MIHAESCLI

ISTORIA
LITERATURII
LATINE
DELA ORIGINI PINA LA CICERO

www.digibuc.ro
 RafjpSegRE
Literatura latina artistica se iveste la* sfirsitul veacului
al III.lea i. d. H., dupa mai bine de cinci sute de ani dela
intemeierea Romei. Fata de Homer si de incepiiturile lites
raturii artistice greeesti ea vine cu o intirziere de sase se.
cole. Aparitia aceasta tardiva nu constitue un semn de des
ficienta sau o dovada de lipsa de inzestrare poetica a popo .
rului roman, cum au afirmat unii istorici literari, ci se da .
toreste in primul rind imprejurarilor de naturd politica
economicd. Statul roman es..e la inceput o alcdtuire modestd
de tdrani de pastori fara legaturi economice 0 maritime
importante, fàrà o traditie oraseneasca si culturala indelun .
gata i lipsit de binefacerile unei industrii productive si oria
ginale. Situat intre Etrusci la nord i populatii indoeuropene
(Osci, Greci, etc.) la sud, taranul din Latiu primeste mai mult
decit da din punct de vedere cultural si produce atit cit are
nevoe pentru cerintele sale modeste. Etruscii intemeiaza un
imperiu destul de puternic in veacurile VII-V si creeaza o
civilizatie materiala remarcabila, dar se sting apoi pe incea
tul i dispar ca stat suveran. Grecii reusesc sa se iritiltreze
pe litoralul mdrii si ridicà acolo orase infloritoare, dar nu
pot patrunde in interior si nid nu sunt in stare sd formeze
o unitate politica independenta. In raporturile politice i ecos
nomice caCe au loc dela nord la sud, din Etruria spre Cams
pania si viceversa, Latiul si mai ales punctul de trecere peste
Tibru unde se gaseste orasul Roma servesc in buna parte
aproape numai ca elemente mijlocitoare, ca punte de tran.
zitie 'Mire doua lumi deosebite. Negustorii straini trec fara.
Mihäese u, istoria literaturii latine
www.digibuc.ro
2 Introducere

sa se opreasca mult timp, jar localnicii nu par sa aiba la

inceput nici interesul i nid mijloacele necesare spre a se
aventura in alte tinuturi decit ale bor. Nu avem stiri pre:,
cise, in mice caz traditia romana nu cunoaste o epoca mai
veche de schimburi intense cu strainatatea si de comert ac.
tiv pe mare cu orasele din Mediterana. Astfel inteo vreme
cind Grecii, in imprejurari politice i economice prielnice,
dau nastere unei culturi infloritoare, mostenita in parte dela
popoarele din rasarit, Romanii nu sunt decit un mic stat a-
gricol orientat spre interior, spre munte, uncle ii pastreaza
sanctuarele zeilor care il apara i turmele care il hranesc.
Populatia pare a fi insa destul de numeroasa fata de renta.
bilitatea solului, iar migoacele de existenta destul de mo.
deste in comparatie cu alte tinuturi. Un insemnat numar de
brate ramine disponibil, lar conducatorii abili se pricep sa.1
foloseasca in neintelegerile cu vecinii din interiorul Penin.
sulei Multa vreme se duce aici o lupta surd& fara ecouri
in lumea civilizata de atunci si fara importanta pentru poli-
tica internationala a timpului, dar sfirsitul ei are consecinti
cit se poate de grave pentru celelalte popoare din Italia : in
¡um( Romei se formeaza in citeva secole un stat disciplinat
puternic, centralist si agresiv. In veacul al III.lea i. d H.
au loc lupte grele in sud cu Pyrrhus, regele Epirului (282,-
272) si cu Cartagina (264-241 si 218-201), iar intrecerea a.
ceasta victorioasa aduce pe Romani in contact mai strins cu
comertul international din Mediterana, îí apropie de misca.
rea culturala in haina greceasca si face din ei un factor po..
!hie si economic de cea mai mare importanta in sinul poø
poarelor civilizate ale vremii. Astfel inceputurile literaturii
latinesti coincid tocmai cu aceasta epoca de expansiune mi.
litara i economica, cu ridicarea pe plan international a Sta.
tului, cu formarea und clase instarite i proaspete í cu a.
propierea de literatura elenica. In urma razboaielor victoni-
oase o parte dintre combatanti .se imbogateste din prazile
de razboi, acumuleaza proprietati intinse si formeaza o
www.digibuc.ro
 Momentul istoric . 3

tocratie nouà, lipsita de prejudecatile trecutului i gata ori-

cind sa primeasca ideile venite din afar& 0 alta parte, 0
anume soldatii de rind 0 midi proprietari agricoli ii pierd
paminturile, parasesc ogoarele §i se indreapta spre ora§e,
unde infra in solda celor puternici sau traiesc pe socoteala
Statului, constituind primele avangarzi ale proletariatului ur-
ban. In comparatie cu muncitorul de pamint i cu pastorul,
§i unii §i altii se bucura de mai mult timp liber pentru a se
instrui, devin cetateni mai con§tienti §i pot urmari mai u§or
miscarea economica §i culturala. In urma victoriilor mili.
tare impotriva du§manilor Statul organizeaza sarbari 0 pro.
cesiuni solemne insotite de jocuri publice, de intreceri spore
tive 0 de manifestari artistice. Astfel nu este poate o simpla
intimplare faptul cà literatura latina incepe cu reprezentatii
teatrale §i cu imnuri religioase pronuntate in cadrul unor
procesiuni spectaculoase patronate de Stat. Trezita la vieata
prin §irul neintrerupt .de izbinzi i prin acumularea unor bou
gatii neobi§nuite mai inainte, societatea romana inc.repe sa
se patrunda de con§tiinta puterii sale in lume §i incearca in
mod treptat i Inca timid sali faureasca aspiratii mai inane
§i forme riota de manifestare.
La Greci, creatia literara se desfa§oara 0 se cristali.
zeaza in mod definitiv pe regiuni i orinduiri politice, pe
masura geniului §i imprejurarilor locale : poezia epica 0 in.
ceputurile prozei in Ionia, poezia lirica in insule, teatrul
proza artistica la Atena, eruditia i spiritul critic la Alexan.
dria, Pergam i Antiohia. Toate dialectele principale (ionic,
doric, eolic i atic) au 'reprezentantii lor in literatura 0 fie.
care din ele se inalta pe rind la demnitatea de limba lite.
rara. Divecsitatea aceasta nu distoneaza §i nu supara, ci dim.
potriva imbogate§te, contureaza, intrege§te í aduce mai
multa spontaneitate i vieata. De§i nu sunt uniti politice§te
intr'un singur stat, drecii au totu0 o con§tiinta nationala
comuna §i reu§esc sa.§1 asimileze in chip genial cultura an.
www.digibuc.ro
4 Introducere

terioara, punindu.si in valoare insusirile lor proprii i dind

nastere unei sinteze cu mult superioare. La Romani lucrurile
se petrec in mod. deosebit 0 in imprejurdrí istorice cu totul
schimbate. Aid intilnim un stat centralist i autoritar i un
popor de cuceritori care porneste de pe o baza ingusta
cucereste cu timpul un imperiu imens. Sub presitmea in.
vingatorului nfitiunile rapuse cad la pamint i ii pierd in.
dependenta politicd, culturala si lingvistica, iar veleitatile
provinciale slAbesc 0 se sting cu totul pinA in cele din urma.
Dialectele ítalice i graiurile vorbite de alte popoare nu pot
tine píept asalturilor venite dela centru, se fOrdmiteazd trep.
tat §i se sting apoi cu desOvirsire inainte de a se fi mani.
festat in literatura, iar limba stApinilor se inaltd pretutindení
singurd i nestingheritd la rangul de limbd literarà. Vointa
de autorítate, de unitate §i de nivelare a tot ceea ce apare
eterogen i strdin se manifesta cu staruinta í rdmine una
din trAsaturile dominante ale 'politicii romane din toate tim.
puriler IvítO in astfel de conditíi politice §í ideologice, lite-
ratura latind nu poate propd0 in mod liber, ci ra mine strins
legata de evolutia statului si de idealurile claselor dominante.
Ea aratO mult interes 'pentru faptele de arme i o deosebitd
predilectie pentru lucrurile practice in legaturà cu bunul
mers al statului, dar nu se incumetà sA atace probleme so.
dale si are, in genere, o atitudíne rezervatà fata de orice
inovatie care ar putea primejdui autoritatea consacrata. In
adminístratia imperiald toate masurile mai de seam 'd pornesc
dela centru, jar provincialii sunt supraveghiati i indrumati
de aproape. Actiunea aceasta de unificare si de asimilare nu
intirzie sd dea roade §i duce cu incetul la infOptuirea uneí
puternice unitati politice, culturale í lingvistíce, incit un poet
din epoca "tirzie spune cu multa dreptate, adresindu.se Roo
mei : Ai facut din neamuri deosebíte o singurà patrie"
Fecisti,patriarn diversis gentibus unarm
Conditii specifice de naturd sociald si politicd impun
www.digibuc.ro
 Originalitate 5

o anumita atitudine fata de creatia artistica. In Grecia poetii

sunt pretuiti si admirati, teatrul este inteles si gustat de toata
ltnnea, far filozofii exercita o influenta covirsitoare asupra
tineretului. La Roma, inainte de asimilarea spiritualitatii eleß
nice, literatura nu poate mobiliza energiile adevarate si au.
tentice, iar indeletnicirea actorului apace deadreptul corn.
prornitatoare perftru un cetatean cu cirepturi depline. Artistii
sunt in genere oameni saraci si fara influenta asupra trebu.
rilor publice, deoarece numai cu greu si abia mai tirziu se
ivesc In rindurile lor citiva oameni bogati si cu trecere.
Stapini pe un imperiu intins si ocupati peste masura cu ad.
ministratia provinciilor, Romanii n'au destui ragaz pentru
bucuriile spirituale si privesc cu oarecare dispret la oste.
neala poetilor. Poporul de rind nu stie sa citeasca sau nu
gaseste o carte potrivita pentru puterile sale, iar nobilimea
-este coplesita cu indeletniciri administrative sau ocupata cu
razboiul. Astfel literatura ramine la incet;ut In seama strai.
nilor sau a unei minoritati de iclealisti visatori si saraci ; ei
nu se grabesc sa ia loc la masa de onoare in jurul careia
se imbuizesc oamenii politici si generalii. In lipsa unui pu.
blic numeros4 priceput, unele manifestari literare se ofilesc
si se sting cu incetul, cum se Intimpla cu poezia dramatica
dupa Plaut, Terentiu si Accius. Metafizica nu gaseste nido.
data un teren prielnic, jar poezia lirica ramine un produs
delicat si gingas care nu poate depasi cercul ingust al d.
torva initiati. Cicero ne spune ca nu ar avea timp sa ci.
teasca poetii lirici, nici chiar daca i s'ar mai clarui Inca' o
vieata de orn J. Singurele ramuri care infloresc si dau rod
bogat sunt istoriografia, morala, elocventa si stiinta dreptu.
lui, a'clica acele discipline care se afla strins legate de pro.
pasirea Statului si de zbuciumul de toate zilele al cetateanului.

Sub influenta ideologiei -romantice si a metodei isto.

1. SENECA, EpIstulde dd Zucifium 49,5 (negat) Cicero, si dupli.
cetur sib! aetas, habIturum se tempus, quo legat lyricos.

www.digibuc.ro
6 Introducere

rico.pozitiviste dela sfirsitul veacului al XIX.lea critica lite-

rard a judecat uri timp cu asprime literatura Win& invinu.
inclio de lipsa de originalitate, spontaneitate si evolutie or.
ganica. Ea vedea in Plaut si Terentiu niste traducatori Lard
insemndtate, jar in Vergil un qstru palid care rasfringe o
lumina strain& primita dela Homer. Continutul brut, mate.
rialul unei opere poetice era socotit drept 6 valoare in sine
care isi pastreaza insusirile intocmai ca un metal nobil tre.
cut prin toate incercdrile foculni s.! ale omului. Se pierdoa
asttel din vedere cd marmora í bronzul nu pot constitui un
merit prin ele insele si atata vreme cit omul care sà
realizeze opera si sâ irichidd in _ea. _pr_onriul sàu suflet, nu
suntem indreptatiti sd vorbim de activitate artistic& Litera.
tura latind n'ar fi_v_dzut niriorlatà lumina zilei, dacd ar fi
lipsit in Italia sufletui si mitered de asimilare si deArdire in.
timd a vietji care au acut din_cultura gr-e,a.cd _a hond po.
trivitd si accesibild. A trebuit sd se iveascd mai intii un me.
diu prielnic si o societate capabild i dornicd de a primi a.
ceastd culturd pentruca spiritualitatea greceascd sd poatd in.
vinge si produce un nou curent de idei si de idealuri. In
urma acestei tendinti excesive de a atribui materialului poe.
tic o importanta maxima s'au ivit un mare nutria!' de cer.
cetdri migdloase in care se urmdreau cu atentie filiatiunfle
izvoarele" unei opere si se acumula un material infor.
mativ vast care trebuia sä clued' la descoperirea modele.
lor". Aceste modele se aflau, bineinteles, in Grecia, patria
artei si a filozofiei, jar operele Iatinesti erau privite prin
prisma idealului de frumusetd intilnit acolo. Romanii .n'ar fi
facet altceva decit sa imprumute sau sa imite aceste creatii
sd le transmitd lumii moderne. Atitutlinea amintitd mai
sus este astdzi depasita, deoarece critica_maí nond nii mai
confunda materialitatea si exterioritatea lucrurilor_ cu esenta
insdsi a artei si a gindirii. Ea îi da seama cd in opera u.
nui artist nu intereseaza atit materialul sau scheletul, cit mai
ales modul cum artistul stie sà aleagd, sd transfigureze si s&

www.digibuc.ro
 Raporturile cu elenismul 7

creeze o expresie noun, sa imbrace scheletul cu musculaturd

si sd inzestreze organismul cu singe si vieatn, trecind influ.
entele striine prin sufletul &nu propriu si dind nastere unei
realitati poetice deosebite. Mai stim acuma, in urma descos
peririlor arheologice, c'd Grecii n'au avut o creatie cultuo
raln cu desnvirsire original& ci au mostenit o culturn inflo.
ritoare dela popoarele orientale, au asimilat.o in chip geo
nial si au creat apoi, in imprejurnri politice si economice
prielnice, bunurile spirituale pe care le cunoastem noi as.
tAzi. Cultura si civilizatia transmit si ceva din sufletul poi.
poarelor peste care trec si care pun in ele propria lor
vieatn. Romanii construesc un imperiu intins, niveleazd as.
peritntile si creeazd conditii prielnice pentru cultura greceasca.
Intinderea imperiului este o binefacere atit pentru cub.
tura cit si pentru rnspindirea crestinismului, mai tirziu. Boo
gntiile si energiile care se concentreazd in aceastd unitate pc:).
liticà imensn in rnstimp de sapte sau opt secole nu se irosesc
numai in rdzboaie si in neintelegeri interne sau in lucide pa.
ragrafe de legi sortite sa apere cu strnsnicie o proprietate
smulsd uneori din singe si lacrimi. Nenumnrate talente si
personalitnti din provincie gasesc la Roma conditii potrivite
de vieatn si de creatie si reusesc sa exprime inteo formd
artisticd superioarn zbutiumul si aspiratiile timpului. Orizons
tul larg si mijloacele bogate care stau la indemina artistului
la Roma sunt cu mult mai prielnice decit cercul ingust si
snrac al scriitorului din Grecia, tarn infrintd si sdracitä, dar
orgolioasn de traditia ei strdlucitd. Se observn en in perioada
de expansiune si de putere mondiald omul din imperiu, ce/.
täteanul constient de rolul snu in lume este superior Grecu.
lui din acelas timp, deoarece el se nutreste si se sustine din
euforia si sentimentele pozitive ale invingdtorului, nu din
depresiunea si desnadejdea invinsului. Productia literarn la.
tina se dovedeste mai personal& mai sincern si mai puters
nicd decit scrisul elenic contemporan, in bunn parte livresc
si retoric, iar faptul acesta nu poate fi despartit de constao

www.digibuc.ro
 Introducere

tarea banald cd intre sufletul si mijloacele extPrioare ale

scriitorului, intre aspiratiile lui intime i cele ale contempo.
ranilor sai exista o corelatie strinsa i fatald. Literatura latind
nu este o simpld umbra a literaturii grecesti, ci trebue jude.
caM prin ceea ce are ea mai bun si mai trainic, in raport
cu conditiile politice i sociale, cu nevoile spirituale i cu
mediul in care a vdzut lumina zilei. Ea mosteneste si duce
mai departe spiritualitatea elenicd, dar o imbogdteste cu
propriul ei continut i cu expresia propriului ei suflet,
zind o sintezd noud i producind opere de arta cu valoare
universald.

Spiritul grec reprezinta o continua lupta pentru cuce.

tired realitatii obiective, pentru intelegerea universului. Ar.
tistul i§i da osteneala sà cunoascd, sà desprindd sensul lumii
exterioare i sà.l exprime in forme tangibile si concrete.
Poezia este in bund parte o actualizare de mituri, o infdtio
sare de caractere si de tipuri cunoscute í consfintite de tra.
ditie. Poetul vede, intueste i pldsmueste o lume fantastici
sträind de sutletul sau, operind oarecum cu mina si cu
ochiul, nu cu inima : el este un plastic prin excelentd, nu
un cintdret al propriilor' suferinti i bucurii. Geniul grcc pri
veste in afard, spre realitatea obiectivd, exprimindu.0 intuitia
inteun continut extern, obiectiv si sculptural. Poetul se sileste
sdi se ascundd pe sine insusi, ldsind sà vorbeascd faptele
mitul. De aceea in Grecia nu existà de fapt o poezie liricd
in intelesul modern, iar sentimentul naturii apare sporadic si
sarac. Romanii sunt empirici si sceptici : ei nu.si
hrdnesc copildria cu viziunea fantasticci a mitului si a le.
gendei, ci traiesc inteo lume a faptelor, cunosc mai bine
natura, intrd in legdturi mai strinse cu popoarele vecine si
au un pronuntat simt pentru lucrurile practice. Contactul Cu
realitatile, cu omul i cu natura umanizeazd si apropie, in.
azeste sufletele sau le face mai circumspecte i mai atente.
Grecii concep divinitatea in mod plastic si concret : zeii sunt

www.digibuc.ro
 Caractere specifice, modernitate 9

personificdri, flinte omene0i cu insuOri fizice i psihice ideale.

Italicii divinizeazd fortele latente i permanente ale naturii,
abstractiuni vagi i WA contururi. De aceea poetii latini sunt
de obicei mai putini plastici decit Grecii, in schimb mai
sentimentali, mai spirituali i mai lirici, cu Ufl cuvint mai
moderni. La Roma inflore0e elegia, iar elegiacii latini aduc
mai multd sincerit ate in exprimarea sentimentelor, mai multa
experientd proprie §i mai multd vieatd. Ei sunt mai putin
epici i dramatici decit Grecii, in schimb mai subiectivi, mai
reflexivi i mai personali, formind astfel o punte de trecere
dela idealul de artd al lui Aristotel, intuitiv i plastic, spre
.estetica luí Plotin i spre vieata reflexivd i interiorizatd a
cre0inilor. ImpAratui Marcus Aurelius (121-180 d. H.) in Cu.
getärile cátre sine Insusi i fericitul Augustin (354=430) in
Confesiuni, prin scrutarea i adincirea vietii interioare, dau
la lumind o lume noud, bogatd in experiente psihologice,
infdtiOndu.ne cloud suflete chinuite de indoiald i desnAdejde,
de remuFare sau de nelini0e, ori iluminate de fiorii ferici.
rii adevdrate i de multumirea datoriei implinite. Prin trdi.
rea intimd a tot ceea ce cugetà si ex_primd ei sunt prerner.
gdtorii timpurilor noastre 0 pot .fi socotiti printre cei dintii oa.
meni moderni. Cercetätorul literaturii latine are prileiul sd
desprindd numeroase elemente originale §i specifice geniu.
I

lui roman. Trdind in alte timpuri i in alte conditii de vieatd

de creatie, scriitorii latini oglindesc in mod necesar o lume
deosebità i reu§esc sd ex prime in forme proprii o realitate
artisticd noud.

Fiind strins legatd de soarta Statului, literatura latina

trece in genere prin acelea0 incercari §i vicisitudini ca
istoria politiod a Romei. Pentru acuzarea acestui paralelism
pentru qurinti de naturd didacticd vom infAti§a fazele
marcante, capitolele mari caracterizate prin schimbdri §i pre.
faced fundamentale in conducerea treburilor publice, in men.
talitatea guvernantilor 0 in structura societatii contempoo

www.digibuc.ro
10 In troducere

rane. Impdrrirea pe epoci nu este cu desdvirsire arbitrat a,

ci are la bazd o evolutie palpabild in domeniul politic, so .
cial si religios cu urmdri hotdritoare pentru desfdsurarea
ideilor si_pentru cristalizarea idealurilor omenesti. Acest e ea
poci pot fi delimitate in felul urmator :
I. Dela origini pind la Cicero (753-81 î. d. H.), peri.
oadd de consolidare statald, de afirmare republican& de inia
tiere in literatura greacd, de asimilare si de formare ;
-2. Epoca lui Cicero (81.-43 î. d. H.), constituind tre.
cerea dela republica la imperiu, este strabdtutd de crize pro.
funde, de lupte politice neintrerupte, de pasiuni puternice si
de 'idealuri marete care 10 gasesc expresie in citeva talente
literare de primul rang ;
3. Secolul lui August (43 i. d. H.-14 d. H.), perioadd
de pacificare internd si extern& de liniste si de creatie In
toate domeniile, de exaltare a sentimentului patriotic si di.
nastic ;
4. Epoca imperiald (14-180 d. H.), caracterizatd prin
defensivd la granite, prin stagnare i oboseald in interior si
in genere prin lipsd de idealuri si de aspiratii ;
5. Epoca cre§tina (180-600 d. H.) orienteaza vieata pe
alt plan si produce o schimbare fundamentald in spirituali.
tatea mostenità.
In prima perioadd desprindem mai 'Mtn o lungd epoca
preliterard pind la anul 240 1. d. H., apoi asistdm Ia Mee.
puturile influentei grecesti si la aparitia literaturii artistice
intre anii 240-81 I. d. H. In cea dintii intilnim productii
populare minore sau frinturi de texte fArd insemndtate lite.
tar& deoarece Roma trdieste acuma inteun cerc ingust
duce lupte grele cu popoarele din jur. Influentele strdine
rdmin sporadice si se limiteazd numai la luarea de contact
cu vecinii. Anul 240 este socotit incd din antichitate drept
punctul de plecare al influentei grecesti si inceputul litera.
turii culte. Intre anii 240-S1 apare o miscare literatd bogata
variatd si se Malta' citiva .scriitori inteadevdr reprezenta.
www.digibuc.ro
 Epoca de initiere literatura greceascA 11

tivi. Acest inceput se afld in strinsd legaturd cu succesele

politice, cu strdduintele de unificare a Italiei i cu afirmarea
Romei ca mare putere politica in Mediterana. AI doilea ràz
boi punic (218-201) aduce indep6rtarea concurentei cartag,
gineze i asigurarea primatului pentru comertul italic. In seis
colul urmator Romanii Ii indreaptd privirile spre Orient,
unde statele mdrunte rezultate din fdrämitarea imperiului lui
Alexandru cel Mare se clatind si cad pe rind sub stdpinirea
noilor cuceritori. Intre 200-197 are loc rdzboiul impotriva
Macedoniei, intre 192-182 se dau lupte cu armatele lui Am.
tiochus cel Mare din Syria. In anul 146 Africa, Grecia si
Macedonia devin provincii romane. Incercarea locuitorilor
din Spania de a scutura jugul strain sfirseste In mod tragic
prin cucerirea si distrugerea Numantiei (133). Dupd rdzboiul
cu Iugurta (112-106) influenta romand se consolideazd
pune stdpinire definitiva in Africa. In nord, incercdrile unor
triburi germanice de a patrunde in Italia sunt inläturate pens
tru totdeauna de catre Marius prin zdrobirea Teutonilor la
Aix in Galia meridionald (102) si a Cimbrilor la Vercelli
(101). Astfel dominatia romand depdseste acum cu mult gra.
nitele Italiei si Roma se impune ca cea dintii putere poli.
ticd a lumii. In timpul rdzboiului social (91-88) se realizeazd
o nivelare be plan intern prin extinderea i acordarea drep.
tului de cetatenie tuturor Italicilor. Literatura din aceastd
epocd exprima constiinta nationald a victoriilor obtinute, as .
piratiile spre lucruri mari i sentimentul de mind:ie al unui
popor care se Tidied. Scrisul este determinat de constiinta su.
perioritatii virtutilor romane, de grandoare si de eroisrn. En .
tuziasmul pentru cultura greacd i usurinta cu 'care Romanii
reusesc sa si.o apropie in cel mai scurt timp dovedesc ti.
nerete i vitalitate In Italia asimilarea elementelor eterogene
se realizeazd foarte repede, deoarece observärn ea cei mai
multi i cei mai buni scriitori sunt originari din provincie,
avind in genere o conditie sociald modesta : Livius Andro.
nicus (278.-204) este un sclav grec din Tarent, Cn. Naevius

www.digibuc.ro
12 Introducere

(270-201) vine din Campania, Plaut (254,-184) din Umbria,

Ennius (233,469) din Calabria, Caecilius Statius (220-166)
din Galia Cisalpina, PaClIvills (220-132) din Brundisium, Te.
rentiu (190-159) din Africa, Accius (170-84) din Pesaro. In
toata pleiada aceasta de artisti nu intilnim decit doi repre.
zentanti din clasa instarita, nascuti in Latiu : M. Parcius Cato
(234,-149) §i C. Lucilius (180-102). Ambii minuesc cu diba.
cíe §i severitate armele cenzurii: primul in vieata politica,
economicd §i culturald, al doilea in literatiird.
In epoca lui Cicero razboaiele de cucerire continua.
Regele Mitradate din Pont hartueste mai bine de 20 de ani
armatele romane, dar este In sfiqit räpus de catre Pom.
peius *i se sinucide (63). Acesta din urrnd consolideazd auø
toritatea romand in rasdrit, ii ci*tiga o popularitate neobk.
nuita §i stapineVe acolo ca un adevarat suveran oriental.
In Spania incercarea de revolta a generalului Serforius (78-
72) cu ajutorul localniciloi este indbuOta in singe. La nord.
vest Cezar reuFte in citiva ani (58-52) sa cucereasca toatd
Galia si poarta vulturul roman pina in Britania. Astfel dela
Eufrat pind in Britania, din Africa pind la Rin *i la Dundre,
pe un teritoriu imens, se intinde o singurd stdpinire §i dom-
ne§te o singurd vointa. Dar ldrgirea granitelor i acumuldrea
bogatiilor in minile unei minoritdti de generali i de sena#
tori sporesc dezechilibrul intern *i mdresc numdrul nemul.
tumitilor. Semnalul de razvratire este dat 'de cdtre fratii
Grocchi (131-121), care cer, intre altele, o reforma agrara*i
extinderea dreptului de cetatenie. Nobilirnea reprezinta insa
o forta considerabila si bine organizatd, incit exponentii sa.
racimii ramin izolati i trebue sa plateasca indrazneala cu
propriul lor singe. Rivalitatile nu inceteaza, ci dimpotrivd se
intetesc mereu, jar cele doua clase i§i intaresc pozitiile §i se
organizeaza in partide deosebite : de o parte conservatorii
instariti (optimates), de alta partidul poporului (populares).
Urmeaza lupte politice de o extrema violenta i razboaie cij
vile care duc in cele din urmà la inscdunarea didtaturii im.

www.digibuc.ro
 Epoca lui Cicero 13

periale. Primul razboi civil intre Marius, seful partidului

popular, si Su lla, reprezentantul nobilimii, nu inseamna deos
camdata decit un lung sir de atrocitati si de proscriptii fdra
foloase reale pentru cei necajiti. Reactiunea optimatilor se
dovedeste insa de o neinchipuita cruzirne, iar dictatura lui
Su Ila (82-79) inlaturd cu desavirsire drepturile cistigate de
paturile de jos prin sacrificii grele in decurs de mai multe
generatii. Soarta sclavilor ajunge atit de insuportabila, incit
prilejueste o rascoala inarmata sub conducerea lui Sparta.
cus (73-71), care sfirseste in mod tragic. Constitutia lui Su lla
nu poate dura multa vreme si este inlaturata (70), dar cbn.
dItiile de trai ale micului proprietar, ale soldatului si ale pro.
letariatului urban ramin tot atit de precare ca si mai ina.
inte. Nemultumirile acestor paturi se cristalizeazd pentru un
timp in jurul unui nobil scapatat, Catilina si iau forme re.
volutionare, dar sunt repede descoperite si inlaturate pe ca.
lea armelor (63-'762). Ele ii gasec apoi un aparator price.
put si energic in persoana lui Cezar, care combate pe Pom.
peius si plutocratia senatoriala in numele ideilor democratice
deslantue un razboi civil (49-45). Cezar iese biruitor
ajunge dictator, dar nobilii se grupeaza din nou si reusesc
sd.1 asasineze (44), incit antagonismul dintre clasele sociale
continud, grabincl astfel instaurarea regimului imperial sub
Augustus (31). Literatura din epoca lui Cicero se hraneste
din aceste pasiuni si este patrunsd de fiorii luptelor adeva.
rate. Ea nu ra mine la periferia vietii politice ca in epoca
precedenta, ci serveste ca o arma, fiind cultivata cu staru.
inta de cdtre reprezentantii ambelor tabere. Scriitorii sunt
acum cetateni cu drepturi depline si joaca in genere un rol
cit se poate de insemnat in vieata politica. Evenimentele
dramatice, luptele pasionate, vrajba i ura creiazd conditii
prielnice pentru productia literara, deoarece impresiile pu.
ternice aprind totdeauna inimile si inflacareazd fantaziile. In
focul luptelor si al intrecerii se inalta i triumfa energiile
adevarate,si personalitatile puternice, atit in domeniul poli.
www.digibuc.ro
14 Introducere

tic cit si in cel literar. De aceea literatura din aceasta epoca

se caracterizeaza prin sinceritate intr'un sens inalt i cuprin.
zator i printeo larga intelegere a omului. Cultura greaca
este asimilata pe deplin, iar scriitorii stapinesc cu maestrie
toate problemele, dind nastere unor opere puternice
ginale. La Roma ii dau intilnire bogatiile, operele de arta,
ideile si invatatii din toata lumea. Se formeaza o patura
culta i un public cititor, se discuta in saloane si se creiaza
directii si curente. Structura societatii an tice i orinduirea
politica de origine aristocratica nu inlesnesc insa patrundess
rea culturii in masele largi ale poporului si nu favorizeaza
raspindirea literaturii. Cartea este costisitoare i ramane apa.
najul unei minoritMi sociale, incit scrisul nu poate influenta
decit pe putini. Acest lucru ingreuiaza cultivarea omului
simplu si face cu neputinta participarea lui activa la co,ndu.
cerea statului. De aceea atit literatura cit si politica se fac
inteun cerc ingust si nu pot trece cu usurinta peste intere.
sele clasei dominante. M. Tullius Cicero (106-43) oglindeste
in chipul cel mai firesc i mai direct idealurile i zbuciumul
epocii sale, jar C. Iulius Caesar (100-44) reprezinta un exem.
plar omenesc de o neobisnuita energie i fermitate. C. Sala
lustius Crispus (87-35) este um imbogatit cult si rafinat care
gaseste in activitatea literara o mingiiere pentru deziluziile
suferite in politica i obtine in chipul acesta gloria pe care za.
darnic o cauta se In alta parte. Cornelius Nepos, desi de buna
conditie sociala, ramine toata vieata departe de luptele
pasiunile timpului, de aceea i scrisul sau ni se infatiseaza
mai sters si mai artificial. Invatatul poliqraf M. Terentius
Varro (116-27) guverneaza o provincie si conduce un timp,
fara multa stralucire de altfel, o armata impotriva lui Cep
zar. Proza predomina, dar cei citiva poeti nu desmint in
genere trasaturile eroice ale epocii. T. Lucretius Carus (99.-
55) ne apare ca un iluminat i un misionar in slujba unui
ideal stiintific i umanitar, ca un inovator curajos i entu.
ziast. C. Valerius Catullus (87,-54) exprima un lirism delicat
www.digibuc.ro
 Secolul lui August 15

sincer, dar are uneori accente mai dure de revolta si de

ura impotriva contemporanilor, atacind in mod violent pe
Cez ar.
Prin bdtalia dela Actium (31) se pune capdt unei epoci
de tupte si de zbucium si se inaugureazd o perioadd de pace
si de reconstructie. In anul 29 Octavianus Augustus pris
meste demnitatea de Impel-afar pe vieata i incepe opera
de restaurare a unitatii Statului, de nivelare a asperitatilor
sociale, de incurajare a muncii constructive si de autoritate.
El concentreazd in minile sale intreaga putere si controleazd
de aproape tot aparatul de stat, fara- sd la insa titlul de rene
sau dictator, Wind impresia cA vechile forme republicane
au rdmas neatinse. Printeo propaganda gabilà cautd sd acre.
diteze ideea cd persoana sa reprezintd un dar providential
o binefacere divind, deoarece omul care a luptat si sup
ferit atit de mult pentru restaurarea Nell nu poate fi decit
im misionar al cerului. In aceastd activitate de convertire
este ajutat de sfetnicul Mecena si de toti scriitorii reprezen.
tatM ai timpuluí. Inteadevdr pretutindeni se simte dorinta
de pace si de reculegere, iar August se pricepe in chip ad.
mirabil sà Joloseascd acest moment pentru intdrirea pozitiei
sale proprii. El nu cautd sà pregAteascd o politicd de agre.
siune la granite, ci urmAreste sA pdstreze neatinsA situatia
mostenitd dela altii. In anul 20 1. d. H. amenintd pe Parti
cu o expeditie militart dar se multumeste apoi numai cu
restituirea trofeelor romane luate de acestia in urma dezas.
trului suferit de Crassus (53). Mai tirziu, in anul 9 d.
legiunile romane conduse de Quintilius Varus sufar o sins
geroasd i rusinoasd infringere in Germania, dar impdratul
nu ia 'lid de data aceasta mdsuri de rdzhunare. Astfel pa.
cea este pdstratd cu orice pret si se tirmdreste numai poli.
tica de ldmurire ideologica si de consolidare din interior.
Literatura se bucura de o deosebità pretuire in ochii condu.
cdtorilor si slujeste in chip abil la propagarea ideilor susti.
nute de noul regim. Scriitorii sunt stimulati si aiutati mates
www.digibuc.ro
 16 Introducere

rialice0e, fiind primiti í sdrbatoriti de societatea cea mai

Productia literard se sile0e sa fie de inspiratie romand
se procla ma dinasticd i aristocratic& iar unii autori a.
firma cu mindrie cd ignoreazd i dispretuesc poporul de jos.
Poetul Horatiu spune : Urdsc vulgul ne0iutor i Ind tin de.
parte de dinsul"
Odi profanutn volgus et arceo.
Atmosfera aceasta prie0e literaturii i stimuleazd crea.
tia poetic& Imitatia literaturii grece0i se imbind cu entuzi .
asmul pentru trecutul national, cu dragostea pentru adevdr
ratiune, cu tendinta spre mäsurd i echilibru. Cultul for.
mei ia un aspect aproape religios §i se intilne0e la toti scrii-
torii mad ai timpului. In con0iinta lor se intdre0e din ce
in ce mai mult convingerea cd Roma se afld la apogeul
puteril sale, cd mdretia í rolul ei sun t acum fdrd egal in
istoria lumii, cd geniul §i legile romane trebue sa se intinda
binefdcdtoare asupra intregii um anitati. Epoca lui August a.
duce astfel un climat prielnic i reprezinta un progres con.'
siderabil in inspiratia original& in arta con0ientd a compo#
zitiei, in infdtkarea veridicd a sentimentului i in exprimarea
reusità a gindi-ii sub forma cea mai frumoasd cu putintd.
Imprejurdrile politice m prima literaturii un aspect de echi.
libru, de senindtate i de armonie care nu se int1lne0e in
epocile precedente. Literatura incetea zd. de a fi un Simplu
mijloc de educatie sau un instrument orb in minile unei
clase sociale ; ea devine c fortd vie §I operanta d Statului
creiazd o misiune proprie, fiind recunoscutd drept a
indeletnicire nobild i seripas& Publicul unui teatru imens se
scoald in picioare la aparitia poetului Vergil la fel ca 0 in
fata impdratului, iar istoricul Titus Livius este vizitat de ed.
tre un admirator venit tocmai din Spania, care strdbate drua
mul lung OA la Roma numai pentru a vedea in carne §i
oase pe autorul sdu preferat 0 se intoarce apoi indatd acasd.
Schitorii sunt in smajoritate Italici, au la obir0e o oarecafe
stare materiald i provin fie din clasa de mijloc, fie din
www.digibuc.ro
 Epoca imperiala 17

patura inalta. P. Vergilius Maro (70,-19) vede lumina zilei

in nord, la Mantua, C. Cornelius Gallus (69 i. d. H.-26 d. H.)
la Forum lulii (astazi Fréius) In Gallia 'Narbonensis, Titus
Livius 59 1. d. H. 16 d. H.) la Patavium (Padova). Q. Hora.
tius Flaccus (65-8) ne apare si din scrisul sal un tempera.
ment de meridional ; el se naste in Venusia, la granita dintre
Apulia si Lucania. Albius Tibullus (54-18) este originar din
Gabii, Sextus Propertius (97-15) din Umbria jar P. Ovidius
Naso (43 i, d. H. - 17 d. H.) din Su Imo. Dintre toti numai
retorul si avocatul M. Annaeus Seneca (53 i. d. H, 37 d. H.),
tatal filozofului cu acelas nume, vine de dincolo de grani.
tele Italiei, fiind nascut la Corduba, in Spania.
Sfirsitul domniei lui August se infatiseaza mai putin
stralucitor decit inceputul, sub toate aspectele. Absoluttsmul
íi arata partea negativa i culege .roadele samanate de el
insusi. Domma lui Tiberius (14 37) se inaugureaza cu acte
de indisciplina in armata i cu manifestari de adulatiune in
senat. Nero incendiaza Roma (64) si persecuta pe crestini.
Totusi cuceririle continua sub unii imparati mai energici :
Titus ocupa i distruge Ierusalimul (70), generalul Agricola
cucereste o parte din Britania (85), Traian anexeaza Dacia
(106), Arabia, Armenia si Mesopotamia (107). Imperitil are
acum cea mai mare intindere pe care a cunoscut.o vreo.
data. Dar indata dupa Traian incep cedirile de teritorii si
razboaiele de aparare. Hadrian par6seste Armenia si Mesos
potamia, iar Marcus Aurelius duce lupte grele de defensiva
impotriva Partilor i Germanilor (180). Lipsa de libertate pc).
litica distruge treptat virtutile, caracterele, sentimentul de
mindrie si echilibrul intre vorba si fapta. Societatea se arata
obosita si dezorientata, LAM aspiratii si idealuri ; vieata nu
are tin continut sincer, iar sentimentul de. depresiune se tra.-
duce si in literatura. Epoca de euforie si de exaltare natio.
nala inaugurata de August face loc unei perioade de suspi.
ciune si de team& Statul nu mai are nevoe de scriitori, ci
de generali si de administratori. Artistii, filozofii, oamenii de
It a es c u, Istoria Iiteraturii latine 2
www.digibuc.ro
18 Introducere

litere si de stiinta sunt in genere suspectati si urmdriti. Opon

zitia impotriva regimului numara victime si in rindurile scrii.
torilor : iEtoricul Cremutius Cordus trebue sa plateascd cu
vieata sentimentele republicane (25), iar opera sa Annales
este arsd in public ; filozoful Seneca, romancierul Petronius
si poetul Lucanus se sinucid din ordinul lui Nero (65). Ma.
nifestarile de supunere oarba, de adulatiune si de coruptie
morald invadeaza toate domeniile de activitate si isi gasesc
forme de expresie in literatura. Cosmopolitismul in concep .
tia despre lume, diletantismul in vieata de stat si pretiozitatea
in literatura sunt caracterele dominante ale epocii. Oratoria
decade, iar formarea Tiitorului orn de cultura se face in salile
de declamatie ale retorilor cu exercitii artificiale si cu teme
fictive, fara nido legaturd cu realitatea. Aici nu intereseaza
ideea si cultura, ci tehnica si cultul exagerat al formei. Ast.
fel, ca in toate epocile de mediocritate, triumfa scoala si ele.
mentul didactic : in lipsa de ginditori si de scriitori infloresc
acei care invatd arta de a gindi si de a scrie. Dar alaturi
de literatura didacticd se ridicd si o literaturd adevarata,
proaspdtd si originala, mai ales in provincii. Seneca si Lu.
canus se acomodeazd gustului vremii prin stilul lor nervos
si fararnitat, prin cautarea originalitdtii cu orice pret si prin
emfaza, pe cind, Quintilian si Plinius cel Tinar de o parte,
juvenal si Martial de alta reprezinta reactiunea clasicista si
realista. Productia literard se infatiseazd in genere de o ex.
trema bogatie si varietate ; ea isi pastreazd caracterul aulic,
dar pacatueste prir. lipsa de simplitate si naturaletd. Provin.
ciile cucerite participd in mod activ la vieata culturald si
artistica, trimitind la Roma numerosi artisti si savanti. Ast.
fel filozoful L. Annaeus Seneca (4-65), poetul M. Annaeus
Lucanus (39-65), invdtatul L lunius Moderatus Columella,
geograful Pomponius Mella, profesorul de elocventa M. Fa.
bius Quintilianus si epigramistul M. Valerius Martialis (40-
104) yin' din Spania, fabulistul C. lulius Phaedrus din Tracia,
M. Cornelius Fronto si L. Apuleius Madaurensis (125-4 80)
www.digibuc.ro
 Epoca crctinä 19

din Africa. Aristocratia italica define inca primatul politic sj

darueste literaturii citeva talente puternice, intre altii : poetul
satiric Aulus Persius Flaccus (34-62), analistul Velleius Pa.
terculus (19 L d. H. 30 d. romancierul Petronius, inva.
tatul poligraf, C. Plinius Secundus (23.-79), poetul epic Si.
lius Italicus (25-101), literatul C. Plinius Caecilius Secundus
(62-113), istoricul P. Cornelius Tacitus (54-115) si biograful
C. Suetonius Tranquillus (70-141). Unii scriitori fac parte din
rindurile micii burghezii si lupta tot timpul cu greutatile vie.
tii, cautind sa.si faureasca din scrisul lor o profesiune, cum
sunt, de pilda, poetii P. Papinius Statius (40-96) si Decimus
Iunius luvenalis, ambii originari din Campania.
Dupa moartea imparatului Marcus Aurelius incepe o
lunga perioada de tulburari, de disensiuni si de decadenta
care primejduesc unitatea imperiului. In anul 212, prin edic.
tul lui Caracalla (constítutio Antoniana), se extinde dreptul
de cetatenie la toti supusii liberi din provincii, iar faptul aø
cesta aduce slabirea influentei orasului Roma si a aristocra.
tiel italice in administratia imperiala. Descentralizarea nu
poate prii unui stat atat de intins i atit de purin omogen
din punct de vedere etnic, dar promoveaza In schimb misa
carea culturala provinciala si stimuleaza energiile locale. La
granite imparatii sunt siliti sa poarte neintrerupte razboaie
defensive, deoarece fortele din afara devin din ce in ce mai
puternice si mai amenintatoare. In anul 226 Alexandru Se.
verus intreprinde o expeditie impotriva Persilor,. insa fara
rezultate pozitive, iar ceva mai tarziu, in anul 260, impara.
tul Valerianus cade prizoner in minile regelui persan Sapor
Maximianus (286) lupta cu oarecare succes impotriva Ger.
manilor, dar imperiul se dovedeste .iremediabil bolnav si
imbatrinit, avind mereu de suferit de pe urma neintelege .
rilor si greutatilor interne. Antagonismul dintre paginism sj
religia crestina de o parte, dintre orientul grecesc si occis
dentul latin de alta, devine tot mai acut i grabeste d?stra.
marea. unitatii de stat. Edictul dela Milano (313) promul.

www.digibuc.ro
20 Introducere

gat de Constantin cel Mare inseamnd un pas hotdritor pentrtz

biruinta definitivd a religiei crestine i pentru diminuarea
animozitdtilor interne, iar pdginismul ajunge treptat o minor
ritate sortita disparitiei. Antagonisrnul dintre orient si occi.
dent subsista ins& deoarece el are la bazd catize mult mai
adinci de naturd etnicd, lingvisticd i culturald care nu pot
fi inlaturate prin edicte. In anul 330 Constansin muta capi.
tala la Bizant, numit de aid inainte Constantinopole. Sub,
urmasii sdi imperiul se rupe in doud : Rdsdritul grecesc cu
capitala la Constantinopole si Apusul latin cu centrul la
Roma. Italia ajunge apoi punctul de atractie i intilnire al
tuturor ndvdlirilor : in anul 410 Roma cade sub stdpinirea
lui Alaric, regele Vizigotilor, iar in 455 este prädatd de
Genseric, regele Vandalilor. Putin mai tirziu, in 476, Odo.
acru, regele Herulilor, detroneazd pe Romulus Augustulus,
ultimul impArat roman din Occident, tar Roma inceteazd de
a mai fi o putere politica independentd. Istoria internä a imr
periului dupd moartea lui Marcus Aurelius este dominata de
raspindirea si de biruinta religiei crestine. Aceasta vine cu
o conceptie despre lume atit de deosebità fatd de spirituao
litated greco-romand, incit produce o transformare aproape
totald si renoveazd din temelii societatea existentd. La sfir.
situl secolului al II.lea, indatd dupd incetarea din viata a
imparatului filozof Marcus Aurelius, crestinismul patrunde
t iumfator in literatura (Minucius Felix cu dialogul de o
inaltd tinutd literard Octaoius §i Tertulian cu pledoaria deo.
sebit de ferma i vehementd intitulatd Apologeticum din
anul 197) si produce un mare nurndr de opere care pot sta
alaturi de cele mai bune lucrdri din epoca clasicd. Credinta
noud aduce un continut bogat de idei si de sentimente i a
nemarginitd d,zd de idealism si de sacrificiu care hrdnesc
spiritele i dau la iveald puternice si originale personalitdti
de scriitori. Triumful acestei miscdri provoacd apoi o reac.
tiune in cercurile pdgine, le trezesc din letargie sau indife.
renta i determind o emulatie generald care nu poate fi decit
folositoare productiei literare. Pasiunile si luptele se aprind
www.digibuc.ro
 Epoca creOcia 21

din nou, interesul pentru discutii i idei sporeste, lac cuvin.

tul capata iarasi o valoare reala, deoarece primii scriitori
crestini sunt avocati straluciti i apologeti. Limba literara se
imbogateste cu nurneroase elemente de origine dialectala
sau ecleziastica si capatt la unii scriitori o frumusete i vi .
goare expresiva cu totul noua. Literatura scapa de sub con.
trolul unei minoritati de politicieni abili í inceteaza de a
mai fi apanajul unei aristocatii, devenind un puterernic mij.
loc de manifestare colectiva in slujba ideilor religioase si a-
dresindu.se direct maselor largi ale poporului din toate tinul
turile imperiului. Reprezentantii scrisului se ridica din pa.v
ura mijlocie a oraselor provinciale i lupta uneori, la ne.
voe, chiar impotriva autoritatii de stat. Cei mai multi si ci
mai bine inzestrati, mai pasionati i mai entuziasti sunt
originari din Africa, astfel t poetul Nemesianus, Tertullianus
{160-220), Minucius Felix, Cyprianus (mort la 258), Arno.
bius, Lactantius, Aurelius Augustinus (354-430), Dracontius,
-etc. In al doilea rind se remarca prin eruditie, spirit larg
gust rafinat scriitorii din Galia : Hilarius din Poitiers (300.
366), Decimus Magnus Ausonius (310-395), Ambrosius din
Trèves (340-397), Paulinus din Nola, originar din Bordeaux
(393-431), Rutilius Namatianus (pe la inceputul secolului al
V.lea), Sidonius Apollinaris, Fortunatus din Trèves (530-600),
etc. Celelalte provincii produc de asemenea citeva talente re.
marcabile, astfel : Prudentius (348-410), cel mai mare poet
crestin, si Isidorus din Sevilla (570-.636) vad lumina zilei
in Spania, Ammianus Marcellinus (340-420) este un Grec
romardzat din A ntiohia. , poetul pagin Claudius Claudianus
(de la sfirsitul secolului al IV.lea), se naste dinteo familie
greceasea in Egipt, iar marele invatat al bisericii crestine
Hieronymus (345-420) vine din Iliria. Numai putine nume
apartin vechii aristocratii italice : Symmachus (sfirsitul seco
lului al IV.lea), Boethius (475-524) i Cassiodorus (490-583).
Limba latina continua sa fie folosita In operele
filozofice i literare mult timp dun& caderea imperiului roß
man, pima in preajma secolului nostru.
www.digibuc.ro
22 Introducere

BIBLIOGRA FIE
Tratate generale si opere de eruditie. C. LA.
MARRE, Histoire de la littérature latine depuis la fondation de Rome
jusqua'à la fin du gotmernement républicain, vol, I-1V, Paris, De la.
grave, 1901 ; Histoire de la littérature latine au temps d'Auguste, vol.
I-1V, Paris, Lamarre, 1907. Friedrich LEO, Die Geschichte der
römischen Literatur, vol. I, Die archaische Literatur, Berlin, Weidmann
1913. Martin SCHANZ, Geschichte der römischen Literatur bis zum
Gesetzebungsmerk des Kaisers justirzian, ed 3,4 volume In 7 pdrtt,
München, Beck, 1907-1920 (din editia a patra Ingrijitä si prelucratd de
Carl HOSIUS au apärut primele cloud volume : I, Die römische Litera.
tur in der Zeit der Republik, 1927 ; 11, Die römische Literatur in der
Zeit dr Monarchie bis auf Hadrian, 1935. M. MANITIUS, Geschichte
der lateinischen Literatur des Mittelalters, vol. I-Ill, München, Beck,
1911-1931. W. S. TEUFFEL, Geschichte der römischen Literatur, neu
bearbeitet von Wilhelm KROLL und Franz SKUTSCH, Leipzig, Teubner,
16 1916, 117 1920, 1116 1913. Paul LEJAY, Histoire de la littérature la
tuze des origines à Plaute, Paris 1923. Alfred KAPPELMACHER -
Mauriz SCHUSTLR, Die Literatur der Römer bis zur Karolingerzeit, Pots.
dam, Athenaion, 1926-1934 (constitue volumul III din colectia Hand.
buch der Literaturmissenschaft dirijat5 de Oskar WALZEL . Gaetano
CURCIO, Storia della letteratura latina, vol. I, Le or-wild e il periodo
arcaico ; vol. 11, Il periodo ciceroniano, Napoli, Perrella, 1920-19..3 ;
vol. 111, pefiodo Augusteo, Roma, Albright, 1934. Vine rzo USSA.
NI, Storia delta letteratura latina nelle età repubblicana e augustea,
Milano, Vallardi, 1929. Nicola TERZAGHL Storia della letteratura,
latina da Tiberio a Giustiniano, Milano, Vallardi, 1934. Augusto
RUSTAGNI, La letteratura di Roma republicana ed augustea, Bologna,
Cappelli, 1939. A. G. AMATUCCI, La letteratura di Roma imperiale,
Bologna, Cappelli, 1940.PAULY WISSOWA - KROLL, Real-Encgklopädie
der Klassischen Altertumsrvissenschaft Stuttgart, Metzler, 1894 si urm.
Incercari de s1ntez f manuale: Rend PICHON,
Histoire de la littérature latine, ed. 10, Paris, Hachette 1926. Frie.
drich LEO, Die römische Literatur des Altertums, in Die Kultur der
Gegenmart, ed. 3, pt. 1, vol. VIII. Leipztg, Teubner, 1912. Eduard
NORDEN, Die rdmische Literatur, tn GERCKE NORDEN, Einleitung in
die Altertumsmissenschaft, vol. I, ed. 3, Leipzig Teubner, 1023. A.
G. AMATUCCI, Storia delta letteratura latina, vol. I-II, Napoli, Perrel.
la, 1912-1916, H. BERTHAUT - Ch. GEORGIN,Histoire illustrée de la
littérature latine, ed. 2, Paris, Hatter, 1916. A. KLOTZ, Geschichte
der römischen Literatur, Bielefeld - Leipzig 1930. BAYET, Littéra.

www.digibuc.ro
 Bibliografie 23

hire latine, HArtoire et pages choisies traduites et commentées, Paris, Co-

lin, 1934. Nicola TERZAGHL 3toria della letteratura latina, vol. I II, To
Paravia, 1936. Ernst BICKEL, Lehrbuch der Geschichte der
römischen Literatur, Heidelberg, Winter, 1937. Augusto ROSTAGNI :
Storia delta letteratura latina, ,ed. 7, Milano, Mondadori, 1938. Con
cetto MARCHESI, Storia della letteratura latina vol. 1.11, ed. 5, Messi
Prfncipato, 1939-1940.
L ucrAri speciale A. BERGER V. CUCHEVAL, Histoire,
de l'éloquence latine depuis les origines de Rome jusqu'a Cicéron ed.
3, Paris, Hachette, 1892.E. ZARNCKE, Der Einfluss der griechischen
Liferatur auf die Entrvickelung der römischen Prosa, Leipzig 1888.
Eduard NORDEN, Die antike Kunstprosa porn VI. Jahrhundert o. Ch.
bis in die Zeit der Renaissance, vol.. 1.11, ed. 2, Leipzig, Teubner.
1915-1918. OTTO RIBBECK, Geschichte der römischen Dichtung,
vol. ed. 2, Stuttgart, Cotta, 1894 - 1913. W. Y. SELLAR,
The Roman poets of the republic, ed 3, Oxford, Clarendon, .
Press. 1889 ; of the Augustan age, vol. 1-11, 1897 1899 M.
PATIN, t'tudes sur la poésie latine, vol. ed. 4. Paris, Ha.,
chette, 1900. -- H. E. BUTLER, Post-augustan poetry from Seneca to.
Juvenal, Oxford, Clarendon Press, 190g. F. PLESSIS, La poeste la.
tine, Paris. Klincksfeck, 1909. Pierre de LAI3RIOLLE, Histoire de la
littérawre laiirie chrétienne, 2.e dd., Paris, Les oelles Lettres, 1924.
1. F. d'ALTON, Roman literary theorie and criticism, A study in ten,
dencies, Londra, Longmans, 1931. T. W. ATKINS, Literary cr't cism
in antiquity, A sketch of its deoelopment, vol. 1-II, Cambridge, Uni.
versity Press, 1934. Augusto ROSTAGNI, Classicità e spirito moderno
Torino, Einaudi, 1939 Antoine MEN LET, Esonsse d'une hisroire de
la langue ,atine, ed. 3, Paris, Hachette, 1933. Giacomo DEVOTO
Storia della lingua di Roma, Bologna, Cappelli, 1940. J. MAROUZEAU
T raité de stylistique appliquée au latin, Paris, Les Belles Lettres, 1935
G. COLIN, Rome et la Grèce de 200 à 146 avant résus-Chist, Paris
Fonternoing, 1905. G. MICHAUT, Le Génie latin, Paris, Fontemoing,
1900. A. GRENIER, Le Genie romain dans la réligion, la pensée et
Part, Paris, La Renaissance du livre, 1925. Robert von POHLMANN,
Geschichte der sozialen Frage und des Sozialismus in der antiken,
Welt ed. 3 revazuta de Friedrich OERTEL, vol, 1-11, München, Beck, 1915.

www.digibuc.ro
 MANIFESTARI PRELITERARE
Incercdri anonime de poetizare apar la toate popoarele
din cele mai vechi timpuri, si ele nu puteau lipsi cu desd.
virsire neamului sortit sd. realizeze cindva cel mai puternic
imperiu al antichitätii. Productia artistica majors se iveste
mai tirziu, atunci cind organizatia de stat se consolideazd si
cind munca intelectuald se specializeazd, dar poezia minord
de origine populard nu cunoaste limite in timp. Varto ne
spune cd tdranii cintau cintece primitive (incondíta cantare)
la culesul viilor, iar femeile la cusut, lingd uneltele lor
Pdstorul sldvia natura ca si astäzi, iar cdldtorul i cordbierul
plecati de acasd îi aminteau in stihurile si muzica lor de
iubita ldsatd in urmd 2 Din cele mai indepArtate vremuri
mama îi mingiia si isi adormia copihil cu ajutorul melodiei
si al cintecului de leagdn, dovadd un mic vers aiuns pind la
noi : La, la, la, dormi sau suge"
lalla, lalla, lalla,
aut dormi aut lacta 3.
In luptd cu natura i cu necunoscutul omul se apdra
adresind rugaciuni zeilor sau pronuntind formule magice in
versuri, descintece (carmina) impotriva demonilor si a Mu .
luí din lume. Ele exprimau sentimente adinci de nddejde,
de bucurie, de multumire sau de revoltd i spaimd, deoarece
in conceptia primitivd descintecele au darul de a indepdrta
I. VARRO la NONNIUS 56.
2. HORATIU, Satire I, 5, 15-17.
3. Schol. Pers. 3, 16.

www.digibuc.ro
 Poezia liricA 25

duhurile necurate, boala, otrava í moartea. Un astfel de

descintec ne.a fost pdstrat de catre Varro : Cind incep sd.l
doard pe cineva picioarele, Il poti vindeca, dacd te chiarnd
pe nume ; te.am chemat pe nume, vindecd.mi pidoarele,
boala ducd.se in parnint, iar aid sd rAmind numai sdndtatea,
ego tuf memini,
medere mels pedibus,
terra pestem teneto,
salus hie maneto.
il Indeamnd apoi sd pronunte de trei ori pe nemin .
cate si sà repete de noud ori in sir aceste cuvinte, sd atingd
pdmintul si sà scuipe' 1. Plinius afirma cd existau formule
magice contra gr,indinii i impotriva a tot felul de boale 2
Cuvintul latinesc carmen avea intelesuri foarte variate, in.
semnind poezie, formuld magic& jur6mint, rugAciune, invo.
catie, blestem, pact, declaratie de razboi, tratat, proect de
lege. Deoarece scrisul era putin rdspindit, continutul acestor
notiuni se infdtisa in verslri spre a putea fi memorat cu mai
multd usurintd.
Afldm dela Titus Livius cd regele Numa a orinduit in
cinstea zeului Mars Gradivus o corporatie de doisprezece
preoti numiti Salii (dansatorii). Imbrdcati in costume spe-
ciale de rdzbei i inarmati, ei executau in lunile Martie
Octomvrie o procesiune religioasd, strabätind orasul si dn.
tind imnuri insotite de dansuri i jocuri solemne (carmina
cum tripucliís sollemnique salta(u)'. Imnurile acestea (car.
mina Saliorum) au rdmas multd vreme in amintirea Ro.
manilor, desi mai tirziu nu le intelegeau nici chiar preotii
care le recitau 4. Ele erau fie invocatii la adresa zeilor in
genere si in acest caz purtau numele de a amenta, fie imc
nuri in cinstea unor zei anumiti, de pildd Lanus, Iunona sau
I. VARRO, De re rustica 1, 2, 27.
2. PLINIUS, Naturalis historia XXVIII, 29.
3 LIVIUS, Ab Urbe condita 1, 20, 4.
4. QUINTILIAN, Institutio orator/a 1, 20, 4.

www.digibuc.ro
26 Manifestari preliterare

Minerva (Dersus lama lunDnii, MineroW. Gramaticul

Terentius Scaurus ne.a pastrat doua versuri in onoarea zeu-
lui luminii, Leucesius : Cind tuni, Leucesius, ei tremura in
fata ta, deoarece isi dau seama ca tu esti acela care tuni
acolo in nouri"
Quome tonas, Leuresfe, prae ted tremonti,
quot ibe teL e nubt deiscunt tonare 2,
Mai insernnat decit acest fragment este imnul fratilor
Arvali (carmen fratium Aroalium). Ei constituiau o corpoo
ratie de preoti in cinstea unei zeitati cimpenesti, Dea día.
In templul acestei zeite, cu usile inchise, suflecindu.si hainele
si primind in mini o carte (libellis accept(s), fratii Arva li
executau in luna Mai un dans solemn insotit de muzica,
cerind binecuvintare pentru holde si cintind in fclul urma.
tor : Ajutati.ne, Larilor I Nici molimi, nici distrugeri nu
ingadui, Marte, sa se abata in numar mai mare. Satura.te,
crudule Marte ; sari peste prag, stai, salbatecule I Duhurile
samanaturilor pe rind le va cherna pe toate. Ajuta.ne, Marte.
Slava tie" I
Enos, Lases, iuvate
Neve lue rue, Marmar, sins incurrere in p;eores,
Satur fu, fere Mars, limen sta berber.
Sernunis alternei advocapit conctos.
Enos, Marmor, invato,
Triumpe.
Imnul nera fost pastrat intr'o dare de sea ma sapata in
piatra din anul 218 d. H. Textul a dat nastere la interpre. ,
täri deosebite, iar traducerea nu este sigura De retinut mai
ales faptul ca zeul Marte are atributiuni cimpenesti, nu raz.
boinicc, ceeace confirma in chip neindolos vechimea consi.
_
derabild a documentului.
Rugaciunea cuprinde multe elemente comune cu poezia.
De aczea atunci cind se infatiseazd in proza, ea vine cu o
I. FESTUSPAUL. p. 30 M.
2. Grammatici Latini V1I, 28 K.

www.digibuc.ro
 PoeLía didacticg 27

anumitd orinduire simetricd a membrelor, cu un anumit ritm

si muzicalitate, cum nu suntem obisnuiti sd intilnim in proza
de toate zilele, Un astfel de exemplu ne oferd Titus Livius :
Vd slavesc si md inchin you& cer indurare si vd rog
sà hardziti din belsug poporului roman al Quiritilor putere
si izbindä, lar pe dusmanii poporului roman al Quiritilor cu
spaima, groazd si moarte sad -osinditi"
Vos precor veneror, veniam peto oroque,
tut populo Romano Quit-Mum. vim victoriam prosperetis,
hostesque populi Romani Quiritium,
terrore, formidine mortique afficiatis 1.
In preajma ternplelor se aduna lumea sd gdseascd min-
gdiere si nddejde pentru ziva de mine. Preotii detineau in.
telepciunea, dar in acelas timp i previziunea. La sfirsitul
secolului al IIIplea i. de H. erau fbarte rdspindite invdtd.
turile in versuri ale unui profet numit Marcius (cannirza
Marelana). Un decret al senatului dispunea ca ele sd fie
adunate intr'o carte si publicate 2. Tot el alcdtuise si o co.
lectie de sfaturi (praecepta), dintre care unul glasueste astfel :
Mai intii ascultà i pe urma vorbeste"
Postremus dicas, primus taceas 3.
Macrobius menttoneazd o carte strAveche de sfaturi a.
gricole in care un parinte da urmaloarea indicatie fiului sdu
lama, zapadd ; primavara, lut : iata semnele unei bune re.
colte de grine, Camillus"
hibernod polverld, vernod lutod :
grandia fara, Casmile, metes 4.
Orritll din popor putea sà.i intrebe destinul (sots), trdo
gind la sorti un bastonas pe care se gdstau scrise citeva cu.
1. T. LIVIUS VIII 9, 6.
2. T. LIV1US XXV, 12, 2.
3. ISIDORUS, Origines VI, 8, 12.,
4. MACROBIUS, Saturnafia V, 20, 18 liber vetustissimorum car.
minutia, qui ante omnia quae a Latinis scripta sunt compositus ferebatur...

www.digibuc.ro
 28 ManifestAri preliterare

vinte in versuri un sfat, o aluzie sau o observatie pentru

viitor. Unele din aceste sortes au ajuns pind in zilele noastre,
astfel : Dacd esti intelept, pdzeste.te ca nu cumva incerti.
tudinea 0 devind certitudine"
De incerto certa ne flant, si sapis, caveas,
SaU : E un cal minunat de frumos, dar tu nu poti add
pe dinsul"
equos perpulcer, sed tu vehi non potes istoc 1.
Aldturi de poezia religioasd si de superstitii se desvoltd
inteo mdsurd mult mai insemnatd poezia epicd popular&
Faptele strdbunilor si intimpldrile de seamd tin treazd con.
§tiinta nationald si indeamnd la vitejie 1si intrecere: Poezia
aceasta gdseste totdeauna un mediu cit se poate de prielnic
in Wile dominate de o castd militard sau de o aristocratie
infloritoare. Ea existat fard indoiald si la Romani in epoca pre.
Meru& desi astdzi nu posedam niciun fel de vestigiu direct si
nici stiri mai intinse privitoare la aceastd manifestare artisticd.
Un produs strdvechi, dar lipsit de element poetic deosebit
era, de pildd, bocetul (nenia). Un membru al famillei sau o
femeie strdind pldtitd (praef(ca) sldvia, acompaniatd de flaut
(tibia), faptele celui disparut. Versurile cintate erau improvi .
zate in grabd si apoi se uitau, incit bocetul n'a putut sd
ajungd niciodatd un produs literar mai distins. Un gramatic
latin vorbeste despre el cu dispret, numindu.l poezie rudi.
mentard i primitivd (ineptum et ínconditum carmen) 2.,
Filozoful Seneca ne.a transmis un astfel de bocet, fireste
mult stilizat, cintat la inmormintarea impdratulai Claudius,
dar evident o parodie 3.
0 desvoltare mult mai insemnatd a avut insd poezia
intimpldrilor, a faptelor, a vitejiei strdmosesti. Batrinul Cato

1. Corpus inscriptionum ,Latirzarum I (1863, pp. 267.270.

2. NOUIUS I, p. 120 L. M.
3 SENECA, Apocolocynthosis XII, 3.

www.digibuc.ro
 Poezia epica 2g

ne spune in opera sa Origines cd vechii Romani aveau

obiceiul sa slaveasca la ospete faptele de lauda st virtutile
barbatilor vestiti din trecut (ut... canerent ad tibiam clam.
rum Dirorum laudes atque tfirtutes)'. Aceste fapte trebuiau
sà trezeascd in rindurile tineretului sentimente nobile
rinta de emulatie 2. Insotite de muzicd instrumentald (cum
tibícine) sau cintate numai din gurd (assa Doce), cintecele
strarnosesti (carmina antiqua) inviorau un trecut plin de
strdlucire i constituiau un produs poetic remarcabil, incit
Cicero avea toate motivele sà deplinga disparitia lor fard
urma 3. La aceste cintece de ospdt (carmina conoiDatia)
care reprezentau, probabil, o straveche epopee latind face
aluzie st poetul Horatiu : Jar noi, in zilele de lucru si de
sarbatoure, r rintre darurife glumetului Liber, alSturi de copiii
si de sotiile noastre, vom inalta mai Mgt cuvenitele rugi in
cinstea zeilor apoi, impreunindu.ne cintecul cu fluerele
diene, vom slavi dupd obiceiul strdmosesc pe cdpitanii plini
de vitejie, Troia, pe Anchise i pe urmasii zeitei Venus dà .
tatoare de vieata". Legendele dela inceputul istoriei ro.
mane (intemeierea Romei, lupoaica, Romulus si Remus, Ho.
ratii i Curiatii, Lucretia, Coriolan, etc.) f'deeau parte, se
pare, dintr'un ciclu epic mai intins. In lipsa documentului
istoric, istoriografia de mai urziu a apelat la ele pentru a
umplea un gol imens si pentru a da impresia unui cdn.
tínuum. Astfel mitul a fuzionat cu fapt.ul istoric, iar ciclul
de legende a devenit istorie nationald. Cintareti ambulanti
(grassatores), necdjiti i sdraci, purtau cu ei prin bilciuri
pe la ospete amintirea acestor hipte strdlucite din trecut.
Cind se infiripeazd literatura cult& poeti ca Naevius si En.

