Istoria Limbei Si Literaturei Române (1894)

ISTORIA
L1MBE1LITERATURER0MNE
I
LiHourrr
I S V ( R I A
n
i
Li D Ull lllll
UE
AIv. DhCNHlTSI ANI
'ôMabCcX'
DIJIUNEA A DUA
//
I A K I.
TIFO LITOGkVFIA H GOLDNER Slr. PRIMAriKI No 17.
1894.
Tte drepturile reservate. Ksemplarele care nu vor
purla semntura autorului vor
a auioruiu] fi urmrite conformo lege.
voru n
m
P R E F A T .
Kdiîunea de fa^ nu se deosebesce ca fondft inlru

nimic (liM-oa dint;\irt. Cu all mal vrtosi amrt Irobuil
s pslslninri ;i sistema, care s'a recunoscutli de tofl,('a
cea inaT buna pentru a inffiija o icna limpede a evolu-
tiunoi nostre lilerare .si culturale. In acesto scoprt si
caracterislica peridelori ami! trecut'o la capitolele spe-

ciale din parlea generala, cAsligndri asirj-fel ornai maro
omogenitaleiji concentrare, precum iji o mal mare lini-
pe()iine in espunere. Ami tinut ca parlea generala s'o
turnmfi de nofi introducndft cestiunl nou î Iftmurin-
du-le l(tte mal pe. largii ca in JVntAia editiune. In partea
speciali! ama adaugerile !ji intregirile necesare.
fAcut
In generali! no-am ocupati si cu acstA ocasiune cu
scriitorii pnA la IS(>(), si cu cel care nu mal sunlfi in vieta.
In apretiareascriilorilorrt nmi preferili si acuni caracleri-
srl scvrte jji precise, care se imprima multu mal bino
in memoria fie-clruia, de cAt lungi analise. Acsta
am pulnl'o face cuatjtfi mal multi, cci asupra scriito-
rilon mal nsemnatl, cum si asupra altorft cestiunl de
insemn:tat<Mlin istoria literature romane noi ami publi-
cati deja studii si analise critice amnuniite nCercetr
liUrarc {Vi^x 1887) î in Jerista criti c Aiterai a ^ r' pen-
tru U!jurare ami arAlatfi la fie-care eestiune ?i scriitoru
studiile speciale fjcute mal inadinsQ i publicate de noi
iji de al(il In chipuli acesta ama inlesnit nformatiunile
si studiile speciale pentru ori-cine î mal alesa pentru
profesorl.
Pentru a uûra consultarea s'a adausa la fine unft
Jn.irfi (je lucrurl iji altulft alft scriilorilorfl.
IV
Acstft a dua ediîune imbuntît in multe privinte,

spermt c va ntimpina cela putinii aceeas primire
de care s'a bucurata ntia ediîune, care, peste asteptarea
nstra, a fosti bine primit nu numa de presa romna,
dar î de cea strina, si att in ^r. ct si in strintate,
in scrier serise releritre la literatura romna, s'ai
primitt vederile espuse de noi.
Dca, precum se vede, cercetrile si apreîerile nstre
aii fosti!drepte. credemn c acsta avemi s'o multmimii
.si mpregiurri, c noi in tta vita nstra de scriitori
nu ne-amii amestecat in nic o coterie literar, in
cari de regul se cultiv particularismulii si multe alte
rel deprinderi, care mrginesc orisonulu ideilor, co-
rumpi bunuli simtii, ntunec judecata s o for^z in
direcîuni false.
Kmnndii noi in chipul acesta cu totuli ndepen-
denî, ami pututii in cercetrile si apreîerile nstre s
urmmi neturbura^ principine sciintifice, care singure
Irebue se ne conduca, de nu voimii se rtcim in-
aine î s rtcim si pe altii.
Nimiel nu ne trece mai puînt prin minte, de ctii
c am fi far greêli, cnd se scie c materia este
deslul de grea si c ami fost nevoiî s batemii noi
ce dinti acsta cale anevois. Pentru aceea vomt
primi cu mare multmire observrile si indreptrile, care
ari put se mbunt^sc o a treia editiune, cnd
am ajunge s'o facem, cci bine scimu c progresul
att cel individuala, ct si celft general nu se pot,
face de ct prin selectiunea si primirea ideilor iji a-
chisiîunilor mai bune. Si precum noi ne iinem feri-
citi a tace acsta, avem dreptul se cerem s'o fac
î alîi pentru binele nostru alti tuturor 1
laÎ, Augusttl 1894.
Autori! Iti.
TABLADE MATERII
ragin
Prel'aâ
Partea êneralft.
Originoa
'Jeriloi'iulfi
si
Dialeclele limbo!
fonnaîunea liinbel
nomenclatura
i}
romne
....
.
.
. ,
.1
.
.MG
4b
Flpoca format iuiiisi cele mal vachi urme de limb. 51
Influenzile pasive
: .65
active . . . iSH
llnilatea limbel 9()
Scrierea limbel . . . . .97
Amorîrea .si desteptarea limbel . . lOt
(Vedir.ê, datine, inslituîunl .110
.....
.
Momente islorice in vila 1. romne .120

Moravurl si ('ullurfi 128
Peridele . . . . .158
Fartea spedala.
Literatura popularft . 159

nescrisiV . . 160
* scris . 180
Prosa : prospectft istoric . 184
Literatura biseric.sc . . 187
Istoria : epoca I . 203
Cronica anonime .
'204
Epoca 11 a cronicarilor . 208
VI
Pasina
Epoca III a istoriciU
PARTEA GENERALA
CAPITOLO I.
Originea i formajiunea limbel romne.
Liinba roniiXnil s'a nftscutri din graiuhi vechiulul Po-

poni- Komani, si, mal drepll vorbind, esle o conti-
iiuare a aceslul graiu. Faplulfi, prin care liml)a roniunA
'si ie o positiuno a sa deoscbil.1 si cu timpul cre- '.-fi
z;1 vi|;\ proprie, oste inviiigerea lotala a Dacilorfi la

107 ') d. r.li. de catr Traian, mperatul Komanilor.
Invingetoruln nu se multftmesce a preface Dacia in Pro-
vincie romanil, ci in urina rt'sboiuIuT indel ungati! rmtl-
ncnd (ra glft de locuitorl, tot-odatjT, o ?i coloniszA -),
va se fjicA o ro?nanisza, pentru-ca s devinl romana
nu numal de drepli, dar î de faptii, prin inssl ori-
ginea locuitorilori.
Pnft cnd Dacia sa aflati sub Romani, si limba co-
loniel a stali! sub influinâ limbel latine si a graiulul
vulgarfi romanil, atti prin legAturile de administraîune
publici ?i niililar, ctu iji prin comercirt i; peste totO
prii' '^gturilo sociale. Drcpti-aceea limba coloniel nu
pi' ,1 se-se deosebscil ntr'nm mod sinifiti de gra-
iulft generali! ahi Foporulul-Homani!. Tta deosebirea
e s'a pututii face in aceslil timpfi, este, ca graiuhi
coloniel, prin separaîune de patria- mama, s'a abstrasi
l) Mommsen, Corp I. Lat

III n. 550. Gooss, Studien zur G-
of^raphie und Ceschichtc des Traiauischen Daciens. Hermaniistadt.
1874- P S3
2). Eutropius Vili. 3 :vieta Dacia, ex loto orbe Romano nfini-
l^t&s eo copias homnura transtulcrat. ad af^ros et urbcs colendas. Dnci
enitn diuturno bello Dccebali viris faerat exhausta-
_ 2
inct-va din curentul cel mare al graiului roman,
a ntrat in o vi^ mai lina, mal putin agitata, i prin
urmare trebuia se remn in desvoltarea lui mai con-
servativi! de cti graiul generali! romanii. D'aici pro-
vini! o sum de vechi particularitti, cari limba roma-
nsca le-a conservati! din graiuli! vechii! romani!, pe
cnd cele-l-alte limbi neo-latine le-ai! perduti! in parte
si! de toti!.
Limba colonie) incepe o vita a sa proprie si inde-

pendent numai atunci, cnd patria- marna o parsesce
retrgndu- i pe la a. 274 protectiunea î administra-
tiunea. A cesta este punctul din care colonia incepe
a se specifica ca poporl deosebitii de atunc limba, le-
;
gile î elementele sale, incep a se desvoUa in un

mod al sei! proprii!, conformi! nuei patrie, conformii
impregiurrilorii iî trebuintelor ce i se impuueati. Co-
lonia romana incepe a deveni Poporu-Romdnu, graiuli!
romanii litnb romansca. Pentru-ca s ne putemii la-
muri asupra evolutiune limbei romne, trebue s pre-
cisami! mai de aprpe elementulii din care ea a esil,
i in ce stare de evolutiune se afla acesta cnd limba
romna s'a desprlît din olii.
Limba latina clasic fosti! graiulu

n'a Poporulul-Ro-
mani!, limba clasei eulte, limba statulu si cu deose-
ci
bire a scriitorilorti. Limba latina inc s'a nascut din
graiuli! populari! de tte dilele perfectionndu-se si po-
leindu-se in modi! mestriti! sub influinâ si dup mo-
deluli! limbei grecesc. Prin acsta latina cult s'a de-
prtati! mai multi! si! mai pulin! de trunchiulil din
care a esit. Dreptii-aceea pentru limba romansca, in
linia ntie i de uni! deosebitii interesi!, sunti! urmele
ce ai! pututi! scapa î ajunge pana la noi din graiulil
vulgari! ali! Poporului-Romanii, ct! si din vechile dia-
lecte italice, care ai! participati! la alctuirea graiului
romani!.
Pentru a lmuri inse positiunea limbei romne fata
cu graiuli! vulgari! romani!, trebue s aratami!, in tra-
3
sflturl generale, cum sa
loniiatrt limba romana din a-
cesl graifi ce s'a deo.sebit de elfi.
î in
In lonelicft parlicularitfilile principale ale limbel ro-
ini\ne sunt :
1) sunelele obscure (t.) i (*),

2) ijuerAtrele ce, ci //<?, g r/,
^, ^,
;
z (din /). ;
3) tocifile desinentelorft cu deosebire la temele in n (o).
In privinâ acestonl sunele este de insemnatfi, cftele

se nfht constanlft in tte cuvintele curati romanescl,
prin urinare sunli forte vecliT, mal vechl de cAti ori-
ce ciivinte strfiine introduce in liiiibil. Alani de acsta,
cuvintele atat strftine, cti !ji nue, sunlu in general
refractare lata cu acesle sunete, ceea ce indica atati
vechiniea cti .i proprietatea î parlicularitatea Ioni
minainenle romansca. Aceste due sunete, ce esista
a(|I doosebile in limba romna î in dialectele macedo-
romnfi si istriana '% in monunientelo vochl pana catra
finele sec. XVII nu se deosebeai in scriere unulft de al-
lulCi, penlru aceea le atlami scrise de-amesteculil cu
^ î H\. Acsta inse nu probzft cft sunetele in graifl
nu se deosebeat, ci arata numal neindemnarea de a
serie ortografic pe acele t impuri, ceea ce se intmpla
mal rarfi cu aceste sunete cliiar i asta(ll, ba unii cred,
frte greijit, ca ar' fi numal unfi sunet obscurft .
Probabili intr'uni timpfi indepartatrt sunetulft obscurft
>). Este absolutfl falsflce susfinn unii, c\ tn dinlectuin istranli ar'

Jipsi sunelulfl <?
(H- Adev5raia testcle î glosarele publicate pin'a-
<Hm nu suntfl lilmurite cftcl In unele cuvinte este semnatA , !n ai-
tele unde ar Irebui sJ fie, nu e Insemnatn, sfl e semnalfl cu 1
(ti.
Itinerarul lui I. Maiorescu, aâ cum sa publicatil. este cu totulti
impropria pentru sludi filoIo<jice. testale fi glosariulfl luT Miklosich,
ceva n>I cu ngrijire dar' nu stl scutite de confusiunl yi nesifûranfe.
Din publica{iunile de pftn' acum se vede cS este mal rarft. dar este.
Pespre esistenza lui < In dialectulA din insula Veglia ve;^l Ascoli,
Arhivo gloitolog I. 438.
a fosl numai iinul, care apoi s'a varial si bifurcat
cu timpul. C acesl timp a Irebuit s fie frte
ndeprlat ne probz faplul, c amndu sunetele
s afl î in cele du dialecte m.-romn si istrian,
care si-au rupt legturile cu limba romna din Dacia-
Traian nainte de anul 1000 d. Ch. (v. cap. II).
In vechile dialecte italice si chiar in limba latina e-
sistau sunete obscure. In dialectulii umbric si oscicii
adese ori a neaccentuatu in silabele finale se ntunec
intr'unii sunetii representatii in nscripti prin unii i*
cu punctij de-asupra, va se dica unii sunetii ntre o si Uy

de esemplu :
umbricii : panfa muta si etantu mutu.

,,
quanta resp, tanta muta.
,,
veskla i vesklu.
arvia, arviu, arvio ^).
oscicii : viu uruvu molto = via curva multa '").
ntunecare a lui a in e o constata i vechii grama-

tic latini: tarterum in locii de tartarum, /eîâif in locii
de fatigati, secratum in locii de sacratum "). In limba latina
deftongul ne in sine .i dup aceea trecereaacestuia, nce-
pndu inc din timpulu celti mai vechii, in e ^), precum si
vacilanta ntre i i e**), i si u (maxwmus si ma.x?'mus) ^) ;
tte acestea proveniaii din causa, c era unii sunetii ob-

scurii pentru care nu esista unii anumitti semnii graficii
spre a-lii put fixa, precum nu avemii nici noi anumite
lii re pentru a si a. Dca vomti considera, c asemenea
4). Huschke Die Iguv. Tafein p 502 si 534.

5). Enderis, Osk. Formenlehre p. LVII.
6). Consentius, ed. K. V. 392. 17: barbarismus si quis dicat tar-

terum pr tartarum. Probus, de nom. ed. K. IV. 212, 4: fetigat
aut fatigati ? melius fetigati, quod fetigo dicatur et fessi.
7). Schuchardt, Vocalismus, II. I 91.
8). QuintilianfiI, 4, 6 ..in her ncque e piane neque
: I auditur""..
9) Velili Long : ,,/scribitur et paene u enuntiatur".
5
suncle psislA } in dialcctelc itnliene moderne'"), voinft
Irebiii s admilcini c acente sunele obscure (<?, ^)sunlft
o vecliio niostenire in limba rotni\nA. l'rin urmare p.1-
rerta acelorii, cari suslini c acesto sunelo ani l o
moslenirc; din vechia iiiubl iliricA "), mentii cu all
mal puiini atenîune, cuci limba iliricA esle cu totul
nccuno.scull.
ce, ci.
Doja in dialectuiri umi)rici k (e) nainte de e .si i se

slflbise nlr'im sunetii .suerftton represenlali acum cu
e acun cu s i'erfh, Sane (aL Sancius), punicate
: .ji
jmnisiater, vestila pe langl vesticia !}[ vestisa, unetus,

fuoes (de la tacco), pase jji paccr, facia i;\ faniu (de la
/(tcio), oscicn fasia ^-). :
In inscriptiunilo I;iliiin asemenea ropresentat prin z,

s, ss h tei, tsi :
I.uziae (Muratori 1704, ;>).
Muzzie (z=:t Bea e?) ibid. 1892, 12.

Lissinia (Ephem. epigr, II. 002).
Felissio.sa(Henier I. A. 2358).
Urbitcius a;ruler 1059 IH ).
In Tsierna (statio Tsiernensis C I. L li! 1568) din o
inscripîe din Dacia dela a. 157 d.Chr. esle evidenlft a-
cela-sl .sunetfi a Ini e in aceea.<?I localilate alu crel
nume a remasfi lotrt acolo la Mehadia in riul Cerna.
l pari tri itiiliti'ii p. 322

IO). J'npanti. I-c vocili a <. sulle quale :
,
po.sA accento circonflesso id, .) ?i pronunciano come 1' fu dei fran-

1
cesi, ma temperato ni quanto; cosi in Snt is.into) 1 a si risolve

quasi in trittongo fSaeunt). e il suono si assomiglia a quello d'una
caitip.ina fessa r la pag 6iS
'. Indico con ti quel suono misto (non
:
diftongol. che sta tra 1' e e 1' . prevalendo per"> 1' / .... quel :
suono che 1 Arhivo Cllott. voi I 44.I in notr. rapresenta col segno
fi od ci; ed a pag 447 .. . con '
ed al uscita iV.
II). Dr F"r Miklosich. HeitrJige zur Ijiutlehre der rumunischen

Dialecte. Vocalismus. I Wien i8iJip 9
12). E. Huschke, op. cit. p 557 560
Enderis op cit p. XXXI.
13). Cf. Seclmann, die Aus.sprache des Latein p. 3:4.
_ 6
9 e, 9^'
Desi g nainte de e i urmate de vocale ^\ mai a-
si
les in casulii cnd e î i sunt urmate de vre-o con-

sonant, nu ne oferii esemple numerse de slbire s
sibilare, cu tte acestea, ori ct de putine, dar esem-
ple sunt. Deja in dialectul oscic avemii maiiui, mai^
dela magius maius mais-magis, mimas-maximae ^'^J^
;
precum dnmagis rom. ma?, francesi! mai?, [a.\.maiestas

din magestas, maior-maius din magior-magius, inienium
din ingenium, veienti din viginti m.-romni iintl. Asi-
bilat in :
Giove in loc de love I R N. 695

Genoarias ,, lanuarias (C I L. XII, 934 3189).
Genarius
Genaria j Seelmann op. cit. 239

'
Cogiunta
^. \
Pe slbitu in d (z) l'aflm in

(l :
Oscicul zico, zicelei, zicolom

ziculud (lat. dict
dup Huschke, r' dup Zvetaielf dias).
Sabinici Clausus=:Claudius marsic: aisos=aidios.
: ;
lat. z=zes==dies, (G I L. V. + 1667). ^-^X

Zebus<=diebus (Muratori 1571, l).
Oze=hodie, (G I L. Vili. 8424).
Zi=dies (Kossi 400, a. 392 d. Chr.).
Kalenzonis=Kalendionis (C 1 L. Vili. 9114).
Zaconus-Diaconus (C I L. Ili 2654).
Zonisius=Dionisius (G I L. Vili 7933).
in inscriptiunile latine ti urmatii de vocal esle adese-

or asibilat si represenlat prin iz, z, ts, si, ss, s :
14). I Zvetaieff, Sylloge Inscript. Ose. Petropoli, 1878 p. 37 .s
Ph Ed. Huschke, Die oskischen u. Sabell. Sprachdenkrnaler. Elber-

feld 1856 p. 35. 64 ?i 289.
15). Ph Ed. Huschke op- cit 299 -3oo.
- 7
CarilzeCaritia (Fabrelti Vili, XXIV).
|{(inizza Honitia 'Ibid. X 473).
Aequisia Aequitia (1 I{ N 5727).
Crescentsiam (druler p. 12H VII. 1. a. 140 d. Chr.).
ConsiensiaConscienlia (Le Hlant I (l. 428).
HansaeHantiae, okccI Tli. Ed Huschkeop. cit. 300.
Vessius Vctius (llenier I A. 1288).
Sepsies=-Septie8 (Le Hlant I (. 411).
Diposisio=deposilio (Ibid. 458 r).
'lerensus=Terenlius (C 1 L. Vili, 9927).
idus Marsas idus Martias (Henier 3480).
^ J ()
Incillft pentru ^, in monuinenlele graiului latin psin'a-
cuin mi s'a aflair urme representate prin anumite
semne diacritiee. Dar ntre nenunieralele afecl.iunl ale
lui s de care ne vorbescfi vecbii graniatici latini nu-I
cu neputinta s6 acest sunetfi ?i pot
lie esistat .î
numal greulfttii de a se face evidenl sunetul in scris

este a se atribui lipsa orl-oAroI urme despre unfl ase-
menea .sunoti. In act'stjl credintA ne inlaresce un pa-
sagii din o linlilianfj, care vorbesce de sunetole dulcl
i} plAcule ale lu s "'), jji fAnl indoila {? este unii ase-
menoa sunetO, In dialeclele italiene '') inc esista 9, i
in altri locfi (capit. IV) 'Ifi vomft vede iji in limba ro-
mana forte vecbi.

Alte fenomene fonetice, care pani la prima vedere
particularittl ale limbel romne, sunti! asemenea vechl
mo^tenirl din graiulu romaniL Asa este z din in eacu ./'
(jaceo) intocmal ca in graiuli romana :

Zunior (=junior) Le Blant I (. 11.
A'ororc (^coniux) C I L. X. 719.
Zesu (=Iesu) (iruter p. 1858, 6.
16). Quint Instit. I. II.6 : Ne illasquidem circa s literam diHdets

hic magster feret.
17). Biondellt, Saggio sui Dial. Gall.-ital. pag. 19S
Zanuaric G I L. X 2466.
Zovlim C I Gr. 6710.
Vacilanta ntre e si i i ntre o i u esle asemenea
mo^tenit din graiul roman. Alte fenomene caracte-
ristice :
In Ihnba In graiidu vulg. romanii :
romna :
fiii fiios==flios C I L. VI. 667, fiies=filiis C I L.

VI 5183.
fiiei fae,Muratori, 1185, 12.
vili vius I L C
li 2988 3070, Xd 2707, 1123
Ephem. IV 359. V-+1741.
viu G I L. Ili 4586.
no noum G I L. II. 4969, 3.
ajutor G
aiutor I L. Ili 1967.
btrn Betranus G I L (Auct.) Nr. 491.
vita Viatia=Vivatia G I L li. p. 450.
snt Santo C I L. VI. 736. V 8136, santa Le
Blant I G. II. 178. santorum G I L. Vili
9285.
bra^ braeio G l L. I 198, 52.
parete paretem, paretes G 1 L. VI. 3714.
de Dieo G l L. Vili 9181.
em omo G I L. Vili 6442.
spe ospite G I L. Ili 2013.
ste osles G I L. Ili 3800.
ctra cotra G l L. V+1716,+6249
rba erba G l L. Ili 6108.
avere abere G I L. V. 4488.
msa mesa G I L. Vili + 2189 8767 a. 8769, 8770,
8871. VI 3722, mesam VI. 1685-f 6249.
martur martura G T L. I. 909
maituribus Le Blant I G. 412.
Troiani Troia(no) Ephem. epigr. IV. 781. Troian(o-
poli) IV. 894 d. 30 Troianus Decius G 1
L. V. 1163.
i)
(Jladn (nu- r.ladio (\ I L II 4r)3S.^
me propria Cladius C I L. VI. 667
istoricu) Chitlius iji Claudio C I F^. VI 15055.
Treciidii la evuluîunile (lesionare, ma! insemnate

sunt urmAlrele lenomene: in flesiunea noininalil s'aft
perdul tte desinenêle consonanlice ifi in special -m
î -s v'd cele mal desp. Aesla nsC s'a inl('rn|)latii ?i
in graiiili roinnri si nca din timpiirilo cele mal vechl,
cum se vede din tle in3cri|)îunile dela cele mal vechl
pftnft la cole mal nu :
Suh repuhlic.
s omisfi in nominai. unul Scipionft

: Cor-
(in epitai'uh :
31). Sexto,
nelio Usoro.(I \j. I.
Uoscio, Opio, Lordano, Trebonio,

Ilerenio (C I L. 127, 143, 1<)U,
158, 124127, 111.29,31, 115).
Albinu, Floru, Secundu, Theodoru,
Longinu, Mariu, belissiinu, op-
tandu, barbarica (Cors.sen, Ueber
Au.ssprache eie. I. 291292).
Antiocu, locu, leclu (C I L. 1023,
109.^, 1313).
re. omis aUMi in nominai, etft !<i acc- epit. Scipio- :
nilor Hunc oino consenliont optumo fuise

:
viro.
pater rogem uintioco subegei. te in
gremiu recepii lerra. (C 1 L. I, 32, 35, 33).
in monlem Lemurino inlumo (Ibid I. 149),
donu dal î donu danl (Ibid. I. 168, 117.5).
in a f. ; Taurasia Cisauna cepit, cepil Corsica Aleria-
(jue urbe. magna sapienlia... posidel. (C I L.
I. 30, 32, 34).
Suh ifnpcri.
s omis : ampliu (C I L. V. 4488).

Crescenlinu (Ibid. V+6203).
10
Mukianu (ibid. V. 3555).
Severa (ibid. V. 2039).
Veteranu (ibid. Vili 504).
Suru (ibid. Vili. 9493).
maritu (ibid. Vili 3613).
bonu, minu, titulu, anno, piet (ibid. X. 4539).
unu (ibid. X. 5939).
m. oniisu : donu (C l L. XIV. 2891, 3562, 25).
longu (ibid. XIV. 3002, 1427).
anu (ibid. XIV. 691. annu V. + 5189).
circu (ibid. XIV. 1866).
Concessa (ibid. XIV. 1456).
cu (ibid. XIV 1868. co ibid. III. 2072).
cura agere (XIV. 102, 462, 2258).
dece (ibid. XIV 1646 bis).
donatu (ibid. XIV. 692).
eoru (ibid. XIV. 209, 581, 583).
fabroru (ibid. XIV. 299).
latu (ibid. XIV. 644. 1427).
meu (ibid. XIV. 1236).
sacru (ibid. VI. 10848. XIV. 1490).
septe (C I L. Il 4331. V + 1646, 4148. Vili.
1040. 4076+8639. 9126. XIV 2148).
seppie (ibid. XIV. 3344).
raonumentu (ibid. XIV, 1163 bis, 1417).
nemine (ibid. XIV 553).
su ==sum (ibid. XIV. 914).
testamentu (ibid. XIV. 2934).
unu (ibid. XIV. 795. V + 6257).
dece (ibid. Vili, 1040).
dece et septe (Rossi 14. a. 279 d. Ch.)-
iindeci anos (C I L. V + 1745).
(ûindeci (ibid. II 4331).
Sedeci (ibid. VI. 7260).
Mense unu / (ibid. V. + 6257
Consulatu l (a 409 d. Ch.).
longitudine (ibid. VI. 10241. a. 136 d. Ch.).
onore (ibid. IV. KJUO).
salute (ibicl. IV. 12H7, 1593, 1684).
ventre (ibid. IV. 1391).
aliu (ibid. IV. 2070).
plenu (bid. IV. 1391).
sincera (ibid. IV. 2776).
Aesttl dispariîune a lui i s rinal nu era numalm
in vulgar, cijjiinali clasel culle '").
j,'raiulfi
Tocirea lui -us -um s'a impusrt in multe cu vinte cbiar

in latina clasicA, in ctfi unele cuvinte ai remasft nu-
i
ina cu l'orma tocilA libor, laber. mmister, cancer, ca-

:
per, ager etc, altele s'ail susînul mal multi! su mal

putin cu amndu formele :
socer socerus
.si
puer !fi puerus

uler .si uterus
exter .si exterus
infer .si inlerus
super superus
.si
hexamcter si hexametrus
famulus iji famul
cornicen sî cornicinus
oscen î oscinum ^"')
fidicen si fidicinum.
|8) Cicero, Or.itor 48.

ll quin etinm, quod iain subrusticuin
:
videtur olim autem poltius eorum verborum quorum eaedem erant

postreniae duae littcrae qune sint ,./> o/Ximn*" postremam literam
tetraht'hant, nisi vocalis insequebatur Cf (Quintiliano I 9. 38- Hr'
despre m tnalfl (ûiniii. IX. 4. 39 etiamsi scribilur lamen parum
:
exprimitur - C.^tfl de generalil î puternicft era disparijiunea lui w î s

hnal se vede î mal limpede din Impregiurarea. cft in poesia ar-
chaicA l.'MinA s tinaiil nu forma posifiune nrcesarminte, r' m fnalft
!n ttJl evolmiunea poesie! liiine precesfl de vocalil î urmatH de unii
cuvcnlH tnceptorift cu vocal.1 sti A forma hialfl. O Impregiurare
acsta din cele ma! caracteristice pentru tucirea strSvechie a lui m
î s finaltl In graiulQ romanfl.
19) Fr. Neue, Kormenlchrc der lat. Sprache l\ 75 seqq. II* 4
seq - Corssen op. cit. II 593.
12
Trecnd la flesiunea nominala, mai nti trebue se
ne ntrebra nominativul substantiveloru in limba ro-
:
mna cu care cas corespunde din limba latina ? S'a

admisii in generala, c nominativul in limbile roma-
nice, ca forma, corespunde cu acusativul singular
latini! lsndu-se afar -m. Acst regul se constata
mai bine la temele in -e: srte (sorte-m), mrte (mor-
te-m), pesce (pisce-m), frate (fratre-m), nse intr'altele
apare cnd nominativul gt (guttu-r), snge (sn-
:
gui-s), pept (pectu-s), timp (tempu-s), lume (lume-n),

mare (mare), jude (jude-x), serpe (serpen-s), vultur
(vultur) dar si vulture, arbor (arbor) dar si arbore,
om (homo), leu (leo), cnd ablativul miere (melle),
:
fiere (felle), lapte (lacte) ^^). Tn ct pentru temele in -a si

-0 su deci, l si 2, s'a vedut dm cele de mai nainte
c att -s si -in in nominativ, ctsi -min acusativ,
deja in cele mai vechi monumento ale limbe latine se
tocise deja, s cu alte cuvinte, in limba populara la-
tina inc din epoca strvechie acusativul adese-ori
nu se deosebia de nominativ, apoi dca acsta se
i
afl dtâ in monumente tot-de-una sunt
scrise, caro
supuse unor regule mai artificiale si mai conservative,
apoi ce a trebuit se fie u graiul vi ? i dup-ce in
tta poesia latina -m fmal urmat de un' cuvnt
nceptor cu vocal s ca h se las afar in rostirea
versului dinpreun cu vocala premergtre, r' in poe-
sia archaic se las afar hi s final inaintea unui cu-
vnt inceptor cu consona, conci usiunea logica nu
pot fi Ita de ct c -m si -s era mai mult
o pompa grafica, de ct unu sunet real, cum adese
ori s'a intmplat si se intmpl pana adi in scrierea
limbilor d. e. greca, frances, engles, germana etc.
De- alci resulta, c limbile romanico, prin urmare si
2o). Este de observatu ci esisti si forme populare lacte. "angun.

21 ). E. Seelmann, Aussprache des Latein p 3l4 seqq. si 356 seqq-
lomfina, in evoluliunoa Ioni popularft ascedonlfl, in tolft
liinpuli istoriofi npar ogalisAndu nominalivul !ji aeu-
saliviilu, pcnlru aceea. clupji pftrerea nstrA, formarea
noiiiinalivulul romanica dela acusalivulfi latini, adiiiisA
ca rcgiil generalA, ore o prcniiSil gresil:!, cAcI ea se
nlome/,ri p prosupinierea, cA nominativulri romanici
s'ar' li lorniatri din latina asa cum so afl scris in
carie, pre c:\nd chiar sustinloril acestel regule admilu
evolufiunea limbilor romanice din graiul populan
latin.
Ticbue sC recunscemtt de allft parte, e& limbile ro-
manice din apusi lindri supuso nfluin(el lalinel scrise
alh in biscriccl, pnil aiji. cAlfi î in vieta publicii in
loli tiiiipuli media, naturalminte s'ai asemnatfi
eviilul
mal muli l cu lormole lalinel scrise in ceea ce privesce
nominalivul lormatft sft nfluintati de acusativuli
lalini, limba romftn; ins(>, care n'a lostrt supusu in a-
ceeas mesurfi iji atiita limpu la influinla latinel, a con-
t innati! mal cnratA, mal neallerata si in acst;\ direct i-
unc evolufiunea graiulul populan roniam. l*rin urmare
I) sumfl de ipoteze fonologice, ce s'al intemeiali la noi
pe pretinsa nlluintu a lui -m din acusativuh lalini a-
supra vocalel premergetre, s'ai mscuti din necunos-
cinâ evolutiunel istorice fji pentru aceea trec in do-
nieniuli fantasiel.
In pri vinta casurilori constalAmi, ci limba roninl,
ilintre lte limbile romanice, mai multe
a piislrati
torme flesionare, Pe cAnd celeialle limbi romanice pen-
tru flesiunea nominala ai generalminle numa due
torminatiuni, una pentru sing. .si alta pentru plur., limba
ronijn are cincl, f}i anume Irei pentru sing nom.- :
acus. genit.-dat. .si vo^., r' due pentru plur nom.- :
acus., genet.-dat., vocativuU se ahtun la aceste due.

Intre acestea esle caracteristicA plslrarea sufixulul e in
vocalivi, pc cnd in tte celeialle limbi romanice a
dispjruh.
Cea mal caracteristic deosebire In flesiunea nomi-
-
to-
nala ntre limba romna de o parte, r' d'alta ntre graiul
romn si limbile neolatine, se crede a fi punerea ar-
tieolul indrptul substantivului. Limba greca care
numa mai tarditi si-a pus articoli! si naintea cuvntu-
lui, precum si limba latina, avea desinentele flesionare
indrptul cuvntului. In deosebi latina literarft n'a n-
trebuintatti nici-odata articola naintea cuvntulut, ci
acesta se asd in propositiune numai prin schimbarea
desinente), Graiul roman a inceput a perde frte
de timpuri desinentele flesionare. Limba romna a con
tinuat î nial departe acst operatiune pana |i le-a
perdut aprpe de tot. Drept-aceea pentru-ca limba
se nu cada in paralisie total, geniul e a reparat
acst perdere pe alta cale. In locul desinente! flesio-
nare vechi, care o perduse, substitue tot in acelasT
ioc, adec la Anele cuvntuluT, o alta desinent flesi-
onar, s asa numitul articola de adi. De re-ce in
limba romna cuvntul slbise si primise -asa di-
cnd o rana la fine^ era natural ca totu acolo s-se
pana .si leacul.
Dca romanice a pus articolul na-
celelalte limbi
intea cuvntulul, r' nu ndrpt ca noi, acst a pro-
venit din o causa frte naturala. Celelalte limbi ro-
manice nu-si tocise de tot desinentele cnd a ince-
put a intrebuinta articolul, î drept-aceea in tocraai
ca si vechia limba grecsca, pentru a mai releva in
ct-va ntelesul cuvntului, a pus articolul naintea
cuvntului, cci dca 'l punea ndrpt, cuvntul
devenia prea lung 1 neeufonic.
In fine evolutiunea limbilor ne arata, c un rara
al aceleiasi limbi pune articolul inainte i altul n-
drpt, d. e. limba scandinava cu art. ndrpt s
mam-sa germana inainte; r' Negri dic laiala, fran-
cesa le bateati ^'^).
: Limba romna, punnd articolul
indrptul cuvntului nu numai a proces dup legea
22). Diefenbach; Vlkerkunde Osteuropas, I, p 33.

15
naturala si necesitalea psichologic de a ntitii ..>.i-
tul unde era slabitu, dar ceca ce este mal insemnalft.
ea a rmasil mal credincisft jôniulul vechii
toti-odatil
airi graiulut roinanri peste lolfi aln limbilon Indo-eu-
i;'\
ropene, cari sunetele ce determina rolaîunea fadec ar-

ticoliilft) 'l lipesc la fmele nldCcinel, riici-odat la in-
cepultt ^').
S6 vedemft dccft in graiulfl vechirt romani! nu aflmi

urme de articolu.
Din timpulfi ct^li mal vechiu pana tfinlin in latina
bisericsc, aflamfi nlrebuinl,ati pe unus ca articola
iiedefnitii :
IMautft. Triic. II. 1, 39 : e.st buie unus servus violen-

tissinius.
Pseud. V. 1, 38 : ibidem una aderat mulier
lepida.
Mere. arg. II. 2 : unius ancillam liospitis-
Terenîu, Andr, I. 1. 90: Inter mulieres quae ibi ade-
rant forte unam a.spicio a-
dolescentulam.
Cicero. Ad. fam. I. 9 : de uno acerrimo viro.
De oratore I. 29 sicut unus paterlamilias bis
rebus desiderai.
IMlipp. 1. 3, 7 ; tam([uam milii cum M. Grasso
conlontio essel, non cum uno
gladiatore nequissimo.
Curtius, IV. 51- : Alexander unum animai est.
In latina bisericsc :
lo. 6, 9 : est puer unus bic qui babet etc.

Mt. 26, 69 : ad eum una ancilla.
accessit
Me. 12, 42 : cum venissel autem una vidua pauper.
23). Schleichcr, Compendium der vergi, dram der indogerm.

Sprachen ed. 4. p. .I79.
16
Toti asemenea aflam ntrebuintal ca articol pe
'-*).
hc, ipse, i is
Fiina-c la noi articolulu s'a formal din ille, ar-
chaic oUus f}i ilus, ne inleresza frte mult se ve-
dem dca nu ciirnva deja in graiul roman avea in-
clinatiunea de a deveni articol. Dar tocma cnd nu
am afla urme in limba latina, din faptulu ca din ille s'a
formatti articolulu in tte limbile romanice, resulta ca
el trebue s fie esistati! in graiul roman cu mult
inainte de colonisarea provincielor romane in afar de
Italia si la tta ntraplarea articolulu trebue s li esis-
tat dsvoltat destul de bine in epoca colonisri Da-
cie!, cci dca coloniile lu Traian nu l'ar li adus
deja atunc in graiul lor ajuns ntr'un stadiu de
desvoltare, mai trdi nu l'ar mai fi putut primi,
prea fiind isolati de Italia î in fine ctr capetul sec
lll-lea tlami cu totul.
In limba nu aflm pe ille cu functiune de
latina
articol, de nu cumva se simte o asemenea nclinatiune
in espresiuni ca dies ille.., annus ille... quo.
: particula-
prepara pe ille pentru arti-
ritate pretis ns care 'l
col si mai ales in limba romna, este de-o parte
scurtimea prosodica a lui i (ille) cu care se afl adese-
ori aplicat la Plaut si Terentiu, si enclitisarea lui
in combinare cu en s ecce ellam, ellum ^^). Dar:
nclinatiunea lui Uh de a deveni articol o aflm frte

bine pronuntat in latina bisericsc :
Lue. 15, 12: cito proferte mihi stol am iZ/am primam

et induite illum
Lue. 15, 23 : et aducite vitulum illum saginatum et
occidite (eum).
Io. 14, 22 : ludas non ille Scarioth ( 'loyMQicJzrjg).
24). Rnsch, Itala und Vulgata

2.0). Corssen, op. cit. II^ 24 seqq- C Miiller, Plaut. Prosod.
p 2S2 seqq
17
Io. IH, 17 : dicil (dixit) crj?o Petro illa ancilu (ij
7ntiioAi^) osliaria.
lo. 20, 4 : et ille alili.*: ( aXXog) discipulus prae-
cucurit citius Pelro.
lo. 21, 8: UH alii (oi Jf P.o/)discipuli navigarunt.
(ol. 2, 13 : in illa (r/;) simiihilione.
Krech. 2(), 17 : civilas illa ()) laiulahilis.
Haruch. .'{, 31) : gigantes nominati t7/i. 6, 18. ila vasa
aurea -'"').
La unrt scriitorft lalini din sccolul ali Vl-lea alKlmlS :
inediolum Trucanti illi. species illa, illa faba, illa

iliud,
a((wa .s. a. in care ille are lincîune de arlicol -').
Din Ile acestea rosull, cA ille posedea deja din
vecliifi in graiuli populan remami tte calitflfile de a
doveni articola in limbile neo-latine i in special in
limba romn;! ca enclilic si postpusi -'*). Pentru en-
clitisarea .si postpunerea lui ille mal esista .si alte feno-
mene ale acostul pronume, care l'afi predistinatil la a-
cstA lunctiune.
In latina literari, dar' mal alesl in graiulfi vulgar
acehisl cuvrntri se deosebia in privinta energiel 9 pre-
cisiunel inôle.sulul dupft accentuili ce i se da. A?a
iste, ipsf, ille cu intelesii deictic \si ^jmi accentuili
regulatii pe intia silaba, determinAtor sii cu nu-
r'
ant.l de articolii se aceentuzl pe sihiba ultima iste :
ins. ill -"). In chipuhi acesta shbindii .silaba nt.lie

Il timpulii, a CiVjutii cu totulii, jji ille in limbile ro-
tnanice cu o>!cepîune lui tV a devenitii le, lo (lu), la (a\
r' ipse in unele dialecte italiene (Sardinia) ca articolii
so, sa.
26) R''n<Jch, Itnlr. ii Vulgata p. 419 -423.

27). Kpistola Anthimi de observat. ciborum ad Theodoricum re-
^:om. citata la Dr. I. lung. Die rom- Land. p. 475.
28V In unti testtl vechiTi dealcctalfl ita1iant\ (genovcsfi se aflfl ar-
V ollfl lem a postpusiT. Papanti, op. cit p 21, 23 nota 15.
29' E. Seelmann, op. cit. p. 49 50
18
In conjugaîune limba romna a conserval unele
particularitl, cari le-a perclul celelalte surorl, d. e. :
in impf. î plus-qperf. indie, a pstral sulxele perso-

nale in -m, perfeclulu in -u, vechiul perfectu cond.
in -rem, la Macedo-Romn usitat .si adi in -rim su- ;
pinuli siforma parlicipial in -toriii usitatft cu functi-

une verbal, cu deosebire in c5rtile vech. In fine su-
fixuli -ni in sum i a/?i, care'lu aflamu intocmai si in
dialectul brescianii'^).
Ce se tine de timpurile compuse s ausiliare, aceslea
erai o necesitate, dup ce limba romna ca si suro-
rile sale, a perdulii multe din limpurile simple. Dar'
i usuili ausiliarukii l' aflamu deja in limba latina, cci
î ea formz o sum de timpuri cu ausiliarulu siiin.
Limba romna, ca si surorile sale, si-a mai inmultit
nu numai limpurile ausiliare, dar a mai formatvi afar
de sum si alte due ausiliare, pe am î voiU. Pe a-
mndu acestea, habo si volo, le aflmCi deja in limba
latina intrebuintate ici colea cu functiune ausiliara, d. e.
Plaut, Pseud. 581 illa omnia niissa haheo, quae
:
ante occepi.
Stich. 362 imo omnes res relidas
:
haheo. ..
IJach.550 seqq. Me... accuratum habuit

:
quod posset mali tacere in me.

Hieronymus, Ep. 26, 1 (Ed. Vallarsi si Malfei) : ipsa
quaesisti, quid ea verba,quae ex Hebraeo
in Latinum non habemus expressa apud
suos sonarent.
Volo cu infnitivi, ca la noi, in sen.su de
viitori :
Hieronym. Ep. 27, 2 : .scitote, cum isla legeris,....

meum, si fieri potest, os digito velie
compnmere (=compresurum).
36). Gabrielle Rosa, Dialetti, costumi e tradizioni delle provinci

di Bergamo e di Bergamo 1855 p. 12
Brescia, ,,Am^dobbiamo, :
in questo modo am den ^rt=dobiamo andare... Am poi pi frequente

si usa per noi cos avi se noi siamo.
11
llieronyni. Kp. li'*, 12: volenti ad alias quesli-
unculas responth.re ( rcsponstiius ... a
f'ratre Sisinio adinonitus sum, ut et ad
nos et ad celeros sanclos fraires... lit-
leras scriberem.
Ep. 119, Il : liaec celeri sermone dieta vi,
(juid de utro(|ue sentirent
eruditi viri
loro, el tjuibus ar<,'umenlis suas rdlcnt
prohare serilenlias eie.
Ca in roiunn aflAmn .si in latina vulgaril intinilival
preposilionali cu ad, roni. a. :
lo. 6, 52. quomodo polcst hic nobis carnem dare ad

manducar r.
Sirae. io, 20 : ipsuiii elogit ab onini vivente ad offerc
*
sacrilicium deo '').
Sulixele personale -s jsi -i aft displruli, s'a pstral

ins -m (mus) din 1. pers. plur.
In a dua por.s. sing. pasivft -s dispilruse in graiulft
vulgar Ialini! de ja din lirnpurile cele mai vechl, !ji for-
ma toc'il in -re din ris s'a impusfi iji in literatur in
(ole lirnpurile, ceca ce arala energia acestul fenoinen
in graiulil vifi *-). In c&t pcntru -t dui a Ha pers.
sing. ifi -ni 3 pers. plur. se afl nu logmal ran oa-
(Julrt in inscriptiunile latine :
in a 3-a pers. sing. : ama

vola
pena CI L. IV. ina
valia
nosci
3i). Ri'nsch op. cit p. Habeo i volo se afl desfi fi la

430
clasicT cu nuanci de ausiliare numSrse esemple a se vede la Dr. R.
",
KUhner. AusfUhrliche Craniniatik der lateinischen Sprache Hannover

4878 il p. 528 5i 571.
32). Dr. R. Kiihaer, op cit I p 441.
20
e (=est) Rossi 48 a. 338 a. Chr.
Creili 5043.
es (==est) C
N. IV. 1234.I
dete ( =cledit) C
I L. I. 62, 169, 180
de(de)e (=dedit) C I L. V. 926.

fece (=tecit) C i L. V. 926.
posi (=posuit) C I L. V.-f 1685.
vixi (=vixit) C I L. Vili. + 52.
fit in a3-a pers. plur. feceru C I L. V. 1325.
:
(d)edero C I L. XIV. 2891.
In privinta sinlaxei, dcaam lua de norma sintaxa.

lalinei clasice, naturalminte am alla o mare deosebire.
lucrulu se schmib ns cu totuli cnd vom lsa la o-
parte sintaxa maestnta,i grecisal a clacisitatii Ialine
si ne vomii indrepta atentiunea la sintaxa graiului vul-
garfl. Adevralu graiul vulgarn nu-lii cunscem de
cMi in urmele ce s'a strcuratu in unii scriitori si
in inscriptiun. Penliu cestiunea nstra ns aceste urme
suntu de-ajunsii spre a ne lmuri asupra posifiunei
limbe romne fata cu sintaxa graiului roman. Limba
latina arata multa maestrie in aplicarea casurilort, tim-
purilori ?i a modurilor. Tle acestea faceaii ca stilulu s
fe deasemenea frte mestril, alctuil cu multe fnefe,
impletituri si ntorsur care numai cu anevoe se puteai
intelege de cer far sciint de carte. Aceste me.strii n'a
esistati! ns nici in scrierile latine mai vecliT, cnd a-
dec popular nu fusese cu totulu nbusit^
graiulii
precum acsta se vede din poeîi comici si mai ales
din Flaut sî din prosa lu Calo celu btrn in opera
De re rustica,
nici in unele scrier din timpulii de-
cadente, cnd adec graiulii popular ajunsese rsi s-sr
eserciteze influinâ asupra limbei scrise, si ast-fel in
aâ numiîi scriptores historiae augustae, in Petroniu
Arbiter, precum i in a^n numitele Itineraril aflm
un stilo natural, simplu si usor. Stilul cel mai
popular 'l aflm in scriitori crestini î mai ales.
21
in fraiîDontolc biblici Ialine Itala si Wulfjata. In in-
cripfiunl ullclnit asemonea nenurtiCrate .si pretiso urnie
de simplicitalc sinlaclicft.
Unofontmenri iniporlanlft sintaclicrt in generalfl pen-
tru limbile neo-latine si in speciab pentru liniba rom:\nj\
lata cu latina, esto forma, nuinrulri iji rejîmnli pre-
positiuniloru. In latina literanl preposiîunile era mult
mal patino .si cu funcîunl multi! mal restrinse, in gra-
iulftpopulanl roniam inse eie erau multil mal numerse
î aveai o \h'{ niultu mal pulernicil si mai variala.
Aija allmil unii mare uumrfi de prepo.sitiunI compuse,
care ai trecut jji in limba romna :
depost de-apol
deretro in-dereplil
inpost n-apol
deforis de-afar
aforas, afarA
aforis
deintus dintru
deinter dintre
decontra de cfttr
insuper inspre (moldov
per despre
)
desi
asuper, adsuper, asupra asupra
desupra desupra, de-asupra
desublus desubtn
desub de sub
deprope de-aprpe
aprope aprpe
perin arch. prein
prin,
inante nainte ^^).
In cAl se atinge de elemenluift lexicalft al limbel ro-

itiftne lata cu limba latina .si cu limbile neo-latine, Ire-
33V Archiv fiir lai. Lexicogr*phie iind (Irammatik V. 321-368

VII. 40S. Riinsch Itala und Vulgata p. 23 1, 235.
- 22 -
bue observSm, c dup starea actual a cuno-
s
scinti!materialului lexicalii alti limbei romne, com-
paratiunea, din punet de vedere al cantittii eiemen-
tulu romanic, las nc de doril, cci s'ar' pare i
unii a i sust.inut'o. ca elementele slrine ar fi mult
mai numerse de ct fondul latin.
Asupra aceste cestiun se va vorbi mai in josil. Cu.
acst ocasiune punern in vedere urmtrelc; :
Elementul lexical nu s'a adunat inc din graiul vii'u

nic chiar din monuinentele scrise. Indatft ce sgndrimii
ceva mai adncvi in graiul viti ala poporului î in mo-
numentele vech dami peste-o avuîe neai^teptat de cu-
vinte latine, din care alegem in urmtrele un mic
specimen ^^).
Acera, vnlturii (S. FI Mariani, Ornit.).

Aciru^ (M. Etimolog.) cer, pretindi, atept, (acquiro).
t Advnsesc, risipescu, cheltuesci (Varlaam, Dositeiii);
convasare=adunii, la Ter. Pliorm. 192 prin urmare ,
de la ad-dc-vasare.
Agest, iezitur, z5gazii (aggestus, Taciti, Aur. Vici).
Agetu, (M. Etim.), dorinlA, tendintS, (agito).
t Agru, (P. CV.) ogor (ager).
t Albugine, (C.) albt.
t Arin fPs. Cv.), nasipii (arena).
t Ai{ (A), strugurii (uva).
JBal, fera, (belua).
Baltu, legatre, chiotre, baeri, (bulteus).
Blu, frumos, biondi! (bellus). ,
Bihanu, butorti mare, lacomti (bibo, Firmicus Ma-

lernus).
34). Cuvintele nsemnate cu (f) sunti din monumente vechl î a-

nume : Ps=Psaltirea Scheianfl ; CV=Cod.
voroneîanu, P=Cipariu,
Principia. A =Ana]ecte C=Cuvinte din Btrdnl Cele semnate cu
;
stea (*) suntfl din Frncu-Candrea- \07inii din mtinp apusen, care
di mpreunX cu cele far semnR sunl lte din graiuli viii.
23
fostanii, (V. Hateg. loc unde start boil de Mrn.ilT
(IsiJor. (loss hostnr, locus ubi slanl boves).
* (.'(Ipard, arvunft (cajiere arram).
Crete, verme din l)rrinz!l (carietem.
t Carte, CiilduiA (calor). la Ciparifi.
Ct'rcdn, ctTiuh do abuil in giuruh lunci rorculft ;
negru in giuruh ochilor. (Circanea dicilur avis

(|uae volans circuituin lacil, Frsti).
Cobtrny casft in pftnjnlfiiColuinn. 1. Traianft 187(
No. 5 (2) p. im. dialecl. Hrmain)
* Cantra (a), a contracjii.o dal. eonlra).
Corfa, cosa, pannr (eorbula, Calo H. H. 33).
Covata, gavala (Isid. XX, 4, ll^.
t Cvra, (Ps), a curati.
Cutescii, baio, alungi viteluU de la vaca (lat. cu-
tere, obvine numal compu.s).
IhuHOs, laccnii. lat. damnosus (Terentiu).
t Dereiju (l*s), indreptezi, orienlezA (dirigo).
t />e{f im (Ks). doresefi i-j-de^siderrtW (Ps), dorin^
(desidero, desideratum)-
t Ihfputm (P), slApAnesci (dispone). '
DolorexcH (Criijft), zacfi in durerl mari.

I)orH(e (V. HaêgnluI), perseci lari. lat. d nrarinu
C I L. HI I^Micl. Dioclel.-uba ibid. 6.r>i>, 0, 80. Isidor
XVH 7.7, dela duro, dvrantia.
Feref/d, lai. llix.
Fiulare, spetza ce lgft policira cu jugulu. la fic-
care jugn sunin duf' fiuhlri lai. lbulare.
t Ftmice (C), ulcera(iune (fungu.s).
Gniu i sgaiu, de.i.s, lufiij, spiniiji, (laium, Du
(ânge).
Gdr(/dIo(u, gilllegitt (lat. (argalio, Du Gange).
t Ghintii (Fs), ginl (gens)'
t Increscii (C V). incftUJescn, lincalesco).
He, mlele flelul la vite (ilia).
Imii, necuraîe (limus).
- 24 -
Infrtêsc (refl)=rae fac frate de cruce sil fr-

tat. In Tablele Iguvine fratreca=ad fratres pertinente,
fratrecate=co\\egio fratrum, Huschke p. 306, 684.
t Intortic (P), sueit, perversa (intortus).
Intiirvinat (V. Hateg.), atitatu, iritat, mnios
(torvus).
Invescu i tnvesf.i (P), mbrac (inveslio).
Involbu (P). nvlescii (inveivo.
Libra, femeie depravata (liber).
Lucina, pon luminsa in pdure (S. Fi. Marianu,
Ornit).
t Licre (CV. Dos'tei) lucire.
t Lncru (), castiga, in dicerea : fura lucru=de-a-
gba, in deêrt, (lucrum).
t Lume (PS), lumina Qumen).
Macru, slab (macer).
Mrcedu, slabu, topit (murcidus, S Aug.).
Matronu-, betrnu (matrona). Tribuna 1890 nr. 83. 95
* Meriûsil, Oltenia meritili, loculu unde sta vitele
:
vra de amdi (meridies).

t Mesca, tornii vinl (misceo).
f Meserii, meserescu, meserezu, meseretate, mesera-
dune lat. miser etc. (frte desi).
^
* Mete, semnult ce desparle hotarele (meta).
Mc, femeie prsta (maccus. Apuleius).
Mre, zam de vard (muria).
Mornte (V. Hategului), perseci cari se coci tr4iii
i sunt tari. Moracias nuces. Titinius duras
(Festus :
esse ait ande diminutivum moracillum). Dela lat. mo-

ror, morantia=Inlrdielre.
Mucre, inucP(|ia, lat. mucorem.
Numenescu (A), numescu (nominare).
t Opti (A. P. Ps), nevoe, necesitate (opus est).
f Oratoriu (P), cuvnttori, solii (orator).
Plancu, gardii de scnduri (planca, Festus).
Pantu, suferint, ncazi pantem, sufrii, me naca-
;
jescii; (lat. poenitere).

20 -.
Pstira, iii.iiK au-.i liiiiitoi loi li ili stupii. lat. pnstiira.

Pausa, sacrilcji, dar penlru odilina sullctulul (pa^
sus).
(I Pectiinl, oT, si in speciali cu lapte (pecus).
Frluescu, splft, opArescn, ferlti alhiturilelat. perluo.
Plsez (Ps), a aplauda (plaudo, plausuiin.
Pdcnelily brolftcelil verde, buratecQ, lai. racanare
=a orftcfli.
lintnda, larinS, vuet (lai. adrumal=rumorein facit

Tesin).
t Rapa, rSpcsctt (rapio).
Rni, regiunea rilrunchiloru (renes).
liur, merg in rurl=la cmpi ((Jaz. Trans, isyi No
H>7, !ji 1887 N. 201
Kevista crit.-lit. Il No. 2. p
90, (dialect. N.lseudQ).
t Sruia (CV), saluln (saluto)
iScand (Criijn), scauni (scando)
* Score, sguril escoria),
t Seva (CV), sa (si ve).
t scriptii (F), lat. scriptum.
Sicrt, sinpuralate, pustietate (secretum).
t tî^tariu (V. Hat.), vasi de mulstt (sestarius Calo
K R. 158).
* ôle, opincl (solca, pop. sola).
i>tercu (A), giinoin (slercus).
Sunii rot. sur ti (PS), sunetn (sonus).
Tacila (V. Haôg.) traist de pele, lat. tascula la
Festa.
Tinp, in ,'raiulo popularo insmnl plretele de
lemmi care despurte altaruln de restuli bisericel. Dici,
de Muda IVons allaris, die Fronte oder Vorderseite des
:
Altars Lauriann -Massima

; fatada sanctuariulul pe cara
:
stai icnele {ih.nvi^ran;). La Festus ed. C. Miiller p.

iU)7 ectima Templum signilicat et aedifcium deo sa-
:
cratum, tt tignun quod in aedifido iransversum ponitur,

t Tetnre (Ps), tml (timor).
* Trnl, urdda invertiti^ pe sulD, lat. tela.
26
t Tr (Ps), tern (terra).
Trgolescu (mj, me dai pe spete, me svrcolesc pe
locfi cu spatele (lat. tergum).
Tertiu si tretin, de tre ani (vite).
J'es'tu, Ciipacii mare de ptr sub care se cce si se
frige (lat. testu).
Tori (Bnati), remSsit de fnii î tulei, v. Revista
I. (1893) p. 559, torenescu,
erit. lit. gunoescii cu acele
remSîte (turio, odrasl la Colnmella 12, 50), de-aic :
tnrjanu, tule (Gazata Trans. 1887 No. 26).

Tronii, co^ciugii, sicri. lat. strunnus, loculus, fere-
trum (Du Gange).
Usura (Trans, nord.) carnata (lat. usura).
Va, Vef du-te, piccati (vado).
!
Vo^mnt si hosnintdi (V. Hategului), carnurile de

la unii porciV tiati, lat. hostimenlum dela hostio, a
lo vi. ucido.
t Vestita (Dositei) mbrcatj (vestitus).
Vincil (Ps), nvingu (vinco).
Viptu (P), fructn, bucate (victus).
Cuvintele urmtre sunto unele latine populare, r'

au inse î unele aceptiun po-
aitele, de;ji latine clasice,
pulare, i tte se afl in limba romnil.
Accapitare, capti (mi. Diez).

Adaeque, adeca (Plautn, Apuleio).
Acijutare, ajuta (Terentiu, Lucretiu, Varr ^. a).
Admissarius, armasariu (Script. R R).
Alveus, albie (Cato R R 81. 87).
Appropiare, apropia (Sulpicifl Severo, S. HieronimO,
Vulgata).
Bathrnm, vatra (C I L. Ili 2072).
hnttualia î batalia, btaie (Adamantinus la Cassio-
dor p. 2300 ed. P. quae vulgo battualia dicuntur
:
exercitationes militum vel gladiatorum significant).

Berbex, berbece (Petroniu).
Bietus, bietn, slabo, amritfl. (Rhein. Mus. t. Phi-
lolog, N. Folge XIV. 325;.
27
liisacium^ dosagli (Pelroniu), cuvntull romAnft dela
o lormfl disn(jinni.
Jivnibhdtio, bombai, (Festus : est sonus apium).
BouHt, vuesci (Kiebbok. Pao. 223).
lirunca, brAncft (Laclimaiiti p 309, Diez).
Cdldarea, cildaro ((Ireg do Tours).
Camura^ cftmarft (Varr, H K. I. 09).
Cifnisia, cftmo^ft, (Isldor. XIX. 22, 29. Hier. Ep. (>4.
11. Solenl militantes habore linoa.s. (juas camisias vocant.
(ex) Camhiarr, schimba (iSiculus P'iaccus, Apuleift,
(harisius).
Cawinus^ cflininft TCalo \\ \\. 37).
Canna, canfl (Du Gange).
Capere, in-c?Tp (Vulgata).
Carrimre, inortrca (Hier. la Du Gange).
Casa, casi\ {'asn e.st pali.s atque
agresto habilaouliim
virgullis arundinibusque contexlum, Isidor)
C tua (felis), m. rom. c1tusA, (Palladiil, Anlhologle).
Catare, cita (Lsid. XII. 238 calai id est videi)-
:
Caviae, Festus, 57: Gaviares hosliae dicebantur quod

caviae. id e.st pars hosliae cauda tenus, dicitur. In
Valea Hategulul cofn^ nsj'^nn la pa.serl parlea dela a-
ripl pAnA la cdA, care se n u mesce i bucatura popil.
(iAiuelc se numoscrt in generalo ?i cobi.
Cfl/arium, celarin, pivnitA (Ronsch, Itala u. Vulgata).
Circare, cerca ((iloss. Tsidor.).
C/inf/ere, itichinga (calul\ chingft (Closs. I.sidor).
Collocare, a se culca (Terenlius, Kun. 3. f), 45 De- :
inde eam in lecluin illae coMocant. Gatullus, (i, 188).

Covvcntare, cuvnla (SolinfO,
Cooper imentuni, coperemnl (Aul. (lelliu).
Cors, curie (Calo. R R. 38. Var. R. R. I. 13).
Cossi, co?I (Festus).
Credere, mpruniuta, lua, da in credintft (Plautft).
Ciicus pr Cuculus, cucu (IMaut).
Curator /ani, curalorfi bisericel (C I L I. 603).
- 28
Gusire, a cse (Gloss. Isidor).
Directuin adec jus, dreptl, dreptate (Form. Marculf).
Discoperire, a descoperi (Lue. 5. 19 et discoperuerunt
tectum. Rnsch op. cit. 207 Hier. in Is. XVI ad. 57, 9
^discooperio).
Doga, dga (Vopiscus).
Bonius, mormnt (G IL 1113171,21.65); cosciugul
i la noi pe unele locur se dice casr^
Ducere se, a se duce due te, ddxit se foras, ducat
:
se, la Plaut iji Terentiu i Itala et Vulgata p. 361.

Eradicare, ardica, rdica (Plauti, Terentiu, Varr).
Esca, sca (Isidoro XVII 14. 18)
Excldare, scalda (VulcatiusGallicanus, Apicius, Mar-
cellus Empiricus).
Extraneare, a f-trina si nstrina (Apulei ?).
Facere se, a se duce, pleca, deprta (Apulei, Tertull.),
facessere cu acclami sens (Terentiii, Liviu) facere, cu ;
sensul de a petrece am fcut Pascile la tra, mi-am

:
fcut copilria in scola ut diem Pentecostes faceret

:
leroso lymis pueritiam omnem in domo parentis Pi-

:
narii fecit. (Hieronym).

Ficatum, icatu ((Jloss. Isidori ;
Edict. Dioclet. (C L
in. 4. 6).
Filiaster, fiastru (arch), M
vitregii (Inser pîuni).
Focaeius, focacta, pogace. (Îsidor XX. 2, 15).
Forjices, frfeci (C I L. Ili 1952).
Gabanus, galben (^Gloss. Philox).
Galgulus, grangur (Plinio H. Nat.)
Gavia, gaie (Plin. H. N).
Grossus, grosii (Vulgata, Sulp. Sev.).
Gulerum, guleri (Du Gange).
Hibernum ^ hiberna, irn (Terlul. Mart. Totus an-
nus hibernum. Minuc. Felix 34. Il : arboresin hiberno^
Hirrio, hrii (sidon. Ep. 73 ; 9, 10).
Homo (?) pr servo, ca la noi omi=servitorCi, G I L.
l. 166).
^- 2i>
llostis in locfl (le cnrcilus, ste (Log. barb. (reg.
celli Mare).
Jejunart!, ajuna ('rertulianO).
Impedicare, iriipedeca (Amm. Marcelinn).
Incrassure, n^rrtsa (Tortuliani).
Inxuf/are, insilila (Ilier., e. Ioan. 2l insuflalum est :
spiraculum vilae in faciom eius Did. Sp. Set. 2 cum :
iiisiillassel in faciern discipiilorum).

Jjeo^teaii, o plAiitl (Lovislioiim, Vegeîu H, 42).
Luminare, luniinare (Hier. in Is. Ili ad. >, i Sub- :
latum luniinaro 'IVnipli).

ManiDia, nnnift (Varo la NoniiO.
Manducare, manca (lai. li\nlie).
Manerc, a mane peste nple, a poposi. a sflift^lui.
Lauip. lleliog. lO, 4 manere in palatio. Hier. Ep. 47,
:
H 77, 8.
;
3laiiirnre=nmne surgere, a niAneca, a pleca de di-

mint'[i\ (Hier. Vulg. Lue. 21, 38: et omnis populus nia-
nicabal ad euni in tempio audire eum. Schol. luv. ad
1, 79.
Mftvsus V'enies in (iabinianum pr man.su
: (f. I L.
IV. L*U4)=vei veni de mis in (iabinian.
Masticare, mesteca(Apuieiri,Tbeod., Prisciam, Macer.)
Medus, njieda (Isidor XX. 3 13).
Blcnswdrc, a niesura (Vegetiu ; S. Hier. in lerem.
III. ad. 13, 24 seqcj. in qua enim mensura : mensura-
verit, remetielur illi).
Merenda, (merinde) atiqui dici !)anl pr prandio, quod
scilicet medio die eaperetur. Festius 123 v Nonius p.
28, 22. Isidor. XX, 2, 12. Varr L L. VI 4. (;iossar
Labb Merenda, o lornv tihvv ihrrj).
:
Minare, a mna. (Festus, Apuleiii, r' in Exod. :
quoqunque niinasit gregem ad interiora do.serti ; stra-

vitque asinani et praecepit puero Mina et propera Si :
!
la Sulpiciu Severiu).
Momai\ Festi : Momar Siculi stultum appelant ,
lu-
in;\nesce : momdrlan, prosti, bdrani.
~ 30
Morsicare, murseca, morsoca, (Apuleii).
Morticinus, morlcin (Varr R U. 11. 9).
Mulicr, sotie, ca pop. muicre (G I L. II 4084 : Mi-
nerve Aug. Mercurius et muHer ex voto).
Murcidus, mrcedo (St. Auguslinii).
Musio^ mîi (Isiclor. XII. 2, 38. v. Diez Etym. Wrtrb.
I. 3. 276).
Necare, negare, a neca, nneca (L. Burg. et Alani. la
Diez) a ucide.
Nixurire, nsui (Nigidius la Noniu)-
Favsare, re-pAusa si re-posa=a muri (C IL. Ili 3257
XII 483, B73, 965 1739, 2111.
Pensa, pnz (Isidor. XIX. 29, 4 pensa et impensa;
netum).
Fetiohis, picior (Afraniu la Noniu, Celsu, Columelia)-
Filare, pili (despoia. fura) Ja Amm. Mareellini.
Fisare, pisa (Varr R R. I. 63).
Fila, piu (Isidor. IV 11. 4).
Flecto, m-pletcsc (Vulgata).
Porca, poradetuni, porcoif, porculete, (Festus p. 239 :
porcas, quae in agris fiunt, ait Varr dici, quod porri-

gant Irumentum, r' la p. 103: Imporcilor, qui porcas
tacit arando. Porca autem est inter duos sulcos terra
eminens. Fliniu H, N. 17, 22, 'b. 171).
Qudenaeufi, gutio, gutnii in V. Hategului. (Edict.
Dioclet. C 1 L.73, 74).
III 6,
Rancar, rancre (Palladiu, Marc. Emp., Heronymus,
Isidor).
Postrum, (Flaul, Luciliu, Varr, Petroniu).
rositi
Budis=mdk (Catto R R. 79).
Pumigare, rumega (Apulei).
Sappa, sap (Rnsch, (rbers Zeitsehrft f. rem.
Philolog. I. 420).
Scrofa, scrfa (Varr R R. passim).
Sepiimana, sptcmn (Varr L L. VI. 27. Vu'pala.
Sfare (despre opiniun
acsta nu sl,n'are valre
(Hier, sic stare potest illa sententia.
;
non mihi videtur
sermonis stare contextus).
31
Strvfu, slrigA, slrigio (l'etioiiiu, Apulei. bitlor).
Su/ferentia, suloriiîl (Koncli II. u. Viilg., 50).
Tabnnus,Ifluni (Varr H II. II. 5).
Tnta, latti (Varr. ap Non. 81 cuin cibum ac poti- :
onern Imns ac ixippas vocant, et mairem niamniam pa-

trem talam.O rolli 281.*^ 2HU. tiruler, OUf), .Fahr.
142, 12 talulus.
Ternionem (Knnius), ^crmure.
Tornare, a se nturna (S'ilpiciu Seven).
Trnyula, tr<jul.1 sQ pompft cu care se scole vinii
(Varr, Pliniu).
Transpuv(irre=?XvX[)\\ugQ (Uonsch : II. u. Vulg. 202)
Verrcs, vieru (Script r. r.).
Voentia^ voin^ft (Apulein, SolinQ).
Din vachile dialecle ne-ai remasn unn mate- italice

riali le.xicalu cu Ile acestea din cele
frle restrnso,
urmftlrc ne putemO convinge, cft limba romAnrl n \^'A^-
traili cuvinle .-ji din acele .slrftvechl dialecle.
Din dialectul umbricu:

fratrum, nf.lrt^tescft (Cuv. din
Fr<itrecate^=co\p<i,\Q
blr.)=a se face frate de cruce, lirtaln. (v. p. 2i).
Jlondra prep. contia romanesco in Valea llategulul ; :
hndril. crll oin certftre^n

;
hondrotnnesci, mO ;
'*).
cerili
Peiu, pela, piceus ; Lauriani
Massimft pciu s. m. :
se (|ice de unii cala : badius, spadi.x, gilvus.... galbinft

rojielici.
Fe/wner=rpulmentaril rom{\nesce in Valea HateguluI ,
pelmi^liin lina (pollin Calo H R. 157).

Sorsos, acervus, globus, rorn. Dici. Huda Surzuesc, :
adaugu, augere, adaugeo, addo, superaddo.

Sve, oscicft svae î svai^ lat. si, si, rom. archaic
sivai.
35) Pe Ir Qujfl : ct^mhA. crtS sfida : ciondrnin\nesc& me cerlfl,

njj m&ncA in vorbe iC'olumna lui Traianfl 1876 No 5 (2) p 93

32
Spanti, coxa, rom. spate.
Struhcln si Stritela, struicula, straes, struix, rom.
grmjr,=.f<n/w, gramajra, legatura, biichetn de fiori.
Tefrom. oscic teturum, sacrificium, de unde rom.
^'^).
terfari.
Termnos, terminus, Festus : termonem Ennius termi-
num dixit rom. termure ^").
;
Din dialectid oscicii :
Perei- perca, lat. pertica, rom. prghie din una di-

.'î
minutiva percula.
Fdsstata, porticum, rom. postata.
Terum. terra, ager rom trimu. ;
Kavla, lat. caula in Valea Hategulu ioul,

; odae
mare gla casa prsit si ruinat.
;
Mnis^ magis, mai maimas, maximae.

.
In o nscriptiune etrusc se afl unii cuvntu impru-

mutato de la Romani anume mezu (din iiietiwn dela
meta ^'), cu nêlesi de semna de hotari, care la noi
se afl in cuvntul mezuin.
Cele nsirate pan' aici ai o deosebit nsemnatate in

originea limbel din puncli-de- vedere ala formei ^ al
materialulu lexicahl, r' idiotismii si proverbele de mai
josu ne arata cum limba romna a mo.stenitO i chipulii
de a cugeta si a vede lucrurile, ^\ ceea-ce adese ori te
pane in mirare este far ndoil c la Romni s'ai
pstratu nu numa ideile, dar adese ori chiar .si cuvin-
tele su sinonimele loro.
36). Dspre cuvintele umbrice a se vede E. Huschke Die

Iguv. Tafeln, Glossar si Enderis, Versuch einer Lehre der oskischen
Sprache Despre tefrom a se vede si Revis'a crit lit. I p. 194.
37) Pentru dialectul oscic a se vede Ph. E. Huschke. Die Os-
kischen und Sabellischfn Sprachdenkmler. I. Svetaieff, Sylloge In-
script Oscar, prs prior.
3i) Corssen, Beitrige zur italischen Sprachkunde p. 294.
33
A ajiin.si la sapft de lemntt=ad raslros res redlit. (Te-
rentiu, Haul. v. UHI).
A pane ulein in focfl=:oleum addere camino (Hora-
tiu, Sai. 11. 3, .-^21).
Udii ca unft ijrece=udi tanqiiam inures. (Pelroniu,
Sat. e. f)!).
S(^ iinlh'i ca o l)rscfl=inflat .se lanquam rana. (Idem
e. 78).
Omfi inlit' itmenI=:liom() mUt liomines (Idem. e. 'V',
57, 74).
A im},'e oehif cuI-va=os alicui sublinere. (Pianta,
Miles V. 110).
Capuli rt'lelor=:scelerum caput. (Idem, Milos v. i95).
Te mfmcft .spalele=ila dorsus totus prurit. (Idem,
Miles, V. 398).
A atinjê pe cineva unde-lfl dor s. la bub=ulcus
tangere. (Ter., Phorm. v. ()9(>).
Ca. so nu-I ptA ajunge au smenalfi meifi pe cale
(fi povo^tI)=ni()rain ([uaere.', .sparge miliuni (C I L.
lY 2(M)9).
A tftia fuga=viam secare (Virgiliu, Kneida VI. 9(X)).
Dcil nu-1 capii la ce sunlft bune picirele=lanquente
capite, membra incasu^n vigent.
A-.sI da cste=femori conserere femur. (Tibul, I. 8, 26)
A mnciulu pAm('ntulft=:viam vorare (Catul. 38. 7)
l'ugi
A-I manca cuiva pomna=credidi silice rnium eius

ine co esurum (Foslfi p. 295).
A salta s. sari de bncurie=gaudimonio di.^silire (Pe-
Ironiu),
1-a mal plAcutft lui d-(lefi ! se ()ice despre cineva care
a nuiriti linr=placila Deo. (Creili, 4()57).
Al nimerit'o ca cu acul=rem acu tetigisti (IM., Rud. 6,
. 19).
Are ocbl si in cf=in occipitio (luoque habel ocu-
los (Plautn, Aul. I, 1, 25).
A-l lua bucatura din
cuiva gura=bolum eripere e
laucibus (Terenliu, Ilaut. r>73).
34
I-a ajunsii funa la git=ad restim res redit, (Ter.
Phorm. 686).
Paserea pe limba ei pere=ipsa sibi avis mortem
creat (Fragm. ine. Bipont. 190)
A trai din seuld se=suo sibi suco vivont (Plaut,
Capt. 81).
Nuraa sesi pele=ossaatquepellis (PI, Aul. 3, 4, 17),
Din llpi pana in cre.stet:=ab unguiculo ad capillum
summum (Plaut. Ep. 5, 1, 17).
Smn ca due pieturi de ap=nequeaqua aquae...
similius (Plaut, Men. 5, 9, i30).
Vai de capul tn=Vae capiti tuo (Plaut, Amph.
74. Cure. 314. Men. 8, 2, 47. Rud. 375. Capt. 885.
A scte mielul din gura !upuluI=Iupo agnum eri-
pere (Plaut, Poen. 3, 5, 31).
A vorbi cu mortii s. cu duîi din lume=verba la-
cere emorluo (Plaut, Poen. 4. 2, 18)
A cara apa cu ciuru=imbrem in eribrum ingerere
(Plaut, Pseid. 102).
Vorb multa sircie=verba sine penu et pecunia
(PI.Capt. 472).
N'are nie cap, nici picire=neque pes neque caput
cumparet. (PI Capt. 614. As. 729).
In o
mn bucatura in alta sburtur=altera mana
fert panem ostentai altera (PI. Aul- 2, 2, 18).
lapidem,
De unde nu- foc nu ese fum=flamma fumo est
proxima (Plaut. Cure. 1, 1, 13).
Lucrul are un crlig=haeret haec res. (PI. Pseud.
4, 2, 28 ete.).
S'a nglodat=in lato baeret (PI. Pers. 4, 3, 66).
Pe iubesce d-de mre curnd=quem dii
cine-l
diligunt, adolescens moritur (PI. Baruch. 816).
A atrna de un firu de ata=a fi in pericol=Tenui
pendere filo. (Ov. P. 4, 3, 35. V. Max. 8 16).
Iti sunt spin in ochi^stimulus sum libi (PI. Cas.
2, 6, 8).
Din fr in pr=de filo ad pilum.
H5
A cAuta nodi in papurA nn.inm In scirpo juaerere.
(IM. Men. 2, 1, 22).
Canlare in alio -a (lesc;"iiii:i m ani (îalo W l. l'i'")).
l'rin cele desfasurale pftfi .n. > a l\miirili si po?iti-

i
iinea ce ociip liiiiba romanA atAti faÂ cu iiiiiba latina^

cfttft;?i cu liinhile noo-latiiio.
Fa^ cu liinha latinA, liinba romna represinta graiulft
popularu romanft, din care Ialina s'a desvoltatn mes-
tril ifi sub influinfa linibol grceesct. 'r'n<î^da apol samA,
c olemonluli din care ail eîtft UomAnil s'a rupl din
marcie corpi ahi l'oporulul- romani! la inceputul sec.
Il d. Cbr. cn( gri'.iuli roiiianil nu fusese nci nabu?iti
de elemonle slrine, naturalminle c accift elenienlfi
coloniah'i a adusi! cu sine in Dacia unii graitt popularu
fnc vecbifi !?i curatft. Acest graia apol mal iar()ifi,
pe la finele sec llMea d. Chr s'a isolali! de orl-ce ,
nfluin^ a graiulul general ali! l'oporulul-romani! ur-

mAndu-sI desvoltarea sa independenla pAna la incheie-
rea forniaîunel sale prin sec. Vl-lea dupa V.Uv. (Gap. IV).
l'rin urmare liinba romna esle represenlanliil celi!
mai vcchii! sfi mal autorisali! ali! graiulul jopulan! ro-
manii. Penlru-aceea in evolutiunea ideomelori! romane,
limba romna formza veriga inlrc veehiul graii! ro-
mani! si evolutiunea ullerira alimbilora neo-Ialine, ?i,
in acst calitale, in cestitmile grele ale llologiel ro-
mane, limba romna forniza elemenluh! de controlli.
Multe cesliunl din cele mal grele !ji mal importante,
din causa necunoscintil limbel romne, ai! rmasl inca
neiamurile ori interpretate gre^jiti!. E.sle de ajuns s
amintim asibilarea lui e, nf, /., caci din esistenza a-
sibilril lori! in limba romna resulta ca esista! cu
mulU! mal din vecbiu in graiul romani!, de cum se
admite in generali!.
36
CAPITOL II.
Teritoriul i nomenclatura etnica.
Teriloriul limbel romne este a(Ji multu mai res-

trns de cum a odala. Aces' teritorit 'l putemi
fostl
impart in du mari regiuni deosebite fie -care att prin

configuratiunea geograficji. cti sî prin vicisitudinile is-
torice princaria trecul fie-care, anume in regiunea de-
adrpta i cea de-aslnga Dunarei si aâ numita
Dacie si Peninsula tracic lirica,
Roraani incepura a face cucerir pe termurii iliricl
de pe la 229 a. Chr. La 168 a. Chr. Iliricul fu pre-
fcut in Provincie romana. Aiigust ocup Mesia (Ser-
bia siBulgaria) inlre ani! 35
39 a. Chr., r' ntre a-
nii 41 54
d. Chr. Claudiu cuceresce Tracia Prin a-
ceste cucerir s'a ntemeiat succesiv graiulii romanii
inlre Adriatica, Dunre si Marea-ngr In urma Romani!
cucerind iji Dacia si colonisnd'o se puse temeiul
elemenlului roman in rsritulii Europei.
Calli de compacl si de puternic a trebuil s de-
vin elementul romanti in acesti mare leritoriti, in
ct pentru Dacia, probz locuitoril ei de a4i, Popo-
ruliromn, r' pentru Peninsula tracica iliric ne
vorbt-scii urraairele fapte 'Storice dntdiu, s'a v-
:
div i a fi elementi! deslulii de numerosii si puternic

pentru ca, prin mprlirea vechiulu imperiti roman,
se-se conslituen resritu o imperlie romanfi deose-
bit a dua, elementul romanii, chiar i?i dup-ce
;
(Ireci piiser rana pe domnie, nu incela a ave

mare nsemntate istorici, forrnnd in unire cu Bul-
gari! un staili independentii a treia, dupfi cum ni-lii
;
descrifi chiar istorici! greci-bizantini, elementulti ro-

man era per excellentiam elementul rsboinic in
Peninsula tracica-ilirica, cci elementul grec nu era
87
(le Ilici o Ircbri peiilni rsboii '); a jnitra, pe acosti
terilorii esislii p;\na iKJI nuinrosi elementi romt\nQ,
cu daliiielo $i liiuba lui proprie.
Coriliiiuilateu tôograiicA a elomentulul romm'i a su-
lerilfi inlre secolil 49 prin invasiile barbarilor mari
sparger!.
Slavil invadndi prin sec. VI d. (^hr. art dislocato
si art vrindu-se prin elenionlulrt rom;\nrt din
sparirt
îiuilulrt panonicrt si iliricrt. Invasiunea IUil),'arilorrt in
sex*. VII a iinpinsft cea mal mare parte din UomAnil de-a
stanga DunArel peste Balcani, rnpndft prin acsta lega-

tura strnse dinlre Homrmii do-asti\nga Dunflrel iji in-
tre col din rciiinsuIa-balcanicA. Invasiunea Ungurilor
a ruptrt legfilura intre KoniAnif din Dacia si ntre cel
din pirîle apuscne ale lliriculul unde astftdi se mal afl:\
nuinal unrt niicrt reslrt, asa numiîi Komnl-istrienl.
Klementulu RomAnrt din Peninsula Iracicft-iliric s'a
perdulft cea mal mare parte, numele lui ins6 se vede
peste tta acst{\ l'eninsuli pi\nA in dina de as-
tjull, chiar sji acolo unde a(|I nu mal esista elementu
roniAnrt sft numal resturl, .si anume se vede in no-
menclatura topografcil. Numele de Vlachia se afl pre-
.silratrtpeste tt regiunea dintre Adriatica, Marea-ngr
î Marea-egee. In secolil trecutl pe liloralulrt Adriati-
oel iji chiar prin insule -') era numc^ros elementulrt ro-
iiinescrt, care se numeart Muuro-iiacht adecA HomAnl
negri, r' in Croazia Slavonia
.-ji înutulrt de pe lAngfi
Uova se numea Vlachia-maior î Vlachia-minor ^).
l. VeOl mal In josR not.i 15

a). A
se vede (>. Ascoli, Archivo glott- 1 405 unO dialect&
vechifl si importantn iuliann rom4n\ h\ insula Veglia.
3). Miklosich, Uel)er \Vanilerun<jen der Runiunen in den Dalma-
tinischen Alpeu und den Karpaten. Wien, 1879
Idem, Die slavischen
Elemente im Rum p 2.1nlr unti ir.ntaindela i ^57 tntre Ragusa ji Stefana
l'roijfl, \aruh'\ Srliilorfl se amintescR {inuturile In care locuescO Kom.nl.
anume Sclavonia (imperiulfl t^crbe.-^cft*. Bosnia, Trebinie, Canale, Chelmo
pAna tn hasenuli\ dela Nevesnye Zupa DraceviJa, Vermo etc Iricek. Die
38 --
Prin pdurile Croaîe 1 Bosnie esista si astdl resluri

de Romni cari 'î pslrz limba *). In Serbia intre
Ibar si Drin este un tinul numit Slari- Vlah (Vala-
chia-vechie) ^).
Afar de coloniile de mai nainte Diocletian a ase-

dal in Dalmatia mari coloni! aduse din Roma, despre
care Constantin Porfirogenitulii, mpratti bizantin (a.
911959), spune c-'s pa&trai inc si pe limpul se
numele de Romani {PiO(.ivoL) '^), r' Wilhelm Tyrius
spune c Ragusani! vorbiaii nca in sec. 1 1-lea lalinesce
va se dica latina vulgar "'). In vechile documente re-
Wlachen u. Mauro-wlachen in den Uenkmalern v. Ragusa, p- 4 5-

Nic Densusianu, Albumulfi macedo-rom.'inii AJ acedo RomAnii In
:
" ioatia si f^lavonia p.^.g 41.

Hurmuzachi, Documente, JII p-
3i2. 3i3 si 317. IV part. i pag. 58. 009-^612 si 657; la acst
pagina din urm este reprodus unu frte nteresanl docutnentu. care
ne arata cum strSini acolo ca î aiurea aft desna^ onalisatu pe Ro-
man! prin religiune. Noi reproducemu din elfi urmatrele ;ire nQui- :
bus ita factis et ritus Graecus apud illos parcelatini sepeliri. et ritus
Romanus in medium illorum induci posset- Sic factum esse perhibetur
in Istria U Romnil istiriani), quam licet nunc simdis iiihabitaret na-
tio, attamen succesu temporis opera bonoriiin Pasianuu catolicorum,
ritumgraecumrelinquentes.RomanuraassumpSerunt.quem etiam de facto
retinerent et ipsos Croatas potius quam Valachos apellarent. Uie-
dermann, Die Romanen und Verbreitung in Oesterreich, opera,
ihre
importanta pentru numersele f;ntfni utilisate. dar 1 psita de orientare-
4). Nic. DenSuijianu, Gazela Transilvanici din 1^90 N 254 si '.
255 Hacquet. Oryctographia Carnif)lica, Leipzig 1789, vorbesce despre,

lônifmil din Croatia si Istria intercaln Vx î portrete, citatl la Engel.
Geschsichie von Dalmatien, Croatien und Slavonien. Halle. i79Sp.
177 seqq.
S>. W. St. Karadzit, Srbski rjecnik etc. Dess. Danica 1827 p. 56
In chrisovulu lui Dujan din 1348, dela Drinulu sudici pnn!l !n Istria
se aflo sum de nume propri! romane. Nemania (H9S U99> regele
Srbilorfi donzft mSustire! Chilindaru din Atosu 170 familii rom-
nescl din Serbia de sudu, Uro^fi I. 3o familii rom. dela riulu Drinu,
Uroî li donza Romani!
dela Banjd (pnutulfi dela Scupia) v. Pie.
Abstammunng der Romanen pag. 5'.
6). Const. Porphyrogenitus, ed. Bonn, De adm. imper. Cap. 29 î
35. p. 125 127, 102.
7). A se vede la Const. Porphyrogenitus, op. cit. animadversi-
ones Eanderii ed. Bonn p. ^3.
30
lalivo la se vorbesce de Hoinaiii Dal-
rcgiunea iliricfl
maliae in sec. .î cu incepere de pelaan. 850

ali i)-lea,
pAnftla 1 100 obvim nume propri! romflnes^C'I ca Vilcana,

Vilcan, Domnana (Dnina Ana V) cAlugtlri^, Slresina,
Iculiis, 'ruduMi, Daniclu, llraulu, Mikula, Negulus, Me-
/ulus, Diiciilus eie. **).
Conslantini l'orphiroj^'enilulu vorbindi de coloniilo ro-

mano aduso do Diocloîani in lliria spune ("^prcs eh
lliria a lost romanisaW pin\ la Dunare '')
Klemenluli romnu din Dacia ou ile Inviisiunile

barbariloin s'a susînuti in mun^T, .î prin unii traiu
viguros sji lupte neintrerupte se preparfl ienlru o viOî
nufi caro 'ijl-o reia iulal ê incelz invasiunile pe la
li nelo sec. ahi KMea, inlcmeindi state ndopendenle
la DunAre. Mullimoa elemonlulul romAnft in Dacia se
probz prin rainilicaînnile sale care ai potrunsu de-
parlo sprc apusfi si nitjinpio. I\amijicaîun trte pu-
ternice de eleinenti roniAnii ai ajunsii pnA in Moravia
unde se nurnescii MorlacliI, ahi croru centru este ora-
.sulii Walaclii.sch
Messeritsch. AceslI Uomi\nl slavisaÎ
mal pstrzjl r6mi?ile de limbft romftnscA jinliîi, pu- :
tyra (pulinft), jiirep (.snpom), lluyara (flueri1),brezaia '").

(Jolind't ronij'inscri a potrunsu pnA la Hiestingebirhg
.sinumelo do valachu osto in usi in lt Hohcmia ^').
Populatiunoa prin untlo înulurl din Silesia se numesce
Vlassin **).
ti). Monumenta spectantia historam Slavorum meridioiialium Zagra,

bifte. VII. p iS, 21.45. 48. 54- 65. 78. 98, 134. 135. 153.167. I8-
I7a. 082.
9). ('onst. Porph. De adm.
imper. e- 29. p. 126: } J* x< rcr
t(vton' "/*../*/ fii'o'r ^v f'^Xi" ''"'* '1''''K*rfK>>i nontftov.
liiixaitiiioi;
isiorum protendebaniur termini nd flumen Dnnubium usque
10^. Miklosich. Wandeningen p. II. 24. seqn Kulda. Moravsk)
narodni povere. Praha 1874. - Vplahi din Moravia" de Dionisie P.
.
'
Matîanf. Buciumuln No. 2r an 184 altTi articoin ..RomnI din

; :
Moravia". reprodusiT din Aurora Romna in Tt'wp u/in 19 Oct. 1S82.

II). Pi5. Rum. Hung. Streitfrage. p 92.
1 2'. Miklosich. Wanderungen p. 6. sqq.
40
Elernentul romn a trebuit s fe odala trte nu-
mros in Galitia si Polonia, caci vechile documente
ne presenta numerse nume topografice romnescl din
acele tori, ca Baltagul,
: Ledescul, Lerescul, Radul,
Eaduscul, Rotundul, Tusul, Brescu, Capul, Cerbul, Cu-
cul, Lupatul, Fietrosul, Kyratura (Curtura), Sesul, Vas-
cul s. a. Afar de acsta in graiulti Slavilorii de-acolo
se afl multe cuvinte roranesc dintre care unele
frte vechi gi perdute deja la Romni. Asa de esemplu
la Rusin si Poloni: dzer zerii, glieg-chiag, kulastra-
corast, dzguta lat. scutica, bici, katerva-turma, ara-
won-arvun, bucorija-bucurie, grun-gruii5,prejda-prad,
sehelb-silha, tusyra-tusina, karuca-crut, ware-re,
archaic vare ^^).
In Cronica lu Hipatios p. 278 se amintescii Cnezi
Bolochovi (cnezi romnesci) la Bugulti superiorl inc
la anulu llO, cari obvini des in fntnile istorice
rusesci pana pe la fnele sec. al 13-lea. Vita rsboinic
a cazacilor zaporojani deasemenea este compus in
mare parte din Romni ^^).
Avndu in vedere, c resturile de limb romansca

in acele tinutur, prin forma si ntelesulii lorii arata o
epoca frte vechie, cliiar dinainte de a. 1000, cum se
confirm acsta si din probele desfsurate mai in josi
(Gap. IV), nu mai incape indoila de multimea
elementalui romnii dincce de Dunre in totu timpuli
evulu mediu, si asa se esplica aparitiunea lu subita in
sec. 13 ca popor ntemeetonl de state, care n'a ince-
tat nic unii momentii a esista si a se Fntri mere
pana ad, pe cnd alte state n'al pututi resista, ca
l3). Miklosich, Wanderungen p. io seqq.

14). Ve<,U d"cuinentulu regelul polonfi ^^tefanBatori dela 1576:
multimea menilor, numitt C'azac! zaporojenT, nu reciinsce nici o
autoritate, fiindu gnlmdil din Moscoviti, MoldovenI si supu^! at
nostri propril". (Archiva istor. a Romaniel, BucurescI 1865 t. I. prt.
2 pag. 8).
41
celli bizantim, hulûrl, srbesc si unguresci, ca(K;nd
sub TtircI, pe cAnd HomAnil la Duniro timi iH3pia sute
de ani cu Turcil :î vecinil diismanl, sdrobindu-le adese
ori oslirile sji invadndu-le ferile. Ai perilfi (Joîl,
fliinir, (iepizii, Avanl, (ûinanil, sllbitl ca(|use Iûl-
garil .si Sorbii, Koniinil nse in liipl cu Ioli aceslia an

pcrsislatr p:\sl randa- !jl pclmr-ntnlft, nationalitatea, dati-
nele ji liniba. proba mal struluciU de vigre fisica,
de superiorilale spirilualfl .fi alle calitail cinico anevoe
))(')lc arata unii allTi poponi care tC-se He aflatu in con-
diîunl attii de i^rcie.

In ;,'onerah poprelo invasre nu polii nlemeia dom-
nil durabile. care s'aft inlemciatfi in Dacia
Iloinnil,
ca poponi cullurahl, sji prin acsla s'ail lipilil indiso-
lubilil si s'ali identificalil prin iubire cu pftmOnlulil, in
v(Mutea aco.slora singurl el ail persistatil neclinliti in
tr, siali inlcmeialil stat, *î l'ail paslratil nealins.

iji in limpultl din urnifi se de noQ ca poporuhl
afirmil
cel mal vigoro.sii, mai civilisalil î cu mai mari calitail
in rcsilrilulil Europei. 'Iole acesloa ara fi lo.sUl absoluUl
imposibile, dcft elil ar' l foslil unii popor venil mi-
mai de cate-va sute do ani pe acestil pamnti. cum
ail susUniilil unii.
- balcanica,
In l'eninsuhi incep>ndil de pe fermul
dreplil ahi Dunarel pAna cliiar in insulele grecesci, ele-
nientulil romanil era in timpurile vechl cel mal num-
rosil iji mal pulernieil.
era elemenlulil care susînea stalul ?i in specialil
Elil
clemenlulil resboinicil, caci elemenlulgrecescil, dupcum
marturi.sescil insiiji scriilorii greci, era incapabikl deostaîe:
numele de (irecil, era un nume de ru.fine, caci (Irecia nu
pulea da niclunn ostnsil de Irba (|ice Procopiu''^) l'enlru
Trocopii Hislori.i arcana ed

15K Honn cnpit. 24 pap. 134. *-ti-
nnXovt'Tfi; ToV f'h' ' f\txoi fin; '>i;fifi> ovx ti'^f tuiv ano Trjd
nrn,n,iv Tiri yfrrrco >vr*rTya
draecumquenoroenul probrum alii5
obieclaretur. quasi nullum Oracela ferrei sirenuum mililcm. Lydus. De
42
aceea elementul romnil forma cu deosebire o?tirile
imperiului bizanlin ^''), pentru aceea numele de vlachi
se identificase cu ostnû {orgaiKOTig ^^). Teritoriile o-
cupate de Romni purla numele lor. Tesaliase nuraea
Vlachia-mare {Maylr, Blayja) ^^), Et olia iî Acarnania
i'-*),
se numea Vlachia-raica {3hy.Qd-BlayJcc) r' Dolopia
se numea Vlachia-de-susu ("^jw-Bâ/m) -")

Penlru aceea mperalulu Cantacuzen a numit pe
un frate al se cpetenia castrelor iî a tinuturilorii
Vlachiei î).
Rsbiele ce-a trebuiti se le sustina imppriul bizan-
tinii au deeiraat elementul romnil, r' invasiunea
Slaviloru si Balgarilor a spart continuitatea mire Ro-
mnii de dincolo si din cce de Dunre, ceca- ce a a-
vut tristulu resultata, c o mare parte din Eomnii
de peste Donare si de peste Balcani s'a grecisat î
slavisatu, esistenta loru ns s'a imprimatu si aci pe tot
loculu parte prin restiirl de populatiune romna ce nc
esista, parte prin nomenclatura topografica rmas din
ti.mpurile cele mai vech pana adi si prin nfluinta eser-
citata asupra limbei populatiunilor cu care a venitii
in atingere.
Magistr 47 p. 159 ed Bonn

1. Pachimeres, I. p. 83 II p 106 ed.
Bonn s a.VeÎ ?i Beniamin de Tudela i+iijS), pasagiulu repro-
dusu in Arch ist a Rom II pag 25. Sathas, Documents indits
relatifs 1 Histoire de la (irce au moyen ge Paris. 1880 I, p. 146.
16). Cinnami Historiarum Ibr. V. e 3 p. 2O. ed. Bonn: Leo-
nem autem Batatzem nomine aliunde cum exercitu perinde magno,
maxime vero Valachorum ingenti multitudine qui Italorum coloni
quondam fuisse perhibentur, et locis Ponto Euxino vicinis irruptionem
in Hungariam facere iubet AceeaÎ mrturisire la Pachimeres De
Michaele Palaeologo ed Bonn lib I pag. 83 Numerse citatiunT
a se vede in acstS. cestiune la Nic Densuîan Revolutiunea lui
Horea. Bucuresci 1&84 pag. 2837.
17J. Salhas, Documents indit. relat. THistoire de la Gr'ce I 140
i8>. Nic Choni:tae de Isaacio Angelo p 841.
19). Phrantzes p 414-
2ot. Schol. Thucyd II p 102
21). Cantacuzenus ed. Bonn. p. 320.
43
A.sli\<jl eletnenluh roinnft lociiesce urmA''"''''' f
riloHl :
1). liegiunt-a diulre Tisa, Dunflre, Marea m-ia >i
Nislru, unii leritorii compact i1 de vreo 5000 milurl cua-

drale, va se (jica o mare parie din l'ngaria proprie,
apol Transilvania. Koiiiflnia cu Dobrogea, Hucovina ?i
UasMiabia culonii numerse so allA IncA de secoli
;
pe inaluli slngri alfi NislruluI iji ii Chersonesft.

2). In l'eninsula-balcanici, locuindfi parie compact!
parie ameslccaÎ pe toti litorarulfi duniran ahi Hul-
K'ariel iji chiar in lAunt rulli HulgaricI si Serbici -), Ho-
iiiiil st! ;ill;'i in plelc de isudi ale Malcanilori, apol in
mare nuniAn in Macedonia, Tesalia, Epiin, Albania,
Urecia, Insule ?i Archipeltt -').
H^ llnfi resili de elemenli rom!\ni se all.i pe lilo-
raluli Adriaticel in Istria in dislriclele Caslelnovo iji
Al bona -*).
Numerul Romanilor pe aceste teritorii, este urm-
loruh :
Romfmia 5,500,00'
Transilvania cu Ungaria 3,(X)(),0(h>
Hucovina, recens. din IHUO .... 208,300
Hasarabia, recens. din 1873 numal Ro- :
mnil (afara do celeUille naîonaliU'Hi) 1,200,000

Macedo-HomAnl l,2(X),aX)
Serbia 300,(XK)
RoniAnir din Hulgaria î do pesle Nislru 200.0(mi
Islria . . . . 3(KH)
Totabl ll,)U,;i(H)
22<. Knnitz, ftilgrn-n: Idem. Snbien, Lzig. I68 p. 32'>.

a3). I
VlkerkuDcle 1
iefpiihach - Nic- 28
I)eusu$iann et- Fi
Dame. Les komains du Sud, jiucuresd 1877. p. 15 19. M 1".
Picot. Les Koumains de la Macdoine. Paris 1875

24). Maiorescu, Ilinerariultt istriana, la^ l^74 Miklosich, Istro
und MAcedo - Kumunische Sprachdenkmaler, Wien iSJSi, i-te
Abth D I.

_ 4-4
Acesta esle numerala
celti mai mic posibil, c3e esle
sciul, ca numrul Eomnilor din ferile subjugate
esle tot de una ascuns i micôralu de guvernele
strine, si in realitate e cu multii mai mare de cum'li
arata cifrele oficiale,
Totu elementul romnii dii\ tote teritoriile sus-a-
mintite a purtat si prta pana asta4i acela^ nume,
adec ce! de dincce de Dunare s'ail numitl totii-de-
una si se numescii î adi Romni -''), Eu siird lio-
mnu ! rspunde eli cnd
Toti asemenea "li intreb.
Romnii din Serbia Macedo- Romni! se
i Bulgaria.
numescu ei pe ei n-Romn s a-Rmni, cei din Is-
tria s'a numitii in timpul mai vechi Romani, apoT
Romar si in urm Riimer "-").
25). In documente acestfi nume apare la anuli 1345 in o buia a

pape! Clemente VI : , Olachi liomani, commorantes in partibus Hun-
gariae, 'i
ransilvanis, Uliralpiuis et Sirmiis
Aliis tam nobilibus quam
popularibus Olachis Rotiianis- (Theiner, Monum. Hung. 1 Qi)- A-
flarea origine! etimologice a cuvntulul 1* omanics resp. a numeluT ce-
^^^WRcma, ce se afla scrisd i Ruma, s'a tncercali de mal mulî.
Etimologia cea mal plausibile, cci totuodat se basza î pe istorie,
ste a lui Corssen (Aussprache 1'^, 364. 11*. ioi2. Beitrrige, 427. sq).
DupS elfi Roma s'a namitri de la Ruinon, numirea vechie a Tibrului
conservata la Serviu (Virg. Aen 8. 3. 90). ihimon este del rSd-
cina sr=curgu care lapdand pe s se afl in ri vus r/-pa r' inta-
rita cu t in Stry-xa.ox{ la noi in numele t\&\\x{ Stre i; prin urmare A'o;rt
Insmna celate lng ru- Totu de la numele ruluT si a luatu numele
si vechiulS trib palatinfi Ramn 'S. Uamanus prin urmare originalmente
ar' insemna locwlonl do lng l su rureanii.

20'. Ve(Î mal susfi nota .
Presbiter Diocleas (Kegn. Slav. e.
V) ,.post haec totam provinciam Latinorum, qui ilio tempore J'oviant
:
vocabantur modo vero Maurovlachi, hoc est nigri Latini, vocantur".

Numele de Koniari l'afiamfi mal Antaitt la li 14. In canon. 23 alfi
SinoduluI dela Campostella se (,lice Mercatores Bomarii et peregrini
:
,
non pignorentur et qui taliter egerit. duplet quae tolerit, et sit ex-
;
comunicalus '. (Du Cange, Gloss. med. et inf. lai. ad vocem Roma-
rius). Er Ihimer mal din vechi se afl;\ numidi !n special Ro-
mAnii istrienil la Giov Mar. Manarutta (Fra Ireneo della Croce) in
Historia di Trieste, Venezia. 1698 Libr. IV. e 7. p. 334: I nostri
Chichi asa numescii conlocuitorii pe Romnii istrieh!) addimandansi nel
I
proprio linguaggio Bumeri.

