'

DICTIONARUL
ENCICLOPEDIC ILUSTRAT

CARTEA ROMANEASCA"

4,1

PARTEA I

-.

DICTIONARUL LIMBII ROMANE

DIN TRECUT SI DE ASTAZI
DE

LAUREL CANDREA
PROFESOR LA FACULTATEA DE LITERE DIN BUCURESTI

PARTEA II

DICTIONARUL ISTORIC SI
GEOGRAFIC UNIVERSAL
DE

GH. ADAMESCU
PROFESOR, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE

EDITURA CARTEA ROMANEASCA" S. A.- BLICURESTI

BULEVARDLIL REGELE CAROL I, No. 3-5 (lost Academies)
V

www.dacoromanica.ro

.r`

Sec xv

Sec. Pill

Sea xvf

Sec. PVIII

itec

Sec Xvill

xVi

Sec. xvu

Sec. %IA
HO Tt

H sm. A opta Met% a alfabetului, a sasea din

seria consonantelor; purta In allabetul cirilic numirea de heru" (X).
HA P inter). 0 Exprima o surnrindere, o satisfactie lj
Cu seas intrebator: ha P ce Mot de asta P
2

HA t2 inter). (mai adesea repelatd de citeva orV.

Imita risul: s'a sborsit taint', ha! ha I ha 1 anal poznA I

ha! ha! ha 1 olu ride mull de asta (Atacs ).

HAI Mt Hit inter). (mai adesea repilatd) 0

Exprima o afirmare (In gura unui prost C) ImitA
risul (unui prost sau unui idiot).

HABOTNICIE sj. Bigotism, fanatism, carac-

terul celui habotni c.

0 HABT,TC, sin. Mold. Bueata rupta din ceva; a
I

rupe, a face ,(1), a rupe In bucati: ciubotele vArn-men

se rep

In toate pitrtile (ono.) ; CA 1-ar fi tiliat

fi foss vrAilt

(STAM.)

Dacil n'ar

Om scut i spatos

11 (-1,

(SIAM.).

HAESVC2 sbst. Olten. (D 0 Nalgu$ala, zadur,

caldura. mare (R.-COD.) (D Gralnad% de maracini
indesati (s.-coo.).

0 H.A.BUCE.A.LA. sf. 0 /ten.

- HABT7c2 OI 2 Do-

HABA sf . Trans. $ezatoare, clad. osuo.) (SIAM.): s'o

adunat fatale si feciorii la
enc.).

borirea lastarilor 'Ara. struguri (VIRC.).

O HABUCI (-mese) vb. tr. Mold. A rupe, a sfl$ia,

poste sA nmblu In habacll (sic!) ca dumneata P (NEGR.).

(RV.-CRG.)

# HABACTU sm. (f)Un fel de haina (le a b a:as urea

0 HABADTC (P1.-1ClIti sn. Trans.

DAM.

(sEZ.)

Ha-

0 HAHADIC4HIU sn. Trans. toe unde slat grilmadite vreascuri multe peste olalta, vreascuri Met
nici un folds (SU.) [h Abadi c].
0 HABADTE sf. 0 /ten. 8 Grainada de curpeni,
(MAR.)

[srb. habatija< habad boz"].

(ON.);

Grija. pas; a nu avea , a nu-i pasa de loc: TrAsnea

dormea pe hat... si

n'avea de frig (can ) ;

m'ar Intrece altul (SB.) [to.].

n'am cA

HABATJC, -voA adj. $i sin. f. 0 Timpit, idiot:

bArbatul era en
ca vai de el... ; on -unde mergea... fAcea
prost11 tau.); nevastA-sa, o Mauna en care ',Meal Intarca
coyiit (CAT.)

Zapacit, buimacit, nauc:

11 trace o

palm& de-1 salad, Ii mined, bucatele si -I IllsA = (13P.) 21

s A o Ina hAbituca, a IMMO. razna: In sArblitori o luam
hAbAnca grin tale sate (CRG.) [ung. dial. h a b O k a].

HABAUCT (-cm) vb. tr. $i refl. A (Sc timpi, a

(se) nauci, a (se) face h a b a u c: !neon mulerea sA

strige ca f s'a hitbAucit bArbatul

5EV.1

HABVZ HAVIX : in cealalta parte a acestei Ina-pert se afla un 0., de piatrA (GRIO.).
HAG' (1)1.-eiu'i) sn. l Mold. Bucov. t Plata, sirn.1

Rafuialli: a-1 vent cuiva de =, a-1 clovedi, a o

scoate la capat cu cineva, a-1 da gata: trabue aA Be
CD

HABAR sbst. 0 Stile, veste; euno$tin%: de cite

ori n'a lomat tutun de un franc mina... fitra sA alba

Vaunt... , n'avea cit era strInepot al tut Cesianus

tronc! In oale... pled le hAbuceste pe toate

[h i( b u c'].

brie : staptnul nu 1-a plata, 1-a lust haou'n InmAtate (von.)

de vreascuri: Clad se coace warns 'n vii si struguri in hfiblidii

a farima In bucati: One t1-o hAbucit asa sumftlesu P

(RV.-CRG.).

HABER = HABAR.
0 HINBNIC OFIABNIC.
0 HABOCA sf. Trans. bila, viulenta: 1-au lust cars

(vic.); a 1ntrat eu
In ourte (Pac.); CA pdmintul
cn
care -1 tit, Cu
ori cu dreptul,E al tdu, de clad e satul (RET.).

HABOTNIC adj. $i sm. Bigot, fanatic (vorb. de

Evrei): Elan lust .41 la Male 51 s'au "'Arun de le-au mere

leigli (GRIG.) [rus. habatnik0].

= ispravniculul
(ed.Ens.) ; toate ea toate, dar urttul II venea de 2222 (cin.); boats
asta ml-a venit de = (PAMF.);
nelegiuitului 11 vino de
necredinciosul WARN) [tt.].
Mom luntre 51 punts 41 sit-I venlm de

0:

HAG,. (p1.-cari) sn. Mold. Cuiu de fier ce se bate

la talpa ghetelor sau la potcoavele tailor, ca sa

nu alunece pe ghiata.: is twat oitlefinlut, era potcoavd
de Mr... cu =ad dintelosa, care veneau In capetele potcoavei

($EZ.)

[rut. h a k< germ. Hake n].

HACAI (-awe) vb. intr. It A macai (vorb !de rate).

Toane: 1-au milt 10:
HACHITE sf. pl. Mold.
1-or trace (FLOR.) 2 Chichite, nod In
on vremea,
papura: card (RV.-CRG.).
I

HACI*...
HMO
HACIU, HIciu sbst. oft

nosteai mai de mull P

tc. h i 6].

de lot, nitride: ii au-

Ba, cit haciu

(ALECS.)

[r )mp.

HACIVGA. (pl.-gi)sf . Trans. Bucov. 0 /ten. * I Desi$ de brad, bradet tblar $i des, ;Tell de strabatut
(D Trunchiu de copac (ill spec. de fag) ciuntat la o
Inaltime de doi metri, de unde apoi rlisar lostare:
tot Instil are , lingA cask(vic.) [comp. rut. had t u-

g a].
HACUI (-nese, -niu). vb. tr. Mold. Bucov. A Ulla

In bucati mid, a toca: seal binisor,

567

www.dacoromanica.ro

a&

scot satiru 01

HA13, HIx (-ileac, -leso) 1. vb. L7'. Mold. Bucov.

Malmo (aLscs.) : In bore se hAetie verdeturi SI wadi cssz.)

HAD- to_
germ. hack en].
HAI
14.4DA. s/. Maram. (en.) Neam, famine; tagma.

Trans. A surpa, a doborl.

2. vb. refl. 0 A se surpa A se lasa lntr'o

parte A se vatama..,(FRott

[ung. h a d].
HADARAG sm. $i d (p1. -ge) sn.,

114IDA I

Lemnui eel If
mai scull al Imblaciului cu care se lo2497)
vesc grinele, chid se Imblatesc
Titirez (la moara) : moara hIrtia
2

stApin (Tien.).

0 /ten. Un fel de jujeu ce se pune la

gttul porcului, ca sa nu intre In gradini
Mold. )40 pl. Lemnele de la cele
cloua capete ale navodului, de care

de -

HADAnItu p/-rate) sn.

pita/Int men...

H.

toe.,

HAIDAT(I)! =

rag.

nejuganit bine, rIncaciu (ay.CRC.) [tc. had y m].

O HAGA (pl. -age) sn. Trans. Fa Surpatura pe
spinarea muntelui facutii de puvoaie (vic.) [ung.

vagas.
HAGIALIC (p1.- tours) sn. Calatorie la locurile

until mat haidog (R.-COD.); e o haidosa, ea de trelzeot de ant

N t Soldat

(In

cdutau sa-si razbune, prin ja-

Fig. aing.

furile tor, asupra color ce-i Im- Haiduc (de acum

pilaserd; cinteeele $i baladele o Putt{ de ant).
populare preamdresc adesea vitejiile unor haiduci ca Jianu, Tunsu, Corbea,
Bujor $i altii( 2499): Vaunt... a Hint un nume de oe,

mit

bAcind cruel paste cruet (o.- zAMF.); F g, : a se

face , a saraci [tc. hag 1].

dar nici n'a lost, nici stud n'a avut sfs se lack vre -odatA hot

(1.-01.1.) [big. srb.].

o HAIDTICA sf. 0 /ten. (cisus.) Femeie voinica

de codru

[haiduc].

HAIDUCVSC 1. adj. De haiduc: elute()

dim&

o guerAturii de cele hatducesti... care-mi tint multA vreme In

urechi (ALECS,).

2. HAIDucEiziscA sf. Numele unui dant popular

HAHA (HA) I Pr HA 12

(P. PRV.).

HAH4IVI sin. rrh

t Rabin Cel ce taie
vitele $i pasarile (dup1 ritul evreesc): so SCUM ooana
Marghloltta, plind de put ca un et, (0.-ZAMP.) iron.

HAIDUCTE adv. Ca un h a i d u c, ca haiHAIDUCI (-cesel vb. intr. A duce viatd de

haiduc.
HAIDUCIE sf. 0 Viatd de h a i du c: el nu
ducii.

Draeul: to-a hat ~111 (JIP.) EtC.1.

I HAHAM-BAA SM. mt Marele rabin: ascii nu

(ALECS) [tC]
1-as ounoa to creettn, 1-as credo botezat cu
sbst. Mold. Ciomag: dad oiu pune mina
O
(RV.-CRO.).

numai pentru dorinta de a clstiga bani (ALECS.) 9

F Furt literar: n'asuoi 8a to bucurt de vre-o nevino-

merge In

vatA

nauc: piaci

fi clnd la vre-o
0 V A striga, a chiui, spre a stirni

vIn tul din culcu$: gonagii trelnitan sit Inceapii a se

do

umblase toatd

mina

2. adj. sm. Nduc, zdnatec; pierde -vard: am tin

(ALECS.).

HAIL) inter'. 0 Strigat cu care se Imboldesc,

se mina boii $i vacile: hail Bourean, hAil Plevan
Strigatul baietilor cari umbla la arat cu plugu-

vricarul sta rezemat In bltA... Mind cInd

(DEM.) ;

nepot care iubeste pe domnisoara SmArtindita ea un

aping() In sat la Irate -sAn (CaO.).

HAT' (-tiesc vb. intr. 0 A striga hail in vita

spre a le Indemna sd tragd, sd stealini$tite, etc.):

la calenea

(LUNG.).

Dese on repetata, arata

o aqiune continua, In spec. mersul neintrerupt
pe un drum lung: o is la palm si hail hat hal I hat I
as to matte's:A putin asp.) '110

$orul: se and poonetele bicolor... si steatite de ,,mlnati,

mai I si hit I hit! (MAR.) ; hal l Wit I la multi ant on iericire,
sA UAW tots In unire, hiii I hAi ... (ALECS,) 0 Dupa
un vocativ, cu Intelesul de bre I mat fa! tact, mama
nu mit mat boot atita (vuiu.) ; capita halt Florin nn -'
de tine (ALECS.) ; letelor, hail s'a treont de saga (DAM.).

--,... prin codrli literaturii (coca.).

HAIHUI U) 1. adv. Razna, fdrd grije; ca un

AI It

H*Itt inlerj. O AIDE! a doua noapte, hat! tar

duck ban' la ourtile Imparatului (RET.) ; plod una alta, hail

(SAD.).

0 Han30, HAthosA (p1.-se) adj. $l sm. f. (Flaeau) voinic; (fart) voinicd, chipe$6.: In frunte-le,

din pricina asupririlor de tot

felul, luaserd calea codrului $i

r ig. ?498.
$ti eon lucrurilor sfinte sau a
Hawing..
scr rilor despre sfinti [fr.].
HAGIIJ sm. Gel ce a facut 0 calatorie la locurile
sfinte, spre a se Inchina (la Ierusalim crestnii, la Meca mahometanii): In dreapta altarului sta

la p ala paduril

[ung. hajt 6].

0 Hot de codru care atinea drumul cdldtorilor bogati

si-i jefuia; uneori cdlca conacele
mosierilor sau ale arendasilor $i
le prada; cetele de haiduci erau
formate adesea de tarani cari,

"HAGIOGRAF 1. sm. .0' Autor care

scre despre vietile sfintilor.
g. adj. carti see saunumaihasiograte,
carile Bibliei, In alai% de Pentatuc $i de cartile prorocilor [fr.].
*HAGIOGRAFIC adj. .0' Privitor la hagiografie [fr.].

Vit IS.-ALD.1

BEV.)

HALIDE (A) HAIDErd I RAIDETI! = AIDE!...

(ORL.)

-0,

[ung. hagy m a].

HAI!, interj.

cele

vechea armata ungureasca) ff # Mercenar ungur In armata rometna.

0 Maram. k Jandarm; temnicer

mele unei specii de ceapa, Inrudita cu

arpagicul, Intrebuintata la bucate $i In
salata (Allium ascalonicum) (2j 2498)

toe

mai Cu

t.00 haidiiii tut (ma.); an Intrebat pe haidai a cal to vitele

de infanterie

meie care a facut pelerinajul la locurile sfinte

to picioare un

taniazlic de vite, bouar, vdcar: s'a cAlugArit

HAIDT.IC stn.

e: &sista ( =mormlntul lui Stefan cel

Mare ar lunbul sit fie ~nt RomAntlor (ISP.) RC. h a gil y k].
HAGIICA sf. 0 Sotia unui h a g i u 9 Fe(CAR.);
(CAR.)

'HAGIOGRAFIE sf.

AIDATIi

HAIDAU sm. Argat Insarcinat cu paza unui

(Ps.-c(v.) [comp. HAIDDC, HAIDDCA1

sfinte, pelerinaj : le-a venit parintilor dorinta sA meant

HAGIMA., wordA, HAMA sf. d, Nu-

odinioarit sergent In pompieri, era un tip

[t.C.].

[srb.ajdamak].

Fdg.H214.3974..

Eunuc, scopit: an trimly la dInsul pre mi (CANT.) ; nn

eunuc, san oum zio et un hadtn, ma duse In apartamentulbolnavet tam-) 55 Bou neintors bine, cal

[comp. $i blg. hadaijk a].

(CAR.)

HAIDAMPI.C2, AIDADIAC (p1.-ace) sn. Ban. Bltd,

ciomag: proptind-se ou aidamacul tut eel groaznic (TICH.)

11

la

mine, gi eu tti voiu ails

tu

HAIDAIVIAC, sm. 00m far% cdpdtliu, vagabond

t HAMM, HAWN, Mold. HADIMB sm.

care traeste mai mult din jafuri: o same de 1 Turd

veniserA sa prade tars ()SPA Vlajgan, lu,ngan: ca-

et hadaragul toatA zina pocAnea In t4)106 (SAD.)

trig pescarii [comp. ung. hadar 6].

- AIDA

3. sbst. Voie buna, chef: rAzbdtea muntii si codrii...

si Intr'nn o ducea (Ise.).

HAI LERVII Herren care se repeta, de multe

on modificat In diferite chipuri, In colindele clntate la Craciun [lat. biser. h a 11 e 1 u i a h].
HAIMANA (pl.-nale) 1. SM. (declinal ca substantivele feminine). Om lard cdpdtliu, care bate
drumurile lard nici un rost, vagabond: Bagabonti,
oral, haimanale, e'alt ori-cum vreti sa-1 numiti (PANS).
g. adv. De ~, fdrd cdpdtliu, lard stdpin: watt, ca

Coate, dar carat Win era de ", (CRO.); bre I care ono eA ziou to
a umbla
ogti atdpin aici, gi BD Is de ....I (ALECS.) ; a umbla

vagabond, a bate drumurile fdrd nici un rost:vrema

de otteva luni de zile a umblat
(S.ALD.) [to.].

HAIN 1. adj. 0 # Rebel, trddktor De

rea eredinta, perfid; dusmanos; rau la inimd,

568

www.dacoromanica.ro

clinos, Indracit: Imparatul Roo, avInd inimb .11, nu se

mai satura de a *trim singe (can); Ai mei an lost, se vede,

atlta de

2.

Ca fondul for de nra

1-an sleit Intreg

Qi

IVLAN.)

adv. Grunt, stra$nic, cu du$manie: o bates

'Ana sdreau d'o scapau din mtinile 1111

13R.-Vg.)

[to.].

HAMA (p1. -ne) sf. (1) Imbraamintea trupului ce se poarta pe deasupra albiturilor; mai adede 1arna; (En: clad nature 'ntreagA se acopere on o fantastic& (ALECK 1 ; 6 : hairs lace pe om;
hainele nu lac pe
om mai de treabd (PANN) ;
acul este into dar stumps haine
(2NN.)

1-om gist

tele unelte de plugarie: haiteiele, boii glugari st argatii

Mt 11e gate a se apnea de muncA IndatA ce timpul se va lim-

O HAINETURI sf . pl. (D col. HAINA. Halite multe,

DeZi (ION.).

multime de toale (CLAUS.) (LUNG.).

HAITI (-nese) vb. re /l. I A deveni hain ,

HAITI! tar HIT 12

rebel, a se revolts: acestia$1 Gothi, mai pre nrmit hai(CANT.) 1

A se le-

greoalele ce Invata

pravila sapiarza In furci, cum a hainiaQi hiclensugul (pay.me.)11

Perfidie, rea credinta; du$rnanie: paces fachetata

Intro ei, dupd attire

$1 varsare de singe

[hain

(VLAH.)

HAINIOARA .(pl. -re), 'Unruh

dim. ELA1NA: 1$1 lui hitinitele

sf.

CI)

zeleti pe nesimtite din curte

(MERA)

HAINLIC (p1. -curl) sn. Tradare, razvratiro: nu

el tut Mihaiu
HAINVTA (p1.-te) sf. (p, dim. Etamt

yeti nape nici in gaurd de same de

mandat... sit pazeasca hainutele

/IA'S A

(18P.) [to.].

11 s'a re-

(VLAI-1.1.

sau algal inter). 0 Strigat cu care

se 'ndeamna boil Injugati s'o cirmeasca la stinga;

pr. ext. boul din m, roata din ~, boul, roata din

dreapta: scosei resteul boului dig hats $1 ma napustli asupra

Romdnulni, la scoborls, ei Impledeca roata din bilis
en lantul
) ; boul de pe partea stinga a tInjelei se numeste
bout de cea", iar eel de pe partea dreapti, boul de hills"
(Ic.-eas.) Uneori $i despre oameni : a face a apuca
la stinga: amfacut hAisa pe duo& gardul jitariei (ALECS.) ;
F: unul zice hais altul coal unul zice sau vrea Intr'un

fel altul lntr'alt fel (cind doi insi nu se pot Int,elege [comp. srb. a i s].

HAITIC (pl. -icuri sn.y Gird, teats, haita de

lupi: chid 1-am dat la tun, alergam ou el in urma ...ram,

Ca s4 -1 deerind (D.-ZAMF.); svIrle cu picioarele, pared s'ar
fi bAtut o'un m de lupi.

HAITI* adj. 0 let Se zice despre bou, cind merge

cracanat, arunclnd un picior sau amindouti in

laturi O Despre oameni, ale caror picioare shit

astfel conformate, incit genunchii se ating, iar
fluierele $i glesnele silt departate: mergea mai redealt ar Ii mere altul au picioa-

pede on picioarele lui

rele drepte tou.).

oHAITO$ adj. Vlajgan, lungan; voinic si bine

Malt (CIAU$.) (R.-COD.).
HA/TUT ( -nose) vb. tr. 1 intr. ye 0 A umbla
chip& vinat 0 A scorns fiarele salbatice din ascunzatoarele for $i a le Boni inaintea vinatorilor:

haituind apt clt an haitult, an sitrit un iepure Albano de

snbt un huciu (SD.) 11 Pr. ext. A lua la goanil, a
ei

fugari, a urmaxi pe cineva: ce batjocura-1 sate, sh hal(ALECS.) 0 A cutreiera un

lot, a umbla Incoace $i Incolo gonind sau cantina

tneasca norodul ou slujitori p

pe cineva: am zaxit jandarm11 pe plain bAituind poticele

[ung. haj tani].

HAITUIALA st. y Faptul de a h a i t u i;

( ALECS.)

goana vinatoreasca: Is cuprins din taste partite ca un

lup la

( ALECS.).

0 HAITV*CA sj. Mold. dim. titarA 0:

0 III:LI*TE 8/. (D Casa ramasa neispravita (R.-COD.) ;

as cast, o moara de case (mes Amestecatura, dale peste gramada, vrai$te: in curies In!...
taste ant
stricate (RV.-CRO.).

are ea lie o ~1

0 171.4/T1

z a s].
HAJMA. e- HAatialL.

(p/.-turt) sn. Mo/d. laz facut assume In

care se string apele plraielor oprite printr'un zagaz; ridicindu -se zagazul, se obtine o crestere a
apelor suficienta pentru Inaintarea plutelor: clad
se deschid sus egnelle, manila depozite ale rlului, ...un vas

puternic se arunca, misoInd taste In pornirea tut nestApinitA

1100.1 ; apele pirdulul, grAmAdite in
asteptau ceasul sa
umfle undele Imputinate de secetd ale Bistrltei (SAD.) [rut.

hatj iaz, zagaz"].

HAITI= sau attrrit interj. C) Exprimil o surpriza

neplacuta:
mt-i stern potlogarul drept suvenir (ALECS.) ;
egl ma'am this pe coped m 1 am petit -o I Exprima
un fel de Indemn sau porunca de a porni repede de
undeva sau parerea de rau pentru disparitia unui
lucru: halt!! lipsesti dinaintea meal (can.); halt! s'a dus
$1 wmertul tarn! (ALECS.) [onom.].

HAITI 1. adj. p.
2. sbst.

HAIL.

Faptul de a hai: departarea le slabea

glasurlie, dar puteai Intelette bine al for (5.-ALD.) Strigatul celor ce umbla la urat cu plugusorul.
i

HATT' adj. p. HAP: antenna anti lure! butucoase 01

baits Intro rind tvtA1-1.).

HAITA (p1. -ta) sf. 0 y Ceata de vinlitori in-

sotiti de din! ce pornesc la vinat: as vIneze on Burintens... tut

.. de areas{, de slujitorl, de dual $1 ogari (0008.)

'11

O V Potaie de clini de vinat; cIrd de lupi: baits tut

de Mita!, urlind In urmA -i oa turbare woos

o turma sau

de lupi se alma urlind In vecinatate (eoL.); pr. ext. 6eattl

de oameni flaminzi: storm fel blares strajile Nistrulul,
Da undo iar lel cantan vad haitele Illiminde ale Tatarilor
(VLAH.) 74 Cat,ea; cline rau: era sit ma in/Mince haitele draculai ( ALECS.); Ant o
neagrd, Mitt muntli aleargd
Muwend, ghicitoare despre ceaun"

iere desfrinato., nerusinata In purtarile

0ei:

HArras 0 [ung.
I

hain e gata.

pada de..., a parasi.

HAINIE sf. OI # Tradare: is

Ca tine HAI.

0 HAITEIE, min= sf. pl. /

Diferitele parti
din care se compune plugul sau carol 2 Diferi-

Cel ce vinde haine gata.

HAINARIE sf. tgIr Pravalie In care se wind

CP

[ung. haj t a s].

hajt 6].

tett

nIndu-se, an pradat s1 In Dachia

(VOR.)

O HAITAU sm. Ban. Trans. V

[srb. haljina].

HAINAR sin.

spInzur... sh step lumea de-o rea $l de-o m

(scz.) [ung. hajt a].

HAITAR sm. V HA1TA$ 0 : puscasi, ~1, bit- HAL
"Mae' (ODOR, hait a].
HAITA* sin. y Cel ce stirneste $i goneste
vinatul, gona$: auzeam glasul haitasilor, bubuitul Pustilor 41 apoi strigdte de chemare (80.-VIV.) 2 VinatOare
Cu oameni multi: vom face dd ei -om hititui, si coarnele

sea la pl.: baffle de luau, de safbatoare; haine de yea,

cease

sti to

ant

$1

seta

(SAD.).

O HA124$ (pl. -ate) sn. 0 Trans. 4, Loc inclinat

pe care se dau la vale lemnele din padure trec.)
Mold. Acoperemintul easel ISM) [ung. h a jHAJMANDAU sin. Trans. 0 Galigan, vlajgan,

magadau: amu on AO dsta, vat 51 amar de zlIele mete

(RET.) HaiMana MSC.) [Comp. HOJMAL411].

HAL sbst. Stare in genere proasta, tialoasa,

de plins): nu to vest In ce esti $1 in ce m'ai adus sf

lard de dd inpe mine P (VLAH.) ; (a fi, a Mange Intr'un

tr'o stare cit se poate de proasta [tc.].

HAL (A)
AL (a).
HALAL (pl. -ie) sf. 0 0 Vint puternic, furtuna,
vijelie groaznica care descopere casele $i desradacineaza copacii $ Duh necurat care i
In oin si-1 chinueste 0 Monstru, dihanie: ',LIn ontput fooului (pm)
aura venind cAtrd dInoli 0
Ban. Trans. Om
lacom, care manillde to sperie; vita mInacioasa (rec.)
[srb. big.].

'

'

11111111110111111111111111111,

*HATA,- (p1. -le) s/

Plata acoperita ;

dire unde se wind

de diferiti negus-

tori tot felul de luau' (

Fig. 2500. Hal).

2500):

dd

de pest!; hale

veohiturllor rrr.].

HALA-BALA ALA -1341,A.

HA.LACIVGA (p1.-ei) I. st. 0 * Tufa, desis de
maracini, de lastari: pulse in end as rAmind reacolo,
pen hdlacinga de pe Unita mat

(18P.) ;

.. de brebenei (DLVR.)

Pr. anal. iron. Par sbIrlit: In caput et (e) o

de par nit turnul IJIP.I .

2. adv. Sbirlit: as Dina m (D.-ZAMF.).
HALADUT (-118S0) vb. intr. 0 A scapa

569

www.dacoromanica.ro

cu viatA,

a se mintui

A sta, a trai undeva linistit, ferit

de primejdii: utiaati earl haladulau In Melva au pornit...

HHAALL- pe site tarlmurt (VLAH.) ; de n ar ti lupi coltosi In lame,
bine ar mai turmele (ALecs) a A izbuti: on mare ce
halliduesc de desehid nee (CRC.) [ung. haladn i].
HALADUTNTA. (p1.-te) sf. Scapare, mlntuinta,
$1 In adar pling
locuinta; traiu: N'am adapost de
(STAM.) [h aladu i].

HALAGEA, ALAGEA sf. 0 Taraboiu, galagie:

dar In, oind ne -i Intinde halageaua nunt11P (DLVR.) 0 Pa-

tanie neplacuta, belea ; a-si capita alageaua, a pati o

alagea, a o pati rau, a-si gasi beleaua: nimeni nu a'a

gilceava, cearta, sfada: aturIndu-se clteodati de-attta

(CRC.).

0 /ten.

CD A face

gura, a trancani: ce tot halal aiol de pomandP (etc.)

'll

A certa, a lua la cearta [comp. HALALAT).

00 HALA.I4LA
(p1.-lell) SI. Faptul de a hal& i;

galagie, larma mare: hula ouurtutta pine departe de

hAltliala for (LUNG.).

HALAL 1. adj.

I'D

(CAR.)

[germ. H a I b e].

de marnaliga cam uscatit (FLOR.); mai 1nghiti

de came (DLVR.) Trans. Jumatatea until bos-

tan sau castravete (Plc.) Trans. Parcel& mica

0 HALAGTE s/. Mold. Bucov. Galagie, taraboiu;

0 HALAT (-Mao, -Mn) vb. tr.

in cap

metal 0 Scoabti, legatur& de Fier la ziduri

2 Cercul de her prin care un calaret asvIrlea, In
fuga calului, geridul asupra adversarului care trebuia sa-1 prinda, iarasi In fuga calului [tc.].
HALCA' (pl. halt)) sf. CD X Bucata mare (de
carne, de brInza, etc.); codru de p line, de mamaliga :
a sacs o bucata de pline el... o de pastrami (CAN.);
o ot,

use.) [comp. halagie].

HALBARA, HALBARA (p/.-rale) sj. Mold. (PAMF.)

(SEZ.) (i)
RALEAL4.
HALCA, ALc3 (p1. -Cale) sf. 0 Veriga, cerc de

scoase o

putut atinge de Imparatia mea, tare sa-$1 capete alageaua

4*.

at i-a turnat

gi Ingusta de plimint IPSO.) [ung. h a 1 k].

FrA.Lc.A.2 sf. Bucov. Trans. Galagie mare, taraboiu: S'aude, s'aude area

+
HALCI (-cese) vb. tr. A ciopli, a taia aschii

carne: tom sit care halcate Intregi (N.-coo.) [h al C

(b u ( c) a t a].

groase [h a 1 c a].

HALCITOR sbst. 1r Un fel de rindea [halci].

Binelwintat, cu noroc, cu

ce imbracit e harem
!Otos: oopilul numai 08 manilla-8
(PANN) , do, ferice de: de tarile ce an drumuri de
de tine; F: sa-ti (sa-mi, sti-1, eta.)
tier! tALECS.1:
Vet Sa-Mi (sa-ti, etc.) fie de binel bravo miel (tie,
etc.): de i-ar impinge picatul sa-mi deschida nee, r sa -mi
Bel (CRC).

2. sbst. Noroc:

pe la not! apele-s dulci, limpezi ca

tristalul qqi reel ca ghiata (Cem) [to.]

la munte tVOR.).

0 HALCATA (131.-to) sf. x Bucatii mai mare de

*HALCOGRAF... = CALGOGRAF...
HALDAN, HALDAN = ALDAN.

HALDEU sin. 0

Locuitor din Chaldea 11

Porecla data de caluggai preotilor de

mir: /minor de mar, pe care-I numia Haldei, be data antiloanele (cNo.) [vsl. h a 1 u d e j o

HALER adj. invar.si adv.CD Actual, de acu m

In functdune, In activitate (vorb. de boieri, In opozitie cu paia" $i cu mazil") : bolerll eel
iraprejurul

#iALALAI ( -dose) vb. intr. A face galagie,larma

mare: din gni! tots halalaia (PANNI [halalaie].

Domnului on bastoane lungi in mina (I.-GH.) [tc. halja].

(oe..44); Mind o halalaie, de nu-ti vanes sit stai ca sa-i asculti (iv.).
0 HALALALT, HALALALT a ALALALT.
HALANDALA = ALARM:MA.
0 ALA I U adj. Bucov. Trans. (MAR.) (18.-BRS.)

HALT. HALT ( -lese) vb. tr. 0 A apuca repede; a

Inghiti repede si cu lacomie: vide... un bot de manta-

HALALAIE, HALALAIE sf. Galagie, larma mare,

taraboiu: cind a)earga carats pin con lace mare hablisie

Greoiu, trinday.
0 NALASTYNCA sf. Mold. la Stamba ordinara:
am sa oumpAr o rochte tie = Florial ( aLecs.) [MS. h o 1-

stink a].

0 HALA*TLT

Faptul de a hali

lialt... odat'o ei haleste $1 nu zice nimica (CRO.) 0 A

bate mingea [rut. h a 1 y t y].

HALICI = Aram.

HALICIU (p1.-ice, 401111'1) sn. = ALle: amt tau eu

HALIMA. (p1. -male) sf. .v 0 Colectiunea de povesti arabe cunoscuta sub numele de o mie $i una
mmipi.)
de nopti ": o poveste Itmga et 'ncurcati, ea din
0 Povestire sau Intimplare minunata; minunatie;
ciudatenie: ce de minundtlil bre I bre L.. pared-1..1

HELES'rVII.

case, mai ales dimineata (

2501): Leo

nida e In , In papuoi ei an sauna de noapte

(ORL.)

C)

doult halice (Geo ; ou haliciuri mi-co lovea (VOR.).

HALAT, (p/.-atnri) sn. (I) Hain& barbateascat large $i lunga. ce se poarta in

(CAR.);

HALE4ILA sf. T))

0 + Mincare.
HALEA-M4iLEA sf. Numele unui joc de copii
cu mingea, In care se recita aceste cuvinte.
HALETU = HELE$TRII.

lei Imbria un - visiniu ou galtane

(ALECS.) ;

HALAT' sbst. 0 An Funie groasa, cu

Lantul cu
care se leaga conabille$ 0

care se strange moara [tc.].

HALAT3 sn. mai adesea BALI:aura
Unelte, scule:
Mold. Bucov. Ban.

e 0 /at intreagil (D.-ZAMF.); nu ti 18 mai spuin D'ale-

lalte, ci shit halimale, domnule

(CAR.) [ITT. < tc.].

[tO.1.

HALO (p/.-outi) sn. 0

Fenomen atmosferic prin

Fig. 2501.
Halat.

care se ivescmai munte car-

urge de tesut (volt) ; total, ilaul et taste .urile de care

avea trebuintil SEV.) [to. a 1 a t].

VALAU, HALAul sbst. salio Plasa de prins peste,

crisnic ( 2502): is s1 to halitul Ma si vest de -i putea sa
urine vr'o ma de paste use.) [ung. h a 1 6].
Bucov. Trans. Troaca: troaca
HALAU sbst.
sau 1 din care beau vitele atilt (MAR.) 0 Maram.

curl colorate Si luminoase

In jurul soarelui sau al

lunii

2504) [In.].

HALOS adj.Ban. Min-

CaCiOS [h a 16.9.
()HALPAT (-Mao, -din) vb.

rar2,
L-Ng.?

74

[awe._ ...2/10g5WRI&Iamall--.11111

Fi g. 2504. Halo.
tr. A manta sau bea repede, cu lacomie (R.-COD.) [srbhlapiti].

HALTA (p1.-te) sf. %WA Cl) Statie mica de drum

de Fier 0 Loc unde se opresc trenurile [germ.

Halte (stelle)].

HALTACARI (- erase) vb. tr. A

clati lichidul dintr'un vas.
HALTERA (p1. -re) sf.\ Greutate alcatuita din clout) ghiulele de _
Fier legate intre ele printeo varga,

14

cu care se fat exercitdi de gimnastica (] 2505) [fr.].

Fig. 2502. Halau.

0 HALVB (pl.-be) sn. Trans., HA-

Fig. 2503. Halba.

LVBA (p1.-be) sf. Maram. (BRL.) (PAP.)

n. Jghtab facut dintr'un trunchiu de copac

gi In care se pune sare pentru of [vAatr].
(PAP.)

0 HALAU, sbst. 0 /ten. (e(Aus.) CeartA, ocarti: a Ins

tar [h al& i].

HALBA (pl.-be) sf. 0 Pahar de here de o Juratatede litru (o] 2503): 1-a sits o vorba toarte proasta

MC.)

Haina,

quur

strain:

ott

Imbractiminte,

doarti-mi &mow en ...ale,

ce plicate! (HET.).

*HALUCIN/).... = ALUMNA...

Fig. 2505.
Haltere.

0 HALUIT adj. Pocit de hale, luat din

[h a I a].

570

www.dacoromanica.ro

fele

C HALVCA s f Bucov. Maram.X aArAiscA [rut.].

HALVA sj.XUn fel de minc,are orientala dulce,
preparata din faina arsa, amestecata cu tahlti si
cu miere sau zahtir; serveste si ca

mIncare de post: o mlnoat o ooa de masllne 11-o putinit de A. (ALECS.) ; furttm nevoiqi
a ne hrdni iarit01 on
qi cu pline dime.

it7.'

lui Chirica mac.) 11

417144
'44.1.1'....S.

halva ([] 2506): dumnealul

an lost
vestit paste DnnAre
(ALECS.)

Mina la moara.

.....

HAMII.J, HAMCIU.

HE-

Planta achtii-

MPIU sbst.

toare, cu flori galbene-ver-

HALVITA... = ALvITA.

Intrebuintate la fa-

zui,

li cAra la pumni, citutInd sA -i

is din mtnA o bucatA de

frit Magazie mai mica, In podul

W,

[tc. halvagy].

gol, 61 goarecele sA cazS,

~13 Marti grin... Monte de mina

unei mori, cu douA despartituri, una pentru porumb si alta pentru griu (sez.) 01 C) Tint Lada de
lemn, in bucataria sAteanului, in care pastreaza
rnalaml, fasolea, etc. [tc.].
dim. HAMBAR 1 10
HAMBAHA (pt. -le sn.
Postava, In care curge

HALVAGERIE st. b$je! Lon unde se

HALVAGTU sm. e tso

Fabricant sau vinzator de

pastreaza grinele: rate=

capul o sA -01 spare" (ZNN.) ;

fabrics sau se vinde halva

[halvagiuj.

ABC '11 Socoteala, arta

HAMBAC sbsl. C)
de a calcula: m a_ pe saptiimInA sit-1 invell ~n1 (STAN.). HALHAMHAR (p1.-re) sn. C) d Magazie In care se HAN

(1.-GH.).

HAM', mai ades(a pl. Fig. 2506. Halvagiu.

warm sn. Toate curelele
trebuincioase pentru inhAmarea unuia sau mai

bricarea berii (_ 2510)

(flumulus lupulus) [vsl.
h m 6 1 j].
O HAMELAUCA p1.-ce
sf. Bucov.-- eAmthaucA: an
'alit monahii, nun) cite tmtl

In hamelaucele for Intunecat,

IGR

1.

AM E S T, nEmEsz,

HIG.

HA-

Fig. 251o. Hameiu.

Mrsl (-esesc, -Isaac) 1. vb. intr.

A flAminzr peste masura, a lesina de foame: normal

ss se dea Tiganilor de mlneare; ca Si nu hamiseaselt PANN).

2. vb. tr. A lasa sa flaminzeasca, a chinui cu

foamea: dupA ce o hAmisi ou foamea sine ea 01 vitelul (RET.)

foam

[COI-Cp. alb. h a in A s mincliu"].

HAMESIT,.... wr...kmisrr,REmEsrr ( -ENT, -ISM) adj.

p.HAmEsi. Lihnit, lesinat de foame: harnesiti de testae,

dracti abla sultan INEGR., ; hAramul 1sta e hamlet de foame

la

(CRC.); suntem hAme0ite de foame (RET.).

Fig. 2507. Hamuri.

A. i. CeafA, comar. 2. Capetala. 3. Fruntar. 4. Ochelari. 5. Botniqa. 6. Dirlogi, hituri. 7. CApastru.-8. Botar, botelnit11.
9. Yana capsstrului.
B. r. Belciug, rac. 2. Zale. 3. Gura de ham, pieptar.
q. treang, qleau.
5. Strimtaq, sbalt. 6. Gitar, spater
dinainte, grebanar. 7-8. Strup, crucea hamutului.
9.

oldar, spatar dinapoi, copsar, oft.

to. Curar, bucar,
%guar.it. Pofil.r2. Valul qtreangului, orcicar, juvat, lat.
multor cai ( 2507): dud m'am de0teptat, call eras pens'

Ia. asp.); douit mIrqoage de cal cn ...wile legate cu stoat%

(1.-oN.); mita slab, netesalat, roe de ...in taste parqile (SR:VN );

cal de

cal de trasura sau de caruta, spre deo-

sebire de ,cal de sea" sau cal de calarie" : Viet do

A., me- GCB:A 4g) [ung.].
HAD/I tt interj. Imita latratul clinelni.
*HAMAC p/.-aouri) sn. Pat de
pinza sau de sfoarA ImpletitA

care se atirna orizontal d"--,

de cite un_
capAt, Y- in
care se odih- it
V a (2_, 2508

[ft.].

Tiganii (RET.) lung. ham i s].

HA.MI*IT s. nAmEsiT.

HAMS' ar

AMST.

HA1V1UT (-wee, -no

vb. intr. A hamai, a face

haml a latra: chill IncepurA a MAI pi

Ida:reser& a

(RET.)

clinii...

pe 'nttmdate (oRio.).

HAMURAR sm. G) Cel ce lace sau vinde ha mur 1.

HANIURARIE sj. Locul unde se lac sau se

vied h a in u r i; rol. eantitate de hamuri: nor hAmurArii, ollirii, /Woad', locante la fie-care pas (ON.).

HAmvq sbst. Ban. R, Lina thiatA intre picioarele mieilor sau mai ales a oilor, spre a se putea
mulge mai usor.

o H.A.1VIUW (-mese) vb. tr. Ban. G), A Lunde oilor

Una Intre picioare, spre a se putea mulge mai usor

5 A smulge parul (ciinilor) ici si cob (R.-coD.).

hN/

nests sau se
leagana tint- z

HAMIST
HArdER.
HAMI$ adj. Trans. Maras. Oas. Prefacut, vie lean, siret, pertid; into): Tiganca, ceit 01 celancli, ea tots

o HAMUWT adj. 0 p. HAMM 11 Cu parul smuts

-ittr

pe uncle locuri: a vAznt lupin pre cline

"alt
,amovuotirlit
1

'a

ei , (R.-COD.).

prilpticlit...

HAMVT (pt. -turf) sn. 0 parte a harnului: In-

111%;

Fig. 2503. Hamac.

HA1VIAI (-mile, -maeste

pre lingA gni-

mazi aim); despre boi: alt boa slab, stIreft,

vb. intr. A Ultra, a lace

h a m! un dine pociltit mai llamas

muiau In fir qi In pietre scamps... ~mile de pe caii for

wooer [b1g.].
oHAMZA (pt.-wire) sj. Mold.
Scocul morii.
HAN' (p1.-nuri) sn. ,1 # Cladire mare cu multe

gi to vesteste cil e la lout., de om (oLvit.) ;

Dense 01 el sA hAmdeascA s1 sA urle, de
rAsuna vecinittatea (Oa.) ; ce eate1119A1...

_r0

-a

end haraitia, nici nu-1 auzeai glasul

(ALECS.).

H.A.MATT sbst. Faptul de a

1). a m A I; latrat: in ,...1111ntliritat al

unul dine, patrunseriluteoograda (SAD.).

HAMAL sm. Cel ce are meseria

de a ciao. In spinare, cu cosul, cu
sacul, etc. poveri, mai ales In p or-

turi, la gari sau prin tirguri (A

2509): ii portului nmblan In sue

^*,

qi In Jos, ca turnicile wooe.1 [to.].

HANIALIC sbst. Meseria de

hamal [tc.].
Fig. 2509. Hamal.
HAM41VI sbst. Bale turceascA cu aburi [to.].

Fig. 251r. Hanul lui Manuk (dupA Lancelot).

incAperi, un fel de caravanseraiu sau bazar, cu 0

curte spatioasit Inconjuratit de ziduri Inane, In

571

www.dacoromanica.ro

se depuneau mSrfuri si se adaposteau oamenii

HAN- care
In vremuri de neliniste 2 Astazi: hotel de -rind,
HAR In care poposesc sau mina oamenii peste noapte;

spat& ie, birt ordinar (

2511 : o sumii de earl

(CAR); 11 rugard sa-i Indrepteze

poposeso in cartes
la vr'un , unde od mile noaptea usp.) [tc.].

HAOTIC adj. Confuz, desordonat: vista se

rt

dice la o treaptd de exaltare, din care taste se vedean... de

(CAR.) [fr.].
HAP' (p1. -purl) sit. A Globulet, dintr'o substanta medicainentoasa, ce se Inghite, pilule; F: a in-

Proportii

TATevt, hanul Tatarilor; pr. ext. CP dracul, naiba:

ghiti ~ul, a rabda, a fi silit sa Indure ceva neplacut

[tc.].
HAP, I inter). Exprima repeziciunea cu care se
lnha(fi sau se Inghite ceva.
HAPAT (-dew) vb. tr. A Mirlea. Inghitind repede

anosa-i Inmate yin de cal din vremea lui Elan-Tatar (ALECS.) ;

slot trot rile de clad a telegrafiat, ping acuma venea 5i de la
Han-Tatar (D.-ZAMF.) ; ba ounoacte-llian-Tatar sa-1 ounoascit

H_APCA. sf. 0 )0, Unealta de pescuit, alcnuita

dintr'o undita legate de o sfoara groa-

(RET.);

sa. (

HAW sm. (D Principe persan 0 Domnul

Tatarilor (in spec. al celor din Crimeia): tint yestitului

de paste Volga, stapInul Crimeii (GU.) HAN-

du-te is han-tataru I [tataresc h a n].

HANDRALAU, DA/cm/Lau sm. Macau ce se
tot tine dupe fete, curtezan [comp. DoAriDDA].
HANDRALUT (-Imo) vb. intr. Mold. A ilecari,

a vorbi faro. nici un rost [comp. hondra i].

HANDRO C = ANDROS.
HANDUR sm. *i (p1:-re) sn. = ALDAN: iii lac
pipe de tuleu, cu vergea de ,e (RET.)
HANES C adj. Ce tine de un H a n.
HANG (p1.-guri) sn. J 0 Ison; a tines ill, a) a
acoinpania la muzica; b) a Insoti, a Intovarasi;

c) a Linea partea cuiva, a-I aproba, a-i face pe plat:

Lin vioarele rAsund, lard cob= tine ..'til (GAIN.) toatd collars 51 taptura de prin preiur it tineau ~al (CRG.) ; to le

dal nas 51 le iii ...ill (coo.) O Teava cimpoiului

care produce tonul blztitor

[ung.].
HANGAN sin.. Varietate

[h a p12].

2514) Ill O Cu HAPOA loc. adv.

Cu de-a sila, pe nedrept, hoteste: In-

carnate cu zaherele stance cu hapca de pe

miinoasele noastre tinutur1

(VLAH.) ; ca

ad nu

poatd lua cineva cu hapca din aceste marl-

soar nap.) [comp. big. hap k a mu$ciitura"].

HAPLE (A) sin. Cp) Nerod, natarau,

tont, nataflet: fratiorului i-a strtgat nit

on e

ore... altceva

haple,

haplju].

(CAR.)

[big.

'HAPLOLOGIE sf. m Contrac-

2514.
tiunea Intr'o singura silaba a doua Fig.
silabe consecutive care Incep cu ace- Hapca
easi consonanta. Ex.: dreptate < "dreptlitata [gr
eur).6..; 4- A6Toc].

O HAPSIN, HAPSIN adj. Mold. Bucov. 0 Lacom

(la mincare): moaneagul, panicles al hapsin, se is dupd

de porumb, cu bobul
lungaret si mare, cul-

gura babel (coo.) ; dulaii din snob., hapsini ei laoomi ca nine

spec. In localitatea

se !douse buclucap, hartagos el de tot hapsin (CRO.) ; e.a 11

apucasem, hapsin si Cu rdutate pentru toti (SAD.) ; hapsinul
cola vrea nnmai dealt sit-ti tale nasal Ma [comp. ung.

lin' (oz.) 0 Rautacios, Indracit la inima, clinos:

tivat la munte, in

Hangu.

hapsi lacom"].

*HANGAR (p1.-re)

sn.")f#a4 E Sopron
In care se adapostesc
aeroplanele sau dirt-

OHAPTACI interj. Tr.-Carp.

Fig. 2512. Hangar.

2512) [fr.].
(
HANGER, HANGEAR (pl.-re, i-eruri )5/1.

jabilele

11w- Pumnal Incovoiat ce poarta. Turcii la

brlu ( 2513) : li Intipse deodatA hangerul
.ael 51 alto arms...

in plept (Iw.); multe...

dobindira acolo ostacii sal (BAix.) [te.].

HANGIOINICA. (p1.-ce), HAN-

GM (p1.-0) sf. 0 Nevastargunui

h an giu 2 Stap Ina unui ban:
HANGTU sm. Cel ce tine

vdlltd la !aka IBM-) [tc.

Fig. 2525. Haraba.

2515) :

4sP

Fig. 2513. Hangere.

Soiu .de glavoaca (Go-

bius batrachocephalas) [ngr. xeavo;].

HAN -TATAR ar HAN2.
0 HANT (p1. -turi) sn. Trans. 0 Stirv, hoit (D Mold.

Bucov. MIrtoaga, vita slab& [comp. rut. h a n c a

mIrtoagal.

HANTA(p1.-ta) sf. (1), Haina rupta, sdreanta: el

n'are nimio, hantele dupd el, alit (su..vN ) C) 0/ten. (-Jura.,

llama; clanta: bun de , flecar, guraliv (Cmus) [comp.

rut. hanca mIrtoaga."].

HANTAU sbst. VP" Scaunoaia rotarului, numita

$i seaun de spite".
HANTOS adj. 0 /ten.

(CIAUS.)

[h a n t ii].

Flecar, guraliv

HAOLT = Anat.
'HAGS (p1.-nri) sn. Starea confuza si lipsita de
orInduiala. In care se aflau elementele din care s'a
zidit lumea, Inainte de creatiune: pan% s'ar ti desI

chic cagazurile vremilor trecnte si

ar ti inundat lumea

Amestecatura, neorinduiala, confuzie

de nedescris: Si ce ce amesteo, De vedenn e1 'ntImplari
negru $1 nepdtrUns (DLVR.) ; cola departs In
(VLAH.) ; e nn
rill agomotos al Bucurectilor (CAR.) [gr.].
(o.-zAkw.) 2 y,

0 Dar, prinos 0 Mul-

Car mare de
transportat persoane, cu lavite pentru sezut ( R.

era hantma culcatd el In-

HANOS sm.

(EM)N.) ; se latise vilva... de bunktatea ei ~n1 eel mintuitor al slIntului (VLAH.) Favoare, hatir: 11 rugs, drept so. -i lase vitta5ia de vinatori
inaintea lui Voda, pentru gizmo's Id
(000s.); el tillage

Coale, Co simtirlle-i adapd

ARABS
le) Sf.M(opld1..-ba.

un han [tel.
HANIMA. (p1.-me) sf.
Turcoaica nobila: pe o sofa

hanym].

gratia divine, dar durrinezeesc: a trumusetii haruri

tumita, slava
[vsl. < gr.].
0 HARABA,

(Is.-ens.).

(BRL.)

tale nevinovate (ISP.)

In edema rittace5te in paPuoi hangita

A Comanda

[germ. ha b t A c ht l].
HAR (pi.-aruri) sn. O Calitate sau dar sufletesc care face pe cineva sau ceva mai frumos, mai
placut, vrednic de admirat, gratie, farmec, nuri;

drepti I

Isom atunoi
haraba incircatit on
mucterii (CAR.) ; 0 011110
o

lard arcurl, $i mare oft o abraaeveneased,

t-

raba, In care aseza, a-

lard de calabalicuri, cal

putin opt oameni esP.)

0 Car mare, cu doua

Fig. 2526. Haraba.

sau cu patru roate,
de transportat mai ales grine ( 2516): Si-a 'near-

cat... Nord care taritne5ti. Nona harabale boieresti Si-a purees

is moaril la Ivane5ti (MAR.) ; zi 51 noapte curgeau harabale
(VLAH.) [tc. a r a b a].
HARABAGIE sf. Mold. Carau$ie, meseria de

Incarnate cu grin

harabagiu: harabagia, sines el,e mai bunk eft al Mace

tot Cu marti vie(ceo.).

O HARABAGTU, ARABAKIT sm. Mold. CarutaS

care conduce o haraba:

DO vremea aceea era bine sit

iii In Tlrgul Neamtulul (nito.); am scdpat de cdrute de
poste, de harabagii nespilati, de diligente hirbuite (ALECS.) ;
ne-am pomenit cu vAtatul de arabagii ca vine Cu ease care

(F)-.)

tc.

arabagy].

HARABOR adj. Ban. Trans. Sprinten, vioiu,

lute (la lucru) [vsl. h r ab r u, srb. hr a b a r].

572

www.dacoromanica.ro

HARAC ARAO: l'a ascuns sub o dale de (CAR.).

HARAci = ARAcT.
HARACIU pl.- aciuri sn. t Tribut pe care principatele Tomanesti 11 platiau odinioara Portii:
iicomia Turoilor care nn = Indoit (VLAH.) [to. h a r a 6].
HARACSI (-ficseso) vb. tr. /A lua singe cuiva(ln
Spec. copiilor, facIndu-le o taietura usoara, spre a-i
scapa de moarte): dacA are copli... ti-i hfiriloseso 'de spas muri ai le discInt de diochin ( ALECS.) [ngr. Zripij,W <
(ION.) .

ciobanii masoara laptele.

'G'n,

Batul cu care

HARAGI (-aseso) vb. fr. de A pune haragi la

vie sau la fasole (PAMF.).

ZORVLE OI

HARAXI
HARAZEALA (p1. -ale) sf. Faptul de a h A r a z i; dar, drept acordat cuiva dotard lui aceadd
ei dar... ea hirotoneascA pe Patriarhnl

(PRV..MB.).

ce-ti harmed.... tl -o anin de nas (ALECS.) ; o sd -i dan copilot

darul sA coat& , trumusete !lintel care i-o plAcea ei (CAR.) 0

A Inchina, a dedica, a consacra: Si aceastd tabula

HARBAGIC = ARPAGIO.

O HARBUJL sm. dim. HARBDZ.

HARBUZ (pl.-uji) sm. Mold. Bucov. *
Pepene
verde 0 Maram. Dovleac, bostan [tc.].
1

o HARBUZARIE sf. Mold. Bucov.

Pepenarie,
loc semanat cu h a r b u j i s furind noaptea harbuji el
zAmoei de prin harbussitrit

HARAIMAN sbst. Galagie, tarabciu, zarva

mare: m'am sculat Inteun

HAR

fedelese plinERe darEapAI (R:ET.VaZ) lira 1

HARACSI.

Cu douA

chiar for o Wires [ngr. xacpiCo)].

HARAGEL sm. dim. HARAG: Din copdoei In copfteel se sure pe -- teas), ghicitoare despre fasole".

o HARAGICA (pl. -gele) sf. Mold.

[h a r a g].

(WW1) venind

o donalrune, a acorda (un drept, etc.): decoratia

HARAG = ARAG: se ridicit via pe haragi de care se

O HARAG sm. Trans. (DENS.) (V(C.)

refl. A se Incaiera, a se lua la hart& HAR-

O HARAU sm. Trans.

HARAZI (-Azeso) vb. tr. C) A darui, a face un dar,

X0.06c11.1].

Naga vitelo ei ou teiu

2. vb.

[comp. hart 11].

(ALECS.).

HARC = ARC.
HARCAT (pl. -te) sn.Bucov. S trigat, racnet, tara-

sAriti hotii! MOO! hotii!

(13R.-VN.) ;

b oiu : abta au vault la vorbA din

HARAIVI, HARAm 1. adj. C) Blestemat, afurisit

(in opozitie cu halal"): copilul numal oe manioc/I e
halal, ce Imbraca a harem (PANN) De
(doblndit)

ga, a face gura: incepea a ride si a ...L., de se rdsuna

incepuseril sit urle g1 B& tacit un A. de se outremura

plimintul (a.-coo.).

pe nedrept: rAziiela mea mi-ai mincat-o de haram on cart'

mincinoase (ALECS.) ; toatd bogdtia de haram a Tatarilor rimase In mlinile Romanitor (VLAH.) ; an lost bani de haram,
et cum an venit, aga s'au due (SAD.) 0
de, vai de...:
haram de capul vostru! de n'ae ti eu aici... at' pAti voi et
mai au (CRO.) ; Oa..., pacat cll...

et (se.) [rut. h a rk i t].

O HARCATT (-dteso) vb. intr. Bucov. A acni, a stri-

pamIntul (SB.) [harcat].

HARCEA-PARCEA loc. adv. A face ~, a tAia
In bucati, a face mici fArlme: sit mi-i taceti ~, as
mi-1 scutitratl, aA ml-1 attplatl

(ISP.1.

O H.4.RCHINA. (p/.-ni) sf. Mold. X BucatA (de mamaliga, de slimina.): dindu-ne pi nouA cite-o (ERG.);
0

". de costitA atumatA

(VLAH.).

O HARDUGHIE sf. Mold. fe ClAdire mare, veche

2. (pL-rauri)sn. 0 7.k Vita prapadita, plicatoasa:

st darapanata: aunt httrul BA-I dan bundtate de rata...

striend cit se putea: neat haram, mInca-te-ar lupchii

o HARDUGHTT adj. Mold. DArApAnat, prapAdit, istovit: cit aid de batrinii et de ~A (ALECS.) [h a r -

avea doud haramuri de cal Burl, marl, dar vldguiti el hitioni

(ORIG.) ; hAramul list de vacA nu -m' place cum rata (RET.);

pe-o

(o.-rAmF.) ; despre oameni: mom note haramuri de TIgani

pescnian (RET.) A mince
a vorbi prostii, a In-

dughie].

HARAMB.

[hareciu].

tc. haram].

HARECI(U)tsau ARUCII 1. interj. esStrigatul cu

, OHAEADIBA,s(A) sm. Capitan de

care cel Insarcinat sa vinda un lucru la mezat

hoti (In cintecele populare) [tc. hara m-b a 'S y].

HARANITN(A) sm. C) Hot de codru, haiduc:
slat la poartd o mie ei mai bine de haramint levinti

Inchide licitatia, adjudecind obiectul asupra ace-

(00013.)

Pr. ext. Om nemilos, rau la suflet: noroc... ed nu

m'a prins melianul gl haramninul (pronuntare dialectala haramnin") de Trdsnea (clic) Pored& data
Tiganilor [tc. a r a m i].
O HAR4MNIC = riArt.timo: domino) din (min
nn ,, Cu care tatd -sAu, In tinerete, bdtea caii nArfiviti
(D.-ZAMF.).

HARANA $f. (D HR6NA Grit', bucate.

0 HARANCA sf. Mold. Trans. Femele rea, nemileasa, afurisita (dat ca nume de ocara): hAranca de
jupineasit iii rinjia (Until (RET.) [h a r a rn].
o HARANI = FULANI.
HARAp... = ARAP...
O

RABA-PARA loc. adv. = HAR-

harapina spurcatA

de la Curte O Toate femeile care locuiau in acest

apartament [tc.].

0 HAR.VTE, 0 KARETE, # HAI= sm.

* HARFA (p1.-te) sf. j Instrument
muzical, de forma. triunghiulara., cu
coarde de lungime neegala, care se

= METE.

vibreaza. cu degetele (oi 2518): la

Bimetal hula' tor, pietrele nu s'an mai

(VLAH.)

[germ.].

la craw

ARGAT...

O HARHALAIE sf. Mold. Bucov. A-

mestec de glasuri sgomotoase; taraboiu, larmA: ma trezli... Intro harhamie

internald de sunda (ALECS.)

tine gura, Poctilnd ne-

[harhati].

o HARGHELA (p1.-1e) sf. 86

cootenit din vve (ALECS.) ; Nita o area

peste spate on iii (S.-ALD.) [r1.1t.].
O HARAPSI (-Armen) vb. tr. Mold.

Fig. 2518.
HarfA.

HERGHELTE.

o HARHAR sm. Mold. Bucov. Nume de batjocura

adresat Evreului: li snopea viva cu o unlit de alun

(RV.ERG.) = HARACSI.

HARATT (- Steso) I.. vb. tr.Bucov.

tr'un harem Odinioara, apartamentul din palatul domnesc in care locuia Doamna si femeile

O HARGAT...

mare, cu codaristea scurta., care

plesneste tare (La 2517): postasu

[harati].

HAREM (p1.-muri)sn. p Apartament rezervat femeilor Intr'o casA (la Turci) O Toate femeile din-

out... Cu tot Sul ourtii din tilg

mare de subt pddure (ORIG.).

OSP.).

HARAR = ARAR.
HAR4T SM. Luptator lnsarcinat sA opreasca dusmanul, prin
mici Incitierari Viteaz, voinic

2. sbst. 0 Adjudecare 0 Mezat [tc. hare 6].

t HARGALIC = AGARLto : a toad tee-

HARAPNIC (p1.-ice) sn. Biciu

ohiueso oft le

luta ce a oferit mai mult: una, dank trei, hared / (ALEC'S.) ;

areal, areal! odatd, de douA ori; cine dd mai mutt? (mi.

miecat

CEA-PARCEA: on dracii de la bolero'

cola, at Scut (ERG.).
HARAPINA = ARAPINA: mnltumi nit Dumnezen ea a ecdpat -o... de

(ALECS.)

I HARECILUI vb. tr. ez A adjudeca age mezat):

posturne se preoupeteso, se harecilueso In plata (ALECS.)

druga minciuni: nu minoa haram, si spun drept, to

eeti Gotha P (elm.)

veche

[comp. rut. h a r h a r a femeie rea"].

ma. taraboiu, harmalaie [comp. h a r c A t].
O HARHATT ( -tesc) vb. intr. 1 Mold. Bucov. A face
galagie, a vorbi mai multi deodatti 0 A lAtra
multi deodatA [harhAt].
HARIPA... = ARIpA...
O HARING sn. (pl.-se) 0 /ten. Trans. Clopot (la
(GRIG.)

O HARHAT (p1.-te sn. Mold. Bucov. Galagie, lar-

Fig. 2517.

Harapnic.

Mold. A IntarIta, a asmuta, a zadarl: eu am pa-

tima miniei, Ind ma hArAteate cineva (sil) ; fetele 11

r$11eau fdrA leas de sriia (GN.).

1111-

bisericA) [ung. h a r a n g].

573

www.dacoromanica.ro

ababura; galagie, taxaHARMALAIE si.

HAR- boiu,
de sbuoium pi
larma, zarx a: dnpd done ceasuri
HAAS

de

cazarma era maturate (VLAH.).

HARMAN ARNIM.
HARMASAR... ARMASAR...

poot HARMAT A (p1.-ate, -ati sf. Bucov.

de tare tan.) ; a pornit a IMDU8CD
netite inima... ea dintr'o
prin Mirmatl (ORIG.) [Pol.].

HARMIG = MMHG.
*HARNASAMENT (p1.-te S11. Tot tacimul unui
cal [fr.].
HARNIC adj. 0 t Vrednic, destoinic, capa-

bil: tilhar de Is tIlhar nu-1~ sit lure tss.) ; nimen1 nu era

ant-I

vadd Sao. ad -I alba (GRID.) 0 Sfrguincios, mun-

citor, lute $i cu spor la lucru: slugft a; nevastli

ce era (CRO.) ; alit

.4; mai nn-1 prindea somnul de
se arlita In ale sluibel (ISP.) [vsl. *h a rin a].
de

HARNICEL adj. dim. HARM.

HARNICI vb. tr. si refl. A (se) face h a r n i c.
t Vrednicie, destoinicie SirHARNICIE
am aluns undo ma vedeli

guinta: prin muncd, cinste pi

ay.); an harnicia se slung& sirdoia emu., [h a r n i c].

HARNICVT adj. dim. twine: Praia mi-t alma-

dra micuta, CA la elms e 11 OK.-sas.).

HARPA. pl. -pe Sf. j

MARFA: cintind Pe nipte harps

In forma de dreptare si en zece ooarde tie-care moos., [fr.].

0 HARPACAS

ARPACAS

HARPAGIC, 0 HARPAGICA= ARPAGIC.

*MARPIE SI. 0 Si Numele a trei inonstri fabulosi, cu obrazul de femeie far cu corpul si cu
ghiarele de vultur 0 Femeie rea si artagoasti,
sgriptoroaica [fr.].
HARPIST sin., HARP1STA (pl.-to) sf. j Care
elute (cIntaret, antareata din harps: amble shit si

haryiste... si cintareti au flantul... 51 trimbitasi (oboe ) [!r.1.

MARS sau Him

I

HaRaT (1 1 sau BIRsT (I)1

inter). Exprima sgomotul produs prin lovirea puternica, prin apucarea repede, smulgerea, spintecarea, retezarea, etc. unui lucru: cum 11 vede, Must!
Ii apnea cOciula pi o dA Int TIndalli (R.-COD.) ; hfrpti 1 odatd s'a
repezit si a Drina una In ghiare IBR.-VN.) ; 1;1, hirst I ti tale un

cap, pi mat hint I pi mai tale nnul (ISP.) ; a scos sabia 51 lace
hint! Imparatulni capul (VOR.) ; atuncea Petrea... harsti I

capul en sable (se.).

mniatd

In 11r de eel mai bun (ISP.) (tc. h a s a].

o IIAR$CHINA HARM:LINA Luind harschina 'n
epinare, Vrea ad lead s'o oroeascd (erss.).

[h a r

a Insfaca: cum 1-a paint cii doarme omul. a 51 barpuit

Intr'o parte, a (se) povirni: on mare grew hartoepte

carat Intio parte (ono.); paste olocotul for repede alunecd

Sluts, hartuindu-se as o sante (VLAH.) [comp. rut. h a r-

t u v a t y a cauta sa traga la farm "].

t HART` (131.-turi) sn. = HARTA: se lull en dbnsul
be

IMAR.) ;

un cal bun, ncis Hind In 0 an Himont a pn-

trezi (llat) [ung. h a r c].

HART2 = LIARTz.

HARTA sf. O t A Incaierare Intre avantgarde

sau nitre mici detasamente ale armatelor protivnice: se apuca pi la

on Turcii ce stau de pazi In scat toe

A # Lupta, bataie 0 inettierare: 81)

., paro'ar Ii lost net:A.110 unei ye altul (DLVR,) ;
luindu -se la .- cu trei soldati (1. -DH.) [h a r t].
(BAix.)

luau lute la

HARTAG, HART411 = ARTAG Ban. Bataie, luptti: dupe. hartag, cu sulita in spin1 (11tH.).
HARTAGAS = ARTAGAS: Dar in sat era si-un
pop& Zurbagiu

si

(SPER.).

HARTAGOS = ARTAGOS : Inventnat 51~ ca o fat&

care a ImbatrInit nemarltatft (VLAH.).
HARTA SM. X Soldat care

se ia la hart, a.,

luptator:Plecind, pe cimp se 'nsirli In grope de

114RTil HIRTI sm. p1., HIRTA sf.

ffst

1 (ALECS.).

SapttunIna

clnd e permis sa se masiince de frupt Miercurea

si Vinerea: numai... In tale 12 alle pi In hart!. and se

Incepe triodul 51 In saptamIna brinzii (PRV.-MB) ; sayttimlna
de la Inceputul otslegilor de dupli Papti 61 ells de Ia Minn e

htrta, adecil se mantnca de-a valma came (VOR.) ; de la

Cracinn pi Dina la Boboteazd e hIrta IVOR.) ; in saptilmina
hlrtil sau cIrneleag... aduce... pi trei parcel grijiti gala (CRE).)

[comp. Hartibur].

HARTIBVR, ARTIBVR, ART1VVE, sm. Nume de

ocara aplicat Armenilor, din cau7a pretinsei ere-

[comp. ngr. iipt.tpooptot saptamlna a doua Maintea paresimilor"].

HARTUI ( -nest) i. vb. tr. A obosi cu harta,cu
nimic, de putinti importanta: madams 11 hartneste ca

s& -si aducti aminte (BR.-VN.) ; prea am lost hartuiti din Unto
partite (VLAH.).

2. vb. refl. A se lua la hang, la bataie, a se DI-

caiera: oameni de Recta cart s'au Mirtnit odinioard en

botica Ise.).

0 HART ! inter). 0110.7. CuvInt cu care se indeam-

calul s'o ia lnaintea boilor (la arat), sau sa vie

la loc, chid lese din brazda (emus.) avi.i

ELArtT A (pl. harp) sf. 0 * Reprezentarea wane& a globului pamIntese sau ceresc, a unei tari,

a unei localitati, din punctul de vedere geo-

Bea-

astronomic& [11gT.].

HARTAN (pi.-ne),HARTAN. Mold. HARTAM (p1.-me)

S11.

HARTOFOR = CARTOPQR.
0 HARTOT (-case), HARTUI (-nese) vb. tr. $i refl.

Mold. A cirmi, a (se) da in laturi: a (Sc) pleca

0 A nu da pace, a nu slabi de loc, a Inteti, a zadarl, a necaji in tot chipul cu lucruri de

grafic, geologic, istoric, astronomic, etc.: ,c

nele (PRV.-MB.) [gr. Xnrotpo),c4].

tOnit ((SP.1

RAPIST (I so- HAM!

HARUT, HARSUI -nest vb. tr. A apuca repede,

grafted;

turor lucrurilor... tiind Intorcaturile pi nuntele 84U logod-

atacuri repetite: ou alte cafe de optiri, el li hirttda flacon-

0 HARNT -nese vb. tr. A reteza dintr'odata:

ostapil 11 harpnesc *1 acestuia capul (S13.1

HARTA -PARTA = HARCEA-PARCEA.

0 HARTfC MARIN/ ART1C'.

HARTOFILAX sm. fr6 Arhivar. bibliotecar al
unei biserici sau manastiri: ..LI Mete ispravnicul tn-

dinte ca s'ar Inchina unui cline cu acest nume

HARSA (p1. -sale) sf. Patura, dollar ce se asterne

pe cal sub sea: call domnesti acoperiti on grebe Impale

de Hr si de mdtAsuri (coos.); un cal imbracat cu o

face harcea-parcea: chid esti mic, soundac, vaunt -ai cA

to hartapalesc toff mr.) [harta-pale].

1 X Bucata (de carne, etc. taiga sau ruptMdin

Sobietchi (axe.);
nul (BALL).

Incepurit a se m zi el noapte cu dusma-

HARTUIALA (p1.-leit) sf. Faptul de a (se)

h a r t u i; Incaierare: castes Int Stefan lases pi da
Turcilor cite o bun& (ISP.) ; la hotar, hartnielile cu Turcii
5i Cu Tatarii nu se mai curmau (VLAH.)

O HAS41. sf. Mold.

madipolon [tc. hass

PInza de calitate inferioara,

011..ASCA sf. Mold. Mai multe piei ce se pun spre

a largi caputa deasupra la cioboata [pol. h a s k a].

bine, de-ar putea, Vr'un hdrtan 51 el ad-111 Ia (SPER.) ; fie -care

HASMA1'VCHIU = ASMATHCRIII.
O HASNA, HAZNA sf. Trans. Folos: ce hasnti cd tot

151 tale an harlan din mlimaliga Rorie (N.-(111.) 0 Sdreanta:

shiest, $1 nimic n'agonisese (SAD.)

ii -1 1nhatil de hartanele z&bnnulni (DLVR.).

0 HASNUT, HAZ21111 (-ueso) vb. tr. si intr. Trans. A

ceva: dindu-le... si cite un 'mean de friptur& (1.-611.); Ar 11

[ling. haszon].

HARTANT (-ftnesc) vb. tr. $i refl. 0 A (se) rupe In

bucat,i, a (Se) sfisia: ea ei sum 1-ar fi hart/Mit o tiara

fi de folos, a folosi [h a s n A].

zalbatica (oLva.) ; halnele de ye dinsa se hartanisera ass.)

0 HASCA1 (pl.-sit) sf. Mold. Bucov. * Copac (in spec.

brad) uscat $i scorburos: an bras tntr'o picture subt o ~,
!carte nand si gross& (BB.) [refacut din p1. h a $ t i <

0 FLOT(A) = AST(A).

II

0 A reteza: 11 mat hartanea en palosul o bucatit din trap

(VLAH.) [hartan].
HARTANIT adj. p. HARTANT. Rupt, sfisiat,

sdrentuit: armasarul sidslat, ,c de sus pin& los 5i plin de

singe (ISP.) ; tliranilor rupt1, hArtAniti, galbeni de foame ei
de mizerie IBR..VN.).

MARTA-PALE adv. Taiat In bueati: yftru-i

save

(toe.).

HARTAPA.LT (-aleso) vb. tr. A face bucati, a

rut. cha$ t i tufis, desis"].

O H.4C.A.2 sf. Trans. Or' Tigaia de la pusca sau

pistol.

0 H.EACA' sf. Ban. Un fel de prastie fticuta din

coaja de teiu sau de salcie.

1148cA].

574

www.dacoromanica.ro

s f.

Trans. (FR.-CDR.) Piele (de bou) [comp.

FLACHIE = WHIZ.
HAW sbst. Preparat narcotic extras din foile

In Muntenia, odinioara, capetenia zapciilor de divan

unui soiu de cinepa (Cannabis indica), care fumat

sau mestecat In gurii produce un fel de belie par ticularb: obicinuit In Orient [fr. < ar.].

MAMA. No. BActlidA.

Planta. Jerboas&
O HAMACITJCA sf . Trans.
cu Ilori albe, rar galbui, dispuse in mici umbele
la vlrful tulpinii si ramurilor (Anthriscus silvestris) ( 2519) [to. a sm a d yk].

HAS[pol. hetman].
TIATMANSC adj. De hat ma n, privitor HAU
la hatman: !usage tact, la data)

(GR10.)

HATMANIE sf. 0 Demnitatea, rangul de h a tm a n 0 Ministerul de rtaboiu.

HAT! sau HAT!' interj. Exprima gestul pe care-1

face cineva spre a apuca, spre a

Inhata ceva: eu atunoi, hat! do sr-

O HAMANDAIT sm. Often. Pierde-vara, om far&

manul mosneagulni (ego.); niol una aid ,

alta, hat 1 un par si trona! in oale

ea:1)&110u, haimana

.SEV.1;

(CONY.).

..""

Hat I de barbi, la-1 de plate (sPM).

HAT' (mai adesea pl.

EaTtriti) sn. Curea sau fr1nghie lungs, facind parte
din hamuri. cu ajutorul careia se conduc caii Inhamati (1,0i 2522): apuc "urile
in mina atingle si m'aruno pe
etioas(ALece.):vizitn... en ..euxne

in mink, tai petrecean vremea

cu glume (1. -OH.).

HAT' I sau HIT! interj. 0

Fig. 2519. HapllaCilla.

Fig. 252o. Hoguri.

'HA*IIRA (IA.-art) sf. Traslituri, mai adesea

paralele, ce st lac pe o harts, spre a indica acci-

dentele de teren sau natura terenului

[fr. hachure].

CA 2520)

HAT' (pt.-tart)sm. f C) Fasie de pamint nearat, lasata cal carare, care desparte dota ogoare, doua gradini sauserveste de hotar Intre dourtproprietati: Tritesi habar n'avea de trig (CRO.) Gimp
nos dormea pe

nelucrat, pirloaga, Celina [rut. h a t I zagaz"].

HAT OW AT.
0 HATALAU. HATALAu Sm. Mold. 0 = HAW/Mali dragul
miitusil Isl aduce tumuli (SAD.) 0 Am ant,
:
ibovnic: se in hatalaii davit tine ca lumea duple urs
(RV. -CRO.)

[comp. rut. h a t a 1 a j! interj. imitind

galopul unui cal].

parte, etc.); (departe, tlrziu, mare, bine, etc.) de

tot: mural pina la piele ei inghetat ", bine (cgs.);
doniizeci gi mai bine de ant

dares rimaidl v in arms

(BR.-VN.) ;

(GN.) ;

1111111

paste

duple ce am vdzut pase Lien stoical .. mare

h e t].
Stofit de matase: asta este de

cite un turn de bisericS spare" Incolo (IRO.) [rut.

RATAIA. sf.

Venetia Baden (Fl_.)

122

omului

(DLVR.)

Strigat cu

[to. h a t a i].

O HATARAG = HADARAa 0.
()HATT (-teso)vb. tr. Bucov. 0 A iezi, a Inchide cu un
zagaz, cu o stavila ; a opri curgerea (unei ape), tre-

cerea (pe un drum), a baricada:

s'a apucat ea hAteascd

Prutul, ca s8 Innece raiment' (VOR ) ; incepnra... at, tale copacii... gi sk -i hateasca de-a ourmezigul plaiului (MAR.)

A arunca, a asvlrli: 0 apnea repede de plcloare st o

MU In Minna (se.) [rut. hat y t y].

OHATIE sf. Mold. Bucov. Ingramadire de nuiele
si de pietre spre a regula cursul unei ape sau spre

a o Impiedeca de a se revarsa; ieziltura (RVeCRO.)

(SIAM.) [h a t].
HATIERIF (p/.-Itari) sn. t Porunca a Sultanului scrisa de lnsasi mina sa: sk -i scoati

de domnie

vecinica de la Imparatie (N.- COST.) Etc.].

HATTR (pi.-truri) sn. 0 Semn de dragoste sau de

prietesug, favor, gratie: a Moe nn , a acorda o favoare; mii pizmueso yentrn

si tracers& ee am la Maria

to (m.) 11 O Favoare sau protectie acordata cuiva de

un slujbas al Statului, pe nedrept ji In paguba altuia: mi s'a dat de .0 an surngin Cu ease cal In be de opt
(I.-GH.) 0 Plac, placere, pofta.: a Iliont-o de "n1 men:
',antra "ul men invilt flantul (NEGR.) ; a-i strips ",n1, a-i
strica pofta, a nu-i face pe plat: nu vrn ale striae ",n1
In' Ennio (Ise.) [te.].

HATMAN sm. 0 X Capetenia unei ostiri (la

vechii Poloni Si la Cazaci) ( 2521) Odinioara, In Moldova, mare boier de divan, at patru$

lea In rang chip& marele logofat, Insarcinat cu comanda armatei, In timp de pace Si de razboiu

Fig. 2520. Hatman.

care se Indeamnb calul s'o apuce la dreapta.

0 HATA (pl. -te) sf. Often. Ban. Turma mare de
porci.

0 HAT4G (pi.-agari sn. Trans. (PAC.) 4 Padurice

cu tufe dese, rnarunte [comp. RATIsj
HATAI er RIVAL

HATA* (pt.-se) sn. 0 Carare prin padure, pe

unde tree fiarele salbatece: "411 caprioarelor on sprincone (c&a.); am zarit nrsul... p'un si-am tras in el (LUNG.)

0 Poteca pe unde se duo oile la pasune 0

Potecti, drum pe coasta unui munte: o halm ye "a

ei sooborim In GAvan (VLAH.) [comp. HATIS].
HATT (-1031313)

HATALM sbst. Amends: acestula s8 -i tie certarea

Cu bans, oe se sloe ek plateasa 5 (PRV.415.) [ung. h a t a 1 o m].
GHAT adv. Mold. Bucov. Trans. Foarte (tirziu, de$

(RET.) ;

= HIRT(I)21 51 hitl in ens,

hit! in Joe, nu gaol Ulja De unde
sa fast, (ISP.) ; 51 hit I in dreapta,
hit! in stInga, pink descuie uea

[h

vb. tr. 0 A sglitli A Inhata

].

HATT (P1.-iouri)sn. * Tuf is de maracini, desis;

lunch mica deasa $i marlicinoasa.: printeacall telurit
de arborl ce se 'ndeasil si se 'mpleteoeso (000s.); li se arise a

mai mines seara prin soorburi of prin "rue asP.i ; alt umblat o jumlitate de zi sign cr1nguri, prin "nri (BR.-VN.)
Trans. (PAC.) (vie.) Poteca prin padurile de munte
[comp. HATAct,

nanal

CHI(U) = ASMATOCHTU.

OHA
HATOAGA (pI.-kre) sj. Mold. = HATA$ : la

hititau, vinAtorul bun

s'atie la ",

trebue sa

(RV.-CRO.).

HATUT ( -u050) vb. tr. A

mina caii, a-i eirmi tragInd

de haturi:

trebnia aouma BA
hatueasca singur call (85.) ; Imi

puteam able
la Vol (GRIG.)

marital meu incoaoe

0 A reline, a

Infrina, a stapini: pottele

Fig.

MI ea le intrInezi ci sit le hatueett

hittuesc pe creditori

(ALECS.)

[h a t2].

2522.

(CANT.) ;

Haturi.
ma duo sii-t

HATUTT sbst. Faptul de a hatu i: Am si-I tan

(ALECS.).
HAU (pt.-art) sn. 0 Prapastie, ad incime far&

la .., Ca pe-un cal ran, nestrunit

fund: oona parisita, haul tioros si rasunator, to tundul okruia nu to poll vita (VLAH.) 1 0 Greutate, necaz: duce

haul easel, lira sit cIrteascit oar.) Ott 1, niciodata,

CIt e lumea: nu-1 mai vezi om de treabil, situ -1
O HAUG4 (pt.-se) sn. Mold. 0 = FAGAS

(NEZ.).

Ogas;

an facut de puhoaie pe drumuri: et se sbat pe de

uteri si dan prin e

(ALECS.).

HAUT, HALT; oar Aln: hAue vales ci se outremura toata

ca de-o naprasnioa darlimare de muntl (VLAH.) ; laps... niches&
odata de haul vAzduhul gi arta toata curies (ISP.).

HAUL!, HAHLI ( -lese) vb. intr. 0 A chiui: Trace

hotel haulind, Pe citrare coborind (ALECS.) ; Si mean vin pe

lanai Haulind (Cosa.); toata zfua imbla si haute& prin cea

siloreatil de pildure mr.) A cinta: Ayoi clod Roma-

nia dolna hanlegte El pe trunza verde India o numegte (DON.);

Ce Ha-

Tn ai lost on tot nitata In oreanga Dumbravii-rosti,

mann] Mule* (sum.) 0 A vui: numal Argesul... trace

575

www.dacoromanica.ro

H
HAEUL-

hanlind pe sPintecatura vililor O/LAH.) A latra

lung: hAnlea cAteana cea batrinit (PAC.) [onom.].

preHAULIT, HAULTT sbst. Faptul do a haul i;

latrat prelung: hanlitul lugubru al cinelni (PAC.).

erie: am sit -1 dan in haznaua cu banii (coo.); sa mai mergem si pe la haznaua handrateased (ISP.) 0 Canal, rezer-

vor unde se scurg murdariile dintr'o latrina, cloaca

2524): arunea In sus din strop de noro in (1.-GH.) [tc.].
O 11.4ZNA... R HaSNA....
(r

HAUNI (-negte, /lama) vb. intr. Trans. A urla, a

latra: mph lames (Inc.) [onom.].

HAVT AVAT.
; HAVADI (p/.-isurl) sit. Noutate, veste, stire:

1mi Lie capnl ceaslov de ..ouri (AL.)

HAVAET = AVAET.

[tc. havadi4

HAZNADAR, HAZNATAR stn. t Vistiernicul Sul-

tanului sau al Domnitorului:

Protectorul

Tune... dem( vizir si protejatul, mare haznatar

acestui
(ALL.)

[tc. haznadar].

0 HAZQS adj. Mold. Plin de h a z: gi alte iznoave

HAVATII adj. Azuriu, albastru ca cerul: cu

barej havain legate la cap (CAR.) [LC. havayi].
HAVALEA (p1.-alele) sj. 0 $ Ordin al Portii de

hitgoase ca aceste (coo.); nu-i frumoasa, da-i hAzoasA

coteala haraciului; Insasi aceast& contributie 0

0 Exprima o imbarbatare, o mirare, o asigurare:

!watt (cao.); beilicuri, podvezi gl havalale numat not am

bine ai create un clue

a se versa bani sau de a se contribui in natura, in soMold. Angara, podvadh: bir n'aveti a da si havalele nu
Mont

(VLAH.)

[tc. hay a le].

0 HAVAN (p1.-nurl sn. Mold. Piulita [tc.].

*HAVANA (p1.-ne) s/. Tigard de foi de calitate

superioara din tutun importat din Havana): pufats dintr'o

HAVAT
HAVAT

(NEAR.) [fr.].
AVAT.
AVVT.

HAVRA (pl.-re) sf. Sinagoga: et ne certain ca prin

havre

(ALECS.) ; intram
Ion IGRIG.1

SImbitta $1

[tc.havra].

In havra

Fintina tisnitoare
2523): 0 grading...

on
sadtrvaii (C.-RAD.) [to.].

[ung. hiab a].

*HEBDOMADAR
EBDOMADAR.
*HECATOMBA, = EeAT0KBA.
HECELA (-cei vb. tr. Trans. A daraci [ h e-

c e I a].
0 H:PCELA, IHELA (p1.-be) sf. Trans.

Darac,

OHEGHE$ adj. Trans. Cu coarnele ascutite:

cineva sau pe care

Feregte-ma. dragut Doamne, De junta

De 'anti lenesil
os.-Bos.) [ung. h e g y e s].
'HEGIRA, *EGTRA sf . I) Era mahometanilor, care

o face altuia, grape;

a face v de oineva sau

eeva, a-i fi placut, a sinnti bucu-

de

dateaza de la fuga lui Mahomet de la Aiwa la

Fig. 2523. Havuz.

rie, atractie: tate nu stla carte... gi nits mutt

Medina (19 April, anul 622 d. Chr.) [fr.].

unlaces

cineva, a-I simpatiza, a

a fats:1,w pe

avea simpatie pentru cineva : poetw Martial, pe care

1nstt Trojan nu-1 pm faces

nts, ca ma face has ministru(1)

(ODOR );

era plin de originalitate (1.-GH.) ;

spnne d-ta mimed a-

(ALECS.) ; 11 Mceau

a avea

fiindca

a ft on ee, a ft

nostim, a avea 0 atractie deosebita: tot ce faces II

Prindea 51 area me (CAR.) Veselie pe care o simte
cineva sau pe care o stirneste prin felul lui nostim

de a fi, prin gluniele sau vorbele lui spirituals:

dar din tots tine era mai en

P era domnu Agachi Flutur

mown... de tot ~ul (CF10.) ; a face

a se
veseli, &petTece glumind; a petrece, a face glume
(ALECS.) ; nn

pe seama altuia, a-I lua In bataie de joc: lnmea

face on
nespus (CAR.) ; facura
de dinsul et imam% a-1 lua
In zeflemea (ISP.) Glumb., anecdote glumeata: al
=meats rasucindu-al Spune ,urt fel de fel (VLA1.1.1(to. ha z z

*HAZARD pl.-duel) sn. Intimplare (norocoash.

sau nenorocoasa , brodeala: are ceva miraculos. In

care oul Joacti tin rol extraordinar (ALECS.) ; 100 de , joc

de noroc Primejdie, rise: erne rizboinlui [fr.].

*HAZARDA (-dess) 1. vb. tr. A lass in voia norocu-

lui sau intImpl&rii; a expune primejdiei, riscului.

2. vb. refl. A se incumete; a se expune [fr.].
HAZLIU adj. Plin de haz,
nostim, spiritual; placut; glumet, vesel : 11placea sli povesteascil
degpre Incruri plAcute ei hazlit
(coo.).

ASMAN.

'Pe-

saurul Statului, vistieria tArii: banii tntwor curgeau 'Orli in

In-

capere, chmara, bolta, lada,

HEI adesca repetat Run HzI! interj. 0 Strigat

cu care chemam sau imbarbatam pe cineva: t

prietene... sooala-te de o ia, ea se arde (IsF.) ;

cc. rAbdare, Arvinte fatu-men, rabdare (ALECS.)
?II
ce-51 evuneam on clit ai nitat romilneete! (IsP.);
I
chid mi-ar ajuta Dumnezen senhat -un post... I (ALECS)
Exprima uneori mirarea, necazul, etc. 11
= RAT: tempest tirzin, het! aflaril... cA au vazut un bate1

(ISF.1 [onom.: comp. si MEI!).

OHEICUI ( -nest) vb. tr. Trans. A da inapoi: hel-

tandru (Mare

eueste putin earn) cu Cot (PSC.).

REIT./ sn. Mold. Trans. intrebuinial

aproape numai la pl. B:urum. Locurile de linga easy 0

Cladiri de pe ling& cash,
acareturi [ung. h el y].
HEL Sm. vslo &Au de
tipar (Anguilla anguilla)
2525) [ngr. Xao].
(
HELBET I inter). Do
sigur, las'

fara grije:

pe mine, fii
I

dac11-1 pe-a-

min, spoi at not avem temeiuri

(ALECS.) ;
1d-$1 datoria
cum
stii, o'apoi om oin ft gi eu,
Fig. 2525. Hel.
(CHG.); pla'atunci,
I avem
10,4;11/61.&40 .II
credit destul (CAR,) [th.
-

HELETEU, ELEOVId (p1.-tee) sn. Lac

sau balta artificial&
sapatA pentru a se 1414
peril sau pastra peste
Inauntru iaz cu pesti

de ....

1.

HEHEI I = EHEI.

O HEHELA or- FigeELA.

elbet].

stia ce sft mai full de

bucurie ca are un billet sae

haznalele domnestt (VLAH.)

*HECTOMETRU (p/.-tri) sin. Masura de lungime de 100 de metri [fr.].

HAZ sbst. Placere pe care o simte

HAZNA (731.-imie)sj.

mai female, decit at create nu baiet de suflet, mai

(FLOR.)
Strigat cu care cheTrasnea, mat acoamAl stil Labia P
(coo.) C) = HAT: Enache Stupu... wort,
1 acum de
multi ant (oRL.) fonom.].
HEBA sf. Trans. (vIc., (Cow.) De . in zadar
0.1

mam pe cineva: cc, I

[fr.].

avind la mijloe un

HAZMAN

*HECTOLTTRU pl.-tri) sm. Mantra de capacitate de 100 de litri [fr.].

*HECTOMBTRIC adj. Privitor la hectornetru

tieort melt din strainatate (M.)

(CAR.) ; an

HEI adesea repetat HE HE! sau HE! =II inter).

de Brame [fr.].

old de piatra (C..11A0.):avuzurl oupeS-

(CHO.);

suite gi m'a tarinficat de -acum (CRO.)

'NECTAR (pl.-are) sn. Masura de suprafata aragrara egala cu 100 de ari [fr.].
*HECTOGRAM (pl. -ame) sn. Greutate de 100

apa, construit din piatrA sau

eiment: un havuz Imprejurat en

de dInea

(SEZ.).

HAZLIII 0 Nurliu fate -i ha-

gild [ung. ecs el b, hehe 1].

HAVVZ, AVVZ (p/.-auri) sn.

Basin, rezervoriu mare de

O HAZULTU (D

Fig. 2524. Hazna.

unde se pastreaza banii gi alte scule pretioase, visti-

(lc 2526): west Imparat

avea o peecnina, adeca nil

'

A.

..,wprasi

Fig. 2526. Helegteu.

lieleeteu de Peet* (se.) ; a tress zi... Week %AO la mar-

576

www.dacoromanica.ro

glues elesteulu1 nor.) ; ofti rSze81 avind locuri In care se

pot face elestee cu zagazuri... Sii se apse intro dinsii

(LEG.-CAR.) [ung. h a l a s t 6].

HELGE sj. Mold. Bucov. sat Nevastuica alba:

anal atnnol poste scdpa sit nu

moara, dacit numara o !Anita de pasat (VOR.) ; alb ca
chid 11 musca pe cineva

foarte alb, alb ca zapada [ung.

h

1 g y].

null& de o hemoragie In bronhii sau In pi/1111111i

[fr.].
*HENIORAGTE, EMORAGIE sf. P Mare scurgere

de singe in afara sau In interiorul corpului [fr.].

*HENIOROTDAL, EMOROIDAL adj. .P Privitor
la hemoroizi, ce tine de trinji: singe [fr.].

'HELICON (pl. -oane) sn.

Instrument de slams, cu rolul

de contrabas, in muzica milltara; flind foarte mare, executantul II petrece p este cap, spri-

jinindu-1 de umar ci tinind pavillonul la spate ("E 2527) [fr.]. Fig. 2527. Helicon.
*HELIOGRAF (p1.-ate) sn.

Instrument destinat a face semnale

telegrafice prin reflectarea razelor so-

lare Intr'o oglinda p [aria ( ra 2528) [fr.].

*HELIOGRATTEsf. O $ *Descrierea
soarelui $ Arta de a face gravuri

aV

*HEMOSTATIC adj. Av Se zice despre un me-

dicament Intrebuintat pentru a opri o scurgere

de singe [fr.].
E HENDEC,

HENDICHW = HINDtcHnt
HENGHER, HINGHECR SM. Om plata de autori-

tate ca sa prind& $i sa omoare clinii vagabonzi din

erase: ca hengherii, and omoard clink! (PANN) [say.

REP ! REP i interj. 0 Strigat cu care vhilitoril

sau excursionistii se chiam& unul pe altul din depitrtare C) Strigat adresat Evreilor In batjo-

*HELIOGRAVVRA. (p/.-art) sf.

# Gravuril obtinuta cu ajutorul

heliogratiei 0 Fototipie [fr.).

cur& : hop! hop! hop 1... lea supirat tirtannl 1

(ALECS.).

*HEPATIC adj. .0 0 Privitor la ficat, ce tine de

Heat: ceinle M 11 Localizat In neat: colic/ e [fr.].

15

Instrument cu care se masoara

diametrul aparent al soarelui si
al planetelor [fr.].
HELIOSC9P (2)1.-pe) sn. 15
Ochian cu sticla afumata sau colorata, spre a putea observa petele
solare [fr.].
*HELIOSTAT (p1.-te) sn.

*HEMOROIZI, EMOROTZI sm. pl., HESIOROIDE,

EMOROIDE sf. pl. Al` Trinji [fr.].

hoengAr < germ. Henker].

printr'un procedeu fotografic [fr.].

*HELIOMETRU (p1.-tre) sn.

*HEMOGLOBINA sf.
Substanta albuminoida, feruginoasa, cristalizabilift. care este ma- HELER
teria colorants a globulelor rosii din singe la toate
vertebratele [fr.].
*HEMOPTIZTE sf. .1* Scuipare de singe prici-

0 HERE.c..N = HRE4N.

HER sm. Numele literei X din alfabetul cirilic

Fig. 2528.
Heliograf.

[vsl. h 6 r .
HERALDIC, ERALDIC 1. adj. cg Privitor la blazon
2. IDRIALDICA, RRALDICA sf. fig

nului [fr.].

Instrument care permite sa

?Uinta blazo-

HERAST(R).41. PP- FERESTRAU.

I HERB (p1.-bort)sn. Mold. SI? Sterna, blazon, marca
trail: Luna, soare si luceleri El le poarta 'n a ltd .+ (EMIN.) ;
~n1 tarn noastre, carols cap de bon tine (CANT.) cpol.].

se proecteze razele solare Intr'un punct fix, cu teet& mis-

carea de rotatiune a 'Amin-

tului LE 2529) [fr.].

*HERCULEAN, EMOUL$AN adj. a Ca a lu Her-

*HELIOTERAPIE sf. I
Metods de vindecare care
consist& In a expune actiunei razelor solare tot corpul
bolnavului sau numai o par- Fig . 2529. Heliostat.
to din el [fr.].
*HELIOTIPIE sf. $ Reproducerea prin tipar a
unui negativ fotografic [IF.].
*HELIOTR9P sn. Agate de coloare verdeInchis cu pete roseate [fr.].
*HELIU sbst. a Gaz care existo. In cantitate

cule, ce apartine lui Hercule: trod vor sd arate Ps

OHELTIUGA sf. Mold. (PAMF.) X M incare proasta.

licitare: on aceste vorbe de

enorm& in soare si In cantitati infime pe suprafata

p&mintului; e corpul col mai usor dupa hidrogen
[fr. h

HEM... HEM... conj. $i... i...., tot... tot..., ors...

ors...: vols... hem sit mergem In calatorie, hem sa nu-s1

Area osteneasca caii (ISP.) [big. < tc.].

*HE.MATINA sf. .0 Pigment rosu al singelui

[fr.].
*HENLATIT.A. (p/.-te) sf. Peroxid natural de
fier, de coloare rosie sau bruna; fiind foarte tare,

serveste la slefuirea si lustruirea metalelor [In.].

*HEMATOZA. sf. Transformarea sIngelui negru in singe arterial (rosu) prin actiunea oxigenului din aer introdus In plamlni [fr.].

*HEMATURTE sf. # Simptom caracterizat

prin prezenta. slngelui In

urine [fr.].
HEMETU ar Eamvru.

AT

HE.MEST... Pr- HAMER...

*HE.MICTCLU = EMICT-

*HEMICIN sm. 7.t Magar

salbatec, de marimea call--

PLEGIE.

0 HERE4N = HREAN.
HERED- = ERED-

HERESU, HERESTE4U = FERESTRAU: Un palog

mare cn simti, Ca chid era hereseu (srAm.).

HERETE

pm-

ERVTE.

t HERETIST, HIRITIST, 0 FIRITlat (- iasse) Vb.r_tr. 0

A saluta t A felicita: Incepn... sit herettseasa pa
Imparat pentru %%pares lie-a1 (ISP.); hat ad -1 hirttisim
pentru teriatrea lul (ALECS.); oamenti ae nritheso, ca
tie cum mat bine poste an IVOR.) [IlgT. XSpSTECO)].

tHERETISTRE sf. Faptul de a her eti si; felntlinpina

ye moo Apes un

prieten tiara .

HERGHELEGTU us- HERGHELIGW.

HERGHE-

L I E, FaGHELD3 1-0-_
sf. 0 Mare numar
de iepe cu armasarii for ce se in a

pe Imp pentru

prasila. (E] 2531):

cirezile si hergheliile
nmblau slobode pe
imainri (vuu.); ad to
d uoi sa-mi aducl her-

____.019.

AgsoiL:=4:=4:=2,1

Fig. 253r. Herghelie.

(Cholla de iepe, cu arraisarul e1 on tot osr.) e Ca ter-

men de ocara., adresat unei femei: ajungil-ti de-amu,

herghelie I

(coo.) 0 Locul unde se crest cal st se

ocupa de prilsila for [tc. hergel a].

ghelegiu, ci sea petrecea toata vista pe cal (1).-ZAMP.); lOg0!Mu' Stoian era biliat de hergheligiu (5.-ALD.) [to. hegelegi].

ruin', care traeste In Asia

apusean& cu deosebire pe
platourile inane ale MonEMI -

[fr. herculeen}

HERGHELIGTU, HERGHELEGIII sm. Pazitorul,

Ingrijitorul unei herghelii: barbatul Floarei... era her-

CL17.

goliei (r1 2530) [fr.].

*HFMIPLEGTE Plr

cite cineva cd a virtos... sio ca are putere erculeana cum.)

0 HERING sm. sre Scrumbie (E 2532) [germ.

Haring].
Fig. 253o. Hemion.

*HEMISPERA... = EausnaA...
*PLEMLSTI.H = Mina"

$ HERIIE, FURZE, sf. O Taxa fixata. de Domn

pentru reluarea unui proces, cu stop de a garanta
stabilitatea lucrului judecat 0/ten Veche masura de capacitate ( =1 oca) facut& de tinichea;

ocaua lui Cuza.

I.-A. Candrea.Dictionar enciclopedic ilustrat.

577

www.dacoromanica.ro

37

HEIRD- *HERMAFRODIT, ERrdAFRODIT 1.

adj.

crestinesc) : Macul, snbtiratec gi Malt an un

Se

HIDOS adj. Grozav de urlt, de slut, sclrbos,

resping&tor, groaznic la vedere: reactiunea cu tot ce

adv.: vulturll... al
are ea mai oribil 5i mat ee (CAR.);

stamine ei un pistil.

a. sm. Persoanii ca-

re are amindou& sexele [fr.].

HERMELIN, ER-

KELM

(D.- ZAMF.)

[span.].

zice de o plant& In care exist& organele de reproducere pentru amindon& sexele, adica si

odror

Moe

rdsare hidos din ale for grumazuri cocoa.) [fr.].

*HTDRA, IDEA (pl.-re) sf. 0 014 Monstru fabulos

pe care cei vechi $i-1 inchipuiau ca

Fig. 2532. Hering.

un sarpe urias sau ca un balaur cu

7, 9 sau 100 de capete care cre-

HERMINA [germ.].

teau Indatil la loc, dacii. le taia cineva ( 2534); hidra de la Lerna, numit& astfel dupti. mlastinile Lernei,

HERMENEUTICA = ERMENEllTIOA.

*HERMETIC, ERTaTIO adj. Care astupa sau

Inchide astfel (un vas, etc.), Inc It s& nu poata ph.adv.: a indium
[fr.].
trunde nimic Inauntru;
*HERNITNA (p/.-ne) sf. 0 74 Un fel de nevastuicii
din tarifa nordice, a carei Nan& e alb& ca zapada,
iarna, $i de coloare cafenie deschisa, vara; cacom
(2] 699) (Mustelaerminea) 0 Blana alb& a aces-

de pe tArmurile golfului Argos: MIA cd

era o idrit, adicil o scorpie grozavii... ad
are aripi gi nouti capete OSP.)

I0e
Rau care creste din ce In ce mai

Fig. 253I.
Hidra.

mult, cu clt se si-

tui animal [fr.].

*HERNTE sf. Mold. F Vatamatura, bosorogeala
[fr.].
HERUVIC (p1.-ioari) sn. A Imn In onoarea hem-

vimilor, cintat de preot la liturghie :

In

linigtea

...ini lean preotul cn stintele darnri (LUNG.) [gr.].

HERUVIM sm. A Inger care vine imediat dupli
arhangheli, In ierarhia cereascli: trumos ca un
(BR.-VN.):

...sufletul blind L-au dna ii la Domnul (D.-ZAMF.)

[vsl. cheruvimu].

HERVANEA sf. TMantie domneascA care a Inlocuit, cu Incepere din a. 1832, vechea cabanita
[tc. harvany].
OHETERIB (p/.-lauri) sn. Trans. * Padure tinara

Fig. 2535. Hidra.

zadar hidra ( =ntivalitorii barbari) turbeazil

$i deas& de mesteacan (PAC.).

HETERO- = ETERO-.
HETMAN = HATMt.N.
OEI:VT.E sf. pl. 0 /ten. HAturi (p.- HAT).
*HEXAEDRU FR- EXADDRII.
*HEXAGON 0- ExAcics.

( R12535) 11 * Hidra, numele a dota constelatiuni,

una In emisfera boreal& (la 2536) si alta In emisfera austral& [fr. h y dr e].
HIDRACED sm. Acid format din comb inarea
hidrogenului cu un alt corp simplu (In spec. cu
fluorul, clorul, bromul, iodul sau sulful) [fr.].
*HIDRAT sm. Q Combinatiunea unui oxid metalic cu ap6., In care aceasta din urm& joaca rolul
unui acid: de Bodin [fr.].
*HIDRATA (-atez) vb. refl. A se combine cu
apa [fr.].

* HE XAMETRU sm. * 0 Vers grecesc saulatin al-

catuit din ease picioare care toate sint dactile sau

spondee C) Versul alexandrin francez [fr.].

HEXAPOD adj. 4 Cu ease picioare: insects e

II interj. Strigt cu care se Indeamna caii
la mers: hi I breazule, nu to lenevi! (ALECS.) ; hi I zmdoaicele
tate', Indemnatt Inainte I (cao.).
0 HIA... = MA_
*HIADELEsf.pl. * Grup
de stele la capul constelatiunit Taurului, din care (lea
[fr.].

*HIDRATAT adj. .(2% Care

contine apa In stare de corn

binatiune: calm A [fr.].

2533) [fr. < gr.].

*MAT (pl.- atunl) sn.ta Intilnirea, Mr& a forma un diftong, a doll& vocale, din care

prima la sfirsitul unui cu- Fig. 2533. Hiadele.

vint sau al unei silabe, iar
cealalt& la Inceputul cuvintului sau silabei urmatoare. Ex.: da-ar, on nn, boil [lat.].
C HIBA sf. Tr.-Carp. 0 Gre$alli, cusur, vina
Grije, habar [ung.].
*HIBERNA. (-nee) vb. intr. A petrece iarna In
amorteala (vorb. de unele animale) [fr.].
*HIBERNANT adj. Se zice despre un animal
care, In timpul iernii, zace Intr'o stare de amorteala: animale e [fr.].
*HIBERNATIUNE HIBERNATIE sf. Starea de
arnorteal& a unui animal, In timpul iernii [fr.].
HIBRID, IBRID adj. 0 Corcit, care e nascut din
dou& specii deosebite, ca, de pilda, catirul 0 a/
ctiviat
on -ce cuvint format din elemente Imprumutate din limbi deosebite [fr.].

0 HICAT ( -deso) vb. tr. Bucov. A lua la goana cu bat&i,

cu strigate si earl.

RTC' adv. De loc, de fel, nicidecum : no tm(JM.)

KICIU HVCIU.
HICLEAN... w VICLEAN...
*HIDALGO sm. Nobil spaniol (de singe curet

em

*HIDRATATIUNE sf. Q
Faptul de a se hidrata [fr.].
*HIDRAVLIC 1. adj. 0
Miscat de apa adus& prin Levi:
orgy
0 Care are de stop
sAladuco. apa In Levi: !marl

Var , care se Intare$te In apa Press 41,

care exercita o presiune cu

mai luminoasii e Aldebaran

( = luceafilrul porcesc) (1_11

[tc].

(ALECS.) eijr

4 Gen de polipi abia vizibili cu ochiul fiber

HEXAGONAL Hi- EXAGONAL.

bulzim mai cu drag la raimAllgi... gl la maned,

Fig. 2536. Hidra.

leste cineva s&-I curme: hidra anarhlei, ereziei; In

ajutorul apei(ra 2537) ill Maend .4, care ridica apa la !nal-

16.500

Fig. 2537.

Press hidraulica.

timi.

2. *EMAVLICA Si. Sti-

inta care se ocupricu conducerea si cu ridicarea

apelor [fr.].
*HIDROAEROPLAN

11,,di.

wik

4111."

(pl. -ne) *HIDR(0)AVIQN- --

(pl. -oane) sn. ,tea Aero-

plan prevazut cu plute Fig. 2538. Hidroaeroplan.

care-i permit Mil is
sborul pe apii si sa revie iarASi pe suprafata ei
(
2538) [fr.].
HIDROCARBONAT sm. as Carbonat care
contine apa in stare de combinatiune chimica
[fr.].
*HIDROCARBURA sf. Q Ori-ce corp format
prin combinarea hidrogenului cu carbonul. Cele
mai insemnate shit: benzina, metanul, esenta de
terebentina, naftalina, acetilena, etc.; petrolul,
vaselina si parafina shit amestecuri de hidrocarburi [fr.].
*IDDROCEFAL adj. i sm. F Care sufere de hidrocefalie [fr.].
*HIDROCEFALIE sf. F Boala caracterizata

578

www.dacoromanica.ro

prin strIngerea anormala de lichid trite parte a

capului [fr.].
*HIDRODINAMIC 1. adj. 15 Privitor la legile

miscarilor

2. *HIDRODINAMICA. sf. $tiinta care se ocupd cu

miscarile fluidelor [fr.].

*HIDROELECTRIC adj. 15 Privitor la energia

electric& obtinuta prin forte hidraulica: mina .s

[fr.].

*HIDROFLL adj. Care absoarbe apa : bumbao'

[fr.].

"HIDROFOB adj. 0 sin. # Turbat, atins de

turbare [fr.].
HIDROFOBIE sf.

Turbare, caracterizata
mai adesea prin groaza de apa [fr.].
*HIDROGEN sbst. Li, Metal gazos, incolor, fara
.0

miros si fara gust, In stare pura si foarte inflamabil; e cel mai usor din toate corpurile cunoscute
(de 14 on si jumatate mai usor declt aerul), din
care cauza se Intrebuinteaza la umflarea baloanelor. Intra In combinatiunea unui mare numar
de corpuri organice $i organizate. Apa nu e declt

o combinatiune de cloud volume de hidrogen cu un

volum de oxigen [fr.].
*HIDROGRAF adj. i sm. Care se ocupa de hidrografie: inginer
[fr.].

*HIDROGRAFIC adj. 0 Privitor la hidrografie

[fr.].
'HIDROGRAFIE sf. 0 Descrierea marilor si

a cursurilor de apa de pe suprafata parnintului,

dintr'o Cara, etc. 7 Stiinta care se ocupa cu
aceasta descriere [fr.].
HIDROLOGsm.Cel ce se ocupa de hidrologie[fr.].

*HIDROLOGIC adj. Privitor la hidrologie [fr.].

*HIDROLOGTE sf. *Uinta care se cup& cu
studiul apei In genere, cu proprietatlle diferitelor
ape si cu aplicatiunea for la tratamentulh oalelor [Zr.].

*HIDROMANTTE sf. Pretinsa arta de a prezice viitorul dupd observatiunea apei [fr.].
"FLIDROMEL sbst. 2 latutura fermentata facial
din apa si micro [fr.].
*HIDROMVTRIC adj. Privitor la hidrometrie
[Zr.].

*HIDROMETRIE sf. Partea hidrodinamicei

care trateaza despre modul de a masura cantitatea, iuteala 5i forta apelor curgatoare [fr.].
'HIDROMETRU(pl.-tre) sn.0 Instrument cu care se masoara can( .A 2539) [fr.].

*HIDROPAT adj. i sm. .0 Care

Fig. 253g.
cauta sa vindece numai cu ajutorul Hidrometre.
apei [fr.].
*H1DROPATTE sf. Metoda de a vindeca numai cu ajutorul apei [fr.].
*ETIDROPIC I. adj. 0 sm. .0 Care sufere de hi-

dropicos").

2. *HIDROPIOA s/. = RIDROPIZIE [fr.].

Boala caracterizata prin

gramadirea anormala a unui lichid seros Intr'o
parte a trupului, mai adesea In abdomen (C)
dropica").
HIDROSFERA (p1.-re) sf. .LIAMasele de apa
.10

a oceanelor si marilor care Inconj oar&

globul pam lutes

prin urilenia lui si prin

urletu-i sinistru (H yaena):

(
2541): plimbIndu-se de

i4:1`-

cobo Dina oolo ea o 0,0 In Inca

[fr.].
*HIERATIC ariERATic.

el (CAR.)

Fig. 2541. Hienn.

'HIEROGLIF... ow- IEROGLIF...

0 HIGHIDIS sin. Trans. j Lautar, scripcar lung.
herredGs].
'HIGH -LIFE (cit. hat -tail) sbst. Societatea aleasa, lumea mare [engl.].
*HIGIENA, IGICNA sf. it $tiinta care studiaza
mijloacele de pastrare a sanatatii [fr.].
*HIGIENIC, IGIENIC adj. 1 Conform cu (h)igiena,
[fr.].
*HIGIENTST, TanizosT sn. Cel ce se ocupa cu
higiena [fr.].

bun pentru sanatate: bantnra

HIGITT = HVCIII E onlcati 'n lata coastal Sau In ...A

(ODOB ,.

dintre Dlaittri

*HIGROIVLpTRIC adj. 00 Care absoarbe ume-

zeala din aer Stares .1 a aernInt, starea de

umezeala a aerului, la un moment dat [fr.].
'HIGROMETRIE sf. 15 0 Partea fizicei care se
ocupa cu masurarea cantitatdi de vapori de apit
continuti In aer sau Intr'un gaz, la un moment dat
[fr.].

*HIGROMETRU sm.
15 Q Instrument cu care
se masoara starea de umezeala a aerului, la un

$1.

moment dat (2, 2542,

2543) [fr.].
'HIGROSCOP (pi.-oane)sn. 0 Instrument care
arata starea higrome-

trica a aerului (f 2544)

[fr.].

HIRAI ( -Seso) vb. intr.

clilote, a chiui,

Fig. 2542, 2543.

Higrometre.

rtdean, izbind paraIntul dupS .0111 215anor pletosi (DLVR.) [h i h a i].

HIHOT (p1.-te) sn. Hohot (de

rls sau de puns), chiot: on se
narturIsta (LET.) [h IhOt i].
HIHOTI (-oteso) vb. intr. A

chicoti: rlsera tetele 51 se veselirk

hihotlnd (tipftrit gresit lathottnd) ni

alumind tare ele esp.' [rut. hyhot a t y].

0 HTLER = FILER.

Fig. 2544
Higroscop.

O HILERI = FILF.111.

HILIMICA =

HILOSCOS = FIROSCQS.
*HIMEN sbst. CD
Membrane fecioriei g

HIMENEII [fr.].

[Cr.].

*HIMENOPTERE 1. sf. pl. 411 Ordin de insecte caracterizate prin patru aripi membranoase
si goale, din care cele superioare slut mai lung!,
ca la furnici, viespi, etc. ( pre vwspE).

-ILTDROSTATIC I. adj.
6 Privitor la echilibrul fluidelor; balanta a, aparat cu a-

jutorul caruia se demonstreazfl

un corp cufundat In aph

pierde o greutate egald cu aceea a volumului de apo. deplasat (fij 2540).

2.111:13ROSTaTICd Sf.15 Partea

trunde uneori si In cimintire, spre a desgropa mortii; animal respingator

'HIMENEU (p1. -curl) sn. g Casatori&, cununie

[germ. Hydrosphare].

ca

si se hraneste mai ales

din stirvuri, asa ca pa-

a chicoti [onom.].
HIHATT sbst. Chiuit, chiot:

unui an Intr'un be oare-care de pe

suprafata pamIntului, pluviometru

*HIDROPIZTE SI.

*HIENA. (p1.-ne) sf. 74 Animal carnivor care

traeste In Asia si Africa

A da

titatea de apa cazuta In timpul

dropizie

'HIDROTERAPTE sf. Tratarea boalelor cu HIDajutorul apei rece (bai, dusuri, etc.) [fr.].
HIN
HIE... FIE...

2. HIMENOPITR adj. si (p1. -ere) sn. Ce face parte

din himenoptere; insects 5, insecta din ordinul

himenopterelor [fr.].
Fig. 2540.

fizicei care se ocupa cu legile Balanit4 hidrostatica.

echilibrului fluidelor [fr.].

*FILDROTERAPIC adj. .0 Privitor la hidroterapie [fr.].

'HILVIERA... Pr- CHINPRA

'FILMIC, *RIME = GRIMM, CRIME.

HIN... = FIN...
0 HINDICHUJ (pt.-ohuirl) sn. 0 Mo/d. Bucov. Sant
Jghiabul teascului de struguri [tc. k end e k],
HINGFIER s HENGEMR.

579

www.dacoromanica.ro

HIN- 0 HINTEU (p1.-tee) sn. Mo/d. Tr.-Carp. Trasura

HID boiereasc& acoperita, caleascA, radvan: noznnoi only eienini ea prindd ease eat Is tin (RET.) [ung. hint 6].
*IiI01:13 adj. $i sbst. 63 Se zice despre un os situat Intre limb& $1 laringe [fr. hyoid e].
O HIOLA sl. Mold. Cl) Adincime: In tar' de fund
hrube, In hiola
to amine' cm dines (SrAm.) C)
In
tirind dupti sine: apuelnd Intro el undele Lotru1W... le due In' de vale, elabuolndu-le de etinei (vLAH.)

*11.1P0-, prefix Intrebuintat In compuneri spre

a da cuvintului un Inteles de inferioritate; w $i
n'o... [tr. < gr.].
*HIPOC4.MP sm.

a Animal fabulos care avea

corpul unui cal cu doua picioare $i se termina

printr'o coadii de peste (n1 2546) 11
0 st8i. Mic peste de mare, numit $i

HIOR... = flex..
"HIDER -, prefix Intrebuintat In compuneri spre

a da cuvintului un Int,eles de superloritate, de

execs [fr. < gr.].
'ELIPEIBOLA, IPVRBOLA (pl.-ie) sf. 0 cc, Figur& de retorica care con-

Fig. 2546. Hipocamp.

sist& In exa-

gerarea adevarului asupra unui lu-

cru
augmentlndu -1 ,

sau micsorin-

*HIPOCENT.A.UR sm.

It mAnimal fabulos, ju-

TOCAR%

XA

atate om $i jumatate
oHIPOCRIT... = WO-

FOCAR

RA ICIWERS

du-1 foarte
mull
spre

cal (01 2548) [fr.].

a produce o
mai vie im-

presiune asupra auditorului sau citito-

Fig 2547. Hipocamp.

cal-de-mare", din cauza asem&narii capului sau

cu al calulul ( 2547) [fr.].

*HIP ODROM (p/.-mart)

sn. 0 La Grecii vechi,

circ destinat curselor de

cai $i de care Astazil
clmp unde se lac alergAri

Fig. 2545. Hiperboll.

rului. Ex.: a

.alerga lute as Amite, elt un urbta de mare, i se Souse

Mime tit un purice A Curb& compusa din douti
ramuri infinite opuse la convexitatea lor, astfel
ca diferenta distantelor dintre fie-care din punctele

ei $i dintre dou& puncte fixe numite ,focare" sa

fie totdeauna egala cu axa (2..) 2545) [fr.].
*HIPERBOLIC, IPERSOLIC adj. Cl) Care exagereaz& mull A Care are forma unei hiperbole [fr.].
*HIPERBOLOID (p1.-(1e) sn. A Suprafata rezultata din revolut,iunea unei hiperbole in jurul
uneia din axele sale [fr.].
*EUPERBOREAN, EnPERsonsu adj.
Se
zice despre regiunile situate la extremitatea de
miazii-noapte a globului pamIntesc $i despre po-

------

de cai (101 2549) [fr.].

*EUPOFING adj. 0 sm.

Fig. 2 8 Hipocentaur.

mantic& came de
cal [fr. hippophage].
*HIPOFAGTE sf. Alimentatiunea cu came de
cal [Zr. hippophagie].
T4nDOGASTRU sbst. (iD gPart54e: inferioara a
pintecelui [Zr.].
*H.EPOGU (pi. -gee) sn. p Subterana sapata In

poarele, animalele $1 plantele ce traese acolo [fr.].

*HIPERCLORHIDRIE sf.

5 Turburare a

functiunilor de secretiune a stomacului, caracterizatil prin augmentarea cantitiitii de acid clorhidric

in sucul gastric [fr.].
*HrPERCHTTIC sm. .0 Critic sever care nu
larta nici cele mai mici greseli [fr.].
*HIPERCIATTICA sf. AT" Critic& exagerata, pa-

timasa [fr.].

*HIPERESTEZTE sf.
*i dureroasa [fr.].

Sensibilitate excesivii

*FLIPERMETROP adj. $i sm. F Care e atins

de hipermetropie, presbit, etc. [Zr.].
*HIPERMETROPTE s/. F Presbitism [fr.].
*HIPERTROFIA (-nez) vb. tr. F A cauza o hipertrofie [fr.].
"HIPERTROFTE sf. F Crestere considerabila a
volumului unui organ Mi. ca tesatura-i intim& sa

Fig. 2549. Hipodrom.

Fig. 2550. Hipogrif.

inima unui munte In care vechli Egipteni depuneau, cautInd sS nu fie descoperita, mumia unui
rege sau unui Shalt demnitar [fr.].
*FLIPOGRTF (p1.- ie) sn. ZN Animal fabulos. jumatate cal $i jumatate vultur (fa 2550) [fr.].
*HIPOHONDRU = IPOHQNDRII.

*HIPOLOGTE sf. 7.Z *tiinta despre cal [fr.].

*HIPOPOTAM, WOPOTtild sm. 7,..k 0 Mare
mamifer pachiderm, greoiu, cu pielea groas& de
aproape 5 cm., care traeste In fluviile sl lacurile

fie modificata: hipertrofia Mimi' [fr.].

*HIPIC adj. Privitor la cai: concurs Wei [fr.].

*HIPNOTIC 1. adj. Care face s& doarma,
care aduce somn.
2. (p1.-Ice) sn. Tot ce provoacil somnul [fr.].
*HIPNOTISM sbst. .1 Somn care poate fi provocat la persoanele nervoase $i mai ales la cele iste-

rice, punlndu-le sit priveascit tints la un obiect

lucitor asezat la 15-20 cm. departe de ochii for
sau privindu-le cltva timp, de la o mica distanta,
drept in ochi [Zr.].
*HIPNOTIZ (-izess) vb. tr. IA adormi prin hipnotism [fr.].
*HIPNOTIZATOR sm. .0 Cel ce poate s& adoarma pe cineva prin hipnotism [fr.].

HIPNQZA sf. F C) Boala somnului la Negrii

din Africa Somn provocat prin mijloace artificiale [fr.].

Fig. 2551.

Fig. 2552.

A. B. Hipotenuza.

Hipopotam.

marl ale Africei (1 2551) O Om foarte gros

greoiu: a un
[fr.].
O HIPOTA = PIPOTA.
$i

*HIPOTECA... =

IPOTECA...

*HIPOTENTJZA, IPOTENVZA (p1.-ze) sf. A La-

turea care, Intr'un triunghiu dreptunghiu, este

opus& unghiului drept ( 2552) [fr.].
HIPOTEZA... = maraca_
*HIPSONLVTRIC adj. 15 Privitor la hipsometrie [fr.].

580

www.dacoromanica.ro

HIMi'sauEM! interj. Exprima banuiala, Indo- Hip.

*HEPSOMETRTE sf. 15 Partea geodeziei care

se ocupa cu mbsurarea Inbitimilor [fr.].
*HIPSOMETRU (pl.-tre) sn. 1 Termometru

iala sau neincrederea: htm I him! aid mimeo a carne HIR

de om de pe tartmn1 celalalt

foarte sensibil care serveste la masurarea

((SP.).

O HIMB sbst. Olten. (e(Aus.) @ 0 Galli. mare (E)

Inaltimii unui be deasupra nivelulul

marii (R1 2553) [fr.].
0 HER' sbst. Tr.-Carp. Veste, tire [ung.].
HIR2... = Mt_

Femeie voinick, mare la trup.

0 HIND TCHIU = EINDICHIU.

0 HINSA adv. Trans. Intr'una, necontenit, mereu.

HtRt interj. 0 'mit& mIrlitul ctinelui sau al

HIRAV me- MAP.

pisicii: (piece) se Wilma hirliteare, n'anzi cum lace

.1 ...I (ISP.) Imita sunetul produs de orga-

HUMAN = MEAN.
0 HIRE$1, MEW adj. Tr.-Carp. Vestit,
renum it ; m Indru ; frumos [ung. hire s].

nele de respiratie, cind stilt bolnave 0 0 CA

el mfr! so- MIR.
HYRAI sf. Ban. Trans. 0 .0 Tuse rea 0 7,
Un fel de boala, ca rlia, la vite 0 ft Un fel de
matreatft a vitelor pline de paduchi.
HIRAg sf. 0 Ban. Mlrlit, latrat innabusit

HIRES', RRDI, = FIRES.

0 HIRTBA = ERMA [ung. hirib a].
= FERESTB4U...
O
0 HIRI.,SI Pr HIRES'.

Olten. Ceartb., neIntelegere: a Intrat litra In el

0 HIRI$a = FIRES.

[hIrli].

= HRISCA.
HIROM... = CHIROM...

HERITISf = HERETISI.
HIROT ONT (-nese), RIROTONIS (-isesc)

vb. tr. (si refl.) 0 04 A da (a primi) h i -

0 FARAU sm. Trans.

Fig. 2553
Hipso-

003 = ERETE 0.

(PAC.)

CIQB 0 : fade htrbu'n

H/RB (p/.-bnri, -be) sn.
cabs 51 ride de ogle (cee.); 0: ride ul de oala spar% sau
ride debt,' de
se zice cind ride unul de altul

metru.

rotoni a: dat-an adeca Patriarhulni... ea Ihirotoneasca

pentru un cusur pe care-1 are si el 0 0 = CIQB

pe MitrODOliti (PRV.-1.1B.); belt prea StIntul... 1-a hirotonisit

: Lumina en mount negru tntr'un

si 1-a povituit 8g se poarte !rums (vue.) 0 iron. A

(se) consacra.
HIROTONIE sf. A Investire cu darul preotiei

an rot; Gnat;

(EMIN3

Cazatura, lepadaturti, fiinta istovita care

nu mai e buna de nimic 0 Darapanittura, Gash

darapanatfr. ease popil...acum era tot *. 180/ 0

prin punerea sacramental& a mlinilor si prin binecuvintarea arhiereului [gr.].

Blid, strachina, vas pentru gatit bucate: in A,

...se
trig al costite de pore atumate ($EZ.) ; 0: si-a gaslt ..n1
capacul, tivga dopnl si lelea barhatul (PANN) [big.].

HIROTONISI me- HIROTONI.

0 MRTA = PIRTA.

0 H/RBALUI (-uesc) vb. tr. si refl. Ban. A (se

sparge, a (se) face cioburi, a (se) darapana [h I r 1)].

HIRT2JRG... = CHTRVAG...
= ISTER...

'HISTER...

HIRHAR, nialmaaT ad). CD Care traeste pe

*HISTOLOGIE, I.STOLOBTE sf. Partea anatomic'

lInga unii

care studiaza tesuturile organice considerate din

punctul de vedere microscopic [fr.].
*HISTRION sm. f) Actor bufon, la Romani:

ai

pe ling& altii, fare capfitliu, fbre stb.-

pin (ca porcul sau clinele care-si vlra botul prin

hlrburile unora $i altora): nn e tamilie de TIM=

comedie pe care o lama cettitenii din Roma, lnInd tidal de

ri (coos.) [lat.].

care as nu alba un pore, htrbar on qi staphill (MAR.) ; trebue sit

1nceepa tar train) de dine htrbar (EIR.-VN.); ar it murit De o
gramada de gnnoin, on nn cline htrbar fare staptn (CAR.)

despre vite), prapadit: avea el Bona haramuri de

sine de ast/121 (ON.) ; entre toll locultorii... Obliten11 eran

mai litrbar1 (8.-AL03.
0 H/RBAHT (-areso) 1. vb. intr. 0 /ten. 0 A trill ca

O HITEAG (pl.- eaguri) sn. 0 /ten. mums.) (vmac.)

a Padurice deasa, desis.
0 HITIO (A)N adj. Mold. Tr.-Carp. Slab (in spec.

surf, marl, dar vlagult1

$1

Indraznet, obraznic: ce hIrbareti mat sad tinerii In

cal

un h I r b a r A trill laolalta cu altul, a duce

areeasi viata.
g. vb. tr. A create pe lInga case purcei nor.)

hitioni (00(0.); oile lui 0101-

sera $i se Moused hitioane (se.)

4HITLEAN... = VICLEAN...

[ung. hitvany].

Talcs interj. Un fel de OM pe care-1 scoate cineva chid e izbit sau se izbeste tare de ceva: i-am
tras un Damn, o !goat

(R.-COD.)

0 HYRESICA (731.-ei) sf. Ban. 0 Cratita de tuciu

.1 s1-o caznt de-a rostogolu (ALECS.).

sau de lut (cu trei picioare) [h 1r b].

O HIEBLI$TE sf. 0 /ten. Lucru vechiu, stricat,
de aruncat; car sau plug stricat [h 1r b].

O HrciT er HIM.
MCIU ea- H4cru.

0 HIRH9C (pl.-ow:to) sn. (sv.-cso.)= atanicA.

HIRBUT (-nese) vb. tr. si re fl. 0 A (se) fartrna, a
(se) preface In h 1r b u r i, a se strica, a se hodorogi,

O HtCrif = IONS: gemtnd fl hlonind, ',Avesta clatintndu-se hiainte (se.).

0 HID adj. Mold. Tr -Carp. Grozav de urIt, slut:

a se darapana: de oe nu-ti Inchipuesti o'un oar? al men

se IntlIneste en o baba
NI glrbovita (RET.); Asa-1 de
la ha (D.-ZAMF.) [comp. rut. h y d scirbb."].
nail

1-al htrbuit de tot (ego.) ; vin', daci vrei as to hlrbneso on

HIDACHE sm. (au.) rss Unul din epitetele date

de popor diavolului, ca tip al urlteniei [h I d].

De-o drop& voche

de vreasouri (Dos.) Mold. 5urii, ham -

In butes

bar mic (ay..m.) (PAMF.) [pol. h y z, rut. oh yt al.

O HILHE sf. pl. Bucov. Trans. Maram. Laturi,

on de vita, tot o

(GRIGJ.

0 Capallna, cap: Ineenn as spate cum ca vat de hires wide

creteri au e (PaNN)11 f Nume de car& dat unei ba-

0 HILBUSOELRE, HILBVTE sf. pl. dim. alum:

dna ce alines scroata acasa $l capftta... 111113nte calde (tcr.).

0 HILDIBTC ! = tabulate.
0 HILM (p1.-mnri) sn. Trans. G4.. Dimb, ;myna,
gnma [vsl. c h 1 fi m a].

be batrIne, baborriita, cotoroanta: a'a Indrioit de cinch

hires de la bncatarie (CRES.); baba-htrca es- BABA [rut.

hyrka].

cepe a bea hilpav la ape reoe (ceo.); Input nostril biome a

0 HILTIBIC I = B!LDIBTC!

de vrenrnri

scotticita (VLAH.) ; cite htrot $i cite Wiens

de oameni, $i de dobitoace a Impristiat to lunoile lul (DLVR.)

0 HtLB0.4.N.A. (p1.-ne) sf. Bucov. Maram. Mold. =

0 HILTI ( -test) vb. tr. Mold. A bea lacom aI mult.

oHILTIVGA sf. F Mold. X Mincare proastb., ca
niste Ilituri sau spillaturi de vase.

mok

HIRCA (pl.-01) sf. P Teasta capulni, cutia osoasit a creerilor, craniu, tidva, scafirlie: cap de geniu,

BIILBOANA .

PAV [Comp. HILTI].

cam

HIRE.

se dau la porci.

mines hticov (cas.) [dintr'un radical slay h la p-].

OHYLTAV adj. Mold. Trans. (RV.-CRO.) (VIC.) -HTL-

Mk

HIRBUBOR (pl.- oars), HIRBVT (p1. -ate) sn. dim.

spalaturi de vase, ramasite din ale mlnarii ce

0 HTLPAV, HTLPOV adj. si adv. Mold. Lacom: In-

fl.) A o duce cu chlu

HIRBUTT adj. 0 p. HbFtBUI Farlmat, prefacut In hIrburi, hodorogit, darapanat: nu venea... aeon

HIT so- HAl2.

t HIJ sbst. Mold. I Cocioabli, coliba: zacInd tru-

pal In ace)

(ALECS.)

cu vat. a-si carpi viata11)(re

HIRCAT (-as.), H/RCt( ( -nu) vb. intr. @ A rasufla cu greu, fb.c1nd sti se auda un sunet ragulit,
ca un sforait surd (ca tuberculosii sau cei ce slat

In agonie), a horcai: earn rasturnat ye spate, hircilind

de turbare (Nem) A tusi din piept [onom.].
HIRCAIT sbst.,11111CAITIMA (p1.-turi) sf. 0 Fap-

tul de a hIrcli Sunetul scos de cel ce hlr-

cleste, horcEtit: ye la miezul nopili and un grozav htrcatt

(NEOR.).

HiRCIT

O HILTINA ( -in) vb. tr. =HITifia.

'V I:11mM.

581

www.dacoromanica.ro

p-"?

HYRCIQG sm. 7.t 0 Un fel de soarece mare, cu

Hi bland
frumoasa, care-si aduna, pentru iarria, proHIR vizii sub parnInt (Cricetus

255.4

HIRST' ( -seas) vb. refl. A se arata sglreit, a se

scumpi, a nu se Indura sa cheltueasca.
HIRST= (-Bess), WIWI (-sew) vb. refl. 0 A se de-

prinde cu nevoile, a se deda cu ceva greu, ne-

r"-"?

&wit toamna gasim grannie

mule In aurae de

placut: trebue si-ldeprinzi... ea sa se hirseasca ou

7--

on sudoarea

semn de lama Brea (Gam.) r

2
Ban. Trans. Guzgan,
Fig. 2554. Hirciog.
sobolan [ung. h 6 r c S
g ].
O H/RCONT ( -nest) vb. intr. Ban. A sforai, a horcai:
se lieu ca horclineste due (CAT.).
HIRDA.1.4 (pl.-atie) sn. 0 dim. HIEDAU.

hIrsese en nevolle (JIP.)

de matusa

nu ma slSbea din fuga (c5o.).

0 laRSIT2, stR.grr adj. p. 11/RST2, WEST. Deprins,

dedat: oameni ales' pe sprinceanii... hirsiti be necazuri
(isr.).

HIR ! sr HASS.
O H/RA.TJ = Aft$AU.

HIRCAT (-less), Hirtscil ( -teas) 1. vb. intr.

A produce un sgomot ca acele cind se freaca cloua

obiecte until de altul, a hir$Ii: batrinul hirscai un chlbrit

nusi, prin care se vira un drug

spre a se putea mai usor ridica
sau purta; ciubar (2j 2555): ye-

pe pirete ei-aprinse lumlnarea (VLAH.) A stilci (In bd.scdpind en mare greu din minile lor, hIrscitit al stllcit
(togt

:.

I. vb. refl. A se freca: grinzile Inoep 5-

drele ?I hirdaiele In care adunau dobanli laptele (mp.) 1331 Arest

se hIrsole ye coltii stinoilor

HIR$U

Fig. 2555. Hirdau.

0 HTRTE = ERETE C).

0 A se istovi.

0 HIRSTT1 adj. p. HIRdIl. Sglrcit:

HIRDAU(pl.-dae) sn. 0 0 Vas

de lemn, alcatuit din doage, din
care cloua mai lungi $i gaurite,
care servesc ca toarte sau ma-

[ung. hord 6].

11111110e,

di de la matt{ se 'nhamA mai cu dor et se

(ISP.) ;

!sate sob 1101,

(VLAH.).

de vre-o jumatate de litru, cu care se masons

Piele de miel, de obiceiu

H.TR*IE, laRSIE sf .
neagra, cu ling creatd.$imarunta, din care se fac mai
ales caciuli: 151 puss in cap clicinlita in! cea de Mille

0 HIRGAU (pl.-gae, -gal) sn. Mold. Bucov. Trans. 0

Pintail In cap un glob rotund de !Arlie brumSrie

pentru gatit bucate, pentru spalat vasele, etc.

0 = 11111BIC,A: In hlrburi mars de ceann se face trip turd, tinind be de on de tigale (sEz.) C) pl. Vase

?lira o'un sgomot Bores pe chembrloa role (VLAH.) ; umbla

0 EVIRGAN (pl.-ane) sn. Ban. 4140 Vas de tinichea,

laptele la stlna [comp. Hirta4u].

lisp.);

O Vas mare de lut smaltuit pentru fiert mamaliga,

hIrsiind coada ye zdpadA (N.-un.); birja 1211111nd cn roatele de

marginea trotuarulni

EGIRII (-lin) 1. vb. intr. C) A da un sunet infundat

sau hodorogit (vorb. de un mecanism, in spec. stri-

Cil ceva neplacut: se hilliest on necazurlle

auz hirsiitul until chibrit (CAR.).

ET-TRNT ( -nose) vb. tr. Bucov. A taia dintr'o lo-

vitura, a reteza:

0 HIR*TIO.AGA (p1.-ge) sf. 0 aZ Vita batrInli:

ise (vaoli) ou glee amenintatoriu: da nu ma instrimba,

1" tut.) 0 c Oaie batrina care nu mai are

dinti, babana.
O HIRTAN (pl.-ane), HTRTAIT (tae) sn. = HAR-

HIRYIALA (231.-en) sf. Faptul de a hlr I i: un

(D.-ZAMF.).

rA-

(BR.-VN ).

FITRIIT9R 1.adj.

TAN: rupind un hlrtan din Ceahlan... s'a pogorit on el In

puterea noptii (VLAH.); Suitanul a dat lui Alexancirn... un bun
hirtdu in Asia pe malul Marii Negro (I. -OH.).

0 ETTRTE, Kira sm. Ban. 7..k Soarece: de on !Art Se

tame si se sparie nICH.) [comp. srb. hr Cie a].
HIRTTEsf. 0 Foaie sub tire fabricata din diferite

verb. HYRII. Care bilge.

2. RITarrotinE

substante (celuloza, sdrente, pale, etc.) pe care se

scrie, se tipareste, cu care se impacheteaza ceva,
etc.: de saris; de tipar ; de Impachetat; de tigers;

sf.
Jucarie de copii care
produce un sunet
hIrtitor (
2556,

sugdtoare;

2557): n'au on ce sa-51

compere

Mori

Fig. 2556.

Ilniere 51 hir-

Fig. 2557.

Hirtitoare.

(DLVR.).

Hiriitoare.

cerere, jalba: en /seem not o

HIRIITT,TRA (p1. -tor!) sf. = Hiatyr.

timbratA; alb ca

hIrtia

la ispravnio

(R.-COD.)

Foaie de impunere a birului, a darilor HirtiemonedA, bilet de banca, bancnoth. CD tel Ori-ce titlu,
actiune sau hirtie negotiabila in comert sau la Bursa.: hIrtii de stet, efecte de Stat [ngr, Xotp'a]
$

0 HIRJORiNA. (p1. -tie) sf. Mold. Bucov. Joe Intre

copii sau Intre fmai fete, la taxa, In care rid,

fac haz, se pisca sau se ImbrIncesc In gluma: ne

loam la si on puteam adormi de incur' (clic); se apnea

la danturi, jocuri si larloane (sp.) [h I r j o i].

oHYRJONI (- oneso) vb. refl. Mold. Bucov. A se lua

la hirjoand, a glumi Intre ei sarutindu-se sau Imbrincindu-se: mergeam tot sburdind si hirjonindu-ne

Mao ); ea Imbla ye la sezlitorl numal ca ad se hirloneascA on

flacilii tse.) ; Sint bine, dorm, marline, alerg, mfr. hirloneso
(DON.).

HIRLAV adj. Scirbos, murdar: nevi, Incennsati,

mucegaiosi, ~I la viz

(JIP.)

[big. harljav].

HIRLET (pi.-te)sn. Mold. Bucov. Lopata de Fier,

cazma: de se va a/la vre-un Incrator... sil vie Inrat vre-o
saps Sall VES-1111., (PRV..LP.);
care litmus a gol (ON.)

HIRN ads.

de desen;

Ori-ce foaie de hirtie pe care e scris sau tiparit

ceva O ei Act, document, titlu, legitimatie, etc.:
Are on sac de $i un petiodemosie (501.) 0 It Petitiune,

0 HIRJIT...

/.111 1110Efitorilor

[vsl. ryllc I].

atinse o piatrd

CD = ctRN =
O HIRSNIE sf. Sglrcenie (ev..neo.) [hlrsit].

FIRM.

1-an Mist un cap el an prim sit-1 hirs-

neasca 81 eelalalt (sea [h a r $1].

2. vb. refl. 0 A se certa, a se ciondiini: mA hie-

snnA lunca de cintecele pitpalacilor al de hirlitul Intoner

(PANN).

EttRiTT, stitstiT sbst. Faptul de a litr$11;

sgomotul, sunetul produs de un lucru ce hlr$ie$te:

lam Cu clInsa ca mita on oinele (FLO%) 0 A se tIrl: nu

vest cum to Writ prin Coate yietrele P (D.-ZAMF.) [h I r1].

sillbateca !eel din yieptul cadavrulni

(D.- zAMF.).

vb refl. A se deprinde cu ceva greu, a se deda

cat) : rIgnitele hlrilan ei oamenii si-ezteptau rindnl... linga

too (SAD.) ; Tar CIESTS1111... ad hirie Ca nn ceasornle, Ind II Intorol
(EIR--VN.) A hIrcal: pi 'n cogul phiptului se auzea rasuflarea cum hlrle (VLAH.) 0 A horai, a sforai: hlrie boiernl,
zdvodul col din lantuh doarme due (ALECS.) A mini
(vorb. in spec. de clini): !Arlie boierul ca zdvodul
cal din lantuh (ALECS.) A Uri.

HIRITT adj. p. HIRII. Faptul de a hirli:

(1.-0H-).

H.IR/T (-slew), HIRSIi (-sieso) I. vb. intr. A produce un sgomot ca acela cind se freaca doua obiecte
unul de altul sau cind se sgirie ceva: unghtile se his-

de bucatarie, blide [comp. srb. h r g tivga"].

lel de

In cap purta naltul calpao de hints lumurie t000a.);

Olten.

(MAUS.)

HIRTIERTE sf. 0 Fabrica de hlrtie If

Diferite marfuri de hirtie, papeterie.

H/RTIO.ARA. (pl.-re), HMTITJTA (p1. -to)

CD,

aS eeaf. sC)ti

Na aoeastA
dim. HIRTIE 0 op.) Scrisoricd.,
hirtiutil, mergi la vi,ierul on ea (PANN).
HIRTOP sm. i (p1. -cape) sn., VIRTOP sn.
VIRTOAPA, HIRTOAPA(pi.-pe, f -00) st .
Vizuvagauna: Dose -mA printre pesteri a/undo, Prim
groape, vlrtoape intunicoase (BD.-DEL.) 11 Crapatura

adinca, groape mare sapata de aph: printre hir-

toape al bolovani scoborim, scoborlm mereu ca In adlneul

noel prapastil (VLAH.) ; in adlnel virtopi... de povata lipsit,

AdInaturti., scufundilturli, groapit In drum: awls-. loveste... de no hlrtop asouns ei

mA solid (ORIG.) II 0 Greutate, dificultate, hop:
as cads (CANT.)

to to chlnui si ele to scot din hirtoapil

vriltapt].

582

www.dacoromanica.ro

(JIP.)

[VS1.

HIRT' or TORTE.
!name,
HIRT21 HMI! interj. numai in loc.
I Menlo, ~! In sus, ! In jos sau ! Incoace, sclrti
Wool, spre a arata diferite sfortari facute 1ntr'o
directiune sau alta: otna. vent la al saptelea (glee);

MO! In sus, hIrt I In Joe, 11 tines ((SP.) ; hIrti I Menace,

solrti I Incolo, carul se da Nepal (cRo.)
HtRTA, }gni' pp- HART'.

HIRTD. N.- a/RV.

HYRTOAGA (pl.-ea) sf. H I r t i e veche, fara
valoare, de lepadat; acte, documente vechi: a rag--

4mM vrafuri de hIrtoage theta In I tuidtui de lari (VLAH.):

se tine mIndru, ca are hirtoage vecbi, cn Wet' care nu

mai slut arum (SAD.).

HIRZOB, VIRZOB (pl.- oat*, -oburi) sn. O Vtrtej

sau funie groasa cu care se scoboara sau se ridica

ceva din adIncimi: no coborlm au htrzobul pe gore
strImta gi Intunecoasa a ocnel (VLAH.) ; Mallet WI htrzob.
en care sa-01 date drama] In lad (CIRO.); P : coborit an ~ul
din car, destept din tale afara, de neam ales, cu stea

in frunte: ai baniP esti boler; n'ai ban!? poti sa fil coborn on hlrzobnl din car, tot de geaba ().-Zoo.) 2 c;),

Cerc de lemn, cu sfori sau fasii de teiu imple-

0 /ten. A (se) HiR 0 HIZANIE, atzvzirE sf. Mold. Bucov. Uritenie, HOA
uriciune, slutertie, fiinta h Ida; monstru: to loc sa

0 HITUT, akru/ (-niu) vb. tr. sl. refl.

legana [11 I t a].

car& el In captor, earn hizania de baba (sar.); n'al urea to

sa te mIntuesti de hizenia asta de mire? (sI).
*H.LAIVITLIA1 (p1.-do) sf . (r) Un fel de manta pe

care o purtau Grecii si Romaniisi care se Incheiape

umarul drept cu o copal: Stralucind sub arme SaumPe,

sub hlamide consular (ALECS.) [fr.].

HLAMIDA2 (p1.-tee, -mutat) sf. cp o Mantle Irnparateasca (la Bizantini) ( 2559): pedinsnl avea o ~ de
sevalu roan, on palms de fir pe poale (none ); Am sit flu Incoronet, Cu ~ Imbracat $1 cu sceptru Inarmat (ALECS.) 0 :

soarele Dune hliimizl de argint pa amerli stlnailur (VL0.14.1

[gr.-biz.].
0 HLANDAN = ALDAN.
HLAP adj. cm., Nevrednic, nemernic [vs1.].
HLAPIE sf. (LET.) Nevrednicie,
nemernicie [h 1 a p].
O PILEAB (p1.-buti) sn. Mold. Bucov.

O Lucru stricat, hirbuit, vechitura:

tite la mijloc, care se pune la budaca $i pe care se

asaza strecuratoarea cu caul de curind Inchegat,

on un 0. de pusca Imprumutat (ON.) ; si -a In-

hamat eel doi cilluti de mostenire la un

de brisca IIIRG.1 Cazatura (de om),

ca sa se scurga. zarul (2E 2558): Ramasese spInzurat Un

htrzob ce-1 pun ciobanii De Dutini la strecarat (PER.)

COUlet facut din cetina de brad, in care se

pastreaza pastravii afumati: 1mi
scrie ca trimete al-

teva hlrzoabe de pitstravi... de la munte

(ALECS.) ;
pastravii
usoati se asaza In

0,1611

morcaiesag(,cRboab.i. a: stie si ~ul de baba mea

de Read Meas.

ILLEIOS adj. Argilos, lutos, for-

mat din hleiu: un toe

Fig. 2559.

Hlatnida.
plin de
pus pe limbit, se liPeste de

mlastine (BEGS.) ; pamintul

dInsa gi primeste on -si -care forma, olnd 11 framInta

t10..
HLEIU sbst. Lut, pamint galben argilos: alu-

oineva

mina se allit In mare ottime mina an siliclul sl formeara

Fig. 2558. Hirzob.

trunze de brad uou.) sm. Cerc de lemn Cu sfori

Intul, hleiul gl pamInturlle oele grase (10N.) ; cazmalele

Incepurit sit beta In hlelul nasipos al malulni (sap.) [rut.

umbla usor pe zapada, fara ca piciorul sa se

rut. ch ljap at y a flecarl"].

htrzoabe Monte

cu

legate crucis g1 curmezis in forma de plasii care

se leaga de fie-care picior; cu virzobii se poate
scufunde In ea (CT 2558): on

vlizobli In picioare,

cu palm la mar, mergeam farA grija (e.ea.); pr. anal.

opinca rea (vie.) 0 /ten. Incretiturile de la

opinci (mufti [big. v u r z op u].

114z interj. Strigat cu care se alunga gainile

sau alte pasari, Intrebuintat uneori, in mod ironic,

Si pentru oameni: ate! pasitre de-melee, ca doar nu

esti nice meta (Is.-eas.); hls! mince-to-sr uliul sit te maniac (se.).

HT CA' to-Noma.
HICA2 sf. Trans. tree.) Pielea vitelor care au
suferit de o boala, pierzind parul sau llna.
sf. Trans. C) Sa Oaie Marina
oHI

Piele slaba. enc.) [comp. alscA9.

HIVI (-siege), HUAI (- west), Huai (-du,-cieso)
-vb. tr. A alunga (gainile e c.), strigind h I s!.

O H4TIOAGA = Hirt.gTIOAGA.
0 IIITCII (-tin) vb. tr. Mold. A alunga, a pune pe
goana cu strigate, a huidui.

O HITHU adj. Mold. Bucov. Istet, destept; siret:

vilest de-asa Mau. ca mare - -1 el peplao mum.); o Tiganca

inert hltra gl lustilatoare (sal [vsl. chytrii].

1141 pe- HAT=.

RITA! interj. Imita rniscarea aceluia care se

tiraste sau se urneste Meet si treptat din loc

[comp. HITAI].
()ETTA.' (pl. -te) sf.

0 /ten.

Ban. Multime (50-200)

h 1e j].

0 H:LIOAPA sf. (FIV.-CRO.) (BUGN.) = Maar% [comp.

HL/SA = cLIsA.
HL/ZA (pl.-re) sf. Mold. Petec de mosie, goara
de mosie.
O HLIZI (-tease) vb. refl. Mold. Bucov. Maram. A

ride Intr'una, fara rost, de toate nimicurile; a

ride infundat in bataie dejoc,dinobrazniciesau

din prostie; a chicoti: to

bilieti (ato.)

sa nn to hlizesti

[comp. big. hljazja s e].

O HLOBA, a/uRA (pl.-be) sf. Mold. Bucov. Fie-care

din cele doua rude la trasura sau carutli, Intre care

se Inharna. calul: Roalba vine fara stindn si

BB

IZSBOtS

on hlubele In poarta (SAD.) [rut. o h (o) 1 o b 1 j a].

0 MAW, HLUJ3N, HLUJtR SM. Mold. Bucov. 0 Co-

cean. tulpina batoasa a unora din plante: mature.-

se face din coceanul sau hlujul plantei numite malalu-tatareso

(PAMF.) ;

olnepa... de toemna e mica gi groase In hlujan

pastaile gi hlulenli de mazer au

(VCR.) ; Doren manilla/1

mull& lacomie Wu.) Cocean de porumb (diva ce

s'au cules stiuletii).

HLUPAV = HTLPAV.

HMI interj. Exprima Indoiala, neincrederea

[ow /Mu].

HO I interj. Strigat de oprire (pentru animale si

oameni), stall opreste-te I ajunge I destul 1 ho l ca
nu sInteti la cocinit (CAR.);

la streaja, nn fel de lognfat...

(strigh) ho I he! si presto trenul 0,000(

O 11041.GA (pl.-fro) sf. 0 /ten. Ban. 0 44. Valcea o

de porci (V ac.) (ctAue).

HITA2 (p1.-te) sf. Trans. (VLAH.) Saniuta cu care

poftesc...

aga dinaintea mea, ea doer nu eIntem de-o same amludol

(ALECS.) ; se acatitra pe cele garduri gi se hilrea on ceilalti

se jou& copiii.

Scufund/ttura de pamhat plina cu spa: et dot prieteni

barbat gi-I httli (DLVR.) ; hltli copacinl, ulna oe-1 scoase din
radacinil usP.) [il 5,1121.

negru (Vultur monachus).

HITAT, HATA/ (-putt), EMU (-ttiu) vb. tr. A misca,

-a Impinge Incoace si incolo, a sgt(1)tii: puse mina pe

BITINA. (-tin) 1. vb. tr. 0 A sg1(1)tii, a sgudui,

a face sa se clatine, sa se cutremure (cineva sau ceva

miscat, impins cu putere Incoace $i !nook)); hltinti
agile de pe podari (GRL.) A misca user lute()

parte si Intr'alta, a legana incoace si Incolo.

2. vb. refl. A se sg1(1)tii, a se sgudui, a se eta-

tina: lent dihania de se hItIna Wares (FLOR.) ; data s'au

liftlnat geamurile, clod a nechezat calul (11.-COD.).

uneorl se strecurau printeo

adInca (NAM.) [Comp. OGAC

O HOALA. (p1.-te) sf. Trans. (PAC.) 3e Vultur plesuv

HOANCAI, Ho/mama sf. Termeni de ocara

sau de batjocura dati unei babe batrine, si rele,

babornIta, hirca: Intrebil de soacril-sa, numind-o, ca de

obiceiu, hoance (D.-ZAMF.); hoanghlna btitrInit ee egtt (CR0.).

O 1104.1VCA2 sf. Trans. Ban. .c3. Adincaturii Intre

doua dealuri [srb. hunk a].

Sdreanta Femeie
o HOANDRA sf. Mold.
sdrentaroasa,murdarli, neingrijita [ung. handr a].

583

HOADIGHINA er aofflicAl.

www.dacoromanica.ro

(p1.-te)sf.=-H04=Al: 11 mai drpeqteo palHOA0ma,

- HO4NTA
de vede_hoanta stele verzi qi-1 mai care un dinte (e.-coo.).
HOI 0 HOARA re- 04RAa.
HOARCA = HO4NCA1 : vent o slAbAnoagA qi

a de baba

(CAT.).

0 110.4RNA PM" HORN.

HOASPA (p1.-pe) St. Pojghita de pe grauntele

cerealelor, de pe fasole, maz&re, cinepa., etc.: grinl...

millet bine, pentru a se ourati de

se Dune la Bert (SEZ.)
pl. Trans. Talai, aschiile luate de timplar cu
rindeaua: astern pe fundul secriulni gelnituri, adIcA...
boaspe de elan (MAR.).
Ho44c..A, HvitcA (RV.-cRO.) = HOANCAl: mizerabila BM de hoag1111 (VLAH.) 7.t Vitgl batrina, pra-

padita. (c(Aue) [rut. hak a vipers "].

HOATA etr HOT.
0 HODAIE sf. 44. 0 Vale Infundata (OR.-$1.) (VIC.)
Rfppa prapastioasa (e.-coo.).
11
HOBIC (p1.-fenni) sn. La Groapa, scufundatura
pe drum facuta de ape (CIAUC.) (RV.-CRO.) (PAMF.).
HOBORQC = Bono.
Partea saniei numita i

ROBOT (p1. -te) sn. (D

bot(nita)" sau truce" (E 2560 )

110 Mold. Bucov. Trans. 2a, Tulp an de lint sau de matas e cu care

HODOROGI' 1. interj. Imita sgomotul produs

de miscarea unui lucru vechiu, hlrbuit, stricat:
1ncolo, 1 pe dincolo, anti se strioa

(CRo.).

se mai tine pe picioare: ah I

liret, cad n'am stint r

Z. sbst. 0 Lucru vechiu, hirbuit, stricat, hodoroagii. 0 Cszaturs, momeag, batrIn ce abia
(DLVR.) ;

$1 un

ca

co

socru-san avea eA i se 1mpotriveascii

(en.) [comp. hadara g].

HODORQG, (pl.-ease) sn. wieUn fel de c(1 far&

fund cu care se pescueste in lacurile mici.
HODOROGEALA. (p1. -ell) sf. 0 Faptul de a

hodorogilo Sgomot, galagie ce se face cu

obiecte lovite unele de altele care hodorogesc: ou

vatrainl face o

gi nit tarliboiu, de-ti is anent

(CR0.).

HODOROGI, ODOROGI (- ogeso) 1, vb. intr. 0

A face sgomot cu un lucru stricat, hirbuit, ca un

car gol ce umbla pe pietre: auzea poloboonl rostogolindu -se qi hodorogind In urma lui (000e.); comoara Inge de
odorogeste 51 face womot, ca qi cum ar umbla niqte care

A face sgomot scotocind prin vase, rascolindu-le, lovindu-le sau rasturnIndu-le: dupi ce
(PAW.)

hodorogi prin teats ulcelele, Muse ci tint (MP.) A

face sgomot ca o moara veche, stricata: credeal.

curet ca-1 o moara stricatii, oe tot hodorogeqte qi nu se mat
0 A toes din gura: tiranui, du&
merge, troplieste si oInd vorbegte, hodorogeute (CRO.); Din
gurd hodorogeqte Chlar Oa o moara de vInt (ALECS.)
pre(*) (ORIG.)

se 1nvelqte capul miresei dupa

cununie, sovon, zovon, bait,
tulbent, procov: au Ames... numai
mireasa... en ..n1 rapt (se.) ; Tul-

Fig. 256o. Hobot.

A strica, a dilrapana: bantura de prisos odorogeqte min-

Pantile de mdtasA... Mie 4 de mireasA (VOR.) 1[ 0 Val:

Noaptea Ili Intindea pe incetul rristul 01 . INECIR.) [big.
hobota bot, r1t,"].

tile Romanulni

0 HOCqinterj. Ban. Strigat cu care se Indeamna

boil s'o is spre dreapta, teal
I HOCHIM (pl.-muri) sn. $ Porunca. In scris din
partea Sultanului: an trimes ~tuna ImpAratnlui is
Tatari (VLAH.) [tc. hit k U rn].
*HOCKEY sbst.\ Numele unui sport, de origine

Rom 0 Stricat, hirbuit, darapanat: nu gist dealt

juditorii, dupa.

ROGEALA.

O HOBOTT (- oteso) = INHOBOTA.

engleza, In care

ni*te

regale pj7'

stricte, lovesc
cu o blta clrjo- '4

2.

*Jr?

tats un balon
greu de 160 gr./1
pe care cauta t/.7/

sa-1 aducii. in '

cimpul adversarilor(E2561)

c II',

HODOROGIT, ODOROGIT 1. adj. 0 p. (H)orto-

un tron hodorogit ose.) (f) Prapadit de boala sau

de batrInete, ubred: e el Cam
51 cam mew din
piclor

(VLAH.)

a. sbst. = HODOROGEALA: ma deqtept In aul sooartolor de la oar (5.-ALDJ

HODOROGITVRA. (p/.-turi) sf. (BUD.) = HOD.

HODORONC-TRONC I

interj.

Exclamatie

intrebuintata and cineva arunca dintr'odata o

vorba nepotrivitli on face sau se Intlmpla ceva la

care nu to ateptai de roc: onne-le niter mai on mot,

far nu age,
oa din topor (MP.); $1, w l ca din senin...
anal o galligie... ca pares se outremura Dimlntul (DLVR.) ;
se 1spriivea printr'un Mao ", oe Wee aqa, ".1 farii nici un

-"Fig. 2561. Hockey.

motiv

...-

[engl.].
0 H9DA (p/.-de) sf. Trans. (BUD.)

ape, sarce Tung.].

(J)P.).

g. vb. refl. A se darapana, a se hlrbui: vremea

trecea, nacliqanca se hodorogea (oRL.); undo (maqini) fan

explozie, altele se odorogesc (1)Lvii.) [h odor o gl].

(iAAL) 3e

Liita de

0 HODACAT, (-den), HODICI; (-lose) vb. intr. Often.

Ban. A chiopata: si -a lost scrIntit qi un 'Actor 5i umbla
hodacaind (CAT.) [h 0 d I c].
0 HODAIE sf. Trans. = orquE CD ti;), Coliba,

adapost al ciobanilor; stina.

0 HODAITA = aoP4az.
0 HODTNA... FP" opixta...

(VLAH.)

[comp. hodorog9.

0 HODROBETE, HODROBDLE sf. pl. 0 Catrafuse:

hodrobelele gi qterge-o (psc) 4x Tot felul de

vase Intrebuintate la stIna.

O HODULET = HIIDULVT.
HOG.t.k. (pl.-se) sn. 0 = /PAWLS G1

Tot la vale 'pe

(SEZ.)

[comp. HoAciA].

HOGE sm. CD Preot turc: o disputa Infocata se

aprinse Intro multinl si a (BALL.) 0 Dascal Invatat
(la Turci): Nastratin

as [tc. hog a].

O HODIC 1 interj. Often. Ban. Imita sgomotul produs de mersul unui om care $chioapata, sontic:
0110D1111 sau OD/R1 interj. Strigat cu care se

0 HOGEAC, HOGEAG air OGEAC.

0 HODNOG, HODNOGIII sm. Trans. Maram. (BUD.)

Om.) A LOCOteilent [sir HOTN90].
0 HODOL4N (pl.-ane) sn. Trans. cm.) Ciolan.
HODOLEAN = ODOLEAN.
0 HODOLONI(U) (P1.-oanie) sn. Ban. = HODOLAN.
HODORO4GA, ODOROAGA (p1. -ge) sf. O Lucru

cumpar-l-ar hoheriu din Gherla, sti-1 oumpere

alunga ciinii.

vechiu, hirbuit, stricat 0 Casa veche, dara-

prinatil: primaria a o hodoroagit cares t s'au Mans un

Hata,

poteca pe unde se due oile la pawne O Petee

de pamint pe o cost4a: Tot m'ag duce, duce-m'al.

(7) HOGNOGIU sm. Trans. Maram.

(BUD.) (PAP.) Aft =

HODNOG.

0 HOHER(TU) sm. Trans. Maram, 0 Calau, gide:

(RET.)

Mold. Hengher [ung. h 6 h 6 r].

Iff

HOHOT (pl.-to) sn. Izbucnire sgomotoasa de

ris sau de plins: in ..(3 de rig ale alter tovarital de mama

lni (BR.4F1.); rides... gi se tinea la pleat 01 la pintece... de ~ele
ce-1 podidise (woe.); femeile qi copiii izbuonirit Intr'un
de tale (DLVR.) [SI. Cho oh o t U].

HOHOTT (-oteso) vb. intr. A ride sau a plunge

oucurig de lemn 11R0.1 C) Car vechiu care hodorogeste: pentru un peteo de pamInt ai o hodorogea de moara
IVOR.); mai oumpara o odoroagA de cArutA osr.) of CO Ca-

cu h o h 0 t: si hohotind de rls, a strigat tare Inclt a acoperil tot sgomotul ICARJ ; Hohotind a 'mins cadavrul In

mai tine pe picioare: fusese blestematA sA se presohimbe

In. hodoroaga oersetoare (CAR.); baba, odoroaga draoului, se
Flecar,
tines on Neaga-reana de capnl tai (ISP.) 0

adresam cuiva, hell mail

zatura, mosneag, baba batrIna, slabs ce abia se

palavragiu, toacii-gurk

moarli-stricatri,

Pr/Pestle adinca (cola.);

()Asa

mint

hohotea de piing

(LUNG.).

()HOPI interj. Trans. Maram. Strigat, cu care ne

OHOTI (-ono) vb. refl. Trans. A se hirjoni (cu fe-

tele).
HOINA er OTNA.

HOINAR adj. qi sm. Vagabond, (om) farii dipersoanii careia i umbia gura Intr'una, hodoropatliu, haimana: an umblat ei... asa I... de cold plea.
gind ca o moara stricata [comp. hodoro g].
584

www.dacoromanica.ro

0. gi pribeag... Ili petreon vista, tnriglodno-se

wrin tote gi viSuini (coos.);
adv : clod bates el ,. drumotile (CAR.) [h o i n a].
C010 (CAR.);

HOINART (-itreso) vb. intr. A umbla h o i n a r,

haimana, vagabond, farti capatliu, a bate drumurile farli nici un rost: nu mat aria a wine, ca as

nu along' Uri nici un cipitlin oar.) ; teats shut boingream cilitri pe la conaoele mogiel (A.m.); hoindrise cu ei pe
la beritriile nemtegti tots% ulna (CAR.).
119 IS (A) 1 = HAIS (A) I Mold.: Te dan toate de sminteelS $'apnci hoisa 'n loo de Galli! (ALECS.).
O HOI$TE sj. Trans. (pac.) = Pl$TE.

HOIT (p1.-turi) sn. 0 Mortaciune, stlrv: vIng-

torii an lust 111 de labele dinapoi al I-an Mit stars (CAR.);

mnstele... se nadisera la
'Opel (sm) Came (de
vita taiata): Incepe a dumica la bilaur... gi, aft olipegti,
era o grgraadil de
din el (RET.) O Urn Bras peste ma,...111

sura : am vAzut en gi ~or' marl 41 nioi de-o lame (ass.).

0 H9JMA adv. Mold. Bucov. Mereu, Intr'una, necontenit, neincetat, neourmat, pururea: cam era sit
am Incredere Inteun om care

rlde gi glumeste P (ALECS.) ;

mA moroclineste gi-mi mate ochii an cele trei tinere (CRO.) ;
nu stiti nimic, mime al v cetiti
(NEOR.) [rut.].

O HOJMALAU sm. Mold. Bucov. Urn mare la trup

al prost, cu mintea de copil: dot bolmalal se si loan
dna mine (CRO.).
sf. Trans. -mkt Javra, potaie.
O HOLA.
HOLBA ( -bee) vb. tr. $i refl. A casca tare ochii:

vrolesorul holbeassi ochii la mine 01 mai Morn (ass.); more

holbInd och11 lung Drill casA (cso.); se holbarg din non is
numele Int Bulbocsann (D.-ZAMF.) Cu ochii holbati, cascind tare ochii: eu rAmilsesem Incremenit Cu ochii holbati (NEGR.) [lat. v o lver e].

0 HOLBOACA = BULBOACA.

HOLBOANA (p1.-ne) sf. Mold.

Bucov. =

soL-

BotorA.
HOLBURA.,HOLsouh, OlIQL13111A... =VQLB17RA...

O HOLCA. sf. Mold.

snot, larma [rut.].

Bucov. Trans.

0 HOLCI ( -case) vb. intr. Mold.

galagie [h o 1 c a].

Galagie, sgo-

Bucov. Trans. A

face

*Unica acorn era EMMA

[ung. h o 1 d].
HOLDI0.1.1.RA (pl.-re), HOLBITA (p1. -to) Si.

,,

(VLAH.) ;

Timpul petrecut H 0 1-

(NEGR.)

dea palogul din =

flticau: zi cats tats -tan

Ca

(RET.).

0 HOLTEIU sm. Mold. Trans. Urn neinsurat, cellbatar, flacau: am lost de dons orl logodlt, dar... am raMSS

(GN.);

nu cumva 211 sent (alive ad epti tosnrat...

tomnatic, flacau tomnatic: 131n-

slot es evll

(RET.);

precum vedeti

( ALECS.)

Ba nub !Int Inca tot

tomnatic,
[rut. h o I' t j a j].
O HOLTERITJ sm. Trans. (FR.-CDR.) = HOLTVU.

tett insurat...?

HOLTO*NA... =

ALTQIU...

0 HOLOTA = HOLOTA.
HOMAN = OMAN.

HOMEORAT sm. P Partizan al homeopatiei.

HOMEORATIC adj. so Privitor la homeopatie

[fr.].

*HOMEOpATTE sf. Sistem de vindecare inventat de Hahnemann, care pretindea ca lecueste

boalele cu medicamente introduse to corp gi care
provocau simptomele aceleiasi boale; Incettndu -se
apoi cu medicamentele, adica cu cauza boalei, urmeaz5. CO disparasi efectul, adica Insasi boala [fr.].

*HOMERIC, mum adj. o Privitor la Homer

ris sgomotos, cu hohote, astfel numit dupe

C)

un pasagiu al Iliadei, In care Homer arata pe zei

izbucnind In hohote de its, vazIndu-1 pe Vulcan
schiopatInd A4 Rfizboiu
razboiu foarte mare,

urias: vein pAstra oea mat &Boca tams senora unni rizboiu merle ce am avut on niste amazoane (ALECS.) [fr.].
0 HOMET (E) sm. (R.-COD.). (visa.) = NAInTE.

O HOM9C sbst. Ban. 44. Deal de nisip [comp. srb.

hum].

O HONDRAI (-atm), HONDRANI (-aneee) vb. intr.

A flecAri, a vorbi fart{ rost: Domini Hristos It Intoarse
spatele, Il Iasi sit bondrineascit usr.); clod o ti sit bondanim snrda, as Becarim...
[ung. h a d a r n i].
0 HONDROC = ANDROa.
HONIPST (-seso) vb. tr. 0 A mistui, a digera: de
(JIP.)

dong lunt de Clod stomesul et n'a mat honipsit nimic

(BR.-VN.)

c, A nu pntea pe oineva, a nu-1 putea suferi: sit

nn-1 mat via in ochii met, et nu-1 pot (CAR.) [rigXOYEOCW < X0Vi00)].

HOLDA (pt.-de) sf., Map, Ian, fasie de pamInt

cu un singur fel de semanaturi; semanaturile de
pe un astfel de amp: intran din mirigte orl din Islas
In vre-o v (sa.48.); de Jur imprejur nu vest dealt holde
sl lives'

nerod acel ce bandit holtela

undo) Insese tart

de mitlain-marunt

(RET.)

dim. HOLDA.

OHONTI adj.
0 HONTI sbst.

Schlop, schllay.
ra.-coa.) 2 Un fel de roabit

Trans. (Plc.)

Trans.

Intrebuintata de miner! [germ. H u n d].

OHONTIC1 interj. .e sauna I plena 01 =dui, ,.1
.0, I

Inaintea cumnatilor

(R.-000.)

sontic].

th 0 n

0 HONTOLQG adj. 0 sm. Ban. = Horn

HONT sm. Porecla data Sasului [germ. Hans
loan", cu pronuntarea saseasca].

HOLERA sf. 0 I Boala epidemica, caracterizata prin dureri grozave de stomac, prin diaree $i varsaturi (fa

gureasca [ung.].

femeie) nesuferita prin rautatea ei,

Fig. 2562.

bucura de izbInda, pin& n'ai Inlaturat greutatea

sau primejdia Deodata, ca din senin (and
soseste cineva pe neasteptate, sau se amesteca
deodata In vorbil sau lntr'o treaba): Olnd deo-

de holera.

asta,

2562): paste noapte a gi dat holera poste

mine gi m'a IrAmintat gi m'a sercit aIrcel
taco.)
C) F Fiintil (in spec.

tuba, sd scape lumea de o lama It de

as tine ova
Planta spinoask, cu flori verzi, numita si ca.-

tinti", cornutti", dracila", sca-

HOP 1. interj. 0 Strigat cu care se tnsote!te sau

se exprima o saritura peste ceva sau o saltatura;

0: ea no zioi hop! pin' nu-1 sari, nu face planuri, nu to

ciuma: vial, neouratnle, de pe fats plimtno

HONVED (p1.-ezt) sm. X Soldat din militia un-

datA,

Bacterii

iete-muscalesc", spin muscalesc", etc. (Xanthium

spinosum) [rus.].

O HOLVRCA, HOLIROA, HORBLCA, HOBILOA, HoEproA (p1.-ei) sf. Mold. Bucov. Trans. 2 Rachiu: oet

~I

gi baba Inainte

hop 1

at, Imi lac seams aingur"

2.

Walt

1-1I

(OPER.);

CUM sloe vorba

Si

gi Prislea...: Deana gi Deana, cg, de undo

(CAR.).

(p1. -punt) sn. 0 Sant, groapa, adIncatura In

in hop (1.-OH.);
mijlocul drii1111.111.1i: roatele 'groan din
pi de ganturi (0.-ZAISP-1;
drama' era semi, ...dar plin de
Igi protases on gren carele prin

art

(LUNG.)

e Greu-

ea s'o nnmeasoit holerca (sea ; el yin gi holerci, Tot tntr'o

tate, piedica, obstacol: trecurim, cum treonram pin' act,

usr.1 ; un Into id. mai a de treaut (YEAH.)
...mai even tin

balercit

[onom.].

oe purge boalele printre oament, mai on mama holera, Airlifts

ghicitoare despre ou"; CInd sedeam la

(GOR.),

n ot pe vats Beam horincit Optima&

(s8L.)

[h rile rti.

# HOLM (p/.-mari)sn. Deal, hum [ung. halom .

HOLMUROS adj. 44. Deluros [h o I m].

o HOLOA.TA. (pl. -to) sf. Mold. = HOLOTA .

HOPA t interj. 0 Strigat cu care se Insoteste

sau se exprima o saritura sau o saltatura, op!
cuvtnt pe care-I rostesc copilasii ctnd se intImpla
Sa cads: a au Al It -a writ groapa

t HOLOTA sf. 0 Pedestrime, gloat& Mold.

stood sloes gi ea

(PANN);

gi se souk on... trudA

uneori cadea,

(VLAH.)

tope ar HOPAI 0 A face

Umblam

pe genunchi: miron 11 Ina pe genunoht si-1 and

0 HOLTEIAS sm. dim. HOLTBIII: $1 clod cram

seara

orb) Oral

(IK.EIRD.)

O HOLTET (-tee* vb. intr. Mold.

Trans.

A petrece

viata de holt ei u, a trill ca fl&c&u pina la Insuratoare: $1

Span

gi urea mea Care-am haulm

Oa ($EZ.I.

0 HOLTETE sf. Mold.

Trans. 0

on

Starea de it o 1 -

t e i u: trebne unmet dealt as pub omit boltelei

( ALECS.) ;

Ps

a) a se ridica In picioare (vorb. de un copilas); b) a salta un copil

Gramada; amestecatura [rut. holot a].

[comp. h o pl].

ee, (YEAH.)

HOPAI I interj. urmallt adesea de TOPA(i) i sau

Tr,TPA(1) I spre a exprima o saltatura la joc [comp.

hop! sihopal].

HOPAI -sin, -dose) vb. tr. $i intr. F A salta:

as gedea 41-1 bOpala

585

www.dacoromanica.ro

($EZ.I

[h o pl].

Li

op

HOPAIE, Hop/NITA sf. Trans. (PAC.) Rog& sau

HOP- O
lemn pe care se Infasura paie si se aprinde In
HOR seara lasatului de brInza.

HOPAIT = oP4IT.

HOPATAIE Trans. (CONY.), 0 /ten. kicnutkira

(VIRC.)

sf. Flacaraie.
HOPUROS adj. cab. Min de h o p u r i (vorb.
de un drum).
HOR:2 interj. Imita sgomotul sforaitului:
Noapte bund, moo Arvinte, Pd hor I hor

de-acu 'nainte

( ALECS.).

HOR, (p1.-ruri) sn. = core [ngr.].

HQRA (p1.-re) sf. Dans national, In care toti
dantuitorii se prind de mlini si formeaza un sere

mare care, dupe tactul muzicii, se misca intreg,

cind la dreapta, cind la stinga, astigind mereu
cite un pas mai mult spre dreapta ( 2563): to

jurul lor, In mate larEck se miscit Inset, In

dulce legnare
ti
stet-

mogasca.., Joe potolit,

tacticos In care se
grind 01 oamenii mai

'1111-Vgk
,4

;--1

In virstA... MAK) ; a 14-.

se prinde In cc; : a

,, a se baga,
a se amesteca Inintra In

o afacere, Intr' o
intriga, In tr'un razboiu, etc., dupe

FT-.

cdtald surd/I (CAR.); in tdcerea diminetil, se and bine lion:A-

WL.. temeile dormean duse ccAn.); rasullarea Int era o orcliiala care se stingea din ce In ce (DLVR.); un horcAit surd
$1 adlnc ti rasuntt In plept (on.); In duhoarea Ni orcaitui
celorlaiti... Sentino tresare din visurl (DLVR.).

HOFICANT (-Anne) vb. intr. A sforai: Incepu oft

borclineascii, pared n'ar

dormlt de cind lumea (DLVR.)

11

[comp. hor ca. i].

O HORCOTI (-teso) vb. intr. Mold. Maram. A bir-

ch, a sforai; a pH:

Am o mittugh Cu gusii, ToatA

ziva horcoteste, Ian noaptea se odihnegte (00R.); Chid pagegte,

horcoteste, Guga i se horcotestc (en.) [comp. HORCAI].

*H9RDA (p1.-do) 0 sf. Gloata, popor ratacitor:

nu ored Cd am scdpa to:art din millocul acestel horde: de

de Tigani [fr.].
barbarl (ALECS.) Laie:

O HORBLCA I.- soaRcA.

HORB'T (p1.-to) sn. >S Impletitura de nuiele de forma unui._=-cos cilindric pentru prins peste
(w 2565) [comp. o r i e].
HORHA.I ( -deco) vb. intr. A
umbla Incoace si Incolo, In nestire, fare rost, ratacind: toatd
noaptea am horhitit prin Intunereo

(FAMF.) ; honhAind el, olnd DO o carer, Fig. 2565. Horet.,

clnd De nn drum pdrdsit (CRC.).

'7,(,

HORHOLINA (p1. -ne) sf. 0 Porecla data unei

fete batrine: MaritA-te, I Nu gedea laid bAtrIna (MAR.)

C)

Fig. 2563. Hord.

ce a stat Inainte ca simplu spectator ; 0: ai intrat In

trebue oft iooi, data to -ai bagat Intr'o afacere,

dace ai Inceput ceva, trebue sa urmezi pine la

capat 0 j Clntecul, aria, melodia dupa care
se danseaza hora V Trans. Maram. Cintec,
doina, balada 0 4 Partea bisericii, unde star
corul; al4sida 0 * HQRA, numele popular al
constelatiunii Coroana boreala (Pl r 1499) [gr.
XopOc].

Tigancii batrina; hoasca batrina, cotoroanta:

Dar horholina ha bitrIna (TOC.) ;

qi-i virl coeds In gurd (PAc.).
O TIORHOTI = HORCOTI.

1111111-11D111 se %wools ode

0 110E111;1Ni sf. Bucov. Tiganca (batrina): intro

apoi In casA gi mune purdellor si horhtmei oum a Incelnit

ye RomAn (MAR.).

0 HORT (-011380) vb. tr. si intr. Tr.-Carp. A clnta

(doine, cintece de dor si jale): nime nu horea frumos
oa Mihainl tut mog Mihnea (RET.); In pddure nagte, In yadure

crests, Vine-acasa gi horeste

(GOR.),

ghicitoare despre

O HORAI ( -den) vb. intr. Mold. Bucov. A sforai:

fluier"; steteau nimite ye chid trecea pAstoragul ImpArat,

doinind $1 honind (emit) [h o r a].
0 HORTLCA sr HOLFAWA.

[h o rl].
HORAILA sm. Porecla data unuia care h o r ae t e, cind doarme: lasati-ma singur on domnul

rile + palinca].

111 'ncepem a .., de pared dormeam tine stie de clad (ono.):

len anzi-1 cum horAegte I pared -i nn ogeao aprins ( ALECS.) ;
doarme oa un butno gi horftegte ca o locomotivit (oN.)

lista

( ALECS.).

HORAIT sbst., HORAITVRA (p/.-turi) sf. Mold.

Bucov. Faptul de a h o r a i, sforait: nevinovatul

0 HORTNCA. sf. Trans. Maram. = Holz:F/0A [h o -

0 HOW (-orAso) vb. tr. Mold. / A cosi cu hreapca

(fin, ovIts, mohor, etc.): tritoiul... se horitgte qi so

Widest() in slog (IOW

HORITE, HoRIT yak (pl.-Curl) sf.

/ Rotocol

mare de fin, adunat din poloage ori risipit din

al Englezulni 00 dormea (ALECS.).

claite, ca sa se usuce; din el se face o capita.: adn-

(pso.)11 0 p1. Ulite, locuri de umblat printre case,

on -clt de moat ar Ii (Hunt), de-1 alma In horitura razele

HORAITA (pi.-ta) sf. Trans. 0 la Broboada

in sate si orase woo.): ce-i mat bun Ca calul bun, Cd to

duce... Pe Coate horaitele (MAR.).

STORM.
O HORBT
HQRBOTA (p1.-to) sf.
0 613 Dantela (f._ 2564):

'

plata In

(231.-nuri)

sn. Mold. Bucov. en 0 Cos (penrasylndind Intiorare

(cao.) 11 (p1. hoarne),

curt,

de unde s'a refacut si un sg.noeatNA, HQRNA Trans.

Mold. Cosul pe unde iese fumul pins ajunge la

pod (de aci Incolo Incepe ogeagul"): hoarnele

-0g:004

Platului, prin care trece Iumul, nu se tidied deasupra acoperisulni (.Ac.); o undA de vint se strecnri pe hoarnd

(SAD.) ; mA Iasi singurd ono, di and Inteleg cu greierul din

hoarnd (FLOR.) [rut. ].

111

Inflorituri migAloase, tine ca 11.1

(VLAH.);
alAturi, Saga FA
lucre la 0 (D.- ZAMF.) 0 Pr.

P Dantelura, Inn
ritura sculptata: biserica...

0 HORN

( ALECS.) ; mezinnl se vIrl lute In

O HORNAR sm. Mold. Bucov. Cosar, cel ce matu-

ra hornurile: sosean

ext.

despre ward.., se 111aVe$10 (LUNG.) [h 0 r I].

tru fum): VIntnl gnerd prin

O HORATENII = oRAmm.
t HQRBA, (p1.-be) sf. Trans. Gloata, multime.
t HQRBA2 = voavA.
HORBACAI = RBA-

OLT: Inoepe RA se Intunece, al

not horbactlim moron (VLAH.).

natul (fInului) In horistea cdpitelor la podina stogulul (ION.) ;

...

.41 ca oh onsets ogea owns

(ORIG.).

O HORODTNCA sf. Mold. Numele unei hore, de

origine ruteana: ne olnta din Mier doina... horodinca..

Fig. 2564. Horbote.

soulpturi tvtAH.)

bort gi alto olnteoe (CRC.) [Horodynka,unoras In

Galitia].

HORBOTICA (pl.-tele) s/. El dim. amoTA,

0 ,w-VVRDE --VARDAREi.
O HOROPSI (-seso) vb. tr. Mold. Bucov. A oropsi,

ziditA

tomtit

minunata-i

In

de

HORBOTAT adj. Dantelat, Impodobit cu h o rb 0 t e: cincurl mar. s. rt 0.0 (VLAH.).

HORCAT, MCAT (-deco, -Ain) vb. intr. 0 A hircii:
so ridiod amenintAtor, ore/Had ca o Bari 'Anita (DLVR.)

0 A sforai: Tiganul tncepn a bora', dInd ad ounoascti ed

el a adormit (RET.) ; politalul horcilie on capul De masd

toll an adormit: unit pusule, anti oral (DLVR.)

[onom.].
(CAR) ;

HORCAIALA, oRcATed,A (p1. -tell) sf

(H)oRcAIT

sbst. Faptul de a h o r c a i; sgomot produs de

eel ce horcaeste: dnpd lie-ce gllgtitnrd de singe, o hor-

0 HORQIU S111.

3o

- -DE -BRAD = GHIDNOAIE

a asupri, a chinui, a maltrata:

11

horopsegte

$i -i

tuhliegte mai ran cleat De vita (CRO.); destal m'a horopslt

$i m'a batut (SAD.) ; ce pAtisera horopsitli de oameni...

n'am ed v'o spun tom.).

*HOROSCQP sbst. Ghicirea viitorului dupa pozitia stelelor, citirea In stele [fr.].
O HORP I interj. Imita sunetul produs de o sorbitura repede: dlnd fundurile atard la one o buts,
suites dintr'o aingurA sorbiturit (CRG.).

586

www.dacoromanica.ro

..I g'o

O HORPAI (-Imo) vb. tr. A sorbi dinte data:

Copiii... horplian mincarea sinew' (SPER.) [h 0 r p!].

O HORS sbst. Trans. (FR.-CDR.) W.' 0 unelta pen-

tru scobitul sindrilelor [ung. h ore y].