1 CICERO, Tusculanae disputationes IV, 2.3.

21 VALERIUS MAXIMUS II, 1, 10.
..1) CICERO, Brutus 19,75 atque utinam exstarent illa carmina,
quae multis saeculis ante suam (Catonis) aetatem in eputis esse canti .
tata a singulis convivis de clarorum virorum laudibus I
4 HORATIU. Ode IV, 15, 25.32.

www.digibuc.ro
30 Marifestäri preliterare

nius reiau firul i incearca sa lege intimplärile legendare cu

faptele istorice contemporane, dorind sa realizeze un opus
maius, o poezie majord.
Versul in care se inf.:10*a poezia populard strdveche
a dispdrut in 'iteratura cult& fiind inlocuit cu hexametrul
ddctilic de origine greceascd. Cunoastem numai cdteva vesti.
gii pdstrate dela primii poeti, Livius Andronicus si Naevius.
El se baza, probabil, pe accent, nu pe cantitate si era mai
scurt decit versa( homeric Din cauza vechimil si a o.
riginii sale cimpenesti a fost numit saturnic sau faunic (Sao
turnius, Faunfus). Poetii de mai tirziu vorbesc despre el cu
o nuantd de dispret, astfel Ennius spune : »Au scris i altii
despre aceste lucruri in stihuri cintate odinioard de Fauni
de cintdretii inspirati ai trecutului
scripsere ati4 rem
vorsubus quos olim Faunei vatesque canebant 1 .

Horatiu vede in disparitia ersului saturnic (numerus

Saturnius) un indiciu imbucurator pentru literatura la tind :
Rapusd cu armele, Grecia a biruit pe invingatorul incult
a introdus artele in Latiul salbatec. Astfel acel primitiv vers
saturnic a dispdrut cu vremea, lac nepldcuta otravd a fost
izgonita de catre elegantd. Au ramas totusi pentru o build
bucatd de vreme i rdmin incd i astäzi urmele originii ta.
ranesti" 2. Versul saturnic sau faunic era, se pare, o veche
mostenire indoeuropeand. In constiinta celor antici el se in .
fdtisa ca un bun autohton, comun intrcgii Italii 3. Poetul
UN/Ws Andronicus a tradus in acest ritm Odiseia lui Homer
care incepea astfel : Cintd.mi, Muzà, pe barbatul mult
incerc a t"
Virum mihi, Camena, insece versutum.

I. ENNIUS, Annales VII, 213-214 (Vahlen .

2. HORATILI, Epistole 11, 1. 156-160.
3. MARIUS VICTORINUS, Grarnmatici Laird VI, 138 versus, cui
prisca opud Latium aetas tamquam italo et incligenae saturnio sive
faunio nomen dedit.

www.digibuc.ro
 Versul saturnic 31

Alte exemple celebre sunt stihurile in legaturd cu exi .

lul poetului Naevius : Intimplarea face ca Metelii sa ajungd
consuli la Roma'
Fato Metelli Romae fiunt consules
$i Metelii vor pedepsi pe poetul Naevius"
Malum dabunt Metelli Naevio poetae.
Tot in versuri saturnice au fost compuse i elogiile
funerare in onoarea Scipionilor (elogía Scípionum), desco.
perite in mormintul Scipionilor de pe via Appia. Intr'o forß
ma sitnpla de o miscdtoare maretie ele pastreaza amintirea
unor stramosi strdluciti. Cea mai veche se referd la L. Cora
nelius Scipio Barbatus, consul in anul 298 1. d. H. si censor
in 290 : Cornelius Lucius Scipio Barbatus, ndscut dintr'un
parinte destoinic, barbat viteaz si intelept, a carui frumuseta
era asemenea virtutii sale. A fost consul, censor, edil, cind
se afla printre voi. A luat cu armele Taurasia i Cisauna
din tinutul Samnium. A .cucerit intreaga Lucanie si a adus
osta teci"
Cornelius Lucius Scipio Barbatus
Onaivod patre prognattis, fortis vir sapiensque,
Quoit's forma virtutei parisuma fuit.
Consol, censor, aidilis quei fuit apud vos.
Taurasia Cisauna Samnio cepit,
Subigit omne Loucanum opsidesque abdoucit.
A doua ne infatiseaza pe fiul celui amintit mai sus,
edil in anul 260 si consul in 259 : L. Cornelius Scipio, fin!
lui Lucius, edil, consul, censor. Foarte multi Romani spun
ca." acest Lucius Scipio a fost cel mai bun dintre barbatif de
seam& Fiul lui Barbatus a fost consul, censor, edil. A cucerit
Corsica si orasul Aleria, a inchinat un templu Furtunilor'
L. Cornelio Scipio, aidilis, consol, cesor.
Honc oino ploirurne consentIont R...
Duonoro optumo fuise viro
Luciom Scipione. Filios BarbatI
Consol censor aidilis hic fuet a ..
Hec cepIt Corsica Aleriaque urbe,
Dedet Tempestatebus aide meretod
1. Cotpus inscription= Zatinarum I (1863), pp. 11-21.
www.digibuc.ro
 32 Manifestäri preliterare

In Grecia poezia dramaticd a luat fiinta la sarbdtorile

religioase in cinstea zeului Dionysos. La Romani se pare cd
lucrurile s'au petrecut in mod deosebit, desi unii scriitori
latini de mai tdrziu vdd si aid o evolutie similar& 'cum este
de pildd Vergil : Nu din vreo altd pricind i se jertfeste lui
Bacchus un tap pe fiecare altar si bdtrine jocuri ìi fac loc
pe scend, jar urmasii lui Teseu rinduit.au premii pentru tars
lentele in procesiune prin sate si rdspintii ; intre pahare, in
mijlocul dumbrdvilor molatice, ei incepurd sà ddrituiascd,
veseli deasupra unor burdufuri unsuroase. La fel, cu stihuri
grosolane si cu risete neinfrinate, se veselesc i dranii nostri
din Ausonia, neam Venit dela Troia. EF ii pun pe fatd mdsti
hidoase fdcute din coajd scofilcitd si cu placuta cintare te
chiamd pe tine, Bacchus, atirnind in cinstea ta 1304 milo
runte de un pin *Malt. Din clipa aceasta viile intineresc de
fruct bogat, iar vdile largi i plaiurile adinci se umplu de
belsug, precum si toate tinuturile pe unde zeul si.a primblat
capul slavit. De aceea, potrivit obiceiului, vom da prinos de
laudd lui Bacchus,. intonind cintece strdmosesti si infatisindwi
tavele si tortele de sacrificiu ; purtat de corn, un tap sfintit
va astepta lingd altar, iar noi vom frige pe cdrbuni, in irk.
-ful imor prdjini de corn, cdrnurile grasea 1 Tdranul din
Italia era vesel din fire, observator fin si inclinat spre satird.
Spiritul muscator. promptitudinea ripostei si atacurile necru.
tatoare constituiau o veche si permanenta trasatura
Critica se imbind cu ironia, cu rdutatea, cu lipsa de rafina,
ment si cu expresia obscena, in cit Horatiu caracterizeaza
foarte bine a4st amestec, , numindwl otet italic" (ltalum
acetum) 2. Cicero se exprima tot atit de aspru despre ceta.
tenli patriei sale, o natiune rautacioase si clevetitoare
dica cíoitaW . Din spiritul acesta de asprd critica au luat
nastere cu timpul numeroasele porecle atit de cunoscute in
I. VERG1L, Georgica 11, 380-396.
2. HORATIU, Satire 1, 7, 32.
3. CICERO, Pro Caelio 38.

www.digibuc.ro
 Poezia dramaticg 33

istoria romana Balbus Bilbiitul", Bestia Dobitocul", Brtz

tus ,NAtdrAul", Cato Siretula, Luscus Chiorul", Nasíca,
Naso ,,cu nasul mare", Plautus Clapaugul", Rufus
covanul", etc. Sentimentul de supusa evlavie si de corn.
plecta devotiune in fata zeului era sporadic. De aceea ni se
pare ca are mai multa dreptate poetul Horatiu atunci cind
pune inceputurile teatrului italic pe seama acestei mnclinari
spre critica i neinduplecata ironie: Taranii de alta data,
vrednici i multumiti cu putin, dupa stringerea recoltei isi
odihneau in zilele de sarbatoare trupul si mintea, care indu.
rasera munca istovitoare in nadejdea unui sfirsit. Cu tova.
rasii de munca, cu copiii i cu sotia credincioasa, ei adu.
ceau prinos Gliei un porc, lui Silvanus lapte, iar Geniului
care ne aminteste ca vieata este scurta, ilori si vin. Din
acest obicei s'a nascut libertatea fescenina (Fescennina lícen.
tia) care imprastia usturatoare glume taranesti in versuri dia.
logate. Libertatea aceasta i.a batut joc in chip glumet ani
dearindul de cei prezenti, pina cind gluma muscatoare in=
cepu sa deslantue furioase atacuri personale si sa patrunda
amenintatoare si fara sfiala in casele oamenilor de seama.
Cei incoltiti de dintele neindurator incepura sa ridice pro.
teste; chiar i cei neatinsi erau preocupati de soarta obsteas.
ca. De aceea pusera la cale o pedeapsa, iar atacurile prin
mijlocirea versurilor injurioase fura oprite prin lege. De frica
bataii poetii ii schimbara tonul, fiind siliti sa scrie mai bine
sa placa" Dialogul acesta glurne i plin de aluzii rau.
tacioase, un mic inceput de comedie, isi avea originea in o=
rasul Fescennia din tinutul Etruscilor, de unde ii trage
numele. Gluma, satira fescenina (fescennina iocatio, fescen.
niní versus) era folosita mai ales la nunti 2. Ea s'a ras
pindit repede in tirgurile si.satele din jur, venind si la Roma,
-dar n'a putut atinge niciodata o forma artistica mai inalta.
I. HOR ATTU. Epistole lI, I, 139-155.
2. FESTUS, p. 85 0. M,
NI ill à esc u, Istdria literaturii latine 3

www.digibuc.ro
34 Manifestäri preliterare

Spre deosebire de versurile fescenine, grosolane

centioase, s'a desvoltat mai tirziu, venind tot din Etruria, un
produs dramatic niai distins, un amestec de dialog, de mu.
zica si de dans, numit satura. Introducerea lui la Roma s'a
facut din motive religioase. In anul 364 I. d. H. bintuia in
oras o molima ingrozitoare si cu toate masurile luate impon
triva ei nu se vedea nicio incireptare. Pentru a linisti furia
neinduplecata a zeilor, senatul hotari sa organizeze jocuri
scenice (Ara? scaenici). Actori veniti din Etruria, fara muzica
fara gesturi teatrale, dansind la sunetul flautului, execuo
tara dupa obiceiul etrusc miscari decente i 'legante. Tinerii
romani incepura sa.i imite, schimbind intre ei cuvinte de
spirit (iocularía) in versuri grosolane, si potrivindu.si miscao
rile dupa muzica Din amestecul dansului etrusc cu gluma
versificata romana i cu muzica de provenienta greaca s'a
nascut satura. Acest gen nou de poezie dramatica face tre.
cerea dela teatrul improvizat popular, simplu si rudimentar,
la tedtrul urban si artistic din literatura culta. Cuvintul sa.
turd este curat latinesc si inseamna farfurie plina cu tot fe.
lul de fructe aduse prinos zeilor" 2, adica un tuttidrutti, un
pot.pourrí, un gen mixt, un fel de revista, cum si era de
fapt satura dramatica : muzica, dans, dialoguri spirituale
joc de scena.
Originara din tinutul Oscilor, din orasul Atella (Cam.
pania), era asa numita fabula Atellana, un soi de comedie
primitiva, asemanatoare inteo oarecare masurd dramei sati.
rice grecesti Actorii purtau m4ti, lucru neobisnuit in cele.
lalte productii dramatice amintite mai sus 3. Apareau de
obicei citeva personaje stereotipe, citeva tipuri : Bucco, fle.
carul mincacios ; Dossenus, omul plin de sine si lacom

.1. T. LIVIUS VII. 2.

2. DIOMEDES, Graminatki Latini I, 485 Satura a lance quae,referta
varlis rnultisque primitiis in sacro apud priscos diis inferebatur et a co.
pia et a saturitate rei satura vocabatur
3. VALERILIS MAXIMUS II, 4, 4 3 FESTUS 217.

www.digibuc.ro
 Poezia dramatia. 35

Maccus, prostul depravat si mincacias ; Pappus, batrinul

vanitos, inselat de toata lumea, etc.
Destul de vechi si de inradacinate in constiinta ro.
mana sunt asa numitele cintece de triumf (carmina triumpha.
fla), versuri satirice improvizate la adresa generalilor invin.
gatori adusi in triumf la Roma, Titus Livius le numeste po.
ezii inculte (carmina íncondíta), glume militare primitive
(incona'itus rnilitaris locus), stihuri lipsite de arta (incondití
oersus)l. Cea mai veche mentiune facuta de Livius da .
teaza din anul 437 i. d. H. §i se refera la consulul A. Cori.
nelius Cossus 2 Cunoastem direct citeva din improvizatiile
acestea satirice adresate impotriva lui Cezar, intre allele ver.
sul : Cetatenilor, paziti.va sotiile : aducem cu noi un chel
desfrinat"
Urbam, servate uxores : moechum calvorn adclucimus 3.
In genere, poezia latina din epoca preliterara nu cu.,
prinde insusiri deosebite. Popor de taraniisi de militari, Ro.
manii n'aveau inca un mediu potrivit si nici intelegere pentru
creatia artistica. BatrinUl Cato ne spune ca muzele se bucu.
rau de putina cinste, iar poetul era socotit un fel de pierde.
vara (grassator) 4. Indeletnicirea lui nu putea fi pretuita mai
mult decit aceea a unui scrib oarecare 5. Abia pe la sfir.
Owl secolului al III.lea, dupa terminarea victorioasa a lupte.
lor impotriva Cartaginei si dupa stringerea relatiilor cu Grecia,
se iveste in persoana lui Plaut un poet inzestrat, a carui ac.
tivitate artistica poate primi denumirea de literatura adevarata.
*

Desi creatie individuala la origine, poezia primitiva se

I. T. LIVIUS IV, 53, II ; V, 49,7 ; VII, 38,3 ; X, 36, 9.

2. T. LIVIUS IV, 20,2.
3. SUETONIUS, Julius 49 ; 51; 80.
4. CATO la GELLIUS XI, 2,5.
5. FESTUS 446 t. scribas proprto nomine antiqui et librarlos et
poetas vocabant.

www.digibuc.ro
36 Manifestati preliterare

afla in strinsa legatura cu nevoile §i cu aspiratiile multimii.

Ea ramine poezia poporului intreg, bunul tuturor. Nu tot
acela§ lucru se poate spune despre inceputurile prozei A.
ceasta este apanajul unei singure clase sociale, a paturii in.
starite : preotii §i nobilii. F'rin avere si influenta ei dirijeaza
intreaga vieata religioasa, politica si economica a statului.
Alfabetul a putut veni fie din nord, prin mijlocirea E.
truscilor, fie direct din sud, din regiunea Cumae unde se afla
o puternica colonie greceasca. Introducerea lui a avut loc in
timpul expansiunii coloniale elenice din secolul al VILlea I.
d. H. Cele mai vechi documente de iimba latina pe care le
cunoastem astazi dateaza din secolele VI si V. Unul din ele,
agrafa de aur descoperita la Praeneste (fibula Praeneslina),
cuprinde numai patru cuvinte : Manios med phephahed
Nurnasioi (in latina clasica Manius me feat Numerio), a.
dica ,Manius m'a facut pentru Numerius". Tuful de culoare
inchisa descaperit in for (lapis niger) n'a putut fi descifrat
decit in parte. 0 scurta inscriptie in dialectul falisc, inrudit
de aproape cu cel latin, ne desvalue una din trasaturile ca.
racteristice ale Italicilor, veselia §i lipsa de prevedere : foied
Dino pipafo, cra carebo (in latina clasica hodie Dinum bi.
barn, Crds carebo), azi beau vin, mine nu voi avea nimic".
Inscripiile §i insemnarile de felul acesta se inmultesc pe ma.
sura ce ne apropiem de vremurile noastre. Cuprinsul lor ra.
mine insa mereu fragmentar, iar formularea stingace si ne.
sigura. Intocmai ca §i la alte popoare, inceputurile prozei la.
tinesti sunt §ovaitoare §i au nevoe de o lunga ucenicie.
toricii ne vorbesc de numeroase tratate si conventii inche.
iate cu vecinii : un tratat de navigatie si comert cu Cartagi.
nezii din anul 509 I. d. H., un dictat al regelui Porsenna
prin care se interzicea Romanilor folosirea fierului in afara
de nevoile agricole o conventie de amicitie cu Latinii din
I. PLIN1US, Naturalis historia XXXIV, IN In foedere, quod ex.
pulsis regibus populo Romano dedtt Porsenna, nominatim comprehen.
sum inverdmus; ne ferro nisi in agri cultu uteretur.

www.digibuc.ro
 Registrele preotilor i calendarul oficial 37

ianul 493, alta cu orasul Ardea din anul 444, etc. Cum va
fi ardtat insd slova latineascd a acestor texte ne este cu ne.
putintd de spus, deoarece textele lor s'au pierdut.
Autoritdtile religioase fdceau insemndri si tineau regis.
tre oficiale din cele mai vechi timpuri. Influenta preotilor
pare a fi fost foarte puternicd, deoarece seful suprem al cul.
tului (Pontifex maximus) era un adevdrat arbitru in cheso
tiunile divine si umane Scriitorii de mai tirziu ne vorbesc
de insemndrile si registrele preotilor (pontificurn commen.
tarli, commentarii sacrorum) 0 ale augurilor (augurales
commentarii). In aceste registre numite i cdrtile pontifilor,
artile sfinte (pontificum libri, pontilicii libri, libri sacro.
rum, augurum libri, libri augurales), se fAceau insemndri
in legdturd cu evenimentele irnportante din vieata religioasd
si national& cu intimpldrile neobisnuite, cu mersul vremii,
etc. Unele din ele cuprindeau rugdciuni si indicatiuni amd.
nuntite relative la cult : numele si atributiunile zeilor, timpul
chipul cum trebuesc chemati, prin ce mijloace si de cdtre
cine. Ele se numiau chemdrile, artile invocarilor" (indigi.
tamenta, libri indigitamentorum). Afard de acestea existau
comentariile oficiale ale inaltilor functionari de stat (corn.
mentarii XV oirorum, commentarii consulares, libri ma.
gistratuum). 0 parte din ele se pdstrau in templul zeitei
Moneta si erau frumos legate in pinzd de in (libri
Cengorii se ingrijiau de tinerea unor registre aparte cu dife.
rite insemndri privitoare la populatie si la avutul public, la
contractele incheiate, etc. (censor!! librO.
Preotii alcdtuird cu timpul un calendar oficial. Aid erau
specificate zilele in care se puteau tinea judecdtile si pro.
nunta sentintele (dela far!, numite dies last!) precum si zi.
lele in care nu se ingdduia acest lucru (dela nefas far!, nu.
mite dies nefas11). Deoarece numdrul zilelor admise era cu

1. FESTUS, 200 L. Fontifex maximus, quod ludex atque arbiter

habetur rerum divinarum humanarumque.

www.digibuc.ro
38 Ma ni fe sfäri prelifera re

mult mai mare decit cel al zilelor oprite, calendarul a primit

numele de fasti. Din insemnarile calendaristice a luat nas.
tere cu timpul cronica oficiala a statului. Seful cultului aseza
in fiecare an in localul sau o tabla alba pe care se notau
numele consulilor si ale celorlalti functionari sup'eriori, even
nimentele mari din decursul anului, intimplarile neobisnuite,
eclipsele de soare si de luna, prodigiile, scumpirea traiului,
etc. Pentru motivul ca se redactau sub ingrijirea Marelui
Pontif (Puna/ex Maximus), insemnarile acestea au primit
denumirea de cronica cea mare, cronica majora (annales
maximi). Ea constitue inceputul istoriografiei latinesti, des .
pre care Cicero ne spune urmatoarele : Istoria nu era alta
ceva decit alcatuire de cronici. Astfel pentru a se pastra
amintirea intimplarilor obstesti, dela inceputul istoriei romane
si pina la pontificatul lui P. Mucius, toate faptele unui an
se notau de catre Supremul Pontif, se scriau pe o tabld
alba si se asezau in locuinta sa spre a putea fi cunoscute
de to ata lumea. Incit si pina astazi ele poarta numele de
cronica majora. Chipul acesta de a scrie a fost urmat de
multi altii : inlaturind podoabele stilistice, ei n'au lasat decit
I nsemnarile timpurilor, oamenilor, locurilor si faptelor sa.
virsite" '
In anul 451 I. d. H,, spune Titus Livius, a plecat la
Atena o delegatie de zece juristi romani pentru a studia le .
gile, institutiile si obiceiurile din Grecia 2 Rezultatul acestei
calatorii de studii a fost alcatuirea unui cod de legi fixate
ulterior pe douasprezece table de bronz si asezate in for. Un
numar insemnat de fragmente din aceste legi decemvirale
au ajuns indirect pina la noi si reprezinta astazi cel mai
vechi document de proza latina. Se intelege, textul actual este
in parte stilizat si modernizat, dar oferd totusi numeroase
semne de autenticitate si vechime. Influenta unei legislatii
I. CICERO, De oratore II, 12, 52.
2. LIVIUS III, 31, 8.

www.digibuc.ro
 Le2ile decemvirale 39

strdine pare 'Msà foarte putin probabild, iar stilul se infatiseazd

greoi si nesigur, fihid departe de maestria limbii grecesti din
acel timp. Se pare cd legile acestea constitue mai curind codifii
carea dreptului roman uzual : dispozitii de procedurd civila, de
drept civil si penal, formulate impreuna, fara dlstinctie si in
mod empiric. Totusi cuprinsul lor a influentat foarte mult des .
voltarea ulterioara a dreptului roman. Titus Livius le numeste
,izvorul intregului çlrept public si privat (ions onmis puo
Mc privalique iaris)', iar Tacit cea mai inaltd expresie
a dreptului si a echitatii" (finis aequi hurls) 2 Ele se inva.
tau in scoala ca o poezie obligatorie 3. Forma este simpld
si eleganta uneori, fraza scurta ; alteori incercarea de perio.
dizare se dovedeste nesigura si prilejueste locuri obscure
sau aspre. La insirarea mai multor propozitii in jurul unei
idei comune distinctia -subiectelor rdmine defectuoasa si tre.
bue completata de catre cetitor, de pilda : Daca.l chiamd
pe cineva la judecata, "sa se duca. In caz cà nu merge, a.
cuzatorul sd,si k un martor i apoi sa.1 ridice cu forta"
Si in ius vocat, ito;
ni it, antestamino ;
igitur em capito.
Sau alt exemplu asemdnator : Dacd a savirsit cineva
un furt in timpul noptii i dacd altcineva l.a ucis, pe drept
sd fie ucis"
Si nox furtum faxsit,
si im occisit,
iure caesus esto.
Atit fraza cit i spiritul si sufletul legilor de fara sunt
severe, rectilinii, dure uneori, pornite din sinul unor cetd.
teni practici prin excelenta si formalisti pind la lipsd de o.
menie. Iatd, de pilda citeva dispozitii relative la raporturile

I. T. LIVIUS Ill, 34, 6.

2. TACIT, Anna les III, 27.
3. CICERO, De legibus II, 23, 59.

www.digibuc.ro
40 Manifestgri preliterare

dintre creditori i debitori e Celor care si.au marturisit daa

toria in fata judecdtorului i li s'a facut judecata in reguld
sa li se acorde un ragaz de treizeci de zile. Dupà aceea cre.
ditorul sd pund mina pe debitor i sa.l clued la judecatd.
Dacd debiLrul nu executd cele hotárite sau dacd nu plateste
altcineva pentru el, creditorul are dreptul sad la cu sine si
sail lege in lanturi sau cdtuse in greutate de cel mult cinci .
sprezece livre sau mai putin, dacd vrea. Debitorul luat in stdz
pinire poate träi cu cheltuiala sa. Dacd nu trdieste din avu
tul lui, atunci acela care If tine legat este obligat sa.i dea
cite un sfert de pine pe zi sau mai mult, daca vrea. Apoi
creditorul poate purcede la pedeapsa capitald a vinovatului
sau il poate vinde dincolo de Tibru, intre strdini. Cind se
Intimpla ca cineva sd fie luat In stäpinire de mai multi, a.
cestia, dupd trecerea a trei zile de tirg cu interval intre ele
de noud zile, au dreptul sad taie in bucdti. Daca 'au tdiat
mai mult ori mai putin, sd nu existe pentru ei pedeapsd".
Aeris confessis rebusque iure ludicatis XXX dies lust! sunto.
Post deinde manus iniectio esto. in ius ducito. Ni ludicatum facit aut
quis endo co in lure vindicit, secum ducito, vincito aut nervo aut
compedibus XV pondo, ne malore, aut si volet minore vincito. SI vo.
let suo vivito. Ni suo vivit, qui eum vinctum habebit libras farris endo
dies dato. Si volet plus dato. Postea de capin addict! poenas surnito,
aut si volet ultra Tiberim peregre venumdato. At. si pluribus addi.
ctus sit, tertiis nundinis partes secanto. Si plus minusve secuerunt, se
fraude esto.
0 altd codificare este asa numitul drept papirian (lus
Papíríanum), continind legile din timpul regalitdtii (leges
regiae), adunate si publicate, spune traditia roman& de ea'.
tre Sex. Papirius, pe vremp lui Tarquinius Superbus. Ele
cuprind in primul rind ordonante de naturd rituald si sa.
cralä, dar par a fi rezultat mult mai tirziu, din cartile pon.
tifilor.
tiinta dreptului si formele de procedura au fost mult
fimp un privilegiu al preotilor. Numai seful .cultului putea
sd hotdrascd zilele de judecatd i sà fixeze programul de lu.

www.digibuc.ro
 Appius Claudius Caecus 41

cru al magistratilor. Acest privilegiu a luat sfirsit la indem.

nul marelui orn de stat Appius Claudius Caecus in anul 304
î. d. H., cind edilul curul Cn. Flavius a indrdznit sd laici.
zeze dreptul, afisind in for lista tuturor zilelor in care era
ingdduit sd se tind judecdtile Pentru a veni in ajutorul
multimii el a mai dat la iveala i o serie de formulare ju.
ridice (legis actiones). In felul acesta orice secret si privi.
legiu juridic a incetat. Dreptul pontifical impreuna cu
vatiile lui Flavius primird nu mele de ills cioile Flanianum 2.
Primii juristi rómani de seama sunt oameni de ori.
gine modest& plebeiana : P. Sempronius Sophus (Inteleptul),
consul in anul 304 i. d. H. si Ti. Coruncanius, consul in
annl 280, cel dintii pontifex maximus ridicat din mijlocul
poporului de jos.

Personalitatea cea mai puternica inainte de aparitia

teraturii artistice, un mare om politic si un poet in acelas
timp, orator si filosof, prozator si jurist de talent, este Appius
Claudius Caecus. Censor In anul 312 consul in anii 307 si
296, el pune rinduiala in finantele publice, aduce in Roma
apa potabila, construeste o sosea celebra intre Roma si
Brundisium (via Appia) §i protesteaza cu vehementa impo.
triva incheierii unei paci rusinoase cu Regele Pyrrhus. Des.
pre cariera sa oficiala ne informeaza in chipul cel mai au.
tentic un elogiu antic ajuns pina ¡n zilele noastre : Appius
Claudius Caecus, fiul lui Cornelius, censor, consul pentru
a doua oara, numit de trei ori interrex, de cloud ori pretor,
de doua ori edil curul, cvestor, de trei ori tribun militar,
a luat mai multe orase dela Samniti si a zdrobit armata Sao
binilor si a Etruscilor. In timpul cit a fost censor a con.

1. T. LIVIUS IX, 46,5 civile ius repositum in penetralibus ponti.

ficum evulgavit fastosque circa forum in albo proposuit, ut quando
lege ag: posset sciretur.
2. CIERO, Pro Morena 25; POMPONIUS, Digesta I, 2, 2. 7.

www.digibuc.ro
42 Manifestsri preliterare

struit via Appia i a ados apa in oras, a inaltat un templu

Zeitei Bellona".
Appius Claudius I C. F. Caecus I Censor. Cos. Bis Diet. Interrex.
Ill Pr. II. Aed cur. Il. Q. Tr,. Mil. III Con plura oppida de Samnitibus
cepit Sabinorurn et Tuscorurn exerci I turn fudit, pacem cum Pyrrho
regeprohibuit, in censura viam I Appiam stravit et aquam in Urbem
adduxit, aedern Be Ilona el 1 fecit I.
Pentru activitatea sa multilaterala a fost numit i omul
cu o suta de brate" (centemmanus)9. Titus Livius il aseaza
in rindul Romanilor abili si priceputi, consumati in stiinta drep .
tului si in arta de a vorbi 3. Discursul impotriva pacii cu re.
gele Pyrrhus ramine multa vreme popular, Mud citit si admirat
de catre Cato Maior, Cicero, Seneca si Tacit. Cicero ne
spune urmatoarele 4 : in timp ce senatul inclina sa faca pace
sa incheie un tratat de prietenie cu Pyrrhus, el n'a so.
valt sa pronunte celebrele cuvinte puse in versuri de
catre Enhius : Uncle va sunt mintile care stiau - sa judece
bine pina acuma, alunecabau pe calea smintelii" ?
Quo vobis mentes, rectae quae stare solebant
Antehac, dementes sese flexere vial ?
A lasat o colectie de cugetari in versuri (sententiae)
admirata de filosoful grec Panaetius si de Cicero 5. Acesta
din urma crede ca ele au fost compuse sub influenta filozo .
fiei lui Pitagora. Citeva au ajuns indirect pma in zilele noas.
tre, astfel : ,Fiecare este fauritorul propriului sau destin" 6,
sau Cind vezi un prieten, uita de necazuri ; dacad esti insa
adversar, fii cu ochii in patru si nu uita lesne in aceeasi
1. Corpus inscriptionum Latinarurn 1 (1863 , p. 287.
2. POMPONIUS, Digesta I, 2, 2, 36.
3. T. LIVIUS X, 22 calliclosque sollertosque turis atque eloquentlae
consultos, qualis Ap. Claudius esset...
4. CICERO, Cato Major, 6, 16.
5. CICERO, Tusculanae disputationes, IV, 2, 4.
6. PSEUDO=SALUST, Ad Caesarem de re publica I, I, 2 Appius.
ait, fabrum esse suae quemque fortunae.

www.digibuc.ro
 Concluzii 43

masura , sau, in sfirsit, ,,Fii stapin pe tine 4a fel ca mî .

nia ta sa nu dea nastere la faradelegi si nerusinare" 2
In domeniul dreptului a publicat o colectie de formu .
lare numita De usurpationibus. Cartea aceasta n'a influentat
mult desVoltarea dreptului, deoarece s'a pierdut de timpuriu 3.
Ca prozator si gramatic a incercat o serie de reforme pe
tarimul ortografiei, propunind intre altele, inlocuirea lui s
intervwalic prin r in cuvinte ca Valeril pentru Valesii 0
Fur!! pentru Fusii4, precum si inlaturarea din alfabetul la .
tin a literei z5.
Inceputurile poeziei latinesti sunt modeste. Ea porneste
insa din nevoi sociale adinc simtite si repzezinta o expresie
sincera a poporului care iza dat nastere. Sacrala, epica, sa .
tirica sau dramatica, poezia aceasta arata ca Romanii nu
erau cu desavirsire lipsiti de insusiri poetice, ca se bucurau
de o civilizatie remarcabila si ca puteau sa.si asimileze o
cultura cu mult superioara,. atunci cind mersul istoriei isar
fi adus in strins contact cu dinsa, ceea ce s'a §i intimplat.
Dupa ce au cunoscut mai de aproape literatura greaca, ei
au stiut sa.si puna in valoare bunurile proprii, sa aduca a1 .
tele din afara si sa creeze cu timpul o miscare artistica si
culturala de primul rang. Mindri de rezultatele obtinute si
in culmea puterii lor politice mondiale, ei priviau indärat cu
oarecare sfiala la aceste inceputuri plapinde si rudimentare.
In vreme ce pentru unii pareau frumoase si pline de poe .
zie, pentru altii cu mai mult simt critic si artistic, ele nu
puteau constitui o literatura vrednica de lauda. Horatiu iro .
nizeaza optimismul neintemeiat (devenit un fel de manie) al
I. PRISCIANUS, Grammatici Latini 11, 384, 4 amicum cUm vides,
obliviscere miserias; inimicui si es commentus nec libens aeque.
2. FESTUS, p. 317 0. M. (ae qui animi compotern esse, nequid
fraudis stuprique ferocia pariat.
3. POMPON1US, Digesta, I, 2, 2, 36.
4. CICERO. Ad familiares IX, 21, 2.
5. MARTIANUS CAPELLA III, 26, 1.

www.digibuc.ro
44 Manifestgri preliterare

contemporanilor saf pentru productiile dii epoca preliterara :

In dragostea lar pentru cei vechi ei sustin mereu cà tag
blele de legi ale decemvirilor, tratatele incheiate de regii nos.
tri cu Gabii sau cu neinduplecatii Sabini, cartile pontificale
batrinele cronici ale preotilor au fost rostite de Muze pe
muntele Alban" ',. Inteadevdr, impreund cu Horatiu, nu in.
drAznim sd dam acestor inceputuri numele de literaturd. Ele
constitue totusi un puternic punct de sprijin pentru poductia
literard posterioard i ne usureazd in multe privinti intelc.
gerea i pretuirea ei adevdratd.
Proza s'a desvoltat mai incet. Abia Appius Claudius
Caecus reuseste sd transmitd urmasilor un inceput de crea.
tie durabild. Un scriitor din epoca tirzie gdseste aici analogii
cu literatura greacd : Atit la Greci cIt si la Romani grija
pentru poezie este cu mult mai veche decit pentru prozd,
cdci inainte vreme totul se fAcea in versuri, iar rivna pene
trt prozd s'a infiripat abia tirziu. Primul care a scris in proza,
la Greci, a fost Pherecydes din Syros (pe la 500 i. d. H.).
La Romani Appius Claudius Caecus s'a deprins pentru ino
tia oard sà scrie un discurs in proza" 2 Dar aceste incercdri
au rdmas multd vreme pldpinde i ovdelnice. Un secol sj
mai bine dupd Appius Claudius Caecus scrie si se gdseste
in plind glorie bdtrinul Cato Totusi proza sa continua sd
rdmind primitivd si greoaie, fdrd insusiri artistice. Dupd el
a fost nevoe de incd un secol pind sa se iveascd un proza.
tor mare, de astd data un artist adevdrat, care poate fi nu .
mit cu drept cuvint pdrintele prozei latinesti : Marcus Tul.
lius Cicero.

1. HORAT1U, Epistole 1, 1, 23-27.

2. ISIDORUS, Origines 1, 37, 2.

www.digibuc.ro
 45

BIBLIOGRAFIE
F.ditii de texte i fragmente: W. CORSSEN, Origi
nes poesis Romanae, Berlin 1846. TH MOMMSEN, Corpus inscrip-
tionum Latinarum, vol. I, Berlin, 1863. J. WORDWORTH, Fragments
and specimens of early latin, Oxford 1874.G. HENZEN, Acta fratrum
Arvalturn quae supersunt, Berlin 1874.B. MAURENBRECHER,
Saliarium reliquiae, Leipzig 1894.E HUSCHKE, lurisprudentiae
anteiustinianae quae supersunt, ed 5, Leipzig, 1886 F. P. BREMEitiumis°
prudenitae antehadrianae quae supersunt, pars I, Leipzig, Teubner
1896.P. F. GIRARD. Textes de drort romain, 4=e éd , Paris, Rousseau,
1913..X. ERNOUT, Recueil de textes latins arehalques, Paris, Klinck=
sleek, 1916.V. NACINOVICH, Carmen Arvale, I, Roma, 193.
Studii speciale, M. liAMMARSTROM, Beiträge zur Ge.
scluchte des etruskischen, lateinischen und griechischen Alphabets, In
Acta Societatis scientiarum Fentcae, XLIX, 2, Helsinki, 1920 C. THU=
LIN, ltaliche sakrale-Poesie und Prosa, Berlin, 1906.W. LINDSAY,
harly latin verse, Oxford 1922.H. BORNECQUE, Le vers saturnien, in
Revue de philologie, I899.G. CORTESE, dramma popolare in Roma
nel periodo delle origini, Torino 1897. R. MAFFEI, Le favole Atelo
lane, ed 2, Forli 1892.P. F. GIRARD, ¿a Loi des XII tablcs, Londres,
Hodder, 1914. W. SOLTAU, Die Ankinge der römischen Geschichts.
schreibung Leipzig, 1909. H. DE LA VILLE DE MIRMONT, Etudes
sur l'ancienne poésie latine, Paris, Fontemoing, 1903 E COCCHIA,
La letteratura latina anteriore all'influenza ellenica, 3 vol., Napoli
1924-25.

www.digibuc.ro
 INCEPUTURILE LITERATUR1I ARTIST10E
Literatura nationala latins care incepuse sa se des.
volte pe pamintul italic nu putea duce decit incet si ane.
voe la o creatie artistica adevarata, cu va bare universala.
Pentru aceste inceputuri modeste a fost deci o intimplare
fericita i o binefacere intilnirea cu civilizatia si cultura din
Grecia. Acolo existau o literatura bogata si veche de sase
secole, o societate culta i rafinata si un respect pronuntat
pentru productia artistica, filozofica si cercetarile stiintifice. Un
contact slab si vag avusese loc din cele mai vechi timpuri,
dar el nu putuse atinge decit in treacat si in mod superfi.
dal fiinta si desvoltarea popoarelor din Italia. Abia mai
tirziu, cind Romanii devin o putere politica peninsulara, cind
isi impun stapinirea in nord i in sud prin alungarea re.
gelui Pyrrhus in anul 278 si prin cucerirea intregii Italií meo
ridionale si a Siciliei in urma primului razboi punic (2E4
241), cind stabilesc legaturi comerciale cu Africa si cu Greg
cia continentala i cind incep sa joace in Mediterana un
rol politic de primul rang, relatiile cu civilizatia i cultura
coloniilor grecesti din sud si din Sicilia i cu Grecia pro.
priu zisa ajung tot mai frecvente si mai folositoare pentru
poporul de tarani, de soldati si de mid mosieri care se ri.
died'. In mentalitatea noilor cuceritori ii face loc treptat o
schimbare radicala in felul de a privi lumea i vieata, omul
activitatea lui, religia, morala, stiinta si arta. Veniti din.
tr'un mediu rural, Romanii au un respect deosebit pentru
traditie, pentru familie, pentru indeletnicirile lucrative si pen.
tru autoritatea consacrata. Literatura, artele i tiintele par o

www.digibuc.ro
 Specificul roman i contactul cu Grecia 47

pierdere de vreme, o ocupatie cu lucruri fdra valoare (nugae)

sau un simplu joc de petrecere si de placere (ludicra): in
orice caz preocupari minore (dries leoiores, rnectiocres), nà .
zuinti marunte i lipsite de seriozitate (stadia rninord, le.
()fora) Activitatea intelectuala nu ocupa un loc intre mum,
cile productive, tar cititul, scrisul si studiul reprezinta un
fel de dezertare dela ocupatia zilnica, laborioasa i aducao
toare de cistig. A fi liber" pentru indeletnicirile mintii (o.
tiosus esse) este tot una cu a nu face nimic" do
gere). De aceea meseria actorului si a artistului in genere
trece drept rusinoasa si injositoare 2 Lin roman adevarat nu
poate pretui i gusta ragazul (otium), timpul liber petrecut
in discufii sau meditatie, de aceea el priveste cu compati.
mire si desgust la Grecul cuprins de patima disputei si a vor.
bariei fara folos practic (cotididnd loquacitas sine usu)s,
la obiceiul de a pierde atit de mult timp departe de munca
fizica.4. Idea lul Romanului autentic, cu mentalitate incd ne.
stirbita, este vieata politica, rdzboiul, familia si averea. El
se gaseste exprimat foarte bine in discursul funebru rostit
de Q. Metellus la mormintul tatalui sau, mort in anul 221 i.
d. H. : A vrut sa fie un luptator in primele rinduri, un oo
rator desavirsit, un comandant viteaz ; sub obtaduirea sa a
dorit sd se facd lucruri marete si a cautat sa.si cistige stima
tuturor, sa fie intelept si cu masurd, sa treaca drept un se.
nator de seam& sa.si stringa o avere mare pe cale cinstita,
sd lase in urrnd multi copii si sà ajunga omul cel mai bine
vazut din statul sat' 5. Fata de aceasta conceptie utilitarista,

1. CICERO, Brutus 5 ; De oratore I, 6 ; I, 212; Cato Major 70.

2. MACRoBIUS, Saturnalia III, 14,7 eunt in ludum histrionum.
discunt cantare, quae maiores nostri ingenuis probro ducier voluerunt.
SENECA, Controoersiae I, prefata 8 cantandi saltandique obscena
studia.
3. CICERO, De oratore I, 105.
4. CICERO, De oratore III, 131 (Graecí) otio diffluentes.
5. PLINIUS, Naturalis historia VII, 140,

www.digibuc.ro
 48 Inceputurile literaturii arEístice

cuvintele de mai tirziu ale luí Scipio, convertit la noul ideal

venit din Grecia, suna ca un paradox in urechile multor
Romani : Niciodata nu muncesc mai mutt ca atund cind
nu sunt ocupat í nid chid nu sunt mai putin singur decit
atunci cind sunt singur"
Venind in contact a propiat si permanent, cele doua
conceptii de vieata diametral opuse duc multa vreme o
lupta grea i inegala. Dar victoria curentului nou se impune
prin insasi superioritatea lui si prin formarea unei clase soe
dale proaspete. Aceasta alcatueste o lume deosebita, emane
cipata, progresista i libera de prejudecatile trecutului. Spre
deosebire de Romanul vechi, rigid intr'o oarecare masura,
doch i ascultator, bun agricultor i soldat, omul nou tinde
sa fie independent si sa judece cu mintea lui proprie. El
stie din literatura greaca p'e care o citeste cd eroii lui Ho.
mer se ridica i lupta impotriva constringerii de stat, impoe
triva naturii i Chiar impotriva zeilor si vede ca in drama
individul sfarma toate catusele si se impotriveste chiar des.
tinului. Tendinta aceasta spre libertate i spre rationalism ae
pare revolutionara si periculoasa pentru vechea societate rue
rala dominata de o aristocratie puternica si de o casta mi.
litara.
Ideile venite din Grecia nu vor reusi insa niciodata sa
alunge cu totul vechea mentalitate. Din conflictul care are
lo'c se realizeaza cu timpul o fuziune, o spiritualitate noua.
Desi patrunsi in intregime de cultura greaca, artistii í oa.
menii de stat romani gindesc i vad lurnea cu alti ochi de.
cit Grecii insisi. Cicero Ise simte legat de trecut i vede in
vechea societate un exemplu de virtute i de disciplina :
In obiceiurile si in asezamintele noastre, in treburile casei
si ale familiei, noi avem fara indoiala o orinduire mai buna
mai ingrijita, iar cit priveste organizatia de stat stramosii
nostri au inzestratio desigur cu institutiuni i legi superioare.
2. CICERO, De officiis IlL 1 numquam se plus agere quam nfo
hil cum ageret, nurnquarn minus solum esse quam cum solus esset.

www.digibuc.ro
 Specificul roman *i contactul cu Grecia 49

Ce sa mai spun de me0qugu1 armelor ? Aid ai no0ri s'au

distins in chip deosebit, aril prin vitejie cit i prin disci.
plind" '. In lectiile sale de educatie, Quintilian ii pune in
[find sd formeze un cetatean util, un orn al realitdtilor, nu un
dialectician 0 un filozof dupd modelul grecesc : A§ vrea
ca tindrul Roman pe care il formez eu sa tie cult 0 price.
put, nu in discutii intortbchiate §i rafinate, ci in experienta
realitätilor 0 in munca pozitivd a cetdteanului adevarat" 2.
Contactul cu Grecia a adus repede i o schimbare in
dotneniul invdtdmintului. La inceput educatia romand avea
un pronuntat caracter practic §i utilitarist : excercitii fizice,
minuirea arrnelor, scrierea i cititul, elemente .de aritmetica,
de geometrie i de istoria patriei. Pe la mijlocul secolului
al IIIlea se ivesc insa primii profesori de modd noud, cres.
cuti la sinul culturii grece0i. Cea dintii §coald publiCA de gra-
maticd i de literaturd se deschide la Roma in anul 260 i. d.
H. sub conducerea lui Spurius Carvilius. Aici se citesc poeti
greci i latini, se discuta literatura, se fac exercitii de ora.
torie 0 se comenteazd textele filozofilor. Invdtdmintul alunecd
astfel dela preocuparile pur practice spre cunoa§terea omuß
lui in g mere, folosind emotia de natura artistica §i tinzind
spre generalizare §i abstractiune.
Influenta greaca se exercità incet, Insa in mod fecund
durabil. Inceputul literaturii artistice nu inseamna un mo.
ment revolutionar, ci un proces de asimilatie §i de evolutie.
Vechile achizitii §i valori nationale nu dispar fdrd urmä, iar
peste ele se suprapun in mod constructiv §i organic valorile
noi, dind na0ere und sinteze superioare. Luptele grele pe
care le duc Romanii impotriva Cartaginezilor i primejdiile
care amenintd mereu patria dau creatiei poetice vigoare
noutate. Expresia artistului devine mai sincerd, mai originalä
0 mai autenticd. Dupa aceste razboaie literatura ia un avint
puternic §i produce citeva talente inteadevar remarcabile
1. CICERO, Tusculanae disputationes 1, 1, 2.
2. QUINTILIAN, Ins/Hutto oratoria XII, 2,7.

h
www.digibuc.ro
e s c u. Istoria literaturi: latine 4
50 Inceputurile literaturii artistice

Plaut, Ennius, Caecilius, Pacuvius i Terentiu. Poetul Horatiu

sustine ca sfirsitul razboaielor punice a insemnat un moment
cit se poate de prielnic pentru tiesvoltarea literaturii latine :
Abia tirziu si.a indreptat Romanul privirile spre cartile gre.
cesti, iar cind s'a mai linistit, dupa razboaiele punice, a in-
ceput sa cerceteze cu folos pe Sofocle, pe Thespis í pe Es.
hyl. A incercat chiar sa.i talmaceasca intr'o limba aleasa
i.au placut, deoarece din fire el inclina spre lucruri indite si
Indraznete, are simt pronuntat pentru tragedie si se avinta
cu pricepere, dar in lipsa lui de experienta i se pare ca orice
stersatura este o rusine si se fereste de slefuire" Eflores.
centa literara de dupa razboaiele punice pare un lucru evi.
dent si pentru poetul Accius din a doua jumatate a seco-
lului al II.lea i. d. H. Un contemporan al sau, criticul si poe.
tul Porcius Licinus, spune : In al doilea razboi punic Muza
s'a indreptat cu pas inaripat si infatisare razboinica spre nea.
mul salbatec al lui Romulus".
Poenico bello secundo Musa pinnato gradu
Intulit se bellicosam in Romuli gentem feram2.