/if)
hlriinil in.'-e nft dali Uomfinilorfi diverse numirl, in-

Ire care una jienerahl la toll Hoinfmil, nuniindu-I
Vlath. Ac'oslrt nume este strSvechi, cAcI irecil din
Italia de joki sfi (recia-mare in vechime a numilil
Vlachl (/Uaxi.') pe poprele din Italia cenlralft ?i in
speciale p cele din Campania linde nci\ pe timpulfi lui
Aristotele esista unii linutTi nuniili Machia (liXa/.eUe) ''').
Vlachi este nuinire de batjocurri .si pentru aceea in

marea adunare din (Âmpulfi-Libertrilil dela 1H4H Ro-
niAnil ai protestalu contra acestel numirl cerndft a
se numi lioman cum se numesci el inî^;! -^>.
Numele Vlachi, de !?i nume de batjocurft nsemnndu
prosili {ItXd^), este estrema imporlanfil, clcl
ns de-o
ehi ca documentfi vili, pastratii pAnft a<,l( cliiar de str-
ini si adcse-orl dusmanil nostri, probz nu ninnai ori-
ginea romanji a RomAniloni, dar' î colonisarea Ioni
in rCsiri tulli Europei din clemente aminaniente Ita-
lice, cAcI (recil. autorii acestel numirl de VlacliT, aii
numit in timpurile strflvechl cu acest nume numai
popuhîile romane vechl italica .î mal in urm numal
pe Homnl.
CAPITOLO III.
Dialectele limbeT Romne.
Limba Romaniloni atlii a celorft de dincee. ctii

si a celor de peste Dunre, avnd una i aceea?! o-
27). Snida, Lex. od toc Sla$

Michaelis Apostolii paroemiae.
Lu^d. Batav. 1619 prov 5. C MiUler. Fragni, hist. graec. II l.>
(193). A se vede studiul nostru On\u/tfa cuvntUiUi Vlach !n
Revi.stn critica lit. II (1094) p. 1-15.
28'. Prolocoluli pdunril generale. ;edinâ II din 4 (16) Muirt
1848 punct. I. (Ve<;Î l'apiu llnrian, Istoria Roni. din DhC supeirft.
Viena 1852. II p. 2945).
46
rigine, una
nedesparît a fost la inceputu. In tim-
?i
pulii calli Romni! peste Dacia pana pe

a domnil
la 274 d. Chr. esislnd naluralminte o strins lega-
tura ntre Romni din Dacia .î cei de peste Dunre,
nu s'a putut face vre-o deosebire esential ntre gra-
iulii unora si-al allora, a pulul se-se nasca celti
miillfi nuante. Dup a. 274 Irecndu o parte din Ro-
mni! din Dacia peste Dunre si ameslecndu-se cu e-
lementulu roman de acolo, graiulii s'a niuril reci-
proc asemnndu-se chiar si in nuanêle ce a putut
se-se desvlte pan' aci deosebite la unii si la altji.
In timpul invasiune barbarilor, ncepnd de la
Hun pana la Turc, necurmal a fosl aruncale grupe
de Romni cnd din Dacia peste Dunre dincolo, cnd
din Peninsula- balcanica dincce de Dunre ^). Nici chiar
prin invasiunea Balgarilor nu s'a rupt cu tolul
primenirile inlre Romni! de dincce si de dincolo de
Dunre s Ralcan. cac! tocma Bulgari! aduceai mari
cete de Romni de dincolo si- aseda dincce de Du-
nre, care apo la ocasie rasi se nlorcea in vechea
lor patrie -),
Bizanlinii in espeditiunile lor dincce de Dunre a-
ducea aie! clemente romne de peste Dunre, s
lua de-aici si le ducea din colo. Invasiunea Tur-cilor
a aruncat multe clemente romne din Peninsula bal-
canica din cce de Dunre.
Din tte acestea resulta, c limba romna din Dacia
traian si din Peninsula-balcanica n'a tril iso-
lata fie-care, ci mpreuna, si tocma in timpul de for-
mafiune a fost mai mult in contact si chiar in a-
i). Pentru timpurile mai vechl a se vede Dr. I- lung, Die Roma-
nischen Landschaften, Iiinsbruck. i8ii, p. 454. nota i.
2). Aja d. e. principele Bulgarilorfl ^^rum in o invas'une ridici
din .Macedonia vre o 12000 barbaci, afarS de femei, ?i I aduce din
cce de Dunre. caii apol la vr o 25 ani mai trtjiu sub tmpratulu
Teofil (829
^42) condusl de Cordila, principe peste -Macedonenl,
se retntorcu \n patrie. (Leo Grammat. ed. Bonn. p. 23 1 i 345). Sa-
tha.s, op cit. prefaâ p. XX.
47
amosleci, si nuinai (liijii-ct' limha se i-mh.i-.* .t miie-
venili isolare mal pronuntulil de si mi ahsoluta jji
anume prin invasiunva lUilgarilorn, (are elemenluli ro-
mftnft de dinoolo de Diimrc l'ai iiupinsfi pesto Halcanl.
I)e-aluru'I Hom;\nil de peste Balcani rumpndii-se de
curenlull graiulul romiim dela Dmiare. a incepuli a
se niianta ca dialecli deosebili.
Ciimc limha RomAnilori de pt-hU; DalcanI s'a for-
mali impreunil cu liinba iiomftnilon dela Dunflre s
c\ in rcalilate majorilalea precumpruiitre a acelor
Romni s'a dorivali din Uomnil de la Don^lre probz
faplulfi, c;\ (recil pe Kom:\nil de peste HalcanI il nu-
mesci Misio-dnc adec Uomnil din Dacia Irecutl i
venitl mal de-aprpe din Mesia (Bulgaria Serbia), "h
j
Doosebirea cea mal mare intre dialeclnld m.-ronin

si limba romna oste cea lexical, r' cea t'onelic
si flesionar esle mal mici. Acsla a provenilft din in-
lluinâ ce ail esercilal'o elementele straine conlocuilre.

liimba grcft a inlluinlati prin biseric, prin sclti ?i
prin conlactulu do Ile (jilelo. Terminologia religist la
m. -romni, cu lotuli din contra ca la Homnil din
Dacia, esle grecsc, afar de nnÎe nume do srblori
ca Sum-chetni (Sn-l*elru). Siunedru (Sntu-Dum Iru'.
Slmaria (Snl Marie) Acesle resturl inse probz cu
si la m. -romni nomenclatura biscricsc a tosti romana
SI numai mal tnjiil s'a perduta. Inlluinta tnrc(isca s'a

inlcmplalfi pe cale administraliv. Afar de ncsta a
mal inlluintat, dar inai pulim, .i limba bulgara. Ce in-
lluinta va fi esercitati! liinba albanes oste mal gre de
precisati. l*rin diversele inliuinte dialectuh m. romni!
a perduti! multe din cuvintele romane inlocuindu-ie cu
3). Ikcn, Kunomia. Darstellung inni IVagmcnte ncugriechischer

Poesie u Prosa Grimma 1J27. l. p 251. citati la Fuchs. Die Ro-
uianischen Sprachen. Halle 1849 p. 92 nota i$l. Niceta Choniat- De
Angelo I, 237:
1-iancio Ot Mvatj nooTiooT oJro/io'Corro, wr Ji
Jiin/ut xixXr'iatortfd.
_ 48
slrine, de alta parte ns a pslrati cuvinte romane
perdute in limba romna.
Deosebirile fonetice in generala sunt putine ; mai
de insemnat este rostirea r (f) in loc de e", e* :
9erbii, 9ercii, înî ;

pstrarea lui l unde limba rom.
l'a perdutii: alio, glin, hilii, liepuie, muliere, li-
erto, liati. Grupa d, g, n'a treeutii in chi, ghi ginu- :
cliu, cliae, cliama, ocliii, gliata, suglitu, nglit.

M.-romnii pun adese ori unii a la ncepululii mul-
torii cuvinte si totii de una cnd cuvntulii incepe cu
/ d. e. aspargu-sparg, alavdu-laud, alasil-lasi, a-
:
.'^tergu-stergi, ardil-rdti, arsar-resaru; unele particula-

ritti ale graiului romni! din Dacia, la m. -romni se
alla' ca generalitt ca bi-ghi ghine, orgli; pi-chi : :
chieptenii, suschiri, aprochie, chiele, chiept, chierde,

chialr ; si h in locu de 1. : hiere, hicate, hilit, hire,
higu-nfigil.
Macedo-romnii au in rostire re- care parlicularit|T,
cci rostescil cuvintcle scurtud unele vocale si chiar
elidndu-le.
In flesiunea nominala deosebirea mai insemnat este
lipirea articolului la tema dup omiterea lui u, uneor
chiar si a lui e: luplu, caplu, omlu, gionle. Er' / din
articoli! in decursulu flesiune nu se omite stiliei- :
ste, numtlie-nuntei, valelie-vii, menili, lupli, ausili,

sotli.
In flesiunea verbal se observ urmtrele particula-
ritt :perf. tare si simplu se intrebuin^z mai desi! :
fcii, fi^si, f(;e. fîmu, fediti!, fcir ,

clisi!, frmpîii,
alepsii.
Participiul trecul, aplicati cu ausiliarii pentru for-
marea timpurilori! trecute, se intrebuinfz in forma
feminin cnd ausiliarulvi este aveam aveam vinit r' : :
cu suntu, participiuli! se acrd dup geni!. Totvi-odat

esista si unti perfect conditionalii diêrem, vidrem. :
Cerundiuli! are due forme vdadii sil vednda-lu.:
\n dialectuli! m.-rom. se intrebuinfz inc multo forme

4t>
perifraslice, care in limba roni. le mal aliamo unle nu-
nial prin cArtile vr-clil vrea s6 giurn. s'est^ cu giurO, s
:
erani .siaveain giurni'i >^'

tm <>' "'www ^.'
<.<.-ri sti
j-6 hii giurato eie.
In privinta sintactica od-ci viiiipi cii (liaitculil m.-
roni intrel)ijint/.!'i mal raro prepo.siiiunea
se pi (pe),
feresce de intrel)iiin(aroa a prcnumelor pleonastica
personale, a pslrati, de si mal ran, mal alesu pentru
orase mal mari, indiearea loculul sfi a directiunel lArfi
preposiîune, rmasi^l forte prezisa din graiul latino.
Dialectulri islriam incfl nu s'a formato deosebiti de
limba celorn-alal^t {{ominl, cci vechl el in timpurile
au .^lal in legatura nemijlociUI att cu Komnil din
l'eniiis ila-balcanica, cia }<i cu cel din Panonia si Da-
cia. DespArtirea lorfi de cel alalll KomnI !fi anume de
cel din Dacia Panonia s'a ntmplain prin invasiunea
.>:i
Ungurilorii in sec. al 0-lea, de ce! din Penin.ûla bal-

canicc se nlcmplase deja prm invasiunca SlavilorO. fpi
dup aceste rupturl ns muU limpi e nai perduto cu
totul contactuli, cu celalal(l Komn .si anume cu ce!
din Pcninsula-balcanici i)rin resturile de liomnl de
prin Dalmazia, IJo.snia Albania, r' cu cel din Panonia
."ji
si Dacia prin grupele de KomAnl din Croatia î Slavo-
nia si Serbia, cci in Ile aceste regiunl documenlele

vedi! ne arata pana prin secolulil al 17- Ira grupe de
l{oinnI, ba chiar iji ast(ll ê mal alla clementii ro-
mn lrte numrosi in Serbia, *r' in alle locurl res-
turl parte inc nu de^loti desnaiionalisate, parte nc
cu aminlirea c sunt de origine liomnl iV^lachl), dosi
s'a desnationalisatu ').
4). Ca demf ntuin romnfl ffirte num^rosQ

la Adriatica era odafft
se vede din urmatrtrele :
<' A- Combi
Cenni etnografici sulin opera
/storili tn voi III. ain AimanaculuI ..Porla orientale" Triest 1859
citatfl In Hiedermann op. cit serie ..Che la schiatta romanica fose
:
molto estesa tanto sui monti della Vena e del Caldera quanto nelle
terre pedemontane del Pinquentuo fino a .Montana i quelle di Reliai.
50
Dialeclul islrian a suferit .si mai mari nrurirl
de ctii cel m.-romn, si anume din partea limbei
slavne si ilaliene. Din acst causa elementulu iexi-
cal romnii mare parte a disparulu, inlocuindu-se cnd
cu slavonu, cnd cu italianti.
Asupra dialectului suntem pan' acum destulu de
slab informati, si in unele puncte nforinatiunile ori
se contradic, ori dialectuli presenta variatiuni con-
tradictre, d. e. : dup unii : gliat, glind, gliemu,
cliem, dup altii gliia^, ghinda, ghiem, cinema.
Sunetele, a, ea, oa g, gi ;
^Z, t, ;
.f,
esista i?i la Istri-
ni, sunetele (fC), ea si oa, ail esistati:i mai nainte,
cum arata unele cuvinte, astadi inse mai raru, r' altii
sustin c s'ar' fi perdutu, r' ce, ci ca si la m. -romni
/e, ti. L si n s'a pstratu ca la m.-romn iiepure, :
lin-inu, filili. Se observ si nuanla ghierme-vierme.

Caracteristica fonetica a dialectulu istrian este ro-
lacisarea lui n ntre du vocale in cuvintele romne
pr. vi'm-vin. j>ar^-pne, îmm-tinrii, plini pn'd. A-
cestii fenomenil ns se afl si in monumentele vachi
ale hmbei rom. din Dacia, precum si in graiulu via in
unele tinuturi.
Flesiunea nominala nu se deosebesce de a limbei
rom.: omu-omuli, domnu-domnulii, ceea-ce se intmpl
in graiuh popularii si in limba romna din Dacia, ca
adec se-se pronunte u finalii intrega cu sensu de ar-
ti culata.
Conjugarea, pe catti e cunoscut, nu presenta particu-

laritti, de ctii c formele enclitice ale pronumeloni se
di Pisino e di Albona. si vedde aperto anche in oggi, oltre che d-ii

tipi fisionomici, qua e la rimarchevoli per tutti que' paesi, dai nomi
altresi di parechi villagi, portante
il carattere romanico, collo desi-
nenza in a. in o ovve in /. nonch dalla ricorrenza non rara della
voce Vlahi e Vlaho a denotare localit di quelle parti. Despre
Romni din Friaul a se vede relatrile lui Potocki la Barth. Kopitars
Kleinere Schrieften Wien li 7. I. 324 380
51 -
pumi iintcrciitiilii vcrtiuliii, (lii|; cuin se ind;itint/.; .si
a<ll la [{omiiil din rn<,'Mria, >} se ntrehuiii^cza limjuirl

(M-idastice ca la iii.-r(in:\nl.
dialectuli
Iinpregiiirarea, istriam
f;\ paslrza parti-
< din limba rom. din Dacia si din dialectul
ularil^T .si
m.-roniAnl, probt'zA ceea-ce ain ()isfi mal sus. ri

(Ili a slatti cu amndu in leglunl.
Dialectul in -ronifmi si istriana suntu de-o loile

mare imporlanta aUUil pentru aprofundarea evolutiunel
limbel romno in speciale, cAl si pentru lilologia roma-
nicil in generali. Pentru aceea se impune cercetarea iji
sludiarea mal intins si mal adAncA a aoestora dialecte.
CAPITOLO IV.
Epoca fornnaJiuniT i cele mal vechT urnne de limb
In capitolul anlAift sa arAtatfi legatura dinlre limba

man iji graiult roman popularfi, remane se arAtami
.liei timpulfi in care s'a incliialu in liniamenlele el princi-
pale lormaliunea limbel, î se in:fitamil tota odat si

le mal vechl urme ale limbel romne pana in timpulil

'iid ea aparc in cArl tiprite. l*n i)e la 1000 d.

iir. nu tte teritoriile ocupate de elemenlulfi romnft
probe despre formatiunea limbel. Dacia-Traian
s>ed
porla luluroro invasiunilor, elenienluh romnu
(osili
sa retras in acstft epoca in munti ?i a rt^masO tiati
'l(^ conlaetul cu occidentulo latim .si cu orientuli
eci, in care singure s'a mal putuli pflstra cultura, si
;u putul scapa de perire monumento scrise. in Dacia-
Ira ianl s'ai dislrusi tte monumentele, si toti ce a

mal scipain au loslfi vechile inscriptil latine ascunse in
ruine, alte monumenle scrise nu s'a putul pslra.
In orienin scriiloril greci- bizantini, in apu?i scriilorii
-^52 -
latini,au lsatu monumente scrise asupra tmpuluilor
si a putut s scape, mai ales prin mnastiri, diverse
alte documente. Pentru aeeea noi suntemu avisat in
acst cercetare numa la moriumente afar de Dacia sk
la inscriptiunile ei latine. Acst mpregiurare ngreuz
numa cercetrile, dar' nu le alterza ntru nimicii, cci
in capitolulu 11 si 111 amu aratatu, c limba romna din
tte teritoriile s'a forniatu mpreun si nu isolat si
prin urma.re monumentele dintr'uni locu a aceeasi
valre î pentru celelalte teritori.
Urma cea ma! vechie si mai apropiat de limba ro-
mna se afl pstrat in o tabl cerata dela 160 d. Ch.
aliata in Dacia in care se cetesce subscrierea: ^ylEXAN-
JPElANTinATPl 2EK0J0 AYKT9.P :ÊrNAl\ A-
lexandrei Antipatri secoclo auctor segnai ^). Subscriitorulu
flindu Grec si necunoscndii limba latina cult s'a sub-
scrisii dup cum vorbea poporul, asti-feli a scrisii
segnai=?>Qmi\dl si secodo in locu de secvndus. In o
alla tabl cerata din a. 167 -). aflm cuvintele :
remasisse lat. remansisse, rom. remsese

abuerat habuerat,
abere habere avere
abiturum habiturum
alta inseriptiune sun :
M(emoriae). Q(uintus) Maec.'ilius) Donati (filius) pau-

sava ann. XVI. Filio pientissimo fecit Arethusa mater ^).
Acst inseriptiune este fcut in forma roman-

pgn ins in spirit si cu idei crestine. Espresiunea
pausavit este cuvntul rpausatu s rposaiUy ce se
intrebuintz i adi la noi in asemenea mpregiurr,
attti in intelesuli de a muritil. oti si in celu de se
i). Inscript. Lat. Ili pag- 959. Tabula XXV.

Corpus
2).Corp. Inscript. Lat. Ili p 924927 Tabi. I.
3) Corp. Inscript. Lat HI No 3257 Inscriptiunea dupa fornii î
spirita se pare a fi deprin sec- IV. d Ch
5;j
odi/inesce, (.ci la tialu . ; . ne pe crucile dela mor-
tninle : *Aicl r^po^z in Domnul N. N. Nicirl in
limba latinft pnusure nu so afl introbuinfalil cu fne-
lesuli din inscripîuno, ci nnm:U in latina ti^nlic bise-
ricscA inipiinniitati din <4raiulH vulj,'arfi '). alta in-
-scripfiune sini : Donino et Doinnur Sntriu.s Felix '). eie.
De cele cari putenn privi ca urnie specifee de
le
liniba romna, ajlriin urmillrele :
statuA, atlatA la l*arto.;fi (Maros-Porto) in Transil-

vania, reprcsenta pe yiwon, care rezimalfi de uno trun-
cbin de arbn se sprijinesce cu stanga pe o t()rt; a-
prinsi"! intrs in josi, cr" in mna drcpia lsalft in jos
jine o raniur cu IVucte. Anioni represent aici geniulii
priniftverel, î in adeverft pe statua se ?i afla inscrip-
(iunea PRIMAVERA, primavera
:
'"').
In scriilorii bizantini apari unno incft prin sec. al

lea.
IJnfi fenomeni fonetic proprii graiulul populari i
la Romanil de dincce de Dunre i la Macedo-Romj\nI,
este suneluli ///u in loci de li .si ri pstralft la lexi-
cografuln Hcsychiu ca yo7i'Oy'=gliinn, vin, aaQyoi=:^
cerghl, cerbi, j''r5=gbintre, vinlre, yoivqvii^^=g\\\-
naricil, vinarici adcca
de insemnatCi pahnrnicn. P3ste
c acesti IVnonicnn so alla numa la cuvinte latine-ro-
mftne i care sunt comune limbel grecesct si latino-
romane, ca oiiof-vinum, etc.
Fenlru limba romna pana la finele sec, VI- lea deo-
sebitu iiiiporlanll suntt scriitorii bizantini Prisci, Pro-
copiu, 'roolilacti Simocuta Teofane. Prisc la a. .ri
448 a lo.^t trinii-; indin partea impOratuluI bi-

.'ôlie
zantina la Alila, regele llunilonl. Din descrierea cleto-
4)- Pausare et Pauj.i,.:.. ...unuir iiiDrtui l\tuHi>e. tumulo

quiescere 1050 'Da Gange, ad vocem\
Vetii* inscriptio
5> Lphemeris I.pigmphica v IV Nr. 171.
()). Kpgraphische N'achlese Wien 1874. n J7 Ephemeris epigr. sii
II p. 310 n. 409. Statua se nHA tn Musuirk din Chij.

54
rie sale se vede ca ehi a umblat prin regiunea Tisei
(Tigas) si a Timisulu (Tiphisas), adec prin Uiigaria de
m(j-di si prin Banatii, unde spune c lociiitoril ii da
de mancare meiu de beuta miedu. Meiul mal pana
si
in dilele nostre a fostu nutrementul principal alQ te-

ranulu romna, care ncetulii cu incetuli s'a inlocuitu v
cu porumbulii. Mied este un cuvntii care Le afl in

limba romna nsemnndi o butur ce se face din
mursa de miere dospit. Prisca mai amintesce si de
limba anso-inc in du locur, odata (p. 190) unde
amintesce si de limbile ce le vorbesci supusi lu Alila
dicnd :c suntii amestecati din diverse popre vor-
bindii limba lord barbara su hunic, s gotica si
ausonica ^). Er' in altti locn (p. 206) dice c a audiiti
la msa lui Atila glumele ce le fcea unii mscriciu
cu numelo Zercon amestecndi cuvinte din limba au-
sonic, hunic si gotica '*). Mai ntii este de insemnati,
c Frisc tte cele trei hnibi, hunic, gotica si auso-
nicd, le numesce limba lor barbara (Trpg 7;^ otcferga
yMOOi]), va s dica si cea ausonic o considera tot
barbara. Ausonia este numele vechivi ahi Itahe, prin
iirmare limba ausonic este hmb italica adec romana^
iji findil-c Prisci o numesce barbara, tocmai cum
Quintdiam (I. 6, 45) numia barbara chiar graiul po-
pularu din Roma, urmz c limba ausonic nu era
limba latina ci o limb popular romana. Toti asa o
ntHlegi si traductori lui Priscn ^"). Acsl limb nu
7). A se vede îlornandes cap. 34.

S). Priscus, De legationibus, edit Bonn. p. 190 :^vyxXvi^f^ yp
uvxfg 7j(ig Tfj Offitiija jSao^ciôj y/.oioaij C>ÔVOivtj tijV OvVcov ?;
Tz/v rT&Ov, rj xal Tjv Avaoi'ioV, (Jaoic, nvTv TToof 'PoiuaCovg
inifii'îa y.al ov aiwg Tig a(f<v tlXfvi'Cfi t;] ifO)vT,,nXfiv ojv dnri-
yayov ai/u.a?.(TCov dna rrjg ^QUAiag xal IkXvoidog nn^nXtOv.
^
9). Priscus, ibid. p. 205 sq. rrj yQ

: Avgoviodv TfjV tmv Ovvov
xa\ TTiV xo)V rT&ojv naoa/utyvvg ymttkv narjng Si)^ftr.
io). In testfi e tradusS cu ..lingua ternana'', ex' !n Index historicus
p. 15 se (jlice: Ausonic lingua (Romana rustica)".
pulea s^ alta
Tic in rogatiiln lui Alila de ctQ limba
r()mAn^<;ci1, care o vorhiail lociiitoril rornrit)! din aceh
regal. Accsla concorda dcplim cu ccealalla relaliune
a lui l'risc, unde vorbcsci dcspre nifii i} ihied. A-
csla !;!e conlirrnft Jji prin laptuli. ca Teodoric (-f 520)
adresa deoretele pale in 'anonia Harbaris et lio-
inams* " .
Trocopiu, care serie In sec. Videa, ne-a pAslral cele

mal niinicrsc urme de liiiba romna in catao<,'uln cas-
telt'Iori liculc scu reparale de impcraluli iustiniani ''' .
lia pag. 41 ami artalfi, cA elcmenlulrt rcsboiniefi in

imperiuln bizantini! erai'i Komftnil, pentru aceea gi cas-
lelcle eraa loli alo Momftnilorft j pS/ite de el ^^).
Cliiar din accslu molivi! numele castelelorrt art o deo-
sebita insemnAlalc penlru limba romna. In acesle nu-
miri se constala urmAlrt-le fenomene ale limbel ro-
mne :
In foneticaesistenza unul sunelrt suturalo sft

:
resulta din 'Pornffrff'n-Humisiana ni hoinHaya-Romi-

liana, in caro sunctulu dup u vacilcz nlre i .si v (ti)
in tocmal ca la Ialini maximus si maxt/mus asemenea

:
in -/"r.rof/î'rrf<-[.upo(anlana, in cwvo. Jnntnna in locfi

de lontana (lai. lons) a celrt dinti in loou i\o o re-
presint unrt sunelrt ob.scurrt d
a pe care scriito- srt
ruli grecrt nu scia sfi-lrt .serie cu o alta vocal mal
apropial do .sunelulrt co-l(i au(Jia .si penlru care nu a-
vea liler corespumlclre in alt'abetrt. T<iq')(h).i/Vut-
bulie s. 'l'urburie (dola lurburc) represonl fornia gutu-
ralA Turbiiri Irociit in Tiirburie, ceea ce se conlirm
II). Cnssiodur. Var 2. i6: ..uiiiversis barlinris et Koinnnis per

Pannoniam constitutis" Var-14: ..antiquis barbar'S qui Ro-
III. 24. .
mnnis mulienbus elegerint nuptiali foedere .sociari". citili la Dr. I.
lung. Kmer u. Komnnen p- 187. noia 3-
12). Procopius. De aedif. ed. Bonn p 277285. 30$ - 308 et
passim.
l3). Nicetae Chonitae. De Issaccio Angelo lib I. 4 p 42 ed.
Bonn.
- 56 ~
prin alte nume in caro a nu s'a int.unecat : ylorgia,
ÊguQia etc.
Despre sanatele sue-rtre o si f suntu urmtrele
probo :
'MoviZiavLY.ttOTelov Miuîanicastelu
ytov'loilo Luûlo (Luciulu)
BiQyivdCo) Virginale
TltTQO.v Petriên (Petriceni '?).
Fa^ cu acestea se afl aitale cu e (k) nealterat,

niG/Avai, flkcOY.iai, Maqv.ijieiqa.
f-z, tz.
rh'Zava
(lontana ((ienliaiia)
nosTLovoieg
Pretiiries
nvi'lag
Pontas (Punti)
ÊitZo) Edilio (Editiuin loci ridicat)
Â/.QtvLa Acrenta
Afara de acestea mai suntu multe alte nume cu \

(9) :AiiovTLa^ âvrCnveg TUvTLa etc.
Fata cu acestea se afla aitele cu t nealterat ; Vev-
Vacilanta ntro a si o, < si f

arata c era lupta n-
tre aceste sunete, in generala inse precumpnea deja q
iji t, si prea usoru s"a putntu ntmpla se serie numa
dup traditia literar si dup forma vechie istorica a
.numirilort punnd e (k) inlocde o si t in loc de {.
Trecerea lui d in (l si dz TIIlov Pedion, Baudva
Badziana, BiCm Bidzo.

In ^/.snce/.aoag avemi pe o/. (scj sigla grafica pentru
sunetulu s ^').
44". Curtius, Studici! v IV. 248, 22.

57
Inlunecarea lui (j \n u : l'oiitinitna, / /. i >
.
m r,,,^c,
*Foi\invai(t. huXintinn'Hij (la Teollacto).
Tocirea desinen teloni > .î m (us, um) se presenta

jsul) forma k si " st'-i cu caderoa intrgfi n lui -i/s,
-um ''):
KiQQov C.yrru TlQOJivnv Frobinu

Knviriov (Juinlii 'J' 'ljiii'toi Ksimontu
KtQKtt'tov Corcineu I/o/ l\llfyl-/ui,l}'f ni M Ca-
Solvanu
2:n).icivoi' lli
yi'tuinnvtnv Haeniimonlii i/.uin Airiiu

T nr';'Xor UllcU Uoigyoic'ini
Hurguallu
ZîvoiY.Qtov /itnucortu
Numirile in o ('>, (") sunto frte numerse
învi'loht I. ululo ytiiu Urne

'\invhiit')s\\\\-A[o fioro) Nono
15 Numele terminate In u (ov) se afl.^ scrise in Irei chipurf, sti

^.lupa forma flesionar grecsc Tov y(oi Tnaiavov. Jiaoiiixn
:
AfivvTor, Tov lIit;(ftov se Inêlege cft cu acestea n'avemfl dea

;
ne ocupa aici nniT altS cKipfl de scriere esfc. c^nd istoriculfl nu le

;
consider;! fi nu le serie ca cuvinte cu tiesiune grecscfi. ci ca nume

vetrificate ast\ felfl cum sunlU. adecil numirl cu formi romni, acsta
o confirmS cl\ consioerndu le ca nominative si puncndTi inainte arti
colul neutra t T Ovyxov, T 'llaiftviov, aceste nominative
:
sunin cu atitfl mal tnsemnate c!lcl cli\ dintTuft esle lat uncus. romA
esce ungh'fl din unculus. r alQ doilea conpne pe niunU sub forma
niontit. Afar:\ de acsta. pe lAng?l catalogul castelelon'i se afla si In
(estulii operel multe asemenea nume cu terminale romani ca suhstan
tive In nominativa Wlfôv pag. 290. y.nTVovxtjnx>)V pag 292.

2^TtXifi V(>yo' p. 289, Attxxoôvoyn p. 289. li<tvi>yiv).iiv p. 289 etc

Dreptl aceea nu mal Incape cea mal ra cS indoila. cS numele tn u
{or) citate de noi sunt numirl romAnescI r traductorii latini al
lui Procopiu si In gcueral al istoricilon bizantini, a grejit tradu
cndtl asemenea mur.irl cnd cu genitivuli tn . cfmd adiogindi nn'i -
s m, din simpU c<u& c& nu scia ci acelea sunt\ numir! s forme
romnescT. r nu grecescl.
- 58 ~
'^/tL'*w Edilio JUsQiioMendo
BiLw-\Mzo IIq&uiic Presidio
Awj'ro Nogheto /(âar^/loi^/Jo Caslellonovo
etc.
In unele numir compune avemu Ka7co-, Aovjco- :
'Piyivo-, lovlio-, -BvQyo, -r[o, --/o'^TOt' adee capo, :
lupo, rigliino, lulio, burgo, novo, cortu.
Mai trebue insemnmu, c Grecii de regul pe u

s
final al nostru'lii schimba in o, prin urmare multe
din numirile de mai susi si multe altele cte sunt la
Procopiu, poporul romna deja atunci le va fi pro-
nuntati cu u.
Alte tocir avemu in numirile compuse :
r!.i?J.oi.iovrTsg ^*''), MavQfialle^ lovhiallca , in care

avemu pe munte si vale (monte-m, valle-m), Êq/.ol-
lini.
Tot in numirile de la Procopiu aflmu si cele din-
taiu urme de articoli! si de llesiune. in numele Lu-
to/o (Lutul) si Guscu/o.s (Cusculi) probabili! aflmii
srticoluln Z/t. si cu attu mai vrtosu, cuvntul cci
din urm l'aflm si in forma nearticulat Kovoy.nv
si in forma femenin Koto/Mva, nct fata cu aceste
forme nu s'ar' put presupune, c Casculos ar' fi unii
diminutivi! latini! Cusadus. Dar' chiar' de am admite
acsta, ne remane Luôlo scrisii ca si altele dupa cum
pronunt Grecii in diua de ast(l. Va so (iic Lulola
este in loci de Lutu^w, in care Ut este evidenti'] arti-
culul. Er' in numele KoiUyv.iUc, (Cobencile) aflmu
articolut romnesci femenin in plural grecisatii prin
adugirea lui e la fine -Afg, cum fa adaosii la scepte-^
casas in loci de sceptecase va se dica Cohenc, r",*
arliculat Cohencie.
Adaogerea lui s la fine este grecisare ca in multe aitele.

59
Kdi me (lesionare atlainu in urmftlorele :
Scare = Scuri
2/.cQ>^ '')
liQyyeii Slrunge = Slrunj^l

l/jno'rtg Scuone = Scauno
Hane =
Ikti'it; Bftl.
UtQtr^v Petrizen (Petriceni ?)

lin'trgBiitg HuU
1
eple-case
2:/.7iT/.c(aag
Cobencile
Kn.i^r/.ih^
Arginlarl
\^Qyty[aQi;
KuXliig (ialatl
Schilacl
Jy./raxs-
'
Kepordenl
l'e.inorSnf^
etc.
li/.vg
Ape, este cunoscululn ora.si vechii lnga
DmiAre Ad-Aquas este evidenl c istoriculi a sorisi
;
(lupa ci fi a putuli asa cum se pronunfa romanesco,

dar a nimerit'o destuli do ru mai adaojîndu-I umi .ji
e ; ttiti anelaci nume penlru um alli lasielfi in Epini,

locmli de Romni, 'Ift serie *'^7mc.
?i a<|l
(^:\ aceslea simili forme (lesionare ;fi anume nomi-

native plurale nu mal incape nici o indoila dca vomii
av' in vedere cuvrntele romnescl esiliente alunci ca
si a<jl ca scArl, slrung, scaunc. bi sci bni (dialectaln i
case, arginlarl. Scriiloruli greca le-a grecisali actan-

du-le cie unii 4; la line, liindu-c ehi nu int.elegea a-
cesle forme jji cuvinte. cnd ins elfi intelegea cuvintele,
pe cele latine le declina latinesce ca </>ao-//< ^^) Fa- :
sciae, Knvtai
Cunae; une ori da acst terminafiune,
la altele ca Ki).i/ai\ ^liuvaai, Juvef,iat Y).((aidrai,
17) Se Ha !}i forma ffx(' n xcniia^nnrt.

Probabil cft In accsvfl cuvnlQ nx represinti pe / ca In w-
I8).
Ttitxtia^K, ceca ce indici accenlulfi care este pusft dapfi rostirea romS-
ncscft /Js/t r' nu lalinscil fusffae-
60
In p rivinta tuluror acestor numiri topografice tre-

biie s observam c datz in scris din sec. alu"
eie
Vl-iea, in realitale inse asemenea numiri sunlii totu-
de-una cu mullu mai vecb. A poi chiar Procopiu ne
spune, c lustinian numai a resfaurat aceste castele
fiindi ruinate. Dintre cele tcute de noi n'am amintit
de'.ct vre-o cteva, dar' si acelea sunt fr ndoiia
numiri vechi de locuri de la care s'aii nuinitu apoi si
castelele, ca d, e. in dilele nstre Castelul Peleî nu-
mitu de la muntele Peles.
alla nsemnat urm ni s'a pstrat la Teofilact
si Teofane. La a. 579, doi comandanti bizantini, Co-
mentiol si Marlini:i, voia se atace in Balcani pe Cha-
ganul Avariloru, si cnd mergeai cu stea, de pe unulii
(iin catri incrcati cu de- ale slei cade josfi sarcina
si celli ce-li mna nebagnd de sam, ii striga unu
alili sot 'storna, torna fratrel ostasi! audnd si cu-
:
getndu ca este vre-unu pencoli si c le striga Ioni ca

se-se ntrc, o luar loti la fuga. Asa relatz Teo-
fane ^''), r Teofilact spune c astrigatu: retornai '^'^)
Teofane spune c ostasul a strigatil in limba nafiona
{xfj TtaxQw'a (fcovj), r' Teofdactu in limba fhmtulm
ihrtyjooioj te yhrr]). Amil artatii (p. 41 ) c ostasii
bizantini erai cu deosebire Romni, si c ecele tinutur
erau locuite de Romni, mai incoio cuvinlele sunt
attu dup intelesu cli si dup forma curat rom-
nesci, de ctn torna si fratre sunt torme mai vecbi-^).
19). Êvg xv (fQTOV SiuatQxpavTog, ItuqO tov

y(j Cc'Ov
fOTlOTOV TOV nOoaifWlfT To'v (fi'TOV dvO^&li'Orti, TIJ TKtTnia
C'''>OV
(/toi'jj TO(>j"-c, TQva ifnriT(j( etc Ed- Bonn. I. p. 397 seqq.

20). IJrtkirooTfh' T8 iâ ng, ysyovo)^ diangvoiov, tni/jaoiii)
Tf yhnTTtj fg TOvmaio TQCcnad^ ti akkog cillo) môatTaTTS, osr^va,
TiSTct fXfyiaTov raQ/ov (fdsyyufvoi. Ed. Bonn. 2. 15 p- 99.
21). Forma iJrn Se aflX tn Cazania lui Coresi de la 1580: .,ri
me voi iur/ia la tine' Cipariu, Analeete p. 53, asemenea la p. 54 si
.
5 semnificativu e.ste ci deja atunci se rfla 5ii a dua forma usitti

;
acjl retiirna-
61
La U.if < riti (K- jiaiiii .t.. . ~i mal avem in vedere
aUUfi cuvintele roproduso mal suso din liesychiu 9 din
Procopin, cAt jj cuvintele cu inteles din numele to-
poyralee de mal husu ca ((itvmvit, o/mqu, a'xi/^', ^VavC,
aiQyye^, joCt>^, OKovpt^;, ayit.irt-y.cKTctg, iifn'rtg,y.lii-
aovQct, ii<x), Y.7in, Xnv;io, aqtov, a/.oi(jio/.i( -).
Din tte aceslea resulta eft limba ronjAnft era deja
formala in sec. alti Vl-lea. Acsta se mal confirmft si
prin alte due impregiurArl. In secoluh ali Vl-lea Slavii

deja nfivAlise in unele tinutupl locuite de KomnI, in
secoluli urmtorii aprpe tote provinciile cu elementu
roniAni a fosti Inundate de Slavi. Dca limba romna
nu ar' fi fostft deia formata inainte de in\f* unea Sla-
vilon, atuncl nlluinta slavicft s'ar' resimi! .si in legil*-
interne ale limbel, ceea-ce nu esi.-^tA de loci. ci s'a mar-
ginila, cum resulta din capii. I si V. numal la simpla
intluin( lexicalA. A dona impregiurare este, ca in se-
coli?armatori, pnil la 0. 11U<J. allmi o sum de alle
urme de limba care conlirm pe cele aminlile mal susn.
Dntre anil fiOO 1100 mal punemil in vedere cuvin-
tele :
Din Maiala : Ca/?-zana, sfl za, deja si la lustinian .
Novoll. 85.
Din Teolane: x^-crda, x^rij-curte, 'Ou,-omii
(nume propr.), vov uego f-numrfi.
Din Constantinfi Porfrogenit : /(r/.-sca, ufca-mi-s,

(Txn'Ov-scaunQ, ///irrorpa'rtfjp-msuralori, w^^^w-urezO
fôi>'(Jrf'r-vestmntO nfundati, q^Qivrâ, (/-p/iCafov-fruntl.
rrnmjaria, ff}'/a-zeche, Aw/.-loca. Din (f^glnZa si qp^/i-
22). A^ Trocopiu (De ardif. p. 292) uofi ca^

se untnesre la
telfl. care dupS lngA Dunilre- La Comuna Rato\I
descriere
era
In .Mehedin^l se artH unfl locQ numili\ Setun'cfa cu nrme de zidirl
romane (DicponarR topogr, D- Kran<^cscu v. comuna Batoli 5 Scipil)
Cuvntula Serurinca ji Secun'cta nu are dea face cu cuvntultt sfctof.
CI cu Int. scciiru^. va se (îc* tnsmn& locfl de sguranÂ". .
.
62
Larnv preoutp. si dintr'unu alta cuvtilii lyyso (cin-

gerli) -^) se vede asistenta lui , caci in dialeslulri ma-
cedo-romni se rostesce frnga. In ceremoniile de la
curtea bizantina se afla espresiuni tipice cu forme ro
mane aovlTovoavoi multi ani

: [vw z:/,uj^w=bunului !
d-deii Acelu a pusi naintea cuvintelor ^ attn de ltitu

l
in dialectulii m -romn se afla in cuvinte ca ao/ra-

(>/oc, ir]y,TQiog, rcakoiog etc. (v. cap. V).
Remane se mai relevmi din Pprfirogenita 1 cuvn-
tul ff;'o/Âo/=servli, in care se afla articolul' plur-Zi
dup dialectulu m.-romnti ^^).
In monumente dintre anii 850 1100'-'') aflmii ur-

mtrele importante urme de limb romna pe terenul
panonic si iliric, si anume articolul -ii in nume
propri! de persne si de locuri.
Candulus n. de pers. an 1070 voi. VII p. 167. -').

Draculus n. de pers. an. 1080 voi. VII p. i34.
Chudulo n. de pers. an. 1080 voi. VII p. 135.
Dedullo si Ded, Dedu n. de pers. an. 1080 voi. VII
p, 135
23). Acestu cuvntu se afll !ntr'un felu de or.-iîune si coliiidX

ce se tndatina in ( onstanliiiopolu chiar la palatu, in timpulfi .
imperiu-
lul liizantii, si far ndol usmn nger- Const. Porphi-
rogeniti, De Cerini, p. 385 : mal vine inainte 51 ca nume propria
de persna in scriitorii bizantini-
24'. Unii ai voitti se traga. la ndoil, c acestu ciivnti in a-
deverti ar' cuprinde articolul pretestandi ca acesta ar fi numa! unu
nume vachiu alti poporulul numiti aÎ Srbi- A cesta a provenitu de
acolo, c Porfirogenilfi voind s arate de unde sa numitii acestu
poporu Serbli, (,lice cS s arti fi numitu dela serbli care in dialectulu
roman insmna slngi {^tQftXoi J r/j tcjv POf.iai(ov lialt'xTO) d'ov/oi
TiôartyoQSvovTcti. De adm. e. 32 p. 152). Dca e drpta acstX eti-
mologie sit ba, acsta nu ne importa aicT, deci(,ltorri este c isto-
riculu spune lmuritu c serh' nsmnS slitgz in dialectulu roman. va
s 4 ca iti liniba rom'm. acsta se confirmS toti acolo (p. x^). con-
tinuando a spune ca aQôvXu se numesc' tncalfamintele êrbilori
25). Monumenta spectantia historiam Slavorum meridionalium. Za-
graiiiae. 1877-
2). Se afla si forma nearticulata Cando a 1070 VII- So
Gii
Vilcana, femee. a 850 89 VII. 3H2
Musclus n. de pers. an ftO voi. VII. p. B83.
Duculus ^Ms .. IH.
Mezulus .,'.'!-.. 18
Mezulo ,, .. '.>1^ IH.
Youlus ,. .. loci ,, IMO () . , 21..

l'undrulo .. ., \m->. ., lOiO , i-5.
(iraulii loto , 45
Miisilulo l'i'IraiKi .. lOtO 45.
Murarul .. ,. loeu 1070 ., .. .. U>8.

Nojiulusî Nc'jûl ,, ,, pers. 1070 ., . ., 78^
Todurii, Danielu 140 VII 45. a.
(Irisann, diaconu.s. a. 1044 VII ls.
Chrochonna (Criciuna V) a, 10.">< VII 54. 172.
Vilran a. 10(i5 74 VII 9H.
Domnana calug.lrita (Djnna Ana ?} a. iiHiti \ Il ti.
Su /a e. lOiJU VII 15)?.

li
Nu puleinn treoe cu vederra du6 docuiiiente de-o

oslromjl iniportanfft despre limb>t romna din imperiuln
l)izanlini cea dinece de Dunre.
.si
l' la a. 750
nAvAlesci cete de Avari, lUilgari .si
Sloveni din linutuli SirmiuluI in Macedonia. Inul din
opeleniiln lorn. Mauro."-', scia .î limba maccdonir.. Cu
1 15 ani mal lnlia la a. Hfi. papa Nicolae I serie c-
tra imperatuli bizentini Miliailfi urmlrele ctft voi :
in lio-oare (,li, ha chiar la le.stivitAtile principale, limba

aci'Sla (lalinA) pe care voi o numit barbara si scitica
o ameslecaÎ ca ceva prel.iosn cu limba grcil deci ;
nu e tocmal i-pre onrea vstra, dcA nu ve foiosi de i.I
atea limba .?i in afacerile vstre oficiale -').
27' ecce qwolidie. iinovero In praecipais festivitatibus inter

graecnm linguam, velini qniddntn pretiosum. hanc (latinaml <|uam Imt^
6 tram et cythain lingiiam appclltlis. miscentes. quasi mintis tecori
vostro facitis. si hac etiatn in vestris officiis et obseqnis non utamini.
(Du ("ange, ad voc t>l>sequiare)
64
Papa Nicolae numesce limba Ialina harhara si scitica
Xxxdup parerea sa, ci ehi reproduce prerea Cirecilorti,
si Greci! numgau limba latina ce se vorbea pe atunc
barbara si scitica din causa asemnrii cu limba ele-
mentului romn din imperiuli bizantina, care era ace-
eas cu limba Romnilori de dincce de Dunre -^),
care tinuturl la (reci se numiai Barharicum si Scitia -').
Prin urmare, precum Greci! numiaa limba latina, pen-
tru asemenarea cu romna, scitica, dup vechia numire
a acelor tinutur!, tot asemenea limba romna ce o
vorbeau Romni! cu deosebire in Macedonia unde
era centruli Ioni ca si adi, o numiaii macedo-
nica, dupa vechia numire a terei. Tot dup vechea
numire de Dacia, bizantini! numiao Bacipe Romni! de
dincce de Donare ^'^),
Prin cele de susi se ma! probz si altu-ceva, ca
adec in sec. 8-lea î alii nulea in Panonia i Scitia
se vorbea romnesce, ceea ce complelza reJatiunea lui
Prisca din sec. ala.5-lea si confirm celelalte probe si
urme produse ma! susn de pe acele timpur!.
CAPITOLO V.
Influinjele active i pasive.
Cestiunea nfluintelor, ce le- a esercitati! s suferita

limba romna in deeursulfi timpurilori, este una din
cele mai importante si totfl-odat din cele ma! grele.
Greutatea se mresce nc si prin unele mprtj,.urri
28).
Pachymeres II. p. lo- Chalcocondyla L br VI vorbind
despre Vlach! din Pind spune c5 vorbescu aceeas limb {u'uyXo'Tioi)
cu Daci adec Romanil din Dacia.
29). Nicet. Chon. I. 239. passim .
30). Veqll nota 28.

65
parlioiilare. Liinba nostra iiu-i adunata ima ilin graiulft
poporiilul, ceca-cG este cunoscuti pAn' acum abia dcfi
tace junilate din intreKi olfMnentuh istoricft si actualft
ala liinbel rotiiAne, crft dialectole zac Incft in telala
pftraginA. altA j^reutate oste lipsa de lucrflrl pregftti-
tro. I'i\n' acum sai tAculi mal numal incercri, .'ri in
generalil cu lendinte unilaterale. cAcI s'aft cercetaia in
clft-va numaf inlluin^cle pasivo .?! cam In generali orT
cu idei preconcepute î cu anumc .scopurf, ori far cu-
noscinôle necesare, sfi cu amndue de o dati '). In
In cta pontru lnlluin|ele adivo nu sa fcuti'i pn'acum
aprpe nimico.
lufluiiitele pasive.
Aicl trebue s6 observilmtt, ci (ind stabilita si re-

cunoscutO, 0:1 legile interne care gavern limba ro-
niAnti suntil romanice, cesliunea nduinêlor se raprt
cu deosebire la elementulfl loxicalft.
Influitila dac. Istoria cuceririlor vechl vorbesce in
generala contra amestecurilora etnico, cjIcT spiritula se-
paratistica, esclusi vismuln de tribii, era frte puternicn.
Acsta a facutft ca (JreciI sC nu se pt:l uni nicl-odat
nici fi ntre ol, necuin cu alle popre la Konianl ;
chiar î organisatia politica iji sodala avea una fondu

generala de triba, care numal cu anevoe frte lr(|ia .ji
s'a ?lersa sa mal bine s'a flcuta incetul cu nceluli

invi(lil)iia. Poprele llaliel desi eraa do aceeaÎ origine,
mal ales cele din Italia centrala, lotujjl cia de anevoe
I l'V. Miklosich, Die Slavischeti Elemente im Kumunischen.

Wieu i86i. nu 1 scutit fe preocupnîunT. Dr. Iv Robert Rsler, Die
griechischt-n und lUrkischcu liestandtheile im Roinanischen Wieo.
1S65, fi')rte tendenziosa A le Cihac. dictionnre d'tymologie daco-
romane, clmcnts slaven, muRyars etc Francfort s M. 1679, lipsitfl de
cunoscinêle necesare. lucrare cu totulQ nescientiticl
66
s'a pututn uni si s'a unit numal cu forta, si mull
mal anevoe s'a t'cut contopirea, desi idiomele lor,
afara de Etrusc, era numa dialectele une si aceleiasi
limbi. In Dacia, pe lng esclusivismuli de trib pro-
pri poprelorii veclii, mai ntrevenea alte tre mpre-
giurri caraeteristice nti, deosebirea ntre Daci i
:
Romani : a dua, du^mnia cea mai nversunat ce a

pututii se esiste vre-o-dat ntre du popre si in ;
fine civilisatia romana si barbarla Dacilor.

Tte acestea, cumpenite dup valrea loru, vorbesc,
nu se pot mai elocuentii, contra amesteculu etnicii
intre Romani si Daci.
In Dacia nse mai ntrevinti mpregiurr si conside-
ratiuni si de-o alta ordine de idei si necesitli. Traian
nu a cucerit Dacia pentru ca s'o lase rsi mai
mult s mai putini in mna barbarilor, care aprpe
vre-o du sute de ani aii fcut se tremure Roma de
numele lor, in ct poelul a trebuitii s strige :
Paene deevit urhem Dacus% Er' ceva mai trdi,

sub Domitian, a umilit'o fcndu-si-o tributar.
Traian a cuprins'o ca s nimicsc pe Daci pen-
tru tot-de-una, si din Dacia
se fac o provincie
romana nu numai inadministrativ,
nteles dar
si in nteles etnic, adeca o tr romana tot a-
tt de sigur ca cea mai sigur din tte pro-
vinciele romane, ntre care cea mai sigur era Italia.
Pe Daci nu-i putea muta in Roma, cum s'a procedat
in primele timpuri ale romanisarei Italie, nu-i putea
strmuta in Italia, si chiar de ar' fi putut n'ar' fi voit,
pentru aceea spre romanisarea Daciei nu-i rmnea
de ct s reduc Dacia la un fel de tabula rasa si
s'o mpeneze cu colonii romane deplin sigure. N'avemii
de loc trebuint s nêlegemo in acst tabula rasa>
2). Horatius, od. HI. 6, 14. Virg. G. 2, 497 ; Aut conjurato des-
cendens Dacus ab Istro. Dio Cass. 51. 22.
(17
o niAturaie
lotuhi a iJacjloiu din l)aci.i, .a m.'.
a foslft trebuia s6 fe o maturare aUU de pu-
ii'i
ternic' in oAlfi so nu mal remarvi de cj\U1 mombre ri-

sipile, pontru ca S(i le nschisA pcnlru tola-do-una o
Duil rcnviere !ji roconslriiin! a poporulul daci'i. Intr'a-
deveri mal renviali, ceea-cear' li puluUl s'o
iiici n'a
lacA frte usor dup ce s'ai retrasft legiuni.'o romane.
Dar (indl cft acsla nu s'a nl(>mplali, esle proba eoa
mal stialuciljt, ci Dacl nu mal esistali in pruiir-nlul
ocupalft de coloniele romane. Nu trebue s6-se prdfl
din vedere, c pe acele limpurl tra nu pulea s lie
de ctri pn(ini nipopulaltl cu Dacl
Rornanil i} nici
n'aft MipopuIatu nlr'o forml Rema.îtele de
ttft tra.
Dacl dup\ rsboiil vorti fi tbst forte sporadico fji se
von fi aplioali ca sciavi la lucrftrile grandise care le
aducea cu sine colonisarea de-odat in mase, cum sa
inl'rnplalt in Dacia.
DaciI care vorft fi scpatii din rsboii î al preferitft
o vitil liber î aventursA unel sclvil rurjinse, s'a
retrasfi spre nordi amestecndu-se acolo cu al(I bar-
l)arl. Cu acestia ins nu mal avcmil de-a face nimicfi
in privinta amesteculul etnici. Rr-msitele remase in
\vTx stM mal bine sclavil dacl nu mal puleai s aib
\re-o nliuintl nicI macar social icl-colea, necum etnica
jêneralA.
Dar' afant de acsla. amestecul etnic s'ar' pule
proba sigurft numat prin insUtutiunl, religiune î mal
aiesn prin limb. Din cele du dinlii se scie ceva,
Homi\nii ins nu posedu nimici din eie. Din 1/mba Da-
cilorl nu se cunsce nimici. Tot ce s'a (jisu despre
(>a suntfl pjln'acum pure fantasil ^), Cateva cu vinte, chiar
3V IncAit^ atinge cele cAte-ya numirl de piante (îse ..dacice"' dela

Dioscoride, abstrflg^ndf. dela confuMunea ji resigiiranja In care ni
s'ali IransmisH, nu se pot sci dc.1 n imele de .//.;< V" indici pop
rulli genetici^ dacft, orT ^ra, cilcT nu se pot precisa neindoiosi e-
68
dca n'ara fi afectate de fle ndoelile posibile, cum
sunt in realitate, n'ar put decide nimie. Nume
propri! de persne, localitti, oraê, ruri s. a. nu a
de catti valre din cele mai mfirginite, cci asemenea
nume nu urmz regulele generale ale limbe !?i afar
de aceea se transmita dela popori la poponi far nic
un amestec etnic.
Ori-unde s'a ntmplatu in vita romana vre-un a-
mestec etnic, s'a pstrat urmele acestui amestec
ori in limb, ori in religiune, ori intr'amendu, aiâ de
esemplu in Galla vechile inscriptii latine ne-ai pstrat
suina de divinitti galice, pe litoralul iliric divinitt
ilirice s in fine barbare, nu *mai vorbim de sutele
de divinitti pstrate chiar in centruh culturei romane,
in Italia, de la diversele populatiun.
In tta Dacia nu s'a aflatu nici macar o inscriptiune
daca, pe cnd d. e. in Sardinia s'a aflat, pe lng
cele latine, s?i inscriptiuni grecesc si punice- A pututa
Dacii s-î uite numai de ct limba î religiunea lor,
ca irmecati ? Romanil nu oprea pe celelalte popre
s-.î serie limba lor, ceea ce probz inscriptiunile
strine in tot imperiul romana. Cum se face c in
Dacia nu s'a pstrat cu sigurant nici o divinitate
daca, ci nuraa romane si cte-va de la alte popre
strine de Dacia?*). Dca Dacii erau Traci, cum spun
scriitorii vechi si cum se admite in general. ar' trebui
poca in care a tritu Dioscoride si mal puîni timpulu cSnd a ceree-

tat Dacia. nainte si diip colonisarea romanil'
eli Adevratu c
unele numirl dela Dioscoride semSnS cu re cari nume de pbtnte dela
Roman!, dar tocmal acsta ne face s presupunemil cS Dioscoride a cer-
cetatR Dacia dupi colonisarea romanJl.
4). In C .1. L. inscriptiunea cu Zamolxis dela Ackner et Miiller No.

63. n'a fostn admisft, unO têus Sarmandwi \fZ.\.L. Ili 964) este cu
totuli necunoscuti de airea, î nu T nici o proba c ar' fi dacicu, r'
inscript, dela Ackner et MiiHer No 64 unde (x^\ obvine, ca falsi
n'a fosti! admis !n C. I. L.
61)
(';
obvinft in snrpîunl divinilî tracioo, nici aceslft
rasa ins nu esista. Impregiurare deosebilft caraete-
listici acsla. Va sC (|ic ceoa-ce s'a nt(implali In
Dacia nu s'a mal nlinplatft nicflirl in totn imperiuli
loniann, oa adeca s nu se alle nicI o urm in-
iripîonalil in limba dacicfl sfl despre relijji-
iiiea poporulul cuoerilfi sji du[)ft cunerire. 'l'oli cAtl ai
(risii despre Dacia a lAsatfi \i\nO. acjl neesplical

icesin faplfi, Prin urmare esle evidenti, eft In Dacia s'a
iiit'mplali cova singulan, nu o fusiune cu elementul
(iicorit, ci esterniinare. Cum s'a inlAmplati acst.1
csleriiiinare, astidi dupli mal du niil de ani, nu se
mal poto precisa, Kutropiu'') jns6 constala faptul cu o
t'spresiune toti altfi de drastica sji singular, cum nu
s( mal alla pilrochie in scriitorii latini, va se dicA po-
trivitftcu realilatea cruda a lucrurilor. In fine acsta
() confirina si mai draslici frasa pstrata din Meniornle
lui Traiani caro (lice Getarum gentem penitus lielevi'^
:
ain slinsii cu lotul ginta (le|,iloril (Dacilon) !
l'oporul dac a l'jsl unfi poponi de^teptfi î bravo,

in ctft pentru noi amesteculii cu ehi ar' fi chiar o
proba mal mull a enerjîcT. lenacitêl
.si-o esplicare
si ce nu ni se pot nega, dar aiti nu pot fi
sobrietflîi
vorba do c;Mi de ceea ce se pot proba.
lnscr:pUuniIo romane din Dacia Inca vorbosci in
contra unul ainestoci etnict, Cicl eie a aprpe cea mal
corecta limba latina dinlre tote inscripîunile din cele-
lalte provincii i cliiar laâ cu cele din Italia, care
suntl pline de urme dialectale si strAine.
S'ar' \ puluti ca in Dacia, cea mal ndeparlat 5ji
mal espusa din posesiunile europene ale Komanilon,
se allaimi inscripîl latine atai de straine de orl-ce in-
lluinta, deca s'ar' fi Intmplati vre-unrt amestecft ?i a-
numo In masa intre coloniilo romane .î poporulft barbari!
cucerit ? NicI de cum.
5 . Vrji m^\ susQ capii. I. nota 2

70 -
Nu putemu trece cu vederea nc o mpregiurare.
Dca s'ar' fi ntmplatii vre-un amestecu necesarminte
ar' fi trebuilii se-se siml vre-o sguduire in limbS,
ceea-ce toti recunosc c nu s'a ntmplatii ").
In acst privint ntre alte multe este frte semni-
ficativu fenomenulu, ca pe cnd la tte celelalte popre
neolatine nomenclatura diverseloru part ale corpulu a
suferitu struncinare, limba romansca si-a pastrat si
aici mai bine originalitatea sa latina. Din vre-o 60 de
cuvinte ale acestei nomenclaturi tte latine reproducem
urmtrele :
rom. lat. ital. fr. span.
capii
71
Ialina ">, ascinenea cea mai maic uul" din notnen.
lalura agricola ").
S'a mal ridicatrt n.-iimn- m jhimui.i .mn-it;-

incjl <>
ciiliil cu Oacil. adec, c-a deiji bArhaîl parte

Unii (jici
vorfi ii peril in rtisboii. parie s'a ucisri sinjûrl, parte

ui pinlsiU (ra, afi rinasi ins fenicile care se vorCi
li cjtsaiorilu cu colonii romani, prin urinare celfi puîni
ole n'afi pululi remano ITirft inriurire asupra limbel co-
loniion. SCadmitemfi, ca asaar' l fostfi, atuncl femeile
ani li Irebuitfi s inrursca asupra limbel in accie ocu-
patiunl in care eie sani (i dislinsu cu deosebire.*
Poprele de la Islru si Dunare, anumc Tracil de care
so tinoai iji DaciI, eratt in vecbime rtMiu..iile in lucrarea
(;\nopeI (Herodoli IV. 74), precum iji in pregatirea de
vestminte pestrile si covre, care sub nume deis/Wana,
istrinnides att istrides erart cantate pana in Atena '').
Xaluralminlo lucrarea canepel in pAnsa pe care (recil,

tim spune Herodotfi, n'o putea deosebi de pnsa de
7) Vacil vacca, bofl bos, vinchi vitiilus, junctt a - juvencus. cnltl-ca-

ballus. piV-equa. armftsarin adniissariiis, mnsn
e-ovis, pe-
it. manso
cuinl-pecu. Ierbece vervex, mieln mea-mirA a^nellus-
ariete aries
agnellaagniola, terpi\ tertius-terlinus. noatintt annotinus, capra-capra,
iedS hedus. porcfl porcus. scrfd-sorofn. mascuril-masculus, vienl-verres,
laple lac. casil cnscus, cora.sta colustruni, chiagil coagulum. zertl-seruin
piclc pellis. l-'ma Inna. corin-cornu, statiIQ stabulum meritali me-'
ndie'. nierinde merenda, î.îari sestarius. caterva (achaicii)-caterva'
ttiriu.t turma. l>uciiiin'i- buccina nutre^' nutricium. rbil-herba, jjhindi-
(jlans, fr(?Jl frenimi. cilpSstru capistrum. êascUa, cimpoiQ it. zampogna,
pjsc pasco, ft'tafoctare, neca necare- adSpa adaquare cutesc - (per- i
cutere), apleca aplicare etc

) (irn-granum. secarci secalci mei3milium, orc^'i hordeum, fnsole-
pha.seo]us, fn'-foenum, paiii-palea, tori-turio, car icurrus î carrus,
jugH juguni, fiulare-fibulare, rtirota. osie axis, furcft furcft, fune funis,
secere-sicilis, sap.1- zappa, grapi it grappa, trSgace traha. trUguhVtragula.
sita seta, ciuri-cribrum, arie area, r-aro, sm^niVsemino, trier 'tri-
buio, mra mola IftinA-forina, macina it. macinare pisa pisere, piu.1-
pil, êstil-testu, pine pani.. viâ-vitis. vinfl-Tinum, albini alvina (musca\
dela alveus.
9) Hesychiiis ad voc larniavri, /orpo<<fff, j^k.
72
in, att era lucrata de fin, era o ocupatiune feme-
sca, prin urinare femeile dace ca maestre in aceste lu-
crar! ar fi trebuit s-sl mpun colonilor romani no-
menclatura relativa la aceste ocupatiuni. Nomenclatura
acestorii lucrar! femeesc ns in limba romna esle la-
tina :torcii-torqueo, ês-texo, urdesc-ordior, ln-
lana, fuioru-foliolum, fir-filum, fus-fussus, stupa-stupa,
tr-tela, spata-spatha, ite-licia, pnur-pannulus, de-
pn-{depanno), pns-pensum, cse-cusire (lat. pop.),
ac-acus, at-acia, natr-netus-j^^rg'o;/, ghiem-glomus,
stative-stativa, furc-furca, val(de pns)-vallurn, in-li-
num, cnepa-canabis, pu (fior, figuri cusute)-pullum,
mosor-modiolus.
Din tte acestea resulta ca nfluinla daccl nu se pot
proba in limba romna, prin urmare nu esista de ctu
du posibilitj,! :ori-c nu s'a intmplat nic o /?/-
siune etnica ntre Romni i Daci, or-c Dacii n'ati fostii
de ct unii restii rmasi ndrpt din ramul care
s'a dus mai departe si s'a asedat in Italia, î prin
urmare in acestu cas n'ari fi putut fi deosebiti in
fondu de Romani, de ctu cum au fost de esemplu Um-
bri!, VolsciI stt Osci!, in timpurile mai vech! ale dom-
nie romane.
De re-ce ins pentru casula din urm nu esista probe
de loc, pe cnd pentru cel dintiu vorbesc tte m-
pregiurrile si probele de mai suso,
care ai fcut pe
unii din ce! mai judiciosi scrutatori ^'^) s admit ocoloni-
sare mai intensiva a Dacie! nu numai cu coloni! mili-
tare, cum era dalina la Romani, ci si cu coloni! civile
de agricultorl, industria?!, comercianî etc. s cum dice
Eutropia infinitas eo copias tratistulerat ad agros et ur-
lo) L Diefenbach, Vclkerkunde Osteuropas. p, 229 î Ausland

i88o N- 5.
Dr J. Jung, Rom. Laiidschaften, p 382, admite coloni!
mal ales din Apulia î Lucania. Pi, Rum. Ung. Streitfrage p.
15: Ebenso ist der grossen Zahl <ler lmischen Colonisten zuzuschrei-
ben, dass das Dacische bei der Entwickelung der rumanischen Sprache
beinahe keinen Einfluss geiJbt hat.
- 78 -
hc.Hcolcndaa, si cu po|)ulaî^^l italice, penlru aceea

cu drepun cuvnlft unii numescQ Dacia colonie clnsicft*').
Cu cin so \ on cercela mal de-amcrunlulft rematitele
vechilor jlialcde ilalice si ale Kraiulul vulRarft latinfj,
in lc},'iUura cu liiiiba roninri alAlfi cea istoricii, cAtfi !fi

care se all:\ in },Maiulri viti in Iole êrile locuite de Ko-
mftnl, dupil cum noi tilcurmn unii incepul in capiiolulti
ftntii, cu allil prerile despre colonii italice vori ca-
pota noce.-iai minto o toti mal mare consistent. Este
cu lolulu gre:<iiri. ca ndat ce vre unii cuvcnti din limba
nu so
rom;\n;\ aflfi in lalinA si nici in alt.1limbA cu care
Komnil vor fi fosti in atingere, s-se numaf de
()ica
cia ci\ e dacici, c;\nJ limba dacicft nu-I de locil cu-

nosûta. Cliiar' cnd unfi cuvnlft nu se afl niet In
grcA. nicI in latina din Ile tiinpurile, nicT in limbile
iji dialcclele neo-Ialino, elft toluî pot s6 Ile originala
in romnti, clc nicT limba grcA, nici latina nu ni s'a
Iransmijjft lia, î in limbile moderne derivate din a-
cestea polii s nu se pAslrcze, procum alle cuvinte s'a
perduti! la noi i s'a pslralft in acestea. Afar de a-
csta in limba greca 9i latina si in idiomele neo-Ialine
din apusft cu nenumratele Ioni dialecte. zace ascunsa o
lume de mislere. care trebue de acum inainte revelate
penlru a lumina iji lxa elementulft originala congenera
ala lexiconulul romana.
Influinâ grecsc. In limba romana sunta cuvinte
curata romnescl, care lie ca formil, fie ca inielesa, sa
amndiiC' impreuna, nu se afla in limba latina, unele
nicI cbiar in limbile neo-Ialine, se alla ins in vechia
limba grecsc, cu lto acestea nu sunta imprumulate do
la (Irecil antici, ci santa tota aiata do originale^ in ro-
mana ca si in prccA, caci eie faca parte din l'ondula ge-
1 1) lung. op cit. p. 379: .wie denn SiehenbUrgen

. . in jeder Zeit
ein cla^sichet CvloHiaUand gewesen und gcbliebcn ist.
.^ 7-i -
neral aric sii mai de aprpe din liraba originar
din care se trage greca si latina ^-).
Influint vecliie greesc nu se afla in limba romna.
Acsta mpregiurare ns, recunoscut de toti nvtatii
strin, in practica ai aplical'o nu in favorul limbe ro-
mne, cum resulta de sine, ci din contr in defavorulii
ei. Et cum. Tote cuv intele din limba romansca, care
mi se afl in latina, le-au considerata numai dect ca
strine, si a cutati vre-o limb aric d. e. cea sla-
vn, si dca, in realitate sfi la aparent, se afla a-
colo vre-3 umbra re-care de asemenea cuvnt, elfi se
declara de originala acolo si mprumutatu in limba ro-
mna. De acsta mistificare suiri tte cereetrile eti-
mologice fcute asupra limbe romne, pana chiar si
cele fcute de Romni. Celli care a abusato ins mai
multi de acsta mistificare a fosti slavulu Cihac, care
in chipul acsta a scrisu aprpe patru mii de cuvinte
ca fiindi slavice, ntre care se afl mai tte cele nsirate
mai sus. Er' unii filologi romni asemenea cuvinte, si
anume care nu se potii esplica numai dect din limba
latina, le declara de dacice. Mare gresl si de o parte
si de alta.
nrurire posterira greesc s'a esercitati! numai
prin contactuli Principatelorii de la Dunre cu Grecii,
ncepnd de prin secol. al 16-Iea i mai cu sam din
sec. alti 18-lea in timpulii domnilor fanarioti. Acsta
12) Dintr'uni mare numru de asemenea strSvecht cuvinte amin-

tim urmtrele : vatrJt-/3o(i^((a ^ddôov, u\mS.-olfxa, t&TgS.-Taoyavr],
si
h&\3.UTQ-7ivkucoQs, sfarS-ô';^pa. tigae dial. tigane-TiJyaj'or, schim-
a/ri^tt, drie-^pdof, trmb-^('o^/3o?, papura-7rof7ri'(;o?, tufa-rii(/ >?,
prsptii-TTpCTiipaTo?, tete-T^rra, rlpu-j^rTio?, roiu-(5otoV, trji tarn-
rrtpffo'ff, natra-y^Tôi', drj l- 5 apoo?, {T\cS.-(f'(Jixr], c&nmh-xuQVfjôg,
zli-CccX?), sleagU-areyof, solomnar-crxo>l(^7ifj()"(>f, fleur3l-</Ai;oe(>Of,
schil-<TxtAa|, borborosi y3o(j)3o(/'Cw, pospilS.-ndanc(Xj], brotac&-/5^-
raxog, sfadescfl-ff'/wJa^w, nan-WwK, nene-vvvos, scu\n-o>'a)Xog,
labe-Ad/3at, Isteû-i'aTco?, zad-tTfrfa, vlastaru-ySAa'ar;;, zor-C<QS,
javra-fa/3^d?, bade, badiu .si hagh-Paj'iui, trfterfelg!l-T<fpoc,
vStal- 'iuAa (Ftra).
nrurire In limbft a losltt treclre, cci dispflrndft
(loimiil faiiariuÎ, legile !ji aêrjeminlelt; fftcule Jûb el, a
dispriild .si cuviiitele ^'reccscl. Din vro-o G7 de cu-
vinle t^recescl din lil. A din dioîonarulil lui (jhac, a-
bia vre-o oplft 'mal sunlft cunosculo incA in general,
celelalte sunt parte remalo ascunse prin legiulrl, citl
!>i dociunonte veclil, lindl cu lotulTi necunoscatc aslt|I,
parlo sunli provinciale sji mal alcsfi in Komnia prin oraê.
Jnjluinia slavnd. Unuli din cele mal nefcricile e-
venimenle penlru limba, cultura si chiar conservarea e-
lementulul romflnft, a fost contaclul HomAnilorQ cu
Slavil .si nlroducerea limbel slavne In bisericil i in
sfati. AntAia atinjêre a HomAnilori cu Slavil s'a intni-
plali pe la fncle sec. aln ()-lea d. C.hr., r' in sec. al
7- Ica invadzii Hulgaril. De re-ce insc limba romiV
m'Sca era formalA dcja inainle do venirea Slaviloro,
penlru aceea limba slavn n'a avutil nici o inlluin(a a-
supra legilorfl interne ale limbel, ci numal asupra ele-
mentulul lexicalu ltsndi cuvinte slave in limba romna.
In cAtft se atinê de ntroducerea slavnel in bisericu
!ji in staft, perorilo variz alAlQ asupra causel si a
modulul cum a losti nlrodus, cAln a timpulul cnd ?
.ji
Faplele .si probelc despre acestn evenimenta sunto urmft-

trelc. Vecliia literalur slavnl incepe cu Girilo (+869)
sji Melotii (-fH85) i ajunge in sec ahi X-lea la cea
mal naltjl nlloriro ''), Cllr linelo aceslul secolo sji
anume la a. 971 impratulo bizantini! Tzimische cu-
prinde Bulgaria, o incorporczA cu iinperiul bizantino iji
depune pe patriarcbulQ bulgar Demian * '). Dca vomn
considera, c Hulgarii urao de morte pe (IrecI i ase-
menea aceslia pe Bulgari cjI, prin urmare, dupl invin-
;
gere.biserica bulgara, cfjndo sub mi\na GrecilorO, a
13^ (eschichte der sUvischen Lteratureo, von A. Pypin u. V.N

D Spasovici. Ubertragen von Traugott Pch. Lepzig, Ugo, I. p. 68.
I4J Jiricek, op. cit. p. I87 sq
76
foslu supus la grele persecutiuni din partea acestora a-
privinta limbel, ct si a elementelor clericale ^^),
ltii in
de sine se intelege, c clugri bulgari! in mare parte
vori trebuit s- caute aiurea adSpost, d. e, in
ti
Serbia, dar' far indoil cu deosebire dincce de Du-

nre, att pentru apropiere ct si pentru relatiunile
prietinse ale Bulgarilor cu Romni!. Este naturalo,
ca trecnd clugri bulgari din-cce, si ca meni ori-
i-cum nvtati pentru acele timpuri, aii deschisu calca
nfluintei literature bulgare in biserica de dincce de
Dunre- Nimicirea fmtiului imperia Bulgaro-Uomnil
la a. 1018 prin Basiliu li a fosti unti no pasi pentru
influinta slavonismulu din-cce de Dunre. Cu tte
acestea inse evenimentelc politice n'a pututi de cti
se initieze acst influinta. In acele timpur de intu-
nerecu introducerea de elemente de cultura la societate
nu se putea tace pe cft politice si sociale, esercitarea
influintelorii de cultura pe aceste cai nici nu era cu-
noscut pe atunc si cu att mai puînii in regiunile
Orientului, unde invasiunile .î sbuciumrile eraii ceva
de tte ditele.
Pentru a ntemeia curentuli nfluintei slavne, trebuia
se ntervin si evenimente de-o alta natura, î anume
religise. Nu ntrdie nici acestea. Eie ncepUr la a.
1054. Desi certele ntre biserica rsritulu si a apusu-
lu era vechi, eie ns in acest timpft intra in o nu
fas. In anuM 1054 scisiunea ntre aceste du bise-
ric se sigilz prin anatema cesi arunc unulii asupra
altuia, Papa dela Roma i patriarchulu dela Constanli-
nopoln. De alta parte se ncepe si, mai bine dis, se
continua tot mai cu inversunare lupta ntre grecism
i bulgrismi. De pe la 1090 se ncepe din Bizanta o
15) ratriarchul'i Nicolae se pl-'ingea contra ârulul bulgari SimeonU

(892 927)c el'i alunga din imperiulii se pe popi! grecescl (Py-
pin ii SpasovicI op. et. 69). Ce era acum mal naturalu, de catU
ca î GreciI la rndull lori s faci toti aâ.
77
persecuîune amara coulra sedei bulgArescl a Hugo-
mililoru. persecuîunl trimiln nu clemente reli-
A cesie
gise bulfâre din cce de Dunre. Kr sub lonu A-
sani iiDpratuli romano bulgaro (1218 1241) certele
ajungi la o adeveral.l turbare. Papa (Iregoriil IX pro-
vcft (;u epist din 27 latiuarii 1238 pe regele ungarD
Hela IV sn sdrobscl poporuln inrulAlit' si perverso
(contritionem pravae alque perversae nationis) ala lui
loni A sano Dc acslA epistola so bulft o pu-
^''j.
nenio in legillunl cu alta anteriri loto a aceslul papa,

dela a. \'^'M data eonlra Romniloru din episcopatulft
Cumaniloro alunc ne pulemfi luce o ideie de ura a-
:
tâta inlre HomnI taâ cu biserica catolica attft din-

colo calli si din-cce de Dunare. De alta parte s nu
se ulte don mprcgiurarl antdii, ed la a. 1192 lonfl
:
Caliinann Asanfi, impratulil romano-bulgar se intilu-

lz autocralulo Moldovlachiel '') a dua, ed Papa I- ;
nocenlii 111 m pertraciarile cu loaniîil numi pc Arhie-

piscopulft de 'IV'rnova primotu ahi noulu regalo iri-I su-
puse provincielc bisericescl Hulgaria î Valacliia *'^). In-
suÎ loanîa se intilulza imperator totius Hulgarie et
Valachie" ''). Deiji lilulaturile imperaUlori romano-bul-
gari relative la domnia din-cce de Dunare se potil con-
sidera, asemenea tilulaturl, de platonice, mal
ca multe
vrtosfi cci lono Calimann Asano cuprinde in tilulatura
sa î 'lera-ungursca pana la V'iena, tolu.>ri jurisdicîu-
nea bisericsca o tinenio cu mult mal reala. In fine
o cronica bulgara ne relalza fapluUi pe cl de impor-
tanlo pe atati ins neasiguratft inca, ca imperatulo A-
1197) intemeietoriulo imperiulul ahi doilea
sanl (118()
romano-bulgarii ar' l chiematii dela Achrida si ar' il
16) l'heinet. Monumenta hist- Iliingarme. I part. i p. 9.

17) Archiva ist. a Rom I part I p 96.
18) Mheiner. Vetera iiionum. Slavorum meridional I. p
Buia din 25 Februarifi 1204.
19) Ibid. p. 27.
78
pus patriarchi in Trnova pe Teofilact, la a crui n-
demnare Asanii ar' fi trecutu Dunarea, ar'. fi cuprinsi
Muntenia si Moldova si-ar' fi silit pe Vlachii, cari pana
atunci cetik in limba latina, s lase biserica romana ?i
s citsc in limba bulgara ^^). Cronicaruli bulgara se
provoca la nisce carÎ vech scrise de mn. A esis-
tala aceste crt ? ce va fi stata in fapt in eie si unde
suntfi ? 'I ole acestea sunt intrebari la cari nu pu-
temii rspunde, dar' concorda in fond cu traditiunea
dela Cantemiru si Ignatie de Luca.
Incercarile de unire intre biserica resritn si apusna
incepute de no in a. 1274, puser biserica rsaritului
in nu sî cumplite convulsiuni. Urele, luptele, perse-
cutiunile, sfasierile rsritenilori intre sine, cari se m-
prtise in du tabere cresimi, cari tinea la indepen-
:
denf.a si vechile traditiuni ale bisericei rsritene, si la-

tini, cari susfinea uniunea cu Roma, in fine, dupa
sbuciumari interne de vre-o dece ani, aduser scisiunea
definitiva la anii 128.3 si 1285. Tte acestea in lega-
tura cu cele anterire ai ajutat ntemeiarea slavonis-
mului in biserica romna din-cce de Dunare.
In aceste convulsiuni, credemi noi, c s'a pututil in-
tmpla nimicirea total a vechilor nstre cariai biseri-
cesci ce vorii mai fi rmasfl din evenimentele si sbu-
ciumrile anterire, nimicire, pe care cronicaruln bul-
garn o pune intre anii 1186
1197, si pastrndu-se prin
traditiune, dar uitndu-se timpul in care s'a intmplat,
Dimitrie Cantemiru o puse in legatura cu conciliul de
2o) Vecjl citafiuneaEpiscopuluI MelchisedecS in UricariQ, III, p.

105 109. Autorul care acolo n'a
articolulnl, indicat fntana de
cati pe scurtu si far numele autorulul, dorindii a vede nsumi acca
cronica, mia comunicata, c nu o posed, dar' a cetit'o la Chievu
intre anii 1848-1851, ci cronica tipXritJl la Buda in 1844, are de
î
aiitori pe unti clugrfi bulgara, Paisie Samokovski, r' cronica a ti-

prit'o unii altii bulgari! Cristachi Pavlovicl. Despre acestfi din nrmS
ve^T Pypin si SpasovicI op. cit. I p- 151.
-- 1\)
la Floronia (l.).5N -'.; -'j, o sorh; p care o ati mai totu-
de-una evenimentele pAstrate prin Iraditiuiie oralA, de
a so leâ do pGrsonajîulI si lapluli anaIo<,n ccln inai
din urm. Ginn di versele conlesiunl jyi sede religise,
îinapusrt, nimiciao iinpriimutatri cAriile religise, cun
TurciI si (recii ai nimicilfi crylile religise ale Bulga-
rilon, sunlil esomple neniunrale in istorie --). l'reoîmea
bulganl la rAndul el a praclicalfl î ea acsla unde a
puUUfi.
De re-ce p aoole timpurl biserica era tolO-odalft
mai mulltt si mal pigimi .si slal, de-re-ce tta inv-
ltura era !n mAna preotimel, ^1 aici in parlile nstre,
dupi'i inipregiur.lrile do atuncl, nici nu era cu pulint
se esiste alÎ omen cu carte declfi prpo|,iI, si rsi nu-
mal dola el se pota invoca cineva crite-ceva, d'aici a
urniati c, lindi biserica ?i prtoîmea slavisatl, î lim-
ba olcial a statulul nu putea s le alfa dectft a bi-

sericel, prin urirare aicI la noi eoa slavnil, ntocmai
precum in apnsi liinba biserics':;;! latinjl a fosti secoli
totrt-odatil î limba oicialA a statelor, sji in unele stale,
ca in Ungaria, chiar piia la a. 1848. Drept-aceea,
cnd apara in istorie domniile nstre naiionale, apar
in stata cu liinba slavna, cjlcl cele mal vechl docu-
monle din sec aift 14-lea pnA in sec. alft 17lea, cnd
ncepu se aparA ?i romane, sunti in limba slavn.
Cuvintele slavne in limi)a rom;\n;\ sunti de trel
feliurl : unele care au intratft prin contactuli vii,
altele prin liinba bisericscit .si in fine aitele pe cale

administrativa. Dintre tute acestea nuinal cele ce
a intratii prin contactuli vi i in generali! nu-
21) Dem. Cant- Descriptio Moldaviae Hucur. 1872 pg. 152.

22) Jiricek. op cit. 514 516. Hurmuiachi. Doc III. p. 548.
spune cum un inisionaril catulicu la an. 1569 ccrcetrind pe preo-
tulO catolici dinCotnan In Moldova î atlAndfl cflrÎ eretice le a arsfl
numal de cAt ^tra libri suoi trovai tre lil)ri d Heretici in linqua un-
gara, et una Biblia prohibita. quali tolsi, ei feci abbruggiare).
80
mai acelea, care a remasti in graiul de Iole ti'
lele constilue in realitate nfluint.a slavna asupra
limbei romne. Cuvintele rmase prin crtile bisericesci.
prin legi, documente si alle scrierT, limba romna nu
are de-a face nimic cu eie, eie sunt im feli de fo-
silii rmase din valurile trecutului. Afar de aceea nu
tote cuvintele sunt nfrebuintate i cunoscute la toti
Romni!. Cihac trindii in Moldova a adunat cu deo-
sebire de aci elementele slave, r' Moldova, prin ne-
mijlocituli contaci fi cu are cele mal multe eie-
Slavii,
mente in scrierl vechi i
slavice alti in graiii cti
si
nu. In apretiarea elemenlulu slav in limba romna

nu s'a avut nic-odat in vedere aceste impregiurri,
pentru aceea apretierile ail fostn in generali! gresite.
Superficialul si tendenlîosulii lexicogralti Cihac a comisii
nu numai enorme greseli, dar i o mare nedreptate
taâ cu limba romna. Dca din lexiconul seti, din asa
numitele clemente slavice, lumii d. e. litera C care
este una dintre cele avule, ne vomi convinge c din
vre-o 350 de cuvinte, far derivate, abia vre-o 125 s'arii
pule admite ca slavne, r' din acestea numai 76 suntii
cunoscute la tol Romni!, restulti se afl parte prin
scrierile vechi, parie suntii cunoscute mai alesa numai
in Moldova, in acesl chipi cele vre-o 3800 cuvinte
slavice din diclionarulu lu Cihac se reduc la a Ireia
pane .si din aest Ireime abia deca jumetate vorii fi
cu^'int cunoscute de tolT Romni, celelalte sunt& parte
de prin cr^ vechi, parte restrinse la cte unu tinutii.
Remane
s mai lmurim inca o cestiune. In tim-
purilemal nu s'a descoperitn in limba romna unii
fenomen particulari, la aparin^, ^ care a surprinsii
pe multi. Inêlegem roiacismulu, sii trecerea lui v in
r nlre due vocale. Fenomenuli era cunoscuta mai
nainle numai in dialectula istriano ;
in limba romna
si in dialectulQ m.-romnu rotacismulil esista adi numai
81
In unele cuvinte :?i abia ohservatn d. e. ferstfl (fenestra),
iTf'iunlri (inimitus), ctrunin (eanulus), rnjlrunchin si m-
ijuncliiii (mani|)lu.s), m.-roin. venna=-veniiin.
urmft In
s'a corisiatain, cft eift esista nc mi aslfl<|I nu generalo,
dar in mal inulto cuvinte ca aiiirea in limba romna,
anumo la .MotiJ din muntilapusenldin Transilvania-''). r'
in crtl vedil in modii aprpe uonslanl esista in Codi-
cele voionetian unele dm te.xtele mahftcene .î In
si in
o mare parte din scheiana (v. Ut. biseriescft).
Psaltii'ea
Acesli lenomeni de imil a foslfi interpretato ca In-
lluinta dacica, de altil ca influinta albanes si din ve-
chia limbA tracica ilirica. Limba dacici .si Iracic-ili-
ricji, ndiind ounoscute, nu se poto vorbi despre eie,
r' dca ar* l de origine dacic, atunci ar' trebui
sC'-se ade urme in nuniele proprii de persne jj ora.ê
din Dacia, din contra ns numele topogralice din Dacia
vechie suntii n^rolacisate, ca Acmonia, Hennia, Pinum,
Arkinna, asomenea numele do persne barbare, proba-
bili! si (iacice, din inscripîunilo din Dacia, ca Andena.
Hasianu.s, Calanus, IJricena, llanius, Zanis, Honio soft ;
ar' ade vre-un Komarus in loci de Wo-

trebui s-se
manus celH put,inn pe lnga numele barbare ca Cerva-
bus Koinanus etc. Nimicft mi .se alla din tte acestea.
Din liiiiba albanes, ulule in adevr esista rolacismuITi,
limba romna din Dacia n"a puluti nicl-odata s-li m-
prumute, ne lindTi nicl-odal in atingere cu Albanesi!.
Caracteristicn este ca Macedo-Romnil, care a trit
toln-deima .î traesci **i acum in nemijlocita legatura
cu Albanesil, cunoscH mal puînn rotacismulQ de cAtu
to^l ceia-1-alti Romni.
Kotacismuli este unii fenomenii ahi limbilor arice
siera trte lat.ili in vechile dialecle grecesci mal alesa
la Spartani, Eleenl fri Eretrienl, r' in dialecte vechl i-
talice la timbri, Faiisc, <>?cT. de unde a trecutu i in
83) Franca Candrea, Romina din munîl -pusen! (Moîl), Bue. 1888.
6
82
limba latina, este numal c pe terenuli i-
deosebirea
talic lupta cea mai mare era intre r si si mai mica -
ntre si r, r si Z si w si r. -^)
RotacismulQ a trecutii in tte limbile romanice si in
speciali! rotacisarea lui n ntre du vocale ital. amas- :
sero (amassent), fr. ordre (ordiwem), pampre (pampiwus),

span. sang*-e (sanguinem), port. sarar (saware), prov.
fraisser (fraxinus) -^).
Prin urmare rotacismulii in limba romna este totn a-

tta de originali! romanici ca in tte celelalte limbi
neo-latine.
Alte nfluinte, ce arti put merita acestii nume, nu
se mai afl in limba romansca. Influinta tracic si ili-
ric de care ai visatu unii invetati, aCi fostil i vorii
remane visuri, mai ales c aceste limbi sunt mai tot
atti de cunoscute, ca si limba care va fi vorbifo A-
dam in raii. Limba albanes, care se dice a fi unii
restii din acele limbi necunoscute, ne avndii nicl-odat
atingere cu limba romna din Dacia, asemnrile ce se .
afl intre albanes si limba romna potil prea u.>joru tî

mai naturali! se-se esplice parte pe aceeasi cale cum
amii esplicat mai susi asemnrile cu limba v^chie gre-
csc, parte prin influinta latinei vulgare si chiar a lim-
bei macedo-romne cu care s'a aflatn din vechiii si se
afl si adi in nemijlocit atingere.
Cuvinte turcesci s'ai fostti ntrodusti, in timpulil de-
pendentei Principatelorii dunrene de Turci, in limba-
giulii oficiall si mai puline prin comerci, inse numai in
Principate, rmnnd absolutii necunoscute la Komnii
de peste munti. Guvintele dintift au disprutii cu to-
24) E. Huschke, Die Iguv. Tafehi, p. 57S seq

. Ph. Ed. Huschke,
Die Osk. u. Sabell. Sprachdenkmaler p 3oo. - Edward L Walter,
Rhotacism in the old italian languages, and the exceptioiis. Leipzig
877- ..
25) Diaz. Grammaire des langues roinanes 3 siiiie edit trad. par
A. Brachet et (i. Paris. Paris 1874. I, 201.
SH
tulli inca (le iiiuUii, cuvintele din comerciu s'ai redusQ

la puline tiialuilajfisine.
Din li'nba magliiara sunl abia vre-o 55 (le cuvinte
"Cunoscule mal {generala -''). Aid ns nu trebue s(^-se
prfjA din vedere, cft liinba ma^hiara mal du din trel
julrtl consistft din clemente slavone, si prin armare ri-
vintele slavone ce se alll iji in limba romimft si in Fna-
y,\\mn\ nu se poti considera iiumal de cAti ca impru-
mulale din maj^liiar, ceea-ce adese-orl gresil fi sa fi-
<'Utn pi\n' acunia. Dinconlrft Mafjlnaril art inipruniutalQ
fio la Komnl unele cuvinte slavne cu forma -i inê-
lesulf ce se alla in limba romna. -')
luHniu('l' active.
i.iinba romna nu a tosU numa dar la

inlluinlat.
ivndul sci a induinlat iji ea limba
poprelon cu
<arc a veniti in atingere. AccstA parte a fostn cu loluli
lebgat in .sama pn'acum. Stnlinil in general, din
<au.e uijon de inlelesfl, s'ai ocupal mal mimai cu tillu-
intele ce le-a sulenti limba romna. Trebuia ca Ho-
tnnil .;-se ocupe el cu nfluinêle ce le-a esercitati!
iimha Ioni. Din nefericire nu san ocupali de loci.
Spatiull nu n(> pormite s certamu aicl de-aincruntulu
2b> A
se vede S C. MAndrescu. F.lemnite uniûrescl tn limba ro-
mna Hucurescl i4lQ2. Din cu vintele ce se punfl aci p. 123 191
CI comune tuturorfl RomAnilorO. cu tutele vie o 90. mal multn dea
irei.i pirte snntn provinciale .TlstrSjjndn dela faptulfl, cft unele nicT
nu sunl ungurescl. Maghiari care s'aiT ocupat cu acsM ccsliune.
ca jerney. Ihinfalvi si .'\lexics, la care se adauge î neamfuin k<;Ier î
-!avul Cihac, nfl ficut studil. ca de regni*, superficiale si tendenpiS.se,
punndi o .sumJl de cuvinte care parte nu sunt maghiare. parte sunt'l
lu totul locale, mal alesi in l^ngaria proprie in comunele unde Ro-
mani! locue.scii amesteca\I. cu Maghiarl. parte ne spumi mimai dnîl cX
le arfi ti au<jit.
27) Fr. Miklosich. Beitrage zur Loutlehre der rum. Dialecte. Con-
ionantismus 1. p. 22 seqq.
84
aceste influinte, facemu un nceput mimai, rmnndii
ca aiurea s alîi se fac cercetri amnuntite.
Influinfa aeupra limhe grecesct. Cea mal vechie in-
fluinl ce-a esercifal'o limba romna a fost asupra lim-
bel grecesc. In adevril acst nfluint a inceput'o
limba latina si mai alesa latina vulgar, nc dela cu-
prinderea Greciei (a. 146. a. Ch.) -^). Acst nfluint
s'a potentati! dup ce a fost supus tta peninsula
tracica-ili ric. Ori-si- ctii de mare a fostu resistent.a
Grecilor contra limbei latine, ori-si-ctu de mdalgenti
si in urm chiar slabi s'afi artatii Romanii fata cu
limba greca, in ct la urm de pe la nceputul sec.
al 7-lea d. Ch. latina a tosili cu totulu delturat
chiar si din afaeerile slatului, cu tute acestea limba
latina literar i vulgar i mai cu sam acst, de-
venil in urm limba romna, au lsat urme frte a-
dnc in limba greca.
Influintele latinei vulgare in limba greca se resimtit
mai bine de cnd latina vulgar a nceput in Dacia-
Traian si in Peninsula tracic-iliric a se pretace in
limb romna. Limba romna care in secolul al 6lea
era formata, o aflm ntluintnd limba greca nc
din sec. al 4-lea att in legile ei interne ctii i5 in-
elementul lexical. î lucru mai caracteristicu,.
cu ct limba latina, ca limb a statului, d ndrpt
si este cu ncetul eliminata, cu att de alta parte nflu-
int graiulu vulgar roman devenit limb romna
cresce mai tare, mai ales asupra graiului grecesc de
tte dilele.
Sunetele cele mi particulare ale limbei romne i ale
m. -romni cum estete, cim.-rom. f, ti; gi
dialectului
in loc de bi .si vi ghne=bine, ghin=vin, le con-
:
28). nfluint vechiloru dialecte italice, a graiulu roman'i si a la-

line! proprie asupra limbei ^rcesc! a nceput nc pe timpulu cand
Italia inferira ra plinS de colonii grecesd si se numia Magna^
Graecia.
sr
slat (le.ia leMcogralnlu IIcmysIiu din .soc. al i-Ica i.
Ch. aipj'o/ cerbi in care fi ce m ;'o/:=ghiadeA cer;/lil,

ydvoi^ziîn loct de oiroj.- vin, gli imi, ;'*Vfip- viri tre,
j^hinlre lat. venler, yomier/iwpAharnicrt. yaia jji
yffr/aveslin^ntfi lat.-veslis *"). Despre c=Tufi s rat
amlntesce !?i Theophunes pe timpuli lui lustinianii sec.
alo 0-Iea '"'). Sibilarea lui / inainle de e li / este ge-
nerala la Zaconl. Locri, Heofl, Alici, Oiprienl, (Iretini
tc. '"). Asemenea lrte lAîti este sunelul romnc.-cu
}j : yno a i koî. /c/yMwa-xapsa lc. ^-j. Er' w urmati de
t trece in unele dialecle grecescl in nmj ca in graiuli
nostri! viilgarn : /rain/cf-kamiija, ^ hi ina haninja '').
A-
semenea ("orto dcsA este rotacisarea lui n a\ l ca la
KomAnl : yvct^=^yQVct^ \\n=^(f^t).ot '^').
La Hesychiu aflAmil urm:\trele

cuvinte a,:f/(,*-ai lat. :
iabes, r' o (brmi pop. abis, de unde rem. al, ct;ioq-

aborl, jj-^-vine, rra^.a- vaiale, xa;'?(fAij-calO, -/.((TTa;'
capti, xd7Tocf-capr, xofw/i^'-cursrt, /(Tra/a-meslecaturS,

TfQuora^ ifQiiofe^.iermii. La Procopiu din sec. ahi ()-lea :
j'fVfa-agestft (pop.) ,Vot/^wi'-buboit, ,ioXai-h\e, 7rvtZag-

piinÎ.
La Maiala pe la finele sec. aliH-lea: armP.oV-slaulfi,
<fC(;Qr/.ct labric, ya/./A/v-laobiolfi, rropra-prljl, ,!ov'
/^cJ l'Hi'-buboi fi. d/fijrm esperie, r/'orgx/ro'-a pune in
furcT, a spcnclura, .y/tfr/rt-vestmnlft, /^jj'oi'-vl, t 'i).a-
tal)ltl, 71 Qoi(hi'('i-pTsidez(i.
La Theophanes. incepululi sec. ahi W-lea : (faul).ia-
(amilie, y.m o<(cctt)i'a-['[vnU^r\o. iiail/.i((-m'\r\^'i''. v.anuuov-
29). A se m.it vede totil acolo: )^tO(>, ytoQ, yTio; yiria, yot-
l'^fi, yoin.
30). Ve(jll ?! MiiUach, (irammatik der griechischsn Vulgarsprache,
Berlin 1850 p- 69 seqq.
31). Ci. Curtius, Studien voi IV p. 266.
32). Idem, ibidem p 247. 24^. 202.
33)- Idem, ibidem p. 257 seqq
34). Idem, ibidem pag 248 - 9
86
cmes, />/Va-veghie m.-roni. vigla, y.dp7C0L;-cm\), Idy.'
xoc-laci, ycQaa, .T^cadt'w-prad-prdez, ff/a'Aa-scar,
Ofat'oj'-staulu, Qovoiog-Yos, aa/'/og-sacvi, aov(-Xa-su\H^
q'Xdi.iovQa-{[amuTSL, -/.or Q/.ovQOv-cucura., laQov.Vdr, xot-
^cw-curtesc, (povQ/.c(, (pnvQy.i'Cio -ûrc, spndur.
La Porphyrogenitus sec. al 10-lea : (parli a-tac\e,
uayla-zeche, fr/awvov-scauntl, ji/a/ffrwo-mestru, ne/.to-
QaQir-peplSLnu, liaQfToi-h&rhSiii, ijQavcat-hrkne, iad-
xtov-disagi, TayiOTQov-iasir, xL'aa7i/a-sap, nogcdgioi-
portari, (pgiviCu q^QivCaTOv, (pQorvLdTOi'-tnindsLrm, i.iLvao-
igarioQ- mesurtorm, y.oQTe?jvoi-{cor{e]u), yovQdTOQ-cu-
rator.
Noi in cele de susu n'amfi adus de ct o parte
din asemenea cuvinte alltre in scriitorii bizantini si ;
dca eie se afl in o mare multime chiar in limba scris,

ne putemnri inchipui ce era in graiulu de tte dilele.
Spatiulil nu permite a aduce asemenea cuvinte rom-
nesci si din scriitorii bizantini de dup a. 1000 pana
la cderea Constantinopolului, nu putemi ins s nu
reproducemu cte-va cuvinte romnesci din poesiile po-
pulare grecesci din timpurile mal nu, care verifica
inlluinta vechie a limbe romne asupra limbei grecesci :
yrot'/, 7rot'Z/'-puiu-pasere, "/.a7fra'i'-cpitan, miiExa-
yara-cpitnie, c%tTa-arme, y.ov(tviuiC( K:,\x\hx\\&z\\^
QOooa-rosa, ?ro^ra-prt, cpXdjnîovQfn'-iSLmurSi, oy.dXa-
scar, -/a|tt7roc,-cmpu, /?^ya-vrg, xorrf a- copila, (ir-
mor'-vit, fforzot,-, otty-ovli, (Jc/'/otAo-sac, jiiot'Aa(t-c-
tru,muln (macedo-rom.), (ploysQir'Ca-iwQVXa^ /:?i'-va !,
o'm-dmn, /:?/y=veghie, vigla (m.-rom.), (ityll'Cio-
veghezi, /?oi;xxa-buc, xo/'/Vra-cuvinte. xarx/'-cucii,

cus, xaîraa-cruta, xoôT/cw-tindfi cortulii, ay.ovJ-
sculo, TLxorpeq-secure, iraror-pati etc. ^').
35). Aceste cuvinte s'a'.. scosii din poesiile pop. grecesci E. Le- '
grange Recueil de pomes historiques en grec vulgaire Paris. 1877.

I. Matth. FirmeiiichRichartij, Neugriechische VolksgesJinge, 2-ter
Theil. Berlin 187.
- 87
Ir.fluiuta (tsHpra limhil nxttfhiare. Liiiihii tnau'liiarri it
imj>rumulutri din limba romAii'sefl unii nuinn rrU'nisirc
de cuvinlo. Noi nu vorhiini aici de nlliiin(el(! locale,
unde ade( a Maghiaril locuindi iuipreun cu UomniI aO
imprumulat In lie-care loci cuvinle roins^nescl ici mal
multe colo mal puline, icl unole colo aliale, si care so
reslring si rninfi cuno.scule numal in accie locuri:
noi vorhini' de cuvinlele care afi trecuti in liinha ge-
nerala, in literalur, in dalinele .si institutiunile popo-
rulul Miaghiar.
Nonienclalura principalA religisA a Maghiarilori esle
romnsci : lemplom-tmpift, torony-turnft, oltr-allan,
angyal-ngern, pap-pop, kntor-cAntare^n, pogny-pA-
gAii, kaiacson-crciunfi, szent-snli, care cuvntn dm
nrni are vre-o sulu derivale, femjn-tAniie.
Apoi cuvinle depe diterile lerene ale vieiil : aczl-
o!.el. akics-acn, arany-aun, arenda-an-nda, biirka-
barca, berbcs-berbece, bicza-viifl, borbat-brirbat-yili-
torii, cser-fceri, cserbk-cjlnbu.^fi, eseve-tevie, csain-
polya-cimpoirt, czit era- celer, dana-doina, domika-dumi-
ca(l. duzinonyasdusmn' .
^ eszlrenga-slnmî. fringya-
liighie, luroiya-lluor, galr-guler, kad-cad, kdr-cft-
darii, kaland,kalandor, kalandori, kalandos-colind, colin-
dalor, calindroii,kamara-(;niar{l, kamat-camaiA, krnzsa-
cAines, kn-cani, kaneb-cne, kanfr-cnlar, krtya-
carle, karucza-criru^. keczei- catelli, kerhiny-carljtm,.
korda-crd, kurl-scurlii. lak-lac, lak-loc, locuin^,
lapadatlpdat, lrma-larma, macsuka-mAciuc.1, maj-
maintcati, maloni-morii, mlyva-nalbft. menla-niinta.
millora-nirft, mod-modn, moslicza-mu.sitil, musl-mus-
tos-musto.sn, alaj-olein, ora-r larchaici), orda-urd.
psl-psune, psztor-pstorii. penna-pnft, pogcsa-po-
gace, pornyl-prnesc, preda-prad, puja-puii, pujka-
puic (curcA), sors-srte, szekrny-sicrin. tiibla-labl,
tegla-tiglA, tka-tcft. uszora-usuril, vinos-vmi, bisziok-
buiûioci. eie. (Dictionariu mag.-rom. de G. Baritiu).
Aicl n'ami nsiratn de cAto o parie. Kste de observali
88
c multe din aceste cuvinte au data o sum de deri-
vate, ceea-ce probz adunca Ioni inrdcinare.
Maghiarii aii mai imprumutatu de la Romni si cu-
vinte vechi slavne cu ntelesulu si forma romansca ^'').
In/luinfa asupra Umbiloru slavice de sudu. in aceste
limbi se afi o sum de fenomene straine celoralalte
limbi slavice. SlavistulQ Miklosich crede, c aceste fe-
nomene s'aro fi ntrodusii prin mi.jlocirea limbei romne,
in limbile slavice de sudu. Aceste fenomene sunti :
In fonetica sunetuli a (-l), nasalisarea lui m,

: n la
inceputulfl cuvntulu, trecerea lui 1 in r, a lui o
in u in silabe nentonate, si mai alesii limba bulgara a
primiti aceste fenomene ale limbei romne.
In flesiunea nominala tenomenuli celli mai importantii
este articoluli primit in limba bulgara .si egalisarea geniti-
vului si dativului. Kr' in fle.siunea verbal tormarea
viitoriului cu unii verbii ce insmn a voi si cu infini-
tivulJ, ceea ce se afl si in bulgara si in limba sr-
bsc.
-In sintactic impreunarea formeloru enclitice ale pro-
:
numelui personali! cu formele cele lungi '^'j.

