăcină aromaţică.
nargheleă lulea orientală a cărei
ţeavă trece printr’ un vas cu
apă parfumată.
narghelegiu od. boerinaş care
aducea lui Vodă nargheleaua.
nart od. preţ fix; fig . cumpăt;
nariécd v. advon. [început.
nărtbs năsos.
năsâdă faţă de arie.
năsălie targă de pus sicriul.
năsărămbă prostie.
năsbutie poznă.
năsilnic mo. cumplit.
năstâv mo. inspiraţie ; năstăvi a
purtă, a conduce.
năstrâpă cană.
năstrăşnic straşnic.
năsăt botos, obraznic.
 nat
natalitáte naşterile in raport cn
nrul de locuitori.
naţionaliza a face naţional; a
trece în folosinţa unui pop or;
a ajută întreprinderi în acest
nativ din naştere; curat. [scop.
nătrd urzeală între iţe şi sulul
dindărăt.
nâtru carbonat de sodă natural.
naturalèfd nemeşteşugire, firesc.
naturalism realism, imitare a na­
turii aşa cum este. [naturale.
naturalist care se ocupă cu ştiinţe
naturaliza a da unui străin drep­
turile locuitorului de bâştină;
a (se] obişnui.
nâude návede nagréul pămân­
tului urs uriaş s. altă fiinţă
din poveşti; fam. prost.
ndùt fel de mazere ; năutiu gal­
ben deschis.
năutic relativ la navigăţie.
năvă corabie ; navigă a călători
pe ape.
naval relativ la vase de râsboi.
năvărliifurii, năbădăi ; ndvărlios.
năvlu plată p. transport pe năi.
năvoloâcă ogor arat a doua oară.
nazăl a nasului, din nas. [rău.
~azâr bunăvoinţă, hatâr; nărav
nazlr od. comandant de cetăţi
turceşti; vătav peste ţ i g a ni .
‘ ăgă-rea fiinţă certăreaţă.
ânt fr. nefiinţă, nimic.
Kavenit fără valoare.
bis in idem l u c r u l hotărât
odată prin lege nu se judecă
a doua oară. [nedistincte.
buloăsă grămadă de s t e l e
145 neo
nebulos neguros ; fig. nedes-
nebunăriţă măsălăriţâ. [luşit.
necesdr neapărat, trebuitor; cu­
tiuţă cu lucruri necesare.
necesită a face necesar, [părată.
necesităte nevoe, trebuinţă nea-
necrolőg pomelnic ; notiţă de­
spre moartea cuiva.
nécrologie listă a celor morţi.
necromanţie artă p r e t i n s ă d’a
chiemă morţii p. a ghici vii-
necropâlă vast cimitir. [torul.
nectar băutură p. zei ; băutură
necucerire necucernicie. [f. bună.
nejăst nenorocos.
nefèr od. poteraş; soldat.
nefrită inflamaţie de rinichi.
neft benzină; neftiu verde închis.
neg negel; bătătură.
negăfie tăgăduire.
negativ ce arată negaţie. In fo­
tografie: chip pe sticla sen­
sibilă de pe care se ia pozi­
tivul (icoana cea adevărată).
neghiniţd susan negru ; pitic cât
bobul de neghină.
negliçènfd negrijă; nesilinţă.
negocia a face negoţ, a mijloci, a
negriteăn arap. [trătâ,
neisân lăutar cu naiul.
neldpceă viţea de doi ani.
német (iron.) neam, nemşîig.
nemète v. ndmet.
nemetènie mătăhâlă.
nemetiţ văl, höbot, zăvon.
nemţişori fel de plantă.
neneâcd, nineăcd mo. mamă.
neobrezuit od. necircumcis.
neofit de curând convertit.
neogrèc grec modern.
10
 neo
neolatin românie.
neologism vorbă nouă.
neoplatonism amestec de i d e i
ain Platon şi misticism.
nepotism abuz de putere întru
a-şi părtini rudeniile.
nepréget aprindere, foc, căldură.
nepregetăre sârguinţă, hărnicie.
neptuniăn format prin lucrarea
apelor mării.
nerv fir între organele corpului
şi creeri, c o n d u c t o r al sim­
ţului şi al mişcării; fig. pu­
tere, tărie.
nervös de nervi ; tare ; supărăcios.
nervură dungi în aripile insec­
telor s. pe suprafaţa frunzelor.
nesăbalnfă nesocotinţă, [ferit.
nesăbuit nebun, n ă r o d ; nesu-
nesfeâ od. monetă turcă de ar-
nestrujit cu scoarţă. [gint.
net limpede, neted; curat.
netăm-nesâm pe neaşteptate.
ndehârs deavol.
netoţi ţigani nomazi ; netoţie tâm-
neumăn neomenos. [pènie.
neurastènic cu nervi sleiţi, bol­
nav de nervi; nearastènie slă-
bîe de nervi.
neutrăl ce nu aparţine nici la
unul nici la altul ; neutralitâte
stare de n. * [zădărnici.
neutraliză a face neutru fig . a
neutru n e u t r a l ; ce nu-i acid,
nici alcalin; g ra m . g e n n.,
mestecat [şi iţe.
nevedl a trece urzeala prin spată
nevralgie d u r e r e de n e r v i ,
junghi. [nervos.
nevricale atac A nervi ; nevricbs
146 - noi
nevroză boală de nervi.
nezâm lege, regulă.
nichel metal argintia.
nicotină alcaloid scos din tutun.
nihilism nefiinţă tăgăduinţa cre­
dinţelor; d i s t r u g e r e a aşe­
zămintelor s o c i a l e ; nihilist
anarhist. [glorie.
nimb cearcăn, aureolă;//^, fală,
nimfă zină; gogoaşă, crisalidă.
nineră a. a răsfaţă, a mădări.
niprălă pl. p. îngrăşământ viu.
nirvána nefiinţă. [p. halvă.
nişeşteă, nişişteă floare de făină
nisipărtţă svârlugă (peşte).
nit ţântă, cu i; nitul a turti vâr­
ful lui. [dată.
nităm-nisăm, nisăm-nităm deo-
nitrát sare din acid nitric şi un
oxid, salpetru.
nitric compus din azot şi oxigen.
nitroglicerină ulei din glicerină
şi acid nitric (dinamită).
nitru silitră.
nivél i. p. a afli direcţia ori­
zontală; stare orizontală; fig-
treaptă. [gala.
nivelă a planisi, a netezi; a e-
nizăm ostaş turc din armata re-
nlznai neştiutor. [gulată-
nobiliăr de nobil ; listă de nobili-
nobUţă boerie; înălţime morală-
noctărn de noapte.
nodăm ă romanţă melancolică.
nod (in marină) unitate de mă­
sură p. a determina iuţeala
nâdea drac (cu noadă), [vaselor.
noiăn nemărginire, necuprins.
nâiţă semn alb pe unghii.
 nom Ï47
nomád neaşezat. [miri.
nomenclatură culegere de nu-
nominăl de s. după nume.
nominalism doctrină după care
terminii ce arată noţiuni sânt
simple numiri. [biectul.
nominativ, gram. caz ce arată su-
nonagenăr de 90 de ani.
nonparél caractere tipogr. mici
de 6 (3) puncte.
nonséns absurditate, [(plantă).
noptiţi barba î m p ă r a t u l u i
nbrcă vidră; blana ei.
normă regulă, model ; normál
obişnuit. [ţară.
nostalgie melancolia dorului de
nostimădd ciudăţenie, poznă.
notăbil de însemnat; fruntaş.
notăţie notare, însemnare.
notes (fr. notes) căeţel de în-
notifică a înştiinţâ. [semnări.
noţiăne cunoştinţă, idee.
notóriu cunoscut de toţi, public ;
notorietăte c u n o ş t i n ţ ă ob-
novâc uriaş. [ştească.
' novaţiăne stingere a unei obli-
novatór înoitor. [gaţii creind alta.
novéld a. pop. gazetă ; v. nuvelă,
novice care se pregăteşte de că­
lugărie ; Începător ; noviciât
starea lui.
novităte ştiri, noutăţi. [gradă.
nuanţă a potrivi coloarea; a
nuănţă grad prin care trece o
coloare intre închis şi deschis;
fină deosebire. [căsători.
nubil ajuns la vârstă d’a se putea
nud gol, desbrăqat; nudităteti-
?
ură nudă.
fără valoare s. efect. [tură.
n ulitătelacm fără valoare; secă-
obi
numărătăr nr ce arată câte părţi
ale unităţii sânt in fracţiune.
numerotă a pune număr.
numismâtică ştiinţă despre m o-
nete; numismat care o ştie.
numitôr nr ce arată în câte părţi
egale se Împarte unitatea.
numalltic in formă de linte.
nănciu reprezentant al papei în
străinătate; nunciatără demni-
nuneă aluneà. [tatea lui.
nupţiăl de nuntă.
nărcă vidră; blana ei. [graţios.
nuri drăgănâle, lipici ; nurliu
nuvélà ştire; povestire; nuvelist
autor de nuvele.
O
oărba: la oarba! fuga!
oărzăn drept în faţă; timpuriu.
oăză loc de verdeaţă în pustiu ;
obcină culme. [fig. plăcere.
obedâ a pune obadăla roată.
obelisc monument egiptean reli­
gios (monolit) în 4 dungi cn
ieroglife, ăcul Cleopatrei.
obiecţiăne întâmpinare; obiectă
a face o., a găsi vină.
obiectiv real, aievea ; ţintă, scop ;
lentilă ; obiectivităte c a l i t a t e
de obiectiv. [infăptni.
obiectivă a luă drept obiectiv ; a
obleăgă mo. pârlog, paragină.
oblic pieziş; oblicităte, s t a r e
oblici a auzi, a află. [oblică.
obligă a îndatora.
obligă od. îndatorire de plată.
obhgatôriu care obligă.
10'
 obi
obliterá a se şterge cu vremea ;
a desfiinţa; a astupă.
oblông lungueţ.
obód vâcălie. [conic.
ôboe i. maz. de s u f l a t cu tob
óból od. monetă greacă ;fig . ban.
obór curte; loc Îngrădit; târg de
vite; oborél ţarc. [p. năvod.
óbor sfoară cu bucăţi de plumb
oborÓc, oboroăcă bán iţă.
obbt parte de oplean la sanie.
obrdţ fâşie de pământ.
obreăjă loc ridicat.
obricâriţă tain p. cai, porţiune;
a tăia din o. a reteză din pofte.
obroc bâniţă; nutreţ (de ovăs).
obroci a da obroc; a fermeca;
a prevesti.
obscén neruşinat, porcos.
obscur întunecos ; necunoscut.
obscurantism sistemă d’a ţineă
poporul in intunerec.
obsecrăţie figură prin care se
cere ajutor.
obsédât apucat de o idee, ne-
pâciuit ; obsesiúne stare de o.
observatâriu aşezământ p. obser­
vaţii astronomice şi meteoro-
obstăcol piedecă. [logice.
obstitrică artă de moşit.
obstrâcţie împedecare ; astupare.
obtuz tocit; unghi mai mare
decât çel drept.
obăz proiectil explosibil.
ocarina mic i. muz. de snflat.
ocazionâ a prilejui.
occipităl delà ceafă.
ocean mare Întindere de apă;
noian; sânt 5 oceane: atlantic,
pacific, indic, îngheţat de nord
âcînă loc de moşie, [şi de sud.
148 Oß
ocnlţd firidă Ia sobe.
ocâl od. judeţ; o. de câmpie
plasă; o. de munte plai.
ocolăş locuitor de oco l; od. sub-
6cru argilă p. culori, [prefect.
octaédru corp cu 8 feţe. [pagini.
octăv format de tipăritură în 16
octăvă strofă de 8 versuri ; muz.
interval pe 8 grade.
octofbr purtător de lécticá.
octogón cu 8 laturi, [tră ochi.
ocular de ochi; lentilă de că-
oculâş altoi, hnltoană. [tră ochi.
oculist medic de ochi.
ocălt ascuns, secret.
odă cântec de laudă, [matică.
odagâci săpunâriţă; subst. aro-
odagiu odăiaş, servitor, [harem.
odaliscă servitoare sclavă din
odâr! strigăt de gonit cânele.
odgon funie groasă; od. măsură
de 16—20 stânjeni.
odios scârbos, respingător.
odobăe mo. car ţărănesc.
odobeălă Închisoare, dtibă.
odométru i. de numărat paşii.
odaránt plăcut mirositor.
odorát simţ al mirosului.
odorób coş de pescuit.
ofènsd ocară, necinstire.
ofensivă atac, năvală [ţişâ;
oferi a propune, a da ; a fufă-
ofirtă prop.; ofertant oferitor.
oficiâ a celtbrà; a sluji.
oficial ce se anunţă de o auto­
ritate publică; oficiós ce e
inspirat de ea. [torin.
oficină loc de lucrare, labora-
ofis od. decret domnesc.
 ofr 149
ofrândă prinos; dar.
ojtalm le inflamaţie de ochi.
ogărnic ca ogarul, subţire şi iute.
ogărsit uscat, sfrijit; sgârcit.
ogeăc horn, coş; od. ostăşime.
ogheal mo. plapomă; zdrenţe.
ogivă două arcuri f o r m â n d
unghi ascuţit; ogival in formă
ogod odihnă. [de o.
ogol a (se; linişti.
ogor agru rămas un an nesă-
mânat ; păşune ; ogorl a brăzdâ.
ogrinji rămăşiţe de nutreţ.
ogitr pează bună, noroc; ogur-
llu norocos.
ohăvnic de neînstrăinat, [cinat.
oiétn zeciueală p. morar la mă-
oierit od. dare p. păşunat de oi.
olăc curier; cal de poştă; de o.,
olăceşte iute; olăcâr ştafetă.
olăn mo. voinic.
olastiseălă linguşeală
olă t moşie şi ce-i aparţine.
olfăctic de miros.
olicăi a se tângui.
oligarhie stăpânire în mână unui
mic număr de familii bogate.
oligîst oxid de fier.
olimpiadă timp de 4 ani deia o
serbare la alta (od. la greci).
olimpian din Olimp; ţig. măreţ.
olimpice j o c u r i g r e c e ş t i în
oliv măslin [Olimpia.
ólmán lichid alb p. spălat.
olocăust ardere de tot a jertfei;
victima arsă; jertfă, [testator.
ologrăf, testament o. s c r i s de
ololsă plantă grasă verde tot-
olăm vad. [deauna.
omagiu prinos; supunere.
ope
omătiiţe fel de ghiocei.
omeăg aconit.
omeopafie sistemă de vindecare
cu deviza: Similia similibus
curantur (Latéiul se vindecă
prin lafél); v. alopatie.
omilèticà voroava amvonului.
omilie predică; omillăr colecţie
de omilii.
omisiune trecere cu vederea.
om ite a lăsă la o parte.
omnivor ce se hrăneşte cu carne
şi vegetale.
omogèn de acelaş fel.
om olog egal, aşezat la fel.
omologă a adeveri prin autori­
tate judiciară s. administra­
tivă un act.
omonim, omonime v o r b e cu
aceeaşformă dar înţeles diferit.
omoplat lopăţică a umărului.
onânie mo. pocitură.
ondol a unduia, a se legănă.
ondrbc fustă. [cu plată.
oneros împovărător; cu titlu o.
onèst cinstit, virtuos.
onix agată fină. [proprii.
onomotologie s t u d i u de nume
onomatopee vorbă formată din
armonie imitativă.
ontologie ştiinţă despre fiinţe.
op operă.
opăc nestrăvăzător. [de luntre.
opăc cui în care se prinde vâsla
opăif ciob cu ulei şi feştilă.
opăl peatră scumpă.
opcină v. obcină. [tăiă.
operă a lucră, a face; med. a
operă lucrare; dramă muzicală;
teatru de opere.
 ope 150
operetă comedie muzicală.
opiăt leac ce conţine opiu.
op in ii'părere.
opinticî ciupercă mică albă.
bpiu afion, suc de mac. [niei.
opleăn lemn ce leagă talpa sa
oponènt protivnic.
opâr parte de osie ; fig . pănă
la o. până in gât.
opârniţă verigă delà osie.
oportân prielnic. [jurări.
oportunism purtare după împre-
opozănt protivnic; opozit opus.
opoziţie punere in faţă ; împo­
trivire ; partid ce combate gu­
vernul. [a asupri.
opresiune a s u p r i r e ; oprimă a
opsăs mo. toc, călcâi.
r ‘ă a alege; a dori.
ică partea despre lumină a
' a fizicei ; perspectivă.
opticiăn care face s. vinde in­
strumente optice.
optimism fel d’a vedea lucrurile
din partea bună.
opulént îmbelşugat, bogat.
opuscăl cărticică.
opust mo. zăgaz.
or (fr .) d eci; acum.
orăcol glas de zei ; sfat enig­
matic ; sfătuitor.
orăl cu grai viu.
orând(ă) soarte.
oranist baldachiu, uranisc.
orăr fâşie p. diacon la slujbe
divine; plan de ore.
orăstlcă măzăriche.
oratbriu capelă, paraclis; muz.
compoziţie de cuprins biblic.
ori
orbită c a v i t a t e unde e pus
ochiul; drum de planetă în
jurul soarelui. [p. orhestră.
orchestră a întocmi o compoziţie
orchestră spaţiu în teatru între
scenă şi partér; muzicanţi.
orehestrâţie felul instrumentării
unei compoziţii.
orcicâr laţ de ham; orcic răs­
cruce de car. [rească.
ordălie od. p r o b ă judecăto-
ordie od. tabără, lagăr.
óráin poruncă ; clasă; decoraţie;
reunire de mai multe familii ;
mod.
ordinariăt o f i c i u p. admini­
strarea diecezei în bis. ap.
ordonanţă a da ordin de plată.
oreădă nimfă a dealurilor.
ârgă mare i. de muz. cu cla­
viatură; a. organe; organist
care cântă din orgă. [citor.
orgân parte de corp ; glas ; mijlo-
organism alcătueală; organiză-
oribil îngrozitor, [fi« întocmire.
orie plasă de pescuit.
orientă a însemnă punctele car­
dinale ; a îndrepţâ ; a cercetă.
orientalism cunoştinţe despre
popoarele din Orient; orien­
talist .care are asemenea cu-
orificiu deschizătura, (noştinţe.
originâl delà început; nou, par­
ticular; ciudat; text prim, lu­
crare ce nu e imitaţie.
originär de origine; delà izvor.
őrizőn(t) zare; orizontăl paralel
cu onzónul.
 orn - 151 otr

ornaménte podoabe, împodobiri : ortoepie rostire corectă.

ortogrâfie fel d’ a scrie corect.
ortolăn présurâ.
arabesc ortomăn bogat; voinic.
cârlionţ m >a wwwuw ortopedie artă d’a îndreptă cusur
corporal. [diş.
cinci foi # * « osătără schelet; fig . schele, p o-
oscilâţie clătinare.
dinţat ospiciu casă de caritate p. nepu­
tincioşi; casă unde călugării
ghirlandă primesc pelerini.
ostâfcă concediu militar.
grec H 5H 5 ostătic om dat ca zălog p. în­
deplinirea unei făgădueli.
imbricat ostei, ostoi a (se) linişti, a încetă.
ostentâţie fudulie. [anatomiei.
meândru “ L r i j osteologie parte despre oase a
ostie furcă de pescuit.
ovale oqoqciQ oqoqqq ostil duşmănos. [atenieni).
ostracism exilare pe lO ani (la
perle ostrtiţe balustradă; leasă.
rozete ^g> ostropăţ tocană de miel.
otăc obor, ocol.
şerpuitoare otănjl a stâlci în bătăi
otârnie utrenie.
trifoi otâştină od. dâre pe vin.
otcăp od. arândare de accize ;
întreprindere ; fig . monopol ;
volute otcupcic care luă în otcnp.
otic, oticău deştelenitoare, scor­
ornitologie parte a zoologiei monitoare (la plug).
oroâre grozăvie, [despre paseri. otihni a gâfâi.
orografie descriere de munţi. otinci a (se) osteni. [seamă.
oropsi a alungă, a dudui. otnoşinie od. raport, dare de
oroscóp prezicere de astrolog otomănă canapea
la naşterea cuiva. oţopină mârţoagă.
orşăv ciorbă din fructe uscate. ötova drept, neted ; într’una ;
ort 10 parale, a 4. parte din fig . plictisitor.
leul vechi. jjfreăpă zdreanţă.
ortă od. regiment; ceată. ' ofracol rotocol.
' ->^
 óta
otuzbir joc de hazard.
ovâr ouar, organ unde se for­
mează ouăle.
ovăţie urare, onoruri.
ovipár ce naşte din ou.
ovold ea óul.
oxid combinare a unui corp cu
oxigenul ; oxidă a schimbă in o.
oxigén gaz incolor, cu azot for­
mează aerul atmosferic.
ozocherită ceară de pământ.
ozân oxigen condensat (O s).
P fâşie ; toane.
paceă od. blană. [dră.
pacea(v)ără zdreanţă; bulean-
pachebât vapor repede.
pachâşti bretéle, cozondroace.
pachidérm m a m i f e r cu piele
groasă.
paciént răbdător; bolnav.
păcişe mo. câlţişori.
păclie cojoc lung.
fiăclisit diavolesc.
púdós cu pâclă, neguros, fniţă.
pácórnifá vas de păcură, smol-
pact învoeală, contract.
pâdină loc jilav muntos.
padişăh titlu p. sultan, [cirigători.
paftâ copcă, cataramă; paftâle
pagină a insemna cu nre pagi­
nile ; paginatbr care prerupe
(tip.) [orient; idol.
pagodă t e m p l u în extremul
păhărnic od. mare boer de di­
van ţ păhărnicil od. slujitor
la masă.
pahonţ mo. cărăuş; fig . mojic.
152 - pal
paiâ v. haltă.
paiăntd construcţie de lemn
(talpă, stâlpi, grindă) ear câm­
purile Întregite cu zidărie.
pâic od. soldat de gardă.
paierie (’ ) od. apostrof.
păies perciuni (la evrei).
pdioără văl.
pair (pér) od. membru al ca­
merei in Franţa şi Anglia.
paj copil de casă.
pâj crestătură, scobitură; pâjul
a scobi, a ciubuci.
pălă od. sabie ; furcă de fân ;
paladin od. cavaler, viteaz.
palădiu statuea zeiţi Pallas ocro­
titoarea; fig. ocrotire.
palafit clădire pe stâlpi in lo ­
curi palustre.
palamâr funie groasă.
pălămâr crâsnic, paradisier, făt.
pahnehin scaun portativ.
palatin od. titlu p. demnitari;
guvernator; magnat regent;
muntele p. colină în Roma
veche. [palatin.
palatinăt provincie s. funcţie de
palavâtic nebunatic.
pâlc regiment ; ceată.
pălce vergi, nuele. [soare veche.
paleografie artă d’a tălmăci scri-
paleontologie ştiinţă despre fo ­
sile.
paleoslăv de vechea slavonă.
palástra od. loc s. exerciţii de
gimnastică. [lori.
palâtă disc p. potrivire de co-
paliă a tăinui; a alină.
paliativ alinător.
 pal 153
palicár voluntar grec în räsboinl
de neatârnare; viteaz.
palimpsést codice rescris.
palingen{ez)íe renaştere.
palinodie retractare.
palisâdă paiancă, zăplaz, uluci.
palisandru fel de arbore.
păliţă prăjină.
palm palmier, curmal.
palmăc od. măsură = */3 dintr’o
palmă = ’/a stânjen.
pálm át în forma palmei.
palmipéd înotătoare (paseri).
palpăbil ce se poate pipăi ; fig .
palpită a svâcni. [vădit.
pălş chiţoran alb.
păltior agriş.
paludeán, palástru băltăreţ.
pălul a desţeleni.
pambriu stofă de lână; testemel.
pam flét scriere batjocoritoare.
pan- (prefix) total, universal.
pan od. dom n; titlu p. marii
boeri. [auto.
până (fr.) oprire neaşteptată p.
panacéu leac universal.
panachidă parastas.
panaghie pâne pe măsuţa (pa-
naghierul) înaintea i c o a n e i
Maicii Domnului.
I panaghiân ornat arhieresc.
I panama pălărie din frunzele
, unui arbore din Ponáma ; fig.
mâncătorie de bani.
panaris aprindere la unghie,
sugíu, sugél.
: panăş peniş ; moţ.
pancartă tăbliţă, placat, [cului.
pancreăs glandă in dosul stoma-
pandălii, pandôlii năbădăi.
;
r
par
pandécte colecţie de legi ro­
mane. [muitoare.
pandemőniu iad ; adunare lăr-
pandispăn fel de turtă.
pandocrător icoană pe icon o­
stas ce înfăţişează pe lsus ca
Dumnezeu şi împărat.
panegiric cuvântare de laudă.
panér coş.
păngăr urât, spurcat.
pangermanism sistemă politicăde
a împreuna intr’un stat popoa-
pănică spaimă, [rele germane.
panoplie armătură ; colecţie de
arme ca podoabă. [parate.
panőptic hală de figuri şi pre-
pansamént legătoare, oblojeală.
panslavism sistemă politică p. a
împreună într’un stat popoa­
rele slave. [lostenii.
pantahâză carte de adunat mi-
pantazii toane, capriţii.
panteism sistemă ce identifică
dumnezeirea cu lumea.
panteón templu consacrat zeilor;
totalitatea lor. [pard.
panteră feară din genul leo-
panţir od. ostaş în zale; călăreţ.
pantom im i artă a gesturilor ;
pantomim actor de p.
pănuşiţă năgară.
papainôg par; pantof de lemn.
papanăş mo. găluşte cu brânză ;
trifoi. [făceau foi de scris.
papirus plantă din care od. se
paporniţă clondir înfăşurat cu
stuh ; coş. [şarlatan.
papugiu fabricant de papuci ;
pară a ocoli, a se feri.
 par 154
parăbolă pildă; linie curbă în
formă de */i de elipsă.
paraclis capelă; rugăciune.
paradigmă exemplu.
paradisidc de paradis.
paradosi od. a învăţă.
paradóx părere contrară părerii
părădui a risipi. [comnne.
parafă a pune parafă, a semna.
parăfă floare die iscălitură.
parafirnă averea femeii necu­
prinsă în foaea de zestre.
parafină subst. moaie ca ceara.
parafrază a tălmăci pe larg.
parăgen pământ necultivat.
paralăxă unghi format de 2 linii :
una pornind din centrul pă­
mântului, alta delà ochiul ob­
servatorului. [nare.
poraiéi alături; paralèlà asămă-
paralelogrăm patruunghi cu la­
turi opuse paraléle: patrat,
oblong, romb, rombold,
paraliza a lovi cu paralizie s.
dambla; fig . a împedecă.
paralogism greşaiă de judecată.
paranimfă soră de mireasă.
paranthă frază adăogată ; sem­
nul ei (...) ; fig. abatere, [nire.
parapănghelos v e ş n i c ă pome
parapèt zid de a p ă r a r e ; par-
maclâc. [nemulţumit.
parăpon od. jălânie ; paraponisit
parascovènie născocire, [teatru.
párástul od. a r e p r e z e n t ă în
paratonér apărător de trăsnet.
paraván scutitor (m obilă); fig .
parâxăn necaz; curios, [scut.
par
parazit trăitor din sucnl altuia;
lingău. (trai parazitar.
parazitâr de parazit ; parazitism
pârcălâb od. guvernator de pro­
vincie; p r i m a r ; a. p r o f o s ,
temnicer. [vieţii.