L. Livius A ndronicus (c. 280 200 1. d. H.), primul poet

latin, este Grec de origine si vine din sud. El face parte din
numarul prizonierilor de räzboi luati in anul 272 i. d. H. cu
prilejul cuceririi orasului Tarent si traieste multa vreme ca
sclav in casa unui oarecare Livius Salinator, indeletnicindu.
se cu educatia si instructiunea copiilor stapinului sau. Mai
tirziu isi recapata libertatea, a dopta numele liberatorului
continua, proCabil, activitatea de educator si de profesor in
familiile romane. Pentru munca aceasta se foloseste in primul
rind de operele literare consacrate, citind i interpretind mai
cu seama autorii greci. Deoarece scrisul latin este inca a.
proape inexistent, el se simte chem at si obligat oarecum de
indeletnicirile sale didactice sa scrie si sa compue in latineste sau
sa traduca din greceste. Invatamintul constitue in acest timp un

1. HORAT1U, Epistole II, 1,161 - 167.

2. GELLIUS XVII, 21,45.
www.digibuc.ro
 Livius Andronicus 51

imbold *i pentru altii , jar necesitMile din ce in ce mai nui

meroase ale statului *i ambitiile clasei instarite incurajeaza
cultura *i se arata prielnice literaturif.Un autor care nu poate
lipsi in niciun caz din prograrria *colara este Homer. De
aceea Andronicus incearca sa.l aprople *i sa=l faca accesibil
tinerimii romane, traducind in latineste acea parte care cui
prinde mai mult element educativ *i fantastic, mai mutt in.
teres omenesc si *tiintific *i mai multa umanitate, adica 0.
diseia. Talmacirea nu utilizeaza versul epic din literatura
greaca, hexametnul dactilic, lung *i amplu, ci face apel la
versul saturnic din epica populara latina. In felul acesta, D.
vius continua vechea traditie nationea *i opereaza cu ele.
mente cunoscute *i accesibile. Numele zeilor grece*ti sunt
nationalizate *i adaptate intelegerii locale : Musa este redat
prin'Camena (din aceia*i familie cu carmen), o veche zeitate
-autohtona care preveste*te viitorul, Kronos prin Saturnus, Po.
seidon prin Neptunus, Hermes prin Mercurius *i Moira prin
Morta. Primul vers reproduce cu destula fidelitate originas
lul : Cintl.mí, zeita, pe mult incercatul barbat..."
Virum mihi, Camena, insece versutum...
''Avdecr pot grven8, Illufgra, naínponov,'
Versiunea lui Andronicus serveste vreme indelungata
ca manual de *coala *i nu poate fi indepartata cu desavir*ire
decit atund cind apar realizarile cu totul superioare ale lui
Vergiliu *i Horatiu. Din cele citeva versuri razlete (vreo 40)
ajunse pina la noi nu reusim sa ne dam seama de valoarea
ei literara. Banuim totusi ca ea nu reprezinta decit un in.
ceput foarte modest *i timid, fiind doar o palida umbra a
originalului, o lucrare primitiva, asemenea unui idol de lemn
cioplit cu securea dupa modelul unei Doi:die statui de mar.
I. SUETONIUS, De grammatIcis et rhetoribus / , Initium gram,'
maticae mediocre exstitit, si quidem antiquissimi doctorum, gut idem et
poetae et sernigraeci erant Ltvium et Ennium dico, quos utraque lin.
gua domi forisque docuisse adnotatum estnihil amplius quarn Greacos
interpretabantur, aut st quid fps( Latine composuissent praelegebant.
www.digibuc.ro
52 Inceputurile literaturii artístice

murd care infätiseazd un zeu" Cicero, desi aratd totdea .

una foarte multd ingäcluintd fatd de vechea literaturd latind,
are mai tirziu cuvinte de extrernd rezervd in legdoturd cu ac.
tivitatea lui Livius. El compard traducerea acestuia cu ina
cercdrile primitive si grosolane ale lui Daedalus din dome.
niul artei í opinedzd cà piesele sale nu meritd sd mai fie
citite 2 Pe timpul lui Horatiu Odiseia lath:A se citeste incd
in scoald, dar viitorul poet manifestä putin interes pentru
aceastd incercare depdsita si invechitd : Nu critic si nu cred
ea' trebue sA distrugem versurile lui Livius, pe care, mi.a.
mintesc, mi le dicta in copilarie bdtdusul Orbilius, dar mä
minunez numai eà ele tree drept reusite i frumoase i nu
mult le lipseste pentru a fi desdvirsite. Daca straluceste in.
timplator o expresie cuviincioasd ori un vers putin mai ara
monios, e nedrept sà pretuim i sa vindem opera intreagd" 3.
Doud secole dupd Horatiu talmäcirea lui Andronicus pare a
fi cu totul uitatd i necunoscuta, jar Aulus Genius.' mentios
neazd ca o raritate bibliografica un exemplar descoperit in
biblioteca din orasul Patras
Reprezentatiile teatrale sunt inaugurate la Roma in anul
,364 i. d. H. in urrna unui dezastru national si au de scop
sd linisteasca i sd indeparteze minia zeilor. Aceste jocuri de
scend continua apoi, dupd clt se pare, in mod regulat si ma
fatiseazä obisnuitele productii dramatice nationale improvi .
zate in grabd si lipsite in build parte de valoare artistica :
versurile fescenine, atelana si asa numita satura. La festivia
tdtile romane (tudi Romani) din Septemvrie 240 i. d. H.
se reprezintd insd pentru prima oard o tragedie i o comedie
1. 0. RIBBECK, Geschichte der römischen Dichtung I, Stuttgart,
Cotta, 1887, p. 16 : Eine' notdürftige Handwerkerarbeit wie ein 1161-
zernev Götze nach dern Modell eines edlen marmornen Giitterbildes
mit der Axt zurechtgchauen".
2. ÇICERO, Brutus 18,71 et Odyssla Latina est sic tarnquam opus
aliquod Daedali et Livianae fabulae non satis dignae, quae iterurn legantur.
3. HORATIU, adstote 11. 1, 69-75.
4. GELLIUS XVIII, 9,5 offendi entrn in bibliotheca Patrensi librum
verae vetustatis Livi Andronici, qui inscriptus est Odysseia.
www.digibuc.ro
 Livius Andronicus 53

-cu subiecte grecesti Autorul sau mai bine zis traducatorut

acestor piese este Livius Andronicus, iar gestul sau constitue
un pas atit de insemnat si de revolutionar, incit evenimentul
ramine memorabil §i trece dupa aceea drept actul de na§s
tere al Ilteraturii latinesti artistice. Inovatia se impune in mode
definitiv i incepind din acest an teatrul cult dupa modelul
grecesc devine -o realitate i o necesitate pentru aristocratia
§i poporul de rind din Roma. Livius este in acela§ timp autor
si actor. Avind roluri importante i fungi si fiind chemat in
repetate rinduri pe seen& se spune ca si-a pierdut cu timpul
vocea si ca cerind ingaduinta publicului a rinduit un tinar
sclav sa cinte alaturi de flautist partea ce i se cuvinea, iar
el executa numai gesturile la sunetul muzicii" 2. Noi nu cu1
noastem astazi decit citeva versuri razlete si titlurile a opt
tragedii (Achilles, Aegisthus; Ajax mastigophorus, Andros
meda, Danae, Eguos Troianus, §i Tereus) 0 trei coo
medii (Gladiolus, Zudius §i yerpus). Subiectele fac parte
din repertoriul obisnuit al tragediei grecesti si sunt imitate
sau traduse dupa cei trei tragici mari : Eshyl (Aegisthus),
Sofocle (Aiax, Tereus)§i Euripide (Andromeda, Danae, ¡no).
Talmacirea este foarte libera, mai mult o prelucrare, iar cons.
tatarea aceasta se desprinde din lectura unui scurt fragment
din Aiax pentru care avem §i originalul glicesc : ,,Laudam
virtutea, dar ea se topeste mai repede ca zapada de pri.
mävare.
Praestatur laus virtuti, sed rnulto ocius
verno gelu tabescit 3.
doua versuri din Aegisthus ne infatiseaza o sugestiva
scena marina : Atunci gloata zburdalnica si cirna a lui Ne.
rel.'s, la sunetul n1zicii, incepe a mi§una veselk in jurul co.
rabiilor".
Turn autern lascivurn Nerei simum pecus
Ludens ad cantum classem lustratur.
1. CICERO, Brutus 18,72; Cato Major 14,50; Tuscut. I, 1,3 ; GELLIUS
XVIII, 21,42 primus omnium L. Livius poeta fabulas docere Romae coepit.
2. T. LIVIUS VII, 2,8.
3. SOFOCLE, Aids 1266.
www.digibuc.ro
54 Inceputurile literaturii artistice

In tragedia Equos Troianus intalnim un scurt frag.

ment de canticum in versuri cretce : Da.mi acest sprijin
pe care ti.1 cer, pe care ti.1 implor : intinde.mi mina, a.
juta.ma" I
Da mihi hasce opes
Quas peto, quas precor :
ParrIge, opitula 1
Piesele lui Livius au distrat i emotionat un timp po.
porul cu severitatea lor placute dar au fost apoi repede
depasite i inlaturate de catre productiile ulterioare ale lui
Plaut i Terentiu. Din lipsa de interes, ele n'au mai fost co.
piate si au disparut cu vremea. Ni s'au pastrat in mod in.
direct, citate de catre alti scriitori, numai 42 de versuri din
tragedii si 7 din comedii. Comedia Gladiolus avea ca punct
de plecare una din piesele intitulate 'E7:tree/0'w), alcatuite de
Menandru, Philemon sau Diphilos. Ea infatisa, probabil, tipul
soldatului fanfaron, tema reluata mai tirziu cu o incornpa.
rabila maestrie de catre Plaut. Un vers care ni s'a pastrat
prezinta o riposta la tiradele i laudele exagerate ale milita.
rului : Cu cine tesai luptat, cu puricii, cu plosnitele sau cu
paduchii ? Raspunde.mr.
Pulicesne an cimices an pedes responde mih1
Activitatea dramatica a lui Livius pare a fi fost in.
curajata i sprijinita de catre oficialitate. Reprezentatiile tea.
trale au la inceput o inalta semnificatie religioasa, iar rolul
bor politic nu poate fi trecut cu vederea inteun stat cu ten.
dinti autoritare si militariste. Poetul este un simplu
cian" care furnizeaza textul i un specialist in arta jocului
de Ken& care îi inchirieaza serviciile le organizatorilor
oficiali de jocuri publice. Statul roman se MI6 in acest tirnp
inteo. perioada de zbucium intern si extern. Primul razboi
punic (264-241) impune numeroase sacrificii si lipsuri, iar
al doilea razboi punic (218 201) vine cu atitea nenorociri
1. CICERO, De legibus II, 39 (theatra) quae solebant quondam
compleri severitate í ucunda Livíanis et Naevianis modis.

www.digibuc.ro
 Livius Andronicus 55

§i peripetii nea0eptate, incit increderea poporului i menta.

litatea conducdtorilor sunt gray atinse i zdruncinate. De
aceea observdm c'd sentimentul religios spore0e, lar animo.
zitätile dintre bogati §i sdraci sldbesc §i se ult.& In anul 249
se prdznutite la Roma prima sdrbdtoare secular& Poporul se
afld insd in plin rdzboi, cople0t de greutati i inteo situatie
desperatd. Faptul acesta determind pe organizatorii festivitdti.
lor (decemotri sacrortun), in urma consultdrii cdrtilor sibi.
line, sai hotärascd urmdtoarele ,Rdzboiul impotriva Carteos
ginei nu poate fi dus sub auspicii prielnice decit dacd se
rinduesc timp de trei zile i trei nopti jocuri in cinstea lui
Dis i a Proserpinei §i. li se cintd tin imn in rdstimpul dintre
sacrificii" 1. Stim astazi dintr'o aluzie indirectd a istoricului
Titus Livius cd autorul acestui imn religios este Livius Ana
dronicus 2 Putin mat tirziu, in anul 240, se särbatore0e in
chip solemn sfir0tu1 glorios al primului räzboi punic §i in.
ceputul suprematiei politice in Mediterana. jocurile come,
morative capdtd o arnploare deosebitd, iar Andronicus infdo
t4eazd pe scend pentru prima oard piese alcdtuite dupd mo.
del grecesc. In sfir0t poetul nostru, in amurgul vietii, ajunge
din nou interpretul ndzuintelor i nddejdilor nationale in anul
207, in timpul celui deoal doilea rdzboi punic, cind Hanibal
pustie0e i terorizeazd pdmintul italic. Nenorocirile §i nemul.
tumirile se tin lant, iar semnele i ajutoarele zeilor nu, se
aratd deloc prielnice. De aceea, ne spune istoricul Titus
Livius : Preotii iau hotarirea ca 27 tinere fecioare sa strd.
batd ora0il §i sd cinte un imn. In timpul cind se gasesc a.
dunate in templul lui Iuppiter Stator i invata imnul alcdtuit
de Livius, un trdznet love0e templul reginei Iunona de pe
Aventin. Cele 27 de fecioare. imbracd atunci haine lungi
strdbat orawl, cintind imnul in cinstea reginei lunona, imn
poate vrednic de laudd pe vremea aceea de primitivitate
poetic& dar pentru timpul nostru ar fi grosolan i lipsit de
1. CENSuRINUS, De die natal? XVII, 8 si PSEUDOACRO In co.
mentarul s'au la HORAT1U, Carmen saeculare 5.
2. T. LIV1US XXXI, 12,5.
www.digibuc.ro
56 IncepuEurile liferaturii artistice

art& daca ni s'ar cinta din nou. In for, procesiunea se opri,

fecioarele îi trecurd in mini un cordon si dupd ce.si potri.
vira sunetul vocii cu bätaia piciorului, incepura" 1 Comp
pus, probabil, dupd un model grecesc, imnul lui Livius rà.
mine o manifestare ocazionala si nu are consecinti asupra
literaturii. Importanta lui nu sta atit in valoarea artistica
literard, eft in semnificatia politica i nationala. $tim din alt
izvor cd la Roma lucrurile incepura sà meargd mai bine. Ca
rdsplatä pentru osteneala poetului i ca o incununare a in.
tregii sale activitati artistice i se pune la dispozitie de catre
Stat templul zeitei Minerva de pe Aventin, unde scriitorii
si actorii vor putea de aici inainte sd se intilneascd si sd.si
pdstreze veniturile 2. Asociatia poetilor si a actorilor (colle.
glum scribarum histrionumque) devine o corporatie legala
dureazd multa vreme, deoarece stim cd dupa mai bine
de un secol poetul Accius ajunge aid un mernbru cu deom
sebitd autoritate 3.
Tot pe timpul lui Livius Andronicus iau nastere i doua
productii poetide anonime in versuri saturnice (Carmen PH--
ami §i Carmen Nelei), din .care nu ni s'au pastrat decit
citeva rinduri. Prima pare a avea elemente de inrudire cu
Odiseia, iar a doua cu tragedia lui Sofocle intitulatd Tyro.
Ambele sunt o continuare a poeziei epice de origine popup
lara si reprezinta, probabil, ultimele incercari de poezitare a
faptelor si virtutilor strAmNesti cuprinse in asa numitele car.
mina con diod lid.
Gnaeus Naevius (c. 275, 201 î. d. H. ), al doilea poet
latin, este mai bine inzestrat din punct de vedere artistic si
dovedeste mai multa independenta in raporturile cu oamenii.
NAscut undeva in Campania, el ia parte ca soldat i cetda
I. T. LIVIUS XXVII, 37,7 carmen in lunonem reginam canentes
ibant, illa tempestate forsitan laudabile rudibus ingeniis, nunc abhorrens
et incondltum, si referatur
2. iESTUS, p 333 0. M. publice attributa est el in Aventino ae.
dis Minervae, in qua liceret scribis histrionibusque consistere ac dona
ponere ; in honorem Livi, quia is et scribebat fabulas et agebat.
3. VALERIUS MAXIMUS III, 7,11.

www.digibuc.ro
 Naevius 57

tean fiber la primul razboi punic si se stabileste apoi la Roma,

unde isi incepe in anul 235 i. d. H. cariera de scriitor cu
reprezentari de piese in fata poporului. Mindru, plin de tern.
perarnent i observator atent al realitatilor sociale, Naevius
indrazneste sa se ridice impotriva potentatilor zilei, biciuind
cu asprime abuzurile i moravurile politice ale clasei stapi.
nitoare. Nimic nu4 poate abate dela pasiunea pentru ade.
var si libertate, dupa cum ne larnureste el insusi prin mij.
locirea unui personai din comedia Agitatoria : Eu am iubit
totdeauna si am pretuit mai mult libertatea decit banii".
Ego semper pluris feci
potioremque habut libertatem multo quam pecuniam.
In anul 206 Q. Caecilius Metellus este ales consul, iar
M. Caecilius Metellus pretor. Poetul glumeste ironic ca nu.
mai ,intimplarea a facut ca Metelii sa aiunga consuli la
Roma".
Fato fvfetelli Romae fiunt consules.
Dar oligarhia dela putere nu este dispusa sa indure
multa vreme aluziile malitioase ale unui poet de conditie u.
deoarece legile romane interzic atacurile personale in
public. Aparitia unui nou Aristofan nu mai este cu putinta
pe pamintul Italiei. Consulul riposteaza energic tot printr'un
vers saturnic : Metelii vor pedepsi cu bataia pe poetul
Naevius".
Dabunt malum Metal Naevio poetae.
Si ei îi tin intr'adevar cuvintul, deoarece Naevius sta
apoi citv-a timp in inchisoare. Despre acest fapt ne vorbeste
pe scurt Plaut in Miles glorlosus: ,Am auzit ca un poet
latin ii tine fata sprijinita in mini, iar linga el se afla in orice
clipa doi pazitori" Aici Naevius compune piesele Hariolus
Ghicitorul" si Leo, in care ironia i atacurile personale par
a fi mult mai slabe, deoarece intre timp poetul fusese indem.

1. PLAUT, Miles gloriosus 211.212 Nam os columnatum poetae

esse inaudtvi barbaro, quoi bint custodes semper togs horis occubant.
www.digibuc.ro
58 Inceputurile literaturii artistice

nat in mod stdruitor sd se reabiliteze" . De aceia tribunii

poporului au acum un motiv sa poatd interveni i reusesc
sdal elibereze. Intr'o comedie din ultimii ani Naevius atinge
cu sagetile sale si pe P. Scipio Africanus, unind gluma §i
caricatura cu lauda si admiratia pentru invingatorul lui Ha.
nibal í omul cel mai cult al timpului : Chiar i acela care
a condus cu bratul sau in mod glorios actiuni stralucite, lar
faptele sale sunt vii si cunoscute in zilele noastre, singurul
care se inalta mai presus decit toti in fata popoarelor : ei bine,
si pe el 1.a scos intr'un rind tatal sau dela ibovnica, numai
cu o manta pe dinsul".
Etiam got res magnas manu saepe gessit gloriose,
cuius facta viva nunc vigent, qui apud gentes solus praestat,
eum suus pater cum panic) uno ab arnica abduxit.
Atitudinea poetului a displacut, probabil, multora. Un
ecou al nemultumirilor se prelungeste pind tirziu in epoca
lui Cicero, care spune 2: Ce poate fi mai lipsit de rusine
ca acest Naevius" ? Poetul . moare in exil la Utica in anul
201 sau 200, lasind in urma o opera literard bogata í va.
riatd: comedii, tragedii, drame istorice §i o epopee nationald
intitulatd Bellum Poenícum Rdzboiul punic".
Spre deosebire de Livius Andronicus, care este poet
tragic, Naevius arata mai mult inteees pentru comedie, iar
inclinarea aceasta pare a fi o consecinta a temperamentului
sau expansiv si a spiritului sail realist si satiric. Astfel el
compune mai bine de 33 de comedii din care nu cunoastem
astazi decit titlurile i aproximativ 130 de versuri razlete.
Unele au onume grece0i si sunt, probabil, imitate sau chiar
traduse din greceste : Acontízomenos Cel care se aruncd",
Agrypnuntes Cei care veghiaza", Colax Lingusitorul",
Commotria Femeia de serviciu", Glaucoma Boala de ochi",
Stalagmus Scurgerea", Stígrnatias Sclavul insemnat cu
fierul ro*u", Technícus Oratorul abil", Triphallus. Altele
1. GELL1US 111, 3.15 curn in his... fabulis delicta sua et petulantias
dictorurn, quibus multos ante laeserat, diluisset.
2. De oratore 11, 61, 249 quid hoc Naevio ignavius ?
www.digibuc.ro
 Naevius 59

poarta titluri latinesti si a -s b2trînse legaturi cu team

trul italic din' epoca prelitefarty-Agítatoría, Apella Femeia
din Apulia", Carbonaria, Clamídaria Camasa", Corollaría
Flordreasa", Dolus Viclenia", Figulus Olarul", Haríolus
Ghicitorul", Leo Leul", Neroolaría, Paelex Tiitoarea",
Personata Femeia cu mascd", Proiectus, Quadrigemini
Cei patru gemeni", Tarentílla Fetita din Tarent", Testicuo
laria, Tunicularia, etc. Intilnim aid pentru prima datd mime
formate cu ajutorul sufixului adjectival paria, o inovatie care
va fi adoptata mai tirziu de Plaut in titluri rdsunatoare ca
Aulularía Comedia oalei" si Asinaría Comedia mdgarilor".
Rolul femeii ocupd o situatie privilegiata, deoarece teatrul
latin era facut in primul rind pentru barbati. Malitiozitatea
autorului, usoard si superficiald de altfel, ia fata de dinsa un
ton hotdrit i aspru, care desvälue desamagiri si resenti .
mente puternice. Iatd, de pilda, un pasaj din comedia Tao
rentilla: Niciodata nu va ajunge vreo femeie cu desdvir .
sire credincioasd barbatului care o iubeste, i nici prea blindd
si supuse.
Numquam quis-quam amico amanti arnica nimis fiet fidelis,
Nec nImic morigera et devota quisquam erit.
Nepotrivirea de gusturi si antagonismul latent dintre bdrbat,
si femeie isi gäsesc un ecou in comedia Agitatoría: Parcd.i
fdcut, ceea ce vreau eu, nu vrei tu si ceea ce nu doresc eu,
iti place tie".
Quasi dedita opera quae ego volo ea tu non vis,
quae ego nolo ea cupis.
Intilnim in Tarentilla portrelul unei femei tinere i fru .
moase care se pricepe sa.si pdstreze simpatiile si sä coches
teze in acelas timp cu mai multi Indragostiti, dind nadejdi
si ardtindu.se binevoitoare cu fiecare : Ca. si cum ar fi la
dans, ea alearga din mind in mina i petrece cu toti. Unuia
ii face semne cu capul, altuia cu ochiul ; iubeste pe unul,
dar se intretine cu celälalt. In timp ce.si are mina ocupatd
intr'o parte, atinge cu piciorul pe altul. Arata cuiva inelul,
www.digibuc.ro
60 Inceputurile li&raturii artistice

dar cu buzele chiama pe altcineva ; cinta impreund cu unul,

-clar schiteaza cu degetul cuvinte pentru altul".
Qua.se in chorb ludens datatirn dat se et comrnunern facit.
Alti adoutat, alii ainictat, alium amat, aliurn tenet
Alibi menus est occupata, alti percellit pedem,
Anulum dat alit spectandurn, a labris alium invocat,
Curn alio cantat, at tarnen alii suo dat digito litteras,
Naevius nu se mdrgineste numai sd traducd sau sd
prelucreze teatrul atenian, respectind personajele i decorul.
Aldturi de comedia de tip grecesc (asa numita fabula pallí.
ata, in care actorii poarta- haina greacd pallTurn), el inaugu.
reazd un gen nou de comedie, in haind italicd í cu intim.
pldri luate din trecutul national sau din vieata romand de
toate zilele. Actorii inlocuesc vestmintul grecesc pal/Turn cu
toga romand, iar piesa primeste mai tirziu in terminologia
didacticd numele de fabula togata. In ea se intilnesc foarte
des aluzii cornice la persoane i evenirnente contemporane
sau se gasesc exprimate puncte de vedere in legaturd cu
problemele curente. Astfel Naevius ne infatiseazd pe locuitorii
din Praeneste si Lanuvium cu predilectiile lor locale si cu
mincdrile lor favorite, ne introduce in atelierul pictorului
Theodotus care picteazd lari dandnd, ne arata pe Scipio in
conflict cu tatal sau sau ne prezintd tined inclidgostiti de
curtezane cheltuind departe de casa averea pdrintilor
Ubi isti duo adulescentes habent
Qui Mc anteparta patria.peregre prodigunt.
Toate aceste trdsäturi i atacuri personale cu caracter
politic si social sunt strdine comediei de tip burghez din e.
poca alexandrind imitatd de Plaut i Terentiu. Ele amintesc
mai curind de Aristofan si de reprezentantii comediei veghi
din timpul lui Socrate. Curajos, Naevius la pozitie ferma
fata de lumea din jurul sdu si prin entuziasmul, tempera.
mentul i pasiunea sa pentru adevdr i libertate reuseste sd
transfigureze i sd prefacd aceste intimpldri prozaice in mate.
rial poetic, intocmai ca i Aristofan. Facind uz de aliteratie,

www.digibuc.ro
 Naevius 61

cu o legitima mindrie el ne vesteste intr'un rind ca va vorbi

la sarbatorirea zeului Liber un limbaj liber".
Libera lingua loquemur ludis Libera:ibus.
In domeniul tragediei desfasoara o activitate mai resi
trinsa, deoarece nu ni s'au pastrat decit 60 de versuri spo.
radice si sase titluri : Aesiona, Danae, Equos Troianus.
Hector proficíscens, lphigenía i Lucurgus. Desprindem
aici imediat tonul gray si solemn, atmosfera de eroism curat
si de dbnegatie, maretia tragica si credinta in puterea neo
marginita a legilor divine hotarite de catre Destin. Plecind
in lupta, Hector se desparte de tatal sau cu cuvintele atit de
frumoase si de potrivite pentru personalitatea venerabila a
batrinului rege : Sunt fericit, tata, sa primesc laude din
partea ta, un barbat acoperit de laude".
Laetus sum laudari me abs te, pater, a laudato viro.
Un vers semnificativ pentru religiozitatea poetului si a
timpului se citeste in Lucurgus: Zeii urasc pe oamenii
nedrepti".
Oderunt di homtnes iniuros.
Un alt vers ne infatiseaza conceptia justitiei imanente,
a inaderentei dintre bine si rau, intr'o forma lapidara si fru.
moasa, vrednica de un Eshyl sau Euripide : Averea strinsa
in mod necinstit se va prabusi in necinste".
Male parta male dilabuntur.
$i pe tarimul tragediei Naevius nu pierde din vedere
ca are in fata sa un public roman. De aceea indrazneste sa
inoveze si sa raspunda nevoilor locale ; alaturi de eroii mig
tici din ciclul troian sau de personajele infatisate de cei trei
tragici mari ai Greciei aduce pe seen& pentru prima oara
in literatura latina, oameni si intimplari memorabile din tre.
cutul national. Actorií schimba vestmintul grecesc cu im.
bracamintea solemna a oamenilor de stat si a generalilor ro.
mani, toga praetexta, iar nous tragedie, drama nationala,
primeste numele de labula praetexta sau praetextata. Un ast.
www.digibuc.ro
62 Inceputurile literaturii ar6stice

fel de exemplu este tragedia Romulus sau Alimonium Ro.

mull et Rend (adicd Hrana, educatia lui Romulus si Re.
mus"), in care se gdseste dramatizatd legenda aldptdrii celor
doi frati de cdtre lupoaicd, intemeierea Romei si constituirea
unui stat tindr rezultat din lupta cu un stat imbdtrinit. Piesa
aceasta purta, se pare, si numele de Lupus, in intelesul de
laPc2 ,.Lupoaica", si cuprindea intre altele i frintura de dia.
log pastrata de Cicero in Cato Major: Spuneli.mi, cum de
ati lasat sd se piarda atit de repede republica voastrd, un
stat atit de puternic 7Se iviserd oratori proaspeti, tinerei
nepregatiti".
Cedo qui rem vestram publicam tantam amisistis tam cito?
F'roveniebant oratores novei, stulti adulescentult.
In tragedia Clastidium ni se infatiseaza evenimente
dramatice din istoria contemporanä : consulul M. Claudius
Tvlarcellus poartd rdzboi impotriva Celtilor i obtine in anul
222 î. d. H. o strdlucitd izbindd la Clastidium, in Galia ci.
salpind, doborind cu mina lui proprie pe Virdumarus, con.
ducdtorul dusmanilor si. sdvirsind acte de eroism care ii
sigurd la intoarcerea in patrie o vieatd Mrà de moarte".
Vita insepulta laetus in pairiam rulux.
Folosind in parte materialul poeziei populare din cinte.
cele bdtrinesti (carmina antiqua) recitate de vechii Romani
la ospete (carmina conotoalia) í pastrind versul saturnic al
cintdretilor anonimi din epoca preliterard, Naevius scrie spre
sfirsitul vietii o epopee nationald despre primul rdzboi punic,
la care participase odinioard ca soldat i martor ocular. O.
pera era fructul unei experiente poetice indelungate i venia
sà mingdie bdtrinetele amdrite ale autorului ei, Oft sd moard
departe de Roma, disgratiat i uitat '. Ea cuprindea, se pare,
patru sau cinci mii de versuri i constituia un tot continuu,
deoarece afldm cà abia mai tirziu, in secolul al ilea î. d H.,
a fost impartita de cdtre gramaticul C. Octavius Lampadio
1. CICERO, Cato Major 14,49-50 nihil est ottosa senectute lucun
quam gaudebat Bello suo Bunko Naevius 1
www.digibuc.ro
 Naevius 63

sapte carti Epooeea aceasta exercita o puternica influ.

rentà asupra lui Ennius care o foloseste in opera sa capitala
Anna les 2 si se bucura multa vreme de o primire calduroasa.
Cicero gaseste in lectura ei tot atita farmec ca in contemo
plarea unei statui de Myron (quasi Mgronis opus delectat),
jar Horatiu observa cd Naevius se afla in vremea sa in mi.
nile si pe buzele tuturor, intocmai ca un autor contempo.
ran 3. Poetul imbina eveninenele istorice pe care le descrie
cu trecutul mitic indepartat : in primele doua cinturi face o
larga introducere, infatisindupne sfirsitul Troiei, ratacirile lui
Eneas pe mare, vizita la Cartagina, iubirea nefericita si moar.
tea Didonei, sosirea la Cume, intemeierea Romei de catre
Romulus, regii si faptele cele mai de seama pina la izbuc.
nirea primului conflict armat intre Romani si Cartaginezi.
Firul conducator i unitatea epopeei se intemelaza tocmai pe
aceste resentimente vechi ale Cartaginei prilejuite de sfirsi.
tul tragic al Didonei, parasita de Enea, parintele si interne.
ietorul poporului din Latiu. Atita timp Cit poetul deapana firul
legendei í infatiseaza lumea fantastica si plina de poezie a
miturilor, reuseste cu usurinta sa se mentina pe inaltirnile
Heliconului ; dar atunci cind trece la expunerea continutului
propriu zis, a faptelor razboinice si a intimplarilor istorice
petrecute sub ochii contemporanilor, el devine prozaic si fara
resurse autentice, iar poemul sau sfirseste intr'o simpla cronica
ritmata, care nu se deosebeste Inuit de proza analistilor. Iata
un exernplu : Consulul Marcus Valerius duce o parte din
armata in expeditie. Romanii trec in Malta, ard, devasteaza
1, SUETONIUS, De grammaticis et rhetoribus 2 C. Octavius
Lampadio Naevii Punicurn bellum, quod uno volurnine et continenti
sctiptura expositum divisit in septem libros. NONIUS,p. 170, 17 M. San.
tra de verborum antiquitate III: quod volumen unum nos lectitavimus,
sed postea invenimus septifariam divisum.
2. CICERO, Brutus 19,75 nec vero Obi (Ennio) Miter vtderi debet,
qui a Naevio vel sumpsisti multa, si fateris, vel, si negas, surripuisti.
3. HORATIU, kpfstole II, 1,53-54 Naevius in manibus non est et
mentIbus haeret, paene recens î Adeo sanctum est vetus ornne poema.
www.digibuc.ro
64 Inceputurile literaturii artistice

§i pustiesc toatd insula *i pricinuesc pagube dqmanilor. li.da

min acolo *aptesprezece ani".
Marcus Valerius consul partem exerciti
In expeditionern ducit.
Transit Melitam Romanus, insulam integram omnem
Urit, populatur, vastat, rem hostium concinnat.
Septimum decimum annum ilico sedent.
Alteori prozaismul acesta monoton se insufleteVe de sena
timentul sacrificiului suprem pentru patrie sau de dragostea
pentru camarazii aflati in primejdie: Ei preferd ,sà moard
acolo decit sd se intoarcd acoperiti de ru§ine la cei de un
neam cu din*ii".
Seseque ei perire mavolunt ibidem,
Quam cum stupro rebitere ad suos populares.
Sau : ,Dacd i.ar pArdsi pe cei mai viteji dintre barbati,
ar fi o mare ru§ine pentru poporul roman in fata noroadelor".
Sin illos deserant fortissimos virorum
Magnum stuprum populo fieri per gentes.
Naevius continua' cu succes pe Livius Andronicus §i
inseamnd Ltd de acesta un real progres in ceea ce prive*te
armonia compozitiei i arta versificatiei, vigoarea i avintul
ihspiratiei, originalitatea i curajul de a.0 alege calea sa
proprie. Intilnim la dinsul o mai mare varietate de ritmuri
(senare, septenare §i octonare iambice, septenare i octonare
trohaice, versuri anapeste i cretice) §i o pasiune mai aprin.
sd pentru arta sa, sustinuta totdeauna de un patriotism
cald §i sändtos. In alegerea materialului poetic procedea.
zd cu mai multd libertate Ltd de izvoare *i contope,te
uneori cloud piese grece§ti pentru a realiza o singurd
comedie latind, impunind procedeul contaminatiei folosit ina
tr'o largd mäsurd de urma§ii sdi apropiati Ennius, Plaut §i
Terentiu. Naevius este un temperament puternic *i nelini*tit
(Naeoius, qui fervet, spune un critic literar antic) ', iube§te
sau urd*te in mod intens §i minue*te cu predilectie arma as.

1. VOLCACIUS SEDIG1TUS, la GELLIUS XV, 24.

www.digibuc.ro
 Istoriografia 65

cutita a criticii. Fireste scrisul sdu constitue abia un inceput

si cuprinde incd multe lipsuri (Cicero ii reproseazd prezenta
asidua si suparatoare a hiatului) dar influenta lui asupra li
teraturii iatinesti este puternica si continua pina in timpul lui
Vergiliu, care if foloseste in Eneida. Epitaful alcatuit in cin-
stea poetului de criticul C. Valerius Lampadio sau de inva.
tatul M. Terentius Varro rdmine o dovadd de popularitatea
de prestigiul de care se bucurd in ochii posteritatii in pHa
mete cloud secole dupa moarte : D3Ca le,ar fi ingaduit ne.
muritorilor sa.i plinga pe muritori, Muzele sacre liar plinge
pe poetul Naevius. Astfel, dupa ce a fost el incredintat domniei
lui Orchus, cei din Roma au uitat sd vorbeascd limba latinda.
Immortales, mortales st foret fas flere,
Flerent divae Camenae Naevium poetam.
haque postquam est Orcho traditus thesauro,
Obliti sunt Romae loquier lingua Latina 2.

In lupta pentru cucerirea primatului politic si econo .

mic din timpul razboaielor punice, cind Roma devine din ce
in ce mai constientd de puterea si de trecutul ei glorios, se
ivesc conditii prielnice si pentru inceputurile istoriografiei.
Primii autori fac parte din rindurile nobilimii cultivate si
sunt insufletiti de patriotEn si de dragoste pentru legenda si
pentru elementul miraculos si fantastic, pe care.1 imbind cu
realitatea istoricd mai noua si realizeaza o prezentare con.
tinua de fapte si de intimplari, dela origini pima in preaima
vremii lor. Ei folosesc scrisul si opera de istorie ca un mij.
loc de propaganda, de lamurire Si de intimidare intr'o oare.
care masurd, ca o arma abild impotriva neamurilor cucerite
si a intregii lumi civilizate, cdrora incearcd sd le infätiseze in
culori vii descendenta nobild, trecutul plin de strdlucire si
I. CICERO, Orator 45,152 In exemple ca V os, qui accolitis His .
trum fluvium atque Algidam" sau Quam nunquam vobis Gral atque
barbarr.
2. GELLIUS 1, 24, 2.

1111 häesc u, Istoria literaturii latine

www.digibuc.ro
66 Inceputur ile literaturi a rtistice

vitejia fära seaman a poporului cuceritor. Primii analisti scriu

in greceste, adica in limba de cultura universala a timpului',
si povestesc in ordine cronologica, cu ingenuitate
ziune, fara podoabe i digresiuni, faptele cele mai de seama,
pornind dela caderea Troei, dela Eneas, fiul zeitei Venus, si
dela Romulus, fiul zeului Marte, si continuind pina la giru
situl razboaielor punice, pe care le trateaz6 cu mai multa
darnicie, deoarece le cunosc mai bine. Ei isi sprijinesc do,
cumentarea in parte pe traditia oral& in parte pe vechile
insemnari i cronici religioase sau pe registrele si darile de
sea ma ale inaltilor functionari de stat, largind inteo buna
masurd orizontul preocuparilor i acumulind un numar mai
mare de fapte. Cei dintii analisti intregesc si incheie con.
structia modesta a. vechilor cronici si anale, dar nu reusesc
totusi sa se ridice Villa la conceptul de istoriografie artistica
deoarece confunda elementul istoric cu cel miraculos, scriu
in spirit apologetic si polcrnic, nu cunosc tehnica dramatizarii
si minuesc cu stingacie mijloacele formale pe care le au la
indemina. Cicero ii considera simpli povestitori (narratores),
nu istörici adevarati, care au datoria sa infatiseze faptele in
lumina ratiunii si a inlantuirii cauzale, intr'o forma cit mai
aleasa cu putinta (exornatores return) 2.
Q. Fabius P i c to r (c. 260-190 i. d. H.), primul analist
roman, scrie in greceste o cronica intitulata Pawahm, n9c4Ft;
din care pregateste mai tirziu si o editie latinesca pentru folo.
sinta eititoriior din Italia (Return gestaturn libri). Este un
aristocrat invatat si face parte din senat, unde sustine cu
hotarire si caldura lupta de rezistenta impotriva lui Hanibal.
In anul 216, dupa dezastrul dela Cannae, senatul il insarci,"
1. CICERO, Pro Archia 23 Graeca leguntur In omnibus fere gen.
tibus, Latina suis finibus, exiguis sane, continentur.
2. CICERO, De oratore II, 12, 51 qut neque tenent quibus rebus
ornetur historia modo enim huc ista sunt importata) et durn intellegao
tur quid dicant, unam dicendi laudern putant esse brevitatem ; De le
gibus I, 2, 6 quamquam ex his alius plus habet virium, tarnen quid tam
exile (warn isti omnes L id fabulas pueris est narrare, non historias scribere.

www.digibuc.ro
 IsEoriografia 67

neazd cu o misiune oficiald in Grecia, la oracolul din Delphi,

pentru a intreba si a afla prin ce rugdciuni si jertfe ar putea
fi induplecati zeii in favoarea Romanilor si care va fi sfiri
itul atitor suferinti i infringeri 1. Faptul acesta arata rapora
turile strinse cu elenismul i constitue o dovadd cd cel dina
tii analist pare a ti tin bun cunoscdtor i un promovator al
noului curent cultural. In cronica sa, plina de fapte si de
eruditie, mai ales pentru epoca razboaielor punice, propune
ca data a intemeierii Romei anul 747 i. d. H. Istoricii ultea
clod ca Polybios (201-120), Diodor din Sicilia (secolul I. I d.H.),
Dionysios din Halicarnas (pe vremea lui August) si Titus Livius
il folosesc si se exprimd despre dinsul in mod elogios, lar
uh cercetdtor modern afirmd cd Fabius este izvorul nostru
cel mai de seamd pentru istoria romand veche" 2 Polybios il
1nvinueste cd pune prea multd cdIdurd si patriotism in expua
nerea rdzboaielor punice, partinind pe Romani si micsorind
meritele Cartaginezilor 3.
L. Cincius Ali me nt us apartine de asemenea ads.
tocratiei luminate, intrd in senat i este ales pretor in anul
210, luind parte in fruntea unei flote la asediul cetätii Locri
in anui 208. In lupta impotriva lui Hanibal se gdseste in
primele rinduri i cade prizonier, fiind remarcat i apreciat
de cAtre comandantul inamic, dar reuseste sd se intoarcd in
patrie. In cronica sa scrisd in greceste stabileste ca data a
intemeierii Romei anul 728 I.. d. H. Pare a fi ceva mai tinAr
decit Fabius Pictor. Reputatia sa se impune mai greu, iar
istoricii ulteriori il pomenesc mai rar I cu mai putine elogii.

BIBLIOGRAFIE
Editii critice : Otto RIBBECK, Tragicorum Romanorum
fragmenta, ed. 3, Leipzig, Teubner, 1897. - Otto RIBBECK, Comicorum

1. T. LIVIUS XXII, 57, 5.

2. pUTSCHMID, Kleine Schriften V, p. 517, la SCHANZ, Geschicha
le der römischen Literatur 1.
3. POLYBIOS I, 14.

www.digibuc.ro
68 Inceputurile literaturii artistice
Romanorum praeter Nautili!: et Syri quae feruntur sententias frag-
menta, ed. 3, Leipzig, Teubner, 1898. Fragmenta poetarum Latinoo
rum epicorum et lgricorum praeter Ennium et Lucilium post Baeh
rens iterum ed. W. MOREL, Leipzig, Teubner, 1927. - E. H. WARMING
TON, Remains of old Latin, II, Londra 1936. - M. LENCHANTIN, Lioi
Andronici fragmenta. Torino {937. Historicorum Romanorurn frag.
menta collegit disposuit recensuit Hermannus PETER, Leipzig, Teubner,
1883. - Historicorunt Romanorum relequiae ed. Hermann PETER, vol.
12 1914, vol. 11 1906, Leipzig, Teubner.
Studii speciale: Otto RIBBECK, Die römische Tragödie
im Zeitalter der Republik, Leipzig 1875. - M. J. BERCHEM, De Ch.
Naeoii vita et scriptis, Münster 1861. - F. MARX, Naeoius, in Sãchs.
Sitzungsberichte, Leipzig 1911 . - T. B. DE GRAFF, Naeoian studies, New
York 1931. G. SABBADINI, Neoio, Udine 1935. - L. STRZELECKI, De
Naeoiano Belli Punici carmine, Cracovia 1g35. - K. W. NITZSCH, Die
römische Annalistik Don ihren Anfdngen bis auf Valerius Antias,
Berlin 1873. - C. WACHSMUTH, Einleitung in das Stadium der alter:
Geschichte, Leipzig 1895. - W. SOLTAU, Die Anfahge der römischen
Geschichtschreibung, Leipzig 1'909. - H. PETER, Wahrheit und Kunst,
Geschichtschreibung und Plagiat im klassischen Altertum, Leipzig
1911. - M. GELZER, Römische Politik bei Fabius Pictor, in Hermes,
1933.

www.digibuc.ro
 PLAUT
Titus Maccius Plautus (c. 255-184 1. d. H.) se naste in
iorOselul Sarsina din Umbria dintiro familie modestd. Pleacd
de timpuriu la Roma, unde incearcd sdesi fdureascà un vi.
itor mai bun, fiind atras de mirajul si de succesele politice
si militare ale tinerei capitale italice. Aid îi gdseste o in .
deletnicire lucrativd pe lingd o trupd de actori, luind parte
la confectionarea materialului scenic (in operis artificum
scaenicorum) ' §i cistigd in scurtd vreme o sumd insemnatd
pe care se gräbeste s'o investeascd in comertul international
de cereale. Dar timpurile sunt incd intunecate si transportu .
rile pe apd destul de capricioase : Cartagina pregdteste rdzp
boiul de revansd, jar cordbiile comerciale pot cddea pradd
deopotrivd furtunilor, piratilor sau inamicului de peste mare.
Tindrul comerciant isi pierde incurind toatd averea chiver.
nisitd cu trudd in decurs de mai multi ani si se intoarce
din nou la Roma, sdrac si impovdrat de datorii. Pentru a
putea trdi si pläti datornicii intrd in solda unui morar, unde
este nevoit sd invirtd risnitele de mdcinat, adicd motile pria
mitive de pe atunci, puse in miscare de obicei numai de
bratele vinjoase ale sclavilor. In clipele de ragaz se ocupd
cu literatura i scrie trei comedii nu cunoastern astdzi
decit titlurile a cloud din ele, citate de un erudit din epoca
imperiald Salario Omul cu burta plind" i Addietus Scla .
vul pentru datorii". Incercdrile acestea dau la iveald un ta.
1. GELLIUS lU, 3, 14.
www.digibuc.ro
70 Plaut
lent puternic si original, rdsplatit incurind la concursurile
publice si revendicat de scena oficiald. Cind incepe a pdsi
pe drumul glorios al vietii sale de poet iubit si apreciat,
Plaut se gaseste in preajma virstei de patruzeci de ani si
de acum inainte rdmine WA* intrerupere in repertoriul tea.
trului latin, cdruia i se consacra cu toata pasiunea limp de
aproape treizeci de ani, pind la moarte. Lipsurile din prima
parte a vietii, lupta grea pentru existentd si rdtdcirile prin
fume fac din el un observator atent al realitatilor sociale,
un cunoscator desdvirsit al limbii de toate zilele, un creator
de tipuri si de caractere cu resurse inepuizabile si un orn
de o aleasa culturd literard. El isi ia materialul pldzmuirii
poetice din comedia elenisticd si nu ascunde deloc acest
lucru, ci dimpotrivä se grdbeste sa ne spuna cà nu are alt me.
rit decit acela de a sti o limbd strdind si de a traduce intr'o
limbd incd primitivd (oortit barbare) piesele unor artisti de.
sdvirsiti ca Philemon, Menandru, Diphilos sau Demophilos,
a caror actiune se petrece de obicei la Atena. Dar opera
aceasta de strdmutare la Roma a comedíei grecesti se infdo
tiseazd atit de personald si atit de pdtrunsä de spiritul roman,
interpretarea se face cu atita libertate si intelegere a sufle.
tului omenesc si cu atita mdestrie in minuirea mijloacelor
de expresie, incit Plaut rdmine unul dintre cei mai originali
creatori din domeniul latinitdtii.
In lunga sa carierd poetica el compune si reprezintd
pe scena romand un foarte mare numdr de comedii : dupd
unii 21, dupd altii 25, 40, 100 sau chiar 130. Succesul rd.
sundtor al acestui teatru creeazd un curent de emuli si de
imitatori care ii imprumutd procedeele si stilul si.si desfac
apoi produsele sub eticheta plautina, realizind venituri im.
portante si dind nastere unei literaturi plautinizante foarte
intinse. Alteori, se pare, poetul insusi prelucreazd si stilizeazd
in grabd piesele unor poeti latini, dindu.le ceva din vioiciu.
nea si exuberanta sufletului sdu, spre a satisface cererile
unei scene care devine din ce in ce mai frecventata si mai
www.digibuc.ro
 Cuprinsul comediilor 71

cautata Notiunile de paternitate literara, de plagi at si de

imitatie sunt inca destul de vagi si nu pot constitui o pie.
died serioasd in qa lea unei literaturi care abia incepe. Neo
cesitatea unui spirit critic si a unei discrimindri obiective se
simte abia mai tirziu, cind ia a vint eruditia. In decursul se.
colului al doilea critici literari ca L. Aelius Stilo, Aurelius
Opilius, Volcacius Sedigitus, L. Accius, Servius Claudius si
Manilius alcatuesc liste cu piesele aatentice si apocrife, iar
pe vremea lui Cicero invatatul poligraf M. Terentius Varro
consacra comediilor lui Plaut un studiu special in care sta.
bileste pe baza unui examen stilistic 21 de piese autentice,
numite dupd el si varoniene (fabulae Varronianae), 19 ine-
doielnice si 90 apocrife. Nu ni s'au pastrat decit comediile
din prima categorie, pe care traditia manuscrisd ni le infd.
tiseazd de obicei inteo ordine alfabeticd relativd.
Amphitruo este numele unui rege teban care pleacd
pe cimpul de luptd impreund cu sclavul sau credincios Sosia.
In lipsa lor, Jupiter se indragosteste de Alemena, sotia rege.
lui, ia infdtisarea acestuia si vine la palat impreund cu Mer.
curius, care imprumutà trdsdturile lui Sosia. Alcmena ii pri.
meste cu afectiune. dar intre timp sosesc adevdratii Am.
phitruo si Sosia, dind nastere unor situatii cu totul neastep.
tate si pline de umor. Poetul infdtiseazd zei si regi aldturi
de sclavi si oameni de rind, sentimente inalte si nobile
alaturi de echivocuri si scene umile, realizind un amestec
de tragedie i comedie, o tragicomedie, dupd cum se exa
prima el insusi. Ea a fost imitata, intre altii, de Routrou.
(Deux Sosies, 1634), de Molière (Amphitryon, 1668), de
scriitorul englez Dryden (Amphitryon) 0 de Heinrich von
Kleist (1807).
Asinaría Comedia mägarilor" aratd priceperea si de.
votamentul undi sclav care reuseste sä smulga prin viclenie
1. GELLIUS In, 3, 13, neque tarnen duhium est quirt istaec (co.
moediae), quae scriptae a Plauto non videntur et nomini eius addicuno
tur, veterum poetarum fuerint et ab eo retractatae et expolitae sint ac
propterea restpiGnt stilurn Plautinum.

www.digibuc.ro
72 Plau
pretul unor magari vinduti de stapinul sau. Cu banii Obti .
nUti vine in ajutorul fiului acestuia, care iubeste o tinara
sclava §i o räscumpara din robie. Originalul ne este indicat
in prolog (10-14) : Comedia aceasta se numeste in greceste
Onagos. Autorul ei este Demophilus, iar Maccus a tan&
cit.o In 1atineste. El dOreste s'o numeasca Asínaria, dacd
nu vd displace. Frumusetea si gluma nu lipsesc in aceastd
piesa. Aveti de ce ride".
Huic nomen Graece Onagost fabulae.
Demophilus scripsit, Maccus vortit barbare ;
Asinariam vult esse, st per vo,. fleet.
Inest lepos ludusque in hac comoeclia ;
Ridicula res est.
Aulularia Comedia oalei" cuprinde peripetiile unei
oale cu b3ni si chinurile sjfletesti ale unui avar. Bdtrinul
Euclion are fericirea sa descopere o comoard. Din aceastd
clipd devine bdnuitor, fricos i neintelegator fata de toti cei
din ¡urul sail. La sfir§it consirnte insa sa se despartd de fe .
riciree lui i o oferd ca zestre fíicei sale. Spre deosebire
de Harpagon, un tip de umanitate bine conturat, Euclion
nu este decit un avar de ocazie, un pretext pentru desfasu .
rarea intrigii si a glumei. Comedia lui flout a inspirat pe
Lorenzo de Medici (L'Aridosio, 1536), pe Pierre de Larivey
(Les Esprits, 1579) si pe Moliére (L'Aoare, 1668).
Bacchides Cele doud Bacchis" sunt cloud frumoase
curtezane, istete si lipsite de scrupule, care reusesc sa prindà
in cursd doi tineri indrdgostiti. Babacii acestora vin sä.si
salveze odraslele, dar cad si ei pradd ispitei si farmecului.
Cu totii iau loc apoi in jurul mesei comune, deschizindu.si
cu darnicie inimile si pungile. Comedia pare a fi localizaM
dupa z1uí grenaujiv Indoita amdgire" a lui Menandru.
CaPtioi Prizonierii" sunt o drama de iubire paternd,
de sacrificiu si de patetism, in care kmeia lipseste cu desa.
virsire. Batrinul Higion isi redobindeste dupd multa trudd
dot fit aflati in captivitate la inamic, de unde fuseserd vin.

www.digibuc.ro
 Cuprinsul comediilor 73

duti ca sclavi. Intentia moralizatoare se vadeste si din cii

vintele luí Plaut insusi care se exprima astfel prin gura se.
fului de trupa, in epilog (1029-1034): Spectatori, piesa a.
ceasta a fost compusa dupa modelul unor moravuri nepri.
hanite. Nu yeti intilni aici nici mingiieri lascive, nici intriga
de dragoste, nici expunere de copil rní í nid inselaciune
,bane.sca. De asemenea nu yeti vedea un tinar indragostit
care rascumpara o curtezana impotrivá vointei tatalui sau.
Poetii inventeazd rareori cornedii de acest soi, in care oa...
menu buni invata sa devie si mai buni".
Spectatores, ad pudicos mores facta haec fabula est,
Neque in hac subigitationes sunt, neque ulla amatio,
Nec pueri suppositio, nec argenti circumductio.
Neque ubi ainans adulescens scortum liberet clain suum patrem.
Huius modi paucas poetae reperiunt comoedias,
Ubi bont meliores fiant.
Imitata de Ariosto (SuppoSiti, 1509) si Calderon dela
Barca (Principe costante).
Casina este numele unei tinere fete parasite care gag
seste adapost in casa lui Lysidamus. Acesta se indrageste
de ea si o disputa fiului sau, intendentului si scutierului. Se
trage la sorti si frumoasa straina urmeaza sà devie sotia in.
tendentului, dar dupa peripetii si travestiri hazlii se afla ca
este fiica vecinului i ia de barbat pe fiul stapinului,- pe
care.l iubeste cu adevarat. Comedia mai poarta i numele
4prtiertes Cei ce trag la sorti" si este prelucrata dupa
Sa lui Diphilos intitulata Kbieufwvot. Ea a influentat
ichiavelli (Clizia, 1506) si pe Beaumarchais (Mariage
6e Figaro, 1784).
Cistellaria ,(Comedia läditèi" are o actiune complicata
unde totul se lumineaza pe neasteptate prin descoperirea
unei ladite (cistella) cu War-H. Aceste obiecte se gasesc in
posesiunea unei tinere fete parasite in copilarie. Ea este re .
cunoscuta de parinti, isi recapata libertatea i ia in casatorie
pe barbatul iubit. Piesa a fost imitata dupa Menandru
www.digibuc.ro
74 Plaut

reprezentatä putin inainte de sfir*itul rdzboiului cu Hanibal,

la care se face aluzie in citeva versuri (197-202) Fiti &A.
nato*i i izbinditi in lupta dreaptä, dupd cum ati fAcut *i
pinä acuma. Pdstrati.vd prieteniile, vechi *i noi, sporiti.vd
aliantele prin legi drepte, distrugeti du*manii, ci*tigati.vd
glorie *i izbindd, a*a fel ca învinii Cartaginezi sd.*i primeasca
pedeapsa pe care o meritd".
Bene valete, et vincite
Virtute vera, quod fecistis antidhac.
Servate vostros socios, veteres et novos,
Augete auxilia vostris iustis legibus,
Perdite perduelles, pantie laudem et lauream
Ut vobts %tot Poeni poenas sufferant.
Curculio gargarita", viermele lacom din samintä, este
parazitul färd scrupule in juiul caruia se tese toard intriga.
Intinim obi*nuitele person* plautine tindra fata WA pa.
rinti, sclavul *iret, intermediarul meschin i lacom,
bancherul, militarul mindru i incult, bdtrina complice
vitioasd. Rapitd de acasä pe cind era Inca mica, rivnitd
amenintatä de oameni fära inimä, eroina strabate cu succes
prin toate greutatile, i§i descopere pärintii, ajunge libera *i
se bucurä de acum inainte de luhirea adevarata i imparta*itä.
Epidicus, un sclav abil, reu*e*te sa stoarca bani sta.
pinului sdu pentru a veni in ajutorul fiului acestuia, indra.
gostit de o cintäreatä. Tot el n ai rdscumpara i o tinära
sclavd care se doved,e*te mai pe urma cd este fiica stapi.
nului. Cintdreata devine sotia tindrului, iar sclavul ii re,
capata libertatea. Piesa s'a bucurat de mult succes, de
autorul ei nu era totdeauna multumit de unfi interpret
dupd cum ne spune in bacchídes (214-215) : Dhiar si co.
media Epidicus, pe care o iubesc ca pe mine insumi, nu
poate fi spectacol rnal neplacut, cind este jucatd de Pellio"
Etiam Epidicum, quam ego fabulam aeque ac me ipsum amo,
Nullam aeque irwitus specto, si agit Palo.
Menaechmí, doi frati gemeni despdrtiti indatd dupa
na*tere, devenind maturi, se cautd unul pe altul *i se re.
www.digibuc.ro
 Cuprinsul comediilor 75

gasesc in sfirsit, dar din cauza asemanarii desavirsite prilei

juesc tot felul de farse si situatii comice. Motivul este freci
vent in comedia din toate timpurile. Retinem citeva nume
mai cunoscute Jidupoi Gemenii" si "Opotot Cei deco seama"
in epoca elenistica, Shakespeare (Comedy of errors), jean
Regnard (Le Ménechmes, 1705), Carlo Goldoni (I due ge.
melli oeneziani), Tristan Bernard (Les jumeaux de Brighton,
1908), Sacha Guitry (Mon double et ma moitié), etc.
Mercator Negustorul" ne prezinta un tinar usuratec
care incearca sa se reabiliteze prin comert. Dupa prima ca.
latorie pe mare se intoarce acasa cu o sclava frumoasa cared
inaspreste si mai mult relatiile cu familia si provoaca riva.
litatea tatalui sau Piesa este una dintre cele mai slabe si
dateaza, probabil, din epoca debutului, in jurul anului 212,
fiind o prelucrare dupa Philemon, cum aflam din prolog (9-10):
Graece Ipaec vocatur Emporos Phllemonis;
Eadem Latine Mercator Macci
Miles gloriosus. Militarul ingimfat" aduce pe scena
visurile de dragoste, izbinda trecatoare j deziluziile amare
ale unui capitan din Efes. El rapeste iubita unui tinar indra.
gostit dar este urmarit si tras pe sfoara de sclavul acestuia.
Nu cunoastem autorul originalului grecesc, deoarece Plaut
mentioneaza numai titlul (86-87) : In greceste numele a.
cestei comedii este Alazon, iar pe latineste il spunem
gîm fa tul" .
Atazon Graece huic njmen est comoediae ;
Id nos Latine Gloriosum dicimus.
Tipul militarului laudaros creát de comedia din epoca
elenistica a trecut prin mijlocirea lui Plaut in literaturile moi
derne, unde il intilaim la Rabelais (Gargantua), I. A. BA'
(Le Brave, 1567), J. Routrou Péclant joué), Cyrano de
Bergerac (Agésilan de Colchos), Scarron (Jodelet duelliste),
Corneille (L'Illusion comique, 1656), etc.
Mostellaria Comedia fantomelor" readuce pe scena o
figura familiara teatrului plautin : parintele amagit de pro.
www.digibuc.ro
 76 Pfaut

priul sdu fiu, care este ajillat de ,un sclav siret. Intors in pa .
trie dupd o lungd absents bdtrinul tat d. este prevenit din timp
sd nu intre in casd, deoarece induntru locuesc fantome. Iii
realitate acolo petrece fiul stdpinului, incunjurat de prieteni
usurateci si de curtezane. Comedia ne pare foarte reusità si
apartine, probabil, maturitätii poetului. Ea are ca model una
din piesele intitulate (I'dapa Fantoma" scrise de Menandru,
Philemon sau Theognetos Imitata in literaturile moderne de
-Bentivoglio (I fantasmi), Pierre de Larivey (Les Esprits),
Regnard (Le Rétour imprévu), Montfleury (Le Comédien
poète), L. Holberg (Fantoma) 5,i Shakespeare (Taming ot
the shrew).
Persa Persanula are din punct de vedere tehnic o si .
tuatie speciald, fiind un soi de operetd, inviorata de costume
exotice, de cintece si dansuri : o farsd bufona jucatà in ma .
joritate de sclavi si destinata mediului umil i licentios al a.
cestora Aparitia Persanului, care vine sa vindd o frumoasd
sclavd arabd, nu este decit un truc cu ajutorul caruia un
sclav inventiv reuseste sa-.0 procure banii necesari pentru
rdscumpdrarea iubitei.
Poenulus Cartaginezul" este un tinar rdpit din copi.
lade i crescut departe de ai sdi. El ajunge sa se emanicipeze,
cunoaste doua surori sclave i doreste sa se casatoreasca cu
una din ele. Stdpinul insd se opune. Se afld mai pe urmd
cd cele cloud surori sunt veri§oarele sale, rapite de acasa de
mici. Soseste tatal fetelor si are loc cdsdtoria. Compozitia
si intriga sunt defectuoase, dar ansamblul se mentine pdn
amanunte vioaie si caiactere pline de naturaleta. Originalut
pare a fi una din comediile cu acelas titlu scrise de Alexis
sau Menandru.
Pseudolus, un sclav siret si inventiv, reuseste sa scape
din 'minile exploatatorilor o tinard roabd iubità de stdpinul
sdu, dupa ce indepdrteazd concurenta unui militar obraznic.
Comedia apartine bdtrinetiii poetului si este una dintre cele
mai reu§ite. Portretul lui Pseudolus, schitat in citeva
www.digibuc.ro
 Cuprinsul comediilor 77

dovedeste siguranta i simt pentru relief (1218-4 220) :

Un roscovan burtos, cu pulpe groase, putin negricios, cap
mare, ochi sclipitori, fata roscata i picioare imense".
Rufus quidam, ventriosus, crass's suris, subniger,
Magno capite, acutis oculis, ore rubicundo, admodum
Magnis pedibus.
Imitata de scriitorul danez L. Holberg (1684-1754) in
Díderich spetirna
Rudens Fringhiaa o:upa un loc aparte in teatrul plau.
tin. Comedia face loc dramei burgheze, gluma si risul se a.
mesteca cu inluiosarea si elementul tragic. Doua tinere sclave
stint aruncate de valurile mar11 pe tarmurile Africii. Nici aid
insa nu reusesc sà scape de urmarirea unui stapin lacom.
Sclavul Gripus pescueste pe locul naufragiului o valia din
care atirna afara o fringhie. Inauntru se gaSesc obiectele de
recunoastere ale tinerelor fete, care sunt dintr'o familie bund
liberà Una din ele se casatoreste, iar cealalta se intoarce
la parinti. Originalul apartine lui Diphilos.
Stichus este numele unui sclav care nu apare decit la
sfirsit si nu influenteaza mult mersul actiunii. Aceasta pune
in relief dragostea i fidelitatea conjugala a cloud' surori, a
caror barbati au plecat dupa afaceri in tari straine. Dupa
o lipsa indelungata tatal fetelor le sfatueste saosi aleaga alti
barbati, mai bogati, dar una din ele raspunde cu mindrie
(133-134) : Imi place cersitorul meu, cum ii place reginei
regele ei. Ramin in timp de saracie cu aceiasi inimà pe care
am avutAo in mijlocul bogatiilor".
Placet ille meus miht mendicus : suus rex reginae placet.
idem animust in paupertate qui ohm in divitiis fuit.
In curind se intorc barbatii lor cu bogatii marl, o ras.
plata binemeritata pentru cele doua Penelope. Sclavul Sti.
chus ofera un banchet in cinstea semenilor sai. Comedia a
fost imitata dupa Fratii (Adelphoe) lui Menandru i reprea
zentata la jocurile plebee (Ludt plebei) din anul 200.

www.digibuc.ro
78 Piaui

Trinummus Trei bani' infatiseazd o drama familiard

unde un tinar risipeste averea parinteasca in lipsa tatdlui sdu,
plecat in alte tari dupd cistig. Tinarul vinde casa, fard sa
stie ca intr'insa se gaseste o comoard. Noul proprietar, un
vecin cumsecade, nu.si insuseste banii, ci ii adaoga la dota
surorii risipitorului, sub pretext cd a primit acesti bani dela
tatal ei printr'un cdlator. Dar se intimpla ca pretinsul calä .
tor, platit cu trei bani pentru a juca acest rol, soseste in
acelas limp cu tatal fiului risipitor, dind nastere unei scene
plind de haz. Originalul grecesc este Comoare lui Phile.
mon. 0 excelentd prelucrare a dat Lessing, in Der Schatz
(1750).
Vidularía Comedia valizei" ni s'a pdstrat in stare
fragmentard. Intr'un naufragiu tindrul Nicodemus Li pierde
valiza (oídulus) cu inelul de recunoastere. al originii sale
libere pe care il gaseste un pescar. Se dovedeste cd tina.
rul nu este altcineva decit fiul stapinului la care slujise
pinä atunci ca sclav, färd sa stie. Comedia are multe ele.
mente comune cu Rudens 0 pare a fi prelucratd dupd
-71Edía Pluta" lui Diphilos.

Comedia nu este fructul introspectiunii, ci se ridicd

din mijlocul realitdtilor sociale, fiind rezultatul observatiunii
exterioare si a contactului cu lumea. Risul reprezintd un
gest prin care societatea pedepseste o lipsd de conformism,
o miscare involuntard, o stingacie, o pedanterie, un auto.
matism, o deghizare, o haind nepotrivitd, un truc, o inso.
ciabilitate, un caracter sau un tip de umanitate. Poetul co.
mic nu se observa pe sine insusi, ci priveste la cei din ju.
rul sau sau imprumutd dela altil : Caragiale este un obser.
vator atent al societatii rominesti dela sfirsitul secolului al
XIX.lea, Plaut, Terentiu, Regnard, Goldoni isi insusesc mai
bucurosi motive strdine, in care s'a acumulat experienta
altora. Molière afirma undeva in mod sincer si firesc : je
prends mon bien on je le trouve". Comedia este astfel
punctul unde se concentreazd si se rdsfringe fascicolul de
www.digibuc.ro
 Atmosferä, tipuri, public 79

lumina care oglindeste o epoca sau o societate, devenind,

potrivit unei definitii antice, o imitatie a vietii, o oglinda a
realitatii si o icoand a adevdrului" In atmosfera de liber.
tate si de independentd a secolului al IV.lea Aristofan si
contemporanii sai biciuesc defectele i actiunile omului po .
litic, ale educatorului, filozofului, poetului, femeii si in ge#
nere tot ceea ce se afld in strinsd legaturd cu binele obstesc.
In veacul al III.lea, pe timpul lui Alexandru cel Mare si
mai tirziu, imprejurarile politice schimbate nu mai ingadue
atacurile personale directe si de aceea observam cd poetii
comici coboard in mijlocul vietii intime si de familie, creind
comedia de intrigd si de caracter, un fel de reflex al vietii
(pi1atg i3iov), a cdrei model se transmite apoi si la Roma.
Cuvintul intrigd purcede din latinescul tricae fleacuri,
nimicuri, incurcaturi". A urzi o intrigà inseamnd a tese o
serie de actiuni si de intimplari, reale sau absurde, unde se
gdseste implicat un numar de persoane si de tipuri, in con.
flict sau in intelegere strinsd, dind nastere unei inscendri
verosimile sau paradoxale, care prin neasteptata si mdestrita
ei desfäsurare provoacd risul. Comedia lui Plaut nici nu ur.
mareste altceva, deoarece nu.si propune ca rezultat un object
de studiu sau o indrePtare moral& ci se Liaised in deplind
libertate in universul unei inventii pure, fail alt scop ' decit
pldcerea. Actiunea nu este totdeauna unitard i sustinutd,
dar la tot pasul se desprind tipuri firesti i pline de vieatd :
parinti inselati de proprii lor copii, tineri indragostiti si usu.
ratici, sclavi sireti, hetere inteligente i fdrd scrupule, inter.
mediari necinstiti, militari plini de sine, paraziti fläminzi,
avari, superstitiosi, lingusitori, etc. Tinerii se gasesc in cons
flict cu morala i cu familia, sunt amestecati in actiuni in.
draznete si cheltuesc mult, dar dragostea iese biruitoare si
totul sfirseste de obicei in chip fericit prin cdsdtorie. Se in.
telege, elementul psihologic nu este de adincime, ci pluteste
I. CICERO, De republica IV, 2 comoedia, irnitatio vitae, specu.
Turn consuetudinis, imago veritatis.

www.digibuc.ro
 80 Piaui

la suprafata, fara nuante, stereotip : militarul este totdeauna

laudaros (miles gloriosas), hetera totdeauna rea (meretrix
mala), intermediarul totdeauna inselator (periurus leno), setam
vul totdeauna siret (seroulus callidus). Actorii nu poartd
masti, ci rieruci si nu se deosebesc decit in mod rudimentar
unii de altii : batrinii au parul alb, tinerii parul negru, sclavii
parul rosu I. Publicul este foarte amestécat, lipsit uneori de
intelegere artistica í profunzime, atent numai la gluma si
cuvintul de spirit, iar poetul are deseori prilejil sa fie ne .
multumit de el : Am mai vazut eu pina acum asemenea
actori de comedie spunind lucruri bune si hind rasplatiti cu
aplauze pentru sfaturile lor intelepte impartasite
Dar dupa ce spectatorit se despartiau si se intorcea fiecare
la vatra lui, niciunul nu.si mai amintia de indemnurile celor
de pe scena".
Spectavf ego pridem comfcos ad istunc modum
Sapienter dicta dicere atque is plaujier,
Cum fllos sapientis mores monstrabant poplo.
Sed cum Inde suam quisque ibant divorsi domum,
Nullus erat illo pacto ut tilt iusserantl.

Rtsul se naste uneori din asocierea nepotrivita a cloud

elemente disparate, ca de pilda activitatea pur spirituala a
inventiei poetice i inventia, procurarea unei sume de bani,
care urmeaza a fi smulsa cu orice pret din nimic, din neant,
de catre inventivul sclav Pseudolus Dar, intocmai ca
poetul, care atunci cind ia in mini tabletele sale de scris,
cauta lucruri ce nu se gasesc nicaeri pe lume si totusi le
gaseste, realizind o aparenta de adevar din ceea ce este
minciund, ma voi face acuma si eu poet : desi in clipa de
fatal nu.s nicaeri pe lume, voi isca totusi douazeci de mine".