Sustinerea lui Miklosich, c tte aceste fenomene
limba romna le-ar' fi primit din limba tracic-iliric,
nu este intemeiat absolut pe nimici positivi. Acea
limba tracic-iliric este cu totul necunoscuta, r' sus-
tinerea c limba albanes ar' fi o rmsit a acele
limbi, chiar cnd filiatiunea etnica in modo istorici ar'
fi probat. ceea-ce nu este de locii probati, n'are proba
filologica absolutil necesar si nu se mai pot reconstrui

necunoscndu-se acea limb, r' limba albanes este
isalurat de influinte latine-romne si italiene.
Acst stare de lucruri a fcutu pe Miklosich, ca
36). Fr. Milvlosich, Consonantistnus I p. 22. seqq. Despre cle-

mente rom. !n maghiar a se vede A. Edelspacher !n Nyelvtudomany
V. XII (1875). '
37). Fr. Miklosich, Die Slavischen Elemente im Rumunischen. VVien

181. p. 8. Despre articolii a se vede tot' Miklosich, vergi.
XJrammat. der .slavichen Sprachen. Wien 1I7 III p. 184
8n
f!-!Î esprime plrerea inf,'ra(lin<r() cu Ile indoelile po-
sibile (liciidi mimai ,,rre<lH a putv admUe'\ cooa-co
este mal puiinn cliiar de ciMjI o liipotesft.
De re-ce in capitoIuU s'a probat, ca loto accie
I
fetioiiiene suiili romanice. urmazft cft HuIfJiaril ?i Sor-

bii le-aa |>riinili dela Romni, in a cAroril tr s'aQ
a?e<lali, a tiAitu !ji parie mal trftescn iî aslflfll im-
preuriA.
Iiilluinia lexical, chiar numal din putinele incercftri de
pan' aeum, pare a fi destuh de considerabilil. inlrodu-
(vndu-se toin prin Romni multe cuvinlc Ialine al:\in
in limba bulgara elft si s*^rb( scA '^).
*
*
Din (rompa ratiunea inlluinielor at-live pasive re- i;;!
sullA. c pe fnd liniba nmn a rosl inlluintat nu-

mal in modo lexicali, riiinrndi cu tolul neatinsA in
orjânismuli ci inlernn, ea la rndulft el a nlluinâtu
anume limba greca, bulgara srbsc, nu nuroal in.ji
modu le.xicalrt. dar si in organismuh loro inlerni. A-

ccstri inlluint este cu alAlu mal signilicalivft, eftcl ea
s'a osercilali esclusiva numal prin eonlactuin vio. fari
ajutoruln lileralurel scri.o. pe cnd accie popre. (irecil
iji Slavil, desi aveat o lileraturA scrisA, ba inc sla-
vona a lostn la Romni sute de ani limba bisericel ?i
a stalulul, totusi nu au pututi influinta asupra orga-
nisinului inlernn ahi limbeT -se ple romne. DeaicI
vedi', de mare ar" fi fosli inlluin(a limbel romne
calli
a<=upra aceslon limbi dccA ea ai' fi a\ uli la indmn î
lileralura ; lArA indoiulA in un asemenea <:\-ri loia
IVninsula-balcanicA ar' ave a(j( o allA faiA.
38. Const- los Hriek, (leschichte <<"'- T'-'iciren. Prag 1870 p

115. aduce o serie de asemenea cnTnte
- 90
CAPITOL VI.
Untatea lmbe romne.
Limba romna, ce se vorbesce ntre Tisa, Dunare,

Marea-Ngr si Nistru, cu apendicile din Serbia, Bul-
garia si de peste Nistru, nu are diabete. Toti Romni]^
ce locuescii acst mare ntindere, de.si a fosta des-
partiti dela nceputu prin ruri mari, prin maestosi!
Carpati si ntinsele lor ramificatiuni desi tra lorCi a
;
tosta porla pe care a nundati selbaticele popre asi-

atice, r' cmpiile Ioni teatrul lupteloru cdor mai
sngerse, timp de vre-o miie de ani desi ei din a-
;
dnc vechime sunti! pana adi politicesce tiati d'olait :
cu tote aceste nefericiri si stsieri Romnii din acest

intins iji variata teritoriu vorbescu aceeasi limba, se
nteleg ntre sine tot, camembrii aceleiasi tamilie. Una
si aceeasi limba poporului, aceeas limba bisericsc,
aceeasi limba literai. in adevru raru tenomen, si cu
att mai vrtosi, caci a trecutu prin cele mai mari
sbuciumri si pericole, prin cte numa a putut se
trc vre- odala unii popor. Popre mari, c^re au fostti
totu-de-una re-cum legnate de srte, aru da mult
ca se-si fie pututu pstra o asemenea admirabil uni-
tate de limba, cea mai intima si mai puternica din
tte legturile, cte polii lega intr'unii singur corpo
membrele despartile ale aceluia.si poporti. Dca esista
vre-o fort de unitale, ntre membrele despartile si
chiar risipite ale corpului Poporului- romnii, acsta este
unitatea limbe, celi! mai mare tesauru, putemii dice,
paladiulU scpat din naufragiele prin cari anm trecuti.
Pe ct este de nepretuit acst cumr, pe attu noi
si urmasii nostri, dca nu vomii voi s ne sfijiemu
noi singuri, avemi cea mai mare, mai santa datorie
s'o pstrmu neatinsa .si merei s'o cullivmil.
In scurt, limba romansca din Dacia-Traian n'are
M
(lialeolt\ i,.~i.ût iiiM- Un. tu. .Ili iji- >uiiete, esista uvinie,
puline numrTft, ce se deosebesci dinir'o provincie
la
intralta, dinlr'un liiiutn iiilralluln. Multe Um- i^ din
ane.sle cuviiile, parte prin omunicai.iuiiea mal dsfl, (
parte prin liteialurft si (liarislicA, devimi din ce in ce

mal cunosculf .si inêlese de totl.
Duca, voi nifi so clasidcfimi diversele provincii sore-
giiml dupl nuanêle ce se observft in j?raii. inainte de
tute Irebue s^ conslatniu, tft graiiili mal curalu î
mal originalo sa pastrato la iocuitoril din munti jji de
pt; plaiuri, aniline in Mmitil-apusenl, ce desparlft ITn-
:
gana proprie de Transilvania, in muntil liafeguluf, alata

pe coborjjjele din dosi ale Carpatilon, cli mal
vrlosi in inlir.sele ramilieatiunl dintre In^'aria .si lia-
natn, apol pe coboriselespre Dunftre ('arpai.ilon
incepcnda de la MeliedinU piiA in lunduli Moldovel.
Aceste regiunl alpine locuite nunial de Komj\nT, ?i totft-
odat feriti de comerciul de tute (jilele si de eonlac-
tuli cu elemenle stnline, afarft de partile bucovinene,
a rC'uiasncele mal curate .si mal interesante si in
privinl.a graiulul. l'oporul de la .sesi, espusa d"o parte
inlUiinêl nivelatre a oraselorfi, conlactulul mal desi
alu Homnilor din diverse parti ntre sine ."ri cliiar cu
olf>meiite strAine, in fine espusi une! Iluctuatiuni mal
agitate a populatinnel, a perduti mai multa so mal
palina din originalitatea graiulul. l'entru a(;eea in regi-
unile muntse se pAslrzA o sumA de cuvinte curau
romne, cari aii dispAruta aprpe cu lolulii la Iocuitoril
flela .resa. Se alla .si acll in graiuh via din acele regi-
unl nuanle lonetice .si (orme gramaticale, cari le mal
allAma ici-nolea in cr(ile vechl, cum este d. e. folosirea
cla.sicA a temelorr simple neamplilcale la verbele de
conj. 1 IV: d. e. lucru, lucri, lucra, impartii, impart,
.si
IMI parte etc. in locO de cele lungi cu adaugerea tenni-
natiunel -ezu, -esi, care ngr.-jA cuvnlul fArA nici

un lolosn ; apol ntrebuiniarea perfectelora tari;
fer, dedl, slet, du.f, (,lisl .s. a. cu deosebire in Valea-
- 92
Hategulu si imele part ale BnatuluI, si in gene-
in
rala Colosirea ds a pertect, simplu in loculfi ce-
lui compusu cu ausiiiarj. Tolti in aceste parti aflm
tinerea lu n la finele cuvinteloru ntre du vocale
d. e. ntniu (ntiu), ciini (cuiii), vinie (viie), strignie
(strigie), omoniu (omoi) schimbarea lui w in r se
;
mai aude in unele cuvinte inc pana adi la asanu-

mitii Moti din Transilvania. Consideratii dup provin-
cii, graiulii romnesc s"a pstratii inc originali! in
partile muntse din Transilvania, Bunalii, Oltenia si
Moldova, in regiunea dintre Olt si Milcovil, prin desulii

contactii ahi Romnilorii intre sine, fiindii acesta tere-
nulti pe care e din tote partile se intlnescii mai desi,
se amestec si se colonisz, precum si prin contactulii
cu clemente strine, limba si-a perduta mai multii ca-
racterulu sevi conservativiA, s'a tociti mai tare si s'a
moderniLatii. Acsta se vede nu numaiin timpurile mai
nu, dar' si in cele mai vech, in cronice, documenle si
tipritur muntene.
Cari se fie admirabilei unitati a limbeT
re causele
romne din Dacia-Traian ? Este in adevril greti a le
afla adi tte. Date istorice despre vita limbei nostre
din timpurile cele mai vech nu posedemil monumen-
;
tele nstre lilerare incep numai trte tarditi. Cu tote

acestea ne vomii incerca a desfsura, pre ctii ne va
fi cu putint, celli putin unele din aceste cause.
Causa primordiala trebue s'o punemii in unitatea
graiulu chiar de la inceputii de cnd locuimi aceste
regiun, Coloniele aduse de Traianii in Dacia au tre-
buitfi s aib deja dela inceputil acela.s grail nu numa
in elementuh se lexicalil, dar' si in formele fonetice
si lesionare. Dca graiul colonielori ar' fi consistatu
din deosebite dialecte sti chiar din limbi deo.sebite,
dca ai' mai ( remasti in tr i elemente dela po-
porulvi invinsti, atunc ar' fi tosti imposibilu, ca in o
sut de ani de liniste, cci dup'aceea se anunt inva-
siunile barbare prin cari legatura intre coloni a ince-
f3
putii a se ^^laln, iiiijn>iiMiii >(n u, m
aceste dialecte s-
se unilce intre siiie alAlil de porCecti si tol-odalfl In
liinpfi nlAti de scuri u s- se p'l indeplini consumarea
linoni limbi sci celli limbo cu totiilfi slrft-
putini a urici
ine si din natiirft oslili. cum ar'
fosti limba Daci-
li
lori fnvinijl. Acsift consumare Jfi unilicare nu se pu-

lea indeplini nici chiar in tolQ limpuli oAtfl a (inutu
(orla si adminislratiunea romana in Dacia. pi\n; pe la
274, cnd vonn considera, ca colonii nu locuiao strin.fl
ca intr'o cutie de sardele, ci, dupi'i oonlj,'uratiunea geo-
gralicfl a leriloriuiul, eraa despir(i(l prin riurl, vi iji
munti giganli(;I. Er' dupace coloniile, pjlrAsite de im-
periuli romanfi, rf^maserft in voia intcmplarel, se n-
telcge de sine, cft eie .si-aii perdulil centruli de gravi-
taro, san rupl grupe-grupe cutndfl fe-care a se a-
dposti cuni pulea.
moderna, unde poprele ai forte si tendinee
in istoria
mal pronuntate si chiar vehemente,
asimilitre cu mullil
dispunu de mijice cu mullu mal multe î mal elicace,
vedem cu ochil, cu. asimiliirile abia se poti! face in
sutc de ani adese ori nicl atuncl, ba nu s'aa pulut
si
nicI cliiar in o miie de ani. Proba viua suntenii chiar

noi, iioniAnil. Ducft noi, cum sustini unii, din elemento
molejjite romane, aml ii fosti! improsptatl prin snge
daci, chiar acst fabulsjl lenacitate anstrl ar' proba,
cj'i Dacultt nu se va fi lasati a se desnafionalisa cu una
cu dno de molesituli Komant.
Dar, chiar unuli fi-
indn graiulrt la inceput, cum de nu s'a deosebitfi In
dccursuin limpurilorii si in impregiurrl attn de nefavo-
rabile sub cari ai trlit aceste colonil ncepndi depe
la jumtatea secolulul ahi 3-lea pana in ahi 19-lea, ?i
mare parto, ba cea mal mare, pAn in (liua de a(|i ?
Ili adevcn acesta esto marcie misten al esistentel.
ahi unilAtil limbel nstre, be ne incerciini a ricUca, de
so ple, cAtii de putini vluh ce acopere acesti misler.
Cea dintifi causti zace tlr indoit^lA in aprpe fabu-
lsa iubire .si cebricsa t'nere a Romftnulul la tolil ce-
94.
a primit dela printi si strmoijir sei limb, credinte,
:
datine, porto, casa, inosie. D'aiei bia inevitabil a Ro-

jnnulu instrinatii, dorul de tr, eunoscuti attn de
bine, dar' adese ori neinteles de strini ^). D'aiei. des-
pretuirea si ferirea Romunului, acelui naturali! nu a-
celui civilisat sil spoitii cu civilisatiune, de ameste-
carea cu strinii prin castorii, datine, religiune si limb.
Afar d'aceste forte, la susînerea unittii limbei a
mai contribuitn si alte mpregiurri. In tot timpul
incursiunilor barbare, Romnii s'au concentrata in
inunti Carpati. Ramificatiunile -de dincce ale Carpati-
lorii iind mai putin estinse, afar d'aceea multa mai
espuse, caci chiar pe aic era trectrea invasi uniloru,
de sine se intelege, c nu putea oferi destule avan-
tagie pentru aprare. Dreptn-aceea Romnii s'a retrasi
si s'a adpostit cu deosebire in ntinsele ramificatiuni
de dincolo, in Transilvania. Banatil si Maramuresu, te-

renuli cela mai bunii att pentru aprare avndu codri
seculari, vi adnci si labirintice, cti si pentru traiti,
cci oler psuni intinse si manse si totu-odata pe
costisele sorse, sentite de vntuli aspru al nordului.
se pot cultiva si cereale. Afar d'acestea, ramificatiu-
nile sunti! aprate si de inaila sir a Carpitiloru pro-
prii. In scurti Romnii la rndul lor nu faci de ct
ce ai! tcuti si Dacii, care dup Pliniu (Hist. Nat. IV.
12) se retragu in munti dinainte lazigiloru, cari ocup
sesul. Si in adevri Traiani i alla in muntii Tran-
silvanici. Romnii adpostiî in aceste locur aa tritil
nu numai feriti de amesteculi cu poprele barbare s
peste tota strine, dar' totu-odat si in o stare materi-
al, dup cerintele lor, bunisr. Traiula Romniloru
in munti, in evul mediu, a avuta tota-odat mare n-
fluint asupra intririi caracterului lortt conservativo.
Poprele muntene scutite de contactulu strinn, dedate
i). Comandantii austriaci a constatata, ca ostasulu romAini dusu

in teri straine, de nmic nu sufere mal multfi. ca de dorulu de trft.
l5
<;u orizonurl fixe, devimi si in pftslraroa inoravurilorfi

-i a limbel (ixe si refractare la ori-ce deprintlerl slraine.
l'rec-utn orisonuln lorn eslo concenlraln. tutu asa de-
vino jji canicternli Poprele dela .sesn suntu niulli mal
accesihile Inlluiiitelon sIrAine l)upa-ce
^î nivelatre.
invasiunilo san linistiin. el ncepur a roi din Carpati
III Ile partile Dacie, din cari strAmcsii Ioni se retr-
Mse la nmnU, iji impluni ijesurile llngariel, Munteniel iji
Moldovel. D'aie! provine, cu. limba Moldovenilori. in
nuanêle el dialecliee, este limba Transilvanie de nordi,
t'p' a Mimteniei este graiuh Transilvanie de apusi si
miMl;V(lr.
l)replil-aceea Itomnil liindn concentrati in acesll
munU. de.>ji el, dupa natura locurilori, ai trebuiti s-
se griipeze In giuruln mal mullon miei principi si
rpitanl, totu^ terenuli pe care se allan fiinjln
d'aceea.sl natur to/ormu
sji nefiindu estinsn, ei in tota
iiecursiili aceslon impuri s'an allatu in impregiurlrl
f
iiu nuiial analge. dar' deplim asemnale. Totn-odat,

;ill;iiuluse el pe unii terenii restrinsii sji avi?atl pentru
ipArare unii la altil, an stato permanenin in legatura
tinil cu alîl. DcA la uniformilatea acestoril impreiiiu-
rrl naturale, vomii mal adaugc si unilbrmitatea impre-
L'iuiarilor sociale si politice, cAcl nici unele din grupe
nu avea vre-o positiune deosebitA, nicI socialA su
< ulturala, niel politica, cari produco marile deosebiri
in jiopre, alunci vom intelege, c tte ippregiu-
! arile, in cari ao trAitu slrAmoijil nostri in acele tim-
|)url, an fostn deplinn asemnale. Dreptn-aceea nic limba
ii'a pututn s-se deosebcscA, ci din contr a trebuitn
s-se desvlte unilorm.
Alta Sji eoa din urm causa a tosta unitatea limbel
bisericescl. Sub acsta nu intelegemi numal limba ro-
nifinA ntrodusA in bisericA prin secolulD ahi 17-Iea, a
(Arci unitale nu a fostn unn inceputi, ci o consecini
a giaiulul popularu si a indelungalelon incercArl de a
introduce in cele religise graiuh poporulul, ci Inêle-
~ 96
gem limba cultului divinii in Dacia de la ntiulii des-
clecatii. Pagani i cremlini, cci pintre majoritatea p-
gnilori an descalecatu far ndoil si crestini, loti au
avuta limba latina ca limba cultului. Crestinii ns,
cum s'a artatu la loculi! sei, s'a abatutu ncetuh
cu ncetulu dela limba latina propriu c|isa. Ori-ctn se
fie decaduta strmosii nostri sub inlluinta invasiunilor
barbare, totusi un cultu divinfi ati avut tot-de-una,

precum acsta resulta din natura lucrului si cum in
modu istorici o probz terminologia ri man a cultu-
lui nostru (Capit. IX). Er' cultul prin limbagiulii se
unitari! intrit .si sustinut unitatea. Dca, mai trdi
prin coincidente latale se introduse o liinb strin,
slavna, in cultulii nostru divini, acsta nu putu se
altereze unitatea din du puncte-de vedere dntiu, csici :
poporulfi nu o ntelegea de locii, .r' o clasa mare de

crturari s unii a.sa numitfi publici cetitor nu e-
sista ; a dona, chiar deca ar' fi pututi s esereeze vre-o
nfluinta, ea nu putea fi de ctu uniforma, findii
î ea, limba slavna bisericsca, una .si aceeaî. Ba
lucrulu s'a ntmplatu chiar din contr, cci din chri-
svele doinnesci scrise in limba slavna, se vede c
limba romna a influintatu asupra celei slavne. In
fine chiar si in acestii nefericitu period, ahi domnei
limbei slavone, esistali de multa in cultula divinti, pe
lng crtile slavne, si crti religise scrise romnesce
(v. lit. bigericsc).
Drept-aceea cnd literatura nstra ncepe se apar^
ea afl o limb unitar. Era mai greti a infrnge a-
cst unitate, de cta a nu o continua .si in crici, si
csta cu attu mai vrtosa, cci scriitorii d'atuncea nu
cunoseeaa mestriile .si capriciele filologice.
Marea nsemntate a acestei unitati a limbei, attft
in trecutu criti si in viitorulu nostru, abia se pot pretui
d'ajunso. Ea este ogUnda trecutului ."ji cheea viitorului !
!)7
CAPITOLO VII.
Scrierea limbe romne
reiitiu . a .* iH,,i vwrlfi do .sc:ri(rea unel limbi, Ire-

bue s6 vorbesci mal AntAin de unn alfabeto re-care alti
el. 'Iole ins(;nptiunile din Dacia, alarft de vre-o Irei
grecescl, sunin tni caractere latine. Denre-ce ins, dela
retragerea logiuniloru romane din Dacia, in loto lim-
pul invasiunilorii barbare nu posedemii monumente
scrise, se n^ Intrebarea dca a esistati! aria scrierel
;
in Dacia î m acestn limpn cu ce alfabeta? *ii
Dca aria scrierel, care a (ostn cea romana, ar' fi pe-

riti! vre odala in Dacia, dupi ce
s'ai retrasn legiunile, ar'
litrebuitil, Antri in cuvinlek; relntive laseri-
: .st'-se Ulte .si
ero: a dona. Ilornnil din Dacia n'ari mal li pututil se

invelo scrierea do la Komanl, de care san ni pi pen-
tru totn-de-una, ci dela vreunn altn poporD dela care
ar' li Inatn neco.'jarminte sji alfabetuln .si terminologia
scrierel. Honifinii ins n"an uitatn nicI-odatA arta scrie-
rel, caci an pAstrati totn-de una piXnA aili terminologia
porleetn latina a ^crierel scrin. scripli (arcbaici), scrip-
:
tur, sensre, scriiloiTin, pna, cjhmari, carte, hrfie,

loie '). Vifirsii cu inêlesuUi de cantare,
s'a plstratu
va s6 (Jic versuli (poesia) in legAtur cu cAntarea (mu-
sicai cbiar in ntelosiih antici. A psiratn pnA chiar
î unu instrumontn parlicularn ntrebuintatn la Romani
in scrierea cu crA. cci condoiuln cu care HomAnil in-
condei'zA (dirle la l'asci oste tocmal condoiuln romann
l) A se vede despre terminologia latini a scrierel Isidorus. Org.

penna VI. 14. 3- folium VI 14. 0-
; carta : s. charta-hdrtie VI. lo
2 set). ;
calamum et chartas et scrinia pesco Ilor. Epist. II. I. Il3
chartacnrtc s operi .scrisa. sensre. epislol.\='chartae Socraticae. Hor
Art poct. 310; neque si chartae sileant, quod bene feceris. merce
dem tuleris Od IV. . 21: chartae Aripinae cirîle, operile lui Cice
rone Cic : ne charta nos prodat s5 nu ne tradeze epistola.
08
aflati mpreun cu Tablele cerate romane in Dacia din
ani! 139167 Ch. 2)
d.
Acst terminologie este proba cea mai decidetre
despre esistenta scriere la Romni in tte timpurile.
Acsta mai resulta si din alte probe. La concili ul dela
Sardica a. 347 cinci episcopi din cele tre DaciI sub-
scriu latinesce (v. capit. IX nota 3). Ctr conciliulii
din Calcedon a. 451 scrivi latinesce episcopi! din Phi-
lipopolis, Abritica, Apiaria, Dorostor, Nicopolo, Novae î
din Scitia ^).
Dca in biseric su in afacerile religise se va li in-
Irebuintatii si limba poporulu, probe directe nu a-
vem pana acum. Accsta ns resulta din cursulfi na-
turali! ahi lucrurilor. Poporulfi nentelegndii limba
ofcial, atunci cnd participa si elfi in moda activi la
ceremoniile religise, ca botezii, cununie, mrturisire s.
a. popa trebuia s-i vorbsc in limba lui. In acsta
nu ncape discatiune. De alta parte s nu uitmi c
principiul sntiloru print, in ltirea nvfturiloru
crestine, ca spre acest scopii se-se folossca de
era,
limba cea mai populara, pentra-ca s le nl.elesi de toti,
i anume in biserica latina de graiidu vulgaril. Hiero-

nimu (330 420) dice s nu ne mai ngrijimii, ca s
:
evitmQ greêlele in cuvntare. ci se predicm santa

scriptur cu or-ce cuvinte", Totti asemenea dice si S.
Augustinvi (354
430) ?i Gregoriii celli mare (540 604)^).
2) Joh. Ferd. Neigebaur. Dacien aus den Ueberresten des dacischen
Alterthums etc. Kronnstadt 1851. p. 187'. Noch leben in Verespatak
Menschen. welche sie (die Tafel) damals. als sie in einem alten trocknen
Bergwerk gefunden ward. gesehen haben. Man hat dabei zugleich
einen Griffel zum Schreiben gefunden, den die Walachen concie nann-
ten, weil sie sich eines hnlichen bedienen, den sie warm machen, um
mit Wachs ihre Ustereier zu beschreiljen.
3) Binii Severini Concilia generalia. Lutetiae Parisiorum 13. I.
514-SI. 540. 541.
4) A. Fnchs. Die romanischen Sprachen. Halle. 1849. pag. 44 Du
Gange, Glossarium med. et inf. lat ad vocem Romancium ,;Sta-
Sul) iijip( raliil (lonstnntii -^30(3)epi.scopult din Arjuileia,
Forlunaiiani, a seriali esplicar! asupra evangelielor In
graiuli popularH (rustico sermone) ^). Cu deosebire in
actele religise, la cari parlicipa aclivfi iji poporuli, ca
d. e. la bote/i, cununie, cumiiiocare, ^. a. Irebuia sC'-se
:
servi'SCil mal ales degraiuln p()|)ulari apoi Creijula'"'),
jfi T'itlunnstru, IrebuiaTj absolul s6 He in limba po-

porulul '). Peste totn, s:\nîl plrin^r sfi mal bine creijli-
nismulu tu acela, care incepu a da lol mai multl va-
lre graiuluF viilgari. Deja In sec. Ili ncepe s"; apara
in poesia latin;! bisericcscft inlluinla popuJarft a metru-
lul tonic si a rimel. Acst inlluinla merge crescndo.
In eonciliul dela Tours din a. 81H s'a decisft .,'î-se :
ot'vorscA lie-care se traduca omiliele in liinli.i rniii:in:i

MisticA'' (in rusticam romanam linguam) ").
DccA vomn considera, cft tte acestea se Imccui m a-
j'Us untle preotimea era cultA si cunoscea limba latina,
iji imde chiar si popt)riilft neeiilt ntelegea in eoa mal
iiaiv parte limba serviciulul divina, care tol-odaia era
i:i limba vietil publice a slatulul, caci esle multfl mal
tuta Ecclesiae Nannct apud Martens p. t. 4 Anecdot. cui. 903 p. tiuin

io: Itcm monemus curatos et eorum loca tenentes. ut quo libet mense
die L>omiiiica qua lihet. post officium Missae publicent, et in Ro-
TOoncio (graiulfi vulgarfl romani) exponant Constitutionem aposto-
licam"
5) Hieronymus, De viris illustr- e 47. vei^l fi Du Gange o{> cit.
ad voc liomancium.
0) Du Cange. op. cit. ad voc. liomuniim'. ..>Statuta Ecclcsiae Nan-
tietens. apud Martens t 4. Anecdot. col. 93 1. num. 3: Riptismus cuin
cmui reverentia et honore et cum magna cautela fiat, maxime in di.s-
tinctione vcrhorum et prolatione. in quibiis tota virtus sacramenti con-
sistit, scilicet. Ego te haptizo etc Et in Romano verbo sub hac forma
htici' doceant sacerdotes debere frequenter l)aptizarc pueros.
7) Pentru aceste rugJVciun! in Conciliul de la Mainz (813) sa ho-
tarltft ca aceia care nu le potJt InvSâ latinesce s le Invece in limba
sa (et qui aliter non poterit, vel in sua linqua discat).
8) Fuchs op. cit. p. 28 - Chronicon Alberici, la ann. II77: .,M*
gster Lambertus I.eodiensis vitas sanctorum et acta apostolorum de
iatina verlit in Romanum".
~ 100
usoru a ntelege o limb, de ct a o vorbi, cu ct'.
mai vrtosii se va fi siintit necesitatea folosirel graiu-
lui popularu in cele religise la noi la Romni, unde-
cunoscinta limbei latine a trebuitu s devin frte rara
dup a. 274 ?
Ct de necesar era introducerea limbei nationale
in cultula Europei se vede
divini! in partile orientale ale
din conclusele conciliului ecumenica lateranens IV. din'
1.215, in care, dupa-ce Latinii cuprinsera Constantino-
polulu si imperiuli bizanlin, s'a dispusii c fiindii po- :
prele de diverse limbi si ritur, s li se dee preoti cari

se le pota face ^'arviciulu divina si s-i scie instrui dup-
cum cere divci3itatea rituritoru si a limbilor '').
La tte acestea se mai adogea si proselitismulu re-
ligioso si ardrea de a-si atrage fie-care confesiune mai
multi credinciosi. Spre acesti scopu fie-care se silesce
se-si fac.cunoscute poporului credintele si dogmele sale^
ntrebuintndi in graia si in scriere liraba poporului.
Acst sistema an ntrebuintat'o chiar la noi misionarii
catolici ^^'), luteranii si calvinii.
Chiar dca limba romna nu se va fi scrisu inainte
de desbinarea definitiva dintre biserica resritului iji a
apusului in sec. ali 11-lea, dup desbinare trebuia ne-
cesarminte se ncp a se serie si a se introduce in cele
religise, cci acsta este firea lucrurilor omenesc, ca
in epoce de turburri si de transitiune, se s la lumina
si se-se afirme lucrur, care pn'aci seduse ascunse ori
din causa unei presiuni ori din simplul motiv al i-

nertiei. .
Introducerea alfabetulu cirilicu a nlaturat, dar nu

a stinsi! alfabetul! latina la Romni. Ctii a fost de
9) Nilles, Symbolae, Oenoponte 1885 I. p. 41 7.

io) Nilles. Symbolae, voi. II p 1025 not 3. reproduce cores-
pondente de-ale misionarilor catolici. in care (Jic, c el prii>
Moldova si Valachia catechisaii In limba romin (vec,U mai in josa
literatura bisericesc).
101
inrftdcinaia scrierea ialina ?i cum nu s'a uilatft nici In

pftturile de Joso ale poporulul, se ple vede din traditiunile
poj)uliir(, care aiiiinlescfi do ,.setnne lalinesci*', de ,, carte
alincsci\" "). AHabetuln latini n'a putul se-se ulte ?ji
dintr'uni motiva forte realii. Nenumcratele monumente
de plra din epoca romana cu inscripîl latine risipite
mal peste t(H;'i Dacia, eraft o provocare viie de a nu se
uita aceste semne latinesc '-). Totil vechile monumente
<le pctra, de marmoril, ai'i dati far indocila nascere Iru-
mosuhii cuvnln inmdrniurescu^ care cuvntfi KomiXniT
avrndn in vedere vieta lorfi de pastori si agricultori nu
puteafi s6-lo creeze de cta in faâ monumentelori ri-
mase din epoca romana pana in <\i]e\e nostre. Chiar
raclele cu stmne latinesc'' din poesia populara rea-
iiiintescrt marefele sarcolage romane. KoinAnil afi pas-
trat in tote timpurile pana arjl semnele numerilon romani
pe a.sa numitele ravuijc sil rabse, dupa cum acsta se
alla ?i pe olria vechie romana din Dacia-Traiana '^).
Tte acestea probza ca alfabeluli latin n'a disp-
ruta nicI in epoca invasiunilor. Acsta se intaresce
î prin alto impregiuran ce afl intrevenitft ndata dupa
trecerea invasiunilorn.
11) V. Alexandri. Poesil pop.pag 21.: In mAtasH i a 'nvlitt\. - ji'n

bisericA i-a> lisfl sji'n
du5 racle i-aft pusfl. racle miindre 'inpSra-
tescl purtAndi sfinne latinesc. I. C
Kundescu. Basine, oraîl ed.
Ili p 147: Averne si ferman) cu pecete dela tmprra\ie:
cine scie
ârt^ liitint'sc se vie s5 ni-lrt cetsca
Ci. D Teodorescu. Poesil pop.
pag. 171.: Este ca:te latinscft; pune\I ca sevo citscS ! laici aratS plosc*
cu vinil). De nu sci^ ca de cirbune ve ferini mAna a pune, î chie-
tnaÎ popa s* vie. cH elH latinescc scie-
12) In hiserica din satulft mei\ natala, Oensusn. cea mal vechie
din Transilvania. se aflS mal multe inscrippl vechl romane Tata ne-a
Invitata pe mine î pe fraît mei s:' le cetim tnci de copil
13) Correspondenzblatt d. Vereins fiir siebenl>Urgische Landcs-
kunde 1S80 N 2. p. 19. reproduce semnele XX. V. IV indicando
evidenti! msura pe oUrie romani atlat.l la Parolissum (Moigrad). A
se vede ?i semnele de numerotatie 11 HIT In <"
I L III No 1808
1835. 2097.
^ 102
Dup intemeierea domniiloru nationale, Domnii ro-
mni bat monete cu inscriptii latine. In Muntenia pana
la Mircea (1386
1414) aparu monete numai cu inscripfii
latine, dela Mircea pana la Mihaiii incce rs numai
latine. In Moldova monetele lu Bogdan I pe la 1355
prta inscriptie latina, asemenea ale lu Musati! (1374
1390), asemenea ale lui Stefana I si ale lu Alexandru
cel bun. Dela Stefana celu mare apar si slavne
si latine ^^). Representantul romno in conciliulii dela

Fiorenza (1438 39) se subscrie latinesce ^-^j.
S nu uitmi, c propaganda catolica e frte tini-
purie in terile romne. Unii episcopi catoliei alij
Milcovului se amintesce nca pe la i096 ^''). Deca
vomii considera c pe misionari catolic, pe lng
propaganda religisa care este nedesprtit de alfabetuli
latinii, aflmi ocupndu-se si cu instructjunea copi-
iloril in casele domnescl si boeresci, vomii ntelege u-
ôrii aparitiunea din ce in ce mai ds a alfabetului
latin ncepnd de prin sec. ala 16-lea. Peiru Raresi se
subscrie latinesce ntr'unt documenta latina anula 1542 :
Petrus cohvida manus pp ^'). Marcie logofta Luca

Stroici ntr'unu documenta din 19 luliu 1580, se sub-
serie cu litere latine ,,Stroicz Logoftt 19 (luliu) anno
:
1580^'. P>' pe la 1593, tota acesta Stroici a scrisa si

Tatlii-nostru toto cu litere latine, care s'a publicatii
la 1597. In an. 1592. Hieronymus Megiserus public la
Francfurt Tatlu-nostru cu litere latine.
14) Colui/ina lu Traian an. 1877 Nr. io II.

15) Subscrierea Archipresbiter Constantinus et vicarius Moldovla-
:
chensis subscripsit", (Harduin la Melchisedec, Cronica RomanuluI I. 83).

l). Archiva ist. a Romanie! Voi. I. pt I. p 59- r' penlrii timpulfi
urmStorfi Nic. Densuîan, Documenta privit. la ist. Roninilorfl voi.
I si li.
17). A. P. Ilariani. Tesaur de nionumeiite III. 16, r' cAnd Fom-

nuia nu scia serie cu lat. si in
lit. documentele latinesci se subscria
cu cirile. Ibid. III. 81
s
10B--
1 (ini- \ -mIci Sc'liiupiiiii it' la liliale secululul Ui-lea a-
semenfa se subscric; corespondenta sa cu
hilinosce in
Papa ^^). Pe Neslon rrecliie la U\2 rallAma subscri-
'')
indu-se latinost-e si soriindn adre?a loli lalino^ce ;
de la llinoa fata Ini Petrai^cn V'od.avpmi dur- impor-

tante subftcriorl romnesel cu lilort! latine de la a.
1600-"). La l<i72, aflftmn pe Ioan (irigorie (ihica sub-
sciisi latine('e -'). Asenienea aflAmi pe inanuscrise sji
cArtl vocili diverso insemnrl scriso de KoinAnl cu litere
latine ncfi prin seco!. XV'II --). Mitropoliluli Atanasio
in o potiîft oiUrA papa la ITOt se subs(Te romanesca
iî latinesce (Nilles op. cil. 1 120).
l8) Theiner, velerMon. Poloniae III p. 5 q

19). Hurmuzchi. Documenfe. IV. part. I p. 46 7-
20). Cipariu. Organuli! Lumin.IreT p. 1S48 Nr. XXX: .,ieu lliiic
fata lui Patra^co-Vod nirturisAsk. si ku stirea nstra ieste acasia

lokmaliV'.
Col lui Traian pe 1877 ô * P- ^^- '*" Hinka fata
hi PStrasko vod".
21). Archiva ist- a Rom. II p. 23 ..! (Jregorius Gikm utriusque
Valachiae Pr'nceps*'.
22). La biserica St Nicolae din Brafovfl pe untt Triod manu-
scrisn se alla dela I94 urmStrea tnsemnare cu mAna .,Ldus et :
gloria et Chonor ex Caello Dei. Vnus Kedemtor et spirita

altissimi
Sanctus. Amen. Kgo Preceptor Alcxandrus Scripsit lilirumistam. Anno
Dmy 1694 mense sep. dye 22". r pe o Psaltire slovencscl manu-
sctsS se atlil Insemnatn tottl cu mAna ..I.aus dei in ex Celso Glra

Sancti Trinitatis cuod uidit Inicium et finem cum adjutorio ipsi. Chunc
l'brum scripsit ego ex lingua Race in lingua Valachica Alexandrus
Preceptor Anno Dni 1697 mens sep. die 20 (Col. lui TraianR I182-
:
p. oo, 02). Er' pe un\ esemplar din vechia carte C/if/a n(^/e,
suluV. Itucurescl. I78, aflMorft !n bibl. Universitari! din Ia?I stafi la
fine scrise cu litere latine urmftt<>rele .,(dt u cuvinte nelegibile) das-
:
calu de la Bucurescl. Credo in deom patrem omnipotemtem criatorem

celi", mai urmzl trel îre totfl cu litere latine dar tn o limbi nue
necunoscuta, apol raÎ ..Credo indeom pater". .Scrisrea n'are data,
:
dar es;e de pe In finele sec XVII î tot de aceeajT mnfl. Impor-

tanza este, ca to^! scifi frte puînii latinesce. r' ..Preceptor Alexan-
drus" totn asa de rti scie i leêsce (Col. lui Traiani loc. cit pag.
6o3). dar" amndoi .11I o scrisre latinsc frte bunl. ceea-ce arati
cA el scriaCi multfl si de mult& cj litere latine 9i de sigurQ mal multu
romnesce, cuouscnd frte rSt cea latin& î poloni.
104
Deja in sec. 17-lea alfabetulu latinu incepe a se a-
plica in literatura romna in crti i manu-
tiparite
scrise. La 1648 sa tipriti la Alba-Iulia in Transilvania
unii catehismii romanesca cu literere latine -^). Pe la
1650 bulgarulu SoimirovicI, archiepiscopu catolic de
Achrida, a scris asupra limbe romne semnndu cu-
vintele romnesci cu litere latine. Scrierea lu a rmas
necunoscut, dar' ni s'a pastrata cte-va cuvinte din
ea la istoriculu Lucia -^).
Asemenea serie cu litere latine un dialog rom-
nesc istoriculu Trster la a. 1666 (Alt-und Neu-Dacia,
Ntrnberg. 1666).
La anulQ 1674 un romna cn nuraele Halicia din
Caransebes serie cte-va versuri elegiace, esanietre si
pentametre, in limba romna cu litere latine -'"). La
1677 s'a tiprita la Roma cunoscutula catechisma ro-
manesca cu litere latine de Vito Piluzio. La an. 1697
unii anume Viski traduce ori pot numa copiz Psalmi
i alte cntari religise in limba romna in versuri î
cu litere latine -''). Tota He pe acesta timpn esista in
manuscript in biblioteca Universitatii din Pesta unii
dictionari ala limbei romne scrisil cu litere latine ^'^),
Pe la inceputuln sec. 18 vedemu pe misionarii cato-
tolici ocupndu-se cu introducerea alfabetulu in serie-
rea romna. La 1709 se tipresce in Sibia catechisma
lomnesca cu litere latine (ve4i lit. biser.) 2'^). Acesta
23). VÎ ma! josu 1 iterai. bisericscS.

. 24). In opera sa De regno Dalmatiae et C'roatiae Amstelodami
I6 V. e. 5.
25).Succinta medicorum Ilungariae et Transsilvaniae Biogriphia,
L.ipsc.1 1774 pag.
127 8 reprodusu la Cipariu. Arta poet. Hlaja-
i*6o p. 135, cu ortografia schimbat. r' cu ortografia autorulul re-
produsQ de iiasde. Col. lui Traianu 1884 p 413 4 dupl o copie
iScuta de Nic Densusianu.
26). Dr. Sitasi ,,Psaltirea Calvino romnS versificata". n .,Transil-
wania'' a 1875 No 12, 13, 14.
27). Ve^t capit. despre gramatic elc-
28) Nilles. Symbolae I- 372: in II 524 estrage din unele cores-
105
catechisnin nu e^le cuiiustulu, dar .suiilu iiUe (i,..i . .i-
techisme lomnescl scrise cu lilere latine de unii iesuitn

penlru a se tipftri, care se afift in biblioteca Universi-
tri (il din Pesta -').
La 17<)U a'a tipuriti in l'ngaria la Colooea l'ivange-
liile ron)i\nesce cu litore latine si ortogralie ungurscft
'").
Scrierea limbel romne cu litere latine intrA inoiiua

iasft prin publicarea (Irainatisol romine cu litere latine
de Micuh-Sincal la anuiii 17H0. l'enlru popularisarea
cctirel si scrierel cu litere latine Miculn a publicali
<lu cflrii de rugiciune. una la Viena 1779, alta la
Sibili 1801. D'aicI in colo liniba romnl incepe a se
serie a se tipiri din ce in ce mal multn cu litere
ijii
latine. La anula 1847 apare cela dinliu cjiara roma-

nesca tipriia introgii cu lilere latine. Organulu lumi-
tinrel de '!'. (iparii. Dup 1848 se generali.sez tota
mal multa si dincce de Carpati, pnfi cnd Cuza la
1860 scle prin uml decreta scrierea cirilicft iî intro-
duce esclusiva allabetula latina in tte afacerile publice.
In biserica ins allabetula latina nu s'a introdusa
incft peste Peste munti s'a introdusa mal de multa
tolti.
in biserica romnft-unit, r' congresulu bisericel orto-

doxe romne de acolo a decisa in 1888 scterea din
biserica a cArfilora tipArile cu cirile .si introducerea de
cSrtl cu litere latine. In biserica din Komnia aa in-
ceputa a .se tipri crtl bisericescl cu litere latine, oti-
ciala ins nu s'a deciso- scterea crtilor cu cirile, ceea-
ce nu mal pot inlnlia.
pendente dela 1744 ale misionarilortl din Clujft urmatrele". ..Clau-

iiiopoli ut Valachico populo ruditas. qua laborabat, adimcretur. nos'
trorum caritas eidem d< alphabetc Valahico- Latino prOTidit*.
29). N Densu<iianu. Analele Acad Rom. Ser 3 Sect. I p- 20J.
Auturuin cnre se vede c a trlit pe la finele sec trecut\ se numesce:
..Fin un Pater a RaenduluI Francesko î a ProvincieT Bulgari! Preot". eie.
.>o). l'n esemplarli se adi la Academia romnA.
106
CAPITO L Vili.
Amorji'rea i deteptarea limbeT romne.
Limba romna si dup ce s'a inchiegati asa cuin

este avea se fie, a petrecutii nc multa timpu in o
si
stare de amortl. Ea devenise n.imai un mijlocu de

comunicaiie pentru trebuintele dilnice ale poporulu, te
materiale, fe spirituale in ntelesul restrns alu es-
pansiune spentane ce agita sufletul ori-cru poponi
i in starea cea mai inapoiata nu devenise ns unii
;
mijloc de cultura. Acsta era si naturali! ntr'unu

timp cnd trebnia se-s apere di si npte esistinâ fi-
sica centra celor mai slbatic barbari.
Dar si atunci cnd Romnilor li s'a oferitii ocasiune
de- a face din limb un instrmentu de cultura, ei nu
numa ca a scpatii ocasiunea, dar din nefericire s'ai
tnjugatn pe secoli la carulii grei alti un^ limbi bar-
bare, cum a fostii limba slavn. Nu dicemfi ca popo-
rul nsusi s'a njugatu, cci elu a rmasu totn cu limba
lu, s'ai njugatu inse tot factori cari initiz si l-
tesc cultura, infelegemii biserica, statuii! si societatea
alesa. Toti acest fctori ari fostii perduti pe secoli pen-
tru cultura romna! Acea ocasiune a t'osto cu deose-
bire in timpuh desbinri dintre biserica rsritulu s
a apusulu.
Limba romna cu re-care energie putea se s a-
tuncea la lumina .si se-se afrnie in biserica. Ea ins,
din cause care adi nu le mai putem bine eunsce, nu
profit de oca.siune .si deveni sclava slavnei. Frin acestii
fatalo evenimento, nu numa c geniulo bmbei, sufle-
tul si minfea poporulu romno se ntunecar si amor-
îr pe secoli, dar limba romna chiar .si atuncl, cnd in
fine a inceput a resufla in .scriere, nltisndu-se in
cojocido ltoso alo lu Girilo, in loco de a strluci cu
originea- mrt si de a frmeca cu infti.'jarea-nobil.
- 107
se piirea mal multa u liintft jÔlbaticil Cijita dm lemeiuifi
codrilorfi.
In a('sf:1 staro o lungft luptfl i-a trebuiti pnl s'a
(loshitcatn (le liaina nelericitA a scllviel cenusapjsa
si
cea nebigala in samft !ji-a legilimali in faja Imnel no-

bila-I origine. In resumali, consecintele fatale ale slavis-
iimliil afi ib.slu multe î ntre cele mal grele urma-
trele :
l ). Cea mal mare parte a Romitnilorn dinlre Adriatica,

Marea-nt'grA î Kgee s'ail slavi-ati ;
2). l'rin acsta elemenluln romnn m 'îritiiiM ni-riniln

pe celli slrini ;
H). |{omj\niI in generalu an l'oslii udi'chk-.-ii m
cultura celli pulin ijese sute de ani, lucru in.sp;im-n-
tfitorii !
4). Limba romnft de-o parte a rmasu atAla timpi

de altjl
nêlenitA, parte a dal o ndropli penjndt
sumA de clemente forme originale, care parte an r-
i
masa perdute, parte inlocuite cu slavne ;
). l'rin nti\n|ierea culturel elemenluln romna, care

a stipata necontopitn, a fo.^ta iji este espusH sji supu.su
pn adi in cea mal mare parte la diverse dominatiuni
î inlluinte stnine ;
H). In (ine prin tte acestea elementuln romana chie-

matn dupA nume, origine, numn !ji cultura lui originarli
la predomnire in orienlul Europei, si-a perdul de tim-
puri acesli roln, iji numal prin o nu concentrare si
activitate uria. pe tte terenele ple se recstige situati-
unea ce-I fusese destinata la inceputn.
Dci\ cu tte sbuciuniSrile la care secoli ama festa
espusi noi amu ajunsii a ne relua positiune, pe cAnd a-
tAtea alle popre tota pe acesin tereno s'ai snrimatn
de n'a rmasa nici cenuâ din eie, acsta avemi s'o
multminu fortel neasemenato de resistente a poporulul
romnu superioritAlil
.<ji lui ca spirila si ca aplitudinl
deosebite de cultura. Dca la acestea se va adauge ac-
tivitalea si energia, limba romAnA in vrtutea farmecA-
108
lrelor ei calitti nu va lipsi de-a ajunge unii mijloc de

cultura generala in orientul Europei. Dar, o repetmii,
pe lng calittile poporului si ale limbei, trebue acti-
vitate si energie, energie si activitate !
Limba romna i atunc cnd a nceputii a se serie

mai dinadinsi, mult timpu a rmasi toti amorît.
Causa a fostii, cci sfera de idei cu care ncepuse a se
ocupa era cu totul strin, ca spiritu si ca forma,
de spiritul si natura poporului romn. Afar de aceea
limbei i se luase de la inceput or-ce sbor liberu, ea
trebuia se-se trasc cu lanturile de picire pe urmele
limbei slavne, urme cu totulo strine de pasul sveltii
si gratios al limbei romne. Limba romna sub su-
flarea de ghiaia a slavonismului a stat secoli impie-
trita .si trista ca o Niob !Pe calea la Golgota ntune-
recului slavon limba romna a mersii cte-va sute de
ani posomort si greie, tara piacere de vita si far
ca cine-va se-i pota cunsce frumuseta naturala as-
cuns sub cojoeul ltos al slavonismului.
Chiar cnd Romnii an inceput a serie si alte lu-
cruri in afar de cele religise, limba rmnea tot
greie 1posomort, nu se putea lumina la fa^. Cnd
a scpat de slavonism a ntrat in ran strpa a
grecismului bizantina. AcelasI trai posomort si le-
targici si in acest timp.
Du limbi a tost care au desteptat aprpe in a-
celas timp geniul limbei si alu poporului romn,
acestea a lost limba latina si frances. Limba latina
a desteptat att geniul limbei ct si al poporului.
Prin limba latina Romnii a ajuns s cunsc nu
numai limba, dar si oiiginea lor proprie. Cei dinti
latinisti romni, Micul, Sincai, Maior, a fost si cei
dinti cari a desteptat geniul limbei nsuflndu-i
no spirita de vif si punnd'o prin studiile lor filo-
logice pe singura cale rantuitre a progresului ratio-
nal, r' prin studiile lor istorice a dt^steptat ge-
niul amorrit al poporului nsuflndu-i consciinta de
sine, a originei si a demnitîi sale.
109
Mitologia vechie ne spune cA uriaijuirt Anlefl, in lupla
sa cu Hercule, de cftle-orl se alingea de pflm<"'nlfi. marna
lui, cipCla nu puterl si nu-li putea ucide Hercule,
pftnl cftnd mi la ridicali susi in aen !:i Ta sugrumali.
Tocinnl u.sa a fostn si cu limba romi\na, ea nu jji-a
recAplati pulerea pAni nu s'a atinsi de marna
sa, limba latina. AtuncI si-a luali shorulu si pulerea
de vii'^. Acesla a Ibsti nemrginituU lolos al lali-
nismulul dela tnceputuift secolulul, Judecatil pnft a(|I
alAl de do unii, cari se muItAmesci cu gftocea
falsi
lucrurilon neputnd ptrunde la simbure.

t'e cnd ns liuiba latina a desteptatn geniuli ador-
mitfi al limbel romne, nu putea de altA parte s-f
dee !?i torma si Itistruli modernn, absolutfi necesanl
pentru complectarea, cum am (jice, artistioA a progre-
sulul. Causa este frte simplA. Limba latim'i este o
limbA morta !ji niol studiuli celli mal adAnci jji talen-
luli celli mal dislinsii nu pot s suplinscil ceea ce
pot da numai traiuln via ali unel limbi. AfarA de-
aceea limba latina, ca limba unel vieÎ rsuflate. nu
posede tte ideile .si mijlcele ce lo cere vieta moderna,
do.'ji posede alto calitAÎ mari care potrt fi de celn mal
mare folosi orl-carel limbi, !ji cu .itti mal mult
limbel romnescl in evolutiunea el ca mijloci de cul-
tura, l'entru aceea limba romna, pe lAnga contac-
tuli dtatorii do vita cu latina, trebuia .s intre in a-
tingere .si cu o limb moderna eulta, slrlucita ca pro-

gresO, iyi apropiata ca origine iji fire interna, pentru oa
cu ajutorull el, ca instrumentn deja pertectionatfi, s-se
pota mal curcnd polei lustrui. (ieniulfi
.'fi protectoru,
Bona- Fori una a gintel Romane nu a lipsit a-I ndrepta
tocmal la timpi privirea asupra limbel francese, mare nu
nunial ca cultura, ca lumina, dar ?i ca sudetn de vi^.
Asta-felli limba romna inspirata ?i de^teptata de
limba latina, condnsa si ajutata de sora el Irances in
cinc-f|ecl de ani .strabatu in sbornia sii o distanta pe
care alle limbi abia aii strabatufo in su'e de ani !
110
Acum a venittimpul ca limba romna, tara a
rumpe contactul cu cele due mari si providentiale
limbi regenrlre, se-se pretusc ea nssi mamultu,
se-se retrag in sine, se- se studieze si esamineze in
tta vita e trecut ?i de tata, s crna si se alg

lot ce este mai buni si mai frumosl ca idee si forma
i prin prisma arte! s'o reflecteze mai innobilat. mai
farmectre asupra vietei dilnice a poporului, care a
sciut s scape acesti paladiu prin attea sbuciumrT,
prin attea vai uri !
CAPITOL IX.
Credinje, Datine, Institutium.
Eeligiunea colonilortl adu^ in Dacia era pagana si
anume romana. Acsta ne-o probz inscriptiunile latine

din Dacia, care cuprindu vre-o 70 divinitt pagane,
din care vre-o 60 romane si vre-o 10 strine, dintre
cari cultuli finora ca al lui Mitra si Isis era deja de
multi! ltit in provinciile occidentale ale imperiulu
romani. Nic o divinitate dacic nu se alla in inscrip-
tiun ^). Nu ncape ns ndoil ca ntre coloni se afla
si de-aceia cari in ascunsi primise cultulu crestin, desi
inscriptiunile nu ne pstrz nici o urma sigur de
culti crestinii, de nu cumva ar' fi a se considera ca
crestina nse ascuns sub o forma mai pagana urm-
trea inscriptiune aflat in Panonia interiora M(emo- :
riae). Q(uinius) Maec(ilius) Donati(filius) pausavit ann.
l).O inscript- cu Zamolxis la Ackner et Miiller No. 663. ca falsi

nu admisn in C I L. Unfi de7ii> Sannandiis C 1 L III 964 este
s'a
o divinitate necunoscuta de-airea. far a se sci Intru nimicu dt'c va
fi dacica sli de alta origine, r nscript- dela Ackner et Miiller No.
64 de asemenea nu s'a admisfi in C 1 L-
in-
aivi. Kilio pientissimo fecit Arelhusu mater. ((. 1^ I
III 8207). Terluliaml (lO 230) .spune vi\ in finulurile

Dacilori, Sarniaîlor' !?i Sciîlori -;, dumne-sc; nutiiele
lui (Ihrislosft. ne pare ceva esageratn, dar ceu mal
Deiji
mare parte mi
pot s lie de cixWi adevratfl, cdci pe
la mijioculi secululijl al patrulea era episcopi crestinl
in tte Irei Da'.-iile si in Canonia, cum se vede din
conciliuli (le la Sardica (a. 'MI) ^).
Nomenelalura religisa este Ialina ; domnotje. lego,
crodinâ, aitarli, turm'i, cruce, popa, cantora i^ canta-
relli, curaton. dumineca. >^rbatre, paresiml (ijuadra-
gt^sima Hai. (luaresima), pagami. a)iinii, Cina-Domnulul,
Fiorii (Floralia), Hiisalil (Uo-^âliai. Oaciunfi (crealio-
nem), (Snlu-Vasile), Santiomi
Snva.siiii (Sntu-lom)
Kmtoadeni (Snt-Toailerii). Sangiorzii (Santu-iJheor-
glie ital. S. /orsi), Smpelru (Sntu-Petru), Snziene
i^Snllana), Santa Marie. Sn-Dumitru, Sant-Andreiil,
rugaciune, pacali, cuminect, cumineclurft, comi'ndn,
<-oin<'ndarc, bine-cuvnli, bine-cuvnlare, paiisi, nijer,
Jiiimt-nlii, poponi, poporeiil, premnda (praebenda),
tca, mormrnti, sptmna, fimi (atTinis), cumatrn
(compaler). 'l'otii prin mijlocirea limbel Ialine s'aii pri-
mitn ^ji urmatrele cuvinte de origine grecsc bisericfl, :
bolezft, manslire, marturisesc, blaslem.

F langa religiunea creslinft le Romani s'af pastrato
"Crte multe iji importante urme din credintele pagane
italice sli romane, .si anume diviniiat Lerii, care este :
conslanto nvocatn in vechile liimne religise numite co-
2V Terlulinnus. Liber contra luilaeos e 7. Christo ver) subditl,

et Sarmatarum et Dacorum, et Germanorum et Scytharuin: .. in quihus
omnibus locis Christi nomen, ijui iam venit. regnai.
3). Hinii Severini Concilia ycneratia et provincialia. Lutetiae Pari-
sioruroi636 1. 52.1-524: Mace.ionius a Dardania de Ulpianis. <"al-
vus a Dacia ripensi de Castro Martis. Eulherius a l'annoniis, Valens a
Dacia ripensi Scytopolitanus, Dioscorus de 'l'hmcia. .Antenudorus a
Dacia ripensi etc
- 112 -
linde si este identic cu Jupiter Liber ^) ; Smbe ce

obvinfi in descntece, r' in jurminte sub forma Sm-
bea este identic cu Sancus sii Sancus Fidius ^) Co- ;
sinrleana, figura cea mai strlucit din povest in care

s'a pstratu Consens Diana, si obvine si sub numele
lana identica cu lana din mitologia italica "); Arghiru
identici! cu ilalicul Arghillus Salvator ^), care in
cliipul cum obvine in poveste in legatura cu
Ilna cu prul de aur, nu este de ct srele in re-
lat.iilesale cosmice cu Luna Urga dm povesti este;
Uragus, su Urgus ^) Lado invocata in cntecele de

;
nunt este Latona, care de asemenea era invocata in

cntecele de nunta '') Casmete ursitreie la nascere la
:
Macedo-rorani, suntii Carmentes ale Romanilor ^") ;
Zirna este identica cu divinitatea Zirna din o vechie

nscriptie italica ^^) ? Alimort, pe cari Romnii i sr-
btoresc la nceputuln primveref, sunti! divinittile
din mitologia italic-roman numite Alimona ^-), si cu-
vntul romnesci este forma masculin Alimoni s.
Alhnones, rotacisndu-se n.
Serbatori vech in legatura cu cultulu nature!, ca genii
4). A se vede studiulu nostru Coh'ndele si himnele ved'ce in Re-

vista criticai iterarti 1893 No. r p. I 15) si Refrenulu Colindelo-îi,
Ibid. No. 2 p. 4963.
5). Ve(Ji Densu.sian, Cercetr literare. lasi 1887. Sema San-
Ar
cus si Sani bele p 104 120.
). Columna lu Trainn, 1872 No. 8 {118) Ar- Densuîan, Una
CosiiKJl eana p. 59, r' despre Ima Preller Rum. Myth.ed 2 p 149, 588
7). Swetajeff, Inscript. italicae mediae No. 23
8). Preller, Rimi. Myth. ed 2. p. 4 3 si Paoli, Altitaliche Studien
Hannover 4 Heft. p. 159.
9). Theocritfi. Idila XVIII, 49
io). Reviiia critica- literar 1893 No. 12 Din mitologia romAn,
:
p. 528 seqq. si S. Augustinus, Civ. Dei. IV. 1 1 in deabus illis quae

:
fata nascentibus canunt et vocantur Carmentes.

II). Rendiconti della reale Academia dei Lincei, Jêria quinta voi.
Ili fase I
2 p. 94 ?i 12^.
12). TertuUian. d. An 37-
- 11 .s
proleotori ai iiulivnlultii .si :il laiuiliel, cu cullulQ inorî-
lorO, i?. a siinh lilo rmilt'; la HomAnl, pAsIrate cu
vechile lon'i Noi aminlimil vre-o cAle-va
ceremojiil '').
C5are iji-a numirca anlicd.

înul p;\nA î
lAinia curato din Kebruan, ca la Romani dies fe-

bruus, co insiiinft lolft acpea!?!.
Cullul lui Mario, in inêlesfi vechia italico ca (jeula
creaîutiel (srele), s'a pAstrati frte bine la Hoporul-
roninii. Intre aitele sal pslrat cu nuinolo lui Marte
unntrele serbatori :
Martitiil (dies Marti us), laro ^v, sei br/u la l Febr. con-
tra lupilori, cari orart consacrati lui Marte .î penlru aceea
lupuln se nuinea la Houianl lupus martius', va s (}ir&
Martini nstnn;\ lupi "). Martinii se mal serbz si la
12 14 Noembre care luna la Homanl se numea i
Marlius in onroa (JeuluI Marte (Isidor. orig. V. H3. <)).
Marcul boilon .si alti vitdoi la 25 Aprilie se ser-
bzA in onrea lui Marte pentru paza vitelor de bl
si (le fierele sibatice. liouin (los arator) de asemenea
era consacrati lui Marte ''').
nrhunilor corcspunde cu Feriae stulto-

Si^/ttdn<na
rum Februan.
in
Ghcrmanult nainte cu 5 tjile de nlârca DomnuluI
este srblrea pentru aplrarea *germina{iunel* centra
diferitelon insecte.
VfrtooDwiu dola li luniu de care suntt legate In
poporn urnitrele credinfe, c atuncl este me(}ul ve-
1 S Avesti! parte f(5rte Importnntft a vie\\\ nstre prea pupn' s'a

stuiiiat" ".
cein mal complect registri! prin'acuin de vechT serbatori
ê nfla tn CMlendiriul lui S. MAngiuca pe a 18S2 tip. Bra-
sov liiSi.
14). Preller. Rm Myth ed 2. p 29/. Poporuli numesce ji pe
ursfl nioij -martini .si\ î niim>I nurtnu
15 . l'rellcr, Rm. Myth. ed. 2 p. 299 Krte interesaiUft este ru-
Âciunea ce se ndres.i lui .Marte pflstratft la Cito. De re rustica capii.
141 1142*
H
.
-iu-
re!,c nptea ncepe a da napol, c rdecina grului
seca, c se intrce frun(|a in leiii, plop si ulmu, case
pot intrce fartrecele, ^. a. tte acestea indica o ve-
chie divinitate, care presida la tte mtrcerile si schini"
barile de peste an att ca timpt, ct si ca procesft
de evoluHune si preschirnbare ii tta natura, si chiar
in afacerile oinenesc r' acst divinitate la populatiunile
;
vechi italice era Vertumnus deul anului schimbator

(annus vertens) ^''). Intocmai, cuna vedeini, s'a pastralii
acestu nlêlesu si in cnedint.ele PoporuluT-romn, prin
urmare si Vrtolomei este acclami cuvnto Vertumnus,
de ctu c sntii prinli a pus totfi pe aceeasi di sr-
btrea apostolulul Rarlolomei pentru a confunda si
intnneca nuniele diviniti.ii pagane
Tol asa s'a tntmplal cu srbtorile Fliile i
Priile, la Romani Patilia i Rarilia, r' Flriile i Hh-
salele (Floralia, Rosai ia aii scapato, nealterate ca nume.
Vinerea mare la 14 Octobre este identica cu srb-
trea romana tot din Octobre in onrea lui Venus
victrix >
Credinta la noi c la anumite (lile se deschide ceruu
este identica cu mundus patet=AQ deschide ceruli, sr-
bat la Romani de mai multe ori peste anu.
si ceremonii suntu legate ca practic
Feliurite da tini
viie cu diversele serbatori, si nu este aici locul a in-
tra in asemenea amnunte, ci ne mrginim a aminti
cte-va mai nsemnate, chiar si prin nuinele vechi
ce-ln pstrz.
Vergelulu, o datin care se practic in sra spre a-
nulp noti pentru a-if afla prin una feli de sorti sii
Gracule tinerii, feciori si fete, ce le este ursit. Datina
'ij trage numele dela sortes virgilianae, reminiscent din
cele mai pretise in care s'a pastratu amintirea despre
Virgil, poetul epic latin, trecutl in tradirla popu-
lar a occidentului ca frmector si profet.
l6). Preller, op cit. p. 397. seqq

llT
l'inhlarea cu (Jnlindu din (ln\oiunil pana la Hobol/i.
sunlii vccliile ..C'aleiulae" praclicalo mal de iimllii in
occideiU cu mare sgjrnoti, in cAlil conciliele aft p?filri in
contra Ioni, p cnd la noi a n'tnas pana a(jl o da-
tine pisA, conservAndu-sI jji nuinele i} intelesul mal o-
riginalu.
Totn limpn se uniblft cu Cerbulii, cuno-
in aoeslii
sculi dalinelo occidentale din evuln media .sub nu-
in
mele de ..Cervulut' asemenea perseculalf de biseric.
i*e unele loculi iji mal alesi! in Koninia se numesce
Turca.
Su/larea bminnlu la 22 Aprili penlru curiiîrea lo-
cuinêlon, staulelorft etc. esle idenlici cu lubilus-
trium".
Dalinu (escntecelovu alti de muUi praclicat in
poponi, de asemenea frte popularA 151 la vecliil Ko-
manl, precum o aral;1 si numele, r' la Pllnius in Isto-
ria nai arala ni s'a pAstrali î practica desoAnlecdon
care in multe este ntocmal ?i la poporulil ru-
mami, r' btrnuli Calo ne prstr/ft espresiunea cin-
tare in alip^^'d descnla in aii (v. pag. 35).
Inslitnfiunile vechl romane, ca nlogniirl sociale, care
va se ilicA nu depind, ca credimele si dalinele, de m-
<lividi si familie, ci de socielale in generala, aft pri-
initft eoa (lintiu lovitiirA prin relragerea legiunilorQ i
;ulminislra|iunel romane din Dacia sub Aurelianft.

Invasiunilo barbare aft complectaift acsta st'AriniAndi
intogmirile politice ale slrbunilor nostri. Prin acestea
statuiti, legatura administrativ a comuniltilorft intre
sine. a dispArulft. Fie-care comunilate a rcmasft avi-
srita la sine ; echi mullft o grupu re-care de comunitf I
inai aprpe d'olalt, mal legate ntre sine prin conligu-
raîunea geogralicA a lerenulul, puteaft s sus(in ntre
eie re-care lagtur.i mal intima in vieta de tte fjilele
?i cu doosebire in timpurl de pericolft. Afan d'acsta,
de sine se intelege, cA comunitatea nu putea s rmAnA
lArX organisatiune re-care internA, pentru a se pat
116
sustin celli putinfi acst legatura intra loc-iiilori gru-
patl in un punct re-care. Elementele acestel orga-
nisaîun s'a conservat in tte tiinpurile la Romni
dimpreuna cu nomenclatura lor curat romana. A-
ceste rmsite sunt in comun: 'popa, jiidele i btrd-
nii sti jirafn. Pop'i lat. pepa, era la Romani servi-
torul la aitarli, care preg;1tia tte cele necesarie pen-

tru sacri fi ci a t'oc, tamia, ap, sare, vase s. a., adu-
:
cea vita la altar iji o lovia cu maiuln (malleus) in capa.

Numele sacerdos preotfi a peritu in linnba romna, pe
cnd poi>(^ a rmasu. Mi se pare, chiar .?i acsta pro-
bz. Cd sacerdos. ca unti funcîonaru publicii ^^), apa-
rsilii si elii Dacia odatA cu ceia-l-alti functionar, pe
cnd bietuln pop(t, ca simplu servitor far vre-o alla
unele rmsite dela sacrificiij, a remas unde
lfa decfitn
pomenitii si unde putea s tri.sc iiindil de re.ul
.s"a
un omii din localilate. Este trte insemnaton, c in

liinba romansca se p'^trz si acj unii provcrbu vechii
romana relativa la popa. La Persi u (Sat. 6, v. 79) popa
venier este un proverbii care la noi s'a pastrat in
de pop"" adec pntece stul, bine hrnit,
,,2)antece
gras, de alci proverbul ain mncat de m'am f- :
cut pop, ani mncati caun popa, a fcutf burt ca

una pop. Tot la noi se xce a-i da pelea popi= :
a muri, va se dica pelea animalului ce se sacrifica la

inmormntare o lua popa, ca o recompens pentruser-
viciul se ^'). Tota din yechia organisatie bisericsc
mai este ciiratorulu hiserice (curator fani), si cantoru
(cantor) ^*^), cum se numesce cntretulti bisericei in
Transilvania, martur (martyros) asemenea s'a pastratti
17^ Liv. 1. e. VI : tradito servis publicis solenni familiae ministerio.

Suit Aug. 31.
i8j VefJ'i descrierea unel alte datine unde popa pentru serviciul
se 1 si adi ie pelfa oH ce .sa consuniat' la m<a. ColctVituL de B-
Vieni, Sibiu i>85 p. 55. Orelli Nr. 2488 : Pelleis coria funai sunto.
19 1 Isidorus Orig. VII 12; 2.
117
din vuchiiili lmilai;iri laUiiii hi.-cin ,-.-., (i, in.-i- u lii.-.iu-
narea dt; testis oum so afla la lioinanl -"). Din adrni-

nisiralia civilil s'a pftslrati : jude dela lai. judex. In
linipiiln ropuhiicel si consuli se numiaii judices. (Jene-
raliniiite judex era ori-co magislrati,
can judera ala-
<eri civile, sifl pe unii anu.
militare A-
iji se alegea
slA institutiune romana cu nomenclatura ^ durata el
(lo unfi ami s'a conservali! pi\na a(jl la KomAnil din
Dacia. In Kom:\nia in limpuhl non lilrft cale .s'a inlro-
ilusi cnvcnliiin primaru, pe cnd din vecliime aflAmn
prin docnmcnle numal jude ''), r' imprîrea ferel in
udefe se mal pAslrzi'i nca. Pe lngft judn mal sunti
a sfai n si Consilia aija numitil htrnl se(i jnrafl, ci'ic
iinndu acesle numirl sunt' indatinate. Birni (hi.
veterani) sunli identici cu Senatores in privinâ chio-
MiArel Ioni, r' numirea de jnra{l o allam si la Ko-
manl --) chiar' in aceli inêlesi ca la Romni. Afar
l'acestea cuvintele leye (ie.x), jude{u (judicium), ji-
:
Ipca (.indicare), judecat (Judicalum), drejM (directum),

dtoru (debilor), tutor (tutor), curator (curator), u-
sura (usura), npuro (capere arrham, ilal. caparra),
rj;Mw-arrliabo, probzA continuitalea pracsei jucliciare.
elici dc ar' l incetalrt vre-odal, s'ar' 1" perduta .fi
(uvinlelo.
Domnd, esle cea mal inalW trpl ierarcliic.1 in statf
pAstraia cu nume cu tol dela Komanl. Domni s'a
tiumit se numesce principele, acum regele.
.>î B'ste a-
devral, c impra(il Romani ncepcndu dela Caligula,
dar mal aleso dela Domiliani (Suet. Domit. 13) primian
2o) Isidorus Orig, VI ii, 1.; Mnrtyres greca lingua, latine testes
(Hcuntur.
al) Hnsde. Arh ist. Rom. I. part. 2 p 37 In unti doc de la
f65o vinde obvine chiar ca cognume, cuir. obvine dcsft pSnl a<Î In
l'ransilvania ,
32) C. Nr, 477 inscript, de la a. 105. a. Ch ..Hoc opus
I. L. I.
omne facitu arbitratu duovirum et duoviralium Quod eorum viginti . . .
iurad prohaverint, probum esto".

118
a pe numi Dominus. Augusta si Tiberio n'ai voit s
priin.sc acst numire, care se da numal sUipnului
fata cu sciavi!. Cu tte acestea titlulu nostra de domn
nu s'a desvoltat din litlulil dat impratului, ci din cen-
tra s'a desvoltat din relatiunea de patrono fata cu cli-
enfii sei. Coloni! din Dacia, prasit! de puterea si pro-
tectiunea romana, nu aveaii, in nteles ma! inaltu, allî
representanti ai patere!, dectn pe accia, car! fie prin
posifianea lora sociah, fie prin avere, erai totu-odat
si ce! ma! tari si ma! mari in mpregiarulii cela ma! d'a-
prpe. In vita romana era ceva indispensabili! rela-

tiunea de clienti! si patrona Nu numa! particulari!, dar'
cprporatinni. comune, ter! ntreg! 's! alegeai cte unii
patrona din familiile cele ma! pufernioe, asa d. e. fa-
milia Marcelilori era patronulu Sicilie!, r' Cicerone,
cum nsas! ne spune era patronali! Capaci. Acst
institutiune inherentn societate! romane s'a strplantatu
si in Dacia, ceea-ce s'ar' ntelege de la sine chiar' dca
n'ami! ave probe directe. Dar' mai multe inscriptiun!

ne probz acst, caci si in Dacia aflamii patroni ai
privatilorQ, ai diverselorii colegi! iji chiar' patroni ai co-
lonie! -^j. Patroni! era titulati de clienti! lorn cu - D
minus, princeps. Acest! patroni, ctt na vor fi tre-
cutii, peste Danare la retragerea Romani lori, ai re-
mas domn, principi, ai poporulur de josi. Cu
singurii
acst impreijiurare corespande deplinii situatiunea care
o aflmu la Komnii din Dacia in ajanulu conslituirei
domniilon nationale in sec. Xlll si XIV ; si aname do-
cumentele ne vorbescii de o sum de roivorj ji cnez,
cari se aflaii in diversele din Dacia.
tinaturi Acesti
voivodi si cnez nu eraii de ct vechii patroni, cci i
vod i cneisu nsmna tot numa! dominus, prmceps.
Aceste cuvinte s'ai ntrodusi cu limba slavn de unde
23) Ackner et Mliller, n-ril : 98, 125, 13, 164, 167. 171, 173,
177, 178, 21^5, 3o4, 393, 397, 398, 521, 523, 524, 532, 534, 578,
560, 084, 701, 718.
Ili) -
aviiiiu -1 iiumel; liDenu (v. si. holjaru). In-' j; .ui-.t
nuinirile slave oliciale an esistatft toli-de-una sji nu-

inele romAnesc domnu^ si anume rsiflpnil feiidiill se
numeai de ctrA clAcasI domn, jji cu deosebire in Tran-
silvania nude niimole de l)oeri nu so nlrebuiiitz. do
cAin in '|V'''ii-^^llnlul, care a alala in legAlur cu Mun-
lenia. In Transilvania marii posesorl de prin sale se
numesci domn, si in generalo loli ce s'a numitn jjI se
nuinescc in Konunia hoeri. dincolo s'a (jis iji se fjice
si jKJi omnii, ceea-ce probzft cu Transiivania n'a sialo
in logluri'l cu IJulgaril.
Dup cum se vede din lo^l cronicarii, incepcndu dela
Urecliie, tilluln de vodft se pune de regula indat dup
numele propria alft principelul Slelain-v dA, Mdiaifl-
:
vodA. Insc vod era numal o lilulalurA scA, ali cArel

intelesi liinba nicl-odat nu l'a consumat si nn a pu-
lut'o satisface, si aslft t'eh cnd vorbesco de principe
'Ili nuinesce domni, chiar .si dcA a adausa pe vodA la
urm :Slelani-vod, domnu Moldovel. Radu-vod,
doinnuln muntonesc, 1 rAsl se (jice numal domuil :
Moldove!, Munteniel, r nicl odali vodif .... sji do-

mttie, dmn, domn%{'\ r' nu vodie. vods. .s. a. CAtfi
do inultn a rolusalu liniba cuvntuli ind se vede de
acolo, cA l'a lAsaln nedeclinalo.
In limba romna s'a pAslral .si cuvnluln it)ij)ratii,
care probzA c Romnil nicl-odatft n'ai perdutu amin-
lirea do domnie si tnprAîe rornanA. si aceslfi nume
l'an aplical .si in povesli Imperai uncgru, Impcralfi-
:
rosi eie.
- 120
CAPITOL X.
Momente istorce in vija limbe romne
In tot lungul perioda dela a. 274 d. Ch. pana prin

secolul al 13-lea iiu aflam nic un moment is-
toricu nsemnal in vita limbei romne, si anume vre-
un momento favorabiln. Din contr momente nefavo-
rabile destule, din care cel mal fatala, ntroducerea
succesiv a limbt slavne in biseric (v, p, 75 ).
Ca unii momenti favorabiln trebue se considerm
ns ntemeierea stateloru romne, al Muntenie si al
Moldove!. Adevratu, c privindfi lucrurile pe de-asupra
timpn frle ndelungatii nu se intrevede absokU nic
unti foiosa pentru limba romna, cci biseric si sta-
tuli romnii su te da ani inc tresc cu limba slavn.
Se prepara ns un bine pe viitor, cu ncetul adevrat,
dar ce prepara. Unii bine mai de-aprpe a lost con-
centrarea fort.elor risipite si neorientate in due centre.
Acsta insemna nu numa ntemeierea î ntrirea con-
sciinte etnice, dar si prepararea tortelor pentru o
nu vita, care nu putea s rmn far o bun in-
fluint si asupra limbei inser. ntemeierea si rganisa-
tia unu stata, mai ales in Europa chiar si in acele
timpur, nu se putea face i continua far o cultura
re-care. Va se dica, cele due state chiar dela nce-
put a fonnat una simbur nu numa de fort fsica,
dar' i moral si cultural. Cultura chiar strin fiind
era un impulsa no si un esempla vi ctr o cul-
tura mai trdi national. Ceea-ce ingreuz justa apre-
ciare a acelor timpur din acest punct de vedere,
este lipsa aprpe total de cunoscint.e i documente a-
supra vieî culturale din primele due sute de ani a
statetor romne. Chiar si secolul ala 16-lea este
destul de sracii, dar totusl avem puncte ceva mai
luminse.
Dela Alexandru cela bun pana la Neagoe-
121
voda iillin si l)i.sorica oriâriisalA. ()r;4anis:iiia luscncci
punerea pe picior de rsboii
in acp.sli; liiii[)url insemta
a utit'l annate de culmr. Nelericirca era. cft acslA
armalA lupla cu o arniA slninA, ce nu o putea mnui,
limba slavna. NicI ehiar nlroducerea tipografiel pe la
1507 *) in Munlonia n'a ajulalft cultura nationala, cScI
nu se tipilresci de wXti cAr(I slavne, cu tle-cA deja
pe la lti allignili limba rom:\n.scjl aplicat chiar .si
in corospondenljft oliciaia, ciU'I inagistraluh din Sibi
Crransilvania) avea unii anunie l'uncîonan ca interpreti!
.fi scriitorfi de scrisor rownescl -). Lucru aprpe de
necreijul, cade la 1507 1640 de?! sa aflati tipo-
grafie in Muntenia, totuÎ nu
o carte ins'a tipilrilfi niof
limba romtXnA, celi putin pAn'acum nu-I cunosculA
nici urmft macar de tiparitunl romnscA din-cce de
munti pana la bravila de (iovora (1640), Homnesce
inse ncepuse a se serie in cele bisericescl deja de multo,
(V. Ut. biser.), 6r' in a dua Jumtate a sec Ki-lea n-
cepuse a serie romilnesce si cronicarii (vefjl la Cro-
nicarl).
CArlI romjtnescl liprite apari mal AntAift in Tran-
.silvania. Impnlsuii la tiplrire 'hi da propaganda re-
i'ormaîunel lui Luteri!. Ca mijiocu de propaganda pre-
gtitoruli relbrmatiunel inlre Sa.sil din Transilvania, Ioan
l). Cea dintAin tipografie a fostfl \a. Tcrgovi^te î pina la 1545

s'ati tipilritfl mal multe slavne. In biblioteca .A cade-
clrÎ bisericesc
mie! romne sub No 3s6 se adi unii Octoichft sl&vonti mancQ tip.
la 1510, sub No. 3577, altuli tip la Trgovi^le la 1545. Despre alte
tiprituri slavi'ne In Aluntenia veiÎ Schafarik Geschichte des Serbi-
schen Schriftthums, Hrag 1S65 p. 279 seq. Columna lui Traianft,
1876 No. 8 (5) pag. 193 seq.
2). Correspondenz-Blatt des Verelnes fUr siebenbUrgische Landes-
kunde, din a. 1681 No l. unde din registrale de socotell ale Co-
mune! Sibili pe anulfl 1544 se reproduce urmStorulfl pasagiil '
.^1544 :
Der selbeerscheint in den glichzeitigen Rechnungen

l'hilippus Pictor.
in Hermannstadter und NationalArchiv als (lermannst.Hdter BUrger
und als Dolmetsth und ^chreiber .ivaiachischer Briefe\ die an den
Kat konimen oder von ihm abgeschickt werden".
122
Honterus, aduce tipografie la Braôv. Deja la a. lo44-,
aflmu tipografie si in Sibi. Propagatori! reforniatiunei
'iji pusese ochii pe Romni, ca elementul celQ mai
numros. Penlru a lî dogtnele luterane Saîi pun la
dispositiune tipografiile pentru tiprirea de crî rom-
nesci, in care se infiltra mai multi su mai puînft
dogme luterane. Pn'acum pe scie, ch. cea dintiu carte
romansca s'a tiparitC la Sibi in a. 1544, ?i adeca unii
cateciiismi in limba romansca ;
un ait catehismii se
pare a se fi tipa ri tu in Brasov inainte de 12 Martie 1559,
(vedi lit. biser.). D'aic incolo incepi a se tipri mereii
diverse crti bisericesc in limba romansca.
S'a sustinut da unii, chiar dintre Romni, c nu-
mai reforinatiune avemii de-a multiiii introducerea
limbe romnesc in biseric. Acst parere s'a nscutii
pana nu se scia, c deja cu multa inainte de refor-
matiune limba romna se ntrebuinta in scris si c se
tradusese in ea eart,i bisericesc. Relormatiunea a a-
jutat tiprirea de crti romnesc, dar nici de cum n'a
datti ntiulii impulsa la traducerea Ioni, cci din con-
tr este probat c propagatori! retormei tipresc cea
mai mare parte traduceri vectii (v. lit. biser.).
Dup Luterani incepur si Calvini a lucra ca s a-
trag pe Romni in secta lorfi, i fiindii-ca principeie
terei era calvmii, actiunea Ioni devine din ce in ce mai
violenta. Calvinii incepii a impune Romnilorii prin
lege episcopi calvin.
Episcopul Ilie lorestii (1G41
1643) este pusil cu
conditiune ca s tiprsc si se introduca crti rom-
nesc cu dogme calvine, ne mplinind conditiunile a
fostii depus la an. 1643, i in loculii lu s'a numit
Simionii Stetnii (1643 1651), care a primitn Cate-
chismulu calvinescu tipriti, cum se vede, in aceli anii
(iam exhibitum. Maga/, ist. 236 sq. Sinca an. 1643),
si celelalte cr^ preparate sub nfluinta Calvina.
Starea Romnilon de peste munti in acst epoca era

din cele mai de plnsi:i. Ei sunt.u despoiatl de tte drep-
5
123
turile mi luinial polilice, dar si onienescl. Ma^liiaril,
Secuil î SairiI la 1 iH8 l'acri uniunea, sj'c mal bine, con-
jurfltiunea cunoscutft in istorie sub nuniele de uuiunta
celarli irei n (iuu, jji intrilft cu jurmnt pn cruce,
cu scopi ca mpreunft se sdrobscA s desrfldcineze i}'\
culezarea i}\ rebeliunilc blflslemal.ilorft ('e gerani. (Magaz.

i.-tTÎI. lB) jji liin(li-o: acestl Veruni
: eraft cu deose-
birc Romni, este ovidentfl ca conjumfiunea de sterpire
era in contra Ioni, cum a doveditn despoierea iji de
drepturile ce le avuse pAn' aci. Arislocratia romna,
cAtA va l scApalCi din furtunele secolilor trecutf in a-
cstA epocA (iindi acum îlitA s-sI lase legea, sa des-
naiionali/alfi.
iiiserica inso cu poporulH contimiA lupta si acstft
liiptA a HoniAnilori de peste Carpali n'a rmasi fArA
eleclA asupra celorfi de din-cce. CArtilu lipArilo din-
colo naturalminte s'ai lAi.ilft dincee. î pe la fmeiese-
colulul al l()-lea iji ncoputnlfi celul urmAtorirt dAmil
pesto celo dinlifi urme de o miscaro lilcrarA, mal cu
samA pe tereiiul clirono<;r;)le. AccstA mi.scare ns era
restriiisA in cercurile unori putinl amAtorl. Cu atti
mai muliri ins limba incepe s6 apara scris in cores-
pondenêle si actele private'*). De mare iuiportani.A este
aplicarea limbel romAne in actele publico si cu deose-
biro domnesol. Celli mal vecliii documenti publicfl in
limba romiiA este celu din 22 Sepl. dintre a. 1088
scrisi de Teodorft logofluln la \'ldescl, distr. Mus-
celfi, publical in Cuvinte din btrAnl (I. p. 31 sq.).
l'etru-VodA se subscrie romAnesce intr'im chrisovfi
dela 1583 illsc&w mena ôMHUtA meae *). Miliai-Kroulft
serie romAnesce ntArirea domnscA pe unii chrisovil
slavonCi dela 159() '). Cele dintAii chrisve domnescTcu-
3'. H'vsdefi tn <'uvinte din h5tr. reproduce mal malte doc. !n-
cepnd c>la an. 1551-
41. Arrhiva Ist a Rom. t 1 part l. p. '27.
5I Revisin p. ist nrch. î hlog. an. II v. IV p. 543
124
nosciUe pana adi sunlu dela Simionu Movila din 15
Mai 1601 si alte patru din 1602 ^).
Tot-odat in aeest secolu ncepuse a se generalisa
tot mai tare limba romna in biseric. Sub Mateii
Basarab in Muntenia si sub contimporanul se Va-
sile Lupuln in Moldova deja pe la 1652 in bisericile
domnesci din las si Trgovisle se canta romnesce in
strana din stanga^). Cele dinti decisiun oficiale pen-
tru ntroducerea limbei romne i scterea cele! sla-
vne din biseric s'aii fcut la Romni! din Transilva-
ni in mai multe rndur sub mitropolitulii Sava Rran-
covici (1656r 1680), din care ni s'a pstrat conclusulii
marelui Sinodo tinutii la Alba-Iulia la a 1675'"*). A-
cestii mitropolitil, pentru st,ntimentele lu nationale si
pentru lupta contra calviniloru, a fost deslituit de
principele calvinii, aruncatn in nchisre si schingiuiti ").
Unii altii sinod jînuti totn la Alba-I ulia sub milropo-
litul Alanasie la a. 1700 ^''), rennoesce decisiunile de
mai 'nainte.
6). Hasde, Cuv d. bctr. I. p 104

127. Alte du pretinse chri-
sve domiiesc scrise rom. dela Ilie vodt din an 1496 (?) reprodjsu
in Uricari III- 109 sq si dela Stefanu-vod celti tinru din a 152
reprodusfi de Melchisedecii, Cron. Hus. p. 21 sq. Apend. din cause
cunoscute nu le admitem'.
7)- Cietoria rchidiaconuluT Paulii de Alepo prin Moldova si
Muntenia ntre ani 16521660 in Archiva istcr. a Romaniet, t. l-
prt. 2 p. 70, ga 100.

8). Elfi sun : Cuvntulfi lui dumneejeueste ma! de
cu carele
lipsS, cre^tinilori si nelnvâîlorn, ca si cum
de lipsa lum-na in
este
vreme intunereculul, asa si cuvntulu lui dumneêi. ca so- se vestsc?l
in limba nstra rumanesce carele ne-ami nscutu, ca s intelg toÎ
crestinii, seva cJlin t5te serbtorile mal dinainte vreme am dojeniti. si
am porunciti a.^ si acum. Eru cari! se vori afla fScndu amintrile,
cu bintatula, carele s'a datu in condiîile dintii inlr'alÎ ani se va
binttui''. (Cipariu, Acte $i fragm. Blasii. 1855 p. 148).
9). Despre ace^tu mitropolitil a se vede Cipariu, Archivu p filolog.
si ist. p 650 seq. Fia Transilvania a 1870 No, 34 : Cronica hi!
G. BrancovicT in Revista crit -lit. I p. 393.
io). Punctii 14 din cannele acestul sinodi sunX ..Po^^til se faca:
I2r
l'o c:\nilins liomnil de pesto munti duceail o luplA

aU\iri de enerîcrt peiilru a pune limbu romna in drep-
lurile et, dincce so pregtea unii nofl jug.
i (ire-
cil, care cu nceputulfi secolulul al 8-lea pun
inna pe tronurile Munteniel sji ahi MoldoveI, eraft o
nuA epo(;l de sciftvie Jji nlunerecO penlru limba ro-
inj\n;l. Scla i biserica se grecisz, limba socictîl
inai bune devine limba grcA.
Abili- l'eli limba romana '.jl perde din non mijlcele
ji agentil de cullun, fji rniAne ri\sl poporuh de josn
ea deposilaruin si conservatorul el. Esle adevrat,
cA ir\ nrrna desleptnl din sec. al 17-Iea limba ro-
mi\n!l n'a ptilulu li esclusa, n'a putulD (i nbusilA cu
tolul in mersiiln el ca sub slavonismit, dar' ea to-
tusl nu mai putoa me^ge nainte. ci din contr ince-
puse a da inderptfi, cum acsta se pot vede din cro-
nicaril din a dua jumi^tate a sec. ahi 18-lea. Sub Fa-
nariot in generali limba romftnft se suferea numal in-
fr'atiMa in scle in cAii pulea s sorvscS ca prin ea
Jiomnil s pl invta giecesce.
cnd limba romAn in Muntcnia si Moldova ge-
I*e
mea sub juguli grecescn. se intniplA unii nofi oveni-
mentn doslinatii a libera in fine limba romna de sclvia
strftinA, a-I da unii pulernicii impuls de \[ si a-i
recsliga loculo inlre Unibile surorl neo-latine din occi-
denti.
Samoilii Miciilii ?i Sincal si apo V. Maiorii deschidi
() niui lume nu numal pentru limba romna, ci pen-
lru Poporulii romnii in generali!. Kl redaii limbel al-
fabelulii strAmo.'jescii lalinii. probndi originea el Ialina,
.î inlroduendii sludiulii se enîlicii ahi limbel romne
(v. Filologia).
slujhil ctf\ vorft pule romdn.*sce. Evanrjdia

povestea s' InJeU'gA
<ii
cremlini!. <'r' ctre nu va povest ilin ttê duminecl ?i \n

poucenie tn
tic serbatori .icela popi se s g obscft cu ra floridi; r' de nu yn
giindi de bir^g- s^'- fie IdpSdatn din Preo{ie". (P. Maior, Istor beser-
Rom. p. 357V
126
Slriiinii sji cu deosebire inimicii nostri a". nteles
totu-de-una mal bine imporlanta pasilorCi nostri pe a-
semenea ci. Asa s'a intmplatu si aici. El nteleser
numai dect, c acsta va se dica a ne piine in lu-
mina, a ne crea unii prestigi i a ne castiga aliaci, lu-
crurce togmai nu voia ei. Ast-fel Sulzerataca cu ve-
hement Gramatica lu Miculu-Sincai si cu deosebire, cci
s'a scri's cu litere latine ^^). Totii asemenea ai facum Gre-
ci cu gramatica macedo- romna a lui Boiadgi (1813), care
avu fericirea a fi afurisi t chi:ir de patriarci! ul dehi
Constantinopolii ^'^). Ideile lui Petru Maiori despre limba
romna espuse in Istoria pentru inceputuli Romnilorii,
i Lexiconulu de la Buda, provocar o adevrat fur-
tun din partea strinilor ^^).
Pe lng lupta teoretica cu principi! i tendinte pro-
pagate in scris, se incepe si o lupt practic, cuc la
1795 se formz in Transilvania o Societate filoso fi-
csc, care se-se ocupe si se tiprsc crti de sciintâ
i de istoria Bomanilort si se pusese in legatura si cu
ee dela Bucuresci ^^).
li) Fr J Siilzer, Ceschichte des 'l'ransalp'nishen Daciens- Wien,

1701 2 III. p. I5'i , Nur dieses hab ich hier mit Erlaubiiiss ,des Wohl-
ehrw P Klein beweisen wollen dass es m'c//t angehe din wala-
. .
chische Sprache mit lateinischen Huchstaben zu schreiben und zu lehren-

E (den Supplex Libellus Valachorum Transilvaniae. Clandiopoli
1791. 1- Tiirist Engel, e ommentatio de expeditionibus Traiani ad
Danubiiim. e ergine Vala.horum, Vindobonae. 1794
12) (Jice patriarchul. c se respHndesce cartea unu!
..Aflu, blSste-
matfl rtciti ali bisericei anume Boiadgi. Scopulu acestuia este deacom-
batelimbagii'ci din u.suli credincisel n stre turoie Comunicati ^furisenia
nstrSceor care ar da crecjiimntu spuselorfi aceluT eretici! contra limbei
in care a vorbiii î vorbesc;; dumnetjeirea'". (v. Apeluln SocietStei
macedc romane Lumina in Gazeta Transilvaniel pe 1^H;:) Nr. -IO.)
li) i;arth. Kopitars kleinere Schriften. herausggb. v Fr. Miklosich,
Wien. iGT I-ter Theil. p. IS-' 1S, 230243 Erweis dass die
Walachen nicht romischer Abkunft sind etc. (anonima). Halle iS-3.
I. C. SchuUer. Argumeutorum pr lat nitala linguae valachicae s. ru-
munae epicris's Cibinii, \'6'A2.
14) A. P. llarinu, in Vieta, operele si ideile lui G. S'ncal,

127 -
De all:\ parte (leoijiiu l.a/ani, trecnd la >i*(') din
Traiisilvaiiia la lUicuresci, introduce liinha romna in
conlerinte jnihlice fji in sclti.
Hoin;\niI, care pi\n' aci invta nunial j^recesce ?i Iran-
ûzesce, sji hinba lorft o lineali incapabilA de a se put
cultiva i}\ propune inv^ftlnrile in ea, v^Mlur de odati din
rosluli Ini l.azari, cA acsta este unfi mare neadevrl.
,,Afi nu puteu ave si noi lilosofl ca s invete rdosoCia
in limba rornnilV lie pulemil a le dobndi, ca si noi
sunleniu nAsciitl ca gi alte neamurl, si nu ne-a dalil
D-(|eu accie darurl. Cine ple (jice cA lil liomni'oril
nu von pule invela tte nvîlurile in limb patrie! ?" ^^)
Acestca le adresa I.azan din caledrA KomAniloru si strA-
inilon toti-odati. Si cuvntuh trupfi s'a fcutl 1
Klevulfi î catedra aln lui Laxar, K-

iniuAlorinli in
liade, vorbnulu de niisiunea regeneratre a inviatilori
ardeleni de la inceputuift secolulul, serie aceste inspirale
cuvinte Kl prin lucrArile lorfi ca prin unii loiagi ahi
:
lui Moise, afj despriitfi o mare de nlunereci ce linea

pe lîinnl decindea pAmntuluI lgduiniel. lAcurA
s trcA dincolo de Kgipluli minciunilori. i s-.sl cu-
nscA adevralulfi si m;rilulii lorfi incepul.''
Unii mare evcninient in viâ limbel romAne a tosili
introducerea Din programa SocielAîl amin-
(jiaristicel.
tite mal susii se vede cA era proieactalA unii telili de
revist sciinlificA-literarA, ceea-ce nu se vede a se ti
realisali. La anuli 1817, unii nnume Kacocea, tranb-
latorii roniAnescn in Lemberg. publicA prospecluhi uno!
fot periodice, care de asemenea a rmasii tArA rerfullatii. La
1820 apare Fama Lipak, in Lipsca, de dol redactorl ro-
mAn.dar' acsta in curndii se vede cA a apusi. La 1827
.si
inccrca L Eliade, guvernuli ins nu ia permisii, la M
pnblica programult\-apel<1 al& acelel Soc'eUHI p 8386; despres'rtea

ecestel soceiSÎ nu se mal scie n'micii.
!*>) l*. l'oenaru (ieurgiu Laznr ?i scola romdnfl, BucurescI,
1871. p 1^
128 -
Aprila 1829 ins 1. Eliade scte in Bucuresc ,,Gurie-
rula romnescu'', r' (. Asaclii la lasl Albina roma-
,,
nsca" la 1 hmiu aceluias ami. La 1.832 esista deja

5 diare romno, care ncetulti cu ncetulii se nmuUescn.
L al838 apare in Transilvania la Brasov Gazeta Tran-
silvanici" si ,.Fia pentrn minte etc ". Intemeiata dia-
ristica, ea-s ncepu activilatea e lumintre si unifica-
tre sub tte punctele de vedere. Mai in acc-
lami timpi cu diaristica se introduce cu toti adinsuln
si teatrul si 'si incepe î literatura activitatea ei bine-
fclre.
Cam de pe la 1880 limba romna se introduce din-
cce de Carpati in generala in scle, eliniinndu-se cea
grecsc.
In chipulj aeesta limba romna relundu-si in fine
drepturile el apuc calca progresulul pe tte terenele.
CAPITOL Xl.
Moravuri 1 cultura.
r, jlonii se asda in Dacia cu moravurile si cultura

romana. Acsta se constata cu deosebire in inscriptiu-
nile rmase.
Vita fainiliar era frte intima, cultuhl celor r-
posati in mare onore. Acsta ne-o arata doisele es-
presiini de prin inscriptiuni si multimea epitafelor.
Obvin mai in fie-care epitafu espresiun ca parentes
infelicissimi filiae pientissimae, mnter infelicissima Jilio
carissimo, fratti pientissimo, sor ori pientissimae, mairi
jientissimae, filiae pievtii^simae et dulcisime, traili con-
jugalu sine uUa querella ;
pana chiar si socrilorii li se
aduc cele mai mari laude ; sacro sui amantissimo.
121)
Ina brhuU nuinesce pe s-oîa sa pittate et castitate
icomparubilis !
Mullinieii riiiiielorft de tempie .m palale mftreô,

statue, apeducle iji cu plr, intogini-
cl ai^tf-rnute
rile i a'<e(|6niintele despre cari ne mftrturisescn
iienumîratelo inscripîunl. suntfl proba strAhicil de ci-
vilisa(,iunea romana phinlat in Dacia. Nu alJamil hs
urme de scle, in literalura Ialina nu apare nici unu
scriitorii din Dacia. Multimea inscripliunilon ns6, limha
Ioni trte bnnft. mal bun. malciasic decum ami ti
dorila noi, penlru a put alla in ea mal multe urme
(le graiiih popular, .jti cu deosebire limba conlractelora
lAcule intre menl mal de josi. cari contraete ni s'a
pAstratn in tablcle cerate tte acestea aratA, cs\ esista
:
in trl o bnn; instructiune. l'rin nrmare este numal

o intt'inplare, ca cela puîna ptn" acum nu s'ail aliata
urme de scie, pe cAnd nu mal departe de ct in inve-
i;inata Canonie, la Savaria Stein- am- Anger) s'a allatil
(
pe o cj\rmid:'i impresti allabetul latina, r' in alta :
Beile debet esse puero qui discit bene. eie.
Acestea probzA neindoiosft esistenta sclel in Pano-

nia.DepArtarea Daciel. de Italia fAceaQ sji mal imperi-
sA necesitatea sclel.
Cu atAtu inse mal positiva mal de timpurii intim- .ri
pinAmn esistinâ tealrulul in Dacia.

La Sarniisegetusa ((irAdisce) in Valea-HaêguluI pAnA
a|I se vede amfiteatruln. in care, dupA cum ne spune
o doisA inscripîune, unii artisti! fenomenali de 12 ani
a delectatft publicula cu producîunile sale (saltavit,
oantavit, joois omnes oblectavit ).
Intr'oinscripfiune din Parolissum (adi Moigrad in
Transilvania) dola an. 158 se dice, cA s'a reparata am-
titeatrulft ruinatfl prin vechime (amphitheatrura, vetus-
tate dilapsum, denuo fecit). Din acsta se vede, cft am-
i) Akner et MtlIIer n 142.

130
fiteatre se afla si in localitt mici,r' impregiurarea,

c dup vre-o 51 ani dela colonisare teatrulu se stri-
ease i trebuia a se rennoi, ne probz, c s'a ridi-
cala teatre ndat dup colonisare, chiar i in locur
mai nensemnate. Acsta ne d o rasur pentru cul-
tura naintat a colonilor. Asemenea coloni nu pu-
teatl s fe barbari, cu att mai putini dintre cei din
Asia i Africa.
Comerciul Dacie era frte estins. cci o aflm
in legturi comerciale cu Italia i cu Orientul ^). Pe
lng acestea inscriptiunile ne arata numerse societt
industriale si comerciale collegium fahrorum (s. indus-
:
triasilor), e. negotiatorum (s. negustorilori), e. cento-
nariorum (s. tesetorilori de lana), e. dendrophorum (s.

lemnarilor). e. aurariorum (biesilor) . a., Joe se
numia in Dacia, cum mrturisesce o inscriptiune, i
denlu comerciidu, ceea ce probz marea important a
comerciului pentru Dacia, pe care 'In punti sub pro-
tecîunea celui mai mare de.
Romnii, dei aii avutu o miie de ani se sufere in-
vasiunele barbare, care ati distrus tte operele mrete
ale architecturei romane, in ct acesti fapti a rraasii
pana adi in dicerea popular n'a rmasii ptr pe
ptr", totusi nici moravurile nici sufletulu lor nu s'a
inslbtcit. Ei ai pstratn o adnc intimitate si do-
ioie in vita familiar. Csatoria este incungiurat de-o
multime de ceremonii cnd grave, cnd vesele. Mirsa
este o fata de imprat", mirele ficior de imperat",
ceea ce indica respect i fericire. Csatoria este ,,pe
vita i mrte", pentruaceea si jelirea la mrtea u-
nuia dintre soti este adnc si lunga. In ceealalt lume
ins r' se intlnescil pentru a trai impreun. Cultul
moilori (sufletele reposatilori) este in frte mare o-
nre pana adi. Anumite serbatori peste an suntt con-
sacrate acestu cult. Atar de-aceea mai alesil tera-
2). lung, Die romanichen Lanschaften p. 398.