HORSTI sbst. 8 = MAL4R1L-00CULIII2.
*HORTENSIA sf. Frumos arbust cu frunzele totdcauna verzi, cu flori marl, trandafirii,
albe sau de un albastru-deschis; se cultiva ca
planta ornamentala (Hydrangea hortensia)
2566) [fr.].
*HORTTCOL adj. 'N. Privitor la gradinarie [fr.].
*HORTICULTOR sm. \ Cel ce se ocupa cu cul-

tura gradinilor [fr.].

*HORTICULTDRA (p1. -ri) sf. ti Gradinarit,
cultura gradinilor de flori [fr.].
O HORTI$ adv. Mo/d. De-a curmezisul; piezis:

o ceatil nestrabiltuta de oameni cart se Whin

0 HORVAT = 0R05.T.

la el (ON.).

HOSEA. = TIOASPA.

tHOSPODAFt Sm. 0 # Titlu ce purtau clinical%

Domnii romani 0 Bucov. = GOSPOD4R [pol. rut.].

*HOSTIE si. p Victim& jertfith zeilor (la Greci

$i Romani) ([.] 2567); animal adus ca jertfa Iui

Dumnezeu de catre vechii

Evrei [lat.].

cide: se hotiirt a se duce tocmai acolo sil-i aducA leacul

osP.); s'a hotArit BA se lase de ?mat.

a tines teciorii pe IlugA sine (cso.); n'a lost putintit sa-1 In

sa usp.)

toared din

rri Sentinta, deciziune,

ceea ce ortndueste judecata.

0 HOTART* adj. si adv. Vecin, cu care se mitr-

gineste la hot a r: sat ...

HOTARIT adj. 0 p. HOTARI 117 C NI HOTARIT

O Care nu sth la chibzuri sau la Indoiala, care dh

lnainte, neclintit : un om e.; ou glas ..;adv. : li spuse-

it verde 'n tats Si (58.) 0 Anumit, fixat: osumil

Inteo at tt 4i Articol
articol definit, acela
care In romtineste, se pune In urma substantivului
sau adjectivului (-1, -10, -a, -ha, eto. = articol enclitic) sau Inaintea substantivului si adjectivului
(col, Cep; oat, cele; al, a, at, ale = articol proclitic).
HOTAR/TOR 1, adj. verb. HoTAR/. Care hotaraste: gamut ca a Boat ors hotitritoare aft mA apropin
de Masa (GN.); III adunit toate puterile pentru o luptA hotitritoare tvus.u.1; Cu gin .
spun -i gi d-ta
2. adv.: Ohtera Pe tate si -i zice
W(4111111._ ce se eLiVtne"

(C110.).

HOTARNIC 1 adj. Pus spre a Insemna h o-

tarul: plata

g. sm. Cel ce mascara, hotarniceste mosii: (W-

4,0:4

atuncl sit pule

einer)

11

pietre

$1

oelelalte seinne de

hotare (LEG:CAR.).

3. * HoutuNteA sf. ari Act de hothrnicie.

HOTARNICI (-con) vb. tr. A mhsura si Insemna

Fig. 0567. Hostie.

Fig. 2566. Hortensia.

O HOST CHINA (pl.-se) sf. Mo/d. Ramasita

de in semintele oleioase dupe ce s'au strivit in
tease: hostochina de malaiu, de blend, de in, de nuci...
al allele, ce ramble In tease dupe ce se scnrge oloiul (ION.)

[comp. h u $ t e].
HO*COTTNA sf. =110415CA: since ,, din arum
de voinic ce eatl

HOT" sbst.

hotarele unei mosii, a ridica planul unei mosii

si a-i fixa hotarele [h otarni c].
HOTARNICIE sf. Masurarea si insemnarea
hotarelor unei mosii [h otarni c].
*HOTL(pi.-eipri) sn. C a s 5. mare cumulte odol
mobilate, se ce inchiriaza calatorilor cu ziva sau
cu Luna [fr.].
'HOTELIER sm. V Cel ce tine un hotel, stapInul unui hotel [fr.].
t HOTNOG(M) sm. Dk Sutas, capitan: cum
ainnse la Suceava, porunci hotnogilor sa-1 tie oameni la

!tidal/11nd (VLAH.) [ung. hadnag y; comp. Hom00].

HOTR...

Trans.

scoarta de salcie.

(vie.)

Bucium facut din

Marginile unei tar',

HOTAR (p1.-re) sn. C)

linie de despartire Intre dotal, taxi, granitea., frontiers Marginea unei mosii: n101 un muritor n'a
Indrliznit sit calce hotarele mete ping aicea (ISP.) ; hai, tatA,
sit-t1 sett hotarele (ALECS.), se zice, In ironie, cuiva

care, Hind mai tinar sau mai nepriceput, cauta

sa dea sfaturi altuia mai priceput 0 #Tinut ra

Ns-

VOTE...

0 HOTRO.41.PA. (pt.-De) sf. Maram.

HOT SM., MAI% (pl. -tie) sf. 0 Cel ce are obiceiul

0: A. e cu un Pleat 111 PAguAtuiul Cu douA sau ou o mie,

uneori pagubasul face pacatul de a Invinovatt de

furt pe altii nevinovati; la stapinal scump, sluga houtA
(MN.)

C) (g)

Siret (sireata), strengar: Ian auai hotii

de barbell cum se vestries Mr' de nal (ALECS.) ; dupit ce

hoata de vulpe a aruncat o multime de Petite De drum ICRO3

De-a hotil, joc de copii.

HOTESC adj. De h o t, privitor la hoti.

HOT STE adv. Ca un hot, ca hotii: a Inceput

Dracut sit ne omoare

dor tare

(ALECS.) [ung. hat a r].

OHOTARA* adj. Trans. (DENS.) = HOTART5.

Toate cite be hotirit (PANN1.

HOTART (-arise) 1. vb. tr. 0 A fixa, a Insemna

h o t a r u 1 unei mosii, a hotarnici: mai wet, bifatale, Hotariste-ti eritdina (KZ.) () A orIndui: soarta
a hotArlt altiel ou mine 0 A Indupleca pe cineva,

Multi creitini ai omorlt, Clt In tea al hotit P

care sta. la Indoiala sh face Intr'un fel: 1-am hotitrIt BA place 0 A-$i pune In gind, dupit carecare chibzuiala sau sovaiala, sit face un lucru, a
alege Intr'un fel, a statornici , a decide: am hotartt

(V1C.)

de a fura; cel ce traeste de pe urma furturilor: de

codru;
: Cpl hut $1 Jura ; ...nide la A InvatA; omul
de ...ail din wail nu se poate tea; ironu1 de Anibal),
despre eel caruia i s'a furat ceva .$i mai e nhphstuit;

Capat, sfIrsit: aga curge vremea ot... ne tirdste

A
Cu ea ping la ...111 vietii (DLVR.) 0 (1) Margine: Id(ISP.I ; Sri , nemarcomia pAgInilor nu mai eves

ginit, netarmurit, nesfirsit: 0 jaw !Ara mareini, un

(ORL.)

(PAP.) 46. = HircrotkeA.

1.11P.1-

O 110*TINA Par BosTrNA [rut. huIt S' n a].

0 HOT!' inter). Ban. Strigat cu care se Indeamna
calul s'o apuce la dreapta.

miel !riot

v.-ox.,; o BA to lac ag mgnlnoi no

(FIL.) [hotesc].

HOTI (oteco) a. vb. tr. A fura: 51 duel oe Imptirtird

2. vb. intr. A duce o vial% de h o t, a Wharf:

IALECS.).

HOTTE sf. C) Faptul de a fura, furtisag 0 Lucrul furat, furt 0 Viata de h o t; tllharie: hotind
ei amn aft as hotit, li se urlse al hotia de Ia no limp tse.).

HOTIME St. col. HOT. Multime de hold; totl

hotii.
HOTT* adv. Ca h o t i i, hoteste.

A fixa: 1-am hotarlt o leafs Alma (ALECS.) 0 at

HOTOMAN sin., HOTOMANCA sf. 0 F H o t1

hoatii: Martatot porniti spre role $1 De fat& hotomani
(PANNI 0 $trengar 0 Siret, pisicher: hotomanul

A osIndi: or BA mA giudice ea pe-un hot $1 pe urma or

de Pavel mi-a fAcut -o (CRO.); dar (111-1 In but* nice hoto-

BA ma hotArasci Ia moarte (ALECS.).

mana de femeie (RET.).

sA plec din taril; apoi hotArtrA aft mai tacit o Incercare (W.)

2. vb. refl. 0 A se margini, a da drept hotar:

Be hotaraste cu dln$11 aces turd (.4.-cos-.); aid se lietiirliate

judetn1 Neamtu on indetul Snceava (VLAH.) 0 A alege

Intr'un fel, a-$i pune In gind, dupa oare-care

chibzuiala sau sovitiala, sa Inca un lucru, a se de-

HOR-

Faptul de a hot ar I, rezul- HOZ

lug
nestrAmntata
tatul acestei actiuni: a lua o
HOTAFLIRE sf.

HOTOMANTE sf. Purtare sau fapth de h 0OHOZATE sf. pl. Trans. Unelte, lucruri de
casa; bagaj, calaballc, catrafuse(nc.) (Plc.) [ung.

toman.

ho zat al transport "].

587

www.dacoromanica.ro

HHRRAI-

$ HRABQR adj. Curajos, viteaz [vsl. h r a r ti; comp. si HAR,Asert].

; BR ABORTE S. Curaj, vitejie [h rAbo r].

HREAPCA. (p/.-eDee)sj. Mold. 01 0'.nuia strimbe sau o greblita, cu coltii lungi, asezate la coasA,
ce slujeste la cositul orzului si

C HRACONIT sbst. Scuipat mucos ce se elimina

ovasului: holdele talate on brews an

patele mai Mut dealt ace% secerate
mu.) CD RAmurele strInse chip&

prin tuse, flegma: ?barites Inca sti-1 munceasca Singe roe

51

(ALECS.).

O EMAI$TE

= VRAI$TE.

curatitul nuielelor pentru araci;

se pun In malduri pe gard,

BRAM (pl. -muri) sn. A I Biserica, In raport

Cu patronul ei: =el of Intulul Dumitru ; It pune numele

In virful paielor 4 PAdRu-N.re)

lAstari oes..sf.

Mara, plina de

de SfIntul Menial", dupS oum este al rul bisericii din

Humuleeti ices.) Ziva In care se serbeaza patronul bisericii: ea ti !meet es era aid la sfIntul Ilia,

[comp. BREASC, BREAST].

0 BORBASC (p1. - court) sn. Trans.

tine,
chid se praznula ul bisericli 1 (VLAH.) ; (E) F: ce
ce fel de om este: Derail nu-I vad eu Ce tine ? (on.);
tin
81
de
uncle
i
-a
adus
vintul
resist
(vLAH.)
afla-ne ce

(BUD.)

ol3RBAN sm. Maram. Pieptene de tras line [rut. 11 r eb i n].

[vsl. hram 0].

HRANA sf. (DX Mlncarea cu

care -li Intretine cineva viata,

oHREBINCA sf. Maram. (BRL.)

nutriment Ban. Nutret 8

albe, cultivate adesea pentru

nutret (Spergula arvensis) (E

HRENTTA (p1.-te) sf.

2568) (D Tot ce contribue la

desvoltarea inimii, mintii: stiin-

HRANACIU 1. adj. Cel ce

mlinInca mult, mincbcios; ce
are nevoie de multA. hran A:

din partea muntelui... shit

2. sm. f. r Cel ce bags bu-

caescuse

(ISP.)

c) A intretine

mitA. Ii hreanita" (Lepidium

campestre) ( 2571) 0 Planta, cu flora albe mici, originara
din Europa meridionala, cultivate pentru frunzele ei Intrebuintate ca salatA; numita gi

branaci al ',Hui de too opal.

Pe o mama, ca pe una ce-I hranise 51-I

ScIndurA pre-

Plant& aspra la pipait, cu flori

mici albe, ce creste prin semtinaturi pi locuri cultivate; nu-

ta este hrana sufletului [vsl. hran a].

catele de treierat In batozA.

}IRANI (a-nesc) 1. vb. tr. 0
A da hrana, a Ingriji cu de-ale
mincArii, a nutri: o chistes ca

Fig. 2569. Hrean.

vazuta la un capat cu un fel de dulbpior peste

care se pun pieptbnulii de tras line [rut. h r e13in k a).

ERANA-V4en, plants, cu flori

mil

(CONY.) = VREASe.

$ BREAST = VRE4sc

Fig. 2568.

Hrana-vacii.

viata, a fi o hrana suficienta: un sing= aliment nu

Dome ea hraneasca pe om Maram. (PAP.) A sa-

tura A intretine o stare sufleteascA:

Olnd inima braneste 0 tainica dorinta IALECS.1 11 0 A
intretine puterea unui lucru, a desvolta, a Intari: citirea hraneste mintea.

Fig. 2570. Hrenitti.

Fig. 2571. Hrenila.

caprilema" sau creson" (Lepidium sativum)

(E 2570) = NASTUREL = VRDA -VACII g.

o BRENTUT, Hamm (-Dego) vb. tr. si refl. Mold.
A (se) strica; a (se) hodorogi: puntnd vergele ptntre
Paturi, ca sa nu se brentueasoa male (tae.); oari an stra-

2. vb. refl. C.) A lua hrand, a manta spre a-si In-

tretine viata, a se nutri: creates legumi oi goal el

age se branea of ea (SBA ; ran to branesti on mlncarea In

traista altula (ZNN.) A se Intretine, a se des-

batut vane Romaniei De drumurl brintuite (vLAH.).

volta, a se Intari prin educatiune 91 O A se sti.tura (PAW.) [vsl. hranit i].

0 HRENUI (-ueso) vb. tr. Mold. A amarl (viata

cuiva) [h r e a n].
C HREPCUT (-nese) vb. tr. Mold. .e A cosi cu

HRANTT adj. 0 p. HEANI 11 C NVE1RANIT

Care si-a desvoltat educatia, gi-a
as IntArit, si-a
Inzestrat mintea, sufletul: generatie... hranitli cu aspire-

hreapca.

0 HRBTIURI sf. pl. Vreascuri [comp. HREASO,

tfunf fnalteo.-ou.) 0 Vin , yin vechiu, Intretinut.

RRANITQR adj. verb. HRANI. Care hraneste

BREAST].

0 HRIB sm., BRZBA sf. Mold. Manatarcii: un caIngar mfo, spin, on feta sblroitA ca un A. o..mt) [rut.

11 (e) NEBRANITOR.

Granite [rut.].
t KRANITA (p1.-te) sf. Bucov.
IMANITA, aniaurrA (p1.-1e) sf. =ifium-v4cir.
O HR4PA sf. Mold. (SEZ.) (RV.-CRG.) GM Coasts prA.pAstioasa, rIpoasa [comp. rut. c h r a p a].

h r y b].

0 HRINCA (p/.-ei) sf. Mold. Bucov. X Bucatb mare

de mAmaliga prajitrt si rece: soottnd o im Inglietata din

IIRAPACIU, KRAPARVT, HRAPARET adj. RApares, rapitor: ou tom au Indopat pe Greoul briloare1 of
boom (NM.); anima tarilor roman... se 'ntind hrAparete

desagi (CRO.) ; a Agit pe un colt de masa... clteva brinet

de memaligil (ORM).

mtintle veoinilor (VLAH.) [11 r e p i].

mini 61 de toate luorurile pfnteceluf tamadulegte (rev.-nos.)

[ngr. Xpuz,O,Lrioc].

HRISOLTT (p1. -Its) sn. o Orl-ce platre pretioasA. de un galben-verzulu: taste ca In obipul an-

IIRAPT (-Aimee) vb. tr. = RAPE : hrapean la vile at la

Damen', on care se brAnean cusp.).

HRISQV (pl. -cave) sn. Document, act Intarit

cu iscalitura 1i pecetea domneasca, prin care se
hitAriau sau se haraziau cuiva drepturi asupra
unei propriettiti, asupra unei boierii, unui privi-

HRAPITQR 1. adj. verb. HRAP1. Care rapeste:

se abitusera ea mate corbi

asupra tarilor noastre (ALEOS.).

2. sm. Cel ce rapeste, jefuitor: a gonit De ....111

Boa-

=Mid Dirintese oar.).

BEEtiAPA = RUDA.

legiu, etc. (R1 2572) [gr. xpea6fieuXoy].

0 HREA.MAT sn. Mold. 0 = FRF.41dAT: lar =u1

emote ei wade, Ca 'n spulber de vlsool purtat

(VLAH.) CD

Vuiet: Latret, uriet, = mare (oom) 0 Tropotul tailor

reamA t, refAcut dupti rut. hr emit y

a dudui".

(RV.-CRO.)[1.

HREAN sbst. Plante cultivate pentru radAcina ei crirnoasti, cu gust 1nteptitor (Cochlearia

armoracia) OD 2569) : lea ...nil are be radleina un vierMe care-1 roads (ALECS.) ; de act, 0: tritest. Oa viermele

In r, despre trn om care s'a obicinuit cu necazurile, cu traiul r/iu [vsl. h r 6 n A].
HREALNITA pr BRE/4TA 0.

$ HRISOVOLTT sm. Contribuabil din clasa potentatilor sau privilegiatilor [gr.].

HRISTOFQR npr. m. * IARBa-SFINTIILIII- ti
= ORBALT.

HRLSTOITIE sf. A Viat,A conforms cu morals

Mon fete fete (CAR.) ;

crestinA: ohtr lanmea, om cu
nu-1 niol orestin on.r, nioi parbite bun, nici om oinstit
(Aime.) [ngr.].
Mlntuitorul; a is ruga de
HRISTQS npr. m.

otneva oa de Dcomnal ,, a stiirui mult, a se ruga cu

(CIAUS), a
multa stiiruint.A.; a (Minn' Oa pe Domnul
chinui ran; a De nits la cineva ea Is (vLae.), a iubi din

588

www.dacoromanica.ro

HRIHUI
e-f-'. fn .'
K.:E.
rt of co lir.,,,,,,m31 , r., .1pirc_,.,..-.,,,,
,..A.,...r.v7n
Mtn 173E-4r0.crateLunmtsssmeto,turr
inly_t,1,(,....,..71,7rAT;;...w...A. .6;,.,,inifor,,i....,.,,(,4,,,r.,,,..,,

r.-N

4 TngtfInn I C..1

(m me/3wpm lllll

,...1-4.,

ur411.n.erlefr t.TAntAulerge AinivArtvuntmrsr. -s Kr' m.t.ronciannz /Ix

11

...

6-,1 .

friparmr

"

Trine

r ATA 1ff= Ti te,patt.r.543)tilifIlif tvAr4gc-

itespelunne Imo rly11.14., in In 11tv: MUM f,,Hslms4-cm...rii1Vrisou,n+flopinlurill(Houtn:C)

'.,
er 'I 1,1 J). ei
i .- f",;\ /:-`3,1'
e.....1,
.A(11 IV arum's-H/11h tr.. ..I' i 1.. u)ium);,..1..mn ti I.Lrfmr munro
. ..,--.1)
-> (
.). A,":- \ .*
7/16Ame line)) ," vr turi ohtmekusuoutnaeLl I. nX1111Intuviviiim i rce um. !unwary' rams
-Ir.
r: , r .1 12...)
, ...-1
turnAv,tivinnipubnilvp.ippwrinntimetimniftwantiormpon .

InaI J s,-P,.

..,

he ttinlimutirrtn.p ftliftLnitHALAmm
'4
I
.- 6-.
,
litervas 1 vit ram tar 1 :F../6. t 1 tffumiro.ne.Arm, Ay a/it

--

tonimmo
.,--t
*As
.
s, .

, I --- pTh

6.Th JS

Ulmne1;17.t.-e,

4,14-ipmniriv Ante Ave nin._:.

um f a 111111 IZA.111.n. intlint.pin P'm
ckv 4'

,imfif,;1111,ATTIVISITTIL(Int

siftTa

" 1'

Ilterok,91,3Azys tunnr irtfan o Arm epv cuivfiti 1 urn2,w rofeirri.me urorli fm inn sm. e -,7i ,c)(: 1.1aru titt, itinimrittelmimoni.1 tippncl utm+61m..fieuf: film mit4,1..liwtreicitupy;rnoirt I-m.)1i'; tot e
6;1:',4-.L.' --1.. --)c. - lc-;-1-,
. d--N,..: 1, 47\1 r:-.
-) ...,JJ,4? -,?.- . ,---,.-i-_,I...;
cytti rve.A_Alq,..,,,,.,..,17,,rtfit lf217 ?ri 1 lejimirrgtrint.e.nvret
rtoennernyyruore !)t.fit.C.Ivorat
r
61 .: rA-nirfrf.er jr,:rau.T.Tritintriortfivisintnitursr.AA 1 vgibin n1 m' IAt ftra IfIL. /el.:. Wm out nif

, A
or.;.
..; (-.. KT"
n
(
I Irma TIT/MU AorM.M/iTTIrAMTPOITWFOlfilf.Ifili3j1A,
417 if .."4 lite ruirrin IR vynnrito Will. . "I
47. . - ..,":7". , Yzre.lIvrreciAlent.ei.gisce(ioy.r_,Iont.i..;Iiirroleifietp.r.rniiririV;444.me
MI6 tura t tUnteolutmtv., .tLigt
Tv rt. nii,f!- "g4t
, 6-, --n111 yri . Oz. tt!ri.u.1,rin MTV roniAone jcleTilljnairca.1944.,..U.1,.110//lAAV ramittf.a,rtzl,r,trin.2...te fir 1,z1.1. f n Ise FM in
ras. ;J,,
I -,
1

AT '6 IFITIVI I lillaylittlirtalTri Pi( 111.,Insn flutl?11/SnA.19.01p,fltr ec\c'e--4,,I;14r .4 .tomall)v TrTIII f n.n I
141(1//mti; alttAyrityllitAvrif Thttipt%.!_rA .. 117feturnilnintizmi. Inn) I tMf 1...1..otilinlem ill!' ti itgilsi 2_ a__,..

Fig. 2572. Hrisov de la Constantin Brincoveanu.

suflet, a adora pe cineva (pl. hrietoot) sm.-Mtntuitor al lumii, Mesia: se Tor souls hristostt mtncinosl mew [gr. xptatOc].

HRT$CA sf. 0 Planta alimentara, originara. din Asia,

ca SA

astup hula (ay.) 1

Ban. Gaura ascunsa, be tainic 0 Trans. 5e

Ocntt, baie (rec.).

0 HUDICIOARA (pl.-re) sf. dim. HVDITA: la ea-

hudlcloare diner Oran (GRID.) .

O HVD/TA (pl. -te) sf. Mold. Bucov. UliCiOaracTapucam a ne eni pe o Tall yavata IALECS.) [h u d tt].
DAtnl

cu flori albe rosietice asezate In

ciorchina, cultivate pentru
boabele ei care servesc la 1ngra$atul pasarilor $1 la pregatirea

0 HVDRA (pl.-re) sf. Trans. Spartura In gard

sau In zid (DUD.) 0 Gaura. ccoev.) [h u d a]. t 1

unui fel 'de gri$ (Polygonum

O HUIrk.TBA (p1.-be) sf.Trans. (DENS.) Colibb, bordeiu.

fagopyrum) (,.] 2573) 4

O HUDUBAIE, IIDUBAIE sf. Mold. 0 Pasare monstruoasa: Unghte de gate, Cap de udubate (PAW.)
Monstru: lose la lveala... o hudubale aturlsita ce aduom
is ploloare on un smeu... la may au mama padurn, le tree

CARABV5 -DEGINDAC-DECARABLI$VL [ung. h ar i csk

a].
HRIC.AR sm. 4 = oARA-

c'o gadlna Intrioosata (FLOR.).

BUSVL.

O HUDUBIT I inter).

HHTZMA.(p/.-me)sf. Mir[gr.]. Fig. 2573. Hrica.

HRONIC 1. adj. = CRQNIC.

(PAMF.) (R.-COD.) = B/rx/sIo I

0 HUDUBLEAJA (pl. -le) sf. Olten. (MC.) (R.-COD.) 3e

2. sn. Cronica [gr.].

HRONOGRAF (p1. -Intl) sn. Cronica [gr.].
IIRONOMETRU = cRozioravisu.

Uliu, pasare mare: oe Ar o ti ala, mA P (LUNG.).

0 HUDUDQIU, UDUDQIU (p1.-eottie) sn. Often. Li.

0 BROPOTI (-teso) vb. intr. Trans. (BUD.) A horcai,

a lurch.

0 HRVBA (pl.-be) sf. Mold. Bucov. Gaura sub pamint, subterana: Be face o
In Jos oars merge pe subt

albia Oltulut 01 ritspunde dlnoolo pe Malan mel teLall.);

treolnd odatA pe sub o nv lunge, oare-i sic tunel (ALECS.)

[rut. hrub a].

0 HUC adv. Maram. De tot.

HUCEAG (p1.-gurl), MOUT (pl. -Muni) sn. Mold.

Bucov.

Gaurti: ptna voin ells un stupus

teRL.) (PAP.) 4

Padure Unara si deasa; tufi$, de-

si$, cring, hati$: La mijloo de codru des, Toate pasarile

lee, DM huceag de Mlles, La volosul lumint$ (EMIN.) ; aolltIndu-se de tnepi side ramurelele hucilor (OHIO) ; : a umbla

hnciu- marglnea, a umbla fugar (de la $coal)i):

de

undo pinli atunoi mA duceam ou drag la mall, am Inoeput a

umbla huoin-marglnea (CRO.).

O HUCHTT eAr HUM.

0 HUCHIVM sbst. Mold. Bucata: arunoa to

[rut. chodyPce].
O HUDT_TIVIAC

Ciomag.

(p/. -see) sn. Trans.

O HUDUROAIE sf. pl. Trans.

(PAMF) (RV.-CRO.)

(CONY.)

L'(. Locurl

salbatice [comp. HIMUD91II].

0 HVET, HVIT (p1.-te) sn. Mold. Bucov. 0

VVET:

de departe s'aude, ca huetul mar11, treamAtul Invalmastt al

multimIl (VLAH.)
Sgomot, galagie, larma:
de gisse5tt, sit nu lei, ett-t1 pot! lua Walk junghin Ben hull

(VCR.) [h u i].
0 HUHURA ( -hut) vb. intr. Mold. A striga In gura
mare, a Chilli: Mall huhurd ehiuind (esv.); eu n'am de

In masa
cea

traista un Ar de mftmallga molt).

0 HI/CI 1 = HIS I

HUCIU, ear HUCEAG.

HUCIU1 sbst. Trans. onc4(rAc.)

0 Sant mare facut de ploi; piraias p1. Locuri rele de umblat, cu surpaturl, cu scufuncliituri, vat periculoase: rascoli toate Midurtle et toate hadudoatele (MAR.) [srb. h udo-udolje ,.vale real.
0 HUDULET, HuLubvT (pl.-ete) sn. Mold. 0 Betiger scurt si rotund U Fusul tevii de la suveica, numit $1 lemnu$" sau surcel" (55Z.)
Cuiul ce trece prin urechile protapului (la car)

Inoru, m'apuc de huhurat (os..N.) [h u h u r e z].

111

Ragila, h e-

c e 1 a, unealta de scarmInat llna.

0 HUCIUT (-um) vb. tr. A alunga gainile, a Neil,
a 1.14ii (SEZ.) [h u c 11].

O HVDA (pl.-de) sf. Often. Trans. Spartura to

gard sau In zid, pe unde se poate trece 0 Trans.

HUHURRZ, HIIHURETE am.

= 011311IIREZ :

ochli oei rotunsl, ca de huhures, tot le limn In cap

(SAD.);

0: a eta Oa un htlhUrE8 (RV.-CRO.) (VLAH.), a sta singur, paraslt de tots; a we face huhurez Wm.), a se tupila.

0 HUHUREZ4 (-eraz)vb. intr. Trans. (vg.-coa.) =HU-

MIRA.

0 HUT (hueso) vb. intr. Mold. Bucov.

589

www.dacoromanica.ro

Mud hueste

0 HULTUAN

HUB- pildurea, e semn di are sit se suite vremea (5sz.); hula maha[o I) 0 m.; comp. si srb.

HURlana de bocetele mete ()A.m.)

hujiti].

o IITHALA. (p/.-ieti) sf. Mold.

jtit [h u 1].

(PAMF I

hultnitt Cu cite o sAgeatA 1ntre omen

AuialA; vI-

0 HVIB adj. 51 sm. NOM. (PAMF.) Nom.

HIJIDEQ I d Vmsoi interj. 0 StrigAt cu care

se alungA porch sau alte animate: SO Illaa dupli

dInsul ( = diva lup) en ohiote sten Weal use.) Pr.

ext. Strigat cu care se alungA. oamenii cu ocara:

!new a-1 da eu huideo I molt bletn1 om... o luA la fuel
(Fa.); a no on..., a lua la goana, a alunga cu ocarA.,

cu strigAte de huideo 1 [srb. ujd ol strigat cu

care se alungit porcii].
HUIDUT, d InDuT (-nese, -tau) vb. tr. A da cu

h u i d e o, a alunga cu strigate de omit :

passitorti
ulitelor 11 huldule 51-11111)1ra eumplit (me.); an 'Behan ga-

lonat et mlnusat test fibril si ne hnidul fowl.

HUIDUITURA (pt. -turf) sf. StrigAt de ocarA.

= ALTQIU [ung. oltvany].

0 HULTUT (-new) vb. tr. Mold. = ALTOI: Inseseril

(GIL).

HIJLTUR = 171ThTuR.

0 HULITB sm. Mold. Bum,.

PORVMB d : se
(EIRL.); pe ua aria bAtrin doi
sAlbatici ridean de j00111 ISIBIOP (SAD.) [rut h olub].

Inaltasera in stol sate de

HULUBA, ULVBA (pl.-be) sf. = BLQBA: se vire

Intro hnlube si astepta pia ce Jesse bolero) COAL); calul

desprinsese din ulube si nn se mat vedea (GAR.).

to

O HULUBARIE sf. Mold. Bucov. = PORIIMBAR 2:

intran pe r1nd... pe subt poarta Inaltb, en fotsor gt en., In
vIrt (GM-) [h u 1 u b].

0 HULUBAS stn. Mold. Bucov. 1. dim. HOLVB: slat

tinert 51 se ItItHISO Ca dot.- (VLAH.).

OHULUBITA (1)1.-te) sf. Mold. Bucov. dim. Olt

albA 'n pane M1ndru-ml eIntit pun dtighene

(VOR.) 0 Z.-- PORIIMBITA C): asa-t ea mat user am

HULVB:

OHUIDVMA (pl.-me) sf. 0 Femeie urns. *1

Onportocalie; numitit si vineticA", vinetele" sau

plinisoare" (Russula aurata).

decit antracitul, de coloare neagrti-lucioasit, care

arde usor dind un fum gros si negru; tontine
80 -85 0/,, carbon si multe materii volatile: e de orl-

hullanij.

de huideo: s'aude venind din snsul stradel niste huidnituri

SpIdUlIORPO (CAR.) [huidui].
niAtahAloash (R.-COD.) (rec.) 0 ED Om prost, noting.
*HUTLA. sf. alab CArbune de pamint, mai usor

gine vegetalit, ca si antracitul, dar nu e tot ase

de vechiu ca acesta; se gaseste In unele terenurl
secundare (carbonifere) din Anglia, Belgia sf
Franta; e Intrebuintat in scoaterea gazuluf de lu-

minai, la fabricarea coksulul, gudronului, etc. [fr.

h o u ill e].

"HTJILIR adj. o

Ce tontine hulIA: Sara

[fr.].

-4

*HUILIRA. (pl.-re) sf. 2 MinA de carbuni de

painint [fr.].
HITIMA

sf. = EurDymA O: o

(ill. -me)

&ulnae in funclnl Warn (s.-coo.).

?terse

0 HVIT sr HVET.

0 HVIU adj. Trans. (esc.) Prost, nataritu [ung.

httlyel.

HUIUITJ 1 = UMW 1

HITLA1(p1.-le) sf. 0 A DefILImare a celor sfinte,

blasfem, pIngArire: prin hulele el strigarile tale spar11
pe esti femeie nevinovatA (NEGR.) Ocara, injurie:

ca Inds el meritli hula si blAstAmul omeniril IALEca., I

0 Nume rku: et mulerile-1 fAcean tot mincer() bunA, sA
no le =argil hula (RET.) Olten. Ban. Om rail, ne-

trebnic, care nu-s1 d& seama de ce face [vsl.

hula] .

'HULA' (p1. -le) sf. a. Agitatiune a valurilor

mArii [fr. houl e].

HULT (-mese) vb. tr. 0 A A defitima cele sfinte,

a rosti vorbe de oral% Inipotriva divinitatii, a

blasfema: nenoroette, no Mull... n111 a esti In

ceasul

; e pleat sit huleasea st SA source stInta =Ed

on vorbe mite (VLAH.) A ocarl: Hindi* de elnd ne

Inbim Vreme-1 sA ne si bulim (IK.-BRS.) [vsl. h 11
1].
Mold.

huljaty a face chef").

perc& comestibila, cu palaria carnoasit, galbenaHULUDET or HuDIILVT.

0 HULUT (-twee) vb. tr. si refl. Tram Mold. A (se)
darima, a (se) surpa: panel (eft Mutt ease asupra et
(SLV ) ;

last a an se hulueste cern! pe tine IPAMF.I [ung.

HVMA- (T)1.-me) sf. 0 PArnInt argilos, de eoloare albastruie, Intrebuintat la tar& pentru lipit
si spoit casele: se apnea de !Acn din

mute raiment
luau(ISP.) ; am lost st en... no bob cu ochi, o bneatit de
!IOWA (cao.); rindtmelele... s'an Insirat on toatele pe Is gnihurtle de
(Lai-) 0 (r) F Spoialti (pe obraz), su-

liman: Aste tIrgovete Ce se dal holma cu

essoft) [big.

hum
HLTMARTE sf. Lor, groapit de uncle se scoate
h u m A: sAtencele... Intrebninteaza huma et) se scoate din
humarti san gropi (raw.).
0 HUMBAR (p1.-are) sn. 0 /ten. Trans. (ciao.) (DENS.)
Lada mare In care se pastreaz& grIncle, mAlatul

sau Mina pentru trebuintele casei [h amb a r].

'HUMERUS sbst. P Osul bratului; e unul din
oasele cele mai fungi ale corpului: se ImbucIt In
scobitura omoplatului si se Intinde pIn5. /a cot
(ppscHELwr) [fr. < lat.].
0 HUMO.A.IE sf. Mold. (SEE.) H u m & vinat A, In:

trebuintata mai ales la spoitul vetrei si cuptorulut.

*HUMOR sbst. Verva comicA, dispozitie suiteteasch care face O. se dea convorbirii un caracter

plin de haz [engl. hum o u r].

format din
HUMUI ( -nest) vb. tr. A lipi sau a yam' cu

HUMOS adj. Plin de h u m

huma, argilos.

A,

h u m Ti: edleA lut si lip/ cuptiornl, 11 human' si-1 grill

0 HITLCHT pr HULPI.

O Himukru sbst.

pAtrunde Ia ensea ands zece hulubita? (GN.) 0

(5EZ.) = GIILEAIII

[rut.

0 HUNTE sf. Plante mare de lemn Intrebuintata

la cramil pentru a turna vinul in hutoiu [big.

hunija< tc. huni].

0 HITNSFTJT, EVNTFUT, HVNCSFUT sin. Tr.-Carp.

Mold. Om ticAlos, netrebnic, javrA [ung. h u n c-

(f)ut< germ. Hundsfott].

0 HULIGAIE = ULIGAIE.

SUP I interj = HOPI linliara (elluele) de coach

61 de pietoare. apoi cn dInsul hup 1 pe fereastra dolt aterl.t.
HITPA 1 interj. =11QPAI
IIT,IPA SI. to3s. = GVPA.

HULIGAN sm. 0 GAligan, mAgadttu; om

mere si spgtos 0 Haidamac.

HULITOR 1. adj. verb. HULL. Care hule*te.

2. sm. Cel ce huleste Impotriva celor sfinte,

blasfemator.
0 HVLIU ---- watt.
O HULMAN, uuttaN sm. Ban. 3? Uliu mare.
o HULPAV = HILPAV: .sys Basle care-al presides o

HUPAI = HoPAT.

HUPIT adj. (D 0 /ten. Lihnit de foame, pociltit,

hamesit () Mold. 4, (mai atlesea huohit). Nedesvoltat bine, copt !white de vreme, pripit: s'an coat
Wales, dar Is mat malt huohite (s),:es0.)

nouA Polonie In tilrile noastre (VLAH.).

HITLPE

MPH: pentrn larnti, avea o raindra eatsveted o n ea de (), (Sao.).

0 HULPT (- pest), Hum= (-chose) vb. refl. Mold.

0 A buieci, a create prea repede, fara a lega bine,

din pricina ploilor Indelungate (vorb. In spec. de
grlu) A se scurge laptele din boabele de griu,
din pricina negurilor (DAM.).
0 HULTAN Pe- VULTAN.
HULTENIOALA, BULTENIOARA (pl. -le) si. *
= VULTURICA [h tilt a n].

(am).
*HUN sm. oar P. 1ST.
0 HVNCSFUT Pr HVNSFUT.

HUH I interj. ImitA huruitul unui car sau unei

trasurt.
HITRA sor riRA

[fr. hourr al].

0 HURC sbst. 0 /ten. Ban. '/ VInittoare, goanii

dupe fiarele salbatece.

0 HURC4$ sm. Ban. y Vitiator [h u r c].

O HuRcuT (-uesc) vb. tr. Ban. 0 /ten. hae' A umbla
dupa vinat [h u r c].
HURCUIALA. (pl. -tell) sf. 0 /ten. (Vrec) V VInitt oare [h urcu i].

590

www.dacoromanica.ro

HURDOIU (p/.-oale) an. Trans. (we.) 1; Put! neiu [comp. FORDO].

0 HURDOARE = IIRDOARB.
HURDUCA, uRDucti ( -uo) 1. vb. tr. ci re fl.
Mold. Tr.-Carp. 0 A se) sdrunc.ina, a (se) sgudui
(verb. in spec. de un car, de o trasura): bolovanii...

to hurducau to trAsurA de-ti sguduiau ereierii (GIRL.) ; nu

mA hurducati asa, cA de-abia am mineat (ALECS.) ; se ages&
De scAnnesul cal strimt din latA... untie sAlta, sarmanal,
de 1 se hurducan raiiruntAile (GIN.); chid harabana se hurduce, orl trecea prin auk copili sAltan de buourie (st.v.)

11 0 A hurui, a durai [comp. HIIRDIJI].

HURDUCA.TVRA (p1. -tart) sf. Mold. Tr.-Carp.
C) Sdruncinatura, sguduitura: de hurducAtura roatelor ineepean ail z1ngiineasoll 51 eA mace larinriile pan
blidare tome.); de 1 -ohs prinde... am sA -1 satur de droved...
s'o pomeneasa ( ALECS.) HuruisA-1 trag o

tura; duduitura: la miezul noptii anal hurduoAturi de

Anita (RET.); chid an auzit... hurducatura de la mai s'an

speriat Matte tare (se., [hurduca].

O HURDUT (-nese, -u1u) vb. tr. Mold. Ban. Trans.
A hurui, a zingani, a boy!, a ciocni vasele unul

OEIVRTA, ovvialk sf. Mold. Bucov. 0 On hurts,

an vurta, Cu toptanul, cu gramada, cu ghiotura: HUResprit ce m1-1 care, asa Cu 'nee P (cm); daolt vrei un galben
pe tot, Il tan ou vurta (ALECS.) 0 La viva, fare a
mai alege, toti laolalta: to omori pe toti la m, fie el
Wired sau bogati (SB.) ; Dona pomeneste (la liturghle) Is
hnrtt pe monahi 51 ieromonahi, pa stern', pe mitropolit1 41
pa sotiiie 51 copiii for (CRC.) [rut. n a h u r t, h u r-

t o m].
HURUT', URIII, (-ueso, -n1u) 4. vb. intr. 0 A
face un sgomot an roatele unui car sau unei tra-

suri pe caldarim, sau ca niste pietre ce se rostogolesc lovindu-se unele de allele. a durui: un pod
nestirsit burnt sub mate

ORG.) ; Trecean bArbati, trecean

tome!, Si urniau trAsuri pe stradA (COSS.); cArbuni, platrA,
baloturi grele de mArTuri s'asvIrl hnruind ye Ighiaburi de

lemn (VLAH.) A hint! A gongoni (despre

porumbei).

2. vb. refl. Ban. Trans. A se surpa, a se narui:

la marainea regain' vAzu o cast care era sit se hurule de

veche

(RET.).

tHURUT2,

dR1342

(-nese) vb. tr. Ban. Olten.

cA trebue apt (RET.) [Comp. HURDUC41]

U r 1 U is in Manna... suenruzul se nrueste tauten a

se da vitelor tube.).

sari... gi se duse dupft and la lintina (RET.); aeele hurdnitart 51 sunete ce fame butile prAvAlindu-se (CANT.) [h u r-

de timbru

de altul: du-te acasA... 5i hurduie vasele, ca sA audit ea

O HURDUITUR A (pl. -turi) sf. Mold. Ban. Trans.

Huruitura; zInganit: sum anzt hurdnitnra, hop! lute

(COST.) = EILTZDI7P

O HURDIJZAU sbst. Olten. Trans. (BUD.) cm.) (onc.)

Funie lunge 5i groasa.

HURDVZ-BURDVZ adv. C) Balabanindu-se
gi lovindu-se ca un butoias, sau alt lucru similar,
ce se transports attrnat de ceva: umf IA-I In ashlars

si-1 adA aid

(ALECS.) ; /, Din Tarigrad adns (Sub mita
pus) (sea (GOR.), ghicitoare despre bostan" i des-

pre cIntar" [11 u r d u i; comp.

burdy].

.s1

ceh hurd y-

0 HURBZ sm. Mold. le = ciummaz:

...SUS

In turn,

ca can , Un bAtrIn, pindind an shim, taina duke o surKind

(ALECS.).

O HUREZ4 vb. intr. Olten. Ban. A chioti, a da

chiote: Cu slibille sdrInganind SI din Bur& hurezlnd (CAT.).

*HURIE sj. 0 Femeie ce Turcul va avea ca

[(h) u r u i'].

(CAR.)

0 HURUIALA2, trRuiegAa sf. = uRLuIALA

d u i].

HURDVP interj.

HURUIALAi, IIRITIALA' (pl.-fan) sf. Huruit.

huruitura: male uliti strtmte... oare-ti impute urechile
on urniala (Dom); se aide twin toatA urniala can sunet
[h u-

r u 12].
HTJRUIT,, unurri St)St., HIIRDITORA, ITRIJITORA

(pl. -curt) sf. Sgomotul flout de rotile trasurilor pe

caldarim, de ale vagoanelor pe sine, sau de pietrele ce se rostogolesc lovindu-se unele de altele:
hurnitul roatelor... riisunA clan gi prelung

ORG.) ; s's auzit

urnitul gi filli8TaLTII mini tren (BR.-VN.) ; nu se mai auzea
urnitul trasurilor pe bolovan11 nlitei (GIRL.); se and burntturf de roate (LUNG.); urnitnra gi galligia speriau IMAM
eringurilor (DLVR.) [(h)u r U ii].

0 HURUIT2, I:WW2 adj. p.

Surpat, naruit, darImat.
HURUITO4RE s/. = aIaliTo4aa.
HURUITURA sr RIIRIIIT1.
HUS4R SM. X 0 Soldat de cavalerie ungur
(

2575 A : nedeprinsd, oastea luiMihai-Vocla Cu ace! tel

sotie in paradisul lui Mahomet: pare proumblatu -s'a

vre -odatd In aceastil gradinli una din scale oadIne frumoase

care devin hurii pe ceea lame P (ALEC%) Femeie de

1763

miry 1840.186e"

sp890

o frumusete rapitoare: huriile on ochi negri. en tata

1741.

1786

[8o7

1741.

albA ca margaritarul Orientului (BOL.) [tC. h u r 1].

O HURLORT ow- URLQIU.

PP- URLU!...
0 HURLU
0 HURLVP pa- uRINP
=BMW, URMTJZ sbst. 0 Margaritar fals, de
sticia: lai atIrna siragurne de hur-

muz si mArgele la ;Eft (GIRL) ; A Mrmat-o pasul vremii ea pe-o boabA de

hurmusuri p1.:
hurmuz (vLAN.) ;
eran albe, gAnte en Dori vi hurmuzuri
(SAD.)
* Frumos arbust,

originar din Canada, cu flori

trandafirii, cu fructele ca niste
boabe de cirese, albe ca zapada,

ce persists uneori $i lama; nu-

Fig. 2575. Husari.

mit si corale-albe" ( Sgmpho-

ricarpus racemosus)

(.1..A

A. Husari unguri.B. Husari rui.

2574)

[to. Hurrau z, oral pe lInga

portat Intliu In Europa margolful Persic, de unde s'au im-

Fig. 2574. Hurmuz.

garitarele de sticla].
QHUROAIE sf. . Olten. wise.) Ur(1)uiala.
HURSVZ, IIRSOZ adj. Posomorit, posac, fm-

bufnat alums! era mos Nich1for... dar, de =lite es dliduse

pests (limn], se Meuse cam hursuz taw.); parcii-s totdeanna
vAduve, age-s de hursuze (GIRL.); Jar vine noaptea, noaptea
ursuzd, plinit de spaima gi de vedenil (VLA1.1.1 [to. u g

hursuz nenorocos, de rau augur "].

HURSUZLTC, URSITZLIC, LIRSITZLLTO (pl.- !curt,

-nouri) sn. Piaza rea, Intimplare nenorocoasa: pro-

babil pentru ca as versa nrsnzlionl, stet dumneata (CAR.) ; o

cam sfeelisem v1 mA asteptam la eine stie ce ursuzincuri
IISP.1

[tc. ursuzluk].

de oaste.....ii (m.-cost.); Badea 'nalt oa g'un ~, Lelea pint

Is pieptar ((K. -BRS.) 0 Soldat de cavalerie In

Franta, In vechea Rusie, etc., a carui uniforms

sernana cu a husaruluiungur ( 2575B): un con) de
basibuzuci... surprinsese nn regiment de
(I.-OH.)

[ung. huszar].

(Rust) la Cetate

HUSARESC adj. x De husar (I):

uniform&

husareasod; Tina 'mine husiiregt1 $1 'mbriica ealugaresti

(ALECS.P.1.

HUSARVTE adv. X Ca husarii, In felul hu-

sarilor: Imbricat

ou n&dragi strImti gi on chlvera

[h u s a r e s c].
HUSARTME Sf. X col. HUS3.R: niiplideste 'n

(ALECS.)

sencrePe a Ma

(NEGR.).

0 H1g7SA, HVSOS sm. Mold. Tr.-Carp. Oh Veche

moneda de argint ungureasca de 20 de cruceri,

591

www.dacoromanica.ro

HUS

HUS-slant: nu face blitatal iota sink' beide... citi am dat en

dInsnl Dina sown (cee.); intealtil 'gonna erau nn-

H UZpentrn
mai bani de argint: taleri 11 hugest ea laptele de frnmoei
(RET.)

[ung. husza s].

0 HVBCA st. Mold. Bucov. Calup de sare obti-

nut prin fierberea apei sarate de izvor sau din

baltile stirate:

o skink,

e dating ca naiii... sk duck preetnlai...

de

Me ft an lip de rachiu

huska (soly)].

(MAR.)

[rut.

HUSMET = HIIZMZT.

0 HliS0

}MM.
sbst. col. c4 Se zice despre oile si
berbecii, slab! sau ImbatrIniti, can se tale pink a
nu vent tarns (PAC.) (R.-COD.).
O HWTE sf. pl. Mold. Bucov. X Tarttele ce rtimtn In fundul putinei cu bors, chip& ce s'a Inve-

so.

chit: ca sit se Ingereasca mai do grabs, se pun Si Plltine

din borsul eel veohin san pntin sleet dospit (V0114 [rut.

h u I t a ,drojdii"].
HITTIUL(I)T,IC interj = stiztaIc:

umflati-1

De sus, copii, si huatinllnol in Hanna (ALECS.) ; 1-am dat

pe arendasul acestor mosil bustialuel cold, in spa Sucevei
(GRIG.).

OHU$TUPINA (p/.-1118) sf. . MIrtoaga., utupinti,

otopina: de ce nu to -ai pitit bine, BA nu to gamma, ""1
(R.-COD.).

0 HUTUCHI eo- HIITUPP.

0 HUTUPALA sm. iron. Trans. Porecla data. unui
om mtncticios, lacom, mtncau (SEZ.) [h u tup i].
0 HUTUPP (-linen) vb. tr. Trans. (BUD.) (SEZ.) (CORY.)

A mines cu taconite, a se Indopa, a Infuleca.

HIITUCHt (-name) vb. tr. Mold.
0 HUTUPT2 (

A Imbrinci: In mil de spete m'a hutuchit (on. -N.); alma

taPiln fate ill 0 hutnebi in man aft al olipi (FLOR.).
OEUUTUTVIU adj. $i sm. Mold. NAuc, zapacit;
smintit, intr'o ureche: ramasei Wait ea un
(FLOR.).

HUT

[hut u].

(p1. -tart) sn.

Leagiin, scrInclob

mic

0 H UTAI ( ttiin) vb. tr. si refl. A (s) da hula;

HUT4N sm.
Rutean din partea muntoasa
a Galitiei orientate si din Bucovina [rut. hucul].
0 HUTANEASCA sj. Mold. Bucov. Numele unui
dans popular (m.) [H u t a n].
a (se) legana.

OHUTINA. (-in) vb. tr. si refl. Bucov. A (se) le-

gtina; a (se) htt.tria: &mai se pane cineva pe scann 41

hut., stiraeste Mittel in cask (VOR.) [h u I. a].

SO

0 HUTUPT (-now) vb. refl. A se opinti din rasputeri ca sA ridice ceva greu (R.-COD.).
0 HUTTYT sbst. Trans. (VIn.) Leagan [h u t].
0 HUTUT4 (-nt) vb. tr. $i refl. Trans. A (se) legana, a salta pe picioare (un copilas): mama... Duindu-1 en piolorutele pe okpnta picioarelor sae.... Income a-1
in BUS SI '11 1011 (MAR.) [h U t u t].

O HUZDVP I interj. Trans. Imitk sgomotul co.derli sau azvIrliril unui corp, al skriturli new
teptate dintr'un loc, etc.: 11 prinse de an Pieter Si
altul de alt piaor, el
on el in /andel fintInti (RET.) ;
adecil a din tAinA, o Dangle on bail teen
O HUZDUPA (-don) vb. tr. Trans. A highly lacom, a se Indopa, a Infuleca: fate, Hind mat lacoml... Indatil huzdopA amindonil merele

(RET.);

aka hue--

donna de glndesti ea. fug Tamil dupil el (m.) [huzdupl].

t HUZMET (p/.-etnr1) m. 0 I # Venit principal

al tarii pe care-I acapara Domnul si-1 vindea la
mezat: oteupnrile mu ...uite Se vindean la mezat de
(I.-OH.); toate uite se cumpAran de boierl
(e.-RAD.) t Functiune, slujbli (In genere bine

Marele-Vistier

retribuitti sau care aducea venituri grase): ia-i

..a din mina si vet vedea cum va vent tam intreaga on
lelbi impotriva lei MO.

t HUZMET4R sm. Functionar, slujbas: goana

es dedean 11or vitregi (DLVR.) [h u z m e t].

O HUZUR sbst. Mold. Bucov. Traiu comod, vista

tihnitk, plink de multamire, In pace $i belsug:

trAiam cum trktam, greu, dar In oars- care et (Aixes.);

0 HUTA I sauoTAI interj. Exclamatia unui copiI

trate aonma Negoitti In , oe on gindul nu gindise (CAR.);

traiamln mosnegii, dar nu risipeau (OEM.) [I.e.].

biltrinta

h u z u r, a duce o viati comoda, In pace si bel-

care se dtt In leagtin: Huta, hate on citrate Pin' la toles

; IIta, ate, tot age, Mai vointes, nu to dal
(ALem); a (se) da

a (se) legana, a Oita un copi-

las: se koncert a el de venires mea, sloes tats, dindu-ne

hats (cue.); n'al nett to ag vezi... pe cop iii -ti, dindu-se
nta to salvaril tai P (DLVR.) [onom.].

0 HUZURI (-arose) vb. intr. Mold. Bucov. A tett In

sug: bate se indemna on dinanl, nitase scum de nrIt gt

huznrea de bine ieRO.) ; sateie huznrese pe mlndrele-i des-

lttri

(VLAH.);

mhos scoalft in care a hnzurit anti's ant

tall men ca invalitor

(01110.)

DIN ANTOLOOHION (01MPULUDIG 1643)

592

www.dacoromanica.ro

es

Sec XVII

Sec. XV

Sec. XVIII

Sec XVI

II

Sec. MA

Sec XVI

Sec. clx

Sec. XVII
IROZI.

I' sm. A noua liter& a alfabetului; a treia din

seria vocalelor.
# P conj. $i [vs1.].

coati hSrSzi !ruminate !lintel earei-o slices (CAR.) Numai

ce ea (ne), deodata, fare veste: 01 name' CO
ca lent
og vine mistrotni spa
Ineepa a aov5i (SP.) ; ai numai

Pare! Exclamatie de mirare, de durere, etc.:

It Aleodor drag8, der& Brea Pa Imil mai ni I use.) OO = HI!

*IACINT, # IACHINT sm. o Nume pe care-1

poarta diferite varietati de rubin, de cuart $i de

131 interj. OF Exclamatie de bucurie: i t ce blue -mi

am zis Doamne ajutill gi 11 11 il miedi la drum, bAiete I

(Ise.).
14

pron. pers. dativul sg. m. $i I $i acuzativul

pl. m. de la EL [lat. i 11 i].

P vb. Forma enclitica pentru e, este: nu-i bun; omu-i muritor.

IA!' inlerj. 0 Exprima (dinaintea unui imperativ) un lndemn sau o Imbarbatare: laell-1 si tu,
mii nevastS, lasil-i I (CRO.) ; v uiti-te, neionliti, oe mi s'a
Intimplat

(SSP.);

is nu to mai lua dupi tleacuri l O Insoteste

un gest, spre a atrage privirea sau luarea aminte

a celui ce asculta: era numai antics de mare C) F
Dinaintea unei afirmari sau unui raspuns, spre a
arata ca ceeace se spune sau se face nu prezinta
vre-un interes, e lipsit de on -ce importanta: De

wide fl gSslei, preetessAP la, in eosin on Insole use.) [Mg.].

ors...: sa Rama rSspuns cum
* 41.2 conj. A..
a
ce pace, = nepaoe (NEGR.) [srb. tc. j a... j a].

...,

143 imper. sg. at verbului

A LUG.

*1.4C sm. 7.k Animal mamifer, de marimea unui bivol, cu corpul acoperit de
peri lungi, llnosi $i cu o
cOada ca a calului; trtleste In
cete In Tartaria sl pe !nal-

Fig. 2576. lac.

t* ajunel; Da undo to duel., Iaca, nude oiu vedea on alai

(IsP.) 11 0 Isc'aea, numai asa: an dear& de minioasi..., ci
Mew BA vadi cum voinciii (no.) 0 Numai (no), deodata, fare veste: mergtnd mai departs, numai lace ce
di de un ouptor (CRO.).
0 IACA' sf . Mold. BUDia: Tines e prey Unit& Ina...
l'aPo1 nu vresu s'ajuns~ de pe-acu (ALECS.).

IACATA inter). 0 Tata, lath: = wawa mold in imp,

enocul mien sus se radial

L.A. Candrea.

laturilor

13c.hitlei

(PRV.-MB.)

[fr. hya c in th e, gr.

iScixtv6og].

IAD (p1.-auri) sn. 0 crit Locasul Intunecos, situat

In fundul pamIntului, unde, dupa conceptia relipacatosii sufiir, dupli moarte, chinuri neSi

sfIrsite, intern: on cline cu doui repine Welt din intunecimea ...mini ose.) ; F t

taiva ~slut, cotoroantli blitri-

ntt $i rautacioasa, despre care crede poporul

ca

are legaturi cu necuratul, talpoiu, calul dracului,

talpasita dracului: o parte din bSbetu satulni... s'an

preschimbat in babe talpa vnlui care, pants pSeatele tor,

Platra
vorarde In toonl nesting al 1adului (JIP.)
nitrat de argint: sa presori steel& pisati ei amesteoatS on
prat de piatra vnlnl (ALEC%) [VS1. a d 0].

IADA (pl. lode) sf. 7.Z Femela iedului: node

a Aril capra, mai preens Bare iada

(PANN)

LADE (p1. -ee) sn. 0 Os crlicanat

din capul pieptului la gaini
(J 2577) C) Prinsoare

face cu acest os, dintre care

aceea pierde ramasagul ca-

Tui (Poephagus grunniens) (DJ 2576) [fr. y a

t IACA (pl. -Cale) sf. (r) Guler de haina femeiasca,
paler in a [tc.].
IACA', IACA interj. 0 Vezil uite I hail! iaci-1; taci-

al laa1a-o CUM So Otla (CRO.);

topaz : lachint... iaste can mohorlt el se tali Is migoom

Intre doua persoane ce se

timile din platoul Tibetu-

131

[iacil+iata].

en asa am bStut Bahia,

o 8A-1dau oopllei darul si

(PAL.);

Diclionar enciclopedic ilustrat.

re, la primirea unui obiFig. 2577. Iade.

ect din mina celeilalte, uitii
sa rosteascii vorba iade$" [tc. jades mi-aduc
aminte"].
0 I4GAR sm. Ban. V Vinator [germ. Jager].
014GOD Ban. 0 /ten., !AGM Olten. sm. Dud:
col la umbra unui durmea nn
om Ou Burs ciscati (NOV.).

*IAGUAR SM. 7.Z Mare

animal carnivor din Ame-

rica, lung de 1,45 m. $i

Inalt de 80 cm., cu parul

scurt, moale $i des, de coloare roscata cu numeroase

Fig. 2578. Iaguar.

pete negre (Fells onca) (w 2578) [fr.

jaguar].
IAFINTE sf. X Mincare de zarzavat cu bucatl de
came sau peste:

593

www.dacoromanica.ro

de !fuels;

= de govita [tc. j a h n i].

38

IAH- .i4HT ...- YAHT.

(pl. -te sl. Mold. Bucov. vE Vac

IAR Ingra$ata
I4L"ITA
pentru taiere: Incepe Flilminzilli a citrilbani
de -odatd In Burn... cite -o
Intreasa ;cm; ; tatnul zmeului
este... doultsprezece ialovite tripte (se.)

[Si. jalovi-

C a].

LAMA sl. F Jaf, prada; a da sau a lace lama:

a se napusti (spre a Inhata, spre a pada, etc.):
clti-va lineal dau lama prin tete

lint sI dai lama In averea mea

(DLVR.) ;

$i ierbaluta" sau panglicuta." (Phalaris arundinacea) (ij 2579); ~-ALBASTRA, planta ierboasa,
cu tulpina $i cu frunzele virtoase, cu flori mai
adesea violacee (Molinia coerulea) (
MARA = GRANAV;

=-0znaa =

NEASA; IARBA-BALTII=pArcis

ca un prost te-am

(ALECS.);

-A-

0;

t64

Mourd o lama,

[to.].
#1.A.MAC sm. Ajutor: o lavitn... pe care gedeau logo-

o harapara nemalpomenita

2580);

LARBA-ASINGLUI = LIIMINITA ;
- BALOASA = TATA-

TAPO8ICA';

(ON.)

tetil si ii trebuinclosi pentru scrierea poruncilor (Fl_.) [to.].

I.A1VIA
DUO.

17.000

I.Eizab sm. Cl) V Picior in versul grec sau latin

compus dintr'o silaba scurta urmata de una lunga,
( ) : 'ambit suitori, trohell, saltaretele dactile (EMIN.) o
p1. Poezie satiric& foarte intepatoare [fr. < gr. .
IAMBIC adj. VI Compus din iambi: vers ..., [fr. .
t IAMURLT,JC (p/.-oe) sn. TAlanta de ploaie [tc.

IAN interj. Exprima (dinaintea unui imperativ ,

un Indemn sau o Imbarbatare, ia: ..., tact, mlii female, cd biserica-i In Mime omulni (CRO.) ; to iota, Ian
vind, chianiti olnele eels! (suf.) [i a 1].
0 IANCAR (131.-re), MiNCAL (p1.-te) sn. Ban. (j) Un

fel de veston sau Pieta. cu mineci [germ. Jack e].

IANICR = IENICZR.
IANUANIE) sm. D Intlia luna a anului [gr.].

IAPA (p1. tape) st. 0 7.Z Femela calului; 0 :

a bate seam, as priceapd lava, a se adresa cu mustrari,

cu povete, cu observatiuni altei persoane decit ace -

Fig. 2579.

Ierba-alba.

Fig. 2581.
Iarbn-barboasn.

Fig. 2580.

Iarba-albastrn.

IARBA-BARRoAsA, planta ierboasa, cu florile verzi

sau rosii-cafenii, dispuse ca un manunchiu de spice; numita

costrei", iarba-ghimpoas6." sau

mohor (negru)" (Panicum crus galli) (

2581);

IARBA-BROA$TELOR, mica, planta

erbacee acuatica, cu flori albe $i

ieia pe care o privesc spusele noastre, spre a o

frunze cordiforme, ce plutesc deasupra apei; numita

limbabroastei" sau muscatul-broastelor"
(Hydrocharis morsus ranae) (

face pe aceasta sa. priceapa ce voim sau ce trebue

a %c.; 0 : a umbla dupd cineva ca =haul dnoii lank a-1

urma pas cu pas, a se Linea mereu dup6. el; 0 : di-ti,
Poo, pintenii si bate tape on alcliele, se zice cind,

staruim pe linga aitul a ne cedeze un lucru de

itataA-

2583) ;

BVBEI

care el Insusi are mare nevoie; 0 : cautA Nan tape si el

PAPA -

14U;
IARBACAILOR = FLO-

citlare pe ea, se zice cind vedem pe cineva cautInd

un lucru pe care-1 tine In mina sau 11 are la dInsul;

F: ell te dud uncle a dug mutul laps (si Tiganul chianti]) I

a pleci, sa nu te mai intorci, s& nu te mai vad

Maintea ochilor ; pp- FATAT 0 15;--r" 0 parte a jugului
ferestreului de munte, numita $i m !tea" sau
thijala." ir o Ciocirlie, tenchiu de legat pluta de

mal 0

p/. Talpigi (la razboiul de tesut): apasd

prea tare asupra lepelor gl... tin on toatA puterea (SLV.)

Trans. (PAC.)
Niste capriori intrebuintati la sea-

unul podului casei [lat. e q u a].

IAPRAC sin. 41. Somn mie.

IAR, IARA 1. adv.) Din nou, Inca data.: esti pit-

mint el lard DitmInt vet II (PAL.) ; a dons zl... tar Ina mama
unwise din ociardn II tar ne inapaia (CRO.); far ai venit P
2 De asemenea, la fel, $i el : mosneagul aveao laid s I baba,

far o tata

(CRO.).

2. conj. Intrebuintat6.1a inceputul unei propozi-

Fig. 2582.
(Jarba-cimpului.

Fig. 2583.

Iarba.broastelor.

COMA; IARBA-CANARASIILIII sr VANARAS;-14RBACRRBELOR PIEPTANARITA; IARBA-CIV1WEIE sor- GIB-

tiuni, spre a arata o deosebire sau o Impotrivire,

MAREA;

~ en rdmdsei wadi; unit n'au ce mince, tar altii, aruned

cu florile verzi-alburii sau violacee,

(Insa, pe cind, pe clte vreme, etc.) : placard en totii,

bank pe tereastra.

IARBA-CITJTEI' ger CIVTA;

LAFtBA-GIVTEI2 = IIRECEMLNITA;
IARBA-CTINELIII ey- CURE;

IARBA-CIMPULIII, plant& ierboasa

1.4RAI adv. Iar, din nou, Inca odata: duchy.

du-se .. la vinat..., se Domani

ow.;

[i a r 6. + - $ i].

vo

Fig. 2584.

larba-de-mare

'41,14

dinaintea acelui palat

IARBA (pl. lerburi, OP ierbi) Si.

. Ori-ce planta

anual& sau cu tulpina anuala care nu devine niciodata lemnoasa, ci ramble rnoale $i frageda.: ... verde;

a eta culcat De ....; ca trunza gi ca iarba Per FRVNZA; din

pamInt, din ...., verde, a) de on -unde se va gasi, fie cit

de departe sau cit de greu de g6.sit: din pimInt,

din
verde, ad te duct sd -mi aduci herghelia use.) j b) deodata, far& veste, far& a Sc tie um $i de unde:

Indatd eland, ca din pamInt, din .. verde, un smochin mare

()SP.) ; ow

de lea; buruiana de leac, plant& medici-

nal& ; a ottuta ca iarba de leap, a cauta un lucru, greu de

gasit, cu staruinta, ca $i cum nu ne putem lipsi de

Fig. 2585.

el; 0: asteeptd, murgule, sit past!~ verde, se zice cuiva

care e tot aminat cu vorbe, cu fagadueli care nu se

vor Implini niciodata o Insotit de un adj. sau de

un sbst., designeaza un mare numb' de nume de

plante: .,-ALBA, planta ierboasa, cu frunzele vargate cu linii verzi $i albe-trandafirii sau galbui;
cultivate adesea ca plant& ornamental.; numita

larbn-de-urechi.

Fig. 2586.
Iarba-grass.

Fig. 2587.

Iarba-deasn.

asezate In spice; numita $i iarba-vIntului" sau

paiu$" (Agostis alba)

2582);
Lb/ = COCOnLi on COCOUL 0;
LUZ = MATRAGVNA;
TIMM = FECIORICA;

594

www.dacoromanica.ro

IARBA-0000VIIIARBA-CGDRII-

IARBA-DATIIL1II-$I-A-RAPIAR.BA-DE-BOALE, IARBA-DE-

TORTE-BOALELE = USTUROITA;
IARBA-DE-COSITQR
IARBA-DE-01.TROA = FIIMARI= BARBA-ORM:MITI;
IARBA-DE-DURQRI = COADA-COCOULIII;
TA ;
7.A.RBA-DE-FRIGITRI= TRAISTA-CIOBANTILIII;IARBADE-LINGOARE(LIINGOARE)3.- LINGO/WE ;
IARBA-DELIINGOARE' = IISTUROITA;
LWBA-DE-LIINGOAREa=
IARBA-DE-MARE,
GALBAJOARA;

plant& ierboasa acuatica cu tulpina plutitoare si

dispuse In capitule marl si frumoase la vlrful tul- IARpinei; e Intrebuintata de popor contra tusei $i altor

boale, iar femeile Isi spala parul cu radticina ei IAR

fiarta. in apa, ca sa creasca lung; numita $i Oman" ( 2588); IARBA-mITEr = cArvaificA;
IARBA-MLA$TIrtircalt-mmosrro&RE = viTELAR ;
IARBANII = RIIGINA I ;

`'v

a1

ratwx, plant& ierboasa, cu

cu frunzele In for-

Fig. 2594.

Fig. 2593.
Iarba-puturoasa.
Fig. 2588.

larba-mare.

Fig. 259o.
Iarba-moale.

Fig. 2589.
Iarba- neagrS.

ma de panglici; creste sub apa pe fundul mai*

cu frunzele uscate ale acestei plante se umplu

perne saltele (Zostera marina) (2] 2584) ;LetRBA-

DE-NVOI = ROSTOPASCA ; IARBA-DE-SGAIBA =SGRAIARBA-DE-SOALDINA Pr; $0ALDINA;

BIINTICA ;
TAMALWBA-DE-STRANUTAT = ROTOTELE-ALBE;

Iarba-roi e.

tulpina In patru muchi, cu frunze lungi si ascutite, aspre pe margini, cu flori albe, asezate la
virful tulpinii; numita si iarba-fetei" ( Stellaria
IARBA-NEAGRA', mic arbust,
holostea) ra 2590);
cu frunze mici, cu ),p
flori]trandafirii, mai

DE-IIRECHI, plant& ierboasti cu frunzele carnoase,

late si lungarete sau ovale, cu flori galbene-ver-

zui ; numita $i iarba urechii", iarba grasa"

oloisa" sau verzisoara" ( Sedum maximum) (n)

2585);

IARBA-DE-VATAMATORA = VATAMATOARE;

itatBA-DEasA, plant& ierboasa cu tulpini, sub-

tiri, delicate, cu flori verzui, dispuse cite 2--5 in

IARBAmici spice (Poa nemoratis) Ls) 2587);

IARBA-DRAGOSTEI=
DEGETELOR = CINCI-DEGETE;
IARBA-DROMIIRILOR = FmQyzALIMBA-COCULIII;
I/MBA-DOLCE' = LEM-DOLCE;
DE-PQTCA;
IARBA-ENGLEZEASCA
IARBA-DOLCE2 = ROURICA;
LeaBA-FECIOAREI sau L8RBA-FEZIEANIEl;
IAR/3A-FLORELOR Sau
CIQRILOR = PECIORICA;

FIERULUI or FIER ; IARBA-FETEI pm- IARBA-MOALE;

IARBA-FLOCOASA = CATO8NICA Ai TALPA-MTEII;
IARBA-GBIMPOASA
IARBA-GAII pr. GATE;
IARBA-BARBOASA 1

OHIMPARITA;

-GRAt3A',

mica planta erbacee grasa cu tulpina ramificata

Intinsa pe pamint, cu frunzele carnoase $i lucitoare, cu flori galbene ; numita $i grasita" sau
porcina"; vlastarele tinere ale acestei plante se

Fig. 2595.

Iarba-ro,ie.

rar albe (Callun a vulgaris) ( 2589);-14RBA-NEA0rtA2, planta ierboasa, cu tulpina In patru muchi,
ca si petiolul frunzelor, cu flori brune-purpurii pe
din afara, galbene-verzui pe dinauntru ( Scrophularia umbrosa) ( 2592); rAltBA-NEAGRA, = BUSUIQC- SALBATIC;
IARBA-NEAGRA4 = BIIBERIC;
IARBA-NEBONILOR SPINE' ;Lem-

manincti ca salata (Portulaca oteracea) (2_12586);

CH- I;

Fig. 2597.
larba-sclioasa.

Fig. 2596.

Iarbalarpelui.

BA-QSIILIII3, mic arbust, cu flori

= 4.-DE-IIREw - OARS, LIRE-

galbene, ce creste pe coline $i

pe pasunile uscate
din munti;
numit si

[If.

ferestrau",
malaniu ",
ruje" sau
ruja - soa-

Fig. 2598.
Iarba -Sf. Joan.

Fig. 2599.

Iarba-surzilor.

IARBA-QSITLIIII= MALAOAIE;

Fig. 2591.

Iarba-osului.

IARBA-OVASIIINI

IARBA-PARULTII = PERISQR1;
IARBA=OBSIGA;
IAR.BA- PORICELUI1 sau
PQRCULIII = BRTNCA;
aRBA-PORICELIII2
=
-RQ$EE';
PORICILOR =

Fig eat 2.
Iarba neagrS.

PURICARITA;

IARBA-IEPURELUI = TREMIIRATOARE;
IARBA-LIII-DIIM-LAPTOASA = AMAREALA;

CHOLNITA;

NEZEII = LEMNUL- DQMNULUI;

relui" (Helianthemum
chamaecistus)( . 2591);

Lea:WA-IWO-WI =

-MARE, frumoasa plant& ierboasa., cu tulpina dreapta, virtoasa $i paroasa,

IARBA-CIOTEIl;

ramificata In partea superioara; face flori galbene

-PIITUROASA, plant& ierboasa, cu

flori albe, dispuse In umbele; numita $i buruiana

pucioasa" sau pucioagna." ( Bi fora radians) (E
2593);

IARBAIARBA-RAIIILIII = VETRICE';
LWBA-RANEI = VA-

RINDDNELEI = ROSTOPASCA;
-ROWEL,
TArdAToARE;

plant& ierboasa, cu tul-

pina rosiatica, cu frunzele dintate si flori gal-

595

www.dacoromanica.ro

IAR-bene; numitA $i clrligioara" ( Bidens cernuus)

IAS

2594) ;

--ROSIE2

TRVSTIE-DE-OPIPURI;

.-ROSIEs =

DErtitTA;
.-RQ$1E4

JARMO. (p1.-male)
mij locie.

.-Rt).51E6

ierboas6.,

cu

flori albe trandafirii sau ro$ii purpurii, dispuse In

spice cilindrice (Polygonum persicaria) (.*J 2595);

Somn de marime

*IARD (p/.-tarzi) sm. Masura de lungime Intre-

RACULZT;

-RO$1:E6 = DUSTELE- DRAM:MITI ;

-- RQSIE7, plants
PUNGULITA;

a/. x

buintata In Anglia, ega16. cu 0,914 m. [engl. y a r d].

IARMAROC (pl. -oace) sn. Mo/d. Bucov. Bilciu

2603): toamna, mat ales, pe vremee ..,tiltzu de la Rfurent

(vuut); intr'un Mg mare, untie se Omni
vestit, odatti la
(

BRINCA $i sA- Banal%

LNRBA - $1ARPELDV,
RENA ;

plants, cu frunzele acoperite

cu peri aspri, cu flori albastre,
rar rosii sau albe, cautate de
albine; se credea odinioargi cA
e bunt contra muscaturii $erpilor; numita si ochiul-mitei"
(Echium vulgare) ( 2596) ;
ianna-mnPEnur = istama-PAmaul ;

IARBA-SARPELLTI3,

plants cu tulpina de jur imprejur paroasA, cu flori albastre

sau rosietice; e Intrebuintata

de popor ca leac contra nau$cliturii $erpilor, numitgt $i sopIrlita" sau ventrilicgt" (Ve.--scAronica latifolia);
xotaA, mica plantil ierboas6.,
cu tulpini numeroase Intinse
pe plimInt, cu flori verzui sau
violete, asezate cite douil. In

spice mici in vlrful tupinei ( Tragus racemosus) [j 2597) ;

srprrA = LVXNUL-MAICII-D9P1NUM ;LgtBA-SFINTULUI-HRISORB4LT;

TOF9R

IARBA-

Fig. 2603. Iarmaroc.

SPINTIILUI-IOANI, plantgt, origi-

nar6. din sudul Germaniei, cu flori albastre, $i cu

un miros foarte tare; numita $i $erlai" (Salvia

=
sclarea) (2] 2598);
laRBA-EIG4111E1 = SGRABUNTICA;
113RBA-SURPATV1111
1ARBA-STVPULUI = ROINITA1;
IARBA-KTRZILOR, plants ierboasa,
= FECIORiCA;

RASOOAGE ;

cu flori albe gslbui (Sari /raga aizoon) (Fj 2599);

14RBA-TILHa-

lartna-TAIETnitrt = VINDECEA;

RULITI = ORBA.LT;

IARBA -TTINULUI = URECEML-

NITA ; 1AREA-VNTULITI = VERIGVL;

1.0.R.13A-US-

TUROMA, plantgi ierboasa, cu tulpina cenu$ie $i

acoperita de peri, cu frunzele dintate $i cu flori

rosii-purpurii ce miros usor a usturoiu; numita
$i usturoi-de-lac" ( Teucrium scordium) (E],
plants ierboask cu
IARZA
2600);
flori violacee sau verzui, dispuse In spice mici
IARBA-VINTII(Agrostis spica venti) ( 2601);
ma 2.3.4. = 6ATIgencA, 14RBA-CIMPULUI 51 OSSIGA;

14123A-VATAidA-

TVRII = GHIMPAR1TA; MELBA-VIM-

awe an'

/CAR.);

a aims

la spartul ooulul,

la spartul

tirgului, prea tirziu, cind totul s'a sf Nit [rut.

jarmarok < germ. Jahrmarkt].

0 IARMVRCA (p1. -ct) sf. Mo/d. Bucov. A Tichia

pe care o poarta Evreii habotnici: pe createt avea un
tee

rule, asemenea iarmurcel jidove4ti (MN.) ; apol l81 lua

12131112Ca de De capul

situ rae (oma.) [rut. jarmivka].

IARNA (p1. ierni) sf. Q Anotimpul rece, Intre

toamno. $i primavara, care Incepe la 21 Decembre $i tine ping). la 21 Mart; (: omul ouminte tat cumPdrd vara sante st tarns car ; 04: tarns n'o manInca lupil,

iarna, cu convoiul ei de ger $i zitpezi, Intirzie

c/teodata, dar vine neaparat; trirturoasit ; aged;
ploloasti;
iarna viitoare;
tires; In WW1 iernii; la

a petrece lama la tart; vacua de , salt mare, mai ales

Intr'un hotel, Impodobita cu Plante, $i cu geamuri

mart cart dau Intr'o gradina [lat. h i b 6 r nu m].

o IARTAGAN i IATAGAN.
0 IASACCIU sm. X Soldat turc dat pen-

tru paza unei persoane, cavaz :

amnia, care trecea ou lasacciul
until 011111.9a
.-Ell [tc. jasak 6y].
IASCA sf.

gioasa.

Tatar-

i Materie spon-

foarte upara, care

is imediat foe dintr'o sclntete; se prepara dintr'un burete ce create pe fagii batrini,
pe mesteacgtni, pe meri, pe
,pruni $1 pe salcii, numit babita" sau
burete de iasca" (ni 2604): aualArd fl-1
dA too ou o bucaticit de

aprinsA (ono.); se usoase

oa imma mom); se zice despre o mincare uscata, fart gust: ea ma twit ou un Fig.Iascd.
264bulair de tasoa ce -mi Ad in git (ALEC8.) [lat.
6 s c a].

t TASTC sbst. g Joc de noroc cu o moneta arun-

Gatti In sus $i In care cl$tig6. cel ce a nimerit partea

Fig. 2600.

Iarbit-usturoasd.

Fig. a6ca.
Iarba-vintului.

(fata sau dosul) cu care va cAdea la p AmInt ; jocu I de-

Fig. 2602.

Iarba-vulturului.

plants cu tulpina dreapta $1 virtoasa,

unite la vfrful tulpinef (Hieracium umbellatum)
cu flori galbene, dispuse In capitule numeroase re-

(0 2602) 0 or'

- de puled, praf de pus&

'11 0

pucloasS, sulf, pucioasa: tocmind lute mica mettntea

linoloasi

(CANT.)

[lat. h 6 r b a].

0 Iarba sound, antimoniu sulfurat

a ri$ca unit luau nuol, anti

II.LS1VIA = 4zmA.

si tura M.) [to. j az y].

IASOMIE sf. * Mic arbust acatlitor, originar

din India $i cultivat la not pentru florile-i albe,
frumoase $i foarte mirositoare; din lemnul ei se
fac, In Turcia $i In Egipt, ciubuce pentru lulele
(Jasminum of 1 icinale) (1_E 2605): iasomil... incadran
lerestrele si nes de la soma, de Daman mate tablonri
().-0H.);

ales on bolt' de verdeata

596

www.dacoromanica.ro

uluctle Imbricate on

(EIR,VN.);

Africa si America; era veneratk de vechii E-

so 0011138.11 o muitime de oinbuce de antep ei de

um..) [ngr.]..

gipteni (Ibis religiosa)

IASP, # IASPIS
Varietate de cuart compact,
dur, opac, colorat In galben, rosu, etc. de diferite
substante straine si mai ales de oxizi metalici [gr.].
IAVM.41.0 sbst. VIdul cu care Turcoaicele Isl
acopar fata: Prin vnl tote! tale Am viola nn too oereso
(BOLA [t.C.]

*cast om de omenie m'a scapat azi din too (RET.) ITC) Numai

deodata., fark veste: numai ea

aA so intoarce

on un merioor rumelor oi aurit (Iw.) [SI. e t 0].

IAT4C,

Mold.

(I)E-

T. c (p1.-oe)
sn.0 daie de
culcare: sop-

IBOVNIC sm., movrticA (p1.-ce)sf lubit (a), dragut(a. , amorez (amoreaza): mnierea Meuse preg9tiriaratat, osteptind sit-i vie ibovnioul eset [VS1. 1 j u -

b ovInik O].
IBRIC (p1.-ice) sn. 0 C)
Vas de metal, cu gltul
lung si recurbat, In care
se preparli cafeaua turceasca.(f j261.0)1j 0 Vas de
metal, de tuciu, etc., In
care se pune apti pentru
spalat pe mlini, etc.: un

Fig. 2610. (brie.

jut en
pentru spAlat (coo.) [1,C.].
IBRICEL (p1. -cola) sn. 0 dim. num.

allele In la-

# IBRICTAR sm. Slujbas al Curtii sub Fanarioli, care prezenta Domnului ibricul de spalat
pe mlini [tc.].
IBRID pm- HIBR1D.
IBRI*1M, Mold. IBRISpi sbst. p Matase rasu-

tao (VLAK) ;
nos se desohi-

se de la un

ietao din fund

(D.- ZAMF.) ; din

lerie (NEGR.)

= IBOVNIC...

lighian de

logo Inca dom-

etacu) Dostelnicesei se
desehise o ga-

[fr-]-

0 PEIOSTE sf. Maram. (PAP.) Dragoste [iimosTE].

le co

IATA interj.0 Iaca: lata-1; iata-ne aiunoi; tats,

ce

(,2111 2609)

IBMCA ssr EBPICA.

cita, pentru cusut sau brodat: I-an darnit... one trot

pungi de ibrlelm ou die o mie de Balboni (CAR.),

Fig. 2605. Iasomie.

d't a merge struna. 0 Bobirnac, aluziune

fink si muscatoare: ne ei trage tin ibrioin pe la nas
merge

[tc. j a t a k].

despre tato Donal (Coo.)

IATAGAN, Mold. IARTAGAN (pl. -ape)

[tc. ibriiim).

IBRIIMGIU sm. IV Negustor de ibrisim: 'Area

sn. alw Sabie Incovoiata, cu don& taisuri,

purtata de Turci la brlu (113 2606): tin

cA dispretneste... I:alpaca] de blana al Armeanului

lartaganul la brlu (ALECE.) ; In Darete lmi Maui o panoplie...

Ban. (Nov.) (PAC.) Pank

[tc. ibriimg1].
0 IC (p/. tour!) sn. 0 Trans.

sileat, In care eran infinte doud trot pistoam Fig. 2606.

si nn Iatagan (18P.) ; mi-am pus pistoalele Oi Iatagan.

[to. j a t a g a n].
IAU ind. prez. de la A LU3.
IAURGIU sm. 'V Cel ce face sau vinde iaurt
(Eli 2608) [tc. j our t g 0].
IAURT sbst. Lapte Inchegat 5i acrit cu frunze
undo aninal tin Iatagan vechin IGN.1

de stejar; 9: nine s'a !riot ou ciorba, sunk el In - ft=

PRIGE [tc. jogurt].

IAVA,S adv. Incet, binisor [tc.].

IAVA4 (p1.-sale) sj. Cle te de bucat nasul

tailor, clad. se potcovesc

2607) [tc. j av a a a].

(nL.)

de

despicat lemne (0 2611

CD inta de lemn in
piatra miscatoare a morii
sau rIsnitei [ung.].
Fig. 2611. Ic.
ICEA = =EA.
g ICHILIC SM. Masura de capacitate de 50 de

dramuri: dap olte nn

la tot! !rein (FIt.) [tc.].
TCHIU (p1. -turf) sn. b Arsic sfredelit, In gaurile

canna s'a turnat plumb, 5i cu care se arunca din

departare In celelalte arsice, Mold. tap" : dacd tars

odata. on ichlut In armean..., nu mai lase osolor pentru cotton! bitieti 0 -OH.)

[tc. j e k una" sau

ICHT... = IHT...
ICI adv. = MCI;
oolo, Intr'o
parte... Intr'alta: o cask coo o

IAZ (p/.-suni) sn. C) tg Canal

ik i doi"].

abatut din cursul unui riu,

spre a duce apa la o moara sau

cask tot una cite una (sLv.); rar se mat

pomenea, De ,, pe ooles, de otte un Cantemlr

(1,-(N-1.);
01) nolo, = (el colea, salt
pa , pe colas, C010 ;I C010, din 100

tea:

In lot; din and In chid: canto albe...

rasar

Fig. 26o8. Iaurgiu.

Fig. 2607. Iavaa.

ca o pima, prin ul
hialt (LUNG.) Mold. Balta., helesteu 0 Mold.
Trans.
Zagaz, stavilar, iezatura: multi an dat de
pre A. In heleeten 0.4.-oosr.) [Si. j a z t].
1a o fabric/3.: girls range liniatita,

IAZAR sr maR.

0010 pretirate De tapeane IVLAH.).

;CI-AGO. SM. 0 Ofiter al palatului (la Turd) (r 2612) C) t Slujitor la curtea clomneasca (la Ro-

117

IAZMAI (p1. keine) sf. O

Stafie, nkluck, yedenie (de noapte), spectra, fantornli; duh necurat:
SO titan ca piste iezme de noapte el co nigte strati (Isr.);
iazma nelncrederil o urmArea pretutindeni (ODOR.)
O Femeie foarte slabs, numai piele si oase: so
opri dinaintea acelei tame oe semana mai mull on un merman
de oase (Coos.); mama Stanca... aq
adevarat o e. Wang+ (OLVR.) I

e:

C:) Monstru: o Busese soot, oe

vie o vo de mare et s'o

mani) [tc. ie-agas y].

j ICIO (G LAN sn. $ Copil de cask,

paj (la Sultani si la Domnii romani) :

Be Dorn!... spre Ungar's-. duolnd on (Un-

cut dervish, tome!, Icioglani, annual (aka); Fig. 2612.

Iciaga.
ediclili et iciolanti stan Inmarmuriti dlnaintea list 1NEGR.) [tc. i b- o giany].

o ICLE*N... = vicLEAN...
o 'GNI (-neso) vb. intr. Mold.

0 A geme Innabusit: platoon.-

Ionian ci-gi maeaan buzele de

frig ei

p0CaZ (CRO.) A face sfortari

spre a vlirsa (din stomac): ran=

pitclturii tons de vr'o trot ori gi dote

strati dintr'lnsa pe Busoioc 0E0'3 El

iknaha<ikamasughit" .

sA

IC04.NA(p/.-ne)si. 0

nines (ISP.) .

Chip

O 1.4Z1VLA.1 = AGMAZMA.

asemitnator 0 GP trt Chip de

In acelasi loc [lat.].

gines unui sfint, chipul Maid'

Fig. 260g. Ibis.

ordinul picioroangelor, cu
ciocul lung; locueste In tinuturile calde din Asia,

edaint 'n latA

IBIDEIVI adv. Tot acolo,

*IBIS sm. $ t Pasare din

stint, pictura Infatisind imaDomnului, etc.

US 2613): Cu
chin groaznio de minis, ea prlvi I- Fig. 2613. Icoana.
(c-AH.) ;

597

www.dacoromanica.ro

ti tdcAtoare de militia; irtunoesik Ca

IASICO

I CO - o

foarte frumoask; tie -care eautil sit aiba .0 la care sA

(ZNN.) ; (T, : a purta pe la icoane, a duce de MS
Cg Imagine: icoana sufletului; ii lunecil blind prin

se inchine
a

Dilute icoana dnioasit a and -sei

(VLAH.)

[vsl. ik on a< gr.].

ICONAR sm. Zugrav sau vInzator de i c o a n e.

ICONITA (p1. -to) sf. dim. ICO4NA: vindea o

Mcittoare de minuni

(CAR.).

*ICONOCLAST sm. O Sp&rgAtor, sf&rImator de

icoane ZMembru al sectei de eretici din imperiul

de Orient (sec. VVIII) care se ridicau Impotriva

cultului icoanelor [fr.].
*ICONOGRAFTE sf. Partea artelor frumoase
$i a arheologiei care studiaz& icoanele si picturile
religioase [fr.].
ICONOM... Mr' =mom...
ICONOSTAS (p1.-se) sn. mit i Perete Impodobit eu icoane, Intre cor $i altar, timpla, catapeteazma
Masup. Walt& cu placa inclinata ca
un pupitru unde e pusa icoana Invierii, a hramului sau a vre-unei siirbatori, pe care o s&rut& oa-

menii cind intr& In biserica: icoana Adormirii Match'

Domnului ce eta pe "...ill din dreapta (Dono.); eldest in genunchi dinaintea .. 1 of se rugs lni Dnmnezeu ca sil-1
illMiDOZO (I.-GH.)

[VS1. <

gr.].

*ICOSAEDRU sm. )1( Figura geometric& cu douazeci de fete ( 2614)

Veche moneta turceasca de argint In Fig. 2614.
valoare de 20 de lei vechi: salbele de Icosaedru.
galbeni impitratesti 1;1.4 tnrcesti zorndiau

la gitul color Errata (oLve.) ; doi icusari platise Mogorogea

lui PavAl pentrn einbote (ono.); if mai dAdeam st one un
start de longer de cap de ale on miel (GR. -N.) [ngr.].

ICRE sf. pl.

broastelor, etc.:

wle Ousoarele pestilor, racilor,

de crap, de snuck de moron;
mot;
tesculte;
: a trimite pe cineva dupit
verzi,

a-1 trimite sii colinde de colo pin& colo dupa cautarea unui lucru imaginer 0 (M Pulpa piciorulul: dud If plesni pulpa in delta, sari dln lo lni o
fatil on pdrul de am (DLVR.) [VS1. i k r a].

ICRISOARE sf. pl. dim. F ICRE 0 : r.

oft se poste de multe

mot

(CRG.).

ICTENIE = ECTENIE.

*ICTER sbst. F Galbinare [fr.].

ICU! (-uesc 1. vb. tr. Trans. A Infige un i c, a
virl o pant.
2. vb. refl. (P) A se infige.

ICUMENIC = ECUMENIC: shied

(CANT I [gr.].
/CUS4R, ICITUR sr ICOSAR.

ss, sit se stringit

*IDE sj. pl. 0 A 15-a zi a lunilor Mart, Mai,

Iulie si Octombre si a 13-a a celorlalte luni, In

calendarul vechilor Romani: 10 eran consecrate Ini

Jupiter [ I at .] .

*IDEAL adj. 1. 0 Care exist& numai In Inchipuire, in imaginatiune: o lame it 111 DesavIrsit,
care Intruneste toate perfectdunile, Mr& nici un
cusur: 0 trommete a.

Perfectiune, desavIrsire, culme

(a fericirii, a frumusetii, etc.) conceputa de cineva,
(p1. -mini) sn.

fart a o putea realize vreodata: ~Ili tommon;

pierdut in noaptea unei lumi ce nu mai este (EMIN.) ; pentrn

brutar,
libertAtii ar Ti dreptul de a impure oonaumatorflor
Min apse la gram (1.-on.) [fr.].

'IDEALISM sbst. +++

Doctrina filosofica care

pretinde ca lucrurile materiale nu existil. sau ca

nu le vedem asa cum shit In realitate 0 Tendint& catre ideal [fr.].
'IDEALIST sm. +++Partizan al idealismului: ce
cludat mai era Qt unchin-sSu in fetid lull (D.-ZAMF.) [fr.].

*IDEALITATE sf.

(VLAH.) ;

Insusirea a tot ce este

ideal: intrit in cult, Benin, forfeit, on o puternicit note de

(D.-ZAMF.) [fr.].
*IDEALIZA (-izez) vb. tr. A Infatisa sau a-si reprezenta un lucru ca perfect, desavirsit, ideal, a da
un caracter ideal unei persoane, unui lucru: genial

sau talentul an stint... ad idealizeze instinotele of faptele vinatoreoti ale omnin1 (000e.) [fr.].

*IDEE sf. 0 +++ Reprezentarea pe care si-o face

spiritul despre un lucru real sau nu: main e sit otil, la

moarte... o'ai munoit ea-il scoti in fume, Din al creiernlui

ideas adevarului

frnmosulni Amintire, aducere aminte; gind,

minte: mi-a mot din 7 0 Parma; o tndrSzneata;
ce
t auzi dumneata l ce-ti mai trece prin gIndl
5
tixa, aceea care nu-ti mai iese din minte,
care te stapIneste cu totul, de care nu te mai poti
desbara Totalul credintelor: Hello noud
Conceptiunea fundamentalli, schita, planul unei o-

pere de art& sau de literatura 0 Un pic, o

leaca, numai atitica: o de vin p1. Visuri
goale, Inchipuiri deserte: se nutreote on idol [fr.].

'IDEM pron. $i adv. Acelasi, tot astfel [lat.].

'IDENTIC adj. si adv. Asemenea, la fel (cu
altul, cu altceva), cu totul deopotriva: avem nneori

cronstiinta o'am mai treout cindva, de mull, prin niste

ca amdea In care no aflam (vLAH.) [fr.].
*IDENTIFICA (-11o) 1. vb. tr. 0 A face identic

imprejuritri

A Mature., a apropia cu mintea dou& lucruri,

considerindu-le identice.
2. vb. re fl. () A deveni identic, la fel 0 A se
patrunde cu totul de sentimentele altuia [fr.].
*IDENTITATE Sf. 0 Ceea ce face ca un lucru sa
fie cu totul deopotriva cu altul, ca dot& sau mai
multe lucruri sa fie cuprinse Inteaceeasi idee 0
Egalitate sau ecuatiune In care cei doi membri
shit absolut aceeasi (d. e. 2 2)

[fr.].
ICOSAR, Cp icusAR, icus&R sm. *

negre;

sbnchim, ca pe-nn diamant, ideea

ifs Constatarea,

recunoasterea c& o persoana anumita a chiar aceeasi despre care e vorba: aot de [fr.].
*IDEOGRAFIC adj. 0 Privitor la ideografie:
scrierea Ohinezflor este .4 0 Semn
semn cu care se
exprima o idee [fr.].
*IDEOGRAFTE sf. Reprezentarea unei idei
printr'un semn grafic, printr'o figura [fr.].
'IDEOLOG sm. 0 +++ Cel ce se ocup& cu ideologia 0 Metafizician Creator al unui sistem
ipotetic; utopist, vis&tor [fr.].
*IDEOLOGIE sf. +++ () *Uinta ideilor si a operatiunilor mintii 0 Filosofia sensualist& [fr.].
I.IDICLTU our IEDECLW.
*IDILA(pi.-16) sf.() V Mica poem& pastoral& sau

chripeneasc& O Dragoste curata si naiva [fr.].

*IDIOMA sf., $i IDIQM (pl.-me) sn. 47 0 Graiu,

limb& 0 Graiul particular al unui tinut [fr.].

*IDIOMATIC adj. 47 Ce apartine unui idiom:
expresiune a [fr.].

*IDIOSINCRASTE sf. 0 Temperament particu-

lar al unui individ CD

/ Dispozitie care face ca un

medicament s& produc& asupra unui individ un

elect pe care nu-1 produce asupra altuia; aversiune

particular& pentru anumite lucruri, pentru anumite medicamente, etc. [fr.].

'IDIOT, -DATA (p1.-te) adj. $i sm. f. TImpit(&),

lipsit(a) de minte, neghio(a)b(&): sd Juan Gam 1n-

decd fumes, rea of idioatit (VLAH.) ; minia ini, sincera of

idioatA, era ridicule (DLVR.) [fr.].

'IDIOTISM (p1. -me) St. Co Constructdune, lo-

culdune, vorb& particular& unei limbi [fr.].

*IDIOTTE sf. 0 Timpenie, stupiditate, neghio-

bie Starea unui individ lipsit de inteligenta din

nastere [fr.].

IDOL sm. 0 Figura, statue, chip cioplit care Infatisaza, o divinitate

fats& $i la care se
Inchinit cineva,
boz (fa 2615): In-

it

multinclu-se atnnoea
eregtinfi,
ince-

puse a on se mai

blga in smug (CANT.)

0 Persoana sau

lucru la care se

tine foarte mult,

care se slaveste

peste 'basun, la
care se Inchin&

cineva ca la o divinitate: feta aFig. 2615. Idol.

ceasta era .n1 pirintilor ei; banal e
agiroitulut, avarul se Inchina
la banii lui 0 F Demon, drac: vino de me fleapit
de ..tit data de vrajmas lisp., [VS1. < gr.].

*IDOLATRA (-trim) vb. tr. 0 A se Inchina la

59 8

www.dacoromanica.ro

Isi idolatress& cop111 [fr.].

lucitoare, care se acatarh pe arbori, pe stlnci IDO-

Iubire peste masura, la nebunie [fr.].

*IDOLATRU adj. $i sm. Care se Inchina la
idoli 0 (P) Care iubeste, slaveste ceva sau pe ci-

coane ruginite de cart atlrnA vreturf uscate de .0 (vuu.); pe zidul... mused gi invechit se Intinsese lung( ramuri de
stuloasA

idoli A iubi cu roc, nebuneste: aceastA mamA

$i pe ziduri umede (Hedera helix) (

'IDOLATRIE sf. 0 Inchinare la idoli 0 e

I

neva ca pe o divinitate [fr.].

IDOLESC adj. De i d o 1 : wile capiatilor Molest( au dalphiS (CANT.).
IDOLITA (p1.-te) sf.
Femeie rea, dracoaica:

[lat. h 6 d 6 r a].
0 IEDUT (-ueso) vb. tr. $i
intr. Trans. A chinui; a
trai rau, a se tortura ca
In i a d tvic., (PAC.) (CONY.).
IEDVTA. (p1.-te) sf. ak
dim. I.DA: Nu duct{ multA
(ODOB )

(1-1.

femeia Cu desAvIrsire rea e o

(Ju..) [i d 0 1].
# IDOLOLATRT_E sf. =-- IDOLATRIE: on alte mil-

gulitnri 41 amAgituri vrea 811-1 tragA la

(CANT.)

2621): bal-

[gr.].

vreme iodate se &inn

# IDOLOLATRU = IDOLATRU: Constantin Marais...

bine In gcoalele Athinii Invittat, rAn om,
rAn CESdinCiOS, EAU
an i(151t (CANT.) [gr.].
"

(DON.).

IEFTIN adj.$i adv. 0 Cu

un pre], mic (contrariul lui
scump"): o casA A; a cum-

IDR... we- MICR

IEI sf. (mai adesea Ti pl.) 0 co-'t`N
Vintre, stinghii 0 Salba sau gusa 11'
boului (LE 2616) [lat. i 1 i a].
'
TE, sf. (I) Camasa scurta, Impodobita cu cusaturi de matase $i cu

pare, a vinde 0 Care nu

se scumpeste, care nu se

Fig. 2627. Iederg.

uita la pret: SOU= la Mate gi la fainA so- FAINA

0 Usor, farh multa. paguba: am Banat [gr.
-biz. eu8t.v6c].
IEFTINATATE sf. Starea lucrului i e f t in
(C scumpete").
IEFTINI (Anew) 1. vb. tr. A lhsa, a face, a Incepe
sit vInda mai iefti n: brutaril an it:titian Plinea

fluturi, purtata de %ranee (f_E 2617,

2618): fa era de borangio subtire... 61 Fig. 2616. I. Ie.

2. vb.
ieftinit.

refl. A deveni mai ief tin: legumele s'au

IEFTIOR adj. $i adv. dim. I$FTIN Cam ief tin,

ceva mai ieftin: a cerut... o blirdacli de yin mai
(CAR.).

IEGARI (-Arose) vb. tr. Tr.-Carp. V A vino.

[ia g r).
IELE sf.

a. 0 ZIne rele, In numar de trei sau

sapte, care paralizeazh pe om, 11 pocesc sau Ii rdpeso mintea, In timpul somnului; au obiceml de a

L.

juca pe verdeata, iar locul unde au jucat se cu-.

noaste de catre unii, chci acolo iarba pare a 4
ca gi arsa; ele sInt stapinele vInturilor $i mai

Fig. 2617. Ie.

Impodobita on matasurf,
fir gi natures/ de am
(IsP.); on m alba ca laptele,
Fig. 2618. Ie.
Impinatli on Hort galbene
(RET.); lose mindra Is port1tA, Noma 'n od gi 'n cretinta

poarta numirile de
Vlntoasele, Dinse-

le, Frumoasele, Milostivele, $oimanele, etc. (LE, 2622) :

[lat. lin e a].

IED sm. 74 Puiu de capra.: era
data o cepa care avea trot iezi (CRO.)
2619) [lat. ha e du s].
(11(.-BRS.)

nn vInt ran a dat

De semne petite dines,
sarmana I Male 1-an
lust gura gi picioarele (cao.) ; gtin cA a

IEBTNCA = ENINcA.

(jIEDEC, ED>rc (pl.- ecuri) sn. 0 #

pus Diatom' In nrma

masari nechezlnd, povodnioi, edecurl on A

hargale de ens Dina jOS (01)013.1
Fig. 2619. Ied.
Remorc,6. (
2620); a trage la ~,

nub me.); de aci, dintru-iele (VLAH.), reumatism 4 COAR-

a remorca: remorcatia este ceea ce Turd numesc edeo,

adicA BA se tragd bares to susul apei dupd mai, prin milloo1rea oamenilor (sou ; on
Sesser turn trilgea Is edeo...
caionl situ Int:Arad moon.)

DA-WLELOR

[e 1 e,

de a pronunta numele for adevarat,

de teamh ca zlnele

nanse, accesorii:

pe untie
se 'ntindeau palatele gi ...tulle
Mitropollei, astAzi

sh nu se rtizbune asupra lui].

e obor de vice tviJuia

Giuvaer

0 IEMURWC, I-

sau obiect yechin pastrat de

la parinti: pie04,

muRWC (p1.-nce) sn.

0/ten. D Surtuc [
munlvc].
IENICER, IANI-

dnolnd pe mind un
tartan, edeo drafts
de la pisint1 (BAs.)

OFoR SM

Fig. 2623.

Fig. 2624.

Ienicer (IinutA
ceremonie). de campanie).

en iceeerre (10i nnui tett

tanilor (LE 2623, 2624): on ienicer

SIM

Fig. 262o. Iedec.

menea pe la raiezul
nopt11 on visits mini edeolin domneso (1.-011.); chilli clangliregti In care gedean idloliii, neferli 51 loiolanii domnesti
(nL.); edic1111 51 iololanii sten InmArmurIti dlnaintea tut

[to. jedek 111.

X SOI-

de pedestrime turceasca care forma garda sul-

Slug& la palatul
domnesc: se po-

(NEGR.)

CD

dat dintr'un corp de

[to.].
# IEDECLTU,
EDEOLICT,EDICLW, 1
EDICLIII

BILNIC

pron. f. p1.,

termen eufemistic,
poporul ferindu-se

0 pl. Dependente, ate-

Fig. 2622. Jocul ielelor.

paralizat:
Ielelor, gi i teen adroit vinele Lar.) ; lust din
este lust din~, care i-au sorbit gi mantes gi anima, sarma-

Cal de parada., povodnic: multi ar-

'11

4DERA (pl.-re) s f 4 Planta. cu frunze verzi-

ou

mustatA de

nn cot gi on cogoogea sable Inmlnit (ALECS.); page din

Iasi, vAzInd di no poste sooate pe ianiceri din lard, cern
alutor INEGRA CI T-) Tilhar, om crud: vrea sit
sled egt1 comnnist, ienicer (ALECS.) [to. jeni - 6 e r 1].

IENICERESC adj. xDe ienicer: toatil stil-

Wide ien1cereasca If revenise ea prin tarmac

IENICERIME sf.

(ON.).

col. rENicga. Corpul ienicerilor: !mama pe pod la Mumble...

gi o parte din
tnnurile gi munitille de rdzboin (wx.).

599

www.dacoromanica.ro

IEN

IEN..

IENvpAR 4. sm.

0. din fam. coniferilor, ce

11

ierte I O - -DE -c$sA, -- DE -MOSC, iepure cu cure-

Arbust totdeauna verde,

chile mai mutt lipsite de par, cu coada si picioa-

rele mai scurte decIt ale iepurelui obicinuit;

traeste sub pamint In galerii pe care si le sap&

create prin padurile stincoase si pasunile pietroase din regiunea mun-

singur (Lepus cuniculus) (g_ 2628) 0 3. LestBA-

toasa; riumit si jneapan", jireapan", ceti-

-nui = TREATURATO4RE;

na",etc.(Juniperuscommunis)

2625 : prinIre Mini $1 1enuperi Hui...

Dina In virtu' muntelni
moon,
g. IENGPERE pi. f Fruc-

in medicina (Ononis spinosa) OA

plant&
VMBRA 2629);

ierboasa, cu tulpina Malta, cu

tele, in form& de bobite,

ale ienuparului, !titrebuintate In medicin5, la

Boni galbene-verzui, al cArei fruct

shit niste bobite rosii (Asparagus

collinus, A. polyphyllus); UE4-

prepararea unei bauturi

etc.

alcoolice,

[comp.

jneapan].

IEPAR sm. + Hot de

CHEA-IUPIIRELIII, plant& ierboas&

cu flori galbene dispuse In um- Fig. 263o. Urebele terminate; numita si lau- chea-iepurelui.
toare" urechea-tatarasca" sau
urectieln46."(Bupleurunt rotundifolium) ( 2630)
Stratul de carne de pe coastele porcului (PAP.)

Fig. 2623. Ierniptir.

cai [i a p a].
IEPE ser IAPA.

0 IEPTLA (p/.-le sf. Ban. (1)(13.) Paring&

srb. k obit a; comp. cotLA].
IEPOARA (p1.

[i a p &

[lat. leporem].

IEPURSC adj. De iepure: desoriindu -le...

vials cea iepureasca, own ode cea mai ticilloasa (pm).

-re), TEP$GNA (p1.-ne)

IEFURE$TE adv. Ca un iepure: lugind tot

sf. . 74 dim. IAPA.

sari o iepeoara,

[iepuresc].

alit at
olt $1 lemma se simOrli a it luat in pinto*
(R.-COD.);

IEPURILA. sm. Pored& data unui om fricos

ca un iepure (Pee.).

IEPUROAICA (231.-oe), 0 IEPUROAIE sf.74 Fe-

OSP.).

IEPURAR sm. 3e
Vultur de coloare
ruginie,

meta iepurelui: am lasat iepnroaica acolo $1 n'am

stint cum sa fug spre trAsura (sa.-vs.)

coada

cu

IEPUROIU sm. 7..k augm. T$PURE: a Drina niste

cenusie vargata cu
(

p u r e].

2626)

iepurol si vrea 811-1 jumuleasca (tae.).

>f,

negru, numit at hultan" (Aquilachrysaetos)

IERARH sm. A Persoana bisericeasca de o

treaptil. Inalta, arhiereu; awn trot

sfintii Vasile
eel Mare, Grigore Bogoslovul si Loan Gur& de aur,

[i e-

IEPURA* sm. 0

74 dim.
0 $oldan, vatuiu

$1

ea dna mine (elm.); a dormi

a dormi cu ochii deschisi: stau asounsi prin tufisuri $1 dormeau

lap& tinara: ei-midat

pia 'n

SUL- ...LIU, plant& cu

miros greu, cu flori trandafirii,

grtimadite la virful ramurilor spinoase; numita si asudul (sau
sudoarea)-calului", dIrmotin",
etc.; radacina ei e Intrebuintat&

sarbatoriti de biserica ortodox& la 30 Ianuar [vsl.

4

1,211A'd

roPuRElf

Fig. 2626. Iepurari.

C).
IIEPUREIDPURE
sm. 0 74 Animal re zat, or, foarte fricos,

de coloare twat& pe

spinare si alb& pe pintece, cu urechile lungi,

dinapoi
mai lungi declt cele dinainte, ceea ce-ipermite
sli alerge foarte repede
cu picioarele

< gr.].
IERARHIC adj. Ce tine de o ierarhie, asezat
dup5. ierarhie: ordine ...a [fr. hi erarchiqu e].
IERARHIE sj. RInduiala si subordinarea

deosebitelor trepte ale fetelor bisericesti, ale rangurilor, ale demnitatilor,

gradelor, etc.: in ideea ei 7,4"=`119a,S-1-"-.,
despre lerarhia slugilor, ea se so- kt,q7225r(i9S1100-personagin important iii.A-"*""
3
rPf2,...,F11F4
[fr.].

cotea tin
(BR.-VN.)

(Lepus tiniidus)

'IERATIC, =WIC adj

0 Ce apartine preotilor:

emu, a face un lucru alene, cu mare Incetinea16.;

soarea cursiva a vechilor

2631. Papirus cu
Egipteni, simplificata din Fig.scriere
ieratica.
cea hieroglifica, Intrebuintata si Inteleasa numai de preotii lor 02631) [fr.].

Privitor la cele sfinte

(
Fig. 2627. Iepure
trims es tin .1
dormeam noaptea somnul leptirelni (oN.); a alerga oa un ;
puteat prinde iepuri on el tem), era foarte
GRIV; a prinde le on
voios; 0: departe Griva de

2627):

se loveste ca 6gle la biserica sau ce are a face soripca on

ate e se zice and douti lucruri nu se potr!vesc de

lot; clii iepuri la biserica, nisi
unul; mat sti1 de unde Bare "del
mai stii ce poate sb. se Intimple, ce poste sit fact, far& sti
to astepti; oine goneste (sau
nine alearga

dugs) doi lepur1 nu

prindei nioi mnl, cine vrea dou&

cost=

- 1 0 Saler 0.11, seri-

=r7fr..t

31;w

14 of& 11,;-7-Grf

4,441.3 -13 44,.

IERBALVTA sj. * Mare

ierboasa, cu tulpina
dreapta, virtoasa, care ajunge
frunzele late, ascutite ai aspre
spre margine, si cu flori dispuse In spice mici; create prin
flnetele ml&stinoase si pe thigh.
ape (Phalaris arundinacea) C.N]
plant&

uneori pin& la 1,50 m. inaltime,

2632) [i a r b 11].

IERBAR, (p1.-re) sn. 74 Una

din cele patru desp&rtituri ale

stomacului rumegatoarelor, nu-

Fig. 2629.

Fig. 2628. Iepure-de-casii.

Osul-iepurelui.

lucruri deodata nu se alege cu nisi unul, cine

vrea prea mutt nu ramlne cu nimic; R OALA
iron. Dumnezeu sa-1 tenure! Dumnezeu s& -I

mit& mai adesea burduhan"

Fig. 2632. Ierbitlutilsau borhan" [i a r b A].
*IERBAR2 (pl.-re) sn. Colectiune de plante conservate Intre foi de Witte [fr. h e r b i e r +
iarba].
IERBARIE si. O I a r b a In cantitate mare
Proviziune de iarbli de pusca X MaO

gazia unde se tine iarba de pusca: owe too is terbarb' Turoilor care sari In slava cerulni

MP.).

..tIERBARTT sbst. Dare pentru pasunatul vi-

600

www.dacoromanica.ro

telor: plateam
[i a r b a].

de

vita

mare

slant

nn

(OR. -N.)

IERBIOARA (p1.-re) sf. * dim. IARRA.

gadui, a da vole, a permite: Pass ne Wta sa scriem IER-

Pe Is ai nostrl In tart' COOL); de m'a vremea sa pot vent

(CRC.): nu ma iarta puterile, nu pot, nu rni-e cu putinta.

multA 11 0* Planta ierboasA, plant& ale carei tulpini

pe altul, a se lmpaca;
0: vi se cearta, el se 'arta [lat.'llbertare].

zelor, nu devin lemnoase, ci se usuca si pier

dupa cineva luni de vegetatde [lat. herb o s u s].

Bind

IERBOS adj. 0 Plin de iarba, uncle ereste iarba.

$i ramuri, mai adesea verzi, de consistenta frunIERBUO4RA (p1.-re), IERBVTA (pl.-te)

sf.

dim. 'ARRA: muntele cu feabuta lui puloasit... to insufle-

telt.

NIP.) .

/ERE.MI4DA.

(p1.-de)

sf. Tinguire, jelanie,

plIngere deasa si suparatoare [fr.].

IERES sr EKES.

IEREU sm. 4 Preot [sl. j e r ej< gr.].

IERilA ar RRHA.

IERI adv. Ziva dinainte de astazi, ziva trecuta :

n'am sa nit ziva de ; (r) F: a luta zina de

a plecat .0;

a cauta ceva fart' nici un rost, ce nu se

poate gasi,
pierde vremea In zadar; Pr ALALTAiERs [lat. h 6 r I].
o 4RITA. (p1.-to) sf. 0 /ten. Ban. * Gnu de pri-

mavara. [srb. jar ic a].

IERNA (-nez)

1.

vb. intr. Cr) A petrece iarna:

Z. vb. refl. A ierta unul

IERTACII,JNE sf. (D F 10) lertare: vas di at do

all eel m de la mine ca toll friooeit CCP.) ; timing

mum sit dobindesti

land boleri sa -Si la .0 Si as se Intoarcli teapot (LET.) ; de

la cineva care e pe patul mortii: au more tot no-

rodn1 de 1-an zinnia mina Inindu-s1.0

InmormIntari (In care se sere ca cei ra.ma$i in

IERTARE sf. Faptul de a ierta si rezultatul
acestei actduni: a gregeMor, pilEalelor; v8 car
F:
sa am .

IERTAT adj. 0 p. TERTA 11 NELERTAT

0 Ingtiduit, permis: mte nu-mi este .0 sa min dealt

numai stun! ()Ind pot :mune un adevar 0.-OH.) 0 Scutit

(de bir, etc.): oela oe va Ii gg, steels ea nu pliiteascli va-

@ Foarte batrin, uitat de Durnnefemeie In virsta (care nu mai are

IERTATOR adj. verb. IERT6. Care iart6..

ma

(.Rv.-1.0.)

n a r e].

Oas.

S'an lost duo ou tot, ou turme sit le duct' la .0 (EWER.).

IERNATEC, -ANTIC 1. adj. 0 De iarna.: Trace -un
oird de oorbi lernateoi prin vazduli oronoinitori (ALECS.);
padurlle spar ea aiste pate negro Po tundul alb al tab/oulni iernatio c: ON.).

2. sbst. c t Adapostire In timpul iernii, in spec.

petrecerea iernii cu turmele de of In locuri mai

apilrate de ger; locul unde se petrece iarna cu

oile [lat. hibernaticus].

0 IERNTTA, IERNVTA (pl.-te) sf. 0 dim. IARNA:

oft to iernita de lunga... tot carara

*IEROGLIF,

HIERoGLIF

(p1.-te) sn. p Numele dat fiecaruia din semnele Intrebuintate In scrierea sacra $i oarecum of iciala a vechilor Egip-

mg.

11

tens (M 2633): printre lerotaiteie

*IEROGLIFIC, HIEROGLT- a

FIC adj.0 p Format din (h)ieroglife, sells cu (h)ieroglife:

C)

b,y
P

IndeScifra-

Mai

mare dealt

(pRV.-A413.)

pops

[VSI. < gr.].

L.113

n".1

n
r

unreal'

IERTA (tart) 1. vb. tr. 0

A renunta de a pedepsi sau
de a se razbuna (pentru I
gre$ala, pentru o vina, pentru o insults, etc.), a trece

'
"

0, II

btl, greu de Inteles [fr.].

IEROMONAB sm.
Preot calugar: oaluglitui, de
va Si el prod, adeca , taste

h
h

ra

=;--7,f

sta

templelor egiptene t000e.) [fr.].

scrigoare

menstruatie).

IERVGA, IRVGA (p1.-gi) sf. 0/ten. Ban. Trans.

q,k

.,

I(

MO,

9, k

II

th

d,t
d34

Iazul morii [srb. jarug a].

IERUNCA. (pt.-0i) sf. 1 Mo/d. = GAMO$A-DE-

MDNTE: cresouta la umbra brazilor... Intre ierunoi si eaprioare tow); vamesul ne ospiteaza on pastravi proaspeti 51

an ierunci (ULAN.) [comp. vsl. jarQb1 $i germ. R e b-

hu h n].
ISLEsf.pl. Desptirtitura, jghiabul
dintr'un staul sau
grajd In care se
pune flnul si artatelt nutret pentru

A
1

1,

Jj

vite on 2634,2635):
Pgaatrten

itnnoiu (RET.).

viata sa-1 ierte pe mort) [i e r t a].

zeu ; femeie

O IERNARET adj. 0 lernatec, de darn a.

IERNAT sbst. Faptul de a i e r n a; iernatec:

(NEC.)

Trans. Cuvintare In versuri, la nunti (In care oratorul cere iertare rudelor din partea mirilor) si la

Tn, foamete lunge, uncle ai lomat?

La saracu 'n pangs
tl Mai mull sub pat (PANN) 0 ');4 A petrece cu oile In

tinuturi aparate de ger.

2. vb. tr. A Linea oile la iernatec [lat. h I b 6 r-

Adelei (ALECS.) t A-gi lua m,

a-si lua ramas bun (vorb. de cal ce pleaca): mer-

lepeu niseirteepe....

loeu-

gate... in elute
on
total si on total de arams asP.1; rf sg. un
olrlan, begat la ieslea grab
dulul, ninallea (DLVR.); dessupra ieslei In care s'a
etiseut

Min tui torn'

[vsl. jasl i].

IET

Fig. 2634. A. Iesle de boi.

B. Iesle de cal.

(1. -OH.)

(ies) vb. intr. 0

A merge afara ( C a
intra"): din odaie; din
ores ;din bale; ~la plim-

Fig. 2635. Iesle de oi.

din ante, a se revarsa; :

Mara, a se
duce la privata 0 A nu mai sta undeva: bolInchis, a scapa, a se libera: din lnchisoare
A scapa dintr'o situatie grea: din t000rtaturi
0 A se ardta Inaintea ochilor, a se ivi, a aparea:
soarele lose de sub orizont; .0 la lumina; m la ivealii ) 0
A rasari din pamint, a create: iarba Jose din Pabare; m

navul a inceput as iasa din casa A nu mai sta

iii
ti

mint; copilulul 1-au loot dintil C.) Ali trage oblr$ia, originea: dintr'o coal nobilS A rezulta, a
avea urmari: tine tie ce o sit mai iasii de-aoi; unde-o

Fig. 2633. Ieroglife,

cu vederea (o gre$ala, un pacat): meriti o pedeapsa aspra,

dar to iert de asta data; farts -ne, Doamne, greselile noasIre! Dtimnezeu sa-1 (a'o) forte/ Trans. !le tertat, (Iertata),

se zice cinti se pomeneste de un raposat: de one

on 11 vad, hni aduo aminte De tie tertat taica-men tsi.v.);

iertat Dumnezen, a murit (vorb. de cineva care

s'a chinuit mult Inainte de moarte); Doamne 'artama I a) se Intrebuintea.za dupa un blestem, spre a
1-a

atenua efectul lui: mtnoa -i -ar pamintul sa-1 mininCe,

(coo.); b) spre a se scuza de o gresaid nepermisa: puteti lntreba ei pe ouconu... (nu -$i
aminteste numele), cam, Doamne iarta-ma, ti sic P
(ALECS.) 0 A scud (de o datorie, de un bir, etc.):
sa gtiti oa v'am iertat de toate datoriile (n_ari.) 0 A
Doamne larta-ma!

scuza: de-1 avea vreme sa to duoi... bine de bine, lard. de

nu, sa to ierte (olio.); larti-mA, to roe, oit nu to -am aeteotat

A cru ta : moartea no 'arta pa nimeni A In -

test sa iasli 1 5 0 A ajunge, a ramlnea in cele din

urma. lntr'o stare anumita, a deveni: is la nonlife;
m InvingaMr; taste Invataturile 1n1 11 les Inde bine Nap.);
tot ce faces 11 loges d'andoasele (MP.); Uncle o m sa iasa,
shit deprina a 'uteri (PANN); toate prorocille ramasera zadarnice gi lesira de minciona (eAix.)
CM A nu Mai fi,

a Inceta de a fi (ceva, undeva, etc.): din lama; ~

din serviciu; ~ din copilarle; .0 din modli @ A dis-

'Area (despre colori, pete, etc.), a-$i pierde coloarea: ieee la spalat @ A se departs, a se abate:

din subiect; ~ din ouvintul, din statul ouiva; sit nu iesi

din onvintul calulul ce ti-ai ales (ISP.); nimeni no 1ndraznea

sa iasa din .vorba Smith' ((.-OH.) @ A-1

din mints,

din end, a uita; a-si .0 din minti, din fire, din Arita,.

a-$i pierde mintea, firea, &Vita din mina

cuiva, a fi lucrat, facut de cineva: tot ce

tete din

mina Int e o adevarata inertia, de arta 03) A-1~ (1na-

601

www.dacoromanica.ro

IES

inte), a-i veni in tale, a-1 Intimpina: i-a legit on

IES,
yea inainte, 1-a legit en plin, on gol (Inainte) A
IJD se raspindi, a se lati: a resit svonul, vestea cA...; G:
dealt sa-ti lath name Tau, mai bine whit din cap i A
muri (vorb. de vite), a pieri [lat. exlr e].

IE$1r.RE sf. @ Faptul de a ie$i 1[ Locul, usa

pe unde se iese de undeva.

t IESITOARE sf. Private [i e i].

IESITORA (pl.-turi) sf. Parte ce apare mai

scoasa, mai iesita afar& : orasul e revarsat pe 0

de

[i e * i].
IEZATVRA, iEziTvaA (731.-tari) sf. Mold. Bucov.
Zagaz, stavila: se laighebase din ramAgitele de vitiating
gi de grinzl un fel de iezatura (ORIG.); la iezitnra acestni
iaz se afla mai de mull o moat% (MAR.) [I e Z ij.
mal ImplintatA In valuri

IEZER, lAzEa, lAzAa (pl.-re) sn.

Lac adinc: in

(VLAH.(; an

inceput, dindu-se presto cap, a

sari in laza cucH.) [vsl. j e z e r o].

IEZI ( -zest) vb. tr. A opri apa printr'un zagaz,

printr'o iezatura: apa o iezegti si o abati De de eta parte

(NEC.); elo'o vrut dracul data ad lezasca Bistrita
[i a ].

(VLAH.)

oil

IGRASIE sf. F Umezeala (a peretilor easel):

natiu de Loyola cu scopul de

a combate erezia si de a propovadui evanghelia In lume
(
2636)
Ipocrit, fAtarnic [fr.].
*IEZUTTIC adj. Privitor la
Iezuiti; propriu Iezuitilor [fr.].
*IEZTJITTSM sbst. @ Doctrina Iezuitilor si felul de a se

Lipsa de sinceritate, fatarni-

igrasioasit.

*IGUAN SM.

nal& carnea

,3-

si ouale a-

-....-...,...

Ali-

4...

Fig. 2638. Iguan.

?IA t inter'.
rare, de uimire.

Fig. 2639. Iguanodont.

O IHNEA (p1.-nele) sf Mold. Bucov. X IAHNIE: In

local acestor Mari, vet !sloe o on coma (ALECS.).

Fig. 2636. Iezuili.

*IHNETJMON sm. 7..k Mamifer carmvor digiti-

grad al cArui corp

ajunge Ma la 0,65

IFIFLTU adj. ce) Lefter, afif, fart nici un ban

m. lungime cu

j IGHEMONICON sbst. F Demnitate (In port

atitudine), purtare mareata (potrivita unei

Inalte start sociale): sit red on [Mgt' la taitasuri pe divan cu tot ,u1 boiereso (ALECS.) [ngr.].

IGHIPTEAN sm. Faraon, po-

de cm.; e malt numai de 15 cm., asa

a pare mai curind
a se ttraste dealt
umbla; se hraneste
Fig. 264o. Ihneumon.
cu tot felul de animale, cu our si chiar cu fructe; vechii Egipteni
11 considerau ca ghat, pentrucA, dupe credinta
lor, distrugea ouAle de crocodil; e numit si mangusta." (Herpestes ichneumon)

2640) [fr.].

MN! =

IHTIOFAG adj. Care se hraneste cu peste [fr.].

*IIITIOLOGIC adj. olat Privitor la ihtiologie:

red& data Tiganului (considerat ca originar din E g i p t): nue ass o patirit

fauna

cioarele gi graurii de ighipteni (J(R.).

IGINA... sir smaarA...

a Romaniei [fr.].

*ITITIOLOGTE sf. IC'" is Partea zoologiei care

se ()cup& cu descrierea pestilor; istoria naturala.
a pestilor [fr.].
*IHTIOSAUR(US) sm. 41/1 Fosil antediluvian,
404,,

IGLITA (p1.-te sf.

Ac lung cu o
crestAturA la yid cu care se lucreazA la
ciorapi, la horbote, etc. (xi 2637): on
(CAR.) :040

Un fel de undrea cu care se lucreazA

plasa de pescuit [sl. iglic a].
IGNAT sm. 3D Stint serbat la 20
Decembre, zi In care poporul tale por-

tf

cul Ingrasat pentru CrAciun: era in zinc

.. ....

Fig. 2645. Ihtiosaurue.

clad am treout Dundrea pe ghiatit (1.-oh.) ;

sa-gi tale grdsunul
(oLvn.) ; In slue de t, dupd ce iniunghlaril portal
de

un fel de reptila marina foarte mare, al

unit able asteapta

In too de pale (oLvn.) [VS1.

coada de aproape 59

0 Aer trufas, pretentios: state_ lingit cucoana Luxita

en un 4. de adevarat staDin al trasuril (ON.) ; i s'a dug gindul

la um. primaresel... care se nits la ea de SUS (DR:VH.);
111 dA mind pe spate NEAR) [ngr. 6yod
011 CO

ha.

3g.
1. 126

TIE, = V I.
T/E2

'IGNOMINIE sf. Mirsavie, tialosie, josnicie

==

1E5.

IISOARA (p1.-re) sf. IT dim. 1E5.

*IGNITIUNE sf. Starea unui corp In combu-

stiune sau Inrosit In foc [fr.].

*IGNIVOR adj. Care manilla. foc [fr.].
*IGNOBIL adj. MIrsav, josnic, scirbos [fr.].

cArei

schelet se regaseste In terenul jurasic i In lias

2641) [fr.].
(

*IGNEU adj. De nature focului, de foc Produs prin actiunea focului: terenuri ignee [fr. < lat.].

[fr.].

It..,

Akiktlib441041-,
- kr--;,
-- ..e.L-

eity,,,,,

Strigat de mi-

In punga: era om de seams, lima cam

Hind Imovitrat de trei tete (CAR.) [to. ha f i 111].
IFOS (p1.-se) sn. OO Demnitate: tin bal tart slujitori
la scar& si 'n tinda, n'are aid nioi ighemonicon (ALECS.) 11

Ignati el.

'%.
olboti,

EavrdEs.

O IEZURE = VWZIIRE.

gi-i Parana

..-

x*. Rep tila

foarte mare
din America central&
si meridio-

2639) [fr.].
IGUNIEN pr.

cie [fr.].

tartans conabiu, Mout Cu Wits

IGRASIOS adj. F Plin de igrasi e, umed:

cast

*IGTJANODON(T) sm. AA Reptila care se Intilneste ca fosila In terenurile secundare inferioare si cretacee;
se
hranea cu
*
fait& si ajungea
pin& la 12 metri lungime (.J

IEZITT,TRA ser lEzATvaA.

purta al adeptilor ei

se trezeso vorbind closure igrasia odaitelor (BR.-VN.) [ngr.].

2633) [fr.]

(Se.).

*IEZUTT sm.
es) Membru
al Societatii lui Isus, ordin religios Intemeiat In 1534 de Ig-

si

*IGNORANTA sf. Nestiinta, necunostinta, ne-

stire: nra... nelnipacata... pe care instinotiv o poarta... ignoranta incontra =Burn (VLAH.) [fr.],

rela stilt comestibile

IEZISQR S771. 7,k dim. IBD: an stia undo sit tete,

oa ea nu -1 Inghete

*IGNORANTISM sbst. +++ Sistemul acelora cari

pretind ca stiinta e vatamatoare omului [fr.].

(VLAH.)

dreptul incubi Blrzina, se 'ntinde, De tarmul sting, ma-

rele iezer Suhai

*IGNORA ( -ores) vb. tr. A nu sti, a nu cunoaste

[fr. < lat.].

IGNORANT, -ANTA adj. si sm. f. Nestiutor,
-toare, care nu stie nimic, fArA Invatatura, neinvatat(a) [fr. < lat.].

LTDA.RT (-arise), IJDKRI (-eraso), IJDERI (-ereso)

1. vb. tr. A da nastere, a dunisli.

2. vb. refl. A lua nastere.

o LIDENT (-enema) vb. tr. Maram, maw A crea, a

face [probabil= IJDARI].
IJDERI, IJDERT Mr- MART.

602

www.dacoromanica.ro

IJE sm. Numele slovei H din alfabetul cirilic

aparenta inincinoasa. O Zadarnic, desert, care nu I J E.

se va realiza niciodata: tiodasii miassii [fr.].
t nvi sbst. 0/ten. Ban. Trans. Murdarie, necurate- IM B

[vs1.].
ILARIE = CHEPAL-MIC.

nie ; noroiu [lat. limu s].

t 1114 (im) vb. tr. si refl. Ban. A (se) murdari,
a (se) mlnji [i m].
IMACITJNE sf. Murdarie: a care astazi pre
obrazele noastre au rand (CANT.)
a].
IMACULAT adj. Nepatat, neprihanit, preacurat [fr. < lat.].
A(-si) Inchi*IMAGIN4 ( -lnez) vb. tr. si refl.
pui, a(-si) reprezenta un lucru In minte 0 A
nascoci [fr.].
IMAGINABIL adj. Ce se poate Inchipui, ima-

ILARITATE sf. Veselie neasteptata cu izbucniri de risete [fr.].

0 ILILIJ (pl.-1e), nxtr (pl.-ee) sn. Mo/d. Bucov.

Trans. "P" Nicovala: Povestea-i a oicoanului ce cads De

Diu IEMIN.) ; da laurul in lieu, tot da gi nu mai Inceteaza
1sLv.) [ung. 1116].
ILE4NA. sf. Bucov. 4 = GINDAC-VERDE.

ILEGAL adj. si adv. Oa Nelegal, Impotriva legii, nedrept [fr.].

ILEGALITATE sf. da Lucru Impotriva legii,
flicut cu calcarea legii, nedreptate [fr.].
ILEGITIM adj. Nelegitim [fr.].
BALIG.R
0 ILENVTA. (p1.-te) sf. Bucov.
[II e a n a].
ILER sm. 1 Pojar [ngr.].

gina [fr.].
IMAGINAR adj. (D Inchipuit, ce se afla numai
In Inchipuirea, In imaginatia omului Ballow ,
om care-si Inchipue numai ca e bolnav [fr.].
IMAGINATIV adj. Nascocitor, care are mare
Inlesnire de a-si imagina ceva, care are o imaginatie vie [fr.].
*I.MAGINATIVNE, rramtimemE sf. Inchipu-

41%

O ILU Ns- ran.

1LTC (p1. -ce) sn. (1) Pieptar taranesc de dimie,

nelmblanit, Impodobit cu gaitane, care se poarta
vara: surugiul... fmbritcat =D.= de postav, ousut on giiitanuri (ALECEL) ; Imbritcat on amass el ou 'tarn albl gi on
un ti nem (SAD.); SUbt poalele d1301111II1 110 deS11358(111 cote
de Turoi

ea ese

albastre

(S.-ALD.)

ire, facultatea ce poseda mintea de a -5i inchlpui un

lucru pe care ochii nu-1 vad: area putere nepatrunsit a
sDirltului ye care o numim imaginatiune (CAR.) O. Darul
artistilor si literatilor de a nascoci ceva si de a exprima cu talent concepliunile for Parere nein-

[tr. j e 1 e k].

ILICHIE sf. (e) Vlrsta [ngr.].

ILICIT adj. Nepermis, oprit de lege [fr.].

temeiata Idee ciudata, extravagant& [fr.].

IMAGINE sf. 0 Chip, reprezentarea unui lucru
prin pictura, sculpture, etc. 0 ASQMAilate: Dumnezeu a fdcut pe om duo&
sa 0 Chipul reflectat
In apa. sau Intr'o oglinda. O Inchipuire ce-si
face cineva despre un lucru, idee Cr Metafora prin care ideea ce se exprim& e redata cu
mai multa vioiciune, aproape pipaita, cu ajutorul
unor asernanari sau Imperecheri de cuvinte [lat.

ILIE sr PAL1E.

0 ILILIAC sm. Ban. *= ULM'.

ILIMITAT adj. Nelimitat, Para margini, nemarginit, netarmurit [fr.].
$ ILIH sbst. Un fel de dare extraordinary [ung.
6 1 6 s].
ILIZIBIL adj. De necitit, care nu se poate citi,
necitet: scrisoare a [fr.].
ILOGIC adj. Nelogic, contra logicii [fr.].

imaginem].

MOT sm.. Q Sclav (la vechii Spartani): Ateni-

O INI4LA. SI. Ban. Trans. Bucov. Murdarie, noroiu, tina, glod: frumnsetea lard Intslepoinne este ca o

anii... Inhaman pe Doti la pietre de moan% (1 -011.1 (r)

Om degradat, decazut.

MUMMA (-Inez) 1. vb. tr. 0 A lumina, a raspindi, a revarsa lumina A face iluminatie
A lumina mintea, duhul, sufletul.

Hoare in

m a]

IMAM -BAILDI sbst. X Mlncare turceasca

preparata din patlagele vinete Impanate gi coapte

al unei secte filozofice.

ILUMINATIVNE, ILUMINATIE sf. Faptul de

In untdelemn: hml zise el, astea pe turcegte se chlema

a ilumina Mare numar de lumini si de focuri

aprinse In semn de veselie, cu prilejul unei serbari, etc. 110 F rE6 Lumina extraordinary pe care o
revarsa Dumnezeu In sufletul unor oameni
Inspiratiune subita [fr.].

(D.-ZAMF.)

IMAMEA (p1. -male) sf. Capatliul de chihlibar

!Miser& pe data dinaintea nor, dupit obiceiul pamlnteso

(ON.)

[to. imam e].

IMAN we- IMAM.
INIANENT adj. 0 Care ramIne constant, statornic: forts a 9 C) Care exista si lucreaza totdea-

0 A Impobodi o carte cu gravuri, cu desenuri

[fr.].

una In acela.si fel Intr'un lucru oare-care: lu.stitia

ILUSTRAT 1. adj. p. ILusTRA.0 Vestit, stralucit 1 Impodobit cu gravuri, cu desenuri 1g411 C

e esil

sufletului omenesc [fr.].

"111/1.ANNTA sf. Starea a tot ce este imanent

riviLusTaAm.

2. ILUSTRATA (pl.-te) sf. Carte postal& impodobita

cu desenuri, cu o vedere fotografica, etc.

ILUSTRATIVNE, ILUSTRATIE sf.
Faptul de
I

a ilustra, de a face vestit, ilustru 0 Stralucire;

celebritate Personaj vestit, ilustru: ne-am po-

menit on Muff cement marl, Dustratinni IAA gtirea for

al a 1111 DUMINIZOU
Desen, gravure ce Ira-

podobeste o carte, poza. [fr.].

ILIJSTRU adj. Vestit, faimos, renumit, stralucit prin meritele sale [fr.].

[fr.].
O IMAS (p1.-astiri)sn. Mo/d. Tr.-Carp. / Islaz, pasune: Mind boii la izvoare si ii paste la es (ALECE) ; inane gi hergheliile umblan slobode pe ur, (VLAH.) rung.

nyomas].

MATERIAL adj. Care nu e (facut din) ma-

terie: sufletul e
[fr.].
*ENIATERIALITALTE
sf. Insusirea a tot ce este N.. ir

sufletultd ..2t,c2rj
imaterial:
[fr.].
IMBARCA (-baro) 1.

ler muzuiNE.

*ILUZION.A. ( -nez) 1. vb. tr. A cauza iluziuni.

2. vb. refl. Ali face iluziuni [fr.].

"ILUZIVNE, ILlIZIE sf. 0 Parere Inselatoare,
amagire a simturilor sau a mintii care ne face sa
vedem lucrurile altfel declt cum shit ele sau de
a lua un lucru Inchipuit drept realitate: Nu -ti In-

terne's o lame de ilnzii pe ce-ai sorts (vLAH.) ; a-41 face

lucire, gIndire si Inchipuire chimeric,a; vis [fr.].

ILUZORIU adj.0Amagitor, care Insala sub o

(tc.].

al ciubucului: ciubucele on imamele de chiblimbar se In-

ILUSTR.C-tmes) vb. tr. si ref/.0A(se) face vestit,

stralucit: s'an ilustrat in still*, in arts gi in litere 0 -Seed

iluzii, a-si face pareri, a se amagi pe sine Na-

(SEL)

mult imamul din minarea cIntase (ALECS4 ; fie-oare mahala Isi

are geamla ei, on one no 'man, edict{ popii, care e dater sit
tacit rugAciunile la ceasurile hotarlte (CAR.) [to. i m a in].

ILUMINAT 4, adj. p. 'LUMINA.

2. sm. 4 0 Vizionar religios care se crede luminat de Sfintul Duh 0 pl. Numele unor eretici si

ILVZIE

11001:6

0 IMALQS adj. Ban.= IMPS [I M a 1A].

IMAM, IMAN sm. Preot mahomedan: Acum de

2. vb. refl. A se lumina: limns for se ilumineasii, al

Diepturile for =spina (ALECS.) [fr.].

tncHal I s'au Infipt cam' in imala

vb. tr. a. A pune, a In-

cares Intr'o luntre, Intro

corabie, etc.
2. vb. refl. A se urea
intro corabie, pe un va-

por, spre a face o calatorie [fr.].

IMBARCADER (pl.

- 7'

Fig. 2642. Imbarcader.

-ere) sn.
Locul de pe
mai, cheiulunde se imbarca calatorii (1i]2642) [fr.].

603

www.dacoromanica.ro

M B.
IME

TABELA XXV.

IMNURI NATIONALE

ANGLIA

4tRAi4Eff

-,,if_

.-ii

ITALIA

Tr-',.-'
Or.+--

ff-Sc-rlrj--'

ARMENIA

.e

gtiMF27::

ARGENTINA

I=1

'V-4.

--

-4-0-1

--.--:

-i.-

iUGOSLAviA

EW- -cr-, :-s,

AUSTRIA

-R!'==1E--s-_

ai

lasawa

JAPONiA

4,T

-=

BELGIA

GE

-m.E.th.-.E...e-TM

LETONIA

4 BOLIVIA

==ws.

:ceL.4 i- t"

BRAZILIA

'I -

GRECIA

''''

LITUANIA

LeIrgig

.--=-gs.

Ps !..-.r,T:

MEXICO

tiroealitirt.

BULGARIA

--D

NORVEGIA

CEHO-SLOVACIA

,-=, ,_ Mr.,

6-

,'

_,E1.

OLANDA

44 j'441

CHILI
PERSIA

CHINA
POLONIA

*59VV4
t-47asitraliggEtzrof-4-4g..2i-sTFEr

COLUMBIA

PORTUGALIA

DANEMARCA

ROMANIA

.:,------ ---ssss'

ECUADOR

SPANIA

"1-7

t-Nnffir_

EGIPT

4,

_A-0.1
-

-,--S-

ELVETIA

STATELE-UNITE

=.

rM

FINLANDA

s
.C.'ors

'

Wiz

SUEDIA

MANTA

TURCIA

eweeirairiZiPir
PT,P5'''' '-'-- ..-d-M. ''-.- Ved--1Y'r ''''
--7.E"
GERMANIA

UNGARIA

11/1BARCATIVNE sf. a. Caic,t1untre, corlibioarit, etc., on -ce vas mic cu care se poate calatori

pe apa [fr.].

-*IMBECTL adj. Neghiob, nerod, gogoman, slab

de minte [fr.].
IMBECILITATE sf. Sl6biciune a mintii, neghiobie, nerozie [ft.].
11VIERB adj. (D Care n'are barba; sptnatec;

diruia nu i-a crescut Inca barba C) Tinerel, foarte

sau Area tIn6.1. [fr.].

IMBLB4

L. vb, tr. A muia un lucru

In ap.). sau In alt lichid, spre a suge lichidul sau
a fi patruns de el: ee nn burets.
( -tear,

2. vb. refl. 0 A suge lichidul, a fi plitruns de lichid

O A se adapa, a fi patruns:
[fr.].

IMBIR

-D-T-:

ee

cu idei false

0 Piesa de teatru a carei intrigit este foarte

Incurcata [it.].
$ IMBROH9R sm. Cel ce Ingrijea de grajdurile
sultanului [tc.].

IMEDIAT 1. adj. 0 Nemijlocit, neIntfrziat,

care lucreaza sau se face, se Intlinp1a numai decIt,

fara Intirziere: can ...4; plecare oe4 Care urmeaza numai declt: succesor
2. adv. 0 Indata, numai declt, pe loc If Nemij-

locit, de-a dreptul [fr.].

INIENIORIAL adj. Stravechiu, asa de vechiu,
Incit nu se mai tine minte de and a Inceput; de
clrid lumea ai p&mIntul [fr.].
I1VINS adj. Q Nemasurat, nemilrginit: spaOm a

Ay

Peste masura de mare, foarte In-

tins, cIt nu se poate cuprinde cu ochii: Darold

din spatele castelnini

amm0111.

*IMBROGLIO sbst. 0 incurcatura, arababurb.

(vLAH.,

[fr.).

m,

IMENSIT.O.TE sf. 0 Nemarginire, nemarginit

604

www.dacoromanica.ro

Intindere sau marime fara margini, spatiul nemarginit: ce mireata 'ale In a wait (DLVR.) 5 Prea
mare Intindere: a mart! [fr.].
*IMERSIVNE sf. Cufundare In apa [fr.].

I.MIGRA (-gress) vb. intr. A veni sa se aseze, sa

se stabileasca Intr'o tara straina. [fr.].
*MIGRANT, -TA (p1.-te) adj. 0 sm. f. Care
vine sa se stabileasca Intr'o tart). stilling]. [fr.].

I.MIGRATIVNE sf. Faptul de a imigra; stabilirea strainilor Intro tara [fr.].

IMINVNT adj. Care ameninta sa se Intimple
foarte curind, foarte apropiat: tin pericol ~;
boini Eleven._

(I.-011.)

[fr.].

riss-

IIVIINNTA. sf. Starea, caracterul a tot ce este

iminent: iminenta primejdiei [fr.].

EVIINEU, rednip:r sm. J C) Pantof boieresc de
marochin galben: dami nn-1 ajungea on 'miens, notes
iminen(1) din piolor 11-1 asvirlea dupit dInsta (L-011.)

p1. Pantofi grosi, cu virful ascutit, purtati astazi

la tara: poarta... In pioioare dupla, on panto!!, or!
113111113i

(JIP.) ;

jemeni].

BIM_ saints iminiii ciansulni

(DLVR,)

[tc.

IMIT4 (-it, d -ion) vb. tr. 0 A face sau a

cauta sa fact. Intocmai ca altul, a se lua dupa

altul, dupa pilda altora 0 A lua de model
(a A cauta Intr'o lucrare literary sau artistica,
urmeze pilda altora, sa se asemene cu felul de
a lucra al altora A preface, a reproduce Insii

tocmai:

isoilitura oniva 0 A se asemana: aceasta

stela imita eatiteana [fr.].

*IMITABIL adj. 0 Ce se poate imita Ce

trebue imitat, de imitat, de urmat [fr.].
LMITATTV adj. 4.7 Care imita; armonte 4l, avezare de cuvinte cu scopul de a produce, prin sunetele acestora, un efect identic cu al obiectului
Insusi (ex.: no tropot de oopite potop cotropitor (ALECS.);
imita tropotul tailor) [fr.].
IMITATOR, -TOARE sm. f. Care imita sau se
sileste sti imite pe altul, sa se apropie de felul lui
de a fi, de a se purta, de a scrie, etc. [fr.].
IIVIITATITINE, MITA= sf.C)Faptul de a imita
$i rezultatul acestei atrium C) .0. Opera literara sau artistic& facuta In asa fel Inch sa
imite alta Intocmai Contrafacere, lucru ca-

ruia i se da aparenta unui alt lucru fault dintr'o

materie mai pretioasa: miinnsi de imitatie de matase

(CAR.).

*MN (p1.-nuri) sn. f 0 Clntec, poem& In onoa-

rea zeilor sau a eroilor 0 CIntare In onoarea

Cintare bisericeasca compusa
divinitatii
din strofe C) Clntec national (ler TABELA XXV): m-

national [fr. hymn e].

ILVIOBIL 1. adj. 0 Nemiscat, care nu se miscall
Nemisciitor: bunnri e 5 Statornic, neclintit.
a. (p1. -ale) sn. 0 Avere nemiscatoare, cladire,
acaret p1. Cladiri, mosii, paduri, vii, etc.,
edico regimentelor intonard

averi ce nu se pot transporta din locul for [fr.].

IMOBILIAR adj. 0 Nemiscator, ce nu se
poate transporta: &unui e O Privitor la o
avere nemiscatoare, la o cladire, la o mosie, etc.
[fr.].
LMOBILITATE sf. Nemiscare, starea unui
ej
lucru, unei persoane care nu se misca: in
tdcerea for pArean a II de ipsos (vt.AH.) [fr.].
IMOBILIZA (-izez) 1. vb. tr. n A da calitatea
de imobil: o rents; banli, a-i pastra fara sa
aduca vre-un venit.
2. vb. refl. A sta pe loc, Ma a se schimba,
fara a progresa [fr.].
*IIVIOL4. (-elm) vb. tr. 0 A jertfi 0 A macelari [fr.].
IIVIOLATITINE sf. Jertfire, Injunghiere [fr.].
*MORAL adj. I Lipsit de principiile de morala: II stia ',mates 61~ (VLAH.) 0 Impotriva bu-

nelor moravuri sau a principiilor de morals

[fr.).
IMORALITATE sf. Caracterul a tot ce este
imoral [fr.].
MORTAL adj. Nemuritor, far& moarte, neperitor

Nj.

IMORTALITATE

sf. Nemurire [fr.].

*ELVIORTALIZ4. ( -izez) 1. vb. tr. A da nemuri-

rea; a face nemuritor, neperitor: slut Mcrae fp- IMEnista... care an imortalizat pe ace( cart le-an stivIrsit
IMP
(1.-0)1.).
2. vb. refl. A se face nemuritor In amintirea
oamenilor [fr.].
IMORTLE sf. p/. * = FLQRI-DE-PATE
v4ITA [fr.].

51

PLE-

0 IMQS adj. 0/ten. Ban. Trans. Plin de noroiu,

murdar, soios: hainele de pe Muni eran imoase, debt..

oe sti-1 zici, ca de vicar (ISP.) [lat. limo sus].

0 nvioA ( -eoz) vb. tr. i refl. 0 /ten. Trans. A (se)

murdari m o sj.

IMPACINT adj. Neradtitor; neastImparat

[fr.].
IIVIPACIENTA. ( -tea) 1. vb. tr. A face sa piarda
rabdarea, a scoate din rabdari.
a. vb. refl. Ali pierde rabdarea [fr.].
IMPACIENTA (pl.-te) sf.
Nerabdare: neastImpar [fr.].

*IMPARIPENALT adj. 4, Se
zice despre frunzele compuse
care prezinta perechi de frunzulite la dreapta 51 la stinga,
far In virf o frunzulita nepereche (E 2643) [fr.].

IMPARISIL*BIC adj. Co

Se zice, In unele limbi (In

latina, etc.) despre substantivele si adjectivele care au la
genitiv o silaba mai mult declt
Fig. 2643.
la nominativ. Ex.: 12 o m o, on Frunzd compusd
genitival homln1 s, a nn substanimparipenata.
tiv
[fr.].

IMPARTI4L adj. Nepartinitor, care tine parte

nici unuia nici altuia [fr.].
IMPARTIALITATE sf. Nepartinire: promite
Cd va conduce desbaterile en ...a-1 ounosoutli (ow) [fr.].

*IMPAS (p/.-aeuri) sn. 0 Infundaturti, fundatura,

ulicioar& fara iesire Strlmtoare, situatiune
Incurcata, de unde nu se poate iesi [fr.].
INIPASp3IL adj. 0 Nesimtitor, nepasator, raruia nu-i pasa de durere, de suferinta. 0 Care nu
se lasa Induplecat sau Induiosat: Judeeitor
[fr.].

IIVIPASIBILIT4TE sf. Nesimtire, nepasare;

calm neturburat [fr.].
*I1VIPEC4BIL adj. C) Care nu e In stare sa pacatueasca sau sa gresasca Fara nici un cusur,
perfect, desiivIrsit [fr.].
IMPECABILIT4TE sf. Starea celui impecabil [fr.].
IMPENETRAMIL adj. 0 De nepatruns, prin
care nu se poate patrunde 0 Care nu se poate
cunoaste sau larnuri Care-si ascunde cu Ingrijire glndul, parerile, sentimentele sau planurile [fr.].
IMPENETRABILITATE sf. 0 Starea a tot
ce este impenetrabil 0 11 Proprietate In virtutea careia doua corpuri nu pot ocupa acelasi
spatiu In acelasi timp [fr.].
IMPERATIV 1. adj. 0 Poruncitor: ton
obligattunea deputatului ales de a
O minim
vota totdeauna asa cum i-au cerut alegatorii
aceea care tontine un verb
0 Q7 Propozitinne
la imperativ sau care exprima a porunca.
2. (p1.-ive) sn. co Mod al verbului care exprim&

o porunca sau o rugaminte [fr. < lat.].

I1VIPERCEPTTBIL adj. 0 Care nu poste fi
zarit sau simtit 0 Foarte mic Care soap&
patrunderii noastre [fr.];
'LLVLPERCEPTIBILITATE sf. Starea a tot
ce este imperceptibil (fr.j.
IMPERFCT Lady. Nedeplin, nedeslivirsit.
2 (p1.-te) sn. co Timp al verbului care arata o lucrare trecuta care nu se ispravise Inca In momentul clad se savIrsea sau se IntImpla sit& lucrare
[lat.].
IMPERFECTIVNE, ImPERFEcT1E O sf. Starea
a tot ce este neterminat, nedesavIrsit, imperfect

0 Mic cusur, mic defect: oare-cari imperteotinni de

forme care denote o epood de ladders (obom) [fr.].

605

www.dacoromanica.ro

Imp_ -rmPERI4r., 4. adj. IMparatCSG: coroanit art

IMP

Email, to maga sA -1 ierti..., Cu ctt to implorii, mat aprig 11

certi

2644).

2. sm. p1. X Trupele vechiulai

iinperiu germanic.
a.

sm.* Moue-

(VLAH.)

[ fr. ].

EVIPOLITETA. (-te)sf. 0 Lips& de politeta, nepoliteta, vorba, fapta nepoliticoasa C) Mojicie

[fr.].

da ruseasca de our
(numita 5i pot.0"), In valoa-

*IMPONDERABIL adj. A5a de usor, Inch,

nici nu poate fi cintarit [fr.].
IMPOPULAR adj. Nepopular [fr.].

2645) [fr.].

unor rii.rfuri din strainatate [import a].

IMPORT (pl. -turi) sn.

re de 10 ruble (

IMPERIALA.

(p1. -le)

sf.

Fig. 2644.

Par-

Coroana
imperials.

Fig. 2645.

Pol imperial.

tea deasupra, de
pe acoperi5, a unei diligente, a unui tramvaiu,
etc. [fr.].
IMPERIALISM sbst. 0 Tendinta unui Stat de
a cuceri, de a acapara cit mai multe sari, de a-5i
larc,i cit mai mult hotarele [fr.].
IMPERIALIST sm. 0 1 Partizan al imperiului
Care sustine imperialismul [fr.].

IMPERIOS adj.

Care porunceste

astfel

ca nimeni nu Indrazne5te sa nu se supuna, porun-

IMPERIL]. (p1.-rii) sn. 0 0 Stapinire, domnie;

dominatiune 7(DO Puterea absoluta a unui 5ef 7C)

Imparittie, tar& mare al duet suveran poarta

titlul de Imparat O Intindere vasta.

'IMPERMEABIL adj. Prin care nu patrunde,
nu poate trece apa sau alt lichid: atom ...a [fr.].
IMPERMEABILITATE sf. Starea a tot ce
este impermeabil [fr.].
IMPERSONAL adj. 0 Care nu se aplica, care
nu apartine unei persoane anumite C27 Verb
sau unipersonal, verbul care arata ca se conjuga
numai la a 3-a persoana singular, precum, plonk
ninge, tuna, lulgerA, trebue, se cade, etc. 7 C) l.7 Moduri
nume dat infinitivului 5i participiului, pentructi
nu-si schimba forma dupa persoane [fr.].
IMPERSONALITATE sf. Insu5irea a tot ce
este impersonal [fr.].
IMPERTINENT adj. 0 Obraznic; a deveni , a

lucru Insemnat prin el Insu5i sau prin urmarile

ce poate sa. aiba 7 (7) Trecere, vaza, influent& 7
Trufie aroganta; ifos [fr.].

nit) [fr.].
IMPOSIBILITATE sf. NeputintA, lipsa de
putinta [fr.].
IMPOSTOR sm. Amagitor, in5elator, mincinos [fr.].
IMPOSTVRA (p/.-ari) sf. In5elatorie, amagire,
minciuna [fr.].
IMPOTENT adj. 0 sm. Neputincios [fr.].
1.1VLPOTNTA sf. 0 Neputinta 0 I Betesug
[fr.].
IMPOZANT adj. Impunator, maret, falnic,
aratos [fr.].
EVIPOZIT (-its) sn. C) 0 Bir, dare, dajdie: e directs, indirecte ; global X ul stngelui, Indatorirea

de a face serviciulmilitar [ref. dupa fr. imp 0 t].

IMPRACTICABIL adj. 0 Ce nu se poate sa-

vIr5i, Indeplini Ii C) Pe unde nu se poate umbla sau

trece, nestrabatut: drum ..,

[Cr.].

ILVIPRECATIVNE sf. Blestem; ruga Malta

spre a aduce nenorocire pe capul cuiva [fr.].

IMPREGN4 (-gnez) 1. vb. tr. C)A patrunde Intre

particelele unui corp: uleiul impregneazi titilul lamPli

0 A face sa patrunda In minte.

2. vb. refl.A fi patruns, a fi plin de [fr.].
IMPRESARUJ sm. 0 Cel ce conduce, pe socoteala lui, o intreprindere teatrala [fr.].

IMPRESCRIPTLBIL adj. el Ce nu poate fi

prescris, tagaduit, stins, ce nu poate fi atins de

.].

prescriptiune: dreaturi e [fr.].

Dispret fat& de cele sfinte

sau fats de ce e respectat de toti [fr.].

IMPLACABIL adj. Neimpacat, neindurat, neInduplecat [fr.].
*IMPLACABILITATE sf. Nelmpacare, nein-

*IMPRESIONA ( -onez) vb . tr. OA produce o schim-

bare in starea unui obiect, a lasa o urma asupra

lui : lumina impresioneazii azotatul de argint (j A produce

clurare [fr.].
IMPLICA.(-10vb.tr. O A amesteca, a Incurca pe

cineva tntr'o pricina, lute vina, a-I face sa is

parte la raspundere A coprinde 1mpreunti, In

acelasi timp, a avea drept urmare: ougetarea implicit

existents [fr.].

Insemnat, de seams, de

ifose, plin de aroganta [fr.].

EMCPORT.4NTA sf. C) Insemnatate, starea unui

LIVIPOSIBIL 1. adj. Cu neputinta, ce nu se poate.

2. sbst. Lucru cu neputinta (de facut, de Indepli-

LMPIETATE sf . 0 Nelegiuire, fapta sau vorba

2

IM:PORTUNITATE sf. 0 Faptul de a imporratoare [fr.].

IMPIEGAT sm., -ATA (pl.- te)sf. Slujba5, functionar inferior, amploiat: unarm are aerul mini me
Impotriva celor sfinte7

IMPORTANT adj.

mare interes 1 Cu trecere, cu vaza C) Care-5i d5.

tuna StAruinta importuna, plictisitoare, sup&-

IM.PERTURBABIL adj. Pe care nimic nu -1

poate turbura, care nu se misca de nimic, neturburat; lini5tit, stapin pe sine [fr.].
LMPERTURBABILITATE sf. Neturburare,
starea celui imperturbabil
IMPESTA (-tez) vb. tr. 0 A (1n)ciuma, a molipsi
de Wilma sau de o boala contagioasa 0 A corime 0 A lmputi, a raspindi un miros puturos
[fr. empester].
IMPETUOS adj. 0 Naprasnic, na.valnic, care
se misca cu repeziciune 5i cu violent& C) (e)
Furtunos, care nu se poate refine [fr.].
IMPETUOZITATE sf. 0 Caracterul a tot ce
este impetuos Furie,violenta; vioiciune prea
mare [fr.].
[ it

pasa [fr.].

2. sm. Mosafir nepof tit [fr.].

*IMPORTUN4 ( -unez) vb. tr. A plictisi, a supara,
a incomoda [fr.].

se obraznici 2 Ofensator, grosolan: vorbe [fr.].

IMPERTINENTA (p/.-te)sf. O Obraznicie @
Vorba sau fapta ofensatoare [fr.].

(CAR.)

IMPORTA (-port) vb. tr. 0 1, A face import, a

aduce marfuri straine Intr'o tarn @ A introduce ceva strain (un obiceiu, o datina, o moda,
etc.) 0 A fi important, a avea Insemnatate; a-i

IMPORTATOR sm. teil Cel ce face comertul

de import [fr.].
IMPORTATIVNE sl. "1' 0 Faptul de a importa
Import [fr.].
"IMPORT;IN 1. adj. Supardtor, plicticos, care
plictiseste prin staruinta sa, prin Intrebtirile sale.

citor; autoritar C) Neal:drat trebuincios: o necesitate imperloasA [fr.].

de minister

Introducerea In tara a

IMPLICIT adj. 0 adv. I Care nu e exprimat In

mod deslusit, In termeni formali, dar care rezulta
neaparat din cele zise OW Propoziti(nn)e .4, care
tontine Intr'un singur termen subiectul si predicatul. Ex.: Pima I [fr.].
*IMPLOR4 (-or) vb. tr. A ruga cu staruinta, a
(se) ruga fierbinte; cu foe, cu lacrimi: Smerit Inge-

un elect asupra simturilor: cum ma impresionau Coate

(VLAH.) C) A mica inima [fr.].

IMPRESIONABIL adj. Usor de impresionat
in NVIMPRESIONABIL [fr.].
*IMPRESIONABILITATE sf. Insusirea cuiva
de a fi lesne impresionat [Cr.].
IMPRESIONISM sbst. CO- $coa1s de pictura

In dimineata Ueda

modern& care cauta sa dea impresia mi5carii si colorii obiectelor, a5a cum a Post vazuta sau simtita,

de artist, fara a se preocupa de compozitie [fr.].

LMPRESIONTST sm. ( Pictor care lucreaza
dupa impresionism [Cr.].
EVIPRESWNE, IMPRUIE sf. 0 Urma lasata
de un obiect asupra altuia, Intiparire C) # Ti-

606

www.dacoromanica.ro

par, tiparire, tiparitura (a unei cart', a unei

gravuri, etc.) Efectul actiunii unui corp
asupra altuia sau asupra organelor omului: de
trig y Efectul pe care o cauza oare-care it
produce asupra simturilor sau asupra mintii: impresi(un)ile din copilArie; impresi(un)i de cAlatorie; eerie
pe o ciirtioicit... theta impresiile zilei (BR.-VN.) [fr.].

IMPRINIA (-tm) vb. tr.

A Intipari, a lasa
o urma pe o suprafatb. oare-care $ A tipari
0 A comunica, a transmite [fr.].
*IMPRIMAT 1. adj. p. IMPRTh
C rtgiraPRIM:a O Intiparit Tiparit.
I

4111

2. (p1.-ate) sn. 4

Tiparitura, foaie tip&rita..

*IMpRIMERIE sf. $ Tipar, arte de a tipari

$ Localul unde se tipareste, tipografie [fr.].
*IMPROPRIU adj. () Nepotrivit: termen .4;
ezpresiune improprie Nedestoinic, neapt [fr.].
IMPROVIZA (-ism) 1. vb. tr. $i intr. 0 A
face pe data, far& nisi o pregatire, versuri, un
discurs, o bucata de muzica, etc.: cintind din OLIO
gi improvizInd

versuri

(GN.)

A face un lucru

oare-care fare pregatire.

g. vb. refl. A fi improvizat, a se face deodath,
a se da drept (cineva sau ceva): s'a improvizat actor
[fr.].

*IMPROVIZATOR sm. Cel ce improvizeazit

[fr.].
*IMPROVIZATIVNE, IMPROVIUTIE St. Fap-

tul de a improviza; lucrul improvizat [fr.].

'IMPRUDENT adj. Nesocotit, nechibzuit, lipsit de prudent& [fr.].
*IMPRUDENTA. (p/.-te) sf. Lips& de prudenta,
de chibzuialtt, nesocotint& [fr.].

IMPITDIC adj. Nerusinat, fruit rusine [fr.].

*IMPUDICITATE sf. Nerusinare, lips& de pudoare [fr.].

*ENIPVLS (pl. -sari) sit ., *traptmsniNE sf. Indemn,

Imbold (ire), ghies [fr.].

*IMPULSIV 1. adj. Care lucreaz& prin Impin-

-gere, prin Imboldire.

g. sm. Cel ce lucreaza ca Impins de o putere

launtrica pe care nu o poste staptni; om pornit,
care nu sta s& judece Inainte de a lucra [fr.].
*IIVIPUNAT9R adj. verb. IMPVNE. 0 Care
impune, falnic, maret. Care umple de admiratiune, de respect () Considerabil, foarte mare:
forte impunittoare.
*INIPTINE ( -pun) 1. vb. tr. A pune o dare,
un impozit, a supune la un bir, la o plata 0 A
Insarcina, a sili pe cineva s& lac& un lucru nepl&cut, penibil A inspira respect, team& ()
, were, a face sa tacA, a porunci sa tad). $ 0 A
sili sti primeascA pe cineva: a vrut sa ne impnna o
creature de a lui.

2. vb. refl. A sili sa fie primit: a se

cietate

tntr'o so-

[fr. imp o s e r, refacut dupa a pun e].

*INPUNITATE sf. Nepedepsire, scapare, ocrotire de pedeaps& [fr.].

*ILVLFECTEt adj. Necurat; murdar; spurcat [fr.].
ILVIPURITATE sf. Lips& de cur&tenie, necurrt-

tenie murdarie; spurcaciune [fr.].

*IMPUT4 (-at) vb. tr. A Invinovati pe cineva,
a-1 face vinovat de ceva, a-i pune In socoteala o
fapto. blamabila [fr.].

*IMPUTARE sf. 0 Faptul de a imput a

Mustrare, Invinovatire (pentru o rapt& blamabila).

*IMPUTATIVNE sf. A Compensarea unei

melitate, daracite si pieptanate, se preparalun fuior IMPdin care se tes diferite pinzeturi; din_semintele
INA
ei se prepare un uleiu sicativ si

se fac cataplasme (Linum usitatissimum) (rj 2646): Oita de ...;

samtntit de .... ~-DE-C/MP =
1:14EATA 0;

r'-'1-AgPp

... -SALBATEC =

LINARITA.

IN2 = 1aN.

INABORDABIL adj.

Unde nu poti trage la term

De care nu te poti apropia [fr.].
INACCEPTABIL adj. Ce nu
se poate primi,ce nu trebue ac-

It

ceptat [fr.].
'INACCESIBIL adj. I Linde
nu se poate ajunge, de care nu
se poate apropia, pe care nu se Fig. 2646. In.
poate urea cineva: manta ~11 0
De care nu te poti apropia, spre a-i vorbi [fr.].
INACOFtDABIL adj. Ce nu se poate acorda
[fr.].
INACTIV adj. Neactiv, care stli far& sa lucreze [fr.].
INACTIVITATE sf. Neactivitate, lips& de activitate [fr.].
*INACTIVNE sf. Nelucrare, lncetarea on -carei
actiuni [fr.].
*INADMISTBEL adj. Ce nu se poate primi, de
neadmis [fr.].

*INADMISIBILITATE sf. Caracterul a tot

ce nu este admisibil (fr.].
*INADVERTENTA (pl.-te) sf. 0 Nebagare de
seam& 0 Gresala fawta din nebagare de seam&
[fr.].
*INALIENABIL adj. ez Ce nu poate fi Instrtlinat
(vindut, daruit, etc.): bunuri .3; Ilbertatea intelectualit este... un drept ..., al omului o.-OH.) [fr.].

*INALTERABIL adj. 0 Ce nu se poate altera sau strica 0 (P) Neclintit: prietenie -a; adeviirata lubire, vednic tIntirti gi ~ii nu thieste dectt din
admiratie VLAH.) [fr.].

0 INAMIC = mum.
INAMOVIBIL adj. Care nu poate fi scos sau
mutat dintr'o slujba, dintr'o functiune, pe tale
administrative, Intr'un mod arbitrar [fr.].
*INANIOVIBILITATE, sf. Calitatea a tot
ce este inamovibil [fr.].

*INANITATE sf. Desertaciune, z&d&rnicie [fr.].

*INADIITIE sf. Slabiciune pricinuit& de lipsa

de hrana [fr.].

*INAPLICABIL adj. Ce nu se poate aplica [fr.].

*INAPRECIABIL adj. () Ce nu se poate pretui
sau masura din cauza micimii: o difereaa -di () Ce

nu se poate pretui din cauza lnaltei valori, din

cauza marimii: o bunatate A [fr.].
INAR sm. Vr Negutktor care vinde torturi de

i n: 1 cumpitrit chitele de in pe care-1 tore gi lemons

iarna

(ION.).

INARICA sf. * = uN*RITA.

INARITA sf. 4, mica plant& erbacee, acuatick ell tulpini foarte fragile dispuse In mici tufe,
cu flori verzui; creste cufundata In apa, prin lacuri
sau balti (Najas minor) [i n].
INARITA (pl. -te) sf. 3 Pasarica cu ciocul
scurt si ascutit, cu aripile lungi,

cu coada de 5-6 cm., cu pe-

sume cu alta [fr.].

*INIVN adj. .1* De care nu se mai poate lipi o
boal& microbiana [lat.].
*INIUNITATE sf. Scutire de (Mai, de impozite, de sarcini 0 Prezervare de o boalli. microbiana [fr.].
*IMUNIZA (-izez) vb. tr. .0 A face pe cineva
sa nu se mai lipeasca de el o boala microbiank
cu ajutorul unui ser special [fr.].

nele de coloare brun&-roscata,

far pe pintece albe amestecate
cu cafenii (Fringilla linaria)
(._
2647) [i n].
0 'NAT (pl.-atm sn.

scurta Infloratil cu gaitane (purtatti de obiceiu

de T ig an i ) [i a murl u c].
IN' (p1. inuri) sn. 0 Planta textile, cu paiul,
drept, cu foi mici ascutite si flori albastre sau albe,
din ale carei fibre topite (muiate In apa), batute,

.
nu se poate ataca, ce nu
Fig. 2617.
poate fi defairnat [fr.]
*INAUGURA. (-area) vb. tr. 0 A debchide publicului, pentru Intlia oarli, In mod solemn, un
edificiu, un muzeu, o scoala, etc.; a desveli, a

O IMURLVC (p1.-uoe)sn. 0/ten. cp Suman, hain&

0/ten. Ban.

Ceuta, gil-

ceava; Inciipapnare: !carte

trumoasa Inohipuirea zarvei gi

(ret..) [srb .]
*INATACABIL adj. Ce

8 ~Intl

607

www.dacoromanica.ro

consacra un monument, o status, etc. 0 (E) A

Incepe, a face Inceputul [fr.].
[fr.].
tiune: Mama

C- *INAUGURAL adj. Privitor la o inaugura-

eclesiastic, infiintat odinioara In Apus, cu deosebire in Spania, spre a urmari $i a pedepsi pe eretici, pe Evrei, pe necredincio$i [fr.].

INAUGURATIVNE, "INAUGURARE sf. Faptul de a inaugura 11 C) Ceremonie prin care

se deschide sau se predit publicului o cladire, prin

tiei, judecator facInd parte din inchizitie 11 0 es

Cel ce face anchete, cercetari judecatore$ti minutioase [fr.].

INNA

care se consacra un monument, etc. [fr.].

0 INC (p1. Mewl sn. Mold. Sburdaciune, poft& de

joc $i de ris (la copii): mita parinteitg, cum era minlard 51 plinit de ...nal, a bulnit de ris (cm).

*INCADRA ea- INCAD124.

*INCALCUL.4BIL adj. 0 Ce nu se poate calcula Peste masura de mare, considerabil [fr.].

*INCALIFICABIL adj. Ce nu se poate califica, cit nu se poste mai rau, mai nevrednic, etc.:
a avut 0 purtare
[fr.].
INCANDESCNT adj. CD 15 Infierbintat, pin&
s'a facut alb ca para focului C)
Aprins, plin
de foc [fr.].
INCANDESCNTA sf. 15 Starea unui corp
Incalzit pin& a devenit alb ca para focului C) T Aprindere, surescitare extrema M Lamni

acelea
In care lumina e produsk prin incande-

eleotrioe ea

scenta, Intr'un spaFig. 2648.

tiu golit de aer, a Lampi cu
incandescentn.
unui fir foarte subtire sub actiunea curentului care trece prin el ('
26/48) [fr.].
INCAR4BIL adj. 0 Care nu poate, nu e in
stare sa faca un lucru Nedestoinic, nevrednic, nepriceput, neindeminatec 0 sra Care e
lipsit prin lege de anumite drepturi sau exclus de
la anumite functiuni [fr.].
'INCAPACITATE sf. () Defectul aceluia care
nu e capabil; nedestoinicie, nevrednicie. nepricepere, neindeminare 0 es Starea unei persoane
pe care legea o lipseste de anumite drepturi [fr.].
INCARCER4 (-ern) vb. tr. A baga la camera,
la tnchisoare, a Intemnita [fr.].
INCARNA. ( -nee) vb. tr. $i refl. A (se) intrupa,
a lua trup omenesc, a se face om [ft.].
*INCARNAT I. adj. De o eoloare ro$te ca a
carnet.
2. sbst. Coloare ro$te ca a carnii [fr.].

INCARNATIVNE, MARNA= sf. Intrupare;

taina prin care cuvintul lui Dumnezeu s'a facut
trup [Cr.].
INCASE! (-asez) vb. tr. A primi, a strange, o
suma ce trebue pinta [ref. dupe fr. encaisser].
INCASATOR, -TOWLE sm. f. te Care Incaseaz a banii, sumele ce trebuesc platite de diferite persoane.
INC.A.S(S)0 sbst. te5 Toate sumele Incasate, de
o cash. de comert, de banca., Intr'o zi, Intr'o saptamina, etc. $i care se afla In cash. [it.].
INCENDIA (-diez) vb. tr. 0 A da foc, a pune foc
(unei cladiri, etc.) (y. A atIta la razboiu, la re-

volta, etc. [fr.].

INCENDIAR I. adj. I Aprinzator, care poate

lua loc, care poate provoca un incendiu: materii e
0 T) Care atlt& la revolts, la rAzboiu : diners
2. SM. Cel ce da foc unei cladiri, etc., autorul
until incendiu [fr.].
INCENDILT (p/.-dil) sn. Foc mare care mistue o cladire, o padure, etc. Turburari
I

marl Intr'un Stat, rascoale, razboaie, etc. [fr.].

INCRT adj. 0 Nesigur Nedumerit [fr.].
INCERTITVDINE sf. 0 Nesiguranta.
Nedumerire, lndoiala [fr.].
'INCEST 1. sn. aia Amestecare de singe, unire
Intre rude de singe, oprita de legi.
2. sm. Cel ce s'a facut vinovat de aceasta cal care a legit [fr.].
'INCESTUCIS adj. et Vinovat de incest [fr.].
INCHIZITIVNE, nicifizITIE sf. vrt Cercetare,
anchetii, perchizitde riguroasa $ Tribunal

INCEIZITOR SM. 0 i Membru

at inchizi-

INCHIZITORIAL adj. CD ; De inchizitor

Foarte riguros, foarte aspru 0 Arbitrar:
masura fi [fr.].
INCIDENT (p1.-te) 1. sn. 0 IntImplare neasteptata, de puldna Insemnatate, in cursul unei
Intreprinderi, unei afaceri 0 es Contestatte accesorie facuta de avocat In timpul judecArii unui
proces: a ridica un ~.
15 Rasa ~a, directiunea rectilinie pe
a. adj.
care o urmeazA o raza. de lumina sau calorica care
cade pe o suprafata (i), 02 Propoaitie tea, propo-

zitie intercalate intre termenii unei alte propozitiuni [fr.].

'INCIDENTAL adj. $i adv. 0 (Care se produce) IntImplator 0 Accesoriu, secundar 4.7
Propozitie
propozitie incidents [i n c i d e n t].
' INCIDENTA sf. 15 Intfinirea unei raze de
lumina sau de calduril cu o suprafat,a; unghin de
unghiul pe care-1 face o raze de lumina cu
normala, adicA cu perpendiculara dusa prin punctul de incident& la suprafata pe care cade; pullet
de
punctul unde o raze de lumina sau de caldura cade pe o suprafata 0 4j Caracterul unei
propozitii incidente [fr.].

INCINER4 (-eres) vb. tr. A reduce ceva In cenu$A, In spec. a arde un cadavru [fr.].
*rNCINTA. (p1.-te) sf. Spatiu Ingradit, loc in-

chis, sala: incinta tribunalului (Cr. enceinte].

'INCIZA (pl.-ze) sf. 41 Mica propozitiune, cu
sens complet, intercalate intealta propozitie sau
trite fraza [fr.].
'INCIZIUNE, ixclzrE sf. Crestatura, taietura
facuta de a lungul cu un instrument ascupt [fr.].
'INCIZIV I. adj. () Care taie; dinti m, dintdi
cei lati din fatii, destinald sa tale alimentele (0 2649) 0 (1' Mi$cAtor.
2. sm. Dinte inciziv [fr.].
*INCLINA. (-in) 1. vb. tr. A pleca (In
jos), a apleca: ea-et inclina capul in mini
gi inchise chi!

(EMIN.).

2. vb. intr. 0 A fi (a)plecat 0 e

A avea aplecare, a fi dispus.

3. vb. refl. () A se (a)pleca 0
A-si Indoi corpul, a face plecaciuni,

a se prosterna A Inceta de a mai

rezista, a se supune [fr.].
INCLIN*T adj. 0 p. INCLINA
Plecat, aplecat; Intr'o pozitie oblicii In Fig. 2649.
raport cu orizontul: plan
suprafata
Nana care face un unghiu ascutit Cu

n ci3zilInt.e. C.

zontul si cu ajutorul careia se u$ureaza. itTddaneil.Cin

ridicarea $i coborlrea greutatilor marl.

"INCLINATIVNE, INCLINATICE sf.

0 Faptul

de a (se) inclina, aplecare 0 Starea unui lucru

inclinat CD A Pozitiunea mai mult sau mai putin oblica a unei drepte
in raport cu o alth
dreapta sau cu un

plan; a unui plan In 0

raport cu alt plan
O e Aplecare fireasca
catre un lucru: are

/maim pietura 5 Lucrul

pentru care are cineva

It

],

B
Fig. 2650. Inclinatiune.

aplecare 0 Simpa- 0. 0. Orizontul. A. B. Acul

tie, iubire: eastitorte de magnetic. OB.

0 Persoana pen-

tru care are cineva

Unghiul de
inclinaliune.

iubire, simpatie 15 a acului magnetic, unghiul,

variabil dupA localitati, pe care-I face un ac

magnetic, mobil In jurul unei axe orizontale $1

a$ezat In planul meridianului magnetic (L 2650)

[fr. inclination $i inclinaison].

'INCLUZIV adv. Cuprins, Impreuna cu: de la

15 chid la 25 Mal ee [fr.].

608

www.dacoromanica.ro

INCOATTV adj. o..7 Se zice despre verbele car

arata nn Inceput de actiune [fr.].

INCOERCIBIL adj.

"el

Care nu poate fi

ctrins, comprimat $i retinut intr'un spatiu carecare: gaz 1( F Ce nu poate fi infrinat, oprit [fr.].

INCOERNT adj. C.) Lipsit de coerenta, de

legatura Intre Orli 0 Fara .ir, Sara legatura
intre ele: idei e [fr.].
*INCOERENT A sf. O Lipsa de coerentA, de
legatura intre parti 0 iF Lipsa, de sir, de legatura Intre ele: incoerenta ideilor [fr.].

"INCOGNITO 1. adv. Fars a fi cunoscut, Sara

a se face cunoscut, tiptil: a clilatori .
2. sbst. A 'Astra ~, a nu voi sa se face cunoscut:
on gulerul paltonasului ridicat, ptistrind eel mai strict

egi

(GN.1 [it.].

INCOLOR adj. C) Fara coloare, care n'are nici

fr. ].
o coloare 1 0 q') Searbad, fara vlaga: aril
INCOMBUSTIBIL adj. Care nu poate arde [fr.].
INCOMBUSTIBILITATE sf. Insusirea lucrului incombustibil [fr.].
INCOMENSURABIL adj. Se zice despre
cloua cantitatd care n'au o masura c,omund
Alit de mare Melt nu se poate masura [fr.].
INCOMOD adj. Ce nu e comod, care-ti vine
peste mina, de care nu to poti sluji u$or; suparator [fr.].
INCOMODA (-odez vb. tr. A pricinui jend., suparare; a face rhu, a produce o boala ward, [fr.].
INCOMODITATE sf. O Lipsa de comoditate,
Indispozitie, boala ward. [fr.].
jena, suparare 1
INCOMPARABIL adj. 0 adv. Fara seaman,
neasemanat, neasemuit, cu care nu se poate compare nimeni sau nimic [fr.].
2

INCOMPATIBIL adj. @Care nu e compatibil,

nu se potrive$te, nu se Impacd cu altul sau cu altceva Se zice de doua functiuni ce nu se pot

exercita in acelas timp de o singura persoana

[fr.].
INCOMPATIBILITATE sf. 0 Starea de nepotrivire intre doua lucruri ce nu pot exista in
acela$ timp, ce nu se Impaca unul cu altul 2 ei
Imposibilitate legal& ca cloua functiuni sa fie
ocupate In acelasi timp de o singur& persoana [fr.].
*INCOMPETENT adj. 0 et Care nu e competent, care n'are cilderea de a judeca o pricina 11 0
(1:) Care nu se pricepe, care n'are cuno$tintele necesare spre a-si da parerea, de a se rosti intro

materie sau alta [fr.].

*INCOMPETENTA (pt.-se) sf. Ih 0 Lipsa de
competenta: incompetents unni tribunal F Neputinta in care se gaseste cineva, din pricina nepriceperii sau nestiintei, de a se rosti intr'o chestiune
[Ir.].

INCOMPLT adj. Nedeplin, care nu e corn-

plet, caruia-i lipseste o parte [fr.].

INCONSCIENT ow- INCON$TigNT.

INCONSEC'UNT adj. Care nu e consecuent,

care se contrazice cu sine linsu$i In zisele sau
faptele sale [fr.].
*INCONSECIJNTA (p1.-te) sf. Lipsa de consecuenta; nesocotinta [fr.].
*INCONSOLABIL adj. Care nu poate fi mmngliat, nemingiiat [fr.].
*INCONSTANT adj. Care nu e constant, nestatornic, schirnbacios [fr.].
INCONSTANTA sf. Nestatornicie [fr.].
INCON*TfENT, /NCONSCIENT adj. Care nu e

con$tient, care nu $tie ce face, care (se) face In ne$tire, care se face de cineva lara a-si da seama [fr.].
"INCON*TIENTA, nicoNsciF,NTA sf. Ne$tire,
lips& de con$tiinta [fr.].

INCONTEST4BIL adj. $i adv. (De) netagaduit, ce nu se poate contesta [fr.].

INCONVENINT (p1.-te) sn. @ Neajuns, desavantaj; urmari neplacute intro intreprindere I
C) Imprejurare suparatoare care intervine Intr'o
afacere [fr.].
INCOR.VCT adj. 0 Necorect, cu greseli, gresit
C) Necinstit [fr.].

INCORECTITVDINE sf. Purtare necorectay

necinstita [i nco rect + corectitudin].
I.-A. Candrea.

Diclionar enciilopedic ilustrat.

*INCORECTIVNE sj. Wsa de corectione (a INC-

stilului, a desenului, etc.), gresald. Inipotriva reIND

gulelor (gramaticei, stilului, etc. [fr. .
INCORIGIBIL adj. Care nu se poate Indrepta,
care nu poate fi corijat: hot, copil A.+ [fr.].

INCORPORA. (-orez) vb. tr.

A uni, a Int-

preuna mai multe lucrurl, pentru a face un singur corp, un singur tot A Intrupa, a face sa
intre intr'un corp religios, politic, militar [fr.].
INCORPOR4L adj. 0 Lipsit de corp: suiletul
e

es Care n'are existent& materiald: dreptu-

rile 51 creantele sInt ,e [fr.].

"INCORPORARE st. Faptul de a se in co rIN-CORPORE adv. Cu totii Iunpreuna [lat.].

INCORUPTTBIL adj. Care nu se las& a li
corupt, care nu poate fi mituit: iudecittor [fr.].
INCORUPTIBILITATE sf. Insusirea celui
p o r a, Intrupare.

incoruptibil [fr.].

0 INGOT (p1.-te) sn. Mo/d. Sburdalnicie, sbeguire:

nici noaptea a. on ma pot odihni de ~ele voastre ?

[comp. nie].

(CaO.)

INCREDIA adj. Care nu e credul, care nu

crede lesne on -ce [fr.].

INCREDULITATE sf. 0 Firea, starea omului

care nu crede cu u$urintd. Necredinta (In materie religioasa) [fr.].