I. DIOMEDES, In Gramm. Lat. I, 989,10 antea galearibus, non

personis utebantur, ut qualitas coloris indicium faceret aetatis, curn
essent aut albf aut nfgri aut ruff.
1. Rude n s 1249-1253.

www.digibuc.ro
 Elementul psihologic, parodia 81

Sed quasi poeta, tabulas cum cepit sibi,

Quaerit quod nusquamst gentium, reperit tarnen,
Facit illud veri simile quod mendacium est,
Nunc ego poeta fiam ; viginti minas,
Quae nusquam nunc sunt gentium, inveniam tarnen
Acelasi ei.ect il are amestecul seriosului cu gluma, aa
paritia comicului si a usurintii intr'un cadru solemn si rigid,
din care nu mai ramine decit o parodie. Parodia este unul
dintre procedeele cele mai frecvente ale poetului comic si
Plaut nu scapa niciun prilej spre a preface intr'o gluma orice
situatie serioasa. Iata, de pilda, parodia epitalamului, mo .
mentul cel mai solemn, al trecerii pragului, cinci mireasa
paseste intr'o vieatä noua iar mirele ii face urari pentru
viitor cu grija piciodrele la trecerea pragului,
tinara mea mireasa. Incepe aceasta cälatorie intetin ceas
bun. Sa fii totdeauna mai presus decit barbatul tau. Puterea
la sail intreaca, sa.ti rapui barbatul si sa ajungi biruitoare,
iar glasul tau 0 poruncile tale sa stapineasca fara impotrig
vire. Barbatul sa te imbrace, jar ta sail despoi. Zi i noapte
nu uita, roguite, sa urzesti viclenii impotriva barbatului tau".
Sensim super attolle limen pedes, rn,,a nova nupta.
Sospes iter incipe hoc, ut viro tuo
Semper sis superstes,
Tuaque ut potior pollentia
Vincasque virum víctrixque sies,
Tua vox superet tuurnque Impertum ;
Vir te vestiat, tu virurn despolies.
Noctuque et diu ut viro subdola sts,
Opsecro, memento
Alteori intilnim parodia stilului tragic, a atitudinii se .
vere intr'un cadru incompatibil si discrepant care produce
ilaritate : Sunt pierduta, sunt pierduta Wald m'am istovit,
toata. Inima miii moarta de frica, madularele imi tremura, ne .
norocita de mine I Nu stiu unde sa caut i sa gasesc un spri.
1. Pseridolus 401-405.
2. C'asina 815-824
Mihaesc U, Istoria literaturii latine

www.digibuc.ro
82 Piaui
jin, un adapost, o scapare sau o mind de ajuton. Ce lucruri
ciudate vOzut.am adineaori petrecindurse in casa, inteun
chip atit de ciudat Ce indrdznealA nemaipomenità i gro.
zava" 1.
lulla sum, nulla sum; tota, tota
Cor metu mortuumst, membra miserae tremunt.
Nescio unde auxili, praesidi, perfugi,
Mi aut opum copiam comparem aut expetam.
Tanta factu modo mira miris modls
Intus vidi, novam atque 1ntégram audaciam 1.
In sociztatea elenisticd, si mai tirziu la Roma, senti.
mentul religios este slab si se manifestà numai in exterior,
inteun cult formalist si sever. Comedia din acest timp poate
fi un indiciu de lipsa de religiozitate si evlavie, lar usurinta
cu care poetii vorbesc de zei rAmine concludentà. 0 nuanta
de ironie si de neincredere, amestecatà cu malitiozitate
cuvinte umflate, strdbate din stihurile in aparentO cucernice
destinate multimii: Cind te indrAgesc zeii, mori de tindr,
in toatO puterea, intreg la simturi si la minte".
Quem di diligunt
Adulescens moritur, eum valet, sentlt, sapit.
Rai sunt oamenii care vorbesc de rdu pe cei buni. Tu
nici pe zei nu.i cruti ; nu faci bine".
Mali sunt homines qui bonis dicunt male.
Tu dis nee recte dicis; non aequom fads 3.
In multe si minunate chipuri ii bat joc zeii de oa.
meni si minunate pilde le arata in visurile lor. Nici cind
dorm nu.i las6 in pace".
Miris modis di ludos faciunt hominibus,
Mirisque exemplis somnia in somnis danunt,
Ne dormientis quidern sinunt quiescere 4.

I. Casina 621-626.
2. Bacchides 816-817.
3. Ibid. 118-119.
4. Rudens 593-595.

www.digibuc.ro
 Sentimentul religios 83

Acesta sluje*te acum acasa la tatal sau í tataI sau

Till *tie nimic ; cci zeii ne au pe noi oamenii ca pe ni*te
mingi".
Hic nunc domi servit suo patri nec scit pater ;
Enim vero di nos quasi pilas homines habent
Alteori se inalta un lirism senin i sublim, care ne face
sa uitäm spectacolul tern §i banal §i ne transpune in cea
mai curata atmosferal de tragedie §i de patetism : ,,Zeii sunt
bogati, zeilor le apartin. avutiile §i marirea ; noi sarmanii
oameni suntem doar o biata jucarie inzestrata cu suflet ;
indata ce.l pierdem, cer§itori sau putrezi de bogati, ne infà .
ti§am cu acelea§i drepturi pe malurile Acheronului, dupa
moarte".
Di divites sunt, deos decent opulentiae
Et factiones, verum nos homunculi,
Salillum animae, qui quom externplo amisimus,
Aequo rnendicus atque ille opulentissimus
Censetur censu ad Acheruntem mortuus ".
Amestecul pateticului cu burlescul, a sublimului cu
vulgarul §i trivialul, a tragicului cu cornicul, a divinului cu
umanul, a sentimentelor curate §i sincere cu bufonerii
jocuri de cuvinte formeaza una din trasaturile caracteristice
ale comediei plautine. In mijlocul unei scene hazlii ne tre.
zim pe nea§teptate in fata unui spectacol cu desavir§ire gray
inaltator pe care spectatorul nu §tie de multe ori daca
trebue sa=1 ia in serios sau nu. Mu Ite din aceste comedii
sum drame autentice, de§i intentia autorului este sa distreze
§i sa placa. Unul din elementele patrunse de simtire *i de
lirism este rugaciunea. Iatä, de pilda, citeva frinturi dintr'un
imn de slava adresat lui Neptunus : Stapinului marilor §i
prea puternicului frate al cerescului Jupiter, Neptunus, 5.1 va.
lurilor &irate, slava §i multumire le.aduc, fericit i plin de bu.
1. Captiot 21-22.
2. Trinummus 447-451.

www.digibuc.ro
84 Plaut

curie. Le multumesc ca m'au tinut in puterea lor impreund cu

avutul, cu destinuf *i cu vieata mea, inlesnindu.mi intoar .
cerea de pe meleagurile lor in patria *i in mijlocul zidurilor
orawlui meu de navere".
Salsipotentt et multipotenti lovis fratri aetheret Neptuno,
Laetus, lubens laudes ago, et gratets gratiasque habeo, et fluctibus
salsis,
Quos penes mei potestas, bonis meis ejuid foret, et meae vitae,
Quom suis me ex locis in patrtam urbisque rnoenia reducerry
faciuntl.
Sau implorarea patched a zeului suprem : Jupiter, tu
care aped i hraneti neamul omenesc, tu care ne infesn4i
un trai §i o viata adevdratd, tu cel in puterea caruia se afld
nadejdile de vieata ale oamenilor de pretutindeni, fa rogu.
te, din aceastd zi o zi de mintuire pentru ostenelile mele :
copilelor de care am fost despdrtit ani dearindul §i pe care
le.am pierdut din tard pe cind erau incd mici, haraze§te.le
darul libertdtii 1 Aratd.mi cd existd rdsplata pentru credinta
cea neinfrinte.
juppiter qui genus coifs alisque horninum, per quem vivimus
vitalem aevom,
Quem penes spes vitae sunt hominum omnium, da diem hunc
sospttern, quaeso,
Rebus mets agundis, et quibus annos multos carui quasque e
patria
Perdidi parvas, redde is Itbertatem, invictae praemium ut esse
sciam pietati 2.

Lipsa de religiozitate *i ddrimarea treptatd a vechilor

ideologii i a statelor independente grecqti dupd aparitia lui
Alexandru cel Mare produc o nivelare in care individul
este lasat pe seama lui inst.* bar societatea suferd mari trans.
formari spirituale *i materiale. Din poezia lui Plaut se des,/
prinde uneori un pesimism amar *i o mare lipsd fle incre.
1. Trinummus 777-780.
2 Poenulus 1187-1190.

www.digibuc.ro
 Pesimism, moarte 85

dere in destinul omului pe pamint : Bietii oameni, cit de

neputinciosi sunt, cind ma gindesc".
Homunculi quanti sunt, cum recogito '.
Cum stint lucrurile omenesti, nimic nu este vesnic
din ceea ce avem".
Ut sunt humana, nihil est perpetuurn datum 3.
Nirneni nu se bucura de o fericire vesnica".
Nulli est hornini perpetuum bonum 3.
Soarta omeneasca ne plämadeste si ne constringe cum
vrea ; pe mine care eram liber m'a facut sclav, pravalindu.
Tria de pe treapta cea mai de sus la cea mai de jos".
Fortuna humana fingit artatque ut lubet ;
Me qui liber fueram servum fecit, e summo infimum 4.
Nu numai omul de rind, ci si filozofia timpului abane
doneaza credinta in nemurirea sufletului sustinuta cu un
secol mai inainte de catre Platon. Moartea nu poate insp6i.
minfa pe cel care nu mai gaseste satisfactii in lumea aceasta,
ci constitue un refugiu in neant. Un erou a lui Plaut ex.
clama : Primeste.ma la tine, Moarte, ca pe un prieten
binevoitor".
Recipe me ad te, Mors, amicurn et benevolurn 5.
Deoarece dupa moarte nu este in moarte niciun rau
de care sa ma tern".
Post martem in morte nihil est quod rnetuam mali6.
Din comedia elenistica purcede fara indoiala si mila
pentru ornul simplu si sarac, asa cum rezulta din corul pes.
1. Captivi 51.
2. Cistellaria 194.
3. Curculto 189.
4. Captivi 304-305.
5. Crstellaria 639.
6. Captiot 741.
www.digibuc.ro
86 Plaut
carilor in Rudens: ln toate privintele oamenii saraci traiese
greu, mai ales acei care nu cistiga nimic si n'au deprins
niciun mestesug. De nevoe trebue sa se multumeasca .cu ceea
ce au acasa. Iar cit despre noi, judecind numai dupa po.
doaba asta de imbracaminte, va puteti da seama cam cit de
bogati suntem. Unditele i trestiile acestea ne sunt tot cistigul
si toata invatatura. Ne stringem aici in fiecare zi, din oras,
sa ne cdutam loc de pawne in mare; iata ce ne serveste
drept exercitiu de gimnastica si de palestra. Prindem arici de
apa, meld, stridii, scold, urzici de mare, midii, plaguze cu
dungi. Apoi trecem la pescuitul cu undita si cu mina prin.
tre stinci Ne scoatem hrana din mare. Daca nu ne suride
norocul si nu prindem citiva pesti, ne intoarcem tacuti acasa,
murati i udati binisor, i ne culcam fara sa imbucam nimic.
Iar cum astazi marea este puternic rascolita de furtuna, n'avem
nicio nadejde. Daca nu pri9dem citeva scoici, de buna seama
raminem nemincati. Sà ne indreptam acum inimile catre
slavita noastra zeita Venus spre a ne trimite azi ajutorul ei
binecuvintat",
Omnibus modis qui pauperes stint homines raised vivunt,
Praesertfm quibus nec quaestus est nec didicere artem ullam.
Necessitate quicqutd est domi id sat est hahendum.
Nos f am de ornatu propemodum ut locupletes simus scitis.
Hfsce hami atque haec harundines sunt nobis quaestu et cultu.
Cottidie ex urbe ad mare huc prodirnus pabulatum ;
Pro exercitu gymnastico et palaestrico hoc habemus.
Echinos, lopadas, ostrfas, balanos captamus, conchas,
Marinam urticam, musculos, placusias striatas.
Postid piscatum hamatilem et saxatilem adgredimur.
Cibum captamus e mart Si eventus non evenit
Neque quicquam captum est piscium, salsi lautique pure
Domurn redimus clanculum, dormimus incenati.
Atque ut nunc valde fluctuat mare, nulla nobis spes est ;
Nisi quid concharum capsimus, incenati sumus profecto.
Nunc Venereal hanc veneremur bonam, ut nos lepide adiuvera
hodie 1

I. Rudens 293-305.
www.digibuc.ro
 Preocupäri sociale, realism 87

Versul este simplu, fdrà podoabe. De.i incorsetat de

constringerile ritmului, el se desfasoard in aparenta in de.
plind libertate, asemenea prozei. Proza artistica a lui Platon
sau Democrit, afirmd Cicero, cuprinde mai multa poezie,
mai mult avint si mai mult artificiu decit stihurile poetilor
comici Prozaismul acesta este pe rnasura continutului, deoa.
rece comedia, spune Cicero, rasfringe vieata de toate zilele,
banald sau sublima : Aceste fictiuni ale poetilor n'au alt
scop, imi inchipui, decit sa ne infaliseze prin mijlocirea altor
persoane moravurile noastre proprii, facindu=ne sa vedem
imaginea vietii de toate zilele" 2 Plaut se distinge uneori
printr'un relism autentic, unde natura sf omul antic strabat
pind Id noi in culori vii si naturale. El exceleazd mai ales
in prezentarea omului simplu, a mediului vulgar si tern, a
atmosferei de mahala. latd, de pilda, indignarea unui erou
Impotriva limbutiei dela tirg : Nirnic mai comun, mai lipsit
de obraz, mai fdtarnic, mai limbut, mai indrdznet in cuvinte
si mai josnic decA ordsenii sedentari si birfitori din fire. $i
, eu imi pun mintea cu ei pind intr'acolo cd iau in seama
vorbele lor mincinoase. Isi dau aere cà tiu totul, desi nu
stiu nimic. $tiu ce are fiecare pe suflet sau ce are sd aibd
de acum inalnte. $tiu ce i=a soptit la ureche regele reginei ;
stiu ce a vorbit Jupiter cu Junona ; lucruri neintimplate in
trecut sau in viitor, ei totusi le stiu. Ca lauda sau invinuesc
pe oricine, pe drept sau pe nedrept, putin le pasa : numai
sd stie tot ce le trece nrin cap... Dacd s'ar cerceta in mod
amanuntit pind la izvor temeinicia vorbelor, spunind fiecare
de unde lesa auzit, iar cind nu s'ar dovedi pe deplin
acest lucru, s'ar aplica birfitorrgui o bund pedeapsa cu a.
menda si bdtaie, dacd s'ar promla asa, ar fi spre binele
tuturor. Putini ar mai rarninea aceid care ar spune c'd *flu
ceeace nu stiu si s'ar pune odatd un capdt birfelii fard rost".
1. Ora or 67... incitatius feratur et clarissimis verborum lumíni
bus utatur..
2. Pro Rosc. A mer. 47.

www.digibuc.ro
88 PlauE

Nihil est profecto stultius, neque stolidius,

Neque rnendaciloquius, neque argutum magis,
Neque confidentiloqutus, neque perturius,
Quam urbani adsidui cives, quos scurras vocant.
Atque egomet me adeo corn ¡His una ibidem traho,
Qui illorum verbis falsis abceptor fui :
Qui omnta se simulant scire, nec quldquam sciunt.
Quod quisque in animo habet, aut habiturus est, sciunt.
Sciunt id, quod in orern rex reginae dixerit ;
Sciunt id, quod Juno fabulata est cum love ;
Quae neque futura, neque facta, illi tarnen sciunt.
Faison' an vero laudent, culpent, quem velint,
Non flocci faciunt ; dum illud, quod lubeat, sciant...
Quod si exquaeratur usque ad stirpe a b stirRe auctoritas,
Unde quidquid auditum dicant, nisi id adpareat,
Famigeratort res sit cum damno et malo :
Hoc ita si fiat, puhlico fiat bono.
Pauci sint faxtrn, qui sctant, quod nesciunt :
Obclusioremque habeant stultiloquentiam1.
Aluziile la societatea romana contemporana *i la eve,.
nirnentele politice de actualitate sunt rare: citeva atacuri
discrete impotriva partialitatii edililor in distribuirea recom.
penselor literare 2, justitia sumara .*i brutala a politiei de
noapte 3, incarcerarea poetului Naevius 4, lupta dela Zama 5.
In Gurculio regisorul arata publicului unde poate fi intilnit
cineva la Roma *i cu acest prilej ne infati*eaza un tablou
interesant -al ora*ului 6.
Dar comedia elenistica *i Plaut cunosc bírie nu numai
exteriorul *i aparentele, ci patrund adinc in interiorul su.
fletului omenesc, pe care il prezinta cu rnaestrie 0 amanunte
surprinzatoare. Ar fi bine ca oamenii sa aiba o oglinda nu
numai pentru fata spre ag*i privi chipul, ci *i pentru a.*i
I. Trinurnmus 178-190, 196-201.
2. Amphitruo 72-74.
3. Amplutruo 153-157.
4. Miles gloriosus 209-212.
5. Casina 87-88 ; Cistellaria 199-202.
6. Curcutio 46--484.
www.digibuc.ro
 5uflet §i destin 89

putea cerceta cuprinsul inimii. Privind, ar cugeta apoi la

vieata pe care au dus.o in tinerete. Cred ca lucrul acesta
nu lecar putea fi decit de folos".
Non oris causa modo homines aequum fuit
Sibi habere speculum, ubi os contemplarent suum,
Sed qui perspicere possent cordis copiam
libi id inspexissent, cogitarent postea,
Vitam ut vixissent olim in adulescentia.
Fuit conducibile hoc quidem mea sententia
Retinem observatia subtild privitoare la pudoare si la
falsele scrupule ale unora : Cei mai multi oameni se rusi .
neaza cind nu trebue i sunt lipsiti de rusine tocmai atunci
cind s'ar cuveni si ar fi bine sä le fie rusine".
Plerique homines, quos cum nil refert pudet,
Ubi pudendurn est ibi eos deserit pudor,
Quom usust ut pudeat .
Sclavul Gripus gaseVe pe malul nidrii, dupd un nau.
fragiu, o valiza plina ru lucruri de valoare. Din ea atirnd
afara o fringhie lungd. Bucuros si fericit niched valiza si se in .
dreaptd spre casd, tirind dupa dinsul fringhia in timp ce,si
fdureste visuri marete de viitor : Arum iata ce am de gind
sa fac, iata planul meu : ma duc frumusel si cu iscusintd la
stapinul meu si ii fagdduesc pe rind si pe nesimtite bani
pentru rascumparare, ca sa fiu liber. Indata ce sunt liber
imi fac rost de o mosioard, de casa si de sclavi ; apoi incep
negot pe apd cu corabii mari ; voi ajunge rege intre regi.
Pe urind, pentru a ma' distra, imi construesc o corabie si
procedez intocmai ca Stratonicus md primblu din oras in
oras. Duna* ce ajung un om mare si cunoscut, ridic o ce .
tate mareata, cdreia ii dau numele men, Gripus, in amintio
rea renumelui si faptelor mele, rinduind acolo o imparatie
mare".
I. Epicficus 382-388.
2. Epidicus 166-167,
www.digibuc.ro
90 t)laut
Nunc sic faciam, sic consilium est : ad erum veniam docte atque
astu,
Pauxillatirn pollicitabor pro capite argenturn, ut sim liber.
lam ubi liber ero, igitur demum instruam agrum atque aeclis,,
mancipta 1
Navibus magnis mercaturam faciam atque imitabor Stratonicum.
Oppida circumvectabor
Ubi nobilitas mea erit clara,
Oppidum magnum cornmunibo 1
Ei ego urbi Gripo indarn nornen,
Monirnentum meae famae et factis,
Ibi qui regnurn magnum instituam I.
Dar stapinul adevArat se afla din intimplare in apro .
piere si baga* de seamd cA ceva se misca serpuind printre
arbustii de pe Wm : era fringhia ce atirna din valiza lui
Gripus. Ii facu acestuia semn sa se. apropie si sa depuna in
minile sale lucrurile gasite. Toata constructia plina de mareø
tie, de idealism si de amor propriu se surpa dintr'odata in
neant, asemenea planurilor amb;tioase, dar mult mai putin
himerice ale Idptare'sei din fabula lui La Fontaine.
----Eroii lui Plaut fac uneori reflexii privitoare la educatie
si la natura liberà a omului. Sentimentul libertatii si al ega.
litätii este fructul copt al spiritului cosmopolit si libertin din
epoca elenistica si surià destul de straniu pe scena societatii
aristocraiice si militariste dela Roma Toti suntem liberi la
:

nastere si fiecare din noi nazueste spre libertate. Sclavia este

mai rea decit orice nenorocire, decit orice moarte. Pe cine.1
urdste Iupiter, pe acela il face mai intii sclav".
Omnes natura parit liberos,
Et omnes libertati natura student.
Omni malo, omni exitio petor servitus :
Et, quern luppiter odit, servorn hunc primum facit -.
In Tritium-1ms ni .§e vorbeste de lupta interioara Pe
care trehue s'o ducem in tinerete intre datorie si pasiune,
cu dorinta de a asculta, asemenea lui Hercule la rascruce, de
I. Radens 928-935
2. Aidularia 808-811.

www.digibuc.ro
 Libertatea i prietenie 91.

glasul celei dintii Deoarece omul este asemenea unei cli.

diri frumoase si bine construite : cind nu se iau mdsuri la
timp, incuria, ploile si timpul rod pe incetuli distrug cldi
rile cele mai solide si mai durabile 2. Dar conditia actuald a
pedagogului, a educatorului, spune Plaut, este dintre cele
mai precare si mai neglijate. Si intocmai ca predecesorul sdu
Aristofan, poetul se refuziazd in trecut, cind educatia era
ingrijit i formarea viitorului cetatean se fdcea in conditiile...
cele mai bune 3.
Cultul prieteniei a inflorit cu precddere in scoala lui
Epicur, fiind un reflex al individualismului timpului. El a gasit
frä intirziere ecou in comedie : Nimic mai pldcut pentru
orn decit un prieten adevdrat".
Nil hornini amicost opportuno amicius 4.
Deoarece : Este adevdratd vorba care spune ca unde
sunt prieteni este si avere".
Verurn ect verbum, quocl memoratur: ubt amid, ibidem opes5.
DaÇ termenii se pot rasturna si experienta de toate
zilele ne dovedeste ca prieteniile se razima de multe ori pe
temelia subreda a interesului si a averii : Pe masura ce.si
stringe omul avere, are si prieteni. Cind averea ii este sta#
tornica, ii sunt *statornici i prietenii ; cind averea se destramd
si se prapadeste, i se prapddesc si prietenii. Averea creeaza
prieteniile".
ut cuique homini res paratast, perinde amicis utitur.
St res firma, (item) firmi amici sunt 3 sin res laxe labat,
Itidem amicI conlabascunt. Res amicos invenit6.
Resortul cel mai de seamd al comediei plautine, sufletul
I. Trinummus 262-269.
2. Mostellaria 85-128.
3. Bacchídes 419-434.
4. Epiclicus 425.
5. Truculentus 834.
6. Stichus 520-522.

www.digibuc.ro
92 Plaut

ei, este dragostea. Iubirea face sa se miste si sa capete viata

lumea aceasta de fantose si de tipuri vagi la inceput, care
se contureazd treptat, capata pentru noi individualitate $i
interes pe mdsura ce paseste 'De scena zeul suveran $i irezis .
tibil al Amorului. Prefacerea adinca din sufletul indragosti.
tului, stingäcia, atituJinea dislrata, marínimia S31.1 elocventa
lui neobisnuita sunt elemente care ies din cornun, distrug
conformismul cu vieata si pdn noutatea lor neasteptata pro.
duc risul. Indragostitul poate deveni personaj de tragedie,
dar se misca intr'o lume atit de deosebita de a omului nor.
mal, incit aluneca foarte usor pe panta ridicolului si a comi.
citatii.Plaut este un psiholog desavirsit si reuseste sa exprime
cele mai fine -nuank, alaturind momente disparate si punind
fata in fata situatii inedite, din care se desprinde pe neastep.
tate un umor bogat si continuu. Reflexiile serioase se arnesteca
cu naivitqted, cu platitudinea, cu grotescul, ating uneori
sublimul sau se pravalesc in vulgaritate, dar intriga se suso
tine totdeauna vioaie i spectatorul ramine inlantuit pina la
sfírsit. Indragostitul nu este niciodata un vorbitor atit de
iscusit, incit sa poata spune tot ce se cuvine in sprijinul
cauzei sale".
Nullus usquarn amator adeost callide
Facundus, quae in rem slut suam ut possit logut
Cine iubeste, chiar daca ii e foame, n'are pofta de
mincare".
Qui amat, tarnen hercle si esurtt, nulturn esurit. 2 .
Da, inteadevar dragostea cuprinde din belsug si miere
fiere. E dulce cind o gusti, dar plina de amaraciune dupa
ce te saturi".
Namque ec, stor amor et melle et felle est fecundissimus.
Gustui dat. duke ; amarum ad satietatem usque oggerit 3.

1. Mercator 35-36.
2. Casina 795.
3. Cistellaria 69-70.
www.digibuc.ro
 Iubirea 93

Starea sufleteasca a indragostitului devine prilej de zim.

bet sau ilaritate ,,Asa.i dragostea, nabadaioasa, ca o masina
de aruncat pietre : Millie nu alearga si nu . zboara mat re .
pede ca dinsa. Strica si innebuneste mintile oamenilor. Cind
primeste indemnuri mai multe ii place mai putin, iar cind
n'o indeamna nimeni da buzna. Doreste tocmai ceea ce nu
are, Or cind are, nu mai vrea. Cine cauta s'o alunge ii cade
in brate, iar cine o ajuta, o opreste. Grozava boala sa a.
jungi oaspetele lui Cupidon".
Ita est amor, balista ut iacitur, nihil sic celere'st neque volat.
Atque is mores horninum moros et morosos ecficit.
Minus placet, magis quod suadetur ; quod dinsuadetur, placet.
Quom inopia'st, cupias ; quando eius copia'st, turn non s elis.
Ille qui ab5pzIlit, is cornlellit ; ille q consuadet. vetat.
Insanumit maturn in hopitiurn devorti ad Cupidinem 1
Alteori sentimentul Pare sincer si framintarile eroului
creeaza o atmosfera de tragedie : Imi inchipui ca dragostea
a nascocit mai intii in omenire mijloacele de tortura. Banu.
iala aceasta o desprind din fiinta mea, acasa, n'o caut in
alta parte., deoarece depasesc i las in urma pe toti oamenii
prin chinurile inimii. Ma fra mint, ma zbucium, ma zbat, mà
chinuesc, sunt torturat pe roata iubirii, mà prapadesc, bietul
de mine ; sunt dus, purtat de ici colo, sfisiat, sfirtecat ; asa
de intunecate irni sunt minted si sufletul. Unde sunt, nu sunt;
unde nus.s, acolo mi.i inima. Asa.mi sunt gindurile toate. Ceea
ce.mi place, nu.mi mai place. Iata cum isi bate joc de mine
iubirea,(si de sufletul meu obosit : ma impinge din urma,
ma poarta, ma chiama, ma duce cu sine, ma tine pe loc,
ma momeste, se arata darnica. Ceea certi da, nu.ti da ; te
ia numai in ris Ceea ce te.a sfatuit cu o clipa mai inainte,
acuma te indeamnd sa nu mai fad ; ceea ce tisa interzis,
iti flutura acum pe dinaintea ochilor.1 Se poarta cu mine in.
tocmai ca o mare furtunoasa : in asa chip imi sfisie ea inima

1. Trinununas 625- 630.

www.digibuc.ro
-94 Plaut

bolnava de dragoste, si dacd nu m'am prapOdit bietul pind

acuma, sunt totusi pierdut i sfirsitul nu miei departe".
Credo.ego amorem primum apud homines carnificinam
commentum.
Hanc ego de me conieçturam domt facio, ni foris quaeram,
Qui omnis bomines supero antideo cruciabilnatibus animi.
lactor, crucior, agitor,
Stimulor, vorsor
In amoris rOta, miser gxanimor,
Feror, differor, distrahor, diripior
Ita nubilam mentern antrai habeo.
Ubi sum, ibi non sum,
Ubi non sum, ibi est animus.
Ita mi ()junta sunt ingenta.
Quod lubet, non lubet lam id continuo.
Ita m Amor Iassum animi ludificat,
Fugat, agit, appetit, raptat, retinet,
Lactat, largitur.
Quod dat non dat ; deludit.
Modo quod suasit dissuadet;
Quod dissuasit, id ostentat.
Maritumis moribus mecum expetitur:
Ita meum frangit amantem animum,
Neque, nisi quia miser non eo pessum,
Mihi ulla abest perdito pernicies1.
InAltimea eteratd a stärii sufletesti constrasteaza cu me.
diul tern si cuvintele banale ale personajelor vulgare intr'o
inläntuire continuä de contradictii care sustin mereu umorul.
Un tata de familie, fiul acestuia, grAjdarul i intendentul duc
o luptd surdd in jurul unei tinere fete pripasitd in casd din
pruncie i ajunsa nubild. Intendentul crede cà prada ii va
cddea pinA la urrnA in brate si.si descarod sarcastic nAduful
in prezenta grajdarului : Te vom zdvori binisor in pervazul
ferestrei, de ufide ai sà" poti asculta in voie cum am s'o
ciugulesc si cum ea are sd mà mingiie, spunindu.min aSu-
fletelule, scumpul meu Olympion, vieata mea, mierea mea
dulce, fericirea mea, lasd.md sa.tí sarut ochisorii, dragostea
1. Cisteltarga 203-224.

www.digibuc.ro
 Iubirea 95

mea ; lasd.rnd, rogugte, sd te iubesc, bucuria zilelor mele,

puiul meu de vrabie, porumbelul meu, iepurasul meu». $i
in timp ce.mi va spune cuvintele acestea, tu care esti bun
de spinzurat te vei zbate acolo in pdrete ca soarecele in
capcand".
Concludere in fenestram firrn(ter,
Unde auscultare possis, quom ego 111am ausculer.
Quom mihi illa dicet: mi animule, mi Olympic),
Mea vita, mea mellilla, meg festivitas,
Sine tuos ocellos deosculer, voluptas mea,
Sine, amabo, te(d) amari, meus festus dies,
Meus pullus passer, mea columba, mi lepus.
Quorn mi haec dicentur dicta, turn tu, furcifer,
Quasi mus im medio parieti vorsabere
Minglierile si cuvintele de dragoste sunt un amestec
de concret si abstract, de spirit si materie, de pretios
banal, totul pe acelasi plan, din care nu poate sd nu rezulte
risul. latd cum se adreseazd un indrdgostit cdtre iubita sa :
Inima mea, nddeidea mea, prdiitura mea de miere, dulceatá)
hrana, bucuria mea".
Cor meum, spes mea,
Mel meum, suavitudo. cibus, gaudium 2.
In altd parte asistdm la un soi de serenadd. Un lrindr
goseste tirziu noaptea la usa iubitei sale si bagd de seamd
ca lacdtul este tras. Urmeazd o imprecatie, LAM indoiald in.
sotitd de muzicd. : avoarelor, ei zdvoarelor, md inchin cu
bucurie, imi sunteti dragi i và doresc, vd rog din tot su.
fletul, dati ascultare unui indrdgostit, prea scumpelor ; pre,
faceti.vd de dragul meu in dansatori italici, santi, jucati,
rogu;vd, §i scoateti.mi.o afard pe aceea pe care o iubesc si
care mi.a supt ultima picdturd de singe, nefericitul de mine.
Dar uite cum dorm blestematele de zdvoare i nici gind
n'au sa. se miste de dragul meu Vad bine cd nu vreti
faceti deloc pe plac".
1. Casina 132-440.
2. Bacclzides 22-23.

www.digibuc.ro
 96 Plaut
Pessuli, heus pessuli, vos saluto lubens,
Vos arno, vos volo, vos peto atque obsecro :
Gerite amanti mihi morem, amoentssumi ;
Fite causa mea ludii barbari,
Sussilite, obsecro, et mittite istanc foras,
Quae mihi m1sero amanti ebibit sanguinem
Hoc vide ut dormiunt pessuli pessumi,
Nec mea gratia commovent se ocitis 1
Respicio nihili meam vos gratiam fecere .
In mediul umil si licentios al sclavilor sensualitatea
mult timp inlantuitä se revarsa unctuos in cuvinte mieroase
si aprinse Un sclav povesteste confratilor sai despre o peø
trecere, la care asista si stapinul sau, cu muzica, mincare
buna, vin, curtezane si dragoste : Iata dece trebue sa,si iu .
beasca otnul viata ; aid sunt cuprinse toate placerile, toata ..
fericirea : imi inchipui ca p.rin asta ne apropiem in masura
cea mai mare de zei. Caci atunci cind indragostitul isi im.
bratiseaza iubita, cind isi atinge buzele de buzele ei gin .
gase, cind se prind unul cu altul si.si unesc limbile inteo
dulce sarutare, cind pieptul i se zbate de apasarea unui sin
delicat sau, daca vrei, cind trupurile lor se contopesc in
unul singUr...".
Hoc est homini quam ob rem vitam amet :
Hie omnes voluptates, in hoc omnes venustates sunt :
Deis proxumum esse arbitror.
Nam ubi amans complexust amantem, ubi labra ad labella adiungit,
Ubi alter alterum bilingui manifesto inter s e) prehendunt,
Ubi mamma mammicula oprimitur, aut, si lubet, corpora
conduplicant ..
In entuziasmul sau pripit tinarul indragostit renunta la
orice pentru dragoste : Regilor, pastrati.va regatele, si voi
bogatilor, bogatiile l Pastrati.va pentru voi onorurile, viteji-
ile, luptele si razboaiele I Cit timp nu ma invidiaza nimeni,
sa.si pastreze fiecare pentru sine tot ce are" I
I. Curculio 147-155.
2. Pseudolus 1256-1264.

www.digibuc.ro
 Femeia 97.

Sthi sua habeant regna reges, sibi divitias divites,

Sibi honores, sibi virtutes, sibi pugnas, sibi proelia ;
Dum mi abctineant invidere, sibi quisque habeant quod
suum est 1.
Tinerii lui Haut sunt adevatate temperam nte medite.,
raniene : sensuali, risipitori, lipsiti de prevedere, galagiosi.
Pasiunea se revarsa in chip teatral in exterior prin actiuni
si vorbe rasunatoare, deoarece : Lin indragostit nu gaseste-
placere decit atunci cind face prostii".
Non iucundum est, nisi amans facit stuite .

Femeia nu ne este infatisata in culorile cele mai sims

patice. E adevarat ca nu intilnim de cele mai multe ori
decit curtezana, abila, frumoasa, dar nesentimentala si foarte
calculata. Societatea greceasca izgonise femeia cinstita in ghi.
neceu, la treburile casei i cresterea copiilor, tinindoo departe
de orice preocupari mondene. Locul ei a fost luat de hetera
scump platita i exploatatoarea fara scrupule. De aceea nu este
de mirare ca poezia COMica o ataca fara mila. Am auzit
ca un vechi poet ar fi scris intro tragedie : doua femei sunt
mai rele decit una singura. $i asa este".
Antiquom poetam audivi scripsisse in tragoedia
Mulieres dua peiores esse quam unam ; res itast
Femela n'are inima.
Nam cor non potest, quocl nulla habet 4.
E lacorna ca maread, cheltueste mult cu moda 6, isi
pierde prea mult timp cu baia 7, se pricepe totdeauna sa
neg0 si isi urmareste cu tenacitate prada : Intr'adevar nu
1. Cardillo 178-180.
2. Pseuckilus 238.
3. Cardillo 591-592.
4. Miles gloriosus 786.
5. Truculentus. 531-533.
6. Epiclicus 226-234.
7. Truculenlas 293-296.
8. Miles gloriosus 187-194,
M i I; a es e u, Istoria literaturii latine 7

www.digibuc.ro
98 Plaut
existä ostas, pedestras sau caldret, care sa aibd atita indrdzn
nealä, atita incredere in sine ca femeia cind vrea".
Neque eques neque pedes profectost quisquam tanta audacia
Qui aeque faciat confidenter quicquam quam mulier facit
Se imbracd prea incet si te face totdeauna s'o astepti:
Nu'ncape indoíalà, femeia s'a ndscut din zdbavd. Cad orice
alta zdbavd poftesti, dintre zdbavele care te zabovesc, e mai
mica decit zdbava pricinuird de o femeie. Socot cd la ele
zabava s'a fdcut obicei".
Mulier profecto natast ex ipsa Mora
Nam quaevis alia quae morast aeque mora
Minor ea videtur quam quae propter mulieremst.
Hoc adeo fieri credo consuetudine
Dar invinge prin persistentd : Femeia aceea ar fi in
stare sa induioseze o piatra pentru a se face iubitd".
'Ma mulier lapidem silicem subigere, ut se amet potest 3.
Femeia cinstità, stapina casei sau tindra fata de familie
sunt scutite de atacurile brutale si se bucurd de mai multd
intelegere : ,Femeia mdritatd fard voia ei est un dusman
pentru barbat".
Hostis est uxor invita quae viro nuptum datur 4.
Ea se plinge uneori de ingerintele barbatului si de mo .
tivul cd nu poate avea in dragoste drepturi egale cu ale lui
din cauza prejudecdtilor sociale 5. La rindul sat' bArbatul o
invinueste de lipsd de cochetdrie : Multe sunt neajunsurile)
femeilor, dar cel mai mare dintre toate este faptul cd ele se
aratd prea increzute si.si dau prea putind osteneald sa placd
barbatilor".

1. Miles gibriosus 464-465.

2. Miles gloriosus 1292-1295, in traducerea d.lui N. I. Herescu.
3. Poenulus 290.
4. Stichus 140.
5. Mercator 817-829.

www.digibuc.ro
 Femeia 99

Mu lta sunt mulierum vitia ; sed hoc e multis maximumst,

Quom sib! ntmis placent minusque addunt pperam ut
placeant viris I.
Intre ele, femeile duc un 'razboi de vorbe fara crutare,
sunt invidioase, isi disputa intietatea, contesta altora orice
merit, dar mai ales orice... frumuseta. Tata cum loveste un
grup in alt grup, mai zelos, care a reusit sa i.o la inainte,
dimineata, in drum spre templu : ,,Numai femeile cu fata ca
noaptea se grabesc sa mearga la sacrificiu in timpul noptii.
Inainte ca Venus sa se destepte, ele alearga grijulii sad prei
gateasca sacrificiul ; deoarece, daca s'ar intimpla sa villa in
timpul cind Venus veghiaza sunt ant de urite, incit, Tara' in .
doiala, imi inchipui ca ar reusi sa alunge si pe Venus din
templu".
Quae habent nocturne ora, noctu sacruficatum ire occupant.
Prius quam Venus expergiscatur, prius deproperant sedulo
Sacruficare ; nam vigilante Venere si venient eae,
Ita sunt turpes, credo ecastor Venerem ipsam e fano fugent 2.
In societatea femeii usoare se gaseste totdeauna in chip
necesar intermediarul meschin si lacom, detestat si hulit, dar
totusi cAutat si platit bine. Intre oameni, neamul codosilor,
dupa mine, e ca mustele, ca tintarii, ca plosnitele, ca páduchii
si ca puricii. Numai ura, Mutate si suparare, fara niciun folos
pentru nimeni. Niciun otn de treaba nu are indrazneala sd
stea de vorba cu voi in for, iar cine se opreste sd schimbe
o vorba e invinuit de toatd lumea, ardtat cu degetul, ocarit.
Se spune ca..si pierde avutul si increderea".
Item genus est lenonium inter homines meo quidem animo
Ut muscae, culices, cimices pedesque pulicesque.
Odio et malo et molestiae, bono usui estis nulli,
Nec vobiscum quisquam in foro frugi consistere audet ,
Qui constitit, culpant eum, conspicitur, vituperatur,
Eum rem fidemque perdere, tametsi nil facit. aiunt 3.

1. Poenulus 1203-1204.
2. Poenulus 320-323.
3. Curculio 499-504.

www.digibuc.ro
100 Plaut

Fizionomia sa sufleteasca si exterioara se desprinde si din

numele pe care.l poarta : Ballio Gazda de petreceria, Ba.
trachos Broscoiur, Cappadox Orientalul, dmul din Capa.
docia", Dordalus, Dorio Ademenitorul cu cadouri" , Lycus
Lupula, Labrax Lupul de mare", Melaenis Femeia cu su.
fletul negru", Sannio Strimbatura", etc.
0 situatie sociala ceva mar buna are parazitul, indivi.
dul chemat la masa spre a distra cu glumele sale oaspetii.
Cum ocazirle acestea sunt destul de rare, parazitul duce o
existenta mizerabila, se vaieta" mereu ca sufere de foame si
linguseste pe toata lumea spre a putea obtine un loc chiar
si in coltul cel mai umil I Dupa nume, se vede bine ca ni .
meni nu.I simpatizeaza si ca reprezinta o plaga : Artotrogus
Linge.blide", Curculio Gargarita", Gelasimus Rinjetur,
Lesbonicus Lesbianul, o .i.ul placerilor", Peniculus Periuta",
Saturio Omul cu burta plina", etc.
Militarul este un decazut, un desfrinat, un aferrfeiat si
un fanfaron repede tras pe sfoara. Cuvintele prin care paseste
pe scena prevestesc, asemenea lui Tartuffe la Molière, atria
ploarea caracterului : Ingrijiti.va sa.mi straluceasca scutul
mai aprig decit razele soarelui pe vreme de seceta. Cind va
fi nevoe, in incaerare, stralucirea lui sa intoarca repede pri.
virile dusmanilor".
Curate ut splendor meo sit clipeo clarior
Quam souls radii esse olim guom sudumst solent ;
Lit, uhi usus veniat, contra conserta manu
Praestringat oculorum aciem in acie hostibus 2.
.El doboara intr'o zi sapte mii de dusmani si taie cu o
singurd lovitura de sabie alti cincisute, daca din fericire nu
i se toceste cumva ascutisul. Poarta nume falnice, pompoase,
pline de rezonanta si grele de marturia trecutului : Antamoe.
nides, Cleomachu$ Gloria lupteloré, Pyrgopolinices Sfarma.

1. Captioi 75-91.
2. Mites gloriosas 1-4.

www.digibuc.ro
 Pala7itul, militarul, sclavul 101

zidurij, Stratophanes Fiala ostirii", Therapontigonus, Poly .

mad aeroplagides, etc.
Sclavul troneaza ca un rege in comedia lui Plaut. Siret
si abil, el secundeaza pe tinarul indragostit si foloseste mii .
loacele cele mai indraznete impotriva capului familei, a stag
pmului sau, desi stie foarte bine ca se expune la pedeapsa
pc cruce, unde au murit toti ai lui, parintii si stramosii.
Nuant le de caracter si de pregatire profesionala se desprind
n parte si din numele pe care le poarta : pedagogul Lydus,
, eauta rul de de aur" Chrysalus, inventivul Pseudolus, de .
votitul tasimus, Palaestrio Sfirleaza, S eledrus Natafleata, etc.

Comedia plautina este remarcabila si prin forma ei, prin.

posibTtatile de expr sie cu totul exceptionale de care face
dovada autorul. Original din provincie, r;dicat din mijlocul
poporului de jos, trecut prin toate mcercarile grele ale vietii,
Plaut stapineste cu o inc mpaiabila maestrie tainele limbii
latinesti din timpul sau. El cunoaste bine nu mimai limbajul
omului simplu, al sclavului, al femeii din mahala, ci i ma .
niera inalta a cele" mai pretentioase aristocratii ; si.a insusit
temeinic limba greceasca, ici potriveste cuvintele i frazele
pe masura personajelor, face pe un actor sa indruge citeva
expresit si propozitii in limba punica, *tie limba vorbita in
Umbria si esté familiar cu dialectele din jurul Romei, reusind
sa msufleteasca cu adevarat o intreag_a fume de tipuri si de
individualitati care vorbesc limba cea mai fireasca cu putinta.
Un procedeu foarte obisnuit de expresivitate este locutia si
proverbul. Limba poporului misuna de Icouri comune, de
formule gata facute, stereotipii, expresii tari, proverbe, in care
s'a acumulat o experienta de milenii. Pentru a da vieta until
personaj autorul comic il face sa vorbeasca intr'un anumit
fel, cu anumite ticuri si stereotipii, cu anumite expresii prep
ferate care ii creaza o individualitate a lui. Proverbul poate
insemna de multe ori un raspuns ocolit, o confirmare, o
o caracterizare scurta. El nu este bine gustat si apre.
www.digibuc.ro
102 Plant
ciat decit in context; totu§i iata citeva specimene : Cama§a
este mai aproape decit sumanul".
Tunica propior pallio est
,La tara fiecare.0 stringe recolta pentru sine".
Sibi quisque ruri metit
,Cine da un sfat bun e ca §i cum ar ajuta".
Qui monet quasi aditivat 3.
Pentru omul priceput un cuvint ajunge".
Dictum sapienti sat est 4.
Inteleptul ii faureste singur destinul".
Sapiens... ipse fingit fortunam sfbt 5.
Cine este dispretuit de ai sai nu se va putea bucura
de stima strainilor".
Numquam erit alienis gravis, qui suis se concinriat levis
Nu-i u*or sa sufli §i sa sorbi in ace14 timp".
Simul flare sorbereque haud factu facilest 7.
One nu cunoa,te drumul care duce la mare sa.0 ia
calauza un riva.
Viam qui nescit qua deveniat ad mare,
Eum oportet amnem quaerere comitem sibi8.
Reflexia empirica capata uneori valabilitatea de axioma .
,Dar ce trist e cind stringi numai rau pentru binele pe care
bai facut°.

I. Trinummus 1108.
2. Mostellaria 799.
3. Curculio 460.
4. Persa 724.
5. Trinummus 320.
6. Trinummus 641.
7. Mostellarla 791.
8. Poenulus 621-628.

www.digibuc.ro
 Stilul 103

Sed ut acerbum est pro benefactis cum mali messim metasl.

Locutia i stereotipia sunt mijloace excelente de expre.
sivitate : cauti nod in papura (in scirpo nodum quaeris)
duci apa cu ciurul (imbrem in cribrum genis)3, seamand
ca doua picdturi de apd (sicut lacte lactis similest)4,
neque aqua aquae nec lacte est lactis... usquam similius 5;
vinzi pepeni la gradinar (nugari nugatori postulas) 6, capul
rdutatilor (periwig caput, sceterum caput)" 7.
Comparatia este dura, necrutatoare, rustica : De atunci
o odie sa fi mers la §coald §i tot ar fi putut deprinde bini.
§or scrisul, dar tu, mare ori mica, n'ai ajuns incd sa.mi
euno*ti moarea".
Quom interea, credo,
Ovis sf in ludum iret, potuisset iam fieri ut probe litteras
sciret,
Quom interim tu meum ingenium fans atque infans, non.
dum edam edidicisti 8.
Alaturi de frecventa diminutivelor (muliercula exor.
natula »o muieru§cà gatita foc")9 observdm o predilectie
pentru aliteratie §i asonanta, pentru artificiul de cuvinte,
pentru jocul §i intilnirea nea§teptata a sunetelor §i a cuvin.
telor, care iau uneori proportia unui adevarat delir : no
stricatd incearca sd strice pe alta stricata".
Mala malae male monstrat 1
Cine.ti aminte§te prea des sa nu uiti ceea ce n'ai de
gind sà uiti te face sa uiti totul".
1. Epidicus 718.
2. Menaechrni 247.
3. Pseudolus 102.
4, Bacchides 13.
5. Menaechml 1089.
6. Trinumrnus 928.
7. Pseudolus 132 si 1054.
8. Persa 172-174
9. Cisteltaria 506.
10. Casina 826.
www.digibuc.ro
104 Plaut
Memorem immemorem factt gut monet quod sernper memor
meminít
One se pazeste sA nu fie inselat, degeaba se pAzeste
iar se pazeste ; desi îi inchipue cA se/pAzeste, pdzitorul
cade mai adeseori in curse..
Qui cavet ne decipiatur, vix cavet corn etiam cavet
Etíam cum cavisse ratus est, saepe is cautor ca.ptus est 29

Cind nu sävirsesc o gresealA, inseamnä cà sunt stApin

pe mine insumi. Bänuiala incolteste in mintile altora. Daca
te.as banui acum cA ai furat cununa de pe capul lui jupiter
asezat la o mare inanime pe Capitol, desi n'ai fa-cut acest
lucru, si misar pläcea totusi sa te bAnuesc, cum ai putea sa
mA opresti sà nu te bAnuesc" ?
Ne admíttam culpam, ego meo sum promus pectori
Subspicio est In pectore alieno sita.
Nam nunc ego si te subripuisse subspicer
loAk coronam de capite, e Capitolio,
Quod in culmine adstat summo, sí íd non feceris,
Atque id tamen mthi lubeat subspicarter,
Qui tu Id prohibere me potes, ne subspicer 3.
Caut cui sAd dau de trei ori, cu trei darutt sub trei forme,
in trei chipuri, trei bucurii, trei placed, obtinute in trei rin-
duri, prin trei mijloace,. d4ela trei dusmani, prin irteracitine,
rautate i viclenie".
Quaero quoi ter trina triplicia tribus modis tria gaudia
Artibus tribus ter demeritas dem lae itias de tribus
Fraude partas per malittam, per dolum et falaciam 4.

1 Pseudolus 940.
2 Captivi 255-256.
Trinummus 60-66.
4. Pseudolus 704-705 b. Seted aceasta de artifictu este un in .
clíciu de saturatie.r de trecere spre bároc. Ea se Intilneste la artistii cu
o eicesiva preocupare pentru perfecliunea formala, pentru efectul de
suprafaiä. T. Arghezi, In ziarul Adeoaral din 19 Noemvrte 1946 :
Nelnsemnatul autor semnat sub insemnari, are cuvint. sà multu.
measca".

www.digibuc.ro
 Tehnica versului 105

Cu o singura exceptie, a pescarilor din Rudens, coo

media lui Plaut nu are cor. 'Spre a suplini aceasta lipsa, care
se datora in parte si unor imprejurari de natura tehruca.
(locul sau era ocupat de spectatorii nobili), Rornanii au in.
trodus acompaniamentul iiiuzical al flautistului. and mersul
actiunii se precipita si sentimentele iau o alura neobisnuita,
de euforie sau deprimare, de lirism intens sau de uitare de
sine si de orgie dioniziaca, intervine muzica vocala sau
instrumentalä si spectacolul se preface intr'o opereta ori re.
vista. Aceasta tendinta se observa mai ales la Plaut, care a
reusit sà faca din comedia greceasca un amestec de opera
si revista, de opereta si vodevil, de reprezentatie bufona
drama de spectacol de bilci si comedie de.o 'Malta tinuta
artistica, totul inteo inlantuire sustinuta, de pasiuni puternice
si intriga deslinata, ,de cuvinte de spirit, muzica, dans i joc
de scena, cu oameni autentiCi si de neuitat sau cu adeva.
rate marionete, unde fiecare dintre straturile sociale ale Romei
putea gasi ceva de retinut sau de admirat. Din necesitatile
acompaniarnentului muzical si al variatiei se desvolta un reo
pertoriu bogat de masuri metrice si de ritmuri, din care re.
producem mai jos citeva exemple. Iambul (v) apare fbarte
des, in versuri de sase, sapte si opt cadente (senare, sep.
tenare i octonare), cu un mers pedestru, asemenea prozei,
mai ales in dialog. Senarul iambic : ,jubirea este un lucru
omenesc si ea ne vine dela zei".
Humanum arnarest atque id vi optingit deurnl.
Septenarul iarnbic, gratios, zburdalnic, cutezator : Omul
pentru alt orn e lup, nu orn, cind nu stie cine esti".
Lupus est homo homini, non homo, quom qualis sit non
novit
Octonarul iambic : Pita acum n'a rostit incä o vorba
nelalocul ei".
I. Mercator 320.
2. Asínarta 495.

www.digibuc.ro
106 PlauE

Numquam etiam quicquam adhuc verborum est prolocu.

tus perperarn 1.
Troheul (v) este cadentat, solemn, gray. Septenarul
trohaic : Pentru o ferneie maritata, draga mea Selenium, e
mai bine cind iubeste un sigur barbat si.si petrece vieata nu .
mai cu acela pe care l.a luat in casatorie. Dar curtezana e
asemenea unei cetati mari si infloritoare : nu poate propasi
singura, fara concursul unui numar mare de barbati".
Matronae magis conducibilest istuc, mea Selenium, unum
Amare et cunt eo aetatem exigere, cui nuptast semel.
Verum enim meretrix fortunati est oppidi simillirna ;
Non potest suam rem obtinere sola sine muftis yids 2.
Octonarul trohaic : Cine.i omul care plinge, geme si
se lamenteaza in fata cesei noastre" ?
duinam homo hie ante aedis nostras eiulans conqueritur
maerens 3 ?
Choriambul ( vv ) reprezinta o fuziune de troheu
si iamb : Daca n'ai fi tu o rautacioasd si o proasta, o fiara
neimblinzita si insuportabila" 1
Ni mala, ni stulta sies, ni indomita imposque animi 4.
Dactilul (vv) este metrul povestirii si al desvoltarit
ample caracteristice epopeei. Tetrarnentul dactilic catalectic :
Sa stit ce scrie aici.Mi.e indiferent si nu vreau sa stiu".
Ut scias, quae hie scripta sient. Nihil moror neque
seine volo 5.
Anapestul (yy) apare des in corul tragic si exprimd
o stare de de neliniste, de excitare sau de jubilare intensa.
Dimetrul anapestic : Aspra e robia la un om de seama, dar
robul unui bogat este si mai nenorocit".
I. Amphitruo 248.
2. Cistellaria 78-81.
3. Aulularia 727.
4. Menaechmi 110.
5. Bacchides 989 b - 990 a.

www.digibuc.ro
 Tehnica versului 107

Opulento homini hoc servitus dura est,

Hoc magis miser est divitis servus I.
Septenarul anapestic : Cum, nime n'o are ? Ma omori.
Spuneorni cine.o are ? Nu stii" ?
Hem, nemo habet horum ? occidistl. Dic igitur, quis
het ? nescis 2 ?.

Octonarul anapestic ; Sunt pierdut, sunt distrus, sunt

mort UnOv sa alerg, unde sa nu alerg ? Prinde.1, prinde.11
Pe cine, cine" ?
Peril, interii, occidi I Quo curram ? quo non curram ? Tene,
tene I Quem ? quis 3 7
Creticul (v ) arata hotarirea i energia. Tetrametrul
cretic acatalectic : Ma duc sà và denunt triumvirilor, pe
tine si pe fiica.ta ; am sa vd rapun eu capetele".
Ibo ego ad trisviros vestraque ibt nomina
Faxo erunt ; capitis te perdam ego et filiam 4.
Baheul (bacchius, bacclziacus, v ) se adapteaza,
dimpotriva, incetinelii timoroase, neincrederii, reflexiei mali.
tioase, mizantropiel. Tetrametrul bahiac : Se spune astazi ca
nu s'a putut descoperi niciodata in decursul vremurilor o
femeie intr'adevar muta".
Nec mutam profecto repertdm ullam esse hodie dicunt
mulierem ullo in saeculo 5.

Dialogul vorbit se imbina cu recitativul declamat si cu

aria dupa cerintele actiunii si ale dispozitiei sufletesti. Treceo
rea dela un metru la altul, dela partite vorbite la declamatie
muzica, este foarte frecventa si nu cunoaste o lege con.
stata, rigida, deoarece totul depinde de fantazia creatoare a
poetului. Cind tonul este calm si prozaie el inirebuinteaza
1. Amphitruo 166 167.
2. Aultdaria 720.
3. Aulularia 713.
4. Asinaria 131-132.
5. Aulularía 125-126.
www.digibuc.ro
108 Plaut
senarul iambic, cind actiunea se precipita i pasiunile se in .
fldcareazd foloseste septenarul si octonarul iambic sau sepa
tenarul si octonarul trohaic i, in sfirsit chid atmosfera deo
vine indltatoare sau deprimantd la maximum scrie in anapesti
crefici, bahei sau in alte masuri .variate. Forma se pliazd
continutului si se adapteazd la necesitätile lui, la fel ca iin
opera lui Shakespeare, care imbind pe alocuri proza cu vers
surile albe spre a rdspunde varietatii de continut,cu o varien
tate formald adecvatS In termindogia criticä lartneascd par .
tea vorbità se numeste dwerbium sau deoerbium, partea
declamata sau insotita de muzicd, cantícum Proportia dintre
dínerbia i cantica este foarte diferità, dupa comedia respec.
tiva. Cele mai bogate in melodii stint piesele Casina, Persa,
Pseudolus, Rudens, urmat de Bacchides, Epidicus, Mende.
chmi, Mostettaría i Truculentus. Raptirtul este in genere
de 113-114 dioerbía §1 2/2-8(4 cantica, pe cind la poetul Te .
rentiu elementul muzical scade, raportul fiind de 1/2 la 1/2.

Teatrul lui Haut n'are intentii moraliz.atoare i nid nu

se sprijind pe observatia directd i pe adincirea sufletului
omenesc in conflictul de caractere, folosit de Molière ; el nu
reprezintd nici satira politicd i sociald in genul comediei
luí Aristofan si a contemporanitor sat Poetul pleacd dela
comedia medie greceasca (in Amphiuo i Persa) i mai
ales dela comedia noud din epoca elenisticd, unde atacurile
invectivele directe fac loc intrigii usoare desfdsurate in
jurul unor evenimente din vieata de toate zilele, cu iluziile
desamagirile ei, avind ca resort esential iubirea. Actiunea
se petrece in lumea greceascd, de obicEi la Atena, i pune
in miscare o serie de personaje aproape conventionale (tin&
rul indrdgostit, hetera, sclavut, militarul, medicul, tatäl Undo
rului, parazitul, intermediarul), a c'dror fapte si suferinti au o
insemndtate general omeneascd si se pot intelege, oriunde.
Plaut isi ia materialul din aceastä lume greceascd, dar il
combind i il exprimd potrivit temperamentului sdu, dind la

www.digibuc.ro
 Specificul artei plautine 109

un produs literar care difera de poezia lui Menandru

si a sernenilor sài. Operind in deplina libertate, putind sä
adaoge, sa taie, sd imbine cloud piese grecesti deosebite, sa
inoveze si sd introduca oameni i atmosfera roman& Plaut
isi creeaza un instrument in care darurile sale innäscute (al
inscenarii, al detaliului si al stilului) pot psi expresia cea mai
autentica si mai completa. Daca constructia in ansamblul
ei sufera Ameori de pe urma revenirilor si a epizoadelor de
prisos, in schimb punerea in seen& dialogul, riposta, gluma,
sovoarea expresiilor i vioiciunea personajelor, adica partea
personala a poetului, sunt excelente i spectatorul de orice
nuanta se simte atras i transportat inteo lume de iluzii care.
amintesc de vieata realä si de suferintele lui proprii. Dar
.

prin interventia frecventa a muzicii (si a dansulta realitatea

de toate zilele apare transfiguratä si se desprinde din con.
tingent, intr'un univers aproape fantastic, feerict unde lipsa
de veracitate, contradictia si exagerarea nu mai distoneaza
si nu mai constitue o piedica serioasa in oalea iluziei dra.
matice. Pe de alta parte, rapirile senzationale, disparitiile,
naufrag* ,i recunoasterile, fara de care nu se poate con.
cepe comedia roman& nu pareau pe atunci alit de insolite
ca astazi si nu reprezentau simple masini de pura conventie
Vieata antica se desfasura in oarecare nesiguranta i nepre.
vazut, traiul sclavilor nu putea ademeni pe nimeni i difeo
rentele sociale erau mai acuzate decit astazi. Inii poetii co.
mici duceau uneori o existent:a' plina de peripetii si de su.
ferinta : Plaut a invirtit roata morii, Caecilius a fost sclav,
Terentiu a murit intr'un naufragiu. Elementul miraculos, aro.
manescul" din piesele lor parea simplu i in firea lucrurilor.
De aceea invinuirile nu sunt totdeauna destul de intemeiate
datoria noasträ este sa desprindem partea pozitiva a artei
plautine, adica verva neIntrecuta, precizia detaliului, inventi.
vitatea inepuizabila de situatii, de expresii/lirismul, alatura.
rea neasteptata a lucrurilor celor mai disparate, din care se
degajeaza brusc tin ris zgomotos í continuu. Humorul lui

www.digibuc.ro
 110 Piaui

Plaut nu se bizue pe stabilirea unui raport discret i impera

ceptibil aproape, nu este un exercitiu inefabil al inteligentei
ca in teatrul lui Molière, ci un humor meridional, de cuvinte,
plastic si grotesc. Plaut este inrudit cu Regnard si Goldoni,
reprezentind un ris spontan, transparent, fiziologic. Sub risul
lui Molière si Caragtale se intrevad grimasa si amaraciunea,
deoarece autorii ag,ita in subsidiar intentil morale, psiholo.
Wee si filozofice, din care spectatorul 'retine un fond de tris.
teta si de mizantropie. Plaut nu are sensul metafizicului si
nu doreste sa fie un filosof. Viziunea lui e directa, realista si
yicturala. Absenta oricarei atitudini si indiferenta niorala lasa
friu fiber ilaritatii, care ia nastere din nimic, dintr'un joc de
cuvinte superficial, dinteo simetrie usoara, dintr'o expresie
bine plasata, dintr'un refren absurd sau dinteo disparitate
brusca. In domeniul limbii si al stilului el este un creator
miraculos si poate fi considerat pe drept cuvint parintele
teraturii latinesti artistice. Limba lui e clara, proaspata, bon
gata, lipsita de artificiu, accesibila tuturor claselor sociale ;
,Expresia insasi. a poporului roman si imaginea Romei",
vox Romani generis urbisque propia 1.
Ea se pliaza cu o usurinta admirabila varietatii prodi.
gioase de ritmuri si de melodii din scenele lirice printr'o
supleta care pare fireasca. Plaut scrie pentru marele public
in totalitatea lui ; fiecare iI intelege si are ceva de retirlut ;
omul simplu, si oraseanul mijlociu si aristocratul cel mai
rafinat. El e poetul tuturor. Faptul acesta explica succesul
surprinzator al comediei plautine.
Pornind dela postulatul clasic al constructiei armo.
nioase si al corespondentei desavirsite dintre fond si forma,
Horatiu gaseste mai tirziu exagerate aceste laude. El ii ren
proseaza lipsa de armonie si graba excesiva spre desnodass
mint, in maniera poetului sicilian Epiharm din prima juma.