131
Tiiilri IU-.71 (ui.i .7I la alte ijiU; :;i .-l.uwu u-i iiumt-
aininle (U; iiiii(i riposati !#'a face darurl . prinse
|)ontru rpausuln Ioni. In cntecele la niorÎ nuinite
bcele (v. lil. depusA cea mal adnc si fer-
i)op.), e
l)inte iubiro membri! familiel.
ntro
Caraclerulr individuali! liomanuln 'l concreliscz in
.,omi de omenie", sub care se intclegn tte calitj'iîk
bune morale cbiar î sinceritatea, lArft de care omulil
<'ste ,,cu dno l'o(e'* !ji inctri a l de omonie.
Caraclpniln l'amiliarri, la care Romnuli line Crto
iiuilin in Ile relaiiuniie sale î mai ales la cj\-
atorie !?i imprietinire, 'In cristaliszft in disa ,. burn
ut si mi^ntiV, f c{\nd intr'o familie intra prin c
Uorie ,,neama strftini" se dice cl a intrali unii ,, spimi
in neami".
sti obiceiul din ltrn este legatura
Datina, legea
cea mal puternicft a societAtil. Ce- In ce-o infrnge este
sdrobiti de despreûln i baljocura public penlru a- ;
ea diversele datine pt\nil chiar in portil su imbrci-

uiinte suntn Minute cu sj\ntenie.
l*e lAngfl coiitroluli dilnicn, moralitatea public, in
timpurile mal vechl, era controlatii si prin asa numitele
d)i(jr1 pe4e stii a tuturorn celonl ce (ricea peste
ann farft-de-legl i,(i imoralitiltl.
Komj\null dice ci\nd abate la ehi una spe c i l'a
t rimisi! d-(|eft, pentru aceea ospitalitatea considera ca
o mare datorie, si de-aici ospitalitatea Homi\nuluI
este proverbiala, !ji elfi elice, cnd otnenesce pe spe :
o se mpAr(imi co ne-a daln d-(|e 1
In tot timpuln invasiunilonl nu putemtt vorbi de

cultura, cftcl invasiunile eran togmal negatiunea !ji dis-
trugerca orl-crel culturl. Homftnil an triti in acesti
timpQ cu resturile i reminiscenlele ce le puteaii pstra
din trecutn.
Arta scrierel amil vtMlutri
c ai pstrat'o tot-de-una,
totrt-de-una avutn religiune, cre?tinismulft, care se
ai
baszft pe carte. impregiurare mal importanti este cA
132
toti-cle-una an pstratii si numele de scZa, care de si
de origine greca {oy^nh]), este ns de ntrebuintare ve-
chie romana, care se afla la scriitorii latini ncepnd
inc de sub republica.
Cuvntul schola obvine si in nscriptiile din Dacia
ca scola pentru deprinderl practice si ca collegwm ^).
La noi obvine cuvntul ^cl in vechile monumente
literare d. e. in Codicele de la mnstirea Secul (fia
194 verso). Cuvntul a tnvta este asemenea latina
popularil ^), si vine inainte in cele mai vechi monu-
mente ale nstre incepnd chiar dela Codicele vorone-
îan. Tte acestea probzA luminat ca .^cla, cartea,
scrisrea, invltura, n'a disparii tu nici-odat din si-
nul Poporulu-romnu, dnr, dup timpurl, odat mai
ltite si alta -data mai restrinse Scle mai regalate au
trebuit se esiste pe lnga mnstiri, despre a croru
inceputur frte vechi la noi nu esista inc idei lmu-
rite, nefind cercetate. Esistente manuscriptelor frte
vechi in mnastirile nstre, arta cu care sunti! esecu-
tate atti ca scrisre ct si ca iluminatiuni, arata o
vechie tradilie si deprindere '").
Introducerea tipografiei deja la inceputulu sec. 16-lea
este proba de dorulu pentru cultura, si unii impulsa
nol pentru scola. In tr esistali biblioteei cu opere
din cele mai rare''). Mnastirile monumentale, dintre
cari cea de la Arges cap- d'opera arhitectonic pic- ;
3). Ackner u. MuUer op. cit. No 509. 583, 67. C I L. No

87, 1215.
4). Diez. Wrterb. der romanischen Sprachen l' p. 447 ital. avvez-
zare, invezzare.
5. Revista Romina pe 1861 p. 5o3 seq. 807 seq.
). In Cazania de Eraôvi, 1580. inprecuviUare editorul Luca
Hirschel din Brajov dice, ci ori ctR a tntrebat î cufat origi-
naluli crtii in alte mule parti n'a aflat o de cti in XraHonia-
ni'sc la mitropolitulu Serafimu Cipariu, Analecte. p. 44.
Revista
romna 181 p- 6612. Mnstirea Neam^f a avutfi o biblioteca
din cele mai avute, care i dup ce a arsu, suntft vre-o 3o ani. po-
sede incJl crj! .si mpnuscripte forte vechi î de mare valre.
13H
turile si sculplurilo, clrîle bisericesd cu leglurile lorrt.
vaaele, ciiselurile do pe vestiintole bisericescl. pieirilo

de p mormiiile ') ^. a., luto probzu ocupatiunile î
gusluli arlislici de pe atuncl, In ci\tn Irebuie so t)i-
comfi, cil mal imiliri orai l)arbaro tim|)urilo de vMf\
WouvM.
Di'cA tte aceslca le oonibininii cu gu.stiilu arlitilicu
ahi femeil roniAne in lucrurile de lmine, pnsrie. co-
loriturl, cusolurl .si liguri ortiaineninre, care au atrasil
admira'iunoa .strftinilori, si care deja niulle le-a mpru-
mulalil marea industrie in produotiunile sale, avcmu
probelo cele mal positive despre aptitudinile artistico
ale poporulul, care nu le-a putut stinge tta barbaria
secolilon.
Ainintirl despre anume scoli nu avem de ctH pe
la finelo sec. ahi l(i-lea. Dc activitatea lui '|'amblacu
in Moldova .pe la inceputuhl sec. ahi 15-lea si a lui
Nifoni mitropolitul in Munlenia la nceputulti sec.
1'')-lea va impreunati icu inlemeierea de nnume
ii fosli
oli, po.sitivnu se scie ^).
nimicil
Ceea-ce putomii presupune ca siguni este c scle prin
manilstirl ai trobuit so fe cu multi mal nainte de
'l'amblaci .si Nilom pentru instrucliunea cAlugirilor
in cele religise. Cestiunea ns este do scle anume î
pentru mirenl.
Scla nfiintal de Despoti! -Vod in CotnSri la 1562.
despre care la noi s'a (acuta mullt vorba, era o sclft
7). R'vista RomAnU pe a i8i A. Odobescu. loc. cit. Toti ci :
le ve re la SngovO, pe 351 4o5.

6). Melchisedec, Mitropolitulfl Grigorie famblaci reproduce nisce
Inscmnilrl prrticulare !n care se jice despre elfl ..fostuU tnainte das-
cftlft In ^ra Moldovel", r' in altft locH Aid est î muccnia lui
=
Sviati lon Novi, scrisil de .Sviatil frigorie l'umblac, ce a fost5 das-

cill dnti')dinceput tn Moldova (Kevista p. istOr. arch. î filolog.
voi fase I. p. 4
I.

5). ..DascSlii'' Ins mnl de multi tnsemna î nu-
mal omft Invfatfl. Er' despre Nifon Cronic lui Const. Cilpitanull
(jiice numal .multe tnvf.lturl sulletcscl tnvSâ fi tndrepta biserica"
:
(Magnz. istor. I. no).

134
strin, cu tendinte religise, pe care Despot a pus'o
anume la Cotnar, fiindi acolo multi locuitori strini
Catolic, basi i Ungur '). Pe la finele sec. 16-lea esista
la Rdeni o scola in care a nvtati Tomâ-vod
(Uricari, V, La a. 1563 i 1581 i fri e trdi
262).
la 1697 aflmu ceva urme de scle in Muntenia ^^).
Cu cti aparQ monumentele literare cu attu ese si
scla mai mult la suprafat. In Transilvania la 1581
se amintesce unii Zacan Efremu ,,dascal de dselie^^)^'.
Asemenea apare urm de scola la Braôvii nc pe la
1559 12).
la inceputull sec. al 17-Iea Antonio Maria del

Fê
Chiaro era ,,magistru de limba italiana i latina p^ lng
principii din Valachia" ^^). Inceputur mai seriose de
scola se fcur sub Vasile Lupulu. Sub elii ntre anii
1642 1650 s'a intemeiati scla din Trei-Erarchi din
lasT. Acsta scola nse a tosta la inceputa slovensc
si apol grecsc. desi Paul de Alepo (loc. cit. p. 74) o
numesce romansca. Celu multa copili romni, cari nu
scian cele du limbi, trebuiaa s le invete cu ajutorul
celei romne. Gheorghe Stefan-vod, urmtoriula lui
9). Cron. Rom Nic. Constin, I. p. 440. Hurmuzachi, Docuniente

III. 9.
io>. Di'sertatiunea asupra tipografiilor romne,
Vasile Pop', la
Sibii IS3S 9 citzS din una documentu din 12 Aprilie 1563: Si
p
eli Miculi, care am scrisu .ji am tnvetat in scaunulu orasulul Bucu-
resci'. r' din altuli dela 1581 Si am scris e, Turaû celi micu,
:
care am nvtatu la scaunulu Bucurescl'". Acest Turas' obvine si

intr'mi altu docuiSentii din 1570. (Traianu, 1870 No. 19). Intr'unU
manuscriptQ dela manastirea Bistrija din 197 se afla scrisii ,,Popa :
Fior dascali de la scla domntJsca r in altuli tota din acelu an

", :

Alexandrus Preceptor Alexandru dasclulfi. Revista Rom 1S62 p.
118, l2o>. V. si nota 59.
11). In epiloguia Testamentulu! vechiu tip. la Ore.jlie 158'-.
I2). Acsta para a resulta din Cronica FL-Oltardina. 1, p. l an.
^559-1 pasagiul relativi! la catechismuli romnescu, care ,,se se pro-
puna RomSnilorQ spre a-li invela".
13). Esarcu Doc. istorice Bue I878 p. 16.
i;;;)
Vasile Lupuin, (jico cft ni(!l unii folosn bum'i mi s'a fA-
cul diipa acel ase(|innti" (llricarii 111, 280). De
acsia sc(')l s'a fculQ la noi mulUl vorba, In carerola
principala, aprpe esclusiva a jucat'o fantasia, susti-
iindu-se ch prin acsta a nceputi a se introduco litnha
in sclo, ca din acstft sclft a esili Kustratie lojôl-
tuh, Miron si Nicolae Costimi. I). Cantemir, Dositoiil
s. a. NicI unu cronicaril nu amintesce de acslft scola,
de.si patrioti sji invtatl ca CoslinesciI ?i ca Dosileift
n'arfi fi irecut cu llcerea peste eji, dcl s'ar' fi m-
pusi ateiitiuneT Ioni
iji ani fi judecat'o de folosS pen-
Iru llomdn. D. Oanteminl in Descrierea Moldovei (l'art.
:'. e. f)) spune curatH, c era scola (/recsc, î tota
ici mal spune c Vasile Lupuh a .si luatQ msurl cft
m tte mimlstirile cele mari s6-se primsc monachi
u'recl, cari se invece pe fiii boenlorii limba 91 sciinta
rcft; tolfi elu a dispus, ca in bisericele catedrale
ntr'o strana se cftnte grecesce... .servitiulfi s liturgii
-r-.se lacA jumctate in liniba grc, r JumetatH in
litnba slav<mA*'. Fati cu acestea nu ar' mal trebui so
inai (licema nimicft, dar' pentru importanta cestiunel
irebue s ne esplicam mal de -aprpe.
NicI unulD din barbatil nvrta^( aminti^t mal susft nu
pane cu ar' W sludialil in ai*oa sclA. Kustratie lo?o-
ttulrt era deja bfitrnCi su pot cliiar murise (v. Gro-
nicarl), GostinesciI art nvtati in Polonia, Dositeiil in
innastire, Gantemirii i-a scris singuni biografia ?i
ne spune cum a nv(ati, fini so amint-sc\ et a inviltatft
in a osta sola. Adevraîl fondatori al acelel scle ail
lt)sti mitropolitii Varlaami si Petru M)viia, menl in-
velati iji rominf de iniint. Aoe^tia i de siâni sji (iri-
-;)rie Urechio, care avea mare trecere la Vasile Lupuli,
'tim se vede din croa. lui Miroa Goitim (p. 311), art
iiilinfata scla, in care, dupi ci n spa'i3 chriso-
.ilu lui George Stefanft, antaifl se nve'a shvenesce,
icl .se adusese dascall de la Cbievrt, ns in saurtrt
tiinpn il alung.l GreciI, cari sub Vasile I/ipulrt S3 in-
136
multise si ajunsese la putere,punii in loculii loru
i
dascali grecec, cum spune chrisovuh
tte acestea ni le
lui Gheorghe Stefani, unii lucru ce nu se putea intmpla
far voia domnulu. Astii-teli si Cantemirii o cunsce
numa scola grecsc. Va se dica adeveruli este Greci!
:
ajunsese deja la putere in tr, infrnsese puterea fisica

si material a poporulu romni, acum e 's nteme-
iza scola, ca s- infrnga si spiritualminte, se intro-
duca limba si ideile grecesci la generatiunile viitre ale
Romnilorii. Dreptii-aceea pe basa documentelorci isto-

rice trebue s dicemii, ca scla lu Vasile LupulQ a
fostii ntemeierea limbe i ideilorii grecesci in tr. A
fosl acesta scopulii lu Vasile Lupulil, sii Greci a
sciutti se-se folossc de acst scola pus odat in
vita? nu este loculii s lmurimii aic, cci lucriilj
cere amrunt cercetare, dup ce in faplele lu Vasile
Lupuli aflrai pe lng cele in folosuli Grecilor, ca
d. e. nmuH.irea lorii in tr si in tunctiunl, ntroduce-
rea limbe grecesci si in biseric 1 in scola, aflmii
dicii, si fapte romnesc, ca tiprirea de crt. rom-
nesc si darea de chrisve in limba romna. Ce- drepli
ns acestea sunt lucrur cari in mare parte n'ai
depinsi dela elii, ci de la Romni invtat. si patrioti
din giuruli lui, ca Varlaamii, Eustratie logoftult si
Grigorie Urechie, care nu vorii fi fostii far inerite in
cstigarea domniei de una pripsit in tr, ca Vasile
Arnutulii, i prin urmare se simtea si elfi datoriu la
rndul seii a le face cte-o piacere, si nic nu putea
s i se para unii lucru mare a le tipri cte o carte
pe care o tradusese ei, si a face o scola, .î tte a-
cestea din banii lorii, a lômnilorii i nu era nici in
;
interesulti lui s-s nmul(sc dusmanii, cari si aa a-

teptaii numai ocasiunea, ca s-lii restrne, cum s'a si
ntmplatii. Apoi se scie, c politic cumpeniti !ji pre-
vdtorii era Vasile Lu pulii.
Cum se ingrija Vasile Lupulii de indigeni, adec de
Romni, ne-o spune unii martoru ocularii, Paulu de A-
- 1:;7 -
epo, caro (jiie ,.b()LriI gioc,

: inlrel)iiinian IdU? mij-
lcele, poiilru a indeparla din servicii si ponln. a a-
runca pe iMoldovenl la t-ea mal de josi IrptA a mise-
riel, asa ca. ain vfjul mal mari
diiitre mal cel jji
nobili barbaci imbracati cu straele cele mal ordinare de

IlaiH'Iil. In f,'onore, erai apt'satf sub robie (Ji si npte.
ponlru a pul iml)h\nc|i in tte furia (Irecilori, cari iê
prcai a li jurali o Wga cu Turcil contra Moldoveni-
lorQ'. (Arcliiva isl. a Kom. t. pari. 2 p. KH. Vâ s1
(|ica. cel ce nu Iflsai netericiîlor pAmnlenl nici pnea

de tle rjilele, vor li ingrijit ca sl lumineze spiri-
tualminle ") ?
Po la an. U)77. pc unii anume lona.scu din Moldova
Talliimn dusr n 'l'ra-Oltulu la IJngurl de a invf'fali
gramalici" '''), r Tra-OituluI oste '(cra-FAgilraûluI in
Transilvania unde nu ]m\\>.k\ <'' fe de ctl scla roma-
nsca.
Un act de mari con-^ccinê penlru cultura Rom-
nilon a Ibst pactuli roligios ce l'a facutn o parte
din Komnil de poste munti cu Roma papah\ la a. 1098
cunoscuti sub numirea do unire cu Roma.
Incercarile de convertirea Romnilon la ca'tolicism
sunti frte vechl, ini ojunsese ns nicl-odatil la vre-
uni rcsultain. Domnil din priiicipatele romno erat
totn-de-una eftin la vorbe dulcl si la ncbinAciunl laî
cu Papa dola Koma i} cu misionarii lui, dar' mai lot-
de-una aceslea se tVlcea din interose politice. Cu n-
troducerea ref'ormaiiunel, pericolula pentru catolicismi
devenindi din ce in ce mai mare, propaganda catolicA
i<i-a indoitrt si ea puterile. Ea pune ochii pe Romftnl.
Dar' in principato nu putea so lucro cum ar' fi doriti,
oAcI nu sv putea foiosi de putere lumscjl. (iuvernelo
romne se mrginean la vorbe dulcl si la acordArl de
I4). Despre scla lui Vmsle Lupu a se vede ji Melchisedec. No-

tile istor ?i arch. Bue I885 P '9'- s*^-
15"!. Hevis'a p. istor. archeolog î filolog an. II fase 1. p. I38.
138
mici lolse. Cu lolulii inse alt-felii putea se lucre a-
supra RomnJlor din Austria, si mai ales dup-ce
Transilvania, perdndu-sl independinta pe la fneie sec.
ala 17-lea, scapa din mna principilorii calvini i cdu
sub casa austriaca, protectrea catolicismulu. Romni
din Transilvania aflndu-se sub domnia Maghiarilorii in
starea cea mai asuprita, ce se pot cugeta, r' de alla
parte propaganda catolic promitendu-le marea cu sa-
rea, ei n'a mai pututu resiste, î pentru a-si mai usura
starea, la 1698 s'a unito o parte cu Roma, recunos-
cnda pe papa de capii alii biserice ^*'). Desi promisi-
unile ce li se fcuse Romnilor a rmas numa pe
hrtie, dar' totusi Romnii uniti a pututi s-i ridice
tcoli, si cnd si cnd cte vr'unul dintre ei se apace
in cte funciiune de stat.
Se vede c ndat dup proclamarea unirei, mitro-
polituhi Atanasie a nceputii a se ngri.ji de scle, cci
a edat unii abeeedarfi s Bucvn, cea dintiii cu-
noscut pana adi^'). De alta parte catolicii, ntogmai
ca .si calvinii, ingrijau s li se dee unitilor un ca-
techism in limba romna, se ntelege, cu doctrine pa-
piste ^^). Intre relele si umilirile ce se mpuni mitro-
l6). Manifestul de unire din 7 Oct. 1698 descoperitu deN

Densusianu in Universitêl din Pesta si pubi- in Independenta'
bibl-
bisericsca a Mitropoliel. Rom'Hne de Alba-Iulia. Bue. l883 p. 17 seq,
17). In o relatiune a superiorulu! misionarilor catolici din Dacia
dto Cluji 14 Manie I701 se dice: ,.qui (episcopus Unitorum Arme-
norum) linguae Valachicae peritus bene, ait repertos a se errores
plure's et centra fidem et unionem in libro olphabetico^ quem D. epis-
copus Athanasius edi curavit" (Nilles, Symbolae I. p. 23).
18). In jurmntuia, care a fostii silitu se-lu depun Atanasie la
pt 8 se (Jice: Catechismum ortodoxum linqua Valachica, qui sump-
tibus domini Cardinalis imprimetur, me laicis et popis distributurum
polliceor". (Nilles Symbolae, I p. 283). In diploma impratulul Leo-
polda din I9 Martie 1701 art. IV se (Jice, c se se iee din mSnile
tuturoru catechismuiri celti vechi si se li se dee altulii conformu cu
dogmele uniunel (ibid I p. 266); totu asemenea 51 in instrucîunea
data teologului iesuit pusi ca politaiu si censorU in curtea eppulu
romani ibid. p. 012).
_ \:\i)
polilulul !<i Uomnilon in aceln jurftni(''nli in 1(> lungi
capitole se allft ceva bunn, adecft mitro-
inire allele iji
politulu se lga, ca va ridica scla romn-lntinsc In

Alba-lulia, resedinâ milropolilulul pe atuncl, va a- .fi
duce prolesori cunoscetori de acesle limbi ''). Kr' In

diploma lui Leopolda din li) Mari 1701, s6 (jice, cft s6-
se ridico scle in Alba-lulia, llatcga si Fgrasji pen-
tru instrucîinea tinerimel -"). atolicil, ca i calvinii
mal "nainto, Ile acestea le flcean cu unii duplu scop :
in cln erai nitolic, voiai se catoliccsc pe lômnl :
r' incall calolici erai strin, voiaft tota-odaU\ s6-I gi

(lesnaiionnlizeze cu incelulft. DcA nu i-avl desnaliona-
lizatn nu-I vina catolicilon, cari n'ao Iftsatfi fji nu las

nimici neincercat piin astfldi, <'i f^sle vrtutea Ko-
mniloift, cari an sciul s6 algj'i ce-I bun 9 ce-I ra
se dee d'o parie, fîncal si Maiori, elevi de la Propa-
ganda ao adusu de acolo invC'^fltura si ideile de
fde.y
mslrirea roiiiauA, r' ideile ce arft U fostu unfi pericola
pentru Komj\nI le-ai lsalft acolo. Macar de-ar' face
loto asln-felii generatiunea ce alrg s-se pricop-
."ji
si'sc in ^rl slrtline !... Dar, deschi(lf^ndi calolici sclele

Ioni pentru Komnil uniti -' Magliiarii veda in aesta
,
unii pericoln, pericolulu de^teptiri Hominilora. Pentru

aceea cliiar deci curlea din Viena ar' l voiia s faci
dite ceva pentru Kom:\niI uniÎ, celu puîna pentru o-
l'hil lume! si pentru a-I adiineni si nUltui mai tare.
19). Art. II. Ut Schola Valachico latina All)ae erigatur, satagam.

Magistrus schuiarum eligam callentes linguain Valachicatn et latinam"
(Nilles. op. cit. I. 285).
20). Nilles op. cit. I. p. 298. Ve<jl cele ce le (Jic despre acstft
diploma >Siuoduia deh 739 [l M. Moldovana. Acte sinodale II p.
84. r" editorulfl 1. p 178 s. q.).
21). Nilles, op. cit.
I. p. 32 sg 455 unde vorhindu se de elevil
,
rominl, cari la a. 1718 urmaH tn mare numril la scicele catolicedio

Atba lulia, se îce apriat ..ut aptu olim S. Unionis. qua conservan-
dae, qua augendue evaderent instrumenta^ TotO aci se spune, cft la
sc)lcle catolice din Brafovi urm<^za RomAuI î Incft î d n Muntenia
.si
fiMoldova.
140
puterea esecutiva fiindii in mna Maghiarilora, acesUa
se opunea la tte si nu esecutafi nimici, ci mergeaii
inainte cu asupririle si despoierile Romnilori ). Nu
era destulu atta, Maghiarii ncepii a opri pe Romni
dela cercetrea sclelorii. anchet fcut la ordinul
curtii din Viena la a. 1721, a constatat, c Maghiarii
pe fiii de preotT romni, cari se duceai la scola. i prin-
dea, il legai! cu mnele in spate si-i aducean nde-
rpt -^). La a. 1748 prin o diploma mpertsc li se
d dreptulu tuturorii Romnilor adec si iobagilor
(clcasilort) de a pat urma la scle-^). Afar d'acestea
uniunea, ca ori-ce reform, produse o adnc turburare
ntre Romni! de dincolo, cci prin uniune se nscu
toti-odat sfsiere cumplit chiar in sinuln Rom-
nilor, adec intre cei ce s'aii unita si intre cei ce r-
msese credincios bisericei rsritulu. Adese-ori aceste
sfîeri au costati! snge si aveai aspectuli unui rs-
boi civil ntre fra^.
Astil-feliii Romni! de-o parte In lupt ei ntre e,
r' d'alta parte cei uniti in lupt cu catolicii, cari acum
voiai s-i incalece de tota, s- catolicsc deplinii, in
lupt apoi cu puterea esecutiva maghiar, care nu-i
lsa s- se folossc nici de cele ce puteaii s cstige :
in asemeni impregiurri, Romni! de dincolo o jumtate

de secolii, pana la 1750, nu ma! putur lucra nimic
pe terenul literar (bisericeseu) pe care s'a distinsi!
atta in ce! din urm 150 ani. Nu se mai traduser,
nu se mai scriser, nu se ma! tiprir crti. Dca ins
22). N. Nilles op. cit. I. p. 274 sq. Ve<jl ji Sincal Cron. III.
p. 290.
23). Nilles, ibid. II p. f75 : jobbagiorum deinde Valachorum filil,
scholas actu frequentantes, aut deinceps frequentaturi studiorum ca-

paces, ne a domini.s suls terrestribus impediantur, sub gravi poenasta-
tuere dignatae sumus.
24). P. llarian", Istoria Rom. din Dacia superiora, Viena. 1852
I.p 212. Destre urmarea Romriniloru la sclele strine, vedi 1. M.
Moldovan", Acte sinodali p. 100, 102, lo.
U
ali iiulcnplu p acesln terenO, pe atAln mal
r(''iiiasii
inuUi s'a cAstigal ponlru tiinpulil unmltorin. D'o parU;

Kotnnil uni^l. oontra luluronl sicanelorft, putndi s'
unne/.e ici-colea la ciUe-o scola, fie chiar strin, aij
inceputft a se ivi intre el nienl mal luminaci, cu ve-
deri ma! departe spiritele chiar priri luplele intre sino
;
>ji cu sliiiinil se otelirA pontru incerc.lrl 91 lupte viitre.

Ideea de a li recunoscutn de ctra oapul statulul
se fi
un drepti la esislenift mal bun, nuinal ideia, (jico,

era d'aiuns pentru a aprinde -spiritele, ca s (intseft
a face din atst ideie o realitate.
Uno omil luminato, superiori! î energico tot-odatfl,
se si aratA pe scen.'i. F>a episcopul unito Inocenîe
Miculfi (Claini) (17321751 resp. 1746|, acela, care
in petiiiuiie cntrtl mperatulil esclama durerosi in
numele poporulul asupritn ,,heu miseram nostram
; !
mdil)i fors in europa auditam sortem !" (Amar de

i*(')rlea nstrA, de care ple nu scie nime in Europa
-'^)
!
Klfi 'sT muUI re.edinâ episcopscft la Blaji in 1788,

unde ridica scle, la care 200 elevi cftptafl pane din
venilurile episcopie afar de aceea ridir- ?i semina-
:
rili. KU esle oelfi dinlAin. care trimite elevi la Roma

pentru educaîune instrucîune mai naltft.
.'tsi
Dar' din nefericire activitatea acestul omi epochali

(inu scurta, numal pnd la 1746. MaghiariI vtNjura fn
ehi omuli, care voesce s c^lige drepturl politice pen-
tru HomnI, prin urinare, dupA ideia lord, omi peri-
culosfi pentru el catolicii nu aflara in ehi instrump.n-
;
tilu vilu pe care toU du.'rmanil naîunel

'lo cutaft ;
romne omuh, care in mintea intu-

v(lurA in ehi pe
necata a RomAnilor pune lumina sciinêl drepta- :
ceea cAutara rr^sturnarea din nefericire, cutoti-

luT, ?i,
tle-utia, 'si aflara î acum instrumet'tele chiar' in sinulii

HomAniloru. Ast-feliQ cu 174G se ncheie activitatea
25). I M. Moldovtnft. .Acte sinodali li p 89.

-. U2 -
acestui om providential. Eia trebui se prssc sca-

unul episcopesc si se mra in esilia la Roma la 1769.
Era nscutii la Sadu lng Sibiiu î unchifi alti istori-
cului S. Miculu.
Dar' rmaser ntemeiate scolale din Blaj. Episcopuli
urmtori, Petra-Aronu, le dede unii noti avnti, si aa
eie din anii in ani sporiai in activitate i in vada, con-
centrndii tota mai multa tinerime romna. Aceste,
scle aveaii s verse lumina Ioni bine-fctre î se
destepte odata tta Romnimea la o nu vita.
Pe cnd Romnii ncepuse a lucra se scape de cul-
tura sti mai bine de barbarla slavn, pe atunc deja
se pregtea se- iee loculii o alta barbarie, care avea
s fie cu attu mai rea, cci va fi nu numa unii ntu-
neric pentru minte, dar si o puterejune moral si o
despoiere material a. Intelegemil grecismul. Influinta
grecsc este mai vechie in tarile romne dela Dunare
de catti putemii surprinde in modii istorici!. Mai din
vechiQ i mai ntai se vorii fi furisatti Grecii in acst
tr pe cale comercial, cci ei erati din tinipuri str-
vechi popornlfi comercialii pe litoralultl Mre-negre si
alti Dimre. Invasiunea poprelori i va fi fcut se-se
retrag depe litoralultl Dunrel, dar' cu ct s'au rarit
i a slbit nvasiunile, cu attii ei vor fi reaprutu
ri. In acst stare ins Grecii n'aii pututii esercita
vre-o influinta. Acst a putut ntemeeze suc-
se- se
cesivil numa in urma aparitiunii Turcilor in Europa,
care strmtorindu-i pe (Treci, acestia a inceput a-s c-
uta nu terene de despoire i acum nu numai pe cale
'
comercial, dar si religisa.

Cu cderea Constantinopolei (1453) Grecii, cu deo-
sebire Grecii-fanarioî, cari se acprasr de imperiulti
romanii orientalii, scapa din mn puterea de a mai
strce poprele supuse acestu nefericitii imperiti. Ei
perdnd fntnile de unti usorii cstigu, intogrnai ca
parasitii. cari perdnd un corpu alrg iî se aca^
de altulii, se resfir prin alte ieri pentru a-^ continua,
diipil vedila datinft, vila Uijura de parasiln. parie se
ducD In occidenti!, mal alesi in Italia, cea mal mare
parte insC iji cel mal ri inunda ca locustele Munlenia
sji Moldova. Asta-feli aceste neterieite terl ncepurft in-
cetula cu iiieetuli a ( strse, intrigate tfi minate de a-
cesti lertJienlu ro(|r'lorn iji dislrugton, care, ori unde
a njunsi cu pollelo .fi moravurile lui intre alte pOpre,
n'a hlsatii in urmil de c;\ia ruine -'''). (JreciI incep aici
de non cariera Ioni, despie ifi corupa curndi mora-
vurile êrel. Dar' Romnula ndolentn ca totH-de-una,
in asemenea cestiunl vitale, a suferilii in tlcere. Abia la
anuUl 15*.)') vcilemn rr-sullndi aceste sulerinê intr'uni
actfi interna\ionaln. Mihaii P>oulfi adecfi in tratatuji de
alianl{\ cu hjigismuml IJalori stipulz, ca (JreciI s6 nu
ileadmiiji in luncîunl publice '-^). Pe la a. 1595 cea
mal mare parte dintre functionarl eran deja Greci, cari
prin intridile posibile
tte mijlcele
iji storceau fera si
tinteai nimicirea boerimel -^). (irecii pe cari Mihaiil
la
il mal rresce, dar' Miclinea 'f inmultesce de non, in-
cepn lupta de esterminarea boerilor, cari nu se da
26). S? lilsamfl pe un strSinft s5 facfi porlretulti morald al Gre-

cilorQ. cu deosebire fanario\I ..totCl de a una fatali pentru Rom'inlS
cum se esprimi Del Chiaro. KtA ce (,iice consulul prusianQ GatTronB
(1799) ),I-e qua-.tier (Fanarulil) est la demeure de ce qu'on appele

la noblesse preque. qui vivent touts aux depenses de princes de Mol-

davie et de Valachie. C est une aniversit de toutes les so'Iratesses,
et il n'existe pas encore de langue assez riche. pour donner des noms
a toutes celles qui s'y commettent- Les fils y apreiul de benne heure
a assassiner si adroitement son p'r pour quelque argent, qui ne sa-
urait tre poursuivi- Les intrigues, les cabnles, hypocrisie. la trahison.
la perfidie, sur tout l'art d'estorquer toites mains y
de l'argent de
soDt enseigns mthodiquement. (Zinkeisen VI 253).
27). Ilurmuzachi, Documente, III. p 212. 475: ..Graecus natione
inter dundecim juratos Bojeros esse neque.it, neque aliquod munus et
officium spectans ad gubernationem illius regni obire possit".
Hurmuzachi. op. cit 111 p. 197: ..Hoggidi li officiali mag-
2i>).
giori fin Muntenia fi Moldova) sono forastieri e maggior parte ,j,'"r^t
ptrfidt"'^ pag. 205 ..gente belicosa
: (Hom4nil) madapoi... disolata
delle tirane di Turchi e di Greci'' ve^l si paf. 22. ;
144
dupa pni. La 1631 o suma de boeri munten refugiati
de persecutiunile Grecilor in Ardeal, se inteleg, se
vede, cu una omii alti guvernului de-acolo si-lfl pltesc
pentru ca s ne fac cale s mergemi in tra nostra...
s ne lum tra si se sclem Grecii si duijmanii no-
stri, care au spartu casele nstre Boeri! inêlesese,
^^).
dar' prea trdij, c ai serpele la sini, eh

inclditi
i-ai intolitii, c s'a incuscrilia si s"a cumetritii Ôj
cu nisce clemente, cari, dup ce prin rafinria loru si
credulitatea Romniloru. ari pubi mna pe averi si putere,
acum vin si le cer vit,a, unu lucru care urmz de
sine, cu necesitate fatala, in lupta poprelon pentru
esistenta ^^).
Deiî epoca domniloru grecT-fanariot ncepe numai la
, 1711, acsta este nse numa o verig din lungulo lanfil

al irrfluinte grecesc in torile romne. (reci cu multa
mai 'nainte ajunsese deja cndsi cnd la scaunuh êriloru.
Cu multa mai 'nainte ns ei pusese mna pe mnstirl
si averile acestora êrl. Grecii aa scinta se-se folos.se
de sentimentula religiosa ala Romniloru pentru atrage

mari foise materiale. Documentele ce s'ali aflat prin
mnstirile din muntele Atosii ne arata, c domnil si
boerii romni nc de prin secoluln al l4-lea incepuse
a nzestra mnstirile de acolo cu odre, cu sume de
bani, a face zidiri nue si reparatiunl, ale rscumpera
29). Columna lui Traianfl 1876 No 8 (5) p. 2301.

30). Neculcea, Cron. Rom II. p. 401 sq. ,jNu ne saturSmu de
DomnI de ^rS, nici de mritatu de fete dupS pmntenl ce îcemi
;
c su prostl si sraci si alergaÎ li cel strin! Greci de I apucatl care

;
de care se v5 fi ginerl, c5. su mal cilibil si bogatl si li daî mosil,

si-I puneÎ in capulu mesel/ ec la ce am venit... Ea priviti pe ae-
rile megiaîlori, cum înu pre ce! strin!;.. pita ce o mSnnc cu
versare de snge .si cu multa ostenl, î grij, î slujbe, o mnnc
strinil printr'alte êr!V
3i). In Cronica, Magaz. ist. I. 249. 357 sq
Const. Capitanul

Ibidem, Nec. Blcescu p 115
art. lui
121. Istoria celorii petrcsute
In Tra Romansc de Mateii din Pogoniana In Tesauri de monum.
I 327 sq.
145
iiKjsiile iiulalor.U'; mai apol incepurd a-lc dona inu.-^n,
r' dupA-ce (Irecil apucaiA la inlluinâ prin mnsti-
rilo nstre, in inêlegerc cu caluj^ril din Alosfi, indu-
plec'jl pe domnil roini^nl Incep a inchina mflna.slirile
tle
ronifino lanlon^îIiledin Atosi"-'). Aceslfiabus ajunsese

la culme pe la incepulul secolulul alii 17 lea, in cAln
Mateifl-lâsarabi se v(|u silit a ctroa s intrAne laco-
inia cfllugArilon greci'''). Ve la lOfiO aflam limba
t^rc deja inlrodusA in bisericft (lâulii de Alepo, loc.
cit. p. 70. 98, 99), de.î ea se nirodusese de sigurcu
multa mal 'nainle.
In urma luluron aceslora, vonirea (recilorfi la dom-
nie mal deliniliv era numal o cestiune do timp 1 nu
mal era unft incepulft. ci consacra rea unul faptft ce e-
sista de nnilti. Acesli tristo fapl se consacra la 1711,
cftnd (Irecil ocupA tronulfi principalelon romne pen-
Iru una tinp de lU ani, pana la 1821.
1
La ce stare de miserie adu.sese (Irecil ^ra in aju-

nuli venirel Ioni la tronfi ne-o spune una conlimpu-
ran (a. 1()79 1688) strAinfi lol-odalA, care fusese in
tril 9i le vfjuse tte cu ochil. SrAcia adusa prin des-
poiere la atta ajunsese in cAl Dol inenl, (jice eii,

:
!ji de multo ori bArbalul iji so(ia, se injiig la cani

In loculn boilora si trago lemnele spre vmlare stt
spre usuili casel. Am v(.lut una orna de o parte î un
boa de alla Irgndi carul '). Lucru naturala, caci
numal poprele strse se lase s faci cu eie ce vreT,
de re-ce nu se mal pot opune !
Senlimentuifl. demnitatea naîonalft a boerilori a-
3a). Gparin tn ArchT nentru filolog. î ist a 1807 p. 170 sq.

i
publicil lupft diverse colecîunl o serie de documente In eslrasd. Ve<Î

si .,1'roschiiiitarin ali) S Munte alS Atonulul" HucurescI, tii^.
S^)- A se vede meinorabiluin chrisovfl l lui Mateift Masnrabii In
Ke\ista Rom. 1862 p 3&7 sq Mal tAr<Jin cgumenil greci incep
vinde mofiile manastirescl Cron. R Popcscu. Magaz. ist- IV. p. |37
34) Vetjl Raportul unni misionari'- dia Muntenia tn Magaz- ist-
V. p 6,.
10
146
junsese la atta decdinl^ nct la a. 1745 cervi prin

adres anume de la domnii, ca fii de boerii, cari nu
vor nvta carte elinsc,s nu pota ocupa functiun ^^).
Ba parte din boerii pmnteni se unise cu Greci,
ca mai bine s pota despoia ^ra. (Neculcea, Cron. Rom.
II. p. 3767).
Greci de rault nainte de-ajunge la tronul terilor
ncepuse, pe lng despoerea tre. se o si greciseze, v-
rndf] limba greca in biseric si in scle. Deja scla
ntemeiata de Vasile Lupu tu chiar sub eli grecisat,
sclele a:â numite .,domnesc" era scle grecesc. A-
csta se constata prin manuscripte didactice de ale pro-
fesoriloru si cari manuscripte se afl si ad la
elevilorii,
Mitropolia dinEie sunti tte in limba grecsc,
la^.
nic macar unulii romnesci Va se dica tte nvt-
!
turile se propunea in limba grecsc. Dar' trebue se

presupunemu, ca in clasa preparatre alaturat pe lng
aceste scle mai nalte grecesc, pentru elevii romni,
cari s vd a fi fostil frte putini, era si cte un
bieti dasclaîi de romansca, care prin mijlocirea lim-
bei romne prepara pe elevi pentru a nvta limba
greca. La acsta se aplica de sigurii dasclulu rom-
nescl de care se amintosce prin unele chrisve dom-
nesc citate mai sus. Va se dica era un dascl pusii
ca instrumenti nu pentru-ca copiii s invete romnesce,
ci ca prin ajutorul limbe romnesci s invete cea gre-
csc, pentru ca s pota ulta apoi pe cea romansca.
Nu de dragul limbe romnesci, ci toti pentru cea gre-
csc era si acestii dascli !
Pe la sclele de pe la episcopii se invela slavonesce

si romnesce, dup cum era nc trebuinta pe atunc
in bisericile dela tr. Invtturile ns pe la aceste
scle se mrginia far ndoil la cele bisericesci. Crti
romnesci de-o instrucîune mai generala dincce de
Carpazi in acst epoca nu ntlnim de ct o singur
35). Traiani 1869. No. 29.

147
,,I{u('vHft" liprn'itil la anuln 1749 la nainDici ^'*'). Ca
cirÎ de invianirnfn s<>rviai cu deosebire Ceaslovul
:i Psaltirca,
Astn-ld notn:\nilde dincce sdrobitl de (Irecl cu
ajutorulu 'rureilori, .si politicele jji inoralicesce, din a-
vntuh co-lr luaso in sec. old 17-lea, cAtn^ fnele se-
colulul unn:\loiin cad in o adnc amorîre. (ienera-
liunea vigorsft a cronicarilor, care mal vegeta incj\
duisj jji desperalfi in Antftia junitalo a sec. al 18-lea,
dof,'ener/i\ mcre sji aprpe se stinge.
l' boerimea nationah o sdrobesci iji o srftcescl
sli () con.'escn cu elenienlele Ioni grecescl .si-I corunip
nioravurile. Vic^ veneticilorn greci dela domn pAnA
josi, era luxulft .si desfruln, alte plAcerl mal nobile nu
se cunosceai deprinderea armelonl se uita.se, a cArêl
;
nu era cunoscut, prin urmare nu se puteai distinge

prin alili ceva, decAU prin lu.xft .si desfrft, !si acestea
Io praclicai loti '*''). Aoeslea sunt niijlcele cele mal
elcace pentru aâ numifii ameni voi (venelici si par-
veniU). Prin eie de-o parte se mpuni, de alta corumpfi,
demoraliszA pe cel ce din naturA rebuie s6 1p fie ad- t
ver.sarl. Si unii duijinan demoralisati este celfi mal

slabn du^mani. Fanariolil dai toti-odatA lovilura de
morie vietil familiare introducndi divorûli pentru
^
ori-cine pi Alia la fiscfl o tax de 12 dinari '^). Ni-
36) D larcn, op eh p. 12 fdup* cea dela Cluji din 1744?) Biu

7'iir, snft tncepere de nv^^Sturi celer ce vor S !nve{c carte cu
>love slovenescl. ce s'ali tiparitft acum titt . . . la?!, 175;' (Anal.
Acad rom seria 11 t. XII. 1 '>.")).
37) Kpistola principelul de Ligne cfltr.l marchisa de (.joigiiy ddto

la^l I Dee. 1768 (Magaz. ist. V. p. 32 sq.) unde se descrie luxulO
nobun'i din ciiscle boerescl-
Lettres sur la Valachie par l' R. Paris
1S21 p. >'2. 85 sq Tabloulfl este oribiltl deî nimicu esagerati!.

:
Atan.isie Ipsilantii In Ana'eie Acad. koin. Ser. I t. II sec^ 2 p 482

Despre stnrea Rom;nilorft sub CJrecT vecjl î Memoriul ationim tn
Revista p i.<!t. arch- 51 filolog. II t. 2. p. 383. Const. RadovicT din
Golescl. Insemnarea cAir-toriel mele tn anil 1824 I26. Buda. J826
94 9S-
p
38) Kngel, Geschichte der Walachei p- 09.
148
mene din ct descris ultimele consecnte ale dom-
ai
nie grecesc fanariote in Principatele-romne n'a reusiti

a fotografia mai bine starea de miserie a acestoru ^ri
pela fnele secolulu trecul î nceputulu celu d'acum,
dect Parrant, vice-consululu nliei republici francese,
i Zilot Romanul.
Parrant in raport'uli sei din 1798 dice: ,,Acsttr

nc 's are domnalii sen, dar' unii domnii strAin, care
este oblgatii se jipie cu unii necredut escesii de zel.
Ministrii, cari 'hi secundza, sci mai bine s-l imi-
si
teze TotT subalterni se nevoescu s urmeze esmplul

lor, ii ntregil guvernul nu este de ctc una Cjntav
de banditi, deosebitii lu membri suntil totu attea li-
pitor, dupa cea dm urm picatunl de

cari insetoijza
snge a popielor strse .... Pentru a ndepiini acest
tablon spaimntatorin, ce nfti^z frte bine Moldova,
trebuie s adaogi. c ple nic o ^r in lume nu are
un guvernn mai onerosi!, mai funesta alat din fire,
cta si in urmrile sale Moravurile acestel tri sunt
. . .
in adevr bizare, s mai bine, aici nu esista moravur ;
aic nu esista de ctn rel deprinderi ;ji prejudetii: la

cei mari multa fala .si multa ticlo.sie, multa devotiune
iji superstitiune chiar, dar' si mai multa desfri si i-
moralitate. Poporulii, sclav î nefericitii. se afl pe
cea din urm trpt de abrutizare miseria 'hi nimi- ;
cesce di pe di. corpul sei este acoperiti de sudre si

murdrie sufletul lu este cufundat in o grs ne-
;
sciin^, .î se pare c nu mai este primitorii de cti

pentru superstitiunea care l'a coplesilu. Ce s dici de
acst turm numersa, caci nu poti s'o numesc alt-
fel, care este inc cu multii mai nefericit de ct Fa-
raonenii, .si care, perduta pentru omenime, este adusa
in starea unei vite de jugu, .si adeseori mai maltratat
de cti acestea de ctr domnii sei barbari, a crorfi
urgisit proprietate se 4i<^6 c este ? Este permisti, o !
mare D-de, a degrada aslft-fel specia omensc ?" ^')

39) Hurmuzachi, Documente II p, i8l si 184.
1 41)
l' Zilolii Komanuli resumil in cille-va ciivinle ala-
rea de |)l;\iisii a nelericilel sale patrie, (jicndo, c este
unii ,M(irv in tnijlocti InatMea fiore.*' (Col. lui Tra-
ianft 1882 p 'ASI).
Jpi in lata aceslel siflri de lucruri nirUirisil unanimn
de toti l'tl ai scrisil despre acele timpuri, mal pot li

vorha despre vre-o inUare a poporulul, a spiritulul
publici prin inslrucîunea (in-ctcil din acele tinpuri V
S lsftmn s vorbscft 9 despre acsta totft scriitoril
eontimpuranl. Amft cflulaln. dar' unulu n'amn afltn,
care p3 vorbt^scft bine, ci unuli mal rffi de cAti alluin,
intre cari chiar ^\ greci. Mitropolituli lacob (|ice, c
in sclele grecescl elevil cetescil î invaia .,ra papa'
(/aW, i?i cA technologicescile lorfi brfeli lmpesci
minlea ucenicilori, prefac î slricft judecala el, c
mal cjpce ?i doI-spre-(}ece ani inibtrnesci in grama-
nimica
licft, cu totul sciindi s nêlegAndu din ce
invaîV ^"). Rtiicevich spune, cft dascAlil greci era in
generairt Crto ignoranti, iHrA cunosciinfe. fftrft gusti, î
se ocupai tta vita cu mruntisurl sti pedanlril gra-
maticale. Wolf (Jice, cl nic unulil la sut din dasclil
grecescl nu scie necum s comenteze, dar' nici maear
ceti cu folosii vechiT scriitorl greci. Er' Snlzer .0 :
gramalic m patru volume acum rtelegi e pentru-ce

!
(irecil !ji Uom;\niI invaÂ la acstA limb cj\te 20 ani."

Flr Bach: .,DascftliI, esclusivo greci, pu-Î in acestn in-
stituti (scla din fasi) timpul i} ostenla a
'si perdt
invela tinerimea moldovnl de clasa de joso limba gre-
cscft, care, durere, nicI chiar el n'o pricep. Natu-
ralminte acsta nu era de cftt o torturi! nelolositre
a tinerimel, ?i resultatuh a tosto, c in Une scla a
remasti necercetat." **)
40)Uricrin HI p. i6.
41)Raicevich, Osservaizoni intorno la Valachia e Moldova. Napoli,
1788 p. 243. Wolf, Beitrage zu einerstatistisch.-hist. Beschreibung der
Moldau, Hermannsiadt, 1805. I p. 174. Sulzer, Gcschichte dcs tran-
150-
nsusi grectt din acea epoca (op. cit. IH p.
Fotiio,
140), descrie cu durere miseriele terei i ntunereculi
ce domnesce, fiindfi ,,instructiunea attii de prsit."
Putin lumina ce mai era in tr, era din cronicari
si din crtile bisericesci traduse cea mai mare parte in
sec. ala 17-lea, si din literatara i scla frances. ce
ncepuse a se introduce deja de pe la 1750. Gara, care
trise in terile nstre pre acelii timp, ne spune, c fii
de boeri cetea operele lu Voltaire, si c autori! fran-
cesi erau unii obiectii de comerciu in aceste teri, in catti
patriarchulu a amenintato cu anatema pe totl aceia, cari
cetia crti apusene icu deosebire francese '^-). C lim-
bile occidentale eraii cultivate si cunoscute pe acele tim-
puri in terile nstre, se vede î din urmtrele inc :
D. Cantemir ne spune in Descrierea Mo dovei (Prt.

Ili e. 5), c pe timpulu sen incepuse a se invela in fa-
milii limba Gonst. Brancoveanu avea secre-

italiana,
tari italiani. (Analale Acad. Rom. Ser. 2. t. II. (1881),
paR. 465). Amfilochie eppulu Hotinulu traduce din i-
talian si tipresce la 1795. aritmetica, r' pe la 1801
limba frances era aici la noi tota asa de familiar ca
si in Franta ^^).
salp

Daciens, III, 7 ^^ll. Buch, Moldauisch-walachische Zustande,
Leipzig 1844. p. 104
5
42' Cara op. cit. p. 195 ,.Les ouvrages de M-r. de Voltaire se
:
trouvent entre les mains de quelque.s jeunes boyars, et le gut des ru-
teurs fragais servii aujourd'hui un objet de commerce dans ces con-
tres. si le patriarche de Constantinople n'avoit menacc de la colere
du ciel tous ceux. qui liroient des livres catholiques romains et parti-
culirment ceux de M-r de Voltaire'. Er Raicevich op. cit- serie ..la
Franceze e molto in voga, e vi sono anche delle Dame che la par-
lano." Asemenea ?i Potino, op. cit. Ili p. 140.
43) piaruia Spectateur du Nord, Dee 1801 p. 317 (citata la
Engel cp. cit. p. 72): Pendant que la France devenait barbare, il y
a avait des pays barbares, qui devenaient frangais; la cour de Bu=
charest jouait toutes sortes de petits jeux d'esprit; le Hospodar lui-
mme lv par un frangais, ami des Frangais, parlant notre langue
presqu'aussi facileiuent que nous, entour d'une demie douzaine des

ll
Intre anil 1780 IHIO aflAmi in Muntenia insiruclori
france.sf, secretarl francesi pe lnga doninl, piul chiar
!ji bucfttarl F la 1804 se celia in liucu-
francesi **).
rescl (jiariiili francesi! Le Courrier da Londres le plus

abominable depuis la eration dii monde", cum 'hi nu-
nnesce S-to Luce, cu aceea!?I aviditale cnin so cetesci
a(JI cele mal infecte romane *').
In limpuli revoluîu-
nel francese o sum de
emigranti venise in Principale.
Alari d'aceea, Franca ':jl pusese ochii pe Principalele-
romne penlru scopurile sale polilice i comerciale.
î nemuritoriulii Lazarfi ne spune, c limba frances
era la moda in Munlenia pe Umpuli seu *'^).
Kti\ de unde se mal stricura cle-o ratU de lumina,
toli din occidenti va s (jic, limba si inslructiunea
!
frances in êrile nslre datza alundi din secolulo tre-

cut. i adec mai de atuncl de cnd Komnil sub
influinâ grecscft prasesci sclele polene iji se punii
in conlacli cu cultura occidentale, mal ales frances.
l'rin urmare precum brbari! insemna^l in literalur in
sec. alci 17-Iea. ca CoslinesciI, Dosilein, Cantemir,
Neculcea , a. sunto parte menl cultivaÎ in sclele din
Polonia, parte prin instructorl in familie. parte pe la
cie scla cAlugrcsc prin mnstirl. lotu asemenea
s'ai menl mal rsjriÎ dela lnele sec.
cultivatn putinil
trecutn inceputuin sec. l9-lea prin contactuln cu cul-
sji
tura occidentala, mal ales frances.
nous compntriotes expatris, d'ont il avait fait sa societ intime, leur

donant rexemple de mler de la reflexion et de la Morale jusque dans
les plus frivoles amusements/' - Tot'i asemenea vorbesce VVilkJnson .si
in Tableau historique de la Moldavie et Valachie traduit par K..- Pa-

ris. IN2I p. 117, cu deosebire cfl el& (îce c2l limba francesi ar f tn-
trodus'o oficierii RuÎ
44> Hurmuzachi, Documente IL 7, 14, I7. 49. 134. 177. 250 ?i
296
lenachc Vc.lrescu. Ist. Imp^'rat. Otomnnl in Tesaurfl de inonu-
mente li. 2. 287.
45)Ib'd p 39.
46) P. Poenan, Georgii LazarQ $i se la rom^nfl, liucurescl 1872
pag. 25. I
152
CLn de miserabil a trebuit se fie instructiunea
grecsca se pot conchide de acolo, c nic unul ma-
car din Romni n'a psitii ca scriitori in limba greca,
fie teolog, fie istoricii, fie poet. Dca ar' fi esistalo
adevrat instruetiune grecsc, dca ea ar' fi fost
in stare se atrag i s detepte spiritele, ar' fi trebuit
ca si Komni din-cce s serie grecesce, c'um scrian
Romni! de dincolo, caMicul, Sincai, Maiori . a. tot
att de u?or. ba pot mai usori latinesce de ct ro-
mnesce, s cum scria Mironn Costin lesesce, i nc
in poesie. Abstrgndn dela tte celelalte, singur a-
cestu tapti condamn inapelabilfl prestinsa instruetiune
grecsc.
Dar' ncepe a se indori de dile mai bune. In ahi
doilea deceni ahi acestui secolo rsare scla national.
Georgi Lazaru, prea invtatii pentru a put fi suterit
de dusmani in patria sa, la 1816 trece din Trasilvania
in Muntenia si deschide providentiala scola dela St.
Sava. ^')
47) Georgia Lazar s'a nscutfi la 1779 in Transilvania la satulu

Avrigfl aprpe de Sibiu lAngS Oltfi- Cursurile liceale le a fcutu la
Sibi, celli de drept la Clujfl. Daic s a dusu la Viena unde a obî-
nutu titlul de doctoni in teologie. Unti timp ins el si a ntre-
ruptu studiile aici, cci fiindii Viena ocupatS de Francesi a fostu n-
rolatii in corpuli technic alQ topografilori. Lazarft mal obînuse si
titluli de membru aln Societtil filologice din Halle. La 1814 se
hirotoni arhidiacon pe lng episcopulu din Sibiu, si tot-odat i se
conferi catedra de catehet in seminariul d acolo. Devenindu va-
canti! scaunulu de episcop ali Bnatulu concure si elfi, dar inimici!
deteptaril Komniloril 'li respinsero îcnd, c este prea invetatJi.
Din causa unel predice înute !n bisericil veni in disensie cu episco=
pulii Moga, .si ne mal putnd suporta o asemenea posiîune, la iSi
trece la Bucuresct unde deschiso celebra scola dela St. Sava Greci!
ve^ndu pericolul ce pregtesce scla lui Lazari intrigr î dup
cinc ani 'l alungar. Elfi se retrase la locul sd natalu, unde re-
pos la 1823. Scrierl dela elfi nu ne ali ramasti de ct :
1) ,,Ve*sury de laude in limba Daco- Romaneanke"' la nunta Im-

peratulul Francisci, tip. Vona 1808 {N. Densusiann, Anlele Acad.
Rom. ser 2, t. II sect. 1. p. 116).
2) Povaîtorul tinerimel ctr drpta cetire, Buda 1826 edit.
- 153
IV li"ini,'il iiislrucîune si (jiarislieri mal vine tcatrulu
(vccjf Teulru) i} sj)irilul de asociatiurie.
Alunlenia In
Kliado cu Conslanlinfl (olescu pumi fundatiienlele unel
s()(;ietj|I ale crel înte erai ridicarea nvlinntulul.
londarea de (j'Ufe in limba romnA, tiprirea de crll,
Ibndarea lealriilul iiaîonaln, e!jirea din regimulii fana-
riotiv' priii relornio, cAcI refîmuli fanariolii mi mai e-
sista de drepl. dar de laptn Iria iiiea in spiriluh si
deprinderile Socielalea lui Kliadc-lioleseu nu

societiîl.
era nnmal ati\li, era uno guverni spirilualo, dar' in a-
devt'^n slahi in forma, (iindn-ca pufinl "In inêlegea.
slabn prin lipsa de practica, neinchiegalu sji chiar im-
pedeeati prin ambiuunile toli-de-una mari .si intran-
sigente la cele dinliu avnluri. tare inse prin ideile a-
runeate, cari ca i foculi consumati merei, in lcere,
aprpe neobservate la temeliile putrode ale socieiti!
veclii. Emigranti muntenl pe de alt.'l parte t'ormase in
Hrasovi o societate secreta alo crel sulletn se vede a
ti fostu I. Cmpineanu. Dupft mrtea lui C Colescu,
Kliado impreun cu Cmpineanuin lormar societatea
tilarmoiiic, care dede unii non avnln vietil sociale 91
politice *^). Intru tte, acelea^l lucrur se ntmpl i
in Moldova. Spiritele dc^teplndu-se iji agitndu-se loin
mai multn, i cu deosebire in contra vechel stari de
lucrurl, o sam din v^cliil boeri, le pentru-c crescuse
atfa, c afila prolectoraluln rusescn, dup 1840 n-
(le
cepti o reactie, ca s sugrume avntulo. Spirituin ins

pusn odala in miscare le rspunde cu 1848. Acesl
anu ins6 o mare parte din cel mal adivi barbati il arunc
ca esilari in strintate. Astn-felft centruln miijcril na-
zionale politice si literare se strmut in strintate,
cu deosebire la l'arisi!. Act'^sta este a se intelege cu
deosebire de^pn^ Mimlenia. Moldova mai putini mi?fcat
48)Despre aceste societ.1\T vejl Eliade. EquUibrul- tntre antitesi,

Bue 77 sq. Despre activitatea lui I Cmpineanu, I Ghie
lHt)9 p.
tn Analele Acad. Rom. Ser. 1. t. II. Sect. (iHiH)) p. 4 sq.
-'
154
chiar in 1848, si avnd fericirea de unii bun domn,
ca Gr. Ghica, rencepe si continua mai in liniste lucr-
riie de deteptare i consolidare national. Cu tracla-
tul de Parisi! (1856
1860) se rvars peste amndu
terile valurile agitate, din cari avea s is Romania,
ca dina din mitologie din valurile turburi ale mrei !
Dca influinta culture francese dincce de Carpati

datz inc din secolulo trecutii,
dela 1821 ncce, cu
deosebire ins de pe la 1830 incepe a deveni tota mai
mare si chiar cotropitre. Cnd 'ti va pune cine-va o
sum de lucruri nainte, unele cu aparent strlucitre,
aitele far vre-o aparent ce s'ar' impune despre tte
ns nu ai nici o cunoscint,
si ti-ar' dice se alegi din
eie :nu incape ndol, ca nu din dece si-ar' alege

cele strigatre. Acsta s'a intm piatii si cu educatiu-
nea nstra in strintate, in Franta. Atra?! de lustruli
esteriori si neintelegndu, c aiurea zace binele ascunsQ,
c nu aste binele insusl, ci numai adimenirea
lustrulii
materiala, o fire crescut pe urai pmntii deja bine
culti vat, sedusi, dicii, de acslft aparent, tinerimea in
marea majoritate in loc de- a-si cultiva si ea terenuli
ca se ajung in mod naturala' la aseminea lustru, ne-
glijz fondula, se impenz numai mechanicesce pe
de-asupra cu asa numit pelea leului", si multi in loca
,
de simbure se ntorci acas numai cu gcea.

Influinta adimenitre a vietii esterire de o parte, r'
d'alta sederea mai indelungata in strintate, aducea
cu sine naturalminte despretuirea celora d'a-cas, si ui-
tarea celora nazionale. Cu dreptu cuvnt meni, ce
cumpniaa lucrurile seriosa, incepuse a se ingriji de
nua direct lune *^).
49) Poetuln Constantinu Starnati d'n Basarab'a, vicnda acesti

in Moldova, le adresz Moldovenilor ntrealtele acestea :...
refi spiritil
,.la voi astaci nu se deosebesce rSuln de bine, cci voi onoraci mal
multn petrecerile de dt indeletaicirea cu trebile ce adud folosvi.
voi pretuiÎ mal multa osteala dasclulul ce ve invada a juca sti a
-> 155
Nu in(lo)l;1, ed conlacluli
ncape nostru cu civilisa-
tiunea occidenlalri a adusn niultn. frte mullii bine, dar'
tolQ atAta este de adevral, cft a adusn multo ro.
Uno plus in bine a depinso si va depinde, dca spiri-
tulo public, dcft cel mal bunl, vorQ sci iji voro pule
s6 ndreple totn-de-una mersulfi lucrurilorn astn-telio,
in c;\t rr'uln s devini inipolento la^ cu ideile sn-
lse nationale.
I*e ciûd asti-felio se petrec lucrurile dincce de Car-
pati, Romftnil de dincolo continua opera de regenerare
mal deparle. Iî se ridica ns nu iji serise pedecl.
Dupft o amoriire, la 1744 KomiXnil reclama drep-
lutigli
turi polillce. iî se dengl brusco. F.a I78i- sub Horea
le reclamft cu arma u mn. Kevoluîunca este su-

gruiiiatl. Horea cu al sei IrasO pe rlA. DreplurI nu
obUnO, dar' mpratulo losifil li le acrda re-cari usu-
rari '^")
mpiiige inainle.
Spirituin limpulul La 1791
Hom:\niI in trunle cu amndoi episcopil reclama de non
vechile ioni drepturl usurpate. Se intelegp, r' tara re-
sultato. 'Iole aceste mi.scarl ins ale Koinanilorn pusese
in line pe cugete pe usurpatori. A denega drepturile
era mal uôro, caci aveao putere, a justifioa ins era gren.
Si liiiidn-ca Romanir incepuse a-?! apara î in scrisn
drepturile loro, usurptoril ncepo si el ale eombale nu
cAnta. de ciU a me^terilorfl ce v5 lucr 'z.1 untitele induslr'el ji-a plu-

gricl; orJlêu'l vostri mal multft g^ndesc' la ghidu^l teatruluT renici
din ^rl strftine de ct la celi ce a'1 lucrato unfl an la opera ce
. '
s'aii jucat' p scenS macar fie ?i romni, s^ voi maT loultn IJudaÎ
pe virtuoîl musicanti al Europei, si pastrcfurele hiT Arifaga de ct'
pe acel ce aO scrisi i.storla patn'el Cantemirfl. Urech'c, Costinft ?i al-
:
îl". (Muiia romAna. p 487 8). ,.0 dragilorft mei romni!

! voi
sunt'^l vrednicl de plAns^, cScl cu gre< ve este s ve desbinafi de
cele ce a\X deprinsH, î vu v'ar' trebui un' <'alon*t s' unft Fabri-
cius al' Romaniloru, care cu vari^d de ftr se ve tndrepte pe calca
cuviintil' [Ibid p 9901).
50 Ve<jl despre acestea N. Densu^tanu, Rtvolufianea lui Horea,
Bue 1884 P. Ilarianf). Istoria Rom. din Dacia super. I. p 174 sq.
- 156 -
numai cu torta bruta, dar' si pe cale literara. Asla-

feli dup rsboiul cu snge iicepe si rsboiuli cu ne-
grl ^^) Ma'ghiari vednd desteptarea Romnilorii, ai
cror copii incepuse a inunda nu numa sclele loru
proprie, dar' si cele strine, prevdnd, c, iiindu ei
numerosi, nu voril put s-i mal tin ndelungu in su-
punere, 'si punii in capii se-i maghiarizeze. Maghiarii,
cnd vdti avntuli Romnilor, cu nspimntare 'si
aduc aminte de originea acestora. ,,Ace5t poporii (Ro-
mnii) care 'si trage inceputul si limba, parte mare,
dela gintea cea mare a Romnilor, in cursi de mai
multe secole, nu iji-a uitatii nic de cum de acest n-

ceputu muretti, ori-cti s"a dejositu prin apSare si x-
cfire.... Planulii si speranta Ioni este unirea tuturorii:
poporatiunilorii, cari sunt de originea i limba loro ro-

mna, ntr'o natiune si o tr'' ^"-). Aceste aspiratiun
ale Romnilor, unitatea limbei si a religiunel si cele
du principate" incepuse a- nspimnta. Drepti a-
ceea Maghiarii vor prin ntroducerea limbei maghiare
in tte functiunile statului si chiar in biseric, s ma-
ghiariseze in t impubi celti mai scurti pe toli Romnii ''^).
Romnii, desi in lupt cu mari greutti si neajunsur,

de-o parte ltesci i perfectionz instructiunea natio-
nal, de alta parte profit de sclele strine pentru a se
cultiva. Pe la 1821 sta slabii instructiunea poporulu,
care se mrginia numai la catechismo, rugciuni si po-
51) JMemoriulQ cunoscut" sub titluli de Supplex libellus Volacho-

rum. prin care Romanil reclama la 1791 drepturile, a provocati! o
literatur Intrg in care Maghiarii si Sasil combteai cu vehementS.
52) Asa scria unulu din furitoril planulul de maghiarizare, Nico-
lai Veênienyi pe la 1843. (P. Ilarianfi op. cit. IL p. 268 sq).
53) Dupce dela 1791 ncepfl a introduce cu Incetulfl limba ma-

ghiarS in loculi cele! latine in administra^'une, prin legea dela 1H30
art. 8 o introduser definitiva in administraîune si iusti|ie; la 1836
proclama limba maghiar de limbX diplomatica In totfl organismulii
statului, chiar si !n afacerile bisericescl si scolastica; la lh39 40 a-
duc legl pentru maghiarizarea totali abisericeldiverselorfi naîunl. (i^.
Ilarian. Ist. Rom. din Dacia super. IL XXX I).
- 1IS7
runcl ''). Iâ IKi.'l Sborulil celli mare ordona s(Vs(?
lacA scolii in lie-care purocliie cu ,,da.scriIo harriicn' si
s tinft cla cu amndu scxele de tmna pnft pri-
mflvra '*). Samuih Vulcano (l'H l8H()j, neuilatuift
episcopn de la Oradea-inare. prolecloruln invâtiloro
ardclenl persecutatl de episcopuli Hf)l)fi dela Mlajn, fun-
(lzA liceuln dela Heiu;;!!!. S. Vulcani. ca unii adevrat
mecenate, devenise cenlruln miscrei literare peste munti
in acsti'i epocfl. Klil a adaposlitn iji ajulain la nevoi pe
Sincal, Maiur ij. a. cu spesele lui s"a tipftrilfl Lexicoimlu
;
(le Buda KITi era fin de teranft nAscutn chiar la lilajn
(salo). Marcie iuodi din 1833 dela HIaji cere ca sc-

Irln na(ion(ile si^ ile sub direcliunea suprema a episco-
^'"').
pulul, pentru a fi astn-lelu ferite de nfluinê straine
Dar' IU)m:\niI si acmn merefl erail mpedecaî de a-l
tace scle Hrasfovenil nainte de 1848 ai purtatn pro-
(;esn formali), ca s-."?I pota ridica gimnasin, si natural-
minte l'ai perduta, in cio numal dupa 1848 ail putuia
s-h ridice. Desleptarea poponihii pe lnga scla lua
avO'nli si prin preotime, care in sclelo iji in seminariul
din Hla.jTi incepuse de.ja din secoluli trecuti a primi o
instruc(iune inalta.
Incercjrile Maghiarflori de maghiarizarc violenta prin
tte mijloct'li' lanatico ca .,/o/w omnia pe cari'n prti
:
pnmitul î-l acopere ceridu, se fie om î maghiaru,''

agita spiritele toli mal tare, pana cnd Romnii le r.s-
punsera cu marea adunare dela Maia 1848 in Cm- '
i.-,
puli-liibertaîl dela Mlaji .si cu luplele ce urtnara dup

ac.sta. Intre anil 1850
1860 sub guvernul absolu-
tistici avnlulft nalionalu fu in forma nabuîti, in faptn
ns prin o mal Icaia administratiune. prin venirea inca-

puli bisericei romne a dol barbati aclivi, Suluti in
Binili si âi;iiii:i in Sibili, instruc(iunea poporulul lu
54^ 1 M. MoUlovanu. .Acte sinodaU, Blaj i 1672. II. p 7o pet, 7.
SS'^ If'*' li P- 65 pct. 8.
50) Ud II p. 06 pct. l'I.

-- 158
unii aventi! totiimai mare. Prin acsta spirilulu natio-
nalii nu putea de cala s- se intrsc. Pe cnd nse
si acestu guverni voi se introduca totii mai adncii
germanismul, evenimentele din Italia (1859) 'i deder
lovitura de mrte.
* *
*
Din espunerea fcut in capitolele de pan' alci re-
sulta c in ntrga evolutiune se poti distinge urmtrele
peride :
I dela colonisare, a. 107 d. Ch., pana la

Periodul
aparitiunea ntie ert romnesc tiprite, a. 1544, A-
cest periodo 'lu vomu mprti in tre epoce epoca :

romana (107 274), epoca invasiunilorii (274 1300), i
epoca nue reconstituir, pana la iparitiunea literature
(13001544;.
Feriodulu II cuprinde timpulii dela a. 1544 pana la
1780, cnd apare ntia gramatic a limbe romne. In
acestu perioda distingemi du epoce, si anurae cea :
dintiii dela 1544 pana la a. 1698, cnd o parte din

Romni! de peste Carpati ncheie un pactu religiosi!
cu Roma, fapti de mari consecinte pentru de^teptarea
si cultura Romnilorii in generala, si care coincide cu
ntroducerea generala in biseric a limbei romne in

locul cale slavne.
Periodul al Ill-lea dela a. 1780 pana la 1860, in
care se cuprind rs mai multe epoce, si adec epoca
ntie dela 1780 pana la aparitiunea ntiului diar roma-
nesca la 1829; epoca a dua de aci pana la 1848, i
in fine epoca a treia dela 1848 pana la 1860, cnd prin
unirea Principateloru- Romne se intemeiza o nu vita,
i cnd totn-odat s'a scosn din scrierea romansca al-
fabetulu cirilicti si s'a ntrodus! generalminte cela latin.
Periodidu alu IV-lea dela 1860 incce.
PAKTlvA S1M:C1ALA
eAP TO LU T I.
Lteratura popular.
Inainle de a se nasce literatura nostra scris, esista

deja literatura popular nscut in sinul poporulul in
decursuli secolilorft. i<i la acArel creaîune a contribuita
unii lungCi îri de generaîunl. Acslil literalur esle
de-o estremA iinportan^l nu numai ca oglinda geniulul,
cu alestatuh de iu)l)le|i spiriluala a Poporulul-Ro-
ixinft, ci tofo-odat si ci lond, ca sorgenli pururea
vifi fi liinpede din care trebue s-se adape literatura
malta, cu deosebire poesia. In ea se esprima geniulCi,
i-aracteruli, credintele, datinele, bucuriile iji sulerintele,
in scurt tta viâ iiiterml esterna a unul popor.
î
De re-ce literatura populanl se nasce cu poporul

in decursuli timpuriloru, r' cea mnl deprtal:\ origine a
popreloril se perde in ntunerecuh secolilori, de sine
so inêlege, c este imposibilil a determina in generalfl,
( ;lnd s'a nftscutn acst literatura nescris. Originea
ci este insusl geniul popurelor. In decursul secoli-
Ioni nse, prin contactn, prin ameslecare, in line prin
inigratiune, ao iniprumutati unele dela altele. Este cu
tolulft absurda ideia, cii literatura popular s'ar' l ns-
iit din cea scris, cAnd scim c iji poprele, cari nu
( unosc scrisrea, ai literatura Ioni popular, ifi lrle

multe chiar iji dinlre operele cele mal mari s'ai ns-
tutn din literatura popular.
Literatura popular se imparte in du : literatura
popular nescris. care '?! are originea direct in po-
por si care elfi a creat'o spontani in decursuli seco-
160
lilor,s'a pstratu prin trecere din giir in gur, din
generatiune in generatiune, si in literatura populara
scris. in generalii de origine strin,
Amndu dup forma se impartii in poesie si in
prosa. Attfi avnîa ins. ctii sji importanta acestor
du feluri de literaturi este frte deosebit. F cnd
literatura nescris este snge din sngele poporulu,
sufletu din sufletuli lui, vi^ din vita lui, si prin ar-
mare icna viie nemuritre a poporulu din nptea
si
timpurilor pana va trni. si dup mrlea lu cliiar,

pe atunc literatura populara scris este un venetic
care s'a furiijatl in altarul si s'a tncidit la focul
nestinsu al iniaginaîuni poporulu, Ptntru aceea a-
cst literatura urisat pe diverse ci, nic nu are pu-
tere i vil, ea sta lipit, ca unii parasit, numa pana
la un tiinpi si apo dispare, sii este eliminata.
Literatura populara nescris
Poesia
(ienurile poetice suntii in generali! mai vechi de ct

cele in prosa, cci omulii. nainte de a cugeta, simte,
si sentimentulil i-li esprima in forma poetica. Si ntre
genurile poetice ins unele sunti mai vechl, altele mai
nu. Acsta ins nu depinde att dela epoca lorii de
nascere, ctil mai vrtosii dela spiritulii ce domina in.
eie, cci unele de si cele inai vechi ca origine d. e.
poesiile lirice, ca fondu si forma inse sohimbndu-se
merei cu impregiurrile i chiar cu individuili, suntii
toti-de-una nu asa suntil la noi doinele t?i horele.
;
Altele, care sunt de origine religisa- sacramentala cum

sunti colindele i pana la unii puncti si bcetele, ori
sunti de unii si ntrebuintare
n^,elesi mistica, cum
sunti descntecele vrjile, tte acestea i ca fondi
î
.si ca forma s'ati pstratu mai vechi. Dup acestea unti
aera mai vechiu respira cnlecele betrnesci.
161
Colindele in iondil sunt liimne rel({ise din epoca
ca (\e(i, cAntAnd bu-
plgnfl primilivj, adresale .srelul
nAlîlc lui !:i IftudAndu I lapide ca eroi, intogmal
precuin so cAnt !ji so laiulA srele y Agni in him-
nele vedice. Cu tiDpul ins precuni unelo himno ve-
dice a l'orma de graiulaiinni, toh asemenea
lual
'ûntft noi unole eolinde de gralulatiuni d. e. co-
!ji la
iinda de lata mare, de feciorft, de pAston, de preotO,
de copili. de lerslA s. a. D-aicI a urmati impArîrea
colindeion in relii,'ise si lumesel, care adeseorl Ireci
in {ênnli narativA. intogmal precum din vechiuhl himm
aricA s'a derivatft ou incelul cAnluh epicA. Colindele
religine s'aft ameslecatA adese-ofi cu idei i persona-
gie din cicluli cre.stinA. mal nicl-odatfl ins nu sa pu-
tutft l'a(!e o contopire deplinA, ci totft-do-una elementulft
si ideile vochl milice a rmasA
precumpnilre. in
lto colindele lumescl so afl de ordi-
si leligise .si
narA dupA fie-care versA refrenulA sacramentalA : Letii

Dtnne mal rarA
! Fiorile dnlhe s Dorile dalhe
: !
fjcr este Liher si anume Jupitfr fhfr, adecA (Jeul

dAtAtori de bunAlÎ (Srele), r' Fiorile dlbe s
horile (lalhe, este rerenulA care in timpurile primitive
se aplica diipA He care versA in a-sa numilulA liimnA
sA rugAciune de diniinlA ). Colindele se cAntA dela
CrAciuni pAnA la HobotzA. cu deosebire ns in nptea
de CnciunA. Nnmele de colindA oHe slrAvechiA aricA
a cArel formA mal vechie s'a p' "atA la (Irec in /.n-
InH'i-m invrlescA. xaAod/;>pof-locA de invertire.
La Uomani la 1 a fio-cArel luni se anunla Xonele prin
strigare (lat. calare), .si din acstA causa s'a confnndatA
1). L'n'i studili alu nostru .imnunîtH asiipra tiiturorn acestorfl ces-
tiunl a se vede In Rti'ista crit-lit- I. 11893) : ('olindele ii himnele
vedice p- !
15. Refrenulrt colindelori |i. 50- 3. .S. Man^tica, Ca-
lindar u 1882 art .Colino.a".
162
ntelesul, cu tte c calendae e tot de-o rdecina cu
y.aXivd) si nu de la calare ^),
i fiind-c Colinda se canta cu deosebire la intr-
cerea s nascerea srelui, care la Romani se numea
natais solis invidi î se srbtorea la 25 Decembre
ntogmai ca Crciunul la no!, de-aci <cntcuu de in-
trccre s colinda.
Colecîun A. M. Marienescu, Colinde,- Festa 1859.

:
G. D, Teodorescu op. dt. p, 14 95. Dr. 1. Sbiera,

Colinde, Cernu^ 1888.
T. Burada, cltorie in
Dobrogea, la.st p. 38104.
T. Daul, Colind etc.
Arad 1890.
A. Brseanu, Cinc-deci de Colinde,
Brasov, 1890.
.1. C. Bibicescu. Poesi populare din
Transilvania. Bue. 1893. p. 233257.
Cntecele htrdnesc sunt poesia eroica a poporului
romn. Dintre tte speciele de poesie in aesta se de-
osebesci mai bine diversele epoce: viâ istoric a po-
porulu in aceste cntece s'a imprimati] mai adnc.
)c am posed o colectiune de asemenea cntece a-
dunate, nu acum, ci in fie-care epoca, aesta ar' fi a-
devrata nstra istorie
Epocele ns se impingii si se alung una pe alta, a-
pari pe scena alte idei, alte ncasurl, aspiratiuni, tre-
buinte, alte personagie cele vech ncepii a se ntuneca
;
in amintire, a se amesteca i chiar contopi cu cele

nu. De-aici provine, c cntecele cele mai vechi sunti!
mai putine si cu catti ne apropiemii de timpurile mai
nu suntii mai numerse cele vechi sunta mai lini:?-
;
2). Originea dela calare, data de filologi! vechi ?i noi, sa data

din causa c nu se cunoscea originea istorici a cuvntulul, far de
care, in asemenea lucrurl, etimologia fScut numal dupS asemSnarl de
cuvinte n'are nici o valre- Apol dela calare, ar' fi resultatat Ca-
landae, care formS nu se afl in tota latinitatea. Er' dca Colinda
nstra ar" fi din Calendae atuncl ar fi trebuitu s resuite Colnda, Co-
linda este forma popular mal vechie de cti Calendae, î este for-
matl eu sufixuli -iva (-inda).
163
tile, mal contemplative, cele mal nu' mal a</itatc.
mal vii.
In acosle ci\nteco se deosebencd liti epoce uiui im- :
licft,din care pjn'acum puîne piese s'ai adunati, in-

Ire care aminlimrj Srele î Luna. lovann lorgovan,
:
êrpele, nlaiiniin alla miticA-istoric

; Miul Cobiulfi,
:
Mcijleriil Manoli, '!'oma Alimo^fi, Paunaûli CodrilorQ,

Inelul ij NlVama, (ihomi.'jfi a. ij.
Cea mal insemnalA mal avuta

.fi este epoca istoric,
care posede duc feliurl de cntece bCtn\nescI, unele
ahi cftrori subiecli sunti! iuplel(5 cu invasorii, cAntnd
pi; NovAce.scI, Marcu vileazu, Stelan, Mihai, lancu-
vodil (Huniadi), Calomlroscil. HuzesciI, a. Multe
.<;!.
din aceste Cintece sunl trecnte din celelalte epoce pe

personagie nu6 analge, î mal cu samS cintecele despre
NovScescIî dcspreMarcu, trebue s fi cftntece slravechl
trecule asupra unon personagie nu i confundale cu
evenimente mal nuc. Alani de acoea aceste cntece
despre NovilcescT iji Marcu formzl prin estensi unea !?i
varietatea Ioni celi mai mare î adevrat cicl rplc
opularii ahi RomAnilonl. Remane ns ca de-aici na-
mte sC-se adune in tta estensiunea variantele sale,
pentru a pule li apreciat dupA valre.
adua specie sunto asa numitele cntece haiiuccsc^
cntece eroice in fondil, dar' in ait sensil. Kroul
lupia cu despoietoriuli striliml furiât in ^r, cu cio-
coiuli, care nu lupta cu arma fatisi!, ci da pe dindos,
despie i face imposibila vi(a, ca domni sil ca func-
îonarO, naintea cHrora bietul romilni ani ntregl s'a
judecati i nimic n'a ca.stigatil>, ca proprietanl, ca a-
ronda.<jO, ca negustoril, ca cArcImaril. Originea si fon-
dulil Ioni, ca i caracterulu haiduculul su a *t'eîlorQ
de codru velale'*, se ilustrzft nu se pot mal bine in
urmairele :
N'am latcae la chimiril

SO me poto piati de bini
164-:
î de fol i de soldat
Si de luda blstemat.
Bat-v crucea eioco,

De-a^ mai scapa de la voi,
Se me Irag la codru ra,
Si s fac dreptate'n tr.
Cnd oi vede omu srac
In chimirn mna s bagli
Si de chin ?i \aiu s-li scap. . . .
Hai copir la cei stejari

S tiem niscai-va pari,
"pra s ne-o lrcuimn
fî de iesme s'o ferimii !
Ast-fel apuc in oodru, de unde cobre ca un

el
fulger, '^rsbuna suferintele i nedrepttile, mai scapa
ic-colea pe fratii sei, s i ajut cu ce ie dela eioco, si
mai arunc spalma in croncani. Acsta este originea
cntecelor hiducesci respndite la tofi Romnii, cci
loti ai suferi'. ntr'o forma. Aceste cntece frte adese
ori sunt de o energie i unii colori tu neimitabil, si
aflm depuse in eie sentimente nu numa de un naltii
patriotism^ dar' î de-o uma::;tate rieintrecut. Gei
mai renumiti hiduci deveniti legendar suntu Corbea, :
Pintea, Bujor, Tunsulil, Darie, Jianulii s. a. Un tip

teribil i admirabil tot-odat de hiduc, cu numele
Burla, dela finele sec. 17-lea, ni-lo decerle Cantemir.
Colecfiun V. Alexandri, Poesii populare. Bue. 1866.

:
A. M. Marienescu, Balade, Pesta 1859 i 1867.

M. Pompili, Balade,
1870. Iai
S. FI. Marianu,
Poesii populare romne, voi. 1. Cernu^ 1773. M.
A. Garamfil, Cntece pop. Hui, 1892. G. D. Te-
odorescu op. cit. p. 418 688.
I. P.
Reteganul
... lf)5 -
Tniiidaliii si Viorclo, (ilierla IhhU. Frncu-Candrea,

loinanil diti inuntil apusenl (Moîl). iuc. 188H. I.
(i. Hibicescu, op. cit. H47. p. 201

S. C. Mndrescu,
Literatur î obiceiuri populare. Bue. 1892 p. 174 l'.M.
M. Sevastoso, CAntece moldovenesd, Ia.^1 1888.
nocetele numile in unele pftrÎ Cntecul ijorilon
unti cnteco la morii. Fcmeile sD felele care le cAnta
so nunicscM hocitre. Hcotele sunlfi Trlo vechl, eie s'a
desvoUali din vechiuli hirnni religiosi! ntogmal ca co-
lindele, penlru aceea concimi i}i bcelele idei mitologice.
importanta Ioni ns6 de cpelenie zace aiurea, in aen-
tirnenluli adnc de respecttt, iubire jji doioîe fami-
liaril in sinuli poporulul dela tr. Sub sumanulQ aspru
si rost de grele, leraiiul romAnfl ascunde o inimA

(lile
(io aurf), senliment dulce j ierbinle pentru al

unii
sol. lubirea de niamA primzA pe cea de tatA, r' cea
(le lai A pe cea de fraÎ 1 surorl :
De-ar' fi lata ctO de burn

Tom îpa copii 'n drunift ;
De-ar' l marna cAl de rea,

Totl il strnge lAngA ea.
$ la frati ?i la surorl
Mergl pe ami de du ori,
Kr' la inamA ;ji la talA
Mergl in llA (|iua-odata.
PlAnge casA, pinge masA,

De lalA sunlejl rmas !
pingeri uÎ, plAngetI ferenti,

Pingeri tuspalru pAretl,
Ca de aslAtJI rmAneÎ ;
Ca de acuma tatuca
In casA n'a mal intra,
NicI nu s'a mal bodin,
La ferenti n'a booAni.
NicI uîle n'a deechide,
166
Nic la copi n'a mai rde.
Drgutul nostra tluc,
Ct ai triti ai lucratu
Pentru trei senduri de bradu ;
Cti ai trit ai muncit

Pentru tre coti de pmnt ;
Dca tatuc nu credi,

Haida la mormnt i vedi.
Marna plngndu-î fiica :
Scola, scola Mrir !
C ramuta dumi -tale

Diminâ s'a scula
Prin tot colul te-a cta
r
Totii Mario 'a striga.
Scola Marir, scola !
C mrnuâ dumi-tale
Multa superare are,
C Dumineca venea,
Frumuêl mi te gtia,
La biseric te pornea.
Dela biseric veneai
Bine nu te hodiniai,
Si la joc mi te porniai
Dumineca mi-a veni
Ea pe cine mi-a gti
Deca dumneta nu-i fi.
adnc duioîe 'ti cuprinde sufletuli cetindu a-

ceste cntece, care ne desvlesc o ptura nu a
inimii poporului romni!, atti de avuta in mari i
nobile sentimente.
in aceste bcete aflm adese ori imaginineintreeute.
Dragele nstre picire,
Tare-a tost stt-bttre,
lar de-acuma
Din picire
- 1(;7
MinUi 'il Mure,
Din cftpole
Rujl bftlule
Din mftnute
Fiori albume,
Din purit
Tftniitft.
Dragil no.slri ochisorl
Cuin s'or face pomisorl,
Din spnincenene
Viorele.
Imre niulle allele, aflAmi in bucete o parliculalitale,

care Irebue s'o insemnunn aicl. Nu numal celmal ti-
nerl cfttrft cel mal bCtrnI, dar ?i acestia ctr cel mal
tinerl, fami î pftrinîl clra copiii lorft se adreszS cu
dumneata. Acsta 'ijl are originea in adnculfi culti
ce-ln are poporiilu rom;\ni'i pontrn cel morti. Nu pen-
tru-cfl morlul devino mal strlinft fa^ cu al sei i se
adreszft cel ce Ift plngfi cu dumneata, ci pentru-c
mortuift devine vn geniu, n iiinîl supra- naturala iji in
generah considerata ca bine-voitre fata cu al si.
Fentru aceea nenumCrale suntft atentiunile î sacrificiile
ce se aduci mortilorft sft moilor ').
Ciivntuli bcetii este de accea."?! origine cu lai. vox,
roco, vocilo, a striga fig. a se vaer, a se pinge.
Colecîunl T. T. liurada,
: cltorie in Dobrogea,
IjJijI 1880. Idem, Datinele poporulul rom;\n la in-
mormntilrl, la.:! 1882.
S. FI. Marian, Inmormn-
tarea la Romani Huc 1892.
Doinele, sunti gcnulCi eminamente alti poesiel
liric
populare romane. Doina canta dorulft bucuria, iubirea
?i
?i ura, veselia i inlristarea, suferinâ i rsbunarea, spe-
ranza ifi desperarea. Fondulft doinel este in generala doios^
31 A se ved^ KeTsta crit Ih. an. I (I893) p. 61263.

168
de unde i-a luat sinumele de doin ^). In vita vechie,

mal palriarchal, doina se mrginea la relatiunile intime,
cu timpul cerculu vielîi lrgindu-se, s'a lrgit si ahi
doine, asa avem doina haiducse, doina ostssc s
de Catanie, care este de origine cu totul nud . a.
Doina ca espresiune spontan si fdel a sentimentului,
nu are ratiunea de-a fi i?i niei nu pot esista, de ct
fiindu deplin ntels de celi ce-o canta, pentru aceea
doina, dintre tte poesiile populare, are tot de-una
limba cea mai nu cuvinte vecii, nentelese, in ea
;
nu esista, s care s'ari pare c esista, eie nu sunt

vechi, ci dialectale, din graiul viti alu provinciei s
tinutuluiunde o surprinde cuiegtorul. Doina este de-o
nalt frumuset nu numai ca adncime vpaie de !?i
sentiment, dar i ca sborti al fantasie!, cutezan^ de

imagin, finale de situatiuni, ciselare î plasticitate de
limb. Inceputuln aprpe constanti! cu ,Jrun^ verde''''
indica inspiratiunea directi din contemplarea nature, ^
predilectiunea Romnului pentru viâ cmpensc, in
natura liber. Italienii. ai de asemenea Fior di viole:
'
!
Fior di trifoglio ! etc.

Colectium. Dr. I. U. Iarnik-Br=;eanii, Doine Bue,
1885. V. Alexandri, op. cit. S. FI. Marian, op. cit.
voi. II. Cu D. Teodorescu op cit. p. 270 .S54.
N. A. Caramfil op. cit.
I. T. Reteganuli, Tranda-
fir i Viorele Gherla 1886. ET. Sevastosl op. cit.
miie doine St. Munteanii, sut doine etc. Bra-
sov 1891. I. C. Bibicescu, op. cit. p. 9 169.
S. G. Mndrescu, op. cit. p. 15
120. In Texte
4. Doios este dela doi care esista î acjil In graiul pop. diu
Transilvania mal ales in Valea-Haêgulu! cu Inêlesuifl de dor'i fier-
binte, din care s'a format doina pstrAndu rSdcina î nêlesulu in-
tensS alti cavntjlul dup cum 'in esplica InsusI poporulfi cu ,.cAntecu
dulce, viers de foc" (larnikBarseanu, Doine Bue. 1885 p. 3). Lit-
vaniculS dainos n'are de-a face cu doina, fiindS cu totulft de alti o-
rigine î numaT din tntmplare smen ceva cu doina.
Itil
macello- rondine de Dr. M. (1. Obedenaru Huc HMH, so
alla mal inulte doine s. cftntece m. romne.
Jlorele cjise dr'Kjtur ^\ rhiuiturl, sunti! mici poesire
ce lo recitz.1 de regulftmal ran'i laiilariulil, la
fhlcail,
jocfi (lupa tacili. In eie se ameslec ^,'luma cu satira,
rusfjHuIn cu {^cntiletfl. Este ceva cu totul caracteri.stic.
cu orI-cj\t se part eie de nêpctre une-orl, toluÎ nu
vatmA, cu alata (inerii !ji impei^sonalilate sunlD eie al-
cftluite. In generala sunti frte spirituale. Cele mal
bune sunti care nu trect pesle patru versurl. Cnd
sunt mal lungi nu numal efectulu se slbesce mal
.
alest prin recitare in decursulfi joculul, dar '.Î perdft

!?i genuln trecndi nlre doine. Pentru aceea unii cule-
gtorl le-aft confundau cu doinele ?i vice- versa. Cele
mal multe din horele din colec'îunea lui V. Alexandri
iî S. FI. Mariana sunta doine.
Colecfiunl larnik-Hrseanrt op. cit. V Alexandri

:
op. cit.FI. Mariani!

S. cp. cit. v. II (1875). St.
Muntean, op. cit.
S. C. Mndrescu op'*cit. p. 121
171. miie doine, strigAturl î chiuiturl culese de
mal multi invtlorl zelosi, lira.sovQ 1891.
Descnutece, vrjl, farmece iji desfacerl. Tte acestea
<;onstitue a.sa rjicndt poesia mistica populanl, cuprin-
(Jndt, pe lngi\ gesturl !ji medicamente populare, .si for-
mule ritmice ce le rostesce cel ce esecut aceste acte
mistice !ji ai, in credinta poporulul, destinatiunea lor
anume. Descnlecele intorcu, alinil ^\ vindec diferite
ble atflti la menl, cti'i .si la animale, in generala va
se (Jicft, facu bine. Vraja din contra înlesce a face rii
d. e. a sili pe cine-va la ceva lnl voia lui, a invrjbi,
a lua somnul copiilortt, laptele de la vaci, a lua mana
din holda altuia 9i-a o duce pe holda sa ?. a.
Farmecee tintescft a face pe cine va plAcuto, atr-
giUori, i prin acsta a sili pe altul s6-I placa de cine-
va ehi apol se ?i numesce fftrmecati, ce adese ori-
;
oste identica cu *i-a luata, i-a furata mingile.

Desfacerile ao de scopi!' de a slrica s de a face fata
170
cu re-care imposibile vrjile si farmecele. Acst
specie de poesii populare este frte vechie. In ea se
afl idei vech mitologice amestecate cu creatine, pen-
tru aceea s'a conservat adese-ori si cuvinte vechT,
une- ori chiar nent.elese. La Poporulii-ron^.ani eraii frte
indatinate tte feliurile de farmece care se afl adi la
noi. Ceremonialuli î mijleele suntu totii aceleasi i
la noi, s'a pslratti ns si cuvinte i espresiun n-
tregi :
descnta lat, incantare.

descnta in ai lat. incantare in alio (Cato RR. 160).
legatura^ cu sens de a filrmeca, lat. ligatura (Isidor).
Colecîuni S. FI. Marianu, Descntece poporane ro-
:
mne, Sucva 1886.

Idem, Vrj, farnnece si desfa-
ceri. Bue. 1893
T. T. Burada, cltorie in Do-
brogea p. 269 276.
D. P. Lupa^cu, Medicina Ba-
belorci. adunare de descntece etc. Bue. 1890. G.
D. Teodorescu op. cit. p. 356398.
Rugciun populare nc s'ai descoperit cte-va,
dar numai in spiriti! crestinti (G. D. Teodorescu, op.
cit. p. i8S 189).
Poesi glumefe si batjocuritre nc posede literatura
nstra popular si inc de cuprins frte variata, unele
se raport la vita de tte dilele biciuindi, mai in
gluma, mai nadinsi, diverse defecte si deprinder rel;
aitele se raprt la poprele strine conlocuitre, dintre
acestea cele mai numerse satire sunti! la adresa tiga-
nilorfi, i}[ anume acelea care se raprt la biserica, m-
nstirea, pascile, popii si snlji tignescl, se numesc
Evangeli fignesc, care se recitz ca i end ar'
ceti evangelia.
Colectiune Satire poporane Romne de S. FI. Ma-
:
rianu Bue. 1893.

Proverhe Unii genii intermediarci, ca torma, intre
prosa î poesia popular, avemii proverbul, ghicitrea,
idiotismuti, frnturile de limba .si jocurile de copii. l,)i-
cem intermediaru ca forma, cci aceste specii utili-

-171 -
szft, afar de idiotismo, asonanâ, ritmulfi si chiar 91
rima, r' idiotismnli are cle-odal un ritmQ mal pro-
nunâli.
Proverhuli in limba popular se numesce (/**<!, î-
ctrf, mal ran (ficaia jj vorbt btrdmJ sli din hi-
trdn, jji cuprinde resultatuin esperienlelor de secoli
ale poporulul. ncj\li abia este vre-o impregiurare in
vita, care s nu-Î aibft (jicCtrea sa crislalisata in
(j\le-va cuvinle cu forme alese. De-rece vieta me-
nilori, in fondtt. este aceea?! orl-unde. î prin urmare
î ideile nc se asmnft, pentru aceea i proverbele,
ca nici o alta specie de literaturtl popularA, smn a-
dese-orl, ea 00 cu o, de la unii popor la altul, in-
cepndi din timpurile celo mal vechl pnft acjl iji dela
unii cornfl ahi lumel pnl la celalalli. Sunli multe
proverbe ins in care se ogiindzft eveiiimente jj espe-
rienio particulare ale fie-crul popor, a crori cerce-
tare ?i esplicare desvlesce anumile epoce din viâ po-
porulul. Acestea se numesci proverbe istorice.
Colecîun de proverbe Povestea rorbe de A. Fan
:
Huc. 1H7 183.-^Protv;7je/c romniloru \q Hin- \ . C

(escu Sibiu 1877.
Un culegllor-Typographu (I. C.
Ispirescu") are mal multe proverbe in Legende ed. 3-a
Bue. 1 812 r' o editiune a proverbelorfl cu variantele
Ioni inceputft de Ispirescu a remasti neterminat (v.
Uevista p. istor. archeolog. si filolog.).
Ghicitorile, care se mal numesci iji cimilitur, sunto
descrierl ?i definitiunl figurate a diverse lucruri, facutc
cu un adiXnc spirit de observaîune, incAti se fac
posibiU ghicirea obiectulul. Cam de regulft descrierea
se face prin asemnArl cu alto obiecte, ?i de cele mal
multe ori sunti! in versurl. Condiîunea esenlial este
s Ile .scurte, 2
4 versurl. Unele ghicitorl sunt numal
nisce intrebflri captise. Tot la Ghicitorl trebue so-
cotile si uno feli de poesil numerice mal lungi, care
ins se pam a fi mal multa de origine crturrsc.
ColectiunI 118 ghicitorl in Legende de Un culeg-
:
172
toru'typograph, ed. 3-a Bucuresci 1872. Caleva Ghi-
citori in Basm etc. de I. C. Fundescu, Bue. 1885.
G. D. Teodorescu. Poesi pop. Bue. 1885 p 214^252
r dela p 252
256 poesii numerice. Gr. Sima al
lu lon, Din betrni, ghicitor etc. Sibi 1885.
Idiotismi sunt scntei ce a rsrit din frecarea
limbagiului cu vita de tte Wê si pentru aceea ao
tot-de-una un volum frte condensat. Idiotismi! mai
nic-odat nu se pot traduce in alla limb, ci trebue
acoperiî cu al^ idiotismi analogi.
Colectiune anume este numai una Dr. 1. N. farnic, :
Sprachliches aus rumanischen Volksmarcben, Wien,

1877. In diversele lexicne romnesc se alla adu-
nati totii-de-una asemenea idiotismi.
Frntur de imb sunt espresiuni grele prin com-
binarea de cu vinte aspre. A se vede asemenea frnturi
la G. D. Teodorescu, op. cit. p. 266 7.
Jocurile de copil cuprindi formule tipice, in care se
afl de multe ori cuvinte onomatopoetice i de capricJ,
î une ori chiar nume i fapte istorice, sunt pre.3arate
ic-colea chiar cuvinte frte vech.
."î
Colecîuni P. Ispirescu, Jucri i jocur de copi^

:
Sibili 1885. G. D. Teodorescu, op. cit. p. 186200.

P. N. Papahagi-Vurdiina, Jocur copilresci culese
de la Romnii din Macedonia, Bue. 1893.
Teatri!, Poporul are si o literatura teatral, primi-
tiva in forma, dar' trte important ca fondu. Acst
literatura dup origine se imparte in du parti torte
bine deosebite una de alta.
Pluguôruln, P<^prudele
i Oratia la nunt sunt dup origine cele mai vechi.
Plugusorul este o datinft ce se practic in sra spre
anul no. Copili cu unii pluguor in miniatura s
si far pluguôrii, avndfi numai bice, r' in Moldova
avnd buhaiula (taurul) ^), umbl din casa in casa
5"). Bukatul este o cof siJ donila nfundat cu pale la amn-
du5 capetele ca doba, la funduli de sus se fixzS o curea sQ unu
minunchifi de cda de cal'i, î cind tr3ge de acsta se nasce unii
sgomot ca mugetulu unul taurfl.
plesnindt din bice sufi mugiDdi din buhaifi sji recilftndo
cftnteculo pluguijorulul. Daiina, cum se vede lamurit,
esle de origine agricola, adecft in onrea divinilftîlorft
prolectre ale agricultnrel, care la Romani se .serba
togmal pe acela;?! limpfi, ca C.rftciunuh !?i anuli non
la noi, adecjl Salurnalele si Opaliele (Saliirni .si Ops).
Fprudele, care nvcA plia, suntil loli dalinft ve-
chie agricola. La (JreciI moderni se (|ice /^/7>/ra/<a unde
sufxuift -una aratft originea romana. Ornata a nuntd,
cuprinde recilativele rimale, ce .se pronunta in decur-
suli niuilel inoep''ndi dela petire pftna la line, in care
se ogiind/.i lto peripetiile prin care trecc nunta. Be-
citativele sunti! mpreunate î cu actiune d. e. la casa
mirese, ond o ia so duca la bisfric, la m eie.
Tot l aici se timi ?i Cerbul, numita Cervulus In da-
linele vechl de la Crani unii la pop rel romanice din
occidenU.
lireznia .î Jurca sunli asemenea vechl origini. A-
ceslea ns consista numal din actiune (ara cuvin te.
Colecîunl:V. Alexandre op. cit. Plugulu p. 387.
,

(;. D. Teodorescu op. cit. p. 138154. ?i 208211.
alta parte cuprindo piese de origine mal nua ca
Slua, Vifleimuli cu papu.sile. Irocjil ca cuprinsQ,
Iro(,liI,
ntogmire .si acfiune, .sunl forma cea mal desvoltat

de leatru populari. Dar chiar ?i nunial acsta arata c
originea nu esle curat popular^, esle carUirrsca din
timpurile propagafiunel crc-rtinismulul, in cAli piesa are
togmal acest scopi. su mal bine, Ta avuto la inceputft.
Se pot inse ca se-se fi anif^stecali i contopili ?i aie!
clemente din credinêle anterire. Originea carturarsc
se vede chiar ?i din limbfi, caci de .si testele variz,
nici unulft nu are limba ?i spirituln popularft. Din con-
tr dialogul ppuêlorft, care se intogmesce adese-ori
dupa localitaÎ, este popularD.
D. Cantemir in Descrierea MoldoveI> ne amintesce
despre unn feli de teatru terSnesc in Moldova nu-
174 -
mitn <-Caluce>, in care persnele se travestea. Nu este

cunoscut mai de-aprpe si cu att mai putin tes-
tuli ce-l va fi avut.
Cntecele ce le canta cari umbl cu Stua nc sunto
de origine crturrsc.
Colecfdum: A Pan, Cntece de stea Huc. 1830.
P. Bncila, Golindele Crciunului etc. Sibili 1875.
G. D. Teodorescu. op. cit. p. 162 183 si 134135.
B. Vici, Colcritul, Sibii 1885. S. H. Marian,
Nunta la Romni, Bue. 1890 contine attii in testii
ct si la fine oratiun de nunt.
Povestea su. basmuu'^). Subiectul este in generalo
de natura cosmica i anume lupta ntre ntunerec î
lumina si de-aici ntre bine i rfi, prin urmare poves-
tea este mostenire din vechia religiune primitiva, va
se dica povestile suntl mituri. Ca agenti in povesti fi-
gurz puterile naturei personificate ca d. e. Fti-fru-
mosii cu pernio de auro. Arghiro, forila, Sucna-murga,
Afino i Dafinii, Voiniculii-florilori ; Gonsndiana, Sn-
diana, pina florilor, Pina-pinelora, Genusersa, Fata-
din-buturug, Fata-din-rodie, Fata de auri, Glosca-ê-
aurii, Galuli-de-aurii, Gerbuli cu ernele de auri, Dina
muntilorfl, Marti-sra ^. a. sunti personificatiuni ale lu-
minei. Smeii, blaurii, Mama-pdurii, Scorpia, Glieu-
nia, Medila s. a. sunti personificatiile ntunerecului. In
asemenea conditiuni fantasia avndi teren liberi,po-
vestile sunti in generalo pline de cele mai frumse,
precum si de cele mai grozave nchipuiri. Povestile
sunti in general in prosa, pentru aceea dei strvech
ca fondu, ca forma, ca limb nse mergi cu timpul,
î cu graiuli lcali ali naratorilorii. Pentru aceea po-
vestile, afar de unele nume tipice, nu ne-ao pstratii
urme de limb vechie. de alta parte ns narat,iunea
liber ajutat de sborull fantasiei aii creat cea mai
6). Peste mun^ in Transilvania cuvntulu asm sa ntrodusCi nu-

mal prin literatur, caci acolo !n poporu se <Jice numal poveste.
175
dulco .si luminsa prosa, in care legturl de cuvinte,
idiotismi, frase lipice, strftlucescD ca diamantele de
ruft alrnate dimincâ de llorl.
Gel dinti cari ail publicat la noi povesll a Cosl :
B. N. Stftnescu care la 1800 tip. in Timiisra Prosa

popularl, poaeir', r' N. Filiomono .si P. Ispirescu la
\Si2 in (iiaruli X^ranul romi\ni>, a urmat apol
1. CFundescu la IHOT .s. a. Slriiinil ins6 ncepuse mal
nainte a se ocupa cu poveslile nstre, .si anume fratil
Schotl public la 1815 o voluminsa colectiune de po-
vesll culese din Bunatil ').
F. Ispirescu, Legende s basmele Homnilor, Bue.
1882 (ed. 1-a 1862. etc.)
I. C. Fundescu, Literatur popularrt ed. 3. Bue. 1875,
(ed. 1-a \mi. 2-a 18T0;.
Biblioteca popular a Tribunel 1. T. Mera Ce : :
n'a fosti i nu va fi, Piprusjn Ptru, Cenu?otca; (1.