*INCRIMINA (-inee)vb. tr. i A invinui, a arunca
vina (unei crime asupra cuiva A face sa treac&

o rapt& oare-care drept trims:

purtarea vulva

[fr.].
INCREVIINATTEINE sf. Faptul de a incrimina,

Invinuire; starea unei persoane incriminate [fr.].

*INCRUST.A. (-tez) 1. vb. tr. 0 A Infrumuseta, a lin-

podobi un obiect cu ornamente bagate, infipte In

suprafata: 0 moult cu tildes 1 2 A acoperi cu un
strat pietros, varos, care formeaza un fel de coaje:
apa inerusteazti tevile canalului.

2. vb. ref/. A se acoperi cu un strat pietros [fr.].

INCRUSTATIVNE, INCRUSTATEE sf. 0 Faptul de a (se) incrusta $i rezultatul acestei actiuni;
obiectul incrustat II 0 Coaja varoasa, stratul pietros ce se formeaza pe un obiect ce a zacut multd.
vrerne In apa O Depozit de saruri pe peretii $i
pe tevile unui cazan [fr.].

INCUR sm.

(,),

Un fel de duh ram care chinueste

pe oameni noaptea [fr.].

INCUBATIVNE, mama= sf. Clocire

Perioada intre momentul chid cineva a lust atacat de un agent infectios $i momentul cind se
arata primele simptome ale boalei [Ir.].
INCU'LQA (-cuio) vb. tr. A baga In cap, a Intipari In minte [fr.].
.2*

*INCULP.A. (-pez) vb. tr. A Invinovati, a Invinui

[fr.].

INCULPAT 1. adj. p. iNctrLpA.

2. sm. ei Acuzat, cel Invinovatit de un delict, de
o crima.
INGULPATIVNE sf. is Invinovatire, acuzare,

acuzgiune, pia [fr.].

INCI;ILT adj. C) r Necultivat, nelucrat, 1:angina 0 (1) la Care n'a primit nici 0 invatAtura,

nici o educatie [fr.].

*INCUMBAL (-cumb) vb. intr. A fi impus, a fi
silit, a avea obliggiunea [fr.].
INCUNABUL 1. adj. # Tipdrit In primii ani
dupa inventiunea tiparului (Intre 1455 $i 1500).
O (pl. -le) sn. Carte tiparitil. In a doua jumatate
a veacului al xv-lea [fr.].
INCIJRABIL adj. OM. .22' Care nu se mai poate

vindeca, fara leac [fr.].

*INCVRIE sf . Negrija, nepaza, lipsa de grijd,
neglijenta. [fr.].

INCURSIVNE sf. 0 ti Navala, navalirea

In

timp de razboiu Intro tar& dusmand. 1 2 Studiu, lucrare, cercetare facuta de un Invittat Mtn)
directie In afara de specialitatea sa [fr.].
0 TISTDE = VNDE.

*INDECENT adj. Necuviincios [fr.].

INDECENTA (p1.-0) sf. Neeuviin0. [fr.].
"INDECIS adj. 0 Nehotarlt 0 Indoielnic, nesigur 0 Vag, greu de distins [fr.].

609

www.dacoromanica.ro

39

"INDECIZ/VNE sf. Nehotarire; sovAiala [fr.].

IND- *INDECLINABIL
adj. tiq..Nedeclinabil, care nu

IN D se poate decline [fr.].

17.500 INDEFINTT I. adj. 0 Fara margini, care nu e limitat, marginit: duratil..4; congedin vs 2 Al carui Inteles e vag *i nehotartt, nedefinit: cuvinte .s.

2. sbst. Ceea ce e indefinit [fr.].

"INDELEBIL adj. Care nu se poate sterge, ne*ters, neperitor (fr.].
*INDELICATETA (p/.-te) sf. Lips& de delicatet& 2 Purtare grosolan& [fr.].

INDMN adj. Far& a suferi o paguba; teafar

*INDIGEN adj. $i sm.

0 Originar din aces
talk p&mtntean, de ba*tina, btt*tina* 0 Stabilit
Intr'o tar& din timpuri stravechi [fr.].
*INDIGENAT (p1.-ace) sj. 0 Calitatea de a fi in-

digen 0 Impilmintenire [fr.].

*INDIGEST adj. 0 Greu de mistuit; ce nu se

poate mistui 0 R &u alcAtuit, Incurcat, greoiu:

carte .4 [fr.].
*INDIGESTIVNE, iNnrawsTrE sf. F Indispozitie, stricarea stomacului pricinuita de o mistuire
Brea sau de o Intrerupere a digestiunii, aplecare [fr.].
INDIGN4 ( -nez) vb. tr. si re fl. A (se) necaji din

tale afarA, a (se) supra foe, a (se) mini& [fr.].

[fr.].
INDEMNITATE sf. = INDEMNIZARE [fr.].
INDE.MNIZA (-izez) vb. tr. Si refl. A (se) despa-

gubi de o pierdere [fr.].

INDEMNIZARE sj.

*INDIGNARE, *IPIDIGNATIUNE sf. 0 Faptul de a

11 C) Suparare la culme, sentiment

(se) in dign a

de minie sau de dispret provocat de o Sept& nedreapta, nedemn& sau rusinoasa [fr.].

Faptul de a in d em -

niz a 11 2 (Sum& data. drept) despagubire.

*INDEPENDENT adj. Care nu depinde de nimeni; care nu e supus nici unei alte puteri, neatlrnat: stet T ()Care nu se pleacb. dinaintea nimanui: oaraoter T Care n'are nici un raport, nici o
legatura cu altceva [fr.].
"INDEPENDENT' A sf. C) Starea uneipersoane,

*INDIGO sbst. 0 Materie colorants, solidti, de un

albastru frumos, extras& din sucul unor plante

unui lucru care nu depinde de alta sau de altceva

Coloarea albastra obtinutrt prin vapsirea cu

aceasta materie, Iulachiu [fr.].
*INDIRECT adj. Care nu e direct Care
I

nu merge de-a dreptul, care ocole*te: Intrebare

0 Ca Complement sau nadrept, acelaasupra caruia nu
cade de-a dreptul actiunea verbului CD Ca mecum

vorbire in care zisele unei persoane sint raportate la persoana a treia 0 contributinni e, d&-

Conditiunea unui Stat care nu e supus altuia;

neatirnare [fr.].

*INDESCIFRABIL adj. De neinttles, de nedescurcat, de necitit [fr.].

*INDESCRIPTIBIL adj. Ce nu se poate descrie, de nedescris [fr.].
*INDESTRUCTIBIL adj. Ce nu se poste distruge, ce nu poate fi darimat [fr.].
*INDEX (pl.-ezuri) sn. 0 .0 Tabla de materii,

rile pe obiectele de Gernert *i de consumatiune [fr.].

*INDISCIPLINA (p1.-Me) sf. Nesupunere, lips&

de disciplina [fr.].

INDISCRET 1. adj. 0 Lipsit de discretiune:

privIre ..41, care se opre*te unde e oprit,
unde nu se cuvine 0 Care nu stie sk p&streze
Intsebare

taink care nu *tie s & -$i tie limba.

2. gni. Om indiscret [fr.].

cuprinsul unei child (In spec. In ordine alfabetick):

aliabetic 0 Ent Catalogul cartilor condamnate de
autoritatea bisericeascii: carte Duet la
carte interzisk ; CO: a pane Pe cineva la, a opri, a interzice de

*INDISCR.ETIVNE, INDISCRVTIE Si. 0 Lips& de

discretiune: asounzlnd obiectul... ca si cum se temea de
Indiscretia zidurilor (CAR.) Faptil. indiscreta

Destainuirea unui 'secret [fr.].

*INDISCUTABIL 1. adj. 0 Ce nu se poste discuta Care nici nu trebue discutat, din cam&

a se avea de-aface cu el, a-1 arata ca nevrednic,

periculos O P Degetul artitator (fr. < lat.].
INDIAN 1. adj.
Din India.

ca e prea evident.
2. adv. In mod indiscutabil, nici nu incape

2. sm., NDIAINA (pl .-ene) sf. Locuitor din India.

:I. itimANA sf. LS PInza de bumbac, fabricat6. la

vorba (fr.].
*INDISOLVBIL adj. C) Ce nu se poate disolva

Inceput In India.

*INDICA. ( -din) vb. tr. A artita [fr.].

Intr'un lichid 0

*INDICATIV 1. adj. Care indict.

2. (p1.-ye) sn. 12.7 Mod al verbului care arata
o stare sau o actiune real& [fr.].
*INDICATOR 1. stn. Cel ce indick aratator.

Ce nu se poatedesface sau desa;

.4 [fr.].
*INDISOLUBILITATE si. 0 Proprietatea unui

p&rti: prietenie

corp care nu se poate disolva lntr'un lichid Insu*irea unui lucru care nu poate fi desfacut, des-

2. (pi.-toare)sn. 0 ig;44 Carte sau car' ticia In care

shit Insemnate orele de plecare si de sosire ale

casatoriet raligioase [fr.].

phrtit, anulat;
*INDISPENSABIL I. adj. 0 lie care nu poti

trenurior; mersul trenurilor Tr Numele a di-

ferite aparate adaptate la cazanele masinilor cu

aburi, spre a ar&ta starea de tensiune a aburului,
nivelul apei din cazan, etc. [fr.].
INDICATIVNE, iNDINarE sf. 0 Faptul de a
indica, aratare 3 In*tiintare, informatiune, indiciu, semn dim& care putem cunoaste ceva [fr.].
*INDICE sbst.
In de x, table de materii (In
spec. In ordine alfabetica).
*INDICITJ (p1. -eli) sn. Semn, urm& dup& care
judecdim c& un lucru exist& [fr. in d ice].
; INDICTION sbst. D Perioada conventional& de
15 ani, far& all& legatura cu fenomenele astronomice care an servit la alcatuirea calendarelor, si
al carei punct de plecare este anul 313 d. Chr.; ca
element cronologic, el servii, impreuna cu crugul

soarelui, crugul lunii, mina de aur, etc., spre a

calcula sau a reconstitui data exacts a unui eveniment, indicate cu aceste elemente In diverse
acte $i inscriptii [vsl. < gr.].
*INDIFERENT 1. adj. 0 De care nu-td pas&
putin Imi pask
sau nu trebue s&-ti pese; mi-o

mi-e tot una 2 Neinsemnat, deputdna importanta: am vorbit de Illoruri ^.8 T 0 Carina nu-i pas& de
nimic, nepasator, pe care nu-1 migc& nimic: om
2. adv. 0 Intr'un mod indiferent, cu nep6sare,
en raceal& 2 Fara deosebire [fr.].
INDIFERENTISM sbst. 0 Doctrine acelora

cari shit indiferenti in materie religioas& sau

INDIFERENTA sf. Nepksare [fr.].

politick [fr.].

cAs5torte

fi scutit De care nu se poate lipsi cineva, neaparat trebuincios.

2. imisPENsABILI sm. p1. (1) F Izmene [fr.].

*INDISPONIBIL adj. De care legea sau anumi-

te lmprejurari nu permit s se dispuna: avere ...11 [fr.].

*INDISPONIBILITATE sf. Stares unui lucru

indisponibil [fr.].
INDISPOZITIVNE, 1NDISPOZITIE sf. 0 .0
Baal& usoara, alterare war& *i trecatoare a sill-MAW Dispozitie nefavorabil& pentru cineva sau ceva [fr.].

INDISPI.TNE (-pun) vb. tr. 0 .1 A Imbolnavi

u*or, a face rim 0 (f) A supra, a face nemultumit, a-1 aduce Intr'o dispozitie putin favorsbill. [fr.].
*INDISPVS adj. 0 p. IPIDISPWIE 0 .0 Cam
bolnav, care nu prea se simte bine O Rau
dispus fats de cineva.
INDIVID sm. 0 Ori-ce fiintok care se socoteste
ca o unitate printre fiintele de aceea*i spet& 0
Ori-ce fiint& organizatk animal sau vegetal 0
Persoank ins @ Om pe care nu-1 cunoa*tem,
*i pentru care n'avem nici o consideratie: eine a
acest
P [fr.].
*INDIVIDUAL 4. adj. (D Propriu individului,
ce priveste pe un individ Care priveste pe
fie-care In parte sau numai pe o singura persoana.
g. adv. 0 In mod individual, izolat, fie-care in
parte (3, Fie-care pentru sine, in ceea ce priveste pe Insa*i persoana sa [fr.].

610

www.dacoromanica.ro

INDIVIDUALISM sbst. +++ Sistem de filosofie

INDVSTRIE sf. 9 CD Totalitatea mijloacelor de

care se serveste omul spre a transforms materiile INDprime, acomodtndu -le trebuintelor vietii 0 Me- INE

care pune drepturile individului mai presus de

acelea ale societatii [fr.].
INDIVIDIJALITATE sf. C) Totalul caracterelor care deosebesc pe un individ de toti aceia
din speta sa Personalitate [fr.].
INDIVIDUALIZA (-17.ez) vb. tr. A considera,
a privi un lucru In mod individual, izolat 0 A
face ca o flint& sa aiba un caracter propriu care
s'o deosebeasca. de toate celealte fiirrte din aceeasi speta [fr.].
INDIVIZ adj. ei Care nu se poate Imparti,
Care stapineste un
devalmasesc: nocesitine
lucru Impreuna cu altii, devalmas [fr.].
*INDIVIZTBIL adj. 0 Care nu e divizibil, care

stesug, on -ce profesiune mecanicli sau comerciala

0 Cavaler de om care traeste din escrocherii,

care se serveste de mijloace necinstite spre a till,
pungas, sarlatan [fr.].
0 Mica plants delicata, cu
INEATA sf.
tulpina filiforma, cu flori mlci, aibe; creste prin
livezi si pasuni umede, cu deosebire la munte; numita qi

inusor" sau margeluta" (Lz-

num catharticum) ( 2651)

C) Planta ierboasa cu tulpini
numeroase, cu florialbastre-azurii; creste prin finete si poeni

nu se poate imparti; de nedespartit: un atom e A.

Se zice despre un numar intreg care nu se
poate Imparti exact cu alt numar [fr.].
INDIVIZIBILITATE sf. Caracterul lucrului
indivizibil [fr.].

0t

nisipoase; numita si in -de-

Gimp" sau inusor " (Linum

austriacum) [in].
INEDIT adj. .0P Care nu s'a
publicat Inca, netiparit, care du
s'a dat in viieag [fr.].

INDIVIZIVNE sf. th Starea unui lucru indiviz sau a persoanelor ce stapinesc ceva In comun, devalmasie [fr.].
INDOCIL adj. Nesupus, neIntalegator, care
Invata cu anevoie, care e greu de cirmuit [fr.].
*INDOCILITATE sf. Caracterul celui indocil
[fr.].
*INDO-EUROPEAN adj. w Se zice despre fie-

INEFABIL adj. De nespusi

de negrait, care nu poate fi exprimat prin cuvinte: slmbind In-

mines on ~a satIsiaotie a dobitooului Fig. 2651. Ineatd.

(CAR.) [fr.].

INEFICACE adj. Fara efect, care nu produce

nici un efect, nefolositor [fr.].
*INEFICACITATE sf. Lipsa de eficacitate, de
efect, de folos [fr.].
'INEGAL adj. 6) Neegal, care nu e egal 0 Care

care din rasele si limbile arice, care au o origine co-

muna si s'au Intins din partile India pina la ex-

tremitatea de apus a Europei; limbi indo-enropene,

limbile sanscritli, balto-slavice, greceasca, italics,
celtica. si germanicA [fr.].

nu e neted, gloduros, grunturos: teren

bacios : caracter
[fr.].

*INDO-GERMANIC adj. ai = INDO-EUROPEAN [germ.].

'INDOLENT adj. 0 Nesimtitor, nepasator,

INEGALITATE sf. CD Neegalitate, lipsa de

egalitate 0 Starea unei suprafete care nu e neteda. Neregularitate: .4/ pwanlnl * Neregularitate In mersul astrelor:
diurn2t, Beeulara

tembel, asupra caruia nimic nu face cea mai mica

impresiune Care nu-si da cea mai mica oste-

neala, care nu e In stare sa facA cea mai mica

straduinta, lenes, trindav [fr.].
*INDOLENTA sf. Starea celui indolent {fr.].
SINGELE-VOINICULUI si
INDRIAINI sm. a,

0 Felul de a fi al unei persoane care are un

caracter schimblicios Inegalitati soofale, lipsa

de egalitate, nepotrivirea Intre diferitele clase ale
societalli [fr.].

INEL (p1. -ele) 8n. 0 Cerc ae Her sau de alt

metal pentru legat ceva, veriga, belciug: ale lantulnf 0 Cerculet, de aur, sr-de argint, etc., ce se pune In deget

MU$CATA: pe mitanta de miRoe lie vedean... mitnunobi de

gitIbioare 51~ tr)-ZAMF.)

[to. ytri-ahl].

INDUBITABIL adj. Nelndoios, (de) netaga-

duit [fr.].
'INDUCE (-dm) vb. tr. 0 A Impinge, a Indemna
eroare, a face sii
pe cineva sa fats un lucru;

.
gresasca. a insela cu dinadinsul 0 A face o

2652) :
tree ea min

de tier atir-

nate de frin-

'INDUETTV adj. Care recurge la inductiune; metodit a, care porneste de la particular la general[fr.].

-INDUCTIVNE sf. 0 +++ Mod de a rationa In

virtutea caruia se admite un lucru neverificat,
pentruca s'a constatat existenta, realitatea unui
alt lucru de acelasi ordin, de aceeasi natura 0
+++ Consecuenta, urmarea ce se trage din acest
rationament +++ Metoda de rationament prin
care se aplica la toate faptele de aceeasi speta
ceea ce s'a observat numai la unele din ele; inductiunea procedeaza de la particular la general,

de la consecuente la principii, de la efecte la

cauza CD AI Desvoltarea unui curent electric prin
influents unui alt curent sau al unui magnet:
eleotrieli;

electro-manetica; bobind de

'INDULGENT adj. Ingaduitor, care larts usor,

care nu e strasnic; a H.', a trece cu vederea, a fi
ingaduitor, a ierta usor [fr.].
INDULGNTA (p1.-te) sf. CD Ingaduinta, usuIertare a pedepselor ternrinta de a ierta 1I
porale, pentru plicate, acordata de papa In anumite Imprejurari [fr.].
INDUSTRIAL 1. adj. 0 De industrie, privitor la industrie Care izvoraste din industrie,
produs de industrie: beglitii

cerium

centru

svelt, cu talia subtire

O :\ p1. Doutt
belciuge mari

indu ire, refacut dupa d u c e].

pe- BOBINA 0 [fr.].

de logodnit, de oununie;

inductiune, a trage o consecinta, o urmare [fr.

curent de

Schim-

uncle shit multe manufacturi, fabrici.

2. sin. Cel ce se Indeletniceste cu industria [fr.).
INDUSTRIALISM sbst. O Sistem social care
considera industria ca scopul de capetenie al omuIui (D Preponderenta industriei [fr.].

ghii ce shit legate de un portic de gimnastica( 2653)1

Pr. ext. Tot
ce seaman& cu

un inel: a) cirliont, buck:

Fig. 2652. Inele.

Fig. 2653. Inele.

..ele parulni, nog= on paoura (DLVR.) ; b) despre partite corpului unui

vierme: ale viermelul [lat. anellus].

INELAR I. (p1.-are) sn.

0 Degetul de IMO cel

mic, pe care se poarta de obiceiu in el el e.

2. sm. 4 = FLOTITRE-INELAT.
INELAT 1. adj. 0 Asezat In forma de in e I e:
FLIITURE-INELAT R FLOTURE

Impodobit cu multe inele

eclipse In
0 * EolInta
care soarele, Intunecat de kink
apare In jurul acesteia numai
ca un inel luminos ( 26549

2. INELATE sf. pl. i t Grupa.

mare de animate al caror corp
e format dintr'un sir de in el e,

cum sint

viermli.
pl.-use)

sn. dim.
Fig. 2654. '
INVIRTECI;$ Eclip-A inelara.
sbst. Joe de copii, In care un
in e 1 trece din deget In deget, iar unui din copii
INEL11

iNgL.

LINTELT,T

611

www.dacoromanica.ro

s& ghiceasca la tine se afl&: davit eland, se

INE- trebue
pnneau oa totti Is jocuri: de-a
(1.-OH.) [i nelus
INF + Inv Irti].

INFANTERIST sm. Soldat din in f an ter ie.

INEPT adj. Netrebnic, nedestoinic, lipsit

de bun simt, de Insu$irile cerute Neghiob,
nesabuit, stupid [fr.].
ENEPTTE sf. 0 Netrebnicie, nedestoinicie,
lips& totala de bun simt, de Inst4irile cerute

Neghiobie, n&ucie, stupiditate: ineptil... iegite cu duturaul de sub teascurile tipogratillor (VLAH.) [fr.].

INERENT adj. Legat In mod nedesptirtit de

ceva, nedeslipit: greutatea a .td materiel [fr.].

1:NERNTA. sf. Calitatea a tot ce este inerent [fr. ].

*INERT adj. 0 Lipsit de activitate, de miscare

(din natura): materia 0.411 (J) Care nu se misca, nu

se urneste cltusi de putin, trIndav: spirit [fr.].

INERTIE sf. 0 Starea a tot ce e inert, ce n'are

miscare proprie: inertia materiel l5 Proprietate
general& a materiei In virtutea areia un corp nu
poate, de la sine, sail modifice starea de repaus

Fig. 2655.

Md. Moldova.

sau de miscare 11015 Forts de .0 a unui corp, rezistenta

pe care o opune un corp, Yn raport cu masa sa,

miscarii pe care lovitura unui corp strain caut&
sA i-o imprime 1 Lips& de activitate a vointei sau a mintii [fr.].
'INEVITABIL adj. De nelnIkurat, care nu
se poate evita [fr.].
INEXACT adj. Care nu e exact, gre$it [fr.].
*INEXACTITATE sf. Lips& de exactitate, neexactitate, gresala [i nexac t].
INEXORABIL adj. Neinduplecat, nelmblinzit, nelndurat, care nu se las& a fi lnduplecat
prin rugaciuni: time
severitate
[fr.].
INEXPERINTA sf. Lipsa de experienta, nedeprindere [fr.].
INEXPERILVIENT4T adj. 0 Care n'are experientA, nedeprins A arid Incercare nu s'a
facut Inca, neincercat: procedeu

[fr.].

INEXPLICABIL adj. 0 Care nu se poate

explica 0 De care nu -mi poate da seama cineva,

pe care nu-1 poti pricepe, nelnteles; ciudat: un caracter

[fr.].

*INEXPLOR4T adj. Care n'a fost explorat,

necalcat (de picior de om): insult% a [fr.].
INEXPLOZTBIL adj. Care nu poate face
explozie [fr.].

*ENEXPRESTV adj. Lipsit de expresiune [fr.].

*INEXPRIM4BIL adj. Care nu se poate ar&ta

sau reda prin cuvinte, nespus [fr.].

INEXPUGNABIL adj. X Ce nu se poate

lua cu asalt: eetate ...a IT) Care rezista la on -ce

atac, care nu se lasti a fi biruit: virtnte
[fr.].

IN-EXTENSOadv. Pe larg, In Intregime, Mr&

a Visa ceva afara: a reproduce un &sours
[fr.< lat.].

IN-EXTRMIS adv. ea Pe patul de moarte,

clnd omul trage s& moarb.:

!gout

[fr. < lat.].

cdsAtorie

testament

INEXTRICABIL adj. Ce nu se poate des"INFAILp3IL 4. adj. 0 Care nu poate s& nu

se Intlmple, neaparat; sigur 0 Care nu poate
curca [fr.].

s& dea gres, Tara gres, care nu se poate 1n$ela.

2. adv. In mod sigur, negresit; far& gres [fr.].

INFAILIBILITATE sf. 0 Insu$irea a tot ce

Insusirea aceluia care nu poate

este infailibil
papal [fr.].
sa dea gre$, sti se Insele vre-odattl.:
INF.4.11,1 adj. $i sm. 0 Infierat, vemtejit de
legi sau de oameni Mi$el(esc), ticalos, mIrsav
0 Rusinos [fr.].
2

INFAMANT adj. Care face infam, care pli-

teazit cinstea, necinstitor:

[fr.].

hart (CAR.); Dedeapsti

supliciul .-. Intro doi ttl-

Infierare, veltejire public&

INFAMIE sf.
Miselie, mIrstivie, fapta ticAloasa, rusinoasa,
nevrednicti de un om cinstit, tialosie pl.
Oari, vorbe de ocargt care pateadi cinstea cuiva
[fr.].
*INFANTE sm. Y Titlu dat copiilor regelui
1

Spaniei (odinioaril $i ai Portugaliei), In afar& de

primul nascut [sp.].
INFANTRIE sf. X Pedestrime, soldatime
care urnbla si se lupta pe jos (02655, 2656) [fr.].

1868

.87,

- Mt. Muntenia. - 0. filer. S. Soldat.

1891

1012

1918

1927

1923

Fig. 2656.

Md. Moldova.

Mt. Muntenia.

0. Ofiler.

S. Soldat.

INFANTICE) 4. sm., -MA (p1.-ide sf. Care(-si

omoar& un copil (in spec. nou nttscut).

2. (p1. -ide) stn. Omorul unui copil (mai ales

nou nascut) [fr.].
INFANTTL adj. Privitor la copiii din virsta
fraged& [fr.].
INFATIGA.BIL adj. Neobosit [fr.].
INFECT adj. 0 Puturos, Imputit 0 Sclrbos,
mirsav [fr.].
INFECTA (-tez) vb. tr. $i refl. 0 A (se)
Imputi 0 A (se) face infect, primejdios prin
prezenia unui principiu veninos sau morbid,

a (se) molipsi y A (se) corupe moraliceste [fr.].

INFECTIOS adj. Care infecteaza; molipsi-

tor [fr.].
INFECTIVNE, INE'vanz sf. 0 Putoare, Imputire 0 .0 Imbolnavire prin molipsire O Starea
unei substante care tontine un principiu contagion sau care rAspIndeste un miros puturos 0
Focar de .,, locul de unde s'a raspindit o molima,
o boat& molipsitoare [fr.].

'INFERIOR 4. adj. Asezat dedesubt sau

mai jos C) De jos, se zice despre partea unei
tari, despre un rlu care se afla mai aproape de

mare sau de locul unde se varsa: Moldova inferi-

era; oursul

al Oltulni; Dunitrea infarioara Mai

pre jos, mai mic in grad, In rang,

lunctionar
2. adv.
3.

In merit:

Mai (pre) jos.

sm. Cel ce e mai pre jos, mai mic In rang,

etc.: nu eta de vorbA au .1 [fr.].

INFERIORITATE sf. Stare mai pre jos, inINFRN (p1.-nuri) stn. 0 Iad 0 Loc unde
se chinueste cineva [lat.].
'INFERNAL adj. 0 Din iad, ce tine de iad:
ferioarO., valoare mai mic& [fr.].

divinitate 0.4 SpaimIntalor, groaznic,

al dracului: sgomot
sgomot asurzitor maebitt
masna [Zr.].

spirit

INFESTA (-test) vb. tr. A b1ntui [fr.].

INFEUDA (-dea) 4. vb. tr. $ A da mode spre

a fi tinut& ca feud.
Z.. vb. re fl. 0 A se recunoaste ca vasal, ca supus

612

www.dacoromanica.ro

cuiva 0 ()) A se da cu totul, cu trup $i suflet,

a se alipi, a adera (la un partid) [fr.].

'INFIDEL adj. 0 Necredincios 0 biemorie 44t,

care nu tine bine minte 0 . Traducere
care
se departeaza de original, neexacta [fr.].

'INFIDELITATE sf. Necredinta [fr.].

INFILTRA (-trez) vb. refl. 0 A patrunde, a se
strecura, a trece ca printr'o strecuratoare, ca printr'un filtru (vorb. de un lichid care strahate printre porii, gaurile, crapaturile, etc. unui corp solid) $
() J A patrunde Incetul cu Incetul, a se strecura [fr.].
*INFILTRATIVNE, naiLTRATIE sf.

*INFLIGE (-re) vb. tr. zi A da o pedeapsa [fr.]. INFFelul cum

*INFLORESCNTA (p1.-te) sf.
IING
slut asezate florile pe o plantA (2] 2658) [Cr.].
1
2
3
I 4
5
6
7

Faptul

de a se infiltra; patrundere, strecurare [fr.].

-INFIm adj. Cel mai de jos, eel din urmb.; tit
se poate de mic [fr.].
*INFINIT 1. adj. O Nemarginit, far& margini

NesfIrsit 0 Nemasurat (de mare), foarte

mare.
2. sbst. Nemarginire, ceea ce e fart, margini;
fara sfirsit.
la
3. adv. Foarte, extrem, nemasurat: de into [fr.].
INFINITATE sf. O Nemarginire, starea a tot
ce este infinit 0 Numar foarte mare, multime
nenumarata [fr.].
*INFINITEZIMAL adj. Privitor la cantita-

,1 4

[fr.].
*INFINITIV 1. (p1.-ye) sn. 47 1VIodul verbului

%ile

nemasurat de mici: calm'

care arata numai felul lucrarii care se poate face,

si aceasta In mod nehotarlt, fan a se spune de

titre tine se face lucrarea, cum se face sau In ce

timp se face. Ex.: cu picioarele putem u m b I a gi
a lerg 11, ou oohii putem v ode a, au naaul putem m r o s I, etc.
2. adj. Propoziti(un)e
aceea al cruel verb

principal este la infinitiv [fr.].

INFIRM,-MA adj. $i sm. f. J Slabanog, bolnavicios, neputincios, beteag [fr.].
INFIRMA (-firm) vb. tr. 0 A sIbbi II 0 M A ao bottlers judecitoreascit [fr.].
nula:
*INFIRMATIV adj. a Care anuleazil: Beating
4.4 [fr..
INFIRMERIE sf. F Sala unde stau sub Ingrijire bolnavii dintr'un pension,
dintr'o cazarma, etc. [fr.].
*INFIRMIER sm., -ERA (p1.

ere)

morals: prostia e o .-. [fr.].

INFLAMA (-amez) 4. vb. tr. 0 A

-4.

mic, nefolositor, Ears folos, far% spor, zadarnic

Infirmi

f 1 a-rn m ].

*INFLAMATIVNE, 11cFLAMATIE sf. () Aprin-

dere F Umflatura dureroasa Insotita de roseata si de caldura. Intr'o parte a corpului, obrinteala [fr.].
INFLEXIBIL adj. CD Nemladios, care nu se
poate Incovoia 0 CP) Nelnduplecat, nelndurat,
nemilos, tare de inima [fr.].
INFLEXTBILITATE sf. 0 Insusirea a tot ce
[fr.].

0f

INFRUCTUOS adj. Care nu foloseste la ni-

Fig. ?gat

se anima F A se umfla, a se obrinti [fr.].

*INFLAMABIL adj. Care se aprinde usor [fr.].
*INFLAMABILITATE sf. Insusirea a tot ce
este inflarnabil [fr.].
*INFLAMAT adj. .0 Umflat, obrintit [fr. e n-

este inflexibil

1([

care ds sau culege informatiuni [fr.].

INFRACTIVNE sf.rt Calcare (a unei legi, unei
ordonante, unei Invoieli, etc.) [fr.].

aprinde, a da foc, a pune in M

INFLINTA, (131.-te) sf. 0 Actiune fizica

sau moral& pe care o persoana sau un lucru o
exercita asupra altei persoane sau asupra altui
lucru, Inriurire: intluenta olimei asupra sandtatii
0 Trecere, autoritate, ascendent [fr.].
*INFLUENTA.2 sf. # Grips [fr. in fluenza].
IN-FOLIO adj. $i sm. $ 0 Format sau volum In
care fie-care coala de tipar e Indoita numai In cloud
0 un ~, o carte cu acest format [fr.].
*INFORM adj. CD Care n'are o forma larnurita, deslusita 0 Fara forma, cu o forma grosoland, pocit: un animal - 0
Care nu e facut
dupa formele prescrise: act - [fr.l.
INFORMA (-mez 1. vb. tr. A Instiinta, a Incunostiinta, a face cunoscut.
2. vb. intr. A instrui o afacere criminals.
el Act
judiciar care constata depunerile martorilor cu
privire la o crims sau un delict 0 (mai adesea pl.) Cercetari, lamuriri cu privire la o persoana sau la un lucru [fr.].
*INFORMATOR sm., -Matz sf. Acela, aceea

functiunilor unui organ 0 Neputinta, betesug 0 (V., Sla.biciune

A se InfierbInta, a

[fr.].

*INFLUENTA (-tez) vb. tr. A avea, a exercita

o influents asupra unei persoane sau unui lucru,
a Inriuri [Cr.].

*INFORMATIVNE, mom= sf.

bolnavi Intro infirmerie sau intr'un

spital ( 2657 [fr.].
*INFIRMITATE sf. F Slabirea

aprinde

"INFLUENT adj. Cu trecere, care are influ-

entb., trecere: un critic

3. vb. refl. M A cerceta, a lua informatiuni [fr.].

St. F Acela, aceea care ingrijeste pe

are 0 F A atita I A produce o inflamatie.

2. vb. refl. 0 A lua foe, a se

Fig. 2658. Inflorescente.

r. Floare solitara (Ghiocel). - 2. Ciorchina (Coactlza.). - 3.
Ciorchina (Liliac). - 4. Spic simplu (Patlagina). - 5. Spic
compus (Griu). - 6. tulete (Porumb). - 7. Miti,or (Alun).
- 8. Mitis,or (Salcie). - 9. Capitula (Muale1). - to. Corimb (Par).-rz. Umbelli (Patrunjel).- 12. Umbel& (Alunele).

NeInduplecare, neindurare

[Cr.].

*INFUZIVNE, INFVZIE sf. 0 Oparire, turna-

rea unei ape fierbinte peste o plants, peste un

medicament, spre a extrage din ele principiile solubile Lichidul, bautura care rezulta din

aceasta oparire [fr.].

*INFLTZORII 1. sf. pl.
Clasa de animale microscopice, din grupa protozoarelor, cu organism
foarte simplu, care tra-

esc mai ales In apele

statatoare ( 2659).
2. INFUZQRIU sn. Animal din clasa infu-

43

't

zoriilor : infuzorii tibia vii-

zuti au ochii

(EMIN.)

[fr.].

*INGENIQS adj. 0

Fig. 2659. Infuzorii.

Nascocitor, plin de spi-

*INFLEXIVNE sf. (D Schimbarea tonului sau

accentului, In cintare sau vorbire CD tzi Fie-care

din terminatiunile substantivelor sau verbelor, cInd

se declina sau se conjuga. 15 Deviatiune, abatere a razelor luminoase care tree dintr'un
mediu intr'altul mai mult sau mai rutin refringent [fr.].

rit, foarte iscusit, IndemInatec: am.. 0 Facut

cu multa iscusinta, cu multa Indemtnarc: marina
ingenioasi [fr.].

"INGENIOZIT.ATE sf. Insusire a celui ingenios,

iscusintli, mare indemInare [fr.].
*INGERINT.A. (p1.-te sf. Amestec nelegal, in-

tervenire fara drept: eau Iacut inerinte a alegeri [fr.].

613

www.dacoromanica.ro

1NG- INGINER sm. C) Cel ce face planurile pentru

N

a) a-i arata dragoste, interes, mils; b) a.-i spune

tot ce are pe suflet, a-i Incredinta taina: n'avea
out sa-si desohidtt mime (VLAH.) ;
zice, Imi spune
inima, am presimtirea: la plecare, Parott-Mi nuns&

constructiunile civile sau militare si care conduce

lucrarile: de podur1 si sosele; 0., de mine 0 F
de
!Joann, haimana, vagabond, om far& capatliu, batepoduri, cal ce umblii de colo pin& colo pe drumuri,
fern nici un rost si fare sa lucreze [fr.).
INGINERTE sj. Arta si profesiunea de i n g i n er.

11111

[alma mie ceva (BR..)/1./.); a olti In inima oniva; ler QCHIII

7 0 (p) BuM s& -ti fie inima 1 ca raspuns la o salu- .
tare: Bun aiunsul, vere I Buna sit-ti tie inima I (NET.)

0 Din toatit inima, ou dregs

(foarte) bucuros
O Dispozitle, stare sufleteasc h. bun& sau rea: on

INGLENDISI = ENGLENDIBI.
INGLEZ... ENGLBZ...

hums bond (c(Aus),vesel, voios; omul se Imbatd pi de A. rea

INGLINGEA = ENGLENGEa.

pi de

bond IPANNI ;
Ma, mihnire; a-ei face
pea, a
se necaji, a se m/hni; porecla de
rea" 1 s'a nasco-

INGRAT, -TA adj. si sm. f. O Nerecunoscator,

nemultumitor: prieten

o ingrata 7

; e un

oit..., no alit In Intelesul de om ran, oat In Intelesul do

om ambit pi inbitor de singurtitate (13R.441.); a strica inima
Galva; a 1 se stiles inima; chid a vAzut ca to stIrsit soSeate
si nn baba in testi, t s'a mat dres inima (VLAH.) ; a-1 trage
inima (spre ceva ; on tragere de .0 0 Constiinta: a

nu rasplateste osteneala depusa sau cheltuelile

Car e
studln
pa(acute; neroditor, sterp: manta
mint

[fr.].

INGRATITT.1DINE 51. Nerecunostinta [fr.].

INGREDIENT (pl. -te) sn. Tot ce antra In cornpunerea unui inedicament, unei bauturi, unui preparat oare-care [fr.].

fi on inima Impacata @ Curaj: a-t vent Inima Ia loo;

a prinde (la)
dnpa ce mat prime nitica ... se revezi asnpra acelui balanr esp.); a se muia Ia .0, a se Impntina on

INGUINAL adj. P Privitor Ia vintre [fr.].

INHALA. (-alez) vb. tr. A trage In piept, a aspira (aburi, gaze, etc.) [fr.].
INHALATIVNE, IIdHALArro sf.
Tragerea in
piept, In plan-Ifni a unor
aburi sau gaze, ca mijloc

inima, a-si pierde curajul: o parte din ostasi se moats

aascA I (BR..VN.)

[fr.].

dupa oare-care sovaire Dragoste, iubire: a-ei da inima; a els-

tiga inima; a-1 tura inima; a avea la

, a iubi; a iubi din bald inima;

F: a -i Ades trono la inima, a se in-

dragosti @ Se Intrebuinteaza
uneori In mod (l), In opozitie cu

(VIRG.):

Tntun de-al local, Tatum , De - &1 de bee Pasa

(OR. -N.)

RC.).

PIMA (pl. -mi) sf. 0 0 Organ carnos situat In

partea sting. a pieptului si, care
trimite prin artere, p Ina la extremitatile corpului, sIngele ce i-a Efost adus prin vine ( 2661):

1-a Intipt ontitul In inima; boala deC

,... hatais de
Imi bate inima; 0:
aioi tatea inima grit, on Coate grijile
si buourtile ei (VLAH.) @ 6.) Pr.

08-1

ludo

in guilt

of ce-1

are In , are pi In

(ZNN.); GO

ce e In inima

treazulul e In gura celul beat @

,F)

Mijloc, centru, interior, partea cea mai dinaun-

tru : olnd alunsera In inima padurii, Incrementra Cu WO

(OLVR.); se 'niundd dincolo de Padina, In inima Olteniei
(VLAH.) ; vestita biseriouta. scobita In
inima one! stinci

Partea din mijloc a unui trunchiu de

Inima carului, partea din
mijloc a carului care leaga osia dinainte cu cea
dinapoi: 1-au rugat... s'o lege subt inima oarulut, ca spa a
sottpa-o de la moarte (se.)
Toiu, miez: at runt
inima tirgului (('ANN); In inima baron; inima vinulni, partea cea mai concentrate a vinului, care se scoate
dupa ce s'a lasat afara iarna, ca sa high* (PAMF.)
(VLAH.)

copac, miez 1 @

11lat0

la piolor totdeanna sa f11 culd, 01 'nfaquilt intma on brtul LAP.); a-1 durea Fig. 266r. Inima.
inima; durere de .,; a Be Linea cu A.Ventricululdrept.
B. Ventriculul
ntricurkilel
minille de
a 1 se Dune soarele
Arent
(CRO.) (VLAH.) Salt in dreptul
C
D. Auricuupt
inimli (ON.),

a i se face foams; Pe lul sting.E. Aorta.

nernIncat @ F. Artera PulmoSe zice mai ales despre inima nara.G. Vina cavil
(PAMF.),

clnd resimte unele sensat,iuni fi- superioarti. H. Vasale inimii.

sufletesti: a 1 se bate inima, a fi nelinistit, a-i fi teama;

a 1 se face inima olt nn purioe, a-i fi grozav de Erica,
a se speria grozav ; a-1 ore* inima (de buourie); a-1
trace (sau a-1 da) nn tier are grin Pe- FIFA; a i se
stringe inima (de durere, de mild); a 1 se rape inima; (9:
mild mi-e de tine, dar de mine mi se rope inima; 2-1
sari inima din loo (de !rich): sti no mai yid capete tAiate,
oft sare inlets din mine (NEON.); a tresitrit, de Para 1-a
dat balms dintr'insul (coo.); tragea Dinioa on arousal de to
ardea la ., ().-GH.); (a ofta, eta.) din baterile inimil, din

fundul, din adlncul inimii 0 Inima socotita

ca sediu al pasiunilor, ca organ al sensibilitatii,

suflet: a avert o bunit, rea, nobila, de aur ; a ft bun,

rdu, negrn la .0; a avea o
de piatra; a it !Ara - ; a-I
durea inima, a-i fi mita; a avea un too la
a ayes ceva
a i Be pune o piatrit pe
a-i cddea (Salt a 1 se riP
d
ica) 0 piatra de De
a-i sta pe .., a-si calca pe inima; a
rdnilnea on inima tripta; a no le pune Coate la inima: a-1
ride inima; nu mai aveam In mine de bucurie tisP.);
a-el Moor' (sau (p a -pi sAra) inima; a-si deschide inima,

p1 inima oopiilor; alte ors, In ;

opozitie cu gura.": omui nu eauut
tub

Desen geometric In forma de inima (r2E 2662)

[lat. a n Im a].

ext. Partea pieptului unde se

aude batind inima: e-e duce mina
J F Stomac; lpintece:
la

zice pricinuite de anumite start

minte", spirit": a forma spirl-

stivir-

-1-TNTE sl. Ban. Trans. 0 /ten. Q Sloiu sub lire

de ghiata, moale si farImicioasa, care pluteste pe
spa [vs1.].
0 INIGEA sf. 0/ten. Tutun turcesc taiat marunt

inima goalit

a-s1 bile intma

a lua o hotarlre energica,

pe

INTC adj. Nedrept [fr.].

INICHITATE sf. Nedreptate, fapta nedreap ta :
stl

(ERG.);

'n (Mitt, a se imbarbata, a-si face curaj; a -pi calm

de vindecare ([] 2660)

Fig. 2660. Inhalaliune.
[fr.].
INIBAHAR er EMBAHAR.

cite inichitati strigAtoare nu e sillt judecatorul

(IsP.); nu to 'mputina ou hams

la

INIMEI set. pl. Olten. 1 = ImINVI.

-cA adj. si sot. f. Dusman(a.), vrajmas (a) [lat.].
INIMICTE, numiciTIE sf. Dusmanie, vrajma.sie [lat.].
INIMIOARA (pl.-re) sf. 6) dim. piIMA.

INIMITABIL adj. Ce nu poate fi imitat [fr.].

INIMOIU (pl. -oaie) sn. Km* C) Unealta a sindrilarilor (5.-ua.) Inima carului.
INIMOS adj. 0 Curajos, plin de inima:
putin1 elan la numar ()stash Int, dar inimosi, ineercati
In IMP) (VLAH.)

rocul de

0 lubitor, sentimental: bat'o no-

tata, plea

inimoasit

care se suparti de on -ce

(DLVR.)

111 O

Ciudos,

IVOR.).

INTIVIO*IE sf. 0 insusirea celui i n i m o s,

curaj, barbatie: on cat novena veneau mai grate paste

&flan], on ants inimosia lnl rester' (GN.) 0 Sentimentalism.

INITE sf. Clmp semanat cu i n: se destasura

In spare galbene 'smug de grin pi intst1 albastre

INITA St. d = TORTgL [i n].

(VLAH.I

'INITIA ( -[fez) vb. tr. 0 A primi pe cineva Intr'o

asociatie secreta, in sinul unei secte religioase,

facIndu-1 s. participe la ceremoniilc uzitate la
aceasta adunare, la misterele acelei religiuni, etc.
A instrui, a Invata, a comunica primele notiuni intr'o stiinta, Intr'o arta [fr.].
INITIAL 1. adj. Incepator, (cu) care (se) Incape: luteala

Uteri ...t.

2. rurri.ALA (pi. -le) sf. Liters Incepatoare, Intlia

liters a unui cuvint ( 2663, 2664) [fr.].

614

www.dacoromanica.ro

INITIA.RE sf. O Faptul de a initia 11 0 Ad-

INJECTAT adj. 0 p. INJECTAL Resit prin I N I-

nAvalirea unei marl cantitatt de singe: oohi inteetati.

miterea Intro societate secreth, intr'o secth,la cu-

INJECTOR sm.

.1

Instrument Intrebuintat INS

pentru facerea injectiunilor [fr.].

INJECTIUNE, INJVCTIE sf. F 0 Faptul de a
injecta 0 Lichidul care se introduce cu seringa
Intr'o parte a corpului [fr.].
INJURIE sf. CD Insulta, (yarn. de) car& 0
Paguba; urmare suparatoare: inInrille tinmulnl
[fr.].

INXURIQS adj. Insulthtor, de nark care ofen-

seazh.: vorbe ininzioase [fr.].

INJTJST adj. Nedrept [fr.].

INJUSTITIE sf. Nedreptate [fr.].

*INOCENT,-TA adj. $i sin. f. Nevinovat (6.) [fr.j.

INOCENTA (p1.-te) sf. Nevinovatie [fr.].

IN-OCTAVO sau IN -s 1. adj. Se zice despre
formatul unei chili ale chrei coale de tipar au fost
Indoite in opt $i formeaza 16 pagini.

2. sn. 0 carte de acest format [fr.].

INOCULA. (-aim) vb. tr. .if 0 A altoi, a introduce in corp microbul unei boale molipsitoare
A introduce, a vlri in minte [fr.].
INOCULATIUNE, MocuLATTE sf. 0 0 Al-

toire, introducerea (In corpul unui individ) microbului unei boale molipsitoare (vhrsatul, etc.) 110 e

Propagarea unor idei, unor doctrine [fr.].

INODOR adj. Fara miros [fr.].
INOFENSIV adj. Nevht&mator, care nu poate
sh vatame, care nu poate face nici un rail [fr.].
*INOPORTTIN adj. Ce nu e la vreme, care nu
e oportun: vizna a [fr.].

INOPORTUNITATE sf. Caracterul lucrului

unei mem [fr.].
inoportun:
*INORGANIC adj. Care nu e organizat, care
n'are vial& 4A Se zice despre corpurile compuse care nu contin carbon, prin opozitie cu corpurile organice" care contin carbon [fr.].
$ INOROG sm. [5 Animal fabulos inflittsat cu un
cap de cerb, cu trupul unui cal $i cu un corn lung
in mijlocul fruntii (E] 2665) [vs1.].

Fig. 2663. Initiale din Liturghierul slavoricsc din a. 1308.

noasterea misterelor paganismului Ceremonia

uzitath cu prilejul acestei admiteri.

INOV.A. (-vez) vb. tr.

$i

intr.

A face o Innoire, a innoi, a introduce ceva nou tntr'o religie,

lntr'un guvern, In obiceiuri, In
stiinta, etc. [fr.].
INOVATQR sm. Cel ce inoveaza [fr.].
*INOVATIVNE, m ovATIE sf. Fig. 2663. Inorog.
0 Innoire, faptul de a inova Noutatea, prefacerea, schimbarea introdush In felul acesta [fr.].
IN PTTO loc. adv. it. In minte; In tainli.
IN-QUARTO sau IN-4 1. adj. # Se zice despre
formatul unei carp ale carei coale de tipar au lost
Indoite in patru si formeaza 8 pagini.
2. sn. 0 carte de acest format [fr.].
INS wr INS.

*INSALUBRITATE sf. Starea, caracterul a

tot ce este insalubru [fr.].

INSALUBRU adj. Nes/11161os, vatrimator sanatatii [fr.].

*INSANITATE sf. 0 Nebunie Fapth sau

INSATIABIL adj. Nesaturat [fr.].
*INSCRIPTITINE, INsertmm sf. 0 Ceea ce
se scrie sau se sap& pe o plac& de metal, pe marmora, pe piatra, spre a p.stra amintirea unui eveniment, spre a arata destinatia unui monument,
etc.; pisanie 110 Inscrierea unui student In registrul
unei Facultiiti O Inregistrare [fr.].
vorba de om smintit [fr.).

Fig. 2664.In itinle din Evairgheliartrl slavonesc din a. 15T2.

INITUYT, -TA adj. p. IrrITIa $i sm. f. Care a fost

primit(a) cu ceremoniile obicinuite, Intr'o sodatate secreth., inter, secta, etc.; care a invatat primele notiuni dintr'o stiinth, dintr'o arta Y c Nr-

INSCTA sf., d pram (p1.-te) sn. at Clash

imens& de mici animate nevertebrate, far& schelet

lucru, care-i face Inceputul: a lua initiative; a avea

interior $i cu corpul format din inele; unele sint

froli aripi, far altele au cite don& sau patru aripi;
C): gInganie, glza, gindac, jivina, etc. [fr.].
INSECTICID 1. adj. Care omoara insectele:

initiative ; munoitorui trebne SA tnvete a nu asteuta Imbu(1.-GH.) [fr.].

nAtatirea ea dealt numal de la uroerta ea

prat
8.

INITIAT.

INITIATTVA (p1.-ve) sf. Lucrarea, fapta, drep-

tul aceluia care propune sau savirseste intliu un

*INITIATOR sm. Cel ce inittaza [fr.].

INJECTA (-tez) vb. tr. F A introduce un

lichid, cu o sering6, Intro parte a corpului, Intr'o

rand [fr.].

615

(p1.-ide) sn. Praf, substant& care moat% in-

sectele [fr.].

INSECTIVOR 1. adj. Care se hrlineste cu in-

secte: mterla et atruta BIM

a.

2. (pl.-ore) sn. 0 Animal cue se nutreste cu in-

www.dacoromanica.ro

secte pl. 7.k Ordin de mamifere, din care fac

INS- parte
cirtita, ariciul, etc. [fr.].
INS INSENSIBIL 1. adj. 0 Nesimtitor O Ce
2

abia se simte, se vede, se aude; abia auzit, aproape

nevazut.

2. adv. Pe nesimtite [fr.].

INSENSIBILITATE sf. Nesinitire [fr.].

*INSENSIBILIZA (-izez) vb. tr. .0 A face nesim-

titor, a anestezia [fr.].

INSENSIBILIZAT9R sin. F Ceea to pro[fr.].

INSENSIBILIZATIVNE, iarsENsmn,IZATTE sf.

duce nesim Urea : cloroformul e un

I

Faptul de a insensibiliza Rezultatul

acestei actiuni, stare de nesimtire [fr.].

INSEPARABIL adj. Nedespartit [fr.].
INSERA (-rez) vb. tr. CD A introduce: o olauzd
0 . e A publica (Intr'un ziar): nn articol, un
anunt [ fr.],
INSERTIVNE, INnATIE sf. I Faptul de a
insera
oe' Rezultatul acestei actiuni, ceea ce
s'a inserat [fr.].
2

INSIDIOS adj. 0 Care Intinde curse:

avocet

Viclean, facut pentru a cadea In cursa:

INSIGNII sf. p/. Semnele caracteristice ale
unui grad, ale unei dernnitati Pr.].
INSINUA ( -nez) 1. vb. tr. 0 A baga cu dibacie,
usor $i pe nesimtite 0 T A baga, a strecura
in capul cuiva cu iscusinta $i pe nesimtite, cu un
cuvint subtire, o idee pe care n'o rostim precis:

cheatiune insidioasit: manoperlt insidioasii [fr.].

o cammnie.

2.vb . refl. 0 A patrunde pe nesimtite, a se strecura

A se baga cu iscusinta $i cu Incetul, a se

pune bine pe linga cineva, a se yin! sub pielea
cuiva [fr.].
INSINUANT adj. Care are dibacia de a se
2

insinua: alergdtor, IndemInateo,

departe

(VLAH.); a

1111

de sigur ar fi slung

om simpatic, diplomat, N (m- vu.) [fr.].

INSINUARE, DisiNIIATIVNE, nommATTE sf.

0 Faptul de a(se) insinua 0 Mod iscusit prin

care se db. a Intelege ceea ce nu se spune de-a

ureptul, F 0 cuvint subtire: 0 perfidit Dibacia de a se lila bine pe linga cineva, de a se
vIrf sub pielea cuiva [fr.].
INSIPID adj. Cl) Fail gust, anost 0 /) Searbad, fora haz, fara nici o noima, nesarat: un disours
; reflectil e de ale color ce tan pot cugeta !met mike.'

[Cr.].

INSIPIDITATE sf. Calitatca a tot ce este

insipid [fr.].
INSISTA. (-est) vb. intr. A starui [fr.].

*INSISTNTA (p1.-te) sf. Staruinta [fr.].

INSOLATIVNE, TrisoLATTE sf. P Boala produsa de o prea mare arsita a soarelui sau de o
dogoare prea mare a focului; (0' soare sec [fr.].
'INSOLENT, -TA adj. $i sm. f. 0 Obraznic(a),

nerusinat(a) $ 0 Care ofenseaza modestia, pudoarea: nn lux

mare: un norm

Nerneritat, peste masura de

[fr.].

INSOLNTA (p1.-te) sf. 0 Obraznicie, neru$i-

nare, prea mare Indrazneala Cl) Fapta sau vorba

obraznica, nerusinata [fr.].

INSOLVBIL adj. 0 Care nu se poate topi,

disolva 0 Care nu se poate rezolva, deslega:

o problem& 11 [Cr.].
INSOLUBILITATE sf. Insu$irea celor insolubile [fr.].
INSOLVABIL adj. Care nu poate plati, care
n'are cu ce plati, neplatnic [fr.].
'INSOLVABILITATE sf. taitt Neputinta de a
plati [fr.].
INSOMNIE sf./ Neputinta de a adormi, lips&
de somn, nesomn, nedormire [fr.].
INSONDABIL adj. De nepatruns [fr.].
-IN SPE toe. adv. /at. Tragind nadejde, cu speranta (de a deveni, de a capata ceva).

"INSPECTA. ( -tea) vb. tr. A cerceta, a controla

cu autoritate sau cu o misiune special& [fr.].
INSPCTOR sm., iNsPEcToARE sf. Acela, aceea

care are functiunea de a inspecta, de a controls

activitatea altor functionari, etc. [fr.].
'INSPECTORAT (p1. -ate) sn. CD Functiunea

de inspector

Durata acestei functiuni

0 Localul, biroul inspectorului [fr.].

INSPECTIVNE, *InsncTIE sf. 0 Faptul de

a inspecta Cercetare facut& de un inspector

O Functiunea, postul de inspector [fr.].
"INSPIR4 (-spir) 1. vb. tr. () A trage aerul In
plamini (D A face sa se nasca In inima., in
spirit, oare-care sentimente, gfndiri 0 IT A
primi inspiratiuni divine @ A povatui, a
sfatui.
. vb. refl. A fi inspirat [fr.].
7INSPIRAT adj. ($i sm.) i p. INSPIRA 0 Care
a primit inspiratiuni NmspnIAT.
INSPIRATOR adj. $i sm. CD Care inspira
() Q Care conlribue, care ajuta la tragerea aerului In plamini: muscm
[fr.].
INSPIRATIVNE, DisPTRATIE sf.
Tragerea
aerului in plamini 1 0 T) Sentiment, cugetare
care pare ca. is na$tere deodata. in inirna, In spirit 0 Entuziasm ce insufleteste pe poet, pe artist 0 Starea sufletului, a spiritului, ale carui
sentimente sau cugetari par a fi cornunicate de
divinitate 0 Povata, slat, idee de a face ceva:
2

am urmat inspiratia dumitale [fr.].

INSTAL.A. (-ales) 1. vb. tr. I A pune pe cineva,

cu oare-care solemnicate, in posesiunea unei demunei functiuni 0 A aseza pe cineva in-

tr'un loc.
2. vb. refl. 0 A se aseza intr'un loc 0 A se
incuiba [fr.].
INSTALATOR sm. Cel ce instaleaza (conclude de gas, de apa, electricitate, etc.) [fr.].
INSTALATIVNE, DisTALATTE sf. 0 Faptul
de a (se) instala (Intr'o demnitate, Intr'o functiune) 0 Asezarea, orinduirea interiorului (mobilelor, etc.) unei case [fr.].

INSTANTANEITATE sf. Insusirea a tot ce

INSTANTANEU 1. adj. 0 Care se intimpla

este instantaneu [fr.].

Intr'o clipa: moarte instantanee Care tine numai

o clip& II 0 Care se face intr'o clipa: fotografie instantanee.
2. (p1.-nee

sn. Ss* Fotografie instantanee [fr.].

INSTANTA (p1. -to) sf. aia Proces intentat

Inaintea unui tribunal civil; tribunal de prima ,, tri-

bunal care judeca toate contestatiunile civile ce

depasesc competenta judecatoriei de pace [fr.].
"INSTIG4 (-ig) vb. tr. A atita, a imboldi, a indemna pe cineva sa faca. un lucru [fr.].
INSTIGATOR srn., INSTIGATOARE sf. Care atita, Imbolde$te, indeamna la ceva: Rusia este tratetrt... de instigatoarea insurectiunii grecesti (L-one [fr.].

INSTIGATIVNE, INSTIGATIE sf. Faptul de a

instiga; Altare, Imbold(ire), indemn(are) [fr.].
*INSTINCT (p1. -to) sn. CD Pornire fireasca, independent& de gindire, In virtutea careia lucreaza

animalele 0 Iscusintk, dibacie, inteligenta particulara fie-carui animal 0 Miscare, pornire care ne
face sa lucram fare a ne gindi 0 Aplecare, aptitudine fireasca $i irezistibila: a avea
muzicii [fr.].
*INSTINCTTV 1. adj. Ce naste, ce porneste din
Intr'o
miscare
de
true
-ssi
si
de
Buffet
instinct:
ioLvR.).
g. adv. In mod instinctiv; f&rll voie, pe negindite: ura pe care
IVLAH.) [fr.].

o poartA dobitocia In contra Inteligentii

INSTITUT (-tutu) vb. tr. 0 A Infiinta, a Intocmi,

a stabili un lucru nou 0 A pune, a a$eza Intr'o

functiune 0 n ,so un mostenitor, a numi mostenitor
prin testament [fr.].

INSTITUT (pl.-to) sn. CD Societate de literati, de

i oala particulara,

Invatati, de arti$ti mad

casa de educatiune: A. de bAieti, de fete Denumire

adoptata de diferite stabilimente: de arts grafice;

de frumusete C) p/. Az, Opera In care shit expuse principiile generale ale dreptului: ~ele lui
Justinian [fr.].
INSTITUTOR sm., INSTITUTOARE sf. O Cel ce

institue, Infiinteaza 0 i Cel ce preda instructiunea In $coalele primare din comunele urbane
[fr.].

INSTITUTIVNE, ninny= sf. 0 Faptul de

a institui 0 Lucrul instituit, asezamInt: asistenta

616

www.dacoromanica.ro

publici este o trumoasil

*coala:

a..

se,

de orbi [fr.].

1. Casa de educatiune,

INSULT4 (-suit

sau cu fapta,
a necinsti cu
vorbe de ocara: Fitt blInzi

INSTRUCTIV adj.* Care instrue*te, care Invath, plin de Invat,Aminte: carte a [Ir.
"INSTRUCTOR sm. 0 Cel ce instrue*te 0
Militar gradat care exerseaza pe tinerii soldati:
.

[fr.].
*INSTRUCTIVNE, INSTRUCTIE sf. C) f Faptul
de a instrui, de a da Invatatura, Invatamint
(-_) jr. - mama,
Invat,Amint predat sub directtunea*i

(p1. -to) sf. 0care; vorba.

de ocara, ofens& gravy
[fr.].

g.
solidA 111 0 X

Exercitiu facut de soldati, de recrutil 0 pl. LAmu-

riri. ordine date cuiva pentru conducerea unei

afaceri: vet primi instructiunile male is Informatiunile adunate, cercetarile 'acute de un judecatdr pentru a pune o pricina In stare de a fi judecata 0 s's JudecIttor de , judecator Insarcinat cu
adunarea informatiunilor, dovezilor, cu cercetarile privitoare la o crime, la un delict, etc,
[fr.].

INSTRUI (-uesc) 1. vb. tr. 0 I A Invata pe

cineva, a da invatatura. 0 A dresa, a deprinde

un animal 0 A In*tiinta, a da de *tire, a informa 0 es A face cercetari, a aduna informatiuni, dovezi, etc. privitoare la o crime, la un
delict, etc.: nu proses.
2. vb. refl. 0 I. A Invata, a studia, a dobindi Invatatura 0 A fi In cercetarea unui judecktor (vorb. de o crinia, de un delict, etc.) [fr.].
INSTRUIT adj. 0 p. INSTRIIj InvAtat
141

NVINSTRUIT.

*INSTRUMENT (p1. -to) sn. O Kr Unealta,

sculkaparat, ma*inAcu care se lucreaza ceva:

obirurgie, de opticti;

a..

agricol

aj

"J..

de

de muzicA, Cu

care se cInta; instrumentele de muzica se impart

In: a)
on ooarde (we- COARDA' C) ); b) e de sullare
sail e de chit (fluierul, cavalul, naiul, flautul,
piculina, clarineta, fagotul, piculina...; trombonul, trompeta, cornul, saxofonul...; orga, armoniul, acordeonul, etc.); c)
de perousiune (xilofonul, clopotul, gongul, timpanul, toba, daireaua
etc.) F Persoan& sau lucru care sluje*te pentru un anumit stop, care duce la un anumit sf Ir*it: el a lost .91 fericirii noastre [fr.].
INSTRUMENT4 (-tez) 1. vb. intr. A redacta
un contract, un prates- verbal sau alt act public.
Z. vb. tr. j A face instrurnentatiune: dace s'ar

Ispiti cineva aS eerce a

clasica woos , [fr.].

si a vocalize grin codri maids

"INSTRUMENTAL adj. 0 Care sluje*te de

mama 4 [fr.].
INSTRUMENTATIUNE, INSTRUMENTATIE sf.
.1 Modul cum sint dispuse armonic, Intro partiinstrument (U j Care se execute cu instrumente:

tiune, bucatile muzicale care trebue executate de

instrumente [fr.].
"INSTRUMENTIST stn. j Muzicant care ant&
din thin instrument [fr.].

"INSUBMERSIBIL adj. Care nu poate fi

scufundat [fr.).

INSUBORDINATIIINE, INSUBORDINATIE sf.

Nesupunere [fr.].

INSUBORDONAT adj. Nesupus, care deseori nu se supune ordinelor, disciplinei, etc.: po-

[fr.].
'INSUBORDONATIUNE=INSUBORDINATIIINE.

lar

ti. A ocari cu vorba INSINT

_ Ar,

---

INSULTA

supravegherea Statului I. InvatAtura 0

5tiinta, cuno*tint,e dobIndite: are o

'

cu cei ce vA inauna, Iertati pe ^

eel ce vS loveso
4:
(VLAH.) [fr.].

sergent

vb.

Fig. 2666. 122212.

INSULTATOR 1. adj. verb. nouLT.3. Care insulta; de ocara.

2. Sm. Cel ce insulta dese-ori, mercu.
INSUPORTABIL adj. gi adv. Nesuferit, de
nesuferit [fr.].
*INSURECTIVNE sf. Rascoala, razvratire,

revolt& [fr.].

INSURGENT sm. Rasculat, razvratit, rebel

[fr.].
INTABULA, INTABIIL4 (-ulez) vb. tr. Tr.-Carp.

A Inscrie, a Inregistra (casa si parnIntul) In cartea

funduar& : Hai mtndrS 'n a mete-olate, CA -s In Mina 'nte-

bnlate (en.) [germ. intabulieren].

0 INTABULATIVNE, DrmstrwriE sf. Tr.-Carp.

Faptul de a intabula [germ.].

"INTACT adj. 0 Neatins; Intreg Curat,

nepatat 0 Nebintuit [fr.].

"INTANGIBIL adj. Nepipait, care nu se poate

pipai [fr.].
INTEGRAL j. adj.
adv. 0 In Intregime,

de-a Intregul, (In) total: plata A

eaten!
partea calculului infinitezimal care ne arata urearea de la cantitatile infinit de mici la cantitgile
finite de la care derive.

2. n(TEGRALA (MAO) sf. # Cantitatea finite a

carei diferentiala este Insa*i cantitatea infinit de
mica [fr.].
*INTEGRANT adj. Care intro In alcatuirea unui
Intreg: piciorni este o parte =a a corpulul omoneso [fr.].

*INTEGRITATE sf. 0 Intregime, starea unui

lucru pastrat In Intregime, Earn. sa.-i lipseascia nimic (U (P) Insu*irea unei persoane integre [fr.].

INTEGRU adj. Prea cinstit, care nu se las&

[fr.].
INTELECT sbst. Minte, inteligenta [germ.

a fi corupt, care nu poate fi mituit: Judeditor

<I1NatT.].

ECTUAL 4, adj. 0 Privitor la intelect:

J. 0 Spiritual, care nu e material.
2. Sm. Persoana. care *i-a cultivat mintea *i se
serveste numai de inteligenta spre a judeca lucrurile [fr.].
INTELIGENT adj. 0 De*tept, Inzestrat co inteligenta Care aratA, dovede*te inteligenta
O Priceput, iscusit [fr.].
INTELIGENTA (p1.-te) sf. CD De*teptaciune,
facultatea *i u*urinta de a pricepe Minte: intelitenomen

Hentele alese nu se opreso dinaintea nici unui obstacol

(1. -OH.)

O Pricepere, Intelegere, iscusint,a 0 Trans.

Intelectualii, oamenii Invatati [fr.].
"INTELIGIBIL adj. adv. U*or de Inteles [fr.].
INTEMPERANTA sf. Necumpatare [fr.].
INTEMPERIE sf. Q Turburare In atmosfera,

INSUPICIENT adj. 0 adv. Nelndestulator,

schimbare a vremii cu ploi, ninsoare, vinturi, etc.

este insuficient, neindestulare A Starea aceluia

care n'are priceperea necesarA ca salndeplineasca
anumite cerinte, sn. savir*easce cu bine un lucru,

pul prielnic, la vremea care se cuvine, la momen-

care nu e de ajuns [fr.).

INSUFICINTA (p1.-te) sf. 0 Starea a tot ce

nepricepere 0 F Starea unui organ care nuli

mai indepline*te bine funct,iunea [fr.].
INSUPLA, bauFLA (-tin) vb. tr. A face sn. p&-

trunda suflInd A inspira [fr.].

NSULA (p1. -to) sf. O Ostrov, Intindere de pamint, mai mare sau mai mica., Inconjurata de
toate parttle de ape ( 2666) [fr.].
*INSULAR 1. adj. OCare locueste trite insule.
S711. Locuitorul unei insule [fr.].

2.

[fr.].

*INTE.MPESTIV adj. Care nu e facut la timtul oportun [fr.].

'INTENDANT sin. D4 Ofit,er pus In capul unei
intender-4e militare [fr.].
INTENDANTA iNTENIRNTA.
INTENDENT sm. Persoan& Insarcinata cu

supravegherea slugilor i administrarea unei case,

unei mogii, unui mare a*ezarnInt, unui serviciu

public 0 #

= INTENDANT.

INTENDENTA (p1. -to) sf. O Directiunea, administrarea afacetilor a NabrrARA, corp de

ofiteri *i de trupa, Insarcinat cu serviciile admi-

617

www.dacoromanica.ro

INT- F
INT

EXPLICATIIINI LA TABELA XXVI: INTERIOARE DE CASE TARANESTI

r. 121inari (Transilvania). a. Nereju (Putnal. 3. Fundul-Moldovei (Bucovina).-4. Ra5inari (Transilvania).
5. Transilvania. 6. Dragu (Fagarag). 7. Vrancea (Putna). 8. Buzau (dupe fotografii comunicate In parte

de Prof. D. Gusti, Seminarul de Sociologic din Bucure,ti).

nistrative ale armatei, cu hrana, Imbracamintea,

etc. ([.] 2667) [fr.].
1860

1888

1927

tote case de contort 0 Bagare de seama, atentie,

curiozitate pe care o desteapt& cineva sau ceva

In noi: a awaits un Oscura on Insusire care
face ca un lucru sa atraga, luarea noastra aminte,
sa ne captiveze mintea: drama Desna de [it.].
INTERESA (-esez) 1. vb. tr. 0 t A da o parte
Intr'o afacere A avea oare-care
din cIstig:
importanta, a privi de aproape: aceasta InteresearA
stinatatea mea 0 A atrage luarea aminte, baga-

1927

rea de seama, curiozitatea: povesttrea lui m6 inte-

reseazA 0 A inspira interes, bunavointa, simpatie: trigs lui situatiune mA tntereseaza A-i
pasa: ce to intereseaza ?
2. vb. refl. 0 A lua parte Intro afacere A
avea interes, bunavointa pentru cineva [fr.].
INTERESANT adj. Care intereseaza [fr.].
INTERESAT adj. 0 140 Care are partea lui
de folos, de clstig Intel) afacere Care tine
prea mult la interesele sale banesti: dace to -ar
auzi oineva, ar crede... oft :tint un om

INTERFERENTA sf.

Fig. 2667. Intendenta militara.

I. Intendent.
0. Ofiter.
C. Capitan.
E. Elev de
administratie.

pot slabi sau Intiiri unele pe altele [fr.l.

INERFOLLA (-oliez) vb. tr. $ A intercala (la
legat) foi albe Intre Toile unei carti [germ.].

[fr.].

*INTERIM sbst. Timpul In care o persoana exercit& provizoriu o functiune vacant& sau al c&rei
titular lipseste; ad-Interim, provizoriu, vremelnic:

INTENSITATE sf. Grad de Vole sau de activitate a unui lucru, a unei Insusiri, a unei puteri:
Willful, dimwit [fr.].
INTENSTV adj. / oniturli

ministru ad-interim [fr.].

aceea care face sa

INTERIMAR adj. $i sm. Care functioneaza

se produca cit mai mult pe o mica Intindere de

parnInt cultivat [fr.].
INTENTA (-tee) vb. tr. Irs A Incepe, a porni o
actiune judiciara: o actiune, un emcee, a trage In
judecata [fr.].

provizoriu, ad-interim [fr.].

INTEREVIAT (p1.-te) sn. Starea unui functionar care exercit& postul ad-interim; timpul eft
exercita. o astfel de functiune [fr.].
INTERIOR 1. adj. C) Care se afla InAuntru,

INTENTIE ear IN'rENTIDNE.

Care e In minte, In suflet si nu

dinnAuntru CD
se manifest& in afara, launtric: o bucurle interloarA.

INTENTIONAL adj. Privitor la intentie [fr.].

ENTENTIONAT adj. Anume, dinadins, cu
anumite intentiuni, cu gind (bun sau rau) [fr.].
*INTENTIVNE, iwrfarriE sf. Gindul, cugetul,
hotarlrea de a face ceva: a ayes ...a de a..,, a avea
de gand A... [fr.].
INTERCAL4 (-alez) vb. tr. (D 3) A adauga o zi

lunii Februarie In anii bisecti f 0 A adauga, Intre altele, a introduce un cuvint, o fraza, un
capitol, o foaie, etc. [fr.].
INTERCALAR adj. lip Adaugat, introdus: zi
ziva care se adauga la sfirsitul lui Februarie
In anii bisecti [fr.].
INTERCEDE ( -cod, -ceder) vb. intr. A interveni,
a starui In favoarea cuiva [fr.].
INTERCEPT4 ( -tea) vb. tr. 0 A opri In tale,
in treacat: lumina A opri pe nedrept un
lucru trimis altuia: o scrisoare [fr.].
INTERCOSTAL adj. 6J I Care e situat Intre

[fr.].
coaste: nevralgie
"INTERDICTIT,JNE, INTERDiOTIE sf. 0 Fap-

tul de a interzice, interzicere, oprire de a face un

lucru, de a se servi de ceva Oprirea de a

continua exercitiul unei functiuni ih Starea
unui individ ca.ruia judecata i-a interiis exercitiul
functiunilor sale, caruia i-a luat dreptul de all

[fr.].

doll& unde luminoase sau sonore, intilnindu-se, se

INTENS adj. Foarte tare, puternic, strasnic:

sgomot ov; trig A.,

1ALEC8.)

.Fenomen prin care

14. adv. Pe dinauntru.

unei
j. (pl.- oruri) sn. 0 Partea dinauntru:
caddie (or TABELA XXVI) T Partea dinauntru a unui
vagon, a unui tramvaiu: n'am atsit loo In Ad
Partea central& a unei taxi Vatra, traiul din
cask viata in shun familiei 0 Tablou care WM.tivaza partite interioare ale unei cladiri, sau numai

o odaie $i adesea o scena de familie [fr.].

INTERJECTITJNE, INTERJECTIE St. C17 Una

din cele zece parti de cuvint care e de fapt o exclamatiune sau un strigat prin care se exprima
bucuria, durerea, mirarea, spaima, etc., cu care
chernam sau Indemnarn pe cineva, cu care se

imita un sgomot oare-care, etc.: ofI aoleo I bre! hi I

hop! but! [fr.].

*INTERLINIAR adj. Scris sau tiparit intre

rinduri, intre
traducere .4 [fr.].
INTERLOCUTOR sm., -TOARE sf. Persoana
care vorbeste cu alta, convorbitor [fr.].
INTERMEDIAR 1. adj. Asezat la mijloc,

Intre doua: moo

. sm. 0 Mijlocitor Mijlocire [fr.].

INTERMDIU (p/.-do) sn. 0

Petrecere

a pune sub epitropie 0 Os a

(balet, dans, cox) Intre actele unei piese de teatru .I Compozitie instrumental& care serveste ca legatura Intre don& acte ale unei opere
dramatice [fr.].

cu totul sau In parte, pe un timp anumit, a acestor drepturi, ca pedeaps& corectionala. [fr.].
INTERES (p/.-ese) sn: CD eti4 DobInda; daune-

INTERMINABIL adj. Nesfir$it, care nu mai

is sfirsit, care nu se mai ispraveste [fr.].
INTERMITENT adj. Care Inceteaza $i Incepe

paguba ce i s'a pricinuit Folos, ceea ce e

pentru noi de o importanta, de un lobos carerenumomi
care, ceea ce ne atinge de aproape:
nostru 0 Sentiment de simpatie care ne face

[Cr.].

administra averea si a dispune de ea cum vrea;

a pune sub

dreuturtlor cetateneeti, dyne mu de %mill, pierderea

interese, despagubirea ce se cuvine cuiva pentru o

s& luam parte la ceea ce priveste o persoana, la

ceea ce i se IntImpla: a vote r owes 0 V Parte pe
care o are cineva Intr'o Intreprindere: a avea 1111

INTERMEZZO sbst. = INTERMEDIU [it.].

iar: Iriguri ,e; puls , puls care bate neregulat

INTERMITENT.A. (p1.-te) sf. (D Caracterul,

lnsusirea a tot ce este intermitent ar Intervalul care separ& accesele de friguri sau ale
unei alte boale [fr.].

INTERN 1. adj. 0 Care e inauntru, dinaun-

tru, interior, launtric: boall ova 0 Care e hranit

618

www.dacoromanica.ro

TABELA XXVI.

INTERIOARE DE CABE TARktrE4TI

1

.
`;

11111111117:

rr

"0, '

5
IF11414041!

IV.:1thitlVIALLIK,!:6:-.41:, ,.-:.70;.a..

Aiii

14

''.,v i

619

www.dacoromanica.ro

IN NT
T- 94

doarme Intr'un institut, Intr'o Casa de educati-

2. sm., Drrt5RNA (p1. -ne)

une: polar ...

sf. F Student(a)

cuirea unui text: a Bibliei Luare Intr'un

Inteles bun sau rau, adevarat sau gresit

literal* artistica, stilul, modul pe care-1 Intrebuinteas& un scriitor, un compositor de muzica, un
pictor, etc., pentru a traduce sentimentul sau asupra vietii sau naturii; felul In care un actor, un
muzicant, un gravor, etc. stie sa redea, sa oglindeasca sentimentul autorului [fr.].
*INTERPUNCTIVNE sf. Punerea semnelor
de repaus (punct, virgula, etc.) Intre cuvinte sau
Intre propozitiuni: semne de
[lat.].
*INTERPVNE (-pun) d. vb. tr. CD A pune un
lucru Intre alte doua (E).. autoritatea sa, a
face sa intervie autoritatea sa.
. vb. refl. 0 A se pune la mijloc Intre alti doi

In

medicina care locueste In spital $i ajuta pe medic In functiunile sale [fr.].

INTERN4 ( -nez) vb. tr. A sili pe cineva sa stea
Intr'o localitate s au Intr'un lac anumit, din care

n'are vole so. iasti:

buni [fr.].

pe prizonieri;

lntr'o casA de ne-

INTEFtNAT (p1.-te) sn. O 1 Casa de edu-

catiune unde elevii primesc hrana $i locuinta

F Functiunea $i calitatea unui intern (Intr'un
spital) [fr.].
*INTERNATIONAL 4. adj. 0 Dintre doua sau
mai multe natiuni care are loc de la o natiune la
alta: emeriti .-4; dreet
dreptul gintilor.

2. INTERNATION&LA (p1.-113) sf. 0 Liga socialistil

a muncitorilor din toate tfarile; numita $i internatio-

nals rosie 0 J CIntec socialist revolutionar [fr.].

INTERNATIONALTSM sbst. 0 0 Starea

A interveni ca mijlocitor, a mijloci [fr.

interposer, refacut chip& p u n e].

*INTERREGN (p1.-nuri) sn. Rastimpul Intre

douti domnii, timpul In care tronul unui regat este

vacant [fr.].

legaturilor internationale Teoria acelora cari

propovaduesc disparitiunea ideii de patrie In

*INTERSECTIVNE, INTERSECTIE St. pc Pune-

folosul unui fel de asociatiune a tuturor natiunilor [fr.].

INTERNATIONALIST 1.. adj. ell Privitor la
internationalism: dootrina
2. SM. Partizan al internationalismului [fr.].
INTERDTONTrU sm. .j Ministru inferior nuntiului, trimis extraordinar sau reprezentant al
papei pe lInga o Cara strains [it.].
*INTEROCEANIC adj. Dintre doua oceane,
care pune In legatur& doua oceane: canal -- [fr.].
*INTEROGA (-080z) vb. tr. It A pune Intrebari
spre a afla adevarul [fr.].
*INTEROGATIV adj. 121Care serveste ca Intrebare; proporitiune a, care exprima o intrebare [fr.].
*ENTEROGATORILT (p1.-rn) sn. is 0 Partea
unei cercetari judiciare sau a desbaterilor In cursul

tul unde se taie cloud linii, cloud suprafeta sad

don& volume ( 2665) [fr.].
*INTERSTTTrU (pi. -iii) sn. 0
Intervalul, locul gol intre
0
partile unui corp Grapatura [fr.].
'INTERTROPICAL adj.
0 Afezat Intre tropice
Care vine din, care crefte Fig. 2668. 0. Punct
de intersectie.
ffi tinuturile dintre tropice
[fr.].

*INTERURBAN adj. Intre doua localitati, In-

tre rase diferite: comunicatie teieionica a [germ.].

'INTERVAL (p1.-la sn. i Distanta, spatiul Intre cloud locuri Distanta de la un timp la altul,

rastimp 0

Raportul Intre doua sunete mu-

sicale [Cr.].
*INTERVENT (-vin, -vin) vb. intr. 0 A se ameste-

unui proces care coast& din Intrebarile puse de

jadecator $i raspunsurile date de acuzat 2 Pro-

ca, a lua parte Intr'o afacere 0 A mijloci, a

lucra ca adjlocitor 0 A se Intimpla, a se pro-

ces verbal ce tontine aceste Intrebari $1 raspunsuri

[fr.].
INTEROGATIIINE, INTEROGATIE sf. 0 Fap-

duce Intimplator [fr.].

*INTERvENTIVNE, tarrERvigNitE SI.

tul de a interoga; Intrebare pus& cuiva semi

de
semnul P pus In urma unei propozitiuni interogative, semn de Intrebare [fr.].

Fap-

tul de a interveni 0 Amestec O Mijlocire

0 F Operatie (chirurgicalii [fr.].
*INTERVERTT ( -test) vb. tr. A scliimba, a rasturna firul, ordinea [fr.].
*INTERVIEW (pl. -wurt) sn. Convorbirea unui
ziarist cu o persoantl, spre a-i cunoafte parerile

A intreba 0 A
*INTERPELA (-elez) vb. tr.
cere cuiva, a soma pe cineva sa dea un raspuns,
spre a da socoteala asupra unui fapt: pe ministrul de razboin [fr.].

asupra unei chestiuni $i a le publica In ziar [engl.]'.

INTERPOLATOR sm. Cel ce adreseaza o interpelatiune [fr.].

INTERPELATIVNE, mrriaaPELATIE sf. CD
Faptut de a interpela CD 0 Actiunea unui de-

*INTERZICE (-ate) vb. tr. 0 A opri (pe cineva

putat sau a unui senator care cere ministrilor

explicatiuni asupra unui fapt [fr.].

INTERPOL4 (-oler) vb. tr. A adauga, a introduce, a intercala Intr'un text cuvinte sau (raze
care nu se aflau Inainte acolo, falsificind astfel
originalul [fr.].

INTERPOLATOR sm. Cel ce interpoleaza

[Cr.].
INTERPOLATIVNE, DrrERpowatE sj.
Pasaj interpolat InFaptul de a interpola
tr'un text [fr.].
2

'INTERPRET sm., 1NTERPRETA (p1.-te) sf.

Tllmaciu, eel ce traduce dintr'o limb& lntr'alta, eel
ce explica la don& persoane, care vorbesc fie-care
Intr'o limbs deosebita, ceea ce -fi spun una alteia
0 Comentator, tilcuitor, eel ce deslu$e$te, ex-

plica Intelesul unui text, unci legi a Acela sau

aceea ce face sa se cunoasca gIndul, intentiunile
cuiva: a ti ,211 sentimentelor cniva [fr.].
INTERPRETA ( -etas) vb. tr.
ar A traduce
dintr'o limb& Intr'alta, a talmaci (D A comenta
un text, a tilcui, a deslusi, a lamuri a A explica, a ghici un lucru prm inductiune: un via
A lua In Int,eles bun sau rau, a da un sens
tdeerea owes ea o marturisire $
adevarat sau fals:
1

0 A face o interpretatiune literary sau artistic& [fr.].

*INTERPRETARE, *INTERPRETATWNE, INTERPRET/ME sf. i Faptul de a interpreta 0 Til-

de la un lucru), a nu da voie A suspenda

pe un preot 0 es A declara pe cineva, prin
hotarire judecatoreasca, incapabil de a-si admipistra averea $i a dispune de ea dupti voie [fr.

int erdir e, refacut dupa a zic e].

*INTERZIS adj. 0 p. DrrERzicE
Oprit
0 Suspendat 0 ii Declarat incapabil de a
2

dispune de averea sa.

*INTESTIN 1. adj. Launtric, care se petrece

In interiorul unei societati, unui Stat: carte a.
2. (p1.-ne) Sri. 0 Mat: ul gros, vul subtire; curers
de a [Cr.].
INTESTINAL adj. 63 F Privitor la intestine,
de mate [fr.].
*INTp/I 1. adj. CD Care e mai Inauntru, mai
adinc, mai de seamy, mai esential: natura
a emu
eery 2 Care e in adIncul sufletului: convingere
7 Strins unit, foarte de aproape: prietenie

2. adv. 0 In mod intim 0 Foarte adinc, foarte

de aproape; strins (unit) [fr.].
*INTIM4 (-imea) vb. tr. 0 A da (o porunca), a
porunci: ordinul de a plena Cl) n A chema, a
vita In fats, unei Curti de Apel [fr.].
"INTIMAT sm. et Cel chemat de catre apelant
In fat,a. Curtii de Apel [fr.].

*INTIMMA ( -taws) 1. vb. tr. A baga Erica in cine-

va, a speria.

2. vb. re fl. A se speria, a intra Erica In cineva [fr.].

INTIMITATE sf. 0 Insufirea a tot ce leag&

In mod strIns
At:Raoul, taina sufletului 0
Prietenie strInsti [fr.].

620

www.dacoromanica.ro

*INTITULA (-nlez)
unei scrieri.

1. vb. tr. A da un titlu

tare 0.41; on frig .0 [fr.].

facute sau spuse in ascuns, pentru a face sii-izbu- INTtease& sau sa se strice o afacere: unelti mit de tatMee
intrigi (coos) 0 Incidentele, diferitele Intim- INU
plari care formeaza nodul unei plese de teatru [fr.].
INTRIGANT, urritrawrA (pl. -te) adj. $i sm./.
Care face intrigi; care baga vrajba, zizania Intre
altii [fr.].

centua j A Grata Inceputul unui crate

cuprins Intr'un lucru, care alcatueste partea-i cea

mai de seama: calitati e CD 00 Valoare a, valoarea pe care o are un lucru prin el Insusi, independent de on -ce conventiune [fr.].

vb. refl. A-si da un titlu [fr.].

INTITA (p/.-te) at. 8 = scINTETVTA .
"INTOLERABIL adj. Ce nu se poate tolera,

2..

de neIngaduit, (de) nesuferit, de neradurat: o pur-

"INTOLERANT adj. Care nu e tolerant, neIngaduitor [fr.].

INTOLERANTA sf. Lips& de tolerant& [fr.].
INTON.A. (-onez) vb. tr. (D A pune tonul, a ac-

*INTRINSEC adj. 0 Care e Inauntru, care e

11

,J A Incepe sa crate [fr. e n t o n n e r].

*INTONATIVNE, INTONATIE sf. 0 .) Modul
de a compune un crate, de a observe tonul 0
Diferitele tonuri pe care le is cineva vorbind sau

*INTRODTJCATOR ar INTRODUCTQR.

A face sa
"INTRODUCE (-duo) 1. vb. tr.
intre undeva, a baga, a virl (D A face sa fie pri1

mit, admis Intr'o societate, In casa cuiva 0 A

face sa, fie adoptat, primit de toti:

citind: incepe sit latoriseascd, cu intonatii convingittoare

*INTOXIC4.(-1ohez) vb. tr. i refl. A(-si) introduce o otrava. In organism, a (se) otravi [fr.].

trodus In casa 0 A fi primit, a se adopta: s'a intro-

..10

dus 5i la not obiceinl acesta flat.].

*INTOXICATIVNE, INTOXIC4TIE St. .tv Faptul

de a (se) intoxica, otravire [fr.].

"INTRODUCERS, *INTRODUCTITINE, INTRODVO-

TIE sf. 0 Faptul de a

INTRA (intro) # sl 0 tliTRA (intru) vb. intr. 0

A merge inauntru, a veni inauntru (C A IESI"):
pe usa, pe lereastra;
se in mit; 0 In oral; a In bale;
lF :
In viata, a se naste 1 2 F A fi primit, admis:

intr'o societate, Inteo familie, la Academie 1( A se

in ion, to hors,
Intro afacere; 0., in vorbit ; .0 la staphi, a se baga. sluga;
in puscarie, a fi bagat
0.. In armata, a se face soldat ;

baga, a se ainesteca, a lua parte:

*INTRODUCTOR, DITRODUCATQR, -TOARE adj.

la Inchisoare 0 0 In scent', a) a veni pe scena,

spre a-si juca rolul; b) y a lua parte la ceva,
dupe ce a Post simplu spectator 0 A patrunde:

0 sm. f. Care introduce [fr.].

*INTRUS adj. si sm. Adus pe nedrept, venit
far& rost, nepoftit [fr.].
*INTUITTV adj. Care se percepe, pe care-1
prinde mintea imediat: invatamint s.; acea facultate ft

mum a intrat numai pe Jumittate to aid; .0 in pamint

A Incapea, a fi cuprins, continut: on lard. De 1141%,
la minte, In gind
aceastA bantura

GI

(se) introduce 0

Primire, admitdre Intro societate 0 Studiu pregatitor: introducere la !Mica 0 0,1" Precuvintare,
capitolul, discursul din fruntea unei carti, in care
se trateaza generalitatile, Inainte de intrarea In
materie [fr.].
*INTRODUCTIV adj. Care serve de introducere, de Inceput [fr.].

de Bras ce e; doud In opt intra de patru or1; F : a-i

o mooti.

;. vb. refl. CD A intra; a patrunde: hotii eau in-

(es.-vN.) [fr.].

este darul cal mai pretios pentru om (com) [1r.].

Cunostint,&
*INTUITIVNE, *DrruiTIE sf. ++4

cap,

7 A face parte integrant /: In

intrit 51 alcool 8 A incepe sa lu-

care se impune imediat mintii, far& interventia ra-

tionamentului 0 Facultatea de a intelege lute,

creze, sa se ocupe de ceva: - In aerviciu; 0., in sluibS;

.0 In materie, a Incepe s& trateze subiectul A Incepe sa fie: in ritzboiu; 0 In lama; .0 In convalescents,
In agonie; a 1ntrat in 50 de ant .0 A ajunge, a cadea

de a ghici, de a presimti ce are sa se IntImple: este

Inzestrat cn o adevarata hituitiune In materil de aga anevoicesa critic/ (00oo.) [fr.].

intr'o situatie grea, neplacuta: In belea, In bocluo,

In pacat(e) 1 0 A fi cuprins de un sentiment

INTVRA a/. 4, CD Planta ierboasa, cu tulpina

v1rtoasa care poate ajunge piny

.0

neplacut: a intrat fries Intr'Insul; intrase spaima In Mishit tier.); a la grits 1 # 5 A fi pagubit (la joc),
a pierde, a cb.dea platca: vream alt-mi scot banii pierduti, 41 am intrat on alti Bout' sute de let 13 A se
strange, a se micsora, a se ingusta: rufele an intrat la

la 1,25 m. inaltime, cu Frunze

creste pe coastele muntilor; nu-

'

marl, eliptice si

flori galbene; s\k'ro, " r

mita si ochimea" (Gentiana lutea)

2669) 0 cauNITRA I =
(

spalat [lat. intrare].

LUBLYNAMCA-PAMINTITLUI.

*INTRADUCTTBIL adj. De netradus, care nu

se poate traduce [fr.].

*INUMA.N adj. Neuman, neomenos [fr.].

convingerile, la parerile, la principiile sale si nu

face nisi o concesiune asupra for [fr.].
*INTRANSIGNT.li sf. Insusirea celui intransigent [fr.].
INTRANSITIV adj. 02 Se zice despre un verb
care poate avea dupe el numai un complement
indirect si care nu poate raspunde la Intrebarile

acoperi cu apil(o Intindere de pa-

'INTRANSIGENT adj. Care tine mortis la

*INUND.A. ( -nod) vb.

ce P pe eine P ci numai la intrebarile unde P de =de P

clad P cum P etc.: verbele a dormi, a fugi, a intra, a zacea, etc. shit verbe e [fr.].
INTRARE, t /NTRARE sf. 0 Faptul de a i nt r a er6 Intrarea In Simla (a Maicii Domnului), sar-

0\ 9

tr. 0 A N

mint), a se revarsa, a raneca, a

potopi 0 A muia de tot, a scalds:

lacrimile-1 inundara feta; o sudoare rece

11 inundit !mites (GN.) ; am lost him- Fig. 2669. Injura.

dati de ploaie 0 Y A napacii, a

coplesi, a se revarsa ca un potop: barbarit Inundara

bittoare ce se tine de biserica crestina in 21 Noemvre, In amintirea zilei cind Sfinta Fecioara fu In-

sotita de parintii ei In templul din Ierusalim;

numita de popor si Ovidenie" O Locul pe uncle
se intra: I-am umat la .0 @ Dreptul de a intra
undeva (la un spectacol, la o conferinta, la o expozitie, etc.): bilet de ; am platit ea,

INTREPID adj. (D Nefricos. Indraznet,, curaCare nu se di. lnapoi, care nu se

jos, viteaz
lase cu una cu doll& [fr.].
*INTREPIDITATE el. Insusirea celui intrepid [fr.].
2

*INTRIG.A. (-1ahez) 1. vb. intr. A unelti, a face intrigi.

2. vb. tr. A pune pe ginduri, a da de gradit, a

Ingrijora, a incurca: ?UMW acestea ma intrigheazi [fr.].

INTRIGA (pl. -gi sf. 0 Uneltiri, fapte, vorbe

Fig. 267o. Inundalie.

A se Intinde: noaptea inundase pamintul,

Europa
on semi et cel iiegru (EMIN.) [fr.].

"INTJNDABIL adj. Care se poate inunda, care

[fr.].

doate fi inundat: regime

621

www.dacoromanica.ro

it

INVETER4T adj. Invechit, Inradacinat, care

a prins radacini adinci dup& trecerea unui timp

INU- *INUNDATATNE, IEUNDATIE sf. O Faptul de

a munda Rev.rsarea apelor, Innec, potop
I 0 D ( 2670) Apele revarsate cf) Napadire,
coplesire, cotropire (de catre o multime care na-

.
INTJC)II sm.

vale$te Intel) tar&

potop: 0

Indelungat: obicein = [fr.].

*INVIDIAL (-din) vb. tr. A pizinui, a jindui [lat.].

*INVIDIE sf. PIMA, jind [lat.].

(90 Multirne mare de lucruri,

*INVIDIOS adj. $i sm. Care pizmueste, pizINVINCTBIL adj. De netrivins, de nebiruit,

de neintrecut [fr.].
*INVIOLABIL adj. CD Care nu se poate, care
nu trebue sd fie violat sau calcat: on juramint dr; un
drept
n De care nimeni nu se poate atinge,

de broeur1 [Cr.].

4 = INEATA 0
INUTIL 1. adj. Nefolositor, netrebuincios, care
nu e de nici un folos, de care n'ai nevoie, de prisos,
zadarnic.

ma$, pizmataret [lat.].

2. adv. Fara folos, In zadar, de geaba [fr.].

111UTILIT4TE sf. 0 Lips& de folos, netrebuinta, zlidarnicie Lucru nefolositor, de prisos[fr.].

care nu poate fi pedepsit, care nu poate fi urmarit

de lege: Dersoana ambasadornlui este are [fr.].

INITAD4 (-adez) vb.tr.0 A cotropi, a navali, a napadi: o tart 11 A se Intindepeste tot, a se rasp In di

*INVIOLABILITAITE sf. Insusirea a tot ce

[lat. invadere].

este inviolabil [ir.].

*INVITA. (-vit) vb. tr. 0 A pofti, a chema, a ruga

INVALID 1. adj. 0 Schilod, beteag, care nu

a batrInelli n Nul (din punctul de vedere
legal), fara valoare.
2. sm. 0 Cel ramas neputincios de pe urma

se vie, sti asiste:

mai poate munci din cauza infirmitatii, a ranilor,

ranilor sau batrInet.ei x Soldat invalid: un

de razboin [fr.].

is nuntlt, la o Barbara, is masa, la dans;

: vremea irumoasS ne Myna la plimbare A Indemna,
pofti: 11 invitara sit se expiice; to invit eA tact [fr.].

*INVIT4RE sf. = INVITATAINE.

*INVIT4T 1. adj. p. itivrrA yy **ThivrrAT.

2. sm. Persoana poftita (la nunta, la sell:are,

*INVALIDA. (-dez) vb. tr. 0 n A anula, a face

nul: tin act 0 A declara ca o alegere este

la masa, etc.).
*INVITATRINE, TNVIT4TIE sf. Faptul de a

*INVARIABIL 1. adj. Neschimbat, care nu se

*INVIZIBIL adj. Nevazut, care nu se poate

vedea; a se face oe, a se face nevazut, a pieri din
ochi [fr.].
, INVIZIBILITATE sf. Starea a tot ce este invisibil [fr.].
INVOC4 (-voc) vb. tr. 0 A chema In ajutor
F A cita In favoarea sa: welt [fr.].

mita: A alegerea until deputat [fr.].

schimbil.

2. adv. (In mod) neschimbat [fr.].

INVARIABILITA.TE sf. Neschimbare, calitatea a tot ce ramtne neschimbat [fr.].
*INVAZIVNE, INVAZIE sf. Naval& nlivalire
(a unei armate vrajmase Intr'o tars); cotropire;
pr. ext. 0 de laouste; F : a unei boale [fr.].

rilvEcTpa (p1.-ve) sf. Ocara, vorba in o-

carti, injurlitura [fr.].

*INVENTA (-tee) vb. tr. 0 A nascoci, a afla cel
dintliu, un lucru nou: o maeina 0 A scorni:
0 minciuna; nu mat etie ce zit mai Inventeze, ca sit poatA
saps [fr.].
*INVENTAR (pl.-are) sn. O rra Inscrierea am&nuntita intro lista, Intr'un registru a tuturor obiectelor, actelor, banilor afflitori Intr'o cash sau ale

,,

unei persoane decedate on interzise; beneffoin de

so-BENEFICIII 110 tso Catagrafie, Inscriere $i evaluare

a rnarfurilor aflate In pravalie, pe care o face un

negustor In fie-care an, spre a constata cl$tigul
sau paguba [fr.].
INVENTARIA. = INVENTORI6.

INVENTATOR, -TOARE sm. 1. Acela (aceea)

care inventeaza; nascocitor, aflator; scornitor [fr.].

*INVENTTV adj. Care are darul, talentul de a

inventa, de a nascoci, de a gasi ceva nou : spirit [fr.].

INVENTORIA. (-riez) vb. tr. A face un inventar [fr.].

*INVENTIVNE, INVFoNTIE

sf. 0 Facultatea

de a inventa y Faptul de a inventa, nascocire,

aflare O Lucrul inventat: fotografia e o trumoasa
ee. o Scornire, scorniturti, pasmoire, minciuna. O Gv Alegerea ideilor, argumentelor care convin mai bine pentru tratarea
unui subiect [fr.].
si foarte tolositoare

T1STVERS 1. adj. CD Care se face d'andoasele, pe

dos, Intors, Incep Ind de la urma, de la coadfty 0

raportul dintre douft cantitati, din care

una creste, pe cind cealalta scade 0 cantittiti
e, acelea al caror produs e egal cu unitatea.
2. adv. D'andoasele.
s. sbst. Ceea ce se face d'andoasele, In sens invers [Cr.].
*INVERSIVNE sf. 47 Schimbarea ordinii firesti a cuvintelor dintr'o fraza [fr.].
*INVESTI ( -tew) vb. tr. 0 A pune In posesiunea
unei demnitati, unei puteri, unui drept ,14
A Impresura, a Inconjura cu armate [fr.].
'INVESTIGATOR, -TOARE adj. si sin. f. Care
Raport

face cercetful amanunlite [Cr.).

*INVESTIGATIT,TNE, DIVESTIGUIE sf. Cer-

cetare amanuntita [fr.].

*INVESTITVRA (p1. -turf) sf. Punerea In posesiune a unei demnitati, a unei puteri, a unui
drept [fr.].

invita : bilet de

[fr.].

*INVOCATOR sm. Cel ce invoaca puterile inculte, duhurile necurate [fr.].

INVOCATIVNE, nivoctarE sf. 0 Faptul de a

invoca, chemare In ajutor O A Hram O *

Rugaciune adresat& de un poet muzei sau divinitatii, la Inceputul operei sale, pentru ca sli-1 inspire [fr.].
INVOLVCRU (pl.-re) sn. Totalitatea brac-

teelor care se afla la baza unei umbele

sau care Inconjoara un capitul (2]

2671) [fr.].

INVOLUNT4R adj.

Fara voie: (And am alms la

eu m'am oprit

(VLAH.)

[fr.].

si

adv.

vIltoare,

*INVULNERABIL adj. Care nu

poate fi rant [fr.].
0 IO = EU.
IOACILIM sm.* Veche moneda
germane, numita de acestia J o a -

chim s taler:
fie-care casi. un

ett plAteascS
(SALc.).

iivolucrxu.

In toti anti printulni, de

I04N, 0 ION npr. m. 0 0: A vorbit ei nee dr,

se zice cind se amesteca cineva In vorba altora $i

spune o prostie CD SfIntul BotezAtorul, e slut Ion, sArbAtoare a bisericii crestine praznuita la 7
'anomie; Nagterea Sfintulni

BotezStorul,

la SInziene sau

DragaicA, sarbatoare praznuit. la 24 Ionic 0

FLOAREA-SFINTIILIII- de. = ratAatacA ;
IARBABur I4RBA [VSI. < gr.].

SEINTIILUI-

0 IOBAG(IU) sm.Tr.-Carp.; Ruman, vecin, $erb,

clacas

2672): parintele Pamfil

e flu de Oran iobag (Ru.); un proprletar

silind to sine de Precut) De un iobagin
at AC CI BA Worm (FR: CDR.) [11118r.

jObbagy].

0 IOBAGIE sf. Trans. ; Starea

de servitute a Romanilor din

Ardeal, In trecut: fugean de mineinosul train at
(DLVRJ ti o b a g].

0 ZOBAGWIE sf. col.

Told iobagii.

Trans. t

IOC adv. f Nimic. de too, cltusi

de pulin [tc.].

MD sbst. as Corp simplu, me-

taloid, de coloare cenu$ie, care

se transform& la caldura In aburi

de o frumoasa coloare violeta; e Fig. arna. Iobag.
Intrebuintat In medicinft $i In"Z
fotografie; tinoturit de

622

www.dacoromanica.ro

- ow- TINCTVRA [fr.].

"IPECACITANA sf. * Arbust originar din A- 10Dmerica de Sud, ale cii- imp
r
rut radbeini slut Intre-

IODAT adj. A Care tontine iod: strop [fr.],

I0D0F9RM sbst. a Compus organic format
din carbon, iod $i hidrogen, cu miros de $ofran;
e foarte intrebuintat ca antiseptic [fr.].
'IOD;TRA sf. g Compus format din unirea iodului cu un alt element, afara de hidrogen *i de
oxigen; uzitat in medicina $i In fotografie [fr.].
IOFCA (pl. -Dale) sf. X Aluat subtire, din fain&
*i out, taiat in buatele patrate care se fierb $i se
pun In supa [tc. jufk 6.].

1-%

buintate In medicina
ca, vomitive, tonice,

'I9LA ar YOLA.
ION, or IOAN.
*I9N2 Sm. At Fie-care din atomii materiali, M-

arcell cu electricitate, ce provin din disocierea

unui electrolit Intr'o solutiune apoasti [fr.].
IONIC adj. 0 0 Propriu Ioniei (veche regiune
din Asia Mica) Pr Ordin unul din cele trei

ordine de arhitectura greacA, caracterizat printr'un

capitel impodobit cu volute ([2] 2673)11 O ++-.. Filosofie a, filosofie sensualists ai care!

reprezentanti mai vestiti au fost

Fig. 2676. Ipecacuana.

Fig. 2675. Ipclrige.

purgative $i sudorifice JUragoga ipecacuanha)

((w 2676) [fr.].
IPER... = HIPER...
IPINGEA ar IPINGEA.'
IPISTAT = EPISTAT.

IP/NGE4, IPINGF4, EPINGEA., EPINGF4 (pl. -gels)

sf. (1) 0 Manta cu gluga, pentru vreme de ploaie,

syscwasegwr

facuta din dimie neagra, purtatti mai ales de satenii cari fac negot, cu vite, de vizitii, etc. ( m 2677):

WS

epingeaua acopere corpnl ca el gheba,

este mutt mat

lentil pi mat lung& (MAN.); dace.nu au parale, sa le lei epin-

gelele (1.-OH.); lnpnlni de i-ar II fricA de Ocala, ar' purls)

ipingea (PANN) C) Patura pe $aua calului: it -a oumpdrat... tot diohisul de ()Mirk), de la Nitwit gt ga Dials
ipingea (CAR.); uncle se gaseste sane, se cere 51 IDIntreatia
(FANN)

1111

[tc.

japynga].

IPN... = HIPN...

IPO... =

IPOCIIIMEN (p1.-ene) sn. Persoana; personaj [ngr.].

IPOCOMISAR sm. Sub-comistrigan la biriaria tie rindul
sar:
(D.-ZAMF.) [ngr. Orr + c o m i s a rj.

*IPOCONDRIAC adj. 0 sm.

Cel ce sufere de ipocondrie [fr.].

*IPOCONDRIE sf. 0 F Tur-

Fig. 2673. Ordinul ionic.

burare nervoasa care face p e cineva

Thales din Milet, Anaximene $i Anaxagora [fr.]

IORDAN npr. 0 Numele rlului in care s'a
botezat Mintuitorul 0 frit Sfinlirea apei in ziva
de Boboteaza [vsl. < gr.].

sa se creada atins de diferite boale

grave: vrei sa to lad sinatos pi s& scapi
de ip000ndria asta P cocoa.)

stete, melancolie [Cr.].

0 IORDANT (-nese) vb. tr. $i refl. A (se) stropi cu

apa sfintita din ziva de Boboteaza [I o rd a n].

0 'ORGAN (N.-ane) sn. Bilcov. Plaponia: an 11

implute ou pamucii, ei mite de find (ULM) [srb.].
= Lim4c [srb.].
IORGOVAN sm. Ban.
IORTOMAN, HUMAN adj. (numai In poezia
populard) O V;). Bogat In turme (vorb. de ciobani)
mai mori la ...nlaceia, Co mai Vigildau de piata

(RET.)

Avere (imobila), bogare: No ti-ai vindut

ca sit

sting F Cel ce sufere de ipocondrie: mi -a N^entt

sA rlz $1 1-am tratat de te (1.-OH.) [fr.].

"IPOCRIT, -TA (p/.-te) adj. *i sm. f. Fatarnic(a)

[fr.].

*EPOCRIZIE sf. Fatarnicie: acute vnlpi on

picioare... intreo in
(FIL.) [Cr.].

nici o

sohimb nisi o iota din hotarlrea mea

(Iar.); nn pricepea nide iota din total%

'IPODROM = HIPODROM.
IPOHONDRIE = IPOCONDRIE: de mare belea mi

se pare oil m'ai dat... on ipohondrille dumitale (CAR.); de la o

(ALECS.) [ngr.].
vreme imi venise stenahorie ei

IPOSTAS (pl. -ass) SM. 0 eta Fath, Infatisare,

Infatisare, chip: a toot victima sonai agent Cu

donA 43 (1.-OH.) [gr.].
*IPOTECA (-echos) vb. tr. et A da ca ipoteca; a
amaneta o cast: .. casele; pamIntul nu-1 al dumitale...
gi nu Doti sa -1 ipotechezi (EIR.-vN.) [fr.].
*IPOTCA (-ed) sf. ti Drept care permite creditorului de a se despagubi de banii ce i se datoreaza cu imobilul care i-a garantat plata datoriei;
arnanet [fr.].
*IPOTECAR adj.() ifs Care are drept de ipotecti
Privitor la o ipotecil [fr.].
*IPOTETIC adj. +++ Intemeiat, bazat pe o ipo

uita-te I uitel
IQV sm. 4) 0 varietate de salcie ce cre*te prin padurile umede

de la munte; numit zi rachitamoale", salcie-moale" sau ra.-

chita -puturoaa" (Salix ca-

IPCARIGE s f. pl., resortra

sf.
Planta cu flori albe trandafirii, foarte mid $i numeroase, ce formeaza o Intinsa $i Fig. 2674. boy.
frumoasa panicula; cre$te pe cimp $i pe locuri
nisipoase; numita gt gipsarita" (Gvpsophila
paniculata) (M 2675) [i p s o s].

don&

viclesug pe cele on patru picioare

persoana: Dumnezeu are trot --13 gt o singuril nature

tnouratura asta (D-ZAMF.); lard Inert a

se departs niol tit o iotA osP.) [gr.].
0 IQTEI interj. Ia to nit& 1

praea)(2_12674) [comp. s 1. i v a 1.

41

t IPODIACON sm. 4 Sub-diacon [ngr.].

I9TA 1. sf.0.7Numele grecesc al litereigrecesti t.

2. IOTA (p1.-te) sf. in expr. nioi (oft, micoar) o

ttgt

IPOC9NDRU sm. 0 63 Fie- gig.01,Mingea.

mere on gheiraisn (ERL.) [ung. j O s z a g].

trasatura de condeiu; citusi de putin: nu pot sa

Tri-

care din cele doua parti laterale

ale regiunii superioare a abdomenului: drept,

0 Voinic, viteaz.

0 IOSAG (p/.-agori) sn. Tr.-Carp. 0 Mo$ie: es

tea [fr.].

*IPOTZA. (p1. -se) sf. +14 Presupunere, supozille

din care se trag diferite consecuente [fr.].
IPRQCI adv. Etc., $i a$a mai departe, $i altele
[vsl. ].

623

www.dacoromanica.ro

18.000

IPSORTTA.

IPS-

ear IPCARTGE.

sbst. = GRIPS [ngr. TCRP0S].

IRO 0 IPSOS
IR (pl. iruri) sn. Mold. Trans. Mille: negustor de becan, ...qui, ghileala (ono.): 11 volt' puns tin
(N.-UR.) [Ling.].
IRA sf. 0 /ten. (CONV.) (TUT.) Guntur.

care s'o

vindece repede

subtire de
mein cu care cos ciobanii cojoace e [srb. i r a
me$ina"].

IRADEA (p1.-dele) sf. t Ordin, decret al Sulta-

nului [to. ir ad 6].

*IRADIA (-dies) vb. intr. 5i refl. A se tntinde, a

se rasptirdi In toate directiile ca gi razele soarelui
[fr.].
*IRADIATWNE, IRADIATIE sf. (D Emisiunea,
raspIndirea razelor:
razelor solare 11 0 Imprasti-

erea In toate directiunile, pornind dintr'un punct

central [fr.].
*TRASCIBIL adj. Iute la fire, care se matte
usor (fr. .

IRASCIBILITATE sf. Defectul unei persoane

care se minie usor [fr.].
$ ERAT (pl.- aturi) sn. t Venit domnesc din darile

ce se plateau : ce agoniseala nedreapta cu numire de .aura

ale bolerilor 1 (C.-RAD.) Etc. i r a d].
IRATION4L adj. I 4t 4 Contrar ratrunii C)

-a, care cuprinde radicale [fr.].

*IREALIZABIL adj. Ce nu se poate realiza,
Implini; de neimplinit: de cite on nu m'am gindit si
eu la asta, ea la un vis I wLA.11.) [fr.].
Ezereeie

IREAN = BREAM.

IRECUZABIL adj. Care nu poate fi recuzat,

respinS, care trebue sa se priineasca: mArturie A

[fr.]

*IREDENTTSM sbst. 0 Doctrine politica In

numele careia o nal-tune reelama anexarea tuturor
tinuturilor In care populatiunea vorbeste aceeasi

limbs ca si a ei [fr.].
*IREDENTIST adj. *i sn. 0 Partizan al iredentismului ffr-1.

"IREDUCTTBIL adj. (D I Care nu poate fi

A Care
readus la starea normala: traotura
nu poate fi exprimat In torment mai simpli, care
nu mai poate fi simplificat: tractiune ra [fr.].
*IREFTJTABIL adj. Care nu poate fi combatut:
[tr.].
argument
'IRELIGIOS adj. fitti 0 Care n'are religie

( ontrar religiunii, care nu respects religia {fr.].

*IRELIGIOZITATE sf. A Lips& de sentimente
religioase [fr.].
*IREMEDIABIL adj. si adv. Fara leac, care
nu se mai poate Indrepta [fr.].
*IRENIISIBEL adj. De neiertat, care nu merit&
a fi iertat [fr.].
*IREPARABIL adj. Ce nu se mai poate Indrepta, de nereparat : se vedea... neputincios... in tats
tuna dezastru (vLA.11.1 [fr.].
EREPRO$ABIL 1. adj. Caruia nu i se poate
face nici un repros, caruia nu se poate gasi nici
o vina, fara nici un cusur; desavirsit.
2. adv. In mod ireprosabil [fr.].

- ERVS: nu mai credo to in

ghicitorile si -.lune rostite pine sa se

IRES (pl.- esuri) sn.

Coate

use.) ;

g ateasca dna (woe.) [ngr.].

*IRESPONSABIL adj. Neresponsabil, caruia

nu i se poate cere socoteala de actele sale [fr.].
*IREVOCABIL adj.
Care nu poate fi revocat, rechemat, retras C) Care nu poate fi anulat
I

Asupra caruia nu se mai poate reveni,

nestrarnutat: hotarlre
[fr.].
*IREZISTIBIL adj. Caruia nu i se poate Impotrivi niment, caruia nu-i poate rezista cineva:

se credo trumos, termecator,

(VLAH.); nature -1 inzestrase
en talent de orator de o putere .41 (CAR.) /11%1.
0 IRIBITA (p1.-te) sf. Ban. 3, - POPIRNICHE [srb.

jerebica].

*IRIDENT...
"IRIDIUM sbst. ze Metal alb, descoperit In 1803
asociat cu osmiu In mineraiurile de platina [fr.].
'IRIGA (-igliez) vb. tr../ A stropi livezile, Winne,
cu apa adusa. In canale [fr.].
"IRIGABIL adj. / Ce se poate iriga usor [fr.].
'IRIGATOR pl.- toare) Sn. 0 Aparat pentru

stropirea aleelor, trotuarelor, etc. 0 A9` Aparat

cu care se fac spalaturi interne cr.1
2,
(
2678) [fr.].

IRIGATIVNE, DUDA= Sf. 0

Stropirea metodica a livezilor
si tarintlor cu apa adusa In cana-

le: ape de-a lungul ogoarelor canale de

frigatie

(VLAH.)

unei parti bolnave [fr.].

Stropirea

TRIMA. = INIMA.
IRINDEAUA sf. 0/ten.

(CIALIS

Numele unui joc repede,

vioiu, saltaret.
(R.-COD.)

Fig. 2678.
Irrigator.

*IRIS sbst. (D 0 Membrana colorata din interiorul ochiului, In a caret gaura din
centru se afla pupila ( 2679 :
in (ochlul) eel drept avert o pate pe

11. 0 * = EITINJINDI [fr.].

1. vb. tr. CD A
mania, a necaji, a supara foe
(Oom)

*MITA (-it)

CI A intarita, a surexcita, a atIta

.1 A determina o durere

Intr'un organ.

Fig. 2679.

2. vb. refl. CD A se aprinde de I. Iris. P. Pupils.

minie, a se supara foc 0 A se

Intarlta O # A deveni mai dureros [fr.].
'IRITABIL adj. Care se irita usor, suparacios: e
sea de... de cave time si MAI sa se stapineasca (VLAH.) [fr.].
'IRITABILITATE sj. O Felul de a fi al unei persoane iritabile 1 Proprietatea unelor tesuturi
sau elemente anatomice de a intra In activitate
sub influenta unor agenti excitanti [fr.].
`IRITANT adj. CD Care irita, care Intarlta. 11 0

Care surexcita organele [fr.].

"IRITATIVNE, IRITATIE sf. O Faptul de a (se)
irita () Starea unei persoane iritate C) 15 Marirea,
surexcitarea activitatii proprii unui element a-

natomic, viu, a organului unui om sau animal

viu [fr.].
IRITA sf. d~ = TORM.
'IRIZAT adj. Care prezinta colorile eurcubeului: side!

[fr.].

*IRIZATIUNE, IRIZATIE sf. O Aparitiunea

colorilor spectrului solar pe suprafata unor minerale Aceste colori Insesi: trumoase irizatii [fr. .
"IRLANDEZ 1.
adj. Din I r la n d a, pri-

vitor la Irlanda.
2. SM., IRLANDDZA (pl. -ze) sf. Locuitor, localtoare din Irlanda.
IRMILIC sm. Mold. Q Veche moneda turceasca
de argint, care circula In Moldova, icosar: Trot
...I $1 de galbeni venetici (ALECS.) ; 1-am vazut la
cheturi umpllnd cobza lautarului Cu .1 (ON.) [le.].
desag1 de

IRMIZIU 1. adj. Rosu inchis: vin ~.

stmt. Piele de aceasta coloare.
IRMOLOGRION stmt. A Carte bisericeasca.
2.

cuprinz Ind irmoase [gr.].

TR.M0S (pl.-ease) sn. A Primul vers care arata
cuprinsul si melodia celorlalte versuri, numite

tropare, dintr'o cIntare bisericeasca.: egg

11

ve-

deem... cintInd u1... to biserlca, inima im1 bates mai

tare (sun [gr.].

TROD npr. m. 1. Numele Imparatului Iudeii, pe
vremea nasterii Mlntuitorului.
a.

Dit9ZI

sm. pl. Mold.

(
Vicletin
2680): nu-1 vole
sa umblati on papusele si cu Irozil
(ALCM).

3. IRQD smMase,a ;paiata :

Incaltat on Jubatele galbene
de

ti se pares

ca-1 un

!nun,*
Veacul

[ngr.].

de eel

Fig. 2680. Irozi (dupe T. Papahagi).

nostra ni-1 umplura saltimbanoii 51 'roan (DAN.)
'CROJ

624

www.dacoromanica.ro

'IRONIC adj. 5i adv. Cu ironie, batjocoritor:

Musa II privi pe sub sprIncene, zlmbind

spre mormintul antis calatoreau WW1 din multe pArti ale

*ISLANDEZ I.
tor In Islanda.

*IRONIE sf. 0 (11 Figura de retorica prin care

cineva zice contrarul de ceea ce vrea s& se luteleaga, luare in ris, zeflemea: o tinA 0 hoists

2.. sm., isLANDuzA (p/.-se) sf. Locuitor, locuitoare

din Islanda.

soartel, contrast pe care-1 prezinta doua fapte apro-

piate si care seamana cu o bataie de joc [fr.].

o IROSEALA p1.-seat) sf. Mold. Faptul de a (se)
i r o s i, risipa, prapadire.

ISLAZ, izigtz (pl.-imam) sn. Loc de pasune pentru vitele locuitorilor dintr'o comuna: boll... intrau
din miriste on din bias In vre-o holdd (13R.-VN.)

ISM... Int...
ISNAF (pl.-aum) sn. CD Corporatie, breasla:

din cArutA (cgc.); nutretul ce li se dA se iroseste qi se stricA,

mai mull dedt se Intrebuinteazit ((ON.) ; fli boats s'au irosit,

populatiunea oraselor se compunea din meseriasi $1 negu%tort 1mpirtiti In ...qui sau oorporitii 0.-OH.) s Bres-

ca si stud n'ar mai Ii lost (VLAH.) [afierosi].

las; meserias: pe clue dintre 1 on oupeti or prinde,

sA -1 tuna ridiche (CAR.) [tc. e s n a 1].

IROU sm. = ERPIT [vsl. i r o j < gr.].

sr

IERVGA.

ISNOAVA Pm- IZNOAVA.

IRUNCA = LEMMA.

*IRUPTIUNE,

[srb.

i z 1 a z].

0 MOST (-osesc vb. tr. 5i refl. Mold. A (se) risipi,

a (se) prapadi, a (se) paradui: vacs imi hoses outnill

MT...MA

IROadj. Din Is la n d a, privi- 1SP

Islamulul MG.) [fr. < tc.].

(D.-ZAMF.) [fr.].

*ISOCRON adj. 15 Care dureaza acelasi timp,

care se face in acelasi spatiu de time: miscari .43;

sf. () Navala, navalire neasteptata a dusmanului Intr'o tarn. CD Napadire, intrare neasteptata si brusca 0 RevarMOTTOS

[fr.].
*ISOCRONISM sbst. 15 Egalitate de durata:

oscilatille pendulului slut

sare fara de veste a apelor unui riu, unui fluviu [fr.].

ISAIA-DANTUE$TE me- DANTui.

micilor oscilatii ale pendulului [fr.].

*ISODINAMIC adj. 15 Care are aceasi intensitate: ante

aceea care trece prin punctele pamlntului In care forta magneticri e aceeasi [fr.].
*ISOEDRIC adj. to Care are fatete egale:

ISCA (se iseti) vb. refl. A lua nastere, a se produce, a izbucni pe neasteptate: dad se bib stadA
Intro dln$11, la most Imparat mergeau. . la judecatil asp.) ;
mid neIntelegeri se iscau la tot ceasul (VLAH.) [bg. i S k a-

mis e Imi vine pofta sa..."].

cr istal

[ fr.] .

*ISOGON adj. A Ale caror unghiuri sint egale

ISCALT (- Alesc) vb. tr. 5i refl. All pune semnatura, a (se) subscrie: un act, o yenta [vsl. is k aft"'

[fr.].

ISCALITURA (pi. -turf) sf. Semnatura, numele

iscalit pe un act, etc.: mi-a lurat isalitura, pentru ca

prezinta aceeasi compozitie, au totusi proprietftti

ISOMER adj. 2 Corpurl e, corpuri care desi

am cercetat"].

fizice $i chimice mai mutt sau mai putin deosebite:

hldrocarbure e [fr.].

sA tacit o plastografie (ALECS.) ; iscAlitura lul ajunsese sA

albA trecere char g1 dincolo de Lipsca
[i seal i].

*ISOMERIE sf. z Starea unui corp compus

care este isomer cu altul [fr.].
*ISOMORF adj. ee Care are aceeasi forma ca
si alt corp [fr.].
*ISOMORFTSM sbst. oa. Starea corpurilor isomorfe [fr.].
TSON sbst.
4 Note prelungita cu care iso-

ISCHIUZAR, WEIMAR adj. Dibaciu, siret,

pisicher: Incepe tu, di esti mai ischiuzar (ALECS.) Re. i I-

z a rl.
ISCHIUZARL.TC, iscHinzARLIc (pl.- tint) sn.
Siretenie, pisicherlic [i s oh i u z a r].
tISCOADA (pl.-de sf. A Spion, cercetas: stem',
g 11

narul 1nsoteste melodia cintata de psalt: o tine una

grin iscoadele lui, qtia toate miscArile vrajmasului (eALe.) ;

trimiserd gonaoi qi iscoade In toate plirtile (Mix.) [VS1.

gi bunk, chiar m un palamar cn ..oul la biserica (ALECS,) ;

srihoda].

ISCODEALA (p1.- dell), MOM:WE, ISCODITVRA

a tines ...ill, a acompania cu vocea sau cu un instrument cIntarea altuia, a tinea hangul: fate anti

ISCODI (-odesc 4_. vb. tr. CD A cerceta, a spiona:

rile, cu Again lor..., tin or orobestrei de pe mai (VLAH.) ;

multi vreme mi-al Omit ul unmet

(p1.-snsi sf. Lucru nascocit, nascocitura, inventiune: se stringeau acolo... minunile iscodeniilor toate (CAR.).

Inainte, tinlndu-51 "411 singurd. pe chitard (D.-ZAMF.) ; vain-

Intr'o strunA (ALECS4 ; pr. ext.: ownberzelor de ye

pane putului... line
DORM (0.-ZAMF.); a tinea partea

steam puss de iscodi $1 MIA total ce voia ay.); trebue sA

fie un trAmis de widows, pentru a casele oamenilor (cgo.)
CD A nascoci: ace) IndiutAtiti an iscodit deosebite phi
mincinoase INEGR.) ; el 1si frAmInta mintea ca aA iscodeasca

cuiva, a-1 aproba, a-i face pe

o minciuna gogonatd (ALECS.).

plac [ngr.].

neagrd, se iscodise o scorpie use.) [VS1. s U h o d 11.1].

cintaret, la cor (In biserica): Im-

ISONAR sm. j

2. vb. refl. A se ivi, a se arata: acolo, la pictures

ISCODITOR, -TOARE adj. 5i sm. f. Care i scodeste: la adApost de ail ei etupizi al )omit,
sA tritest' linistit (VLAH.) ; uneltitori de role,

preunA en alit baled.

(cgo.) [i S o n ].

-4
ISCUSENIE sf. Maiestrie, lucru de arta, facut
cu mestesug [i s cus i].
I ISCUST (-nsese) vb. tr. 5i refl. A (se) face mai
ager, mai istet, a (se subtia (mintea) [vsl. i skusiti].
tISCUSWIE sf. Iscusinp.; maiestrie, pricepere
pe la toate vadurlle (VLAH.).

151 Pregatea armele 0.-ce.); auzind de... isousinta acestul

fierar, a cipittat 51 el gust la Heade (m) [i. s c u S i].

ISCUSIT adj. 0p. mug If NviscusIT 0

aceeasi temperature mijlocie.

2. IsOTERA sf. 0 linie isotera
oare-care [fr.].
ISOTERM adj. 0 Care poseda TriuFnigghiuToscel.
o temperature egala; lints A, aceea
care trece prin toate locurile de pe pamInt care au
aceeasi temperatura mijlocie anualli, [fr.].

poste

ee protesor Intelept $1., a dat! (CRO.); bdiatul, de ce creqtea,

asp.).

ISCUNIE sf. Incerc,are, experienta; ispitire ; cercetare [vs1.].

ISG... = IZG...
ISIHIE sf. C) Liniste, tihntt: sA ma bucur In ",
de rodul Indelungatei mete trade (CAR.) [ngr. YicoXictl.

*ISLAM, ISLAMISM sbst. () Religia musulmana:

I.-A. Candrea. Diclionar enciclopedic ilustrat.

*ISPANIC adj. Privitor la Spania, spaniol:

[fr.].
*ISPANISM (pl.-me) sn. 4z7 Q Vorba., expresiune Imprumutata sau iinitata din limba spa-

peninsula .+11.

se ye vedea triumful islamismului prin edrobirea Int Alihai

$1 a armatei tut (BALC.) C) Toate tarile musulmane:

Fig. 2681. Isop.

ISOSCEL adj. A Se zice despre un triunghiu

cu doua laturi egale (g 2682) sau despre un trapez ale carui laturi neparalele sint
egale [fr.].
ISOTER 1. adj. 0 Se zice In
meteorologie, despre on -ce linie
care trece prin toate punctele de
pe pamInt care, In timpul verii, au

ISCUSTNTA (p1.-te) sf. Insusirea celui iscusit,

dibacie, pricepere, indemlnare: on o de !Albedo, el

d'aia se Masa mai islet si mai e

.1 ai bisericii

gr.].

[iscusi].

Dibaciu, Inderninatec, ager, priceput, istet:

Corist,

ISOP sm., Mic arbust, foarte

frumos si mirositor, cu flori albastre, mai rar albe; e originar
din Orient, si se cultiva adesea
ca plant& ornamentalo. (Hyssopus officinalis) (2681) [vsl. <

iscoditori de

desbinad (ODOR.) ; babele... prefiloute gt iscoditoare (CRS.);

Balazid... puse

625

www.dacoromanica.ro

40

ISF_ viola Fel de vorbire particular limbli spaniole [fr.].

1ST 'ISPANTST sm. caPersoand care se ocupd. In special cu studiul limbii $i literaturii spaniole [fr.].
ISPANO-AMERICAN adj.
Se zice despre
natiunile din America care vorbesc limba spaniold
[fr.].
ISPANOFTL, -1LA adj. $i sm. f. Se zice despre

strainii cari iubesc pe Spanioli, cari arata dragoste

pentru cultura 5i istoria Spaniel [fr.].
ISPAS sbst. =el SArbatoare care cade la 40 de
zile dupe Pasti, Inaltarea Domnului: am on neWel numai de zeoe ant, 1-a Implinit la

sdpasd].

( ALECS.) (VS1.

Automatie: an ea putea et omens en vola lu1 sa ia, ce

trebnisete as la

de

la judecatoriu

(PRV.-MB.)

Rost, motiv: barbatnl... sa o beta... lard no on vraimligle, VIA villa 51 fara

(Pilv..1.0.) De

=, a) de treabd,

cum se cade: at noetri s'an ales tot oameni harniot ei de

= (VLAH.) ; era an berbat no se poste mai de (CAR.); b)

bine de tot; cu desavirsire, cu totul: a dormt de

duduoa Balaaa inalbl on de

Is cap
stance raPltorini nu all vs oerta en mosrte (PRVLP.1 [VS1.].
testa Isprava

(ZNN.);

(0)0 ; de no sa va boa gravels de tot, de

ISPRAVT (- Aveso) 1. vb. tr. A duce la bun

sflrsit, a savIrsi cu bine, a duce la capat bun, a

ISP.A$A sf. tic Despagubire pentru stricaciunile

facute de vite Intr'o Carina, Intr'o livada, etc.;

constatarea la rata locului a acestor stricaciuni:

pros multi grabs, nn fact nloi o (ZNN.) Rezultat,

urmare: iota frumoasele isprilvi a Invataturil papistaetlorI
0
a se Intoarce ?AM
(NSGR.) ; a nu face nici o

izbuti: am buns nadeide sit ispravesti on bine elutba (ISP.! ;

mers-am en asupra el on blitalie, dar n'am Ispravit nimica

(FIL.).

(new) A sfirsi, a termina, a fi gata: * tine

incepe multe, putine ispraveete; n'at ispravit Inca P C)
F A da gata 0 A gati, a ajunge la capdt, a nu
mai avea: am isprlivit lemnele # A obtine, a dobindi, a procura: trimitInd $tefan-Vodit... sa-I loracosset% ateag de domnie (M.-COST.).
2. vb. refl. O A se sfIrsi, a lua sfirsit A se

a-si lua oslnda de pe urma unui pacat, unei fapte

de undo tot lei qi

a chemat pe primer la ourte 51 a Mout

nioi bandit pentrn idati de

la fats looului;

no 1-au putut vindeca (Ba.-vy.)

[i s p 6. s i; comp. pot. ispasz paguba facuta

de vite"].

ISPASENIE, IsPASANIE sf. 0 = ISPAURE

tit = ISPa$A: osebit de aoeasta, slat ispagantile de paduri

ISPAST (-alien) vb. tr. 0 A avea de suferit,

gati, a se termina, a nu mai fi:

1111

s'au indica buoatele;

put, mind se isprave5te (PANN) [vsl.

ispraviti].
ISPRAVIT 1. adj. p. ISPRAVI C Nuismilvm.

rele, unei vine, a expia: nra at eA !limn pins In vet

plicatele am); tarts -ma, elle1 on amarnice dureri am Joliet, call 51 eu, paoatoasa-mi rataelre (coos.) t41 A

2. sbst. Sfirsit.
t ISPRAVNIC, 0 ISPRAMNIO sm. 0
Administrator; Vaal: (agonisita) aceasta de o vet ehlvernisl

pretui paguba facutd de vite Intr'o Carina, Intr'o

livada, etc.: ei-I ohiamA all lie de rata, olnd se ye
einepa vi eireeele (CRO.) [vsl. s lY p a sit 11.

bine, vet Ina, ea un ispravnio bun, plats de la Dumnezen

ISPAIRE sf. Faptul de a ispas 1, expiatiune.

ISPASITOR adj. $i sm. Care ispdseste.

cola ce
(ANT.-IV.) .11 # Reprezentant, mandatar:
va audn1 Pre ,o,n1 oniva, nn sit 'Miami cum an suduit pre

ISPISOC (pl. -oace) sn. Mo /d. t Vechiu act domnese scris slavoneste ; lirisov, document: am ispisoace multe, ascunse colo 'n pod (ALECS.) [VSI. *i s p i -

0*

acela oe taste ispravnic, ce ore stapinu-sau (PRVLP.)

es Tutore, curator, epitrop : cola ce va fl ispravnic vrennul neon miceor (pRv.4.0.) 0 et $ Mostenitor, lega-

tar: aoosta ispravnio, eumu-51 va murl stapinul, lntr'acel

s d k 0; comp. rus. spisokd].

owls poste 8a Ia weal bneate de la moenean (PRV.-MEL) t

dispozitie a mintii care ne Impinge sit facem un

(R.-COD.)

O 0 Prefect: bat ei tacem not o hirtie la ispravnio I

ISPITA(pl. -te) sf.C)Indemn spre rau, spre pacat,

lucru rau, nepermis, tentatiune: trecuse o clip& printr'o

ov

primeidloasa

(D.-ZAMF.);

843

rugi Putin, ca as se de-

partere de el ispita Satanei (Im.); $1 'nearest de-o Irumusete

a bags In ov, a duce
datatoare de 'spite (VLAH.) ; a cadea In

[VS1.].

t ISPRAVNIC4T (p1.-aturi) sn. Ispravnicie: da-

tort! are... as Inetiinteze cu earn de publican toate =de

C].
(LEG.-CAR.) [i SPFSV

ISPRAVNICEASA, 0 isPramxicEMA (p1. -rose)

Sotia ispravnicului: sit ma Iao isprav-

in A., a-1 Indemna mintea sa face ceva rdu, neper-

sf.

Lucru care ispiteste, atrage, care provoacii ispita: ispitele lumit slot multe el de tot feint

ISPRAMNICIVL sm. .e Mai

ISPRAVNICEL.
marele peste argatii unei mosii, pus el Insusi sub
ordinele vatafului de curte ( =Mold. fecior boieresc"): s'a begat intiin 1spravnicel De movie bobrultd

mis: on ne duce In , of ne izbaveste de eel ram; Ia oe ougeti to care?... atrial el, clod anal a ea vrea all-1 bags In
(ISP.)

woos.) pl. Incercari, nevoi: treouse prin tel de fel

de (spite 51 novel (ISP.) [i Sp it. I].

ISPITI

1. vb. tr. C) A cerceta, a supune

la cercare: Borba la niece tilosoli vestiti, as sa vie sa
(- itese)

niceasa I alta nu doreso pe lame (ALECS.).

(8.-ALD.) ;

numai to gni cite ghloldisuri... at mincat la strl(LUNG.) [i s p r a v n i a]

gatul ispravincelulni

ISPRAVNICESC adj. De ispravnic.

Ispiteasca au Invataturile for De Hui sin cm.); atr.noi Dumnezeu a volt sA-1 isplteasol credinta (ISP.) A duce

ISPRAVNICI (- iam) vb. tr. $i refl. iron. A (se)

face ispravnic: In albeit, on mita lui Dumnezen,

o Ispiti es se cerce asp.) A afla: ispitise mai de de

molt ea !Mete Chiajnei... trecean printr'acea hors (000e.)

ISPRAVNICTE, 0 ISPRAnoncm sf. 0 Func-

In ispita, a tenta: mdestria on care era flout acel nod

2. vb. refl. A se Incerca: to zadar ea ye iodise a-I

thaUfna (BALL.) ; Simion nici nu s'a mai Joint as tilgildu68906 (VLAH.)

[vsl. ispytati].

ISPITIT adj. 0 p. ISM; Tentat

Incercat; experimentat.
ISPITITOR, -TOARE adi. $i sm. I. Care i s pit est e, tentator: e truant el ohipul Soilel, on aura
el Ispititoare

(E1R.-VN.).

TSPOL sbst. rtge. Lopatica, calls cu care se scoate

apa intrata In luntre (

2683): on Romin eta on =1

in mina (8.-ALD.) [big. i z p o 1 II].
sPoISPOVEDT...
vED;...

ISPRAVA (p/.-avt) sf.

m'am isprivnicit!

(ALECS.).

tiunea de ispravnic Localul ispravnicu-

lui: then, vin la

se Judeee del oregtini (R.-COD.)

tie # Calitatea de tutore, epitropie: nici ispravnicul
sau filu-son nu vor antes aft la prey sAraca eareia-i bate
ispravnic, ulna no Se va slobozi Isprivnicda (pRv..4B.) 0

2 Administratiune.
o ISRAELIT
4. adj. Privitor la Evrei, de Evreu:

religia

2. sm., isitAELITA (pl.-te) sf. Evreu, Evreica.

0 TST(A) = AaST(A).
0 ISTALALT = ASTAIALT.
ISTECIONE sf. Istetime: 51-a eletigat mica lot
boierie prin munea el ",a minti1 lot Cm.) [i 5 t e U
*ISTERIC 1. adj. if 0 Privitor la isterie: izbuonl
Intent' plins, nerves,

Fig. 2683. Ispol.

0 Fapt6., lucrare ispravita, savIrsita bine, Indeplinitd Cu success

Mown el

Drava Jul 51-1 arata on degetul

de adissault 1 0 IzbInda, Intr'o Intreprindere, sucbnnA

ces: Eroule Mon sale mai marl ispravl de cite*

Atins de isterie.

isteric: ye nevasta-mea o apuease un its on

ohiar

mortf easels male se vor bncura In mormint de boracite

tale (18P.) ; In sens rau $i iron.: tot oraent fierbea de Is(VLAH.) ;

(VLAH.)

2. sm. f. Persoana atinsa de isterie [fr.].

*ISTERICALE sf. pt. F # Criza de nervi, acces

(ISP.) ; 011

a apucat-o

(ea.-vs.);

pe baba (ALECS.) [ngr. oataptv.1.c].

*ISTERIE sf. # Boald nervoasa caracterizata

prin turburari ale sensibilitatii, prin convulsiuni,
delir, accese de pllns sau de ris, etc. [fr.].
ISTET adj. Ager la minte, destept, priceput,
iscusit: materea era barb latest/L.., tar barbatul on ha-

626

www.dacoromanica.ro

bane (am); Anecdota, calamburul, &solo Hind la pret, Cata-le

(vun.)
Pen almanahnri, 11 vei trace de
ISTET (-etesc) vb. tr. $i re /[l. A (se) face

istIcl].

istet.

ISTETTE, ISTETIME sf. Agerime a mintii, desteptaciune, pricepere, iscusinta: n'are nici agerlmea

de minte, nici istetla, nici Indritzneala Ovreilor (BR.-VN.);

el Intrecea la Invittiltura gl istetime pe toil copiti ()SPA

[istet].

0 TSTINA adv. Ban. Adevarat [srb.).

Limba. de pamInt care
*ISTM (pl. -marl) sn.

leaga. clout). continente sau o

peninsula de un continent
...at
(( 2684):
[fr.].

de Suez;

Cor int

nl de

*ISTOLOGTE er HISTO-

LOME.

1\

ISTORT = ISTORISj.

ISTORIC 1. adj. (:) $ Privitor la istorie: naratinne

..1; nume
care e
renumit In istorie Care
luorare

`ITRI

Fig. 2684. Istm.

s'a Inttmplat de curind: WW1 meta e

2. sbst. Simpla povestire a faptelor In ordinea si

In Imprejurarile In care s'au produs.

3. sm. Cel ce scrie istoria [fr.].
ISTORIE(s /. t Povestirea Intimplitrilor vrednice de Insemnat din viata unuia sau mai multor
popoare, a celor privitoare in Intreaga omenire,
la o epocff oare-care, la o singura persoan.: istoria

Greotlor, Romtinilor, universalit ; istoria Int Napoleon; istoria

bisericeascii; istoria oivilizatiunii .sc" Carte In care

se povestesc aceste IntImplari; opera istorica cornC) Istoria

pusa de un scriitor: istoria Int Tucldide
sacra sau biblicA, istoria veche a Evreilor si a primilor crestini C) Istoria antics sau veche, aceea a po-

poarelor care au existat Inainte de nasterea lui

Cr. If 0 Istoria media sau a evului media, de la 395

WO. la 1453 () Istoria moderns, de la 1453 pin& in
zilele noastre O Istoria contemporana, aceea care
povesteste faptele petrecute In epoca In care
traim Povestire in genere () worts naturals,

descrierea frintelor si corpurilor (animale, plante,

minerale) care exists pe suprafata sau In interiorul
pamIntului [lat.].
ISTORIE2 sf. F (D Povestire: Chelulul despre chelie

sa nu-i spui vre-o (PANN) IntImplare, eveniment:

care a rilmas de pomina In casa la
s'a IntImplat data o
not (BR...VN.) ; Incepusesi sa-ml spui istoria de sears (CAR.)

() pl. Ceremonii, fasoane [ngr.].

ISTORIOARA (pl.-re) sf. Povestire mica, i s-

t o r i e glumeata.: a povestit o multime de istorioare

puteri, prapadit de boat& sau de muncA: Iat'o sco-

taritnesti (I -GI-I.).

borInd la vale, galbena gi Awit (VLAH.).

*ISTORIOGRi:IF sm. $ Cel ce e Insarcinat In

mod oficial sh scrie istoria unei epoci [fr.].
*ISTORIOGRAFIE sf. $ Arta de a scrie istoria
[fr.].
ISTORIST (-1seso) vb. tr. A povesti: nimeni nu

din casa asta frnmoasit (VLAH.).

t ISTRANA. (p/.-avr) sf. Risipa; stricaciune: sa

fie cineva on mare privighiere (la velnItii), ea sa nu si

gtle sa istoriseascit mai frumos gi mai cu haz m dumnealui

(BR.-VN.)

ISTOVITOR adj. verb. isTovI. Care istoveste:

istovitoarea spaimii a zilelor lard credinta... tats ce 0 gonea

fact r (DRAGH.) ; nu face

ISTORISTRE sf. C) Faptul de a istorisi

t ISTRAVITOR adj. verb. israhvi. Risipitor:

Povestire: nu voiu sA ma departez de la airul istori-

fate asta bogatit era lenega gl istravitoare

sirii male (GN.).

ISTORNICsm.$ Istoric, cel ce scrie istoria cuiva :

precum al ei

,,

totul, cu desavIrsire; bine de tot: mi -au furat iscAlitura... cu glad de a ma calioi de (ALECS.) ; 1-au Invins
de

(Sa.) ; 1-a batut de ...(rpmF.)

[vS1.].

ISTOVEALA sf. Faptul de a (se) i s t o v is

istoveala puterilor devenea pe fie-care zi mai mare (D.-ZAMF.).

ISTOVI (-oveso) 1. vb. tr. 0 # A ispravi, a

sfIrsi A da gata, a prapadi, a nimici: abla isto-

vise pe balanr $1 numai 1acata oft se pomeni au unchinl

letelor nerd ; atttea necazuri 1-au istovit on totul.

2. vb. refl. 0 # A se ispravi, a se sfIrsi, a lua

sfIrsit A se prapadi, a se nimici; nu-1 va da

drumul, pina nu se va de tot in inohisoare IISP.1 A

se slei, a seta: 1 s'an istovit puterile; album, pink I se
bitovira lacrimile (ISP.) ; gf oa Inteo groapS !Ara fund se istoveau averile, lard s'o poata nmplea (VLAH.) [i S t 0 V].

ISTOVIT adj. 0 p. ISTOVI O Sleit, secat de

(VOR.).

ISV...
'SALINA interj. StrigAt de bucurie pentru iz-

lumea an tnoredintat (DON.) [i s t or i e].

cu

ISTOV sbst. 0 # Sfirsit, capat () De

cu chita (vic.) [i 5 t r Et v i] .

t ISTRAVT (-Ave* vb. tr. $i refl. A (se) risipi, a

(se) prApadi [vsl. s u t r a v it i].

[ngr. latopilcao < icrtripth]

bindirea unui lucru (bravo! ura!): ! am !noble

baragladina I (ALECS.) [to.).

I I$CHILTZAR er isautrzArt.
0 I$C0A.LA. = scosaA [orig.].
I$LTC, SLIC pl. (-tee) sn. . 0 Odinioara. ca
ciula domneascA de sobol, purtata de VodA si de
Doamna: snow de samnr (al domnitel Rucsanda) era
Impodobit on un surguoin alb INEOR.) Caciula Imbla -

nita., In patru colti sau rotunda ca un baton, purtat& de boieri (mai tIrziu Si de boiernasi si de Mu-

tari), a carer mariine varia dupe rangul boieriei

(or TAB. XXVII): pre mueri pre ceale elan dot barbati... le
Poartii on pieile goale pre magari si le bat on cloak comanaoe
MU on dock lance (PRV.-MB.)

= ...

Cu d011i SHOO (PRV.-LP.);

p'atunci forma igliculni nu era numai o fantazie... lie -care

trebuia sit poarte Iglicul dna teapa lui (1. -OH.) [pol. s z 1 y k

< tc. bahlyk].

627

www.dacoromanica.ro

JCL_

ia,Ic4R

sm. 0 totT Fabricant sau vInzator de

i 41i c e: ..11 pot 11 m1ndri de no fin al isnahilui for

IUR 0.-OH.) iron. Purtator de islic, boier cu obiceiuri Invechite: numeau pe cei batrini: rueful invechile, ~1, strigol gi cite to mai vanes in mints (CRC).

0 /1,4:0C (p/.-oace), MAU (pl. -Cage) sn. Ban. Trans.

Fluture de alma ce se cOase pe &ma* [ung.
i s 1 6 g].

ISPITA.L (p1.-ale,-aturt) sn. Trans. Spital; Ju-

mitate-s imunscate. $1 la A., !Agate OK.-B103.) Lung. i s-

pitaly].

'ITALIAN I. adj. S Din Italia, care locueste sau

s'a nascut In Italia: limba
2. sm., ITALIdNCA (p1.- fence) sf. Locuitor, locui-

toare din Italia.

*ITALIC 1. adj. 4n, Din, privitor la Italia veche:
popoareie,..e.

2, rrALicE sf. pl.

Caractere cursive [fr.].

ITALIENESC adj. Italian.

ITALIENESTE adv. Dupa obiceiul, in feint

Italienilor 2 In limba italiana [i t alien es c].
*ITINERAR (p1.-are) 1. sn.
Drumul pe care$i propune cineva s6 -I urmeze Intro calatorie
0 Descrierea locurilor vizitate de un calator 0
Tablou, carte in care e Insemnat drumul de urmat pentru a merge de la un be la altul.
I

2. adj. Privitor la drumuri: Ktlometrul e o mantra

.11 [fr.].

ITROS sbst.

Utrenie: SA Di, gazdd, veselos, Ca

La nasterea lui Rristos (BRL.) [COMp srb.

BA mergem la

j u t r o s azi dimineata"].
IT pr. 1TE.

IT.A.

itea vb. intr. A chiopata din cind in cind,

din pilan unei dureri de picior (rn): ce tot itezi

din picioare P

(SEZ.).

ITAI PI, WIT 2.

IT4RI sin. pl. (r) Nadragi strimti taraneti,
foarte lungi si incretiti de la genunchi in jos, une-

ori Impodobiti cu gaitane, facuti

din llna subtire, tesuta. In doua
i t e $i nedata la pita (2j 2685):

iti face so! (ALECS.).

ITIT2 (itiesc , ITAI (-iteso) vb. refl. Mold. = ITT :
Cite no olopot vinat se 1tieste din innocul frunzelor marunte
tm); teasnpra crengilor albs, ca de zapadA7 masa de abia
se 'taste intro solipire (now ; pisttrica se faces nevazuta
De dupd no bolovan, de nude se 'tats $1 se scufunda In spa
(N.-UR.)

rc. I = CHIq I sa sari in sus 5i sit strigi: 1111 lui in!

traeasea 1 me.).

ad

RJR sbst. 0 /ten. Dragoste, iubire: De dragn nevefetelor (OR.-N.) [i u b i].

stelor Si de

t TUBE' 1. adj. Iubitor, dragastos; indragostit:

Anselmo era de fel mai

(CAR.).

2. sm., IUBE.eTA (p1. -ate) sf. Amorez, amoreaza,

dragut(A) [vsl. lj u b I c I].

IUBI (-ben) 1. vb. tr. A avea drag, a simti dra-

goste, 8.-1 fi scump: iubeste pe aproapele tau ea pe tine

insult; ca ochtt din cap; F iron.: 11 iubeso ca sarea 'n
ocht, nu-1 pot suferi.

2. vb. ref/. A avea relatiuni de dragoste; a se

avea dragi [vsl. ljub it i].
IUBTRE sf. Faptul de a i u b i 0 Sentimentul celui ce iubeste, dragoste, amor: ...

IUBTT 1. adj. p. 1U13; C NEIUBIT.

2. sin., IUBITA pl.-te sf. Persoana pe care o
iubeste cineva; dragut,(6.), amorez, amoreaza.
IUBITOR, -TOARE adj. verb. rum si sm. f. (Persoana) care iubeste: era judecator drept $i iubitor de
pace oar.).

IUBOSTE sf. Dragoste, iubire

bos tl

IUDA 1. npr. m.

[vsl. 1 j u -

Iscariotul, apostolul care a tra-

dat pe Mintuitor, vinzindu-1 pentru 30 de arnumarul 13.

ginti; punctul but
2. VIDA sf.
Tradator Poreelli data Evre-

astAzi este 1nghesuit de lifte pingarite (ALECS,) 0 C6.-

matar: era rain... pin& se priplisi... pe plaiurile noastre,

iuda de canon (DLVR.) [VSI. <
IUDAI C ow- JUDAIC...

Cele doua sau

n iai mune rinduri de fire de linasau
de bumbac Ini4urate pe cite o speteaza (lath de vre-o 15 cm. $i lunga
de peste I in.) cu care, la razboiul
de tesut, se Malta juniatatea firelor urzelii $i se coboara. cealalta ju-

gr.].

'UDE sj. pl. CD a Unul din numeroasele nume

date de popor Ielelor 1 0 * Gramada de copaci
doborlti de vint (ca elect al Ielelor purtatoare de
vinturi) [I u d a].
II.TDU sm. Locuitor din Iudea, Evreu [gr.].
o rum (-aolio) vb. tr. Mold. Bucov. A atita, a indemna, a instiga: dlavolul 1 -a audit pe sf. Ilie de a ucis
pe tatil-stin $i pe mnmd -sa IVOR.) [rut. j u d y t y].

matate, producind ceea ce se nu-

TUFT (pl. -turi) 1. sit. Piele groastt (de vitel, de

bou sau de bivol): cisme mart, rdspindind mirosul caracteristic at ului ruses (CAR.).
Fig. 2685. Itari.

2. adv.

de parale (PANN), lefter

[rim].

care din aceste speteze Infasurate cu fire: un it SS

ATGER .
0 IVGAR (p1.-are) sn. Ban.
*IUGOSLAV 1. adj.
Din Iugoslavia.

(DAM.) ; CU 1011 MASOLLIti

0 IUJDA sf.

urea, prin miscarea picioarelor, pe clod celAlalt se (*boat%

'ITJLI.P.IN adj. Pr CALENDAR 0.

12 )

tesaturi, unei urzeli:

WLIE sm. D Numele lungi a $aptea a anului,

Luna lui Cuptor [gr.].
IUNCAR, HATCHER stn. Elev al unei scoale mi-

litare care a pira la gradul de liter (In Germa-

un pitianien ce-51 urzea

In ticna i.e. sale (ODOR.)

nia, Rusia, etc.) CD A Cadet (odinioara, la noi):

0 F A incurca -le,
a Incurca planurile
[lat. li c iu m, pl.
vb. refl.

(Inc.) Munca, truda,

se opinti.

trei, etc. rinduri de

speteze la ite 0
Pr. ext. Firele unei

iteso

Trans. (FR.-CDR.)

IUJDI (-descl vb. ref 1. Trans. (CONY.) (SEZ.) Mc.) A

-,

0 ITT

2. sm. Locuitor din Iugoslavia [srb.].

opiate:,

statul bolnavulut (NOV.)

a A lase in douA7 in
trei
a tese cu doua,

licia].

info-

catA; e, de neam; adevarata ..... nu traeste decit din admiratie (VLAH.) Patima, pasiune: do argint.

me$te rost", prin care se introduc firele bataturii; itele tree prin
niste scripeti $i shit legate cu o
sioara de un bat paralel cu batul
vatalelor si care se chiama. batul
F
itelor" (] 2686) IT sg. Fie_

semnal conventional: tit drag ingern, 11 vent prin viz-

ului: Tatarasul, pe uncle an se pomenea tipenie de intik

~ de tigaie $1 incaltati
imbracati
on opinoute (CM) ; taranil desculti, ou
sumesi pin& deasupra genunchilor (VLAH.).
1TE sf. pl.

In jocurile copilaxe$ti, scoate putin capul afar& din

locul unde s'a ascuns 4i-1 retrage apoi chip& acest

BilIcescu... intrat fixate de timpuritt in serviciul militar

sloieste in oasts ea lunar ;i 'n scams'

tamp taco poOzti (CAR.) [rus. junk e r a].
ca inncher (I.-GH.) ;

Fig. 2686. lie.

A se uita o clips, a arunca o priMold. Bucov.

vire pe furi$: nu cumva... sA to /testi la dinsul, di are un
ochin otrivit (one.) Bucov. A se ivi o clips, a se
arata numai $i a disparea imediat: se itean dung' de
tulgere cart se aproptau tot mat tare (om-.) A se svoni

IVNIE sin. D A sasea luny a anului, Cirepr

[gr.].

# IVO adv. Unde [lat. u b i].

IT.ThIE$, 117R14 1. (p1.-euri) sn. A Navala, atac:

iuru.sul cel dintliu rare-ori izbuteete... om mai trage alt
iurus Is vreme (ALECS.) ; Scrignind71uptiltorii, in hires, ca iarba
sub email oddeau (VLAH.) ; a da
a da navala, a navali.

-,

2. interj. Strigat de atac: chid oiu striga iurus I BA

(R.-COD.).

o !TIP interj. Mold. Cacti! strigatul aceluia care,

sAriti cu totit

628

www.dacoromanica.ro

(ALECS.)

si toll ou o gurA deodatd au strigat

sub turns I Melia ; eel doi capitani, strIgind tures I se naDustira

Cu totii asupra lul Roble (DLVR.)

[to. jarit].

II;TS sm. Numele slovei cirilice

[vs1.].

o ITJ*C.A. (p1. twin) sf. Mo/d. 0 Biciusca, biciu

scurt de curele impletite tesz.) : mormata tot drumul,
&mind neoontenit on Woos pe Roaiba (11(.-BREL) Low-

turn., plesniturti cu biciusca: Radn- n'are de Morn,

Jun I o

pests ooada motanulnl ,von,.

-= 10000...

0 IT,T$DA....

IUOR = IRJQR.
111*TI1 interj. Mo/d. 'mita. plesnitura biciului.
IUSURA.... usurt4
'ITA S/. =Planta,
originara din India, ale

carei frunze se manilla ca $i

pricini, $mac; mirosul acesta comunicat vaselor In

nul... otipatase ...III local IALECEL) [ung.].

1.24DA sf. 0 /ten. Ban. Risipa.

0 IZAFLA. (-am) vb. tr. Ban. A a f 1 a.
ic) MART (-arise) vb. refl. A se prapadi, a se po-

topi, a pieri:

izzoritI].

are sa se izareasca lames (PAMF.) [rus.

IZBA1 (p1. -be) sf.

Casuta de Iemn a taranilor

rusi: marele duce... se mirui $1 lInga o

!Mime o masa
mare (Dom) cruS.I.
TZBA.2 (p1. -be) sf. F Izbitura: fi (IA o
in alimint
61-1 Ingroapa pins. 'n git t5EV.f [i zb 1].

IZBAVA sf. Faptul de a izbavi, scapare [vsl.].

spanacul sau laptucile $i din a

caret scoarta se obtin fibre textile
Intrebuintate la fabricarea a diferite tesaturi (Corchorus) (.] 2687)
[germ.).

IZBAVI (Akeese) 1. vb. tr. A mintui, a scapa: nu ne

duce In Jolla, of no izbavegte de eel Diu; Wee saptaminli
m'au izbavit de podoaba (cats.).

3. vb. refl. A se mIntui, a se scapa; a se coto-

0 rt.jT4C adj. dim. itrrE Cam

rosi: s'a izbavit Ipate pi de draonl a de baba (C120.) [VSI.].

aprig, cumplit Care nu-si

poate stapini firea, pornit spre

cineva tuturor loviturilor (soartei, etc.

lute oleo) (C1AUS.) (R: COD.).

ITJTE 1. adj. i # Violent,
mime: a un om

IZBAVITOR, -TOARE adj. verb. (i sm. 1.)

IZBAVI. Care izbaveste, mlntuitor.
IZBBLI*TE sf. C) Loc, situatiune uncle e expus

: ca tutu) de
pre Rua drumnri... In pray pi pulbere sdruncinindu-se. en
vinturile se holbureste el... In se leapildli (CANT.) ; arunoat

preoteasa era ,

.... se

minis lilt Dumnezen (vi.AH.)

Mama oninl ce se minis de graba, dar carnia de grabli-i

0 Piperat, Intepator, piscator:

anion - Care se mists, utnbla sau alearga
$i

trace

(VOR.)

repede: e la picior.
2. adv. Repede: ca sageata, ca tulgerul, ca glndul
[vsl. l j u t 11].

IUTIBOR 1. adj. dim. ATTE.

2. adv. Cam bite: lug!, saracul, intisor (GRIG.).
0 IUT4RI sm. pl. Mold.. Ciuperci comestibile, cu
carnea albs, frageda $i i u t e ca piperul; numita
si bureti-iuti", bureti-piperati", iutisori", etc.
(Lactarius piperatus).
IUTEALA (pl.-en) sf. O Caracterul a tot ce
este lute, graba cu care se mists ceva, repeziciune:
iuteala ealului ; inteala ardeiului R 15 Spatiul pe
care-1 percurge un corp intr'o secunda, vitesa: Inteala vintului [i ll t i].
IUT; ( -test) 1. vb. tr. A grabi, a zori: intend boil cu
coada aseutitit a furollor -(oLve.); din cind In and lei intaste pasul (VLAH.)
2. vb. intr. A

se grabi, a se misca mai i u t e: el

ineepu sa inteasca, died 000l polobocului (0D00.)

3. vb. refl. 0 A se prea grabi, a o lua prea lute:

A se Inflacara, a se aprinde, a se Intarita: ambasadornl... se iute$te, striga, bate din picior (1 -GH.).
tIU
sf. = WM:MA: -a picioarelor ICANT).

IUTI9RI stn. pl.

0 11.1Z sbst. Trans. iFu.- cos.) =

tIUZBA$.0. stn. x Capitan

peste o suta de

fustasi car! pazeau la poarta curiii domnesti [te.

yelz-bay].

IUZLUC sm. (0) Veche moneda turceasca de o

suta de parale ftc. yOzI 1:1 h].
WAR (p1. ivere) sit.
- CLANTA incuieI

toare, veriga cu care se Inchide o use ( 2688 : Nae

o da In Uteri, trace ul pi de-

[srb. i v e r).
Ie$irea Ia

IVE4LA sf.

HUM
Fig. 2688. Ivor.

is,

au $i

limbile for

a da pe fata, a scoate
la lumina, a da In vileag [i v i].
IVI (iveso) 1. vb. tr. A da pe lap., a arata, a da
la iveala, a lasa sa se vad..
2. vb. refl. A iesi la iveala, a se arata, a aparea:
W.) ; a da la ~, a scoate

(CRG.) [i z b i].

IZEtT (-ben) vb. tr. $i refl.

A (se) lovi tare de

ceva sau cu ceva: ramurile copaoilor o izbeau paste 15,11

(ISP.) ; ' en capul de pereti;
on palms paste obraz r A
afara: el guise apoi lui Teuffenbach... spre a-$1 uni puterile on ale Int pi a impreund pro vralmast (BALL.) 0

(P) (frantuzism). A impresiona, a surprinde, a frapa:

sohimbarea lui m'a izbit (VS1. i.Zb it 11.

IZBITOR adj. verb. mi. 0 Care izbeste 0

Frap ant, impresionant, surprinzator: aveauo asemanare

izbitoare; versul Jul Emlnesen rilsare Intr'un

(vLAH.)

IZBITI,JRA (pl.-turf) sf. 0 Faptul de a (se)

i z b i 0 Rezultatul acestei actiuni, lovitura puternica: un gealat, ceo

de topor, 1t sbura capul de Pe
umeri (VLAH.) ; numai dupi izbitura portitei, coons Mandita
"tease ci nu-i lueru mind (OR. -N.).

IZMNDA. (p/.-Iszt) sf. 0 Biruinta, victorie: tua I

pot si mor de -scum, am zis, A noastra e Izbtnda IA..ECS.)

t Ra.zbunare Reusita, succes: Incerease, timp de
sa practice avociltura (es.-vN.)

[i zbInd i].

IZBINDT (-deso 1. vb. tr. A Implini, a aduce la

Indeplinire, a realiza: ce gindeam, pi lzbludeam (CaO.).

2. vb. intr. 0 t A birui 0 A izbuti, a reusi:

a. vb. refl. A se Implini, a se realiza: t se tsbtedi

vista (DLVR.) [VSI.

iz 1)

a,].

IZBINDITOR adj. verb. 1m:dupl.

Care iz-

bIndeste 11 0 Biruitor, victorios: se Intoarsera izbInditort, dupa... cele mai marl ispravi de viteJle (ISP.I.

1-IZEIRANI (-anew vb. tr. si refl. A (se ralui:

de va da datornicul... averea sa... ca sa se izbraneasca de

/ZBUCNT, 0 sbucm (-nese) vb. intr.

IV

lumina, aratarea unui lucru care a stat ascuns,

care n'a fost Inca vazut: a lest la
si se saute ascii
capetele balaurulul, care stau colas Ia

baimana pi iepu.soarele de

datorie (LEG. CAR.).

scbide (CAR.); trace Awn' inn en

dibacie (DLVR.)

rasit de tot; b) fare stapin: are sa ramlie caruta asta de

Men o rugaoiune lui Dumnezen si-i tie de alutor pi sit labiadeasca (ISP.) 1 A-01
asupra cuiva, a se razbuna: vola
ca sa-si izbIndeaseil pentru moartea fratilor sill (ISP.).

IUTARI.

tIUVI =

0 De a) expus tuturor
loviturilor soartei, lasat In voia intimplarei, paIn ...a nenorocirilor (VLAH.)

nn an, Via

mew se tai ca s'a luta, 01-1 souse o minoiuna (ISP.) 0

0 A ie$i cu

violenta, a se napusti afara cu sgomot, a napadi:

chid era trasnit rau Cu lama- sbucnea Mara. srlirma cane
de pitmint si tipa csAo.); a izbuenit un vulcan 2 A tisni:
tangelo) ii isbuent din gura ca un gipot (DLVR.) 3 A se
produce, a se ivi deodata In mod violent: a izbucnit nn toe, turburari; de azi pint% mini poste eg lzbuoneasca

O rascoalit (ALECS.) 0 A se porni deodata, cu sgomot:

in Mins; strigate de proslavire sbeenese din mil de guri
(VLAH.) ; un hohot de rim sbucni din pieptul meu (God [vsl.

`izbuknati].

=BUTT ( -tern) vb. intr. A ispravi cu bine, a

ie$i la un capat bun, a o scoate la capatliu, a reusi:

De main] sting, casute albs se loose dintre copaci (VLAH.) ; eine

este adeviirat el am lzbutlt on de cite on to -am asoultat

esti? cum Indraznegti (lot aid ail te ive$ti P (DON.) [VS1. j 8.-

(me.) .

v i t i].
*IVORIU sbst. Filde$ [fr. iv o i r e].
0 IZ sbst. Mold. Miros greu pe care-1 capata vinul

sau alte lichide din cauza mucegaiului sau actor

'us-

care au stat aceste lichide: bntile, ea si on mai Distrese

gal acel ran de mucegain. se vor matt (ION.) ; untdelem- IZD

OIZDA (tutu) vb. tr. Ban. A trada; a denunta

[srb. izda ti].

o IZDAT sbst. Ban. Often./ C) Colici intestinale,

crampe la stomac [srb.j.

629

www.dacoromanica.ro

1).
(p1.-ne) sf. Faptul de a izgon
IZG- +IZGOANA
prignana, goana.
IZV =Qom (-new) vb. tr. A gout dintr'un loo, din -

o anti mutt Insemnata care izoleazi... pe public de seri/torn

ell (VLAH.) .as A scoate un corp

tr'o tare, a alunga: matte sarindare mat Wage el...

dracil de la case (CRO.) ; an Inceput... a se
rugs tel ot chip as nu-I izgoneasca (sEL) [vsl. i z g o n i t i].
0 IZGORT (-nein) vb. refl. 1' A se Incinge (vorb.

ca sa-i 'meta

de spicele de grIu sau de alte cereale) srb.].

OUJDA sf. 0 /ten. Trans. Risipa [i z 1 d ].

0 MIDI (-sdeso) vb. tr. 0 /ten. Trans. A face risipa,

a risipi.

0 MD's/A.4. 0 lten.0Murd&rie de praf, de nadu$ala,

etc. (pe rufe, etc.) 0 Boala; nevoie, pacoste.
0 Win (-mem) vb. refl. 0/ten. Ban. A se pipernici,
a se ehinci, a se prizari.

o IZINIT adj. p. iztg. Pipernicit, chircit, ne-

dintr'o combinatie din care face parte:

hidrogenul oontinut In aPtt .1 A face

ea un corp pe care voim

sa.-1 electrizam sa nu vie
In atingere cu un alt corp
bun conducator de electricitate.
a. vb. refl. A sta singur,
retras, far& a vent In atingene cu alte persoane [fr.].

alMninfitmown,..a.,,rar
7077AH

*IZOLANT adj. ./41 Care

izoleaza [fr.].
*IZOLATOR (pl. -toare)
Aparat, suport (de
sn.
./11

~-PRoAsTA sau A.,-SALBATECA, numita si minta-

sticla, de portelan, de gu- Fig. 2693. I. Izolator.

tapercii, etc.) care serveSte se izoleze corpul pe care voim se -1 electrizam
de altele butte conducatoare de electricitate (01
2693) [fr.].
O IZVARNITA sf. Maram." 4;4 Zar : restnl E.* a

BROA$TELOR,A.-BRO$TEASCA,IZMABALTILOR, numita.

IZVOD (pl. -Dade) sn. O t Manuscris: In 18708(1610

batrIne ye oroi mai pot gamut (EMIN.) # Text, versiune
$ copie: an mere solul... aratIndu-1 gi izvoadele eels

dezvidtat bine.

IZLAZ ser Inn.

IZMA (pl.-me) sf. # Planta mirositoare, numita si minty ", cu frunzele dintate, cu flori albetrandafirii. din care se cunosc numeroase varietati:

salbateca", minta-calului" sau voestnita" ( Mentha silvestris) (2689); Intel-Bitommt sau IZMAbroastei

(broa$telor)

aquatica) ((g 2690);

si minta-

( Mentha
A-MMA

ramas, dupe oe s'a scos catgut, se numeote

(ORL.).

scoaae de pre sorisorile Int ce scrisese la Hanul

(.1.-COST.)

t ListI, Insemnare, catastif: on se olivine IA

fin treouta la u penstilor (ALEC8.) ; ne (shee% pe toti de-a
rtndul dupft oonl ce Linea in mina (GN.)
Model (de
11

desen sau de cusatura): ortmitsi de tn... Int:Arcata on

app,

!knurl gi onsuturt migaloase in felurite colon gi izvoade

(vLAN.)

t Tip (de cladire, etc.): acne vede oinevagt

tellurime de izvoade de oldie

(C.-RAD.)

[VS1.].

IZVODI (-odesc) 1. vb. tr. CD # A crea, a da

nastere, a produce 0 t A redacta; a Intocmi

C.) # A traduce 0 1' A copia (un text, un mo-

del, etc.): Incepura a-1 da... multi bent, numai sa le dee

&drama, sit izvodeasca Horne de pe (Huss (se.) A nits-

, cool, a inventa, a planui: dupS Neva silo spline tatalut

situ ce izvodtse el aS tacit ose.) ; atin dinainte oe an de gind
sit izvodeased puternioii pamIntulni (CRO.).

a. vb. refl. A lua nastere, a se produce [vsl.

Fig. 2689.
Izma - sAlbatica.

Fig. 269o.

Izma-broaotei.

Fig. 2691.
Izma-buns.

sau -DE -LEAC, numita $i minty-de-gradina", din

care se extrage esenta de menta, Intrebuintata In
medicinit ( lentha piperita)
2691) ;

~-cREATA, numita

[izvodi].

din parnInt si din care uneori se formeaza ape marl

curgatoare: mineral; termallroOLocul de unde-si
fa nastere un rlu, obIrsie: izvoarele Dunarii Originea, pricina, cauza: de oe aaounzi de not ~ul mihnirilor tale P (lap.) 0 Locul. Cara unde anumite pro-

moo (Tim) ; &: a da rPe dilator, a Incredinta un lucru

e de bietul

ductiuni se gasesc In belsug si de unde se Imprastie aiurea: Peru e..-u1 metalelor pretioase Loo
de unde, persoane de la care isi procure cineva

unei mlini nesigure, neciwtite

110 izraANA sf. sq. Fie-care

crac al iznemenelor: un crao

do izmana (moo.) [vsl. i z m n a
,schirnb (are)" ; comp .sc h imb u r i].

In rau, a se sminti: Pe semne a

t IZVODITTIRA (pi. -turf) sf. Nascocire, scor-

se ;alma de Out berbecilor (comp. zvoN].

IZVOR (pi.-oare) sn.0Apa care iese sau t Isneste

2692).

IZMENI (-mom) 1. vb. tr. A

da o alts Infatisare, a schimba
cu totul; a schimonosi.
2. vb. refl.
A se schimba

izvoditoriulut sorts (CANT.).

0 IZVON (pl. -cane) sn. Ban. Trans. Re Clopot ce

IZMNE sf. p1. $j) 0 Pantaloni de pinza ce se poarta ca

rufa, pe dedesubt: alergarl, care
In amok care In , aS visas ce
(c(Aus)

paste on hronio bulgarese... Ind Ma nurnele gi tarS poreola

(CANT.)

buintate In medicine (Mentha

(

IZVODITOR adj. verb. (0 sm.) izvoD1 0 Care

izvodeste i # Istoric, istoriograf; scriitor: em dat

nine: Inttiagi data Ellinilor izvoditura minclunilor dind

mints - create ", ale carei

frunze sInt de asemenea Intresi

crispa)

izvoditi].

informatiunile: o anecdotS pe care am capatat-o dintr'nn

vrednio de toata increderea (CAR.)

pl. Documente,

texte originate, tie mina 'ntliu: pentru omega In-

crare, am oonsultat toate izvoarele 0 Izvoarele vietti,

Fig. 2692.
Izma-creata.

ea izmenit lumen MP-)

A se preface, a face pe mofturosul, a se fasoli: ta, on to mat A. I (D A se schimonosi, a se

schimba, a face mutre [vsl. i z m en it i].
IZNO.AVA (p1.-ye) sf. 0 Innoitura, lucru nou,
nepomenit, nitscocitura: m'am jurat BA nu-mi mai
bat capul ou asemenea 1211108V8 (GN.) Pozna; znoava:

III venea a8 to strict de rte de iznoavele Int Ivan (cee.)11

tnvoiala oe Mouse
De .4., din nou: alai de
de ... socoteala (J(P.) [vsl. i

((SP.) ;BA

taco

z it nova din 001.1"].

"IZOLA. (-olez) 1. vb. tr. 0 A pune, a face sit

stea singur, de-o parte, a desparti de altii: mai este

principalele organe indispensabile existentei fiintelor ul tamaduirit, sarbatoare ce cade In

prima Vineri dupe Pesti, zi In care, dupe credinta
poporului, buruienile si apele de izvoare tamaduesc
toate boalele [vsl.].

IZVOR4(p1.-se), IZVORVL
sn. dim. IZVQR.
IZVORT (-oraso) vb. intr. CD A -si lua nastere (vorb.
de un curs de ape), a-si avea ob1r$ia: Oltul hivoritote
din Ardeal; pr. anal.: laortmi de bucurte izvorau din oohii
for (NEGR.) ; (P): oament multi, zoriti... imago menu de
dupe muchea dealului (VLAIL) (D(F) A purcede, a porni.

a-5i avea originea, a lua nastere: in Norvegia of 'n

Italia tzvoraste o literature non&

(VLAH.)

[1 Z V

0 r].

IZVOZI (-ozeso) vb. tr A Insemna, a specifics:

In cartes aceea era (matt ou ce moarte or omorl pre DucaVodA (must) [i Z v o (1].

630

www.dacoromanica.ro

Sec XVI

ita

Sec XVI

Sec XVII

"114k

Sec XVIII

4:111

Sec. XVII

Sec. XVIII

fi

fh

Sac. XIX

Sec. XVII

INCHISOAREA DE LA GALATA IN CARE A STAT CONSTANTIN BRINCOVEANIJ

I sin. A zecea litera a alfabetului, care re-

IIVIBARBATA (-dies) 1. vb. tr. A Incuraja, a da,

prezintk un sunet special limbii romane.

III dat. sg. pers. a 3-a in. $i f. a pronumelui
personal enclitic:
dan [lat. i 11 1].

a inspira curaj, barbatie, a Insufleti: hatmanii le-

gesti, vend sd Imbarbilteze pre at sat, gi-an pus si ei oapetele

(ee.-ue.); dud simti oil fats se pierde en tires, o ImbSrbStS
Masi (ISP.).

112 vb. (D = ESTE, E:

mare.

II' vb. (p) = vgr: face.

IL acuz. sg. aton al pronumelui EL: =
[lat. illu m].
tD/IBAI.41..

2. vb. refl. A prinde curaj : Ronninii se tmbilrbateazil

[b
b a t].

mai proms de tires omeneascd (eAt.c.)

IMBA.RBTJRA. (-urea) vb.

moult

(-dies) vb. tr. si refl. A (se) baga,

(se) scalda intr'o b a i e: gradinarul

oe
de

vase de-I

claim), on cocoloase IJIP.I.

on aoa rem se APA ;

vorb. de un miros: trecnrii grin gradina undo mirosul

florilor I1 tmbata (ISP.1 0 A (-si) ameti mintea,
a Incinta, a fermeca: mot nu to 'mbitta de vorba oul
ar eta to to admire (Vay.) : se lmbStard Cu total de placed
MP.) [lat.
imbibitare].

on

anevointa... desorieti ran nemerite (oone.).

2. vb. refl. 0/ten. 0 A se incheia la haina (Viac.)

IMBATATOR adj. verb. imaATA. Care Im-

A se legs, a se Innoda, chiotorile camasii: oilmiguta,

beta.: Nu to da la butt ou Yin, da elan -1 m/, De voinici

Inselitor (VCR.) ; tr, : nn miros r.r.

cu care se Imbraca simile' mai Mein, no se Imbaierti tr.-euo).

tM:BAIERAT adj. 0 p. IiatArEE4If () Legat cu

prost, nating.

tr. law BARBURA:

Imblirbureazd-te hicai, In loo

beat, a (se) ameti cu bautura;

ILVLBAIERA (-baler )1. vb.tr.()Alega cu un baler,

baier(e): geanta de gltn-i ghebogat (none.) 11

IMBATA ( -bat) vb. tr. $i refl. 0 A face (a deveni)

II Dement g1-1 date de Imbraca niste halne care

sit mai semene s swat (ISP.); se dues Is bale el... se
Imbale preotnl (rev.me.).
Imbilie,

0 A hmadi, a lega, a insira: in be de a

mai agtepti Barbera

0e

/MBATRINT (-1neec) 1. vb. tr. A face bat r In:

imBALA. (-bat, -alez, O -bal) vb. tr. p A umplea de

b a I e: oine a fort muscat sau nnmai Imbdlat de nn

gIndurile hl ImbatrIneso pe om (si_v.); step, snge, ca doer

nn to -a Imblitenit calea bisericii (DLVR.) ; 0 : Imola a ImbiltrInit pe dram].

tortul, a muia tor C.) A muia cu scuipat;

tul cu scuipat, ca sk fie mai lesne de tors sau

toate javrele 11 latrii

lose&

tricolioin (se.); tembitagul Inceye iar sit lmbaleze terabits

de Invirtit pe fus; cltil putere t s'a dus lemon ImbillInd

tortul (50.1 0 (P) A ocari, a Injuracucuvinte triviale.

IMBALATURA (p1.-tnvi) sj. 0 Faptul de a

I m b >i 1 a Bale, scuipat (V) Ocara, Injura-

tura trivialk.

1MBALEGA. (-bales) vb.

baleg

tr. A murdari cu

IMBALORA (-orez)vb. tr. gi ref 1. 0 A-$i umplea

gura de bale () e A-gi trc gura, a ocari: tint
tot Imbilorez gum pe bSrbat de geaba (CRC.).

*IMBALSAMA (-amez)vb. tr. I A injecta anumite

substante aromatice In vinele unui cadavru,

spre a-1 Impiedeca de a putrezi 0 A raspindi
un miros foarte placut, a parfuma: nn dulce miros
de vagina Imbalsams aerul clildicel

rozetele si
mlognnelele ne Imbillsamesza on duloele for part um (NEGR.)
(VLAH.) ;

[balsam, dupe fr. embaumer].

0 ID/MALTA (-balt)vb. tr. Trans., ImBALTui (-nese)

MrirCIM. (PAP.) A pune b a l t u 1 pe capul miresei,

a Inzavoni, a Inhobota.

2. vb. intr. A deveni batrin: lnpul chid trnbitrIneste,

IPANNI ;

te: yomul, Mod Imbateneste,

pune-i pale 81-1 pirleste, la batrInete, omul nu mai e

bun de nimic; : oine schimbd atSpinii, slue% Imblitenest.

$ IMBE er MEI.
/D/IBELUGA.RE sf. B e 1s u g, indestulare,
prisosinta, abundenta.
IMBELUG4T adj. I n belsu g, Indestulat,
abundent.
0 IMBETI (-eteso) vb. tr. 0/ten. A Impa.turi [b eta].
IMBEZN.1). 1. vb. tr. A arunca In prapastie.
2. vb. refl. A se face Intunerec bezn a: dna
oe se Imbeznase cam bine, Placard pe cale (RET.).

o MB' pron. m., MBE f. AmIndoi, amlndoua

[lat. *a mb i, amba e].

13/1BI.4 (-bin) 1. vb. tr. I A Indemna: tine va !Mea

pre alma... si se despartS de stapin. anatema (.RV: .3.) ;
MOM tot ma pe bilrbatti-sau ca sa-I alunge de-acasli (se.)
1 (D A invita, a pofti: negustorul boa gi 'mbie pe Hair
(CAR.); li aratS Coate Ielnele de Dori $10 bible gi pe dInsa
si be miroasS IISP.); n'a asteptat sS -I mai imbie gi a done
aril Ise.)
as ceva, a oferi: slate Duminici a 1m-

631

www.dacoromanica.ro

1m E3- blat o Cu alts mai urltd $1 mai mica

im

(ee.); primeste co

Imbiem, as to lmbiem en inimil curatA

CO to

(RET.).

2. vb. refl. Trans.. A se oferi, a-si oferi ser-

Vieille: merge el WA Ia curtile Imparatului

61

boci, a Incepe a Inflori: al mugurli pe oreangt se vad

Imbobocind (ALECS.).

ILVIBOBOCIT adj. p. tamoaoci. Cu boboci,

care a faeut boboci, care a inceput sa. infloreasca.

IMBOBOROJI (-mese) vb. tr. si refl. A (si

se Imbie

sluga (RET.).

t IMBIALA

(p1. -felt) sf. Trans. Faptul de

b i a, invitatiune: multamest, badisorule, pentru

(SE11.

infasura capul cu o basma, cu o legaturd, a se

Imbrobodi In mod ridicul: on capul lmboborojit
[lite basma (0.-ZAMP.) [comp. I M bOlbOj

bia, invit ttiune: Indemn: auzind tats aceste Imbieturi...

OI = IMBOBOROJf: s'au Imbodolit bine pe feta Isms ; oucoanele eran Imbodolite p1na la chi (SAD.) A (se) In-

IMBIEL*UGONRE = honnsuciARE.
IMBIETTIRA (pl -tort sf. Faptul de a Iin-

strigA cAtrA temeia sa ISO.).

IMBINA -bin vb. tr. si refl. A se Impreuna

capat la capat, a se uni laolata: ss douit lemne;
crap& virtul unui stejar... apoi lase sA se turbine lemnul
cum a lost (RET.)
bini].
IMBINARE sf. Faptul de a se I m b i n a;

[lat.'imbinare

locul unde se Imbina: drumul se Inoovoaie pe lmbinarile oolnicelor

(VLAH.).

/1VIBININT adj. p. IhnuNA. Impreunat: si-as-

minden mIndria sub nigte =mems e (Dom).

IMBODOLI (-oiese) vb. tr. si refl. Mold. Bucov.

fasura corpul, a (se) Inibraca cu o haina larga,

nepotrivitit: Imbodoliti In surtuce pi jachete. eroite nu pe

masura for (NEGR.) [COMP. imboldori].

LMBOGATT (-dose) vb. tr. 0 refl. A (se) face

b o g a t: se uita la boierii pre carii el 1-a Inilltat st 1-a

ImbogAtit

(NEGR.).

IMBOI ( -oesc) vb. refl. 0/ten. (vans.) A se fm-

Pletici A se incovoia, a se apleca cit sa fie aproape sa cads.

IIVIBOLBOJT (-ojeso) vb. tr. si refl. =IMBOBOROJI.

YMBICSEALA. (pl.-en) sf. Starea a tot ce e

td/IBQLD (p1.-dert) sn. Indemn, stimulare: art

neIntcles (eAs.) [Imboldi].

Imbicsit : Imb1cseala aerului roseste Decant ldoliilor (CAR,)

pile Ii dedean nn

IMBICSI (-sine vb. tr. si refl. 1 A (se) Indesa,

a (se) ticsi, a (se intesa A face sau a deveni

murarea: minati de corneal ce-i IncalecA 81-1 Imboldeso

[imbicsi].

innabusitor: s'a tmbtcsit aerul. s'a heat o duhoare apasittoare (LUNG.) [re- BIM].