1. CICERO, De oratore III, 12, 44-45.

www.digibuc.ro
 Biblio2rafie I 11

-tate a secolului al V.lea si.1 invinueste ca nu se preocupa

decit de succesul material al teatrului sat' :
Gestit enim nurnmum in loculos demittere
Se zice çà poetul si.ar fi compus singur epitaful, care ne.a
fost pastrat de catre invatatul M. Terentius Varro in cartea inø
tiia din opera De poetis : Dupa moartea lui Plaut, come.
dia se afla in doliu, scena este goal& iar risul, iocul, gluma
si ritmurile fara numar au izbucnit tnate in lacrimi".
Postguam est mortem aptus Plautus, Comoedia luget,
Scaena est deserta, dein Risus, I.udus locusgue
Et Numeri innumeri simul ornnes conlacrimarunt

BIBL1OGRAFIE
Ed i tii co m plete: G. MERULA, Venetia 1472. Fr. RITSCHL.
- G. GOETZ - G. LOEWE - FR. SCHOLL, Leipzig 1871 - 1894.Fr. LEO.
2 vol., Berlin, Weidmann, 1895-1896. W. LINDSAY, 2 vol., Oxford,
Clarendon Press, 1905 ed. 2, 19101. G. GOETZ - FR. SCHOLL, 7 vol.,
Leipzig, Teubner, 1913-1931.Editie cu comentar latinesc, J. L. Ussing,
5 vol., Copenhaga 1875 1892. Cu traducere englezä, P. NIXON, 5
ol., Londra, Heinemann, 1916 1938. Cu traducere francez5, A.
ERN UT, 7 vol., Paris, Les Belles Lettres, 1932 - 1941.Traducere fran.
ce L H CLOUARD, 5 vol., Paris, Gamier, 1935-1936.. Traducere ger.
manS L. GURLITT, 2 vol., Berlin, Propylaen .Verlag, 1920-1922.Tra.
ducere rornineasca, Eliodor CONSTANTINESCU, 4 vol , RImnicul-Vilcii,
An a.tasiu, 1951-1934.
Editii partiale: Arnphitruo, L.HAVET,Paris1895.Aulula.
ria, A. BLANCHARD, Paris 1888. C'aptivi. W. M..LINDSAY, Londra
1900 ; J. P. WALTZING, Liège 1920. Military/ inginilat, traducere de
N. 1. HERESCU, Bucure0i 1941. Trinummus, ed. 2, J. P. WALTZING,
Louvain 1913. Traducere partied, Titu DINU í Pompillu PALTI.
NEA, Buc. 1912.
St udii sp ec tale: F. RITSCHL, Parerga, Leipzig I845.F.
SKUTSCH, Plautinisches und Romanisches, Leipzig, Teubner, 1892,

1. HORATIU, hpistulae II, I, 58 ; 170-176 : II, 3, 270-272.

2. GELLIUS I, 24, 3.

www.digibuc.ro
1.12 Plaut
F. LF0, Plautinische Torschungen, Berlin, N\ eidmann, 1895, (ed. 2
1912 . -W. M. LINDSAY, Syntax of Plautus, Oxford, Parker, 1907.
G. MICHAUT, Plaute, 2 vol., Paris, Boccard, I920.Ed. FRAENKEL,
Plautinisches im Plautus, Berlin, Weidmann, 1922. W. M. LINDSAY
Early latin oerse, Oxford 1922. P. Lejay, Plaute, Paris 1925 A.
FROM Essai sur la structure dramatigue des comédies de Plaute,
Paris 1930 -G. jAp-IMANN, Plautinisches und Attisches, Berlin, W eat,
nann, 193I.-H. HAFFTER, Untersuchungen zur altlateinischen Dich=
tersprache, Berlin, NVeidrnann, 1934. G LODGE, Lexicon Plautinurn,
2 vol., Leipzig, Teubner, 1904 - 1933. J. LEMAITRE, Impresions de théa.
tre, t VI, Paris, Lecène, 1892. II BERGSON, Le rire, Cssai sur la sig
nification du comigue, 21.e ed.. Paris, Alcan, 1922.

www.digibuc.ro
 ENNIUS $1 $COALA SA
Influenta elenismului sporeste dupa caderea lui Hani.
bal, cind Roma to canalizeaza toate energiile spre Grecia
si Orient. In aproape jumatate de secol stapinirea romana
in aceste parti este definitiv asigurata i consolidata in anul
148 cade Macedonia,. doi ani mai tirziu Grecia, iar in anul
133 o mare parte din Asia si Spania. Impreuna cu prazile
de razboi i bogatiile materiale imense iau drumul spre noua
capitala a lumii operele de arta, ideile filozofice si literare,
achizitiile stiintifice si credintele religioase. Curentul literar
filoelen se gaseste acum pe primul plan si reprezentantii
scrisului latin íi dau toata osteneala sa asimileze in graba
bunurile spirituale ale Greclei. Unuidintre ctitorii cei mai
gloriosi ai directiei noi, un mijlocitor entuziast si talentat,
inzestrat cu putere de munca si avint, este Ennius; activ pre.
tutindeni, in tragedie si comedie, in satira si poezia didac.
tica, in filozofie, dar mai ales in poezia epica. El este se.
cundat in comedie de Caecilius Statius, in tragedie de Pa.
cuvius. Cu Ennius sfirseste universalitatea primilor poeti latini,
care fac de toate i scriu in toate genurile, cu ambitia de
a fonda o intreaga literatura, dar fara sa se pota remarca
in mod deosebit in niciunul din ele. Ei sunt inaintasii gloo
riosi, pregatitorii, deschizatorii de drumuri, fara de care o
literatura nu se poateinfiripa si inalta pina la treapta per.
fectiunii. De aceea au mai mult o valoare relativa, istorica,
desi operele lor cuprind uneori adevarate perle si prezinta
un intereg intrinsee si o realizare artistica remarcabild.
8
MihAesc u, Istoria literaturii latine

www.digibuc.ro
114 Ennius si scoala sa
Quintus Ennius (239-169) vede lumina zilei la Rudiae
(astdzi Rugge), un ordsel mesapic asezat intre Brindisi si Ta.
rent, locul de intilnire al Orientului si al civilizatiei autoh.
tone cu cultura colonistilor veniti de aiurea. El spune sin.
gur despre sine ca are trei inimi", deoarece vorbeste trei
limbi : latina, greaca si osca '. Creste si se desvoltd in mij.
locul adversitatilor si vede cu ochii nenorocirile provocate
de ralzboiul cartaginez, la care ia parte ca soldat in Sara.
nia. In anul 204 este adus la Roma de catre M. Porcius
Cato si se intretine din munca de profesor si educator, in.
tocmai ca si predecesorul sau Livius Andronicus. Patrunde
in cercurile aristocratiei si isi cistigd increderea unor perso.
nalitati de primul rang ca Scipio Africanus si Scipio Nasica.
In anul 189 insoteste pe M. Fulvius Nobilior in Aetolia, fiind
martorul ocular al evenimentelor de acolo pe care le de.
scrie apoi in opera sa capitald. Fiul lui Nobilior ii acordd ceo
tatenia roman& lui si concetatenilor sal, si poetul aminteste
despré acest fapt cu mindrie :
Nos sumus Romani, qui fuimus ante Rudini.
La Roma locueste foarte modest, undeva pe Aventin,
avind o singurd servitoare cares! ingrijeste. Horatiu ne spune
despre el cd nu dispretuia vinul, mai ales cind urma sd se
aseze la masa de scris 2. Suferea de podagra, de care gasia
alinare poetizind 3. Dup. moarte corpul sdu a fost primit ca
un suprem omagiu in mormintul Scipionilor pe via Appia,
unde i s'a asezat si un bust 4.
Din opera sa foarte intinsd si variatd nu ni s'au pd.,
strat decit fragmente. Poseddm astdzi aproape una mie trei
sute de versuri din care se desprind cu oarecare usurintd
I. GELLIUS XVII, 17, 1 Q. Ennius tria corda habere sese dicebat,
quod loqui Graece et Osce et Latine sciret.
2. HORATIU, Epistole I, 19, 7.
3. PRISCIANUS, Gramm. Lai. 11, p. 434 nurnquam poetor nisi
podager.
4. T. LWILIS XXXVIII, 56. 4.

www.digibuc.ro
 Opera dramaticA 115

caracterul artei si fizionomia scriitorului. In teatru el continua

pe Livius Andronicus si pe Naevius, sorbind din izvoarele
grecesti din epoca clasica, in special Euripide. A lasat
zeci de tragedii cu subiecte din lumea greceasca i doua cu
subiecte din vieata- romana Prin temperament Ennius este
un tragic, spre deosebire de Naevius si de Plaut, care culs
tiva mai ales satira i comedia. El exprima cu vigoare latura
eroica, pasiunile puternice, patetismul, nelinistea tragica
da cpntur net zbuciumului dramatic al personajelor ferni .
nine ca Andromeda, Hecuba, Medea. Ni s'a transmis moø
nologul sfisietor al sotiei lui Hector, Andromaca, pe ruinile
Troii : Uncle sa caut si sa gasesc un sprijin ? Ce ajutor ma
va putea salva de exil sau pribegie ? Nu mai am nici tara
cetate unde.mi voi odihni trupul imi voi apleca
in tihnä capul ? S'au naruit, in patrie, i altarele si palatul :
zac toate nimicite si sfarimate, sanctuarele au ars, nu se mai
vad decit paretii inalti, negri, deformati, far bradul frumos
cizelat... 0 tata, o patrie i tu casa a lui Priam, templu cu
porti rasunatoare, te vedeam tronind îñ mijlocul bogatiilor
fabuloase, cu plafoane sculptate In aur i fildes cu mestesug
regesc. Toate acestea le:am vazut naruindu.se la pamint, in
flacari, pe Priam smuls din vieata cu forta, templul lui ju .
piter minjit cu singe".
Qukl petam praesidi aut exequar, quove nunc
Auxilio exili aut fuga freta slm 7
Arce et urbe orba sum quo accidam, quo applicem,
Cui nec arae patriae dorni stant, fractae et disiectae iacent,
Fana flamma deflagrata, tosti alti stant parietes
Deformatí atque abiete crispa
0 pater, o patria o Priami domus,
Saeptum altisono cardine templum,

1. Titlurile paliatelor I Achilles, Aiax, Alcmeo, Alexander, An,

dromacha, Andromeda, Athamas, Cresphontes, Erechtheus, Eumenides,
Hectoris lutra, Hecuba, lphigenia, Medea exul, Melanippa, Named,
Phoenix, Telamo, Telephus qi Thyestes. Cele doua pretextate se nu.
mesc Ambracia i Sabinae. Laird sau lytra inseammi riiscumpcirare.

www.digibuc.ro
116 Ennius si scoala sa
Vidi ego te adstantem ope barbarica
Tectis caelatis laqueatis
Auro ebore Instructam regIfice.
Haec omnia vIdi inflammari,
Priamo vI vitam evitari,
lovis aram ganguine turpari
In Eumenide Ennius urmeazd de aproape pe Eshyl in
pasagiul in care corul se adreseaza zeitei Atena, intrebind.o
ce urdri va face tdrii. Zeita ii rdspunde cd doreste ca : Ce.
rul sà strdluceascd, arborii sà infrunzeasca, vita invesektoare
sà intinereascd de lästare, ramurile sid se incovoaie de greu.
tatea fructetor, lanurile sd ddruiascd rod, sd infloreascd toate,
izvoarele sd curgd din plin, livezile sà se acopere cu iarbd
imbelsugate.
Caelum nitescere, arbores frondescere,
Vites laetificae pampinfs pubescere,
Rami bacarum ubertate incurvescere,
Segetes largiri fruges, florere omnia,
Fontes scatere, herbis prata convestirier 2
Poetul foloseste in parte si rima, probabil o reminis
centd populard i respecta ritmul din textul original, senarul
iambic. Din teatrul lui Euripide porneste i predilectia pena
tru reflexia grava i sententioasd, pentru fuga de misticism
increderea in ratiune. latd citeva frinturi : Dreptul este
superior curajului ; cdci curaj au de multe ori i cei rai, dar
dreptul i cinstea se tin cu dispret departe de cei netrebnicia.
Menus est virtute narn saepe virtutem mall
Nanciscuntur; his atque aecum se a malls spernit procul3.
Prietenul bun la nevoe se cunoaste".
Amicus certus in re Incerta cernitur 4.
Träind, bArbatul se cuvine sd fie insufletit de o bdr.
I. Scenica 86-99 (Vahlen).
2. Scented 151-155.
3. Scenica 188-189.
4. Scented 210.

www.digibuc.ro
 Opera dramaticg 117

13Atie fard cusur si sa stea necliatit in fata dusmanilor. Asta

inseamild libertate, sd al o inimd curatä si tare : toate
lalte, infdptuite cu capul plecat, rdmin ascunse in noaptea
neagrd".
Sed virum vera virtute vivere animatum addecet
Fortiterque innoxtum stare adversum adversarios.
Ea libertas est, qui pectus purum et firmum gestitat :
Altae res obnoxiosae nocte in obscura latent 1.
0 trdsdturd curat romand care a minteste de pildele
-stralucite din trecutul national al Romei o formeazd urrnd.
torul pasagiu din tragedia Telamo. Tatal eroului Aiax pri.
meste cu stoicd resignatiune stirea mortii fiului ski, la Troia :
Cind barn ndscut, stiam cà vor muri intr'o zi si *i.am pre.
gdtit pentru acest lucru. In afard de aceasta, cind i.am trimes
la Troia pentru a apdra Grecia, imi dddeam seama cd.i trio
met intr'un rdzboi ucigdtor, si nu la un ospdt".
Ego cum genui turn morituros scivt et et rei sustuli,
Praeterea ad Troiam cum mist ob defendendam Graeciam,
Scibam me in mortiferurn bellum, non in epulas mittere 2.
Un alt aspect care il apropie pe Ennius de Euripide
este lipsa de religiozitate, lupta impotriva superstitiei si a
falselor profetii. Euripide este un contemporan al sofistilor
trdieste inteo epocd a luminilor", a emancipdrii, din care
poetul latin poate imp& täsi ceva fdrd Seamd societatii To.
mane din acest timp, pe cale de primenire radicald. Dar
felul in care Ennius exprima lipsa de solicitudine a zeilor
fatd de oameni aminteste mai curind de filozofia lui Epicur
si de curentele filozofice postsocratice : Eli am spus si voi
spune totdeauna cd existà in cer zei, dar cred cà ei n'au
nicio grijd de neamul omenesc ; cdci dacd ar avea
celor buni lea& merge bine, celor rài ràu, ceea ce acum
nu se intimple.

1. Scenica 300-303.
2. Scenica 312-314.
www.digibuc.ro
118 Ennius si scoala sa
Ego deum genus esse semper dixi et dicam caelitum.
Sed eos non curare opinor, quid agat humanum genus
Nam si curent, bene bonis sit; male malls, quod nunc
abest 1.
Divinatia era inradacinata de mult la Roma in cultul
oficial, si tagma augurilor se bucura de stima tuturor. A.
tacul impotriva ei constitue o inovatie aproape revolutio.
nara Profeti ai superstitiei, ghicitori nerusinati, lenesi si
fara minte, ascultatori de legile saraciei oameni care nu.si
cunosc cararea lor proprie si se incumeta sa arate altora
drumul ; fagaduesc comori cer perrtru ei o drahma. Din
toate aceste comori opreasca,si drahma i daruiasca.ne noua
restul".
Superstitiosi vates impudentesque harioli,
Aut inertes aui insani aut quibus egestas imperat,
Qui sibi semitam non sapiunt, alteri monstrant viam,
Quibus divitias pollicentur, ab ils drachurnam ipsi petunt
De his divitiis sibi deducant drachumam, reddant cetera ;
Comediile sale (Caupuncula Crismarita", unii citesc
Cupuncula, i Pancratiastes) n'au putut sustinea concurenta
lui Plaut i Caecilius, iar criticul Volcacius Sedigitus acorda
lui Ennins pe o lista de zece comediografi latini locul din
urmd.
Vechea satura dramatic& un amestec de poezie, mu .
zica si dans, primeste la Ennius un caracter deosebit, infati.
sind in ritmuri variate (trimetri iambici, tetrametri trohaici,
hexametri dactilici) sau in proza aspecte din vieata morald
si sociala. Ea face astfel trecerea spre satira propriu zisa a
lui Lucilius, Horatiu si Persius. Poetul a scris, se pare, patru
sau opt carti de Saturae, din care nu ni s'au pastrat decit
saptezeci de versuri. La inceputul cartii a treia el exprima
constiinta superioritatii sale poetice in termini entuziasti
siguri de sine : Slava tie,\ cintaretule Ennius, care imparti
cu darnicie si sinceritate muritorilor stihuri inflacarate".
I. In tragedia Telamo, Scenica 316-318.
2. Ibid. 319-323.
www.digibuc.ro
 Satira, operele minore 119

Enni poeta salve, qui mortalibus

Versus propinas flammeos medullitus j.
In compozitille acestea se amestecd uneori si sentinta,
preocuparea morald sau dorinta de a spune lucruri placute
utile : Pdstreazd totdeauna la indemind invdtdtura : nu
astepta dela prieteni ceea ce poti- face tu
Hoc erit tibi argumentum semper in promptum situm
Ne quid exspectes amicos quod tute agere possies2.
In scrierea ocazionald intitulata Scipio, compusa in
metru variat, poetul ia apärarea marelui condotier cu prio
lejul unui proces faimos din ,anul 184 prin care adversarii
elenismului in frunte cu M. yorcius Cato incearcd sd in .
fringd influenta Scipionilor. Ii numeste Neinvinsul" (Scipio
inoicte) si aratd cd stau märturie pentru dinsul glorioasele
cimpuri de bdtaie (Téstes sunt Camp! magni), continuind :
Ce statue, ce columnd indltagva poporul roman, sid poatd
da Was faptelor tale" ?
Quantam statuam faciet populus Romdnus,
Quantarn columnarn quae res tuas gestas loquatur 3.
In operele minore se vede grija de a satAface anumite
exigente de naturd culturald sau de a vulgariza achiziiile
spirituale ale lurnii elenice. Poetul introduce ritmuri noi
forme literare proaspete,.amestecind utilul cu pldcutul, satira
cu indemnul, versurile cu proza. In Praecepta sau Protreo
pticus dà sfaturi cu privire la felul de comportare in viatd ;
in hedyphagetica descrie, in versuri, numeroase soiuri de
pesti; in Ephicharmus expune invdtdtura lui Pitagora prie
vitoare la origina lumii, a materiei, a sufletului si a trecerii
acestuia in alte corPuri. Trupul este pdmint, iar sufletul foc
(terra corpus est, at mentis ignis est)4. Divinitatea exista
1. Saturae 6-7 (Vahlen).
2. Saturae 57-58.
3. Varia 1-2 (Vahlen).
4. Vasia 51.

www.digibuc.ro
120 Ennius i coala sa

in natura, in materie : e aer, vint, nour, ploae, frig, vint si

iar aer.
1stic est is lupiter quem dico, quem Graeci vocant
Aerem, qui ventus est et nubes, írnber postea,
Atque ex imbre frigus. ventus post fit, aer denuo
In Euhemerus sloe historia sacra tdlmdceste pe in.
telesul tuturor doctrina lui Euhemerus, scriitbr grec, din
secolul al III.lea, care opina ca zeii sunt oameni renumiti
din trecut, transfigurati in amintirea omeneascd pind la zeic
ficare. In Sota, forrnd ipocoristicd pentru Sotades, alt scriitor
grec din secolul al III.lea, infdtiseazd un gen de poezie spe.
cificä (de aici si nurnele versului zis sotadic), cu un continut
indrdznet si licentios.
Opera majord in care Ennius imbracd intr'o formd poe.
tied aspiratiile i nädejdile sale de o vieatd intreagd se nu.
meste Annales §i cuprinde optsprezece carti. Ea este o e.
popee in hexarnetri dactilici i infatiseazd faptele glorioase
din trecutul national. Spre deosebire de Naevius, care in e.
popea sa Bellum Poenícuin (compusa in versul saturnic, me.
trul vechilor cintece bdtrinesti) prezinta numai o frinturd din
istoria patriei sale, poetul din Rudiae imbrAtfseazd toatd a.-
ceas;d istorie, folosind versul epic prin excelentd, solemn si
amplu, si luind ca model pe Homer. Introducerea hexame0.
trului dactilic rdrnine un fapt memorabil si are consecinti
hotdritoare pentru evolutia poeziei latinesti artistice. Prin el
tinara literaturd îi apropie o parte din atmosfera si proce0
deele artei homerice í pregateste astfel pe incetul aparitia
unor artisti de primul rang ca Lucretiu, Vergiliu i Horatiu.
Toti acestia citesc cu folos si pomenesc cu evlavie de inio
tiatorul, de pdrintele" noului curent, absorbindual cu suc.
ces in propia lor opera.
Ennius porneste in mod constient, cu incredere si en.
tuziasm dela Homer si rupe cu dispret firul firav al tradi.

I. Varia 54-56.

www.digibuc.ro
 Poezia epica 121

tiei populare batinase. Vechea zeitate autohtona Camena

invocata de Naevius face acum loc Olimpului maret, unde
salasluesc zeii cei fara de moarte si bat pamintul cu pido.
rul cele noua Muze" :
Musae quae peclibus magnum pulsatis Olympum1.
Poetul aminteste cu mindrie de opera sa (poemata
nostra) §i povesteste ca prins in mrejele unui somn placut
a vazut in vis pe Homer :
somno lent placidoque revinctus
visus Hornerus adesse poeta ?.
Spiritul acestuia, intrupat intr'un paun, apoi in eroul
homeric Euforb si in Pitagora, sfirsise prin a se reincarna
in Ennius. Constient de geniul sau, prin care glasueste Ho.
mer, poetul va insufleti din nóu eroi i fapte glorioase, sla.
vind trecutul maret al patriei sale. Firul povestirii incepe la
Troia cu tatal lui Eneas, eroul Anchises, caruia frumoasa
zeita .Vmus i.a hArazit darul prezicerit i.a dat un suflet
divin :
Doctusque Anchisesque Venus quem pulchra dearum
Far: donavit, divinum pectus habere 3.
Eneas ratAceste pe mari, debarca in Italia, tara lui Sa.
turn (Saturnia terra) *i pune temelia statului roman. Din
neamul sau purced cei doi gemeni care ii disputa domnia:
Indemnati de o adincà neliniste i rivnind fiecare trónul, ei
se gtabesc sa caute semne in zborul pasarilor. Remus se
indreapra cu luare a minte i pindeste singur venirea paserei
norocoase. Frumosul Romulus ii cauta un loc pe inaltimea
Aventinului si asteapta cu incredere zburatoarele. Ei nu se
inteleg, ce nume vor da orasului, Roma sau Remora, iar
multirnea barbatilor se intreaba cu grija : care le va fi oare
Domn ? Ei asteapta, si intocmai ca in clipa cind consulul da
1. Anna les 1 (Vahlen).
2. Anna@ 5-6.
3. Anna /es 18-19.
www.digibuc.ro
122 Ennius i coala sa

semnalul i toate privirile se afld atintite spre poarta imprejo

muitä cu stilpi colorati de unde pornesc carele, tot astfel
stau i acuma, intrebindu.se cu teamd cui cddea.va izbinda
cea mare a domniei ? In vremea aceasta astrul palid al nopo
tii coboard in adincimi i apare aurora cu raze strdlucitoare.
Sus, spre stinga, zboard un stol incintStor de päsdri. Se iveste
discul de aur al soarelui si in urma lui se lass din indltime
doudsprezece siluete, mesagere sfinte, zburind intr'o directie
favorabila. Romulus pricepe atunci c i.a fost härdzitä in.
tiietatea si c auspicille ii ddruesc tronul si stapinirea".
Curantes magna cum cura turn cupientes
Regni dant operam simul auspicio augurioque.
Remus auspicio se devovet atque secundam
Solus avem servat. At Romulus pulcher in alto
Quaerit Aventino, servat genus altivolanturn.
Certabant urbem Roman Remoramne vocarent.
Omnibus cura viris uter esset induperator.
Expectant, veluti consul cum mittere signum
Volt omnes avidi spectant ad carceris oras,
Quam tnox emittat pictis e faucibus currus,
Sic expectabat populus atque ore tirnebat
Rebus, utri magni victoria sit data regni.
Interea sol albus recessit in infera noctis.
Exin candida se radiis dedit icta foras lux
Et simul ex alto longe pulcherruma praepes
Laeva volavit avis. Siniul aureus exoritur sol,
Cedunt de caelo ter quattuor corpora sancta
Avium, praepetibus sese pulchrisque locis darn.
Conspicit inde sIbi data Romulus esse priora,
Auspicio regni stabilita scamna solumque
Domnia lui Romulus se consolideazä prin rapirea Sao
binelor si sfirseste in mod glorios prin apoteoza eroului slavit
de tot poporul s'au : Pdrerea de rdu le copleseste inimile :
ei si.l amintesc astfel : o Romulus, divinule Romulus, ce
vrednic apdrator al patriei ne härdziserd zeii in tine 1 0 pd.
rinte, ctitor si singe din zei 1 Tu negai adus la limänul luminii.
1. Annales 77-96.

www.digibuc.ro
 Poezia epica 123

Pectora... tenet desiderium, simul inter

Sese sic memorant ; o Romule, Romule die,
Qualem te patriae custodem di genuerunt I
O pater, o genitor, o sanguen dis oriundurn I
Tu produxisti nos intra luminis oras»
Cu aceasta se incheie cartea intiia. In cdrtile a doua
si a treia ne sunt infdtisate faptele celorlalti regi, in cartea
a patra instaurarea republicii, ndvala Galilor, Cincinnatus si
venirea lui Pyrrhus in Italia. LIrmeazd in cartea a cincea
rdzboiul cu Samnitii, cind locujtorii Campaniei devin cetäteni
romani :
Cives Romani tunc facti sunt Compani
Cartea a sasea cuprinde sfirsítul luptelor cu Pyrrhus si
ne infdtiseazd, intre altele, un mic tablou imitat mai tirziu
de Vergiliu in .Eneida : Ej pdtrund printre arborii inalti, pe
care ji doboard cu securile, izbind stejarii märeti. Gorunul
se incowoaie, frasinul cade si bradul svelt se rostogoleste la
pamint. Lovesc pinii falnici si intreg tinutul acoperit de
copaci rdsund de freamdtul padurii fninzoase".
Incedunt arbusta per alta, securibus caedunt,
Percellunt magnas quercus, exciditur ilex,
Fraxinus frangitur atque abies consternitiir alta,
Pinnus proceras pervortunt ; omne sonabat
Arbustum fremitu silvai frondosai 3.
In cartea a saptea, unde ni se descrie primul rdzboi
punic, poetul aminteste mai intii de incercarea lui Naevius
de a prezenta aceeasi materie in versuri saturnice si lasd sà
se inteleagd cd inceputul acesta ny putea sà aibd sorti de
izbindd, deoarece nu se sprijinea pe o traditie literard. Find
la Naevius nu existase un artist constient de arta lui, un
maestru al cuvintului :
Nec dicti studiosus quisquarn erat ante hunc 4.

I. Anna les 110-114.

2. Anna les 169.
3. Anna les 187-191; Eneida VI, 179.
4. Anna les 216
www.digibuc.ro
124 Ennius §i *coala sa

Intr'o frintura de discurs desprindem un indemn adresagt

ostasilor inainte de lupta : Norocul a fost dat celor viteji".
Fortibus est fortuna viris data I.
Cartile a opta si a noua infatiseaza luptele dramatice
cu Hanibal, pe care poetul le traise prin suferihtele sale
proprii. El deplinge, intre altele, delasarea produsa de razboi
si instaurarea la putere a unor elemente turbulente in dauna
autoritatii consacrate prin traditie si cultura : De cind dis
cordia neagra a frint stilpii de fier si a deschis portile razo
boiului, omul priceput se vede inlaturat dela putere, trebu.
rile obstesti sunt diriguite de forta oarba si oratorul adevarat
este dispretuit, fiind indragit in schimb militarul fara cultura.
Discutind, ei Du folosesc cuvinte alese, ci vorbe de ocara
framinta dusmaniile agitindu.se. Nu cu armele adeva.
rului, ci mai ciegraba cu sabia cauta puterea si singurul lor
mijloc este violenta".
Postquam Discordia toetra
Belli ferratos postes portasque refregit,
Pellitur e medio sapientta, vi geritur res,
Spernitur orator bonus, horridus miles amatur.
Haut doctis dictis certantes nec maledictis
Miscent inter sese tnimicitiam agitantes,
Non ex iure rnanurn consertum, sed magis ferro
Rem repetunt regnumque petunt, vadunt solida vi 2.
Cartea a zecea descrie razboiul cu Macedonia a un.
sprezec,'a evenirnentele mai recente, dominate de figurile lui
T. Flamininus si M. Porcius Cato. In cartea a douasprececea
sunt reflexii asupra prezentului si a trecutului mai apropiat,
cu citeva cuvinte de recunostinta pentru Fabius Cunctator,
rivalul lui Hanibal : Lin singur orn, taraganind mereu, ne.a
salvat : deoarece el nu dada mai multa insemnatate zvo.
nurilor aecit binelui obstesc. De aceea gloria acestui barbat
straluceste Inca si astazi".
I. Annales 257.
2. Annales 266-273.
www.digibuc.ro
 Poezia epicA 125

Unus homo nobis c.unclando restituit rem.

Non enim rumores ponebat ante salutem.
Ergo postque magtsque yid nunc [florid claret .

Cärtile a treisprezecea 0 a patrusprezecea descriu raz.

boiul din Antiohia si lupta dela Magnesia. Un comandant
isi indeamnd soldatii la sacrificiul suprem : Acum e ziva
cind ni se cld prilejul sa dobindim o glorie fard margini, fie
ca traim sau murim".
Nunc est ille dies cum gloria maxima sese
Nobis ostendat si vivimus sive morimur 2.
Cartea a cintisprezecea este inchinata consului Fulvius
Nobilior i evenimentelor militare din Aetolia din anul 189.
Cu acest prilej asistam la lupta neinfricata a unui erou : De
pretutindeni, ca grindina, cad sulitele asupra tribunului,
strapungindud scutul care rasuna de loviturile lancilor Inge.
manate cu glasul de plumb al coifului. Dar niciunuf dintre
ndvalitori nu e in stare sa4 despite trupul cu sabia. El 00
preste si fringe potopul de sulite, sudoarea ii acopere tot
corpul, se misca cu greu si abia mai respira : cu ascutisu.
rile indreptate spre dinsul Istrienii arunca mereu 0.1 urma..
resc de aproape".
Undique conveniunt velut imber tela tribuno:
Configunt parmam, tinnit hastilibus umbo,
Aerato sonitu galeae, sed nec pote quisquam
Undique nitendo corpus discerpere ferro.
Semper abundantes hastas frangitque quatitque.
Totum sudor habet corpus, tnultumque laborat,
Nec respirandi fit copia: praepete ferro
Histri tela manu iacientes sollicitabant 3.
Cartea a sasesprezecea slaveste vitejia fratilor T. Cae.
cilius Teucer, a saptesprezecea faptele lui Aemilius Paulus si
cenzura lui Lepidus si, in sfirsit, a optsprezecea si ultima ne
prezintd alte evenimente contemporane.
1. Anna !es 370-372.
2. Anna les 391-392.
3. Anna !es 401-408.

www.digibuc.ro
126 Ennius si scoala sa
Asemenea lui Homer, Ennius creeaza o lume suprana.
turala, fantastic& amestecind divinul cu umanul i facindu.i
pe zei parta0 la actiunile, bucuriile i suferintele oamenilor
Stilul ski se pliazA cerintelor poeziei epice : e amplu, sonor,
bogat in artificii, conventional i särac in metafore, dar in.
tretasut cu comparatii, epitete, cliee, cu o anumita notä de
vechime i plin de emfazä. Surprindem anumite procedee
homerice §i chiar imprumuturi directe, ca depilda, compa.
ratia unui luptator minios cu impetuozitatea unui cal scäpat
din friu alergind vijelios pe cimpie2, sau natura care nu.0
poate stäpini risul väzind cum ride cu poftà preaputernicul
Jupiter 3, epitete ca parintele zeilor 0 al oarnenilor" (divam
pater etque hominum rex, 175 ; dioumque hominumque
pater rex, 580 ; patrem dioomque hominumque, 581),
zeita zeitelor, zina zinelor" (dia dearum, 22), expresii ern.
fatice ca scoate un strigat pinä la cer" (tollitur in caelum
clamor, 442 ; clamor ad caelum... oagit, 531), stereotipii
,,§i copita love0e pamintur pentru calul aleargä re.
pedea (quatit tin* gala terram, 224 i 277 ; concutit ungula
terram, 439). Se observa o predilectie pentru sonoritate
aliteratie, care amintesc de procedeele literaturii populare
aplicate in cimilituri, proverbe, etc. Acest aspect bolnavicios,
burlesc, al operei lui Ennius il indeparteazä de Homer §i il
miqoreazd. Iatà citeva exemple : ,,pe fata 0 in taina" (clam.
que patamque, 242), zi i noapte" (noctesque diesque,
334) dar goarna scoase un sunet teribil : ta.ragtan.ta.ra",
at tubl terribili sonitu taratantara dixit 4.
sau tiranule Titus, fiul lui Tatius, ti.ai ingäduit prea multe",
o Tile tute Tait tibi tanta, tyranne, tutisti 5.

1. T. LIvILls I, praef. 7: miscendo humana clivinis...

2. Annales 514-518; Iliada VI, 506-511.
3. Annales 457-458.
4. Annales 140.
5. Annales 109.

www.digibuc.ro
 Poezia epicA 127

Alteori potrivirea intimplätoare de sunete d na§tere

rimei, dar dupd criteriul estetic al anticilor constitue in orice
caz o gre*ald, o neglijentd :
qui turn vivebant homines atque aevom agitabant..,
navibus explebant sese terrasque replebant'.
Arhaisme sunt formele aft pentru 1111 i genitivele in
.ai in loc de .de : Lui ii rdspunse regele Albei Longa",
olli respondit rex Albai Longai 2
Versul este condus dupa principiile prozodiei grece§ti
inseamnä un progres fatd de productiile anterioare
rate de traditia autohtona. Dar suntem inca departe de ar.
monia artei homerice §i de perfectiunea prozodiei vergiliene :
intilnim numeroase cezuri fal§e, ingramddiri de spondee
versuri greoaie, prozaice, de pildd : ,,Sunt introdu0 solii din
Minturne",
Introducuntur legati Minturnenses 3.
Sau : ,Quintus tatd1 este ales consul pentru a patra oard".
Quintus pater quartum fit consul 4.
Dar cu toate defectele i lipsurile sale, Ennius repre.
zintä o con§tiinta noud §i un intreg program ; el este initia.
torul poeziei latine*ti artistice, creatorul stilului epic, scriito.
rul care exercitd o influenta aproape covirOtoare pind la
aparitia epopeei vergiliene ; imitat i comentat, citit in coald,
admirat pentru §tiinta i pentru vigoarea sa i considerat un
al doilea Homer :
Ennius, et sapiens et fortis et alter Homerus,
Ut critici dicunt... 5.
Epopeea sa nu are o actiune limitata §i unitard, cu eroi

1, Anna les 307 qi 309.

2. Anna les 33.
3. Anna les 625.
4. Anna les 295.
3. HORATIU, Epistote II, 1, 50-51.

www.digibuc.ro
 128 Ennius si scoala sa
eroine, cu desfdsurdri de lupte i pasiuni, cu caractere
bine conturate, ci devine uneori o simnld cronica ritmat4,
lipsitd de culoare si relief, monotond, insufletità ici si colo
de o scanteie de sinceritate, de un vers reusit sau de o fa.
rimd de vieatd adevdratd. Firul conduator, ercstil principal,
constitue insusi poporul roman cu suferintele si infringe.
rile sale, cu mornentele de incredere si de vis, cu conducà.
torii inimoi, intocmai ca in opera de istorie a lui Titus Lio
vius, mai tirziu. Ea nu aduce intimpldri si oameni desprinsi
din mit i transfigurati in artd, ci fapte i imagini din tre.
cutul national, servind drept indemn si pildd pentru nevoile
prezentului. Inteun stat in plina expansiune militarä si in
lipsa unei literaturi adevdrate, opera aceasta poate lua o
inaltd semnificatie i constitui un eveniment literar de primul
rang : poetul ajunge un clasic i un autor de scoalà ; defi.
cientele sale par unora fàrà insemndtate, iar altora curate in.
susiri de art& vrednice de a fi luate ca model.
Constient de valoarea poeziei sale, Ennius isi scrie sin.
gur epitaful in termini profetici. Cetdteni, priviti chipul ba.
trinului Ennius, care a cintat faptele glorioase ale strdmosio
.lor vostri. Doresc ca nimeni sdi nu Ind onoreze cu lacrimile
sale, nici sà md plingd la mormint. Dece ? Eu zbor viu
fara de moarte pe buzele tuturor".
Aspicite, o cives, serifs F.nni imagints formam.
1-lic vestrum panxit maxima facta patrum.
Nemo me lacrimis decoret nec funera fletu
Faxit. Cur? Volito vivos per ora virum

Caecilius Statius (c. 230-168), Gal din neamul Insubri.

lor, ndscut la Milano, trdieste un timp ca slay si dupd 4e-
mancipare se mutd la Roma, unde ii cucereste o deosebita
notorietate ca autor de comedfi. Se afla in anturajul lui
Ennius §i in casa acestuia (contabernalis) §i dupd moartea
lui Plaut rdmine singurul comediograf de valoare, fiind con.
1. Epigrammala 15-18 (Vahlen).

www.digibuc.ro
 Caecilius Statius 129

sultat totdeauna de edili cu prilejul concursurilor publice.

Scrie peste patruzeci de comedii din care nu ni s'au pastrat
decit titlurile si circa trei sute de versuri. Ele poarta uneori
nume latinesti, ca la Plaut, alteori grecesti, si sunt fie loca".
lizari, fie talmAciri libere dupa Menandru si altii '. Cit timp
traieste Plaut, poetul nu poate obtine bunavointa publicuo
lui, lar dupa aceea se impune numal gratie ostenelilor si
tenacitatii unui actor de mare talent, L. Ambivius Turpio 2.
Foloseste si procedeul contaminatiei, adica imbina doua piese
grecesti pentru a crea una latineasca. Varro spune ea Caeci .
lius exceleaza (n argurnentis, adica in alegerea si tratarea su.
biectelor 3, reusind sa exprime cu putere elementul patetic,
groaza, teama, nelinistea sau depresiunea sufleteasca 4. Ho .
ratiu ii recunoaste o anumita forta dominata de nobleta
(graoilas)3, iar criticul Volcacius Sedigitus ii acorda priman
tul intre toti poetii comici latini 6. In schimb Cicero critica
cu asprime stilul sau 7.
Nobleta remarcata de Horatiu se desprinde, de pilda,
In versurile acestea, care amintesc de un E.hyl sau un
Sofocle : Eu pot sa indur cu usurinta o nenorocire, cind
nu este o nedreptate ; si chiar o nedreptate, daca nu este
insotita de ocara".

t. latä lista completa: Aethrlo, Andrea, Androggnos, Asotus,

Chalcia, Chrgsion, Dardanus, Daoos, Demandati, Ephesio, Epicleros,
Epistathrnos, Epistula, Ex hautu hestos, Exul, Fallacta, Gamos, Harpa.
zomene, Hgmnis, Hgpobolimaeus Rastraria, Hgpobolimaeus Aeschinus,
Imbrii, Karine, Meretrix, Nauclerus, Nothus Nicasio, Obolostates
Faenerator, Pausimacfuts, Philumena, Plocium, Polumeni, Portitor,
Progamos, Pugil, Symbolum, Sgnaristosae, Sgnephebi, Sgracusii, Tathe,
Triumphus.
2. TERENTIU, Hecgra 14-23.
3. VARRO, Menippeae 389 Buecheler).
4. VARRO, la CHARISM, Gramm. Lat. I, p. 241.
5. HORATIU, Epistole II, 1, 59. .
6 GELLIUS XV, 24 ; Caecillo patrnam Statio do mimico.
7. CICERO, Ad Att. VII, 3, 1.0 1 malus auctor Latinitatis est.
Mihäesc u, Istoria literaturii ¡aline 9
www.digibuc.ro
130 Enniius si scoala sa
Facile aerumnarn ferre possum, si inde abest infurf a :
Etiam iniuriam, nisi contra constat contumelia 1.
In comedia Plocium localizata dupa Menandru vedem,
nefericirea unui om casatorit cu o femeie urita si despotica :
Acela e inteadevar nenorocit care nu poate sd.si ascunda
necazurile in fata lumii. Iata, eu tac, dar nevasta.mea da in
vileag totul 'prin chipul si faptele ei. Ea, care in afara de
zestre, are tot ce poftesti. Cinesi priceput sa invete dela
mine. Desi sunt liber, traiesc ca un sclav, ca un prizonier
la inamic, fara sd.mi fie cucerite tara si cetatea. Ii doresc
moartea si imi duc vieata ca un mort intre vii. Pentru ce
i.as vrea binele, cind ea ma desparte de tot ce.mi place?
Zice ca a* av-ea obicei sd innod in taina legaturi cu servitoa.
rea si ma sapa mereu. Plinge, se roaga, insist& ma oca.
raste si, insfirsit, md face s'o vind. Acum imi inchipui cd
intre prietenele si rudele ei indrugä astfel de vorbe : ..Care
dintre voi, in floarea virstei, reusit.a pind acum sa smulga
barbatului ei ceea ce am reusit eu, o baba, adica sad des.
parta de amantal. ? Iata ce va flecari astazi, iar eu voi fi sfirs
tecat ca un netrebnic".
Is demum miser est, qui aerumnarn suam nesciat occultare
Foris : ita me uxor forma et factis facit, si tac6arn, tamen
incliciurn.
Quae nisi dotem omnia quae nolis habet : qui sapiet de
me discet,
Qui quasi ad hostis captus fiber servio salva urbe atque arce.
Dum eius morte inhio, egomet inter vivos vivo mortuus.
Quaen milli quidquid placet ec privatum it me servatam
velim 7
Ea me clam se cum mea ancilla ait consuetum. Id me
arguit :
Ita plorando orando instando atque obiurgando me optudit
Earn uti venderern. Nunc credo inter suas
Aequales, cognatas sermonem serit t
'Quis vostrarum fuit integra aetatula
Quae hoc idem a \Tiro

I. In comedia Fallacia, vv. 47-48 (Ribbeck).

www.digibuc.ro
 Caecilius Statius 131

Impetrarit suo, quod ego anus modo

Effeci, paelíce ut meum prívarem vírum?'
Haec erant concília hocedie : dífferar sermone misere
In prezentarea indragostitului tindr, revoltat impotriva
pdrintilor *i certat cu morala, Caecilius aduce aminte de Plaut
se inspird din aceea*i lume libertind *i cosmopolita a ele.
nismului alexandrin : Intr'o dragoste aprinsa i pe o mare lipsd
de bani e placut sd ai un tatd zgircit, morocdnos *i ursuz
cu copiii sal, care nici nu te iube*te *i nici n'are grijd de
tine. Il in*eli la venituri, *tergi un nume trimitind o scri.
soare fal*d, sau ft umpli de groaza prin tertipurile unui sclav.
La urma urmelor, ce placere mai mare decit cind risipe*ti
banul pe care il storci cu greu din minile unui tard zgircit" ?
In amore suave est summo summaque inopia
Parentern habere avarurn inlepidum, in liberos
Difficilem, qui te nec arnet nec studeat tuf.
Aut tu ilium furto fallas aut per litteras
Avertas alíquod nomen aut per servolum
Percutías pavidum. postremo a parco patre
Quod sumas quanto dissípes libentius I
Linde din versurile sale exprima o anumita melancolie
rézultata din observatia realitdtilor sociale, imbinatd cu un sen.
timent de incredere, de optimism *i de largd intelegere, cu
o intelepciune concentratd, in maniera proverbelor : Omul
este un zeu pentru semenii säi, cind *tie sd.*i facd datoria".
Homo homint deus est, s1 suum officium sciat.
Uneori *i sub o haind simpld gäse*ti intelepciune".
Saepe est etiam sub pallíolo sordído sapientia.
Trdie*te cum poti, daca nu poti trdi cum vrei".
Vivas ut possis, quando nec quís ut velis.
Planteazd arbori care vor folost generatiei viltoare".
Suit arbores, quae alteri saeclo prosint,

1. Vv. 142-157 (Ribbeck).

2. Vv. 199-205.
www.digibuc.ro
132 Ermius si scoaIa sa

--Marcus Pacuvius (c. 220-130) este nepotul de sora

al lui Ennius si se naste in acelas climat meridional, la Brun.
disium. Scrie douasprezece tragedii din care ne.au Minas
peste patrusute de versuri '. A incercat si satira, dar toate
aceste incercari s'au pierdut. Pacuvius era si pictor. Cicero
il considera un mare poet tragic 2 *1 ii admira in deosebi
tragedia Teucer3. Horatiu il numeste un batrin invatat"
(doctus senex), prdbabil pentru cunoasterea amanuntita a
miturilor si pentru minuirea priceputa a tehnicei dramatice 4.
Varro afirma ca limba lui Pacuvius este dominata de bel.
sug (ubertas), pe cind Cicero spune dimpotriva ca Caeci.
lius si Pacuvius scriau prost latineste 5. In acelas sens se
pronunta si Quintilian, care se tidied indeosebi impotriva
cuvintelor compuse, dure si greoaie 6
Intilnim si la el scepticismul religios si neincrederea in
slujitorii, in mijlocitorii divinitatii pe pamint, care duc o
vieata incompatibila cu preceptele religioase : Cei ce pricep
si citesc graiul pasarilor tilcuesc din ficatul altora mai mult
decit dinteal lor ; e bine sa.i ascultam, cred, dar fara said
i urmam".
... nam isti qui linguam avium intellegunt
Plusque ex alieno iecore sapiunt quam ex suo.
Magis audienduna quam auscultandum censeo 7.
Din lecturile filozofilor greci poetul a desprins un a.

I. Titlurile tragediilor : Antiopa, Armorum iucliclurn, Atalanta,

Cfugses, Dulcuestes, Hermiona, lliona, Meclus, Niptra, Pentheus, Pe.
riboea §i Teucer.
-2. CICERO, De optimo genere oratorum 1, 2.
3. CICERO, De oratore 1 58, 246 0 11, 46, 193.
4. HORATIU, Epistole11. 1, 55.
5. VARRO, la GELLIUS VI, 14,6 : CICERO, Brutus 74, 258 : Caer
cilium et Pacuvium male locutos vidernus.
6. QUINTILIAN I, 5, 67 et duobus vocabulis dure videtur struxisse
Pacuvius ; Nerei repandirostrum, incurvicervicum pecus.
7. In tragedia Chr¡ftes 83-85 (Ribbeck).

www.digibuc.ro
 Pac uvi u s 133

{ley& nou hi privinta puterii supranaturale, care se revarsd

peste tot, panteistic, impersonald si atotprezentd : .,Ceea ce
nurnim noi cer, Grecii numesc eter. Oricum barn spune, el
insufleteste, pldsmueste, hräneste, sporeste i creeazä totul, le
ingroapd si le primeste in sinul sau pe toate si este Orin .
tele tuturor lucrurilor ; de acolo pornesc si acolo sfirsesc
toate".
Id quod nostri caelurn memorant, Graf perhibent aethera s
Quidquid est hoc, omnia animat format alit auget creat
Sepelit reciptque in se omnia, omniumque idern est pater,
Indidemque eodem aeque oriuntur de Integro atque eodern
occidunt
Din acelas ízvor purcede i atitudinea rational& lipsitd
de misticism, fata de vieatd, destin, soartd, fata de necunosu
cutul pe care credinciosul il socoteste rinduit de mina as .
cunsä a divinitatii, iar filozoful epicureu o intimplare oarbd :
Inteleptii spun ea norocul este necumpatat, orb si greoi la
minte ; el stà pe o piaträ mare, rotunda, mereu in miscare.
Unde o duce intimplarea, acolo cade i norocul. Ei if numesc
necumpatat, pentrucd e crud, schimbdtor si nestatornic ; ii spun
orb, pentruca nu vede unde se aseazd ; greoi la minte, de .
oarece nu stie sd deosebeascd pe omul vrednic de cel ne.
vrednic. Alti intelepti spun dimpotriva cd nenorocirile nu
sunt predestinate, ci se datoresc intimplarii oarbe. Acest
lucru este mai degrabd cu putintd sbl desprindem din ino
cercdrile noastre de toate zilele : iatd Oreste, din rege a ajuns
acum cersitor".
Fortunam insanarn esse et caecam et brutarn perhibent
philosophl,
Saxoque fnstare in globoso praedicant volubilei :
Id quo saxum impulerit fors, eo cadere Fortunam autumant.
Insanarn autern esse aiunt, quia atrox incerta instabIlisque sit :
Caecarn ob earn rem esse iterant, quia nil cernat quo sese
adplicet.

1. Ibid. 90-93.

www.digibuc.ro
134 Ennius i coala sa
Brutam, quia dignum atque indignum nequeat internoscere.
Sunt autem alii philosophi, qui contra Fortuna negant
Ul lam miseriam esse, temeritatem esse omnia autumant.
Id magis veri simile esse usus reapse experiundo edocet
Velut Orestes modo fuit rex, factust mendicus modo 1.
Vrednicd de amintit este descrierea unei furtuni pe
mare in care poetul reu§e§te sd cuprindd in citeva cuvinte,
dramatic, schimbarea bruscd a naturii, cu urrn. dri incalcula .
bile pentru bietii cdldtori : Dar, .spre scdpdtat, marea incepe
sd se nelinkteased, negurile se intetesc, noapted §i intunericul
grindinii acopar vederea. Un fulger scintelazd in nouri §i
cerul se cutremurd' de un tunet. 0 viielle amestecatd cu
ploaie imbel§ugatd se desface §i cade ndprasnicd. Vinturile
toate ndvdlesc de pretutindeni, se inaltd valurl ingrozitoare
§1 marea largd fierbe in clocot".
Interea, prope lam occidente sole, inhorrescit mare ;
Tenebrae conduplicantur, noctisque et nimbum occaecat
nigror ;
Flamma inter nubes coruscat, caelum tonitru contremit ;
Grando mista imbri largifluo subita praecipitans cadit;
Undique omnes venti erumpunt, saevi existunt turbines;
Fervit aestu pelagus...
Pacuvius scrie §i o tragedie cu sublect roman intitu.
latd Paulus. Talentul sdu are o anumitd elocinta §1 indrdz.
neald in cuvinte i in idei, fdrd sd se reverse impetuos
abundent.
Poetul nu este nid ambitios §i nici grdbit. Literatura
filosofia Grecilor constitue un izvor §i un suport sufletesc
care se traduc in mod vizibil in opera sa. Moare la Tarent
in virstd de noudzeci de ani. Epitaful, alcdtuit de el insu§i,
ascunde o nota de nobletd retinutd §i derimd, cu un accent
de modestie strAbdtutd de vanitate : Jinere grabit, piatra
aceasta simpld te roaga s'o prive§ti §i sà cite§ti ceea ce scrie

1. Vv. 366-375 (Ribbeck).

2. In tragedia Dulorestes.

www.digibuc.ro
 Pacuvius 135

pe dinsa. Aici zac oasele poetului Marcus Pacuvius. Iata ce

doriam sd §tii §i tu. Cu bine".
Adulescens, tametsi properas, hoc te saxultun
Rogat, ut se aspicias, deinde, quod scriptum est, legas.
Hic sunt poctae Pacuvi Marci sita
Ossa. Hoc volebam, nescius ne esses. Vale.

BIBLIOG RAFIE
Editii critice: Scaenicae Romanorurn poesis fragmenta
rec. Otto RIBBECK, ed. 3, vol. I-11, Leipzig, Teubner, 1897-1898.Afram-
menti degli Annali editi ed illustrati da L. VALMAGGI, Torino, Loe.
scher, 1900.Enníanae poesis reliquiae rec. 1 )hannes VAFILEN, ed. 2,
Leipzig, Teubner, 1903.The Annals of Ennius ed. by Ethel Mary
STEUART, Cambridge, University Press, 1925.Remaíns of old Zalin
newly ed. and transl. by E. H. WARMINGTON, I: ENNIUS and CAE.
CILIUS, Londra, Heinémann, 1935.---ENNIUS, Gli Annali, illustr., trad. e
ricostruiti a cura di F. M. BRIGNOLI, Roma, Ausonia, 1937.
Studii speciale: Eduard NORDEN, Ennius und Vergb,
hits, Leipzig, Teubner, 1905.M. LENCHANTIN, Ennio, Saggio critico.,
Torino 1905.E. BOLISANI, Ennio minore, Padova 1936.W. ALY,
VORIS' und Enruus, Leipzig 1936.P. FAIDER, Ze pate comique Cé
citius, In Musée Beige, 1908, p. 269 si urm.; 1909, p. 5 si urm.-1.
NEGRO, Studio su Cecilio Stazio, Firenze 1919.L. MUELLER, De Pacuoii.
fabulis, Berlin 1889.

www.digibuc.ro
 CATO
Elenismul a patruns cu usurinta in rindurile aristocra.
tlei i ale burgheziei instarite, dar s'a lovit de rezistenta bur.
gheziei rurale si a paturilor mijlocii. Mentalitatea deosebitä,
lipsa de misticism, rationalismul, ireligiozitatea si libertinajul
au trebuit sa infrunte spiritul conservator, rigiditatea i tra.
ditionalismul societatii vechi, legata de pamintul si de ere,:
dintele hand rurale. Entuziasmului din primele clipe, cind
pasesc pe scena oameni noi ca Livius Andronicus, Naevius,
Plaut, Ennius, Pacuvius, Caecilius si altii, ii urmeaza o scurta
si trecatoare faza de neincredere si de aspra critica la adresa
culturfi grècesti, considerata drept o grava primejdie pentru
desvoltarea libera i nestingheritä a civilizatiei i culturii au.
tohtone. Intre anii 185 si 146 apar citeva semne evidente
care demonstreaza ca societatea conservatoare este nelinis.
titä si inclearca sa ia masuri irnpotriva ideilor venite din
afara. Toate aceste temeri si toate aceste masuri sunt hranite
si promovate de catre reprezentantii burgheziei rurale din
mijlocul carei se ridica o personatate puternica si un lupta.
tor inzestrat cu un spirit de o deosebita combativitate, M.
Porcius Cato. In decurs de mai multe decenii, el duce o
lupta aspra impotriva nobilimii, care are in frunte pe Seim
pioni ; sporirea granitelor i acumularea averilor la Roma ii
imbogatesc insa cu vremea si pe unii i pe altii, asa incit
dupa un numar de ani, toti sfirsesc sa aiba aceleasi interese
aspiratii ; clasa imbogatitilor invingè i odata cu ea isi
deschide drum, in mod definitiv í pentru totdeauna, i cul.
tura greceasca.

www.digibuc.ro
 Senatus consultum de Bacchanalibus 137

Aceasta eclipsd a culturii grece§ti tine cu oarecare in .

termitentä pind in anul 146, cind Grecia devine provincie
romanä. Ea incepe cu un proces celebru impotriva cultului
lui Bacchus. Practicile acestui cull sunt introduse mai intii
in Etruria de catre un Grec obscur ,i se intind apoi cu reß
peziciune in cuprinsul intregii Ita Hi meridionale, luind o am.
ploare care deruteazd complect pe apardlorii traditiei §i ii
delermi:A sa insceneze procesul faimos, numit al Bachanale.
lor, din anul 185. Din intimplare, decretul Senatului prin
care se interzicea cultul lui Bacchus, ni s'a pdstrat in intre.
gime intr'o inscriptie descoperitä in sudul Italiei *i pastratä
in Muzeul de stat din Viena. Aceastä inscriptie constitue un
document pretios prin faptul cä ne infatiseaza o stare de
lucruri din domeniul vietii religioase la Roma *i ne aduce
in acela* timp o mostra de limb& genuina, netrecuta prin
minile scribilor in decursul vremilor, nefalsificatä : deci o
mica imagine a limbii latine§ti din secolul al doilea, un in.
ceput de proza nestilizatd, un text oficial. Iata continu.
tul lui :
Q. Marcius fiul lui L., S. Postumius fiul lui L., con.
suli, au consultat Senatul in ziva nonelor lunii Octomvrie,
in templul Belonei Au asistat la redactare M. Claudius fiul
luí M., L. Valerius fiul lui P., Q. Minucius fiul lui C. In
privinta asociartei Bachanalelor Senatul hotär4e urmätoa.
rele : Interzice fiecdruia dintre ei sdrbdtorirea Bachanalelor.
Daca exista totqi persoane care sustin cd trebue sd le sar.
bätoreasca, aceste persoane sunt obligate sd se infAtiseze pre.
torului urban, la Roma. La cererea lor, dupa ascultarea ex.
plicatiilor, Senatul nostru va decide, cu conditia sa asiste cel
putin o sutä de senatori la a ceastä discutie. Interzice prezenta
la Bachanale oricdrui barbat, cetatean roman, latin sau aliat,
care nu s'a adresat in prealabil pretorului urban. Acesta,
dupa ce va lua avizul Senatului, uncle vor trebui sä fie pre#
zenti cel putin o sutd de senatori la dfscutie, va da autori.
zatia cuvenitd, Senatul interzice oricarui baba t sd fie preot ;

www.digibuc.ro
138 Cato

oricui, barbat sau femeie, sa fie mdestru al asociatiei ; el le

interzice sa aibd bani in comun sau sà indeplineascd funcß
tia de dregator, bArbat sau femeie ; el le mai interzice pe
viitor orice angajament prin jurdmint, juruintd, ofrandä, corna
promis sau schimb de incredere ; le interzice orice sacrifie
ciu secret *i in genere orice soi de sacrificiu, atit in public
cit i in particular sau dincolo de marginile orau1ui, in afard
de cazul cind au in*tiintat pretorul urban *i au obtinut dela
el autorizatia cuvenitd, data in urma until decret al Senatua
lui, la care au luat parte cel putin o suta de senatori. In
aceastd eventualitate, niciuna dintre intrunirile pentru sacrio
ficiu nu va putea cuprinde mai mult de cinci persoane in toa
tal, bdrbati sau femei, numai mult de doi bdrbati, nu mai
mult de trei femei, tinindu.se cu autorizatia pretorului ura
ban, in urma unui decret al Senatului, in conditille ardtate
mai sus. Veti, citi acest decret in adunarea poporului in rasa
timp de trei zile de tirg cu interval intre ele de noud zile.
Veti lua aminte cd hotdrirea Senatului este precum urmeazd
oricine se va impotrivi celor scrise mai sus va suferi pea
deapsa capitald. Veti grava acest decret pe o tabld de aramd,
cum hotArqte Senatul, §i.l yeti afi§a intr'un loc unde sd
poata fi citit cu tiurintd. Dupd zece zile dela publicarea dea
cretului pe tabla voastrd, toate Bachanalele, cu exceptia cea
lor consfintite prin prescriptiile decretului de fata, vor fi sua
primate pc toatd intinderea tinutului Teuranian.
Q. Marcius L. f., S. Postumius L. f. cos. senatum consoluerunt
n. octob. apud aedem Duelonai. Sc ribendo) arf(uerunt M Claudi(us)
M. f. L. Vateri(us P. f. Q. Minuci(uq) C. f.
De Bacanalibus quei foideratei esent ita exdeicendum censuere.
Neiquis eorum Bacanal habuise ve et. Sei ques esent quei sibei deice.
rent necesus ese Bacanal habere, eels utei ad pr aetorem) urbanum
-Romam venirent deque eeis rebus, ubet eorurn verba aucida esent,utei
senatus foster decerneret, dum ne minus scnatorbus C adesent, quom
ea res consolcretur. Bacas vir nequis adiese velet ceivis Romanus neve
norninus Latini neve socium quisquam, nisei pr aetorem) urbanum ache-
sent isque de senatuos sententiad, dum ne minus senatoribus C ade.
sent, quom ea res consoleretur, iousisef. Censuere. Sacerdos nequis vir

www.digibuc.ro
 Senatus consulatum de Bacchanalibus 139

eset. Magister neque vir neque mulier quisquarn eset. Neve pecuniam guts.
quern eorum comoinem habuise velet, neve magistratum neve pro magts.
tratud neque virum neque multerem qutquam fecise velet. Neve posthac
inter sed conrouraseneve comvovise neve conspondise neve cornpromesise
velet neve quisquam fidem inter sed dedise velet. Sacra in oquoltod ne guts.
quam fecise velet, neve in poplicod neve in preivatod neve extrad
urbem sacra quisquam fecise velet, nisei pr aetorem urbanum adieset
isque de senatuos sententiad, durn ne minus senatoribus C adesent,
guom ea res consoleretur, iousiset. Cenvuere. Homines pious V oin.
vorsei virei atque mulieres sacra ne quisquam fecise velet, neve in.
ter ibei virei pious duobus mulieribus pious tribus arfuise velent,
nisei de pr aetorts) urbant senatuosque sententiad, utel suprad scrlpß
turn est.
Haice utei in conventionid exdeicatis ne minus trinum noundi.
nurn ; senatuosque sententiam utei scientes esetis, eorum sententia ita
fuit sei ques esent, quei arvorsurn ead fecisent, quam suprad scriptum
est, eeis rem caputalem facicndarn censuere ; a tque utel hoce in tabo.
lam ahenam inceideretig, ita senatus aiquorn censutt; uteique earn fly
gter loubeatis ubei facilumed gnoscier potisit ; atque utei ea Bacanalia,
set qua sunt, extrad quam se i quid ibei seed est, ita utei suprad scrip.
turn est, in diebus X, quibus vobeis tabetai datai erunt, faciatis utei
dismota sient in agro Teurano 1.
Din relatarea facuta de Titus Livius 2 affair' ca Senatul
a procedat cu o deosebita asprime ; el nu s'a marginit nu.
mai sa interzica pen tru viitor cultul lui Bacchus, ci a ordo.
nat sa fie arestati toti partizanii, in numar de aproape sapte
mii, barbati si femei : multi fura condamnati la moarte, iar
femeile strangulate in case de cätre rudele lor si urmarite
fara crutare. In chipul acesta societatea constituita si in spe.
cial preotii intelegeau sa apere propriile lor interese si privilegil.
In anul, 173 fura alungati din Roma filozofii greci Al.
kaios si Philiskos pentru motivul cci profesau doctrina lui
Epicur. In 161 surd izgoAiti alti filozofi si retori, iar in 155
este expulzata cunoscuta delegatie atenfana care are in frunte
pe filozofii Carneades, Critolaus si Diogene. Cu un an mai