Sima al lui lon : Teift-legAnaUl, Vlad sji Catrina I. ;
Moldovanft Fiica a nu manie, Indf'rtniculuh. Lumea

:
projtilori; MArgineanul :
Nu s'ciu Imperata. I,)ina m-
pertt'sa iji pna el alsl Ioan Mota ; Bab iadulul, :
Uina manârelelora,' Dol Copil, Croitorul i cel trel

feciorl.
Dr. G. Sbiera, Pove.^ll populrre romnescl, Cern-
I.
utl. 1886.
I. P. Reteganul, Pove?tI ardelenescl. Braôvti, 1888.
I. liola, Culegere din cele mal frumse pove?tI, Bra-
ôvt, 1891.
In Texte macedo-romne de Dr. M; G. Obedenaru,
Bue. 1891, se afl du pove?tI macedo-romj\ne.
LegendeU suntn naraUunl, care se raprtft cu deose-
bire la persne religise din cicluli crt^tin î la loca-
7) Artur und Albert S:hott. walachische Marchen, Stuttgart u TUbingen

1845. Dr. Fr. Milller, Siebenbtirgische Sagen. Herm-.nnstaht 1857.
(ed 2 a 1889). Fr. Oberi, in .,Ausland' 1856 No 30 ?i in Magazin
f. Geschichte, Literatur etc- Kronstadt 1859 v. l.112 13 1.
176
suri snie, cuprind fapte miraculse. dar adcse ori le-

gendele a si unii fondu istoric Cele mai multe din
legendele religise la noi s'an importat prin literalura
crestina apocrifa, despre care mai in josi, prin urmare
eie arare- ori sunt ntr'adevru populare; populare sunt
legendele despre ntemeierile uriorp manSstiri, despre
unii clugri. cari s'afl distinsi! prin vita loru. Acesle
legende nu s'an adunat inc5, desi suntfi frte impor-
tante.
Intre legende trebue numerate i povestirile despre
unele animale si mai alesu paser cum suntu cele din
Ornitologia d lui S. FI. Marianu, inct eie nu iau
forma de fabula moralisalre
Tradiîunile, cuprind naratiuni despre persne si
localitati, si totn-de-una ai unu fondu istorici! fie ct de
mic. Ceea-ce le alterz adese-ori este faptul, c eie
trec de multe ori de la un personagin vechi la al-
tuJ mai no, care se asmen cu celo vechi tot a- ;
semenca so ntmpl si cu localittile, aceeasi traditiune

s lga de diverse localitati, care s asmena, aa d. e.
stanca Babei-Dochiei o arata locuitorii in diverse Io-
curi in Carpati, Dumbrava-rosie nc se arata in vre-o
Irei locuri. Aceste traditiuni sunti! de-o frte mare n-
semntate nu numai ca vechi jji stravechi amintiri is-
torice, dar tot-odata i pentru literatura scris dnd
cel mai bun material pentru poesii narative, balade,
novele, romane s. a. cele mai frumse balade ale lui
;
Bolintineanu cuprind asemenea traditiuni ; adese-ori

traditiunile ofer siibiecte minunate pentru arlele plas-
tice ^2)- Nici aceste traditiuni nu s'a adunat nc.
Un mieti nceputi! de colectiune a fcut Cronicarul
Neculcea in 0 sam de cuvinte"' si I. FI. Marianu in
Traditiuni populare romne. Colectiunide trad itili ni ne-
publicate ne pan' acum s'a fcut una din iniziativa d-lui
I2"> Despre Traditiunile locale a se vede unfi studili al nostru in

lievisia crit.-lit. I (1883) p. 532539.
- 177 -
A. odobescu, alfi crel resultalCi se afiA depusu la bi-

blioteca Acadeiiiiel romftrio, r' alla a fcuCo d-l Nic.
Densusiaii'j pe basii CestionaruiiiI publicatfl la 189H "),
Anecdotele, numite sji^snve sji paciliturl, se ocupii in
generali! cu viâ de tte (|ilele i} mal toli-de-una a
unft fondi monili. in eie se biciuesoi laeotnia, sgrce-
nia, reinla. lenea. beîa, desfrAuh, fudulia, limbuâ,
prostia, etc, nitnicfi nu scapjl de litnba ascutiUl
l'A^firia,
a anecdolel. Komanuli, din Urea lui isle(u s?i mui^c-

tor, a ncadralu in scurle naraîunl 10^1 pasil greijiÎ
al vietel dola tiganuli pn sus la tronl
lrA cApC'U'ii
9i pana in secretul Anecdolele oglindz
manftslirel.
adese-orl si caracteruin etnici! aln poprelon cu care
Roninil ai veni in in atingere. Anecdolele, desi snurte
jji simple. sunt forte avute si variate in invenîune.
Cu deosebire in anecdole se oglindz acca proprietate
a poprelorri romanice !:i in specie a Koinnilor. pe
care vedili UouianI o concretizase in du frase italum :
ncetutn^ô\ei( italici! lidendo castigai more^=hcu-

ijii
esce moravurilo ri(jr'ndi Acsta putere a geniulul po-

!
pularn sa desvelili cu deosebire creiXndil unfi anume

personagiil, care concretiszA minunati ntreg acest
caracteni. Acestu personagiil este Pacala care cutriei*
lamea biciuindi delectele menilorn. Hcal nu este
un! (\e cjlcjutn cum a scrisn unii, eli este un! cjei
cobortn intre meni, jji dcft unora li se pare figura
<
lui curisi, i\ ..la provine, cAcI curise sunto defectele

omenescl dupl care ehi trage cu biciul.
Anecdole se ali;!, ns rimate, la Antoni! Pam! in
Povestea vorbe ;i in iêêtre la fard, Pepelea de
Doc T. Starnati, la;?! 1851 ; Ispirescu, Snve edit.2
1879 ; K. Haicani, l*alavre si anecdole ed. 2. 1882
l3) Nic Densufiaiiu. CestionariQ despre trad tiunle istorice î an-

ticitSîle (erilon de Komiinl. partea 1 Kpoca pani la a. 600,
locuite
d. Chr. InfiatiTa acsta. pectQ suntemfi informaci, adat'i un frte
avulft secerif î de o frte mare impartan(;'l
12
178
I. C Intmplrile lui Pacala, Braôv, far
Hintescu.
data Cornicea Satelor, Bue. 1875, culegtorul nu se
;
spune Din traista lu Mos- Stoica de Sandu Pung-Gl,

;
Braôvu, 1891.
Afar de colectiunile citate pan' aici, s'a mai publi-

catQ literatur popular parte prin mici bro?urele, parte
prin diverse diare i reviste. Cea mai mare parte din
colectiun ns sufere de deosebite defecte. Unii cule-
gtor ea V. Alexandri, A. M. Marienescu, S. Fi. Ma-
riana (colectiunea din 1873, 1875) ao credut c este
bine s le ntogmsc", ba unii chiar s le ,,corecteze" ;
pentru aceea trebue utilisate cu multa precautiune.

Antorm Pano s'a pus i a rimati proverbele neri-
mate, prin acsta le- a stricato. Colectfiunile de povest,
anecdote etc. sufrfl de-un alta defect. Culegtorii
nici-odat nu le-a transcris de- a dreptuli din gura
naratorulu, ci dup ce a ascultat piesa, s'a pus ?i
ail redactat'o. Pentru aceea asemenea colecl.iuni prta
tte, ca limb i stilli, timbrulo subiectiv al culeg-
torului. Ct se perde prin acsta, este usr de n-
teles. Cu tte acestea nu condamnm ca far folos
tte colectiunile de pan' acum, este Ins de dorili! s-se
fac mai bine, culegtorii s procda mai sisteraatic,
mai cu ngrijire pentru ca se ne dee mai multe ga-
rante. Sunt unele colectiun ns, care anume le-am
eliminati! dintre colectjunile amintite la fie-care gemi de
literatur popular. Sunt adec unii, cad. e. 1. Crng,
care a luat povestea popular drept o canava pe care
i-a mpletit ideile sale, frasele si proverbele culese de
ici de colea, in ct ne-a dat un fel de crpituri
crturresci cu pretentji de povesti s naratiuni popu-
lare. T. M. Arsene spune singur c Basraele sale suntQ
adogite i} prelucrate", dar far pretentii crturresci.
Cum s'a putut vede, posedemil colectiuni destul de
nutarse de literatur popular, sunto pulirle ns, frte

- 170 -
puline studiilo fftcute asn|)ra acestel literalun. Din lipsa

aceslon studii, ea nu si-a cJalft (ruclele, ce pulea le
dee, cu deosebire n'a influinâli de catn frte spora-
dico, la unulfi s dol scriitorl, literatura scrisft. Poe-
sia popularft a incepul a nlluinla asupra unora inlr'unn
sensi rf', s'aw apucati adecA unii s imiteze intra tte
poesia popularA lurnndi la doine, fr s (ina samA c
el niprumutil numal schelctulft si cliêulft, far s pota
imprumula iiispiratiunea si spirituli, sji in chipulii a-
cesta in locft de poesil ne dai! aija numito centone s
crpiturl cu frase strftine. Poesia popular nu se pot
imita, ci numal ulilisa.
Colecîuniie,chiar cele mal bum, pentru a se put
Irage tte folselo din eie, trebue cernute sfi studiate
din diverse puncte de vedere. Asemenea studii la noi
p&n' acuni sunto frte rari. Eie cer nu numal uno
studili adi'inco altt literaturel populare, nu numal o de-
osebitA petrundere pentru a put desface tte incretitu-
rile (ine ale acestel litcraturl in care se ascunde fiinta
intiniil a poporulul care le-a creata, dar scruttorul
trebue s posdA iji adncl sfi variate cunoscinte. In cele
urmllre aniinlimi cteva studii fftcute mal in adinsO.
A. Odobescu, CAntece poporane in raporlfi cu tra,
istoria ?i datinele RomAnilorO in Scrierl 1. 171 192.
Idem, Msunete ale PinduluI in Carpati, ibid. I. 193
2HG. H. P. llasde, I,)ina Filma, (lotil .si (iepifjil in
Dacia. lUic. 1877.
Idem, Cuculft Turturica, in Cu-
.ri
vinte din btrAnl.

Ar. Densufjianu: l) Studi! asupra poe-
siel populare romAne, in Analele Asociatiunel Transil-
vane, 18()() p. 132
153; 2) Originea doinel, in Familia
18B8; 3) Semo Sancus 1 SAmbele, in CercetArl literare.
la.jl, 18H7. p. 104120 4) Epopeia romAnA ibid. 129:
;
5) De unde vine mitul Ilna Cosindeana V in Columna

lui Traiano 1872 Nr. 8; 6) Colindele himneie vedice, .ji
in lievista crit-lit. 115, 4963 7) Terfril ibid. p.

193201 : 8)
I p.
Din mitologia romAnft
;
ibid. p. 521531.
Nic. Densuijianu, ScrutArl mitologice in Familia 1868 p.

180 -
199. seqq. G. D. Teodorescu Incercr critice asupra
:
imorii credinte, datine i moravuri ale poporului romn,

Bue. 1874; Cercetari asupra proverbelom romne Bue.
1877; Notiuni despre colindele romne, Bue. 1879.
S. Mangiuca in Calendarul din 1882, Brasov Co- :
linda. Pacala si petrecerea mortulut.

Ovidiu Den-
susianu, Poesia pop. din punct-de-vedere etno-psicholo-
gic'u, in Bevisla crit.-lit I p. 145 159 .si 241 256. ij. a.
Credinfele î datinle nu se tini dup forma de li-

teratura popular, fac ns parte din patrimoniul to-
tali"! ahi poporulu si contribue impreun cu literatura
proprie popular la descifrarea fiintei etice a poporulu
si a vieti lu nu numa istorice, ci chiar preistorice.
Tte acestea ins au o rol frte important in lite-
ratura, cci eie sunt depositarie convingerilori intime,
a deprinderilor î a chipulul de a fi al poporulu, î
iar de eie este cu neputint o adevrat literatura na-
tional, creia eie numa ii poti imprima sigiiul origi-
nalittii etnice.Penlru aceea studiul credinlelor si dati-
nelorii este tota att de indispen.sabilii pentru literatura
artistica ca si literatura popular nss.
Acst parte a vieti poporulu nostru inc a nceput
a se studia si deja avemi unele lucrar! destulu de n-
semnate. Loculo ntii 'li ocup scrierile printelu S. FI.
Marian si ar- .me 1) Nunta la Romni, Bue. 1890 2)
:
Nascerea la Romni, Bue. 1892 B) Inmormntarea

;
la Romni, Bue. 1892. r' Elena Sevastos a publicati

Nunta la Romni, Bue. 1889. George S. lonescu a
publieati, Mica Colecîune de supertitiile Poporulu Ro-
mn", Bucuresci, 1888.
Literatura popular scris
Acst literatura este inai toti-de-una strin, rare-

or national. Ea pot s fie de origine curata p-
- Ibi -
pularA, adoc din literalura popularft a unul poporO

slrAinii. oiim suntn povostile cunoscule sub iiumele
de mite {.< una de nop(, ao sunta do origino
pun literarA oum este Alejrandria. Dela inlroduce-
rea CroijlinisniuUiI sa pusi
in curstt o frie avuta
asemenea de propaganda religisa in
literatur cu scopCi
generala, care in urmft a degenerali^ in literalura de
propaganda a dognfielori diverselorft sede religise. A-
csla esle cunoscuia sub nuinele (]e literatur apocrifa,
cAcI ea nu face parte din ^h nuinila svia scriptur,
sta inse in legatura cu dogme religise i cu personagie
din ciclulCi crc!?lini. Frte des iji in acestea s'ai inlre-
buintali povesll curala populare pe dinlreguli, ori s'a
mprumulalfi din eie nnolive î forme.
La HoninI sa laiili multa acsia literatur prin
mijlocirea sedei religise bulgare numiia Seda Bu-
(/omililnr, dela fundatoruln el popa leremie Bugo-
niil, care a trit in Bulgaria in sec. ala 10-lea.
Literatur bugomilica ins6 era cea mal mare parte tra*
dusa din Jimba grecsca cu adaptarl la dogmele bugo-
niilice Er' asemenea literatur populara grecsca, n-
cepcndi dela scandalsele Potesti milestene din anlici-
tate, nu era o literatur de cultivare ?i edificare a po-
prelorn, ci de corumperea jj disolvarea lord. Pentru a-
ceea .fi literatur bugomilica, care a propagata acsta
literatur grecsca, a Jostt fatala pentru Bulgari, cci
da ce (Jice una ibtorica alu Bulgarilon ,.MaI incolo:
Bugomilisniuh a contribuita la distrugerea vechel Bul-

garie. InvC'taturile loru posomorite aa slinsa iubirea de
patrie, ai desbi natii poporuh in clase î l'a arancal in
brande coruptiunel'-. '^)
Fara indoicla cardile bugomilice n'ao rmasa niel la
noi f^ra^înlluint asupra clasel mal bune care lecetea,
dupa cum vedemo ca nu rmanu far grave consecinte ti-
priturile scandalse ialite anume pintre KomAnl de mn
strftina ^1 primite de naivitatea î negligenza nstra !
14) IriSek, Geschichte der Bulgaren p. 3j3.

182
Cele mal veclii iirme la noi de asemenea literatur
sunti! :
1) Varlaam si Josaf in Inve^turile lui Neagoe-

vod (v. Filosofia) ;
2) Textelc mhcene, parte scrise parte copiate intra

ani! 1580
1619. (v. Ut. bisericsc) ;
3) Textele lui Popa Ioan din Snpetru scrise la 1620.

De-aic incolo asemenea texte se nmulêsc tot mai
tare. ^^)
Pe lng literatur in prosa esista o asemenea lite-
ratur 9 in versur. Cea mai avuta in acst privint
este care se ocup cu ciclul religiosi! alo Crciunului,
cum sunt cntecele de stea, colindele diecesci. adec
tcute de popi i de dieci pe basa legende! crestine, I-
rodi, Vifleimuli!, apo cntece la pomeni, la nunte, la ve-
selii, la morti s. a. Tte acesle poesii sunti! in gene-
rali! frte seci ca idee î cu totula lipsite de nspira-
tiune.
Manuscripte de asemenea poesii suntii cunoscute de
prin secolul trecuti, este evidenti! inse c a esistati!
^\ mai vechi
Colectiuni anume de aceste poesii nu s'aii fcutti,
s'ali publicatu ins incidentali! prin alte colectiuni î
prin publicatiun periodice d. e. :
A. Panii, Cntece de stea. Bue. 1830 Idem, In- ;

depttorul betivilori, far locu, a. 1832;^'') Dr. I.
Sbiera, Colinde, Cernut, 188rf. P. Bncil, Collude
etc. Sibili! 1875 ;
Revista p. istor. arheolog. si filo-
log, a. T v. II p. 313336, an. II voi. I fase." 1 p.
99110.
15 Despre asemenea literatur v. Hasdeu, û vinte din BetrnT;

Dr. M. Gaster. literatur pop romna, Bue 1883.
16) Jn carte nu se arata culegtoruln si autoruli, r' larcu o D
atribue lui A. iânQ, si de-rece cuprinde si piese originale cu to-
tul !n maniera si cu limba lui A- Pan", pentru aceea o considerUmi
î noi ci a lui.
183 -.
Acsta literalura apocrifa noi u fosln In llre pana
la
la inceputiil acestiil cftnd a incepuin se a-
secolo, r'
parfl o lileraturft mal multo s mal pigino national,
acea lileratura venelicfl ?i frte adese-orl stupida a in-
ceputi s6 dispara. Lovitura a ineepulil a se da prin i
scrierile lui Haraco, V. Aron î Anloon Pana, cari

I.
parte se ocupa cu ubicete nazionale, parte cu subiecte

serise din literaturl straine, nriultO mal superire ca
gusto .si forma, de ciotti buiguirile bugomilice iji cftn-
tecele nos\rale diecescl. fSi cu caio subiectulo vre-u-
neia din scrierile acestora a fosln mal nationali, cu a-
tto scrierea s'a popularisati mal tare ca d. e. ArghirU
91 Elma alo lui Harac, Leonai alQ lui V. Aron,
ê^dre la {ra ^\ Povestea vorhel a lui A. Pan.
Incepndi a se publica in ullimele decenil poesil, po-
vestl ifi anecdote populare, aceslea afl dato lovitura de
mrte literaturel sarbcde .si straine, care se latise in se-
colil trecuil la noi.
Acesta esle eurentulo sanatosi! nlrodusu in literatura
nstra popular ?i care nu va lipsi a fi de cea mal bine-
factre nlluin^\ atftttt asupra (lincei elice a poporulul,
care se va adapa din propriuli se isvoro, iji se va
inalba In ochi sei proprii v6f|t''ndo atati de cultivate
!ji apretiate creaîunile lui, dar' toli-odata va nriuri pu-
ternico i va aduce la matc literatura artistica, care
baie nc buimcit campii strainaiaîl.
184.
CAP ITO LU IL
PROSA
Prospect istoric
Dup urmele, care le posedem din literatura ro-

mna dicem, c prosa s'a desvoltatu
scris, trebue se
mai de timpuri decta poesia. Manuscriptele si cr-
t(ile bisericesc. cari sunt cele mai vech monumente
literare,asemenea contraetele, chrisvele si cronicele,
tte acestea le ntmpinmo inainte de poesia literar
s scris. Abstrgnd dela urmele sporadice de lirab,
de cari aml vorbit (part. gen. e. IV.), cele mai
vechi monumente de prosa ce le posedemii sunt :
Psaltirea scheian, Codicele voronetian, Tetravan-

geliul i Cazania I tiprite la 1560, Psaltirea
tiprit la 1570 si Praxiul tip. tot pe
alta la 1577,
acesto timpu, Cazania II tip. la 1580, Palia tip. 1581,
r' ca celli mai vechiil monument de prosa profana
un Cronografo aflatorii in posesiunea nstra, scris
in epoca lui Petru Cercel scos din domnie la a.
1585. In desvoltarea prosei distingemi urratrele e-
poce Epoca I pana la 1500 representat cu deose-
:
bire prin Psaltirea scheian .si Codicele voroneîani,

ahi crorii caracter este lupta grea ce-o ncrc pentru
a ntrupa s esprima ideia, i acsta cu att mai vr-
tosi, cci este tot-odat si o traducere formele fo- ;
netice i flexionare frte originale, un trte vechi e-

lementj lexical romni, att ca cuvinte catti si ca
acceptiuni, amestecat cu dese clemente strine si cu
deosebire slavne. Rotacizarea lui n o considerm nu
ca o proprietate generala a limbe din acst epoca, ci
numal ca o particularitate dialectic. Din punct de
vedere sintactien relevra cu deosebire casulii-obiect
far preposiliunea pre 1 intrebuinârea dativulu si a-
185
cusalivului la pronumele pcrs. l'ilrA repetirl pleonaslice.
Epoca II pumi la JO'OO.- l'rosn mal desvoUatfl, malsi-
gur yi mal usrti, cuvinte vechl romiXneacI se perd,
eleraenlele slnine se mal rAresc,
fonetica 9i formele
flexioimre a se slbi, loci î amesteca cu vo-
incepi
luîunl inai nu. Sinlaxa progreszfl, perde ns unele
parlioLilaritAiI vechl. - Epom III pdnd la 1700. Prosa,
alftlft in lileralura bisericscfl. cio ?i in cea profana,
devine nu mimai mal nalurall, mal UifrA. dar' capl
sub condoiuln imora cbiar re-care lustru. Se eliminz
multe din slavonisme, se perde ins o mare parie din
vechile cuvinle, se conlinuA slftbirea fonelicel tf a for-
melorfi flexionare. j-u conlopirea arlic. cu tema cu-
vnlulul, se aplic mai desi timpurile compuse in locul
celori simple nlrebuinâle in epocale trecule. Pe cnd
scriilorii bisericescl al aceslel epoce amestecft formele
vechl cu cele nu6. cel prolani at o limba mullCi mal
moderniza'i. Causa esto. c scriilorii bisericescl d'o
parte eraft mal v("'rtos( menl din- poponi iji in nemij-
locilft ifi cotinu alingere cu el, de all;\ parte
erai inlluinâU de. texte din epoca trecuUi din ;
contr scriilorii profani era cu deosebire din clasa

mal bun, dinlre boeri, unde limba era mal locilii, i
totrt-odairi el nu era finutl a observa modelele texle-
lori vechl, ca ceva sacrosAnln. Prosatori mal buni in
acslft epocl cronicaril munleni î Iraducetorii biblici
de HucurescI (1688),
:
Urechie, MironO, Dositei.

Epoca IV jn la 1830. In acst epoca limba perde
mal tte urmele archaice, cari se mal susînuse in e-
poca Irecut, fi\r ca din pnncl-de-vedere formaln s
pl face vre-uru progres, din conlr prosa profana,
cullivalft mai ales dincce de Carpazi, sub influin^
limbcl grecescl, lace in generala unii regres. Prosa n-
vâtilom din Transilvania dinlre 1780
1830 esle curata
!ji regulalil, dar' tot-odatft, cum am cjice. erudita,
cu tte aceslea in fonda nn mullf se deosebesce de
limba cronicariloril mal vechl. In scurli, prosa din a-
186
csta epoca tncrc schimbari, dar' in totalu remane
nc rigida, pulîn flesibil, greie. Prosa profan-^ in
amndu aceste epoce remane sub nfluinta cele! bi-
sericesci. Gel mai bun prosatorii din acst epoca :
cronicariul Neculce, istorici! iVIicul, Zincai, Maior 1

Zilot Romanuin.
Epoca V
dela 1830 ncce, Prin
eliberarea Romnilorii de dincce de domnia fanariot,
prin ntroducerea limbe romne in scla, prin elimi-
narea limbei grecesci din stata si cu incetul din soci-
etate, prin studiulft limbei francese i cu deosebire prin
ntroducerea diaristice, limba de-odat se destpt din
amortl, se desghiat re-cum si din greie si neaju-
tat, ce se parca mai nainte, capta unu mers svelt
si usori. Limba, ca tota ce- amortiti, nu avea mai
mai 'nainte gratil, acum incepe a le cpeta prin agili-
tate si uûrtate naturala. Dar' find-c incepe a se
serie multa si rpede ^\ far pregtire, limba ci^tig
adevratii in flesibilitate. in regularitate ins perde,
nfluinta frances are partile sale bune in cta se a-
tinge de desghieârea stilului, *dar' multe .?i rel din
punct-de-vedere sintactica si lexical. Incepl a se de-
ltura cuvinte bune romnesci inlocuindu-se cu francese,
se introduca idiotismi si proprietaii stilistice dup fran-
ces, chiar' regimulu sintactica se conforma in multe
dup acsta. u^ deschisa pentru iregularitate î n-
fluin^ strin era lipsa studiului gramatical all lim-
be. Limba romna deveni.se in instructiune uno simplu
apendice alti limbe latine i francese. Gramatica ro-
mna se considera ca ceva de prisos, dup ce, se di-
cea, sunteml nscut romni militi diceaii c-i prea
;
grea si cu tte acestea, care se freca nitela de carte,

se tinea deja gramatic, filologa, si nu admitea autori-
tate. In general esista una fel de preocupatiune in
centra studiului gramatical ali limbe romne. Gei de
peste Carpati seriali gramaticala, dar greoi, cei de
dincce usori, dar negramaticalu. ingrijire artistica
si estetica a stilului nu intmpinmu la nici unii scrii-
187
lord din acstft epocfl. llnif posed cunoijlinta aprofun-
dat& a limbel, mal aleso cel de peste munU, dar' fi-
ind-cft invlan cu deosebire in scle strine sji se ocu-
paO cu limbi cu totuli strftine de liniba romiin, acsta
nu putea s nu aibft unele Influinê dunatre asupra
llmbel romne, lipsea aria jî estetica. La cel de din-
cce se intrevede estetici!, dar' le lipsea cuno.f-
gusti!
cinâ limbel, dup cum
se cere dela cel ce voesce s
fie scriitorin. Calitf ile de a deveni cela mal bun pro-
satori! in acstA epoca le posede lifllcescu. timpul ins
nu l'a lAsal s6 le desvlte. In scrierile, cj\te ne-a Ift-
sati, se vede cA ehi s'a nevoitil nu numal a mnui
simplu liiiibapentru a-ijl esprima ideile, dar' toti-odata
a'iji le depune in o limbi! mal bun i mal corecUi.
Una oit prosatori mal insemnati! este Eliade; amQ
put (Jice, ci eh! introduce una noi! curent in prosa,
eh! desghi^fl. In adeven pnfl pe la 1848 ehi serie
o prosa verde romansca. D'aci incoio npol nsus|iindu-.sl
nisce idei lilologico din cele mal stangace, si-a stri-
cat limba cu totul.
Literatura bisericsc.
Prosped istoric
Literatura nstra bisericsc nu are vre-o deosebit

insemnatate literara, are ins o mare nsemnatate in
desvoliarea .si cultura Poporulul-Romnu, caci prin ea
s'a liberatu nu numal limba, dar' iji spiritula, cugeta-
rea nstra din scia via strainS, in care ai! zacutQ secoli
amortile, sji toti! prin ea s'a uUemeiat pe nesimîte
unitatea limhe Uterare M. Nu numal alata, ea a a-
il Fruw^se suntt cuvintele ce le fllm^ !n cestiunea de unitatea

limbel tu prefaâ Test. no'T tip. la Alba-lulia 164S: ,.NoI drepl'<-
aceea ne amf silit'1 din c&ti) ami pututri, sS izvodiin> aâ cum se
tnêlgi toî Kr* se nu vonl tnêlege toÎ, nu I de vina n<>strft, cel
de vina aceluia ce t'\ resfirntft . Rompil prin tntr'alte Jeri" (v'iparift.
Analecte p. Ho)-
- 188
jutal i a sustinulnunitatea graiului vi.
si Atar
d'acsla, literatura nstra bisericsc mal este nsem-
nat si pentru studiulu i cunscerea desvoltrei isto-
rice a linabei, cci cele mal vechi î mai voluminse
monumente de limb suntu cele bisericesc. Insemn-
tatea acestormonumente cresce si mai mulU, cnd
vom considera, c limba depus in eie nu este numal
limba celor doi secoli, 16 i 17. dupa cum se crede
in generala, ci unele cuprindi limba din secoli) an-
teriori.
Deca asemnm limba cartilor bisericeci liprite
in secoluM al 16-lea,ba Frte adese-ori chiar î a
celoru din sec. 17-lea, cu limba ce-o ntmpinmu prin
alte documente si cronice contimpurane, aflmi in for-
mele graraaticale precum si in elementuli lexical o
mare deosebire. Pe cnd in cardile bisericesc dam
peste forme gramaticale frte vechi si originale si peste
cuvinte btrne romnescl, cari su nu le aflmi de
locii sefi numai cnd si cnd prin documente si seri-
eri profane siliti suntemn s ne intrebm, pentru-ce,
:
de unde acst deosebire ? Limba bisericsc, care noi

intmpinm prin crtile bisericesc mai cu sam din
sec. 16-lea, este in mare parte mult mai vechie. A-
csta resulta din natura lucrului, cci poporul nu cu-
noscea limba slavna, prin urmare era imposibihl ca
preotimea se-se mrginsc in decursulu attorii secoli
in tte functiunile bisericesc numal la limba slavn.
Sunto, cum ama artati, o sum de acte religise, care
nu se potii indeplini far participarea activ a popo-
rului. Multi, si de siguru majoritatea preolimei, nu in-
lelegea limba sti aprpe de loci! si cu multl mai
putini de cttj s fe in stare a traduce la prima ve-
dere si in fie-care ocasiune textuli slavonii in aseme-
nea impregiurri, cnd participa activt si poporuli (v.
Revista crit.-lit. II 1894 p 260-^263).
Pentru aceea pe timpul cnd incepuse a se tipri
crtile bisericesc esistaci deja vechi manuscripte rom-
nesc, care s'aii utilisatii pe dintregulii la tiprire.
18t)
Cele mal vechl carÎ bisericescl in limba romna cu-
noscute panil acjl -) iji care le posedem sunti) urm-
lrele :
Fsaltirea scheian, al cftrel inanuscriptft so alla in

biblioteca Acaderniel-romilne din HucurescI sub No.
499 !fi s'a publicatn la 1889 "). Manuscriptulrt este o
copie, diip cum acsta se vede din neniinirale greêll
de cetile iji incongruenze de ortogralie i}[ lonetismn. Din
o inseninare criptogralic in lextn nianuscripluh datz
probabilfi de pela 1182. Cuprinde ir)I psalml 91 alte
fjece cnlArl din 'IV-t. vocliii si noi si Simboluln
Atana.siant).
Codicele vorone(ian, allatu la ninristirea Voronetft
in Hucovina, necoinplectfi, coprinde pe 85 fol, cie
s'ai p;'islrali intregl, taptele aposlolilon, epistola ge-
nerala a lui locobi, cea dintin generala a lui Petru ?i
ncepululn dela adua. Manuscriptul se afl asemenea
in biblioteca Acadeiniel-romilne din liucurescl ?i a
rosili tipriti la I88n^).
Anindu aceste monumente art multe tnlsturi co-
mune. Amndue suntrt nisce prime traducerl neajutate,
incurcate ^ji Trte adese-orl neinêlese, i fjr indoil
2). In catalogul c.lrfilori d>n biblioteca lui li. Kopilar simtiS ta-
registrate manuscripte romnescl din sec I5lea v;i i6-lea ?i sub Nr.
914 se tnregistrz.1 unfl Minei tipflriti 1.1 Venepa tn 153S si reti-
p!trtO 1580. care carte este cu totulfi necunoscut& de aiurea. fi de
la
$1 nu este esclusS. probabilitatea, dar pilnSl la alte probe credemtl cft
s'n fflcutfl vre-o confusiuiie cu vre und Mineii slavonS (v Ov. I>en-
suîanu. !n Revista crit.-lit II 1J94 p 258 9-
3- l'saltirea scheiana (I482) MSS 449 B. A. R. publicatJl de Prof.
I Bianu bibliotecc.rulu AcademieT-romne, TomuM 1 lextuM In fac-
simile fi transcriere cu variantele din Coresi (1077). Ed>t>anea Aca-
demicl-romne Bue- 1889.
4). Codicele Voronefian cu un vocabulnriQ fi stuJi>^ asupra lui
de lon al lui <i. Sbiera. Edifiunea .Academiel-romne, cu dt')u'5 Tn-
hele. Cernau\ iS^S-
Manuscriptult a fosf descoperit'^ la a. 1871
de l)-ld prof. G Creû. care a publicatn und studifl asupra lui tn
Revista p. istor., arch. fi filolog. v. VI fase. 2. p I45 15 <
190
multe din confusiun provin si din eausa copiatorilort,
amndu posed rotacismul si anume in Cod. voro-
netian este constanlu in tte cuvintele romnesc a-
far de-vre-o cte-va, pe cnd in Psaltirea scheian
ratacismulii in o parte se afl constantu in alta vaci-
lontfi ; amndu cuprindii de-o parte multe slavonisme
i de-alta cuvinte frte vech romnesc ce nu se afl in
alte crt vech amndu aplic casul obiectu far
;
prepositiunea pre si dativulil i acusativulti pronume-

lorl personale far repetrile pleonastice; in amndu
se afl cuvnlul gintu (g^ntem), care pn'acum nu
s'a aflati in nici o alta carte vechie, asemenea se afl
opu mai desil î mai cu multe nuance, de ct in alte
crt vech;intr'amndue se afl maghiarisme Psalt. :
ghilluescj, magh. gyiillni=invidiez, urscti, Cod.

vor. bsdui magh. beszedni=vorbi, felelui magh. fe-
lelni=a respunde-, fuglu magh. fogoly-prisoneria. In Ps.
se afl î cuvntulil tiri-goni, usitat in Trarisilvania.
Din tote acestea resulta, c amndu aceste crt
bisericesci s'aii tradusfi in acclami locii sli regiune si pot
chiar de aceea^ persna asa de mult se asmn attu
in ce atinge spiritul traducere ctil si limb, cu tte
c at trecutii prin mnile a deosebi^ copiatori. Atti
rotacismul catti si cuvintele si nuantele dialectale ne
indica positivi] ca loci! al traducere Transilvania nord-
apusn. Epoca cnd s'aii tradusi este cu multu inainte
de sec. ahi 16-lea, ceea-ce resulta din urmtrele, cci
adec contini cuvinte vech latine, ce si de locl s ca
forma nu se mai afl in alte cr^ vech :
Ps. scheiana ^r-êrn (terra), temre-fric (timor),

:
lume-lumin (lumen), desidera, deideratii a dori, do-

rinfa (desiderare,
desideratum), cura a curti-ingrigi
(curare), involbti-invlescu (nvolvo), vencii-nvinga (vin-
co), gint-neamii, poponi (gens).
Cod. voronefianii increscii-nfierbntii (ncalesco),
:
gr^-greutate (gravities), gintti-poporii-mullîme. in-

cindre-a aprinde (incendere), cliema-chiema, lclma-
lcrma, frre- flre, flnge- frnge.

191
Dintre amndu aceste cflrtl cea mal latita a fostn
Psaltirea, (aie dfja pn'acuni esle cunoscut in trel e-
semplaro : unuii celo aflAtor la Academia-romAn, aln
doilea ce-l ulilisati si lipflriin de Coresi la. 170 91
1577), i alci treilea celo aflatrt intre cArtile rmase
dupft G. Ladani la comuna Avrign in Transilvania *).
Cod. vor. nu este cunoscut de cl in unicul esem-
plarli de la Voroneti.
Codicele mnstirt Secul cuprinde invtlurile lui
loni Scarariulfi tradnse din slavna prin Dee. 16 de
ieromonacliul Varlaamu.
Celo mal vechio evangeliarn romnesc manuscris
este Evamieliarul de Londra scris la 1574 de Kadu
(ramaticuln din satuli MAnicescl pe Vede (Muntenia)
de pe uno all nianuscripti mai vechift ^), de pe care
se vede al a utilisati copie .si Coresi, dup care a
tipAriin Tetravangeluli la 1560 1.
Teatele mhcene, scrise de Fopa Grigorie de la

Mflhacin in Transilvania sfi de aUil intre anil 1580
Hill), cuprindi cu deosebire literaturft bisericsc a-
pocrilft. Codice
importantn pentru particularittile sale
limbislice jji mal
alesti pentru rotacismo. parte din
ehi s'a publical de llasdeft in <Cuvinle din btrnl
(li p 1
259). Codicele se alla in posesiunea Academiel-
romne donalB de D. A. Slurza. Un Fentecostari
din scc. 16 lea ufiati de noi in Transilvania, este scriso,
dupA indicatiunile din lexlrt, in Moldova pentru o m-
nstire inchinata lui Michailu (JavrilQ (HsboenI?j.
iîi
S) Dr I. Pii^cariu DocuoKnte pentru limbi 51 istoria t I Sibifl

1889 Ir pop. 1921 se reprodure ps 50 din aceli manuscriptfl, care
acuni se aflft !n posesiunea P4r. Pu^carift.
hi l'n studiu asupra lui î escerpte de B. P. Hasdeu In Columna
In! Traisnl, '881 p. 193, seqq.
192
CRJI T IR R ITE
lu Tauslvauia.
In secolulci alu 16-lea ncepe tiparirea de crt ro-

mnesci si in ntreg acest secol se tipresc crî
romnesc numa in Transilvania. Cea dintiu ase-
menea carte este Catechismulu romnesc tiparitn la Si-
biio in a. 1544 ^), din care ns nu s'a aflatu pan' acum
nici unii esemplar. Despre una alln catechismn des-
tinali! de magistratul BrasovuluI pentru Komnii de a-
colo la a. 1559. se tace amintire in o cronica sssc ^j,
despre care ins nu esista urme positive c s'ar' ti tipritii.
Coresi diaconulti (1625 1600)
Nu se scie timpuh
si locul nici alu nascerof, nic al morte. Din crtile
tiprite in a dua jumtate a secolulu al 16-lea sub
numele lui reese c a trit in decursuh acestui timp.
Faniilia Coresi se trage din insula Chio, cum se vede,
de origine italiana grecizat '). Un ram din acsta
a venil inc din sec. al 15-lea in Romania ^^). Dia-
j) Jn socotelile comunel Sibii din a. 1544 din 16 luliu se <jlice :
.,Ex voluntate dominorum dati sunt M. Philippo J'iclori pr

impres-
sione Cathechismi Valachici bibale fl- 2" (C. Correspondenzblatt des
Vereins fiir siebenbiirgische Landeskunde. pe l8i>o so. 2.
Revista
crit.-lit. II 6 p. 260 23).
(1894) No. 5 -
8) Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltardinum I p 61. Din textulu cro-

nicel (praecepta cathecheseos discenda illis Valachis proposuit) nu
se vede dcS catechismulu s'a si tipftriti.
9) C. N. Satha N(of/.Xr]vixrj qiXokoyi'a, Atena, 1 868, aminlesce de
vre o optQ Coresi, diri cari unii, ca (ieorge Coresi, frte eruditi, nici
unuli InsS din acestia nu se vede a fi identica cu Coresi al' nostru
despre care Satha nu are nici o cunoscin^.
io) UnO Coresi obvine subscrisfl ntr'unQ documenta munteanfi dela
a. 1492 (Kevista Rom, a. 1862 p. 112). Diplome pentru familia Co
resi citza tiasde Col. lulTraianii, 1877 Nr. io n p 571 din anil,
1529, 1532, 1538 sq., r' Cipariii dela anil 1567, 1570, 1571, 1581
si 1582, nu ne spune ns5 unde se aflS, probabilQ nepublicate la dn-
sulii (Analecte, notizia Ht. p. XIX).
M. Crusius, Turco Graecia 284
285. 3o8, 313.
IDii
conuln Coresi se vede c& pelrecea cftnd in Transilvania
la l^rasovl, unde a lucrata fmpreunfl cu dol preoU de
acolo (icla biserica sAiituluI Niculae cilnd la Trgo-
,
viijte. Sub nuinele lui Coicsi s'afi tiplritn urmtrele cftrÎ :
1) Tetravangelul lipftrilii la Hraijova in 15<K) 1.

editiune nuft s'a fftcuin la 1889 in BucurescI cu li-
lere latine.
2) PrnxiulU sQ faptele apostolilorn din care unft
singun cseniplaro frte defectuosi se afl in Museula
nationaii din HucurescT ssi fiindil rupt, data 9 locul
lipftrirel nu se scio, dar' din epilogulQ Cazaniel nlio
resulta cu a fosl tiprili la Hraôvn i dup Tetrae-
vangelij 'M.
H) Caennia /, lipftrit dupft Praxii, cum se vede
din epiloguli et, 9 totn la liraijovti. Unti singur esem-
plaru defeda in biblioteca rposatulul Ciparifl (v. A-
nalecle p. 1629).
4) Psaltirea, cunoscutA pftn' acum in du editiunl
tipftrite la Hrasjovti una la an. 1570 din care se afla un
.
esemplari! in biblioteca Academiel- Romne, alta la 1577

retipArit deja '-).
5) CazaniaII, tipftrit la Braovft in 1580, lucrata

in colaborare cu l*opa Iene î Pepa Miliaitt, preo^l la
biserica Heheilon in HraôvQ".
Activitatea lui Coresi a fosta esagerata atribuindu-i-se
lui traducerea tuturori carîlorn tipArite sub numele lui.
Deja in AntiXia ediîune a acestel Istoril s'a artatn, c
ntre aceste cirÎ i anume intre Totravangeln ?i Psaltire
(le o parte, r' de alta parte intre invetturile din Ca-
zanie ?i intre epilge este atti de mare deosebire,
11) Ciparifi, Analecte

29. p.
Un'l studili asupra Praxiulul de Gr*
C'reû In KeTista p archeologie î filolog V. fase.
istorie, p. 29 seqq'
I
12) O alt& edifiune mal vechie dela a 150^ se vede a o fi nTutd

(i. Seulsscu (v. Buciumul'i romAnfl a. 1 1875) p. 289, r l'ihac !n
Dictionaire d''tymologie daeo romane 1870 citzft o ediÎe dela 150,
aceste duS editiunl InsS de ainrea nu suntd cunoscute.
3
194
fiindi cele dinti in o limba frte vechie, r' celelalte

avnd o limb multa mai nu, ncl nu pot fi nic
din aceea^ epoca nic din acelasi condei. Prin desco-
perirea i pnblicarea psaltire scheiane aesta s'a pro-
bat deplin, cci aesta arata, c psaltirea publicat
de Coresi in du editiuni este siraplu numa o copie
ceva modernisat in cuvinte i ortografie a psaltirei
scheiane. Cu tte acestea Coresi serie la captuli psal-
tire ,,am scosii din psaltirea srbsc pre limba ru-
mnsc". Caracterislica este c in epilogulii editiunel
ntie de la 1570, nu dice c a tradusu, ci numai ,,In-
ceputu-s'ati a se serie aceste sfinte psaltiri-'. Aseme

nea in tetravangelul dela 1560 1 dice numa scris'am
eti diaconii Coresi.... î Tudor Diacu". In epilogulii
Cazanie I spune lmuriti c a aflati aceste tlcure
ale evangelici ... î a scrisu cu tiparulo", va s dica
Cazania si invtturile n'a fosti traduse de Coresi,
ci aflate gata i apo tiprite. Aceste inv^turi ins sunti
o traducere mai nu de ct psaltirea i textul evan-
geliilorii, asemenea si praxiul, a cru limb de ase-
menea se deosebesce de cea din psaltire î tetravan-
geli. Acesti metodu de a tipri manuscripte vechi s'a
practicat de asemenea in toti secolulii urmtoru ^^).
Mihai Tardasi (Turdîanu), contimpuran alu lui

Coresi. Attii dup nume ct î dup colaboratorii i
editoruli seii, precum si dup locul tiprirei (Or^tie)
i dup particularitîle dialectice ale limbe, se vede a
fi de origine din comuna Turdaîi de lng Orstie (Tran-
silvania). Elfi se numesce episcopi! al li Romnilori, dar'
13) Noult Test. tipJlritu la 1648 tn Alba-Iulia fusese tradusd sub

principele Betlen GaborU (i6l3 1629). (Cipari, Archiv pentru fi-
iolog. 5 ist. p 635). Idem,

Acte si fragmente p i9. Psaltirea
tip. la 1651 in Alba lulia asemenea dup unu manuscriptu mai vechiQ
(Cipariu Principia p. 105), ceca ce se vede 5 din prefaâ psaltireT
unde nu se spune cine tradus o- Asemenea la traducerea bibliel de
BucurescI din 1688 sa luatu ,.lumw 5 din alte izvde vech"', cum
se dice in prefaî
Do- 1
se vede, cil a fosln unii episcopft Impusi do principele

ealvinfi uhi Transilvaniel, nereeunoscuin de Komiknl ).
si
Dela avermi o
eli parte din Testamentuk vechiQ (car-
tea !:i II),I r' in prefa^ji jji epiloga 'IH promite mlreg.
Colaboratorl a avuln pe Merce Stefano, preott in Ca-
ransebesjn. /acanil Klrein, dasdih in Sebe^jil, l'estiijel
Moisi, preotn in Lugosjn iji pe Achirie, protopopuln IIu-
nedrel. Stilulfi esle limpecle, limba are interesante ar-
chaisme iji parliciilarilAÎ dialectice din suduli Transil-
vanici (Ore;$tie-i)eva-Hategn ).
Catania de Braôv (lbO) la 1641 se editz a dua

rft la Alba-lulia.
Catechismul II {calvinescH) se tipftresce la anula
1612 *-^) din ordinuli principelul oalvinil din Tranlil Va-
nia necunoseutn nse piln' acum de cti in a dua e-
;
digiune dela 1656 dup care l'a retipftriti Academia-

romn la 1879.
Catechismul III cu lilere latine tradusi la anulCi
164-7 in Lugoj de Stelani Fogaraî dup celtt luterana
de Haidelberga, sji tiprito in Alba-hilia la 1648 ^").
14) Elfi se numpsce In precurnlare ..alesQ pi?copul& RomAnilorii",

lipsesce tns' 5n diptichulfl episcopiloriS iCiparifi, Acte î frag. p. XIV).
Nic Densuînnu Acad. Kom. ser- 2. v.
In Misiunea istorie*. (Analele
II .tect. I p 192). - S Micuin pune tntre episcopi pe unfl Paul
Tordnji. fSri a spune Ins; timpulH ci'nd a episcopitu 51 pe ce fantini
se bastiti (Acte ji frag. p 272). Ciparia pe urma lui Miculfi 'Irt pune
1* '579 (ibid. p XlV). Noi 'l înemfl de episcopi! impusu de Cal-
Inl. cacT din art- de lege 13 din 15 alO t'amerei (dietel) transil-
vane se vede ci principele pusese la Romani episcopi calvinl. Elfi
se numesce pe ungurie ..piscop"' (pUspk). In precurntare nu se
adre.st'z.l cira fiii sei sufletesct. cum e dntinn In hi.serica nstra, ci
cfttr.1 ..frajil Komnl"; elQ pe nisce preo\I pe care "l are de colabora-
torl li numesce ^.predicntor' dupA terminologia Calvina (art. de lege
lo din 1569). In fine 1nsu>I parimele Ciparl (Principia p. I04) n
siguri ci traduccrea lui lordaci este tn spirita calrinii.
15) Data tiparirel se constata prin diploma lui Racofi I din io
Oc 16I3 pt. 2. (Sincal, la a IO43).
IO) Cipari'i, Principia p. lo, 'Ifl amintesce numal. dar' se Tede
cA nu in cun sce. Nic Densuîanu a descoperilQ la 1S79 un esem-
196
Silivedru ieromonachul a tradusi Noul Testamenti
publicat la Alba-Iulia, a. 1648, pe cnd traductoriulu
nu se mal afla !n vita, cum se spune in prefat. Dup
asemnarea limbe el se pare a fi tradus ^\ Psaltirea
tiprit tot acolo la 1651. Ragciunile calvinesc dela
fine se deosebesc de Psaltire. Totu ehi a
in limb
tradusfi Cazania de Govora (1642) î probabili! Pravila
cea mica (1640), (vedi Muntenia).
Popa lonu din Vinfu a tradusil depe crti calvinesc:
1) Sicriulu de auril, cuprindndti cuvntrj la morti,
tiprit la Sebe^j a. 1683 ; 2) Curare pe scurtu, nv-
^tur morale, tiprit la Alba-lulia. a. 1685, tota de
eia una Molitvenic tip. la 1689.
Alte crti bisericescT s'aa tiprit : unii Ceaslovu la
1696, un Catechism romano -catolicu in limba romna
la 1696. in Unga ria la Tirnavia, si cu litere latine in a
dua editiune la Sibia in 1709, amndu necunoscute
pan' acum, aii fostti scrisedeFranciscl Szanyogh (-1-1726)
a Alba-Iulia, iesuiia pusj ca teolog lng episcopuU
romna unit '^'^). In fine la 1699, s'a tiprit la Alba-
Iulia una Chiriacodromiona sa Cazanie.
Cela dintia evangeliarfi cu litere latine s'a tiprit la
a. 1769 la Calocea in Ungaria titlulii sub
,,Evangelie
a toate Duminecs si szerbetory peste tot anul" ^%
IN IVIUNTENIA.
In Muntenia cea dintit carte romansca s'a tipritli
la 1640, anume Pravila cea mica de Govora, care a
plar in biblioteca colegiului reformatu din Trgiilu-MuresuluI (Ana-

lele Acad. Romane ser 2 t. II sect. i (18S1) q. n).
17) Nilles, Symbolae I- p- 375
18) Titluli mal tncolo sun carele ku ndemnren pre
: csinsztitej
si szlevitej DoAmnej Consiliariczej Margarite] Tomejan szpre limbe
Remlenszke' au telmecsuit, si dirpt veszelia jei sziifleczdsk la tipr
au dat P. David Biro dela Szfent Petru den Rndul Piarisztilor La
Kolcza ku tiprul Piarisztilor, la Anul MDCCLXIX.

V.)7
(idilli in du6 de esemplare; in unelc Hyurzft Teo-
Ibliirl
lilu, Munlenie, in altele (ihenadie (1628

initropoliluin
1(140) niilropolitiiin ArdealuluI '"), De nnde se pare a
resulla c Travila a Ibsln IradusA in Transilvania, iji
pontru economie cel dol milropolitl su nêles s ?i-o
tiplruscft cu o micfl schimbare de cle-va cuvinle (e-
care pentru sino, dftndi unuln cartea altiilr. tipariulu.
Fiindfl-cA lipsescn provincialismele, se vede cft traci u-
cerea transilvan a fosin n^v(}ut in Muntenia, iji la
acsia revisiune p va reduce oslenia lui Melelio Ma-
cedoneanuln, egumeno si tipogralu, iji a lui Mihaii Moc-
salie. Travila se pare a ti tradus'o Silveslru ieromo-
nachulii, traductoriuli transilvano -"). Melchisedec^
egumenuli manslirel din Campii- Lungi, a tradusn din
grecesce Invfiur sn cuvnirirl bisericescl tip. loto a-
colo la 1642.
Despre Cazania tip^rita la(Jovora 1642,
a se vede Transilvania, (Silvestru). r' Cazania tip la
mftnstirea Dealu. 1644, esle o simpl compilaîune din
cea amintilA iji din a lui Varlaami (1643). Daniil
Andrei Fanonianul a tradusi Indreptarea legi si
Travila cea mare tip. la Trgovi^te, 1652, avnd de
ajulorifi pe dol dascall greci din Chic Patrizzi !?i Li- :
garidi. Legile imprfltescl ins sunt luale din Travila

de la laijl, 1646. (v. Jurispruden^). J)ascal inve-
fa^r* ai tradusn din rusesce Cheia in(elestilu coprin-
(jndi 18 cuvntfirl pe JuminecI f} serbatori.
Jnochentie ieromonachn a tradus liturghia slavo-rom.
tip. la HucurescI, 1680, la care Teodosie Yestemianul
(din Vesteni in Transilvania) a seris o nsemnat
prefatfl, r' la 1702 a tip. êpte faine.
lordache Cantacuzin^ fiuli lui Const. Cantacuzin *^)
19) Acnd. Rom. tn edit. sa nu amintesce nimicd despre acsti in-

teresantft diferin^Jl
20) Ciparii, Principia p. 109.
21) Uimitrie Cantemirft, Evenimer.tele Cattacuzinilortt i Branco-
Tenilorfl Edit- Acad. Rom p. i, î prefaâ Kvangeliel (1682)
-198
sugrumat de Grigorie Ghica la 1664 si fratele lu $er-
banu-Vod Oantacuzin, a tipriti Evangelieie, la Bu-
curesc, 1682, prelucrndu-le in colaborare cu Atanasie
Tomaidul, moldovean.
Mai multi ^dascir' aii tra-
dusu Apostolula tip. la Bucuresc 1683.
Traductori i colaboratori la Biblia de Bucuresc,
1688: a) Niculae Milescu spatarii, (v. Cronicari), se
sust(ine a fi tradusi originarminte acQst biblie din gre-
cesce 22) ; 2) Arhiereulii Gherman Nisis ; 3) fratii
Badu êrban Greceanu

î 4) Mitrofan episcopul
;
de Hu, care scosii din scaun trecuse in Muntenia ^^) ;
5) si alti mai multi dascl Causa pentru care nu se

ami'ntesce si Niculae Milescu in prefat si epiloga, dca
elu a fosti traductorio, pot fi vita lu aventurs 1
patata cu du tradr de domni, si cu terea nasulu.
Acst biblie, ntia traducere bun si complect, este
insemnat ?i pentru aceea, cci s'a incercatii a regula
ortografia limbei romne cu cirile, si cu deosebire pen-
tru a si a, care pan' aci se scriaii de-amesteculu, Biblia
ins introduse scrierea lui a cu rT la mijloc si j^ la
incepulu. r' a lu a cu r.
Er' Radu si êrbanii Gre-
ceanu, afar de colaborarea la Biblia de Bucuresc, a
mai tradus mpreun si Pravoslavnica mrturisire
scris grecesce de Pelru Movila si Mrgritare tip.
Bue. 1691.
Afar de acestea s'aii mai tipriti in Muntenia 1) :
Triodu, Buzeil, 1697 2) Evangelia greca si romna, Bue.

;
1693; 3)'Tipiculu^[ Sinaxarele tot acolo, 1698; 4) E-

vangelia, Sngov, 1707;- b) Liturghie, Trgoviste 1697
î alta la Bmnicn 1698 6) Mineiu, slv. rom, Buzeti,
;
1698; alta edit. la 1709; 7) Molitvenicu grec: rom.Bu-
22) Emile Picot, Notice biographique et bibliographique. Paris

1883 asupra lu Milescu. 'l'otn acesta este î .,Ntcola pivtofipiaru'''
(Cipariii, Analecte, notila lit. XXXVI) amintit ca traductoriu ali S-
ScripturT din Grecesce in Romnesce.
23) MelchisedecQ, Cron. Husilor p. 14.

199
/eo 1699; 8) Carte s. Luininfl de Anlimi IvireariulD (v.
Klocinta), Sngovi KiOi) 9) Ventecostariii lip. sub Gonst.
;
HrAncovt'anu, nu se scie nse loculn data; IO) Invasa-

.'ji
ture trad. de cAlugruh Filoleii, Sngovi 17U<).

Triodu tip. la Huc. a. 1700 in a carul prelata se ()ice
c cu acesta se incheie stlpuli (colna) ctriilor bi-
sericescl.
IN \K)r.rK)\ A.
Varlnnmu mitropolituli'i (l^ô /o.w) -) Din viâ

lui pagine ciinoscinê. NSscutu in Molii>va carn p la
1580, cjIc la 28 Sept. \iV.\'2 se chiroloiiesce milropolit
alil Moldove!. La 1642. liindu ehi rnitropolit se tine la
lasi marele sinod in contra dogmelon calvine atribiiile

patriarchulul Ciriln lAicaris, asistAnd .fi Parlenie palri-
archulii de la Constanlinopol. Susînerile licite la noi,
c la acestft sinodo ail participati Muntenii, c el
.'î
s'ar' ( înuti pentru a combate propaganda Calvina la

lioninil din Ardeain .ji Caterhisinul cnlvinescu ahi
lui KacotI, c s'ar' fr decisi sclerea limbel slavne
din biseric i nlroducerea celel romne, s'a scriso
tte in tolal necunoscint. Nimicil nu .se afl despre
aceslea in actele aeelul sinodi. Varlaaniii cunsce Ca-
terhismii calv. nunial la I64 aflndu se in misiune
diplomatica la Curlea Munlenie, iji in acesta ami d
el alarm contra uneltirilon calyine din Ardealu prin
publicarea Rspunsuritorii la Catechismu. Vatlaam
24 Fntnl biografice: Cparii^, Principia p. 113 1Biantt ôl.
lui TrSian'i, 1881 p. ai. Archiva ist a Rom. l. prJ
i. p >io.
l'ron Rom (Miion Costinfi) I p. 327. Ciaslovull deli Neam\l. 1874.

Revista teolog. laÎ. a I (l88'^,) Nr. 20. 27. 28. 30 unite se
pubi. Actele snodulu din 142 dela Infl. Uricari> V JjQ sq.
Sincal,Cron an 1645. Melchisedecfl Cron. Komanulul. 1. 255
V. Pop". Disertaci.*! despre tipoprafiile rom- p- 22. - V. A. l rechie,
Autografele lui Varlaamy Mitropolitulil. Bue 188.
200 -^
este de metanie dela mnstirea Socul, unde se vede,
c a si invtatu, cci era o mnastire renumit in
Moldova pe aceUi timp. De sigurfi lu este a se mul-
tami nfiintarea tipografe! romne in lasi, si a sclei
din Tre-Erarchi, care in curnd o usurpz Grecii.

El cu Petru Movila, cu Eustratie Logoftult i cu
Grigorie Urechie, sunto cari lupt in acelii timpi
pentru desteptarea Romnilor in Moldova. Var-
laam, cu caderea lui Vasile Lupulii, prsesce scau-
nul mitropolitanti, cci pe Gheorgtie Stefania 'l unge
domnu Ghedeonl episcopulii de Huî, ,,find Varlaami
mitropolitul esiti la munte" dice Miron, si in 1655
aflmil pe Ghedeono mitropolit. S'a retrasi apoi la m-
nstirea Seculi unde a traiti! pana la mrte 1657.
Dela eli ne-aii rmasii urmtrele scrieri 1) Cartea :
romansca de invftur ( (Gazania) tip. lasi 1643. 2)

Rspunsurile la Catechismulu calvinescii, tip. Sucva
1645, din cari nu e cunoscutft pana adi de ctfl pre-
fata reprodus la Sincai a. 1645.
Eustratie Logoftulu (v. la cronicar) a scrisii êpte
taine tip. in 1645 la lasi, a tradus Pravilele tmpr-
tesc tip. toti acolo la 1645
6 (v. Jurisprudent). Sub
nume de Bravila alesa scris nainte de 1632 se afl
unii manuscris alo lui Eustratie in biblioteca rpos.
Ciparil (Principia p. 113).
Dositeiu mitropolitul {1630 1693) 2). Loculi ?i a-
nuli nascerci necunoscute, dar' far indol s'a nscuto
in Moldova, si dup cele-1-alte date positive din viâ
lu, n'a pututii se-se nasca dup 1630, ci in acesto
timpii sti ceva mai inainte. Tatli seo se nuraia Ba-
25). Fantn! biogr. : Archiva ist. a Rom. t. I. prt. 1. p. Il8.

Cron. Rom li. 9, II. 12, i3, 36, 232. Cron,
233. Melchisedec,

Eomannlul, I, 277, 278, 282. Traian pe 1869 Nr. 61. Candela,
revista teologica, pe 1885. p. I43 4. î 406.
Privire scurt asupra
ist. bisericel romano-ortodocse de E. Golubinski trad. de I. Caraci-
coveanfi, Ia 1879 p. 40.
201
rili, niamfl-sa Misira, (lupa unii faniilie do boorin ina-
zilfi, (lupa alîl cK' negustori. Kli apare mal ftnti la
1649 ca cftluglro in mftntsliroa l'obrata, undel ve-
demi ocupandu-se cu sludiul limbiion greca, lalinft
ji poloni. Fiindn-cftse vede, ca cuncscea puîni limba
latinA. este evidenti!, cft n"a studiain in Polonia, dici
atuncl ar' fi cunoscul'o niuitrt mal bine, ci lArA ndo-
ilft la milnfistire sfi anume la Pobrata. La 10 Maii
l65iS FailAmi episcop la IIu.si. r' la Ki Decembre
1659 la Komana. La HI luliQ 1671 apare ca milro-
polilil ala Aioldovel. Caini (inele a. 167H se relugiz
in Polonia, dimpreun cu Pelriceicu-vod, dinaintea lui
Dumitra.scn-voda la \ilA se
; reintrce in ^ra i la
1()7() \Î reocupa raÎ .scaunulu, care-l line pana la
1687, cand trece cu Sobietki in Polonia, unde
petrece pana cftnd mre ?i anume la Zolkiew,
la a. 169H. Dosilei, afara de limba romna, cu-
noscea Unibile greca, latina, polna i slavn, in
catii cu drepli cuvnt rjice Neculce, ca pe acele
vreml mi se alla om ca acela".
Dositeii este nu nu-
mal celli dintaift scrriloriil cunoscultt, care s'a ocupat cu
poesia literara (v. Poesia), dar' esle celn mai insemnatn
poeli bisericesci, iji in generala unul din cel mal e-
minenÎ scriitorl eclesiaslici la Romani. Dositei, adnc
cunosctorift alft graiulul romanesci, a incercati s-lo
reformeze in moda scientilci. Ehi '1 formase idei fi-
lologice, pe basa carora, voinda s6 inavu^sca limba 9
s scta cuvintele straine, a creala o sum de cuvinte
i?i a introdus forme nu s celti putina rari. Dar
cuvintele formale de elii n'a (ost adoplale, penlru c
prta timbrulfl forcare!. Cu tte aceslea scrierile lui din
puncta-de-vedere limbislica sunti de mare important.
Ehi era nu numal dislins prin lalent, dar' sji frte
labcriosi. Se vede a li po9e(|uia o biblioteca avuta de
carÎ :ji manuscripte, caci pana in (Jiua de a(JI se afl,
cu deosebire in Moldova, numerse carÎ i manuscripte
cu notile i semnatra lu. El a lsat urmatrele
-_ 202
scrier 1) Psaltirea in versur tip. la Unievu in Polo-
:
nia, 1673, cea mai nsemnat din operile lui 2) Aca- ;
tistu,\]meY, 1673; 3) Liturgiia, lasi, 1679; 4) Psal-

tirea slavo-romna in la, 1680 ; 5) Euchologiu, Iai
(1680?); 6) MoUtvelnicu, lasi, 1681; 7) Viefile sdnfi-
lor, las, 1683 8) Paremiraiii, Iai 1683
; 9) Cele 12 :
epistole ale lu Ignatii 10) Despre transsubstantiatiune

; ;
11) lu i se atribue Un lexiconu ala limhl romne (v.

Lexicografia). Scrierile de sub No. 9 si 10 suntu ne-
cunoscute.
Eremia Cacavela traduce din grecesce si public la
la^ a. 1697 Liturghia.
Totii intre scriitori moldoven trebue se numramii
i pe italianulu minorit Vito Peluzio, pentru-c el a
tritu timpn indelungatu in Moldova ca misionarii .î
episcopi! catolici. El s'a nriscut in Italia la Vigna-
nello prin al treilea deceniu din sec. al 17-lea. La .
1663 a tost trirais ca prefectu de misiun in Mol-

dova, unde a petrecutii septe ani cu deosebire in Baia,
pe atunci orasti. La 1670 se intrse in Italia, r' la
1679 fu numit Archiepiscopi! de Marcianopol, cu re-
sedinta la Bacati in Moldova, unde a fost instalat
la 1682, La 1687 plc din Moldova inderpt la Ita-
lia, in care an il perdem/ urma ^'j. Elfi a publicatii
la 1677 in Eoma un CatecMsmu
in limba romna cu
litere latine 2'). Nu
bine romnesce. Credul se
scia
vede c l'a luat din vre-o carte romansca.
Deipi nu chiar ca scriitori, dar' totu^ trebue s a-
mintimi si pe Luca Stroic, mare logoftu, dela care
posedem Tatlu-nostru scris romnesce cu litere latine
i publicat la 1597. Nu incape indoil, c nu elfi l'a
tradusa romnesce, ci l'a scris dup un text mai
vechi.
26). FAntnl : '^'Olumna lui TraianJ pe 1883 p. 142 sq Docu-

menfe inedite de I Bianu Archiva ist. a Rom t. I. prt. I p. 176.
27), Specitnene reproduse la Cipari, Analecte p. 254 25 ; P-
Ilarianii, Tesaur de Monumente I. p. 105 -lo
203
ISTORIA
In scrierea istoriel afhlmi la noi pnft la 1860 trel

epoce l)ino distintde.
Epoca I ]M\nk la a. 1600.
Inainte de al doilea descillecain adecft al lui Radu-

Negru iji Dragoî nu se amintesoi decAt du6 cronice :
Cronica Fdgraûlul ji Cronica de la Vrêfil. Dup alft

doilea d^scSlecati apan nceluln urme de cronice, cele
mal multe nisce simple nsemnrl anonime frte pe
scurti, inc;\tn cronicarii m;u t;\rdii se plngil de sec-
ciunea loru ') Modulo cum se ficeai nici nu permilea,
ca eie s Irc sub numele unul scriitori anume. cci
se fcean ocasionaln, singuni nnmal in scopuh de a
^m c;\te ceva in minte si a se Iransinite urm;torilorfi
pc scurti ntmplfirile mai nsenmate. Fie-care din a-
cestia nsemna numtil evenimentele timpulul seu, celli
urmtorift pe cele din dilele sale, !ji a?a se nftscea unii
regislru de iaple sCliimbrirl de domni, rsbie,
: nte-
meier de manaslirl, fmete, ble. in scurti cele ce a-
lingeaft mal lare vill de Ile dilele. Aceste nsemnrl
se filceai mal cu sam prin mnstirl, unde se pslra
vietile asa numitele pomchicf ale domnilorfi rji ale
.'î
ctitorilorn ) Pomelnice se, afll pana in (}iua de a(jl prin

manftslirr. Ciind lômftnil incepfl a se ocupa mal serios
cu scrierea celori ce se intmph in tn, pe lilngfl
i). Crollicele Rommiel de Cogalniceanft : Mirontt î Nic Costinfi

In prefe^cle de la I l descilecatfl, I- p 4, 3b3j: In prcfa( Cron.
lui l^rechie.
I. p. I2Q Prefmâ $i tnceputuji cronice! luT Mironfl Costinft
1. 247 91 249 î !n ..Despre poporulil MoldoveI" III p 491.
p.
3). Miron Costinft Cron- Hom. Ili p- 491.
Scurte tnsemnSrI
despre domnl. episcopi i alte evenimente se f&ceaO î tn condicele
brSslelor s<î societftîlori de meseria^t (Ve<Jl catastichulfl societltil
meseriaîlori din RomanO tn Cron. Romanulul de episcopul Melchi-
sedecfi II p. 8, sq).
204
scriitorii slrin se folosesc cu deosebire de aceste
scurte nsemnri. Prin acsta eie devenindi re-cum
de prisos, incep a se perde i loculu lo 'l ocup cro-
nicele mai bine i mai pe larg scrise si pe timpulil lui
Dimitrie Cantemiru devenise alt de rari, in ct ehi
ori-ct a cutat n'a pututi s afle chronicul mol-
dovenescti celu vechii>. (Cronica li, 376).
In sec. 16-lea incepuse a se serie ceva mai pe larg,
mai desvoltat ins se scriafi asa numitele chronografe
s istoria lumei incepnd de la creatiune si conti-
nund'o mai ales cu privire la evenimentele cresti-
nismului.
Crouicelc anonime :
1). Cronica Fgraului amintit, dintre cronicarii

romni, numa la Const. Capitanul (Magaz. ist. 1. 87).
Acst cronica esista. Ea ncepe dela ntemeierea Fg-
rasului de August impratul Eomanilor la a. 15 a.
Ch. ^\ nsir evenimentele insemnate ale Fgra.ûlui
pana la 1690. Acst cronica, mai ales pentru ince-
putuli ei, este curisa i interesant tot-odat ^).
Chronografia de la Vrtu i Chronologia lanculu-
Vod (lon Huneadi) amintite de Nic. Blcescu (Magaz.
ist. I. 10), cari ins nici Blcescu nu le-a vdut, ci le
amintesce dup mrturisirea lu Naumi Clococean.
Cea dintii se dice c tracia despre ntemeierea Bftna-
3). N. Densu^'ani, Monumente pentru istoria FgraûluI, Bue

1885. p. 578 public?! acst Cron. !n duS variante: germana î
latina. Cand eram la Fgrasu am aflatfl un esemplar In limba
romna de pe la tnceputulu acestul secolu la unu boeri' din comuna
DejsnI, ns ni s'a perdutn ; elQ diferea de cele due In cuprinsQ ?i
mergea pana pe la 1760. De-re-ce in esemplarulu nostru se 4'cea,
c izvodul s'ar' afla In archivul castelulul din Fgaraîi, Tarn c-
utat acolo dar' ni s'a spusQ, c arhivulu ccl' vechifi a fosti trans-
portat, pe la Inceputul secolulul, la ministeriulu de rsboiu In Viena.

205
tulul CraiovoI si tlespre cele dinU\ia timpurl alo inte-
meierel princi|)alnlul Munteniel. Marea im|)orlanll a a-
ceslorft cronica este evident, a rinasn ns6 p:\nu a(|f
necunoscute. 3) Cronica pind la Radu-cd-tU'ire se
afla conlopiia in cronica anonima I (v. cronicarn.
4) Vechea cronica moldovenscd se atnintesce la N. Ure-
chie, Kustratie, Siinioni DascaliiU, Misaili C&lugrul î
la Coslinescl. Dupft unele indicaîunl din diverbi co-
dici de cronice, acsta era ce va mal pe larg avnd
yi prel'afft, pilnft asltjl ins nu s'a descoperit, celO
puîna redactiunea de care s'a folosil Nislor Urechie,
s'a descoperit ins 5 caleva rodacîunl de o cro-
nicA pe scurtfi a MoldoveI, dar' tte in limbi straine,
poiona si slavna') ;unele din acesteredacîunl se sub-
suma de unii î sub numele de Cronica jmtncn, fari
a se pule pn'acum sci positiv care redacîune s'a
fcuti la manaslirea Fulna ; aceste redactiunl dimpre-
una cu Cronica anonima 1, ne potft servi ca modele cum
se fcea cronicele pe atuncl. In cea pubi, de d. Hasde
se poti destinge bine trel redactiunl :una dela 1852
I4nl, caci in accsl. timpi cnd conipilatoriuli nu afla
vre-uni (aptD adauge dela sine cuvintele nu serie, va
s dica avea naintea sa o cronica ce o compila ; a
dua de la 145'
7, unde serie din propria cunoscin^ ;
d'aici incolo se continua de mal multi Kedactiunile ce

le poêdea N. Urechie din acsta cronica mergeaft unele
pana la a. 1504. caci din acestn ami incce nu se mal

provoca la ea. 6) Crft i m-otZe se amintesc in prelati
la cron. lui N. Urechie, sub care sunt a se ntelege diverse
nsemnarl i memori! relative la evenimentelo din tra; u-
nul dm aceste memorii so vede a fi cuprinsfi vicisi-
tudinile lui Petru-HareÔ ntre anil 15:W 1541.
6) Letopiselulu at i nesc, ceive 'licitzaN. Urechie ntre
4). La Hajdeft, Archiva ist. a Rom III 5 seqq ?i la I HogdanQ,

Vechile cronice moldovenesci, luc 1891 se afla asemenea redacîuoT
$i studii asupr lori.
206 -
anii 1399 pana la 1501, de re-ce se folosesce de chro-
nologia de la creatiune, i serie chiar mai scurt de
ctQ letopisetul mold. cum dice Urechie, se vede a fi
scris in \Ta.
7) Cronica mnstirel catoUce de la
Trgovite, publicat in Archiva ist. a Rom. (t. I, prt.
p. 4654), scris latinesce de clugrii catolici din
acea mnstire, este o compilatiune din sec. trecut dup
cele ce amintesc Printii cei vechi in scrierile sii
hrtiile rmase de e ea ncepe de la Radu-Negru i
;
nîrnd evenimentele atingtre de mnstire continua

pana pela inceputil jumttii a dua din sec. trecutii.
8) Viâ lu Mhaiu Vitzulu. Walter in Istoria lui Mi-
hain ne spune in prefat c cronica s'a scris nti
roranesce din care se tradusese in limba polon din
care eli a tradus'o latinesce araplificnd'o ; cronica, cu-
prindndu faptele lui Mihaii, fusese scris rom-
nesce de cancelariuli seu, al crui nume positiva
nu se scie de nu cumva va fi logottulii Teodosie. Dup
cum se vede din Istoria lui Walter, acst cronica mer-
gea pana la finele lui luli 1597. Redactiunea romna
a aceslei cronice pana adi nu- cunoscut, se vede ns
c ea a fost utilisat, dca nu chiar lipit, la compi-
larea Cronicei anonime I (Magaz. ist. IV. 231), ceea ce
resulta din comparatiunea acesteia cu a lui Walter, cu
deosebire, c acsta este mai desvoltat.
9) Cronica
lu Hurul numit i Isvodul sptarulu Clnii>
este falsificatie de unul sti de mai multi cum se
vede, dar cu puîne cunoscinte istorice, i cu total
lips de cuno^tinte archeologice care se ceni pentru o
asemenea falsificatie^). Limba si cunoscintele istorice
5).Ci SSulescu a fost amestecatu In acsta, pe lng Gramatica

lui din care a trecutn forme si In cronica, pe lang tmpregiurarea
ci elfi curnd dupi publicarea cronicei la 185'i, a tradus'o in roma-
nsca modernS, l'arata lamuritu studiuli sefl CronoIogia Moldovei"
pubi, in i\nalele Academiel rom. seria VII p. 177 206. O analisi
critica a formei de Gr. G. Tocilescu n Revista p. i.etor arch. fi ft-
lolog. V. IV 465 500
207
sunti luale din Cronica lui D. CantemirQ.
Cronicarl cunoscuf cu numele din acstft epoca sunto
urmfitorii :
Murffu logofluln se ainintesce ca cronicarii mun-

teanrt in secolulft ala 15-lea, cronica lui ins nu e cu-
noscutft.
Azarie se amintesce in sec. 15-lea ca
cftlugftrul
scriiloruln unel cronice nioldovene in limba slavn,
de asemenea necunoscutft '"').
Gavnil superiorulo Muntelul-Atosii a scris proba-

babilft in grecesce Vi(a Patri archulu Nifon, care a
jucal o mare roh\ in Muntenia pe limpuli lui Hadu-
celil-mare ea se aflft lipilA in
; cronica anonima I
(v. Cronicarl) ?i s'a publicatft iji in Archiva ist. a
Rom. (t. I. prt. 2, p. 132150) dupfi unii ma-
nuscript vechii '). In acst din urm aulorul el se
numesce (lavriih superiorul Muntelul-Alosu, l'ani indo-
il tol acela, care, dup
spune chiar in a- cum se
csl;\ biografie, asist cu cAlugiiriI din Atos la sanî-
rea MnAstire-de-Arge.si sub Neagoe-Vod.
Vi('(a {fi fapiele lu Neagoe-vod. In Cronica anonima
I munti'inft (Magaz. ist IV 231 seq.) dup Vita lui Ni-
fonrt este intercalata o biografie amnunîtsl a lu Nea-

goe-vod (1512 1521). S'ai nfiscuti indoell deca ea
va fi scris de ins;;!! Neagoe-vod. ori de alli cineva.
Acsta indola se inltur prin relatarea positiva a Cro-
nicel 'reri-RomnescI afltrentr'un manuscrisf vechia
in biblioteca Academiel-romne sub No. 2B9 unde la
foia 184 verso se (Jice despre Neagoe-vod fcut'a :
mnstirl ?i multe alce in (r i la Sfelagora

biserici
î alte multe buntti, care sunt scrise mal pe larg
la carte ce a fcutl in via(a lu, .si a dat'o s fie
.stttre la sfnta Mitropolie din Trgovi^te. Toto a^
6). Cogtllniceanu. Cron. Rom. I 147. n 2. si 149. 2.

7). Icsift .MitropolitulB MoUloveT a publicatQ o a dua edii
1888 dupfi unf) manuscrptO din 183
208
sta scris si in maniiscriptul utilisat de istoriculii En-
gel ''). Dca biografia a scris'o romnesce s in alta
limb de pe care apo se-se fi tradus, positivu nu se
pot inc afrma, din punct-de-vedere alQ limbei ns
nu s'ar' put face obiectiun serise.
Macaria, despre care nu se scie nimic positivo, de
ct ce spune singuri in cronica sa, c a fost clu-
gri, a scris in limba slavn cronica Moldove! dela
mrtea lu Stefan cein mare (1504) pana la a dua
domnie a lu Petru Raresii (1541). Elfi a fostn contim-
puranu cu Petru Rare.^.
Eftimie, egumen, tresce in ntia jumtate a seco-
lulu alti 16-iea in Moldova. El coniinu pe Macarie
scriind totii slavonesce evenimentele Moldove dintre
unii 1541
1553. El serie ca martora ocular ^^).
Epoca II sti a crouicarilort (16001800).
Cu
inceputuli secolulu alti 17-Iea scrierea istorie!
la noi apuc pe o nu cale, nu nu att in fondi,
ct mai vrtos in modul cum se scria. Pentru-c
ntr'adevr î cronicarii din acst epoca scri mai
tot! cu deosebire evenimentele timpulQ lor, pe cnd
evenimentele mai deprtale le ia simplu din cronicele
anterire, î de cele mai multe ori pe din-tregul im-
preunndu izvdele cum dic e, s contopind cro-
nicele cele vech ntr'iina, scurtndu-le s amplificn-
9). Engel Geschichte der Walachey, p

198 9 wegen der Art der".
Ermordung des Wladuce ausshnen wollen, beziehe miGhaufdie inln-

dische Chronik (Einleitung XLVII). In derselben kommt vor dass :
von Nagul cine eigene Biographie existire welche bei der Bukorester
Metropolitankirche niedergelegt ist". Biografia se afl tiprit afar
de Magaz ist- In Archiva ist. a Rom. t. II prt. 2p 132 140 cu a
lui Nifon la unii locfi.
Io). A se vede despre acesti dot cronicarl cum si cronicele lor \h.
I. Bogdani, op cit.
201)
du-le 9i mal acljiu^'(ndi dela sine evenimontele conlim-
purane. Asa a l'acut lirechie, aâ Mironi, Neculce,
loto Eija cel mal muli,! din cronicaril muntenl. Unii a
scrisn numal evenimentele timpulul lorn, ca Dfimianil
Logofluhl !ji Diibiin, Hudu (receani, Acsenlie Urica-
riulQ, loml Canta, ienache Coglniceano ^. a.
Cronicaril nostri, noeunoscndft el importanza institu^-
unilon i}i intogmirilorQ sociale, tote acestea le-ai l-
sati aprpe neatinse, milrginindu-se a nara succesiu-
nile domnilor, rsbiele cu vecinil, rsclele interne,
si cum
(Jice Ienache Coglniceann la fmele cronicel
sale noi numal pentru
: nume ne-am silitn, ?i pen-
tru mergerea domnilon unuli dupS altuln cum au pe-
trecutu a descrie intrigile ce se leseafi (|iua ifi nptea
;
in giuruln tronurilorn domnescl, despoiorile ce se fcea

d'a dreptuli sil sub forme legale. Afar d'aceslea cro-
nicaril n'a pututn fi scutiÎ de spirituli factioso, care
din nelericire domina tti istoria nstrl. Mal toll cro-
nicaril ai fost î ment politici ori nelindfi menl po-
litici ai seriali la nvitarea domnilon iji in asemenea
calitate* scriind evenimentele timpulul lorD nu
s'aii pututn toti iji loti-de-una în pe de-asupra
pasiunilori. Pentru aceea trebue cumpeniÎ î folo-
sitl cu
precauîune. Un altD defeda al cronicarilorn
este provincialismula. Fie-care s6 mlrginesce la ^ra
lui :Pentru \ra muntensc s serie Muntenil
,, i ;
noi s6 scriemQ pentru (ra nstra", (Jice Neculce. Ast-

feli mal fie-care atinge despre ceI-1-aHl Romni numal
ncta vinft in atingere cu tra sa suntn ins î es- ;
cepîunl, ca Anonimul 11, Const. Cpitanul i D.

Cantemirft.
Cu tte neajunsurile inse, cari le nlimpinftml in cro-
nicele nstre, eie sunlu d'o mare, chiar nemirginil va-
lre pentru trecutuli nostru. Fftn\ eie trecutuli nostru
celo mal d'aprpe ar' zc in mare intunerec. Val-
rea loro cresce cu viâ nstrl politica î sociale, 91
ea va cresce cu att mal mult, cu cl se vor stu-
14
210
dia mai de aprpe in legatura cu diversele documnte
rmase din tirapurile trecute. Nu mai pu1,innsemnate
sunt crollicele din punti-de-vedere curat limbisiicO.
Pe cnd cardile bisericesc scrise in limba romna s'aft
nscut sub influinâ direct a limbilor strame, din
cari s'ai tradusii ori compilat cronicele singure s'aQ
:
nscut, deî nu tot-de-una sentite, dar' totu^ multo

mai libere de inrurirf strine.Intre cronicari munteni
î moldoveni esista o deosebire esen|,ial. Limba celori
munteni este multii mai liber de influinte strine, mai
naturala si tota-odat mai moderna, mai lipsita de
forme î cuvinte vech, pe cnd a celora moldoveni su-
fere mai multu de inriuriri strine, este mai greie,
mai neajutata, dar' mai avuta in archaisme. In gene-
TBii ns limba cronicarilor din punctu -de- vedere ahi
formeloru gramaticale si alti elementelori lexicale, nu
se pot asemna nici pe de parte cu limba din cardile
bisericesc. Din limba cronicarilorii n'am put s re-
construim desvoltarea isterica a limbei romne, pe
cnd crtile bisericesc sub acestti punctu sunt d'o va-
lre pe care n'ar cumpeni-o dece averi d^ ale lui
Gresil.
Dca ins Moldovenii sunto intrecuî de Munteni in
limba, cu atta mai multo cronicari munteni sunt
mai inferiori celor moldoveni in cunostinta, seriosit-
tea si maestria de-a serie istoria. La Munteni, cu una sli
du esceptiun, nu vedemo tendinta de a se informa
ct se pot mai bine din alli scriitor despre faptele
cari le descrifl, pe cnd la Moldoveni vedem acsta
atto din desele provocri ce le fac la cronice natio-
naie anterire, ct si la scriitor strini. In general
Moldovenii sunt mai instruiî. Acsta provine din le-
gatura Moldovenilor mai ales cu PoloniI, pe cnd
Munteni ao stato mai isolati, !î Ungaria i mai ales
Transilvania, cu cari ei erafl in atingere, erao eie in-
sedi pe acele timpuri lipsite de instructiune.
Urme de cronice esista î la Romnii de peste Car-
IMI
pati, ?i ncjl din cele mal vechl (v. p. 204), r'din sec.
17-Iea nu so cunsce rie ei\ta cronica lui (J. HrancovicI,
de altele nici aininlirl macar nu esista. Lucrul se es-
plicA uôn. incft mal nainle la Komftnil de din-
colo se reali/.ase procesulil fatala de lotaUl aservire
din parlea Maghiarilorft. Aristocrazia romftnft se des-
nationalizase. Komj\niI nu mal erau lactorft ahi slatu-
tulul. Cu deosebire dela uniunca Maghiarilorft, Sasilor
î Secuilonl (1438) poporuln devine sclav, jji prin ur-
mare friril interestt la destinole statulul.
Suntn multe cronice nepublicale, dintre care una
frte voluminsA scris.1 romftnesce nci\ in secoluh alo
l()-lea; asupra celorfl nepublicate ns nu putemii vorbi
aici, ci ne restrngemi numal la cele publicate ").
Cronica anonima L Acstft cronica este de-o frte
mare importantft. P'a este tipuli care ne arata cum se
seriali cronicele la noi. Fftr' de ea ama put numal
dup;\ lungi, amnunte .si grele cercetArl s constatSm
in ctft-va moduli cum se scrian cronicele. Aid ns
avemi prototipuln Ioni naintea ochilorD. A cesta cronica,
tipirit pentru Antftia rft in Magazinultt istorici! (IV.
2Hl sq.), consista din mal multe cronice mal mici scrise
de contimpiiranl iji lipite succesivi una de alta '-). Ea
incepe cu o mica introducere despre timpulo inainte de
ain doilea descalecat, care se vede a li unii fragmentn
ruptil din o alta scriere, sn care cel putina ni s'a
tfansmisft trunchiatn '*''). Dehi Radu-Negru pana la Hadu-
ll). Ina din cele dintil datoril ale Academiel romne ar' fi fosti!
publicarea cronicelor !n modi' scinîhc.
12). AcstJl cronici a fost'i tradusfl la a- 1727 !n limba germani
de Filslich (I. K. Engel, Geschichte der Walachei. 58 sq) Ins' pe
cAtft se vede tn fragmentulfl publicattl de Kngel esemplariulH romi'i-

nescH. de pe care s'a tradus'i, se deosebia tn multe de celfi publicatQ
tn Magaz. ist.
i3). Despre Insemn&tatea ;t tnfelesulQ acestel tntrodacerl ve<jl
Revista crit. lit. 1 (193) p. 3 38-
212
cel-mare este o cronica pe scurl, care ins se vede

c a fosl interpolata i amplificata in unele parti mai
tardili. Er' de la Radu-cel mare pana la Radu-vod
Clugrul s'a lipit vita patriarchului NifonQ î alni
Neagoe Basarab lsndu-se o parte dela nceput i
scurtndu-se unele citaîunl din santa scriptur ^*). De
aic pana la Mihai-vod (1593) a continualo unu alt
contimpurani frte pe scurtu. Istoria lui Mihaii se vede
a fi intercalata eea anonima de sub No. 8, ce mergea
pana la 1597, de aci incoio continuata sti de acelasi
autor sQ de un altuln. Dela Simion-vod incoio
pana la 1688, o continua mai multi contimpurani. Nici
unul din scriitorii contimpurani ai acestei cronice nu
este cunoscut. Cum vedermi ea cuprinde cele mai
vechi cronice muntene insirate unele dup aitele intr'un
modo crud, far nici o adaptare s contopire cum a
fcuti d.e. Urechie Ins chiar prin acsta ea presenta
uno interesii deosebit, cci ea nu numai constata mo-
dulo, cum se seriali in vechime cronicele la noi, dar'
ne pune inaintea ochilor toti-odat in fiin^ acele
vechi cronice, Este adevratii, c din puncturde- vedere
al legturei istorice este detectus, dar' fiindi scris
totii numai de contimpurani, faptele relatate, atar de
unele fantasii evidente din Vienile lui Nifoni si Nea-
goe-vod, suntii tocmai prin acsta deplin garantate.
C acsta era cea mai vechie cronica muntn cu-
noscut in sec. 17-lea ne mrturisesce cronica anonima
II 1^). Limba este, ca a tuturor cronicelor din Mun-
tenia, Uijr, naturala, limpede, numai biografia inter-
14). Nicolae Bilcescu !n Magaz. ist. I p- lo vorbesce despr-

cronica luT Tudosie fiiulfi lui Sloian din Tunîl. care tnse, dup eie
tatele ce le face din ea la alta locQ (Magaz. I. 386
38j). se ved-
c este tot una cu acsta cronici, cci sunttt luate din acsta ero,
nic (IV. 35 7 j. Drept-aceea Tudosie nu este de ctu untt copiatorifi
r' nu autoru cum se vede aln considera Blcescu-
15). FragmentuIS reprodusfi de V. A Urechie in art. .,0 cronici
anonima"' tn Revista p. istorie, arch. etc an. II v. I. p. 75 - 76.
213
calata a lui Nifon ?i Neagoe-vodft presenta o limb

mal arliaici. Dela a. 1()89 1710 o continua un ano-
nim (Magaz. ist. V 93 seqq.).
Nesforu Urerhie (1550lf:i5)^''') s'a nascuti in Mol-
dova din vechia tamilio Urechio, al cArel nume 'l n-
limpinlnin sub forma Urccl (OypEKA'k) inc sub Alee-
sandru-celn-buni de aci incoio de mal multe ori prin
.ji
chrisvclf domnescl. Nestorn a trebuit s-se nasca cel

mulli pj\na in 1550, caci la 1572 'l aflamfl ca uri-
carii. fâ 1592 4 apare ca logeft mare î limpulo,
cAtn nceslft domni a fostft scos din domnie, cll fusese
locu-tiitoriu de domni (Caimacam), dar' cAnd aude,
ca Aromi -voda vine cu adua domnie, fuge in Polonia.
La 1598 ehi era vornicCJ, î la 1599 vomica mare de
(ra de josa. La 1602 dimpreuna cu soîa sa Milrofana
zidescn biserica dela manaslirea Seculu. Tota vomica
'la aflami p;\n in 1612, etimi fuge in Polonia cu Con-
stanlini Movila, unde remane pana la 1615, in care

ami, la indemnula sei, dmna lui leremie MoviU ve-
ninda cu ste polona i scotnda pe St. Tomâ din
scaunu, s'a reinlorso si Urecbie in Moldova î diva-
nurile tte eraa pe mna lui, (jice Mirona Costino.
Dupa una ana dmna iji ful sea Hogdana fura prinjjl
de Turcl. Urechie scapa, dar' lunga iji insemnala lui
cariera s'a nchiata aci. El era acum deja forte b-
trn i nu mal incape indoil, ca cela multa pe la
1625 nu se mal alla in vita, de-re-ce la 1628 fiiulo
se (rigorie Urechie se constitue intr'un documento
ca mo^teanD. Din funcîunile ce le-a ocupal, din influin^
l FAiune biografice Archiva ist. a Rom- t. i- part. i p. i3,

:
22, 24. 46-7, 74, 77, ii3, 120, 123. 140; t. Ili p. 71. 74
Cron.

Rom. I, 240. 241, 242, 201 5, Hurmuzachi, Documente. IV, 1 p.
456, 4667. I. Bian. Columna lui Traianfl pe 1882 pag. no
(Inscripfiunea dela mftn&st Seculfl). -- Revista pentru ist arch. î
filolog. an II V. IV p. 706. Eppul' MekhisedecQ Cron. Romanultil

I. p. 30. Idem. Cron. Hu^. p. 91 4.
214
ce-o avea asupra celor din gurul sei, din diploma-
zia cu care tracia afacerile statulu,
se vede c Nes-
tori! Urechie era om frte inteligent î instruit pen-
tru acele timpuri. El se vede c cunoscea. afar de
romna, limbile latina, slavn, le^sc i?i chiar un-
gursc. Eli! a avut doi copi, pe Vasile i Grigorie.
Despre Vasile nu se scie nimic. r' Grigorie calca in
urmele tat-sei i ntre 16311642 l'aflma sptariu,
la
1644 5 vornici mare de ^ra de josi. De aci incoio
dispare ^^). Nestoru Urechie nc va ave parlea sa de
influint î conlacrare la cele dinti chrisve domnesci
ce le d lerimie Movila (v. p. 123). Dela Nestoru Ure-
chie ne-a remas cronica Domni tere Moldovei si.
;
vifa oru, dela desclecarea lu Dragosii pana la a

da domnie a lu Aron-vod (13591594). N. Ure-
chie s'a servit la scrierea cronice sale att de ve-
chile cronice, memori) ?i chrisve din tr, catti i de
scriitor strin. El atinge cte-odat causele eveni-
mentelorii, o face ins intr'un modu naturala, ncon-
scient. si pentru aceea nici nu insista asupra lord, nic
le aprofundza. Urechie, precum a practicatii in vi^

religiositatea zidindii i dotando mnstiri, tot aa a-
pare î in cronica petruns de rligiositate. Fapta rea
trebue se fie pedepsit, sumetulu umilitn (I. 21.1). Dei
elfinu d espresiune puternic patriotismulu sei, to-
tu nu este mai putin patrioti!. Elii condamn gu-
gernulfi absolul si aprb ueiderea domnului tirani
(I. 131, 208). O'frums invttur d domniloru i
boerilorii cnd dice :.,Singuri, cel mari judectori ;
singur pridi, singuri plinitorii legei !... $i de-aru invta

ce mari dup nisce musce far minte cum se îne
Mironfl Costin"! I 261. 2923, 3n.

17). Archiva ist- a Rom*
t. I- I pag. 120. Cron. Rom (M. Costin'l) I. 261, 2923. 3 11.
part.
Fr A. Wickenhauser, Reitiage zu einem Urkundenbuch fiir Moldau

und Bucovina, Wien, i82, ad an 142. Revista p. ist. arch î fi=
lolog a II V. IV p. 712. I. Sbiera, Gregoriu UrechiS, Bue 1884.
^215
domnia 1albina '9I apflrft
cA ll cftscira sji hrana
lor cu acele cu veninul sen, rft Domnulfl adec
iji
Matca, pe ninie nu vat&ma'' (I. '^20) Liinba este

simplA, espresiunea une-orl concisa fji energica. Nu
lipsesci ins pasagie reft legate, chiar neintelese, dintre
cari unele pota s fie sfi din causa copiatorilori. Archa-
ismele sunto mal rari de cum ne-am put aijtepta pe
accia timp, frfl ndoilri ins eie s'ai delftturat in
mare parte de copiatori. Dar' i in starea de a(|I allAm
o sumft de cuvinte .si espresiunl romune-scl de tl;\ fru-
museta.
A csta cronica s'a atribuilQ pe nedreplft fiulul seii
< rigore Urecbie ^'^).
Afinttnri î nmplifictort! lu Nfstor Urechie. Cro-

nica acsla iiitre al|ii aft anotat'o î amplificat'o urmft-
loril 1) J-jistratie Logof^tuii^
: care nscuti pe la fi-
nele sec. Iti-lea a lucrat ca scriitorii atti pe terc'
lulu bisericesci cti .si ahi cronicarilor in jXntftia ju-
nitate a sec. 17-lea, dupi cum probz uni manus-
cript sen afltorin in
ali bibl. rpos. Ciparii (Prin-
cipia, p. ItS cu data dela 1632. Kl pe atuncl deja
era una scriitorifi consumati. btrnfl, ceea-ce se vede
.si din legilc mprAte.scI tiprile la 1015 0, cum ?i din
impregiurarea, cti Mironu Costimi, care pela 165<) era in
trfl. nu-lft cunoscea, ceea-ce d a fnêlege, cft elD mu-
nse intre anil Uil(i 1650. Cumc Eustratie Logoftuli,
tradiK-Ûoriuli legilorl imprfttescl. este toli-odat si
cronicari .si anotatoriul lui Nestor Urechie, î c el
?i-a fcut notele ?i amplificaîunile nainte de 1618,
resulta din faplulnca 2) Simion Dasclulu urmatoriuh
seil a scris intre 1(U8 1620 *')
pe care D. Cantemir
sji
(Cron. In CatastichQ X) 'ift numesce ungurean va s
18V Prohele cft Nestorft Urechie este autoruM cronicel se afli

desfAfurate tn edi;. I a acestel Istori! p.
164 168 fi Rerista crt -Ut.
I ( 1893) p. 201 20.
19). A se Tede Revista crit.-literar& I (1893) p. 445454-
216
(Jic romn de peste muniti, 3) Misailu Clugrul
nu cnd a scrisi, dar' la tta ntm-
se scie positiv
plarea dnpa 1620 i nainte de 1650, cci se vede, c
Mironi Costinu nu-ln cunoscea nici pe cesta.
Ideile acestor tre cronicari despre originea Rom-
nilorii suntij combtute cu multa vehement de Mi-
ron ^ Nicolae Costimi i de 1). Cantemir.
Michailu Mocs, clugrii muntean, a tritn pela f-
nele sec. 16-lea si in ntia jutnetate a sec. alti 17-lea.
Dela el avem o cronica pe scuriti dela nceputult)
lume pana la a. 1489. Desi vorbesce si despre Traiani,
nu amintesce nimic de rsboiuli cu Dacii î coloni-
zarea Dacie, de nu cumva sub ,,Turci" ntelege î pe
Dac. Despre Romni incepe a face ceva amintire, dar'
numa incidentali! dela Dan-vod ncce. Cronica dup
cum nsusi spune a scris'o la a. 1620 din crt slo-
venesci'* pana pela 1105, r' de-aci incoio dentr'alte
isvde", far a lmuri ce fel de isvde. care ati fosti
far indoil romnesci cci confrontndu-lQ cu unii a-
semenea cronografi! romnescu din sec. 16-lea s'a con-
statati! c a luatii frase intreg. De-aic se esplica .si ar-
chaisraele din cronica lui, care staii in contradicere cu
limba vorbit .si scris pe acest timpii si mai alesi! cu
limba din Pravit de Govora (1640) la care se vede
c a colaboratfi si Mocsa (v, p. 196) ô).
Cronica anonima II -^). Acst cronica incepe cu
istoria Romnilor dela colonizarea Daciei ni merge
pana la Atila. Cronica s'a scris ntre anii 1668 1
1680. Acsta resulta din impregiurarea, c se provoca
2o). Cronica s'a tipritQ in Cuvinte din betrnl, de Hasdeu I. p.