IMBICSIT adj. p. traitcg. @ Ticsit, Indesat,

int eat : thietii... on trAistile 13 de imolai ozi

(sAc.)

Plin de prat, de unsoare, etc: barbs si mustatile

on o barb& roscovank A
de prat gi de tum de tutun (o.-zAtAF.) F Innabusitor:
Imbulzealtt mare... un aer statut 01 (VLAI-1.).
carunte ei .we de cenusa

(DLVR.):

IMBIRLIGAT adj.

on coada

BIRLIGAT: venea (vitelul

sn. Mold. Trans..' Unealta agricola cu

care se bat, se imblatesc, se treiera grlnele griul, orzul, ovazul, secara, etc.),
ca sa se scuture boabele ( 2694) : in

42,

.5i

DOLT: o 1mboldoreste bine gi o duce Ia too

refl.

IMO-

(R.-COD.).

IMBOLNAVI Pr aoLNAvl.
OIMBONTA (-out) vb. refl. 0 /ten. Ban. A se bo-

[ow- Bonn].

IMBRACA (-brae) 1. vb. tr. (r) Cl) A pune cuiva

hainele: copilul, Mouse; 1-as 1mbrAca told& case pi
oastea Cu un ?us de tort (513.) 0 A-si pune o haina:
haina pe dos A-i sedea, a-i veni bine sau rau
(vorb. de o haina : haina este nu-1 trabraca bine
A da haine:, pe tin Bare (D A acoperi cu o stofa.

F A bate sdravan, a ciomagi: ciocoini

cu un tapet, a tapisa: a Imbrita peretil on mlitase;

acest podet

!Zarin "

pe bietul 'Man )se.) ; se puce jiloveata pe eseoutor pi-1 Imblati cum se cade, tacit able avu tamp sa

Iasi tau.) [vsl. rn latit ij.

(PANN).

o IMBOLDORT (- oreso) vb. tr.

1..MBORTOA (-osez) vb. tr. A face b o r-

s'a coborit din rAdvan p1 a Drina sd ImblAteasett

ImBOLDITOR adj. verb. trazolzi. Care imboldeste 0 e Intcpator: Cu vorbe Imboldttoare, it

t o a s 5., grea.
ILVIBOURA. (-ur) vb. tr. A Infiera cu b o u r u l

/ A treie(RET.)

g. vb. refl. A se mina, a se impinge: undele repent

ce se goneau gi se Imboldean on vnet amortit cormai

0 IMBORACAT, boonowA.T(-tiese) vb. refl. 0/ten.

ra, a bate grinele cu Imblacii: tratele for

eel mio Imblateste, tin cn Imblacii

in sa-mi iau liCE111ta (VLAH.).

A da cu coarnele si picioarele In pamint (sorb. de

vile), a se Impunge unele pe allele.

[COMP. 1.MBLATI].

F A mina, a Impinge, a atita, a In-

0 IMBONT4T adj. p. frdBONTa Bosumnat, suparat

LMBLANT (-Anese vb. t)'. A captusi

Cu bland: un cepchen verde 1mblAnit numai
TNIBLATT (-mese) vb. tr.

(PANN)

demna sa Cue ceva: recunoso ca gi In m'ai tmbeidit...

sumfla.

sate... se bat grinele on Imblaciul (IRG.);

silmInta de in pi de cinepli sa se meta Cu Im-P
blade!, pins a nu se Dune In baltii (DRAGH.);
treleratul se lama 1nainte vreme prin baterea cu
mlaciul sau prin cAlcatul on vitele (MAI.) ;
tratele for oel mic Imblate*te, nu ou Imblicii

ou samur (ISP.).

(000e.).; 81 Incepu sa -1 ImboldeascA cu un bAt mai lungulet

atinge unde-1 doare

en botul Intins (VLAH.).

IMBLA.... sw- umaLa...

0 IMBLACTU, 111LACW mai adesea pl. InIBLAcg

(RET.)

IMBOLDT (-dem) 1. vb. tr. 0 A Indemna vitele la niers Intepindu-le cu b o 1 d u 1, cu stra-

scumpe

IMBLATITOR sin. r Cel ce 1 in blittest e,

it

treierator: doara n'a traPtirti el grtul cu

(RET.).
INIBLET wr. IMBLET.
IMBLINZI ( -rase) 1. vb. tr.
A face (mai)

ceea (RV..CRO.)
zapadA.

A Incadra: am sa Imbrac pi moans

0 F A acoperi: amour e Imbracat on

3. vb. refl. 0 A-si pune hainele F A se

acoperi [lat. '1 mbraccar e].

IMBRACAMINTE sf. tImBRAcAmTNT (p1. -into)

blind 2 A face sa piarda instinctele satbatece, a

domestici 11 A astIrnpara, a potoli: pSrintele...

aduelnd pitaei $1 colacl... ne-a 1mblinzit 01 treaba merges

sf. (1) Toate lucrurile ce serves cuiva ca sa se I mbrace: i-a juruit un inflames, pe linga mtneare gi 1m-

brAciiminte, pi 1-a pus la luau (se.) ; Imbrilelimintele eking/kr/1r slot aseamene lacuitorfulu1 den bustle (PRV.-MB.).

YmBRACAT adj. p. iman.Aea 1111 Wm-

struna /me.).

2. vb. refl. I A de

ImbracaserA acum au oovoare gi Cu scouts

II

(GRIG.)

BracaT, DESBRACAT.

veni(mai) blind 2 A
se domestici A se

O INIBRACIN4 (-inez) vb. refl. Trans. 0a$. A-si

lega, a-si prinde nadragii, pantalonii [b r a -

cina].

astImpara, a se potoli:

IMBRATI*4 (-tsez), Mold. Trans. !MBRATOS4

(-osez) 1. vb. tr. 0 A strInge, a cuprinde In brate:

Dun&rea... s'a tmbllnzit si

s'a dat invinsa In infinite

i in for (VLAH.) [lat.

blandire].

-5103011i31-15'
IMBLINZITOR 1.
adj. verb. IrosairizI. Fig. 2695. Imblinzitor de lei.

Care ImblInzeste.
2. sm.. bianfliziToaRbi I. Persoana care imblinzeste animalele ( 2695): ss de let.
TMBOBOCI (-mese vb. intr. # A face b o-

data se vazu Behest, Imbratisa pe m1ntuitorul situ si-i multumi (ISP.) : pe tots II ImbrAto*a cu dragoste (VLAH.) 0) A
intreprinde, a se apuca de ceva: ss tot telul de lucrari;

o camera Cl) A concepe In Intregime cu mintea:

0 puinta A adopta, a primi: nu mA Indoieso

ca Imbratisase eatolicismul

(1.-G11.).

g. vb. refl. A se strInge, a se cuprinde In

brate [b r a. t i s].

632

www.dacoromanica.ro

IMBUCURATOR adj. verb. /MBUCURA. Care

bucura, care aduce bucurie: o stire Imbueuratoare.

ilVIBRATIARE, Mold. Trans. ImBRATosARE sf.

(se imbratis a, cuprindere in

Faptul de a
brate: se

INIBUFN/2.1. -neo) vb. refl. A se bosumfla, a se

supara: se Inbufnarti de rusinea ce patise NSF.) [b u f n a].

Inclestase amludo1 tattoo Imbratisare lung& si

nervoasii (EMIN.) .

IMEBRAZD.4 (-dez) vb. tr. ,Atrage brazil e,

bucata oft vedeai on ochii (on.-N.).

LLVIBREBENA (-enez IMBREBENI (-enesc vb. tr.

A (se) Indopa cu mincare: pe aim ti inotaba ou normal,

co De oureani cu nuci (DLVR.) ; se raped la stirvuri si se

$i refl. A (se) Impodobi (cu flori, etc.

: se Mi$Ca in
valuri ca o duo& ImbrebenatA cu flori (xve.) ; RA se Imbre-

Imbuibh en mortileiwii (0009.1; cel ce se imbuibeazik on

mincare multi, se face gredu, lanes (isP.) ; F : se 'mbuibi
pe nemestecate cu un repertoriu de formule si de cliseuri
liberate (CAR.) 0 OD A (se) Indopa cu bunatati, a da,

beneaseA ea on galbenele 51 bujori (oLvo.) [b r e a b a n].

armlet)

pe ncigas pe canapes (NEGR.).

INIBRINCEA.LA (p1.-can sf. Imbrincitura:
dup& cite -va IrabrInceli, Raluca izbuti sA-1 dea pe us& afar&

(oLvo.) [imbr in ci].

IMBRINCT (-ceso) 1. vb. tr.

a capata de toate in belsug, peste masura.

0 IMBUIECI = sumo'.

YMBUIEST RU... = BIIaSTRII...

O 13/IBUIMACT (-Acesa) = BUIMACI: cum eta el ass

I A da brinci:

ma ImbrInci !Ara veste asa de tare, CA... cAzu1 jos (on.)

Imbnimlicit

IMBUJOR.4. (-ores vb. tr. $i refl. A (se) face

rosu ca un bujor: vintul cel race 1-a Imbujorat o-

(I' A indemna, a impinge: nu numat spre binele

lit 11 ImbrInceste ye Om rivna stiintei (BR.-VN.).

2. vb. refl. A-si da brinci, a se Impinge: muierile

brazul.

IMBUJORAT adj. p. ImBOJORA. Rumen la

fata, rosu ca un bujor: on niste obraji marl si lin-

speriate se ImbrInceau si alergan tipind (000ls.).

Faptul de
ilVIBRYNCITVRA (p1.-turi) sf.
a I m b r Inci 9 0 Brinci, Impinsatura: Glumeste
I

b1110Tati (VLAH.)

INLBULZE4LA (pl. -zeli) sf.

Dismal cu aura, far nu 51 cu 'mbrIncitura (PANN)..

0 tLVIBRINZI ( -zest) vb. tr. 4l A paste (oile, ca-

tot briul cheului e

Pieta (VCR.) [brinzal.

ILVIBRiNZTT adj. Gatit, umplut cu brinz a:
INIBROBODEALA

(p1. -ell)

Ifighesuiala.: se
(VLAH.) 9

lierbere, amestec de limbi

0 Ingramadire prea mare de lucruri [I m b u 1 zi].

MBULZ; ( -zest) 1. vb. tr.
A Indesa, a

prele) in vederea mulsului: merge sA ImbrInzeascA ealace miming& -4 (coo.).

stringe virtos (D A inghesui: 1mbulzind eel de pre urnia

pre eel dinainte, au cAzut In santuri (.1.-cosr.); oamenii se

sf. 0 Faptul de

Mouser% roatd Imprejurnt tut Tolpa 51-1 Imbulzeau IISP.1

a (se) imbrobodi 11 Lucrul cu care (se)

Imbrobodeste cineva: o ce nu mai exist& azi tn Mol-

A veni cu gramada undeva, a da busna In mare

numar: enentii nu-1 Imbulzeau, dar tot clstiga 5u0 de lei

pa lunit tvLoott 1 0 F A ingrainttdi; a plictisi cu
stkruinte, Cu cereri: tot Imbulzindu-ma on cererile bi

dova deelt la camel batrIne (VOR.) ; scottnd acele imbrobodeli,... rAmaserA cn !stele astfel unlearn le facuse Dumnezeu (FIL.).

poitele sale (se.).

nevestele se ',lantana cu oonoiu si se Imbrobodesc Cu gtergare

a se infatisa in mare numar: se 'mbulzeau s'o

ILVIBROBODI (-odesc) vb. tr. $i refl. 0 A (-si)

infasura capul cu o b r o b o a d a, cu un val, etc.:

a vb. refl. C) A se inghesui: se Imbutzeau studentii cu

mule, and poste situ) (I.-OH.) 0 ,F A se ingrarnadi,

lungi (VLAH.) J A acoperi ca si un val: lacrimile

imbrobodirA fulgerarea ochilor Int (e*Lc.) ; on nor de fum
lmi Imbrobodi un moment vededle (ON.) 0

tIVIBULZTT adj. p. IrmuLzI. 0 Inghesuit

O Ingramadit 0 Pipernicit: se mirarit 01 dottorli

F A in-

olt de patine' 51 de 0. era (RET.).

tiVIBUMB4 ( -bomb) 1. vb. tr. I A pune b u inb 1, nasturi A Incheia bumbii, nasturii.

emeile for (ISP.).

0 TNIBROCAT = ImaortoscAT.

IMBRUM.INT adj. Acoperit cu brum a;

2. vb. refl. A-si incheia bumbii, nasturii: Toderita dintenn bomb se desburaba gi In altul se Imbumba (VOR.).
ILVIBTJNA (-bones, -bun), if /MBIINI (-nese) 1.

dt. :

Infipse cutRul Intr'o folio de pepene si se Ruse a scoate seraintele .+0 de zahAr (1).-ZAMF.).

0 INIBRUT.A. ( -at) vb. tr. Ban. A impunge, a Intepa.

ImBUC.O. (-Inc) 1. vb. tr. la A baga in gura, a

vb. tr. 0 A face mai bun: oe Important rol are In 0ducatia unni om males 51 corn 11 imboneaza (BR.-vN.) 0

A lua cu binele, a potoli, a Impaca: el imbund pe Stefan,

minca, a lua cite o imbucaturii: vInatorul an afla

ditruindu-i trei castele

Ardeal IISP.); gas' atItea vorbe de
alintare, o'o Imbrinft (VLAH.) 0 A maguli, a lingusi.
2. vb. refl. 0 A se potoli, a se impaca: so mai
imbund impAratul de ouvintul Int Neghinitit (n-vn.) ; 11 indigna ca pe nn coyil, dar tot el singur se balms (D.-zArAF.)

alt adapost, Byre a a. sau a dorm] ziva moon.); bAietul

imbucA repede ce Imbued., b'apoi se duce dupi trebi (CRO.);
(t): Jijia, ImbucInd apele Meletinuld, scaldA ogoarele ce se

razorese pe lined (VLAH.) A face sa intre un lucru

Intr'altul, o bucata de lemn, etc. Intr'alta, a

0 A se lua cu bine, a se lingusi: cored s& se Imbuneze

prinde una de alta A umplea: lose, stlnge luleaua.

si o Imbue& din non Cu Whin (GRL.)

pe Hug& gotta sa (On.); reclean aft el snot vinovati... si nu

0 # A vorbi de

stian cum sA se ImbuneaseA pe ling& el (RET.).

rau, a ponegri: en matte onvinte role 1-an lmbucat in

tLVIBUN.4113E sj. O Faptul de a (se) I m b u-

n a () Magulire, lingusire.
IMBUNATATI (-item) vb. tr. A (se) face mai
bun (volt. de un lucru), a aduce (a ajunge) in
stare mai buns, a (se) indrepta, a (se) ameliora:

urechile domnu-sin (oa.-Da.).

2. vb. refl. A intra un

lucru intr'altul, a se
prinde una de alta [lat. *1 mbuc car e].
INIBUCATATI ow- IMBUCATI.

MIBIJCATVRA (p1.-turi) sf. 0 Atita tit bagii

cineva dintr'odata In gura, and nAninca, bucata:

nu ?tie sarmanul... cum sa -si Imbunatilteascit soartea (se.)

[bunatatel.

0 ImBUNATATIMA. = ThiBuNATATI

de lanes co era, old imbucatura din gar& nu 51-o mesteca

(CRO.); a acoate si ImbucAtura din aura omului 'rm.) I 0

IMBUNATATIRE sf. O Faptul de a

Partea, locul uncle doua lucruri se Inibuch unul

T1. Care Imbunatatesie.

a hrani; a minca Imbueatura cu imbucaa ow De Durcelas on co avea Mai bun (RET.);

cum e RomAnn. vrea sit mat Imbucitureascil pe cineva

tUra: prinse
(R.-COD.).

IMBUCATI, ThoucATATI (-Mese) vb. tr. =

BU-

CATI: In loa eA ImbucAteasa mosia, a Inceput a o tmpreana

Si mild (ION.) .

0 INIBUCURA. (-or) vb. tr. $i refl. A (se) b u c u r a: gotta... nu-I Imbuourase nici on an ord (sea ;
bAtrInii aveau la nine sA se Imbnoure (RET.).

(se)

I m b u n a t at i Stare mai buna, ameliorare.

INIBUNATATITOR 1. adj. verb. inisuNATA-

Intr'altul: aseza tie-cane lemnisor la Imbucatura lui st clitdi

foisuorul din non sr.) [Imlauca].

0 INIBUCATURT (-urea()) vb. tr. A da sa manInce,

cearti

vaduvii si junk (PANN) [b u 1 z].

sela, a-1 face sa creada lucruri ce nu stilt: pe acesti

barbati mai adesea 11 Imbrobodeso

IIVID

tiVIBTJFNAT adj. p. Tbook-NA. Bosurnflat, suparat.

IMBUIBA (-bun), d -buibez) vb. tr. $i refl.

a brazda: to duceai de puneai plugul 51 Imbritzdal cite-o

1.1VL13RINCATURA = iminibierrvRA: o

imEs...

g. sm. Cel ce Imbunatateste.

#11VIBUNATOR adj. verb. IMBUNA. Lingusitor:

Mona oameni de nimidt si I (m.-coal"J

O IMBUNATgRA. (p1.-turi s/. Magulire, lingusire; vorba buns, magulitoare, lingusitoare: vAzInd

de la o vreme Imbunitturile boierilor... s an Inselat DespotVoda (M.- COST.)

[I mbun a].

IMBUNI w InouNit.

O 7.1VIBURDA (-bard) vb. tr. $i refl. Trans. Bin.

Oaf. A (se) rasturna:

ea yamIntul (MERA).

633

www.dacoromanica.ro

coral; se Imburda 51 adoarme

B_ IMBUTUCIT adj. Prins In butuc i s cu piri Ware's

IM P 0
= /mBLATI.
fmm_... Fr trim_
IMPALA (-pee 4, vb. tr.
A face pace intre

YMPAN4T adj. p. IntrANA. C) Impodobit cu

pene 10 0/ten. Trans. Impodobit cu flori: ou lie

vazInd not oA era oft pe ce si se !nosier la bAtale, ne punem

un cuiu de lemn.
IMPALA (-Arm) 1. vb. tr. C) A pune in teaph:

alba ca laptele, A on Dori galbene (RET.) 0 $t Cu

carnea strapunsh $i umpluth. In gauri cu slaninh.

C) Intesat, plin peste tot: oodrli si drumurile (erau)
e de cete de hold earl lefulau (1.-GH.) 0 Intepenit cu

unul $i altul, a impaciui: eran certati, dar 1-am Impacat;

la milloc 51-1 implicam (CRO.) 2 A multumi, a face sh

fie mullumit, a saLislace: nu Doti , twit& lumea ; Poetind gt !Mind plicate, pe Dumnezeu nu-1 Impaci (PAWN

A potoli, a linisti: copilui se puse pe piing, de n'a putut

nick un vraciu sA-1 Impace

2. vb. refl.

1180.1.

A face pace cu altul, a se Imph-

ciui: pasa Intllu de to Impaca cu fratele tau, si atunci itt du

darul tau Int Dumnezeu (PRV.440.) cp A trai In bun&
pace: zece Romani pot aedea Isteo casA, cd se Impala, dar

dotul, femei be moo A se multumi, a fi satisfa-

cut: nu ma pot Implicit Cu stares acaasta de lncruri; nu

putea sit se !mace Cu Vadat ca Marts sli-51 aleagA alt sot

(sLv.) A se potoli, a se linisti 5 0 A cadea

la invoialh., a se tutelage: obi vedea en ce treabA -i lace,

el ne om

not (cau.)

[lat. i m p a car e].

IMPACACI9S adj. Care se I m p a c a lesne,

conciliant.
2mPAcAcrijNE sl. Faptul de a se Imp a c a:
lath a pierde limp, Pus milloc1tori de a (sp.); ass traean
de la un card de vreme, Cu certuri $1 Implicaciunt (D.-ZAMF.).
IMPACAT ady. p. /rdrAc.e, 55 C n/mPAcaT
Linistit; niultumit, satisfacut: a ti ou anima A;
vad

cA esti volute $1... de aceea-t1 Si /noredintez fate cu

cueet

(JIP.).

qMPACHET.1). (-etez vb. tr. A pune, a lega

Intr'un pachet [fr. emp a quete r].

IMPACIUT (-uesc) vb. tr. A Impaca, a face
p a c e, a restabili, a mijloci pacea Intre unul $i
altul.
YMPACIUIRE sf. Faptul de a I m p a c i u
Impacaciune: putea so. finesse& pe Rusia la o
-GH.).

izolind-o

Acum la treizeci de mit aproape de tilhari PAgIni el ImpArase

(EID.-DEL.) O A educe la cunostinta tuturor (prin-

tr'un semn infipt In virful unui protap sau unui

par): Pierduse-un ceasornic $1... satul 1-a 'mparat prin

vornio (8EV.).

2. vb. refl. A se Intepa inteun par: de va !Mrs

dobitocul In vie... $1... se va

In gard el va murl (PS.-SCH.)

[lat. impalare].

/MPAR.INT sm. CD 2g Suveranul unui imperiu,

sthpinitorul unei tAri foarte intinse: ^,u1 Rusiei,
Germaniet, Austria 0 OP Rage, craiu, damn (in
spec. In graiul basmelor):
verde, ...will Roan sau
Verde- a, Rosa- .: $1 aul, tratele oratului, se numia

Verde- ; 01 oat

Verde

nu ayes. feciori, 01 numai fete

intliu pe tat'-sau
(CRG.) ; 6 : Tiganul, clad s'a vAzut
1-a spInzurat; ps- CHIQR, ORB our Ansi (:) 3
UL- PASARILOR PITULICE 2 [fat.impbrator].

IMPARATEASA (pl.-Lose) sf. s Sofia unui

I m p drat: a

lost un thicarat st

Suverana, stapinitoarea
unui imperiu Craiash., regina
o

4 Singura femelh dintr'un

ship de albino, match Planta

achtritoare, veninoasa, cu flori
albe-verzui, care produce
ni$Le boabe negre; creste
pe garduri; numith si brei",

curcubetea",mutatoare",
etc. ( 2696) ; =
namaActINA.

IMPARATES C adj.
tului: curie ImparAteasell; ti
QQ

Care

De impara t, a imptira-

2. SM. Gel cc Impaciueste, ce mijloceste pacea

Intre doua persoane, conciliator.
IMPADURI (-nreso) vb. tr. 4, A planta cu
p a d u r i, a transforma In pliduri.

ooroanA Imvama ImparateascA sA, n'o ocolesti team 0

IMPACMIT9R I. adj. verb. ImFAciai.

Impaciue$te, conciliant: vorbe Impactuitoare.

YMPALA (-pAtez) vb. tr. 0 A umplea cu p a i e:

o saltea 11 2
un animal, a Indesa cu pale pielea
unui animal, ca sa arate cum a Post viu.
YMPAI E NJENI, IMPAI(E JENI (-enesc), d M-

vb. tr. $i reit.

A (i se) acoperi ochii cu o ceath (ca si cu o pinza de p aianj e n), a turbura vederea: o mall IntunecoasA Ii
P/LI E)NJENA (-enez)

ImpAiejeneste ochii (DLVR.) ; am simtit cA mi se ImpainjeneazA ochii $1 mi -a turburat vIzul ()SP.); a trete zi lncepe
lata multi' a se strica at a se Imptiejena (Pay: Ma.); ochii mi
se Impainteneso si mil dor de atita lumina (VLAH.) (3
A face sa nu se mai distingh bine: seara Incepea
ma
ImpAienjeneascA dulce formele din valea Podenilor
(CAR.).

O TMPAIVA.N.A. (-tines), tr4PAIvANT (-Anew) vb. tr.

Mo/d. 0/ten. Trans. A Impiedeca calul legind cu o

iringhie unul din picioarele dinainte de un picior

dinvoi fp hive n).

IMPANIINTENT (-eneso) vb. tr. 0 refl. 0 A (se)

face cetacean al unei thri, a-i da drepturile civile
$i politice, a (se) naturaliza : pr. ext.: atitea liters

pr1soselnice... Incepuserli a se Impamintent in limba noestra (NEGR.) [parnIntean].

YMPANIINTENTRE sf. 0
Faptul de a I m-

p h. m i n t r n i 11 2 Drepturile caplitate prin 11nparnintenire, indigenat.

A Impodobi cu pene;
IMPANA (-Anez) vb. tr.
a pune pene de pashre: de nu s'ar fi Impanat sageata

trimise In dar o

Parateasca

2 X A strapunge carvirl In gauri slaninh. A intesa, a

en penelo vulturului (CANT.)

a

umplea peste tot: sit ImpAnam asa darA orasele noastre...

cu Rumani nediogi (Js..) A astupa un lueru intr'o

gaura, ca sh nu poata fi vhzut sau sa scape de

acolo: II duse Inteo scorborA 51-1 Impana aeolo on pane
(R.-COD.) s 0/ten. Trans. A Impodobi cu flori
e A Intepeni cu o pana, cu un cuiu de lemn
11

[lat. impinnare].

OSP.) ;

(t demon, galben austriac:

Fig. 2696. imparateas2.

salbele de galbent ImpArAtesti... zornatau la gitul color avute

(DLVR.) F Stralucit, foarte Imbelsugat, vrednica de un itnnAra.t: am intins pa pluti o masi tra-

uartiteasca (ott.) F C) De mina 'nttiu, neintrecut:

de pre Patti se cunostea di era belly ,,./ (ISP.) 0 0 /ten.
(C1/1115.) Casa Imparateasca. primaria; pAtule ImpArAtesti,

patule de rezerva, la primarii, pentru anti seceto$i A usi Inudirmesti, u$a (In doua canaturi)
din mijlocul timplei: 11 &um% In sfintul altar prin

usile impitrateeti OM) 4 Sarbatort ImparAtesti, shr-

batorile mari, mai insemnate ale bisericii crestine:

bisericli mare $1 ?shtick dar goala chiar la sArbAtorile
ImpArAteeti (DLVR.).

YMPARATESTE adv. Ca un Imparat: a trait

(ALECS.) [imparatesc].
I
Imphateash. tinara: Impiratn1 $1 ImparAtita sedeau de vorbA mom, 0
Fats de imp a r a t, printesh.
acute : o sti petreeem

IMPARATITA (p/.-te) s/.

IMPARATTJ$' SM. 3 = PITIILWE 0.

0 IMPARATIJ$2, PARATin sm. Mold. Tr.-Carp. dl

Omusor: Si 11-oin sacs radAcinile Din frapArAtu$, De sub

Implirlitne, Din vinele grumazilor... (BRL.) [*p a r a t,sg.

refacut din pl. pftrati< lat. palatium;

I. pARAT].

IMPARATEL sm. 0 dim. ImPArt4T 0 1

PITULTCE 0.

nea $i

41.

IM.PARATT (-Mese) 1. vb. tr. # A face t m-

r a t.

2. vb. intr. A domni (In calitate de imparat):

Cara, In care ImparAtea fratele cal mai mare, era tocmai is

o margin a pamintului (cao.); sf): Ca 'ntr'un tintirim tmpartiteste adinca Ulcer (VLAH.).

IMPARATIE sf.
0 Tara foarte intinsh stapinita de un i m p a r a t, imperiu t Tara
turceasca, Turcia 0 t Domnie, stapinire: sub
1

Imparatia lui Tralan; fericitt net Wad en dnhnl, clot a

for este implirlitia cernrilor ;

634

www.dacoromanica.ro

dangatul clopotnlui rA-

- a noptii

sund... In fioroasa

(VLAH.)

If # Imeitratia-ta.

titlu cu care se adresa cineva Imparatului.

IMPAREA vb. refl. PARES.

ilVIPARECHIA, IMPERECHI4 (-ohiez) vb. tr.

*i

refl. 0 A (se) impreuna. formind p e r e c hi

perechi A (se) combina: aceste para... se im-

pereohiazA intre Ole... ei dau nagtere nenumarateler corpuri

to chlmie (BR.-VN.) A (se) invrajbi, a (se) desbina : se Impareehiarti boierii... In douA carp: o parte,
tines an casa Ieremiei-Voda, 'art% altA parte on casa Ina 31meon-Voda on.-cost).

INTPARECHIAT, IMPERECHIAT adj. p. frdPA-

REMITS C) Impreunat spre a forma o pereche

O Combinat: on fie-care din aceste scene vintitoresti se

atlA Imparechiata cite o scene religioasi (0008.) 0 *Des-

binat, invrajbit

# Indoielnic, nesigur: de ,va

11 lucrul impAreohiat, stint-an an n'au stint, atunce made

judecatorini sA nu fie stiut

(PRV.-MB1.

Faptul de a (se) Imp e r e c h i a O t Desbi-

nare, neunire, vrajba,: In tars leseascA erau matte zarve

si ImpArecheri pentrn train! for (MUST.) ; aduse impArecheri
Intro nomads si aceste Implirecheri grAmAdise asupra bietei

81 mai marl asp., 0 # Indoiala, dubiu,

nesiguranta.
t INIPARO$/.1. (-oleo) vb. tr. A acoperi cu mult
par; a fare sa fie p a r o s: pustnicil... imphrosindu-51
tfiri nevoi

capetele

(PRV.-M13.).

IMPARTA$ENIE sf. nit Cuminecatura

(ce

se da unui muribund), grijanie: venise preoLul

dee v (GN.); OM a murit de grabnie, departe de tars In',

lira

flirt{ iuminare I

Imparte.
g. sm. C) E Cel ce Imparte scrisorile, factor, posta$: de sorisori; Intr'o dimineatA, ease aduse o scrisoare
Care

smart inima Tincutel (3.-zAtic.) 't Plr IMPAR-

TIRE.

tlVIPARTITVRA (p1. -tort) sf. Imparteala, Inapartire [I mpar t i].

/MPATEMTRE sf. P a t i m a: sarut ou 'mpAtimire ai tat... umerl (EMIN.)
0 IMPATR4 (-trez) )'b. intr. 0 /ten. (mos.) A o sfe-

cli, a nu o scoate la capat, a nu mai $ti ce sa

face: ei, araca 'n de mine, am Implitrat-o cu asta, n'o mai

sf.

INIPARECHI(E)RE, IMPERECTI(I)p,RE

O Diviziune, operatiune care are de stop, dtndu-se doua numere, numite unul Impartitor" IMPiar celalalt deimpartit", sa se gaseascil un al iMP
treilea numar, numit ctt" care, Inmultit cu Impartitorul, sa redea pe delmpartit.
IMPARTIT9R 1. adj. verb. IMPARTI. Care

[Impartasi].

ispravesc (ev.-ogo.).

0 INIPATRE4LA (p1. -eli) sf. r A 'us (sliming

a da arendasului din patru una pentru pa-

ea

nitntul luat sa -1 lucreze: a avut si 6 pogoane geminate

on grin In pAmintul lust on

(ION.)

[Impatri).

1MPATRT (-tram) vb. tr. $i refl. Cl) A (se) face

de p a t r u on mai mare, mai numeros 0 C)

A Imparti In patru.
IMPATRIT adj. p. IMPATRI. De patru on
mai mare, mai mutt.
IMPATURA. ( -fur). IMPATURT (- ureso) vb. tr. A
lndoi (o hirtie, o rufa, o haina), a strings In

paturi: aortae o carte pe o foaie de hirt1e, o Impliturli

IMPARTA$I (-alma) 1. vb. tr. A face p a rt a $ la ceva, a da $i altuia o parte din ceva: nes-

to patru (RET.) ; pe ea (= pe lada) Oran ImpAturate hainele

tut (RET.) ; adiata.. oamenil o luau o impitureau si 0 Puncau
Pe tundul !Asia (LUNG.).

A cumineca, a griji 0 A lua parte la ceva,

a participa: Implirtliseso ou vol buonria de a vli vedea
sclipati;
soarta oniva, a avea arerasi soarta: Porojan InsA nu Impartigi soarta celorlalti Vont (ALEC8.);
' Parerea oniva, a fi de aceeasi parere: nu pntem
Plirerea niol a unora viol a alters (CAR.) A transmite, a comunica, a face sa treaca asupra altuia:

incarna : pentru not s'au impelitat si pentru not pAclitogil

to om (PR.-00V.); 0 eA to impelitesi din cap pia In Wells
In chip de om muritor (CAR.) [p e 1 i t a].

(ALEC9.1

tematele odoare on care Il Impartil51se soarta (Ooos.)

IMPAVAZ4T adj. Acoperit cu p a v a z a.

IMPEDEGA Fr- IMPIEDECA.
IMPELIT4 (-itez) vb. refl. A se Intrupa, a se

esb

otnd rides, Impart/Loa 51 altora veselia

lui A da

de $tire, a face cunoscut: le-am impart/tot somata

prarul, nu-1 dai de fund

veste MAGMA; $1 flindoli n'am nici o fatal la sutletul men.

v1-1 impart/4es st d-voastrA aid

a se cumineca: (a) om on Idea lui Dumnezen care se

(ALECS.).

IMPARTASTRE sf. 0 Faptul de a (se) I mp art a si O Impartasenie.

0 IMPARTINTINA, IIVIPARTASTINA (p1. -ant) sf.
Trans. /Yoram. (P$C.) (PAP.) Imparteala (a unui tele too

mpart

rMPARTEALA (p1. -eli) sf 0 Faptul de a I mp a r t i, Impartire; rezultatul acestei actiuni: o

neintelegere se iv1 Intre (linen la ImpArteala otetigulni (CAR.);

41 an esti multumit cu Imparteala ce s'a !tout P

OW.); Intepenise

du-se on ()chi' acolo (ISP.1.

2. IMPELITINTIIL sm. Necuratul, diavolul, dracul.
IMPERECHIA pe- IMPAILECTUA.

2, vb. refl. 0 A avea parte de ceva, a se face

11100011
5310 (ODOR.) CD A lua sflnta grijanie, a se griji,
parta$ la ceva: Impfirtasiti-va toti din roadele

ren): ne-a Mout

a lzbindit impotriva Im,s, sglin-

(DLVR.) ;

pelitatilor vrajmassi al omentrii

OSP.).

spovadueste si se'mpirtageste de cinch orl pe an

IMPELITAT 1. adj. p. /fdPELITA. 0 Intrupat,

incarnat Drao , drat in chip, cu trup de oin;
de aci: ~, afurisit, dat dracului, Indracit: e cA-

tiVIPESTRI er /A1PISTNI.

IMPESTRIT4 Hies) vb. Sr. i refl. A (se) face

(Se) colora felurit; a (se) forma
pete de diferite colori: mil de pirate... Impestriteezli

p es t r i 1,, a

matca ea... nisipeasA (omoo.); norolui si bolovanii de Piatri se Impestritau on bAltoacele Intinse d's ourmezigul drnmurllor (DLVR.) ; 0: limbs patriot se imaestr10 fOrtillild un
gerg ce se !utilise ca o pecingine (NEGR.1.

IMPESTRITAT adj. p. ImpEsTRiTs. Colorat

felurit, cu pete de diferite colori; Z: vorbeste o IlmbA
Ani Cu

cuvinte frantuzesti.

IMPESTRITATURA (p1.-turi) sf. Lucru I m-

(CRG.).

magart,

p es t r i t a t; faptul de a fi Impestritat.
IMPETECT (-wen), IMPETICI (-loose) vb. tr. O A
pune un pate c, a carpi 0 A forma ca ni$te
petece prinse laolalta.
IMPETELAT adj. Impodobit cu p et e a 1 a,
cu beteala.
IMPETRI -= IMPIETRi.

In trot categorii A separa, a desparti doua per-

prinzim, Am vault ca SA 'moetim tvoo.i : a Macs, a se .duce,

A avea de a face. a avea vre-o legatura: ee am en

a care In casatorie: trateaza-ma bine, cA yin impettt

(0.-ZAMF.) ; it souse ca el a vault impetit (ISP.) [I n p a-

r.LVLPART T

multora cite
CB

(-part, -Darien) 1. vb. Sr. 0 A da mai

parte, a distribui: se oprirtt In pridvor

eit imparta pray gi plumbi Is puscasi (Aunt.) ;

eine

imparte, parte-gi face, eel ce Imparte un lucru, are

grija sa opreascA pentru Mitsui o parte mai mare,

mai bunii.: F: an se pricepe sA 'mpartS fret pale la dot

se zice despre unul foarte nepriceput

A tace mai multe part', a desparti; i-a impartit

soane ; t a divorta: eel oe ye ucide pre cola ce va intra

la milloo gli-i impartli... stela nu se vs carts cray.-siej 0
ou tnhaolle ( ALECS.) O A face operatiunea

am+
.

vb. refl. 0 A se desface In mai multe

a se desparti, a se separa 0 *A se desparti

de
(vorb. de soli), a divorta: bArbatul duel ce se va
mniare (-RvAte.) 0 A cuprinde de un numar

exact de on un alt numar mai mic: 20 se imparte

au 5 [lat.

impartire].

IMPARTIRE sf. 0 Faptul de a (se)

m-

p a r t i $i rezultatul acestei actiuni, Imparteala

IMPETT (- eteso) vb. tr. A peti: N'am vault ca el

a vent impettt, a pleca, etc. cu scopul de a pet', de

% i t].

IMPICIOROG.A. (-ogea, -caches) 1. vb. tr. A ajuta

sa se ridice In picioare (sorb. de un bolnav, de

cineva lipsit de putere .

B. vb. refl. A capata putere, a putea sta In
picioare, a e Intrema [p icioroag e].

!NIP (I)EDECA, /MP(I)Epica. (-deo, -dio) I. vb. tr.

0 A pune o piedica la picioarele calului, etc.: dupa

00

alunse In hotar, impiedecA call

(RET.);

acele locuri, dacS aunt Impiedeeati

635

www.dacoromanica.ro

caii can paso prin

on piediel de Der,

Imp_ se despiedica si Be slobod (5EZ.) A pune o piedice.

1MPISTRT, tii:PEsTELT (-tress) vb. tr. C) A Itmpodobi, a vapsi cu diferite colori; a tncondeia one.
11 0 A broda, a inflori, a chindisi: fetele, Dina slut

la roata unui car, etc., la coboris: Impiedeoll la deal

IMP pi despiedeca Ia vale, se zice de cineva care le face

toate pe dos; : are gura Impiodecatit, e cu limba

legate., abia ti scoti vorba din gura A opri
In loc, a-i pune piedici, a nu lasa se Inainteze,

mai midi, Invata... sa Impistreasca gulere, pumnasi 01 ploptnri la chimes' (uis.)

[vsl.pystriti].

YMPISTRITVRA (pt.-turi) sf. (D Coloratiune

In diferite colori; Incondeiere a oualor Desenuri, lion'. etc. sculptate pe lemn sau brodate

se. face. ceva: vrea sa strige dar nu paste, fl Impiedeca

un nod in gltlej (BR.-VN ).

2. vb. refl. A se lovi de ceva sau de cineva

mers, In drum, de un lucru care sta. In tale:

In

pe pinza: face Impistritnr1 ye turd la fete 51 neveste (MAN.)

[Impistri].

se

Impledid. 51 cam lat en feta In sus (OLVR.) ; ce Wean, ce dregeau, 11 se Darn ea tot de el se Impiedecil OSP.) ;
: och i se
Impiedicara... de acest tronisor (ISP.) [lat. imp e d I-

tMPIZMUI (-neso), j ibIPIZMULITT (-nese) vb.

refl. A se pune In p i z m it, In vrajba cu cineva,

Faptul de a I m IMP I EDECARE sf.

pieder a 2 COPil ce impiedeca.
rMRIEDECATOR 1. adj. verb. impiEDEca.

0 IMPICLIANT adj. Suparat (PAMF.) [p I c l a].

a se Invrtljbi: an se tame ca-si va wince vre-o primeidie...

c a r e] .

Hind el impizmuluit pi on Tataril

/IVIPICLTT adj. Foarte Intunecat de o p Ic 1 a deasa.

0 IMPINZT (-zinc) vb. tr. $i refl. Mold. A (se) Intinde
ca o pInz a., a (s)e lati, a (se) rasp Indi, a (se) Impra-

Care Impiederb..
2. sin. Cel ce Impiedeca.: Papa... mare ponosin au

eraiului le5esc. ea nnui ee de bine crestinese (N..COST.).

/mprEDE(pl. -turi) sf.

trim's

stia peste tot: proviziile armatei pe care... sutele de cosasi

ce trapInzisem pe intinsele flnete (ION.) ; ImpInzise dinoolo
de tneterezele Carpatilor (VLAH.) ; pasarile... ImPluaira, care
'neotro, largul clmpiei Incropite (wo.) ; (): pe clad In mintea
tut cutszateare se impinzea nn vis maret (vLAI-1.).
IMPISLTT adj. imbicsit: birba pi mustatile
a (CAR.) [I) I s 1 a].
aspre si

1-INIPIEDECATI,TRA

CARE 2

citeva Impledecatnri Inainte iesindu-ne

(CANT.).

iMPIELM4 (- pielm, -mu) vb. tr. 0 intr.

A pune in mrilaiu putina Mint de grail 0 A
1

Incalzi put,intel apa sau a-i adanga putina

rece, dace. e prea fierbinte (RV.-CRG.) [p i e 1M].

ape.

ImPIETRI (-tress vb. Ir. $i refl.0A (se) schimba

In p i a tr 5, a (se face de piatra, tare ca piatra:

IMPLATOAT adj. 0 Acoperit cu o p 1 a-

t 0 sa: Troadenii... en mina Intrarmata p1 Cu piept

nasou

Insemnarea hotarului unei mosii.

ImPLETECI, IMPLETICI (-me) 1. vb. tr. CD A

m p 1 et i, a Incolilei: Minna impletecoa 81 Turcilor

le grata (IK.-BRS.) ; musca... Isi desmorti labels de dinapol,

Inmarmurit, Inlemnit: cum sta baba A,

Impleticindu-le una de alts (CAR.) 0 (F) A Incurca, a

ingaima: tntindea pi Impletecea cnvintele (GRID.).

dracul ti si tilt in end una (CRS.).

ilVLPIEZI*AT adj. Asezat piezi s:

2. vb. refl.

poteci

51 potocute... tot Imponclsate 51 uspj.

Sparta -mi Impileaza vista la plimInt (PARR) 0 A

al lui p i u a, cu insemnare proprie de a da la

piub"].
1..MPILARE sf. Faptul de a Imp il a, asuprire,
nedreptate, prigonire: nedreptatile 1;1 Impilarile ce

cazuse pe eal)(11 bietilor locuitori (ISP.) ; trebue... sa-1 dan

tot sprijinul pentru a celni nedreptatit (BR.-VN.).

IMPILATOR 1. adj. verb. ImPu4. Care irnpileaza.
2. sm. Asupritor; prigonitor: ti oorotea Impotriva ,Ior (ISP.) ; procesul se judecii, on atlta mestesug
din partea rului, ant de slab din partea celnl Impilat (BR.-VN.).

0 IMPILDUI (-nese) vb. refl. A se prici, a se certa

unul cu altul, a se impotrivi din vorbe: do, ma were.

A se Incolaci, a se Impleti: prin-

tr'acel hatis felurit de arbor' ce se 'ndeasa 51 se 'mpletecesc

(oom); bratele ei line se ImpleticirA de oorpul eel robust al

INIPIL.A. (Ales) vb. tr. 0 A apesa cu grputate:

asupri, a nedreptiiti, a prigoni: nevoile bietilor crestini

impilati de acest crunt staptnilor asP.): at sat totdeanna
1 -au tnipilat (NEBR.) [probabil din p-1 1 e, pl. disparut

on un piept de our (ISP.).

YMPLEA Plr IIMPLEA.

Schimbat
IMPIETRIT adj. p. IMPIETRI.
in piatre.: an aflat toate ~43, si curti 51 oameni 51 dobitoace
inima nemiloasa, nesimtitoare ca
(se.); y inima
2

fanariotului (no A se Impreuria, a se incurca:

ce se va Impletici Cu a doua nunta... aeela sa an

cola

poata Ti episcop. an preot (Pev.-MB.) Qs A sovel, a i

se Incurca picioarele, gata se mid: am Inciemnat

saint care se 'mpletecea, parts Muse si el (CAR.) ; Tiganui

se impletici to noroiu (oLva.) ; s'ar fi repezit sit-1 bats,

dar simti ca 1 se Impleticeso picioarele (vLA)).).

IMPLETI (-etesc) vb. tr. CD A Intrelese firele

rasucite de par, de cfnepa, nuielele, etc., ca spre

a forma o Coada, o funie, un cos, etc.: Impletindu-si parui, a cdtrui am se streoura prin minutele -i

de cearii (skim.); letele-pi Impieteso In nazi pain/nage p1

Dori de elm (VLAH.) ;
o funie; 0, cositA alba slur COMA;
0 Minna;
oolaci C) A face ochiuri cu iglita

sau cu undrelele spre a lucra broboade, ciorapi,

etc.: Impletl.nd la clorapi dinaintea portii sale

sit ne 'mpildnim s1 sa ne omorim pentrn nimica toata qa...coo.)

[p i

I Dor en dor sa-si Impleteasca,

Prinse'n dragoste nebuna (VLAH.);
ideea nmilintii se impletea in mintea

cute A pipernici: fmpili copilul, de ramase numai

ott un snop (RET.).

PLETf : avea o biciuort de eta de

IMPINGE -ping; pt. Imoinsei; part. !mains) vb.

A se opinti se !nista din loc, sa dea pe

cineva sau ceva lnainte sau inapoi. cu mina sau

inainte, 1napoi, mai departe ;
c,orpul; a da brinci:
to Pe Wit malt; dd hiltuntru; impinge pe cueoanit-sa to
helesteu de se 'nneaca, Ise.) ; 0 : o trag, nu vine. o

on -cum fac, nu pot s'o

'raping, an merge (ZNN.)

scot la capat

alunga, a izgoni: au venit au

caste pi an !rapine pre Roman-Voila den tare (011.-UR.)

rF A iniboldi, a Indemna: un stirs ce 1-a !mains la o

astfel de hotarlre; de 1-ar
halal

sa-mi fie (CRO.)

pacatul sa-mi desehida usa,

[lat. iinpingere

p. IMPINGE (P) Imboldit,

IMPINS adj.
Indent:nit " C NE/mrpis.
IMPINSATURA pl. -turf sf Faptul de a
I

p in g e; rezultatul acestei actiuni: eapitanui,

surprins de aceasta
Indarapt (se.).

neasteptata, s'a repezit ca Inigerul

imPINTENA (-en, -ones vb. tr. A da p i n t e n i, a Intepa cu pintenii: Impinteneaza arinasarul

eel oumplit (FLOR.).

(CAR.)

el (D.- ZAMF.) [pleata].

IMPILT (-Hew vb. tr. 0 A prinde, a Inlepeni cu

It.

(CANT.)

0 Pr. ext. Cu pieptul acoperit: nn minas ce se

trasni de trei on on biciul..". el-1 Impietrl acolo loculut (ISP.) ;

F : li s'a Impletrit inima A pune pietre spre

piatra

(NEC.).

YIVIPLETIT 1. adj. p.

tat -

eine* do' de mina Ini (cau.).

2. sbst. Faptul de a Impleti:
ciorapilor
cosurilor.
1

Ii]

2697); -,u1

2697.

ImpiFetiFt.u I

IM:PLETITOR 1, adj. verb.

ciorapilor.

ImPLETT.

Impleteste.
2. sm. Cel ce impleteste (cosuri,
etc.): %mai dunitreni, plugarl,

Care

rogojini,

paseari. de rogojini (VLAH.).

/MPLETITTTRA (pl.-turi)

sf. Ori-ce lucru Imp le t it:

!stele (se dau) la cusA[turi...de par;la impletituri

de tot lelul
(1.-GH.)
(

.0 de matase;

2698): wisp

de sIrma

de Der pe

care alearga sgudunoarele trennri

(VLAK) ; peronul
de brad (CAR) ;

deeorat an

lmpletitura ea-

ImpletFitiugr.A2698de .sirma.

pului, parul Impletit si rasucit pe cap.

IMPLETUCI (-noose) vb. refl. Bucov. = IMPLETECT: picioarele se Impletneeau dupA el (VOR I .

636

www.dacoromanica.ro

O IMPLLNIBA

PLIMBA: plecInd

sil

se Implimbe

prin Imparatie, s'a tnttlnit on o halt de same ISM).

IMPLINT (-inesc) j . vb. tr.C) A unmlea, a Intregi,

a completa, a adduga ceea ce lipseste, a face sa fie
deplin: un tormular ; o Ulna; de la voi vain sA Implinesc paguba sAracilor (LET.) A avea pe deplin:
Inteo zi tocmai cind copilul Implinea 15 ani use.) A

ajunge la sfIrsitul unui termen pentru care s'a

invoit cineva sa slulasca., etc. : cam 51-a Implinit

anul, bait ca-1 piere vitelusa (se.) 0 A face Intocmai,

a indeplini, a satisface:

o cerere, o dorintA, vole

cuiva, o rugAminte, o tigaduintit, o datorie, o poruncA, o
slujba; parcA era un !tout de n'am putut sa va implineso
cererea OSP.); Q : on lagadui ce nu poti
IPANN) ; a-si

somnul, a dormi de ajuns, ell are obiceiul sa

doarma: de se 'nttmpla vre -odatA sA nu -Si Implineascit

somnul, era a done zi mahmur (ON.) A o
on

cineva, a ispravi, a o sfirsi, a fi gata: len ascultA,

mai bade, poarta-te bine cu boierii, o Implinesti cu mine
(ALECS.)

t A execute, a pune secuestru: mini

e vadeaua birului Si vine sA ne Implineasca (v)..01).

A deveni deplin:

O Inds ratnic: la oamenii cot nesmeriti Si Imponcisat1

ce nu mania, n'avem a le da nice -o Invatatura (PRV:MB.).

pula

popor. .

ThirPOPOTON.A. (-onez), IMPOPOTA (- ores), /NTOTONA (-ones vb. tr. $i refl.

F A (se dichisi,
1

a (se gati, a se Impodobi prea din tale afar;,

peste buna cuviinta; de uncle vezi ea m'am impopotanat

sint de-abia imbrAcatA (emu ; lulnd de pe viu Si de pe mort,

sA aibA cu ce as impopotona (cao.); noble muter!... se
'ntotoneazA ca Paparudele MP.) II 2 F A se impodobi cu un titlu : ace) craisor care s'a Impopotonat Si
el cu numele de ImpArat (CAR.).

t r..MPOSESUI ( -lest) vb. tr. Mold. A arenda,

a da cu arenda: am imposesuit mosia... cu 3000 galbent pe an (ALECS.) [p Os e s i e].

IMPOSPAIA (-dies) vb. tr. A Incarca, a umplea (cu necuratenii, cu praf ; a Impestrita: limbs
ati stricat-o $1 at' Impospaiat-o on vorbe neourate de Is eras

UP.) pospaiul.

1aA

IMPOTMOLT, POTMOLI (-olese) vb. refl.

s'a Implinit
(anul, lone, etc.), a i

da de fundul apei si a nu mai putea Inainta (vorb.

de o corabie) (D A (se) ingloda, a (Se) Infunda

cind e In slujba, pentru care s'a invoit, etc.): et!

stApine, ()bier azi mi s'au Implinit anti de slubit (CRG.) 3

molul rAcoros al unor balti nestIrsite (DEM.) [I) 0 t ill 0 1].

IMPOTRWA, t IMPROTWA L. adv. I Opus; a

minaret too (D.-ZAMF.); mai trime se... sa- aducit din iad... clinele

neprielnic: dart norocul mi-a slat Impotrivit

z. vb. refl.

tuna de cind a plecat

A i se

Teri

se Incheia termenul (de un an, de o tuna., etc., de

0 A i se Infunda: bait, i s'a Implinit tut Tache,... neneae
eel on trot capete... on glad ca scum 1 se va Implini Si lui

(ISP.) A se realiza, a se IntImpla aievea,

Intocmai: dorinta tut se implini unmet cat to stergi la
EMILIE)

ochi oar.) ; tie-care 41 are steaua sa, si ce-1 e aerie, 1 se

Implineste

(D.-ZAME.)

[lat. *implenirel.

IMPLINIT adj. 0 p. ImPLENT

NRIMPLIC
NIT 4" 0 Plin. deplin.
INIPLINIT9R sin. C) Cel ce implineste
Executor, cel ce vine sa stringa darile $i, in caz
de neplata, sa vInda avutul datornicului: birnicul...
nu eunoaste declt biciul ~ului

IMPIANT4 (- plant) 1. vb. tr. # 4 A planta, a

un tort,
rasadi T A baga in parnint; a Infige:
un steag ; 1st Implinit ghiarele tole lungi Si negro In mol

ca 41 cum i -ar ti Impllutat In rArunchi un junghiu

rosit In toe (CAR.); (D: multe idol moderns am Implintat
In spirits (I.-OH.).
(RET.)

Z. vb. ref/. 0 A se Infige: o lama sclipitoare de otei

se 'mplintA In malul drept (VLAH.) ; buzduganul... s'a implintat Intr'un munte de piatrA (RET.) 61 A se Ingloda:

cultivatorul cel mac... se ImplIntit In datoril Si scdpAteazA

aoai 0 A se Intepeni; a se fixa; a se aseza

Intr'un lac, a se Inradacina (dupa fr. imp

ter (lat.implantare).

0 INIPLOUR = /MPEDOR.
UMPLVT...
t&PLUDT...
INIPODOBT (-obese vb. tr.

$i

len-

refl. A (-si pune

podoabe, a (Sc) Infrumuseta, a (se) gati cu

podoabe:

ea florl; Aceleasi cadre 'mpodobeso anti!

impAratul puse de Impodobi palaturile Si cetatea

alt se poate mai trumos (ISP.) ; mA rue sA mA impodobesc
on strata de-a cucoanei Todosia ( ALECS.) ; (t: Dumnezeu
o Impodobise ou taste darurlle tole buns 51 Irumoase (CRO.).
(VLAH.) ;

O ILVIPOGODEALA sf. Bunk Intelegere, Invo-

iala: Maul, supArat ea-1 stricase Impogodeala, iese due& el

(R.-COD.) ; daea n'au copii, cum ciuma sA tie
intro ei P

In noroiu: picioarele for dentine se Impotmolira In nil-

sta ., a se opune, a rezista, a fi protivnic a fi

use.) ; a

intrat... cu multi munime de Turd, 51 n'a that nine le sta

Improtivit (ou .- ue.)

0 Cu totul altfel, Intr'un mod cu

totul deosebit: mai mull erode judecatoriul raarturille

carat aratA vrajmasia barbatului dealt acela ce gram Im-

Protiva. de W.: cit nu e ass (PRV.-LP.)

DIMPOTRIVA,

a) protivnic, neprielnic: vremea a test prea dlmpotrivA...

si numai un om a venit azi In pAdure (CRO.) ; b) Cu

alt fel, din contra.

L. IMPOTRIVA, prep. (construita cu gen.)

dreptul, In fata, peste drum de 0 In

totul
In
opo-

zitie cu, contra, In contra: s'au ritsculat Impotriva

asupritorilor ; Impotriva vointei mete; leas Impotriva trigurilor; Impotriva mea [I /1 + vsl.

protivt].

IMPOTRIVEALA (pl.-en) SI. Faptul de a se

Imp o t r i v i, Impotrivire, opunere: dupA eiteva

SoPtirt. Imbratisari Si Impotriveli (DLVR.).

IMPOTRIVT (-Ives()) vb. Tell. 0

A se pune

I m p o t r i v a cuiva, a nu voi, a nu !Asa sa. se

idea, a cauta sA Impiedice ceea ce vrea altul,

a se opune: vrei sA pleeiP nu mA Impotriveso; luau
ban!... !Ara ca raiment BA IndrAzneascA a

11

se v (1.-OH.)

0 A tine piept, a se lupta lmpotriva: dar sine

on aces bidiganie sPurcatit P (RET.); nisi o

s'ar putea
femeie nu era to stare sA se Impotriveasea manor sal ademenitori mod.

IMPOTRIVTRE sf. Faptul de a se i m p ot riv i, opunere, rezistenta: eu bate Impotrivirile

!emelt, el a staruit... sA nu se despartil de ea (CAR.).

IMPOTRIVIT9R adj. veil). DRPOTRIVI. Care

se Impotriv este.
YMPOVAR4 ( -Ares) vb. tr. si refl. (:), A (se) Inarca cu o povar a., cu o sarcina grea; CO: de

pdcate, de griji; nu e nevoie aA ne mai Impovaram vials si

en mincluni (0.-ZAMF.) 0 A Insarcina cu o lucrare

grea: slujba cu care to -a tmpovarat Imparatul use.).

IMPOVAR4T ad) p. IbuovArta. (D Incarcat

cu o povarll, greu Incarcat; .F

de grill 0 IM-

[1 ITIPOgOd
O IMPOGODT (-cause) vb. refl. A trlii In buna in-

POVARATA adj. I. Trans. Insarcinata, grea, bortoasa.

C010 (R.-COD.) ; nu veal dumneata ca nu ne-am impogodit din

impovareaza: devenise un impozit berth

(LUNG.)

telegere ; a se Invoi: se impogodese sA lugit amtndoi d'ao

preg(rNo.)

[srb. p o g o d it i].

tNIPOVA.RATOR adj. verb. IMPOVARA. Care

pentru o PoPu-

latiune sAracA (1.-G11.).

ONCI$4 4. vb. tr. A Intoarce, a Indrepta

2. vb. refl. 0 A se Impotrivi, a se opune

IMPRA*TI4 (-LW, B6n. ImPRAscHut (-chin) vb.

tr. si refl. i A se risipi Incoace si Incolo: vIntul

p o ncisa 1 Opunere, opozitie, Impotrivire;

A (se) raspindi, a (se) 150: o vests; ea Coate

vestile ce se naso si se Imprastie in timpi de tulburari
(ALECS.) ; an imprastiat zvonul ea ar cam suteri de vr'un

In directia opus,.

A se uita urPt la cineva (paw) [p o n c i s].

/NIPONCIWkRE sf. CD Faptul de a (se) Im-

desbinare: In ass

de idol se alien boierii hatrtni cu

tineretul (CRO.); vrajma $i Imponcisarile dintre crostini Dieu

pe Turd sa-si bait Joe de ems (ISP.).

/MPONCI*.AT adj. 0 p. IIIP01401133 Opus,

asezat intr'o directie opusa.: clout sirur1 de dealuri...

din oe In ce mai repeal Si mai e (VLAH.); poled' St poteente

tot
st Impiezipate, Inott se rAtficea printensele OSP.)

IMP-

/MPOPOR4 ( -ores vb. tr. si refl. A (se) po- IMP

mi-a Impritstiat toile; twit not seolarii... ne-am Imprastiat

ca pull de pottrniehe
pe la easels noastre (clic.); a se

farmed (Dom); belsngul raspIndea cheful pretutinden1 INEOR.1 ;

Impritstiind spaima St neorindniala In oastea paglna (VLAH.)

A pune pe tugs., a izgoni In desordine: dueme): pastoralele d-lui Florian nu -m' pot

manii;

lancolia INEOR.) [prastie, 0 praschie].

1/1VIPRATIAT adj. p. imPRAsTIA 111

637

www.dacoromanica.ro

M P- NEIMPRA$TIAT sat..., ale carui case shit risimai ca toate sapite ici Si colo: satn1 Brogtenii Hind

IMP

IMPRESURATOR sm. Ak

Cel ce Impre-

(se) I m-

soara (cu armata), asediator.

IMPREITN.4 (-un) vb. tr. $i refl. 0 A (se) uni
Impreun a, a (se) aduna, a (se) strange la

IMPRALTRA...
IMPROORA...
YMPREJMIn (-nese) vb. tr. A Inconjura cu un
gard, cu un zid: nn zid veohin de piatrit amestecatit on
caramidA Imprejmueste acest adApost linistit (VLAH.) 11 0

ad peat& Impreunare biserioa rasaritului Cu a apusului

(GRAJR.); mliane imi eran Inghetate... ea nn -mi puteam
degetele (VLAH.); undo cerul se Imprenna en pitmlntul
(DLVR.) ; Imparateasa S'a shrill de dorul copillor 51 ea nu e

tele de la munte (CRO.).

iMpRA$TIERE sf. Faptul de a

prasti a, risipire, dispIndire, lAtire.

un loc, unul linga altul: s'an flout sobor mare... ea

A Inconjura, a fi asezat de jur Imprejur: natiunile

departs pia eA... ma Impreun cu Musa um) A (se)

Imperechia (animalele, spre fecundare) 0 A (se)

uni prin casatorie, a (se) Insoti.

oe o Imprejmulau ye plimIntul Italie' (ODOR.) [preajma].

IMPREJNIUIRE sf. O Faptul de a

prejmui

I m-

0 Gard, zid Inconjurator: cele

iMPREVN A. adv. Unul cu altul, sau cu mai

multi, la un loc cu altul sau cu altii, laolalta: a

for de orengl nseate 51

un mires gren
11 O Preainla: 81 'n teat&

Mullin case boteresti se vitt! In

sP1n1 (IRO.)

a vorbi
oe nu poate face un singur om, iao
mai multi
(ZNN.) ; urmat de en: domnind tars Ilia5-

its

de Cale (ODOR ).

TIVIPREJMUTT adj. p. /14:PREINUT: ograda era

mare,

cu fratele sell $tefan-VodA (GR.-OR.); adesea $i

sub forma DIMPREGNA: Cu sotul ei dinipreund at vie,
Vodit

en zid (ON.) 11 C NBIMPREJMUTT.

INIPREJMUITOR adj. verb. IxeREnam. Care

imprejmueste: cei mai frumosi barbati din tot plaiul

of-1 doreso (PANN) ; volu sit-1 creso dimpreuna cu eoPi11 mei

ION.) [in+lat. per unam].

,.

IMPREUN4RE sf. Faptul de a (se) Impr e-

looms.); de-a lungul zidurilor Imprejmultoare, mergeau

cararuse pe coasta dealulni (EM)N.).

u n a; strangere laolalta; insotire.

YMPREUNAT adj. p. impREun NH-

tMPREJT...IR, t impREGATR 1. adv. 0 In jur, fachid ocol: no!, eosin, stem !mita (GRic.) a tills
a
face la stings
a cots la stinga: ab.1 de is Catrina

facui stings

si mod

0 Din

IMPREIINAT.

tilVLPRICIN4 (-inez) vb. refl. Mo/d. Bucov.A se

certa, a gasi pricina de judecata: Un serve prey

Inveninat Cu pizmataretul s'au Yost 1mpricinat (DON.).
IMPRICINAT 1. adj. p. IMPRICINA.
2. stn. n Cel ce sta Inaintea judecatii pentru

due& drept la capitanul (ON.); de fur

toate partite Yn ocol.

2. /mpREJoRuL prep. (construita, cu genii.) :

m'am ciltat ~ul men; Turd!, facInd santuri Impreginrul
Hotinului, an Intrat in santuri (MUST.) ; iarba... acoperise

vre-o pricina ; acuzat: tot si colea Minde si metre de

Impricinati (BR .-VN.)

lespezile mormintelor de pe 'mprejurul bisericii (ALECS.) ; de

Jur
case!.
In toate partite in ocol: de Jur
3. (p1.-iuri) sn. Imprejurime, preajma: toti ritenind 01 strigind cat elocotea tot ...al (S13.) [I n +p r e +

j u r].

tiVIPREJURIX, t /MPREGIIIILS (-ur)

IMPRIETENT (-anew) vb. refl. A se face prie-

t e n cu cineva : fats do Imparat on se putu

cu toti cola-

lalti lit de Imparati (ISP.).

tal:PRDIIAVAR4i. (-vareaza) vb. refl. A se face

primavara: atitepta vara on mare nerabdare et scum

vb. tr. A

Inconjura (de jur Imp r e j u r), a ocoli: dealurile

se bucura vazind oft se imprimilvAreaza (BR.-VN.)

0 IMPRIMEZ (p/.-ecuri) sn. Ban. Trans. d5 Perete

sau zid care desparte odaile una de site: Inlauntrul

Ce Imprejura oraftelul (NEGR.) ; desoinge brtul de pe lingA sine

oi lo tromuiurit ( = lemnele), legindu-le frumusel (CR8.).

IMPREJURARE, t IMPREGHTRARE sf. 0 Fap-

obezii case! se fao ...mi... din caramida audit eau din yiatra
moale mos.)
PRIBILBZ).

tul de a Imprejura Am.nunt, mica In-

timplare care lnsoteste un rapt principal sau care

determine savirsirea lui, circumstanta: pr.ntr'o

0 ImPRLMEZ.Ek. (-ezez) vb. tr. Ban. Trans. A des-

parii cu un perete, Cu un gard [I mprime z].

ferioitA, am putut sos1 la timp; In fmprejurerile grele de

DO atunoi (CR43.); duptt Imprejurari; avem uneor1 coatiin-

0 IMPRTNDE vb. tr. $i refl. Trans. (FLou.) A (se)

p r i n d e, a (se) acata de ceva.

identice (VLAH.).

care Ora a Inteun sbeg (MERA).

ta cam mai trecut oIndva de mult, prin piste Imprejurari

0 I.MPRINS adj. p. IMPR1NDE: Intflneste o caprioara

Sclndurile can
0 IMPRINSORI sf. pl. Oas.
leaga talpile razboiului [I m p r i n 5].
IMPRO OR, AMPRO (0)R, NAPRUR, PRpOR,

O IDILPREJURA$, t THPREGIBRA$ sm. Vecin, eel

ce locueste in Imprejurime, megies: polies 51 se

tind sa supue pre tots Impregiurag1i sai (MUST.) [I m p r eu r].
11/1PREJURAT adj. 0 p. IMPBEJURA 0 IM-

a,
Timpul despre ziva clnd se
duo Intliu oile la pasune 0 Ajun:
ShinPROT:TR sbst.

prejlnuit : an dat de o estate A on zid de plata si cu portile de plata (50.) C NB/MPREJURAT.

dis-de-dimineata, In sins de proor, fetele

si mail se duo In limo! tutu In yaduri ad ouleasA verdeata
tului Gheorghe:

IMPREJURINIE, mai adesea pl. imPREauRinu

sf. Locurile dimprejur: orasul CImpulung, on mindrele-1

Imprejurimi (VLAH.) ; sears, orasnl 51 Imprejurimile erau
luminate de mil de locuri (NEGR.) [Imp r e j u r].

13/1.PREMIEZ4. (-1ezez) vb. tr. A Injurnatati

[premiez].

INLPRESURAL (esor, -emu) vb. tr. t A apasa

greu asupra unui lucru; a innabusi : clnd se va timpla
de-61 vor

(LAUG.) [gr. neOGIPOS].

iMPROORA. (-ores) vb. tr. $i refl. A (se) stropi,

a (se) uda cu ape (in spec. In ajunul SfIntu-

m p r o o r].
lui-Gheorghe)
I1V1PROPRIETARI (-Arose) vb. tr. $i refl. A (se)
face p r o p r i e t a r de pamint:
taranii; ctnd
s'a Institut, a Improprietarit doisprezece Insuratel pe movie
11111 (VLAH.).

IMPROSPAT.O. (-litre) vb tr. $irefl. 0 A (se) face

C)(F) -, (In mint.):

cocoon! lInga ei Inteasternut (PRV.-MB.) 0 A

da navala (de jur Imprejur), a napadi, a cuprinde

de toate paddle: Aducerile-aminte adesea ma 'mpre-

(Tar) proaspa t; a (se) Inviora

a educe aminte: imptotuateoult In minte-mi an alt tablon

soara (VLAH.); mama nici grijd n'avea de vedenlile ce ma

de un caracter mai prozaio ().-GH.); 1 se Improspatasera acele

Impreauran (ON.) A Inconjura: acel cerc de lumina

08 ie Impresura (0000.); (k): Afrodita o Impresurd de nue

timpuri (sty.).

vi de vino 'ncoace use.) A t A ataca cu armata,

a incepe atacul: Ungurli... simtind ofi-1 Impresoara
A
vrajmasii, de slrg s'au gatit de ritzbolu (GRAM.) 0
Inconjura cu armata:
o oetate ; erau trimisi... ye
lima general!! oorpurilor cart Impresurau cetatile de pe ma-

lurile Dunarii ().-011.) 0 A calca drepturile cuiva,

a usurpa: ~ o 020$10 [lat. impres suraEe
<iLeassura].

<

RESURARE sf. 0 Faptul de a Impr es u r a; Inconjur; asediu 0 Calcarea dreptului

cuiva, usurpers: t viol SI mi -i mtnlnci on (ALECS.).
INIPRESURAT adj. p. IMPRESURA: an Post pre-

Rout (Amite cea hirbuita si ~A de maritoini... Intr'o eurte

mIndrit tsp.) NvimPREsuRAr.

INLPROCA (-prose) vb. tr. 0 A stropi cu apa,

cu noroiu: Diciturile se Intetean 61 le Improscan obrazul

(VLAH.) ; ar fi vrut ett-1 fmproaste on ape oparita (LUNG.)

0 A asvIrli, a lovi una dupe alta cu pietre, cu

sageti, etc.: grinding sagetilor oe o Improsoan de pretu-

(VLAH.) ; el Impresurase palatul g1-1 Impro5ca on

tunuri (Wax. ; Stefan umbla on plinea &wit ding!!, ei fl
Improscau on pietre usR.) A earl; ti alungan
on sudalme... orl 11 Imprints vorbe necalite (arr.) [p r 0 -

tindeni

C 11].

YMPROCATVRA. (p/.-turi) sf. 0 Stropi-

tura : ii treoam (rInl)

fnteo Tneedestreora
stropi deed

05i

AsVir-e

litura (cu pietre, etc.): ...use. a salmi $1 more pe

lingA celelalte mai mid Improseaturi de care se slujea In sis-

temul for de batalle (ALECS.) 0 (E) Vorba de ocara:

638

www.dacoromanica.ro

an Inghitit In Were Improaceturile spalatoreselor ma.).

[Improsca].

tmpuvat, a fugi nebune*te (ca glontul ie*it din Imp_

pusea).

impvckiv-LtiNA sin. F

IMPROTIVA... NB- IMPOTRIVA...

IMPROTIVNIC = PROT1VNIC.

IMPROUR... = IMPRQOR...
IMPRUIVIVT 1. adv. A da, a lua , a Imprumuta;
a cere sa -I lmprumute; de , Imprumutat.

eel de

deu; desmetic: otbiva zaplani

(L-011.).

sn. Faptul de a Imprumuta; lucrul Imprumutat; suma Imprumutatii: ua-ti ~at

'naval, caoi not nu avem trebuinta de bani (can.) [I n + lat.

pro mutuusl.

IMPRUNIUT4 (-ut -ntez) 1. vb. tr.

A lua
de la cineva un lucru, o suma, cu conditiunea
de a-i da Inapoi A da cuiva un lucru, etc.
cu conditiunea de a i se da Indarat: tine da sirep

eilor, Imprumuta pe Dumnezeu, sloe Scripture

(CRC.);

1mprn-

muti pentru doblndit et piers! MAW() (PANN) ; an scris la

Br1ncovanul-Voda ca aA imprumuteze Poarta ou oinct ante

F A primi, a lua, a trage

2. vb. refl. A lua Imprumut de la cineva: sit
nu to Imprurnuti de la omul saree (ZNN.) [I mprude pungi de bani (NEC.)

Cu pusca: ou o

dese.

IMPUTERNICI (-icesc vb. tr. *i refl.

Imp u t ernic i

2.

rfabolul ii 1mputinasera !mate oastea osp.1;

en 'alma ma- INIMA.

0 tMPULPA (-pulp) vb. refl. Trans. A se opinti, a

IMPUNGE (-puns) vb. tr.C) A Intepa:

ou aunts,
plugarul Impunge nelneetat on strAmurarea

pe bold ce mnneeste coal 0 A lunge acul In pInzit,

etc., spre a coase: Mama 'mpunge Si eu trag, Ce mai
illoark-mi feel (R.-COD.) (f F A o de !nail, a
o lua la fugrt, a o *terge: tot hat annul el o impunse
en vorba, a ofensa cu
de Matt pe U4A (NEGR.)
vorbe Intepatoare, mu*dttoare: Pe crain1 cn este,
vorba

11

Impunse

(PANN)

[lat. *i rn p un g6r e].

cn coarnele; (Y):
IMPIJNS adj. p. IMPVNGE:
mosneagul s'a cam struttt or de vorbele babe (SEL).

ou sn1ita, en coarnele; Impunsaturile san Intepaturile sale slut toarte ventnoase (MAN.) ; la tie-care
bualte (DLVR.) ; pentru o

de iatagan, pared s'aud valete nit-

greeita la gherghef, earl, blestemuri, bdtdi ( ALECS.) C)15) Vorbb. Intepatoare, mu*-

Imi vine .0 minte; a-51 bags

suprafata unui obiect: se urea

lui; fat puse palaxia
stn

toarta

(CAR.).

(JIP.).

tAtura... toate stnt breattiate $i

0 IMPUPT (-pup) vb intr.Trans. A I mbobo ci (p u p].

IMPUPISTR4 (- tares) vb. tr. Trans. = /MPLSffi

'mpupistra Mdramd tritine-situ, Gulera5

[I MpUpi Impistri].
tr. W A trage cu
p u*ca; a nemeri, a doborl cu un glont (de
tattne-san

virtu] pomutruntea oatirii; a

pom,

cap; se puse

picioare O Timpul, si anume: a) situatiunea

trei zits; a tacut-o

stIvIrseste actdunea: a isprtfrit-o
Intr'o zi, (ntr'o lunti; d) perioada de timp dupe care
Incepe actiunea: de azi opt zile plecam; curind;

e) dinaintea termenilor can exprima o

urmit;
notiune de timp, se Intrebuintcaza In spre a arata
momentul and se sftvIr*este sau se va savirsi

iMPURAZ4T adj. p. ThIPIIPAzA: Imes, Inca-

TM: Tot cosec

b)

acest moment; (In lung lui) Februarie;

b) directiunea In timp : din zi zi;
anul 1924;
Ind;
c) perioada de timp In care se
din clad

IMPUPAZ4 ( -UM) vb. tr. $i refl. A (se) Impestrita (Ca p u p 6. z a): al n'o Impupazeze (limbs)
Cu cuvinte statue

cap; as departare;

In timp:

/smells Is vorbd, al din vorbit la 'mpunsitturi, 51 de-acolea

111

se

directiunea dare un loc: din oral; oral; de sus

situatiunea In vlrful, In caplitul, la
C)
Jos;

catoare, care ofenseazn.: an tnceput ad se 'nteteascd

ceartd

IN prep. (inlocuita mai adesea prin mute Inainte

de: un, 0, unul, nna, acest, acel, adevdr, stn.). Se Intrebuin(eaza spre a arata: 0 Locul, *i anume:
a) situatiunea Intr'un loc, In interiorul sau In
mijlocul unui lucru: 1-am Mat odate, gradina,
oral; locueste .0 Roniania; a se
',Nun; pr(nzeate
mijlocul nostru;
apt; pentrn ning0 lame;
arunca

IMPUNSATI,TRA (p/.-turi) sf. C) Faptul de a

Impunge Intepatura:

IMPUTIT adj. p. imPuTI.

IMPTJTITVRA sf. F Lucru lmpu ti t.

se Incorda: se Impulpa zmeul gi se Odic& 51 trInti ye

Vasiliett plea 'n brIu In pamInt (RET.) [p U 1 p a].

on coarnele

de lane, a fi puturos [p u t i].

IMPUTICIVNE sj. O Putoare 0 Puturo*ie

[Imputil.
IMPUTINA. (-inn) vb. tr. *i refl. A (se) face
mai p u t i n, a (se) mic*ora: chums, foametea al

(JIP.I.

(MAR.).

Int Multi (ALECS.) .

vb. refl. 0 A capata miros unit, a se strica;

Ns- PETE 0 (A se

3. vb. refl. A se Inmulti [p u i u].

punge: cu 99 ace Impungatoare Impunget1-1, StrapUngeti-1

Dreptul de a savir*i

ILO:PUTT (-put, -put) 1. vb. tr. A umplea de

putoare.

11 pun jos 51-I Impute (oR. -N.).

(DAM.).

lit

tMEPUTERNICIT 1. adj. p. MIPIITERrnin,

2. sm. t1 Persoana autorizata de a savIrsi ceva
In numele alteia, mandatar; plenipotentiar.

outi

IMPUNGATOR adj. verb. traPVNGE. Care Im-

vin' de grabd, Iorgule, de Id o

2. vb. intr. A Incolti, a lua na*tere; a se Incuiba:

1mpungace. cn barbita sub aft

A (se) 18.600

ceva In locul altuia, mandat, autorizatfune : scum,

IMPUNG4CIU adj. Care Impunge cu

da (a prinde) putere.

Intari, a da (a prinde) putere, a (se face mai

puternic: dafinii cresteau si se Imputerniceau ca Drip
minune OSP) el A da ruiva puteri depline,
dreptul de a savIrsi ceva, a autoriza.
Faptul de a (se)
IMPUTERNICIRE sf.

ball ilor (DLVR.) ; e ou aburi lene5i 51 racoritori(DLVR.)[P u f].

coarnele (vorb. de vite): (era) tap In lege. cu ooarne

sd tacit

IMPUTERI (-eresc) vb. tr. *i refl. A (se) Intari,

fumurie e .41 de (thud! ce pluteso alone pe deasupra

toate se fan buns 51 Ingadulala !Lupines:a

Foe bras

Domnezeu an luat de pre mine a (FAL.) C s Cearta: Mihai-VodA avind oare-care

cu mph trupelor ajutoare din
Transilvania (eALc) 11 In p U t a .

aceea care Imp ru mu t o cuiva sau de la cineva : linprUMUtatOr Se zice eel ce imprumutd (LEG: CAR.)
IMPURAT adj. Indesat, ImbIcsit: o atmosferd

(road) (PAMF.) ; (bradul)

2. vb. refl. # A se certa [lat. imputare].

t IMPUTACTIJNE sj. C) # Dojana, must rare :

(NEC.).

face pe ceva diferite desenuri, a Impistri:

lovi drept in cap

upuvailu In ouventele tale (PS. -SCH.) ; nu cutezase

foe), temindu-se 06-1 vor ". pentru temne (RET.).

f. Cel ce,

UTA (inn) 1. vb. tr.0 A depune oub.le (vorb.

de insecte): duel ea mates a Impulat toate stele mil de
urechile, a anleti (cu vorF
chine Moos.) 1]
ba, etc.): ne-am sdturat de soirtfiturile a dot pacatogi
de gaapari, care ne-an Impuiat ureohile (mi..) 11 A

11

tIMPUTA. (-nt) 1. vb. intr. Trans. A dojeni, a

mustra: Motu= cetera ce tmputari mie cuvIntu. ca

m u t].
iMPRUMVTA (p1.-te) sf. = tadistirdoT 2: pre
INIPRUMUTAT9R, -TOARE sm.

ow

(0000) ; mud In
departare un vast de Impuscaturi (ALECS.) [I m p u c

de la: lune Imprumuta lumina de la scare.

mean! Ii Indesea cu ddjdi grele 51 en

de

IMPUCATVRA (pi. -turf) sf.

a core

2. (1)/.-uturi)

Tilhar: Mobil IN
Derbeintra In odaia tut

De caftan ne-au desbrdcat (ALECS.) 9

(PAMF.)

/1\11PUC.4 (-Inuto) vb.

pu*cft, de pistol, etc.) 11 C) F A fugi, a se duce (ca)

lucrarea:

allele noastre; tntr'o zi, lntr'o Basra; Inteuna

al
abut de astaz;;
ajunul Criiotunuiui;
din zile;
f) dinaintea nedefinitetreilea an al domniei sale;
lor tot si fie -Dare, are o valoare distributive: It rad

zi,
toate allele;
tot] anii 11 3 Instrumentul: a calca ..picioare 11 Scopul: a chema ajutor
copt s
ON Tendinta catre ceva, scopul: a da
Modal de actiune: a alerga fuga mare; a alerga
taina 7 0 diVizinlIC: a tam -..
1ntr'un suflet ; a lucre
bucati; drama fact acts; tare se imparte trei regiuni 1
fie-care

La figurat, In exprime o multime de raporturi,

dar mai adesea acelea de situaldune, de directiune, de stop: chides .1, putere.) men, a'a acbimbat intr'un lup, a bate verde U Precede alte prepozitii sau formeaza compuse cu altele: contra;
Se pune Inaintea unora din
in sere sears

639

www.dacoromanica.ro

INA- adverbe, fart a le modifica Intelesul: ~ totdeauna

IN A [lat i n).
INNA...?
INA...?
TNACRE4LA, prAcREALA (pt. -ell sf. Acriturb..

ceea ce (I nacrest e; zar acre: in el se saltine

putina inacrealit... de se sboarA laptele (PAMF.); din zarui sours

din chisleagul scopt, se face Inicreala SEZ.)

IN ACM, NAM (- crest) vb. tr. si refl. A (se aeri.

INADINS PP- ADM.

INAINTAL ( -fez) 1., vb. intr.

A merge, a porni

la placinte ev si la ritzboi innapoi, la clstig sau la folos

In frunte, eel dintiiu, car la nevoie, la munea,

ds, mai departe, mai incolo: vezi
mai ~; de mai , mai do "milt: o stiam de mai ,;
~ vreme, mai vreme, in vremile de demult, In
eel din urmb ; mai

vremurile trecute: Imbue vreme... cronicari, istoriografi... lnregistrau... tale oe se petreceau

de:

(1.-GH.) ;

de whiz; ,~ de ordain; ee de aceasta ; .~ de toate ; gln-

deste-te, ~ de a raspunde INA1NTEA (construit cu

genii.): Inaintea mea, Inaintea noastra, Inaintea prinzului,

mortis; Cu intelesul de In fata,,:

judecatorulul, judecatii; ce putem not face de Litt Dumnezen P (CRG.); parear Ii vitzut singe ~a oehilor (DLVR.).

lnaint e, mai departe: abia am putut ~ din cauza

Inaintea

a deveni din ce in ce mai batrin A merge

prea cute: ceasornicul men tnainteazd A se ridica, a se Malta In grad: ~ In shalt C) A fi mai
iesit afarb.: monism Inainteazii In stradd s A face
progrese; a spori; a ajunge departe (vorb. de o
lucrare, etc.).
2. vb. tr. C) A ridica, a Inalt.a. In grad, a avansa : I-a Inaintat capitan 2 A fi cuiva de fo-

2. inter). INAINTE! Strigat de. Imbarbatare, Indemnind pc altii sb. Inainteze: IatA-ne alum!! Inca

an ma tne.tmeastide ion A adresa, a da, a trimite:

o petltie, o cerere 0 A spune, a sustine ceva: meren

(a.-coo.)

zapezii; ocolirli Intprefurul prapastiei gi vAzurd ca dire de

In vlrstd, a Imbatrini,
singe nu mai Inainta oar.) ; F :

los, a ajuta, a face sa progreseze: sfatul ce-mi dal

fnaintezi cite o alts pArere.

INAINT4RE sf. Faptul de a lnaint a;

Cal
4, adj. si sm.
Inhainat I n a i nt e a altora (numi(i rotasi"):

progreq.
tIsTAINTA, NATNTAS

pleas, Intovaragit de eine! sage prietent, in trasuri, ou patrn

cal Inaintasi (EIR.-vN.);

soselei. emu

unul din Inaintasi, dind In mon

(1).-ZAmF.);

moon.) 11 pl.

ED

naintaeii trecuse ape prim vad

Ochelari.

2. adj. Care merge inainte, care e arzat inainte:

am putut vedea, pe deasupra vagonului 1naintas si a locomotive!, lints de deplirtare (CAR.).

IN.A.I.NT4T adj. 0 p. NAINTA IF .0 In

virstA, (cam) batrin; la o vIrsta ~a, la batrinete, in

vreme de barinete.

INAINTE, NAINTE 1. adv. $i prep. Arata o

prioritate de timp sau de 100: a merge, a Porn!
plena ~, en voiu vent mai ttrziu; on o zi

en trot

nn pas. lira ~ I um: (ALEes.)

[I n +a inte].

iNAINTE-MERGATOR sm. 0 Precursor, Ina-

intas, eel cc merge I n a i n t ea altora: poet!!

cei mart sin! i ai viitorlmii mom! Supranume
dat Slintului loan Botezatorul.
INALBEALA. NALBEALA p1.-eli) sf. Suliman,
albeala : Pune fats la nalbeala, Buze !no! la rumeneala

[ (11nblbi

INALBT, NALB;

(-beso)
ALB': tetele nalbeso
pima mat de vale Intre salcii (VLAH.) ; eraViespea care Inalbise

dracul (CRC.); atita de multi an peril, c t an nAlbit

poiana de trupurile color peril! (GR. UR.)
De

!NAL= sbst. Faptul de a Inalb 1: id

2699 .
j INALGIOS, INALTGIOS p1. osuri) sn. Neajuns,

rufelor

paguba, nedreptate: de an Mont cuivasi Inalgiosul tot

pentru Turd an fitcut, sA le intro In vote (nR.-Ua.); a mull!
Meuse Inaltgiosul, ca niste Molitor' de ran [ In a 1 t +gin s].

MALT, NALT 1. adj. C) Foarte ridicat, care se

Intinde molt tit sus: no turn ,; no pom; un munte , ;

facu... din oscioare doi drug! clt case de built! OSP.) 2 Mare

la stat, de stators mare, lung: no om 11 Superior,

care intrece pe altii sau pe altele: merite e 0

Sus pus (ca rang, ca demnitate): o postpune I CI

In titlul dat Mitropolitilor: ~ prea sttntia sa.

3. (77/.411E1) sn. Inal(.irne: binecuvinteaza din ~ni
cerurilor stindardele noastre )VLAH.); sboara cu dlnsul In ..Id

cerului (sun.) [Mt. in alto].

YNALTICEL, NALTICVL adj. dim. (I NALT: acolo,

in minocul unor pomisori, era unul ceva ma! InAlticel ((Sr.).

INALTA (mall) vb. tr. $i refl. 0 A (se ridica in

sus; a (se) face mai Malt:

no ma, o clAdire, no

monument, o statuA; cumpAna nnei Hutto' se Wesel si

se tnaliA, ea no cocostIrc care boa apn )VLAH.) 2 A (se) ri-

dica in aer, pe ter: un smell; o vede... radtetndu-se In

vAzduh, apoi Inaltindu-se tot mai sus (ERG.) ; b : Pine se tncalid

soareie se !nand, se zice despre cci lenesi;
:
din
tabAra Romanilor se 'walla In linistea noptil cintece de biritinta
(VLAH.)

I A (se) ridica la o treapth mai Irian:

se WM, la boierii pre car! i-a naltat 1St 1-a tmbouitit MEM/ j
de rind boierul s'a InAltat la rang de ministru, 11 chaste cu-

coana Tarsita (ALECs.). @ A se ridica prea sus; a se

arata trufas, mindru : cel ce se Inaltit se va smertla A

lauda mult, a ridica In sibyl: prea tl 1nalta [lat.

*in-altiare].
INALTARE sf. Faptul de a (se In a lta

11

A kaitarea (nomnuna), sarbatoare care se tine la

40 de zile dupa Pasti, In amintirea Inaltarii la ter
a Mintuitorului; numita si lspas" 1I
tnaltarea
Crucii ow- CRInE.

INALTAT adj. p. INALTA: (prea) e Doamne,

Will cu rare se adresau clinical% Domnitorului.
INALTATOR 1. adj. verb. TNALTA.:Care inalto.;
:

serbare inaltAtoare;

e In

linistea aceasta o marette... InAllAtoare, care ma umple de respect (VLAH.).

g. (pl.-toare) sn. ito' Parte

a pustii, pe care se afla

Fig. 2699. InAlbitul rufelor in Dragu (dupA o fotografie
a Seminarului de Sociologic din Bucureti).

ni$te crestaturi cu Insemnarea distantelor

zile, eu o stiptamtna; a da ban!! , plan ~ ; a WA

a iesi
in calea cuiva, a-lIntImpina; i -an legit Inainte Domnul

In metri, pentru a Inlesni ochirea tin tei pro

puce R 2700).

on mare alaiu In tImpinare (LET.); a apuoa ,~

acum

a!, mine

R APIICA; de

de azi ~, de act de acum, de azi lncolo;

zi, spune mai departe 1 continua! lid:

(de 299, 399, 499, etc.)

~-----smirssomosers=s

INALTATTIRA. (pl. -tor!) sf.

LA.

teren Malta; Inaltime [I n a 1 t a].

640

www.dacoromanica.ro

----

Fig. 2700, inaltator.

Ridicaturti,

t INALTIE sf. Trans. Ina 'time [ In a 1 t].

INALTINIE sf. 0 Distanta sau dimensiunea de la
baza pink la virf, pin& la partea cea mai ridicata:
~a until turn, tout mnnte;
barometrulnt, lungimea
coloanei de mercur deasupra cuvetei 0 Punctul
foarte ridicat deasupra nivelului pamintului
sau a unei suprafete orizontale: vulturul sboara
la o mare ; a norilor 436. Ridicatura de teren,
inalifatura, deal: de De aceasta A. se poste vedea tot rasa'

StlperiOrita1C: a geniulni acestni savant

A Ii la It ottiva, a putea sta alaturi de cineva, a-1

pricepe 0 # a voastra, Maria to (ca titulatura)
[In a1 t].
*INA.MOR4 (-orez) vb. refl. A se amoreza

[fr. enamoure r, refacut dupa a m o r].

/NAPO' I.. adv. In urma, la spate, Indarat ; 6:

; a ramlnea ~; a merge v.. ca raoul; a se vita A.; a veni ; a

Ia placinte fnainte si la ritzboin

Ps- INAINTE1. (j

a veni tar la locul de unde a plecat;

se lntoarce m,

a-si Ina vorba , a nu mai voi s& se tin& de vorba;

a da

1].

INAURI (-resc) = AMU.

INAVUTI (-ntese) vb. tr. si refl. A (se) imbogati,
a (se) face avut: pot sA-ti lac ca sit to 'navutesti 51
sa traesti bine (se.).

INCA adv. 0 Vre-odata; niciodata: oom noao nioe

O pagubli an vent face, cum not

tine no vom atinge
(PAL.) ; fno 'asa schidealli nu ml s'a dat In ale (Rar.);

"

n'am vtzut asa female sit Mine{ de toate eel (can.) 0

Pin 'acum, ptna 'n momentul de fat,a.: n'a vault

nu e

prea Main; e v tInAr ChiEtr:

de atunot;

ba
ba chiar: stia oft on om mare, ba 51 mat
mull 51 mai bine OSP.) 0
de mic, de copal, pe cind

mai era mic, mai era copil: trecnsem ye la haunt lui

una; dar

2. interj. Strigat adresat cuiva, spre a se re-

trage, spre a se departa: nelegiuitiler

INAIVIA prep. construita cu genit. In urma,
frontului [lat. in +
la spatele, indaratul:
mea;

F dar ~-mt-te, cu alit mai mutt:

sit no scoti on clue din casA, dar

om (CRO.) ; n'avean et
oe sA manlnee, dar Inca-nit-to sd mai dea 51 oil ()SP.) 0
Si, de asemenea: si eu AA vrean sit ?tin eum s'an petreout lucrnrile 0 Tot, totusi: oft sd -i dal qi A. no

se pare de ajuns Flat. unquam].

/NCADRA, nicaaaa (-area) vb. tr. 0 A pune o
cadra, un pervaz: on tablou 0 (e) A Inconjura :
1

ad-post].

INAP01.4 (-oiez), d /NAPO; (-oiese) 1. vb. tr. 0

A da In a p o i (un lucru Imprumutat), a restitui:
1-am Imprumutat cartes, dar an mi-a lnapoiat -o Inca; fA

da mai la urma, cu o treaptit mai jos.

2. vb. refl. A se Intoarce, a veni Inapoi.

[lat. in-ad-intro, influentat de vsl. v11

(CAR.) Iar, din nou: data Mai mult,

pe deasupra, afarit de aceasta:
(mutt rile; ..

a sari In dotal picioare si a da limped (cal.); cu acest din

urma Inteles $.: a se da

(CRC.)

easel ;

Inittuntrul zidurllor se gases o bisericit mica de piatril

(ALECS.) ; Ca racla ce -1 desartd, lanntrnl 81 '41.-131:11111 (ALECS.)

MInjoalit..... de copil, pe cind trtia ritposatul taloa-men

a) a Intoarce, a restitui, a da Indarat un

lucru imprumutat; b) a se retrage: calnl...

bine de fnapoieste on Ion tovaritsulni dumitale

2. INAVNTRUL, INLAVNTRUL, d LAVNTRUL (pl.

-true) sn. Partea dinauntru, interiorul:

era o frumusete 1 o figurA clashed ineadratit de nista plate

marl, negre (CAR.) 0

A forma cadrele unui re-

giment. etc. [fr. encadre ri.

*INCADRATOR, INCADRATQR sm. Cel ce In-

cadreaza tablouri [dup& fr. en cad r e u r].

INCAI, F 1110ALLE(A), Mo/d.
ttLTE(A) adv.
Barem, macar, eel putin: m'a ttnnt o BMA qi mat

iNAP0141T adj. 0 p. INaPora If Dat Inapoi, restituit 0 Ramos inapoi (cu Invatatura,
cu mintea, cu civilizatia, etc.) '11 0 Tutors, revenit.
INAPOIVRE sf. C) Faptul de a (se) Inapoia
0 Restituire C) Stare inapoiata (a mintii,
a civilizatiunii, etc.) 0 Intoarcere.

bine de lei, da 'moat am flout no Meru bun (BR.-VN.); anunit

fncaile, prindett la animal (013013.); data to We, Incailea
sd to frig' on o ciorbd bona (ZNN.) ; spun -1311 hiCaltea tot,
ca sd stiu 51 on de ce sit mil !erase (ON.).

refl. 0 A capata aripi F A se

a Infaca: omul se trudeste ani sit pule de-o parts ceva...

INARLRA (-ipez) 1. vb. tr. A pune, a da aripi.

2. vb.

INCAIBARA (-aibir)

avinta, a-si lua sborul: aristooratia nu se fnaripase

st capetele acestei idre... no Incepuserd a musca

(NEBR.).

INARIP4T adj. 0 p. Wawa If 0 Cu aripi:

cal .

iNARMA (-mez) I. vb. tr. )4 A da arme, a

ingriji cu arme a. A echipa o corabie.

2. vb. refl. 0 All lua armele:

Inarmindu -se on

sabia tatlni-san... s'a pus de strata (se.) 0 A se pregliti de ritzboiu; (F): a se A. en ritbdare; am OM de
ouvtinta sit ne lnarmitm Cu ceva recomandatii (ALX.) [a rm 6].
INARM4T adj. p. 1IIARMA: gloats
cn lanai si
on topoare... o 1n5irit pe dinituntru (ALECS.) 111 NVWARM/NT.

INASPRT, NASPRI (- prase) vb. tr. si refl. 0 A (se)

face (mai) aspr u: toamna se duce Qi vremea prinde

a se 'niispri (VLAH.) 0 A (se) irita, a (se) face mai

rau, -mai neinduplecat, mai sever:

inaspri mai mull ye domnul

(ON.);

acest

ouvfnt

s'au Inasprit relatiile

dintre el 0 A se face prea Inchis, prea acru, etc.:

inghetInd, de-1 iarnit, coloarea se InAsureste (PAM?.(.

INASPRIT adj. 0 p. 1NASPRI O Acrit prea

mult, cu gust intepator: jintita... e mat bona a, adicit

lAsata DNA se acre5te (J)P.1; se trees vinnl san mustul ve ;gin
sacral de vie (PAW.).
INAVNTRU, NAaNTRIT, INLAVNTRU, Q I/1(N)VNTRU, INLQNTRU 1. adv. 0 Intre peretii unei In-

caperi, In cuprinsul unui lac Inchis sau marginit, In interior (T.) AFARA): a infra

(Pay..P.)

F In strainatate, In Apus: se duo

lnauntru de Invata procopseala acelor popoare sr.); Dunanezeu 1-a daruit dot outlast can atom se ell& ftmuntru

(ON.) C) Campus Cu prep.

vb. tr. 0 A Inhata,

81... hotel 11 fneatbarA ye nelntrebate (JIP.)

0 A strInge,

a aduna.
2. vb. refl. A se lnhata (Ia brttaie), a se lua la

bataie, la paruiala: ca BA nn ajunBA BA ml se Incalbere

acolo In Olimp, 51 sA -11 fact zeirile de rls seer.

INCAIERA (-cater) vb. Ir. si vb. Tell. 0 A (se)

lua la bataie: sand, cd to 'neater Indatit

calera de mine, SA ma prindit chiar de chick

(PANN);
(RET.);

Se Invdztnd

not eft era eft pe ce sft se !neatens Ia bataie, ne punem

la minoo si-i impaam (mm.) 0 A se apuca la lupta:
stile se poserit In miscare... gl se to:Corsa OSP.) [c a i e r,

propriu a se apuca de caier (= par")].

1.NCAIERARE sf., livalimaaT sbst., INSAIERA.TVRA (p1.-tort) sf. Faptul de a se I n c & h e r a;

bataie: plea la ImpAratnl, suferi lnelieratul
citieratura In Bata...

iNCAILE(A)

81

NW

se aDucara la Uinta

(PANN) ;
(RET.).

In-

INCA'.

INCALA. ( -let) vb. refl. A se Ingra5a prea mult,

a se umfla de grasime: ingrAgarea... se lneepe de pe
scum 51 tine ulna se hie/llama vitals cu desAvIreire

[lat. incallare].

(ION.)

tINCALARA ( -area) I. vb. tr. A da un cal de

Incalecat: CAzacti Zoporojent, cacti s'an lost r000sit...

IncalarIndu-iHanul, 1-au lust on sine (N.-COST.)

2. vb. refl. A capata cal de calarie, a hicalPca:

otti an putnt a se Incitlitrare dintre Cazaci, s'au Incalarat

o.4.-cost,)

[c alari u].

YNCALARELE pp- cAutaa O.

INCALAT adj. 0 p. INCAL. 0 /ngrasat peste

din Mara mAr

frumos 51 A. tratmos; o mniare oAlugaritA, ce va ft ginruit lei Dumnedzau si va fi sezlnd Inlontru In mitnitstire

1.

masurti; trupcs: era Bras qi A., de gIndeai cit... mama' a

mfncat sf a bdut oil a lost vara (RET.); fetal 1-a placut Maul acesta, of era si el frumu.tel me.).

INCALCA (-calo) vb. tr. OA crtica (o tara, o

formeaza adv. DINLAVNTRU, 0 DINVNTRU, din interior: sa ddm too cases pe dinItiuntru, iarit nal sit teem

mosie): oastea lot Infrtnsese o samA bond de vrajmasi oe

tru, Ministerul de interne.

lare, usurpare.

la InviltitturA

de,

afar/ (can.) ; gloata Inarmatit en land si Cu topoare, el o

1nStra pe dinuntru (ALECS.) ; 5 Ministerul trebilor clinlaunI.-A. Candrea.

Dictionar enciclopedic ilustrat.

A viola, a Infringe, a usurpa,

a atinge (drepturile cuiva, etc.): clod simti orbul cit i
fnctlicaseril tars ()SP.) 0

s'an fnealcat drepturile yacht (CRC.).

INCA.LC4RE sf. Faptul de a Inc/ilea; vio-

641

www.dacoromanica.ro

41

INAINC

INC_

NC

INCAL, E(A) = hictu(LE).

lisICALECA. (-calec) 1. vb. tr. si intr. @A se sui pe
cal; a sta calare: Flit-trumps !nettled{ maul gi-1 Inonra
grin gradina use.) ; hat, IncalecA lute pe cal ei to du la

shit prea Strirate; nu-1 income careens, de pinteoogi ce

sint (can.); ehl ants ferioire nu incApea In Jaime men
(ON.); CO: i-am dat (puma!) pit 1-a Inoiput In piele (ON.) ;
a rabdat la bitai alt i-a Inoltput sub pieta (VLAH.); T.); nu-mi

nunta (CRO.) A se urea pa ceva laslnd picioarele sli attrne de-o parte si de nits:
ye ooama

Inoape in cap, nu-mi poate intra In minte, nu pot

pricepe; : a na-1 yielea, a nn(-01) mai
In pieta

Be amesteoara... In albistrimea oerului (DLVR.) ; apele s'an

Plecat sperlate de umbra gi ogomotul oelor Until poduri oe

surb de gras, niindru, vesel, etc.: nu mai Imams 'n

le-an Inoillecat (VLA11.1; Q

mian', lames, etc.) de buourie, de mindrie, etc., a nu

until sad; pr. ext.: mulish, incAleolnd tmul Vesta altall

De nevole, a birui nevoia:

muncea In dreapta et In stings, ca doer doer a

pe nevole

(ono.) A se Imperechia trupeste cu femela

(vorb. de armasar sau de taur).
Z. vb. refl. Mold. A se sui calare [lat. i n e a-

ba 11Ieare].

INCALTE(A) ar 124W.
INCALTA (-call) vb. tr. si refl. 1 A (-si) pune,

a(-si)trage Incaltamintea: Nghetele, mantilla Inman; a

is
on Mame; 0: Dina so Inotatit, soarele se !mini Pir
hiALT3
MA Insole, a legs la gard, a potcovi 9
(3)

0' 0
A pune obezi la o roata [lat. in cal cear e].

INCALTA1VIINTE cf. 1 Tot ce serveste spre

a se inealta (ghete, cizme, opinci, ciorapi, etc.)

[tcliltamInt< lat. calceamentum].

t INCALTARI sf . Mold. 1 Inealtaminte : patina Unit

din colbul adunat pe minim] vgl

(cep.) flat. calceare].

INCALTAT adj. 01p. INcALTA: pre pope..- en

(de grasime, de Ingingare, de bnourie), a fi paste ma-

pieta ohir lanulea de terioire (CAR.); a nn-I

mai putea de bucurie, a fi grozav de mlndru,

etc.: Inman a salts st a Inca, de nu-I mai Incapea loon] MP.) ;

Mit de ea, ma slat trumps, Si para. nu ma 'nape lames

(VLAH.) ; era fodul, de nu-1 mai !maims pamIntul (o.-zattF.); a
(nu)-1
vremea, a (nu)-irtimInea timp de ajuns, a

(nu) avea destul timp ; a nu

care are picioarele acoperite cu pene:

cregtea sub pat gi In podul easel porumbel... de net inclatali (1.-GH.)

0 vita ~a, vita a, om prost, bun

de legat la gard, care da In gropi.

INCALTATOR (p1.40are) sn. 1 Unealtft de os
sau de metal Intrebuintata la incaltatul ghetelor sau pantofilor ( 2701) ['notate.).

de oineva, a-i sta In tale,

a-i fi o piedica A fi loc de ajuns, a putea stn

allituri; a fi cu putinta: undo este tries, nu Incape

dragoste

(n..cosr.); nu !nape vorba,

Indoialit , disoutie,

gluma, etc., nu e chip sa mai stai de vorba, sa to

lndoesti, nu e de discutat, de glumit, etc.: clod

Poruncea ceva, nu Incapea vorba, trebuia

11

A ajunge, a cadea:

sit se lac& (1.-OH.)

pa mina, In ralinite, In

stapintrea ouiva ; onm a lost ea cresoutit, mItitioa, gi pe tie

mlint a'ncitput I (CAR.) [lat.i n+*capere=capare].

INCAPRE cf. Udaie: apartament an mai matte
incitperi; numal in aceasti

Coprins,

piaci gi pre pope lard de barbs nu trebue crezut Mon.) 11

C) 3k Pesaro

local (Da-

geamurile nu Oran la lel (CAR.)

spatiu El ncape a].

INCAPUT (-nem) vb. tr. = cArni: am Inottpuit en

singur o oorabie ei m'am apucat de negot (CAR.); lelea Ilinca
izbuti sencapne lampa ei o aprinse (8.-ALD.) ; an lost Inzestrate surioarele amtndoult et amIndol hratil incapuiti (CAR.).

INCAPU$41.T adj. Acoperit

cu muguri, cu vlastare.

cu ca.pus

INCAPUTIA. (-tez) 1. vb. tr. p 1= CAPUT. : ghetele,

INCALTATT,TRA. (731.-Marl) sf.1 0

Israel& III 01A drege ciorapii, Impletind alte v/rfuri

O Incaltaminte.
0 INCALTEI, tNCALTTI sm, pl. Bucov.

scurteica... o sonrtase moron ye la yoale, ca sa-g1 Inciputeze

sau alta talpa 0 A lungi, adaugInd o bucata:

Faptul, chipul de a (se) Inc b l t a

minecile (DLVR.) 0 A Injgheba, a prepara In graba.

2. vb. refl. 0 A se potrivi In marline (PAMF.)
A se Injgheba: s'a incAputat unmet din fanciful for dna-

Trans. 1 Incaltaminte: Il faces In tie-care

:L.. cite o pireche de Incitltet (se.); Igi
Ina septa rinduri de haine si aepte Panda
de 100111111 (RET.) [Incalta].

sect de pogoane de genera (s.-At.o.) ; la douitzeoi de ant... lesne

se Inciputeazi on culoug de train (DLVR.).

INCALZI (-zeso) vb. tr. si refl. 0 Fig. nor.

oasts, onstona; I ncaltator.
A (i se) face c a I d:
!Wilzig festal ei Wigan o pliointa sit
caeca ((SP.);
Inoitizegte

la too, la Baba,

la

se

soars; 6: soarele

si pe bunts! ye ral; (): soarele, de e soare, at

tot no Polite

lames toatit, chiar eel mai puternic

nu-i poate multumi pe toti; a se

100111 sub dinsul,

a sedea mai mult Intr'un We: n'apucit sit Be 111C111Zeallea local sub tine, el bir Cu Juana (DLVR.) ; F: a-el we

mAseana, a trage la mbsea, a bea strasnic: Eroule 1g1

nu ma
incAizi mama= et se cam tarlaoi asp. ) ;
Incalzeete (averts altora) (PAMF.), ce fobs am eu dad.

INCAPUTATVRA = cApuTATIIRA [In cap ut a].

INCARAB4 vb. tr. = INCAIBAR4 j C) : a tre-

out... o jumatate de an... plait an incarabat Imparatul

Rosa fatale ce- i man de lips& (mew.

INCARCA (-care) vb. tr. 0 A pune o sarcina, o

povara pe cineva sau In ceva: lemne;
un car;

pe spate; cum se pith% cortibitle, be incArcarA ou marl&

ye cineva on da-

((SP.) 0 A Ingrlimadi prea mult:

(altii slut bogati) A (se) aprinde.

INCALZIT 1. adj. p. IxcALzi 1111 NvIxamIT.
. sbst. Faptul de a fncalzi.

ruri; : ...luind !urea, same $i-1 lacuna bine on ea De

spinare (PANN) ; a-si
stomacul, a minee prea mult;
: a-e1 memoria, a cauta stt-si aducli aminte prea
multe lucruri nefolositoare; (F): a-gt =Metal se Pacate ; Iasi pe Ciotti rasegi In pace sl nu-ti Inc:arca Buttetut de blastemuri (ALECS.) A exagera: ti soon -

st ru 1.
INC.A.PA.TpR adj. verb. INcA2P4. Unde Incape mult, In care pot intra multi, spatios:

ca o albinA oe-abia sboarA spre slut ; : toga povara

sulletulni ei de vacate (VLAH.) 1111 NvINcARCAT

INCALZITOR adj. verb. INcALZT. Care Incalzeste.

INCA-MI-TE sir INCA.
fNCAPASTRA ( -tree) vb. tr. vw A pune c b p A-

Pavel era holtetu st case Jul destul de incapittoare (cao.);

o veleta Incitpatoare, 1nvelita on gindrfla (BR.-VN.) 11 NVIncAPATOR.

INCAPATINA. (Ann) vb. refl. A Linea cu

Indlrjire, mortis sa facb ceva, a starui neclintit
In vointa sa [c a p Attu 5.1.
INCAPAT/NARE sf. Faptul de a se I n c bp A tI n a; Indaratnicie: persista on Miele ei
INCAPATIN4T adj. @ p. INCAPATINA 0
Indfulitnic: le cunoagtem el ye dumnealor oft de IndArAt-

teals, a pune Intr'o socoteala preturi mai marl

cleat se cuvine 0 or- A umplea o arma de
foe cu praf de pusca, cu gloant,e, cu ghiulele:
o pima, no pistol, no tun [lat. in c a r r Icar e].
INGARCAT 4. adj. 0 p. Itielkno4: a sinus acasA

Ban. 1. insarcinata.
2. sbst. Faptul de a Inca.rca: sa-mi plerd vremea
on ...al? (ALECS.).

YNCARCATITRA (p/.-tar!) sf. 0 Lucru, sarcina

cu care a Incareat ceva sau cineva: nu gases destul
snopi ea sa LacA o
(1.-GH.) g Umplutura (praful
de pusca, glontul, etc.) unei arme de foe: pe tine to
lAsasem acasA qtergInda-ti pupa... oft ruginise InoArcAtura

(CAR.) [In a arca].

INCARV$TE (-rem) vb. refl. A se InctUzi [lat.

nice si de 9 slat (PAR.).

incaleseare].

spre a fi cuprins In ceva: in pivnita beep 20 de butt;

asa Hind, singur eie moarte s! -an Client

INCAPEA (-cap) vb. tr. siintr. A avea be de

ajuns Intiuntru, a fi destul We spre a putea intra,

n'an Incaput toil in cash; cam nu-1 )nape ye toll; turmele

coprinserit casa... st nu le mai Inoityea local (DLVR.) ; a (1111)
Pa 11411, Pe o vault; nu-1 Imp hainele, ghetele, etc.,

INCARUNTT pa- CARUNTI.

INCA(I) adv. I n c b, chiar: de at sal incitgi Va(CANT.).

INCATARAM.O. (-timea)vb. tr. A prinde, a Incheia cu o cataram6. I 0 Mon.( A se ghiftui, a se Indopa cu mlneare (C(AU8.).

642

www.dacoromanica.ro

INCATRANIT (-Ameso) vb. refl. Bucov.

se catrani, a se supara foe [c ii tram a].

(MAR.)

O iNCATRA.U, t INCATRQ = /NCOTRQ : el trebue

din negtiinta... sit rataceasoll fie-Incatritu tPcs.); Incittro 11
va fi vole, f11111 nicl o bIntniala el se &mit (CANT.).
O INCATROVA. = INCOTROVA.

INCATU*4 (-tigez)vb.tr. A lega cu catus I,

cu obezi, a fereca cu lanturi: ea -I lege cot la cot cm

lanturi 61 sA-1 inciltu.seze De muntele Canoes (ISP.)

A Inlantui, a Linea strins legat: Pe xi ce merges, pa-

time vInatnint 11 Incatnea mai tare (GN.).

INCATELA (-916z), INCATEL1 (-eleso) = CATELI.
INCAZARIVI4k. = hicAzAuatzt.

0 INCELUT (-nese) vb. tr. Trans. Ban. = Mtn:

nu ne vei

to pre not, nu, toate slut In radar tlicH.1.

O INCELU*4G sbst. Trans. = cELlJgAG: mi le-a

lust on A., fate asta (RET.).

.INCENUSA. (-u.sez) vb. tr. ei refl. A (se) pre-

face In cenu s a A (se) acoperi cu cenusa.

INCEPATOR 1. adj. verb. INCRPE. Care Incepe; de la Inceput NR/NCEPATQR.
2. sm. f. Cel ce, accea care e Inca la cunostintele de la Inceput ale unei arte, unei stiinte,
etc.: ma mir, to nu mai esti a (VLAH.)
t INCEPATVRA (pl. -turf) sf. Inceput: judecata
Patrierhului lute ov gi cap tuturor judeaAtilor bisericegti

printeaceasta, ale cronicaril nostri, se fitou numai

de vrajbli (BALL.) [I n cepel.

(PEV.MB.);

INCEPE (-cep) 1. vb. tr. 0 A se ocupa de un lu-

cru pentru Intlia oars, a face primul pas Intr'o

lucrare (in opozi(ie c7.4 a enrol, a ispritvi) ot, a eerie;

cInd Incepe sA vorbeasca, nu mai sfirgegte; cel ce biceps
multe nu ispritveste nimio ; Incepe una 61 loraveste alta;
Incepe sit beta vintul

A face un lnceput: o

0 Trecut prin multe nevoi, necazuri, prin grele cum- INCoutman lul, dar inimogi, lncercatl In lupte (VLAH.)

peni: nn om

bletele pAsArele, e ea niciodatil de frigni lungii iernl (ORIG.) 11$ (0: ntNCERCAT.
t INCERG.4. (-combos) 1. vb. tr. 0 /ten. A pune co-

viltir de c e r g i unui car.

2. vb. refl. A se acoperi de nori: cerul a'a

tneergat

(cu nori) tc(aus.).

1NCET 1. adj. 0 Care abia se misca, lin, domol,

ugor: hors o Incest/1 (DLVR.) ; o Inceatil inclinare din cap,
Care abia se aude: on nias ... 7 C)
(VLAH.)
Trans. (DENS.) Linistit, potolit: vreme Inceatft.
2. sbst. # Liniste, stare potolita: nadeldea Domnului
baste ca seninul cerului gi oa ul mirii (NEC.).

3. adv. Cu o migcare foarte line, foarte Inceata. care nu e grabit6.: =but

;
aerie ores
repetat
sauul cu ~u1):
(sau
on
oval/ departs alungi; Ah I subtire gt gingage, Tu pliant

(EMIN.) Cu un glas mai Meet, ce abia

se aude: vorbegte mai a,

cA

doarme copilul Cu

timpul, dupe trecere de oare-care vreme; putin

cite putin (numai repetat a,
salt ...al Cu Incetul): Trans.
coaxal,

=A

en Incetnl, Bucov. Mold. pe'ncet, ve'n-

se deprinse on vista de acolo;

veal ou

s'a pomenit 51 el distras de Is Invittaturft (1.-OH.); 00:

CU .,11.1 se face otetul;
en Incetul uitara neemu' (RET.) ; gilsind on cab gi page ca sit-I lase pi 'ncet, cA
Be vor duce ei singuri. gi de-acolo pi'ncet tgi vor vinde bucatele (LET.); sit spat nnmai ciobanilor... as vie en dinsele pe
'neat... In cutare loc is vale (se.) ; 1)0 ...m1 sate feuds se InmultirA (NEGR.) [lat. vulg. *q u et us = clas. q u i b-

..III

t u sl.
INCETA1

(-etez) vb. intr. 0 A se opri (de a

face ceva), a nu mai urma (o lucrare): vintul,

bate, o cline A fi la Inceput, In frunte, In

ploaia a Incetat; a Incetat de a mai plInge; Inoetati on

2. vb. intr. A se porni: a Inceput nn vInt, o tartuna, o pioaie, o Imptupiltura 0

avea Inceputul:

a muri [I n e e t].
# INCET42 (-etez) vb. refl. A intra Intr'o e e a t a,

Li. vb. refl. A lua Inceput: de la 0 vreme, vales s'a

ca cream, el al se inceteze, &Idea sit fie In coats gl In rIndul

preotilor (PRV.-MB.).

cap: cavintul care Incepe o frasta.

astfel de parassovenii ce n'au seamAn Par.) 0 din vigil,

primftvara blame la 21 Marne; lstoria Romiinnor Incepe de

la Traian.

a se strange intr'o ceata: do va vrea al se soceteaaci

dirgit gi s'a Inceput un deal

(CRG.)

[lat. inclp ere].

INCEPELNITA sf. Maram. Inceput:

(eel

[Incepe].

de post

INCEPVT 4. adj. p. rxe.vPE (c) NvINcENT :

or-.PA .

2. (pl. -turf) sn. 0 Primul pas facut Intr'o lucru, de Infaptuire a unei lucrari ( amen): ...44
nei Incritri; ...,111 zilei, lumii, vietii; la
a) dintru'ntliu, In primul moment: la on -ce luau este
gran; b) la originea lumii: Is
a facut Dumnezeu
cern) gi plimIntn1 (f) Temelie: sgudnind ale lumii

crare; Intliul moment de existent& a unui lu-

~nri (EMIN.).
INCERCA. (-care) 4. vb. tr. A proba, a face o
proba., a c e r c a:
o habit; apoi porunci as sit Incerce (oondnrul) gi femeile din curtea Imparateasoft

(ISP.);

multe 51 de taste a Incercat el In vista but, ca al 01-o

waft and de azi pe mline (CAR.) A pune la proba:

a oredinta calve 0 A vedea daca e In stare sa

facil ceva, daca poate sa ajunga,

sit izbuteasca,
puterile ; din toate plirtile 1=11, venit-au
boieri... sit-gi Incerce norocul (MESA) A ispiti: a vrut
Dumnezen sit-1 Incerce
I A resimti unele du-

etc.: a-gi

gi Int!Nri.t)
(CONY.)

(MAUS.).

INCEPENIE sf. Inceput [I n cep el.

aph

0 INCETAR4T adj. 0 /ten. Um flat

de multimea laptelui (vorb. de ugerul vacii)

et,

INCETAIRE sf. Faptul de a Incet a; lira

neIncetat, Intr'una.
INCETATENT (-enese) vb. tr. gi refl. 0 A (se)

face cetatean (al unei tari), a da (a capata)

drepturile de cetatean, a (se) ImpamInteni.

iNCETENI... so- /NCETINI...

INCETINAT adj. Cu cet in a: Vol, dot bract

Incetinati, Ce foou va legimatiP

iNCETINEALA.,

(PAP.).

(p1. -oil) sf.

Miscare Inceata: Inceteneela gi gravitates on care BO
ageza pe scan la birt (VLAH) [Incetini].
YNCETINEL, -NEA, -NicA 1. adj. dim. !Nowt.
Foarte Incet, foarte lin: o adiere Incetinicit 1ml scores
INoErENEALA

fruntea (Dims.).

g. INcErrINFA adv. Cu o miscare foarte Inceata;

cu un glas foarte Meet: am tinut is pas Inoetinel,

(CAR.)
[In c e t + (p u t)i-

fluierInd tm cantos de lame

n e 1].

INCETENT, /NORTEK/ (-neso) 1. vb. tr. A face

(sa fie, se mearga, etc.) mai Incet, a micsora

reri sau simptome premergatoare ale unei boale:

iu teals.
2. vb. refl. A se face mai Incet, a-si micsora iu-

A trece prin multe nevoi, a suferi, a pati: cite

INCETIQR adv. dim. Incvr. Foarte Incet.

0 /NCETI vb. refl. Mold. A i se pune o ceat a

mull ma incearoil 2rigurIle (oLviv.); orl-c1nd 11 !neared la

Inoheieturi, on nimic altceva nu 1 se poate aline (CAR.)

teala [In c e t, refacut dupe. In cet ine 1].

n'a !merest biota femeie I am !nearest destule In vista mea.

2. vb. refl. 0 A se Incumete, a cuteza: nn te or,

pe ochi: int eau !acetic ochii gi nu mai vitd

la Incercare cu cineva: sA vii 61 BA to Ineterol Is luptil

gi on nn voinio ca mine (se.).

din vrajitori sau vrajitoare, care slnt In stare

n'ai s'o pategt( 0 A se lua la Intrecere, a se pune

INCERCARE sf. 0 Faptul de a Incerc a,

cercare: a Dune Is
niolodatil nu stricil ciaeva al feel
o ", MP.) ; a MOartl) n'are (ZNN.) Experientli 0

Ispita.

INCERCAT adj. p. Noma. 0 Probst, pus la

sat Experimentat, care a
dat dovezi destule c& e priceput, ea e pregatit,
Incercare: o prietenie

(PAMP.).

INCHEGA (-cherc) vb. tr. intr. *i refl. 0 A (se)

laptele;
Intftri, a (se) solidifica punind chiag:
spa, apele, se zice de puterea unora
pr. ext.:

se face lucruri peste putinta altora: anarit despre

tin vrajitor megter oarele Inchega 01 apele (IsP.); o vetjitoare strasnicA oars Inchega ape

(CRO.);

p'atunoi farmecele

1nchegan apele (ows.) A (SC) Intari ca piftia prin

raceala: alneele; mi-a Inchegat Angela In vine (de
sPaimil); un lac de singe !nehmen pe oioburile viorii (oLvs.);

grasimea A (se) lega strIns, cu terse, a (se)

uni trainic; a se forma, a lua 'Huta, a

643

ca tie sa sufere nevoile, etc.: PrItin1 eras la numAr

www.dacoromanica.ro

se In-

iNC

o legatura de dragoste se inohega tntre mine gi

INC- arena (on.);
In muntli aceatia s'a Inchegat tarts 01 unitsNCjgheba:
tea neamnlni romtnesc (VLAH.) [lat. in-c o agular e].

YNCHEG4RE s/. Faptul de a (se) Inchega;

Infaptuire, constituire, lnjghebare: asmirebus dm-

bolt are a Inebegarii regatulut roman de act (VLAH.).

INCHEGAT adj. p. INOHEGA: lapte ... TIT C NZINCMEG4T.

INCILEGAT0.4RE si. I4 = arsaoRNITA

4 = NAPRASNICA 0 [Inchegat].
o tNCHEGATICA (M.-tele) sf. Bucov. 4 0 Mica
plants ierboasii, cu tulpina rosiatica Intinsa pe
pamInt, cu flori galbene (Potentilla rubens) 0 =-

8CLTPET 0 ...DE-PROND = CINOI-MGETE [I n-

chegat].

INCHEI.O. ( -chain) I .vb. tr. 0 A trace nasturiiprin

gaurile respective (ale hainei, ale ciimasii, etc.):

.., nasturli A prinde una de alta copcile, legaturile, etc.: .. impale; .., corsetul A Irnbina,
a uni: ... sctnduri 0 A pune capat, a sfirsi: ... on
discus; .0 socotelile, a nu mai adauga alte sume
A se Invoi asupra conditiunilor, a primi de o
parte $i de alta ultimate conditiuni; a iscali: ...
puce; 0., un contract A trage o concluziune, a
conchide: din toate socotelile ce-si face of -gi de:dace
Inchele ca a nenorocit (BR..VN.).

g. vb. refl. 0 A se prinde (cu nasturi, cu copci,

pe is spate A se
articula; a se uni, a se Imbina: bratty se Inchele Cu
etc.): aceasta blusti se Incheie

umarul; easele de lemn se fee din Mice In padure, undo se

lentos() a se Incheie (ION.) 7 A se sfIrsi: s'a Inaba-

tat mut

ii

0 A se face, a se iscali: il'a Inchciat paces,

contractul A se rezuma. a consista, a se concentre: veal in ce se lnoheie toatit scofala de pe lames

astaP (CRG.); in bani se Inchelau toate gtndurile... la (VLAH.)

0 A se termina: dupa clasit se punean cu tali is jo-

curl a acestea se Inehelan printr'o bora mare (1.-OH.) 0

A Infrunzi:oodrultellinChEtiat (Claus.) [lat. inclav a r e].

INCHEIAT adj. 0 p. LNCRE16: en haina .01t

Deplin, Intreg: traise o seta si opt ant tIltheiatt

p te; b) a inceta de a vorb ; c) a opri pe cineva

de a vorbi, a-1 face sa tacit: ogee as envinte (legal

de cuviincioase cu care st Inehidit si gura cea mai !snare
asp.);

ochil, a) a coborl pleoapele; b) a dormi:

(txa.); C) a muri

an Inehisese ochil toatit noaptea

0 A opri, a astupa trecerea:

O A face sa Inceteze activitatea:

strada, drnmul 9
gcoala, pra

vane, fabrics, teatrnl, adnnarea, parlamentul C) A

pune capat: o dilielltitItle.

. vb. refl. 0 A se astupa cu usa, etc. (vorb. de
o deschizatura): utile gi ferestrele nu se Inehid bine ;

.0 en chats, a se Incuia 0 A se astupa (vorb.

de o iesire), a nu mai permite trecerea Inainte:
de Is un loo se Inchide calm 41 been a t so ineurca Warne
(CRG.) A se retrage, a sta Intr'un spatiu Inchis, fart a voi sa iasa: Intr'o manastire, In case
@ A se Incheia (vorb. de un acord, etc.): sins ei

Hann' zalog is Legi... plat se va Inchide tocmeala (m.-cosT.)

0 A se Innora, a se Intuneca: vremea s'a labia [lat.

in clu dare].

iNCE1TDERE sf. Faptul de a (se) Inchid e.

O iNCHIETVRA. Pr. DICHEIETORA.

INCH.IN4 (-in) 1. vb. tr. 0 A inclina, a pleca In

jos: uneort ochii for se Intilnean, Jar ea Inchina atnnol

d o ateagnl, a) a pleca steagul, In semn

de supunere; a fi Invins: ramasei Incredintat cS fru-

capul (0008.);

moasa vaduva... trebne at 'whine steagul (GN.) ; b) a

muri: n'a trecut mutt Ill an inchinat of ei steagul (*EL)
O A preda (in seam de supunere): aetatea 0

A harazi, a consacra, a dedica: Mocanul... a Inehinat

toata averea sa manistirii Neamtului (clic.) 0 A bea In

sanatatea wive: = paharul; deodata Mehenghiu se scoala

51 face semn ca area sit Inchina (GRL.) ;
In sanatatea mays.
2. vb. refl. 0 A se pleca inaintea cuiva, a se

ploconi, a saluta: merse do Se tnehini Impitratulut Cu

iserave ee Meuse (ISP.1; publicul creator st uimit se Inchina chid nnora, clad snore (I.-om.); F : mA Inchin on Ple-

eitenne A se pleca Inaintea icoanelor; a se ruga

INCIiE,IRE sf. Faptul de a (se) In che i a;

sf frsit ; concluziune.
iNCHEIETO4RE sf. Mica plant& ierboasa

lui Dumnezeu: nn to 'nchina, pint on stiff tine -1 sfIntul

(ZNN.); lie-care cants st sibs icoana la care st se "whine
(ZNN.); tine to vede intrind In aroluma an ace ea at intrat
: nestiind... carui Dammam' sa ae
et to labia (PANN) ;
lnahine (VLAH.), salt nu mai etiau la ce stint sit se mai
Inchina (1.-OH.), /naintea..cui sa se piece, de tine sa asculte, pe tine sa -si aleaga de stapin; F: a SG

tis montane) [Incheiat].

a se .0 Is bani, a tinea foarte mult la bani, a face

on -ce pentru a strange bani; a fi foarte sgircit:

(8.-ALD.); o aptitmlnit .1i 1st chinui barbatul on gemetele

of (ISP.1

'1111

(c NEYNCHELetT.

cu flori galbene, patate cu pete brune si cu miros urlt; numita si urechea-soarecelui" (SideriINCHEIETVRA, 0 /NCHLETVRA (p1. -turf) sf. 0

0 Locul unde se Incheie oasele trupului: Sit De-

merit on gloat.. pre Matei-Voda aproape de Incheietura genunehlulni (m.-cosT.); 11 trage frumusel on nanra din ocelot
Pe la toate Ineheieturile (ono.); limba e lira de oase at

lira de lneheieturt mon.) Locul unde se Imbina

(lona lucruri: vIntul Incepn... a sentura case cea mica
In toate Ineheleturlle capriorllor el (EM)N.); Bevis Asa

prostrate pe Incheletura magurilor (VLAH.).

INCHELBLRA. (-biz), INCHELB4 (-bez) vb. tr.

A Injgheba: dual ce-of Inchelbara un rind de haine ca de

urn (ISP.); On mincinna. ort prInzegti on afloat, Pe-ambidoua an le Inchelbezi IPANN1 ; a Inebelbat a el o OASUIA
(RV..CRO.).

INCHEOTORA, 111OHEUTORa, Ban. IIIOEMPTUR4

= INCHIOTORa..

0 INCHERB4 ( -bea), /NCHERBAI4 (-ales) I. vb. tr.

pIntecelni, a tinea numai la mIncare $i la bautura ;

data to -ar auyi cineva, ar orede ca rod ease, ca mA inahln Is

bald (ALECS.) 0 A-si face semnul crucii: m'am In-

tors sit yid Inootro e raskritul at fait 'nchtn (CAR.) 0 A

se preda, a se supune: toate popoarele se temean de

dlnsul of i se lnchinan Int me.) [lat. inclinare].

2NCHINACI1.JNE s/. Faptul de a (se) Inchina;

rugaciune; plecaciune, salut: vornieni Lnpul... 1-an

iepit Inainte de I-an privitat on otzutS (a.-cosr.); on degetele... Impreunate, ea pentrn

sa era scoria
(I3R.-VN.);

si... fierbiae (GN.) [lat. inclInationem].

YNCIIINAT adj. p. INCHIN4. () Plecat, inclinat
II 0 Predat 0 Harazit, consacrat: manastiri =e,

ale caror venituri se cuveneau dupa vointa donatorului calugarilor de la SfIntul Munte (Atos).
YNCHINATOR Sm. 0 Care se Inchina;

adorator j Admirator: en, umillt

nostru istorio

al marelul

10000.).

/NCHINA.TVRA (p1. -turd) s/. Faptul de a (se)

= INCHELBA, DiCHELI3ARA: si -a Incberbat sl el 0 leacit

de avers (PAMF.); a Incherbalat on &Leann dinteun brat de

Inchina:dnado mica oinste o1

cella (LUNG.).

(ORIG.).

de pahare en rachin

INCHINGA. (-oiling) vb. tr. A pune calului

Ching a, a-1 Incinge cu chinga: mi-am Basil caul,

$. vb. refl. A se aduna la un loc, a se strange: se

Incherbaa wail' ati se mites (OR. a.)

*1NCTTEZAS(L)U1 = CHEZA$17j.
0 INC14.14 = INCHEla.

1-am Inchingat... si m'am suit In odaie (CAR,).

INCH:IDE (-chid) 4. vb. tr. 0 A astupa intrarea (ca sa nu mai, stea deschisa): . ass, an dulap i

..., pe dinanntru, pa dineara C) A face sa nu mai

fie desfacut: .. o carte. o scrisoare, un briceag, robinetnl, umbrela A Ingradi, a Imprejmui, a zidi

0 INCHIONDORT (-orage),

INCHIONDORA

(-ores)

vb. refl. A senile chiondorI s, cu o privire In-

cruntatit la cineva: sat I face... dascalul, InchiondorIndu-se

is ale (LUNG.) ; mA Inchin gi ma Inehiondorez la tine LAP.).

de jur Imprejur: .. on an gard, on un aid 0 A

0 INCHIORCH.10.4 (-ogee) vb. refl. Mold. OA se

lafai, a-si face mendrele: mat bine m'as en In Mucutest' (ALECS.) 0 A se uita urlt, chiorls la cineva:

A btiga In Inchisoare: ~ In PuSaarie .0 on chefs,

gat

bliga Intr'un spatiu Inchis: .., In cask In 'edit

of lacAttil, a Incuia 0 ... mina, a strange mina

Indoind degetele; .. aura, a) a tinea buzele li-

esti tn, rIzi,... zise Rhine'

OchilS,

uitIndu-se Inchiorchto-

( ALECS.).

O INCITIOTOR.4 (-otor) vb. tr. 0 /ten. Ban. Trans.

(D

A lega chiotorile de la climasa.

644

www.dacoromanica.ro

gatoare, cu un brlu, etc.: tot Romannl poarta dna- INCtoare si Ole ce va sit zica a .0 (ALECS.) ; se Indium on sabia...INC

YNCHIPUT (- pueso, -pain) 4. vb. tr. 0 A Infa(.i 5a,

chipuri)
anumit: marmnra Inehipnia fel de fel de Hori nee.); pe o
gistoaca latnralnica, apada Ingramadita Inchipulse un pod
(N.-UR.); nnele (locuri)... paro'ar da sit Inohipue o Matti,
O rapire, o rupere de fag& (VLAH.) A alcatui, a
forma, a Injgheba: Inchipul treptele nnei sari OSP.); to

a reprezenta, a arata un chip (sau

161 is ranita In spate 61 pugs de-a umar late.) 0 A

strInge: a ceva care o Inolnge 61-1 sdrobegte ousel

[lat. in-elngere].

YNCINGE2 (-cing) vb. tr. si refl. 0 A (se)

aprinde: !omit Incinsese de teats partite turnul (00013.);

at boi, de ce nn -ti Inchipuesti si nn car P (am.); fie-care

tgi Incshipuise o ortografie (NEGR.) A-61 ,

la flacarile carbnnilor ce se Incinsesera, se sari... o frIntura de om (DLVR.) A (se) face ro5u, In atingere
cu caldura: uneori cerul se twinge... de o vIlvoare
roulette& moue.); cerul... se Inoingaa dogoend plod In

reprezenta un lucru In minte, a-5i imagina: gi -a

lnchipuit cli am sa-1 las sa piece; nu-1 el tocmai aa de prost

-ea sa-si Inchipulasca cA-1 a.gteptam on colaci said (ALECS.).

(DLVR.) 0 A (se) Incalzi, a (se)

aprinde, a (se) InfierbInta (In urma unei emo-

cdtnnul MAgura

vb. refl. 0 A se socoti, a se crede ea este:

vorbind si rasplurzIndu-$1 langur, Inchipuindu-se pe el In
luptA on caftan' (DLVR.) 0 # A se asemana cu eineva, a fi dupe chipul cuiva: se Inchipagte Judd ca cum
2.

tiuni): singele i se Incinsese ca focul grin vine (coos.)

7 0 A se pune In mi5care, a se atlta, a se

aprinde (o stare sufleteasce., o patima): Intetindn-1

e l an vIndut pre Hristos pentru ad doblndeasoft galbenl

$1 IncingIndu-1 dornl de parinti, se hotarf a se dna lisp.);

Puisorul clod m'attnge, Foe la brims% ma 'neinge OK.-BRS.);
pr. ext.: a se o lupta, o boalko convorbire, o disontie,
un roc, etc.: m1 se tnoinse o batalie Intro aceiti oral de
tinn zees ant de wile lisp.> ; se Inoinsese boala, de mureau
otte doua trei site de soldati pe zi (I.-oli.); !titre ei so Indium
o Irian& desbatere academia (CAR.); an too de copii se Incinsese odinioara pe pad Trotusului (ON.); In fata ha-

(PRV.-M8.1.

INCHIPUTRE sf. (I) Faptul de a (-5i) In ch ip u i; lucrul Inchipuit Facultatea de a(-5i) Ini; imaginatiune ; minte.
YNCELIPUIT adj. p. ImentruT Care se
crede, care se socote5te ca este ceva: m bolnav
an om ., care se crede mare, care-51 Inchipuie
ca e ceva de capul lui 77 C NVIrcinpum

(DLVR.) 0 1 A se
aprinde, a se strica In urma caldurii produse

nului roan se !nob:mese o hord strasnica

0 INCHIPURLUT (-um vb. tr. Mold. = /NCHIPUT:

de umezeala: s'a mains porumbul, find, etc.

-undo al ea nimereiti to o lath asa cum Iii inchipurluesti In?

<FLOM); pin' ce-am Inchipurluit eu card, mi s'a recut foame
<GR.-N.)

[chipurile].

iNCIIEFtCIT adj.

cinde <lat. ineendere].

[ # I n-

!NCI-NS' 4. adj. p. MINOS, ou un ban; pr.

anal.: curtea domneasa... era A cu un std gros gi cn
timuri (saw.) 77 a; nrxelns.

= CHTEICrr : esti un fel de

(DLVR.)

vabiolu m (CRG.); ()neva for de porumb .0 se clatind lalnio

In Wale vIntului (IRO.) 0 Ghemuit: orasu veohiu, cn
stradele strimte, on easels 0 (EMIG.).

77

2. sn. Faptul de a (se) Incingel.

iNCTNS2 4. adj. p. !iceman,. CD Aprins, trifle,
carat, Infierbintat 0 Stricat (vorb. de porumb,
grlu, faina, etc.) 77 c Nutmcvs.
2. sbst. Faptul de a (se) Incinge2.

YNCHIRIETOR sm. Cel ce Inchiriaza,

a strInge la un loc () 0 /ten. A drege, a regula:

inoiocalit $1 omul nostrn plugul $1 porni an argatul la 'ntors
de mirlati (PAMF.) Trans. A Injgheba, a Intocmi:

INCHIRIA ( -rtes) vb. tr. A da sau a lua cu

chirie (o cash, o trasura, etc.).

INCHIRIAT 1- adj. p. InumatA: o case

(c) NVINCHIRIAT.

0 INCIOCAL4 (-Awe) 1. vb. tr. 0 0 /ten. A aduna,

2. sbst. Faptul de a Inchiria.

TNCHIRIERE sf. Faptul de a In chiri a.

cel ce de cu chirie (o case, etc.).

INCHTS adj. () p. INcHiDE CliviNcais (In
toate Intelesurile) 0 Intunecat (vorb. de o coalbastrn.r.

loare): rosin

INCHISO*RE sf.
ch i i face.torii de rele,
temnita, pu5carie:

(11(.-13RS.).

2. vb. refl. 0 /ten. (mos.) (pee.) A se Intrema, a se

Infiripa [c iocal u].

Locul unde stau I n .)

O INCIOREC4T adj. 0 /ten.

CL

ff.-47?

0 0:410
Gard de nuiele
Impletite unde
stau Inchiti
pe5tii
pina a nu i
vinde( ig2702):

Incaltat (despre

3E

coco5ul sau gains ce au pone Si fulgi pe picioare 5i

ghiare) (CIAL1$.) (CONY.) (RV.-CRO.) [C joaree I].
o INCIOT4T, INCIOTIIRAT adj. Bucov. Plin de
noduri: It da nu soul de aid incllcit si Inciotat oa sa-I
desolIceasca (VOR.) ; 1-a vazut nand an lacrimi lalba din

bAga

la ; a zdcea la

Smut nostru Then ce Men $1 Inolocalli strigatura aceasta

aframa as 'nclotnrata (woo.) [c i o t u r i].

O INCIRIP4 = Danapa: s& -mi mat Inoiripez 0

vacutil (au.); (era) peste mamma de lanes ca sa poata ce
VOLAHAT,'"1-

eve (PAMF.).

INCrUD4 (-des) vb. refl. A-i fi crude, a se

131

ciudi, a-i fi necaz; a se supera, a se necaji: Inclaln-

du-se omul pe dings, !noon a o bate (cum.); =sal, auzind

ca Ina-I mai is pi la rig, se Inoindeasta 61 mai tare (CRO.);

cugetlnd ba is Inairborne de piano

din baltil, ba is

Sofia incindatil si hotlietit sit desoopere adevarul lanai.

',Mete care pasteau

De grinduri (seso.).

O INCIUMIN (-mez) vb. tr. A infecta: tIlharil...

1.11P.1 [C ill ILL a].

Fig. 2702.
Inchisoare cu gard de cotelc.

indumeazil sultana si loon] pe undo tree

YNCYINA (-nez) vb. refl. CD A se face ran (ca un

cline) 0 A se Incapattna: se Ins:abase si nu urea

O INCHISTRI = /MPISTRI.

sit dea inelul

O INCH.IZASLUT = DiallEZAS(L)HI.

chide.

2. (pl.- toare) sn. g

(ISP.).

INCILCEINTA (p1.-ce11) sf. Faptul de a (se)

INCHIZAT 9R 4. adj. p. /NCHIDE. Care In-

Inellci; Inc,urcatura: libertatea (e) o care an se

Parte a pu5tei sau carabinei,

Injurubatil la teava, In care se Inchid cartu5ele.

iNCHIZATVRA (pl.-tart) sf. 0 Locul unde se

poate descuroa de seouli

(I.-OH.).

INCILCI (-ease) vb. tr. si refl. A (se) Incur=

lnchide ceva Felul de Inchidere a unui

Be InclIceste grin einepa, orb se Impledicit de ceva 81 cede

Jos ICREL); nu esti bun dealt ea pasti bobocii pi oil InclIcest1

de cinci on mai mare, mai numeros.

el partil de pe cap de tot s'a inolloit (DON.); de aid !netlike

treblle se incliciril (aim.) [C 111 I].
INCILCIT adj. 23 .- INCILCI. Incurcat: Veda larba.01i,
Uinta pe la radacina (ALECS.); merge el ce merge pe carari

lucru, dispozitiv pentru a Include ceva.

OINCINCHIT adj. Mold. Bucov. Stircit, ghemuit: eezInd si en limbo soma afar& (cao.) [C i n c I i].
INCINCI (-cinema) vb. tr. si refl. A (se) face

INCINCIT adj. p. Drumm. De cinci ori mai

fnioare

mare, mai mult.

INCINDE = liwrettlEz.
INCfNGA INCHING. [c i n g
INCINGATOARE=cluokroARE [I acing e1].
INCINGE, (-cling) vb. tr. sf refl. 0 A (-5i) Infa5ura, a(-5i) strInge mijlocul corpului cu o cin-

cam o

(ALECS.) ; 1Si

(MERA);

InclIcea degetele In barbs for alba (choli.);

scrisoarea era atit de A, !nett le-am Mat

(NSGR.); : problemele el vaste,

$1

profande pli..alia ;

de ce vista noastra e alit de .0a In leaturile el on alto

vieti P (D.-zAmF.) 77 C NviNcILGTr.

INCILCITVRA. (p1.-turi) sf. Lucru Incl 1-

c i t, Incurcat; Incurelitura: ae natrd totdeanna shit

nodurl, 111011dt-tug wok) ; Mud o alergare fantastia pea

6 45

www.dacoromanica.ro

spre locul unde ma aflu:

de huditi aerate, sold= la locantil (ALEC'S.) ; .... pests

INC- o,,,,, olnd
bagi destul, 1-apucA 'n gura moo.), (ghieitoare

mei
Byre mine olt IE
si inoolot,lotirp'o parte
si Intr'alta, de cold pink col : Imbl eI arta Bradint... !nook, si 'ncoace, Isi cnlegean unul altnla flori (SELY
mai aproape (de mine); F: a BO da (a
Mai
ea ad no
se time) mai s, a se apropia: dati-vit mai
Intolegem mai bine la onvinte OSP.) Arata directiunea in timp: de vre-o zeta ant incoace, mai cat nit
gaceste In Prosta 0 palma de pamInt nepittruns (I..011.); de
la o vreme
de cltva timp: de la o vreme Income
Intr'un timp mai apronu Ilan co avaa (Isp.); mai
pint de noi: Domnnl, boierul si mitropolitul... eran pinii.
mai Incases taria Wit (JIP.): toil calicii de mai
tt
pitman on multi sfintenie coltusorul tut ICRO.); mai d'in-

putea (CaO.); adn -1 ; a =bin

NC despre pieptenii de 'Ina").

INCILIFAT adj. Cu c 1111: ea un ciabuo ... si

lutes tomcat& on argint (NEGR.).

INCITJTO*4 (-ma) vb. refl. 0 /ten. (CLAUS.) A se

face cum slat c I I I, i i (vorb. de lemne, sfoara,

etc.).

INCINT41 ( -Dint) vb. tr. A desiata, a produce

o mare plAcere, a exercita un farmec asupra cuiva,

a fermeca: Ochiul tan cal dulce ei umbrit mit 'actntit
(EFAIK) ; amicul, ye care-I vedea mai In boats elate, a Inctntat-o on ochii, on vorba IVLAH.)

refficut dupe cln t a].

[fr. enchanter,

*I.NCINTARE s f. 0 Faptul de a Inc in to

coa(ce), mai nou, mai recent, de la o vreme mai

Desfatare, farmec, placere deosebita.

*ININTATQR adj. verb. lactaTa. Care IncInta,
desfatator, fermecator: are o voce Incintatoare.
*INCINTEC, tocprrio (p1.-ece, ice) sf. Irian-

apropiata de noi: cartnrarii mat d'inooa nu voira... sit

den de mincinna pa oarturarii cal yacht (Isp.).

2. vpio-wco4(cE) s f. Farmec, atractie, nuri: mai

ayes ei pa vino-'nooa si grainl tut era on lipid (Ise.); Dra-

tare; farmec: ce incintio de fall si de vitejie trebue sit

ft lost pe voinicul !color canoe.); mi se parn ca... shit ca

gostaa de lath mare, Ca Iasolea din caldare, Nioi 0 vino-'ncoace,

n'are (GM.)

[lat. in-eccu(m)-hacce].

INCOCLET (-etesc), INCOCLEn ( -ales) 1. vb.

twin inclotec transportat In mitlocul tericirilor din rain (om.);

[ Incinta -1-cIntec].

tr. A inclesta, a apuca strins pe cineva ca in-

Pornii iar (8.-ALD.); nu stie nisi el co gasise la ea la Inceput,

dud lean IncIrduit (LUNG.) re I r d].

Incaiera: se Incooleti o lupta d'alea de credaai es n'are sa .

se mai aleaga aid praful de ei IISP.) [C 0 C 1 e t].

INCIRDta Inhaitat, Intovara*it: se deslusea chipul negru al unei masini de aburi IncIrdosate on o batozit mare

(CIAU5.)

ilk/CfRD0.4. (-cm), toe/Rpm (-nese) vb. refl.

A se Intovartt*i, a se Inhaita: ma 'neiranit on 0/ Si

tr'un Clete: Incooteteazit si pa eel miilociu (R.-COD.).

g. vb. refl. A se Incle*ta ; a se Incinge, a se

0 INCOCOR4 (-ores) vb. tr. 0/ten. Ban. A se Linea mindru, cu capul ridicat: taint se Inoocaresail

INCIRDOAT, Wet/tin/IT adj. p. fliCIRDOSA,

(Gam.) ;

Inoirduit on torchea-berchea,

trot

lei

fc o c or; comp. *i bg. k ok orja s ejINCOIRAT adj. la Cu coif In cap.

perechea

iNcoL/icT (-Aceso) vb. tr. si refl. A (se) Invirti,

a (se) Intortochia, a (se) Incovriga, a (se) Infa*ura
de jur Imprejur, formInd unul sau mai multe cercuri 011 c 0 1 a c e: II test Inainte balaurul plesnind

(PANN).

INCIRJOB4T er OIRJOBAT.

INCIRJOI4

(-Mee)

vb. tr.

si

refl. A (se)

girbovi, a ( -si) Incovoia spinarea: a ineepat a se s,

in toate pArtIle de foams (so.) [comp. cfluozaT].

INCIRLIGA. (-ig) vb. refl. A se Incovoia ca

un clrlig: anni trecnt 1 se Inoirligass SPICIll 18.-ALD.).

tNICIRLIG4T adj. 0 p. INCIRLIGA: ghiarele for

din coach si Inoolacindn-se as?.); Incolacind Mobil Ps

d'asnpra oailor (u_va.); omul Isi Incolaceste bratele pe mast
11-0 (masa ye dInsele canal (CAR.); (lealurile... se 'ncoli(*so, Se 'ncalecit si Inchid zaroa din toate partite IVLAH.).

INCOLACIT adj. p INcoLAci: on mnioeur

aran IncIrligate si mai asoutite dealt ale pisicilor OSP.)

2 Crilee ..a, truce ale
carei brate se terrain&

bete (DLVR.)

prin niste clrlige, numit& *i crucea Reginei

1603).
INCIRLIONT1.1 VW- MUM MA.

(se)

Intortochietura: Incolaciturile sarpolui, =stator.

INCIT adv. 0 Ontrucit, Intr'atIta cat In

ass:

asa .., aa ca. 0 (A umbla,

INCOLA.TACT, /11COLATUCT = DICOLACI: uneorl

Ile Incolatitoeste Imprejurul orasului (NEGR.) ;

ea nn 8131011

flaciiii... Mara o frInghie si o Incolatacira bine de o ra-

a alerga, etc.)

E1111Tii (GRL.)

'netteie(a), a umbla fara astImpar de cola

pink cola, Incoace si Incolo, In toate pkrtile, spre
a glisi, spre a izbuti ceva: umbla d'a'noltelea de
de-a

le ones iertaciune ca-1 e de grabit... si pleas roped. p'aoi

(CAR); a

less , a lass de-o parte: sit lasam gloms

ss.

01 sa ne catam noi de
sa-1 lasam ye tots Is Dumnezen
Donate (Im); mai oS, mai departe (de mine); a se
da mai

a se departa pupa, a se da mai la o parte:

nimeni nu 1-a Ms macar dit-te mai

*i clirectiunea in limp: de mum

de azi Inainte

(LET.) ; a i Se ..' owe, a) a se Intepeni faleile, In tit

sil nu mai poatk vorbi: I (ea Inolestat gura si a Inghe-

II

(vLAN.) Aratli

de azi

de acum,

0 De altfel, de altminteri; afar&

de aceasta: e 08M into, . e om de treabit ; de rusine,

ni-

lna el olteodata al din bucatele oe i se aducean..., dam

tat de iriel (ceo.); b) a amutd pe veci, a muri: mai

mutt n'a pntut vat, citci 1 s'a Inclestat gura pa voole

mio (ISP.) [In +coin].

INCOLTI. (-teso) vb. tr. Si refl. C) A (se) apuca

cu c o l t i f, cu dintii; a (se) Inhata: !nand de tine

(RET.) Dorul de acasa ma Inolesta de inima (ON.).

INCLET4RE sf. Faptul de a (se) Incl e-

ca clinii, clod se Inoolteso 51 se InCalbiTii la mortacina Jr.

* t a; strinsoare: Put= se abate, se smulge birultoare

on Duman Inmegtall (DLVR.) Intepenit: vareit'i en
gum .--ii.

de ad fnainte; a umbla !nooses gi~, Intr'o

parte *I Intr'alta, de cola pink cold; a se duos, a Pima

p(e)-a.ci
a pleca mai departe, a -si vedea de drum:

Inolestat de (Mut but mos Nichifor (CRG.); Mibain, !notesUndu-i-se mina Do dings ( = pe sulitit)... nu o slab! nict
oft USPJ ; Se 'nclesteazil Intro (limit, se bat ea nista turbati

/NCLET.O.T 1. adj. p. 1NotosTA. C) Prins ca

Intr'un cleste, strins cu putere: izbi In toate partite

de-a fungal PI-

INCQLQ adv. C) In direetiunea aceea, Intr'acolo ;

de act

o tonna distrust .(vui.); pr. ext.: nu s'a mobil sonipa-

din a for (VLAH.).

Invalatuci].

oioarelor subtle (GRL.).

INCLET (-ammo) vb. tr. si refl. A (se) lipi cu

INCLET4. (-tea) vb. tr. si refl. A (se) prinde,

mare, -'A de sobit (VOR.) ; on coada Maga,

Clato: Incleind bucaticit on bucatica, ca sa poata Intregi

a (se) strInge ca Intr'un c I este: de trick s'a

LI 11001

iNCOLATACIT adj. p. DicoLATAct: o serpoalca

cola pink dincolo pi as/1=ft nu-si mai gases use.); d'o

li fate, o s'alerge d'a'notteisa pe la soare-rasare Pin'O
vedea ye dracu la soare-apune (DLVR.) [1 n + C I t].

tul In aura de Bete.

sf. Faptul de a
Inc() la ci *i rezultatul acestei actiuni;

tISTCOLACITVRA (pi.-turi)

Maria" ( ...-

asa fel et, astfel ca.: le otrivi astfel, .... ranile ce Wean
ale an se mai tilmitanian SSP.' j precedat uneori de

da

riEligeoLAQT.

1111

(F) A Impinge In colt, a pune la strlmtoare,

a strImtora: De mine mit Incoltise un Rotor lntr'nn ungher si-mi 'puma vials si operate but (VLAH.); adevarul
Ina era... al Inoolteasca pa Stefan 0 sa-I den Piarzarli UM)
.11 4. A da colt, a germina, a rasari: Inooltiss

2. sbst. .0 Boala copiilor.

INCLETATI.JFLA. (p1. -tuff) sf. 0 StrIngere ca
Intr'un cle*te, Incle*tare ,+ 0 --INcLEsTta [I n-

elesta].

0 tIsl'CLUPS4 vb. tr. 0 /ten. A prinde, a Incolti pe

cineva [e lup S al.

YNCOACE, F ( iNc041. adv. 0 Inspre mine, In-

iarba, sit Ii zis of a sosit Priam (DLVR.); pica o samInta dintr'un porn... singurti Incolteste, prinde raditoini si traesta
(8R. -VN.); ): safe] de Mel Inooltean ye nesimtite si prindeau

radacina fn mintea moo (mu; o vista puterniel,

tneoitise act (VLAH.).

dn.,

INCOLTIT adj. p. /Neovrt 1111 NOINeoLTIT..

INCOLTURAT, locovroolliT adj. = coaortaT..

INCONDEI4

646

www.dacoromanica.ro

(-Me,

e-ein) vb. tr. 0 A vapsi,.

a desena In diferite color': o case... Cu ferestrele In-

condetate on roan at albastrn (DLVR.) ; motel ballet, ca 51

cum ar ft Incondetat de mina omelet (DLVR.) ; $1 sarinceloge arcate... Cu o Niagara Waal% mAestrit le Incondete
(EMIN.)

11

A face diferite desenuri pe ouale de

Pesti, cu ajutorul condeiulul (..- CONDKIII C)):

femeile se pun die-diminealli sa 'noondeieze ai BA rogeasca
owls (LUNG.)

40 A lnnegri sprincenele cu betisorul

numit condeiu" 0 A nota rau pe cineva

(Intr'un report, etc.); a vorbi de rau pe cineva, a

ponegri: part% sInteti oolonelul meu, clad no inoondelaza

la memoriu (BAS.) ; lasati-1 pe mina mea, a'oin gti en tam
sa-1 inoondeiez la Maria Sa USP.).

INCONDEIAT 1. adj. p. DICONDEI6 TT NE-

iNCONDEIAT.

2. sbst. Faptul de a Incondeia: se pricepe la

oud

de PaSti (LUNG.).

IN CONDEIETTIRA. (pl.- turi), INcoNDEIVRE sf.

Faptul de a incondela

tut pe ouale de Pesti 02703).

0 /NCONDURA (-dur) vb. tr.

nerabdare

CO 1:11111.41. (BR.-VN.)

(CAR.);

partida urmeazA din 00 in

0 Arcuit: spencene m+13 (VOR.).

INCORDATOR (-tours) sn. Mold. C.) LA tutorcator, Intinzator, slobozitor, zavor (la razboiul de
tesut) (svz.) 0 Pana, sucitorul, Intinzatorul, struneala ferestrilului [I ncord a].
INCORDATIIRA (pl. -tart) sf. 0 Incordare: aler-

[Incorda].

DO

L. /NCORNORATIIL stn. a; Until din numeroasele

epitete ale diavolului (presupus cb. poarta coarne).
/NCORONA. (-ones) 1. vb. tr. A pune o C 0-

roan. pe cap o A Insemna, a Impodobi

Drum, callitorie de jur Impre-

a-s1

pensa:

Fig. 2703.

Incondeierea talon

INCONJURA, IlicIINJURA
(-ginr)

1. vb.

tr. 0 A

ocoli, a merge de jur Imprejur: se at asvlrle pe lava

M Inconjura iaznl de trot on (CRO.) A face de jur

Imprejur un gard, un zid, etc., a Imprejmui: a

Inconjurat resat os ziduri; (r): Ingrijirea Tina at delloata

en care mA Inconjura (o.-zatAF.) 0 A A Impresura,

a aseza de jur Imprejur armata: mere -au Kinprnlinl
la Nis at an Incongiurat cetatea (NEC.) 0 A sta, a

fi asezat, a se Intinde de jur Imprejur: $i locurile

care inconjurts satul nostru Inca-s vrednice

de amintire
(CM) ; aoseaua... Incnnjura tunelul drtimnlui de tier (vLaa.)

2. vb. refl. 0 A pune de jur Imprejurul sau diferite lucruri: s'a Inooninrat de !tort A strInge
In jurul gut diferite persoane: s'a Inconjurat de tot
feint de Indivizi de teens Tut [lat. in-congyrare].
iNCONJURATOR, INCIINIIIRATQR, t INcIIN-

011)RATQR adj. verb. INcONJUR4. Care Inconjura:

goapele Bistrllei ai freamatul Dadurilor, lntreg orchestral
naturit inconjurdtoare (ON.).

INCONTRA ow coNTRA.
INCOPCIA (-aloe, -an), INCOPCI (-ceso) vb. tr.
5i TeX 0 A (se) prinde, a (se) Incheia cu cop ci
0 A Impreuna: bat Inconcesomlinile sub meta, In(VLAH.) ;

Budulea tai Incopcea

INCOPCIAT, liNCOPMT adj. p. IIICOPM(4): o

manta lunge !Ara mlnici, tnoopoita pe nmAr

(VLAH.) ; ca

ml-

ntle lncopclate pe plot (sLv.).

0 INCOPERI (-pax) vb. tr. si intr. 0 /ten. = ACOPERf.

INCORDA. ( -des) 1. vb. tr. J

as A Intinde

coarda sau coardele (unui instrument, ca ar-

cul, vioara, etc.): puss mtna pe aro, 11 Incorda at gate

era sa repeaza sdgeata (0000.) A Intinde cit mai

mutt, a-si pune toata puterea: inoovaindo-$i bratale

NI/110am pe majile Incarcate on pests (VLAI-1.) ; : a-at

mintea; privirea, eta.: ai -mi incordez privirea, sa pot girl

sitarul printre ?run a (BR.-VN.) O A Intibi: el Moordeazi bratul color oe se ridlca Intro nnmele 1111 (ISP.) I
0 A lima string: a(-si) calnl; Masai tan 11 imblIn-

zeste (e vorba de un cal), mina to 11 Incordeaza

(ALECS.)

O A lega vita: - via A plesni pe cineva

Cu un biciu, a biciul: a Prins a . mortal on bictul al
a-I bate

aateaptd on

YNCORNORAT 1. adj. p. INCORNORA.

fora a ocoli, de-a dreptul, pc

chid oohll et Incero sa CUM

mIntle p0 Mont (Sm).

(CAR.).

INCORDAT adj. 0 p. INcORD3; CP): toatd urbea

O A pune coarne barbatului, a-1 Insela 0

INCONJVR, INCVNJVR,

INcUNGIIIRAt

simtirea auzulni

olte le auzea gi 'le vedea (CAR.); Tncornoreaza itniarul,

ti-1 lace C1t magarul (PANN).

Mold. INcvNGD,TR sbst. 0 Ocol:

drumul era stricat at a trebult ad
T) Flirts
tea un mare

( -fur), Mold.

INCORDARE sj. Faptul de a (se) Incorda

si rezultatul acestei actiuni; : lace dot past in
carte gi SO 111U1 on w (BR.-VN.); 0 00 !nand a atentlei asoute

(0 A exagera: on -1 era de aluns cum le incornora toot.

Incornora.

iumii [1 n c o n-

in

INCORNORA (-ores) vb. tr. OA pune coarnelf

flori sau figuri; (0 a Inflori, a

adauga floricele, a exagera, a

jura].

lungul trupului si Inghetil rigid... In dreptul

oglinzii (DLVR.) A se Inteti: cererile calionlui de Joe
se inoordan si Donets la jertte sera ; ladata cos se Moordeaza lupta, Turd,. dau foe orasului oven,.
ordA

moon

0 /ten. A desena, a face diferite

jur: a Tama

oi-arata putertle sale (coo.) o A se Intepeni: se In-

tarn on call si inoordatura arculni eran visele de ear on

Care SS destAtan et (0000.) 0 COntraCtiUne trupti-l...
se seed at se !Utilise In olteva Inoordaturl dureroase

ouale ; desenul fiicut cu conde-

51eau: mt -a rAspuns lard

terile: Incordindu -se at souturIndu-se data votniceete, lard

eroicd ii Incoroneaza 'Antis; ea sti-st incoroneze snocesul,

milttarul s'a des acasA gi... s'a Impuscat (CAR.).

g. vb. refl. 0 A-si pune coroana (de suveran) pe

cap o A se Incununa, a se Impodobi cu o coroana
INCORONI.kT adj. 0 p. tNCORON4 O Cap
suveran.

INCORSETAT adj. Cu trupul strins Intr'un

corset: a1 asa tercueznite gi ...a.., le-am dat

drumul

(NEGR.).

0 1.NCOTO1VLAN4 (-Ann), INcoTopd.a. (-mes) vb.

tr. si refl. Mo/d. Bucov. A (se) Infasura cu haine
mune si grease, cu blanuri, etc.: into

s'a Inootogmanat In tale none cojoace (VLAH.) [Comp. COTOSM&N].

O INCOTOMAN4T, INCOTOSMAT adj. p. Dam-

TO$M(AN1A: olteva bAtrine... stare Incotoemanate is pridvor

ca nista momit greoaie ago.) ; ambler& on stelele, pe la boats
easels... 1ncototymati In baffle grele (SAD.).

/NCOTRO adv. In ce directiune, In care parte

(si ca interogatiune) :

(te duct), billets P; nu mai vedes SI. Petra as mai apnea (MAR.) ; m'oin duce . m'or
indrepta chit (se.); It urea drum bun, orl e'er tntoarce
(CRO.); care mo,

fie-care In alta directiune: an toga

an plant (NEC.) ; an treout In Tiansilvania,

Turoii oare
In Bucovina care
a apncat (1.-GH.) ; a nu avea
a TM

putea face altiel, a nu avea alt mijloc, Etna scApare, etc.: vazInd fate cA n'are
cern time de trot Elle
In care sh se gIndeasca Ow.) [Tat. i n -Contra U. b i].

0 INCOTROJI (-ojeso) vb. tr. si refl.

A (se) Incotosmana.

Trans. (FR.-CDR.)

(PSC.)

INCOTROVA. adv. Intr'o directie oare-care,

unde-va: cind pornesti ,, sti na to Intoroi, oA null merge

bine (ser.) ; se nits in toate pantie, doarA vs vedea
sari de too (OSP.)

[Incotro +val.

vre-o

iNCOVOI4 (- vote), 01:treovala (-vain) vb. tr.

si refl. 0 A (se) Indoi; a (se) pleca In jos; a (se)

strlmba; a (se) glrbovi: ", nn drug de tier; Ina cove-

cif de vIrl 61-1 Incovoia (ISP.) ; clad se stirneate apol inform alveoli se Incovoate, orapA ai ins din radtiolni (81-v.);
snimle... se clAttnan alone, Incovaindu-se In vat ai dealer'
de our ruginit (DLVR.) ; a so 0. sub povara sailor 0 A
coti, a face o cotitura: mum Motu se 'ncovosie sub
copact ca un balanr (ALECS.) ; aoseaua se tneovoate Intros on
at dealurt (DLVR,) [vsl. k o v aj a< k ova t i; comp.

okavajo].

INCOVOIAT, tricovikiaT adj. p. Dicovom, Irmo-

(SM).

2. vb. refl. 0 A se Intinde (ca si coarda unui

arc): simti A tangelo i se Incillzeste at vinele I se Incordeaza tem A se opinti, agl pune' toate pu-

on Hort O A rasplati, a recom

mama @ A sfIrsi, a desavarsi: o iota

triunes

vALs. Indoit; strlmb; girbovit: en spinarea

deserts caches... nasal pronuntat et Incovatat

ntricovoin.

647

www.dacoromanica.ro

(1.-OH.)

11

1-1 c

IN C
INC
111

INC- iNCOVOIRE, INCOVAIRRE s/. Faptul de a

Incovoi a; rezultatul acestei actiuni: neliqC (se)
sttreite se destliondi 'n zeros Biala tneovoierile muntllor

(VLAH.) .

INCOVOIETTTRA, INcoviliurvitA (pl. -turi) sf.

Incovoiere; Indoitura; cotitura.: apele sale limpezi

2. vb. intr. 0 A sblrci, a incrunta: wets Duminiolk

oam tnereteste din syrtncene, dar n'are !metro (coo.).

INCRETfT adj. p. lwertETI. Cu cretari; slur-

cit ; incruntat: mtneot ~a; trunte ..11; pe mares albastrit.

INCOVRIG.4. (-1s) vb. tr. si refl. A (se) incolaci

(Ca un c o v r i g): moletele... are obicein de a se

cind e In primeidie (MAIL); (garnets) se Incovrigit imprefurni

main'
coprinse (ISP.) ; pisica intrit miorlaind facet, incevricindn-si coada (VLAH.) [comp. comma).

/NCRDE (-ea) 4. vb. tr. A Incredinta: an Ii In-

cred banii met, qi el se vede ott-i specnleazd In tolosul

IW (ALECS.)

g. vb. refl. A pune temeiu, a se bizui pa credinta,

pe cinstea, pe ajutorul cuiva: Increde-te lui, onm
to -at increzut In mine, qt an to vet eat OSP.); nu to Incredo lingusitornini; a se
In Dumnezeu, a-si pune cre-

dinta In ajutorul lui Dumnezeu .[c r e d e].

INCRDERE sf. 0 Faptul de a (se) inerede

0 Temeiul ce se pune pe credinta, pe cinstea,

'ntloreste in inimile marl (ALECS.);
om de cc, om credincios, In cinstea chruia to poti

(1.-OH.) $11

NS-

INCRETIT.

INCRETITTJRA (p1. -tart) si. (O Cret, cuta, in-

se Joacit en veselie in ristittate incovoietnri (coon.) [i n c 0-

v o I a].

vest Bute de corAbli mart qi mioi

51

doiturb.: Incepn a Gunge de prin Inoretiturile hainet sale

mArgaritare, de umplu 10C111 (ISP.) ; 10 Mon an loousor subt
a pocldzii (ORL.) SbirCitUra: cu ()brain supti iti
o
Plint de Incretituri (BR.-VN.); ape -i glilbule, link, !Aril nici
o

Cre tn.

(VLAH.)

INCREZATQR adj. verb. INCRRDE. Care se In-

crede lesne, care are Incredere in on -tine.

INCREZVT adj. 0 p. INCREDE 0 Care se

crede prea mult, Infumurat Trans. (Om)
om de Incredere: trimite Imparatulni nn out

ea sit

theme ye lector la orate (RET.).

INCRiNCINA, INCRINCENA (-cin, -con) vb. refl.

A i se increti pielea de fried, a-1 cuprinde fiori, a

se Ingrozi: clad ti-oiu spurn) pint; la stIrsit, creel cA tl lea

Incrineina qi tie cornea pe tine (cos.); m'am incrincinat de-

[crincen].

pe ajutorul cuiva:

co-am auzit (SEE.)

YNCROP tar 17NCRQP.

Increde; a de nn vot de ,, a aproha modul de a vedea,

YNCROPT (-peso) vb. tr. si refl. 0 A (se) face caldut, a (se) inctilzi putin: al{ lncropeascd laptele In care

de a lucra al unui guvern, etc., arlitind di se pune

temeiu pe cinstea sau pe priceperea lui T C ragINCREDERE.

INCREDINTA ( -tez) 4. vb. tr. p A asigura, a

adeveri, a !atoll (ca un lucru e adevarat): to Ineredtutez eel lucrnrile s'an petreout aye onm ti le-am yovestit ;
mune dArtmilturi Incredintetteit eft pe acolo an lost odatik case
marl (18P.) 0 A da In seama, in grija cuiva (avind

Incredere In cinstea lui): 1-am Incredintat testi averea

mea;
cuiva o tainit ; Intrebarile... s'an aprobat de toatd
adnnarea 01 mi s'an Incredintat (NEGR.) Trans. A lo-

godi: Hoorn, dupli aqezare, se ducean en parintii for la preotul local qt... el 11 Increanta (MAR.).

a. vb. refl. 0 A se asigura, a dipata dovada,

credinta: duel{ ce se incredintit cA nn era cave neourat

use.) Trans. A se logodi: din minutn1 In care s'au
Incredintat... teclornl... se numeste, in Bucovina, mire, far
tate Incredintatti, mireasit (MAR.) [credint,13].

2NCREDIN14RE s/. O Faptul de a (se) I ncredin I. a; asigurare; dovada, prob6.: to sd -mt

Me& Nick Oalobanu cre,

zise pdrintele Duhu (emu

Trans. Logodnik: legile ImpAriltesti... an oprit... sit se sitvIrteascil

en mat multe tile... 1nainte de mount (MAR.).
1NCRENIENEALA sf. Faptul de a I In c r e-

,a

m e n i; rezultatul acestei actiuni: nine nn se htttali

din Incremeneala vdcuttS, Intepeneqte de vin

.INCREMENT (eneso) 1. vb. intr. 0 A rAminea pe

uimire, etc), a Inlemni, a Inmb.rmuri:

Increment

Rennet ca tribuitit din car (ISP.) ; clad ajunserit in inima

padnrit, Incremenirit on loth ca nista momti (otvo.) ; Totl
sae-ti, privind lacom dung tine (VLAH.)
tnoremeneso in
$i Ye vinetele-1 buze tin suds Incremenise (vLAH.1

[c rem en e].

g. vb. tr. A face s5. rarrilie nemiscat, Inlemnit, Intepenit (de spaima, de uimire, etc.): ImblInzitorul
de !tare intrd linistit In mijlooul tigrilor futurist! qi-i Incremeneste co privire (VLAH.).
INCRENIENIT adj. p. INCREMENT. InmArmurit,

inlemnit, nemiscat, pe roc (de spaima, de uimire):

ImpSrdteasa rdmase

and 151 vAzu sotiorni

0 INCREST4 (-estez, -est) vb. tr. Trans.

(ISP.1.

--- CRESTA:

se pune baba p1 Increastil on ioarbolle cApeneagul lui GMmitclicu

(RET.).

INCRESTA.TVRA (pl.-turt)sf. = cREsTATvRA.

INCRE$TINA. = CRESTING.
INCRETT ( -tese) 1. vb. tr. si refl. 0 A (se) face
yarul; mai de cdtrS toamni, clad or berbecii,
cret
sA-1 vinzi qi ye (Mei mai A ingrozi (fitcind sh i
se sbirceasc5. pielea pe trup): am avut un vie care
m'a incretit din talpii pink 'n crestet (ALECS.) ; a I se
earnea, a se Infiora, a-1 cuprinde groaza: se Incretea
cornea se true, anzindn-se grozavillo p1 cruzimile !Acute
A (se) sbtrci: una (din laorimi) se Intinse pe
Mantes; ea 151
obraz, far alta-1 Inerett gnra (DLVR.); a-pi
(1.-GH.)

lamellae sprincenele Intro odd (ekno.).

(MP.)

C) F A stringe, a alatui, a

Injgheba cu greu: ce brume monetik mat rdnidsese...

de-abia ajungea ad Inoropeaticit haraciul

bietii oameni a-qt

/a..

(1.-GH.) ;

n'apueit

lnsd

alb In Wipistere, ea tar vin yustlitorit

(VLAH.) [I aCr013].
iNCROPIT adj. p. INCROPT. Caldut, cAldicel:

qi -i gonesc la mute

a zetirulni primAvdratic (noon.,; adiertle

incropite ale vtntului de miazitzt (w.vo.).
INCROSNA, Mold. Ban. INCROSNA (-nez), !MRCSsub adierett

NItt (-niez) vb. tr. *irefl. A (se) incarca pe spinare, a

lua in spinare: se incrosneazd on carnurile atumate pe
care le adunase (IGP.) ; Plea odatit 'n padure sit-qi alone
nscitturi... Si duel{ ce In spinare Cu dlnsele se 'ncrosnA

[crosna, crosna, crosnie].

(PANN

INCRUCT (-mesa) vb. refl. A se cruc is se

Incrucea lames de mirare (coo.) ; se 'ncruceste otnd vede mimines ne mai yomenita (isr.)

INCRUCIft. (-isez) 1. vb. tr. 0 A pune, a aseza

C ructs: Stintia sa... Incrucisazik entail dunk obiceitt
(coo.); a-41
bratele
2. vb. refl. 0 A merge cruets: drumurile se Incrucisazik A se cruet.
iNCRTJCIIXT adj. 0 p. IlicRUcL54: eta bietul
om en mlinile e

(ISP.)

0 Care se uita cruets, sasiu:

waste era mat In virstit qi cave

dar toe de

ha1121(111

(ORG.).

INCRUCIAT9R PP- CRUCISATOR.

INCRUNTA (-aunt) 1. vb. tr. O A crunta:

(J11..).

roc, nemiscat, intepenit, Impietrit, (de spaima, de

(E)

se vor tmbdia

I-a incruntat de a curs singe (vocal 0 A incret,i: inertintik

ePrInceana pi se otArl de supArare (Iv.).

2. 'vb. refl. 0 A se crunta, a se taros!, a se

injecta de singe: sable mea in vol se va (LET.) ; Oehil

'n singe so 'ncrunta (ALECS.) C;) A se umplea de singe:

vierul en dintli, lent en unghlile, until pe altul se Incruntarit

(nCH) O A se posomori, a lua o inftitisare crin-

cena, cumplitik: chit I se

mSreau pi SR 1ncrnnteu (GN.) ;

yrivirea I se Incrunta, parc'ar ti vdzut singe Inaintea editlor

(DLVR.) ;

bare

se Incruntarit otnd anzirit aceste vorbe defitimit-

LISP.).

INCRUNTAT adj. p. INCRUNTA. 0 Plin de

singe: cdu face on cutitul o dirare de singe (so.); Se aratik

dolt& mite Sglriete, ... (DON.) 0 Poscanorit, crunt,

crincen, cumplit; au ochit Incruntati.

iNCRUNTATURA. (pl.-burl) sf. Urmtk de

singe: n'a Ideal nimicit, abet de nig Incruntliturt ye
vatrd (se.)

ncrunt a].

0 INCRU$TT adj. Mold. Inrosit de singe: Pe

stradele 'ficrusite de tlacitri orbitoare (MIN.) [c r U s i].

INGUIA (-enitt) vb. tr. si refl. 0 A (se) Inchide

ups, poarta, dnlapul;
on chela, ou un
Cll theta:

boat; Incniase banii In sertarul binroulni, ca de obicein

(vLso.) ; a se cr to

incuneare].

P A se constipa [lat.
dale .00

INCUIAT adj. 0 p. blartix Nviticr.mNT

0 F Constipat.
INCUIBA (-onibez, -onib) 1. vb. intr. A cuiba.
2. vb. refl. A se vIrl, a se aseza, a se Inrlidik-

648

www.dacoromanica.ro

cina:

rinduialti, a face sa nu mai fie simplu, limpede, INClamurit: o afacere, o chestiune, socotelile, vorba A
face sa-$i piaret firul ideilor, si nu stie ce sit ras- IND

In inima copilot se preflra, 81... In ea militia

se 'ncniba (moos.); 'Arida s'a Incuibat In looul belgugului

(DLVR.) ; savistia siolevetirea, steed slavone, care
s'an Incuibat Intros Romani, 10 poste scoate cineva P (NEGR.).

de odinioarrt

punda: pentru

INCUIERE sf. O Faptul de a (se) Incuia

0 .0` U. Constipatie.
/NCUIETOARE sf. Ori-ce slujeste spre a
In cu i a (broasca, lacat, za-

chid venea la cltirea evangbeliel. se slutea de asemenea tertipuri (ISP.); a se , a vorbi film Inteles, a blibti, a

nu da raspunsuri drepte: se cam !ileums el la uncle

Intrebitri (vLAH.) 0 A sta In tale, a pune piedici,

INCUIETURA sf. sif Con-

greuta14: dealt sit !neural numai asa lumea, mai bine BA

eezi de-o parte (CR0.) 0 A se Impletici: 1 se !neuron limba (dnpit prinz), a cam bitut 0 A ra-

stiratie [In cu i a].

INCUJEA vb. tr. A Incovoia,

a itidOl: coarda... ar
Incuibat

411!

mlnea pe undeva, oprit de o afacere, de o petrecere, etc.: MOS Bodringa se Inourcase nu otIn pe undo
in sara aces& (cRo.) A-si pierde vremea, a se

falnicul arc INsoa.) [c u j b a].

F g 2704.
INCUNIETE,INCITMET4 (-et),
/NcIMIATA. (-At) vb. refl. A cu Inethet oa re de lemn.
teza, a Indrazni: $tefan no se Inonmese a se lupin la ding
deschis DM) ; to -al Inoumeta sill cent pnterile on el P
(rm); nu ma voin Imamate a epune ceea co sieves, n'am

codi, a nu lucra: boa, on se Incurell; clad vrea (*vs,

vrea, nu se Incurcit (DLVR,) : feta no se Incurca, of torcea cite

un clan plin de fuse (can.).

O INCURCIAA. (p1. -alt) sf. Mold. Incurcaturit:

nioi grijit n'avea despre Incurcala co Mouse (can.) [In-

vitzut cu ochii (0ooe.); un lup batrIn a Want on cal bun, flan

nu se Incumitta... sit sale asupra lui (TMon.) [lat. C 0 Ill -

curca].

INCURCAT adj. p. iNcuRcA vg G NviNcuRcAT.

e].

INCURCATOR sin.

INCUMETRI (- tress) vb. refl. A se face c u m e-

t r i, a deveni rude, a se Inrudi.

doilea era procatSr, adecit

INCUMNATI (-tesc) vb. refl. A se face c u m-

CIINJUR...

/NGUNOTINT4, 0 ThiCIINOsTIMTA (-fez) vb. tr.

Dumnezeu, sit-1 scape din

(RET.) 0 .0
de mate,

hIrtia, scrisoarea prin care se face ceva cunoscut.

INCUNUNA1. (-nun, -nunez) vb. tr. si refl. OA (-si)
pune o cunun a pe cap; a (se) Impodobi pe cap,
pe crestet, In vIrf: grebenii muntilor ce 'nonnuneaza

se

INCURIN (-ur, -arez) 1. vb. tr. A pune s'alerge, a

alerga, a sill la fuga, a goni: Fitt-frumos... Incitleci
; Oamenii, In ziva de Sin-

(I.-GH.).

[cuviinta].

(813.)

INCUVIINTARE sf. Faptul de a In cu

v iin t a; consimtimInt; aprobare.

INCUARTIRA (-irez) vb. tr. A da cuartir,

incurr6re].

A (se) Im-

barbata, a da (a prinde) curaj 0 A favoriza,

a proteja: industnia [fr. encourage r].

a aseza tntr'un cuartir.

INDAIVITN.A. Pr INDEMINA.
INDARAGNA. (-agnez) vb. tr. A opri prin sta.
ruinta. silintele facute de cineva ca sit Inainteze,

*INCURAJARE gf. Faptul dea In curaj a:

se aritta lurios... pentru Inouralltele ae dA boierilor emi

a fare sa ramtie Ind A it t.

(1. -on.).

*MCURAJATOR sm. Celcetncurajeaza:

INDARAPNIC Plr INDAMTNIO.

INDARAPT... pp- INDARAT...
INDARAT, 0 111DAH4PT adv. 0 In urma, Ina-

al stiintelor.

1.NCURARE sf., Iricuav sbsl. Faptul de a (se)

Incur a, alergare (de cai); Inourarea sailor, datinit rare se tine de obiceiu In ziva de SIn- Toader
(In Simbata dintliu a postului mare), cind oamenil se Intrec In fuga cu caii.

poi: ea tot Inainte merges si Indarnt on se tine (Iw.) ; ca un

tigru non o sAriturit IndarApt (ON.) ; Petrea Fitt-frumos tot
nn s'au Intone IndArapt emelt (so.) ; a merge , a da Inapoi, a scadea: baba mere IndarApt (PAC.); a merge ca

racul, a) a merge factnd pasi Inapoi; b) a da Inapoi, a regresa, a-i merge din cc In ce mai prost;
a) a Inapoia, a da Inapoi: 1-am dat cartes
a da

INCURCA. (-cure) vb. tr. $i refl. 0 A (se) ames-

teca Intre ele fire, etc., astfel Melt sit nu se mai

poata desface usor: mi-a !newest ata, sfoara ; gbemul

:

[curmezisi.

sale... an se primble on el grin gradina de lingit curte

(00013.)

ilia' nu se desfit7ura nisi nu se tncurca OSP.);

(PRV..1.413.)

INCUVIINTA ( -fez) vb. tr. A da vole, a-$i

da consimtimintul, a aproba: a tneuviintat fetal

2. vb. refl. A alerga In goana mare: an Intim la

gra

ro

cuscreasoit el cn nn clitoris!

stutu-nte IncurIndu-si armil-

drum sbegnindu-se sit Inctulndu-se (ISP.) [lat.

*INCURAJA (-ajez) vb. tr. ai refl.

VoT

INCUSCRT (-creso) vb. refl. A se face cuscr

a se Inrudi: poate sA no Inouscrim mai Orrin on Afinoaia

(ALEC'S.); cum sit lase pe Ilul situ sit is o moilcit, BA se In-

sa

de vrednic ostas Cu o moarte de erou (000s.).

(MAR.) ;

In mate, de

$ iNCUR1VIEZIA (-i4ez) vb. refl. A se Impotrivi,

a se opune: nn se vor strIn.se toti, ci pentra a for vole rea

Le clAdeso apoi to stogurt gi on stash le Incnnunn (ALECS.)

sarii on tunete pi cn plesnete

ci numai de capnl Int a luerat

boalit gravy intestinala:

'ncinge luptA In maruntaie... DNA se face

se sparse praporul (CAR.).

partea dinspre miazit-noapte a Rimnioulni-Sitrat (NEAR.) ;

oalnl sit -1 Inourft prin grAdinit as

al

iNCURCATITRA (ill. -tar!) 0 sf. Lucru I ncurca t, treaba Incurcatit, turburare Invalmaseala: doe ?tie co vet lace p'acolo, de as nu -1 mai
dea nimenl de clipittliu (ISP.) 0 Situatiune Incurcata; bocluc, belea: a batta .; nn s'a rugat lui

ye- INCONJDR...

A sift*, a desavarsi, a Incheia: biannual% viata

Cel cc Incurca:

de trebi, sporitor de prioini

(RE).).

A aduce la cu no s tint a, a da de Stire, a face

cunoscut.
INCUNO*TINTARE sf. Faptul de a Inc unostin I, a; lucrul ce se aduce la cunostintit;

Toader, incurs cal!

(NEGR.) ; a

ran, cum poate: !Rambla, cum, cum, o tncurca el, darn

cuietorile erau de lemn (sts.).

nati.