Părce 3 zeităţi stăpâne asupra
parceă bucată, parte de stofă.
parcelă a împărţi în parcéle.
parchèt instituţie ce urmăreşte
crimele şi delictele; local în
acest scop; podeală simetric
pusă; a. fel de ştofă. [bate.
parcară (fr.) a cutreerà, a stră-
pardâf scândură subţire.
părdos leopard ; fig . viteaz.
pardositbr pietruitor.
parèatcü petec, zdreanţă.
păretăr covor la părete d’alun-
gul patului.
parètis demisie. [oraşe.
pârgăr od. consilier comunal în
pâri : a lp . = cu preţul nominal.
pária la (Ia inzi) om din ultima
castă; fig. desconsiderat.
paricid ucigaş de părinţi ; crimă
parigorle od. mângăere. [de p.
parimîe proverb; ziceri din sf.
scriptură; parimiăr carte cu
asemenea cuprins. [verbe.
parimiologle s t u d i u de pro-
parlp cal de călărit; cal lăturaş.
parisilab cu silabe egale.
paritäte egalitate numerică.
pârlăci înşelător, hoţ
parlagin argat de măcelar.
parlamentă a urmă tratative.
Parlamentär de s. membru în
parlament; mijlocitor, sol.
parmăc gratii, zăbrele, ostreţe.
 par
parm aclâc grilaj, pălimar.
parm ezân brânză italiană.
párnáé oală cn toarte; fel de
strnguri.
P arnas munte în Grecia veche
consacrat muzelor.
parod ie i m i t a r e caraghioasă a
unei scrieri ; parodiă a face p.
pardi roi de roi din aceeaş vară.
paronim vorbă ce samănă cu
alta ca formă şi origine: d i­
stru g, abstrag.
paronom ăză figură de vorbe cu
sonuri asămănătoire şi senz
diferit: bogat de an i şi sărac
de bani.
parotidă glandă (2) aproape de
osul maxilar inferior.
paroxism culme de boală etc.
pârpdlàc carne la grătar.
parpalèc plăcintar grec; grec.
părpăll a pârjoli, a arde uşor.
parpanghèl ţigănuş; parpanglcă
ţigănuşă.
p ărpă r od. dare pe buţi de vin.
părpăr, pârpâră ploae repede
văratică; poftă.
pârpăriţă bucată de fier la ca­
pătul fusului de moară.
pa rşiv răpănos, râios.
pârfăg mânie cu toane.
p a ria / act d e s p r e împărţirea
unei moşteniri.
p a rte civilă, se c o n s t i t u e p
cere despăgubire p. ce ea ce
a suferit.
parţiă l numai în parte ; părtini­
tor; p arţia lităte părtinire.
particulă părticea ; prepoziţie ;
silabă.
155 pas
particulărpropriu ; specific ; per­
soană privată. [sebită.
particularitâte împrejurare deo-
p a rtid grupare de persoane cu
aceleaşi interese.
partidă parte ; p e t r e c e r e , ex­
cursie; fel de a purta regi
strele.ţ [tot.
partitiv ce arată parte dintr’ un
partitură, partiţie toate părţile
unei compoziţii de muz. pe
portative suprapuse.
partner tovarăş; asociat
paruclc od. sublocotenent.
pâ rv cu lână scurtă.
pârva, pèrva de întâia calitate.
pârvâc stup ce roeşte întâi.
parveni a ajunge; a izbuti; par­
venit ajuns, îmbogăţit.
p a sâ j galerie acoperită p. tre­
cători; parte din scriere.
p ă şă demnitar turc în fruntea
unui paşalâc; paşa lâ c pro­
vincia lui \ f i g . despotism.
p a sib il ce poate fi supus la.
pă şin mo. înfumurat.
pasiona a înfierbântă, a exci'â.
pa sion d n t care pasionează; p a -
sion ă t cu pasiune; pătimaş.
p a siv ce nu lucrează; p a siv(e)
datorii.
p a şii mo. a dispăreâ; a şterpeli.
c. p â slit de pâslă; p ă slos ca pâslă.
pa sm à n t posomânt, găitan.
p a ş b l! te cară! marş!
p a sp oă l galon, şiret, şnur.
p ă ssim ici colo.
p á stéi creion ; d e s e m n cu p. ;
poezie descriptivă; drobuşor.
 pas - 156
pastètâ a. prăjitură cu c a r n e
tocată. [s. medicament.
pastilă bombon cu suc de fructe
pastişă ir. a imită.
pastramaglu v â n z ă t o r de pa-
stramă (carne sărată afumată) ;
păstra păstrare, cruţare, [mojic.
păstârd a. şorţ dinapoi.
pătâcă mică monetă de aramă.
paţachină salbă moaie, arbust.
patalamă (iron.) diplomă.
patarkmă pătărănie, păţanie.
patâşcă pat de mort.
p a t cu polâg b a l d a c h i n ; pat
portativ pe chingi. ,
patent vădit.
patintă diplomă ; certificat; dare.
patentár autorizat cu patentă;
patentat care o plăteşte.
pateră vas la romani p. sacrificii.
paternităte stare de tată, s. de
autor.
patètic mişcătoV.
patiserie meserie de cofetar.
patiţă talpă de galonţ. [boale.
patologie parte a medicinei d.
păios mijloc oratoric de a mişcă ;
afectare.
patres (ad), dus ad p . mort.
patriârh cap de familie în T.
V. ; titlu p. capi ai bisericii or­
todoxe; fig . venerabil bătrân.
patricián nobil, boer; fam. cár­
nál mare. [fig . dar firesc.
patrimbniu avere părintească;
patristică, patrologie parte a teo­
logiei despre Sf, părinţi; lite­
ratură bisericească veche.
patrontU ocrotire, protecţie.
patronimic (nume) de familie.
ped
pătul strat; grânar; p ă tălea. soi
de mere, <maşânsc>.
pducă tobă mică.
pauperism stare permanentă de
lipsă ; sărăcime. [bători.
pâus a. vin dat preotului la săr-
pauşăl a. sumă de bani ca aco­
perire de anumite cheltueli.
păvă a. clin.
pavâ, pavelui a pardosi, a pie-
trui ; paveâ pardoseală.
paviliân cort, căscioară; steag;
ureche exterioară. [guri.
\pavoază a împodobi cu stea-
pavogâd sistemă de note in muz.
orientală (pa, vu, ga, d i„ ke,
zo, ni, pa),
pazăr od. târg, piaţă.
pazarghideân od. târgui tor; pa-
zarlăc târgueală.
pazăm ic od. poliţai.
pazvanglu, pazvantlia ostaş din
ceata lui Pazvantoglu (1797);
fig. jăfuitor.
peăn\mn\> Apollo, [domnească.
pecetluitără od. act cu pecete
peci învoeală de cununie.
pectorăl de la s. p. piept.
pecuniăr bănesc.
pedagogie ştiinţă despre educa­
ţie; artă d’ a învăţa pe alţii-
pedălă aparat pus în mişcare
cu piciorul; tălpig.
pedănt care ţine le amănunte,
s. afectează erudiţie.
pedantisc ce samănă a pedant.
pedepsie epilepsie, stropşeală.
pedicăr curăţitor de bătături.
pedâncul coada floarei, pedicel.
 peg 157
pegás (mit ) cal cu aripi, calul
poeţilor, [fabricat de porţelan
pegm atită peatră granitoidă p.
pehlivdn od. jucător pe funii ;
fig . şarlatan; pehlivănie.
peiorativ ce măreşte răul.
p eiză j privelişte; tablou cu ve­
deri câmpeneşti.
pelagianism învăţătura călugă­
rului eretic Pelagiu [sec. 4]
care tăgădueşte păcatul stră­
moşesc. [gine rea.
pelăgră boala săracilor, pecin-
ptlerin călător la locurile sfinte;
pelerinaj călătoria sa.
pelerină manteluţă, guleraş.
p ileş indoitură la nădragi p.
brăcinar.
peletic pensulă de olar.
peliculă pieliţă, pojghiţă.
pelincă scutec, faşă.
peltea, belteâ fel de magiun din
peltic bâlbâit, [must de fructe.
p em bé roşu deschis; fig . ciudat.
penal pedepsitor.
penalitâte pedeapsă. [cămin.
pen a ţi zeii casei la romani; fig .
pendănt lăturaş (obiect de artă
pentru simetrie).
pendént, pen din te neterminat.
pendulă corp ce face oscilări
atârnat de un punct; ceasor­
nic cu pendulă.
penél unealtă de pictat.
penibil nep'ăcut; dureros.
penitenciar închisoare p. a re­
forma creşterea deţinuţilor.
penite'nţă căinţă; pedeapsă.
pensión, pen sion à t institut de
i educaţie împreunat cu internat.
per
p en s’ onăr trecut la pensie; elev
în pension ; plătitor p. hrană
şi locuinţă.
pentaédru corp cu 5 feţe plane ;
pentagbn figură în 5 linii.
pentagrăm ă 2 triunghiuri între-
crucişate.
pentam étru vers de 5 picioare.
pentateuh 5 cărţi ale lui Moisi.
penticóstd Rusalii.
penticostăr carte cu rândueala
serviciului divin din P a ş t i
până în Rusalii. [mină.
penum bră stare de puţină lu-
pepiniérd răsâdniţă p. pomi ;
fig . loc de pregătire.
péplum , pépion od. mantă fem.
pépsin d suc secretat de stomac.
percál mat. tare de bumbac ;
percalină mat. de căptuşeli.
percépt a simţi, a pricepe; a
strânge bir.
perceptibil ce se poate observă.
perceptibilităte putere d’a cu­
prinde cu simţurile.
percépfie pricepere; birou sau
slujbă de perceptor.
perceptor încasator ; vameş.
percét bălţat.
perchiziţie cercetare.
p erd ă f stropire p. a da luciu ;
răsătură în răspăr; a da un
p . a dojeni. [plică.
perem ptóriu d e c i z i v , fără re-
p erfèct desăvârşit; perfectibil ce
se poate perfecţiona.
p erfid viclean, trădător.
perforâ a găuri.
perform ănţă rezultat, ispravă.
 per
pergamént piele preparată p.
material ae scris; hârtie de
p., papirină.
perghél compas; zidărie în se­
micerc ; nn fel de jo c în cerc.
pericârp înveliş la grăunţe.
pericbpă capitol din $f. Scrip­
tură. [linie.
periferie contúr la o figură curbi-
perifrâză figură de mai multe
cuvintè în loc de unul: ziua
D lui (Duminecă), doamna
nopţii (luna).
perihelle punctul a p r o p i a t de
soare în orbita planetei.
perlmă a (se) perde un proces
nepornit la vreme, [pescuit.
perükét frânghie cu cârlige de
perim ăm contur.
perinbc capra trăsurii, [lungă.
perlőd restimp, fază; frază mai
periôdic ce revine la timp fix.
peripatétic care urmează d oc­
trina lui Aristotel ceice in-
struiâ umblând cu elevii.
peripeţie întâmplare, incident.
petipiscă od. proces, cauză.
periscóp tub optic p. a vedea şi
obiecte ce nu ne stau în faţă.
peristíl galerie de coloane.
peritoniu pieliţă ce învălue mă*
runtaele; peritonltă inflama-
ţia ei.
p a i prun ; pirjă prună ; perjăr
vânzător de p erje; perjerle
prunet. [de 4 (2) puncte.
p a lă mărgăritar; caractere tip.
pam aninfstatornic; permanihţă
stabilitate.
158 pes
permanganăt fel de desinfectant.
permeăSil prin care poate stră­
bate alt corp.
permută a schimbă; a înlocui.
p a oră a cuvântă pompos.
perpendiaM ră linie dreaptă for­
mând cu alta 2 unghiuri egale.
pírper od. dare pe buţi de vin.
perpetuă a veşnici; perpituu con-
perptix nedumerit. [tinuu.
perseverâ a stărui în.
petsiănă fel de jaluzeă.
pasistd a sta neclintit; a dăinui.
persóna grăta persoană la care
ţine cineva; p. gratissima cea
mai iubită.
personâj om însemnat ; rol.
personaiităte caracter personal ;
om însemnat; pl. vorbe rele.
personifică a atribui unui lucru
însuşiri personale.
paspem vă privelişte, vedere ;
figé' nădejde.
paspicăce isteţ, ager.
perăcă imitaţie de păr natural;
ptruchiir frizér.
peruzeă peatră scumpă albastră.
pervaneă fluture de noapte.
pervăz cadru, ramă.
pervérs corupt, depravat.
perverti a strică; a denatură.
pervincă coronişte (plantă).
peş val, parte dinainte a zidului;
coaste, ulă.
peşcheş tribnt; dar.
peşchir ştergar, prosop.
pescuind heleşteu. [din lume.
pesim ist care vede numai răul
peşingeă, peşin in numerar.
pistă ciumă; pestifér înciumat.
 pes
pestèlcd ma. şorţ, fotă.
pesti a zăbovi.
pestilènfa boală lipicioasă.
pestilenţiăl ciumos; lipicios.
peştimăn mo. şal ; şorţ (Basara-
pestrèf preludiu, uvertură, bia).
p etáld foiţă de corolă, [cărâmb.
petèucd legătură între leucă şi
petimbroâsă bătătarnică (plantă).
petit caractere de 8 (4) puncte.
petrografie studiu despre roce.
petrolifér conţinător de petrol.
pezevénchi v e r i g a ş , mijlocitor
necinstit.
piăstru leu vechi; monetă de
argint la mai multe popoare.
piaţetă mică piaţă.
piăzd prevestire.
picănt pişcător; cu duh; nostim.
pichèr grijitor la construcţii.
pichèt mic nr de soldaţi; joc
de cărţi. [căţele.
pichereă, bibilică; s t o f ă cu pi-
pichirisl a (se) supăra.
pici prichindel, ţică.
pidorbng strâmb de picioare.
picai a nimeri, a lovi ţinta.
picnic petrecere unde invitaţii
au să-şi a d u c ă bucatele de
picotâ, picoti a moţăi, [acasă.
picăş, fa m . băuturică ; câştig ne-
pidósnic şod, ciudat, [aşteptat.
piedestal temelie de înălţare.
pièlea-dràcului percalină; iron.
pièmn urluealä. [spate.
pieptălăcă prâpeliţă.
piesă bucată; lucrare de teatru
s. muzică; monetă.
pietăte evlavie; pietbs evlavios.
pietist membru al unei s e c t e
protestante.
159 pis
pigm ent materie colorantă.
pigmeu pitic ; fig . persoană fără
însemnătate. [pedestraş.
pihâtă od. pedestrime; pihotăş
p il bici; a. pisălog.
piláf mâncare de orez cu carne.
pilafgiu mâncător de pilaf.
pilâstru stâlp.
pilcă sul de uns literele de tipar.
pili a frecă cu pila ; a se imbătă.
pilón portal, pildt cârmaci.
pilotă plapomă de fulgi.
pilotâj măestria de pilot ; şcoală
de p . unde se învaţă măestria
d’a cârmui aeroplane.
pinacotecă galerie de tablouri.
pingeă talpă; a punep. a înşelă.
pintenóg cu pată albă la glezne
(cal), [deschizător de drumuri.
pionièr soldat p. lucrări tehnice ;
pipă a. cep. slavină, cană.
pipermènt rachiu de chimen.
pipetă ţeavă de sticlă p. a scoate
lichide dintr’un vas.
pipită, pepită stofă cadrilată.
piramidă corp cu bază poligonă
şi cu laturi în 3 unghiuri unite
într’ un vârf ; mormânt p. regi
egipteni ; [uimitor.
piramidăl în formă de pir. fig .
pirăt hoţ de mare; piraterie ho-
piripisi a răsfaţă. [ţie de p.
pirită sulforă de fier.
pirdşcă colăcel. [mire.
pirotă (Băn.) moţăire; nedor-
pirotehnie artă d’ a face materii
explosibile. [cosac golan.
pirpiriu rupt de slab; pirpirl-
pirui a face rulade.
pisdnie inscripţie; scrisoare;
 pis 160
pisăr od. scriitor In cancelárie;
piscină pescărie; basin, [copist.
pisicări a linguşi ca pisica.
pişpiric a. mititei, micuţei (băn.).
pişteălă picurare.
piştâlniţă mocirlă, baltă.
pişti a ţâşni, a picură.
pistil organ femenin la vegetale.
piston dop mobil.
pistóm ic v. pristornic.
pităc ban de 5 centime ; od. p o ­
runcă, diplomă, privilegiu.
pităr od. titlu boeresc; grijitor
de brutărie la Curte.
piţării colindători în noaptea
de Crăciun. [jitoare.
pitonlsă Pitia din Delii ;/ig. vră-
pitorésc arătos; fig. colorat.
pitpediche pitpalac.
pituită muci, bale.
pităşcă franzelă.
pivotânt in formă de fus.
plachie mâncare de orez şi piper.
plafbn a. tavan.
plăghie glie. [terar.
plagiă a comite plagiat : furt li-
plăiiş grăniţer; muntean.
plăiă ţărm întins de mare.
plană a pluti în aer, a sta d’a-
supra. [vârte în jur de soare.
planétà corp ceresc ce se în-
planetoid planetă mică.
planisfér, planiglâb harta cu cele
2 emisfere pe un plan.
plănşă desemn, gravură, [sură.
planşătă mescioară p. agrimen-
plantăţie sădire; loc plantat.
plantigrăd care calcă pe toată
talpa, b. o. ursul. [getale.
plantivôr care se nutreşte cu ve-
pie
plăpău nătărău, guguman.
plasă a aşeză, a pune.
plăşcă reţeă, plasă.
plăstică artă d’a modelă figuri ;
plăstic bun de modelat, sculp­
tural. [forme.
plasticităte c a l i t a t e d’a luă
plastogrăf falsificator.
plastrőn parte dinainte la plă-
toşă; piele s. pânză p. aco-
rirea pieptului.
plătcă : a pune pl. a face Marţi.
platfărmă a c o p er i ş; parte de
tramvai etc. p. stat în picioare.
platină metal preţios cenuşiu.
platitădine anostie, prostie.
platonic ideal, curat; fără efect.
plătoşă cămaşă de zale.
platou podiş, câmpină.
plausibil de primit, de aprobat.
plăvăi, plăvân blond, băl.
pleăjtură v. praftură,
plean, pleăşcă od. pradă, jaf.
plèbe popor de rând. [romani.
plebéu din p o p o r u l de jos la
plebiscit od. decret adus de co­
mitia tributa; vot obştesc.
plecăte greaţă.
plecătoăre oae cu lapte.
pled învelitoare.
pledă a apără cu cuvântul.
plefturi a da cu prăftttră; fig . a
ocărâ. [de scriitori însemnaţi.
pleiădă grup de 7 stele; grup
plenâr complet, întreg
plenipotenţiar împuternicit.
plenisón cu sunet deplin.
pleonăsm vorbă de prisos.
pleşcăn jăfuitor.
plescăviţă beşicuţe pe piele.
 pie 161
pletoră sporire mare de sânge;
pleviţă scoabă, cârlig, [belşug.
plevră membrană a plumâmlor.
pleurezieinilamaţia ei. [însemnat.
plevuşcă peşte mărunt; fig. ne-
plirofortsl & se informă, a se
plisă a încreţi ; a cută. [desluşi.
plită vatră, cuptor.
pllxis plictiseală, urât.
plocâd aşternut sub şea. [fân.
ploşcoănă p o r c o i , grămadă de
plotóg petec de piele.
plăgniţă plug mic, rărită.
plurăle tantum vorbă ce are nu­
mai pluralul.
pluralitâte cel mai mare nr.
plutocraţie guvern în care hotă­
răsc cei bogaţi s. financiarii;
plutocrât puternic prin avere.
pluton grupă de soldaţi.
plutonic produs prin foc sub-
pământesc.
pneumătic învelitoare de cauciuc
p. obăda de roţi ; maşina p-ă
de scos aerul [mâni.
pneumonie inflamaţie de plu-
poăpă soi de peşte. [slăbit.
poâră sfadă, c e a r t ă , pocăltit
pocăneâ pârghie la joagâr.
pocânzèi a. însoţitorii mirelui.
pochihici întinzător la răsboi de
ţesut.
pocinog început, safteă; bocluc.
poclrlă băutură rea.
poclădă pătură, cergă.
poclău sac de pescuit, [pânză.
pociit a c o p e r i ş de nuiele s.
pocr'tş acoperemânt.
podân mo. od. supus rus.
pol
podărit, brodărit taxă de pod.
podii platou, podiş.
podgheăz : a umblă în p-uri în­
coace şi încolo. [gului.
podhorniţă parte de jos a ju-
podilă podină, podeală, [stog.
pbdină podeală ; tăvan ; parte de
podişcă pod umblător, brod.
pbdiu parte ridicată a poditurii.
podme't nadă, momeală, [ţuire.
podorbjnă od. m a n d a t ; povă-
podvăl lemne de căpătâe.
podvoădâ transport gratuit.
poemă lucrare în versuri.
poét cel înzestrat cu darul poe­
ziei; poetăstru poetaş.
pofidă ciudă, necaz.
pofil(ă) curea ce trece pe sub
coada calului.
poftori a repetă. [plugului.
pogănici băiat care mână boii
pogărci, pobârci a spicui.
poghibălă lichea; ştrengar.
poghircă fire mărunte de câ­
nepă; mic. [0‘54 ha.
pogân măsură de suprafaţă =
pogonăr lucrător la vie. [de vie.
pogonărlt od. dare p. pogoanele
pogrebănie slubă de îngropare.
pohódnic cal lăturaş.
pohoeălă urdoare.
pohoţ mo. desfrânat.
pojdrnic mo od pompier; po-
jarnicie od. cazarma lor.
pojghiţă pieliţă.
pojijie gospodărie; fig . situaţie.
pol căpătâi, punct unde osia
pămantulului (închipuită) stră­
bate suprafaţa.
11
 pol 162
polarităte Însuşire de ac mag­
netic d’a se Îndreptă spre un
punct fix.
polătă mo. cămară; a. palat.
polc od. regiment; polcbvnic od.
colonel.
pâlcă mo. pieptar de lână.
polèmicd dispută in scris; oo-
lemist care polemisează.
polen praf fecundator la flori.
policăndm candelabru.
policróm de mai multe colori.
poliidru corp cu feţe plane.
polifonie ansamblu de voci s. de
instrumente m u z i c a l e inde­
pendente unele de altele.
poligâm căsătorit cu mai multe
femei In acelaş timp [limbi.
poliglbt cunoscător de mai multe
poligni a cădea (despre grâne).
poligón figură cu multe laturi.
poligrdf maşină de copiat.
polim orf cu mai multe forme.
polinóm (în algebră) mărime din
mai mulţi membri Împreunaţi
cu -j- sau cu —.
polip nume p. animale acvatice
f ără organe speciale de mi­
şcare; umflătură cărnoasă.
polipiir massă văroasă de polipi.
politèhnic[a) şcoala sup. pentru
ştiinţe. [mulţi zei.
politelsm religie ce admite mai
politică artă şi ş t i i n ţ ă d’a gu ­
vernă un stat; afaceri de stat;
fig. iscusinţă.
politicăle, fam . ştiri politice.
polbg perdeă la pat; a. cosit;
mănunchi.
polologhte vorbă multă.
pop
polonic mo. lingură mare.
polunbşnlţă slujbă dumnezeească
de miezul nopţii.
pomineâţă p â n z ă d’asupra us-
ciorului la casă cu mort (D o-
brogea). [fect.
pomojnic od. ajutor de subpre-
pom ologie cunoştinţe despre cul­
tura pomilor.
pom oşttnă mo. fund de car.
pompă a s c o a t e cu pompa s.
tulumba.
pâmpă strălucire;pom pe funebre
c a s ă ce Îngrijeşte de Înmor­
mântări. [pin ş. a).
pompón fundă; m o ţ (Ia chi-
pomuşoără mo. coacăză, stru-
ponderâbil de cântărit, [gurei.
ponevbs miop. (adâncătură.
ponor, ponorătără s u r p ă t u r ă ;
ponbs greşală ; batjocură ; ponosi
a defăima; a mânji, a uză.
ponoslul a cârti.
pont clipă potrivită; punct; Ioc;
a vorbi în ponturi în pilde ; a
da p-wri a face aluzii.
pontă a pune bani (la joc de
cărţi) pe o carte.
pontifica a celebră, a sluji.
pontifice mare preot.
pontón vas plutitor
pontonièr soldat din trupele p.
construire de poduri militare.
pop stâlp; stinghie.
popâc! deodată!
popândău, popdnţ momâe.
popărţăc butuc ; prichindel.
popinchi fel de ciupercă.
popind movilă.
popondôc stâlp la prispe.
 pop
poponét volbură ; opaiţ,
popôtà masă comună.
poprire secvestru. [rizâ.
populariză a respândi, a vulga-
popularităte favoarea obştei.
por, pori mici găurele ale pielii ;
poros cu p o r i ; porozităte afâ-
porăv a. sburdalnic. [nare.
porfir peatră roşie s. neagră.
porfirin de porfir, de purpură.
porghic v. poghircă.
poricăle mo. poame, fructe.
pornografie scriere desfrânată;
pornograf care o scrie.
porogănie snoavă; păţanie.
portál intrare mare la clădire.
portăr-bâşa od. Marele uşier.
portáréi executor, a. jăcuţ.
portativ ce se poartă; dicţionar
p. în format de buzunar; 5 linii
paraléle p. note în muzică.
portic tindă, galerie deschisă.
portiérd uşă la trăsură ; perdeană.
porţiune canónicd suma venitelor
unui preot, pământul ale cărui
roade le foloseşte.
portofóliu obiect portativ p. acte
ş. a.; funcţie de ministru.
portofrânc port unde importul e
scutit de vamă. [mare.
portálán carte despre porturi de
porumbăc, p o r u m b lu sur ro-
poş mic turban, [şiatic ; albăstriu.
posăc moros, morocănos.
posâd od. dare p. întreţinerea
garnizoanelor. [morii.
posddd r e g u l a t o r la pietrile
poseddt îndrăcit, prilostit.
posésie od. arândă ; stăpânire ac­
tuală a unui bun ; pământuri.