313-443 cu o tntroducere î note filologice. Manuscriptulu se aflS,
In Museulii Rumianôvu de la Moscva.
21). Publicat prima rX de G. loanidfl hi Istoria Moldo-Rom-
niel, Bucurescl 185S I. 2QS sq. apol In Cron. Rem. edit- II v. I. 87
sq. Unii studiu despre acst cronica sub titli 0 cronicJl anonima"
a publicatu d- V. A- Urechie, pe basa unul nou manuscriptii, in Re-
vista pentru istorie, archeolog. etc. an. II. v. I. 65 sq.
-217-
la carlea lui Topeltiiius publicalft la lOfi? .si face amin-
tire (le Sa va
Hrancovicin niilroi)olitulo'", care ins a
foslrt (iestituiti la 2 Iiilin IH8() la ordinuln principelul
calvini Apal. IncMO se atinge de vairea aceslel mici
eronice, a mal bino, studili istorici. din punct-de
vedere curato istorici^ este aprpe nula, cci nu a-
duce tapte nu, nicl nu aduna, nici cerne de amrunr-
tuh cu vederi plruncjtre cele ce le relatz scriitoril
vechl ;se folosesco de scrierl de a dua si a treia
m;\na. i emite adese-orl vederi nentemeiate nicl pe

fapte istorice, nicl susînute de motive d'ajunsn. Cu
tte acestea trebue se mrlurisimfl, c istoriografia
nstrft a perduta multC, lindn-ci\ scriitoriuU nu si-a
realisalft planul de a serie inlrg istoria Komniloro.
Noi vedem in ehi nu numal una omo frte invelato
pentru acele timpurl, dar totn-odat ?i uno metodo 9 o
ptruiidere superiora, cari aplicate la timpurile dela alo
doilpa descillecat ncce, aru fi fcut mari servicie
istoriografel nostre. Ehi scie s6-?T dee frte bine sam
de lj\nlnile. dupA cari trebue s-se serie istoria. Elfi
intrece pe to(l cronicarii in privinâ cunoscerel Rom-
niloro din tte pilrtile. Ehi celo dintftiu ne vorbesce de
Cutovlachl sil Macedo-Rom;\nI.
liimba nu smn de loco cu a celoralalte eronice
muntene. Ea este mal strins, mal cuprincjtre
sji prin
urmare mal greie

.î i?i malEste limba 0-
mftestrit.
mulul invelato, care tinde la sfera mal larga de idei
?i de espresiunl. In acslA cronica apare inceputulo rao
dernizarii limbel, introducr^ndu-se cuvinte ca etimolo
gie, geografe, emisfero, republica, provedin^, crudatate
melancolie, <;i formatiunl nu ca monarchesco, craescft
istoresco, sotiire.
Cronica este anonima i far nicl unii motivo s'a a
tribuito lui Nicolae Milescu boerift moldoveano. Mol
doveanil ns nu pot sC Pie autorulo, cci din tte te
rileromane, Moldova cunsce mal putino, apol vor
besc ro de Moldovenl. Asemenea nu pot fi Munteano
-218
cci î Muntenia o cunsce mai putin de ctil Transil-
vania i Ungaria, pe care amndu le cunsce si in
cele mai mici amnunie na numai geograficesce, dar i
din puncl de vedere ala ntogmirilori politice, sociale
i religise, care pe acele tirapuri trebuia cineva s fe
crescut î trit acolo ca s le pota cunsce. Nici unii
scriitori munteani si moldovean, din timpurile cele
mai vechi pana adi chiar, nu a cunoscut referintele de
acolo cum le cunsce autoruln acestei cronice. Mun-
tean nu pot se fe, i din causa cci eli face familia
Basarabilor de origine srbsc, si se va vede ndat
de ce. Apoi cronica posede mai multe cuvinte care se
audo numai in Transilvania ca adora, adecte, direg,
:
dregtorie, grijuliu, costae, domnii in loc de boerii,

cum se dice numai in Transilvania. Afar de aceea limba
acestei cronice smn ca du picturi de apa cu limba
din Cronica transilvan a lui G. Brancovici, attii ca
stilli ct si in neologisme, smen chiar i in unele
cuvinte particulare ca Vizantia in locii de Bizanî,
Bosna in loc de Bosnia, Diocletianu in loci de Dio-
cletian. Autorul spune insusi ca cunoscea pe G.
Brancovici î pe frate- seii mitropolitulii Sa va din Tran-
silvania. Din cronicele amndurora resulta, c amndoi
avea aceeaî instructie, adec care se putea castiga
pe acele timpuri prin scle strine peste munti ;am-
doi utilisza pe un scriitori cu totulQ particular ca
Gulielm Blau, cu totulii necunoscutfi altori scriitori
romni. Brancovicii erai de origine Srbi, din renumita
familie srbsc Brancovici, o ramur Ins a acesteia, din
care se trgea G. Brancovici .si frate-seo Sava si un
alto frate lon, era de mullii romanisat, cronicarul
G. Brancovici ns. cum se vede din cronica lui, t.inea
nc la reminiscenza originei srbesci î se vede, c,
sub influinta ideilori lui autoruln cronicei face i pe
Basarabi de origine srbsc.
Din tte acestea resulta nendoiosi, c autorul cro-
nicei este de peste munî î anume din Transilvania,
219
ehi ins tria ca emigranlfi in Munlonia unde ?i-a scriH

cronica ca !ji Mrancovicl. Din acciaiai timpil in care s'a
seriali cronica, alari de HrancovicI, mal suntft cunos-
Muntenia
cuÎ alti doi emigranti arileienl, cari Iriai in
?i anume lon HrancovicI tratele lui (heorghie Branco-
vici iji Teodosio Vestemianuln niitropolituli Munteniel
nlre anil 1()()9 1073 ?i 10791708. Aceslii Teodosio
era din Trant'ilvania, dupft nume din Vestem sat
l&ngft Sibiii, care a cllugilritCi la Cozia jji la Tismna,
sji trecca in ^r ca ,,obrazCi mal luminal", elft eraiî
capuUi parlidel nazionale eontra (Irecilor, apare tota-
odalt'i .si ca scriitom bisericescil (v. pag. 197), elu celo
dinli introduce la alegerea mitropolitulul credulu î
profesiunea de credin^ in liinba romansca *''). Dca
vomii ave in vedere, c cronica este scris intre anil
1668 i 1680; cft elfi sta in relatiunl personale cu
(ih. Mrancovicl; cft cunoscea bine .?i pe fratele acestuia,
pe mitropolitulQ Sava din Transilvania considenUnd, ;
cft autorula dintre tte aerile romne cunsce mal

bine Transilvania, apoi Oltenia considernd c
;
Teodosio Vestemiantih si ca clugftru ^\ timpuh, ctQ

fusese e.\-mitropolitft, la petrecut in Oltenia la mftnftstirile
Cozia iji Tismna. prin urinare Oltenia putea s'o cu-
nscft mal bine dintre êrile romne dincce de Car-
pazi ; dcft vomft avo in vedere, cft el cunsce bine i
Xra-IIaêguluI fata in fa^ peste munii cu Oltenia ;
dcft in fine vomii considera, c autorula se provoca
des la santa scripturft, care aratft a ti preol din :
tte acestea reese cu cea mal mare probabilitate c a-

utorula acestel cronico este mitropolitulQ Teodosio.
Mironu Costin {16331692)-^). Familia Costi n se
22V Despre t<5te acestea n se vede Ghenadie Knaceani'). .Mitropolia

Ungrovlachiel (Condlca sjntft) Bue i88b p 27,41. 45. 51 $3 100.
23). F'ntSne biogr. : Cron Rom- I. (cronica s proprie) pag 292,
315. 321. 326. 373; II. (Nic Costino) pag i3. 30 37, 39. 230-1
235. 240 I, 257, 268; III (Mustei pag. 13, 25. c<i. S8. I04. I06.
220
vede a fi frte vechie. Numele Costina 'l ntimpinamu
mai ntii la anulo 1392 ntr'uni chrisov domnesc.
Unu logoft Costin aflm sub Petru-Rareî. Alec-
sandru Costin tatl lu Mironil a fost postelnicii. P-
rinî lui Miron a fost persecutati de Vasile Lupu.
Mironi pela 1648 se afla la scola la Bari in Ucraina,
er' la 1651 era deja la Iai. La 1654, cnd Vasile
Lupuh fu scosa din scaun de Gheorghe Stefana, Mi-
ron trecu in Polonia. Pana la 1 674 el a trecut prin
diversele funcîunT mai mici ale \er(, caci in acesta
an 'In aflm logotta. Ctr finale acelu an devine
vornic mare de ^radejosn. La 1677 Mironi Costina
este unula dintre boerii, cari far drept lucra la res-
turnarea lu Antona Ruset, sub care el se afla ca
logoft. In aceea^ calitate l'aflm i sub Duca-vod.
La 1684 se refugiz in Polonia dinaintea lu Dumi-
tra^cu Cantacuzinu. In acest an serie eia in Polonia
in limba polon poema Despre poporulu Moldove .î
alu fere-Bomnesct. In anul urmtori se intrce in
patrie, i Constantin Cantemira, care ajunsese ntr'a-
ceea domn, 'la face staroste de Putna, in care calitate
pune in tp inulti Le si Cazaci, cari se rspndise
prin tr iprdau. Desi Constantin Cantemira, dup
cum serie chiar cronica atribuit lu Nicolae Costina, a
fost bun i drepta domna, dar unii din rudele i fa-
voritii lu si anume ginere-se Bogdana hatmanuln i
lordache Euset, grec ajunsa postelnica, incepuse a
asupri ^ra cu dr. Afar de Mirona si frate-sea Vel-
cicu nu cuteza nime se fac vre-o observare Domna-
lu si favoriîlora sei singur ei le mai adresaa
;
..Mal
:
des cu pharele, i mai rar cu ornduelile 1" parte
Ho. D. Cantemiri, Vita Constantini Cantemirii, Bue. 1883 pag. 29

31 Archiva ist. a Rom. t- I- prt. I. pag. 18, 19; t- III- pag. I97,
281, sq. Nic Balcescu, Logoftulft Mironi Costini (Magaz. ist- L
138 pana la I43). V. A. Urechie, Miron Costin, opere complete,
Bue. 1888.
-.221 -
din boerii ôllUlâmi^( inlnl in legftturft nu Mrancoveanft,

domnuU Munleniel, ca s rslrne pe Canleniinl La o
nuntft a unul l'aladi la satulii iticanl, parlisanii intru-
nitl la act'slA serbatre, intre cari î Velcicu fralele lui
Mironfl, se vede c& sub influinâ vinulul vorbirft mal
multn decftln trebuia, îunul dintre spe(I. Ilie T'^Ces-
culn, mal tftr()ift stolnicu (II. 257) i-a Iradatft domnulul,
care ocasiune a prinsi o parte din conjuratl, intre
la
cari ?! pe Velcicu iî la indemnuli celorn de pe lAng
eia l'a lAiati, findi fatA chiar D. Cantemir. Mironi
Costimi mi tesese la Hicanl, ci se alla la moîa sa la
Brbosfl. Cantemir, aîtati de cel din giuruli sei! iji cu
deosebire de Hogdan sji Ruset, cari se temea de
rsbuoarea lui penlru mrtca fratp-sn, trimite pe un
green, Macri, sfi-hl prind, care-l alla tocmal cnd el
avea se nmormnteze pe sotie-sa, ce tocmal murise. Il
prinde î nu-li mal duce la domni, ci-I taie capulQ.
El fa inmormriutat dimpreun cu sotia sa. A?a peri
nevinoval Mirom Costin in luna lui Decembre 1692.
unul din cel mal nsemnaU barbati la Homi\nI in se-
colul ahi 17-lea, att ca omo de stal, ct î ca
scriitori. Peri prin ura ?i intriga, cu de>sebire a lai
lordache Ruseti, pe care-l protejase i-l niUase chiar
el **). Mirom a fost cstorit cu llna lica lut
24). Despre tragica mrte a frajilori CostinH ve<JI Cron. Rom.

II p 2401 III. p 25. 81, 88, no. To(I cronicanl spunC
.39, ;
d
nu li sa aratati! vre o vinl Singur Dimitrie Cintemira ti face !n
Vita Const Cantemiri pe amndol culpalvlil de tradare. Dar' cito
CTidcnia. ci. elu a voiti so spele de acstX f.lri de-lege pe tataitt
sefl. care. (Jice Neculce di 241 -2), ..multB s'ai cftitJl ce aU ficutft,
?i de multe ori plAngea tntre tta
boerimea. ?i blestema pe cine l'aQ
fndemn.at de afl grUbiltt de i ai taia'fi". Epistola, ce D t'antemirfl
I
lo biografia tatfl se pag 67 <îce. ci ar' fi scris'o MironCtn ultimele

momecfe c4tr4 domnil mJJrturisindu ^T vinft, st' a fost" sfarsi dela
i
Miron'i de caKlulfl Vlacri, st'ii cste o nSscocire familiar a Cantemire-

scilor pentru a s justifica. ?i acsta din urm o credem" noi fiindfi-
1
cJl dc4 or' fi projeût CanteroiresciI

acst epistolJl In originalu dela
mina lui Mirom, o arflta el atuncea ca t-se jostifice î cum nuar'
222
lon Movila, ?i a avuli tre! fecior Nicolae logoftti, :
lon hatman i Petrarca mare postelnic, si tre! fete.

Miron Gostin a lsat o avere frte mare. El a
fost om nvtatu, cunoscea limba latina, polon si
slavon. Eln este unul din cei mai insemnat si seriori
cronicari. Nu numal se nformz bine, dar' si ptrunde
adnc lucrurile. El nu indir numaT faptele seci, ci
tot-odat depune in eie o sum de idei. El este cro-
nicariul care posede mai multe, mai variate i mai
adnc cugetrT. Pentru aceea cronica lu, afar de fap-
tele istorice, est tot-odat i instructiv sub raportul
ideiloru. Este toti-odat un istorici! veridico, si acsta
recunsce chiar Dim. Cantemiri, pe care 'i vedemi
mai mult dusman decl amic lui Mironu ^^). Du
sentimento cu deosebire domina in scrierile lui Miron
Gostin religiositatfca i patriotismuln. El reproba cu
:
aspre cuvinte- fr-de-legile si destrnrile. Intmplrile

omenesci sunto supuse srtei, dar' el o identifica cu
vointa lu Dumnede. Patriotismul 'l manifesta sub
tte formele posibiie el ie condeiul, ca se combat
:
scriitorii, cari s'a ncercatu a nnegri pe Romni ehi ;
sacrifica consideraîunile religise fata cu patrio tismuli,

cnd dice, c ,,fe-care domn s fie pe partea creati-
fi artat o lui Neculce, care a fosti chiar sub D. CantemirS spStartfi

î hatman ? sn cum s nuNeculce ceva despre eaV
fie aflati Dar
de?i to^ cronicaril cari scrifl despre acsta ali fostu contimpurnnl î
chiar mari funcîonari, ca Niculcea. nici unuli macar nu amintesce de
aâ ceva. In fine D. Cantimirii public epistola in limba latina, r'
Mironii chiar de ar' fi scriso n'o serica in limba latinJl, ci frS ndo-
il rom^nesce. D. Canlemiri nu spune cum a fosti scris- In limba
latina mal usor a putut'i sSse falsifice, in cea romansca Inse nu se
putea face r cesta, cci in stiluli romnescu alQ lui Mironi, atati de
pa. ticularfi cunoscutfi, nu se putea falsifica, r' D. <"antemirLi are
'j;
o limbi rouinsc ce nu se mal afl la nime pe acel timp'.

25). In Vita Const. Cantemirii p. 29: ,.</hronographum.. continu-
avit equidem satis probe, et ab adulationibus parum tactum". Er in
Descriplio Moldaviae Bucur. I872. p. I54 ,,Miron accuratissimus
:
Moldavorum historicus".

223 -
nscfl ; . . . ins cu nêlopciune. nu far socollft i

l'ilrft ca in loci de (olosfl tercl s aducA peire";
teineift,
ein este in conlra slrinismulul, pentru c acsta nu
cunsce .si nu respecl ,,limbu î nlnduila êrer% c&
sunli lacomI, cft nu cauta s agonissc 9 el nume
burn la trft. ce cauta, desfrnaÎ, numal avere s
stringa" condanin despolismul. poflele ?i nesatiuln
:
Domnilor, in opositieins cu Urechie r|ice, ca Domnuin

ori burn ori rti nu
trebue omorli. In privinta cla-
selorft sociale Mironi Costimi nu s'a putut emancipa
de prejudelele limpulul sei, caci el (jice, ca pentru
boerii .si curtoano, Doinnuli se cade s aib cuvntdf
rtuiturd .si ciustf incall pentru bietulfl êrann nu-
;
nia (|ico nimici. Idei nefericite ale limpulul, pentru

cari nu e vinovali Miron Costimi ! Stiluh lui Mironi
este adeseorl intervertil, cu deosebire dupa frasa la-
tina, ns chiar' pentru acea, dei reoi, adeseorl e
scurti, nervoso senlentios..iiLimba ca la ceialalÎ
(Tonicarl al secolulul se ; aschaisme puîne, este ns
celli mal avuti in privinta terminologici osta?escI. Mi-
roni Costimi ne-a hsatil urmairele scrierl 1) Carica :
piMtru jntfiiuln de.sclecalil ali tcreJ Moldove! 9 nea-

mulul Moldovenesc, cu o pretaâ, in 7 capitole : 2)
Letopisetuh terel MoldoveI dela 1594 pana la 1662.
Accsla este opera principala a lui Mironi. PAna la
Harnovschi inclusivo s'a folosit de scriitorl slrainl, de
aci incoio pana cAlri
fnek domniel lui Vasile Lupuli
( 1654) a cele ce
scrisi dupa
,,a pututi inêiege din
boerii btranl" (I p. 281), r' dela (Jheorghe Slefan,
dar' cu deosebire nca de pela 1650, pana la fine, a
.scrisi din propria esperienta, caci mal in tte s'a pri-
lejii singun" (I p. 327). Mironi Costint (Jice in pre-

ia(a aceslel cronice, ca are cugeti s serie ntrga cro-
nica, adeca !ji a limpulul dela ahi doilea de.sclecato
pana la 1594. Ehi nu a scris'o, celQ puîn nu cura
avea de cugeto, caci in adevr sub numele lui Miron
esista o cronica despre timpuhi dela Dragon pana la
. 224^ -
1594, care, desi se vede compilata dup Urechie, se

deosebesce ns de a lu Urechie '^"^j. 3) 1 se mai atribue
cronica a terei Unguresc. Acestea sunt serie rile
principale ale lu Miron Costimi. Alte scrier mai m-
runte avemi de la el a) Despre poporulU Moldove
:
?t ala tere romnesc, poema in tre! cnturi in limba

polon/ tradus romnesce de d. Hasde (Cron. Rom.
Ili 487524) b) Vifa lume, mica poema
;
e) Trac- ;
tat de verificatie romansca; d) o epigram ctr mi-

tropolitul Dositeii tip. in Psaltirea in versuri a aces-
tuia la pag. 265 e; o alta mica epigram despre nea-
;
mulii terei Moldovei. (vedi Poesia).

Constantin Cdpitanulu (Filipescul). Acest croni-
carii necunoscut d'aiurea se vede c esle identica cu
Constantin Capitanul Filipesculn, pe care Jperban-
vod (1679
1689) 'lu trimite ia Apafi, principale Tran-
silvaniei, ca si aduc pe fiitorul ginere, Gligore B-
leanul postelniculu, ceea-ce se narz chiar in acst
cronica la fine.
Cronica publicat in Magaz. ist. (I i
II) ncepe cu Radu-Negru (1290) i merge pana la 1688.
Evenimentele dela a. 1688 autorul le serie ca contipu-
ranci i?i chiar' adese-ori ca martoro oculari! (I, 356, 360 ;
II, 6, 24, 34, 352).

Acst cronica este insemnat din
multe puncte de- vedere. Ea are informatjunilfc cele mai
intinse dintre tte cronicele muntene. Auioruli cunsce
multi scriitori strini, pe cari se vede c ia consultato,
dei?i nu-i numesce. Numai la el aflm amintire despre
istoricul Fgraûlu" (p. 153). Elu se ocup cu is-
toria tuturor Romnilorii din Dacia-Traian, dar' se
nêlege in loculi! nti de Munteni, si de ceilalî nu-
mai in a dua linie. El atinge î evenimentele strine.
20) DuS manuscripte ale acestel cronice se aflafl pe la InceputulU

Engel. Ge-
secolulu acestuia, unul la Blaj. altulQ la Oradea-mare-
schichte derWalachey p. 6768. Nic Densusianu, Misiunea istoricSj
Analele Acad Rom. ser. II. t. II sect. I (1881J pag. 1067, 204
nr. 59 60.
Autoriilul ns lipsesce patriolismulQ luminata, cani
riu si-a sciulCi sculi ulleluli de urA asupra Mohloveni-
\<tr (1. VS). lielalArile aceslel croniee se deosebesci
:idee-or) de ale celoralaltl cronioarl. Slilul este lijn-
pede i u.-joru tura proprietll archaice. Acstft cronicft
are dol continuatori, pe Radu (irecean, care a conli-
luiafo pntl la 1707'-'), Popescu, vornici
î pe liadu
mare, care a dus'o apol 1720, puhlicatft in pnA la
Majâz. isl. IV p. 21 s(|. Hadu (Irecean a scrisQ cu
putinl iubire de adevru, elfi pleura de lingusirl la a-
(iresa lui Conûintini Hrancoveani cflruia i-o ?i dedi-
(ase. Mal insemnal se vede a l o alta scriere a lui
IJadu (receani. jietip.lriln incft î anume Stahilirea :
rronolo(fie {erri dup inscriptif. croniee 1 docuniente

nticiale, incepndu dela Hadu Negru (121.")) pnA la a.
1007. nianuscripli in bibl. centrala din Bucuret^cl. In
line o alttl scriere a lui este Geneaogiile nenmurioru
hoeresc. (v. lit. biser.).
Gheoryliie Braucovid, care tresce in a dua jum-
late a sec. 17-lea, emigrndi din Transilvania in Mun-
tenia, din causa persoeutiuniion ungurescl, serie omicft
. ronic dela Inceputuli lumel pAnii la 168;. Cronica
si are nsenintatea el pentru unele traditil asupra
Transilvaniel. pentru relatArile autentice asupra fralelul
s(H Mitropolituli Sava martirisatn de Maghiarl i ca
limba pentru neologismele ce le contine ca elecîe, su-
perbie, patrie, pretentie, gubernatoru, stAndil totodat
in inliiiiA legatura cu Cronica anonima II -^).
Xiculae Costimi (1060^1712) ^*). El este fiul mal
a;). Publicatft tn Magaz. ist II- 129 sq N. Densu;ianu. Misiunea

ist. toc. cit. p- 219220.
Revista p ist, arch. î filolog. an. 11 T.
1 p. 284 Stud'e critic asupra

: ronicelori romne . Despre R.
irecean v. Revista Rom. pe l8l. p. $75 p 862 p. 245 ; : tn
Magar ist. II 129 sa pubiicat numal piin Ih a 1700.
28'. Despre cronicarft a se vede Bevist* crit. lit. I (1893). p. 97
seq. r tcxtul Croniee! ibid. p- 366 seq.
29) FAntne biogr. Cron Rom. II 72,74 lt-j8, tij. 247--^ 2S2,
269, 280, 296, 34 1-
D. Cantemir, Vita Gonst. Cantemim p. 29.
226
mare al lu Miron Costin, nscut pe la a. 1660,
Sub Duca-vod scurt timp hatmanii. La 1696 din
eause politice se refugiza in Muntenia de unde se re-
ntrce la 1701 si sub Duca-vod, in a dua domnie,
's reie functiunea de hatman. Sub Mihai Racovit
tresce retras, nse devine rsi hatman sub Antiochu
Cantemir, Revenind Mihaii Racovit adua ra la
domnie, Nic. Costinii rsi tresce retrasî. Sub Nicolae
Mavrocordatii devine vomica de tra de josiu Sub Di-
mitrie Cantemir (1711) deveni mare logofl. El
mre in Septembre 1712.
Atti din scrierile ce ne-a
lsat, ct si din mrturisirea contimpuranilor, Nic.
Costin se vede a fi fost ora invtai. Studiile si
le-a fcut in scle strine, de sigur in Polonia, Ni-
colae Costin e mai nvfat ca tatl se, dar' multi)
mai putinii talentat. Dela el aveni urmtrele scrier :
1) Cartea deschcatulin ntiu au ttr 3Ioldovei alu

neamulu moldovenescil, in 16 cepitole cu o prefata.
El incepe dela creatiunea lumei, si dup o espunere
putin dar i mai putin sistematica, termina cu des-
clecatuh lui Drago^. Elfi utilisz multi scriitori, dar
far critica. 2) Sub numele lui, D. Coglnicean a pu-
blicat Letopisetulu tere Moldovei dela 1662 1711.'
Nu-i putemi ins recunsce decti cel mult parte a
dela Nicolae Alecsandru-vod (1710) nainte ^'0- '^- A-
30). M. CogalniceanU Jn editiunea I ca si In a II a publicati ero"

nica (iiipH un maniiscript din 115 aflitorii acum in bibl. centrala
din lasi Nr. 9. In titlul acestuia se 4'ce, ci s"a ^.scosii din izvodulu.
lu Vasile Dmian ce a fost al treilen logofet si depre izvodul
hit Tudosie Diiha logofet^ p altora. In trSgu in Esl vlto. 7224
(1715 Sept- 4"', r' la finele cronicel toti de aceeasl mana sta scrisu :
,.pn alci am scri^ e Acsentie Uricariulu'''. ManuscriptulCl scrisiî

cu multl tngrijire este originai lu Acsentie Uricariuli.
' Un alu doile
manuscript', citata de d. CogSlniceani toiu acolo., obvine pe numele
lui Nic. Gostinu, dar' cuprinde mima! domni:i I si a II a lui Nicolae
Alecsandru vod. M. CogalniceanU nsS la domnie o atribue lui Nic.
Costimi, cci nicl nu se putea mai multi fiindu-c el'l mre la 1712,
r' a dua 1712 171 lui Acsentie Uricariulii. In manuscriptuli I iu
227
iiolai.iuni si aiiiplilicaiiiinl la cronica lui Nestori Ure-
cliie. 4) Cedsornicuh Domniloru (vecjl Filoso(ia).
Din sec. 17-lea mal avemi urmAloriI cronicarl, unii
cunoscu(I nunui ilup nume, altil ale cror cronic?
*?si8lft, dar' nu sai Amintimtt pe ur-
publicati nc.
mtoril l) Wclru Danovici, care se (|ice c la 1636 a
:
scrisi o cronica nelipjril incft dela f'acerea lumel panl

la t()24. limi esemplarii ahi aceslel cronice se vede a
fi in bibl. Ciparifi, care loti-o-dalA 'li numesce
rcpos.
pe moldoveani ^'). H) lonU 7y^t(rM^rti din l>ra-
autori
fjovi, care prin a dona jumlale a secolulul alfi 17-lea
traduce din grecesce in romAnesceo istorie universale '-),
1) Vasih Dmiann la 11588 treti-logoftn si Tudosic
Duhdu mare loyofin ^'^), ai trliti in a dua jumalate
;i secolulul alo 17-lea iji pe la ncepululH secolulul al
18 lea. Va art llsati cronice parziale despre evenimen-
<ele limpulul lort, cari s'aft ulilisalfi laeompilarea cro-
nse a 2 a domnie este scris de o alt;! mAniA posteiira î mi se a-

nintesce nimici^ de Acsenti? Uricariulfl; devrrat fia dela fine lip
scsce î este tnlregit de M. ('ogainiceanfi. ' um s'ar' fi putut' I-
tempia ca Acse t'e L'ricariuln la Irei ani diip.t mi'>rtea Xic C'os-
lui
tinii, S'"" descrie unii tnaniiscriptli aUl lui si s nu aminttsca de eli! ?

Sti pot sub espresiunea din tilluM manuscriptuluT ?i altora" vor'J fi .
n se !n{elege î nsenr.narile ce von fi rimas' dupl Nic ostimi? <
1 >e insemnatn este. cft Neculcea In prt'fa^.1 nu scie dc.1 s'a scrisn
cronica dela Dabija Inci'ce. presupune numal ci p>te si fi scrisi Ni-
culae Costimi dar ..n'a'i eîtH la ivi'lJt'".
311. Familia Danovicin obvinc In Moldova Intr'unO doc 1491
(Col. lui Traiam 1877 No 4. p. 188 sq.). UntJ manuscriptft al a
ceste! cronice se afld anonimii In bibl. Seminar'ulul de la Socola si
este r>rte volumins;! cuprin<}ndi istoria univenalft scris.1din punctu-
de vedere religioso.
>2). ManuscriptulP se afl;l In MuzeuM f:miUeI Ilohenzollern In
Sigmaringen (Dr. (;. Grober. Zeitschrift f- rom. l'hilologie, v I. 11J77)
p. 484).
Pe DubAtl raflimn la 1670 plrcalabi (Arch ist. a Rom III.
33).
24^). sub Anione Ruset" 1676 1679. vistierifl (Cron. Rom. II l),
iub Const. DucaVoda H093 1690) sub Antioche vodft (1698 pini
rji
la 1701) mare lo<;ortn (Cron. Kom II 255 6).

228
nicei dela anii 1662
1711 publicat sub numele lu
Nicolae Costinu (v. nota 30).
Acsentie Uricariulu a trail pela finele secolulu alii
17-lea si nceputul celu urmtoriu. L'aflam ca uri-
cari si sub Mihai Racovit in a treia domnie (1716
1727) ^^). Sub numele lu avem o Cronica despre a
dua domnie a lu Nicolae Alexandru Mavrocordat
(1711
1716). El serie, cum se vede, ca functionariu
al domnulu .si pentru aceea nu .si- a sciut pastra
independenta. ToUi eln se vede a fi compilata Cronica
ce cuprinde evenimenlele dela 1662 1711 (v. Nic.
Costimi).
Dimitrie Cantemlru (1673 1723)
S"a nscut la ^^).
26 Oct. 1673. Tat-se, Constantin Cantemiru, a fost

domn in Moldova (1685 1693). Elu a avut deose-
bit instructor, ntre cari pentru filosofie pe Caca vela,
clugrii greci! din Creta. Dup mrtea tat-se fu a-
lesti domni, dar scos incurnd din scaun, spuni^
dup tre septmn. se duse la Constantinopolj. Alci
s'a ocupati ehi cu literatura, nvtndu mai multe
limbi. La 1700 se cstoresce cu Casandra fiica lui
Serbano Cantacuzinu. La 1711 Prta-Otoman 'lu tri-
mise domn in Moldova, dar' erumpndi rsboii ntre-
Ru.sisub Petru- celli- mare si ntre Turci, el trece in
partea Rusilori, si fcndu-se pace trebui se prssc
scaunul, si trecu in Eusia. Petru- cel- mare l'a druit
cu moii i privilegi!. Fiindo-c sofia ntie 'i murise la
1713, el la 1717 se cstoresce a dua-r cu o fata.
34. F- A
Wickenhauser, op. cit. Il6 Il8. subscrisrt ca uricariii
Intr'un documentn din a. 1719. V. A. Urechie, Miron Costin'
I. 170, 172, 174, 176. II. 533.
35). Pantane biograf. Vita Principis Demetrii Cantemirii tm Co-
lectanea Orientalia. v. VII din Operele sale, edit Acad. Rom.
Istoria imperiulul otomanu si biografia dela fine. - Cronicele contim-
purane in Cron Rom. II.
In tte acestea datele une-orl se con-
tra<JicQ. Ov. Densujian, Notile asupra lui D. Cantemirfi, in Re-
vista crit.-literar li (1894)
P- 62 68.
220
a principelul Trubetzkol. A ajunsn consiliarifi inlimn
aln âruhil. A muril15 Augustu 1723. Dup ehi
in
aft rmasft patru feciorl si du6 tele. Unuli din fecioril
lui este Anliooha, poeluln satirico rusesc, care a fosta
ambasador ala Rusiel la Paris .si a muritn la 1741.
Dimilrie Cantemirn a fostil frte nvfatfi, o invf-
tura n.'^ nnil niullil eslins >ji variatA deciiti lemeinicA.
Kli, at'ar de romilnA. cunoscea limbile turcscil lite- :
rarft .fi vulgara, arabica, ialina, italiana si .slavonscA.

Fentru nvâiura lui a fostft numitCi la 1714 membru
iin Academiel din Herlini. Kh a scrsi mult î des-
pre multo lucrurl, si penlni aceca adese-orl far sis-
tema î suiierficialQ. Ca isloric in cestiunile contim-
purane, ?i mal alesu, cari atingeai lamilia sa, nu s'a
pututi (ino imparîalft. Acstn provpnia far ndoil
din natura pasionat
lui vohement ""').
.ji
Limba romansca a lui D. Canlemiri este de uno

gemi esoticil. nenatural greuie ptn la
.ji desgust.
intervertita ?i incurcat pana la neinfelesO. Wo a voiti
s'o supun la fraseologia si perodizarea latina, d'acl pe-
rioda lungi adese-orl d'o pagina î nelegate so forte
r legate. Intelesulo cuvintelortt forcato multe cuvinte ;
formatiunl proprie, urmndH in acsta. cum se vede,

pe Dositelo. Cliiar limba latina, in care scria mal u?orn
ca in cea romna, este adese-orl frte negligial. Di-
milrie Cantemirn ne-a lsalil urmiMrele scrierl mal in-
semnate :
1) Divanulu lume^ romnesce iji grecesce, tiprit

la laÎ a. 1008 (v. Filosofia^
2) Cronica Romano- Moldo-V/achioru, dela coloni-
zarea DacieT pn la ahi doilea desclecato, in limbjf
romna.
36V lonQ Necalce (('ron Rom- II. 3o2< (Jice. c& era ..nerSbdltoriti
?i mniosfi, zlobiv& la bc^'e î numele de omfl r''*. Tot' eltl
I eîse
Ins ne spune. cS ajungndi Domnfl era un ?! nemJrefM. Neculce
a triit ca mare funcfionarQ pe lngil eU'i, cum tnsufl rie spune
230 -'
3) Istoria impcriulu otoman, in limba latina.
4) Descrierea Moldove in limba latina.
5) Istoria ieroglirc, romnesce.
6) Evenimeniele Cantacuzinilor.
7) Vita Constantini Cantemyrii, latinesce.
8) Istoria creatiunei, latinesce.
9) Istoria Otomaniloru de la Mahomed pana la Os-
manu, perduta.
10) Carte de musica iurcsc.
11) Introductiune la studiul musice turcesc, ro-
mnesce.
12) Logica, latinesce s. a-
Cele mai importante suntu cele de sub J, 2, 3, 4,5.
Cantemiri se nevoesce in Cronica sa se lmursc e-
poca cea mai incurcat din istoria nstra, dela coloni-
zare pana la 1300. Tesa ce ?i-a pus'o este a proba
.,traiuli necurmat" al Romnilorii in Dacia. Spre
acestu scopi a studiati! vre o 153 de scriitori. Cante-
miri a incercati se-se informeze temeinicii despre su-
biecln, cu tte acestea elii a rmasi departe de ceea
ce se cere la asemenea cestiune. Muiî scriitori insem-
nali nu i-a consultato. Pe cari i a consultato de multe
ori "i cunsce defectuosn su intelege rei.
Sunt
cumplitil de defectuse cunoscintele lu despre Dacia, .i
nu numai cea vechie, ce ar' mai trece, dar chiar despre
Dacia timpulu sei sii moderna la el d. e. Alba-
;
lulia este Oradea-mare, Radu-Negru a e?it din Ha-

laosi (?) i a trecutti in Muntenia, pe Strela (Streii) se
afl Mediaûl Crasea (?) i?i Sapsonuli (?), .si alte ase-
;
menea lucrur ca din povesll (Cron. II. 383). Atar de

acsta nu are nici o sistema in scriere: cronica e lip-
sit cu lotula de orientare. Elii amestec aceleai lu-
crur î le tractz de mai multe ori. Mai nsemnat
din puncti-de-vedere alti cuprinsului este Descrierea
Moldovei, ea ne pstrz o sum de cunoscinte istorice
mai alesi ns etnografce .î geografice, cari far de ea
nu le-amfi posed. Dar .si alci Cantemir este a se u-

231
tili>a di iiiecautiune Istoria ieroglilic c.-îc u .-eiKuo
sui generis Coprinsuh
esle vila polilic,
el sodala î
familiar de pela finele secolulul alo l7-lea incepu-
.fi
lulii secolulul urmAlorifi in Muntenia. ou deosebire ins

in Moldova. Cantcnirii a ospu.s in acV-sift carte in-
tridile, frecrile. Iradrile, despoierile, miseriile pubiice
si private ale acelul linnpfl in aceste trf. Persnele et
a liguralft in aceslea prtft tte diverse nume, de a-
niinale f)ial cu snu. ulorul ns le esplicA la finele
operel puncndn numele adevralfi ahi lie-cAreia. Opera
este voluminsa trebue multa putere .si bun-voint
.>ji-tl
ca .s"o celescl. nu numat

pcntru obscuritalea iji limba
el grea dt^ rumugali, dar iji penlru lungimea rellesiu-
nilor moralt-niosolice. Cu tte acestea este evidento,
cfl dc in loculo numelor liete s'an substitui cele
adevrate, .i cuprinsuli el .s'ar' studia in legatura cu
datele sfi de.'-criohle ce se alla in cronicele acelul timpo
despre cele mal multe din persnele ce obvini ca ac-
tori, ariditatea operel s'ar' schimba in o naratiune in-
tere.ânt de.spre viâ publioA, sociall tji tamiliarft a
acelul timp. Kra necesari cauni asemenea studi s-
se pubiice ca introducîune la ediîunea Academiel- Ro-
mne. Cu mal multa ngrijire este lucrata Istoria im-
periulul olomanii.
Cronica anonima IV. Acsla se atribue unul Nicolae
Mui^tea, necunoscntn de-altmintrea, dectn c in titlula
cronicel se numesce diaca stare de divano". Acst
cronica dimpreunft cu varianta cuprinde evenimentele
dela 10<)2
1729 Farti ndoila. varianta nu este scrisft
de acelaijl anioni care a scrisi ceea-1-alt parte a cro-
,
nicel. Cronicariulo (jice, c evenimentele dela 1662

1704 le-a scrisfi ,,dup poveîle mai multori menl
aleifi", r' de aicl incoio de la sine nsusl. Acstft cro-
nica confine pasagie ntregl din cronica lui Neculce,
ceea-ce provine de acolo cft .s'afi .servita, pentru timpulft
mal vechii, cum se vede de aceleasl fontane, proba-
bih de ale lui Damiano si DubAn, caci cronica consunA
232
in pasagie ntregi si cu cronica publicat sub numele
lui Niculae Costin. In tondu se vede a fi mai multu
un copiatori, cel multu compilatoriu.
Cronica anonima V. Autoruh necunosculu. Guprinde
timpuli dela 1662
1733, Nu este dect o compilati-
une, cte-odat mai scurtat, alt-dat mai amplificata,
din fntnele de cari s'a servit anonimul alti IV, cro-
nica atribuita lui Nic. Costin si Neculce. Acst cro-
nica a fosti tradus in grecesce de Amiras.
lonil Neculce {16721144)'^''). S'a nscut pela 1672
in Moldova, si la 1701 l'aflamu ag, la 1704 siugen,
r' la 1705 sptari. Sub Dimitrie Cantemiri, ntii
lot ca spfttariii, era mna drpt a domnului, curnd
apoi 'lo pune hatman in locul lu Antioch .loia de-
slituit. trece ns in acelas ano cu Cantemir in Rusia
unde petrece do ani, de aici in Polonia, unde trebui
s rmn ca refugiatn septe ani, $i abia la 1719 s'a
putut reintrce in patrie recptndu-;?! mollile ce i
se confiscase. Pana la 1731 tresce retrasti, in acest
ano ns Grigorie Ghica 'lo face vornic mare de fera
de sus. In anul urmtori sub Constantinu Mavrocor-
dato nu-lo mai aflmo in functiuni. Acestu domn se
incungiurase cu greci, prin urmare un boerio i ro-
mno verde ca Neculce nu mai avea loc in cta a-
cestoro despoetori ai terei. ns in a dua domnie Ma-
vrocordato 'hi pune vomico (1741). De oici incolo '
perde mourma, de-re-ce ins cronica i?i-a dus'o pana
la 174-3, mai amintindo numal de schimbarea Domni-
lor din 1744. in acest ano sn curnd diip aceea tre-
bue s fie murit, fiind deja frte btrno. Neculce a
fo:5t cAsatoritQ si a lsat copii dup sine
Neculce nu se vede a fi fosto cu vre-o deosebit
inv|tur, dar far indoil dup Miron Costino cel
37). Fntnele biogr ; crom'cele contimpurane, cu deosebire pr(>pria

sa cronica (Cron- Rom. IL 26, 284. 287, 302, 305. 332. 338, -^4*,
369, 371 ; IH so, I83).
233 -
mal talentata cronicaria, pe care Ins Mi intreco multo

cu limba. stilala i} modula ospunerel Neculce esle nu
numal una capa din cele mal limpe'jf. vede lucrurile
frte curiil, le judec drepto fir hesitare î multa re-
Hesiune. dar" lotiiodat este una sufleli plinn de dorfl
sji
.si (le durere pentru ^n\. si care cu intristare cauta la

viitorin. Cu (Irept cuvcnta eln vede mi slrAinl causa
nel'ericirilon terel. Eli nu lasa nici o ncasiune de a-I
nfera, pentru-cft el nu respectii religiunea, '?[ batajocft
<lo dalinele si legile terel, nu cautil decta csiitigulo, a
introdusn luxuh, desfrula. si-ai surpata nioralitatea.
tSrtoa êrilonl romne in cel 70 ani urmilori p{\n la
1821 a aleverita cu prisv'isii judecata lui Neculce des-
pre acele timpurl ,.a' croro plgi fatale jji 3l(\1 le mal
aimtim".
Neculce ne-a lsata Lelopiseûlo (erel MoldoveI dela
1W)2 pi\ni\ la ITilJ cu o prefa^ la inceputa cu 42
.ji
tradiiiuni islorice sub tilluh ,,() samft de cuvinte".

Dela l()62 pana la Duca-vod (li71)) serie dup isv-
dele ce le a ,, aliata la unii si la altii, .si dupa aucjitelo
celer btrni boerr'. r' de aicl incolo pana la fine
<jice ,,am serisn singura dintru a mea sciinia... c;\ o
:
tosta serise in inima mea**.

lon Cmita a traila in secolulu trecut *"*).
La 1774
Pipare ca spataria. la 1788 logofin
ne-a lsat o VA(i
mica cronica despre intcmplrilo dela 1741 1769, Deiji
a scrisi trte pe scurtn. eia ins complelz .si lmu-
resce in unele cestiunl cele narale in cronica lui le-
nache CogAlniceana.
lenache Coglniceanu^^), s'a nscut la 10 Oct. 173()
la laÎ. Tatl sea Vasile Coglniceana era mare cpi-
38). Cron. Rom. I. p 22; JII 229- 2^2 rricariulft. V. edii.

2-a p 417. Archiva rom. 1845 P- 247- ^ -^ rrechie. Mirb'ntt
I. 193.
39) Fntine: aatobiogratA !n Cron. Rom Hi 174 nota M

C'osfilnicranuQ. Notile biograHce a cronicarilorft MoldoTCl In I.<topi-
:ie{dc Tercl- Moldove! edit. I.
^ 234-
lan al tinutulut la:?!- In 1746 a ntral ca copilCi-de-
cas la lon Nic. Mavrocordal, r' la 1749 sub Const.
Racovit Cehanii devine comisi al treilea, r'Ia 1756
raflm vtavu de apro4i. Intre ani! 1757 1761 si

1769 ^^1774 a pelrecul in Constantinopoli, unde *si-'a
terminat i cronica. El ne-a lsatn o cronica despre
evenimentele dintre ani! 1733 pana la 1774. lenache
Coglniceanii este nu numa cel din urm din croni-
carii MoldovenI, dar nsmn tot- odala si decadinta
cronografie!. La el nu mai aflmci nici spirituln de
jndependent, ardrea palriotismului, nic vederea
nic
ptruiidtre a antecesorilor sei. In acst cronica se
oglind decadenta Moldove!, nfrngerea si nbusirea
spiritului patriotic si deplina intronare a strinismului
grecu. Tot in asemen conditiuni se afl si limba ;
ea-?i perduse energia si timbruli vechiu al limbei lui

Urechie si a Costinesciloru, seninatatea si eleganla lui
Neculce ;se mple de grecisme si lurcisme, stiluh
lngedu si incolor. A far de cronica in prosa ne- a mai
rmas dela el si du mici cronice rimate despre
tierea lui Grigorie Ghica i a boerilor Manolache
Bogdanu i ln Cusa. La 1782 a fosti stolnicu. A
murito la 1795.
Glieorgache, ahi doilea logoft, serie la 1672 obice-
iurile s ceremoniile la nltarea domnilor. De atta
se mai interesati menii, cci domniile treceai iute una
dup alta, far fapte de valre; tot ce se mai vedea
erao ceremoniile seci, cari se repeta la srbjtor, la
suirile in scaun ce se inlmpla mai la fie-care ana
s cel mult la tre ani, cci domnii nu mai era de
ctt nisce arendas, a cror glorie consista in pompe
copilresci. Acst condic de ceremonii totus nu- este
far valre, cci far ea anevoie s'ar pule reconstrui
iin cronice aceste ceremonii. Afar de ceremonii sunti
presrate ici cole incidental notile importante din
vita social .si chiar spiritual.
235
Ienchi(d Vcrescu '"> s'a nsciilii [aia 1 "4U in
Munlenia. Primi o educatiune ingrijiia in familie. In
etale tinr Irebui s urmezo pe lalln sei Stefann
Vcrescu Cipni, trimisii de Const. (êhanii
in esilin la
liacoviiA. Sub Scarlali Ohica se intrce in patrie si
devine cAmflraijft la zidirea niAnSstirel Spiriduni cel-
noil. In 1763 reveninda Hacovitft la domnie Inve-
ninft pe Sletan Vftoirescu latAln lui lenchi^ ?i pe
uncliiu-sei IJarbu. La 17(5^1 Rusjil ocupAndi tra, le-
nilchit trece la Hraifovi. Sub domnia lui Alexandni
Ipsilanto ocup inaile luncliunl, nli vislierin, apol
spitlarii ; conlucrA la cedicele Ipsilanin. esle triniisu in
inisiuni diplomatice. Ehi a
scrisft o cronica a Sullani-
lor turcescl pana
1791 in du parli, cea dintii'i
la
pnA la a. 1730, r' a dua, scrisA ca una memorili,
oste mal imporlanta, cAel amestec evenimenlele Mun-
leniel si chiar' ale vieêl sale. Limba este trte impes-
tritalA cu turcisme.
Despre alte sci ieri ve<|I la

I'i00(/ie i?i Poesie*^).

Ioni{ ôiniescu la 1792 serie (copiza si compune ?)
Istoria TerelKomnesoI cuprincjnd istoria anlerir
lui Hadu-Nogru apol dela acesta pana la a 1717, ne-
publicat incA *-).
D'tnnisie Eclesiarchidu a IrAiti pe la linele sec. Ire-
cutn jji inceputul secolulul acestuia. El a tosto clu-
gr, ,.eclesiarchtt an episcopiei Rmnici si dascAlH slo-
venesciV" ^^). De la acesta avemi o cronica ^*), care n-
cepe la 1764 ?i terminA la 1815, cu o introducere io
pretaf. Cronicariuln dice in prefaÂ cA serie cAte ani
auît de la cel blrn, si cte-ml sunta prin sciin^
40^ FntAne Cronica sa proprie- Odobescu

:
rcrfil Vdcresci :
tn Revisla Kom
l86l p. 481 sq.
41). S'a publicatO pentru ntia ri de P- Ilaran^ tn TesaurQ de
nionumente II 244 302
A2). Manuscrptuia tn Biblioteca d D Sturza la MicUvisenl.
43). Hasde' , Cuvinle din WtrnT 1- p. 2I noti
44V Tipiritil In Tesaurfl de Monumente II p 159-336.
236
in <\\e\e strii vieti mele". Cronicariul se vede din
textu, c si-a scris cronica la Craiova. EI posede
putin nvttur, dar' s'a silit a se informa ctn a
pututfl pentru timpul ?i starea lu. Aceste informaîun
si cu deosebire vederile lui sunt une-ori destulu de
naive. Mai important este acst cronica pentru am-
nuntele ce le nfir ici-colea din vita social de tte
dilele, ce nu ntlnim in alte cronice, ca d. e. pre-
turile vitelorii, ale bucatelora, alimentelor, mrfurilorfi,
cursulci moneielori. Limba este mult mai curata de
ctn la Vcrescu. Dela acestu laboriosa clugrii mai
multe condice de documente si chrisve traduse s'afl
pstratn in archivele statulu in Bucuresci.
Zilotii Eomanul este (ara indoil unii pseudonim
pentru a cru identificare cu unti Stef'anu Mor traitorii
in Bucuresci intre anii 1780
1850 esista re-cari in-
dicii, ins deparle de a fi concludente. Acestu Zilott
ne-a lsatu una fel de memoria despre evenimentele
Munteniel dintre anii 1800
1821 scrisu parte in prosa
parte in versuri *''). Eia nu descrie faptele in moda
cronologica, nic se ocupa attu de eie, cta mai vr-
tos de senlimentele sale de ur, de durere, de desgusta,
de desperare, crora le d o viua si elocuenl espre-
siune atta in o bun prosa, ctn si in plcute versuri.
Ehi are idei naintate despre aspiratiunile Komnilora,
?i se vede a fi scrisa sub influinta ideilor propagate
de Micula, Sin cai. Maiori .si Lazarn, cci chiar la fi-
nele apostoliei acestuia in Muntenia .si-a scrisa Zilotn
Romanull memoriula sea, cu deosebire in Bucuresci.
In fine alte cronice de mai putin nsemntate l) :
Istoria ostirei ce s'a fcutu asiipra Morei la 1715,

publicat in Archi va romansca pe 1845 p. l 186,
este interesant cu deosebire pentru descrierile diverse-
45) S"a publicatil pentru prima ori In Col. lui Traianil pe 1882
p. 266 sq Revista p istor , arch. .si tilolog voi. V fas.'. I p. 58
88 : Scrierile inedite ale lui Zilotii Romanul, de Or. G. Tocilescu.
2c57
lorfiînulurl j^ localilU din (.ivcia. Aulorul el necu-
noscut. de nu cumva va fi chiar paharniculn State
Leurdeanuln. care a luati parte la acca espediîune.
2) Istorine (erti RonunefCl i a Moldove), compilate
pe scurlii din mal multe cronice in. a. 173J pubi, in
Caemlar pe a. 1857 p. 871.
Domnia lu G-
orae Uanqerliu, scris la 1H00 de un anonima .î
pubi, in Albina Pindulu\ pe 1H69, p. 311, 2529:
\), micft croni('\ rimalA scrisft la m&nstirea Pris-
lopn (la Silvaûl-de-susi in Valea HateguluI) in sec.
Irecuin pubi, in Huciumul pe 186H p. 8 71.
5).
geografie a Ardealulul de prin sec. 17-lea (Cipariu,
.Arohivfi p. IHH).
Epoca 111 (1800-1860).
Pe cnd in Moldova se ncheiase epoca croni cari Ioni

cu lenache Cogi'ilniceann, r' in Munlenia mal resufla
abia in cronicele palide ale lui lenache Vacilre-scu. Di-
onisie Kclesiarchulil iji in ieremiadele lui Zilot Koma-
nulD, pe cnd in aceste feri ncetase ori-ce mi^care li-
terar pe atuncl in Transilvania incepe a se serie is-
:
toria in adevratuln sei inêlesQ incepe cliiar istoria

;
critic. Gei cari incepQ acsta era sunta Samuil Mi-

cula (Claintt), Zincai Petru Maiora. Scrierile acestora
?i
produser o adevral revolutiune in sciinta istoric,

cum fceaft strinii pn'aci in tte cestiunile' ce ne
atingeafi pe noi. Una resboi vehementii ncepur centra
lor invtaîi strinl. Ideile Ioni ns in fondu aa tri-
umfatn, ad fosta recunoscute. Er" in ct pentru noi, ei
lur srele, care a de?teplata pe Romni din adnculo
somna alo secolilorft.
Cu mrtea lui Petru Maiorfi se incheie acst epocft,
care avu cele mal mari ?i mal fericile consecinê in
viâ PoporuluI-RoraunQ.
coincidenza admirabil celQ din urm din cel Irei
!
apostoli ai RomiinismuluI, Maior, '1 da sufletulQ in

mnile creatoriului in 16 Febr. 1821, chiar cnd Tu-
.
238 - ^
dor 'i luase avntul cu pleîl sei : ca si cum su-

fletul apostolulu si-ar' fi îs : acum pot s me duc
la rpausulci eterna, cci mntuirea a sosit !
Acst epoca d'o activitate puternic, care se des-

fûr in cursu de vr'o 40 ani (18801821), fu ur-
mata, pe terenulu culturei, d'o lunga stagnatiune. In a-
devrii aparo din cnd in cnd unele undulatiuni de
activitate istoric pe luciul linistitn ahi acestui deose-
bitti importanl ramo de literaturS, importante mai
alesi pentru un poporii tinru, ce are att trebuint
de a cunsce faptele i?i suferiniele strmosilorii sei, a-
micii si neamicii aceste undulatiuni nse sunt' departe
;
de avntul acestorii tre regeneratori. Urmtorii lorii

se multumir a-i studia si a-i apra centra atacurilorii
straine,' ca un Murgu, Maiorescu, Bojinca s. a. Alt,ii
ca Coglniceanu, Laurianu, Blceascu si Ilarian relu-

ar frulii activitlii pe terenulu istorici!. Romnii jera
in drepti se astepte mai multa dela ce de dincce, avnd
ei statu lord proprii si dispunnd si de mijlce, nse
alci d'odat cu renascerea se introduce instructiunea,
educatiunea strin. Sentimentul nat.ional deja cu
totul sdruncinatu prin domnia fanariot, in loci de a
fi deteptaiu si ntaritu prin o educatiune eminamente
nationalu, tu aruncatii de no in apele strinismului.
Consecinta nu putea s fe de catti imbibarea spiritulu
cu idei, datine si tendinte strine, si prin urmare n-
strinarea si uitarea de cele nationale. De alta parte
vdndi graduili de cultura la care aft ajuns acele
popre la cari ne cutamu educat.iunea, si nesciindii se
ne dmi sam, c eie ati ajunsi aci numai dup secoli
de lupte si labre, c capitalul de forte materiale si
morale, pe lng lupt i labre, s'a adausQ îpstrata
prin conservare, ami creduti, c usori se pot ajunge
asemene lucrur, si cu deosebire pe terenuli literar.
Dar' findu-c istoria nu se pot ingima cu cte-va
idei si frase scse din romane, din poesii lunecatre,
din filosofi cu frase frumse. ci trebue adunate fapte
231)
do din nenurnrate cartl, documente mucede, tap-
l'aptc
tele trebuecernute, controlate iji indelunga cumpe-
nile: asl-lel generat.iunile dola 1821 incce, neavndil
o ediicaîuiio proprie pentru asemenl lucruri, nici n'aa
pulutt s6 le produca. Chiar cel ce s*ai ocupati in a-
cstfi epoeft cu istoria, a studiata tot! in lra ?i nu-
nial dupfl-ce caracterul iji aspiratiunile lorft se formase
deja la sinulo mamel sub srele binefr^ctorifl ali pa-
(riel, s'ai dusn i ad vfjutn si strinltatea ifi ai sciutii
s algA coea ce esle bunil.

Mania Samum JHcuIH su Ctain (17451806)*'').
>'a nAsculu la ITif) !n Sadu lAngft Sibiin in Transil-
vania. Insu.sl spuiie, cl l'amilia s'ar" trage din Movi-
lescil din Moldova. Nunele Miculfi l'ai tradusi nemtil
in Claini. studiata la nioji, unde, dup absolvirea
-seminariulul la 17(>2, a intrati ca cllugr totfi acolo
in mlnAslirea lUmel- vestiri lundi numele de Samuil.
Devine mai-mare peste seminarili i?i mns-
preiecli
.si
tire, se duce apol pentru sludie mal inalte in Colegiulil

I'a:maninnu din Viena. Dup êse ani la 1772 s'a in-
lorsi la Mlaj, unde. devine profesor de matematica ?i
eticA. dar se vede a se fi dusft rsl la Viena, cAcI la
1780 era prelectil de studie in colegiuln l'azmanian.
ê inturce la Hlajfi, si la 1784 indu!jmftnindu-se cu epis-
copulu Hob, cu care n'a pututil trai in pace nici u-
nulfl din invâiii acelu limpi, raflAinft acum in Blaj,
acum in Sibilo, acum)radea-mare, pe atuncl asilula
in (
invtatilon porsecutatl de Hobi. Dar cu tta acst

vil.a agitata .si lipsitil, el desvltft o colosahl activitate
literanl. La 1804 devine revisori! de cartl pe lng ti-
pogralia llniversittil din Huda, unde mre- la IH Ma!
46). Fantine: Ciparii. Ade

fragmente. Archivul pentru filolog.
î
te 1' IlarianO, Viâ. operile si 1869. /. Bian

ideile luT Sincal. Bue.
Vi\a iji activitatea lui Manii S Micul' (Analele Societiîl Acade-
demice Bue 1JJ76 t. IX p 79 sq ).
Nic Densuîanu. Misiunea
istorici. In Analele Acad. Kom. Seria 3. t. II. (iSSl") sec^. t p 150
114. 2o3 sq

240 ~
s. n. 1806. VA a desvollatn o mare si ntins activitate
literar, ncto afar de vre-o 25 opere tcologice, ntre
care amintim Biblia tradiisa tta dup elinie>, a
^'')
lsatu urmtrele scrieri istorice : lucru- 1) Istoria,
rile si intmplrile Romdnilor, cuprindndu rsbiele
cu Dacii, istoria Transilvaniei si a Romnilor din Da-
cia Aureliano 2) Istoria Domniloru Tere Romdnesc
;
dela desclecatulii alfi doilea pana la a. 1724; 3) Istoria

domniloru tere Moldovei dela alii doilea desclecat
pana la 1795 4) Scurt; cunoscinf a istorie Rom-
nilor ;Istoria shisme tntre biserica rsritulu si
5)
apusulu" ) Istoria bisericsc^
tte acestea scrise ro-
mnesce, r' 7) Historia Daco-Romanorum sive Vala-
chorum, latinesce. Nefiind cunoscute scrierile istorice
ale lui Micul dect in unele fragmente, ce s'ai pub-
licatu, nu ne putemu pronunâ mai cu de ameruntul
asupra Valrea lori ns resulta de sine, si mai
lor.
vrtos cnd vedemi nu numa pe invelati! conti mpu-
rani romni ca fpincai si Maior, dar' si pe ce strini d.
e. Engel vorbindu cu adnc respect de el. Miculu
a mai publicatu cea dinti Gramatic romansca ca
litere latine, o carte de rugciun tot cu litere latine
(v. p. 105), a scrisj unii Dictionariii romnu-latinu-ung -
germ. despr^^ care vedi mai in josu la Gramatic. A mai
scris in fine o Aritmetica^ Vita si fabulele lui E-
sopU, î a tradus dup Baumaister Logica tip. la Buda
1748 si Dreptulu naturala tip. la Sibii 1800. î Me-
tafisica (v. Gramat. Lecsicog, Filosofia .i lurisprud.).
47). Operele istorice ale lui Micul nefiind'i n'c! pana a^l publi-
cale afari de nisce fragmente, este imposibilS a te orienta in ficsa-
rea titlurilorUî a numnilul lor. Noi n.sirmu numal cele ce Is-aU
v(Jutflaceia la cari ne provocm' N. Densusian loc cit. i Ci-

:
pariu, Archivi p. 276

8, s5 ne spune insusl autorul. Unele din
cele romanescl se afl scrise fi latinesce Fragmente s'ai publicatu
din Istoria bisericsc la Ciparii in Acte î frag. p. 79 137, r' din
Historia Daco-Romanorum etc a publicatu Laurian In Instrucîunea
pubi, pe Martie si Aprila 181 p. 67118.
2U
Cr/*for///te *>Vcar( 1754 1816) ^). S'a nftscuto la J?am-
siidfi In Transilvania la 28 Febr. 1754. Dupft famiiie se
Uage din Siiica-vechie in înutul P^flgflraijulul anume, .-ji
dupA tradi(iimea pftslrata in sat, din lamilia boersui

liArsani. 'lairi-sfu se niiinia lonrt, iriainA-sa Ana. llrniA
de copili! scla ungurscft din Sabedi. dar' nepl-
la
i(''ndu-I unguria fu adusf la scla stsc din loculo
nascerel, do aci apol la ClujO,
la Tftrguli-MurejfuluT,
undo invela granialica poesia La 1773 deveni pro-
?i
fesort de retorica iji poetica la sclele din HIaji, r'

la 1774 dimpreun cu Feiru Maior fu trimisn la Koma
In Coepiulii de propaganda fide, unde dup gese ani
de sludil in 1779 lu doctoratulii in llosofie ?i teologie.
La reinlrcerea sa in acest an rmase in Viena, unde
mal ascultft catechetica î metodica in scla dela St.
Ana. AicI intAlni pe S. Miculi, cu care in colaborarc
publicl la 17S() Elementn inqiae Daco-liomunae. Intro
anil 1782 Laflinu in niaj directorfi ahi scle-
179-1
lorft greco-catolice din Transilvania, in care calitate
l'ublicfi mal multe mare ac-
crt scolastice, desvltcl o
tivitate infiinlndu sute de scle. încal era
vre-o trel
alugrin, dar' la 17Si- s'a lsati de cftlugrie. Episco-
puli Lobi voindft a introduce in biseric innoirl latine,
a allatft opositiune in cel luminali, ca Miculi, Sincal .si
Maiorn. fSincal fu acusat de revolutionariti ?i la 11
'pt. 1794 inchisQ .fi scosti din directorato. Nepulndu-I

Ila vin, in Aug. 1795 se aflft libert in HlajS. La 179()

t' duce
Viena, se pinge la Curte, dar' lri resul-
la
tata. Plrisitt de srte triiesce ?ese ani ca instructori
privati! la comiteh^ Daniil Va.s de Jga. La 1803 ple-
cndi d'aici, l'afiami acuni la amicul se, episcopuli!
Samuil Vulcano dela Oradea-mare, acum la Festa lu-
rrndft cu S. Miculi. In anil 1807 8 a (ost scurii!
tinpi! censorii ?i corecton! ali! crîloru in Festa. Fela
1H12 venise in Transilvania s6-jjI supun Cronica la
4i>) l'antne : cele dela MicuK fi Cronica sa.
16
242 -
censura. Abtndu-se pe la Blaj cu desagi in spate in
cari 'si purta cronica, se pusese la umbra unorii slci,
unde aflndu-l elevi din seminarili ei1;i la premblare

'M intrebar ,,pentru ce porî atta sarcin in spate?
:
,,Acesta e ftulJ meii, rspunse, in care voii fi prea-

mritii dup morte dca nu mi-a fost rubine a-li
;
face, de ce s-m fie rusine a-ln purta

?'
Er' inct
pentru censura cronicei, censoruli maghiarii i-a rs-
punsu :Opus igne, author patibulo dignus !"=Opera e
demn de focii, autorulu de furci '^^). La 1814 se dice
c a fostii rs de estrema mi-
la Blaju, si constrinsii
serie a voita se-se mpace
cu Bobi, ca s fie primitii
rs in mnstire, dar' Bobii a rmasG cu inima impe-
trit. D'aic i se perde urma si pana la 1868 nici nu
se scia unde a murit atunci numai, dup'o jumtate de
;
secoll, s'a descoperiti c a muritii la 2 Noembrie 1816

la satulu Sinea lnga Caôvia in Ungaria. Sincai este
unulii din cei mai geniali scriitor din epoca de renas-
cere. Ehi este cu attii mai mare, cu ct a avuti! se
lapte cu cele mai mari miserii. Opera lu cea mai in-
semnat este Cronica Romdniloru tiprit intrg la
i853 in lasi de ctr Grigorie Ghica sub ingrijirea lu
Laurianii. Cronica cuprinde evenimentele dela a. 86 d.
Ch. pana la 1739. ^ Sinca descrie evenimentele in or-
dine cronologica urmand ano de anfl. Cu tte acestea
tine sam de spiritulu pragmatic, adurmecnd cau-
sele evenimentelcr i judecndi consecintele. El face
intrebuintarea cea mai vasta si variata de fritne, dar'
toti-odat si confrontndii si verificndii di-
rigurs,
Eln prin petrunderea lu adnc arunc
versi! scriitor.
o lumina neasteptat in haosulu de evenimente petre-
cute in aceste ter. De preparatiunile vaste si serise
49V Unii altu censor maghiar din ' luju, Martonfi. nche'e ra-
i
portulii seu asupra cronicei cu frasa d"n Jiivenalii : An de aliquid

brevibus Gyaris et carcere dignum !=re pot ti cava mai demn de
Siberia? am'i (Jice noi a(,ll (Nic Densusani, loc cit. pag. ili).
24'3
|)eiUru acstft opera ne
putenift face o ideie, cnd a-
tlintt, cft preparatre zacft In 80 volume 1 **'),
studiile lui
sint-al celli dinlAii se inalali si esecuta concepfiunGa de o
Îstorie na(ional(l a tuttiror Iiotmnilo)tV\ pentru-ca
ehi, omi cu vederi de vulluri. nu pulea sC crdi de
cAti in unirea istorici i?i a vieiel tuluroril Komniloro.
Cronica lui Sincal e cea mai voluminsa, mal completa
î mal serisa opera istorica in literatura romana. Ori
din care punin-ee-vedere vomu judeca opera lui Sincal,
vomii trebui s recunscomfi, ca elfi nu esto numal unii
erudita profund, dar' este unii adevratfi creatoriQ ?i
rerormfttoriii. Kla introduce seriositalea sludiuIuLî o p-
trundetre critica ce lipsia cu totulii pan'aicl. Puternicft
<i variati! cum era geniulft lui Sincai. este iji limba lui :
împla si naturala, dar' scurta, ndrasnâ si vigurs.

A tara de cele aminlite pn'aici lîncal a mal scrisft 1) :
lespunsi la critica lui J. Eder asupra memoriulnl din

l/'.H (pentru drepturl polilice ahi Romanilorft dinTran-
-ilvania, latinesce, nepublicata 2) L^nn vocahulanu des-
;
|)re numirile do minerale, piante ?i animale, latinesce.

iiepublicatl 3) Istoria naturel sti a firel, rom. ne-
;
nubl. 4) iJpistola ctr cdpitanuli Lipskij lat., cum

;
M! se serie numele topografice cu lilere latine 5) Elegie

;
latinsc, in care '?I descrie vi|a 6) L ramatica latina,

;
regulele romanesco; 7) (Jramatica limbel romane in

colaborare cu S. Miculi (v. (iramatica).
Petra Maioru (1753 1821) ''). S'a nascutn la 1753
rl75i- ?) la Capu?ulu-de-Cmpie in Transilvania. Tat-
oii (iheorglie Maiori era protopopi. Studiza laTrgulfi-
Miiresulu, Clujii si hla.ii. apol ntre anil 1774

I77it
dimpieuna cu Sincal in Colegiuli de propaf/anda fiile
l;i Homa. Hentorsi deveni calugani in manastirea din
l^lajft, dar', din causa persecutiunilor episcopulul Hob,
50). NicDensuînnil loc cit p 200 7.

51). Fintane: Cele dela Miculi - .*\. Mtrienescu, Vi\a î optrele
lu Petru Maiori, Bue i883 Revisl crit lit- II {l^f}^^ N. 2, 3. 4.
244
ehi ese din mniistire si devine paroch alii Reghinulul
i protopopii alo Gurghiulu. Dar' i elu, ea ?i MicuU
si fiinca, ne mai putnd suferi nic aic persecuîunile
u BobQ, mai vrtosj, cci Maior era in contra n-
noirilor catolice ale lu Bob, prasesce Transilvania
î se duce ca revisor de crl la Pesta, i la 7 Martie
809 intra in funcîune, care o ocup in cursii de 12
ani pana la 14 Februariil st. n. 1821, in care diamu-
ritfl rapede peste aj-leptare. In acestii timpii si-a des-
voltatii elii activitatea sa literara. Elii s'a ocupato nu
numa cu lucrrile sale de predilecîune, istorice si fi-
lologice, dar' a compusi î a tradusQ si alte crt in-

togmite pentru popor, pentru trebuintele si de^tepta-
rea lui, cari s'aii tiprit unele anonimi! si se vdpn
adi ici-colea. Far indoil unele din acestea vortl fi lu-
crate de aUii la indemnul .si sub ingrijirea sa. Scri-
î
erile cele mai importante ale lui Maior sunti Istoria :
pentru tnceputidu liomdniloru in Dacia, tip. Buda, 1812,

si Dictionariulu romni-latinu-ungur.-nemtescft tip. la
1825 totu acolo. Aceste crti tiparite la timpu aii pro-
dusii adevrat revoluîune. Nici o carte nc pana
astdi n'a produsii la noi efectul acestor du crti.
Dar' nu numai la noi, o mare mi^care sii reacîune
s'a ridicatii in contra lorii la strini, cu deosebire la
Maghiari, Slavi, Nemî si Sasii din Ardealii. Criticele
cele mai pasionate aii fcutii ei acestor crti. Lupta
a tinut ntinsLi si dup mrtea lui, si putemii dice c
nici adi nu s'a terminata. Ideile lui ins aii triumfatu :
romanitatea originei î a limbei Romnilorn. Malora pe

terenul istoricti, pe lng adnci cunoscinte ale f'n-
tnelori, posede una frte agerii spiriti critic. Elii este
adevratuli ntemeietoria alti istorici critice la noi. Nu
putemu trece cu vederea, c nefericituln episcopfl Bob
a persecutatti acst opera a lui Maiori, cerndii dela
guvernuli ungurescii s'o confisce si s'o nimicsc, gu-
vernul ins i-a refusati! cererea ludndi opera lu
Maiora ^^). Despre valrea lu Maiorii pe terenuli filo-
52). A se vedo Revista crit.Iit. 1894 No. 4. 145 161.

-
215
lojîci ve(}i' hi Filologie. Kli no-a Iftsatn, afarA de cele
aiiiinlile, neft iirmairele seriori: l) Didachil su pre-
dico penlru crescerea pruncilorU 2) Propovedanii sfi ;
predice la morii 1809 Uuda, i) Predice de duminecl

si srM-bntorl 3 voi. nuda, 1810 IHll 4) Intmplanle ;
lui 'reloniachi ; 5) ()rtho(i rapina romana sive latino-

valacliica una cum davi, Huda 1819; Vi) Istoria hiscnce
dincce precum .si a celor
Koin;\nilorri, alAlil acesloril
<lincolo de DunAre, Muda (1813 si 1821 V); 7) Dialo-
ffulii pentru tnceputulu limbe romne (pubi, in Lecs.
de lUida) '") 8) Scrierl polemico cu recensenîl sei
; :
Aniinadversiones, Hrfleu'ioiies î Contemplano ; 9)

lii^spuNsulu la crtirea asupra sa. Tte aceslea lipiirile,
r neliprile o parie din Istoria bisericscA
: l'rolopa- ;
padichia, si fragniente de gramatica romna.

ioufi 7/udi /ê/eanw,''^')contimpuranl cu Petru Maior,
a scris pe teronulft istorici! 1) Descrierea i.sloricft, polii,
:
adminislr., sociale, slatistict, eie. a Hucovinel, in limba

gernianA trad. roni:\nesce î tip. in (jiarulil (razeta Bucovine
1894 2) De originoa poprelorfi Transilvaniel dela in-
;
eepuln pAna in limpul nort, in liniba lai. 2) Despre ;
uniunca coloni irei natiunin Transilvania sj. a., acesle

<lu^ din urmA nelipfirile incA ''). (Vedi iji l*oe.sia .si
Filologia).
Ifnrmu:arhi {ISVJ 1S74) ^^), S'a niscuti
l'Judocsiu
in 1812 ('ernauea lngA CernAutl, cursurilo liceale
la
ic-a l'Acuta la CernAu^T, r' cele de drepl la Universi
talea din Viena, unde s'a î stabilitA cu locuinta si a
remasti pAoA la mrte. Eltt a IrAilu ca scriiloria aprpe
5.>j. încal Gramaticel rom'iie edit- II (1805) precum

!ii prefaâ
1 In Cronic!! la a. J>24 p. 152) <Jice. ci a scrisi
(I. im'i <itahi; pe
care voia ,,a Ili lipSri cu jjrRtnatica cea roni inscl"*, dar' nu ia .,ln-
{Tilduiti censura cur{el cel tinpi'raiescl de la Viena".
54). riparili Archiv p 705 sq Manuscriptele lui DeleanU se aflS

1
tn Museuin nat- din BucurescI

55). Knt&na Biografia de A. D. Siurza In voi I Operele lui E.
:
Ihirmuzachi.
246
necunoscut publicului romno Dar in tta vita s'a
.
ocupat cu cercelr istorice, si dup mrte s'a aflat

o vasta colectiune de documente relative la istoria Ro-
mniloru adunate din Arehivele Viene, i mai multe
scrier istorice in modi fragmentar asupra Romnilor.
Guvernul Romnie a inceputu de mult a publica
scrierile si colectiunile de documente, din cari a si a-
prutl mai multe volume. De mare important scinto
Documentelc, care arunca o nu lumina asupra istorici
Romnilor si cu deosebire asupra epocei lui Mihai-
Erouli.
Mihailu Coglniceanu (1817
1891) '^^) nscutfi la
lasi, descedent din familia cronicariului lenache Co-
glniceanti. Antiele invtturi si le-a fcut in patrie.
Pela 1834 fu trimisi in Germania pentru a invta drep-
turile. Mai multa piacere avea nse pentru istorie, si
ast-fel deja studenti ncepu a serie In limba frances
istoria Romnilor. Intors in patrie, la 1838 deveni
adjutanti domnesc si maiori. '$i incepe apoi cariera
diaristic cu Dacia Uterar, dup care ail urmal ai-
tele. La 1843 profesom de istorie la Academia natio-
naia, venitn ns cu idei nu din apusl, nu plcu
domnului si boeriloru, si trebui se prassc catedra.
La 1848 persecutati de guvernu, pe care 'M combluse
mere, trece in Bucovina. Sub Grigorie Ghica se ren-
trce si ocup diverse tunctiuni. in Divanul ad-hoc
(1857) se desvlesce ca cel mai distinsi! oratori! Dup .
unire, ca oratori! si ministru, devine unulii din brbal.ii

politici cei mai insemnati in statul romno, luptndi
pana la mrte cu vigre, Pe terenul istoriografiei
este cu deosebire nsemnat prin publicatiunile Croni-
celoru romne edit. I sub titlul Letopisefele {crei Mol-
dove (1841
1852), r' la 1872 incepe nua editiune
sub titlulii Cronicee Bomdnie, din cari ail apruta
56). O scurta autobiografie in Dcrobirea tigamloi, Bue 1891

p I 13.
- 247 -
numal trci volume (Croricele MoldoveI). Afarft do a-

cestea, diverse alte scrierl islorice ?i polilice ?i publi-
crl de docilmente In Bevistele {iterare ce le-a publi-
cata nainte de 1848.
AKjustH Trehoniu iMurian s'a nscutft in 20 luliu
1810 la Fololdca, lAn^jA Sibiii in Transilvania. Sludiile
liceale le-a fflculi in Sibiii, a treculH apol la Faculta-
tea llosolcjl la Cluji .si de aici la Viena, unde ascultft
sciinêle nialematice 1 lsice precum jji cele (ilosolice ?i
polilice. Dupft 1840 fu chiematfl profesor la BucurescI
unde la 1S45 impreun cu N. Hlcescu incepe publica-
rea Mapminulul iôricii pentni Dacia. La 1848 trece
in Transilvania, unde impreunft cu liArnut ?i llarian
devine unuli din cel mal insemnall si activl barbaci in
acea epocfl. La 1850 fu cbiemali in Moldova do dom-
nul Cr. Ghica, unde ca inspectorft generala ahi sc-
lelorn organisz inv^nintulo publici, ingrijesce î
conduce tipirirea Cronicel lui {zincai. La insrcinarea
domnulul Iftcu o caltorio prin Germania, Franta, Kn-
glilera si Italia, pentru studiarea inslilufiunilorft de in-
vÂmnlil din acele êrl. La 1858 trece la HucurescI,
unde anulil urmtori fu numit efor alft scleloru,
bibliolecarin !<i proleson de lileratura clasica la Facul-
tate. Mre la 1880. Dela elQ avemfi Istoria Romftni-
:
loru ;2) diverse scrierl idonee, intre cari ?i in-

toresanle de inscrip(iunT, tte in Magazi-
publicri
nuh istorici H) liomani Monarchiel austriace in limba
;
germana, o colecîune importantl de petiîunl, memorii

iji alle acte despre luptele Romnilorft de peste munÎ
la 1848
9. Afar de acestea Tentamen criticum (gra-
niatic rom;\nA), l)ic(ionariuH sji Gosariulu limbel ro-
mne (v. Filologia) a mal tradusft Filosofia lui Krug
;
jyi a redactali (18591861) Instrucîunea puhlic.

Nicolae Bdlcescu (1818 1852) ^7) s'a nascuto la 29
57). Gr G- Tocie>-cu Vic^n, timpulfl î operele lui Nicolae Bftl-

cescu (rol. lui Traiana pe 187 Nr. 5). Precuvntarca de la Istoria
Romnilorfi sub Michaifl Viti'zulft, edit. i^cad. Rom Bue 1878.
248
luniu 1819 in Bucuresci. Antiele nvttur si le-a f-
ciU in ^r in colegiul St. Sava. Filosofia a ascultat'o
dela nvtatul de peste munti, Eutimiu Murgu. In etate
de 19 ani intra in armata, unde, pe lng studiile sale
de predilecîune, formz cu invoirea superioriloru o
scola pentru instructiunea sub-ofiterilor. Implicat
ns in conspiratiunea colonelului Gmpineani si Mi-
tica Filipescul, care avea de tinta s scape ^ra de

protectoratulu rusescii si s- dee o nu censtitutiune,
dimpreun cu altii fu condamnatu la ocn pe vita, in
fine ins pedpsa fu micsorat la inchisre pe timpu
nedeter minato. Astu-feli sedu nchisii la manastirea
Mrgineni do ani, pana 'iQ liber Bibescu la suirea in
scaunii. La 1844 intra pe terenulu literar cu studiulQ
asupra Putere armate la Romni. La 1845 incepe im-
preun cu Laurianu publicarea Magazinulu istoricu.
La 1848 ia parte activ la micarea naîonal. Espa-
triat trece in Transilvania, admira luptele Romnilor
sub lancu contra Maghiarilor, de alci se duce apoi la
Parisi, Nici nu mai vedu patria pe care o iubea attii.
La 1850 se pronunta bia de peptu si dup o suferint
de doi ani se stinge ca o lumina in 16 Noemvrie 1852
la Palermo, unde cutase o clima mai dulce. Guvernul
romnu la 1860 a voilu se-I aduca osemintele in tr,
dar fiindu pusu ntr'uni mormnti comund. nu i s'al
mai putut reafla. Scrierea lui princpal este Istoria
Romnilor sub Milmiu Viteazalu rmas neterminat.
Blcescu a voit se-si iee de modelli istoriografia antica,
dar prea tinril si inc nu de ajuns preparati! pentru
a si-o fi pututi preface aâ dicnd in snge, si, ca
natura nervsa si frte simtitre, prea multu supusu
actualittii, a rmasii cumpenindu-se intre idealulQ an-
tico î cerinêle nu ale istoriografie. Dreptu-aceea o-
pera lui Blcesci, judecat din fie care din aceste
punte-de- vedere, nu atinge nici tinta ideala ce si-a pus'o
autorulu, nu implinesce nici cerintele istoriografiei mo-
derne. Dar mai presusii de tte, ea implinesce scopulii
2V.)
praclicn ahi de.sleplArel i} airi aspira(iunik)ri nazionale ;
î acsla penlru unTi poponi iiiceploriii, mal v;rto.sfi la

incopulfi, eslo mal multo decAti unii idealo ce ple s'ar'
li ijteles numal mal lnjirt. Autorulil .si-a scialo vrsa
in opera senlimenlul sea (erbinte, palpilaîunile inimel
sale nobile, iji pinil nu se vorti implini aspirafiuniie de
viiv pal|)ilft intrga acsl operA, p:\nft atunul orl-ci

inimA romAnsc;! celind*o va simti, va palpila, va as-
pira, se va enlusiasma dimpreun cu eli. Acsla este
i'armeculQ acestel scrierl acsla a lcul'o populan'i.
;
Acosln farmecQ se rvarsft asupra luturoni scrieriiorrt

lui Hllcescu. Acsl operA ca prosa esle una din cele
mal bine scrise din pcnoduli III. Soleicismil, obscurili-
tilu ici-oolea, iji incongruenôle de sliln, mrlea prema-
larA nu l'ai hlsalil s le delalure. Cele-1-alle scrierl
n-limba romna de Mise-area liomniloru din
afarft
Ardail la 184i î Cdntarea Romniel, despre care
vomii vorbi la Poesie, sunl publicale in Magazinul
islorici.
.4.J\tpiu 7Zr/anM(1H28-lS79), mlscuin la 27 Sepl.
1828 Hezdedi in Transilvania. 'ratj'ilu-su, preoli iji
in
insu?I omi invât, a fosli omorili de Maghiarl la
1848. Ilariani a sludiain la Hlajil, apol la Cluja, unde
'ijl-a filculi :si cursuli de dreplfi. La anu'. 188 fu u-
nul din iniîatoril marci adunArl din Cmpuli-Liber-

ltil dela niaju. Kl culrieri tra cu ali.I o sumft deslu-
denî, ndomnAndi poporulu se mrgA la adunare, pe care
Magliiarii voiaft s-lft mpedece inlimidj\ndu-l iji rum-
pAnda podurile de pesle rurl, ca s nu pl Irece. De-
veni apol mombru ahi Comilelulul do actiune. Dup
revolu(iune se duse la Viena s-?I compleleze sludiile
juridice. Penlru serviciile sale in revolutiune guvernul
*l oleri o dojoraîune, care o relusil dicndi, c elCl
nu s'a luptali penlru decoratiunl, ci penlru dreplurile
natiunel. D'aici IrecndCi la Pavia in Italia impreun
<u IMrnuti lu:\ lillulo de doclor in dreplil. La 185(>
fu chiemali apol ca profeson la Universilalea din ia?l.
250
La 1860devem jurisconsult alo Moldove, la anul pro-
curor la Curtea de Casatie si sub ministeriul Cogl-
nicean scurt timp ministra de justitie. De aic in-
colo trai ca advocat in Bucuresci. Mre la 1879 in
Sibii unde se dusese s-si caute santatea. Cele mal
importante din scrierile lu suntii 1) Istoria Bomdni-
:
loru din Dacia superiora tip, 1851

2 in 2 voi. tra-
tndil evenimentele politice, starea sodala si cultural
pana la 1848 2) Tesauru de monumente, 3 voi.
; 3) ;
Independinfa Transilvaniet, sUtdiusi.-poHic 4) Vifa, ;
operile si ideile lu Georgiu înca.

GheorgUe Bariiu (18121893) a ntemeiat.u la 1838,
i a condusi timp ndelungat diarele de peste Munti
Gazeta Transilvanie si Fia pentru minte etc. Activi-
tatea lu s'a marginit cu deosebire la diaristic, r' in
anii din urraa ai vietj sale a publicat Prf alese
din Istoria Transilvanie.
Pe terenuln istorici! pana la 1860 mai relevmii 1) :
Aron Floriani, Istoria principat. Jere-Romnesc. Bue.

1836 7 2) Fia pentru minte etc. de Brasovu, in care
;
se cuprind multe documente istorice 3) Dacia lite-

;
rara i Archiva Romansca de M. Goglnicean, î

Magnzinulii i=it. de Laurianu-Blcescu 4) Veniaminu
;
Mitropolitidu traduse si tip. la 1841 Istoria bisericsc

in 4 voi. 5) lonu Maiorescu redactz in limba ger-
;
mana Memoriele lu lancu, Balintu i Acsente. despre

luptele Romniloru de peste Carpali in 1848 9^^),
traduse si publicate romnesce la SibiiQ, 1884; 6) U-
ricariulu de Th. CodresciT, colectiune de documente;
7) V. Raû. Istoria bisericsc, Blaji 1854 8) Ade i;
fragmente de Cipari, Blajj, 1855, colectiune de docu-

mente istorice relative la Romni de peste Carpazi 9) ;
V. Maniu Disertafiune istorico-critic-literar asupra

origine! Romniloru, Timisra, 1857 s. a. 10) C. D.
58). Publicate in Die Romanen der sterreichischen Monarchie',.

Wien 1850 fase. 2.
i>r>i
Aricesru a scrisi ihlonu CmpulunguluI si Istoria revo-
luîunel romane dela 1H21.
Po torenuh istorie! literare pAni la 18r>() mimai mici
}riIragmentare inceputurl 1) ceva allamn in Descrierca
:
Moldove de D. Cantemiri, in Jstona lui Petru Maior,

si in Dialognl Sd din Lecsio. de Muda ; 2) Vasile PopD,
Disertai ie despre fipografle roinanesc, Sibiift, 1837,

mporlant p;n;1. in (Jiu \ do acjl tota eitt serie o im-
;
|H)rlanlil prefa^l de cuprinsi istoricft-literarn la neferi-

cita l\saitire in versurl a lui Pralea; 3) Cipari pub-
lic in Ori/fivuii Luniinre (18i7 pnfl la 1848) studii
asupra limbol romAne, cari amplificate le-a reedilat in
Principia de limbA, Hlaj, 181)7. Tota dnsuln a scris
Despre liUinitatea limbel romne i}. a. in programele li-
coulul din Blaj in anil 1855, 18578 (v. Archiv p.
40 r sq.).
Filolo/jie : Lecsicog:rafie. (ramatcft.
Prospeciu istorici
Aprpe paraleli cu istoria s'aa ocupatfi lômnil ?i

cu sludiuh 'limbel, incopndo prin sec. al 17-leacu lec-
sicograla, urmndft in alft 18-lea cu gramatica i cu
nceputuli sec. 19-Iea contiruandn cu perfecîonarea

dupi\ principiile filologici. In decursulfi acestul timp
pni la 1860 mal mare .si mai serisa desvoltare a
lualii (iramatica î cu deosebire dincolo de Carpati.
Cestiunea ntroducerel alfabctulul latini î modula scri-
erel s ortografia aCi formata mal cu sara preocupa-
îunea gramaticilorn. $i precum in istorie preocupa pe
scriitoii originea romana a Poporulul-Komnn. tot a-
scmenea in studiul limbel preocupa pe gramatici /a-
tititatc'i limbo! romne. Precum romanitatea devenise
dogml In istorie, era dogma in gramatica;
lalinilatea
r' dela modula cum se inêlegea acst lalinitate de-
pindea diversitatea sa omogenitalea principiilorn ?i sis*
252
temelor deosebitilon gramatic. Gei tre! mari tnvetaî,

Micul, Sincai si Maioru, a nêlesu a du moduri
deosebite acst latinilate. Miculi si iîncai in prefaâ
de la Gramatic attii dela editiunea I ct si II, c|ic,
c limba romna este corapt din cea latina, de aicl a
trasa principiul, c limba romna, cti va mai fi cu
putin^, se-se reduc, cela putinu in forma sa in orto-
grafie, la latina. Sincai inse a si nît in urm, c a-
cestu principi na se pot esecuta, si deî 'lu susîne
in teorie, in practic ns in a Il-a edit. a Gramatice
ncepe a se abate dela ehi. Paulu lorgovic in Obser-
vaîile sale ncrc a impinge principiuli latinista la o
aplicare practic, dicnd, c din rdcinile latine, care
s'au pstrati in cuvintele nstre, s tragema attea
cuvinte, pre ct se pot ntinde puterea vorbe de r-
dcin. El ntelege acsta mai ales pentru termini!
sciintifici care ne lipsescfl, se nu gndsc nse cineva,
dice el, c e umblu s lapd din limba nstra cu-
vintele cele strine ; cci mie bine este cunoscut, c
nici limb nu e s nu fie mestecat cu cuvinte str-
ine. Maior dice, c limba romna este mai vechie
decta epoca lui Cicerone va s dica, el ntelege
:
mai bine lucrul, c adec limba romna este continu-

area graiului vulgar roman s nu a limbei latine.
Drept-aceea si ortografia o adaptz mai mult dup
natura limbei romne cu tte acestea ns sustine î
;
eia forme ortografice latine ntroducnd. î italiene.

Er' inctft pentru etimologia cuvintelor rmase si el
latinist sever.
Urmtorii acestora luar trei directiuni deosebite. La-
urian in Tentamen crlticum impinse principiul latini-
tîi pana la estrema, inct distrugea cu totuhi limba
romna, crend o limb de fantasie. Acesl principi
incerc mpreun cu unicula se discipula, Massim,
s-l consacre in proiectulu de Dicfionariu academicu.
Cipari apuc calea, ce ducea la adevrO, introdu-
cndu studiul evolu|iune istorice a limbei si lindnd
253
a renvia fonnele elementele vechl î mal originale.
sji
Pftnft aici principiuialui CipariQ cale celn mal bun.

In esccutaro ins so abaie incftlft-va dela ehi. In locft
do a lega evoluîunea isloricft a limbel romane d'a-
dreptnlu cu graiultt ruhfani roman, o lg cu limba
afind, si numal In niodn subsidiarfi sji sporadic se ra-
prl;1 si la graiuli vulgan'i. D'aicI provine, cA Ciparin.
in contra principi ulul se, in ortografe merge pAnft
susn la lalinft, frtrft indoilft ca s6 nu se prea
de lmfl,
depflrleze euvintele in Ibrnia esterirft de limba latina.
Va s (iicft, idoia lalinilAêl predomina ideia romanilUl.
Mal lAnJin se nasce ncA un! ala treilea curentn.
lonii Mudai Deleanu, crede c in cultivarea limbel ro-
mne s-se iee de modelli limba italiana. De-re-ce -
ins scrieriie lui nu s'ati publicat, frte putinl vor fi

avuta cunoscinê de aceste idei ale lui. eie ins '.Î affa,
pot numal din ntmplare si cu tot uhi independenta,
una continuatori! in Kliade Rdulescu, care mal lr(|i,
dupl a. 1850, voesce se reformeze limba romnA dup
cea italiana, i incepe chiar a-?l traduce poesiile sale
mal vechl in o asemenea limb. Acsl ncercare a
rmasft ns6 cu tolultt individuala.
HomAnil de dincce ne avt^nd ocasiune a face stu-
diile aprofundate, cari le llcea cel de dincolo asupra
limbel, incepndO a serie cu litere latine, scriaa dupA
cum le pica in condeit, î cflnd veiJurA, cA pentru a-
cesta lucru i?i pentru a serie o romnscA, cum se pre-
linde dela scriitorl, se cere multa gramaticA, el se in-
spAimnlarA î necunoscOsnda in fondu, ci numal in
forniA, principiile gramalicilora de dinclo, incepurA a
pune in circulafiune frasa cA cel de dincolo latiniszA i
stricA limba. Pentru a acredita acsta le venea in a-
jutora du impregiurArl esagerrile latinisto teoreiice
:
ale unora, iji in generala greutalea stilulul la col de

peste munU, findi-cA el se ocupa cu deosebire cu
limbi strAine, ?i din causA cA lucrurile sciintifice nu se
pota serie in aceeaÎ limbA u?rA cum se serie un
254
simplu articoli de diar su o comedie. Dreptu-aceea

pe cnd unii din cei de dincce in nevinovatia lorii,
dup tiprirea gramatice lu CipariCi, vorbia de co-
media limbistic de pe cmpulii Blajulu, ce de din-
colo nc le rspundea cu dreptii cuvntn Asa, :
D-vstr scrie^ usor pentru c v'ati ferita de a serie

ce e gre si frte gre. Astti-feifl ce de dincce pentru
torme, care nu se t.ineau de adevrata cestiune, se n-
spaimntau de calea anevois a studiulu si a espe-
riente si prefera a serie usoru, cum le venia. D'aic
lunga i interminbil confusiune ^). !
Din acestea au resultato tre direcîun latinista es-

:
trema, istoric-latinist moderata, si fonetica estrema

s anarchica. Latinisti! estremi, dintre tot ce mai
putin la numru, era indoita rtcire, cci nu in-
in
telegeaii ori nu voia s intelg, c alta ceva este
limba latina ce ne-a rmas scris si alta graiulii vul-
garu romana, a cru continuare este si limba nostra.
Latinistii moderati rtciau, cci in cestiunea de orto-
grafie nu se mrgineai numai la etimologia interna a
limbei romne, ci se suiau pana la latina, i apoi in
evolutiunea isterica nu lega limba romna de-adrep-
tul cu graiul vulgaru romana, ci sriaa, peste eia.
la latina clasic.
In apretiarea acestoru due curente s'au comistot-
de-una mari gresel, cci s'a strigati! si unii, desorientati
D asemenea lucrur, mal striga si adi, c curentuli la-
tinist ar' fi cu vederea, c
stricato limba. S'a trecut
ce mai estremi latinisti, Massima, chiar'
ca Lauriani si
e altu-fela 'si fceaa studiile filologice ca sciint si

alta-fela scriaa limba ca limb. Laurian si Massimti
n'aa scrisu niciri in scrierile lorii limba ce au depus'o
ei in dictionariula loru si cu attti mai putim in" cea din
i). Despre diversele critice si anticritice in accast materie a se

vede cu deosebire in Fli pentru minte etc dintre ani! 1853 - 1856,
r' pentru citatiunile de susu NriI 11 si 15 din 1850.
255
Tentamen criticum chiar prefata DicîonariuluI este ne-
;
gatiunoa dircela a cuprinsulul hitinislil din DicîonariCi.

Micuh, f?incal, Maioril, Cipariu, a scrin lie-care o
limbft mal romansca, de ct\ia cum scri chiar a(JI
mul^l aHiI. Deleunu in 'l'iganiada lui a scrisn cea mal
romansca limba. lorgoviel, care pune principiile ce le-a
desvoltali mal rigurosi Lauriani in Tentamen criticum
in I)ic(ionari, declanl U\muriti,
ij;\ ci\ eia nu voesce
s schinibe limba din ceea ce esle.
Din tte aceslea resulta lamuriia, ca acesU invelaci
se lolosiai in epoca loro de leoriile de limba ca de-o
proba istoricd de originea nstra, de-o arnia de lupt
contra strainilorfi cari negafi romanitatca Komnilon
si latinitafeu limbei romne, in aplicarea praclica ins
nici prin minte nu le-a Irecuto. alar de Eliade, se
sehimbe limba, cum probza tote scrierile Ioni. C mi-
nunatrt de bine ai sciuti el s6 lupte, probza urm-
trele resultale : do ronianitate iî lalinilate sus|,i-
ideile
nule de el ai losin probate si recunoscule jji de stra-
inl, r' limba romana numal prin lucrrile lor a tn-
tratu pe terenul studiilor sciin(ijice et ai dal lo-;
vilura de morie cirilismulul ntroducndi allabelul la-

lin el ai
; creata gramatka limbei romne singur
sciin(ifica copiata de toÎ gramaticil pana a(}I.
:iii
Fata cu cele du curenle sciini.ilee, curentuli fone-

tici estremi sti anarcliici nu se nasce din cercetrl
si sludil asupra limbei, din contra ehi se nasce log-
mal din negatiunea acestora, cci ehi logmal nu voia
s scie de asemenea lucruri, crec|nda in naivitatea lui
ca este de ajunsi s fl nascunli romani, ca s sci!
serie romnesce. Penlru aceea fonetislii facean numai
oposifiune, dar nu iji studil, caci dca ei ani li incer-
catCl acsla lotCi cu aceeaî seriosilalc !fi cunoscin^ cu
caro lucrali ceialallji, s'anl li convinsil indata a dua (}i,
c tograal el dislrugil limba, ceea-ce imputali latinisti-
Ioni estremi, î inca mal sigurn ?i mal curnd, cci de
el se fincati loti, c^l nu sciai iji nu voiail s-:?! dee
256
ostenl se nvete limba su sciinta ef, si aeestia era
multimea, si tograa se laudati cu nos numero sumtis,
pe cnd latinisti! estremi era abia de semint, ba
chiar si pentru acsta prea puf ini. Pentru aceea fone-
tistirCau pntutu face nic gramatica, nic s-s creeze
si se-s sistemisele o ortografie, cci a ncerca se faci o
ortografie far gramatic este a fremnla pane lr apa
sii a face o societate far legi, cari singure o potii
tin laolalt. Anarchia in sciin^ este ca anarchia in
stati!
voesci numai proetari !
Lecsicografia. Incercrile cele dinti pe terenul

filologici limbei romne le aflmii in lecsicografie- Pana
la LecsiconulCi de Buda, care a fcuti o epoca, aflm
sum de dictionare asupra limbei romne, se intelege
mai tte netiprite ^). De sigurd multe suntu nc necu-
2). dictionarele ce ne suntu cunoscute

In cele urinat<''re insirmn :
l) romAnescI dela Lucius (sec I7 lea) dup $oi-

legtstrele de cuvinte
mirovicl, ale lui l'el-Chiaro s. a. suntti reproduse la Cipar, Principia
p. 236 24 2) Jjecsiconul romano-slav din secolulfl alu 17 lea
;
aflatoriu in posesiunea d- D. A. Sturza (specimene la HsdeO, Cu-

vinte d. betr I, 259 312],
autorulti necunoscutu 3) Dictionariu ;
slavo tnoldovenesc anonimu de pela inele sec aln 17 lea, ce se afta

In fsta biblioteca a Contelu TheodorQ Tolstoi la Moscya acum a;
guvernului (Analele Acad Sed. din '*/24 -Aug. 1869 ?i HsdeQ, loc.
cit.)- acesta si celi urmitorin so presupunu a ti autografele lui Nicolafi
Milescfl si mitropolitulul Dositeii ; 4) Dictionarinl lifnbe romne
anonima in bibl. societfil archeologica din Moscva (loc. cit.) ".
5)
Dictionariul bntian romn- latin In biblioteca Universitari! din
Pesta (Specimeni in Col. lui Triani, 1884 p. 406 sq; D. Hsde 'Ifi
numesce Anonynus Lugoschien&ii, dar' nu esistX nic o proba pentru
vre unii lugojani ci numa! indicii pentru unii bntianti) 6) Voca- ;
bularu biblic srbescromilnescfl manuscris (Cipariu, Principia p^

114) 7) Dictionariul latin romanesca alu lui Teodorii Corbea, bra_
;
soveanii, dela tnceputuli sec alu 18 lea, in bibl. rpos Cipari (Ar
chiv p 37) 8) Dictionariu romn german de Gabriel Lemeny"
;
(-f-i729)v. Nilles Symbilae IL 511; 9) Vocabulari romatw latino-

serbo- german, de Stefani Fopoviciu, scrisu la 1843, acesta si alte
io) due Vocabulare anonime, unul romano-serbolatinu si altull
serbo-romnfi, se aflln Museulu nlionalfi din Pesta (N- Densuîanu, A-
nalele Acad. Rom ser. 2. t. II sect. 2 p. 197); 11) cu corapunerea
257
rioscule.
CelQ mal iniportanlD dinlre tte este Lecsi-
couu rom, lat. ung. tj neinlesca de Huda tip. 1825.
Kl a loslQ inceput de S. Micult î du| ft nirtea lui
continuata de Vasile Coloiji, preotn in SftCtirrtmbQ
(Transil Vania), de lonQ Corneli, canonico la Oradea-
niarc. rotni Maion, ioni Teodorovici, preot romAn
In Pesta .fi Alexandru Teodorj, doclon in medicina.
Cel care ia dnli forma in care sa publicatil iji cu
deo.sebire etimolugide cnvintelon, IHaloyul i Trac-
tntHia de fonologie, pulsile cele mal importante, este
Polru Maior. Fftr de cln. lecsiconulu rmnea ceva
de tte (Jik'le, unii reîslru de cnvinte. Maior ins
n.siifhl uno .spinili non. IncAtil penlru tructatulil de fono-
logie vorbimft l;i (Jraniatic. Dupft ac.sta, partea eti-

mologica a LecsiconuluI a tosl cea mal importantfi.
Ka a fosti!, care dupft Istoria pentru tncepulu Romd-
unuT Dicfiortari in limba molduvtnsc ^dicionario in lingua moIdaTa)

ac ocupa ! 1777 minontulQ F. Krancantonô Minotto, misionarifi c-
tolictt In Moldova (I.
Hiam. ("ol. lui Traianft, Ifc83 p. 144 5); >>)
J.tcsiconui fi ao rominfStH corapus'i de ieromonachulQ Macarie In
Bucuresci la I778 (tn bibl cerlraU de acolo); 13J Vocabularium va-
lackicum de M. J'euder (1780) manuscrsn ta bibl regscS din Co-
penhaga (Anal Acad rom. v. HI (l87l)p 34): |4) Ghsari romn-
nutsc de preutuM Michailfi Strlbetzki tip. la lajl 17K9 (un esempi.
tn bibl. centr. din iiucuresc)
; l ,) Dicfmari tonun atin de S.
Micali In l)ibl. ep rom. din Oradeamare (N Decsuîan loc- dt.
p 210) a se vedri Lecs. de Buda, prefaâ : 16) Difp'onari romAnH-
lotin gtrman de la 1792 de Aurelifi Antoni Praedetis. In bibl. e-
piscopiel romine dela Oraden mare (N. Densusianrt, loc cit. p. 109) ;
I7 Diifiontiri romn latin francen gtrman se <Jice a fi com-
pusfl r. lorgoTici ( Gramat.), necunoscutS ; iS) Lecticon roma-
nesc fiemfnt fi nfm(e>f romn de I. Budai Delean (In bibl. centr.
din Bue. Cip-iriu Archivi) p. 706; Principia p 32i); 16) Dicfiona-
riA rom.lat.-ung. de episcopuIO I. Bobft tip. cu lit Ialine. Cluj
1822. len^Tchiî
VScrescu In prefafa Gramaticel sale Inct spunc, d
lucra la una Dicfionari romno. nimicO \nsi nu s'a aflatfl tntre m-
nuscriptclo VAcflrescilor'i (Analele .Societ. acad. r V p. 2223),
Totfi asemenea ne spune î SamulH CrisianO (Krji), cj avea gata
un& vofabula*iik rom. Ut. ung. (CipariO, Principiil p. 3tl $i Archivft
P- 745 sq ).
7
258 -
niloru, a pusu in mi^care pe nvâti slrftini. Prin a-

csta se pune in plin cestiune si latinitatea s roma-
nitatea limbei nstre. Atacurile strinilor a fost ve-
hemente," dar nu trecu multa i principiulQ triumf. U-
nulo din cai mai mari filologi romanisti, celebruli Diez,
recunoscu romanitatea limbei î o clas la locala se
intra 1 imbile romanica. Dar Maior a comis erezii,
4icfi unii si dicem si noi. Mai nti ins, s nu se
prda din vedere, c pe atunci in acst materie sci-
inta nu era unde este astdi, ?i asemenea erezii, si u-
nee chiar mai mari, le afli la cele dintii celebritti
ale timpului. Apoi s nu uitmi, c nu era numai o
lupt scientifica, cci atunci mai puîni amii put scusa
ereziile, ci era mai vrtos o lupt eminamente natio-
nal. Si cnd este vorba de a de^tepta si a salva unii
popor din gura perirei, ar' fi stupida s stai cu m-
nile in sini fiindi-c n'ai armele cele mai bune, sQ
s te lupti cu mnuî ca s nu-î strici mnile. Dca
strinii, pentru a ne combate, î-aa permisa dilnicu nu
numai eremi platonice, ca noi, dar violente reale, n'am
ntelege pentru ce s nu-ti ascuî sabia pe ce poti, deca
de-o-cam-dat n'ai ofelu tare la indemn. Asa au f-
cut btrni nostri, i vedemu c de rainune bine a
fcuti ! Noi ne rsftamu adi cu ereziile Ioni Er' dca !
voima s le tntunecm gloria, pentru ca s putema

strluci noi, atunci s muncim ca ei in Uniste si far
sgomot, si posteritatea, ai care! ochi nu se poti unge,
va vede.
Gramatica. Urme de idei gramaticale-filologice des-
coperim chiar in Tatlu nostru cu litere latine de
Luca Stroici (p; 102). Mai bine pronuntate si chiar a-
plicate cu sistema re- care i cu deplin cunoscin^,
le aflm in scrierile mitropolitului Dositela Formarea
de cuvinte nu, introducerea de forme vechi sn rari,
cunscerea prosodici î a variatei technice a versuri-
lor tte acestea ne arata pe scritoriula, care nu nu-
:
mai cunoscea ce va s dica maestria gramatical, dar

259
scia s'o !yi milnutbc. Va' incAt penlru Invtatulfl D.
Canteinirft ne convingemn din Cronica lui (I. 82 85),
c eln t;ra familiarisat cu Scaliger i} cu socotelele eli-
mologhicescl. Tute acestea ime erafl numal idei gene-
rale, adese-orl vage. sciin^ft grainaticalil a limbel ro-
inAno nu allmft s 'ie esistal pe atuncl. NicI o urmft
de vre-o gramaticft romftnscA de pe acele timpurl nu
e cunosrulA. In prefala de la Indieptnrm lege {\i\b2)
se lace aininlire de granialicft ^\ sintacs, dar esle a
se inêlege cel grecosci si peste toti numal ivctturay
cum se (jicea pj\nA la 1848. Cea dinl.Mft gramatic ce
cunsceinft pAn:1 acjl este a lui Eustatie IHtnitrie
Braovianul scris la 175G la Hraôvi iji dedicala lui
lon Const, Nicolae Mavrocordali "). Acst gramatic
este frft indoilft identici cu cea despre care cjice Wil-
kinson cft a fncut'o l. C. Mavrocordatft la ITvi ). Er'
Francanlonio Minotlo, amintit mal susn, lot in acel
loci ne vorbesce, c elfi avea (la 1775) terminata o
gramatic a limbel romnescl, despre care ins nimicft
allanu se scie.
La 1780 apare nlia (ramalic tiprit a limbel ro-
mne, compu-s pe S. Miculu, aniplificat ?i coordonat
de Sincal ^). La 1805 J;jincal o tipri a dua ra la
3). Un esemplarifl din acstA Gramatic, cum se pare, chiar origi-

nalulO scrisi cu cirile, ce era In usti In Transilvania. ?i bine conser-
vata, se afla in posesiunca d (J Krbicean, profesor la Seminariulu
din acum la Bue Confine o dedicafiune catrft domn'^, o lungS
lo^l. cr'
precu ventare, scam m.iteriilorii, apol corpuli Gramaticel, anume gra-

matic proprie, sntacsO fi prosodie. Pe lAngft multe singuIaritSÎ, are
jiunele bune. Din familia Eustatie tr4ia pe la 1870 unii adTocati in
BraÔTi
4) W. Wilkinson Tableau historique
: de la Moldavie et de la
Val.ichie, traduit de l'anglais par Ch. Paris 1821 p 120 1 En :
1735. Conslantin Mavrocordato fit. pour le jargon qu'on parlait,

.
une grammaire en caractres tir''s du grec et de l'esclavon'.