!neural el amelesti p0 bitietiP

murit, pe tntelesul tuturor: 0 tot !neuron 81 el (carturarli) cum pot (ism); b) a lucra, a face ceva bine

vor, etc.) (E, 2704): bAgit de seams

on nu era !waist on vre-o meStevela (Ise.); la Stir/Went toate In-

Ttt

co

a) a nu ritspunde drept, a nu se exprima la-

pe care mi -a Imprumntat-o; b) a da Inapoi, a regresa,

itele, a

produce o confuziune, o neorInduiala. In planurile

cuiva: dracul, care n'avea altit treabit dealt sit tnource

a scapitta: bietul Neagoe vitzu oA biceps a da IndArAt (ISP.) ;

A (se) amesteca Intr'o multime, Intr'o Ingramitdire de lucruri, Para a o mai putea scoate usor
la capat: lei Incurcase vacs In carele domnesti (DLVR.);

tut a se da IndAritpt (SBA In sens invers, dea'n-doasele: ce mi-i da mie... ca apa din lint de dins-

c) a face un pas sau mai multi lnapoi; a es

,, a se retrage, a face pasi Inapoi: a tomtit oa-

!tole In lume, !if amesteca 51 astit data codita (GN.)

da

to -a1 Inoureat In socoteli, mai Mete (CR0.) A (Se)

intea casei sit curet IndarApt ? (se.) ; 1-an pus pre no cal
Inditrapt, on fats Byre coada calnlul (NEC.) 0 Dirnpo-

triva, invers, vice-versa: dna ce s'an Rout papa,

(construit cu genil.), In dosul, la spatele, In urma,

baga, a (se) virl, a (se) amesteca Intr'o afacere,

aceleasi Inditriipt le-an cIntat (CANT.) 0 ~t11

etc.: ce to Ineurci In negotul acesta numal on antis bent? ;

a (se)
in datorli; se !mina In rarboaie In care e hiving
(NEGR.)

se

on 0 Ma, DU 0 (emote,

a avea re-

armatei ; ...at men D'ANDARATELE(A),

Inapoia:
D'ANDARATELE(A), a) pe la spate; b) facInd pall

latiuni de dragoste, a trai (casatorit sau necttsao despartise de Mend (D.-zArAF.): el mA Iasi de mA !noun on

Inapoi: rift Invete.. sit meargA de-andAratele on sfesnicul

Intr'o mina el on cAdelnita In cealalti dinaintea preetulni

o fat& cheltultoare ( ALECS.) 0 A (se) produce o neo-

(1.-ON.);

torit) Cu o femeie: se Inourcase o'o temeie mitritata st

c) In sens invers; IncepInd de la urma,

649

www.dacoromanica.ro

ND.. de la coach: Inca lead d'anddratele pe o Baca al se plimbll

pe podul ?dogma lei (CAR.) ; d) pe dos: !nom carton

TND1 (de too) ildcaului... sd meargd tot d'anddratele (CAR.); omal

IndarlItnie teats d'andaratele le taoe [lat. in-de-rAtro].

t INDARATA, tNDARAPT3 (-tss) vb. tr. intr. si

refl. Maram. 0 A (se) lnapoia, a (se) intoarre ili 0

A (se) da in d A r At: undo era nevole, tame' se vim,

ea vissIndu-1 ai sat, sd no inddrilotese (012..OR.); InditrAP-

ttndu-1 Leal!, s'an tutors Windt in tabdra for

(M.-COST.).

INDWTNIC, 0 INDAR4PNIC 1. adj. IncaptitInat, care tine mortis, cu IndIrjire la ceva,

care strtrueste neclintit In parerea sau In vointa

care se Indeletnicea !Menu!, 11 venise mai mult din dragnI

cartilor (ORIG.) ; rnintea putindu-se
on ginduri mat Dream

de trebnintele vietii (BR.-VN.) [propriu a lucra pe I n-

d elet e"].
YNDELETNICIRE sf. Faptul de a (se) I ndeletnic i; lucrarea cu care se Indeletniceste
cineva; ocupatiune.
INDELICAT adj. = DELICAT.

iNDELVNG adj. si adv. (Care tine) multi

vreme, Indelungat: socotind cd nici hrand 4 no va

sa: le ourroaatem al pe dumnealor cit de triddrittnIce al de

IncliDattnate shit (CAR.); apoi nu spun eu od temeia inda-

avea Grit In cetate, an Incnngiurat oetatea (LET.); tares

care,
vreme rAmase in nrmd, vin de odatd in atingere

land .... II urmArea din oopildrte (oo.) .

, NeascultAtor,

a carui r5.bdare tine mult [I n-de-lun g.].

t INDELUNG4 ssr DELIINGA.

rdpniod to sooate din Arno (ON.) 0 Care se tine

mortis de cineva, care nu da pace stAruitor: on
nesupus, rebel, recalcitrant: Simian a lost on bdiat
ran la parinti, tenet, Inclarapnic at neascultdtor (VLAH.).

g. trtnArtAnncA sf. 4,= CLOCOTEL 0 [I ndar it t].

INDARATNICT, 0 itmARAPNici (-Mesa) 1. vb.

tr. A face sA se incAptitineze: nu tdon alai o ssivare, as ed

on se supere art sd toddrAtniceased pe sins a vent dupd el OSP.).

2. vb. refl. A se Incitpatina: sA no creazd aces

tmpdrat oil el este game et se Inddratnicegte a nu-1 trimite

vre-un tin (ISP.); de te-i indarlitnici, an shit in stare ad

radio de-a Magni gardulni un aid 'nett (ALECS.) find A-

ratnic].

INDARATNICTE, 0-INDARAp(r)Nrom sf. Sta-

res sau fapta celui IndAratni c, Inctipatinare:

manna vorbd on vorbd, o'o 'nddrdtnloie crud& (VLAH.);
o vedenie care 1 se line on inddratnicie inaintea oohilor

(en.Nu.); imparatul... vdsind indAraptnicia babel, s'a Mont

n omal hoc de Write (sal.

/NDATA, 0 INDATA MARE, t INDATA$(1) adv.

Numai dealt, neIntirziat, imediat; peste prea

putin timp, foarte curind: bidet& turdm penal... at

dual dlnalntea maicil mole care mA doleni patin 0.-oH.);

Indata mare an at apucat sd se orate chlyurile dusmanilor
lamo.) ; s'a snit in adrntd pi Indata mare a lost la Dad, la
Irate -sdu (SB.); Indattlei s an apucat de an tient mare at
trumoasd nnntd (NEC.) ; lIndatit ce, imediat chip& ce

[In -I- (lath].

INDATr11.4. (-inn) vb. intr. si refl. A (se)

role (se.) [datinti].

o-

bicinui, a (se) deprinde: sea se IndAtinase de clnd era

INDATORA (-ores), INDATOR.I (- oreso) 1. vb. tr.

0 A obliga, a impune ca o datorie, a face sti. fie

d a t o r, snit (si fact,. ceva): Indatord pe Potent a

Plitt tribnt Turoilor (BALL.) A face cuiva un servi-

ao
zz

INDELETNICT (-loose) vb. refl. A se ocupa, a-si

petrece vremea cu o lucrare: meserta de legator, on

ciu (pentru care trebue sA fie recunoscAtor): no se

pot numAra nor eel pe care i -a indatorat dumnealut (Bt-vrt);

Imi pare rail o'am Indatorat pe on nereounoscittor ; *tin ai

en ad Indatoreec no prieten la nevole (oo.) 0 A b5ga

in datorii.

2. vb. refl. A se obliga, a-si impune ca o

datorie II 0 A face datorii: niat-Voda... s'an lost

Indatorind la bolerinaal de bani. de an lost eheltnind pe

drum (NEC.).

INDATORTRE sf. Faptul de a (se) Indat or i; datorie (de a face ceva); obligatiune: no mA
mat simteam In stare... pentru Indeplinirea unor asemenea
Indatoriri 0.-011.)

MIDATORITOR adj. verb. INDATORI. Care In-

datoreste, care c,autA, cAruia-i place sA fact ser-

ou allele (BR.-VN.);

rdbddtor, care rabdA mult timp,

INDELUNG.AT our DELONGAT.

t INDENITNAL, 0 INDADIINA ( -luey)

1, vb. tr. A

da ajutor, a sprijini, a fi cuiva la Indemin A,

a Ingriji cu cele de trebuintrt: cultivator!! noetrl

ln-

necan in prapastie cdutInd... a Indestala al De of et a hidemina tt cresterea grinlni ((ON.); de In aril aglutorin Indsmlnindn-ei, s'au Inters asuDra Int Filipio (CANT.).

2. vb. refl. A se Ingriji cu cele de trebuintA: on

Putinele semne IndinalnIndu-se, istorille sale an 'limit

(CANT).

INDEMINA, 0 lisnAmlisA 1. adv. Aproape de

mint, pregttit aproape, usor de Wins, de apucat,

de gAsit (In acel moment): a Dune, a eta, a ones, a tl

la
paloaul at aunts ad le tit Is Indemtnil, on ad to

sluteati on mania, olnd va It de trebning ((Sr.); n'am cdrtile

la
nepreeedat de prep.: a tines A.; ort-carele... va
gist ceva lndeminA sit lure eau sd lehniasod pre cineva
(PRV.-MB.); rApit-an $1 TAtarit citi le-an venit indemind, at

1-an dug de 1-au swung prin gropi (LET.); a-i ti (do) ,

a -! vent (de) ,.. a-i fi usor, plAcut de fAcut ceva:

a(-i) fi, a-i veni comod, a se simti bine: nu mt -e

tadamtaa a merge shinny !Ara Dia de vorbd ea on mut (RET.);

in allele acestni domn, tiind Dace Intro imparatl... era $1 tArti

tndemina (Moor.) ; Int Mihai-Vodd attune 1i vra ti lame at

IndAmInd a domni, cd de neprietenit lui... se ourlitise de toil
(NEC.); le Ind, le errata, dar nu-1 venea IndemInd BA rouble

on ele use.) ; aaa are silt vie de indAmind..., de are ea

ti se pard od sett tom CUM ti pana (CRO.).

g. sf. Stare favorabila, moment, prilej favo-

rabil [m I n A].

1NDEIVIINARE, 0 INDAmIN4RE sf. 0 DibAcie,

pricepere: at elefantul men, ori-cum era de mare, A bite-

Mold. Comoditate
blEtbrDEMINARE [IndemIna].
INDEMIN.O.TIC ( -TEa), 0 INDAmINATia adj.
si adv. 0 Dibaciu, priceput: bulimia nu slat... Indemlnatice la bdnt (JIP.) C) Mo/d. Comod, cu multe
legerii n'avea Indemtnare (DON.)
711

Inlesniri: era o cdrutd bond, incipatoare et Indeminatead

(ono.); 1st aprinde oinbucul

jilt

(ON.)

11

se mem mat indeminatto Pe

114[ (c) NVINDERTNATIo [IndemIna].

iNDE1VIIN9S, 0 ImAra/Ros adj. Care e la

IndemIn A, usor de ajuns cu mina, lesne de

Intrebuintat: $1 I-a pus in cuin din dos, Ca sA tie IndAmInos Pentru alit PIngari de erns (MAR.).

INDEMN (pl. -nor!) sn. Faptul de a Indemna;

Imboldire: o chine Mona pritt

(CRG.) ;

..111

pi osirdia parintelui

vorbele maici-si... tinteau a Dune trin ...urilor int-

mit lot (Gu.).

vicii : at era... pentru toil on prieten blind at... (Si-V.).

1NDENINA ( -damn) 1. vb. tr. si intr. 0 A imboldi vitele la mers, a grabi mersul,
tinitrul

eram numai not ow not al criamdrita (CRO.): acestia petrec

si se Inveseleso el .., ei (VLAH.); imbnIzindn-se oamenii, se

tatei, Indemnatt Inainte (ow.) 0 (y A Impinge sit

fact ceva, a imboldi; a sfAtui: ai cola ce lava% sau

f TNDE prep. Mold. Trans. 0 intre, laolalta, lmpreuna (Intrebuintat numai dinaintea unui pron.):
loveau et ... et (NEC.) ; tIlharti cei mart se Mceau trail de crime

land (VCR.) 0 Spre, ctitre: end an lost..- seard,

an mat et bregadirul Cropotul (N.-COST.); lard cInd In a da

A. Beard, gitinAreasa pert laragi on o ndlncd esp.) 'V -,
-snare or RIDE SOARE C)

0 INDEGETA ( -tea) vb. tr. Tr -Carp. A indica [d eg e t].

INDELETE adv. mai adesea iv legdlura cu ye,

In loc. adv. pe .., Incet, ru Incetul, fikra grabs:

iningd boil la car at... merse omul pe ..,, et tocmai a doua

zi ajunse la moard usr.); Ori-cum ti-ai prtnde strin'. pe

nor Ban De 'ndelete (VLAH.).

Indeamnit calul, tInind scurt zilbala (CAR.); hi l zmA,aaicele

Indeamnd pre altul sd tale pom, at acelnia Indoild ad lie certares (PRV.-1.113.); n1mic nu Indeamna mai mult sore Intris-

tare dectt tocmai privegherea Intro col ce dorm (sLv.) 0

Maram. A porni la drum: am indemnat pe la clntdtori

ai am swat cAtrA sari (rec.).

2. vb. refl. 0 Oaf. A se lua, a porni dupA cineva,

a urmari pe cineva If (-.) A 11 impins, imboldit sA

fact ceva: dnpd ploaie, no ad lndeamnft omul aA tasd atard (c.-nao.); mergind sehastrul la Alexandru-VodA, s'an
Indemnat... de sebastru de an rant mitnistirea Slatina (NEC.);
nna De alto se indemnan la treabd at Incrul lesea gIrld
din mlnile for tCR(3.1

650

www.dacoromanica.ro

[lat. inde-mInare].

INDENINARE sf. Faptul de a Ind e m n a,

Indemn, Imboldire: patimasnl on mime! cg no gaseste

oaspe... era prima cu dragA infra sl ospAtat on (olio.); an

trait on totil In dentine Intelegere... avind de toate on ...tsis )

indemnertle trebnitoare, der e nevoit se-01 face. $1 case de

11

loCuit (NEGR.1.

/NDE.MNATOR, -TO4RE adj. verb. Thirmania

gi

sm. f. Care Indeamn& la ceva: de-al ti lost to Indemnator... en astftzi n'ag Ii lost mazil (NEC.); se feria
Inge de a spline care din ale fuses Indemnatoarea oar.).

INDEMNATURA (p1.-tort) sf. Indemn: tot so

va cents, pentrn citoe cn Indemnittnrile el toomelele lui eels

rale s'au tient raotatea (PRV.-8113.); dintr'a out
no se poste
sti, se rildicase on gliceava asupra domnuln1 (LET.) it n-

d e rn n a].

INDEPART4 (-tez) vb. tr. i refl. 0 A (se) d ep art a 11 (D A Inliltura, a da la o parte: no Incots se Interne De Imperatul, ca doarA ar pedepsi gi ar
pe Imperateasa (se.).

toate de ajuns, In belsug: sass ne era ..A

(CRO.); 100Ui-

Weil tot! ducean o viagi modestil, der ..11 (I.-OH.) Malta

Mit, Satialaalit 11 (e.) N1;INDEST1JLAT.

INDESTULA.TQR adj. verb. INDEsTuLA. Care
indestuleaza; de ajuns, suficient: plignnea era mat so
gnat gi mai 1ndestuletoare (ISP.) 0 Multumitor, satisfaclitor 11 ND/NDESTITLATQR.
INDESTULIT... = /NDEsTuLAT...

INDERT Pir DEURT.

INDIREPTA... = INDREPTA...
YNDYRJI ( -Jon) vb. tr. $irefl. 0 A (se) Intarlta,
a (se) atita. a (se) asmuti: ea to Menace Dnmnezen
de betels muiereasoft, oInd se blades ele ()SP.1 70 Mold. A

INDEPARTAT adj. 0 p. INDEPARTa 0

Departat.
INDEPLINT (-ineso) vb. tr. gi refl. 0 A (se)

gi inimile se 'ndIrjeso (VLAH.); in 08 to bison, de to Indlrhipti

satisface: se lama luntre gi pate ca se. -1 Indeplineasoil

voile (ISP.) ; mi-am Indeplinit datorlile de parinte gi de

zultatul acestei actiuni; Mold. semetie: era

indeplinise de bine poronca In), se ample de buounie (cam).

era karts

Implini, a (se) face Intocmai, pe d e p l i n, a (se)

crestin (ALECS.) A (se) stwirsi: rind... yeas cum se

INDEPLINTRE sf. Faptul de a (se) In d ep lin i: a sauce la

a Indeplini VI C) n/NDEPLINTRE.

Rs
2NDEREPT.A... = DIDREPT4...
INDES. (-des) 4. vb. tr. 0 A apasa, ca stt !neap&
cit mai mult Intr'un spatiu restrins: Ennio fi culese

(se) face d 1 r z, semet, a (se) semen: chit manila

age, nepoate P (CRE).).

INDIRJIRE sf. Faptul de a se In d Irj i; reINDIRJTT adj. 0 p. =Ma 0 Inttiritat: Input

din prioina tinnier reutittilor pe care...

aceea-1 gi totdeanna mlnios s1

Mold. Dlrz, semet.

ca o fate biltrIna (RET.)

INDOBITOCT (-oceso) vb. tr. 0 refl. A (se)

prosti, a (se) tImpi: se Indobitocisera, de no mai voian

se. ;tie de aproapele for OSP., [dobitoc].

INDOBITOCIT adj. p. limoarrocI: an Donor

ta fundni trisurii (D.-ZAMF.); tntlegte Manna ye cap, 0 Indeasa

lege, a cadea la Invoiala, a se acorda.

2. vb. refl. () A se Inghesui, a se Impinge unul

lntr'altul, a se Ingriimadi unul lInga altul, unul

peste altul: and one se Indease una Intr'alta e semn de

nloaie (ORM.); Wenn... se Indeasit is drnmul mare care

to

aruncase asupra Int (coos ); a names holtein tomnatio, de

stremteros,

ye mania gi habar n'are (eau.).

in chit

el 51 o pone crude de a umill (VLAH.).

de ye Jos ca pe oinparci, Il Inclese In Dlelea In1 cea de len

Bap.);
grInl In sad A apttsa: a-gi fata In penal
(DLVR.);
Deleria, ceolula, etc. Pe cap, pe oohi, ye

areal, etc.; loi Indesii, paler% De oohi 51 se vIrl mai gonna

fanatic, care credo In garlatanismul astrolo-

gilor (ALECS.).

O INDOGATT (- a$050) vb. refl. Often. A se InteINDOT (-acme) 4. vb. tr. 0 A face de dou5. on mai
mare, a adttuga Ina pe atlt, a dubla : aceasta Imi lndola

bncuria, stind cA merg sA Tao cunostintit on nista astfel de

oameni asp.) 0 ( -doiu gi-doeso) A stringe In (Iota,

duce la vatra satulul (DLVR.) (k) A da 'Ayala, a se

a InCOVOia: o foal(); !mica coital paginii ;1 se oprl din

citit (8.-ALD.); Malaspina I51 Indoi gelela rani Is plimInt

lug de lncrn C) A se grab', a da zor: nn se prea

etc.: a Indolt scrisoarea In patrn.

stringe cat mai multi: toti se !admit is mIncare 51

Indesau comet se-si bate coasele (S.-ALD.1 [lat. i n-d e (n)s r el.

tNDESAT 1.. adj. p. INDEsa. 0 Cu continutul

apasat, strins, Inghesuit (Ca s5. !neap& cit mai mult

Intr'un spatiu restrins); F: on yid gi peste
masurti, mai mult dealt se cuvine 11 0 0'.) Scurt $i
gros, bondoc, bursuc: e mic ei ; prin grading se vedea
venind un om scurt,

ramen la fate (1.-OH.).

2. adv. Apttsat: rAspunztnd

,,sluga d-tale" out nu-1

INDESEAIRA

(Olt);

erase; pr. ext. a strange In trei, In patru,

2. vb. refl. 0 A se face de dotal on mai mare

a se dubla 0 A se strange In doub sau mai

multe parti, a se Incovoia, a face o cotiturb.:

Conseil se Indoian trosnind sub salele int (DLVR.); Bistrita

se Indoafe fromos DO sub codri IVLAH.) A nu sti,

a nu fi sigur daca un lucru e adevttrat sau nu

0 A nu avea Incredere, a nu prea se tncrede
In cineva: baba a Inceput acnma se se cam Indoeascit
(se.) 0 A se codi, a sovai: !neon a se gi a se
cod) sA des fate dupe dInsul osP.1 [d 0 1].

truea cu vederea (CRO.).

Par INDE C).

2NDESI (-05050) vb. tr. si refl. A (se) face (mai)

d e s ((C- BARE); a lovi mai des; a Imbulzi: visite
Int se fridesira (NEGRJ ; a lament... a ne prea 15 vinare

iNDOLE.L.LA (p/.-oieu)sf. 0 Nesiguranta, neincrederea daa un lucru e adevarat sau nu: Indoiala
biltrinulni se strecnrase

1n Bullet-al

tinerului

(0.-ZANIF.);

on sfIntn1 Necniai (CRO.); En intreb de ce-1 ghionteste, El en

ghlontul Indeseste (spec.); pre mazin Ii Indesea on daidi grele
paharele, a umplea, a
el on ImprumutA3 dose (NEC.);

e sigur, nu trebue sfi.

se Indoeascil cineva; a awn Is a se Indoi
Sovaire Intre (loub lucruri sau idei: a eta is , a
fi nehottalt, a *oval [I n d o i].

bolerului, gi el le tot boa ((SP.).

snows

goli mai des paharele: oncoana... tot lndesea paharele

INDESINE w INDE .

INDE-SO4RE sbst. f ( ) 0 Trans.

INSOLATIVNE

+soare].

CI Maram. (BRL.)

enc.)

----

Indigestic [I n d e

INDESTIA adv. D estu I, de ajuns. ctt trebue

INDESTUL4 (-ilia), 0 INDEsTui4 (-mese) vb.
tr. i refl. () A da (a lua) destul, a cauta, a (se)
Ingriji sn. alba de ajuns; a (se) satura: win din

celatori... se Indestulasere de ;nick pe la drMUM8 (MP.) ;

ce-ra1 viand% ochii, o septitmlna si to tot niti gi tat sit no to
Indestulezi ((SP.) ; se. astepte pine s'a face eat bine, o'apoi
pa tot! Ii Indestulegte (RET.) A (se) rnullumi, a

titrti

negresit; no !mane

INDOIVLNIC adj. C.) Nesigur, supus Indolent:

0 $ovaitor, nehottolt; slab: cam

!wetIntoarse gi ea foals si cal usr.i; Inainta on past

(este In not o simtire
de multnmire care create treptat
NviiihoiviNia [In d o i a 1 b.].
woos, 1
tiNDOINTA (p1.-te) sf. = DIDOIALA: toate cote

carile oltitorinini vre-o de preens a educe s'ar vedea (CANT.);

mA voin bnonra de fericire 51 de linigte fire de nisi o (CAR.).

INDOI9S adj. Indoielnie

NIINDOIQS
C
[In d o i].
INDOIT adj. p. limo!. 0 De clout' ori pe atlt,

dublu: 0 Boma

an numar

O StrIns In douil (In

trei, etc.); Incovoiat Care stn. la Indoialli,

sovilitor, nehottirlt: shit on inima .477 (c) NB/NDO-

satiface, a fi satisfilcut: ye multi Ii ducea la Tariarad

IT.

de-i EmpAra, el Inca nn se Indestula Cu atita (Lrr.); 1-an ens

se se Indestnleze on alt au primit (se.); potcagul Inge nu

1n d O i; rezultatul acestei actiuni: oa tie -care

se Indestulegte, merge is judechtorie (arr.) [Indestul].

/NDESTULARE, 111DESTIILIRE sf. Faptul de a

(se) In des t u I a; cantitate suficientt multa-

mire: ott

Indestul, de ajuns; In belsug: fie-care

651

ND-

iND
NBINDESTITIARE.
INDESTUL4T adj. p. INDEsTui4. 0 Care are

INDOITVRA (l. -burl) sf. O Faptul de a (se)

de

gennnohi se simtea tot mai moarit (vLsr1.) 0 Locul unde

se Indoaie un lucru; cutti; Incovoieturtt, cotiturti:

goseaua face o
chlului .

large sere dreapta (VLAH.) ; Indoltura gamin-

www.dacoromanica.ro

'

INDOLDORA. (-dor) vb. tr. $i refl. (p A (se)

ND- doldora,
a (se) Indopa.
ND INDOPA (-doe) vb. tr. 5i refl. A ( -fii) Indesa, a

do -te In alts pdrti, undo to va Indrepta D-zen (RET.) A da

Imbuiba, a (se) ghiftui: ne-a dat de mincare tot ce avea,

impdrdteasa II Ina de lant el se Indreptit cdtre scatmul finial

(I i) umplea gura sau stomacul cu mincare, a (se)

o anumitA directie: instinctiv tint lndreptez privirea spre

carte (VLAH.).

a. vb. refl. 0 A o apuca Intr'o anumitb. directie:

Mal bun $1 ne-a Indopat bine (um.); tun vdzut un om... pe

care II indopau alts doi oamen1 cu sucitorul tam); se zice

Size el, IndreptIndu-se spre mine [lat.

In cioc, spre a le Ingra.sa: jupineasa Worm 0 lazed (RET.)

a): du-te de-ti bate tiltoarele... pe care is 'ndopi cu
pumnil de lire (CAR.); or fi atiind of ceva, odd nu doard

nnmele rilspunsurilor at InvAtAturilor for canon" san

Previa", adecd numele de la lemnul cola ce lucreaztt mestart', carele se chianti% Indreptarin (PRV..M13.) 0 ,E) Regula

$i despre plisari, clnd li se bags Cu sila mincare

de florile marului se indoapli en 11P7fititUra ear.) [d o p].

INDOPINT adj. p. INDoP4 11 N$INDOPAT.

INDOPATOR adj. p. 5i sm. Dino Plik. Care indoapa.
0 1NDOST (-own) vb. tr. $1 refl. Mo/d. Boom,. A (se)
d o s 1, a (se) ascunde: leg Puke... $1-o tndoseso de
mama vr'o cloud site In pod (coo.); a scos ndframa... $1 a
pus-o is gurd ca ed se 'ndoseascd ell ride (se.).

INDRACI (- dceso) vb.

refl. A intra dracii

Intr'Insul, a turba de minie, a se infuria: acesta,

cum 11 vazu, se Indrhei de minie usP.); face $1-o spar% prin

card, de s'a indrikeit de Mudd hires de is buclitArie (CRO.).

2. vb. fr. A baga In draci pe cineva, a-I Infuria:

Ta umbll

311-1

*directare].

INDREPT4R (23/.-are) sn. 0 Dr e p t a r: au pna

de purtare,

INDREPTARE sf. Faptul de a

INDRAcTT adj.ep. /NDRACi. Infuriat p este masurd.

INDRAGI (-ligesc) 4. vb. tr. A-i cddea d r a g, a
prinde dragoste de cineva sau de ceva: cane -1 anzea
slum, nu pates ad o priveascd $1 ad no o Indrageascli (Orme);
spot tar se 1ntorcea In Ia5i, Indritgindu-1 pentra o bucata de
vreme rum.) ; : el de mititel Indrriese cartes (STASI.).

a. vb. refl. A se Indragosti, a se Inamora: doar

n'am orbul gdinilor, ca ta and Indrdgeso de un ;olden ca

(Maul (ALECS.); mergind ea Inlanntru... s'an el Indrigit

unto in altul (Sc.).

INDRAGfT adj. p. !NDRAGI. Indragostit.

TNDRAGOSTT ( -test) 1. vb. refl. CD A prinde
drag os t e de cineva, a se amoreza: era stria mtuitiler care se Indrilgostise de frnmusetea Int (ISP.I A se

da In dragoste, a face dragoste cu cineva: eel la o

la on japes ca ad se IndrAgesteased on clime OSP.).

2. vb. tr. I A Indragi: zina mdiastrd 11 Indrilgostise

15P.I.

INDRAZNE./XIA (PL-n811) sf. O Insusirea celui

IndrItznet,, cutezanta.: ba en... n'am 1nteles... zise cu
until dintre tarani (cao.) 0 Obrb.znicie, nerusinare

[IndrAzni].

INDR.A.zNvF, -EATA adj. 5i sm. f. CD Care I n-

dr aznest e, care nu se sfieste de nimic, care

nu se teme de primejdie, cutezator, semet., plin

de curaj: Initiates color marl, no fii Indraznet la vorbd (PARR);

de ce ore5tea copilul, d'aceea se faces mai istet $1 mai In-

dritznet (MP.) 0 Obraznic, nerusinat 0 Cl' Cladit

cu Indraznealb., fare teanas de a se nItrui: tti spare,

to toall fantastic:a el mantle, milndstirea Tismana, on zidnrile el .111 (VLAH.).

1NDRAZNT (-nese) vb. tr. 5i intr. A Intreprinde

ceva ILA a se teme de primejdie, etc., a cuteza,

a nu se sfii; a avea curajul (de a face ceva): n'or
mai

dusmanil In vecii veellor a se legs de Romani (Ceet.);

nimenea den parinti ad on Indrazneascii... sit opreascd te-

luna Decernbrc
(ultima zi a lunii Noemvrie fiind Sf. Andrei) [gr.
'Avapiacl.
0 INDRE.A.' UNDREA.
iNDRE.0.1 sin. 'D (Luna Ini)

TNDREPT adv. Oaf. Direct, drept lnainte.

dreptare: pe uncle merg en mitt, Pao movile... pentru vests

$1 pentru IndreptAturi color ce Yin (M..COST.).

INDREPTATT (-atm) 4. vb. tr. A da dreptul,

a Indritui, a autoriza 0 Ada dr ep tat e,

justifies.
vb. refl. A se desvinovAti, a se justifies: vdend
:4.

is Imnarlitie(LET.).,

0 INDRITUf (-nese) vb. tr. Mold. A da dreptul, a

Indreptati, a autoriza [d r i t].

INDRUG4. (-us) vb. tr. 0

A toarce cu druga,

a toarce Bros: fats babel lndruga $i ea on mare ce cite

nn fus (am.); Fetele de is Veza Nu stin toarce cinepa, Fir'

o 'earn. Ca HIM (1KORS.) 0 (0 A insira (vorbe
goale, minciuni, etc.): femelie In virstd Inclrugind mai
Una mai ails, ad 10 treadi vremea (OLVII.) ; m'am lamest as
va tot indrug la vent $1 useate car.).

INDRUGATTJRA. (pl. -turf) si. (DAM.)

Tort
lucrat din drug& ndrug a] .
INDRUM1). (-nmez] 1. vb. tr. 0 A Indrepta In-

cotrova, a arata dr u mu 1, Incotro sa apuce 0

0 A pune pe tale.
2. vb. refl. A porni Incotrova, a se Indrepta: Se
Indraman pe vales ce duce Is Ceahldu (ALECS.).
INDRUM4RE sf. Faptul de a I n d r u tri a;
rezultatul acestei actiuni.
tiNTDRUMATQR adj. verb. $i SM. DIDRU1tt 4. Care

Indrumeaza.

iNDIJI04(-05ez) vb. tr. 5i refl. A (i se) muia

inima, a misca (a fi miscat) de compAtimire, a face

sa -i fie (a i se face) mil/t: plIngea biata nevastA de 'nduioaa

pletrele (VLAH.); adevdrata lubire Indniolant ei !middle
$1 tea mai tare fire (13R.-VN.); data vr'o Ilona cIntece, de pare ed.
se indniosaserd pint $1 lemnele $1 pietrele ((Sr.) (d u 1 0 SI.

INDUI0.4T adj. p. YNDII10$4: $1 a'a nitat

In

ochii lnf (VLAH.) NVNDII10$41`.

INDULCT (-eese)vb. tr. 5i refl. 0 A (se) face d u 1

e; (F): adracii 51-ar mai

necazurile la site marl (OLVR.)

(f) a (se) Imblinzi 11 0 NW. A mInca de dulce; ro)

a gusta cite putin din ceva, a se Infrupta; a Incepe
sa i placil., sa prindb. gust de ceva: n'avean deelt
o vact, de Is care se Indulcean ei amindoi on doi fii ai for (RET.).

YNDUMNEZET (-mese) vb. tr. A face un D u rnn e z e u din cineva sau din ceva, a diviniza.

INDUMNEZEIT adj. 0 p. /NlEniNEZET Cl)

Dumnezeesc, divin: silo luminoase al

(ALECS.).

INDUPAC4. ( -dc) 1. vb. tr. A inhata, a inghiti,

ciorli for cacti vor ad se fad% calugilr1(PRV..MR.1 [vsl. d r it -

znati].

(se)

d r e pt a.
INDREPTAT9R, -TORE adj. verb. $i sm. I. /NDREPT.a. Care Indreanta.
#INDREPTATITRA. (pi.-turr) sf. Indrumare, in-

Constantin Veda elt au green ei nu se poste

ImblInnti $1 mat ran 11 IndrAcesti (PARR).

de chid hl vilzuse is vinat

min use.) 0 A se adresa cuiva: situ esti ea Si ceftaitt,

a infuleca: en eortir a muses $i ou Melte a "4. n'au putnt

(CANT.)

2.

vb. refl. A se Indopa.

INDUPLEC.O. (- plod), t INDUPLICa ( -to) vb. tr. $i

refl. t A (se) Incovoia, a (se) indoi: at one Jig-

INDREPTA (- ept,- eptez) 1. vb. tr. 5irell. 0 A (se)

mond amused noveste: ad Inductee nulaua, lard sit no o Musa

(H.-COST.); cal beat... se sileste sit meargd drept, lard el se In-

face drept: lemnul strImb focal 11 Indrepteazil (zNN.); de

eati In age de voinic, Indreaptn oopacii cei strImbi toe.); po-

duplecli melt) 0 Ban. A sumete, a rasfringe (mini-

cite) 0 # A (se) supune, a birui, a aduce subt

mul cind e rare se Indrepteazd. (ZNN.) ; ti dedese baba de lucrn,

ascultare: eu armeie atita 1-an Ingrozit stemmas ante i-an

al-I Indreeteze nn fir cret (CAR.) 0 A (se) drege, a (se)

face mai bun, a (se) imbunatati; a (se) face iar

bun, frumos, etc.: Indrepti% grAdina $1 o !den 51 mai

0 gresala; a-si a. gre5a1a;

omul atricat din tinerete no se mai Indreaptii is bulimia;

trumoasi de CUM tuaese (1SP.);

S'a indreptat vremea A-si reciipata siinatatea, a se

face iar saniitos: bolnavul a Inceput et se Indrepte 0 A
arata calea, a Indruma, a arb.ta incotro s apuce; apoi
a lndreptat-o la sord-sa tea Mai mare, la stints Vinerl ica04;

Indupleoat (CANT.) ; negresitei atlinte pururea a ad induplica $1 el

a ad place (CANT.) II ID A (se) hoth'ri, a (se) decide dupe

multa stifruint.a sau rugb.minte, sa face pe voia

noastra, sa ne Implineascb, cererea: m'am frimtntat
on gIndul... cum a$ pates

pe mama ad and dee mai bine

(CRO.); se Indupleoard la rugliclunile Ini ei-1

primird ((Sr.): abia acnma s'au Induplicat Ddrintli Imparatulut
Is mAndatire

ca ad se strAmute la curtea Int

lat. duplicare).
652

www.dacoromanica.ro

(6a.)

Et dupleca<

1NDUPLECARE sf. Faptul de a (se) I n d uP1eca 1111 0-1) ntrampize4u1E.

INDUPLECAT adj. p. INDUPLECA (CD intIf-

DUPLECAT.

1NDUPLECATOR adj. vb. INDuPLEca. Care

Indupleca: vorba el. 11 rAsona pinit in genet, duke

$1

iNFATAV-tat) vb. tr. A Imbraca cu oVatd. de IND_

perna, de plapomil, etc.: patnl, a primeni patul, INF
a schimba rufaria patului.

/NFATI.4, Mold. Ban. DIFATOSA (-gez) 1. vb. tr. 0

A pune In feta cuiva, a prezenta 0 Aarata, a inchipui un anumit lucru, a reprezenta: ea infittigazit

tiNDUPLECA.TURA. (pt.-turf) sf. indoiturd;

aoest tablouP; Inteo faints& pregatire de sbor oe pare a Infatoga Inchiptilrit avfntal gi aperantele Wit tvutitt

1NDURA (-atm) 1. vb. tr. A suferi, a pdtimi, a

inaintea cuiva: tntr'o at, se Intattea la Imearatla flub

1nallple CIRCUS (0000.).

cuta [Indupleca].

trage: malt avu pitrintele Pamfil s& Indure timp de trethect

de ant (RET.).

2. vb. refl. t 0 A i se intdri, a i se Impietri inima,

a nu-i fi mild: cum de s'an Indurat parintii mei de mine

de m'an dat pe mina unni Alan ea acestaP tau.); astazi

numai sub forma negativd, cu Intelesul de a nu-1

lasa inima", a-i fi mild": loci ai nn Dumnezen la
de o biatit fat& nenorocitS (GN.) ; on

care to 1nchini, no to

de not, Marta ta,... ett n'avem alt 0001 $1 sintem bittrIni (ALECS.); Ott 1.1 trill, sit on to Induri de sane (SEZ.) 1
to

A-i fi mild, a avea mild: Dumnezeu Se indurit si -s1

ridicA urgia deasupra poporulut Sall (NEGR.); 11 rugit sit se

Indure ca sit le lase gi for mitcar Jumi Rate din jertfele ce

I le adlice IISP.) 11 0 A-1 lasa inima: It deterit... fie-care
ce se 'ndura: unul o vacs, altul un jtmo, altul o tape (REF.);
comoarile cite se gasesc, toate to tau Domnii, gi numai ce
dan, silo se Indurit... (*luta ce gaseste (PRV.4,18.) [lat. i n-

d u r a r e; Intelesul dupd fr. endure r].

1NDURAREsf. 0 Faptul de a (se) in dur a
Mild.: Stit in rug& flicergeste indnrarea celni stint tvutu.)
WIND/MARE.
1111
INDURAT adj. 0 p. timult.4 O Indurator,
milostiv 111 C NVIMURAT.

2. vb. ref/. 0 A veni In fate cuiva, a se arata

nnni impitrat de la rasitrit ((SP.); cum am ail ma NY/noses

Inaintea remelt celeia en vorbe de acestea P (CRO.) 0 A

se arata Inaintea ochilor, in minte, etc.; a se iv':

toate fignrile femetesti ce Intllnisem... ml se Infatosau In

hichtpuire (GR.); numea pierduta ziva In care on f se Infatosa
prilej sit tacit vie -un bine (NEGR.) es A veni in rata
judecatii [f d i $].

/NFATI.kkItE, Mold. Ban. TNFATo$ARE sf.

Faptul de a (se) inf at, i$ a ss Prezentare in

Tata judecatii : determine si ziva lntittigarti pricinet (1.-014.)
0 Felul in care ni se arata, ni se Infatisazd
un lucru, aspect, aparentd.
INFELIA (-tenez) vb. tr. A tdia I n feli is
busteni de retezat 11 de 'nfeliat to scInduri (VLAH.).

INFIA (-fiez) vb. tr. sq A lua de suflet, a adopta

[f iu].

YNFIERA (-rez) vb. tr. A face cuiva un semn,

a-1 insemna pe frunte, arzindu-1 cu un f i e r In-

rosit Iri roc: on nn Fier se I-a foal are in too, ti tnfierit Ia

un cal;
ooarnele bollor; m, pe
mina dreantit (RET.);

nn ttlhar C)A necinsti, a desonora; a atrage

asupra cuiva dispretul public: unul Infiereazit on toatA
asprimea fapta (CAR.).

iNFIERBINTEALA Pr FIERBMTEA.T.A.

MDURATOR adj. verb. DIDuRA.. Care se In-

dura, care are mild, milostiv: 11 inbeau Moldovent1 ca

pe lumina ochilor lor, pentru Oft era cc, drept, inimos si darnic

(MP.); ar ft si mai Mout multe lucruri In lard buno, ca era

an Domn milostiv si

(N. COST.) 110 N$INDURATQR.

INDURER4 (-erez) vb. tr. A pricinui du r e r e:

It atringea mina de 1-o inclarera (VLAH.) ; CUM ne Indureran

/ (VLAH.) [dupd fr. endolor i r].

INDUMANT (-Anesc) vb. tr. $i refl. A (se)
dusman i, a (se) face dusman: pe lIngS el se InduS-

poeztile lui Eminescu...

mrtniserit si rudele unuia cu ale altuia (s.-ALD.).

!NE... NNE_
1NFAINA ( -nez) vb. tr. A presdra cu f din d.

INFAINO.A. (-olio) vb. ref/. A deveni f A in o s.

o INFALA vb. refl. Trans. move.) A se Ingimfa, a

se mindri, a deveni labs [f a 1 d]..

iNFAPTUT (-nese) vb. tr. $i refl. 0 A (se) indeplini; a (se) sAvirsi Mold. s'a loMptuit de zi, s'a

luminat de ziud. (FAME.) [0 < f d ptui < I n

fa p t (u 1 zilei)].
0 INFARMA (-farm,-firm) vb. tr. Ban. 0 A cuprin-

de In brate A apuca: burnt...

Infitrmit o rudit

de tier (TICK.).

INFARTATT (-Was) vb. refl. A se face (I d r-

t a t i), frati de truce.

INT.A.** (-tae) 1. vb. tr. A Inveli (un copil) In

lase, In scutice: m'an Inflisat Cu ele Deste tot, Ca pe an

copil (CRG.) A Infdsura.
2. vb. refl. A se InfAsura, a se Inveli: ea on oitrbune
care se Infasit in stratele sale do cennsit (DLVR.) [181. i n

INTIERBYNTA (-blot) vb. tr. $i refl. 0 A (se)

f ierb int e, a (se) Incalzi tare: a lost dat

A (se) aprinde de mlnie; a (se) Inn/ware: nilface

unui fierar un buzdugan ca sit 1-1 tot infierbinte (sea 4)

rimea prirnejdiei 11 Infierbtntit (VLAH.); de oe Inaintam, de
ce capetele noastre se infierbintan (ON.).

1NFIERE sf. tie Faptul de a I n fi a, adoptiune.

iNFIETOR sm. ais Cel ce I n f i a z a.
iNFIGE (-fig) 1. vb. tr. Cl) A viri, a baga, a face
sd patrundA In ceva un lucru ascutit la vIrf, a implinta: un ao; on par In pAmtnt; Cu seta infige-1
cutitn1 in piept (VLAH.); abittea grindina to alto part!, 1nfiend toporul In pAmInt (CRO.); Ii rete S maul si, infigIndu-1

In sulita, vine on el la Stefan (ISP.); : cine ne -a dat inima,

sit no ne fl 1nfipt dorul pi dragoste in ea (DLVR.) 0 A In-

fige tartish corturilor spre a poposi undeva; a-si

aseza tabara: Mihat... let atfipse tabitra In looul pArasit

otter.
ImplInta: o suta de suliti se Witmer& in trupul lni
(ON.); infinite vacate se infigeau In carnage. copilului (DLVR.)
0 A rdminea intepenit, a se Intepeni: glontnl... so
de dusman

2. vb. refl. 0 A patrunde, a se virl, a se

infipse !lite aritmidit din pitrete

s'a

infiPt

In coltul otelulni Continental, pentru a mit,' la migcare de

de muned: sta mohorft

INFA$4T adj. p. INFA$A. 111 NRINFASAT.

Intr'un locsor foarte putin Incitpator: ea ne Infigem

pe stradit (CAR.) 110 A SO

fasciare].

(NEGR.) ;

carul In imala soma (sal C) A se baga, a se amesteca:

o Nora stramoseascA, singnrul too la care se 'nfig st oel
cart nu stilt juca o_au ; numai decIt trebuia sit se Infigit si
mama in vorba aceea tSB.) 0 A se aseza, a se stabili

'Olga la munci1 (5.-AL0.)

Ia munch, a se apuca serios

nu-t da inima brihci sit se

[lat. infigere].

cloare on Infitgaturi (ANT. -IV.).

INFIINTA (-tez) 1. vb. tr. Ada fiint A, a crea,

a Intemeia: 0 maw
2. vb. refl. () A lua Iiintd, a se crea, a se Into-

lindelorj.
tIsTPAURA (-Maur, -Rigor) vb. tr. $i refl. 0 A (se)
Inveli de bur imprejur: is fetita, o Infasuril In piapama,

boo de Hoare (ISP.I Cl) A se prezenta, a veni Intr'un

loc: saptilmina viitoare sit to Intiintezi aeolo (CAR.); Tata
Marghioala se 1nfiinta de dimineatk si sta gi is dejnn si

ou pericolnl de a o

Beata (BAS.).

tINFAATVRA (231.-turi) sf. Legaturd cu care

se Infa$ a, fasd.

(cosi%) (POL.): begat de mfint $1 de pi-

INFA$ATEL adj. dim. INPAs.ia (in graiul co-

lnnabngt,

si se Intoarce (13R.-VN.); pielea

ineia: In clips aceeagi afar vAzu cum se Infiinteazit un bo-

INFIINTATQR sin Cel cc in fiinteazA,

aceea o leagA on cures peste 'Actor, de Infitgurit tot piciorul

(t.4..cosr.); InfAsurIndn-se on nn sac de Dew, s'a pus on un

Interneietor.

infagor ate DO nuts gi o bag Intel= tufts de rachltik (BR.-VN.)

Pilmint (ION) ; 1$1 Infingea oustnra din brlu In pitmInt (sAo.).

INFA*URAT adj. p. 1NFAstfRA (c NRINFA-

a face so.-1 treacd fiori, sd se cutremure do spaima,

picior oilier pe no tap si on celalalt pe jos (se.); k : Dan

o infasurit 1ntr'o privire ealdeivtAn.) A (se) depana:

[lat. infasciolare].
SURAT.

0 YNFINGE (-ring) = INFIGE : iau lumlnarea si-o 1nfing

inteo oalA ou rasad (on.); Infinge ritdAcinile foarte adlno In

iNFIORA

( -110n;

-Dorn) 1. vb. tr. A da fiori.

a ingrozi: ttpatta lugubrn al ouonvelit m'a Inflorat;

653

www.dacoromanica.ro

INToilk. (-loin. I toles) vb. tr. si refl. CD A

(se) umfla (ca un f o a le): nitre vintul prin el si

INF-On vast do moarte Intioara vales si carol se IntunecA de

INF

atita greatly's mutt).

a. vb. refl. A-I trece lion', a se Ingrozi, a se

cutremura de spaimk: se deter& Is neleginiri, de
care mintea omeneasca se Infloara (ISM);

: se intioreasa

Damian' si marea en toff petit In ea woos ).

INFIORARE st. Faptul de a (se) int io r a;

fior de spaima, de groazil.: 0 ow cuprinde pe tiul crainful,

ramlnInd uhnit de spaima at mtrare (cos.).

tiNIFIORATOR adj.verb. /NFIORA. Care Infioarti,

Ingrozitor, (M)spkirnIntator: tempura a vorbi... despre
strigoi gi cite site nasdravtinii Intioratoare (coo.); testa
buhnele

gl cucuveicile se trezirti Intro ruine, chemindu-se en

m1-1 Intoia Ca pe Taste foi de gullet (RET.); gospodina...

o fosnitoare Nati erohmolita care-1 Infoiaza pe dedesubt rochia de 'Intl (SAD.); CP: II Infoaie manta... ea ere
lute Is fire de pare foonlui (RET.); atonal se infoale ape

on

A (Se) afIna.
/NFOIAT adj. p. INFo4. Umflat ca un Coale.
t INFOLOST = FoLost.

de treon petite tarmart (RET.)

INFOMA (-omez), INFOMETA (-etez) vb. tr. A

face sad flamInzeasca, a constringe prin f o am e,

prin foamete: obosit,

INFIPT adj. p. IRENE. 0 VIrlt, Impllntat: odlh-

nind de vac' o'o tImplii ~A In coital asoutit al nicovalii

(DiVii.); veal In stings... un sehituler
In virtu' until deal

malt tyuko.) ID Teapan, ca si ].intuit pe foe, ne-

miscat: oe stat ecolo

ca on bat= si boldest' ochii la

mine P ( ALECS) Cr) F Ta140$: era 01 mindru si eta

instates lui si au coral trap.,.

INFIRA (-fir) vb. tr. 0 A coase cu fir: Dieptarul

nit Infirat (NEGR.) 0 A lnsira (mfirgele).
/NFIRIPA. ( -apes, -ip) 1. vb. tr. F A Injgheba

lar, a face la lac, a pune iar In bunk. rinduiala:

'metal on Incetul mi-am Infiripat far gospodaria mato a

Doruncit... sA !ditto+ carol... gi, ott plesnesti In pal;n1,
a lost carol lartigi la foe cum a lost (SEL).

Internal, tremurInd, ?Ara

bani (1)1NR.) .

/NFRAGEZI

llpete Innordroare (ALECS.).

FRAGEZI.

INFRATT (-teso) j. vb tr. si refl. A (se) legs ca

f r a I, 1, a fraterniza: de dad se loan de sit loot on
inlet,

se sarutau Intratindu-se use.).

de

2. vb. intr. 4 A da frati; a lega grief intratisa

Pe brazdA (Dwe).
INFRATTRE sf. Faptul de a (se) Infrat, i;
fraternitate: El a voila s'aduch paces et

tnturor (VLAH.) .

o 1NFRIC.4. (-trio) vb. tr. *i refl. Trans. (lag.

Maram. A (se) infricosa: anal un glee ragusit si InsPaimintator, des 0111111 no se Intrloil

Late si tremnrInd din tot trnpnl

(RET.);

IntricIndu-se

(RET.).

INFRICAT adj. p. TEFErcA. Ingrozit, Infrico-

sat : e, !thistle s'an pus pa oftutat (MERA) TT NEINFRICAT.

:4. vb. refl. 0 A se fnjgheba iar, a se face la

INFRICO*4 (-owe) vb. tr. A baga frica, groaza

In cineva, a Ingrozi: puterea navtilitoare a Turcilor

oreste vizInd on ochil (CRS.); pr. ext.: Incepuse sti se In-

grozi: eel ee de oameni nu se rugineaza, niol de Dumnezen nn se infrieosaza (ZNN.) [fricos].

INFRICO.A.T adj. p. INFRICOSA VII Et) NEINFRI-

lac (cum a Yost): prlbesii as 'ntorc pe Is vetrele lor,

omen' prinde a se (vLAH.) A prinde putere, a se
Intrema (dupa o boalk.) : persona Incepe a se gi a
firipeze si putin la punsa (ORIG.).

IN LA wv- IINIFLA.

Intricosase Europa (VLAH.).

2. vb. refl. A-1 cuprinde frica, groaza, a se In-

CO$AT 0 Ingrozitor, (In)spaimintator F Gro-

INFLACARA. (-Ares, -scar) 1. vb. tr. 0 A face s

zav de mare, de frumos, de bun, etc., strasnic;

dea flackr a, a pune In flacari, a aprinde; 0;

no mat aveau pa capetenia care sa-1 Intlacareze (Ise.); paces

SP.);
splendid: se apnea 51 ea de mitt nista bncate
chemase... pre tot' boieril si alujitorii ourtli la o masa

de Is Paris ne promitea Unirea Principatelor... si multe allele

earl ne halite/frau mintile (co.).

((Sr.).

2. vb. refl. 0 A da flacari, a se aprinde 0 CO

A Sc aprinde; a se Mita.
INFL.A.CARARE SI. 0 Faptul de a (se) I n flac b r a 11 ()
Aprindere, Infocare, ardoare.
/NFLACARAT adj. 0 p. /NFLAcAREL 0 F)
Aprins, Infocat, Win de foc.
YNFLOR.41. (-orez) vb. tr. A Impodobi cu flori,
ea desenuri [f loar e).
INFLORAT adj. p. INFLow. Impodobit cu
f 1 o r 1, cu desenuri: printre redline de matilstirii
(coos); donloloara... L on Hero) are (BR.-VN.) 1111(G) NE-

INFLORT (-oreso) 1. vb. tr. A Impodobi cu Hort,

cu desenuri: eau 11 infloresc Inca fi on Nor', Monte

asemenea din alma (MAR.)

2. vb. intr. (D * A da floare,a face flori: pomul

Infrorea In tie-ears al, se seuturan florile, rodn1 cregtea gl

sears da In airs USP.); pe seamurile basinful Inflorise ghiata
on frame marl fi grease (oLVR ); F : un slmbet de dispret
le inflori Pe feta (ODOR.) 0 A fi In floare, a fi In

desvoltare deplina, In toatk. frumusetea, In toata

strlilucirea, In toatk. puterea, a prospera: artele qi
oomertul a Inflorit;

mai bine dealt In orl-ce

aita tar* 0.-GH.) A se acoperi cu un strat de

muccgaiu, a prinde floare (vorb. de vie, otet, etc.)

[lat. in-florire].

INFLORIT adj. 0 p. INFLORI r O Impodo-

bit cu flori; fnflorat iffiff

NE/NFLORIT.
INFLORITOR adj. (D verb. DIFLoRi. Care Infloreste (V In plink desvoltare, prosper.
/NFLORITLTRA. (p1.-turi) sj. 0 Desen, slipatura In lemn, custiturk, etc. ce se face ca podoabIt:
impodobite on tot fetal de Inflorituri sapate In lemn (VIA)).)
If CD =-- FIORITORA

flOr i].

INFOCARE sf. 0 Faptul de a se i n f o c a

INFOCAT adj. 0 p. INFO. 1 0 0 Rosu ca

1 0 Ardoare, Inflkarare, aprindere, pornire [f oc].

focul Aprins, Inflackrat, plin de foe: armasarul Buffs_ In sere Imparatul ear

osr.i.

Infrizurat1

si lustruiti ca papusile de portelan tvt.ao.(.

t INFRMISET4

INFRumusET4.
INFRumos4.

t TNFRIM41.

INFRINA (-inez) 4. vb. tr. 0 A pune frlu: Fat-

a reline: feta ca-mi latrines limbs (ALECS.).

2. vb. re /l. A-si pune frlu (patirnilor, dorintelor,

etc.), a se stkpini: nu se mai pnteau of se deters Is
nelegluiri

(ISM)

[lat. infrenare].

iNFRIN4RE sf. Faptul de a (se) infrIna

Ifig NEINFRINARE.

ZNFRINAT adj. p. INFRIN4

C NViNFRINAT.
INFRINGE ( -bring) vb. tr. C) t A fringe
A birui, a Invinge, a bate, a rapune: date lanai

Domnulut ca-1 alutase asupra protivnicilor... de-1 Intense

((Sr.) 1 C) A cAlca (
porunca., o lege, etc.), a ne-

socoti [lat. infrangkr e].

INFRINGERE sf. Faptul de a In f r ing e,

de a fi int/Int.
INFRINT adj. p. INFRINGE. 0 FrInt, rupt, sflslat: on Jul= A 0 Invins, biruit, rapus 1 0
Calcat (In picioare), nesocotit

If

(1

NEINFRINT.

0 INFRUD/10.4 (- oyez), t INFRDPIU$A, INFRUM$A,

( -sea) vb. tr. 1i refl. Trans. A (se) face

frumos: copiii orestean... sf se intrumogau, gi en eft
INFR/fdt34.

cr.:lateen, se faceau mai mindri 01 mai dragalagl (RET.);

care beserica o an mint 51 o au infrumusat (.4..cosr.); demarcate gi Beare tafrumsehi (1.5.sCH.)

YNFOCA (-roe vb. re/i. A se aprinde; a se face

f 0 c: de minis InfocIndu-sa (CANT.).

cu pkrul frizat: mean acestia... ridiculi...

frames, 'Nell si Intrina oalul oar.) co A stapIni,

INFLoRAT.

atlintele au, In/lora sub domnia

In Englitera, libertatea a pant

INFRICOAT9R adj. verb. tuFarcosA. Care

INFRIGURAT adj. 0 Cuprins de f r i g u r i
0 (r) Neastimparat, cuprins dr o ardoare excesiva, febril.
INFRIZURAT adj. F Care poarta frizur
Infricosaza, Ingrozitor, (In)spaimIntator.

stare].

flat. i n f 0 r m 0-

INFRUMUSETA, 0 TNFRUMSET4 (-aces) vb. Sr.

si refl. A (se) face mai frumos; a (se) Impodobi:

Iona Intrumuseteasa

[frurnusete].

lames pentru amoral nostru (Ems., )

fi INFRUMI.T.A. me- INFRUMOSA.

INFRUNTA (grunt) vb. tr. C)t A dojeni cu vorbe aspre de fatk cu aitii, a cart .a face un afront:

654

www.dacoromanica.ro

(ISP.) G. A Linea piept: au Infruntat en barbitte

vijeliile Meta (VLAH.) ; dorul de mine 11 Mau sa Infrunte asprimea pedepsei ce meritase (ALECEL) flat. *i n f r o a-

t a r e; Intelesul IT) dupa fr. af I ron te r).

INFRUNT4RE sf. 0 Faptul de a In frun t a
Dojana aspra, mustrare: nn putea mistut a
ce i-o Meuse ea (ISP.).
INTRUNZT (-moo, 0 - frond) vb. intr. b A face
frunze, a se acoperi cu frunze: soma au Infrunzit;
Primavara, clad Miranda, Gura cuculni s'aude

flat.

illfr ondire].

INF -

INFUNDATOARE s f. = FuNDATop.m.

duPa Multi mustrare ce I-au Infruntat pentrn hainie(N.cost.);

11 Infranta pentru lapta cea mtgeleasca ce era sa stivIrgasca

INFUNDATvia. (p1. - trot) sf.

Loc In- hue
f u n d a t, ulicioara Infundata, care n'are alts ie- I IN
*ire la celalalt capat: titian tnpitati prin saricacioasele
Inland/thug ale Panamint (coos.) Colt retras, as-

cuns In munti, In fundul unei paduri, etc.: lacewise a Innopta eInd am slims tnteo

de munti (CRO.);

din infundaturtle codrulni, Romani! 1st masurau vraimaelll

(VI-A11.) AdtrlatUra, scobitura: 'Mani ohiar ansa
mine, in piretele muntelni, o , un fel de cotton ION.).

INFURCATVRA see IEFURCITVRA.

INFURCf (-ease) vb. refl. A se bifurca, a se

(1K.-BRS.)

desface In doll& (In felul coarnelor unei f u r c i):

INFRUPT4 (- Irupt) vb. refl. A mints de

frup t, de dulce in zilele de post: o multime de

1ttrani... Dumnezen stie Baca se mai infrupta In olglegi en

came (ION.); eel ce se Infrupta, acela se snuck se 'Angara* (MAR.) (l' A se indulci: au ma-1 rasa ea

ma 'unapt ceo sitrutare P (ALEC8.); e01 ce s'an Infruntat on

belong din bunnrile lumesti (BR.-VN.)

INFULECA, /NFULICA (-eo, -1o) vb. tr. Mold. 0

merse merse, Dina

11 se

Infarct calm am).

INFURCTT adj. p. INFURCI. Bifurcat: are dina-

it

intes sa calea cea

a In! Ercule (ISP.I.
INFURCITT,TRA, INFI3RcATIJRA (p1. -tort) sf. Bi-

furcare, locul unde se b furca un drum, raspIntie:

olnd sosira Is Infurcitura Bleoel. feolorni de Impirat 1st

opri armasaral (ODOR.); la o Infuretiturit de drumur1... vede

aproptindu-se o testa vesela de calareti (CAR.) [Infurci].

a ridicat capul sA intlilie0 o turma de vita

FramInatia a carttbani deodata 1n gura cite o haraba de
pine... gi raped mi ti le-a Mintiest (CR0.); oi-ca =Slain
nu-t copt, pi el infulica ctt opt (ZNN.) Bucov. Trans.

*INFURIA (-rim) vb. tr. *i refl. A (se) mania,

a (se) face furios, a se aprinde de mlnie [f u r i e].
INFURIAT adj .p. INFURIA. Furios, mlnios din
tale afara.
*INFURNIAI (-farm) vb. tr. $i refl. A (se) f a rm a; a (se) intemeia, a (se) Infiinta: vent Cuss Si se

de fin pe care o Infulicase sub coviltirul harabalei (GRID.);

dar de 1nfulicat la gunoin Is oasele lui P (RET.) [lat. i n

0 INFURM41.2 (-men) vb. refl. Olten. (Claus.) 0 A

A Inghiti dintr'o data, cu lacomie: gamete, ilimInd,

(VLAH.,; Incepe

A ridica o povark a se opinti so, ridice ceva: capita

f o Incare].

INPUMURA (-urez) vb. tr. *i refl. A(-*i) baga

fumuri de rnindrie In cap, a se Ingimfa.

INFUMURARE sf. Mindrie de*arta, trufie

[Infurnura].

INFUMURAT adj. p. ItsFultuati. Cu fumuri

In cap, Increzut, Ingimfat, trufa*: Drepti, Infumurati,

c'un zimbet protector priveso la tine (VLAH.) ; slat_ inatori

In rls et Infamurati, de an le ajunge oineva en strAmurarea

ninrma scoalele

se imbrilca cu multe haine groase, a se incoto5mana 0 A se satura paste masura.

INFURNICA (-to) vb. refl. unipers. A-1 f u rcind ar
n i c a, a sir-1'4i Intepaturi pe piele, ca
umbla pe ea furnici; a i se Dialect, a-I trace fiori:
multi numal chiar din obicein se sperie... gi li se Infarnioll
pietas de nimica (acH.).

INGADUT (-dueso, -data) 1. vb. tr. $i intr. (D Ada

vole, a permite; a acorda (ceea ce care cineva):

la nas OSP.).

doctoral an mi-a Ingaduit Inca so, tea din mai; chiar si

rudele noastre ea s'o let no 'ngaclueso (FAWN A pasui,

(la un butoiu): an Mout Indata polobocul, 1-au Infundat

a a*tepta, a avea rabdare: mai Inglidnie-ma pina Wine,

a umplea: olostile si pniutti galbui 1nfundi buralenile

011-11 voin DItiti twit& datoria; Ingidueste pntin, mat bank

oa au -i numal atita (can.); Ingliduitt Dina vs trace alainl

/NFUND4 (-fund) 1. vb. tr. 0 A pune un fund

de un capat si 1-an cercuit bine (se.) 0 A intra In fund;

ti.usto.); sa nu mai ohinuesti lumea, ea at sa Infunzi pug-

aria (D.-ZAMF.) 0 A baga in fund, a vIri adinc:

Pe el puseni mina 51 la ocnA -1 Infundara (ALECS.) A

baga la strlmtoare, a nu-i Ursa nici un mijloc de

scapare; (r) a lasa ru*inat, Incurcat, faro, putinta

de a scoate o vorbri: 1-am inlundat de nu mai are ce 01

zits; las'o, cucoane Matachi, s'o Inland en mincinna (ALECS.).

2. vb.rejl. 0 A intra, a se baga adinc, a se afunda :

am tnceput so, ma Int/lodes In nomol gi am Inceput Bo, ml inIn munti, In padure;

hind Oita In glezna (BR.-VN.) ; a se
padurea-i mare, el g tie undo s'a ti Infundat (CR0.) A intra

In fund, a se baga afund, a se ascunde: s'a Iniundat

in !Iasi A ajunge la strImtoare, Intr'un lac care
nu mai are ie*ire: tare int se Infundasera citrarile (MERA);
schelele se 'nfunda In nodal grajdului (CAR.) (F A

INEGR.).

a. vb. refl. A se Impaca, a se Invoi, a trai In

buna Intelegere: some Uttar, cal batrfn, ran se 'nada% Is drum (cso.) [ung. engedn i].
iNGADUIALA (p1.- roll), INnAntrINTA

(p1. -to)

sf. 0 Faptul de a Inga du i; voie, permisiune:

Lesii... as 18sat sa hie pre Ingaduinta Int si s'an inters

(GRAM) C) Rabdare (binevoitoare); indulgentea:

on mum% gi Ingkdniala, dint!! sorecuralni tate odgonul

de Is corabie (ZNN.); ea asculta en ingaduinta povegtile for
(NEGR.) .

INGADUIT9R adj. verb. IliaApuT. Care Ingaduie; care iarta u*or, rabdator, indulgent: de,
drags, morale mea este Ingaduitoare (13.-ZAh4F.); stint. Du-

ranilnea incurcat, a se opri In lot, Cara a mai

mineoa, blinds et Ingiduitoare, n'a vrnt sa-el pule minted

o'o sturlubateci (cRo.) 115 NVIIGADUITQR.

putea duce Inainte, a nu mai avea mijloc de sea.-

14-1 Ingaimeze en verbs... 1-a marturisit In UV% cum stau

putea Inainta: mi fnfundam totdeauna la Maine de la

lacul Trazimen (13.-ZAMF.) CI F A t se , a n'o mai

YNGAIMA (gain, -gaimes) 1. vb. tr. 0 A Incurca, a pune In Incurcatura: clad vecinul a Inceput

pare, a i se apropia sfir*itul; a fi prins cu minchina sau cu o fapta care merit& pedeapsa: Igi rreca

mlinile de bucarte... socotind ea de astA dat4 are sit i Be

Infunde tut Ercule (1SP.); 6: ai umblat eft at nmblat, dar

scum ti s'a 'nfundat, se zice aceluia care a ajuns In

tale din urma la strhntoare, dupe ce a scapat

multi vreme de pedeapsa ce i se cuvenoa pentru

faptele sale.
INFUNDAT 1, adj. p. /NPUND4 11)

c nni-

FUNDAT 0 Astupat cu un fund; fara ie*ire;

adus la strimtoare, Incurcat 0 r De*tept, priceput, dibaciu: Mos-Aricin e

al cioarelor si are multi.

pricepere la cap (MARA .

2. adj. $i adv. Innabu*it: se auzi un chicotit de ifs

de nemultnmire
(VLAH.); se auzira... stamina gi soapte
de
(noon.); a Dins toad. noaptea (CAR.); rise Prometeu
Prostia lul Joe (ISP.); PE 'NPUNDATE, F PE 'NFUND4.TELE loc. adv.: Maria Incepu so, piing& pe 'ntnndate (DLVR.) ;
-VN.) : pitmen noapPartenerii si galeria rid Pe 'nfundate
tea pe 'nfundatele (VLAH.I.

lucrurile (ORIG.) 7 0 A migali, a lucra !neat, alene,

cu zabava, a tragana: an tot IngAimat rSzboiul, pink

clad an tnserat (LET.): de vs Pi lust... vre-o vie... ii... nu

sit vs nevot sa luoreze toate luerurile is vremea for, oe o va
numai lagitima (PRV.-LP.) A vorbi cu gura jurna-

tate, a tragana vorba, a Ingina, a borborosi: atunci

Ion se lacuna, Ingaima vorba Mrk noimil (ON.) not vAzind ad Sarnitie mai pre larg Ingalma aceasttt dispatatte
(CANT.); mosneagal dime! zise Ingtilmat: ,,d'apoi at sa-1
Poll face, druid tatei p" (CRC.) 0 A fredona, a cinta
incet: cei mai rasariti Ingitimeaza cite revs din fluter (LUNG.).

2. vb. refl. A se Incurca 2 A tragana, a za-

bovi.
0 /NGAIMACEALA, DIGALMACEALA sf. Trans.
Incurcatura, zapa.ceala, conluzie: et 0 1tr' de Ingalmaceala se Lift:nett% clad vent vremea sa-1 punts numelo
(RET.); on

scab, ort lac o erama et Ingalmiceala, de se mira

testa lames (RET.) [Ingaimaci; Ingalmaci].

0 INGAIMACT, INGALMACI (-acese) vb. tr. $i refl.

Trans. A (se) incurca, a sa) zapaci: bdgati de +manta,

655

www.dacoromanica.ro

trumuiNGERESC adj. De Inger : glas

sete ingereasc11; se vesellra, veselie 1ngereasca (ISP.I

NG- on ma Ingaimaciti, lAsati-mA s'o mint cam se rade tern

Nr_. [Ingaima (zap)aci]

1

INGEELETE adv. Ca un

`-' 0 iNGAILVIACTT adj. p. NaArmAci. Incurcat, z6.-

Inger [Ingeresc].
0 INGHEBOA.T =GBEBosAT.

parit.

INGAIMAT Pr- frioAnaix.

YNGALMEALA (p1. -ell) sf. \ orbire Inglnattt,

tragiinatil, borborosire Traganare, zhbav6.:

iNGETE.MTJT (-nese) vb. tr.

$i refl. A (se) gh emu i: eel

era hotArit... ea -i spue tot, tart Ingaimeli (VLAH.) [I n-

mlilocin... se 'nghemueste acolo cum

g a im a].
INGAL4 (-Mess) vb. tr. 0 A murdari A
face un lucru alene, cu zabavii, a migttli, a tra-

poate (ceo.).

0 INGEIENUNCFII4 = 1144ENIINCHIA.

INGHESUT (-suesc,-snip) vb.

g6na: mucterha Ingaleaza silabele (CAR.); nu se va nevoie

aft Increze (via)... ce o va flume' ,,,, (rev.4.03.).

tr. $i refl. A (se) Indesa, a (se)

Impinge unul Intr'altul, a (se)

INGkr...4T adj. p. INGAI4. 0 Murdarit,murdar:

on mai era chip a mai eta a8a ....e la nunta osP.)
Traganat, zAbavnic la vorbli.: e alumat 61 pronunta

Ingramadi unul Mgt altul, a

INGALBEJT... = GALBEJT...
iNGALBENT, TEGALBINT (-nese) vb. tr. intr. $1
ref/.A. (se) face galb en: taut sa arid ingalbeni (DLVR.);

se IMb1.11Zi: inghesuindu-1 on toata Fig. 2706. Ingerea.

familia in olteva beciuri (I.-GH.); Inghesui ye bietul 'sparse la o strimtoare $1-1 mai gltul (Oboe.);
la toate usile dughenelor se inghesuesc privitorli ourio81
(CAR.); la pod se 1nghesuesc sa treaca cat, oameni $1 hum)
(VLAH.) [g h e s].

0 INGAunT = GABEL

oameni printre cart nu se poate razbi, Imbul-

A (se) Imbina, a (se) Impreuna, a (se) uni laolalta

[Inghesui].
INGHPF (-eturi) sn. (:) Ger strasnic, frig mare

foarte .. (CAR.).

Tisanul... tremura ca verge 01 se Ingalbenise ca sears usr.i.

INGALNIACRALA... so- INGAImAcEALA...

INGEtEsuugA

zeala: la o

nerizbita, cum e la on -ce iarmaroo (CAR.);

gars... on inghesuiala nnor oameni grabiti si brntali (BR.-VN.)

/NGENIAN.A. (-fines, 0-eamAn) vb. tr. $1 refl.

(PL-ten) sf. IngrAmadire de

In mod intim: lipindu-81 inimile si ingemanindu-ei gin -

durile (VLAH.); 1ndrepta asupra flacaului ochii ei !num* In

care se ingemanan mirarea ei multumirea (s.-ai.o.) [lat.].

care face s6. Ingh et e apa: date un "+, de nu se mai

putean misca de be (ISP.);

0 INGEMANARAT adj. = INGEMANAT: coped Ingeminaratt (RV -CRG.) (gemttnare].

Mina de ...il mortii (VLAH.)

Imbinare, Impreunare, unire intim6.: o Bean/ rollie

ghiat6.: fermeclitoare... (care) ingheta ape In bad in

INGE.MAN.A.RE sf. Faptuldea Ingemana;

postal Slm-Pietrului (iEr.); apa a inghetat tun (DLVR.) ; ne-a

inghetat limbs in gar& $1 milduve In ()Jolene de frig (one.) 11

A raminea teapan, Intepenit; a incremeni: se

INGEMANAT adj. p. INGErdANA. Irnbinat,

Impreunat: rasfiri umbra lor, ...1, parc'er fi nascut-o

Incorda in lnngul trupului 01 ingheta rigid, ca o Dirghio, In

dreptul oglinzil (DLVR.) ; un zanganit de arms in carte ingheata
deodate veselia oaspetilor (VLAH.); 0. de fricit, a-1
inima,

brusc farmeoul singnatati1 (SAD.); alune ...e (wo.).

omul tngeneaza clad ImblitrIneste $1 d'abia se MiSCA (RV.-CRO.).

menit de Rica: i s'a Inclestat sure $i a inghetat de Erica

inghetase angels In ea de trick ((SP.); oind clizu bihaul, bit ingheta inima (JIP.) [lat. in -glaciar e].
(CRG.) ;

cadea, a sta In genunchi: Vraimasul tan plinge, 51-1

INGHET4T 4. adj. p. INaELETA.

om ca 51 tine, Smerit Ingenunche, to roaga sa-1 ierti (VLAH.)

vb. tr. MA supune, a Injosi, a umili: ye Roman

on 1-a pntut 1ngenunchia naboiul de barbari

(ISP.>

[lat. i n-

g en u cut ar e].
INGER sm. (1 Spirit ceresc, creatura de nature
divine, Inzestrata cu toate Insusirile bune In
grad superior, reprezentat6. In
arte mai adesea In chipul unui copil de o frumusete ui- \
mitoare $i Cu aripi (, 2705):
In strafe, oulcati ye mid saltele, dor-

--

meau trel copilasi ca niste ~i(ALECS.) ;

e frumoasa, blindA ca un .-; einta

ca un ,; ex: Mull la Dumnezen,
....ti Ili feu sufletul, pine se ajungi

subalternii Ili pun multe pieoft

or.,

Prefacut In

2. TEGBETATA (p1.-te) sf. Cremtt amestecata cu

ono., zahttr $i zeama de fructe, facuta s6. Inghete

cu ajutorul unui aparat frigorific : de yearns, de

fragi, de lamile, de ciocolata.

iNGHLM.P.4. (-mama) vb. tr. $i refl. 0 A (se) In-

tepa, a (se) Impunge (cu un ghimp e, etc.):

alunecam in api, Inghimpindu-ma in maracin1 (D.-ZAMP.);

A visat ca s'a 'nghimpat Si umble la picior legal (PANN);
1-a Inghimpat o albinii; boldul Satanei se vede ca-i inghimpase (cac.); 0: nu suferea ca vorbe de desert/10Juni lumesti ea Inghimpe feciorestIle-1 urechi (owl A Im-

ghimp6., Intepator;

/:-

fie- c.

care om poarta ye timer' nil Inger 61 (

tin drao (JIP.);

ghiata 0 Intepenit de frig, rebegit c n/krGHETAT.

boldi.
INGHIMPATOR adj. verb. INGmadPA. Care in-

sa -ti spui pasul la cei sus pusi,

did; Rumanu-131 Inchipule

singele (de trice), a ramInea Intepenit, Incre-

a-1

/NGENU(N)CHIA (-chin, -ohez) 1. vb. intr. A

A.

Dar oind pftrasii odaia,

INGHET41. (-et) vb. tr. $irell. 0 A (se) preface In

se aprinde la a pamintului cu cern] (VLAH.) ; C'nn singur

glad, ca'ngemanarea A doull raze de lumina (VLAH.).

0 ZNGEN.A. (-enez) vb. intr. 0/ten. A Inceta, a conteni, a deveni mai domol: pica% a tmomat (clam.);

,,,

tt'

pa:11km, Ingerul Nilg) ---"-Fig. 2705. Inger.

ghionti; a da cu cotul: Se dose la tovarlisul de Unita

stn pe lInga om $i-1 ocroteste: se

credo A fie-care om are un ....plzitor care are 1ndatorirea sa-1

pazeasca din mina botezulni pint la aneea a mortii (GOR.); de la

dinsul 131, Incopind a-1 , 11 zise:... De cat' to act f" (ISM);

stmt ca ml 'nghioldeste cineva impingindu-mi genunchil

(CAR.) [ghiold].
INGHIONTT ( -test) vb. lr. $i refl.

aceeasi credinta s'au nascut locuttunile tare de ....,

(om) care nu se teme de nimie, curajos, rezistent $i
slab de ...,, (om) fricos, care se pierde usor cu firea:

Neamt (ALECS.).

retrase ruginos (ALECS.) ; on to -as fi crezut asa slab de ...., dar,

ye boo Si crape (ISP.).

om prudent Si on prea tare de , 101 damoli pornirea si se

dna cit vad, esti mai Woos deolt o female 'V Per-

soana care Intruneste toate calitatile unui Inger:

e on . de bunatate, de humus*, de inocenta, de modestie ;

ca (11) (Cums.), cuminte, supus, ascultator [lat. a n-

g 6 I u s].
INGER.A., 1NGERVL sm. dim. /NOM- ceea ce vedea
F : el el,

cam Inghimpa-

GBP.).

0 YNGHIN4 = IX81244.
/NGHIOLDI (-desc) vb. tr. A da ghionturi, a

care, dupe credinta poporului,

el era aievea un cavil frumos ca un ~esp.) ;

F : glumele

toare Donlan unit din boieri

.....ul,

1)1 tugnia gurita ca sa suga IVLAH.).

INGEREA sf. * Plant& erbacee, cu flori

albe, ce creste prin flnetele din piiduri $i tufisuri

( Selinum carvijolia) ( ] 2706) [In g e r].

GI:110Rn:

mat C010 1112 croltor francez se Ingbionteete cu nn cinbotar

iNGHIORT 1 interj.

0 /NGHIORTAI

GHIQRT : ea,

I Inghit1, si

GHIORTAI.

iNGHITT (-it, -it) vb. tr. 0 A face sa treacA din

glt In stomac: o Imbucatura, un sImbure ; same! li venea
sa ma Inghlta de bucurle (um.) ; PIP PVSTE 0 1.Y A chel-

tui, a prapadi, a risipi: a Inghitit theta averea ramasa de

la plirinti O z galusca, amarni, a suferi In tacere,

neavind incotro: boierul... a Inghitit galugca ei a tactic

moicam (cao.); flIndca n'avea Inootro... let Inghitea amarul

gi Wide (ISP.) A rabda, a suferi cu rabdare, fartt

a se Impotriveasc6., fare sa cIrteascii; a Indura:

tam din Burk si Inghiti minas ce-1 !Acura fmt11 usr.1;

656

www.dacoromanica.ro

aims tipa... numai duraneaei, tar dumnealui asculta, inghitea

sinless (CAR.); nevasta, ne mai avind Incotro, tacea gi Inghitea
noduri (CRO.) ; cite (mart, injuraturi $i Mali am inghitit I

t INGLOTT (-oteso) I. vb. tr. A stringe gramada,

Ne-

sa, pentru sa. -$h mai Ingloteascit oastea (A. COST.); Man...

(CAR.)

Isi !union stile pe IMO sine (ei-c ).

ING

In sec, ~, la ritbdari pante, a rabda (ui-

tindu -se la altul care manInca, care are de toate)

fail a capata nimic 0 (V A-I ~ pamtntul, a pieri,
a disparea, a se prapadi rasa urina: Parca 1-a

Inghitit pitmintul chiar din acela$1 minut (PANN) 0 (E) A

sage ; a absorbi: buretele a inghitit apa; nude citcleau,

sabot (DLVR.) F
sa ridicaa aburi inghititi de gura
A opri, a retina: mi-am Inghint lacrimile care cercau

sa -ml nitalleasca In chi (GN.) [lat. ingluttire].

INGIFITITOARE sf. Q Gltlej [I nghit i].

TNGHITITT,JRA (p/.-turi) sf. Atita cIt lnghit e
cineva dintr'odata, cind bea; dusca: o de a911.
de vin, de rachiu.
0 INGIU...
YNGYMBA (-iamb) vb. tr. 0 /ten.
EM MA.

INGIMF.A. (-ova),
A se umfla:

INGINPA

inn.)

(c(Aus.)

refl. 0

( -gent) vb.

a aduna (gloat ale, oastea): an tras

spre tars

2. vb. refl. O A se stringe, a se gramadi:

Inglotindu-se Toren multime, no mat putean (tdoldovenli
BA tie razboinl (NEC.) 0 A se Ingramadi: Nicoiai- VodS...
nu obosea clod i se Inglotea nevoile *1 trebile (N.-COST.).

INGR4BA PP' GRABA.

iNGRADE4LA (p1.-en) sf. Ingraditura, in-

gradire ; Cu capul pe un mormInt !Ara nume nee! ~ (CAR

[Ingradii.

iNGRADI (-adesc) vb. tr. si refl. A (se) inconjura, a (se) Inchide cu un gard, cu o Imprej-

muire: gaidurile slot de prisos, tiindcit n'au ce !wrath (sLv.);

imi ingradi livadea mea de film gradina domneaseit din ea

(cu.); pr. ext. a forma hotar: iatit tale patrn hotare

cart Ingradeso pamIntul Writ romanest1 (VLAH.) 0 A

Impleti cu nuiele 0 F A pune o stavila: &mut

Capela Ingradeste vederea spre munti (vLAH.)

CD

A se

IngInta-mi-se (con.) 0, A

intelege, a fi de acord: s'a Ingradit on vAtatul de curte

se rotes ye lingit dinsa el se Ingtmfa oa un curcan use.);

s'a Intoiat ca varza $i s'a Ingiralat ca barza (PANN) [g I M-

INGRADTHE sf.
Faptul de a (se) Ingr adi
Ingraditura
fj StavilA.

In g I m I al 0 Mindrie, trufie, fudulie: necapaci-

INGINIF4RE, DiGINFARE S/. @ Faptul de a se

gard, en o Imprejnouire: era ~ cu zaplaz de bane (CRO I

IrgnmaAprr.
1111 (c

Ia alt drum ().-GH.).

ocol: Ante acoperite Cu stub... Se Imprastiau printre Ingraditurile de nniele mna 11 2 Impletitura [I n -

se umfla. In pene, a se mindri, a se arata trufas:

I (1)a].

tatea gi IngInnarea Int Ipsilante... au Mout ca luornrile

si-i toacit stares

2

miscarile cuiva : umbla rat/Mind prin munti

ondri,
(WO ;

inglna pas/trite, angina pastel

Cu

gi prin

0i119)01111

1111

ursnl... a tnceput Cu glas mai subtire ea Inglne

glasul caprei (se.) ; Fog! de zimbetul tatarnia... A acestor

masti, ce urea omeneasca o Inglni (VLAH.) ; ma. Ingini, pentru
oft mi se leagit limbs chid to vitd ( ALECS.) 0 A vorbi, a

rosti, a Chita cu gura jumatate, cu glas meet, a

borborosi, a mormai: lei t
viersul an acorduri
somnoroase (0.-ZAMF.) ; a veni ea $1 vremea aceea", zise

Imparatul, high:and vorba yintre dint! (coo.);

$1

glasu-1

anus de-abia putu sit 'ngine, Piaci 'meat de lacrimi...

(VLAH.) T 0 A ademeni, a momi: mil de visor! vin de
ma Inglnli cu ale for poetics adimeniri ( ALECS.).

vb. refl. 0 A repeta Intocmai, in gluma sau

In bataie de joc, ceea ce zice sau face altul, a se
imita unul pe altul In glas, In vorba., in miscari:
2.

pasarile primaverii se 'nginit *1 care de care se 'ntrec in

telly! de glasuri (CAR.); pe vatul copacilor, turturele sure 51
porumbei salbated se 'ilea (ODOEL) A se confunda
(vorb. de lumina., de colon): cind se tuella EWE(

Imprejmuire,

g rad i].

INGRAMADT e. GRAMADI.

YNGRA4 (-eras) vb. tr. *i refl. 0 A (se) face

cucuiat, tudul $1 IngIntat (se.).

tocmai (adesea in bataie de joc) glasul, vorba,

INGRADITVRA (p1.-tlui) sf.

slava, ades la Curte merges (LET.) ; mirele sedea ye perini

YNGYNA (-On) 4. vb. tr. 0 A imita, a repeta In-

[sl. graditi].

INGRADIT adj. p. DtortAni PrevAzut cu un

sit

INGINIFAT, INGINFAT adj. p. INGINFA. Umflat In pene, mindru, fudul, trufas: Inglmlat de a sit

(FE..)

(mai) g r a s: parca ma 'ngrag, and ma nit is vol (OLVR.) ;

**:. oohlul stapInulni Ingrasa calul, cind stapInul Iii
: nu se
supravegheaza avutul, acesta sporeste;

mat Ingrasit porcul to shut de Ignat, se zice cuiva care

se apucA prea tlrziu sa repare un lucru care trebuia

fAcut inainte; 4);: omul, de ce-i place, de-aM se 'ngrasii,

fie- cAruia ti prieste tot ce-i face plAcere @ / A

(se) face mai roditor, a gunoi: us pamIntul Cu gunoin

[lat. ingrassiare].

/NGRAAIVLINT (p/.-minte) sf. f Gunoiu, sub-

stanta cu care se In grasa pAmintul spre a-1

face mai roditor.

INGRA4T adj. p. DIGRAsA c NgtionAsaT

INGRAATOR 1. adj. verb. tNGRASA. Care In-

gra6..
2. /193RMAToARE sf.

0 Mica. plant& erbacee

numitA $i foaie-groasa", cu
frunze camoase si flori albastre-

violate sau albe cu pate gal-

en noaptea, clod Incepe sa se Intunece, in amurgul

serii; pr. ext.: scum, cind se Instill% iarna cu primitvara,

trebue a cauta mai Cu osebire de vita (loc.) 0 A contrasta,

a forma un contrast: o duke lumina ce se tuella cu

negreala malurilor deyartate (coos) ; sic! se Mena o multime
de costume, religii si nationalitan tem.) 0 A se lasa

ademenit: pin's doua zi ne-am ingtnat on multime

vista' ciudate (ALECS.)

[lat. ingannare].

111-111:-Isfr*to,

de

/NGINARE sf. 0 Faptul de a (se) In g Ina:

Incepe a recita... ?Ara cea mat mica ezitatiune, titra

singurA gresala (I -GH )

gi tara o

1 0 Impreunare, imbinare: Man

Ingirate... pe granitile Vail, la a yamIntulni cu cern] (vi-M-1.1

0 Imitat, repetat InINGINAT adj. p.

tocmai 0 Rostit, clritat cu gura jumatate, borborosit : Vorbeste vorba 'nglnatit, Pares -1 e gura legatit (PANN)

0 Confundat: en anima ~a Intro dor gi bucurie (cools.).

Y.NG/NDUR.1.1.T adj. Dos pe

glnduri,

muncit de ginduri: de una tnsa erau mai IngIndurati,

gi aceea era oh li se stinge semintia (cer.); biata baba se

Fig ''27o7. Ingr99toare.

'Fig. ara Ingraptoare.

bene InAuntru; numitA si foaie-grasa." (Pinguicula vulgaris; P. alpina) ( 2708) Planta krboastt, cu tulpina IntinsA pe pAmint, cu flori mid
albe ale caror peduncule, dupA Inflorire, se recurbeaza In forma. de cirlig; numitA si grasatoare"
(Sagina procu)nbens) ( .] 2707).
O INGRAUNT4 (-tez vb. tr. Olten. (c)us) A da

graunte (ovAs) calului, vacii.

O iNGRAUNTO*A. (-osez vb. tr. A face g r

lntoarse acasit a (MERA).

unto 5: scoacerea are de scop de a ~, brine (PAMP.).

INGINF.4.... Po- INGIN94...

0 INGLOD.4. (-odes) vb. tr. *i refl. Mold. ) A (se)
baga, a (se) afunda In g 1 o d: am inceput sit ma Inglo-

a face bortoasa: eau eulcat en soacrS -sa $1 0 an Ingrecat

des In nomol... gi sa ma Intund ulna is glezna (13R.-VPL) ;

datorii,
rotile se Inglodau ulna, 'n Masa (VLAH.) F

a baga In multe datorii, a face sa lie dator vin-

clot; a se

in datorii, a face multe datorii.

T.-A. Candrea.Dictionar enciclopedic ilustrat.

t INGRECA (ecez,-ec) 1. vb. tr. Cl) t A Insarcina,

(env....os.) ,0 Maram. A irnpovA.ra. a Ingreuna, a

apAsa.

2, vb. intr. A deveni insarcinato., grea, bort.oash:

Clint Ingreceaza, acilag1 sta Inlanntru singe acela, ca sa

hraneasca coconut (PRV.MB.)

657

www.dacoromanica.ro

[lat. 'Ingravleare].
12

19 .000

t INGREC.I.I.T adj. p. Mama. 0 Maram. ImINC- povarat,

ingreunat: Niel am dragnt, nioi blirbat, Fara
maw f. # Insarciata, bortoasa: aelmata-

INH stalet
sa.. dupli nava vreme s'au atlat dal 'eau.).
INGREOIA. = imaEuia.
/NGRETO$A. (-osez) vb. tr. si refl. A (i se)
face greata, sclrba, a (se) scirbi, a (se) desgusta:
dt.

scale uliti strtmte care-ti... Ingretosaza nasul on duhoarea

(oLva.) ; nu to pot1 opt! BA rut to Ingretosezi... de gugumania carturarilor $1 a yroeopsitilor PaginatAtii (ISP.) ; late nu se
Ingretotti de ce vast' (RET.) [g r et o S].

/NGREUIA. (-uiez; pers. a 3-a: -ulna 51 -tile) vb.

INGROPAT 1. adj. p. IllaRop4 C NVINGROPAT .

2. sbst. Faptul de a Ingropa.

t INGROPATOR sm. Trans. Gropar [Ingropa].

iNGRO.41. (-0s) vb. tr. $i refl. A (se) face (mai)

laptele ou pant; lupul on slugi nu-s1 Ingroas&
gros:
gitul (ZNN.); F : s'a Ingrosat truths, gluma, lucrul a

Inceput sa devie serios, a luat o Intorsatura Ine].

INGROZT (-ozese) 1. vb. tr. A baga, a vIrl In
g r o a z a, a baga spaima In cineva, it Inspaigrijitoare [lat. '1 ngrossiar

tr. si refl. A (se) face (mai) greu, (mai) g r e o i u,

mtnta: toate acestea n'au ingrozit pe voinic, nioi nu 1-au

stingherit din citire (se ).

mazili a-1 0. an daidii grate 61 dese

(NEC ); 1-am pus la as

nista mirodenii... prin millocul carom i-am lngreulat somnul (GN.); tin sentiment penibil... ii Ingreula trnpul si
mintea (vLAH.); MSS s'a Mai Ingreuiat on 11111111natl (CR0.1.

groaza, a intra In groaza, a se Inspaiminta.

YNGREUNA (-unez, -un) vb. tr. $i refl. A (se)

Ingreuia, a (se) face mai greu, a (se) Impovara:

de !arm& care devenean lngrozitoare

suiletul Cu plicate (REr.) [lat. ingrevInare].

/NGREUN4T adj. 0 p. IiiartEuNa 11C) f. /riga-

sup:mile lor... oborttu-i-al pre Insii cind sit 'ngurgutartt

a (se) /mpovara: incepu Constantin Duca-Veda... si pe

2. vb. refl. A-i fi groaza, a-1 lua (a-I apuca)

INGROZITOR adj. verb. INGROZI. Care Ingroze*te, care umple de groaza, groaznic, spai-

mintator: 'Antal de noapte educes din cind In etnd vnete

atunci !neon lupta grea Dentru viatli, care se Ingreuna si

mai tare prin eisatoria lul (CAR,) ; se temeau ca-$1 Ingrenna

baba spuse unchiasulni ca se shine

[gurguta].
0 INGURGUT4T adj. Maram.
guiat [Ingurguta].

.4 use.).

INGREUNATOR adj. verb. !NGREUNA. Care

Ingreuneaza; Inmovarator.
INGRIJ.4. ( -lies) vb. tr. si refl. A (se) Ingrijora,

a (se) neliniti [g r ij
INGRLIARE sf. Ingrijorare, neliniste [I ngrij a].
INGRIJAT adj. p. h11GRIJA. Ingrijorat, cu

grija. In suflet, nelinistit: ochil ei... hmecan ingritati pe

Pima de umbra care se defaces tvLaIl.).

INGRI4 (-liege) 1. vb. tr. st intr. A purta de

grij a, a avea grija (ca sa nu duca lips& de ceva):

Ilorile; .0 ye un bolnav; 1-a Ingriiit on lemne; In lipsa

Int n'avea eine sit -1 Ingrtjascil de ease $1 de vitiseare (Clio.).

. vb. refl. 0 A duce grija, a canta sa nu duca

lips& de ceva: se ingrijeste de cola trebuitoare pentru

tarns A duce grija de ceva, a se Ingrija: nn to

(SRL.)

(DOS.)

Tuguiat, gur-

0 INGURLUT (-nest) vb. refl. Mold. tsaz.) (FAME.) A

se da In dragoste cu cineva: are $1 ea onor P... deaceea v'ati Ingurluit Impreuna P (ALECS.).
O /NGURZT, INGRUZI (-nese), Trans. MUMMA (-gtirg)

vb. tr. A Increti (cu ajutorul unei sfori petrecute

prin mai multe gauri): m, opincile; corzile tin mar-

ginile (voloculul) tngurzite,... asa ea mijlocul se lag ea nn

stn tsar.) ; apoi le-a Ingrnzit trumos (opincile) ei a Detreent cite o panicle de ate neagra de par de cal prin cele
nojite (enc.) ; In zama aceea reels bagau opincile, (ii) dupti
=care le Ingurgan (RET.); desgurga curelusa cea ca o plasma
on care era tngurgat serpariul (Rar.).

INGUST adj. 0 Care nu e (destul de) lat, care

n'are destula latime: are an cap prea lunguiet, prea m,

(VLAH.) ; o !mite 11; o oarare ~1, 11 0 Marginit, care

nu e destul de desvoltat: spirit 0. pat. angu s-

de asta, matusii drags, ca-1... trill pe Naga noi ea banal

eel bun

INGRUZI, INGURG./k sr 11IGITRzi.

INGURGTJT4 vb. refl. A se trufi: pentru vide-

pinata, grea, bortbasa: din momentul acela ea Put(*se .011 (EMIR.) ;

(ALECS.).

= Neatop4...

t u s].
INGUST.O. (-tez) vb. tr. $irefl. 0 A (se) face (mai)

(CRO.).

/NGRIJIRE sf. 0 Faptul de a (se) Ingrij i;

Ingust: 0 patient trnmoasli agternuta De o vale care se In-

grip.; cautare Bagare de seama, precautiune

gustettita din ce in

Oe (VLAH.)

F A (se) micsora: nu

1111 C NVINGRIJ1RE,

tngustez nioi detaim rolul Osmanllor (coos.) [lat. a n g ll-

Scaraoschi (Cac.) 1-11 n NVINGRIJIT.

stare].

INGRIJIT adj. p. INGRIJI O Ingrijat, ingrijorat: era m. on co obraz sa se Intatiseze tnaintea tut

INGUSTIME sf.

cu tot felul de toale, cu haine nepotrivite pe trup:

trentele In care era .0 (R.-COD.).

/NHAITA. (-halt, -haitez) vb. refl. A se Intova-

Ingrilitoare; aerul era plin de vesti Ingrijitoare (ALECS ).

INGRIJORA itIGRITURA(-rez) 1. vb. tr. A inspira

rasi (cu unul sau mai multi oameni rai, stricati):

se Inhaitase en olli-va ieciori de boieri $1 bateau mahalalele

slue 51 noaptea (1.-GH.); se Inhatteazit In tinerete on mai multi
de teens Jul (CAR.); Midas... Inbilitat en Pan, 11 tot auzise

lncruri

de Invatat poste 114 Intristese si sa Ingrijoreze... =Haul

baiatului (13R.-VN.).

chittnd din nain (ISP.) [h a i t fl.].

INH.A.M.4. (-ham) 1. vb. tr.

2. vb. refl. A duce grija, a se nelinisti, a fi cu-

prins de neliniste, de teams: Imparatul Incepu a se

Ingritura cind ti spuseril strelarit cola ce se Intimplase use,
INGRIJORARE sf. Faptul de a (se) I a g r I-

j or a; neliniste.

INGRIJORAT adj. p. INGRIJORA. Cuprins de

grija, nelinistit.
INGROP. (-op) 1. vb. tr. 0 A baga In pamint,
In g r o a p a, a Inmorminta: an murit multi oameni,
oft nu-1 putean

si-i aruncau prin gropi de-i naruiau

Insu$irea lucrului In gust

Lipsa de desvoltare a mintii, etc.: 0.e. mintii.

0 INHAINIURAT adj. impopotonat, Imbracat

tLIGRIJIT 9R, -TOARE adj. verb. sism. f. Martin

O Care ingrijqte, care poarta de grija 11 0 Care

inspira grija, neliniste, teamti: se ail& bate stare
grij a, teama, a nelinisti: greutatea atitor

tY)

(NEC.)

A ascunde un lucru In pamint, Intr'o groapa; a

acoperi cu pamint: o comoara; .0 vita 0 F A

afunda, a cufunda: IngropIndu-si capul aprins in velinta

alba si rece a otniitului (GRID.) ; 151 1ngTODA barbia to
yalme (ord..).

2. vb. refl. A se baga intr'o groapa, a se ascunde

acoperindu-se ell pamint, a se vIrl adinc, a se In-

A pune h a m u-

ril e pe cal (spre a putea trage trasura, caruta, etc.):

do -te de spun snrugiilor sit Inhame postalionii la trasura
sea galbena

(ALECS.) ;

0l

trasura, apune calul sau call la

F Trans. A Inhata, a Insfaca: mt

trasura.
tt-1 Inhama do guler st hat on el De trepte In sus la 1mparatul

(RET.).

2. vb. refl. (V) A se apuca de o muncit grea, se-

rioasti: m'am Inhamat la manta serload

51

113R.-Vs.);

harnic se Inhama la toate, (si) pe toate le lace on drag

Denten
(VLAH.) .

INHATA (-hat) vb. tr. A apuca cu violenta,

a Insfaca:

ye cineva de et, de mtneett; 11 Inhatase...

cu ghiarele ca o gaga spurcatii si nu-1 shibea nisi eft at da
In cremene (Isr.) ; Inhata pnrcelnl de coedit, sa nu Ina (DLVR.)

InhatA scripca din mina lautarului

1GN.)

[h a t.l].

INIIIRZOBAT adj. 1 IncrtItat cu hirzobi

funda: ride ca nn eioclu care s'ar duce singur sa se tngroape

1ALECS.) ; m'am ingropat fn tarns la radacina anal papusoiu
ICRO.); ti se logropa !Intern' (plelorului In zapada) Dina
dincolo de genuneht (DLVR.).

sau cu opinci de curele impletite.

s'a Intors de la .0

A holb a, a testa ochii, a se uita cu ochii holbati:

t INGROPACIVNE s/. Inmormintare: lndati ea

(0000)

(CAR.) ;

[Ingropa].

preet11... Incepura... olntecele de .0.

O iNHOBOT/). (-Diaz) vb. tr. Mold. Trans. A pune

hob o t u 1, baltul pe capul miresei, a imbalta,

a Inzavoni.

0 INHOLBA (-hem) vb. tr. $i refl. Trans. Bucov. Ban.

bulaurit nu s'an apucat de !Muni, el 1-au tnholbat numal

658

www.dacoromanica.ro

me.); ne Inholbardm gi ne minimartim de ale (RET.); se inholba Writ socru-sau mai urlt dealt Jeri (MERA).

0 INHOLEI.ik.T adj. p. INHOLBA. Cu ochii holbati:

se zice bluetit" unlit om care are o cautAturit

si lieroas1 (MAR.) ; ritmasera Inholbati cn ochtt la el ca la o dihanie (car.).
INHORBOTAT = HORBOT4T : mumele nimite susPinau sub bonetele

2. vb. refl. A se lega (ca inelele unui taut

rile din ce in ce mat marl ale ParIngulut

(VLAH.).

INLANTUIRE sf. Faptul de a (se) i nlantui I 2 F Sir

de lucruri legate uncle de

altele:

nos evenimentelor; an
glndurilor mete (BR.-VN.).

tin cum s'a nrmat

INLATURA (-tur) vb. tr. Ada In la tu r i, la

(NEGR.).

INIEPT4 ( -lept) vb. refl. Trans. A se asvlrli, a se

arunca: se svlrcolird gi se 'ills:Tiara el se trmura... da
nn era chip sA invingd (RET.) [Comp. AmPra].
INIERBAL (-bus) vb.tr. 0 dir-A umplea cu iarb

se Impreuna: hasp sA se rmice si sti se Inlantue ghebu-

o parte; a evita: mi-ar ft pitrut mai bine sit lnlatur

gllceava en el

(GM).

eh'

A.VNTRU um- INAVNTRU.

EMNT ( -neso) vb. intr. A Intepeni (de frig, de

de pusca: inierbard gi looul de la maniistirea Radului -Vodd,

on gInd ca sa-i dea too ((Sr.) 86n. w A trece un fir

spaima, sau de uimire), a Incremeni, a Inmarmuri:

cu lucruri de strinsura, de putina valoare, capatate cu greu, a cIrpi: ist lucrase un car si-1 in-

1 e s n e, mai usor, a u$ura: drumnri de tier_ von

de spins prin pielea unei vite bolnave, a spinzui

0/ten. A neaji, a supara au de tot pe cineva.
INJGHEB.O. (-eb, -ebez) vb. tr. si refl. A (se)
a$eza laolalta, a (se) Impreuna, a (se) stringe
(cu oare-care truda), a (se) cladi, a (se) alcatui,

ar trebui sd -mi dal lemne, oa inlemnim pint{ mine (DLVR.) ;

le-a Intemnit gerul ca ye niste buturugt (BAS.); cind an VAant aceta.... mai Inlemnirtt el se nitan nimiti anal la
altnl (an ); ceilalti pop!, inlemniti... de trial si de rusinea
arhipAsterulut term) [1 e m n].

/NLESNT (-nese) 1. vb. tr. A face a fie mai

transportul roadelor muncii noastre (ALECS.) A ajuta

Is d-ta... BA ne inlesnegti, sa ne

jghebase in cash, in toad IntregiMea lui (ens.) ; mai pe unlit

g1 -a Inighebat si o can% (me.); sate se inighebeazit De vat
Witute de soars (VLAH.) ;
: in mintea lui Isi InIgeba plena/ (GRL.) [j ghlab].

baneste: am trimis

IN JOS umr. JOS.

INJOST (-oseso) vb. tr. $i refl. A (se) umili: L-at
Ittsa sA to 'nioseasca, sa to mice In picioare (VLAH.) [j 0 s].

ree dar nio1 on nn ml inlesneso acum.

= Lama.

INJOSTRE sf. Faptul de a (se) Injo s I,

umilin .A.
INJOSITQR adj. verb. itraosI. Care lnjoseste;

!manning on amanet (1.-ott)

2. vb. refl. A se face mai lesne, a se u$ura

A (se) putea ajuta (baneste), a ayes destui

bani spre a putea face fat& nevoilor: West da buon-

INLESNIRE s/. Faptul de a (se) In l e s n i;

usurinta;

(ono.); gl Mitts robi le amyl in mini, mutt mi iniugard

la plug ea pe vite ((Sr.); . anti, a pune boii la car.

2. vb. refl. A-si baga capul In jug; a se Inliama, a se apuca de un lucru greu, obositnr, de lung&

durata [lat. in -jug a r el.

YNJUGAT 1. adj. p. INJUGA

2.

sbst. Faptul de a Injuga.

c'fi

adj

NMTIMAT.

INJUMATATI (-Atesu) vb. tr. $i refl. A (se)

Imparti In doua ju ma tat i.

INJUMATATTRE sf. C) Faptul de a (se) I nj u m a t at i 0 gni ...11 praznicului, zi serbatii de

biserica erestina p. 25-a zi dupe Pasti, edica la jumatatea celor 50 de zile ( =cincizecimea) dintre
Past" si Rusalii.
INJUN GHIA. (-gain) vb. tr. $i refl. A (se) j u ng It i a, a(-$i) taia gltul, a (-si) Infige arma, cu-

titul In beregatb. sau In alts parte a trupului:

tAranii volost, in ziva de Una, dupl. ce Injunghiarit porcii

g1 -i Wallet (DLVR.); pr. est.: tacti-tit-ne In TIrgul-Frumos, uncle am si tnjunghiat etti-va harbuji (cao.).

INJURA ( -jm) vb. tr. A adresa cuiva vorbe

unite. de car& (Mold. a sudui): cola ce va Injure pre

an om, cind an va ii de tap, acela se va pedeysi... ca si

oind ar ti de laid (ntv.-ma.) [lat. injuriare].

INJURATOR adj. verb. INJURA 51 sm. Care in-

jura: cola ce va trlmite pe anal stt Indemne pre nestine sd

Injure si sa ocitrasett pre cineva... se va cents ca $1 on Minato:01'111 (PRV.-MB.).

/NJURATTIRA (p1.-hug) sf. Volta sau expresiune Cu care se In j u r a, vorba urIta care
se adreseaa cuiva, spre a-1 face de ocarft (Mold.
sudalma.).

INLACRAM4 (-Ames vb. refl. A se umplea de

lacrami: de multe ori 1 se InlAcramau boierulut ochii

INLACRAMI.I.T adj. p. MLACRAM4. Plin de

lacriini, cu ochii Innecati In lacrimi: ou ochii
Inliterilmati de rig sau de pans

(BR...VN.)

[l a era in a].

0 INLA.CR4T adj. 0/ten. Trans. Tesut In romburl (vorb. de scoarte, macaturi, etc.) [1 a c r a].
/NLA.NTUT ( -less, -Wu) 1. vb. tr. A lega cu
I a n tu ri If C) A legs, a Impreuna: 11-0 , Vtata
Well A cuprinde cu bratele: cit de
on cineva;

mid gi cit de albs -s attune lubitei male, gl ce duke Eat-e

robia, end mit 'nlantne ca ale VLAH.) () A robi, a

supune, a Manta, a fermeca:

lnimile, patimtle.

celor

YNLOCIJT ( -ueso) vb. tr. A pune pe alt cineva

sau alt ceva I n 10 c: vitzlnd CA nu s'a prezentat la post,

INJUG.(1. Hug) 1. vb. tr. A pune boul sau boii

beluga boil Is oar, lace Deamne-alutft Si seduce la pildure

fao o mare

at{

INLESNITQR adj. verb. TmEsici. Care Miesneste, usurator.

josnic: o toots inlosttoare.

In jug (spre a putea trage carul, plugul, etc.):

de plaid; am venit

Incercati ((Sr.).

I-an Inloonit;

bores Cu vinal;

o vorbli on alts

A sta In locul cuiva, a ocupa locul altuia:

hottirlt sit primeascA leafs mea pe timpul cit m'o (BR.-VN.).
INLOCUITOR sm. Cel ce Inlocu este pe
altul ( Intr'o slujba, etc.).
t INLONTRU INATprrRu.
*INLUMIN.A. (-Inez) vb.

tr. A Impodobi un

manuscris, etc. cu desenuri, cu litere ornamentate

$i colorate: migalosti minlaturigt1 cart InIuminan ou
votemie gi en vitpsele cletease multimea de manuscripts (coos.)

[fr. enluminer].

t INLUNTRU = INAVNTRU.
INMA (pl.-me) sf. Mania.
*YNMAGAZIN4 (-Inez) vb.

A pune, a

aduna Intr'o magazie 0

A gramadi, a acumule In sine: - cunoshute [fr. emm a g a sine r].
IND/IANUAT adj. (f) Imbracat cu m A n u$ i.
iNMAR.MURT, tramARatum (-nrese) 1. vb. intr.

A ra.mInea pe lac, nemiscat, Intepenit (de uimire,

de spaima, etc.), a Incremeni, a Inlemni: Imparatn1

socru ammo immarmurit, cind laza atita vredniote oar.) ;

Inmarmuririt spitimIntate de ce le vitzurA ochit

(DLVR.).

2. vb. tr. A uimi, a face sa. Incremeneasca de mi-

raFe: adesea inmtirmurea ye isonsitil ei indectitori

[marmura].

(ODOEI

iNNIARMURTT adj. p. MURMUR'. Uimit la

culme, Incremenit (de inirare, de spahnii): am Ni-

mes it clod I-am anzit (vLAH.); rtimaserti Inmitrmuritl de

groaztt pentru ceea ce era sit se IntImple

iNMARMURITOR adj.

(ISP.I.

verb. INMARrdiutt.
Care to lasb. Inmarmurit: brodea uneorl adevArnri de o
profunditate Inmarmuritoare (DLVR.).
INMICSTJRA. micaoRa.

YNMII (-mieso) vb. tr. 5i refl. A (se) face de o

m i e de on mai mare, mai numeros.

INNIIIT adj. p. INMII. De o mie de on mai mare,

Mai mult: Ipate BB lmbordltise Insutit si de clod a ventt
Chiricti in sluibh la Muni (me.).
t INNIINUNA Pr. KiNUN6.

INMYN.A (-min, -Inez) vb. tr. A da In mIna,

a preda, a remite: 1-am Inminat sorlsoarea botertler

((-GH.).

INMINDRI (-dress vb. refl.

(es.-sun.)

se Inlelepti

[vsl. umadriti s ej.

INMLADIA, (im)ntLADza (-dimu) vb. tr. si refl.

0 A (se) face mladios; F : adevarata inbire Indulosazil

qi immladta qi cea Mai tare fire

(BR -V(1.)

Incovoia, a (se) Indol: goelanzii let

659

www.dacoromanica.ro

0 A (se)

Inmlitdie aripile

iNHINM

fNm_of tug

INN

(0 -ZAMF.) ; bdletanul se fere5te inmlitdfindu-se din

gale (SAO.); cadlnele seraiului se mladie Inaintea lui ca niste

trestil de bait& (OLVR.); Dad{ boinl n11-1 Inmladin... (EMIN.);

Veaellt-ti mllid11 trupsorul (nose.); Plopul nalt l'a lui suflare
ca o orating& se mladie (ALECS.) [vsl. mlad

INMLADIRE, (1.m mLADIERE sj. 0 Faptul

de a (se) (In) m 1 a d i a 2 Insulirea lucrurilor
rnItidioase, flexibile.

/NMORMINTA, ImmoRmiNTA (-ter) vb. tr. cri A

ingropa (un mort), a baga In mormint;

tamormIntat tub tree.

et-a

/NMORMINTARE, TetratoRrawrtutEsf. A Faptul de a I n m o r m in t a, Ingropare, ducerea In

groapd a unui mort si ceremonia fiicuta cu .acest

Inmultitul" si Inmultitorul" se numesc cei doi

factori" ai

table Inmultir11 sau table Ink

Pitagora, tablou care tontine produsele Inmultdrii

Intre ele a prime-

lor zece numere (Li

1
2 3 4 5 6 7 8 910
2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
muLTIT 1. adj. p.
3 6 9 12 15 18 21 24 27 30
Imola; .
2. # sn. a.2 Plural.
4 8 12 16 20 24 28 32 36 40
rNIVIULTITOR,
5 10 15 20 25 30 35 40 45 50
IMMULTITQR sm. C)
Care Inmultes- 6 12 18 24 30 36 42 48 54 60
t e 0 in.-ThmuL- 7 14 21 28 35 42 49 56 63 70
TatE.
INMUNDIRAT 8 16 24 32 40 48 56 64 72 80
adj. (I) Imbracat in 9 18 27 36 45 54 63 72 81 90
uniforms, cu un
flints 10 20 30 40 50 60 70 80 90100
functionarilor civ111 si
Fig. Tiro. Table inmu tirii.
militarl, toil kmundirati (NEGR.).

2710).

INMULTTT,Thi-

mundir:

INMTJRGT, hamuRGI (-geste) vb. unipers. A

amurgi: tamurgea bine dud am aims is sire's de pale,
nude aveam e&

dormim

(BR,VN.).

INMURGIT sbst. Faptul de a I n m u r g i;

pe re, In amurg, cind Incepe sa amurgeasca.

INNABURALA, NABUSEALA (p1.-sell) sr.

Zaduf: is sit IntrAm InAuntru, ca pe hudibuseala este to
bolniivesti chiar din Reign (0.-ZAMF.); era Ofibilla mare Si
Invaziune, incursiune,
atibuseaut eumplitit (an)

0t

navalire: de nabusala lni Attila 51 a altor varvari carat

an urmat &ma Mugu!, pustie n'an ramas

Fig. agog. Inmormintare la tars (dupa o fotografie

a Seminarului de Sociologic din Bucureqti).

priiej, Ingropaciune ('0 2709): ti Melia o

ratestIle

d'ale third-

OSP.).

muguri: vim oil

'mum' inmugureste, Infloreste....

51 roadele se aratA (ISP.) ; ma uitarn cum da sa Inmugureasca liliaonl (BR.-VN.); rarnurele/e... Incetul cu Incekl

fnmugureau, dau fol

chiar Infloreau (MAR.)
INMUI4, (/m)raulA ( -moan) 1. vb. tr. 0 A face
(mai) moale; Chi F spinarea vulva, a-1 bate sdravan:
sa nn-ti mal cake piciorn1 prin ourtea mea, eft-ti voin Inmnia spatele on Mak (AL.) A face, a lasa mai
domol, a mai Imblinzi, a Indulci; a potoli: i-a

(fm)mniat Mime A uda, a umezi; a Intinge:

in spa; a .0 degetnl In aura; 1-a tot mutat (firul) on limbs,

41... de ce-1 male, de -ala flrul se 'nclrlionta 51 mai tare
(CAR.);
condeiul In cernealli; Ennio avn grill de a-01
!mania cleat sAgetilor sale In singele,.. Thank' (ISP.1

A Impodobi cu cusaturi, cu broderii de matase, de fir, etc.: inmnian In fir 51 In pietre soumpe
halnele de pe dInsil torke.); muiatl din cap AA' a pinuma 'n matAsuri qi

2. vb. refl.

A se

fitetur1 (CAR.).

face mai moale A se

domoli, a se Imblinzi, a se potoli: s'a mulat gerul

0 A sldbi, a pierde din vigoare, a-i scadea puterile,
rezistenta, a nu se mai Impotrivi: mina mea s'a undid,
on mai poate Mica buzdugannl (noon.); Pioioarele 1
moats 51-1 tinkle o frtoa neinteleasil

(VLAH.) ;

(11 11 n a-

face sa. piarza rasuflarea, a Inneca (prin lips& de

INMUGURT, /AIMUGURT (-mese) vb. intr. * A da

010are

(CANT)

bu
tNNABUT, NABLIST ( -u5eso, -us) 1. vb. tr. 0 A

se

1 s'a mulat gla-

sul; Radnl... viiend ca oastea 1 se Inmate, date dosul

((SPA; cind se mai mute i0O111 (DLVR.) A se uda,

a se umezi [lat. molliar e].

ID/MI.1Ln /mama ( -tese) 4. vb. tr. 0 A marl,

a face sd, creased., a spori numarul, cantitatea, a

face s fie mai mutt sau mai multi: 10.11110a to asa

virtos vol Inmulti, cum de multie nu se vor puke numara

A face operatiunea Inmultirii.

refl. A deveni mai mutt sau mai multi, a
creste, a spori (numarul, cantitatea): cresteti 51 va
(PAL)
2. vb.

Inmultiti; grAmezile de oase de om se fnmultean oar.);

Inmultkil-se mai vartos de DArul capulul mien (PS.SCH.).

INMULTTRE, /PdfdIILTIRE Sf. C) Faptul de a

sporire
Operatiune care

(se) tumult f,

are de stop sa face un numar, numit de-Inmultit", de atitea on mai mare cite unithtd se cuprind
tntr'un numlir numit Inmultitor"; rezultatul acestPi operatiuni se numeste produs", far de660

aer): o Infilgurft In plapamit ou pericolul de a o Innabu51

(ea.-vN.); strIngind pe dracul In brats, de credeai oft o sit-1
nAbusasca (ISP.); balArlile Innlibuseso florile; (T): bogatia

0 F A ascunde, a face sa nu se vada, sa nu simta: tunabusindu-si in piept mink 01 ura ce-1 sugruma (VLAH.) ; plecarti nfibusindu-5i plInsul (DLVR.) (?) A inmiedeca
el nilbu5este orl-ce tresarke a omului (DLVR.)

sa creased, sa se desvolte, s alba urmari, a stinge:

nu

nvenea sit Innabulascit rAscoala grin Wagers de singe

A da navala, a face invazie: an nlibusit

Pre aceste ',scurf mai pre urrnit Tilted! (M.-COST.) 4 0
H.-1co

Bucov. A ndvali, a se intinde cp furie: a deschis

(GRID.) 1) Mold. A
podidi: mA nabuseso lacrimile de bncurie (ALECS.).

nga cind nSbu$ea local 51 In Linda

2. vb. refl. A-si pierde rasuflarea, a se Inneca

(din lipsa de aer): noaptea am simtlt oft mil Innabus de

tot

(BR.-VN.) ;
(GN.)

1051 repede din cask simtind ca se Innilbuse

[srb. nabuS"iti].

INNABUTT, riAsusvr adj. p.

ridica nAbusit din pat 'CAR.) ;

NABITK: as
adv.: plIngea nabuslt PIMA ee

pleoapele 11 sertan lumintle (meg.).

INNABUITOR, NABU$ITQR adj. verb.

NABIgq. Care

Innabuse: 0 otutiorit

nfibusttoaro

(IN)-

hat

Inv/11111e capul (VLAH.).

INNADT, NADI (-MOW) 1. vb. tr. A adauga o bucatd, o parte (spre a lungi, spre a marl); a coase capat

la cap at: tot trentele ales le cIrpeste, is Innideste

(BR.-VN.).

2. vb. refl. 0 Mold. A se dedulci, a prinde pond

de ceva bun, a prinde narav: niete pond, sottretna

gardul Intr'un loo, se Innadise in griidinit la Pillnulolu (elk.);

0 vulpe la taran se Innadise-odatA La pasari In 'plata (DON.)

0 F A se insoti, a se Innoda in dragoste:

dascalul... se date pe ling& mums coplilor... 51 se InnAdi on

a d a].
INN.A.DUI (-nom, -u5) 1. vb. tr.
A face sa
ntiduseascd.: clad tata tats Dorcul... 5i-1 invAlea luta
Musa (ISP.) [n

ou pale, de-1 Innildusea (CND.) Mold. Trans. A In-

nabusi, a face sa piardn. rasuflarea, a Inneca: suspinele, grAmAdindu-se III skul et, o Innilduseau (NEGR.) ; F

datoria noastra de patrioti este sit Innadusim complotul In

feel (ALECS.) CI Mold. A face sa se stingy din lipsa
de aer: Incepe a turns is tArnt peste foc el-I fnnadu5e (CRG./
1 0 Mold. A suplira, a amdrl, a chinui.
2.

vb. refl. 0 A nhdusi, a-i curge sudoarea

Mold. Trans. A se innabuli: 1-a Ingropat In gunoiu, de

numaf capul fi era afara, att nu se Innaduse (am%) 1

www.dacoromanica.ro

Mold. A se arnarI, a se necaji, a se chinui: minca-

I-ar hence sa-1 mantnee,... cd molt ma mai Innadus on

dInsul (cao.) [.

NADII$I].

INNA.DUIT adj. 0 p. TNNADUSI Care abia

respira sau gata s& se sting& din lipsa de aer ;a dv. :
a arde
Infundat: a Inceput a-51 smulge Oral din cap
01a o boot
(CRC.).

INNAMOLI per DINOMOLT.

INNARAVI No- NARAVT.

'INNASCT.IT adj. Ce se posed& de la nastere:

idei e [n As C u t, dupa fr. i n n ].

INNEMERT or NEMERI.

*INNOBIL4. (-nes) vb. tr. $i refl. A (se) face (mai)

nobi 1: virtntea innobileazit ye om.

INNODA, t NODE (-00 4. vb. tr. 0 A lega cu

un nod, a face un nod: A, cioattiele nnor

1mm:faun (D.-ZAMF.) F A Injgheba bine rau,

NN AU CT Pr- Nano.

INNEBUNI, NEBUNT (-nese) 1. vb. tr. C) A face

C) A zapaci, a ame%i.

ne bun

a. vb. intr. $i refl. 0 A deveni nebun, a-si pier-

de mintea: en sit nn fi stint a ceti, de mult as fi bluebunit, cite am avast ye oapul man (olio.); se mire cum de
n'a Innebunit Inca (VLAH.) 0 F A-i placea, a iubi la
nebunie: Hegi Flristodul se nebuneste (lima raciturt Cu
usturoin (ALECS.).

INNC (p/.-eenri) sn. 0 Revarsarea apelor,

poems deselor ~lin ale Dlmbovitii (1. -OH.)if

Faptul de a (se) Inn e c a: ...on sulletul numal

din

S'a mintnit (PANS).

INNECA, t NECA (-eo) 1, vb. tr. 0 A face sa piarda rasuflarea, a Innabusi: vagonul era plin, tumni de
la Wart mA hums (VLAH.); an Mins amar mil 'nneacA (EMMA ;
11 toned o tuse seacA (DLVR.)
t Trans. A sugruma:

ne inneacd nrsul o vita (m.) A fare sa, piara, sa

moara (prin asfixie) subt apa:

an

o corabie;

em, an cline F A-si .0 amarul, setea; dna ce-si...

Innecarit setea, unii cu yin, altil ou apa rece (DLVR.) ; feciorii

de Imparati si de crai necau minis in sulletul for (MERA) re

0 A inunda: de al va prileji apa morii sA innate niscare

pdminturi sau vii (FRV.-LP.); de venea apa mare, ardturile lui

le Inneca (ISP.);

: un rin de lAcrAmi It mooed fate (ON.).

2. vb. refl. 0 A-si pierde rasuflarea, a se Inna-

busi: a se A, on on os, cu o ImbucAturd area mare 0

A pieri, a muri (asfixiat) subt apt: corAbiile s'au

Innecat; bfiatul, nestiind sA Inmate, s'a innecat; l : oine dA

din mini nu se Inneaelt; Q : eel ce se 'nneacd se-agatit si

de an pain; col ce se inneacd se apnea de sable on mina
matt (M.-COST.); Ij : a se ve (ca Tiganul) la mai, a fi biruit

(de nevoie, de imprejurari, etc.) tocmai cind era

aproape sa. scape A se inunda: din non 1 se In-

necara och11 In lacraml (vLAH.) [lat. n acare].

INNECACIQS (NECACIPS) adj. Care (1 n)n e a c A,
care Innabuse, innabusitor: mirosul neeacios de silitra
(CAR.).

INNECACIVNE sf. O Faptul de a (se) i in n e-

c a 0 Inundatie 0 Greutate de a rasufla,

pierderea respiratiunii, sufocatdune.

INNECAT adj. 0 p. INNECA 11 0 innabusit

Prapadit, pierit subt apa (sau subt alt lichid);

in mooirld dintr'nn capAt intr'altul
pr. ext.: ores
(1.-OH.); : cn chit Innecati in lacrimi, plini de lacrimi;
01:

a carpi: Simion... innoda o leturghie ca vat de ea (VLAH.) ;

INNEBUNEALA = NEBUNEA.LA.

inundatie: din

Edon;

fundit; li tnnodA cloud, site de par, fara sA stie el osP.) 0

A lega laolalta, a innadi: generalul o mintea... InnodInd neadevar de neadevar, plod ce no mai pita sit less din

In dator11, dator vindut, Inglodat in datorii.

INNECATOR ad 4. verb. INNECA. Care inneaca.

INNECATURA, t NECATVRA (pi.-turi) sf. 0

Faptul de a (se) Innec a; innec; Innecaciune:

no stiu, au, de pi-o mat ea allele (DLVR.).

2. vb. refl. CD A se lega cu un nod: oe nod cu gore
se Innoada dl en mint no se desnoadA P (GDR.), ghiciloare
despre cununie" 2 A se Mgr/II/IA(1i (formind

un fel de nod): picitturi marl de lacrimi I se

In

coeds ochilor

lnnodau

0 A se incalera, a se

(D.-ZAMF.)
Unload&

lua la cearta: nu se

la ceartit ca mojicul

(PANS) OZFA se Insoti in dragoste, a se Innadi A se impreuna trupeste (vorb. de ciini).

INNODATVRA, t NODATT,TRA (pt. -tort) sf. Lucru i 1111 o d a t: scale !acne se pot socoti ca niste nodittun de panglice (C.-RAD.).

INNOI (- noesc) vb. tr. $i refl.

A (se) face (ia-

rasi) n o u, a (se) face ceva din nou, a (se) restaura: Si ploaia cea amnia._ Verdeata Innoeste (DON.) 0
A (se) pune un lucru nou in locul altuia vechiu

o persoana noua in locul alteia: Vezirul... an chemat

pre acel (loran la Poarta cu boiedi dimpreunit, zicind sa le In-

noiasat domnia (NEC.) A (se) imbraca cu o /lain&

noua, cu un lucru nou, a intrebuinta ceva, a se

folosi de ceva pentru Intiia oara.: sa ne carom oit no

Ind ai nits pe unghii, at

yutem tot sti. ne Innotm IPANN) ;

sA to Innoest1 on ceva (GOR.).

iNNOMOLT, NOM0LT, (1/4)NAMOLI (-ohm) vb. tr.

$i refl. 0 A (se) baga In no mo 1, a(se) Ingloda: it

luara calul si-1 Innomolira In lacoviste (ISP.); s'a namolit In crivina lunch 41 n'a mat putut iepi (VLAH.)

F)

A se virt, a se baga, a se cufunda (In desfrlu, Intr'o situatie rea, etc.): spot trecu la Cracovia pi se In/Amon in desfranari (ISP.).

INNOPT41. (tez) 1 vb. impers. A se face

noapte: Incepuse a chid am aJuns Intr'o infundittura
de munti (clic )
2. vb. intr. A raminea peste noapte, a mines.

iNNOPT.A.T 1. adj. p. fraioPTA.

2. adv., PE E, loc. adv. Cind incepe a Innopta:

acolo a ajuns

(VLAH.); ce cautati ass v ye la allele orestinilor P (DDoo.); Pe 'nnoptate sosim la Duran, undo lumea
'neepuse a se nelinipti (VLAH.)

INNOR4, Mold. tNNOUR$ (-res) vb. refl.

0A

se acoperi cu nori; (I): SS Iselin intro dinal mid eerie

care Innouran cIteodatit cerul for gospodAreso (ON.)

(V)

A se posomori.
TININORAT adj. 0 0 p. naloRAT 0 Posomo-

rlt:

clnd it vazurit... en tacit ..11, nu indrAznird sa stet{ nisi

pis l (D.-ZAMF.14

INNOROT (-01080) vb. tr. $i refl. A (se) /gaga in

nor oiu, a (se) Ingloda.

INN9T, 0 DE-A INNQTIIL, 0 DE-A 1NNoATELE

adv. Innotlnd: Dimbovita in Buourepti, era o stria De
care no fie-etas o putea trees moot (1.-GH.); a Napa Innot;

nu a vintulni sunet Qt vreava taste vine necaturiei In Petro

de-a Innotul no se tneumeta s'o treacd, Hind apa bane

face nici o innecdturd acea moult (Lau.-oaa.).

Innoatele prin apit (CAT.) [Inn 0 t a].

(C0R.) Inundatie, revarsare de ape: de nu va

laid (RET.) ; an era pod de trecut el trebula

ail

ironed de-a

ell ini11-

INNOT.A. (-not) vb. intr. 0 A pluti, a Inainta

culcat pe suprafata apel, factnd anumite misc,/tri

baste 01 negreste (Colt); cind Coca de utrind. se innegrea ograde de cdlugAri (VLAH.); vaierul cioarelor ce Innegreau grit-

cu mlinile $i picioarele: bobocii pe glete vor sa le Invete

sA 'nnoate (MC) Pr. ext. A fi inundat: 001111 int

dine lui VodA Sturza (GRL.) CD j) A deserie in colori

clas. innatare].

INNEGRT, NEGRI (-erase) 1. vb. tr. $i refl. 0 A

(se) face negru: apa... in multe chipure are fir),

negre, a ponegri. a defaima: mita a depretia si a

pe

aoel cart s'au ridicat prin mimed el prin talent (1. -OH.).

2. vb. intr. 0 A se face negru: Corbule, cum Hi shit

Pull ?

Frnmopi, pe cit merge, Innegrese (PANS) 0 A se

arata ca ceva negru, ca o umbra, sau o pata nea-

gra: vdzn cam depArtisor Inaintea sa ceva negrind ism? [lat.

nIgrire].
INNEGURA. ( -area) vb. tr. $i refl.

A (se) a-

coperi Cu n e g u r a: aburli, Inaltindu-se de ye apt', Incepeau a .0 orizontele ammgit (coos.) ; InAltIndu-se In albas-

treala InneguratA a cerulul (Coos.) ID A (se) Impaien-

jeni, a (se) acoperi ca $i cu o ceatA: cunnl (Ma gran

si chit 1 se Innegurarit (SAD.).

661

Innotau in lacrimi (D.-ZAMF.) [lat. vulg. i n n o t a r e

INNOTANT sbst. Faptul de a Inn o t a.

INNOTATOR 1. adj. verb. $i sm. !mon. Care

Innoata, care tie sr). Innoate ( 2711) : doi In-

notatori vestiti can an PUS

ramasag sit se dual in mare,
Cale de doi kilometri (1.-GH.).

INNomkroAREsf.p/.

3e Clasa de pasari care

innoata.
YNNOTL,S adv. Ban.

Fig. 2711. InnotatOr.

?mu.

INNOURA PP' TNNoRA.

www.dacoromanica.ro

INNIINN

INN_

INS

TN-DrumARA. = trumARA:

Innumara Dori le cars

cad (00/17.).

iNRADAerN.4. (-inez) 1, vb. tr. * A ras6.di, a face

stt prinda rtidacina;
: de tutus... s'an Ingrijit el
1-au InrAdAcinat In lard ca 61 alto lucruri role

(ION.).

2. vb. refl. A prinde radacin6.; : vitiurile...

se

InadAcineazti In sutletul sAu (Nem).

/NRAT (- rAesc) vb. refl. i A se face mai rau

0 A se supara, a se necaji: cum e maul, clad se

a Insemna pe unde trebue cusut mai apoi 0

Pr. ext. A Impreuna, a Insira: femeile...
mAtanii largi la iconostas

INSAILATVRA (pl.-tart) sf. Faptul de a I ns 6 i I a; rezultatul acest.ei actiuni.

INSALBATICT = tau:amt.
bindi, a procura : imams tale trebuincioase

0 INSANI.O. ( -sAm) vb. tr. Trans. A agonisi, a do-

tratul cases

(mai) rau, rautacios: inrautati vaunt pita !meant,

(ISP.) [r t Ut a t e].
limn nu se mai putea apropta nimeni de dtnsul

lisTREGIMENTA. (-tez) 1. vb. tr. 0 A4 A face s6.

intro, a baga Intr'un regiment 0 F A afilia.

2. vb. refl. C) # A intra Intr'un regiment 0 P
A sr. afilia, a intra Intr'un partid [fr.].
INREGISTRA (-taw) 1, vb. tr. 0 A Inscrie
Intr'un registru, a trece la condica, la catastif I
0 A nota, a Insemna: istoria Inregistreazil Oral eventmentelor A transcrie, a Insemna, a mentiona
un act In registrele publice.
Z. vb. refl. A se Inscrie, a se trece In registru,
la condica [fr.].

INREGISTRARE sf. 0 Faptul de a (se) In-

r e g is tr a 11 0 Transcrierea contractelor Intr'un

registru special Administratia care Inregistreaza actele publice sau private 0 Taxa ce se

plateste pentru Inregistrarea unui act.

INREGISTRATOR sm. Gel ce Inregistreaza
[fr.
enregistreur].
IDIFIYURT (- arose) vb. tr. A influenta [r lu,

format dupa fr. in I luencer sau germ. b e einflussen].

*IDIRIURTRE sf . Faptul de a !lir l u r i; influen(a.
INRODT (-roam) vb. tr. A face sa rodeasca,

a face roditor [r o d i].

IINIROLA (-rolez) vb. tr. si refl. 0 X A (se) Inscrie

In rolurile armatei A (se) afilia, a (se)

Inregimenta (Int'un partid) [fr. enrol e r].
INROW, Rost (-seso) 1. vb. tr. A face r o s u, a
vapsi In row: ouAle de Pesti.
2. vb. intr. si refl. A se face rosin: i se Inrope abler negelul de pe vIrful nasului (ort.) A deveni

rosu la feta (de rusine, etc.): ne-am Inrosit ca nista

demoazole de pension

(ALECS.) ; o vedea sfilcioasii... rosinduse de cele dintliu vorbe de dragoste ale lut (VLAH.).

IDTROTT NW

Ron.

INRUDT, t RUM ( -deeo) vb. refl. A se face

r u d c, a fi rude.
INRUDIRE sf.
2

Faptul de a se Inrudi

va 0) NRINRUDIT.

INS, INS j. sm. (mai adesea la p1. Rot). Indi-

vid, persoanT1: ctti hug all Jost ?

2, pron. pers. 0 Intrebuintat hi conipunere cu

pron. enclitice -ml, -ti -at, ate., spre a adauga o
idee de identitate, sau spre a adauga Intelesul de
sigur, chiar (en 1nsnmi, f. on 1nsAmi; tu Insult, f. to
Insiti; el Insusi, I. ea Insasi; not insine, f. not Insene;
vol !neva, f. voi Insev8; ei instal, f. ale !meal): lubeste pe

aproapele tau ca pe tine Instill; !must Irate-Au sau IrateBan tuns' 1-a omorlt C) jNSUL, VISA, INSII, INSELE,
pron. pei s. Intrebuintat In Ion de Milani, dtnsa, dinfil,

dinsele, chid e precedat de prep. In, din sau prin,

care se Inlocuesc atunci tu Inte dintr',

tr'Insul, In el, In dinsul, dintr'insa, din ea,

prin ei [lat. i p s u m].

pPirtilnitt;:

NSA pron. or INS.

DAR'. Se Intrebuinteaza sau la
;NSA conj.
inceputul propozitiunii sau In interiorul ei: eu

II certain, ~, el rides; on It abeam sit tacA, el striga

Intr'una; and a intrat ~ In coed n'a mai Visit De nimeni [lat. i p s a].

INSACSANA.T adj. (I, Inctircat, Impovarat:

se !Mouse on mai multi oament Insticslinati cu bucatelele foigorulni 68u (ISP.) [s a c s a n a].

INSAILA. (-11es) vb. tr. 0 A cease cu Impunsa-

turi rare, a prinde provizoriu cu ate (alba), spre

[s a m a].

pentru

magar sau pe catlr).

iNSAMINT.1). (-mint) vb. Cr. ." A punc, a arunca

s m I n t, a, a semana.
INS.ANATOW (-mien), Mold. Bucov. INsANATo5a
( -osez) vb. tr. sit refl. A (se) face s an 6. t o s: dna
ce se InsAniltosi, date o masA mare la toll boierii (ISP);
cam to-i spAla on Mina, indat8 to -i si InslinAtosa /se,
INSARCINa (-Inez, d -saran) 1. vb. tr. (I A
Incarca cu o sarcina 11 0 A face grea, bortoas6. A da cuiva ordinul, a lasa In grija
cuiva, a-I trimite sa face o lucrare, sa Indeplineasca ceva: sinJba on care m'ai Insilroinat o vole 1mplini

(Isp.).

:4. vb. refl. A lua asupra-si, a-sf lua sarcina sa

Indeplineasca ceva: am blind Weide sr isprAvesti ou

bine slujba on care to -ai Instiroinat de bond vole usr.).

INSARCIN4RE sf. 0 Faptul de a (se) I n

sar c i n a 11 Lucrarea, slujba, misiunea cu
care a Post Insarcinat cineva, pe care a luat-o

asupril-si ca sa Indeplineasca.
INSA.RCINI.I.T adj. 0 p. InsARanta MARCININTA adj. I. Grea, bortoasa: paste ctteva site impArd
tease a'a simtit A (ISP.).

YNSA$ I, INSATI se- INS.

INSCAUN.O. (-nes) vb. tr. si refl. A (se) aseza

pe tron, In scan nu 1 domniei: Radu eel Immo;

Domnul Tarn romanesti, pe carele Turd' 11 InscAunaserii (ISP.I.

INSCAUNARE sf. Faptul de a (se) !rise a-

u n a; asezare, urcare pe tron: a lui Ouza-Vodil

(I. -GH.).

qNSCEN.A. (-ones) vb. tr. 0 A pune In scene, a

pregati un spectacol 0 A prepara o actiune

numai de ochii lumii, cu scopul de a face sa se
creada neva: a agitatiune, o miscare de stradA [it.].
*INSCEPTRI.IT adj. Care tine un s cep t r u:
Si In mina-1 A, mina at Ingustit, mind (EMIN.).
O INSCHIMBA. = liCEUMB4.
INSCORTOA ( -OM) vb. refl. A deveni s c o r-

t o s:

pielea de case (cojocul) de se va

e a vreme bunk

(OHM.).

INSCRTE scrin) 1. vb. tr. 0 A scrie un nume,

a trece un lucru Intr'o condica, Intr'o lista; IF
ye nn elev Intr'o scoali, a-i trece numele In registrul

11

Iludenie.
INRUDIT adj. p. INRUDI. Care e ruda (cu cine-

(RET.)

INSAMAR4 vb. tr. A pune s a ma r u 1 (pe

INSAMI re- /Ns.

Inrileste P (DINRJ.

INRAUTATT (-14.0SC) vb. tr. *i refl. A (se) face

InsAileazA

(LUNG).

scolii, dlndu-i-se dreptul de a urma cursurile

A pune o inscriptie 0

(un Doligon) Intenn

cero, a desena un poligon ale cilrui unghiuri se all.

toate pe circonferenta unui cern.

2. vb. refl. A-si scrie sau a pune sa-i scrie numete Intr'un registru, Intr'o lista: a se - to 5ooal8;
a se
pe lista abonatilor [I n + s c r i e, dupe fr.

inscrire].

INSCRIERE sf. Faptul de a (se) lnscri c.

*INSCRIS 1. adj. p. twoRtE: lama si m8

acute la concursul

mi-a strecurat dinainte

o Ionia (VLAMJ 0 /1.<

Al anti -Orr sau

ale elirui unghiuri

se afla pe circumferenta unui cerc:
unghiu
( [A 2712) ;
(0 2713)
poligon

Fig. 2713.
Poligon inscris.
a. (pl.-laud) sn. Act soils si iscAlit; adeverint.6.;
declaratiune: 'ago CA nu o erode, Ii dote en stngele
c NEINSCRIS.

Fig. 2712.
n
Unghiu

sAn OSPJ.

INSDRAVENT (-mien) 1. vb. tr. A intruri, a reda

puterile, a face iara'si sdrava n.

2. vb. refl. A se Intari, a-si reapata puterile: a

se intrema, a se Insanatosi: era otos Di an stilt cum aA

tacit sit se InsdrAveneascA use.).

INSEMA = !IMAM.

662

www.dacoromanica.ro

INSOTIT adj. p. bison 111 C nibisonT.

INSEMNA (-semnez, -semn) 1. vb. tr. 0 A face

un s e m n: 1-a insemnat Dumnezeu, litsindu-1 chior; pe

omul rdu !I insemneazA Dumnezeu ( ('ANN); cola ce va furs...
81 a dooa oar& sa-1 insamneze is nas de o parte (PRV.-LP.)

A inscrie, a nota: cite greseli va face, sA i le insemne

on carbnne pe ceva (CRO.) A avea un anumit In-

tales: oe insemneasit vorba asta

2. vb. refl. A se distinge: nista oameni ce se insem-

naserit prin multe 'MeV' (BALC.).

INSEMNARE sf. 0 Faptul de a Insem-

n a Lucru Insemnat, Inscris pe o hlrtie, Intr'o

carte, nota Intelesul unui cuvint.

INSEIVINARICA. sf. dim. INSEMNARE. NOtitA:

insemnarica i-a dat-o arnica sale (CAR.).

INSE1VINAT adj. 0 p. INSEMNA Care are

un semn (un defect fiz(c: chior, schiop, etc) :

INSOTITC/R, -ToARE sm. f. Cel ce, aceea. care

Insot. est e, Intovaraseste pe cineva.

INSOVONI (-oneso) vb. tr. A pune s o v o n u 1

pe capul miresei, a Inza.voni.

T.NSOVONTT adj. p. INSOVONT: Pe o vale cotitd,

Vine mierla 'nsovonitti (GOR.), ghicitoare despre ceat,a".
IINSPAILVI4 (-SOL, -spaim) vb. tr. $i refl. A. (se)
spaimInta: pre Ghermanl, rod araintrilea nebirnit,... i -au
Insolimat (CANT.) [s p a i m a].

INSPA.MANTA, SPAIMINTA (-mint, e -mintez)

1. vb. tr. A baga spaima In cineva, a umplea de

groazA: balanrul ce inspaiminta soarele sf -1 face a se retrage In grabA 1ALECS.).

)2.

se

erede oil awl oopii cart se naso sehiopi, orb!, etc., sunt 1nsemnati, adicA foarte r&i (GOR.); sA to fereasett Dumnezeu de
omul
Important, de seama, distins, cu vazit:
un aintor
o carte .4; un om yy C NE1NSEMNAT.

/NSE,IVINATATE sf. Insusirea lucrului In-

s emn a t, distins, de seama, important.a: pe cannel,

breasla lantarilor dobtndise o mare .0 (ALECS.).

/NSENE Par INS.

INSENINI.I. (-Inez) 1. vb. refl. 0 A se face s en i n, limpede: cerul s'a Inseninat A se lumina, a se Inviora: ctnd It Tams, rata et se 'nsenina, cum
se 'nseninA o undA de o rasa (EMIN.).

2. vb. tr. CI A da seninAtate, limpezeala: E ea Sure-

vb. refl. A intra spaima In cineva, a-1 cuprinde

groaza[tspamInta< lat. expav iment a r e; forma (In) sp aimInt a a fost influentata de spaima.

INSPA.DeNTATOR, sPAimbrrkroR adj.

verb. (1x)sPiiirarra. Care Inspaiminta, Ingrozitor:
e nenumarata de ginganii 51 Vann InspaimIntlitoare

(c
murto.rltim.

YNSPICA ( -epic) vb. intr. 4 A cApAta spice:

Uncle grape radios, Griul Inspica (VOR.) [lat. s p i c a r e].

iNSPIC4T adj. 0 4 p. DisrIcai

lor ...a
lortiN.

SPIN

(-in) vb. tr. $i refl. A (se) intepa cu

un spin, cu spini: in drnmul ce ti-ai ales, at sA-ti in-

rea mea s'o 'mum, InseninIndtt-mi gindul (EMIN.) A Inviora: igi Inseninil privirea si se aseza lane,, pe un lilt (GN.).

800 adeseori picioarele (ON.)

inserit, baba se culc4 In pat (CRC.); cum se insera, pima cam

0 /ten. (CIALIS.) Voinic.

INSERA (-sores) 1. vb. impers. intr. $i refl. A

se face sear A: ineepuse a ot, eind am MIMS aeolo ; cind
acolo doarme (PANN).

INSERAT adj. 0 p. 111sEitti PE

PE

In roatA.

INSPITAT I. adj.

yap-,

p. INSPITA

(1)

2. sbst. Faptul de a tnspita: rut rotilor ; maim de .0.

iNSPLINA. (Ancor) vb. refl. # * A cApAta o

boala. de s p lin A: Dement', oari m&nincd splinA de la

animate, se Insplineazi4 (ION.).

INSPLINAT 1. adj. p. INSPLINA.

2. sbst. A 0 boalA de splina la vita.
TINTSPRE prep. 0 Spre, catre: ee munt1;

/NSER/NTELE, 0 PE LA INSERATE loc. adv. Mad Incepe a insera: merge 5i merge, pinit and, De eee, ajunge
la ourtile cote (CRO.); food -te, pe Inseratele, cA bate oineva is
uea (CAR.); numal ce vezi pre bitieti alergind pe la
incolo

[lat. s pinare].

INSPITA (-1tez) vb. tr. rP A fixa spit e 1 e

pith; (ISP.1.

2. vb. intr. A-1 apnea sears: sAracul, unde InsereazA,

aesisul popusoaie-

11R04 0 Impestritat, amestecat cu alte co-

es.

miazA-

INSETA (-sates) vb. intr. A i se face s e t e, a

suferi de sete.
INSETAT adj. p. INSETA. 0 Ctu'uta-i e sete:

noapte COMpUS Cu prep. din, D1NSPRE, de catre,

din directiunea: dinspre miazinoapte, de sub on desis de
Well spare Oltul (VLAH.) [In + s p r e].
iNSPUM1.iT adj. 0 Acoperit cu s p u m a: alergarea tailor lnspumati ( ALECS.) 0 Spumos: Woke
Mini plod 'n bore en yin men, suptire et esz (DLVR.).

de singe, crunt, slitgeros; Weau has de... Her-

sA alba. avere: plates pungi de ban! sI adeseori Insane

of incoace (MAR.).

/NSEI or- INs.

sit mile lapa mai tare, ott-1

tos;

toarte tso.) 0 (P, Se-

berea qi sbuciumul ambit lumi nouA. . de viati (n_AH.)INSETOSA. (-cm), INSATOSI (-oseso) vb. intr. A
Iriseta: 1nsetosind, se duse Is o casA si cern nitica apt% (ISP.);
Iliad zAduf ql Insatosind, an vault is un izvor sA se rdcoreascd

INSTART (-Arent) 1. vb. tr. A face cu star e,

pe terioitul Tigan (ALECS.).

2. vb. refl. A face stare, a se Imbogati: vrei sA

to 'nstareeti, sit prinzi chfag, ea ai root bun P

(TIee.) [Seto s].

INSEVA s.

Cu stare, cu avere, bogat: &matte sun! poste tAranii

INS.

0 INSIMBRA (-brez) 1. vb. tr. Maram. (PAP.) A lua

sa-i slujaseA eu simbrie, a naimi, a primi ca slug..

2. vb. refl. Ban. Trans. A se intovarasi [ung.

szimbra].

(AP.).

INSTARTT adj. p. trisTART. 0 Imbogatit 0

iNSINGER4

N.- stNaERA.

INSMALT4 (-tez), /NSMALTA (-tes) vb. tr. poet.

A Impodobi: valeelele insmaltate en Dori suave t000e.);

Darters de gazon InsmAltate au Horne cele mai delicate (1. -OH.)

[it. smaltare -Fsmalt].

INSOTT (-otesc) 1. vb. tr. 0 A Intovarasi, a

petrece tot drumul pe cineva: 1-am insotit pin'acasA;

clad umbla, aluneca usor ea umbra ce insoteste pail omnIni (DLVR.) si A, acompania: tate Insotea versurile

plugari cei mai Instariti din toad RomAnia (1. -OH.).

INSTEL4T adj. Cu s t el e, plin de stele: sub

(VLAH.)
[dupa. fr. t oil 6].
INSTRAINA, INSTREINA (-Inez) 1. vb. tr. 0 A
face strain A trace altuia stapinirea asupra
cerul impede qi J..

unui lucru, a aliena: si -a instrainat averse; a Indeparta de la sine, a pierde: ei-a instrdinat simpatiile.

2. vb. refl. 0 A se face strain 0 A se expatria, a pleca pentru totdeauna sau pentru multA
vreme din tara sa.
sTRIBIBA.
0 TNSTRIMBA.
INSTRUN4 (-1m) vb. tr. 0 "Ur' .1 A Intinde
s t r u n e l e, coardele, a tncorda: instruna lute aroul,
puse sdgeata si o luA Is catare usu..); incepu /kiloton a-51.0

de pe tluerA ou gura (RET.) 0 A da ca sot, ca so-

lira 51 data vr'o doud otntece tsar.) 0 A strange, a In-

2. vb. refl. 0 A se Intovarasi, a-$i lua ca tova-

bine, Walcott 5i o Sterse (DLVR.) o A Infrina: ti -at pierdub oumpittul vorbet... matt Doamna, 1nstrunindu-51 minis

tie, a Insura, a mArita: mica nu vet voi sa mA insotesti

ou el, sA stli... olt pe altnl nu fan (ISP.).

tinde clt mai Ma,: pose smut De Kluge, o

rlis: rind calatoresti, sA nu to insotesti nici en acela pe

Instrund

(ODDS.).

care-I Mune, rilel en scale care to ajunge tse.); nu to cu

eine nu to cunostl. qi nu to imprieteni on ad mai puternici
dealt tine trice.); 0 : spun -m' cn cine to 'nsotesti, ca sa-ti

0 INSTRUT4 (-tit) vb. tr. $i refl. Trans. Maram. A

se Insoti on zinc (ISP.).

0 A da stifle t, (putere de) via.A: trimisese duh

Intovarasire CAsAtorire: vad niste marl piedici la

5 noastrit (NEGR.) Casnicie: a lost o oe trate fn

ImbArbAta; a inviora; a da putere; a anima.

2. vb. refl. 0 A cApAta viata 0 A prinde
putere, a se Inviora; a se ImbArbAta: eons biu vazu

Mtn doe eSti A lua de sot, de sotie: apoi voinlcul

INSOTTRE Si. 0 Faptul de a (se) Insot i;

inbire (PANN).

(se) Impodobi on un buchet [s trut .

*isiSUFLF.s. s.- misuntt.

INSUFLETI (-stew), 0 INSUFLETA (-etas) I. vb. tr.

de vlat4 si Insufletise pe oopilasul de lemn (ISP.) A,

663

www.dacoromanica.ro

INSINS

se Insufleteste gi se simte voioasa, oa un om plin de

INS- ca
ettnAtate use.).
INT ;1. vb. intr. A prinde suflet, a se Imbarb6.ta: a mai
Insulletat voinicul

(R.-COD.)

INSUFLETIRE sf. Faptul de a (se) In sufl e-

t i; vioiciune, animatiune: petrecerile din sat, la care

Inam parte on cea mai mare ",
I.

A stringe sum a, banii

INSUMI pr- /Ns.

tNSURA,(-sor) 1. vb. tr. A cas6.tori, a da cuiva
de nevast6.: 2.2 un fecior cu o fall.
vb. refl. A se casatori, a lua de nevastft: I-a
Menial on fata sa cea mai mare si I-a dat Mate In stapinire
(se) : s'a Insurat cu o fatA din alt sat [lat. *uxorare].

INSUR4i.2 (-sor) vb. tr. 1 A incaputa [lat. "i n-

ONSURACIITNE sf. Mold. Trans. Insuratoare:

lAudind plicerile insuracinnii on entuslasm (NEGR.) ; It vent...

vremea insurticiunii (RET.) [In Stir a t].

iNSUR4LT 1. adj. p. fristrW. Casatorit (vorb. de

un barbat), care are nevasta 1111 NaNsuRAT.
2. sbst. Insuratoare: coulatul de dimineatti si .mil de
Car on stricA niciodata (MO

INSURATO4RE sf. Faptul de a se lnsur a;

casiltorie (vorb. de un barbat): Maul Incepe gm el a se

trece... si "It Amines baltA (cm); li vent vremea de ", gi,
ca tot orestinul, lei Men al el rIndul (ISP.) ;
mtncarea de
dimineata e ca ",a de Unlit' (ZNN.).

0:

INSURATT, SM. O Tinar lnsurat de cu -

NsuRAni pl. Soti clis6.toriti de curind: caftanele, dudi care

(CRG.)

alergan Insurateli, 11 alutan mutt la sporirea pungii (1. -OH.);

clod s'a Insurat, a Improprietarit doisprozece Insuratei pe
(VLAH.,.

INSURT (- niece) vb. intr. A deveni s u r: Insurise

pe cap (ON.) ; Pe murg Oral Insuregte

INSUil

(VOR.).

pr. Drs.

INSUV (-usesc) vb. tr. A lua pe seama sa, pen-

tru sine Insu*i, a truce asupr6.11, a reclama

pentru sine, a-si atribui, a-5i apropria : Insusindu-ti

un drept pe care on 1-al avut

YNSUWRE sf.

(ALECS.).

Faptul de

a-gi

Insu*i

Calitate.
INSUTT (-teso) vb. tr. $i refl. A (se) face de o
s u t ii de on mai mare, mai numeros: at Si zis oa

Site -ce bob se Inautise

[in*ellitor].

*apte on mai mare, mai numeros.

INEPTIT adj. p. INSEPTI. De *apte on mai
mare sau mai mutt.
iNESIT adj. De * a s e on mai mare sau mai
mutt.

INEU4

Pr INSEI41:

0 INFACiii. ( -so) 1, vb. tr. F Mold. A Inhata: o in

de coil, o trInteste la pamInt gi-o tine bine (ca0.);

clrmaciul Liana vista ei-o ImplIntli pieptie to propta torentului (VLAH.); IngfAcInd lute sable, l a Mist capul indatA
steed

(SB.).

2. vb. refl. A se Inh6.ta: cele dolma =tea se 'nsfacarA

solare < solum pingeal.

nmosia lui

(CAR.)

IN*EPTT (-teso) vb. tr. $i refl. A (se) face de

2 A forma, a alcatui suma, totalul; a Implint

sum a.

rind: Luca Mogneagn,* de al doilea

putine cAlustirite se Sao de Mina vole tor, Marti mai multe se

Sac on de-a sila si en InselAturi (ray..nte.).

YNSUFLETITOR adj. verb. INstrFLETTCare Insulleteste.

t

iNELATORTE sf. In*elaciune (in spec. la joc):

t /NELATURA. (pl. -turi) sf. = INsEnAcnINE:

IMINsuFLETIT.

INSUL OW Iris.
INSUMI).(-8nm)vb. tr.

IN*ELATOR,-roARE adj. verb. $i sm.. I. lx$ELA.

Care In$a16.: In cele din nrsti, deterii paste un IngelAtor

carets le date lapte (ISP.I.
ce Solos ti-a adus aceastti

(CRG.).

INSUFLET;T adj. p. IxstrFLETT. 0 Care are

suflet, viato. II Animat; plin de viata, vioiu
1111

INELACTI..TNE sf. Faptul de a (se) In*e1a;

fapta sau vorb6. cu scopul de a In*ela, amageala.

(DLVR.).

iNSUTIT adj. p. INstrri. De o suta de on mai

In erineena ImbrAtisare a mortiM (VLAH.) [(MOM.] .

ow- /Ns.

NINE

iNIRJ). (-gir) vb. tr. $i refl. 0A a*eza unul linga

=Argot, mArgaritare, matanii ; a petrece
altul:

mragelele, etc. printr'o ate, spre a face din ele

un *irag: sense De niste pietre scnnipe cite o stove, dupA

aceea Insirii Dietzel gi... acest sir de pietre nestemate 11 leg&

de gitul copilului (ISP.); de la obiceiul practicat la

uncle *ezatori de a se In*ira margele, In timp ce
fetele povestesc sau asculth pove*tile altora, s'a
n6scut formula in*ir'-te, rnargaritari" sau In*ir'-te, margArite" care se repet6. clteodata In
basarele lungi care par a nu mai lua sfIr*it: a lost
odata trei fete care muncean In cinepiste, 1nsir'-te, martairi-

tad, et treolnd D'acolo un fecior de boier mare, beet,

mArgaritari... esP.); de aci, expr. insie-te-mtirsarite, In-

trebuintata cu Intelesul de povestire lunge., nes-

fir*ita, care n'are nici cap nici coada A

Indruga: to mi-al Ingirat verzi 61 uscate (cao3 A

povesti toate pe rind: Si 'Ines se 'nsir ce pone are, olt de
frumoasA e si midi tvut.) ; al nu pierdem vremea Ingirind
grentatile ce IntImpinii bietul fecior de Imparat In cafe OSP.,
O A (se) a*eza unul tinge altul, In $ir, In rind; a (se)

alinia: E usor a sale versurl, Olnd nimio nu at a spun,

/noirind cuvinte goale (EMIN.); trupele noastro se !Wren In
ante de bataie (ON.); erau curt' mars cu donti rtnduri, si de
lnr Imprejur ae Ingirau sate de chilli (NEAR.) [lat. i ri-

s errarel.

INIR'-TE-MARGARTTE ow- INsrast0.

INIRUT (-nes, -ulu) vb. tr. $i refl. A (se) a*eza

g r, a Se) In*ira: cean.gul de slujitori Ingirtlia oameni

lur Imprejur (I.-GH.); portmoeste oititretnor a dew:Mica gi
a se ", cu stnetels la mina, de-a lungul drumului printre
oopaci asp.1; cocorii se Ingirue at Intl ascutit... acelasi cinteo
%Into (DLVR,).
trq$5,$5. faistvA Plr. INS.

In
de

Ipate se
mare, mai mull.: Dumnezen si-t1 rasplAteasoti
Imbogettlse ". al !milt de clad a venit Chirica In slujba la
Milani (can.).

1NSUTI

re- Ms:
tNA.1.1.41. FP INsEnt.,.

0 INOLOMONTT = SOLOMONIT.
0 INOMOLTA.CI (-mese) vb. tr. Mold. A Infttsura:

IN$EL4' (-vet), blaUtt, 0 IMAM!, (-uez) vb. tr.

A pune *auape cal: Fat trnmos Ingela et lntrtna calulosP.);
merg sf examines dacii-s Inseuati bine (call) (ALECS.) ; au
scos hargatil De cal= bigamist bine din grajdiu (se.) [lat.

sit Inoomottitotm motauta ista al men on niote petece (oss.)

INSEL1P (-eel) 1. vb. tr. 0 A intrebuinta vicle*ug,

otiintat pe tata de a venit en dings oi m'a lust acasA toact3.

in- sellare].

aderneneli, fagaduinte, spre a Indupleca pe cineva

sA facii ceea ce voim sau spre a-1 face sit creadri
ceva gre*it, un lucru neadevarat ; a amagi 0 A

(NE011.1.

2. vb. refl. A gresi crezind un lucru neadevarat;

a se lasa a fi amagit, ispitit, ademenit de ceva:

am orezut di esti om de treaba, dar did of m'am twist;

arm se 'nsalA copiii [1 n * e 1 a', facind aluziune la
diferitele mijloace sau tertipuri 1ntrebuintate

spre a pune *aua pe un cal narava*; comp. *i a

pune ipingeaua, a potcovi, cu acelasi

Inte1es].

2. vb. refl. t A lua cunostintii, a prinde de veste,

socoteala 61-an pus.., pre toll Dachil as -1 prapadeascii (CANT.)

[stiinta].

din minti. (pe ofemeie), a seduce A aka oredinta conjugala, a fi necredincios: to esti !tent a 51,
oft vei trfi, Ingelat de tome

INTIINT.A. ( -fet) 1. vb. tr. A vests, a da de

veste, de *tire, a face cunoscut, a anunta: a Ina afla: de a arida patimii Instiintindu-sa Traian... toe%

minti pe cineva cu priv re la cele ce a facut sau

are de glnd sli lack a induce In eroare 110 A scoate

[*amoltoc].

YN*TIINTARE sf. Faptul de a intiinta;

anunt, avis.

INSURUB4 (-ubez), INSURIIPti (-npez) vb. tr. 11?"

r u b, a intoarce, a InvIrti

A prinde cu un

un *urub: domnul... Insurupeadi la boo dopnl

0 INTABULA.

sex

(CAR.).

INTABULA.

INT.iiRf (- Arose) vb. tr. $i refl.() A (se) face (mai)

tare, (mai) virtos. mai solid; a consolida: en otin

of bineenvIntarea plirintilor Intareste easels fiilor (SP.(

A A face anumite lucrari de aparare (ziduri, *anturi, etc.), a fortifica:

o cetate A adeveri, a dovedi pe deplin, a confirms: an IntArlt

664

www.dacoromanica.ro

ea-

mailagul ou martori (sa.) C) (P) A da putere, a rati-

fica ; a statornici:

o lege, o porunca.

INTARTRE sf. 0 Faptul de a (se) Intari

Intaritura, fortificatiune C) Adeverire; con firmare; ratificare; statornicire.

INTARIT adj. p. INTART: era on ziduri el on
patru turnuri ridicate De la unghiuri (ALECS.) (.0
INTARIT.

INTARITQR adj. verb. MART. Care Intlireste

care O. putere: bantura Intarftoare

INTARITKIRA (p1. -turf) sf. 0

Faptul de a

I n t ar i; Intarire, confirmare, ratificare: partite...

51 on gfuramlnt (PRV.1.P.); 'Antra Intaritura asezarii

de prietequg si a cantle' pAci (N.-CosT.) 7 Dk Lucrare

(ziduri, santuri, etc.) facuta spre a apara o cetate,

etc. de dusmani; fortificatiune.

INTARIT.O. ( -nit), Mold. INTARTA (-tart, -tart) 1,

vb. tr. A atIta, a face sail piarda cumpatul, sa-si

last din fire, sa se mlnie, a suptira ram: ouvIntul cal

de sudalma mai ran tntarlta pre om dealt chid 1-ai bate cu

nn toiag (PRV.-MB.); 11 opri de la o astiel de treat* ca sA nu
mai tntartte pe Stefan (ISP.); printipnl... care se temea as an
intArlte mai ran pe Manes, !neon a ride ca hohot (1.-GH.);
In loo sa-I minglie, 11 Intartan 51 mai tare (GN.).

2. vb. refl. 0 A se aprinde de mInie, a se supara

foe: lent se Intarttase nevoie mare use.) 11 A se inteti,

a deveni mai aprig: vIntul se Intarltase de tot si noaptea

parse mat Intunecoasa (8.-ALD.) A se Inflacara:

not atonal sa an ne latirtlim la Joe P (am) [lat. 1. n-

terrItare].

pe cal: Am o
matele (GOR.),

iapit

mtna, bratul; pasul sau piciorul ( la drum), a-si grabi

mersul: intinserit pasnl la drum ca sa se IntoarcA la Imparatul (SP.); Intinsera pictorul la drum II... Manna el ei la

vorba 0 A trage de ceva ca

sa stea cIt se poate de drept, Sara nici o cute sau Indoiture.; a Incorda, a Ins truna: nn m. ata, ca se rape;

partite cetAti1 (IsP.); CO:

un covor ;
aluatul;
la pamInt
masa, a pune masa;
Pe oineva, a-1 doborl, a-1 lasa lungit;
rufele, a le

atlrna pe o fringhie, pe gard, etc. ca sa se usuce if

A aseza, a pune:
o musk laturt 11 0 A o ~, a
merge de-a dreptul, fara a ocoli, a merge struna,
a se duce ata;a0...la arum,a porni grabit: call asmita de gura lui ei-o Intind la drum (SP.).

g. vb. refl. O A se lati, a se marl, a capata

mai multa suprafata; a se raspindi: de fires tut este

ca sa se Intinda ca Decingenea (MP.); umbrele semi se Intindeau pe vai ( ALECS.) : (F); betia se Intinsese In toata stralud-

rea 01 (D.- ZAMF.) A se lung!. a desfasura In toata

lungimea lot' bratele $i picioarele: IncepurA a Se 51
a casca ()se.) ; : s'an luting mai mutt dealt le ajungea telui
(.111.3 ; G: cIt ti-e plapoma, atft te'ntinde I : ow la vorbti;

nn to 'ntinde I nu-ti lua prea multe libertati, nu to

'ntrece cu masura 0 A se desfasura In lung si In

IntArnitInd

Ingroase): vinul a lnceput 811. se Intinda; moarea de varza...

data nu-1 pastrati la racoare... Imp sit

bine niligarul.. o pornira la drum (SEL).

[lat. intendorel.

OINTARTA Pe- /NTARSTA.

tare, atos (vorb. de carnea vitelor) [t e i o sl.

INTEMEIA (-eiez) 1. vb. tr. A pune temelia; a
Infiinta, a institui, a funda: Intemeieza 5coale nationate pre care le Inzestreaza Cu mosii (NEGR.).

2. vb. refl. 0 A se inf Unto., a se institui, a se

funda: ass steteau lucrurile clad s'a Intemeiat crestinismul ((SP.) A pune tern e i u pe ceva, a se
bizui.

INTEMEIAT adj. 0 p. MENEM 0 Cu te-

meiu, cu rost; cuprins, mare: Humulestii... eran...

In toata puterea cnvIntului (CR0.)

1111

INTEMEIERE sf. Faptul de a Intemeia;

INTENIEIETOR sm. Celce Intemeiaza,

se intinda (PAMF.)

0 INTINDEICA TibrDvIcA.
INTTNDERE sf. C) Faptul de a (se) Int inde

1iiTERT111

0 INTEIOA (-osez) vb. refl. Men (C)AU$) A se face

sat vechiu, rAztiseso,

C) NVINTEMEIAT.

de mt-

Intarnitata: clnd fan tarnita, se yid

ghicitoare despre lade" ;

0 INTARTTU ar

eraul, coardele ; cocosul unei Duel

neca 0 A asterne, a desfasura In lung si In lat:

lat : tnaintea lot se lnttndea un drum lung, alb gi drept

; pr. est.: s'a Intim o bora oft case asta de mare
(ALECS.) A se trage (volb. de un lichid care se

/NTARNITA (-itez) vb. tr. A pune tarnita

0 Marimea, dimensiunea, masura unui lucru In

lung si In tat; suprafata: a unei tart;

pe toata

DamIntulni 0 Loc intins, cuprins 0 Duran.; lununuidiscurs Desvoltare:

gime : a vietii omenestf ;
comertul a lust o mare 0. 0 Insemnatate.
INTINERI (-erase) vb. tr. si refl. A (se) face
(mai) tInEtr: 0 ?terse sore sat, sprinten 81 vesel, oa 01 cum
ar Ti Intinerit (DLVR.) ; glndul acesta 11 tntlnerea (v...au.) ;

se Intinerise cit putnse de ztua onomastics a sotiet sale (GN.)

[lat *intenerire].

INTINGE (-tins; pt. -tinsel; part. -tins) vb. tr.

A muia, a baga Intr'un lichid capatul, vlrful unui
lucru: . condelul to cerneala; o bucata de One In

Infiintare, instituire, fundatiune.

zeamA [lat. intInghre].

ce a Intemeiat; fundator.
INTEMNITA. (-itez) vb. tr. A baga In temnit a.
INTERI ow- INTER'.

dere: on too ; o Imola It $11 NVINTINS.

Berbecul de doi ani Impliniti, pin& nu

sm. ()
e lasat Intro of pentru reproducere eD at e

zapada alba de pe 'ntinsul tariff (ALECS.).

51 anima sanatoasa, WA Marta mare, ca de giuncul tntertiu

la drum, mers zorit, fora oprire: Inca done site de .... pe

tunes Prutulut 51 iesim in WET (VLAH.) ; Intr'o Cu past

INTERTTU, INTARTIU, TERM', TARTIU, TARTIU

Juno In al treilea an: mainl cal negru 1-an lost sanatos

(N. COST.) [lat. tertianus].

INTETT (-eteso) 1. vb. tr. OA nu da pace, a starui
mereu, a nu slab! de loc, a da zor Intr'una: vazu

INTTNsi 1. adj. p. DiTINDE. De 0 mare Intin2. adv. De-a dreptul, faraa ocoli; cu pas grabit ,

zorit: ca gazeta In buzunar, m'am dos

3. (pl -sort) sn. Intindere: un

la redactie (vLai-i.)
de apd (GIRL.); S'a dUs

INTINS2 part. tr. INTINGE.

INTINSOARE sf.

Faptuldea o Intinde

grabitd, In zor, merglnd grabit, fara a se opri:

hi I acum pe sea on totii, Intr'o , sa stIrte ratite (ALECS.)

11

Intinderea nervoasa a membrelor: nn fel de twin

Imparatul cA-I Inteteso fatale cu rugaciunite ((SP.); la 1nceput

1u cum fu, dal% de ce merges, d'ala o 1ntetea until osP.)110

la anima, amestecat ou Intinsori (cgO.)

INTINZATQR 1. adj. verb. INTINDE.

2 INTINZATQR sbst.
Batul de la razboiu cu care

A obosi cu atacuri repetite, a hartui; a Alto mai

mult, a face mai violent: cearta lzbucni de la 'mpartirea

se stringe pe sulul dinainte pinza tesuta; numit

tunnrilor si -o Inteti Impartirea puter11

2. vb. refl. 0 A deveni mai puternic, mai violent,

51

mai intens, mai aprins, a create din ce In ce maI

torcator` , crivea", zatch", etc. (pa- RAzopn7)

3. INTMATQui sf. pl. Cele doua funii sau lantari

care leaga la fie-care capat crucea carului de

capetele osiei; numite i lambe", vatraie",
la nturi",,,lantusuri" sau costisuri" (p.- 878).

mult In violenta: din CO In ce mat mutt orivatul se Intetea

trigul ma patrundea (1.-GH.) ; tunetele se 'nteteso 51 peste

Revs minute un adevarat DotoD s'abate vijellos asupra noaet

INTIPART (- Arose) vb. tr. si refl. A lasa o urma

strA (VLAH.) A se excita, a se Intarita: an 1nceput

sa se 1nteteasoa femelle la vorbA (CAR.).

pe o suprafata oare-care, a (se) imprima: fie-care NW-

t i n a, a (se) murdari cu noroiu: cum se tavaleste per-

IA a mea sage IntlpAreasca In oreterit tat, precum se Intipareste

pecetea De ceara fierbinte (GN.); CO: o desonrajare adInca se Intl-

INTINA (-tin) vb. tr. *i refl. 0 A (se) umplea de

m) In tin& qi se Intina 51 se Impute (Pay..me.); Ce trace prin

tins $I nu Se :mina P (GOR.), ghicitoare despre umbra"

(1) A (se) murdii.ri, a (se) mInji, a (se) pata, a (se)

prihani, a (se) pIngari: is pilda de la

soare, ca infra.

iNT-

INTINDE ( -rula; pf. -tinsel; part. -tins) 1. vb. tr.

INT
A lati, a marl, a da mai multa suprafata sau volum:
hotarele tarn; a -si staptnirea peste 0 terall 2 A lungi:

o frInghie;

se Impaca si dan mine unit on anti 51 Inca de multe on

Lao

prin cele mai spurcate locuri, dar nict -cum Be lntina ase.) ;
Whist Imi este trupnl, sulletul neleginit (VLAH.).

arise De chipul lot (0.-ZAMF.) [tip art].

INTIPARTRE sf. Faptul de a Intipari;

impresiune, urma lasatli de un obiect asupra
aituia; efectul pe care o cauza oare-care 11 pro-

665

www.dacoromanica.ro

INT_ duce asupra simtarilor sau asupra mintii: (lotto

IN

oa

tobe si ou surle, Inveaelindu-se as Impitratul se Intercom

Persoane ntunai Imi !Acura o nestears11 (MSGR.) ; ElerIII; lamina, verdeata fAcean asuprit-i o nespusa
(GN.).
'WERT (-rano) vb. tr. Mold. A alunga, a

'strutter

din orag

a se ivi ceva din Intimplare; povestegte-mi tot oe s'a

t
izgoni: Donne' until corniest

numita si stretenie".

de politie sa-i Intireasoit

ie$10 [data on binisortil dacd nu vreti sa
Put Tiganii sa vit Intereasca (STAN.) [vsl.
(MSGR.)

INTIMPLA ( -pin) vb. refl. Cl) A se petrece, a veni,

trjati].

INTTIAI DATA adv. Int Iia oara: pentrn

pentru Intlia oarh.
iNT/IETATE sf. I n t tiul rang, prioritate,

suprematte.
INTTIU 4. adj. num. 0 Care se alio. Inaintea tu-

turor sub raportul timpului, locului sau rangului;

ritmlne invariabil clad urmeaz& duph substantiv: Carol .0; taunt ; anti) ziva .0 (a lunii); class
.., banes ei la ta ~April 0 Urmat de substantiv,

e variabil si primeste articolul: Inttinl an, India oars,

cazul acesta, se

Int111 oameni, IntIlele rindunele; In

Intrebuinteaza adesea si formele eel (cea, cei, eels)

dinttin: cet dintIitt oameni; eels dintIin non.

2. /NTTIIIL (f. Italia; pl. m. int111, pl. I. Intliele)
pron. Primul: am foal Intlinl In olasd.
3. adv. Inainte (de ceilalti, de toate): en am
sa ne glndim ce e de meta; repetat (penalum
tru mai mutt& tarie): tattitt et IntIiu; ma1.0, mai

-;

'nainte; repetat (pentru a da mai multh tarie

expresiunii): ei

se IMNiedkari

mat

IntItu

81

Intlin

Inainte de toate,

de acest tronieor sae.); dintru'ntliu,

la Inceput [lat. *a ntaneus < ant e].

INTYLNI, t TTLN1 ( -nest) 1. vb. tr. Ada In cale
de cineva sau de ceva, a vedea venind pe acelasi
drum: n'am IntIlnit pe nimeni tot drumul: Ilinca Ii feel

Inainte 51-1 IntlIni in adevar intorcindu -se cu margelele In

mini (SW ; IT)*: peste multe nevoi at sa dat si multe primejelii

pe drum, sau aiurea, din Intimplare sau cu intenItune; a-i iesi Inainte: am venit pe acelagl drum, dar

nu m'am tntIlnit Cu niment; data to Intilnesti on popa, itt

(GOR.) ; Q : mantis on munte se IntIlneste, dar Inca

om on om (ZNN.); ne vom intilni disearit la teatru; F : m'am
vomit on grabs gt m'am 1ntilnit Cu zabava (CRO.) 0 X

merge rau

A se ciocni, a se Inchiera (vcnb. de (loud armate):

exotica linigtea... en care se intorcea acasa.

ouiva, a-i ho-

tart timpul si locul unde se pot vedea 0 Locui

hothrit pentru a se vedea, pentru a-si vorbi: n's venit

la .0 CD X Ciocnirea, Incaierarea a doua corpuri

de trupe care se IntIlnesc din IntImplare.

iNTYLNI (pl. -isuri) sf. Intllnire (intrebuin(at
bun .0111, fIrtate 1

MB.)

~ul, om bunt (CRC.);

b
bun

[IntIlni].

INTYLNITVRA (pl. -tuni) sf.

q)

tam la el: 0 Leticia, nefericita, placuta, neplaenta,

neprevazuta; din .0, (Intr'un mod) intImplator, printr'un efect al norocului, pe negindite, pe ne-

asteptate; loc. adv. is

p la toata a.. (can.), Intr'un
noroc, Intr'o doarft, on -ce s'ar In t Irn p la.
INT/MPLATQR 1. adj. verb. INTIMPI4. Care

se IntImpla, care se poate IntImpla.

.
adv. In mod IntImplator, din Intimplare.
INTIRZI4 (-zin,-iez) 1. vb. tr. A face sa ajunga,
sh stea tirziu intr'un loc.
2. vb. intr. A veni, a ajunge (mai) tirziu Intr'un
loc; a raminea undeva prea tirziu, a zabovi prea

mull,: bine at venit, ca de mai IntIrziai, gi en ma prapadeam

(ISP.)

lat. *intardivare].

INT/RZ RE sf. Faptul de a in t Irzia;

zabavh.

iNT0.4RCE (-tore) 1. vb. tr.() A mica, a Indrep-

ta corpul sau o parte a corpului In alta directie,

In spec. cu fata In directia push pozitiunii dina-

fata spre perete; pufnirit de rls gi-gi Intoarsera letele

cAtre dtnsa ((SP.) ; lF : Domnul et -a Inters fats de is not,
Pactitosii (oLve.) ; Intoarse capul spre mine; Imi Igor oohii,
spatele;
ouiva !goatee, a-si
Privirile spre rasarit;

misca corpul, aratlndu -i spatele (In semn de

dispret, de suparare, etc.); : .2.: capul, mintile ouiva,
a-1 face sa -si piarda capul, mintile (din dragoste,

etc.); (2): a-gi inima spre Dumnezen Cl) A Indrepta

ceva in alta directie; a abate: postage ajunurlle slirbagrindina gi 'floats

stringe arcul ceasornicului (cu cheia, etc.), spre

a-1 pune In miscare; tomato (de la ghete, etc.),
a be deforma, a le suci Intr'o parte sau alta, calcInd
gresit; foils (unei oart1), a trece de la o foaie la
alta, a le InvIrti de la dreapta la stInga sau de la
stInga la dreapta ; OP : Ionia, ~De alta !esteem-FOAM
o A schimba, a face sa se schimbe: nu In on
putintit sit Intoareit pornirea et de la aceasta Insuratoare

num ai In urarea bun nil adresata de tarani acieCIRora

pe care-i Intllnesc In cale):

iNT/MPL4RE sf. Fapt ce se petrece In

cursul vremii, ce vine, ce se iveste pe neglndite,
fara amestecul vointei noastre, fttra sa ne astep-

A Indrepta: a Intora arms spre mine To A

Invirti, a suci: oheia in broasca; un ceasornic, a

iNTILNIRE sf. 0 Faptul de a (se) In tIln I:

a da

m'am IntImplat sit flu gi on acolo, olnd i -a sosit aoeasta

veste; strasnic se mai bucura, olnd se IntImPla (menet' la
case noastra (coo.).

(MAR.)

talni].

(VLAH.) ;

nimeri, a se brodi, a fi undeva din Intimplare:

torilor de lama... crezind ca ar putea

se IntIlnirit stile, se lovirit din mai matte parti usr.)

A se bate In duel: s'an Intilnit la Baneasa [ung.

dna. acele IntIlniri ascunse

IntImplat acolo ; s'a IntImplat o mare nenorooire A se

inte:

ai sa Intilnesti (Ise.).
2. vb. refl. O A se gasi cu cineva In acelasi loc,

nu -ti putea

obiectiune erit Intimpinarea Dom'

OSP.) ;

nului, sarbatoare ce se prAznueste la 2 Februar;

din hotatIrea as C)

oars;

(ISP.1 ;

-- porumbul, a-1 sapa a doua

pamintul, Went, a-1 ara a doua oars: an

antes porumbul, au taiat cocenli gi an Inters local

(BR..VN.)

ye dos, a face sa fie pe dos; - o haina pe dos,

a o Imbraca pe dos; a o coase din nou. facInd din
fat& (care s'a Invechit) dos, iar din dos lath A
un berbeo, nn juncan; sa nn Intern! buhainl
scopi:

Boalti pro-

venita din steals, un fel de paralizie a unei

WO a corpului atribuitrt de popor I n t 11 n ir i i cu vre-un duh rau.

lama, as nu tine (GOR.) A aduce Inapoi, a face

so. vie Inapoi: Dar and se gatea all lash, Vizirul 1-a Inters

INTtLVIPIN4, t TImPiNA (-pin) 4. vb. tr. () A iesi

Inaintea cuiva spre a-1 primi cu cinste: acolo unde-1

din drum

IPANN) ;

ia etedinta

Id

an copil de is

kite, a-i da iar s& sugh dupa ce a fost Intarcat o

A-1
boala, a-i reveni, a-1 apuca din nou boala,

tImpinara niiroadele, Monet lui einste Q1 slava mare (isel-.);

norodul II Intimpind on buonrie (NEOR.) 0 A iesi Inaintea
cuiva: 1-an IntImpinat In capul stark (CAR.) ; la capatul

dupa ce-i trecuse p A da Inapoi, a Inapoia: 1-a In-

ters cele trel pungi de bani g1 I-a mat dat Inca pa deasupra 11
o eau plinit on pietre sonmpe (se.)
18 A lua lnapoi, a
cApata Inapoi, a recistiga: m--am tutors paguba ; a-ai

podului 11 at Intimpina un urs mormaind (coo.) 0 A da

peste ceva, a IntlIni In cale: am IntImpinat multe

piediei, grentati, nevoi; ti povesteste pe larg... toate cite le-a

Intlmpinat (CAR.) A preveni; a face fate: vazInd ci

verbs, a-si lua vorba Inapoi, a vorbi, a voi altfel de

soot boieri au hitImpinat ritzbunarea ea (coos.); tine acest mic

dar de la mine 51 IntImpinii-ti nevoia (nee.).

tate din banii ce se vor gist 51 en nn-mi Intoro vorba

2. vb. refl. 0 A iesi unul inaintea altuia, a se

Intilni t X A se IntlIni, a se ciocni, a se incaiera

(vorb. de doua armate): unmituteett-veda... an slujitorli

sal s'au Intimpinat on Tatar11... et an Inceput pre o seams
a-i gi tarn (N. COST.) [t Imp in a, propriu a bate to-

ba", In semn de cinste].

STTIMPIN4RE sf. C) Faptul de a Int Imp ice-mi fact chid
n a; iesire Inaintea cuiva: seta e
ma Inter Ross& P

(ORL.) ;

a merge, a test In(tru)

ouiva;

lumea dnpa lame testae Intru IntImpinarea lui, on buciume,

tit Inainte, a silica Invoiala: am zis ca to vet Ina jumil-

(CAR.);

abs.: de nu cum-va s'ar razgIndi, dar pared nu era Tigan

logodna, a desface, a strica logodna.
sa'ntoarca (coo.);

2. vb. refl. () A se mica, a se Indrepta in alth

directie nth

a-gi schimba locul), In spec. cu rata

In directia opush pozitiunii dinainte: a se on fate

Is perete ; a se .0 on gestate is cineva; Intoarce-te, ca sit vad

cum 10 vine haina ; sarpele, Dina nu-1 cold pe wadi, nu
se'ntoarce 8A to mute (PANN) o A se Indrepta Intr'o
directie oare-care: Incotro to Intorci, tot de bogatasi
strilinl... to i0Ve5(1 (ISP.) 0 A se InvIrti, a se suci:

666

www.dacoromanica.ro

patrn ocbi; mi-a spus allele s Pr. ext., arata al INTreciprocitatea: nu-i nici o vrajma.sie not 0 Prece-

Erou le se Intorcea intenn calolin 51 sta fat& totdeauna unde

era primejdia mai mare (ISP.1; case i se Intorcea Impreinr

(OLVR.) A se schimba: s'an Intors InernrIle pe dos; :

veni Inapoi, a se duce iar de unde a pornit: clod

data de prep. de sau ere, se combinli cu ele Si for- INT

meaza compusele dintre, prtntre [lat. inte r].
t INTRE2 adv. Inainte [lat. a n t e].

turbea (can.); nu-ti merge bine, dacit to intorci din drum (ON.);
ma tem sit nu to Intorci fitra nici o !Amara usP.); F :
la

va cerindu -i sa raspunda: nu rispunde, IAA nu to

'ntreb 0 A tercets, a cere informatiuni cu privire

s'a tutors mate (noroculni), s'a schimbat soarta A

INTREBA. (-eb) 1. vb. tr. 0 A se adresa cui-

enclose cA am elk mit Intorc tar Ia dime masa, Imi vine sa

adevarata eredinta [lat. int orqua r e].