163 pos
posesiv ce arată posesiune.
poşidic mărunţime, mulţime.
poşircă, posliţ liurcă.
poslăşnic od. slujitor, servitor.
posmdg mo. pesmét.
posmăgl a fsej uscà; a se mâhni.
pospăeâlă spoeală pe d’asupra ;
fig . lnstrn, uşurinţă.
pospai praf uşor ce se lasă în
moară; fig. puţinătate.
pospolită od. nobleţă polonă.
postă a aşeză, a pune.
poştalion postilion, călăreţ de
poştă; car mare.
postamént bază, piedestal.
postáid şir, brazdă; fig. mică
depărtare.
postdată a da o dătă mai veche.
postèlnic od. demnitate de boeri
şambelan ; postelnicèi o s t a ş i i
c e i comandă.
posterior dindărăt ; de mai târziu.
posterioritâtemtkmi?\. mai târzie.
posterităte viitorime, urmaşi.
postèacd lemn p. a sprijini osia
carului la uns. [târziu.
postfèstum «după serbare», prea
post hoc, ergo propter hoc «după
aceasta, deci p . aceasta», gre­
şeală d’a consideră drept cauză
ceeace nu e decât antecedent.
postmeridiăn de după ameazi.
post năbila Phoebus «după nori
soare», după rele bine.
postoroăncă funie de legat leuca
de cărâmb ; fig . om de rând.
postpozitiv ce se pune în urmă.
postrăngă crestat de ureche la
postulănt care cere post. [vite.
11*
 pos
postulât cerinţă. [tatălui.
postám născut după moartea
postură fel d’a se ţinea.
potăbil bun de băut.
potăsd idroxid de potasiu.
potăsiu nietal respândit in formă
de săruri. [păzi la poteci.
potecdş od. om î n a r m a t p.' a
potenţa product din factori egali.
potentát domn stăpânitor.
potenţiâl ce stă în posibilitate nu
în fapt.
poteră od. ceată de lefegii p.
urmărire de hoţi ; poterăş om
din poteră. [pleşî.
poticăll a da de necaz ; a co-
potnógi tălpi la răsboi de ţe­
sut, iepe. [netă de 4 creţari.
p0tor,v6tură, pototoăncă od. mo-
potpurî bucată de muzică din
fragmente; ghiveci de bucate;
fig . amestecătură. [a găuri.
potricdlă sulac, priboi ; potricăll
potróc, potroáce măruntae de pa­
sere ; fig. fleac.
potromènghi v. bostromengher.
potronie od. monetă polonă ( =
10 bani). [sături.
poturi nădragi cu găitane şi cu-
povărnă fabrică spirt; povar-
nagiu care lucrează acolo.
povèstic din poveşti, fabulos.
povidlă magiun, lictar de prune.
povódnic v. pohodnic. [se fuduli.
poză a sta p. a face portret; a
pozdèrie puzderie, pleavă; mul-
poziţiv sigur, nendoios. [ţime.
pozitivism filosofie Intre margi­
nile experienţei (după Aug.
Comte).' [merit, folositor.
practic umblat, îndemânatic; ni-
164 pre
proctica a face;
practică aplicare de regule ; ex­
perienţă, exerciţiu.
practician cunoscător (de legi,
de medicină ş. a.).
praftură, prâftoriţă stropitoare
p. fierul înroşit.
pragm âticce tinde spre acţiune;
practic; istoriepr-ă arată cauze
şi efecte; sancţiune pr. regu­
lare dată de suveraD şi de-o
adunare. [jeni = 6‘ /, m.
prăjină od. măsură — 3 stân-
pralină zaharicâ din cremă şi
ciocolată. [veşti).
pramătie fig . minunăţie (in po-
praporcic od. sublocotenent.
prăşcău bădăran.
prâsle cel din urmă născut.
prăsni a pârài, a scârţăi.
prăştie, prăşea unealtă de svâr-
lire ; prăstiâş care svârle cu ea.
prăştilă şindrilă. [prăjină.
prăştină rachiu de tescovină;
prat livadă. [scadă.
prûvàl, prăvălăc povârniş; ca-
prăvălâtic râpos.
prăvăţ od. călăuză, [vilă, legal.
pravilnicèsc, pravilnic după prâ-
prăxis od. praciică. [apóst.
prăxiu carte bis. cu F a p t e l e
prăzăr'tu, prăzuliu verde ca pra­
zul (plantă leguminoasă).
prealăbil de făcut înainte.
preambul fel de introducere.
preăsenă curea sub piept la cal.
preătcă, pretce ţăruş p. faguri.
precădere preferinţă.
precâr nesigur, nestatornic.
 pre
precedent premergător; prece­ I prejudicii a aduce pagubă.
denţă, pildă.
precept învăţătură, povaţă.
1 preceptbr instructor, meditator.
: precipită a repezi; a cădea; a prelăt demnitar bisericesc.
a grăbi ; a (se) aruncă ; a (se)
lăsă la fund.
preciza a arătă precíz, întocmai.
precóce copt înainte de vreme ; preluda a cântă ca introducere ;
precocitâte pripie. [cetare.
preconceput f o r m a t fără cer-
preconiză a lăudă, a apreţiă.
precursor premergător; prede-
cesbr înaintaş.
i predestină a ursi, a meni.
; predicat ce se s p u n e despre
subiect.
[ predicţiune prezicere, [ferinţă.
f predilèct favorit; predilecţie pre-
jj predispoziţie înclinare.
Í predmèt od. privinţă.
: predoslovie od. precuvântare.
preducea mo. unealtă de găurit
şi de scos eue; gaură.
prediif vrană la bute.
preeminènt superior altora.
preexistă a exista dinainte.
preferă, -rl a da întâetate; pre-
ferinţă precădare.
i prefiră a răsfoi; a trece în şir;
>■ fis- a se strecură, [vorbelor.
[ prefix particulă p u s ă înaintea
; preţäste lemn ce desparte scocul
[ morii de scocul sterp,
î preistorie cunoaşterea epocelor
înainte de timpul istoric, se
împarte în epoca de peatră
şi de metal.
prejudecă a judecă înainte ; pre­
vedea; a îi dăunător.
165 vre
! prejudiciăbil păgubitor.
\prejudiciu prejudecată ; păgubire;
părere formată fără cercetare.
prelimină a stator! înainte, [tor.
preliminăr ce precede, pregăti-
prelucă, prelică luminiş.
a improviză.
preludiu introducere (muzicală).
prematur înainte de vreme.
premedită a precugetă. [piese.
premieră 1. reprezentare a unei
premise cele 2 judecăţi din care
se scoate a 3-a: încheerea;
presupunere.
prenume nume de botez; la ro­
mâni: nume ce precedă pe
cel de familie. [preveni.
preocupă a absorbi (mintea); a
preopinènt care îşi dă părerea
înaintea altuia.
prepeleàg par cu eue de atârnat.
prepellci stog, fundac.
preponderă a precumpăni.
prepbzit câpeténie ; primul între
canonici. [între alte două.
prepoziţie vorbă ce arată raport
prepu'elnic bănuitor.
prerajaelism doctrină estetică ce
pune culmea picturii în ope­
rele înaintaşilor lui Rafael.
prerogativă privilegiu. [lână.
preş ţâsătură g r o a s ă ; şorţ de
presbit care nu vede bine decât
de departe.
presbiteriăn protestant care nu
admite autoritate episcopală,
ci numai de presbiter.
 pre 166
presbitériu părtea bisericii între
nae şi altar; corporaţie ce
stă în fruntea comunităţii bis.
la protestanţi.
prescrie a ordonă; a copia; a
pierde prin prescripţie.
prescripţie paragrafisire, i e ş i r e
din terminul in care un drept
se poate exercita ; ordonanţă.
presiâne apăsare ; înrâurire.
prestănţă înfăţişare ce impune.
prestâţie lucrare, muncă.
p(r)estèlcd şorţ.
prestidigităţie scamatorie.
prestigiu vază, influenţă.
prestblnic pecéte cu:
Is. Hr.
Ni Ka
apăsată pe corn de prescùri.
presustvie od. tribunal.
pretcăr sfredel. [rant.
pretendent care pretinde; aspi-
prettnţie cerinţă; înfumurare;
pretetenţiâs înfumurat.
preterà a trece cu vederea ; pre­
tenţie trecere sub tăcere.
pretèxt motiv aparent; pretextă
a luă de pretext.
preţioăsă fr. femee afectată.
Pretorián ce ţine de prétor s.
de gardă imperială; din Pre­
toriul săcuesc.
pretdria tribunal; od. cort de
general In taberă.
prevală a predomni, a birui.
prevaricâţie călcare a datoriei.
pri
prevenit împricinat; deţinut; in­
format Înainte.
prevlnţie părere preconcepută;
stare de împricinat ţinut în­
chis înaintea judecăţii.
preventiv preîntimpinător.
prezervă a preîntâmpină.
prezumă a crede, a presupune;
prezâmpt presupus.
prezumţie presupunere; părere
prea bună despre sine.
prezumtiv, succesor pr. principe
priăn breaz, bălţat. [moştenitor,
priapèe statua lui Pnap zeul vii­
lor şi al grădinilor.
pribbi unealtă de găurit cercuri.
pricăz cbin, stricăciune; pricăji
prichici prispă. [a strică.
prickidăţă pitic; copilaş.
prici a. bancă de dormit (Britsche).
prididi a stărui; a c o p l e ş i a
prigitoăre fustă. [ajunge.
prigori a prăji; a arde.
pruiód loc ridicat (?).
prilăz pârleaz, trecătoare.
prileflre împrejurare.
prilosti a înşela, a ademeni.
primă a covârşi.
primă legătoare: sumă plătită
(la asigurare ş. a.), [teatru.
primadonă prima cântăreaţă la
prím át rang prim; cel d i nt â i
între mitropoliţii ţării.
prim ăte mamifere snperioare.
primicUr mai mare peste cântă­
reţi; vătaf de căluşeri.
primiteă mo. felezău, târn.
primiţi a da din coadă.
prim iţii pârgă, primele fructe;
fig . întâia producţie, [simplu.
primitiv în stare delà început;
 prl
primogenitâră întâiei, de naştere.
primordiàl primitiv, străvechi.
princeps'. ediţie pr., cea dintâi.
princiâr dom nesc; măreţ.
prindpiăl din principiu.
principiis obsta resistă începu­
turilor, prevină.
principiu început; bază, izvor;
element esenţial ; p ă r e r e ;
lege; regulă de morală.
priorităte întâetate. [guratic.
pripăşit de pripaş, rătăcit; sin-
pripór povârniş; priporâs pră­
păstios.
prismă fel de poliedru; solid
triunghiular p. a descomp. lu­
mina; fig . ce înrâureşte păre-
pristandă noră (ca brânl). [rea.
pristăv strigător public.
pristăvi fa se), a muri.
pritoâcă cadă. [tn alt vas.
pritâc, pritocit răvăşit, turnare
pria pestriţ. — privât prăval.
privălă privire, privâscă pradă.
privaţihne fr. lipsă, nevoe.
privativ ce arată privăţie: ne e
părticulă privativă : nefericire.
privăz pervaz, cadru.
priveghdbr mo. od. subprefect.
privilégia drept de preferinţă.
priză fr. doză mică (de tabac),
prizărit slab, mic; neînsemnat.
proâşcă praştie. [omenie.
prob integru, cinstit; probităte
probăbil aproape de adevăr, ve-
risimil; pe semne, păsămite.
probatőriu care adevereşte.
probléma chestiune ; problemătic
îndoelnic, nedovedit.
167 pro
probozi a îm brobodi; a do|eni,
a înfruntă, [cedéu procedare.
procedă a purcede ; a lucră ; pro-
procedâră fel d'a procedă în
procént */o la sută. [justiţie.
procesiăne litie, alai, şir.
proces-verbăl sumar, act ce con ­
stată fapte, a. protocol.
prochim en: să venim ta pr. la
adecă. [petă.
procitănie repetiţie ; prociti a re-
proclamăţie vestire.
proclét blestemat; nelegiuit.
proclitic v. enclitic,
prbconsul guvernator de provin­
cie (la romani).
prdcov covor îngust ; văl, bobot.
procovăţ ţol, pătură.
procreă a naşte.
prócal negótiis departe de afa­
ceri, de sbuciumări.
procarăţie, procâră împuterni­
cire; procurist împuternicit.
procuratôr (la rom.) guvernator
de provincie; magistrat; man­
datar. [bunale.
procurbr magistrat pe lângă tri-
prodigiu minune ; prodigios ui­
mitor; prodigalităte risipă.
prodrbm introducere, [(la vite).
producică gaură în sfârcul urechii
prodăf gaură în gheaţă p. a
scoate apă.
proeminént ieşit la iveală, răsărit.
proerés, proesis od. bunăvoinţă.
profán lumesc; neştiutor.
profană a pângări, a spurcă.
proferă a rosti.
 pro 168
profesă a declară; a se ocupà;
profésie d e c l a r a ţ i e publică ;
meserie, stare.
profesionâl privitor la meserie;
învăţământ pr.'. industrial, co­
mercial, agricol.
p rofil figură văzută dinir’o lă­
ture; p rofilé a arătă în pr.
profilăctic ce previne ; profilaxie
prevenire de boală. [pnrln.
p rofir porfir; margine; vin pur-
profităbil ce aduce câştig; pro­
fită r care caută în toate profit.
profónt a. pâne soldăţească.
profós a. od. subofiţer p. a su-
pravegheă întemniţaţii.
profăm (rar) parfum.
profuziâne risipă.
progâdie a. cimitir.
progenitură urmaşi; prăsită.
prognăt cu fălci lungueţe ;
prognatism ieşitură a fălcilor.
prognostic prevedere ; preve­
stire, părere ; prognostică a
face prognostic.
progresiăne înaintare treptată.
prógrom măcel.
prohăb deschizătură (la haine).
prohăr ajutor de cioban.
prohibi, prohibé a opri.
proiéct plan, schiţă.
proiecţiâne icoană resfrântă pe
un plan; reprezentare.
proistôs ajutor de protoieren.
proiectil corp aruncat prin forţă.
prolegoméne introduceri.
proUpsă figură de retorică ce
previne observările contrare.
proletariét clasă de proletari,
de săraci.
— pro
prolific odrăzlitor; spornic.
prolix prea lung, difús.
prológ introducere la o operă.
promisă obligaţiune, creânţă.
promil la mie, ‘/10 procent: Vos-
promiscnităte amestecătură.
promontôr colţ de pământ ce se
întinde în mare.
promoroăcă brumă.
promoţie, înaintare, înălţare.
promotor începător, îndemnător.
promovà a înaintà; a sprijini.
prompt punctual; iute.
promulgă a publică o lege v o­
tată şi sancţionată.
pronăos tinda bisericii.
pronie v. providenţă,
pronom ie od. privilegiu.
pronume cuvânt pus în loc de
substantiv; nume de familie.
pronunciamênt manifest.^
pronunţă a rosti, a vesti.
propagăndă propovăduire.
proptâ propteă; fam . pumn.
propedeutică învăţătură pregăti-
propice priincios. [toare.
propilée vestibul, poartă monu­
mentală. [porţionăl în pr.
prop6rţie raport, potrivire; pro-
propoziţie propunere; zicere.
própriu ce e al tău; apt, potrivit.
proră parte dinainte a coiăbiei.
prorogă a amână. [rugăciuni.
proschinitâr paracliş; carte de
proscomidie parte întâi a liturg.
proscripţie izgonire ilegală.
prose'ctor asistent de anatomie.
prósie loc nelucrat, ţălină.
prosomie podobfe. [care.
prosopopée figură de personifi-
 pro
prospect privelişte ; n ă d e j d e :
anunţ.
prospèr înfloritor, în bună stare.
prostătă glandă la bărbaţi.
prosteală cerşire. [pământ.
prosternă a (se) închină până la
prostire cearşaf.
prostitua a înjosi, a degradă.
prostituâtă femee cu rele mora-
prostovől sac de pescuit, [vuri.
prostrăţie slăbire, uscare.
prot conducător în tipografie.
protagonist actor principal.
protecţionism sistemă de ocro­
tire, privilegiu p. industrie in­
digenă. [zeul Protéu).
proteic ce se schimbă des (ca
protest declaraţie împotrivă.
protestant credincios al bisericii
protestante ; protestantism cre­
dinţă de prbtestanţi: luterani,
calvini ş. a. desfăcuţi de bis.
'rom.-cat. în sec. 16.
protétic pus la început de vorbă.
protézà adăogire de sunet ini­
ţial: amestec-, înlocuire artifi­
cială. [protimisl a da pr.
protie, protim ie od. precădere ;
protipénda(dâ)' od. clasă boe-
rească ; protipendist mare boer.
protopsâlt prim cântăreţ care
cântă la s t r a n a mare din
prototip tip model. [dreapta.
protozouăre animalele cele mai
de jos în scara zoologică.
protuberănţă ridicătură.
provérb zicală; comedioară tăl­
măcind un proverb ; proverbiăl
de pr.; de pomină.
16 9 puc
providenţă supremă înţelepciune
prin care D-zeu stăpâneşte
toate. [vincială.
provincialism particularitate pro-
provizie alimente şi alte trebuin­
cioase; sumă p. îngrijirea unei
provizor administrator, [afaceri.
provizâr interimar, vremelnic.
provocă a aţâţă; a pricinui; a
proxenêt pezevenghi, [desfide.
proximităte apropiere, [banal.
proză limbă neversificatâ; fig .
prozăic în proză; fig. comun.
prozaism lipsă de poezie;
prozator scriitor în proză.
prozelit nou convertit; partizan ;
prozelitism râvnă d’a face proz.
prozodie rostire corectă ; regule
prâbă probă. [p. aceasta.
prudinţă înţelepciune. [tură.
pruji a glumi, a flecări; pruji-
prásic, acid pr. s cianhidric o-
travă puternică.
psalmodiâ recită psalmi; fig. a
psalt căntor. [vorbi monoton.
psaltichie muzică vocală bis.
pséudo- falş.
pseudonim nume plăsmuit.
psihe suflet; psihic sufletesc.
psihiatrie medicină ce se ocupă
cu boale mintale ; psihiătru
specialist în psihiatrie.
psihologie ştiinţă despre suflet.
psihoză boală mintală, turbu-
rare sufletească.
pubertăte vârstă când legea per­
mite căsătoria.
puchi(n)ós urduros.
puchiţii punctuleţe, picăţăle.
 pud 170
púdéi barbét (câne).
pudic cast, carat, ruşinos.
pudoăre modestie, rezervă.
pueril copilăros.
p u iţ răsad, butaş.
pugnăr (Munţii ap.) pumnaş,
marginea mânecii la cămaşă.
pugilat luptă ea pumnii, [copii.
puhă mo. bici ; d’a puha )oc de
puhoiér gaie.
pul a rupe puii delà rădăcină.
puiezi a face pui ; fig . a spori.
pulsâţie batere de puls; mişcare
pumice peatră poroasă. [vie.
punci băutură din rom cu za­
hăr şi lămâe.
punctuâţle fel d’a punctuă; sem­
nele ei: punct, virgulă şcl.
punói mo. puroi.
puntâ a îndreptă spre un punct.
pâpă parte dinapoi a corăbiei.
pupăză a se păenjeni (ochii).
pupilă lumina ochiului.
pupăică puică, drăguţă.
pur usturoi sălbatic, 'praz. [leac.
purgâ a curăţă pântecele cu un
purgamènt mijloc purgativ.
purgatôriu (în bis. Romei) foc
curăţitor p. suflete; fig . loc
de suferinţă.
părim serbătoarea ispăşirii la
jidovi, «ziua lungă».
purism năzuinţă d’a curăţ! limba
de cuvinte şi forme străine.
purităni presbiteriani ; fig . ne­
prihăniţi; puritanism doc­
trina lor.
pûrpurà subst. colorantă din co-
şenilă; stofă vopsită cu ea;
fig . înaltă demnitate.
qui
puşcăş, puşcăr mo. od. tunar.
puşchi ştrengar. '
păşchie băşicuţă pe limbă; p. pe
lim bă! se strigă pentru pre­
venire de nenorocire.
puşcoci clistir.
puşlamă puşlău, secătură.
pusoáre, pusóri locuri unde sânt
puşi vânătorii în linie p. a
aşteptă vânatul.
putrefăcţie putrezire.
puzdérie rămăşiţe din cânepă
meliţată ; pleavă ; fig . mulţime.
Q
— Vorbe ce nu se găsesc la Q,
să se caute la C —
quadrienâl ce revine la 4 ani.
quadrièniu timp de 4 ani.
quadrlgă car cu 4 cai lăturaşi.
quadrivium’. 4 arte în instruc­
ţiune: d i a l e c t i c a , retorica,
astron., muzica (evul mediu).
quăker membru al unei s e c t e
rel. în America şi Anglia.
quăntum cantitate, câtime.
quărto în rândul al 4-lea; in —»
coală Îndoită în 4 file.
quăsi aproape, cum s’ar zice.
quattrocènto numele veacului 15
cu stilul ce stăpânea atunci în
arta italiană.
quătuor piesă muzicală din 4
părţi, un întreg de 4 instru­
mente de muzică.
quidam oarecine, un necunoscut.
I
>
qui — 171 —
quietistn învăţătură mistică: de­
săvârşirea omului stă intra a
se lăsa cu totul în voia lui
Dumnezeu.
qui nimium probat, nihil probat
I cine vrea să dovedească prea
mult, nimic nu dovedeşte.
, quinquenăl ce durează 5 ani ;
adaus de plată la 5 ani.
i quinquèniu restimp de 5 ani.
F quiproquo greşală d’ a lua un
lucru drept altul.
Quirinăl una din cele 7 coline
ale Romei; palatul regilor.
qublibet flecărie, glumă proastă.
R in chip de unde. [emite raze.
răbăr rândunică de mare.
rabăt scădere de preţ dată de
răbiţă plevuşcă. {vânzător.
rablă mârţoagă; fig . scăpătat.
răblărit tocit, ros.
răbufni a trânti; a se răsti.
răbui a unge; răbueălă ungere.
rabulistică răstălmăcire ; subţi-
rénie.
rac, răcuri, ancoră; belciug.
rac de dopuri unealtă de scos
dopuri. [surii (la suişuri).
rac la căruţă răzimătoarea tră-
răcădul mo. a se opinti (?).
răcălici brotac. [crut
rácán pui de broască; fig. re-
rücânèl, răcăţel, răcăteţ, răcăleţ
brotac, buratec.
răcăni a ocăcăi. [stăpânilor raci.
răcări od. scutelnici cari aduceau
rat
răchită tub cu materii nitrate
p. fo c de artificii; unealtă de
lovit mingea.
răclă vas sfânt; sicriu; ladă.
râdă basin p. adăpost de vase.
rădăn lucrare de intăritură.
radiă a derăză; a străluci; a
şterge, a desfiinţa.
radiât ca razele; radiate never­
tebrate în formă de raze.
radiatbr aparat p. a mări supra­
faţa de radiare a unui tub.
radicăl delà rădăcină, intreg;
absolut ; tulpină.
radicalism sistemă d’a schimba
toate aşezămintele ţării.
rădine părţi ale setcei.
râdio imprăştierea electricităţii
radio-adivifhte î n s u ş i r e d’ a
radiodifuziune împrăştiere prin
undele hertziene a tot ce poate
fi auzit. [ajut. razelor.
radiofbn aparat de vorbire cu
radiografie fotografie prin ra­
zele X.
radiologie cunoştinţe medicale
prin ajutorul razelor X.
rádiós lucitor; fig . încântat.
radio-telegrafie, r a d io -t e le fo -
n ie , fără fir.
radiotdeviziăne transmitere de
imagini prin unde electrice.
radioterapie tratam, cu razele X.
rădiu, rădiuri dumbravă.
rádium metal descoperit in 1898
de soţii Curie.
rădvăn trăsură pe arcuri.
rafâlă fr. vijelie, [zahăr; finéje.
rafinărie loc de rafinat (curăţit)
 ra f
rafinôr rafinätor,
răgăce rădaşcă. [ape mari.
rdgălie buturugi rămase după
răgită a răzui; răgită d a r ac,
rahatlócum rahat. [pieptene.
răhnă troagnă.
rahtivăn od. cămăraş de rafturi
al cailor lui Vodă.
raia od. supus nemnsulman al
sultanului; cetate. [năvală.
raid (red) l u n g ă excursjune;
rălă mo. rână, adâncătură.
raliâ fr. a reuni.
ramadăn post mohamedán.
râmleăti od. roman.
ram olit tâmpit.
rămpă mâner, b a l u s t r a d ă la
scări ; şir de lumini la avan-
rână lăture, coaste. [scenă.
răncă funie de legat l e u c a la
cărâmb.
râncău, râncăci scopit pe V,.
răntăş a. prăjeala.
rapacităte hrăpire ; lăcomie.
răpăit sgomot lung.
răpăn, răpor râie (de cai şi câni) ;
scorţoşime ; murdăr. ; răpănos
plin de rapăn. [bătae.
rapănghel(e), a luă la r., la
răpcă uscătura de viţă.
răpciugă boală de cai: muci.
rdpèz avânt.