5V Klementi linguae Daco-Romanae sive V'alachicae. composita ab
Sam Klein de Saad. ord. S Basilii M. etc. locupletata vero et !n
hunc ordinem rtdacta a G. G S<ncai, ejusdem ordinis. A- A L. L.
Phil. et. SS. Th Vi. Vindobonae 17S0.
._ 260
Buda. Despre principiile pe care se basz vorbirmii
mai sus in prospectu. La 1787 lenachit Vc3rescu
public Gramatica sa cu cirile sub titlu Observatil si
tgr de sma asupra regulelor si ordndueleloru gra-
matice rownesc, i anurae in dii editlun, cea
dinti la Rmnici, adua la Vienain 1804, cu deose-
birea c in acsla lipsesce prefafa. Gramatica in sine
esle de putin valre, autorul este cu totul neorien-
tati. De importane suntn versurile aduse ca esempla
in poetica (v. Poesia). La a. 1788 mai public lon
Morariu (Molnar) Gramatica sa germana-romn, in
care urmz pe Micul-SincaT, si la 1798 o Retorica,
r' Radu Tenipea la 1797 publica Gramatica Roma-
nsca cu litere cirile, urmnd dup gramatica lu Mo-
rarii. Tot la 1789 un-re-care Scolariulu tipresce in
laî mica (ramalic romn-rus. Paula lorgoviciil
tip. 1799 Observafil la limba Romna. Gramatica lu
la
i. Buda Deleanu a rmasfi nepublicat, desi se dice,
c ar' fi una din cele mai bune ").
Samiiilu Criîanu profesor in Cluju, public la 1805
lat. Ortografa latina romana'^) dup principiulu eti-
mologici!.
Cea mai nsemnat scriere in acst materie in n-
tia jumtate a acestu secolu este Ortografa romna
a lui Petru Maiorii scris in limba latina si publicat
la nceputul Lecsiconulu de Buda. Este nu nuina cea
mai voluminsa, dar' si cea mai sistematica, mai adncî
chiar' genial cercetare din acel timp asupra prtei
celei mai interesante î mai grele a limbe romne, a-
supra foneticei. Tot gramatici urmtori s'ai adpatu
din acsta In adevr pentru acel timp este de mi-
rato unii studi atti de petrundtoriii ?i sciintifica.
6). p 706 sq 51 Principia p. 322 sq 327, unde

Cipariu, Archiv"' .
se afl o epistola a lu! scrisS cu litere latine,

si cum se vede, dup^
regulele gramatice sale.
7). CipariT, Principia pag 3l7 sq. r' in Archiy i pag. 745 sq.,
o reproduce ntrg
261 -
Maioro este intoineietoriiilu lonologii la noi. VA pen-
tru lAimirii'oa tesliuiiilori se servesce in mod com-
parativn de liniba Ialina, grrft sji de cele neo-latine,
dar grcijesce cAcI nu ie in considerare evolutiunea is-
toric\ a limbol si nu e servesce de vechile nostre mo-
nuinenle literare, deiji cunoscca o parte din ole, pre-
cuni se vede din Istoria lui. Adevral, dcft vomii ju-
deca acstA scriere dupft cunoscintole de afjl, vomn
alla erezil, nu este nsmalpuînfi adevral, c pentru
nccli linip a foslfi o seriore lenommalA. si o in gene-
ralft, Iurte multe din ea ai remasi! udevrurl necon-
teslale. Klft scle din alfabot literole k, x î y, sus-
îne ini-6 pe q, incfitii dupA el pentru scrierea limbel
romne sunti doajunsp 20 litere. Elft celli dintiu re-
gulzA si licsza inlrebuinârea semnelori diacritico, cu
deosebire la (ea), (oa), sedila, si cele pentru a i
*"R, !^. a. l*elru Maiori a scrisil si Hmmuiica imbd ro-
mlee a r3masn inse nepublicatA ^). DupA ortografia lui
P. Maiorn i-a scnsO s;i J. Alecsi, mal tArcjin episcopo
ahi (herlel, (iramatica daco-romnA, IH.^6. Alte
gramatice, ce s'a mal scrisi, ca a lui C. Diacono Loga
(1822), a lui Eliade (1828) i>\ gramatica plinA de curi-
ositAt. a lui (i. SAulescfi (18334) s. a., san scris
pentru usuili scolari!, lordache (lolesculi publicA la
IHiO lidgar de snmd asupra cannc/oru (/ramnticscl,
este lipsiti ins de cunoscinêle elementare gramaticale.
Mal important pentru principiile sale este gramatica
lui A. '1'. Laurianfi, publicatA la 1840 sub titluli 7Vn- :
tamen rriticum, care se abaie cu lotuli alAt dola sla-

rea actualA, clu î dola evoluîunoa istoricA a limbel
romAne iji pune regule pentru o limbA idealA, care ca
limba romnscA n'a esistala nicI-odalA, nici va esista.
Fejilru aceea cu drepti cuvntn a rniasft cu totul
isolata iî nicI stor^rile binevoitre ale lui l*apift Ila-
8) Unele fragmente saO publicati in ArchTnI& lulCiparn p- 27,

97 338, 3S5, 330.
8
262 -
rian in Tesauru (I. 94) de a o pune de no in evi-
dente nu i-a putut ajuta, i mai puîn ntruparea
acelori principi! in proectuliê Dicîonariu i Glosariu
acadenicu.
Dela Maioru incce, celu mai insemnatu
pe terenul filologiei romne este :

Timoteiu Cipariu (1805 1887). Eli s'a nsout la
satul Pnade aprpe de Blaju, invelato la liceuluA
din Blaj, unde la 1826 a terminati! si cursulil teologici!.
Fu numitii profesori la licei î dup aceea la cursulii
de teologie. Ajunse de tinri canonici!. Intre 1847
redactz Organulu luminr. In 1848 e membra ali
Comitetulu de actiune. Dup 1848 face cltorii in E-
uropa. La 1854 ie direcîunea Li'?euluT. Mre in adnci
btrnete la Blaji ca prepositn ahi Capitulului mitro-
politanii la 1887. Cipariii este nu numai unuhl din cei
mai eruditi, si in fapt celli mai erudito dintre Romni,
dar' si Lmulii care intrg vita i-a consacrat'o pen-
tru cercetrile asupra limbpi romne, i in adevri! nime
n'a adncit'o ca dnsulii. Ehi intemeiz scla istoric-
etimologic in filologia romna. Cercetrile lui la ince-
putu, ca tte lucrurile serise i de adevrat valre,
n'ai fostii inêlese, ^\ cei naiv 'iji fcean glume mai
multu de ct lipsite A41 studiilc istorico-
de sare^).
filologice, introduce de Cipariu, afi devemtii nu numai
predilectiune, ci chiar pasiune. Eli a creatu cea
mai buna Gramatic si Sintacs, ce avemii pana adi, in
cari pe basa graiulni viti .?i a monumentelor literare
codifica, in modulu cehi mai sisiematici, legile princi-
pale ale limbei romne. Dar' eli este si unul care a
9) V. nota 279 i lomn'a Literar pe 1855. Foia pentru minte

din 1855 No. 17 reproducadfi farsele'' din Rom. lit observft :
din care se cunsce de nofi, cu ce uôrtate se tratz de unii menl

tnsuîrl de acelea ale limbei nstre asupra crora filologil altoru na-
îunl nu s'artt ndoi ntru nimic a tin sfltuirl 51 conferinfe serise ?i
mature; el ari fi prea departe de a tracia proprietîle limbei ca si
un sujetfi de comedir ori farsa dela Sadagura" etc
263
lucrali timi umltn peutrii inlroilucerea .si pcjpuiiinsiirea
alfabelulul laliiu. Scrierilo sale siinti numerse, din
cari noi atniiilirn urmAlrele : l) I.)iariuU Organul
luminre (IH47
imporlanti pentru studiile Jji
181-H),
diverscle notile literare publicale in eift asupra limbel
romne; 2) (iramatica limbel romne, in duC ediîunl,
la 1854 mal pe scurtfl iji la lHr>9 amplilcatu H) Sin- ;
tacita limhel romne, cu unii apcMidiee Despre limha

romu (1H77); 4) Architulfi pentru filoloffie .fi istorie
(IHH7 1872) h) Arte î frar/mente (IH); 6) J^le-
;
mente de poetici (1860); 7) Cestiunea originel Romni-

Ioni sub tit.lu: Cuvnt la tnaxigurarea Asociaîune
Trandlvanc ; 8) diverse car^t bisericescl î scolastice,
ji articoli prin (Jiare. cu deosebire in Fia petrv minte
ji programele LiceuluI din Hla.it.
Totft nienii aceslui periodo simln l) Nic lild- :
,jescu( }
publicatu la 1848 o gramaticfi,
1881) care a
ce s'a folosili multa timpft in scle: 2) Gavrilii Mun-
tean (1812 1809), fostu direclori al liceulul romn
din lird?ovi1, a publicali o Gramatic i o sinlacs a
limbel rt)m. j. a. iji a traduso operele lui Tacilu î
Suetonift: H) Aron Puunul (18181866) nscul
in Xra-Fgrasiilul la salul Cuciulata, elev aln lui
Ciparift 9i lirnutu. Qup 1848 Irece in Hucovina, unde
ca profesori de limba romna devine unii alto LazarU
pentru Hiicovinenl, deijteptnd sentimentulft national
iji iiibirea limbel romne. Khl a publicatrt o gramalic
pe basa princi[)iuliii fonelicft, dup care forma .si o or-
tografie parlicular, far ndoil in scopi de a se face
ceva propri pentru Hucovina, mal u?ora pen- i calti
tru ca s- atrag la studiuli limbel. El a mal pub-
licatn 9 Lepturariu romanesca in (i volume *'M.
Io). Despre activitatea acestul apostolfi al& romnismuluT a se vede

Dr I Sbiera. Vi'ta etc Ini A Pumnuli.
264
Filosofie, Jurisprudeut, Elocinta.
. Prospectu istoricu
Impregiurrile in cari s'a aflatii Romni panala 1860

n'ai foslu favorabile acestorn ramuri i cu deosebire
jurisprudenê si elocinte. Filosofa presupune o lunga
desvoltare literar, jurisprudenta si elocinta o vieta po-
litica si social bine ntemeiat si care sfie pututil ave
o evolutiune liber si linistit cela putini in intervale.
Aceste conditiuni ne-a lipsit, si anume libertatea si
linistea n'a cunoscul'o nici parintii nostri, nic genera-
îunile pana 1860, precum ama aratala mai susa,
la
cap. X si Prin urmare n'ar' fi nic o minune, i
XI.
n'ar' trebui se ne roîmo de locii, dca nu ama put
arata chiar nimica pe acest teren pana la 1860. Cu
tte acestea, si aic se adeveresce ceca ce am dis in
alt locii mai susii, c au fostU inni barbare timpurile
de cdtu Romni. Chiar si in acele timpuri de barbarii
i miserii, printj nostri s'aa ocupat din cnd in cnd
cu meditatiuni filosofice, cu codificarea de leg i cu
frumsa art a elocinte. î mai ntifl aparu meditati-
unile filosofice, apo incercrile de jurisprudenta i nu-
ma in fine, cnd incepe a adia vntula libertte. in-
cepe a rsuna buciumula de?tepttoria ala elocinte. In
adevrO nu putemi arata lucruri mari, dar' in fondi
frte importante ca semne ale tendinteloru de cultura
î de aptitudin ale Poporulu- Romna.
Filosofa Cea dintii incercare filosofica sunti In-

v(turile lu Neagoe-vod (1512 1521) ctr fiul se
Teodosie. Eie ni s'ai pstrat ntr'un manuscriptu de
la 1654^). Invtturile cuprind regule, ce trebue se le
observe una domn in diversele impregiurri i} mai
l). j*rchiva ist. a Rom t- I- pt. 2 unde la pag. Ili l32sepub-

licl IntregQ tractatul. La 1843 se publicase dupS unii manuscriptu
din 1816.
265
alesi! cum
s-sR esercite generositatea domnso '). Ks-
punnrea este l'orlo ciani, logica h olocintA, slilultl na-
turalft. (luke jj animati, liinba coreclft î de o verdl
9proluim re-cum cmpciiosc. ceeacu esle cu att
mal importanln, cfloi lucrzft cu idei abslracte. In cfiln
penlru vorsiunoa, (loca Neagoe-vodft va ( scrisQ roin-
nesce sc'n iti allfi liinbfl, grecesce ori mal vrlosn slavo-
nesce, si ple numal mal tflnjifl s-se (ie tradusfi, noi
observAinfi, cA defî piibiicaîuniie de pnaciim ale a-
cestel opere nu salisfacft asem-
cerintele scientilice,
nftndil Ins limba si sliluln cu cele din cronicele mI
vechl muntene, nu amo ave nici un moliv de a ne
ndoi, cu atAU nial vArlos, cftcl vecliimea in decursii
de vreo \'M) ani, pAnfi la n54. s'a mai ijlersi prin
copierl. OrcetArl ulterire inse vori pule lmuri lu-
cruln i mai bine.
Divanul s (flcva tn(eleptulu cu lumen de D. Can-
teniir (v. Cronicarl). scrina in dialog i tip. Anlin la
1698, tratz despre lupta intre trup jji suflet so

materie si spirili, luAndu-se do basA filosofia teologica.
Acesla era uti subiect de predilecUune penlru acst
filosofie in evuli medio, î are o inlrg literalunl. Se
basz mal numai pe s scriplurA, ici colo cie un fi-
losofi! protani. Scrierea consta mal multo din frase de
cfttft din idei, ?i cu tte cl dialogul nu permitea o
sistema, dar' se putea desvolta celo putino in mod
mal logici!, penlru case nu se repe^sc acelaijl lucru,
aceleaijl idei de nenumrate ori. Stiluli isi limba ca ?i
In cele-1-alte ale sale scrierl romnescl.
D. Canlemir a mal scrisd ncA Tractat de logica
latinesce. Idei morale filosofice desvlt in abundant ?i
in Istoria ieroglifica.
Ceasornicul Dommlor de Niculae Costin (V. Cro-
a)- Tot& to limba romnl (i despre asemenea materie am v?<juti

Intrunfi Techil manuscrisS sub numele lui Vasile Machedonil samo-
dfrjeji Grecilor" Invfdturi ctr* fiultt le LeonQ Imperato.
-
266
nicar) este opera principal a aceslu scriitoriu rmas
ns cu totulii necunoscul ^). Cuprinsulii, frte volumi-
nos, este filosofie, moral i politica. Este scrisu cu
mult aparat scientific, vaste cunoscinê de scriitori
si espuse tns far sistema si ntr'unti modii gre-
fapte,
oit. Pentru acele timpuri ns si pentru mpregiurrile
nstre, opera este d'o erudit.iune fenomenal. Atti din
acestii punclii-de-vedere, ct si pentru limb, este p-
cat c zace necunoscut, pe cnd se lipresci alte
lucruri aprpe far nici o iraportant.
Cu acestia se incheie epoca vechie a scriitoriloru nos-
tri pe acestn terenn. Ar' fi incontestabilii de mare n-
semntate a se studia limba acestorO tre opere din
punctul-de-vedere al limbagiului flosofcfl. Pintre a-
ceste trei scrier, ca metodo, limb i espunere,
se nalt Invfturile lu Neagoe-vod, r' ca eruditi
une Ceasornicuu domnilor.
In timpulCi urmtoria pana la 1860 in adevri filoso-
fia se generalisz precum se ltesce si se ridica si in-
structiunea. Deja S. Miculi a tiprit o logica si o E-
tic, si dincce pana
1830 se mal tipresc vre-o
la
du fragmente traduse de prin
logice, si alte cte-va
unii filosofi. Frofesor mai insemnat pentru filosofe
in acst epoca este Lazar, care spun c a tinuti la
Bucuresc si preleger si mai bine conferinê din filo-
sofie, apoi Brnu^n la Blaji (1832
1845) si totn el la
Universitatea din las (1855 1864),
Eutimiu Murgu

(1834 1836) la Academia din lasi i urmtoriulu seii
Petru CmpeanQ Laurian la Bucuresc, care traduce
;
si tip. raanualulfi lui Krug, si rsi la Blajii profesorulu

Tarta, care desi era pentru religiune, in admirabilele
sale esplicr ns fcea aprpe numai filosofie, i era
3). Noi cel dintaia am descoperit'o la 1881 in bibl. centrala din

Ia?I Intr'unfi eleganti! manuscriptn de la 1714 care smenS cu ma-
nuscriptulu lui Acsentie Uricariulfi (v. pag. 226 n. 30) ; alttl manus-
cripti dela 1801 se aflS In bibl. SeminariuluI din lasl.
-267 -
multa iubili
i} ascullali. l'rin aceslia se introduse In-
eeliilrt cu incetul (Minoscinta (ilosolel mal nuf*. Con-
secinâ a(;e.slel ridicftrl progresive a nivelulul inlelectualQ
era nuluralininte, c scriitoril nu se mal puleai pre-
senta publiculul cu scrierl flosofice, ca cele de mal
inainle, escelinte pentru timpuirt lorn, dar nu ptntra
aln nostra, l'rin urtnate acum era cu mult mal greo
a serie cinova o oper (losoficft cu re- cari pretentiunl
de originalitato. Dintre cel cari s'aft ocupati cu llosolia
in timpuin nofi, singurft S. IWrnuti a liisati dup sine
o sumi de scrierl filosolicc, zacil iris, afara de du6, ne-
tipflrite î necunoscute *).
Cnta r. (18401884) a publicati Teoria fatalis-
mulu Jji Incercr de metafisica.
Jnrispriidenta. Colonia romana s'a ntemeiati in
Dacia cu insijtufiunile romane. C.umca acestea. dup
retiagorea legiunilorn î administraiiunel romane, nu a
disprutn cu totuli, proba viie ?i incontestabila sunto
insesl cadrrle instilutiunilori romane pstrate in tte
tinipurile la l*oporulo-Rt)mant. cu domnu, pop, jude,
jura(, hHrnl, precum si nomenclatura principali ju-
ridica (v. p. l Ui sq.). Consonante de principil î disposiî-
unl particularo romane cu obiceiulU pmentulut la not
se vori pule slabili numal cnd se va aduna din poporQ
acestn obiceift,'') dupacum acsta s'a tacutil lacelelalte
popre, ?i care, afara de punctuhl-de-vedere curatn ju-
ridici,este de-o maro importanza pentru istorie sji di-
versele cestiunl etnice.
l*na la cele dinlAii codificatiunl din secoluU ahi
17-lpa, la Flomanii de dincce nu se alla urme sigure
4). In M>ti(a btoî^rttfic la Dreptulft public'i li Romnilorfi de S.

BSrnu^^, laÎ 187. * tnjir tiUe manuscriptele r<"înase. tntre care
vre 08-9 filosofce. nu scimi tns unde se mal fl.! iji drept'i aceea
nic! ckri Torfl fi originale. Elevil neuitatulul profesora tncepuse a le
tipflri. Nu se mal sce ins? in ce stare se mal afll lucrSrile
5) Unii tnceputil s'a fftcutO sub ministerulO G. hiû, î s'a publi-
'
catfi ce va tn Col lui Traiano, (r. mal In josV pag. 39)

268 --
de leg scrise, intre cari, se nu noto intra dis-
intelege,
posiîunile pentru anume casuris persne, cari le
aflm prin chrisvele domnesc. Sustinerile ca orga-
nisatoriul domn, Alecsandru celu bun, ar' fi ntro-
dusii Basilicalele, nu le-amu pulut verifica prin nic o
proba '^j. In diverseie chrisve alti ale domnilorii ro-
mni, ct i in documentele strine de prin celelalte
provincii iocuite de Romni, aflm unanimi probat
esistenza unni dreptu romnesc consuetudinar, r' la
Romni! de peste Carpali, in diversele documente, se
numesce ^W5 volachie, ritusvolocJiie, Iba. antiqua et ap-
probata, va se dica dreptulj sil obiceiuli romnescii,
:
lege vechie recunoscut

i la Romni! din (alitia se
;
numia consuetudo juris valachici, obiceiul dreptului

romnesci la Romnii din Serbia lege vechie
; este de ;
asemine cunosculi, c Romnii macedoneni aveaii nu

numa ohiceittu dar' i cpitniile Ioni chiar' sub
Turc ^).
Cti de important si inrdcinal era acst vechie
6). Adeverat D. Cantemiri ne spune acstS in Descrierea Mol-

dovei (prt. 2 e. XII), dar' tn cronice nu aflamii nimic", fi elfi nu ne
arata de unde a dreptfiaceea relatarea lui n'o putemtt
luatfl acsta,
considera ca o proba contimpuran, cnd scimfi c D Cantemirfi
cam asardzS. Nu putem Inse trece cu vederea urmtrele indicii
de re care leg! scrise !n Cronica din Magaz. istoricfi v. V- se (Jice
: :
,.La judectl mari se cauta Travila in divanulu domnescu", va se (J'c^

acsta era ceva cu totuli esceptionlQ. La MSnstirea Neamtu esista
Provila aea mare in limba slavn din a 1474 (Revista p istor-,
arch., si filolog a. II. fase I- p. 135)- Despre Provila alesa veÎ
mal susft 1^ pag 200.
Intr'un chrisovu alu lu Barnovschi dela 1828
se dice c judecata s'a fcutii dup legile tlrei (Archiva sciinîf si lit.
a. Il p. 180).
7). Despre acestea veijtl Porunca domnic din 1817 la Codicele
Caragea (Legiuirile civile ale Terel Romnescl. de C N- Briloiu
Bue. 1854). Anaforaua obstescel adunrl a MoldoveI din 1827 (U-
ricarifi II 196). N. Densuîan'. Monumente p fera Fgra-ului p.

4 (not- 2,) 22. 23, 37 8, l3. Archiva ist. a Eom. t. I. part. i p,
154 nota; Donaîunea lui Dusanu din 1348 III p- 143 lege anticS. :
obiceiu vcchiii.
269 -
leye consuetudman se pot vede cu deosebire la Ro-
mflnil sii()usl puteriloii .slnine, linde in tle timpurile
s'a respecialii mal multa sil mal puînn piln cliiar' in
cestiunl de pun justitie, si chiar juducfttoril iji tribu-
nalele tncredinia blrftnilorQ salulul decisiunl de pro-
cese ").
Dreptuirtconsueludinarft sti obiceiele juridice ale

Poporulul M)nii\ni a ncercalil se le adune d. (1. Chi(u
ca minisi i*u de justitie. In cAti se va li putuii realisa
acsta, nu sciinn. l'ublicate san v(|uti numat cele din
distrieluliHacan in Colunina lui Traianit pe 1H82. In
colectiunile de pnverbe 9 idiotisme inc se allft pSs-
trale principil ?i macsime din acesto dreptn. Multe
urme sji dispositiunl de asemenea natura se afl prln
vechile chrisve ifi chiar prin cronice. Marea impor-
\.'n\A si a sludiilon in acstft direcfiune
a cercetArilorf
este evidenti! din mal multe puncte arAtate mal sus.
Este ins naturali!, wl acesti drept consueludinaro,
ca o lege nescrisA, numal in atiltQ se pulea practica in
cftin voia s6 In recunsc.1 celli ce avea puterea
in munii: domnil .si judectoril, cci dupl cum
ne spune Urechie, ,,ce i-au pArulrt lui (celul mare) ori
8). N DensusianQ, Mon p {ra Flgrajulul p 48 Intr'unO ctO

in tribunalulul din FAg&ra^l din 1689 se <}>ce : ..se fiedatori aprimi
ji a supunc pflmnlurile acele la mp;1r{l!l tn presenta b'trSnilorft î
a bocrilor din sat,
1 acea parte ... se rem.-int condamnati
. .
la 60 fiorini ungurescT din cari jumt'tate sC fie a judecdtoriloni ^

arbitrili^ ce vorR regula contraversa, r' jumtate a prîlor'i ce
vori sta pe lngl sentinîl '. Amft vi''<Juti asemenea judecjl s&tesct
scri.se atJU'i din secolulil IJ ;i 18 citi î din acesta, î am T'<ûtR
tnîne casurT concrete nainte de 1^48. Precum dincce mitropoliî!
lua parte la judecltl >n divanulu doinnescH, asemenea dincolo preotil
tua parte la judec.lîle din satfi $i am> TS(jut''l casurl tnainte de 1848
unde cu deosebire preotuli regula controversa S'afl viût documente
unde pArîle in cause civile a< apelatfi la scaunuli episcopescQ. î care
a decisl cestiunea in ultima instanti. Tte acestea eraQ vechl rCml-
^\\t de dreptul consuttudinarQ naf-'onal.
270
bine, ori rti, aceea a fostii lege" (l, 132), asemenea
î D. Cantemirii in capit. citat mai sus.
Cele dinti legi scrise apar in sec, 17-lea. Sub
Vasile Lupul la 1646 se tipresc Pravilele impera-
tesci (V. p. 143) in Moldova, r' in Muntenia sub Ma-
leiii Basarab Indreptarea legel la 1652 (v. 197). Est
de observatu ns, c eie se aflaii in parte traduse na-

inte de 1632, (Ciparii, Principia p. 113) i nu i esclusa
posibilitatea, c vor fi fostu traduse de multu, î atunc s'ar'
adeveri, c deja s'ai aplicatu i inainte de a se tipri v. pag.
(
200). Codicele de sub Vasile Lupu cuprinde mai multe

dispositiun penale si se consacra aser\irea teranului, r'
al lui Matei Basarab este un amestec iiitorm de
disposiîuni judiciare, administralive si politiene, si
mare parte se ccup cu dreptuli canonic. Dar' si dup
introducerea legilor scrise, ohiceiulu pmntului rm-
sese in multe in vigre (Tunusli, 1863, p. 34). Alecsan-
dru Ipsilantu public in 1797 unii noi codice de legi
in limba grecsc, estrasti din Basilicale. Scarlat Cali-
machi publica la 1817 asemenea in limba greca unii
codice civili! compilatii din Basilicale, Novele, si alti
codici. Toti in acestii ani Caragea in Muntenia pune
in lucrare codicele se. In fine vini! Regulamentele or-
ganice. Cu unirea Principatelora intra i jurisprudenta
in nu fas.
Nu putemii trece cu vederea nici pe Romnii de
dincolo. Desi e n'aii avtii unii guvernii proprii, cu
tte acestea aflmii ^ la e in acestii perioda o litera-
tur juridic. Inc sub Maria Teresia incepuse a se pu-
blica ordinatiunile in limba romna. S. Miculi traduce
Dreptuiu naturala dup Baumeister (v. p. 240). Austria
lundu-ne Bucovina, la 1812 pune de se traduce ro-
mnesce si se tipresce in aceli ami in Cernuti Codi-
cele civil si penal, intre anii 1850
1860 se traducil
amndu acestea de noi in Transilvania dimpreuncu
Procedurile. Tte legile î ordinatiunile pentru Trasil-
vania esia in acestii timpu si in limba romna tra-
271
duse de Aridreii Miirejiani, in calitale de translatorO
pe lilngl (iuvernn. Scriitorl originali pe lereniil juris-
prudenêl in acesin periodi! nu avem de cln pe :
Simiot Jktnw( (1K()H^1864)''). KIn s'u nsculfl

la 1 AiiRiiHtn 1808 la satuifl Hocija-ronfana in Transil-
vania. Cursulii gimnasiali la fftcul la Carel, cela li-
ccain la Hlajn. La 18H2 fu insftrcinal cu catedra de
istoria uni versala jji de lilosofie. r' de la 183H incce
Tmase numal cu flosolia. Atl ca profesorD cin î
ca seeretariilL eniscopeaci, .si pentru erudi\iunea, adi-
vitatea .si probitatea lui, 'jjl cijtiRl curAnd o mare po-
pularitale. Cu deosebire lui eminamente na-
principine
zionale incepo a introduce non curenin in genera-
unti
îunea tinr. Kpiscopuli lon Lemeni, intrndo cu im-
prudentA in apele maghiarisinulul, vine in colisiune cu
curenluin nationalt ahi crul capft era Mrnul. Se
na.sco unii proceso intre Hrnuta si partida lui iji intre
opiscop, care, se intelege, se termina cu espulsiunea
lui riftrnuî ?i a mal multi din cel mal distinsi profe-
rorl iji teologi lirnutil, deja in etate, se duce ca stu-
dentCi la Facultatea de drepttt din Sibili. La 1848 B&r-
nuZ fu a(rela care in unire cu sentimentulfi instinclivn
ali poporulul iji in opositiune cu curentuli a.sa numitel
intei(/eti(e î a (Jiarelori romne, cari nu inlrevedea

pcricolul, dede proclamatiunea in conlra uniunel cu
Ungaria, r' in Cmpulfi-liberlulel de la Hlajft, prin me-
morabiluli se discursn, puse basele unel politice na-
tionale. In revolutiune eln fu capul Coniitetulu de
acîune. Dup revolutiune 'Î continua studiile juridice
la Viena ?i Pavia, unde lu;\ lillul dedoctoriin drepl.
La 1855 fu chiemali profesori la Universitatea din laÎ,
unde i se ofprin\ catedrele de filosofie, dreptuli publico
ali! Rom;\niloru (h-eptultt naturalo. Dar' dupil o vi^
;;!
attrt de agitata si laborisa, la 1863 se bolna vesce, se
9). F&ntne: Notifa biografici din Dreptuli] publicH ali Romi-

nJlorI, Iail. 1867.
272--
retrage la locul nascere sale, unde a rposati la 28
Maia 1864. Afar de nurnrsele scrieri filosofce (v. la
filosofie) el a lsat si urmtrele opere de jurispru-
den^: 1) Drepiul naturala privaiu, tiprit la la^
1868; 2j Dreptuii ginfior ^) Dodrina Constitufiune
:
;
4) Comtitufiunile stateloru principale cu introductiun ;
5) Dreptulti public ahi Eomnilor tip. las 1867 (v.

Eloc-int.a).
Elociuta. De elocin^ nu ple fi vorba de cto in
state libere. Adevrat a esistala in totu -de una osêsca
Aduiarc. Lucrurile ins se petreceafi in moda patriar-
ehaln, si voinla domnului era de regul si a obstesce
adunar, ncta domnul. dca ar' fi voita se aud i
alte pareri, ar' fi Irebuiia se fac ca Napoleonu I cu
generalul contradi-mi, domnule generala, pentru ca
:
sfim do. Chiar calle oposiiiune stunc nu duceaQ

in sala adunare!, ci ea mergea si pleda de peste hotaru,
Prin Adunrile obtesct, dup regulamentul organica,
mai cu sam asa numita opositiune russca ncepe s
facS us de elocint.
Mai din vechiu elocinâ la noi a fostft cultivat n-
cta-va in biseric. Acsta ins, dup-cum se pot vede
din aa numitele Omiliare s Gazami se marginea mai
numai la traduceri din alte limbi. Nu vor fi lipsita
la ocasiuni mari i cuvnlri originale, dar' nu ni s'a
pstratu de ct numai de pe la nceputul sec. al
18-lea.
AntimU Ivirennulu mitropoliluh Munteniei ntre anii
1709 1716, rspopit si ucis din ordinula
destituiti!,
Domnului fanariot Nicolae Mavrocordatu, ne-a lsati
o colectiune de Predice tinute la serbatori mari. Pre-
dicele, aprute in du ediîuni la Bucuresci in 1886
si 1888, se distingtt prin caldura sentimentului religiosu,
Umb alesa, stilli armoniosi, via si figurati!.
Petru Maioru asemenea a publicatii multe predice
(v. pag. 245), care pana ast(li .se mai rostesci ic-
colea in bisericele romne de peste mun|i. Aceste pre-
273
dice pentru spirituin Ioni religios-nationahl n'ao lipsitti
a esercita, mal alesn in prin)ele decenil ale aceslul se-
colfl, o bine-lclre influin^ asupra Komnilor de peste
mun^f.
Ca elocinf eclesiaslicA insemnati este Necrolof/ulii
lu Stefanu-celii-mare, unft esercitili de
elocin^ de pe
la lincio seeolulul trecutft. Pulerea discursulul sta in
vpaia senlimenlulul nationaln,care comunicri î slilulul
pulerea sa eleclric.
In atarfl de biseric in secolil Irecutl abia allnti din
cnd in ci\nd cte o urm de elocin^. Aâ ni s'a ps-
tratil discursuh ce l'a tinuta ambasadoruli moldoveani
Luca C(hj ctr regele poloni! hjigismundu I. la a. 1523,
in care propone o alian^S a cre^tinilorn contra Turci-
lori. In el se vede omul deprins cu tte metehnele
elocinêl '').
Dela unii (iheorghie Maiola s'a pfislral tiprit unii

Cuvmtu BucurescI sub
la Pasci tinuli la Mitropolia din
Constantinn Hrncovean pe cnd mitropolit era Teo-
dosie Vesteinianuin (v. p. 197) mort la 1709; auto-
rulfl este cu lotulft necunoscut de-aiurea. Limba cu-
rata 9i absolutn nimicri archaic nici in cuvinte, nici in
ortogralie: slilu vili, ruptft, cu antitese, mal numal
cuvinte !ji (ormft retorica tftrft tond *").
9). Publicati In Archiva istor. a RomnieT !n traducere roma

nscA t. I. prt. l p 9
lo). Brofura in octavn micrt cu cirile In 44 fol numerotate. are
titluin ..Cuvntn la mntuitiîea patimA a DomnuluI nostru Is. Chs
:
1
FJcut de propoveduuorul sfin tei Evangelil al BesereciI ceT mare

I
Kyr (iheorghie Maiota. ahi lim bel Elinesct î Latinesc! da scali!

| 1
alti preaiuminaÎorQ H] al blagocestivului domnO ali)

| Uggrovlachil. | [
Io Konstandin vv. Voevod tipilrit 1de MihaT I^tvanovicl Ipodiaco- 1
nulli Typograful" l' foile 25

o precuvntare adresalSl ir.itropoli-
lulul Teodosie. fia o. verso ic5na lui Christosi cu crucea !n spate
sub ea patru stihurl, pe foia 7 tncepe Cuvntut. Loculo tipXriril î
anul nu I indicstf) nicftirl. Broûra ni s'a comunicata de pSrintele E-
Micu din Hilnatfl
18
274;
In cronice raru se afl ic colea cte-oscurt apos-
trofa.
Nicolae Blcescu in opera sa istoric despre Mihaii
pune adese-orl, dup maniera antica, discursuri in ro-
stulpersonagielor,dintrecare mai insemnate sunlt cele
puse in gura lu Mihai (pag. 116, 368, 372,458). Me-
morabile sunt nc discursulu introducHvu alh lui M.
( loglniceanii la nceperea cursulu de istoria national
la 1843, si discursulu lui A. Hasde ctr elevii scle
de la Hotin.
Gel mai mare discurs politici! pana la 1860 este dis-
cursulu lui S. Brnutu lînutii la ^^ Maiil 1848 in ma-
rea adunare a Romnilor de peste munti in Cmpulu
Lihertti de la Blajii. Acesta discursu nu-ld putemi ca-
racterisa mai bine, de etu numindu-l discursu de
niarime antica mare nu numai in forma, in ideile i
;
spirituli in care l'a turnati celebruli tribim ala popo-

rului, cum 'lii numiai, dar' mare, necalculatn de mare
toti-odat, in imensele lui consecinte, inct me indo-
iescii, c se-se mai fie tinut vre-un discursn, ale ca-
rni consecinte se fie fostn attii de nemrgenite, ca ale
acestuia pentru Romnii de peste Carpati. Elii este celii
mai mare monumenti! de pe Cmpulii-Liberttei si unii
capii-d'oper de elocin^ romna.
Dincce de Carpati primele avnturi de adevrat
elocint in sensul modern incepil cu nona situaîune
creata prin tratatut de Parisi!. Divanurile ad-hoc sunti!
ntia arena pe care pêsci! oratorii, ntre cari se
distingt :I. C. Brateanii, M. Ooglniceanu, G. Negri,
Anastasie Pani! i alili, a orori activitate si apretiare
pe acesti! teren se îne de periodulii ali! patrulea.
275
CAPITOLO III.
Poesia
Pro<})Pi/i'(. istoricii.
I)up; istorie inai ciui'ml i<i mai multa sa desvoitatl

poesia. semnati seminta ideilorn nazionale,
Istoria a
poesia, ca o plie bine tftctre, le-a f'ecundati eie ai :
ncoltilft In curt'ind, oi nverfjili, san oeu-

intins, a
pat terenul. Poesia a popularisati istoria 9 ideile el.
Fjlrft de ea noi nu amft fi adi unde suntemi, mi vomii
ti linde dorimi s'ajungemi. Ideile sunti elementul,
siint aenili vitali; poesia aripele care ne avrnt prin
elfi. Poesia toti-odat;\ a desghiefati curentuift amorfitt,
inglieâtft al limbel. Precum natinuen, totfl asemenea

limha l'ani poesie nu ar" fi unde a ajnnsi. Acsta este
misiunea de desteptare ifi cultura, care poesia sl-a m-
plinifo pana la IHfiO. Nu putemii cere in aceslft timpil
mal muil de la ca. Cu deosebiro nu pulemi ave pre-
lentiunea de a ne li creata capft-d'opere literare, de-a
li realisata ideale artistice. Poesia a lucrata in acestti
timpri penlru idealidti. nafionalti. L'a realizatil in parte
!ji Pa transmisft ratiunel practice penlru a-i da intru-
parea realA, !ji ea poesia a trebuitit sa ar' fi trebuitil
s apnee calea idealulu artistici, pentru a ilustra n-
truparea real a idealulu nationah si a-lu punc ince-
tuin cu ncetula la nliimea de la care nu se mai ple
cobor nei chiar distrugndu-se. Dar' dc;1 timpuh s'a
perduti!, sperAmi, c ne-a remasi! incft da.iunsft, d'a.junsi
ns nuinal dcA nu vomii mai int;\rdia.
Deifi poesia nstra literarA, in inlelesft mal strinsi,
datzil numa dela ncepuluh acestul secoli, cu tte a-
cestea nu ne lipsescil scrierl din timpuri cu mltft mal
nainte. Cea mal vechie urm de poesie literarft cu-
noscutft pana atjl ni s'a transmis numal prin Iradiîune.
-
276 -
Suntt caleva versuri rsboinice atribuite chiar lui
Slefani-cel-mare, eie sun:

Hai frali, hai fraî, la naval dali,
La nval dal, tra v'aprati !
Hai fraî, hai frati, la naval daî,

La naval dal, crucea v'apara^ !
Hai fra^, hai frati, la naval dati.

La naval daî, steagul v'aprati ! ^).
Timbrul literaru al acestor sese versuri esle mai

presusi de ori-ce indoil. Eie ins arata vechia tradi-
tie a otiloru crestine, care avea sleag cu cruce -).
D'aici incoio nu mai este cunoscut nici o urm pana
la 1673, cnd Dositei public psallirea sa in versuri,
in care se afl si o mica epigram a lui Miron Costimi.
Din rutina technic a lui Dositei suntemi nevosi a
conchide, c elfi a cunoscul si alte poesii literare f-
cute mai inainte de elfi, cari ins n'a ajuns pana la
noi. El care 'si adunase o sum de crti si manus-
cripte, care aflase pana si o poesie atribuit lui Stefana
celu-mare, de sigur va fi allato si aitele. Er' la 1674
unii bntiam cu numele Halici (v. p 104) serie ur-
mtrele versuri in metru antic elegiaca si cu litere
latine, care noi le reproducem cu ortografia moderna :
Cnt sanatale, st^rinda Ja voi, Romanus Apollo,

L to(iVct santa 'n'tmpr(ie''sedetj ^^
De' unde cundscihtfeJasteptmO,! fi scthte lerice :
De Amstelod,am, prii^ crti sta 'n oimenie tipari,

Lege derptai datti frumos celate" Gen\'a ;
Iti vine iFranciscus, tine-te Levda, Paris !
l).
Buciumulu pe 1864 p. i>^$ 6, aflatti de d- Hasdeu scristl pe
psaltirea slavo-romni dela l8o, de mitropolitulii Dositei, care
îce c. ,,cAntarea era fptuit de StefanUvodS celfl bunii".
2). Constantin celli mare baie pe GoÎ, cu care ocasiune isto-
riculii Socrates libr. I e. 18 (jiic ,,Hos enim crucis vexillo, quod est
:
christianorum proprium, in proelio fretus tam fortiter devicit".

:
277
Trindetl mftnft sorori, cu cesiO no spe, 'nainte,
Kratil. l{\rtatil, nimlele pasA curnd.
DomnI bunl, mari doctorl, dascll, î bunele dmne
Cu pace il l^T, cu pAne .si sare, rugftmn.
Dela l<Hi- manuscriptft de psalml in ver-
csisli unii
surl cu litere latine, scrisi in Transilvania (Valea-Ha-
êgulul), care probabili este o copie de pe unii m&-
nuscripti mal vecbii (v. p. 10-i). De aci in colo ur-
nnele se nniulfescn. In sec. 18-lea Corbea traduce .si eln
psallirea loto in versurl (1725). Se afiA manuscriple
din secoluli al 17-lea si inceputulH celul presentii, ce
onfinn o sumA do poesil, cele mal multe de origine
lileranl, frte populare pe acele timpurl, mal cu sam&
cntece de veselie la ospeê. la nunte, gralula(iunl, co-
iinde, rugftciuDl, cAnlece la morti ?. a. Cele mal multe
din acestea suntl lAr indoil frte vechl (v. pag.
182), de siguri chiar cu secoli inainte de sec, ahi
18-lea, cari s"ai Iransmisil alti prin graia vii cAli î
prin manuscripte,
de un timpti incce ins ail
inceputft se disparii dinaintea celon nu .î numal lei
colea se mal audi. La Sulzer allftma mal multe poesil
literaro din secoluli trecutft '). In desvoltarea poesie!
romne literare pna la 186() conslatmii urmftlrele
opoce
Epoca I sti archaic, adec pana la 1S3(J, in care
distingemi du curente decsebite: ceh1 dintftiu biseri-
cescn attn in poesia pun bisericsc1, cin ifi in poesia
profanA srt poporanft scrisA, ?i acesti curentn fine pAnA
1780; aln doilea curent, care incepe cu deosebire cu
VcAresciI, esle cel in spiriti! neo-greci sub influinâ
iUemenluln sociali! de alunci, !?i acsla i.ine pAnA citrA
1830. In acst epocA nu putea s-se producA ceva in-
semnalft. Poesia bisericscA s'a marginiti la traductiun!
libere, ca Dositeii si Corbea. Poesia profanA se mArgi-
3). Sulzer, Geschichte d. transalp. Dacicns v. HI. 1 83. repro-

duse cAteva U Ciparift ArchivA p. 680-92.
-.278 -
nea la necesittile spirituale reclamate de mpregiurriie

de tte dilele, d. e. nunte, ospete, serbatori, nmormn-
trl s. a. Mai trdi in eea neo-greac se cultiv cu
preferint amorul. In scurti, de o parte spiritul si
stilul bisericesci se opune variettii si avntului poe-
tic, de-alt parte o mpedec nfluinta poesiei neo-
grece, ca strina si ca una ce ea singur nuavea opere
de gustu si de valre. Tote acestea, ce putea alto ceva
produce de cti totu dup asemnarea lord. Drept-
aceea in generala poetii din aceste timpuri n'a pututvi
se-se avente nic cu spirituli. nici cu limbagiull, Vcea,
lor se simte totde-una nnbusita, limba neajulat,
ingimata. Numa ic-colea vedi pe poeti rsuflnd mai
liberi"! si scotnd accente mai sonre. In acest cu-
rent se marchz due directiuni una popular i
:
alta mai nalt literar, si amndu mai ales in po-

esia narativ. In cea dintii avem pe lon Barac, care
la 1800 public pe Arghirii si Elena,la i821 lisi-
r'
pirea lerusal ini ulta pe Vasile Aroncare public Paî-
;
mele hit ChristosU si Piram i Tishe la 1808, pe Leonatu

si Dorofata la 1815, Jmilii mnos la 1820. Ei cre-
ar unii stila limpede si popular .si lte acestea
devenira crtile cele mai populare, si, ceea-ce este mai
multa, ntrara in coliba leranulu mai aesii dineolo de
Carpati, ducndi gusluln cartii si idei mai inalte .si in
afumata lui locuint. Dincce s'a popularisata cu deo-
sebire Arghiru si Elena, care atinge mai multi crda
sentimentului. Scrierile acestorii doi poeti mai att si o
alta mare insemnatate, cci eie aa ncepat a elimina
aa numita literatur apocrifa, strin ca idee i nefe-
ricita ca nfluinta (v. p 103). In directiunea adua a-
flmu cu deosebire pe Iona Hudai Delenii scriind l'i-
ganiada. epopeie comica in XII cntur in spirita sati-
ric, care din nefericire rmnnda netiprit pana tar-
sio in timpul nostru. a rmas .si necunoscut, Pe o
adua linie ama put numi aici din genuli idile Pri-
mavra amorulu de I. Vcrescu .si Raprt din i4su-
de V. Aron.
,
279
Kpoca II pdnd la IfiUO. In acsl epoca poesia In-
tra s voescH s inire pe calea grea a naltel literaturl.
Penlru acsta ins6 lipsiafi conditiunile sine quibvs non
lipsia in f,'eneralfi instru(-(iunea si adftncirea linibel,
Lipsa inslructiunel avea de consecinê sjicia de idei,
inferiorilatea iji nesijûranla guslulul penlru aceea ve- ;
deni, cft poeîl aceslel epooe, neintelegAndn gieutatea

misiuiiel, incepn frte de tinerl, mal de pe bancele
sclel, 9i bancele incft era putine la numrn. Dar pre-
cuni incepO de timpurin. totn aliltn de timpurii le î
scil pulerile, î pe cj\nd lsicesce suntn in puterea bar-
barie!, spiritualmente untn deja btrnl. cci si nu
mai produc nimici, amutindi cu totulf, sti repe-
lz numal cele din tinereê, cu mal puîn putere 91
cu mal slab aventi! ca tte lucrurile ce se repeiescn
,
sn se ncfll(|esci de no s in line- se sfor^z la

:
lucruri la cari n'ai cugetati nicl-odat, si pentru cari

nici nu s'an pregtiln la timpn. Lipsa ideilorn aducea cu
sine i} lipsa de iniziativa, de avnturl mari, d* incer-
crl grele pentru aceea ?i vedem pe \.o\\ poeîl rar-
;
ginindu-se la genurile u^re 9 neprecisate ale poesiel.

Gel cari incccA lucruri mal grele, le pSrsescn la in-
ceputn, ca Kliade Michmda .s. a. Singurn Bolintinean
prin puterea naturai;! a geniulul sefi pot s6-se avente
mal departe in poeziile sale naiative Fiorile Bosjotu-
lu ?i Poeme.
l'entru aceea in acst epoca ne lipsesci scrierl de
valre att in epico, cti ?i in dramaticjl. Chiar epi-
grama, cea mal mica din tote speciele ife' poesie, n'a
fostn aprpe de loctt incercati. Lucrulo se esplicA usjor.
pentru- ca epigrama este conditionatft de concentrarea
unel cuintesenê de idei intr'uno frte micu volumii si
intr'o limb eleganti, precisa ! ascuîtA lipsind ins :
fondul de idei iji adAnc ?i variata cunoscin^fi a lim-

bel, urma necesarminte ca epigrama s rmAin. cum a
rmasn, neincercalfl. Lipsa de unii sludiu adnciti ahi
limbel a produs alta neajunsA de naturA si mal
280 -
fatala pentru poesie. D'aic adec provine, c cei mai

multi din poeîi aceste epoce al unQ frte restrins
vocbulariu i o mai restrins fraseologie. Aceleasi cu-
vinte, aceleasi frase se repetz mere si interminabilti.
Unii alt defect capitalo al poetiloru din acst epocjl
esle, c et nu se mrginesci, nu se concentrz asupra
unei specie de poesie, ci mai tot, i cu deosebire cari
se simt ceva in putere, ncrc tote genurile de poe-
sie : lirica, dramatic, narativ, satirica. Unii scriitori
in prosa nu pot s serie far ca s-î concentreze a-
tenîunea si puterile asupra unu obiectii, s-lu studieze,
s caute, se mediteze, s aseê, poetii nse cugetndQ
c cea dinti ideie, ce le plesnia prin capu, era deja
.si poesie, dca puteaii s'o incadreze cu cte-va rime,
nu voiai s scie de studii preparatre, ci fcndii-i
ei meseria trte ur i nefiindii publicu care
s-i aduc la cumintje se nmultia ca eiupercile, l-
snd in pragin terenul laboriosa alti poesie!. Si aâ
ei seriali meren si mai bucurosfi poesie de tte speciele,
ca i cnd n'ara fi avuta nic o ideie de preceptul, c
cine face de tte, nu face nimic bine Puterile risipite,
!
ori-ct de mari nu pot tace nici-odat ceca ce ari face

unite, concentrate, î cu atttt mai vrtosa puterile
sufletesci.
In acst epoca du creatiuni- originale puterr s
constatm pe terenul poesiei halada istoricd î oda
:
nafionala. Cea dinti creata de D. Bolintinean,adua

de A. Mureian, din nefericire amndu a apus cu
ei. Cu Bolintinean nime n'a cutezat a concura in balada
istoric nime in oda naîonal n'a atins nltimea lu A

;
Mureîan. Acestea a fost nu numai cele mai insem-

nate creatiuni in genul poeticu, dar tot-odat ?i cel
mai puternic mijlocti de educaîune naîonal. Prin
balade s'a popularisata faptele cele mai glorise din
istoria nstra national ; eie aa scosa pe Mircea, pe
Stefano si pe Mihai, din cronicele mucede î i-ao pur-
tatl in triumfa prin tta Romnimea ei s'au
; coborit
281 -
pentru a chiar in coliha teranului.
slrftluci Am'-ndoI
fcesll adeverall protesi in intelesula antico, ail
yâtes,
dalli espresiunea cea mal inaila idealulul nostru natl-
onaln :
Ast-fela e Ronnnula :î Romna suntfi e,

lî sub .iugula barbaro nu-ml plec capuln mei !
Cci
Viiloriil de aun ^ra nstra are,
9i prev()n prin secoli a el inllare !
Er" celalall cu buciumuli renvierel striga :
De.'jlpt-lt', RomAne ! din soinnula cel de mrte,

In care te-ad;\ncir barbaril de tiran !
Acum ori nicl-odat, croesce-Î alta srte.

La care s-se 'nchine î cru(îl ti dusman !...
Romni din patru unghiurl, acum ori nicl-odat

lniti-vC' in cujiettt, uniti-v 'n simtirl v !
Hi resuni ntregrt spiritala, adncesti

si crislalisz
senlimentula î aspiratiuniie intregulul Poporu-Romni

far deosebire de provincie. Singurl acestl do! poeÎ se
naH la ceea ce este misiunea adevralel poesil, la
universalilafea sentimentulul, ideilori !?i aspiraîunilorn
unul poponi, î numal acst cale duce mal doparle
la omenime: cci unii scriitorift numal resumndn in
sine ?i lsndft s-se resfrngfl in scrierile sale intregi
niediul si poporulQ, in care s'a nscutft si a tritn,
cu sentimentuli, ideile i aspiraiiunile sale, numal aslft-
feli se ridica mal pe sus de vulgulft literart, de micile
lui individuaiiltl, î se nalt ca o parte constilutiv
in sfera totalitAîl omenescl.
epoca incepe a se serie cte-ceva sji pentru
in acst
teatru. MuUmil
tipuiilor sociale iji comedirelon scrisc
de V. Alecsandri in ton populan, teatrulfl incepe s
nu para de loti! slrinQ.
Totn in acst epoca se continua in poesie spiritulil
poporano, ce pe basa poesiel mal vechl luase la ince-
282
pulul seeolulul unii noi ?i mai naltu avnt cu Barac
i Vasilie Aronu. EI continua in a dua epoca totu cu
Barac, cci V. Aronii murise, si cu deosebire cu An-
toni Fami, eleva ala lui Barac. Acestia se adresau cu
deosebire la poporul de josn, si chiar pentru acsta ac-
tivitatea lor este frte important. Tot-odat se nasce
si in literatura mai nalt unii curent popular, si a-
nume prin publicarea poesiilor populare de V. A-
lecsandri. Acestl curent nse era fals, cci
el, in loc de a invfa in acele poesii limba frums
i curala de care se servesce poporul in poesie, n-
crc s imiteze spiritul, ideile populare. Acsta ins
este o absolut imposibilitate. Creatiunile spontane ale
poporulu, la cara lucrat generatiuni, in cari s'a con-
centrato in raod naturalu, inconscient, toti sufletulii
poporului, este imposibil ca se-se reproduc in mod
literaru. Poelii poti si trebue s utiliseze limba, ideile,
imaginile populare in creatiunile lorii literare, dar incer-
cndii a se identifica pe acsta cale cu poporul, este a
crede c pol se intri cu capul prin stanca. Fiind nse
in forma usorii a turna asemenea versuri, cci sunt
scurte si se mai admit, ca populare, si mai neregulate,
ast-felu ncepuse i unii mai continua si adi a insira
vorbe legate mai bine mai r, cari, lipsite de origina-
litatea si imaginile indrzneê ale poesiei populare, suna
ca nucile gle. Pentru aceea nici nu s'a pututn pro-
duce nimic de adeverat valre sub acsta forma.
Insusirea cea mai insemnat a poesiei din aceste e-
poce este spiritul sntosn, de care a fost tot-de-
una inspirata. In ea nu petrunsese inc blele de pe-
simism si cosmopolitismu, din contr btea un pulsa
puternic pentru bunurile mari ale vietii, pentru misiunea
nalt a omenirii : ea lucrz neadormit pentru a des-
tepta in Foporula-romn consciinta de sine, a-i inalba
demnitatea, si a-i aprinde sufletul pentru idealulo na-
îcnal. Nu se incuibase spiritul infectu de elica ce
cuUiv amhifiunile neputincise i intriga. Scriitori in-
,
283
JUn(<lH in hivc tisuj'ra Jiu/iliruini sjjimi rii'((t loru /r<i-
(i^sc, ordonatt si curata. Avntul neastcptatfi ahi \*o-
porulu-roin:\nii trebue s-l inuUmim in mare parte
poeîlori sei hotrnl. Acesta este cu deosebire niarole
lorn inerii n !
allft nlluinâ binelactre s'a esercilain usupia

limbel. Anni vcjutn, cft poetil pn'aci, in epoca I, a-
veai s luple nuillf cu neajunsurile linibel. In epocali
iji linil)a poesiel se desmortesie de-odati\, devine (lesi-
bihl, usrA, sonra, ('ehi dintAin poeto la care inthiim
acsta nua si duke iinibi, este V'asile Crlova, care
ncepuse a serie la lnele tpocel I. Dela eln incolo a-
llftmft cu toluh altt limb;\ in poesie. Dar dct limba
c.slij,':'! in llesibilitate ?i devine mal sonn, nutota:ja
se nir-mpll cu rcji;ularilatfa si corectilalta el. Poetil
scrii! cu londul si cunoscintele de limb;>. ce le cas-
tigali prin usuili de tte (jilele, fiir a face studii a-
nume, lr de cari nu se pot aprofunda limba ?i nu

se ple castiga niaterialul absolutu necesaro pentru a
put crea opere do adevratik ifi durabilA valre. La
cel mai multi poeti le lipsesci att cunoscinêle gra-
maticale, cti si guslulo limi pentru a sci alege inlre
limb}\ !ji limbil, cuvcnti .ficuvcnti. espresiune ?i espre-
siune lucrurl pentru cari nu ajung cuno.-^cinfele lim-
:
bel suple cu fila si cari s'a lipiin de om numal la

nt"'mplare Pentru aceen vedemn, c Eliade, in o opera
serisa ca Michaida, nu ?i-a pututi alla nicl limba,
nici stiluli. nicl forma chiar, totii a.'ja a
.'ji ptil'o E-
liade .si altil cnd s'a ncercat s traduca din operele
clasice, cari cereali o mal mare avutie de limba va- ."ji
rietate de stilo, decat celi! ndatinato in poesia nstra ;

chiar Alecsandri, ca s nu vorbimi de cel do a dua
mana, comile. cum vomii vede, enorme gre!?ell grama-
ticale !?i sintaclice. Acestii nesuccest era naturalo, caci
din nefericire mal vrlos ao luat in riso stu-
poetil
diile de limba ale gramaticiloru, pe cnd togmal loro
le trebuiai mal multa. Dar fiindo-ca le despretuiaO, eie
284
inc si-a rsbunat cu o srcie de cu vinte si de frase,
cu greêl gramaticale si sintactiee, cu lipsa de varietale
in stila si de avuljie de forme in technic. Se vede,
c nu cetise sa nu ntelesese celebrul preceptnali lui
Boileau :
Sans la langue, en un mot, l'auteur le plus divin

Est toujours, quoi qu'il fasse, un mechant crivain.
Una Incru ns trebue s constatami!, in generali! in

poesie se serie- o limb mai bun de ct in prosa. Pe
cnd prosa se indopa cu cuv intesi espresiuni (rancese,
in poesie nu se pulea face accsta aa usorii. Poesia,
ca ceva intima, scosa din sentimentula romn, nu
putea s- se esprime decta rî prin unii elementi! emi-
namente intima, si acesta nu putea fi strinu, necu-
noscuta, nesimîta, ci trebuia se fie romni, crescuti,
um amil dice, ?i eia impreun cu sentimentuli dela
inima. De-aic deosebirea in limba din prosa si cea din
poesie.
Dintre poeti cea mai trums, mai alesa, si mai co-
rect limb aflmu la Bolintinean asemenea a lui
:
Mureîana este plin, solemn si corect. La acest doi

se vede gustuli estetici! in limb. Ceia-l-al|i vaccilz
intre o limb mai alesa literar, si ntre curentuli de
tte dilele pentru aceea scrierile lora sunti! o mpes-
:
tritare acum de cuvinte frte inaintate i de neologisme

nempmntenite, acum de clemente ordinare, lipsite de
ori-ce grafie ?i estetica, cugetnd ei c aa ar' fi p-
pular, far se iee sma, c nici in poesia popular nu
afli cuvinte ca sburdalnica, harapnici, nprasnica, pri-
elnicii, indoelnicn, sagalnica,tovars, tfra, jivin ?.
a., ci i poporul in creaîunile sale alege limba cea
mai frums, cea mai estetica si cu deosebire cea mal
romansca, ne-impestrit(at cu tota feluki de strinisme
noderse, nepolite.
285
A Porsia lirieA.
Frospeciu iftonc.
Poesia liricA, deiji grea in fondu, fiindn ins uijra In

lonnft, a preocupaU cu deosebire pe poetil nostri. Dar
ohiar nunial lipsa de o cunoscinta aprofundalft a lim-
hel era dujunsfi pentru-ca cel mal multi poeti s nu
plj ajunjê la vri'-un rani verde pe acst cale. In
epota I si pnA la 1S:^0. lirica este frte slabft. Poe-
sia bisericsci sk psaltirea in versurl, numal in modD
impropria si eeln multn numal dup forma o num-
rmi la liric. In IbndD este lipsit de proprieiatl lirice.
Suntn numal monumenle isloriee de Incercare a poesiel
literare si nimica mal multi. Mal adevrate poesil lirice
se all: prin unele manuscripte de prin secoluli trecut
si de pela incepuluin celul presentii (.p. 182), cari se
ltise adncu in popor, de 91 era de origine literar.
Lirica ie ceva avOjntn cu Vicilresci si mal ales cu
lonn VAclrescu. In nu fasi Intra cu Cflrlova, crea-
tiunile acestuia Pstoriul intristat i Rtsunetuli
:
unu fluer incepi a rsuna in tte parlile Romniel.

Urniza apol Holintineanft, ale arul elegii avur celi
mal puternic resunetn. Toti pe acestn timpft Incep a
se popularisa ?i unele din poesiile lui V. Alecsandri ?i
Andrei Muresian.
In tota timpul poesia lirica ajunge la o mal puter-
nica espresiune In elegie. Acsta era naturala. Ranele
suferinêlorn seculare si tnjirea duisa dupa cjile mal
bune, nu puteaa se Imprime nici poesiel lirice dedita
caracterula melancolic, doiosn. Crlova incepe cu
Pstonulu intristatti, Holintineani cu fata tinr pe
2)atul mor(e. In generah cele mal doise eraii i cele
mal populare. Ast-fela numal sentimenluli tristeêl
ajunse la o espresiune mal vile, mal puternica, va s
<Jic mal adevrat. te ca amintire a glorici î a su-
lerintelor trecutulul, (e ca ntrevederea idealulul doriti!.
286 -
fie ca dor de patrie, ca durere de amorti, pe cnd

fie
bucuria i veselia entusiasta
fericirea linitit, idrlic,
si furia sublima a resboiului, nu-si putur afla o pu-
ternic espresiune. Cu deosebire poesia de rsboi, dei
i se oferi ocasiune la 1848, nu putu lua avnt. Mai
multfi sentiment i avnt resboinicil constatm in
baladele istorice ale lui Bolintineano. In luptele Rom-
nilor de peste mun^ se canta cudeoseaire Destpt-te
Romne, Aud buciumutu c sun i Astaci cu bu'
curie I
P O E X 1 I
Dositeiu mitrojJolitulu (p. 200) se distinge in Psal-

Urea tn versuri cu deosebire prin o technic variata,
inctii sub acestfl punt-de-vedere ar" put concura cu ori-
care din poeti! nostri mai trdii. Chiar si limba pentru o
incercare atlii de serisa, desi, dupcum credem, nu
cea dinti, este destulu de inaintat cu deosebire
;
ns mai bine i succeda versurile pana la 8 silabe.

Adnca cunoscint a limbel ce-o avea Dositeiu, se cu-
nsce mai cu sama din acst Psaltire. El are o avu-
îe de cuvinte, de espresiuni si de rime, ce. ar' face
onore multor din poerii epocelorfi urmtre. Este a-
devrat, c dicîunea lui arare-ori este poetica i
trte adese-ori stlcesce accentul cuvintelor, Un alta
defecti generala al lu este c siluesce une-ori
gramatica, stric sintacsul si furesce cuvinte de
prisosa s far farmec. Mai bine scie el s nuanteze
acceptiunile cuvintelor.
Teodoru Corbea, braoveana, care a traila pe la fi-
nele secolului al 17.1ea si inceputula celui ala 18-lea,
asemenea a tradus Psaltirea in versuri. El trecnd
in Rusia si-a fost dedicata cartea lui Petru-cela-mare.
Un manuscripta i pot chiar originalul se afla in bib-
lioteca rpos. Cipari. Necunoscnda decta numai cte-va
287
fralmente, nu ne putema pronunâ aaupra valorel ').
V&o&i'escil'-'). veehie (amilie, care dup Ira-

Ac.slft
ditiune trage originea din Transilvania dela Fflg-
'.-jl
rajji '), ne-a tlalft mal inulti scriilori .si cu deosebire

poeÎ l) Ien(chi(d Vcclrescu (p. 2ii5) dela care aveinft
:
uiu tractali de poelicfi adausa la gramalica sa (17.S7),

in careca esemple figurza poesil de ale sale, ntre cari
Spune, inimird, spune .si Amdrt turturea, sunlfi te-
!
ricite inspiraîunl lirice. Slieliurile din cronica sunltt

frin 2) Cluceriulu Alecu \''dcdrescu .si VorniciUii
valre.
Xeculae V(':resci'i, fil celul dintsiift, dola cari aseme-
nea art rmasft mal multe poe.îl, dintre cari cte-va
ale lui Alecu s'aa publicatn inlr'o broûr^ 171)6), multe
suntft netipfirite. Banulu lenache alti H-lea Vaca-
3)
rescu, asemenea a lavala poesil ncliplrite nse *). 4)
lonii S. Jancu Vdcrescu, mare logofli, este cela mal
nsemnati dintre lui Alecu Vcftrescfl,
loti. Kli. tulft
s"a nsculfi deceniu alu secolului trecul.
in ullimuli
Promovz nlintarea sclel de la SiXnlulft-Sava sub
Lazari, !ji totu in acelCi timpu apare ca scriitoria. El
a murila la 1863. Pentru acelft limpft el este nsem-
nati ca lirica. In eia se ameslocA spirilulft neo-grecn,
inpus prin societatea de atunci, ?i cel romanist n-
trodusi prin nvtafii ardeleni acesta si alla o viie es- :
presiune in piesele Cdnteci romdnesci, Svdtuire ^\ Ru-

(fciune, Glasulu lui Mihaiu ViteazulU ?i Ah! de-am
pnt redohndi. In cele mal multe din cele-l-alte respira
spiritula neo-greca. In unele piese, ca in Piza hund ?ji
II. Dcsjiic < urbea ve(JI Sulzer op. cit III p. 141 njRn 1 rin- .
dpift p 120 ; ArchivR p. 635637. In Butiumul I. 94 se <îce c4

a'ar' A tpArit 1 1720 la Alba lulia in Ardeul. nu 1 cunoscutu Insi^
nJd unfi esemplarli 'ipariti.
2). l\>f(ii de Odobescu In Revista Rom. 1S61 p- 481
lîUiIrfsi
q. netermât. Analele >ocie:. Acad. Roni. t. X (iHjy), p. ai -23.
3). Esist.1 fi acjl in comuna Dhaba familia Vatra/itl ^ unii munte
Viearea. alft crul nume obvine deja prin cele mal vech documente.
4) Specimene din poesiile acestoril trel. tn Bibl. pop. rom&nS 1878
I p. 69 -91.
288
Piza rea si lelele aplic idei si credinte populare ro-
mne. Nesiguranta directiune si neajunsurile limbei nu
i-a permis o deplin desvoltare. Cea mai nsemnat
prin avntulti poetico si cu o linb mai curgtre, este
Primavra amorulm. Traducerile ncercate din frances
n'aiisuccesi. Dela el avem colecfiune de poes
:
(1848), elegie Elisa; altele zac nc inedite; tra-

duceri teatrale Britamc, Ermiona, Eegulu.
:
Consiaintin ConacM {1171 1849), nscutii in Mol-

dova la Tignesci, a fosta logofet, a aspirat si la
domnie. care inse a obînut'o Mihlache Sturza. El
trai apoi retrasfi. Era tata vitrig lu C. Negri, lund
pe mania acestuia, Smaranda, in cstorie la 1828.
Dela elu avem o colecfiune de poesii orig. i trad. sub
titluli Alctvir si tlmcir. Poesiile lui se ocup a-
prpe esclusiv cu amorulQ, ntr'uno ton lamenttori,
frte monolon .si picur de unii sentimenti! efemeiat.

Barbu Parisu Mdmuleami (1794 1837) s'a nscut
la Slatina districtul OIt. Yenind de tinr la Bucu-
resc a trit cu deosebire pe lng Constantin Fili-
pescu. Dela elfi avem Rostu de jôesie (1822) i Ca-
raderete, (1825). Dintre poesiile lui unele sunt ele-
gice, ea PLngerea patrie, Rugciunea, r' aitele, cu
deosebire Caracterete, sunt mai multii satirice. Ar-
denti! patriot!!, cunosctori al firei omenesc ; limb
u^r si naturala. '} lipsesce nse avntul.
GJieorghe Asachi'ilSS 1871) s'a nscut la 1 Martie
1788 la Herâ in Moldova. A studiato in Lemberg,.
unde la 1804 a luat gradulo de doctor in filosofie. A
fcuti si cursul de ingineriesi, la 1813 fu numit pro-
fesor pentru ingineria practic, frte necesar i cu-
ta t pentru hotrnicia mosiilor. La 1817 organisz cu
spesele sale o societate teatral de deletanti traducnda
nsus si piesele in limba romna. La 1 lunifl 1829, la
du lun dup Curierul Bomnescu alo lui Eliade,
scte i elo Albina Eomnsc. le parte la redactarea
Regulamentulu organico. Sub Mihalache Sturza, ca re-
289 -
l'erendarri alrt sclelorO. Iiicr.1 mulfft penlru desvolta.
rea inv^lm('ntnlul publicn in Moldova. Kli clo
prin pr(Jcesi dela cftlugAril greci mosiile donate de
Vasile Lupuin sclel din Trel-lerarchl, pe care aceia !
usurpase. Cu deosebire elft este spiritulH motorn in
tote diiocliiinile in Moldova pftnA pela 1H4U, cnd apare
pe pcenfi nua generaîune cu (lojâlniceann. Nc^t, A-
lecsaiidri ij, a. In lunga sa vif eli a desvollal o
acliviltite forteintins pe terenul literar, dar .si trte

(lesconcentrata, cci se ocupft aprpe cu tte speciele
de literatun. in prosft .si in poesie. Activitatea lui a
foslQ de?teptiltre. Acesta este neritul lui celfi mai
niare Ca scriitorin ins6 nu s'a distinsi in nici o spe-
cialitate. Dreptft-aceea esteaprpe imposibiln a-I nimeri
classa .seriitorilorn intre pun. MultA energie
cari s-lil
si bun-voint lt\r talenle deosebilc Este cu deosebire
slab in limba sri balan^z intre epoca vechie .si nufl.

De! a scrisi numr.se poesil, nunial vreo du Irei
a atrasi inct\t-va atenîunea publiculul, ca Dochia,
l*e (intirimuii unul sat sji Forrif" liomn. A fpo-
sati la a. ISTI. Scrierile lui sunt frte numerse, din
cari amintimr. 1) Culegere de poesiT (ISA:)
: 2) Fabule :
(18)'i); H) Nuvele istorice a Romaniel (18(57); 4) Mal

multe piese teatrale (v. Teatru, Boinanu, Fabula).
Vasile Carlova (1809 18:U) S"a nAscuti la Trgo-
viste unde .si- a fcuti .i studiile. Kl, talenta precce,
la etatea de 18 ani a si inceputft a .serie. La 18SI in e-
tate de 22 ani a intrat iu armatfj, in care anu, dupft o
-eurla bia, a i muriti. Eln putini a trailo i putinCi a
scrisi. Dar cu ne?lr?a
tte acestea a inlipril o urma
in calea sa. Kln desparte timpuln non de timpul vechia.
In scrierile lui resufli mal Anti geniul noi ahi lim-
bel î cu deosebire al poe.siel romne. Cu eia se des-
inortesce vcea raguîia a Musei romne. Nua linib.
nue idei ?i non avnt. Ca sub o vrga magica se
schimb d'odalA loluli. Drepti-aceea nêlegemi penlru
ce puînele sale poesil avura celti mal mare r^sunet,
19
290 -
frmecar d'odat tta inima, totft audul romanesco.

Sub tarmecul lui, Musa romna incepe a canta cu
totul pe alta crda, dulce si sonra. Sub nfluin|a lu
incepe a serie Negruzzi, Hrisoverghi '1 imitzft pasti de
pasti pana chiar in alegerea subiectelorii. Imaginaijiune
fierbinte, sentimenti! entusiasti!, espresiune simpl i vi-
gurs. stili! dulce si farmectoriti, o limb ce curge
ca unii limped riuôri et propriettile neuitatulul, ba
:
uitatulu poetti, caci in cursa de o jumtate de secolii

nu s'a aflatti nici unii sufletn romnesc, care cu ct.-va
gologan se adune celti putintl intr'o brosur sacrele re-
licvie ale geniulu, care, alta doiiea dup Stefanti-celti-
mare, intona Marûlu o^tiret Romne reinviate Se !
vede c acsta este resplala sufletelor nobile si-a ade-

vratelorii merile !
Orlova ne-a lsat urmtrele
paesii :Pstoriul tntristatu, Ruinele Trgovisttl, Re-
sunetulu unm fluer, hiserarea, Rugciunea, Oda oti-
re romne'^ Hero î Leandrn, un actu traducere din
Zaira lu Voltaire.
Andreiu Muresinn (1816 1863) s'a nascuti in 16
Nov. 1816 la orasuln Bistrita in Transilvania. Tat-seft
era morarii de scrta de argsittl. Cursul gimnasial
l'a fcutii in loculo natalo, celti superiori! si teologictl
la Blaji. La 1838 fu chiematti ca institutoru la sclele
romnesc din Brasovu. La 1839 fa numitti profesoru
la gimnasiulti romano-catolic totti-d'acolo. Toto in
acesttl ano incepe activitatea lu literar ca colabora-
tor la Gazeta de Transilvania i la Fia pentru minte.
La 1850 fu adimenitti pe calea functionarismiilu, cci
i se oleri in acelo ano postultl de translatoro si redac-
torii pentru partea romna la Buletinulii oficialtl pentru
Transilvania pe lng Guvernii in Sibiij. Acesto posto
ns a tosto fatala pentru elii. Funcîunea in sine, de a
traduce merco, era obositre si chiar abrutistre. El
ca autori! alo lui De^tpt-te Romne, a crui cantare
era stricto oprit, era pusti sub inspectiune politiensc,
i i se interdlisese a mai serie poesi prin diare. Astfl-
291
telii (It-c mal scria dm cnd in ciiinl cAte-o poesie, o
publicu in Fia pcntru minte sub speiidonimiih Ere-
miiulti (Un Carpazi. Diverse alte ncplAcerl, ce le-a
avuta culli a tosili in Sibiii, l'aft rcutil din ()i in <|i
mal melancolico. La 1861 fu pusft in disponibilitale, iji
se relrage ra?! la Hrasfov. Kuli se agravzft jji mre

in '-.1 Ocf. 18()M. Dela ehi ne-a rmasO o Colectiune
de pesil (1.SH2, I8si). A tradusu o parte din Xop(ile
lui Vung din cari s'a publicati ceva in Fia p. minte
din ISC)'. A mal tradusn Icm crescerei rel. Activi-
talea lui A. Muresiani, ca poeln o putemu dislinge
dup trel epoce eea dintAiu pAnA la 1842 s a ftnl-
:
ielorn incercflri, in cari se observA Uipta cu limba ?i

cu forma î nesi^'uran(a in direcîune si in alegerea su-
bicctolorfi. Cu deosebire in acst epocA se ocupA cu
subiecle erotice, dar lrA succesfi. Poesiile Asa mi-a
fflsiu urxita, R^sntet si O patwrum in vis, cele mal
bune din acslA opocA, conslilue trecerea la adua :
epocA, pAnA la 18(), epoca de l'ortA a poetulul, cftcl in

acestii timpi se desvllA geniuli sen in ftA puterea :
GhiStii unni Romna, O privire de pe Carpati, Devo-
tamrntulu familie Ilurmicachi, Ctr martiri romani,
suntu mArgAritarele din acsKi epocA, r' Destpt-te
Romne *) este diamanlulii in corna poelulul iji a inaltel
lirice in poesia rotnAnA. AcslA odA admirabilA, in cadre
restrinse de 11 strofe, concentrzA totil ce este mare
!ji sublimo in treculuift nostru, (le ca glorie, (ie ca su-
ferinie dA espresiunea cea mai puternicA aspiratiunilorft
:
4). In tutO decursnin anulul 1848 poetulU a publicatti noaul du{

pocsil, una din 4 strofe In memoria Adun.irel din CmpuI-libertSteT.
't' dup.1 aceoa nuuial ac'sta uiricil poesie Detpt-te liamne. care a
aplruti intia <r In Fia p. minte 1848. 21 lunii Nr. 25. Este
semniHcatiri, ca cu toti fenomenalulti succes'i ce la obînutn acsW
poesie Indati dup publicare. poetul'i a statii reservatfi, de unde se
ede. cft elU a sciata prejui favorulii Musei 51 nu l'a formatti, p cAnd
unA altulQ âr' mal ti turnatQ o dutinfl chiar invita Minerva.
292
mari ale Poporulu-Romani. alita la faptemaret.e, fulger
asupra tirnie, arunca biptemulii, ca .loe fulgerulil,
asupra trdtorilor, si indumnedeesce libertatea. Cu
vcea grava a protelulii ne crta pentru ^rha ne-
unire^ din trecutfi, ne striga se ne desteptmu, se ne
ridicSm c?m patru mtghiur si s ne uninn <4n cu-
<
gttu si in simfir. Din acst epoca mai averai f?i o

admirabila poesie filosofica Omulu frumosu. In a treia
:
epoca, de la 1851 pana la mrte, spiritul poetului. sub

impregiurarile in cari se afla, incepe a lncedi. Poetul
in acst epoca esle mai mult medilativu de ctn es-
pansivo, pentru c-si perduse multe din ilusiun. Din
acst epoca se afl adresate poesii la personagie, dintre
cari unele nule-a meritata nici mai nainte si cu attu
mai puîn dup aceea. La acst ns prta vina situ-
atiunea falsa in care impregiurarile vietei mpinsese pe
poet. A- Muresian nu este mimai un poet, elii este
unii omn inspirata de divinitate, este profeti! ptrundioru
de cele viitre. In adevr poesiile lui continu protetii.
In poezia privire de pe Carpati de la 1844 predice
^nuori de giit ce vinuspre try (Ruii la 1848) in ;
Destpt-te Romne profetesce furarea Diinret j^nw-

intriga si siln. A. Muresian, ca si cnd si-ar' fi ntê-
les gravitatea misiune sale, el nu s'a artat desi
la publicn cu scrierile sale, el nu a fcutn pe scriito-
riuln de profesiune, ci a servit ca organu al unu ce
superiori, pentru momente mari. Pentru aceea poesiile
lui sunt putine la numer,
Limba lu este curata ro-
mansca, de cu vinte vulgare si deforme si de
terit
sunete neestetice precura side neologisme, afar de vre-o
cte-va latinisme ca lustra, impera, vultu, contentu,
strepita, proprina si fiilcrn, care tte se puteaO pune
cu cuvinte romnesci, din punctfi- de- vedere gramaticalu
i sintacticii. limba este ctu se pot de corect ^).
5. O amnunta analisi scritica asupra poesielorfi lui A. Mure-

îani a se 142
vede in ale nostre Ceicetdri literare p. 121
- 293
Vasile Alecsandri (1821 1890) sa nftsculft In HacftQ.
^ludiile '^1 le a fficut pensionatele fran-
in fr prin
cese. Sa (usu apol la Parisi penlru a urnia cursurile
de medicina. La 1839 revine in patrie, iî-'sl ncepe ca-
riera lilcrarA in revista Dacia literard redactat de M.
Coâlniceam. I*e la 1842 ncepe a se ocupa cu cule-
gorea poesiilori popolare din graiuin poporulul. La 1844
mpreunft cu Cogalnicoani sji C. Negruzzi (u nsrci-
natri cu direcîunea teatrului romnci si francesn din laÎ.
In aciistft calitale ncepe a serie piese teatrale rom-
nescl. In urina miscArilor dm '818 pilrsesce patria iji
merge la Parisi. Kevenindi in lrft. la 1855 ncepe a
scle revista Romania literar. Dup unire ie parte la
afacerile publice, ca deputala si ministru. In anil din
urina ministru din partea Komniel la Parisu. Mre la
181K). Alecsandri inca a lucrata aprpe pe tote terenele
poesie!. Forta lui principala nse consista in lirica.
Kln este unulfi dintre principali! lirici la no!.
Lirica lu! Alecsandri ins est e mole, blanda, far a-
dancime in cugetare si tara energie in espresiune, nu
agita sentimentulr, nu-li nlierbnl, nu entusiasmz ;
poeinln trece u^jori pe de-asupra sentimentelori, Intog-
nia cum rondunica atinge uson cu aripa suprafaâ li-
ni.>flita a luciulu!. o lina incretirc apare pe de-asupra i
ndat rAs! totuli s'a lini.'jlita. Lirica obline mar! .si du-
rabile succese, cnd esle ca fortuna, ahi care! geniti
intra josn in mare, o rscolesce in adancur!, undele
lerbfi iji vuespi, î vibraîunile ce se comunica in afarft
se pretacft in valur ce rapesci cu sine tolula. Afarade
acesla poetuln nu s'a ocupali in lirica cu un anume
genti, nu s'a specialisat, ci s'a legati! ma! vrtosft do
tota felulil de ocasiun! esterne, (!arl or!-catQ le-ar' ni-
meri poetuli penlru momenia, fiind eie trectre sl-
besce sji mteresuh .si se recesce î sentimentulD s
disposi(iunoa special ce domina odala, iji prin urmare
slabesco .si se ijterge sfi valrea poesiilora. Rare, frte
294^
rare sunt geniile, care a putul, dar si acesteanuma

cte-odat, se creeze ideale eterne din asemenea situa-
tiun trectre. D'aici provine, c poesiile lirice ale lui
Aleesandri n'aii pututl prinde adne si trainici"! in
vi^ î sentimentul ntregulu Popor-Romn, cum a
prins elegile lu Crlova, pMngerile si haladele lu
Bolintinean si Desipt-te JRomne al lui A. Mure-
siani: tte in mod spontani, natural, prin propria
lorn fort, far amestecul si insistenta compositorlorn
musicali, caci in acest cas se impune melodia prin
frumuseta e si p sia remane aprpe indiferenta, pe
cnd in casul celi dinti poesia este totulii, r' me-
lodia ceva secundar. Din numrsele poesi lirice ale
lu Aleesandri, Hora unirei a prinst ceva mai adnci in
popori. In lipsa conditiuniloru fundamentnle, lirica lu
Aleesandri lucra mai multi cu forma esterna, mai alesil
cu frasa, de ct cu puterea interna, va se dica cu i-
deia si cu sentimentuh'i. Pentru aceea lirica sa a pu-
tuti fi usor imitata, pe cnd Crlova si cu deosebire
Bolin lineami in elegie, dar mai alesil in balad, si A.
Mureîam in oda, ai remas neimitati. Dintre iie
numal in elegie 'i succede poetului a atinge sentimen-
tulii ceva mai adncl, î dintre tte piesele mai adncu
in Tu care est perduta, mai puîn in Adio Moldovet
i in Duce Moldova, pe cnd in cele de bucurie e
frte lngedQ d. e. cnd poetuM se intrce din esili
in patrie, far indoil, avea multa causa se-se bucure,
cu tte acestea poesia Intrcerea fn ^r, scris sub a-
cea impresiune, este trte palid, Nic amorului nu i-a
putut da espresiune intima si ferbinte, nici sentimen-
teloru rsboinice um viguros resuneli. In ciclulii de
poesii facute cu ocasiunea a du resbie, in Italia la
1859 si la noi peste Dunre, nici o pies nu este in-
spirata de entusiasmul rsboinicl. Singuru numai na-
raîune de dup rsboi a lu Penesi Curcanui i-a
imprimati! un timbru mai energic, care ns ca na-
raîune obiecliv nu pot escila sentimentuh rsboinic,
,
2*)5
cuni ur' pul luce acsla un cnlec. Mal bine i-aft
succesft micilo lablouri PastelurX î
soft descrieri in
mal ahisfi in cole mal sourle. fiele mal desvoltale lan-
ge(|escri, jji l'rasele ocupA loculo imaginilor aift ide- .ji
ilorO. limbA mal biinfi allmi, dintre tte scrierile

sale, in pioselo lirici, cAcl acestea, intogmal ca in poe-
sia popularfi, nu sutrft cuvinte putini poetice, cum
sunti. ciivinloie lungi, straine nfi cu lormaîunl strtne,
re-sunlre, neologismo jj provipcialisme, pe cftnd in
poesiile narative î in piesele teatrale poetuli î-a im-
pestritatfi deformatil limba cu o suma
.ji de cuvinte,
dintre cari unelo nepoetice, cum suntfi neologismele, ca
strania, caduol, cleinen(d, fastu, completa, specimen,
o/randa, decreta, antitez, regrttu, completezy produdj
coriegi, fluvi, provid enfiala, solitar, angelica, pre-
senter, concerteza, aprefuesdi, confiaiu, capitulez, pre-
dispunu, precedala, iransjignrare, berhan(ie, prostern,
prcsagiu, ahiect, complace, achita, apar(in, conformy
tensi, corniferl, complice, Jla<jeln, fccnnd, resplenda,
suavissim, raport, just, plumetiti, .s. a. i de alta
parte ; hrlog, shurdaluicu. craiu. trufu, nprasnicTi
ducha, rzdueliH. lagru, bunta, Jivin, diianie, pras-
nidi, porecl, tovarnsu, pribagi, tfn, rsvrtire, gO'
dacN (purceh), ocod^ gingaif, surgucia, huceagi, za-
padd, ceair, prihnir, sevelnic, nevolnica, tue^,
prepttelnica, norodu, urgelnic, oblduire, harapnidi,
i}. a. si tte acestea nu in comedire s in farse, ci
in piese scrise cu inlentiune de nalt poesie. Un
alt defectn alu limbel lui Alecsandri sunti! desele gre-
jjell de gramaticft, sintacs "')
?i technic.
6\ Despota- Votili adevSraîl : fiii / geniulul romnfi ; êrmur!

Sfaldati leH nIprasnicQ ni crui
; largft ghiarfl ; .\\ spus'o insufi '.
al
lumflor- fttApnO ; so putemA tngrubJl resboiulQ a'iitreprinde ; ffrbinte
sftrutarl schimb-^t apoT cAt
: î viea cine pot s ne df sparte :
' ! :
la culnifle puteril.Fnttta Blandutiei fi Varia descntecl torse ; :
dulcele (i cuvinte imbirele i divine

; ar desparte ^ndirele-ml ; m ;
ncbune /rigare le ntipte personagi s atide preludete

; ;
hun feste ;
;

;
296
Alecsandi'i a scris Doine si Lcrmire, Pastelur^
:
Legende, Dumbrava-Rosie, Ostasi nostri, colectiune

de poesit populare (p. 121), Piese teatrale, . a, (v.
Foes. narat, dram, si Nuvele).
Dimitrie Bolintineanu (1826
1872) s'a nscutQ la
a. 1826 in comuna Bolintinul-de-vale, aprpe de Bu-
curesci. Invttura i-a fcut'o la St. Sava. Intra apo
ca tunctionari la Ministeriul de interne. Deja cele
dinti poesi ' atrag atentiunea publicului, cci
fata tinr pe patulu morfei a fost unii eveniment lite-
raril. Fratil Golesc ia iniliativa pentru a ajuta pe ti-
nrulti poet se mrg a-î compiccia educatiunea lite-
rara la Paris. El se duce la 1847, dar la 1848 re-
vine in patrie i ncepe a redacta diariulfl Poporuli
SuveranU. Prsirea studiilorO, ntrarea in politica 1
inc pe calca obositre si deprimtre a diaristicei mi-
litante, a fosti! frte mare gregeia, care si-a rsbu-
natii amari! asupra talentelorti sale naturale de poeta.
Dup suprimarea mi^crilorii, elii fu esilatti, î se duse la
Paris. Acest esiliti a fostfi de celti mai mare folos
pentru poeto. Elu este epoca de glorie a poetului. Din
acest timp datz cea mai mare parte din scrierile
sale cele mai nsemnate. Din Paris, in timpul esiliu-
lai, el s'a dus in Turcia. si fiind-c acsta nu-l
lsa se-se ntrne in tr, fcu diverse cltorii prin
Asia-mica, Siria, Palestina, Egipt, Archipel i pela
Romnii de peste Balcani. Elfl iji-a descris tte aceste
cltorii. La 1859 se intrce in patrie. Devine ministru
de esterne i de instructiunea public. In timpul acti-
vittii sale multe idei mari le-a pusQ in circulatiune î
in parte a si realizat din eie. Ideia unei Societati aca-
ot'ti ; osnditS a pare o fiin^S ; cu fruntele piccate ; septe culmeme- ;
niti a pere din lumina creanga verde crescnd

; mtndr pnS
collana
la cerurT frunc^sa lui corna fulgerii detun
; ; nimic nu pot a ne
de sparte 5. a
- 297 -
Uemicf este a lui ). Asemenea

prin stflruintele lui, ale
lui Negri sji V. A. Ureoliie,
se infiin^z cele dinli
scle la RomAnil-macedonenl. Dupfl 18G0 trft(?sce re-
trasi, coploijiiulu-la ineelulfi cu incetuh miseria in .-ji
urmA l)la. (Ui tote acestea ehi in acestil timpi desvllft

o mare aotivilale lilerar.Miseria .ni bia 'Ift dobor.
Untt depilato la 1871 arata in Camerft miseria poetulul,
alta depulati rCspunde Ce s- facemu
: fî astD-fel !
celn mal maro poetD all noslru mre la 20 Augusta

1872 ea celrt din urm salalion inlr'un spitala, sji
totft de obscurn fu inmormnlain. Numal tnjifi
atiUi
prin iniziativa d. (. Chit ca ministro, i s'a pusi o
ptr la mormnt.
Celli mal geniali dintre toÎ poeiil nostri este incon-
testabilfl Holinlineann. Eia lu unii genia precoce, n-
cepu de timpuru !ji termina eurfindft. SuccesuUi, care
incorona chiar cea dinliil a lui poesie, fu î penlru
eia pedeca d'a pule intelege deplina grua misiune a
poetulul. Eia incepu a serie !ji scrise merei far a cu-
geta ci\ de unde nu mal pun, su iel mal multa de
calli pun, curnda va veni limpulil cnd no s6 mal
afli ce s iel. Cu Iole acestea Molintiueann, ca nici u-
nuln din conlimpuranii sei, duce in Plum/erile sale la
inali j\ perfecfiune elegia incepulA de Grlova, i este
tota-odatil crealoriuli a du alte specil. Eia crez la
noi balada istorica ?i naraliunea poetica. Pe cnd cel-
aci poeti niteceai far orientare inc')ce ?i incoio pe
vasluli campii aln poesiel, eln in anil fortel podice *^\
concentrzu puterile asupra aceslori specil. NicI-odalA
pana a(JI mal dulcl, mal pulernice ?i mal mi?ctre ac-
cenle elegice n'a scoso vre-una poeta la noi. Eie nu
sunia jocurl de frase, versurlticluite numal penlru ochl
?i urechl, eie sunia scntel electrice, cari nasco din pri-
sosinla puterel iji a seulimentulul, ?i penlru aceea a-
7). V. A. Urechie, Actele î solemnitatea otciali 51 neoHcialil In-

ugurtrel Socieiftêl literarie komflne. Bue. 1867, p 50.
298
celasi efect de o adnc i ardtre duiosie produci!
in sinula ori-caruT le cetesce. Er' limba lor este d'o
dulcl si duiosie mbettre. Baladei istorice, cu
totulQ necunoscut pan' aci in literatura nstra, eltt 'i
dede si nascerea si cea mai nalt perfeclîune, nct
nime nu mai ncerc dupa el se- si mesure puterile cu
creatiunile Drepti-aceea balada isterica muri dim-
lui.
preuna cu creatorjulu set. Gei cari scia, c tl Dacia

resuna de cntecul baladeloril : Pe o stanca ngr^
Pe cmina Turdit, Ca unu glohu de aur, Nptea se
tntinde, Intr'o salaniins, Vin, de w srut s. a, a-
ceia vorii sci se cumpensc marea influint ce aceste
balade au esercitat asupra spiritului publica la Ro-
mni. Eie nu sunt numa simple balade, naratiuni
scurte de tapte, eie sunt in fondu neimitabile cntece
de rsboiu. Si dca nimica alta ceva n"ar'fi scrisa Bo-
lintineana, acestea erai d'ajunsii pentru-ca noi s-lG
numima un Tirtea romna.
Afara de elegii si de balade, Bolintineani a mai creatt
sum de alte piese lirice, cum sunt Caiccelaneele ?i
Cntecele (1855), cari cele mai multe sunt de o nalt
frumuse^ si unele adevrate mrgritare. Cntecul de
rsboi Inima-m e seca, este de o rara energie. Dar
puternicul se geni nu se opri aci. Eia cela dinti
dede naraîunei poetice adevarata limba, spirito si des-
voltare, anume in Fiorile Bosforulu si in Poeme (1855).
Avntul fantasiei, plasticitatea espunerei, focul senti-
mentului versat in eie, lumea de nu idei i vederi,
dulcâ limbei, sunt, tte cuprinse la olalt, neimita-
bile precum in fapt au i remasu. Tte acestea inalte
calitti ale lui Bolintinean ncepu mai trdi a slbi.
Dup 1855. in care an a aprut Poesiile veci si
nue, geniula lui incepe a se pli, numai rar mai
scnteie puterea lui cea vechie. El serie mult inc
i dup'acsta, dar' mai mult nu mai amint^sce pe Bo-
lintineann celu de-odat si nu mai raro mai apare ca
cel vechi. Eia, adoratoriul si desmormnttoriulj
20!)
gloriilon treoiite. popularisz acum p oroil nazionali
ca Mircea, Steram, Miliaifi ij. a. nu numoi prin scrierl
isloriee, scrise dulce j? uijoro pentru poporri, dar' .si
prin piese teatrale in care se mal resumft inc odati\
tlA puierea lui de care mal dispunea, 1 prin epicft.
in caro ins mal puînu s'a pututi alla pe sine insusjl.
Desilusionalfi de cele ce vedea, clcl nu mergeai cum
cln doria si-iji nchipuia pentru marele viitoriQ ce-lo
nlrevedea. niAnuesce .fi biciuli satirel. Are n.s si Ho-
linlincanfi dcfeclele sale. Kln nc;l a lucratC prea rapede.
Numal vorbim de ultimi! ani in cari a desvoltati o
activitate lebrilA, alfi cArel motivCi se vede a fi fosti
desperata lui stare niaterial. D'aioI provimi desele re-
petrl ale acelorasl idei, frase !ji cu vinte. Cu tte a-
ceslea nu nunial prin genii, Holintinean se distinge
nlre toU si prin limb. Limba lui, mal ales in e-
.ji
poca de glorie, este cea mal aKsri si mal curata i

toli-odalfl. ?i mal corecIS, si dac vomii considera, cu.
elt ncil a lucrata destul de iute, vomfi trebui s ad-
mirmi armonia larmeclre ?i rotumjimea versulul.
Klo singun a ntelesn, cA, de?i limba romAnA sutere
hiatuln, toluifl unii adevratn poeta trebuie s-lft ncun-
giure cl mimai ple. Klfi Ta evitato in unele poesil
in modi absoluti, l'Ara a stropsi gramalica î sintacsa
limbel, ceea-ce probzA marea putere ce avea elfi asu-
pra limbel. In poesiile nini tArijie nic limba nu mal este
toti-de-una la nAHimea de mal inainle.
Holintinean, ca scriitorii, are si o mare calitate
moralA. A este modesta ca o fatA mare, nici odatA,
nici in scriere nicI in impregiurArile vieêl, nu fncrcA
a se Impune prin reclamA. Kln este preotuin sacru alfi
Musei, care seriosa si solemn, ca ?i cilnd n'ar' vede
lumea, servosce linistili la altarula el ").
8). O antlisS criticA a poe.siilori lui Rolintineanu a se redv la

ale nstre Cer,etari literart p 288356
300 -
Din numrsele scrieri ale lu Bolintineanu amintimi
urmtrele 1) Poesiile vech si nu, pingeri, balade,
:
Fiorile Bosforulu, Caiccelanee, epistole, cntece, poeme

(1855) 2)
;
C untar ea Bomnin si Melodi romne
(1858); 3) Btliile Romnilor (1869); 4) Legende si
Basme nazionale (1858, 1862) 5) Satire politice Ne-
; :
mesis, Eumenidele, Bplintiniadele, Menadele (1861, 1866,

1870) ; 6) Conradu, poema in 4 cnturi 7) lelele,
;
grame si epigrame politice (1869); 8) Scrieri drama-

tice: Mihaiii viteazulu condamtiat la mrte, Stefan-
voda celu berhant, Alecsandru Lapusneati, Stefanu
Gheorghe-vod, Mrirea î uciderea lu Mihaiii ViteazulU,
Mihnea-voda Fostelniculu Const. Canta cusinit, Bran-
^
covenii i Cantacnzini 9) Romane Manuilu i Elena

; :
^. a.; 10) Istorice: Vietile lu Traianu Augustu, Mir-

cea celu btrnu, Vladu fepei, Stefana cel mare,
Mihaiii Viteazulu si Cuza ^. a. 11) Cltorii
;
in Mol-
:
dova, la lerusalim, la Romni din Macedonia simun-

tele Atosu, a Domnitorulu Romnilori (Cuza) la Con-
stantinopolii in Asia mica
, 12) Traducer, traduce pe
:
Anacreon, particip la traducerea Miserabililorii de V.

Hugo 13) Diverse alle scrieri si articole de diare.
;
Gheorghe Sionii {S22 892) nscul la Hrsova distr.

1
Vasluiu. A urmat puîn la ISt. Sava, d'aci incoio sî-a

castigati! cunoscintele prin propria diligint. A intratii
apo in funcliune public. La 1848 fiindii esilatii trece
in Bucovina. de unde revine la 1S50. La 1859 trece
la Bucuresci unde incepe a scte Revista Carpatilori î
unde i mre la 1892, In poesiile sale lirice eli a imi-
tati! si une-or aprpe Fa tradus pe celebrulii poeta
frances Beranger Norocul (La fortune) Orangutanul
:
(Les Gurangs-Outans), Bundunelele proncrisulul (Les

Hirondelies), (JensorulU m,m (Le Censeur), Prula meu
alba (Mes cheveux) Lizisra i altele. Din poesiile sale
s'aii popularisat Limba Bomnsc î Lizisra mea.
Afar de o Colecfiune de poesi i alta de fabule, a mai
scrisl piese teatrale i a tradusi Istoria lui Potino si
301
a Iruîloru I umidii tlm girt-fMi- [\. leuliu si Kalnilcl-
Gheoryhe Creffanii 1887). S'a nscutn la Hu-
(182^)
curesol, a sludiattt la St. Sava, apol la Paris. Uein-
tors in patrie dovine tunctionam, mal tilnliil ininistru
la eulte. More ca nienibru la Curtea de Casaîe. Po-
esiile sale le-a publicati sub tilluli Patrie si liher-
tate. Taleiitfi liricfi !ji cu deosebire elegicQ mal Insem-;
nale : Dondil {ere), C^lntrcu sirindtdfe 91 GlasUl

viitornlu.
MilutH Emincscu (18491889) este celH dintAin
poetn bolnav si desechilibral, ii literalura romna.
Mamfl-sa bolnav jjI transmisese bia la toÎ copiiT, din
care dol deja mal nainte nnebunise î unuli, r' dupfl
alt il, amrndoi s ad sinucisft. Kli dup o vi^ri frte de-
sordonata innebunesce la 188H .si mre la 1889.
''
)
Pla din mo^tenire s'a potentati^ prin alegerea scriito-

rilon cu caro s'a ocupati, aiuime lilosfuln pesimistfi
dar epicurei"! Schopenhauer ?i aa numilulfi poeto bol-
nav ahi (iermanilori, Heine, de asemenea epicure.
La acestea -^'ai adaosft legturile sale sociale totft de-
.ji
aceea.s! natura. De-aicI a urmati c ehi din causa sta-

rei patologica, turburate a suflelulul, ne putndn per-
cepe lumea de sine !fi prin sino, a fostrt cu toluli a-
servito de ideile 9 vederile acelori scriitorl slrAinl 9
lumea lord a primit'o ca a sa proprie, penlru aceea el
in Poesiile sale (edit. 1884 descrie aprpe esclusivo
lumea ?i vita germana din Heine, se intelege tns, pa-
lid si jjtrsj cu tte copiile.
Kln lumea romansca n'o cunsce iji, afan de vre-o
du-trel reminiscenle, poesiile sale nu posedi alt-
ceva etnicil-romnesc^ nic ca .natura ncungiurltre,
^r si poponi, nici ca viâ etica: idei ?i datine, du-
rerl 9 bucuril. aspiraîunl ?i lupte; dincontr face apo-
teosa celul mal selbateci vandalismi^ strigndn *sdro- :
9). DescrisI chiar de araicii si cunoscu|iT sei T. Convorhiri litf-

rare No. 11 î 12 (jubilarfi) 1892 p. 17 195.
302
bit! ornduila sfrmati tot ce arata mndrie i a-
!
vere sfrmati statue, palate i tempie!... si a predica

!
apo asemenea idei funeste chiar la noi, care tog-

mai mult trebue s lucrm pana ne vomii reculege din
sdrobirea i vandalismul secolilori trecuti! alta con-
secin^ naturala a strii sale bolnave a fost, ca poe-
siile sale sunti in generalo far legatura interna, desor-
donate i confuse. Sentimentul iubirii ce-l preocup
aprpe in tte poesiile, este unii sentimenti! bolnvi-
ciosii, lipsitu de ori-ce nlt.are nobil si avnt ideal,
si este atras numai de materia bruta. Pe lng acsta in
tte domina o atmosfera de lume morta, mocnit i
nbusitre, un sentimenti! posomortii de nemultmire,
unu desgust bolnavu de vita, far a refusa ns ceva
din plcerile e cele mai abrutiztre. Lipsita de inspi-
ratiune, care este absolut imposibil tara senintatea
minf, a lucrati! cu ce-a pututu culege din cei do scri-
itori si mai alesii din Heine. Si din acestia ns, din
causa strii sale bolnave, n'a pututi culege de catti
trsturile mai brute, amorul material, desgustulu de
vieta si atmosfera de lume morta, tte partile bune din
ei aii rmas neatinse. Cu deosebire din Heine n'a
pututu imprumuta absolut nimica din spiritul lu
sarcastici!, din temperamentul lui veseli, profumul
lu lirica, ci a imprumutata numai stafagiul esterionl
si anume cel din momente posomorite i amorulii brutti,
adec partea absolut slab din Heine. Totu asa a m-
prumutati si din Schopenhauer. Bolnava fiinda s'a m-
presionat numai de parlile bolnave din modelele sale.
Din tte acestea a urmat apo srcia de subiecte i
nvrtirea aceloras idei in tte poesiile, alctuirea a-
nevois si migls a versului, crpocirea cu cuvinte
cantate si repetite, cu frase lenese si umplutur. A- '
vnd apo o limb frte srac a alergatti dup ne-

ologismi neadmisi nici in prosa, necum in poesie, ca
reflecto, falduri, braca, brcuita, nimb, nefastti, selbe,
mur, savanti, solitara, imberbi, constelatii, sombru .
-
303
a. sD dup cu vinte nepoelice co.^covi, simulezrt. suc-
:
cedo, neliber, egalo, scop, sensft, numrosfl. cumc

{frte ilesn), propri .s. a. a nesocotita regull grama-
:
ticale din cele mal elementare lunce, sinil isinurl), gt^ne

:
lunge, poveste feerici, snopurl, mano (mi\nl), vinurl sece,

tortil (trê), zidurl lustruiÎ, siinx ptrunsA; ale tresti-
ilorfl suitta, ale preotilorft cntecii, de doruin al
strftinulul: espresiunl iji epitete stAngace, sarbode
iji chiar absurde negurl negre, fiori care canta, nple
:
largfl, vita planA, braê de valurl, nuorl de eresrt, ceni

plim de eresi, vatnl sur, vrfurl lunÎ, noorl lungi,
prileji lungo, imbra(i!r&rl de brafe s. a. intonarea cu- ;
vintelonl adese-orl sli\lcitft cnd pentru ritmo, cnd pen-

tru rima, afara de aceslea Trte multe versurl scbipe
lipsindu-le silabele cerute, r' allele neavtndo pausa:
rima e saraoa, anemica ?i falsa: farma-drma, poeto
revdo, bata-slta, vada-luminiâ, mle-sale, crida-zu-
grvita, zbor-norl, cobra-turbarc, mirare- picire s. a.
pe langa acsla intrebuin^za trte desn versurl albe,
neadmise in poesia romana originala.
Cbiar dca fondulo n"ar' fi straini, sAraco ?i bolnavo
cum este, greselele de forma, ca numn sji calitate,
sunt alti de enorme, ncatft ar' sdrobi.din punctiVde
vedere alQ adevratel arte, chiar !fi celo mal slralucito
cuprinso.
Tte acestea. fondo iji forma, puse in asemenea con-
ditiunl, ai pututfi [\ uôrft imitate de toÎ inceptoril,
distrugcndo ins in el orl-ce avnti si originalitate '")
1) Constantiu Starnati moldovean

2) Iona Eliade
;
Rdulescu are mal insemnate

Sfntrtorulu, Poctul
nmrindu î unele traducerl din l^martino H) Constan- ;
io). O analisA criticil m^nunfil& a se vedtn Bevista crit.'Ki. No.

5 din 1894.
304
iivic Negr'uzzi^ Marsvl lui Dragosu scrisi de elii s'a
popularisat la J848 in Transilvania pe numele lu
lancu traduce mai multe din BaladeLe lu V. Hugo ;
;
4) C. A. Rosseti a publicat in tinerete Ceasur de

multumire din cari unele devenise populare 5) Cesaru ;
Boleacu (18131880) colectiune de poesi de con-

:
tinutu feliuriti, putin talenta in poesie, limba aspra,

mai bunii prosatori! 6) Grigorie Alecsandrescu avutu
:
si adese-ori no in idei, dar putino corect in

limb si slab in technic mai succese A.nvl 1840,
:
Umbra lu Mircea la Cozia, Suferinfa, Ucignûl far

voie, Nu, a ta mrte ^^) 8) Catina, poesii revolutionare
;
popularizate in 1848; 9) Alecsandru Sichlean (1834

1857), talenti! fericitii, dar' nu putu ajunge la
desvoltare; 10) Alecsandru Deprteanu (-j-1865),
multa fondu de poesie, dar liraba irapestritat cu
multe galicisme 11) Const. D. Aricescu diverse po-
:
esii, unele cu putin, alte far poesie, mai ales cele

mai trdii 12) Niculae Niculeanii (S3^
; 1871) natura
ferbinte poetica, dar' intunecai de pesimism s'a ns- ;
cut la Cernati! (Scele) in Transilvania, numele lui de

familie Tomsoiil ^-) 13) Mihail Zamiirescu talenta
;
fericitii, dar' nu prea ngrijitii, espresiunea adese-ori

prosaica 14) Dimitrie Petrino (1833
; 1878) diverse
poesii, unele bine scrise, dar in generali! pline de pe-
simism Ib) lonu A. Ljdatu {-\-l81S) unuli din cei
;
mai talentati din generatiunea jun lirica vois si

;
plin de aventi! deosebitn frumse

;
Glasulu strbuni-
:
loru^ Prul de aur, Dumneêul nostru.
II). O analisi critica de noi in Cercetr literare p 29 58.

12). Ni
spusu de rep. prof, universitari! P. Suciu, care l'a cu-
s'a
noscuta de cnd episcopulii Chesarie de la Buzefi adusese pe nepotuli
se& de la Scele la BuzeQ, unde P. Sucifl se afla pe atunc'i profesor
la Seminarili.
305
Poesia iiarativd.
Prospcdu istoric.
Celti ilintAiniirme do poosie tuiniliv. aparf in sec. alQ

17-Iea. (>ea mal
vi-chi(r o aveiini dela MiroiiH Costino,
cronicariuli, care in IH versurl li|>aiile in l'sallirea ver-
silcal a lui Dosileii {ijl') vorbesce cu scurtiine epi-
gramaticii despre colonisaron Daciel, care tema a des-
voltat'o apol mal pe largii in poema scrisA, din neteri-
cire, in limba polonA la 1084
220). Er' milro-
(v. p.
politul Dositeiil lipSrt'Sce in Paremiarii (HiS3) un po-
melnicu in 13"J alfi Domnilor
versurl loldovel !ji alQ
fuptelori Ioni inseninate
ni;il Cronicariul lenache
CogAlniceanu face re-care progresil peacsta cale descri-
indil mrlea tngica a lui (rigore Ghica, liogdan si
Cuza, pubi, in Cron. Rem. (Ili 274294). Tom de ori-
gine litorarA e.ste iji cronica t-i mal bine legenda in ver-
surl a Mflnstirel Pri.-lopn (p. 287 j. Tle aceslea inse
.suntn mimai palide incepulurl. Piese, cari in adevril
meriti! a se numera la poesia narativfi, incepo a se serie
numal cu ncepululfi aceslul secoiii.
f;>i cea dintin pies
esle Arghiri Klena (1800) de 1. Baracfl, urmz apol
.si
Vasile Aion, Heldiman, f in epoca II (18301860)

.se inmultesc, caci incepii a serie Eliade, Negruzzi, Ho-
linlineanu, Alccsandri jj. a.

Celti mai inalili gen de
poesie ?i anume epopeia, in epoca I pAn la 1><30 o
incrcft in spirito 1. liudal-DeleanO,
umorislic-satiric
in spirilfi bisericesc I. Barac
Risipirea lerusaliin
multi) jfi Vasile A ronfi in ratiwile lu Christos, in e-
poca 11 in spirilo eroico Eliade in MichaidA. Mal multo
?i mal cu succeso .s'a cultivalft naraîimea poetica.
P E T I I.
Vasile Aron {17701H'22), fui de preolo. nscuto in

comuna (logovet.O lAng Hla.io, imde a f;lcutO liceuh r*
306
cursul de drept la facultatea dela Cluju. S'a asedat
apo ca advocat la Sibili, unde a murit la 1822. El
este unii poeta popularii de multa valre, care impre-
un cu Baraci! i A. Panii formza pleiada poetilori
celori mai gustaci de poponi pana josii in coliba tera-
nului. Limba lui este limba romansca generala, tara
provincialisme, asemenea si versuli e celii popularii, a-
far de unele piese scrise in spirifii mai nalti literar.
Scrierile sunt urmtrele poeme : Fatima lu Christosu,
in dece cntur, Anulu mnos, Leonat i Dorofata,
Narchu, Piramu i Tishr, tte tiprite in nenumrate
editiuni; Eneida netiprit, si Bucolicele lui Virgiliil,
din cari s'a tiparit in Fia pentru minte Raprt din ;
visu publicatii in Telegraful romna din Sibili, sunto

vreo 15 ani, i tre elegi. ^)
lonu Budai-Veleanu (p. 245) a scrisii la inceputul
secolulu] figaniada su Tahera figanilor in 12 cn-
tur, publicat pentru ntia ra In Buciumul Romnu
an. Il (1877-), Este o epopeie in tonii comici, in care
se descrie o espeditiune a Tiganilorii. Este in generala
operva de nalt valre in genula si ea pot con- :
cura cu ori- care alta asemenea opera din literaturile

strine Er' in ct pentru noi ea este unica opera in
specialit tea sa, si in generala cea mai serisa, si care
a succesii mai strlucitii dintre tte ncercrile pe tere-
nulii epicii pana la 1860. Este plina de comica u- si
morii, adese ori tractz cu uno caustica sarcasmii

si
mpregiurrile sociale din trecutula Romnie- Tonulii,
dup maniera clasic este tinutii tota-de-una susii, ceea
ce este cu atto mai singularii, cci subiectuli este din
sfera cea mai de josii a societtei si a viete nic-odat ;
ns nu greêsce limbagiulo si atitudinea ce convine
l) Cipariii In Archivu p. 234, si 784 <j[ice cS intr'altele a avutfi

manuscriptulQ Eneide! î cele tre! elegii. din cari nimici nu s'a pu-
blicat Unde vori mal fi ? ManuscrisulQ orig. alfl lui Raprt din
vis se afl In bibl Academ. romane.
807
fie-cflrui pcrsonagift. DesvoUarea este orj;anic& f}i plas-
tica, espunerea viie .si frlo variuW. Ksle scrisA in
!ji
strofe de 6 versurl in endecasilabuhl italianft, greo pen-

tru limba romftna, jji pe care poetuli nu l'a observat
rigurosil. Limba este frte bunft !ji corectft, stihilft de
concisiune clasici nendatinatft la noi, i}\ pentru aceea
la prima cetire pare greoii). Nededa^l la noi cu cetirea
de bcrierl mal serise si prin urmare mal grele, acst
operi! de valre cbiar' ?i dup lipririrt! a n'inasn ne-
cunoscutfi. )
Barac (1779 1848), liu

lonii pieulu, nasculii in
ti-
comuna Alamor nu departe de In Transilvania,

Sibili
!ji-a Iftcutn studiile la Aiudo, drepturilela Chjjn. La 1802 s'a
aê(|ati ca advocatn la lirasov, la 1H0<) a fostft numitft

translaloru sn interpretTi pentru limba romna pe iringi
magistmtuln ilin Hrafjovft. A redaclat Fia Duminece.
A muritu la '"/,_ luli 1848. Ehi este un scriitori
populari aiata in limba cain si in concep(iune, pentru
aceea scrierile lui au intralu adancfi in poponi. Versul
lui este in generaln celo popuiarn, narafiunea simph iji
nemestriia, tot aya iji limba lui este generala, ca limba
bisericsca. Poemele Arghir si Eena ^Bisipirea le-
rusalimulul in 8 canturl, sunt principalele lui scrierl.
Afara d'acestea a mal scrisil Rtcirile lu UHsp in 7
cnturl. dupa Odiseia lui Omerfl, din cari s'a publicat
numal o parte in ,, Albina Carpalilor" pe a. 1879; Deu-
caUoni si Pirha .si alte milurl din Metamorfsele lui
Ovid a tradusii o parte din
; miieiî una de nopt ?. a. '')
lon Eliade Rdulescu (18021872) s'a nfiscuti la
Trgovi^te, invtatura ?i-a fcut'o la Si. Sava sub La-
ai O analisi criticA a opcrel v. Ar. Densuânt, Cercet&il literare.

la^. ibSS p 245 - 277
3) Ve<jl Fia p. minte etc a 184S png. 272. 284 unde se tnîri
28 de scrierl de ale sale. La .Academia romnft se adi u parte din
naDUtcriptele lui 'n d"u! volume conînndfl rre o 2> scrierl deose
bile afarfl de unele mrunîûrl ; manuscriptuhl lui Anyiir si l'ifita
lpsesc*.
308
zara, cruia i-a i urmat in catedr, i fiind sclele
lipsite de crt didactice el tipresce o matematica i
Gramatica romna. La 1 April 1829 ncepe redacta-
rea Cwierulu Bomnescu. D'aic incolo el devine
barbatula cela mai insemnata atta pe terenulQ literar,
ckin i?i pe ala hiptelora politice, cu uiin cuvnt in tte
direcliunile de^teptrii i desvoltre nstre nationale.
Una ageru, indrazneto si d'o activitate neobosit
spiriti^ ;
elu tu unii fermenta in tta vita nstra iiterar, poli-

tica si cultural, cu deosebiro pana la 1848. De-aici
incepe a se ivi pe scena generatiunea mai tnra. Eia
interaeiza societri (p. 153), el ncepe dincce nu nu-
mai celli dintii ^vvn politica, dar hi literar, Curii-
rulii de ambe scese, el traduce siindmn pe alti! a
se ocupa cu literaturile clasice vech i moderne. Elfl
striga generatiune tinere : scrie^^ hel^ numa scriefl
frae bun pentru agitatiune literar, dar nu i pen-
tru literatur, celo putin cum l'ai inteles l'a ur-
i?!
mata mere nd-literam\ La 1848 el este capul revo-

lu'iunei. In scurt elu este care a fcut se incoltsc
^\ s inverdsc in seminta desteptri sem-
curnd
nat de reformatori dela inceputul secolulu. Cu 1848
se incheie epoca lui de actiune, urmza alî si el intra
in retragere, serie ins mere pana la mrte in 27 A-
prilie 1872 Eliade inc s'a ocupat cu ttp speciele
iterature, incal ca î colegulu bc de actiune. A.achi,
anevoie 'i poti alla locul intre cari scriitorl se-l pun,
de-re-ce nic o specialitate n'a cultivaVo cu deosebii'e.
Noi Tani pus in acestu ioc, cci din tte se vede,
c a avuta o deosebit predilectiuno pentru poesia na-
rativ, î pe acesl teren a lucrato mai cu insistenza,
mai ales traducnd. Dei in generalo eia a avut
mai mare inclinare pentru poesie, succesele lui ins pe
acesl teren sunt modeste, cci el pentru poesie a-
vea mai multA iubire dect putere, pentru aceea n'a
putut .-f elupte una adeverat i durabilo succes.
J acsta se mai adauga .si innoirile ce mai trdia a
300
(ui^tMalie Piintn npapralft pontru limba romilnft. KlQ
im't'po in prosl asa fji it poesie cu unu verde
i)rH'urn
si agilali slill roiiiiXnescii, dar deja in Michaidft incepe
a-^l lonna o limbft î un stilo, care culminzft in Jm-
nula creufiune, sji care nu numal ca poesie, dar niol
oa prosa nu se plo mislui, si in urmA cliiar si poe-
siile mal l)une le traduce in acslft limh. In Michaidft
n'a nimeritn nici loniilil, nicl liinha, si mal puiinil stilul
epic n'a niraerit nicl cliiar torma, cci versulrt alba
:
ple li adnisi in traducerl, dar nicl de cum in opere

originale romAnescI, cAnd limba nstra este alAtt de a-
vut si variata in rime. Tota asemenea n'a nimerit
limba, sliluin si tonulQ in cele-!-alie traducerl din poe(iI
clasicl. Deca insc succepele lui ca scriitoli in lileratur
n'ail pututn i durabile, nesterso sunlfi succesole lui in
marca opera a derjleptarel si desvoltarel nstre nazio-
nale, pentru cari a binemeritatft de patrie, .si patria re-
cunosctre i-a inalfatft i?i eternisatO memoria prin o
statua. Scrierile Ini suntn Trte variale .si numerse ?i
afar de cele aminlite mai nîrtmn 1) Cursu de poe-
:
sie fiencralil, colectiune de diverse poesif 2) Tradu-

;
cerl din Kneida, Dante, Ariosto, Tasso, OsianO, Molire,

Lord liyron, Cervantes. Hiblie ^. a. ; H) istorice Istoria :
universala, Istoria llomanilori, Instituîunile Romniel,

EqxiUibriu tntre untiteli ;i diverse articolo intre cari iji
istorice 9, a.; 4) Linguistico: (Iramatica rom., Parale-
lismi intre limba rom. .si ital vocabulari de vorbe
.
curat romne .si slrine, ortografia romna, (v. Lirica,

Dramatica .si Satira).
V. pana la 18B0 pe terenuli poesiel na-
Alecsunilri
rative nu serie dectu putine piese .si numal in tonul
9 maniera popular, ntre cari amintim Mrira :
Flnrird, o dulce musica de cuvinte de rime, dar

iji
l'ara acîune :?i far ideie precisa Sentinela Jiomnnd,

;
o descriere ictoric voi d'oseau a luptelor Komni-

lori; Poveslea popular Tre fete de tmpSraty pecare
:
poeluln, sub lilluli Sirte- Margarite, a mbrcat'(> in

310
versurl populare, esle singur care are, pe basa basmu-
lui popularii, ideie precisa si organici! desvoltat.
Numa mai trdin a inceput a se ocupa cu naratiunea
poetica in nteles mai inall literar, publicnd mai
multe aâ nu'mite Legende. Care a succesa mai bine,
ca desvoltare si ac^wne, este Danu cpitan de plmu^
figura naturala, adevrat, si abstragnd dela unele
esagerar! cam copilresci, in ea fantasia s'a mpreu-
nat fericit cu realitatea. Vlad êpe si Stejarulu
are mai multe succese de frase c de conceptiune !?i de
desvoltare. Dumbrava Roie este cea mai desvoltat,
darcea mai puîn reusit. In cinc capitole toti nu
mai preparative de lupta. si abia in du capitole o lupt
superficial schifata, in care chiar eroi legendar Mi-
chult, Paldalb, Alimos, Sparge-lume, anuntiaî cu
pretentiune, nu iai nici o parte. Dincontra prepara-
ti vele trebuiaii schi^te pe scurt si lupta desvoltat,
dar togmai acsta este partea cea maigrea. Er Stefanti,
anuntatii ca eroi principal al poemei, numai in ca-
pitolul V apare i îne, in contra datine si limbagiului
eroilor, o frte lunga tirad, in care se lauda singurO,
si dup aceea dispare, cci eli nu ia parte la lupt, ci
mai tardili, la Aratu, l'aflml c asist pe unu culu

negrn, sub unii stejaru frundosu,'"'' la umbra, ntogmai
precum comandantul seti Crj a atitat la lupt î a-
poi ,,de-o parte s'au retras' -). Multe versuri ne-
ngrijite.
Constantin Negruzzi a scris o singur naratiune
poetica, Aproduu-Purice. Pentru timpul in care a
scris'o (1837) se pot dice unfi succesil. Chiar i astdi,
ca desvoltare i lina naratiune epica, deca vomii abstrage
dela nesiguranta versului, merita a se aminti pintre ce-
le-1-alte in iiteratura rom. Poetuli n'a putut ns s
în susii pana la fine tonuli inceput, cci dela versul
2) O aiialis critica de noi asupra Dutnbrave-Roîe in Cercettt

iterare, p. i43 -165.

Srele-acum cu mdrire cade la tonuh de cronicfi ri-

mata.
Dimitrie lioUntineanu esle cel mal insemnalQ .î In
acstf specie de poesie. Kl serie nli'uno iiiod al
sen cu lotuh specialft ?i noti. Se asnin inci\ta-va
cu Lord Hyron, dejji in Fiorile Hoi^/orulu i}\ in Poeme
(18r)f)) nu are niinici dela ehi. Splendrea fantasiel,
espunerca viie 5ji plastica, palpilarea vehement a sen-
timentulul, dulcla limbel !ji farniecula versulul, tleâ-
cestea nlr'atAla te npesci la cetirea Floriloro Hosloru-
lul, inclfi in adevm abia le lasft s mal !ji cugeÎ ce
cetescl, liindil-c (i se destriinuepcu ro-cum tte prin
sentimenti!. Cele nijil insenm^le sunto Znla, Mehriuhe^
Suadea i Jlial. l' lng aceslo subiecte orientale, a
scris .si din istoria nstrfl nazionali sub titlu Pofme.
Poetul in ace.stea nu dcsvlt sboruln de lantasie din
Fiorile liosforulu. NicI subiecluli, nici realitatea lu-
crurilor nu-Ipermitea acsta. Kli 'i?I ie aici mal multo
tonul eroico. Cea mal insemnal din acestea este -Iw-
drei, ce tractz espediiiunea lui Mihaio-Eroulft asu-
pra NicopoluluI, condu.sA de balmanul Udrea. Traia-
nida este din epoca de decadenl.' a poelulul, in care
nu mal realli pe liolintinean.
poema particular, deî scrisfi in prosa, trebue s'o
amintimil aicl. Esle Cntarea Romnie, pe care ntAia
n\ a publicat'o Nicolae Hfllcescu in Romania Vittre
(Pari.sa, 1851) (jicAnd. cu ar' fi aflat'o scrisa ntr'o psal-
lire vcchie, deî limba si ideile olrada de o scriere nu.
Halcescu a tacuti acsta numal pentru a-I da o mal
mare auclorilate i nlluinta. In fine ins V. Alec-
.sandri a susUnuti cA originarminle ar' fi scris'o Alecu Huso,
moldoveam, in limba francesa. î lilcescu numal a Ira-
dus'o. Acsta susînere a rmasfi cu toluli ne pro-
bata. Ori-care se fie provenienta el, pentru avnlulu
:ji ideile adevrat poetice cu cari s'a scris, 9 pentru
conînutulu e proprio unel poeme epice, ea ocupft un!
loc do onore, de^ji intr'uni vestmnta conlra elichetel
poetice
- 312 -
Eteria A. Beldiman este o cronica rimatu.

lui
Alti pe acest teren pana la
scriitor si traductorl
1860 mai amintimi 1) losifu Confii,
: Btaia hrsce-
loru cu sreci a lui Orner tradus la 1816 dup o tra-
vestie ungursc, manuscriptul in bibl. Museului din
Cluj 2) Constantinu Aristi a tradus 6 cnturi din
;
Biada (v. Teatru); 3) Constantinu Starnati a scrisi

poema Ciubru- Vod in care amestec i povesti popu-
lare ; Daniilu Scavin.ichi a descristl o Cltorie la
4)
Borsecu; 5) F. Pogorii traduce Henriada lui Voltaire
(1838) 6) Eneida lui Virgilii a fostn tradus de V. A-
;
Toni, apoi de Moise Sora Noacu (1807 1862) in ver-

suri albe, cum se vede dintr'unii fragmentu (Pumnuli,
Lepturariii. t. IV, 39), si de Atanasie ândoru in esa-
metre, nici una nse din aceste traduceri nu s'a tipriti ;
acsla din urm se afl in bibl. Academie romne 8) ;
A. Panu a tradusii din grecesce pe Erotocritu\ 9) Gheorghe

Sioiiu a tradusu Mrtea lui Socrate de Lamartinti si unii
fragmentii din Pnradisulu perdutu de Miltoni, dar nu
din original 10)^. Pelimonii, Traiani in Dacia, Fap-
;
tele Eroilor s. a.
Poesia drauiatic.
Prospectu istoric.
Urme de poesie dramaticrl se afl i la noi chiar in

literatura popular, r' act(iuni teatrale in datinele Po-
porului-Romni. Oraîunile dela nunt suntt dialogi ;
eie santo mpreunate cu re-cari actiuni teatrale. Co-

lindele se canta pe multe locuri in chori mprtit in
cte do. cnd sunti! patru sii mai multi coliidtori.
Iro4ii sunt in adeveri o mica representatjune teatral
in tta forma. Jocul Clueriloru este impreunat cu
productiuni de fort, r dup cum ne descrie D. Can-
temir in Descrierea Moldove (II, e. 8), joculi clucei-
lor din Moldova, este rî de natura teatral, cci
HI 15
~
('.iliiceil imbraca in vestmnte feriieescl 'mI puno cu-
se
nunl pelimi pe capti, '^\ invlesc laâ cu pAnzft alba
(le
si vorboscfl ca femeile. Dela aceslea pAiift la tealru
lormalrt tnal este mimai o jumlate de pasi Cu Ile
aceslea, leatruli noslru mi s'a (lesvollalfi nici din lile-
raliira popiilrtnl. nicI din actiunile teatrale cu cari sunti'i
impreunate unole dalini ale poporulul, ci din contrft a
fosli nlrudus pe calea civilisatiunel, pe la incepuluin
aceslul secoli.
Cea mal vechie urmA
de poesie dramaticA impreu-
nalt\ cu acîune o aflAmi la Sulzer (Ili.
lealrak
1 K3) IHHl
inainto de
2, in cari ani a eîlu Isto-
ria lui. Kli adecA ne spune, cft la Hra.sova la o nunl
ssscft s'a produs o mica farsa scris in limba ro-
m}\nj\ de un romno insemnati cu monografuh cu M
ile. Peri^nele suri In . mircle. un ciobanft .'ji .soîl aces-
tiiia ca Muntasi. Sulzer reproduce o parlo din acsUl
farsa scri.î cu spinili. Acsia este cea dinlin piesl
tealral romi\nscA cunoscutft \n\nu. atj(. Tol in Tran-
silvania s'a .scrisi inlre anil 1777
I7h0 o tragedie in
limba rotnjXn despre mrtea lui (rigorie (bica-Vodi,
iielipilril, manuscriplulil in bibl. episcopalft din Oradea-
mare ') lordache Sllineanu traduce dup o Iraducere
grecsc pe Achile la Srhiro de Melaslasio .si-l tipA-
resce la 1797. Cele dinlia represenlaîunl teatrale in
limba romAni'i le ntiiii.'inma pela linde deceniulul ala
Il-lea ala acestuT secol. Asachi ne spune in autobio-
grafia sa la Novele istorice ed. 8-a, cA el ,.\m 1817 a
organizli pe a sa chelluil una tealru de socielate in
salonuii halmanuhil ('ostache Ohica," si s'a represen-
tati mai multe piese in limba romAnA si frances.'' A-
semenea incepuluri s'ai fAculfi î la Mucure.scl la 1818
prin stAruiniele lui Iona VcArescu. Willkinson (op.
cit. p. 127) ne spune, n la 1819 a venito la HucurescI
o trupft germana, care juca opere germane 9 comedii
1) N. DensuîtnS, Analele Acad. ser- 2. t II sec^. I. pa<;. 212

314
traduse romnesce. Spiritul ncepuse deja a
teatrali!
a lucra si Inc deia 1821 avem o
in scriitorii nostri.
mica farsa originala scris la Bucuresci, publicat in
Col. lui Traianu, 1872 Nr 7. De re-ce nse grecismula
era in fire, far indoilA pe aceln timpQ se juca mai
vrtos grecesce, cci in fapto afln^, c la 18 19 se
juca in Bucuresci Ores^M tragedia lu Alfieri tradusa gre-
cesce. Lea 1820 s'a publicat in Bucuresci in limba
grecsc .,Culegere de diverse tragedii, cari ai fostii re-
presentate pe teatruh din Buturesci in limba grecsc",
r' Const. Aristia a tradusil si a tipritii la 1827 pe
Georges Dandin Dar tota in acesti an Al. Beldi-
'^).
manu public tragedia Orestu a lui Voltaire trad. rom.

De aic incoio grecismul incepe a dispr depe scena
si a- lua loculi] limba romna. La 1827 I. Vcrescu
public traducerea romna a lui Britanieii. Er' dela
1830 ncce teatrul se inrdecinz totii mai tare ^\
incepQ a se tipri in romnesce piese teatrale, mai alesii
traduceri. La Tasi teatruli ie avntu cu o trup fran-
cese a fratilori Foureaux. Asachi incepe a se cugeta
atunci mai serios la teatru, forma o societate de a-
matori ^ incepu a serie piese teatrale din istoria na-
tional î a traduce strine ^). Deî Eliade si 0. Golescu
pusese infintarea tealrului national ca una din misiu-
nile societtii ce o formase pela 1827, desi la 1834 so-
cietatea avea o scola de musica si declamatinne ^), si
se tradusese o sum de piese dramatice, cu tte aces- ,
tea teatruli nazionali! nu incepe a se realisa dectn de

pela 1840. Din acesla timpn ncepii d'o parte a se in-
2) Dspre acestea veÎ Revhta p. arch. htor. si filalog. voi. II fase'

2 p 246 sq.
3i C. Negruzzi, Scrieri I. p. 348
4) 1 Eliade Radulescu, Equilibriu ntre antitesi p. 78. 8082. A
se vede Filimon ,,CiocoiI vechl si noi' Bue 1863 p 194- 199. Cu-
rieruia romanesci din lanurr 1834. N. 71
Eliade in Isachar p 85.
T. Burada, Cercetrl asupra ConservatoruluI filarmonic din laj (l836
l838), lasi i888. Despre teatrulQ si scla filarmonicS din Bue. Te<jll
tot T. Burada in Convorb. lit. XXIV N i ?i 2.

31f)
teresa jj guvernde de el, de alta parte, pe lngfl pie-
sele strfline, incepi a se serie yi a se produce pe scena
8i piese nazionale originale Meritulo celo

!ji localisate.
mar mare pe aceslt are V. Alecsandri, care
tereni 'In
impreunft cu M. Coglniceanu ?i Cosi. Negruzzi, luando

directiunca tcatruluf din laifl, Incrpu a serie diverse piese
teatrale, mal cu sam comedil. tarso sji tipurl sociale,
cari lur mult gustate de puhlici. Toti-o-datA apare
in Moldova Milo, care prin puterea talonlulul se ar-
tisticft introduce o nuft vitft pe scena; in Muntenia a-
pare C. Carageali. Teatrul era in fine ntrodus, dar

8lab intemeiain. Prin zidirea teatrulul in HucurescI
se pune (;ca dintii bazil solidil acestel inslitutiunl. In
cursuU desvoltri teatrulul pana la IHfiOconstatflmn du
curenle deosebite: primele fase ale introduceril tea-
in
trulul vedemn gusto pentru operele clasice. aâ In-
unii
cti pfuift la 1840 se tradusese deja mal multe asemenea
opere clasice (Eliade, op. cit. p. 81). dela 1840 ncce
ns, dupti ce se introduce farsa î vodeviluln, incepe a
se reci gustuln pentru operele clasice î nici nu se prea
traducft. (Justulti clasicitft(i tiu mal multn in Hucu-
rescI 9i se stinse mal curnd in Moldova, findi-cft in
Moldova era gustate scrierile lui Alecsandri bine in-
terpretate prin Milo, pe cAnd in BucurescI C. Carageali
se linea mai multa de scla clasic ''). In generali!, li-
teratura teatrali in aestA epoca este frte puUnft i
slabA i}[ se ocup;\ aprpe numal cu genulo uôni de co-
medire iji vodevile. Chiar :ji traducerile se mArginesc
mal numal la acestea, ?i se iac in moddli celo mal
uôril, far a se interesa, ca celo pulinn limba s fie
mal corecta i mal rom;\nscri Traductoril sunto a-
dese-orl far cunosciinte liteiare. Comedira .fi vode-
vilulO francesn domina aprpe esclusivo teatrulO ro-
mAni. De cele germane, ca mal putinfi cunoscute, se
folosia localisatoril sO scriitorii aija (iisl originalI."
5 Ve^X î (jiarulfi MConstitupunea" pe 1864 No. 36.

.
- 316
Romnil de peste murici n'ai avutu si nu a nc teatru.
Pela 1S50 se mprovizase in Brasôvil o societate de a-
matori, care a datn puînQ timpii representatiunl roma-
nesci. Asemenea incercri mai fceaii ici-colea studen-
ti!. Actori din Romania numa dup 1860 ail nceputn
a trece si a da representatiun teatrale si dincolo.
P E 7 I I
Pana pela 1840, cum ama vdnti mai susii, litera-

tura dramatic s'a mrginitn aprpe numai la traduc-
îun I.
: Sltineanu traduce pe Achile la Schiro A. ;
Beldimam pe Orestu, Iona VcSrescupe Britanic, Re-

gul si Ermiona Eliade
; Zairo. Amfifrion, Marino
:
Faller, Ambii Foscari Gr, Alecsandrescu

;
Akira I. :
;
Ruset, Herachu, Harpagon i Cina 1. Gmpineanu ;
Intriga si Amorulu s. a. I. Voinescu II

;
Bddranulu :
boerit Altii traduco alte piese, in ctii se f-

cuse deja una repertoril cu piese mai ales clasice. Pie-
sele traduse pana la i836 sunta in totali 31. (Gazeta
Teatrului nationall, 183G p. 21).
V. Alecsandri singurii dintre tot! scriitorii nostri s'a
ocupat mai serioso cu scrier teatrale si singUril
a obtinutii nseinnate succese. El este ntemeie-
torul literaturei nstre dramatice. Pana la b-
trnele s'a ocupalD cu genul u?oru de scrier drama-
tice: comedire, farse, vodevile, tipuri sociale din Mol-
dova. Pe a^sta se ntemeiz cu deosebire populari-
tatea loro. So nêlege, cnd amo judeca aceste piese
din punctu-de-vedere alii arte dramatice dup tte icr-
mele, eie sunti! departe de a put susîn critca Ar' f
ins gresitii a face acsta, cci insu:?i poetulu nu le-a
scrisil cu intentiunea de a face opere de inaila literatur
dramatic, ci le-a scrisii pentru trebuinêle cele mai de
aprpe, pentru a put fi puse usor in scena, i?i a le
put representa actori i amatorii putinii deprinsi. pre-
cum acsta s'a intmplatil si se ntmpl mereii Ma-
317-
rele Ioni merita este, c& ai incepulQ a naîonaliiâ Lea-
Irul, acsla este Trte mulli.
i}\ SC lmi prea multu-
mitl cu aceste resultate praclice.
In anil din urina V.
Alecsandri a apucain o nuufl cale in scrierile sale dra-
matice, care a inaugurat'o cu Despota- Voth !<i a (;onli-
nuat'o cu Fntna B/andiuie '') .si cu Ovidii. Poelul
prin acesto piese intra pe terenulQ literaturel inalte dra-
matice. Aid datori sunternH, in inlcresultt bine InêlestS
ali! lileraluivl, a apreiia, dc-ri nuninl in scurtQ, aceste
piese toti de-pe acceas inril(ime a artel dramatice la care
tinde !ji poetuli.- Inainle de tte poelnli chiar dela pri-
ma piesfl, Despoti-Vodd, s'a vfjutn cft nu se iSmurise
inci in sine ce fel de piesA a voito s6 producfl, din care
causft a inlimpinali o critica nefavorabil. Acesto de-
fecti nu l'a indreptatil nici in celelalle dur' piese mal
nne. cAcI poetuh nu scia limpede pe ce te-
nicI aici
reni liicrz .si se mi.'rcil pe al dramel proprie, sc pe
:
alo comediel V cftcl despre tragedie nu pot fi vorbft ;
iji pentru-ca s nu vinft de nofl In colisiune cu critica,

nu le mal intitulz nicI una nicI alta, ci le numesce
simplu ;rtse." NicI una din aceste piese nu ne pre-
senta caractere desvoltate jji precisate, ci numal simple
figuri legate unele de aitele mal niulli in modl ineclia-
nici, decftt prin motivo interne, prin evoluîunl !ji com-
plicatiunl psichologicc Poetulft nu pot complica ac-
tiunea, !?i, lognial ca in lirica, nu pot scormoli senti-
mentele. nu pot pune in luptfi pasiunile, far de cari
piesele de lealru sniena cuoîiuitura de .e far carne,
iî aicI poetuiD lucra, ca in lirica, cu mijice esterne,
cu tahoulft, ca d. e. in DespolO-Vod, cu persne deja
mari in istorie ca Horaîi, Augu.'^to ?i Ovidii, !ji in deo-
sebl cu pompa decoraci unilorn ?! in fine cu fmsa.
Penlru acoea poetuln. dupA puînul succesi cu Des-
pott. Vi lua redigili la epoca cea mai stralucita a im-
periulul romano, care numal cu figurile siuple trebuia
6) Actta piesa am tnalisato to Ctrct'ri lterart p 319-184.

318 -
s fac asupra nostra o bun impresiune, far a mai

cuta dup valrea interna a piese. A vede pe Horatiu
ncurcat in ale iubire si cntnd cu duise ahtur
naintea nostra ;
pe Augast suferindi si elfi miseriile
nstre familiare si sociale, pe Ovidi fcnd aventuri
de amori], si murindil chiar aici pe pmntul nostra,
î pe lng acsta
to^ acestia marii nostri strmos" :
ar' trebui s fimii rec ca Chlul, ca s nu-i admi-

rmi, si s nu-i aplaudmi. Din punctn-de- vedere ar-
tistic ns togmai representarea demn pe scena a unor
asemenea personagie si caractere istorice este frte grea,
i ntr'adevru poetul tte acele personagie le-a coborit
frte j osa sub nivelul pe care eie aparu in istorie, pe
tote le-a pus in situatiuni nedemne de posijîunea ce o-
cup in istorie. A -lo cobori pe Horati la o sciava,
a-lft face se-i cnte cq ochi galeri, a ave rivalli un
sciavo, a-li pune in societate cu unii destrblatii ca Pos-
turaus, care ca Pretor, cel mai mare functionar ahi
Romei, regina lumei, vorbesce si se prta ca ce de laie
î se mai presint pe scena i ca unii bdranii; a-la
presenta pe Augusti! far auctoritate in familie si a-l
face se-se inftiseze intr'unii aa loci... unde Ovidii î
toti se aflai in orgir cu curtezanele lorii, si a-lii pune
s mai tin inc chiar acolo si o lunga tirad moral;
a presenta pe Ovidii ca unii omii coruptii, moralicesce
decaduto, va se dica a-l lipsi iiu numai de demnitatea
de care nu poti desbrca pe unii genio chiar pe scena
j mai cu sam cnd ehi este erouln piesei, dar' toto-
odat a-l lipsi de iubirea i comptimirea nstra
.<ji
;
tte acestea sunto gresell neiertate, caci in loco de a fi

pusi in scena cu demnitate, chiar i cnd s'aro ntmpla
lucruri comice in giurulii loro, ei insis sunto fcuti ri-
diculi. Sene inchipuim, c Romanii s'aro scua i aro
vede pe marii loro meni jucndo pe scena asemeni
triste role, e am muri adua r s artistii i poetulo
aro fi esilati din Roma. Afar de acsta poetului 'ilip-
sesce cuposciinta vieêi romane in graJiiU cum se cere
319
penlru asemenca lucruri ."ji d'aici o sumft alle gresjell.
Pe Iftngft defectele de l'ondn concurfio .si defectele de for-
ma ; liinbft impcslriâta cu cuvinle straine sji ordinare sji
neoligisme, cu greijell de grainaticl si sintacsft jji adese
ori versuln neingrijiln sji defecluosfl. Numal id-colea
aparrt pasage bine scrise.
(>)mparale acesle tre! piese
una cu alta, in Despota baie pulsalo ideil nalionale,
Fntdna Blandusie aparo ceva mal calda ca senlmenlQ,
r' cea mal slabft este Ovidi ali\l ca conceptiune,
cfttn i}\ ca esecutare, ca limbil iji ca espresiune versuln ;
cu deosebire sufere de iinpluturl

I). liointinean. in ultiniil ani al vietel sale a scrisil
vre-o cincl drame, tte subi<(cle din istoria national.

Eie suntn tota cea scriso mal burn in anil sei din urm.
Din punctil-de-vedere ahi concepîunel suntn supe-
rire pieselorCi lui Alecsandri. Holin lineano ns le-a a-
comodato mal putini pentru cerinlele scenel. El lucra
mai mulli cu sonlinipnluli. sji din contrl nu se ngrijesce
de loc de pompa esterna sfi nu pune nici unii preift
pe ea. Dere-ce ehi Inerti cu deosebire cu sentimenlul
palrioticft, lipsesce piesele de variatiune. Limba in ge-
nerala sentita de gre?ell, versuln nu totn-de-una ingrijilfl,
dar' mal rarH defeci uoso. Incercrl serise d'a se pune
in scenA piese d'ale lui Bolintineani nu scimn s-se
fie l'acul,
Makiu Milo (1S13 ) Moldova, intra ca
nAscuti in
tinri in funcîune de stal,
neplcndu-I acst
dar'
carier se duse la Farisil. unde pelrecu 11 ani cu stu-
diuln arlel dramatice. Revenindn in patrie de-ocam-
datt\ nu putu psi pe sceni, cci nu-lii lAsa familia pro-
ocupahl de prejudotele sale boerescl, ci a obtinulO nu-
mal directiunea teatrulul. In line ins el piLsi pe scena,
9i din sra dinlAin deveni favoriluln publiculul. El
cu deosebire popularis piesele lui Alecsandri. Ehi este
unft adeveratn genio comica, iji a(}I inc, la cele mal
adancl blrilneô, c;\nd mal pjêsce pe scena, strce a-
plauscle publiculul. Ehi a scrisa î operete î vodevile
- 320 -
mull gustate depublic, ca: Bab Hrca^ Apele dela

Vcresd, Prpastiile BucurescilorU, Spodde Bucn-
resciloru s. a.
Const. Negruzzi nc a scris due piese, Cariami vo-
devil î Musa dela Burdujem. farsa, si a tradusu pe
Maria Tudor i pe Angelo de V. Hugo s. a.
Dintre poeti vechi cari a scris ocasionali piese de
teatrumai amintim : ]) Constantiru Faca a scrisu co-
mcdira Franôsdeh, 2) G. Asachi Elena Dragoû^
:
Pdru Rar(^, Turnu lui Biitu. Voihita ^. a. 3) Th.

Codrescu Pldeû 4) Gh. Tult 5) Nicolae Istrate a
:
; ;
scrisu Milivu, scena din resboiulii lu Stefan-cel-

mare cu Mateiii Corvinfi la Baia, o piesa binisor scris,
in care este nsemnat piesa lirica Amara e vita deve-
nit popular 6) T. Strmbean, Radu-Leonu-vod si
;
ministra sei fanariot s. a. 7) I, N ôimescu, Radu

;
dela Afuma^l s. a. 8) George Baronzi Matei Basa-

;
rah s Dorabanî iî Seimeni 9) G. Sion, La Plevna,

;
Candidata, si deputatU, i traducer si altii. ;
Poesia didactic.
Poesia didactic depinde in generala dela desvoltarea

mai nalt ?i popularisan a sciinêlor. In speciali! cos-
mologia, doctrinele morale si estetice î in fine ocupa-
tiunile agricole sunt care atragi mai curndt, pe a-
cest tereni, i pe scriitor i pe ceti tori. La noi nu
s'a fcut in cele dintiu epoce ale evoluîunei nostre
literare, decti mici ncercri. Cea dintiu incercare
o aflm la Vasile Aroni in Anulu muosU, in care se
descri fugitivQ lucrrile agricole de peste an. Eliade
fcuse cte-va versuri pe cari le ntitulase Pr>>ma di-
dtidi^ dupa Boileau si Horatiu, in care amesteca cte-va
principi! generale lefi ?i confusa espuse. Mai aprpe
de o poema didactic-a <ste Conrad in 4 cnturi ala lu
D. Bolintinean, cAlcat slabu dup P/regrinagiuti lu
JlaroldU a\ lu Byron. Mai multa s'a cultivali la noi
Satira i Fabula.
321
Satira. i\u i .n .>i.i nur^.t (.uliivul anume, .-muMi
jyi CU inton(iunI, cum ami (jice, clasice, ci mal numal
accidentali si mal lolCi-de-uiia cu motive iji reflccse de
politicft militanUl, cari produco scrierl adese ori frte
personale si toti-de-una curndTi lrecf;tre A cost direc-
jiune grecita a Ibsli o consecintft a spiritulul de factiunl
politice atAin de dcsvoltatQ la noi. Fentru aceea nu-
mal ran atli cie o scriere satirica in care poelulfl s-
se inaile mal pe susft de pasiunile de tte (jilele, mal cu
samA Miiiuleano, (Ir- Alecsandrescu si MAlftcescu, Spi-
ritulil satirico este de alininlerea o proprielate deosebit
a Poporulul-Romni. Anecdotele s Snvele populare,
cari vorbesc de T'ganl, r cu deosebire Evangeliile fi-
(janescl chiar Jlorele, sunta adese-orl pline de ghimpl satirici
(v. P'pigr.), Prin manuscrip-
cari ntpft pan' in sufletrt.
telo de poesil veehi literare (p. 182) se afl adese-ori
!?i piese satirice. Cea mal vechie satira literara, cel
puînQ dup un dati1 mai precis, este Istoria ce a
scosH Domniloru .vi Boerilm din Moldova si Muntenia,
ntre anil 1778 1773 reprodus in cronica
lenache lui
Coglniceanft (IH 270273). fipuniada
Delean (p. lui
300) este in l'ondi o satini plinft de fiere, .î cu deose-
bire in unele scene, ca cea din mAnstire prin forma :
i desvoltare ins se (ine de genul epicft.
las/Ze Fabiana liobu s'a nscut la 31 Dee. 17V5,

in comuna Rusit-BftrgAuluI in Transilvania, nepotil aiti
episcopulul Hobi. KJu a studiata la Blujft î la Oradea-
mare. La 1820 fu adusn de (. Asachi la la?! ca pro-
fesorfi. La 1828 e profesori de matematica, geo-
grafie .si liinba latina la gimnasiul ce se infiintase atunci
la la.s. La 1835 Irecu ca profesor de. filosofie la A-
cademie. A murit la 1836. Dela elfi avem due sa-
tire scrise cu gustfi î idei clasice; una sub titlu Mol-
dova la ]S21 in 148 versurl, .scris cu multil finche î
amestecatA cu accente elegice, in fondu ns numal .sa-
lir; alta Geografia fintirimului, neterminat, deserte in
modi! satirico lumea ceealalt.
ai
322
B. P. Mmulean in cele mai multe din poesiile sale
si mai ales in Rostu de poesie (1822) si in Caractere,
este umoristic-satiricii.
Vasile Aronu este plinti de umor in poema Leonatu
i Dorofata.
Blinde, ntre aitele, a scrisu o poema satirica, Tan-
dalida, in care pe lng adevrat satira se amestec
si personaliti. In generala este scris cu mult spirit.
Tota satira in alegorie este si Mciesulu.
Gr. Alecsandrescu are mai multe satire: Rsbunarea
reciloru are multi umor, Adio precum
Confesiu- si
nea unu renegat sunt scrise cu multa fiere, succesi

de espresiuni i cu o vehement archilochic Epistola ;
ctr Voltaire este insemnat pentru par tea din urm,

in care arunc sget.i asupra Parnasului romn Epis- ;
tola la A. B. II si Satira spiritulu meu biciuesc

starea social.
Constantinii Blcescu (1800
1880) rmas pe ne-
drept aprpe necunoscut, in poesiile sale tiprite la
1845 este cu deosebire satiricii. F-me tata s-f se-
menti este poema satirica, ce ie la refecii vieta de pe
atunci. El intre aitele a scrisu si mai multe fabule.
Satire a mai scrisu C. A. Roseti, Nic. Istrati, si G.
Tutu.
C. Negruzzi si cu A. Donici a tradusti din
rusesce Satirele lui Antiochii Cantemir fuli lu D.
Cantemir.
Dintre tolî s'a ocupat mai multo cu satira Dimitrie
Bolintmeanu si anume cu satira politica. Eli in dia-
rele sale satirice ntitulate Nem sis, Eumenidele, Bolin-
tiniadele si Menadele, a public atil multe satire. Defec-
tul lorl pesare din modul cum se scriaQ i se publi-
ca; cele mai malte adec caarticole defondlin versuri.
Pe lng acsta suntu adese-ori prea personale si se lga
de evenimente neinsemnate. Piese mai bune aflm nu-
mai in Nemesis (1861) d. e. satirele Cuconulu NotrefU,
Spiritulu meU, Scir din lad Advocafi cari sunti!
iri
înute mai generala, si scrise cu multa spirita. In cele-

lalte se afl numai ici-colea pasagie mai bune.

323
Cu salini orainamente politica s'a ocupali mullft N.
T. Onlsani si adese-orl crt multo spirita (Opere sali-
rice Huc. 187;')).
Cu satira in spirita curata populara s'a ocupatn.

Antonu Fan (1797 1854). Kia s'a nflscuta la co-
iTuna Stirden in Bulgaria. Tatln sea de rneserie era
caklAraria. In 1812 a lostil luata de KusI ca captiv
cu tota raiiiilia. Dusa in Kusia fu aplicali in armata ca
niusicania. La 1hl>6 fuginda din Kusia trece in Munte-
nia d'aci la Hrasovil unde a inlraia ca cniareâ la
.'ji
biserica romansca St. Nioilae din Scheia. AicI a fa-

cutn cln cunoscinâ cu poetula Iona Haraci, care pan'
atuncl deja publicase pe Arghiru si Elena î Itisipirea
lerusnlimulu (p. 307). l'rin scrierile acestuia prin .li
petrecerea cu eia in cursi de dol ani, cAta a stala in

ira.'jovii, se deslpta in A. lâni gustuh literaturel ').
Tana dupa doi ani trece la Hucurescl si la 1880 '.si incepe
cariera litorara cu publicarea C^ntecelorii de stea. Eia î
in Kucurcsc a IrAita ca cAntaretn ?i cu lectiunl de mu-
sica. Kln a muriti la 3 Noembre 1854, ?i s'a inmor-
niAntati in biserica Lucati in Hucurescl. Cum ama mal
<jisa. Pana, liaraci si basile Aromi, sunta trel poeti de
mare insemnilate In literalura romana, nu prin inlti-
mea clasica a scriirilora lora, care nu o ai, ci togmal
prin coborirea loro josa la poponi, pentru eceea scrie-
rile Ioni aa fosli !ji sunta pana adi adevrala literatura
populara. Motivuia pentru care punemi pe Antona
rana nlre satirici, este pentru c mal tte scrierile
lui originale suntD scrise in spiritn umoristica-satiricn
populara. Scrierile lui aa cu deosebire tendinee didac-
tice morale, r' spirituln in care le serie este cela sa-
tirica populara, care l'allama in anecdotele !ji chiar in
i) Despre acestca aflasenifi din omenl bi-trm p cnd enm tn

Br&fovH ;î mi le-a Impflrt&ît tn urmA tn scrisu fi HulQ luT lonS Ra-
nci), protopopulfl BaracO din BrafOTfi rposatil anult iHS^ tn a
d&ncl bJtrAnefe.
324
proverbele nstre. A csta este o trstur caracteristic
a Romnulu de a imbraca chiar cele mai serise si mai
instructive lucruri in umor, cci eltt pune mai toti-de-
un in lupta neghiobia cu intelepciunea si din colisiu-
nile intre eie rsare involuntar umoruli, satira. In a-
cst maniera, in acest spiriti a scris A. Pani, si
acesta este !?i rhotivul pentru care elii a devenit attft
de popularl. Scrierile lu suntt frte numerse, dintre
cari cele mai insemnate Povestea vorhe s prover-
:
bele adunate din popor (171). Proverbele sunti lus-

trate cu diverse istorire i naratiuni in versuri, scrise
cu mult spirita ;
sedtre la tr s povestea lu
Mosic-Alhu, naratiuni in versuri pline de nvttur si
umor Spitalutu amoruCul colectiune de diverse cn-
;
tece Nsdrvniile lu Nastratin Hogea. Afar d'a-

;
cestea a tradus din grecesce pe Noul Erotocrit'Q,

poem epicii-romantic si a publicat diverse istorire,
parte in versuri, parte in prosa; precum i crî bise-
ricesci si de musica bisericsc
"*-).
Fabnia. Fabula o aflm î la noi deja in litera-

tura popular. In literatura scris o constatami! in ma-
nuscripte de prin sec. 17-lea ^). S. Micult a tradus
Vita i fahuUle Lu Esopu ^) care pottt se fie cele ti-
prite la 1812 anonim si far locu. Fabula ca o specie
in aparent simpl .si usr, in fondu ins frte grea, a
sedus pe cei mai multi din poeti nostri se-se ocupe
cu ea. Dar' chiar de s'ar' fi scrisii la noi poesia cu mai
multa ingrijire .si seriositate de cum s'a scris in gene-
ralo, totus nu incape indoil, cabia unul, cel mult
doi, puteafi s ating in fabula o mai nalt perfecîune.
Chiar literaturi deja clasice abia posed unul doi fa-
bulisti. Din ct s'a ocupati la noi cu fabula, ca po-
2)- Penlru diverse! e sale scriefl a. se vede Operele lu AntonU.

Pan, recensiune bibliograficS, de G. Dem. Teodorescu Bue- 1891.
3). M. Gaster, Lit. pop. p. I5.
4). Ciparii, Archivi'! p. 275.
325
sv..numal dol, (Ir. Alecsandrescu si A. Doniclail puluta
obtine resultate mal insemnate, la o Inaila perfecîune
ns6 n'an putut'o duce nici el.
Din punclft de vedere fi-
losolicu ristnictiva cu tendin(e naîonale-politice sa
."fi
ocupati cu l'al)ula
Dimitrie fichindealu %
contimpurani cu Petru Maiorii,
nscuti in Beclcherecul-mic, anulO nu se
Hilnatil la
scie, dar' dupft cum se vede din activitatea lui, pe la
176(). Khl a fosta inventori! i?i preotn, r' dupa Infiin-
tarca preparandiel din Aradi la 1812, fu numitil aci
proleson, dar' la 1815 din causa de persecutiunT, cari
>i le atrsese prin sontimentele sale nazionale, pftrsi
Araduh i se duse ca preoti in loculft nascerci. K\c\ a
inuritl la Timiijra la 1818. Jichindealft a publicata
la 1814 in Buda * Filoso ficesrX î 'politiresd prin Fnhult
morainice nvfMurl adec Fabule la cari ca moralft
so adaofji foliurite invtftturl morale si politice, avndi
cu deosebire in vedere slarea politica si sociali a Ro-
mnilon. Opera voluminsa, 484 pagine, este tta In
f>ros. hcrierea cste o
imitafiune ?i une-orl Iraducere
(lupa asemenea opera alui DositeiiObradovicii (1739
18113 scriitorifi srbesci nascul' si ehi in Franata, la
Ciacova, care la 1788 publicase FahiUeLe lu Fsopu
cu invtaiurl morale sji polilice. Carica lui Xichindealii,
prin inv^Slurile sale morale iji mal presusft de tte pline
de patriolismft, a avulD o influinta destepttre asupra
Romanilori.
Scris cu aceste intenîunl nicI nu pot l vorba de o
apretiare din puncti-de-vedere artistica. Limba lasa
multo de dorila, cu tote acestea este intecesanta pentru
provincialismele ce se afl in ea. Eliade scosese o nu
ediîune la 1838, devoniia ?i aceea frte rara.
$) Date Ivogrttce: Dimitrie Cichindeal (date nu' despre vi'{a

î activi'atea lui* de I. VulcanQ, Bue- 1893 observflmQ ci fab se
;
serie C'ichindeali'!, cAd In edit. fabulelora din 1814 se scr>, .,Xichin-

deslfi" (IIKMH^\EAA).
326
Alecsandru Donic? (1806 1866) s'a nscul ia 1806
la mosia printsc Stanca in Basarabia. Elfi 's fcu
studiile in Rusia, mai nti intr'unii institut privatu,
intra apo in scla de cadet., din care esi ca ofiten
rusti. se reintrce in patrie, ell nu mai scia ro-
Cnd
mnesce. Trece la tasi si intra in magistratura. Mre
la 1866. El ne-a lasatii 91 fabule dintre care cele mai
multe sunti luate pe dinlregulu din fabulistulu rus
Krilov.
Grigorie Alecsandrescu (1812 1885) .s'a nscut la
Trgovite, a studiati! la St, Sava, a intrat apo in
serviciulii militaru, din care a esita mai tardili, le parte
activ pe terenul literar si politica. Amic ntii cu
Eliade, in urm s'a desbinatii. Elfi traesce mai multti
ca privatii, si mre in adnci betrnete la Bucurescin
1885. Poesia Anulu 1840, elegie dolsa amestecat cu
veninulii satire, ' castiga d'odata popularitate. Alecsan-
drescu are multil fondu de idei, cum abia mal intl-
nim la poetii din epoca lu, si multa energie in espre-
siun are ins .si unii defeot
; care a pusu multa in
umbra talentele sale, este negligenta formei, versul in
generala necorecti, stilul adese-ori neingrijit lips
de studiula limbe. Ehi a scrisa diverse poesi lirice- :
raeditative, satire, epistole a. Mai nsemnatn este ins

.s.
ca fabulislu si se distinge prin avuîa .î varietatea idei-

lori si a formei, prin vioiciunea naratiunei, care totu-
odat este variala, usr. naturala, î cu limba mai co-
recta. Cte-odat desvlt inse prea multa naratiunea
si slbesce electul moralei prin o prea lunga, reflesi-
une. Unele din fabule sunt in fondi! numai istorire
"
s anecdota
Cu fabula s'a mai ocupatii G. Sulesei,. Asachi, E-
liade, C. Blcescfi, A. Pana, 1. Srbu din Basarabia,
care a publicati la 1851 o colecliune de 50 fabule, C.
Starnati, care are 40, r G. Sioni, 101 fabule. C. V,
Carp, . a. dar' in general cu putina succesj. *')
). Asupra crora a se vede Faiu'-'in romni de Th. D. Speranta,

Bue. 1892.
:21
E|M;::rania. In prospectuln generala asupra poesiel
armi aiAtalft calisele p<Mitru cari la noi nu s'a (ulUvatD
epigrania, (l^ .si lunpulTi su tual bine secoluln nostru
esle celli mal proprii pentru epigrammi. Pentru luplele
nstre politice loin-de-una atfttn de agitate, pentru sla-
rea nslrft socialfl, inêlegenu, acelorti civilisati, pentru
frecArile iji aniiiiosilAtile ce le observimn pe cftmpult
liniijtili ala literalurel chiar .si inainle de 1860: tte
acosle inpregiurAii erafi de nalurA a tavorisa oullivarea
epigraniel. Cu tte ace.stea afljmn numal ncercrl spo-
radice. Nici unii poetft macar nu a cultivatft anume cto
de putinn epigrama. In poesiile populare, hre san
Chiwtur), curn se mal (licrt pe unele locurl, s aflft adese-
orl clasice e[)igrame. Prin cArOle nostre vechT se afl in
fomiA epigramicft asa numilele stichurl prin cail se in-
china cartea sft cari se adresz la herhub (ere, ns
tte frte secl. Stichurile despre tmpraî Otomanj
presArate ici colea de lenAchit Vcftresc in Cronica
sa, suntfl scrise in (ormfl de epigrame. dar farti spiritul
el, ehiar iji acelea, cari s'ari apropia ceva in spiritil
"ji
de epigramft, de sine nu se poti intelege lArA cronica.

Din poesiile sale, spirita epigramalica aflam in ôi-
nrnlu ?i in FUWea. Prin poesiele lui I. VacAresc inc
se alla unele epigrame. (r. Alecsandrescu are vre-o
cincl epigrame din care trel sunto bune : Celut ce scria,
2) * * * iji In iad. A Donici a scris duC epigrame
nimerite : Torenttdii si nieni ?i Im monuntul unu
dodoru cea mal bun. DcA Antiochi! Cantemira ar' fi
scrisa romAnesce cele nu epigrame traduse de Ne-
gruzzi-DonicI, ar fi cele mal bune in lileratura nstra
mal vechie. CAte-va epigrame, din cari unele buni.^re,
a scrisn si C. HalAcesci.
328
Novel, Romani.
Prospect istoricU.
Pe lng epigram nici o specie de literatur n'a fostil

mai putinii i mai slab cultivat la noi ca literatur
romantier, desi togmai acsta este cu deosebire litera-
tur secolului nostra. Acsta trebue se ne mire cu att
mai vrtos, cci deja pe la Anele secolului trecut n-
cepuse a se ceti la noi roraanele francese. Dar ne pu-
temt uor esplica pentru-ce acest ram de literatur
a fosti] cu totulii neglijatii. Inainte de tte, desi acsta
literatur se nume.ste tiri s mai bine uûratec^ cu
tte acestea nu este asa de usorfi a o serie. Unu ro-
mana, ca se-l poî serie, cere in fapt multe cunos-
cinê î fie-care opera in special o labre minutis,
fie istoric, fie scientifica, ile de datine î moravuri, ba
chiar de l,eri, localitti, clase si individi anume, cu ale
crorii specii ai a face in opera. Si numai la studii de
acestea n'a fostii dedali scriitorii nostri, cari se ocu-
pa s mai bine putea se-se ocupe cu literatur u-
srd. Acsta, dup noi, este causa principal a negli-
jrei literaturei romantiere. Dup acsta vin alte cause
secundare : lipsa de cunoscin^ aprofundat a limbe,
pentru a put serie uori i a impune cu trumuseta si
corectitatea limbei, far de care romanuli nasce mortn ;
educaîunea "strin, dedarea cu ideile, cu vifa i cu

mpregiurrile strine. Cum vei cere de la clasa nstra
mai ban se cetsc scrier romantiere romnesci, cnd
ea a triti vifa cea mai frums in strintate, s'a
dedatCi cu ideile i formele de acolo, r' pe cele din
tra sa nu le cunsce, nu-i plac sii chiar le despre-
|uesce ? Acsta vif strin a adus cu sine apoi i
invasiunea romantelortl strine, mai ales francese.
Priviti espositrele librri ilori, ntrati in eie i uitaî-v
in stelage : nu veti vede de ctQ tot ce produce Fran^
dela cele mai bune, cari sunt rare, pana la cele mai
329
nebune, mal inlecte romance, cari huiiIu nenumrate, ni
acestea pluc cu deosebire. Intra^l in casele nstre jji
aiutati bibliotecile, .si dcft le aflaÎ, sunli in ônoralo
pline (leromane. Uitati-v ce cetesce Kom<^nimea n.strft
feminini'i Drepti-aceea na fost sji nu ple li vorba
!
numai de a produce, ci lotiodatA jj cu deo.sebire ces-

tiunea e.sle de a combate o puternicA eoncurenfft, î a-
csta nu se pot combate de cftt mal ;\ntAin prin edu-
caiiune naîonnl in (rd. AtuncF numai vori incepe a
se interesa de romanêle ce s'anl serie la noi, .si
.'fi
niarfa care se cauti\ se face. l'An'atuncI ins roman-

êle, cari se vera serie, aruncate prin unghe-
vori sta
rele libnlriilor, ca cele de pn'acum. C.el cari aft ce-
titi ifi mal cetescn pulinele producîunl romanziere, ce
a aprutn sporadicii la noi. sunti cft deo.sebire cari
nu si-aa t'Acuia educatiunea in strin.itate, clasa mal .sft-
rac. Si trebue s-se scie, cil este frte mare .scadere
jfi chiar unii pericol pentru educatiunea nostra naîg-
nai, cA celli mal puternici espedienti! ahi secolulu!
.sD mijlocula de li(irea ideilori. ?i, pentru noi, a ide-
ilori sntse waîoa/^, î peste tot agustulul decetire.
ca acestfi espedienti! la noi s'a aplicati pedosii, adec pen-
tru propagarea ideilorn strine si bolnvkise, pentru co-
rup(iunea moraruriloru, limbel si ttciderea miscre iUerare.
Deca la noi nu s'aft produsi pe acest teren scrierl
originale, dectft frte putine. ca o trista recompens
s a tratluso frte multe. Traducerile ns aprpe farft
esceptiune sunta toti attn de scAlmbate iji anarchice,
precum sunt ?i ideile depuse in cea mal mare parte
din aosta literatur. Traducerile s'aft fAcuti toti-de-
una in fuga, sji frte rarft de menl chiematl la ase-
monpa lucrri. D'aicI influinâ desastrsft asupra limbei
330
S C B I I
T O R 1
G. Asachi a scris Novele istorice a Romdnie eu-

prindnd Dragona, Alecsandru-celu-Bunu, Svidrigelo,
:
ELena Moldove^, Valea-Alh, Bogdan, Voivodu, Petru-

Rare, Meropa in Moldova si Rucsanda Dmna. Tte
sunta scrise in toni! istoricii, chiar i atunci, cnd
scriitoriulil vorbesce dela sine. Stilul nu este celii ce tre-
bue s fie in novel, limbi far coloriti! si greie. In
scurtii, cum aii fostii scrise nu s'al putut popularisa,
i afar de Moldova, ai rmas aprpe necunoscute.
Constantinu Negruzzi (1809
1868), nscutu in Mol-
dova, primele nvetatur le primi in limba frances dela
uno emigrantu. La 1821 refugiindu-se in Basarabia a
petrecut acolo tre! ani in care timpil a fcuti cunos-
cint cu celebrulu poet rusl Puschinil. Acst irapre-
giurare nu remase far nfluint asupra lui Negruzzi.
Ell si-a nceputii cariera literar sub influinta poesie-
lortl lu Crlova, i mai intiii psi cu traducer ca *â-
luLii negru dup Pu^chin, cteva BaLade de ale lui V.
Hugo si Satirele lu Antiochi! Cantemir traduse din
rusesce in colaborare cu A. Donici. Intrndii in func-
tiun de statil a fostii abstrasil dela ocupatjunile lite-
rare. A muriti! la 25 Aug. 1868. A far de po-
esi, piesele teatrale i cele araintite mai susil, elii a scrisii
cte-va Novele si ScMfe istorice, ca Zoe, alergare
de cai, Au mai pît'o î atfn, Alecsandrii Lpunea-
nnlu, Sohietki si Romdnii. In tte acestea Negruzzi s'a
desvlitil mai bine, c ce putea produce. El are un stilli
simplu, naratiune vile, unii spiriti observatorin , glu-
metii si une ori sarcasticii, calitti indispensabile pentru
acestii gen de literatur. A fost o gresl pentru scri-
itoriii si daun pentru sraca nstra literatur ro-
manzer, c nu s'a ocupatu mai seriosi! ?i nu ne-a
dati mai multe asemem scrieri. Nu mai putinii impor-
tante sunti! Scrisorile la unii prieten pentru studiulii
societti î alii impregiurrilorii de atunc.
- 331
IHmitrir Jfolintineanu a scrisrt Manoli, Klfna .<ji
Doritori nebunl (fragrneiilii). ('elfi mal im[>()rtantn este

Elena, si larfi indoiift, in jêniiln tn.il uimIIu ccln m.'iT
bunn roinain la noi.

Nicolae l'ilitnon (1919 \HV>j >a h.im uu
l)iuu- m
reacT, a pela dascfllil de la biserici ?i d'aci in-
slmliati
coio s'a imrlectionali prin propria diliginU. AntAiTi c;\n-
trein la bisoric. mal apol funoîonari la Ministeriul
cullelorfi. Mure la IHlf). Kl a scris, infre altele, no-
vclele Matto Cifiiaui Slujnicari 9 romanuin Ciocoi
i}
rechi noi, rmaso

.ri netermioatO. Ciocoi rechi i not
estc unic'uln romani de moravurl scrisi (lupa realitatea
liKMurilori II) ehi se arala nu mimai adevaratulii ta-
lenli, dar sludiuh seriosa ahi timpulul si al impre-
.si
giunlrilo' in care .se petrtoe acîunea. Ksle bine des-

voltati, espusi! cu mulin simili si rigursa consecint.
Mal aniiiitim p:\nft la 1860: I. Kliade, Colecfiuue de
novele Alecsandri, lUichetiera de Fiornifa, !?i Istoria
;
unu (inV>hH\ \. M. liujorianfl, Misterrle de lincurrsc;

1. Dumilrescn, Jixdu liuzescu V. A. Urechie, CocontUa :
Gurluescovic, Jiaptiste Veleli, iji âaile; A. Odobescfl,

Michnea-Vod, Dmua Chiajnu: I. CrngS. Pov>-('> <>
Amintir) in stih provinciah moldovenescfl.
CAPITOLO IV.
Literatura dialectelor.
Cu literatuia dialectelori romne, anume macedo-

romnn iji ist riami, stftmi Trte rii. Deiji ai treculi
suli de ani de eftn^ Cavaiuoli a incepuin a serie in
dialectuli maccdo-romAni, cu Ile acestea ptlnA in diua
de aill lileralura in aceslo dialeclft esle loto numal la
inceputi nu inlrevedem, cftnd se va inlroiluce o
jî nicl
adevratii mi^care literanl, de.'ji de-acum inainle sun-
332
tema in drept a astepta, de nu cumva acestu intere-

ranl, vigurosi ?i distinsi! elemento romn va voi vrndil-
nevrndn s renunê la marea sa origine si la un vi-
itori mai bun ce- pot crea, si de nu cumva noi cei
de dincce vom lsa s mrg lucrurile cum a mai
mersfi, nici calde ni ci rec.
In ctn pentru elementul istriana, putem dice c
nici nu-ltt cunscemi, desi cutriermn in tota anul E-
uropa. Strinii ne-a descoperit mai nti acest ele-
ment, suntn vre-o 50 ani. e se ocup mai mult cu
elfi: la noi afar de I. Maiorescft nime nu l'a mai de-
scrisu. Acesti elementi!, frte mputinatu (p. 43) este
in agonie. Celu pulîn ar' fi o datorie de frate s
adunm utimul cuvntu de pe buzele unui frate ce
mre prsitu si nstrinat !
In cele urmtre vom resuma

pe scurt ce cuns-
cemi! din literatura acestoru dialecte pana adi,
Literatura Macedo-Romn. Celu dintiu scriitori
cunoscut in acestil dialectii cu o data sigur este: 1)
Teodoru Anastasie Cavallioti Moschopolitanul, despre
a crui vita nu se scie nimicii' de ct c in titlulii
crtii se numesce dasclu, preoti si protopopi. Sub nu-
mele lui s'a tipritn la Venefia 1770 un abecedariu
grecescn ntitulat Protopiria (TlQcoToreiQia) in, care se
afl si uni! registru de 1070 cuvinte din dialectul
macedo-romn, scrise cu litere grecesci. Cartea nu se
mai afl, dar cuvinlele amintite s'a pstrat in opera
Ini Thunmann M. Rosa in cartea sa citata mai in josi
(jice c Cavallioti ar' fi nfiinlâti tip/Ografie in Moscho-
pulft si ar' fi tipritn crt, î amintesce mai
mai multe
mulî Romni Baniilu, dascl si preotQ in
invelati. 2)
Moschopol : sub numele acestuia s'a publicat la 1802
carte de lectur ntitulat Eioayo}yL-/.ij i,aa/.aXa, in
care se afl uno tecst macedo-romni de cuprinsi va-
l). loh. Thunmann's UnUrsuchungen iiber die Geschichte der ost-

lichen eiiropeischen Vlker, Leipzig, 1774-
a
S33
riatii in 53 capitole i.... (U liteie grecescl. Carica lui
.-.
Daniiln dela 1802 este numal o a dua ediîune, edi(i-

unea I nu s'a allatn de cAtfl numal in reproductiun? ).
i anulfi tip;\rirel se pune nesigun intre 1760 pnft la
1770. Anu";ndu aceste scrieri ale lui (lavallioti !ji Da-
niiln, iji anume pArtile de limb.'l macedo-romnik, le*
retip;ril insolite de studii filologice celebruli filologa
Fr. Miklosich C. Rosa a publicali la ISOH
=*).
3). (t.
in nuda o carte intilulaf Cercetrl asupra Komni-
lon stM Vlacliilori (Untersuchungen iber die Korna-
>
nier oder \'laclien). Din o altA carte a lui lipirit in

180*.^ despre scrierea si cetirea romiinscfl cu lilere la-
tine nu este cunoscutft pn'acum nici un esemplarli *) ;
Kopitar o numesce carte mieti dar importanla ca ten-

din(fl'. 4) Michnil G. Boiagdi, romnu macedoneanft
emigrati in Austria pe la inceputulil sec. acestuia, tria
in Pesta ca inv^torii la scla grecscA de acolo si se
alla in relaîunl cu Petru Maion pe c;\nd acesta era
revisor de crÎ toli acolo. Boiadgi public la 1813
Gramatica romm sii macedono-'Vlachic cu regulele
in limha t/ra i permana, cea mal bunl gramalic
macedo- romna pana adi. F*ublicarea acestel gramatice
a produsp mare mi^care si oposiîune la (ireci, vt'()'nda
el, cu incepii a se destepta ?i RomAnil d'acolo pentru :
aceea a fostfi escomunicatS chiar de Patriarchuln de la

Constantinopoln tp 126). Ehi a tradusft in a-
cesti dialectil i Evangelia lui Luca despre luln per-
duti! (Cipari, Principie p. 90). 5) Wtiliam ^fartin
Leake in opera citata vorbosce despre Macedo-romftnl,
.?i
produce !?i probe de limbi, pe care le-a produs I, C.
a). La William Martin- Leake, Researche in Grece, London, 1814.

3). Dr. Franz Miklosich, RumuHcht Untertuchungtn I. Istria-
und Macedo- Kumuniifht SprtuhdenknthUr,a-te AbthfUg. Wien, 1882.
4). o cunscemS numal din recensiunea lui Kapitar.
Acstfl screre
eÎ Miklosich, Barth. Kopitars Kleinere Schrften, Wien 1S57
Fr.
p- 182 188, titlulfi c&rîl lui Rosa este 'l(xv*\ ^î (n.iftarixii riyay-
Viafoii l Xaiivixri y(tniuitnxa.
334^
Massim in gramatica sa, in care (p. 130) tot-odat
amintesce si de o Carte de rugciun tiprit la Pesta,
nu spune ns in ce anii.
D'aic incolo nu mai aflmii se-se fi ocupatu cineva cu
acestii dialectil pana 'la 1856, in careanil I. C. Massimii,
in loc. cit. amintesce o dare tru scire tiprit in aceli
ani la Constantinopolii de Ioane Valecldeanii. Grama-
tica macedo-romn a lui I, C Massim, Bucuresc
1862, este o copie alterata a gramatice lui Boiadgi.
No contine cteva poesii literare de Michailii Necu-
lescu din Megarova. Dimitriu Atanasescu, istitutor
romni! in Trnova lnga Bitolia, a publicatu mai multe
crt scolastice Abecedare, (iramatic, Istorie sacra si
;
national s. a. Ioan Caragianl, profesorfi la Facultatea

de litere din las, a publicatu unii scurtii studiu istoricii-
linguistic asupra Macedo-romnilorii si (iece poesii po-
pulare *'').
Importante pentru studiul acestui dialectii sunt Mo-

strele publicate de Vangeliu Petrescu, partea I in 1880,
a II in 1882 in Bucuresc. Tascu Iliescu a publicatii
la Montpellier in 1882, sub titlu Ascaparea ali Dince, o
traductiune in dialectul macedo-romnii a poemei po-
pulare francese languedociene Escrivete, UV. A. Ure-
chie a publicatu ctu-va timp unii diari macedo-ro-
mnii FrfUia, si ca Ministru de eulte si instruct. pubi,
a fcut'i se-se traduca unele crt bisericesc in acestii
dialectii. Rposatul A. Bagav a publicatu o Carte dt
ceiire, r' la 1888 incepuse a publica iri Bucuresc o
revist macedo-romn sub titlu Macedonia, care ins
dup cte-va numere a incetati.
Lteratura dialectuiai romnti-istriau. Aic nu pu-
temii vorbi dectii de urme de limb. Atentiunea inveâ-
îloru asupra acestui resta de Romni, deja condemnat
la perire, si asupra lirabei lorii, a tras'o unii Antonio
Covaz, care la 1846 public in diariuli Istria din Tri-
5). Conv. Lit. an. II (iSb 9 Nr. 21- -24)

esl unii articoli! asupra Komnilorn din Istria !ji a di-
alectulul Ioni, produwndft .si cAte-va mustre de Umb.
Mal ti\r(|i 'I cercelft ioni! Maiorescfi iji resultalulQ cer-
cet&rilorft lui s'a pubiicalu sub titlulft Itinernri In
Istria si y'ttcabulari istriano-romdnii, lasi, 1H74. A-
csta inse nu multi! adause la cunoscinta acestul dia-
lect. Mal inulta lumina sa t'cut asupra lui prin pub-
licatiunea TecdurUoru istriane de Fr. Miklosich *). Uni!
mici! tecsti! intitulatn romano-slav* cuprin4<"'ndn ira-
ducerea novelel I Giornata I din Decamerone ala lui
Boccaccio se allii publicati! in opera lui (. Capanti, I.
Parlari ttaliani, Livorno, 1875, p. H87 ; tecstulo scris
dupa limbagiuh! din Berdo (Valdarsa in Istria) este frte
amestecairi cu slavistne.
(Fine)
6). Op. cit. p*rtea I. Viena. i88l.

Indreptr i intregir
Pag. 6 sir 6 cetesce maismagis p. 7, la nota 16 adauge Gr"

]
:
ber's Grundriss d. rom. Philolog. i- 531, 579, 816 p. 16 s. 25 e. cu hi ;
p. 22, s. 27. e balteus; p. 27 si 18 e. Catus:, p. 29 e Festus\ p. 29 i 31 e.

ctQiaTov ;
p. 29. ^. 33. e m'nassei : p- 33. s. 22. e. languente ',
p
34. . 30. e. luto ;
p. SS s. 14. e Croatia-^ p. 40. 5. l3 C. tusyra ;
p- 43 ?i 3i. e. Diefenbach ; p. o 5. 33. e ^f r ; p. 60. ?. 34. e.
Anale de \ p. 62. 9. 14. 63, s. 23. e bizan-
e articolulfi / fi -a; p.
tinii p. 71. . 26. e a7-iaic-^ ibid. 5. 3o e applicare p. 82. s. 36.
; ;
adauge: Grber's Grundriss d. rom. Philolog. I. 571, 679; p. 85. f.

25. e. rK/3A p. 86. f. 3o. e. xo^tjijW ; p. 88. f. 38- e. slavischen ;
;
p. 99. . 28. e. lomanum ;

p. 99. |. 39. e. latino ; p ili. s 17. e.
Snt lana p- 175. ?. 6. e povesti
; p. 209 . 5. e Radu p. 23i. ; ;
?. 25 e. Cronica anonima IH] p 232 . 4. e. Cronica anonima IV;
p. 232. s. 7 e anonimul III; p. 237 s i3 adauge: MelchisedecQ episco-

pul (-f-1898) ascrisQ Cronica Ronianulu, Cronica Hufilor, Notife,
famblac s- a.; p. 257 s. 20 e slavo p. 258. . 28 adauge Alecsandru ;
:
Cihac (-}-l887) a publicalfila 1830 fi 1879 Dictionarul etimologica daco-

romn (Dlctionaire d'tymologie daco-romane) in du olume, opera su-
peficial si tendenzisa, afarS de aceea li lipsesci cunoscinêle filologice
absolutfl necesare pentru asemenea lucrare, din care causa etimologiile
cuTintelorfl, mal ales in volumulu II unde se tratz partea cea mai
grea, se Intemezi In cea mal mare parte numal pe asemnar depr-
tate de cuvinte far legatura interni. Partea mal importanti a dicîo-
narulul zace !n materialulQ avut de cuvinte depusn in elfi p. 3o6. ;

. 16 adauge: I. Budal Deleanfi, fiJi de preoti din TransilTania, s'a
n&scutfi pe la 170 fi prin ali doilea deceniA 'lu ailm consilieritL
la gUTernulfi din Lembergi unde a fi murit.
2
INDICELE LUCRURILORO
A. protetict 48, 62; &, ft BMi> Jnuno 62

a. 198 Hrescu n. de loc. 40
Alimi. 174 Hrezaia 39. 173
IJucorija 40
Albina romAiK'sci rJH liuovnft 137, 147
Alecsandria isi Huhaii 172
Alimorl 112 liugoinili 181
Anecdole 177, :V2l liovQyo 58
fiovieg 61
Aravona 40 C. ce, ci. 5; (} 48; vacci!. 56
Arc'hitectun 132 Cftlucel 174, 312
Arghin 112, 174, 183. Calul-de-aurO 174
A-Kumn (Arminl) 44 Ci\nl. a Romaniel 306, 311
Arlicoli, delinitfi 13, 58; Cantice btrAnese 162, de
iiedef. 15 ; orig. ari. 1(3 stea 174
seq., urme de art. 58 Canleculi (Joriloro v. Kceto
seq., 62 seq. CAparl 117
Arvun 117. CApetenia castrelorO .si ti-
B. bi^-ghi. 48, 53, 84 nuturiior Vlachilor 42
Halaurl, 174 Capul II. de loc. 40
^dXXe .si ^ccXlfxi 58, 61 Crî latinesci 101
Ballagul IO Cstoria 130
/Jai'fic; 61 Casmete 1 1
liarbaricuni 64 Catechismula de 8ibii 192,

|{a.smn v. rove.slo calv 195.
cu lit. lai.
neirnl 118, 117, 267 195, 196
Bibliotec 132: TribuiiT Causele unilîl 1. roma-
175 ne 92
HXcrAhiit i5 Cenu.sersa 174
/i/u", BAx^s' 1^5 Cerbul 115, 173 cu cr- ;
Hcetu 165 nele de auro 174 40 :

338
Cerulu se deschide 114 Detorii 117

(^.hiulturi V. Hore Dialecte, deosebirile fata cu
Ciclu epica pop. 163 1. rom. 47
Cimilituri v. Ghicitori Dicala V. Proverbe
Ciril 75 pictre V. Proverbe
CI 48 pina muntiloril 174 ; flori-
Cloaca de aur 174 lori174 ; dinelora 174

Cotri literare 282 bis V. Proverbe
Codicele mnstiri Seculft Divinit^! dace 68, pagane
191; voronelian 184 in Dacia 110
189; sturzan 191. Doin 167
Colinda 39, 115. 161, 312 Domnana (Dmna Ana ?)
OomerciuUi Daciei 130 39.
Conjuratiune 123 Domn, 117, 267
Consindiana 112, 174 Porila 174
Credinê 180 Draculus 62
Crestinismul in Dacia 110 Duculus 39
Cronica,
anonime 204 ; Dzer 40
putnn 205, Hurul 206; Dzguta 40
anonima 1. 211; ano- E. trecut in i 8,
nima li anonima
216 ; ÊQy.otlvTe 58
III ^31 anonima IV
; Evangelie cu lit. lat. 196
232; M-re Prislop 237 tignsc 170, 321
;
Cucul, n. de loc. 40 Evangeliariulu de Londra

Cultulu morîlorn 130 191.
Cultura in Dacia 129 seq. F trecut in h 48
Curierul romnesc 128 Fama Lipski 127
D Irecut in z 6,56, in Fanariot (earaet.) 148, 143
r 82 cfvxava 61
Dacia-Tabula rusa 66, Farmeci 169
colonie clasic 73 Fata din buturugii, din
Daci V. == Ro-
Influinta ;
rodie ;
de aura 174
inm 64, fusiune ? 72 Fet-frumosti 174
Dalinu 174 Flesiunea,
nominala 9 ;
39
I)ani(>ln nominai. 12, celelalte ca-
DaLino IHO sur 13, V. articolii ;

Descnlece 115, 169 verbala, particularitat
Desfacere 69 18; timpuri ausiliare 18;
1
_ nno
jHMlLTt. tare 01, condii. grccscA 73, 142 ;

|S, irilinitiva cu ad \\)
;
slavunA 75; IrancesA 151,
siilicse pors 11),~ unno lat. iji frances 108 ;
vcchl de tles. [)l>

r;'r activo asupra I. grecoscl
:
ezii ifi esca 91. 84 aiiupra I. maghiarc

;
Kloriile 1 14 87 ;
asupra 1. sia vice
Fluyara ii'.t de sud HH.
Foia |). iniiile eie. 128 Inm.innuresc 101.
Folklori ! sludil 171) iro(|iI 173
Frftniuri de limbft 172 iaxa 61

(fqh'tCct 61 lrgittm, aiQuaK^^^, mnn-
(f{)it'L.diOf 61 ts 171
Hovim 6] l'uho- 58
( nainlc de <' h i t. J trecut in /. 7
(azela Transilvanici 128 Jana 112
yi'niQ 53 .Fintila 3'.)
Geografa Ardealulul 237 .locurl de copil 172

(liorinanuli 113 .lude 116, 117, 267
(heunia 17 i JudocalA 117
(hicilori 171 Judoti 117
Ci 118 Jura(l 116, 117
(lieg 40 .lurep 39
YOI'cqiii^ b'.\ .lus Volachic i?68
yolro^ f)H
'
K asibiiatft 85
(iraulu, n. de loc 3U : Kujin- 58, 61
'
CJreci.^m74 125, 135, 112, Karuca 40

314 Katorva 40
(reci, niii'o ''' iihh.. 1 li.nanvQa 61
Grun 40 KQtt 61
H. omisii i;i iiuii>tiiii <)-
Horo IGi), 321, 327 i KQUv 58, 61

Ilorea 155 Ku lastra 40
lluruln 2<H) !
Kyratura 40
Iculus (Vculus) 30 j
L in articoli neomisfi IH
Idiotismi 172: Int. rom. 33 '
Irecutn in r. 81, pas-

tyyQ 02 tratn 50,
Imperai u il'. .
Udo 112
Influinto, pasive: dacfl 65; I Limba 88,

340
romna in sec. 8 in Mama-pdurii 174
Panonia î Scitia 64; Manuscripte vech 133, 189
barbara, scitica 63, 64 ;
Maraûl 23
situatia i rola ntre lim- Marculu boilor 113
bile romanice 35, 89; Martini! 113
in corespondent oficial Marti-sra 174
121, in coresp. si acte Martur 116
private 123; generalisa- Maurovlachu 39
rea in biseric 124; auso- Medila 171
nic 54 ; tracic-iliric 5, Mei 55
88 ;
popular in bise- eoa 61
1.1
ric 98, 100; macedo- Mezulus 39

nica 63; sub fanarioti 125 Miedi 54
lat. fata cu rom. 109, Mikula 39
dac 67 l.iivOOVQcn:oQ 6t
Lecsicali clemente rom-
: Misiodaci 47
ne 22 lat.;
popular Monete rom. cu inscripl.
26 ; umbrici 31; osci- lat. 102
cu 82. lîovXtovoav 01 62
Lecsiconulft de Buda 260 liovvteg 58, 61
Ledescul n. de loc. 40 N ntre dn voc. 92,
Legatura 170 trecut in r. 50,80.-92^
Lege 117; vechie 268. 184, in 185. nasaln 88.
Legende 175 nHaverbe omis 19.
Lerescul n. de loc. 40 Necrologulj lui Stefanu 237
Lerii 111 Ngul 68
Lex antiqua et approbata Negulus 39
268 vo(o 58
ytloxqia 56 Nomenclatura agricola 72;
Literatur apocrifa 181 bisericsc, religisa 1 11,
Avy. 61 1 16 ;

scriere 97 ;

Lunia curata 113 trupului 70
de êsutfi
;
Lupatul n. de loc. 40 72; juridic 117;- poli-

ôvTto 58, 61 117
tica'
M final omisl 9, nasalt Numruli Romniloru 43
-mnj 85 VOVf^lSQOV 61
Maghiarismul 157 vaccil. in n 8. 88
Mhaci 191 Obiceiulti pmntului 267

- :;41
'Ou^ 61 remusisse ri2
o}(talL.o,i ()l Renascorea 125
OrgHriulil I.uminAriI lO 2f)2 KiluH Volochie 2Gh
Orazio la miiilA IT.'i. 'M2 KomnI, orig. nunwlui 1 i
V trotiitii iiiainle de i in noia 25 in Dalmazia,

;
eli. -18 hosnia, Albania, l'ano-
l'calA 77 nia, Slayonia,
C.roalia,
PiieAliturl V. Anecdole Serbia 49; Poiuvoi 88;
vmw. \\\ Uoniani Dalmaliae 8U;
l'flpnrmlo 178 li (ialitia si Polonia K);
l'Arliilo llf) la Hugi 40 ; in Penin-

Palronil in Dacia 1 IH siila balcanica 4 1 : leri-
l'ausa vii iS2 lorulrt ocupalfl acji.si nu-
renlecoslurin 1*J1 nirul 48, slarea Ioni
ricturft 13H 14-5: slrftinil conlra Ioni
rii'lri pf monninlo (cpi- 18H, lti, caracterulft 12
tale) 12S, i:i3 181. 824
rietiDsul de lo( . 40
11. Rolacismuln HO
rirpii lill PpAriidc
V. Kolundul n. do loc 40
l'iiigiisnruli 172 Rngciunl 170
Poesi glumelo - !!'- - Hiiiner 44
ri lie 170 '
hi) inaiava 55
l\)in'lnioe *^0.'{ *
[\'>tivXic(v(( 55
rop;\ liti Rusale 114
l'ovesle 174 S finalii la subsl. .>ji adiecl.
Travila do (iovoia lUti omis 9, 57 ; la verbe
l'rcjda 'lO 19; Ireculo in? 7, 8C=
Proposiîimi 2\ if 56, H5
rKlMAVKKA 52 aayict 61
l 'risii p (M-re) v Cronica S:\nibe, SiXmbea 112
Provcrbc 170: lal.-rorn. Si\n<|iana 174
Scilia 64
rsallirca s.-JuManr si, |.t() Scoia 182 de Cotnarft 138;
;
Pili Via Hl> RftdAsenl 184; n Tran-

lladiil 40 silvania, Moldova, Mun-
r ad li scili n. de loc. 40 lenia 184 seq. roin. ;
Uelclc adiise din slrinft- lai. 139; scolii grnrsca
talo ir)4 149. 152: n parodiil
1
342
157 ;
Uomni opriti rata in t 6
dela scola 140 Tatl nostru 102
Scorpie 174 Teatru in Dacia 129; p-
Sculptur 132 pularu 172
Semne latinesci 101 Terminologie v. Nomencla-
Serbatori latine 11 tura
0Qyoi' 58 'riprituri vedi! cu lit' lat'
lErN^l 52 104 seq.

Sehelba 40 toQva 60
^JiOJO 52 Tipografie 182
ay.ovQiay.a 61 Tradiîun! 176
Spt emana nebunilor 118 Tuduru 39
agf-iXot 62 rovQl'nrXhj55
Sesul n. loc. 40
de 'l'urea173
Sintaes 20, 259 Tusul n. de loc. 40
oy.iivov 61 Tusyra 40
axcâ 61 U finalu 150
oy.enT-y.a'oag 61 Unirea relig. cu Roma 137,
ay.ovdvg 61 consecintele e! 139 seq;
Slavismulu, ntroducerea C(3lori tre! naîun
75; consecinêle lu 107; 123
seterea 124 seq. Unitale limbe! lit. 188
Sme 79 1 Urga 112
Snve V. Anecdole Usura 117
Societatea filosoficsc 126 Vascul n. de loc. HO
Starnarla 47 Vergeluli 114
Stua 173 Vrtolomei 113
Stresina 39 Virghi 84
Strigarea peste salti 114 Is 97
Strigtur v. Hore Viera familiar in Dacia
aTQo'yyeg ViV28
Studi! V. Polklorii Vifleim 173
Suena-Murga 174 Vilcana 39
Suflarea bucinului 115 Vilcan 39
Suliza 65 Vinerea-mare 114
Sum-chetru 47 Vlachia major. 87; minor
Sumedru 47 87; vechie 88 mare ;
T finalii omis 19, aspi- 47;-mic 42;-de susfl 42
343
\ lach i5 Voronetiand v. cM)di(<'
Vlassini 'M Vraj 169
Vodft 119 '
Ware40
V'olachie Volochie 268
si Yculus v. Iculus
Voiiiica-inlloriti 174 Ziu 61
Voib blnina V. l'roverbe /irnil 112
INDICELE SCRIITORILOR
Achirie 195 Bariti! G. 250

Acsente Urica rulli 228 Brnuti S. 266, 267, 271,
Alecsandrescu (xr. 304, 316 274
321-2 325-7 Baronzi G. 320
Alecsandri 164, 168, 169, Brseanu A. 162, 168, 169
173, 178, 281, 282,285 Basarab M-vod 145
293, 294. 296, 305,309 BeldimaniA. 305, 3 12,3 Ki
3156, 331 Bibicescu C. 1. 162, 165.
Alecsi I. 261 168
Amfilochie ep. 150 Boba V. Fabiano
Amiras 232 Boba I. 157
Aricescu 251 Boiadgi 126, 333
Aristia 312, 314 Bojinca 238
Aron ep. 142 Boliaci C. 304
Aron V. 183 305, 312, Bolintineanu D. 279, 280,
320, 322-3 285, 30.^, 310, 319,320
Arsene M. T. 178 322, 331
Asachi Gh. 128, 288, 314 Bota 1. 175
320, 326, 330 Branconvici (ih. 225
Atanasie iniliop. 103, 138 Brancovici S. v. Sava
Atanasescu D. 333 Brasoveanulfi Eust. v. Eus-
Azarie 207 tatie
Bagavt A. 334 Brtianu C. 274
I.
Bican (1. 177 Buburuzeii 227

1.
Blcescu 321-2, 326-7 Budai V. Deleanu

Blescu M. 263 Bujoreanu M. I. 381
Blcescu N. 187,247,250, Burada T. 162, 172
274, 306, 311 Cacavela E. 202
Bncil P- 174, 182, Cmpeanu 1. 266
Baracu T. 183, 305-7, 323 Cmpineanu 1. 153
346
(.aiiUiTu V. l'itUicii Creêanu tili. ,801
Canta I. 2HH Cri.'jiann S. 260
Cantac'uzini lord. 197 Dftmiann log. 209, 227,
Canleinirn I). 22H, 251, 231
Daniilo 332
Carai/iali C. ilf) DanovicI V. 227
Carajani I. H34 I
Dascfllu V Simion
Cuiii'mll A. 164, 1()R, Dauli T. 162
Crjft L. 27; Doleanft Hudai I. 253, 260,
Crlova V. 283, 285, 294 278, 305-r,, 321
(arp M;U) Depflrtêanu A. 804
Calma :U() Diacu V. Tudoro
Cavallii.liA. T. 382 Dionisie Kces. 285
Cichiudoaln v. Jichindeal Donici A. 822. 325-7
Ciliac A. 74,80. aSfi Dosilein mitrop. 185, 200,
Ciparin T lOn, 'J5(). 251, 258, 267, 305
25H.5, 2()2 l)ui)i\n T. 227, 281
Clain V. Miculo Dumitrescu I, 331
CIflnft V. Huruli Eflimio 208
<\)dresc:uTh. 2nO, 'A2i) Eliade I. R. 127, 127, 158
Cogilniceanu I, 209, 283 187. 261, 279. 283 305
805, 821 307, 314, 316, 820,322
Coglniccanu M. 238, 246, 825, 826, 881
2r)0, 274, 815 Eminoscu M. 301
Col osi V. 257 Eremitul din Carpati 291
Conaehi G. 288 EsopD 321-5
Conta I. 312 Euslralie nrasjoveanuli 259
Conslantinu cpitanul 224 Euslralie log. 200, 215
Contfi V. 267 Fabiano Bobo 321
Corbea T. 256 noi. 277, Faca C. 820
288 Filimona N. 175, 381
Coresi diac 193 Filipescu Cap. Consl. 224
Cornei I. 257
i Filolei Calug. 199
Coslinft M. 185, 196, 276 Floriana Ar. 250
805 Fogaraiyi St. 195
Coslin N. 225, 266 Folino 150, 301
Covaz A. 334 Frncu-Candrea 165
Crng I. 178, 331 Fundescu C. 1. 172, 175
346
Gavriil super. 207 47, 266
Gheorgache log. 234 Leake M. W. 333
Ghermanu Nisis 198 Leurdean St. 237
Ghenadie mitrop. 197 Ligaridi 197
Ghica Gr,-vod 103 Loga Diac. 261
Golescu C. 153, 314 Lucius 256 noi.
Golescu I. 261 Lucrtor-Tipogr. v. Ispi-
Golescii 296 rescu

Grecean R. 198, 225 Lupaiycu P. D. 170
Grecean Jperb. 198 Lupul V. vod 124, 135
Grigore popa v. Mbcene Macarie 208
Magi V. Vurdun Macedoneanulii M. 197
Halici 276 Mhcene Tecste 191
Hasde . 274 Majorescu l. 335
Herce 195 Maior P. 125, 126, 176.
Hintescu 171. 178 186, 238, 243, 2502,
Hriboverghi 290 257 8 2601 272
Hurmuzachi E. 245 Maiota Gh 273
Hurul 206 MmuleanuP.B. 288 321-2
Iene Popa 193 MndrescuC. S. 165,168-9
Ilarianu P. A. 238, 249, Mangiuca S. 180
271 Maniu V. 250
Iliescu T. 334 Marian S. FI. 164, 168-
IlincaPtra^cu 103 70, 173-4, 176, 1,78, 180
lonescu S. G. 180 Mrgineanulii 175
Inochentie ierom. 197 MarienescuM. A. 162, 164,
lorgovici P. 22, 255, 178
260 Massima 252, 254-5, 334
Ispirescu P. 171, 172, 175, Melchisedec egum. 187 '
177 Melchisedecu ep. 336

Istrate N. 320, 322 Mera T. I. 175
Ivireanul A. 199 Metodiu 75
Jarnik 168, 169, 172 ;
Micul Inocentiu 141
Lpdal l 304 Micul S. 105, 108, 125-6
Laurian T. A. 238, 247, 186, 239, 252, 257. 259
250, 2.52, 254, 255, I 266, 270
261, 266 I
Mihaiu Popa 193
Lazar Gh. 127, 152 nota I
MilescuN. 198, 217, 256 n.
347
'^'^',
MikloHich F. H33. .>*;ti, .)i >_'.), .>JO
Milo M. :ur), iy Patrizzi 197
Minotlo F. 2r)0 Pelimon A. 312
Misiiiln (.Al. 210 l'eluzio Vito 202
Mitrofani ep. 11)8 Pe.'jti.-jefa M. 195
Mocsalie v. Mox Petpescu V. 334
Moldovanu I. 175 Petrino D. 304
Molnar v. Morani Pompilio M. 164
Mora ri I. 2)0
l Pogorn V. 312
Moni SI. 2:iO Popa (Ir. 191
Mia 1. 17.') Popa I. 182
Movila P. 121, 198, 2(K) Popa I. din yn\(i 196
Moxa M. 275, 216 PopA 267
Munteanft SI. 16H, 168 Popescu B 225
Miiiiteanu (avr. 26H Popovicirt Si. 256 n.
Murgu (1. 238, 266 Popn V. 251
Murgu log. 207 Pumnult A. 263
Mureîanu A. 271, 280, PungA-Cia S 178
290, 29 ( llacocea 127
Muslea 231 Kadu (ram. 191
Nauim Cloe. 204- Rfldulescii G. 2.')3, 255
\r,, M,..vodA 207, 264 Kaii V. 250
_'t;r. Reteganuin P. 1- 164, 168,
iseculcea I. 176, lae, 232 )75
Npculescu M. Romanuli v. Zilol
Negri C. 274, 288, 297 Rosa C. G. 333
Nogruzzi C. 290. 301-0 Roseli e. A. 304 322
315, 320, 322, 330 Ruseli 1. 316
Nicoleanu N. 304 Ruso A. .306
Nifonn palriarch. 133. 207 Saguna A.. 1.57
NoacCi S. M. 312 pandora A. 312
Obedenarft 109, 175 Sftulescu (ih, 206, 261. 326
Odobescu A. 177. 179 331 Sava ep. 124
Orasan T. N. 323 Sbiera I. 162, 175, Is?
Panonianulo A. D. 197 Scavinschi D. 312
Pana Anast. 274 Schott fratil 175
Pana Ant. 1711, 174, iScolariuln 260
1778, 182, 274, 282, Srbu I. 326
7
_ 348
Sevastos E. 165, 280 Te.tcsie 206
log.
Sichleanu A* 304 Teofila uop. 197
u.
Silvestru ierom, l96 'l'ichindeal 325

Sima Gr. 172, 175 Tomaidulii A. 198
Simion Dasc. 215 Tordasi N. 194
Sinca Gh. 105, 108, 125, Troster 104
126, 186, 241, 252, 599 Tudor diac 194
Sion G. 300, 312, 320, Thunmann 332
326 Tunusli 301
Sltineanu I. 313, 316 Urechie N. 103, 185,
oimescu N. I. 320 205-6, 213, 227
Soimescu I. 235 Urechie Gr. 200, 214
oimirovic 104 Urechie A. V. 187, 331.
Sora Noacfl v. Noac 334
Starnati T. Dr. 177, 303, Vcrescii 277, 285, 287
312, 326 Vcrescu A. 287
Stnescu N. B. 175 Vcrescu lenchit 235,
Stefann-cel-Mare 276 287 327
Strmbeanu T. 320 Vcrescu I. (banul) 287
Stroic log. 102, 202, 258 Vcrescu S. lancu 235,
fpulu^ mitrop. 157 260, 278, 288, 313-4,
Sunyogh Fr. 196 316
Ta^cu V. Iliescu Valecaldeanu I, 334
Tamblac 133 Varlaam mitrop. 199
Tutu G. 320, 322 Veniamini mitrop. 250
Tarâ 266 Viciu B. 174

Tempea R, 260 Voinescu I. 316
Teodorescu D. G. 162, 168, Vulcanu S. 157
170, 1724, 180 Vurdun P. Hagi 172
Teodori A. 257 Zacan Efr. 134, 194
Teodorovicift 257 Zamtrescu M. 304 'tuop^
Teodora log. 123 Ziloti R. 186, 236 v.
Teodosie Vestem. 197, 219
<
m . IJU
/
UNIVERSITY OF TORONTO
LIBRARY
Acme Library Card Pocket

Under l'ai. " Kfl. ludex Kilc,"
Made >^j LIBRARY BUREAU

) i

Istoria Limbei Si Literaturei Române (1894)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Istoria Limbei Si Literaturei Române (1894)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ISTORIA

AIv. DhCNHlTSI ANI

Kdi^iunea de fa^ nu se deosebesce ca fondft inlru

caracterislica peridelori ami! trecut'o la capitolele spe-

Acstft a dua edi^iune imbunt^it in multe privinte,

la^I, Augusttl 1894.

Momente islorice in vila 1. romne .120

Literatura popularft . 159

Originea i formajiunea limbel romne.

Liinba roniiXnil s'a nftscutri din graiuhi vechiulul Po-

z;1 vi|;\ proprie, oste inviiigerea lotala a Dacilorfi la

l) Mommsen, Corp I. Lat

Limba colonie) incepe o vita a sa proprie si inde-

gile ^i elementele sale, incep a se desvoUa in un

Limba latina clasic fosti! graiulu

1) sunelele obscure (t.) i (*),

3) tocifile desinentelorft cu deosebire la temele in n (o).

In privin^a acestonl sunele este de insemnatfi, cftele

>). Este absolutfl falsflce susfinn unii, c\ tn dinlectuin istranli ar'

cu punctij de-asupra, va se dica unii sunetii ntre o si Uy

umbricii : panfa muta si etantu mutu.

oscicii : viu uruvu molto = via curva multa '").

ntunecare a lui a in e o constata i vechii grama-

tte acestea proveniaii din causa, c era unii sunetii ob-

4). Huschke Die Iguv. Tafein p 502 si 534.

Doja in dialectuiri umi)rici k (e) nainte de e .si i se

jmnisiater, vestila pe langl vesticia !}[ vestisa, unetus,

In inscriptiunilo I;iliiin asemenea ropresentat prin z,

I.uziae (Muratori 1704, ;>).

Muzzie (z=:t Bea e?) ibid. 1892, 12.

l pari tri itiiliti'ii p. 322

po.sA accento circonflesso id, .) ?i pronunciano come 1' fu dei fran-

cesi, ma temperato ni quanto; cosi in Snt is.into) 1 a si risolve

II). Dr F"r Miklosich. HeitrJige zur Ijiutlehre der rumunischen

les in casulii cnd e ^i i sunt urmate de vre-o con-

precum dnmagis rom. ma?, francesi! mai?, [a.\.maiestas

Giove in loc de love I R N. 695

Genaria j Seelmann op. cit. 239

Pe slbitu in d (z) l'aflm in

Oscicul zico, zicelei, zicolom

lat. z=zes==dies, (G I L. V. + 1667). ^-^X

in inscriptiunile latine ti urmatii de vocal esle adese-

14). I Zvetaieff, Sylloge Inscript. Ose. Petropoli, 1878 p. 37 .s

Ph Ed. Huschke, Die oskischen u. Sabell. Sprachdenkrnaler. Elber-

numal greulfttii de a se face evidenl sunetul in scris

mana forte vecbi.

(jaceo) intocmal ca in graiuli romana :

16). Quint Instit. I. II.6 : Ne illasquidem circa s literam diHdets

In Ihnba In graiidu vulg. romanii :

fiii fiios==flios C I L. VI. 667, fiies=filiis C I L.

Treciidii la evulu^iunile (lesionare, ma! insemnate

s omisfi in nominai. unul Scipionft

Uoscio, Opio, Lordano, Trebonio,

nilor Hunc oino consenliont optumo fuise

s omis : ampliu (C I L. V. 4488).

Tocirea lui -us -um s'a impusrt in multe cu vinte cbiar

ina cu l'orma tocilA libor, laber. mmister, cancer, ca-

per, ager etc, altele s'ail sus^inul mal multi! su mal

puer !fi puerus

|8) Cicero, Or.itor 48.

videtur olim autem poltius eorum verborum quorum eaedem erant

exprimitur - C.^tfl de generalil ^i puternicft era disparijiunea lui w ^i s

mna cu care cas corespunde din limba latina ? S'a