INTOARCERE sf.Faptul de a (se) Intoarc e.
INT9CMA(I) adv. Tocmai, Ia fel:* toate

la cineva sau Ia ceva: a lost pe la not 51 m'a Intrebat de

211143; 41;M: mai bine sit intrebi de doni on decit s& gresesti

odata; I cane intreaba, no greseste; 0: nits -te la fats

51 mil 'ntreabi de viata.

obiceinrile cite to avem noi, le an Intoomal gi fratii noatri

2. vb. refl. 0 A cere unul altuia informatiuni cu

munteni (CRG.); sluga cea credincioasit Men intocmal Mecum i

se porunoise ISP.1 Deplin: s'a Invoit s'o compere on o

privire la ceva: aura... se Intreba de stinatate on Omni

Ise 0 # A avea o
(stapinul) va Inane a se

mie done mite de lei Intocma (se.).

LNTOCMT ( -mesa) vb. tr. Si refl. A (se) orindui,

explicatie cu cineva: atunot

cu slugile sale pentru talantii ce

le-an dat (vARL.) 0 A se Gantt', a fi cerut: samInta de
in se trimite to Galati unde se intreabil (ION.) [lat. In t 6 r-

a (se) alatui, a (se) organiza, a (se) institui: $tefan 181 1ntocmi oastea si le Iasi Inainte la satul Lipinti (ON.)

rogare].

[t o C

INTOCMTRE sf. Faptul de a (se) Int o cm i.

orinduire, alcatuire, organizare, institutiune.

t INTREBACIUNE sf. Intrebare: raspuns -au in

slintla sa cn stints pravila

aceasta
stints scriptura (LET.) [I n t r e b a].

o /NT 0 GM ... = INTOCM...

INTONA Pr- INTONA.
t INTOPSICA, TOPSICA, (IN)TOPSE0A (-tomato,
-toapsec) vb. tr. Si refl. A (se) otravi, a (se) Invenina

si on alto pllds din

INTREBARE sf. Faptul de a I n tr e b a;

vorhire adresata cuiva cu intenliunea de a capata

un raspuns: on vrea sa rispundit la ~a mea ; 0:..+a nu

costa. ban!; 0:
n'are suparare Plr NESSERT.

it

(pastrat In desclntece) [lat. i n t oxIcar e].

INTORCATQR sbst. I re- INTINZATGE.

INTREBATOR adj. verb. INTREBA. Care Intreaba ; interogativ.

INTREBUINT4 ( -tea) 1. vb. tr. A se folosi, a se

INTORCAT;TRA. (pl. -turf) sf. O # I-lazvratire;

disidenta Trans. Cale primary (la socri).

INTORS 1. adj. 0 p. INTOARCE (In toate Intele-

servi de ceva sau de cineva: a Intrebuintat mai mutt

surile); 0: a lua calea lamina, a se Intoarce (din

drum), a se duce iar la locul de uncle a plecat
O Sucit; pervers: tire Intoarsii 1r, 0 Scopit: berbece
baton c) (Copal)
de la tita, caruia i s'a dat din
nou sa suga dupy ce a Lost Intarcat 1111C)ND/NTGREI.
2. sbst. 0 Intoarcere, revenire: la .at int de la

nisip decit van; a Intrebulntat tot !Out de mijlome oa sli-1

indnplece; Intrebnintam multi lucritorl Ia !abed.

2. vb. refl. 0 A servi, a sluji, a fi de t r e

buint a, a fi de folos: haw se intrebninteaza la face-

rea oalelor A fi folosit: acest ouvint nu se mai

Intrebninteaza.

INTREBUINTARE sf. Faptul de a (se) I n-

it iesise Inainte vr'o 100 de siimeni on beldii

(N.-COST.) 0 Scopire.

trebuint a, folosire; uz.

care se Infa.tisaza. lucrurile; starea deosebita,

NENTREBIIINTAT.

foarte multumit de intorsAtura pe care o luau 1U0E112111)

intea altuia sau altora: a pains-o Ia tusa clued Petrea si...

ID -ZAMF.)

I-a intreout Ise.); CO: o capita... asa de silltoare, de Intrecea

mai pe toti bilietii el din carte, dar si din nebunii (CRG.); tint
vaduvel Intreouse pe toti boleril 01 Imparatii la ben 51 in slat

preimblare,

INTORSATVRA. (p1.-tari) sf. 0 Chipul sub

INTREBUINTAT adj. p. INTREBuINTA

INTRECE ( -cc) 1. vb. tr. A o lua, a trece Ina-

aspectul nou sub care se prezinta un lucru: era

Lb Felul cum sint asezate cuvintele In-

tr'o fraza [I nt or s].

INTORBORA (p1. -surd sf. 0 Intorsatura: va-

And aceste datini inradacinate... le date

Aratura [I n t o r s].
"ar.)

creatineasca

(ISM).

2. vb. intr. A fi, a avea de prisos, mai mult de

InTOrts Sucit c) t

tiNTORT adj. 0

cIt trebue: 1-au Intreent bard de if -an Inca si clteva pitmintari (RET.); 0: mai bine WI harem% dealt sit on ajunga.

Perfid; Indaratnic: on alesii alesu vent Ii 51 on Intortii

3. vb. refl. Cl) A cauta sa treats unul Inaintea

ramrati-te-vent (ps.-scH.); ah I lame Intoarta I (130.-DEL.) [lat.

in tortus].

INTORTEL sm.

=_-

altuia: seam sA ne intrecem din Mai, use el tce0.): 7Yr.

ext.: mai bine sa ne 'ntreeem din trIntA (enc.) ; tinerii 51
tinerele... se Intrecean care mai de care sit he declame mai
trnmos (1.-G11.) 0 A trece peste marginile cuvenite-:

TORTEL [Intort].

iNTORTOGHIA. (-chin), Trans. Ban. brroaroc4

( -too) vb. tr. A uci, a Invirti In diferite chipuri

spre a produce o confuziune, spre a Incurca [lat.

etii in OA to prey Intreci on gluma P (ALECS.) ; ia sa-1 fl PUS

intortbcalare].
INTORTOCRIAT, Trans. Ban. ttrronTocAr adj.

Pacatul sa se 'ntreaca on dedenhinl (nee.).

INTRECERE sf. Faptul de a (se) In tr e c e;

a cauta fie-care sa ajunga mai departe
declt ceilalt,i, a cauta sa Intreaca unul pe altul
a se Ina la

p. INToRrocniA. Sucit, Incurcat, Cu multe cotituri

sau sucituri: ]Hindu -se dna notate nuor palate Intortoohiate, ce !Menge el in paint as?.); mergem asa, In sus,
ye mates intortochiati a riulni mum.); CO; are frau marl.

(In fug& sau Intr'o Insusire oare-care).

Intortochtate si scilciate (NEGR.).

TRECVT De

INTORTOCILIETVRA.

(pl. -turf)

TT (0

INTRECUT adj.

CD p. INTR?cE VT NV/Nmai mult de clt trebue, de prisos:

lemne sint de clung 51 de 'ntreont in pidure (ceo.) 0

Pe ...e(le), lulndu -se la Intrecere, cautInd sa Intreacli
unul pe altul, care de care: toreeem, de-s mai mare
dragul, pe v. on marines (CRO.) ; intinde-te la verb& it le
saga._ pe ovule, WES mai de care (CR0.).

sf. Lucru,

drum Int ort ochia t; sucitura; Incurcatura :

avn grija a destasura ghemul tnaintea Int aria intortoohietnrile de voted pe uncle trecea tiara.

INTOVARA*T (-allege) 1. vb. tr. A fi tovaras

de drum cuiva, a-1 petrece tot drumul, a Insoti:

INTREDESCHIDE (-id) vb. tr. A deschide

pe jumatate, a cisca (gura, usa, etc.): rAmase impietrit, cn gura itarEcIPSChiSli (ON.) [I n t r e. + d e s-

Sou

sa tresarA de spaima inimile doamnelor ce ne Intovitrasean (ON.); (7): turburarile cart an intovarnit moartea

chide].

impAratulul Alexandra 0.-ON.).

INTRVG 1. adj. 0 Caruia nu-i lipseste nimic,

o zi
de la care nu s'a luat nici o bucata: un an

2. vb. refl. A-si lua ca tovaras(i), a se Insoti:

Eroule se intovartial on eiti-ve prieteni de-ai lUl IISP.1.

t INTRA. Pr' INTRA.

Intreagit ; o Pline intreagit; lnmea tntreagit, toata lumea;

t INTRAFIMA. = MARINA: nn vfnator bine Intrannat

toasa, In toata firea: sil he cane 1111 om pe care-1 va soIntregulet,

wn el cA este mat ou mintea Intreagit csr.t ;
Intregut, In toata Intregimea, far& sa lipTrans.

INTRAM4 sr INTRENA.
INTRARIPA. = !NAMPA.

(D:

umbla printre munti dupit vinat uteri.).

INTRAURT = AUP4.
INTRE, prep. 0 Arata o situatiune intermediara
In'spatiu sau In timp: Basarabia este nsitaa Prat 0

Nistru; to astept

la albite, en mintea Intreaga, Cu mintea sana-

seasch absolut nimic: on an Intregulet o Minn (ISM);

a podidit-o nn tains d'a mutat nn stergar
Intregulet
gate, iv tntregut din RUE (RET.); pedal EOM
Intregut din our curet (MERV O t Teafar, nevata-

(DLVR.); rtzboiul

(oeasnrile) fret 51 Datru; 1-am vorbit

667

www.dacoromanica.ro

fugind Cazacii... putini ~1 au selpat, toti rAniti si

INT- mat:
pedestri (LET.) t NnmAr
compus din unitati,
iar
nu
din fractiuni C) Curat, Intocmai, In InINT

dar se Intrerupse, cind Il vim Intend; din lipsA de fonduri,

lanntrn lup

pe din Marti miel se vede, pe din

(ZNN.) I 0 Pe de-a 'ntregnl, pe dintreg, Cu

totul, In Intregime; de-a dreptul:

interrompre].

*iNTRERWT adj. p. /18TRERVPE. Oprit la mij-

MinCilini... oroite

ass pe de-a 'ntregnl (1SP.); dornl... care-1 usca pe de-a 'ntregul (IsP.); nn vorbi pe dintregul ca baba-chioara (PANN).

loc, curmat, Incetat, suspendat 111C) NVNTRERVPT.

iNTRETAIA. (-Witt) vb. tr. 0 A Oda pe ici pe

colo II 0 A Intrerupe [in t r el + t & i a, dupd fr.

g. sbst. 0 Totalitate, Intregime C) Numtir

Intreg [lat. in tegru m].

entrecouper].

iNTREGT (-egeso) vb. tr. $i refl. A (se) face I nt r e g, deplin; a (se) completa: nu mi-a venit gren s'o

Intregeso in urmA din cele anzite (ORIG.) ; opri Domnul dritoitului... sA se IntregeascA de mints (cou.)

INTREGTME sf. Stare Intreag a, deplina;

totalitate; to .., Cu totul: 151 lucrase un car 81-1 Injghebase In cast) In toatA
iui (cite.); (P): a albtt... sub po-

dureze 0 A Ingriji de cele trebuincioase

traiului, a hrani: tntretine o famine grea C) A vorbi

cu cineva, a sta de vorba cu cineva.

g. vb. refl.
A se pastra (In bun& stare) 0
A se Ingriji de cele trebuincioase traiului, a se

mintli (BR-VN.).

INTREGTRE sf. Faptul de a In tr e g

tiNTREGIVNE sf. (CANT.) = INTREGIrdE.

hrani 0 A sta de vorba cu cineva, a convorbi

neamn in 1.

[Intre' + tine,

INTREGULVr, OINTREGVT adj. 0 dim. IN-

dupa fr.

entretenir].

NTRETTNERE sf. 0 Faptul de a (se) Int r e1, in e; tinere In buna stare, pastrare Cele trebuincioase traiului (hrana, Imbracamintea, etc.)
0 Convorbire, Intrevorbire.
INTRETINUT 1. adj. p. DrraETINE-

TRVG 0 sr INTRO 1 O.
INTRET (-treieso) vb. tr. $i refl. A (se) face de

trei on mai mare, mai numeros.

iNTRETT adj. p. fivraE;. De trei on mai mare,

mai mult.

2. INTRETINVTA (p1.-tel sf. Tiitoare, ibovnic11.

INTREVEDE4. (-vita) vb. tr. 0 A vedea nedeslusit; a Intrezari; a vedea In treac&t: albastrul

YNTREM.O. (-em, e-emez), Mold. Trans. 1NTRAmA

(-Am. -am), Bum,. INTRARraa (-Arm) 1. vb. tr. 0 A

In trarm a; a pregilti o arm& de aparare:

de sus parch se destAcea... lAsIndu-mit sA IntrevAd minnnile

Vrind de el sA se fereascA, toporul Isi Intrela. (PANN)

(GN.) 2 A prevedea lntru cltva [I n t r e'

+ vedea. dupa fr. entrevoir].
iNTREVEDRE sf. 0 Faptul de a intr ev e d ea CD Intilnire ce $i -au dat don& sau mai
multe persoane spre a-si vorbi, spre a discuta o

cerulni

A Intari, a fortifica cu mijloace de aparare: Priam...

IntrAmIndu-si puterile... 1st tocmi oqtile, 18i IntAri cetAtile

gi Coate bonnie stiMpinir11 sale (CANT.) F A face

recapete sanatatea, a face sit mai prind&

putere (dupa o boala): sederea IndelungatA Intr'o

elimit caldA 1-a Intremat; doRorli... to -or Intrema mai bine

ca babele (AP.) A reda puterile, a restabili: tmbelsugarea holdelor 81 hArniola bratelor Intreman tare into
81 Coate se rAdican la be (VLAH.)

2. vb. refl. 0 A se Inarma: Bateau.... Wean la el

en gura 81 on un lemn se 'ntremA (PANN) F

INTRETSE (-tea) vb. tr. A amesteca, a

Impestrita cu alte testituri la mijloc [1 n t r en +
tese, duph fr. entretisser].
iNTRETTNE (-tin, -tin) 1. vb. tr. CD A pastra
In bun& stare, a Linea bine () A face s& tie,
sa.

vara color optzeol de ant pe care, ou Coate astea, 11 duce In a

s& -$i

Intrerupt [Intre, + r u p e, dupil fr.

INTRERLTPERE sf. Faptul de a (se) I n t r er u p e; curmare ; Incetare.
111Citrile s'an

tregime: a PAcall

A se face

iar bine (dupe o boala), a-si reap&ta sianatatea:

a stet mull 1ntre vista et moarte, luni Intregt an trecut

pinA el se pinta Intrema (CAR.) A prinde putere, a

se Intari; mat bine te-oiu Darasi pe vre-o clteva zile, Dina

ce m'oin mai intrArma ceva use.); porumburile nseate, prin
nnele parti, parcA se Intremeazit (IRO.); ideas s'a brAnit, s'a
lntremat, a ()resent el a pus stApinire pe toatit mintea domnulni Nita (BR.-VN.).

*iNTREPOZIT = ANTREPVZIT.

iNTREPOZITAR sm. Gel cc tine, ce posed&

un lntrepozit.

iNTREPRINDE (-prind) vb. tr. 0 A se apuca

de facut ceva, a hotarl de a face un lucru $i a In-

cepe s&-1 pun& In lucrare: a Intreprins o calatorie In

Mu) pimtntuini A lua asupra-$i executarea

unui lucru In anumite conditiuni [I n t r e1 +

afacere:

noastrA a lost sourtA.

INTREVORBTRE sf. Convorbire [I n t r e' +

vorbire, dupa germ. Unterredung].

iNTREVORBITOR sm. Persoantt cu care se

st& de vorba. [I ntrevor b dupa fr. inter 1 ocuteur].
INTREZART (-Arose) vb. tr. $i refl. 0 A (se)

vedea abia, a (se) zari In treac&t: lignrile Domnilor

deabia se 'ntrezAreso (VLAH.) C) A Intrevedea, a avea
ca o licarire (de sperant6.), a prevedea oare-cum:
Intreaream pntinta de a Dune iar mina pe bueAtica de pAmint pierduta (BR.-VN.) [1 n t r et + z a r i].

INTRISTa(-Istez)vb.tr.$irefl. A (se) face t ri st,

a (se) mthni: cn Olt vedea cA se Implineso Intoomat eels

scrim.. en atit fats ImpAratului se Intrista si mat mull ()sP.).

t INTRISTACIITNE sf. Bucov. Intristare, trissit le sante boterul pritete, mIhnire:

adunat
11'1111

[I lit r ist a].

INTRIST4RE s/. Faptul de a (se) Int rist a;

cina tntristAciunii sale (se.)

tristete, mihnire: dual% .. vine buonrie

InsA a sloe ca

,.ort e

(PANN); nn voim

singurn1 izvor de inspirattuni poetics

(0D013.).

prinde, dupe fr. entreprendre].

iNTRISTAT9R adj.verb. INTRISTA. Care Intristeaza.

*INTREPRINZATOR 1. adj. verb. INTREPRINDE. Care se apnea lesne, cu curaj, cu Indrazneala, f&rift a se codi, de o Intreprindere (in spec.
condemn) nnui ignorant e
anevoioastt): are nn spirit

2. vb. refl. A se afunda In zapada, a nu se mai

putea mica de zapada ce-1 cotropeste [t roia n].

iNTREPRINDERE sf. Faptul de a I n t r eprind e; antrepriztt.

tot Co poste 1i mat , mat universal 8i mai filrA Inn

2. sm. = ANTREPRENQR.

(vLAH.) .

0 A (se) intovarasi: cum Is en burlac, mai mai di

NTRERUPATQR sm. 0 Cel

m'as Inturlues en dumneata

ce I n t r e r u p e (vorbirea altuia,

a (se) lntr o 1 o c a; Intrunire, adunare: aci este

locul de a tot ce este mai spftlatel In ores (ISP.).
INTRONRA. ( -ones) vb. tr. $i refl. 0 A (se) aseza

pe tr on In scaunul domniei, a (se) Inscauna

() (?) A (se) instala.
INTRIJ prep. 0 Foarte des Intrebuintata In

Intrerupt In mijlooul scrisulni A

Fig. 2714.

IntrerupAtor.
pentru cltva timp: studiile; eleotrioitatea.
2. vb. refl. A se opri la mijloc: era sit continue,

II 1ntrerupse A face sit Inceteze

(FLOR.).

iNTROLOCARE, INTRULocARE sf. Faptul de

etc.) H Aparat care slujeste

s& Intrerupa un curent electric
(L-714).
TRERTIPE (-run) 1. vb. tr.
0 A opri la mijloc: vizita lui m'a
vole ea nrmeze povestirea, dar celllalt

INTROLOCA, INTRuL004 ( -lot), OINTURLIIC4

(-uo) vb. tr. $i refl. 0 A (se) aduna, a (se) strInge
n t r' un lo c, a (se) Intruni : cc Intoarse 51 se
Introlocit en oastea so pe care o Intoomi (er.); dot moreovi
degerati st 1ntrulocati sub o commit de patlagele (I.-OH.) 11

INTREEVNE = INTERPVNE.

taia sirul vorbirii, a curma vorba:

iNTROIENT, TROIENT (-TOMO) 1. vb. tr. A baga

adinc In zapada, a acoperi de tot cu zapada..

limbs veche, s'a p&strat astazi numai In anumite

intImpinarea
expresiuni: a adorml Domnul; a iesi
sine;
nimic; gindind
multi ani;
lava;
Olt;
Coate

0 Sub forma bite, Inlocueste totdeauna

668

www.dacoromanica.ro

prep. In fnainte de un(ul), 0, una gi adesea Inaintea

cuvintelor care Incep cu a: Intr'o zi; Intr'un oeas;

00060) vb. tr. gi refl. A (se) Intuneca, a (se) face Intu- NT_

cast chip; InteacOlo; Inta'acoace; Intr'adevar; Intr'aiurea,

Intealt fel, etc. Cornpusa cu prep. de, pre, a dat

Intunereci, se string copill... 81 aprind un ton (se.);

tunerlcise bine (LUNG.)

lntr'una din silo; !Meant), necontenit; Intr'adlne; Intr'a-

nastere prep. cram (or DIN 0), prints (sr PRIN),

Denim [lat. intro].

0 INTRUCHIP.A. (-Des) vb. tr. gi refl. Mold. A

Injgheba: lei, deasupra, pared se Intruchipa o frunsisoara latareati, ca o prispd (on.) [I n t r u + chip;
(Se)

comp. Inchipui].

INTRITLOCI). sr DiTRoLoc.a.

INTR'UNA sr UN.

YNTRUNT (-mem) vb. tr. gi refl. A (se) uni Int r'u n a, laolalta, a (se) strange la un loc.
INTURNARE sf. C) Faptul de a (se) In truni
11 Rezultatul acestei actiuni: persoane Intrunite
pentru a se sfatui, etc., adunare.

INTRUP4 (-pez) 4. vb. tr. O A da, a face sa

is trup (omenesc); C): via sa vadli minunata zidire

care Intrupeazd visul voivodulni-artist de-acum patru cute

de ant (VLAH.) 0 A incorpora, a alipi (Intr'un
singur trup): puss In end... a tare tut cu Moldova (isP.).

2. vb. refl. 0 A se incarna: tarina ou oasele bine-

In ziva d'apoi (DLVR,); F : sub povara

amintirilor cad lnviau si se Intrupan in mintea tut (GN.)
cuvIntate se vor

(0 A se incorpora:

INTRUPARE sf. 0 Faptul de a

(se)

nerec: dar IntunerecIndu-se, on vazura cli lumina ineln- e

Int.., mat tare era dealt a soarelni (RET.) ; clod !noose a se IN!

0 INTUNERECTME, 1NTIINERICIME sf. Intune-

cime [Intunerec].

t INTURN4 (-torn) 1, vb. tr. Mold. Bucov. Maram,

0 A Intoarce, a aduce Inapoi, a face sa vie Inapoi:

Dumnezen sagt abuts ca sb to Intoarne on bine (can.);

din mlblooul (Arnold sgomotoase, 1m1 !atom gIndurile Da
undo am umblat (VLAH.) 0 A da Inapoi, Et Inapoia:
de va scrum, ea 1-a re. boul Indoit Inapol (se.).

S. vb. refl.

0 INTUNCHIN4 = INTYmPmA.
INTTJNECA (-nee) 1. vb. tr. 0 A face Intunerec,
Intunecos, a lua lumina: !limn de la tunuri si sued

Intuneca vazduhul oar.);

un nor mare de prat Intunecind vazduhul (VLAH.); paduri seoulare de salcii Intunecii
malurile (VLAH.); (J: n'au lost in stare BA to Intunice mintea
si sa-i Impingl spre train rau (51:13 1 A eclipsa: voesc
BA intuneci prin gratiile
tale pe Coate doamnele noastre
( ALECS.).

2. vb. refl. 0 A se face Intunerec, Intunecos, a

pieri lumina: se 'mamma, fncepe sa se fact noapte,
s& nu se mai vada lumina; olnd ds tar de Ivan, 1
se intunecii lumea Inaintea ochilor (CRG.) ; cind si clod
ml -se 'ntunicli s1 vederea ochilor (se.) ; cerul se Intunedi

A se Intoarce, a veni Inapoi:

131'13131 DUB

nelndraznind a mai merge Inainte,

sii-ti mitt

se

(NEOR.)

Intoarna rusinat

!nod (olio.) 0 A se duce Inapoi (de uncle a vent):

se 'ntorn ploile si se lace seceta

t u r n a < lat.
t INTURNARE sf. Mold. Faptul de a (se) I nt ur n a, intoarcere, revenire: brotacelul anti vesel

tornare].

(GDR.) it

zilelor calde (clone.).

0 INTA.P.A. sr NTEpA.
INTARC4s. (- tare.- tart), INTERC4 ( -tare) vb. tr.
0 A pr.' copilul, mielul, vitelul, mlnzul, etc. de
a mai suge lapte, a desvata, a-1 face sa uite de

tats; nu-1 bine sa Inland copilul In zt de post, 01 to zt

t rup a; incarnatiune: anti de la a MIntultorulni

Incorporare.

m'am II:du/flat assail, uncle

de frnpt

I In

In-

se

[lat. intanabrIcare].

j.

(MAR.) ;

undo sl -a Intlircat draoul ooptli sr DRAC

A lipsi pe cineva de ceva, a-1 desvata de un

lucru: de trot luni !mese Intercat de la masa begat& In

mincing bune.... a maretului boier

tare (ca sA

(1. -OH.)

[(a baga In)

nu mai suga. verb. de vitei, etc.)].

INTARCATOARE sf. t CD Locul uncle se In-

t, a r c a mieii: clod merge on cirdul ea pass& la Warcatori (once.) s 0 Timpul cind se Intarca mieii: 51-i
vorba multi si chide... cum numai la 'ntarcitoare se vad

3t

se and (LUNG.).

INTA.S43.

INTESA.

INTELEGATOR adj. verb. INTEIzaE. Care In-

telege 11

(c NRINTELEGATQR.

INTELGE (-leg; pf. -Iesei; part. -les) 1. vb. tr.

0 A cuprinde cu mintea, a pricepe: mai bine ce r'sin

talmacit, pi un copil putea as Inteleagi

(CRO.);

Inteleg limbs

A se

aceasta, dar n'o pot vorbi C) A asculta, a se supune;

: tine nu Intelege de cuvint, nisi de ciomag 9) A sti

oamenli ca au inserat de catre noapte (N.- COST.) 11 0 (J A

intelegi prin vorba asta p C) A afla, a descoperi ceva:

a ft vat de capul tau, de-olu mai
ceva despot tine (se.)

gi muntii luara forme fantastic() (ALECS.)

eclipsa: a doua zi... s'a intunecat si soarele... de zicean

se posomorl: Mitres... se Inhumed la fag (5.-ALD.) [lat.

in-tun/care].

ce Insemneaza ceva, ce vrea sa spuna cineva: oe

A-i veni la socoteala, a-i placea: ass ceva In-

INTUNECARE sf. CD Faptul de a (se) I nt u n e c a; rezultatul acestei actiuni O * * Intunecime (de soare, de luna), eclipsa: a claim zi...

teleg gi our A avea un folos, un cfstig, un ajutor

din ceva, a se alege cu ceva: ml -a plitt1t ou Mina, si

clfert

vrea, cc spune celalalt: se Intelegeau din ()chi (DLVR.)

s'au Intunecat si soarele, de an tinut rta mat bine de un

(PR.-C(V.).

INTUNECAT 1. adj. 0 p. INTurrEc4 Lipsit de lumina, Intunecos: ca lntr'o panorama i se arata... leant somnoros ci padurea
(VLAH.) Posomorlt : ()brain sal intunecatl 1 se luminara (nom.); in
vremea veche traia un Imparat
noapte

si ginditor ca miaza-

(EMIN.).

2. INTUNECATUL sm.. Una din numeroasele numiri ale diavolului.

2NTUNECIME 81. Cl) Intunerec ad/nc, de ne-

patruns, bezn.: Turcii... cautan a saline cu fuga, favorkati

de
Wing
noptii (eAt.c.); In lungile nopt1 de lama, ce
de magi (none.) ; no dine on don& capete iesit din ...a iadutut osi..) ; pared vad radirind din ...a boltilor mares lui um-

n'am bibles nimio din munca mea.

2. vb. refit CD A se pricepe, a sti fie-care ce

0 A se Invoi; a cadea la Invoiala: dull se Intelesera

la cuvinte, se Invoirlt si lucrul se si slivirsi cu bine

[lat. intellIgere].

OSP.)

/NTELEGERE sf. 0 Faptul de a (se) In t e-

I ege 9 Invoiala.: aaa ne-a lost ...a O Unire

deplino. In ce priveste parerile, sentimentele; acord:
an trait pins is moarte tot In

Legaturi tainice: avea

si In vole bunts, (se.) (11

on complotietti VI 0 Ng/N-

TELVGERE.

INTELENT, 0 INTELINT (-neso) 4. vb. tr. 0 1' A

preface In telin a; a usca pamIntul: soarele...

do

caldura sa dogori si Inteleni hums sea jilava (000e.)

T A lhsa nelucrat; a lasa sa stea In toe, In neac(13.-ZAMF.) 0 A Intepeni pe cineva Intr'un loc, ca

Disparitiunea momentana pe un cer

senin a soarelui acoperit de tuna sau a lunii acode soare; A. de tuna 7
perite de pamInt, eclipsh:

tivitate, amortit: gura ltunii oine-o poste 1ntelenl, crane?

cimi de ogti pests pamIntul nostru (VLAH.) [f n t u n e c a].

E. vb. intr. gi refl. 0 e A se preface In Celina; a

se Intari (pamIntul), a se usca; a se paragini: are

bra (MC) 7!T

0 Multime nenumarata: dizboais marl purtan Intune-

/NTUNECCIS adj. Lipsit de lumina: Mama-

Pliduril avea

loouinta Inter) pegtera

[Intuneca].

Intunecoasa

(MERA)

/NTUNEREC, INTInivRie (p1. -ce) sn. p Lips&

de lumina: ...111 motif; o beeni; : Sir do fulge 1

fi strabate Intunericul din Bullet (VLAH.( If $Miriada,

numar de zece mii, multime nenumarath: dace

sh nu se mai poata. urn: 1-am trimis dupft tIrgueli si

acolo 1-a Intelenit Dumnezen.

ea Pule sa-1 dea o ellatura tapana, odd prea s'a Intelenit

pamintul osP.) 0 F A ramlnea nerniscat, neIntrebuintat, a amorti; a se intepeni: asa Intelenise, de

pustla de vreme, Mal tot satnl (CLVR.) ; de clad lantern !Acute, n'a venit nimeni sA ne deschtzi, de Intelenisem asa

vor ridica pre tots, vor It mai multi, intuneric de oameni

OSP.) 0 A se Inradlicina, a se fixa: toata dragostea

lul Be 'n031011180 In lucrul stapInesc, 61 on -ce RIM 'gimpy()

81 or bate pre Sad

pares strains de Wm lui (0(4.1.

(NEC.)

Ii

[1 n + lat. tenebrtcus].

t INTUNERECA (-mo), IxTuNERmi. -ERECI (-ices())

INTELEPCIUNE sf. 0 Insusirea, mintea omu-

669

www.dacoromanica.ro

INT- lui Intelept; facultatea de a intelege O Cumpatare, moderatiune, rezerva. [lat. in tall a c t i oINV n e m].
INTELEPT 1. adj. Cu mintea lurninata, cuminte, destept : mai bine
Intre eel morel, de cft
prost Intre eel vii (zNN.); an scat to; o laid inteleaPtA (t

INTIGLA (-ma) vb. tr. A Intepa, a pune In fri-

gare: a prim o broascA gi, Intiglind-o, a venit la foe sA 01-o

prideascA si el (se.) [t i g 1 A2].

0 INTIGLINT adj. O p. INTitn4 It 0 Tipator, ascutit, pipgaiat: ye mute... se vad ciopoare de of si se

and Intr'una strigate e (LUNG.) ; ghoul fut.- pare prea
ora0anului ce-gi deprinde urechea la sunete streine (JIP.).
O iNTINAL. INTINd (-nez) vb. tr. Mold. Bucov. Trans.

n/NTELEPT.
2

gm. Om Intelept; 0: la fAgadueste ei nebtuitil

A Intari foarte putin, a sprijini foarte slab, ca sa

(sau prostul) trage nadeide;

un nebun Intreabti gi seta inan nebun aruncA o 'Astra

In Manna gi zees Intelepti n'o pot scoate;
oohii menu cad
telepti nu-i pot rAspunde (zNN.) ;

(mai) departe;

eel

poatit cadea u$or: sit tale pddnrea, sA o Intinese, ea sA o

poatd porni sA carat asupra ogtii (GR. UR.) [lat.

gapte Intelepti (a! Greciel), denu-

a r e].

mires celor $apte filosofi morali$ti din secolul al

ri-lea In. de Chr. [mat. int All ec tu s].

INTIN4T, INTINAT adj. p. Darn. 0 Foarte

putin sprijinit sau Intbrit, gate sa cads jos: urnim

INTELEPTESC adj. De in t e l e p t, cu,.

INTELEPTESTE adv. Ca un Intelept, cu-

o stincA din local ei, care era nnmai Intinatd (ono.)

rninte: an slat

minte: ai Worst

(IsP.1

[Int.elep tesc].

0 tNTINTEL4, INVNTALA ( -lea) vb. tr. Maram. A

Impodobi, a Infrumuseta.
LNTOLT (-oleso) vb. tr. $i refl. (I) F A (se) Im-

(se) cuminti: nine pageant se Into-

lepteste (zNN.); eel nebun... sA aibA pazA sA fie pre lingA oamenii lei, yin& se va
(ray.-me.).

braca cu haine noun: de Is care sit capete cite ceva ou

ZINTELEPTTE sf. intelepciune, minte de om

care sA se mai Intaleascil si ei Osp.) ; ee 'etoieste de is unul

qi altul de Domani (CAR.) [t, o 1].

intelept: cola ce vor sA Judea drept, lntflu sA vier&

de la Dumnezeu sA le dos

INTOPONA = IMPOPOTON/31: stilul musical cam

si pricePere (PRV.-Me.)

INTELES 1. adj. 0 p. /NTELVGE Care se

poate Intelege; de
cu care se poate Intelege,
Invoi cineva: e an om de

pipernicit gi cam Intoponat al seoolului din urmd comma.).

0 INT 0 T ONA BP- IMPOPOTONA.

0 iNvAI(E)GT (-gem) vb. tr. Bin. A batuci In pink

a pune tesaturile (panurile, cioarecii, etc.) In v a 1-

1111 C NVINTELW1.

(p/.-esuri) sn. Ceea cc se poate Intelege din

ceva; ceea ce Insemneaza un lucru, o vorba, In-

semnare, sens, noima: Duloi cuvinte ne 'ntelese, twat

Wine de 'nteles (EM)N.); pe , Ca sa se poata Intelege,
ca sa poatli fi priceput: a vorbi, a aerie Ile ~la tu-

a g rt (me.).
O YNvALATUCT (-ucesc) vb. tr. $i refl. Mo/d. Bucov.

A (se) Infa$ura; a (se) Incollici: prime s'a InvilAWait de bAt IVOR., [Aralatuc].
tNVALT..... sr /NVELL..
INVAL.MA4G = vALmAd.dG: se time o larmA

tiller; Deal vorbesti pe , Eu nu to pot primps (EMIN.).

INTELINT sr INTELENI.
INTEP.A ( -tey), 0 twraPtt ( -tap) I. vb. tr. CD A Impunge u$or cu ceva asculdt, cu un ghimpe, cu un
e p, cu un ac. etc.: I-a tetepat o albina; luind sulita,
Intend fundul fIntlnil de mai multe on asp.) 0 A
atinge, a Impunge cu vorba: In predicele sale de es
amvoanele bisericilor, futepa ca viespea (ono.)

0 A pune

In teapa: i-a intitya lui Ion capul In par (se.) C) A

pica (la limbil).

. vb. refl. A se Impunge u$or cu ceva ascutit.
/NTEPALT adj. 0 p. licrEPA 0 Cr TeaPan;
tarit(): a trecut deci pe lingA mine oucoana cea mare

si !adult (GN.) ; se ylimba prin oras cAlare... stInd

on Mina

In sold (L-011.)

INTEPAT9R adj. verb. 0 Care Inteapit If

CD

nu ails nici o fatA pe pldeere, cli de 1 era feolor de ImpArat

gingag si IntInat (RET.) Gata sA suit la bataie caE2.):
Cara scfrsca, pribegit stare Intinati (oams.).

INTELEPTI ( -test) vb. tr. 5i refl. a (se) face

In telep t; a

(I

Trans. Bucov. Desmierdat; arogant, mindru, maret:

ai grAtt, ImpArate, rAspunserA cea

mai mare parte din sfetnici

intanu-

gi-un

de nu mai ftin incotro si se Inlets (VLAH.).

INVAL.MAALA (p1.-asen) sf. Faptul de a (se)

n v a Ima$i; neorinduiala, amestecatura, In-

curcatura, confuziune: profitind de an moment de

nu bdgase

sAri de no Esprit st o rupse la fugit /0.-zamF.i; in

de seamd cA, alergind dual iepure, trecuse In Vales Plingerii

(ISP.).

INV/S,L.MAT (-Aseso) I. vb. tr. A pune In neorin-

duiala, a arunca de-a valma uncle peste allele (sau

unii peste altii), a amesteca claie peste gramada;

a zapaci, a ului, a turbura:

vritimagii... oe-i intreeeau on malt is numdr, Ii Invitlmitgise 51-i Puss De luta

ow.); morile vueso... Invillmitsid In spitele roatelor talasnrile albite de sputrut (DLVR.).

(r? Impungator, atingator: iii pregdtea verbs Intepittoare;

vindicative IVLAH.).

/NTEPATURA (p1. -tar!) sf. Faptul de a 1 n-

2. vb. refl. 0 A se amesteca de-a valma, In neo-

rIxiduiala: luptAtorii se Invalmisese gi cad unit poste anti

(vLAN.),1 Induntrul sulletulni ei, amintirile se Invalmaseau

t e p a; rezultatul acestei acpuni, Impunsatura.

INTEPENEALA sf. Starea unui lucru teapan,
lntepenit [Intep en i].

valmagea In vorbd (NEGR.) [comp. DE-A VALBIA, VALMA-

p it n, a face sa nu se mai poata mica din toe:

$ura, a invirti ca un sul, ca o trimba A impresura, a cuprinde de toate partite, a napadi:

oloarele, ?Ammo drept ca luminarea esP-1.

umbra ne Invilluie de tome partue (VLAH.) ; legAnat de trdsurd

gi de gIndurile ce mA Invilluian (GIL) ; bioiul hivaluia din -

string% oft putea gnu' lui Mires care Intepenise can limbs

tr'odatA pe rotagi si ye Inaintagi (D.- ZAMF.) A Inveli:

pests victor InvAluit bine In oblate (N,CosT.); Dao'am vast
oA an mai vii, Focal eu InvAluli (Is.-oss.) O A face ne-

MTEPENT (-anew) I. vb. tr. A face sa stea t e a-

rui main, an snip, coada toporului ; el Intapenindu-si p1-

_2. vb. intr. A ramlnea teapan, nemi$cat :

=ea Mari, (DLVR.) ; mai dA -te gt d-ta oleacA pe jos ...cA mA

tem oa-I in QAnnta (CRO.) 0 A kilemni, a lncremeni:
Intepenise Impelitata, sglindu-se soot (IsP.).

LI. vb. refl. A rambles teapan, Infipt:

'n lAturi si se 'ntapeni din dinaintea batrfnei

desohise uga

INTEP9S adj. Intepator, piscator;

(VLAI-1).

adv.:

tncepe sA mania (ploala) mdrunt gi 'ntepoS (CAR.) [in e p a

+tepos].

0 INTEP04, INTAPos4 (-oges), -USA (-uses) vb. tr.

A Intepa (cu o tepu$ A), a lua In teapa: on

dint)) Int,APOee (OR.-N.); en dint!! Intlipusall (MAR.).

INTERC.4. PO" INTARea.

INTES4 (-ens) vb. tr. A Indesa, a ticsi: oamenii

alter natii tai InteseasA pungoalele an bdnet din negustorie GRP.) .

INTES4T adj. p. INTE84.. Indesat, ticsit, plin:

(GRL.) A se zapaci, a se Incurca: Motoo... ae InSAG].

INVALUT (- Alueso, -mufti) 1. vb. tr. #

de site gi de ml) de galbini LW.).

INTESTAX adj. Incapattnat: (bet 11 edema atIt

de ...,
S

t in.

ardtard drumul gi-1 tibial% sit se dila asp.)

e 8.-

A Infa.-

ajunsuri, a supers, a necaji, a chinui: cola ea... II

vs

sf nu-I va Ilisa BA -gi !male sluiba (PRV..MB.); sit ierte si

!inn] nostril... chi cite odatA slntem si not mai Invitluiti

(RET.); an Intflnit turme Intregl de Ern/tete pe care vintul eel

rAn le bioluia gi le invilluia (ON.).

. vb. refl. # A se Infasura; a se InvIrti, a se

Incolaci, a se rostogoli: din prdpaste leen billauri gi genii

de sa'nvAinia printre picioareie for coos.); ca mares inviiluindli-Se, apt VA vet! turbine. (BIBL.) (D A se munci,

a se chinui, a se sbate, a se framinta cautInd sa

se descurce, sa scape din nevoie: el age In ease site Invalulndu-se grin mante, flAmInd el trudit, an nemerit la itn
Plan (GR. UR.) (V a 1].

t INVALUTALA (pl. -eel!) sf. Nenjuns, necaz,

dont; mese lung!, Intesate de mosafiri (DLVR.); chimirul tAn

ar situ!

chin: din toate aceste Inv/Union, tot am ramie can an olstig

(ON.) [InvAlui].

INVALUITT,TRA (p1. -tar)) sf. CD Rostogolire,

InvIrtitura, Incolacitura o FramIntare, neajuns

670

www.dacoromanica.ro

necaz. Chin: erau bogate... Invaluituri In biata tea

[111V/1111a

(NEC.)

INVALURA. (-urez) 1. vb. tr. A Impresura, a

cuprinde de toate partite, a napadi: in I./imam:nisi,
traces prin el cite o adiere de vint,
lac de smarald (s.-ALD.).

InvAlurIndu-1 es ye un

:4. vb. refl. A se sbuciuma, a se framinta, a se

agita ca v alurile marii: 'Aaiun de salon din os-

Isns Christos nu era

V &tat].

ca cellalti InvAtAcei (se.)

[I n

INVATAIWINT (p1.- mints) sr/. 0 IP rNsTRueTIVNE 0-0: .0u1 primer, seeundar gi superior 0 InVatattlra: o notitit statisticd ?carte ourioasa si plinit de

invAtAminte (CAR.) [Invilta,dupafr. enseign ern e n t].

INVAT4T 4. adj. p. INvATL4.. 0 Deprins, obici-

troave plingean, urban, se 'fly/Duran (s.-aLo.).

nuit; dresat: chid taste omul Intr'acest meuterting a

furtusagulni (PRV. LP.); cola ce va lure o... pasdre, plod nn va
ti .01t, sole ad on albd nice o eertare (PRV.-M13.) 0 Care a

soarele revdrsa potopul de am al luminit Int Derbintl

(8.-ALD.) Accidentat: dnpd vr'o trei ceasuri de

nn om .0 1111 ni:NvATAT: porunci Si adnse din herghelie dot armasari nelnvittati: 0: omul en truism tnvatit, $i tot moare nelnvAtat (PANN).

INVAEURA.T adj. p. iNvALtritA. 0 Agitat de

v a 1 u r i, de talazuri; care formeaza unde, care
se miscii ca agitat de valuri: peak aural m al grinlut,
nmblet, tot De locuri .0e

(vLAH.).

INVAPA1.4 (-dies) vb. tr. $i refl. A (se) Inflacara, a (se) aprinde ca o v4paie: intatestnd dorul de
lard ce-1 Invdpdia

DEP.).

INVAPA.I.4.T adj. p. IrivAPAT.4. Inflacarat, a-

prins: lei sterna lacrimile ce curgean siroin din ochil set InvAnAlati (MESA); In seder mated -sa cants ad stImpere pornirile lui 0.0e (ON.).

INV1iPAIERE, DIVAPAIARE sf. Faptul se a (se)

I ia vapai a, Inflacarare: Aleargit la dinsa on lnvdpdiere (SIAM.); chid Invitpitiarea patriotica trece peste fun-

tarn (t-oli.).

INVARA (se Invdreazd) vb. refl. unipers. A se

face v a r a.

fi iNVASCVT adj. p. DinsTE. imbracat; astclzi,

mai adesea in rolinde: Dumnezeu eel non ndscut, Cu

Hort de orbit m (PAW.) ; Un Dumnezdu non ndscut, In rdntil
0.0 (BRL.);

pr. ext.: pe la inceputul acestei hint, piimIntul

se atilt
on Indestula habit (ION.) ; eran e de mucegain
verde (SIAM.) 111 C NEINVASCUT, WA: sA aleagd firul pinllor
nonvitscnt, curet, $1 ad le pund in vravuri (sea.

INVAT (2)/.-ittnri) sn. 0 Deprindere rea, narav:

la not... s'au cam Inradticinat

0: "411 are si desvitt (PANN)

murk nesocotite (JIp.);

(CAR.) O Slat, povata,

Invatatura: at nu tit proat, tine minte

ce ti-am dat
&AA e din 0.0u1 altora, ran te-a povatuit (R.-COD.);
Na core de la prost pi de la bittrIn bet (PANN) [lat.

(PANN);

0:

vltium

-I-

g. sm. to Cel ce a Invatat mutt& carte, care are

cunostinte adinci, savant.
INVATATOR 1. adj. verb. brvAxti Care Invata.
2. sm. m9 # Magistru, dascal (In stil biblic): ace-

nicit lui gritirit: inviaitoare, ce-an arevit acesta can Parintil

lui, de-an ndscut orb P (coR.)
ID Cel ce preda. in-

structiunea Intr'o *coal& primary dintr'un sat (Si

/. ftivATATotiRE).

INVATATORESC adj.

De Inv &tato r,

privitor la Invalltor: care arhieren se va schimniel,

lase

din... Invdtdtoreaeca rinduittlit ei merge In rtndul... nee(pRV.-MB.).

INVARGAT adj. = VARGAT: Merisor verde 'nviirgat, Duke-al lost la sarntat (IK.-BRS.).

Invatat multa carte, care are cunostinte adinci:

Invata].

INVAT.O. (-vat) 4. vb. tr. 0 A deprinde pe cineva Cu ceva: Si dna m'am idout mai mare, M'a 'nvAtat

INVATATURA (p1.-turi) sf. 0 Deprindere:

tdranul eel grips_ de va grdi de invAtitura lui con rea, stunt*

se vs aorta tocmal ca si slaty' (pRV.-mEl.) 1 Sfat, povata,

Indemn: eels ce va lace gresalit en lavittAtura mai-marelui

San (PRV.LP.)

Precept, orinduiala, ordin: dna In-

vittatura lu Dumnezeu ed ne nevoim ad Imbldm (cos.); cola ea

sin va asculta de 'nvAtittura judeciltoriului (ray..ma.) 0 Ceea

ce invata sau a Invatat cineva, cunostintele doblndite din carte sau de la dascal, instructiune:
testa Invataturile pe care alti copil le Invittau lntr'un an,
el le inVdta Intr o Lund asP.); 0 : InvAtAtura nu se cum-

par& en bani 0 Faptul de a Invata, studiu: statute pe cement sit-$t dee count in .0 (cm): de va ti calugitrul
dug pentrn Inviltatura cartil (pev.44e.) [1 n V It t a].

INVECHI (-where) vb. refl. 0 A se face v e -

chiu ;

vinnl... din ce In ce mai mull se Invecheste,

din aceea el mat mutt se IMPUterD1131103

(ION.)

0 A se

a 'labia eAlare (SEV.) ; verb.

trece, a se uza: hainele mete s'an Invechit 0 A nu

se mai Intrebuinta, a iesi din uz: exuresiunea aceasta

la ping;

s'a Inveohit.

de animate, a dresa: bosh

calul la trap 0 A sfatui, a povatui, a In-

demna sa faca ceva: cola ce Invata can lndeamnd pre

situ! de sit tate pom (PRV:Lp.); to stai sd -I Invet1 de bine

si et to 'nvata pe tine (PANN) A orindui, a porunci,
a dispune: se va cents mai putin... de cum InvatA pravila
(PRV.-MB.);

on toiege

ighemonnl Invatit ad o deabrace goald $1 sA o bald

(Dos.)

A dohindi cunostinte, a studia:

gramatica; .0 sit olteascA; hide% s'a apucat SA Invete

...-.

Itmbi et carte, mimed $i on -ce alt

(PANN);

un Meeteeild;

0: Ce Inveti la tinerete Aceea slit la bdtrinete (ZNN.);

0: Cine Invatit is tinerete Se odihneste in bitrInete (PANN)

INVECINA (-inez) vb. refl. A fi v eci n, a se

megjesi: eine i-a zis el en el... sit se Invecineze P atm,.

INVECINAT adj. p. IrtvEcn4A. Vecin, din
apropiere.

INVECINICI (-1cese) vb. tr. A face sa rtimIte,

sa se pomeneasca v e cini c, a eterniza: una din
=lite care Inveeinicese nnmele tut Eliad... este el ne-a
sodpat de atltea Mere prisoselnice (NEOR.).
cele

INVEDERA ( -ores) vb. tr. A arata, In mod vadit,

a dovedi pInft la evidenta, a evidentia: In mAnAstirl

A-si intipari ceva In minte ca sa poata repeta

an scdpat neatinse.., hIrtiile ce Invedereazit pink azt striiiniter... ca... sintem... natie de Rumfin Lae.) [v ed e r e].

discurs A da cunostintele necesare, a instrui:

dent: e Went .0 cA an marine o multime de tart $1 de cetitti (Isp.).

calugArul Il Invata sa citeasod $1 ad aerie usr.1; chid II vs

INVELT, t INVALI (-lase) 1. vb. tr. 0 A Infa.sura:

InvAta diavolnl mestersugul )ail eel spnrcat (FRV.-MB.) ; tine se

apneft ad Invete pe nerod, nu se osibeste de nebun (PANN);

6:

title tate porcul $1-1 plrlea $1-1 optima 81-1 lnvdlea Into cu
Pale, de-1 Innadusea (c80.); : el o InvAll lute eitutitturil
de-o nespusit Indnio,are (VLAH.) 0 Trans. Spec. A 1111-

pe cineva, a-1 cuminti (prin mustrari sau pedeapsa);

pe cineva BA trdeascd, a-1 silt sa se poarte altfel;
ft' Pe cineva sa vorbeasca, a-I mustra sau pedepsi pen-

pleacd la tolser(Cd, mine o cnnund ye cap, pe care n'o anima,

lmpodobeso en nevasta
plaid ce n'o lnvdleso, edicts plod ce
(MAR.)
A Infasura urzeala pe sulul dinapoi

la cerere sau sa-si aduca arninte la nevoie, a ajunge

leetia; m o yoezie; m pe din alard un
sa cunoascii:

0:

nevoia Invatit pe om 01 nniana ye copil (2NN.);

minte
Invatd pe aceia ce n'an dascal (PANN);

vremea

tru felu-i nepermis de a vorbi.

2. vb. refl. 0 A se deprinde, a capata un obi-

ceiu, o dispozitie: el es Invittase cn bncate Unmet si

Ream._ credea cA age trebuia sA fie ()sp.); eine se Invata

mincinos, chid spline adevdrni, se bolnaveste (Paim); 0 :

nine traeste en ohiorit, se invatA a se nits chlorts; ow BU-

IESTRU A ajunge s5 stie, sa cunoasca, a se

instrui C) A se cuminti: a se mink; De mutts In
lame am dat $1 tot nn m'am Invatat (PANN) [lat. in v

tin r e < vItiurn].

INVATACEL sm. Trans. Bucov. Ucenic, dis-

cipol: bdiatul a lutrat .0 la un tesittor de pined

(MAR.);

INVEDERAT adj. p. INvEDERA. Vadit, evi-

brobodi mireasa, gatind-o ca nevasta.: mireasa clod

al razboiului A acoperi, a intinde ceva pe

deasupra Ca sa se ascunda sau sa se adaposteasca

un lucru;
tocni, a-I acoperi cu cenusa: In sobd arsese nn foe irtracn(c, fl Invaluisem si astupasem, act era ger

alard (clic.); o case on tinichea, cu sindrilit.

0:

2. b. refl. Cl) A se Infalura;

pe inserate, chid se
Invitee slue en noaptea... taco unmet cit iese Critisorul babel

(Wea) Trans. Spec. A se lmbrobodi ca mireasa:

In ttmont acesta mlreasa se 1nvAleste ca nevastd (FAQ.) 1

RI A se infasura (urzeala) pe sulul dinapoi at

razboiului: snlnl Imprejurni Arnie se Invaleste coarda

(Lie) 0 A se acoperi [vsl. v alit 1].

671

www.dacoromanica.ro

INVINV

INVELIS, t Irry
(pt.-twri) sn. Ceea ce serINV- veste
sa Inveleasca, sa Infasoare: Si tumult own
INV Cartilor moot ml -1 rod (EMIN.) ; pr. ext.: Mail, cu Invalisnl
san de alb It se facnse nesnferit (eD.) 0 Acoperi.:
Invaliend On streadna teen& ea o umbrelit (I.-oit) [I n v e 1 i].
11.

INVELTT, t DivALIT 1. adj. p. InvELT, NvALT.

O Infasurat: un pacbet am Spec. Infasurat la

cap, linbrobodit: dintr'acei dot Turd ... era unnl... In-

valit tnrceeta, pre carele spot 1-an hAcut Dumitraeco-Voda age

(n-cosr.); Trans. despre neveste: fetele umbla cn capul

gol... pe cind nevestele stet Invalite, ,adeca Imbrobodite on
gtergare (IK.-oos.)
infasurat Imprejurul sulului

dinapoi ai razboiului: swot on Male lnyalite... se math

pleloarele dinapoi ale razbotulut (PAC.) 0/ten. In-

De

volt, Indesat (despre flori si crestele pasarilor)

(mos.) 11 0 Acoperit 77 NBINVELIT.

2, sbst. Faptul de a (se) !riven:

litul Onset este operetta ce urmeaza nrzitul

asp.), a nu mai putea de bucurie 0 A se re-

destepta In mince: sub yovara amintirilor cart linden

51 se Intrupau fn mintea lui, el pares Intristat (GN.) [lat.
i n-v I v 6 r e].

INVIERE s/. 0 Faptul de a I n v i a:

tiler 0
Invierea (Domnulni, Int Chrtstos),SlUErrba-

facutil la miezul noptdi In Slmbata Pastilor spre

Dumineca, Intro amintirea invierii MIntuitorului.
INVIERSUNA, INVER,pniA (-noes) vb. tr.i refl.
A se IndIrji, a se porni cu mlnie: into SS Invlereunase:

cal mai In vIrsta dintre cacti 11 apuca... 41-1 trinti on feta

In sus (clic.); Alexandre se Invierenna anzind acestea ei cata
vreme on prtlej cum as ptarza De Mud sea [comp.
VIERSVN].

cartilor; Inva-

(PAMF.).

INVELITO4RE, DTVALITOARE sf.

serve to sa. Infasoare sau sb. hiveleasca, invelis: nitIndu-se la Invelitoa-

tale ,,Chrtstos a 'nviat", la Inviere... gi Dina la... /nikitarea

nonmetal, Romani" de pretutindeni... se salnta... numai ou
,,Christos a 'nviat"u.iao.) ; : a mud d a Invia de bucurie

Ceea ce

INVIERSUNARE, /NVER$IINARE sf.

de a se inviersuna 0 Indirjire.

0 Faptul

INVIERLTNAT, INVER4IINAT adj. p. lxv(z)ER-

surm. Indirjit, crIncen, neimpacat, Sara. crutare:

se titian unit pre altit !Ara de nici o mita, atita erau de In-

rea on care dormlse acoperit, van of a de

cameo stecolie (CAR.) E3 Stergar, n6.-

vergunati ostaeil (Ise.); sub zImbetul prefacut al in

asoundean sates de ritzbunare a cafe' mat Inverqunate cal (VLAH.I.

mlnistergura a In genera Invelitoarea de cap

dr. viata nou6.: a resimtit In selletul san toate Invietoarale fremete ale vietit de Dlaiee (coos.).

INVIETOR adj. verb. licv14. Care Invie, care

frama cu care fomeile-si Imbrobodesc capul ((J 2715): stergartul san

a Devastator

(MAR.)

0 Acoperi*: In-

valitearea era de acted of de plumb

iNVIFOR4 ( -ores) vb. tr. A goni cu lnviersuflare (ca Impins de vif o r), a indIrji: Write ortn-

IISP1

O INVELITVRA (p1. -turf) sf. 0

Faptul de a In veli 0 8 =

/NVALITO4RE 0

oene Indforeaza gloatele et le Intoro la veebea for

INVENINA (-inez) 1. vb. tr. 0 A umplea de v en i n, a adapa cu venin: ea se Meuse gradina gi izvor
ca sit Invenineze pe Grenceanu el sit-1 omoare (ISP.)
A
face veninos.
11

2. vb. r(11. 0 A se umplea de venin; a se face

veninos A se Inrai, a se Inrautati.

INVERGELAT adj. Prevazut cu vergel e.

A pune in v er i g i, In lanturi riF A lega in verigi de her.

YNVERIGA (-is, Ages) vb. tr.

sAlbataoie

(VLAH.).

ig. 275.
Invelitoare.

INVERSUNA Por INVIER$IINA.

INVIFORAT adj. p. fNVIFORA. Inviersunat, ca

gonit sau Impins de vifor; furtunos: Ileana eosinzeana puss de 'ntra In calea zmeilor Inviforati, rapiti de
rumusetea ei (VLAH.) ; valuri, valnri rftsunittoare SA raspin-

dean prtn limpezimea aerulci... me ca mlnille Bistritai (GN.).

INVINCE se- INVINGE.
INVINETI (-eteso) vb. tr. *i refl. A (se) face

v I n b. t, a (e) colora In vinb.t: cerul de nori.. invi-

netea gi posomora drumurile gerpuite, prafoase (OEM.); botern1

Furtnna se 1nvinett la feta

(GRL.); yetitele acestea... shit dintru Inceput de coloare rode, iar mai De nrma se Invineteso
(MAR.).

INVERZI (-zesol 1, vb. tr. A face v e r d e: Tn nett

mindra pejide, Tn mi-o nett, to mi-o 'nverzesti

(IK.-BRS.).

2. vb. intr. 0 A se face verde 7 4d A Incepe sa

creascb frunzele sau iarba, a se impodobi cu verdeat,6.: cadre' a Inverzit.

INVERZITOR adj. verb. hgvERzl. Care Inver-

zeste: Ochiul vesel 1ntllneete, pe colnice 'nverzitoare, Turnurl unite el pagoda... (ALECS.).

INVINGATOR 1. adj. verb. INVINGE. Care In-

vinge.

2. sm., 1NVINGATOARE sf. Cel ce Invinge, biruitor:

Invingaterul de la Calugarent.

INVINGE (-ving; p/. -vinsei; part. -vms) UNVINCE vb. tr. 0 X A bate pe adversar, pe vrajmasi,
a birui, a dovedi, a izbindi: Mittai-Viteazul a Indus ye

INVESELI (-elm) 1. vb. tr. A face v e s e 1:

Turd la Calugarent; clod yam cum ca an poate invince, lovi

Int Teeny osnl cliciulni (PAL.) 0 A putea ispravi, a

2. vb. refl. A se face veselie A petrece In

A stapini, a Infrina [lat. v Incar e].

INVINGERE s/. Faptul de a Inving e, bi-

un mare frames, o noapte seninit ma Inveseleste (NEGR.); nu

stiau ce vote a$ -t fact Ca sii-1 mat Inveseleasca USP.I.

veselie: pe clad ei bean el se Inyeseleau... data se despica

ztdul of se lvi o umbra (ISP.).

INVESELITOR adj. verb. /NVESELT. Care In-

veseleste: ace' care anunta Balt/lost-alai aceastA dire hiveselitortre era nn om litre douil virste (1.-GH).

INVE$MINTA, 0 /NVESTMINTA (-mint) vb. tr.

fi refl. (f) A (se) lmbraca: Uri o sdreenta... din marea
bogAtie care he InvesmInte odinioara (IRO.) ; se apnea a8 0
Investminte on hainele on care era deprinsa (ague.) [V e * -

mint].

INVESMINTAT adj. p. INTESMTNTA. (1) Imbr6.cat : In clocotirea aceea de foe legionarii Dar_ o lame de

razbi, a da de capatliu: am loving toate greutatile

O A coplesi, a covirsi, a dobori, a rtipune 0

ruint&, izbinda, victorie.

INVINOVATI (-Ateso) 1. vb. tr. A arunca o vitt&

cuiva, a-1 arata ca vinovat de un lucru: as ma

lereasca Dumnezeu sit Invinovateso ye cineva cA voeste on tot

dinadinsnl Bg goneasca obiceinrile noastre OSP.I.

2. vb. refl. A arunca vina asupra-si, a se declass

vinovat.

iNVINOVATTRE sf. Faptul de a (se) I n v inovat f, acuzatiune, inculpare.

INVINS adj. p. INVINGE (E) nINvars.
INVINUI (-nese) vb. tr. A Invinovati, a arunca

uried InveemIntati In Mari (VLAH.).

t INVESTE, t /NVE.9TI (-vase; pt. -otiocad, -yowl;
part. -v(isoot, -vestlt) vb. tr. i refl. (I) A (se) imbraca: Ce-i mai bun ca min buns 1. CA to 'Dyed, to britnode $1 cu miel to darneste (eet..); : C'o vinit o lama grea
$1 ne-am Invitsout on ea (Teta ; Invegtisi-te In lumina ca In

vin a asupra cuiva.

damage, Intinsed ceriul ca a dale (ps.-scli.) [lat. vest IF el.

INVI4 (-yin, e-vies), # MIR (-yin; pl. -vie,

Imbarbata: inimile Deaner se Invioreaza ei strigate de Intends sbncnesc din toate partite (VLAH 1[v i II].

-vise); part. -vis) 1. vb. tr. A face iar viu, a se scula

din morti: Co vorba to eytt In stare as laded gi De tats
din

grORPA (LUNG.).

2. vb. intr. 0 A se scula din morti, a se face iar

yin: deetinse gyre lad gi a trete si Irides din moarte

din momenta' clad preotul a rostit yearn prima oast onvin-

(PSeSCH.);

YNVIORA (-orez) 1. vb. tr. 0 A da iarasi viata, a

insufleti. a face sa.-si revina In simtiri: o stropira on
ape, si d'abia, d'abla o mat Inviorarit (ISP.) 0 A inveseli: o veselle wear/ lnvlora taragi pe toatit lumea (CAR.).

2. vb. refl. A capata viata, a se Insufleti, a se

INVIORATOR adj. verb. billion. Care In-

vioreaza: norocosul August, emirate

al Romei ImbA-

trim (VLAH.) ; Padurea, on Milt0811i 81 0. (CAR.).

0 INVIO*4 (-oyez) vb. tr:+si refl. Mold. A (se) In-

ViOra: chit at se Inviogara, scaldIndu-se In lie -care zi In

aer 01 lumina (ON.); mirosul eel nmed al florilor Invioeate o
facean BA doarmil mull (EMIN.) [V i II].

672

www.dacoromanica.ro

t INVITA (-it, t-itez) 4. vb. tr. Mold. Maram. A asmuta, a Indemna (spre rill): Vloleannl... invita pre a

Invirtite... se tngropan In stomahul 101 ca Intr'un abis ?Aril

and (NEGR.) ; 0 plitointA 81-0
Cind s'o apace, Svtrle -o 'n-

sal sit on lase sit sit 'nchine oamenit lui vin Dumnezeu (Dos.)

coace

0 Un dant popular.

(PAMF.)

INVIRTITOR 1. adj. verb. INVIRTI. Care (se)

Nn stin orb at Yost, on bat, 0 birAn to -o 'nvitat; Del ote

'nvitat birAu, Ardit-1 gum qi grajdn 100.

InvIrteste: printre invIrtitoarea pulbere de hnt, no colos

lmpotriva cuiva: eau Invitat asupra Duciii-Voda si an

de illicari d'abia zareste pe celalalt ca o schiteie (CAR.) ; Era

tin svon de glasuri ne'ntelese... Si nrlete de roti InvIrtitoare

venit on oaste la Iasi de an Inchis pre Dnca -VodA In onrtea

(VLAH.).

2, vb. refl. 0 A se Indemna (la rhu), a se asmuta

cea domneascA (N.-COST.)

C) A se deprinde rau, a se

11

narttvi: se tnvitase scum tAranii de venean la divan en Ora

asupra zlotasilor (N.-COST.) [lat. in v It a r e].

0 INVILVOR.A. (-ores) vb. tr. A aprinde cu flachri marl, a inflhcara: ai crested loon) In limb! nriase,
Invilvortnd ptidurea

(LUNG.)

[vIlvoare].

2. DivtalTrOaRE sf. Cl) Trans. VIrtej de aph.

VP Manivela.
INVIRTITTJRA. (p1. -tart) sf.
Faptul de a se

(DENS.)

Inv I r t i; rezultatul acestei actiuni: bora... o searsera dupA dealt Invirtituri (DLVR.)

= INV/NTEALAIO.

INVIRTOA (-osez, -oq) vb. tr. si refl.

A (se)

INVIRSTA. (-stez)vb. tr. si ref/. A (se) vIrst a,

a (se) Impestrita cu mai multe color!: nndele vernal

face (mai) v I r t o s, a (se) Intari; a (se) Ingrosa:

ale acestnl nn InvlrsteazA plaza latil a Oltnlni (VLAH.) ; brazdaturile plugarllor se Invirstan ca nista petece negre De o
nrlasa velinta galbule (s.-ALD.).

(.5.-scn.); InvIrtosa-voin legStura mea Intro mine qi Intro tine

(PAL.) ; minile care munceso se invIrtoase (ON.) ; norolul se
Invirtosa string( ndu-se de trig (1.-GH.) 0 A (se) im-

INVIRSTAT adj. p. INVMSTA: maramele InvIr-

dA -mi ...spAsenia to 01 cn duhnl vladieese Invirtoage-me

pietri: voiu invirtosa inima Ini ci nn va hiss oamenii

INVIRTEALA. (p1. -ell) sf. C) Faptul de a (se)

I A face
creturi opincilor, stringindu-le cu curele sau nojite

clstig duph. care umbla cineva pe chi piezise [I n-

t INVOALBE, 0 Divor..BA, 0 /ten. NVOLBI (-volb)

4. vb. tr.
# A infasura, a Inveli: In balegS de sotrnS

state de borangie

(VLAH.).

I n v I r t i, Invirtitura: InvIrteille q strImbittnrile pehlivanilor si ale mAscitricilor (at.) 0 Afacere necinstitd,

vIrt i].

/NVIRTECTJ*, INVIRTICQ$ (p1.-uvuri) sn. Mold.

Intortochieturh.: 'testate InIundat pe dung. Invirtionendle
gardusului on gran nimereste sit WA Inapoi

vIrt 1].

(SEZ.)

[I 11 -

t INVIRTEJI (-ejeso) 1. vb. tr. # A Intoarce:

0 INVIRZOBT (-obese) vb. tr. 0/ten

(PAL.) .

(C)AU$.)

[vIrzob].
1

omeneascA le vet Invoalbe az(eL.); Coate ca cameasa vechieson-se, ca vesmintu Involbi-le (ps.-scHQ C)
A Infasura

urzeala pe sulul dinapoi al razboiului, a Inveli:

clnepa... o depen1, o nrzesti, o involbi $1 o nAvAdesti
o Ban. A holba: Involbind ochii ,pons.

(R.-COD.)

2. vb. refl. 0 # A se iniasura, a se Inveli

51 an Invirtejit Domnnl Dumnezeul tSn blestemur1le In bla-

0 A se InvIrti In loc, Ca Intr'un virtej de vint sau

goslovenie

de apa: viands cA se 1nvoalbit apa $1 un hot de bAlaur 1st ridieit cele saute capete din spa (RET.1 0/ten. A deveni

(M..) # A ocoli, a Inconjura A

Invirti, a mica cu iuteala ca Intr'un v I r t e j,

Et spulbera: Minute urges maruntit $1 &Asa, tar crivatul

o spulbera, o 'nvIrtejea (S.-ALI).)

2. vb. refl. t A se Intoarce Inapoi: Tatarii... an

dat dos... si s'an InvIrtejlt far la Sara lor, la Crim (N. COST.) ;
se Invirtejea Inapoi si Nicea sewn pe nude sit splice

asp.).

INViRTEJTRE sl. Cl) Faptul de a (se) I In vIrtej i; Intoarcere; InvIrtitura C) # Oco1(ire), Inconjur(are): nn dupit patine a soarelni InvIrtejiri, oa dintr'un gren soma desteptIndu-sa (CANT.); natl.
(locuri) slut vijelloase... cn InclestArl de brate si InvirteUri ametitoare (VLAH.).

INVIRTI (-taw) 1. vb. tr. 0 A Intoarce In cerc,

de jur Imprejur: hwirtea talgere pe un vIri de bat (88.1;

tinInd betigorul In mina dreapta qi invIrtindu-1 usurel, astiel
ca nuca sit deserie an core (ISP.1 ; odes De pat on cAcinla mea

In mini, o tot Invirtea si o

Ertleee (CAR.);

lncepeau a r hors

stramoseaseA mt.) A suci in diferite feluri: I-a

bAgat In judecati, I-a suit, 1 -a InvIrtit si 1-a lAsat siirao

multi (DLVR.) Cl) A rasuci: invirteam o tigaretit, clod and
De caravainn ca-mi zice... ().-GH ) Cl) A minui: not stim
a . saps, masa $1 secera, dar dumneavoastra InvIrtiti condein' (cao.) A conduce: ?Swann mat InvIrtea si nn
mio negot de bucate

(8.-ALD.) ;

in spec. a conduce cu di-

bacie, dupe placul lui: invIrtea judetul cum Ii Placea

Int (D.-zAmF.); logoletl1Domnulni Invirteso tars, duplt cum scrie

cc deodatit Intricate
politico si intrigile amoroase (1.-GH.)
- Dapul
(

la lege L(ri; elegant?... capabili de a

cuiva, a-1 seduce, a-1 ademeni cu vorbe amagitoare.

2. vb. refl. A se intoarce In cerc, de jur Im-

prejur, a se roti: pamtntul se InvIrteste In mural soarelui;

pamIntril 1 se Invirti sub tillpitOLVa.) ; nu se pntea destul mira

de inteala on care se invIrtea luau' In degetele babel tau.);

ca un vlrtej se Invlrtea prin mijloonl el on palosnl In mina

0 A umbla de jur Imprejur, a

ocoli, a se
misca de cold pIny cold, fh.re un stop hotarlt: apoi
((SP.)

se tinge irumnsel De bot al !nave a se

prin case on ne-

F A mlnui afaceri necinstite, a umbla dupa cIstig pe chi piezise [vsl.

vri thti].
brvtaTEWS.
0 tNVIRTICU
INVIRTIFtE sf. Faptul de a (se) Inv I r t is t
satin:11)11r (ego.) (P)

lira)...

Se

rasucea In ...a stIrtitoare a trunilul

(S.-ALD.)

INVIRTIT 1. adj. p. lavtaTI.

lxvIRTITA (p1.-te) sf. O X Prh.jiturii fh.duta
dintr'o foaie de aluat bine Intinsa, pe care s'a prestoat zahar pisat, miez de nuci, etc. si care apoi
s'a rasucit, Infasurindu-se ca un sul si s'a asezat

mai umflat, a se mai ingrosa, a mai prinde came

[lat. in-volvere].

!NVOALTA er INVQLT.
INVOT (-voeso) 1. vb. tr. t A da ceea ce cere cineva, a acorda, a Ingh.dui: on shit de pirere ore, invoini cererea (ALECS.).

a. vb. refl. 0 A fi de aceeasi parere, a fi de acord;

a primi sa lac& ceva, a consimii: si ea, ouminte !Eta,
Se Q1 'nvoegte 'ndatA Si nn prey sloe be (COSEL); on mare gren-

tate se Invoi baba Ba meargA In petit la ImpAratul (MERA) 1

0 A se Impaca, a trai In buna Intelegere 0 A

se Intelege, a cadea la Invoiala, a cadea de acord:

nn s'an Invoit asnprapretulni; on west stet s'an invott tustrei al ace a !meant lie-carele ea tacit cite on ocol (se.)

0 r A se Intelege, a se tocmi cu arendasul sau cu

proprietarul mosiei ca sh-i lucreze In anumite conditiuni (vorb. de taran) [v o i e].
INVOIALA (p1.-mall) sf. 0 Faptul de a se i nv o i; rezultatul acestei actiuni
Intelegere intervenita Intre douh sau mai multe persoane, acord:
Invoiala eta BUM, olnd se va dovedi, este Ma de aria
(LEGCAR.); 0 yeti de la total ei, ImpAratul, s1 Invoiala se si
?ilea ((SP.) ; indatA s'a saris involala pe hIrtie, s'a Intirit
de martori ei 11e-care) a eApatat cite on izvod (S13.) 0 se

Intelegere intervenita Intre ?bran si arendasul sau

proprietarul unei mosii, ca sa i -o lucreze in anumite

conditiuni.
INVOIE1). (-oyez) vb. refl. A se Invoiosa: li vent
at altA veste mai veleta... de care InvoiegIndu-sa... Wan Inters calm spre Scopia (CANT.) ; 01 se Involega toatA tare de area
veste (NEC.)
#

[v o i e].

INVOINT4 (Antes) vb. tr. A da voie, a acorda:

patem Ini... a

[Invoint.6.1.

a trecere pintre (Wile noastre

(N.-COST.)

INVOTNTA (p1. -to) sf. Acord, Intelegere deplina (CANT.) [v oint 11].
T.NVOIOA (-0m) vb. tr. i refl. A (se) face mai
v o i o s, mai cu voie buna, a (se) Inveseli: not ne-om
duce pinA la Impitratnl... cA poate 1-om mai cc cave

ISB.1 ;

adeverit tutnror bolerilor ce era on Maul sit on poarte

nici o grijit... $1 ace toll s'an Invotosat (NEC.) ; olnd Drives
Impfiratul la acesti mid mindri, se mai Involosa (SEL).
an

INVOIRE sf. 0 Faptul de a (se) lnvo I; In-

telegere, acord; Ingh.duinth. A4 Permisiune

data unui soldat de a lipsi de la cazarma (cel mult

48 de ore).
INVOLBA, INVOLBT ler INVOALBE.

In forma de spiralo. In tava, ca ss se coach: pliointe,

INVOLBURA (-tires) 1. vb. tr. A forma v 0 1I.-A, Candrea.Dictionar enciclopedic ilustrat.
43
673

www.dacoromanica.ro

INv_

iNV

INV- b u r i, a misca In vlrtej: vlsla tragea 1nvolburInd apa

INZ

In p11n11 raid (8.-ALD.).

g. vb. refl. A se mica In vlrtej, a forma volburi:

inta se infests gl se Involbureazi (vi.Aa.); privira ye lntinderea

ape! to care se Involburau incind luminile astintitnini (SAD.).

INVOLBURAT adj. p. DIVOLBURA : stint ni -I

eta acesta cu apa

-ert gi on nisly de anr MAN.

INVOLT, f. tliVOALTA adj. p. DIVOUBE. 0 *

Plin, cu petale multe $i Indesate: ga-

roala Invoalta ( 2716); pr. ext. Infoiat,

umflat: printre boltele Invoalte ale malacoafelor 51 fustelor ousute; nu 1 se auzea dealt
Ilslitul matisos al rochillor sale Invoalte (DLVR.)

INVRiitiBT (-beso) 1. vb. tr. A NI.-

a sands poala acelui malt functionar

[vrednic].

(ALL)

INVRISTA... = INVIRST .d...

INZABALA (-alez) vb. tr. A pune (calului) z k-

b a 1 a;

M'a inzAbalat mulerea $1 ma joaca awn l-e

INZAPEZI (-ezesc) vb. tr. Si refl. A (se) Introieni: trenul s'a Inzapezit [z a p a d A].
iNZAUAT, bizAcqa, DIZEUAT adj. Imbracat

te....

In zale, cu platose: 4000 de calareti co le SIC pantlrl !az/lost' (M..COST.); VA= Inaintea sa Cavaleri Incremeniti, Inzaosti gi Inarmati (SIAM.); intrara... In bluntrul codrnini mtn-

Infoia, a fi stufos: parn1 balain gt luoios

[I n v o 1 t].

Invrednicl

iNZADAR av ZADAR.

Staos: capul 11 e InconJurat de pa-

(DLVR.)

A condescinde, a catadicsi, a acorda favoarea:

no s'a Invrednicit sit vie s'o vaza mater data (13.-ALD.); se

vrerea (PANN).

na gi balafu (DLVR.) [lat. involt u s].

INVOLT4 vb. refl. A se umfla, a se
ca matasea 1 se involta In umeri

d14 eel mai mic talanster u -OH.); ajnnsese la oftrunteto gi

on se 1nvrednicise a avea 81 el mitcar un copil asp.) 11

drele slruri de calareti Inzeuati (VLAH.) [Z a (u a)].

INZAVONI = DisovoNi.
iNZECHLAT adj. a) ImbrAcat cu z e c h e: IA-

Fig. 5756.
Garoafa
invoaltA.

ga vrajba Intre doi sau mai multi insi, a face

sa se dusmaneascii: Ca sit piers' o tarn, cerul, clod vo-

este, Unit olltra altii Hit Invralbegte (Emu; magarul... an Invrdibit... gt turburat toate viettfitoarele dumesnice pre camp

2. vb. refl. A se face vrajmas cu cineva, a se dus-

mEni: oela ce va sfatni pre anal sit se Invrajbeasca on ci-

neva.. se ye pedepsi dupe cum va fi vole Judecatorulni (PRV.-MB.);

rani Inzecbiati (JIP.).

1.NZECT (- eceso) vb. tr.

i refl. A (se) face de

zece on mai mare, mai numeros: abia aiunsese la

jumatatea cartilor gi Pantazi 1s1 Inzecise capitalnl (DLVR.).

INZECIT adj. p. INZECI. De zece on mai mare

sau mai numeros.
INZEIT adj. Indumnezeit, divinizat : ...un Bullet

Privegte tara spaima l'al vietii asfIntit (ALECS.) ; Din non prin
glorii talcs on fats
Poporul imparat (EMIN.) [z e u].

INZESTRA (-trez) vb. tr. 0 A da z e s t r e:

Doamne, cumnatica-hat, cum se pot me oamenii din nimica

Costa, Inindu-se dupe gurile cele role? (cao.) (P): Inteacel
loc, undo apele se invrajbesc gi se sfredelesc to adlnel air-

fatal este dator oil Inzestreze ye fie-sa din averea Int (LEO. CAR.)

teinri, !maul 11100011 a SOVITti (000E1.1.

Intemelazi gcoale nationals pre care le inzestreaza on moan

INVRAJBTRE si. Faptul de a (se) Invr a j b i;

rezultatul acestei actiuni, vrajbli, dusmlinie, vraj-

masie: si -a vlrit coada Intro din511 dlavolul 1nvraibiril

usP.); nice sa He pricina de

Intro chesarn1 51 mini legesc

Pr. ext. A Ingrij cu ceva, a prevedea, a dots:

(NEGR.) ;

oind StT011111 volesc 8a inzestreze ROMItIlitt Cu lush-

tutli folositoare, trebne sa le Intindem mtnile an dragoste

(ALocs,) (r) A Impodobi cu daruri sufletesti: inima
to e la 1naltimea frumusetilor on care to -a lnzestrat nature

(P1.-COST.).

(GN.).

INVRAJBITOR adj. verb. IIIVRAJB1 $1 sm. Care

(se) InvrAjbeste: tarns birnice de-a pururea sint Invraj-

zestre 0 Ingrijit cu ceva, previtzut, dotat 0

bitoare (must); Hind... gi el vreme Indelungata puternie aloe

In pia, de domni (a.-cosr.)

$ INVRAJNIASI (-ipso) vb. tr. A pune In primejdie (viata cuiva) prm fapte v r lijmas e: de

INZESTRAT adj. p. 1NZESTR4. () Care a primit

Impodobit cu daruri sufletesti 1111C)NV/NZESTRaT.

INZESTRATOR sm. Cel ce l n z e s t r e a z a:

fagildneste bani In zestre, clad la some nn va da,

dupi soroc e dator doblnda (au.).
care

sit va setts nemultumitorin cola ce va Ina darnl oats eels

YNZILT (-Hese) 1. vb. tr. A da viata lung11., a acorda multe z i 1 e (de trait): de undo dal, nillostival

daruri (pay.-me.)

Dumnezen sill dee, zise baba, gi mull sA to Inzileasca, lumi-

oe 1-an damn. san ft va

vista... stood se stria mole

INVREDNICT (-lasso) 1. vb. tr. 0 A-I 0. (Dnmn ezen), a-i da harul, a acorda gratia, favoarea: inmate ma minglin ca m'a lnvrednlcit Dumnezen ad inveseleso

nate craisor (CRO.); Dumnezdu sit to Inzileasca gi as to TIOTOcease& (FLOR.,.

2. Mo/d. vb. refl. A-si Linea zilele, a trai de azipe

g ratie cerulul oa far 1-a Invrednicit Dumnezen ad vaza la Du-

Milne: n'are nisi en CO se inzili (SELL

1..NZT.MBT ( -base) vb. refl. A z I m b i a ride:
Vitzlnd ghicitortil oe slot n'a gIndit, Ii Inflorl Tata 51 1 s'a

tare pe oamenii de genic

'nzlnibit (PANN).

en 0010SB MR 0 lame Intreagft (ALECS.) ; dB laude D011111111III oft

1-a invredniolt a mal da pests flints de oamenl use.); and

(1.-OH.)

0 A condescinde, a

catadicsi, a acorda cinstea: on m'a Invredniclt on aid

un Monne.

a. vb. refl. 0 A avea parte, a avea norocul,

cinstea, favoarea: parintele Duhn nn se lavrednioise da o

vista mai bunt (olio.); Fourrier... nu s'a InvrednIcit ed rl-

INZORZONA (-ones) vb. tr.

refl. A (se) Impo-

dobi cu z o r z o an e, a se Impopotona.
INZORZONAT adj. p. DizoRzoNA. Impodobit
cu zorzoane, Impopotkinat: it vedeai... nitIndn-se...

In drephil vre-nnel case... era on fel de fel de legituri (Oet.).

DIN CAZANIA LOS VARLAM (1A1, I642).

674

www.dacoromanica.ro

Sec XV

Sec. x v

Sec. XV

Sec. XVII

SecXVI

Sec. XVIII

Sec. XIX

see. XV,
713DECATA DE APOI (DIIPX

0 PICTDRX MURAT.X)

J SM. A zecea literii a alfabetului, a saptea din

seria consonantelor; purta In alfabetul cirilic numete de jivete" (K, tic).
JABA sf. fia 0 Boa a ollor caracterizatti prin

de coloare verzuie sau

mkslinie,

81 de jadurl pretiogi

[fr.].

sat de care patimesc mai ales in primul an al

virsteilor [bg. tabs broascii; guster; jigaraiel.
JABIE sf. 0 Plants ce creste prin pasunile &-

ceau, In tars eats blind/1, urgia el Vital rAzbotulni an toate

aruzimlle lui (VLAH.) ; ati socotit vol c11-1 Moldova tea de

C a b if de broasca."]
t JAC eer JAI.
0 JACA. sf. Saculet de pinzti. rara, in care se pune
easul, urda sau brinza de vacs.: edearai stint acum

[pol. t a k].

Invinetireacarnii Boa lila clinilor, un fel de var-

pine si prin paduri (Polytrichunt, peri(,/oniale) [vsl.

de string urda In

&cat ([] 2718): eu aveam sub

an
bun revolver 0.-GN.); 1mbodolitl In surtuce

JAGMANT = JACMANI.
*JAGUAR = IAGUAR.
tJAH ris- JAC.

JALANIE Pr JELANIE.
JALBA
jelbi, jfilbi, d jelburl) s/. 0 Plingere, re-

clamatiune: pared erau umbrele unor creditorl cart mA

(ON.);

mai Intlin tail on

vornicul Luau

obiceiu, prin care reclamantul atragea atentiunea

celor sus pus) de a i se face dreptate, a ramas locu-

du-se la bluzele de mites, la iaohetele... pe

care 81 le-ar 11 putut

tiunea a vent en lalba In protap, a veni cu plingere, a

veni sa reclame cusgornot, sus si tare [vsl. Z all b a].
JALBAR, JELBAR sm. Gel ce scrie pentru platb.,

[ft. j a-

j alb a, petitia cuiva: se Mcn jalbar (m.).

JALV, 0.MLE sf. 0 Intristare adincti:eittede-mA,

JACHETTJTA

(pl.-te) sf. (I) dim. JACHZTA: purtau unit re(CAR.).

JAFUT...

0 JAG = JEG.

neasca min sat de Jennie cAtre govern, spre alt se da Damint (0.-ZAMF); an venit is Divan la Ramiro:4U en rogojina
Prinsa In cap 41 0'21811m In protap 0.-oe.); de la acest vechiu

corsaj, peste o bluza,

etc. ([] 2717): gindln-

sr.,

(ALECS4 ;

Petitiune,
cerere, plingere facuta. In scris: Incepuse di se svo-

Haina a femeilor, facuta

pe talie si care se poarta peste

dinged, anti

Jac tonne.); tan, o tea de lao, eatul lui Cremine

au luat den nedreptdti si Jahure Bi an etrins avutie (ray.-Nus.)

Faleil-latA, cerind aft i se feed dreptate tonne.)

11

quette].

JAF (pl.-tart), Mold. Bucov. JAC (pt. -*curl),

Faptul de a jefui, pradare, prada: ada-

ameteau au Albite

si lachete Mite nu pe mesas for (Nace.)

011Mpira tBR.-VN.)

(ALECS.)

JAH sn.

(LUNG.) [comp. ung. z s a k].

t JACA$ sm. Mold. Jefuitor: eel care, ltind de

moarte, A lust Melee de pe Armen (ALECS.) [j a C].
*JACHETA (p1.-te) sf. (I) 0 Haina a:orbsenilor,
facuta pe talie si cu poale din-

cautate pentru

frumusetea luciului tor: Pun de monstri alb! de tilde.

to el, m'a apucat o lace, de ed lereaseA

(ISP.) ; a-

Dumnezeu

sourta

colo era o jele eroFig 2717.

JACHII = SAP 1 Jacheta de dams.

zavA,

Fig. 2718.

Jacheta.

JACMANI(- Aneso)
vb. tr. A jefui, a prada: de act pAtrunse In Rumelia,
coprinse, 'Umlaut 81 plrjoll toate eetatile In drama sAu
t(SP.); door si act or II lee gl iudecittori cart n'or Idea sA se

JAcmAneascd oamenli (LUNG.) [ung. zsakmanyolni].

t JACUT ( -neso) vb. tr. A jefui, a prada: dnpA DIMS
Martel Tale, Meninx 41 batem norodul (SIAM.); Tamil... %entail 81 Mauler' pe bieti1 grant (BALL.); ...lupil rat pe not De
tot ne %cues coon.) [j a c].
*JAD (7)1.-durl) sn. Numele generic al mai

multor substante minerale, foarte tars si lucioase,

tot! oamenii

plIngean si se valetan (RET.); de isle,

jalnic, de plIns

Doliu: mule-

rea care nu Imple

sent eel de late, of

se mAritS de ia alt
bArbat, aceea are...
pedeapsA

(pay..me.)

C.47

[vsl. t a I 1].
JALEssi., j4k- Fig. 2719. Jale. Fig. 272o. Jale.
LE$ sbst. * Mic arbust mirositor, originar din su-

675

www.dacoromanica.ro

JAL_ dui Europei, cu flori albastre, violete sau albet

adesea prin gra.dmi; frunzele acestei

JAR cultivat
plante shit Intrebuintate In me-

J4iNGHITA. = Wad.
*JANILIE sj. K. Fir de catifea de matase cu care
1868

dicine, iar poporul le apnea la

gllci, pentru a le vindeca (Salvia ollicinalis);numit5. $i sal-

1868

1569

1873

1873

bie", salvie,,, salvie", jalede-gradina", etc. (J 2719)

Plant& alb-lInoasa, cu flori

ro$ii-purpurii; numita $i pa-

vaz&" (Stachys germanica) (1,3

2720) ..-DE.CTIAPI, plant&
cu flori galben-deschise, avInd
la baza inferioar& a corolei
puncte violete, cu dintii cali-

ciului acoperill cu pert aspri ;

numit& $i jale$-salba tic" (Stachys recta)

(
2721);
~-DEMEP' = SALVIE-DE-CIMPURI;

= CO.DA- VACII2
JALE - CLEIOASA, JR.LES DE-

C)

PADvElE = CINSTET [Ling. z s a1 y a].

JAMES

sr

JALEz.

Fig. 2721.
JalesKle-cimp.

JALET (pl. -ete) sn. Valet, bocet: i se citeste...

laarimile st ole babelor (1.-oo.) [j al e].
vecinica pomenire, Intovarasita de

tJA.LI FP' JELL

Basarabia.

se brodeaza.: un maimutoiu de

Tara un picior (ens.) [fr.

JALNIC adj. $i adv. 0 Foarte trist, plin de j al e,

de Intristare: vIntul vlile si geme oa nista re mewl oe

chenille].

care duce doliul cuiva, care plInge moartea cuiva :

mas In ca$, clupe ce acesta s'a stors bine prin fra-

piing din departare (0000.) Miele oe nrlase atit de ..era al

lui, el Dresimtise moartea stApInulnisan'(ALocso In doliu,

adnnare; Minim sotie.

J4LOBA. (pl.-be) sf. = IeLLBA: direptatea si %lobs vinovatului poate all -I sprijineasca Is nevola Int
eat) vorbit... at dee
asupra

(PRV.-LP.) ;

0 JANTITA = wrriTA.
OJANTUT = roast.
JANT1 sbst. 4;4 Cel din urma zar ce a mai ra-

mIntare; din acest din urma zar, care se scurge

din casul pus sub tease, se scoate apoi untul;
numit $i jintuit" sau jintuialit"; s'a pus at IrS-

minte apasat, printre degete, casul, ca ad lard ul IJIP.) : an

lul on feluri de cievetiri MEWL) [p01. rut.

sorbit, cit an sorbit cu totii, din buretii tocati marunt si

"JALON (pl. -oane) sn. 0 Par, pra-

0 JANT' (p1.-tnri) sn. Olten. Ban. ,A.3. Stincti, colt

rus. taloba].
19.500

Fig. 2725. Jandarmi.

SC. Soldat calare.SP. Soldat pedestru. OB. Oilier din

tiorti In

(LUNG.).

jina ce se Infige In_p&mInt $i serveste

de piatra: pentru a se lace var, trebue at se dues omul la

Primul pas Intr'o directie oare-care

[fr.].
*JALONA (-ones) vb. A Infige jaloane In pamInt [fr.].

JAP 1 sau 0 304P1 interj. 'mit& sgomotul lovirii, troscl plioscl

pentru aliniere (21 2722) 0 (R)

tJALOZIE = JALUZEA.

0 JALUI... er

JELITI...

JALLTZEA. (p1.-sole) sf. Zlibrele de

lemn sau de Fier ce se pun la o fereastra, prin care cineva poate privi fare Fig. 2722.
a fi vazut; scIndurele subtiri, a$ezate
Jaloane.
paralel de-a curmezi$ul unei ferestre
care, fiind petrecute printr'o sfoar& sau lantisor,
se pot ridica $1 cobor/ dim& vointa

(E 2723) [fr. jalousie].

*JANLBEPRA (p/.-re) sf.11. Ghetre

Inalte pIna la genun
chi (a 2724): ei-a inat
'amblers rogii de Diele
(BR.-VN.)

rv"

OJAPA sf. Trans. Nuia subtire $i elastic& (PBC.).

J4PCA1 sf. numai in loc. CD JAPCA, cu hapca:

ti paten el int o sea bucatica si voi s'o la on japes (1sr.).

O JA.PCA' (pi. iepet) sf. <4.. 0/ten. Padina, loc
ses (C1AU$.) (R.-COD.) (CONY.).

JAPCAN, JEPCAN sm. Cel ce is Cu jap c a,

jefuitor, Pradator: pe nude Mumma, mutts Virile de

gi de oameni rti nee.).

JAPCANI, JEPCANI (-anew) vb.

tr. A lua cu

japes, a jefui: on cit JepcAnesc mat molt averea politica

(.np.)

c a n].

JAPITA' (p1.-te) sf. r75' Bucatti de lemn, Incovoiat la unul din capetele protapului, $i cu ajuto-

rul careia se prinde jugul de protap: clitusa: fa-

Pita este bucata de lemn de deasupra protapulni care formoult ureobea In care se Pune Jugul 00K) [bg. 2abica].

0,31.1PITA1 (pl. -te) sf. Ban. Nuia [comp. JAYA].

JAPIU sbst. (D IbInca.
JAPLAN sm. Lungan, galigan: Liman Ion, on we

[fr.].

0 JAMTCA pr JD-

mrscA.

JAMPITA, JAN= JAPITA.

*JAND.ARM, 0

JAPONZ 1. adj. 0 Din J a - it

de doull on mat Ynalt (BR.-VN.) [zAPLAN].

CHITA

JANDAH., JENDAR sm.

Fig. 2723. Jaluzele.

X Soldat din jandarye2725): . mare,
merle (
rural; sa-I vat deodata IntrInd
destrn,

De poarta on dot jandari

si as scoatii platra de var (ION.).

(ALEGI:14

gendarme; comp. $i rut.

[fr.

2andar].

p o n i a, a locuitorilor din Japosoriere IL ( -] 2726).

nia: limbs

a,

2. sm., JaPonzA (p/.-ze) sf. Locuitor, locuitoare din Japonia

OJAP$A (p1. Apo) sf. 4"4. Lac
mai scufundat umplut cu ape ramasa de pe urma revarsarilor unui
Flu: cite on corcodel se bias ainnd In

JANDARMERTEs . X Corp

japsile apropiate, tulburInd iinietea cuprinsalnt (8.-ALD.) [comp. vsl. I a b a broa-

de soldati Insarcinati cu paza

lini$tii $i sigurantei publice

sca"].

[fr. gendarmerie].

JANGHINOS adj. fl P P5.duchios, Mips; jigarit: at ludas- Fig. 2724. Jambiere.

nest! to sit ma bati, pacatosule, Jangbinosnle si rtiosulel (CAR.) ; ]Hindu -1 la goana 6000 de Janghinogl de-al for

JAR) (pl. Arne) sn. 0 Jaratec:

out de... Irumos pare la lumina itaidead

a nini care se stingel (DLVRJ

Dogoare, arsita: zSpada... incepted a se

teat de ..21 unlit scare de BI11111)7111$ (ORIG.)

Fig. 2726.

Scnere

japonezil.

Foe: no pot astImpara ~n1 din mine (Si.].

676

www.dacoromanica.ro

JAR' (pl.- aruri) sn. Jalon faeut dintr'o tufa doOita. (in padure) .ciAus) [srb. t a r].
O JARAGAIU, JERAGA1U sbst. 0 Jaratec de la
un foe mare: SA vii ei la poarta mea... SA-ti dau nn bud

Arsuri pe git

Pe cacom

[j a r].
JARATEC, JARATIC, JERATEC, JENA= sbst.
Carbuni aprin$i, mangal aprins, jar: sic unei babe...
ea is cucosul, sa-1 asvIrla Inteun ouptior plin on Wats
(R.-COD.)

4can.i; la jeraticul ce-1 trdsese pe vatrii, trim o frigare de

Dui (ISP.); : norii aprinsi se barna, bulgar1 de %ratio se
'mprastie pe car

(VLAH.)

[vsl. Zaratlk a].

O JARCA, JARCR1NA s!. Mold. 'G4 @ Oaie ba-

trina, fartt 'Ina 1 Piele de oaie (batrIna) (PAMF.).

JARCALAU sbst. Mold. (r) Cojoc Mout din piei
de calitate rea (SEZ.) ti a r c al.
o JARCALETE sm. 0 /ten. (mos.)
Vlajgan, magadau, lungan.
0 JARDIE sr nablE.
*JARDINIERA (p1.-re)sf. fr Mobil& de ornament, masuta, gheridon

pe care se asazit un ghiveciu, sau

un hirdaia$ etc. cu o plant& verde
sau cu flori OE 2727) [fr.].

si In focul valsului an bagd de seamA

(VLAH.)

Fig. 2727.

11. 0 * Ordinal Jaretierei, ordin Jardiniere.

0 JARGHI... = JERRIE...

'JARGON (pl.- onuri, -oane) sn.

Limba stricata. schimonosita: urme de Intluenta acestui ~,

I

baron ne-au mai ramas

astazi doer pe blletele...
Sancti noastre... ,.Natio-

[vsl. 2ariitl].

pleosc!
JARTAVNIC sr JERTFVLNIC.

JASP sbst. n Varietate de cuart compact, dur

opac, colorat In galben, row, etc., de diferite sub-

stante straine si mai ales de oxizi metalici [fr.].

O JA.CAU sbst. Trans. Maram. Punga sau Menlet de piele de oaie In care se tine tutunul: st
vinu ran, Dana nu-s ban! in -,

zacsk 6].

(BRL.)

[ung.

OJAU (p1.-uri) sn. Ban. = JAR.

0 JAUT (-nese) vb. tr. Ban. = MEWL
Bucov.

Droaie, multime (in

spec. de Tigani) (sEz.).

O JAVELCA zkiwcA.
O JAVLA. (p1 -le) sf. 0 /ten. (mos.) = J4VRA.
JAVRA (p1.-re) sf. 0 74 Cline care latra
lntr'una: n'am vilsut de chid slut o ~ mai antipatici

socotind bietele javre flamInde di an dat paste vre-o

mand (01306.); lupul clad ImbAtriineete, boats javrele II Tatra
YCAR.);

B.rbat sau femeie care nu mai tace

din gura, ca $i cum ar Ultra Intr'una; om rauta(PARN)

cios, femeie rautacioasa: el cam 1-o dau In mind, javra

draculni... 11 desleaga... a$a de la piolor (cam) [comp.

rut. tavra].

Zdero].

IVOR.)

[srb.

Fig. 2730. Jder.

0 JDRELT ( -mesa) vb. tr. Olten. (Tun = SDRELI.

O JEANDRA pp- GE.3NDRA.

0 JEB, JAB sn. Trans. Maram. Buzunar [ung.].

0,1CHILA, Jam:EU sf. Mold. 0 c l Toate uneltele trebuincioase la stIna.; tarhat: porni on malign Is tlrg, blind on el 51 un mitgar, ca di le dud. Whilst
($EZ.); S'0 bagel moan 'n camera 51-a nitat iaohila afara

Lucruloon.), ghicitoare despre bostan" 0

rile trebuincioase la cImp plugarului (RV.-CRG.).
JECMANT = JAOMANI: Turoil... an plecat pe la ho-

ieri sii-i Jecmilneasca

(R.-COD.).

t JECUI (-uesc) = JACUI: Cu o mina to blagosloveso,

Cu alts dd. evens to jecuesc

vain pnne mina De ace" Mbar care ne jefueste ((Sr.); Cei mai
marl to maguleso $1 norodul jilfueso (DON.) [j a f].

JEFUITOR sm. Cel ce j e f u e t e, ce comae

jafuri.

JEG sbst. @ Murdarie depusa pe corp din sudoare, praf, etc., lip 0 /ten
Ban. Jar [comp. sl. C e g a].
JEGAJNE sf. szlit Un fel de
sac de Prins peste (L 2731) [srb.
zagaZnja].
JEGHI(U) sbst. Ban.

JEGOS adj. Plin de

e g: pleb) jegoasa.

OJEGUI (-uesc) vb. tr.

OJARPAN, maw" sm. Mold. 74 MIrtoaga: hit

JART I interj. Imita lovitura data cu palma,

JAVALAIE sf.

dar mat nestle)

Ban. A arde cu fierul ro$u

bi 1 Man, hi I hi 1 jarpan (ALEca.) [comp. jerpeli].

oll-1

---

loin" samurului, en parul sourt,

se pr1cepean ei amarnio de Fig. 2728.

Fig. 2729.
bine (ORIG.); din ce se Jaretiera Ordinul jaretierei.

site

an

jeghl... In o uloloa... merge is

oimitir 01 Mane mortis (NOV.)
[comp. JEG].
0 JEGMANT = JACMANI.

JARISTE sf. Incendiu; dogoare, arsit.: la ~ si omor crud

rea mai bine ~a (LUNG.)
o JAM pm- JERI.

Jar, jaratec: stlipina pane

nale" (CAR.) 0 Graiu

particular, adesea conventional, al unei anumite clase de oameni:
Sul hotilor [fr.].

apropian, din ce se lamn-

(DON.)

acestui animal: se Dineen din

postav, blanite au ~1 (tot In

(613.-DEL.).

instituit In 1319 de calre Eduard. al 'u -lea, regele Angliei, in amintirea victoriei de la Crecy (j 2729) [fr.].
4?

JEL

OJECTJTIE sf. Trans. n Executie, urmarirea judecatoreasca (FR:CDR.).

JEFUT, JAFUI (-nese) vb. tr. A prada, a rapt
bunul altuia, awtiile unui ora$, etc.: ma prim oil

"JARETIERA (p1.-re) sf. 01 Pan-

glica sau elastic cu care se leagli

sau se prinde ciorapul ca s. stea
Intins pe picior ( 2728): Ii cede

la gu$a (j1 2730) : cum ai sea-

Pat din Labe de om 3ntreba r

P

de =Slain $i don& de Viragaiu (MAR.); fetiscana... svIrle Pe

baba In solid., In mUlocul jeragaiulni (R.-COD.) 0 Pr. ext.

lung $i picioarele scurte, foarte cautat pentru JAR_

blana lui de coloare bruna cu o pan. portocalie

JDER Sm. 74 0 Mamifer camivor cu corpul

spre a Insemna masurile

de capacitate facute din ,lemn [j e g].
OJEGUIALA. (-tell) sf.
Fig. 2731. Jegajne.
0/ten. Trans. Arsura pe
git (CONY.) (PAC.) [j e g u i].
0 JEGUI.ATA sf. 0 /ten. = nrei .
JEHUI (-neso) = JEFUI: ors-carele se va face a

vIna pre 11nga drum... sa jahuiasca pre cline's (eRv.....)

[j

h].

aJELANIE,

JALANIE sf. 0 Plinset, vaiet, bocet:

se Vim acolo la dinsli o plingere si o Jelanie de to luau

flori de mild (ISP.); era ci-ca o jalanie el o spaimA printre
oameni, cum nu s'a mai pomenit (VLAH.) Jale: marea
saptamlni a patimilor, sdptdmina neagra de jelanle 61 voidinili (LUNG.) [VS1.].

JELBAR ro- ALBAN..

0 JELCUT = JELI71: Jeloui-m'as, jeloni, Jeloni-m'as

ate piatra, Nu m'ar 511 lumnoa toata (BaL.).

0 JELE ow- PALE.
JELT, 0 ALT (-mm) 1. vb. tr. A plinge pe un
mort: 11 jelira ai RAJ, 11 jelira boierii, tl jell 41 popornl, In
.ate de pe Irma trebutra sd -I Ingroape asp.) ; pr. ext.:
Vileau pierderea limbii

(NEGR.).

2. vb. intr. $i refl. 0 A se plinge, a se tIngui

I 0 A purta, a Linea doliul: muiarea... baste datoare

[VS1.
pentrn oinstea blirhatului e1 sd idleasod

ialiti].

(PRV.-MB.)

JELITE sf. Loc de $edere, locuinta, numai

In loc. (0) In .41 vtattnai[bg.tiliate].
JELITOR adj. verb. JELL. Care jeleste.
0 JELNIC = wane.
JELT' our JET.
OJELT' (pi. -furl) sn. 0/ten. a. Lune& Ingusta
$i fertila udata de mai multe plraie: dam paste o

677

www.dacoromanica.ro

de pirate care formeazA vat st

JEL- multbne
fertile gi cart se numeso ..art (lob.).

JIG

JERUI ( -nose) vb. tr. A sgIndari jaru 1, carbunil

hind frumoase gi

aprinsi: taclndu-se spuzA, lerui !Gout gi puss turta aA as

coat( asp.).
OJERUTT adj. Trans. Cu pielea sglriata de

JELUI, f JALuT 4, vb. tr. #A plinge (pe cineva),

a tIngui,
2. vb. intr. # A reclama: Oran si blues, don jalba
01 trag Pe altul la judecata

Impunsitturi cu coarnele (vmb. de vite) (m.) (pAc.).

0 JERUIT9R (pi.- toare)sn. Trans. (pAc.) Cociorba;

(LEO. - CAR.).

11. vb. refl. A se jeli, a se tingui, a se plinge;

a adresa o jalba, a reclama: ml se Jelula ca era

bat cu care se jeruest e, se sgtndareste jarul.

tJESTOC adj. Mold. Jute de minie: clod... es

perseoutat de [morn (1.-OH.) ; vdzlnd pe ouconita Intr'un

va tame mularea de vr'o rautate di nu WA bArbatul, Hind el

am
st mInios (PliVeLP.) [VS1.1.

ceardac, 01 Incepurd sit se jelulasca la Musa use.); at bAnt

oft septa gi mai at obrez sit to leluegti (ALECS.) [VS1.

*JETON (pl.-oene) sn. Fish.; de prezentd, sums

ce se plateste membrilor din consiliul de administratie al unei societati, membrilor unei academii
etc. pentru fie-care sedinta. la care iau parte [fr.].
JET, 0 JEW, JALT, nu, JILT (7)1.-tnri) sn. rfr

ialovati].

JELUTRE, t JALuirtz sf. Faptul de a jelu 1,

plingere, reclamatiune: sistemul for era de a nu asoulta

nictodata o jalutre

(I. -OH.).

Fotoliu: jeturile for de side! Drestimte on Pietro sennipe

(DLVFL) ; jetul lut de Mal= to cancelarla politlel (CAR.);
131'8111 langit Intr'un salt elastic (ALECS.) ; Daniil, Menu' sta-

JELUITOR, t JALUITOR sm. Cel ce se j e 1 u-

e $ t e, reclamant: n'am judecat pe seer jelultori

(ISP.I ;

Jalultorul BA DWI, de teamA sit nu Patti una gi mai

dealt pricina pentru care venea si se plIngli (I.-on.).

JEMICA

Pm-

'DM

rer, bade 'n jiltu-i, rAsturnat

s e 1].

nnamscA.

O ,TMLA we- JTBIBLA.

JEIVLLIIGA (pl. -ugi) sf. We. Lostritli [comp.

JGBIAB (p1. -hurt) sn. 0 Trunchiu de copac sco-

In care se adapa vitele la finUna; numit si valau"

2732): erau trei itrl de plated

OJEMNA = JINBLA.
JEMNISCA, iErnScA, JANTScA (pl. -fete) sf. Ban.

Dltne on spit Imprejurul

gI

'JENA (-nez) 1. vb. tr. 0 A supara, a stlnjeni, a

strlmtora A stringe (vorb. de Inch.ltaminte).
2. vb. refl. A se sfii; a se sinchisi [fr. gene r].
*JNA. (99/.-ne) sf. Suparare, str!mtoare, stinjeneala; sfiala: it privi In feta on o prietenie In care se
vedea patina
(VLAH.) [fr. g e n e].
*JENANT adj. Suparator, stlnjenitor, care je-

catch strugurii; numit

t.eava de lemn,
de metal sau de
piatrit, pentru
scurgerea apei
dintr'un izvor 1

neaza [fr. genan t].

*JENDAR gm- JANDARN.

JEP = JNEAPAN.

JEPCAN... z- JAPC4N...

de-a lungul streasinei unei

case, pentru scurgerea apei
de pe acoperis ([_j 2733):

din uri de De stresini pleura

Fig. 2733. Jghiab.
wren (MLAK) 0 Trans. erff.
Cosciug p1. A (In stil biblic) Cataracte: ei lghirnurse cerulut s'an deschis (e)eL.) [VS1. 21 6 b a].
o JIB, JIBA adj. si adv. Trans. Maram. Mare, scira-

0 JERDIE, JARDIE sf. = Jo4RDA:... pe salon ou

birdie 'n mina SA-1 dea afar& din gradina mom); oiu
o jardie et te-olu 01111 (FLOP.).

ins

O JERFA...

van one.) (pec.)

()JERI, JAR! (-rase) vb. tr. A sgindari focal, a

JICNI

se puse pe an scannas Inaintea loculut...

tot Jarindu-1 on no bat (ssz.).
Li 1:

Joe Cu lautari (FAME.).

JIDA.Nr..ME sf. col. MAN. Neamul Evreilor.

oamenii cite o vita, cern

omeneased, clnd victi-

[vsl.
ra tv a].
JERTFELNIC, # JARTAVNIC (pl.-0e) sn. fTfli 0 t
Altar: preotul... clod ve vrea sit se pricestuiesca dumnezeestilor taint, aA :etre Inliuntru /a iArtAvnlo (Pey.-).48.);
Ercule pose mina De el gi-1 junghle... deasupra jertfelnioulai neleginirilor sale (tsp.) 2 Masa din altar,

la stInga prestolului: episcopil ingenunchlara dinaintea

sttutului jerttelnlo (ISP.) [vsl. tratvIniku].

JERTFI (-tem) a., vb. tr. 0 A educe o j e r t11

pandas pe mogla Int (ISP.) A parasi ceva, a renunta la ceva scump, la care tinem mutt, In folosul altuia: jertfegte interesul Ulu pentru fericirea aProaPelu1 (1.-OH.).
2. vb. refl. A se devote, a renunta la viata, la
f a, a sacrifica: el jerttea pe toti stritinll pe earl

fericirea sa, etc. pentru cineva, pentru ceva, a Ise

(SRL.).

MM.

CD
Evreu, Evreica. (mai ales ca termen de dispret) 0 sm. = COMEI-DE-NOAPTE [vsl. zL i d a].
JIDANCUTA (p1.-ta)sf. 0 dim. nutuicA 1 C

JERPELIT adj. p. JERPELI. Sdrentaros, rupt.

JERTFA (pl.-te)sf. 0 i La popoarele din vechime, dar, prinos ce se aducea divinith.tii gi care
consista dintr'un animal ce se junghia pe un
altar, din roadele pamintului, etc., sacrificiu: nu

ma era o !Data omeneasca 0 (I) Parasirea unui avut, unui drept, renuntare la un lucru care
ne e scump, la care tinem mult; cheltulala mare
pe care si-o impune cineva spre folosul cuiva

Mr-

JICNICER ar JITNICEE.
JICNITA ar JITNPIA.
0 JID = amAN.
JIDAN sot., npaNcA, Mold. .nDaucA (pl.-ce) sf..

JERPAN sr JARPAN.
JERPELI(-elese) vb. tr.irefl. A (se) face sdrente,
a (se) rupe de tot, ca o sdreanta [comp. j e r p a n].

sacrifice.

calcator" 0 Canal,

cular de metal,

*JERBA (pl.-be) sf. # Manunchiu: de nee [fr.

se multumi el (Joe) sit -i admit

sit -i aducd zeta deodatd (iv.);

Jghiab.

Canal semicir-

JAR/W.6m.
JABATEc.

gerbe].
O JERBIE, O JARGRIE sf. Mold. Bucov. Jurubita
[ung. zser b].

rascoli j a r

lintlnii

0 scobitura, uluc,
santulet, de-a lungul unui
lemn, ca sit se poata Imbina
cu altul 0 Scobitura. In
stInca unui munte, formata Fig. 2732. V.
de ape 0 Vas In care se
(I.-oH.)

eirneti (OAT.) [j e m n A].

JERAGAIU
JERATEC we-

[comp. germ. S e s-

bit sau piatra mare scobita

ung. szemling].

X Plinisoara, franzela: bash in sin neva ittiniste

(VLAH.)

JIDOV sm., .nno (4)vcA (pl.-ce) sj. 0 = MA/1(a)

jidovii eel on victim de lent o adus zeoe capatIni de zither

(ALECS.) 0 Jidovul rAtAcitor, personaj legendar, numit

$i Ahasverus, despre care se zice ca ar fi Post oslndit

sit rataceasca vecinic pe ph.m/nt, pentru eh. ar fl

insultat pe Isus, cInd purta crucea In spinare
sm. a Urias din timpurile preistorice: astea eras
De vremea Jidovilor cart paseau De munti C8 pe muSurcaio81 uscau rlurile Mute() sorbiturd (VLAH.) ; rupt din Jidovl,

foarte VOIDIC [vsl. iidovin

JIDOVESC adj. 0 De jido v, evreesc 0

(CIALIS.)

(PAMF.),

comp. bg. C a d u, pt. it i d o v e Evreu"; urias"

0.).

Urias, peste puterile omenesti, titanic: mood lido-

veasca.

JIDOVESTE adv. Ca jidovii [j i d o v e s c].

JIDOVI (- avast) vb. tr. $i refl. A (se) face jido v.

JIDOVIME sf. col. JIDOV. Neamul jidovilor.
JID OVINA (p1.-ini)sl. <a Valcea strImta [sapatura In munti facuta de J i d o v i (de uriesi)].

JIG sbst. Sensatiune ca de arsura pe piept, sau

ca un fel de acrealli usturatoare pe glt, produsa
din Ingramadirea prea mare a acizilor In stomac;
jigaraie [sl. i i g].

678

www.dacoromanica.ro

O JIGAJNIE = JEGAJNE.
JIGANIE Sr. Nume generic pentru on -ce soiu
de fiara salbaticti scirboasb sau monstruoasa,
pentru on -ce animal tiritor sau de un aspect des-

0 JILT$TE sf. Trans. G4,. Loc deschis, neted (rec.) JIG-

[comp. JELtsmE].

oJILOVEATA (p1. -ate) sf. 0 /ten Trans. = .m.A- JIT

VETE: cum gate aceste vorbe, 1iloveate se Dose I* 01 $1-1

lovea poste cap, poste spate... $1 paste uncle sinuses (RET.).

gustAtor; ,jiving, bald: atuncea s'an adunat Mate liganiile, clta trunzit si iarbg, unele mai tioroase qt mai gretoase dectt altele (sal ; o multime de ligiluti midi st mite
la vedere ((SP.); undo to afli P... Inteo raisin& de Mann
Docile, Cu tete de om

JILT Pr JET.
ca se vtid dintii, nefiind bine acoperiti de buze
JIMBAT, zImBter adj. Cu gura strImba, asa

[comp. vsl. z e b u , bg. z 5. b a t b].

0 jIMBT = ZIMBI.

(ALECS.).

JIGARINIE sf. W 0 0 boala a clinilor: sar deo-

data niste dui la mine, apnea-l-ar Bgaraia

(ALECS.);

are

JimBLA, ommBLA (p/.-le), Mold. .1VMNA (p1.-ne)

an clue lung si slab, parcA -i bolnav de 0. (SAD.); pr. ext.

sf. X Plinea cea mai albs de grlu, franzelti:

cline bolnav de jigiiraie, cline uricios: vedea-te-as

la Babes,

tndrAcitA! (CAR.) O

toatA zioa se da merticurl,

jimzsemlye].

Boa1a a vitelor, carac-

terizata prin umflarea capului si a gitului, din care

pricina, vita nu mai manInca, slabeste si piere '11 (D

JEVLBLAR sm. teit' Cel ce fabricli sau vinde J i mb

O JINAPAN = JNE. PAN.
O JINAU sbst. Trans. (vec.) tees.) Btinuialti [ung.

= JIG.

JIGART (-Arose) vb. refl. A slabi de tot, a se

pipernici, a se chirci: nu ?tit( cum, dar to ligirecti In

gyanii].

obraji (DLVR.) [Comp. JIGARAIE].

JIND sbst. Porta, rIvn5., dor dupa ceva ce nu

JIGARIT adj. p. JIGARt. Prapadit de slab, pi-

pernicit, chircit: data and veal asa de

duyi
se poate capata: act eras departe qi on duceai
terietrt attt de Minna (eg.-vg.); mai ales in construe(iunea a se tilts (sau a privi) on
a se uita r/vnind la

este cA n'are

eine sA mA hrAneascA usp.); ce slab e, $1 mid qt

este un mallet...
strejit $1 galben (CAR.).

(vi-AH.);

ceva, ducind dorul unui lucru; a privi cu pArere

0 JIGARITA (pl. -te) sf. Ban. Flamini de vite cornute [srb. dt ig erica].
OJIGHIREALA sf. Mold. 0 Usturime de git
(PAW.)

de rau: yam, n'ar mai privi cn ,... De eel can se veseleao

la umbra dead a nuoilor

j in d: ettprarul... ajunsese a ft jinduit de multe tete In

sat

JINDUIT adj. p. JINDIIT. Ahtiat: ea, care on va-

JIGNITA er JITNITA.

s'a Siert ztirul si s'a ales urda: sA pun o alder De too

Denim Jintitti (ALECS.); Bine, nasule, mergem, CA la sttnit

clipitim Jintita 51 urdi dulce (RET.).

.
0 Pr. ext. 74Javra, cline, jiganie:

JINTUT (-nese) vb. tr. R. 0 A stoarce jantul

0 A lua urda ce se formeaz5. deasupra In cal-

mult si nu se mai pot Linea pe picioare: tremuri oa

potato

darea In care s'a pus z&rul sa. !luta.

draculni I (CAR.)
nu-1 venea la socotealA as mai tins pe Magi sine nista 11godii
ce nu-1 tolosean (pAc.); Toate jigodiile, Cite 'n band be vedea,

JINTUTALA sf. Sl PP- JANT.

JINTUIT 1. adj. p. JINTUT.
2. sbst. 13). 0 Pr J ANT C) Faptul de a jintui.
OJIF" sm. 0 Ban. Copac tInar subtire si lung

(MAR.).

JIJEU er JUJEII.

JILAII adj. Patruns de umezealli, umed: o Inmitt

0 Trans. / Mb.nunchiu (de pae, de cocem, etc).

[ung. z s u p].
OJIP2, SIP sbst. 0 /ten. Murdtoie gramliditti pe

Burl qi .4, ye care an se prinde... niel troscot, nisi cinlini

Moe., ; dar cind dan as le- aprindA, Dace ! lemnusele erau

[bg. srb.

(RET.)

piele:

eta 111 pe pore (('ec.).

JIR, O JIB sbst. * Fructul fagului, cu care se

hanesc porcii (CI 2735):

JILAVEAL (p1. -veil) sf. Umezealti. [j i 1 a v].

O JILAVTE sm. 0 /ten. Ban. Reteveiu de lemn,

scurtiaturli: an apnea carii bite, carii prailni, car!! cite tin

(Dcii.)

JILAVI (-Aveso) vb. tr. 51 refl. A (se) face j i 1 a v, a (se) umezi.

JILETCA, GILETCA (p1.-et) sf.TVestmInt scurt
pIrdi la *ale, fora mineci, ce
se

sr.).

zarul; ceea ce ramine pe fundul c5.1d5xii, dupa ce

JIGQDIE sf. 0 w Boa1a a cannot., numita si

rapan", de pe urma c5.reia le cade parul, corpul li
se acopere de bubulite mici, rosii, sines foarte

Pe Mate eit be prindea

eed.

JINTALAU (pl. -lee) sn. %, Balul cu care se

mesteca ztirul pus la fiert pentru a se face urda
[jintui].
JINTITA (p1.-te) sf. Q. Urda amestecatli cu

[srb. 2ignuti

lovite-ar Jigodia,

ou Domnul Moldovei pentru manna'

lance cement de -atita mare de time, era

JIGNICER se- JITNICE.R.

(DLVR.);

(DLVR.) ; SS '11VOiS43

de la Ttrgovistea, la care finduitt de-atIta vreme (NEAR.).

seeesta ma jigni oats -cum in Intedria mea copiltreascA (GN.)

awash% presupnnere jicneste caractern1 men (Em)g.); 11 11c-

tie etitet bolnav de

sum se diteeatt

JINDUT (-um) vb. tr. 5i intr. A rIvni, a don sa

aib5. (un lucru greu de col.plitat), a se uita cu

e g 1 a].

an poti sA multumeati pe toll, Mit sit jignesti pe nimeni

(13R.-VH.); on vroim sA jignim drepturile niminni (VLAH.);

a Impunge"].

nits on

[vsl. tendati].

JIGNT,
RCM (-nese) vb. tr. A aduce o \Tatamare, o pagub5., o atingere, a vatAma, a atinge:

neat' adlnc cerIndn-1 tapte vinovate (CAR.)

(DLVR.) ; se

antes lucruri de mincare ye gltleturile muncitorilor Ow.)

Pocinog, boroboatli: pin' nn-mi Must

jighireala, nu to amyl (FLOR.).

0 JIGLA (p1.-le) sf. 0 /fen. = BuLFvu [bg.

De

yin ill mincare (C..RAD.) ()Mg.

poarth peste ctimasti,

dedesubtul gherocului, jachetei, etc., vests (n) 2734):

tagi stutosi on ramnrile Incircate de Br (vi_au.); cau-

tara... alone $1 jir si se hrinird

(RET.); Se puma
De nista MAU*, de pares)]

Cu de acestea

at due yore!! la lir use.) [Si.].

JIREADA = GIREADA.
JIREAPAN Pr JNEAPAN.

Imi pusei jiletca cea de silo marl

JIREBIE sf. 0 1' Loc,

Fig. 2735. Jir
facie Ingusta de araturii,
lot de piimInt 0 11 Jurubita: hoe, IMO portitit,

(GN.)

virtelnita cu Jirebia de tort (si_v.)

jiletca de catitea visinie, on giitan

de lir, de Jur ImPreinr

0. -OH.);

[rus. tiletik u, bg.

2iletk a <fr. gilet].

0 JILIP (pi.-ipuri)sn.Trans.
0 Pat construit din blrne

tot dus pe ail... DMA colo Is

Fig. 2734. JiletcA.

moue ImpAratulul, acolo ha! re ...nr1 (RET.); apa vine de

la iaz ye .0... tar de pe curge pe woo (PAC.) C) 4 Un

fel de canal alc5.tuit din busteni asezati In lungul

povirnisului unei coaste si pe care alunec5. pint]. In

vale, bustenii de fag si de brad: indemna oamenli

sal... la Impingerea... buotenilor Byre
We.) lung. Z S i-

lip].

JTRTFA = aRTFA.
JITAR sm. Pazitor de farina (care is seama sa
nu intre vitele print semtuaturi, si sa fadi strict-

si scinduri pe care curge apa

din iaz la moarti: butea s'a

[vsl. 2r b i j].

oi nimeni nu se atlas's de
ciuni): moan... holdele !Ara
ale (CRO.); 111 Bari din colibA... $1 deschise parte de lintels
Co tAia dramul (D.-ZAMF.); ian, o Writ de jao, satn Int Oremine, Bird chil $1 lard 1 (ALECS.) [VS1.].

JITARTE

ef0 Coliba jitarului (dela mar-

ginea satului): Imi adusel amble ei drumul men trecea

Mut'
Pe lIngli Warta lid Acsinte (ON.); De la deal de

o Desire gillble (vog.) Plata ce primeste jitarul

0 O Meseria jitarului.
JITIE s/. Mold. Bucov. $iru povestei, siritenie

679

www.dacoromanica.ro

J I T- patanie, Intimplare: si-am !minima pe-o roatA, si v'am

O JOAP1 Per SAP

JO I ranis ei, din mit, iocmai thud onm an lost (se.)

(CONV.) (RV.-CRO.) (BEL).

0.104PA

eons jitia toatA (CR13.)' 11-an povestit teat& Otis, Medi pita-

iitije].

[VS1.

trator al hambarelor de grine ce se strIngeau pen-

siti fira crntare on 'cards (Ret.) [Jerdie].

0J0.1.1.VINA (p1.-int) sf. Ban. 0 /ten. Trans. =

tru Domn $i pentru cetatile turce$ti marginase Cl)

Rangul de boierie al acestui administrator: Will-

JIVINA.

'JOBEN (pl.-enart)sn. k3 Palarie Inaltil In forma

de tub, cilindru: nn arm) de ipsos, on galben, haled

cern! are In same lei hambarele Cu grin (VLAH); ner11001111

Simeon Durso a nu 'Ater) pre atit de vesel cit si nesna-

[j 1 t n i t rl]
JTTNITA, acagra, JIGNITA (p1.-te) sf. Grinar,
hambar cu grin: Route grIul In ores in 'Unite's Cal
(NEBR.)

rosie mi pantaloni albastri (BR.-VN.); V1Z1T1111... on no

lel %nese In cap, ee-i Wee pe nrechl

?K,

NI din alfabetul

JIVINA (p1.-ini, -ire) sf. 7.k Animal, fiara salbatica; jiganie: toate itvinile cite se tiritso grin Mend ai
cite se ascend pe sub pimint (coos.); ouritti mai multe tart
de toate gadinile ei Jivinele sillbateoe (SP.); : Qua-rot,
Doamne, sit desbdr Inmea de o

JIG... =
JILT Mr JILTojIND... = MO
0 JINT...
JIRAV

In ckrti sau alte jocuri pe bani; a ti In

rise: mi-e vista, often' In

JINT...

sm. Ban.

=AB

JtTAR =

= coccH

de-a

catorii trebue sa raspunda repede la o Intrebare,

se imite o mi$care un gest, etc., sa ghiceasca anumite lucruri, se gaseasca lute o rimli, etc. 0 01
alb A Conventie care asigura uneia din parti un
clstig care depinde de iscusinta sau de norocul
lui:
de billard;
de Bah;
de carti; ^. do aortic;
case de
cask In care se aduna lumea spre a juca

veninoasit I (aLsce.) [sl.].

JIB ow- HR.

[Job in,

b e n: on t-nar spin 51", (BR.-VN)

JOC (p1. -curt) sn. C) Petrecere dupa anumite regule: ~uri copilaresti; ...ll de-a baba- oarba; ul on mingea;
de soeietate, petrecere in familie. In care ju-

(CANT.); stitruind toatil zina... la camera 81 la Jionita (once.) ;

[VS1.i t Unice].

JIVETE sm. Numele slovei

(D.- ZAMF.)

numele unui palarier din Bucure$ti].

"JOBENAT adj. Care poarta pe cap un j o -

Faraon (PAL.) ; din oe lionith an teat grituntele oe impraftle

cirilic (vs1.].

Nuia subtire, joarda

J0.4.RDA (p1.-C10) sf. Nuia lunga $i subtire:

voinlen1 de morn is 81 el o In mind (18P.); trebne Peden-

tJITNICR, JICNIC:ER, JIGNICFIR sm. Cl) Adminis-

MC1011

(p1.-De) sf. Trans.

a fi in

de bursd, agiota-

giu asupra fondurilor publice C) Ceea ce slujeste

spre a juca: nn de dirt': nn de dame; un de loto
0 . de onvinte, glum& sau aluzie bazata pe ase-

[srb. t era v].

JITIE = JITIE.

rnanarea cuvintelor .1 0 Felul cum se cinta

dintr'un instrument muzical, cum un actor 1$i Indepline$te rolul
Functionarea regulata a

JIVINA = JIVINA.
S?dALT.
JiVLALI

(-pee, -din), JNAPITi (-nese, -uin) vb. tr.

unei masini, a unui resort, etc. 11 Dant (oo- TAB.

mints tarbati inapni de clteva orl laps on un par (MERA)

p Exercitii de gimnastica, de lupta, de alergari, etc. la vechii Greci $i Romani $i care tineau

JNAP

Mold. Trans. A plesni (cu palms, cu un biciu, etc ):

me mama ndna$a din coardit 81 tar ne juilpilia (coo.); In area

xxvm): - on itintari ; la tard,hora a temeinl jocului (vLan) ;

la
toate se &hind, lax la born niei nna (ZNN.) Pl.

[onom.].
JNEINP sm. Ban. 3! = arraR [germ. Schnepfe].
JNEA.PAN, JNEAPAR, JIREAPAN, JNEP sm. 11,
Arbust totdeauna verde, din fam.

coniferelor, cu frunze ascutite $i

cu virful tepos, ce seamana cu un

'JOCKEY, JOCH$II sm. CAM" et iscusit care !h-

ealed'. un cal la alergarile

mirk,

still anti down, era mai mare

decit

armasarul

(NEOR.)

[engl.].

'JOCKEY -CLUB
Club, societate pentru ame(731.-bunt) sn.

liorarea rasei tailor $i

care organizeaza alergari publice [eng1.].

deal sane! mime (VLAH.) ; tin Vint race...

unde crest multi jnep en i:

me- BA-

sir BATS file [Cat. j 0 C u s].

ee care o indicts un lochen a nn

culcati de vintari se Inaltd de pretutin-

J1s1EPENT (p/.-iguri)sn. *Loc

.ort olimpice 0 A-si bate

de cat GE 2738): laps

unei bAuturi alcoolice (Juniperus

communis) Q 2736): din inepenii

hncilor (OR10.1[1at.junlp6rus].

TE @ ; Wale de

ole

brad pitic; fructele lui, numite

ienupere" se 1ntrebuinteaza In
medicine, la fabricarea unei
esente volatile $i la prepararea

mica pe 'nevi palele albe de nori (vue.);

acittIndu-se de inept pi de Mmurelele

lac de spectacol:

Fig. 2736.

JOCW?R, JOCULVT,

Jneapan.

(:) JOCOT SM. dim. JOC.

sf. ID A cin-

J9I

se Mon nevitznt prin

(OR.).

JOACA, OGIOACA (p1.-ce) sf. Joc (al copiilor);

gluma, lucru u.$or, jucarie: se oliznean M-1 adoarma,
pentru a o stern mai repede is ioaed (8.ALD.); ei !neat,

cea zi a saptfunInii, Intre Miercuri $i Vineri;

6 F: de pins mai spa

low- Anil ;

dnpd Pesti,

Fig. 2738. Jockey.

Inset, din glumd, din loath, fie a Mont on scAunel, mitre

niciodata T 0 mare,

'cu care se tale bus-

lepelor, a) a cincea zi dupa

Joi dupa Pa$ti;
Dumineca lasatului de brinza.; h) a opta Joi dupa.

o moriseit (BR.-VN.); 00 stag dumneata de vorbestiP ce, este e

'cacti.? (es.-ve.); asa ti-1 gioaea, laP (ALEC8.) [j u C a].
JOAGAR (p/.-Are) sn. Ferestrau de munte

mat

tenii, transformIndu-i

Pa$ti; a furnioilor, joia din saptamina brinzei

In sclnduri, grinzi, etc.

(
27371: gbh:-

(MAR.) ; ".s verde, a noua Joi dupft Pa$ti [lat. j o v i s].

JOIAN sm., JOIANA, Ban. JQICA sf. 74, Nume

dat unei vite nascute Intr'o J o is weal 51 lupul it

drug, doage si alte

linens de (0008.);
marl, plve $1 an,
de al carol. vnet

01311-

mAnlncd boil: unui De Mlercan, 81 altul De JOITN1 (R.-Coo.);

vacilor sit le ski... Miercana, Solana, Vineries, Simbotina,

Duman UP.) Cl) JOIAN SM.. Planta cu flori albe a

Mound isivoltil de a-

nini (vuta.)[germ.

s a g e r].

J 4MP A

(p/. - pe) sj
0 /ten. 44, Vale;

adesea Joi -marl, Joia din saptfuntna patimilor ...t nepomenita, a neeuratil, (intlia $i a opta)

Fig. 2737. Joagar.

groapil; lac neted pe coasta muntelui teEz.)

Ban. Trans. M1ncatura de pamint, groapft, surpatura provenita din ape (ee.-coe.) [comp. srb. C u rn
.13 a gaura"].

carei radacina tontine un suc galben-portocaliu

(Oenanthe crocata).
JOIMARI sf. pl. Pe- JOI.
J9I-MARITA (p1.-te), 30131ARIcA St. 0

Fiinta imaginarft, un fel de stafie cu chip de femeie

care, dupli credinta poporului, umblh. In noaptea
spre Joi mar i sti sperie gi sal pedepseasca fetele lene$e la tors 0 (P) Femeie foarte urita,
sperietoare: Earls -eat, mitiount/t, C'am alum o alAMATIta
ITEOD.).

680

www.dacoromanica.ro

681

www.dacoromanica.ro

jVBRA (pl.-bre) sf. Ban. F * BubS (la cm

JOIMIR, aourTR sm. Mold. A Mercenar (in spec.

J 0 I- la# Poloni)
[p ol. t o lnier z].
JUD JOLFA = PJLFA.

sau la vita) 0 Mold. Ban. if Spuzeala ce iese pe

piele (mai ales in jurul gurii) de pe urma calduii

[comp. ung. zseb r e].

0 JUBRITA sf. Ban. 44 Ramasita ce se rade de
pe fundul caldarii, dupa ce s'a fiert urda.

JOLNA (p1.-ne) sf. Mold. Bucov. F Un fel de umflatura la git, scrofula: dap& oopilul are Jane la glt,
sa-I prindA Mina's de alt paste fereastra, si-i trace (vol.)

[rut.).

JOLN/R lor

JTJC4 (Joe) I. vb. tr. 0 inlr.0 A petrece, a-si trece

vremea cu un joc: $ah, biliard, (In) carti 2 A danta;

JOIMJR.

*JONCA (p1. -ct) sf. 2, Mica corabie de o forma

0 : nrsul nn joaca de vole, ci de nevoie, omul face de multe

on lucruri ce nu-i plac, fiind silit de imprejurari;

special& intrebuintatb. In

sr

China, In Japonia si In
India ( a 2739): Iat -o

CINTA I. 0, EQRA C), PISICA QI ; pe cineva (la palmii,

pe dente), a-I suci si trivial, a-1 face sa luereze, sa se

poarte cum Yi place: las' oa to -oin ince eu. ! (NEGR.) II 0

calul, a-1 face sa salte usor; ; a -gi calm, a-si face

aurita pe albastrul apel line

IALECS.)

[fr.].

*JONGL4 ( -ales) vb.

intr. A face scamatorii,
jocuri dibace
cu mingi, cu bastoane,
cu cercuri, etc.; a
Invirti In mod dibaciu,

ca un jongleur: a sinus as

jongleze oinci-vase cute de

ouvinte dinteo limbs (VI-01.)

mendrele: to -a sdsit pe dumneata prost gi-gi joacit calul cum

00 A reprezenta a pies& de teatru:

nn rol, a indeplini
un rol inteo piesa de teatru; E a figura Intr'o afatin rol mare, a avea o
cere, lntr'un eveniment;
pozitie insemnata; F:
cniva o testa, un renghiu, a
li place

(D.-ZAMF.111

trupa a jucat o comedie In trei acts;

ktar

face cuiva o pozna, o pacaleala, o gluma rautacioas& sau supbxatoare pe seama cuiva 0 A se

[fr.].

misca incoace si Incolo: vad eu cum 10 Joao(' ochit In

cap (GN.) ; noaptea, Joadi In virful ei o Mafia albdstrie

sarlatan ( 2740) [fr.].

cu un joc copilaresc: a se

Fig. 2739. Jonca chineza.

*JONGLER sm. Cel ce exercita profesiunea de

a jongla; scamator, panglicar,

(S.-ALD.)

2. vb.

*JONGLERIE sf. Jocurilv. [I\

panglicariile jonglerului; sc,_e
matorie; sarlatanie [fr.].

A face ceva in gluma; a lua prea putin in serios:

nu to Jim on sanatatea; se jowl on vials oamenilor [lat.

jocare].

JTJCARIE, CaucARE4 (pl.- rele), f =CARVE (pl.

soARDA.

JOS, 0 (MOS adj. 1. Patin

-ref) sf. 0 Lucru cu care se joaca un copil, object

ridicat(de la pamInt): casa Joni;

menit s& fad). sa

partea dedesubt,

care e la pamint sau mai

aproape de pamint (In opozitie
CU sus); a (se) da
a (se) cohort; a cadea (de De scars, din Fig 2740. Jangler.
eta.);
pe
pe pamint;
Pat,
(umblind) cu picioarele: Da, ziin, vino si pe jos, CA
te-oiu primi bucuros (1K.-BRI3.); a se lase mai pe
a fi Intre-

cut de altul: Wei is bautnrit nu se lam el mai pre

IISP.) ; a rikmlnea pe A, a raminea inferior, mai slab,

mai In urma: dascalul Iordache ramasese acum pe jos

(cao.); 'Nom) de ~, din popor, de rind: de as va prileji
vre-un om de jos ad des palms vre-unui boiaren, atunce
acela face sudalmit mare

(Pay.ME1.) ;

pre., Fr PRESQS.

interj. Strigat de comand.. de desaprobare,

guvernul 1
de urii, etc.: .4 Warta! tirania I
sbst. Partea de jos: in .4.411 liner [lat. d e o(r)s u m; forma pe jos cu picioarele" e refacuta
prin etimologie populara din ngr. =Oa
JOSEAN SM. 0 Locuitor din Moldova de j o s.
JOSNIC adj. Care Injoseste pe cineva, nevrednic, nedemn, miselesc [j o s].
JOSNICIE sf. Fapta j o s n lc a; starea a tot
ce e josnic.
*JOVIAL adj. Voios, foarte vesel: spare In ma
berariel o figura ii de provincial (CAR.) [fr.].

petreaca copiii
jucindu-secu el
(L:j

2742) si TAB.

XXIX): tovarits

de jucaril copiluiui
11 erau florile elmDead. (ISP.) ;

Ii arta-

cea jucarele vise in-

ce= ea

(VLAH.) ;

co-

coati... juandu -se

on

Dacireile

lor,

Fig. 2742. Jucarii.

s'au Whist until pre altnl

(FRV..MB.)

0 (r)

PersoanA,

lucru de care cineva isi bate joc, care nu se ia In

serios: Barbucica... Cevenise incites celor firs ocupatiune

0 F Lucru foarte usor de facut 0 (P)

Persoana, lucru care nu se poate Impotrivi, nu
poate rezista de lac voint.ei cuiva, miscarilor ce
(1.-OH.)

i se impun, etc.: corabia ajunsese judiria valurilor [j uc a].

JUCARICA (p1.-rele), JIICARIOARA (pl. -oars) sf.
dim. JUCARIE.

JUCATOR I. adj. verb. arca. Care joaca.

2. JUCATOR, -TO4RE sm. f. Persoana care joaca,
care ia parte la un joc.

JVCAT ;T, -VsA adj. si sm. f. Caruia (careia)-1

place

S& joace,

mint dupit use

*JOVIALITATE sf. Voiosie, fire voioasa, dispozitie vesela tfr.].

*JUBIL4 ( -lies) vb. intr. Ali

bun (STAM.) [j u

dansator: La mindrum jucausa, E gu-

((K. -DRS.) ; 31-1:111

c a].

gasesti vr'un Neamt Juane

*JUDAIC, imam adj. Privitor la Evrei [fr.].

*JUDAISM, IIIDAISM sbst. Religia Evreilor [fr.].

t GIUDE SM. (pl. -deci) 0 # Stapinitor,

arata pe lap bucuria, a da

semne de o mare bucurie [fr.].
*JUBILIgt adj. 0 De jubi-

domnitor 0 (pLiner) Capetenie, judecator al Ti-

ganilor robi: giudele, cu barbs alba si on fats neagra,

merge pe un cal pag lnainte (ALECS.) 0 Trans. Judecator
al satului; primar: Pentra mIndra care-mi place, Nici

leu: an
0 4 Medalia .-lt
Carol I", medalie comemoraIlya, create pe ziva de 10 Mai
1906, cu ocaziunea aniversarii
a 40 de ani de domnie a rege-

parintii n'an ce-mi face, Nici ludele satului. Nici chiar

domnii sfatului ((K. -BRS.) 0 aid Judecator:-. de instructie;
adueeti-va aminte ca este cola sus un Jude gi pentru voi I

lui Carol I ( 2741) [fr.].

*JUBILU (p1. -lee) sn. I Stirbatoare mare pe care o serbau

mon.; 0 Conducator al colindatorilor

[lat. ju de x].

JTJDEC4 (-deo),

vechii Evrei la fie-care 50 de ani

0 mit Indulgent& plenara si

universals acordata de papa la Fig. 2745. Medalia
fie-care 25 de ani s Sarbb.- jubilara Carol I.
toarea a 50 de ani de casatorie,

(PAMF.) (BIBL)

JUDICA (-ic), t GIUDECA ( -ea)

vb. tr. 1. 0 tif A da 49 hotarire In calitate de judecator: sin ca de clnd el este Imparat age pricina grey nu
mai judecase usP.); lupul to Waste, lupul to judicit (Tim)

11

0 A hotarI ca arbitru trite neintelegere 0

de domnie, de lndeplinirea unei functduni, etc.

[fr.].

ou mingea, on Dapusa; a se

. de-a baba-oarba; : nu to ince ou focal! Pr. FOC 0 0

O J9RDIE sf. Mold. Bucov.

masutit joasii.
g. adv. In

refl. 0 A petrece, a se distra cu o jucarie,

A-si da parerea despre cineva sau despre ceva:

multimea Judaea mai mull on inima dealt ou retinues
(1.-OH

) 0 A fi de Were, a socoti 0 A dojeni,

682

www.dacoromanica.ro

mustra aspru: mita Raab Cite Anal 11 jildeCi hied si -1

sgItie

(CAR.).

2. vb. refl. (D Au da pttrerea, o judecata despre

robie, supunere Invingatorului, patimilor, nevoi- ju D.

lor:

sine Insu$i: pune -ti alleluia !paint(' 01 to Judea singur

(ZNN.)

...Ai ma. comod Si ma piece Ia Piaui cAsAtoriei (ALECS.)

rr'Fie- care din cele doutt stinghii de care e prinsa

0 ea A avea un proces, a se duce la ju-

decata: beide sii ne judeam, si cum a site judecata, mita

id ramile (cao.) ; eine se judeell, adese on plerde nn bon 01

.etstlgtt o plsica (zsr4.) [lat. j u d I c a r e].

JUDEC4TA (p/.-sati) sf. (Dea Faptul de a judeca; hotarlrea rostita, de un judecator, de un tribunal; e: mai bine o Invoiala strimbi declt o

= dreanta

so- LOP/LTAC) it Proces: no m'am tuft prin judecati de

end slut (om) str- LOPATA() Ott Locul unde se ju-

deca, judecatorie, tribunal; justitle: a da, a trage, a

a chema Inaintea justitiei judecata
de ape', ziva In care Dumnezeu va judeca pe vii $i
pe morti: o sit ne apuce judecata d'anoi, o sit plena too
si nucleases (DLVR.) H tAririle Providentmi: todecitne In! Dumnezeu Insu$irea pe care o are
mintea omeneasca de a deosebi binele de rau, de a
judeca cu pricepere despre oameni silucruri; minte,
ratiune, Intelepciune: are o sanatoria; dintre tots copill, Iota cea mai mare era mai cu = (ISP.) Parere,
socotinta [lat. *judIcata <judIcatum].
JUDECATOR 1. sm. 0 to Cel ce, Inteo judeca-chema in

toile sau Intr'un tribunal, judeca pricinile dintre

oameni: cel ce Wings Inaintea ~ulni lei pierde lacramile

de pace, de ocol, Is tribunal, la ourte, de instructie;

MM.);
ajutor de ...+; -al snprem, Dumnezeu Magistrat

suprem la vechii Evrei de la moartea lui Moise

piny la Inceputul domniei lui Saul.
B. #

JUDECATOARE sf. Judecatorie; tribunal [lat.

judicatorius].

JUDECATORESC adj. Its De judecator,

judiciar: putere, hotArlre Judeciltoreasca.

JUDECATORESTE adv. ea Ca un j u d e
c a to r, In calitate de judecator.
JUDECATORIE sf. ti () Dregatoria judec tttorului $ C) Locul unde se judeca, sediul unui
judecator de pace: cum along Intr'un loo untie era
se trditisazti Inaintea iudecAtorului (CRO.); 0. de ocol.
tJUDECE4SA (pl. -ese) sf. (no.) oso.) Nevasta
unui judecator [j u d e c i].
L JITDCI sm. pl. Mr AIDE.
XUDECTE sf. 0 Stapinire, suveranitate gj 0
zi Jutlecata; tribunal $ 0 tit Functlunea de ju-

decator [j ndec i].

JUDEA', tuarnuT(p/.-ete)sn. 0 t Judecata: giudetul

In mina

Si

socoteala cititoriului lAsind, ori-ce sententle ar

Fig. 2744. Jug.

pinza ferestreului la joagar ( [1 2745) Trans.

Birna mai groash si mai lunga, asezata deasupra celorlalte blrne care alcatuesc perelii unei
tin!,

case (PAC.) 0 0 parte a piuei,

numita Si razamatoare" (DAM.)

O Colac de lemn, In genere
Imbracat In piele, ce se pune
In jurul gttului calului de trasurd $$i prin care tree hamurile (1 2746) CD Masura de
pamint cam de o jumatate de
falce (RV.-C120.)

jugum].

Ian va nelde pre vre-un Oudot san pe vet" slug& a gindetului

(PRV. LP.) Primul magistrat al unui ores care-1

ocIrmuia ajutat de pfrgari (mai adesea In nu-

mar de 12): orasele se... ocirmulau de o magistraturil aleasA pe fie-care an 5! amanita de no iudet si de doisprezece
plrgarl (BALC.) O
Diviziune administrative a Orli

octrmuita de un prefect si de un consiliu judettan,

district, tinut: RomAnia e ImpArtita In 71 de judete [lat.

judIcium].

JUDETEAN adj. 0 De j u d e t, privitor laun

judet: consilin

*JUDICl/71R adj. to 0 Privitorla justilie, judecatoresc autoritate ~A, retorma ....41; caries
cariera de
magistrat; route/1 ..L, dare de seama a proceselor

desbaterilor Inaintea justitiei 0 Facut prin

autoritatea justitiei: vinzare .50, anehetA 1 [fr.].
*JUDICIOS adj. Cu mull bun simt, cu judecata sanatoasa.: om

ollauzitit de 0 artraspluis
judleioasi si atraglitoare (onos.); dind consiliile sale

JUG, t GAM (p1. -uri) sn. 0

pe gitul boilor ca se poata.

trage ( El 2743); boi de
, boi
care se Injuga pentru tras
Fig. 2743. Jug.
carul, piugul, etc. p La C. Ceafa,..cerbice.B.B.
Bulfee,
jigle, lopatele,
popoarele italice, par asezat
orizontal pe and doi Infipti nulalp-e.p.Rp.olciRoaerslee.
In pamInt, pe sub care vraj-

masii Invinsi erau silili se. treacal([] 2744); de aci,

Fig. 2746. J. Jug.

JUGAN, 0 GIUGAN sm. Cal juganit [j u g, nume

JUGANAR, oruoANAR sm. Cel ce jugane$te call

[j u g a n].

JUGANT, O amGANT (-Anew) vb. tr. A castra

(cal, porci): porch de eine' stiptaminl trebue sit se glugll-

neasca

(ION.)

[j u g a n].

JUGANIT, 0 GIUGANIT sbst. Faptul de a j un

JUGAR, O aruGAR I. adj. De jug; bou bou

care se Injuga, vita de tras: haiteile, bolt ginger! al
argatli sa tie gate a se apuca de mulled (ION.).
2. sm. Bou jugar.
0 JUGAR OM- AMUR .
.TUGAREL sm. y = DUMBET.

JUGA.RTT sbst. Plata pentru un car de lemne

carate din padure: sit string on etinbein pIM de Balboni...

de la .4., (cm) [j U g].

JUGASTRU sm. # Arbust cu scoarta rosintick cu lemnul

alb $i tare din
care se fat juguri (Ater campestre) (L.)2747)

[lat.

j u g a-

ster < ju-

g u m].
* JUGAR (pl.

-ere) sn. 0 Ma-

suit agrara la

Romani 0

Trans. Ban. (0
JVGHER, JVGAR)

Masura agrara
de vre-o 50 de
ari [lat.].

Fig. 2748.

Fig. 2747.

Vine jugulare."
J.I. Vina jugulars
interne. J.E. Vina

Jugastru.
jugularl externA.
JT.3* GLU
ArNGLA.
J.P. Vina jugulars
J. A.
0 JUGRAV... Often. =ZUGRAV... posterioara.
Vina jugulara ante*JUGULAR adj. 63 Care tine rioarA.
A.P.
Vina
de gltlej: vine. ft ( 2748) [fr.]. auricularl.-0. Vina
JUJEU, Juau, Mgt, (p1. -lee)

Ir

judicloasol asupra unei scrieri (1.-GH.) [fr.].

O 111,1TA PP- AILFA.

Unealta de lemn care se pune R

0 = =nu [lat.

dat probabil uneltei primitive cu care se juganeau

odinioara caii, Intrebuintata si astazi pe alocuri).

da

(CANT.) ; 105 cartes lui Zoroastru... el !neon a citi Judetul

ZiamIntulu1 (Enos.) za # Judecator: cola ce va sudul

Fig. 2745. Jugul joagarului.

Ia. Va tale.-2. Ceafa dejos.
3.3.
Mita, laps,
tinCirceie.-4.
jaht.-5.5. Coaca.-6. Fusul de lemn.

occipitals. P. Vina

sn. 0 Un fel de jug triunghiular frontalA. -- A. Vine.

ce se pune In jurul gftului por- angularL V.C.
Vine cave.
cilor spre a-i opri de a intra In
gradini sau In tarini si a face
stricaciuni (r 2749) O Intlia Luni din postul

Pastilor, and se dau ciinii In tarbaca (In Dobrogea) [srb.

683

e 2 e 1 j].

www.dacoromanica.ro

4.1 U

J,

0 JT,TEEA, JVFA (p1.-te) sf. Mold. Bucov. X Un fel de

JUL- mIncare
de post facuta din samIntli de cinepa piJUP sata cu ape
si amestecata cu miere:
giltitn-le-alt cove bob Dort, gelnete, turte

on julfil el vinare P (CRO.); Intro turte

presar mao on miere San in Nt (VOR.);

&UNCUT, 0 GmarcTIT sm. 3.4 dim. num.

JUNE, 0 GIVNE adj. $i sm. 'Pinar; om (tinar)

neinsurat; omui... volute, adecA June taste den doatizeci at

trot de ant pin8 In 42 (PRV.-MB.); vedea pe un tune Duleraobit umblind de colo plait colo usp.)

111180 On meta (MAR.).

Dragostea de m E Ca fella de cue (Nov.): clad hull el

on
muAsitAc.). ioare mined pre busk le murird amIndol paring

'

vb. tr. 0 Mold.

0 JULT (.11180) 1.

Trans. A jupui putin pielea, a

(CAT.).

*JUNETE st. Tinerete: nine nu etie cite poste ...a

sdreli: spot Intimp le-se sa-ljulessca nn-

el inbirea adunate la un loot (coos.) [fr. j e u n e s s e,

mai o leoutA ODInca oriobeak,ati-mi aprind

pale In cap (RET.) 0 A rani usor

[lat. juvenis].

JUNEL adj. Si sm. dim. JUNE.

JUNEL4$ adj. $i sm. Ban. Trans. dim. JIINVL:

placinte on mao el as magi sau on jute. el

refacut dupe j u n e].

JUNG1114, t GIIINGH14 (-ghin) 1. vb. tr. I A hinge arma,.cutitul In beregata. sau In alts parte

Olten. A frige, a arde.

2. vb. re fl. 0 Mold. Trans. A se Fig. 2749, Jujeu.
jupui putin pielea; a se sdreli; a se rani usor: s'an

flint untie el on lances la mini (CANT.) 0/ten A se

frige ,a se arde, a se opari: m'am jul11 la mina Cu apil
Nara (PIK.) [srb.].
0 JULITURA (p1.-thri)sf. .0 I Mold. Jupuitura;
rand usoara pe supralata pielei: stralele 1 se Mouse terfauna $1 trupul numa jullturi MDR.) 0 0/ten. Arsura

a corpului, a Injunghia: I-an Welt on outitasul...

gi

I-an giunghiat de 1-an omortt (PRV.-LP.); sariti, mA Junabe

bArbatul, hotul, tIlharn1 de cring (PANN); hotii ieSira din

junghiarli Intro clips toll mien (FiL) A

jertfi, a sacrifice: In vreme de goanA. i-an nevoit $1 an
pAdure,

junghiat idolilor (pev..me.); pose mina no el 111-1 Junghle SI

[juli].
JUM4LT = .)MALT: boltlle se rupeau, Awnl for al-

De dInsul deasnpra jertfelnloulni usp.); ,E) a (se) macelari:

singers Jaime lid Stefan, clad vedea De frati cum se junghlan unit pe 81111 (ISP.)
hAie
rOdllvarCete. junghiuri

JTJMARA (p1. -marl, -mere) 1. St. X Bucatica

virtoasa sau atriums& ce ramlne dupe topirea grasimei de pasare sau a slaninei 0 /ten Om piper-

Ca dA Burs snubs, PAM meta mac junghia 0K.-eee.)

bastru se despica (EMIN.) [germ. S c h m a l z].

nicit, uscativ (R.-COD.)

ICES.).

2. pl. X Mincare facuta din oua batute $i amestecate cu unt sau griisime (Mold. scrob")

[srb. tmara< germ. Schmarren].

0.

JUM.ATA.TE sf.
Una din partite unui tot
lmpartit sau care se poate Imparti In don& parti

de pIine; o
mutat; on ....prat; no

de wag; an ceas at

A se jertfi. a se sacrifica [lat. jugular e].

*.TUNGHIER, JIINGliER (p1.-ere) sn. f Pumnal:

scape... de al vinfitorulni care se
apropie woos.); mi-a dat In inimA ou jungheru (SAD.)
va izbuti poste sit

[junghia].

JUM.A.RCA (pt. -meroi) sf. Ban. X = JUMABA

egale: o

(Intre coaste, etc.): ma butthle intro parte.

2. vb. refl. A-si fringe cutitul in beregata sau
In ans parte a corpului: De-as vedea pe mlndra mea

la .ma drn-

socotind o jumatate din douft

parti egale: a bent stlola ye
F: a vorbi on gura
ye ~set on -.. de aura, a rosti cu glas slab, abia auzit
(de frica sau de neplacere): bun BOW la not, voinioe,

JUNGHIERE, t oruNaHrpRE sf. Faptul de a

junghia.

JUNGHIETOR, t GIUNGHIETQR sm. Cel ce

sacrificator: aemAnan una on alts cum

junghi e,

seaman.) ;manta'

as lertfa-1 nevinovatA t000n.)

JUNGHIETURA, t GIIINGHIETVRA (pl. -turl) sf.

O

Incheietura gltului cu restul trupului: oanni

sin crainl, cam on o. de gurft (CRO.); un om (un prose, nn

belly, un viclean, etc.) at
un om (un prost. etc.)

bandalla Inter) parte ei lateens, de paroit-el rnpsese Junghletura usP.); I-a inhatat de nrechl pi souturit-1, de-i
croons Junghietura (CAR.) CD
Junghiu, durere pa

Finulet... De atonal era un om el

(BR..VN.) F Sotie,
nevasta.: ce tl s'a Intimplat. babo P zise el, clad lei often
...II (ISP.) 5 et GramadA. de (13-17) snopi; din

ghiat, jertfit: va mustra pre carele maniac& came...

mortacial 51 jungbeturit de la Hon (PRV.-MB.) [lat. j u g ula tu r a].

In toata puterea cuvintului, care Intrece pe altii:

douli jumatati se formeaza o claie; numita, dupe

regiuni, si picior", cirsta", clistac", claita",

petitli." sau ,truce" [alb. gnmas + lat. m e-

dietatem].

JUMATATT = buumATATI.

JUMULEALA

sf. Faptul de a j u -

(n u Ii; (k): cal ce triteete din Wing, din jumuleli... ale

este Water al natiel $1 al mantel (JIP.).

JUMULT (-nleso) vb. tr. C) A smulge pcnele sau

leased (cen.) 5 Pr. anal. A despuia de fructe,

de flora, etc.: stint' cA oineva jumuleete pomul de mere

IISP.) ; ail-Ml Inmuleso eu gradina ca... sA -qt Impodobeasca

salonnl (m..ve.) 0 F F A despuia de bani: too IA

Jumnleascit, sA jupneascit, q1 no1 sA bloom ca buturuga P (JIP.).

'..TUNA adj. $i sf. Tinara. [j u n e].

JUNC, 0 agme sm., JVNcA, 0 mama. (p1.-ci)

[junghia].

*JUNGLA (pl.-be) sf., 0 JVGLU sin. 0 Nume dat

In India $i In Malesia unei cimpii mlastinoase acoperite cu trestii [fr. j u n g 1 e].
JUNICA, .runricA (pl. -ce), JuNgN)cE sf. aZ =
,unites... de beldia to I (JIP.) ; din
hinted% se Men yea ei da lapte mull et bun (RET.) [lat.

JVNCA: ce etle vitelnl,

junix].

JUNIE sf. Tinerete: In Janie sa se vede CA fusese

[j u n e].
JUNINIE sf. Tinerime Numele unei so-

format de Junim e.

JUNTNCA, JuNixas Pr- xurticA.

O .TUNI.A.N, 0 JUNISQR adj. $i sm. dim. JUNE.
Intreg de
0JUP sm. Bucov. JIP: vIntoasa is

Fig. 2750. Junc.

[let. juvencus; juvenca]].

JUNCAN, 0 GIUNCAN sat. 74 Bou tlniir, care a

fost intors si Incepe a fi bun de jug: en ti dan zestre
o earache de Juneau( ei-o vacii (ALECS.) [j U n C].

Junc.:
[,j u ncan].

GruNcANA (p/.-ne sf. a.t

se Ia nonA pied de Da jUnCana (OLVR.)

yea e bunft Deana m woe.); 11 oeroa In ritstimpurl on

In plept (VLAH.) Or- # Pumnal, junghier: Eu Iasi
vole !notate Gianghtul care port' la sold (SIAM.); nisi o
arms nu eves alts declt nn mao junghin Cu plaselele de

cietati literare, Infiintate la lasi In 1867, care s'a

constituit mai tirziu In partid politic [j u n e].
*JUNIMIST sm. Membru al partidului politic

ani Impliniti $i pin& nu /mplineste trei ani ( 2750): on la-

JUNCANA,

trunzAtoare intre coaste sau In alts parte a trupului

asemanatoare cu o Intepfitura de cubit: omega de

balan (NEGR.)

sf. wet Bou ttnar, vacuta de dot

(ono.)

JUNGHIU, t artzrauu (pl.- ghiuri) sn. 0 Intepatura cu o arms, cu un cubit 5 C)

Durere pa-

our (NEGR.)

fulgii unei pasari: tocmai jumnlea o giscli nevastA -mea,

end al vault A -ta (ISP.) A smulge peril unui pore
sau altui animal: a pries nigte %pivot ql vrea sa -1 jumn-

maSegul 1-a pApat nelchii junoul eel

mai gran (DLVR.); junta aceasta labia
numai mugind De lIngA garduri (SM);
nu soapi nice on glance asta de mine

trunzatoare Intre coaste, etc. 5 0 # Animal jun-

JUNCANA, 0 GIIJNOANM SM.

dim. JuNeami:
m'am gindit sA cumpAr o pereche de juncanaei thleni (ON.).

'JUNCTIT,TNE sf. Unire, Impreunare [fr.].

strnien1 ei toate franzele cad (VOR .).

ul

JUPAT (-Ileeo, -din) vb. tr. Bucov. = JNAPAj: an Incepnt belies De amindoi sa-1 Imblitteasci fli 8it-1 jundeascd (SB ).

#JUPAN sm. Titulatura a boierilor pusa Inain-

tea numelui, mai ales In acte [vs1.].

tJUP.ANITA. (p1.-ta) sf. Cucoana, doamna, sotia

unui jupan: dupit oink boieri $1 japan* se prinsera In

horA (0130B.) [VS1.].

JUPT PP' JIIPUT.

684

www.dacoromanica.ro

*JUPITER sbst. * Cea mai mare din planetele

sistemului nostru solar, care-si face revolutiunea In aproape 12 ani;
diametrul lui e de 11,06

on mai more declt al

Pamintului(

2751) [fr ].
JUPTN, 0 GILTPIN sm.

?ars

# Titlu de politeta dat

corespunzator

C)

e.4;91rw:

boierilor,

.!Vit=ir ';r?

actualului domn"; in

Maram. $i astazi nemesii

poarta titlul onorific de

I0

Jupini (ont.)

"AI, V

Astazi:

stapin, patron Titlu

de dispret datunui Evreu :

ea and astepti In noaptea Pap,

telni, sit ciocnim (nit rosii, lupine (CAR.) [vsl.

u p an 0].

coana." ( .] 2752): Jupinesele boerilor,

for

(NEBR.) ;

ennui protipenda, sa. Ili tot una o'o ginpfFig. 2752.

noes& din casA I (ALECS.) [j u p I n]
JupineasA din
JUPYNEWCA sf. dim. JUPINEA- sec. al zviir-lea.

s -Dame), Mold. Bucov. Trans. JUPI

( -peso) vb. tr. A lua pielea de pe un animal

sau de pe un om: Eroule n'apteptA BA moaril bine !leaf)

51-1 jupul de piele (ISP.) ; sd no to mai prind prin grddind,

A beli, a

ClIrati de coaje: se spud% ad jupoaie Is cos% de coped

usr.s ; s'au apucat de au lupit vr'o citiva tei pi an Mont
o blahs lugs (SB.) CO A despuia, a jefui: tiranit 11
spuserS cum 11 nedreptliteste pircAlabul, 11 asuprepte 61-1
lupueste (Ise.); I-a input! ca un tither (D.-ZAMF.).
JUPUrA.I.A (pL-Isit), JITPUITVRA (p1.-tnri) sf.

Locul dP pe trup unde s'a jupuit pielea; ran&

facuta prin jupuirea pielei: tot trupul fi era numal inpniel! pi bube din pricina scirpinAturilor

(CAR.);

pulpele-1

uscate... sin! Wine de jupuituri (CAR.).

JUPUITOR sm. OCelce j u p o a i e

mesei; de

r u s].

JURAL,

IT

In al men, In
Imprejur(u1) we- IMPREWR 2 [lat. g y-

GIVR (p1.-runi) sn. Ocol:

t GIURA (-ur) I.. vb. tr. si intr. 0 A a-

firma, a Incredinta In mod solemn, lulnd ca martur

pc Dumnezeu, cele sfinte, sau ceea ce are cineva mai
scump, ceea ce venereaza mai mult: inn pe Dumnezeu, pe stints Evanghelie, pe muse, pe mormintul mama!,
pe copiii mei, pe ochil mei, pe cinstea mea, etc. tat ti-am
opus adevArul; 44: hotul Ina p1 Jura; ad se tale mina celuia ce va jura strlmb (rev.les.) A fagadui, a se

indatora cu juramint: meainta, supunere, maim,

rasbunare; a jure! nit an mai boa yin CS A conjura,
a ruga cu staruinta; a pune sa jure ca va face

sau nu va face ceva: mA furl pe se am mai scamp pe

lame, pe tata, ca sA nu o las la zmel user.

2. vb. refl. A face un juramint, a jura: tine

strlmb, de Dumnezeu se

leapAdS (PRV.-MB.)

SS

hut

[lat. j u r a r r].

JURA.mINT, t GIURAMINT (p1.- mints) sn. Afir-

matiune sau fagacluiala filcuta lulnd ca martur pe

Dunmezeu, cele sfinte sau ceea ce are cineva mai
scump, ceea ce venereaza mai mult: a da, a defer!,
a donna
a face (un) ; a-pi aka ~al; el-. :Arita; de
luramtut sit lug!, mdcar de vel urea aA furl p1 drept (PRV.-MB.)

[lat. juramentum].

*JURISCONSTAT sm. s,3 Persoana care curea asuprea chestiunilor de drept [fr.].
JURISDICTIVNE, JIIRISDICTIE sf. 11 C) PuCompetenta judecatoruterea judecatorului
lui, sfera de actiune a unui magistrat: Mid,
criminalit; conflict de ..; grade de ee [lat.].
*JURISPRUDNTA (p1.-to) sf. M I Stiinta
2

tata sau mai In virsta care slujeste

In casa, Ingrijitoare: to, ce esti en-

JUR, 0

(IK.-13128.).

noaste bine legile $i care e chemata sh-si dea pare-

MA de Impilrat, la nici o oucoand, la nici

o lupineasii, la nici o Waned, ba abler la
nioi o roabit (ISP.) Femeie m&ri-

Cel ce despoaie.

cini judecatoresti: As Jura ou jurAtori C'ai purtat un car

resc: document
doyen, it [fr.].
0 JURTN CA = JUN1NCA.

Evreu: condurul nu se potrivi Is nit! o

(FIt.)

n Fie-care din oamenii chemati sa incredinteze

cu jurAmInt pina uncle se Intindeau hotarele mosiei cuiva, sau sa serveasca de martori In alte pri-

dura justitiei; ce se atinge de dreptul judecato-

tom e despre cotofana" Astazi:

femeie din popor (locuind la oras);
titlu de dispret, dat sotiei unui

cii, pe loges mea, to 1upoiu de yin

JTJRATOR, t GIIIRAT911 sm.. 0 Cel ce jura 2

JUREBIE sf. 0 = JIREBIE 11 0

Jurubita.
WRI sm. tft Jurati: Curtea Cu
JURIDIC adj. es Privitor la, conform cu proce-

SO

domnitele p1 bogatele lupins'' de pe yrsmurl (VLAH.); E alba, da au-1, inPineasa,

E neagrA, 51 nu-I TigancA tom), ghici-

JUPUT (-pain,

Pretor x'a Fie-care din cetatenii chemati sA

is parte la judecarea unui acuzat invinovat.it de
un omor sau de alt& 'apt& criminal& si de a se
pronunta daca acesta este vinovat sau nu: Curtea

de flori

ocupan de toaleta
haine pi podoabe... pentrn

SA.

desgroapd an mort p1 se gitseste neputrezit se credo oa-1.0

(Gm); ml-au murit ..ele de gain' (LUNG.).
a. sm. t Trans. Consilier comunal O Maram.

on jurati.

Fig 2751.

Proportia lui Jupiter in

report cu PAmintul.

JUPINEASA, 0 ourPINEasA (p1. -nese) s I . 2

Sotie de boier, titlu corespunzator actualului cunevestele breslasllor

sedimentar, din perioada secundara, care s'a for- jup_

mat dupa trias si Inainte de constituirea terenului
cretaceu; i s'a dat aceasta. numire dupa muntii JUR
Jura compusi In mare parte din rote de aceasta.
natura [fr.].
JTJRAT 1. adj. p. xuaa. O Afirmat, fagaduit
prin juamint Afurisit, blestemat: dna is

*JURASIC adj. si sbst. ,g Se zice de un teren

dreptuluisi a legilor CD Totalitatea sentint.elorjudecatoresti 11 0 Normele dupa care trebuesc jude-

cate anumite cazuri, cum trebuesc interpretate anumite legi, stabilite prin sentintele date [fr.].
JURIST sm. ah Invatat In materie juridica. eel
ce scrie asupra materiilor de drept [fr.].

*JVRIU (p1.-rii) sn. 0 is Cei doisprezece cetatenl

chemati s& se pronunte asupra vinovatiei unui

acuzat la Curtea cu jurati Comisiune Insiircinata s& examineze pe un candidat sau sa clasifice pe concurentii dintr'un concurs dup& meritul for [fr.].
*JURN4L (p1. -ale) sn. s 'liar, gazeta, publicatiune zilnica sau periodica care face cunoscut publicului stirile politice, judiciare, literare sau stiinInsernnare, relatjune facuta zi cu zi
tifice
despre ceea ce se petrece: de cAlatorle C) 41 Registru in care un comerciant Inscrie in fie-care zi

ceea ce a cumparat sau vindut, ceea ce a primit

sau a platit [fr.].

*JURNALTSMsbst. st Ziaristica, gazetarie, ocu-

patiunea, profesiunea jurnalistului [fr.].

*JURNALIST sm.. Ziarist, gazetar, col ce scrie
Inteun jurnal sau care redacteaza un ziar [fr.].
JURUBITA (p1.-te) sf. ()Scul mic de fire de
bumbac, de lina, etc. (
2753 :
de aid; Ii mai trebuiau... Revs jurubite de mi.
tase pi o eee de fir ism); celelalte desfasurau jurnbitele
petealii

(I.-GH.)

de

0 Pr. ext.

Incilcitura de slrme: se Im-

pledica moans In jurubita

de

sirme de Pe marginea liniei (CAR.) [j

Fig. 2753. Jurubite.

ire b i e, jurebie].

0 JURUI, t aruRuI (-ueso) vb. tr. si rell.

A faga-

dui: ;Audit 1-are dSrui nestine vre-nn dar... sau sit-1 giuru. ascii ems (PRV.-L.P.) 2
Mold. Bucov. A fagadui In mod

solemn: viatlid ea m'am pus rdu cu mama, li giurueso eu

ce-am Mont, n'oiu mai face ice's.); jurueste-1 ceriul pi

Pamintul, ca ss,-ti smomeascit pe nevasta d tale (cao.); coPiii
on totii 1-au jurnit cit s'or punts eft mai bine 'sea ; s'au ginruit cA, diva ce va vini din rlizbolul Persllor, ail dea pre crab
tint jidovilor sit-i sffirime (CANT.) [i n r a].
od

0 JURUINTA, teIIIRITINTA (p1.-te, 11) sf. Mold.

Bucov. Fligaduinta solemna, fagaduiala: MITA multi

lineote 81 glurctinte ce-i va fi giuruit (PRV.-LP.); no ti-e mild de

o ticAloasit fatit pe care ai adimenit-o en juruinti minoinoase

685

www.dacoromanica.ro

sezind pe un tron, tinInd In dreapta o balantit,

iar in stinga o sabie (E, 2754) 11 (D s Purtarea
celui drept C) Puterea de a face dreptate fiecliruia, de a riisplati $i a pedepsi: tustitia omeneasod
tit Judecatoriile, tribunalele, judecatorii $i

J U R- (NEDR.) ; ctipatInd strdlnul juruinta, au tnhitat carul de osle

u r u i].
KYR 158.)
0JURUTTA, tcausurrA (p1.-te) sf. Mold. Bucov.
Lucru juruit, fagaduiala: tllhariul a crimes plugurile
la boiertn, ca IAA dee Juruita (sa) [j u r u i].

*JUST I. adj. 0 Drept, conform cu dreptatea

0 Care lucreazit sau judeck conform cu dreptatea O Nemerit, potrivit 0 Intemeiat, legitim: o tamers
5 Care este a$a cum trebue sb.

a
fie: a avea o idee

alti slujbasi insarcinati se face dreptate; a chema

Inaintea tustittel, a chema In judecatb. CD) miniministrul de A', ministerul, ministrul de

sterial de

care depind afacerile judiciare $i care dirijeath

curtile $i tribunalele [fr.].
JUVAER... =

isa despre ceva.

a. sm. Om drept.
3. adv. Drept, tocmai, lntocmai.
*JUST'rA sf. Insusirea a tot ce este just;
dreptate 2 Conformitate cu ratiunea (D Precisiune, exactitate [fr.].
*JUSTIFICA (-no) 1. vb. tr. C) A Indreptritd,

a face legitim: purtarea lui tustifica bAnuielile noastre 1

A dovedi ce nu e vinovat C) A arata ca un

lucru e drept, at nu e fals, ea nu e spus sau facut
DIM socotealb.: el a justflicat sperantele noastre.
2. vb. refl. A se desvinovati, a dovedi di nu e
vinovat [fr.].
JUSTIFICABIL adj. Ce poate fi Indreptlitit,
just ificat [fr.].
JUSTIFICATTV adj. Cu

JUVAT (pl. -vete) sn. O Lat la captitul unui

$treang, unei funii, pentru a prinde sau sptnzura

pe cineva: avea o groazd de Longa ca un ohm de ...III binSherului (SAD.)

C) Latul, ochiul streangului de la

hamurile calului.
JUVELNIC (p1.-ice) sn.
de pescuit, horet H

)4;0.

Un fel de cos

2755).

O JUVENT ; ( -anew)
vb. tr. 0 /ten. A roade,

a sdreli in spec. pi-

ciorul (vorb. de Inc5.11Aminte).

Fig. 2755. Juvelnic.

JLTVENTL adj.

care cineva se poate justifies,

ce sluje$te spre desvinovittirea cuiva, spre a dovedi cele
sustinute: probe e, plass
[fr.].

Care apartine tinerilor, tineretei, tineresc: veselie

a [fr.].

t't

0 JUVETE sm. O > Pete marunt, fita Cl) Porecta ce se db. Oltenilor.
O JUVTNA. = JIViNA.
oJUVINI = JUVENI.

atori, care urmeaza a fi ju-

cerile 'Acute cuvint cu cuvint, reproducindu -se

alaturi $i textul din care se face traducerea: tra-

"JUSTITI4BIL adj.

JUXTALINEAR adj. Se zice despre tradu-

Care trebue sb. se Inflitiseze

Inaintea unor anumiti jude-

decat [fr.].

ducere ...a

*JUSTITIE sf. 0 01

Dreptate, virtute care con-

sista In a da fie-caruia ce i se

[fr.].

JUKTAPT,TNE (-pun) vb. tr. A pune unul linga

altul, a alatura [fr. j u x t a p o s e r, refricut dupa

Fig. 2754. Justitia.

cuvine de drept $i a respecta drepturile altuia 1

Zeitii a mitologiei, reprezentatti adesea

pun e].

JUXTAPIJS adj. p. 3IIKrAPVNE. Pus unulpinga

altul,l alaturat.

koWrik I\ )-..-sonw"mm
4iNM11-W1
-i2,

K sm. A unsprezecea liter& a alfabetului, a

opta din seria consonantelor; se Intrebuinteaza
numal In cuvinte straine.
*KAKI sbst. Coloare galbenii-cafenie, extrasa

din fructul unui arbore din Japonia; coloarea obicinuitit a uniformelor din armata englezii. [fr.].
Sistemul filosofic al lui
KANTTSM sbst.

Kant [fr.].
KANTTST sm. +*-4. Partizan al filosofiei lui
Kant [fr].

*KEDIV sm. cA7Titlu dat vice-regelui Egiptului

[Zr.].

tat sub actiunea unui organism microbic special;

Intrebuintat In medicine [fr.].

KILO sn. Prescurtare din kilo-

origine japoneza, cu

mined largi ( fq 275 7,

2758) [fr.].
KODAK sbst .4tistA-

tiv, fabricat de casa Fig. 2757

americanb. Kodak Kimono.

$i In America, al

citrui fruct (,,nuca

de Kola") tontine

KILOMETRIC adj. (D De kilometru, privitnr la kilometru

Foarte lung: discurs
1.

st Ar-

tropicalk, de unde
a Lost transportat

zo kilograms.

KILOMTRU 5711. Masurii de lungime de 1000

Fig. 2758.
Kimono.

bore din Africa

KILOLITRU sm. Masurk. de

capacitate de 1000 de litri. egalb cu zece hectolitri [fr.].

*KIMONO (pl.
-noun') sn. (1) flainti de

(11']*1:075L9A.
5

tate de 1000 de grame, echivalenta

cu greutatea unui decimetru cub de Fig. 2756.
aps distilatti (prescurtat In scriere: Greutate de

sm. A Masura a energiel electrice, egalacu

1000 de wall [fr.].

it-v,v,-

mercial.
*KILOGRAM (pl. -ame) sn. Greu-

kilogr.) (F1 2756) [fr.].

de metri patrati (fr.].

*KILO WAT,(T()

parat fotograficporta-

KEFIR X sbst.Lapte de vacasau de iapa fermen-

g r a m, Intrebuintatb. In graiul co-

de metri; -- prttrat,mlisura de suprafath de 1.000.000

multb. cafeink $i

Fig. 276o. Kola.

e intrebuintat In Fig. 2759. Kodak.

medicine (Sterculia acurninata) (L 2760) [fr.].
KYRIE ELEISON i interj. Rugaciune scurta
ce se eIntti la inceputul liturghiel [gr. xlifits aivoy

"Doamne miluestel.

686

www.dacoromanica.ro

Sec. XVII

See XV

il

Sec XVI

Sec XVIII

Sect XVI

Sec XVIII

Sec. XIX

Sec. XVII

LUPTA DE LA GRIVITA

L' sm. C) A douttsprezecea liters a -alfabetului,

a noua din seria consonantelor L. cifra romans
= 50.
Le pron. pers. (enclitic sau proctitic): da-1 shwa;
1-am vazut [lat. 111u mi.

L3 art. definit m. care se adaoga la sfIrsitul substantivelor sau adjectivelor terminate In u sau
Intr'o consonanta. [lat. Illu m].
LA' prep. Indica mai ales raporturi de loc si de
timp, iar la figurat, o multime de alte raporturi,

A(-$i) spala capul: fa sa-mi

tai

iron.

prima o cantitate : a) o cantitate nehotarita,

un numar aproximativ: erau -- zece mit de oameni;
se intrebuinteaza mai adesea en acest Inteles expresiunile ca la sau la vre-o: am oheltuit ea ow doull sute
er, vre-o cinclsprezece pagini; 5) o cantitate

de lei; am cltit,

enorma, In uncle expresiuni fainiliare: a spume es.

minclun1; a lndruga ee palavre ; !worm sa-1 care ow pumni;

a Mut ow apil atilt s'a racorit (CRG.); mince Stan ow pliteinta
cu carne !data pi ban ow yin rot], de glndeai ca n'o sti se mai

o cantitate relativa, o proportie: anal

ow sail Exprima scopul: a) tendinta catre un
sature (RET.);

scop: a eta

're.

lua es' tug a; a lua

; s'a Pus ,es toe ; a cadea ee lnvo Jai& ; a o

Wale; a pleas ow drum ; a aduce es, In-

deplinire ; b) conformatiunea In vederea until stop:

suitor

ow

112v/it/aura; plihnit ow mires; oumpiltat

ed vorba

0 Arata. Inca partea prin care atributul convine

stat; satiates trop; copt

subiectului: Esto
mints;
negr n gullet Se pune uneori Inaintea unui sub-

stantiv, unui adjectiv sau unui pronume, spre a

Inlocui dativul: a dat de minoare 're eop11; &add ere !lamind nu orede; comb er oorb no mate dill; le-a dat ban1
s1 ow (*Haiti Intl% Inca in formatiunea unui mare

numar de locutiuni:

tudemhat,
intimplare,
noroc, etc. [lat. iliac a d].
-*LAS
sm. j A $asea note a gamei lui do 0

dupe on lvaduvotn si-un la-

ma-mama (cao.) [lat. 1 a v a-

r e].
LiNBA. (p1.-be) sf. 0 ".Z
Partea piciorului unui animal pe care Gala. (2]2771):

anul ;

sirea Intr'un Limp anumit: se =alit ow sage si se mica ow

noun;
vIrsta de 30 de ani;
miezul noptii '( Ex-

Natarau, om care

sa-I ajute: maritatil de ourind

sil ne vedem

Fig. 277o. La.

hriinesti

asteapta ca altii sa vie

dreapta; -0 stings; vino re

a) mi$carea catre un timp :

,!s41-1

nu se pricepe in nimic $i

not; b) apropierea de un lot: se opri u51{; a sta

!omelet; ea statu es' capul lui; c) situatiunea, pozitdunea intr'un lot: ode ee tara,
ores; ed Jumiltatea
drumulut ; am lost ow unchiu-meulli 0 Exprima timpul:
5) o coincidenta In raport cu timpul: to voiu aids ow
nevofe; ,ve lnitia chemare ; chid va vent es, adica; c) savir-

51

2170)

(elm); !Maul care se la Lune e nu se mai input (GOR.)

LA-ma-mama, SM. Ce)

din care vom cita pe cele mai de seama. 0 Exprima

locul: a) directiunea dare un lot: a se duce biserica ; mast drum duce ow liras;

(r

Semnul care reprezinta aceasta not

[it.].
part.
LA" (Ian; pt.
mut) vb. tr. $i refl. t Trans.
Ban. 0 A (se) spala 11 (?)

ow de dine, de plea, de gilina ;

o ursoaicil ti desmierdase obrazul cu labels el (I.-GH.) C) F

iron. Mina omului: i-a dat

pests labs; Jos Mete! a Dune

(cu) botul pe labe re-BOT 11
4. ,LABA-GTSTEI, mica

plants ierboasa,r.cu flori-

cele rosii-purpurii, mezate

cite dotal pe un peduncul
comun (Geranium dissecturn) 0 LA.BA-mITElt
= BURWE-DE-CONOPTDA;
14BA-MTTEI2 = CILEaSTACOCQ$IILIII4 LABA-1JR-

WIMP, &ma, varietati de

ciuperci marl, Impartite
In ramuri groase de multe
on bifurcate, cilindrice, de r
coloare galbena (Clavaria
aurea; Cl. condensata) ;

27 r Labe:
creig.as2ri

a de

P3. de elefan't
5. de H..
4. de sirs ;
gru;
6. de vi azure;

LABA- VRSULUI' = BURVTE8. de

DE-CONOKDA;
LASA-VR- 7. de cline ;
hipopotam.
SULUI3 = CRVCEA-PAMPTITLUI;
1413A-VRSULABA-VRSITLITI4= PEDIMAIL;

Luis, = CIIGURVZ 1 (:) 0 pl. + Ghete [ung. 1 a b].

O LABAN SM. )0P = CBEFAL-DIARE [rut. 1 0 b a. n].