1. Corpus inscripfionum Lafinarum I (1863', p. 43, nr. 196,

2. T. LiviLls XXXIX 8-20.

www.digibuc.ro
140 Cato

inainte, in 154, Senatul opriqe printr'un decret constructia

unui teatru, interzicind amendjarea de banci si locuri de pria
vit pe o distanta de o mie de pas: in jurul Rornei
Marcus Porcius Cato (234-149) se naste intr'un mediu
rural, la Tusculurn, dintr'o famtlie, probabil, instarita, dar
care nu face parte din rindurile aristocratiei mosieresti. Inca
de foarte tinar il intilnim in mijlocul soldatilor, in diferite
expeditii militare, unde se distinge prin energie i cur3j, apoi
il vedern in intrecerile politice pentru cucerirea celor mai
inalte demnitati in stat : quaestor in 204, edil in 199, prae.
tor In 198, consul in 195 si, in sfirsit, cenzor in 184. In
aceasta din unra calitate detine o plitere i o influenta con.
siderabile, aflindu,se deasupra consulder i senatorilor ; apre-
ciaza avutul, impune, indeparteaza din Senat pe senatorit in.
compatibili, introduce in Senat alli oameni, critica, judeca si
cenzureaza fara crutare, de unde i renumele de Cenzorul"
prin care se impune in amintirea posteritatii. Pasind pe primul
plan in scena luptelor i pasiunilor contemporane, Cato ra.
mine mult timp exponentul burpheziei mijlocii i a menta.
litatii rurale, luind atitudine hotarita impotriva nobilirnii, a
luxului, a culturii straine, impottiva imbogatitilor de raLboi
si a imperialismului, a largirii granitelor si a razboaielor, care
nu 'foloseau decit celor bogati si comandantilor de origine
nobila. Deoarece antagonismul dintre bogati si saraci spos
reste mereu, iar acumularea averilor in minile citorva farni.
hi aduc depravarea, desfriul si ruina vechilor virtuti romane,
iar cultura strainafr gaseste acces mai ales in ripclut Ile bog&
tilor, n'a fost greu ca acest om simplu, dar sincer, sa con.
funde cauza cu efectul si sa condamne cu asprime cultura
si literatura, considerate drept germenii disolvanti ai vechit
alcatuiri sociale. Cu spiritul sau conservator si hotarit, Cato
paseste cu fermitate impotriva innoirilor, impotriva ideilor
si. artei din Grecia, impotriva stiintelor si tehnicii, irnpotriva
1. VALERIUS MAXIMUS II, 4, Q

www.digibuc.ro
 Activitatea politica 141

duhului de emancipare i umanizare, in schimb pentru o

vieata aspra de munca la tar& de stoarcere a rodului din
pamint si a sudoarei din trupurile celor lipsiti de aparare,
buni pentru a fi exploatati in folosul celor mai instariti.
Lupta in contra nobilirnii culmineaza in pregatirea unui pros
ces faimos indreptat impotriva familiei Scipionilor, in anul
184. Scipio Africanul, dar mai ales fratele sau Lucius, sunt
invinuiti d neglijent i necinste, in minuirea treburilor pu .
blice cu prilejul expeditillor militare din Orient. Dar invin.
gatorul liii Hambal isi cistigase merite prea mari i varsase
in trezoreria Statului sume prea insemnate pentru a nu,si fi
creat in constiinta sa un suport aproape inexpugnabil, de
imunitate aproape, de aroganta i dispret, de superioritate.
Venind la proces i indemnat de aureola bravurii sale si de
sprijinul cast i din care face parte, el raspunde in cuvinta .
reai tinuta in fata cenzorului Cato cu o sfidare, care reu .
seste pe deplin : Quiritilor, mi.amintesc ca astazi este ziva
cind am invins intr'o lupta memorabila, in pamintul Africii,
pe Cartaginezul Hanibal, cel rnai inversunat dusman al pa .
triei noastre, i v'am dobindit o pace si o izbinda mai prep
sus de nadejdile voas re Sa nu fim asadar nerecunoscatori
in fata zeilor ; ci, socotes sa lasam aici pe acest nemernic
sa mergem in fata lui Jupiter cel Bun si Mare pentru a.i
aduce prinosul nostru de multumire".
Mem ria, Quirites, repeto, diem esse hodiernum, quo Hanniba.
lem Poenurr imperio vestro magno proelio vici In terra
Africa pacernque et victoriarn vobts perierí insperabilern non igitur
simus adversum deos ingratt ; sed censeo, relinquamus nebulonem hunc,
eamus hinc protinu,, lovi optimo maximo gratulatum
In anul 176 insula Rhodos trimite o solie la Roma spre
a implora iertare pentru faptul ca unii din oamenii ei polio
tici militasera pentru o aliantd militard cu Perseus, fiul lui
Fili p, invins i luat prizonier de catre Romani. 0 parte a
Senatului, favorabila extensiunii teritoriale, de pe urma cap
1. GELLIUS 1V, 18, 3.

www.digibuc.ro
142 Cato

reia nobilimea se alegea cu proprietati agricole intinse, cu

sclavi *i clientela, luà atitudine impotriva Rodienilor. Cato
se pronunta insa pentru *o politica de clementa *i de ier.
tare : Stiu ca unii oameni in imprejurarile prielnice, in timp
de fericire 0 de prosperitate, i*i umfla birnd din piept
sporesc mindria i cruzirnea. De aceea mi.i in mare grija ca
intreprinderea aceasta a mers atit de bine. Discutind sa nu
se intimple sa luäm o hotarire nepotrivita care sa ne intu.
nece succesul i sa impinga bucuria noastra prea departe.
Primejdiile imblinzesc i invata pe orn ce trebue sa faca,
iar succesele il zdrobesc de obicei sub povara elanului
indeparteaza dela hotaririle *i gindurile bune. De aceea cu
atit mai rnult va spun *i va sfatuesc sa a minati pentru citeva
zile aceasta discutie, pina cind, dupa atita bucurie, vom
ajunge din nou in stapinirea facultatilor noastre.
Scio solere plerisque hominibus rebus secundis atque prolixis
atque prosperis animum exceliere atque superbiam atque ferociarn au.
gescere atque crescere. Quo mihi nunc magnac curae est, quod haec
res tarn secunde processit, ne quid in consulendo advorsi eveniat, quod
nostras secundas res confutet, neve ha ec laetitia nimis luxuriose eve.
niat. A dvorsae res edomant et docent, quid opus stet facto, secundae
res laetitia transvorsurn trudere solent a recte consulendo atque Intel.
legendo. Quo mainre opere dico suadeoque, uti haec res aliquot dies
proferantur, durn ex tonto gaudio in potestatem nostrarn redeamus
.Revolta impotriva culturii grece*ti se irnbina la Cato
cu atitudinea necrutatoare impotriva Grecilor contemporani,
profesori, arti*ti, filozofi, dar mai ales medici. Medicina din
acest timp pastreaza Inca o buna doza de empirism i sang
latanie, 'Melt intelegem destul de bine motivele de nelini*te
ale acestui Roman ridicat din mijlocul paturilor conserva.
toare dela tara : ,Iti voi arata, spune el catre fiul sau, ca
neamul lor este cu desavir0re pervers *i greu de tinut in
friu. $i poti socoti cuvintul rneu ca un oracol : cind popo.
rul acesta ne va da literatura lui, va narui totul la noi ;
mai ales atunci and ne va trimite medicii lui. S'au legat
I. GELLICIS VI, 3, 14.

www.digibuc.ro
 Reactiunea im potri va elenismul ui 143

prin juramint sa ucida pe toti barbarii cu ajutorul medici.

nii. Ei profeseaza aceasta indeletnicire cerind onorar, pentru
a ne inspira mai multa incredere i pentru a ne pierde
cu usurinta. $i chiar pe noi insine obisnuesc sa ne nu.
measca barbari, ba chiar ne batjocuresc si mai rau de.
cit pe altii, poreclindu.ne Opiçi. Te opresc sà ai legaturi cu
medicii.
Vincam nequissimum et indocile esse genus illorum. Et hoc puta
vatem dixisse quandoque ista gens suas litteras debit, omnia corrum.
pet ; turn etiam magis si medicos suos hue miltet. lurarunt inter se bar.
baros necare omnes medicina, sed hoc ipsum mercede faciunt, ut fides
its sit et facile disperdant. Nos quoque dictitant barbaros, et spurcius
nos quarn alios Opicon appellatione foedant. Interdixi tibi de medicis1.
Cenzorul averilor si al moravurilor se ridica oridecite.
ori are prilej, in Senat sau in alta parte, impotriva abuzu.
rilor din administratie si din armata : Hotii care furd ave.
rea particularilor isi petrec vieata in inchisoare si in catuse,
hotii bunului public traiesc in aur i purpura",
Fures privatorum furtorurn in nervo atque in compedibus aeta-
tem agunt, fures publict in auro atque in purpura2.
El protesteaza impotriva acumularii de averi, impo.
triva luxului din locuinte, din imbracaminte, din mincare,
atacind mai ales femeia, care ar trebui sa evite podoabele
exterioare, aurul, pietrele pretioase, toaletele elegante, con.
centrindu.se in cercul vechilor virtuti interioare, castitatea,
iubirea conjugala, dragostea de mama, blindeta, cumpata.
rea, pretuind obiceiurile stramosesti, faptele de arme, iz.
binzile i trofeele barbatului ei 3. Inteun discurs celebru tinut
in Senat, in anul 195, cu prilejul discutiilor pentru abrogai
rea legii Oppia indreptata impotriva luxului, Cato arata con.
secintele grave care pot rezulta in detrimentul Statului din.
tr'o repartizare injusta a bogatiilor : M'ati auzit de multe
ori plingindu.ma impotriva cheltuelilor desantate ale femei.
1. PLINIUS, N. H., XXIX, 7, 14.
2. GELLIUS, XI, 18, 18.
3. ZONARAS, Cronica IX, 17.

www.digibuc.ro
144 Cato

lor si ale barbatilor, ale particularilor si ale oamenilor din

administratie. Republica noasträ sufere de cloud rele deosem
bite, pofta de bani i luxul ; ele au impins la ruina toate
statele mari. Cu cit se imbunatateste pe zi ce merge si cu
cit infloreste destinul patriei noastre si creste imperiul ei (am
trecut deja in Grecia i in Asia, täri pline de toate atraco
Vile placerilor i punem chiar stapinire pe comorile regilor),
cu alit mai mult ma inspairnint la gindul cd aceste averi
ar putea sa ne subjuge inloc sd le subjugarn noi pe ele"
Ca remediu recomandd manca cinstitd, modestia si
spiritul de economie, aducind exemplul propriei sale vieti :
Chiar dela inceput mi.am frint intreaga mea tineretd in
economie, asprime si munca, cultivind pämintul printre sting
cile din Sabina, culegind i insemintind pietrisur.
Ego lam a principto in parcimonia atque in duritia atqueinduso
tria omnem adulescen iam meam abstinui, agro colendo saxis Sabinis,
silicibus repastmandis atque Conserendis 2
Tdranul acesta instärit care dä sfaturi cum trebue cule
tivata proprietatea mare pentru a oferi un randament ell
mai ridicat, desi traieste in belsug i bund stare, isi face un
merit din faptul cd dispretuesta luxul si obiectele de artd :
Eu nu am nid palate, nici vase, nici haine scumpe lucrate
de mina, nici sclavi alesi, nici servante. Cind posed ceva
de folos, Ind folosesc ; cind nu arn, md lipsesc. Cred eà fies
care poate sd se multumiascä i sd se bucure de ceea ce
are... Mi se aruncd vina cd indur multe lipsuri, dar eu le
rdspund cd ei nu sunt in stare sd se lipseascd de multe
lucruri".
Neque mihi aedificatio neque vasum neque vestimenturn ullum
est manupretiosum neque pretiosus servus neque ancilla. Si quid est
quod utor, utor ; si non est, egeo. Suum culque per me uti atque frui
licet... Vitio vertunt, quia multa egeo ; at ego [His, quia nequeunt egere 3*
Sfaturile pz care le impartäseste sunt pdtrunse de un
1: Livius XXXIV, 4.
2. Orationes XI, 1 (Jordan).
3. GELLIUS XIII, 24, 1.

www.digibuc.ro
 PreocupAri socfale 145

stoicism curat, de abnegatie si dragoste de primenire sou

dala, in spiritul traditiei bastinase. Se vede clar ca aceste
precepte nu pornesc din carti, ci din experienta unei vieti
cinstite si laborioase : Cumpaniti mult in inimile voastre :
cind faceti un bine cu oarecare osteneala, osteneala trece
repede, jar fapta buna nu se desparte de voi OA la moarte ;
daca savirsiti insä o nedreptate pentru o placere, placerea
se terge repede, iar nedreptatea va insoteste pentru tot.
deauna".
Cogitate cum animis vestris: si quid vos per laborem recte fed
cerftis, labor file a vobis cito recedet, bene factum a vobis,,clum vivi.
Us, non abscedet ; sed si qua per voluptatem nequiter feceritis, voluptas
cito abibit, nequiter factum Mud apud vos sernper manebit 1
Vieata omeneasca este asemenea fierului. Ond e fo .
losit, fierul se roade ; cind nusi folosit, e distrus de rugina.
La fel, vedem ca si oamenii prin munca se uzeazd. Cind
nu lucrezi, inactivitatea si lenea produc mai multä stricai
dune decit munca".
Nam vita humana prOpe uti ferrum est. Si exerceas, conteritur;
si non exerceas, tarnen robigo interficit. Item homines exercendo vi.
demus content; si nittil exerceas, inertia atque torpedo plus detrtmenti
facit quam exercitio 2.
La intoarcerea din Spania, unde adunase o prada bo .
gata, se grabeste sa o distribue soldatilor in loc sa o imparta
cu ceilalti comandanti, cum era obiceiul pina atunci, spu.
nind : Preter sa se intoarca acasa multi cu putini bani, dei
cit putini cu mult aur" 3.
Activitatea literara a lui Cato este fructul vietii sale
practice, fiind prilejuita de necesitatile timpului si de nevoile
imediate ale familiei sau ale Statului. Nu intilnim la el o
1. GELL1US XVI, 1, 4.
2. GELLIUS XI, 2, 6.
3. PLUTARH, Vieata tut Cato, 10.
XI I 11 äesc u, Istoria literaturii latine 0
www.digibuc.ro
146 CaEo

cultura literard si filozoficA organizatà (doctrina), cl simt

practic, dragoste de trecdt, diletantism de colectionar (in.
dustria) §i constiinciozitate de informare (clitigentia). Opera
aceasta nu imbracd o formä artisticd constienta, ci se. re.
varsa haotia, plind de temperament si caldurd, dar lipsità
de organizare si de gust. Ea inseamna deci un moment culs
tural si politic, nu unul Meru si filozofic.
In jurul anului 180 alcatueste un manual, un soi de
enciclopedie pentru fiul sAu Marcus (Praecepta ad filium
sau Libri ad filium), unde sunt adunate sfaturi privitoare la
agriculturd, retorica, medicinA, si allele. Oratorul adevarat
va cumula, dupd Cato, nobleta, bundtatea, cinstea i arta
cuvintului :
Orator est vir bonus dicendi peritus 1.
Stapinirea cunostintelor aduce dela sine expresia potri.
vita' : rem tene, oerba sequentur. Inteo altd colectie sirniø
lard, intitulata Carmen de moribus, scrisd in prozd sau ver.
suri saturnice pentru a putea fi memorizata cu usurintà, im.
parte sfaturi practice sau consideratii privitoare la trecutul
rdman, curat i simplu, inainte de a fi fost pingdrit" de ci.
vilizatia greacd. Un exemplu : Pe vremea aceea era obiceiul
sà te imbraci decent cind iesiai in public, jar acasa* cu ceea
ce aveai. Un cal costa mai mult decit un bucdtar. Arta poe.
tului nu era onorata, iar cind cineva se indeletnicea cu ea
sau lua parte la banchete era numit un pierde.vare.
Vestiri in foro honeste mos erat, dorni, quod setts erat. Equos
carius quarn coquos emebant. Poeticae artis honos non erat. Si guts in
ea re studebat aut sese ad convivia adplicabat, crassator vocabatur
Mai tirziu, se pare, reia planul din Praecepta ad ft.
lium §i desvolta diferitele discipline in cdrti deosebite, din
care cunoastem numai citeva titluri De medicina, De re
militari, Commentarii iunís cíoílís. Preocuparea de seam&
I. SENECA, Controo. 1, pref. 9.
2. GELLILIS XI, 2, 5.

www.digibuc.ro
 Enciclopedist si istoriograf 147

spre sfir*itul vietii, rdmine insd cercetarea trecutului natiod

nal, cuprins intr'o operd capital& astäzi pierdutd, numitd
0:Vines. Cato crede cd are datoria sd rupd cu vechea trap
ditie a analisticii, care nu mentioneazd decit faptele de putind
importantd insemnate pe tabla inaltului Pontif, ca scum petea
grinelor, eclipsele de soare sau de lund §*1 altele la fel '. El
Idrgqte cadrul istoriei sale, imbräti§ind trecutul intregii Italii
§i desvoltindwl in chip organic, in mod cronologic pe ca
pitole mari; cu mentiunea faptelor esentiale fard sd po.
meneascd numele conducdtorilor ,nobili, ci numai sfortárile
nazuintele maselor. Opera cuprindea §apte cdrti §i trata in
cartea intiia regii, in cdrtile a doua i a treia originile di.
verselor municipii italiene, in cartea a patra primul rdzboi
punic, in cartea a cincia al doilea rázboi punic. Toate aces.
tea pe scurt, in trásáturi esentiale (capitulatím). Cartea a
*aptea se ocupa mai pe larg cu evenimentele contemporane
pind la pretura lui Servius Galba, care a maceldrit pe Lu-
sitani, in Spania (151). Cato se distinge tIneori prin scurte
caracterizdri, pregnante i incizive, in maniera proverbelor
a satirelor populare Ligurii sunt neciopliti i minciuno*i
§i nw*i aduc aminte de adevdr, Galii iubesc cu precddere
cloud lucruri, rdzboiul i vorbirea mdestritd (tern militarem
et argate loqui)" 2. Stilul este fdrdmitat, fárd artificii, simplu
§i aritmic, dar energic, limpede i expresiv, dupd cum se poate
vedea din fragmentul despre interventia eroicd a tribunului
Caedicius In primul rdzboi punic : Zeii cei fdrd de moarte
impartd§ird tribunului o soartd vrednicd de cura¡ul sdu. Cdci
iatd cum s'a intimplat. El cázu rinit in mai multe locuri, dar
nu primi nicio loviturd la cap. Ai sdi il gásird printre morti,
sleit aproape din pricina rdnilor, deoarece pierduse mult
singe. Il ridicard, iar el se insandt4, aducind incd multe
servicii strálucite §i folositoare tarii sale. Prin fapta sa, prin

1. GELLMS II, 28, 6.

2. Gramatici Latini I, p. 202, 20 (Kell).

www.digibuc.ro
148 Cato

feluf cum isi condusese soldatii, el scdpase dela pieire in.

treaga armata. Dar aceiasi binefacere nu este rdsplatitd in.
totdeauna in aceiasi masura. Spartanul Leonidas, care dove.
dise la Termopile o vitejie asemandtoare, a fost coplesit de
intreaga Grecie cu glorie si recunostinta deosebitd prin sem.
nele unei popularitäti fard margini, ardtinduisi fiecare muli
tumirea adincd pentru sacrificiul sdu prin portrete, statui,
elogii, opere de istorie si alte lucruri. Tribunul soldatilor s'a
bucurat insd de putind cinstire pentru faptele sale si el sd.
virsise doar un lucru asemdndtor, isi salvase patria°.
fnmortales tribuno militum fortunam ex virtute efus dedere.
Nam ita evenit currr saucius multifariam ibi factus esset, tarnen vol.
nus capitl nullum evenit, eurnque inter mortuos defetigatum volneribus
atque, quod sanguen eius defluxerat, cognovere. Eum sustulere, isque
convaluit, saepeque postilla operarn reipublicae fortem atque strenuarn
perhibuft illoque facto, quod illos milites subduxit, exercitum ceterum
servavit. Sed idem benefactum quo in loco ponas, nimium interest.
Leonides Laco, qui simile apucl Thermopylas fecit, propter eius virtutes
ornnis Graecia gloriam atque gratiam praecipuam claritudinis inclitis.
simae decoravere monumentis3 signis, statuis, elogifs, historiis aliisque
rebus grati.simurif id eius factum habuere; at trtbuno militum parva
laus pro factis relicta, qui idem fecerat atque rem servaverat
Opera de istorie a lui Cato rdmine manifestarea unui
patriot care reinvie trecutul spre a face din el un mijloc de
luptd politicd pentru prezent, in intrecerea impotriva elenis.
mului. Caracterul acesta de frondd presupune pasiune,
durd, convingere si sinceritate. De aceea din lucrarea de
fatd se deqprinelea fdrd indoiald o anumità elocintd, necdu.
tat& naivd, rezultatd din insäsi simplitatea ei. Sallustius il
numia pe Cato, cel mai iscusit in arta cuvintului dintre
Romani" (Romani generis disertissimus) 2, iar Cicero se
intreba in Brutus3 : Dar operei sale Origines, ce flori sau
ce strAlucire de stil ii lipsesc" ?
1. GELLIUS 111, 7, 19.
2. SALLUTIUS, Hist. fragm.I, 2.
3. CICERO, Brutus 17, 66.

www.digibuc.ro
 De agri culture 149

Rivalul lui Catilina se putea lduda cd. citise 150 de

discursuri scrise de Cato. Astdzi nu cunoastem decit frag-
mente izolate din 80. A. Gel !his laudd cuvintarea tinutd im.
potriva lui Galba, foarte gratioasd, clard i cuprinzind cu.
vinte alese" t. Se mai citeazd si o colectie de scrisori adres
sate fiu;ui sdu Marcus, precum i o antologie de cugetdri
(Apophthegmata), pretultd de Cicero.
Din scrierile citate pind acum nu ni s'au pdstrat decit
fragmente, relativ putine. Una singurd ne.a parvenit in in.
tregime, si ea poartd titlul De agri cultura. Lucrarea aceasta
despre ingrijirea solului venia tocmai la timp, pentrucd îx
procesul istoric de ridicare a nobiliMii, de acumulare a pd.
minturilor in putine mini si de prefacerea lor in pdsuni peni
tru industria linii si a laptelui, de sdrdcire treptatd a Peninsulei
in fata concurentei grinelor din provinciile cucerite, Italia
ajunsese in pragul ruinii, jar proprietarii aveau nevoe de
indemnuri, de incurajare pen tru o exploatare mai rationald
a bunurilor lor. In naivitatea lui, Cato credea cd mai poate
schimba mersul unui proces iremediabil pierdut prin publi.
cared unei carti stiintifice cu retete i sfaturi practice de Imo
bundtAtire si de organizare. Astfel contributia aceasta pot.i
neste si ea din experienta de toate zilele, din mijlocul reaß
litàfilor contemporane, ca toate celelalte scrieri ale autorului.
Cato ii da .seama de carenta agriculturii italiene, de lipsa
de interes a proprietarilor, de slaba rentabilitate a solului
stie cd aceste deficiente pot constitui un mare pericol in.
tr'un viitor apropiat. Largirea granitelor adusese la Roma
averi, cpere de artd, aur si grine ieftene din provinciile cui
cerite, dar insemnase in acelas timp i ruina proprietarilor
din Italia, zdrobiti de concurenta strain&
Cato compune deci un manual pentru uzul unei in.
treprinderi de o sutd de jugere (25 de hectare). Cum trebue
1. GELLILIS 1, 23, 1 cum multa quidem venustate atque luce atque
munditia verborum,

www.digibuc.ro
150 Cato

sa expioatezi o astfel de intindere pentru a capata maximum

de randament posibil ? Si iatd acum cuprinsul principalelor
capitole : 1. sfaturi privitoare la - cumpArarea terenului ; 2.
cum se comporta stäpinul ; 3. cum îi construe§te casa ; 4.
cum se poarta cu vechilul ; 5. vitele; 6-8 distributia solu.
lui ; 9. copaci i p4uni ; 10-22. administrarea unei ferme
§i a unei podgorii ; 23-55. muncile cimpului dupd anotim.
puri ; 56-58. cum trebue sa te porti cu slugile ; 70-73. vi.
tele ; 74-79. retete de bucatarie ; 95-101. cum se produce
amurca 102-127. alte retete ; 129. cum se construieVe o
arie ; 130. lemnele de f6c ; 131-132 sfaturi pentru sacrifi.
cii; 133. Imbunatatirea fructelor ; 134. sacrificii ; 135. cum.
pardturi ; 139-140. Intretinerea unei pAduri mid ; 141. puri.
ficarea ogorului.
Cartea Incepe cu o laudd a täranului. Suntem obis.
nuiti cu asemenea elogii cIntate de poeti mari ca Vergiliu,
Horatiu, Ovidiu, etc. Toata lumea ar fi dorit sa vadd des.
congestionatd Roma de pletora de proletari care grevau bu.
getul Statului i neliniVeau pe nobili prin revendicd: ile lor
sociale. Dar raid pornise tot dela cei bogati, deoarece ei
acaparaserd pdminturile §i ruinaserd mica proprietate. O In .
toarcere la pdmint era posibild numai prin renuntarea lati.
fundiarilor la dreptul lor de proprietate, dar aceasta era greu
sd se intimple. Si astfel nu rdminea altceva decit dorinta
vand sau nostalgia poetilor §i scriitorilor porniti dela tard
Lin mijloc de a stringe avere ar fi comertul, dacd el n'ar
fi legat de atitea riscuri ; sau camdta, dacd ea ar fi un lucru
cinstit. Strdm4i n4ri au judecat in aa chip i au rinduit
dispozitii de a§a naturd in legile lor Ca' hotul era pedepsit
sa dea inapoi indoit, iar cdmdtarul impdtrit. Chiar de aici
se poate vedea ca ei priveau pe camdtar mai rau decit pe
hot. Iar pe omul cumsecade, cind il laudau, il ldudau ast.
fel : ca agricultor bun §i ca Oran. Cea mai frumoasd laudd
era socotitd lauda de soiul acesta. Acum cit priveSte pe ne .
gustor, eu II cred un element energic i harnic pentru ci§.

www.digibuc.ro
 De agri cultura 151

tig, dar, precum am mai spus, plin de primejdii si nefericit.

Pe cind din mijlocul taranilor se ridica oamenii cei mai des.
toinici i soldatii Cei mai viteji, iar cistigul lor este cel mai
cinstit i cel mai lipsit de invidie, deoarece indeletnicirea
aceasta are gindurile cele mai curate".
Est interdum praestare mercaturis rem quaerere, nisi tam pert.
culosum stet, et item fenerari, si tam honestum siet. Maiores ncstri sic
habuerunt et ita in legibus posiverunt, furem dupti condemnari, fene.
ratorem quadrupli. Quanto peiorem civem existimarint feneratorern
quam furem, hinc licet existimare. Et virum bonum quom laudabant,
ita laudabant, bonum agricolam bonumque colonum. Amplissirne tau.
dari existimabatur qui ita landabatur. Mercatorem autern strenuum stud
diosurnque ret quaerendae existimo, verum, kit supra dixi, periculosum
et calarnitosum. At ex agricolis et viri fortissimi et Edifies strenuissimi
gignuntur, maxtmeque Pius quaestus stabilissirnusque consequitur mini.
meque invidiosus, minimeque male cogitantes sunt qui in eo studio oc.
cupati sunt
La cumparare, oroprietarul va avea grija ca proprietao
tea sa fie a§ezata la poalele unui deal, cu fata spre soare,
intr'un loc sanatos, sa aiba la indemina mina de lucru, alp&
un oras puternic, marea sau un riu pe care sa mearga cord.
ori un drum bun si frecventat 2 In privinta rentabia
MAW recomanda urrnatoarea scar& in ordinea descres.
cinda : via, gradina de zarzavat, plantatia de salcii, de ma's.
lini, finatul, cerealele, padurea de taiat, livada cu pomi
padurea de stejari pentru ghinda. Stapinul nu administreaza
in mod direct, ci prin intermediul unui vechil (p(llars) care
ramine raspunzator si este_ inspectat la nevoe. Acesta lu.
creaza cu ajutorul sclaVilor, supraveghiaza, executa, ras.
punde pentru lipsuri si are putere nelimitata In lipsa stapid
nului. Sotia lui face parte integranta din gospodarie si este
supusa la aceleasi indatoriri de ascultare i munca, deoarece
alegerea ei nu se poate façe fara vointa proprietarului
Daca ti.a dat.o stapinul, fii multumit cu ea. Fa.o sa.ti stie
1. De agri cultura, prefa¡a 1-4.
2. Ibid. 1, 3.

www.digibuc.ro
152 Cato
.
de fricA. SA nu fie prea cheltuitoare. SA nuosi viziteze prea
des vecinele sau *alte femei i nid sA nu le primeasca in
casa sau la ea in odaie. SA nu meargA la masa la altii i sd
nu se primble. Sa nu faca jertfe zeilor nici sd nu roage pe
altii sd faca pentru dinsa, fard voia stapinului sau a stapia
nei. Sa nu uite cA stapinul are grijà de cele sfinte pentru
toatA familia. Sa fie curata. SA tie casa maturata i bine inn
grijita. Sa aiba in fiecare zi vatra curata i maturata inainte
de a se duce la culcarea.
Si earn tibi dederit domtnus uxorern, ea esto contentus. Ea te
metuat facito. lste nimium luxuriosa stet. Vicinas aliasque mulieres quam
minimum utatur neve doffium neve ad sese recipiat. Ad cenam nequo
eat neve ambulatrix siet. Rem divinam ne faciat neve mandet, qui
pro ea faciat, iniussu domini aut dominae. Scito dominum pro tota
milta rem divinam facere. Munda stet , villam con versam mundeque
habeat ; focum purum circumversum cotidte, priusquam cubiturn eat,
habeat
Sclavii primesc o anumitd mdsurd de Mind din care
isi fac un terci (polenta), vara mai mult, iarna mai putin.
Cei recalcitranti sunt pusi in fiare i brat-14i mai prost. Cind
imbatrinesc sau se imbolndvesc sunt vinduti sau aruncati
cu usurintd in schimbul unei sume neinsemnate, deavalma
cu vitele imbdtrinite sau bolnave ; SA vindä uleiul, dacd
are pret, vinul, grigele care ii prisosesc, boii batrini, viteii
intdreati, mieií retrasi dela oi, lina, pieile, carul vechi, fierai
ria veche, sclavul batrin, sclavul bolnav ; si daca mai pri.
soseste ceva, sA vindd tot. Caput familiei trebue sà fie yin.
zAtor, nu cumpardtor".
Vendat oleum, si prettum habeat, vinurn, frumentum quod sua
persit vendat boves vetutos, armenta delicula, oyes deliculas, lanam,
pelles, plostrum vetus, ferramenta vetera, servum senem, servum mor.
bosum, si quid aliut supersit, vendat. Patrem familias vendacem, non
emacem esse oportet

1. De a. C. CXLIII, 1-2.
2. De a. c. II, 7.

www.digibuc.ro
 De agri cultura 153

Totul trebue f6cut in vederea exploatarii intensive 0,,

fructuoase. Cato pune in mina proprietarului mare un ma.
nual adecvat, simplu, in tonul cunversatiei, cu retete pre:,
cise, cu sfaturi, nesentimental, rece i calculat. Stapinul va
0i sstoarca maximum de randament 0 de sudoare pentru
a realiza beneficii insemnate. Din paginile lui Cato se des.
prind cu u*urinta pentru noi caracterul lumii romane, sima
tul practic, simplitatea, rigiditatea, legea fortelor economice
sub care se desf4oard sufletul acestei lumi tarane0i, nacd.
jite, subalimentate. Nimic nu o apara i nu o ridicd pe o
treaptd mai Irian, la lumina. Singura riddejde ramine pute.
rea lui Dumnezeu, i sentimentele calde de mai bine, de
sperantd, de fericire iau o forma concreta in rugaciune, in
imnul de slavd sau de chemare in ajutor a divinitdtii. In.
tilnim la Cato textul unei rugaciuni din care se inaltd un
simtdmint curat §i sincer, in termini de adevdratä poezie,
ritmicd, sugestiva, simpld ; probabil un imn mo0enit dela
strdmo0 sau alcdtuit de un preot oarecare §i rdspindit in
universul omului dela tar& bogat sau sdrac, cunoscut sau
fard nume : Pdrinte Marte, ma inchin tie §i te rog, fil blind
§i indurdtor cu mine, cu casa i cu familia noastrd. Pentru
aceasta am rinduit sa.ti fie adus prinos in jurul ogorului,
cimpului §i pdmintului meu jertfa unui porc, a unui berbec
0 a unui taur. Opre0e, aparà i indepdrteazd bolile väzute
nevAzute, lipsa Ì pustiirea, nenorocirile i furtunile. FA sd
creascd §i sà ajungd cu bine la implinire fructele, grinele,
viile i pd*unile, apdrd pdstorii §i turmele, hdraze§te ne sä.
ndtate deplind i spor mie, casei §i familiei noastre.. Pentru
acestea deci, pentru cimpul, pdmintul i ogorul meu, spre
purificare i jertfd de ispd0re, precum am spus, fii marit,
primind porcul, berbecul i taurul de fat& abia ie0ti din
lapte. Pdrinte Marte, pentru ceea ce t e.am rugat, prime0e
prinosul de fatd : un porc, un berbec i un taur abia ie0ti
din lapte".
Mars pater, te precor quaesoque uti síes volens propitius mihi

www.digibuc.ro
154 Cato

domo familiaeque nostrae, quolus rei ergo agrum terram fundumque

meurn suovitaurifia circumagi lussi, uti tu.morbos visos invisosque, vf-
duertatem vastitudinemque, calamitates intemperiasque prohibessis de.
fendas averruncesque ; utique tu fruges, frumenta, vineta virgultaque
grandire beneque evenire siris, pastores pecuaque salva servassis duisque
bonarn salutem valetudinemque mihi domo familiaeque nostrae. Haa
rumce rerurn ergo, fundi terrae agrique mei lustrandi lustrique facia
end! ergo, sicuti dixi, macte hisce suovitaurilibus lactentibus inmolana
dis esto. Mars pater, eiusdem ref ergo macte hisce suovitaurilibus lacp
tentibus esto 1.
In vieata politica si in lupta de idei Cato reprezinta o
anumita mentalitate si interesele clasei sociale din care face
parte. La iesirea din functia de cenzor, in 184, poporul,
adica oamenii pe care se sprijina i il apära, ii dedica o
scriptie comemorativa in termini foarte elogiosi : Lui Cato,
pentruca a ridicat i intarit prin masuri folositoare, prin de.
crete si dispozitii intelepte, republica romana care inclina
aluneca spre ruina" 2. Era, de altfel, mai mult o dorinta de.
cit o realitate, si in lupta de interese 4i de pasiuni dintre no.
bilime i poporul de rind, clasa de mijloc reprezintata prin
Cato, a trebuit sa aleaga. Ea a ales pe nobili, pentru motifs
vul cà interesele ei se identificau din ce in ce mai mult cu
ale acestora. Nobilii detineau controlul politic, iar clasa de
mijloc controlul mijloacelor de productie, cumulind astfel im.
preund intreaga putere in stat. In mod firesc idealurile con.
ducatorilor politici din clasa nobililor au devenit cu timpul
si idealurile clasei de mijloc. Istoricii isi exprimä adesea neo
dumerirea cà batrinul Cato s'a abätut in unele privinti dela
ideile sale din tinereta : a inceput sa invete greceste, sa dea
bani cu carnal& sa acumuleze parninCuri, sa lupte pentru in.
tinderea granitelor si subjugarea popoarelor. "Desi CarCagina
nu mai prezinta niciun pericol pentru imperiu, nobilii cereau
distrugerea ei pentru a.si insusi prada, solul si comertul de.

1. De a. c. CXLI, 1-3.
2. PLUTARH, Vieata lui Cato, 19.

www.digibuc.ro
 Lupte politice i sociale 155

tinut de aceasta. Se spune ca, in Senat, spre sfirsitul vietii,

Cato ii incheia orice discurs sau propunere cu refrenul :
De altfel .cred ca avem datoria sa distrugem Cartagina".
Ceterurn censeo Carthaginem esse delendam.
Schimbarea de atitudine la Cato se explica foarte bine
prin evolutia starilor economice i politice in genere. Aris.
tocratia invinge, i odata cu ea se tidied idealurile acesteia :
avere, lux, rafinament, cultura inaltd í literaturd strain& ra.
tionalism, rezistenta impotriva vechilor prejudecati, desfriu,
etc., adica tócmai relele combdtute de Cato In numele clasei
de mijloc si a mentalitdtii vechi bastinase, in decurs de mai
multe decenii.
Posteritatea imediatd, aflata sub directia spirituala a no.
bililor, nu gaseste pentru Cato decit cuvinte de lahdd, a.
proape pretutindeni : energie deosebità, cultura, cunoasterea
legilor, talent de general, avocat stralucit, senator. Doar pu.
tind slefuire si rafinamentul artei grecesti i.ar mai fi trebuit,
spune Cicero : Ce i.a lipsit lui Cato in afard de aceastd
floare a culturii crescutd dincolo de mare si adusd la noi de
peste granita ? Nimeni n'a fost mai hotdrit Ca el in fata poa
porului, mai bun senator, mai bun general" . Titus Livius
scrte un elogiu entuziast care sfIrseste astfel : ,Sufletul sdu
era aspru, limba necrutatoare si de o neingraditd libertate,
dar inima lui rdminea neatinsà la asaltul placerilor, disprea
tuind rndririle i bogdtia. Era alit prin lipsuri, primejdii,
muncd, cu trup si suflet de fier (ferret prope corporis aní
mique), pe care nici bdtrineta cu slàbiciuníle ei n'au putut
sd le fringd" 2. Quintilian nu poate recomanda proza sa in
scoald din cauza lipsei de arta, dar pretueste pe generalul,
inteleptul, oratorul, istoriograful, jurisconsultul si agronomul
Cato 3. Plinius nu.i gdseste orn care Mai semene in epoca

I. CICERO, De oratore. 33, 135.

2. T. LIvILIS, XXIX, 40, 4.
3. QUINTILIAN, Inst. or. XII, 11, 23.

www.digibuc.ro
156 Cato

sa si nu.i poate opune decit pe marele rival ideologic Scipio

Aemilianus, sprijinitorul culturii i literaturii grecesti, pa.
tronul lui Terentiu si Polybius

BIBLIOGRAFIE
Editfi critice: C'atonis praeter librum de re rustica quae
extant, ed. H. JORDAN, Leipzig 1860.- Historicorarn Romanorum frag.
rnenta collegit disposuit recensuit Herrnannus PETER, Lei pcig, Teubner,
1883.-1-Iistoricorum Rornanorurn religniae ed Hermann PETER, Leip.
zig, Teubner, P 1914, II 1906. M. PORCI CATONIS De agri cut.
tura liber; M. TERENT1 VARRONIS Rerum rusticarum libri tres ex re.
censione Henrici KEILII, vol. 1, Leipzig, Teubner, 1884.M. PORCI CA.
T9NIS De agri cultura fiber post Henricum Keil iterum ed. Georgius
GOETZ, Leipzig, Teubner, 1922.CATO, VARRO, COLUMELLA, PLIN1US,
Despre agricultura, ecIfIle cu 1ntroducere de M. I. BURSKI (rusete),
Moscova, Academia URSS, 1937.
Traduceri, M. PORCIUS CATO, On farming transt. by Em.
Brehaut, New.York, Columbia Univ. Press, 1933.CATO and VARRO,
De re rustica transl. by W. D. HOOPER and H. B. ASH, Londra, Hei.
nemann, 1934.
Studit spectate, O. RIBIACK, Cato Censorius als Schrift,
stetter, In Reden und Vorträge, Leipzig 1899.G. CURCIO, La primly
Iba cinittà agricola e it fibro dell'agricultura di M. Pordo Catone,
Florenta, Vallecchi, 1930. Friedrich KL1NGNER, Cato Censorius und
die Krrsis des rdmischen Volkes, in Die Antike X (1934) 239-263.
R. TILL, Die Sprache Catos, Leipzig, Dieterich, 1935.B. JANZER, His.
torische Untersuchungen zu den Redenfragmenten des M. Porcius
Cato. ¡ielträge zur Lebensgeschichie und Polili Catos. Diss. Warz.
burg, Triltsch, 1937.

1. PLINIUS, N. H., VII, 1CO.

www.digibuc.ro
 TERENTIU
In fata reactiunii paturilor mijlocii conduse de catre
Cato nobilimea îi stringe rindurile si se grupeaza in jurul
unor personalitati foarte cunoscute : mai intii Scipio Africaa
nul, invingatorul lui Hanibal, apoi Flamininus si Paulus
invingdtarul lui Perseus si in cele din urmd, cu
mai mult succes, in jurul lui Scipio Aemilianus, distrugato.
rul Cartaginei, in si al Numantiei, in 133. Ultimul vlas .
tar din familia Seipionilor este sortit sd joace un rol insemo
nat i pe tarimul cultural si literar. El se naste in preajma
anului 185, se desvolta intr'un media aristocratic distins, se
familiarizeaza de timpuriu cu cultura greceasca incepind
dela virsta de 25 de ani, in jurul anului 160, promoveaza
treptat constituirea unui cerc literar i filozofic cu tendinte
idealuri aristocratice din care fac parte C. Laelius zis
Inteleptul", poetul Terentiu, filozoful stoic Panaetius, ma.
rele istoric grec Polybius, poetul C. Titius, Q. Tubero, L.
Furius, P. Rutilius, Sp. Mummius, C. Fannius, Q. Scaevola,
M. Manilius, í altii. loti acestia militeazd pentru largirea
granitelor, pentru asimilarea culturii grecesti, pentru o limbd
latind distinsa, imbogatitd cu neologisme si liberata de im .
puritatile vulgare bastinase. Scipio ia contact, bucuros, cu
invatatii din Grecia care vin la Roma, in 161 cu Crates
din Mallos, in 155 cu cei trei ambasadori ai filozofiei greo
cesti Carneades, Critolaus i Diogene si militeazd pentru
unificarea -politica í culturala a Occidentului cu Orientul gres
cesc si asiatic intr'un singur imperiu mondial sub egida Ro.
mei. In campaniile sale celebre este insotit pe cimpul de
www.digibuc.ro
158 Terentiu

luptd de invdtati i poeti ca Polybius si Lucilius, iar in 146,

in mornentul distrugerii Cartaginii, reciteazd din Homer, cu
patetism, versuri in legaturd cu sfirsitul tragic al Troei si cu
destinul cfemer al existentei omenesti in genere. Aristocratul
acesta distins este o minte luminatd, inzestratd cu toate darum
rile naturii si ale nasterii : inteligenta, avere, nume, studii,
talent de strateg si administrator, arta cuvintului ; cel mai
eminent reprezentant al secolului &du Nobilimea îi conso .
lideazd terenul i devine constientd de puterea si influenta
ei ; incepe sd se manifesteze in exterior, prin lux, aroganta,
morgd, rafinament in locuinte, hrand, spectacole, literaturd.
Pentru prima data- dela intemeierea Romei, spune Titus Lio
vius, ea se sfieste sà ia loc, la spectacole, aldturi de popoo
rul de rind, si isi amenajeazd banci in fata, in spatiul ocu.
pat altddatd de orhestrd2. Din cercul ei se ridicd un poet
inzestrat, un fost sclav din Africa, delicat si pldpind, dar
precoce i cu o educatie literard strAlucitä.
Publius Terentius Afer (185-159) vede lumina zilei
la Cartagina, din parinti necunoscuti, despre care nu stim
de ce neam erau. opilu1 ajunge in minile senatorului roo
man Terentius Lucanus, care il creste i apoi Il elibereazd,
dindu.i numele sdu. Tit-161.ul continua sd ramind in cercurife
aristocratice, intretine strinse legdturi cu Scipio si scrie sase
-cornea imitate dupd Menandru i altii. Moare la virsta de
26 de ani inteo adtorie in Grecia, probabil in urma untli
naufragiu. Era de statura mijlocie, svelt si negricios. A läsat
in urma o fetita, mdritatd mai tirziu cu un cavaler, o casd
o grddind de doudzeci de jugdre, pe via Appia.
Comediile sunt precedate de didascafii cuprinzind in.
dicatii asupra originalului grecesc, a jocurilor publice din

I. VELLE1US PATERCULUS I 12-13 omnibus belli ac togae dotibus

ingeniigue ac studiorum erninendisimus saeculi sui; elegans liberalium
studiorurn ornnisque doctrinae et auctor et admirator fuit.
2. T. LWILIS XXX1V, 54.

www.digibuc.ro
 diilor 159

momentul reprezentdrii, numele edililor, sefului trupei de ac.

tori, a compozitorului muzical, feint acornpariiamentului mu .
zical, ordinea crdnologicd i anul reprezentdrii. Spre deoseo
.bire de Plaut, la Terentiu cunoastem ded anul de aparitie
al fiecdrei comedirin parte.
Andria Fata din Andros" este o sclavd pdrasitd de
care se indrdgosteste tindrul Pamphilus. Desi au un copil,
,cdsätoria lor este Impiedicata de tatal lui Pamphilus. 0 inn
timplare fericitä i abilitatea sclavului Davus fat.: sd se des .
copere cà fata din Andros apartine unei familii cinstite
cunoscute. Ea poate lua astfel in cdsätorie fard greutate pe
tindrul care o iubeste. Comedia este imitatd dupd piesa cu
ecelas nume a lui Menandru, la care poetul latin mai ao
ddogase cuprinsul alteia, intitulatd Perinthia. Reprezentatd la
ludí Megalenses din anul 166.
Hecyra Soacra" ne prezintd o soacrà ca putine alp
tele, nobild, rdbddtoare, intelegdtoare. Ea favorizeazd rap oro
turile bune dintre fiu i nord. Mai tirziu, cind acesta, se su.
Ord din cauza nasterii premature a unui copil, soacra in .
tervine i pledeaza pentru intelegere i armonie. Sotul inselat
afld insd printr'o intimplare fericitd cà inseldtorul fusese el
inainte de nuntd, inteo aventurd de noapte, chid
smulsese cu forta din degetul tinerei fete un inel, tare con.
stitue .acurn obiectul de recunoastere al nevinovdtiei ei. E o
drama familiard, sentimentald, cu momente de intelegere
psihologicd. 0 tact, dar lipsità de umor si comicitate. Como
pusd in amil 165 si reprezentatd in 160.
Heaufontimorameno$ Omul care se pedepseste pe
sine insusi" este bdtrinul Menedemus, revoltdt impotriva fiuo
lui sdu, care se indrdgosteste de o fatä de rind si fdrd ze.
stre. Pdrintele se opune cu indidire cdsdtoriei i, in despeo
rare, fiul se inroleaza intr'o armata strdind, departe de ai
sai. Singur, parasit i dispretuit, bätrinul tatd ii ispdseste
acum severitatea prin mund voluntare grele si pdn astepn
tare nelinistitd. Dar fiul se intoarce incurind i printr'o feria

www.digibuc.ro
 160 Terentiu

citd intimplare afld cd iubita sa este de neam bun §i cu

stare. Cdsdtoria poate avea loc fdrd incidente. Intriga
e slab& iar caracterul bdtrinului inconsecvent §i fard relief.
t Eururchus, una dintre comediile cele mai bune ale
poetului, ne infdti*eazd un fal eunuc care reuF§te sà se in.
troduca pe furi§ intr'o casd bine supraveghiata unde se gd.
se§te iubita lui. Dar dragostea tindrului este ajutatd de un
fapt nea§teptat se descopere cd tindra fatá apartine unei
familii bune, fiind rapitä dela pdrinti in, copildrie i vindutd
apoi ca sclava. Cdsdtoria rdmine o chestiune u§oard i bine.
venitd pentru toti. Originalul lui Menandru ; traduceri mai
noud, Hans Sachs §i Balf (1565), prelucrare de Holberg.
Phorrnio se nume§te sclavul §iret care (id ajutor Undo
rului sau stdpin pentru a lua in cdsdtorie o fata frumoasa
sdracd, impotriva vointei familiei. Dar o intimplare fericità
dd la iveald un indiciu sigur cd tinerii sunt verkori, de
aceia§i conditie soialà, i prin urmare demni unul de altul.
Comedia a ldsat urme vizibile in Les fourberies de Scapin
de Molière.
Adelphoe Fratii", reprezentatd In 160, ultima §i cea
mai burial creatie a poetului, desbate o problema de edua
catie §i de morald. Doi frati îi cresc fiii servindu.se de me.
lode complet deosebite ; unul se arata extrem de binevoitor
§i de darnic, celdlalt peste masurd de sever, de neintelegao
tor §i de zgircit. Rezultatul final pare cd da dreptate celui
dintii, dar poetul nu se pronuntd destul de categoric. El lasd
sd se inteleaga printre rinduri cà excesele de orice naturd
pot fi deopotriva de daunàtoare i numai un compromis cui
minte, aplicat cu consecventd, il duce pe educator pe un
drum mai potrivit. Lorenzo de Medici in L'Arídosio, Pierre
de Larivey in Lfs Esprits §i Molière in L'Ecole des marts
au folosit cu succes aceastd comedie a lui Terentiu. Ea a re.
zultat din contopirea (contarnínatio) a cloud piese grece*ti
Fratii" lui Menandru §i Tovar*i in moarte" a lui
lus, cu predominarea celei dintii.

www.digibuc.ro
 Prologul, poezie personala 161

In cercul aristocratic al Scipionilor se formeaza cu tims

pul o constiinta artistica noua, se contureaza citva princis
pii i isi gasesc expresia potrivita in literatura. Poetul isi da
bine seama de ele si le apara cu sinceritate si incredere atunci
cind este atacat. Prologul servise lui Plaut pentru a schita
in citeva versuri cuprinsul actiunii ; la Terentiu el primeste
un rol cu totul deosebit, constituind un prilej de poezie
personal& de aparare impotriva atacurilor altor poeti, de
lamurire i formulare critica. In prima piesa poetul isi da.
duse toata osteneala sa realizeze o opera viabila care sa
placa :
Id sibi negoti credidit solum dari,
Populo ut placerent quas fzcisset fabulas
Dar un critic rautacios il acuza ea' a folosit doua co.
medii grecesti, contopindude in una singura Terentiu se
apara cu exemplul inaintasilor : Naevius, Plaut, Ennius au
procedat la fel. Deci contarninatia (conlaminatio) este in
spiritul traclitiei, nu constitue o gresala, OA. conditia sa dai
la iveala o opera de arta. Nu poate fi :,ocotit un poet acela
care traduce exact, dar scrie rat si din comedii grecesti bune
face comedii latinesti proaste :
Qui bene vortendo et easdem scribendo male,
Ex Graecis bonis Latinas fecit non bones 2.
In altd parte ne arata neplacerile avute cu prilejul re.
prezentarii Soacrei". La premiera poporul fu atras de spec.
tacolul mai placut al unui dansator pe sirma si piesa cazu
din lipsa de interes. A doua oar& dupa ce trecuse cu bine
actul intii, se raspindi pe neasteptate zvonul ca se clan in
apropiere lupte cu gladiatori. Publieul disparu in graba si
abia a treia oara, cind poetul se bucura de concursul unui
actor desavirsit, Ambivius Turpio, si de un public mai se.
lect, probabil compus din nobili i din elita intelectuala a

1. Andria 2-3.
2. Eunuchus 7-8.
M i h Sescu, Istoria literaturil latine li
www.digibuc.ro
162 Terentiu

otasului, piesa putu fi reprezentatä pind la capdt. Prin tern.

perament si educatie, spre deosebire de Plaut, Terentiu are
o altd viziune a comediei. El ar vrea sa rupa cu trecutul,
sà creeze un teatru mai linítít, mai intelectualizat, sà adin.
ceased conflictele sufletesti i sa contureze imaginea norald
a personajelor Fiti ingaduitori i drepti ; dati.mi putinta
sd reprezint in tacere o piesd linistità in care sd nu fie ne.
voe sä aduc pe scena un sclav gräbit, un btrîn minios, un
parazit fldmind, un calomnia tor lipsit de scrupule sau un inø
termediar lacom, roluri atit de stridente si de nepldcute".
Adeste aeguo antmo ; date potestatem
Statariam agere ut liceat per sitentium,
Ne sernper servos currens, iratus senex,
Edax parasitus, sycophanta autem impudens,
Avarus leno adstclue agendi stnt rnlhl
Clamore summo, cum labore maxumo 1.
Aceasta inovatie poate fi pe placul unei elite cultivate,
sedentare, delicate, dar nu satisface nevoile unei muftirni
aspre, vehemente, doritoare de spectacole tari, de expresii
neocolite si de conflicte puternice. Poetul este invinuit de
lipsa de vlagd In continut si in stil :
Tenui esse oratione et scriptura levi 2.
Alti critici rdutdciosi rdspindesc, in sfirsit, zvonul cd
inane personalitdti politice din cercul lui Scipio i chiar
acesta insuí I.au ajutat sau au colaborat la alcdtuirea co.
mediilor sale. Terentiu nu tdgadueste in mod categoric, ci
afirmd nurnai cd in cazul acesta se simte foarte onorat, deoarece
place unor oameni care sunt pe placjl tuturor si a poporu.
lui si care, in razboi, in vieata privata, in vieata publica,
orideciteori un cetätean a avut nevoe de ei, i.au venit in
ajutor fara mindrie.

1. Heatztontimorurnenos 35-40.
2. Phormto 5.

www.digibuc.ro
 Clasicism 1E3

Earn lau d-m hic ducit maxumam, quom fills placet

Qui vobis univorsis et populo placent.
Quorum opera in bello in otio, in negotio,
Suo quisque tempore usust sine superbia 1.
Asadar, iatd dovada incontestabild a unor relatii di.
recte, puternice, sincere, intre poetul acesta delicat, pldpind
livresc si mediul aristocratic, bogat si cult, unde cultura
greceasc d. gdseste o primire calduroasd, iar arta lui Terentiu
constitue un reflex netnijloCit i fidel, in sensul clasicismu.
lui, pe cind Plaut, inzestrat cu o vind mai bogatd, se rei
varsd tumultuos, asemenea lui Shakespeare, si asemenea vie.
tii insei, variate si nesfirsite, in forme multiple, pe intelesul
tuturora. Terentiu este un clasic, Plaut depaseste limitele
unei categorii i prolecteazd un univers deosebit, animat, bo .
gat, cu elemente clasice i romantice si vdditd inclinare spre
baroc, un amestec care deruteaza uneori, dar constitue tot-
deauna un placut prilej de desfdtare pentru multime.
Trdsdturile clasice la Terentiu sunt numeroase i ele se
desprind cu uurint i evidenta In decursul lecturii. Socie.
tatea aristocratica este de obicei conservatoare, staticd, fori
malistd, indreptatd spre exterior, optimistd. Sunrastructura
ei, exprimatd In religie, artd, *fruit& oglindeste bundstarea,
epicurismul, conformismul lumii fizice. Zeii sunt flinte feri.
cite, pentrucd nu etinosc moartea, distrugerea : Cred cd
vieata zeilor este vesnicd, deoarece pldcerile lor sunt stator.
nice ; cdci pentru mine nemurirea inseamnd , lipsa oricdrei
dureri in calea bucuriilor mele".
Ego deorum vitam propterea sempiternam esse arbitror,
Quod voluptates eorurn propriae sunt ; nam rni immortatitas
Partast, si nulia aegritudo huic gaucho intercesserit 2.
Clasieul nu cunoaste chinurile sufletesti ale singuratdo
tii, izolàrii i absolutului. El nu luptd pentru o schimbare,

1. Acfelphoe 18-21.
2. Andria 959-961.

www.digibuc.ro
 164 Tere n ti u

ci accepta realitatea asa cum este, patrunzind.o cu ratiunea

sa si opunindu.i la nevoe indiferenta : Nu, daca as fi in
stare sa schimb ceva. Dar devremece nu pot schimba ni.
mic, md resemnez. Asa e vied ta omului, un joc cu zarul :
cind nuiti cade ceeace ti-i mai de folos, potrivesti cu iscur
sintd ceea ce ti.a cazut din intimplare".
Non, si queam
- Mutare. Nunc quom non queo, animo aequo fero.
Ita vitast horninum quasi quom ludas tesseris :
Si illud quod maxume opus est iactu non cadit,
Illud quod cecidit forte, id arte ut corrigas '.
El nu iubeste pasiunile mari, devoratoare, extremele,
ci pune o anumita masura in toate, indiferentd uneori, ra.
tiune si ordine. Filozofia aceasta este formulata de Horatiu
prin cuvintele aurea mediocritas, iar de Terentiu pdn dici
tonul tot atit de cehsbru : ne quid nimis nu depasi ma.
sura". El este aplicat unui personagiu tinar, dar ramine caa
racteristic pentru intregul teatru terentian : SIMON. A proape
toti tinerii isi inchid sufletul intr'o pasiune oarecare, fie cres.
terea cailor .sau a cinilor de vinatoare, fie filozofia. Din toate
acestea el nu iubia nimic in chip deosebit, ci le imbratisa
pe toate cu moder3tiune. Ma bucuram.SOSIA. Si pe bund
dreptate, deoarece acesta este, cred, lucrul cel mai de folos
t in vieata : sa nu depasesti masura".
SIMO t Quod plerique omnes faciunt adulescentult,
Ut animum ad aliquod studium adiungant, aut equos
Alere, aut canes ad venandum, aut ad philosophos,
liorum file nil egregie praeter caetera
Studebat, et tarnen ornnia haec mediocriter.
Gaudebam. SOSIA. Non iniuria t narn id arbitror
Adprime in vita esse utile, ut ne quid nimis 2.
Spre deosebire de Plaut, unde intilnim pasiuni vehe.
mente, oameni neinduplecati si expresii tari, Terentiu vine

I. Adelphoe 737-741.
2. Andria 55-61.

www.digibuc.ro
 Urbanitate, umanitate, spirit moderat 165

cu o altd fume, moderatd, iertdtoare, delicatd. Cuvintele otn,

umanitate, omenesc primesc in stilul sdu o nobletà si deli.
catetd necunoscute mai inainte : Sunt orn si nimic din ceea
ce este omenesc nu socotesc strain de sufletul meu".
Homo sume humani nil a me alienum putol.
Tout comprendre, c'est tout pardonner". Intelegerea
poetului este universal& fard prejudecäti de clasd, sex, virstd,
avere : Crezi Ca' vei putea gäsi o ferneie fdra cusur ? Sau,
care bdrbati nu gresesc" ?
Censen te posse reperire ullam mulierem,
Quae careat culpa 7 An gui non delincunt viri 2 7
Un bâtrin isi scuzd fful, in urma unui scandal, si iartd :
Dar mai mult, toate acestea rdmin explicabile pina la un
punct. A avut doar ca sfetnici intunericul, pasiunea, via
nul, tinereta. Sunt lucruri omenesti. Atunci cind siga dat
seama insa de faptd s'a dus el singur la mama fetei, a
plins, s'a rugat, a insistat, i.a dat cuvintul si s'a legat cu
jurdmint c o va lua in cdsatorie. A fost iertat, n'a mai
stint nimeni, i s'a ardtat incredere. $i din invalmdseala aceea
fata a rdmas insdrcinatd".
Vero amplius; narn hoc guidem ferundurn aliguo modo
Persuasit nox, amor, vinum, adulescentta
Humanumst. Ubi scit factum, ad matrem virginis
Venit ipsus nitro, lacrumans, orans, obsecrans,
Pidem eans, lurans se illam ductururn domum.
lgnotumst, tacitumst, creditumst. Virgo ex eo
Compressu gravida factast... 3
Poetul, prin temperant, nu poate privi cu satisfactie
revolta, scandalul, iesirea din cadrele convenite ale decen.
tei i masurii, ale conformismului social in minocul cdruia
trdieste. El se grabeste totdeauna sa linisteascd lucrurile, sd

1. Heacdontimorutnenos 77.
2. Hecgra 662-663.
3. Adelphoe 469-475.
www.digibuc.ro
166 Terentiu

niveleze asperitdtile, sà atenueze excesele, iardsi un semn ca

poezia sa este construitd pe linia clasicismului : Dacd in.
cerci sä urmaresti de aproape motivul adevdrat, vezi indatd
cd nu intotdeauna jignirile cele mai nepldcute produc si
miniile cele mai mad. De multe ori unul nici mdcar nu se
supArd in imprejurdri cind altul mai susceptibil, in aceeasi
pricind, iti devine dusmanul cel mai inversunat. Copiii in.
tre ei se cearta pentru lucruri de nimic. Dece ? Pentruca
suflétul de care sunt ei condusi e bicisnic. La fel si femeile
de fatd, sunt intocmai ca copiii, n'au minte : poate cd un
singur cuvint aruncat la intimplare a iscat toatd aceastd
furtund de minie".
SI vis vero verarn rationern exsequi,
Non maxumae sunt maxutns quae interdum iras iniuriae
Faciunt ; narn saepe est quibus in rebus alius ne iratus quidem est,
Quorn de eadem causast iracundus factus inimicissimus.
Pueri inter sese qualm pro levibus noxiis iras gerunt
Quapropter 7 Quia enim qui eos gubernat animus, eum infirmum gerunt.
Itidern Mae mulieres sunt ferme ut pueri levi sententia :
Fortasse unum aliquod verbum inter eas tram hanc concivissel.
Spiritul acesta indreptat totdeauna spre intelegere, ier.
tare, umanitate, spre compromis si irnpacare, este recoman.
dat cu caldurd in scoald si in educatie. Poseddrn numeroase
India cd e,ducatorul roman purcedea cu asprime i bdtaie,
iar pedepsele fizice in lumea sclavilor constituiau aproape
reguld. De aceea avem motive sà pretuim conceptia blindd
a poetului, umanizarea metodelor recomandate si apropierea
de sufletul celor mai tined : Cred cà e mai bine sd.i std.
pinim pe copii prin simtul rusinii si duhul blindetii decit cu
frica... Comite o mare gresald, cel putin dupd pdrerea mea,
acela care socoteste mai temeinicd si mai trainicd autorita.
tea sprijinità pe fortd decit pe legaturi prietenesti. Iatd cum
judec i cum cumpdnesc eu in sufletul meu unul care isi
face datoria numai sub constringerea pedepsei, atita timp cit
1. Hecgra 306-313.

www.digibuc.ro
 Optimism, blindeta 167

bdnueste cd poate fi descoperit, se pdzeste ; iar dacd crede

cä e singur, cade din nou in vechile lui deprinderi. Dar cel
legat printeo fapta build lucreazd din toatd inima ii dd
osteneala sd intoarcd in aceeasi mdsurd, indiferent dacd este
de fatd sau nu. Datoria unui pdrinte ar fi sd.si deprindd cox
pilul sd sdvirseascd lucruri bune, in chip nesilit, nu de frica
batdii: iatà deosebirea intre un pdrinte i un stdpin. Iar cel
care nu se pricepe sd facd la fel, sa recuntascd cel putin
cd nu este in stare sd porunceascd copiilor".
Pudore et liberalitate liberos
Retinere satius esse credo quam metu...
Et errat longe, mea quidem sententia,
Qui imperium credat gravius esse aut stabilius
Vi quod fit quam illud quod amicitia adiungitur.
Mea sic est ratio et sic animum induco meum:
Maio coactus qui suom officium facit,
Dum id rescitum iri credit, tanttsper cavet ;
Si sperat fore clam, rursum ad ingenium redit.
Ille quem beneficio adiungas ex animo facit,
Studet par referre, praesens absensque idem erit.
Hoc patriurnst, potius consuefacere filium
Sua sponte recte facere quam alieno metu :
Hoc pater ac dominus interest. Hoc qui nequit,
Fateatur nescire imperare
Umanitatea, urbanitatea, tonul ales si blind, intelegerea
cuprinzdtoare, dorinta de indreptare i optimismul constitue
aproape un program si o conceptie de vicatd : Nicicind
nu.si potriveste omul cu mintea lui in asa fel vieata, incit
imprejurdrile, virsta, incercdrile sd nu.i aduca o innoire, sd
nu.I invete ceva. Ceea ce credeai cd stii, nu mai tíi i ceea
ce socoteai de cel mai mare folos, dupd ce.ai incercat, nupti
mai place. $i asta mi s'a intimplat mie acum. Am trait pind
in clipa de fatd o vieatd cdrpdrioasd i acum, aproape de
sfirsit, Ind las de ea. $i pentru care motiv ? Pentrucd imi
dau seama cd nimic nu.i mai bun in om ca bundtatea
blindeta",
1. Adelphoe 57-58, 65-77.

www.digibuc.ro
168 Terentiu

Numquam ita quisquam bene subducta ratione ad vitarn futt,

Quin res, aetas, usus semper aliquid adportet novi,
Aliquid moneat, ut ilia quae te scisse credas nescias,
Et quae tibi putaris prima, in experiundo ut repudies.
Quod nunc mi evernt ; nam ego vitam durarn quam vixi usque adhuc,
Prope iarn excurso spatio, omitto. Id quam ob rem 7 Re ipsa repper1
Facilitate nil esse hornini melius neque dementia 1
Desi traieste in cercul aristocratilor, poetuf nu dispre.
tueste pe cei utnili si lipsiti sau pe sclavi si gaseste cuvinte
de amaraciune impotriva inegalitatii sociale : Cit de. no.
drept sunt rinduite lucrurile ; cei ce au mai putin tocmai I

aceia adauga totdeauna ceva la averea celor mai bogati".