Răpotini sărbătoare băbească a
3-a Marti după Paşti; turte.
rapsod od. zicător ambulant de
versuri (din Homer) la greci.
rapsodie crâmpei din e p o p e e
zis de r a p s o z i ; rapsódic in
răpştl a se răsti. [crâmpee.
rarefăcţie rărire.
172 rat
răriţă plug uşor p. pus în brazdă ;
trei stele din Orion.
răsă viţă, neam; soi; îmbrăcă­
minte preoţească.
răsbăn odihnă, pace.
răschitbr unealtă de depănat ;
fig . om înalt şi slab.
răscol schismă rusă; rascâlnici
sectanţi ruşi.
răscbl drug la 1o i t r e ; a trece
peste răscoale a se obrăznici;
\ răscotă vreasc, gătej. [căuş.
râşcov fel de ciupercă.
răsfăg boală de oi.
răsfălg umflătură de uger.
răsloţ scândură. [puţină.
răşltu a reteză; a îngustă, a îm-
rasbl carne feartă pentru supă;
spoeală. rasoleăld spoeală.
rasoli a tencui ţ fig. a lucră rău.
răşpă râzătoare, răspăs răgaz.
rast splinătică, boală de splină.
răstâv bucăţi de fier care strâng
literele în presă; unealtă de
răsboi; fig. cadru. [tului.
răstflniţă lăture din afară a pa-
răstoăcă albia unui puhoi; loc
de unde se abate apa.
rdsăr măceş. [boerilor.
răsură răzătură ; od. dare p. lefile
răşurâi chibrit.
răsvrăţ răsvrătire, revoltă.
rât a. luncă, livadă, prat.
rătăcănie spărtură, groapă în
drum s. în străzi.
rátán mo. p orc; fig . bădăran.
răţie porţie, mâncare.
ratifică a întări, a confirmă.
raţiociniu a. socoteală.
 rat 173
raţionă a se gândi, a judecă; a
da en porţie. [cată, potrivit.
raţionăbil înţelegător, cu jude-
raţionăl întemeiat pe raţiune.
raţionalism, doctrină filosofică
ce nu admite Revelaţia ci nu­
mai raţiunea.
rafianamént gândire, judecată.
raţiăne minte, judecată; cumin-
ţie, socoteală; interes, motiv.
rătoş, râteş mo. han, conac, os-
răurîtşcă viţă sălbatică, [pătărie.
răvăc must din struguri ; miere
scursă din faguri.
răvăn, răven umed.
răvăr, răv6r vas; strecurătoare.
răvăşi a răsturnă; a scotoci; ră-
vaşâlă nerânduealâ, risipire.
răvilă darac.
raz râzătoare. [caprei».
razachie soi de struguri «ţâţa
răzeleX , descoperite de Röntgen
în 1896, v e r z u i şi fluore­
scente, trec prin corpuri ne-
străvezii şi i m p r e s i o n e a z ă
placa fotografică.
răzâş mo. ţăran proprietar de
pământ; răzeşie moşie mică.
răznl a umblă rázna; a se în
străină.
răzor brazdă p. scursul apei s.
ca hotar între sămănături; p e­
tec de pământ cultivat cu ceva.
răzorl a brăzdâ; a fi mărginaş.
răzui a rade; a netezi; a toci.
răzuitoăre unealtă de r ă z u i t ;
răzăş sapă; daltă.
răzzia năvală pe teritor duşman ;
raită poliţienească de noapte.
rec
reabilità a restatori; a redo­
bândi stima.
reacţiăne acţiune asupra altui
corp ; mişcare opusă ; reacţio-
năr care ajută o r. politică.
reactiv ce produce reacţie.
reál aievea; realism filosofie de
realişti; realitate; direcţie în
artă d’ a redă cât mai fidel
realţâ a înălţă ear. [natura.
rebarbativ ursuz.
rebedénie rubedénie, rudènie.
rebél răsvrătit; ce rezistă ; rebelă
(rar) a se resculà; rebeliune
rébus ghicitoare. [revoltă.
recalcitrănt dârz, încăpăţînat.
recapitulâ a repetă pe scurt.
recensemănt numărătoare.
recensiăne dare de seamă.
recént nou, de curând.
receptăcul ce ţine părţile floarei.
recipţie primire.
rechie rezedă sălbatică.
rechin fr. lup de mare.
rechiziţie cerere, reclamare p.
serviciu public.
rechizitóriu acuzare făcută in tri­
bunal; aspră învinuire.
recidivă recădere ; reivire.
recipiendăr cel primit într’o so­
cietate cu ceremonial, [mice.
recipiênt vas p. trebuinţe chi-
recipróc împrumutat; de recipro-
cităte stare de reciproc.
recită spune de rost.
recitativ cântec zis. [testă.
reclamă a cere, a stărui ; a pro-
recluziăne pedeapsă aflictivă şi
infamantă ( î n c h i s o a r e şi
muncă).
 rec 174
recoltă a strânge recolta; a cu-
recompinsă răsplată. [lege.
reconciliă a împăca.
recórd culme a destoiniciei ofi­
cial constată; a bâ tes, a ţineă
recordul, a fi cel dintâi.
recriminâ a contraînvinni.
recrută a face recruţi; a adună.
récto prima faţă la o foae.
r'edor conducător In fruntea unei
şcoale superioare, [lui gros.
réctum parte din urmă a maţu-
recuperă redobândi, a (se) des­
păgubi.
recursbriu ce deschide recurs.
recuză a refuză.
redibiţie stricarea vânzării p.
anumite defecte ; redibitóriu
ce anulează vânzarea: gre-
şală redibitórie.
reductibil de redus, de micşorat.
reduplică a îndoi, a repetă.
redătă mic fort.
reescbnt împrumut după cambii
neajunse la scadenţă.
reféc tivitură; fig . dojenire.
refectbriu sală de mâncare.
refeneă parte de plată; benche-
referăt raport, recurs. [tűire.
referendăr magistrat la curtea
de conturi, [drept d’a hotărâ.
referéndum raportare celui in
rejerdnţe adeveriri p. recoman­
dare la un post. ' regn î m p ă r ă ţ i e (de animale,
refléct restrângere
reflectă a restrânge; a gândi.
reflectôr ce reflectează.
reflux descreştere á m ă r i i la
anume ore; depărtarea apei
delà ţărm.
rel
reformă a schimbă; a înlătură.
reform ât protestant; militar că­
ruia i se ia gradul.
refractăr nesupus; ce rezistă.
refrăcţie refrângere, abatere.
refrén repeţire de vers la sfârşit
de strofe ; deasă repetare.
regală a desfăta, a trată.
regălii a. od. drepturi feudale :
de crâşmărit, de v â na t , de
pescuit, de morărit ş. a.
regalist a. od. deputat chemat
de rege şi nu ales.
regalităte demnitate, de rege.
regătă întrecere cu bărci.
reged, regealăc (rar) rugăminte.
regeál od. demnitar al Porţii.
regeneră a preinoi.
regént guvernator In lipsa s. pe
timpul minorităţii unui suve­
ran ; r. al anului planetă do­
minantă.
regfe administrare supusă la con­
trol; lucrare în r. pe so co ­
teală proprie. [gulă.
regim fel de cârmuire ; formă, re-
regionăl provincial, aparţinător
unni singur ţinut.
regionalism părtinire p. o re­
giune anume.
regiăne ţinut, plai, cerc.
regizór care conduce serviciul
intern al teatrului.
plante, minerale), [restabili.
reintegră a pune ear la loc, a
reis eféndi od. ministru de ex­
terne turc.
relată a povesti, a aminti, [sire.
relăţie, legătură, raport; istori-
 rel
relativităte valoare dnpă împre-
relége (rar) religie.
relevă a scoate la iveală.
relaxât rest de datorie.
rdicvie moaşte.
relié/ ieşitură, sculptură răsărita
din plan : basso-r., in grad mai
mic; alto-r., in grad mai mare ;
fig. luare in seamă.
reliefă a scoate la iveală, [dare.
relocăţie r e î n c hi r i e r e , r e a r â n-
remaniâ a schimba.
remarcăbil deosebit, de remar-
remédiu leac.
reminiscănţă amintire nelămu-
remite a predă; a amână.
remiză rabat, comision.
remizér agent de schimb.
remontă cumpărare de cai p.
cavalerie.
remorcă funie de remorcat c o ­
rabia; tragere a unui vas prin
alt vas;
remorchér vapor ce remorcă.
ren m a m i f e r asâmăDător cer-
retiân de lângă Rin.
renghi păcăleală.
rénte margine puţin adâncă de
réntâ venit anual; rentiér care
trăeşte din rente.
renunţă a se lăsă de, a se lăpădă.
repartizâ a împărţi, a distribui.
repercusiune restrângere.
repertâriu tablă, listă; fig . care
ştie multe.
replică răspuns; vorbă ultimă in
dialoguri pe scenă. [p. următ.)
report trecere (a unei sume pe
reportaj ştiri de reportér (celce
adună ştirile zilei).
175 ret
represiune oprire; Înăbuşire; re­
[jurări. primă a opri.
reprezàlii răsbunare p. pagube
făcute de duşman.
reprimăndă dojană.
repriză reluare, reîncepere.
reprobă a osândi [ş. a.
repül târâtoare : şerpi, broaşte
repăblică stat unde poporul îşi
exercită suveranitatea prin re­
[cat. prezentanţi aleşi pe timp ho­
tărât. [a renunţă.
[rită. repudiă a se despărţi ; a părăsi ;
repugnă a nu se potrivi ; a scârbi ;
repugnănţă degust.
repulsiăne respingere; aversi­
une; repulsiv respingător.
repurtă a (se) transportă; a
câştigă. [trecere.
reputăt preţuit; reputăţie nume,
réquiem rugăciune p. răposat.
resciziăne anulare a unui act.
rescrlpt scrisoare împărătească
la romani; poruncă.
[bulqi.
[mare. resentimént resimţire; mânie.
resort coardă, arc; bold; pu­
tere; competânţă, cădere.
respéte pânză a mortului.
respiriu a. amânare.
restaurăre reparare ; restabilire.
reste'u, răstfi cui luug de lemn.
restitui a înapoiă, a restabili.
restrictiv ce restrânge.
resursă mijloc; putere; bani.
retevéi băţ gros scurt.
reticănţă retăcere.
reticulâr ca o reţeă.
retină reţeă a nervului optic.
 ret 176
retorică artă d’ a cuvântă; afec­
tare de elocventă; rétor od.
care predă retorica.
reto-romăn locuitor din Engadin.
retranşamănt meteréz.
retribui a plăti.
retroactiv ce înrâureşte trecutul.
retrocedă a da înapoi; retroce-
stâne act de a r. [propăşirii.
retrogrăd ce merge îndărăt; opus
retrospectiv ce priveşte înapoi.
retuşă a îndreptă.
revănc, robânc rândeă. [schimb.
revdnşă r ă s b u n a r e ; în r. în
revelă a desveli, a destăinui;
revelaţiăne sfetire; acţiune di­
vină p. desvelirea de adevă­
ruri supranaturale.
revelion petrecere la Sânvăsli.
revendică a reclamă; a luă asu­
pra sa.
reverbér reflector la o lampă.
reverénfă respect, venerâţie.
revererenţiâr respectuos ; reveren-
(iós cu închinăciuni, ceremo-
reverie visare. [nios.
revérs dos; fig . parte slabă; ade­
verinţă.
reversibil ce trebue înapoiat.
reversiăne drept al revenirii unei
averi.
revizui a cercetă din nou.
revocă a rechemă; a destitui.
revoluţie învârtire; schimbare;
râzméritâ.
rezervă a opri, a păstră.
rezervât pus la o parte ; discret,
cumpătat.
rezervăţie mentáid gând ascuns.
riz
rezervôrin basin de apă. [măşiţă.
rezidă a locui ; a fi ; reziduu ră-
rezignă a se supune, a răbda.
rezu reţeă de înfăşurat părul.
reziliâ a strică o învoeală.
rezisténtâ împotrivire ; r. pasivă,
împotrivire mută.
rezoluţie hotărâre ; curaj; tărie.
rezolutórlu care strică o învoeală.
rezonăbil drept; potrivit.
rezonănţă răsunet.
rică mo. ceartă.
ricoşă fr. a sări înapoi (gloanţe).
rigă od. rege ; carte de joc, crai.
rigid ţeapăn; aspru.
riglă linie, dreptar.
rigoâre asprime; Ia r., la adecă.
riguros aspru, straşnic ; exact.
rimă a avea la capăt aceleaşi
sunete; a versui. ,
rim isă cambie dată ca plată.
rinoplastie operaţie de repunere
a nasului.
ripide discuri cu chipuri de he­
ruvimi puse în suluri şi pur­
tate la procesiuni religioase.
ristic antimon p. înegrit sprin-
cene. [de rit, tipic.
rit ceremoniile unui cult: rituăl
ritm măsură, cadenţă ; ritmic în
ritor v. retor. [în tact.
ntornéld strofă din 3 versuri;
muz. fraze corale ce alter­
nează cu un solo.
ritos scurt şi cuprinzător.
rival prolivnic, concurent; riva­
litate întrecere.
riverăn ţărmurean; mărginean.
rizeăţcă scrumbie de Dunăre.
rizibil de râs.
 riz
rlzic risc, pericol posibil.
rizilic despreţ.
rizôm cotor sub pământ.
roătă ceată de 2 s. mai mulţi
soldaţi, [advocaţi îu slujbă.
röbä fr. haină de judecători şi
robăci muncitor.
ráber v. whist.
robûst tare, voinic, râcd stâncă.
rococó fel de ornamentare bo­
gată; învechit, fără gust.
rocodéle lucruri de mână.
rocoţil, rocoină fel de plantă cu
multă sămânţă.
rodine daruri p. lăuză.
rodiu arbore cu flori roşii ; rbdie
rododafin oleandru, [fructul său.
rodomontâdă fr. fanfaronâdă.
rodozâhăr dulceaţa de trandafiri.
rogodéle ierburi.
rohâtcă barieră de oraş.
rôhii bube dulci, [după zodii.
rojdănic carte pop. de prevestiri
rolină ruletă, jo c de noroc.
romanríér scriitor de romane.
romanésc ca în romane; închi-
romănic neolatin. [puit.
romanist specialist în s t u d i u l
limbilor romanice: română,
ital., franceză, spân., portug.,
romanitâte însuşire de roman ;
lume romană.
románt roman popular.
românţă cântec de dor.
romăntic s c r i i t o r aparţinător
romantismului (sec. 19); fru­
mos ca în romane ; închipuit.
romanţios, pop. fantastic.
romantism şcoală a romanticilor
(în lit. ţi artă), miraculosul
şi fantasticul sânt semnele sale.
177 run
romb paralelogram cu l a t u r i
egale şi unghiuri piezişe.
romboèdni corp geom . mărginit
de 6 romburi.
romboid asemănător rombului.
rómnia danţ ţigănesc.
rond rotogol ; serviciu de in-
spec., târcoală ; piaţă rotundă.
rbndă danţ în rond ; bucată mu­
zicală în care se repetă tema
principală; scris vertical.
rondU poezioară cu refren.
roós rouos, rourăt.
rotacism trecere a unei consoane
în r : bire (bine), [tund şi mic.
rotocănăt rotunjor; rotoféi ro-
rotăld oscior la genunche.
rovină adâncătură de teren băl-
tos, lo c umed potrivit pentru
fânaţ; rovinbs băltos.
róza vânturilor figură ce arată
32 direcţii ale vânturilor
rublă od. monetă de aur turcă.
rubinâ a lumina roşu.
rucâviţe mânecâri preoţeşti.
rudăr ţigan aurar; rudărisc de
r u d a r , din t o p o r ; rudărle
unelte de rudar.
rudimént î n c e p u t ; rudimentär
începător, nedesvoltat.
rufét od. breaslă; rufetâş bres-
rufós zdrenţos. [laş.
rugumă mo. a rumega.
rujăn roşcat (boii). [labă.
rulădă mai multe note pe o si-
rulânt ce se transportă.
rulétà Joc de noroc (cu bile).
rumânie od. şerbîe, iobăgie.
runc islaz de pădure arsă; ară­
tură pe loc curăţit de pădure.
12
 ruti
răne veche scrisoare germană.
rup măsură de lung.: 1/s cot.
ruptă od. bir, impozit.
m ptoăre învoeală ; preţ statorit
prin învoeală. rurăl sătesc.
rusălii râme pentru undiţe.
ruşf'et bani de mi t u i r e , mităr-
nicie; ruşfetâr mitarnic.
rustic ţărănesc ; incult; bădăran.
ruteâ pont, clipa norocoasă.
rutină &se p e r f e c ţ i o n â prin
rutină. [deri.
rutină destoinicie prin deprin-
s săin sur. saitôc sărind, hop!
sabàt a 7. zi a săptămânii Ia
evrei; fig. larmă, t ă r ă b o i ;
adunare de vrăjitoare in noapte
de Sâmbătă.
sabelsm cult ai stelelor.
săbur suc de aloe ; fig . alinare.
sacădă smâcitură; sacadăt îm-
pedecat, întretăiat.
sacăt lovit, rănit.
’ sdcelà a ţesălâ; săceâlă ţesălă.
sacerdotal preoţesc; sacerdâţiu
preoţie.
sacnăsiu od. balcon cu jaluzele.
sâcos vestmânt în forma stiha­
rului p. arhiereu.
sacramènt t a i n ă ; sacramèntàl
sfânt; solemn.
săcrit mo. necurat; primejdios.
sacrilègiu p â n g ă r i r e a celor
sacristie ioc p. odăjdii, [sfinte.
sacro sănct cu totul sfânt.
săcultiţ, s ă c u l t e a f ă săculeţ.
sadeâ simplu, nemestecat.
sadèlcd perniţă sub şea.
178 sal
sădită săculeţ rar ţesut.
sadism desfrâu însoţit de cru­
zim e; sădic cu însuşiri de s.
(delà Sade). [pe oi.
saegiu slujbaş p. luarea taxei
safir zamfir, peatră preţioasă.
safteâ pocinog.
saf{t)iăn piele p. încălţăminte.
sâgnă rană (făcută de şea în
spinarea calului).
săhăidăc sac.
săi mo. a se speriă (caii).
sală staul ; rochie.
saidecăr od. argintar.
saivan loc adăpostit.
salatiu bàier, talisman.
salahor ziler; od. însărcinaţi cu
reparare de Cetăţi şi drumuri.
salam alâc! pace vouă!
săldfo) încheere de socoteli, rest.
salèp fel de făină alimentară;
băutură dintr’insă ; salepgiu
celce o vinde.
sălhă pădurice deasă ; brad alb ;
sălhiii păduros.
sălic, lege sâlică s.%a francilor
sali, cod p e n a l cu pedepse
salin cu sare. [barbare.
salivă scuipat, bale. [de artă.
salon sală de primire ; expoziţie
salpetru nitrat de potasă.
sălţă sos; mic vulcan.
saltandt alai; pompă.
saltimbânc panglicar; pehlivan.
salubru prielnic; salubritâte ca­
litatea s. starea aceasta.
salutâr folositor,
stilvd a scăpă, a mântui.
 sal 179
salvă descărcare dintr’odată de
arme; sgomot. [peste un loc.
salv-condăct voe d’a trece liber
sămădău a. porcar.
samaniu galben deschis, [cină.
samar şea p. vite de ju g; sar-
samariteăn diu Samaria; socie­
tate s-ă de ajutor p. nenorociţi.
sămbră tovărăşie la arat.
sămcă strigoae, Avestiţa; boală
de copii; amulet. [cuţiţaş.
sămceă, simceâ a s c u ţ i ş ; tăiş;
sâmeşcassier; sămeşie, cassierie.
samovăr ceainic.
samovólnic despotic, arbiträr.
samúr fel de jder siberian.
samurdslă ceapă de primăvară.
sanatór casă p. bolnavi.
sănche, sânchi cum s’ar zice,
sanchiu moros. [chipu.
sanctuăr altar; loc venerat.
sandái arbore din India ; luntre ;
sandáid opincă. [mătasă.
sandwich (sanduici) felie de pâne
cu şuncă, cu unt ş. a.
săneâţă puşcă.
sânecâ a porni în zori.
sangeâc steag; parte din paşa-
lâc; g u v e r n a t o r ; sangeacăt
provincia sa.
sângeâp blană de jder.
săngeăpă, sângeâcă măsură de
50 dramuri.
sanguin de sânge; sângeros.
sanguină fel de mineral; creion
roşu; desen.
sangulie maramă fină.
sanscrită vechea limbă a inzilor.
săpă mo. ş o l d u l calului, fr .
săpăligă sapă mică. [crupă.
sat
sărăcâi od. ostaşi călări.
sărăcăstă sărindar, pomenirea
mortului la 40 liturghii ; rugă­
ciune.
sărăd tort ; sărădui mo. a coase
figuri (pe sumane).
sarâi palat. [nuci.
sarailie plăcintă de miere şi
sărbuşcă păsat cu lapte.
sarcăsm b a t j o c u r ă ; sarcăstic
batjocoros.
sarcofăg mormânt, cosciug.
sard din s. de Sardinia.
sărdâc mo. fel de surtuc.
sardonic ironic, răutăcios.
sărghiu tarabă. [roaice.
saric od. turban purtat de b oe-
sârjiţă grâu cu secara de sămă-
sărmâci bici de sârmă. [nat.
sârsăilă om neserios; diavol.
săsâiăc coşâr (de porumb).
sâscă fel de struguri.
sastisi mo. a se zăpăci.
satară od. execuţie judecăto­
rească; fig' necaz.
satărăşi ostaşi înarmaţi cu se­
curi; satărgibaşa căpetenie.
satelit însoţitor, trabánt ; năimit.
saţietăte săturare ; lehamiteseală.
salin túr fel d e stofă satin.
satir semizeu păduratic; fig .
desfrânat.
satiră poesie ce atacă scăderi;
cuvânt înţepător.
satrăp od. la perşi stăpân peste
o provincie; fig . asupritor.
saturât săturat, plin.
saturnâle serbătoarea zeului Sa­
turn (17—24 D e c.); fig. d e ­
străbălare.
12'
 sav
săvăi, sevâi măcar, cel puţin.
savănă câmpie in ţări tropice.
savănt învăţat, savoăre gust.
saxană povară.
saxie oală de flori.
sazân mo. crap. [tuză.
sbalţ ochi de funie, sbdncă ven-
sbănghiu neastâmpărat; chior.
sbanţ bantâ de fier la leucă ;
petec la gheată. [sburdâ.
sbdnţul a legă cu sbanţ; fig. a
sbârciôg ciuciuléte.
sbihui (sghihui) mo. a sgâţăi ;
sgkihueăld epilepsie.
sbir agent al forţii publice.
sbùrnic manuscript de felurite
scrieri poporale ; carte cu vie­
ţile sfinţilor.
sbughi a se repezi la fugă.
scabros anevoios.
scadenţă termin de plată.
scadrón unitate de cavalerie.
scdfd farfurie de cântar; mo.
vas de lemn.
scafăndm aparat cu care scu­
fundătorul poate lucra sub
apă; scafandriér scufundător
scălă gamă, scară. [cu sc.
scălămbătâră strâmbătură.
scald vechi poet scandinav.
scalén triunghi cu lat. inegale.
scaloiâti v. caloian.
scalpă a jupu) pielea capului;
scalpél cuţit de anatomist.
scamatorie boscărie ; şterpelire ;
scamotă a face să dispară; a
şterge. [silabe.
scandă a despărţi versul după
scarabéu fel de cărăbuş.
scărild parte dinainte la car.
180 — SCO
sc&rpă mo. pantof.
scatălcă lădiţă p. butilce; fam.
bătae.
scelerăt nelegiuit; perfid.
seină parte din t e a t r u unde
joacă actori ; parte din act ;
lo c ; decor; faptă; artă dra­
matică.
scenâriu punere in scenă. ,
scepticism stare de spirit indo-
elnic; sciptic ce stă la îndo-
eală. [tere.
scéptru schiptru, toiag; fig. pu-
schilă podeală; a. alâş; port;
fundament.
schimă figură simplificată, pro-
ect; schematism formă sche-
schépsis noimă; gust. [mâtică.
schijă spijă, tuci, acioae.
schimă grimasă ; tagmă.
schimbeâ, schembeă măruntae de
m iel; a mâtică sch. a se păcăli.
schindăf mo. cimbru.
schirlèt od. materie stacojie.
schirbs umflătură, rac.
schismă desbinare ; neînţelegere.
schist stâncă cu strat răsfoit ; ulei.
schiţă contur, liniamente ; schiţă
a face sch. [binare.
scinda a împărţi ; sciziune des-
sclepţ strechea boilor.
sclifoseâlă capriţ; toane.
sclimpăş copcă de prins rúfele
sclipui a înciripâ. [pe sfoară.
sclivisi a lustrui; a se găti.
scoăe ălbie de moară.
scobărdâ a arcúi, a încovoia.
scochla văgăună.
scofălcitură afundătură.
 !
I
í
SCO 181
sco/äü a g ă t i b i n e ; scoßturi
mâncări bune.
scolăstkă filozofie medievală;
scolăstici teologi şi filozofi din
evul mediu (sec. 9 —15.)
scblie notă critica despre autori
■ clasici; scoliăst care face sc.
scolopendră fel de miriapodă;
J s. de feréga. [inte).
I scont scăzământ (la ^lăţire îna-
[ scopos (ironic) sop, ţintă.
S scopt răscopt.
• scorbell a scormoni, [coaselor.
1 scorbut boală : sângerare a mu-
scordoleâ mâncare de nuci cu
pesmeţi şi usturoi.
scoroâmbă porumbeâ.
scorâmnic fel de porumb.
scrib grefiér, scriitor (în senz
de dispreţ).
scrijill a crestă; a ciupi.
scrimă artă de luptat cu arme.
scrob mo. jumări, a. păpâră.
scrombăl mo. a roade, a toci;
scroâmbe cizme scrombăite.
scrumiérâ cenuşârniţă. [litate.
scrhpul mustrare de gând ; exac-
scrutâ a cercetă.
scrutin vot dat prin bile s. bi­
lete în urnă şi apoi nnmerate.
scud od. monetă de argint (5 lei).
scul jurubiţă.
sculăţil ce îndeamnă să te scoli.
sculptâ a ciopli p. a face chip.
sculptără artă d’a sculptâ; chip
scnlptat ; sculptură! de sc ,
vrednic de sculptat.
scurtcircuit a c c i d e n t produs
când se ating 2 conductori
scuf ţurţur. [electrici.
scutdr cioban cu socotelile.
séd
scutélnic od. scutit de dări ; corp
de călăreţi, [armele Ini Vodă.
scutiér scutâr, nobil purtător de
sdilcă od. invoeală, contract.
sdragăn dragon ; fig . voinic.
sdrâniţă şindilă.
sdrelitără sgărietură.
seălbă arşic.
secăntă linie ce tae alta.
secau, secâe cu gust sec.
secesiune despărţire, separare.
sechéstru predare de lucru la
al 3-lea până la hotărâre de­
finitivă; sechestrâ pune s., a
ocupă, a închide ilegal, [aur.
sechin od. monetă italiană de
seci ochi de crâng.
sécfie despărţământ, impârţire.
secţionâ a împărţi in secţii.
secretă a scoate anumite lichide ;
secrefiăne mat. ce iese din corp.
séctâ grup de persoane cu a-
ceeaş doctrină; sectănt mem­
bru al ei, despărţit de com u­
niune.
sectór parte de cerc între 2 raze
şi 1 arc ; parte din loc întărit.
secularizăre trecere de averi bi­
sericeşti în stăpânirea statului.
secundă, secondâ a ajută.
secundâr în al 2. rând; éra când
apar mamiferele.
sedativ alinător.
sedentär casnic, ce stă pe loc.
sedimént depozit, rămăşiţă.
sediţiăne răscoală; sediţiăs răs-
sédiu loc de rezidiu. [vrătit.
sêdrie orfanâlă od. a. aşezământ
admin. p. apărarea minorilor
orfani etc.
 séf 182
sefertás vásele de adus bucate.
sefteâ pocinog. [şi coardă.
segmént parte de cerc între arc
segnită mo. scântee.
segregăre a. od. statorirea drep­
tului de păşunate şi păduri
folosite în comun şi separarea
competenţei fiecărui proprie­
tar. [străini.
seiméni od. corp de l e f e g i i
sein sur; seină fel de struguri.
sensibil simţitor; impresionabil;
sensibiliza a face sensibil.
seiz servitor domnesc.
sélbâ (rar) pădure.
seleâf brâu cu arme. (pe Vodă.
seleam-ceaiiş od. celce anunţă
selict ales; selicţie alegere cu­
getată; s. natarâlă suprave-
ţuire de vietăţi mai bine adap
täte mediului. [prăpădi.
selim it, silemét : a scoate la s. a
selimie mătasă. .
silind mo. ţelină.
sem afor telegraf aerian pe ţăr­
muri p. navigatori.
semăntică, Semasiologie studiu
despre însemnarea cuvintelor.
sémi- jumătate, aproape.
semidoct om cu învăţătură de po-
spăeală.
semincér porumb de sămânţă.
semiţi popoare care după tra­
diţie se trag delà Sem : sirieni,
' asirieni, fenicieni, arabi, evrei.
semitism evrei me.
sem uia-şi da seamă; a asâmănâ.
senamechie (purgativ) frunze de
arbustul sena. [roman.
senătus-consălt act al senatului
ser
senil bătrânesc, scăpătat de pu­
teri. [od. proprietar feudal.
senior cei mai bătrân; boer;.
sens însemnare, înţeles.
sensăţie simţire; impresie.
sensitivă plantă ale cărei foi se
strâng la atingere.
sensuăl aplecat la cele trupeşti ;
sensualităte aplecare p. s., în­
văţătură despre idei născute
din simţuri.
sentinţă pildă, vorbă de ţinut
minte; hotărâre de judecător.
sentenţibs v o r b i t o r în pilde;
dăscălitor. [cătorie.
sentimentalism duioşie ; prefă-
sepăle foiţe la potir de floare.
separatism năzuinţă de separare
s. despărţire.
sépie molusc a cărei coajă se
întreb, ca praf de dinţi; din li­
chidul său se face coloarea
sepia p. pictori; desen cu s.
septentrionăl de mează-noapte.
sepalcrâl de mormânt; ca de
mort. [anume plante.
şiră local acoperit cu sticlă p.
serăfic îngeresc.
serâi, sarâi palat.
seraschiir od. general turc.
serasir od. brocat.
serdăr mo. comandant de călă­
reţi; rang boeresc.
serenisim titlu p. principi.
serhătoâ. fortăreaţă delà graniţă.
sericicultără industrie p. a pro-
sirie şir, rând. [duce mătasa.
sirjă fr. pănură vărgată.
sermaiâ capital.
serös de seară (rar); apos.
 ser 183
serozitáte parte apoasă, apoşie.
serpengeâ buboi. [şerpuitor.
serpentină fel de rocă; drum
sérta-férta în sus şi ’n jos.
sérum, parte apoasă din sânge
s. lapte, (după închegat se se-
serviabil gata de servit, (pară).
servilism slugărnicie.
sesiune timp cât e întrunită o
corporaţie; a. porţiune de pă­
mânt. [time).
sesterţiu monetă romană (30 cen-
se'tcă plasă, roci.
setlevâ fel d’a jucâ cărţi pontând
dublul la ceeace s’a pierdut.
sevă suc; fig . vlagă.
sevăi stofă de mătasă.
sévas od cinste, veneraţie.
sex gen, fel ; sexual de sex.
sezon anotimp; vreme.
sfănţueălă mituire.
sfărcăi a trage din lulea.
sfârciôc, sfrânciôc gheunoae.
sfărcurăt mărginit, înconjurat.
sfârla bobârnac.
sfărlăc mo. roi mic; baltă.
sfârloăgă încălţăminte rupte ;
zdrenţos. [ g it secat.
sfa ró g uscat, sfărmicios; sfaró-
sfecli a se înfricâ; a se încurcă.
sferă glob; regiune; cerc (de
activitate ş. a.) ; sfericităte ro-
tunzime.
sferoid corp sămănător sferei.
sfeterisi a fură banul public.
sfeti a da pe faţă. [a biciui
sfichi pleaznă ; sfichiui a plezni,
sfin x figură cu cap de om şi
corp de leu reprezentând soa­
rele la egipteni; animal miste­
rios la greci; f i g . taină.
síi
sfoiă g mucegai ; sfoieg it mucezit.
sforţăre străduire, opinteală.
sfu n gâ tă ochiuri de ouă.
sgăbârdă urdoare.
sgăncă mo. rană învechită.
sgârie-brânză sfârnar ; sgârcit.
sgâriéci i. de lemnar.
sgărţă babă hârcă.
sgâtie mo. pui de şarpe.
sgorni a goni vânatul.
sgripţor pajură; vultur; od. ban
siălă mo. sfială. [de argint.
sibarit din Sybaris ; desfrânat.
sibilă prorocitoare ; cărţi s ib i­
line cu oracole despre viitorul
sibilânt şuerător. [Romei.
(sic) întocmai aşa.
sicativ ce usucă iute.
sichimeâ secătură, fleac. [mânt.
sici partea arşicului ce stă pe pă-
siclét pop.- îngrijorare.
sicofănt (rar) denunţător, caiafă.
sicom or fel de arţăr.
sid e f nacru, parte de scoică p.
fabricat nasturi ş. a.
siderâl relativ la astre.
sienit fel de granit
siistă somn după ameazi.
sifón tub cu 2 braţe p. trans-
va'zare.
sigă materie roşiatică p. văruit.
siglu literă ca prescurtare pe
monumente ş. a.
sihlă, silhă, pădurice deasă.
sil mo. a se sfii; siălă sfială.
sikált brâu de arme.
silépsd concordare de vorbe
după înţeles şi nu după gra-
silex cremene. [maţică.
 sil 184
silf fiinţă aeriană, sbnrător; sil­
fidă silf femenin, subţirică şi
graţioasă. [bază.
siucăt sare din acid silicic şi o
silice mat. bază de silex.
siliciu metal de col. Închisă.
sitimét v. selimet.
silişte od. vatra satulni.
silogism argumentare din 3 zi­
ceri: două premise (majoră şi
minoră) şi o concluzie, [ş. a.
silós, groapă de păstrat cartofi
siluită chip asămănător umbrei.
silăric teren din epoca primară.
silvic, silvanăl, forestier.
simandicós distins, fruntaş.
símből semn, marcă; simbolism
ştiinţă despre simboale, mi­
şcare literară ce vrea să tăl­
măcească Înrudiri tainice între
suflete şi lucruri;
sim bolist scriitor mistic ; simbo-
liză a spune prin simbol : cru­
cea simbolizează credinţa cre­
ştină. [scuţit.
simceâ spin; vârf ; simcelós a-
simetrie potrivire dreaptă, ar­
monie. [orhestră.
sim fonie piesă de muzică pentru
sim ilăr de acelaş soi
siminechle v. senamechie.
simiâtică fel de rachiu.
sim it pesmet moale.
simonie trafic de lucruri sfinte;
simoniăc vinovat de s.
simpatriât od. compatriot.
sim plist care priveşte dintr’un
singur punct de vedere.
simptâmă semn; prevestire.
simuld a făţări, a preface.
sin
simulăcru icoană, aparenţă ; pre­
făcătorie.
simultăn în aceeaş clipă ; simul-
taneitâte existenţă, producţie
simultană, [binte In Sahâra.
simán, simám, samăm vânt fier-
sim zâr samsar.
sin pop. fin, lui : Ion sin Vasile.
sinalagmàtic bilateral.
sinalifd reunire de 2 vorbe în-
tr’ una: fiecare. [de muştar.
sinaptsm cataplasm cu sămânţă
sinaxdr vieţile sfinţilor pe scurt.
sincópd leşin ; scoatere de literă
din vorbă; muz. notă a cărei
durată trece în tactul următor.
sincretism sistemă de filos. s. de
religie p. contopire de doctrine.
sindic ales p. a îngriji de inte­
resele tovărăşiei ; sindicat sar­
cina lui, însăşi societatea.
sinedlă vineţeală, azur; sineli a
scrobi cu sineală.
stneâţă. od. svineaţă flintă.
sinecdocă înlocuire de cuvânt.
sineeără slujbă cu plată şi fără
muncă. [cale în diftong.
sineriză împreunare de 2 vo-
sinét od. poliţă.
singulär deosebit, ciudat; gram.
nr. ce arată un singur ludru.
sin ke baniţa.
sinie tablă de cositor.
sinistru cobitor; îngrozitor; cer­
nit; pierdere.
sinolbg cunoscător al limbii şi
obiceiurilor chineze.
sinonim vorbă cu însemnare în­
rudită. [tr’o ochire.
sinbptic, tablou s., cuprins din-
 sin
sinorisí a se mărgini.
sin tézi metodă ce porneşte delà
simplu la compus ; compunere.
sintoism religie primitivă a Ja-
sinuós cotit, şerpuitor, [poniei.
sionism mişcare d’a forma in
Palestina un stat izraelit au­
tonom şi a-1 împopora cu
izraeliţi; sionist,
sípét cufăr de papură.
Sire (sir) Maiestate, Măria Ta.
sireăp od., aprig.
sirén i mit. */, femee ’ /j peşte
ce prin cântec înşelă pe na­
vigatori şi-i omoră; fig. femee
amăgitoare; aparat cu sunet
şuerător.
sismologhión carte pop. ce pre­
zice viitorul după vremea când
se întâmplă cutremur.
sistém i întreg alcătuit p. anume
ţântă; sistemâtic în legătură;
sistematiză a rândni după
sit privelişte, loc. [ştiinţă.
sitav răguşit, siv cenuşiu.
slad malţ.
slai lemne ce leagă talpa săniei ;
fund de luntre, [slăniţă leasă.
slavism vorbă slavă ; panslavism ;
slavist care se ocupă de limbi
slavonă grai slav arhăic. [slave.
slavoslovie laudă adusă Dini.
slém ni, slimnă culme de casă.
slim mat. ce se prinde de lâaă
la spălat; slimos soios.
slimui od. a făuri, a pune la cale.
sloătă ploae cu neauă.
slobozie od. străini cu scutiri.
slog semn de botár între moşii.
slom nl a silabisi; fig . a se ivi.
185 — soc
slagér od. boer care avea să în­
grijească de carne şi luminări
pentru curte.
sluji a stă si. a sta în 2 labe
(despre câni).
smalţ strat lucitor (ce acopere
unele vase ş. a.). [pestriţă.
smdlfă, smălţai a lustrui ; a îtn-
smarâgd, smarăld, pop. sm a-
rând, peatră preţioasă verde.
smârc mocirlă; smărd murdar.
smead pălit; ars de soare.
smei a prăpădi.
smiced vlăstar; vergeă.
smicli a luci; a scânteia.
smicurâ a struji, a scoate boabele.
smidă tufiş nou pe loc de pă-
sm idişte mo. fùlgerâ. [dure.
smirdăr cocăzar.
smorcăi a fontai, [a muştrului.
smótru muştră, manevră ; sm otrl
smredui od. a molipsi.
snobism slăvire proastă p. tot
ce e la modă ; snob atins de sn.
snovós plin de snoave.
soăe pată de grăsime, [cumpăt.
sóbru cumpătat, treaz; sobrietăte
sociâbil tratabil, împăcăcios.
sociabilităte destoinicie d’a trăi
în societate.
socialism sistemă care cere su­
punerea individului intereselor
colectivităţii.
societăr membru al societăţii.
socinianism învăţătura antitrini-
tarilor lui Socinus; sodniân
unitarian. [sociale.
sociologie ştiinţa problemelor
sóclu postament, pripici, bază.
socoté boală de copii la înţărcat.
 soc 186
socotea marcă de joc.
sodiu corp simplu metalic.
sodórti nenorocire; mulţime.
sodom i a mânca lacom.
sofism falşă judecată p. a amăgi.
so fist od. retor, învăţat (la greci);
care judecă falş. [nire.
sofist(iciărie subjirénie, ademe-
s o fit tavan.
so frd masă mică joasă.
so fr a g i băşa boerinaş îngrijitor
de masa lui Vodă.
so ttd student mohamedán.
soharici pesmet.
só ié fasole japoneză.
soitâ r măscărici, bufon.
s o l teren, suprafaţă, [tofii ş. a.
solanée plante de care se ţin car-
solărit od. dare pe sare.
so ld diferinţa între credit şi de­
bit; mărfuri rămase.
sold ă a încheia contul; a da
soldă s. leafă soldatului.
sóld ie od monetă italiană.
solecism greşală de sintaxă.
solfatără teren sulfuros.
solfégiu lecţie de muzică vocală
(rostind numele notelor).
s o li a trimite veste prin sol.
solicită a cere stăruitor.
solicitudine grijă deosebită.
solidăr răspunzător unul p. altul.
solidaritâte răspundere împru­
mutată; ţinere la olaltă.
solidificâre întărire, închegare.
solidităte tărie; temeinicie.
solípéd care are la picior o sin­
gură copită.
solitar singuratic ; solitudine sin-
so lo m on i a vrăji. [gurătate.
spa
solstiţiu timp când soarele e la
cea mai mare depărtare de
ecuator (Iunie şi Dec.).
solubil çe sè poate topi, s. re-
solăţie deslegare ; topire, [zolvă.
solvdbil bun platnic; solvént cu
plată.
som à a învità, a provocă, a
sóm bru întunecat. [chemă.
somieră saltea cu arcuri.
som itâte ajuns la culme, fruntaş.
som nam bul lunatic.
som nişâr mac.
som nolenţă somnoroşie.
som ón pâne; fel de peşte.
sonătă bucată muzicală din 3 s.
4 părţi. [ştirici.
sondă a cercetă cu sonda; fig . a
sóndd i. p. a cercetă (rane, a-
dâncimi) ; groapă de petrol şi
întocmirile sale.
sonét 4 strofe cu 14 versuri.
sópd măciucă.
soporific adormitor.
soprăno voce înaltă de femee s.
tinăr; persoana însăşi.
sorb vârtej de apă ; fel de arbust.
sorbét băutură răcoritoare.
sorginte izvor, sorită argument
din propoziţii în care cele in­
termediare se refac.
soroâcă pauză în psaltichie.
sorocovăţ mo. od. sfanţ
sorţăr care a tras la sorţ.
sâtnie escadron căzăcesc.
spadasin luptător; bătăuş.
spahiu călăreţ turc ; spăiie (Bă­
nat) mare proprietar.
spălăcănie apă de spălat gura.
spălă- vărză flecar.
 soa 187
spalét epolet. spànce soi de oi.
spânchiu v. sbanghiu. [spurcă.
spârc c o p i l a n d r u , spârcûi a
sparcétâ esparsetă, trifoi turcesc.
spârcui a risipi; a sfâşia, [şi sul.
spas parte de pânză între spatâ
spasm cârcel, sgârci ; spasmôdic
spat mat. pietroasă, [convulsiv.
spătăr od. cel ce ţineâ spada
lui V odă; căpetenia oştirii.
spătării od. ostaşi sub comanda
Marelui spătar.
spătie pică (la cărţi).
specie fel; împărţire a genului.
specifică a arătă amănunţit.
specimen mostră, pildă.
specios ce n’are decât aparenţă
de adevăr.
spectăcol vedeală; reprezentaţie.
spectrăl de spectru ; spéctru so­
lde raze colorate (7) ce ré­
sulta din descompunerea lu­
minii solare.
spectroscóp i. de cercetat spectrul.
spictru vedenie, nălucă.
spicul oglindă.
speculativ teoretic.
spilcă, spilcă ac de păr.
sperjur jurământ falş; care-1 face.
sperţ provízión, câştig imoral.
spt( od. monetă de argint.
spilcui a se găti. [cată.
spirălă linie încolăcită, culbe-
spiritism doctrină despre duhuri.
spintuăl sufletesc; cu duh.
spiritualism doctrină despre spi­
rit ca realitate substanţială.
spiritualităte ne materiali täte.
spiritualiza a da însuşire spiri-
spitălâtic bolnăvicios. [tuală.
S ta
spiţelăt înalt subţire ca spiţa.
spiţilnic sfredel.
splai mal, ţărm, chei. [colié.
spleen (splin) plictiseală, melan-
splinâtic bolnav de splină s. în-
spoliâţie jaf. [chipuit.
spóned cătăramă; pe sponci cru­
ţând, d’abea.
spondiu picior de v e r s :--------
spontán, spontaniu de sine.
sporădic rar, când şi când.
spori celule de vegetale inferi-
sporovăia tocă din gură. [oare.
sport petrecere cu exerciţii cor­
porale.
sprăfcă od. anchetă, cercetare.
sprenţ(ăr) spenţer, scurteică.
sprinţar ademenitor, alintat.
spuse zăgaz mişcător.
square (scuar) grădină publică.
stabilim int aşezământ.
stacănă mo. cană.
stdcoj rac de mare.
stădiu măsură de lungime la
greci (185 m .); loc de exer­
ciţii; grad
stăgiu timp de preparare; sta-
g iâ r care-şi face stagiul.
stagiune sezon de teatru.
stagnăre stare pe loc.
stalactită închiegare văroasă p e
boltă de peşteră; stalagm ită
aceeaş închegare de jos în sus.
stâlpi a ţânti, a pironi.
stâlpnic sihastru.
stâmbă creton; tipar; stămbărie
negoţ de stofe.
stamboălă baniţă, chilă.
stămine organ fecundant mascu­
lin la floare.
 sta
stdm pă tipar; gravură; pecete.
stâm pl a Înceta.
sta n mo. pieptul cămeşii, [lităţi.
standardizăre unificare după ca-
sta(n)dodlă loc p. hambare.
stângdni a stingheri, a turbură.
staniol foiţă de cositor.
stdnişte loc de popas. " " ' stér metru cub. [despre solide.
stânjenii răţişoară, plantă de or-
nhment ; stânjeniu vioriu, vânăt.
stanâg mo. lemn ce desparte
vitele in grajd; pripon.
stdnţă strofă din 8 versuri.
stârcibg scaun de vârtelniţă.
stârlin pete vinete pe cadavru.
stârnind loc prăpăstios.
stăroste od pârcălab; şef al
breslei; mijlocitor de căsăto­ sterţ, stearţ, ştearţ fitil de opaiţ;
rie; stărosti a peţi.
statdriu a. lege marţială.
stăticd parte a mehanicei despre
echilibru.
statist figurant pe scenă.
statistică ştiinţă despre gruparea
metodică a faptelor econo­
mice, sociale ş. a.
stat-m ajór corp de ofiţeri ce dă
direcţie p. armată, divizie, re­
giment şei.; fig. fruntaşi.
statuă a hotărâ, a fixă.
stâtu-quo, {în statu quo ante),
in stare ca mai nainte.
stă v i a se statornici.
stavrofbr preot ort. cu drept
d’a purta cruce de aur pe piept.
steăjer par in mijloc de árié.
steaţitd mineral verziu.
stibă mănunchi.
stei stâncă, peatră.
stelă coloană fără capitel.
188 sto
stelin de stele. [păjură.
stimă peatră preţioasă ; coroană ;
stenahorie nelinişte, urât.
stinos astmă.
stintor. glas de st. puternic.
stipă câmpie întinsă.
__stipmă od. rang, treaptă.
Stereometrie parte a geometriei
stereoscôp i. optic în care 2 icoane
plane se văd într’una.
stereotip tipărit cu litere fixe;
clişâu ; fig . mereu la fel. [st.
steril sterp, sec; sterilizd a face
stirifă în direcţia vântului.
sterp scoc prin care se abate
apa morii.
a. opaiţ de minéri.
stihia antimoniu.
stidi a (se) genă, a (se) sfii.
stifbs secău, astringent.
stigm át semn ruşinător; vârf de
pistol; orificiu de respiraţie
la insecte ; stigm atiză a înfieră.
stih vers ; stihoăvnă cânt bis. cu
stih mai lung; stihuire versi-
stihie element; stafie, [ficare.
stimă mo. stâfie ; p o c i t u r ă ;
stemă în frunte.
stimulă a îmboldi, a îndemnă.
stinchi mo. a încetă.
stinghie sul; stinghii vintre.
sti uldţie condiţie pusă în învo-
stirigie mo. funingine? [eală.
stirpe viţă, origine.
stoc cantitate de mărfuri ; fon­
duri în numerar.
stoci a stoarce, a secă.
stoddlă v. standoală.
 sto 189
stôgomând oae pe '/, ţigae;
stogoşă cu lână moale; sto-
goşdt lăţos.
stôic ce se ţine de învăţătura
stóidlor; fig. neclintit.
stoicism doctrină fil. a lui Z e­
non ; fig . tărie, bărbăţie.
stóld haină cu care slujesc pre­
oţii; taxă p. servicii sacre.
stoler mo. tâmplar, măsar.
stolisi a (se) împodobi.
stólnic mare bucătar îngrijitor
de masa lui V odă; stolnicii
ostaşii săi. [por ş. a.)
stopd a opri (o maşină, va-
stor perdea cu resort.
stórno, stornâre îndreptare de
greşală în contare prin nou
adaos. [jucător in stos.
stos jo c de cărţi, «faraon» ; stosâr
străfigă mu. a strănută.
străgălie cerc de fier la osia ca­
rului. [piedecă.
străgăni a trăgănâ ; strdgăneâlă
strâ/nic, străstnic, parte a trio-
dului p. slujba din săptămâna
mare. [coamă.
străjnic mo. m â n z t u n s de
strămătără lână p. scoarţe.
strămţări mo. iţari, cioareci.
strămţâş sbalţul calului.
strămurăre bold de înţepat vita ;
strangulă a gâtul. [ramură.
străniu ciudat, curios.
strânsă căsnicie.
strapazăn cui p. vâslă.
strapontin scăunel ce se ridică
şi se lasă.
stras imitaţie de diamant.
stu
stratagémâ şiretlic de răsboî,
iscusinţă. [boiul.
strategie artă d’a conduce răs-
strédie fagure.
striliţi gardişti ruşi. [tutindeni.
streptocóc microb respândit pre-
stricneâ i. de luat sânge la vite ;
strient a luă sânge; a izbi
crunt. [nuca vomică.
stricnina o t r a v ă violentă din
stridênt ascuţit, şuerător.
strighe fagure.
strişte, trişte soarte.
stroh mo. pleavă de fân.
stroi mo. rând de bătae, front;
şir de soldaţi cu vergi : a bate
la stroi. [rând.
stropoli a inciripà, a adună pe
strui boală de unghii.
stru/niţă strug p. rotar.
struneă mo. căpăstru.
struneălă lemn de strunit carul.
stru(n)g i. de rotunjit lemn^
scaun de struugar.
strungăreaţă găleată de muls la
strungă; scobitură pe dinţii
strup curea de ham. [de cal.
stuc t e n c u e a l ă (văcălâş) de
ghips ; stucatura ornament de
stuc.
studiniţă scorbut; fel de plantă.
stufdt fiert de bucate în vas
astupat; mâncare de ceapă.
stundist fel de nazarinean.
stupă câlţ; cânepă.
stupefiante leacuri amorţitoare.
stupiditate tâmpénie.
sturluiba mo. a inebuni; stur­
luibat nebunatic.
 *
sua — 100 —
suăv plăcut, dulce; suavitâte în­
suşire de suav.
subaltém supus, inferior.
subiéct cauză; m a t e r i e ; per­
soană; parte de propoziţie;
subiectiv ce se rapoartă la s.
subiectivism sistemă ce porneşte
delà raporturi subiective şi
nu delà reale s. obiective.
subit neaşteptat, năpraznic.
sublim înalt, măreţ.
sublimât biclorură de mercuriu
(desinfectant).
sublimàre trecerea unui corp
din stare solidă In gazoasă.
subrètd slujnică; cântăreaţă de
teatru în roluri vesele.
subrogă a se substitui.
subsidiu ajutor în bani; sub­
sidiär ajutător lăturalnic.
susbsistà a mai fi, a dăinui.
subsistenţă hrană şi întreţinere.
subsol parte de casă sub parter.
substănţă materie; parte prin­
cipală; în s. pe scurt.
substanţiăl hrănitor; fig . bogat
în idei. [stanţă s. idee.
substantiv vorbă ce arată sub-
substrăt bază, temei.
subterfăgiu vicleşug, tertip.
subtil subţire; ager, isteţ ; sub-
tiliză a face s., a rafina, fam.
suburbie mahala. [a şterpeli.
subvènfie ajutor în bani.
subversiv ce poate nimici.
succia chihlibar.
succint scurt, concis, laconic.
sucombă a cădeâ (sub povară) ;
a muri.
suculènt mustos; gustos.
sap
sudit supus străin. [dénie.
sudùc mo. şalău, sudăm sume-
suficiènfd cantitate d’ajuns; fig.
bizueală neobrăzată.
sufix silabă la sfârşit de vorbă
p. a-i hotăra înţelesul.
suflenghèru suflet.
sufldi unealtă de suflat, [căcios.
sufocă a năbuşi; suţocănt îne-
sufragàn (ep'scop) supus juris­
dicţiei mitropolitului.
sugeră a însuflà, a inspiră; su-
gestiúne îndemn.
sugiuc mo. fel de cârnat; pră­
jitură de nuci şi zahăr.
suguşă mo. a sugrumă.
suhăr pesmet, «profont».
suhărie mo. guturai.
suhăt loc de păşune.
suicid sinucidere.
săi gèneris în felul său, special.
suitâr măscărici, paiaţă.
suiulgiu od. fântânar.
sulăc crap lungăreţ.
sutele carâmb la car.
sulfatârd teren sulfuros.
sulfuros cu sulf, de pucioasă.
sălger v. slugèr
sălgi od. dare pe lapte de vacă.
sulhăr creangă.
sulinăr ţeavă, tub ; sulac.
sultan-mezăt licitaţie ţinută în
Divanul ţării.
sultână sotie de sultan; s. va-
lideă mama sultanului.
sumdbş mo. suman p. copii.
sumbru sombru, întunecat.
sumptuăr privitor la cheltueli.
sumptubs măreţ, falnic.
supă a cină.
 sup - 191
supăpă astupătoare, ventil.
superfetăţie prisosinţă.
superflua de prisos ; fără folos.
superlativ desăvârşit ; cel mai
înalt grad.
superstiţie credinţă deşartă.
supièrd castron de supă.
supin substantiv verbal.
suplantà a face să peardă, a
supleănt locţiitor, [lua un loc.
suplem ent adaos, spor; suple-
mentăr pe d’asupra.
supletiv întregitor, [chin, caznă.
supliciu pedeapsă corporală ;
suport proptea, reazim. [ceilalţi.
supraarbltru arbitru pe lângă
supravenl a veni fără veste.
suprèm mai pe sus de toţi ;
m om ent s., clipă din urmă,
moarte. [ietate.
supremaţie superioritate, întâ-
suprim ă a desfiinţa. [tae.
surchidl a bate ; surchideălă bă-
surdlnă aparat p. a reduce su­
netul unui i. de muzică; în
s. tn taină.
surduc coastă pietroasă.
surdăcă a. minge, balon.
surdum ăş mucegai; pecingine.
surghiuni, surguni, a exilâ.
surguci peniş cu pietri scumpe
la cucă. [bot.
surlă i. muzical de_ suflat; rât,
surogăt substanţă înlocuitoare.
surugiu poştalion.
sh şă (fr.) marcă de registru cu
su şă şindrilă. [chitanţe.
susceptibil primitor ;f i g . simţitor.
suscita a provocă, a stârni.
suspect de bănuit. [opreşte.
suspensiv de amânare; care
şam
suterăn pe sub pământ ; ascuns.
şuierând boltă sub pământ.
sutára încheetură între oasele
craniului.
sùum calque fiecăruia ceea ce
e al său (să i se dea).
su vâc ac mare.
su vă i v. sevâi.
suvariu od. călăreţ turc.
suverăn stăpânitor ; cel mai mare;
fără apel; desăvârşit; suvera-
nităte autoritate supremă.
suzerân care are feud.
suzeranitâte drept al domnito­
rului unui stat suveran asupra
unui stat nesuveran : R om ân ia
a stat sub suzeranitatea T ur-
svanţlh sfanţ. [ciei.
svelt subţire, svoănd svon, veste.
ş
şa bă c (Bănat) broderie.
şa ba n ă mo. fel de haină.
şablon mostră, tipar.
şă fer mijlocitor; neruşinat.
şahm ară od. stofă preţioasă.
ş a i od. stofă de lână; şă iâ c
postav.
şa lgău , şaugău tăetor de sare.
şaldn postav de lână.
şalupă barcă mare.
salvări nădragi largi ; şalvaraglu
care-i face s. poartă.
şam alageă damască.
şam anism religia pop. mongole
care cred în duhuri şi vrăji ;
şam ani preoţii lor.
şam belăn nobil în serviciul in­
terior al camerei unui prinţ.

şan 192
şan mo. calapod, a. şamfă.
şanăl fr. trecătoare îngustă p.
corăbii.
şandramâ s t r e a ş i n ă ; şopron;
baracă; fig . om scăpătat.
şantâj fr. stoarcere de bani prin
mijloc necinstit. [răbii.
şantlbr fr. loc de construit co-
şăoăş cal de şea.
ţar mo. arsenic, [bănci d’alnngnl.
şarabână şarabânc trăsură cu
şarăn, şerăn crap.
şărlă javră, fig . om supărător.
şărt rândueală; rost.
şâşiu chiorâş. [cadrilat.
şatrângejoc de şah; cu pătrăţele,
şătrâr, od. Mărele ş. demnitar
peste şatre in răsboi; boe-
rinaş ; şătrărU o s t a ş i sub
şăucă şold (la cal). [corn. sa.
şbic ş e f de trib la arabi, predi-
şerb rob. [câtor.
şerbeglu serbegl-başa od. celce
ingrijeâ dnlceţurile şi oferea
lui Vodă şerbet; vânzător de
şerbet.
şerbet băutură recoritoare; dul­
ceaţă frecată până la îngro-
şare. [gărului.
şestlnă lemn de sub roata joa-
şeţ şes, plan. Şfoc mo. laţ.
şibbi micşuneâ.
şibolit parolă, lozincă; semn.
şifonă a ghemui, a mototoli.
ştld ţinătoare de chei.
şimpanzbu maimuţă africană.
şineâlă v. sineală.
şinlc găleată.
şibi mo. şuvoi.
şip sticluţă; peşte de mare.
/
şol
şlpcă şindrilă. [terană.
şirbco vânt năbuşitor pe Medi-
şişaneă puşcă arnăuţească.
şişcă paie tocate; vrăjitoare;
şişcdi strigoi.
şiştoăre margine de stofe ; mâ­
ner la crângul morii.
şia, şui înalt subţire.
şleah, şleau drum de ţară.
şleăhtă od. boerime polonă ;
ceată, clică.
şleahtlci nobil polon.
şleâpcă pălărie cu 3 colţuri.
şledăn gorun.
şlep bastiment fără catarte.
şlic v. işlic.
şmicher şiret. [neamţ.
şoâcăţ(ă) şobolan; poreclă p.
şoângher poreclă p. ungur şi
ciangău; şoănghină servitoare
unguroaică.
şocârlât materie stacojie.
şodolăn crac, ciolan.
şofrăc sfredeluş.
şotmăn şoim mare; Şoimăne
zine volburoase.
şoimăr crescător de şoimi p.
vânat de paseri.
şoimnleân ca şoimul; aprig.
şoldăn pni de iepure ;/i g . tinăr;
şoldăni a tuli.
şoldăr parte de ham delà şold.
şbldină durere de şold, ischias ;
ş e r p â r i ţ ă (plantă); şoldiş
şchiopătând.
şoldlt stricat la şold (despre
animal); şoldiu spetit, [şiret.
şolomonar vrăjitor, şbltic mo.
şoltâz, şultuz od. primar.
 şom 193
şomăj timp de nelucru în indu­
strie; şom ir lipsit de lucru.
şom oiăg mănunchi de paie.
şotiţ şchiop ; poreclă p. neamţ,
şonţişor.
şontorog olog şi şchiop, [giri.
şopârcăile, a umblă cu ş., cu amă-
şopârlăiţă guşter; plantă cu flori
albe. [teală.
şopol a şopotl ; şoşeâlă şop-
şoricii umflături la pântec de
şoricioăică acid arsenios. [vite.
~ şoriclu cenuşiu.
şoselul a face şoseâ.
şotie poznă; şiretenie.
şotroăge cizme purtate.
şotron fr. fel de jo c de copii.
şovăie! şovăind.
şovinism sentiment pătimaş de
patriotism; şovinlst p a t r i o t
şovolt încâlcit. [exaltat.
1 şpăgă sabie, baionetă; spatie.
şpirlă mo. cenuşă; a da prin
şp., a prinde cu minciuna.
; şrapn'el proiectil cu gloanţe în
I ştăer vals stirian. [interior.
| şteămpuri măcinătoare de peatră
auriferă.
şteap spin; bucată de lemn.
şterc gunoi; a. scrobeală.
ştèvie măcriş.
ştift ţintă, cni mic fără cap.
ştiob jgheab. [fundării.
ştiobălc! arată sgomotul scu-
ştioldic, ştiulbăc prăjină folosită
la pescuit.
ştiblnă drum orizontal în mine.
ştirbind ştirbitură. [coşniţă.
ştiubU fântână neafundă ; stup,
ştiulite cocean cu boabe.
tab
ştublci subst. p. fabricare de
verniuri.
şacadă mo. mare nu glumă.
şugubăţ glumeţ; primejdios.
şugublnă bocluc; od. amendă.
şui smintit; podagră ; rac (boală).
şuiăn cărucior cu roate mici.>
şuietără crestare la ureche (oi).
şulţ căţelul pământului.
şulăr cusătură rară. [şălătorie.
şuier mo. înşălător ; şulerie în-
şupurl mo. a (se) strecură.
şuşeniţă fâşie de pământ s. de
piele.
şuşttt, şişlit, şuşlHe, şirâglă.
şvichi mo. sfielii, pleaznă.
T
tăbdcăreăscd jo c în cărţi.
tubán scândură; talpă; oţel.
tăbărâş ostaş în tabără.
tăbărci a ridică în spate.
tabernâcul v. chivot,
tăbie redută, întăritură.
tab(i)£t manieră; poftă; nărav;
a -şi face t. a fuma din ciubuc
bând cafea.
tahin od. fel de mătasă.
tablă-başă od. cal dat de sultan
noului Vodă ; d’ a gata, com od.
tăblie tablă de lemn împodobită.
tabu instituţie relig. în Poliné­
zia ce dă lucrului s. persoanei
caracter sfânt oprind să fie
tăbueţ mo. săculeţ. [atins.
tăbula răsa tablă nescrisă; a
fa ce t. r. a înlătură un lucru
p. a pune altnl nou.
tabulhană v. meterhaneă.
13
 tab 194
tabultbc parte de sac cu făină.
taburèl scăunel; scaun fără rä-
zimătoare. [tűm tăcut.
tàcit subînţeles, pe tăcute, taci-
taclâle voarbe goale.
taclit od. cingătoare vărgată.
tacrir od. raport, interogator.
tdctică artă d’a rândui şi între-
bninţâ trupe in teren de luptă ;
fig . mijloace de a izbuti; tac-
ticiân isteţ în tactică.
tacticôs regulat, chibzuit.
tactil de pipăit.
ta ft, taht reşedinţă.
tăitâ fel de mătasă ; pe deplin ;
vine t. la cot se potriveşte.
taftalăc butuc.
tàftur cure à sub pântece la cal.
tăgârţă traistă, [susan p. halvâ.
tahân product din sămânţă de
tahm in: cu t. cam, aproape.
tain porţiune; întreţinere; pro-
viziune.
tâiniţă loc ascuns, groapă.
talaèr v. başlic.
talăfuri: lâfuri şi t. palavre.
taláni închinăciune.
tălămb trândav.
talán, tălău dalac.
talár haină lungă p. preoţi.
talăş paie. tălăşmăn bădăran.
tâla-tăla încetişor.
taláz undă, val de mare.
talc silicat de magnezie.
talént greutate la greci (26 kg.) ;
monetă; dar firesc.
ta li mo. fam . plecăciune.
taliăn unealtă de pescuit.
talică trăsură uşoară.
talión, pop. italian ? fel de alifie.
táp
taUsmăn lucru căruia i se atri-
bue minuni.
taliăne o d . pedeapsă egală o-
fensei: ochi p. ochi.
talmăd colecţie de tradiţii ra­
binice ; talmudist care-i apar­
ţine, sau îl tălmăceşte.
talon bilet de Inoire a cupo-
nilor; parte din matca regi­
strului după detaşarea foii ; în
joc de cărţi cărţile neîmpăr-
tălpâş od. pedestraş. [ţite.
tămăioâre mu. viorele.
tâmânjér mo. băţ de bătut caşul.
tamazlăc turmă de vite.
tămbăr od. mantă p. femei.
tămbură i. muzical cu coarde
de sârmă
tamburină fel de gherghef.
tam-nisăm, tam-nesăm deodată.
tampetă od. danţ vijelios.
tâmpind tobă mică.
tampon astupuş; disc de fier la
capet de vagoane.
tam-tam fel de toacă de metal
de orig. chineză.
Tănăse tip de nărod ; hoinar.
tanc car blindat şi înarmat (1916).
tandûr masă cu covor lung sub
care orientalii pun un vas cu
jăratec; şede p e t. pierde
vremea.
tangèntd linie de atingere ; _a,
scăpă prin t. fr. prin dibăcie.
tangibil de atins. [spaniolă.
tăngo danţ pop. din America
tangrin drojdii de acrit zămuri.
tanin subst. vegetală p. tăbăcit.
tantâi tocmai.
tapangeă bătae ; pistol.
 táp 195
tapiocă mat. alimentară din ră­
dăcină de manioc (arbnst).
tapir mamifer pachiderm, [tezi.
tăpsân mo. şes înalt; tăpşi a ne-
tär(ä)büc sac de prins peşti.
tarabâlus legătură la cap în
tărăbuşte mărnnţişuri. [orient.
tarde, târâş stâlp sprijinitor.
tărăncă funii la codârlă de car.
tarantéld joc vioi italian.
tarapană od. monetărie, bănărie.
tărbăcă obicei la lăsat de sec
tn Rom. veche; a luă la t. a
bate, a batjocori.
tdrbăceâlă părueală; ocară.
tardiv târziu.
tarifă a taxà, a hotărâ preţuri.
tăriş rachiu prost, tarla strat,
târla-mârla deodată. [tablă.
târlă ocol, ţarc; târlăş cioban
la târlă; lucrător ambulant.
tărn mătură; tufă spinoasă ; târ-
nueălă părueală. [nuiéle.
târnă corfă, traistă; stup de
tărnomeâtă rămăşiţe de paie,
tărşăi a târâ. [gunoi.
târsână legătoare de opinci;
tărsănâr opincar, ţăran.
tărsoâgă troscot; ceva lung şi
stufos.
tártán stofă cu patrate în culori.
tărtăneţ îndesat.
tărtiţă coinac, parte cărnoasă
d’asupra coadei la paseri.
tărţiu v. terţiu. [afurisit.
tărtor şef de diavoli; şef; drac;
tărtric, acid, t. din tartru de vin ;
săricină.
târtru, tirighie sediment pe urma
vinului în bufi; peatră ce se
lipeşte de dinţi.
tel
tartăf făţarnic, fariseu.
tasmă mo. panglică.
tătărcă femee de tătar ; eapă tă­
tărească; c o jo c ; t ă r t ă c u ţ ă .
tatuă a imprimă figuri pe corp.
tăujir băţ ; ciomag.
tăhlă, taváigă plantă ierboasă.
taumatărg făcător de minuni.
tautologie repetiţia aceleiaşi gân-
tavdrnă cârciumă. [diri.
laxalişti od. în Ardeal: ţărani
cari p. o taxă şi pe timp h o ­
tărât primeau delà stăpâni loc
taxatór care taxează, [de casă.
taxid od. călătorie de negustori
în s t r ă i n ă t a t e p. mărfuri;
marfă adusă.
taxidărie od. strâns de dări;
taxidâr care le adună.
teără mo. v. natră. [vârtej.
techér-mecMr în mare grabă, val
tecnefés suspin, năduf la cai.
tefderdăr v. defterdár,
tegumént înveliş de seminţe etc.
téhnic ce e propria unei ştiinţe
s. arte; téhnied întreg modul
d’a lucră în artă s. meserii;
tehniciăn cunoscătorul ei.
tehnologie ştiinţă despre arte şi
meserii; termeni tehnici.
tehui căpiat; zăpăcit; tehui a
zăpăci; tehueâlă ameţeală.
tiică cutie delà coşul morii
teism doctrină ce admite ex i­
stenţa personală a unui D-zeu
şi acţiunea sa providenţială.
tei-beléi acelaş lucru.
tel fir, coardă de oţel.
13’
 tel
telál vânzător de haine vechi ;
strigător la licitaţie; telalâc
marfă s. meserie de telal.
telalbăşă, od. staroste de telali
Ia licitaţii. [rea de gură.
telăliţă, teleléicà mijlocitoare;
teleâp-teteăp încetişor.
telemeă fel de brân2 ă.
teleologie cugetări despre noţi­
unea finalităţii s. cauza finală.
telepatie fel de telegrafie între
suflete. [stelelor.
telescôp i. optic p. observarea
teletin iuft.
televiziune, radioviziâne vedere
ia mari depărtări cu ajutor
de aparat.
telted pătură de pus sub şea.
telâriu metaloid cenuşiu lucitor.
térni materie, subiect.
tembél trândav; tembelăc, tembe­
lism negrijă trândavă.
temerâr î n d r ă z n e ţ ; temeritâte
oarbă cutezare.
témnic mo. loc de iernat stupii.
temperă a potoli, a micşoră.
temperamént fire; caracter.
temperânţă cumpătare.
temporiza a tărăgăni.
ten fr. coloritul feţei.
tenăce care ţine; dârz.
tenchi od. a 4. parte din dram ;
a. alac roşu.
tendenţă năzuinţă; tendenziös ce
arată intenţie ascunsă.
tendôn capăt fibrös de muşchi.
tenébre întuneric, ténia panglică.
tensiăne încordare, tentă a ispiti.
tentdculă pipăitoare, tentativă
încercare.
196 ter
teocraţie stăpânire exercitată în
numele dumnezeirii.
teodolit i. de geodezie, [păgâni.
teogonie cunoştinţe despre zeii
teodicée tratat despre justiţia di­
vină; parte de metafizică de­
spre Dumnezeu.
teorémà propoziţie de dovedit.
teoreticân psaltihie.
teorie cunoştinţă pur raţională ;
regule de artă . s. ştiinţă.
teosofle sistem fiiosofic-religios
p. «înfrăţire universală», fel
teptll v. tiptil. [de panteism.
teracbtă pământ ars.
terapeutică ştiinţă despre trata­
mentul boalelor.
terasă ridicătură de pământ;
acoperiş plan ; pridvor.
ferasamènt săpare şi înălţare de
pământ ; terasièr care sapă la t.
tèrchea-bèrchea lucru de nimic.
tererèm zorzoane ; fig. aparenţe,
terèstru pământesc. [forme.
terezie cântar.
terfâr a. colăcer, vornicel.
terlici od. pantofi.
tèrme izvoare calde ; termál cu
apă minerală caldă.
tèrmen fine; soroc; rată; cu­
vânt; relaţiune.
terminologie termenii tehnici.
ternâr din 3 unităţi. [de t.
teroăregroază ; terorism cârmuire
tbrţă interval de 3 note; a 60-a'
parte din secundă; tó iét mu­
zică p. 3 voci; terţină strofă
tértél găitau. [de 3 versuri.
terteleag titirezul morii.
 ter 197
tertiär strat pământesc apropiat
de epoca actuală.
tertip od. sistemă; viclenie.
tirzi-başa od. staroste de croi-
tesâc sabie baionetă. [tori.
teşchered rândeă ; od. certificat.
tescovină trévere, voştină, ră­
măşiţe in teasc delà struguri.
teşi a reteză; a crestă.
teşithră buturugă.
teslă bardă; teslâr bărdaş.
teşmec, teşmecherie înşăiătorie.
teşâs pieziş, testacèu ţestos.
tested duzină ; nr. de 24 coaie.
tétanos convùlzie a muşchilor.
tetrădă caiet de 4 coaie.
tetra(e)vanghél carte cu cele 4
evanghelii.
tetragón figură cu 4 unghiuri.
tetred dulceaţă de ch'tră.
tea riglă s. lineăl ca un T.
teucă teică; jgheab.
tevatură sfară, gălăgie.
tevelichie pieptar.
text vorbele proprii ale auto­
rului; citat biblic p. predică;
caractere tipografice.
textil de ţesătorie; de ţesut.
textudl ca în text.
tiză propoziţie de dovedit; temă
s. subiect de desvoltat; carte
unde se tipăreşte o teză.
tezaurâr cassier central ; od. că-
măraş, vistiernic.
tiără ornament de cap p. regi
la perşi şi me zi; mitră cn 3
coroane p. papa.
tibét blană de oae din Tibet.
tibia osul fluerului. [fes.
tichét bilet, răvaş, tichie scufie,
tir
tichiufă diavol (cu tichie roşie).
ticneâ vas de tăbăcit.
tifân plasă, io d . [de palmă.
tiflă noroc orb ; a da tifle gest
tighel dojană, mustrare.
tiglici i. p. a întinde pielea în-
călţămintelor.
tigoăre păcătos, ticălos.
tüiaráie văgăună.
tigvodsă soi de struguri.
tij od. asemenea, ca.
tim id sfios. [pe frunte).
timin od. monetă turcă (salbă
timleăc cârlig pescăresc.
timpăn membrană a urechii;
spaţiu între cornişele fronto-
tinctoriăl de a vopsi. [nului.
tinctără mat. p. vopsit; soln-
ţiune chimică.
tindéche bncată ce ţine întinsă
pânza în răsboi.
tiö ! te cară! (cătră dobitoace);
tiohăi a goni cu tio. [tive.
tip formă, figură ; însuşiri distinc-
tipic însuşire de tip; simbolic.
tiptil pe furiş, pe ascuns.
tir tot una. [de rotar.
tir artă s. loc de tras la ţintă; i.
tirădă vorbă goală spusă pe
nerăsuflate.
tirâj tragere s. tipărire.
tirăliâr soldat trimis înainte p.
a hărţui pe duşman.
tiriăc electuar din ópiu.
tiriachiu care bea opiu, ameţit.
tiriboănţă roabă.
tiriplic bumbăcel, tort ; într’una.
ttrioidêe glandulă de 2 laturi
ale larinxului; volumul ei
mărit e guşă.
 tir 198
tirs băţ cu viţă şi iederă p. Bac­
chus; floare ca o piramidă
titán nriaş. [(la liliac ş. a.).
titiréz căuş (al morii); sfârlează.
titrât care are titlu.
tiv margine tivită a rochiei.
tiva mo. drept nainte
tivilichle pieptar femeesc.
tizână ceai, a. herbaiéi.
tizic balegă uscată în formă de
cărămidă p. incălzit bordee.
toăie omeag. toăipd mo. bardă.
toănă gaură în gheaţa de râu
p. pescuit; nazuri.
tâcă şapcă cu mici bordùri.
tocmág mo. ciocănaş; tăeţei.
tocmdgél mo. fel de ciuperci.
tocsin clopot de alarmă, tocare
de primejdie.
todomănl a contrazice.
tofă i a se tăvăli.
togă mantă de lână la romani;
tógát cu t., fig. roman.
tóha-bóhu talmeş balmeş.
tóiba săculeţ; tolbăş cu t., vân-
tolerănt îngăduitor. [zător.
toloâcă p&rlog, loc sterp.
tolocănl a mormăi, a dojeni.
toloji a se tolăni, a se tăvăli.
toloşcăn trândav. [reacţionar.
tombatérà işlic ; fig. înapoiat,
t6nă greut. de 1000 kgr., 20măji.
tonăj cât ţine corabia în tone.
tonalitâte calitatea unei piese de
muz. scrise într’un anumit ton.
tonic ce arată tonul; leac în­
tăritor.
tónicá notă accentuată din gamă.
tonsără ras la creştet p. cel ce
intră în preoţie; ceremonia ei.
tontordt ttit&ng; joc într’un picior.
ira
top 20 testéle de hârtie.
topáz peatră scumpă galbenă.
topciu od. tunar. [terne.
topica medicamente locale s. ex-
topografte înfăţişare grafică a
unui loc. [geografice.
toponimie studiu despre numiri
toptangiu care vinde cu top­
tanul s. cu ridicata. [forţa.
topáz od. buzdugan; cu t. cu
torăce trunchiul corpului.
tórba sac de drum s. de vânat.
toreadór luptător cu tauri în arenă
torént puhoi,' şuvoi.
torid fierbinte.
toroăpă necaz, trudă.
torocăni, torosi a flecări.
toropălă, toroipân măciucă.
torpila peştele electric; maşină
ce face explozie sub apă.
torpilôr luntre de pus torpile.
torsăda ciucur răsucit.
tórso bust; statue trunchiată.
tâşcd plin, infoiat.
tovâl piele de vită.
toxic otrăvitor; otravă.
trabdnt dorobanţ; satelit.
trachit rocă cristalină.
tradiţie trecere orală în şir lung
de ani ; lucruri transmise prin
tr; tradiţionalism (inère la tr.
trafic negoţ ; fig. negoţ necinstit.
traftolôg, traftoloâgă, ir. hârtii
vechi.
trăgăe claviculă. [răget.
trăgdn boală de grumaz la vite;
tragedie piesă dramatică ce de­
şteaptă groază şi milă prin
acţiune eroică; tragédián ac­
tor de tr. [de tragedii.
 tra 199
tràgic sguduitor, jalnic; autor
tragicomedie tragedie cu părţi
com ice; fig . amestec de se-
trăglă cobită. [rios şi comic.
trâgnă rană făcută de şea.
tragódie od. cântare.
trahée beregată, răsuflătoare.
trajectorie linie urmată de un
corp aruncat în spaţiu ; trajéct
spaţiu de parcurs.
trămă băteală; fig. uneltire.
trămândău tândală.
trâmbă val dè pânză; făşie.
trambulină scândură înclinată
p. luat avânt la săritură.
trămpă mo. schimb.
trănchet lemn p. plute şi catarte.
trandadâe unealtă de pescuit.
transcendent superior, sublim.
trancendentăl ce aparţine ra­
ţiunii pure, peste experienţă, a
tranşău şanţ de adăpost, [priori.
transépt parte transversală în
formă de braţele crucii între
cor şi nava bisericii.
transfigurâ a schimbă ia faţă.
transformism doctrină despre
schimbarea animalelor în alte
specii de animale sub înrâu­
rirea mediului unde au trăit.
transfug care trece la duşman;
s. la alt partid.
transgresiune infracţiune, aba­
tere, călcare de poruncă.
translător traducător oficial.
transmisiune trecere.
transpiră a asudă; fig. a răsuflă
(o ştire); [cântat.
transportât dus; însufleţit, în-
tre
Uanspozitiv ce transpune; lim bi
t-e, unde raportul vorbelor
se arată prin terminaţiuni.
transsubstanţiâre prefacere a
pânii şi vinului în trupul şi
sângele lui Hristos.
transvazâ a pritoci.
transversăl ce trece curmeziş.
tranzige a cădea la învoeală.
trănze strună, zăbală la frâu.
trânzit putinţă d’a trece mărfuri
fără vămuit. [melnic.
tranziţie trecere ; tranzitór vre-
trapéz cadrilatér cu 2 laturi pa-
raléle şi inegale ; aparat gim ­
nastic. [veşte liturghia.
trapeză masă pe care se ser-
trapezărie prânzitor, refectóriu.
trasă a emite poliţă.
traséu desen, schiţă, plan.
trăsnăe pleznae, toană.
trătăji, tratajii, tartasii mo. căr­
ticele scrise cu mâna p. şcoale
primare.
tratativă, a. pertractare, tratare.
traversă a trece, a stretăiă.
travérsâ şină de fier p. clădiri ;
lemn pus d’ a curmezişul.
trêbnic harnic.
tr é fli podoabă arhitecturală (ca
trifoi); ghindă (în cărţi de jo c).
trămă dublu punct (••) pe o v o ­
cală p. a fi rostită separat de
cea precedentă.
trepăduş alergător într’una.
trepăn sfredel de găurit osul
capului ; trepanăţie operaţie
tripce v. pretce. [cu tr.
trepétnic carte pop cu preziceri.
trepici mescioară cu 3 picioare.
 tre 200
tréti od. al treilea.
tretin, tretiôr cal de 3 ani.
triădă treime, triáj, triáre ale-
tríb seminţie. [gere, cernere.
tribord, partea dreaptă a corăbiei.
tribulăţie mâhnire, obidă.
tributär care p l ă t e ş t e tribut ;
atârnător. [hieren).
trichiér sfeşnic cu 3 braţe (p. ar-
trichină vierme parazit în muş­
chii porcului. [3 ori.
triclet, proclet şi tr. blăstemat de
triclinia sală de mâncare (la ro-
tridént furcă cu 3 dinţi. [mani).
triédru corp geometric cn 3 feţe.
írténál la s. pe 3 ani. [ceai.
triftóng silabă din 3 sonuri : iau,
triglifă podoabă în friza dorică.
trigonometrie matematică ce cal­
culează elementele unui nnghi
cu ajutor de date numerice.
tril ornament melodic.
trilogie şir de 3 piese dramatice
s. poeme asemănătoare.
triméstru restimp de 3 luni.
trinităte treime. [inşi.
trio compoziţie din 3 părţi; 3
triód carte cu rândueala slujbei
delà Dum. Vameşului şi Fari­
seului până în Sâmbăta mare.
tripartit od. codice al Ungarjei
(publ. din porunca regelui în
1514 de W erböczi) cu legile
şi obiceiurile tării. [şlefuit.
tripôlii subst. miner, gălbue p.
tripoli fr. casă de joc. [lopeţi.
trirémd od. vas cu 3 rânduri de
triumvir magistrat roman în c o ­
legiu de 3 (în 60 şi 43 î. de Cr.)
trivial comun; josnic.
tui
trivium od. învăţământ de : gra­
matica, retorică şi dialectică.
trivâgă alarmă.
troféu semn de biruinţă.
trohéu picior de vers: —
troiăn grămadă, massă, val.
troieni a (se) acoperi (cu ză­
padă); fig. a albi.
troiţă Sfânta Treime; cruce la
răspântii ; treime.
trâmbă bot; trompétâ.
trombon trâmbiţă mare.
trbmpă corn, trâmbiţa ; bot de
elef. j tr lui Eustâtiu canal în­
tre timpanpl urechii şi gură ;
boltitură trunchiată.
trop expresie figurată.
tropaôr od. fel de postav.
tropice 2 cercuri paraléle cu ecua­
torul între care se face miş­
carea anuală aparentă a soa­
relui în jurul pământului.
tropicâl de tropice ; căldură tr-ă
ca la tropice. [prima.
trópos purtare; fel d'a se ex-
trubadâr poet medieval în su­
dul Franţei.
trăfă ciupercă gustoasă, [prinos.
trufandâ pârgă (a roadelor) ; fig.
truism adevăr simplu. [lanţi.
trust (tröst) sindicat de specu-
tubércul excrescânţă, mică tu-
tiieş mo. ţicnit. [moare.
tut formaţiune geologică po-
tufănică crizantemă. [roasă.
tufeccibâşa od. ş e f al gardei
domneşti ; tufecciu lefegiu ; ar-
muriér. [fulcâ.
tu fli a vâră, a înfundă; a su­
tot steag din coade albe d è cal
pe o lance cu semilună.
 tuj — 201
tu(j)léan cocean.
tulbént văl de mireasă, [noase.
tulipină arbust cu fructe veni­
te/* od. monetă turcească de 15
parale; ban de 20 creţari.
tulăm burduf p. untdelemn ; bu-
tumbâc alamă. [căţi de piei.
tumbeléchi od. fel de ţimbală.
tumoăre umflătură.
tumult larmă, zarvă.
tűmul{us) ridicătură de pământ.
tumurlăc, pop. temniţă.
tumurâg buturugă.
tupéu fr. îndrăzneală, obrăznicie.
tupilăş ascunzătoare ; t. prin
năgăruş prin loc de năgară.
tur, tururi fr. ocol; plimbare.
tur, turi fund de pantaloni.
tură monograma sultanului pe
monete; iscălitură.
turaliu drept la cântar.
túra-vára încoace-încolo.
tărbă fr. combustibil din mat.
vegetală carbonizată, mărăcie ;
turbărîe strat de turbă.
turbilión fr. volbură, [verticală.
turbină roată idraulică cu osie
turbincă săculeţ de drum.
turbulent sgomotos.
turcă mască în forma unui cap
de cerbuţ (ob. de Crăciun).
turcoăză fr. peruzeâ. [cilor.
turcomerit od. admirator al tur-
tărişte ogrinji. [gentă.
tăriţă asprişoară, plantă astrin-
turlăc ameţit de vin; turlăci a
tur(liu)liu curăţel, [se îmbăta.
turmăc bivol de un an.
turmént chin, canon.
fas
turmentăt, fum . beat. [învârtitor.
turnântă fr. dulăpior de cărţi
turnéu fr. călătorie; plimbare.
turnir in evul mediu : serbare
ostăşească de lupte.
turnări întorsură.
turpitâdine mârşăvie, [(mere).
tűrted rotiţă de fus. ţurţur acrişor
turungiu portocaliu.
tuşind a reteza, a tunde.
tuted oxid de zinc.
tătti-ţrdtli mâncare italiană din
fructe; fig . amestec.
tătti-quânti toţi, câţi sânt !
tutundrlt od. dare după pogon
de tutun.
tuzlamâ fel de mâncare.
tuzlăci ghetre; tureci.
T
ţa ! mo! cea! (cătră boi).
ţăba ! ţiba! marş! (cătră câni).
ţăcălie străgălie ; cioc de bărbie.
ţăcăneâlă tropot continuu.
ţachismiţe strâmbături, grimase.
ţatandăche f u d u l ă c h e . tăglă
ţâmbră mo. ghizd. [ţintă.
ţanc băţ de măsurat vasul ; la ţ.
la pont, întocmai.
ţdncăş[ă) beţişor de crestat; cre­
stătură; joc de copii.
ţăpărlue ţepuşă.
ţâpoş cu coarne lungi.
ţărcă joc de copii.
ţârina danţ pop. în Munţii-Apu-
seni: 2 paşi la dreapta, 2 la
stânga şi învârtire repede.
ţarfăm mö. ciucur; a. unealtă.
ţâstăr mo. guzgan de câmp.
 tat 202
ţăţeică, ţiţiică hiiiţ, scrânciob.
ţeft cureâ la crncea trăsurii;
centru; clipă hotărâtoare.
(estînveliş osos; unealtă de copt.
ticni a plesni; a crepă; ţicnit
tipărit şubred, fraged, [şuchiat.
ţiglă mo. frigare de lemn; băţ
crepat de prins raci.
fiitârd danţ ţigănesc.
ţine căţeluş; ţ. al pământului
şuiţ; fam . copilaş.
ţincăr, ţingăă mo. băeţandru.
ţinedş, ţintăr unealta de fierar;
jo c in bobi. [Jean.
ţinut mo. judeţ; ţinutâl jude-
ţipă fluer de salcie; ţiplă,
fipénie fiinţă.
ţiperig sare de amoniac.
ţiplă băşică p. geam.
(işti a ţişni; a bălăci.
ţistui a face ţist ! a cere să tacă.
ţiţii petrol brut; zer.
ţiu cioc, plisc. [seri).
(ivii a atrage cu fluerături (pa-
ţivlâi flueriţă. [ţol mic.
ţoâlă ţol, cergă; haină; ţolincă
ţoi ciocârleţ; păhărel.
ţolină femee desfrânată.
ţonţorâi mo. ţanţoş.
ţop moţ, locuitor din satele mai
sus de Câmpenii Ardealului ;
od. locuitor din dreapta Mu-
răşului (după coada de păr,
ţop, ce purtau).
ţopârcă, ţop&rlăn mojic.
ţoropâc! d’odată !
ult
ţâşed mo. săculeţ.
ţuclăi, ţuglăi, ţugiu vârf, pisc.
ţueşui, fam . a bea bine (dintr’ un
ţuhăi mo. a bate, a lovi. [<ţug>).
ţulăc mo. moţ, chică.
ţumburăc mo. gămălie.
ţunţurlM ţanţoş, semeţ.
ţurcăn, ţircăv, ţurcăv cu l â nă
scurtă mătăsoasă. [ştirb.
ţurchinăr ţeapă, furcă, ţ â r l ă
ţurloi fluerul piciorului; scoc.
ţârlăi-burlbi, ţiirlu-bărlu sbârlit.
ţuşcă (d’ a) joc cu legătoare îm­
pletită; beat.
ţăşce soi de oi mărunte.
ţuţuiăn cu ţuţui s. moţ ; muntean.
ţuţuiăncă danţ de ţuţueni.
ţuţură a. a trage de păr s. de
urechi.
u
ubichităte fapt d’a fi în acelaş
timp pretutindeni.
udagăci v. odagaci.
âdmă uimă, umflătură.
ughi od. galben unguresc, 200
ugilit bocitor. [nani vechi.
Hie ciof, buhă.
uimăci a (se) uimi.
uium v. oiem. ujuji mo. a uscâ.
ulamâ ciucure. [nica sa.
ulăn lăncier neamţ; ulăncă tu-
ulemâ legist teolog muzulmán.
ulmi ulmă a adulmecă, a simţi.
ulteriór ce e dincolo d e; venit
după. [irevocabile.
ultimátum ultim cuvânt, condiţii
ăltra peste; prea, foarte.
 ult 203
ultramontăn se zice despre doc­
trină favorabilă scaunului pa­
pal; dincolo de Alpi.
ulùc canal, scoc. [netezi ulúce.
ulucă scândură; par; uluci a
ulucăr fel de crap
ului a (se) zăpăci.
umăn omenesc; binevoitor.
umanióre limbi clasice, temelie
p. cultura umană.
umanist ştiutor de limbi vechi
s. clasice; umanism doctrina
ce le ţine ca mijloc principal
de educaţie.
umanităr privitor la umanitate.
umanitâte omenime; bunătate.
umanizâ a imbiânzi, a civilizâ.
umărdş altiţă.
umbélà fel de eflorescenţă ca
umbrela deschisă ; umbelifére
plante cu umbelă.
umil cucernic; plecat, modest.
um ili a injosi ; a (se) plecă.
um izi mo. a se miji de ziuă.
umoăre materie lichidă in corp
umór duh glumeţ. [organic.
unanim intr’ un glas.
unciáié litere majuscule.
uncie mică greutate de 30 gr.
uncróp apă caldă; a două zi
după cununie când se dă mi­
resei supă caldă.
uncţiune cuvânt mângăios,
undi a pescui cu undiţă ; fig . a
ândină nimfă. [cercetă
unguriiş voronic (plantă).
unicórn rinocer cu un corn.
unionist de uniune ; od. aderent
al unirii principatelor.
usa
unison hang, acord în acelaş
ton; fig. potrivire.
unitâr care năzueşte spre cen­
tralizare ; ce nu admite sf.
universalitâte totalitate. [Treime.
untişâr fel de salată, uragan
furtună, uranisc baldachin.
urbăn de s. din oraş -,fig. omenos.
urbanism, urbanistică cunoştinţe
despre întocmirea oraşelor
prin clădiri potrivite, străzi,,
canalizare, iluminat, tramvae.
urbanităte omenie, politâţă.
urbăriu od. a. decret p. regu-
larea raporturilor de drept
între proprietari şi iobagi.
urbe oraş. [tuturora.
ùrbi et órbi «cetăţii şi lumii»,
urdubélea deodată.
urée substanţă azotată din urină.
uremie otrăvire de sânge priit
uree (la nefrite).
ürgéink urgisit.
ă n c v. hrisov, uricăr logofăt;
urkăriu colecţie de ùrice.
ù rk, acid u. aflător în urină.
urióc mo. fire rămase delà ur­
a m moşdrean. [zeală.
urm irétic ce merge în urmă.
urs (înţeles tehnic) stâlpi delà
prispă; unealtă de faur.
urşlnic od. catifea.
ursiu cu păr ca blana ursului.
ursuzlăc prevestire rea. [piele.
urticârie blândă, mâncărime de
usnă mo. limbă de clopot.
ustăv regulă bisericească.
usiic (de lână) apă unde se
spală lână.
 uşu 204
<uşăr zeciueală p. măcinat.
utensilii a. unelte. [alt tată.
uterln din aceeaş mamă şi din
utilităr care caută utilitatea.
utilitarism sistemă ce pune in-
teresui ca regulă de lucrare.
ütÜ itáie IbTbs.
utopic fantastic, cu neputinţă;
uţupină dobitoc. [utopie plan u.
uverthră început, deschidere la
o compoziţie muzicală.
uză a întrebuinţa; a slăbi, a ruină.
Uză clevetire.
uzină stabiliment cu maşini mari.
uzuăl obişnuit.
uzufruct drept d’a folosi venitul
unui lucru care e proprietatea
altuia; uzufructuăr care are u.
uzurpă a luă cu sila ; a încălcă.
V vâlvulă fel de supapă în vinele
V cifră romană = 5.
vac veac. [dopuri.
văcătie cerc, bordură ; burete p.
văcărit od. bir delà 10—66 pa­
rale de vită.
vacaţiăne vacanţe la tribunale.
vaccin altoi.
vadeă termen de plată.
vademécum carte de informaţii
servind drept călăuză, [vin.
vădrărit od. dare pe vedrele de
vag nelămurit, nehotărât.
vagmistru sergent-major la ad-
min. de escadron sau baterie.
văiăgă jgheab, canal, vâj bătrân.
vâjoi lavină, nămet.
valdbil bun, acceptăbii.
vap
vălătuc tăvăluc, sul ; pae cu lut ;
vălătuci a lipi cu vălătuc.
valerâş mo. butoiaş.
valeriănă odolean, năvalnic.
valét fante în joc de cărţi. '
vălid ce are condiţiile cerute;
validă a declară valid.
vdliu guvernator de, vilaet.
valiză fr. cuferaş, geantă.
vâlnic opreg, sorţ dinapoi.
valós berbece scopit.
valtrăp cioltar.
vălturd a se învârti.
vălăg v. fachie. [duios.
Vălură a undulă; valurâs un-
valătă proporţie între valoarea
nominală şi cursul hârtiei mo-
nete. [ricarp.
vâlvă parte de scoică, s. de pe-
vâlvă a. zină a vijeliei, a minelor
dé aur;-vâlfă, svon; fală.
corpului p. a împedeca ren-
torsul sângelui.
vampir liliac în America tropi­
cală; strigoi ce suge sânge* ;
fig . î m b o g ă ţ i t din munca
altuia.
vandál distrugător al operelor
de artă şi ştiinţă; vandalism
act de vandal.
văniol, vănj gânj, funie de tei.
vănjoli, vânzoli a suci ; a se sbu-
ciumă; a cutreeră.
vânteş iute ca vântul.
văntoăică furtună.
văntoăse iele; vârtej de vânt.
vântuit furtunos; fig . bătut de
văpăiţ opaiţ. [griji.
vapil încreţitură de rochii.
 vap
vaporizâ a preface în aburi.
vaporós aburos ; neguros.
vărdâre gheunoae.
varie earbă de mare.
vărghie mo. bârnă. [cios.
variăbil ce variază; schimbă-
variântă text cu formă schim-
variolă vărsat. [bată.
vărlăn grindel (peşte).
várlóg plasă de pescuit.
vărlăgă svârlugă (peşte).
vărşă, vărşle coş de nuele p.
pescuit; vârşâg gura ei.
vârtôp groapă mai mare încon­
jurată de dealuri. [gul.
vărvâr mo. ţăpoi de clădit sto-
varvaric haiduc.
varvarie barbarie, cruzime.
varzóbi fel de patine de lemn.
vasál atârnător de un suzeran;
vasalităte starea sa, od. ne-
meşnicie.
văsc plantă parazită (pe plopi,
meri ş. a.); vâscôs cleios.
vasculâr cu vase.
Vasiláche joc de păpuşi.
vasilcă căpăţină de porc împo­
dobită şi purtată de colindă­
tori la Sân-Văsii.
váiilián, şcoală v-ă, înfiinţată în
Iaşi de Vasile Lupu.
vasilisc v. bazilisc.
vătăh, vătăj, vătâş, vătăf, vătăv
conducător ; grijilor ; od. sub­
prefect; od. căpitan. [mar.
vătămân mo. od. ajutor de pri-
vătăşilcomisar de cartier; curier
rural; s l u j b a ş la primărie;
vornicel de nuntă, [fectură.
vătăşle od. căpitănie, subpre-
2 0 5 ,— ven
vătrăş ţigan de vatră, stabil.
vătâi, vătâie ied s. iadă de 1
an; pui de iepure.
văzdoăgă garoafă, [de cânepă.
veârbă mo. mănunchi din 3 fire
vechil advocat ; om de încredere.
vecin mo. şerb ; vecinătâte ş trbie.
vedită sentinelă de cavalerie.
vegeid a creşte (despre vege­
tale); a trăi în nelucrare s.
cu greutăţi mari. vegetaria-
nlsm, regim vegetali mâncare
excluzivă de vegetale.
vegetăţie toate plantele îm pre­
ună; desvoltarea lor; fig . trai
fără vlagă, [vină v-ă, pe fapt.
vegheăt treaz; vădit; faptă v-ă,
veghi veghe, pază.
vehicul mijloc de transport; ce
slujeşte p. a transmite.
vel od. mare; vel logofăt ş. a.
vilă pânză de corabie.
veleât od. data anului; fig. sfârşit
de viaţă. [cător.
veleitâte voinţă slabă ; gând tre-
velin piele de viţel preparată.
velit mare, fruntaş.
vilniş fel de ulm.
vilniţă mo. fabrică de spirt.
vénái care se vinde; mitarnic.
vendită răsbunare, obicei ca un
ucigaş să fie omorât de ru­
deniile ucisului (în Corsica).
veniric sexual, venetic od. vene-
ţian; galben ven.; venM ră.
venghirci suman găitănat.
ventilă a aerisi.
ventriculă cavitate, gol.
ventrilóc meşter d'a vorbi «din
pântece».
 ven — *206
ventuză vas pus pe piele p. a
produce iritaţie locală prin
rărire de aer; organ al lipi­
toarei. [adevăr.
veracităte i u b i r e constantă p.
verbină plantă cu flori lila.
verbânc od. a. înrolare.
verdét boiştean (peşte).
verdict sentinţă ; părere.
verdăncă soi de struguri.
veresie credit, împrumut.
vergii petrecere Ia Crăciun.
vergelăt ghicitul v i i t o r u 1u i în
noapte de A n u 1- n o u cu
ajutor de vergele s. alte lu­
cruri. [form adevărului.
veridic ce spune adevărul; con-
verifică a cercelà; a adeveri.
verigâş pezevenchi,
vermeliu fr. rumen. [cilor.
vermifâg leac în contra limbri-
vermiliân chinovar.
vermină parazit; fig . ticălos.
vemiu lustru, lac, smalţ.
veros suspect, rău.
versatil nestatornic.
versét fragment biblic, [spune.
versiăne traducere ; fel de-a
vir so dos de foae; opu s: recto,
vârstă măsură de luugime rusă
= 1.77 km.
vertibră oscior din şira spinării.
verticâl perpendicular pe plan
vertiginós ameţitor, [orizontal.
verzişâri od. corp de armată
(in haine verzi).
vişcă văcălie ; a fi purtat în dur
şi v., prin necazuri.
vestâlă preoteasă a Vestei la
romani ; fig . fată castă.
vin
vestibăl sală de intrare.
vestigiu urmă.
vestón haină mai scurtă ca vesta.
vito refuz, opoziţie.
vétrice fel de plantă aromatică;
larve de insecte.
vetrilă pânză de corabie.
vexă a supără, a jigni.
via direcţie de cale.
viâbil care poate trăi.
viaduct pod arcuit peste o vale.
viagér pe viaţă.
vibrăţie tremurare repede (a
corzii ş. a.) ; vibratil ce poate
vibrà; vibratőriu din vibraţii.
vibrion fel de bactérii.
vicár locţiitor lângă o persoană
bisericească mai înaltă.
vice- care înlocueşte.
vícevérsa reciproc.
vicisitúdinesüúm bzK ; cumpănă.
vid gol, deşert.
vidă a sfârşi.
vidmă mo. vrăjitoare.
vil josnic, mârşav. [turcă.
vilae't împărţire administrativă
vilegiatără petrecere la ţară vara.
vilic administrator, la romani.
vinărici od. dare pe cârciumi.
vinâriţă plantă bine mirositoare,
mama-pădurii (Waldmeister).
vlnăţ a. mied, vinărel; vinăţe
feluri de vin.
vinderéu fel de şoim.
vindicativ răsbunător, hain.
vineriţă tămâiţă.
vinicol de cultura viei.
viniétd gravură decorativă p.
vintire vârşă. [Cărţi.
 vin 207
vintre parte de corp între coapsă
şi foaie; urdinare.
violă a călcâ; a silui; a profană.
Violént puternic; iute; vijelios.
violentă a silui, a constrânge.
vipie arşiţă.
vipăşcă, vipişcă şnur, şiret.
virăn loc neîngrădit.
viril bărbătesc.
virimént transport dintr'un cont
viroăgă mocirlă. [intr’ altul.
virtuăl care e cu putinţă dar
n’are efect actual.
virtuóz cu mare talent muzical.
virutént produs de virus; fig.
vehemént; viruUnţă stare de
vir., putere molipsitoare.
virus produs toxic secretat de
microbi; izvor de molipsire.
viscér, viscère măruntaie.
visdéi luţernă.
visgăi a da din coadă. [nadă.
vişilă undiţa cu peşte mic ca
vişinăp rachiu de vişine, vişinată.
vitalităte putere de viaţă.
vitămină parte nutritoare în
coaja poamelor, [greşit, stricat.
viţiâ a strică; a desfiinţă; viţios
viţiu lipsă, defect; desfrâu.
viţâs cu lână lungă. [pictate.
vitraliu fereastră cu geamuri
vivdce trainic; vioi.
vivandiérà care vinde ostaşilor
băutură şi hrană.
vivipăr care naşte pui vii.
vivisécfie operaţie asupra ani­
malului viu în scop de studiu.
viză adeverire; peşte de mare.
viziérà fr. cozoroc.
vizionăr visător, puşcă ’n lună.
vor
viziune vedenie; năzdrăvănie.
vizuăl a vederii: rază vizuală
linie pornind delà ochiul o b ­
servatorului spre obiect.
vlâdnic puternic ; plin.
vlădiiţă găgăuţă, gură-cască.
vlă/gdn înalt lat în umeri.
voăspă mo hoaspă; coajă de
cereale.
vocalism regule despre vocale;
totalitatea lor în vorbă.
vocaliză a face exerciţii de cân­
tare pe silabe
vocafiâne chemare; înclinare.
vocativ caz ce arată adresare.
vociferă a sbieră.
vodevil comedie cu cântece.
volán creţe Ia rochii; dop îm­
pănat aruncat cu rachete (joc);
roată cârmă.
volánt: foae v-ă, izolată.
volatil ce se preface în vapori.
volbă a învârti, a vârteji.
volgamiră plantă de podoabă.
volintirvoluntar; nemilos, crunt.
volintirie oaste de jăfuitori.
voliţiăne fenomen al voinţii.
volóc mo. plasă.
vdltă mişcare în cerc.
voltâic se zice despre pila elec­
trică de Volta.
volubilitâte repeziciune.
voluptăte desfătare.
vomită a vărsă, aborâ; vomitiv
ce provoacă vărsături.
vorâce care înghite lacom.
vbrnic od guvernator s. jude­
cător în M o ld ; ministru de
interne; primar; pârcălab; v.
de poartă, care judecă (în
poarta palatului) mici procese.
 vor — 208
vornicéi od. ostaşi ai Marelui
vornic.
vornicii chemător la nuntă.
voscreăsnă Învierea Domnului.
votiv juruit, făgăduit.
vozglâs v. antifon.
vraci, pop. doftor.
vrăişte năpustit (părăsit).
vrej cotor.
vulcănic produs de vulcani.
vulcanizăre preparare de cau­
ciuc cu snlf p. a-1 face resi-
va/g norod, plebe, gloată, [stent.
vulgär comun, ordinar; trivial.
vulgarizâ a face vulgar.
vălgo de obicei, de comun.
vulnerăr de leac p. rane.
vultdn vultur ; fig . viteaz.
vulvoăre flacără.
várta (cu) cu hurta, cu ghiotura.
vuvui a vui, a bubui..
W X Y zddră, zâdă arbore conifer.
W dublu v uzitat in vorbe îm­
prumutate.
walón locuitor din Belgia de sud.
warrănt recepisă negoţiabilă de
marfă depusă în magazine.
wattman (uátman) conductor de
tramvai ş. a. [glez.
whisky (uiske) fel de rachiu en-
whist (uist) joc de cărţi.
X cifră romană = 10. [străin.
xenofil, xenomăn i u b i t o r de
xenofob duşmănos p. străin.
xilofôn i. muzical din plăci de
lemn lovite cu 2 ciocănele.
zam
xilogrăf gravor în lemn.
Y i grec, ipsilón.
yard cot englez = 0-914 m.
Z
Z ultima literă în alfabet.
za ochi de lanţ; zale armură';
fig . înveliş.
zabét od. stăpănitor.
zabic mu. fel de mâncare din
făină de porumb.
zăblău ţol, cergă.
zabrăc, fam . săpuneală, dojană.
zilbrăn pădurice.
zăbrănic văl subţire, crep.
zăbăn od. haină lungă fără mâ­
neci ; haină de earnă.
zăcăre boală.
zăcăş răsbunătof.
zăceâlă pericopă evangelică.
zacâscă gustare, dejun.
zădări a întărâtă ; a sâcăi.
zăgăn şorliţă. [risipi.
zăhdi a scutura, a turbură; a
zahareă, zahereă od. provizie;
porţiune de nutreţ.
zuhanná fel de praf de 300 ori
mai dulce ca zahărul.
za i ghieţoi, sloi plutitor.
z a lf indispus, bolnăvior; zaiflâc
indispoziţie.
zaifH , ziafet chief, petrecere.
zăică găiţă.
zalhană v. abator,
zălăd lud, nărod, năuc.
zămăchlşă a. brânză de vacă.
zămberic maşinărie de ceasornic.
zambôl, zim bil corfă, coşniţă.
 zam
zămbre umflătură de ging/i la
cai ; a face z. a dori în sec.
zam fir safir. [trăi greu.
zămori mo. a se nutri rău, a
zamparagiu ştrengar; zampara-
lâc destrăbălare.
zămârcă mo. zeamă slabă.
zănăt obicei; meşteşug.
zânâtic, zinătlc lunatic, smintit.
zănoâgă\ale muntoasă; pădure
zăpărste prâsle. [deasă.
zăpărţd plângoce.
zăpââc zăpăcit, năuc.
zâpcă, zâtcă întinzător de pânză.
zăpceâ sechestru ; zăpcl a pri­
goni cu dări. [plasă.
zapcie od. s u b p r e f e c t u r ă d e
zapciu od. subprefect de plasă ;
executor; sergent de stradă;
zapcilâc slujbă de z., execuţie.
zaph v. hrisov, zaplăti lungan.
zaplăz mo. gard de scânduri.
zăpodie vale.
zăpor năboi, pornirea sloiurilor.
zăpreală, zăprire neputinţă d’a
zdpsi a surprinde. [urina.
zapt od. confişcare ; jaf. [şeală.
zăpăc zăduf, zăpuşeală, năbu-
zarafir fir de aur.
zaraflăc schimb de bani.
za rf suport de ceaşcă.
zărghit mo. smintit, ţicnit.
za rif frumuşel, nostim.
zârişte raze; coamă de deal.
zârvură zarvă ; răsvrătit.
zărnă fel de plantă veninoasă.
zarnacadeă floare de narcis.
zárni a se pipernici
zârnoâică vrăjitoare.
zarpă brocat. zarpalâtic zăpăcit.
209 zin
Zarzavila necuratul.
zasc podval, căpătâi.
zăton îngrădire p. peşti earna.
zăticni a turbură, a sminti.
zăvădă adăpost de vite.
zavăz haină p. femei.
zăveâzdă stea pe sf. potir; cor-
zavelcă mu. şorţ dinainte, [tină.
zaviră revoluţie grec. în prin­
cipate (1821); revoluţie; za-
vergiu revoluţionar ; zavergisi
a se resvrătî.
zavistui a pismui; a răsvrăti.
zăvoi pădure pe maluri de râu
zăvbn văl. [sau în ostroave.
zèche, zèghe haină largă de
postav; zeghibi mintean.
zechină od. monetă de aur ve-
zèe zeiţă. [neţiană.
zefir stofă subţire; vânticel.
zeflia vesel, zelâr zale.
zelător lucrător cu zel s. râvnă.
zhmnic fel de bordei.
zèmstva instituţie judeţeană în
Basarabia cu autonomie p.
interese economice locale.
zend limbă indoeuropeană a
Zendavestei (carte sacră).
zenit punct al cerului direct d'a-
supra capului; fig . culme.
zibelină fel de jder.
zibètd fel de mosc. [ţărcat.
zilizit mo. boala de copii la în-
zimbrn bour ; fig. erou ; cap de
z. veche stemă a M oldovei.
zim ţăr dinţar. [ţui a mărgini.
zim ţi crestături; margine; zim-
zinc metal albăstriu.
zincografie măestrie d'a face cli-
şeuri de zinc.
14
 zla 210
zlac mo. floarea vântului.
zlătâr ţigan aurar.
zlatoăst gură de aur.
zoăe mo. apă murdară.
zoâlă apă de zolit rufe.
zob fărâmă; zobl a fărâmă.
zodiăc cerc al sferei cereşti îm­
părţit în 12 părţi (zódii) în
care se mişcă planetele, are
12 constelaţii ce corespund
lunilor : ir ft berbece, iff# taur,
gemeni, HSß rac, m leu,
& fecioară, £*& cumpănă,
scorpie, §& săgetător,
f f t capricorn, vărsător,
peşti.
zodiăr carte despre zodii; zo-
diér, zodiăş ghicitor din zodii.
zôdie semn zodiacal ; stea sub
care s’a născut cineva ; soarte.
z o f od. flanelă; soi de pere.
Z oii retor grec defăimător al
lui Hom er; fig . clevetitor.
zdnă regiune ; sânt 5 zone : 2
temperate, 2 glaciale, 1 torida,
zodfit animal asămănător plan-
zoologle stndiul animalelor, [tei.
zoom orfie studiul formei externe
la animale.
zootehnie economia vitelor.
zop zob, fărâmă, zopdl a sdrobi.
zoralle fel de horă.
zoreăn plătică (peşte).
zorile plantă de ornament.
zorilă luceafăr din zori. [geria).
zuăv infanterist francez (in AÍ-
- Adaos
zulle gelozie ; zuliâr gelos ; zu-
lipsi a fi gelos.
zumaricăle bomboane.
zurbă, revoltă ; zurbagiu rebél,
certăreţ.
A d a o s şi în d r e p tă r i
aciculdr în formă de ac.
aciuăş adăpost.
adastă a aşteptă stăruitor.
adăos: a p om i înd adaos a de­
veni însărcinată.
agrăl a. a începe vorba.
agrimensără ar t ă d’a măsură
, suprafeţe de pământ. [Athos.
Agurd numele sfântului munte
albii (rar) a luă forma de ălbie.
alig, alegare a (se) lega de.
aliniére punere în linie.
a aerisit od. anulat, desfiinţat.
a nescire ad non esse concluzie
g r e ş i t ă : din necunoaşterea
unui lucru se afirmă că nu
există.
antisoporific ce combate somnul.
argăta slujnică. [foc; scump.
ardeiât dres cu ardei ; supărat
băldbăn fel de şoim; chëfal.
bărd (Bănat) loc băltos, mocirlă.
băţâeălă mişcare repede.
bazilisc bujor etc.
boráéi locuinţă săpată in pământ
căptuşit cu scânduri s. cu nu­
iele împletite şi lipit cu lut şi
văruit, peste acoperişul de
căpriori sânt prăjini acop. cu
stuf şi pământ ; fig. casă săracă.
 Adaos
cimbir tulpan, testemel. [script.
codice p r a v i l ă ; vechi manu-
codicil schimbare la testament.
codifică a adună legile într’un
coddşcă mijlocitoare. [cod.
coeficiént factor ce multiplică o
cantitate; număr mijlociu.
coerciţie silire după lege.
coerènfâ unire între lucruri.
coesidne putere ce leagă părti-
célele corpurilor; legătură.
cohă, cohăle cupe rotunde.
cohortă a 10. parte din legiunea
romană; ceată.
coinâc noadă; os la glezne; pe-
tricea cu sfoară de prins zmeul.
coincidinţă brodire.
coióg momeală, nadă, potmet.
coiăn plugar, locuitor delà câmp.
curtâj mijlocire; primă pentru
curtăj. [lâna.
däräci a r a v i là, a scărmănă
dărdăr aruncător de darde.
dărdăr fel de joc în cărţi.
dărdără tărăboi.
Daumônt (fr. attelage à la D.)
trăsură cu 4 cai cu vizitii că­
lare. [prezentă Întâia oară.
debutâ a începe; a Încercă; a se
decanonisă a înlătură din rândul
sfinţilor.,
doconcertâ a zăpăci, a turbură.
dflniţă fâşie, sfoară de moşie,
loc de arătură lung şi îngust;
ţarină. [pâr.
depilăţie cădere s. pierdere de
desuetudine ieşire din uz, înve­
chire. [unghiuri opuse.
diagonălă dreaptă ce împreună
211 Adaos
discalificâ a lipsi pe cineva de
un titlu. [bire de păreri.
disensiăne nenţelegere, deose-
dreapta şi stânga, în limbaj par­
lamentar: partide politice care
îşi au locul în s t â n g a şi
dreapta salei de ş e d i n ţ e :
dreapta conservator; stânga
progresist.
dudui a răsună ; a. a alungă, a
scoate afară din casă.
ebdomadăr săptămânal, [dese.
facta loquuntur faptele dove-
factôtum însărcinat cu toate tre-
bile casei. [ticos.
fa d sec, anost, dulceag; plic-
fâlfoteâlă alergare sus şi jos.
fa lsét voce ascuţită produsă din
vibrarea numai a unei părţi a
coardelor vocale.
fam ilist (cuvânt de mahala ca
şi fam élie) om cu familie. '
fa m ís, fam óz faim os; grozav.
farfaroăne mo. fazoane. [gingaş.
fârlifăs mo. slab de constituţie,
fărtăciâne od. fărtăţie, înfrăţire.
făşăşeă (rar) faşă mică.
fashion (feşn) modă, etichetă.
fashionabel (feçônébl) modern.
fasole (metaforici dinte.
fâtum destin, «scrisul*.
favéte Unguis «păziţi limbile»,
strigătul preotului roman la
începutul jertfei: tăceţi! [ire.
flirt (flört) cochetărie, îngurlu-
flirtă a spune vorbe dulci.
fluctuânt nndulător, clătitor;/rg.
nestatornic.
foaiér sală în teatru unde între
acte se adună privitorii.
14*
 Adaos 212
focăr punct de concentrare a
razelor; fig. loc de nnde por­
neşte ceva.
form a dat ésse r á «forma dă
obiectnlni înfăţişare», forma
îl face ceeace este (princípin
filosofic formalist).
fornäi a sforăi.
fornăită care vorbeşte pe nas.
frâuă a. săsoaică măritată ; froă e
nevastă.
funăş funăşi od. proprietari cu
pământurile («funiile») vecine.
furculiţă, cu barba ’n fure. cu
părţile laterale mai lungi de­
cât mijlocul.
fu săr fabricant de fuse; peşte
ţi par; pasere de apă cu ciocul
ca un fus.
gâm bosl od. a înşelă.
gârbiţă grébenii c a l u l u i ; gru-
mâjii boului; ceafă; fig. trufie.
gähn gărgăun; bombar.
gentry nobilime de jos in Anglia ;
burghezimea fruntaşă.
gerânt însărcinat de afaceri.
gheină iad.
gh elfi od. numele italian al par­
tidului papal, (adversari erau
ghibelinii, partidul imperial).
ghizdèi vizdei, trifoişte colţurată,
luţernă.
glazură luciul dat vaselor.
glutinös lipicios, vâscos.
Gobelins fabrică de covoare in
Paris, covoare ţesute înfăţi­
şând tabl. de mare perfecţiune.
Gdlia mănăstire in Iaşi cu casă
de nebuni \1640).
grdpniţă od. cimitir.
Adaos
gutta cavat lapidem, p i c u r cc
picur găureşte peatra. [lungă,
halebârdă b ă l t a g cu c o a d ă
hăndrăldu golan.
hănţul a zdrenţui.
hic Rhodus, hic salta «aici e
Rhodus, aici sai», ad. aici s’a-
răţi ce poţi.
holcăl a lămuri, a strigă.
horbotă fină ţesătură. [spus.
korribile dictu î n f i o r ă t o r de
horror văcui groază de vid.
hors concours afară de concurs,
mai pe sus de orce asămănare.
hrăpărkţ răpitor, jăfuitor.
hudubă colibă.
husiţi partisani ai reformaţiunii
cehe (sec. 15) numiţi după
loan nus osândit, p. învăţă­
turile sale, la moarte pe rug
hutrupi a contropi. (1415).
iarmălcă, iarmărcă scufie pur­
tată de evrei.
iconostâs catapeteasmă, păreteie
de icoane care desparte alta­
rul de corabia bisericii. Din
cele 3 uşi, cea mijlocie se zice
uşa împărătească, printr’insa
intră în altar numai preoţii
cu darurile aduse Împăratului
nemuritor.
icuménic a toată lumea.
ien, yen unitate monetară japo­
neză, 10J sen (4 lei).
igliţd acuişor, cârligaş cu vârf.
ignorâbimus «nu vom cunoaşte»
c u v â n t u l lui Du Rois-Rey­
mond pentru a arătă cât sânt
de ţărmurite cunoştinţele noa­
stre despre natură.
 Adaos - 213
imbricât despre solzi ce se aco-
per ca olanele pe coperiş.
îmburdâ a. a răsturnă.
imixtiune amestecare, vârâre.
împăiă a prepară animalul mort
şi a-i da înfăţişare vie.
împără a bate pari, a îngrădi
cu pari, a arăci; a trage în
ţeapă.
imperiălă coperiş de omnibus,
unde pot sta călătorii ; joc de
cărţi. [giuire.
impietâte nedumnezeire, nele-
impiu nelegiuit, necinstitor de
cele sfinte.
impostură minciună, înşelătorie.
impromptu fără pregătire, im ­
provizare (în muzică).
inadvertdnţă neluare în seamă.
inaniţie lihneală, hămeseală.
încăminâ a pune la cale.
închiduri a acoperi c’o pătură
uşoară de gheaţă.
indáit in Scyuam, qui vuit vităre
Charybdim cade în Scila cel
ce vrea să se ferească de Ca-
ribdis, te fereşti de deavol şi
dai de tată-său.
incocărjă a strâmbă, a îndoi.
încondeiâ a face cu condeiul; a
îm podobi; fig. a defăimă.
incurie negrijire, nepază.
Index lib r ó r u m prohibitórum
lista cărţilor oprite de biserica
Romei. A pune la /., a opri.
in dulci jubilo «în dulce veselie»,
într’un chef.
induraţiăne învârtoşare.
in effigie în icoană (b. o. exe­
cutat când osând. e dispărut.
Adaos
înfănăt, afânăt pufos, poros, lă­
bărţat. [noi (fie zis).
in parénthesi în parentézâ, între
însurăţâi od. tinere părechi că­
sătorite care, ieşind din casa
părintească, se statorniceau în
alt lo c; domnul moşiei le da
un lot de pământ p. muncă
şi hrană; în vechime le da
comuna pământul de cultură.
Legea delà 1864 (M. Kogăl-
niceanu) a hotărât să li se dea
pământ pe moşiile statului.
intermézzo intercalare, parte pusă
între actele unei opere; mică
piesă teatrală s. compoziţie de
muzică.
intercalăr adăogat. An i. an bi-
sect; zi i-ă, zi adaogată (29
Febr ) ; venit i. beneficiu în
timp de vacanţă a unui post.
involvă a. a implică, a cuprinde.
iódler fel de chiuit tirolez din
frânturi de silabe.
in vérba magistri (a jură) pe cu­
vântul magistrului, a ascultă
orbeşte.
invita Minerva a face un lucru
fără plăcere, fără chemare.
învoéli agricole, tocmeli, od. în
v. regat contracte între pro­
prietari s. a r â n d a ş i şi între
ţărani pe 5 ani s. pe 1 an, ca
ţăranii să lucreze pământul în
schimbul unor s e r v i c i i de
muncă şi de daruri. Legea
mereu schimbată a adus puţin
folos. [înfumurare.
ipseism mare încredere în sine,
íreverenfiós necuviincios.
 Ádaos 214
izbilişte (de) părăsit; fără stăpân.
jitâr păzitor de ţarină.
•joâcă joc.
jiibră bubă. [moli.
jugui a deprinde la jug; a do-
jam ull a ciupeli, a despoia.
iupăti od. titlu dat b o i e r i l o r .
fupâneasă, soţia boerului; ju-
păniţe, fetele lui.
lăbărţât lăsat in jos ; destrămat.
lady (lédi) od. titlul reginelor
engleze; azi titlul damelor din
aristocraţie; Maica Domnului.
Iáié ceată ; vagabonzi.
lăinici a rătăci, a pribegi.
lă-mă mamă tândală, neajutorat.
last, not least (last, not üst) ca
ultimul, dar nu ca cel mai ne­
însemnat.
latin din Laţiu; romanic; pop.
letin; imperiul l. întemeiat in
1204 de cruciaţi în Constan-
tinopol după imp. răsăritean
roman ; biserica l-ă, apuseană.
lătunoâe scândură; lătucoi
lătunoiâs cu firul rărit (pânză).
leş leah, polon.
leş, (lişuri) cadavru. [spionă.
limbă, od. a luă l. a ştirici, a
lipâş alipit, lingău. [întocmi.
localiză a fixă în loc hotărât ; a
lock-out (aut) încetarea muncij
de cătră întreprinzător, mă­
sură de represiune.
logomăn cuvântător; flécar.
lucus a nou lucéndo se zice des­
pre afirmările trase de păr.
lupercălii sărbătoare la romani
(in 15 Feb.) in cinstea zeului
câmpenesc Pan.
Adaos
lux bogăţie, belşug; podoabă;
măcru slab, costeliv. [risipă.
Madbnă Maica Domnului.
magistra vitae « î n v ă ţ ă t o a r e a
vieţii», supranumele istoriei.
mahrămă maramă ; ştergar ; văl.
manivră deprindere în mânuirea
armelor şi mişcări de trupe
în vreme de pace ; manoperă ;
uneltire.
măngălău rol de rufe, lemn p.
netezirea lor, calandru.
manichéi sectă relig. cu învăţă­
turi ce se întemeiază pe dua­
lism şi panteism. .
Mani, tekel, fares (măsurat, cum­
pănit, împărţit) a m e n i n ţ a r e
scrisă de mână nevăzută pe
păretele salei unde chefueà
r e g e l e babilonean Baltazar
vestindu-i pèirea (Daniit 5);
fig . semn d’a se păzi; răsbu-
nare cerească.
m ăre! m ări! măi! ean!
mărgă amestec de calcar cu ar­
gile, marnă, îngrăşământ în
agricultură. [mee hazlie.
M arşhioâlă Mărioară; fig. fe-
marină a pune în saramură.
Martie, fig . M . din post nu lip­
seşte, persoană care se vâră
pretutindeni.
m efistofélic diavolesc, [preţuit.
mintă mintă, izmă. meritós de
mirţă măsură de c a p a c i t a t e ,
férdelâ, mo. 10 baniţe.
Mesia unsul Domnului Mân­
tuitorul făgăduit; fig. f i i n ţ ă
providenţială j [tarea Lui.
mesianism credinţa în M .; aştep-
 Adaos
métra măsură de lungime, uni­
tate în sistema decimală, a 10
milioana parte din cadrantul
meridianului (delà pol la ec-
vator). M — 10 dem = 100 cm.
= 1000 mm.
miercăl a miorcăi, a mugi.
mieriu albastru, vânat deschis.
milosârd milos, Îndurător.
minéi carte Împărţită în 12 părţi
după 12 luni ale anului, cu
răndueala cântărilor p. fiecare
zi şi biografiile sfinţilor.
<nirodénie mireasmă, aromă.
nisUc nadă de prins peşti.
niţe lână de oi tinere, [voeală.
nodus vivéndi mod d’ a trăi, în-
nódus agéndi mod d’a lucră.
nomăe sperietoare.
nondiăl fr. universal, ce priveşte
lumea toată.
nonofiziţi eretici (sec. 5) cari
nu recunosc in Isus decât
firea divină.
noral insanity (sminteală m o­
rală) pornire bolnăvicioasă d’a
săvârşi fapte imorale.
wscălcă od. moscovită.
w vili a grămădi, a vrăfui.
dsgr. Monseigneur, Monsenior.
lujdéi mâncare din usturoi cu
lăldă a. albie. [sare şi apă.
lultiplu de multe feluri.
ăbădăe furie; epilepsie.
acéld luntriţă la balon.
eostoit neîncetat.
eprăvilnic od. nedrept.
éous, ca nepusă masă deodată,
fără veste. [nie, banul.
érvus rérum lucru de căpete-
215 Adaos
ne sus Minervám (doceat) por­
cul (prostul) să nu dea lecţii
Minervei (înţeleptului).
ne sátor ultra crépidam nu te
întinde la cele ce nu le pricepi.
ninsorîu alb ca ninsoarea.
nőmén et ómen nume şi — tot­
odată —•prevestire.
nomina odiósa a spune nume
este odios.
non ólet nu pute (banul) a zis
la urmă imp. Vespasian de­
spre dările sale.
non scholae, séd vitae discimus
Învăţăm pentru viaţă, nu pen­
tru şcoală.
nătta dies sine Unea să nu treacă
nici o zi fără a-ţi spori cu­
noştinţele.
nunelós cu nunéle, cu pistrui.
nánquam retrôrsum nici odată
înapoi.
octoih cartea cu cântările învierii
pe S glasuri de sf. Ioan Da-
mascen (sec. 8).
omne nimium nocet ce-i prea
mult e stricăcios.
om ofór vestmânt pus în cursul
liturgiei pe umerii arhiere­
ului împrejurul grumazului
atârnând un capăt pe spate
altul pe piept. [crează.
óra et labôra roagă-te şi lu-
orgie petrecere desfrânată, beţie.
orgoliós trufaş; mândru; orgóliu
trufie. [ornamentelor.
ornaméntied artă a întrebuinţării
ortodôx drept credincios; fig .
conform adevăratelor principii
în o materie oarecare.
 Adaos 216
ortodoxie credinţă dreaptă.
ortodoxism religie ortodoxă a
bisericii răsăritene.
osatiâ strigăt de bucnrie şi prea­
mărire, slavă ţie!
otpăst rugăciune spusă tare la
sfârşitul unei slujbe divine;
a-şi da o. a muri.
ovăl în formă de ou, lungueţ.
oxfbrd fel de pânză.
oxigenâ a se combină cu oxigen ;
fig. a învioră, a reînsufleţi,
Pândora, cutia P -ei izvor de ne­
norociri.
păntă loc înclinat, povârniş.
parséchi a. dulap, almar, scrin.
păscălăâ păscălitor, prezicător.
păsul a prelungi; a amână.
patron protector; şef, proprietar
de atelier; cartuşă.
patronál de patron; serbare p-ă
hramul bisericii.
patronăt, drept de p. (in bis.
rom. cat.) se dă numai cato­
licilor, privilegiu împreunat
cu drepturi şi îndatoriri, şi
acordat binefăcătorilor bise­
ricii; patronul, în schimbul
unor foloase, are să apere in­
teresele bisericii, să repare
casa parohială şi bis. ş. a.
Bis. ortodoxă nu recunoaşte
dreptul de patronat.
pavecdrniţă slujbă d i v i n ă de
seară. [proces.
perâmţie, perempţie închidere de
per fa s pe cale dreaptă.
Adaos
per néfas pe cale nedreaptă.
petrecănie od. îngropare.
pia desidéria dorinţe deşerte.
piciorâg, pidoroângă cătărigă,
cătălige. [riceşti.
pidalión culeg, de canoane bise.
piruétâ învârtire pe vârful pi­
ciorului. [imn, b. o. irmosul.
podobie c â n t a r e bisericească
podóbnic cântare de laudă.
pogăn urât; crud; straşnic.
pogrddă curtea bisericii.
pohvălă podoabă, pompă.
poléi ghieţuş, ploae cu gheaţă.
polieléu cânt. bis. la utrenie in
anumite Dumineci şi la săr-
bătcri împărăteşti şi ale sfin-
, ţilor.
polihróm de mai multe colori.
poney căluşor.
popritoâre funie de oprit. [tor.
popul (rar) popor, portôr purtă-
pospăi a stropi, a spoi uşor;
fig. a atinge pe d’asupra.
pospăit ce e la suprafaţă; fig.
uşuratic, [după cea de gheaţa.
posta lá d á i epocă ce urmează
sahăn blid, vas.
sít vénia vérbo să fie cu iertare.
Treuga O d pacea Domnului,
introdusă întâi în Franţa pe
la 1033 la iniţiativă preoţească ;
înlăturarea orcărei duşmănii
începând de Mercuri seara
până Luni dimineaţa.
vâdiu arvună, garanţie.
voătră mijlocitoare.