687

www.dacoromanica.ro

0 LABANAT adj. Cu labe marl: tintarul e un

LAB- felTde
tinter mare (MAR.) [I a b
(c a c) a n a t].
LAC
ABARTA (lee) vb.refl. A se destinde, a se

a cadea dintr'o nevoie in alta mai mare; po- Bytominchegase

viorii

LABARTAT adj. p. LABARTA C) Lasat In

jos, destins: en oohii ceacirft, gura ~A (PANN) ; BUM marl
ji 41

(1K.EIRS.) ; o

o truce si cu monogramul
lui Cristos: X. P. ( 2772):

1.,:=

/.....,?

na: Se Wein% chioscurl

albs on m lucin smaltuite

Labarnm vechin al luptei, simbol

al birnintil (ALL) [lat.).
*LABIAL 1. adj. I Care

(eLecs.)

e.

spre a-i da un as-

vocalele o

pect lucios si a-1 apa.ra de actiunea aerului sau a apei: ghete

Fig 2775. Lac.
de
[fr. la qu e].
LACARTE sf. Aparie [1 a c].

labiala [fr.].
*LABIAT 4. adj. Se zice despre corola monopetal& cu limbul Impartit In doi lobi principali,

asezati unul deasupra altuia ca doua buze (. 2773).

LACIN* ser LocAS.

LACAT, Trans. nAcaT (p1.-te) sn., Mold. Bucov.

Maram. LACATA (p/.-oak1) sf. Incuietoare mobil& care se trece

Lichid

prafata unui corp

si u; consonants ..a, consonantele: b, 7, m, p

v.
2. LABLeadi (p1.-be) sf. 0.2 Vocals sau consonant&

'-

cu care se unge su-

Fig. 2772. Labarum.

tine de buze Co Care se

pronunta cu buzele: aunt ~; vocals

[lat. 1 a-

sau de Japonia, negru sau row, preparat cu aceasta ra$i-

unei viziuni, 11 Impodobi cu

(DLVR.)

de singe
Woburn

0 Etasina de coloare
rosie care picura din
ramurile unor copaci
din Indiile orientale
0 Lustru de China

"LABARUM sbst. i Stindard de coloarea purpurei al

Imparatilor romani, pe care
Constantin cel Mare, In urma

pe

c u s].
*LAC' (p1. -oars) sn.

Ad. se

female... on obraiii sbirciti, gura

ciorovieete cn h3ciorn-stin (LUNG.).

e: un

CA

Mat In jos.

prin unul sau dou& belciuge

spre a Incuia o uso., o lada.,
etc. (a 2776): MA nitai pe sub
Moat,

Vitzul

(11(.-BR8.) ;

lAcata ma mare (BRL.) ; 17)

4 so-

a-si Dune hat la

cineva'se rataceste usor din pricina multimii odafor si gangurilor : cele mai cunoscute shit labirintul
din Egipt $1 acela din
.taL

11

Intuneric

(VLAH.)

At

duce prin un Bain

de so de huditi (ALECS.)

ne

Fig .2776. Lacate.

-oaie) sn. augm. LACAT:

sdravSneunia.). ...

dons belcinge si an
-

ma numal ca sA se Embrace, nu-i 'Area

Meru must (0.-ZAMF.); : 1$t Mottle inima

olo

laCiallOSt43 (DOS.).

LACATU sm. 9 Cel ce face

sau drege lacate, broaste, etc.

Ate.-0
kr

(21 2777): an lost odatS un so bun

erste, pentru uciderea es Meuse, on l-an
omorit (PRV.-MB.) [ung. 1 a k at o s].
LACA.TUEFITE sf. 41) Me-

Drumuri Incurcate, Intortoch.iate: Don Pedro

gurA,

LACA.TUI (-peso) vb. tr. A

Incuia cu un I a ca t: sa IScStueasoS

,-4
_ ,.

%.:*,"

Wart fn pintecele zisulni

manta II date nnmele de
so uspa ; F : Cind stmt,
ca bite= groaznic so, CA 42./mintea mea se sbate'n

sat

in

a tacea din gura, a

nu spune nimic din
cele ce tie [ung. 1 ak a t].
LACATOIU (p/.

LABIATE sf. pl. Mare familie de plante dicotiledoane [fr.].

LABIRTNT (M.-turf) sn.
,r,6 4L. Cladire In care
2.

Creta pe care Dedal

Jocuri

secriul an lacati... BA on
alba certare (PRV.-LP.) ; Tot
pe use de la vale, Pns-a

Fig. 2773. Corole labiate :

x. Jalm-de-cimp;
2. catmnicA;
3. dumbel ;
viry ;
5. cinstet ;
6. busuioc-salbatic.

construise spre a Inchide tritelnsul Minotaurul: acestel Boo-

trei

de... vor fl spare Ilea san

Fig. 2774

Labirint intr'un pare.

C) Mica padurice Inteun

pare, unde se'ncrucisaza numeroase alee ( )] 2774)

0 (F) Mare 1ncurcatura. P Conduct interior

al urechii [fr.].
"LABOARE sf. Munch [lat.].
LABORANT sin. A Ajutor al unui farmacist
pentru lucrarile de laboratoriu [germ.].
*LABORATORIU (pl. -orii) A sn. Local In care
se afla instalate diferite aparate si instrumente
pentru luerari practice de fizica, de chimie, de fiziologie, pentru preparatiuni farmaceutice, etc.
[fr.].
Staruitor, silitor la munca,
LABORIOS adj.
care lucreaza mult si cu tragere de inima: nu se

seria sau atelierul lac a t u su1u

0 Obiecte lucrate de M-

eatus.
LACHERDA (p/.-de) sf. (D

soes

Peste de mare, Inrudit cu scrumbia, care traeste In Marea Neagra

Fig. 2777.
Meeter Junto,.

si In Mediterana; poate ajunge pina la 50 cm.

sarat sau conservat
In untdelemn (Pelalungime; se consuma

mys sarda) (1, 2778)

If 0 X Carnes conser-

vata a acestui peste

[ngr.].

_,

Fig. 2778. LacherdA.

poate impune unui om... de a fi milostiv, Inviitat sau so

*LACH:pU sm. Fecior (de cask) lmbracat In

livrea (or
2933): de cite orl 1 anunta no musafir

(L-011.)

(L-01.1.) ;

parnint [ung. lab a s].

LACOM 1. adj. 0 MIncacios, caruia-i place sa

manfnce mult Care pofteste sa alb& cIt mai
mult, nesatios, nesaturat, avid: do bani, de avers;

Care cere milli& munca, foarte obositor

0 Greu, penibil: digestiune laborioasS [fr.].
LABO* (pt. -ose) sn. 0 /ten. Maram. D Tigaie de
LABUTA (pl. -te) sf. dim. LABA.

LAC, (p/.-ouri) sn. ra Mare Intindere de apa sta-

tatoare In mijlocul unui uscat

2775):

Chlmegin; ..el Greece; -.,u1 Geneva; Q : a sari din

ui

in put,

in coada trasurii sta o slug& galonata qt injobenata, ca

ori-ce so de cash mare (D.-ZAMF.)

[fr. laquais].

a. igi siege ye cea mai veche el mai uritS

dintre bate (CM).
2. adv. Cu lacomie: mAninelt
incepe a bee la

ea insit nefilnd

688

www.dacoromanica.ro

TABELA XXIX.

JIICARII

PACIITE DE COPII

EXPLICATIUNI: 1.2. Pr
Arcuri gi sitgeti.-5. Proaga, pugcociu cu apa.-7.8. Sbirnlitori. 9. Scirtiitoare.
Cruce de trestie. ir.Sbirniitoare de vrabii.-12.13.Sfiriitori, sfiriiace. x4. Morigcf de vint. 15. Moriga de hirtie.
16. Luntre, corAbioara de hirtie.x7. Puga. de soc, pugcociu.I8. PocAnitoare de cocean./9. Dip la, vioarit (de cocean). ao. Fluier.-2I. Tutoiu, sufloiu, tuturez.-22. SfirleazA, prisnel.-23. Morigat de alp/L-14. Felinar (de pepene
sau de dovleac). 25 CumpanA, cintar.
Corabie de hirtie. -27. ChhIrtt. a8. Sitgeata de hirtie. 29. Cillug.
3o. Desagi (de pepene).-31. Steaua. 3a. Portofel.-33. Telefon.-34. Omul care joacit.-35. Scrinciob. 36. Litcustit,
greiere. 37. Coif. 38. Porumbel de hirtie. 39. Clirucior. 4o. Sanie.-41. ScripcA de hluj.-42. Fluier de simbure.
43. Sfirleazit, sfiriiac de nasture.

I.-A. Candrea.Dtctionar enciclopedic ilustrat.

689

www.dacoromanica.ro

44

LACRAMQS, ammo adj. 0 Min de 1 a-

el a -si tinge buzele de dulceata et bunatatea el (cad.)

LAC - null
[VS1.j.
LAC LACOMTE adv. Cu lacomie, la c o m: VA,
, Ca un

imnnen

lup clod se pripeste

c r i m 1: Intoarse niete ochi lacramogi ei olini de Mout

dragostet asp.); ochii spaltioiti, albaetri, duloi ei laoramaet

0 Trist, jalnic.
eo- LACRAMA
'LACRIMAL adj. 0 Compus din lacrimi

(CAR.)

(PANN).

LACRIMA...

LACOMT ( -mesc) vb. intr. 0 refl. A pofti cu la-

comie, a se arata la c o m dupe ceva, a rlvni: sa

nu lacomeeti la nimic, numai la mArgeaua de dupe mAsea

(RET.) ; eine lacomeete nu se pricopseete (ZNN.) ; Iticomindu-se a

cuprInde cu piugul, cu saps, clt poste mai mutt lool(i.-0u.).

cu

LACOMIE sf. p Pofta celui taco m: manhica

II 0 Myna mare, pond de a avea GU mai

multj nesatiu, aviditate; 0: itioomia pierde omenia.

LACOMQS adj. = 14com: el nu era la avert (RET.).

realm ; diets

...stropita de stele, pare

o rasfrIngere a Duntirii pe cer (VLAH.) [ fr.].

mul robilor: deasupra, calea

*LACONISM sbst. ta Fel de a vorbi sau de a

scrie Intrebuintand eft mai putine vorbe [fr.].

*LACTIC adj. Care se fornieazA In lapte; acid

acid organic care se gase5te in laptele
Inherit, intrebuintat In medicinA [Ir.].
*LACTOMTRU (pl.-me) art. Apa-

41. Baltoaca: o

oLACRITA (p1.-0) s/. dim. LticaA.

OL4C$A (pl.-se) sf. Ban. X Thietei lungi si
lati sau galuste lungi de aluat, ce se naninca mai
adesea cu miere sau cu zahar, cu uleiu de s8mint.5.
de cinepA, etc. [ung. 1 a k s a].
LAc9R (pl. -oare) sn. (..36. dim. LAC'.

*LACTAT adj. Alcatuit, format din lapte :

[fr.].
*LACTEE adj. f. * calea , calea laptelui, dru-

'LACONIC adj. 1. 12 Care se exprima sau este

exprimat In putine vorbe, cum faceau Laconienii,
scurt si cuprinzator: atu
2. adv. In putine vorbe [fr.].
LA.COVI*TE, LAcovisTE sf.

C) P Care produce lacrimi: Bianchi ...11 [fr.].

scroafa care se tavaleete cif a ziulica intro lacoviete de lapte

duke OSP.) p so4t.

Un fel de plasit

rat cu care se constata apa intrudusa

2779) [la c].

L4CRA, rtAcLA
(p1 -le) 5/. 1 Lads
((in spec. pentru

lora, solida, dulce la gust, cc se ga-

de pescuit ce seamama cu chipce-

In laptele natural (tE 2782) [fr.].

*LACTOZ.A. sf.
Substanta fnco-

lul (

seste in laptele mamiferelor; numita

si zahar de lapte" [fr.].
LAC UT ... per LOOM..

Wait Mine, rufe):

LA.CULW (p1. -eta) sn. dim. LAC'.

'LACUNA (p1.-ne) s/. Lipsa In textul unei lucrari, In memorie, etc., gol

pe laora de sub !wane,

douA plapaint groase

(DLVR.) ;

Am o !ma:

Ramie

vintul, o

[fr.].

Fig. am. Lacovite.

desouie vIntul (OOa.),

ghicitoare despre coada pasarii" 0 Sicriu,

(VLAH.)

0 0/ten.

zuie, cu pi-

Lature de uluca, dintr'un par piny In celalalt

(mini 0 Pinza urzita cu doua feluri de bumbac

[bg.].
LACRAMA, LAcRintA (pl. -mi) sf.

cioarel e di-

Piciitura de
lichid limpede si sarat care picura din ochi in urma
1

unei puternice impresiuni fizice sau morale: (a

plinge on) lacrimi fierbinti, ou lacrimi de singe; eiroale de

lacrimi; a versa lacrimi, a plinge; a stoarce lacrimi (de

bucurie, eto.); a ride au lacrimi ; on laorimi()e) in ochi
(et pumnul); a i se umplea ochti de laorami; limpede ca
lacrlma; ourat ca lacrima (oLva.) ;
Pm3

cRocoDiL e
Trans. (AC.)

dr

(P : del ce plinge inaintea

(ZNN.); lacrimi de crocodil

PlIngere, reclamatie

ff.))

LACRAMA-MIRESEI

(em..)

MARGARITA -

[lat. lacrIma].
LACRAMA', LACRIMA ( -mea) vb. tr. *i intr. A

fate lacrama si multumi lni Dumnezeu Ca

a scapat-o asp.); W04 lumea lacrima de bucurie Impreuna cu
(CRO.);

(S. ALD.).

LACRAMATIE Si.

TAnc.
LACRAMIOARA,

(uai_c.) [lat.

D_

vulg.

=
LACUSTAR

sm. le PasAre de

LAcRimIOARA

22 do cm., cu Ca-

pul, gitul, coada

si pulp ele negre-

violete, restul
corpului trandafiriu si cu un

Fig. 2780.
Lacramita.

LACRAMITA. LACRIMITA (p/.-te)

5/. * Mica planta erbacee cu floricele albe dis-

puse In ciorchina; create prin padurile umbroase

de la munte (Majanthemum bi/olium) ( 2780)

[lacrtima].

clas. locusta].

CrimlOare (EMIN ) .

lacus t a

mARGARI-

Clint. LacRAisa 2 4
Mold. MARGARITAREL: Dar ca 'voi,
mid lacramioare, N'are n lume nioi o floare,
Mires dulce, duke Mime (ALECS.) ; !Lorne
triste ei turburl se nalbirti ca margaritarul
at, din botezul de lacrimi, Wait numele lA-

(p1.-re) 5/.

mai gAsirA ce tirade

RECLAMA-

usP.)

care no se mai satura (1.-OH.); vent o

si and aceste locuste stilbatice nu

LACRA.MILE sf. pl. dim. 142

pe malul DnnArii

oustele din Fanar

TI (vN)E.

cRAmA. p Lacrind

Fig. 2783. Lacustar.

s'o ootorosim de la-

' LACRAMA' INT RECLAMA.

LACRAMATURA (p/.-turi) sf. Faptul de a
la c r a m a, de a versa lacrami: dragostea ei... nu-I
pe turn

unde se coboarA, fie semanaturi sau Mete, pomete, lunei sau paduri, nu rut& nindc, ci marline&
tot, astfel c& nu r6.mine declt pamintul
gol, ca si clnd ar fi an
toata vegetatiunea de
pe dinsul (Acridiurn
(VLAH.) ; sumedenii de nelegiant cdzurA ca lacustele

[lat. lacrImare].

dragoste de sting cu un of tat ei 0

nu e statatoarP, ci migreazA In cote atit de flumemasc. Inca seamann. cu un nor negru; aceste cetesint atlt de laconic si de stricAcioase, Inca acolo.

mai Mu dealt lacustele prefaceau beleugul In foamete

versa lacrimi, a plinge: a plecat ochii in jos ei a Inceput

Musa (0000.)

Lactometru.

Fig. 2782. Lacusta.

peregrinum) (2] 2781):

RFfL

a lAcrAma

Fig. 2782

napoi boarte lungi, cu

care sa ;

(R.-COD.)

judecatorului Is! pierde lacramIle

Insect&

ortoptera,
de coloare
bruna-ver-

cosciug: se Dune In recta, cu fate 'n sus, ou picioarele

Intinse (ono.) ; In Uncle bisericii, Intro radii de sticlit, se

pastreaza meal lui Radii cel Mare

LACVSTA, LocvsTA (p1.-k) sf.

mot de peni-

_ed
V15.15-im

Fig. 2784. Locuinle lacustre.

scare lungi pe crestet; se adaposteste prin gaurile stincilor si se hraneste cu insecte si mai ales

cu lacuste (Pastor rospus) (M 2783).

"LACT..TSTRU adj. Care traeste sau create In-

tr'un lac: plante lacustre; locuinte sau cetati laoustre,

690

www.dacoromanica.ro

grupnri de colibe construite de popoarele preistorice $i salbatice, pe lacuri fi sprijinite pe stllpi cu-

LA.HVZA... 121,- LAVZA...

C'
LAI1:1, LAMS, LAMT sm. Wigan de 1 a i e, nomad ( 2788): ne scot oamenii din sat Mara, ca pe LA L

fundati in apa (,[1]] 2784) [fr.].

LACUOR (pl.-uoare) sn. i-z. dim. LAW.

niste Iiiesi (CRC.).

(pl.

L.(k.DA

lite) sf.

t11'

LiNIBAR (p1. -bare) sn. (v ' 0 /ten. Ban. Mintean

(purtat de tarani $i de tarance) 11 2 Haina lungs
Jarga purtata odinioara de boieri $i de

Cutie mare,

lungareata, de

lemn, cu capac, Impodobita cu diferite

zugraveli, In

Evrei: un
pInit

nevole 1-ar 11 putut scut!

de pantaloni

care taranii

(VLAH.) ;

imbrAca on

pastreaza hairule, etc.

se

ovreleso gi

merges la prieteni pentru

Fig. 2785. Lada.

(.j 2785); 6:
ce-1 pa dlnsal, aoeea -i Si 'n
n'are alte haine, add

adaugat, de povestit, etc.)

ou fir $i cu

bani; Trans. lada bio9riots, averea, casa bisericii C)

Cutie
mare de scinduri pentru transportat marfuri, etc. (C] 2786) I

b e 1].

avere, etc.; 0; atita tot $1 lada

'n pod, nu mai e alt nimic (de

[germ.

L e i-

0 LAIBARAC, LAI-

[germ. L a d e].

LADATVIE, LADISottn.A (p1.

Fig. 2786. Lada.
-re) sf. frit dim. LADA.
*LADTN adj. ta Limbs -a, nume dat adesea lirnbii

*LAIC 1. adj. 0 Mirean, mirenesc, care nu face

parte din tagma bisericii: institutor C) Propriu
mirenilor: imbrAcAminte ft.

reto-romane vorbite IntVo parte a Elvetiei [fr.].

LADIO.ARA we- LADAWIE.

LADITA (P1.-te) sf. trit C) dim. LaDA Cutia
de la trasura de sub capra vizitiului, chichita: tura

2. sm. Mirean, care nu e niri preot nici ealugar

[fr.].

LAICER, LAVICFAI (p1. -ere) sn. Covor Wanesc

de Ilna, lung $i Ingust, lucrat de tarance, si care se
asterne pe Ikviti sau pe jos: o lada vecbe bra5oveneasca,

(1.-GH.).

LADO sf. voc. Cuvint care apare In cintecele a-

ce eta intr'un colt acoperitS on lAicere (ON.) : se oulcA In fun-

dresate miresei: Frunzit verde lScrSmioard, Lado, lado,

surioara, Du-te 'n baine de mireasS La bSrbatul tau masa
(ALECS.-P.) [comp. refrenul bg. o j lad o, 1 a d o,

dul odaii pe un lavicer (GRL.); cite on peteout de ![nests,

asternut, ca un llivicer, pe sub Doable brAdetulul (VLAN.)

rut. pol. I a d o, 1 a d o (< lada nevasta"), srb.

lad o (< 1 a d a nevasta"), etc.].
LADQIU (pi.-oaie) sn., 0 LADOAIE Sr.

[l a (v) i t a].

LAICIOARA (pl.-re) sf. tnt dim. LAITA.

*LAICIZA (-izez) vb. tr. A da unei institutiuni
un caracttr laic, a o pune sub directiunea, sub supravegherea laicilor [fr.].

augm.

.LADA: abia trAgean citruta en !Motu' de mart& (caw; am

visat c& m'am suit In pod 81 dam glisit fainA In lib:loin
ISAD.) ; De-scum pot sit fin gAzdoaie, Numai grin fie-'n IAdottle (cow.

LAIE,, LSE sf.

Ceatii de Tigani nomazi: Intr'un

(ULAN.) ; a aril bo-

gatit zestre coprindea o laie de rob' Tigani

(0000.1; Tigani

Tigani nomazi, spre deosebire de Tumid de

vatrS, mai toti robi boieresti sau manastiresti, $i
de

LAE NU' LATE.

LAF, mai adesea pl. LAFuai sn. F Palavre, tal-

can erau meseriasi sau servitors: and m'a sooate cineva

las fiindcit nu-1 era soma... ayes poftii de ...or! (CAR.); pe

dlRnzi abdare,

alnd sedeam en socrn-men In uri, duo& obloeiul de la tara

(CAR.) [tel.
LAFAT (-Item), LAFOI (-oesc) vb. refl. A se In-

Meal .11 Or

apoi nn-1 trebue nit! el rig= de m impotriva men

Ceata de vagabonzi, haita de clini: ne-a

!utast din mfinile amid laic de oersetori 0.-GH.); a feet Ws

$1 i-a Witt drumul (CAR.) [comp. pot. rut.

de dint...

1 a j a haft& de clini"].
LATE, w LAru.
LA1E$ sir LAW).
LAIEUTA (p1.-te) sf. Nevasta unui 1 b i e $;

tinde cu mlinile $i picioarele In mod necuviincios,

'Ara sa-i pese de altii sau de nimic: in riuletnl... in
nndele cArula mit lftfiliam ca
astray (ON.) ; vol sit v& lit1112

fAiti $1 sA huzuriti de caldurit, tar eu sA crAp de frig

Viganca... se ImbrAcit in haine de
ImpArAteasit 6i... se htfoie In toate

nor de prat treoe pe drum o tale de Tigani

tLADUNCA (p1.-ci) sf. IPP" Cartusiera [rus.].

0 LADTjTA (p1.-te) sf. triT dim. uu)A.

LAGAR (p1.-are) sn.

IllittaSSOK:EIRS.)

dial.

Fig. 2788. Laiei.

aAave (p1. -c4, LAIBArun (p1. -te) sn., LAIBARICA (p1.-ce) sf. (I) LAIBAR I :
Zis-a. maioa cA mi-a face Un pieptar 61-un Mibitrao $1 m'a
da dual dine ((K.-BRS.); nude mai put apol laibaricele,Imintenele de postay... 61 cite alea toate (LUNG.).

G lP7r Ban. Lada mesa!, cutia mesei -

marine (se.).

(MP.)

subtirel i-as coast), Tot

de ban!, m de Fier, cash. de

kingirlle... $1 le ascnndea in Mita trasurii

Imbractiminte fora mlneci, a tarancei, ca

re-i acopere bustul:
petrecere

larg 51 lung

'n alone, care la

(ERG.);

Tiganca de laie: Lalieota aces rea Cu a sale vraji dracest1

Fiirmitcase pe boieri

LAI?T. sr

(SIAM.).

LAIAs.

(p1.-ce) sm. f.

0 L4IINIC,

Mold.

' Vaga-

Tabard: Stefan... prinzind limbA

demo stares ~ului In! Mateias
(ow.); VodA, din ul Turcilor, oum
au auzit de aceasta (NEGR.) 0
11F' Parte a unei masini, al-

bond(6.), haimana : asteptind ou neastImpir sA vie nn

de soolar de afar! (CRC.) Obraznic; alintat (RV: CRC.)

lindrice goale, pe care se

sprijinesc capetele fusului unui cilindru, unei osii, etc.;

2. vb. refl. A se alinta; a se obraznici: Si striga

[comp. 1 a i e'].
0 LAINICT (-iceso) I.. vb. intr. Mold. A umbla haima-

na, ca un laini c: clod slat fitrit treaba, imi place a

tatuita din dour bucati ci-

pe ulite

(NEGR.).

Ovreiul pi se Minima ((PER.); ce to litinicesti aga, mai Mete

(RV: ERG.).

sint destinate sit Inlesneasca

InvIrtirea acestora In jurul

141./TA.

we-

LAvITA

LAID, f. LAIE 1. adj. 47), Negru-cenusiu (vorb. de

lira oilor): Ifni laie; oaie laie; PIr BALAIII 0,

2. 14IE Si. Oaie cu lina neagra-cenusie: Avea

axe! for (._] 2787) [germ. L ag e r].

LAGT,TM (pl. -marl) sn. # Fig. 2787. LagAre.

turma 'ntreagA Dona oi, o )ate gl-o Wank neagra

(OPER.)

munica cu marea de care e despartit prin fasii

[comp. alb. la j].

LALAI (-hese) vb. intr. A clnta emitind sunete
tremuratoare; a Ingina un cintec, a fredona: an-

netiei; La Giudeca, spre

0LALANGHITA (p1. -to) sf. Mold. X Un fel de

Mina (pentru explozii) [tc.].

LAGUNA. (pt.-no) sf. Lac cu apb sarata care co-

de pamInt sau prin bancuri de nisip : lasnneio ye[it.].

Sbor1, voinice gondolier

(ALECS.)

zindu-1 lalAind aaa de ou chef (coo.) [01101T1.].

clatite [tc. la la g i t].

691

www.dacoromanica.ro

LAL A NA

LALAU our LALITI.

LALEA
sf.

8 Planta din familia lilia-

ceelor, cu tulpina dreapta, care face o singura

floare mare, frumoasa,

mirositoare, ce atirna

-,

peretii In interiorul unei odal sau unei sali (r

[Ir. lambr is].

LAMBUT ( -nose) vb. tr. rim A face cu rindeaua

o lamba la o scindura..

;4-t

In jos Inainte de a se
deschide (Tulipa sil-

2795)

vestris)( 2790) If C) *
-pEsmiTA, plant& mare
si frumoasa din familia
liliaceelor, originara din

Persia, cu tulpina ro-

t*

17 11.7

,..._

k'

4 irigi

11

bust& $i cu flori marl,

rosii, galbene, vargate

adesea cu alb (Fritillaria imperialis)

2789) 0 = BIBILICA
(

[t.C. 1 a 1 6].

LALAU,

LAi4u 1.

Fig. 2789.

Fig. 2794. Lambrechin.

Laleapestrita.

adj. F Lung, molatic $i prost; bleg,

gura-casca: at vazat ce lung $i 'Alin e P

Masi; o 8111.1111a nriti ei lane, ragind ca
o beetle (Cpg.); o latA balctza 51 line, de

Fig. 2790.
Lalea.

innoptezl au dinsa In cast (CRC.)

chit adorm1t1, en gura putin Mantis, lallu
$1-era Welt

ea

; Cu

(VLAH.).

2. sm. Gura-casca: Matt caeca gnra

Pe

la marfurtle expuse (NEGR.).

LAMA sm. Preot budist in Tibet,

In Mongolia $i la Calmuci ( 2791)

[fr.).
LAMA' (pl. -me) sf. 7.it Gen de mamifere rumegatoare, fare coarne, pre-

zentind oare-care afinitati cu camilele; traesc In America de Sud (Auche2792) [fr.].

nia lama)
'LAMA= (p1.-me) sf. 0 Placa, foita
de otel Limba
subtire de metal:
unui cutit, fierul unei arme t.ioase,
custura: lama giblet; o

-4

Fig. 2795. Lambriu.

LAMBUITOR (pl.- toare) sn. fta FLIndeaua cu

care se lambuesc scindurile; numita si lambar"

279(i).

LAMELA. (pl.-re) sf. Lama sau patura. subtire,

*

MIA ae metal [fr.].

'LAMELAR adj. Care
se desface in lamele, care t
se prezinta sub form& de
[fr.].
lamele: ghips
*LAMELAT adj. Preva- Fig. 2796. LAmbuitor.
zut on lamele, cu foite subtiri suprapuse: Warta.
multor ohmic' e
[fr.].
*LA.MELIBRANCHIAT 1. adj. 4 Se zice despre toate molustele ale caror branchii, asezate perechi perechi Intro corpul animalului $i Invelisul
lui, se intind sub forma de lamele semi-circulare.

Fig. 2791.
Lama.

scllpitoare de otel se 'mpltnta

in malul drept (VLAH.) [fr.].

'LAMAISM sbst. Doctrina religioasa a unei

secte budiste din Tibet, Mongolia, etc. [ft.].
'LAMATST sm. Sectator at lamaismului [fr.].
LA-MA-MAMA Pie- LA3.

'LA.MANTTIsI sm. 7at Mamifer cetaceu erbivor

2. LArdELIBRANcsi*TE sf. p1. Class de molu$te,

caracterizate prin aceasta dispozitie a branchiilor, din care fac parte stridia, midia, etc. [fr.].
'LA.MELICORN 1. adj. 4 Se zice despre ori-ceinsecta. ale carei antene se termina prin niste prelungiri lameloase.
2. LAMELICQRNE sf. pl. Familie de insecte cole-

optere din care fac parte carabqul, baligarul, gindacul-verde, rada$ca, etc. [fr.].

*LAMELIFORM adj. Care e in forma de la-

mely [fr.].

*LAMELIROSTRE sf. pl. 3? Familie de pasari

palmipede al caror cioc e acoperit de o membran&
moale, lamelata, si din care fac parte lebada, rata,.
gisca, etc. [fr.].

lungul marginii unei scindurispre a o irnbuca cu

'LA.MELOS adj. Care se desface In lamele, In

paturi subtiri [fr.].
LA.MENT4 (-tez) vb. tr. 0 refl. A (se) boci, a
(se) tingui [fr.].
LAMENTABIL adj. 0 De jale, de plins, jalnic, vrednic de mils: era lntr'o stare 0 Induiosetor, care to umple de jale : scoase nn MUM
[fr.].
*LAMENTATIUNE sf. Bocet, tinguire, vaiareal& [tr.].
*LAMINA (-inn) vb. tr. A intinde on ciocanul
un metal, prefacindu-1 in lame [fr.].
'LAMINAR adj. Compus din lamele paralele

LAMBA' (pl.-be) sf. Fie-care din lanturile sau

fringliiile de la o caruta care leaga., la un capat si
la celalalt, crucea dinainte sau crucea dinapoi de

parti de capetenie sint 0'

tinzatori", vatraie", lantdirile crucii", lant,usuri" sau costi$uri" ow- 873 : lambs dinabite,

orizontale de
fier sau de o-

$1 o strange la Basra (CRC.).

se unul pe al
tut si Invirtindu-se cu a-

Fig. 2792. Lama.

Fig. 2793. Lamantin.

ce seamana cu foca; trae$te in America centrals

si In Africa In apele marii In apropierea larmurilor, de unde trece $i in Muni (Manatus) (E) 2793)
[fr.].
LAMBA sf. Ke flue sau ciubuc, Mout de-a

alta.

cele doua capete ale fie -chrei osii; numite $i (in)-

lambs dinapol; pune roata la loc, Mit lance, suceste lambs

LAMBA' 3 LamPA.
LAMBUrrOR [lam b a].
LAMBAR sbst.
'LAMBRECIITIV pl.-Ins. sn. Draperie care
impodobeste partea de sub a unei ferestre sau
a unei u$i si care serveste In acela$i timp sh
ascundh galeria, corniza, etc. de care shit att.2794) [fr. lambrequin].
nate perdelele (
'LAMBRIU (p1.-iort) sn.

Lucrare de timplarie,

placi de marmora, etc. cu care se captu$esc

[fr. laminaire].

' LA.MINOR (pl. -Dare) sn. r?' Ma$ina ale chrei

doll& cilindre

a.

tel, suprapu

Fig. 2797. Laminor.

ceea$i iuteala, dar in sens contrar; Intre ale se

pune o plats de metal spre a o transforma In
lama, Intro foit,a subtire sau spre a-i da o forma determinate dupe scobiturile sau ridicaturile
2797) [fr. 1 a m ide pe cele dour cilindre
n o i r].
LAMTIE, Mold. ALliztarEsf. O

692

www.dacoromanica.ro

i Fructul lamliu-

lui (0 2799): galben ea lambs 0 Bare de

TABELA XXX.

Ns- SARE

LAMP!

[ngr. Xstp.ovt].

aromatics se Intrebuinteazh

la bucate; numit si cimbru

Fig. 2799. Larnlioara.

Fig. 2799. LAmii.

(de gradina)" sau lamiita." (Thymus vulgaris)

(

2798) Pamliel.

LA.MtITA (pl. -ye) sf.

* Arbust, originar din

America de Sud, ale chilli frunze frecate In mina
I

raspindesc un miros placut de lam lie; face

flori mici albe sau roze (Lippia citriodora) C)

= SIRINDERICA = Liild/104RA @ = RRECREA-

BABEI.

Mic arbore, originar din Asia;

LA-MTTU sm.

cu flori frumoase albe si mirositoare, al carui Eruct,

numit 1 h m I i e, de coloare galbena la maturitate,

se Intrebuinteaza pentru zeama-i foarte acrh. In

bucate, pentru fabricarea limonadei, etc.
*LAMPA (pl. limo) sf. (D Vas sau aparat, continind uleiu sau alt lichid combustibil, Intrebuintat
pentru luminat, aprinzindu-se la caps tul de sus
fitilul muiat In acel lichid (1.- TAB. XXX):
on
petrol;
de masa ;
de attrnat Pr. ext. Aparat
care produce lumina electricA Masinh de fiert
aph, etc. care arde cu spirt (ow TAB, XXX, G);

eleetrica four TAB. XXX, C, D, F) [germ. L a mp e].

LAMPADAR

(p1.-are) sn. Un
fel de candela-

bru, purtind mai

multe lampi (rg
2800): in loc de

51 lamps, teatrul
era paste tot ilumt-

nat eu lumbar' de
seu (Fa_.) [fr.].

B. Lamps cu petrol cu

A. Lamps cu petrol.
manpn incandescent.

C. Lamps electricA cu

D. Lamp. electricA cu fifilament de cArbune.

E. Lamps cu gaz aerian.
lament metalic.

LAM PA GM
sm. Cel ce aprinde lampile sau
felinarele de pe
strazi ([r.1 2801)

F. Lamps electricti. cu arc.G. Lamps de spirt.

H. Lamps cu acetilenti.
I. Lamps cu esenta.
J. Lampti de mineri.

[lamp a].

LAMPANT
adj. Petrol ~, Fig. a800.
petrol limpede Lampadar.

curat (prin scoaterea tuturor necurateniilor), a

Fig. 2801.
Lampagiu.

limpezi: argintarul luoreazi argintul lamurindu-1 prin foe

$i bine purificat obtinut prin distilarea titeiului

[fr.].
LAMPAS (p1.-astari) sn.

Fasie de stofh rosic cusuta de-a lungul pantalonilor militaresti

[rusk0
L

(1)

(pl. -age) sn. Trans. Lamph [ung.].

*LAMPION (pl. -oane) sn. 0 Ciob, ulcelusa sau

pahar In care se pune seu, untdelemn sau uleiu

cu un fitil si care servh la iluminatii 0 Pr. ext.
Lanternh venetianil [fr.].
LAMPTST sm. r Cel ce face sau vinde lampi
O Cel ce prepare si aprinde hampile inteun mare

stabiliment: dati-va la o parte, domnilor, steed ..m1 /tarn

(D -ZAMF.)

[fr.].

*LA.MPO.A.FIA (p1.-re) sf. dim. LAMPA: In perete

ardea 0

alumatA

(CARA .

L4-MURA sf. Ceea ce este mai bun, mai curat

mai ales, mai de frunte in ceva: lamura faintt, grtulut:

ei (shit)... lamura sufletului romanesc

(VLAH.) ; sa

sadim

ouratit de Ruman printre paltimida UP.) ; In rain nimene on

se sloboade Dna nu e
adv.: vorbegte
curat (BD.-DEL.) ;

vatic.), vorbeste curat, adevhrat [lat. vulg. 1 a m

n u I a, dim. din 1 a m (I) n a].
A curati, a face
LAMURT (-nresc) 4. vb. tr.

LAMLAN

LAMTIER sin. tgo VInzhtor de 1 a m I i.

LAMIIO.ARA (pl. -re) sf.
Mic arbust, ale ehrui flori

ou plumb aoN.) T) A face sh, se vadh 'impede

0 lumina alba, intensA... Mumma vederea departe (VLAH.)

A deslusi, a face sh. se Inteleagh, sh. priceapa limpede, a explica.

2. vb. refl.
A se curati, a se face curat, a se

limpezi: ticillo511 ace5tia multi' a ii argi de vil ea... as se

lamureasoit prin too de faradelegea for

(NEGR.)

A se

arata 'impede: lncep apele sa se lamureasett pe spinteeittura vailor I \ILAN.)

.F) A se deslusi, a se pricepe
clar: din convorbirea chlatorilor se litmurea bine Impreju!area

(CAR.)

[lamurh].

LAMURI:RE sf. Faptul de a (se) lamur f,

deslusire, explicatiune 111 C NELAmuataE.

LAIVEURIT 1. adj. ( p. LAMURI. Curatit, lim-

pezit: Incheasa o noun putere... lamurita din focal luptelor

tvLax4 I 2 F Deslusit, usor de priccput, 'impede
111 c
2.

namingT.

adv. Limpede, clar, deslusit: vorbe5te mai

el, smirk 51 re, ti opri de la o astral de treaba. usP.).

LAN (p1.-nuri) sn. r CImp lntins semanat cu acelungi de gene coapte Sclipesc
las fel de cereale: Si
ca aurul in soars (VLAH.) ; la stInga... mrt galbene de gnu
copt..., tut de via de un verde brumAriu, ...qui de porumb de un verde inchis (BR.-VN.) [11 t. poi. 1 a n].

LANCE sf.

693

www.dacoromanica.ro

SulitA : Pe Mlrzac tl reteza ci

ca-1 lua

LLAA NP- In

(ALEC8.-P.)

(F: 2803) 0 Maram. Lb BIta

venetiene

pe care se mini& ciobanul: seao'n

radzamat co sumann'mbillerat

'

(PAP.)

lancsa.

(BR.-VN.)

maeica, instrument de

15

optica cu ajutorul caruia, se proiecteaet, intr'o

camera Intunecoasa, pe un perete alb sau pe o
pinza intinsa, imaginea marita a unui desen fa-

[ung.

*LANCEOLAT adj. i Care are forma

unui tier de lance ( 2802) [fr.].
*LANCER sm. X Soldat din cavalerie
!flan-I-tat cu o lance, sulitas
2804): dupli un trup de lin-

cert... urmau douksprezece tunuri

trase de hot (NEGR.) ; cetele B8S0C0Me de armagi gi de lanceri (OMB)

[fr. lancier+ lance].

-LANDA. (p1. -de) s f. Fa *es

Intim

$i

OILMMS*-

nelucrat, aproape

sterp, pe care crest numai

Fig. 2808.
Lanternit magica.

maracini, scaeti, ferega, etc.

[fr.].
*LANDAU (p1.-aort), LANDAU
(pl. -ouri) sn. Trasura

mare cu patru roti al ctirei

Fig. 2809. Lanterna magica.

cut pe o place de stic15. In colori transparente

280S, 2809) [fr.).

LANT (p1. -turt) sn. 0 Legatura din verige, inele
do
sau belciuge prinse unele de allele (2_1 2810);
(

Fig. 2802.

Frunza

acop erem int, format din douA.

cosuri, se poate cohort CM% lanceolate.

Fig. 2803.

Lane'.

aur, de argint, de tier; A. de cea&cicala; a lega en ur1; a tlnea In

plat, dindu-se pe spate (,j 2805): un trumos lan-

- (un dine, etc.), a Linea legat

cu un lant 4 CD Masurtt de
lungime, de 10 stInjeni, IntrebuintatA In masuratorile agri-

dau de Viena venea inhkmat de patru

telegari roibi (NEGR.) [fr.].

*LAND GRAV sm. w

unora din principii germant:

...nu

Ws11k....

cole 0 41, Sir de munti

0 Sir nelntrerupt de diferite

de Hesse [fr. < germ.].

obiecte : un m de dughene de

lid

Fig. 2810. Lanluri.

lemn... alcatueso una Si singura ulitil a Romanului (NEGR.) ;

(VLAH.I
de-a lungul tarmnlui sting se Insirti Betels in
Succesiune netntreruptik:
imam, evenimen

telor; a se Linea.', a urma una dup/i. alta f5.ra Inile unei robii de
trerupere O Roble: sA ruse
ease veacnri (VLAH.(; virtutile acelea cart se or de la un pomile (I.-ort.) [VS1. '1 a n I e i].
Por ca sit poatA sdrobl
*LA.NTTA (p1.-te) SI. .11` Instrument

de chirurgie cu care se lass singe, se

2811) [fr.].
deschide o buba, etc.
LANTIOR (pf.-goare)sn. drm. LANT:

Fig. 2804. Liinceri romAni.

*LANDGRAVIAT (p1.-ate) sn. 0 rs Demnitatea

de landgrav 0 0 Trtrisoara guvernata de un

landgrav [fr.].
*LANDTAG sbst. 0 Numele parlamentului In diferite state germane [germ.].
LANGA.LAU sbst. Trans. X Lipie ce se coace pe

lopat5 In vatra cuptorului, cind acesta e bine incins (CONY.) (SEZ.) [ung.langol 6].
*LANGUROS adj. Gale : privirile languroase ale

ceasornicul dirt parete, sfirlindu-gi lantieoarele

ou grentati, chits tutu" de non& on (vulg.).

OLANTTIG (pl.-use), e LANTim (pl.

-ugari) sn. 0 Mo/d. Bucov. Maram. =

LANT O : Martin li un urs legat cu lantug de

punean lantugurile de glint Fig. 2811.

C) = LANT "et v1- Lanteta.
nici mAsoara cu praline gi lantugul loan' de prielna
nn stilt)
copoilor

(ALECS.) ;
'(1.-011.)

(STAM.) [S1.].

t LANTVII, LANTIAI (p1.-use) sn. = LANTVG: hi-

arendagilor gi sublocotenentilor cart suspini dna zestrea

rie boieriu ca zilvodul eel din

mea (VLAH.( [fr.].

$1 email in lantuse (coos.) [Si.].

*LANGUSTA. (pl. -te) sf.

ceu, un fel de rat de
mare, asemenea staco-

a.,,k

Animal crusta-

(ALECS.) ;

&wind chili de sgarde

O LANTUJEL, LANTuni, (pl-ele) sn. Mold. Bucov.

dim. LANTva: Deck n'ar ti lost legat De brat cu un lantniel

purta... verigi, !Ant-Mete, paltale... gi multe alto

(STAM.);

Deacuri ce sclipeau

(GRID.).

LANTUT = INLANTU!.

LANTUQR (pl. -oare) sn. dim. LANT.

LAOLALTA adv. Impreuna, la un loc: soldati gi

past lug
Fig. 2805. Landau.

jului de care se deosebeste prin lipsa celor

dotal foarfeci mart dinainte (Palinurus vulgaris)

([1] 2806) [fr.].

*LANSA (-see vb. tr. 1 A emite: un decret, un
mandat de aducere TO A trimite In diferite parti: Invitatiuni II 0 A ajuta pe cineva

s ajungli la ceva, sa se facti

cunoscut In lume; o atacere,
a ciluta prin reclamig. sau In
factl. sa

lancer].

*LANSKENT sbst.

Ve-

(ION)

[lat. llb e r].

t LA.pAD4... p. LEPAD4...
LApAT (-pain) vb. tr. A bea linglnd sau tragInd

cu limba (verb. de ctini), a Hai, a limpi: c000soa

*LAPAItATOMIE sf. F Operatiune chirurgi-

cal& care consta din deschiderea pIntecului [fr.].

o LAPAVITA = LAPOVITA.

Fig. 2807.

*LAPIDA (-dez) vb. tr. A ucide cu pietre [fr.].

*LAPIDAFt adj. Propriu inscriptiunilor sapate

Lanterne veneliene.

'LANTERNA (p1.-ne) sf.

Felinar; venetiana, felinar de hirtie transparenta,
I

lace ramnri, gi Coate stele In! din m slut deopotrivk de lung!

p e r].

izbuteascti. [fr.

chiu jot de carti [V].

lui din care se scoate fulorul: hint semanat des nu

apropie Daharul aplecat de botul favoritului care 'ncepesi

lftpaie, si lapais, gi Mate (CAR.) [onom.; comp. fr. 1 a-

alt chip s'o lac& cunoscuta,

s'o

llisind $1 arms ei steagurl in mlnile Romanilor

n a) 1 ai+alalt5.].
LAOR = LAUB.
LAOR sbst. Fibrele textile ale clinepei $i inu-

(VLAH.)

Fig. 2806. Langusta.

de diferite forme, intrebuintat pentru iluminatii

2807): era minnnatil pr1veligtea... la lumina lanternelor

In piatat: pentru citirea gl transcriptinnea de hiscriptiunt

(I.-OH.) ; aril
stil concis, in froze scurte, energice
$i grandioase [fr.].

694

www.dacoromanica.ro

LAPIDATIIINE sf. Faptul de a lapida; uci'LAPIS, LAPIS - LAZULI sbst. o Substanth. mine-

dere cu pietre [fr.).

ral& de o frumoasa coloare albastra,

de obiceiu ()pack dar uneori transparent& [fr. ].

LAP ON1.ad). 0 Din

mete mai multor specii de plante a caror tulpina

dli un sue liiptos (Euphorbia angulata, E. platy-

f pe

phyllos, etc.) ([ 2815);

Laponia.

ALP:M. C) 0

2. Sm., LAPQNA (p/.

-ne) St. Locuitor, lo-

(r] 2812) Hr.).

LAPOVITA (pl.-03)

cath cu zapadh: s'a Ut-

ast deodat' un ger, el-o

Fig. 2812. Laponi.
ei-un lngliet de crapan pietrele (vLAH.); spre primavara, ploile gi lapovitele stria

tarts mutt pe vita UON.) [bg. srb.]

*LAPSES sbst. Gresala facuth din iutealh.;
lam!, gresala facuth. In seri-

REAsA(p/..-ese) sf. l> Acela,

Fig. 2813. Laptar.

[lat. lacta-

[bg]

( .A

Fig. 2314. Lapta.

LAPTE sm. C) Lich id alb, epac,tsecretat tie manic lele femeii Si ale femelelor tuturorinamiferelor; con-

stitue hrana excluziva a copiilor abia nhscuti si a

puilor animalelor timp de mai inulte luni: a-i
seca .4e; parcel de dd, vital de
parcel, vitel care suge
Inca; trail, surorl de -, can au supt laptele de la
aceeasi cola.; dinti de .-, eel dintii dinti cart les la
eopii si cart cad pe la vIrsta de sap te ani11 C) Laptele

de vaca, de bivolith, de oaie, de caprh., de maghrith, Intrebuintat ca aliment al

adultilor: duke, laptele proaspat, muls dimineata; crud;

fiert;
acre;
Witt; v de putind ;
prins; inohegat; 0. covitsit; cafes
cu
0: a stoarce .. din piatrd, ti

Fig. 2818 Laptoe.

LAPTVCA (p1,-ei) 1.
4 0 Plant& cif sue alb ca laptele, Intrebuintath ca salata (Mold.

sp.); w ?MCA C);op , a-

marole") (Lactuca saliva)

devarat

bine-ar 11, mai Ohir1oa,

&tear ti toate on A. clte le spot

(L.]

2819) 11 0= vngETIcA-cu-LArrE.
2. LAPTQLT-QU sna., frumoash.

Manta' erbacee, cu

111 SNOW, zeama care se

gaseste In unele plante sau

dispuse In mart
$i frumoase ca-

care se stoarce din anumite

fructe: , de migdale; de bon, a)

Lichidul

LAPTOS adj.() Care

do, lapte multi vac& lApWard; wr LINQS o De

coloarea, de aspectul
laptelui OO 10 Adevarat (comp. cu mine): ma-

St.

care scoate lapte dulce din pieta semi

ulna de post C)

Fig. 2817.

2818): incepu a-1 tient apa pe nitri 91 pe Laptelepasarii.

urechi as pe niete laptoace de mori (cao.); mergi pe 'Mace
vet prinde acolo destula
(se.); A luat moara de latoc
$1-a trintit-o trona la Inc
(VOR.) [rtlt . 1 o t o It y].

(um) [lat.lactosus].

gent& superioara, s& fach lucruri

de necrezut: este Roman desgbetat

zeama din prunele uscate pose

la fiert; b) zeama din semintele
de dovleac fierte, care se ma-

regiunea alpinh. (Androsace chamaejasme).

0 LAPTOC, LAToo (pl. -oace) sn. rt
Mold. Bucov. Scoc (la moarh.) (_1

ma... creslndu-le toate laptoase... cum i le spusesem eu

izbuti prin munch., prin inteli-

(cao.)

Fig. 2816.

Laptelecucttlui.

CIL', mica plant& paroasa cu

flori alburii dispuse in umbel& (Androsace arachnoidea);
LAPTELE-STINCII2= LAP,
TOOR 4 SLIDOAREA-.,LUI =

lapte [lat. vulg. la c t e = clas.

lactic].
LAPTETURI oar 14PTE.
LAPTI*OR sm. 0 dim. I4PTE :
11 dedeam
el mina/Wei band (FLO%)
io 4 Plant& erbacee cu tulpini ramificate cu mai multe rozete de
frunze, cu flori albe dispuse In
umbele ; numith Si laptele-stIncii";
creste prin phsuntle pietroase din

MEM

2814)

LAPTELE-LXIPULITI' = LAPTELE-MINELITI' ;
LAPTELELIIPULUI2= LAPTELE-CIICULUli

CAPTALAN @ LAPTURI, LAPTVTURI pl. f. X Diferite feluri de

lapte sau de bucate preparate din

de plash de prins

peste

LAPTELE-OTICULIII2
LAPTELE-CTINELITI1;
LAPTE-

(Gagea lutes) (
2817);
LAPTELE-pAsARr/2.-BAL0scA 0 4 LAPTELE-8101-

de lapt e, ban-

LAPT.41.
(pi.
-ace) sn.
Un fel

2816) ;

galbene

valia uncle se vin-

f&

M`.'%

@ 4 LAPTELE-PASARIP, mi-

aceea care vinde lapte (E 2813)

r i u sl.
LAPTARIE sf.
at Locul, pra-

lapte, bucate
cute cu lapte.

IdIet
al

ca plant& jerboas& cu flori

tar, eel ce vinde lap t e.

LAPTAR sm., LAPTA-

LE-CVC111;013 = ALIQR (8 0
Ca-

ere din fuga condeiului;

linguae, gresal& fheut&
vorbind [lat.].
LAPT4 = AbAPT4.
LAPTAGIU sm. Lap -

pt. X MIncari de

negeii $i pecinginea; numith

alior", buruiana-de-friguri", buruiana-magareasch.", laptele-oucului", etc.
(Euphorbia helioscopia)
si

sf. 0 Ploaie ameste-

Locul, celarul, chmara unde se phstreazh lap tele 0

LAPTELE-CTINELIII2

LAPTELE-CQCULTYli, plant& jerboas&

cu flori galbene ; cu sucul laptos ce iese din tulpina plantei,

clnd se rupe, poporul vindeca

cuitoare din Laponia

za, otia. etc. 7

hh.r;
dB piatrd, pichturi de carbonat de calce, stalactit: din Incretiturile odrora se preling el cad picdturi de
apit ( de piatrd) pe creetetele stalagmitelor (vLAn.) 11 *
Cake ha our ni.T.R 0 LAPTELE-CIINELUP, nu-

Fig. 2815.

alb care se gaseste In interiorul Laptele-ciinelui.

unora din fructe: de coco C) Ori-ce lichid care
are aspectul laptelui: de var, lichidul alb care

sepal% topind varul to ape; , de mare, ghlbenus

de ou proaspat amestecat cu ap& fierbinte si cu za-

llori galbene 1.

pitule la virful
tulpinii ( 7'elekin sprcioso)
(
2820) [lat.

lactu ea].

0 LAPTV GA
sl. Trans. (v(c.)
=LApTvcAl O.

Fig. 2819.
Laptucti.

Fig. 2820
Laptucu-oii.

L4PTI sm pl. i Kl ioSubstantaalbicioasI,lapqtii

de parte barbaleasch, care slujeste la fecundarea
695

www.dacoromanica.ro

LAPLAP

 CI X Ghindurile ce se gasesc sub gitul viteLAP- icrelor

lului $i care constitue o mincare delicata [lat.
LAS lactes].
BRvsruR [comp. ung. 1 a0 LAPVC sm. Ban.

srb. lopu11].

pu;

un sgomot Infiorator de scaune rasturcurie (000e.); e o

nate, de usi trintite (VLAH.) [srb. la r m a; ung.

larm a].

L4RMAT sbst. Larina:

(SPER.)

O LAPVG sbst. Ban. p Piciorul de la glezne In jos,

+ (s t r i g) a t].

p a laba"].

pasirile sAlbatice... dacA sboarA in sere si

lirmuesc malt, vremea e schimbicioasit (GINA.).

laba piciorului (comp. bg. 1 a-

LAPTJ$ sm.

LAPTT,ICU-9114-

O ATE

11--

..-17E1-

CAPRA ciaisTvT [bg. lo p u].

'

*LAR 1. sm. I O Numele

zeului domestic la vechii Romani

2821) 2 pl. Casa, 1(4,;' ,

iocuinta [lat.].

O LARD4R(ru) sm.
GIndacel de 7-8 milimetri care roade plena $i blanurile $i se hraneste mai ales cu
slanina (Dermestes lardarius)

Intins, de o
LARG 1. adj.
mare intindere In toate direccare
sau
prin care
tiunile, In
poate Incapea mult, Incapator
((:

2825):
mormolocul e larva broastei; omida e larva
tInturelui; larva turnioii se numegte cAtel, a pars.
Larva.
tintarnlui, carabit [fr.].
LASS (las) 1. vb. tr. 0 A se departa de o perSo(inti,
de un lucru: eine va treoe pre niscare drumuri neimblate... de va lisa drumul cel mare, atunce tot negotul si-ei
yiarza (PRV.-MB.). 0 A parasi: Dumnezeu twit nu Iasi De
(ON.); a lisat case. gi copiii Si si-a twit lumea In cap; mai
'Elsa focal si asucti-te de carte; LasS legea crestineasoit si to

om

[1 a r d].

di 'n legea tOTINISSCA (ALECS.) A transmite ca mo$tenire: a litsat toati averea la saraoi; de va lass nestine
cuiva averea sa la moarte (PRV.-M13.) 11 @ A face sa ramlie
ceva dupa sine, dup& moarte: urme nesterse; a lisat

lui strlmt"); deosebit de

lat",

4411114.

mai pun de forma adult& (

LARD sbst. Ban. Trans. X

Slanina grasa [lat. 1 a r - Fig. 2821. Lar idupll o
dum.
4 picture din Pompei).

2822

ar

0 LARMUT ( -nose) vb. intr. Trans. A face la r m a:

*LARVA (p1.-ye sf. 4 Starea, forma

pe care o prezinta diferitele animale
si mai ales insectele la ie$irea for din
ou $i care se deosebe$te mai mult sau

mare,

Cum faces Ovreiul

gura, Oameni vin si vazA ce s'a Intimplat

doi oopii mini 0 A face sa ramlie: a lAsat an loc gol ;

a lAsat o margins de douA degete 0 A nu lua de undeva: locului; a lAsat cartes De mass 0 A nu lua cu

care Insemneaza Intins

numai In directiunea transversal& ((e) lui Ingust"): halne, ml-

t;

neei, pantaloni, ciorapi largi; guri

Fig. 2822. Larder.
anti 04 Vast: (Miyoarti
Dutere a ouvintului (VLAH.)
hai a lost un) eron in toata
Darnic, generos: nu a sgircit, dimpotrivi
e A. Is mini (BR.-VN.) 0 (2) Putin scrupulos: are o
oonstiintit

2. sbst. Largime Loc deschis care se

Intinde departe In toate directiunile: en total alts

(VLAH.) 0 Partea maxi'
sau a unui rlu departata de maluri: In ~al mirii;
era vista Scitilor in Sul cimpiilor

Sine: a lint copiii seas& A nu lua cuiva ceva:

luati-mi tot, dar lasati-mi vials O A ceda pe un prat

oare-care: i-am ldeat casa on zece mii de lei A

scadea din prat,: mai Iasi ceva din prat, cit prea a scums
11 0 A Incredinta: a lint case to paza slugilor; vorbind
de griji, etc.: las aceasti wile in voia lui Dumnezeu
A se bizui, a se increde: las' pe mine, cA to scab on

03 A amlna; a pastra pentru altadata: oe soli lace

astAzi, nu lasts pe =fine; minis de sears laa'o pe ambient& 9

A nu schimba starea In care se gase$te o per-

se aruncA lntr'o micA luntre.... ei o Imyinse la A. ion.)

soana, un lucru: lase -1 sea oum e; 111'8 lisat illOtIrGat

@ A uita: si-a lisat ochelarii, nmbrela acasa; a Mutt nsa

IT in

descniatit

din A.,

In belsug, far& a duce lipsa de ceva:

sa-si vadA tars lui mare gi... ye locuitorli ei trAind In

gi

nesuparat, nestingherit
de nimeni sau de nimic: simtindu-mA atunoi la nl
men, rideam din Marne inimii (000n.).
3. Fe A., loc. adv. Fara a omite ceva, dlnd toate
in b01StIg ((SP.); la ...Ill meu,

amanuntele: a tient o descriere pe

A.

a acestui tinnt;

PREI4RG [lat. la r gus].

LARGI (-gesc) vb. tr. 0 re f1. A (se) face (mai)

pre

larg; a (se) Intinde: a marit grAdina, a lArgit taridle,

onmyarind de la want
geste din Co In ce

(ON.)

(VLAH.)

orizontul se desohide, se lir-

[lat. largire].

LARGIME sf. Intindere mare In toate directiunile; dimensiunea unui lucru la r g: 14 sortii,
de vederi Latime.
nnui vas; F :
LARGUT adj. dim. LARG.
*LARINGE, *LARiliX sm. P Partea superioara a
tracheei-artere $i care este organul esential al
vocii, gItlej ( 2823).
Inflamatiunea
*LARINGITA (p1.-te) sf.
membranei mucoase a laringelui [fr.].
*LARINGOSCOP (pl.-oospe)sn. .0 Instrument

A da voie, a permite; a nu Impiedeca,

a DU opri: ai sit dai sunk DoamnA... cA Iasi ye bArbatul

au sit ne taie Darintii, barbatii gi tratii (NEGR.) ; nu mA Iasi
inima; a lAsat sA se stima focal A nu ,, a Impiedeca, a opri; 40: ye eine nu-1 Iasi sa moat* nn to lasit sA

tritesti w mmu0 0 Amai Ingadui, a astepta:

laza,

oA ti-ota arAta eul II 0A nu retina, a da drumul: haturtle In voie; lasit-mi de brat, of mA doare; tarp., ca e
prost

A da ragaz, a nu turbura, a nu supara, a

da pace: tin mit mai lasi tusea; 1-au mai lint trigurile;

Iasi-ma In pace; lasi-ma, sA to Jas, se zice despre un em

nepasator, care nu vrea sa-si creeze suparari a-

mestecindu-se Intr'o afacere: tierbeam de Judi, vigildu-I asa de lasil-mit sit to las (LUNG.) A nu mai vorbi
de ceva: s5 ISsAm asta; mat las& gluma # A se abtine, a renunta: de aice Inainte Mani de a mai gorier
(LET.)

0 A trace cu vederea, a omite: a

lAsat Mari

douA rInduri 6 A proceda, a lucra: las'o mai !nest, mai

domol A hothri; a crea, a face: alga a lint Dumnezeu; blind si smerit cum 1-a iSsat Dumnezen ((SP.) 0

(Jos), a da jos, a cohort:

perdelele; o vedea stiioioasit,

lasindu-si ochii In yamInt (VLAH.) dJ

2o-o.

sec

Pm-

SEC fr

pe toe, a

singe, a lua singe.

Intrece

2. vb. refl. i A se destinde, a se slabi: arcurile

s'an mai lisat 0 A renunta, a parttsi: s'a Meat de carte,

de belie 0 A se Incredinta:

s'a lAsat In voia Domnului

0 A se bizui, a se Increde: tasi-te pe mine; a se

in nitcleidea ouiva C) A nu Impiedica, a nu opri,

a nu se opune, a rabda,a suferi: se Iasi sit-1 beta toti;
a nu se
a opune rezistenta. A ceda: nu va
limn, bAietil 0 A se micsora, a scadea, a se
muia, a se potoli: gerul s'a mai heat A se aseza;

Fig. 2823. Laringe.

Fata poste- Fata anteHoare.

rioarA.

a atlas: a se

Fig. 2824. Laringoscop.

ce serva la laringoscopie ( 2824) [fr.].

*LARINGOSCOPTE sf. Exploratiunea laringelui [fr.].
LARMArsf. Galagie, sgomot mare: ee anal o At.
do oameni ce spirgean portile gi nivilean on grAmada

pe spate, In genunchi; a se

m'am Meat Meet pe un scaun (VLAH.) 1

la tuna;

A se coborl, a

Se da jos: scum e rindul men sit mit las in palmetto ((SP.)

0 A se cobori din vazduh, din atmosfera: a'a
lSsat o esti growth.; s'a lAsat nn ger strasnio; noaptea se
Iasi Monti, vastS, solemna (vLAH.) 43, A se A. (mai) ye

Jos re- JOS 2 [lat. lax a r e].

LASAT 1. adj. p. LiisA vg tC pmus4T.

696

www.dacoromanica.ro

10.000

2. LAST (pl.- aturi) sn., LAsATA sf.: lasatul (lasata)

seculni, lasat de sec, ziva cea din urma de dulce,

*LASITA.TE sf. Miselie, mirsavie: comisese toate

care precede inceperea unui post (in spec. a postu-

lasitatile gi crimele cele mat Ingrozitoare, numai ca si ajungli

la marire cm.,

sealant de poste mare (CAR.); Pe la lasatnri de sec gi atirbatort marl, sliruta mai multe pahare ou apa de sap& OSP.).

zisul, In opozitie cu Ingust": plaza 14 ;

lui mare): 1-a ablitut sa nand tocmai despre ziva la lasata

LASATURA '(p/.-tari) sf. Loc asezat, lasat,

adlncit: cautIndn-gi o albie noun pe lasaturile gesuritor
[1 A

(VLAH.)

s a].

0
Odinioaramicamoneta valorInd '/2 depara 11 0 Ban
LASC.1.1.1E, LETcArE, LITCAIE, LEScALIE sf.

11)

de valoarea cea mai mica: stia di on era om sa se atinga

de o litscaie (1.-GH.); De In not Q pina Ia

voi, Tot ban! $1 lAscai (GDR.), ghicitoare
despre stele"; all-a datori alai c'o
letcaie ( ALECS.) ; nu are cap nioi de o lit caie 1ALECS.) ; dad% nu o lescale, macar o farImit de Wine (CAR.) [comp. pol. lacki

ca o broascit ON.) ;
dace no era Regatta s'o apace in brat()) odds! ...A (CAR.);
de foam, istovit de foame: s'an mirat de ce-s oile aga ~0

de foame (ma.) 0 Intins: 0 larturie

g. sm. mai adesea LATI p1. = Fozuz 0 : Ian nitati,

(DLVR.) ;

de (Alma; nu se

.'

de-a lungul 1)1 de-a latul pdmtnlulni

(GN.);

Vesela din ale-

(tiara, Ial cImpiile de-a latul (cogs) [lat. 1 a t u s].

LA.TART f. adj. Cam l a t: un insect trammel,

.--,..
Fig. 2826.
Laschiata.

Mladita,

plants noun ce creste din alta

si lungaret, de coloare rash) (MAR.); (E): Stoics, linistit,

au vorba lui latareata, pont pe prefect sit se arca lard team&
(0.-ZAMP.).

2. sm. xr40 0 0 varietate de scrumbie de mare

(Scomber pelamys) Pestisor scurt si lat ce

traeste In baltile marl. enc.).

LATATJ 1. adj. Lataca circelul
ret: !Atm:alai e
(MAR.) .

g. sm. * Nimfa tIntaru-

lui (V 28294:

trlieste mai
mutt undo e apit statute (MAR.)

[1 a t].

mai batrina, ramura noua.

crenguta crescuta din rada-

Fig. 2829. Latliu,..

LATE4TA. sf. ?.k = suan4ITA [1 a t].

*LATENT adj. Ascuns, nevAzut sau nebanuit
prin vre-un fenomen exterior: in publicul nostru e

cina sau trunchiul unei plante :

un fond de simpatie -4... care doarme Inch in sufletul lui

caldura -a, care nu e sensibila
nelinigtit (VLAH.); toe

trecea pe lIngit on gard 8a apace cite

vr'un laster de la vr'nn pomisor

umbltnd olteodatS...

patnlui 0 Latirne: de un

vedea de acolo mares aceea dealt numal ca an de Plaza

(mERA); in lung si in
de-a lungul si de-a latul, In lung
$i In lat: pentru (limit am alergat ca un nano, yard 51 lama,

LASNICIOR sm. * Plante, cu

flori violete, a carei tulpina e Intrebuintata. In
medicine ca depurativ si calmant; numita $i buruiand-de-dalac", vita-Evrenor". zirna.", etc. (Solanum
duleamara) (E 2827) [comp.
srb. 1 a s in a varietate de
strugure" ].
LASTAR, vasTAR sm.,

asp.);

(p1.-turi) sn. 0 Partea latA, de-a curmezisul

to ..me

*LASCIV adj. Aplecat la desfrl-

4,

on maul de o mama si cazu 'artist

;1.

vinduta cu o) lascai e].

(v)1,AsTARE sf. 0

a lAsa, a ram inea

Intins, far& a se mai putea milca: no lovi !Ara vests

unui lucru: ~ul ()alai; II croira on -ul iataganelor

LA.SCAI4TA. (p1.-letnlsf. Ban. 0

Oala cu doua mlnusi ( 2826) [(oala.

*LASCIVITATE sf. Aplecare la

desfrinare [fr.].

spate e
e,
vorbe goals spuse cu un ton maret.
A lass, a ramtnea, a &idea

0 a' Vorbe

feolori, nitati La poste din Base lati, Cumparate din plat, Pe

calm gi pe ctrnati (vic.).

polonez"].

flare [fr.].

[fr.lachete].

LAT 1. adj. 0 De o mare Intindere de-a curme-

dupit

vlastari salbatice si dupl. zmeurit Fig. 2827. Lasnicior.

(cRo.) O * Tufa de mai multe mladite, padurice

la termometru [fr.].
*LATERAL adj. LAturalnic, asezat de o parte:

In fund, o scar& de marmuri urea la... un vast salon de primire 81 alloys odd! ~el (VLAH.) [fr'.].

de mladite ce crest dupe taierea unei paduri: sitarn gireti sboarit lard a se lamina deasupra lastarului
(BR -VS.)
0 di Vita tinara, mladita de vita 1 O M

LATES adj. Coarne

[1 a t I.

'11

sucite In lAturi si inapoi

Odrasla, generatie tInara: Lastsr de nevolesi, resent . O LATTE sm. Biro. SipcA, scindurica. 1 a t 1:

la umbra unei locomobile (VLAH.) ; prin sarlicitcloasele leandaturi ale Fanarulni lncepurd a se ivi lastari scapittate

celalt capat... In care vine bigat ~le cal on [tart Mae.) j pre
corni se grind litetii, presto cart se prinde sladra (um.).
LATICLAVA (p1.-ye) 8/. 4L,

(woe, [bg. lastar u< ngr. ilkaavipe].

LASTAREL sm. # dim. LAsTAR.

Tunica alba de jur imprejurul

LASTART, VLASTARI (-areso)vb. tr. si intr. * 0 A

cbreia era cusutA o fasie lata, de

purpurA si pe care o purtau senatorii romani (r 2830) [lat.].
*LATIFUNDIAR sin. Proprietar al unei marl Intinderi de pa.-

scoate (v)1 Astaril 0 CO A odrAsli, a da nastere:

va Mari fn mintea fie-citrula credinta.

(ODOR.) ;

vechile

noastre aspiratiani... asa de spornic vlastarite cocoa.).

LASTART* (p1.-itjuri) sn.

mai multe
i Tufaaddebitgam
seams

mladite, de mai multi lAstar

sit on oumva balitria s& nabnseasca ...al al crud 41 al progspat IJIP.1.

*LASTTC sbst.
scurteica de
(ALECS.)

(DLV12.) ;

mobil! mud cu

[engl. las ting].

Ii

.se (BD.-DEL.).

LASTUN sin. le 0 0 varietate

de rindunica. (Chelidonurbica)
2828):
zarel

rele
rica

ale venira cltegi trete ve-

sele CS nlgtB 1&stllnl (D.-ZAMF.); o umbra

alta varietate de rindunicA, numitil

si rindunie,A-de-ploaie" (Hirundo
de donli ori gi treon dincolo (SAD.) C)
-bittRE, NPGRII = DREPNEA [VS1.].

3. sf. LATINA. Limba latinA [lat.].

LATIN2, LFTIN, f. LvTINA (pl.

Fig. 2828.

Lastun.

*LA adj. Misel, fricos: In ochii Int era o privire

sPeriata, de om laving, umilit, pierdut (VLAH.); pe semne a
(CAR) [fr. lache].
!mit Ca on

Fig. 2830.
Laticlava.

unghiulara la o corabie, mai mica,

la o barca. mare ( 2831).
2. sm. Locuitori din vechiul Latium.

ratacit care elides din vazdub

neagra de
sau -DE-MAL,
(ODOR.) 0

rip aria): un lastun-de-ape tivli asoutit

NELATIN 0 ad Bise-

Biserica creitinA apuseanA,

al care! sediu e la Roma Si care

recunoaste suprematia Pape), Biserica catolicA
0 wad a, pInzft de forma tri-

-It s'atundan gloat in nemarginirea

(DLVR.) ;

*LATIFVNDIU (p1.-du) sn.

VastA proprietate de parnint, posesiunea unor mosii Intinse [lat.].
"LATTNii. adj. 0 P Din vechiul
Latium, privitor la aceasta, tara:
limbs A 0 De origins romanA,
care se trage din Romani: popoa-

Satin de III111.: parts pe anise o

#L4STRA (p1.-re) sf. lig StofA

scumpa de Una: veamiaturi an weird
si

mint [la tifundiu].

-no) adj. $i sm. I. (B iron. Catolic:

vai, bath -te Dumnezen, hold sparest& $1

Fig.

Latina.

pass -mi-te cd egti lean, de spore! VInerea $1 Mierourea IJIP.1; dud vede ea nu tine Dosturne,
'adult rea

(RET.);

697

www.dacoromanica.ro

LASLAT

spurcii-Miercnri od letin um) [srb. ung. 1 aLAT- Iit i doe

n].
LAT *LATINVSC adj. ta Ce tine de limba la t i n A:
vorba latineascA s C I.MLATMSC.

*LATINRSTE adv. Ca (In limba) latine: stie

vorbeste, scrie

De

latinie le zicea ,domintts", cum do la not dome (.1.-cosr.).

'LATINISM (pl.-me) sn. ta Fel de a vorbi sau

de a scrie particular limbii latine [fr.].
*LATINIST 1. sm. /2.2 Cel ce *tie bine latine*te.

4. adj. Care tinde sit latinizeze limbs.:

[fr.].

-e

*LATINITATEsf. ca

onrentul

Modul de a vorbi *i de a

scrie latincste Calitatea de a fi de origine

Latina, Insu*irea de a fi la fel cu Latinii, cu ce era

propriu Latinilor: -a limbii romans [fr.].
*LATINIZA He& vb. tr. 4.7 Ada o forniA, o flexiune latind unui cuvint din altA. limb& [fr.].
*LATINIZATQR sm. W Cel ce la tint z:e a z a.

"LATITUDINE sf.
jntinders, extensiune Of 0 Li-

bertate de a lucra,
vote 0 DepAr-

Nod
1.e,

tarea unui lac de ecuator, masuratA pe

meridianul ce trece
prin acest loc *i ex-

O LATITA (SAO

sf. Ban. xs$1. = LA-

t u r e].
L4TURE sf. 0 Parte: s'an littit vestea frumusetit

DELATURI, pe alaturi; de o parte, de margine: nn

e vorba. adesea discutAm cam pe de Nand (CAR.); muierea
asa a apucat de is pArinti... sA stea mai delAturi (Jur.) [lat.

3.7
Fig. 2832. Latitudine.

O LATITA (p1.-te) sf. Ban.

l = ALT;Ta [srb.

O LATITAR (p1.-are) sn. Trans. 0

= LATITA I
Golan de margele marunte pe care-1 poart& fe-

tele la alt.

LATIN(I) sm. Trans. = LATIN2: Acolo-1 o Ida de

Mini, Ala e potriva to (Nov.).

LATTNG adj. L a t, numai In expresiunea urmdloare intrebuintata In povoti: care lung& 0 ...A.
LATOC ear LAPTOC.
LATtiA. (-fru) vb. intr.@ A scoate sunete sgomotoase din gura, vorbind de clini; 0: clinele care latrA
nu mnsca lar C INE 0 ; ~ea olinele la luniivIrLDNA C)

I) F A nu-i tAcea gura, criticlnd sau defaimInd

necontenit: onne-i sa nu mat latre attta [lat. 1 atrare].
LATRAT sbst. Faptul de a la t r a; sunetele
sgomotoase scoase de clinele care 'atilt: se and

deodata In jurul stlnei un de olini

...rut Iv obiotele for feel,.

(GN.) ;

ofnii 1st amestecA

LATRATOR 4. adj. verb. LATRA. Care latra:

shwa bicisnicti a piimintului

ION.).

2. Sm.oet Cline: !manna sa ne salute. 'ii din Bahl] Bisoca

(ODOR I.

LATRATTJRA (p1.-turi) sn. Latrat prelungit:

acel dine cc se nnmea Cerber speria Cu IiitrAtnra sa grozavd

(ISP.) ; latrAtura diet/Mita a oopoilor (Ooos.) [1 e t r a].

LATRT sbst. d = LATR(1T: Llitret, nrlet, breamAt

(DON.).

*LATRTNA (p1.-ne) 5/. Privatit, umblatoare [fr.].

LATUNO4IE sf. 0 Raritura. produsa In IR-

satura din pricina ruperii unuia sau mai multor

fire din urzealA.11 C) Mold.Trans. (Muni. LATUROAIE,
Ban. Lamm/pas) Sclndura plans de o parte $i
convex& de alts parte taiatli de la marginea unui

bustean: cumpiirli... douA latund groase (can.) [1 a t u r e].

LATUNOIQS adj. 0 Cu latunoi, care pro-

duce latunoi (vorb. de o teslitura): pentrn a scoate

aonm scale latunoioase fire, trebue a destrams toata plias

(NE OR.) .

LATUNOIU (p1.-oaie) sn. Mold. Mara m . (BURL.) (FLOR.)

= LATIINOAIE C).

IALEC5.1

Input, in doua 11 Mem on Dalosul (ISP.1 DE LATURI,

latica].

mare

...el.
0 Fie-care din dintii incisivi ai calului a*ezati la dreapta *i la stinga cle*tilor, alaturi
de canini sau colti Vecin de alaturi al unei
mo*ii, alatura* 1 0 Ruda de alaturi 0 # Tartan
scutit de anumite dart 0 Lucrator In ocnele
de sare 0 4 Bucov. Nimfa tIntarului [1 a mare (I.-GH.); postasul aninat Ca un eosin de coama

At Linie margina*a: cele trei hand ale triunghinlui

In 'stud, In MOJA, la o parte: FA-te 'n Mud, mai crestine,
DacA vrei sA mergi ou bine (ALECS.) ; Midi on se da In Mari

TEATA.

Ida si oolo... Luna olnilor

cal pe care se Incaleca.

2. sm.
Cal latura*: eel doi ~1, galopind In Inge

patios& $1 o arserA pe de toate %turtle (ISP.1 0 Parte irtturalnica. margine: Petraa... an facut-o intro Si
s'au tutors acasli (SB.) Tinut, parte de loc 0

nordicA

Pr. ext. Clime

(considerate In raport cu latitudinea
unui loc) [fr.].

refacut dupe la t u r e].

0 LA.TURAR(M)1 (p1. -are) sn. Trans. 0 Vas In
care se toarna la turil e.
oLATURAR(IU)2 (pl.-are) sn. Ban. S Troaca,
ciubarul pentru laturile ce se dau porcilor.
LATURAS 1. adj. 0 Laturalnic: U oropsise...
Inteo amt.& de De 0 ulita dr,e (BR.-VN ); o potato& -e, annual
In Ware (0000.1 C) cal a, cal Inhamat alaturi de

ei In toate laturile (se.); aduse (*L.. In Moldova pe care o

primatA. In grade, minute *i secunde D

2832): Bucurestil shit
sitnati la... de

privelistea lumii C8 alto sate (can.); el umblau... tot Drill cal

Dnstii si -e woos ,; de De nn drum vede apropiindu-se...

o testa vesela de cAlareti tineri (CAR.) [fr. 1 a t era 1,

[latinesc].

LATINIE, LATINIE sj. 4.1 Limba lat in a:

LATURALNIC adj. A*ezat mai la o parte,

dosnic: Humulestii... nu-i tan sat dr, mann st lipsit de

vulg.

1 a t o r a = clas. la t era].

0 LATUREAN adj. 0 sm. Trans. Locuitor de la

periferia satului (PSC.) [1 a t u r e].
LATURIt pr LATURE.
LA.TVRI2 sf. pl. 0 Apa murdara In care s'au
spalat vasele de la bucatarie, rufele, etc.: Ii Mac
ou deosebire ...le de la spAlatul farludilor $1 tingirilor 0.-084

iron. X Mincare prost gatita, zeania proasta: In

locul acestor

vei face o ihnea on ceapil (ALECS.) ; 1 se des-

teptan In cap... cazarma en !Attune de Is mum si cu ghiontnrtle pe sub falai (VLAI-1.)

[lat. *lavaturae].

LATURV (-uresc) vb. tr. 0 /ten ic(aus.) A spala (ru-

fele) In latur i, in apa murdara.

LATURTS 1. adj. Laturalnic: o tuli pe o cArare

.eee

(RET.).

2. adv. 0 Mai de o parte, mai retras, mai dosnic

0 Dintr'o parte; piezi*: 11 Drives ee,

al femeilor semete si vanitoase

(D.-ZAMP.1

LATUROAIE sr LATIINOAIE.
LATUROIU = LATITN0III.

cu felnl de dispret

[lature].

LATI.JT adj. Cam 1 a t; lataret.

LAT' (p1. -turf, *-ta) 1. sn. O Ochiul de la ca-

patul unei frInghii sau unei sfori Intocmit a*e ca se

poata strange gltul cuiva, sau altceva, clnd se trage
de celalalt capat; juvat,: dad sa Dina pictorul Poste Bard,
mi-a si aruncat
pe glt (CAR.); merge de anind un
In
onini din pSretele din
dreapta ( ALECS.) V

Ochiu de sfoara sau

de sIrma pentru prins
pasari, etc. (n 2833)
eels ce va Intinde ..art sau
va Ingropa curse, pentru aS
vineze Jiganii... eels cu

.wile

sit

P PPP

no alba nice

pagubii (PRV.-LP.); vine

numai phstirelele cn "11

Fig. 2833. Laturi.

chibzuim lncrurile mai cn mestesng, ca sA nu didem, vorba tees, ea

oioara In
(o8.) 0 Cursa: a da In
a Drinde In n.
(ISP.) ; sA

.'

2. LATE pl. 0 Mite, floace de link par cret.: se

(ISP.1 110 Floacele

ce se prind prin spini din llna oilor enc.) [lat. vulg.

apnea $1 ea de scuipit In latele Arai/Dated

laceus =clas.laqueus].

LAT, sm. *i (p1. -turf, -03) sn., LEAT (p/.-ietl) sm.

*i (pf.reaturi, iettui) sn. ScIndura lungs *i IngustA

care se prinde de capriorii de la acoperi*ul easel,

698

www.dacoromanica.ro

cu care se fac Ingradituri, etc.: In feta unut maiden

Ingradit on late (DLVR.); (poarta) aceea era de Jail de brad (val%) ;

0081111 eel mare de lett (RET.); Mitru eta In millocul ograzii

51 oioplea un teat (GRL.); o biseriouta ei ()Revs chilli !morelmuite Cu leaturi de brad (VLAH.) ; leturile de la tarcul ollor

erau Inlocuite au natele necojite (1-.1.-ZAMF.) [gerni.Latte,

ung. l 6 c].
LATE PP' LAT B.
LAT' PP- LAT 2.
LAT! (-teso) vb. tr.5irefl. 0 A (se) face (mai) I a t
A (se) intinde: cu cif crestea, on ant i se letea steplairea (sLv.); emeriti se Inmultire 111 IllaaPara a Se

77' De

pdmint (sa.) A (se) rastandi a (se) lmprastia:

se litti vestea cum cit until unmet Matra !mutest lipsea

(coos.); obiceiul de care este vorba se mutate printre at
nostri (ISP.).

LATTNIE sf. () Dimensiunea unui lucru I a t

Intindere: hnearaiia Rimului, carets puterea el a

n'au lost la nee' o Imperatie aseminea, de clnd e lumea

(m.-cosr.).

LATI$ adj. 5i adv. De-a latul, de-a-curmezisul

LAVT adj. p. LA3. Spillat la cap: a vitzut oopiii

Mutt trumos (ceo.) 1111 (J nLAPT.

cap.

LAUTA, 0 LAMA j ALArrit (pl.

-te) al. j p # Instrument de mu-

zica. asemenea cobzei (] 2835)

O Vioara; numele generic pentru
on -ce instrument cu coarde: dot

Tigani somnorosi, unul ou Uinta gi altul

ou oobze, tirllte Intr'un Wit (CAR.); Alla
(Midi Passau Revs taclmuri de lAntart Si
Tisani tasted din alautele for ()SP.)

[germ. Lau t e].

LAUTAR sm. O .1 Muzicant, de
obiceiu Tigan, care cinta din vioarl.
(la u t a), din cobza, din nalu, etc.

(ser TAB. XXXI); e: &duct ye dram

au ".1 In cask ili creezi sin gur nee- Fig. 2835. Lauta.
junsuri, belele; Q : nunte lArd 1 et carte Mr& bittaie

[la tj.
LATI9R (p1. -Dare) sn. dim. LAT'.
LATOS adj. Cu la t. e, cu par lung gi cret, (locos: Gain until

cittel

TABELA XXXI.

LAUTARI

plin de !undo de panglici rosii gi

albastre (CAR.) ; era Imbritcat cu un mintean de ors

(cools.).

LATUT, LETUI (-neso) vb. tr. y-A A pune, a bate

a t(u r)i, 1 e t(u r)i.

LATUITOR (pl. -oare) sn. r",;' Spitelnic cu care

se gauresc lath (a.-Coo.) [1 a t u ij.

LAuD1.1. (laud) 1. vb. tr. (D A aproba cu vorbe fru

moase, a ridica In slavi meritele, faptele cuiva:

so,

sbst. Faptul de a (se) spala pe

ourajul, virtutea ouive; teas bane laudd pe om; mai

bine e sit to bate un Intelept declt sd to laude un nerod (FAME.);

alto] se to laude, nu gars to (ZNN.)

s A slavi: - Pe

1-

Dumnezeu.

2. vb. refl. 0 A se fall,

n-5i adresa cuvinte de

laude: oine se !audit singur se ocareste pe sine (ZNN.); aea
este, dar to prey Ianzi, las' mai bine se to laude altii (cuo.)
2
F: Cum to mai lanai P ce mai faci? [lat. 1 a u d a r e].
LAUDA (pl.-de) sf. Cuvinte prin care se

slaves meritele satijaptele cuiva, 1): made de sine

pule; la .v mare nu merge cu smut (ZNN.); vrednio de ; sa

Jul Dumnezeu [lat. laude m].

*LAUDABIL adj. Vrednic de laud& [lat.].
*LAUDAN(UNI) sbst. I Medicament narcotic lichid, de coloare galbuie, In care intra opiu [fr.].

AIM A.,

LAUDAR9S adj. Caruia-i place sa se laude.

sa se faleasca [1 au dur o s].
LAUDARO$TE sf. Obiceiul de a se lauda, de
a se fali [I au dar o s].
LAUDAT adj. p. LAuDa 9 ntAuDAT.
LAUDATOR adj. verb. LAuDA 5i sin. f. Care
laude.

LAUDOARE sf. Lauda, fall. [lat. lau d o r em].

t LAUDURQS adj. Ban. Laudaros: do -as Ti mat lau-

duros din fire (00013.) [laudoare].

LAUNTRIC adj. Din launtr u: se scum_

ou umerit sguduiti de un plans e. (GRAIN.); o voce A.

LAUNTRU MP" DrAwrau.

LAUR sm. 0 4, Plante veninoasa, cu miros

rei Cruet e o capsule cu tepe (8,
moi $i seminte negre; numita
I
$i ciumafaie", marul-porcului", turbare", bollndaritl.",
etc. (Datura stramanium) Lsj
2834): da ce, am mlneat
(= am A.?'
gretos, cu flori marl albe, al ca.-

innebunit), oa se and osteneso eu on

tine. pine sA to sleeso P UM) C)

Dafin : cununA de 1, simbolul

gloriei razboinicilor sau poetilor

[lat. I au ru s].
*LAUREAT 1. adj. Incunu-

nat cu lauri: poet e. 9 0 NVLAITREST.

2. SM., LAUREATA (p1.-te)si. *

Fig. 2834 . Laur.

Care a Post premiat la un concurs, care a obtinut

un premiu acordat de o universitate, de o academie, etc. [fr.].

LAURV*CA, LAuRvsc.A sf. * Vito. salbatici

[lat. labruscal.

r. Taraf de leutari de la sfirsitul sec. al xviii-lea

2. 5. LAutari de la Inceputul
veacului al zix-lea.
3. Tigan Mutat' din Arad
4.
Cimpoier
in prima jumetate a
tclupa Valdrio).
6. Leiner din
veacului al xix.lea (dupe Raffet).
(dupe o miniature).

Cerneti (dupe Ra(fet).

699

www.dacoromanica.ro

LAT -1
LAU

haw sau cearta firm huge,

Au- o an
4 Trintor.

LA

Florii, cind fetele colinda satul cintind cintecul

numit Lazarel" [vsl. < gr.j.

ca nunta MA ~1 .11

LAITTAR.Vsc adj. j De lautar: se

LAZAREL sm. ...-:-LAzAR.

ve-

*LAZARET (pl. -ete) sn. Loc izolat unde ramln

seleau on olntarile cimpoaielor... ei on diblele Itintiireeti

(Moe ).

LAUTARE*TE adv. Ca lautarii

r e s e].

LAUTA sm. j

LAUTAR

[1 a u t 11.-

LAUTOARE sf. Ana fierbinte pentru spalat

11111111111m

pe cap: am= pune de ~ pi grlieete-I cum emit io di se griJew baieiii (cao.) [1 ii U t).

LAUTURA (731.-turi)st. Spalatura pe cap cu aph,

441:111111

fierbinte: cite lAuturl, cite legit si alifii an trebult... (CAR.)

[1 a u t].

lut

LAVZA, LAIWZA, Mold. Bucov. LEDDzA (p/.-ze)sf.

Femeic care a nascut de curind *i sth. Inca In pat:

Fig. 2839. Lawn-Tennis.

female lehnzti at nu se uite In BIWA, et i se poets arida

necuratul (von.) [ngr. ',Exotica].
LAUZT, LAHUZI, Mold. LEHUZI (-uzesc) vb. intr. I'

LALTZTE, LAHUz3E, Mold. LEHUZIE sf . lo Starea

In carantina oamenii can yin dintr'o Cara unde

bintue o boala molipsitoare sau au venit In atingere cu acestia: ne Intorsesem numai de zece zile de la ~ul
de la Plumbuita (1.-on.) [fr. < it.].

TirrIplli eft iemeia trebue sa stea

de tufe si radhcini spre a-1 face arabil, a face 1 a z,

A fi Ihuza.

de Ihuza: BA merg la yrietina mea care mum iesise din

lehuzie (ALECS.)

In pat ca

0 LAZUT ( -nest) vb. tr. Trans. Bucov. A curati un loc

lAuzA.

curatura: ft dtidu o coasM plinA de spini et gi-o lazneascA

'LAVA (p1.-ve) sf. akfi Ma-

ei are cum va voi (RET.).

terie minerals topita si incandescenta pe care o arunca

un vulcan In activitate *1
care se Inth.reste apoi ca
piatra

LE pron. pers. de dal. .i acuz. [lat. i l l i s;

illas].

LEA pers. a 3-a sg. si pl. a subj. prez. de la LA'.

LEAC (p1. -curl) sn. -0 Tot ce e In stare sa vin-

2836) [fr.].

dece o boala, remediu: tote vraeli se adunarS el-i &ulna

~uri use.) ; ~uri ar fi, ea fie-care basil lgi are ~n1 still Pe

"LAITTINTA (p1. -ne) sf. Ava-

lan*a [germ.].
LAVICER Fe- LAicm.

lume (se.); I : nn e boat fiirli ~; I : a dat Dumnezeu

si boale, dar a lasat ei ~uri; asta e boalli csi
lucrul

Fig. 2836. LavA.

acesta se poate Indrepta, se poate gasi ajutor la

LAVICIO.ARA, LAicitaARA (p1.-re) sf. irli dim.

Der
lucrul acesta ; BURUIANA-DE-~, maBA- DE IARBA; a ante ca larba de ~ tor SARBA Mijloc
de scapare, de constringere: coca ate de &Wide ottani
ei on (oLva.); ei last, cti-ii gSsesc eu acuei ~til I (cm)

LA(v ITA 1-au Meat sa se culce De o Micioarti, lingli fereastra inrr.1; ye o levicloaM... 1-au aeezat pe indriznelli
noetri luptatori (08(0.).
LAVITA, LAITA (P1.-te si laviti, Mitt) sf .C)
Banc&

taraneasch de-a lungul unui parete al casei, care

fundul casei, sub fereastra (RET.) ; pia ei sfeenicele, mesele

ei laviille din cast stiltau osP.) ; obosit, at se puce pe o laitA,
cu bralele Incrucleate (ON.) 0 Banat: unit dinteineii
putrezeso toata zlua pe lavitele cafenelelor esP. [vsl. 1 a-

vical.

*LAVOAR (pl.-re) sn.

CPR( Mobile

pe care sth, ligheanul cu apa de

spalat si alte obiecte de toa-

putintel: nu-1 ran...

platesc pe un timp determinat (o luny, un an)

unei slugi, unui functionar In schimbul serviciului

ce face, simbrie, salar [to. 6 1 e f e].
LEAFA2 sf. 0
Partea taioasa a unui topor,

nagoga: Clod pornesc toti st

a unei barde, a unei tesle, a unei sape, etc. 0

Mold. Lopatica, ceva mai mare decit o lingura, cu
care se tepseste mh.rnaliga,
dupe ce s'a mestecat (KZ.)

LAVRACRIsm.
Pete de mare,

de coloare cenu*ie-

Trans. (VIC.) A Lopatica cu

care se bate mingea.

Fig. 2838. Lavrachi.

LE.1,2A.GAN (pl.-fine, t leaene)

2838 [ngr.].
(Moron(' labrax) (
LAVRE sf. pl. Prescurtare din PAL4VRE, nu51 palavre.
mai in loc. Cp :

sn.

vizeERTTA.
LAVRENTINA (pl.-no) sf.
'LAWN- TENNIS sbst. Un fel de jot cu mingi

care se bat cu rachetele ( 2839 [engl.].

LAXATTV adj. 1. F Se zice despre o substanta
care poseda u*oare proprietati purgative.
2. (M.-ye) sn. Medicament laxativ [fr.].
LAZ (p1.-zuri) sn. f Intindere de pamInt transformath. In loc arabil sau de fineath prin thierea
tufelor si scoaterea radacinilor on -clue oft va ant
c'an that paduce can an sanat, de an Mont ~ pre locul altuia

LAZAR npr. m.

plac, Mai ~ de supArare (cao.); mA Iasi tocmai la vremea

asta, PAM ~ de ajutor aceoa [VS1. 1 6 k ii].

LEAFA1 (pl. left, lefuri) sf. O Solda, banii ce primeste un osta* pentru serviciile lui Banii ce se

vorbeascti ParcA-1
ovreeascA (PAMF.) [gr.].

(PRV.-LP.) lung.].

cltu*i de putin: poate cl In car, dar act De ambit, de ..

((SP.) 0 Firs ~, (Ara un pie: Coate lint mergeau duet

*LEADER (cif. near) sn. 0 $eful unui partid politic (In Anglia); oratorul de capetenie care vorbe*te In numele unui partid politic [engl.].

reiei lavre de la Tismana, ziditS pe o stIncA nriagf deasuPra

unei cascade (VLAH.) 1 2 bi-

de - mare"

(RV.-cRO.); sin copil numai de ~ (c)Atie.); b) de loc, de fel,

sit *tie gt bSietnl meu o ~ de carte (clic.); parcii-i e necaz

scum of n'are ei el 0 ~ de mustatA (vLAH); se date niiel la
umbra... st se mai odihneascii o ~ (ISP.).

Mtinastire mare, condusa de

un egumen, ai chrii chlughri
r lg. 2837. Lavoar.
locuesc In chilli construite
la oare-care distanta unele de altele: egUillentil ma-

saeau

din leacul desclntat): ce Dicatele, parca-ml dal de ~1

0 LEACA sf. Mold. Cantitate mica de tot; mai

[fr. lavoir].

argintie, cu solzi
tithricei, numit si

ceiul ce an descintatoresele de a da cite putintel

adesea in constructiunea o

leth.(
2837): acelaei ~ de f ier, on
lighianul el ibricul de tuclu (VLAH.)

LAVRA (pl.-re) sf. 4

a) foarte putin, mititel, neinsemnat (de la obi-

De

serve*te adesea de pat: bolerul fu oulcat pe o lavita la

d Slmbata lui ~, ziva Inainte de

Pati*or, facut din lemn,

din metal on din nuiele Impletite, sau o simplii albioarh.,

In care se leaghna copilul;
uneori e facut din scoarta de
copaciu *i femeia 11 poarta
In spate; alte on mai ales In
unele parti ale Transilvaniei, ;%/A
se acata cu ni*te funii de

grinda din cash. (-TAB. XXXU) : Fig. 284o. Leagan.

ea Mon din ramurile unui copaciu
un
In care lei punea copilul shut (ISP.) ; crevice_ hrtinit
on laptele de oaie ei leganat Intr'un ~ de taunt (RET.); elate

de , cintec cu care se adoarme copilul C) Copilhrie, virsta cea mai frageda: din ec, de and era

700

www.dacoromanica.ro

LE4SA.2 (pl. lose) sf. 0 Impletitura de nuiele pe LEA

care se bate porumbul, se svInta brInza, se usual.
LEC
prune, etc.; se mai
Intrebuinteaza ca In- '
graditura sau pentru
II
'2' y
formarea peretilor la Ha
tr
hambare, pentru Into-

In lase 1[
Locul de origine al unei persoane,
al unui lucru: ul civilizatiunil 0 Sclndura sau
TABELA XXVI.

LEAGANE

14

cuirea loitrelor carului,

etc. (
2843): Comma

Ineepu sti curate bAltile de

Fig. 2843. Leasit.

teased la lase (sLv.); dupd asta *twit o
de nuiele numai
intinata si nista trunzari paste dins,
nuiele, lard Dona BA ample(CRG.) ;

ed

Incepu sA mite oile spre o a

s'aprcpla de iarnA

si vrea sa le UM taro
(R.-COD.) ; Am o 01110
breazA De se Ilia sears
grin
(GOR.), g /iici-

toare despre luna"

C) Zagaz din pari

nuiele pentru oprirea apei (e.-coo.)
2844) s )0.
(

gi

Fig. 'B., 7.eg58.

Un fel de cos de

nuiele impletite In

forma de opine&
pentru prins peste
(

cal, leetica. :

acett

LEA$CA pr- LEAH.

LEAT (pl. -turi) sn. 0

'45*,111

data): an cumparat la
Toadir Arbure

scrod $i an mars pe locuri

UM de drum (GR.-UR.)

)0> Un fel de cos mare

de nuiele, Intrebuintat

t LEAH

unit atol, beat P Il iamb, ca BA intru in vorbd (on dorobantul) (VLAH.) OQ Pr. ext. lfc Soldat: cite un
mania
std pe Drina (IRG.) [VS1. 1 6 t o].

i"4.1

LEAT er

'Tair4

(p1.

apt, ceva mai

mare declt o
giscli, cu pe-

(p1. Leste) sf. Po-

lon, Poloneza :
nude s'a mai vAzut

tro zi, doles noes-

nele albe ca zapada si cu gItul

foarte lung; cei
vechi sustineau \

Fig. 2841. LeagAn de pescuit.

tili, care era Leased, m'a dus... in bisericil (MG.) [vsl. L 6h il].

LEAHOTA, LEAoTA IPP" LIOTA.

*LEAL adj. Cinstit si credincios: un amid sinner,
Indatoritor

(I.-GH.)

LAT2.

O LEAU sn., mai adesea LEAURI p1. 0/ten. (mug.)

Acaret(uri).
LEBADA (p1.-bede)sf. C). 3 Pasare palmipeda.de

Levi) sm., LF.4scA

Leah s1 om de omania P (ISP.) ; in-

An (cu care se exprima

181.2 o hirtA de loo de la razegul

X F Camarad, termen cu care

termen cu care ne adresam on -carui soldat: nn ti-e

Nil

< gr. XEltvocl.

(ALECS.)

se adreseaza un soldat altuia care a intrat In acelasi an cu dinsul In serviciul armatei; pr. ext.

la pescuit; nu-

mit $i speie"
(
2841) [lat.
vulg. *11gInus

Fig. 2845. Leasa.

stie ce se asaza vertical In apa, spre a prinde peste [vsl. 1 6 s a].

gtupl-

on cm en
neasd an Oita
12 voinici intrarmati si...
an gezut in numai on acel

2845) O+ )ab

Impletitura de tre-

scaunei legat de douti funii atirnate si pe care se

asaza cineva ca sa se legene ( 2840' * cu

gresit ca., aproa-

pe de moarte,

de.,

`NNI\

f
q

y4

--

dna Cu un glas Fig. 2846.

jalnic $i foarte
melodies (Cygnus musisus)

[ it. ].

*LEALITATE sf. Calitatea omului 1 e a 1.

0 LEANCA: (p1. lance) sf. Molt/. Maram. (13, Mintean

subtirel, saraeacios: Intilneate din Ulm:dare Pe-un Boman
o'o Watt
farm); O boiern-i dace Si cu ea se Imbrd-

voin duce ca lebAda cinthul

'

>-

Fig. 2847.

att.

Git de lebitdit.
2846): La moarte and

(ALECS..P.)

Ctnteoul le-

bedei, ultima opera a unui mare scriitor, a unui

*LEANDRA sf. * Floarea 1 e a n -

mare compozitor C3 Poet, scriitor, muzicant

duios: leblida din Mantua, poetul Virgiliu 0 11 alt

*LEANDRU sf. * Arbust, origi-

([J 28471 [vsl. lab ed l].

case

SEV.1

[rut. lj a n k a].

drului.

de

nar din regiunea mediteranean5., cu

flori marl, frumoase, rosii sau albe;

irunzele, scoarta $i lemnul lui salt

Intrebuintate In medicina (Nerium
oleander) (( 2842): toile de , ori-aft

da.-aas.).

0 LBENITik. = LVBENITA.

O LECRIC (pl.-ice) sn. Maram. (I) Suman

le -at tierbe In spa sdratd, tot mai bung e

tintaura pentru triguri (DLVR.) [lat. o-

leander].

0 LEANGAN = LEAGAN.
LEAOTA our LEAHoTA.

e c r u].
LECRU (pl.- are, -art) sn. Maram. (36t.) (1),

am [ung. 1 6 k r i].

Fig. 2842.
Leandru.

(ISP.).

arbusti: tnrme nenumirate de mistreti... dan avail prin

Im-

LECOALRA. sf. dim. LEACA: lasind numai In

fundul oalei o

de zama (cAra

*LECTICA (p1.-oe) sf. O p La Romani, un fel

de pat sau targa In care se aseza cineva si-1 purtau doi oameni, transportIndu-1 unde voia sa se

LE4SAi (pl. lose) sf. A Desi?, orb:1g, tufis de

gi prin mocirla tome.) [VS1. 1 6 S a].

(PAP.)

(PSC.) (BRL.) [1

LE4PA. sf. Trans. (rsc.) Lovitura cu palma

\ Joe de copii In care, prin fug., se feresc
de a fi atinsi cu mina de unul din juelitorii care
alearga dupa ei: jucindu-se, Othd de-a baba-oarba, chid
de-a leapga

conformatiune defectuoasa a gitului calului

LEBADEA ler LIBADEA.

LEBEDITA. (p1.-to) sf. 3t dim. LEBADA: Pin'
eram en copllitd, Imam seam ye until, Alba ea o

dud. (13 2848) 11 Un fel de pat acoperit, Inchis de

toate partile ca un cupeu, a.sezat ne o targa, care

era purtat de doi cal sau catlri, unul dinainte si

altul Inapoi, pe vremea cind nu existau sau nu se

701

www.dacoromanica.ro

obicinuiau trasurile pe roate; cronicarii poLEC- prea

menesc acest
vehicul sub nuy777- 777
mete de Iea-

de -scum st< otii cdi ti-ai mIncat lefterta de la mine, spInzuratule I

[LE

LEGA' (leg) 4. vb. tr. CD A Innoda, a strange

dou6 sau mai multe lucruri cu o sfoara, cu o fu-

PIFNIURIM

glin cu cai" (
2849): Ea, In
de ata, Leggnat

(ono.) [ngr. aksafi:pia libertatel.

LEFTTCA. = LECTICA.

nie, cu un lant, etc.: I-an legal de mlini of de picioare;

e nebnn de legal; on poate nime sit neiga furul, olnd poate
sg-I lege of sit-I aducA la giudet way: LP. ; lega paraua en
zece noduri si tremnra dung ban fate.);
11,11118

lei merge mersul

[lat.].
*LECTOR1
sin.
Cititori

(D.-ZAMF.)

ouiva, a-1 pune in neputintA de a lucra;

limba

can, a-1 opri de a vorbi A prinde un lucru

de altul (cu o sfoara, cu o funie, cu un lant, etc.):

pe cineva la gard reau legal de un Dom; (E) F:
GARD ;
vita (de erect), a o araci 0 A InfAsura,
a Inconjura strins, a Incinge (cu o f6.$ie, cu o
basma, etc.): -- la ochi w QCHIII 4 ; es capul, mina,

[ fr.].

LECTOR:d
SM. 1. Ajutor
de profesor de
Fig. 2848. Lectica.
limbi moderne
la o Universitate [germ. Lek to r].

rana; printre copaci se yid ostaoi legIndu-oi ritnile to Drip&

(vtaa.); 1) F: a-si
canal, a se /nsura; a-$1 aduce

necaz cu ceva: cum to jAleso.. cA ti-ai legat caml on

minnnittie ca aceasta care ti-a Vint atIta selrbit (silt
0 A uni, a impreuna: o mare prietenie It leagg pe

prietenie, a se Imprieteni, a se face

prieteni; ounoitintA, a face cuno$tinta 0 t; A
coase laolaltA foile unei dirti $i a-i pune scoarte
aoeoti oameni;

Qt A rosti: de stabil:dune... nn putea

ow

o vorba.

(VLAH.) 0 F A opri printr'o lege sau prin alta

dispozitiune: on -ce vet

pe pamInt, va fi legal gi In

# A stabili, a hotarl (o dare) 0 F 0))

A paraliza prin farmece, a face impotent: gura
ceruri

duomanilor; pica carnea de pe oase la eel ce mi-a legat Melo-

rul (au.);
Fig. 2849. LecticS.

ploii @

florile in poame: merit se souturaserO de floare... dar rod

on legaserS (DLVR.); pomul Inflori of mai frumos oi legit
mai milt declt alts datA (ISP.); porumbul Walt aoteaptit

*LECTVRA. (p1.-ri) sf. Citire; faptul de a citi si

ceea ce se citeste [fr.].
*LECTIVNE, LVCTIE sf.1, 0 Inv64.6.turA, instruc-

tiune data de un profesor: a da, a Inc

IncA bineenvIntarea unei plot ca sit lege rodul (IRO.).

leopard de

2.

frantuzeote, de vioarit, etc. OO Ceea ce profesorul d6.

$colarului de Invatat pe dina.fara: destul, ed doer nu-s
Drofesor, si-1311 spui leCtla (ALECS.) 0 Pr. ext. Inv6.-

taminte trase de pe urma unui lucru:

un lucru de altul (cu o sfoara, cu o funie, cu un

'ant.,

lectiunile

e.9

se

ceva: i s'a legat limbs C) A se Indatora, a se obliga,

a lua asupra-$i: so legit di et ye prinde pe hotil care-i

LECIrr (p1.-te) sn. dim.

faceau atlta supgrare (ISP.); Impgrate, mit leg on sit-ti aduc

LEA.

bucurie In casA (R.-COD.)

LECVTA. sf. dim. LE4cA. in constructlunea

pu tin tel: ping ce Gail sit !album 41 el a 0. (ISP.1 ; musca

mai marntA dealt oea de casA
cineascit e gAlbie oi o

a-1 supara cu vorbe plictisitoare, cu clevetiri, a-i

cauta cearta, a se alega: vre-nn om domnese... de sit

(MAR.).

LEDAR sm. Ban. 9 Arg6sitor, tAbacar [germ.

legs de altul drept, vrind_s8 -1 vatame (ntv.-Nuo.); mg

bates. clteodatA el pe mine, dar nisi atuncea on era sungrat, deal totdeauna en nift legam de el (sLv.) ; da no to -am
slittuit Indestn1 7 ce to legi de mine I. (ALECS.) [lat. I I va

Leder?].

LEFEGTU, # LEFECTU stn. Pe #Soldat mercenar,

care primea leafa $i tain: calitrimea se aleittnia din panOrt of lefegli use., ; curtea era piing de lefecli Inarmatl
(NEOR.) 0 F Functionar care tr/ie$te din leafs: lefegill din ziva de astdzi se Manes din leafil... de aceea-i nu1

g a r e].

*LEG4.2 (leghez) vb. tr. r(i A hAr6.zi prin testament, a 16sa mo$tenire: prin testamental sae olograt...

mim lelegil (ALECS.); la um& a oi renuntat la cariera de lelogin, mitrginindu-se numai In modestul venit oe-i rAmAsese
poste an l'ei fi cumpArat din biata lefooara (CAR.); lefusoara
mea am primit-o De la soroace (ALECS.).

LEFT (p1. -turf) sn.

# Medalion: siaetari... ea

...or' de smaragd (ODOR.) 0 (p1.-turi) sn. i (pl. lett)

sm. 11) Moneda mare de our sau de argint purtat6

la glt: la gtt purtan salbe de

vet,

bent marl de aur, olte

10 galbeni nn es, (VOR.); an letti marl Incind In salbA (ALECS.)

[ngr. X,0tOs monad.) micA"].

LEFTER adj. F Lipsit de bani, flira un ban

(de Parale) [ngr. ikstAspos
In pun a: a rAmas

liber"].

LEFTER] (-erase) 4. vb. tr. A 'Asa 1 e f t e r.

2. vb. refl. A ramlnea lefter: mai bine eft to lef-

Weil... tot n'aveai HOMO ,DLVR.).

LEFTERfE sf. F Mold. In locutiunea a-at mines

lefteria, a-$i pierde cinstea, trecerea, crezarea:

0 A se Ingrosa, a se in-

chega: du-te de le mat clft o fierturg, ping s'or ea, cum se

cede (dUlCeta0) (ALECS.) IT) A nu da pace cuiva,

(ON.) [tc. 6 le f egi].

LEFT OARA, LEFUSOARA (pl.-re) sf . dim. LF4F/11:

prietini, a se

imprieteni, a se face prietini 0 A se paraliza

(prin 'armee), a nu mai putea face o miscare cu

nAravul din fire n'are

LECUQR (pl.- oare),

in ()chi, is ming; O : fie-care se leagg node -I doare

O A Sc uni, a se impreuna; a se

afarg de sclrbft (DLVR.).

LECUITOR adj. verb. LECUI. Care lecue$te,

vindectitor.

etc.) ID A se Infa$ura, a se Inconjura

strtris, a se Incinge (cu o fasie, cu o basma, etc.),

a-$i pune o legatura: a se de be cap on un tulpan; a

LECUIRE sf. Faptul de a (se) 1 e c u a, vinde-

care;

vb. refl. A se innoda, a se strInge cu o

sfoarii, cu o funie, cu un lent, etc.: bout se leagg de

coarne it omul de limbil as- BQU 0 11 0 A se prinde

experientel [germ. Lek tion< lat.].

LECUI (-ueso) vb. tr. $i refl. A (se) vindeca, a
(se) tamadui: Mee un chin minunat ca sit -ti leoueoti
boala (ALECS.) ; de tot to poti

ploile, a opri prin farmece venirea

* A da rod, a Incepe sa se transforme

A.

ltni lega mie Mate hIrtille sale 0.-OH.)

[fr. lgue r].

*LEG.E.I.L adj. $i adv. et Conform legii, legiuit,

dupa lege, dup6. pravi16. NELEGAL [fr.].

*LEGALITATE sf.

legal" C

x1/4

Caracterul a tot ce este

TLEGALITATE [fr.].

*LEGALIZA (-istez) vb. tr.

Ira 0 A face legal

ceea cc nu era Inainte 0 A adeveri ca o semnatura este autentica [fr.].

*LEGALIZARE sf. xis Faptul de a legaliza;
adeverire ca o semniitura este autentica.
LEWD/4NT (pl.- mince) sn. Indatorare, obligatiune: elints d'a ft calest tin .0 de nrA woos.); teat

putut sit-oi Indeplineasog leggmintele ce an !gout cAtre ?aria

to (ISP.); data duomannl vostrn ar care legitminte rusinoase

de la vet (VLAH.) [lat. Ilga in e n t u m].

LEGANA (leaglin) 1. vb. tr. 0 A mica Incoace $i

Incolo leagAnu 1, spre a adormi un copil: se

credo cg legAnInd (olneva)... un leagon desert, leagitnil on

dub necurat coon.) 0 Pr. ext. A mica Incoace

II1C010: on vint neon began crengile plopllor (vtati.);

702

www.dacoromanica.ro

corpul, a-1 mica Incoace $i Incolo

In brate; a-ei

umblind A mica Incoace gi Incolo Intr'un

leagan atirnat, a balansa (F A amagi cu sperante de$arte: somnul o 2uprinde leglinind-o... in vi-

suri desmlerdAtoare tett.).

2. vb. refl. 0 A se da In leagan:

se legene In scrinclob (ON.)

ti places...

sit

Pr. ext. A se mi$ea

Incoace *i Incolo: treat pe deasupra for un corb carele

oapul 1 se legAna ea ducat betie, ei picioarele abia 11 puteau sprijin1 (ON.) ; Ce to legeni,
codrule, Flu% ploaie, !Ara 'Ant (EMIN.) 0 Ali mi$ca

se legana grin vazduh

(ISP.) ;

lega: de g1t, de cap; * de tier (la u$i, la ferestre,

etc.) Mtuninchiu :A), de nuiele s Sarcina, diferite

gaturi cu oineva ; acestea n'au Hitt o es. intro ale 6 Comunicatiune: agedti de
a aslgura legAtura trupelor

L Indatorire, obliggiune; conventiune: et ye is

nitrui se leaglina a'-Intradins and umbli (CAR.).

LEGANA (pl. -se), LEGAnL (p/.-elo) sn. dint.

not, in vremile de demult, se tinean legaturile cu sfintellie

((.-OH.); legAtura era ca 55 omoare pe scale care va 'Asa sA
se stinga focal (ISP.) 0 p Vraja, farmec: ca sit destacit legAtura vrajelor... ei toti vor invia (ISP.); Oita nu se

LEAGAN.

va gAsi cineva care sA Ie ghiceasca legAtura ursitei for

corpul Incoace 5i Incolo umblind: i se acres cA tl-

LEGANAT 1. adj. 0 p. LEGANA: sttnd astiel pe

de valurile apelor, adormea

gindurl,
GANAT

c)

()SP.)

1 11

C NELE-

VorbA, boabA a, vorbulita, cuvin-

tel: Dar nu 1-am zis acea datA Nici o vorbA ~it

(RET.);

bAiatul nu ?tin deocamdatA sA eel don/1 vorbe e ow.).

2. sbst. Faptul de a (se) legana.

LEGANATOR adj. verb. LEGANA. Care (se)

leagana: vaiurne, ou vtintui for
in ison orchestrei de pe
mat (vc_e9.); Dar mersu-i plin de farmeo, cu pas .0

( ALECS.).

LEGANATVRA (pl.-turi) sf. Faptul de a (se)

le g an a; mi$carea lacuta de acela care (se) lea-

gana. : de legAnAtura mersulni domol Ware, copilut a adormit (CAR.).

LEGANEL

aer LEGAbrAs.

O LEGANIOR (p1.-mare , LEGANVs (p/.-use), LEGA-

N IT Ip1.-.0 sn. dim. LEAGAN.

opus, IoanA,

ca nu-s destul de .41 dulcetile

(ALECS.) @

VIrtos,teapan, vinjos, viguros: era un... voinio chines

stiff colea, unmet cum e bun de limn (ISP.) 0 (e)

et

Paralizat prin farmece; facut impotent: se zice cA

el !mese

es,

prin farmecele unei babe (Mix.) B1 AA,

zi In care e oprit de biserica de a se lucra:

stirbAtoare, este zi .41

Idlne-1

(SPER.).

scaun pe )Inge un suveran, pe ling& un consiliu

I fr.].

*LEGAT3 (p1.-ate) sn. eta Danie, dar, mo$tenire

en

dlan

ei 06,1111

(LEG.-CAR.);

p1. Catusi, obezi [lat. 11 g a t u r a].

LEGATURTCA. (p1.-role),
LEGA:rum% (p1.-te)
St. dim. LEGATBRA: scoate din sin o legitnrlod... ei on
stinga c desleagit (CAR.); una chntre fete... la un mitnunchlu,
adecA o legAturin de busuloc uscat (MAR.).

*LEGATIVNE,

LEGATTE

Si. 0 0 Personalul

unei ambasade O Gladirea in care e instalat

ambasadorul sau ministrul plenipotentiar si cancelaria lui [fr.].
LEGE st . acs Prescriptiune, norma scrisa, stabilita de autoritatea supreme chreia toti cetatenii trebue se i se supuna. $i prin care-i obliga la
e
anumite lucruri $i-i opre$te de la altele:
I

egala pentru toll; autoritatea legit.; sub protectiunea legit; a

respects a; a Woe a; protect de
a yromulga o ; a

eta Dispozitiuni ale legii relative la o

materie sau ordine particulars: Iasi politice, care au
de stop conservarea Statului; lee dyne, acelea care
reguleaza. drepturile $i datoriile cetatenilor;
martian, aceea care autorizeaza intrebuintarea for-

.4.

se

Z108

tei armate; a divine, preceptele date prin reve-

latiune; legile omeneeti, cele stabilite de oameni; issue de rAzboiu, totalitatea regulelor ce si -au impus

popoarele civilizate cu privire la modul de a se

purta In razboiu o i9 Om de avocat, jurisconsult; etiinta legilor, jurisprudenta 0 mit Tablele legit,

2. sbst. Faptul de a lega.

*LEGAT2 sm. Cardinal care reprezinta. SfIntul-

ce se lasa cuiva prin testament:

asp.)

abroga o

LEGAT' 1. adj. 0 p. LEGA 111 Cc N5LEatiT 1

0 1".. OCHgri I Ingrosat, inchegat: ti-am Mai

darul cel

041 shit slobozi sA-41 facA dieti an vole

SA dArueasolt (LEG. CAR.).

*LEGATAR sm. eta Persoana careia i se las& un

legat prin testament, mo$tenitor [fr.].

*LEGATO adv. j Arcul
scris peste doua

cele 10 porunci date de Moise poporului evreu

A Lagoa veche, Vechiul Testament; Legea noun, Nou:

Testament 0 t 0-3 Religiune, credinta religioasa

crestinii trebuiau sA s'ascundit grin beciurl ca sa se poatA

el
Inchina In ..11 'or (v.Au.); e'o temut sA nu-rni yierd
set mA intone hotpot ingln (ALECS.); 0 : eine 'ntr'alta ""'

sere Nici un Dumnezen nu are; a but Moise, religiunea

mosaica; (om) IAN% do

nelegiuit (ow $i FARADE-LEGE) OQ F Credinta, cinste: pre ...a meal

sau mai mai multe note; data

Mold. premelegel formula de juramInt, de Incredintare ca un lucru e adevarat C) In ~, In twit&

cel de al doilea se execute in

case lui era !limn In

tura In
(LUNG.) o

regula, In toata puterea cuvintului. nu glumit:

doua note, unite prin acest are,

reprezinta unul si acelasi sunet,

continuare, fart'. Intrerupere ([J

2850) [it.].

Fig.

285o.

Legato.

LEGATOARE sf. 0 .a,Basma, facie, etc. cu

care se le a g a cineva: se apropie de ea 51-1 wise sA
arunce a de la oohi

(RET.)

Mold.

Horbot& sub-

sire, neagra, de forma triunghiulara, pe care

poarta femeile pe cap (r) Cravat& : mutt limp stlitut la gtnd ce de glt in pun (ON.) Q K5 LEGATQRI

pl. Doi capriori de la

acoperi*ul caselor tarane$ti legati laolalta.
LEGAT ON sn.

(CRO.);

tocmi oetile, boierimea et prostimea, cum etn el In

lui ow.) o Obligatiune, datorie morals: le-

gile onoarel u 15 Principiu general bazat pe observatiunea lumii fizice: legit fenomenelor naturii; legile
atractiunii universale;

va ciiderii corpurilor; legile refrao-

tiunii 0 Regula care fixeaza anumite lucruri:

(p1.-do)

sf. 0 A Povestirea vietii

Inscriptiune circulars pe o moneda sau

pe o medalie C Explicatiunea semnelor Intrebuintate Intr'un plan, intr'o hart& [fr.].
*LEGENDAR adj. Care tine de legends, care
are caracterul unei legende: povestire a; ye unde-el
Piletea odinioarii turmele

din lumea ..11. (ALECS.) [fr.].

Fig. n851. LegAtorie.

BA etil cA-mi pune canal lucrul kite, dar ce sA lac:P age m'am
(PAM?.).

(p1.-urt)

In a dumitale, cum at inteles, cum n'ai Wein

51-51

(VLAH.) O

legatorului

LEGATVRA

priceperea lui, cum 11 taie capul: la syune dumneata,

ayes sante feciori", aea-ei Incep Vrancenit trumoasa Ion

rul
(El 2851).

legAtuit

P Fel de a vorbi, de a se

purta, dupe cum a apucat cineva de demult, dupe

*LEGENDA

LEGAT8 [ngr.].

datora, a se obliga:

la

prinsese gustul de bAu-

unui sf hit sau unui martir 0 .4" Poveste populara,

adesea cu fond istoric, In care imaginatiunea $i miraculosul joaca un mare rol: Era o babli Wein, si

LEGATOR sm. $
Cel ce lea g a carti.
LEGATORIE sf. $
9 Meseria sau atelie0 LEGATUT (-ueso)
vb. refl. 0/ten. A se
1 e g a (cu juramInt)
sit faca ceva, a se In-

(R.-COD.);

fonetica; legile jocului [lat. 1 e g e m].

tri

sf. 0 Ceea ce serve$te a

LEG-

lucruri (de ealitorie, etc.) legate laolalta Intr'o LEG

pinza, Intr'un col, etc.: ti aduse o puns ou merinde
ei 1-o puss dinainte (ON.) 0 fr Felul cum e legate
o carte 1 ()
Unire, acord Intre persoane sau
Intre lucruri; relatiune, raport: a ti in strinse le-

Buour

(VLAH.);

pare o fantesmA

O LGER sbst. Trans. ICD Petec de piele pus In

partea dinapoi a pantalonilor purtat,i de baie$1

(mineri), ca sa fie mai rezistenti (vlC.) (PSC.).
*LEGHE sf. Veche masura itinerara, la Francezi, Italieni, etc., a card Intindere varia dupa

703

www.dacoromanica.ro

tali: a comma
4444 de metri;
LEG,
5555 de metri [it.
LE

marina

l e g a].

la not oamenil Ist faa gradinile de legumurl tot De firma case.

(se.); In mAlaiu dales se pun si legumuri (CEZ.) X (P 111

*LEGIFERA -area) vb. intr. A face legi [fr.].

grail]] taranului, tot

ce maninca pe linga
namaliga sau piine:

LEGI04/%1A. (p1. -ne) sf. = LEGUME.

*LEGION4R sm. p boldat dintr'o legiune romana ( 2852 : ce nrme de nriagi au

ii Ini Traian
(wai.) [lat.].
Mat

oft pentru
avea nista
cirnati uscati de proaspeti
ce erau (ISP.) j an Mist
o oats, an mincat ce-au

mas din legume (R.-coo.)

pe uncle

an trecut!

*LEGISLATIV adj. ei
Care face
legile, legiuitor: adunare ~a; oorp
Indere ~it Gar FIITZRE ()
Care este
de natura legilor: act ....[fr.].
'LEGISLATOR sm,. da O Legiuitor,

mincat si le-a mat rft-

[lat. legume n].

cel ce da legi politice sau religioase

unui popor 2
Acela care stabi!este regulele unei arte, unei stiinte
abs. Puterea legislative, puterea Fig. 2852.
Legionar
care face legile: asa a volt
[fr.].
roman.
*LEGISLATITRA (pl. -turt) sf. th 0
Totalitatea puterilor care fac legile; adunarea
legiuitoare: Camera si Senatul constitne la not legisiatura
2 Durata mandatului adunarii legislative [fr.].

sa mat ramlie): legumeste Cu laptele, cit nu-ti mai dan

(Pan.); altii se tolineso pe canapele, legumind maw linguritA
an iingurits. (OLVR.) ; a; : la vlrsta de 11 ant a legumit o lista
de lista, de drept administrativ gi ea geometria (vLAI-L) [1 e-

gum

*LEGUM/NA sf. sa Materie albuminoida ce se

ghseste mai ales in legume, ca fasolea, bobul, mazarea, lintea, etc. [fr.].
'LEGUMINOS 1. adj. 4, Se zice despre on -ce
plants al dtrei fruct este o teaca, ca fasolea, bobul,

*LEGISLATIVNE LEGIsLATIE sf. 1,3 Dreptul

de a face legi 1 2 Totalitatea legilor unui Stat, leI

lintea, mazarea, etc.

giuire C) Stiinta legilor [fr.].

'LEGIST sm. is Om de lege, eel priceput In stiinta
legilor [fr.].
LEGITIM adj. srs I Dup6.1ege, conform legii, consacrat de lege, legiuit 0 Valabil dup6.1ege: donsthine ~4 cool
nascut din plirinti cununati,
copil din cununie 4 Conform ratiunii, dreptat,ii,
obiceiului, IndreptAtit : 0 cerere~til

2. LEGIIIMIDIOASE sf. pl. 0 Alimente ce consists

din legume () Famine de plante al door fruct

este o teaca cu boabe intr"insa, cum sint fasolea,
bobul, mazarea, lintea, etc. [fr.].
LEHAT ( -aesc) vb. tr. Mo/d. A flecari: las', nu
mai

mi-e , mi-e silo, sint satul pin6. In git: de la tut limp

to saturi sI de soma ei ti-1 lebamete 91 de (Uncut (se.);
nu avea cola trebuitoare ai-i era lehamite de mustritrile so-

[fr.].
*LEGITEM.A. (-imez)1. vb. tr. el 0 A recunoaste ca
leg.itim: un copil 2 A face sit se recunoasca, prin
dovezile Infatisate, autenticitatea unui titlu sau
a puterii sale 3 A Indreptati, a justifica: starea de

anon (CRe.) ; am inteles cA -i lenamite si mi de atlta voted.

LEHAMETI (-Giese), LEHAMETISI (-lose) vb.

refl. Mold. A i se face silk, a se s6.tura pin& 'n glt,

la. vb. refl. A fi justificat, Indreptatit [fr.].

a se desgusta: a lost nevelt sA-81 lee Cnipligita... lehAmetindu-se de popiS (CRG.); se lehAmetisisera plait gi tale douit

*LEGITIMATIV1YE LEGITIBUITIE sf. sit O Fap-

tul de a recunoaste un copil ca legitim Recunoasterea autentith a puterilor unui trimis, unui
Imputernicit, unui deputat, etc. [fr.].
*LEGITIMIT4.TE sf. ih
Calitatea a tot cc
eate legitim: a tine nsitsuri 0 Starea unui copil
legitim [fr.].
LEGIUI (-ueso) vb. tr. Os O # A hot6r1 prin

de gnra cea rea a babel (can.) (lehamete].

LEHAU sm. Mold. Bucov. Flecar [1 e h 6. i].

LEHTME sf. Polonii, poporul Le5ilor: ura

strigd

de lemn, Intrebuintata la cram& (03

(Fliv.-mB.) 0 A da legi, a legifera.

LEGTUTFtE sf. Totalitatea legilor unui Stat,

2855): dildu drumul vanarumi De git ca pe-o

legiAatiune: Legiutriie Roradnlei; fetele neavInd drept de

00' (SAD.)

LEGIUIT adj. C) p. LEGrur Legitim: Inainte

chiar de v1rsta

s'a artincat on pasiune In luptele politica

(C) ow inLEGIIIIT.

nat: in zale de Mel (VLAH.) 0 (poleit), illt0CMai, la

fel cu cineva, aidoma, bucaticli rupt& din cineva:
**3'

e aloes, frnmos, minarn,

mans Frosa (BR.-VN.) ; - Bolen

cum e Conu Dinn (D.- ZAMF.) ; SUlianica e ~IL poleita raposatul
(DLVR.) [vsl. I a j ind.

_2. sm. Legislator: acest obicelu au

prez. din lijati a topi"].

lost legiuit de ~11 cei burin' (FRv.-MB.).

*LEGIVNE sf. 0 1 Corp de

LETTA1 (p1.-te) s1.1)Veche rnoned& valorind

armat6 la vechii Romani alcatuit

din 5000-6000 de soldati pedestri
si 300 de calaretd

[rut. lijk a, rus. l e j k a].

LEICA2 sf. = LELE : I se aprioSega si

lui mantle de dor gi se logodise on o
Fig. 2855.
(ISP.).
Leica.
LEICVTA. (p1.-0) sf. dim. LvicA2.
LETT adj. 0) Imbrlicat cu ceva de par'car fi tur-

mostenire dupA ~a de pe atunci (BR -VB.) [1 e g 1 1.1

Care le-

intoemai ea nu tune (ALECS.) [L e a h].

(p1.-te sf. Maram. (su.) = LEHAu.

0 LEHVZ A... ar LAvzA...

LEICA' (p1.-ei) sf. Mold. Bucov. 0
Pilule de metal 0 Pilule din doage

1 e g e: acest Wein au lost legiuit de leginitorii cei bitted

legiultoare,

nenorocos", cu fina-

(ORIG. [rut. 1 y ho ciudat,

lul-mite din pasiimite, cogemite,etc.].

belle nu iegitimeasit trims.

LEGIUITOR 1. ad). verb. LEGrur. ei

giueste, care O. legi, legislativ: adunare
commie winnow, Camera si Senatul.

dupe cum ti-i obicein (ALECS.).

LEHt)..METE, r.,EHArgrrE adv. Mold. Bucov. in /oc.:

aparare, drep -

tul de a se aplira contra unui agresor fara a Linea

seamy de urmarile ce ar putea avea pentru dinsul

(CAR.)

Fig. 2854. Legume.

LEGUMI ( -mess) vb. tr. A mInca sau a bee moderat. cu economie, numai cite putin din ceva (ea

le u (vechiu) = 20 de parale: gaina 11 rata se vend

cite 0

Multime,

gloat6., teats numeroasa

Leginnea de onoare, ordin instituit
In 1802, In Franta, de primal
consul Bonaparte, spre a rasplati serviciile civile si militare
Fig. 2853.
(
2853) 0 ..a sacra, grup de Crucea
de cavatineri Greci Inrolati, In 1821, In ler
a1 Legiunii de

armata lui Ipsilante: la Foosani este

onoare.
Intimpinat de 840 de tineri area,.
floarea tinerimii, ou care formeazi ~a sacra 0.-OH.) [fr.].
LEGVMA (p1.-me, -mi, -mud) sf. 0 Zarzavat,

tot felul de verdeturi ce se pun In bucate, care se

m6.nIncli crude (salata, ridichi) sau ce se gtesc
fierte (fasole, bob, linte, mazare, etc.) (M 2854):
nu mai tines mints de dud nu raincoat el .. fiartA

(ISFJ ;

(AL.).

LETTA2 (p1.-te) sf. Ban. 7,k Leoaicii: vulpea an

Inoeput a Infrunta pre , cad ea rar numai cite un pniu fa%

(Pelt) [1 e u].

*LEJER ow- sopRANo0 [fr.].

LELA adv. (P Mold. Bucov. Trans. in loc. a umbla ~,

a bate ~, a umbla vagabond, a hoinitri: was-ti sada

sit nmbli ~ De drumuri (CRG.); Inuit la vremea mesei... umbid

prin 81Anio (on.); e mai rigor a bate se pe cele mite
fart nisi tin rod, dedt a eta locului binigor gi a lucre

(BET.) [rut. 1' e 1' e (p o 1' e 1' e) agale, Inset "].

LELE sf. (D # MatuS6 O Titlu cu care se adreseaza. cineva, la 1.6.rani, surorii sale mai marl sau
unei femei mai In vIrsta (corespunzator lui bade",

cu care se adreseaz& blirbatilor):

preuteasit I m's
trimes vitrintete eA opitreso line sea din poloboo (se.); dacit
badea ar avea cosite, I s'ar aloe (ZNN.);
: ei-a visit A

704

www.dacoromanica.ro

barbatul, s'au potrivit de minune amindoi la un toe

.1 Dr&guta 0 Curv6.: lele-1 lie mama -sa (RET.);
copil din flori: m'ai mincat lriptit

lecior de , luta de

ce mi -at lost asP.); ah 1 fatit de .. ce mi-ai lost,

cum mi -at scApat I use.) In dorti(1) leltt, far& nici un
rost, Intr'o doara: pled{ si el, stii, cam In dorul lent
lecior de

asP.) [VS1.

1 6 1 j a, bg. lelja matusal.

0 LELICA sf. Trans. dim. LNLE: Frunze verde, IranCe sit lacem, to rP

(1K.-13RS.).

LELIO.EIRA (pl.-re), LELITA (pl.-se) sf. dim.

LNLE: lelisoara, da ce booesti atIta P (se.); Hon, lelltA, lelisoarii, Nu lass volnic sit moat% Pentr'un pio de gurisoarit
(k.-Bas.); vat de mine, lelite, zise (sore) WS mai mid. (ism);
cum fao lelitsle ce amble ad momeasod De linert osp3.

LELITCANA, LELITTcA sf. dim. LELITA.

LEMN (p1.-ne) sn. 0 Substanta virtoas& care alcAtueste Irunchiul si ramurile unui arbore: - tare,

de cer, de fag, de brad, de

moale, verde, uscat, putred;
?resin, de nuo, de salcie; de oonstructie; a tilia sea; see
no
stlnien
de
~e;
0):
pe
lInga
meat, arde ei eel
de too;
verde; 6: la ouptorul cald patine ee trebnesc (zNN.); a
ajunge la (sau In) sap& de
a ajunge sarac lipit; a
a-1 saraci; ea- PAeduce pe oinsva la (sau In) sap& de
DVRE 0 IIn , 0 bucat& de lemn: i-a lovit Cu nn

a adormi ad inc: pules'

In cap F 1)) A adormi
e beat turt6.;
as tat ,we no dinsul, dormea bustean; e
a rAm(nea

a r&mlnea 1ncremenit, inlemnit; car-

itmine tare, nu se moaie

de foe fierbind O t sf 0 Arliertura wade

ne{ ate

bore, copaciu: pe na ger de ripen

~ale $1 pietrele

OSP.) ;

'Ve

-46

insect& sup6.r&cioasil care-si face

cuibul In crapaturile lemnelor si

mobilelor de lemn din cask de

uncle iese noaptea si suge singele

eelor ce dorm
(Acanthia lectu-

laria) (LE 2856)

0
A.-of:mac

;
scut .IIL

ce sicrie (R.-COD.).
2. (pl.-re) sn. Trans. Bucov.
(MAR.) Trunchiu pe care se spin-

tea. lemnele.
LEMNARIE sf. C) Grama-

da de lemne de cherestea,

restea); magazie de lemne: pe Dna zldul corm, in air,

cuhnii... livezi de pomi roditorl, ltnitrie gi

n e multe, gramaaa de lemne.

LEMNIE sf. nAcniTAN 0 : prin el se Batten icicolea Dori albastre de

(3.-At.o.)

Fig. 2856.
Paduche-de-lemn.

[1 e m n; comp. it. dial.

LEMNOS adj. De natura lemnului, ce sea-

mAnii cu lemnul, ce cuprinde lemn [lat. 11 g n os us].

LEMNU (p1.-8e) sn. dim. LEMN. 0 Bucata
mica de lemn Trans. Chibrit: tai twinge tigara
de chibrit In cenusernita oe eta pe pat (eLv.)

pinit la Clue, Viorele $i

..

(IK.-BRS.)

=BACAN2: cumParit

(LUNG.).

0 LEMNU CA sf. Bucov. ds = RAcEaTAN 0.

0 LEMNUEL (p1.-eie) sn. Ban. dim. LEsorqs.

(I.-Ga.)

LopATIcAo it =. LEMNIII-DDMNIILITI: De la not

Mosel

]
,

0.0

Negot de lemne O e Meseria lemnarului.

OLEMNET Often., LENtiher Ban. sbst. col. L e m -

ei pose
.

lAI1216,
]

Fig. 286o.

Lemn-riios.
de lucru ttO Materialul de
lemn care intl.& Intr'o constructie O Loc uncle
shit depozitate sau se wind lemne (de foe, de che-

si-I Herb la un lac on mile

arbust culti-

vat adesea prin

gradini, pentru
garduri vii; numit Si m6.1iniIA" sau malin-

gut6.tor de lemne C) Dulghnr, tlmplar C) 0 eel ce fa-

LEIVrNIOR (pl. -oars) sn. dim. LEMN. Bucatti

mica de lemn.

1;1

- (Mold. plosnisn, Tr.-Carp. stelnitA),

parissus) (A 2859); --Ethos,

arbust cu ramurile acoperite
cu negi, cu flori albe-verzui
sau galbui, al carui fruct e o
capsule cu seminte negre; numit si cerceii-babei" (Evonymus verrucosus) E 2860) [lat.
lIgnum].
LENINAR 1. sm. 0 ter Ne-

erba legno].

plingean gi ~el

pietrele de mila for ay..) 1 Sicriu (R.-COD.) 4 PADVCHE -DE-

Inaltime; face flori galbene dispuse In mici capi- LELtule; numit si iarba-sfInta", limbricaritii" sau
poala-Maicii-Domnului" (Santolina chamaecy- LEN

Fig. 2857.
Lemn-cidnesc:

negru" (Ligustrum vulgare) (fE 2857); .--npLcz,

plant& jerboas& cu flori mici, albastrii sau albe, a
carei rAdacina este Intrebuintatti In medicin6;
numita si iarbri-dulce" sau rad6.cina-dulce"
(Glycyrrhiza glabra) (E 2358); 0,-GALBEN = DRAemelt; ee-PuerNs = SCORVS-DE-MNNTE;

arbust cu flori galbene

Bucat& mica de lemn de alun: staptna cases face local,

nu De vatra uzitatti, ci los, on lemne de slim, numite ~a
(NOV.).

O LEMNUT (p1.-me) sn. Trans. dim. LEMN. Beti-

sor de chibrit.

LENCHIU, LENGIIIIISbSt.0 A
a taus Cu ichiul
Ill arsicele ramase in armean, spre a le scoate afarti:
shit unit giolarl care dacii... Innen a da lenchiu, nu mai scapit
nioi on arsio, ci pe taste be scoate (ISP.1; se panes pe lengbiu,

de nu mai hiss (motor pentrn ceilalti besets (I.-ott) [to.

len j, lengj schiop"].

LENE sf. Dispozitiune a aceluia c6.ruia nu-i

place munca, care lade ca un trintor, trIndavie;

aurii ce creste pe coastele

pietroase si pe stIncile din

6:

paduri; numit si bobi-

a cucoanit mare (care n'are de mincare), lenea educe

sA ma duo pin'aoolo [VS1. 1 a n I].

s6.racia; mi-e
OLENEQS, ',Ems adj. Trans. Lenes: ti sooasera vestea o'er fi chiar leneoasa... ce taste ainlita lade numat
mAntncit

(REr.)

LENE

Glade

[lenevos].

et

1. adj. Chruia nu-i place s& munceasc6.,

i-e lene se lucreze, trindav: de

ce era,
nici Imbucatura din aura nu ii -o mesteca (coo.); lames buouresteanit, lenesti, ca de obiceiu, on se sonlase Inca (DLVR.).
a. adv. Alene: Moe Toms grAdinarul odes Inteun cot dind
'
din lopatA

Fig. 2858.-9
.Lemn-dulce.-

Fig. 2859.
Lemnul-Malcii-Domnului.

(el", drob" sau grozam&-mare" (Cytisus (nigricans); .IIL-DOMNITLITI, .UL-LVI-DIJMNEZNII, plants

cu triiros patrunz6tor de lamlie, cu lion! galbene dis-

puse In mici capitule sferice si cenusii, original%

din Europa de miaza-zi si din orient, cultivate

adesea prin gradini; numittt si lemnur (Artemisia abrotanum); .oUL-marcrt-nonfuLui, arbust
foarte mirositor, totdeauna verde, cu tulpina
foarte ramificata, cu ramuri rigide si fragi le, formind mici tufe cars ajung uneori pin& la 1 metru
I. -A.

Candrea.Dictionar enciclopedic ilustrat .

3. sm., Lb-NEVI sf . @ Om
lenes, femeie lenesii; : scum

...V

put mai mutt pligubeste, .+til mai 44,,,,zsz Al

mull aleargii; 0 : .eta la Coate nice
ea no se poate 0 Sin. 7.4

Animal mamifer din America

de Sud care se misce alene,

acatindu-se de ramurile co- Fig. 2861. Lene.
pacilor, multumindu -se Cu
hrana pe care o gaseste la Indemln6. (muguri,
fructe) si stand zile Intregi pe aceeasi creangh
(Bradypus) (LE 2861).
LENEVI (-veso) 1. vb. tr. A face lene*.

705

www.dacoromanica.ro

45

2. vb. refl. A-I fi lene sit fact ceva, a se face

LEN- Imes:
el se va qt va litas pamintni nelucrat (PRV.-PAEL); hit

LER

2. vb. refl. C.) A renunta la ceva, a par5si :

pentru dragostea ta, and leapdd de puterea mea cea mitiastrit

breazule, nu to lenevi (ALECS.) ; vicleana lull... se lenevi

In asternutul el de noun $1-51 Inttrzie anume ora desteptitrii
(ON.) [vsl. 1 6 n iv u lenes"].

LENEVIRE sf.

Faptul de a (se) 1 en e v i

usPa ; a se

'Wan' Incepn a se desvinui In tot chipul si a se 'evade cit

lui nici nu i-a plesnit yen cap una ca aceasta ma) [pro-

II

babil lat. lap I d a r e a arunca cu pietre"].

LEPADARE sf. 0 Faptul de a (se) 1 e p Ad a 0 pl. 4 Citaniile ce face preotul la botez,
cind pune catehumenului de trei on Intrebarea
rituala _,,te lepezi de Satana ?".
LEPADAT adj. 0 p. LEPADA If 0 1 Nascut mort

Lene: hotdrt sit-1 spluzure, pentrn a nu mai da pildd

$t altora

la

ICRO.).

t LENEVOS adj. Lelle5:

...sA nu sedem lenevosi, Ci

cum ne a dal tate mints, ad muncim mai inimosi

[vsl. 16nivu].

(PANN)

LEGANA.
LENGANA
LENGHIU our LgNeniu.

Inainte de vreme, avortat 0 rrtt Apostat, renegat.

t LEN; (-nese) vb. refl. A-i fi lene, a se lenevi:

acesta se va

si va lase pdmintnl nelucrat

LEPADATOARE, LAPADATOARE sf. Trans. *

= ItEMF.

(PRV. LP.) [VS1.

LEPADATURA (p/.-turi) sf. O Lucru de 1 ep a d a t, netrebnic Flint& netrebnica; stIrpi-

1 6 n i t i].

LENIOS sr LENEOS.

*LENITIV 1. adj. Care alina, potoleste.

tura: se minunard toti de atita tarie pe o astiel de a firii

(ISP.) ; sd ti vdzut lepadatura cea de javra, nu dedeai nici o

2. (p1. -ye) sn. A Medicament lenitiv [fr.].

LENDS adj. Lenes: 0 Men lenoasit qi tl impute,

Cdct

tamale pe at teen.; CD / Nasterea unui prune, mort

Inainte de vreme, avert.

nu va

nu gases seara Bata de that (PANN) ; de este

0 LEPAT (-aesc) vb. intr. A misca picioarele tiris;

a face sit alunece picioarele: 1 -am

el sa gi beta capul (nce.) [1 e n e].

*LENT adj. Incet, domol: nature:161 are 'tabu-

nitrite el mum,

re,

auzit pagii lephind si lunecInd prin mina

dar totdeauna

sigure (VLAH.) [fr.].

!1-=

poarta de la umOr curmezis

pests piept, de cOtre suverani, de
posesorii unor decoratii Inalte,
de diferiti demnitari la solem- '
nitati, etc. ( 2862) [rus.].
i
*LENTICULAR adj. De forma unui bob de linte, ca lintea I

O LEPEDU (pl.-dee) sn. Tr.-Carp.

41

se

Cearsaf : Asta-i fad de biritu Cu poale

de

prin suprafete curbe, Intrebuintat& In opticA spre a produce convergenta

sau divergenta razelor
noase ( 2863): - biconvezit ;
ooncavit ;

plan - concave [fr.].

It la;
I
Fi g 2862. LentA.1
Plan-eonvexii;

bi-

2. LEPIDOPTER SM. Flu-

ture ( 2866) [fr.].

0 LEP9 S = LIPQS.
LEPRA (pl.-re) sf.

LEOACA we- nvucA.

LEOAICA, tLEOAIE sf. 7.t

Femela le u lu i s Luni diminea-

,g. 2863. Lentils.

s'a ridleat din pat ca o
(CAR.).
LEOACA, LEOARBA = LIOAPA, LIO6RBA.

gretos: baletii... II huidnian qi fugeau de Minn' ca de o

(ISP.) ; toate
nesdravanille le-am !bent sit ma mln-

*LEOPARD sm. 1F,k Un soiu de panterk cu

blanli galbena patatti, care trileste .
In insulele Sondei,
In Asia $i In Afri- k,
LIORBAL

--

ad gonim din
Card lepra omeneasca, jigodiile ]anew
(JIP.) Pt Ori-ce defect, vitiu

tul de lepra asta (FLOR.) ;

fletul dupa cum lepra papa- Bacilul leprei.

dente trupul: lepra sgIrceniei 0 (131 Denuntator [gr.].
LEPROS adj. .0 Care sufere de 1 e p r 11.; (g):
spre stInga, muntele,
crestea Inter, cupola uriasit tvuo-la
"LEPROZERIE sf. t 0 Spital ce se constrina
In evul-mediu spre a adaposti pe leprosi si In care
traiau departe de restul lumii 0 Constrlictiune

Fig. 2864. Leopard.

moderns In care sint izolati leprosii: leprozeria de la

ceva sorbind cu sgomot: leorpaim flAmInzt din lin-

lioarb&].

Tichilesti, In Judettil Tutees [fr.].

0 LEORPAIT sbst. Faptul de a le orp & is wul

BUM/. guri &idea sgomotul fuselor dintr'o fabricit de tors (Nute.).
= LEUSTEAN.
O LEO

0 LEPWT adj. Mold. Smintit: to -ai imbiltat se vede,

(ALECS.).

LER' # npr. nt. 0 Apare in uncle basme In con-

structiunea Ler-Imparat p Cuvint ce apare in

LEOTA ow- LIOTA.

refrenurile colindelor ( --noamne), uneori $i sub for-

LEPADA (leapild), t LAPADA (lead) 1. vb. tr. 0 A

arunca de la sine: - hainele vechl; plait nu vet vedea

mele LERQI, LEROLQI, LERULUI, LERUI, LERQM, etc.,

ye col bun, nu loads ye eel prost (PANN) ; an lepatiat armele

qt an Inat-o Is NMI; cerbul tsi leapedit coarnele; ye semne

baba Double nu-sl leplidate toate cojoacele mee. al /arida
ca vet putea... sit me lepezi ca ye o lucdrle co nu-t; mat place
(NEOR.) ; (p) a -si
yotcoavele a muri: 1st leek% potcoa-

1)1 date ortul popii tier.) 11 0 A Indeparta, a alunga:

de va ft 61 preot $1-1 vor prinde on Itirtusag, sit -1 kende den

vele

preotie (PRV.LP1 111 0 A parasi: remain' el oragance an

lepAdat portal rumAnesc si pun pe el haute scumpe 51 putrede

(JIP.) p Trans. / A versa, a borl (V1C.)If

0fA

paste Inainte de vreme un prune mort, a avorta.

Fig. 2867.

sau patimA care nimiceste su-

11-

LEOACA sr LIOARCA.
= OHERGITINA.
o LEORDINA (p1.-ne) sf. Oaf.
O LEORPAI ( -dose) vb. tr. *i intr. Mold. A bea din

gurile de lemn (VLAH.) [comp.

11*.'

sau om desgustator, sclrbos,

LEOARCA oqr LloARcA.

Boala molipsitoare cro- Fig. 2866 Lepicopter.

flier). caracterizat& prin acoperirea pielii de bube
care rod Incetul cu Incetul cor2867) p ) Lucru
pul

care) [it.].

Le 2864) [fr.].
0 LEORBA;

41/1

Fig. 2865.
uncle de allele, ca niste solzisori Lepidodendron.
( .] 2865) [fr.].
"LEPIDOPTERE 1. sf,
pl. a Ordin de insecte, cu
patru aripi acoperite cu
o pulbere solzoask numite In genere fluturi".

cet, rar (ca termen de mis-

ca (Fetis leopardus)

[ung. 1 e p edb].

Planta criptogamO fosila, de intirimea unui arbore, cu trunchiul acoperit, pe locul unde fusese frunzele, cu niste urme rombice, lipite

*LENTO adj. 0. adv. J In-

to

(IK.-BRS.)

LEPIDODENDRON sbst.

[fr.].
*LENT;LA (p1. -le) sf. 15 Stiehl 1
terminate

411/fAt

Iirt.1MUIlli (SAD.).

LENTA (p1.-te) sf. Panglic,O

lata, cordon lat de matase ce

circular&

de Satana A nu voi SA tie de ceva,

a nu primi, a nu recunoaste un lucru, a refuza:

clteodat& Insotit de una sau mai multe vorbe neIntelese (Leroloi marolol (roc.), etc.) 0 Trans. J Melodia dupb. care se Gina o colindti (DENS.).
O LER2 sbst. = LERIU: i-a trecut
(R.-COD.).
LERGATOARE Sj. j = ALERGATOARE.
LERIU sbst. Mold. Vreme, timp: Ml-o trecut

geaba (scz.); 1 I treceau

de

en toatele In cerdacul curtilor

(FL OR.) .

LEROI, LEROLQI, LERQM ow- LER

0 LERUP (-nese) vb. tr.

Trans.

colindk chip& nielodia ei [1 e rt J.

706

www.dacoromanica.ro

C).

(DENS.) al

A clnta o

LERTJP LERIILIII we- LER' .

LESCAIE

LASCAIE.

LSINTE adj. invar. $i adv. 0 Usor, cu usurinth.,

Ihrgt osteneala: In aparentit viata devine mai

w e a eke, anevoie a face; anevoie se ciatigit,
tueete

se chel-

leftin [bg.les enti, lesno].

Trans. Ban.

(1.-OH.) ;

LESNI INLESNT.
LESNICIOR = LASNICIOR.
LESNICIOS adj. U$or, usurel, lesne de facut, de urmat: en to vol aline pe cArarea cea mai
plAcutA pi cea mai lesnicioasa (ISP.) ; fats i se insenina. la
ideea noel izbinzi attt de lesnicioase (NEGR.) [1 e S n e].

LESNICIIINE Si. 1_1*urinth. [1 e s n e].

LESPEDE SI. Table de piatra, plac% lath

dreptunghiularh de piatra pentru pardosit: iarba
crescuse mare in ogradA ei acoperise lespezile morminte-

acel chioao de lemnarie... pardosit ou leala gura ouptiorinlui

pezi de marmorA (noon.); sA pub o
lor

care poate dura mai multe ceasuri sau mai multe LERzile; In graiul de toate zilele, stare de moarte apa-

renta caracterizath prin lipsa aproape totalh a LEU

respiratiunii $i a circulatiunii singelui 2 ty Amorteala, nesimtire, nepasare: a desteptat pe Romitni din

letargia in care se Whin (I -G11.); Jett% hunea se deeteaptit din

(ALECS.) [fr.].
LETCA. (pl.-0e) sf.

adInca-i

lele pe mosoare, un

de sucalh mai simplh. (

2868): oalepele... le-au pus pa

de pe care an Incepnt a le depAna pe =ware

on Jetta (C110.) [bg. srb. 1 e t virtelnitA,

k a].

0LTEA (Cu-) loc. adv.

Ban. Cu incetul, pe inde

(ALECS.) ;

(coo.).

lete.

LETIN w

LESPEJOARA (pl.-re) sf. dim. LESPEDE.

*LEST (p1. -tori) sn. 0 2, Pietrele, nisipul, etc.
ce se pun in fundul unui vas, spre a-i da mai multa

Saculet cu nisip ce iau cu ei

stabilitate
aeronautii in nacelit $i pe care-1 arunch, cind
vor sh se urce mai sus [fr.].
LE (pt.-suri) sn. Cadavru, mortaciune, stirv,

boil.: ante de ...qui zAclnd neingropate pe marginea drumnrilor (VLAH.) ; .ourile de oameni Innecati se clAtinau ei se rostogolean se fata apelor (Oono.) [to.].

LEESC adj. Polon, al Polonilor [L e a hi.

LEI sm. pl. I.- ',Ras.

LEIA

-foes) vb. tr. *i refl. A (se) sphla cu

le$ie: 'Ca dun m'oiu Cu trnmeasti peana ta, PArn1 men
n'o mai cAdea 08.-eos.).

LEE sf. Apa Barth cu cenu$14 $i limpezith

pentru sphlat rufele: cAlepele a'an fiert

beascit (CRG.) [lat. 11 X iv

on

[O LEIER (pl.-ere) sn. Mold. Trans. CENU$4112"

[1 e

e].

LETIN (pl. -inure) sn. O Starea unei persoane

lesinate, chzute in nesimtire, sincopli: a-1 vent ;

de-abia putu educe putin mina spre gurA at !IAEA& cAzu

tntr'un n. grozav (CRG.) Sfir$ala., oboseala, slh.bire a puterilor: tot booind ea, o apnea
de supArare (coo.); o apnea on fel de
la inimA, on dureri de cap
(CAR.).

LEINA. (-510) vb. intr. $i e refl. 0 A cadea In

nesimtire, a pierde cunost-inta: preotni care lesinA ei
cade... nisi o apitrare sit n'albA (PRV.-MB.); sArraana leainft de
sPaimit ei de durere ; era mai cit it lesine de bucurie (8e.)

0 A ajunge In ultimul grad de slabiciune, a-i

veni o sfirsala (din cauza foamei, setei, oboselii,
etc.):

de foame; dote peste al o caldurit, !nett lesbian

de sate (RET.) ; shit trot dua doultsprezece ei mA leen de soma

(CAR.) 01. de rig, a ride din tale afara: oamenii ce
priveau, 81 mai ales baietii, leainan de its (CRG.) [lat.

*laesionare a vathma" laesionem].

LEINAT adj. p. LESDIA. 0 Ctailt fn le$in:

de

durere Slhbit peste mhsurh. (de foame, de sete, de

oboseala, etc.): (eosin) jigariti... lesinati de toame ((SP.)
O Mole$it, fdra putere: o dictinne monotonA,
imPosibila tvuni).

LEINATTTRA. (p1. -tort) sf. C) Le$in 0 F

Flint& foarte slabs, cu totul lipsits de puteri (de

nemlncare, etc.): leeinAtura de nevaatA... 11 team lnalnte

si-i cerea pline use.); on mA voin 1'11081 niciodatA sil cnmpAr

shaft cn bani de la o
de clocoin ca tine (M.)

[1 e$ in a].

L$IT.A. me- LATTA.

LENI(E)C (pl.-0e) sn. )0, Un fel de plash de

pescuit: nn bAtrin care primula on leaniecul me

LEIII ( -nest) vb. tr. $i refl. A aduce o sflr*alh,

o slabiciune, un le$in la inima: ei foamea 11 lesuia at

setea 11 ardea
lesuit (VLAH.).

(DLVR.) ;

En1111-1

era uscatA, amarA, stomahnl

LET.71.41.A (p1.-ieii) sf. Sf1r$ala, slabiciune,

le$in la inima: gars-1 era uscata si bnzele arse, In stomah
avea o

(VLAH.).

*LETARGIC adj. 0 Ce tine

de letargie

Amortit, nesimtitor, nephsator

LETARGIE sf. 0 Somn adine, neintrerupt,

sown

[fr.].

Fig. 2868. Letca.

LATIN.

LETOPISET (pl. -ate) sn.

lat. op isle! cronicar].

Ac

Cronich veche [vsl.

LETURGHIE Pe- LITURGHIE.

LETCAIE we- LASCAIE.
LETUI 1NP- LAM.
LEI.T stn.

I aL Cel mai mare $i mai puternic din

mamiferele carniyore din genul pisicii, supranumit

regele animatelor ; trae$te in
Asia centrals $i a-

__-:,,e4-14

eI,

puseana $i In toata

Africa (Felts leo)

(f.A 2869); ' : Mc-

nind ca on
se luA
la luptA cu feta !ma-

81i se InAl-

a].

Unealth de depanat scu-

fel

rg./lint (ISP.)

Fig.

7.1k .. -DE-MARE

Lvm, constelatiune a zodiacului, de forma unui

mare trapez, la unul din
virfurile chruia se all& o
frunnoash stea de prima
marime, Regulus, socotith
de cei vechi ca inima leu-

2869.

Leu.

oTARIE *

lui (Ei 2870) 0 * coADA=Lux = TALPA-GISTEII;

LIRA-1,VMM ear KIRA (f) 0

paraleu sr PARALVII 4t1

(veentn), moneda de ar-

gint, care a circulat ping).

Fig. 287o. Leul.
la 1867, In valoare de 40
de parale; (non), moneda
de astazi de 100 de bani, corespunzatoare francului francez [lat. 1 e o, patruns pe tale carturareasch; sensul de moneda, dupe tc. a r s Ian y

Ieu; piastru"].

LEUCA, LvocA (p1.-el) sf. e'PE' Lemnul Incovoiat

al chrui capat de jos e \TIM In capul osieiiar caphtul
de sus sprijine$te loitra carului: vaca... olteodatA runes leuca ;coo.); boceec, IArd ad pule =Aril la leoca carnlui,
sA-1 scoatit din Walla LOP.); porneso intro odrutA mare de
leron, ale carei lent clAmpitneso asurzitor (SAD.); F boytt

sau trdsnit ou lanes, smintit, zapacit: clumneata on esti

lovit on leuca, ori altA treabd n'ai decit et rizi do mine
(CAR.); mi se pare cam trilanit on lima o% -i pros roe la fag%

[bg. 1 evk a].

OLEUC11$ adj. Mold. Cu picioarele strimbe, incovoiate In alai% [1 e u c al.
(ALECS.)

o LEUCIT adj. 0 Bhtut rau

(R.-COD.)

mort (PSC.) [(lovit cu) 1 e u c a].

0 Beat

*LEUCOCIT sm./ Fie-care din globulele albe

din singe [fr.].
*LEUCOCITOZA. sf. i Ingramh.dire trechtoare a globulelor albe In singe [fr.].
*LEUCOMAINA (p1. -ne) sf. Lt. Alcaloid septic,
veninos, de aceeasi nature ca ptomaina [fr.].
*LEUCOREE sf. Scurgere mucoash de care

sufar femeile de o constitutie limfatich; numita

vulgar poalh alba" [fr.].
LEU-PARALEU sr L IU , PARALED.

LVURDA sf. *. Planta cu flori albe ca zapada,

cu miros patrunzator de usturoiu; creste prin

707

www.dacoromanica.ro

LEU_padurile umede si umbroase (Allium ursinum)

LIB

telor Intrebuintate de un autor, Intr'un manu -

2871).

LEURV$ CA.

LEUOR sni.

no) Ira wan' Ca

scris:
Psaltiril scheiane 0 Pr. ext. Cuvintele
dintr'o limba, dintr'un dialect CD Dictionar [Ir.].

LAURVSCA.

(IP dim. Lvii : Si

*LEXICAL adj. Ca Privitor la lexic, la cuvintele unei limbi, unui dialect sau Intrebuintate

sit cApittilm Cel putin un

, San, de nu, un Suitor

(MAR.) ;

se Inca-

de un autor: cercetArl lexicale [fr.].

*LEXICOGRAF sm. .0" Autorul unui lexicon,
unui dictionar 0 Cel ce se ocupa cu studil

patIneaza Cu o derail de caro" ei pierde

trig gate de 1

(VLAH.)

LEUTEAN sm.

Planta aro-

lexicale [fr.].

matica cu miros patrunzator, cu

*LEXICOGRAFIC adj. Ca Privitor la lexico-

flori galbene dispuse In umbele; originara din America de Sud, e cultivata la not pentru trebuintele

gra fie [fr.].

trebuintata In medicine (Levisticum

gie [fr.].
*LEXICOLOGIE sf. 422 Partea gramaticei care

*LEXICOGRAFIE sf. (27 $tiinta, studiile lexicografului [fr.].

culinare $i pentru radacina ei Inof licinale)

*LEXICOL9GIC adj. to Privitor la lexicolo-

2872).

LEVA (p1.-vel s I. m Unitatea de

moneda bulgareasck corespunzatoare leului nustru ( 2873) [bg.1 e-

se ocupa cu etimologia si cu formatiunea cuvintelor prin derivatiune sau compunere [fr.].

*LEXICON (p1.-oane)sn. 02 Dictionar prescurtat,
vocabular [gr.].

v a].

*LEZAT adj. 0 Vatamat CD Jignit, pagubit,

LEVANT, LIVANT SM. LEVENTICA,

; Mic arbust, originar din sudul Europei, cu flori al-

nedreptatit [fr. 1 6 s 6].

"LEZIUNE sf. 0Rana, vatamatura CD Pagubk

LIVANTICA s f.

bastre placut mirositoare, Intrebuintate In medicine ca sti

mulante si tonice (Lavandula vera) (Ed 2874): plinA de
mirezme

Fig. 2871.
LeurdA.

daunk vatamare (a intereselor) [fr.].

"LEZ-MAIESTATE sbst. eriraa de , aim&
contra autoritatii suveranilor [fr. 1 6 s e-m a j e st 6].

LI pron. pers. enclitic, dal. pl. Intrebuintat

In loc de LE numai inaintea unui all pron.: ... se

de for) de tell', de sul(BR -VN.) [ngr.

MA el de levlinticii
Aafietvta).

tb

Originar din Levant, din tarile de la rasaritul Mediterand [fr.].

LEVATA (p1.-te) sf. 4 In
anumite jocuri de chili, fiecare din pachetele strinse de
eatre cIstigator din cite o
carte jucata de fie-care juclitor [fr. 1 e v 6 e].

LEVENT, LEVENT

le aruncS [1 e].
*LIANA (p1. -nej sf. Gen de plante cu vrej lung

Bice; 11-1 dA;

*LEVANTIN adj. $i sm.

j.

care se acata si se Impleteste cu altele sau se Inco-

laceste In jurul arborilor din padurile Americei:

Cad sale a lost ca viata to De dorn -i BA went:spa, Cacti

(EMIN.) [fr.].
LIANDRU = LE/WORD.
*LTAS sbst. ,,16 Formatiune geologica secundara

to -a miring asemenea lianelor din arra

Lj)

asezata Intre trias si sistemul oolitic [fr. < engl.].

LIBADEA, LEI:111.0E4S f.(1) Odinioark haina bole-

reasca, un fel de anteriu ; mai tlrziu, manta de di-

sm. Fig. 2872. Leugtean.

mie, purtatii de tIrgoveti; fermenea: de la zaverit, el

x I Soldat In marina turceasca,

originar din Levant si In special din
din galloane pre useat

(desalt( greet) lepAdase lebadeana... pi se Imbracase nemteete

Imbracat... en libadea de aba albs, Impodobita en
gititan negrn (ML); seurteicile Oran Oita din sus de gonnachi, el fermeneaua san libadeana, pina la brin (VCR(

tr'un corp de caliirasi.

oLIBARCA (pL-tiro1) sf. 4 = riTAB.

Cl)

(1.-CHI.);

Grecia ([0] 2875): an legit levintli Mari

(NEC.) 0 X Odinioark In Moldova: voluntar din-

[tc. leb a d 6].

*LIBATIUNE sf. 0 Faptul de a versa pe jos pu-

tin yin sau alt( bautura In cinstea zeilor, cum obicinuiau cei vechi (D Golirea mai multor pahare
de yin la un chef, la o petrecere : Ilbatiuni sub resale
Iampil albastre (CAR.) [fr.].

*LIBEL (pl. -Ole) sn. APP Pamflet [fr.].

*LIBELA. (-elm) vb. tr. trl A redacta cum se cuvine un act judecatoresc [fr.].
*LIBELULA (p1.-1e) sf. 4 = 04t.LIIL-DRACI2LITI:
libelnlele de spit le prind din foga ei-ei fao din ele aripi

Fig. 2874.
Levant.

Fig. 0873. Leva.

(D.-ZAMF.); o

a. adj. () Cl) .Voinic: mint

la poartA 0 mie pi mai bine de

haramint levinti, an Anatole gala
de too MOB i 0 (numai
forma LEVENT) F Cavaleresc: era mai ales 'event pi Min

data ce nu e barbatul

levant, ce fel de casA BA mai fie si

aiaP (CAR.) [tc. I even t sol-

dat voluntar"]
LEV ENTICA LEVANT.,
LEVIATAN sm. Monstru marin despre care se

ore
-

0 Contrar bunei cuviinte, prea familiar,

arbitru my. ARBITRU C)11

cugetAtor sr CIIGETATQR 2

Aer Traducer ~a, care nu e facut& cuvint cu cuvInT1

,01

.-

LEVINT or- LEVENT.

*LEVULOZA si. it Spe-

[fr.].

fara perdea: se exprinia In nipte termeni prea

114r-

vorbeste In cartea lui boy.

(GIRL.)

poate merge, pe unde se poate trece nelmpiedecat,

neoprit: Intrunire
trecere ~A; a avert intrarea 1
la teatru 0 Neocupat: un be 9 NeInsurat 0
De care se poate dispune: are destul time
am donA

de atentie pentru mamele (fete)lor

(VLAH.) ;

sosi, sburInd sglobie

LIBER' adj. Cl) Care nu e supus nici unui stapin, slobod: nn om 9 0 Care nu e tinut Inchis,
care nu e prizonier 0 Unde domneste libertatea
tea ,oli (D Care are voia, puterea
de a face sau de a nu face ceva: omul e nasout
0 alegeri e = nestingherite. nelmpiedecate Cl)
Independent, neatirnat: a tat A. 0 Uncle se

cie de zahar necristalizabil,

de natura glucozei, cu proFig. 2875. Levent.
prietati chimice aproape asemenea cu ale acesteia; se extrage din anumite
fructe si din miere [fr.].
*LEXIC (p1. -ice) sn. 02 A' O liocabularul cuvin-

Versuri e, cari n'au toate aceeasi masura, a-

celasi ritm 1 0 NDLTBER [fr.].

*LIBER2 sbst. # Stratul de tesut fibros asezat

Intre coaja si lemn, In trunchiul unui copac [fr.].

*LIBER4 (-eras) 1. vb. tr. Cl) A pune in libertate,

a da drumul (din Inchisoare, etc.) C) X A da

drumul unui soldat care $i -a terminat serviciul
militar, a-1 retrimite la vatra sa 0 A scapa, a
rrantui, a desbara.

708

www.dacoromanica.ro

refl. All recapilta libertatea ilk

lmplinit anii de serviciu) A se sap., a se
desb&ra, a se cotorosi [fr.].
'LIBERAL 4. adj. Care se cuvine unui om
2. vb.

99P.)

A merge la vatra sa (vorb. de un soldat care si-a

A da o mica lumina, a scinteia, a clipi: cart

tntr'o depdrtase nespusli.o scIntele ce

able

licarea

OSP.); depardour candela

liber: educatiune .411 sue Arte le or ..RTA C)

Darnie, generos, caruia-i place se dea, s& daru-

cola douA laruri... liciresc In Intunerio, co

lntr'un cimitir (VLAH.) Q Pe chit trlsti $1 rugatort
In cart Mai licareste o raze de speranta (VLAH.); Manse
sa-i licareasca In minte putInta unei caslitorit (139.-VH.)
[comp. ALICE gi LICURI].

partid

slab& ce abia se zareste: chipurile for par umbra sub

ts

ease& 0 Favorabil libertatii civile si politice:

star
; idel Doe.
2. sm. 0 Partizan al extensiunii libertatilor
0 Ailembru at unui partid liberal [fr.].
LIBERALISM sbst. 0 Doctrina liberal/I, opi-

LICARIRE sf. Faptul de a licar i; lumina

slaba

a candelei

(VLAH.) ;

sugruma ort -ce

LICARIT sbst. Lithrire: It scaparen clips din urma

de glad (VLAH.).
LICARITOR adj. verb. Liam. Care lictireste:

niuni, principii ale liberalilor: adevAratul

este de a
asigura fie-cliruia... libertatea ougetarii, a cuvintnlui $1 a ac-

un

tinnii 0.-ce.) [fr.].

muiate In niste colori stravezii pi licaritoare

munti si paste mart, Numal ochi
(Pew.).

*LIBERALITATE sf. 'D Darnicie, generozitate 1 0 Darul Insusi pe care -1 face o persoana libe-

rata, un om darnic [fr.].

*LTBER-AREITRU sr ARBITRITC).
*LIBERATOR 1. adj. Care libereazrt, care da
libertatea.
2. sm. Cal ce libereaza [fr.].
"LIBER-SCHIME sbst. T Libertate absolutli a
comegului intre natiuni, lard a se Nati vama
pentru marfurile care intro Intr'o ].ark sau alta
[(lima fr. libre-eehange].
*LD3ER-SCHIME4ST sm. i1 Partizan at liberului- schimb [duple fr. 1 ib r e-ech a n gis t a].
*LIBERT sm. p Sclav roman c&ruia i
dat
libertatea [lat.].
'LIBERTATE sf. 0 Starea unui om liber, care
nu e rob, asupra caruia nimeni n'are un drept de
proprietate O Starea unui om, unei fiinte care

nu e tinut(6.) In Inchisoare sau In captivitate 0

naturala, puterea pe care o are omul de a se folosi

cum vrea de facultatile sale 004, de constiinta,

dreptul de a-$i alege si de a practica o credintk

religioasa, f&r6. a putea fi tras la judecata C)0

cultelor, dreptul pe care-I are cineva de a practica
cultul cAruia -i apartine, toleranta tuturor cul-

telor Intr'un Stat a de a gindi, dreptul de a-si

manifests gindirea faro a .fi oprit de nimeni; mod
indraznet de a gIndi In chestiunile de religie, de
mora16.sau de guvern 11(D 0 a preset, dreptul de a
tipari In ziare sau prin, c&rti tot ce-i place, tot ce
gindesteT individuals, dreptul de care se bucurk
on -ce cetacean de a nu fi lipsit de libertatea per-

soanei sale declt dupa formele, determinate de

lege 0 Puterea de a face sau de a nu face ceva,
liber arbitru 0 Independentft, neatirnare ig p1.
Drepturi, privilegii [fr.].
*LIBERTIN adj. si sm. 0 Desfrinat 0 Berbant: Drimean, Cu cea mai destramata rasIetare, glumele,
(no [fr.].
darurile st sarutArile innilor
"LIBERTIN.J sbst. 0 DesfrInare, desfrlu
Berbantlic, cradle [fr.].
*LIBIDINOS adj. Aplecat la desfrlu: cat dot
boieri... urIll si libidinosi ca dot satiri

(D.-ZAMF.)

[fr.].

#LTBOV sbst. lubire, dragoste; placere: on mare

vole si -s primeso (.1.-COST.); an mincat toti curiae pentru ../11

imparatulni cregthiesc (NEC.) [bg.].

o LIBOVI (-Geese) vb. intr. Trans. (RV.-CRO.) A petrece, a se veseli: Olt traest1, Tot libovesti (11(..BRI3.).

#LIBOVNIC adj. C6suia-i place ss petreaca, sa

se veseleasca:
To,

slut...

la poste cm.-cossa;

era la bdutnri st la alergaturt de cat (e.-cost) [vsl.

ljubovIna].

0 LIBRA (p1. -re) sf. Trans. Ban. m Monedli de ar-

gint de 20 de creitari [comp. srb. lib r a].

*LIBRAR sm. ga, Cel ce are o librarie, eel re editeaz& carti [fr.].
*LIBRARTE sf. te 0 Payne In care se vind
c&rl,i 11 Profesiunea librarului 0 Negotul exer-

citat de un librar [fr.].

*LIBRET (p1. -ate) sn. f j Cuvintele unei opera
muzieale [it. lib r e t t o].
0 Autorul unui libret [ft.].
*LIBRETIST sm.
0 LPER.IT sm. le Trans. = NAM: a prins a se aduna
pasari lel de lel: vulturt, nit, gat Mutt, Ware, corbi
(RET.)

[ung. I i b u c].

a gInduln1

(DLVR.) .

LICARI (-tires(%) vb. intr. (D A luci, a sclipi: stIlp11

gi cinbucele de pe Naga streasina licarean de -$l luau chili

(DLVR.) ;

Paste

*LICE.f.IL adj. * De lice u, privitor la liceu:

studil e.
*LICNTA (p1.-te) s f. 0 Tge, Permisiune special& de
a vinde sau exporta uncle marfuri: licenta bautnrilor
spirtoase ; a primit un denunt ca Ovreiul ar It vtnzlnd spirt

ma

(Be.-ve.)

Prea mare libertate, destrAbalare :

trectnd de la libertate la

si la mutate G.-eu.)11 CD a i Mic& a-

batere de la regulele gramaticale, mai ales In poezie:

...Poetic. 1 1 Grad universitar Intre bacalaureat si

doctorat:
In litere, In drept, to stiinte [fr.].

*LICENTIA. (-lea) vb. tr. A4 A concedia, a trimite

la vatra, a da drumul (trupelor) [fr.].

*LICENIAT d. adj. p. LicsITT16.

B. sm., LicsmizerA (p1.-te) s/..IL Care a obtinut

gradul de licenta la o facultate: 44., In liters, In drent,

In stiinte 11 C kMLICENTLEkT.

*LICENTI9S adj. Prea liber, destr/116.1at, desfrinat [fr.].

*LICEU (p1.-cee) sn. CD P La vechii Greci, scoalft

construita la marginea Atenei,unde Aristotel preda

lectiuni plimbindu -se cu scolarii CD * Astazi:

scoalti cu opt clase, a Statului sau sub controlul
Statului, In care se preda Intregul InviltamInt secundar [fr.].
LICHEA. (pl.-theie) sf. F Secaturlt, om de ni-

mie: era an Ilusturateo $1 un usurel de minte d'ai mart.

oum Mica am sloe not, on Ileac de om sau o .4. (113P.); Pe
tronul Voivozilor... se c000teaza tot felul de Rebate et de
moiluzi din tgindramalele Panamint (vuet) ; Vot, caprelor,
In hum& sintett nista lichele (DON.) [tc. 1 e k 6].

*LICHEFIA (-nee) vb. tr. A face lichid, a topi

[Cr. liquefier].

*LICHEN sm. * = MO$CHIII-DE-MONTE [fr.].

*LICHE(U)R
sn. Ori-ce bikuturk facu-

ta cu spirt sau rachiu [fr. liqu e u r].

*LICH1D 4. adj. CD Se zice despre on -ce corp

care nu a nici solid nici gazos, si ale c&rui molecule,

foarte mobile, alunec& Mr& greutate unele peste

altele; care curge, apos: spa e a; mercurul 9 un metal
C) Care nu e Ingrosat, care curge usor: 131n/inn acesta e area ss

sti

Se zice despre bunuri care

nu stilt Incarcate de datorii, despre bani liberi

Ca Consonante
sunetele 1, m, n sl r.
2. (pt.-de) sn. Ori-ce substanth. lichidA.
:t. Lientra (p/.-de) sf. 47 Consonant& Uchida

[Cr. liquide].

*LICHIDA (-des) 1. vb. tr. 0 A regula, a rafui o

socoteala CD Ali plati datoriile 0 tge Ali desface m&rfurile dintr'o pravalie, Stao a mai cumpara altele.
2. vb. refl. A-si plati datoriile [fr.].
*LICHIDARE sf. O Faptul de a (se) li chi d a
O Regularea, rafuirea socotelilor 0 Operatitme
prin care o societate care se desface Isi plateste
datoriile si Imparte ceea ce ramble Intre membrii
ei CD b Epoca In care vInzatorii la bursa trebue
sa rem ita titlurile si s& primeasca In schimb banii.
*LICHIDATOR sm. Oa Cel 1ns&rcinat de a face

o lichidare [fr.).
*LICHI9R = Li= (u)R.
*LICIT adj. Permis, Ingaduit de lege TT C NULICIT; pr ILICIT [fr.].
*LICITA ( -tea vb. tr. V' A vinde prin licitatie [fr.].

*LICITATIVNE, "amain sf. tyl 0 Vlnzare

public& a unui bun posedat In comun de mai multi

Mezat [fr.].

709

www.dacoromanica.ro

LIBLIC

.LICOARE sf. 2 Ori-ce substanta Uchida, bauL IC- tura

[Ir. I i qu eur].
L I L LICORIN ogr LICURIN.
*LICORN sm. 11 Animal fabulos reprezentat cu
un cap de ccrb, cu trup de cal $i cu un corn foarte
lung In mijlocul fruntil; inorog ( 2876) [fr.].
LICTAR sbst. Trans. X Magiun,
povidla: mult

aveti voi, de se mInjesc

coplii atit de tare! (SLY I [lat. e 1 e c t u a r i u m, Imprumutat de popor

din graiul spite rilor].

oana

(CAR.)

Bestie, fiara, fiinta omeneasca (cu

Inteles dispretuitor): No ml mai 'tiered In lighloanele.

(ALECS.) ; o sfrijita de lightoats, mai Tuna decIt chum, au barba adusd (ISP.) pl.
Plisari de cute: paro'o viz In curies din fund... Inconjurata.
de o Ruth de lighioane: gaini, taste, rate (BR.-VN.) ; lighloile bAtAtnrilor filffird, speriate, In frunzisul pomilor (DLVIi.) [vsl. gr.

este fatarnice ce se numeso oameni

n e; intelesul actual s 'a desvoltat din acela de

legiune de draci" = multirne de fiinte necurate].
LIGNT ire- LEHR.
LIGNTT sbst. a Carbune fosil provenit din.

0),

o secure lnconju-

de credeai cA se lupta on taste lighioanele padurilor Osr.s ;

sA fi zis cA e vre-un ootoin salbatio, on oine Ole ce light-

XvsOso legiune" > tlegheo n, p1. leghe o a-

*LTCT OH SM.

Ofiter subaltern care Insotea In public pe

principalii magistrati ai Romei
Si purta pe umar

LIGHIOAIE sec LIGH10411A.

LIGHIOANA. (p1.-ne), LIGHIOINIE 8f. (DO 2e1c Animal, in spec. salbatic, necurat, scirbos: racnea.

descompunerea Inceata a vegetalelor a ca.ror esentil.

Fig. 2876. Licorn.

rata de un manunchiu de nuiele

Fig. 2877. Lictor.

(

2877) [lat.].

se poate Inca recunoaste clteodata [fr.].

O LIHAT (-dew) vb. intr. C) Trans. A OH (rsc.)

Maram. A face larma, a scoate strigate

(PAP.)

LICT,TRA vb. intr. = LICURT: pe limanul set al SmIrdel limn on too de pale (wog.); o stea ce abia Donn dea-

[comp. LEHAT].
LIHNT, LICINT ( -nest) vb. refl. A simti o sfirsala,

supra cregtetnini

o slabiciune, a-i veni lesin [ngr. Vxvoc, ).Lxviuop.at]..

(ON.).

LICURT (- crest) vb. intr. = MARL pe vatra ouP-

torulut, In ceringli, mai Unreal' oltiva carbuni (EMIN.) ;

FF

zari o real mica de lumina

licnrind din ferestruta unei
cascioare

(RET.)

LICURICIU (dn.

0 LIH9D sbst. 0 Trans. Stare de slabiciune, de

0 Mold. (ser-) Starea stomacului
dupa ce a fost Indopat cu mIncrui dulci.

de IlamInzit (RET.)

care produce In
Intunerec o lumina vie
dlicel

O LIHOZI (-ozeso) vb. re fl. Trans A se lihni, a simti

un gol in stomac, de foame: Inghitean la nodnri seta,

fosforescenta (Lampyris

Lana li se lihozise inima

2878): olm-

(MERA)

0 LLIITJD = LIIIGD O.

pia i se Infatisaza luminatd

Was).

Inttrztate ale satelor clines, ca nigte Muria, printre menele copacilor (VLAH.) [11 Cu r 1].

Arbust ce Infloreste
foarte de timpuriu primlivara si face flori
frumoase albastru-ros-

lieurietler meal; inminile

LICURTN, LICORIN sm. X Varietate de chefal

afumat: porunci... se-I oumpere lore, liourini gi ghindonor! (FIL.) [ngr.].
LICURTRE sf. = LICARIRE: resole tuna se resfrIngeau, on vii Henries pe onlmea nestatornicd a valuator tome 1.

O LirAT (- lest), Linn (-ueso), LIFURI (-nreso) vb.

tr. gi intr. Ban. A lingari.

mrA.
LT:E'TA
0 LIFUT, LIFURI we- LIFAT.

tr,

0 LIFUROIU sm. 0 /ten. Ban. 0 iron. Piciu, muen gar, baiat care se tine de fleacos (CIAO.) 2

curi [comp. lifur i].

LTGAI (p/.-si) sf. O Alianta ofensiva sau defensiva Intre mai multe state lj C) Asociatiune cu stop

politic sau cultural: liga drepturilor omnlui ; liga 'learn

culture Popornint roman [fr.

liguej.

0 LTG A2 (p1. -el) sf. Ban.

Alunea (pe obraz sau pe

P,
Fig. 2879.

L. Ligament cervical

al boului.
[Ir.].
LIGAV, LIGAV adj. eaten. Ban. Caruia nu-i place

[1

i b 0 Cl].

*LILA adj. De coloarea liliacului, liliachiu [fr..

Fig. 2878. Licurici.

de scIntelle strdlucitoare ale B. BArbAtuf. F. Femeiucli.

mentine organele si leaga

oasele Intre ele (Lii 2879)

si..-A,

lesin din pricina foamei: Si en cad de pe pioioare, De ~,

trup) [srb. ljag a].

"LIGAMENT (p1.-te)S71
Partea fibroasa care

rni, (ISP.) ;.

fall el gases o Tiglincuta tinericit, sdrenteroasa

stand jos pe o buturugli (CAR.).

Insect& coleoptera, gln-

noctiluca) (

LIHNTT adj. p. LIB I. Lesinat de foame: PO'

olnit de foam, en matele obtoraind gi on burta

LILIACT sm. 4 0

cate sau albe, dispuse

In buchete rnirositoare
(Syringa vulgaris)

2881): mugurul .rulni se

despiod et 'nverzegte. snbt
aburoasele sArntAri ale Boarelni (000E11 ; era 0 OSSA

alba... en tide marl de sot

gi de lilieci In fail (VLAH.)

0 -05 -rderena = AFig. 2881. Liliac.

N/NM [tc. lejla k].
LILIAC' sm. 7.k Un fel de soarece Inaripat,,
cu aripile formate din membrane, care locueste <
prin crapaturi si
locuri subterane,

de undo iese sburind numai noapFig. 2882. Liliac.

tea (Vespertilio
murinus) ( 28S2): bulnitele gi liliecii... sburan WorHind In Coate partite, en Ova asentite (ODOR.); Un
bit de lona, In sbor, de stragini

lilj ak].

se loveqte

(VLAH.)

[Sri).

LILIACEU 1. adj. i Ce are analogie cu crinul:

pl. Familie de plante monocotiledoane al carol' tip este crinul [fr.].

srt manInce on -ce, care e mofturos la mincare

lutnd cite putin si pe alese [srb. ljiga v].
LIGHENA (p1. -age), LIGHENVT (p1.-ute) sn.

planta Maces.
2. LILTAG$E sf.

LIGHIAN (p/.-shene)
sn. 0 C) Vas de metal, de
portelan sau de lut pen-

cravats Hitachi qi guler scrobit bat (I -OH.); raze ca de opal

se ridican pe Sundt"' al cerulni (1.1.-ZAMP.) ; ounnni de zorelese Impleteau, on Horne deschise, fragede, liliachii, blitInd In.
albastru (ORt.).

0 dim. LIGHIAN.

eXTh

tru spMat pe miini sau

pe obraz ( 2880): tin 0.

de ant on 'brio, pentru spalat

(CaO.) Farfurie de me-

LTLIE St. Trans. 4. O = CRIB = sTINJINvr

Fig. 2880. Lighian.

tal Intrebuintata la ras de catre barbieri [tc.

1 e g 6 n].

LILIACHTU adj. De coloarea liliaculu I:

LIGHIENA* (pl.-ale) sn. 0 dim. LIGHT. N.

[germ.].
O LILIOM sm. Trans. 4 = CHIN: Frunzli verde
Toate pasarile dorm, Numai en on mai am soma

[ung. liliom].

ee,

tia..Bas.>

LILITJTA (p1.-te) sf. 8 Planta din fam. lilia-

710

www.dacoromanica.ro

ceelor, cu flori alba, numita $i painjinel"; cre$te

prin fInetele, uscate $i prin poienile din padure
(Anthericurn ramosum) ( 2884)

mortis: ue om, la moartea lul, de-sl va

de
lava, cu
moarte, mult putln ce va avea (PRV..MEL) ; SG 'Anse on
de
moarte sii-i tacit cogclugul din sclndurile clavirului (1.-OH.)

0 ta Totalitatea cuvintelor, formelor $i constructiu-

[1 i 1 i e].

*LIMACE sf. 4 Me lc far&

casa, nurnit pr alocuri babita"
(Limax) (1 2883) [fr.].

nilor Intrebuintate de o colectivitate de oamcni

exprima gindirea prin gralu sau prin

pentru

sans: limps satins[, romans, trancezA;

LELVI*N (p/.-anunl)sn. a, Port:

popularti;

Astfel corabierul... Alearga la Sul ceatlases 1-a SCIDEtt (ALL) ; de-aici

acasa. cu parintii; moans, care nu se mai vorbeste

(greaca, latina, ebraica, sanscrita, etc.); a vie, care
se vorbeste Inca. 6 033 Graiu conventional: limbs

si din

rul Brine pornean In rasarit corabille

Turcilor tvi-Ao." ;

sal ne statuim cu

muttiot, hotoongl ,y, t Informatiune cu privire la rni5-

totii cum el ea fel sa faces a duce

aceastd tarti

striking, literara,

= materna, Invatata In copilarie, vorbitii

carile, la starea, la pozitia du$manilor; a Prinde ..,

la ul col de mintuire

a afla prin spioni: m'apropiu de lagarul 'ages, ca ea prind

()6P.) ; a ajunge, a Iasi la , a ajunge

gi sit Min cave (ALECS) ; priuzind

despre starea lagarului

la local de scapare, a scapa de

Int Matelas osP.) # Popor (in spec. pagln, sau con-

skse plIngit de cite a trebuit

ogtile protivnicilor So SICattliall din

toate limbile pagIne din rasarit oar.' ; sea (BRL.), neam rrtu

primejdie: ales prin glad nu-i trace

sal

siderat ca atare):

sufere

0 OH-ce are o analogie sau o asemanare cu o

Fig. 2883. Unlace.

plait s'ajunga la
la N (pANN) EtC.].

(vl-AH.);

Fig. 2884. Liliula.

dal din mlini, dad vrei sS iegi

-LIMB (p1. -burl) sn. , Marginea unui astru:

Sul soarelul d4 Partea plane

a unei frtmze a 2885) S

Partea libera a petalelor unei

Nervare

corole, a sepalelor unui caliciu

LIMBA (p/.-el) sf. OO (;)

Partea muscular& mobile din

gura omului $i a multor ani-

L.TraBA-ArEa = BRoscARra; Lon3A-BALTILoR = LIM-

aspri $i teposi, cu frumoase flori marl, albastre

(Anchusa italica); LIMBA-BOtrarr

BA- BQULUIV = SICA;

&poi

male, organul principal al gas288- Limb

tului, care contribue Inca la
1'
3*
producerea grafului, la mestecarea
Inghitirea
alimentelor
2886):
a 1 se uses timbal de sew a

scoate limbs; a agtepta, a

alerga, a umbla dupe cave
en limba scoasS, on lambs

de nn cot, a astepta, a
cauta sal capete un lucru de care cineva are

gl trudlt strabittea o A. de pAdure (vLAH.); fa, Ott cote un deal

01-o vale si-o A. de pildure (GR.) ; dincoace despre not se Inchide
on o de mare, care lose din mares Alba (M.- cos).)
S

BARITA; LIMBA-BQULIII', plants acoperita cu peri

Lima

[fr.].

limba: limb[ de foe; limbs clopotului: nglle se isbeau, clampantud ca o de clopot ce nn 'stings erase (0.-ZAIAF.) ; limbs
mel tat , cumpenei, br iceag alai, eta. ; sr LOPATICA C) ; pe creasta
easel... sortie, la fits -ce blitaie de vtnt, dons limbi de tinichea
(DLVR.) a Fa$ie lunga $i Ingusta: de pdmint; de
mat; de padure: portal eel vechiu se atilt la marginea lImbli
de plimInt ce Inainteaza In mare aux.); ores Insemnat al
Bulgaria', !mins In Duna/a pe o de sal (vLAH.); tlamtnd

--I

- MIRVTA; LIM-

LIMBA-BROA$TEII = LIMBA-

RITA ; LIMBA-BROASTEII = IARBA-BROAATELOR; LIMBA- CTINELUI = ARARTRL; LIMBA-CRRBULUI = NAVALNICt; LIMBA-ClICULIII re- CUB ; LIPARA-MARII, mica.

plants cu flori alba, trandafirii, purpurii sau violate, originara din Europa meridionala, cultivate
adesea ca plants decorative; numita $i limbusoara" (Iberis umbellata) ( 2887); LIKBA-ntavizrLuz, plant& acoperita cu peri aspri, cu flori
frumoase albastre, rar albe, Intrebuintate in
medicine pentru proprietatile for sudorifice $i
pectorals; numita $i atratel", otratel" sau
boranta" (Borrago officinalis) ( 2888); Ltrd-

mare nevoie: ottt slut on

avert marl cart aleargti duDa pensie on limba scoasS

(ALECS.) X Limba

animalelor considerate

ca aliment:

de bou, de pore;

de vital,
tiarta,

stumata Limba con-

siderata numai ca or-

Fig. 2886. Limba.

gan al vorbirii: a pninde L. Limba.
V. Virful limbii.
(la) limbs, a deveni voraa. AmigdaP. Papile.
bar* : a-si tines Lim- le. o. Omulorul.
I. InC. Canin.
MM.
ba In glut; a -si Dune ten cisiv.

Masele.
limbil, a se feri de a
vorbi (ceea ce nu trebue, mai mult leeit trebue); a fi slobod la , a avea = lunga, a vorbi prea

mull, a spune ceea ce nu trebue; de act, LINEA-

romiA, om prea VOrbri.r(1. IPAMF.); a avea mIncarime

de

a nu putea tacea din gura, a avea chef sal tot

vorbeasca: avea, biet, mincarime de ee, third, ti era idea sal

trace cineva de , parca-1

sileste cineva S& vorbeasca; a-s1 muses limba, a se

des pe fata taina (lar.1 ; pared -1

car de a fi vorbit, de a fi spus ceea ce nu trebuia;

on 1-a tors mama pe

are o mare u$urinta de a vorbi;

a i se deslega limbo, a Incepe sa vorbeasca dup& mutt&

nu-mi pot
tacere; lml vine, Imi umbla, mini std pe

aduce aminte imediat de acest luau, de acest cuvint, de acest nume, cu toate ca-1 still bine: aiutatt-mi a nuns, oa nu-mi cultic astute, dar lint nmblVerin
limbs case
(TOm); f : limba tale mai mult declt sable;
limbo Indulcegte, limba amartiste,
n'are si oase starlma;

o vorba poate face si. bine $i rau;

toaui pastirea

De limba el plere, de multe on omul dal de necazuri

pentru ca nu $tie sift tad. chid trebue ; ea- Bou @
cu a, de muerte, cu ultima vointa exprimata, pe patul

Fig. 2887. Limba-marii.

Fig. a888. Limba-mielului.

BA pIII, plants cu flori purpurii dispuse In capitul; numita. di paltimida." (Cirslum canum); LirasA-0112 = PATLAGIMA ; LIMBA-PR$TELUIt, plant&

cu frunzele de un verde-albastruiu ;
face flori violate cu un caliciu alb-

albastruiu ( Statice limonium) (

2889' ; LIMBA-PR$TELIII2 = sicA;

LIMBA-5ARPELUI, plantA Cu o frun-

za mica (walk care Imbratisaza

tulpina ( Op itiogiossum vu/gatum)

([] 2890); 14-1VIBA-VACII, LIMBA-VB

CINEI, LIMBA-VECINA (F10.-DEL.)
NAVALNI01; LIMBA-VRABIEI, MiCA

planta, cu flori verzui mititele,

al card fruct e o nucul& cu 0

singura samInta ( Thymelaea p as-

Fig. 2889.

Limba-pegtelui.

LIKBAserina) (.J 2891) 0 ,a6v = cArdstrLA;

DE-MARE, pe$te de mare, foarte turtit, de felid

711

www.dacoromanica.ro

LIMLIM

numit $i glosa." sau warece-de-mare"

LIM- cambulei;
(So lea impar) ( 2892)[lat.

*LIMITROF adj. Marginal, de linga hotar, care

e la hotarele unei tgui, unui tinut, vecin [fr.].
*LIMONADA (pl.-de) sf. 2 Bautura facut& cu
zearna. de Mollie, apa $i zahar: ea-r &mit putin

LIM lingua].

*LIMB4GrU (pl. -gii) sit.

Graiu, limb& [it. I i n-

mutt vi-i dose la surd Indiana' Cu

Or

LIMONADIER sm.
limonada [fr.l.

g u a g g i o, refacut dupa

limb a].

LIMB4RET adj. Vor-

2895): in Moldova, vor domnt

multi grecomani limongli (SIAM.) [te. 1 i -

money].

"LIMONITA sf. Sesquioxid de W.L;

Fier hidratat [Zr.].
LIMONTU adj. Gelber' ca larnlia:
una cam limonie la tali; gi ou ochii in dot
Pert (ALECS.) ;

2893) [limb II].

stravazator: Ittceam cite o bale In rlaletul

race Si me ca lacrima (ON.); SIM ' ca
vicars $1 race ca ghiata (ISP.) o =
CLARA. C) : are angles
Seniai:
11

Fig. 2891.

Fig. 2890.

Limbalarpelui.

LIMBATATI sf.
pt. 0/ten. (vtac.) Neamuri strains, title [1 imb I O]
*LIMBTST... = LINGUIST...

Limbovrabiei.

sub cerul

sf. 0 /ten. Urn de neam strain,

LIMBRIC sm. .41$ Viermu-

LrmsRic4RITA

(1.-211.)

[1 1 M-

a curati (un loc): are de gtnd aA dea DIrtol vial... 5i spot

ad limpezeascit loon! (ISP.) ; cind se mai limpezea locul de

LIMBURV (p/.-tree, -agar!) sn.

0/ten. Ban. Trans. 3 Omusor,
ou$or, Imparatus Trans. Lim-

dufmani (ate.) C) (F) A larnuri, a deslusi, a clari-

fica: Mu de dwelt clteva pahare de vin spre... a -si

(ON.);
o situatlune.

b a ctntarului.
Lnvisu*op.I.RA (p1.-re) sf. 0
dim. LIMBA 1 0 4. = LIMBAFig. 2893.
MARIL
LIMBVT adj. Caruia-i place Limbarita.
sit vorbeasca mult, s& flecareasca. intr'una, guraliv, bun de gura:

utus].
u s].

LENIBTJTA.

(),,,armantatam

(EMIN.) ; vinul a stat de Siert si )nape a se deosebi de droldii ft

a se
(sty.) 11 0 0 A se Insenina: cerul s's limpezit 111

O F A se lamuri, a se deslusi, a se clarifica:

mintea i se limpezl... $1 exalt... sit onsete Is chips! sodyarn (ON.); situatiunea s'a limpezit.

LIMPEZICYVNE sf. Starea, Insusirea a tot.

44,

ce este limpede, limpezime: stares lui sulleteascil feta

paslunlior marl (13.-ZAMF.); venni era.
de dinsa nu ayes
corect... de o

(SR.-VN.); In Amnia flea, tot aveam care-care 4 de vedere

a mintit
ION.) ; el singur 11U-$1 putea explica aceastit
(EMIN.)

d-voastrit pentru plicatul men de 4 lungit (ISP.); cind are

;
mut palms Ilmbutiel... vorbeste $1 curate 41 spurcate
ca parc'ar
sptute basmele vi snoavele batrtnesti cu attta
pe glove (DLVR.).

Lichid incolor care cir*LTAILF A (p1.-te) sf.

rula. In corp prin niste vase particulare numite
vase limfatice"; racindu-se, poate sa. se Inchege
Vaal owe, niste tuburi analoage vinelor $i arterelor, prin care circula. limfa 0 Temperament
temperament caracterizat prin defectul coloratiu-

LILVIPEZITJ adj. Limped e, straveziu: spate

sale limpezii se coact cn veselie In rasfatate Inooveletnri

(coos.).

LEMPI (-peso), Mold. Bucov. LINCHT (-chose) vb. tr.

deasnpra oalelor
(ono.); blidele numai
dealt sera aA le spell,
act paste noapte linpe

hotarele, granitele C) A margini, a tarmuri.

2. vb. refl. A se margini [fr.].

*LTMITA (p1. -te) sf. 0 Hotar, linie de separatiu-

ne Intre dot& terenuri, Intre don& tari 0 Mar-

gine: are o ambitiune tare limit(); teats se repetil odd an

$1

O Fata senina a cerului: soarele impritstie raze tot mai

llerbinti din ...III albastrn al cernini (VLAH.) [limpede].

etc.), a lapai, a Heal: incepeam a linchl grosciorul de

female (-as bolnAvidcasa, eta mai mull In cad. (VLAH.) [fr.].

*LELVIIT.6. ( -tea) 1. vb. tr. 0 A forma, a stabili

luntrea Int... oprindu-se la ..uri (D.-ZAMF.); nude vi uncle

vedem turme de of presirate pe .411 plalurilor (VLAH.); ostroavele ritsarean negre, talnlce, din atel de ape (5.-At.o.)

A bea lingInd, a sorbi cu limba (cum fac clinii,

cistern

nii pielii, slab, anemic, fart' vlaga.: nevasta Int...

[1 i in p e d e).

LIMPEZI$ (p1. -furl) sn. 0 Loc got, curat, neImpiedecat sau neastupat de nimic: se streoura ca

LrmBuTTE sf. Flecarie, vorbaretie, defectul

si vorba limb u t u l u is voin tl dobindit tertarea

ra $i singele [fr. lymph e].

*LINIF.ELTIC adj. 0 i Privitor la limfa.:

de cristal (vLAHJ [limpezi].

LINIPEZTME sf. Limpeziciune: a giamiur et

(pl.

te) sf. dim. LIMBA.

Fig. 2894. Limbric.
t LIMEIUTI (-teso)
vb. intr. A flecari: stt vorbesti tot adevitrul, mincluni
sA on limbilteSti (PANN)
[l i m b u t].

clti

ideile

2. vb. refl. 0 A se face limpede: Mut._ se limpeseeste, de poti numlira In inndu-1 toate argintlirille lni

MI... Tigiincil este mai

oirlpesc
(coos.) [lat. *11 n g u

le spMa pentru cea din urma oars In apri curata,

spre a se curati de s5.pun A goli, a deserta,

LIMBA.

el mai hilpsIn um);

[let. lImpldus].

LIMPEZI (-ezesc) 1. vb. tr. 0 A face 1 i mpede (scotind sau facInd sa, se aseze la fund
necuratenia sau ceea ce face turbure un lichid):
vinul; apa se limpezeste on plats Hera If 0
ruiele, a

LIMEEULTTA. (pl. -te) sf. dim.

vrabille

Limongiu.

LIMPEZEALA sf. Calitatea a tot ce este lirnpede, limpezime, claritate [ 1 i mp e z i].

b r i c].

adv. Deslusit: an dovedit,

Fig. 2895.

LIMPEJOR adj. dim. LIMPEDE. Cam limpede.

sf. * =

LUMNUL4141C1I-DPKNULIJI

r.

ea lumina allot, veraeltates spuselor vi observatinntlor sale

Fig.r2892.

Limba-de-mare.

sor lunguiet, ce traeste In intestinele copiilor (Ascaris turnbricoides) (g 2894) [lat. lumbric u s].

ViOifr

4 $1 Instelat (VLAH.); nn car

Care pricepe sau care se pricepe cu usurinta; deschis, lurninat, destept: Btu ,; rase ,; cap ...

O LIMBO.EXTA., unisol$NIE

lilt& (CIAO.) (PAMF.) [l imba ]

el -a pus rochia de matase, o

['LC. 1 i ni o nil.
LIMPEDE 4. adj. 0 Curat $i

rochie limonie (DLVF)

.;

ba-broastei", patlalisma plantago) (E

[fr.].

LEMONGITT sm. t,0 Vinzator ambulant de li-

Lrivas4RITA sf. *,
Planta, cu tulpina dreapt5.,

"
ginti-de-apa", etc. (A-

(VLA11.1

Cel ce face sau vinde

monada. (

baret, flecar: Se strecoard pit(0000.) [1 i m b It].

veleml

rarnificata, cu flori mici

albe sau trandafirii,
ce creste prin
santuri cu apa, plrare, etc.; numita $i
limba-baltilor",lim-

zso

miliardele de combinatil ale materiel (VLAH.) [Zr.].

cheste dram' din ale

(voe.) [onom.].

*LINIPIDIT4TE
sf. Limpezime, claritate r.].

Fig. 2896. Limuzinti..

LELVIUZINA (p1.-ne) sf. 94e Automobil Inchis

(1:1 2896) [fr.].

712

www.dacoromanica.ro

LIN' 4 adj. 0 Nemiscat sau care se misca

foarte facet, usor, fara sgomot;

LINGAU sm. i Cel ce obicinueste de a mince

end la unul, cind la altul, linge-talere, lingaret,

J: apele e slut a-

dinci; o 11 snflare de pint adie peste grinele conk, (vi-AH.)

Cara
0 Linistit, pacinic: Acum Insa vista-i
doarme 'n nepasare (Atics.); asa vtatil MI si neturburata

parazit: nisi tipenie de prin saloane $1 ye scar!

sg to forest' de oiocoi
lined si de noparol 1111111WitGare
(ISP.) ; Dar el to
(ALECS.) ; Ce-ti tilt de pe masa, rout oa un
minte s& til. Mai
de !adorn (05.1 0 Lingusitoi :
on stie el ca lingliii o sa-1 dna pe salsa inlet P (ISP.) 3
(ALECS.) ;

doer ca in rain poste sa mai ti gustat oineva (ODOR.)

Neted: mergi pe cArare A si dai drept in tin& (PANN).
2. adv. Incetinel, usurel, binisor, in liniste,
Tara sgomot: ei cabal nsor gl
ca $1 cum ar pluti (VLAI-1.);

Caruia-i place sti ling it din bucate: ea nu tim

lineal si lacomi ca soarecele (cgs.).
LINGE (ling) 1. vb. tr. 0 A trece cu limba
bnzele; Bala, Mina
peste ceva:
o tarturle; a-gi

i-a riming... ea nu
s'a Mina, el 1-a trece . de

yodul

parte (so.); ei se MA
soru-sa la sole,
si chitIlin
oeett

ce ma Hose de dotal, trel orl pe obras, se (mica ltng& paint

degetele Pr. DVGET ; 2' In bob ye Move
men (GN.); a-el
er BOP ; F: lingo undo a souinat, se linguseste, se

1 cal s].
LINO sm tola Peste de

cRET.) flat.

umileste pe lInga acelape care 1-a hulit altadata;

apa dulce cu solzi mici

Y->
Infipti In piele si acoperni cu o paturb baloasti;
traeste mai mutt prin lacuri sf balti ( Tinea vulgaris) (L 2897).
Ow LIN' (p1. -aunt)

lauds ce a defaimat; F :

... picioarele

nits, a se

umili, a se Injosi = A lingusi: In rata to tinge,

In dos to !Tin

(ZNN.).

2. vb. refl. A se linge pe sine; a linge unul pe

altul; a Be

pe bot de ceva, a se

0 [lat, lInger e].

sn. Vas In care se salsa

strugurii la vie (V 2898) Lout] unde shit

asezate toate vasele In care se y
store sau se mica strugurii
frigr.).
LINARITA (pl.-te) sf. *
Planta ierboasa. cu flori gal-

in bot on oineva er BOT

*LINGERIE sf. (]) Rufarie [fr.].

LINGE-TALERE, Mold. LINGE-TALGER(E) sm.

Cel ce se hraneste de la mesele unora si altora,

parazit; ciocoiu, slug& la boieri: ome mat din urma

Ii den porunci $1 ea on vole buns he faces
bate (ems.); mark en P ian, asonitli, mai tinge- talgerI

51 mai nevoiase
Da

(ALECS.)

[dupa. germ. T e 11 erl e c k e r; comp. fr.

pique-assiettes].
LINGOARE er LINGOARE.

6) Ce apartine llmbii:
(27 Ce se articuleazb cu limbo.: conso-

*LINGUAL adj.. 0

nary
nant&

[fr.] .

LINGUIST sm. 1:22 Invatat care se ocupli cu

linguistics [fr.].
*LINGUISTIC adj. ai Privitor la linguistica. [fr.].
Fig. 2899. Linarita.

Fig. 2898. Lin.

bene dispuse In ciorchini dese In virful tulpinii;

numita. si in-salbatie", buruianii-de-in"
riot", gura-mItei", etc. (Linaria vulgaris)
(CI 2899) [cuvint savant din lat. 1 i n a r i a].

0 LINCERI we- LINCILTRI.

O LINCHI ear LIMPT.
0 LINCIURI, LINcERT (-mac) vb. refl. Mold. Bucov.
ante fn tale ape, Ii
0/ten A se balaci: nu to -i mat

sick* de blastamul broastelor si-1 do ragas morilor sa amble

cum se linclureete rata in aria, asa aS se linoinreasca el In banturi (vos.); stiu numai... as se lincereasca
4CRG.);

In apa

(GRL.).

LINDINA (pl. -ini) Si. etc Ou din care

se naste paduchele ( 2 2900): it Mon (pe

voinlo) 0

Fig. 290/. Linguri de lemn din diferite regiuni ale ttirii.

$1-1 assuage oilier In coada fetal,

lard ea simta es

(ISP.)

[lat. vulg.

*1

*LINGUTSTICA:q.

n- r

dlnem=clas. lendem].
LINDINOS adj. Cu lindini,

Studiul limbilor, din punc-

tul de vedere al rapor-

plin de lindini: Piersica paroasa, Bucatica

iindinoasti (GOR.), ghiciloare despre SMO- Fig. 2900.
Lindini.

china".

*LINEAMENT, LlITIAIPDPIT (p/.-te) sn. O Tra-

s(at)urit a fetei, linie Prima Schitii. a unei

lucrb.ri [fr.].
*LINEAR, LINIAR adj. Privitor la linii: pro-

turilor for Intre ele [fr.],

LTNGURA (p1.-ri) si.
0 X Unealtb de mash cu
care se manilla supa sau
alte mIncari lichide:
de lemn ( 2901) ; de tint-

[Hagan].

hes, de cositor, de argint (

2903); lingura are un given et
o Coedit; I : ou lingura Iti ds
duloeatli el cu coach 10 mate
oohtl, se zice despre cei
fatarnici; ear ALA ; CD: a
mince bank, aye-

place sit lin g II din bucate; care are obiceiul de

a minca la mesele altora, linge-talere, Hagan: an

risipi, a cheltui
nebuneste: an

"4, cu care se mascara lungimile;

desen
care se face cu knit, In care se Intrebuinteaza. constructiuni geometrice [fr.].
O LINGA = LINGA.
0 LINGAI (-ileac) vb. tr. Trans. (P$C.) = Utiatrei
blem&

magnet

TLINGARET, LINGARIT adj. si sm. O Ca.ruia-1

nn-1 mIta dobitoonl eel mai lingaret din toate P (6e.)

Lingusitor: unit... ,lingaritt domneeti... toad, la nreohe
Domnulut Otte ale toate UP.).

LINGARI (-arose) 1. vb. tr. A lingusi A

mince, ca un lingau, end la unul, cind la altul.
g. vb. refl. A se lingusi [1 i n g e].
LINGARIT we- LINGARET

LINGATOR adj. verb. LINGE. 0 Care linge 9

0 - de talere, anew: de la de talere... a stun astazi
bicinl oamenilor oinstiti

rea on lingura, a
bitrbat care

1-a

mincat toata ayerea ou lingers

: a-I
(ALECS.) ;

puns, a-1 atlrna,

a-1 spinzura

Fig. 2903. Lingurti de at

Ila-

gare In (sau de,

Fig. 29132.

la) brIn, a-1 lege Lingui a.

lingurile

de

glt

gint a lui Stefan romp,

Domnul Moldovei (Man.

Neamt),

(maue.), a nu-i da nimic de mincare (pentru di a

713

www.dacoromanica.ro

UNLIN

prea ttrziu, etc.): %plant *molter ne spInzuril

LIN- venit
lingurtle la brill 51 se duce la pritoblare (ALECO.)
LIN Continutul unei linguri: .- de sea; F 0) a boa, 0a
11

intro de apS, a-i veni sit-1 manince,

de drag ce-i este: Ii venea Ilticaulnl, de drag, sa o soarba
lute cu de arta lisP.) 0 1,3 Lingura (pieptului), apensorb( pe cineva

dicele cartilaginos al sternumului, lingurea, lingurica 7 4 vii. Unealta a rotarului, un fa de

sfredel cu care gitureste capatIna rotii, spre a face
locosiei ( 2902) 7 4 = POPIVNIC; REM' 11

* LINGURA-1441C1I-DOINULIII (Lam), LINGURA-AlklCII-PUCESTE (VLAH.),

LINGURA-STRIGNILEI (VLAH.)

LINGURITA -ZTNEI 0 w;i. Ban. Mormoloc [lat.

au binele pe Una& Musa aSP.); tea Hint tras pe stoara de

to(i garlatan11 can 11 lingusean (vLAH.)

g. vb. refl. A se lua pe ling& cineva cu binele,

magulindu-1 sau laudindu-1 peste Mrtqurii: nu so
mai ulta is area bucatari(a, on -cit s'ar Il lIngusit ea ye
ling& dinsul Ise.) 11 i n g e].

LINGUWRE sf. (D Faptul de a lin g u s i 70

Lauda pests) masura cu scopul de a placea cuiva, de

a-1 seduce: nra si dispretuia lipsa de demnitate 51 a 0.-oH.).

LINGUITOR,-TO4RE1. adj. verb. ranaust. Care

1ingu ester fetele acelea erau linsusitoare 51 stlau sa-SI

crate iubirea... mai mull deolt o man (SSP.); BA is fereSti
de oiocoi lingai si de uopSrcl lingusitoare (ALECS.).

lIngula].

LINGURAR I. sm. t8 te Mester care face si

vinde Lin g u r i de lemn (mai adesea Tigan):

2. sm. I. Cel ce, aceea care linguseste: fug'

*LINIA. ( -ter) vb. Ir. A trage lin i i.

51 s'a dna In pAdure ca sii-01 canto

era data. un Tigan
an paltin bun de lingurt (SM) CD

Pr. ext. Nume dat unei clase de

Tigani can se ocupa cu fabricarca lingurilor si altor vase de
2. (p1.-are) sn.

re

zontale sau verticale la caiete, registre sau alte

imprimate [germ.].
*LTNIE s/. O Trashtura Mut& cu condeiul, cu
creionul, cu creta, etc. socotita ca neavind nici

Dulapiot

dreapta, trash drept,

IMime nici grosime 0 Ac
fare a se abate Intr'o parte sau alta, cea mai scurta.
Intre cloud puncte; teak compusa din mai multe

sau polita unde se in lingurilt

si alte unelte de masa sau de
bucatarie ( 2904).
OLINGURA.* sm. Ban. se*. Fig. agog. LinguMormoloc [I in g u r 6].
Apen- rar (Bucovina).
LINGURE4 sf.
dicele cartilaginos al sternumului,
lingura pieptului, lingurica. CD 15;)
Golul mai jos de furca pieptului:

curbs, linie 1ncovoiata, care nu e

nici dreapta nici frinta (e.- TAB. xxxIII) 0 Unealta

care serveste pentru tras linii drepte; rigla 0

Veche masura de lungime: In Muntenia, a zecea

parte dintr'un deget" = 0,00246 m.; In Moldova,
a douttsprezecea parte dintr'un palmac" = 0,0029
m. Trasatura: 1 se str1mba-

Parca-1 lua o ape (CAR.); slIrsala... care-1

vine omuln1 clad simte an got de hams
la ca, (CAR.); m'apucti doru'n tuna pies-

sera toate Willie obrazulni vorbind

lgi schita plant In

Unit marl (VLAH.) 7 0 Directiune:
a merge In
dreapta; T : a urma
asttol (D.-ZAMF.);

plena

hula datorie1, a urma calea dato-

medicinala, originara din nordul

Europei, cu frunzele In forma de

Fig. ago&
riei, a se purta asa cum cere Linie
de cules.
datoria 0 de conduits, de pnr-

lingurita, cu flori albe asezate in

ciorchine (Cochlearia of jicinalis)
(

tare, regule dupe care se poarta cineva 0 Rang: a pune Pe clneva in

29051 [lingura].

LINGURTC.A. sf. (c0) = endowREk : rachiu de droidii_ Iii is durerea

de la -, en mina (0.-ZAMF.) Ping u n a].

LINGURITA (p/.-te) sf. 0 SC

dim. LuiciunA. Lingual mica O

de cafes, de dulceata 11 0
2906):
Conlinutul unei Iingurite: exam
de revent $1 mline... o
11 dam o

prima

A armata de prima u,

aceea care

e enemata. s se bath mai Intliu

Sirul membrilor unei familii, urmasilor unei rase 0 Rind de cuvinte Intr'o pagina scrisa sau tiparita, in C) # Place de metal ce se
pune Intre rIndurile culese spre a le
mai rani sau spre a tipari linii O

Fig. 2905.
Lingurea.

2908) p X Pozitiunea trupelor sau

vaselor de razboiu, In ordine de bittale @ X Traps de , infanterie (
2909)
X A. do aparare, aceea pe
care o constitue locurile intasite asezate de-a lungul hotarului unei tart

63 = WNW:IRE* C) : mi s'a pus an nod ekes,

doare
la
LinIDs
(LUNG.)
as vodem (VLAH.) 1

linii drepte;

a simtit nn lel de slibioinne la

tutu', la ,. (J)P.) CD * Mich

*LINIANINT we- LINEAPaNT.

LINIAR Br LINER.

*LINIATURA (p1. -tart) sf. Tiparul liniilor ori-

el a foot unul din robli no5tri,

Tigan ca, de saint Ini, Insa sitar de melemn :

Berle (L-OH.).

gurita de our sau de argint, cu

coada In chipul cruel!, cu care se

distribue In biserira sfinta cu-

teieeratied, sirma, firul care

11 0

mineehlurit (

2907) f LINouRTTA-MEr, un soiu de ciuperch necomestibila, de coloart

galbena-rosiatica, cu coada lungh si miezul tare ca iasca; Fig. 2906. Lingurite

leash statiunile telegrafice Intre ele

0 1=4. de drum de tier, tale ferata
II@ 44,`p 8inele unui drum de fier, Fig.

nei linguri; poporul o pune prin staule,

unde sint vaci ca sa le fereasca de strigoi; numith si ling,ura-Maicii-Domnului
lingura-Maicii-Preceste" linsum -strigoaiei" sau urechiusa."(Fomes

mic: Mita

pe

LINITE sf. 0 Stare 1 i n a, neturburata de ni-

de grille In tamp de

77 C

ratului (DLVR.).

) St. = Li/MU-

adInca 0 Pace: schelk

estate de sparare to razboin (VLAH.)

ad

NELINISTE.

IJNI*TI ( -test) 1. vb. tr. A face sit fie linist e;

a potoli 11 R' 1,MLINISTI.
g.

vb. refl. A se face liniste; a se potoli.

LINITTRE st.

sbst. Ban. xtro Mormosa o1rpeasca imps.

e 'n aer, cs lrunzele nemiecate ale Weiner ttt

cere: In a noptil; In casa e o

un at, spume trandalirie (MG.).

LINGUALA

(1861).

en sobs 51 cumnatele sale sr.) 11 0 LipSrl de sgomot, th-

lucidu.$).

SIRE: se glades cam oe

[lat. 1 in e a].
Bate
LINI9R, 0 LINISEL adj. dim. LIN.

Dar InmArmurite ea de o vraja (VLAH.); erica In pace al In

LINGUROIU (pl. -oats) sn. augm.LpiGuRA. Lingura mare; polonic: prindea on

loc[lingura].

agog. Sol-

unui tramvaiu, etc.: vagonul a earn de dat roman de

palitria a concave, avtnd care- de lemn: A. dinMuncare asemanare cu gavanul u- tenia; B.C. din Hateg.

O LINGURV

de

lingusitorl 1)1 de cart to lauda In laid (PANN) ; Ca ochil Mark

51 (Import, ma farmed lingugitoarea I (VLAH.).

op

Faptul de a lin is t i 0

LINITTT 4. adj. C) p. LINIM O Neturburat

de nimic, lipsit de sgomot, tacut; potolit; pacinic:

Fig. 2907.

LINGUT (-useso) I. vb. tr. A lauda Lingurita.

pe cineva peste mitsurti cu scopul de a-1 seduce:

Liniste: ...umoasa e cImpla cu dulcea-1., (ALECS.).

Noaptea-i duke 'n primilvara, a, racoroasa (ALECS.); mares

e

Incepn s'o linsugasoll on vorbe mlorlaitoare si eti se la

1111 (g.)

NVLINOTIT.

g. adv. In liniste, in pace: deed vrei sit traegti

sa nn FEW, aS n'auzi, sA tad (PANN).

714

www.dacoromanica.ro

LINII

TABELA XILX.LLI.
URIC

URIC MIXTA

LIME

CERRA

PUNCT DE

LIME DREAPTA

CONVEROENTE

::

nurrrA

...7IINCT
ERSECT

PAR

DWERGEIVEE

ratNTE

UNGHIUR I
imam

TRIUNGHIU

DREPTUNGHIU

CREPT

PCRPED IcutAni
2

/MK/-HIV

le

CREPT

442..0

.C.ONCENTRICE

EXCEITTRICE

OVA

Cu 2 CENTRE

PS A

INIMA

Cu 3 CENTRE

PARABOLA

HIPERBOLA

SEMILUNA

CU 4'ELNTRE

715

www.dacoromanica.ro

VOLUT A

LI N - LINISTITOR adj. verb. Lmum. Care linisteste; care paoleste: sora CBS mai mare alinit tries
L ID internee color mid cn ouvinte linistitoare (ISP.).

* LINIVTA (pl. -te) sf. dim. mum.

' LINOLEUM sbst. Un

de trig MP.); a Inceput baba sit-ei lepede cojoacele, ode leoarch

(\ILAN.); se

desteptii spertat, leoarci de sudoare (s.-Ato.).

O LIOARFA

LIQRFA.

LIOATA. Pe- LIOTA.

0 LIOCEI (- ceese) vb. intr. Trans. A balaci; a Improsca cu apa: auzim ceva lioceind in tlnttnd (RET.).

fel de musama groash formata din cauciuc amestecat cu praf de Nut& si In-

tins pe o pinza; serveste

LIOP 1 inter). Imita sunetul produs de un lucru

ud care se lipeste cu sgomot de ceva, sau de un
lucru, de cineva care cade pe un loc ud ori alune-

foe de covor (

II

ca asternut pe podealn, In

cos: atunci plAcinta, liop I tocmai to vIrtul capulni (so.);

2910) [fr.].
LINON sbst.
P Inza

de in foarte fins, [fr.].

11k

$ Masina cu clape ca la

Fig. 2910. LiTIOlellpl.

*LINOTIP (p1.-iveri) sn.

suril, am ajuns... vAtav de ogradA

pat, neted, lucitor: on tinAr nalt at nscAotos, on parul e.

calul... ?Amine cu pArul
1111 C rizLINs.

prelim; at tInAr ca nn tretin

* LIN1). ( -tea) vb. tr. A aplica unui raufacator

legea lui Lynch, omorindu-1 pe loc, Sara judecata

[fr. lyncher].

LINTE sf. 0 * Planta leguminoasa, cu Toile In

forma cle panii, cu floare al-

bastruie, al carei fruct e o

pastaie cu doua sem intse (Lens

esculenta) ( 29i i) 11 0 Bohub acestei plante, comestibil,

LIOR = 140R.

(ALECS.).

O LIORBAI (-deco) vb. tr. si intr. Mold. F iron.

A flecari (SEE.) [1 i o a r b 11].
0 LIORBAU sm. Mold. (SEE.) Flecar [1 i o r b ti ilLIORCA., = Lio4RcA.

LIORCA, we- LIVRCA.

0 LIORCAT -Am) vb. tr. si refl. A (se) uda cu

apa, a (set face 1 i oar c

6.; a baliici.
0 LIORFA. LIOARFA (p1.-te) O. Bhn. Masert.

LIOTA., LIOATA, Lv(4)0TA, LEAHOTA (p1. -te) sf.

Multime, droaie, gloata., gramada: odd ei !iota de

copti dam navalit Cu IntrebArile (DLVR.); 0 liotA de dui tarcat i
Inainteaza plod is o distantd respectuoasa (D.-ZANIF.); taIA Hind
toatd lloata for zeiascit OSP.); dar de uncle sA pot" rdsbi Cu douA

mlini atIta leotd P (BAS.); 5tatan anise ei el de paguba ce lace

tarts leahota asta de desmetici OSP.) [srb. bg. lihot a,

rut. lyhot h., pol. lichot a lucru rau, netrebnic"].

0 LIP' sbst. Mo/d. Murdarie grass,

care constitue un aliment -aproape tot asa de hr&nitor ca

si carnea PRIGE- FRI-

on i e'a due

ul
Ie

niot

de dupd nreohe at duhaneste oa un ursar

p a].
LIP IaLIP t sau LIPA 1 LIPA I interj.()Imita sgomo-

GE- I.NNTE i 11C).--BROSTEASCA,

-DE-BALTA, .,A-Btt.LTILOR

-SALBATICA =LINTITA0 II s

LIOPCIOFLEANDURA sf. F iron. Ciocoiu

de rangul col mai de jos: din , ci000in de coada tra-

marina de scris, cu ajutoml Garcia se cu leg literele de tipar, In loc de a fi

culese cu mina [fr.].
LINS adj. 1 p. LUNGE Cu parul , bine piepta(ON.);
(cites.)

trInteste liopI pe paves= Iasilor (NEOR.) [0210111.].

(SAD.) [VSI.

tul produs de tirltul picioarelor sau Incaltsamintei:

A-PRATITLITI, ~-DE-PRATURI,

ne-am pomenit on (Masi trei, hip I lip i on piciorusele goale

ye Bandar' (BR.-VN.); /ntr'un papuo ei-o optocd, Lipa I lipa

plant& leguminoasa, cu frun-

zele terminate printr'un clrcel ramificat, cu flori galbene; numita si mazariche"

(Lathyrus pratensis) ( 2912

nea stAnicA

Fig.

2911.

WARN)

Imita plescaitul lunbii clnd

bea cineva apa: una, o cdprutcd subtiratecA, lips! Opts

Linte.

bea Rua

(UR.).

0 111.11) pl. (it si sg.~) W Boala

LIP4CI sm. pi. Mold. ee Capriorii alipiti de

aceia can alciituesc sapa casei, numiti aiurea
copileti".

cioase de marimea semintei de

pe scinduri (VLAH.); vine... ye poteca dintre pruni cn papuoii

ltpatna
.-V
11i p0aAlbsorbi ceva cu sgomot, plescaind

e 4,_-- NEAGRA ORASTICA0

a porcilor, numita. si spurcaciune" sau mazariche", caracterizata prin niste boabe albi-

LIPAI ( -deso) vb. intr.() A Uri cu sgomot picioarele sau Incalta.mintea: mi-as 21 anzit titipile lipaind

inept care se

din limbs

formeaza. In
carnea tor; trichina: din BRA sau

Ingitimeaza cite revs din

fluter ori die frond de

In capul poroulul, el lace lints (rAc j

A. (LUNG.)

Fig. 2912.

pe

BOIANDRIC: eta aceasta are mai mutts oinbuce In cadre ei,

sus, un mare 1.20.1

[fr. linteau].

LTNTTTA (p1. -te) sf. CD # Gen de

Ws' [fr.].

amnia,

Gura:

n'ar mai dirddt de geaba

asnpra citieorilor mei

(CRO.).

LIOARCA 1. sl. Bhn.

cel.

)41$S.

Broth.-

Fig. 2914. Lipan.

0 LIPCA adv. Mold. Bucov. Alipit, lipit ca un scaiu,

nedespartit: (yeti pe node to duoi (cm); Zaharia. era
de laid totdeauna ai seders acolo

Fig. 2953.
LintilA.

(SAD.);

el a rAmas tot

on chit pe carte (se.) ; a se Linea ,, a se Linea

scaiu, a sta nedespartit: prostia si tenevta se tineau
una

2. racqutcA, LEQ(A)Rcil adv. Udat pia la piele,

plin de apii; paparudele... mutate lioarcii de donita vecinelor
daod aducea la gtirft o bdrdacA de spa, paste poate ed nn
Be tacit leoarcd de sus ping jos (CAR.); ud leoarcA 1i tremurind
(ODOR) );

Alearga

LIPAN? LIPCAN.
LIPANI (-tinese) vb. refl. 0/ten. A se usca de
foame, de nemincare, a se face ca sclndura cciAue>
1 i p a n'].
(CONY.)
O LTPAR sbst. 0/ten. (CIAUS.) 0 Arsita mare, caldura dogoritoare.

tacit-0 lioapa sau lioarba; si-ar stringe

11oarba

(DLVR.);

Lumbl4RE [bg. 1 6pjanii].

pastravul, dar cu capul mai ascutsit si gura mutt
mai mica; e eel mai gustos dintre toti pestii;
traeste in rlulefsele de la munte ( Thymallus
vulgaris) (1 2914) [srb. lip e n].

[fr. linceul].

LIO4PA, motiRsA sf.

de

LIP4N2, LIPEAN sm. wtio Peste ce seaman& cu

teasca", linte-de-balta",lintea-bal-

(EMIR.)

deasupra pletelor

abbe (DLVR.); Cu oblojell

if 0

tilor", linte-salbaticii", etc. ( Lemna)

(..!] 2913) 2 pl. i C) Petisoare rosii
ce se formeaz& pe rata si pe mlini;
pistrui [1 i n t e].
*LINTOLIU (p1.-111) sn. Giulgiu:
Pe-un pat alb ca on gam lebikla mu*LINX sm. wsk

.-

s'adune, Rope, Imprejur tat pune (PANN); Vulpea, ca totdeauna,

vent la adunare... $i on on mare la cap Intitsuratli ;Am!

plante ce traesc plutind la suprafata

apelor statatoare sau care curg lin,
lormind colonii mai mutt sau mai
putsin intinse; numite si linte-bros-

rindit

Foaie de

brusture: pune bottle de

Linteapratului.

*LINTEL (p1. -ale) sn.

(lip al].

LIPAN' sm. 0 = BRITSTUR(E) 0 : cei mai rasiiriti

ciur, de se dA mincare... la mascuri...

Pao linti (VOR.): sA no dal on mature

[lat. lent e rn].

[1N.)

de dinsii
lapte

(FLOR.) ;
(LUNG.)

cite o bittrInicA se tine

[bg. 1 6 p k a].

're

de vacuta et cn

LIPCAN sm. # Neam de Tatari originari din

Lituania stabiliti In tsinutul Hotin din Basarabia;

Turcii Ii Intrebuintau In calitate de curieri: on

716

www.dacoromanica.ro

hAtrin 0. Thar din Nudes (woe.) X

Corp de trupe

alcatuit din ace*ti Tatari sub comanda marelui

postelnic sau a pircalabului de Hotin 0 # Curter,

olacar, stafeta: dot 0.01 de oleo se trimiserS on aceastd vests
banului si vittafului Neagu woos 1; Wept din ceas in ceas
sit Dice ~nl cu tidula naafi din Resettle (i.-on.) [tC. lipka].

LIPEALA sf. Faptul de a lip i; lipitura a

casei cu pi mint sau a ferestrelor cu hirtie.

LIPEAN sec LIPAN2.
LIPI (-peso) 1. vb. tr. A uni strins, a impreuna
un lucru de altul on cleiu sau cu alt-a. substant.5.
cleicash:

0 hirtie ruptit;

albastre (Lappula myosotis) ( 2917) 0 = TORTL = TUNITA C) C) = LIPICIOASA

= NOLFAA C) [1 i p i].

OLIPIDEU = LEPEmu.
LIPIE sj. 0 X Pline rotund5. *i turtita facuta

din coc5. faro. aluat: cane -ml educes

midi de la tIrg P
IJIP.) F Palma peste obraz, baba, scatoalca tmaue.)

[srb.1rpinja].

LIPIE .
O LIPINA (p).-int) sf. Ban. (um.) X
LIPIT 4. adj. C) p. LIPI CO Sam (pimIntulni),
foarte sarac (aluziune la starea de servitute a tars-

ta-

nului, legat de p&mIntul pe care-I locui a) : era sitrao~,

Int, on hula, cu baligd, etc., a astupa gaurile sau era -

de n'avea sup& ce boa and oar.); baba... a 'limas de tot area,

pdmintului (cco ) C) de foame, lihnit de foame:
cum in de foame... se sattud de se Mott burdnf (aEr.) 1111

Petele De pereti ;

o scrisoare, o tigard;

- oa plumb, cu cositor C) - cn ambit, on

00

pi turile cu parnint, etc.: late

lips qi terse ouptorld

61-51 &luta de drum (ISP.) ; in primdvard, lad no Tigan, 11 Duse

eji frAmlnte 'maid pi -p1 lip1 case tsLv.);
ferestrele,

astupa crapaturile dintre cercevele 111 (r) F

oniva o 'Hama, a trage o palm& A pune foarte
aproape un lucru de altul, a-1 aseza strips de
al tul : a-si

alipi.

fruntea de geam ;

scaunele de Derete 11 # A

vb. refl. C) A se uni strins cu o substanta

cleioasa: Mile se lipase Intro ale on gumit; tablele de tiniches se lipesc tine de alta on cositor; (F): nu se lipeste Ma-

Co num.

a. sbst. Faptul de a lipi: Sul cantor, ferestrelor,

afipelor.

LIPITOR 1, adj. verb. Lin. Care lipe*te.

2. LIPITQR sm. Col ce lipe*te: ow de afipe.
3. LIPITO4RE S C)

4 Lierme negru care suge s Inge-

le acelora de cad se lipe5te; se Intrebuinteaza spre

a scoate singele de prisos la un

bolnav (Hint& of /icinalis) (

2918 : a pane cuiva lipitori; s'a Inolestat

Vitals de 0111 A se apropia strins de cineva: de fried,

s'a Inclestat de gitul
61 s'a lipit de dinsul (CRC.) 0

de gitn1 lul mop

Niohifor p1 s'a li-

lut, cu plumb, etc.: peretii caselor se lipase on humd;

/.,11 (CR0.); So SVir -

A se astupa gaurile sau crapaturile cu pantint, cu

pit de dinsul ca

aurile vaselor de metal se lipesc cn cositor A se alipi:

cola ca sea clad

se lipise de not dot cu inima si Cu sufletul (1. -OH.) A se

(113P.) ;

li dal sare

Qe

atinge: trase en toate agetile..., dard eat! undo ad se lipase& agetile de pielea

muff (ISP.1 ;

(in spec. verb. de 0

boala, de farrnece a se prinde (aducind Wait-

mare): fitoindu-se an porumbel, ca sd nu se lipeasod farme-

cote de el (ISP.) A prii, a educe un lobos:

bine, dar nu se Haste de mine [VS1.

mdnino

lepiti].
LIPICIOS 1.

adj. 0 Care se ii-

pe*te, cleios: zeamit

lipieloasa F Cu

lipiciu: Ce fobs de

Fig. 2918.

chip frtunos, Dacii, nu

13

-P

IPANN)

Lipitoare.

Molipsitor, contagios: boats de care

murean

soldati1

for (ALECS.) 0 CO Camatar, speculant: Inteun an...

a I-a Mat In jndecilt1 pi 1-a Mat sdrac lipit i DLVR.) 0

en

Planta cu flori albastre

(Asperula arvensis) ([] 2920); ss, de VOpSit, plant&
cu flod abbe a*ezate in virful tulpinei; se Intrebuint,eaza. de boiangii pentru vopsit in ro*iu (Asperula tinctoria) (2_] 2919).
LIPITVRA (p/.-turi) sf. O Faptul de a lip peretii casei cu lut. ferestrele cu hirtie, etc., lipeala;
substanta cu care se lipesc pereldi casei, podeala.
S - PAPALVDA

010834 (I.-GH.); riStli e

boald lipicioasa, se 1a

la mut Is altul

(BR:VH.).

LIPICIOASA St.

C)

Plants cu

Fig. 2915.

tulpina culcat5. *i Lipicioasa.

ratnificata, acope-

Fig. 2916.

etc.: suprafata lemnelor se tesluepte ea sA se Drina lipitura

Lipicioasd.

rita cu pert aspri Gi recurbati, cu flab mid albastre-ro*ietice (AspPrugo procumbens) (a 2915)
O Planta cu tulpina viscoasa, on flori ro*ii rar
abbe; se cultiva uneori prin gradini ca planta decorativa ( Vis-

caria vul(jaris) (0 2916)

Planta cu flori alburii, via
coase, dispuse cite trei sau mai

cinta, seduce, farmeca: 81 nn se

undeva, neallare, absents: an ptiu cum ea-mt exotic

lipsa lni de la aceastd Intrunire; In lipsa mea, sit nu vit mipcati de acasd; a osindi pe oineva in
chid nu se Infati.*aza Inaintea judecatii; In ss de, nefiind: In o0 de

allele, ne multumim pi on acestea 0 Ceea ce lipse*te;

parte care lipse*te; lacuna, cusur, defect: n'a putnt

Implini lipsa banilor din casd; fie-care dintre not vede

Fig. 29)7.
Lipiciu.

dintelnpil able o& -1 e teams sA nu dobindeasa

i

is cu fiori, sit: sufere de piroteala, etc.; bol-

navul din lipitura sare din somn, biigue *i slabe*te

vazind cu ochii.
LIPOVEAN, LIPOV4N sm.
Comerciant sau
birjar rus (a*ezat In Moldova) 0 Locuitor rus
(ALECS.).
ounoptinti prin
1....TPSA (p1.-se, -sure 1. sf. Faptul de a lipsi de

0 Atractiune, nuri, ceea ce in-

2. sbst. *

din frica, care face pe barbati sau femei sb tInjeasca,

colectivitatea Lipovenilor: se vede cd mireasa mea are

LIPICIU (p1.-otori) 1. sbst.

face pe om sa lincezeasca, sa se
topeasca d'a-n-picioarele: nnul

lipitura call (SAD.) 1 0 F (6 Boala din dragoste, sau

de prin bait ile Dohrogei [rus. lipovanin

Neamul,
LIPOVENWIE s/. col. LIPOVEAN.

ntmoralis) IT = TuRITA [1 i p i].

puteau des11D1 de diva, aci si vorba -i

pi fate 11 era on 00 (ISP.1 ; in fats atitor Ilpiciuri pi a dragitlaselor sale
forme (ISP.1 ; se dd ea pe ling& multi...,
de. ce face, ce dregs, C& n'are V .ar,
F a3) Boala din dragoste care

sau tenoulala (MAN.) ; aratelul leplia ou picioarele desoulte pe

multe la vlrful ramurilor (Silene

.500

Fig. 292o.

Lipitoare.

sage ca o .0 simple locnitorilor, se Ingres& din sudoarea

mule, nu era tact ciumit nisi boalA UOde

Fig 2919.
Lipitoare.

111

(ISP.).

Planta cu frunzele paroase, cu flori

lipsnrile pi cusuurile s3clet5tii noastre (CAR.) Nevoie.

trebuintb.: multele lipsuri, multele nerazuri, ce :interim
muma viteazulni
; a duce, a avea 0. de cave, a nu mai

avea un lucru de care e mare nevoie: ducem

717

www.dacoromanica.ro

de

LIPLIP

Lip_ bunt desalt; am auzit ca avet1 de care... $i am runt

lac o mare Inlesn1re color lineman esp.)11.

LI S, mi-e

am nevoie; e de

sA

Trans. Ban.

e nevoie: nu e de

sA

to duet acolo ; nu este de e. a grill mult pentru 'Mamie (TICH.)

5 SairaCie: traeste In mare F de, ma, lipseso
de, renunt la: deolt ea mA tot dojenesti, mat bine .0 de
ajutorul tan; abs.: ba de Olin se gaseste (o shwa)... dar
met bine i (EIFL-VN 1.

2. adv. Din care lipseste o parte, cu lipsk: am

Visit marfit

~;

torilor pilne

la ctntar; impune consumala dram 0.-oc.) [gr.-biz.. kinc'4].

ml-A vindut

Australia; numita si pasarea-lira" (Menura superba) (21 2923) [fr.].

*LTFtA2 (pl.-re) s/. (0) 0 Monea. de argint italiana,
corespunzktoare francului fran-

cez si leului nostru

1

2925 )

0 .. (turceasca), moneda de

aur de 100 de piastri, valorind,

In timpuri normale, aproape

22 lei, 75

(2924)

ster-

LIPSCAN sm. ted Negustor de marfuri aduse

Cel ce vinde articole de

de la Lip sca ()
manufacture.

LIPSCANIE sf. tett 0 Marfa ce vinde un

lipscan O Pravalia unui lipscan: on :lama!
Dina la o bolts de

LIPSCANOAICE sf.
America de Nord, cultivatk la not pentru florile
pl. 4, Planta, originara din

ei galbene si rosii-negrieinase dispuse In capitule

(Coreopsis lincioria) (2]
2921).

ling sau thin% (sterling), moned& de aur engleza, de

20 silingi,
valorind, In
timpurinormale, 25,20

LIPSI (-sew) I. vb.tr. A fr

16.SEL Mre ceva de care are

lei (

2920)
110..(egipteana), moneda

trebuinta, a-1 Impiedeca

de a se folosi de un lucru, a face sa duce lips&

de aur, In-

de ceva, a priva: m'a lipsit

de alutorul lui.
2. vb. intr. CD A nu

trebuintata
In Egipt, de
Fig. 2921. Lipscanoaice.

se afla undeva, a nu fi
de fats, a fi absent ; a nu se infatisa: a lipsit de la
eeoala; nu era sArbAtoare sA lipseasca el de la bisericA
(Dale.); a lipsit de-acasa nowt ani 11 s'a intors on doi bent
(PANNI ;

Fig. 2925. Lira italiigi.

Fig. 2924 Lirit turceasca.

41,11

de la judecatit 0 A fi mai putin, a nu ft, a

nu O.VeS. cat trebue: lipseso rem lot din carte; mai imi
lipseso CinCei mite de lei, ca sit Implinese sums ; F: 11 lipseste o dosed., o Simblitit ow MAGA 0, SOIBATA OFAo

sterge, a pieri din ochi, a disparea: ma, talharule, nu

ti-am poruncit odatt. 55 lipsest1 de settee P (ALECs.) ; Unseen
din milli met, oa tntru acne Intr'un pAcat (ALECS.) A nu.

de..., a nu uita, a nu se opri, a nu se abtine, a nu se

da Inapoi: &milt nu lipseau de a armies sdrente rupte
de la einmati (1.-OH.) () A nu Implini:
de la Work).

2. vb. Tell. A se abtine, a renunta, a se priva: nu se

aceiasi va-

Fig. 2926. Lira sterling.

loare ca lira
)sterling) engleza (Li 29271 [it.).

"LIRIC 1. adj.

0 0 Se zice despre on -ce poezie pe

care cei vechi o

clntau pe lira sau,

astazi, despre poeziile compuse din
stance sau strofe,
ca odele, imnurile, etc., care pot fi

Fig. 2927. Lira egipteana.

cintate sau puse pe muzica: poezie

genus,. 11 0 1
Care face poezii lirioe: poet... () 0 Tragedie a, opera o 0 Comedie ...a, opera comics C) Teatru

teatru unde se reprezinta numai piese puse pe mu-

litoseete de nici o petrecere ; dectt sA ma inchin lui, mai bine

mil lipseso; en unnl m'as lips' de asemenea !rums* $1 feri-

zica C) 4 Artist..., actor la un teatru liric;

etre (FIL.) [gr.-biz. viit. keigcce < kriztol.

poetics: rAspundea pe un ton

LIPSIRE st. 0 Faptul de a lip si 1 0 Neaflare Intr'un loc, absenta, lipsa.

LIPSTT adj. 0 p. MYST 1 we- N$LIPSIT (D
Caruia-i lipseste ceva: de inima, de sentiment, de
mints, de bent s la Lipsit de minte, ticnit, smintit:

1-al dat sit 'nvete carte la un nebun ei -- (PANN).

oLIP,SIT

LEPSIT.

'LIRA' (pl.-re) sf. 0 ) Instrument de muzicil, cu

coarde, Intrebuintat In
vechime ( 2922): !mum
Apolon a-01 Instruna lira ei
olntit vr'o Zona eintece (ISP.);
$1 din lira ourgean note el din
min lacrimi amare (Ekes.)

sA to mph la inima

g. am. >d Poet liric: Mien greci [fr.].

"LIRICA sf. * Poezie Uric& [fr.].

*LIRISM sbst. 0 S Caracterul stilului poetic

C AvInt, entuziasm, caldurk [fr.].
0 LIS adj. 7.t Cu parul alb (despre cai sau clini).
LISARCA (p1. -arch) sf. Ban. 3 = LISITA [srb.].
0 LISIU sm. Ban. 7..k Se zice unui cline care e
1 i s pe frunte ma.).
*LISTA (pl. -te) sf. Insemnare de mai multe
nume sau lucruri: de bneate; 0 de carti; t:)) dyne,
suma votata de Adunarile legiuitoare pentru cheltuielile de Intretinere ale suveranului In monarhiile
constitdtionale [ fr.].
LTSTAV, LL5TAV adj. Trans. CD Limpede, curat (DENS.) 0 Lucios cm.) [Comp. LISTAI, LISTEAV].
O LISTRA = LTSTA.
LTSITA., LVSITA (p1.-te,11)
sf. 3e Pasare din ord. picioroangelor, de coloare negri-

Talentul, verva poetica 0*LIRA,constelatiune din emisfera septenI

cioasa, care traeste In cirduri

pe bait!, ascunzIndu-se printre
sarcii sau In stuf (Fulica atra)

R 2928): din desisarl Intunecoase

Fig. 2922. Lire.

se-

SOPRANO 0 11 0 (P) Plin de avant, de inspiratie

(1(

_a-

Fig. 2928. Liita.

de Mien 1es lisiti 1;1 giste salbatice (VLAH.); lesitele sperlete

Fig. 2923. Pastirea-lira.

trionala alcatuitli din 21 de stele, din care cea mai

stralucitoare e Vega; poporul numeste aceasta

constelc tiune Ciobanul cu oile" (so -1:1 1f79) 0 1
Pasare foarte frumoasa, cu coada In forma unei
lire, care traeste prin padurile de eucalyptus din

se da alund $i se asoundean In sttdul ei In papura de Pe

mat (0Doe.) [comp. bg. liska,

kavecI].
LTITE p1. VP Cele doua lemne Incovoiate
si prinse crucis de inima carului ; numite si

furculite", gemantiri" sau ci mbar*" [srb.

lisicel.

718

www.dacoromanica.ro

01..TTAI adv. Mold., LISTEAv 0 /ten. O Intocmai,

aidoma, curat: sit to feresti de omul roe, caci e lista

dracul In picioare (CRG.); 'ante listeav de vault (cow) 0
0/ten. Liorca, imbihat cu apa (CONY.) [comp. LisT Av].
OLTSTAV adj. 0 II. LISTAV C) Intocmai, curat, sadea (RV..CRG.) [comp. Lwria, Lt$TEAv].

14-

la biserica, dupe vecernie, avind dinainte-i, puse

pe o tabla, cinci plini, yin, grit] $i untdelemn,
pentru ca sa Inmulteascd Dumnezeu roada cre$- LIT
tinilor; cu acel untdelemn sfintlt se ung pe frunte
credincio$ii: remelts cer de la

pentru bound, grin

slintit woo.) 0 flint sfintita la litie sau desti-

O LITA.V adj. Ban. Fara gust, searbad (vorb.

nat.& a fi sfintita la litie:

se Winne In Moldova la
sarbatorl marl de atilt mai multi credinciosi (VOR.) [gr.].

de mincare).
LISTEAV sr L1$TAI.

LITANIE sf. 0 A Rugaciune In care se in-

Voca, pentru o nevoie comund, ajutorul lui Isus,

al MaiciiDomnului $i al tuturor sfinttlor, numindu-i pe rind C) (E) In$irare lunga, plicticoas&

LITIER (p/.-ere) sn. A Tabla, tava pe care se

pune litia

2929).

[vsl. < gr.].

"LITARGA st. .t Protoxid deplumb topit, care
se prezinta ca o substantd cristalina, de coloare
roscata; se Intrebuinteaza In laboratoare $i In industrie la prepararea miniului, a acetatului bazic
de plumb, In ceramic& sticlarie [fr. litharg e].
LITCA. sj. Trans. (nc.) i = mATelL.
'LITERA (p1. -re) sf. 0 0.2 Fie-care din caracterele
alfabetului, slava: capitalit, majuscula sau mare;
mica sau minuscule; 0 Caracter de imprimerie

care reprezinta In relief o litera a alfabetului:

de tipar; = halite ULU cursive; N Brasil; mr compactit
(s..- TAB. XII) 91 0

moartit, (decret, lege, actl care

nu mai are valoare O pl. , $tiinte, cuno.stinte

literare; literatura: facnitate de litere; student In mere;

om de liter, persoand care studiaza literatura, cornpune scrieri literare [lat.].

*LITERAL 1. adj. 0 Conform, Intocmai cum e

Saris In text: sensul

al unei ?raze 0 Traducers .A,

facuta cuvint cu cuvint p Cantitate ~a, cantitate algebrica reprezentata prin una sau mai
multe litere.

2. adv. Vorb5. cu vorba: a traduce [fr.].

*LITERAR adj. ,O Ce tine de literatura, ce se
0 Care cultiva.
ocupd cu literatura: revista
dreptul de
literatura: lumea A 0 Proprietate
proprietate al unui autor asupra scrierilor sale Pir
PROPEt/ETATE O O Ingrijit, elegant: Intr'o forma

~11 9 C) Limbs
limha scrisa, limba oamenilor
cultivati, In opozitiune cu limba vorbita de po-

por 1111 (D NVLITERAR [fr.].

*LITERAT sm. ,o'Acela care posedd cunostinte

Intinse de literatura; om de litere [ft. let tr 6,

refacut dupe liter 5].

LITERATOR sm.. Scriitor care se coup& cu
literatura [fr.f.
"LITERATVRA (p1. -tart) sf.

AP

0 Totalitatea

cunostintelor privitoare la regulele $i materiile lite-

rare 0 Totalitatea produc(iunilor literare ale

unei tari, ale unei epoci: literatura romana, lath*

slava; literature veacului al

sots -lea 0 Tot ce s'a serfs 111W ramurd de $tiinta.
sau literard: literatura medical., muzicalit, poetica, dramatics 0 Literature populara, totalitatea pFasnaugreaca, tranceza, germane,

irilor populare (cintece $i desclntece, basme, ghi-

citori, proverbe, etc.) care se transmit din tat&

In flu, de la unul la altul, Tara interventia cartilor

sau carturarilor [fr.].
LTTFA (pl. -te), d urvA (131.-ye), LUTA (p1.-te)

sf. 0 F Termen de dispret aplicat popoarelor paglne sau socotite ca atare, color de alta lege sau

neamurilor straine cu care Romanii aveau de

luptat odinioara: $1 en ramln sit mor pe-aici Cu 'Mete

pagine I (coca); ce pIrdalnicul de lifts spurcata ai ii Hind,

de sA nu stii to rugaciunea P ((Sr.) ; clti Cazaci, capclni si
alto lute spurcate an cazut morti aici (CRG.); Ion iesi, blestenatud De Nemti si De toate Mete strains (0.-ZMAF.); littele
strain, Nemti, Turci si Miscall, care se bateau moron pe
biata lard 0 -OH.); mutts lltva si norod din altit Cara a mai
vazut el pe la vatra lui (ORIG.) 0 Strain, venetic:
title draculul l o'o mina furil $1 au alta ucide (ALECS.) [: L i t-

f a, Litva Lituania" < sl. Litv a].

Fig. 2929. Litier de argint de la MAnAstirea Secu.

*LITIGIOS adj. es Ce se and. In litigiu, ce poate

face obiectul unui litigiu: alacere litigloasa; punot
[fr.].
LITIGIU (p1,-s11, -ginri) sn. es Price, pricind. de

jUGCCGIA: o Intelegere prealabila asupra toritorillor In

din Asia (I.-OH.); shit chemati a judeca toate aceste litigiuri
(I.-GH.)

[Sr.].

LITTNA sf. Lt. Hidrat de litiu (Lion) [fr. 11 -

t hin el.

*LITIU sbst. ce Metal alcalin, alb ca argintul,

male $i foarte u$or (Li) [fr. lithiu m].
*LITOCROMIE sf. # Un fel de cromolitografie
[fr.].
LITOGRAF sm. $ Cel ce tiplireste prin litografie [fr.].
*LITOGRAFIA. ( -ties) vb. tr. # A tipari prin
litografie [fr.].
*LITOGRAFIC adj. $ Privitor la litografie,
ce se Intrebuinteaza In litografie [fr.].
*LITOGRAFTE sf. $ 0 Procedeu prin care se
reproduce pe hirtie un desen, un said, facut pe
o piatra speciala cu un creion gras sau cu o anumita cerneala: litogratia a lost inventatA In Germania de

Senelelder, In 17138 0 Foaie tiparita cu ajutorul

litografiei 111 C) Atelierul unui litograf [fr.].
*LITORAL (p1.-Lueri) sn. Tarrnul merit, regiunee unei tad ce se intinde de-a lungul mdrii:
mAril Negro [fr.].

vl

*LITOSFRA. sf. ArIA Sfera solida a pamintului,

cuprinsa Intro hidrosferd. $i pirosfera [fr.].
*LITOTA (p1.-te) sf. 0.7 Figura de retorica prin
care se zice mai putin spre a face sf1 se Intcleag&
mai mult; e contrariul iperbolci. Ex.: nu e !ramos
e unit; no e asa de prost = e destept [fr.].
LITRA (p1.-re) sf. 0 Veche masura de greutate

$i de capacitate de 100 de dramuri = ,/4 de oca

11 O Pr. ext. 0/ten. Masura agiara ( L/4 de pogon)

f Boala caracterizat&
prin prezenta unor caicule (pietre) In neat, ri-

[ngr.].
LITROSI (-0seso) vb. tr. I A prapadi, a nimici,
a distruge 11.C) # A mIntui, a scapa [ngr. Avtpo'icul.

ciuni $i 01110.11: e datina ca Lunea, dna Dominica Total!,

preotul sit lead ou litia In farina $1 sit tacit ruglicluni impotriva grindinii (ORM.) C) Slujba facuta de dare preot,

LITURGIITE, LETURGELIE St. 0 rzb Partea din

*LITLAZA. (pl. -ze) sf.

nichi, plamini, etc. [fr. lithias e].

LTTIE sf. A 0 Procesiune religioask cu rug-

*LITRU sm. 0 ct) Masura de capacitate din sistemul metric egal& cu un centimetru cub 0
Sticla ce tontine un litru ( 2930) s 2 Bdutura
continutd Intr'o astfel de sticld: a bout on [fr.].

719

www.dacoromanica.ro

LIT -

urma a serviciului divin oficiat de preot In chip

solemn, In care se savIr$esc sfintele thine; dintre

sa alerge pe jos, de aci, loc.: v., printre cilaragt, a

se $i practicate

O LIVLIU I interj. Mold. Bucov.

L IN liturghi ilescri-

[comp. rut. ljuli-ljuli].

O Lru-Lii,TT (pt.-nte, - uteri)
[liuliul].

In biserica ortodox& e liturghia SfIntului

loan Chrisos-

Trans. r twat

sn. Maram. Leagan

O LIVEICA, LIQRCA sf. Mo/d. O Zeama proastil

torn, care se

Vin prost, bautura proast& [rut. ljur a].

1
LIVADE (pl. -vezi) St. .1 0
L1VADA., LIVVDE,

stivIrse$te In
toate zilele,

Intindere de loc pe care cre$te numai iarb& de

sarbatorile $i
Duminicile de

peste an, afar&

de unele zile

prevazute In
tipicul biserl-

Fig. 293o. Litri.

cesc, clnd se Intrebuintcaza aceea a Sfintului

Vasile sau a Sflntului Grigore Dialogul: inainte
de a se biceps lupta, puce de se Mott o stIntA Mumble
on break lucru prost
Inaintea ostilor (ism); F
facut; ca aluzie la plata preotului pentru facerea

V Is

cincea roata la car [bg. srb. 1 j u d e].

or LULEA...
0 LIULEA,

cosit pentru f In : es lived e asta II intrebam treolnd pen

nityte gust de vat care rail Imbatau on dulcele tor miros de
fin proaspitt costt (00013.) Gradin& de pomi roditori: de pruni; In spatele caselor vesele se 'ntind livezI
mart de pomi roditori (VLAH.) ; parintii mei, oameni de Jos,
se tineau en o livede mica de maslini (CAR.) [vsl. livad a].

* LIVAN sbst. eth Tamlie [vsl. < gr]

LIVANT, LIVANTICA er LEVANT.
LIVEDE Pr LIMA.
*LIVID adj. VInb.t, Invinetit, plumburiu, alb&struiu care bate In negru [fr.].

Et

Et

FPWaX

4.

Agssisteifi AmorVir its

191

rrifni.tff
1, T
K
TAt , igAVIAP1111.,
AnIfiera writArt , svm

low Fit ilnialamirA

Ag AS'ig KO

goryv.ro.rri

!MEM

(0100 --17.7

tP

10AN

U 1174'4 hillorfonati
1111%., Ai Li Nos
Ht A.014.3
Pn
-

Et

AgYalitin

Iona*'

wrIn amgcAV

It

'Net!

Et

ilt_1412

Laawca.

%WW444,V=444%2W4VE.

fin

7.1

'41

Fig. 2931. Din Liturghierul slavoncsc, tiptirit la Miintistirea

Dealului In a. 1646.

Fig. 293a. Titlul Liturghierului Mitropolitului Dosoftei,

unei liturghii: vindea 51 mat stump dealt

*LIVIDITATE sf. Starea celui Invinetit la rata

tipArit in a. 1679.

predecesorul

j Carte ce
(L-GH.)
contine rindui la liturghiei; numlt& $i liturghiero

'Au liturghille ei parastasele

[fr.].

(0 2931, 2932) o F Injuratura de cele sfinte

(de truce, de biserica, de liturghie, etc.): riga

tate In Franta, care varia dupti provincii; livra

/*scant' clteva eruct et liturghii Mos Cractunultil, dar

amass et Tara pests si !Ara cosuri (OLVR.) [ngr.].

LITURGHIER (pl.-ere) sn. A = LITURGHTE 0.

LITURGHIST, LETURGRIST, LITURGIST (-isesc)

vb. tr.

fr4

A stivirsi, a oficia liturghia: de astA data

tie -care tweet este obligat sA letarghiseasca (MAR.) ; an mere In

biserlca aceea undo liturgisea liable boierului (sil) [VS1. <

gr.].

*LITURGIAR, LITURGIER ( -re) sn.

AP A

Cartecare

contine rugaciunile pentru savIrsirea liturghiei.

*LITURGIC adj. A Privitor la liturghie [fr.].
*LITTJEGICA sf. A $ Uinta privitoare la administrarea cultului.
LITURGIE = LITURGHTE [fr.].

*LITA (pl. -te) sf.

SIrma alctituita din mai
multe fire subliri, Intrebuintata la lucrarile de elecX11

tricitate [germ. Litz e].

t LIUBOV sbst. lubire, dragoste [vsl ].

LIT,JDE, LADE sm. (pl. -uzi) $i sn. invar. la pl.

Maram.
Contribuabil;
!Arnie, care plate$te bir;
scutelnio, scutit de dbri 1 O X Cel throlat la jandarmii calari, care Insb., din lips& de cal, era nevoit

*LIVR4 (-rez) vb. tr. A preda, a furniza Ur-1.

*LIVRA (pl. -re) sf. C, Vedic masur& de greu-

din Paris valora aproape i/, de kilogram 11

Veche moneda francezA ca-

A*

re valora aproape un franc

Masurti englez& de greu-

tate, pentru cereale o

= LIRA O [fr.].
*LIVREA (p1. -role) sf. (1)
Costumul purtat de un lacheu, de o slug& de casa mare, adesea Impodohit cu
galoane (0 2933): a vazat nn

om Mare, imbrAcat in livreaua

multi (ON.) ; costumele acelor slujitori... livrele galonate si ou pe-

lmet pudrate (woe.) [fr.].

F g. 2933. Livrele.

*LIVRET (p1.-ete) sn. Carticica, condicut a [fr.].

LIZIBIL adj. Citet 111 DPW' imzp3IL [fr. lisib 1 e].

LINA (p1. -ni) sf. O Pam' moale si elastic, mai

mult sau mai putin lung, mai adesea ondulat sau
Incretit, care acopere corpul oilor $i a altor citeva
postav de
animale: haina de
fins se tunde, se BIWA,
se soarmfina, se piaptinit si spot se toarce () Tog& lina

720

www.dacoromanica.ro

depeooaie 0 LINA-BROASTEI or MATASE C)

oreiernini 0 63 Capatul de jos, rotunjit si moale, al

urechii CD * Crestatua adinch, taietura larga 41

p1. I4NuRI, diferite tesaturi sau varietati de Dinh

4le

LINA DE AuR,

a) ordin de cavalerie

rotunjita la unele frunze [fr.].

*LOBAT adj.
Care pre-

instituit In 1429 de Filip cel Bun, ducele Burgundiei si care constitue In

Spania si In Austria decoratia cea

zinta lobi: franca ~ii (:] 2935

[fr. 1 o b e].

mai Inalta. ( Q.] 2934); b) N. P. 1ST. [lat.

1 a n a].
LIN4R srn. Neguta.tor de 1 Y n a.
LINARICA., LINARITA, LINARITA
s f.
= sumBAc*RITA [1YR a].
LIN1S.RTE sf. 0 Filaturh de lin 11.11

LOBDA Pr LQDBA.

LOBIDRAG sm.

0/ten. 4 = coNmmuLDoscerEI [srb. 1 j u -

bidrag].

LOBODA sf. *

Marfuri de llna $i pravalia unde

se vInd11 () (1) Imbra.caminte de link:

0 Gen de plante

11S'

(Atriplex), una din

Fig. 2934.

femei Imbricate In cituri gi Heath murdare Lina de aur.

varietatile

a r].
LINCED, :Lyman) adj. .1 0 # Bolnav C) Slabit
din cauza boalei, lipsit de putere sau de vioiciune,
i(to.) [1 Y

caruia,

LQBODA - DE -GBADISTA
sau -ByjNA, adesea

rosie ca singele, se Fig.

Fig. 2936.
cultivh, fiind Intre- Frunze
Loboda-de-drumuri.
buintata In bucata- lobate.
rie ca $i spanacul (Atriplex hortensis) ( 2937);
F se plimba ca voila prin
se plimba far& nici o

fara energie [lat. langui du s].

LINCEZEALA, LiNuEzE4LA (p1.-en)sf.(D Starea

unei persoane slabite de boalii 0 Slabiciune fizica

sau morala: lincezeala de care patimegte mie nu-mi prea

.-

grija R C)= cAPRITA 2

DE-DKIMURI, plant! Cu 'runzele verzi stralucitoare, pe

place (Ise.); oamenii marl clad stint patimag1 de lIngezeala ilsP.1

0 0 Lipsa de activitate, de miscare, de energie,

toropeala: singurul mijloo de a scoate pe amens din

partea superioara, iar pe cea

lincezeala... vietii de toate zilele (BR.-VN.) [11 n C. e Z i, 1111-

ge
LnIcEzT, LINGEZT (-mesa) vb. intr. 0 A fi Intr'o

stare de slabiciune fizica sau morala, a tinji: ra-

tlines ce ramasese asupra numelul Au_ o tacu de lincezea

gi se topea d'a'n-picioarele (ISP.) 0 A fi lipsit de activi-

tate, de miscare, de energie, de vioiciune: sairital

lIngezegte Intr'o atmosfera urIcioasA ce nand! anima (ALEcS.1

[lInced,linged].

LiNTURI sf. pl. = LTNIIRI: gandramale... pline

Cu

(gi) ou piei de tot fetal (ORIG.).

LINGA prep. 0 Exprima apropierea, alaturarea;

aproape de, alaturi de: Gram dinsul; Bade palat ;
Metal de mine 0 Pe
loc. prep. Exprima: a)
situatiunea aproape de ceva sau de cineva: ring trace
pe

grddina noastrit; se InvIrteste mereu pe

dings; pe

Fig. 2937.
Loboda-de-gradina.

'emu' cal uscat arde gi eel verde; b) o exclusiune,

afar& de: pa

aceste don!! case, mai are una la Cara; sa. an

ai alti Dumnezei pa
mine; pe aceea, afar& de aceea;
c) o comparatiune: frumusetsa ei an a ninth, pa aeon

2936)
r
-puThRoasA, plant& cu miros urn de
tlri, cu tulpina Intinsa pe pamInt, cu frunzele albe-

inferioard, albe argintii (Atriplex nitens) (

a nepoatei male [lat. long o].

LINGED... Pr LINCED...

cenusii gi fainoase pe o parte si pe alta (Chenopodiumvulvaria) Ca 2938) 0 -sAL**TicA, plan-

LINGOAIRE, L.ThIGOARE, uniGOARE sf. 0 t Boala F Tifos: se bolnlivi de lingoare... g1 In ourtnd tiranul

t& cu flori verzui dispuse lntr'un spit terminal

fhrh frunze; creste pe locuri inculte, umede si sarate (Atriplex tataricum) [vsl.).

se vazu la tula mormintnlni (NEGR.); lingoarea neagra... devine

putln violent!). la ace) earl an mai lost loviti de ea (L-OH.); clad

LOC (p1. -curt) sn. O Spatiul pe care-I ocupli un

am cdzut bolnava de lungoare la Iagi (ALEC8.) C) tallBA-DE-LINGoARE,, FLOARE-DE-

Fig. 2938.

Loboda-puturoasa.

lucru: un corp an poate fi In acelagi Limp In mai matte ...art

RADAC1NA-DE-

planta erbacee, cu flori galbene, numita si galbinele" (Lysimachia punctata); IARBA-DE-LIN-

0 Spatiul pe care-1 cuna o persoana; 0: nechema-

DE- ~3 = GALBAJoARA 0 Lincezeala (dupa fr.

(nn ...at pe om),

tul n'are ; 0: omul sf latest
omul face cinste acelora printre cart se afla., iar nu
aceia cu can e adunat Ii mares cinstea; a nu-51

1ngreuiat de lingoare gi de intuit! rea (000e.) [lat. 1 a n

astbnp&r, odihna (de supiirare, de bucurie, etc.)

GOARE2 = UsTURoTTA; rARBA (FLoARE, RADAcINA1-

1 a n g u e u r): teciorul de Imparat se treat din soma

afla, a nu-gi east ...,(a1), a nu-1 tocapea ~at, a nu avea

guorem].

0 Parte din spatiu, luat In genere : desohis, netnchis

Intre muntd, dealuri sau pa.duri; de trecere, pe unde

Tort fin de 1ln a, de diferite colori, cu care se coase sau se brodeaza: negrul des
LINTCA sf.

poate sa tread& cineva; a-al face

s& patrunda, sa razbata; a face

al Halo!! de pe earn altitelor 11 fac g1 mai negrl ochli (LUNG.).

ca sa tread& cineva 0

OLINI$OARA (pl. -re), Lima (p1.-ye) sf. D dim.

- LniTcA.
LINOS adj. 0 Care are multa, Ma; 0: o vrei

, a cauta sa treats,
a se da In laturi

de nactere, Cara, orasul,

satul unde s'a nascut cineva () (k Conditiune socials, situaldune, pozitdune; a se puce In eetll 0111Va,
a-si Inchipui ch ar fi In situatiunea 1n care se anti
celalalt q Punctul, momentul, timpul potrivit : nn

LTNA

ei Unwed pi 11111koaga,

a vie al de vreme acasa, $e zice chid

cineva Gaut& un lucru sau o persoangt care sit aiba

toate calitatile gi nici cel mai mic cusur 0 Care

Awn) aid sa ne certam 0 Intindere de parr) Int, tinut,

regiune:
baltoase, paduroase Intindere, bucata
mai mare sau mai mica de pamInt destinata pentru

seamana cu lina 0 Acoperit cu un fel de put

ce seamana cu lina [lat. lanosu s].
LINVTA (pi .-te) sf. () dim. LINA 0 = LI-

un anumit stop:

de 'Alpine; o patina de
a allmpade oast; a arvunit un la Cimitir a Pasaj din-

NICA.

rat un

0 L0.4DBA sr LQDBA.
0 LO4TRA Pr LOTRU.
LOAZA (p1.-ze) sf. 0 *Vita de vie 4 Ramurii

geometric al punotelor egal departate de central ei 11

tr'un scriitor fr<

... geometric, totalitatea punctelor care au o proprietate comuna : circonferenta a ul

verde, vlastar O F Nerod, prost, secatura: vii ati

ma rogi pentru vre-o de elev de-al met mutt ; Imbaierata,
vita Inoaltata (PANN); toate seoaturile, toate loans 'mbilierate
ale satulni gi ale oragalul (JIP.) [S1. 1 0 Z a].

it

in

*LOB sm. bJ Partea unui organ despartitil de

licatulni,
alta prin cute sau crestaturi rotunjite:
1: A. Candrea. Diciionar enciclopedic ilustrat.

nit

p1. Locurile stints, localitatile din Palestina unde a

in primal
trait Mintuitorul Rind, ordine,
a ocupa
al donee B Locului, pe loc, In acelasi 10e:
clad o visa, statu ~alai,
a lase, a stn, a rambles
pe
temindu-se se nu fie vre-o nAlucA (IBP.1 La fats
locul, la locul Insusi de care e vorba, unde s'a pe-

721

www.dacoromanica.ro

46

LIN-

LOC

trecut ceva O Din maul miui, de la inceput l In

LOCLOCleg turn cu uncle verbe: a ayes ~, a se intimpla;
a fi
caremonia a avnt
la bisericd; a da
a avea
drept urmare, a da nastere; a Linea (de...), a ocupa

o situatiune care e de fapt a altuia, a fi pus ca se

Inlocueasca pe alt cineva sau altceva: unchin-situ
Ii tine

- de WA; anuntul acesta tine

de invitatinne C) In

legatura cu uncle prepozitiuni: 1. De , a) de fel,

nicidecum: nu se domirea de
de
ca ea at Insemneze
un asemenea vis
; b) t indata, imediat, pe loc:
cum vine, de ~11 ellnOeste (13.:T.)
2. Din oto, de pe locul
obicinuit, unde se afla sau s'a aflat inainte: an
se misca din
a umbla din
In
dintr'o parte In3. in
Walla ; a-i sari 1nima din (de fried, etc.).
a) pe acelasi loc: a se opri in ..."; a eta In ; mints de
eta eoarele
(RET.); b) In schimb: i -em dat alta In ;

In ", de, a) arata raportul intre doua idei opuse: to

d. de a-si vedea de treburi, umbld Wald ziva pa drumuri; in
d, de outdate de reeunostinta m'am ales en injuratur1;

b) ca, drept: In de multamire, 1-au Imbritcat domaul

en contas de samur (LET.(; In
sa, arata raportul Intre
cloud idei opuse, In loc de: to sa Invete, se joaed.

4. La , iarasi pe locul dinainte: treci la I plum

cartile la
se minund... cind vdzu el, In locul capetelor
Wats, cress allele la
Indolte asp.); a-1 veal inima la ,

a-i trece frica, sperieciunea, a-i reveni curajul; la

iarasi la locul dinainte; b) la

locul unde se cuvine, bine pus, bine asezat, bine

..qa lui, ei, lor, a)

Intrebuintat: acest om an e la ..,n1 la) Intro astfel de

casa; masa ezpresiune nu e la ~ul el act; cind da cite o
vorbd dintrinsul, vorba era vorbd, la ...111 ei (ego.): la un

In acelasi loc, Impreuna, laolalta.

5. Pe , a) pe
acelasi loc: a eta, a se opri pe ; b) la fain locului: ad

c) indata, imediat.
pilului, placenta [lat. locu s].
mono:1m acolo pe

6. Paste

tot ...ill, pretutindeni, In toate partile 110 p Casa co-

*LOCAL 4. adj. 0 Ce tine de un anumit loc, propriu nnui anumit loc; din partea locului: obieeinrile e; antoritatile ..e; ro boald A, marginita la o anu-

mita parte a corpului 0 coloare a, coloare

proprie fie-carui obiect; adevar In ce priveste amb.nuntele si care, IntVo opera de arta, reproduce

LOCAT.A.R sm., -TARA (p1. -re) sf. Chirias(a) [fr.] _

*LOCATIV 1. adj. 10 tz Care cade In sarcina

chiriasului: reparatiuni
C) te1 Valoare -a, venitul ce ar aduce o case dach ar fi data cu chirie2. (pl. -ive) sn. 4..)7 Caz al declinarli In uncle
limbi, prin care se exprima locul uncle se gaseste
persoana sau obiectul [fr.].
"LOCATIVNE, LocATIE sf. te 0 inchiriere, dare
sau luare cu chirie
TO Chide, pretul
easel luate cu chi-

rie [fr.].

*LOCH sbst.

Instrument cu care se mascara iutnala celatoriei u-

-,,..
f

vapor sau unei

corabii (
2939)
[fr.].

Fig. 2939. Loch.

LOCM.A. (p1.-male) sf.

OI

Bucatica bunt,

gustoasa: nu-11 care intim de ceva locmaleP (ALECS.) 1

Chilipir: sa stai to la Indoiala, clad !ti cade ate

Ilk
mind! (D.-ZAMF.) 0 F Suma grasa: Pe cind domnii
greet... Aicl alergau. Lipsiti
de parale, $1 se 'mbogateau Inghitind locmale (ALECS.)

*LOCO adv. Chiar In

acest loc, in acest oral
[lat.].
LOCOMT... = (Acta*LOCOMOBIL.A. (p1.
Masina cu aburi

-le) sf.

asezata pe roate si care

se poate muta din loc in
loc; intrebuintata In industrie si la lucrarile a-

Fig. 2940. LocomobilS.

gricole (0 2940): Laster de nevoiesi, resent la umbra

unei locomobile (VLAH.) [fr.].
Masina cu aburi
*LOCOMOTTV.A. (p1.-ye) sf.
sau electrica asezata pe roate care pune in miscare

timpul $i locul actiunii.

2. (731.-aluri) sn. Cladire, Incapere, considerata.

In raport cu dispozitiunea, cu starea, sau cu destinatia sa: tin incitpator, vast, area strimt; s'au clddit
case frumoase in stil modern 91 ~nri pentrn antoritati
(13R.-VN.);

salonul sau sit fie

A.,

de Intlinire a facatorilor de

rate (I.-GH.) [fr.].

LOCALITATE sf. Loc, oral, sat anumit, spatiu

sau linut deosebit: o . tented; diferitele logalitati ale

tarii fr.].

*LOCALIZA (-izez) 1. vb. tr. Cl) A face local, a

fixa Intr'un loc:
un incendiu 0 A aseza cu
gindul Intr'un be determinat: frenologia localizeaza
sensatiuniie In creier C) 0 A da un caracter local:
, 0 comedic.
2. vb. refl. P A se fixa Intr'un loc:boala s'a localizat [fr.].

LOCALNIC 1. adj. Local, din partea locului:

blajina

stliclnire ne a Ingadult sa tritim ca In sinul lul

Avram (ODOR )

2.

sm. Om din acea localitate, din partea logi de . (NUM.) ;

cului: in aceastd societate de emigrati

merserd indata sa-i arate biserica (VLAH.) [MS. 1 0-

kallnyj

LOCINNDA., LocANTA (pl.-de, -te) sf. Birt, ospa.tarie; han: aceasta locandA an era alt deelt un han:
multime de camera nemobilata gi !aril sobs (Bow ; vezeteul
tritsur if ... no' duse Is tea mai buna lot:Etna (ALECS.) [ngr.<

it].

V )(WV

S
T
Li
Fig. 294r. Locomotive.

A. Marchiza. B. Cazan. C. Fluier. D. Injectorfde

aria. E. Resort. F. Nisipar.
G. Balanta (supapil d e sigurantal. H. Dom. I. Co. J. Regulator. K. Felinar.

L. Teava de emisiune. M. Cutia de fum. N. Saltarul

de distribulie. 0. Tampon. P. Scars. Q. Piston. R.
Cilindru. S. Tevi de turn. T. Biela. U. Roata. V.
Excentric. W. Cenup.r. X. Focar. Y. Schimbatorul
'de mers. Z. Teava de cuplare.

vagoanele unui tren ce umbla pe sinele drumului

de tier ( a 2941) [fr.].
*LOCOMOTIUNE sf. Misca-

rea, transportarea dintr'un

intealtul: mijloace de

boo

lasind eit-

'LOCANDIER, LocANTIZR sm. Cel ce tine o

locanda, birtas, hangiu: locantierul ne vorbi despre

laretulul liberal lacunae... de a -si urma calm on on -ce alt mijloc de

[it. locandiere].

(ODOL3 )

tin vulcan ce s'ar fi aflInd In apropierea satului (ALECS.)

LOCA,

t LAette (pl. -se) sn.

# Casa, locuinta cuiva: de va 11 mere au natatorial... Ma la Ilicasul
1

(cu o nuanta de

[fr.].

"LOCOTENNT sm. 0 Loctiitor al domnitorului ITIOx 0fiter de un grad inferior capi-

respect sau de solemnitate): tacerea adincd ce domnea

tanului ( 2942):
de eavalerle,
de artilerie, de admInistratie 0

In locasul dumnezeeso (ALEGI:J.); poste trel zile aveam dure-

ismotenens-colonel, filer. de un grad

1111 (rev -MB.) Loeuinta, salas

rea a-1 Intovaritsi ramasltele la ultimul Incas (I.-mi.); ampere Cu Marti eel din mina lam al nostru (DLVR.) [ung.

1 a k as, refacut dupe 1 o 0].

'11

rlr

Fig. 2942.

superior maiorului si inferior co- Locotenent.

lonelului ( 29431 [it. locot en ent e]
*LOCOTENENTA (pl.-te) sf. Calitatea de loc-

722

www.dacoromanica.ro

tlitor al domnitorului si durata acestei misiuni

(in spec. despre interimatul dupg abdiearea lui
Cuza, In 1S66): locotenenta domneaseit tit I.
0 LOCOTTTA (231.-0) sf. * =
cLoconct 0.
0 L9CA sf. Ban. Trans. X Taie-

tei [ung laks a].

LOC.

intr. 0 * A trai:

sit lacueasca

nueasc5 pre nimenea (FRV.-MB.)

Fig. 2943. Locotenent colonel.

A sedea lntr'un toe

(cu casa), a-si avea locuinta, domiciliul; a trai

undeva: ii priori sit loeueasca to curtea palatuiui IISP.)
[ung. l a k n i, refacut dupa 1 o c].
LOCUINTA., t LAculliTA (p1.-te) sf. e,p Casa In

care locueste, unde $ade cineva: un bordelu bite=

colt al ourtii
C u 1).

ii

se date sere -- (is.) [1 0 C U i, I A-

LOCUITOR, t LACIIITQR sm. Cel ce locueste In-

tr'un loc, Intr'un ora$, IntVo tare: Romania

are

aproape 17 milloane de locultori [1 0 C u i. 1 a C U 1].

LOCULET (7)1.-eta), LOCU$OR (pL-soare) sn. dim.
LOC.

LOCUSTA. = LAcusrA.

LOCUTITTNE sf. 0 Fel de a vorbi particular,

expresiune deosebita 110 42 adverbialft, coolunctivit,

orepoxittvg, reunire de mai multe cuvinte care echi-

valeaza cu un adverb, cu o conjunctiune, cu o

prepozitiune 0 Co

proverbialit, expresiune care

se deosebeste de proverb prin faptul ca verbul poate

varia dupg. Imprejurari, dupgi persoana, gen gi

numar, etc. Ex.: a lass la saps de lemn [fr.j.

LODBA, 0 LoADBA (pl.-be), LQBDA (pl.-de), Trans.

Bucov. LoDvA (p1.-ye) sf. Bucata de lemn lungs de

i -2 m. despicata cu securea dintr'un trunchiu

de copac: un car incarcat au lodbe de fait (coo.); paretii
shit Inighebati din loadbe grosolane ce se Inchele la much!
(IRG.) ; sarmanul nu era In stare sit dual nisi o lodva bunk

me= nn oopacin Intreg (S13.) [rut. 1 o d v a].

o LOGACEL sm., LocUicITA (pl.-te) sf. Ban. 1=

maxim [comp. wciacm].

"LOGARITM sm. si (p1. -me) sn. Numar luat

Intr'o progresiune aritmetia, ce corespunde unui
alt numar luat Intr'o progresiune geometries!.: taWit de 01

[vsl.

soana care s'a logodit, mire(asal: dragul men logodnic, trebue sit etii ea Qi eu rant fats de imparat
IX

(ISR)

ClUDA

cununarit fiii Imparatului cu logodnicele ce-gl ale

se

$i punea pe ele pecetea domneasa pastrata totdeauna de dtnsul; el judeca $i hotgra Yn pricinile privitoare la mo$ii
$i era mai mare peste

LOCUT, t LACIII (-tieso) vb. tr.

nestine Irani= gf drept, ea sit nu vi-

Isi schimba inelele: baStrtnnl

(VLAH.)

Moldova, care se ocupa cu 1ntocmirea hrisoavelor

LOCTIITOR sm., LocTirrot,RE sf. Persoana care tine locul

alteia, care Inlocue$te pe alta In
mod provizoriu [1 oc + tiito r].

51

adusese verigile de

sesera fie-care =P., [vsl. lagodInub.

LOGOFAT sm. I 3: Mare boier, dregatorul cal
mai Malt $i prezidentul divanului domnesc In

(1.

LOCOR (pl.-soars) sn. dim.

.
lagodIng].
LOGODNIC snt., LouoNmA (pl. -ce) si. Per-

se easatori Impreuna

[fr.].

0 LOGHIOTAT sm. Co Mvatat grec (titlu dat

jurnatate a veacului al xix-lea): damn' greci, lo-

ispravnicii Curti ; In
Muntenia, marele- , venea In rang duple

marele - ban" $i

avea aproape aceleasi atributiuni

ca In Moldova (
2944): mare, giudeciltor si alesAtor de

ocini, ispravnie pe o

=mil de oameni de
!runts, ea shit ourteni la tars si Jude -

4C67t411117-aJiLdidittii
cStor tutulor cane shit
ou strimbiltati in tars Fig. 294.4. Mare-logofat (dupa o
Qi luAtor de samA tu- pictura. din colectiunea Academiei
tulor ispravnicilor ce
ToinAne).
stilt la Curtea dom-

(sau vtori), al trebles

,,
boieri, de un rang inferior, ce
faceau parte din cancelaria divanului ca ajunesse&

(GR.-UR.) 0 Al doilea

(sau treti)

0 t at dreptittli, minial oredintel, ministrul cultede obiceiuri, maestrul de ceremonii at Curtii:

tori ai marelui

strul de justitie;
lor ;

era In aces zi primire mare la Curie:

griilse de torte (m);

de obiceinri In-

de taina, secretOr domnesc

O t Titlu onorific dat boierilor Sara functiune

care stateau la Cara 0 # Scriitor de documente,

de divan; secretar; copist: nt
numit uneori

taste de-a eerier cuvintele lucrurilor boiarilor cell de of sate

sastet
Notar Intr'o comuna rurala.:
sat
(PRV.-MB.) 0

0 f Mai marele peste ispravniceii sau feciorii

boieresti la o mogie, sub directa ascultare a proprietarului, arendasului sau vechilului ( = Mold.

vAnv) 0 Fitt- Pr FAT 0 [gr.-biz. 'Actor/it-rig].

$ LOGOFETEASA (pl.-ese sf. Sotia unui (mare )

logofat.

LOGOFETEL s)n. dim. L0000ler. Copist infe-

dascalilor greci din epoca fanariota pin& In prima

rior.

gbiotatii care Mimosa pe bietii scolari romani

ca am InvStat a ceti (NEGR.) [ngr.].

cancelaria marelui 1 o g o f d t: ingorome qt vorni-

(ALECS.) ;

*LOGIC adj. ca 0 Conform cu logica 0 Analizi

ANALIzAC,

11

LOGOFETIE sf. # i 0 Demnitatea, dregatoria,

vezi,

C bIRLOGIC [fr.].

*LOGICAsf. 0 Co *Uinta care ne Invata sd ralionam 11 C) a Carte care trateazd despre aceasta

gtiinta 0 Dispozitiune de a rationa just 11 0

Rationament, metoda; fel particular de a rationa
0 Sir de idei [fr.].

*LOGICIAN sm. to Persoana care $tie bine lo-

gica, care rationeazg just: Iii Illosoleaza race, ea eel

(VLAH.) [fr.].
mal sever
LOGODI (-odes/3) 1.0. tr. 0A promite solemn In
asatorie 11 0 A celebra logodna: venea popa aces! de-1
logodea (MAR.).

otble

*LOGOGRAF sm.. Nume dat primilor scriitori

In prozg ai vechilor Greci [gr.].
*LOGOGRIT (p1.-te) sn. Un fel de ghicitoare care

consta dintr'un cuvint ale arui litere combinate

In felurite chipuri dau nastere la alte cuvinte care
iaasi trebuesc ghicite; : Postelnicul... credea ea
descifrase ...III din anima Grecoaicei (FILl [fr.].
*LOGOMAHTE sf. Cearta de vorbe (de$erte)
[fr.].

LO GOR sbst. Ban. 2 Drojdie

chin on vas, .-ml se sfirst

(D.-ZAMF.)

LOGODIRE sf. 0 Faptul de a (se) logodi

111

Logodna.
C NBLOGODIT.
LOGODIT adj. p. LOGODI
LOGODNA. (p1.-ne) sf. O Promisiune solemna

[fr. lova 1].

LOGQDNA

n.

[ngr.].

*LOIAL...

reasca Impreuna: Mena vorba si, into into, se logodi

[logodi].

[srb.].

LOGOS sbst. F iron. co Cuvtntare, discurs: on

a. vb. refl. A-si fagadui reciproc sa se casg.to-

gi el an dines =PA [vsl. lagodit 1].

LOGODINTA (T/.-te) sf. (PRV. LP.) =

Me mars... se mat dau pam(ntenilor 04.0,1.) 0 Slujba

unui logofat.

LOITRA

LEAL...

(p/.-re) c

sf. 1TP" Fie-care din

Fig. 2945. LoitrS.
partite laterale ale
scoaba, ghermec;SS.
unui car, avind forma A. Cercel
CC. Carimbi.
Soetele

11111

de asaforie: se aim cea mat DAM ouvintare de too mealS a nuntii (LEO. CAR.) 0 Serbarea care se face
cu aceasta ocaziune, ctnd tinerii ce urmeaa a

723

unei scarf a$ezate In "

lat; ale se sprijinesc, In partea de sus pe leuce,

iar In partea de jos pe vtrtej gi perinoc ( 2945):
lei legit calul de loitra unui car inv.) [srb.].
'OJA (p1.-ii sf. Odaita, la intrarea unei

www.dacoromanica.ro

LOCLOJ

mari, unde sta portarul 10 0 Mic cabinet

LOJ- case
Intr'un teatru, Intr'o sala de spectacol ( 2946) 111
LOS 0 Camera In care se Irri-

a. Gel ce vIsleate o luntre cu lopetile, visla$: nn

bagase de seams ca ii depArtasera corabia de uscat

0 3e Pasare din ordinul pi-

brae& actorii 0 Adunare

de francmasoni [fr. 1 o g e].
LOJNITA or- LQZNITA.

LOLOTA

( pt. - to )

(BD.-DEL.)

cioroangelor, cu ciocul lung

$i gavanat In forma de lin-

mot de pear lungi (Platalea

Trans. O Sgomot confuz de

glasuri, galagie: Vrea bietul
neinteleasa S'ande

leucorodia) (

C)

2951

3r

RATA-LoPATAR my RATA 0.

00

oLOPATITA (pl.-0 sf.

0 Ban. Spata de la pore

Rachiu, basa mac (FR.-CDR.).

LOLOTI (- oteso) vb. intr.
Trans. A face sgomot [1 oI a t a].

Omoplat

O Trans. (DENS.)

[lop at a].

LOPATEA (pl.-tele) sf.

LOLOTIl sm. pl., LoLoATE sf. p1. Late ce se

pi dim. Lona% If *Planta

Fig. 2946. LojS.

desprind din Tina oilor $i se acata de spini: ~I

Mogi

dan cea mat Mini calitate de Tina (PAIAF.).

LOLOTTI (-Mese) vb. tr. ail refl.

Trans. (u.) A
(se) Incilci, a (se) Innoda [1 oloat e].

GLOM sn., mai adesea LghtURI 1.1. Ban. Maram.

Arbori doborlti, craci uscate $i rupte Ingrarnadite

pe pamint srb. tom, rut. 1 i m, 1 o m u].

LOMBARD sbst. tsti Imprumut sau avans de

cu flori mari liliachii (Lunaria rediviva) J 2952).

LOPATICA (pl.-tete) sf.
0 dim. LorATA 0 Mica Fig 2951 Lopatar.
Lopata de Fier, cu coada scurta, de pus arbuni

In sobs 0 Mold. = am-

Fvu Bucata de lemn cu

care se strunelte sfoara fe-

restraului, numita $i stru-

bani pe titluri depuse ca amanet [germ.].

*LOMBARDO. (-au) vb. tr. ttse A Imprumuta pe
(t tluri depuse ca) amanet [germ.].
LONGEVITATE sf. ViatA lungs, Indelungata

neala", lemnu$", Intinzator", rasucitoare", limbs", eordar", sageata",

LONGITUDINAL adj. In lung In directiunea

0
lungimii unui lucru [fr.).
la-as

testi t, in

[fr.].

*LONGITVDINE 5/. rfi

Arcul ecuatorului p a.-

mintese cuprins Intro meridianul unui

lac oare-care de pe
suprafata pamIntului $i Intro un alt
meridian care trace
printr'un loeanumit
ales

Scinduria cu mai
etc. 11 s
multe gaud. la razboiul do

care se tapaeste mamaliga In

ceaun, dupa ce s'a meste-

cat 0

In mod arbi-

primul meridian pe care-1 socoteso ca trace prin Paris [fr.].

',Put.

g. 0 adj. pas. Al, a, ai, ale ~, pron. pos.

[lat. Illorum].

*LORD sm. 0 Titlu de Inalta nobletz In Anglia:

5.0

Ca multi lorzi de vita veche Din Intunecatul Nord, Lordul

John e 'ntr'o nreche (cm.) 0 Camera lorzilor, adunare

Fig. 2947. Longitudinc.

[srb. ].

LOPATA (p/.-peti) sf. O Unealta de lemn sau de

tier (mai adesea cu
coada de lemn cu
care se ridica de pe
jos pamint, nisip,
zapada, gunoiu ha-

parlamentara engleza, alcatuita din lorzi $i Inalti

functionari ai Marei-Britanii, corespunzatoare Intru citva senatului nostru 0. mayor, titlu dat
primarului Londrei $i al altar ora$e mad (Dublin,.
Liverpool, Manchester $i Belfast) [engl.].
LORN I ETA (p/.-te)sf. 0 0chian mic de teatru
Coate lojele teatrului

(NEBR.) ;

doamnele

si domnisoarele lei luari lornetele de

la

ochi

ISO.)

[fr. lorgnette].

*LORNION (p/.-oane)gn.0 0chelari prinsi pe nas cu ajutorul Fig. 2953. LornietA.

resorturilor ,01 2954) Ochelari cu

2948 ; CO: lopata gram/Waste gi sepa risi-

miner de care se servesc doamnele

Cu

gramada, in cantitate mare: carat en

chile 51 minciuni on lopats (VUU1.); CA: nu e ou

2955' [fr.].
LOSNISOR = LASNICIQR.
LOSTOPANA (p/.-no) sf. Mold. 0

Bucata mare de pamint ruptit dintr'un mal 0 Bucata mare de lemn,

lopata, of en judecata,

dreptatea nu trebue

bututuga; bu-

sa $i -o caute cineva Fig

Fig. 2949. Fig. 2950.
2948'
cu bataia; de scam, Lopata
de Lopata de Lopeti de
sapa ei lopata, arum tem,
vislit.
brutSrie.

$tean: ea aduce

loetopaneie de
brad pe care 0 ma-

s'a sfirsit cu mine,

nu mai am nici o nadejde, nu-mi mai ramble dealt

sa a$tept moartea 2 Unealta de lemn, cu coada

foarte lungs, de bagat plinea In cuptor (

sina le tale
bucatele

2949

LQST(R)ITA

Inn -

lo p a tab
(S.-ALD.1
e Cel ce face lopeti

din Coate puterile

Fig. 2954.

Lornion.

Fig. 2955.
Lornion.

(p1.-te,

-ti), 0 LQSTICA
(p1.-id) sj. rep. Soiu
de pastrav mare

vlsla.
2950 : apucind lopetile cu plasm, se Indepartil
de la mai Intro clips ().-ZAmf.) [Val.].

LOPATA. (-Stea vb. intr. a, A vtsli: ctrmi

In

(MG.).

LOSTOTA,

a a. Unealta de lemn cu care se visleste o luntre,

LOPATAR sm.

2953):

cu care se uita sears obriirmiceete grin

ngar, cu care se v in-

trea... si Incepn a

Fig. 2952. LopAlea.

Lopatica mauling, numele popular al o-

LOPTA. (0.-te) sf. Ban. Minge.

LOR 1. pron. pers.

t LONTRU LAVNTRIT.
LOPAR V1.-are sn. Ban. Fund de mamaliga,
sclndura pe care se rastoaina mamaliga din ceaun

(PANN) ; Cu

10

moplatului = LoPATE*().
LOPETICA = LorATNA.

Franceall calouleazS a dupa

paste

care se vira un

cuiu spre a impiedeca sulul de a se da lnapoi ow106) 0 X Bucata de lemn

sau scindurica Ingusta cu

da

trar; acest din urma

meridian se numeste primul meridian" ([ 2947 :

tura griul, etc.

sj

gua; corpul e alb, pieptul

galbuiu, car pe cap are un

sf.

atunet ceva eg Mei, Dar numa

OSP.)

care poate ajunge

pina la 1 m., 20

Fig. 2956. LostrilA.

lungime $i la 10-12 kgr. greutate (Salm hucho)

724

www.dacoromanica.ro

([ 2956): Dadurile an caprioare, izvoarele pastravi, 61

Bistrita lostriti IVLAH.) [comp. bg. srb. losos (a)].

LOZINCA (pl. -ci) sf. ow" ParolA, cuvhit sau nu

me conventional pe care trebue sa-1 rosteasca sol-

LOSTUN LASTVN.
'LOT (p/.-tari) sn. Portiune dintr'un tot Impartit Intre mai multe persoane: la nal nu de Da-

Intre ei: lozinoa sau parola de recunoastere Intro soil era

la 0 loterie: la amIndoult am clgtigat urile marl, ale

onvIntul opincit", la care celitlalt ritspundea , par" (I. -OH

se graboa sA rosteaseA lozinca cu multA constiinta, on de
cute or! II oproa vre -o eantinelA (D.-ZAMF.) [germ. L o -

(D.-ZAMP.) [rus. 1 o d k a].

LQZNITA, LoanTA
pa deasupra cAreia se
pune o leasA de nuiele

mint este de patru hectare 0.-0m.) C) 5 Ceea ce se cl$tiga

s u n g; comp. $i srb. lozink a].

marl de tot I (CAR.) [fr.].

O LOTCA (pi.-ci) sf . Mold. Luntre de pescuit :vreo cloud bArcl grecesti gt un sir intreg de lotci lipovenegti

*LOTERTE sf.

g o Joe de noroc In care se trag la

pentru uscat prunele

sorti mai multe numere care dau dreptul la cite

un cl$tig acelora ale caror bilete poarta numerele
ie$ite la sorti 7 Joe
de noroc [fr.].
*LOTON sbst. g 0 Joe
de noroc compus din cartoane cu diferite numere

n i 6 a].
1-LU
luAm,

lei, ia,
Ian; -p f.

tr. 0 A prinde cu
mina, a apuca ceva

spre a Linea In mina:

e:

Fig. 2957. Loton.

mina, de brat, de par,

In brats, In &liars;

de

to unghil 0 A prinde, a apuca altfel decit cu

mina:
jar din sobA on lopatica 0 A bAga In
gurA, a bea, a minca; a respira: lei on not un pahar

(hoata), tIlhar: noaptea sit -i pitzesti bine casa de lotrlmett)

7 0 *trengar, $trengarita 0 1stet. [sl. 10 t r a].

'LOTUS sbst. # 0 Planta ale carei lructe, diva.
credinta celor vechi, fAceau pe

Nn Ian nimio dimineata ; n'am lust numb in gurA

aer, a se plimba spre a respira aer
curat; pr. ext.
a intra, a pAtrunde apa
de yin P

astazi;

spit,

In ceva (Intr'o IncaltAminte, Intr'o

PlantA cg creste pe apa In Egipt $i

etc.):

In India ( .1 2958) [fr. < gr.].

*LOTWNE 51. SpAlarea unei
parti a corpului (in spec. a capului)
cu un preparat farmaceutic [fr.].

IncApere,
tip& la Epilog!, o corabie ce luase apa se legana

data is dreapta (13.-ALD.) CI A pune, a aseza pe o

parte a corpului sau: -- De genunchl;

In olrcit, In

spate 0 A cuprinde: vedeai numai focurl In toads

Partite, oft luai on ochlul (1.-GH.) ; a-1 at' fiori, prows, isles
0 A pune stAptnire, a se face stApin pe ceva

LOVEALA (p1.-811) sf. Lovituro.

[1 o v i].

sau pe cineva; a ocupa cu sila; a cuceri: I-a that

LOVELE sf. pl. IS Bani.

LOVI (-yen) 1. vb. tr. $i intr. 0
A atinge cu putere, cu violenta, a

Dumnezeu; sit-1 is dracul;

sila poti

oct,A jigni, a vAtAma, a aduce o atingere,

o pagubA: Wit in carnaval"... lovegte In acei ce

pierde: tai lease aideidea de is masa (ISP.1 @ A taia,

a reteza: zmeii, cum intran, el, hint! le Ina capul ow.);

In interesele cuiva.

2. vb. refl. 0 A se atinge cu putere, cu violenta.,

a se izbi: a'a lovit on capul de yerete; I. lovesti la un deget

Fitt-frumos

spre a duce undeva: 1-an lam De sus A scoate:

din cutie, din dulap ; a-gi .re palaria din cap; te singe

pietricicit In cap, Ca sit ti se tacit capul tare (GOR.) '110X A

se tncAiera, a se ataca: ostile din amIndouit partite se

lovira ca nista turbati (ISP.) A se potrivi, a se nemeri: Ind an cereal... Optima pe piciorul fete! babel, an

Indraznega sau schimbare brusca. a cursurilor bur

sei, care Imbogateste pe unii $i sarace$te pe altii.
*LOZ (131.-zuri) sn. 0 g Bilet de loterie C) .0

doto Ian on mine la teatru A se imbraca:

nut, a se ImbrAca in haine de doliu A se fo-

losi, a se servi de ceva sau de cineva; a alege

pentru un anumit stop: un scaun, o tritsura, trennl,
de mentor, a invoca marturia cuiva;
1111 tins, a-si da un titlu: a lust titlul
de down A alege, a dispune, a se hothri
vaporul;
de model;

mitsurile cayenne @ A
o hotarlre;
Intr'un fel:
face o anumita. mi$care: tuga; a-61 sborul ea

A merge, a apuca pe un drum, a se Indrepta

Actiune cu clstiguri care se trag la sorti [germ.].

Intr'o anumitA directie:

0 LOZI ( -zest) vb. tr. 0/ten A vorbi Intr'aiurea, In

ne$tire, a aiura; a vorbi de clacA (Caws.) (a..cao.)

L9ZIE sf. Mold. i Numele unor varietati de
raehita ( =ria4sE 0 ; RAciarra-R9sIE : Prntul serpueste In desisnri de trestle si de loan (VLAH.) ; In poianit vede
o oftsuta umbrita de nista lozi1 pletoase (CRC.) [SI.

1 ozije].

A extrage, a Imprumuta, a-si Insusi: am lust

acest pasai din Seneca; am lust acest ouvInt de la Franoezi

A duce cu sine: a-0 bastonul, pardesiul, citrtile;

vazut oA nu se lovegte (se.) ; Se lcvesc la duh, la mints, gi

titan ca fratiori (PANN) ; se lovi ca nuca to perste 81 vorba is

citti (ISM) ; : loviturile soartei C) ...de bursa, speculatie

luit un Dicior cu sageata (Isp.) A fura:

pungasul mi-a lust toll Winn din buzunar 15 A ridica

si to doare trnpul tot (ZNN.); olnd tuna !unlit, sit to lovesti Cu o

Il Mau in douit bu-

mintile, a face sa-$i piardA mintea 11 A paraliza,

a poci: o nib* un picior, a ramInea olog, damblagiu: ielele 1-an lust guru gi picioarele (cso.) 1 (3 A

an mare interes a nu se forma la not o opinie pu-

LOVITURA (pl. -turi) sf. 0 Faptul de a lovi

cuiva

chit, a orb!: sclipeau diamantele de pe

dInsa, de luau oohii color ce se uitau la ea (ISP.) ;
mintea,
maul (1.-GH.) ;

lovit oinma

ne lovim on tirgu P (ALECS.) [vsl. loviti a vine].

omnlui, dar on sila nu-1 poti da ;

pAdeascA: aceasta luorare mi-a lust pros mutt limp f

mt vista, sufletnl oniva; sit nu dorm! In ziva de SfIntuauzul, a asurzi:
Gheorghe, oft lei somnul miellor (GOR.);
clopotele marl 01 mitt sunau Is o suta de biserici, de luau

lovit ye la spate 7 Ada peste, a cAdea peste cineva:

1-a lovit o mare nenorociro; de one on to va
dorul de ea,
totdeauna vole merge gi tl-o voiu wince (RET.) 0
A fi

(ISP.111 0 A se Invoi, a cAdea la Invoiala: ce zici, lupine,

un eras, 0 cetate,

One& de is gurA 0 A face sa. piardA, sA se prA-

a4 A ataca: oastea 1-a

1-a

ou asalt;

un tun, un steag A apuca cu sila, a rani; 0: on

Fig. 2958.
Lotus.
izbi: 1-a lovit ouparul In cap, on muchia
toporulni, on palms paste obraz; a doua oars filet -sa lovi on

$i rezultatul acestei actiuni: dintr'o

Fig.2959. LoznitL

parte a corpului:
de
pint, de gIt, de mijloo;

0 L9TRU sm., LoATRA (p1. -re) sf. Tr.-Carp. 0 Hot

atins de o boalA, a cAdea bolnav:

a.

in intuit o afacere,

de ea 0 A prinde, a apuca pe cineva de o

alAturi gi WHIM cartoanele De masA (BR.-VN.) [fr. 1 o t o].

strain' sa-$i uite de patrie

as mina, on degetele;
armele, a se Inarma;

a se ocupa de aproape

s'au tras mai Intliu, elstiga partida (E 2951) C) Cartoanele si numerele

acestui joc: al drag ...I 11 educe madams din odais de

Au,

luati,

luai; -part. lust) 4. vb.

1-a cumparat sau numai

blic& (ALECS.) ;

LVI.

LUA (iau,

pe Intreg cartonul pe care

oheleg (ISP.) (D

2959): ia not acasil...

numere Inscrise pe niste

bile care se scot unul cite
unul dintr'un saculet.. Acela ale carui numere de

marul in cap tot pe

sf. Mold. Trans. Groa

tkM.,

aveam o loznitit gi uscam

Poamele (EMIG.) [rut. lo z-

tipSrite pe ele $i din 90 de

de pc o lithe a cartonului,

LOS-

datii dintr'aceia$i armatA, spre a se recunoa$te LUA

nn drum greet; sit dam

foe satului gl sit luAm calea padurilor use.): a-gi se, oImpil
serCIMP C); a-gi

lumea In cap we- CAP, CA (9 A cumpA

ra, a-$1 procura ceva, a se ingriji cu ceva pentru

uzul personal: a-gi o palarie; ,ee o casa cu chirie;

pe datorie; tnformatiuni, note A prim!: et. stain'.

725

www.dacoromanica.ro

calve; w leotiuni 0 A tocmi, a prim! In

LUA- PArerea
SlajbA:
o bncittireasi, o tat In cash, an rIndas; an
LUC profeser de masted e 0, de nevastit, de sotto, a se

nus(e)", galbanusul-inului" sau oul-inulu " (Camelina saliva)

2961) [srb. bg. ljubic a].

*LUBRIC adj. Care atita

de bArbat, a se marita 0 A primi la

sine (in gazda, etc.):
in 'minima; - an 00011 6-1
in pIntece,
asupri-si er ASVPRA 0 P
creased 0
a raminea Insarcinata 31 A socoti drept altul,
a confunda Cu altul: 1-am luat drept seoretartu soomet
0 A Intelege, a pricepe intr'un fel sau altul, a
tillmaci, a interpreta: 0 In nume de bine; ow in Inteles
ran; .0 In series, in gluml 11 0 A trata pe citieva, a

poftele trupesti, placerile de

dragoste: privIrile a ce se a-

boo, paste piclor;

chid 1-or
cu rAnIP (vLAH.); an ma

ta

insura;

se purta Cu cineva:

In rls, In batiocura, 10 bAtaie de

on binisorui; cum o sit stie el rabda,

ass' '4 A care

(un prat.): oft la pentru o pereche de ghete P 0 it A

mite,
primi (ceea ce se ofera): ia tot ce 1 se da;
bae.44 0 0, Inagua, a retrage: a-gi -5 vorba Napa
er DiAroi 1 0 A capata, a dobindi: a -SI A. uoenta,
doctoratul 0 A-$i Insusi: .0 nn Wein ran 0 A

capata o boala prin molipsire ks, A se trage, a

deriva, a purcede: a-51. 'Asters; a-si numele

A Incepe: ofensIva; too, a Incepe s& arda, a se

aprinde; la purtare, a Incepe sa poarte; 0 Is bdtaie,
ouvidul, a
la ceartil, a Incepe sa bats, sii certe;
Incepe

sa vorbeasca 0 A o

Indrepta: a 0

a apuca, a se

la dreapta, la stinga; slier& -nista palaturi

care se InvIrtean clued Beare gi o lard intr'amio asp.); a

la piclor, la tagfi, la silnatoasai a Incepe S& alerge,

a fugi

A-1

0, a-1 cuprinde, a avea o anumita

ou cald, on frig, on Hort 0 Construit cu anumite substantive, formeaza locutiuni

can se pot inlocui adesea cu un verb simplu:
sensatie: a-1

-5

apararea, a apara;
toga, a
fugi; tor/mania, a indrazni; .5 loo, a se a$eza;
parte, a participa; pietas, a despuia (de piele);
a -gt
rdmas bun, zina blind, a se desp&rti cu urarile
obicinuite Inainte de plecare; a -el raspunderea, a
se face raspunzator; 0. la rimpundere, a face raSpunzator; 5, seams, etc. Pr SEAMA; . en vorba, a
face sa se gindeasca la aliceva; .5, la ochi(n) pr
ambits we- AMINTE ;

OCHRY 1 .
2. vb. refl.

0 A se prinde cu mina, a se apuca

de ceva: a se on miinlie de par if A se dnpd
cineva, a) a merge dup& dinsul, a-1 urma, a-1 urmtui: mama., ca less din easa, m'am luat dna el; se
lull dap& an tenure, date o sdgeatd, date cloud, et nu-I/iambi.'

'lora ; b) a imita pe cineva, a face ca dinsul, a-1

asculta, a urma sfatul cuiva: rAu eel cludat a se

bateau... pe bratele ei goals (vLAH

[fr.].

*LUBRICITATE sf. Porfire peste miisura la piacerile de dragoste [fr.).

*LUC.I.LRNA. (pl.-ne Si'.

p ovirnisul unui acoperi$

(fa 29601 [fr.].

LUCEAFAR
sm. 0 * Numele popular al
planetei Venus,
$i anume:
DE-DrAnNEATA

sau DE-zTuA (zis

LOR sau UL- ""

BQULUI), and se

vededimineata,
Inainte de a rasari soarele;
U L -DE

Fig. 2961. Lubit.

(zis $i steaua-

al diminetil wooe.); chid rAsare ..n1 de Beard sau steam

oiebanulni, atunci se Incepe seara (MAR.); mine dimineata,
boulni, not addpAm, s1 ziva ne prinde
and rdsare
In amp (ELV.) ; mai 'nainte de a ritsilri n1 porcilor, chid
sau
toti porch se desteziota cab, CD *

zoRILA, numele dat de popor stelei Sirius; ..ail cab

mare de miezul noPtil sait~ui col !rums, numele stelei

Vega, din constelailunea Lirei e Se Intre-

buinteaza metaforic ca timplunlfa rumimusetiidesavirsite: avea o fatA ca an

de min,. imEM 0 Reprezentant stralucit: literature a plerdut In el pe nnul din

luceIerii ea 0.-m.) [lat. lu cif e r].

LUCEFEREL sin. * dim. LUCEAFAR.
LUCEPLENDER sin. a Diformare popular&
a numelui L u cif e r, dat lui Satan, tartorul dra-

Inca sd tam...

lipicioasll, se la mini de is altul 1EIR.-VN.1 A se apuca

sa face ceva: a BO .0 la ceartit, la bums, la vorbil

F A se en 'ulnas, a se ameti cu bautura, a se

imbata usor A se de ginduri oar GYND O 0 A
vita de griji, de urit, etc. ocupindu -se cu ceva, a

se distra: se lua on treaba ei nita de unit (ono.); ne duceam

bAletit 51 totals unit la altii on moral, ea as ne luitni de mit
(CRO.) ; zits ca ziva, ma mat tan on morale, dar noaytea teats
stibille napildese pe mine (ALECS.) [lat. 16 v a r e a

mints Pr AM1NTEC).

DE- NOAPTE

de noapte, fiat roabel, Siminoc (ISP.1; sprinten ca ~n1 scanner

binieerul pa Unga oineva F A capata o boala molipsitoare: boats asta se ia prin atingere; vista e 0 boald

(se)

- SEARA sau

se riffles ~al de sink eram be Movilita e.-014.); de atuncea

a rAsArit ...n1 de ziuA, fiul Imparatnlui, Busuioo, si

smut copil mAcar (CAR.) A se purta: a se or bine, on

LUARE sf. O Faptul de a

Fig. 2063.
Lucarna.

ciobanului"), chid se arata seara pe cer: ye otnd

prieteni (vLAH.); de o1nd se lnaserit, dncean de geaba dorul

ridica ").

-PQACI-

$i

(CRO.) A se casatori: dent slut aproape zees

ant de clad ne-am lust n'am aiuns

de

Ferestruica verticals aseza-

omul Mod gura satulni Le.); m'ain lust dap& oapul tan cal
sec

Qj

Iua 0

LILL:LT 1. adj. 0 p. LuA 77 NvLUAT Ologit,paralizat: de dambla se trezeste omul intro band dintneatit ou 0 mina eau en un piclor din bele ; sr IVLEC).

cilor: fugiti, smeller... cad Rita di

vii

la.

B utieneberu.

LUCERNA = LuTFoRNA.

LUCI (-ceso) vb. intr. 0 * A lumina, a raspindi

lumina (verb. de soare, de astre) 0 A straluci,
a fi lucios: nbuti a face sA luceasca armele ca oglinda
asp.'

[lat. vulg. *lucire i=lucer e].

*LUCID adj. Luminos; limpede: spirit. [fr.].

'LUCIDITATE sf. Limpezime: vAzusem lucrurile

molt nimeni... n'ar fi putut sA and Incredinstilului [fr.].

cu atita

teze oil nu era asa (D.-ZAMP.);

LUCTNUL sm.D Sarbatoare babeascii. %Mut&

In unele parti In ziva de 18 Octombre (Apost.

L u c a), pentru ca oamenii sa fie feriti de lupi.

*LUCI9LA. sf. .4 = warm= [it.].

LUCIOR adj. dim. wow.

LUCI9S adj. Cu 1 u c i u; (stra)lucitor: asaTde

frumos era on] 51 P.7 v, molt baroA -t era mild sA pule mina
Pe dinsul (ISP.); bidiviul mat Pitame, Bras cia pepeneie si
la pAr. pared a uns on untdelemn (eu.-vd.).

LUCIRE sf. O Faptul de a lu c i O Lumina;

LUCIT adj. 0 p. Luc% 0 /ten enRc.) Ras-

stratueire.

sbst. Faptul de a lua, luare.

LUATOR 1. adj. verb. LEA. Care ia: Incepu sA

picat !impede: vorba

LUCITOR adj. verb. LUCI. Care luce$ie.

LUBA (p1. -be) sf. * = DOVLE&0 [comp. LVBE-

lncie ca o oglindA ow.); Alb& ca zdpada iernii, lucie ca ape

land (EMIN.) ; pe pAretii carets atIrnil mit de stalactite Moll
al eoselel
51 strivezi1 (VLAH.); rotile sburau pa pietrieul

o dojeneasca on woe vorbe cam luAtoare In rte (ISP.);

vre-nn oumfttru 11 film luAtori de sand la aceste deprinder1
arainte ver AMDITEC).
role (se.) ;
2. sin. f. Cel ce, aceea care ia.

LUCIU, 1. adj. C) # Lucitor, stralucitor

Care resfringe lumina, lucios, cu lustru: fate apei
(ALECS.)

NITA 1.

IAJBENTTA (p1.-le) sf. 0 /ten. Ban. Trans.

4,

PVPENE-VERDE [srb. bg.).

LUBIT sm., LiguTA sf.

Planta din familia
Cruciferelor, cu flori galbene; numita $i galbe-

Neted, got, pe care nu se ail& ni-

mic: nu mai amines Turoilor cleat o pustietate luting

of lade (ISP.) ; Ce se 'ntreo pe oImpul , scottud abur1 lungs

pe nare (ALECS.) CO: sdrdcle lncie, saracie goala, mare
saracie: In case trIndavului a SUMAS 111Cie (PANS); 0 81-

726

www.dacoromanica.ro

rade lncie: stralucesc WOW lustruite goale IVOR.) ; de

aci, pr. ext.: ulna lade de afaceri (BR.-VN.), lipsa desa-

# LIME oar MUM:.

*LTJFT sbst. Trans. 0/ten. Maram.
Aer curat LUCLUM
OAP.) 0 = CURBNT ; 0 [germ.].
LUG/WILT sm. Ban.
VARGA CIOBANULUI
3r = BOT-ROS [bg. luga o I. a].
LUGER er LIIIBR.
I

vIrsita de afareri.

2. L[TCIU (p1.-cluri) srt. O Str,...1ueire: punea PiednI for tai califs hrana trebnin-

trile tole scumpe Joe pi la

cloasa (SB.) C) Suprafata neteda ca o oglinda:

tel 41 colo ye ...I ape) tremura strop! de lumina (VLAH.);
mascara (cu och11)

LUGOJANA sf. Numele until Joe popular,

originar din Banat [I, u g o j].
*LUG;TBRU adj. Care te umple de jale, care

1 zilyezli fare de carare (OOos.) [1 ll C i].

t LUCOARE sf. Lumina; stralucire: neDutInd tine

chit tints is captor, tact o orbise a ((SP.) ; scoarte de mesteads' avirlite in Jar sporira lucorile focului (SAD ) [lat.

impresioneaza In mod jaMic: an sgomot

Dieetit goi (VLAN.) [fr.l.

lucorem].

LUI adj. pos. 1.. Intrebuintat rind e vorba de

LUCRA (-crez) vb. tr. 0 A face, a savirsi ceva

dIndu-si mai, multa sau mai putina osteneala, a

un singur posesor masculin: calul

cartile

gi taco, mai multa treaba face; parr% mi-a lucrat gi nu

1-am platit (ZNN.);
PaTnintal, a-1 ara, a-1 cultiva

x Ada o forma: floral C) A avea 1.111 elect:

medicamentul a Inceput sit lucreze F A fi in misCD

spinului se prefacuse in lager verde (ORL.); lugerii dupi

Ispas nu mai slat bunt pentru ca-1 scuipa strigoile (PAC.).

LUCRARE sj.
Faptul de a lucra si rezultatul acestei actiuni, muncd; ceea ce se face,
opergiune: 0 grea, u.goara; : mintii; f fuss-

0 LVLA (pl. -le sf. Ban. Lulea, pipe:

si a botezat-o Oita", ca sit n'o cunoasca ;

[srb.].
LULACHTU 1.. adj. Indigo.

cultivatorul 1) c Ns- NBLIICR&RE f 0

Scriere,
publicatiune, opera: e o
de mare valoare 7 0 p/.
Discutiuni, deliberatiuni: incrarile cameral; lucra-

LULE4, Mold. Bucov. LroLEA, fatmv (p1.-wele),

Ban. LvLA (p1.-be)

se fac cu cheltuiala $i sub privegherea Statului:

sf. U

nealta de fumat alcatuita dintr'o teava. nu-

Ministerul Lucritrilor publice.

LUCRAT 4. adj. 0 p. Imam Tabacit:

mita ciubuc"

si din-

tr'un capat mai Bros si

scobit, numit ..lulea", b
care se pune tutunul;
pipe ( 2962) : cata-ti de

1 C NRLUCRAT:

2. sbst. Faptul de a lucra: ..eur lInei.

*LUCRATIV adj. Care aduce clstig: o meserie
.64 II (0) NBLUCRATIV [fr.].
LUCRATQR 1. adj. verb. LUCRA. Care lucreaza; albinit lucrAtoare so- mama 0 ; al tucratoare, zi
de lucru, In care se lucreaza. (in opozitie cu

Wit
Ye'

drum, ulna ce nu scot Means

de is

OnanIC

(ALECS.) ;

Fig. 2969. Lulea.

toatS

ziva e on luleaua 'n gurit ; cautA luleaua gi el on ea 'n gura

sarbatoare"): sftracul n'are snare, nici site de !Arita.-

(ZOO.), despre cei ce mut&

un lucru pe

care-1 in

In mina sau 11 au la dinsii; F a se iva sau a se

care lucreaza la

alums on luleaua, a tura sau a lua luleaua Neamtultd

(cu tale cu tot), a se cam Imbata, a se ameti pu-

maninca de undo
lucreazit (zoo.); luoratorii de la bina; Incratearele ateliera-

tin de bautura: en, se vede, cA m'am lust ieri on la-

gni 0 LUCRATOARE, zi lucratoare, zi in care se

lucreaza Trans. Ban. micRkroARE, atelier: se

leans (CRELI ; 11 relcent pre limba noastra:.., a lust Meatus

Neamtului" gi, clnd este mai matosit, aditogam au sale on

tot" osP.) ; de aci: beat tales beat mort, beat turta;

amorezat mica, foarte IndAgostit: fate= rind cazu

(RET.).

LT..TCRI*OR ar rucRusoR.

um- LULEA

2. sbst. Coloarea indigo [1 iliachi u].

rile Academiei 0 p1. i;) LucrAri publice, acelea care

Invata a Mora... gi are bani an ce sa-g! deschiclit

Banaten11

zic, in glumit, ca Ardeleanul a furat ,,lula' Banitteanulni

toate operatiunile pe care le face

ceva, mune tor, muncitoare:

LVICA St. 0/ten.

LEAGAN 0; a se da luica,
a se da in leagan.
LUJER, LUGZR sin. $ HLUJ, HUNAN: tulpina

lucubrare a veghia noaptea pentru a lucra"].

toare, of tot zile Incratoare. (.11P.).

2. sm. f. Cl) Acel care, aceea

copiii

[lat. 111 u I].

care, In agitatiune, a se framinta: crelerul lui In-

arena tare (metals (D (P) A unelti: lucreard contra

guvernului (P) F pe cineva, a cauta prin diferite
mijloace sa-i face rau: las', ca to voiu
ea l [lat.

opine'

casa

2. Al, a, ai, ale

pron. pos.
4. Alt. def. proclitic
Intrebuintat pentru for marea dativului:
bumucseu;
loan O Al, a,
at, ale
art. def. proclitic Intrebuintat pentru
formarea genitivului: al Dumnezeu ; a do. Vasile, etc.

munci: ease zile BA lucrezi 51 a saptea sA te odihne ?ti;

t. opt ore De zi; Cu sins, en sliptamlna; tine lucreaza

rile Impala,

se izbea de

LVCRU (p/.-cruri) sn. 0 Munca, osteneala: site

zile In care se lucreaza;
greu, ugor ; a So sputa

,, a se Dune De

amorezat, dar amorezat Lulea (oo.); lase, dragA, ca doar

taste sinteti amorezate tales (1).-ZAMF.) Re. 1 II 1 (lb
0 LULELTJA (pl. -se) sf.
PITULICE 0.

0 : bun de gum, riin de

plea... lufeula gall:dna (ORIG.) ; Numa 'n pieta gi 'n citeiula

cu liuleuta 'n Bari (VOR.)

de
de

a-si cants de
a gas! de
a
area de
a da de
a lam ...n1; a gedea !Ara
lenesului
11 e greu sfi se apace de
caci de laud, lag, 1 or! -clad;

oLULEIJTA, LIULEVTA (p/.-te) sf. Mold. Bucov.

dim. L(I ULEA: colacelul de tut= negru nu care-gi um-

0: la joe toate se &lank dar la

ca butucul 0
Treaba, ceea ce este de facia; 0: ...I de astazi nu-1

nici ma; G : la mincare ea Input al la

LVMAR... = NIJMAR...
LUMARIT adj.
LuMT

Ian ye mune 0 Ceea ce se lucreaza sau s'a lucrat:

de mina 11 O # Fapta 5 Tot ce e ne-

ran
nn piece on una en dour% (cwt.); 1-an vindut toate ...rile
din casa;
de pret, de mare valoare;
de nimica 6

Fapt, Intlmplare (Intrebuintat adesea In be de

ceva"): a grozav
e ceva grozav; de an
ma mit,
ma mir de ceva ; e un
de. mirare; nu-1 ot, de gluma;

mare, ceva neobicinuit, din cale afara: ca

e
mare!
(VLAN.) ; CU an
mare, grozav, foarte mult, peste
(e)

'nsemnati ca sterna 'n trusts, ce-au scris ei

masura: se malt zmeul de smut& IntImplare cit un at'

mare (ISP.)

[I u C r a].

LUCRUOR, LUCRISQR (pl.- oare),

LUCRULBT

) Mi. dim. LllCRU: In Coats lucrigoarele din odale

vede pe tiinta aceea bunk, rapdatcare, evlavioasA mot) ;
(p1.

In sin tine luleaua, stergarni... yi alto Incrulete

(JIP.I.

LUCVM (pl.-muri)sn. X Turd t.a facuta din aluat

de Mina, unt si miere [tc. 1 ok u m].

LUD adj. Trans. Ban. 0/ten. Prost, natIng; naiv:

se prefaces

..41

at Mattel (MERA) [srb. bg.].

0 LUDAIE s I. Ban. Trans. *Dovleac, bostan [sit. ].

LUME' sf. I Lumina: 1 se Intuneedi tnaincea ochilor tater ; nu-mi vad a Inaintea ochilor de nitcaz (CREL); se

Insufletit (in opoz. cu fiinta"), obiect:

ow.) ; a ochiului,
ochilor, lumina ochilor, pupila; P moi inelulni, piatra
(diamantul, etc.) inelului y Totalitatea fiintclor
socotea male s'ar duce ca sit lase la

$i lucrurilor create: Dumnezen a !lout a In gasezile1

Soarele cu planetele si stelele:
noastrA e numai an
panel In univers1 Univers, Intreg cerul 5i pamintul:

sfirsitul lama; F ca (doar) nu piece a, rill Se va Intimpla tine tie co lucru mare, nu va fi o paguba

grozava: yam merge altadata ca nu piece

(ALECS.) ; Para
toatit
era a mea (a ta, a lui, etc.), cram (erai, etc.)
bucuros, multumit, fericit din tale afara: leo men
gean dupit plat..., de parca era toatA a a mea (CRC.); alba.
ms- ALB 1

s Globul pamintesc: a Mout iliac/mural.

000lnl iumn; la capatui iumit; a-gi Ina ,..tt In cap my CAP'e .

a porn! in .., to toata a, a pleca departe, fare gind de

Intoarcere; 1 : a Indrepta a cu umarul or VMAR ; a vent

pe -, a se naste
s veche, a) suprafata pam Intului

cunoscuta de cei vechi (parti din Europa, Asia II

Africa); b) generatiunile, oamenii din trecut; ~a

727

www.dacoromanica.ro

a) Amer ca; b) generatiunile de astazi, oaLUM- noua,

menii de acum 7 Intindere vast& $i foarte popu-

L UM lata: Parisnl e o

mica C) Neamul omenesc, ome-

n ire : Isus Hristos e mintnitorul lumii 9 Multime mare,

sumedenie de oameni: nisiodata n'am vitals atita la

teatru; ...odupa (sau de ye, poste)
foarte multi oameni:

de ye
dusk
de se vita la dinoi asp.); vara,
se aduna ye piajele ei calde (VLAH.); s'a adnnat a de ye
la attest& mare ei bogata nuntA (coo.) ; vede alain mare,
man (1.-On ) n' Oamenii In genere:
e rAutAcioasa;
gura lnmii ar GDRA p ; de ochii lumii, din consideratie

venea

pentru ceilalti, pentru oameni; a (se) lace de sisal

toti oalumii; ace i a, asa shit oamenii; toata

la ee,

a scoate, a da la ivealti, In vileag; a publican 0

Ori-ce slujeste ea sa lumineze obiectele (lamps,

lumlnare, opait, etc.): a aprinde, a stings lumina; a Idsa

sisa.11 Trans. Ban. Bucov. LumInare: la /nviere trebue
sa adncl on sine 01 0

ve

ye care o aprinde

(MAR.) ;

de Ceara $1 mA Dune susuoara (IK.-BRS.)

FA -ma

0 C) Foe

mic: fa o Lira ',

trig tvic.) rA Efectele luminii
imitate Intr'un tablou C) Lumina easel, fatada 0

Ceea ce lumineaza mintea dupa cum lumina

lumineaza corpurile; ceea ce lamureste, face sa se

priceapa un lucru: lumina $tiintei, adevArulni, filosofiel

0 F Om de mare merit, foarte Inviltat, genial:

n'au Yost oyriti de a dement nigte lumini ale gtiintei (I.-OH.) 1 0

menii; pares toatilm.s-1 a datoaresor DAV:MC) ; In fats lumii,

In public 11 Totalitatea oamenilor can au aceeasi

spec. Lumina ochiulni sau oohilor, pupils.; a inbi, a-i II

drag, a nazi, a Ingriji ca lumina ochiului sea ochilor, a-i

intelectnala, tOti Invatatii, intelectualii;

on lector ye care-1 iubea ca lumina ochilor (coon.); am OaPte

feciori... at mi-s dragl ca lumina ochilor (%fun.) ; ImparAteasa

civilizatie, aceeasi doctrine, aceleasi ocupatiuni,

savants,
etc.: a creotina, tOti crestinii laolalta;

persoanele care se ocupa de politica

politica,

Neam;

popor: a cea salbaticA gi Ingrozitoare a Hunilor (VLAH.) @

mare,
a purta, a scoate in ..,
societate: a veni In

persoane din Inalta societate Persoane care yin

In cash, In vizita, mosafiri: e ... in salon; a prim(
1-am sorbs CA mime avem $i not
la masa (VLAH.) @) Viata:
cind ti-e a mai drags, mai amara;
Mold. ceea

de apoi, a cealaltd,

viata de apoi, viata viitoare, viata sau

lacasul sufletului dupa moarte; a se duce pe "wa csalaltA,

a omorl; dual de De
a muri; a trimite De eealalta

cei morti 8 Viata seculars, In opozitiune cu cea

monastic& ; cintec de
poezie de dragoste: clnticele
eran bine primite, flind cintate de lAutari la mese,
de
alblisorALB 1 @ 11 In expresiu-

nand, yetreceri (ALEC8.)

ni de afirrnare sau de negare, energice, exagerate:

pentru nub In S au pentru
e omui col mai bun din
Waal ,wa, Cu nisi un pret; de clod

(gi pAmintul), de tot-

.dea una, de cind exist& lumea; niciodata: stadeal

cA,

de cind ...a, acolo an lost (RET.1; se duse gi el... de pare ea n'a

Yost de clod .44 gi pamintul (IsP.) ; ctt a, cit e ...a (el pAmin-

tul totdeauna, vecinic: pima oil are as traeasea alt a

(OM.); doer n'am a trai cit a, ca 811 mootenesc pAmintul

(con.); Walla Ca a, foarte batrIri: BAtrin m ...a, girbov...

El pare cd de secoli au fort nitat de moarte (ALEC%) ; cite
In
sau In luna 51 In soare, tot ce exists, nenumarate
lucruri: cind se facu ca de noun ant, gtia cite '11
gi In
Beare Car.) ; no fagliduesc cite In

gi in soare (1.-0n.) 11 GO

ca a, cum se cuvine, cum se cade; ea vat de

rau. foarte prost [lat. lum en lumina"].

foarte

LUME2 = NVME.
LUMENICICA sf. Ban. Foe 'de nuiele de alun
ce se face Ping& vatra In dimineata de Joi-mars $i
la care casenii vin sti se Incalzeasca, cind se
scoala: scoalA asenii sii se Incalzeasca la ci is da

cite on cola

() OV.)

[lumina].

LUMESC adj. C) Din 1 u m e, priv for la lume

Profan, ce tine de lumea trecatoare, desarta.
2 F Hoala lumeascA, boala venerica.
LUMT adj. Caruia-i place lume a, cu placerile, cu deserAciunile ei; frivol; mama preoteasa,

temeie chipeaa oi destul de InmeatA in vremea el (VLAH.); &tell are

eineva strung& Intro dintil deasupra... se zice ca este (DOR.).

LUMI

NIJMI.

LUMINA (- Inez) 1. vb. tr. $i intr. O A da, a Im-

prastia, a raspindi lumina: soarele lumineaza paraintul;

soarele Itunineazil ziva, tar luna noaptea A Linea cuiva

lumina 0 (P A deschide mintea, a face sa. priceapa ; a lamuri, a deslusi: mintea caviller; faceti cum va
va

Dumnezeu mai bine (mg.); sA ne luminam unii ye styli gi

Dumnezeu sa ne lumineze ye tots (CRO.) 0 F A dilauzi, a

Indrepta: sft ne ducem undo ne-o Dumnezen (Ise.).

2. vb. refl. 0 A se face lumina; s'a luminat de sink,

s'a revarsat de zivall 0A se Insenina: cerul s'a laminas 1 A i se deschide mintea, a pricepe, a se lamuri
[lat. 1 u mln a r e, refacut dupa lum n a].
LUMINA (p1.-ini) sf. Efectul produs de razele
soarelui sau de on -ce alt corp luminos care ajuta
2

sa se vada $i sa se deosebeasca. lucrurile ( c

Intunerec" : lumina seareini, innii, ailei; stelele an
lumina for proprle; o rasa de

a da. a

impragtia

luminarea de sea da mai putink ee deelt cea de stearinA; (;)):

(RANH) ;
co se naote pe'ntuneree trebue sa se VRZa la
electric:A, aceea produsa de electricitate; lumina lam pit, candelei ; : a leg/ la -., a iesi la ivealli; a mate, a da

fi foarte drag, a pazi, etc. cu cea mai mare ingrijire:

Igi lubea fate ca luminile ochilor (DLVR.) ; ei avean nnmai o !Etta

gi o plizean ea lumina ochilor for (ISP.) ; sa -1 ingrijeoti ca pe

lumina ochilor tai (ISP.); de aci, pi. lnmini, ochi: plinges
nabuoit, Dina w pleoaDele it sgirian luminile (OLVR.) [lat.

'gum (I)nina < lumen].

LUMINARE sf. 0 Faptul de a lumina 0

Luminatie, alteta: o scrisoare pentru tt sa printul

(ALEC8.) .

LTIMINAT 1. adj. p. Lummuk

NVLUnimih.T

0 Cu lumina: odaie A; strazile on electricitate; F :

spirit , desteptat prin Invataturi $i experienta

ffrhsaptamtna rd, saptamlna Pastilor (Intre Dumineca

Pastilor si Dumineca Tomii) Ilustru (epitet
adaugat la titlul suveranilor): luminate ImparateI
.

sbst. Faptul de a lumina.

LUMINATQR 1. adj. verb. LUMINA. Care lumineaza.

2. sm. 0 Corp luminos: a zilei, soarele; Te
Cs soarele gi lane (Emil.) II o Cel ce lunrmAresc
naineaza mintea, spiritele: un al important, al biserieii.

LUMINATIE sf.(p)Iluininati(un)e: nu m'am plim-

bat on la in trAsurA cn Zoe P (DAR.) ; multimea... privea en

gurile caseate o pactitoasa.... csLx.) [rus. I j u rn in ac ij a].

s LUMINATIE sf. i Titulatura data In trecut

Donrufflor romani
familiei princiare; alteta: at
petreent oi ohefult... on luminitia sa /mparitteasa (DLVR.)

[luminat].

0 LUMINICA. (pl. -inele) sf.

dim. LUMINA.
LUMINICICA
LUMENT-

OICLAuivi.

INT* (1)1.-igur1)

sf. 0

Lumina marginita, oprita

de jur Imprejur (de nori , de obstacole, etc.), petec de lumina:

prin .ntrita Matte Intro /writ fugal% soarele zimbegte vesel Byre ambit (0000.) CD * Rariste, loc

gob In mijlocul unei paduri, de

undo se poate vedea un petec

de cer: (lumina aria codrn... lee la

gi acolo, in mijlocul ..031u1,
on
zareote on foe mare

OSP.).

LUMINITA (p1.-te) sf.

CD

Planta., numita si

Fig. a9,63. LuminitA.

-

,r4

dim. LUMINA; vede noaptea o

mititica, departe (VOR.)

LIIMINITA-

NQPTII, cu tulmna dreapta

acoperita cu pert moi. cu flori
maxi galbene ( Oenothera biennis) ( 2963).
LUMINOS 1. adj. CD Plin

de 1 u m in a; care da, rasp Indeste lumina: Damsels albe,

laminoase ale satulni se iveso una
one una de dupa porde/els de salcil
91 0 (ED Senin:
(VLAH.) ;11DCOrD
mA nit la 'figura blindi
luminosed, a mosneaguini (VLAH.) 0

Care lumineaza, desteaptii Fi g. 2964. LuminoasA.

mintea 0 Stralucit, de o in teligenta vasta: un
N

sPit2.ri.t n;.;reuifoxsA

728
www.dacoromanica.ro

(p/.-se) sf.

0 Plants cu flori

albe acoperite cu peri moi; numita $i napras(Clematis erecta)

(j 2964) O = cLocom 0 1 0 VITA-ALBA.

nic(a)" sau curpen-drept"

0 LUMINUTA SI. dim. LUMINA.

LUMITA sf. dim. LTIBIE,: Cit am trait pe

N'am
vitzut verde frunzutii Ca la mindra 'n gradinutil (Iz.-Bas.).

LUMINARAR sm. e) tag Cel ce face sau vinde

LUMYNARARTE sf. Fabrica sau prb.valie de

noi cleat soarele $i e de 49 de uri mai mica decIt LumPamintul; ea n'are lumina proprie, ci o primcste
de la soare i-j 2969, 2970 ; diferitele aspect*. pe LUN
care le prezinta, dupA cum
prirneste mai multa sau ma)
put.ina lumina de la soarc

lum Inari.

pe fata pe care o vedem noi.

lumlnari col. Cantitate mare de luminari.

LUMINARE st. CD Fail de bumbac Inconjurat de seu, de stearina sau de ceara, mai adesea In
forma de sul, mai gros sau mai subtire, $i care

drept titre pamInt $i soarc

$i nu se vede de be pe cer;

servii la luminat ([.] 2965):

aprinde, a stinge o

de seu;
de cearit; a
la aprinsul lurdlnilrilor ; un muc de

; a da inmInarl de pomanit; (a sta, a raminea drept ea

a; a de Ia Pesti a bunit de aprins mind slut furtuni at grindim), (GOR.); eel care va muri
In mina, pe lumea ccialaltA lade In Intunereo (GOa.); a tines oniva a, a sta ling&
cineva care trage sa moara; a cauta Cu a, a-$i da

se numesc fazele lunii";

se zice cA e w noua, cind sib

poporulnumeste
noun, Fig. 297o. Luna (la dreapfaza lunii chid apare pe cer ta) in comparatie Cu
Pamintul.
numai ca o secere (vezi mai

jos); e plink 0 veche, cind pamIntul sta In

linie dreapta Intre lunA $i soare; se zice cA e
primul paIrar" sau ultimul patrar", clnd tuna
se aratA numai ca un corn sau ca o secere; primul

patra" e numit de popor

nou" (me-

2056), plc CRAM

noun sau craiu

tuna rasare, apune,

toata osteneala ca sa gaseasca: gi-a gaga gineri In stir-

create,

sit P slava Domnniui I cm mull o mai umblat

soarele 'n loc, iar tuna se bag& china nor de ravine iart.1;

cantIndu-i cu lumi-

cearciinul (Mo/d.

cearta, dada, slicesvi, pricina ou

a
cu

on -ce pret., pentru

soare,

un lucru de nimic

tart:mania) lunii; petele din ; poporul

tot ce -$i poate cineva Inchipui, de toate:

rugiteinni gi cite 'n el In soare se vicuna, ea BA Beane

Dumnezeu pe biata omenire de west nesAtios balaur (ISP.);

PP PIC4 27 Pra-

jina de care atIrna galeata putului 4 Plantli

cu flori marl galbene .dispuse intr'un spit lung $i

6: a Ultra ca canals Ia , a striga Impotriva aceluia

cAruia nu-i poate face nici un rat*, a ameninta pe

cineva fara sA -i poata face vre-un rAu; a asvirli, a

Impugca an bards In A Nur BARDA CD ; ImpuscA 'n-lunA reL

Fig. 2965.
d

trapvt3cA'N-Lvra () Lumina lunii; pe

seu.

dens; numita $ 13. Luummilinaarreedeestea- Fig. 2966.

Iuminarica",luLuminare.
rina.
mInarica-Domnului", coada-boului", coada-lupului", coadamielului", coada-vacii", etc. (Verbascum phlomoides)
2966)
LLTMINARTCA,

[lat. lumlnartal.

galbanS (ALECS.)

Planta cu frunze marl $i cu

flori galbene, aproape fara miros, dispuse.

Intr'un spit lung $i drept; numita

la lumina
lunii, and straluceste tuna pe cer: noaptea, pe sa, le
sPune povegtt (VLAH.) O * Satelitulunei planete: Msate lui Jupiter 0 D Fie-care din cele 12 parti ale

anului, de cite 30 sau 31 de zjle (afarA de Februare,

care are numai 28 sau 29): hies Marts are 31 de stile;
In lima lui Main ednuml e presArat de Mini; la Inceputul,

LUNAIU sm., LIINAIA sf. 7.k Nume dat de

taran vitei nAscute Intr'o L u n f.
'LUNAR 1. adj. 0 * Ce tine de lunA, privitor

la luna: vmean

$t

.,

pe timpul unei luni: are o into

de lei pe ; lima de mien, Intlia tuna a cAsAtoriei
F 1i Soroc, menstruatie [lat. 1 u n a].
la slirgitul limit; pe

LumIxARE4 (pl.-sete) sf.

de trei parale
dim. LITM/NARE: Sava se intoarse en o
(1.-GH.) ; tineau Cu mina sting& luminSrele mica de met

oiolu

; an

ow AN C) 11 C) Pe o

lunA, pe timpul unei luni: leafs ...A.

2. adv. Pe luna: primeste o mie de let [fr.].
# LUNATACI (-tieese) vb. re fl. F A fi lunatec,

coada-lupului", coada-vacii", etc. (Verbascum thapsus) ( 2967) :

clmpul, iteoperit
mai tot de lumtnitricil se Intindea

lunii; minte, de stn

vede to petele din vd scene uciderii lui Avel de cAtre Cain;

eclipsA, Intunecime de
clnd e latuneelme de ,, poporul
credo cA o mitnIncil vIreolacii; clod De
o m&nincA vireotacit, va Ii rizboiu on rAzmiritit (Gon.); I) : one In
gi In

narea (ALECS.) ; a auto

cauta cearta

descregte ; ritsaritul, apusul

a deveni lunatec (PRV.-M1:1).

#LUNATACTE sf. F Somnambulism, boala de

care sufere cel lunatec (PRV..MR.).

LUNATEC, Ltate.Tio adj. gi sm. Somnambul,

departe

(GRL.) ; lumtnilre-

supus pretinseiinfluente a lunii: ai nostrl toti an ador-

lele, drepte gi bdtoase, Intrecean

mit, En singer eau ea an lunatic (VLAH) 0 Cu idei ciudate, bizare, zAnatec: mit buour clod yid In mate noastrA
un lunatec mai mull (om.); toate iluziile lunatece &nein-

Jinni gi stau de

tea easatoriei se Impritatiara ca nor)) la vInt (13.-ZAMF.): E

nebund, lunatic:A, timbal ca o zInaticA (PASO) Cl' N as -

streale... Cu Host
galbene si bittute
pe acelagi Dicier

=
LIIMMARE C)
4 = Lumt(DLVR.) CD

cut In aceeasi lunA cu altul: clod dot Intl slut InFig. 2967.

Luminaries.

Fig 2968.
Luminarica-pamintului.

lunaticus].

NARICA-PAMINTIILIII IC) d LIIMNARICA-DQMNITLITI = Lure-

LUNCA (pl. -at) sf. 0 4. PAdure pe ling& apA: prin

NARE0 j,--AugtsTRA, Lu-

lunoile ei dambravile cele pline de mindrete (cm.) 11

acoperitil cu Mete, In
apropierea unui rlu sau la poalele unui munte :
CImpie Intinsa

raNARTcA-pAmorruLtri, plant5.

cu tulpina inaltA, cu nume-

roase frunze $i flori marl,

albastre, cu puncte mai In-

tunecate ; numita $i luminarica", intara, besicula",

taietura", etc. (Gentiana
asclepiadea) (.3 2968).

tuited, gi unul moare, II Dune pe eel rams In Hare eu eel

mort, pentru ca al el sit nu =oar& (GOR.); fate gi Wahl' care
ar fi lunatici... sit nu se casittoreascit !mamma (JIP.) [lat.

joasA,

vassal, luminoasil, se deschide Joe la poalele coddler

(VLAH) .

LT.INCULTTA, OLUNCTITA (731.-4) St. 4 / dim.

LVNCA.

A4k,

LUNEA 1Ir

74

LVNI1.

LUNECA... wur ALLINE0...

2141

LUNA (p/.-et) sf. 0* Sa-

L'UNL SM., LUNICA sf. a

telit al Pamintului care se in-

21v.

zile, 7 ore, 43 de minute $i 11

secundesi-llumineaz5. In tim-

suprafetei lunii.

nAscute Intr'o L u n i.

vIrteste in jurul lui In 27 de Fig. 2969. Aspectul

Nume dat unei Vito

"LUNETA (p1.-te) sf. 0 15 Instrument de optic&

pul noptai; luna e de 385 de on mai apropiata. de

alcAtuit dintr'un tub In care shit asezate diferite

lentile, cu ajutorul cruvia se pot distinge mai bins
obiectele de la o mare depArtare; ochian: 11 astrono-

729

www.dacoromanica.ro

mica ( 2971) = pl. Ochelari: un Wen Cu Innate roLUN - tunda,

legate la ceafa cu &mit gititone (nom) [fr.].
LUP LUNG'!_. adj. 0 De

o mare intindere de

lui scurt"): par

"4; nas ";

barbt 'rot;

LTJNGULET adj. = LtrNaurvT : !noon sa-I lmbol-

(PANN) ; ootariul este o omidft lundeasca on un bat ma!

guleata st subtire, de coloare cenusie (MAR.).
,

4;

LUNGURTCA sf. * Plants cu tulpina acope-

poale lungi ei mince sourtil; drum ; role "4; Doezie

; discurs
; F:
Fig 2971 Luneta ustronomica.

"4, vorbire care -0"

nu se mai sfirseste; om care vorbeste mult, care
nu mai isprave$te cu vorba; e ia vorba, vorbeste
prea mult, spre a spune lucruri care se pot relata
pe scurt; F P : ciorbit v.. zeamit "4, discurs, vordespre timp: vreme
bire care nu se mai sfirseste;
a; zilele de wait stet lungt; viatA "4; domnie a; dna
vorba

te.11

laba

asteptare; dupii cercetari lungi o LU Vocal&

d, si-

^4, vocala, silabk a ckrei pronuntare are mai

multa duratk decit una scurta.

nasului, 1.0
2. sbst. 0 LIMO-no; 161 cunoaste
dl seama clt de putin e In stare sa lack cu cuno$Untele, cu puterile lui, etc.; nu-vi cunoaste ~ni
nasulul, nu -$i da seama de putina lui valoare,
de mksura pe care trebue s'o pkstreze fata de

alibi o In .,111 loc. prep. In directiunea, In sensul lungimii: am apncat In ...III Wren OO In $1
in lat, in lungime $i In Mime; scotind nista metanti...

si In lat prin
mica camarntA (NEGR.) 0 DO-R a] lac. prep. Urmind

Incepu a se juca cu ale, preimblindu-se In

directiunea lungimii; mergind aproape de farm,

rlului, zldnlui, strazii; de-a
de margine, etc.: do -a
..ill $1 de-a latul, lungi$ $i curmezi$, In directiu-

nea lungimii $1 a liitimii.

3. adv. Vreme lunga, mult timp: Monti cetlalti au

Inceput... a se nits nnul la altui (coo.) [lat. 1 o n g u s].
LUNGAN, LIING4NA (p1.-ne) adj. $i sm. f. F

Lung la trup, (om, etc.) eft o prajink: sa aibit Indrazneala

mea 1

ale -01 1

adj.

gra/nada de oomeni (GRIG.).

ureoht lungi; pioloare

lungs; : a avea mina "4, degete

lung!, a avea ubiceiul s& Pure; a
elizut cite de ".; o pail* o nuia
haini "4;
:
femeia-1

LUNGULAT, 0 LIINGIII:BTIC

urea lunguiet, prea Ingust, pros nn ;tin cum oroit (VLAH.);

nt$te stufienri, nnele rotunda 51 cn Mort, allele 'ungulate $1
on pomisori OSP.); in cortul lunguietio... se sbuciuma Inca o

skit mult departate unul de altul

(C

LUNGUIET,

la ptimInt.

Mai mult lung decit lat, lungaret: are an cap

la un capat pin& la cclalalt, ale ckrui capete

ociada

LUNGIT adj. 0 p. MINK Intins pe jos,

pe pat, etc. cit e de lung: MO

LUNGOARE Ps- LINGoARE.

spate, mie, ca lunganul lui lubeste pe fats

rita cu perk virto$i, cu flori rosii sau alburii Inconjurate la bath cu o aureola galbenk patata cu row
(Galeopsis tetrahil) (.12972) [1 u n-

goare].
WM' (art. Lunea) sf. D 0 A etet
doua zi a saptam in!! Intre Du-

mined. $1 Marti: map

tamina pagubesti (GOR.) O Lanes Digo-

rilor, a doua zi dunk. Dumineca la-

satului de came; Lunn cured, a

doua zi dupe Dumineca lksatului

de brInza; Lunea mortilor, a doua
zi dupe Dumineca Tomii; Linea
acacia, Lunea Intre Inaltare sf Ru-

LUNGARET adj. Mai mult lung decit lat;

LUNTCA ear

LUNGE sf.

pe apa, mlcaic (2973)

din non lopetile,

MUlt: Dumnezeu 8141 dea noroo $1 sit-ti laugeaseil zilele

vorba, a Intinde prea mult vorba: hat, an

mai lungiti vorba st va porniti acu 'ndatit la

lemne
lung!

pasul, a u lua repede la drum:

Dean! la drum st aide aide, trek zile $1 trot ncalti (Iva ;
False urechile de foams, a nu mai putea de
foam (vorb. de cineva care asteaptk prea mult
(ALECEL) ;

pink sk poata minca): vi s'or 21 cam lungit nrechile de

foams, pentru ca ye aioi obicinutti a minis; pe la amiaza

(rxes.) A (se) intinde pe jos, pe un pat, etc. (cit

e de lung): lungise trnpnl mart et alb al copilulni (Dom) ;

vulpea... se lungeote In millocul drumulut, ca at onm ar It lost

moarta (coo.); Nu 'nceta In Wart tot sit se intinza, SI se

mai lungeascA, toe sa mat coprinza (PARR) ; to lungesti pe eanapeaua de catifea rople (1.-GH.).

LUNGTME s 1.0 Intinderea unui obiect socotita

de la un capat pink la celalalt: "it noel prillint; masura as ", 0 Intinderea unei suprafete socotitk dupa cea mai mare dimensiune a ei: viral Ice, one]
Pasha s Duratk, Intinderea de la inceput pink la

sfirsit: .41 noptilor de tuna; ri nun' discurs 4 rrs Taragdneala, Incetineala:- lungimile procedurii [1 u n g].

LUNGI$ sbst. $i adv. In sensul lungimii, In

I u n g: fn ~ill ograzil, aceeasi namila... sta culcatft la 1/1$1 curbsmint (OEM.); de-a .. gi de-a ourmezis sau (In

zts, In lung $1 In lat, In toate direcjiunilm an tribes

carti prin testa lumea, de-a ,..111 de-a ourmezis

Imes In
et alumni" (DEZ.); rar ai mai ails.
trribla tars... $1 curmesit (RET.).

; outreiera
$1

de at

[1

u n 12].

re se plute$te

1 u n g: altadata asa se [bolo el se lunges de grozav,

de dinngea on mina la tuna (CRG.); fatale ii tremurau 51

a da o vista mai lungs, a face sk trkeasck mai

Somnambulism (coR.)

St. 26. Mic vas

de lemn cu ca-

cam lung: era o stoat' lungareata 81 Dna (VLAH.).

bum de jos 1 se lunges din ce In Co (DLVR.) ; , viata, zilele,

LIINVL.

is`

LuNTTA. sr. dim. LVNA.

LUNTRA$ sm. a. Cel ce mink:o 1 u n t r e, vlsta4; mmal prinse
V
C
C U
L
sa visleasca IGN.).
LTJNTRE
v
..:7#77.&7A-7.74017

peti, bare.,

LTJNGT ( -gala) vb. tr. $i refl. 0 A (se) face mai

Fig. 2972.

salii [lat. vulg. lunis = lun a e Lunguricli.

(dies)].
# LUNT' (-neso) vb. 're fl. if A fi lunatec, a patimi de somnambulism (ma.) [vsl. lunit is J.

nindu-se cu lo-

IORL.).

sarbatoarea

adv. Lunea, in ziva

a cazut Intro
de Luni: Lunea viitoare, trecuta; sane
dai tamio din case Lanes, ca testa sap-

Fig. 2973. Luntre.

A. Bot, botnila, hour, pisc.F. Fund,
pod. U. Usnd, slaiu, vAtra. C. C

o aiuta ail se urea co,cairrbleo! 1, LciLaed, chigchitcgricviaicien,arcucjitu,

In
ai, apucind V. Visia, lopat'a. P. F:rajina, iifan,

..

sticiu, cechie, opintitor, toiag.

151 flion Out Inapoi spre slut (1).-ZAMF.);

9 : a se face (Salt a se puns) e

gi

punte, a Intrebuinta toate mijloacele posibile: se

faces
dotel

oi punte 1,1-41 &Alm Cara de nevoi ()SP.); a umbla In

(sau itintr1) [lat. vulg. *1 knt e r < clas.

11 n t e r].

LUNTRI (-treso) vb. intr. a. A pluti cu 1u n t r e a, a mina o luntre: s'an pus lntr'o luntre... $1

au Inntrit catra ostrovul acela (sea.

LUNTRICICA (p1.-kele), LUNTRISORAk (pl.-re),
LIINTRITA (Pl-te) s f . .0 2, dim. MAITRE: aria o luntricicA ce 'nainta, desploind valurile (woe.); douAsprezece
luntrigoare ou vIslasi muiati numai In fir... le asteptan la
margins usP.) ; la Inceput era numai Intnnereo ai apa, $1
Dumnezen amble cn o luntrita pe dettsupra apel

(RET.)

LUNTRICNA, plantk cu tulpina /Minsk pe parnInt,

cu flori galbene, cu semintkle tnchise In niste pastai
mici, ovale $i umllate, acoperite cu mici perk negri
( Oxylropis campestris).
LUNTRU = /NAVNTRU.

LUP sm. Cl) 7.t Gen de mamifere carnivore, din

familia clinilor, du$manul cal mai neimpkcat al

turmelor de oi; e foarte de temut, iarna, and

e flamInd, cad atunci umblk. In cete numeroase,

atacind oamenii (Canis lupus) (N 2974); vials
aproape excluziv pastoreasca, dusk In timpurile
primitive de Romani, i-a familiarizat mult cu acest animal, al carui nume apare In o multime de

expresiuni figurate, In proverbe si locutiuni proverbiale bitten, om foarte siret, cu multa experien(11;
are urechi as
are un auz foarte fin; a mince

730

www.dacoromanica.ro

/;

oil na , a mIncar cu lacomie;

Parch se bat-doi

India (Strychnos nux vomica), din care se extrage Lup_

la aura lui, se zice despre cel ce Inghite cu lacomie:

strichnina [lat. lup u s].

doi I la aura lui usP.);

la mIncare ca .11 gi la

sf.

mInca, de parch se bateau

ss manInce mult, dar

la lucru e lenes; a scApa

foarte mare o

(ca) din aura ~ului, a

scapa un lucru aproa-

Crescatura

pe pierdut, a salva

din ghiarele rapitoru-

lui: trebue sit lac ce-oin

6 : ce luta In aura lupn-

Fig..o. Lop.

Int nu se mai poate scoate; 0: ,111 mlinIncE si din oile nn-

marate, cu toate masurile de paza pe care le is

cineva, se IntImpla un accident care stria tot;
de omul rapitor nu to poti apara de ajuns; 0: 0: int,
se lace oaie, II mantncil ii, eine e prea bun, cine se

lase prea moale, da prilej celor rai sa-i face neajunsuri; a li oale Intro I, despre eel bun, blind, moale,
In mijlocul celor rai, odor hrapareti; a umbla ca it
oi; a da oile In paza ..
Pe
a da un lucru In
pastrarea aceluia de care tocmai trebue sa to feresti
mai mult; a lasa pe cineva Intr'un loc, Inteo slujba

unde poate face mult rau, unde poate sa jefueasea nesuparat de nimeni; Imbracat In plate de oat,
om rau, siret, care se preface ca e bun $i cu vorbe
mieroase cauta sa -$i ajung5. scopul; 0 : ~n1 nu so sperle

de pielea oil, eel tare nu se intimideaza usor, nu se

lass a fi speriat de on $i ce amenintare; 0: nlci

os,u1I1AmInd, niol oala on doi mici, nu trebue sa dai unuia
tot sau prea mult, tar celuilalt nimic; 0: lie gi as
mIncat de o oats; 0: goul lei schimbli perm, dar nAravul
ba, rare on col rau t i schimba naravul, devenind
bun; deprinderile cele rele $i Invechite nu se lass
clad ImbAtrIneete, 11 Tatra
Cu una ell doua; 0:
clinii, cind un om mare scapata, cind eel puternic ajunge slab, chi mici 11 Incoltesc, iii bat

joe de dinsul; vorbim (sau vorbeeti) de 0. gi ..,u1 la tugl,

se zice. and pomenesti numele cuiva $i acesta

tocmai soseste;

0:

lama n'o mAntria ...11 Plr 'AMA;

de clnd it albi or ALB 1 @ Teama pe care a inspi-

rat-o totdeauna lupul, mai ales pastorilor, a facut ca

oamenii de la tars, sa consacre ca sarbatori

o multime de zile peste an (allele ...tier,

t1or)

sarbatoarea

spre a fi feriti alit ei Insisi,

into vai gi amar de neamul

(oom); de naravul cal

tare trebne BA, ne temem (pm); !came InPeasull.

L'UPTE adv. Ca lupul, In felul lupului: fungi

ma Biceam
a Inghiti lacom: Ina eu. mincind

Paint' ~... de an mai date mina Cu dlnsul usr.); a mince

,,smerit

[IllpaSC].
= CONDVRIILDWANE' [srb.ljubidrag].
O LUPI adv. 7,z Ca 1 u p i i, lupeste.
LUPIT adj. Care seaman& cu lupul; lute:
(enc.)

LUPI(S)DRAGI SM. pl. 0 /ten,

on c'aveam cine etie ce lupitI de

cal (Gli.-N.I

LUP0.4.1CA. (p1.-S0) St.

ank Femela lupului

2978).
LUPOAIE sf.. Ban. 0 /ten.

0 7.k Lupoaica11 0

Plan-

ta de coloare albastrie,
care devine galbuie dupe

Fig 2978.

aica capitolina
Inflorire, Cu freeze mici ca Lupoaica
(simbolul Rome*
niste solzi, cu flori albe-gal-

but sau albastrii, dispuse In ciorchini la virful

tulpinii; creste parazita pe radacinile de tutun,
on plate sure (ALECS.).

LUPTA (Int) 1. vb. re fl. 0 A se prinde piept la

lupta dreapta, se luptarit ce se luptara et, InfrIngInd pe amen,

If tale el lui cacti' aSP.) 0 A se IncaierailiC) X A auto.

sa Invinga unul pe celalalt, lovindu-se cu armele,

a se bate (vorb. de doi adversari, de doua ostiri)
0 A avea de Indurat; a-si da toate silintele ca ss
Fig. 2975.

Lupulvrabiilor.

o on moartea, a trage de moarte, a

fi fn agonie.
2. vb. intr. A se sili din rasputeri sa stlrpeasca

un rau, sa Inlature pe un adversar, etc.; a coinImpotriva coruptiunii, abnzurilor, alcoolismulai,

bate:

care se hraneste cu insecte si cu

pasarele; numita $i sfrancioc (-mare)", berbecel-mare", berbe-

Impotriva conImpotriva duemanilor tArli;

mizeriel;
servatorilor ;
pentru libertate [lat. I u C-

cut", capra-dracului", soimut",

t a r e].
LVPTA. (p/.-tel sf. Incercare a
puterii In care doi adversari se prind
piept la piept $$i cauta sa se trill-

2975);

LVPIIL-VRABIILORa = SFRAN-

CIQC-MIC;-141PUL-FASARILOR = COROW 0 5 COADA-LVPULUI =LIJIdtNAREC), WM/RABIC/IC) ;IARBA-L17-

tease& unul pe altul, Uinta. ([11 2979):

apoi se Inuit la ..: se sguduian unul Pe al-

MARUL -LVPULL!'
PULUI =DALAC ; QCHIIIL-LVPULUI,

tut, de se cutremura pAmIntul (ISP.) ;

dreap

/41 A4 Incaierare cu armele, bataie, batalie: lupta de la Grivita; o

micaplanta ierboasa, cu florile dispuse In mici spice ovoide (Plantago

areriaria)( 2976); PUTRIM-LVPII-

ye vista gi pe moarte; cumplitli a lost lapta

LIII, o varietate de feriga (Athyrium

TALPA-Ligum Ochiu11upului.
fills femffia);
Fig. 2976.

LB; semintele foarte toxice ale unui arbore din

Fig. 2979.

Lupta dreapta
Silinta din rasputeri ce-$i da cineva (luptliromanA)
ca sa scape de o nevoie, ca sa sttrpeasca un rau.
ca sa Inlature pe un adversar, etc.: Impotriva
Inizeriei; IIIPta pentrn libertate 0 Actlunea a douh
gi mult singe s'a mai vArsat (VLAH.) O.

Lilt = POPIVNIC; SPINAREA-LVEITTVRTA-LVPII-

scape de o nevoie: luptIndu-se Cu toamea, cu Betas gi on

somnul am); a se /o Impotriva vIntulul, Impotriva vain-

rilor tarn; a BS

I LtiPuL-vR4ancoRI, pasare cu ciocul virtos $i Incovoiat,

co*DA-ralTEil;

O LUPAV adj. Often. kmus.) = kiMPAv.

LUPSC adj. Ink De lup, al lupului: de soma Ina-

piept cu cineva spre a-1 dobor/ la pamInt: se ltarll la

10

etc. (Lanius excubitor)

frinate, pierdute; bordel [let.].

OLUPARITA sf. ie LUPOAIE .

Un

dinea calendarului: Circovil

de lama (16-18 Ian.), Num
(25-30 Ian.), Martina (1-3

Noemvrie), etc. Blana

de lup 0 colt de...a.- coLT

lemnoasa ce apare pe trunchiul sau pe ramurile unor arbori l3 LenFig. 2977. Lup^.
til& biconvexa Intrebuintata spre a se vedea prin ea marite uncle
obiecte mici, litere prea marunte, trasaturi prea
subtiri, etc. (ill 2977) [fr. loup e].
FA.1
LUPIN sm. LuPANA sf. 7L Nume dat unor
vite cu parul de coloarea lupului [1 u p].
*L'UPANAR (p1.-are) sn. Casa de femei des-

de cinepa, etc. (Orobanche ramosa) [1 u p].

LUP9IU sm. 7.Z augur. LUP. Lup mare, batrtn:

cit $i turmele $i vitele for de acest

animal nesatios; astfel shit, In orFebr.), Stoboral Slm-Pletrulni
(30 Iunie), Teclele (24 Sept.),
Lucinul (18 OCt.), St. Burnam (26 Oct.), Pilipli (12-21
Noemvrie), St. Andrei (30

Buba,

bolfa, gilts, urnfla tura sub piele

care cresteuneori

luau ea butucul, Ii place

lace, ca sA-I soap averea

din gura ~ului (ALECS.);

*LUPA (pi.-pe)

731.

www.dacoromanica.ro

LUP

care lucreaza In sens contrariu: lupta elemenLUP - forte

lupta luminil on lutunerecul [lat. 111 et a].
LUZ telor;
LUPTACIU sbst.ier, Plash, voloc de prins peste

din cel mare [comp. LAMS].

LUPTATQR, LupTATo4uu adj. verb.

LUPTA

41 sin. f. Care se lupta.: wit slut slept la plot (VLAH.).

'LUPUS sbst.
Boala a pielii, de natura. tuLUPUSOR sm. 74 dim. LuP.
= DAMN [germ. dial.
O LURBAR sm. Trans.

bereuloasa [fr.].

LUT (p1.-turi) sn. / Pamint galben si gras

din care se fac oale, cu care se lipesc peretii,
etc.: Welt

II lipi cuptiorul,

11

humul

1)1-1

grill

(CRC.); lntr'un simile der ardea o huninare subtire de

ceard (vLS6.) (e) Trup: Priveso apoi
culcat In Stahl (EAIN.) ; el stia cit ~ul 1nl se va duce acolo
de untie a lost lust esp.) [lat. lutu m].

LUTARIE sf. "Lon, groapa de unde se scoate

1 u t: lutaria a pleat pe el (MAR.).

*LUTERAN, LIITERaNA 1. adj. A Conform cu

Lurber < Lorbeer].

doctrine lui Lute r.

LUSTRAGTU sm. 1 Vacsuitor, lustruitor de

ghete (f. 2980) [lu s tru].
*LUSTRAL adj. p C) Care sluje*te la purificat

propovaduita. de Luter.
"LUTERANISM sbst. Emt Dpctrina protestant&
a lui Luter ; credinta, religiunea luteranilor
[fr.].
LUTISOR sbst. 1_3n fel de argila., colorata In

LUSCA sf. Oa?. r

Dna alba, frumoasa.

Nume ce se d& unei of cu

(la vechii Romani *i Greci): apa ...a,

apa de care se serveau pentru purificatiunile religioase O zi "4,

ro*u sau galben de compusii fierului, foarte Intrebuintata In pictura [1 u ,t].

LUTQS adj. / Care tontine mult lut, plin de

ziva In care un copil nou-nascuf iii

primea numele sau era purificat

pentru Intlia oara [lat.].
'LUSTRATIVNE, Lu-

lut [lat. lutosu s].

*LTJTRA. (p1.-re) sf.,e 141T11.13 SM. C).7.kVidrii11

un eopil nou-nascut [lat.].

Blana acestui animal: stie el ca e imitalie nurca Med-

srruATrEsj. t C) Ceremonie
grin care vechii Romani $i
Greci purificau o persoana,
o armata, un ora*, un clmp,
etc. Ceremonie In care

se stropea cu apa sfintita

8. sm. f. Persoana care a adoptat religiunea

'intim pi tot imitatie gi lutrul de la viler, dar e bland (o2.-vN.)

[fr.].

O LUTUNOAIE LApurrokuE.
*LUTERNA (p1.-ne) sf. * 0 varietate de cul-

Fig. 2980. Lustragiu.

*LUSTRINA (p1. -no) sf. kw%

Stoffe de bumbac sau de mlitase lustruita, titre-

buintata mai ales pentru ca.ptu*it haine [fr.].

LUSTRU, (pl.-truri) sn. 0 Luciu, stalucire, su-

beceasa, originara din regiunea mediteraneana, cultivat&

ca plant& de nutret. (Medicago saliva) (c_i 2983) [germ.].

prafat& sclivisita: a do. A-, 0 Materia,

unsoarea cu care se freac& sau se ung

obiectele spre a le face lucioase

Qj Spoiftia: -1 de tnvAtAtura ce 11 s'a dat

e tocmai de alum ca sd -i umple de pretenlit

(VLAH.) [ngr. < lat.].

Fig. 2982. Luxatiune.

*LVSTRTJa sm. Spatiu, interval de

5 ani; a to virsta de opt lustri, e de 40 de

Fig. 2983. Luternii.

'LUX (p1. -inns) sn. 0 Fala, maretie, splendoare

desfa*urat& In Imbracaminte, la mask., In mobile,
etc. Bel*ug, Imbelsugare Podoabk ornament [fr.].
*LUXATIVNE, LuxATiE sf. r Scrintitura, scrin2982) [fr.].
teala unui menabru

ani [tat.].

LUSTRUT ( -nest) vb. tr. A da 1 u-

s t r u, a sclivisi; a vacsui.
LUSTRUTT adj. p. LIISTRUI. Cu
lustre, sclivisit ; vac,suit nixSTRUM.

*LUXOS adj. Care desfa*ur& lux, care arata

lux; begat NvLuxo [fr.].
*LUXURIANT adj. Imbelsugat, mknos, foarte
roditor, care produce cu prisos: veitetetlane

LUSTRUITQR sin. G) Cel ce 1 u -

strue*te; lucrator ce lustrue*te a-

numite obiecte in fabrici, ateliere,

Fig. 2981.
etc.; vacsuitor, lustragiu.
LU$CA sf. 8 0 varietate de b a - Lusa.
1 u * c a (Ornithogallum pyrenaicum) (El 2981).

[fr.].
LUZERNA = Lunp.NA.

DIN CAZANIA LU1 VAILLA1L (imp, 1642).

e72-1r:
- N%
A

vre

:-717
.

:10

17. 4:1#
.

732

www.dacoromanica.ro

..
*J
0