Quam inique comparatumst, ei qui minus habent
Ut semper aliquid addant ditioribus 12
In alta parte retinem seninutatea unui personagiu, im
diferenta imputriva intimplarilor neplacute, a neprevazutu.
lui in vieata ; cu resemnare filozofica el se ridica deasupra
contingentei, o domina si o prevede, o intelege, stie a pu.
tea sa fie si mai rau si conchide : Toate lucrurile care ni
se intimpla impotriva nadejdilor noastre sa le socotim ca
un cistig".
Quidquid praeter spem eveniat, omne id deputare esse in lucro 3.
In fata primejdiei si a esecului eroul terentian nu.si
pierde cumpatul, ci raspunde, optimist, printr'o gluma Un
tata isi vede fiul prins in mrejele unei cintarete, silit s'o ia
de- sotie. El accepta inevitabilul cu o riposta neasteptata,
printr'o viziune realista, plina de incredere si printr'o alatu.
rare de contraste care produc ilaritate : DEMEA. Iar pe
cintareata ani s'o iau cu mine la tara. Mao. Stii ca dai
lovitura. In chipul acesta o atasezi si mai mult de fiu.tdu

I. Aclelphoe 855-861.
2. Fhormio 41-42.
3. Phormio 246.

www.digibuc.ro
 Realism. pslhologie, iubire 169

Cauta numai s'o pazesti bine. DEMEA. Am eu grija. $i

acolo, dupace o vir in cenusd in funingine si fain& o pun
la bucdtdrie, la gdtit si la Invirtit risnita. In afara de asta o
trimet la strins spice in toiul arniezii. Am s'o pirjolesc si am
s'o inegresc ca pe un taciune".
DEMEA. Et ístam psaltriam
Una illuc mecum bloc abstraham. MlCIO. Pugnaverís:
Eo pacto prorsum ¡Hi adligaris filium.
Modo facito ut Mani serves. DEMEA. Ego ístuc videro.
Atque íbí favillae plena, fumi ac pollinis
Coquendo sit faxo et molendo ; praeter haec
Meridie ipso faciam ut stipulam colligat ;
Tam excoctam reddarn atque atram quam carbost
In prezentarea iubirii si a starilor de incertitudine care
.1au fiinta in preajma acestor schimbari sufletesti Terentiu
este mai sarac in resurse decit Plaut i dovedeste mai multd
stapinire de sine si retinere. Eroii sal sunt mai interiorizati,
mai subtili si mai buni intelegatori ai sufletului omenesc.
Poetul procedeaza i aici ca un clasic, pornind dinauntru in
afar& fard sd se piarda in descrierea particularului, ci uf .
mdreste numai generalul, specificul. De aceea observatiile
sale se infatiseaza de multe ori in forma de maxime, de
apoftegme sau de generalizari filozofice : Certurile dintre
Indragostiti duc la sporirea dragostei".
Amantium irae amorís integratiost 2
Nu poti stapini cu ratiunea un lucru care n'are in sine
nici ratiune, nici masura. In drag oste se cuprind toate aceste
neajunsuri : suparari, banuieli, certuri, impacari, razboi si
jar pace. Dacd tii sä stabilesti cu capul tau rinduiala in lug
crud lipsite de rinduiala, e ca si cum teai osteni sal fii un
nebun cu mintea intreage.

1. Adelphoe 842-849.
2. Andria 555.

www.digibuc.ro
170 Terentiti

Quae res in se neque consilium neque modum

Habet ullum, earn consilio regere non potes.
In amore haec ornnia insunt vitia : iniuriae,
Suspiciones, InimicIttae, fndutiae,
Bellum, pax rursum. Incerta haec st tu postules
Ratione certa facere, nihilo plus agas
Quam si des operam ut cum ratione Insanias1.
Miezul comediei Eunuchus este format din descrierea
unei scene de dragoste intre un fals eunuc si o tinard fatd
care devine mai pe urmd sotia lui legitirad. Eroul poveso
teste mai tirziu evenimentul unui prieten, cu entuziasmul
tineresc earacteristic cuceritorului si ,cu expqnsiunea vioaie,
zgomotoasa, neprefacutd a meridionalului. El tocmai se anu
gajase ca eunuc inteo casd mare unde urma sd pdzeascd
sd ocroteascd pe insdsi aleasa inimii sale, care nid numl cu-
noaste CHAEREA. Stäpina imi dd de grijd sd nu las cumva
vreun bdrbat sd se apropie de fed porunceste sa n'o
pdrasesc, ci sà rdmin singur cu dinsa in camera cea. mai
din fund. Dau din cap cd 2a simmi indrept privirea la p& .
mint, cu modestie. ANTIPHO. Bietul de tine. CHAEREA, Eu,
zice ea, md duc sd mininc in oras". $imsi ia cu sine si feo
meile nu rdmin acasd decit citeva sclave tinere, pentru a
ingriji de copild Ele se apuca indatd sad pregateascd o baie.
In timp ce se fac pregdtirile, fecioara asteaptd toldnitd in
camera ei i priveste un tablou reprezintind pe Jupiter care,
dupd legend& imprdstie o *die de aur peste sinul Danaei.
Incep sd mà uit i eu, si cum el jucase odinioard un joc
la fel, md bucuram in sufletul meu vdzind cd un zeu luase
chip de om si intrase prin acoperis, in Mind, in casa altuia
pentru ami seduce femeia. $i incd ce zeu I Cel care zgudue
din temelii cu tunetul sdu bolta inaltd a cerului. Si eu un
biet orn de rind sd nu fac la fel ? Ei bine, imam urmat
eu pilda i n'am a vut ce regreta. In timp ce cumpdniam in
chipul acesta, tinära fatd fu invitatd la baie. Se duce, face.
I. Eanuchus 57-63.

www.digibuc.ro
 lubirea, femeia 171

baie, se intoarce. Apoi o a*ezard pe pat. Eu stau *i Wept

sd vdd ce trebue sd fac. LIna din ele vine *i.mi spune t
Ascultd, Dorus, ia acest evantaliu *i fd.i a*a putintel vint
pind ce facem *i not baie ; dupace te*tm, poti face *t tu,
dacd vrei". Primesc cu un aer de tristetd. ANTIPHO. Inteau
devdr, a* fi vrut sd vad *i eu tnutra ta nerusinatd *i felul
cum ardtai : un magar mare ca tine tinind in mind un mic
evantaliu. CHAEREA. Abia spuseserd cuvintele acestea *i ndu
vdtird pe nea*teptate afar& deavalma. Se indreaptd spre baie,
fac galdgie, a*a cum se intimpid cind stapinii nups acasd.
Intre timp pe tindra fatd o cople*ise somnul. Eu o privesc
chiori* pe sub evantaliu, pe ascuns. Ma uit in dreapta *i in
stinga, mai rdmine de luat vreo mdsurd ? Vact c6 nu.
Pun imediat zavorul pe u*d" .
La Terentiu, spre deosebire de Plaut, gluma este ward,
blinda, rezultatd din observatia t nd sau din tronia lipsitd de
malitiozitate. Femeia apare in culori simpatice, fideld, gata
de sacrificiu, intelegdtoare *i afectuoasd. De altfel, urmind
inclindritor sale clasicizante, poetul mai mutt rationeaza decit
descrie, e mai mult un intelept decit un pictor. Ca *i Emi.
nescu, spre sfir*itul vietii cind tendinta spre clasicism spo.
reste, Terentiu nu stdrue asupra femeii ca individualitate
concretd, ci ca idealitate, ca spetd. Observatiile lui iau un
caracter apoftegmatic : Cunosc obicetut foneilor : cincr
vret tu, nu vreau ele, tar dad te feresti din calea tor, te
doresc *i te caute.
Novi ingenium mulierum :
Nolunt. ubi yells; ubi nolis, cupiunt ultro 2.
Nu crezi cd e putin cam depdrti*or de aici ? $i apoi
cuno*ti obicetut femeilor : pind pun la cale, pind iincep,
trece anul".
Non cogitas hinc longule esse 7 Et nosti mores mulierum:
Dum moliuntur, durn conantur, annus est 3.
I. Eunuchas 580-603.
2. Eunuchus 812-813.
3. Heautontimorumenos 239-240.
www.digibuc.ro
172 Terentiu

In alta parte portretul und tinere fete, frumoasa, dar

sdraca, aproape in zdrente, iar corpul ei se dcsprinde din
mizerie, pur, ca o statue, cu forme vrednice de eternizat in
marmora, o Venus anonima, Cenusareasa" timpului : Pe cind
stateam acolo, iata ca se apropie de noi un tinar cu ochii
inlacramati. Ne uitam la el cu mirare. Il intrebam cr- are.
Nicicind, vorbi el, nu mi s'a parut saracia o sarcina mai
nefericita si mai aspra. Adineaori am vazut la vecini o ti.
nara fata saracd jalindu.si biata mama, pe patul de moarte.
Statea in fata trupului ei si n'avea pe nime, niciun binevoi.
tor, niciun cunoscut, nicio ruda, in afara de o batrinicd, s'o
ajute la inmormintare. M'a cuprins mila, lar fata, o frumu.
seta de chip". Ce sa va mai spun ? ,iNe induiosase pe toti.
Atunci Antipho interveni pe neasteptate : N'ati vrea sa ne
ducem s'o vedem" ? Un altul adaugd : Aceasta este si pa.
rerea mea ; sa ne ducem ; odu.ne, te rog, acolo ". Ne ducem,
ajungem la fata locului, ne uitam. 0 fata incintatoare, cu
atit mai 'mutt cu cit n'avea nimic pe dinsa sa dc,a mai mult
farmec frumusetii sale : parul nepieptanat, picioarele goale,
infatisarea neingrijita, lacrimi, imbracaminte de rind ; dacd
frumuseta ei n'ar fi fost atit de stralucita prin ea insasi, ar
fi fost destule lucruri s'o intunect".
Interea dum sedernus illi, intervenit
Adulescens quidam lacnumans. Nos mirarier.
Rogarnus quid sit. Numquam aeque, inquit, ac modo
Paupertas milli onus visumst et miserum et grave
Modo quandam vidi virginem hic viciniae
Miseram suam matrem lamentari mortuam.
Ea sita erat exadvorsum, neque illi benivolus,
Neque.notus, neque cognatus, extra unam anicularn,
Quisquam aderat qui adiutaret funus. Miseritumst.
Virgo ipsa facie egregia". Quid verbis opust 7
Corornorat omnis nos. Ibi continuo Antipho 3
Voltisne eamus visere" 7 Alius, ,Censeo 3
Eamus; duc nos, sodes". Imus, venimus, -

Vidernus. Virgo pulchra, et quo mage diceres,

Nil aderat adiurnenti ad pulchritudinern I
www.digibuc.ro
 Lubirea, femeia 173

Capillus passus, nudus pes, ipsa horrIda,

Lacrumae, vestitus turpis ut, nt vis bout
In ipsa Inesset forma, haec formam extinguerent'.
Acest pasagiu a fost imitat de Molière : Nous entrons
dans une salle, où nous voyons une vieille femme mou.
rante, assist& d'une servante qui faisait des regrets, et d'une
jeune fille toute fondante en larmes, la plus belle et la plus
touchante qu'on puisse jamais voir... Une autre aurait paru
effroyable en l'etat où elle était car elle n'avait pour ha .
billement qu'une méchante petite 'jupe, avec dcs brassieres
de nuit, qui étaient de simple futaine, et sa coiffure etait
une cornette jaune retroussée au haut de sa tete, qui lais.
sait tomber en désordre ses cheveux sur ses épaules 5 et
cepedant, faite comme cela, elle brillait de mille attraits, et
ce n'était qu'agrèments et que charrnes que toute sa per.
sonne... Ses larmes n'étaient point de ces larmes désagréa.
bles qui défigurent un visage ; elle avait a pleurer une
grace touch e, t sa douleur &all la plus belle du monde" 2.
Aproare pretutindeni, eroii lui Terentiu sunt blinzi, ge.
nerosi, iertdtori si urbani. Chiar parazitul si curtezana nu
mai aduc aminte de Plaut 5 ei s'au umanizat, au devenit
mai delicati, mai atenti si mai manierati. Se simte ca a.
partin acurn unei societati distinse si culte, unde rautatea nu
ízbucneste la intimPlard, tumultuoasd §i sincera, ci se dis.
tileaza pe incetul subtila, sinuoasa i ascunsd, in intrigi tai.
nice si cabale iscusite. Dar aceste lucruri sunt straine de su.
fletul poetului, care se dovedeste plin de ornenie in adevao
ratul inteles al cuvintului, tinar i generos, delicat si urban.
0 muribunda, o fostd curtezana, roagd cu odldurd pe iubi.
tul ei sa ia in casatorie pe fosta ei rivald : SA uit 0 Myra
sis, Mysis, si.acum fmi sunt intimpdrite in suflet cuvintele
Chrysidei cu privire la Glyceria. Aproape murind, ea ma

1. Phormnio 91-108.
2. Fourberies de Scapin 1, 2.

www.digibuc.ro
174 Terentiu

chemd la dinsa. MA apropiai. Pe voi vd indepartase ; eram

singuri. Incepu Iubitul meu Phamphilus, tu vezi frumu.
seta si virsta acestei copile iti dai seama cd amindoud
aceste bunuri ii sunt acum fàrà folos pentru apdrarea cinstei
averei ei. De aceea te implor pe mina ta dreaptd, pe zeul
tau tutelar, pe credinta ta i pe singurdtatea ei, nu te desi
pdrti de ea si n'o pärdsi. Daca te.am iubit ca pe un frate si
dacd ea tesa pretuit pe tine singur mai presus de orice
dacd ti s'a al-Mat binevoitoare in toate imprejurdrile, te dau
ei de barbat, de prieten, de proteguitor si de tatd. Iti las tie
averea pe care o avem í o supun increderii tale". Ea puse
mina Glycerei intr'a mea i indatd o cuprinse moartea. Am
primit.o si o voi pdstra".
Memor essem 7 0 Mysis, Mysis, etiam nunc mihi
Scripia lila dicta sunt in animo Chrysidis
De Glycerio. lam ferme moriens me vocat.
Accessi ; vos semotae ; nos soli; incipit :
,Mi Pamphile, huius forrnam atque aetatem vides,
Nec clam te est quam fill nunc utraeque inutiles
Et ad pudicitiam et ad rem tutandarn sient.
Quod ego per hanc te dexteram et genium tuom,
Per tuam fidem perque huius solitudinem
Te obtestor, ne abs te hanc segreges neu deseras.
Si te in germani &aids dilexi loco,
Sive haec te solurn semper fecit maxumi,
Seu tibi morigera fuit in.rebus omnibus,
Te isti virum 40, amicum, tutorem, patrem ;
Bona nostra haec tibi permitto, et tuae mando fide".
Hanc mi in manum dat ; mors continuo ipsam occupat.
Accept acceptam servabo 1.
Fénelon remarcd ,Tout ce que l'esprit ajouterarit
-ces simples et touchantes paroles ne ferait que les affaiblira
Artistul clasic nu urmdreste sd ne infdtiseze natura in
particularitdtile ei multiple, sd ne descrie ineditul i eveni.
mentul, ci tinde sd ne prezinte. universalul, tipicul, specificul
1. Andria 282-298.
2. Lettre a l'Académie, VII.

www.digibuc.ro
 Caracter apoftegmatic 175

din lucruri. Romanticul e un singuratic chinuit de probleme,

doritor de a descoperi misterul, necunoscutul si particularul
incd inedit, pe cind clasicul are deja o viziune asupra lu.
mil si se stradueste numai s'o exprime prin exemple. Soli.
locul este un Procedeu romantic, iar dialogul si maxima sunt
procedee clasice. Literatura clasicd tinde spre generalizare si
foloseste cu predilectie formula, proverbul, cugetarea con.
centrata intr'o propozitie, adevdrul tiut de toti, universal
incontestabil. De aici caracterul apoftegmatic al acestei
teraturi, atit de accentuat la un poet ca Terentiu, de pildd :
Dreptatea absolutd este de multe ori cea mai mare ne.
dreptate".
lus summum saepe sumrnast malitia 1.
Nimic nu e mai nedrept ca omul 'Bra experientd
care socotete bun numai lucrul pe care.l face el insusi".
Homine imperito nunquam quidquam iniustiust,
Qui, nisi quod ipse fecit, nil rectum putat 2.
Nn.i lucru tit de usor sd nu.ti pard greu cind ii faci
fdrd placere".
Nullast tam facilis res quin difficilis siet,
Quom tnvitus facias3.
nOmul nu poate fi totdeauna ceea ce vrea, dacd im.
prejurdrile ii sunt protivnice".
Non licet hominem esse saepe ita ut volt, si res non sinit 4.
Cind suntem sdnatosi lesne dam cu totii sfaturi celor
bolnavi".
Facile omnes, quom valemus, recta consilia aegrotis damus 5.

1. Heautondmorumenos 796.
2. Adelphoe 98-99.
3. Heauforitimorumenos 805-806.
4. Ibid. 666.
5. Andria 309.

www.digibuc.ro
176 Terentiu

Iata cum suntem noi cei mai multi : niciodata mula

tumiti cu noi insine".
lta plerique ingento sumus omnes : nostri nosmet paenitet i.
Cati oameni, atitea pared; fiecare cu obiceiul lui".
Quot homines, tot sententiae : suos quoique mus .
,,Norocul ajuta pe cei intreprinzatori".
Fortes fortuna adiuvat 3.
Fara Ceres si Bacchus, Venus tinjeste".
Sine Cerere et Libero friget Venus 4.
Nu exists nimic sa nu poata fi deformat, daca expui
faptele in mod tendentios".
Nil est, ,
Quin male narrando possit depravarier 5.
Cind nu dai insemnatate banului, cistigi uneori mai
mult".
Pecuniam in loco neglegere maxumum interdumst lucrum6.
Cred ca e mai bine cind ai cloud nadejdi".
-ommodius esse opinor duplici spe utter 7.
Intre prieteni toate sunt comune".
Communia esse amicorum inter se omnia 8.
Complezenta Ili aduce prieteni, adevarul dusmanie"
Obsequium amicos, verftas odium parit 9.

1. Phormio 172.
2. Phormio 454.
3. Phormio 203.
4. Eanuchus 232.
5. Phorrnio 696-697.
6. Adelphoe 216.
7. Phorrnio 603.
8. Adelphoe 804.
9. Andria 68.

www.digibuc.ro
 Plaut i Terentiu 177

Nu este lucru cit de greu sd nu poatd fi descoperit,

dacd ji cauti".
Nil tam difficilest quin quaerendo investigart possiet1.
Nu existd adevdr care nu a fost spus si mai inainte.
Nullum est lam dictum. quod non dictum sit prius 2.

Terentiu este poetul societätii Inalte si culte, manierate,

conventionaliste, grecizante din preajma lui Scipio. Idealurile
acestei clase, tonul, corweratia, manierele, atitudinea reti.
nutd se reflectd cu fidelitate in opera poetului, care se deo .
sebeste de Plaut prin tendinta,sa clasicizantd, masurd, oro
dine, moderatiune, rationalism, puritate si decentd in stil.
Comedia sa este lipsita de vigoarea, realismul i amploarea
comia (vis CorlliCa) a lui Haut, dar in schimb devine mai
linistitd, se interiorizeazd, personajele au mai multd intele.
gere psihologicd, mai 'multd umanitate, sunt mai apropiate
de realitate. Plaut are mai multd Vigoare si fantazie, Teren.
tiu cunoaste sufletul omenesc si stdpineste mai bine tehnica
dramatica. Critica literara latina distingea trei soiuri de co.
medii : comedia agitata, plina de temperament si miscare
(notoria); comedia lent& static& psihologicd (stataria) ;§i co.
media mixtd, rezultatd din amestecul acestor extreme (mixtc2).
Cea dintii cultiva evenimentul, intriga i surpriza, a doua se
sprijin-a pe analiza caracterelor si pe conflictul fatal rezultat
din deosebirile de temperament, gust, sex, clasd sociala, cul.
turd, etc. Haut poate fi rinduit mai usor in prima din an
ceste categorii, Terentiu in a doua sau ultima. Arta sa este
mai linistita, mai reflexiyd, mai putin fantastic& mai putin
de& in schimb mai fireascd, mai ordonatd, minueste mai
bine dialogul si conversatia, restringe numdrul prea variat
de ritmuri, cu un cuvint se apropie de clasidsm. Poetul face
legatura intre urbanitatea romand si ateismul grec. El se
1. Heaufontimorumenos 675.
2. Eunuchus 41.
Mihä es cu, Istoria litcraturii latine
www.digibuc.ro
178 Terentiu

plaseazd in familia spiritelor delicate, blajine, timide a unui

Vergiliu sau Tibul, in opozitie cu vehementa si tempera.
mentul unui Lucilius, Horatiu sau Juvenal. Talentul sàu este
pe masura inimii, a sufletului, confirmind cuvintele lui Vau.
venargues, qu'il faut avoir de l'ame pour avoir du goat".
Montaigne il pretueste In chip deosebit Quant au bon
Terence, la mignardise et les graces du langage latin, je le
trouve admirable a. représenter au vif les mouvements de
l'ame et la condition de nos moeurs; à toute heuré nos ac.
tions me rejettent à lui je ne le puis lire si souvent, que
je n'y trouve quelque beauté et grace nouvellea
- Alaturat lui Plant, el a fost judecat, pe rind, inferior
sau superior acestuia. Dar arta unui poet, cind devine artd
adevaratd, nu este nici progres nici regres fata de alta. Ea
inseamnä pur si simplu altceva, o expresie noua, o realitate
deosebita.

BIBLIOGRAFIE
complecte: F. UMPFENBACH, Berlin, Weidmann,
1870. K. DZIATZKO, Leipzig, Tauchnitz, 1884. A. FLECKEISEN,
Leipzig, Teubner, 1898. R. Y. TYRRELL, Oxford, Clarendon Press,
1902. R, KAUER W. M. LINDSAY, Oxford, Clarendon Press, 1926.
Comentar, , G. ASHMORE, ed. 2, Oxford, University Press, 1910.
Comentarul luf DONATUS, ed. P. WESSNER, 2 vol., Leipzig, Teubner,
1902-1905.
Edit ii par tiale: Adelphoe, F. PLESSIS, Paris, Klincksieck,
1884; P. FABIA, Paris, Colin ; K. DZIATZKO si E. KAUER, Leipzig,
1903. Eanachus, P. FABIA, Paris, Colin, 1895. Hecgra, P. THO-
MAS, Paris, Klincksieck, 1887. Phorinio, K. DZIATZKO qi E. HAULER,
Leipzig, 1898.
Tr a duc eri, Eugéne TALBOT, 2 vol., Paris, Charpentier, 1882.
J. HERBST, Berlin 1890. E. PERRY, Oxford, Clarendon Press, 1929.
E. CHAMBRY, 2 vol., Paris, Gamier, 1932.Vintilä POPP (Adelphoe,
Andria, Hecgra), Bucure0i, Casa coalelor, 1919. Virgil ANDRO.

1. Essais, 11, cap. X Les livres.

www.digibuc.ro
 Bibliografie 1 79

/NESCU (Adelphoe), Constanta, Ovidiu, 1907. G. CO*BUC (Parmeno),

Bucuresti, Socec, 1908.
Studii speciale: C. A. SAINTE-BEUVE, in Nouveaux Lan.
dis, V. ed. 3, Paris 1878. F. NENC1NI, De Terentio eiusque fonti.
bus, Livorno 1891. K. KUNST, Studien zur grtechisch.rdmischen
Komeidie, Viena 1919. G. NORWOOD, The art or Terence Oxford.
1923. G. JACHMANN, Die Geschichte des Terenztextes im Alter
turn, Basel 1924. J. T. ALLARDICE, Syntax of Terence, Oxford,
Milford, 1929. N. TERZAGHI, Ptolegorneni a Terenzio, Torino,
Erma, 1931. E. B. JENKINS, Index verborum Terentiamus, Chapel
Hill, University Press, 1932. H. DREXLER, Die Komposition von Tes
renz' Adelphen und Plantus' Rudens, Leipzig, 1934. R. M. BROWN,
A study of the Scipionic circle, Iowa, 1934. Benedetto CROCE, In.
torno alle commedie di Terenzio, in La Critica, 1956, p. 401 urm.
W. A. LAIDLAW, The prosody of Terence, Oxford, 1938. G. CA.
LINESCU, Sensul clasicismului, in Revista Fundatillor Regale, 1946, nr.
2, pp. 248-258.

www.digibuc.ro
 ACCIUS $1 ALTII
Plaut i Terentiu sunt reprezentantii cei mai de seamd
ai teatrului latin din secolul al II.lea. Vieata din acest timp
se desfward In forme multiple *i nea§teptate §i societatea
are nevoi spirituale foarte deosebite. Avutiile acumulate in
capitald §i repartizate in mod inegal, vor constitui germenii
conflictelor viitoare, dar deocamdatd nemultumirile §i am .
bitiile sunt un minunat prilej pentru desfd§urarea intrigii, a
satirei, a comediei, a elocventei. Cuceririle §i triumfurile co.
mandantilor de armate dau ocazie manifestdrilor festive,
la care la parte tot poporul. Poetii, actorii, dansatorii, aro
ti§tii, instrumenti§tii sunt cautati §i pldtiti Sine pentru a dis.
tra multimea, lar teatrul ramine preocuparea primordiald a
organizatorilor de jocuri publice. Aceste spectacole au loc
de obicei la särbatori §i insumeazd aproape eincizeci de zile
pe an : 1. ludi Romani (magni, maxim!), in onoarea lui
Jupiter Capitolinus, incep la 15 Septembrie, piese cu subiecte
din Grecia sau Italia ; 2. ludi plebe!, la 15 Noembrie, co-
medii, teatru vesel, pe intelesul poporului ; 3. la& mega.
lenses,' in cinstea Marei Zeite, mama Zeilor, in primele, zile
ale lunii Aprilie, teatru, dupd modelul grecesc, sau autoh.
ton ; 4. ludi florales, la sfir§itul lunii Aprilie, poezie ward,
mimi ; 5. ludi Apollmares, in prima jumdtate a lunii Julie,
comedii i tragedii.
Alaturi de comedia distinsd i rafinatd a lui Terentiu,
destinata clasei nobililor, se ive§te in mod necesar un teatru
plebeu, pe intelesul i gustul poporului, cu subiecte luate
din mediul sclavilor, muncitorilor sau ord§enilor
www.digibuc.ro
 Turpilius 181

Gramaticii latini disting, aldturi de palliata, urmdtoarele ti.

puri de cOmedie romand : 1. fabula togata; 2. fabula tra.
beata, actorii poartä toga mai modestä a cavalerilor, numitd
trabea ; 3. fabula planipedaría, actorii apar ell picioarele
goale si reprezintä, probabil, sd'racimea,; 4. fabala tabernaria,
actiunea se petrece in taverne si localuri umile ; 5. tabula
Atellana, originard din ordselul Atella, infatiseaza citeva ti-
puri hazlii, cu o actiune improvizatd in grabd ; 6. minims,
mimul Ele constitue fop de comedia propriu zisd impors
tatd din Grecia tot atitea variatii de parodie, vodevil, fars&
revistä sau teatru de bilci si de mdscdrici, unde multimea
gäseste un plAcut prilej de destindere si de ultare a grijilor
suferintelor pe care le indura.
Contemporan cu Terentiu, i ca i dinsul admirator al
lui Menandru, mai putin manierat i distins, mai neingrijit
mai aspru, Turpilius (185-103) aduce aminte de Plaut prin
abundenta ritmurilor, prin expresia popular& prin tendinta
spre arhaism i prin scenele de realism *si exuberantd Ni
s'au pdstrat dela el 217 versuri, in fragmente scurte, uneori
lipsite de semnificatie. Din ele- se desprinde un univers anii
mat, simplu, expresiv. Un scurt fragment pare a fi imitat
duo' Hesiod : Asa este. Dar nu.i usor sä strdbati Old in
1acasu1 Intelepciunii. Calea.i anevoioasä si nu pot ajunge
acolo decit dupd multà suferintd".
ita est : verum haut facile est venire 111f ubf sita est sapientia.
Spissum est iter apisci haut possem nisi cum magna miseria 2.
In altd parte gluma neocolitd, in maniera plautind :
Asa dar vd spun inteadevdr un lucru cuminte : femeia care
tine sa aibd un amant supus i sttornic, sad ofere placerile
cu moderatiune si zgircenie".
1. Titlurile comedillor Boethuntes, Canephorus, Demetrius,
Demiurgus, Epiclerus, Hetaera, Lemniae, Leucadia, Zindia, Paedium,
Pareterusa, Philopator qt Thrastgeon.
2. Vv. 9-10 (Ribbeck).

www.digibuc.ro
182 Accius si altii

Ergo edepol docta dico : quae mulier volet

Sibi suum amicum esse indulgentem et diuturum.
Modice atque parce eius serviat cupidines 1

Sau realismul, imaginea vie a vietii simple, si a luptei

pentru existenta : In numele zeilor, unde te grabesti asa,
chiar inainte de ivirea zorilor, stapine, si numai cu un sin.
gur sclav 7 --Nu pot dormi linistit, Siephanio.Dece 7Ca
de obicei, grijile imi alunga somnul si ma imping afara in
linistea noptii".
ST. Quaeso edepol, quo ante lucem te subito rapis,
Ere, cum uno puero 7 PH. Nequeo esse intus, Stephanio.
ST. Quid ha 7 PH. Ut solent, me curae somno segregant
Forasqug noctis excitant stlentio 2.

Conflictul intre tata si fiu, perversitatea femeii, desfriul

tinarului amintesc iarasi de comedia lui Plaut : Te rog, in,
departeaza si paraseste femeia aceasta ; de cind a pus stapi.
nire pe tine n'a incetat nicio clipa de a te pierde, de a te
desbraca, despuia si acoperi de fara.de.legi si rusine".
Quaeso omitte ac desere hanc meretricem,
Quae te semel ut nacta est, semper studuit perdere,
Detegere, despoliare opplereque adeo fama ac flagitis3.

M. Aquilius, alt contemporan al lui Terentiu, scrie o

comedie intitulata Boeotia. Un fragment ne infatiseaza un
parazit chinuit de- foame manifestindu.si nemultumirea fata
de inovatia edililor, care slau grabit sa instaleze la Roma
orologii publice : Blestemat fie cel care a descoperit mai
intii ceasurile si a asezat la noi cadranul solar, ciopirtindu.mi
ziva in bucatil Cind eram copil nu cunosteam ceasornic mai
bun si mai sigur ca burta. Mincam unde si cind se intime
pla, numai sa fi avut ce. Acum chiar daca ai ce, nu te asezi
la masa, daca nu binevoeste sa te lase soarele. Iar orasul
1. Vv. 37-39.
2. Vv. 50-53.
3. Vv. 160-162.

www.digibuc.ro
 Aquilius i Trabea 183

este atit de impinzit de cadrane, incit marea multime a po.

porului nostru abia se mai tine, lihnita de foame".
tit ilium di perdant, primus qui horas repperit,
Quique adeo primus statuit hic solariuml
Qui mihi comrninuit misero articulatim diem.
Narn me puero venter erat solarium
Mu lto omnium istorum opturzum et verissimum
Ubivis monebat esse, nisi quom nil erat.
Nunc etiam quom est, non estur, nisi soli lubet.
Itaque adeo iam oppletum oppidumst solariis,
Major pars populi aridi reptant fame 1.
Tot pe timpul lui Terenpu trai.e§te Trabea. Varro ne
spune desive el cà izbutia sa exprime cu putere pasiunea,
afectele i sentimentele. Un fragment pastrat de Cicero ne
arata asteptarea nelinistita, nerabdarea unui tinar inainte
de a.si intilni iubita Molcomita cu arginti, batrina imi va
ghici numaidecit semnul, stiind ce vreau i ce caut ; sosind
acolo, voi bate la usa si ea va deschide. Cind ma va vedea,
fàrà sa se astepte, Chrysis va sari repede sa ma intimpine,
nerabdatoare sa fie imbratisata si va fi numai a mea: atunc,i
fericirea noastra va lasa in umbra pe insasi Zeita Fericirii".
Lena delenita argento nutum observabit meum,
Quid velim, quid studeam. Adveniens digito impellam ianuarn :
Fores patebunt. De improviso Chrysis ubi me aspexerit,
AIacris obviam mill veniet complexum exoptans meum,
Mild se dedet: Fortunam ipsam anteibo fortunis meis 2.

Dintre autorii de togate se remarca Titinius, Afranius

Atta. Cel dintii este mai in virsta decit Terentiu si are
un stil compozit, bogat in arhaisme si inovatii populare,
strabatut de tablouri animate, unde multimea se recunoaste
pe ea insasi si gaseste in ele cel mai mare interes. Titinius
este plebeu i infatiseaza lumea simpla d muncii, a sclavia
lor, a rnestesugarilor, cu glume ware, indreptate uneori
1. RIBBEC1C, p. 38.
2. R113BECK, p. 36,

www.digibuc.ro
184 Accius si altii

impotriva modelor venite din afard '. 0 femeie inFlatd ii

supraveghiaz bdrbatul : Dacà se hotdrdste sa se clued cu
ibovnica la tard, dau ordin sd.i ascundd cheile, pentru a nu
avea la indemind toga rustied".
Si rus cum scorto constituit ire, clavis ilico
Abstrudi iubeo, rusticae togal ne sit copla 2.
In comedia Fullonia Spaldtoresele" intilnim citeva
frinturi de vieatd simpld, de sinceritate *i realism : Tu care
in zece ani n'ai fost in stare sd tesi o singurd toga'.
Quae Inter decem annos nec quivisti
Unam togam detexere 3.
,Dar daed n'am tese noi, voi spaldtoresele n'ati putea
cl*tiga un ban".
Ni nos texamus, nil stet, fullones, vobis quaesti 4.
Nici noaptea nici ziva n'au hodind spaldtoresele".
Nec noctu nec diu licet fullonibus quiescant 5.
L. Afranius trdie§te pe timpul lui Laelius i Scipio Ae.
milianus i este cel mai inzestrat dintre autorii de togate.

Imitd pe Menandru, recunoscind in mod deschis aceasta de.

pendentd, de care nu se sfie§te : ,Da, am luat, *i nu numai
dela el, ci dela toti cei pe placul meu, si chiar dela un La.
tin, deoarece am socotit cd numai in chipul acesta fac bine".
Fateor, sumpsi non ab Illo modo,
Sed ut quisque habuit, cooveniret quod mihi,
Quod me non posse melius facere credidi,
Etiam a Latino 3,
1. Ne.au rArnas dela el 180 de versuri 0 15 titluri Barbalus, Cae.
cus, Fullonia, Gemina, Hortensius, lurisperita, Prío;gna, Prilia, Psal.
tria sioe Ferentinatis, Quintus, Selina, Tibicina, Varus, Veliterna
Insubra.
2. Viv. 43-44.
3. Vv. 24-25.
4. v. 26.
5. v. 27.
6. Vv. 25-28.
www.digibuc.ro
 Afranius 185

Bun observator al sufletului omenesc, al caracterelor,

al vietii simple *i laborioase, al realitdtilor din Italia, Afro.
nius ar constitui un document pretios pentru cunoa*terea
lumii antice, dacd ni s'ar fi pastrat in intregime Horatiu il
avaza alaturi de Menandru 2, A. Gellius afirrnd cu bund
dreptate ea' Afranius se ridica din mijlocul experientei *i al
suferintei, nu din carti *i din salile profesorilor 3.
Un personagiu ironizeazd incercarile vane ale femeilor
batrine de a se face iubite prin procedee magice : Dacd
bdrbatii ar putea fi cuceriti prin descintece, toate babele ar
avea amanti. Tinereta, fra"gezimea, delicateta, iatd farmecele
femeilor frumoase. Bdtrineta nu poate face minuni".
Si possent homines delenimentis capi,
Omnes haberent nunc amatores anus.
Aetas et corpus tenerum et morigeratio,
Haec sunt venena formosarum mulierum
Mala aetas nulla delenimenta invenit 4.
0 tindrä femeie îi apard frumuseta i virtutile: Sunt
harnicd *i priceputd, ma' multumesc cu putin, sanatoasd, cum
ratà ; nu umblu dupa barbati, *i chiar dacd a* umbla, ar fi
cine sà Ind iubeascd ; sunt tinard *i destul de. frumoasd".
Vigilans ac sollers, sicca, sana, sobria
Virosa non sum, et si sum, non desunt mihi
Qui ultro dent ; aetas integra est, formae satis 5.

1. Cunoastem astaf aproximativ 430 de versuri f urmatoarele

titluri de comedil Abclucta, Aeguales, Auctio, Augur, Brunclisinae,
Cinerarius, Compitalia, Consobrini, Crimen, Deditio, Depositum, Di
oortium, Ernancipatus, Epistula, Exceptus, Fratriae, Incendium,
rnici, Libertus, Mariti, Materterae, Megalensia, Omen, Pantelius.
Pompa, Prioignus, Prodigus, Proditus, Promus, Prosa, Purgamen.
tum, Sella, Simulans st Sorores '
2. Epistulae 11, 1, 57.
3. GELLIUS XIII, 8, 1-2.
4 Vv. 378-382.
5. Vv. 61-63.

www.digibuc.ro
186 Accius i timpul säti.

Altcineva intervine cu o nedumerire care aruncd pu.

tind lumina asupra mediului social : Sa se marite cu mo.
rarul ? Dece nu cu coferarul, sa aiba de unde trimite praji.
turi fiului fratelui ei" ?
Pistort nubat? Cur non scriblitarlo,
!It mittat fratris MR) lucuntulosl?
Linde expresii i atitudini aduc arninte de blindeta
delicateta lui Terentiu : Sunt hotarit sa indur ca om ceea ce
este omenesc".
Adducor ferre humana humanitus2.
Se observa uneori o adeVilrata predilectie pentru ma.
ximd 0 proverb, pentru expresia grava i sententioasa. Co.
media constitue de altfel o mina bogata pentru viitorii mo.
rali0i, in frunte cu Seneca : Dece dorirn prea multe ? Ex.
cesele nu sunt de folos nimanui".
Cur nimium adpetimus Nemini nimium bene est 3.
Ar fi de dorit sa avem o sotie care sa nu tremure de
frica barbatului".
Optandum uxorem, quae non vereatur yid 4.
Numai inte1eptul itibe0e, ceilalti n'au decit pofte
pasiuni".
Amabit sapiens, cupient ceteri5.
T. Quinctius Atta, contemporan cu Accius §i Lucilius,
moare in anul 77. Ni s'au pastrat 25 de versuri 0 12 titluri
de comedii6. Inteo localitate balneara ferneile märitate sunt

I. Vv. 161-162.
2. v. 290.
3. v. 78.
4. v. 99.
5. v. 221.
6. Titlurile sunti Aedilicia, Aquae caldae, Conciliatrix, Graft',

www.digibuc.ro
 Quinctius Atia, Accius 187

nelinistite de doncurenta curtezanelor : Iata cum isi fac de

cap pe strazi, in toaletele noastre de lux" 1
Quarn meretricie em lupantur nostro ornatu per vies 1.

Tragedia latind n'a cunoscut niciodatd momente de

stralucire. Reprezetitantii ei sunt putini si fard talent remars
cabil. Poate insdsi firea poporului roman, sensul practic, abs
senta unei mitologii bogate si lipsa unei viziuni filozofice
asupra lurnii au frinat intr'o masurd oarecare avintul si in .
spiratia poetilor. Rdzboaiele si cuceririle au adus fdra indos
iala citeva accente de sinceritate si noutate. Tragedia latind
se desfasoard in sensul si formele trasate de Greci, in unis
versul mitului, abstract ki fard aderente la realitatile italiene.
De aceea ea rdmine limitata in sfera ingustä a unei elite so.
ciale si nu poate antrena poporul intreg, asa cum reusise
cu succes, de pildä, comedia lui PISut.
L. Accius (170-85) este cel mai de seamd si mai pros
ductiv autor de tragedii, dupd Pacuvius. El se naste dinteo
famine de sclavi la Pisaurum, in LIMbria. Reuseste sd,si facd
0 culturd serioasa si variatd, stapineste bine problemele ht.?.
rare si culturale ale vremii sale si gaseste o primire caldu.
roasd in cercurile nobililor. Mic de statura si On de sine,
el ocupd un loc de frunte in collegium poetarum, unde
lasa sa i se ridice o statue uriasd care contrasteazd in mod
ilariant cu chipul maruntel al poetului 2 Cind infra in said
un mare potentat al zilei ca Iulius Caesar Strabo, Accius nu
se grabeste sd se scoale in picioare ca ceilaiti3. Atacat pe
scend de un poetastru oarecare, se supard si il da in jude.
catd, obtinind sanctionarea vinnvatului 4. Relatii'e cu marele

latio, Zucubratio, Materterae, Megatensia, Nurus, Sanwa, Socrus,

Supplicatio, Tiro proficiscens.
I. v. 3.
2. PLIN1US, N. H. XXXIV , 19.
3. VALERIUS MAXIMUS III, 7, 11
4. Auctor ad Herenniurn I, 14, 24 ; II, 13, 19.

www.digibuc.ro
 188 Accius si aItii

sau contemporan Lucilius sunt dure, pline de suspiciune.

Scrie cincizeci de drame, din care ni s'au pastrat sapte sute.
de versuri, tratind pe rind toate ciclurile mitologiel elene :
Troia, Pelopizil, Teba, Argonautii, Prometeu, Teseu, Heracle,
Perseu, etc. Isi la ca model pe Sofocle si Eshyl, spre deo.
sebire de Pacuvius care imita in deosebi- pe Euripide '.
Din tragedia sa Ee desprinde Oneori o anumita mdreø
tie, o simplitate solemnd vrednicd de teatrul grecesc si de
epopeea lui Homer : Gloriosule erou, purces dintr'o tard
mica', dar stapin pe un nume falnic si pe o vitejie plina de
strdlucire, conducdtor al flotelor grecesti si rdzbunator aprig
al neamurilor Dardaniene, odrasid din Laerte" I
Inclute, parva prodite patrta,
Nurnine celebri claroque potens
Pectoré, Achivis classibus doctor.
Gravis Dardaniis gentibus ultor,
Laertiade 2.

Cind descrie, nu urmdreste detaliul si varietatea, ci

tinde sa impresioneze prin ansamblu si vigoare, folosind mai
curind sugestia si surpriza decit eleganta si precizia ama.
nuntului. Iatd cum vede un pastor corabia Argonautilor,
care se apropie de tarmurile Scitilor : Colosul acesta alue
need pe ape, imprastiind din larg un zgomot imens, cu res.
piratie grea. In fata lui se formeazd valuri mad si virtejuri.
El se avintd ndvalnic, despicd marea si sufld dm greu. Ai

1. Titlurtle tragedfflor . Achilles, Myrrnidones, Aegisthus, Chi.

temnestra, Agamemnonidae, Erigona. Alcestis, Alcilneo, Alphesiboea,
Amphitruo, Persidae, Andromeda, Antenoridae, Deiphobms, Antigona,
Armorum iudicium, Astganax, Athamas, Atreus, Bacchae, Chrgsip.
pus, Diomedes, Epigoni, Eriphgla, Epinansimache, Eurysaces, Helte.
nes, Prometheus, Medea, Melanippus, Meleager, Minos sloe Mino. -.
taunts, Neoptolernus, Troacles, Hecuba, Ngctegresia, Oenomaus, Pe.
topidae, Philocteta, Phinidae, Phoenissae, Thebais, Stasiastae, Tele-
phus, Tereus, Aeneadae sioe Decius 0 Brutus.
2. Vv. 520-524 (Ribbeck). \

www.digibuc.ro
 Simplitate solernn5, vivare 189

crede Ca' se lasa un nour desprins din cer ori se rostogoa

leste un munte purtat de vinturi sl furtuni sau se tidied yira
tejuri de ape prin intilnirea unor valuri furioase. Poate ca
marea isi zgudlie numai asternutul de parnint si Triton pra".
vale grotele marine, sub radacini, in potopul de ape, ria
dicind spre cer, din adincuri, un munte de stinci".
Tanta moles labitur
Fremibunda ex alto ingenti sonitu et spiritu.
Prae se undas volvit, vertices vi suscitai 3
Ruit prolapsa, pelagus respargit, reflat
Ita durn interruptum credas nimburn 'volvier,
Dum quod sublime ventis expulsum rapi
Saxum aut procellis, vel g obosos turbines
Existere ictos undis cone Irsant:bus 3
Nisi quas terrestris pontus strages conciet,
Aut forte Triton fuscina evertens specus
Supter radices penitus undante in freto
Molem ex profundo saxeam ad caelum erigit 1
Traind intr'o epocA de prefaceri politice, de lupte si
nemultumiri sociale dominate de personalitati ca fratii Gracchi
si Marius, poetul pune un accent deosebit in exprimarea
elementului politic, in descrierea revoltelor populare, in dea
tronarea tiranilor, pédepsirea uzurpatorilor si instalarea drepa
tatii si libertatii. Sufletul sa-ti se incalzeste si expresia devine
räsunatoare, retorica, patetica. Horatiu 11 caracterizeazd cii
epitetul sublimul" (altus). In tragedia Atreus until din
personagii culmineaza astfel : Nimeni sa nu se aseze la
masa unui tiran si sa guste din bucatele sale".
Ne curn tyranno gut quam epulandi gratta
Accumbat niensam aut eandem vescatur dapeni 3.
Increderea in virtutile omului bun, in lupta cu raul din
lume, ramine n ezdruncinata : Soarta a putut sa,rni ia troo
nul si averea, nu 'Msà si virtutea".
1. Vv. 391-402.
2. Epistole II, 1, 56.
3, Vv. 217-218.
www.digibuc.ro
190 Accius i altii

Nam si a me regnum Fortuna atque opes

Eripere quivit, at virtutem nec quilt 1.
Oriunde liar rindui soarta, nicicind nuil descurajeazd
pe omul bun o situatie umile.
Quem cuique tribuit fortuna ordinerrt,
Numquam ulla humilitas ingenium infirrnat bonurn 2,
Asemenea tuturor poetilor din secolul sau, Accius se
ridica impotriva superstitiilor i a falOor profeti care se
hrdnesc din ne*tiinta multimii credincioase : Nu cred dei
loc in auguri, care umplu cu vorbe urechile altora pentru
imboggi cu aur propria lor case.
Nihil credo auguribus, qui auris verbis divitant
Alienas, suas ut auro locupletent domos 3.
In prezentarea abuzurilor i greelilor omene§ti se vede
o anumitd predilectie pentru exhibitie, pentru infdtiprea
tentativd a crimelor l tarelor, a rdutatii, a singelui care
curge : Mina ii este patatd de singele mamei sale".
Cui manus materno sordet sparsa sanguine 4.
Aldturi de tatAl lor, singele pArintesc se amestecd cu
al copiilor, ca la jertfe.
Cum patre parvos patrium hostifice
Sanguine sanguen miscere suo5.
Prdje*te o parte din mAdulare pe cdrbuni, jar restul
il pune in frigare, pe vatre.
Concoquit partem vapore flammae, veribus In foco
Lacerta tribuit 6.

I. Vv. 619-620.
2. 98-99.
3. Vv. 169-170.
4. V. 22.
5. Vv. 82-83.
6. Vv. 220-222.

www.digibuc.ro
 Ireligiozitate, cruzime 191

Cind un personagiu ajunge sd.si minince copiii, oferiti

ca ospat de un prieten, poetul exclamd: Pentru copii in .
susi pdrintele lor le serveste de mormint".
Nails sepulchro ipse est parens
In fata rdutatii din fume, Antigona sfirseste prin nea
incredere si desnadejde, negind providenta si divinitatea :
Nu, nu, zeii n'au putere, lar regele i stapinul zeilor n'are
grija de noi toti deopotriva".
Iam lam neque di regunt neque profecto
Deum suprernus rex ctirat homtnibus
In altd parte, un vers exprima cu sinceritate si fortà
,revolta interioara : Mi.i teama de confidenti si bine.ar fi
sa ma pot uita pe mine insumi` 1
Veritus sum arbitros, atque utinam mem et possim obliscler 3.
Sau o constatare Femeile au mai mult fler decit bar.
batii".
Melius quarn viri callent mulieres4.
In tragedia pretexta Brutus erau infalisate evenimente
in legatura cu alungarea regilor i instaurarea republicii. Tara
quinius cel Mindru are un vis in care vede nenorocirea
schimbarile ce se apropie : Dupa aderea noptii minam in.
credintat trupul hodinii, dorind sa.mi usurez in somn mds
dularele obosite. Am vazut atunci in vis venind spre mine
un pastor care mina o turma de oi de o nespusd frumusetà.
Mi.am ales doi berbeci gemeni, cu gindul sd jertfesc pe cel
mai ardtos dintre ei. Dar fratele sau mà impunse cu
nele §t mà lovi atit de puternic incit ma pravali la pämint.
Intins acolo i rinit greu, stind cu fata in sus, am väzut pe
1. V. 226.
2. Vv. 142-143.
3. v. 190.
4. Vv. 27-28.

www.digibuc.ro
192 Accius si altii

cer un semn mare î minunat : globul de flacard i ra ze al

soarelui i§i plrAsia drumul, indreptindu.se pe o cale nous,
mai spre dreapta".
Quontam quieti corpus nocturno impetu
Dedi sopore placans artus languidosi
Visum est in sotnnis pastorern ad me adpellere
Pecus lunigerurn eximía pulchritudine,
Duos consanguineos arietes inde eligi
Praeclartoremque alterum immolare me.
Deinde eius germanum cornibus conitier,
In me arietare, eoque ictu me ad casum dari
Exin prostratum terra, graviter saucium,
Resupinum in caelo contueri maximum
Mirificum facinus z dextrorsum orbem flammeum
Radiatum solis linquier cursu novol.
Imperialismul Romei, dorinta de exterminare §i de in.
fringere a oricarei rezistente locale exprimata in cuvintele
celebre divide et impera desbina §i stapine§te" îi au la
Accius un corespodent tot atit pregnant *i caracteristic :
N'au decit sa ne urascS, numai sä ne t-ie de frica".
Oderint, dum metuant 2.
In genere, la Accius, ca i la ceilalti poeti latini, se ob.
servä mai putind elegantd i artà in comparatie cu arti*tii
din Grecia, in schimb mai multä indrdzneald §i vigoare, in.
tr'un amestec fericit de elemente etice cu elemente patetice,
unde evenimentele singeroase, monstruozitatea, teroarea,
spaima i anxietatea se etaleazd in plina lumina pentru a
distra o societate dornicä de spectacole tari. Pubticul acesta
va savura mai tirziu intrecerile singeroase i brutale ale gla.
diatorilor, sfi0erea victimelor nevinovate in circuri de cAtre
fiarele sdlbatece sau luptele cu taurii. Productia literand a
lui Accius este strabStuta de ambitii pentru pomp& pentru

1. Vv. 17-28.
2. Vv. 203-204.

www.digibuc.ro
 Specificul tragediei lui Acdus 193

grandios, pentru patetic i intonatie oratorica. Retorismul

acesta tradeaza inteo anumita masura golul interior §i lipsa
unei viziuni filozofice asupra lumii. El are ca punct de ple.
care, probabil, curentul nou, tipul proaspat de retoricd por.
nit din Asia (si de aceea numit asianic", spre deosebire de
tipul atic") care recomanda oratorului mai multd miscare
si varietate, mai mUlte podoabe, antiteze, comparatii, mai
mult element muzical si patetic, mai multa emfaza. Opera
lui Accius este un amestec de clasic si baroc, insuficient
prelucrata si adincita, inca in stare de gestatie, viguroasa,
dar neridicata pina la treapta desavirsirii. Teatrul sau pro.
duce entuziasmul unei elite cultivate si admiratia lui Cicero,
dar nu gaseste intelegere in paturile mai largi si se pierde
apoi pe incetul in indiferenta generala. Accius ramine totusi
reprezentantul cel mai de seama al tragediei latine : Dacd
lasam de o parte asperitatile, lipsa de arta i meritele re.
zultate numai din inventie, Accius i cei din jurul sdu re.
prezintd intreaga tragedie romana".
Nisi aspera ac rudia repetas et inventi laudanda nomine, in
Accio drcague eum Romana tragoedia est j.
In afara de tragedii, a scris si opere de eruditie, in
versuri. In Didascalica trata problema de artd si literatura :
intietatea in timp a lui Hesiod fata de Homer, ca,tumele
actorilor tragici, g( nurile literare, cronologia unor poeti, pa.
ternitatea cbmedmor plautine, etc. In Pragrnatica, in septe.
nari trohaici, discuta anumite chestiuni de tehnicd drama.
flea. Lucrarea Parerga avea, probabil, puncte comune cu
opera lui Hesiod Mundt sí iar Praxklíca, sau mai
curind Praxidicus, desvolta teme de astronomie si astrolo.
gie. Se spune c ar fi scris si poezii erotice i epigrame, dar
toate aceste incercari minore s'au pierdut fard urrna. In do.
meniul gramaticii a sugerat citeva reforme de ortografie
ortoepie, urmind directia gramaticald venitd din Pergam, care
1. VELLEIUS PATERCULUS I, 17, 1.
ii h esc u, Istoria literaturli Wine
www.digibuc.ro
13
194 Accius si altii

recomanda mai multa libertate in lepiferarea limbajului

sustinea principiul anomalid, spre deosebire de scoala din
Alexandria, care apara prin riul analogiei.
De la poe0i minori d4 preajma lui Accius avem frago
mente putine, lipsite de semnificatie si de adîncime. Un poem
epic scris de Hostius, intitulat Be Ilum Istricum, In trei carti,
infatisa razboiul din Istria din ani' 178 si 177. Porcius
Licinus versifica motive de istorie literara si intimplari din
vieata poetilor latini. Un fragment pastrat, remarcabil prin
tonul de amaraciune la adresa nobililor, un ecou al luptem
lor sociale din epoca Gracchilor, descrie existenta de marire
si decidere a lui Terentiu, gloria si mizeria unei celebritati :
In timp ce- si da osteneala sa inveseliasca- pe nobili in schimo
bul unor laude desarte i asculta cu nesat glasul de aur al
lui Africanus, socotinduise onorat cind este invitat la masa
lut Philus sau Lael.as si In vreme ce se crede iubit de toti,
fiind chemat adesea in vila albana pentru farmecul virstei
sale, averea i se destral_a i aluneca in cea mai neagra
mizerie. Se retrage din ochii lor in fundul Greciei i moare
la Stymphalus, un orasel din Arcadia. Nici Scipio, nici Laes
lius, nid Furius,.cele trei minti mai lurninate ale nobilimii
timpului, n'uu facut ceva pentru dinsul. N'a avut dela ei
mAcar o casa de locuit unde sa poata fi anuntata de catre
un biet sclav moartea stapinului Mu".
Durn 1 .civiam nejilium et laudes fucLsas petit,
Dum Africani vocem divinarn inhiat avidis auribus,
Dum ad Philum se cenitare et La,lium pulchrum putat,
Dum se ab his amari credit, crebro in Albanum rapi
Ob florem .atis suae,
Post suhiatis rebus ad summam inoplam redactus est.
Itaque conspectu omnium abíit Graeciae in terram ultimam.
Mortuubt Stymphali, A ..,artIae oppido. Nil
Scipio profuit, nihil uil Laelius, nil Furius,
Tres per idem tempus qui agitabant nobiles facillime:
Eorum ille opera ne domum quidem habuit conducticiam,
Saltem ut esset quo referret obitum domini servulusl.
1. FUNAIOLI, Grammaticae Romanae fragmenta, I, pp. 8041.
www.digibuc.ro
 Porcius Licinus i Volcacius Sedigitus 195

Volcacius Sedigitus scrie in versuri o operd de istorie

literard intitulatd De poetís. Avem din ea un scurt fragment
cuprinzind aprecieri privitoare la cei mai de seamd autori
de comedii. Canonul aruncd oarecare lumina asupra gustului
preferintelor literare ale timpului : Am observat cd multi
sunt nedumeriti, cdrui poet comic sà i se dea intiietatea. Iti voi
spulbera nedumerirea, aratindu.ti pdrerea mea, in asa fel in.
cit, dacd cineva crede altfel, sd nu mai creadd. Primul rang
il dau poetului comic Caecilius Statius. Plautus urmeazd in
al doilea rind, intrecindu.i lesne pe ceilalti. In al treilea rind
se afld aprinsul Naevius. Daca rdmine loc pentru al patruo
lea, va fi acordat lui Licinius. Pe urmele lui lsas pune pe
Atilius. In rindul al saselea dupd acestia, vine Terentiu, in
al saptelea Turpilius, in al optulea Trabea, iar In al noudlea
socot cd putem rindui fard greutate pe Luscius. In rangul
al zecelea il adaug pe Ennius, pentru vechimea lui vene.
rabild".
Multos incertos certare hanc rem vidimus,
Palmam poetae comico cui deferant.
Eum meo ludicio errorem dissolvam tibi,
Lit, contra si quis sentiat, nihil sentiat.
Caecilio palmam Statio do miinico.
Plautus secundus facile exsuperat ceteros.
Deft, Naevius, qui fervet, pretio in tertiost.
Si erit quod quarto detur, dabitur Licinio.
Post insequi Licinium facio Atilium.
In sexto consequetbr hos Terentius.
Turpilius septimum, Trabea octavum optinet
Nono loco esse facile facio Luscium,
Decimum addo clusa antiquitatis Ennium 1.
Toate aceste frinturi mdrunte salvate dintr'un mare
naufragiti aratd in mod clar o sfortare onorabild de asimi.
fare si de initiere. Literatura ia un caracter doct si didactic,
iar societatea se afld tomai inteo epocà de pregAtire, de a.
I. GELLIUS XV, 24.

www.digibuc.ro
196 Accius i altii

profundare a spiritualitätii grecesti, de ldmurire si de inforP

mare febrild. Ceva din spiritul i tendintele lumii elenistice,
ale eruditiel si filozofiei alexandrine pluteste deasupra Romei.
Personalitdtile mari au disparut, iar productia literard se
fragmenteazd si se micsoreazd. Dar timpul i evenimentele
pregdtesc oameni noi, care vor ilustra cu numele lor o epoca
de creatie originald, inteo sintezd fericitd a substantei iin
prumutate cu geniul autohton, dind la iveald talente adevan
rate ca Lucretiu, Catul, Cicero, si altii.

BIBLIOGRAFIE
Editii criticel Fragmenta poetarum Romanorum coll, et
em. Aem. BAEHRENS, Leipzig, Teubner, 1886. 0. RIBBECK, Scenicae
Romanorum poesis fragmenta, ed. 3, vol. 1-2, Leipzig, Teubner, 1897
1898.Grammaticae Rotnanae fragmenta, ed. H. FUNAIOLI, I, Leipzig,
Teubner, 1907. Poefaram Romanorum veterum religuiae sel. E. DIEHL,
Bonn 1911. Remains of Old Latin, vol. II ; LIVMS, NAEVIUS, PACLI
VMS, ACCILIS transl. b) E. H. WARMINGTON, Londra, Heinemann, 1956.
Studii speciale: O. RIBBECK, Die rörnische Tragödie tm
Zeitalter der Republik Leipzig, Teubner, 1875. L. MUELLER, De Acci
fabulis disputatiot Berlin 1890. E. COURBALID, De comoedia togata,
Paris 1899. PH. E. LEGRAND, Daos. Tableau cle la comédie grecque
pendant fa période dite nouvelle, Lyon 1910.M. LENCHATIN DE Gu.
BERNATIS, Masted e poesia romána delle origini ad Augusto, In Ri.
vista di hiologia classica XLI 1913), p. 202 urm.-0. IMMISCH, Dida.
scalica, In Philologus, 1910. .

www.digibuc.ro
 LUCILIUS SI TIMPUL SAU
Dupa caderea Cartaginei, Greciei (146) si Spaniei (133)
nu mai ramin de atins obiective serioase in afara granitelor
§i imperiul universal devine o realitate. Abia acum se ga.
seste timp destul i pentru grijile si nevoile dinlduntru.
ruintele si bogatiile ridicaserd o clasd restrinsa de cetä teni,
dar ruinaserd in schimb poporul de rind si mai ales tarani.
mea. Antagonismul dintre bogati si sdraci aflat in stare la.
tentä strdbate la suprafata i ia forme revolutionare, timp de
aproape un secol, cu fratii Gracchi, Marius, Spartacus, Ca.
tilina, Cezar si alíi, pina cind Augustus impune dictatura
imperiala si toate glasurile potrivnice inceteazd. Inceputurile
acestea de neliniste si de cäutare a dreptdtii, intre anii 130
si 105, sunt dominate In literaturd de un poet inzestrat, C.
Lucilius, care reuseste sd exprime zbuciumul epocii sale, cu
lipsurile si ränile ei, cu partea de putrefactie, dar si de strd.
lucire in acelas timp. Realismul, verva, invectiva, umorul,
sarcasmul. atacul personal, cugetarea sententioasa i fabula
isi dau mina Inteo creatie unitard si realizeazd o forma
terard noud, satira.
In literatura latind primitiva exista un soi de manifes.
tare dramaticd numitd satura, un amestec de muzicä, dans
joc de scend. Mai tirziu, fard o legaturd vizibild pentru
noi, Ennius foloseste acest nume pentru o compozitie literard
mixtd, cumulind teme si ritmuri deosebite, cu preocupdri
multiple, in prozd si in versuri. Ea nu are incd un caracter
precis si nu exprima atacuri personale sau revolta impotriva
lumii exterioare, lipsindu.i tonul satiric. Cuvintul satura mai

www.digibuc.ro
198 Lucilius §i timpul säts

apare apoi si in legislatie, denumind o lege sau un manunchi

de legi care formeazd un tot, dar se ocupd cu lucruri deo.
sebite. In limbajul culinar satura este o farfurie plina cu tot
felul de fructe sau o mincare pregatita din elemente deose.
bite, un soi de ghiveci. Expresia per saturam imeamnd cu
gramadd, fard deosebire, deavalma" '. Din vieata cuvintul
trece in literatura. El exprima deci notiunea de amestec,
gen mixt, compozit", asa cum si este poezia similard a lui
Ennius. Lucilius adaoga acestui inceput ceva din invectiva
lui Arhiloh, din critica lui Aristofan si din diatriba elenistica,
actualizindu.l cu mai mult simt pentru realitate, cu preocua
pari morale si practice, cu precepte si indemnuri. Vechea
compozitie a lui Ennius, deslinatd i lipsita de organizare,
primeste un fir conducator i un caracter propriu : elemena
tul satiric. Satira ca forma literara este creata, fiind conti.
nuata apoi de Horatiu, Persius, juneval si de poetii satirici
din literaturile moderne.
Lucilius îi numeste poeziile sale poemata sau sermo.
Terminul tehnic satura in acceptia satire apare abia
mai tirziu, la Horatiu. Acesta marturiseste in mod deschis
ca descinde din Lucilius, iar satire luciliana din comedia lui
Aristofan. Este putin cam paradoxal cum a putut sa se des.
volte la Roma o asemenea poeziz, cind se stie ca legile in.
terziceau atacurile personale pe scenA, iar puternicii zilei
reactionau fara crutare. Societatea romana nu era Inca de.
prinsa cu astfel de libertate, cu curaj de opinii i cu spiritul
polemic. Dar Lucilius este un orn bogat cu trecere i i§i
poate ingadui mai mult decit poetii de pina la dinsul, in
majoritate sclavi sau oameni de rind. Traind inteo epoca de
tranzitie, de criza economica si sufleteasca, de coruptie si
decadere, el descopere cu usurinta partile slabe, pacatele
lipsurile vremii sale, adica tocmai materialul poetic de care
t. FESTL1S, p. 314 M. satura et cibi genus ex variis rebus condí.
turn est et lex muftis allis lagibus conferta. Itaque in sanctione legurn
adscribitur neve per saturam abrogato aut derugato".
www.digibuc.ro
 Vieata lui Lad Bus 199

are nevoe. Poezia sa, asernenea satirei lui Juvenal, porneste

din revolta impotriva realitätii inconjurdtoare, nedrepte 0
decadente : Versul meu izvordste din adincul inimii".
Ex pracordifs ecfero versum,.
Caius Lucilius se naste la Suessa Aurunca, la hotarul
dintre Latiu si Campania, in anul 148, dintr'o familie instd.
rita de cavaleri. 0 flied a fratelui sdu este mama lui Porn.
peius Magnus. Tindrul insoteste pe Scipio in Spania si asistä
la cdderea Numantiei (133). La Roma leaga prietenii cu frun.
tasii politici, cu filozofii si poetii timpului, fdra sd ocupe
functiuni importante, dedicindu se exclusiv poeziel, pe care,
spune el, n'o poate schimba pcntru nimic in lume : Sa a.
jung un incasator de biruri in Asia sau un orn de afaceri,
In loc de Ludlius ? Nu, nu primesc si indeletnicirea mea n'o
schimb pentru nimic in lume".
Publicanus vero ut Asiae fiam, ut scripturarius,
Pro Lucilio, id ego nolo, et uno hoc non muto omnia 2.
Nu spune nicderi cd ar fi fost cdsatorit. Posedd o casa
frumoasd la Roma si proprietdti in Sicilia. Moare in virstd
de '46 de ani, la Napoli 3.
Opera sa cuprinde treizeci de carti de satire scrise ins
tre anii 131 si 105 si publicate pe rind. Nu avem astdzi
decit fragmente, in total 1378 de versuri. Primele doudzeci

1. 590-591 (Marx).
2. 671-672.
3. Data nasterii este cunoscuta din cronica lui Hieronim. La anul
148 ni se spune , Lucifius poeta nascifur. Pentru anul 102 o indfcalf e
tot atit de categorfca l C. Lucilius satyrarum scriptor Neapoli mori.
tar ac publico harem effertur anno aetatis XLVI. Unit critici socotesc
ca poetul nu putea sa partfcipe la virsta de 14 ani la asediul Numano
lief si ca Hieronirn ar fi confundat nurnele consulilor din 148 cu cei
din anul 180. In acest caz poetul ar ff avut In 133, in fata Numan¡fel,
57 de ani si ar fi Inceput sa scrie dupa virsta de 60 ant, ceea ce ni
se pare pulfn cam tardiv.

www.digibuc.ro
200 Lucilius si timpul säu

de cdrti i ultima folosesc hexametrul, restul distihul, septe.

nárul trohaic i senartil iambic. Hexametrul dactilic domina
rdmine apoi versul consacrat al satirei pind la sfirsitul la.
tinitatii. Poetul dispretueste tragedia lui Accius si figura pris
zaritd a acestuia, apoi filozofia la modd, in special epicuriss
mul, si literatura mai veche a lui Pacuvius, dar rdmine in-
credintat, in schimb, cd poezia sa face epocd si se inaltdo mai
presus de orice :
Sola ex muftis nunc nostra poemata ferri 1.
Deoarece Muzele incredinteazd muritorului Lucilius
cheile poeziei nemuritoare :
Cut sua comrnftfunt mortall claustra Camenae 2.
Asemenea lui Aristofan, poetul ii indreaptd atacurile
impotriva conducdtorilor politici nevrednici si corupti. Ca si
acesta, el este un conbervator, un potrivnic al innoirilor, al
miscdrilor populare, al dezordinilor. Lucilius nu vede cu ochi
buni incercarile de reforrnd ale Gracchilor, dar critica
biectivitatea sa nu se impiedicd de distinctia de clasd
avere. Desi aristocrat, el atacd fArd fard deosebire coruptia
bogatilor, desfriul clasei de mijloc, ca i turbulent& celor de
jos. Intr'o adunare a zeilor se discutd pedeapsa care trebue
data- unui senator mort de curind, Lupus, judecdtor peeing,
stit si politician LAM scrupule : ,,Zeii se sfdtuesc asupra ne.
voilor mai de seamd ale oamqnilor si se intreabd cum ar
putea fi prelungitä agonia poporului roman si a Romei".
Consilfurn summis hominurn de rebus habebant...
Quo populum atque urbem pacto servare potisset
Ampllus Romanam 3.
Unul din ei exclamd cu desnddejde : O griji orne.
nesti 1 CM desdrtdciune.i In lume" I
1. 1013.
2. 1028.
3. 4-6.

www.digibuc.ro
 Impotriva desEriului, insträinärii i coruptiei 201

0 curas hominuml 0 quantum est in rebus inane 1.

Cartea a doua cuprinde o invectivd vehementd la adresa
instraindrii in societate si in literaturd. Influenta greceascd
moda dela Atena troneazd nestingherite si stricd mintile unor
oameni care nu pot mentine echilibrul just tocmai din pri.
cina nepregdtirii, insuficientei lor spirituale. latà pilda unui
grecoman : Albucius, ai dorit mai curini sd treci drept
Grec decit Roman si Sabin, decit concetdteanul lui Pontius
Tritanus, a centurionilor, a unor cetdteni plini de glorie
si a unor frultasi vrednici de laudä. Fie I Ajuns . pretor la
Atena, cind te.apropii de mine, te salut pe greceste, asa cum
fi place tie : Bonjour, Titus" I Lictorii, soldatii, insotitorii
glAsuesc in cpr : ,Bonjour, Titus" l Iatd pentruce mi.i Albu.
cius un dusman de nesuferit".
Graecurn te, Albuci, quam Romanum atque Sabinum,
Municipem Ponti, Tritani, centurionum,
Praeclarorum horninum ac primorum signiferumque,
Maluisti dici. Gr'aece ergo praetor Athenis,
Id quod maluisti, te, curn ad me accedis, saluto :
Chaere, inquam, Tite. Lictores, turma omnis chorusque
Chaere, Tile% Hinc hostis mi Albucius, hinc inimicus 2.

Poetul infiereazd cu amardciune agitatia sterild din for,

lupta de intrigi si de vorbe, spectrul imbogätirii prin orice
mijloace, tensiunea fdrd sfirsit care stäpineste pe contrnpo.
ranii sài pentru scopuri lucrative *i josnice : Dar acum, de
dimineatà pind'n seard, in zi de sdrbdtoare sau de lucru, in
fiecare clipd si toata vremea poporul si senatorii se agita cu
totii in for, si nu se depärteazd niciodatd. 0 singurd Inde .
letnicire, o singurd nazuintd, una i aceiasi, ii uneste pe toti s
sd strecoare cu iscusintd vorbe, sa,§i rdpue adversarii prin
viclenii, sd.i intreacd in lingusiri, dea aere de oameni

1. 9.
2. 88-94.

www.digibuc.ro
202 Lucilius §i timpul sau

cumvcade, dar .9,1.0 arunce in schimb tot felul de curse, ca

si cum fiecare din ei at fi dusmanul tuturor".
Nunc vero a mani ad noctem, festo atque profesto
Totus item iiariterque die populusque patresque
lactare Indu foro se omnes, decedere nusquam,
Uni se atque eidem studio ornnes dedere et arti,
Verba dare ut caute possint, nugnare dolose,
Blanditia certare, bonum simulare virum se,
Insidias facere, ut st hostes sint omnibus omnes I.
Intr'o astfel de societate avaritia apare ca un fenomen
aproape endemic. Avarul este o veche cunostinta a come.
diei si poeziei satirice din toate timpurile. Plaut, Horatiu,
Juvenal folosesc totdeauna prilejul de a desprinde partea de
umor si de umanitate care insoteste acest vitiu. Lucilius il
vede sub aspectul neplacut al micimii sufletesti, al decrepio
tudinii si Injosirii : Daca doresti sad cunosti, e mic de sta.
tura, cu nas pronuntat, cu fata suptd. N'are nici cal, nici
servitor, nici insotitor. Poarta cu sine un sacusor, unde.si
tine banii. Cu el mininca, doarme, face baie. Toate lucrurile
omului sunt cuprinse intr'un singur sacusor si sacusorui
acesta ii este legat de brat".
Si nosti, non magnus homo est, nasutus, macellus.
Cui neque iumentum est nec servus nec comeeullus i
Bulgam, et quidquid habet nummorurn, secum habet ipse,
Cum bulga cenat, dormit, lavit. Omnia in una
Sunt homini bulge bulga haec devincta lacerto est 2.

0 trdsdturd comund aproape tuturor poetilor latini din

acest secol este lupta impotriva superstitiilor si a credintelor
inapolate. Crescuti la sinul filozofiei grecesti si a spiritului
de emancipare venit din Rdsdrit ei atacd fara crutare misti.
cismul si formele anchilozate ale cultului religios : Sperie.
tori, Lamii, nascocirile lui Faunus si Numa Pompilius, iata

1. 1228-1234.
2. 242-246.

www.digibuc.ro
 Avaritia, superstitia, cleprimarea 203

de cine tremura, iata temeiul credintei lor. Copiii mici cred

ca toate statuile de bronz traiesc i sunt oameni. La fel
ei, socotesc realitate ceea ce nu.i decit vis i minciuna ii
inchipuie cd bronzurile au suflet. Amalgam de fictiuni fara
niciun crimpei de adevar, toate sunt fictiuni".
Terrtculas, Lamias, Fauni quas Pompiliique
Instituere Numae, tremit has, hic omnia ponit.
Ut pueri infantes credunt signa omnia aena
Vivere et esse homines, sic isti somnl:ficta
Vera putant, credunt signis cor inesse in aenis.
Pergula fictorum veri nihil, omnia ficta'.
Alteori se desprinde un sentiment de oboseala i deo
lasare i poetul cedeaza pentru o clipa : Sunt trist, ursuz
desgustat de tot ce am".
Tristis, difficiles sumus fastidimus bonorum 2
Dar se intoarce apoi cu mai multa putere ; apostrofa
devine vehementa i grea Petreceti, desfrinatilor, mincaip
lor, petreceti stomahuri"
Vivite lurcones, comedones, vivite ventris 3.
Ea este indreptata impotriva nobilimii decazute si pao
razitare care isi inchipuie ca poate gresi fara teamd de pe.
deapsa i ca rangul ii ingadue sa fie nedreapta".
Peccare impune rati stint
Posse et nobilitatt facul propellere iniquos4.
In lumea imbogatitilor exista o categorie cu deosebire
odioasa i lipsita de scrupule : parvenitii. Morala lor este
re.alista, oportunista : Aurul si lingusirea sunt pentru fiecare
din ei un soi de virtute : cit ai, atit pretuesti si atit estí
pretuit".
I. 484-489.
2 293
3. 75.
4. 258-259.

www.digibuc.ro
204 Lucilius i iimpul säti

Aurum atque arnbitio specimen virtutis utrique est,

Tantum habeas, tantum fpse sies tantique hahearis
Prietenia este legata de interese materiale i petreceri :
Bucatarul nu se ingrijeste sa.i fie coada aleasa, ci grasa.
Prietenii cauta suflet, parazitii avere i bogatii".
Cocus non curat caudam insignem esse 111am, dum pinguis stet..
Sic amfci quaerunt animum, rem parasiti ac dftfas2.
In fata acestel rasturnari morale poetul se intoarce in
sine insusi, spre simplitate si filozofie, spre lectura i renun.
tare. Familiarizat, probabil, cu principiile scoalei stoice I cu
doctrina lui Epicur, el isi da seama ca absolutul este greu
de atins l ca nu fiecare poate face orice".
Non omnia possumus onmes 3.
Zbucfumul si lupta pentru adevar ramin o datorie, dar
conditia umana are limite si poetul continua : $titi ca in
vieata noastra muritoare nimic nu este vesnic".
Cum sciarn nfhil esse in vita propriurn mortali datum 4.
De aceea se furiseaza pentru un moment indemnul epi.
cureu de pretuire a clipei prezente, de renuntare la durere,
de acceptare a partii luminoase din existenta, acel carpe
diem horatian : Pastreaza pentru tine numai ziva care ti
s'a parut mai frumoasa".
Sume diem, qui est visus Uhl pulcherrimus unus 5.
Deoarece inteleptul trece dispretuitor peste lucrurile
marunte si in $oate se multumeste cu putin ; el stie ca ni.
meni nu stapineste ceva pentru vesniciea.

1. 1119-1120.
2. 716-717.
3. 218.
4. 701.
5. 564.

www.digibuc.ro
 Virtutea 205

Cetera contemnit et in usura ornnia ponit

Non magna.: proprium vero nil neminem habere 1
Dar simtul roman pentru realitati si pasiunea aproape
.
instinctwa pentru actiune si luptd strdbat cu usurinta la su.
prafata i .poetul redevine ceeace este in mod firesc, potrivit
temperamentului si educatiei sale, un luptalor, un propova.
duitor Da.ti osteneala i invatd, pentruca nici imprejurdi
rile si mci mintea sa- nu te insele"
Labora
Discere, ne te res ipsa ac ratio ipsa refellat 2.
Idealul sail de virtute nu reprezinta o abstractiune
lozofica, ci un manunchi de principii clare, concrete, in con.
formitate cu nevoile vietii, ale familiei si ale statului. El puni
cede din viziunea realist& virild, pragmaticd a unui popor
de juristi si soldati : Albinus, virtutea este putinta de a cin.
tad färd gres lucrurile care ne inconjoara si in mijlocul
rora traim. Virtutea este cunoasterea de cdtre orn a firii fie.
cdrui lucru. Ea este stiinta adevArului, utilului, cinstei, bine.
lui si rdului, netrebuintei, rusinii i necinstei. Virtutea in.
seamnd pricepere si mdsurd la stringerea averii, ea ne da pu.
tinta sa pretuim bogatiile, sa cinstim cum se cuvine pe drei
gatorii statului, sa fim dusmanii si proavnicii oamenilor rdi
si a deprinderilor rele, si in schimb apArAtorii oamenilor
buni si a deprinderilor bune ; pe ei sAd onordm, lor sa le
vrern binele, cu ei sa traim prieteneste, si in afard de asta
sd pretuim mai intii interesele pateei, dupd aceea ale Orin.
tilor si abia in al treilea si in ultimul rind pe ale noastrea.
Virtus, Albine, est, pretium persolvere verum
Quis in versamur, quis vivimus rebus, potesse ;
Virtus est, homini scire id good quaeque habeat res,
Virtus, scire, homini rectum, utile quid sit, honestrm,
Quae bona, quae mala item, quid inutile, turpe, inhonestum,

1. 550-551.
2. 349-.350.

www.digibuc.ro
206 Lucilius i timpul sgu

Virtus quaerendae finem re scire modumque,

Virtus divitils pretium persolvere posse,
V1rtus id dare quod re ipsa debetur honorl,
Hostem esse atque Inimicum hominum morumque malorum,
Contra defensorem hominum moturnque bonorum,
Hos magni facere, his bene velle, his vivere amicum,
Commoda praeterea patriai prima putare,
Deinde parentum, tertia lam postremaque nostra 1.
Din aceastd conceptie dinamicd i realistd a luat fiintd
imperiul, impotriva tuturor adversiatilor vremelnice, deoa.
rece poporul roman a fost rdpus in repetate rinduri si a
pierdut multe bàtàlii, dar niciodatd rdzboiul, ceea ce este
.esentialul".
Romanus populus \rictus vi et superatus proellis
Saepe est muftis, bello vero numquam, in quo sf_int omnia2.
Intocmai ca i comedia din care purcede, satira este o
poezie realista, o imagine a vietii (species vitae), dupd ex.
presia Insdsi a poetului 3. Ea uneste invectiva, sarcasmul,
critica, ironia, gluma, cu dtacul impotriva desfriului, vitiu.
lui, superstitiei, impotriva tuturor, fdrd deosebire de rang, de
sex si de clasd sociald, impotriva manierismului, peclanteriei
pretiozitdtii. Poetul exprimd caracterul fiecdrei categorii,
cu limbaiul ei specific, intr'un amestec de elemente dispa.
rate si fdrd alegere, de cuvinte grecesti, dialectale, vulgare,
de formatiuni diminutivale, de reminiscente homerice. Limba
lui este limba vie a epoch sale. Fiind bogat, Lucilius Po.
seda o francheta fdrd rezervd i o independentd putin obisa
nultd. in literatura latind si nu poate fi comparat in aceasta
privinta decit cu Cato. Acesta este cenzorul averilor si al
vietil politice, celalalt cenzorul moray vrilor si al literaturii.
Poezia sa curge asemenea unei ape abundente, tumultoasd,
neingrddità i LAM ordine, aducind cu sine ndmol si resturi,

I. 1326-1338.
2. 613-614.
3. 1029.

www.digibuc.ro
 Satira lucilian8 207

revarsinducse peste maluri ; pentru caracterizarea ei Horatiu

foloseste expresia lutulentus milos, namolos". Ii lipsesc fi.
neta, ironia usoarA, politeta si rafinamentul satirei horatiene,
gustul pentru ordine i cizelare. Lucilius impresioneaza prin
forta nedisciplinatà, prin pasiunea fara friu, prin indignarea
revolta sa : Am vrut, spune el, sa pun stäpinire pe su.
fletul lor".
Voluimus capere animum illoruml.
Satira sa cumuleazA grotescul i seriosul, gluma si pre.
,ceptul, plezanteria si indemnul, obscenitatea i rentinta filo.
zofica, lovind in toti fara deosebire, dela fruntasii poporului
/Dina la multimea de rind ravasita in triburi.
Primores populi arrIpuit populumque tributirn 2.
Ea este in acelas timp invectiva in maniera lui juve.
nal, predica In maniera lui Persius si discutie usoara in ma.
niera lui Horatiu. Cu Lucilius, satira isi face debutul in lite.
ratura lumii si criticul Quintilian poate spune mai tirziu cu
toata dreptatea : Satira ne apartine in intregime ; primul
care si.a faurit din ea un, nume vrednic de laudà este Lu.
cilius".
Satura quidem tota nostra est in qua primus insignem laudem
adeptus Lueillus 3.
.*
* #

Istoriografia este o aparitie fireascA, necesara chiar, in.

tr'o societate cu un regim personal sau aristocratic. Putinele
familii care detin puterea simt nevoia sä,si justifice influenta
printr'o ascer denta lipsità de controverse, printr'un trecut
glorios i indelungat. Razboaiele i evenimentele politice de.
vin astfel pentru istoriografi un pretext comod de glot.

I. 589.
2. HORATIU, Satire II, I, 69.
3. Institutio oratoria X, I, 93.

www.digibuc.ro
208 Lucilius §i timpul säti

rificare a protagonistilor si reprezentantilor aristocratiei. Intre

insemnärile sumare ale pontifilor si aparitia primului istorio.
graf adevarat, care este Sallustius, se interpune un numar
apreciabil de cronicari si istoriografi märunti. Operele lor
s'au pierdut, dar ele au constituit pentru istoriografia artis.
tied de mai tirziu aproape singura sursa de informare.
P. Cornelius Scipio, fiul lui Africanus, scrie in greceste
o itorie, pe care Cicero o gaseste foarte vioaie. A. Postu.
mius Albinus, pretor in 155, consul in 151, scrie de ase.
menea in greceste o istorie, dela intemeierea Romei. Tot in
greceste scrie si C. Acilius, in jurul anului 142. Mai multà
importanta are L. Cassius Hemina, care compune in latineste
o istorie a Romei, dela origini pinA la anul 146. Cele citeva
fragmente rOmase constitue un document pretios pentru ati.
tudinea sa sociala si religioasa, pentru mentalitatea timpului.
Istoria sa, intitulatä Annales, cuprinde uneori scurte digre.
siuni, fapte diverse, anecdote sau intimplOri caracteristice ;
de pildd, sostrea primului medic grec la Roma I Cas.
sius Hemina, unul dintre cei mai vechi istorici, ne povesteste
cà primul medic venit la Roma a fost Peloponesianul An.
chagatus, fiul lui Lysanias, pe vremea consulilor L. Aemio
lius si M. Livius, in anul 535 dela intemeierea orasului (219
i. d. H.). I se dadu dreptul de cetAtenie si i se cumpArà din
banii statului un cabinet la rOspintia Aciliand. Dupd indeleta
nicire, fu numit medic chirurg si venirea lui fu salutata cu
multi bunavointd la inceput. Dar mai tirziu, din pricina cru.
zimii lui, deoarece tdia si ardea cu fierul, b au schimbat porecla,
numindu.1 caläul". El rdspindi numai desgust pentru me%
dici si medicine '.
L. Calpurnius Piso Frugi, consul in 133, rivalul lui
Gracchus si a politicii sale democratice, scrie o istorie in sapte
cArti. Stilul este simplu, naratiunea ward, naiva, presOrati
cu anecdote si cuvinte de spirit. Iatd un crimpei din vieata
, I

1. PL1NIUS, N. H. XXIX, 12.

www.digibuc.ro
 Cassius Hemina, Calpurnius Piso 209

lui Romulus Tot despre Romulus se mai spune cd fiind

chemat undeva la mass, n'a baut mult, deoarece a doua zi
avea de lucru. Ei ii ziserd : Romulus, daca toti oamenii ar
face la fel, vinul ar fi mat ieftin". El le raspunse Ba dim.
potriva, mai scamp, daca fiecare ar bea cit ar vrea ; deoa.
rece eu am baut cit am vrut'.
Eundem Romulum dicunt ad cenarn vocatum ibi non multum
bibisse, quia postridie negotium haberet. EI dicunt
Romule, si istud
ornnes homines fadant, \Tin.= vilius His responditt ,Immo vero
carum, si, quantum quisque volet, bibat; natn ego bibi, quantum
volui`
Un alt pasagiu caracteristic pentru superstitia populara
de atunci ne aratd ca autorul s'a rídicat deasupra mentali.
tatii comune, pe care o domind i o combate C.. Furius
Cresimus, un fost sclav, scotea dintr'un ogor ink roade mult
mai bogate decit vecinii sdi de pe o intreaga mosie. Din
pricina aceastp era pizmuit si invinuit cd fura roadele altora
prin descintece i vrdji. Chemat la judecata de catre edilul
curul Sp. Albinus, de teama sa nu fie condamnat, el Isi lua
cu sine in for toate uneltele agricole, aducindutsi acolo faa
milia, sanatoasa, bine ingrijitd si bine imbracata, apoi lucru.
rile din gospodarie frumos lustruite, sape mari, pluguri grele,
boi satui. Dupa aceea spuse Acestea sunt vrajile i farme.
cele mele, Quiritilor. Si nu pot infatisa inaintea ochilor vostri
sau aduce in fata judecatii noptile nedormite, truda si su.
doarea". In chipul acesta a fost achitat de toti cei de acolo".
C. Furius Cresimus e servinite liberatus cum in parvo admodum
agello largiores multo fructus perciperet quarn ex amplissirnts vicini.
tas, in invidia erat magna, ceu fruges alienas perliceret veneficiis.
Quam ob rem ab Sp. Albino curuli aedile die dicta rnetuens domna.
tionem, cum in suffragium tribus opporteret ire, instrumenturn rusti.
cum omne in forum attulit et adduxit familiam suam validam atque,
ut ait Piso, bene curatam ac vestitam, ferramenta egregie facta, gra.
yes ligones, vomeres ponderosos, boves saturos. Postea dixit, Vene.

1. GELLIUS XI, 14, 2.

MihAesc u, Istoria literaturii latine 14

www.digibuc.ro
210 Lucilius i timpul s5u

fide mea, Quirites, haec sunt, nec possum vobis ostend ere aut in fo.
rum adducere lucubrationes meas vigiliasque et sudoree. Omnium semi
tenths absolutus itaque est
L. Coatis Antipate r, jurist eminent *i om de culturd,
scrie dupd 121 o monografie istoricd asupra rdzboiului cu
Hanibal, In §apte cdrti. Prin concentrarea asupra unui timp
limitat istoria ci*tigd la el in precizie i artd. Distoneazd to.
tu§i lipsa de mdsurd In indicarea cifrelor §i aprecierea nu..
merica. Armata lui Scipio, transportata In Africa in 204,
este atit de numeroasd, incit pasarile cad la _pdmint de stri.
gdtele soldatilor ; in cordbii se afid ap de multd lume, ins
cit Italia *i Sicilia par a fi lasate Lard oameni :
Volucres ad terram delapsas clamore militum aft, tantamque
multitudinem conscendisse naves, ut nemo mortalium aut in Italia
aut in Sicilia rellqui videretur 2.
Sempronius Asellio scrie istorie contemporand. Cu el
i incepe istoriografia adevdratd. Istoria
ia sfir§it analistica
sa intitulatd Res gestae merge pind la asasinarea lui M.
Livius Drusus, In anul 91. El ar vrea sd introducd mai multd
grija pentro fapte, pentru institutii, pentru inldntuirea cau.
zald, de adincime Analele nu sunt in stare à ne emotio.
neLe, nici cind par mai vioaie, pentru a ne apdra tara, nici
cind sunt lipsite de vlaga, pentru a ne indemna sd gre*im.
Cind scrii in ce an a inceput un rdzboi, in ce an a incetat
cine s'a intors biruitor din acel rdzboi, povestind intim.
piddle fdrd sà ardti f hotdririle luate 1ntre timp de Senat,
legile votate sau propuse i Imprejurdrile in care s'au pe.
trecut toate aceste lucruri, inseamnd sd scrii istorioars, pen.
tru copii, nu sà fad opera de istorie".
Nam neque alacriores ad rempublicam defendundam neque seg.
niores ad rem perperam faciundam annales libri commovere quicquam
possunt. Scribere autem, bellum Initum quo consule et quo confectum

I. PLINIUS, N. H. XVIII, 41.

2. Lxvius XXIX, 25, I.

www.digibuc.ro
 Coe bus Antipater, Sempronius Asellio 211

sit et gills triumphans introierit ex eo, et eo libro, quae In bello gesta

sint, non praedicare aut, Interea quid senatus decreverit aut quae lex
rogatiove late sit, neque quibus consilits ea gesta sint, iterare s id fa
bulas pueris est narrare, non histories scribere I.
*
* *

Elocventa are multe posibilitati de desvoltare, hrdnin.

Au.se din pasiunile si Intrecerile luptelor adevarate. Inegali.
tatea sociald si aspiratiile pentru o vieata mai bund dau artei
cuvintuluf un accent de sinceritate si de vigoare care lipsesc,
de pildd, unui retor de cabinet cum este Isocrates. Pe vre.
mea Gracchilor furtuna nemultumirilor se deslantue cu furie
si cei doi frati reformatori sunt cei mai buni oratori popup
lari, cei mai inzestrati animatori pe care ii cunoaste istoria
romand In genere. Cel mai in virstd, Tiberius, tribun in 133,
are o educatie desavirOtd *i se remarcd prin precizie, bun
simt si logica strinsd. Mult mai inzestrat decit dinsul, Caius,
tribun in 123, se inaltd prin tact si pricepere, pasiune si exp
presie abundentd si tdioasd. Glasul sdu se modeleazd dupd
imprejurari si discursul ia dela caz la caz forme de atac ve.
hement, de patetism, de simplitate sau de aspra criticd. Elocp
yenta sa se sprijind pe o vieatd frugal& cinstitd, laborioasd,
inchinatd binelui public. Iatd o dare de seama asupra celor
doi ani petrecuti ca magistrat In Sicilia : Am trdit In SI.
cilia asa cum am crezut cd este bine pentru voi, nu cum
as fi socotit prielnic ambitiilor mele. N'am intrat in birturi
de rind si n'am fost Intovdrdsit de sclavi frumosi, iar la osp
pete copiii vostri erau mai modesti decit la cartierul gene.
ral. Am petrecut in provincié in asa fel 'Melt nimeni nu
poate spune cd am primit un ban sau daruri sau a cineva
a fdcut cheltueli pentru mine. Am stat doi ani in provincie ;
de a intrat In casa mea o curtezand sau de a fost solicitat
pentru mine sclavul cuiva, socotitipmd cel mai din urmd 0
-cel mai nemernic dintre toti. Dacd m'am pur tat a tit de dn.

I. GELLIUS V, 18, 9.

www.digibuc.ro
 12 Luctlius i timpul sAu

stit cu sclavii lor, vd puteti da seama cum m'am ardtat fate

de copiii vo§tri. Si intorcindu.md la Roma, Quiritilor, pun:,
gile pe care le luasem de aici pline, le#am adus din prom
vincie goale ; altii au luat de acasd vase pline cu vin
le.au adus la intoarcere pline cu bani" .
Versatus sum in provfncia, quomodo ex usu vestro existimabam
esse, non quomodo ambitioni meae conducere arbftrabar. Nulla apud
me fuit popina, neque puerf eximia facie stabant, et in convivio liberi
vestri modestius erant quam apud princfpla... Ita versatus sum in pros,
vincia, utf nemo posset vere dicere assem aut eo plus in muneribus
me accepisse aut mea opera quemquam sumptum fecisse. Biennium fill
in provincia ; si ulla meretrix domum meam introfvft aut cuiusquam
servulus propter me sollicitatus est, omnium nationum postremfssimum
nequissimumque existimatote. Cum a servfs eorum tam caste me ha.
buerim, inde poteritis .consfderare, quomodo me putetis cum liberis
vestris vixisse... Itaque, Qufrites, cum Romam prof ectus sum, zonas,
quas plenas argenti extult, eas ex provincia inanes retuli; alit vint am.
phoras quas plenas tulerunt, eas argento repletas domum reportaverunt
Caius atacd desfriul i indrdzneala tineretului nobil, care-
comite abuzuri LAM sa se teamd de pedeapsd. Procedeul o.
bknuit este exemplul viu, elocventa faptelor : Citä desfri.
nare i obrdznicie zace in tineret, voi ardta printeun singur
exemplu. Acum citiva ani fu trimis cu o misiune, din Asia,
un tindr care nu ocupase incd nicio functiune publica. Et
era purtat in lecticd. Intilnindu.l un bouar din popor din ti.
nutul Venusiei §i ne§tiind pe cine duc, intrebd in glumd,
dacd nu duc un mort. Auzindu.l, tinärul porunci oamenilor-
sài sd se opreascd §i sd4 batd cu curelele dela lecticd, pindce
§i.a dat sufletul".
Quanta libido quantaque intemperantia sit homfnum adutescen.
tium, unum exemplum vobis ostendam. His aunts paucis ex Asia mis.
sus est, qui per id tempus magistratum non ceperat, homo adulescens
pro legato. Is in lectica ferebatur. Ei obviam bubulcus de plebe Venu.
sina advenit et per focum, cum fgnoraret, qui ferretur, rogavit, nurn

1. GELLILIS XV, 12, 2-4.

www.digibuc.ro
 Tiberius i Caius Gracchus 213

mortuum ferrent. Ubi fd auclivit, lecticarn iussft deponf, struppis, quibus

lectIca deligata erat, usque adeo verberari iussit, dum animam eflavit 1.
Revolta sa se indreapta in special impotriva oamenilor
de raspundere si a magistratilor romani. Abuzurile acestora
sunt numeroase, nu numai in provinctile indepartate, ci chiar
in Italia, aproape sub ochii Senatului, la Roma. Exemplul
este dat de primii fruntasi, incepind cu consulul. Caius ci-
teazà un caz proaspat : Nu de mult, consulul veni la Tea.
num Sidicinum. El anunta cà sotia sa vrea sa se scalde in
baia barbatilor. Cvestorul din Sidicinum, M. Marius, primi
insarcinarea sa scoata lumea din baie. Sofia Ii vesti barbap
tul ca baia i.a fost data cu oarecare intirziere si cd nu era
destul de curata. Atunci fu infipt un par in for si fu adus acolo
M. Marius-, cel mai distins cetatean al orasului sau. El fu
desbracat de haine si batut cu vergi. La aceasta veste Ca.
lenienii hotarira sa interzica accesul la bai tuturor cetatenilor
in timpul trecerii magistratilor prin oras. La Ferentinum, pen.
tru acelas motiv, pretorul nostru urban ordona arestarea ce.
lor doi cvestori : unul din ei se arunca de pe un zid, iar
celdlalt fu prins i batut cu vergia .
Nuper Teanum Sldicinum consul vault. LIKor efus dixtt se in bal.
Deis virilibus lavari velle. Quaestori Sfdicfno M. Mario datum est ne..
gotium, uil balneis exigerentur, qui lavabantur. Uxor renuntiat vim
parum cito sibt balneas traditas esse et parum lautas fuisse. ldcirco
palus destitutus est in foro, eoque adductus suae civitatis nobilissimus
homo M. Marius. Vestimenta detracta sunt, virgis caesus est. Caleni,
ubi id audierunt, edixerunt, ne quis in balnefs lavisse vellet, cum ma.
gfstratus Romanus ibi esset. Ferentini ob eandem causam praetor nos.
ter quaestores arripi iussit : alter se de mtiro detecit, alter prensus et
virgis caesus est2.
Razboaiele si imperiul inseamna imbogatirea unei ca.
tegorit restrinse de cetateni in dauna marei multimi a popoo
rului. Deposedati .de paminturile lor, taranii se string la Roma

I. GELLILIS X, 3, 5.
2. GELL1US X, 3, 3,
www.digibuc.ro
914 Lucilius *i timpul s5u

si ingroasa rindurile proletariatului, fart hrana si adapost.

Tiberius demonstreaza cu vigoare ruina societatii romane si
cere pamint pentru vechii luptatori : Dobitoacele din Italia
au un adapost si un culcus unde pot sa se retraga. Cei care
lupta si mor pentru Italia n'au parte decit de lumina si de
aerul pe careil respira. Fara camin, fara adapost, ei ratacesc
de ici colo cu sotiile si copiii bor. Generalii mint pe soldati
cind li indeamna saisi apere mormintele si templele si sa.
respinga dusmanul. Intre atitia Romani, nuii unul sa aiba un
altar parintesc sau un mormint al strabunilor. Ei lupta si mor
pentru desfriul si imbogatirea altora. Stint numiti stapinii
ùniversului si n'au macar un petec de parnint" '.
Revolta lui Caius se indreapta impotriva coruptiei poi
litice, impotriva atotputerniciei banului si a venalitatii oames
nilor de stat. Procedeul sau este acelas ; nu discutii teoretice
vagi, ci exemple concrete, nume, imprejurari precise. Cind
Manius Aquilius propune ca provincia Frigia, lasata pria
testament de cave regele Attalus republicii romane, sa fie
vinduta lui Nicomede, regele Bitiniei, sau lui Mitridate, res-
gele Pontul, care ofera mai mult, Caius se ridica cu vehe.
menta si da in vileag uneltirile puse la cafe de emisarii
celor doi regi : Cetateni, daca vreti sa va folositi de intes
lepciunea si virtutea noastra, cercetind yeti vedea ca nicis
unul dintre noi nu päseste la tribuna fara un interes oares
care. Toti citi vorbim aici cerem ceva si nimeni nu vine in
fatai voastra decit cu gindul sa ia. Eu insumi, cind va sfas
tuesc sa mariti darile pentru a va putea administra mai bine
interesele voastre si ale Statului, ma infatisez cu un anumit
scop. E drept a nu va cer bani, ci stima si incredere. Dar
cei care vorbesc impotriv a legii, indemnindusva sa nu vos
tati, nu urmaresc stima voastra, ci banii lui Nicomede ; iar
cei ce va sfatuesc sa votati in favoarea legii, si acestia ur.
maresc ceva, insa nu stima voastra, ci rasplata si banii lui

1. PLIITARH, Vieata lui T. Gracchus 9.

www.digibuc.ro
 Tiberius si Caius Gracchus 215

Mitridate. Ceilalti, din acelas rang si din aceiasi clasd so.

ciald, care pdstreazd tdcerea, sunt cei mal aprigi, deoarece
iau bani si dela unii si dela altii siid Inseald pe toti. Soco.
tinduid departe de orice intrigd, voi le acordati incredere ;
dar solii regilor, crezind a tac pen tru propria lor cauza, le
oferd sume mari. Ca in Grecia, pe vremuri, cind un actor
tragic socotindu.se onorat a a capdtat un talant pentru o
singurd tragedie, primi, se spune, din partea lui Demades,
cel mai insemnat orator al WE sale, rdspunsul urmAtor :
Ii se pare minunat lucru cA ai cktigat un talant pentru
a vorbi ? Eu am primit zece talanti din partea marelui rege
numai pentru a pastra tdcerea". La fel si cei de fatd, ei pH.
mesc sume enorme numai sd nu deschicid gura".
Nam vos, Quirltes, si velitis sapientia atque virtute utf, etsi quae
ritis, neminem nostrum inVentetis sine pretio hue prodire. Ornnes nos,
qui verba facimus, aliquid petimus, neque ullius ref causa quisquam ad
vos prodit, nisi ut allquid auferat. Ego fpse, qui aput vos verba facio,
ut vectigalia vestra augeatts, quo facilius vestra commoda et rempu.
blicam administrare possitis, non gratis prodeo; verum peto a vo5fs
non pecuntam, sed bonam existimationem atque honorem. Qui pror
deunt dissuasuri, ne hanc legem accipiatis, petunt non honorem a voi
bis, verum a Nicomede pecuniam ; gut suadent, ut accipiatts, hi quo.
que petunt non a vobts bonam existfrnattonem, verurn a Mitridate rei
familiart suae pretium et praernium ; qui autem ex eodem loco atque
ordfne tacent, hi vel acerrtmi sunt ; nam ab omnibus pretium acciptunt
et omnis fallunt. Vos, cum putatis eos ab his rebus remotos esse, im
pertitis bonam existimationem ; legationes autem a regibus, curn putant
eos sua causa reticere, sumptus atque pecunias maximas praehent, item
utf in terra Graecia, quo in tempore Graecus tragoedus gloriae sib!
ducebat talentum . magnum ob unam fabularn datum esse, homo elo.
quentissimus civitatis suae Demades ei respondisse dicitur ; Mirum tibl
videtur, si tu loquendo talentum quaesistf 7 Ego, ut tacerem, decern ta
lenta a rege accept". Item nunc isti pretia maxima ob tacendum acct.
piunt 1.

Elocventa lui Caius, desi impetuoasd si aprinsd, se rim.

dueste cu usurintà in tiparele tehnicii si ale artei. Inv8tatuo
1. GELLIUS XI, 10, 2-6.

www.digibuc.ro
216 Lucilius i impul sau

rile retoricii sunt cunoscute si aplicate cu strictetd. Pe lingd

insusirile naturale fratii Gracchi au si o educatie artisticd
primitd la scoala greceasca a timpului. In preajma mortii,
Caius mai are timp sä respecte artificiile, jocul de cuvinte,
desfdsurarea mdsuratä, ritmica, a frazei, in spiritul elocventei
artistice, cultivate mai tirziu de cdtre Cicero : Nanorocit ce
sunt, unde sà md duc ? Incotro sd ma indrept ? S pre Capi.
toliu ? Dar el e paitat de singele fratelui meu 1 Spre casd ?
S'o vdd pe biata mama plingind i zbuciumindu.se" ?
Quo me miser conferam Quo vertam In Capitoliumne? At
fratris sanguine redundat 1 An domum? Matremne ut miseram lamen.
tantem videam et abiectatam1?
$i Cicero adaugd : ,Cuvintele acestea erau pronuntate
cu o astfel de privire, de intonatie in glas si de gesturi, incit
nid dusmanii sdi nu.si puteau stdpini lacrimile".
Cei mai insemnati oratori aldturi de Tiberius si Caius
Gracchus sunt, dupd pdrerea lui Cicero, M. Antonius (143.
87) si L. Licinius Crassus (140-91), principalii interlocutori
din opera sa capitald De oratore. Primul are o elocventd in.
ndscutd, viguroasä, pasionata, desi nu lipsita cu totul de da.
rurile artei i cizelärii ; al doilea se remarcd printr'o vorbire
distinsd, elegant& bine documental& presdratd cu cele mai
alese flori ale genului, intretdiatd de glume spirituale, pà
trunsd de un umor fin si nuantata printr'o desfdsurare rit.
mica abundentd. Contemporan cu aceVi oratori mari, pe care
Cicero ii pomeneste cu respect si veneratie aproape
este un orator popular, fard culturd literard deosebità, lipsit
de cunostinti tehnice, dar in schimb expresiv, realist, prep
nant, cu o elocventd captivantd prin sinceritatea i simplita.
tea ei. C. Titius scrie í comedif, lar oratoria sa mai Os-
treazd ceva din verva satirica, din realismul si sarcasmul
comediografului. latd un exemplu de naratiune sirnpld, in

I. CICERO, De oratore III, 56, 214.

www.digibuc.ro
 M. Antonius, Licinius Crassus, C. Titius 217

maniera lui Lysias, cuprinzind un atac necrutator impotriva

celor insdrcinati cu impdrtirea justitiei : Ei petrec la jocul
de zarurí, parfumatí si unsí cu pomezí, impresuratí de cur.
tezane. La orele zece chiamd un sclav si.1 trimet la tribunal
sà vadd ce s'a mai intimplat in for, care oratori au luat cu.
vintul in sprijinul si care impotriva cauzei, cite triburi au
votat pentru sí cite contra. Apoi se indreaptd spre tribunal,
pentru a nu.si lua asupra lor tot ponosul. Pe drum, nu existdo
vas in ulitd pe care sd nu.1 umple, ca uníi ce.si au vesica
plind de vin. Ajung la tribunal Mu dispusi, dau cuvintul
apArdtorilor. Cei interesati incep ; judecatorul chiamd mar.
torii. Dar el se duce sd urineze. La intoarcere spune cd a
ascultat tot, cere piesele si aruncd o privire deasupra Mere.
lor ; abia 41 mai tine pleoapele, din pricina vinului. Incepe
sà delíbereze í iatd ce spune : Dar ce am eu cu acesti fle.
carí ? Mai bine bem un idromel amestecat cu vin grecesc
sí mincdm un sturz gras, un peste bun, un biban veritabil
pescuit intre cele doud poduri".
Ludunt alea, studiose un. guentis delibuti, scortis stipati. LIbi ho.
rae decem sunt, iubent puerum vocari ut comitfurn eat percunctatum,
quid In foro gestum sit, quf suaserint, qui dissuaserint, quot tribus fus.
serfnt, quot vetuerint. Inde ad comitium vadunt, ne Meru suam faciant.
Dum eunt, nulla est in angfporto amphora guam non impleant, quíppe
qui vesfcam plenam yin{ habeant. Veniunt in comitium trfstes, fubent
dicere ; quorum negotium est, dicunt; fudex testes poscft. Ipsus ft mica
turn. Ubi redit, aft se omnfa audivisse, tabulas poscft, litteras inspfcft;
vfx prae vino sustinet palpebras. Eunti in consflium, fbf baec oratio :
Quid mitil negotii est cum istfs nugacibus7 Quam potius potarnus mula
sum mixtum vino Graeco, edimus turdum pfnguem bonumque piscem,
lupum germanum, qui inter duos pontes captus fuit1 7

Din tumultul luptelor politice si al revendicdrilor so.

ciale se inattd imperioasd necesitatea unui invdtdmint orga.
nic si rational al retoricii pentru formarea viitorilor oameni
de stat. Retorii greci aduc cu ei tehníca si arta, dar aceste sunt

1. MACROBIUS, Saturnalia 11, 12.

www.digibuc.ro
g18 Lucilius §i timpul säu

Insotite de preocupdri teoretice excesive, de discutii suptile

abstracte, uneori chiar sofisticizante. Romanii reactioneazd.
In diferite rinduri, inchizind scolile sau expulzind pe profe.
sori. Este in aceastd atitudine i o insemnatd dozd de nell.
niste din partea clasei dominante fatd de extinderea cunos.
tintelor retorice si a inmultirii oratorilor ridicati din rindu..
rile maselor nemultumite. Dar presiunea populard este puo
ternicd si nobilimea pierde controlul politic in primele dei
cenii al secolului I. In timpul dominptiei partidului popular
de sub conducerea lui Marius poate fi plasatd cu multd proi
babilitate cartea de initiere oratoricd, anonimd si nedatatd
cunoscutd sub titlul Ad lierennium de ratione dicendl
Manual de retoricd pentru Herennius". Ea este scrisd dupd
principiile aduse din Grecia, dar se sprijineste pe exemple
proprii, pe citate din literatura mai veche sau pe scurte ini
cercdri literare personale. Opera cuprinde patru arti i Imo
brAtiseazd ansamblul cunostintelor curente, ocupindu.se pe
rind cu toate ramurile retoricii : inoentio, dispositio, eta.
cutio, memoria, pronuntiatio. Ultima carte este inchinatd
in intregime stilului. Autorul ar vrea sd pdrdseascd drumul
bdtätorit pind la dinsul i sa evite defectele retoricii grecestil
contemporane, care a alunecat de dragul subtilizdrii pe panta
virtuozitdtii, rupind contactul cu realitatea. El ar dori sd se
inchidd iñ marginile unei intelegeri juste si a unei modera .
tiuni oneste, recomandind mai multd preocupare pentru praci
ticd, pentru exercitiul viu al artei cuvintului. Prin aceasta
autorul se apropie de punctul de vedere roman si de exi.
gentele din Italia, spre deosebire de atitudinea teoreticizantd,
metafizicd, a invätatilor din Grecia. El citeaza pe Ennius,.
Plaut, Cato, fratii Gracchi, Crassus, Antonius insoteste
definitiile cu scurte desvoltdri proprii, pline de idei si de
imagini, cum sunt, de Odd, iubirea de patrie (IV, 44), pot.i
tretul bogatului si al mindrului (IV, 50-51), invingdtorul i.
invinsul (IV, 52) sau asasinarea lui T. Gracchus (IV, 55).
Din ele se desprinde aptitudinea pentru descriere si miscare,

www.digibuc.ro
 Auctor ad Herennium 219-

pentru expresia vie, pregnanta, nemijlocita a unui artist care

paraseste pentru o clipd rolul de profesor si incearca sa scrie
o pagina de literatura. Definind terminul demonstralfo, el
spune : Descrierea o avem atunci cind exprimam astfel o.
biectul prin cuvinte, incit ni se pare ca actiunea se petrece
si obiectul este in fata ochilor nostri".
Demonstratio est, cum ita verbis res exprtrnitur, ut gent nego
ttum et res ante oculos esse vtdeatur.
Apoi 41 exemplifica definitia printr'o incercare perso.
nala de descriere, moartea lui T. Gracchus : Vazind Grac.
cus ca poporul sovaeste, de teama sa nu renunte si el in.
susi la parerea sa, sub presiunea Senatului, porunceste sa se
convoace adunarea. Abia stapinindu.si pofta de crima §¡
&duffle rele, asasinul iese In timpul acesta din templul lui
Jupiter : trnspirat, cu privirea aprinsa, cu parul vilvoi, cu.
haina mototolita, el Incepe sd paseasca mai grabit, intova.
rasit de mai multi altii. Un crainic chiama multimea sa as.
culte pe Graccus. Asasinul, lovind furios un scaun cu cal.
caiul, ii rupe piciorul si indeamna pe ceilalti sa faca la fel.
Cind Graccus incepe sd se roage zeilor, acestia navalesc in
graba si din alte parti vin altii. Cineva din multime incepe
sa strige : ,Fugi, fugl, Tiberius. Nu vezi ? Uita.te, iti spun" .
Schimba tor, cuprins de o teama neasteptata, poporul incepe
sa fuga. Spumegind de critna, gifiind de minie pina in a.
dincul pieptului, asasinul intoarce bratul si loveste in timpla
lui Graccus care nu.si da seama ce se petrece in jurul sau
si nici nu se misca din locul unde se afla. Fara sa.si din.
teased cu tin singur geamat obisnuita lui tarie de caracter,
el se pravaleste la parnint in tacere. Stropit de singele ne.
fericit al unui barbat atit de vrednic, asasinul Priveste in
jurul sau ca si cum ar fi savirsit o crima glorioasa ; intin.
zIndu.si vesel mina criminala celor ce.1 felicita, el se in.
dreaptd apoi spre templul lui Jupiter".
Quod simul atque Graccus prospextt, fluctuare populum, veren

www.digibuc.ro
 220 Lucilius si iimpul sgu

tern, ne Ipse auctoritate senatus commotus sententia desisteret, lubet

advocari contionem. Iste interea scelere et malls cogitationibus reduno
dans evolat e templo Iovis 2 sudans, oculis ardenttbus, erecto capillo,
contorta toga, cum plurihus alifs ire celerius coepit.Illei praeco facie.
bat audientiarn ; hic, subselium quoddam excors calce premens, dextera
pedem defringit et hoc alios iubet idem facere. Cum Graccus deos in.
ciperet precari, cursirn isti impetum faciunt et ex albs all partibus con.
volant atque e populo unusi ,,Fuge, fuge, inquit, Tiberi. Non vides 7
Respice, inquam". Deinde vaga multitudo, subito timore perterrita, fu.
gere coepit. At iste, spurnans ex ore seeks, anhelans ex infimo pectore
crudelitatern, contorquet brachium et dubitantei Gracco, quid esset, ne.
clue tamen locum, in quo constiterat, relinquenti, percutit tempus. Ille
nulla voce delabans insitarn virtutem, concidit tacitus. Iste viri fortissiml
miserando sanguine aspersus, quasi facinus praeclarissimum fecisset clr.
cum Inspectans, et hilare sceleratam gratulantibus manum porrlgens,
fn templum lovis contulit sese 1.
Desi plin de elenisme, stilul este In genere simplu, so.
bru, didactic ; el nu contine inca acele calitAti de gust, de
aniploare, de maretie si de vigoare cu care ne.a deprins
proza lui Cicero. In intentiile autorului nu desprindem de
altfel ambitii mari, ci doar dorinta modest& legitimd, de a
ddrui concetaitenilor sdi o retorica latind, cu exemple latine,
pe mdsura nevoilor locale, impotriva exceselor de subtilitate
si tehnicitate ale retorilor veniti din Grecia. Pe linia aceasta
va pdsi mai tirziu si Cicero in De oratore, cea mai insem.
natd operd de retoricd, de educatie si de criticd din litera.
tura Romanilor.

BIBLIOGR AFIE
Edítit crftfcei C. LUCILII, Carminum retiquae recensuit
ennarravit F. MARX, vol. 1-2, Leipzig, Teubner, 1904-1905.Lu.
cilio e t suoi frammenft, trad. da E. BOLISANI, Padova, Messagiero,
1932.C. LUCILII, Saturarwn reliquiae in usurn maxime academicum
-digessit brevIssima adnotatione critica instruxit N. TERZAGH1, Firenze,

1. IV, 55, 68.

www.digibuc.ro
 Bibliografie 221

Le IvIonnter, 1934. Remains of Old Latin newly ed. and. transl. by

E. H. WARMINGTON, III, Londra, Heinemann, I938.H. PETER, Histo.
ricorum Romanorum fragmenta, Leipzig, Teubner, 1883. H. PETER,
Historicorum Romano rum reliquiae, Leipzig, Teubner, I2 1914, II 1926.
Incerti auctoris de ratione dicendi ad C. Herennium libri IV ed.
F. MARX, Leipzig, Teubner, 1894.H. FUNAIOLI, Gramrnaticae Roma.
nae fragmenta, I, Leipzig, Teubner, 1907. H. BORNECQUE, Ad Heo
rennium libri, traducere francezà, Paris, Garnier, 1932.
Studii speciale3 C. CICHORIUS, Untersuchungen zu Lu.
cilius, Berlin, Weidmann, 1908. G. C. FISKE, Zucilius and Horace,
A studg ot the classical theory of imitation, Madison 1920. T. TER.
ZAGE-11, Per la storia della satira latina, Torino, L'Erma, 1932.N. TER.
ZAGHI, Lucilio, Torino, L'Errna, 1934.Victor CUCHEVAL, Histoire de
téloquence latine depuis l'origine de Rome jusqu'à Cicèron. D'après
es notes de Adolphe BLRGER, ed. 3, vol, 1-2, Paris, Hachette, 1892.
G. BLOCH, La République romaine. Les conflits poktiques et sociaux,
Paris, Flammarion, 1929. F. DELLA CORTE, La filologia latina dalle
origini a Varrone, Torino, Casanova 1937.

www.digibuc.ro
 CUFR1NSUL
Pag.

Fr efatà V
Introducere .
Momentul istoric 1.-Originalitate 5.- Raporturile cu
nismul 7.- Caractere specifice, modernitate 8. -Divi.
ziuni 10.-Epoca de inittere In literatura greceascd
Epoca tut Cicero 12.-Secolul lui August 15.-Epoca
imperialS 17.-Epoca creO1n5 19.- Bibliografie 22.
Manifestari preliterare . 24
Poezia liricA 24.-Poezia didactica 27.-Poezia epicä 28.-
Versul saturnic 30.-Poezia dramatied 32.-Proza 35.-
Registrele preotilor qi calendarul oficial 37.-Legiha de.
cemvirale 38.-Appius Claudius Caecus 41.-Concluzii
43.-Bibliografie 45.
Inceputurile literaturfi artistice . 46
Specificul roman i contactul cu Grecia 46.-Livius An.
dronicus 50.-Traducerea Odiseei 51. Teatrul 52.-
Poezia lirica 54. - Guaeus Naevlus 56.- Teatrul 58.-
Poezia epica 62.-Istoriografia 65.-Fablus Pictor 66.-
Cincius Alimentus 67.-Bibliografie 67.
Plaut . 69
Vieata 69.- Cuprinsul comedillor 71.-AtmosferA, tipuri,
public 78.- Elementul pstholugic, parodia 80.- Senti.
mentul religios 82.-Pesimism, moarte 84,-PreocuparI
sociale, realism 87.- Suflet qi destin 88.- Libertate si
prietenie 90.-lubfrea 92.-Bemeia 97.- Parazitul, mill.
tarul, sclavul 100.-Stilul 101.-Tehnica versului 105.-
Specificul artei plautine 108.-Bibliografle III.

www.digibuc.ro
 Cuprinsul 223

Ennius i coala sa 113

Vieata 113.- Opera dramaticA 115.- Satira, operele mi.
nore 119.-Poezia epica 120.- Caecilius Statius 128.-
Tacuvius 132.-Bibliografie 135.
Cato . 136
Senatus consultum de Bacchanalibus 137.-Activitatea po.
litic5 140.- Reactiunea impotriva elenismului 142.- Preo.
cup5ri sociale 144.- Enciclopedist f istorlograf 146.-
De agri cultura 149.- Lupte politice l sociale 154.-
Bibliografie 155.
Terentiu . . 157
Vieata 158.-Cuprinsul comedillor 159.- Prologul, poezie
personala 161.-Clasicism 163.- Urbanitate, umanitate,
spirit moderat 165. - Optimism, blindeta 167, - Rea.
lism, psihologie, lubire 169.-Iubirea, femeia 170.-Ca.
racter apoftegmatic 174.-Plaut t Terentiu 177.- Bi.
bliografie 178.
Accius si a1tii . 180
Teatrul In secolul al dollea 180.-Turpilius 181.- Aguillus
182.- Trabea 183,- Afranius 184.-Atta 186.- Accius
187.- Simplitate solemn& vigoare 189.- Ire1igiozitate,
cruzime 191. - Specificul tragediei luf Accius 193.-L
Porch's Licinus Volcacius Sedigitus 194. -
grafie 196.
Lucilius si tímpul sau 197
OrIginile satire! 197.-Vieata lut Lucilius 199.- Impotriva
desfrlului, insträinarti corupt1el201.-Avaritia, super.
stitia, deprimarea 203.-Virtutea 205.- Satira lucilfanà
206.-Istoriografia 207.-E1ocventa 211.-Fratii Gracchi
211.-Rhetorica ad Herennium 217.-Bibliografie 220.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro