O carte de excepfie in aria spiritualitifii

rominegti, o carte comparabilii cu cele-

brele Centurii ale lui Nostradamus. lon
fugui a avut privilegiul de a discuta cu
un inigiat, contele lncapucciato, romln
care a triiit ani in Shambala - tiirim sa-

$APTE Af{r
cru al Tibetului, zona- intermediarii intre
Piimint gi Divinitate, descrisi de Mircea
Eliade sau Umberto Eco. Revelafiile
contelui, uluitoarer explici totul, de la
crearea Universului, pini la fenomenele
psihicb paranormale, rizboaiele con-
APOCALIPTICI
temporane sau OZN-uri. Diiruit cu harul
previziunii, contele dezviluie 9i viitorul, iluirile Contelui Incapucciato
adici ce se va intimpla in urmiitorii gapte
ani apocaliptici, cind omenirea va cu-
noagte risturniri catastrofale. Care va fi
soarta Romilniei? Citind cartea, vom afla
poate ce ne agteaptii ti pe noi, cei triiitori
in acest spafiu, care pare a fi menit spiri-
tualitifii gi salviirii.

@
Pret 948 +
2TL
lsBN 973-23-M154 950lei
Coperta serieie DAN STANCILI
Ion f,ugui

$APTE AIqI APOCALTPTICI

(Dezv6luirile Contelui trncapucciato)

/4' ::,<l
:r.' t /a^
/YT !',
; /t't
f/t't'< ",:,t-
1,
tt/ . 1

fi *r. i-,. - ,t. I4i.

CARTEA ROMANEASCA

1992
 CTJPRINSUL

DouI intimpliri misterioase gi o scrisoare.....

Chemarea marii cilitorii cu obstacole"."...*-.."-....".."".".....""."....24
Spiritele malefice Ei spiritele benefice."..... ."".".."."...36
In{eleptul qi faga neeunoscuti a Tibetului.. "."""""""..61
Oaspetele aEteptat in mirilica Shambala..." ".."...".."90
Contele identifici obiecte spafiale neidentifieate """."""...."....""....98
Amintiri din oragele subplmintene .."."."............"".....".""""""..."..".10g
Doamna Soarelui a cunoscut lurnea invulnerabilX".........."".."".f26
La inceput Plmintul se rotea invers""..."".." ."...."... t3E
$coala civilizatiilor are un inceput ciruia nu-i gtim sfrrqitul "153
Evolu{ii istorice incompatibilc cu echilibrul spiritual.."."..,"""..l64
Rominia vlzutI de un mesager al Shambalei """"..".""".".""...""."."192
Spiritul vizionar aI infelepfilor avertizeazi ".."".""193
Lumea in cei gapte ani apocaliptici".."...."""...." ....."206
Rominia la riscruce de Univers tridimensional .""....".....""."".."243
Programul planetar de ac{iune urgentI..."".". ..".".263
Citeva cuvinte pentru sfirqitul cirfii ".""""".";"":."...."".."".."""....."".""284

ISBN 973-23-0415-4
 MOTTO

<<Tot ce qtiam despre llonigberger rni indemna si

cred ciel pltrunsese in Shanbala datoriti tehnicei sale
5'oghine, in care ajunsese maestru inci inainte de 1g5g, dar
ci misiunea cu care fusese incredintrat, probabil, nu
izbutise s-o duci la bun sfirEit. Numai aga irni explic de ce
s-a intors atit de repede din India, gi de ce a murit pulin
tirnp tlupi intoatcere, lisind documentul aceta d* de
rnare importan4i in miinile unui tinir nepriceput ",iit
ca J,E.>
(...)
<<Ayearn totdeauna vic in mintc imapinea
tlriruului nevizut in care pitrunsese Flonigbergcr. Dtifapt,
gtiarn ci acest {irini este nevizutwrmai pentru ochii celor
profani. Mai precis, nu era vorba decit de o lari
inac-ccsibili geogr:aficeqte, pe care nu o puteai cunoaqte,
adicl, dtcit dupi o prealabili gi aspri pregirire spirituali.
Inri inchipuiant aceasti Sharnbala ascunsi celorlalli
oanrcni nuprin cine qtie ce obstacole naturale, munli inalii
sau ape adinci, ci prin spafrrul la care particip[ ea, spa{iul
calitativ doosebit de spa{iul profan., ("..)
<$tiu toate lucrurilc acestea din Iungile mele
transe, cind vid Shambala in toati nrirelia ei, vid
mirrunca aceea verde intre rnun{i acoperi{i cu zipadi,
casele aceloa ciudate, oamenii aceia firi virsti care-gi
vorbesc atit de pulin, degi in{eleg atit de bine gindurile"
l)aczl rr-ar fi ei, care si se roage qi si gindcasc-I pentrr
ct'ilalli to1i, continentul irrtreg ar fi sugrunlat de atitea fo4c
dcnrordacc pc care lumea moderni le-a dezlinluit de la
Rerragtrre incoace" Oare soarta Europei noastre c
pecetluiti? Nu se mai poate facc nimic pcntru lumea
accasta pradi unor tor{e spirituale obsculr., care o duc firi
gtirca ci sprc cataclism? Tare mi tern c6 Europa va avca
soarta Atlantidt'i, gi va pieri destul de curind scufundindu-
scin api. Daci ar qti oamenii ci numai datorir[ for{elor
spiritualc cntanind din Shambala se amini ,"",.
tragici schinrbare de axl a glcbului, pe care-"".,,
geologia o
cunoa;tc fbartc bine, qi care va privili lumca noastri in
ape, sco(ind cine qtie ce corrtinent nou...> |

EflRCEA ELIADE
,,Secretul Doc€orului llouigberger..
 Doui intimpliri misterioase qi o scrisoare

Anul trecut, dupd ce publicasem mai multe relatiri

transmise mie despre fenomene paranorrnale, intr-o zi mi-a
parvenit o scrisoare neobignuiti, prin eare mi se atrigea
atentia cI va sosi momentul cind voi fi eontactat, gi c[
fenomenele paranormale descrise nu au o amploare
transcendentalS eoncludent[, fiind speeifice rloar unei arii
restrinse gi individualizate pe subiec{i. Acea scrisoare era
trimisi de Majordomul Conteliri Incapueciato aflat atunci in
Tibet. tucrurile se complicau fbrh a se eompleta insh unele
pe altele" Cine era Nlajordomul? De ce aceste denumiri de ev
rnediu? tn{elesesem insd cd Majordomul, personaj misterios,
avea sarcina de a stabili un prim contaet cu cineva anume
din RomAnia.
imi aduc aminte ci am rispuns ironic la acea scrisoare.
Miza ei uriagb gi prefigurarea pentru viitor a unor
evenirnente cruciale, planetare, cosmice, mi se pb.ruseri fie o
exacerbare fantezisth lipsiti de echilibru op{ional al ideilor,
fie o imaginalie puri cu excese de niluciri, fie, in sfirgit, o
insumare pe cale livresci a unor prem,oni{ii celei.,re,
ilustrate deja in atitea opere ale Orientului. in ce16 din
urm[, dupi ce o ironizasbm, am aruneat scrisoarea.
Toate acestea se'petreceau in anul 1ggl. in cazuistica
fenomenologiei para.normale pe care o consemnam
sipthminai in revista ,,Magazin" apdruser[ ]a vremea
respective mai multi vizionari ce-qi ofereau confesiunile
tiparului, deci cunoaqterii publiee, men{ionind de regul[ cl
au dezlegarea de a mdrturisi, in sfirqit, despre mandatul lor
de mesageri ai unor rnari adeviruri! Mi-au refinut aten{ia
doul tipuri de vizionari, untrl care prefigura destinul
Romdniei pini la sfirgitul acestui secol, iar celhlalt, destinul
planetei in acelagi ristimp. De aceea am optat cu
consecven(A pentru un al treilea tip de vizionari pentru
-
profe{iile ce se refereau doar la destinele individuale!
A preveclea viitorul unei {5ri qi a puire in circula{ie
evenimente qi intimpliri dramatice, consternante, sau
misiuni planetare de ordin spiritual, a-i prof'e{i [arii un
destin de factor rnondial al salvhrii intregii lumi, relatind
despre toate acestea prin autoidentificarea cu. un desemnat
al voin{ei divine este un fbpt, eare reclamd. circumspec{ii, iar
luciditatea noastrS. responsabilX se umple de suris. Doar
atunci cind profetiile se implinesc, poate ce alt[ genera{ie
reabiliteazi un erou vizionar, ins[ in actua]itate impactul
previziunilor asupra conqtiin{ei publice are uneori qi urmhri
ce nu se resorb la fel de repede precum s-a dovedit
receptarea lor.
Cine era de fapt Nlajordomul? O persoanb care iqi
ofer"ea serviciile altei persoane, se afla in slujba cuiva,
pentru aceasta fiind recompensat, insd la inceput nu qtiam
cd din punctul de vedere al ierarhiilor ezoterice vizionare,
Majordomul qi Contele erau perfect egali. in timpul absen(ei
Contelui, Majordomul s-a ocupat de treburile fireqti ale
egalului siu qi a consentnat evenimentele paranormale din
(ari, sarcina lui fiind de a acumula qi transrnite. Consecin{a
refuzului meu de a publica scrisoarea dupA pe o citisem si
dup[ ce, nedindu-i prea rnare irnportan{i, o aruncasem, a
fost intilnirea cu Contele Incapucciato dup5 reintoarcerea sa
in RomAnia.
M-am intrebat d,e ce Conte qi de c€ Incapucciato?
Mi-am spus ch azi lurnea modernd s-a dezobiqnuit si .
mai acorde importan{d unor aspecte semnificative care
exi$t6,.dar sint eludate datorat[ aerului vetust gi anacronic
pe caxe il insuflh. Titlurile existente in vremea evului mediu
s-au pestrat, totugi, in lumea modernl doar la unele
pe{soane care nu sunt cituqi de pu{in deosebite, dar, prin tot
ce fac, ele se ridic6 deasupra celorlalgi prin generozitate qi
mai ales prin spirit. lJeci sunt inclinat s6 cred cb denumirea
de Conte (echivalind aici un prenume), are o semnifica{ie
spirituali mai intii, intr-o ierarhie golitl de valoarea ei
tradi{ionalh, aceea de rang nobiliar! Am dedus apoi ci este
norrnal ca un om care a primit dezlegarea in Tibet, de a
vorbi despre cei qapte ani apocaliptici, sb aib[ acest tit]u
drept nume propriu.
Nu o dati in acest timp scurt al nedumeririlor mi-am
adus aminte de o tezb stalinistX care dezvolta intr-o broqurS.
stupidl ,,Rolul personalitS{ii in fhurirea istoriei!" Acolo Iosif
V.issarionovici {inea in miinile lui scurte gi pline de singe
htturile istoriei pini la sfirqitul acestui veac Ai al tuturor
veacurilor! Vorbind insi despre conceptul ca atare, el a
bintuit gindirea ideologicl multi vreme, mai ales in Europa.
Cu aceasta vreau s6 spun c5 suspiciunea scriitorului fa{E de
cei ce-gi arogi cu de la sine putere un asemenea rol este
intemeiatd, fbrh indoialh, qi acceptati ca o fatalitate a
plinsului care nu o dati a inrogit istoria. intilrrim in istorie
vizionari ce-qi transmit de tirnpuriu menirea lor perrtru un
destin global, na{ional sau rnondial. $i vedem ci dupd ee
profeqia a fost pus6 in scene, supravie{uitorii au recoltat
dramatismul unor rS.sturniri teribile! Contele Incapucciato,
degi are un mandat de o anverguri de exc,ep{ie, nu face
parte dintre personalitiqile ce-ar avea vreo tangentd outez,a
la care m-am referit" Contele nu face politich. El a venit din
Shambala cu mesaje!
De ce Incapucciato? Majordomul mi-a transmis c[ acest
cuvint provine din italienescul ,,Cappuceino", in traducerea
sa liberb avind semnifica{ia de,,fa{i care nu se poate vedea""
Exist6, este adevdrat, in italian[ verbul ineappucciare, care
inseamn[,,a-qi pune gluga, a se cilugdri", de unde deduc ch
1l
fncapucciato (fhr6 dublarea literei p) este un nume adoptat
pentru sonoritatea lui gi absolvit de rigoarea transerierii
corecte. Dar amdnuntul lingvistic nu are probabil nici o
importan{i, l-am consemnat pentru cititorul care cunoaqte
cit de cit limba italianh qi va fi surprins de felul transcrierii.
Majordomul m-a asigurat, de altfel, cL in respectivui nume
trebuie sh vedem ceva obiqnuit gi natural.
Neobiqnuitl a fost ziua de luni, 25 august 1992, cind o
colegS de redactrie era intrebati la telefon dacl m[ aflu in
birou. Cel ce md cluta sunase de la aeroportul Otopeni qi o
ruga pe'colega mea s[-l ajute. Venea din Tibet qi ii cerea s6
mi re{ini in birou pe la orele prinzului. Paradoxal, in acea
zi se implineau doi ani de cind publicam unele mirturisiri
despre fenomene paranormale inexplicabile. De-a lungul
acestor doi ani mi pomenisem adeseori personajul unor
,,coinciden{e" la fel de inexplicabile. Eram vizitat de
persoane care qtiau precis cd sunt acash qi nu era nevoie sl
telefoneze pentru a-gi anun{a vizita1' eram oprit pe culoare
de citre necunoscuti, spunindu-mi-se pe nume cu o
siguran{i ce mi miia; mi.se comunicau prin scrisori
amhnunte despre ,,soarta mea", fbr5. ca cei ce-mi seriau s[
m5. fi v6zut sau eu si-i fi vlzut vreodatS. Am sim{it, nu o
datb influen{e benefice, dar gi influen{e malefice prin
induc{ie telepaticb. De prea multe ori mb pomeneam cu
imanen(a unui telefon, la care gindeam abstract, pentru ca
in secundele urmdtoare telefonul sd sune. Scriind despre
fenomene paranormale, intrasem in mod fizic intr-un circuit
paranormal. Paranormalul incepuse si intre in circuitul
existen(ei meie cotidiene. Se schimbau doar personajele,
mesajele, confesiunile, dar nu qtiam niciodat[ dacd eu
trebuia sd fiu intermediarul acelor revirshri de informa[ii
din paranormal.
La orele douisprezece, pe 25 august lgg2, a apirut in
uga biroului un tinir. La inceput mi se pirruse ci nu are
propriu zis o virst6, putea sI aibl dou[zeci qi cinci de ani la
fel pum putea sb aib[ treizeci gi cinci. Figurl. de,ascet"
t2
imbrhcat modest, in vegminte de turist" [In suris in care
citeqti bunitate sau indiferen(i la cele lumegti" Er:am sigur
ci nu-l mai vlzusem niciodat5. S-a indreptat spre rnine,
mi-a intins mina:
,,Eu sunt Contele fncapueciato. Am revenit din Tibet.
Putem sta'de vorb[? Vreau sh vI fac mArturisiri foarte
importantel"
Am inceput discu{ia fiecare indrep.tindu-ne spre alt
orizont: eu cdtre neincredere, Contele citre o uqoard
neliniqte, iritatd de blnuiala ci nu va gisi ugor in mine acel
,,aparat" de rezonan$. necesar unor dezvSluiri senza{ionale.
Dupb o jumltate de or5, md intrebam daeh foloseqte
cuiva sI vorbim despre qapte ani apacaliptiei! Oespre
Apocalips. Dupd c.e de multe seccle incoace, din timp in
timp, a existat cife o previziune ce-a riscolit spiritele gi a
umplut de teaml oamenii. I-am spus Contelui eA sunt eu
insumi autorul unei cir{i in manuscris, intitulath Via{a qi
priveliqti din Apocalips, in care am imaginat un eolaps
ecologic planetar, duph anul 2000, investind in fic{iune
stlrile agoniei unui sfirqit posibil prin impruden{a
omeneasci.impotriva vie{ii! Dar l-am surprins pe Conte
eomp[timindu-mi. El n-avea de gind sb.-rni povestease5 un
roman senzafional, cu intimpl5ri zg"uduitoare, ci adevdyul
despre ,,Lumea Cealalt[", ]umea Shambalei, t[rimul ireal in
care, poposind,i s-au transmis lucruri extraordinare pentru
a le face cunoscute in Romania.
Prelungindu-se discu{ia eu Contele Incapueciato, mh
urm{reau miturile, ca gi cum intrasem in ele gi trebuia sA
mA adaptez repede. Mai toate miturile inrportante, prin care
umanitatea :$i spiritualitatea"planetei noaspre iqi iniep
evolu{ia culturii qi implicit a civiliza{iilor, pun.in scenh
spectacolele unor contradic{ii uriage gi personaje potrivite
cu amploarea lor. Rvenimentralului mitologie ii urmeazd
folozofii, ca gi cum ei ar fi avut de la indeputuri drept de
succesiune asupra imagina{iei, judec[{ii gi inteligenlei
divine. il ascult pe Conte depinindu-qi ideile, inainte ds a
13
ne intilni ca s5-l inso(esc pe itinerariile sale o'rientale cu
intrebSrile mele gi banda magneticd. imi vin in minte
reprezentirile strhvechi, mai ales ale in{elep{ilor chinezi qi
greci, care intuiseri in materia cosmicl primordiali o
substan{5* Iipsiti de echilibru qi logic5, ceva in genul
nonsensului, ceea ce a reclamat interven{ia Puterii Divine
Creatoare. Straniu ni se pare azi cL miturile strivechi gi
filozofii aveau o intui{ie crea(ionistd clreia ii distingem qi in
timpurile noastre actualitatea, Prin ce.ra{iuni ale omului de
acum citeva rnii de ani, celor patru elemente din concep{ia
greaci 8pa, focul, pimintul qi aerul, li s-a adhugat
intui{ia- eterului? Cum a fost eu putin{5 ca miturile
cosmogonice si-l asimileze pe zeul creator al inceputurilor,
cu ,,principiile energetice divine"? Neorinduiala ini{ial6 n-a
putut fi suportatd de Creator, gi astfel. s-a sim{it nevoia
decantirii elernentelor gi recompunerii lor intr-o ecua{ie
riguroas[ din care si rezulte o lume,,vizibill gi fecund6".
DespSr{indu-mi de Contele Incapucciato care md
vizitase la redac{ie qi stabilind prbgramul intilnirilor care
au urmat, pistram in memorie atmosfera incbrtd a unei
discu{ii stranii, de inceput qi un text adus mie de Conte
pentru a-mi face o plrere despre felul in care va fi condush
Romdnia d_up[ cei qapte ani apocaliptici. Citind gi"recitind
textul despre STRUCTURA ORDINULUI UNIVERSAL AL
LUMINII, o clip6 am trdit senzalia ci aq fi fost integrat
intr-un partid politic fhri sd mi se cearl consim(imintul.
Nu fbri ezithri am convenit s5 fac cunoscut acest text inch
de la inceputul cbr{ii; apoi am in{eles cI era necesarX
introducerea lui in acest capitol pentru ch, rhai tirziu, dup6
ce cititorul va parcurge intreaga carte, va sim{i nevoia si
revinb la cele cinci puncte ale unei viitoare posibile
arhitecturi, administrative ini{iate in RomAnia, salvati de
Divinitate din cei gapte ani apocaliptici!
Iati structurile ierarhice ale virtualei ocirmuiri:
L. Nucleul Ordinului va fi'compus in exclusivitate de
cdtre eei mai potengiali biaenergoterapeuQi gi cei mai
t4
avansa[i c]arvd.zdtori. Centrul Ordinului iI va constitui
Cantele Incapucciato impreund. cu trei dintre cei mai buni
energaterapeufi.
2. Ardinul Universal aI Luminii va avea cite un poten$ial
centru in Transilvania, Moldava gi centrul zonei sttdiee a
S{rii, Bucureqti. Fiecare centru din eele trei va avea gapte
subcentre dispuse concentric. in aeest fel, aproapeiiate
zonele (Arii se vor afla sub influen{a energiei benefice.
3. Fiecare centru din cele trei zone va fi condus de
cdtre membri cu energie beneficd crescutd,. Fiecare centru
va avea cinci membri, iar subcentrele cite Sapte membri.
Atit membrii celor trei centre cit qi cei de Ia subcentre, in
fiecare sfmbdtd gi duminicd, iqi vor concentra patengialele
mentale pentru a radia in toatd tpra energie benefrcd sub
formd de gfnduri pozitive. Centrele qi subeentrele se vor
conecta., desigur, "in zilele amintite, cu nucleul Ordinului
atlat in Bucureqti.
4. Ordinul [Jniversal al Luminii va trebui sd facd posibild
aparifia in Rominia a unui sistem a]ternativ Ia guvernare.
Sistemul alternativ va coopta qi partea pozitivh a bisericii
ortodoxe, iar structura sa va trebui sd arate fn felul
urmdtor:
Sthtul lirii, format din frlozofi, tealogi, intelectuali
evolua{i, profesori universitari, clarvdzdtori
to{i in
numd.r de 100. -
Eeste Sfatul ldrii se va suprapune Consiliuf ,Sacru,
format din gapte oameni * filozofi de inalt prestigiu, tealogi
qi clarvdzdtori.
Deasupra Consiliultti sacru va fi Triada, formatd din
Patriarhul RomLnie| cel mai bun bioenergoterapeut gi cel
mai prestigios filozof aI Rom\niei.
Acest sistem alternativ Ia guvernarea Rorn1.niei va
trebui introdus in viitoarea Constitugie. Sisfemul alternativ
va trebui investit cu putere de deeizie, pentru a analiza
activitatea guvernului. Guvernul va fi obligat prin lege sd
prezinte sistemului alternativ hotdririle pe car"e Ie va lua.
l5
 Hotdfirile ajung Ia Sfatul ldrii, Ia Consiliul Sacru ari la
Triadd, in funcfie de intportanfA. Toate deciziile importante
ale guvernului vot" trece spre analizd. prin Sfatul ldrii
pentru verdicte. Apai transmise Consiliului Sacru, care la
rindul sdu pune un verdict gi transmite decizia guvernului
spre Triadd, unde cei trei vor analiza dacd decizia este bund
sau nu. Aceste circuite de importan{i vitald vor trebui sd
func{ianeze in cel mai scurt timp cu putin{A.
Sfatul'!'irii, Consilul Sacru qi '{riittla var trebui sd
inlocuiascd treptat formele incompatibile: guv'ernul cu
minigtri, parlamentul qi fune{ia de preqerlinte al (,irii. Ast{el
Sfatul fdrii iqi va spori numdru! de membri, fnlacuind
Parlatnentul. Cansiliul Ssc.r'u va numdra de gapte ari qapte
membri, inlocuind guvernul, iar Triada va inlocui funciria de
pregedinte. Forma politicd incompatibild va fi fnlacuitd cu
cea noud, formatd din filozofr, universitari de inalt presf;gfu
gi alte personalitd{i din celelalte categorii arnintite.
Orclinul Universal aI Luminii va trebui eonstituit legal
prin hotdrire judeedtot'eascd, pentru a se putea impune m'ai
tirziu in via{a {arii. Toate persoanele ce vor face parte din
Ordin, din Sfatul ldrii qi din Consiliul Sacru gi din Tyiadd,
trebuie sd fie oameni pozitivi, cu o marald strict benefrcd.,
pentru a nu cddea sttb in{Iuen{a energiilor negative"
Dacd va fi necesar, Ordinul Universal al Luminii fqi va
cr e a c one xiuni i nte r n alio n ale.
Este cu putin(a ca acest text si-gi piardd din aparenta
desuetudine dupfl ce cititoru] va strlbate revela{iile gi
mesajul referitoare la RomAnia qi cei gapte ani apocaliptici.
Este limpede pentru mine, mai ales dupd ce am epuizat
convorbirile care fac obiectul acestei c[r{i, c5 ar fi ned.rept
s1-i atribui Contelui Incapucciato c vocalie politici in sensul
in care in{elegem o asemenea vocalie in lumea de azi" Aga
cum la fel de limpede trebuie s6 transparh faptul ci nu m-ar
fi interesat in nici un context gi in nici o imprejurare sE
scriu o carte ce-ar avea fenomenul politic drept materie
primi de ilustrat gi argumentat.
l6
Vom reface agadar o cilitorie neasemdndtoare cu
vreuna cunoscutA pind" acum, o c6l6torie spre ,,a doua lume
a Terrei'.
Citeva considera{ii sunt necesare.
O remarci insinuanth spune despre medicii psihiatri ci
dupi ani de contacte cu bolnavii devin ei inqigi nigte oameni
bolnavi; acelaqi lucru s-a spus adeseori qi despre alte tipuri
de maladii ce gi-ar tra.sf'era caracteristicile in cei care li se
dedici cu anii, luptind cu suferin{ele qi devotindu-se
profesional qi morai eradicirii unor boli. La fel se poate
spune cd neavirrd nici o chemare pentru pictur[, spre
exeurplu, dar stind cu anii in preajma qevaletului pietorilor,
la un moment dat inrirdznegti sd pictezi. Aeest,,pr.incipiu al
contamin[rii" poate fi dus mai departe, probabil pin[ la
muzici qi la cosmonau{i.
Ce nu aveam s[ prev[d de la ineept, consemnind o
seamd de fenomene paranormale, a fost tocmai
,,integrarea,,
fdrd de voie a existen{ei mele intr-un angrenaj ezoteric
c6ruia ii deveneam din zi in zi un intermediar solicitat. De
la primele articole publicate pe tema ilimitatd a
paranormalului, insSqi via{a mea a luat alt curs. S_au
deteriorat prietenii pentru a se ivi altele; eram ,,citit qi
evaluat" energetic qi moral de practicieni gi ini{ia{i ai
fenomenologiei para'ormale inainte ca ei s6 m6 fi vdzut sau
eu si-i fi cunoscut vreodatd; vasele comunicante ale
fenomenologiei respective incepuser5 sd. transporte spre
mine e'errintente, clarviziuni, revela$ii. Avertismentele mele
prin care afirmam ca sunt str6in de orice practicb spiritistA,
de orice tip de magie
- albb sau neagrh, _- n-au reugit si.
curme valul de informa{ii Btranii, ce mi se impuneau
automat, ca qi cum eram un receptor intr-un angrenaj de
neinteles sau un terminal chruia computere ascunse ii
furnizau date incredibile.
17
 Unele fenomene paranormale ar trebui, fHrb indoial5,
studiate investindu-se in diagrama lor abscons6., adeseori
ira{iona16, tehnologii de virf qi cunogtin(e din qtiin@le aqa
zis de grani{5. Mai cu seamd ci fenomenologia paranormald
are in Romdnia un cimp foarte intins qi bogat de elemente
greu descifrabile, uneorri senzationale, de regul5. foarte
puternice gi nu in ultimul rind profunde gi pitoreqti.
Suntem probabil {ara cu cele mai numeroase viziuni qi
previziuni pe kilometru pdtrat de spa{iu locuit de oameni.
De aceea cred cI eflorescen(a rapidd ;r. acestui fenomen ar
brebui si re{inl aten{ia, in nrodul cel mai serios cu putin(5,
fizicienilor, medicilor dintr-un multiplu de discipline (nu
numai psihiatrie), biologilor', filozofilor (mai ales
metafizicienilor), psihanaligtilor, antropologilor, exege{ilor
gi in sens integrator in{elep{ilor pe eare biserica noasfrd ii
are, din fericire; gi care se pot apleca asupra aeestor
fenomene nu numai in chip util, ci gi catalizator din punct
de vedere spiritual cregtin.
Pentru scriitorul eu r: culturd istoricI din nevoi
profesionale relativ corect incheiatS", cu o cu.noagtere
religioasb insuqith in timp din nevoia elementarei inzestrS.ri
cu o biblicgrafie morald qi cregtinS., intruziunea in fenomene
paranormale -- dincolo de farmecul senza{ional al aventurii!
este inc[rcati din principiu de numeroase scrupule gi.de
-temeri. $tim prea bine din Biblie despre ,,f'algii proroci" ce
vor bintui lumea, propovdduind neadevdruri pline de pdcat
in numele adev[rului; qtim despre interdictiile referitoare la
anumite aspecte cifrate qi conexate in Cartea C[r{ilor la
tilcul mesajelor divine; a nu trezi spiritele, ci a trdi in
credin(i qi in legea dumnezeiascl, a urrna cu smerenie ca]ea
salvatoare a invd{iturilor aduse de Isus oamenilor *- iath
un ,,tablou" elementar al comportamentului civic, rnoral gi
spiritual cuprins in mod explftit in postulatele creqtine pe
care le slujeqte biserica ortodoxb, gi care sunt garantul
pentru noi, fiin{e muritoare, in perspectiva transcendental*
de dobindire a mintuirii.
18
Se intelege aqadar ci nu-mi rezerv in aeeastd carte
plini de revela{ii cosmogonice avind drept surs6 inspira{ia
divin5, revela{ii care pot goca cititorul, indiferent ie
pregdtirea hii culturalS sau apar[initoare de o religie sau
alta, decit rolul de gazetar care asculti gi transcrie corect
ceea ce aude. Ar fi in totul artifieial qi abuziv ca cititorul sh-
mi atribuie vreo participare convinsi in spiritul celor ce
urmeazi a fi relatate. Fe parcursul diseu{iei rnele cu cel ce
qi-a adoptat numele qi prenumele pre{ios de Contele
[ncapucciato, am fost nu o dat[ stupefiat de tot ce auzearn,
qi m-am strlduit mereu si scot esen{a relatiriior, a
senzaqionalelor dezvSluiri c6tre o judecati tributara culturii
gi articulati de ra{iune. Dar nu am reugit" Dezv[]uirile
excedeazl ra{iunea, otrligindu-mA sd renun{ la orgoliul
logicii qi sr mi las eondus de interlocutor intr-o lume atit de
familiarb lui qi atit de fictivd pentru mine.
Este adev[rat ci am fost cucerit de farmecul inedit al
acestei lumi
- insb din punctul meu de vedere, gtiind cb
imagina{ia mea poate, la rinduj ei, sd construiasci iumi
inexistente pentru a le infh{iga gi extinde narativ, la fel de
.,viabile" precum sunt atitea realitd{i care nu au nevoie sh
imprumute for{a fi c(iunii.
Am fost asigrrat ci tot ce mi se dezvhluie este absolut
real !
Tocmai de aceea nu sunt in stare -_ gi poate ch nici nu
e dreptul meu s[ o fac! .- sh-l asigur pe cititor ci de_a
Iungul discu[iei cu Contele rn-ag fi aflat in e]ernentul meu.
Ce mai pct spune este ci arn stat de vorbl cu un tinir lucid,
cn o cu.ltur6 bine rinduit.A gi corect gospodlritl, de o
coeren{d impecabili in expresie qi argumente" Un tin6r care
are deja experientp unui virstnic ce-a vfzut atita lume gi a
c5lStorit prin lume spre mister. Circumspec{iile mele se
dovedeau treptat inutile. La fel gi inten{ia, cind scriam
ilceastd carte, de a urma eventual o metodh stilistich
previzuti cu ceva asemdn6tor protec{iei la goc!
19
 Tot ce aflam de la zi o la alta era qocant. Cum si accepti
in secolul al XX-lea c5 existS cu adevlrat,,Lumea Cealalt6"?
Cum sd-{i insuqegti necritic imaginile surprinz[toare ale
acelei lumi? Rispunsurile Contelui v€neau atihde sigure ci
phreau s6-mi parodieze chiar intrebdrile. Invocind semnele
vizionarilor, tocmai in acest sfirqit de mileniu, se pare ci
trebuie sd acceptdm existen(a ,,altei lumi", paralele. $i din
nou imi spun c5 disponibilitatea min{ii omeneqti de
imaginare a unor lumi diferite sau lumi para_lele este
virtualmente nelimitati. Autori celebri Ei-au inclus in
travaliul lor oniric qi nbscocitor acest oficiu de transplantare
de ,,realit6{i imaginare" pe eare le solicit[m cu pasiune,
inso{indu-ne satisfac{ia lecturii de un permanent
subconqtient privind,,pl6cerea adevArului" citit.
Contele Incapucciato s-a ar6tat foarte mirat sesizind ch
il suspectez de fabulare, qi astfel m-am pornenit in situa{ia
de a stoca in memorie doud mistere. Md intrebam tot timpul
dach ele vor conduce la un singur adevir, cel chutat" Primul
mister vine din faptul existen(ei cu adevdrat a ,,altei lumi"
pe planela noastrA; al doilea mister pune in eviden{a insiEi
autenticitatea accesului tolerat al unui romAn la
cunoaqterea acelei lumi. UIi integram in ecua{ie
intrebindu-mh de ce tocmai acum, cind se incheie cel de-al
doilea mileniu de spiritualitate cregtinA gi civiliza{ii
succesive, a devenit posibili tolerarea unuiTnirritor in acea
lume? l reorienteze cursul vie{ii qi al destinului global, dincolo de
'Pe seama sfirqitului acestui mileniu s-au fXcut atitea
proorociri gi s-au scris numeioase c6r{i, au cirdulat qi circulA
numeroase'ipoteze ce inclurl avertisrnente,alarmante, ag
putea cpune',ce :oxisti :la ora,aceasta o:rliteraturS'a
,,sfirEitului lumii'i cireia nu-i scapi nici un detaliu
catastrofic, nici o nuan{[ din marele colaps prefigurat!
Niciodath ca' azi, intr-o lume culturalb, cu acces firesc la
lecturi qi avidd de cunoagtere gi informare, Apocalipsa
Sfintului loan Teologul n-a fost rnai pasionat achralizatd,
mai permeabilizath la analogii dintre cele mai,consternante
2A
gi mai libere in curaj, acestea toate in ciuda interdic{iei
exprimate special in Apocalips privindu-i pe rhsthlmlcitorii
textului biblic. S-au emis cele mai ni.struqnice qi mai
infricogltoare ipoteze, s-au fhcut calcule subtile qi evalubri
-qtresante, n-au lipsit din ,,cercetare" nici computerele gi alte
tehnologii de virfl S-au efectuat analogii istoriie qi mai ales
evenimentiale, dar gi morale, intre .realiti{i socio-politice
textele din Apocalips.
Ei
Nu putem nega cl astfel de analogii par plauzibile qi
capitA certificat de sincronizare prin rezultate c'e impun idei
qi reconfirml extraordinara inldn{uire de fenomene qi
evenimente coirgruente cu previzipnile ultimului capitol al
Bibliei. Versetele ezoterice cuprinzind enigme cifrate
rrumeric, prin parabol5 sau metafore. sunt perme-abile la un
rnultiplu dd iriterpretdri. Dar prea multe dintre acestea nu
sunt strf,ine de concretul evenimen$ial afirmat qi confirmat
de cursul istoriei omenirii.
Ni s-a dat oare putin(a de a cunoaqte sau de a descifra
ce anume vorn avea de intimpinat,,qi ce urmeaz5 si
fi., iar
prin gocul trezirii, in ceasul al doisprezecelea, sd mai putem
indrepta din propria noastrd evolu{ie neorinriuiala qi
maleficul? Dar Apocalipsa pare pe cit de ir.reficierrti, pe atit
de implacabili. Opera sugestivi qi avertizantb a Sfintului
Ioan Teologul nu a reuqit sb ne remodeleze moral, sI ne
pildele individuale care se pierd in globalitatea plini de
entuziasmele autodi struc{iei.
Este adev[rat ci nu speram si fiu c[utat de cineva care
sI vrea sI-mi vorbeascd despre gapte aniapocalipticicu care .
noi qi miliardele de contemporani ne vom confrunt,a,
devenind personajele active sau neutre, implicate sau
protejate, ale unei scene de: s{irgit de mileniu fabuloase qi
infricog6toare! La sfirgitul acestei cir{i, cititorul se va
intreba desigur daci vom trii Apocalipsa sau nu vorn rnai
apuca sI o trlinr.
2t
 Ca sd capdrt curajui de a scrie aceastI carte a trebuit sd lumina s6 aibi fa(a de pimint, cind un minus, eind un plus
.o
fac exercitii de amnezie, si-mi uit pentru vreme de iu{eal5, dupi cum se soeotea in aceeagi direc$ie ,ro in
convingerile, sd-mi ascund sim[hmintele gi sh in{eleg ch direc{ie contrara ci.r migcarea Pdmintului. Experimentul lui
trebuie s5-l iau in serios pe interlocutorul meu revenit din Michelson arrta insb in toate cazurile o iu(eald invariabili a
Tibet ca mesager investit sd facd mirturisiri uluitoare. luminii. Totul se petreeea ca gi cind Fimintul ar sta pe loc
indrdznesc presupunerea cI nu. pu{ini cititori, in Univers. $tiin{a ajunsese in incuredturd serioasi. Se
parcurgind filele care urrneazi., vor conbidera cd cele mai creau ipoteze tot rnai cornplicate pentru expliearea
multe descrieri qi mirturisiri ar putea fi rezervate paradoxului michelsonian. Dar complica{iile teoietice nu
domeniului ira{ionalului. E adevlrat ci eu insumi am fost sunt niciodat[ chemate s5. rezo]ve o problemi. $tiin(a se
deseori vizitat de aeeast[ expresie, pe care incercam s6 o gisea in plini crizh, qi n-a putut sA iasd din ea decit prin
depigeso gi s[-i integrez mecanismul intr-o ratiune. Dar aeceptarea unei realitii,i ira{ionale ca atare" Fapta Iui
ceea ce eu incercam s6 ldmuresc era de mult limurit de Einstein consti tocmai intr-o indrhznea{h formulare
unul din cei mai mari filozofi ai spa{iului spiritual dogmaticl. El a spus-r: hotdrit: nu trebuie sI tot tdlmdeim,
romAnesc, Lucian Blaga: gi sh rdst[lmicim prin ipoteze experimentul ]ui Michelson.
,,Ra{iunea nu se resemneazh uqor. Ea vrea cu orice pre{ Experimentul acesta tysforrie pur gi simplu primit.,,
si ajungi la o formulh. Curn realitatea e de naturd
ira{ionald, ra{iunea va incerca chiar o formul[ a
ira{ionalului. (...) Nu tre}:uie s[ ne speriem de aceste
formule ale ira{ionalului. Ira[ionalul intr5 doar ag;a de des
chiar gi in ipotezele qi teoriile acceptate de gtiin{d.
Matematica superioard e plini de astfel de formule alogice.
in calculul infinitezimal, bun6oar5, infinitul mic e luat cind
egal cu zero, cind egal cu ceva, cu o m6rime care adiugatd
de nenumirate ori la sine ins[gi dd infinitul mare. Aceste
construc{ii care desfid logica sunt socotite chiar intre eele
mai indrhzne{e fapt;e ale r;tiinlei. Pentru formularea
dogmaticd a realit6{ii, formulare ce nu se sperie de ira.{ional,
ci il primeqte ca elernent constructiv, e poate instructiv
cazul Einstein.
Se gtie cit de nrult a dat de gindit. paradoxul
experimental al lui Michelson unei genera{ii intregi de
fizicieni. Fiind de un deosebit interes, il vom atinge in citeva
cuvinte. Optica inv6(a ci lumina se propagi cu o iu{eal6 de
300.000 kilometri pe secundi in Univers. Astronomia inv6{a
ci Pimintul se migci qi el cu o iu{eala de 30 kilometri pe
secundi. Pe temeiul acest,or premise era de agteptat ca
1t
 Chernarea marii cil5torii cu obstacole
Stim fa{d in fa{1. Sunt preg[tit si ascult. Banda
magnetofonului ruleazh in liniqte. Instinctiv, pun prima
intrebare: E acestea iI pun in miEcare."
,,Conte, care este atitudinea ta fa\A de f)umnezeu, fa{i
de Iisus?"
,,Este atitudinea oricdrui creqtin care trAieqte cu
credin{a in Dumnezeu ,si in lisus Hristos!"
,,Orice cAlltorie care dephqeqte spa{iul ciruia ii
apartinem prin nagtere, se intimpl5 sl aibi un numir
restrins de motiva[ii. I)intre acestea se pot consemna mai
intii aventura, supravietuirea, apoi setea de cunoaqtere gi,
i4 cazuri excep{iorrale qi cu destuli pruden{5, destinull Ai
pornit in lunga chlitorie conqtient cd i{i urmezi propriul
destin?"
,,Arrt krdit cu m-ul|i ani in urmd congtiin{a chemdrii
cdtre Absolut. E ceva ce vine din adincul fiin{ei. Aceastd
chemat"e nu este prezentd Ia nivelui ra{iunii, ci al intui{iei,
al subconqtientului. unde se petrec marile reac$ii sau. marile
epurdri de energie. () revelatie sau o chemare sunt lansate
din cele mai inalte sh"aturi de energie vibratorie, unde se
a{Id Ahsolutul!"
,,I)er:i aveai presentimerrtul unui destin?"
24
,,Dar este o ironie, pentru ed destinul paate fi schimbat
in momentul cind omul gtie precis caraeterisficile impuse de
" ":$:f;;bind destinut, poli prevectea viitorut prin
mecanismul intui{iei? Prin intuilie pogi prevedea eeea ce se
va intimpla?"
,,La omul neqtiutor intuifia nu funcgioneazd decit in
propor{ie obiEnuitd, adicd normal" in momentul cind se
descoperd acea scfnteie, misterul, apdrut inaintea
conqtientului, in acele clipe se produce o primd miEcare spre
cunoagterea mecanismului gi a destinului ce se impune
conform pricipiului" Deci insumind aceste legi ale maietiei
despre destin, intuifie qi principiite care le guverneazd, se
poate spune ed numai o fiin{d caye a atins un anumit stadiu
de evalugie le poate depdEi pr-rn fnsugi mecanismul pe care
,,Cont;e, trebuie s5 remarc cd tu ai modificat pu{in ideea
de destin. Cel pulin pe aceea care a fhcut obiectul
specula{iilor metafizicienilor romAni. Observ ci ai introdus
in ideea de destin concept,ul de intui{ie" pe mine mI
intereSeazd acum obiectui acestei convorbiri: Exist6 la
oamenii care la un moment dat se pomenesc eu o ginclire
vizionarh, sau cu an vizionarism gindit, privind evenimente
fundamentale sau destinul global al unei qari, de pildd,
presentimentul cb ei au fost chema{i pentru un rol foarte
important, in acele dimerrsiuni ale vie{ii, istoriei qi
existen{ei? Simpia intui{ie mA indoiesc cb este suficientb
pentru o revelatie. Md. interese azh aqadar dach ai avut chiar
revela{ia unui itinerar care te-a.-condus de fapt la mister qi
uJterior la. dezlegarea misterului..."
,,Vd in(eleg nedumerirea. Gfndi|i omenegte. Intui{ia
este exact acel mecanism care praduce in congtient sau
suhconqtient acel impuls care^{i dicteazil limpede cd trebuie
sd te duci acolrt dnde de fapt eqti
-a; chemat!"
,,iqi aduci aminte eina gtiut ci sosise momentul
cirembrii? Cind ai luat hothrirea? Nu era la indemina oricui,
cu arii in urmi, si obqin6 un paqaportl',
?€
 ' ,.Lucrurile sunt pu$in altfel, sunt mai complicate. Este
adevdrat cd dupd ce a avut loc explazia de Ia Cernobil, care
a ldsat victime Ei spaimd, rd.ni ,si holi, am simlit cu adevdrat
o chemarc inexpritnabild, dar vbnea de undeva de departe,
iar eu nu o puteam defini. A.ceastd chemare, ceva
ireprimabil, nu mi-a dat pace pfnd frt rrtomentul c'ind am
hatiit-i't si plec din fard."
,,Cum ai plecat?"
,,Cit pt"ivegte plecarea, ea nL] s-a produs in condigii
normale. Sau cit de cit norntale! Este vorba de faptul cd nu
am posedat nici un pa,laport;binetnfeles cd taatd lumea qtie
cum se ttb{inea in 7986 uI} pagapot't. Vd ofer deci o istorie
medie a ceea ce s-a intintplat".. Neavind un paqaport, am
apelat la un prieten care lacuieqte in Constan{a, iar acest
prieten, la rindul \ui avind a cunogtin{A, urt cdpitan de vas
(de mdrfuri) de eursd Lung"d, m-a sfttuit sd aqtept ptnd se va
nimeri o oeazie. $tiam cd urma sA cdlhtaresc spre
Arhipeleagul Polinezian, deci spre Indii, spre partea
orientald a globului. tn momentul eind s-a deeis plecarea'
acelui vapar [n cursa respectiv\, deci candi{ii]e normale
pentru echipaj, cu citeva zile mai inainte am ajuns Ia
Constan{a, am luat legdtura cu acel prieten qi, prin el, cu
c\pitanul vasului, explicindu'i mativul dofin$ei mele de a
pleca. Binein[eles cd asemenea aatneni, pentru cd erau
supuqi unar controale minu{ioase qi drastice din partea
arganelor respective, nu pt"ea tolerau astfel de cereri. Dar
am awt convingerea ci voi fi fn{eles. $i arrt fcst tn{eles, cu
taate ch mi s-a expus aspectul urmdtor: 1a destina{ie
cdpitatul avea sd intimpine dificulti$i d.irt cauza acestor"
vamegi severi, din cattza autoritd{iior" Dar trecind peste
toate acestea, pinh la urmd ne'afft descut'cat."
,,Consideri interesant sau imp*rtant aspectul
c6ldtoriei?" t ,,Se ocolim amdnuntele legale, omeneqti qi lume.gti.
,,Timp de mai multe lurii cdldtaria pe vapor a fost
relativ pl\cutd, deqi md gindeam tot l,impul Ia mine, gi nu Ia
cdpitan, la situa{ia nepldcutii fn care tl pusesem, Ia cu"m se
26
va descarca tn fa{a autoritdfilo.r avind Ia borrl o persoand tn
plus, fdrd forme legale, un romi.n rdtdcit fntr-un vapar!
N-au lipsit senza$iile negative, rdul de mare, am traversat gi
o furtund tropicald. Aceastd cdldtarie era, ea sd spun astfel,
linigtea dinaintea furtunii ee avea sd urmeze pentru mine irt
Orient!"
,,inainte de-a ajunge *ln furtunh., qtiai cd o vei intilni?,,
,,Aceea6i intui{ie ireprimabild eonl;inua sd md cheme
spre Arient. I)espre acest aspect n-ag vrea sd vorbese mai
mult. De ce sprc Orient? Pentru cd acolo spiritualitatea a
rdrnas intactd in ciuda a pesie a sutd qi eeva de ani de
colanialism un spirit nu poate fi chernat decit de un
- deci
facar spir"itual! Este exact ca un magnet mare gi puternic,
care atrage tn cimpul sdu abiectele mai mici, taate metalele
din jur" Merg'fnd pe acest fir intuitiv nedefinit, fnsd. cert
spititual, am reuqit sd ajung gi sd paposesc in India filrd
prea mari problemg. din partea autoritd$lor indiene,
deaarece la'inceput am fost considerat un refugiat, dar,nu
unul politic, ci un refugiat spiritual, ceea (e nu-i acelaEi
lttcru."
.,,i., ca.e port din India ai coborit de pe vapor?"
,,Trettuie sd spun cd dupd ntulte discu{ii a tyebuit ca
vasul sd aleagd un alt port fafrrt de eetr stabilit inigial prin
;tctele respective, pentru a nu strica rela$iile intre cele daud
[dri, pentru'a preintimpina une]e nepldeeri fa{d de
autariti{iIe indiene "..4t
,,Te referi 1a faptul ch pe vaporril respecti.v c6l[torea o
lrersoanS ffiri acte legale?"
,,Legile interna$ianale nu tng\Cuie pe un vas, orica7"e,
deett acel echipaj stabilit prin norrne preci,se, cu un numdr.
frx de aameni, cu incdrcdtura prevd.zutd in acte, f\rd nici a
abatet"e, f\rd nlci un adaus.. "'( .
[nainte de acest drum, aveai deja o preghtire spirituald
rrecesard contactului cu India, pentru a-{i putea crea. relafiii
acillo?"
,a
 ,,Nogiunea de pregdtire spirituald este relativd'
Reprezentdrile pe care Ie exprima[i re{Iectd o gindire de
scriitar. Eu nu gindesc aga. Dupd cum se gtie, conqtientul nu
dd voie, Ia nivel ra{ional, sd descoperi ce se intimpld fn
subconqtient. insd in subcongtientul meu s'a petrecut atunci
a dezgropare a unei sim$iri intuitive, sau dacd vre{i$
spirituale. Aceasta se afirma din ce in ce mai pregnant
i:ocmai pentru a pune in valoare atrac{ia cdtre
spiritualitatea Orientului. Este vorba de ehemat"ea care se
naSte Ia un moment dat fn subcongtiEntul unui om,
indiferent de natura chemdrii" Deci cam acesta este
mecanismul prin care am fost chemat pur gi simplu, spre
nigte tdrimuri unde prin ra$ionakent Ei in mtad conEtient nu
puteam visa sd ajung."
,,$i ne intoarcern din nou la destin! Se spune ci precum
dragostea, destinul este orb. Acest itinerar extraordinar te
chema, gi nu era o aventur5, o cblitorie turistich,"nici o
provocare a setei de cunoaqteqe. Ce qtiai atunci despre
Shambala?
,,Ca un mic artificiu de calcul, pat spune cd in cazul-
meu destinul rdminea orb dacA eu aq fi ignorat acest lucru.
Dar nu l:am ignorat. Cit despre spit"itualitatea orientald
cat"e se aseamdnd cu un purgatoriu pentru oricine se
indreaptd spre India, pot spune cd acel tdrim spiritual
fo'zirte dezvoltat este un tunel secret. Dac,i a,i chemarea qi
voin{a de a-l strdbate, eI te fndreaptd cu certitudine spre
lara misLerelor - Shambala"
n Ce qtiai cind ai
plecat despre Shambala?"
,,Nu qtiam nimic pqntru cd nu sosise fncd momentul
cunoaqterii. Pe de altd parte, nici n'ar fi trebuit, cred eu, sd
qtiu prea multe, deoareee aveam de infruntat un drum pind
a qj,unge aco|o, un,drum plin de neprevdzut. in momentul
ctnd intilneEti neprevdzutul, trebaie sd iei o deeizie fermd,
implacabild, frrd putin{A de intoarcere""
,,Dar erai singur acolo:.."
28
,,Din punctul nostru de vedere eram singur, dar aaele
fiin{e cu cate md intilneam fiind axate mai mult pe
spiritualitate, este de Ia sine inples cd acord.d ajutor taial
eelor ce vin sd le viziteze. Cu atit mai mult bucurat
"u ^-i*
rle aceastd.Iege, cu cft eram Ia limita supravie{uirii!,,
,,Eqti foarte tinir, atunci erai qi mai tind..r, deci ce
inseamn[ acolo a supravie{ui? Ai cunoscut caznele, le_ai
invins?"
,,Dupd ce m-am reintors in {ard caznele de acolo nu mi
se rrar insuportabile, dar binefntples cd in anul j.gg6,'cind
am plecat, pentru un om obignuit cu un minim de confort, cu
unel.e camoditdfi ale vie{ii civilizate, trecerea intr-un ipa6iu
lipsit practic de orice auxiliar material comparabil isti o
performanfi qi o aventutd care sfideazd ignoran{a qi haosul
ca principiu. Dar trebuie sd spun cd in momentul cind am
pdrdsit RomAnia, pe cale intuitivd mi s-a transmis cd esti
necesar sd fae acest drum, este oblfgatariu. Nu aveam sd
qtiu de Ia inceput unde vai ajunge, cum, ce voi vedea ce
Ei
voi cunoaqte in cele din urmd. Nu-mi era limpede'nici
misiunea cu eare sim(eam cd fusesem investit. Acest
itinerar prin fndia era doar o pregd,tire, pentru care eu nu
eram format decft din punct de vedere geografic, eu
cunogtin@le necesare; dar n-a fost deloc ugor.
$i n-are rost
sd' mai continui aici cu aspectril material gi existential al
cdldtariei, pentru cd nu acesta este obiectU ai"i"6;")
noastre. Am.vazut gi am trdit printre cerqetori. Am vdzu't gi
am trdit printre yoghinii care disitre|u;Lsc orice formd de'
,
canfort sau /u.y, indiferent cit de md.runt este acel lux.
Privitor Ia limita supravie{uirii, aceasta este ceva de
neimaginat pentru un european..."
,,I[ipo{iamintiacumo.zidinvia{a.ta.inIridia?+.
, India dar s-ar putea ca eititorir sd fie pugin uimigi.
[n -,,2?tigur,
nu se poate do.rmi cum se doarmi di pildd ia
Bucureqti * aSa este, bineinfeles, in"olssurils, p"itru care
eu a trebuit sd optez! Nu exista acolo unde im trd.it, un
"u de rdchitd.
pat, deci se doarme pe jos sau pe nigte rogojini
V^am oferit doar un aspect..."
 ,,Un'aspect neinclus in via{a moderni de,acolo""" . ,,Ai pomenit la inceput
,,Fireqte am specificat. in continuate, este vsrba de
faptul cd nu te po{i trezi mai tirziu de ora Eapte, este ceva ca
o forSA care te determind sd te trezegti Ia aceastd ord' $i te
trezegti bine amor$it ca sd dai de o realitate total difetitd, cu
care trebuie sd te acomodezi, sd te obiqnuieEti cu acea
imagine seacd, goald, din punctul nosfru de vedete, educa{i
fn legite sa{ietdfii. Fiecare zi pate o cddere fnspre partea
nevd-zutd a lucrurilot! Este adevdt'at, o Etie oricine, cd India
as'e o vegeta$ie abundentd, de tip tropical
gi subttopical, este
o .[ard'foarte rnare, existd Ei zone cu pdmint uscat, dar toate
acestea vin fn contrast cu acel spirit oriental care se
comportd ca o frntind cu locuitot'ii autohtoni. spiritul indian
este caractet'istic prin dotin{a sincerd de a primi pe olicine,
de a-I facb oaspete penttu o noapte sau m'ai multe' Indienii
nu cer nimic fn schimb.; doar sd fie respecta$i fn calitatea lor
de g"azde qi sd li se recunoascd efortul de a gdzdui pe cineva
qi de a face bine. Apoi problema mincdrii, foarte impbrtantd'
La ineeput am reugit sd md hrdnesc cu fructe, ei mi Ie
ofei'eau pentru cd nu aveam ineredere in mincdrurile pe
care ei Ie preparau^ $i cind spun aeeasti, ntd' refer mai ales
la gust. in primele luni, via{a a fost destul de chinuitoare,
uniori exasperantd. Dar eu qtiam cit trebuie sd md adaptez
repede la acele condi\ii pentru a trd,i normal, ca orice frinfi,
dioareee druntul nu se optise in India, aveam de fAcut
nnarele drum. Discutam tot timpul eu loealnicii, sdteni, care "
aveau cunogtin$e suficiente pentru a ne tnfnlege in englezd"
Am'intilnit fn aceste locut'i stresante oaneni foatte
impartan{i; dar scdpdta{i din punct de vedere material, t:at"e
totuEt igi asumau rolu] de cdlduzd. Astfel am tu'dit in India
un ieri;*p'destul de lung, insi fn permanenfi tn cdutarea
acelei ehemdri care md ftcuse sd pdrdsesc Rominia, qi incd
nu-i gdsisem semnificaQia, mesajul explicit' In fiecare zi,
aco7o, cineva sau ceva fmi spunea cd eu trebuie sd'mi
continui edldtoria. " ."
30
inaceastll discu{ie cu.vintul
chemare. in tot ce ai tr5it, ca revela{ie gi mesaje, expresia
aceasta eap6t[ un sens. Mai tirziir ne vom apropia de qoc, cle
acel incredibii petrecut aievea. De unde venea chemarea?,,
,,In intui$iile mele, de care sunt sigur ed.-mi fuseserd
intr"oduse in simfuri precum o ecua[ie fntr-un ealculator,
pdstram sugestia tyansmisd probabil telepatic, ed. acea
chemare nu poate fi urmatd decit scarmonind pur Ei simplu
in toate acele locuri in care exis;td tentple sau md.ndstiri, dar
gi acele colibe sdrdcd.cioase fn care se manifesii neqtiu{i de
nimeni maegtrii yoghini. tn drumul meu am intilnit tot felul
de aarneni, cum este lesne de in/;eles. in una din zile am
cunoscut un bdtrin yoghin care se asemd.na cu un cerqetot.
Dar era vorba de un om care sfida realmente via{a pe
aceastd planetd. Dupd infr[igarea hui, dupd inteligenta gi
misterul evident ce-l imbrdca'in gesturi qi pdtrundere, mi-
am dat seanla cd. acel om trebuia sd gtie foarte multe
Iucruri. Simfisem falA de el o atrac{ie speciald. intr-o seard,
adunindu-se cu eei din jurul lui, prieteni, rude pi cei care
Iocuiau in satul aeela, a inceput sd-qi depene amintirile. Am
sesizat cu ugurintfr cd de fapt nu erau amintirile unei vieli
lirnitate, amenegti. EI vorbea firesc gi adevdrat despre un
timp pe care fl strdbdtuse de-a lungul citorva secole!
Batrinul varbea datorindu^6i experien{a qi cunoaqterea
maeqtrilor sd.i anteriori, eI cuprindea un timp intins, bogat.
Vorbea qi despre locuri vechi, pldcindu-i parcd. sd
aminteascd de ceea ce el 'insuqi numea "a legendd.,, o dard
subpirnfnteand, care se numeqte Shambala! Am inSeles cd
rnulte secrete sunt lasate sd viefaiascd in legendd,, pentru cd
oamenii nu sunt pregdtifi pentru aceesul Ia ele. Nu uitam
:tcolo cd 6i Miycea Eliade iEi dorise sd. bunoascd. Shambala-..,'
,,Bitrinul yoghin a in(eles cd tu erai preg[tit, ci. aveai
ingdduin(a de a cunoaqte Shambala Ei de a vorbi despre ea?.,
,,4 vorbi despre orice fel .de lucruri, despre Dumnezeu
siru despre Rama in religia lar, este ceva obiEnuit, deci cu
-
31
 despt$ ShambaIa, care nu se poate identifica ,,Agi denumit apraape exact hucrurile. Spre deosibire de
atit mai mult europenii, pringi zilnic in tot felul de probleme 6i treburi
ri 1lnsatutul Diiin. Se pot aminti insd cfteva lucruyi' in moi
'Dar esettfa o uoi hotd'i gi cunoaqte (nu qtiu cit din. lipsite de importan{d pentru bdtrinul amintit, la yoghini
treacdt.
fiecare zi principiile energiei gi ale vie[ii insumeazd, drumul spre
ea!) mai tit'ziu. Revenind Ia bdtrfnul yaghin' cu
,urlr tl,r"rr*^, privinrJ la eI, nu-mi venea sd crerl ci via{a poate Absolut. Spre eliberarea din aceste matrice care constring
Ie impune via{a
i tniiti, gi mA refer la principiile pe care omul Ia o via(d mizerabild tn fond, eu tot confortul care
t-tricdrui on. A minca o datd la trei zile'
a nu bea-dectt o. existd in conqtiinfa omeneased.,in chip artificial..,"
de r"4chitd mai '
;i"g.tt; datd pe zi Ei a sta izolat tni*a calibd ,,Acel bltrin {i-a vorbit vreodatb despre feiul in eare
a" fi oie din 24, iati ceva care, din punctul nostru
de
trdiegte el insugi accesul la spirit, la comunicarea cu
^rhverlere, s{tcleaziprrr Ei simplu evalu{ia-materia}d'
stat'ea de
dimensiunea subtiil a universului, cu lumea cealalt5?"
era
a fi a arnului frt aieastd evolutie' Iar acest bS"trfn
'mu,t6unr;t. si atlu' ,,Acest bdtrfn, qi ca el mulgi alQii in intreaga Indie,
Era fet"icit pentru c2, dwnl eurn a\'leaIn
comunicd ziliic, aproape din ord in ord, dacd o doresc, cu
aI
,p;ritA s&u evoluase faarte rrtult' intrind in acel dameniu
Absolut!" spit'itele evoluate din alte lumi! Ceea ce afirm este cft se
te paartl ire rJrumul spre
-energiilar vibrante careprobabil in aceasth discu{ie la energii"
paate de real, este un fapt de necontestat. Numai cd nai nu
,m" vom mai opri pric.epem cd acegti oameni nu daresc niciodatd sd-qi facd
cu
ttr;entalli "lucreazl" ie secole 9i milenii cu biocimpul' cu cunoscute aceste petorman{e. De ce? Mi-e g'eu sd rd,spu.nd.
energiile. Ce !i-a spus acel bltrin yoghin despre 'lucrul
Atn {ast, chemat spre acele locuri mai fntii, probabil, pentru
energiile"?" preJ udecfu'$i sau confuzii a putea fi pregdtit din timp in vederea intilnifii, in Tibet, a
,,La nai existd deja nunter"oase paate adevirului tulburdtor, pentru care depun mdrturie" Din
fn aieastd dit'ecfie. Sa tnq"l"gtm cd un yoghin nu
"io*pur'u ':e-
yoghin este punctul de vedere al bAtrinuiui respectiv, a camunica fircsc
cu un hioenergoterapeut de la noi' Un
mare numAr
muit mai evoluat, p"ni'u cA, renunfind la un cu spiritele din alte lumi nu este foarte irnportant, mai
pind ajung2
ie principii lumeqti, se autoperfec[ioneazd cacind o carcasd
importantd este integrarea sa, incd din via{A, ea spirit, in
Ia'ace| moment in care cirpul sdu devine
'r:uginite,
Absolut,, in Eteyna Pace
- in Nirvana."
in timp ce spiriiul triumfd' se aureoleazd' ,,Este un mod superior de a-gi pregiti_inci din viafl
coistituii totul ' .." starea de spirit, adicd viitorul etern. f)ar ei gtiu totul despre
de dincolo" incepe a fi
,,Pentru acegti oarneni 'viata suntem
spirit? O intrebare care este comuni curiozitl{ii noastre
,,1ocoit6* inci de aici, de pe plmint? Noi europenii' europene..""
construi{i pentru' a ne trdi via{a qi uitim sau negim
,,Despre spirit? intr-adevdr, o intrebare stranie, dacd ar
de viatp ac.easta' Este adevlrat
existenqa aliei lurni, dincolo asculta-o chiar bdtrfnul de care am vorbit. $tiQi cd noi
ci avem conqtiin{a mor{ii, dar ne preghtim pentru fapt
trecerea
misterul gindim astfel de lucruri statistic. Deci pot spune cd ei cunosc
dincolo in mod cu totul accidental, nu tr6im de
careia ii de o mie de ori mai rnult despre spirite, decit noi, europenii.
trecerii in lumea cealalt6 decit ea pe o ipotezI l?esrgur; au cunoqtinle temeinice despre spiritele malefice, cft
bitrinului pe care l-ai
ciuthm argumente qtiin{ifice' in cazul
important in via@ 6i despre spiritele lrcnetice. in aceste spirite benefice intrtnrl
cunoscut, gi care a insemnat; un moment qi categaria zeitd.gilot". Ce se mai poate spune? Fiecare
ta in India, el pare si-gi fi pregitit via{a etern6!"
32
.yoghin ur"mdrc$te de fapt perfec(ittnea. Acea perfec[iune existd r;i Shambala interioarS., un fel de "regat al
amintitd qi propovdduit\ de lisus EIristos. Care este insdt congtiin{ei", ciruia exege{ii ii atribuie elementele scenei
scopul yoghinilor, principiul f'undamental? Ei cautd sd se fabuloase ai cirei actori suni intrupagi doar din imagina{ie!"
ridice, mai mult sau mai pufrn, deasupra zeitd{ilor!"
,,Dar aceastS aspira{ie nu este in eele din urmh un
semn de arogan!6, de infatuare, de sfidare? Din punctul
meu de vedere, ne afl6m, vorbind despre competi{ia cr.l zeii,
in plin[ mitologie. Iar tu ai avut acces la cealaltd lu.me,
deioc mitologicS, ai vizut-o! Curn putem impica sau evalua
cultura noastrl mitologicl, in reia{ie cu o mitologie care
insumeazh realitlti, ci nu fic{iuni?"
,,Din nou judeca$i ca un scriitor, dar asta nu tnseamni
cd pdcdtui$i. Nu, nu este un semn de arogan(A, infatuare,
sfidare, dimpotrivd., este o cursd in care se aruncd. fiecare
inifiat in lupta pentru a ob{ine de la Divinitate binemeritata
rdsplatd dupd via{A. Este o luptd intolerantd, eruciald, dar
nq in ,,domeniul" spiritului spunem noi, ceea ce
-cum
pentru ei inseamnd a wlgariza a fngusta adevdrul
qi
muncd asidud chiar cu spiritul!"
- ei o
,,Conte, i{i propun sd incheiem aici amintirile din India.
Marea ta cilltorie este abia la inceput. Aceasth preurnblare
prin generaliti{i necesare aq dori s5 aibi rolul de
catalizator. Pin[ la pbtrunderea in mister rnai e ca]e. Nu uit
ci Mircea Eliade igi dorea atit de intens sb ob{in[ gr"a{ia de-
a piqi prin misterul Shambala. Egti agadar singurul romAn
gi poate ch unul dintre pu{inii muritori care au cuncscut
Shambala. Deocamdati eu m[ simt dominat de curiozitatea
ldmuririi celor douh alternative ale construc{iei Universului,
dar gi ale fiinlei umane, ale sociebitii, istoriei, ale destinului
dihotomia dintre trine gi rhu" Fiind asigurat de tine eb
-revela{iile, rnesajele, intregul itinerar pe care-l vei dezv5lui
nu {in de paranorma}, mb ineit5 limurirea asupra celor
doud spirite. Miine putem ineepe dis*u{ia prin care sper sd
flacern un pas in plrrs spre Shamtrala "fizic[", sau <iltf,meaD pe
care ai privilegiul de a o descrie material -- qtiut fiind ch
 Spiritele malefice Ei spiritele benefice
Oamerrii de qtiin{h gtiu azi ed sistemul nostru solar. din
care face parte qi Phmintul, este o zoni iiniqtiti gi calmh a
galaxiei Calea Lactee. Pe o razi de 20 de ani lumin5,
pornind de la Soare, intilnim aproximativ 100 de stele, adicb
o densitate de 0,01 stele pe anul lurnind cubic. De aici qi
concluzia cS in ,,suburbia" Galaxiei, unde ne afl[rri noi, se
afll destull tihnd cosmicd.
Acest succint'tablou liniqtit pare periculos dacd nu
avem in vedere for{ele care guverneazS. Universul nevlzut qi
diminuat din perspectiva ,,altui tip" de prospectare. Contele
Incapucciato nu-i neagd qtiin{ei cuceririle, insi revela{iile
sale, dupi marea experient$ tibetand, difer[ de eunoaEterea
noastr5.,' aqa zis pozitivi
,,Din punctul de vedere al structurii sale- imi spune
Contele in ziua a doua a convorbirii noastre [Jniversul
aratd. cu totul -, oamenii
cu totul altfel decit irsi inchipuie
"i
gtjinp, metafizicienii,
fiIozofii sau alte categorii de invd{a(i."
Il intrerup pe Conte, iar el pare sI qtie ce-mi trece prin
minte in momentul acesta. Suride ca qi cum m-aq faee fErh
de voie vinovat de o eroare mogtenitd... prin qtiin(d!
,,Dar oamenii de qtiin{5 sunt ultimii care s-ar sim{i
satisflcu{i triind doar inchipuiri! Oamenii de gtiin(i au
ajuns mereu si. cunoascS! Deci putem inlocui tnchipuirea ut
cunoagtereaT'
,,Vreau sd. spun cd Universul este tot atit de misterios
ca qi Divinitatea! incepind cu primele faze ale Big-Bang-
ului, ingiqi oamenii de gtiin{d au dovedit cd Universul a
tnceput sd trdiascd 6i sd ereascd" Dar eu qtiu ed aceastd
parte din teoria materiald" care explicd inceputurile qi
expansiunea.Universului, este doar a fdrimd din Marele
Adevdr. Aceastd fhfimd a venit la noi, totuqi, prin mijlocirea
Divinului, pentru ed altminteri oamenii de qtiinta s-ar fi
ineurcat tn tot felul de teorii gi n-ar fi aju.ns Ia nici un
rezultat. Cu taate acestea, teariiJe actuale nu pat explica
dacd Universul este fnchis sau deschis, deci'in expansime
sau se va restringe ctndva, tntr-un viitor indepd.rtat, pentr:u
a exploda din nau,''
,,L)in ce punct de vedere abordezi structura
Universului?"
,,Firegte, nu vai aborda structura Universului din punct
de vedere religirss, rnetafizic, fihozofic, ci dintr-un punct rle
vedere imparqiat"^iletaqat de orice realitate, dar nu qi in
afara revela{iei! [n tridimensianal;' in in[elesul material,
[Iniversul are structut'i ce nu pat, fi caleu]ate de nici o
tehnologie omeneascd. $i totuqi aeeastd vastitate, acest
incomensurabil in principiile sale este guvernat dp.
Divinitate, gi existd reguli faarte precise care dirijeazd in
permanenld tot ce caprinde metagalaxia ca sistem constant
de energie vibranti, pind la cea mai micd particuld
subcuanticd :* aFa zigii quartzi, neani, Ieptoni, neutroni qi
aga mai depafte. Deci principiile care guverneazd. acest
de
univers
- nu vorbesc de alte\e, pentru cd existd qi altele!
-
postuleazd o seamd. de legi, in numdr de cinci, dat" eu o voi
antinti doar pe aceea care se referd la un inceput Ei Ia un
sfrrqit" Agadar [.Jniversul fn care trdim are o ]imitd. Ca
urrnare, frecare din noi ne ddm seama cd universul fizic,
altfel spus, a! nostru, are un fnceput gi un slhqit. inceputul q
fost acum mai bine de 25 miliarde de ani, qi el va mai
continua sd trdiascd incd multe perioade de zeci gi sute de
miliarde de'ani" Deci avem in fa{a noastrd un ,,teritariu"
imens, care nici. mdcar nu poate fi cuprins cu mintea, Dar
fntr-o bund zi, dupd o anumitd perioadd de evolugie,
Universul se va retracta din eauza atraa{iei reciproce dintre
toate corpurile cereEti, formindu-se din nou aeel glob
fantastic, din care va reizbucni un nou Big-Bang..."
,,De la aceastd expunere pe care o recitesc ca pe o
informalie transmisi de un centru de cercetaie a originilor
Universului, irni este foarte greu si te intorc in mister. Ai
vorbit despre acel univers pe care qtiin{ele moderne il pot
prefigura. Dar ce inseamnd pentru tine universul nev5.zut,
gi care are o funclie uriagA in destinul omenesc, spre
exen'lplu.,."
,,Universul nastru ean{ine energii pe care oamenii de
gtiin[d nu le-au descoperit pi nu le var descoperi nici in
secolele urmd.taare. Dar se poate spune, ca un tablou
general, cd existd o scard gradati, faarte largd, care
porneqte de Ia energia vibratorie de esenfi purd, care este
insdqi Divinitatea, cohorind pe multe trepte pind Ia ultima
energie ce corcspunde ultimului strat, pe care se afld acea
lume a spirif,elor malefice, obligate sd coboare pind Ia
ultimul strat dintr-a cauzd anume pe care o voi expune ceva
mai depat'te."
,,Sb ne apropiem pu{in de lumea noastr6. tnqeleg eI
energiile universului nostru includ qi pianeta noastr5.. in ce
m[sur5 ins5' qi destinul omenesc?"
,,Lumea noastrd, Pdmtntul, se afld pe un strat de
energi.e destul de avansat. Pdmintul este o planetd de
gradul Eapte. Energiile care se vehieuleazd in aceastd. zond. a
sistemului nostru solar sunt imense, sunt mult mai iaste
decit ne putem inchipui cu mintea noastrd de pdminteni.
Abardind lucrurile din punct de vedere aI energiilor
vibrante, se poate spune cd Llniversul nu este altceva decft o
uriagd uzind in care trdiesc qi se manifestd extraardinar de
aeut multe vibra$ii energetice. Se mai poate spune cd aceste
energii vibratorii qi pulsa{iile pe care le genereazd ele sunt
infinite ta desfrgurare numericd."
-
,,M-ai sfituit ca anumiLe intrebhri sh nu {i le pun,
pentru cA nu Ia toate intreb6riie eurioziti{ii mele ai
dezlegarea de a rhspunde. Dar despre "clasificarea' acestor
energii, ai voie si vorbeqti?"
'in
,,Din acest punct de vedere, da,. cLasificarea acestor
energii se poate vorbi despre extremele acestara: este vorba
de Divinitatea Ei de starea energeticd. apusd Divinitd(ii! Mai
t'hc precizarea cd Universul nostru se afJd in conexiune ctr
un numdr infinit de univeysuri, iar toate aceste universuri
sunt dispunse sub forma unui cerc -- pentru cd. cercul este
forma cea mai rigidd, cea mai puternicd farmd de energie.
lar Divinitatea in mdre{ia qi grandoarea ei dirijeazd qi
cantrolpazd. evolulia tuturor acestor universuri, eare.la
rfndul lor sunt limitate..."
,,O imagine terifiant[, formati flip "piese" complexe ale
unui organism viu, de necuprins Ei de nein{eles. De ce
aceastS fragmentare?"
,"Fragmenfind aceste qiruri de universuti, coborim in
Universul nosfru" $i putem spune urmdtoarele: pentru
ihgelegerea omeneasci, Pdmintul fiind a planetd de g-adul
Sapte, este normal ca explica(iile pe care trebuie sd Ie dau sd
se lege de o prezendd mai simpld a acestar straturi
energetice" Este vorba de aga zisele lumi de dineola sau lumi
spirituale."
,,Spuneai ci universul energetic in care trb.im este
structu.rat de la Divinitate Ei pinb la ultimul strat, al
spiritelor malefiee. Este o idee, sau revela{ia unui adevdr!"
,,Ca sd nu vd contrariez, voi privi in ordine inversd, de
Ia malefic spre Divinitate, pentru cd. acesta tyebuie sd fie
drumul, de la rudimentar Ia Absolut. Spuneam cd pe
ultimu! strat trdiesc spiritele malefice gi repet acest adevdr,
in {bnd nefiind vorba de altceva, deeit de ceea ce numim
diavoli, demoni gi alte creaturi de acest tip. Ce nu s-a putut
in{elege, ehiar dacd omul a simlit mereu malefrcitatea
demonicd, este cd demonii nu au propriu zis spirit, ci sunt
obliga{i mai degrabh sd trdiascd fntr-un fel de carapace
energeticd,.."
 ,,Interesantd idee dach-mi ingddui s-o apreciez astfel,
dar insuficienth. N-ag
-
fi singurul care plaseazl o asemenea
ierarhie in contr;ul supersti{iei! $i in universul t,ridimensional
existh aqadar constringeri la nivelul energetic viu Ei
funclamental?"
,,Poate ed eu insumi, inainte de a ajungc in Tibet,
acordam superstitiilor valaarea pe care o au. Dar eu atn
revenit tn {ard dupd. a experienfA trditd cqncret. Aceasti
constringere a spiritelor maleftce este o realitate, ea a fost
fdcutd de cdtre Ilivinitate dupd ce a avut lac acea rhzvt'dtire.
acea rebeliune ponenitd in Biblie, ryi care este un adevdr, nu
o legendi, nu o ,supelrti{ie."
,,Cum po{i explica acest adevhr?"
,,Referitor la acea rebeliune, se poate spune cd" fn urnd
cu miliarde de itrti, de {apt, de ciciur"i de evolutie tn Opa! --
care este ultimul strat de energie, in sens superior, respectiv
sdlapul Divinitdlrii Si aI celor 54 de spirite giganLice care
set'vesc Divinitatea, deai in Opal a avut loc cu ioarte mult
timp in urmd o rdzvrd,t;ire a unor spirite pe cal'e Divittitatea
le considera ca fiind de ajutot" in ceea ce omerle1te arn putea
nunti cantrolul evolu{iei universurilor !"
, ,,Ai ajuns cu revela{ia la in{elegerea sau la intui{i:r
c:ruzelor care au dus la vhzyritirea acelor spirite
dizgra{iate?"
,,Noi gtim cd Universttl gi tot ce se afli irt eI este u'ea(ie
dumnezeiascd. Spun c.fi "gtim" pentru cd qtiin{ele conduc pe
o cale sau a,lta Ia aceeaEi afirma{ie, chiar dacd, spre
exemplu, unii savan{i nurnesc aceastA crealie computer
fdbulas sau in multe alte {eluri. Ce in,seamnd spiritele
rdzvrdtite? Ele trddfnd pur qi sinplu u'ea{ia Divind, insiEi
Divinitatea le-a exilat pefitru a folosi o reprezentare
-
arneneasci, Le-a expulzat din sh"atul de energie vibratarie,
in alt strat, care, de altfel, contrar imaginii noastre, este
foarte slab, este un spa$iu intunecat, deci unde nu existd
lumind, obligindu-he sd. trdiasch acolo pind in momentul in
cate vor fi dezin'tegrate printr-a anume interven{ie
ut
inaccesibilfr. in{elegerii noastre. $i la acest nivel cosmic aI
creafiei a existat acest conflict, insd nu^l putem eehiva]a cu
ceea ce in{elegem noi prin acest euvfnt. Spiritele acelea,
henefice Ia inceput, rlupd ce au fast aiungate s-au
transformat in spirite malefice, respectiv spfrife negre,
invadfnd acea zond a fJniversului lipsitd de Jumind. Tot
omene$te vorbind, acea zond fiind pe placul lor, Aflate in
tribert,ate, altfel $pus, ielqfr?d din Ordinea Divini fn
dezordinea la ca.re aspirau, aeeste spirite malefice au
invadat multe sisfeme planetare, printre care Ei acela in
care se afld Piimfntul!"
."Pimintul -- un corlr {leresc lipsit; de protec{,ia
Creatorulu-i? I)acil acr:ept ce-ai spus drept un adevAr, atunci
irigriduie-rni sI rn5. cutrenrur! Fhmintul --- subjugat de
malefic qi aflat sub un controi tolal al maleficuiui?"
.,Le fel m-af,n fntrebat qi eu cfndva, Dar qtiu td
Divinitatea nu a ld.sat, Xucntrile sd deeurg-6 a1a precum au
dorit spiritel e malefice."
,,Existl insl gi adevlruri care fae part,e din fondul
spiritualiti{ii noastre. De pilda in cultura muitor popoare
dirr antichitate, existd atitea legende despre r6zhoaiele intre
zei" Lirnpede qi conving5.toare in acest s€ns rrri se pare
epopeea greae 5.. Legendele gJreceqti dau foarte multe
exernple despre felu] rie a se rlzboi al zeilor rhi cu zeii buni!
Zeii 6i chinuiau oamenii, zeii buiri ii ajutau. Ne afllm oare
in legendi sau in adev6r?"
,,Ne afldm daar in intui$ia unui adevdr! I)e aceea s-a
ajuns sd se confunde zeitifile fntre ele, cele bune fiind
uneori definite ca rele, frind scoase deci din acel refugiu
maiefic. S-a spri.s rle pitrdii despre ingerul rebel pe care
oamenii ?I numesc Satan, cd ar fi insugi zeul Soarelui, la
egipteni numit Ra, iar la greci numit Apallan. Este total
eronat. Un diavol, respectiv conducd.torul spiritelor malefiee,
nu poate fi gi nu a putut fi un zeu al Soarelui, pentru cd o
asemenea rdstdlmdeire vine fn cantradicgie cu insegi legile
universului stabilite de cdtre Divinitate! Satan a fost cel
care s-a rdzvrdtit impotriva Divinitdfii, re,Spectiv tn vafianta
4t
greacd a fost cel care a dorit sd-I detroneze pe Zeus ridic'ind
Ia luptd Titanii qi o altd. categorie de divinitd{i inferioare qi
semizeitd(i. Nu trebuie sd confunddm focarul de urd, care
este Satan, cu Divinitatea solard. Md intreba{i unde ne
afldm? in descrierile f\cute de epopeea gt"eacL, este fitarte
sintplu de vdiut conflictul intre zei, respectiv fnf,t e partea
care slujeqte -Divinitd.{ii qi partea eare slujeqte forgelar
' stare sd facd rdu, respectiv prin aplicarea unei pedepse, spre
malefice.t'
,,Sugerezi Si-i atribuim epopeii grece$ti rolul de izvor al
cunoagterii in crea{ia cosmicb. divinS, gi nu doar unul cultural,
tributar exclusiv imagina{iei creatorilor care erau ca gi noi,
oameni. Ce se mai poate spune despre acest subiect?"
,,Mergind pe o altd lature a acestui aspect, intre malefic
gi benefic, se mai pat spw)e incd multe lucruri, iar unul din
ele at' fi explicarea, acum posibild, a locului unde se afle
aceste spirite malefice sau mai bine zis, baza unde sunt
coordonate toate aceste- spirite malefice" Dupd exilarea lor
din OtrtaL, cobofind din strat in strat gi deci ajungind pe
ultimul strat de energie, la nivelul planetei naastre,
spiritele nalefice au fost obligate sd trdiasci fn centrul
pdmintului. Nu trebuie sd confunddm acest centru cu
miezul planetei noastre, miezul fizic, in caye existd acea
magnti incalziLd ta mii Ei mii de grade" Este v-orba d.e un
plan energetic asemdndtor suprafe{ei terestre, deci de o
mah"ice a suprafe{ei Pdmintului coboritd Ia nivelul ultim de
e:nergie. Acesta este olocul" unde igi duc existen{a spiritele
malefice...'"
,,in ce situa{ie ne aflim acum , la nivelul planetei,
privind ac{iunea spiritelor malefice?"
,,In mamentul de fa{d pot spune cd pe suprafa$a
Pdmintului ntiqund. foarte multe spirite malefice. I)e ce se
intimpld aceasta? Este un ami.nunt foarte important, pe
care doresc si-l abordez ceva mai tirziu..."
,,Ce inseamni de fapt la nivelul congtiinlei, al
existen{ei, al moralei, al socialului gi al istoriei la urma
urmelor, cele dou[ spirite atit de flagrant contradictorii?"
,,Vorbind despre malefic qi benefic treeem la o altd
Iature a fenomenelar eosmice. Ce inseamnd. malefic Ei
benefic? Este necesard o precizare, pentru ed Ia un mament
dat oamenii obiqnuigi pat confunda malefieul eu beneficul Ei
invers, cunl s-a f\cut de atitea ari fn evolugia umanitd{ii.
S-ar putea erea iluzia cd totugi un spirit; benefic ar fi in
exemplu, iar un spirit malefic ar putea sd facd bine unui om
pentra a nu md referi la dimensiuni soeiale sau istorice
- fn sensuJ cd acel om face totuEi un pact eu acel spir'it
-,
malefic. Trebuie spus qi trebuie fn{eles cd un spirit henefie
triieEte pe un strat de energie mult superior unui am. tqi
trd.ieEte viafu pe acel strat de energie un timp oarecare,
Iimitat sau nelimitat, dar esen{a viegii aeelui spirit benefic
este de a face bine, numai bine, adicd, altfel spus, de a sluji
crealia gi tn esen{A f)ivinitatea."""
,,Aceastd lege este absoluti, detfrritr:rie in planul
existen{ei noastre etice gi morale?"
,,A sosit momentul sd fim lucizi, sd'fini in{elep$i, sd
in{elegem cd un spririt benefic nu poate face niciadatd rdu, fn
nici o imprejurare qi nimdnui. Gindirea umand, aamenii
formagi in soci.etate qi tn prapriile lor limite ar putea specula
aceastd idee afirntfnd sau chiar creztnd cd este perfect
"dialectic" ca un spirit benefic sd intre in ebnfliet cu un
spirit maLefic. O asemenea speculafiie se bazeazd'pe un
adevdr mic; spiritul ntalefic se axeazd pe distrucfie, pe
distrugere, semnificfnd deci noncrea{ia" Aga cum trebuie sd.
in{elegem cd spiritul benefic se opune ac[iunii de distrugere.
Dar aceastd luptd este cu neputingd de explicat prin
reprezentdrile noastre, eel mult putent face unele compara{ii
care lin insd de bagajul nostru cultura| Cum sd explici
faptul cd energiile malefice dispunfnd de a energie
vibratorie faarte joasd, nefiind fn stare sd ajungd la acea
capacitate spirituald superioard, de a crea, se axeazd in
principal pe distrugere, pe descompunerea strueturilar, atft
in plan material cit qi fn planul viului?"
43
 ,,O curiozitate omeneascl. nesbltatA de la nivelul
copildriei, md face sA te intreb de ce spiritele malefice de vibra{ii fine, caracteristice nivelurilor energetice foarte
sunt
axate pe distrugere?,. ridicate" $i nu pentru ce ar fi .pizite.. Cred c5 este o lege
,,,4m antintit faptul cd spiritele malefice au fost exilate Divind care determini aceast6 imposibilitate!"
pe ultima treaptd, pe ultimul strat ener-getic, ,,Spiritele malefice, care au a energie maleficd, pot
deci ele nu
mai sunt in stare sd recunoascd fnarta energie dezagrega legile care guverneazd straturile de energie
vibratorie
care le'a fost caracteristicd in vremurile d.-e vibratarie inaltd, distrugind astfel o mare parte din legile de
fncepi{ uju
LIniversului. Energia inattd fiind caracteristici bazd ale Universului! trmporbant este faptul cd aeeste spirite
DivinitA{ii, ne intrebdrn cum a fost posibil, deci fnseqti lofic malefice, Ia nivelul lor de existenfA qi evalu$ie, au distrus
vorbind, cum a fost posibild sciziunea? Acest
sspec,t, irfr^;
pind.in momentul de fafa faarte multe sisteme planetare,
acest aspect nu este ingdduit si se cunaasca
iic; a" ,irrlu incluzind in aceste sistene de planete, cometele, stelele Ei
min{i}e unor spirite care evorueazi pe straturi
superioare c}e
inclusiv viaga ra{ionald" Privind partea nevdzutd a
energie, deci superioare omului qi, implicit,
,u uitt _^; ;;i lucrurilor, se poate spune cd acest fnger rebel Satan, pe
nu este necesard., nu este posibiti cunoa1ter.ea - urmdregte
care orientalii iI numesc Mara, adicd .Cel vfi1t",
de cd.tr"e
mintea omeneasei. in[elegem clat cd a cinoaqt" ,riil"t tatuqi in ideile sale malefice incercarea de a impune
la - - -'.'
sciziunii ar putea adury o ofensd. insegi Divinitdgii.,. ' Divinitdgii imaginea sa, de mare conducdtar aI unei pdr[i din
,,Dar noi qtim cd din punct de vedere spiritual, dac:i ne Univers. Judectnd prin toate mecanismele eangtiente gi
privim pe noi inqine. ca qi materiar, totul subcan1tiente, aceastd alternativd pe care a impus-a Satan
evolu{ii. De ce spiritele malefice nu ev-olueazi}, "rt-,"p", ""*i este foarte adevdratd. El guverneazd a parte din Univers,
,,Este. aici o nuan{d in marele mister, doar una dar a guverneazd distructiv, sanJ, crJ un cuvint omenesc, a
aqcesibild.noud. $i spititele malefice sunf supuse guverneazk pt"ost! De altfei trebuie qtiut cA in universul
evaluqiei,
insd unei evolu[ii lente qi degradante^ Dar este nostt'u au fast distruse mai multe sisteme planetare fn care
momentu] si
sp^un cei ce-qi fnchipuie cd spiritele malefice uuu e xi sta s er d fi in @ r a[ian ale a se m d n dto ar e o am enil ar ""
_cd o,purt"
din ele pot evolua spre straturile de energie inalta,
isi'fac o ,,S-ar putea s5 fii contrazis de cei ce qi-au ficut o
i.!u1ie
ltri mej di oasA, com it o un o,. *;in;;';";'r;;;;;;
presta{ie notorie in domeniile cosmologiei qi cosmogoniei. Eu
S1ttt'rtele malefice 4u pat evolua spre stt"aturile
de rhmin in locul "copilului curios', imaginindu-mi-i pe cititori
superioard. Ele nu sunt capabile sd ajungd in ac:ele "n"rgiu
straiuri ing6duitori cu o fireasci retardare in planul cunoqtin(elor
pentru cd. sunt supravegheate de spiriteTe mele despre mecanica cereasci. Revela{iile tale observ ch
benefice ,rru n,
Iasd sd fie invadate s-traturile su'periou,r"e distrug multe cunogtin{e fixate axiomatic. Accept[ oare
i;
cdtre aceste spirite malefice. Intrini tn straturil"";";;;;,';",
;;oz;;;^"r; fizicienii. astronomii; biochimigtii, filozofii revela{ia energiei
de energie, qi lipsite fiind de scinteia divind, benefice qi malefice?
malefice pot pt ovoca grave dezeehilibre, care pat *iii"'t" ,,Va sosi qi timpul sd vd tndoi{i de multe "adevdruri" ale
uduce chia:.
la dereglarea intregylwi mecanism al dniversului.,, cunoaqterii. Eu nu explic lucrurile, ci vorbesc despre adevd.r.
,,Am dedus pind aclm din argumentele tale ci aga ceva In fncercarea sa de a se apune Divinitd(ii, Satan a ereat in
n-ar fi posibil! Am in(eles ce energiile malefice p.ln urmd. cu sute de mil sau miliaane de ani sssls "gduri negreb,
natura
lor, prin vibra{iile lor grosiere , nu"potpAtrunde
in straturile unele localizate de oamenii de gtiin$a fn [Jnivers. in aceste
gduri negre au fost distruse multe sisteme planetare."
+Ll
 ,Ne apropiem treptat de cei gapte ani apocaliptici. Mai
avem inc6. de parcurs un itinerar pdm?ntean, pe
care te voi
inso{i. Cu ceea ce am aflat pin6 acurn cred
ci putem p"p"ri
pe planeta noastri, pe planeta oameniror.
ostarea de spirit" a for{elor malefice?,,
cr." urt*"n"r-
,,In acest sfrrEit de mileniu lumea intuneca{ilor _ a
spir"itelor malefice considerd ed a sosit momentul. A
-, nostt"u
venit rindul sisf,emului solar, deci g; A femtntului,
de a fi distruse."
,,De ce se pldnuieqte distrugerea sistenrului solar qi a
Fimintului?"
,;Pentru cd Satan incearcd sd rupd mecanisnntl cauzd-
efect, care este de fapt una dii legile de bazi ale
Universului, pentru a-qi asuma iyuvernarea absolutd
in
planul fizic, deci al materiei, dar-Ei in planul
astral, deci
planul in care se manifestd., ca firmd de
existenSe'posi-
rnortem, spiritele umane qi cele care sunt egale
din punct
de vedere energetic spiritelor umane"t!
,,Ceea ce aud este infricogitor, este cutremurltor! Cum
po{i argurnenta ci aceasta este realitatea?,,
,,Re eritot: Ia acest uriag conflict dintre Divinitate
for{ele malefice a$ vtea sd md opresc Ia sfirEitul Ei
uc"itr}
capitol al discugiei."
,,Si acceptim agadar ch spiritele malefice sunt un fel de
"conqtiinte individuale>, cu o personalitate proprie?,,
,,D.a, aceasta este absolut sigur. Ca ot.ice om, care
congtiin{d, gi aceste spirite malefice sunt de fapt
are o
nigte
conqtiinfe, dar niqte conStiinle intunecate, lipsite
de^ cea mai
vagd, scinteie de energie inaltd. Ele sunt
supuse acelui lan{
al reincarndrilor pe pdmint, fn lumea noastrd, sau sunt
niqte fiin{e de naturd pur spit ituald.!^
,,Imi este greu si in(eleg, dar mai ales sI accept aceastl
asociere prin egalizare. Cind spunem despre
ci.reva ;t;;;;
o "fiintb pur spiritual5" aceasta ?nseamn[ un grad
valoare remarcat!"
de
,,Pentru un scriitor, desigur, aga par sd stea lucrurile.
Dar eu am dataria sd ldmuresc aeest aspect, repetind cd
,,spirit malefic" ;tutem numi gi spiritui dezfncarnat aI unui
om care a fost un ueigaq sau o brutd'in istorie, fn grup, in
societate, iar ca spirit, eI "face rdu", este deci malefic,
apar{ine acestei categorii demanice. Men|ionez ed spiritele
malefice se comportd in evalu{ia lor ca 6i fiin{ele umane
nemalefice, adicd au un spirit (dupd curn am vdzut), au un
corp fizic (dupd cum cred cd s-a fndeles), dar acest corp paate
fi luat numai atunci cfnd el ajunge la suprafafa pdmfntului.
Atita vreme eft spiritele malefice sunt constrinse sd-qi ducd
existen{a fn acel plan de energie, canvenfional nunit
anterior *centrul Pdmfntului", ele sunt simytle spirite sau
.cangtiin{n malefice".
,,Orice evolu{ie spiritualA qtim ci trebuie sA -imbrace-
un corp uman _- iar evolu{ia ca atare va fi rnai rapidl sau
mai lent6, deci spiritele malefice pot avea aceasth gans6,?"
,,EIe pot sd-gi manifeste capacitatea maleficd, pot urca
la suprafa{a Pdmintului qi pot lua infd{iEarea omeneascd
normald, naturald., pentru cd fnsuqirile fizice ale corpului
unlan permit infuoducerea spiritului malefie inh'-un strat
imediat superior din punct de vedere energetic, dar qi
manifestarea lor" Aproape tofi oamenii planetei dispun de
caracteristici care ii situeazd la un nivel de energie nu
foarte tnalt ca vibra{ii. Deci un corp ornenese poate fi un bun
ldcag pentru un spirit malefic gi avind eapacitatea de a se
manifesta"" '
,,S[ recunoaqtem un adevhr in remarca bine cunoscut[,
cd cineva 31 fi "posedat de demoni"?"
,,Eu nu m-am referit ls"poseda{i,, *- revelafiile me]e nu
au nimic de-a face cu folclorul! .*, ci Ia pasibilitatea unui
spirit, fie el maleflc, dar pedepsit, de a se intrupa in corpul
uriui ant, unui nott ndscut. A.ceasta fnseamnd deja un sa!t;
energetic pentru. acel spirit""""
,,Ipteleg ca ar urca pe o nouh treaplS, dar aeeast5
rreaptb superioal"6 le convine spiritelor rnalefice, pentru e[
47
 nu intre in conflict cu respectivele
vil:ratorie mai inalt6., ,r." u* ,ltrr"rr,straturi de energie ,,Acest sfrrgit de lume nu este un sfirgit aI lumii totil,
nivelului cu mult deasupra adicd distrugdtor aI Pdmintului eu tot ee se afld pe el. Este a
omenesc!,.
,,Aceste spirite malefice sunt ruptepurpi rd.scruee, a micd, rd.scruce insd, in drumul civiliza{iei
realitatea divind care gltver.neazd simplu de terestre, fie cd este varba de cea aeeidentald, fie de eea
[Jniyet-su]. in consecintL.,
lumea demonilor este autenii. S; arientald' Pare cd omenirea trebuie sd se apreascd inainte
exemplu, cd un yoghin poate ";'";;;;;,"';;r"
'barte stdpini foirr"ii""1'"'Jiiu de a face urmdtorul pas."
malefic, cu alte cuvinte, il poate ;;ij;g, ,,Te referi la o pedeapsh?"
el ca qi de un se.ruitor adevirai,'in Ei se poate folosi de ,,Lumea modernd. s^a obiqnuit sd dea importan[d
m e n ta I i tate a, o a strd e ur p
rurn" gi oase. in supr em d lucrurilor min ore, materiale, n e socotind i sen;iahil,
o e a n d. s a'in fi ltr at
d ;
"i;- ;;, ;; _
-
ideea cd un demon poate face ,d,u
oricd,"r;-oi'" :_"tii"ZZi^t cum ar fi capacitatea spirituald sau posibilitatea de a face
g: egitri. penh.u cd avind;r, ,.ede,r
,,d eiAratele eatsacif,if.i nl, mai mult bine Ei de a crea pozitiv. pimintul este de fapt a
fi i n @ i u m A n e, c a p a c i t i gcoald fn care oamenii au fost ol:tigafi sd-gi trdiasca iialp
divine, omul, indiferent' ciid qf"
Si,p i,l i o i u" E ;" ;; ;i ;r;T;i;il :;1 pentru a se perfec{iona prin propriile lor experien$e. Sub
rlacd. vrea si
d e s c o p e r e r e a I e ie a p "rd;'rraiegte,
subjug'a nu nurnai spit"itcle 6i
c a c i.t d s p ; iiu-a t e
i i |"- a| *' ";,
i i2 in{luenfa spiritelor malefice, omenirea a uitat de prir;cipa}ul
sdu scop
prrn gra(ia divind acela de a evolua spit-itual. insd Divinitatea gi
care i-a fost acordatA poate ^ottrfi,")r."iur
,o-u,riu chiat" foafte multe slujitorii -Sdi nu au ldsat ca lucntrije sd decurgd dupd voia
zeitd(i!srgur cd in orieit yt" yogn'; spiritelor nalefice. Au mai fast multe fncercdl:i, dai nu s_a
se teme niciorlatd sd
cltey,te .la ordin,, la ascultai.eZ" "" reuqit tocmai pentru cd spiritele malefice s_au opus de
dacd este mai mult s.au r.nai p"ii"["l"r"nic.
,i-;r;r malefic, indiferent
fiecare datd misiunilor mesagerilor divini",,
fapt care desigur corh.ayiazdi oi",t'i"iern, Aq remarca un
europeanul ss6s ,,Presupun cA vrei sd te apropii de pilda supremi.,,
oblig;tt sd incheie un.pact.prin care
spiritul malefrc se oblistt ,,Cel mai impartant mesager divin a fast |isus f{ristos,
si-l slujeasca in schi-mbul'.unat. iuni|i;,
cd in lumea moderna spiritui
d";;;;;;;", ;:;2.; {,Inii pot spune cd inainte de lisus au mai fost gi atfii, deEi
cu omul de ra nu de o egald importanfS. Voi spune deci ci nici un
egal la egat, pe cind.fn tum", ^ririr'irlrreazd ,,";;;;;i;'et estepur gi simpl, ^"i,urgi,
nu a avut o impartan{A atit de rnare precurn a avut-o lisus
suhordonat tdyd nici o condiqie ;"i,r;;;;;
it cheamd..,, Hristas. sd ne rcamintim cd straturile d'e energie vibratorie
,,Dar care este codul prin ca"e iu poate ale Universului sunt sttucturate precis dupd legi foarte bine
favoarea omu.lui o subordon"._- realiza in
a_ fel, anihilindu_se stabilite de cdtre Divinitate. Fdcind o legdturd intre venirea
raul, maleficul?., """rt Marelui spirit AIb respectiv risuq gi straturile energetice
,,.Trebuie cunosc.utd acea lege cu mecanismTtle
ei, care
-
ale Universului, tridimensional, de energie, uycdm pi cele
face ca spiritul malefic n* Z"iiri)t, p"ntru cd in caz
contrar, acesta se noate manitbsti "e ale celor ce trd.iesc pe un nivel supetior de energie dacd_au
d i fe r i te_v dtd m d r i, i ai le
ii iut"t ud", ;;o;;r;;; meritat-o conform legilor [Jniversului, apoi urmeazd., fn
s d ; r:;;; ;;;;;r.,,
ardine, c]arvdzdtoare * stratul de energie in care trdiesc
a
,,Mesajele cu care ai "venit
,,sfirgitului lumii"" Vorn st*.rui iiri iin"t includ ideea numai spirite ce au acces la clarviziune, urcind mai departe,
nresaje. Te irrtreb acunr daca
*ui'rr"it asupra acestor Ia nivetrul spiritelar benefrce care au acces la fn{elepciunea
este ,.o.ta,- cum am spus, de o
..idee" sau de pr*Llniu*...,. tatald, apoi, rind pe rind ajungem la penultimul strat
energetic, numif Ora5ul de Aur, strat clin care a coborft nu cu
49
 *utt" ,"rote in urmd. eercare a intemeiat rerigia buddhistd.
in ultimul strat de energie fn care trdieqte Divinitatea sint
cele 54 de spirite gigantice, care iI ajutd pe Dumnezeu fn
conducerea universurilor. Din acest sirat a fost trimis lisus
pe Pdmtnt, deci pe un sfu'at de energie care vibreazd
harte
slab in compara{ie cu Opalul, rjeci ci Cetatea [)ivini.66
,,Vreau si-{i urmiresc mai departe ra{ionamentul
evitind sl te intrerup cu convingeri diferite, care
{in de
apa_rtenenla mea la religia qi credin{a ortodox5. piasezi
figura lui Iisus intr-un loc pe care il cunosc doar din lecturi.
dar nu Ei din suflet!"
,,Vd mulfumesc cd-mi reda{i monologul in
eventualitatea unei-poremici! vreau sd spun cd-Iisus a
acceptat nisiunea sa de reabilitare spirituald
Ei energeticd a
PAmintultti, gi cabartnd din strat tn strat, in ordine
descrescdtoare, a fost nevoit sd imbrace find pe'rind
diferite
inveliquri energetice, ajungind sd intre in corpul omenesc
pentru a apdrea intocmai ca a fiinfA omeneascd. Iar esen{a
Lui Divind s-a pd.strat in centrul spiritului sdu.,,
,,Despre venirea Mintuitorului se gtia cu mult inainte.
Iar misiunea Sa pe Pimint nu putea s[ aibl decit o mlreqie
divinS!"
,,Cu privire la misiunea lui Iisus pe pdmint se poate
spune cd. inainte .de venirea Lui existau 6apte spirite
benefice trintise de Divinitate pentru u uupr^r"gLuu gi d;r;iu
evolu{ia umrand.. Trei dintre aieste spirite se aflau in Tibet,
zond. care a rdmas qi in prezent foarte.spirituald;
un alt
spirit se alld in China, un a\tu| in India, un altul in Israel,
iar ultimul se afla pe terit,ttitil vechii Dacii. .(Jltimul, nu
inseamnd. ,,cel din urmd,,.ci unul din cele ga12te, qi
care se
numea Zamalxis, Pentru a-qi putea duce la indeplinire
misiunea divind intr-o lume bintuiti de- spit'iie iarefice
extiaordinar de {brace, qi pentru ci pe gtia de venirea Lui,
fisus a aspiiat i' eI toate aceste qrrpti spl*fe refnviorind
energertic, spiritual planeta gi omenirea""
50
,,Planeta ins[qi fiind un eorp ceresc, prin diruirea cu
via{i reprezenta un etalon al Crea{iei Divine. Misiunea
Mintuitorului, din perspeetiva revela{iilor qi intui{iilor tale,
t are,in principal indreptarea pe calea adevlrului a vielii
oamenilor, sau gi beneficul pentru Pimint?"
,,Pd.mintul posedd, pe lingd toate inveliqurile sale fizice
qi geografice, un spirit qi a aurd" Iatd ee nu gtiu oamenii, gi
trebuie sd o qtie. La vremea respectivd, fn molnentul venirii
/ui lisus aura spirituald a Pdmitului era foarte sldbitd din
cauza acelei atrac{ii 6 "gdurii negre> create de Satan" Cu
toate aeeste'a, cu toate impotrivirile spiritelor malefice,
Marele Spirit Alb Hristos a reuqit sd reabiliteze
Pdmfntul, energetic - giIisus
spiritual, davadd fiind faptul cd
omenirea a mai trdit gi a evoluat incd aproape doud milenii.
Dacd n-ar fi fost reechilibrat acest strat energetic al
Pdmintului, planeta noastrd. s-ar fi ofitit probabit ca*o floare
sau totul ar fr degenerat in ceva ce nici o minte omeneascd
nu-gi poate imagina!"
,,Ai pomenit de mai multe ori despre rolul malefic al
"g[urilor negreD (black hole), care la scarA cosmici afirmi c[
reprezinth <<capcane> demonice. Aceste .gduri negre" sunt
intr-adevir fealitl{i ale Universului" definite de qtiinta
drept obiecte ceregti ih interiorul cdrora for{ele
gravita{ionale sunt mai mari decit oricare alte for(e. Se qtle
ci particulele sau radia{iile de orice. naturi. nu pot p6r[si
aceste obiecte cereqti. Se mai qtie cb ele apa, pe bolta
cereascl complet intunecate, iar in interiorul lor d,ensitatea
atinge vdlori inimaginabile, infinite. Dar aceastd ipotezl a
"giurilor negre> apare in Europa de pulind vreme, dup6
emiterea teoriei gravita{iei,a lui Einstein" Autorul teoriei, K
Schwarzschild, a prefigurat o imagine a spaliului in
vecindtatea unei mase. Oppenheimer qi Snyder vorbesc
despre faptul ci sursa de energie termonucleari epuizindu-
se, se petrece un proces de contrac{ie gravita{ionalb rapidi
care a primit denumirea de "colaps gravita{ional" ceea ce
duce la.transformarea in "gauri. neagr["..tn fine,- astfel de
5l
 obiecte ceregti au un diametru de ordinul kilometrilor, cu aproape doud mii de ani fn urmd., la cunoEtinfa tuhtror
iar
ma-s? l?r enormi face canici fotonii si
nu le poat5 pe.esi. S" lumilor evoluate din universul nosfru , Binetn{eles ed
mai gtie cd. in exterior aceste *giuri nugr", se Divinitatea a hotdrit distrugerea definitivd a lumii eelor
manifeste
printr-un cimp gravita{ional intens, care antre intuneca{i, a cauzei, cum spuneam, care'emand gi intrefine
neazh
celelalte corpuri din_ vecindtate. Spuneam cd a"u.op..iru" . maleficul ca efect deopotrivd casmic, dar gi fn destinul uman.,,
apar{ine acestui secor. Tu atribui acestui fenomen ,,Conte, a sosit momentul s[ rostesc cuvin_tul Apocalips.
cosmic un
rol-malefic ce {ine de lucrarea iui Satan. Altfel I)e fapt este ideea centrali. a acestei cbr{i, spre care ne
spus, un
3!19. de distruc{ie in Universul supravegheat 9i cona,_,s Je indreptdm cu lentoare, pentru a in(elege pe parcurs multe
Divinitate, un mijloc conflictual, op"J niri"iiaili, i_ri alte elemente ce-au condus la premoni{ia Apocalipsului. in
insuma aceste obiecte cereqti c., aderrArat d*morrie aparen{i, un text indescifrabil. in esen(i, interpretabil, de
cunoscindu-le capacitatea de atrac{ie gi de " la caz \a caz, intr-o multitudine de nuan{e qi sensuri" Ai
corpurilor cereqti din jur. Te intreb acum daci "priboEi.u"
u venit din Tibet cu" mesaje extraordinare. Ai descifrat
nu ..rauu p..i
un nurne diferit, unui fenomen real, denumit de qtiinqa {pocalipsul?"
black hole? Cu alte cuvinte, un fenomerr cosmic prefigurat ,,Apocalipsul este scris in chei filozofice, astfel incit nu
fizi-c,,material qi ene.rgetic, il denumegti print._o orice minte omeneascd Ie poate descifra. De fapt cuvintul
' .upuJit"t" Apocalips se traduce revelalie, descoperire. putem spune cd
malefici, a lui Satan!.<
Apocalipsa biblicd nu este altceva decit redescoperirba
,,Nu neg nimic din ce-ali spus, cu deosebirea cd. eu
dat un nume celor spuse. Eu qtiu cd black hole fnseamnd ,
am adevdratului Dumnezeu, reintoaycet"ea la origini, Ia
Divinitate. Trebuie avutd ideea elard cA ceea ce se prezintd
cauzi, iar etbctul . maleficul, adicd Satan. Afi in Apocalipsa biblicd este a descriere apraape metafaricd.
descris ptoces-e
gi ipoteze materiale, eu m_am referit la adevir.
Ca ia pat fi insd realitatea este zguduitoare! Toate lumile evoluate din
fn[eles in continuare imi reiau ideea. De mai universul nastru sunt angt"enate intr-a urigd |uptd contra
bine de Z00i
de_ani, datoritd spiritelor ie^rnrut trece printr-un Iumii intunericului. Amploarea canllichtlui dintre cele daud
^ut"nru
colaps extraordinar de spiritualitate. for{e qi energii este de neinckipuit."
Daca lisus i
rdstignit pe cruce, probabil planeta noastrd qi "" ^, r""i
omenirea ar fi ,,Mai e pu{in gi, dupi ce te voi inso{i prin Tibet, i{i voi
fost salvate, iar astd.zi am fi avut colonii nu numai
p" n;"a asculta mirturiile despre drumul spre Shambala" poalo ci
Ei Marte, ci poate qi pe arte pla:ngte ale sistemurui silar. ar fi trebuit sh incep aceastd earte cu sfirgitul cdlhtoriei tale.
Dar dar nu cred ci ne*am fi putut face fn{eiegi. in cititor ar d
lurnea rlemonicd s-2. opus cu v-ehemen$d., zdddrnicind;;
multe ofi finalizarea misiunii lui lisui.i ;; rd.mas qi ar fi ddinuit poate dcar gocuMcum putem evoca
Shambala?'
,,Vorbind cu inima, ci nu cu ra$iunea, imi este greu si
accept cI demonismul ar fi cucerit in sens nJgativ, ,,in Shambala, acola unrle am aiut unicul Ei uriaEul
distructiv, o asemenea performan{i cosmich!,, privilegiu rle a pdtrunde, existd multe instrumente foarte
precise qi foarte subtile, eare mdsaar6. aceste doud. farfe
,,Desigur-, a fost o victorie temporard a lumii despre care am discutat pinA acum: fo$a energiilor benefice
intuneca$ilor, deaarece Divinitatea a hotdrtt
cd. omenirea gi forga energiilor malefice. Echilibrul (omen€qte vorhind!)
trebuie salvatd. Trebuie sd tnferegem cd rdstignirea
lui lisus intre cele daud forge a fost men[inut pfnd. aeum numai
pe cruce a.cutremurat intreg Universul, pentru a nu cauza distrugerea unor legi ale [Jniversuluf qi
acest fapt ajungtnd)
<,
53
 pentru a determina ca planul Divinitd(ii,
de epturare a
Pdmintului,_ s7 fie explicat exact la *o*untul
mamentur de fa{a, dacd. s-ar dezechilibra aceste "rirukt.-
doud. enersii
tntr-un sens sau altul, efectul asupra ptu"iiii
ucigdtar!" "i;;r*;f fi
,,Ce in(elegi, ce-intuieqti prin cuvintul ucigd.tot?,,
de genul cd planeta noastrd ar crdpa tn
"Q9va bucdti!,,
,,I)in nou mi-e greu sd accept ca niui"ilat"" L- fi
.vulneratrilh"! $i cI ar accepta u*u^.".r*"
finalitate.". k-
,,Sub s criu re m a rcii,. e s te " ey ya t, D iv init iii-i- nu p o utu
1d
aecepta o asernenea.catastr.of\- Mesagerii trivini t" iieliri
sd-gi dticd la indeplinit.e misiunea de-salvare pd;;;;i;;"
ceea ce se gi intimpld in prezent. in Shambala ^ am ;;;"1;;
acest lucru. De altfel, semnele conflictului d"
;^;"-;;;;;;;;
au inceput deja sd apar(. privifi ,oniirt"t" i;;;;";;;;;;;;
noastre.
.Privjti gaana nebund a amenirii dupa acii;,"f;;-;;
averi, de pldceri Ei iluzii degarte, tr:t mai strdind ii
spiritualitate gi de oredin(i.!,'
,,Vorbeai de mesagerii Divinith(ii -* despre Shambala,
ceva mai incolo."
,,Mesagerii divini igi vor duce Ia hun sl?r"gjf misiunea, iar
scena conflictttlui finar dintre cere doud for{e va
fr ir;a";;i;
,O afirmalie care consterneazl! "r\q vrea ca acurn cind o
f". pq hirtie, sd fiu convins cA este vorb, J";;;ii*"j
Dupd Iungul periplu prin dimensiuni cosmice
c_olosale, mi se pare de-a dreptul i;i;;;;;j;;';sl'fort"
deznodrmintul la care te-ai referit eu atita certitudine
focalizeze intr-un sp-afiu gi intr-un teritoriu i"r;g"if*;;
sa se
raport cu dimensiunile despre care arn discutat!,, i
i;
,,Este sigztt cd. nu^sunte{i singurul careituiecd afrrmafia
mea in felul acesta. Dar a sositinomentul-sd
punctul energetic al pdmintului a fost traii'i;r:;l;;
^i"iii,rJ'a
R9y:nia,.i1ttre paralele energetice 26 gi 2B gi meridiaiu-lii
gi 26 * cifi"ele sunt aproximitive, insi centrul
fr* ra acesiii
nucleu de energie aI pdmintului este in Mungii B;;;;;,
respectiv axa perpendiculard care intrd. in Vtifu\
O;iri"
Oyigine poate verifica aceasta cu instrumente adecvati, .di
pildd instrumente laser ile mare fine{e.,,
54
,,Revenind pentru o clipd la *caracterul energetic" al
in conflict*lui, se pune intreLrarea: dac6 spiritele rnal*efice igi
trSiesc existen{a pe ultimul strat de energie, atunci *o* oo,
putea fi ele distruse?"
,,Nemaicunosctnd sau nerecunascind ele insele legile
'{Jni"versului
stabilite de Divinitate, ele nu pot avansa pe
straturile superioare de energie, din eauzfr cd se prodic
'
deregldri. L[eeanismul r]e distrugere a lor paate fi unul
singur, qi anume atrac{ia spiritelor malefiee ed.tre straturile
superioare de energie
adicd tn stdri energetice de
existen{d qi insogite de-aparigia fenomeneror de inaltd
energie vibratorie, atunci strueturile malefice de energie
negativd pot; fi distruse, altfei spus, prin scoaterea lor de pe
ultimul strat qi ducerea cdtre straturile superioare de
energie sub un control qtrict, unde vor fi dezintegr.ate prin
tnconjurarea cu un fel de alveol\ qi se vor topi coisumindu_
se ca ceara unei lumindri".."
,,Aceasta in planul fahulos al for{elor de care vorbim.
Dar noi suntem oameni, Conte" gi vrem sA qtim despre noi,
despre destinr-rJ nostru in aceasti miqcare cosmici. Noi
oamenii .copiem" comportarnental, spiritual, moral energiile
respective gi discrepan(a dintre ele? Suntem la fel, benefici
qi malefici?"
,,Mai intii voi spune cd fn conf'lictul pomenit amenirea
va avea multe de indurat. pentru cd. gi aamenii sunt
impdr{i{i in doud categorii * benefici gi malefici. Cei eare
vor fi de partea spiritelor henefice vor primi protecfia
acestora, pe cind cei care se yor da de partea male{icului ior
{i distrurci impreund cu respectivele spirite demonice.',
,,Te-ag intretra in ce fel gi cum putem qti noi ingine de
care parte a *frontului cosmic, ne situi.m, clar presupun ci
ai aeelagi rhspuns: discernhmintul, morala, credin{a! Nu
trebuie sd-mi rispunzi, ci revin ia ,ruru final[
a
eonflictului, eare va fi in RomAnia!,,
,,In Ramilnia credin{a s-a pdstrat in ciuda vbacurilor de
tiranie maheficd. Ceauqescu a fost ultimul pian satanic. in
\\
 ciuda unei istorii extrem de frd.mintate, istarie
trse care nici
un alt popot" nu a avut-a. Iztr prin pazi{ia sa, Rom6nia
t"dscruce intre cele doud pirgi ale'rumi'i,
este a
cl"i*rlaiur- gi
Occidentalul. Cu toate acestea, repet, credin{a s-a p,lsttit
aici nestirbiti, necrintitti, chiar qi atunci cirtd a,amertii
aeestui pdrnint s-au t:anf\.untat cu cea miti rtificili
asprd existen(i. C7 sd fiu_ mai contplet;, trebuie 6i mai
ne ,anug ;e
i'r't centrul cdii Lactee se ar'Ia a rurne
faari"e evaria-ti
strtirituai, ,untitd. Hirania f'okao qi r:are de mii de
u"i , iori.n;,t
lupia impott'iva iu-ntii intunericztlui. Din Hi,ania
Loka a f-ast
d-eschis, prin spafiu energetic _- qi nu cel tizic! *_.un
de energie beneficd ce cade per,stenCicula;. pe trr;toliu't
twne,I
Rorc,Q*iei, intrind prin ceni,r.tl tsilminl:ului
unde se afli
lumea spiritelor narefice --- am vizur; rle artfbr
expi;n i,.rr"o
acestor spirite qi in univej s, acum md r.efer ia planet:a
noastri" Pentru tz se putea opurle t:nergie:i ntgativi
cp uese
din centz-trl Pdmintului, energia henefici trintis| ,lin
[Iirania Loka se irchide in afaia p]ienetei ,,rr,ii,l* ;;;r"'r'r';
tunel riin qapte bucle...,,
,,De ce exact gapte bucle.l,,
,,Ilentru cd Pimitul este a planeti de graduX gapte, este
cifra numrtrului continenteJ.oi existente, numi\rul celot
sapte mintzni ale lttmii, zilelt: srtptimfnii etc" etc. ceea ce se
va fntimpla tn urmdtorii qapte ani va zgudui orice
canEtiin(a, rlar nu treltuie sti mire pe nimeni*acum
,;pun. RcmAnia va fi teritoriul unrje se va da lupta pentru
c-rnd" o
credingi, pentru a fi de part:ea benefied ari"de;_;";";
maleficii *'imprlis;1' aic:i este racur suitravieliirii
aritenirii,
s.au autodistrugerii ei! Mesagerii Divinit:nfii
intensitica acf,ivitatea mai ales fi zona Rominiei.
tqi vor
vreau si
se gtie cd fn afard. de acest tunel de energie
beneficd
lucru.rile var lua cursul trtrestahilit de cle*e firfu"t"
malefice.. ^"
,,Vreau sd rememorez faptul cd orice previziune,
prof'e{iile qi viziunile cu o implicare
atit de ma.e qi dt;;;;
nu intr[ sub inciden@ spiritului justi{iarl MI gind;sc
d;
50
pil<i[ ch Rorndnia este o {arh, una din p5rile Europei. Ce
se
va intimpla irr jurul si2"
,,I)espre asta ceva mai t'irziu. Deocamdatd. nu se poate
spune c,i *nlarginile" tuneXului au a acfi.une cft, ie cit
beneficd. asi].pra spal,iilor vecine cu tpra rtoastrd, de;ii, cum
ant ztrd.tat, cea mai mare parte din energia benificd se
scurge ir: Ra.uania. Deja mulgi rlintt'e rcr'1ini sirrrt actiunea
acestei enet gii i-tenefrce..."
,,I)ac[.r.r simt cu adevi.rat, eu d.e piida nu gtiui Cum ar
f reLrui:i c r,inrla?"
,,C* ps *.n gal in carpu| Ior, ca pe teva care Ie sustrage
t:,ergia nt:gitti,i rlin nrlt, dar energia iterteficd rr* prit*
l:ace !;rttu]. 'lrei:u.ie acordat| a importan$.i i:;'ucialit t:s:is:ien{ei
spititi:*lt, existen{ei spiritelor I:ene(ice.,S;i nr.r uitdm ci
:;ttiritual, flominia va fi facarul credinSei unice pe aceastd
planet:ii.. Este evident cd mulgi rom.rtni var idcjea sub
influen{a s.:iritelar male{ice. De a'ici se p*ate trage c**ctruzia
td in Rarni.ni:t va avea loc un canfli.ct mai mult sau mai
jttitiri tragic ftttt e cele doud farfe...,'
,,A.9 vrea sh detaqdm aceste generalitSqi pentru a recolta
diri intui{iile tale qi rnesaje}e primite in sharnbala fapte
pentnr eare i{i asumi responsabilitatea rastirii Ior!,.
,.I)esig'ur. in anul jggS este foarte ptosihil ca sub
influen{a spiritelor m,ahefice RomAnia sd intte pe rtina unei
dictaf;*t'i militare. insd a dictaturd milit,rii, un sistern
dominatar nu poate exista prea mult, nu ya supravie(ui. Dar
conflictt-z"l intre cele douA for{e va dura qapte ani.,,
*Dar tu ai cuprins in Sharnbala, prin revela{ii. rlestinul
insuqi al i:ianetei .* este unul din rnotivele care mi-au
sugerat sii scriu aceastd carte! ._, deci ili po{i arunca *ochii
premoni t r_'iri " rnai departe?..
,,()eea ce se va intimpla tn jurul RamAniei poate
constitui un subiect demn de cele mai spectacu.loase sienarii
de groazL' oricit gi-ar inchipui cineva amploarea eonfricteror
dintre cele doud for{e, nu poate fi camparat cu ceea ce se va
petrec* i'n realitate!"
57
 ,,Am aminat poate prea mult o intrebare pe care
cititorul gi-a pus-o in locul meu, mirat cI mie nu mi-ar fi
venit in minte: Cum a fost eu putin{i c6 !i-au dezvlluit
min{ii tale aceste lucruri, de vreme ee afirmi-ci nici o minte
omeneasci nu gi le poate inchipui?,,
,,Taate aceste lucruri qi multe, foarte multe altele care
vor urma pind la capdtul discu$iei noastre mi-au fost
revelate tn Shambala... "
,,4 doua intrebare cu care presupun cb l_am iritat pe
cititorul cunoscdtor al cir[ilor orientale dedicat,e -rorr"i
ezoterice" a lumii qi vie{ii, se refer[ la faptul ci de
Shambala, aceast5 lume subpiminteanl, se leagi to.-ui
"alternativa" malbfici a destinului planetei!.,
,,Este o lume alternativd heneficd, gi nu sunt de acord
cu unii autor"i care afn-md despre shambala cd ar fi ldcaqul
spiritelor malefice! Aceastd lume subterand, aflatd ta
-it6
kilo,metri sub scoar{a terestrd, a dirijat a controrat efectiv
si
euolu{ia oamenilor timp de mii gi mii de-ani, dar nu ,;ngri,
ci din ordin divin. Iar ord-inul divin a fost tran"smis
Shambalei numai prin mesagerii divini. Am ,pi, iu-l
inainte cd tn shambala existd instrumente foarte precise de
mdsurare a celor doud for{e, numite acolo Focul-(6s6jg _
farfa. beneficd Ei Focul Subteran
este oareeurn imund la ac[iunea - for{a malefici. Shambala
ma]eficului, este o.zond
interzisd., radioactivd unde nu are vaie sd pdqeascd nimeni,
din anumite circumstan{e. Vai descrie rnai fjrziu ce am
vdzut gi trdit acolo."
,,Deci consideri ci umanitatea a atins punctul extrem
cind i se cere o op{iune. Fiecare om trebuie sb aleagi intre
bine qi rdu
folosind expresiile echivalen-te din
spiritualitatea-rcmdneasch. Nu te intreb de ce beneficul
l6cag al Shambalei n-a putut fi deconspirat de sateli{ii
artificiali trimiqi in cosmos pentru a cercetll s.oa.1u
terestrd, sau de ce curiozitatea qtiinlificd. n_a intrunit un
numir de entuziaqti curajoqi, ap{i sd ajungd mai inainte
acolo! Totuqi, la care din aceste intrJiri imi po!i
ri.spunde?'"
5g
,,La eea care este esen{iald! Despre benefie gi malefie nu
sepoate afirrna ed sunt ap$iuni ultime sau obligatorii pentru
noi oamenii, pentru cd fiin{a naastrd a fost tnzestratd de
Divinitate cu liberul arbitru. Cu tot ajutarul trimis de
Divinitate, omenirea s-a ldsat influenfutd de malefrc. De
pildd, psihalogia Occidentului este aeeea a viefii mai bune gi
praspere cu sprijinul tehnalogiilar moderne. Dar tocrnii
tehnalogiile moderne au fost create sub influen{a spiritelor
malefrce."
,,Dar ideea de evolu{ie im.plic[,legic dezvoltarea acestor
tehnologii. Inteligen{a umani noi qtim c6 este un atribut
superior al omului creat de Dumneeeu. Dumnezeu a creat
Universul, Galaxiile, via{a, lumea, iar omul creeazi in
lirnitele sale intr-un univers creat. Altminteri ar trebui s6
aeceptirn ch inteligen(a creativi ar fi o emana{ie maleficl. O
asemenea ipotezi, (sau un adev6r ascuns) schimb[ radical
reprezenthrile noastre despre evoluqia uman[, conducind la
urma urmelor pe un traseu inacceptabjl azi. Dac6
Dumnezeu este Perfec{iunea, Absolutul, Inteligenla
Superlativi, atunci nu pot accepta c[ toate acestea au
devenit aspiralii ale omului induse de un spirit malefic!,.
,n"Afu vd pot rcproga cd judecagi la fel ca majoritatea
inteleetualilor care mediteazd Ia aceste lucruri, Din punctul
Ce vedere al adevdrului superior Ei ultim existd a altd
judecatd. Este adervd:at cd Ei Pdmintul este crealia
Divinitdfii, dar qi omul" Insd omul a distrus in bund parte
aceastd crea$ie cosmicd., gi-a distrus qi continuri sri-qi
distrugd lacal vielii dat de Dumnezeu. Iar Dumnez"u
prin defini{ie Ei in mod absolut tr'orfp anti-disttwc{iei. Nu"rl"e
cazul sd pomenesc acum ceea ce gtiu azi gi copiii * poluarea
gravd a atmosferei, periclitarea gravd a stratului de ozon,
distrugerea pldmfnilor planetei, care sunt pddurile gi atitea
altele" Aceastd chemare spre distrucgie nu este
inttmpldtoare sau, cum s-ar erede gi cum se mai afirmd
uneori, rod.ul unT calcule nr:;" ale oamenilor de gtiint| gi
al avintului industt'ial de ra inceputur aeestui
seco,. Ere sunt
categoric in{Iuen{e ale spiritului malefic, qi Infeleptul qi fafa necunoscuti a Tibetului
o"^"ifiru'-o
ac(iune importantd de distrugere a opetei Divine. prin
altiune4 l-or de-opunere impotriva Divinitd{ii qi
sltditorilor
ei, spiritele malefice au vrut sd rjemonstreze
cd sunt Ia fel de
potenfiale, tt-tsd in sens invers.

in elipa cind nu vom avea nici o curiozitate fa{a de

minunata planeti ce ne-a fost dat si o locuim, este sigur ei
vom fi nigte oameni dispera{i, imbitriniqi incd de la naqtera
Dupr densitatea qi extraporarea binefhchtorr* oo"io"itxfi,
putem spune cd mai sunlem inci tineri, tineri "ca specie,
ca
evolu{ie, ca disponibiiitate permanent6 de a-i oferi
Plmintului o pildi de mire{ie, de crea{ie in sens benefic!
Sau ne relu5.m existe_nta istoiiei dependenqi a" I"gi
care guverneazd l:ipolaritatea eonflictuald a ".*f"al -
Universului?
Ce rdmine totugi pur in noi este curiozitateu, qi
bipolar5, pe de o parte aceea care aqteaptA mereu "u
performan{ele inteligentpi umane, iar pe de alti part"
"..uu
care se ascunde intr-o acut[ insa[ietate fa(i de ."o" urro_e,
ce n-a fost incb desco,perit pe pimint. Din ti*p in tirnp
triim iluzia ci totul a fost descoperit, c[ ne-am fi umplut di
cunoagtere riscind s[ c[pltlm psihologia rnonotoniei. Dar
*n lucru este limpede: avida curiozitate-inscrish azi intr-un
s,:i de psihozi spiritualh cu nostalgiile
'cultis-r.l,ri
misterului cunoagte o extrapolare fhrd precedent.
ii
inainte de
intilnirea mea cu Contele Incapucciato uo""* deja o,,banc6*
de descrieri din fenomenologia paranormale! Recrudes""G,
gol ,moral, trlirea non-sensului, anxietot", ui;""r.i,
revela{ii? Am incetat sA mai rostesc aceste no{iuni ce bintuie
noastr5., pentru ca fenornenologia paranormali mi
-lume-a
le-a distrus de prea multe ori.

6t
 Iar acum m6 intilnesc pentru a nu gtiu cita oarb. cu
Contele, ca sd ne continuim ascensiunea ,pr" *.rol-din
marile mistere ale lumii.
,,Aflind de la batrinul yoghin despre lumea
subpdminteand, am fost curias sa qtiu totul. o curiazitate
de
european pe care yoghinii o vdd ca pe ceva copildresc,
sau
aqa cum vedem noi exaltarea micusalui qeolar itunci
pe eale de a pricepe alfabetul. Dar: acegii yaghini
ifr,i u
Etiu pt ea
bine cd pufini dintle- noi, eurapenii, reu"gim ,X fu""* ui pu,
mai departe de alfabet. N-ag spune cd ne compdtimesc,^dar
cred cd este ceva asemd.nd.tor! Desigur, eram convins
cd nu
puteam qti totul, d.e ureme ce respectivul yoghin pdrea
el
insuqi -- gi era chiar! * , p*r"oind destul di misierioasd,.
Cu toate acestea, sim$ise respectul meu, increder"r,
dor,inpi,,
stima pe care Ie nutream fa(A de personalitatea lui'g;i^tiT;
cultura pe care o stdpinea inti-un chip aproapu'naturit.
L-am rugat aEadar in una din zile sd_mi aiu o i"a"giii.-O
cheie pentru a afla cum pot ajunge in Shambala...,,
,,fmi aduc arninte c6 astfel de dorin{i i_au purta_t pe
mul{i inaintea ta citre acel loc. Aminteam mai in urmd
de
un Mircea Eliade qi de aceeaqi dorin{6 a marelui invatal
roman. Din cir{ile unor europeni cdrebri dedicate orientuiur
"misterios" desprindeam adeseori aceeagi ir"pr;;iili;
dorin(A. $tii pentru ce ai fost ales?.,
, ,A gti? Bdtrinul era unul dintre aeeia cu sim{urile
foarte dezvoltate in, urma practicilor yoghine rr,a"t"l"gi^qi
riguroase, Ei cred cd a simfit in plan *eit"l
Ei spirituil id
avea loc a transformare intr-un anume ,"nr. O trinsformare
a sa, favorabild mie.- Sunt lucruri pe care vd rog sd nu-mi
cerefi sd le explic. vreau sd spun insd cd,,tn ciirla tuturot
cunoqtin{elor sale, el imi relatase ceva ce pdrea o povestire,
o simpld leggndd, fn aparen{A legendd d"upr"
el area
cunogtin{A de la inaintagii sdi,- deci nici el nu mai"a^re
era sigurr
cd ar exista o \ume subpdminteand!',
. ,,fu_. tu ai acceptat sd cdldtoregti prin legendh pentru a
ajunge la un adevd.r atit de straniu, inir-o lurie lr,.rudibill?ii
,,Bd.irinul nu m-a trirci.s sh'-.,intru,, i:n legendd, ni.ei
r,,arbd, eaa un om excep{ional, ci fy rnarea sa .bundv.ointd m-a
i\tdrumat -* iat' eu refuz acum sd ered ed n-ar fi cunaseut
tdevd.nt.l! ** spre {inuturile sterpe gi astile ale Tibetu,Iui,
:;p",'e acele mdnd.stiri in care esf,e atlunati o psarte rJin stiin!;a
lumii. rcnt;emparane!"
,,Te-a trimis intr-un loc sau la c mlnhstire anume?"
,,Nu mi-a specificat spre care rnd.nd.stire sd rnd indreysd
{tentyu cd nu era necesar. lfici aeest aspeet nu-l pat
r:omenta. Era de la sine in{eles cd ari.unde m^aE fi dus, in
ovieare mdndstire, voi gdsi un indieiu. Dupti a periaadd de
citeva zile fn care m-am pregdtit penf.ru naua cd.Id.torie,
strfngind. de altfel un bagaj sumay campus din puginele
aliment,e qi fructe uscate, un balat rLe asa zise pdturi
aanfec$ionate din lind de iak, faarte graase gi ed.Iduroase, am
pornit spre Tibet, de rlata aeeasta frtrd cdlduzd, singur,
gtiind dinainte, prin intui|ie, mai au{in din cele auzif,e,
despre ce aveam sd. intilnesc in calea mea""
,,Intui{ia este altceva decit informa[ia! Acestea doud se
completau?"
,,Cind arn spus *din eele auzite" am in vedeye
traversarea unoi" zone cu vegeta{ie abundentd, alternind cu
J.ocuri deschise qi pustii, uscate. Exista pericolul aparifiei
unor ani.male sdlbatice specifice zonei respective din .[ndia
.- este vorba de pddurea bengalezd ca.re se 'intinde apraape
de frantiera nordicd a Indiei, unde pali inti/ni qerpi
veninoqi, imprevizibili gi foarte agresivi, fhrd a mai vorbi de
alte anirnale s{lbatice. ^. "
,,Bitrinul yoghin te s{htuise in aeest sens, qtiai de la eJ
cum s5. te deplasezi, curn si te ascunzi, cum s5 te aperi?"
,,ilacd aq rd.spunde Ia aceastd fntrebaye in felul agteptat
de numer"ogi ei.titari, ar fnsentna sd-l transfarm pe bdtrinul
yoghin fntr-un ghid turistic., k]l nu era alia {:eva. Lucntrile
sunl rnai profiinde. Fat.spune rloar cd bdtrinutr yoghin m-a
flnr'li6ar sd nu-nri f'te fi"icA in nici un mament aI gelei mele
cAlAtw ii!"
 ,Te rog s6-ti aminteqti..."
,,Indreptindu-md spre frontiera indo-tibetand pe jos, am
strdbdtut aceastd distan{d timp de citeva zile. }tioa'ptea
trehuia sd aleg un lac bine calcurat, Ia addpost de pericorere
ce se puteau ivi, Cdutam de exemplu cite un copac mai
desfrunzit, pentru a putea vedea cit dg cit in jurul meu.
clima subtropicald prezintd qi ea unele caiactetistici
contradictorii, in sensul cd ziua este destul de cald, iar prin
compara$ie, noaptea temperatura scade foalte mult,
ajungind doar la citeva grade peste zero. tn aceste condi6ii
un european se poate adapta mai anevoios" Dar dupd timpul
petrecut in India, ntd obiqnuisem cu clina. Nu am trdit n'ici
un fel de iitcidente pind la frontiera indo-tibetand, d.eoat":ece
am evitat orice intilnire ce mi-ar fi putut aduce nepld.ceri.
Cu toate acestea nu pot spune cd n-ag fi cunoscui atitea
senza$ii qi stresuri, tot timpul sim{eam cd. sunt urmdrit de
sdlbdticiunile din desrEu/ Iocurilor strdbdtute. La frontierd a
trebuit sd stau o zi intreagd pentru a calcula momentul
trecerii. Dupd curn se Etie, in Tibet sunt autoritdgile
ehineze. Cu taate acestea, a rdmas un fel de proviicie
au.tanomd. La g-ani(i se pot ivi multe nepldceri, in primul
find din cauza eventualei aparilii in zona respectiv.4 a unot
soldagi chinezi- Astfel am ales momentul trlecerii grani{ei
odatd cu crepusculul, pentru a fi mai sr'gur pe traiersarlea
gani$ei; spre seard trecerea este destul de periculoasd. Zona
aleasii de mine era aproape pustie, era un
$inut pietros. cu
stinci mari .7i deniveldri, cu scorburi din care pindeau
reptilele. Traversind zona Ei cunoscind marcajul, am inttat
in Tibet gi am mers timp de o ord gi juntdtate, clupd care m_
ym-optit" A doua zi de diminea{A m-am fndreptat in direcgia
indicatd de bdtrinul yoghin. Multe ore am mers cu pas
grdbit, ptnd ce mi-a iegit in fagd un sat populat de ciieva
familii de tibetani. Narocul meu a fost cd tn acel sdtuc exista
un singur om care aprofundase o seand, de cunaqtin{e
strS.ine de educa(ia celor din partea locului, gi volbea limba
englezA, Avea astfel posibilitatea de a tua cantact cu cei ce
61
nimereau pe teritoriul respectiv. Numai aqa am pututsd md
infuIeg cu ei, penttu cd limbajul acela universal, de semne,
gesturi gi mimici, nu este d-e ajuns pentru a te faee
i'n{eles". ."
,,Primele impresii, despre oameni, Le-au incurajat?"
,,Tibetanii sunt primitori, dar au inscrisd- fn
lar cea mai strictd qi rigwroasd educagie. O
persanatritatea
edum{ie care sfideazd canfortitl. Via{a lor este plasatd sub
rcmnul unor legi pe care le respectd ffirh nici a abatere, ceea
ce fi face sd Ssari. l,a prima vedere eamplet tlez.interesafi de
tot ce sp. petrece in jurul lar gi in lume. Dar dacd ai darul de
;t pdtruide cu gtndul gi cu intuigia in mecanismul vie{ii lor,
po{i canstata cd sub rigiditatea educa{iei tibetanii sunt
oameni f<tarte rnaleabitri qi fn{elegdtari. Ivhi ales cu copiii lar,
tiltetanii sunf deasebit rie drastici^ in compara(ie cu madul
nostru fami"fiar de a fi, intr-o familie tibetand dacd un copil
a gzeqit, eI primegte a pedeapsd foarte asprd" Partea opusd
acesfui aspect este voinfa 6i dragastea ]or de a-gi trimite
copiii Ia o mdndstire pentru a le aferi pasibilitatea de a
tnvd{a atit ctt le este permis!"
,,Ce se in{elege acolo prin .eit le este permis"? Ar fi
exact opusul a ceea ce dorim noi de la copiii noqtri?"
,,Existd multe lucruri la care nu to(i oamenii au sau
trebuie sh aibi acces, chestiunea este ceva mai delicatd, $ine
de legile stricte ale vie{ii lor, ale frlozofiei }ar" A-6i trimite
copilul Ia a ndnd.stire este un ideal, ei devin discipali.
Trebuie qtiut cd pind nu. de muJt Tibetul a fost cansiderat o
zand sacrd."
,,$i !i s-a oferit gi {ie posibilitatea de a ajunge la o
mind.stire, de vreme ce sint bine cunoscute interdieliile
straqnice mai ales pentru striini?"
,,Pdtrunderea aricdrui strdin in aceastd zond este
adevdrat cd. se considerd drept un sacrilegiu" Nici un am din
afara Tibetului nu avea voie sA intre fntr-o anume zand
sacrd.. Dar fn ultima vreme conduedtorul spiritual Dalai
Lama a hotdrit favorizarea vizitelor strdinilor din Lumea
 tntreagd in acel finut. .N_am terminat insd cu copiii!
Trimiterea lor la md.nd.stire se poate face numai daca
familia este destul de instdritd., mai bine zis destuil de
bogaLd.!"
;,S5. revenim la ceea ce intereseazh acum in primul rind:
ai ajuns intr-un sat mic, cu pu{ini locuitori, ai c..rrosout
b[trin care vorbea engleza..""
--i*''*'
un
,,... Fi am stat o vreme.la o familie de tibetani reugind
y1.rnd fac ingeles, cd doresc sd ajung la una din mdndsiirile
Tibetului, nu avea importanfd Ia cire anume, ol"o,ur*u-lt_i
sporise mult intui(ia qi mi se comunica faptul cd oriunde
aE
ajunge, voi afla acea scinteie care avea sd.-mi luminezl
drumul tn continuare, spre $intd."
,,I)rurnul spre Shambala este o tsinh mare, ea nu se
irnparte nimd.nui, Lrebuia si ai un ghid,.un intelept
care
contrar tradi{iei seculare, sh te aecepte!..
- ::AFa este, dar eu gtiam cit sunl ahentitt spre Shanfuala!
Cind gindeam mai intens la chemare, a apit-wt in acel
sat
un bdtrin dintr-o familie numeroasd., care intuind la rindul
sdu gtndurile mele gi chemar.ea, m.i_a tlescris drumul pind
Ia
cea mai apropiatd mdndstire carte din fericire, dar'nu
din
intimplare, era una din ce!e mai importante, era
principalele din cele p2 de mdndstiri car-e formeazd. ""o
i;n
un fel de
arcan in jurul punctwrui .mistic -- acer zero car"e se
presupune cd. ar fi axa unui plain ce pdtrunde
adinc in
ShambaLa. Acea mdndstire, se afla la citeva zile
bune de
'mers. Dupd ce mi-am refd.cut starea
frzicd _ deoarece nu
md aflen intr-o formd prea hund -_, dH mulfumit eum
se
cuvine pentru gdzduirea oferitd, cu tot respectul fa{d
de
ospitalitatea exh:em de ciilduraasd, qi ztm pornit spr.e acea
mdni,stire. Reluam de fapt ostititdlile drimutui anterior.
!;n11gu frica nop{ilor, din nou ,rrun"dtori nesigure _ rleqi
in Tibet anitnalele sdlbatice nu sunt ptea numet"aase.
Plecarea mea a vut loc pe timp de iarnd_primdvard,
problene gi greutdfi in plus, noaptea era frig aryadar
q'i era
um e z e al d. p dtrun z d.t o a r e.,,
,,Itinerariul oresupun cA poate f;ace obieetul deserierii
unor stiri sufletegti qi erno{ionale i.nieresante, dar eu. sunt
grdbit sb te "v[d" ajuns la acea rn6n5stire!"
,,A;jungind tn cele din urrmfr la mdndstire am fost pu.s
rlin'prima secundd infr-u.n i.rnpas l:eribii de ardin mental!
Atn simgit pe propria-mi pi.ele efr faptul ,ed pdtrundeam 'in
Tihet, Ia o mdndstire, era un eveniment; nedorit, mai ales
pentru lamaqii din mdndstire. lle aceea a trebuib sd evaluez
carect posibilitatea accesulni fn mdndstirea respeetivd"
Sim{dmintele mele, int;ui[ia Ei eherr'area erau ale relafiei
mele cu acea for{h care md agtepta, dai nu la fel qtiau qi
lamaqii, asta Ia inceput. Pentru. cititarul ramiln este geu sd
tn{eleagd acest lucru, etnd mi.ndstirile naastre sunt lacuri
rle pelerinaj Ei muzee. Itru vd putefi imagina ce-am sim$it
cind mi s-a desehis paart'a mdndstirii! Spre surprinderea
mea, am constatat cd cel ee-mi deschisese - un am intre
doud'vir"ste, un lamag ras pe cap gi cu o robh destul de
sdrdcdciaasd -- nu,m-a respins! Asta mi-a davedit ed fn
mecanismul intui{iei calective fntre timp se sehimbase ceva,
cd se 6tia de sosirea mea pe aeel teritariu al Tibetului."
,,Te aflai in plin mister, tu insu{i r.rn personaj al
misterului."
,,Evident. Cu respect am pd.git in curtea mdndstini, iar
ceea ce s-a petrecut ulterior este de dameniul nan-realului
sau aI unei realitdgi care depd.,geqte normalul. . ""
,,La ce te referi? La un ritual?"
- ,,Este foarte probabil cd acel lamag sd-mi fi captat
emana{iile mentalc pe cale telepatied, de aceea"Iuindu-md
de mind m^a condus necandi[ionat pind Ia staregul
miLdndstirii, un virstnic respectabil gi foarte fnalt, cu un
aspect impund.tor, o fa$d asceticd, achi pdtntnzd.tari -- este a
caraeteristicd tipicd pentru un larnag tibetan, iar starelul Ia
care am ajuns era foarte elar ed-rni citise gtndurile din
prima clipd a inttlnirii."
,,Este firesc sh te intreb eum v-a{i in(eles?"
 ,,.Nu trebuie si. t'nai spun ci acel laman, rlu tunaqtea
limba romAnii! Dar nici nu e nevaie. Limbajut telepatiei ,7i al
intuifiei este un lirnbaj uni'cr"r;;t1 p:rir care am trt{eles ctl
eram l:ine primit, in acea smtl.ndst;ire. A,fei Lirziu, dupd ciLeva
ziit:, aveat.* -qd-rni drti.t seaLr*a c6. pr in educa{,ic intuitivi
pu.tem a.fla totul. Actttn tliiam prcr:is c;i s,si.rca fficrf r?i.ii
a:;tepiatti! Ca.uz".t aqteptdriiT.&"u ;+,",e;rin s-a e{'ltt deci.i. it;.
s{ir6iful nsede,""if rneIe 'in acL-)it ji}ilndsilre.'/
,l,e
,,Cit, ai stil{, la. n*.nd.st,irr,;:r cai.e pri,rrise?-.
ac{:tt m;inistire:
,,In arn 1tr;p*stt timy; rje qastte }itni, tieci
ptt"itntivitra:ql ir p;tl"fe c'rn i,r;lin,rii-r ;,lnuiui ilr5g" irr att::;! ti mlt
arn atut prile.iul s;i culrosc r;oititJ d*: v,isb'i al l+trt:;;qiiot", ntt;t)
caye este g'enet'alize.t la taate r:eki.altx rnaniis*irik:, rit11;1!;11
t)lire se W'actici itt fiecttre ,Jiwirtr;;tfui, inv,;i{tititriit} d.}}"p si:)
priniesc,colo... iiind una tli* ytt'incipaiele rnltildsttri
tibettane, drrT;d o sdyttzimit;)i rle lit sasiyt,a int:a a;ri ;.eeEit si
p,t't o rliscu[ie ,ti;i ampl;l cu u,nul *'iri siil_r;rlfsnii dir*cfi ai
stare{ului, discufio ltrintr-un cad telepatic. pt,in tapiisfe
t"elr:pat,icti reciproci, am reugit s3 rzti fi,tt inf,eles ast;pr"a
a
eeea ce ciiutarn '_ s;i alung i* Shanbala. l,I-arn r,:rnvins {:;:
aveanl cunoqtin{.e dcspr"e aceastd !ume de .li:gend;i de l;,i
l:itrinul in[elept yoghitt. fufi
agtepta.n sti pr"irnesc r;irsl:e
explicafi pe {a}'e /e presupuneairr sirnple, ir;sd in r??o$irenfuj
i, car"e an rost,it cuvintu'l $'lr;ri,lr$:rtr;r, larrtaqui r.esp,*rcfi'n' ;r
mtti flist ltincvaitar si a rtd#zat atice explica{ie! Erart pi.ts
rrttr--o situn"{ie ,Jifici'lti. Peste ysu(,in {,imp fnsii ani c*nstatat,
ptrin derlnc{iile pe ca;c ie"itrn cyturat irt rcngN.ient*! rrtr:u, ci
.ei .r .s(r t t'l.t t t'1, i t t fre c o n du : :jttt t i t ;rcclt,i, ; t ;i t t A s t.i r i !'
1
,,Totuqi, te rog si-!i a.rriinteqr,i p..r.Nin vi;rtr,a ciin
ministire""
,,Ritualul gi cittegtstiile r-{e lamaqi gi discipcli erau ni6te
apari{ii desfu] de ttizars, pentru cd oricet"e ar fi contraria.l; Ce
faptul cd vede in fa{a -qa un on} care-i seamdnl, dar tas ?n
cap, puriind robh,'reqminte lungi;tinl
la i:Atnint,
zdren{uite. tnurtiare, qi tc Stoli intueba de ce a'e,gf i a;tntetri
duc o asemt:nea via$5.7-Penfu"u inine nu exista a explica.{iet
68
Ir;g"icA pritind hainele lor tnizerahiie! {Ja qi yaEfeinii, racegti
l;ttitarci disprefitiau f?ui' 6ii sirnplu IucritviLe de care so'
{o } u s e au, a c a r rlin d rt i nt p a rtauti" rn a.x im E ilrsi:rsiri.io-l- m i s ti tu-',
tyrspia"a si sptritwa!e Fle *,n"e gi )e foz:rnau,"
.,t'Ei o.rluci a.mrnte o'le, ,: zi obiqnilit,{ din vi*ta a-eelei
;rhnistiri?"
,,F:ie ra;'* zi sea.ni,4.fi,a e ts ilret:f,ii"eirfit sr cir {:e3 !:{t.i"e
,;r.r;reazd. Eitzn .tnff"c ast{el dc oxi.xa.;tive inte#r: !d +ra !ta{.'t'zt
;;i ,ittmi,tal;:r; ilimilir,,,:{"4. t.ln,:l di.:;ril'r,r ,Jisi:i5;rilii !;t.rna.;,i}or,
t1 i',| i,it:.?:; u-t i;t; tfevt tle ;:ra inair,ten i,ul.u:'rtr' .;r' ife it lor,'ri s
!urrr;/;.)t ,;;'t'r::tsi ie !:tl:i6 rili;,.tttti!-:. i.rn ;tb,r .ffi €'orr,f, r:;lqi i'u
\i:]{ita}e{}tt.ii il'l i:t;r'f :t{., t?'g;""€:5c tati t;e:t ri,irt tn;ivs:i.,:i,i.'t't.. l.,a or;l
l;lr,rcr rit ';',''ei::e:ti ri*.: rl;i'tirl"iil' ,:rc i.l'i-i.zrrsf ilrle , ii..ii irt i:rt;r],
lriririlu * 4efii - .J;rreinf 5i .li;i.r*?1.*riLii :,:i:t r.rlir"er'.;t';r, tet ltc*itlti
{€.x,e ni;,ti t[rr.tx. Inl;re (.int;';, p1l:i !a. tr:::':ire:,; J;lmr;;5lir;r
c,:rirdufjro] j a j .r;:;jrrasrl;'".ri, tt;'g t:,:iinl{i, ;irs,:iptii ;i i;t*'t;':,ii, .i.4}
r."riJ.i$sr fitai i:r:r l:ine ;;,.;'t,ivii,atile r.)r; s;?i"F f-r ",':f.ririe ,sii ls
:|t:sfisqaar*:,,:;iri;] i"r,ire* .zorilr:r. [,]is,:iittiii ttrt :i;tt,*ria ,i* a
,i,.,-.1
;;reg;}l,i riifr,rrrfc?c sari,r;.:tre: a!r:, sr a,ndstit'i;7tt,iitt'rt r,tva
r"e.spi:r{rf ;r',}. I,tf fl.xeff;;:}u t g',ar't,e J:ri ei sitnt prrnqi irr
i;t'ei:urilt: i l:rc;'tl,;i;'iri, un:lt se .yrt'eparh a{:ei itiirei;[(:c de ai"+,z
irtell ;i j.;":r"iu fie?'f i;+t,.r ,t:lti:t;:i.?i?l,i; r:err:t:lir:t'd li:.irth 9i .nisat,li,
lr-;,tp€r:fl;.' krt:rta r.;iil;fa fs;,ir.rl'pur. iit,:Jirglv l){e{:;t}"fir{:ti reaiu"lui
1:; a i;riii:lui;:ernrlru r:i ir.e:ni.r.;ii ti,:lrrr:'rtr cr:,?cr i'fi.n ntir'1-si)rt,,
,:it lzi :;talt:l uini i:i ultiniui di.:;rr1;r.1. e.:$ir: ,,rcc''!;lr,a.' t.*t't,. !'t;txttiyt;i
si t:epi. {}r:s.itti,L:r i;a sci'rn;:}nJ.i r:tt r.e:;tit,:.i i.}€ ij;.i,rg qe;i ii
r.r,,risri.in';,rilr. Iii br:g;il,7via i.,ii:r;{,rt;.: j ;:r istit urr s;ir;f err rfu;
rortrit;c!.e: deEfu,; dr: r:a:it7:licill; t'li!"€ tt'el.tuit q:ir;viL gentns ti
1nt:ti.lz! 5r ; riraccyt'a ulifbtitr', r:hit:tlt.: pi tni*cA.rut'i. Toa!"e
ircflii/,s .nrznxil{:-1,'?"e sunt .fiic*.tr: de rdl,r'e rJisciT:a}i tn a{ar,4 r}e
ir;enjul an;inti!, lar,tal,ii rat'p tonrluc indniistii'ea 'iqi rnai
peymif: si c*nsuryrc' t.ii:er;rj si fi"r:cf* rJlci.fe sau tiiferite
aliments;rre1-r::r:efe numai de si, pe baza unar r*{ete asupra
c|r"oy'a cert"eL.ul esfc ::bsoiut! Ar {i torha r-ie r,figt,e earrtpoxil,ii
anumite ,3e eiemente nutri.tive. ALimentele tars catnpu.n
{}9
 aceste meniuri au praprietatea de a da trupurilor lor a
energie gi o vitalitate creseindd, care le men{ine starea
sdndtd{ii la un nivel foarte ridicat. Aga se gi explicd
posibilitd{ile lor Ei capacitdfiile uluitoare de a stdpini for@le
naturii gi de a comunica firesc cu eterul... pe parcursul zilei
lamagii conducdtori se retrag in camerele lor rezervate
pentru meditagie sau se ocupd cu studiul unor cdr{i foarte
vechi gi care congin no{iuni de magie, formule pentru
manifestdri spirituale gi multe altele. Eu nu am avut acces
la acele cdr{i, am auzit rioar de existen{a lar. Ceilalfi lamaqi
'se ocupd. cu diferite treburi in mdndstirea numitd
Iamaserie, unii au in subcrdine mai mulgi.diseipoli pe care au
6i
abliga{ia sd-i inve{n, sd-i introducd in misterele viegii gi ale
Universului..."
,,Care este imaginea despre discipoli, sau cum dunt
admigi discipolii in m5nistire?" '
,,Spuneam cd vin Ia mdndstire copii din falnilii bogate.
Conform in{elegerii eu staretal, timp de citeva zile
candidatul la gradul de discipol nu are acces in incinta
mdndstirii,.ci este {inut afard penh.u a i se pune la incercarc
p ersonalitatea, rdbdare a, r ezisten{a. D acd viitorul discipo}
de obicei copii care.nu depdEese virsta de I0 * j-2 ani
-reugeqte sd, treacd acest prim examen, este.admis -
in
lamaEerie gi dat in grija unui lamaq. Timp de mai multe zile
qi nop{i in care std la a distan{A impusd faSA de mdnd.stire,
copilul respectiv nu este abandonai, ci in fiecare seard sau
diminea{d primeqte de la un oatecare lamaq care are
aceastd misiune cite un castron de tsampa gi-un casfu.on
-
de ceai. Deci nu este ldsat sd moard de foame. Exis;td a mare
diferen{d tntre aeegti copii gi cei din lumea modernd, de
pildd de la noi, pentru cd un copil european de 10 12 ani,
-
chiar Ei un tindr de daudzeci care ar fi prins fntr-o asemenea
incercare, in mod sigur nu o va scoate la eapdt! Am mai spus
ed acegti copii tibetani primesc tncd de mici a educafie
severd, riguroasd. Acestea fi ajutd pe viitorii'discipoli sd
treacd prin ineercdrile la care sunt supugi Ia mdndstirea Ia
70
care vor sd aibd acces'. Odatd admis fn mdrtd.stire, frecare
discipol are obligafia de a-Ei respecta invdfAtorul lamag. Iar
lamagul este total responsabil pentru via$a discipolilar lui.
tn schimbul muncii lui la mdndstire, discipolul primeqte zi
de zi cite a dozd de invdgdturd
materiale!"
-. qf nu hani sau bunuri
,,tn ce constb caracterul formativ qi'lnstruc{ional al
inv[{Sturiior prin care trebuie si evolueze un discipol, duph
ce a stribitut obstacolele cerute la intrarea la mdnhstire?"
,,Tibetul este o {ard destul de sdraed, aparent ruptd de
realitdgile trumii moderne. S-ar deduee de aici cd
austeritatea qi dezvoltarea inteligen[e1 ar eampensa, prin
aameni, lipsa resurselor materiale. Insd scopul aeestor
mdndstiri este de a pdstra qi de a perpetua prin genera[ii de
lamaqi qi dicipali taate fnvd{dturile sacre, religioase,
spiriLuale, magice, metafizice, filozofice care le-au fost date
tncd din veehime. Deci invdlAturile dati discipolilor au un
context precis: conservarea spiritualitd{ii fntr-un $inut care
este ostil, dacd il privim eu achiul europeanului" Acesta'i
faptul extraardinat, canservarea unei civiliza$ii, a tuturar
principiilor sacre care guverneazd, dupd eredinfia .1or,
tntreaga via$d a planetei. Sd nu uitdm ed aceastd zonL
triunghiulard (Tibet - China - India) este facarul de u.nde a
pornit din vremuri strdvechi prapagarea eunagtin$elar
spirituale.. "
,,Lamaqeria te-a primit ca pe un cliseipol, ca pe un
ini{iat, sau ca pe i.r.n oaspete striin, chruia i se tolereazS
curiozitatea?"
,,Eu am fbst admis in aeea rnd.ndstfu'e, nu am fosL primit
pentru a sta cu bra{nle incrucigate. tn acelaqi timp, nici nu
puteam fi constrins la madu.I'de via(d cansacrat pentru
discipoli qi lama6i. Eram privit ca un aaspete, d,ar nu ca
unul aarecare, deoarece ei sim[eau tn mine acea intui$ie care
le spunea'gi imi Ellunea e d nu fusesem admis aeola
intimpldtor."
7l^.
 ,,Concret, Conte, ce fd.ceai acolo de dimiireala pilni
seara?"
,,in afard. de citeva activiti(i, cum ar fi participarca Ia
ritualurile de dimineatfi qi de seard, Ia ptrezentarea tuturor"
in fa{a ,se{ilui ntdnistirii qi alte lucruri de aeest gen, fmi
petreceam timpul in carnera yt:zervatd mie, rcrcetiid.
Unul
din lamagi, care Ee ocupa de mine, fusese fnsareinat sd_ni
transrnitd cunagtinge de metafizicd r;i principii de merlitafe,
care. mi-au fbst explicate pe cale intuitivd
4;i cu ajutot",.rI uio,
schbme formuXate, ce nu puteau da greii. tnZinrytu.t zilei
aveam atazia si incerc sd i.ntru pe fb,gaqul medita[iei" Vreau
sd spun cd metodele de relaxare care se vehiculeazd Ia noi
Ei
aiut'ea qi pe care Ie trirnbideazii qi cautd sd Ie impune ,:iii
nedici qi specialiqti din Jumea naastra suit {oayLe
fndepdrtate, de o caliiate foarte scd.zutd in camparit$ie cu
meditafia tihetand."
,,Ce-mi spui m[ pune pe ginduri. 56 fi transfbrrnat
europenii o practicb atit de pozitivi pentru formarea
inteligen(ei qi creativitS{ii, a autodisciplinei, pentru spcrirea
atitor poten{iale umane, intr-un hibrid ce nu poa.l;e atinge
valoarea sursei?"
,,Metodele vehiculate in lumea modernd. cu privire la
relaxare, autorelaxare, sugestie, autohipnozd qi altele, nu se
pot compara cu ceea ce am in{,eles eu gi am observat in
practica tibetand. Pentru un european, a incepe o perioadd
de medita\ie asceticd. intro mdndstire tibetand riprezi,td
un mare record. Fiind chiat" acolo, te supui unor incercdri
dificile. Personal, abia tn ultimele sdptdmini incepusem sd
simt unele schimbdri, o transformare Ia nivelul structurii
energetice a organismului * este vorba de epurarea tuturor
substan{elor nocive din organis-. in acest fel este ldsatd
energia corpului sd circule absolut liberd, de sus in jos qi de
jos tn sus, prin deschiderea tuturor canalelar eneigetiie
Ei
activarea centrilor energetici. Ca oaspete, este adevd.rat id
n-am tbst supus la acea disciptind extraordinar de rigidd pe
cate o au discipolii care, trebuie spuq, nu-i face niticsdatd
-
sd se plingd, fntntcit este ceva ce ei au acceptat. dlnii din ei
ating perfot'man{e de neimaginat pentru un european. trar
da.cd dovedesc capnr:itd{i deasebif,e fn practica fnvd$dturilar
ysrimite gl -rn sfudie'rea textelar, au posihilitatea sd pdgbasr:d
din i:imp pe tkrimu.l mani.festdri.lar ntagice, spirituale pe
care eLtvapeanul" tnclusi.v 'lumneav$si,rE In .revi.sta
A,f a g a z i n ", tre c t; n s i e r a{i q i at t;}o g af;t rire p t p a r n a r rrt ale ! "
r.l t: a.
,,
,,Te-am avevtizat,, Conte, c[ daed eu aq {i lr[it rlrgc].iul
uirui iniliat in rlomeniur, probabil aq fi evitat intilirirea eu
tine. A,I-aq fi autosuspectat de trufi*, lrufia eonfrunthrii cu
un par"tener ile aceeaqi categclrie. De aceea nu-ti pr:t exl:rirna
sirn{imintui ee inso&ste a,ceastii r-etr"ospeetivh, acela rle a-mi
degusta propria naivitate in ideea. cd rgnoran@ naivuiui in
loc si fie chen-rat[ la judeeath, intr6 irr sublim cu fmntea in
jos, La fel de palidrl gi .ln aclev6r, gi in eroare."
,,Vh in]',e}eg faarte bine. Eurapersnul este prins de latura
rnateriald a lucrurilar, de rela[iitre inierumane, el nu are
posibilitatea de a atinge a.cele perfarman{e abservate rle
rnine. Europeanul na renunffi Ia camplexul de alimente pe
care Ei l-a insuEit, la modul shu de via(a, Ia eafea, la alcool
iatd cd dumneavoastrd agi fumat aproape a jumdtate de
-pachet de tigdri de cind stdm de vorbd! Deci vd respec:t,
naivitatea ( nu gi ignoran[a) gi ;tot spune cd sunt mulfitmit
cd-mi aferi$i prilejul de a vorbi cu un *naiv,! Dar sA continui"
Via{a unui discipol din mdndstirea tibetand este rie a
auster.itate inaccesibild unui eurapean. Vorbeam mai
fnainte de alimentafiia lor. I'a fnceput eram exasperat de
monotonia alimenta{iei Apoi am tn{eles cd alimenta{ia lor
are proqtrietatea de a se descompune in cele mai fine
particule de energie care au ralul de a inldtura din arganism
elementele nocive, 6i de a asigura Ia nivel celular a circulafie
a energiei din ee in ce mai bund Am fast nevait eu insumi
sd-mi impun acea austeritate..."
,,Prrtem accelera pu{in evenimentele? in rnemoria mea
circul[ cu o repeziciune aproape violentA cuvintele: qapte
ani apocalipticil Cind rhmin singur printre cirti, contaminat
73
de mesajele tale, nu fac decit si intocmesc statistici cu
previziuni despre sfirgitul lumii de-a lungul istoriei. Numai
spa{iul romAnesc imi oferd in acest, sens, din spiritualitatea
popularh qi cea cultd, de-a iungul timpului, un fel de
enciclopedie a sfirqitului lumii!Ai privilegiul dramatic de a
rla la o parte toate sfirgiturile, mesajul thu fiind cel
adevdrat?"
,,La toaf,e tntrebdrile pe care le-a{i pus se poate
rd.spunde fn mai multe feluri! Eu nu rd,spund, ci spin
adevdrutr. Dupd citeva luni, dupd arlaptarea reciprocd. intre
mine qi lama6i, lamaqul care se ocupa de mine Ia indicagia
qefului mdndstirii a avut bundvoin(a sd-mi dezvdluie citeva
mistere. Afirm cu toatd rdspunderea ck este vorba de
mistere pe care nimeni din lumea modernd nu Ie cunoaqte.
Nu esfe vorba de spiritele malefice 6i spiritele benefice
amintite in capitolul anteriar, nici de nofiunile de iad qi de
rai, ci de cu totul alte aspecte ale vie{ii."
,,Si inlpleg ci imi acorzi onoarea uimiti de a transcrie
pentru prima oarh lucruri ascunse mli de ani?"'
,,In primul rind este vorlsa de structut'a PAmintuLui,
structurd. in totul diferiti de aricarc descriere fdcutd cu
aj u.torul ap ar atelor ma der ne !"
-,,$i crezi ci nu risc6m sA f,im privi{i din Cosmos cu
ironie, nu cle cdtre oamenii rle gtiin{[, ci chiar de sateliqii
care in ultimul deceniu, de piid[, s-au (ocupat" tocmai *e
str"uctura Pirnintului?"
,,Lumea nodernd la ora actuald are acces la cunoqtin{e.
Are acces la tehnologii Ei cunoaqte felul in c'a.re sateli{ii
artificiali care se deplaseazd pe orbitele respective
cartogafiazd qi cerceteaz\ Pamintul ilin difbrite unghiuri,
,particulariti{i, mecanisme etc. etc. To{;ugi, €:u vA spun cii
nici un apqrat constt"uit de lumea modernd. nu va descoperi,
incd 2A siu 30 de ani d.e ttcum inainte^ atlevdrata structuri
a Pdntintului!"
,Ai intui{ia unui adevAr interzis sarr a unei
predestinAri?"
74
,,Dupd cum este cunoscui, amul este compus din trei
fnveliquri energetice '* lAsind Ia o parte catpul fizic!
tnveliqul astral, aura energetied qi spiritui. Ptin eompata{ie,
Pdmintul are o structurd asemdnitoare. Aura .Pdmintului
se intinde pe o distan$d de trei ati- mai trnare' fn spafiu, tlecit
distanfa cuprinsd de stratu] atmasfet:ie. Deei aura planetei
noastre depdgeqte orbita pe care se invirte satelitul natural
al Terrei, I"una. in acest irtveliq de au.rk se afld eeldlalt
invelig energetic gi binein{eles, fn centrul sd,u, aeel nucleu
care asigui"d buna func{iartare a eelarlalte daud fnveli1uri.
La ora actuald, din cauza degtadArii trtrogresive a
Pdmintului, tn aeest secol XX, fnveliEurile enetgetice ale
Terrei s-au deg'adat profund. Acest inveliq de energie eare
se tntinde dincala de arbita Lunard are c culoare roqie qi in
prezent se gtrezirtti ca a plasd cu multe achiuri. Deci este
faarte degradat datoritd ac$iunii din ce in ce rnai intense a
omului, de poluare sub toate formele ei. PdduriIe, aceanele,
riurile g; ih;ar pietrele, scaarfa terestrd rebtezintd mai
multe categarii de spirite gradate dupd felu'I lar de
alcdtuire."
,,I)ar ne putem intoarce la adevdr intuind in firul de
iarb[,de pildi, cite un sPirit?"
,,in trumea vegetald, frecare-fir de iarhd, fiecare eapac cu
frunzele saLe reprezintd cfte un spirit. La fel oceanul,
inclusiv apa de pe pdmint, inglobat| trttr-un singur spirit"
Scoarfu terestrd, pdmintul propriu zis, reprezintd qi el un
spirit qi aga rnai departe. fn ciuda ac$iunii de degtadare
rlusd de om, aceste spit"ite gizduite de ptraneta naastre,
spiritele vegeta{iei, apelor, spirit;ele mineralelar gi ale
Pdmintului, conlug.reazd au mecanismele puse in migcate de
cdtre Divinitate pentru a reabilita, din punctul de vedete aI
tnveligurilor energetiee, Pdmintul. Acesta este unul din
mistere! {Jn altul eare mi-a fost revelat fn acea mdnkstire,
este faptul cd bo$i aamenii, indiferent de laeul fn care trd.iesc,
au capaeitatea de a folosi mecanismele aga zise magice sau
paranovmale cunoscute in mdndstirile tibetane, respectiv
rlecorporarea voitd, comunicare foarf;e uSoatd prin telepatie,
t3

influengart:a sthrii vremii prin ac[itstte ntertta]d qi alte tiput"t
tle ntaniiestrtri, care i;rsii omului eu?'opeax nu-i sunf;
arcesii:ile tacmai rlin tauzn i'ie{ir pe car"e o duee. Ac*ste
capaciti{i strnl i;:g-r"opaie r:u f;urrii gf,ir,rt{i Ce cdtre
t{) xt t i e il tu l it iri u Jui iar odei?t i ri f);v a tt r a m a l'e r i ittr it d Ei i. "
e
4i
,,Toiu1i, pirter-'': privi lur;reil ii i:u cchiul incinti:n; fi:{6 de
r:vclu.!la si.'€ii,ira?iloa.ii 21 irri,i:li5:el-i1*L rl inarre carq: a lre:'it o
i:1i;ilirir{ie tehr:oiogira... tl.iili;rr fi ariitirt, iu;ttea tn
rrtr1,+,rr.ir:rtiva lltu'l t'ip dc evili;{is, exc'iuzili'"1i"i-i *itlicitlr'ii
du:ui'rltirrii tiiinensrritrea ri:irl,c::iaii.? {};ncn1* ile
,,:;{; , ; i;riiLriie, i;re i r-lc l}reil fni-rltil or"i lir.'cnl i,rl"iii:-ilii rie I,i
irlrr.,,'i lnici:gvll{t iilaairii" fir;a.ie cii I'lr '',ii;+,1;. pri'.r-'rir'. !
;rii,r:l!;lcni;-.i i;l:;eqi lr"*[;1,-i:,r l,t t1)t,e.e,: r.ri:nttu. lr';isr.e fir;-iJf*],
luel te ite-tl-r'fi iilrligai. lii ti:-i vl:<ilrt.i-i l:;l';.,.i1'r-li r-:;\, il:lelige:ltla
r:sle c5;ii1 iiil :ru1:t'r'llt,i.i it iii d'.r1.:,111 se i"rl, ci'r::il,iv .*i dis{,rr-lcfii'I"
,,ilit ;l,iu ti, ri.atii ,:ivi!iz;iiit: rit*c.ir:l;r;! ::-a.r ft a:;al :r.ni
rutti!. pte s;ririir,r;:lfit;l'l,r:, la rsra ;zrt;.tali *r fi exist'at vebicuJt
rci'e .:,''i!r' fi dep|asat J;r r:l si.nlJ:i;i catrti*rki rr;rehr"ii.l;i s:at't ]a
r,in siinlrltr c{}!}tLtcL erterp,{:t:.'ic uI.i?.'1fr- i;-lr irrediri/ tnc*ni;rifar
.,,;r" {i :,* iit.tit alt{b!!"
,,Si ne intoat'cent la n-uiirastire -- ;i lel noiJ sii-rni jt'i-f"i
ilixrii.lr?'azilre;a iirvo]r-r ntal'h :r indstlnu i11i gg1;:r tiat-
iliocentului persnniij f"ernrrriil .irrrul'!--irii, de Shai<e;*:pir3i'c. Fe
rrume {)f'elial Ai stat la n'ii.naci',irc ;ra,rilre !r"inr. Viaqa ta;r;i=:,t.i
inili'bilrisit ci, st[ sub se ir:nui iiflli s;rilte. Aceasth carte ;:e
i:;:rrs u sci'jcin {s;ru resclir:iiii s-,t iiliii.u!ealii a'i;l;;fr' Lltri
i.r.prwalil;t.i:.i! Azi e ziua <is ? :;e1;tcr;;lrr ie l{i'LtZi"
,,Vn; r'r;r-l-:r cu i1?t ysriie.i rlet,ist't:. t:ii.t'a 7. JDE nt;i,;u.'i'; cr: !: ili]
scut':; cele iiirti irl rnirr;i.si irt,ii itt ir.'iig firsgsc'rn p-ririif,
"rirl;lc
m-ani adaptttt acr:lwi sisten'i dv ','i*VJ:'l.gci:fj*ri. capil,irri tlir'
t:e ln ce irrai ruujf at({'s la rner}illr.$ie. {lr.i i;.iuii;ri.r1 ntr,r}il'a{it:i
giprrn t'olasiri:a dar"uJui irsl..uiqiei, arii re upiL si. prezirit,
sch i ml: 6ri e el;er; flaie i n i it ; t: ii.isur.rti. Flesiuifl:arn {:tpt tt!
t i-t
rd, de exemplu, candu,ctitor"rr' din r;;ittiisfir"*: 4Liait deja
trtentru ce verlisem acala. Ei aveau pasihilitatea de a
camurTica ug{]r cu spirife mu}{; sultt,r'ioare" cai'€ cunasc
ntecanismele de rlerula.rt: a evenirnerttelor qi chiar destinul
/(!
planet$i deparie tle a-ml {i dat r;elilta la urs 'namer't
ful.ai
anlr"rne, acei
c..:d lame$i url?lati t;d.'mi ofere urt rdspu-rts, ntt
:ifiej"f;tj, in tzltir:a 1x1.,v1fi itti 5^a dxt' ttcr,izia,i.e a:sl;a
ssutedtn
ta{;i..n i.aqii, * r;ingurA dat;i, it:l rir;rJ d.irer:t, cu '9eful
lriinaqt-:,t'it'i. A fbi;t L; jrufil.rrir"e :;r:t;rl:ii., t'rLlti.liz.i o iuwdfa.i:t': de
ora, lrin itltritr,: {}.v^f}.ct, iilt lrt ai:e:;t t,i.t'ti1: a;,i:;. r':;.ittt .ttlit:ai
tr:!epaLic. AJ-i ,q.it tlat s;i iriie|::g c;'i f'4r:':,,:-lr r lrr-irftiJ iti
inti;td,;tire peni;r'i-r ,:i tv:t:irn tq',r:y:t'ai.,! $i c;i i;i sfiryitt;i t:t:h''t'
qttptt it.uii i.telni.is. :;i 1't;'imet:t:.*tisp;:rrsnl la irti.,rsbit:"t:;.] ,ri t.?
rr: l'rn,fi,i ;' r t-t l :; p t e ii it i;. h i i rt..' "
r.o t-t ;,t : ;
,,Ce!+-: qii.pi,tl ir.ii.,i lt:pr:indear: riil.rah:l ir{iel rii-iIivr.a]i:'t:17i,
"ai,i
e r"&r"r co{iv!}}'iiionalc i:i rimi:ln?"
pl.'.1
,,,&r;r esrie vorl;;; rie ct:tit,t ccn \'8n "itt,i:t.! , .4.ct:t t::tt pa't
r-aspurli"irr'ir,e intreisat'ea ant*"icat'ii, reftrii.a::1 2 !:1 f1'6;4:t'r.ltifia
cifi'ei grlpfe , .Arcste E+tytte iuni i;u ,>'l;rli int'|m;:ietta.rt), c$te
x,orb;t dr: ceyn c, se ,,ridir::i mai pr,:su: *lc l.urlrifi;, 4*:,.t;tver:c
arrul mei.i de tragtore se terrnirtti cu t'it''t'a 7, i'itt'{a mea. s:t;4 :;uli
seinriul dfrei 'i. Oer:r esfe unn d;vl cifi"c,tle m;tgit:r: 5i :;act'e,
ltlsatd Ce Divinita{e: penfuil a t:oor"ii{.}r1a spit'iiele ;intelepLe!
Curn sqtt.t*eant. in 'tltima lurtk am avu,f: o "5fi56:p{1s'
teleitaticA ct.r ;r,./t;J irr;ir:ijrsfir'.ri. 5Y "'ri r"iiirl:l;; surprils c:i dupr,4
itr.r:asl,A ilttilrtire n\t 4Ir) primi.t i"l.rr r;isSlrtns. {}eqi nu ;:ul,e*rti
4ti dinainte cit vrsi mai sta, trltttqi fir anfr:pe;rtiltinia zi, cat'e
inr:heiii aces.t ciciu rle 7 lu,ni, ur:r-ri ujintr"e subr:1fr:rnl'i qetitl'si
in;ir,ir':frrii a tntrat fntr-a rlimirtenli itt t.:i)trt$j'a men, {dt'it ,si.
scaitt"i r; vorbd, m-a ,itt"ivit" l-artt ;:t'ivit, sj a;n it;[e]es cA
;:e r'lo;iC:r rJe piry;'ris ia ntlnii:rtit"e' lua::P s$r;l{ 4i td is'ebtr-it't s,i
j.r",r{r?csrr ce a.qtr:ptiun. i',irii nici c ex;;lica$ie 5i {.}rd nici uri
citntect. i,elepa!;ic, larnaqul mi'a'inrnfna.t, a Ltucaf,d dt-'
per'S"arnent,.lup;'i t:aj'e a ieqit din ct;nerr.i. fn arel nsatnent,
mentalui ffteu. a fast strdfitlgerat dt: a int,ui$ie mult
supe ri,-ra t;'t g,.'!op ;ti;i.t'rioaie ,t I 'lidttser!'r c€Ltrne ':a
r"dspu,rsul venise. .Altr-rri mii rdmltnea decit sd cerr:etez ert
atet tie acel p'syg;1n]ent din pielc de iak pe cai:e era desenaf
suinar" i.Linerariul pfnd la lautl unde aveam sd pdt"dsesc
lumea de Ia supra{a{d. Privind pergarnentul, arn evttluat
 Ia sfrrgitul lunii aprilie se simfpa incd f,rigtl. Frrgul incepea
taate pasihilitdlile ce mi se desehideau pind Ia punctul
sA fie pentru mine, in intuneric, principalul inamic. La
terrninus indicat fn desen."
altitudinea de !.000 metri, in aerul ra.refiat, frigul devenea
,,Pergarnentul avea irldica{ii precise, era r-t luerare de
din ee in ce mai mult asemenea unui veqmfnt insupottahil,"
cartograf, sau un simbol folosind desenul?"
,,Nu erai pregitit pentru frig, nu {i se sugerase rnbcar
,,.Nu erau indica$ii de genul <sunt stfnci", ssu "{inut
sd te preghteqti?"
abrupt,, sau otrebuie sd traversssi,, ci era a simpld sehemd,
foarte pz"ecisd, orientatd pe direc{ia nord, care-mi r.evela ,,Ba da, qi am mul{umit pentru asta acelar seoar$e
tibetane, un fel de pdturi, cam rigide, dar foarte cdlduroase.
faptul cd voi aiunge tn acel punct de unde voi treee intr-a
Este exact ca qi cum te-ai viri fntr=a carapaee care se fnehide
alti lume. in ziua urmdtoare mi-arn fdcut bagajele, de Ia perfect.'"
bucdtdrie mi-am huat alimentele necesare, ctt puteam duce,
respectiv un burduf rle ceai preparat, tsampa fnvelitd Ia fel, ,,Deci in a treia zi de la pirhsirea rnin[stirii, ai ajuns la
acel briu de stinci. Faptul de a fi ajuns inseamna o dezlegare
in stctmac de iak bine argitsit, qi m-am dus spre loeul unde
deosebit de importanti, cu alte cuvinte, tt se frcuse dovada
qeful md.nistit'ii i"si petrecea ziua. Canforrn tradi$iei, l'am
cd eqti primit, cd eqti acceptat. f)ar pergameritul?"
salutat respectuos, iar in clipa cfnd am vrut sd ies din
eamiera lui s-a uitat concentrindu'se Ia mine Ei mi-a ardtat, ,,Pergamentul nu-mi spunea ce trebuie sd fac pentru a
depdgi fortdreafa natura]d. $tiam de altfel cd sunf ldsat sd'
ridicind mina dreaptd, trei degete despletite, drepte."
mi pun la incercare o searnti de fnsuqiri, cum ar {i curajul,
,,Gestul respectiv i{i era cunoscut, avea o semnifica[ie
inteligentp, perspicacitatea, credin{a fn reugitd. {}um am
rituali sau de limbaj prin semne?"
spus, dupd qulte are am ghsit o frsurd fn stineile rnasrve --
,,NLt, nLt Etiam oe inseamnd. Mai tirziu aveam sd deduc
de genul celor din Bucegi. f ica rnd bintuia din cfnd tn eind'
cd cele trei degete ridicate insermnau de fapt trei zile pe cat'e
trttunericul gi necunoscutul, eu,srngur, i.ntr'adevdr e nevaie
le-am 6i avut de parcurs ptnd la acel briu de stinci abrupte'
de mult curai."
Erau ca o fortdreafi naturald, practic inaccesibild. Timp de
mai multe ore am cdutat o spdrturd in stinci. Sim{nam cd ,,Descrierea sumar[ pe care ai fhcut-o poate fi folosit5 gi
trebuie sd trec de ele. lntuiQia md lintuia in loeul respectiv,
ile alqii, odatd popularizatd? I"{-ai primit acolo qi "semnul
secretului", ai voie s6 divr-rigi un mister legat de Shambala,
nimic nu mai putea interveni care sd md indepdrteze de ele-
Trdiam o bucurie cu fi"icd, o exaltare de nedesctis, inima imi
inister care a fr[rnintat atitea min{i qi a consi'rmat atita
dar incd nu fn{elegeam prea mult din imagirratie?"
bdtea cu putere
- ' ,,Precltm a{i spus, desc.riere surrtar\", din care
stdrile ce^mi pdreau provocate brusc de acel loc. Cercetind "o
fiecare perete, fiecare despicdturd, pagii mi-au fost parcd
cititorul trebuie sa re{ind citeva elemente, dar mai ales
tntunericul insupartabil. In rest, stinci, o dispunere de stfnci
^Iuati, de cineva. Peste pu{in timp gdsisem o gurl de f,aarte vicleand, gi intui{ie'- asta fn eazul ch eE.ti acceptat!"
peqterd, de un intuneric absolut! Este imposibil de descris
acea tdieturd In intuneric, eare md ingt-ozea. Dar am decis
sd intru in gota respectivh, orice s-ar tntimpla. M-am lipit
de pere{i, in stinga gi, cu maYe precaufie, am fneeput sd
inaintez qtergindu'mi spatele de perete, ca Ei cum m-aE fi'
ttrtt in pici|are. Acele stinci se afld tn nardul Tihetului, iar
78
 Oaspetele aEteptat in mirifica Sharnbala
Odatd cu incheierea capitolului anterior, mi-arn dat,
seamil ch sunt contaminat, ca in exemplele eu care anr
inceput aceasti carte. Dar fac Crumul invers, ca gi cum ag fi
pierdut ceva gi trebuie si glsesc. insi aceastd edutare are
caracterul nnei obliga{ii, pentru ch practic nu-mi dau seama
ce anume aq {i putut pierde! Poate ch am pierdut cele rnai
importante cir(i dedicate Shambalei? $i daeA le-ag gdsi in
clipa aceasta, mi-ar fi greu s5. le citesc. te-ag respinge.
Pentru citinlrul Conte Incapucciato insisth sh in(eleg ci el
este singurul tolerat de mister. Se trezeEte in mine din cind
in cind prozatorul, qi-rni aud in creier cuvintele pe care incd
nu le-am rostit, dar am triit, scriind, tot timpul cu sunetul
lor in subconqtient: Dacd vrei s[-{i distrugi un rnotiv epic
iubindu-l exagerat de intens, n-ai decit s5-i pui in seamS o
mizb. care exagereazl de citeva ori, suprasolicitind qi fortind
capacitatea umand de a suporta dezechilibrul
dimensiunilor!
. Iar in dezv6luirile Contelui nu apare nici un
dezechiiibru. Nu exist[ intrebare le.gati de intinerariile
sale, la care sh nu rbspundl fird nici un efort de
rememorare, El poartd in sirtge, in sim{uri rnarea-i
aventurd. intre timp a aphrut in revista ,,Magazin" primul
episod dintr-o scurti discu{ie de.spre qapte ani apocaliptici.
Telefoarrele au inceput sb se blocheze din eauza apelurilor.
Cei ce-au citit vor sA cunoasci adevdrul. Iar eu nu le pot
oferi un adev[r, ci o discu{ie despre un adevhr aslrpra chruia
eu nu m[ pot exprima. Un adev6r ee apare dupd mii ale ani
de mister nu distruge inisterul, ci pune la intloialh ideea de
adevhr! $i totugi,l5rgindu-se discu{ia cu Contele, parei simt
nevoia adevdmlui s6u, ei nu aI adev6rului ad,evhrat!
f)ac[ ag fi insemnat traseul eu niqte bor:ne, privirrd in
urrni aq observa ch ele seam6n5 una cu alta, Atlia acum, ia
al cincilea capitol, mareajul se schimb[:
,,Qdatd ajuns pe partea cealata a fartiire{ei rle stinci,
am canstatat cu sux'prindere cd temperatura se ridiease
foarte mult, intram parcd din iarnd in pri.mdvard, seoar{ele
Ce proteegie fmpotriva frigilui deveneau inutile."
,,Care este imaginea eea mai puter:nic5, ce te-a lovi'L ia
intrarea in universul subp[mintean?"
,i V e g e t agi a fo arte ab u n d e n t d q i lu xur i an t d. ! "
,,Deci sub scoar$a terestrh, dupd un drum tirig intr-un
intuneric absolut, primetre imagini ale Nirvanei! Era o
vegeta{ie luxurianti qi abundentd care sfida procesul de
fotosintez[?
,,Este ktgicd qi'fireascd infu"ebarea" Orice om qi-a pune"
Dar acola procesul de sintezd existit. Spagiul era invadat de
o lumind alhd, faarte pldcutd, prafundk. Aeeastd lurnind
indeplineqte acala taate caracteristicile qi implicit vir"tu{ile
luminii salare. Cum, fn ce fe|? Este un mister. )\[i-am dat
seama cd dintr-a datd pdtrunsesem in limita hatarulvi, fn
ultimul spafiu spre Shambala". Am inceput sa fac u.n fel de
investigare a spafiului. Zona era deosebit de pldcwtii. Dupd
un timp am simgit cd eineva rnd priveqte" [W^am fntos spre
direc{ia de unde simfisem cd sunt privit, qi mare mi-a fast
mirarea ctnd am zdrit fntr-un punct in care eu efteva minute
mai fnainte nu era nimeni, nu era nimic, am vd.zut, deci a
piramidd de sticld, mai bine zis a piramidd de cristal pu.r.
81
 Era de-o fransparcn{A desdvirqitd. Lingd aceastd piramidd
am zd.rit un tind,r. Era inalt, blond, cn fatp. ratundd. Purta
haine lungi, albe gi uqoare. AceI tindr s-a apropiat de mine.
De fapt apdruse brusc. Eu stdtusem, uimit, pe loc. S'a
apropiat de mine qi, spre surprinderea mea, mi'a vorhit fn
cea mai curatd limbd ramilneased. Mi-a spus cd eI gtie cine
sunt qi cd cei care l-au tt"imis Ia mine gtiu cd am pornit; in
cdutarea acestei lumi subterane. M-a ldsat apoi alte citeva
minute sd. privesc piramida de eristal, inaltd de aproximativ
doi metri. Am observat cd in interior era prevdzutd cu ceva
asemdndtor unei podele. M-a invitat sd intru ifi interiorul
piramidei, ciudatd in alcdtuirea ei, in sensu,l cd. in interior,
prin petefii transparen{i se distingea o bizaard re{ea de frre
'roqii qi albastre. Tindrul continud: ,,$tim cine egti gi de unde
vii. Te aqteptam. [,Irmeazd-md." fI priveam ca pe o apafi{ie
foarte stranie. In piramidd stdteam arnindoi fn picioare. A
ridicat mina dreaptd punind-o pe un cristal cu reflexe
verzui, de mirimea unei mingi de tenis. Acest cristal era
incastrat pe partea interioard a unui perete al piramidei.
Imediat dupd opera{iunea descrisd mai sus, piramida a
inceput sd se umple de spoturi de lumind. S-a siml;it o
ugoard trepida{ie fn corpul ei de cristal, iar dupd vreo trei
secunde, peisajul s-a schimbat atit de repede, tncit nici n'am
avut timp sd congtientizez ?n vreun fel fenamenul. Abia
- acum pornisem spre {inta cdldtoriei mele, spte ShambaIa.
.'Iar mai tirziu &veam sd-mi dau seama cd presupunerile,
intui{file mele pri.vind Shambala erau total depdqite de
realitate..." '
,,I)i-mi voie si md migc pu{in. 'Irebuie sd respir adinc.
Tocnrai mi gindeam la cuvintul aproape identic in atitea
limbi: tehnologie. O deplasare ireal6, care seamhn6, dupi
cum ai descris-o, mai curind cu un fenomen clecit cu un
mijlocdedeplasarerea|izatdefiintpinte1igente'."..
. ,,Funcfiiontnd pe baza prineipiulu.i teleportdrii, piramida
ne-a dus tn urmdtoarele trei secunde la o adincime
82
considevahild. La inceput nu-mi pufi-rsern da. searna de
acestd deplasare . Era vorba de o ad"inei,me de ordinul
zeeilor de kilomefri, practic,'fn seoar{a terestrd..."
qi unde, tot practic, din cauza presiunii eu qtiarn
".""
inch din liceu eh nu se poate trhi, nu se poate sripravie$ri! $i
totugi, aaolo... ce s-a intimplat in cele trei secunde?"
,,Spoturile de lumind care cuytrinseserd piramirla de
cristal Ei-au intensificat exfs'aordinar de rapid eircuitul prin
pere(ii transparen$i. Aceasta reprezenta doar partea vdzut;d
a mecanismului de func{ionare" Era de fapt un vehicul
uimitar!'!
,,fi-ai putut da seama pe ce principii de f'une{ionare se
deplasa, care era combustibilul acelei piramide?"
,,Partea mah'ice er"a chiar energia degajatd de spiritul
acestui tindr din ShambaLa. Cum spuneam, timpul treeerii
dintr-un loc in altul * foarte indepdrtat, a {ost extrem de
scurt!"
,,ing5.duie.rni citeva nedumeriri. Cum qi de ce se leagS
toate atit de perfect intre ele? Dupi trecerea briului de
stinci gi airari{ia spa{iului vegetal, te-a aqteptat un.tinhr
care vorbea romdneqte qi qtia de sosirea ta, qtia pentru ce
cau{i acea lurne subteranS!"
,V-aq ruga sd regine{i, in legdturd cu aspectul primirii
mele in Shambala, ctteva amdnunte gi reguli stabilite de
insugi marele gef aI acestei lumi tainice, extrem de evoluaie,
care nu permite accesul oamenilor, indiferent de rasd qi
nagionalitate, decft in numdr de gapte intr-un seeol Fiecare
secol, dupd anul zero, stabilit dupd apari$ia ge Pdmint a
Marelui Spirit Alb, Iisus Hristos, deci timp de 20 de secole
doar L40 de oameni au awt marele trtrivilegiu de a ajunge fn
aceastd J.ume."
,, Shamtrala a dorit si-qi pSsireze secretele, sau
anonimatul fn ciuda tuturor eforturilor omenegti ale
oamenilor de la suprafat{ de a o g[si? De a o
-
localiza
-,
conform unor relathri strbvechi ale multor popoare? Aceasti
planeti, atit de cercetati qi de s1pat[, atit de pdtimaq
83
priviti rnai ales in acesi secol in adincurile *1 mztevisle gi in
rotalia ei cosmic6, ineti tr-ro;rrie piist a secrete de genr-ri u.rrei
hlnri subphmintene irieuite de fiill{e rirneneqti snperir:;rre
noua?'
,,?n fie,:at't: sect;!, ,:urri arrt rriai.?11t, ,'ritirri; ,-ruorerri t,.t
lstitsi 2sces in ijilenrbaia. i:;rtpie esre cii]';i r,"ir,'.1. f'4nt''ti.tt.i
i?jrld uri cat'p {ere$c di: gu;,;di.s.} 7. i"rir; r:r:i lepi'e earnr:rr. drii-r;i
,rrr r,rr;t3r d.,: pregiitit't;, it-titii {i.: ait tr,:t'itrtit i;tvr4{i' tiit'tie
rtocitsil]'e 6 s-r.u iitir:r"s ttt lu.r:ictt Jin isre 2x7 1';11it , p;:
rr;nt,inr:rteir-., ;'csi;er:1lirg, i.)i:ttiti'!.t ,:r ittcll l;tll;'t ,;r,,r\i,iil,i';;;r"ei; i;r
iiriv ii el'o/tifjei anr:nii'ii.,"!f ,..rpir:it'rl, tttre tt''r:i-ttri;t ;i;i ;1e cr:i
in;ti ii'tv;i{i.lf,;J r;ifil"r". r,l ,3,ti;rmi::la dt"vclrjr:ri rt lii:itti
r; er:t r,r|iiir:il' te ati t, "';pi;"i i,;; i i, i t,; i fi ; ic
=
,,{)onttl, iffii srirurtcirl j lil.inii i,:rgicii foi'rnirjel {ll p"t:'i.rrr.il
"
ini;uit af'ectiv Ei senzorial, ;:"J i)iviriitri'qii, eu pot ',ll€rtr-:tie',
neirrurirea qi irleea cle el,€irtil,;tte. llxisi,i ?n rnine un insti;lct,
rle altfci lipsit de valcarra unui privilegiu, ti comt"in rnrlltor
oameni, al puL'rii qi ilirnitiirii gae:ruiui, pelltiu ci rrir pot
accepba ilr llrrivers qr in Cosir;fls stlprema{ia nlaf,':riei
gcspodArind prin :ire qi cle la siire fetronierterle rii 1egile
losrnice, deci gi ale riieiiii. .Dar c luine rtemlrritoare in adineul
planet,ei. cAre se uit* ia i:oi, muritorii, gi igi refi..'zir
deconspirarea, l,rirnit-inel din cind in ciltl cil"e ':ri ].i1€]3I1!r{11'
atit de pufin eficient tra errilir:anc de oanieni -* iatd cevA c+i
i;reien.rl nreu n'Lr poai,6 ili'iq:s1ie. Iar eu, fa om, iir trebu.j g5
nrii simt cornplexir{,9i i.ernitor'. De ce acea lurne
rnszhininl,eazi. ideea bineiui ternporizirid :rcliunea" prin
trimitere:l c?t,e rinui nlesiager int,r-uit sccol? tlurn devine
nernuritor" al ;;apteiea eau tttiLrl din cr;i qirpte?"
,,1)atoriti, rrtistei'ioasei lbrntule it elixirului i'ie{ii, ttl
,:ir::i e cou;r aJu?r,q piii.{ iln Etiropa unde nrg/{i raedici ;t
'savan[i ai Et,u]ui lWetlil.t s-au. r:dznit in zadar,i& des"c'7,et"*.'
tairta."
,,I)acb acesta este -.inisterul',, in^continuare ilu ne
rdmine Cqcit si vorbirn despre Faustl lrttr'-adevhr'. ql;iu c6
Evul Mediu este plin de entuziiismul qi patima descoperirii
It4
elixirwlui vie{ii.$! rtr-i cloar ndrrt;i cu a-{ialil!ar a-lchim-istilor, cr
eu inglt ina.inte. Lle-nii spui este; ca Eii cr"rrn ai Fi eblbtoyit
aievea, iir rnitui faustic, i,'ai fi cunoscu't, pe fuieiisti; ox;rct, iil
irorocrrtr:lele lui zile tind gi sl tleic'-rrlerj:;e eJlxirr"i.i 'cinera:{:il
psntr$ a-l fclnsi iJrt falrt irnpr-ri,rivii r:;:'rului bei:rolfici;r.i'!
Trr,ri-ruis rtt aparat 15' .f";lei 'liivadr' iirezrlrrilli t'a'le in' $h:en-lb:-tla"
t\jtminteri irtr:hici tchii irr tr: irlviL illi ${'-r {,jrt'l sa'i.iri Iri''r'*jir:e[1 i
r:5"1a{,oril; in :lc*,oxrFi sil-rlriibals, caii.lqiie pr: (:arF: ilin ih{;lri f}
r-rrililir,ti.iriI rrnL ri{l;,p: 'rIia f IIr:'[e ci.r"tii*-'::'
{lcilt,ele llr*ft1;u.r:r,i*.i.1'rari:ii-rc 6-11.11Elj1 i'';1;:; !i}ie'{l lfrri','ilri
p!irli,i,:ii: rcrnpliLiti,iirc. ll!ni!l in t! ':rr-i l.i:11;il':r'u. ilrr{lr:,ribil ili I
ir;'l,l:lr-.rltilt.ill. ei 1i3rr: pt t;tr;a,i,ii; {!11i.ii,r Ll ir' u ii tl '.r-i:t rr '.i
r,iri:rilerlt,)-rii. i]e ma;t:i,.:r:,;ii':o;.iij r''i;.r i-liill;;-11.i;r,.:s;l* i'laSrfl:1 :-.4
i
illr.-'la :rtriii,e iur,ru.r'i, a.)n c..il'e t'riit,{: fi.-ii.:!€-'il1 i;r ir., 'r,'(iijtrq ,i ::'
:ru!.: sr,"nl;rul iniOr,"hctrie;j'Er,1';lgrlrir:e. i:.1 [.tiri ir-!t]xri*nl r,il.l. i-;'lil:
::;prrg ajI, ,:.laci-1 l-r.r ileitept.;l "':'t i\q-' hipr-int,irai,, i.l.lscufiri ii;:;gt'r'ii
al fl i1:ig'*tetlea i;"itei cci;or'iri spcli,arrrla-ir:{ !i-, I i "iJ:[,*it':
c:11;itrlri*i, i\ icsl liiigurul illi!r!,-l,r)i'lt: ::i';rl l-airr i;ir:llit 3i,'el'r"r't,
rdpr"o:r.i-ro gr'5hii, :lti se I:ldicrj i-i;: tlE Lciil.lii li ,;ii lrlc'r:*i
Al tr:r nal,rl a llrp;rohzarii .r'] s's:l+:r'ic. i-Jiil a.cest rricri:"fi4:rtl.
{-lt.,pieie .llri::lpuc:ti::to i"iirnine pclri'rr: l'tril'r.t n!r mLi;!,,'.rr ta fill de
inrit,atri i]r"cili-lIlr lnigter.l.l i,ihaitrirlit-i. -{i ce--r i;il.x:-? tcnil.u
iit:este rii;liri,i;l'isii:i, i"lely.rtr:lr;ut'e:'-ii,;i rr-rd illl,rg"tr o:lti iii.tr..l'trle
a1;arf,irie rilislerul'!? Iirii''iiurgiull:.i ;i-i ca.t:l'1, i':.i,:;n'-'rl'.1 ri"
':lhllrillra]ii? {irlor- iiltl:ltill rrvi$t:ni,,,1ril'ti,r:elle, '.:i'':r:o itlsl iill ill.i
,iirriirl rl,s..a ii;.c:: i'l,t trlistili'iil? lirii-ii ';cn','irier lil ii-rt;gs.lu'itrlr,iriL;
"iin calit un t'in::.ii' il€ il1li.].i" 2ii ii+r tr'il"l . ' -r'r'ilir' '1r "i;ii'r
lraiiorr+i rii-:;i r:oi:rtiu.ia--:q:;';;Jrr i',',11'tfl pi:ii'le'1,;ii? {-!li:'i l:illii'ii:'i
;ltit tic iiii.llls iir i;rihiilt,rie? S;li-i ii:iicirtt'irelirr- tler;r'ti:rc cl.i
:r,:'nriiicil uil,iriii ;.i iL:r:llii..ir,,ir lle iiri ifi:i-i t-':.ihl.trrrllizoi,)
i.ju aCr.,.St,g
'u,t r;-rt.reir,ilti i.iri plt, dili:,r"ur;.:r,,.lrr1;iijlir:rrr:r:l,ul dC a
r;i"doriii :j-ceasit c!r,ljitr.irie rl inirt ile,i;it i*Fert,i, 'Je.v i Ie fz,c
i;r:ilos;:irte flcu.rt,elui ilent.lL\ ,.;-1 -.-rracrlryioillr, dupii a.rrii rit. r;
r:li, fugit diri i,ar[, cu f'elul de a sirnti ;:r de a evt]lua al
.r
';;t;*qrnilor ce n-au avrrt, qi ilu- 1/o]" il''lea sccss l;'r rnirifica
Shainbala, $. poa|e,'"loar 1a prof"etiilc primit'e aerrio de
crfral,ul Incapur:ciatc.
85
 ,,Rim5.sesern la formula vie$ii!"
,,O formuld. cate nu este datd or-icd.rei persoane, fre ea
cdlugdr sau sfint!"
,,Spuneai ci din Eapte ajungi in Shambala, unul singur
rImine."
,,Vorbearn la timpul trecut. Acest al gaptelea om
rdminfnd acolo era cooptat in sistemul de savanfi aI lumii
subterane. Referitor la ceilalEi qase care se tntorceau fn
lumea de unde veniserd, nu toli praveneau din aceeaqi zond,
ci de pe fntregul globului pdmintesc."
,,Exist5. demn de citat un singur caz cind astfel de
in societate dupi intoarcerea lor
mesageri au fost legit,ima{i
cu misiuni din Shambala?"
,,Existd adevdrul cd acegti mesageri discre{i nu s-au
trddat lumii, nu s-au autodenun{a| nu s-a aflat despre ei de
unde veneau qi pentru rc. Dar un caz existd. IJnul din cei
mai celebri oameni care s-au intors din Shambala a fost
renumitul Conte de Saint-Germaine. care mai trdieEte pi
azi. Meritul sdu deasebit este de a fi rdsturnat cea mai
crudd. monarhie din cite au existat Ei de a fi contribuit la
desftin{area celei mai tenebroase inchisori care au existat,
vreodatd - Bastilia!"
,,imi revine in memorie tindrul straniu care te-a
intimpinat in Shambala. iqi este clari acum fizionomia lui?"
,,BineinQeles. f)ar am fost intimpinat de acel tip de
oameni care mi-au dat impresia unui amestec de rcse, de
genul albd-galbend gi ceva ce aducea cu trdsd.turile rasei
negre, mai pu{in insd culoarea pielii. in fruntea acestor
oameni se afla Noron, tnsdrcinat cu primirea mea in lumea
Ior."
,,Noron era bStrin. Mai erau acolo bhtrini?" '
,,Desigar. Cei virstnici purtau haine azurii, iar tinerii
aveau haine albe. Prin vestimenta[ie dddeau impresia unei
clasificdri, insd in afard de cei pomeniSi, am mai vd.zut acolo
gi oaryeni imbrdca{i in haine foarte lejere, de diferite culori.
Am dedus cd deosebirea de culori indica probabil faptul cd qi
86
'in societatea din Shambaia existd. o campartimentare pe
anumite c ategorii sociale."
,,ineercind s[-i atribui Shambalei o echivalen(5 politieo-
socialS, nu-mi explic de ce ii vdd intr-o democra{ie perfecti
pe oamenii ei, duph cum mi-ai spus, foarte evolua(i
spiritual!"
,,Existd., dacd vre{i, a gadaQie, intre Ttrafani gi cei au a
i'nvd{fihrd medie, gi eei ce conduc Shambala, respeetiv gefiJ
Iumii subterane..."
,,Nici acea lume superlativS, dupi cum observ, nu pare
feriti de primejdia unei dictaturi! I)ar ce inseamni
"profani" gi cu "inv5{iturd medie" intr-o lume eare-gi
selecfioneazl numai inaltele valori ale umanith{ii? imi strici
irnaginea iniqialA, adieb cei eeva mai mediocri s-ar fi putut
sd ajungh acolo intr-un mod necinstit, subiect,iv, poate ch
prin'protec{ie?"
,,Tofi cei de acala pasedd cunoqtin{n, faarte avansate. Eu
am dat un exemplu pentru a in{elege modul de ierarhizare
pe eare ei inqiqi qi l-au decis, pentru a se deosebi unii de
al6ii qi pentru a se respecta bunul mers al vie(ii lor sociale."
,,Al doilea personaj care te-a intimpinat a fost biitrinul
Noron.'Nu uit c5. venerahilul virst;nic avea o fune{ie
importantS. in Shambala!"
,,La inceput, vdzindu^l, mi s-a pArut o fiinfd foarte
binevaitaare, evident stdpfn pe sine qi totodat\ din privirea
Iui se degaja a senzaSie wqor de tradus. Aeeasl;a'imi spunea
cd sunt bine venit. if,oron apar$inea evident rasei albe, iar
croiala faciald era a unui ascet. Pielea fe{ei nu avea detrac
riduri, pdrea a unui am de vreo 35 de ani *- eu ii dddusem
V0 sau ceL mult 75. lllterirn" aveam sd a{Iu ck Noron afinsese
virsta de 430 de ani! De asemenea, aiearn sA aflu cA lumea
din Shambala s-a autoperfecgianat prin rnutagii genetice,
,Ieci operind Ia nivelul ADN-uIui fntr^un mod de nein(eles
pentru noi!"
,,in ce lirnbd te-ai inteles cu Norr:n?"
 ,,Llin nou am f,ost abordat in limba ront6nd., ceea ce nu
mai constituia pentru mine o noul;ate, dar impartant a fost
f,aptul ei mi s-a comttnicat a frazd uluitoat"e: Eram agteptai,
dar nu ca sd rdmin acolo, ci si md intorc in lurnea *ra ,u
un niesaj!"
,.fuIesajul face obiectril u.nui capitol special al chlitoriei
nr.rils{,re. Iil va urma... ctra.i uil rnesaj din Shambaia e.qi,e un
eveniment f[r[ tri]:iiagrafie cunoscuth pinb acum. f6rb.
precede ntl''
.,Vestea rni-a deschis total curiazitatea ,6i deapatrivd
darintp de cunoagtere ..."
,,oSi mie mi se intiniplri :rcu.tr aceiaqi lue rui ile-r:i
si rrr[il?"
,,In momqntul acela aq fi dorit sd ajung,sd t:unasc
absolut totul! fncd nu qtiam cd. voi sta in Siarnlala apraape
,cinci ani, pind'in luna decemltrie a anului lggjl fn to6i
aceqti ani am reugit, :;d vi.d multe orage despre care vr,ti
vothi pe pareu(s" Dar prinirea de cdtre l/oi"on pat spune cd
a fast captivantd, tn sensul cd el Etia cd trehuie sd ajung
acolo. Eram cel care tyebuie oprelucratu, *finisat,,
^rafinai
qi in cele din urmd expediat din adincut"i! Dupd ee mi s-a
explicat cd mi se vor dezvdlui multe din misterele
Pdmintului gi ale Llniversului, pentru a fi pregdtit In
vederea misiunii, la revenirea in Rom6nia, deci dupd toate
acestea ne-am indreptat cu to(ii spre o clddire rje farmi
foarte bizari. Se poate spune cd o minte omeneascd. ar fi
putut-o concepe, insd. rn-a qocat aspectul ei interior, ceva ce
nu se poate intilni in nici o construc(ie pdminteascd.. Ce-am
t d.zut acolo sfida arice normd. arhitecturald sau fantezie de
consfi'uctar."
,,Potri fi mai precis?"
,f.m urcat mai intii normal
o scard, dupd care au urmat
o serie de coridoare in
spirald, o arie de ramificalii dispuse
tntro manierd anume, incit, daci simfurile qi congtiin{a nu
sunt {inute Ia nivelul maxim de activitate, este posibil sA
apard, in conqtientul unui strdin de farmele respeetive, o
dereglare instantanee !a baza creierului mic, care
E8
aoorrloneazL taate miqcdrile eorpuLui omenese Clddirea :*-
ca sd. a nurrlesc in tantinuare aqa paseda caridoare qi un
fel rle tuneluri nJe trecere, tuneluri.- care tle fapt, erau nigbe
niqe circw.Ial"ei dispuse 'in pere{i ablici sau canf;orsiona{i.
Fractic, o strLrctLu"d. care nu se paate jmagina qi re:aliza decit
de niqte iltf,eligen{e fbarte evalu.ate. Intr-* asefttexiea r:lfr,dir"r:
din Sharnbala te pa{i rJez;orienta ra};eile..."
,,Ce concli.^zie rIesprinei din aceste rea.lizlyi neeunusrjute:
non.6?"
,,Pot spune crt arhiiet:tura iurnii. xnaderile, indiferent, dr:
t:radi(ii, stil, materiale t"alosite, este,
zar]6. sau. nreridia.n,
i;ributard planului tridirnensianal, calculal;A ca4forrn
parametrilcr noqtri cerehrali, arlied ai u.nui anumit arhitect,
pe cind in Shambala am ahservat a rnegastilistiek a
modelelar eontarsianate carr: se intrepdtrunrl cu carnete
ovale, Lrapezaidale sat: de alte {ayme.'1
,Dar toate acesLe edificii aqa zis cr.rntorsionate, erezi c5
sunt de natur5 {irnc{ional5, sau esteticd".. eu imi imaginanr
ci acolo a invins optirna simplitate a gustului rles6virqit!"
,,Aceste elemente de arhitecturd. au {ast aanstruite
confarm morlelelar din naiurd. Ele i{i sugereazd, de SsiJdd,
madelul cachiiiei de melc astfel de marlel a fost supus
unor minu[iaase observa{ii, - unpentru a se cancluziona ca
aceastd structurd spiralatd gi intregitd cu elemente
"artificiale", fnmagazineazd fn ea tnsdgi valari calorice sau
energetice. h[ateria]ele falosite sunt cu tatul altele decit cele
cunoscute de nai. lWodelul de bazd., intflnit acola frecvent, se
bazeazd pe geametr"ia fagurilar de albine, hexagonal, dar un
model hexaganal ridicat la scara tridimensianald.
Arhitectura Shambalei este faarte evaluatd sub taate
aspectele, inclusiv acela aI inmagazindrii energiei, dar qi al
rezisten{ei structurilar respective, aI func{ianalitd$ii gi al
stilisticii prapriu zise. f,umea noastrd nu va atinge acele
performange'Jecit peste citeva secole."'
-
,'Ie invidiez c[ ai irrtrat intr-o asemenea elddire, Fare-
mi-se ci erai inso{it de Noron!" )
89
 ,,De Noron qi de a16ii, un grup. ife-am oprit intr-a
locuin(a. Am rdmas apoi numai cu bdtrinul. Mi-a spus cd
insuqi marele qef al Shambalei I-a insdreinat sd nd.
primeascd. gi sd-mi explice ce aveam de fr.cut fn urmd.torii
ani. Mi-a dezvdluit totodatd ceea ce se va fntimpla in
urmd.tarii ani, a seamd de lucruri u.imitoare. Aceasta a fbst
prima vizitd., cum mi-a{i cerut, descrisd aoncret! tn zilele
urmd.toare am pornit, condus de Noran, sd tizitdm unele
laboratoare din oraqul in care am papasit prima oard. Tat
ce-am vdzut diferd de asemenea fn mad spectaculos de ce
cunoaEtem fn lumea modernd. Am vd.zut aparate care
md,soard tensiunea gravita{iei, a intensitd{ii cimpului
magnetic din intregul sistem planetar, aparate de
inregistrare a activitdfii fiecirei planete din sistemu] nostru
solar, inclusiv Soarele, aparate eare cantroleazd in fiecare
secundd evolu[ia planetei noastre. Am enumerat doat' o
infimd parte din ele. Dar cel mai important aparat din cele
vd.zute in laborataalele Shambalei este un instrument care
mdsoard. atft presiunea existentd. la nivelul planetei noastre,
din punct de vedere al for{elar energetice, c[t pi presiunea
existentd. spt"e exemplu in Calea Lactee cu tot ce existi in
uriaEa ei intindere cosmici.. De asemenea, ei fnregistreazd
toate tipurile de radiagii care' ajung pe Terra din toate
colEurile [.Jniversu]ui. .Acest inst,rument --- deqi cuvintul este
impropriu!- indicd in permanenfi echilibt'ul dintre Pdmint
gi Casmos. Este varba de presiuni evident casmice. I)acd
una rlin ele ar creqte peste limitele prevdzute de cei din
Shambala, atunci cel pu{in o lege din legile Ll-niversului ar fi
pur gi simplu sfdrinatd, punind fn perical o parte a
Galaxiei. Savan{ii Shambalei posedd acea apttral-uri toarte
complicati cu care. r"eutesc echilihrarr:a a doud. gigantice
pr'isiuni... "
,,far acest iucru mie mi se pare imposibill llin pdcate nu
voi fi singurui circurnspectl"
,,Probabil! Dar tnh egul univers se eompat"td intacmai-ca
a p'inzd de piianjen. Dacd un achi a) pinzei sau o margine
sunt distruse, pinza nu mai reprezintA siguranfu.,Ei reugesc
sd echilibreze aceste for[e. {Jn dezechi.libru, repet, ax. avea
un efect devastator putindu-se prapaga fn intinderile
abisale ale Universului""
,,Conte, te rog s5-mi satisfaci nevoia de echivalen{e
paminteqti. Presupun ci ai c6l5torit prin Shambala-*- adicd
ai folosit rnijloaceie de transport de la
"fata l,ocului". Oe fel
de mijloace?
prin a spune, naate cA sprc uimtt'ea O?N"
,,Voi incepe
iqtilor din RomAnia, ed a parte iJin Vehicutrele zburdtoare
neidentifrcate, care apar din einri fn cinrl in atmasfera
planetei noastre, pravin din Shambala! Dar rtu sunt
singurele *olsiecte" folasite de ei. Acola se foloseEte s foarte
largd gamd de vehicule. Unul dintre ele, am mai spus-o, a
fast chiar piramida de cristal. Existd qi modele mult mai
rnari de astfel de piramide pentru deplasdri fn grup pe
principiul teleportdrii" Aceastd categarie de vehicule -*
pirarnidele --"- a fost combinatd eu tehnica mantdrii
cristalelor" Toate cristalele pe care cei din Shambala le
prelucreazd, sunt in stare nativd 6i nu artifrciale, gi au
proprietd{i extraardinare. Cu ele paf faee arice, de Ia
mutarea din loc a unor chiecte de dimensiuni uriage, pind la
posibilitatea de a crea prin mijtracirea farfei mentale, din
atamii existen{i fn atmosfet d, arice feL de lucru. Lucrurile nu
se apresc aici. Aceste vehicule, piramidele de eristal
teleportoare, canstituie doar I - 2 la sufd din suma
posibilitdlilar pe care le au. N-am amintit, trte larg de acele
ji mini-platforme asemdndtoare unay tdvi din aur masiv. Cu
il
{i: acqste vehicule insalite se fac deplasdri pe ersridoarele lumii
'i Shambalei. De diferite dimensiuni, structura metalului
(aurul) este rliferitd de ceea ce este aurul cunoscut la noi, fn
sensul cd aliajul, tn interior sub farmd de sfere, alterneazd
cu sti"ucturi hexagonale praieet,ate tridimensional, fn
rnamentul ciid un arn se aEazd pe acea platformd., trebuie sd.
Ioveascd, cu a anumitd intertsitate, folosind a baghetd din
material pur ,gi dupii un anumit eod pelttru a produce in
91
 vehicu"l acea vibra{ie care 6e p}"apagA i'n tat, carpul iriinte acurn farfr.rriiie zburdtoare de cai"e aj amintit. L,e-ai
vehicululuf.,9tr"ucfurile microacostice ale Tslatf'arntei au .rd.zut cu ochii l5i?"
pt'opriet,atea de a intra in vilsra6ie, ln rezanartdti, ,.4m avLtt pel'.sunai acaziit., irn;;'r-eund cu t{oron, eA
,,,izitez in amdnttnt un a.stfei de vehicul. Este varba de ntuif,
conrparLiririii-se {ra niqte amys}idicatari de energ;e. in acest
sens tehrtica Sharnltalei est!,tv mai avartsatd {ata de tehniciz :,!tstuteteIe gl rfispufar e]r rii:,tt:wyi zbuydtaare.. Cttntrar.
nr:asfi"i aeranauticd * cel pu{in'o jumrtt;a!,e de mile:niu." iliirer?lsr uno.t" r;ayan {i ctt.ra r{}rlsidgr;i t:i itn Essrn{.,rzeil
""livideni, Conte. ui1 avalrs ca.re {ine de irnagina{ie. v*.&ii,ir? est* de o strurtu.!d extren de ccmyslicatA, i'n
r:1r:ca-r'cce -',ibratiile gi reronan(a nu se pst conr,'ert.i --" retziitate el este desdilJ tie sirnpiu. Ei nloar stntctura luj dc
rjereitndai,ii--''jl eornbi,lstil-:i1i de propr,rlsie Iar riar:i Lrnj ltazi, din care estu alcituit, t:sf,e {carLe camplexJ.. Fupitrc de
illilginerz n;rcr,(: yitiratii de o inlensit;ite uria;,a Ei r:r.'rrte {i*c. ctlrilandd, ecrane, aparal;e qi tehn&iogii, de,:1tre foafe', nu se
gi tl:lc} ar;l realrail un -o.ehiclil r::rre si. irinc{iorr.e:re 1;e acest !)oel:e spurtfi r.i sunf {ttttrte so/tisf ic;if e . ilar struetuira
";)-riilcij-r!u". r!11 ili-a'r'rirninr Cr:cifl si r:iL ii;ez pe +l ca sii lnA :trtiisf,icati.,se ;:f?d fn ptrt:lii veliit:uiului, ca gi !;s pira.mirla rle
rtiirur:idi ,fi;::].' nu ie po1. nega ..,ehiculelor rr:spcltive. fbtrn,ijte cri:;t,al" Cotnenxile st-tzrt viziltiie. Aceas|;i sfrircLur,i a
's riri:p:i cil* arn intelea in intrrior"r"i Sha.nl:;r.le[, f,ar"rnectri i.rvelrgului a perefrlar ih fuifregir-nea lor T.trineqte tomenztle
e:list,enter icr ire;ilizabiIe t,ehnir: p* pAnrinl. Ci-r. f,oal,e de lit un pripifrir camandaL gi confro?af de piiat. Camenzile
acestea,. riii;:l.i]r ni.r llngajament, ca. inso{it,or al tirli: si ie srrnf fie de ordin ertergetic, fie mental telepittic" fie pe ba.za
ascuit! lnd'.)ielrle mele {irr de incon:1.rai,i}rilitatea cer€ ne-a 7, r o p ri e ti.t-i i cr"taf a/sioi' c ar e a cu ril tlle a z d bt iL sn er gi a p iI at u| u t
:,:firt.uit sir Ciaiugiim despre Siranrbala. -[,1u aTlar[in piri'ernifii din spirit, {}ristalui safrr; cuar( etc, -- preia --*.
plrrrint,r"iiui dc !a srrpr:rfhfr lui si pcrri, toatc preiudecii$iel ;i o bioertr:rgia pliatu'lui" o amplificrt, o fu"ansrni!,e printr-un releu
iinritat:i c:pi-lcit;,itr; d* inr.cicgere a inexistenttrltri pe cai:er il de microstt'uctt-tri sferice qi hexagonale c* au rolul unor
pr,.ve:;tegt,i, c:i Si cum ar jhie parlc rii.rrtr-o exis1,en114. iar tu ttmpli{icaiori lbarte puternici, iar taat{ ;tceastii comandd.
apari,ii, prirt ilceiisl,i] rtra'tio fr-rncagt:rre, altei iumi. lumea sult formd. de superenergie ajunge fn styttctura peref,itrcu"
suhpirnir-rl.ea.r;;i l+. Sliar-r:bslei" Xn fine. imi adue nrrrinte cii ]a irtteriari :;i OZ?d-ulwi, punind i'rt miqtare, ilr 7r"rr"ul
r.r* rncnrent, r-le.f, rir"lrnirasem r-'aln o duzina de Shrmhr:rlel $i vehictiluluti, un cimp de a anuntitii for{A vare, intrind in
in I{irr'ti.lr. ei'au eiteli,l" ilt* mai sJlecf,:;criloasl, desi:;:'is4 in contaet cu cimltul g"avit.a{ianal specific St}anetei, deteyntirtA
:r'litea e lirt'i, ini s-a g;iirr"rt a{:Bc;l de suti d+ $'.rt,u j Gobi' o reac{ie cle deplasare a iiniilor de fbrgi. A nu se infelege ci.
Or:itutn. iti recunosr: i!il IIrrrrit, c iclce fhra precr:tieni: aceea este vorlsa rJe fal.osirea li"*pi"ru zisd a undelor
dc il infiini;r,: orgiuri:,are st.i:t:rlu gi un rit:rf, poiri,ic;rc cilnvlr gt',tt'ita4i or t t l e.. .'"
elemeriir n:i1,o1o,gir:r,ri A prlnr niitc rnol;ive ale rnjt.oltl;;iei sa ,..."Ilvident, nimeni nu vil ilitplege aga ceva, penfiru ea
f\.ir-: cti trIere in i,r'-n n stnt. J:clf,-itir oea iiptic e gte cr:a rr ai incd nu qt,im ce sunt, rinde Ie gravita.{ionale, ce este
siipc:rb5, ilrtoran: a pr:lit.iculul in intreagri lrri evolu.lle I imi gj"avitalia!"
dau searna c5" pe rnisr-rri\ re-mi povestegii i;j dai fiinrl ,,Este o consbinare a far{ei gravita(ionale cu
mandatul tAu de gef suprem a] viitoarei F,omAnii, rolul tiu arnplifrearea energiei care este pwsk in miEcare. Lupingurile
de condur:i.tor capAtd t,oate al,ributelr: unei zeit,h'ril Deci pe care maytorii de trte phrnint le-au sesizat, Ia aceste OZN-
intorcindu-ne la zei, eu fiind F:oat,e singurul scriitor rcim6"n uri sunt inct"edibile, pdrtnd cd sfideazd legiIe {izice
care are norocul de-a asist.a pe vi'"r ia o zeificare, iimi vin in eunascute de pdminteni. Se Btie td, Ia viteze faarte mari, u.n

92 93
ahiect (coi's-t) zhurdt,or" in atmasfet"a Pdmfntull^ri nu-pi ytaate
schimba brusc traiectoria intr:-.ne elnghr de 90 de grade {Hrd.
iner{ie" Depla:;area se face atit 'in atrnasferd, cit Ei fn apele
aceanelor sau mdrilor und,e au" fost: semnalate astfel 'Ce
obiecte.. ""
,,Ai observat la fa{a loeului a$a ceva, sa.u vorbeqti
despre inf,orma{ii care au circulat?"
,,Vorbesc despre ceetl ce arn vd.zut qi am tn{eles acala,.."
,,Exist5. posihilitatea ca, folosindu-te doar de ochi gi de
trund vedere, sb pitrunzi chiar in ',strur:tur&u llilor m*:l;ale
sau vehicule neobiqnuite? Arn tot mai des senza$a ch cei din
Shambala ter-au trirnis direct, la mine fhrb si-{i spun5, inci.,
de cel"
,,Ca sA vd spttn cd, deplasindu-se pe aceste linii de forfa
create cu ajutorul cornhindrii gravita{iei gi a energiei
spirituale, acele vehicule nu intfrnpind absolut nici a
rezisten{d. Practic, este ca gi cum s-ar iegi din
tt"idimensional!"
,,Conte, cind se depSqegte pragul vitezei luminii, se qtie
ci timpul se comprirni in aqa i.nlsur6 inr:it aproape c[ se
anuleazl ideea de timp. Iar odati cu mi.rirea vitezei, cregte
masa obiectului cale se deplaseazi -- este phrerea
domnului Einstein!"
,,Foarte exact, dar acel procedeu utilizat de cet din
Shantlsala devanseazd cu multe secole eunagtin{ele de fizicd
din lumea modernd.. Este varha de a superfizicd. Ceea ce
cuilosc gi folosesc ei este cornbinarea energiei g'avitiz{ionale,
de altfel prezentd. in tat Lhiversul, cu energia spiritului,
intermediatd de cristale ,si de s{ructura pere[ilor interiori ai
veh i cul ului zburdtot'."
,,Vorbeai gi de vehicule conduse prin telepatie..."
,,Acestea nu mai folosesc ct'istale, ci o aparaturd -- r!.acii
a pot numi astfel care se aqazd pe capul pilotului."
,,Ca in -
romanele, povestirile gi filrnele SF!"
",Md. refer la a aenturd dintr-un material care nu este
cunoscut pe pdmfnt, dar pot spune cd seamdnii cu plasticul,
94
i.n eare sunt introduse moleculele amesteeate din mdi multe
:substan(e foarte bune condttcd.toare de impulsuri energetice.
De Ia aceast,d centurd. de pe capu.l pilotului porneqte urt
:;ingur frr metalic
-- de a foarte mare elasticitate - hun
r:onducAtor de energie artificiald sau mentald. Energia
respectivd ajunge Ia acel pupitru de eomandd prevd.zut tra
rindul sdu cu strut:turi sfeyice qi hexagona,le tridimensionale
cu ralul rle amplificatari puternici, iar simplttl ardin mental,
de exernplu:,,[ntrd. fn rezonan{d/, sau "Dep]aseazd-te!" sau
"Urcd" sau "Coboard." este "sintit" rle toatd structura
;tr:refjlar inteyiori ai vehintlului" Este c tehnologie uluitaare
care fntrece arice fnchipuire a min{ii ameneqt;i."."
,.".Cu siguran{5 gi inchipuirea rnin{ii omeneqti,
deoarece superfizica pe care ai evoeat-o cbserv eh
ridiculizeazl legile fizicii experimentale, iar eu nu am aeces
Ia ipotezele fizicii teoretice gi cu atit mai pu[in ia ace]ea ale
filozafiei fizieii! I)ar sunt sigur ch rroi dci, edlitorind prin
inemoria ta de admis in lumea Shambalei qi expulzat eu
dragoste cle-acolo ca s5 aduci in Rom6nia nigte mesaje
capabile sb zdruncine spiritele vii in cnrpuri materiale vii,
aqadar ni:i doi, in aceasti recilAt,orie spre mister, putem fi
de mare folos, stirnulind qi bmscirrd min{ile acelor tineri
nhscu{i pentru idei, descoperiri gi cercetiri qtiin{ifice! Micar
urnul din ei va ineerca sd experimenteze energiile telepatice,
punindu-le apoi sI lucreze ca in rnitolog;ia Shambalei. Estt--
extraordinar, Conte. I.{ecredinciosul care sunt, habar n-ai cit
de folositor i{i estel El vrea sd afle tctul pentru cA nu crede
in nirnic. Numai in Durnnezeul Cum se hrdnese cei rlin
Shambaia?''
,,De reguld cu cereale, pe care le cultivd in apropierea
iiecatui ui';ig dir, lumea suhtr:rani."
,,Curn poate si creasci o plantd la ati{ia zeci de
kilonrqtri adincime, unde se qtie ch ternpera.tura urc[ din b0
in 50 de rnetli?"
,,Temperatura este rnen$inutA Ia nivelui de 25-30 de
grarle, foarte propice pentx-i-t oric.e fel pLanti.."
'Je
95
 ,,Problema temperaturii fiind rezolvate, plantelc'r le ,,Ce in{elegi prin "nivelele pozitive ale sensuliri
mai trebuie ape gi soare ca s5. creasci 9i si trliascb"'" de.,venirii umane"? trncluzi aiei qi ideea "'liberului arbitru"?
,,Am spus cd in Shambala existd acea lurnind Dacd nu g'reqesc, atunci tocma.i aceasta trebuie si atingb un
albicioasi, prezentd peste tat in lumea subterand pe care statliu spiriturrl calitativ dorninat in ca.drui. niveieL:r'r sociale
an vdzut-o; acea lumina ioa& tolul de factor ertex'getic ample."
pentru creqterea plantelor^ Este a alternativS' Ia J'umina ,,Rdspuns,tl meu este mai simplu decit fntreharea: ,A
solari, are aceleagi pt'oprietd{i; desigtr, nefiind' a a'tmasfevd trii in arrnsnie perfbctk cu taatc legile U'niversuiuf q.r cu
poluatd qi nici un mediu cu tat telu| de l"r-u^fi qi atrdvuri, taate tr;rineipiile marale pazitiv'e, a trAi e.a aatneni fn
yslantele cresc sLrtdtoase, nu sunt supuse f'u'ttunilar Ft societate sub semnui spiritualitdtii benefice, rat:rtrdate La
intemperiilar, deci au un mediu ideal penh"u n sE tlezvalta" dirnensiunea ilivind a {}rea{iei!"
Recoltele an in{e}es cd sunt ajutate si. se coacd falasindu-se
cdlrlura adincului pdmintului. Recoltele sunt irigate in
rnarlul cel mai rtorrtal tte niqte vehicule s1seciale'
'fehraologiile Shamhalei permif, abtjnerea unei ape rliferite
de cea de Ia suptafa(t1, a api fdrti rnicrootganisme, t''Ard
sulsstan{e impure; calitatea acelei ape face sd crescli
recoltele mai repede decit. Ia suprafa{d. Prccedeele de
olsqinere a apei pure le surtt cunoscute de mii de ani, este
var"ba d.e transmutat;ia elementelor qi transformarea
str.uctur.ii lor. Restui de rticyoelemente care rdmine fn urtna
wnei asemenea opera{iuni de alchinie ultraraf;natd sunt'
{olosite la diferite opera{iurti de canstruc[ie. Practic, aei din
Shambala nu fac decit sd respecte Iegile existente fn
Lfnivet"s, legi pe care lunea de la suprafa{i le-a uitat sau le-
a ignorat."
,,irr ce fel putea s* le uite saur sd le ignore? Inseairind ed'
le-ar fi cunoscui, cindva?"
,,Este timpul ca Iumea sA-gi schimbe atit'udinea
mentali fa{a tle prea. multetre evolu{ii negative inspirate de
far[ele malefice. A opera cu a ina]ti conqtiintd qi pi"in
aspira$ii spirituale superioat'e la nivelele pozit'ive altt
sensului devenirii Ltlnane, tnseamnd accesul la legile
[Jniversu]ui qi ta principiile care guverneazd evo]u{ia
tlniversului, a vie$ii" Este timpul accelerdrii rit:mului trt
transformdrile mentale cft ,1i spirituale tn lumea fn care
ls'Aim""
96
 Contele identificS
otriectele spa{iale neidentificate
De Ia elevui de liceu, la savantul absorbit de retortele
sofisticate ale fizicii experimentale, de la omul care trhieqte
autoprotejindu-se intr-o lume din ce in ce mai stresanth gi
imprevizibilS, 1a ginditorul suprasaturat de sisteme
filolofice qi demoralizat de neputin{a culturii qi a filozofiei
de a produce muta{ii spirituale in conqtiin{e, lurnea de azi
gfie sau nu pune Ia indoiali faptul cd din cind in cind in
atmosfera terestr6 apar vehicule strarrii, a chror" existen{a
confirmath otriectiv nu a put;ut fi inclusi intr-o sursd
omeneascd de crea{ie gi realizare tehnologicS. Fati de cea{a
care inviluie acest mister, am ciphtat cu timpul o atitudine
neutrd, uneori de neparticipare afeetiv6 sau ingrijorati.
Graficul acestor zboruri pare s[ se fi conturat cu pregnan(i
in uh;ima jumhtate de secol. S-au cartografiat qi citeva zone
preferenliale, dintre acestea nelipsind nici cerul RomAniei.
In ultimii ani am consemnat eu insumi citeva apariqii,
confirmate de altfel de martori demni cle toati increderea.
Cu rare qi incerte excep{ii, ctlntactul cu fiin{e de pe alte
planete a fost consemnat drept real, ins[ firi rezu]tatele
aEteptate cle curiozitatea noilstri intinsl pini la disperare"
De aceea avem aztfafl de obiect,ele spa{iale neidentificate
"';i
o atitudine conternpia'uivi qi de expectativ* din ce in ce mai
goliti de emo{ii. Pini acum avem certil,udines c5 acele
obiecte Lrizzlre qi t"iin{ele care cil5toresc in ele nu ne-au
98
pricinuil; neplhceri, n-au fAcut dovaila vreu.nuj act de
agresivitate sau de violenqi in contact cu planeta noastrh,
cu oamenii.
lpoteza provenien{ei phmintene a unor obiecte
neidentificate a fost popularizatd de mai multe ori; dar s-a
dovedit pinl la urmd Ei cea rnai vulnerabilh, intrueit
psihologia noastri pare eroiti pe un tipar infatuat de
cunoaqtere a misterelor P6mintului, qi este permeatrili in
chip foarte deschis misterelor care au ca sursb Cerul.
lVlitologiile gi citeva legende ne-au sugerat din cele mai
vechi timpuri existen{a unei ,,lurrii paralele" care ar locui pe
aceeaqi pianetd cu noi. Dar informaliile gtiin{ifice gi
cercetarea Terrei cu mijloace tehnologice de inalt5 rezolu[ie
gi acuitate par s5. ne fi exclus de la speran(a de a descoperi
chiar pe planeta noastri o ,,lume paralell". Cum sd accep{i
existen{a altei lumi pe un corp eeresc cSruia cartografii qi
geologii ii cunosc qi riurile, qi plScile tectonice? Lucrurile se
judech evident spa{ial gi raportate la un volum anume; altfel
spus, daci mai existl pe planeta noastr[ mistere, atunci,
probabil, ele se ascund la nivelul rnicrocosmosului, in
structuri infinitezimale, ei nu in spa{ii materiale ugor de
depistat astizi prin atitea mijloace de care dispune
cercetarea qtiin[ifi c6.
$i iatd ci in una din zile, Contele Incapucciato imi face
destiinuirea ci el, aceeptat in Shambala gi bine primit
acolo, desemnat pentru a transmite romAnilor mesaje
cruciale, a vdzut qi a in(eles pe cit i-a stat in putin(A obiecte
spa{iale neidentificate. te-a vizut gi le-a identificat
mecanismele de func{ionare chiar in lumea subterani a
Shambalei. Citeva amlnunte mi-au fost oferite gi in
capitolul anterior, insi consider necesar6 o detaliere a
acestui mome.nt, deoarece la ora aetual[ Contele
Incapucciato este primul om care depune m[rturie despre
existen(a ,,farfuriile zburhtoare" in cea de a ,,doua lume" a
planetei noastre.
99
 ,,Te rog, Conte, si ai in vedere faptul cL azi un ceti{ean
dirr cinci ai planetei noastre este intr-un fel sau altul
"specialist" in OZN-uri! Procentul este mai mare in lumea
superdezvoltatS" O adev[ratd patim5 a informa{iilor despre
extratereqtri a scos in rafturile lihrAriilor c[r{i senzalionale
qi mirturii zguduitoare" Prin ceea ce tu tnsu{i ai v[zut in
Shambala, poqi sparge aceastA crusti de informa{ii
abundente, dar care inc[ nu satisfac nevclia noastr[ de
certitudini qi rreliniqtea unui eveni,ual impact ohiectiv?"
,,Este aclevfrrat cd cititot'ii eunosc acum destule cdr{i tn
cat'e s-a incercat, o explicare a ()ZN-urilar. s-au emis ipoteze
me.rgind pini la imaginarea mecanismelar de {unc{ianare a
acestot cot"pur"i cereqti neidentificate. Tat felul se supozigii
care insit nu se bazau decit pe imaginafia autorilot'
respecLivi.i
,,$i ai dezlegarea de a vcrkri despre un mister v\zvt d.e
noi ca efect, clmia irrs5. nu-i cunoagtem cauze]e?"
,,ELt am sosit din Shambala pentru a clarifica gi aceste
lucruri. Md voi referi trte larg la OZN-uri, deoarece ele nu se
deplaseazd numai pe sub pd.mint, pe suh ape sau in
atnosfera terestrh, ci gi fn spatiul cttsrnic. in intregu)
Ilnive|s""
,,Ce misiune qi ce rost ai-l ...farfuriile zirur5toare" care
stribat, cum spui, spatii cosmice echivalente cii mii de airi
luminA?"'
,,A','ind in
vedere legitura Shambalu cu lunile dldii
Lactee qi cu alte lumi din LInivers, aceste OZN-u.ri au fost
construite Ce savan(ii lumii sttbterane pe baza datelor
primite de aceste lunti din Galaxie cu rnii tle ani fn urmd,
dar nu sunt r:omparabile tatuqi cu L)Z-ll:-ut'ile afJate fn
posesia lumilor din Calea Lactee, muil, mai evaluate decit
Shambala" Se poate preeiza cd O?,N-urile caye pyavin din
Galaxia nrsastri, deci apar(infnd lumilar supraevoluate,
sunt mult mai complexe ca st,ructur1. tehnologicd fa{d de
cele care aparfin Shambalei."
100
,,fn cazul c[ ai deplin[ incredere in mine qi nu presupui
de altfel in totul nefondat! -- ci rn-aq apuca acum sd fac
-spionaj tehnologic
de o asemenea anvergurl cosmic5, deci
daci ai incredere in mine, te rog si-mi dezvdlui ce sunt qi ce
vor qi cum func{ioneazd acele minuni ale inteligen{ei
extraterestre?"
,,Fiind vorba de lumi mult mai evaluate, din Galaxia
noastrd, este narmal ca aparatele respeetive de zbor fn
spa{iu} cosmic sd. prezinte a tehnologie ultrasofisticatd. Este
normal, repet, pentru cd acele aparate inimaginabile pe
Pdmint, trebuie sd inregistreze operativ qi intr-un regim de
maximd fiabilitate togi parametrii de zbor. NIA refer Ia
radia{iile cosmice de diferite tipuri, Ia md"surarea distan@i
parcurse la viteze inimaginabile, aparatura de legdturd qi
de men{inere a legdturii este de asemenea strdind
imaginagiei naastre, de asemenea qi principiile eare stau Ia
baza traficului de informa{ii. Md pot referi doar la structura
de ansarnblu a AZN-urilor din Shambala, iar mai tirziu,
ffird sd-mi fie tearnd cd m-atj ft racolat eu intengii de spionaj
tehnologic de anvergurd eosmicd, voi face Ei o descriere de
interior a unu.i OZN pravenit rlint;r-a superciviliza$ie
galacticA."
,,itri mulqumesc pentru incredere" Dar ce-ag putea eu
trarrsmite unor prezumtivi qefi ai mei in ale spionajului
cosmic, n-ar fi decit informa{ii tulburitoare provenind
exclusiv din propria mea imagina{ie ozenisticS.! Te rog si te
lagi spionat!"
,,Comanda unui asenrcnea vehicul de zbor canstruit in
Shambala este cunoscutd sub mai multe tipuri. Am fhcut fn
capitolul anterior o succintd descriere in acest sens. Mai
trebuie spus qr cum se produce acea reacfie prin eombinarea
cimpului gravitafional cu eomanda mentald data cu ajutarul
spiritului. Este vorba deci de un mecanism care are ca
spagiu de prapagare pere[ii navei qi eare faee sd se pund fn
miqcare acest vehicul. Pere{ii unui asemenea OZN sunt de
trei feluri: peretele care se aIId tntre cele doud strueturi eu
l0l
funclii speciale; acesta ftind un fel de perete intermediar.
Peretele interior este ael ce incorpoteazd. acele relele pe
care le-am descris deja, insd mecanismul de fiinc$ionare
rdmine totugi o enigmd pentru noi pAmintenii. Voi fncerca
sd a dezvdlui" Primind comanda cambinatd de Ia pilotul
navei, sistemul de celule sferiee gi hexaganale
tridimensionale transmite comanda in structura pere{ilor
interiari, fizic vorbind, fiind varba de an singur perete. Deci
comanda se transmite prin aceste celule, treee in peretele
eircular care este in[esat de mi]iarde de canale abia vizibile
cu achiul liber, Ei eare canstituie de fapt o unitate, aparen{a
unui singur canal camparabil cu o cdmagd ce fmbracd
intregul perete. Acesta parneEte dinfu-un loc anume, printr-
un model geametric foarte riguras plasat gi extins fn toate
direcfiiile peretelui pentru ca tn alt punct sd fie trecut in
structura peretelui intermediar, din mijlocul "sareasei"; aici
se dd curs mai departe comenzii primite mental de la pilot."
,,Cum se desf[goari meeanismul operativ in acest
perete, in acest ansamblu de structuri?"
,,Comh.nda mentald fnseamnd. o formi de energie, car"e
ajunge in peretele respectiv in(csat de modelul geometric al
canalului cu o funclie speciald, iar la anumite intervale, "in
spa{itt, se afld acele ina-ucigdri in ca)"e se produc spoturile
de energie. In momentul cind nu sunt activate, ele nu apar,
nu se disting, iar cind sunt activate, incep sh lumineze
intens, primind energia amplificatd de celulele sferice qi
hexagonale tridimensionale din tabloul de comandd. Aceste
spoturi de energie transmit a energie mdritd la rindul ei,
pind cind ajunge la ultimul spot luminos qi implicit la
capdtul canalului. Aceastd energie creqte, cum am vdzut, in
intensitate de mai multe ori qi se poate spune cd ea
echivaleazd cu valoarea energeticd. pe care a dd a aentrald.
bazatd pe fuziune sau fisiune nucleard pe timp de qase
luni."
,,Dar fuziunea nuclearS. deocamdati nu dA nimic!
Experimentele au reuqit s[ 6 "pund ]a lucnr" doar citeva
secunde!"
102
,,Am dat un exemplu de energie uriagd. Procesul fnsd
nu se opreqte aici. M-a:i refeti aatm Ia peretele intermecliar'
El este de fapt un c'imp subcuantic, prezent.fn iuruJ navei e a
a alveold ffird nici o fisurd, aomplet gi ermetie strueturatk'
tn acest cimp subcuantie sunt tn "aqteptare" multe par!;icule
de genul tahionilor ssvs "pfndesc, pilr qi simplu aomanda
pravenitk de Ia pilot. Este-cfmpul care rdmine l;at t;impul in
expectativd efnd nu cste folosit. Primind fnsd eomanda de la
peretele interior, deei amplificatk de multe ari, aeest afmp
de energie subcuantied este pus in miqcare qi are lac
'in
rnierostt"uctura lui o reac$ie de rtrdin subcuantic faarte
variatd. Feretele intermediar este strAbdtut de niqte fiilgere
luminaase, Ia ineeput mu.Iticolore, pentru ca pe mdsurd ee
energia din peretele interiar se seurge inspre petetele
intermediar, fulgerele acestea lurninoase ajung fn final sd
arate ca a plasd de fulgere care se rotesc tn iurul navei, eu o
vitezit uluitoare, aeea lumind ttdzutd adeseori de pe pdmfnt.
Acesta este mamenhil in care o navd din Shamhala se pune
tn mi6care" Taate praeesele descrise pind acum au Lac in
frac{iuni de seeundd. Peretele exterior este eompus din
aliaje pure, wolfram, magneziu, titan gi alte metale ab$inute
tn lahoratoarele din Shamba\a. Este vorba e multe metale
care incd ne rdmin necunascute" Petetele exterior preia la
rindul siu din energia subcuanticd a peretelui intermediar,
tacmai pentru a-qi cansolida sttuetura materialA cu un aport
de energie. Astfel, orice factar perturbatar sau agresiv
asupra navei este anulat, indiferent de intensitatea lui."
,,Daci aq lucra intr-un laborator destinat cercetirilor de
vi#'din tehnologia cosmic[, spre exemp]u unul eare tine de
NASA, rni-ar fi greu si sugerez experimente in vederea
decodificirii elementelor tehnologiilor descrise de tine. Mai
curind ag scrie o povestire SF. Acum gtiu ci qi piramidele de
cristal erau nigte OZN-uri, probabil cu rol diferen{iat, ele
insumind prinpipiile mult rivnite de noi rnuritorii, ale
teleportirii, de asemenea acele "tbvi" de aur masiv pe care
ai ch]etorit in interiorul lumii "celeilalte". Ai mai intilnit in
103
 drumul tdu subpdmintean gi alte tipuri de "maSini
zburitoare"?"
,,Pot continua cu referiri la celelalte categorii de
vehicule, de fapt fiind vorba de genuri de platforme
zburdtoare cdnstruite pe baza unui cristal care se poate
asemdna cu un circuit electra,nic foarte complicat, de
amplificare a energiei biolagice. Q asemenea platformd este
circulard., gy s opodeai groasd de 50 eentimetri, in care este
introdusd o structurd aparent simpld dar foarte eficace
funcgional. O structurd dintr-'o re{ea tubulard bazatd pe
acelea7i celule sferice qi hexagonale tridimensionale cu rol
de amplificare a energiei."
. "Me obsedeazI laitmotivul acestor structut"i, eare
seamlnd cu toiagul din poveste, capabil sd fac[ minuni la
fel ca inelele din basme eare tot minuni fac!"
,,Structurile sunt trtrototipuri, modele descoperite de cei
din Shambala, ele stau la baza amplificirii de foarte ntulte
ori a celei mai slabe energii! Stntctura navei de cat'e e vorba
pri-meqte energia de Ia qapte cyistale sudate in farmd.
circulard pentru a t'orma a singurd re{ea *. sau cum
spuneam mai inainte, un cristal special."
,,Ce ai putut afla despre aceste cristale miraculoase?"
,,Prcprietd.[ile crista]elar de aculo sunt necunoscute 'in
Iunea modernd, dar pentru eei din Shambala nu mai
reprezintd nici un secret. Ele func{ioneaza pe baza energiei
primite de ]a cel ce conduee nava casmi.cd."
,,In{eleg cl oricit te-ai uita la un cristal secret, tot nu'
dai de tainele lui intime, acelea care revolu{ioneazh atit
tehnologiile, cit gi literatura ele anticipa{ie. Dar despre
dimensiunile acestor vehicule {i-ai putrit face o pS.rere?"
,,O platformd din cele descrise e mult mai mare rsi nu o
utilizeazd un singur am. Ai'e un diametru de cel pu{in cinci
rneh'i. Acestea folosesc septima de crisLale sudate, cele mici,
un singur cristal. intre altele, am ahservat acelaqi principiu,
de crtmbinare a cimpului gravita$ional cu comanda energiei
de tip biologic in cazurile din urmd."
104
,,Cum am putea ldmuri participarea atit de
spectaeuloasi a cimpului gravita{ional pe loc de combustibil
in deplasarea acestor vehicule pe care tu, Conte,
rirreafericitule, le-ai vdzut aievea?"
,,Energia gravitagionald nu este o :;impld nagiune, Nu
putem vorbi de ea cu imaginagia unui scriitar! Orieum, nu ea
,lespre energia ealiand sau termicd." Am spus aA OZN-urile
din ^$hambala gi piramidele teleportaare pat cdldtori gi in
timp, deci e vorba de iepirea din spagiul tridimensional.
Zhorul printr-o dimensiune ee exelude rlistan{ele" Aeeastd
,:nergie gravita{ionald nu este altceva deft manifestarea
tropriu zisd a timputui!"
,,Iar noi, de la suprafata pla.netei, am crezut cA s-a
i:rApat cerul cind s-a descoperit ed lumina fuge prin spa{iul
i;osmic cu 300 mii kilometri pe secu"ndil Deei lumina
':iil6toare este un melc tirindu-se sub un supersonie din
, r I li ma generatie ! I) ar fenomenul g:r"avitalional?"
,,1\lligcarea de rota{ie a Pdmintului provaacd aeest
[i'namen de gravitagie. l/u .md refer ]a farga de atracgie gi la
fiv{a centrifugd, eare se nasc din aceastd miqcare, ci la for{a
i;r itvita{ionald care ref,ine pe suprafa{a p}anetei toate
ntnteriiLe gi oceanele, Or, aeeastd for{A gravitafionald are
ltg"it,urd directd cu no{iunba de tirnp" Pdmintul se invirte,
i;v perioada lui de rota{ie este ?le 24 de ore, tn periaade de zi
;:i de noapte. [deea de timp s-a ndscut in mintea aamenilai,
oarnind toemai de la rota{ia Terrei, deci de Ia gravita{ie.
( |rakitalia este a energie eare paate ,fi falasitd qi care este
:'hiar t,impul" Timpul se manifestd pe baza for{ei
;1r'trvita$ionale ca a simpld energie Bi este foarte ugor p'entru
,t:i r]in Shambala sd falaseascd aceastd energie, Ceci tnsdqi
,'itergia-tintp. Cu ajutorul acestei forfe uriage aare de fapt
:l.ii J,a baza intregului Univers, ei pat atinge depdrtdri
' o:',rit:e in cel mai scurt timp."
,,Ce amintiri mai ai despre vehiculele Shamhalei?"
,,[In alt tip de vehicule utilizate sunt niEte nici
ltlutfarme circulare care se pot adapta la picioarele unui om,
105
construite dintr-un metal numit Telonium, in care sunt
incastrate trei cristale in formd. de triunghi echilateral
Spiritul celor din Shambala fiind foarte evoluat pi avind c
cantitate considerabild de bioenergie, prin simpld comandd.
mentald ei folosesc aceste platforme gi se pot deplasa foarte
uEor. Trebuie meiginut un hun echilibru, pentru cd pogi
zbura gi pe direc{ie oblicd..."
,,... nigte taxiuri sau papuci zbur5.tori?"
,,Acestea reprezintd. un fel de transport local sau fntre
oraEele subterane, ajungindu-se la vi.teze foarte m'ari prin
tunelele subterane!"
,,Nu-mi ripi pl5cerea de om care a r5.mas m.ereu la
suprafa{a scoar{ei terestre de a-{i povesti o glum[ in care
acum, cind sunt obsedat de tot ce mi-ai relatat, uimit pur gi
simplu, simt nevoia si te asigur c[ qi pimintenii au
imaginat vehicule biologice de mare performan{A" Ai auzit
desigur de Scorniceqti. S-a dus vestea intr-o zi poat,e ch
din anul 1"986, cind ai fugit din [arb ci o--ferm6 din
-
Scorniceqti ar cregte niqte pisdri minune, de eite B un energetism preferen{ial" Energia cimpului gravita{ional
kilograme carne fbrd oase. Au fost numite "Telepisdri,, din
caaza vitezei lor mari de deplasare in atmosfera atit de
ocrotit[ a ScorniceEtiului. $i au aflat de Telep*sdri savan{ii
occidentali, care au trimis un egalon de profesionigti sd fac6
tirgul. Sosind la fa{a locului, au inceput sd audb in aer
zborul ultrarapid al Telepislri]or. Fericit, un savant _* sh
zicem francez intreab5 un paznic cum ar face s5 vadi gi
el de aproape -o Telepasbre. Paznicul rdspunde: "Dar ce,
dom-le, le poate cineva prinde? Nimeni n-a prins nici micar
una!" Vezi, Conte, noi rom6.nii imagindm orice, qi phsiri
zburind cu viteza luminii. !i-au ardtat cei din Shambala gi
alte mijloace de transport?"
,,Un alt mijloc de transport, tot individual, este format
dintr-un set de centuri care se atageazd una pe cap, una la
git, doud la incheieturile m'iinilor qi, cea mai mare, Ia
mijlocul eorpului ca a centurd propriu zisd, iar ultimele doud
la tncheieturile gleznelor. $i aceste "vehicule" func[ioneazd
t06
pe principiul cristalelor, di-spuse tnsd in numdr mare fnt't-a
geometrie diferitd, ca nigte minitscule pdtrate de gah, gi
fitncgioneazd tat pe baza efmpului de bioenergie qi a
spiritului. Mai existd qi vehicule de transpart asemdndtoate
cu a sanie, ele fune$ianeazd pe aeeleagi principii, fnsd Ia
acestea nu fntflnim alte mecanisme tn afard de eristal;
acestea func$ioneazd exclusiv prin cristal gi ardinul mental
al pilotului, qi sunt eonstruite din alumimu pur ,9f se
tnvdluie intr-un cfmp de energie care intrd in contact eu
energia gravitafianald; Ia camanda prin vaee ele se
deplaseazd in orice direcfie."
,,Conte, sunt pur qi simplu surprins de simplitatea
in{eles in sfirqit
"tehnologieS" a vehiculelor Shambalei. Arn
ch imagina{ia acelor ferici{i din "lumea parale}6 a Terrei", a
creat o tehnologie perfect curati gi un numdr redus de
principii (sau idei) investite in for{a de propulsie gi de
deplasare oriunde doresc, cu viteze inimaginabile. La baza
acelor vehicule ai sesizat un fel de exclusivism energetic sau
Ei energia spiritului, energia cri.stalelor pure 9i energia
biocimpului observ c[ dominh .,independen(a energetic[" a
Shambalei. Cristalele qi tot felul cle conexiuni seerete fac
probabil serviciul echivalpnt cu acela al computerelor
phmintene. Un rol important am vizut cd il de{ine vocea
pilotului, ea fiincl un fel de "cheie de contaet" de la
primitivele noastre magini cu combustibili poluanqi gi ardere
intern6! Divulgind aceste detalii seientist-tehnologice, md
simt atras de aventura de a construi qi eu un aseinenea
vehicul. Dar gi daci aq face rost de. rnaterialele folosite de
geniile Shambalei gi cunoscind de la tine detaliile de
interdeterminare energeticb, imi lipsesc dou[ "comPonente'o
fi.rndamentale: miracolul ca prineipiu de func$ionare a unui
vehicul imaginat, qi for{a energeticl a spiritului gi a
biocimpului ca inchipuire ce pune in piqcare un obiect
zburitor superperformant! Am tot respectul qi aduc laude
civiliza{iei subpimintene, qi simt o teribill vinov[tie ci
107
 n-am avut norocul se pot ocoli chr{ile
pdmintenilor qi sd_mi
facin schimb zesrrea de cunoqti;t"
mSrturiile Shambalei. DacI aveam "rh"ri" ;-il;;il;r';;
Amintiri din oragele sutrphmintene
u.""t rro.o. ined de copil,
tot nu era bine. pentru cA la tot ."""rn
aflat de f_ i;"",li n
addugat. o cantitate de imagina6*-
f"rro.ruld. ee-ar fi sporit
de citeva zeci de ori poteriqiufuio
i"lof"at"i c;uri"ufiffi;
Shambala, predestinind-o sA __iri.
doar in legendi si
mitologie qi c<invingind citirorul d;
i;;$';r;;;; .il;;d;
.reale a unei lumi.subpnmintene'iaralele cu lumea
manevratb de spiritele malefice! N_am
spusele, ci si-mi ironi.zez incapacitatea se_qi ;;r*;
dreptul
de-a ieqi din
,,variante". O altd ,,variantd,. a Shambalei este
identific[rii ei cu ";;";';
forqa energetiei spirituali
".uyp."{"tivi
aparQindtoare Divinit6{ii. Este ,,loc.rl., Iubiiii,
Toleran{ei qi Binelui. Energiiie ,u..u fri*i"tr" i I)upa fiecare intilnire"'iu lncapucciato, irri polnenesc cu
,f. "l
Shambalei (din un complex-suficient de dezagreabii, al neputin{ei de a
aceasti ,"variantb,,) sunt p-ercepute de
vehicule esen{iale ce
marii ini{iali ca reface, impreund cu el, acea pelicrrl[ a ehlStoriei de eare am
tritrunrd i" ci.prf i_u.r"r, (evident, in rrt-.voie ca sd o {in in min6 qi si o privesc de-aproilpe. MA aflu
miraculosul $i vulnerabilul creier,
in celelalte specii. Shambala *rtu
d;; giin inim6) qi prin el in situa{ia i.rnui str6hun de-al rneu, el neputind fi altceva
privilegia{i in alt registru spa{ial, ,rriir'.olizatd,, d'e;"F;; rlccit cioban, ciruia i s-ar fi adus in colibA un televizor ca si
Pimintului. Iati de ce u;*t'"r"Ja ".;.;;, nu in,,subsolurile,,
capitolului eare
vrrrll fiin{e in miqcare gi vorbind pe ecranul nu mai rnare
urmeazd..." rlecit fereastra bordeiului sIu. Crrrn ar fi reac{ionat
'rir"drnoqul
meu cioban? $ocril puternic, rndui"at cu groazh qi
't,i;poare, i-ar fi proiectat in rnemorie pentru tot restrrl vie{ii
i,r;nvingerea cA i s-ar fi arhtat o lucrare zr diavolului! Ile
\/rernea areea neexistind medici psihiatri qi niei sociologi,
lriet,ul meu st.rAmoE ar fli m.urit cu inilhnirea in suf"let,
int,rebirrdu.se de ce tocmai lui i se arftase r]iar,olul? Oum
rrSchia rru sare departe de trunchi, qi eu lni intreb Ce ce
{.ont;eie Incapucciato m.a a.les bocmai pe mine ca
rirtermediar cu voce pentru t,ransnriterea. amintirilor lui.
N{editind 1a nuan(ele dintre normal qi paranarmaf atit de
r,uLlnerabile yi de conven{ionale (in ciuda unor obiec{ii care
rrfirinA contrariul), mi. simt in stare sA elogiez acele
rxagerS"ri iinaginativ-creative ale complicatului gi atit de
pi,r{in in@lesu}ui laborator sufletesc conectat la creierut"l
i)[]lenesc"
109
 f,JacA marii navigatori de la mijlocul acestui mileniu"
descoperit.ori de p[minturi noi pe o planetd ce exista de
rniliarde de ani qi locuitd de oameni de milenii, la
intoareerea lor din marea aventurd a descoperirilor gi
cunoaqterii fhceau bilan{ul bog6{iilor ,,lumilor noi,., pe mine
nrii incomodeazd ideea in sine a unor asemenea bilan{uri,
Car mh incitd exasperant putin{a de-a exjsta o
,,lume
paraleld." gi curiozitatea de a-i afla aqezimintele materiale"
[-am promis contelui sa nu mr. indoiesc de nimic din ce-mi
relateazh, dar .u i-am promis niciodatd cb. nu m-aq indoi
de
tot ce aud fhri s5.-mi exteriorjzez gindurile. Cui foloseqte o
asemenea carte care distruge cu lentoare nevoia cititorului
de eertitudini? cred ch in prirn*r rind cititorului insuqi.
f)ac6. am compara ,,liberul arbitru,, cu o operi simfonicl
ingenios orchestratd, cu nucleele rnelodice perfect motivate
armonic Ai contrapunctic, apoi rafiunea trebuie sb constituie
alternan{ele ritmice ale simfoniei, insugi ritmul operei
m.uzicale.
tmi revin in minte la fiecare intilnire cu Contele
scenariile planetare ale celor gapte ani apocalipticr, spre
care ruleazl aceste capitole despre Shambala.-prin faqa
ochilor mi se perindi oragele lumii, mullimile acestei
civiliza{ii pimintene atit de agitate qi de contradictorii qi de
vinovate. Totul pare sd aspire la o m6re{ie din pl[nuirile
cireia a dispirut_pruden{a, au dispbrut credinqa in
Divinitate qi morala binelui necondiqionat; au disjbrut
iubirea de oameni gi intuilia sensului optim al existe;iei.
Analogiile cu Apocalipsa par sd devlnh o obliga{ie a
exerci{iului intelectual, din care analistul recolteazd
adeviruri sincronizind textul sfintului Ioan Teologul cu
ra.lpitul vie{ii planetare atit de accesibil azi prin mijloacele
moderne de informare qi cunoagtere. Oindrru uru* convins
cd aproape {hr5 excep{ie. toate sfirgiturile de secol au fost
rninate de un muttiplu de crize; crize economice, crize
morale, crize spirituale, anxieth{i qi nevroze, forme de
alienare qi de nonsens...
lr0
La intoarcerea Contelui din 'llibet, in ziua cind ne-arn
intiluit intr-un birou de redactie, pe 25 august i.992, el imj
spunea, la cap6tul discu{iei, ci in acest an vor avea loe tn
RomAnia tulburhri grave, evenimente singeroa-se. fuIesaje eu
ccn{inut imi eornunicaserd anterior unii viziorrari qi
u,tcelaqi
vindecbtori. 0 vizionarh din Timiqoara imi comunica printr-
o scrisoare primith cu pu{in ti.mp inainte ele sosirea
Contelui, un rnesaj care rnerith a fi r"eprodus, deoareee
dezideratele cuprinse in el se intilnesc cu acelea transmise
de Contele Incapucciato, pe care le voi reproduce irtt,r-un
capitol viitor. Doamna Vlargareta leremia din Timigoara,
imi scrra
,,Oeea ee m-a determinat sA va scriu acum este faptul cii
ain primit o misiune de eea mai mare rhspundere, cle a uni
oamenii prin lumin6, iubire intre oameni qi fa{5 de
f)umnezeu, de a lupta impotriva for{elor rlului, pentru a
impiedica declanqarea celui de al treilea r5ehoi rnondial,
care este iminent. Pentru aceasth lucrare am fost pregititd
fizic, primesc periodic "lumind" pentru ca eu la rindul m.eu
sA o dau oan'lenilor. "." etc" etc.
lati continutul mesajului propriu zis:
,,Vom arhta oarnenilor gindurile, faptele qi p[rerile lui
Iisus cu privire la situa{ia in care se afl6 asthzi omenirea.
Situatia se prezintS" cum nu se poate mai catastrofald qi
numai trezirea oamenilor" mai poate salva omenirea de la
distrugerea planetei. Arn vizut, ci mai sunt r.rnele $anse
pentru oprirea unui al treilea rhzboi rnondial, dacA vA ve$
uni for{ele pentru binele omenirii, pentru iukrire, pentru
Credin{a in Tatil din Cer. Arn vdzut cd nichieri in lume nu
sint numai oameni rhi sau buni gi ch exisih r: strlerantb de a
invinge for@le rhului.
Fentru ar:easta:
-- Va trehui s6. ire unini fortele qi si ne cr;iiceni:r[rn
tfolturile pentru a iupla cu bot ee r:ste negativ, l:legru, hot e:e
i n.josegte lratui'a urnan6.;
lll
 __ Va trebui s6 ridicdm
spiritul uman
rnateriale, deasupra micimilor, deasupra deasupra zonei lrdminteanA, unei. circumspec{ii tratabile numai prin accesul
ironiilor, criticilor, rIuthlilor;
urii, deasupra propriilor metre lirnite la rin adevbr. Contele md in{elege
va trebui sd ne gindim ra binere omenirii, la I-rerfect. El s-a intors dintr-o lume atit de evoluatd qi purh,
- oameni,
clintre la viitorJ copiilor, l" *"*rt, pr:poarelor
iubirea irrcit. cu bun6tate qi in{elegere se uit6 la noi, atit ele mult
inc6 lega{i gi atit de dependen{i de omenescul care ne-a construit"
subjugate, care Lriiesc in mizerie:
__ Va trebui sI militim pentru lla,r existh un i'nod de a fi qi de a gincli care ne sincrorrizeazA:
o viala plini ale luminA ;lcesta. transpare armonic qi
gi de iubire. fErh ur5, pentru^?nfrifire intr-un deplin r:onsens din
i.nla"e nearnuri, avind ,rredil{* in Dumnezeu.
un singur scop, ace Ia ai izbinz,ii pe Terra
ihterna'gionale. a pdcii Incepem o rroui cilitorie prin mernoria Contelui. De
rlilta aceasta setea mea de informare sti neatinsd in fa(a
Aceste:r nu vor fi posibile fhri credin{a
care este Unul gi nu nai rnulqi qi to{i
in Dumnezeu. unor ora$e subpiimintene, pe care inainte de a Xe cunoagie
oainenii sunt fiii Lui. ilin descrierea Contelui, mi le imagina-sem. Irnagina{ia rnea
Aga r.a trebui si se gindeascd ombnirea,
aqiL va brebui si se insS riu si.rise peste imagini existenl,e deja la suprafa{a
cumporte inainte de a nu fi prea tfrziu. p.lmintului. $i de data aceasta rn-arn inqeiat. sunt bri.c*ros
. Noi n€-arn gindit cb aici este locul de unde E:i in mine stau nelimitate resurse de uimire:
migcarea de luminh Ei de iubire cd
va tr;orni
Ei ve[i putea i"fl";;t ;i;
in{leput pe concetii[enii vo-qtri, apoi pe
conaqionali, intreg ,,Trec acum Ia desu"ierea unar araqe din Shambala, md
poporul, care este binecuvintat unungd Cont,ele. Orage mult deasehite de oraqele de Ia
de .Dumnezen sA aducb pe
Pimint pacea scump[ tuturor. :;uprafa$ii, nu atit din punct de vedere struehtral sau
Vont {irre legiitura permanent cu voi qi uhitectortic, pe cit tehnalogic. Lumea subteranA a construit
vd vom ajuta in
aceastd misiune" Dumnezeu esle cu ::u mai rnulte mii de ani in urmd., sub zona unor ct.atere
voii,,
Previziunile doamnei Margareta Ieremia t'ulcanice stinse, rnai multe oraEe prevd.zute tn exter.ior cu
qi rnesajul par
sd sintetizeze comunicirile vizionare ale rnecanisme de pratec6ie fn cazul unar cataclisme. Ia nivel
lrrcapucciato, inserate- la sfirEitul discu{iei
Contelui phmintean. (.-In asemenea araS, in momentul declangdrii
noastre. Trebuie
sb adaug cd astfel-de comunica.i_p.Lmuni[ii, ,"rnui cataclism planetar, se paate inchide ca intr-a scoicd
numeroase, de pe intreg cuprinsui de altfel prin punerea fn func{iune a unor pd.r{i de blindaj metalic
{drii,
elaborate simultan de cdtre uirionuri'.duna{i
par sa fi fosi furmate din elementele chimice cunoscute pe pdmiit. pdrfile
acest scop, al conltientizdrii faptului
laolaltl in se ure6c in citeva minute fntr-o coajd de formd avoidald.'.La
cA se prefigureazi
evenimente grave, dramatice, addpostul acestui blindaj, oragele respective nu pot fi
li urr"_ datoria Ju, prin
credin{a in Dumnezeu, sd intervenim noi ;rfectate de nici a primejdie."
inqine f" pr"._r"i
de insdnitoqire morald gi spiritual[ ,,Ce dimensiuni are un asemenea ora$ subpdrrrintean?,,
u ,o*i.te6i actuale.
Contele sosegte ca de obicei la ora fixath, ,,Nu depdgegte 5 - 6 km. Principala caraeteristicd a
punctualitate irepr'gabild. Mai avem a" , tcestor urbii este, dupd pdrerea fiieA, fundafia. tn deeursul
de streb;tut ".i"m;it;
trasee din lumea Shambalei" Repet, ca ",eca]elor wnele rlin aceste oraqe au *rrcut, Ia suprafa$a
de fieca.e data Je Lraterelor vulcanice, t,ansmifnd qi receptind in gi drn calia-
altfel, scuzele privind structura mea .aqional-pdcitoasi,
care circumscrie orice relatare ce iese l,;tctee anumite mesaje de la lumile evoluate ale Galaxiei
din matlrialitaiJ ttoastre."
112
113
 ,,Dar am in{eles cd intre Shambala qi alte civiliza{ii
galactice comunicarea a fost permanenti inc[ din cele rnai
vechi timpuri!"
,,Am folasit cuv'intul fkrd a da explica{iile nec:esare. Este
vorba de funda{ia araEu}u| cum spuneam, prevdzutd cu un
sistem de piloni hidraulici uriagi, care pot fi puqi tn
funcfiune ca sd inal(n pul gi simplu oraEul unde se afld roci
de o structurd extraor-dinar de durabild, rigidd, campactd.
De asemenea, funda{ia este prevdzutd eu alt sistem de
energie bazat pe aceleapi Tsrincipii descrise la vehiculele din
Shambala. Energia aceasl;a este emanatd de Ia gapte
oameni dota{i spiritual, care au misiunea de protejare a
oragului in caz de eataclism. Cei 6apte sunt in orice clipd
pregdtifi sd salveze oraqul printr-o opera{iune lipsiti de
alternativa vreun ei erori."
,,Se in{elege c[ mijloacele lor de avertizare in cazuri
excepfiorrale sunt de asemenea superformante!,,
,,In Shambala existd Iaboratoare care supravegheaz|
continuu Pd.mfntul, fenomenele naturale, mi qcarea tectan icd
gi care pot preveni orice eveniment de anvergut'd..',
,,Ce se intimpl"l, spre exemplu., daci apar eveniniente
catastrofale fa{a de care nici o tehnologie nu poate fi folosjth
de specialiqti pentru salvarea oraqelor?"
,,Printt"e mdsurile pe care ei gi le iau, mi.sut"i inscrise
perfect in legile lar de existen{d in acele o}"a1e, ultima de
care am luat cunoqtin$i este evadayea in s1:a{iu! ltrxistd
acolo sisteme energetice complexe, capahile sd extrag.it gi sd
foloseascd energia curen(ilo'r telur-ici ,,or" iir"ula
pretutindeni pe suprafafa Pdmintului."
,,Aceiaqi curen{i telurici eare constituie partea malefici
a llniversului? Nu {i se pare eA este un contract cu spiritele
intunericului?"
,,Cei din Shambala au invdtqt sti stiipineasci energiile
telurice gisd le folaseascd in beneficiul lor !pa,; di: acurn mai
bine de zece mii de ani! Prin falasirr:a a.cestat'turen{i telurici
se asigurd fn .lunea subteyani mai rnult' rle iunii!;ate din
n4
consumul energetic al acestui univers ce foloseqte fn mad
sup erlativ e n e rgiile ! "
,,Conte, ne-am desphr{it de mult de inso{itorul tiu
Noron. LTnde se afla el cind tu vedeai toate cele .tlescri.se
pini acum?"
,,Noran m-a candus pesfe tat u.nde a fost, mevofe sd
cLtnosc gi sd memot"ez ceea ce am vdzut, 'fat el m-a condus,
fn una din zilele anului 1988, intr-o centrald de aaptare a
curen{ilor telutici. Dar nu pot vorbi altfel, decit; prin
transmiterea unar termeni fulosi{i fn lumea noastrd, pentru
cd nu arn alt limbaj gi n-ag fr fn{eles fn alt limbaj" Deci nu
fac decit sd echivalez ce-am vdzut, in cuvintele noastre. Am
vdzut in acea centrald nigte transformatoare care asimilau
energia curentilar telurici, ele fiind alcdt;uite sigur dintr-a
cupold de cuar{ strdlucitar 6i transparent. [Jn astfel de
transfarmator are dimensiuni mari, de zeei de metri,
induntrul cdruia se putea vedea a structurd geometricd de
formd unghiulard qi spiralatd in jurul cdreia, in fine,
circulau fulgere foarte luminaase de culoare verde. Din
transformatoare (sau poate eonv'ertizoare), energia
prelucratd. este transportatd in niqte recipiente sferice cu un
amestec de suhstan$e in care predominL apa pentru a fi
stoeate. Din aeeste sfere energia este utilizatd apoi de
aparatura de comunicare a celor din Shambala cu eniitd6ile
6i lumile din Calea Lactee Ei alte pdrgi ale f,Jniversului.,
,, Deci o lume care s-a dezvoltat pebaza energlilor. Nu
gtiu ce fel de spirit era Lenin (din punct de vedere al
discu[iilor noastre), dar qi el incepuse construirea statu]ui
bolqevic echivalind puterea sbvietelor cu electrificarea. pin6
la urmd Stdlin conduce dezideratul leninist la indeplinire,
dar aceasti fapti pozitivd. avea fArd indoiali un patron
supermalefic! Iart6-mi analogia sau paranteza""" m[ intorc
botugi la maleficul legat de energiile telurice!"
,,Este pentru a doua oard ctnd face{i o md.runtd.
confuzie. Energia teluricd nu paate fi nici maleficd, nici
beneficd. Este a energie d6 ardin impar$ial, deoarece, eum
115
 am mai spus-o, gi pdmintul este un ,<genD de fiin[d
spirituald., iar aceqti curen{i telurici reprezintd. de fapt o
parte din spiritul planetei noastre. Teluric fnseamnd o for{a
energeticd uriagd, o parte din energia curen{ilar telurici
fiind falasitd pentru lansarea qi receptarea de mesaje
intergalactice din Shambala. Am vorbit d.espre
"tehnologiile" farmate prioritar din cristale aqa zis native.
In ernisie se foiosesc mai multe cristale.,,
,,Ai putut distinge in rnod lizibil codul unei asemerlea
cornuniciri? Este vorba de un lirnbaj numeric, de unul
lingvistic sau de o alt[ moda]itate de c,rmunicare?...',
,,Pot inc.lina spr"e un limhaj numeyic sau asemdndtor
celui numeric,. ptntru cd un limbaj numeric, care devine
codificat, ztrc o eficien[d mai ntare, cor;(ine un volum mai
mare de date qi inforrna{ii. inclin spte acest sistem qtiind cd
acolo se foloseqte un cod energetic, cev-a asemdndtor unor
impulsrrr"i transmise cu regularitate spre sistemul
cri stalelctr de enti sie. "
,Energia in Shambala este un fel de apoteozd
totalita16!"
,,Se poate spune cd este totalitarA pentru ca prin ea, ei
se canecteazd cu cei din Univers, cu acea infinitd parte din
(Jnivers care pentru oarnenii de pe pdmint reprezinti o
enigma.''
,,Ai reuqit sa intuieEti o elipA inesajul vreunei
comunichri?"
,,Da, binein{eles. in cornunicdyije Shantbalei cu
entitd{ile galact;ice, zilnic se emiL infarrna{ii despre starea
planetei din toate punctele de vedere, inclusiv starea
societd(ii otn en e qti. "
,,in ce fel se emit astfel de inf'ormatii? MA refer la.
putin{a unor
Srperciviliza[ii de a recepta de pildl rapoarte,
i\;
* Era prima sacietate care incepuse sd evalueze gi sd
f,ll care insA rr^$r avea decit o expresie culturali., prin
-4F-
YqF
descriere..." '
'i
\r il6
,,Nu, nu prin descriere, niei vorbd, transmiterea se
efectueazd prin decodificarea sau codificarea eneryiilor care
cireuld Ia scara societd$ii, se emite deci starea energeticd a
umanitdfii dintr-un moment sau altul Aceastd stare
definegte de fapt totul, de la gind la aefiune gi de Ia rlarin{n
la deprimare..."
,,Ceea ce-mi spui este o noutate crucial5., deoarece
putem deduce logie cd in Univers se Stie in orice eliph ce se
intimpld pe Pimint in sufletul oamenilor, in modul lor de a
gindi qi, prin gind, de a ac{iona sub impulsul $ndului, al
ideilor, al sthrilor!"
,,Agi denumit exact a realitate, incredibilh pentru
oameni, dar aqa stau lucrurile."."
,,Revenind la o nedumerire anterioar5, rni-o po$ risipi
dezvlluindu-mi acum misterul comunichrii acelui tinlr din
Shambala care te-a intimpinat gi tr-a vorbit in cea mai
curatd limbd romAneased" "."
" ,,N-am ldmurit atunci lucrurile pentru ed. eram canvins
cd se in{elege t:d. este vorba de o inducgie telepatied, eu
reuqind sd ar.rd qi sd memorez fntocmai a adresare exactd in
liryba romAnd. Lurnea Shambalei nu are nevoie de
traducdtori pentru limbile care se varbesc ;te Pdmint! Este
varba de a transmisie pe care ereierul onlenesc dotat o
decodificd automat, spontan, fdrrt nici a dificultate" Aici
.vreau sd fac a legdturd cu starea de spirit a amenirii qi
inceputurile civilizafiilor amenegti sub influenga ]umilor din
CaLea Lactee. .lfumei"ogi autori din trecut gi de azi s-au
ciznit sd descrie frfnturi de mister, pe baza legendelor,
jxr'J,xT,?J"olnll:;:';"^:";:r;:,!::;:ffi:#iio-,i;
?::'::
gi acces la cunoastere, am primit cunaqtin{e reale despre
misterul apari{iei omului ca fH.uritor de civiliza{ii, asta in
ut"md cu sute de mii de ani. De pildd, mi s-a spus despre
lara Mu, Ca sd. descriu aceastd {ard mi-ar trebui multe zile.
descopere lumea inconjurdtoare. tn aeel moment oamenii
rJin {ara respeetivd au prirnit vizita unar fiin{e evo}uate,
117
 n_umite mai tirziu gi descrise drept zei. Aceste ftintp veniserd r.lenumi wn "desfriu perpetuaf,", la ascu.Itarea oarbd de
de pe planeta Hesperus, care nu era alta deift Venus. instinctualitate qi la golul de crerlin{d, de deconectare rle Ia
Vizitatorii binevoitori au dorit sd-qi afere cunoqtin(ele Spiritul Divin, Aceastd victorie a malefieului este
oamenilor, unei societdgi primitive, ceea ee s_a gi intimilat.
perceptibiLd dintatdeauna la nivel social, a putem sesiza in
Dar temporizarea unei evolugii ce-ar fi foit mult mai
evolu$ia noastrd istoricd qi marald, deaarece nu t;rehuie sd,
aeceleratd de la inceputuri a fost cu putin[d t]in cauza
Ittdm lecfii in aeest sens, ci sd abservAm daar simplu qi
spiritelar fntunecagilot care deja ajunseserd pe pdmint
direct practica autadistrugerifl Cu taate acestea, venirea
tnaintea sasirii "Salilor Luminii,. Lumea maleficd a
salilar rle pe planeta Venus a ldsat urm€i adinci. Istarieul
intluengat negativ evolu[ia primei soeietd{i omeneqti care ar.
acelei societd{i de Ia inceputuri era o f,emeie, nu.mitd, se qtie,
fi putut crea a civilizafiie diferitd de eeea ee cunoaEtem din
l)*amna Soarelui, care impreunfr. at unul tlin mesagerii ei a
evolugia istoricd Ei culturald. a omenirii. sd ingeiegen"t cd
primul canflicL de proporrii, in aeea perioadd a fniepiturilor, realizat niqte table dinty-un metal amintit; mai fnainte,
'Telonium, pe eare au fost cansemnate sosirea qi vizitarea
a fast un conflict de idci 'in sensul cel mai propriu a'I
Pimfntului de cdtre solii venusieni cu cele mai eunoseute qi
c*vtntului. Legendele nu intuiesc adevdru,I, ile descriu
n ai hinevaitoare intengii.
evenimente golindu-le de esen$a cosmicd a sensului" Cu
toatd influen{a beneficd a solilor de pe Ver;us, omenirea ,,Sunt cunoscute, sunt phstrate aceste table?"
inceputurilor s-a scindat: pe de a parte apdrtitorii convingi ai ,,4 fi cunoscute? asta inseamnd, sd intriim i_'n mistereje
in{elepQilar Shambalei, ceea ae nu este, incd, posiltil. Dar
celor de pe Venus, iar pe de altd.parte adelt6ii tirigi tn aiisul
negativ de cdtre spiritele malefice.', ritiu cd sunt pdstlate. Ce mai pot spune este cd salii
venusieni, dfndu-qi s€ama de evalu(ia viitoare a fntregii
,,I)enumim mereu beneficul qi rnaleficul. Eu simt nevoia
societd$i omenegti, i-au inbarcat fn navele lor y:e eei ce-au
urrei explicithri animate a sensurilor raportate ia existen{a
qi evolu{ia oamenilor. Ce inseamn[ o reugiti a maleficului dorit sd pd"t"i.seasc5. planeta noastrd. 6i sd-i urmeze, gi s-au
asupra unei societ6{i? Vorbind de acele societl{i, de acea intors de unde veniserd. Spiritele male{ice i-gi de,gusfau
ptrima izltindd. 0 izbindd este gi aceea cd. wlterior aamenii au
societate indenhrtati, prin ce se traduce de pildi o influenqa
malefic5 intr-un ansamblu social?,,
v\zut in legende neadevd.ruri. La fncepwtut"i nu existau
sct"iitot"i care sd-gi fructifice imagina$ia, ei cansemndri de
_ ,,Este
u,gor gi totodatd greu de explieat, pentru cd
udevdruri din via{a" Dar nu-i departe timpui efnd tablele de
trehuie sd md refer mai intti Ia nigte principii morale qi de
care am varbit se var descoperi 6i vor" fi eunoscute de toatd
organizare. Spiritul benefic inseamnd. tle fapt accesul Ia o
lumea..."
inaltd spiritualitate qi ordine morhld,ja revelafia Divinitdfii
carnice sd'L apropie pe am de Absorut. spiritur benefic esie ,, Ne-am indepirtat de oraqe cind bocmai trebu.ia sh
rntrhm in intimitatea lor. tocuitorii Shambalei apar{inind
prin excelenfi creatot', permeabil Ia a ampld cunoaEtere qi
unui mod de via{a gi unui cod moral superioare eiviliza{iei
trd.ire, calitdfiile acestui spirit insuflat amului, sicieteiii
de la suprafa{5, curn ne-arn pufea noi imagina ambientalul
canduc ]a infelegerea legilor Llniversului. cum este posibild
existen{ei ior?"
agadar agt'esiunea maleficului? Foarte simplu, o trd-im
Ei in ,,Sigur nu ne-am putea imagina aqa ceva... fn acelaqi
zilele noastt"e din plin, prin aceea ad omul manevrat *ilrfi,
timp, lucrurile trtar sd fie accesibile, pentru ad la urma
respinge orice altitudine spirituald, ajungind Ia ceea ce aq
urmelor este varba de fiin[e fizice asemdnd.toare cu noi, eu
118
l19
dorin{e, bucurii, aspiragii, preocupd.ri qi aqa mai departe!
Oricum, vd asigar cd intr-un apartament din Shambala nu o
sd vedem sobe, {evi, mese qi televizoare, o mie de lucruri
care fac inventarul bunurilar din domiciliul unei familiL
Patrimoniul omenesc pentru care aici se aleargd qi se
mwncegte o via{d, fn mod sigur qtiu cd nu existd.!"
,a{tunci, in ce climat ruleazb acea existen{6?"
,/,m vd.zut cd acolo performan$ele energetice sunt de
neimaginat pentru noi. Este mult mai interesant gi mai
satisfdcdtor pentru un locuitor al Shambalei ca" fn timpul
liber sd afle ce se inttmpld in Calea Lactee, care sunt
evenimentele demne de memorat in tlniversul
tridimensional. Acei oameni sunt lega{i rie Divinita{,e, iar
satisfac$iile lor net sutrteriaare nu pot fr inlelese de noi. Ain
vdzut cd ei cultivd pd.mintul, Iucreazd, recolt;eazd cereale
pure, se hrd.nesc cu alimente care con$in principii nutritive
tn starea cea ntai put'd. Deci este votba 'Je a societate eare
munceqte, gtndeqte, are satisfac{ii Ei cunoagte starea de
fericire, dar este a societate cate pe scara evolu{iei qi
civiliza{iei se afld intr-u.n stadiu pentru care noi nu avem
deocamdati repere ca sd ne-o imagindm. Dar Tsutern in{,elege.
ci in Sltambala via(a este mai ptrini de sels, g'i lipsesc cu
rlesdvirgire acele Ibrme de manifestare ale ittstinctualittlfii
male{tce, cale au condus pe Pimint 1a degrada.rea at,itct'
aspeete ale vie{ii."
,,In Shambala oamenii iqi triiesc sentimentele gi
afectele la fel ca pe Prlmint? Ace;;. lume paralell are
contingen{e qi manifestdri identice cu ale noastre?.Ce
inseamn[ acolo de pildh iu]rirea?"
.,Aq tncepe cu ceea ce noi nurnim altruism, devotare.
Acolo acestea inseamnd a face bine altuia fn mad
dezinteresat, spre satisfac{ia persaanei. La rfndul ei acea
persoand. este animatd altruisl, de acet:aqi state. [,egea
reciprociti{ii calitative este g'eneralii. Ei respectA aceastti
lege divind care a. stat qi stk la baza legilor Crea{iei 6i
evolu{iei pozitive. Existii, desigur, in Shambala dragoste,
Tz{J
,tli:cfiune, iubire. Nici nu s-ar putea imagina a lume cafe se
"rllti fn contact direct cu Spiritul benefic, cu Divinitatea, fn
;rtiva iubirii. Acest sentiment este inclus la ei in starea de
,';1tirit. Este a manifestare permanentd, o Ttermanentfi.
$tim
,'ii nici noud nu ne este necunoscut, faptul cd .Dumnezeu
irt:;eamnd iubire. Din pdeate tnsd. acest sentiment, prafund qi
t;;tcr"t). este prea des Ei aproape de reguld deteriorat de ior{cle
r;iulu.i in societatea de Ia suprafafi.."
,,Acegtia sunt ordgenii. lVIi-ai descris insugiri
lrineeuvintate. Contradictiile dintre bine gi r5u, dintre iubire
,ii rleznhdejde par si. ne fi minlit cI ar avea de-a lu_ngu.l r_rnei
vie[i pdmintene farmec Ai fervoare. Dar cum a.rath spre
,rxi-'mplu o stradl din Shambala?"
,,.[i voi spune gi eu "sfi'add" pentru cd ntt am un a]t
tuv'inL care sd echivaleze realitatea de acala. Mai intii, o
tserTlenea stradd inseamnd. un spafiu anume. tn acest
::pittiu se pot vedea canstruc$ii
-.pe care le-am schi6a.t daar
itr alti parte, se pat vedea aaifieni ce ne seamd.nd naud. I)ar
rrrr sunl imbriica{i ca noi. Ce impresianeazd. in primul rtnd
t:;te aeyul rIe puritate gi de imaculare prezent acala
ltr r:tutindeni. A ne imagina fn Shambala un detaliu. exteriar
.ln interior dezageabile, sari tobagane de resfurj menajere,
lit.rnoaie, reziduuri de tat {r:lul aruncate unde vrei qi unde nu.
vrei, alte aspecte din aceeaqi ."caracteyisticd" ur"band este a
rl.era{ie. De aceea pat sd afirm, elx care am vdzut atita cit
:rtti pittut, vedea, cA imaginea araqelor acolo este a suflehtlui
Ioc.uitorilor lor""
,,Tot ce-ai descris pinI acum, lie, Conte, ,ru--{i dI
;rriizalia de univers sterilizat si de monotonie? Aq zice chiar
,lr un plictis?"
,,Atn mai spus cti satisfae[iile ace]ei lumi sunt ridicate.
!;t a intensitate qi'implinire pe eal"e noi nu ni Ie putem
tt:pre:4enta menta| sau senzorial. Este altd lume ktcuitd de
,;rrneni asemd.nd.tari nattd.. Dar altd lurne. Area lume nu
lutrticipd in nici un fel la frdmfntdri politice, uu au.naagte
ti tcit indusd de atitea prableme ale socialului, au gtie ae
121
 inseamnd spectrul neqansei sau al mizeriei, este strlind de
atitea tare qi traume care, eum bine spuneafi, far: *farmecul,
existen{ni no-astre. Un farnec care are obrajii prea des plini
de lacrimi. in Shambala nu se plinge. O vtrsid tiniird este
virsta de 250 de ani! Acea lume nu se pregd.teqte de rdzboi,
nu cunoa$te psihaze saciale qi de orice natura" Dar, in
acelaqi timp, acea lume este imposihil de atacat, de
provo c at, de yt rim ej rluit! "
,,O lume ideali, protejatf; de f)ivinitate, paraleli. cu
lurnea noasl,rd confmntal,d. cu spiritele malefice.". dar dac6
acea lume ar fi pus[ intr-o a]ternativi extremi., si-qi simt6
adici amenin{at echilibrul cu flniversul?',
,,Pusd intr-o alternativd? Dar e absurd. Atacatarul ar
dispirea pur qi simplu tn citeva f,racfiuni de secundd!,,
,,Spune-mi, Conte. ai vizut flori in Shambala?',
,,Despre florile Shambalei ag t/rea sd saru o carte! Din
pdcate acolo nu po{i intra cu atrtarate de fotog.afrat sau de
filnat, cu nici un aparaf, ce retine imagini statice sau tn
migcare. Flafile qi ntuzica sunt componente spit"ituale ale
acelei lumi. in legiturd cu rnuzica-, cititot"ii tineri var fi
dezamdgili sd afle cd acalo nu existd asurzitoat"ele Ei atit de
nocivele recitalur"i rack care adund. in metropolele
pdmintene milioane de tint ri. Madul de a-qi deschrca
entuziasmele qi energia. al g-enera$iilor tinere din aceastd
Iune, este elevat qi spiritual, intr-o deplind armaniza;"e.cu
lurnea lor, nu cu instirrctualitatea exteriarizatd paroxistic gi
vtitimd,tor. Lln spectacol rocl< obiqnuit la noi, pentru ei esie
a exhibare negativd gi de nein{eles a unui strat imatur qi
primitiv. Tinerii cresc tn tradiSia consecventd. e
profunzimilor spiritului. Sonoritd(i\e supt"asolicitate de
agt'esiunea decibelilor n-ar praduce acolo buatrii, ci a foarte
incomodd stinjeneald. Hvident, nu fngrop toatd muzica in
aceastd tategorie, qtiu doar cd acolo melodicitatea qi
armonia sunt ridicate la extazul ceresc al desdvir$irii. Acala
nu se pot produce prin muzicd isterii qi excita{ii colective,
exacerbdti ale entuziasrnului golit de spitit, ci are loc, dacd
t^r",
vtttfi, tt armonizare a ntuzicii cu spiritul. De altfel, dacd qi
ttoi am avea capacitatea auditivd de a asculta ocinteeul,
rtcsfrrgit al Galaxiei noastre, am in{elege cd muzica sferelar,
trtuzica planetelor in spagiul nesfirgif esie a realitate
r r':reilscdt de in spira$i e Divind."
,,$tiai eI sunt qi muzician, qi ai vrut si-rni proiectezi un
univers muzical in care nu o dati rn-arn visat eu insumi
lrlutind?"
,,iy'u, fi!"r qtiam. Dar cu atit mai mult cred ck m-a[i
i'n{eles. .."
,,Care este organizarea oragelor Shambalei?,,
,,Fiind a Lunte de tip federal -- iardqi trebuie sd eompar
Iitlasind echivalenfple pdmintene!:" , este de Ia sine tnleles
,-i gi in araqele Shamhalei structura de organizare este
optimd., deci eea mai simpld. Fiecare oray are un conducd.tar.
c;rre {ine legdtura permanentd. cu eentral Shamhalei, deci cu
t'tr nrai iluqtri savanli qi cu elita spirituald aanducdtoare.
,\colc, nu existd putere politich, ci numai putere spirituald
recunascutd. gi respeatatd de to(i. Fieeare ora6 are Ia rtndul
;,:!iu o struetuyA snbaltern\ -* tot in echivalentul
pimtntesc!-, care se acupd d.e via(a oraqului tn toate
rlctaliile ei qi in toatd camplexitatea acestei superciviliza(ii.
l,ocuitot'ii se tonformeazd., ft.rd. a vedea in asta a ingrddire a
libertd{ii, dispazifiilor" provenite de la cei ce conduc oragul.
I,'iecare om este liber in mod absolut, fnsd congtiin{a acestei
Itbertd(i este sincranizatd cu propria sa evolu[ie spirituald,
,rrmanizatd Ia intregul social."
,,Lle fac acolo conduchtsrii? Au dreptul de-a fi
Lrrnporali? f,in discursuri plicticoase qi gratuite? Se tem de
:rlli conducdtori care pindesc locul puterii? Ai auzit pe
r.rineva acolo si-i cornpare cu
"tuminile Galactice"? .Aj
rrirrogt,inlrS daci in Shambaia exist[ un Caragiale, c
rledublare a marelui diagnostician al surselor risului gi
ridicolului politic?"
,,Md pricep mai pufin ]a fenomenele politice, dar le qtiu
,lestinul prin ceea ce mi s-a camunicat fn Sharnbala. Eu am
tt2
intui{ia istoriei cate curge spre degradate, ci nu a
momintelor din carc se compune istoria pe spagii limitate.
Eu am proiectul memorat aI celor gapte ani apocaliptici, qi
,u nurn" de politicieni, cat'e nu sunf decit niqte piese ale
animafiei plinetare. Ii]entific persoane politice atunci cind
acestea ui un rol manevrat fn lupta dintre spiritele malefice
qi spiritele benefice angajate in aceqti ani ap.ocqliptici'.In
priiin6a intrebdrii ce fac acolo conducitarii? In sarcina
-condu'cdtorilor
de oraqe intrd absolut tot ce $ine de
spiritualitate, ca fundament al vie[ii Shambalei, Ei tat ce
'sd de evolufia
S;ne acelei civiliza$ii. Mijloacele de comunicare'
nu witd.m, sunt cu totul altele. Deci, qi ideea de culturd
diferd fundamental. Acolo nu existd librdrii, in schimb
capacitatea oamenilor de a se cultiva, de a acumula
cunogtinsn qi de a trdi in culturd este ptactic inmiitd fa{a de
tot ce gtim in acest sens la suprafa{a planetei' Sd nu uitdm
cd fn Shanbala un volum de informa[ii insumind sd' zicem
zece mii de date din sfera culturii este cuprins intr'un
cristal care nu depdgeqte mdrimea unei cutii de chibrituri,
ceea ce pentru noi ar insemna spafiul unei biblioteci,
adicd o
camerd, ftrd a mai vorbi de timpul necesar unui cdrturar ca
sd asimileze aceste date poate cd ani de zile. .Ei realizeazd
aceasta prin induc{ie -
energeticA qi telepaticd, creierul
decodifiiittd informa[ii]e fntr-un anumit limbaj gi sens'
Acelaqi princi7tiu iI regdsim acola in relafia dintre om qi
taate ariele cuinoscute qi cultivate de lumea Shambalei'"
,,Ag vrea sh revii incd pu{in asupra organizhrii
administrative. Oricum, este exclus[ gansa ca cineva de pe
acest pimint al oamenilor sb se contamineze de vreo idee
nlscutd in Shambala!"
,,,Este adevdrat, pentru cd nu
putem fnca in{elege
com'unicarea subtild qi promptd prin mijloace
bioenergotelepatice, specifrce acestei lumi civilizate' Acolo
n, niuoie de mitinguri, de afiEe electorale, de sdli
"
arhipline pentru a manevra in direc$ii politice sau
ideoiogice, sau de dezvoltarc. Este a doua lume a Terei in
124
ltlan fizic, dar nu qi in plan spiritual! Repet cd multe
rrruinunte sau particularitifi ale acestei lumi stau fncd suht
.it'rnxtul dublu, al interdicfiiei de a fi eunoscute 6i al
rrristerului. in acelaqi timp, insd, gi daed. am fncerca sd
t'uprindem esen(ele acestei lumi fn cuvinte, ne-am lovi ffi.rd
irrdoiald de neputin{a limbajului nostru de a semnifica
.;tttistd.cd.tor nigte realitd{i ce ne sunt pe eit, de aprapiate
gcogt'afic, tat atlit rJe fndepdrtaLe spiri.tual."
,,$i totuqi, Conte, tu ai fost chemat aeolo gtiinciu-se
'linainte c5, phrisind Shambala, va trebui sh spui oamenilor
rlespre acest t[rim mirific Ai sb aduci mesajele ei in
llornAnia!"
,,Eu am fost, chemat sA vdd, sd eunrrsc anumite principii
1i legi ale Universulur tridimensianal, qi sd transmit
romAnilar cfteva mesaje de care ne apropiem, dar nu fnainte
rlc a-i face pe cititari si fn{eleagd legea divind qi cauzele
citre canduc la cei ,gapte ani apocalitrttici eare var urn1a."
,,Deocamdatd sunt singurul eare cunoaqte mesajele.
l)entru ch le cunosc, aE vrea sh nu ie agtern pe hirtie gi mai
rrles aq vrea ca un revirirnent energetic benefic sd flaeh r:
irrtoarcere spectaculoasI a viitorului apropiat, de 1a
prezicerile in{elep[ilor tiiri Shambala al clror mesager egti.
Nri speri cir m[car o datb pi edestinarea qi destinul sh-qi
Iii ngd flirsul implacabitr?"
,AE v,rea sti vd dau un exernplu, unul singur privind
rtcprstin{a oanenilay de a deturna destinul. Se gfia cu
jurn{tate de mileniu in nrmd. de apari{ia in Germania a lui
I litler, fn Spania a lu.i F'ranca. Nostradamus ii aitase ca gi
('rii?r ar fi triit in acest secal. Ei bine, nimeni n-a luat; in
'r.;rrnd premani{iile marelui fi"ancez! Cum ar ard.ta azi
L)urapa dacd Hitler nu se naqtea? Nimeni nu 6tie."."
 f)oamna Soarelui a cunoscut lumea invulnerabili
Abia azi, 20 septembrie 1992, mi-am dat seama cA
rezervele de imagini qi revelalii cu eare s-a intors Contele
lncapucciato din Tihet sunt mult mai mari decit putusem
intui la inceput. Dar tot azr am descoperit ci in
interlocutorul meu existi o stare ce nu -qe las6 cunoscutb,
ceva asemdnftor unui ,,loc al fricii" pe care il poarth cu el,
ascunzindu-l cu strhqnicie. De ce frie[? m-am irrtrebat
surprins de confirmare. Transcriu doar propria-mi
pr.ioporr*re: Contele se fereEte de orice moment cind
printr-o provocare exterioari ar fi pus in nedorita situa{ie de
a dezvilui mai mult decit a fost el pregdtit sh o fach in
discutia cu mine.
Ce ar putea ascunde acest tinhr despre lumile ascunse?
tntrebarea in sinea mea rostith nu va gisi un rbspuns, chiar
dacl gi eu mi num[r printre cei ce triiesc cu convingerea cd
omenirea contemporan[, cu spectaculoasa ei evolu[ie
gtiin{ifici gi tehnologicd, pare si-qi fi acoperit satis{Ecdtor cu
cunogtintre pozitive atitea suprafe{e ale necunoagterii'
Contele m[ face de prea multe ori s6-mi retrag intreb[rile,
sd-mi refac comentariile orale. Din ce in ce mai intens md
preocupS faptul ci cei din Shambala i-au ,,preparat"
memo"ia sSa cum prepari intr-un laborator, din elementele
necesare, un produs chimic destinat unei anumite utilitdti'
126
.Am aflat de Ia el cA rnulte lucmri vor f"'l dezrzbluite pini
l:r s{irgitul acestu.i mileniu despre propria noastrd evolu{ie
pl Pimint, qi cb incl n-a sosit tirnpul sA avem acees la eJ.e.
l\l;r obsedeazb. ile faptTahlele de Telonium pe care le-a
,''.ocat in trecere in eapitolul a.nterior :;i certitudinea lrr.i
rrr"ivind lurnea invuinerabili a Shambalei.. Dach niqte
irrirrturii vor fi scoase la iveali pentru a ne reinv[{a propriu.i
rlfirbet al destinului nostm de fiin(e cosm,ice, apoi existen{a
rrnei lumi invulnerabile mi umple de c nostal$e pe cit de
r;rrbiecrtiv5, pe atit de durer<las[. Nr:stalgia unei neganse
rsl,orice rni. face sb mI intrekr de ce destinul unui popor gi al
tiviliza{iei sale s-a frint la un moment, dat, rupind dirr
i,r:rigile puternice ale unei evolu{ii pe acelea de eare viitorul
rvea nevoie ca si pAstreze cel pu{in amintirea coeren{ei?
lrrri vine in minte ca un laitmotiv al favorii aqtrilor ideea
lxi sten@i u.nei civiliza{ii invulnerahile"
Istoria ne-a arAtat ci, nu o dati, o civiliza{ie ajunsd la
rrrn stadiu de inflorire insumind premisele unei ascensiuni
viil,<iare superioare a fost frinti in evolu{ia ei de for{e oarbe,
lixrsite de o echivalenp spiritualS. cu aceea a vietimelor 1ar.
Aceasti ,,neorinduiali a istoriei" este uqor de eviden{iat
qindindu-ne la spa{iul locuit de romAni. f)upd formarea de
r;irre a acestui nearn in evantaiul simetric din spirala
O;upa[ilor pind la Dundre qi Mare, rduti{ile din cele patru
pr-rncte cardinale ne-au agresat cu disperare multe secole"
I,Je intrebirn incA ce ar fi insemnat civiliza{ia romAneascb
li,ritA de nivdlirile barbarilor de la sfirgitul primului
rnjleniu qi 1a inceputuJ mileniului al doilea? Suntern oare
poporul cu un destin gtrangulat, investit totodatii de
l)ivinitate si faci rnereu dovada for(ei lui de diinuire prin
.r.rccesive r[stimpuri de supravie{uire?
Aceeaqi istcrie ne inva{[ cd nu suntem singurii
irlneficiari" ai acestei confruntAri cu destinul insugi. Ne
rirrintim Ce ci"-ilizatia Bizan'gLrlu.i cAlcat de fortp otomanilor,
, i cunoaStem testamentul spiritual in patrimoniul
ii,i,.ersa.l al culturii: insd ne imagin6rn, ca qi in destinul
127
romAnilor, un colaps al riului inainte ca rd-ul si facd o
rupturd ireparabili intr-un destin al cirui curs s-a ingustat
gi s-a stins ca o fiin{I vie. Aceste adevdruri crude ilmi trec
prin minte ascultind vocea Contelui lipsiti rle osc:ila{ii qi
?nf,lqurindu-mi, firA a-i putea opune vreun argument,
prernisele invulnerahilitntii Shambalei. Deci existi in
universul nostru tridimensional o lume a in{eleplilor, card &
reugit de-a 1ungul evolu{iei sale performan{a de-a fi
invulnerabilii? Dacd aqa stau lucrurile, .'rtunci trebuie si ne
r"esemnim cu adevlrul dedus ci Dumnezeu n-.a riiruit
aceia,qi privilegiu oamenilor, civiliza{iilor Ei istcrier de la
suprafa(a planetei, ci numai lumii misterioase care A avut. ln
Shambala de-a iungul a mii de ani un ochi deschis spre
urnanitate qi clruia, din cauza limitelor noastre de ,,elevi ai
evolu{iei", nu i-am vhzut niciodatl lacrima.
Contele irni vorbise de sosirea de pe Venus a Doam.nei
Soarelui, impreund cu unul din mesagerii acelei planete, pe
nume Merk, cu mii de ani in urm6, eveniment important
peni,ru pirnintenii timpului respectiv, deoareee l)oamna
Soarelui era istoric. Noi gtim azi cb pe Venus nu mai existl
via{5 din punctul nostru de vedere, dbci
via{,i
- evident,
dacd acolo a existat cindva o civilizatie superioarS, deducem
din observa{iile navetelor spatiale cb civiliza(ia cle pe Venus
a fost qi ea vulnerabili. Despre aceste amdnunte vreari si
vorbesc cu Contele lncapucciato. Cei din Shqmbala i-au rlat
dezlegarea si faci doar citeva mirturisiri, dar fhr[ a merge
cu ele pind la dezvSluire.
Ascult relatarea Contelui :
,,Dupd plecarea solilor venusieni Ei a pdmint;enilor care
i-au urmat in spa{iul intergalactic, Doamna Soarelui
impreund cu alt rcprezentant al acelei civilizafii de fnceput,
increzd.tor tn cunogtin[ele benefice, s-au acupat de
ingroparea multor cunoqtin{e, dupd ce le-au incarporat qle
Tablele de TeLonium. Pe acele tahle este scrisd. istoria
inceputurilor omenirii gi se de.sa"le contactul oamenilor din
acel timp cu civiliza[ii extraterestre."
l2E
,,S-au lost descrise tablele respective gi locul r.rnd$ au
lir:rt irigropate?'o
,,Locul sau locurile au rd.mas pfnd in zitta de azi seerete.
[);tr acum gtiu unde anume vor ie6i Ia ]umini. Voi spune
ceva rnai incola. Vreau sd. adaug cd in afard de acele table,
in metncria vizitei venusienilar a fast ridieat un monunent
{:ii} e gi acela a fost fngrapat. Aqadar, orir:e urm*. care
,trcniiana vizita solilor venusieni qi a altar sali din Calea
l,,actee a {bst ingrapatd pen{;ru a ii scoasd din nou la lumind
lit sfrrlitui acestui mileniu."
,,Ar fi vorba de nigte eqantioane de-o valoa.re uriaqi" Ai
,r|rus fi po{i vorbi despre mister'ierasele tairle. $i despre
[romeriil;ul rnonument.
,,Eqantioanele vor {I aditse Ia suprafa{a pdmintulu.i de
ciitre far{ele celeste henefie e, curn am s1tus, la sfirgif ul
ircesfui rnileniu. Acele Table de T'elonium zac undeva in
;coat"{s terestrd Ia mare adin*ime, fn z.ona in care se afld
:t.sti.zi statul Arizana. "Deci infs"-un viitor foarte aprapiat,
rlator"itd unar cutremure gi alunecdyi de pd.rn'irtt, acele table
rle teloniwm gi ntcnumentui faarte impartant voi" iegi la
.;uprafaffi."
,,Colec{ionarii de mesaje premonitorii :ru re{inut deja
rrfirma{iile tale gi sunL convins eh nu pu.tini vor agtepta
rni'iogi niornentui scadenipi! Acum aF vrea sd aflu adevhrui
iiespre ceva c€ pare a fi o "ratiune ira{ional[", altfel spu_s,
poate deveni o civiliza{ie invulnerabiiS.."
'-!espre cum
,"Am vrtrltit atft cit mi-a stat in prrferi despre
,ehnalagiile Shambalei. Dar trebuie sd reyrn asupra acestui
,;utliect Tehnaiagiile acelei lurni subpdmintene am spus cd
:,;t:nt fctarte camplexe qi cu totul diferite de cr:ea ce gfriri in
t\)est s€ns din lumea natj.strd. Afirm cu certitudine ci lumea
{.lhamha}ei se pratejeazd in mod absalut, fmpot,riva
i nt'luen{e}ar Lumii tntunericului. Falasind par{iai enei"gia
rurentilar telurici, Shamhala n ajuns la o asemenea
7:erformanfi incit iqi paate prateja ffird nici tin risa arealttl
r;:iu prrnf;r'un sisfem Qs ",pere{i" de energre. Deci toate acele
129
coridaate subterane, intregul spa$iu eare campune
Shambala sunt oct"otite perfect de cdtre un sistem energetic
care respinge cu promptitudine arice fncercare maleficd ,si
arice influen{are a lumii intuneca$ilor fn dorin$a Lor de a
deregla rolul Shambalei in echilibrul galacf;ic. De altfel, de
mii de ani Shambala se af"ld fntr-un canflict nestins cu
Iumea fntuneca[ilar, insd. fiind fn legdturd.ytermanentA cu
{erarhia Luminii, cu entitd{ile galaetice din tntreg Universul,
ea. nu este pusd tn situa[ia r]e-a fi vuXnerabild fa{d de
spiritele negre care doresc sd a inld.htre."
,,Pnr.ctic, reafirmim adevirul: Shambala este o lurne
invulnerabilh! Chiar dacl imi imaginez sub impulsul
subiectivith{ii.omeneqti o c'roperare cu acea lume, mi-ar fi
greu s5 accept cd aceastl gra{ie n-ar fi spre binele
civiliza{iei noastrel Suntem vhzuti, suntem veghea{i (sau
podte supraveghea{i) de in(elep{ii Sh ambalei?"
,,Cuvinte pe care ei poate cd nu le tnfeleg... sigus' este cA
Iumea de care varbesc ne influen$eazd. L'a fel cum ne
influen{eazd gi lumea fntuneca$ilar, cLI care caopereazd acei
oameni de Ia suprafa{a Pdmfntului care gindesc negativ.
Care sunt plini de uri, goi rlc spiritualitate, si;rAini de
iubire."
,,Este deci o influen{are neretoricA, ne-.,eLectorali",
neideologic6. Atunci, prin ce mijioace?"
,,Oamenii trebuie sd in{eleagd cd nu este varha de o
luptd in sensul in care cunoagtem noi realitatea denumitd
cu acest cuvint. Lucrurile sunt incornparabil mai subtile qi
totadatd mai profunde. Shambala influen$eazd in aceastd
Iuptd beneficul fhrd sd acapareze persoane, ci infiIt;rind in
mentalul acelor oameni care daresc binele, darin(a qi vcin{a
de a face lsine qi de a pdstra ordinea qi claritatea trucrurilor
in evalulia de zi cu zi -* deziderate saa'e, care emand de la
.Divititate""
,,O asernenea influen(are imposihil de rn6surat qi uneori
de sesizai prin mijloacele ntlastre ]imitate are loc qi la
nivelul inteligen{ei umane? Noi qtim cd inteligerr{a este
I30
,.lirctul superlativ al evcluqiei omului. I)eci cum poate fi ezr
rrifluen{atd. printr-o anLrme calitnle ee n-a f,ost. rezultatuJ
, vtilu{iei, ci pare u-n qoc pozitiv pe care ea, inteligen{a,
iiubriie sd-l primeascd gi s5. "{unr:tioneze, apoi conform
r';11ith{ii qi mesajului gocului?... Sau est,e vorba de o
r r rlluen{are la nivelul mentalului?"
,,Inflt'.en{area are loe Ia taate nivelele structurilar
',rrl.,irJe, inelusit la r,ivelul spirif;ual profund. Pentru aeeasta
,tt: -.:ste nevoie ca aarnenii. in carpore sd fie nigte.iluminafi,
tit4te'intplepgi pdminteni care au a capacitate de rezonan{A
''u in{elep{ii Shambalei. Ca sfr nit pard ert afirmagia mea
ltia.tr:6te fn abstractul speculagiei, voi ardta cd, dupd ee rn-
)nrt i.ntars din Tibet, am ef,*ctuat ohserva$ii minulrioase
tt:;Li[]ra stdrii de spirit fn {ara mea. Nf-am bucurat qi md
tr,utu.t' in aceasth pt"ivinfi de arutizarea intui{iei qi a altar
/jir;foi'i subtili, cdpdtate ir ,9&amliala sau mai degrabd
iiiduse aualo de lf,oran gi alfri pe eare i-am cunascut. in acest
r cittr-:xt frebuie sd vede$i gi faptul cd v-arn ahordat
;te
tltirnnerj.v;astrd, fbrd sd ne ft ctznaseut vyeodatd. f.ectuya
rr,:a pi'ln bi*eimpul ener"getic Al sr^rl?e*esc, aI nai i.lrulfor.
t,{ri,ri$afl* f€,rdi cori?urlicd prin sc.l"is cu aarnenii m-a eondus
r,riri i;fif la a vd ana.n{a ssrin Majordamul mew cd exist, iar
rlL,'1,t1 11gsss la fntflnirea rlin 2I; august, efnd m-am fndreptat
riil'ucf sp;"e duffrfig,lyoa strd, degi ere$f doar unul drnfr"e, cjricj
, r d::';'r,syi afraii ?n lir"ou. .Am ffiu.z{; dcar o paranLezd la cate
;rri rriiri.pof, *dduga nimic."
'Te rog td. revii asupra obsenva{iilcr pe care Ie-ai
,' i :cturat ik:.pE intc arcerea d in Tibr-:l,, ., "
i
,,4 s*sit, fi?o$.;f,;-?f rrJ s.4 s4;un ttturr; ct .i-n Lr-if;jma v]-en1e
,,,r; ales, i.ry fi*rndilia, cai-$ gsfe iri:a dintre celt: mai
',,fl,:*ntat* ftir"r dj;r punctul rje ileS€,.i"s al indi:e,aiil*r benef;i;:r:,
,.,r.;"s1;5 de cd.tye Shambala., nurne.rogi oameni au incepwt sA
,, i''i t'*v *la'tii ext{a&t"din a:'e. tr.1urr; y; e ayoasfrd le i h;straii
suh
t:ti sftpyatitlu in car"g citesc expr*sla pararetee"'rua1, iar eu gfiu
, .'i est,* varba in slirgrf ds fefi,lme ne absolut normale.
i\Jumgr'ogi rcmkni tri contunici t,iziunt altare.nt ineredibile,
131
dar care de asemenea sunt induc{ii prin care ni se confirmd
'Lrnivelsului. lntuiesc cA este varha de ceva asemd.njitor unui
intoarcerea noastrd influen{atd, la normal' Nevaia de ntecanistn ctt dou{ tdiquri. De ce, aare? Einstein a ldsat a
credinf.d qi conqtientizatea mesaielor divine, a legdturii din ilile:md, wn mesaj fnchis intt"-ct r:utie metalicd, iar prin
ce in ce mai profund ilustrate eu Dumnezeu, apari[iile Iestzyo*ntttl sdu a ceyut sA se in@leagd a6 acel recipient nu
mat'ianice qi ale ehipului trui Iisus, nunteroase alte t,rehuie deschis decit'in anul 2000!"
manifestdri pe carc aamenii de :;t'iin{h continuA sd le includd
,,Ce poate repr"ezent,a perrtru 6tiin{i, pent,rlr oam.eni aeeJ
tn ertsarea ira[ionalitd{ii sunt semne clare, fenomene aflate r Ii 8S&j?"
tlincolo de ra{iunea umand""
,,Mai riuit ta sigur este vcrba de ni6te emaf i f=trice care
,,Trebuie s[ trag concluzia ci procesul de influen{are .;i,au Xa haza unor (bnomerie enet'getice, altfel spus,
la baza
este global, neselectiv, dup[ criteriile noastre judecindu-I, i)nara dintre legile {Jnive;'su1ui. DacA acele seerete ar fi fast
beneficiari fiind deopotriv[ gi omui de rind, qi geniul'" 'lcst:operite de cineva, eunascut*, ytrobabii eA ar fi schimbat
,,Este foarte adevArat, numai cd vorbind de
genii, eu ,:aarta amenirii, acest rdstimp scurt aI evolu{iei, dar nu in
qtiu cd apari{ia geniilor a fost influen(atd incd de Ia ::e ns benefic" Deei ceea ce a ldsat acest geniu prin !;estament,
tnceputuri de lumea in{elep$ilor Shambalei. Dar-rnai qtiu cd
,]oat,e ca faymule ale unei supraftzici, va ntutea fi deschis
:;;i descifrat abia in anul 20A0 cfnd va-ineepe a noud erd
nici: geniile n-au scdpat de influen$e negative, ale spiritelor
6i
malefice. Cunoaqtem genii malefice qi astfel fi recunoaStem cinrl energia benelicd va fi daminantd'in ehitrt absolut."
lurnii intuneca{ilor unele victorii deloc neglijabile! Mie mi s' ,,Ar fi sd. avanslm ideea eh Doamrra i$oarelui a" scris pe
a revelat faptul, de pildd ci Einstein a fost un geniu benefic, ,rr:ele Table de Telonium despre bhtSliile lumii intuneea{ilor,
influen{at in mod hot{ritar de Shambala. Dar genii malefice {.ru reprezentan{ii entit5{ilor galactice, iar Einstein si fi
au fost Hitler ,si Stalin. Cu asta vreau sd spun cd nu avem rlescoperil; o lege sau mn principiu, cosmice, profund
vaie sd ignord.m o realitate ascunsit tncd, aceea cd existd ';tresante pentru psihclogia acestui secol? I,fisterul aeesta
dintotdeauna, iar acum, e'inri intrdm in cei qapte ani rlublu, la distan{i de mii de ani, s-a pAstrat pentru a fi
apacaliptici, cu atit mai acut, a lupti crincend' acerbA intre rrr.:roti{i, sau pentru un moment a.l trezirii?"
eeea ce poporul romAn numeqte Bine qi Rdu!" ,,In Shambala, misterele pomenite sunt in fapt uqi
Einstein' El tleschise. Lumii noastre i s-au fkcut eunascute eiteva ipoteze
,,Sd ne oprim pu{in in fa(a geniului benefic,
a murit ducind cu trupul siu neiirsufle{it un mare secret, cel .rk: unor" savan{i in legdturd eu planetele Venus gi Marte.
pu{in aga mhrturisiserd e ei ce l-au cunoscut bine' Dar qi cu o ,'iigut', acum Ia suprafa(a lar cele doud planete sunt total
(Jnii cu o ytotrivnice cohdi{iilor de viala aqa cum in{elegem noi via{a.
mare amirdciune in suflet. au afirmat chiar c6,
I)ar cu sute de mii de ani in urmd, pe cfnd lumea noastrd nu
leribil[ leama..."
imposibii de tlitipunea de instrumente gi aparaturd de investigare a
,a.4cel secret pe car-e iI evaca{i nu este chiar ';1t;t{iului casmic, pe Venus qi Marte exista a viatfi la fel de
aflat. CeI pu[in par[ia.l qi numai pe cale intuitivd' Eu qtiu de
caborit clin straturile inalte trtf'laritoare ca gi cea de pe Fdm'int. Aceasta pind in
pildd cd Enstein a fost un strsiriL
unde gtiu, dar ttlomentul invaziei spiritelor malefice. Ce spun nu este o
de energie vibratorie. Nu pof rAspunde de .1rccula{ie gi nici fabula{ie, ci un fapt concret, cunoscut bine
este sigur c6 a fost animat de dorin{a de a cemonstra lumii
'ri ,9hantbala. Pe Marte au fast deseoperite mai multe
tn moi practie, adicd omenesc, unul din marile mistete ale l,iramide, dar Ei acel tragic Ai misterios chip uman care, din
132
133

cite se qtie, are qi o lacrim* seulptatdpe rmuf din olstaji' Ce
s-a tntimplat atunei a fost ct.xtre:nut'dtor pentru *iviliza{iile
sistemului nostt'u salar. Spirrtele ilegre att reu'git 'sd
distt'uga civiliza{ia mar$iani ,'i venusiand ca tarffi# de
exr'sfenfJ. Totu,gi, cele dsttfr planete au fast devestate in ur"rna
mar"eJul conflict."
,,Nu cun+aste'm inc*. t'extele Dosrnnei Soarelu"i. Ce
dovszi avern in privin{a ccndi4iilcr fizice 9i chirnice perrtra
inflorirea vie{ii pe lVlarte, de pi}di?. " "" .
,,Marte este a planetd reee, iar'Venus este o plarietfr
supiafncdlzitd deci cele doud extrene ale posibilit\{ilar
-
acestui unirte.i"sl SJe au sup-ravre{ruit datoritd interven{iei in
acele timpuri a unor lumi mai evoluate din aprapierea
centrului Crtii Lactee, care au veni{' ?n ajutor"ul rnar$ienilar
gii venusienilor creind ca qi pe Pimint; o alternativd Ia iunea
de Ia suprafa$d. O alternativfr infailihilS, sau altfei spus,
invulneiabild! Aq dori ca spusele mele sd fie luate in sevios
de cititari, pentu'u ci eu a{irm acum ade'l[rui. Matliertii gi
venusienii existi actualmente ca fiin{e asemindtaare cu nai
gi trd.iesc in adincul planetelor respective. fracd pe Ventts
ternperatura de multe sute de g'ade nu a mai ldsat sii apard
nici un indiciu al fastei civiliza{ii venusiene de la supra{a\d,
pe Marte Insd au rdrnas piramidele gi acel chip amenesc
tocniai pentru a iransrnite peste milenii dvitriza{iei umane
rle pe Pirnint rnesajul existen{ei urtei civiliza{ii care probabil
a irecut de apageu, iar actttn se a{Ii inft^a periaadd de
tegenerare.
,,Trag concluzia cA, aqa curn Shambaia nu Ei-a l6sat
disponibile secrel,ele existenlei sale, la fel au procedat gi
civilizaliile subterane rie pe cele dcu6 planete" Dar rnai gtim
din evotluqia istoricb a Plmintului, c5 orice civiiizatte *e
manifest6 prin extinc{ie. Civiliza{iile "inchise" se pr6bu$esc,
duph o perioad[ de inflorire incepe "evolutia involu{iei' -- ca
sE iorpz cuvintele, -- oboseala, devitalizarea, degrarlarea'"'
in fine; cei ce triiesc in aceste spalii aiternative, pe cele
dou[ planete gi pe F5.mint, ne.-au contemplat oare prir 9i
simplu mii de ani indi{bren{i 1a evolu{ia noastr6-, iar acum se
apropie momentul contactelor?"
r34
parie din marfieni qi venusieni au emigrat spre alte
,,O
zone ale Universului, cu planuri mdrite de reamenajare ---
compatibile cu extinc{ia, cttm spunea{i, iar a rnick parte au
rdmas pe planetele lor pentru a veghea, precum a$i sytus,
impreund cu [erarhia I'uminii la destinul Pd.mintu]u.i."
,,Concluzia ar fi ch gi in sistemul nostru seilar istoria se
nepet6?"
,,Afirm cd a venit rfndul Terrei, eanfarm ptlanurilor
spiritelar malefice, sd fie distrusri la suprufafd 'intaemai ea
Venus 6i Marte! Dar, a6a curn am ard.tat, destinul
Pdmintului este cu totul altul. De daf,a aeeasta I'erarhia
Luminii nu r/a mai permite ca lumea intuneca{ilar sd-qi
r).ucd planul pind la capdt!"
;,Orice om atins de idei carteziene te-ar ilntreba acurn de
ce lumea Shambalei, invulnerabilh, nu-gi transfer[
potentialele care o fac sigurA de sine, }a suprafa(a planetei,
spre binele oamenilor?"
,,Poate fi dezamdgtl:or ce spun, dar deocamdatd i se
interzice civiliza{iei umane accesul Ia rcIonizarea spa{iului
ttltar planete. Este cheia cu care pute{i deschide ipaLeze,
pute:{i desfdgura specula(ii l)ar adevdtul ultim nu sf;ri in
r;earna- noastrd! Este voia Divirirtiigii ca via{a sd af,ingd
itnumite cate, pentru ca intr-un viitor mai rnult sau mai
ytu{in indepdrtat sd fie posibild a renaqtere a vie{ii gi pe
planetele Venus gi Mat'te, ls supra{a{a !ar. fr'aptu} ck
{}intintul va fi totuqi ocrotit, p'ind la urmd far{ele benefiee
reu1ind sd invingd, tr"ebuie sd ne .dea dimensiunea exat:td. a
le;;ilor evalugiei tn LTniver.qul nostnt tridimensional. $i ar fi
,.:rt putin{d ca Tablele rle Telonium scrise de I)aamna
,liuat'eiui si ne avate ch vam puf,sa avea acces la 'cainele
i,inryersuJui,la cunoaqterea,fizica a altor iumi numai atu.nci
' ind noi, carnenii, vom atinge u.n fnalt grad de sTtit'itualit,ate
,;;i m;ti ales de crediitgA.."
,,Llonte, rn-ai convins c[ invulnerabi]a Sharnbal5 te-a
;rriinit ca pe un sol de la suprafa{a Phmintului r:hruia a
135
trebuit, act,fi.n, :;i-i ivansrnjti- i-, infir:la parte dintr'{"rn rna-re ,Cc -,-t i:r!rleg ilr;!, ,r,r11]rr.ip, ir"

adev6r l}lci1 inaccesihil. ?ncrrraiatcare tlste idee:a iinei vi*{i in ,,Vreati sit sptt:tn c;f $rd{xr-:qCe.iai {i.ffjre:lsj /.gr ,_;cr,rsi;l twial a}
chiir unri;,n cnre a.coic in*alcF" ir:giie crieluli;i rlcsl.r'u. genel.ic.
viefii ittr f,acynai acesta r;sfe;, sj t-,ri.t;t.scA ili :ipi.r"if reiii:ttfuhd
iit "i.nchi.qtiu'6"i0, fi;ri in ptferia l'.lg ;3 i;.rrr:r i:*r1:'gyi;...(
trJe siii'e nt*iusalenn ;rfiiin clin Eibjic. Iai' Lr"r. ad-uci vest,ea cii
Ccnt elc l ri *apr:cc: art{i fi b)iie:rv (,::: ?r:l.r (:il.fi o;-i ijt,:: 6g6 gg3[2,
existl ciin.leni tr."iilr.'i'iot"i rtoLli i:ilre 1;i:6je$c r'le pai,ri.r $i cirtci l'elaiiirije iui tru i;.u- nir:i Eil ili.{}nif:ni. iJe e:_,ii,.;-re. }'temorii;
cri mai ;liliii, ri i,rci'r n*j! ili,.;.r.i di:sct:perit J:oferi[iairil virstei are firieiitate;. b,;nzri ni:i.gneiice. Flrtrri rrerhl:ditor in
l:-il1{- t rluri i nvu i neralrii ?"
f it:ca"re zi r: j^l;rJ si,iryr itc vorJ.:6, si :,1 ;t"r:Jq, i;resaje le
,,Bdtrinu! Aloron ini-a dtzvdlui{ vir::tele t:eiot' r}ir' fttlnea apocatripl,ice. ?rni cen:iu.resz5. nsrah:rlerea.lri)i]-irrr ,,; ;i r-;
subtera.ni.. Ilac6. 'tot', r:i pat r'r1i suie gi chiar mii de arii' ";
'inlors iiin Tibet r:a sii *i'erry {;iparulrri iritbrm:r{ii senzi;litrnale,
Nilscirrdr,r'se ilproape nenuritot"i, fn n*i, pirni'rtienii, se i:i ca si-i insorpsr ile-a iungutr seeoleirlr qi niiie;lii}.or r;entru a
ive,sfe iTsatez:a suprapopu.lrtrii aceiui stszttiu. $i asupra inletrege de cr-. ;i pent,ru ,re unce:-1sd. ,9aFie ani apocaiiptir:i.
ece stui aspecf, nai g"indim caitsecvenQi cu nrsi ?nqine. Dar rlaci nL]. Lirrneazi? flaci.l * honiflicatic+ prir: tuneii.ii
Luct'wrile insrt nu sieu aiSa ac*lr;" Ei mtnasc ,,hunu-i simQ" al ener"getie benefis ear:e a renhscut, de ei{iva anl ri, RoinArria
cslui nriscr:t, tlre n\] sr: teme de moart'e. Cortvertirtd ?ntr-un va schimba scenarii-Ie vizionarr:? fn riis;ruqia eare face
i,:feles *ecesihil noud acel brtn sim$ s-at' ptztea spurte t5' la oiriectul cap tolr-rlui urmilto.r r,'p. trebui s;i inl;eleg
un riornent da.t, r:;:istenfp paate s,4 ji se pard rnanatand in vu.ln eral:iIi tate a ciru i lizalii lor ilir5ve c iri. . .
inveliqul carnt)I, qi atunci rtu fac dectt si renunfe la t'iu{ii,
pentru tA sytit'itul lor cste nemuritot" Ju'm6.tate din
papula{ia lunii sulttet'ane are o virst| medie estimatd la ceJ
puf,in 350 de ani pd.minteqti. kfecanismele intime ale
crganismwlui lor ruleazi rnai lenf; deeit la arnul de Ia
suprafa{A."
,,Cu toate acestea,9i ei cunosc moartea. Acesl
evenirnent al vie{ii no:ltre, eveniment perfect irrexorabil,
care "funs{ioneaz5,, de ia incepututr lumii firS greg,
ireprogabil, Ei-l triir:sc la fel cer noi?"
,,Existd, curn se ipune pe Fimint, qi *prohlema rnor{ii"'
Dttr moartea in Shaml.,ala este doritfr, ci nu a fatalitate.
Vreau si infptegeti thiar ceva nai mul| acala moartea t:ste
camandatd! Ile re? Cum lsine a{i intuit, perttru a ittLt se
i-tjunge Ia suprapotrtulatea '$ftamliaJej. {)ar csea ce nr-ti nu
!,-uteft] inea in{e}ep;e ;i ruLt}{i ni.t pat tteceytta c'c lfirnt acqma'
este cA prin irnbi.tt"'inire gi ;rfungr:rea ttnui stadiu inait,
toarte ir::lf ds crerlin{d qi inf,elepciune, r}'kia itt at:'':s{ t;t'adiu
spirihtl lar paatrt cilkt'sri ariunde!"
t36
 La inceput Fimintul se rotea inver:s
Se pare ch ?n{elep{ii Sharnbalei, coutemporanii noqtri
ascunqi in adincurile materiei planetare pentru a fi liberi in
Univers, au {inut s6-i dea Contelui Incapucciato, prin
induc{ie krioenergotelepaticS, un compendiu el,ementar al
lrecutului, prezentului qi viitorului apropiat al Terrei qi al
oanr'enilor. Multe pagini din acest compendiu par sh
sugereze cir setea noastrl de cunoaqtere rle-am potolit-o cu
erori. Am transferal; miturile gi iegendele strivechi in contul
imagina{iei subiective, incongruente cu vreo realitate
cosmici sau planetard., qi am acumulat eunoqtinte pozitive
de-a lungul secolelor" gi mileniilor firh ca prin ele sA
ajungern la adev[rurile planetei ncastre.
Dar existi alte adev[ruri decit aceiea pe care tle
sprijinim prin cunoaqterea gtiinlrific[? Intuiqia orneneasci
s-a aflat mereu pe un drum {inut orhegte sub privirile
ra{iunii l*crurilor consfin{iie de acurnulAri pozitive
anterioare, in vreme ce umbra drumului, un fei cle cale
paraleld, iqi inso{ea matca certitudinilor relative cu ipoteze
despre adevSruri strdvechi parch nematurizate suficient
pentru a iir-rtra cu drepl,i"rri depline chiar pe mijlocul acestui
drum irnaginar. InSleptji Slrambalei par sd fi colrverrif, cA a
sosit timpul sd renun{[rr la infa{,uarea cunoa;;terii 9i 1a
orgoliile noastre de fiirt{e superioare, gi sh ne dirn seanta ci
Pimintul gi via{a alr Lln trecut pulrin riiferit de eeea ce am
consemhat noi printr-o cunoaqtere gtiin{ific[ pi istr,rric6-
i^18
J)e ce; oare, a sosit i,impul? Pentru a r'n{elege ed Lu.pta
irrtrs benefie qi male{ie face parte dintr-o dialeatich a
Leniversurilor", fiind ure fe! de lege ireprirual,ijlS *
C'.rsrnosului, lege transmisl gi viului din Galaxie, qi ornrll-r-li
aqadar, care n-a. reu:;ii; incS si intre in ir-liimil,at,e:r
f,encirnerr"eicr qi procese].ori careyuleard ?n adincurile eerului?
La ce n* foloseqte s5. cu*oagtern alte ade=vlru.ri deeit aceiea
pe oare ie-anr aitrris prin raliur.re s;au prrn experirrents fe ne
,lSdeau de aiitea ori rnaritre satisfac{ii ale iluauriului ac.:cesda
t"ainele creatiei? ll[[ intre"b daci nu curnva crice lucru pe
cleplin gi perfeei cu.nosrut gi ?rrqeles est* un Tueru ,::ort. fJaeh
pe in[si.rr6 ee arn cun*aEi,e cornpiel qi perfect tot rnai mctite
iegi, procese qi fenarnene de pe aceastd planeriS sau din
{ialaxie, n-arn fi pinditri de primejciia unei anxiet6{i
generalizate, de a brii in continuare intr-un univers u.cis de
eunoaEtere gi cle a ni se fi refuzat aceesui la propria noastrA
lain5, a cunoaqterii de sine, a tn{elegerii sensuiui nostru de
la inceput la sfirsit prin noi ingine.
Acestea sunt citeva din ginclurile zilei de 21 septembrie
1992. intre timp s-a petrecut ceva ce-rni rhscolegte
curiozitatea, eeva ee rnh determinh sh accept eu insumi ch
sfera socialului in r:are existhm integra{i prin rnai toate
articula{iile existen{ei ncastre, scoate la luminA fenornene in
lctal simetrice cu conf,esiu.nile Ccntelui din aeeastS c6l6torie
pe care o refac. Dr.ruii grlrhlicirrea a doar dou5. episoade din
aeeste confesiuni, zeci gi zeci de corespoaden{i tni scriu deja
scrisori tuli:urftioare. Tulburhtoare prin faptr-rl eb rnai to{i
i.:ru sau ar.r avut,,intui$a Shambaiei", au Fjau au avut viziuni
ce qi 1e recunosc in afirula{ii1e Conteiui trncapueciato
publicais intr-orevistd. Nu-rni rS.mine decit sA presu.pun cd
?n{elep{ii ,,trumii paralele" ;l.u inceput s.l influen{eze oamenii,
sb ernith nrental imagini qi idei, preghtintiu-ne pentru cei
qapte ani apocaliptici qi pentru viit,crr-rl ee va spulbera
amintirea 'r,ragir:d a istui'iei pline de schimt)hri qi de
realcftuiri spre lumea spiriiual[ a rnileniului urrn[tor.
139
 A sosit Contele. De cind ne inttlnirn pentru aceste
dialoguri am senzatia ci eu insulni trebuie sb func{ionez ca
un aparat ale cirui discr:nt,inuit6li, fie gi necesare, ar
provoca cine gtie ce prejudicii transrniterii mesajului.
,,Parafrazind sint,agma unui fitrtizof gerrnan, care
.spunea c5. "Civilizalia este o stare de spirit", constat ch eei
clin Sharnbala ccnfirmd, dacd mut5"m termenii, ci starea de
spirit, a universului viu gi neviu este lupta!Investeqte-mi cu
calitatea de supravie{uil,or gi f6-mb si in{eleg originile
lupl,ei devenite o permanen{a a Uriiversului!"
,,Dupd plecarea reprezentan[ilor civi]iza{iilor de pe
Venus qi Marte, primele forme de civiliza(ie umand au
decdzut, sub influenEa spiritelor negative. O perioadd de
fimp civilizagia s-a rnen[inut, totuqi, pdstrindu-se
cunoqtin(ele ldsate de vizitatori. Geografia modernd a
postulat ipoteza cd la inceput Pdmintul era format dinfu,.un
singur continent. Di|ema era curn a fost posibild
fragmentarea uscatului in qapte platforme continentale?
Rdspunsul existd, trebuie cunoscut. tn urmd. cu milioane de
ani Pdmintul se fnvfrtea invers, iar anul prezenta 4BA de
zile. Gruvita{ia fiind mai redusd, gi oamenii din sh.dvechime
erau pufin diferi{i de imaginea noastrd. de azi, mai inal{i .--.
putenr face legdtura in acest sens cu uriaqii pomenifi in
Biblie Ei cei din legendele geceqti vechi."
,,O ipotezh recenth vorbeqte despre fapt;ul cd acei uriagi
erau qi ei vizitatori de pe alth planetd..."
,,Nu erau reprezentan{i ai altor civiliza{ii galactice, ci
primii oameni; cunosc teoria eaabitdrii pdmlntenilor cu
oameni venigi din alte civilizafii extraterestre. La un
moment dat, un corp ceresc venind din direc$ia Centrului
G'alaxiei a lovit Pdmintul tn zana tinde acum este fundul
Oceanului Pacific. Un spa[iu foarte ntare gi adinc. Astfe] s-a
pertuthat insd$i evolu{ia planetei noastre, tn sensul cd din
cauza acelui impacf extraordinar de paternic, Pdmintul
acum se tnvtrte .in sens invers! $i, dupd cum se qtie, din ce
in ce mai accelerat."
140
,,Apare deci in urma cataclisrnului etismic noua
configura{ie a Terrei. Este lupta materiei, iar dach ii e6uthm
efectului catastrofi.c o eavzb., presupun c[ o gisim in vointa
spiritelor malefice. Ce s-a mai intimplat atunci?"
,,!ara Mu s-a scufundat'in urma unor mari autretnure
pravocate de insd,gi eyoarea iocuitayilar ei: cunoscind
proprietdfii]e cristalelar, Ia un moment apkruse atunt:i o
elasd privilegiatd de preo{i Ei de conducdtori eare, utilizind
cristalele nechibzuit in propriul lor folos, au provacat
vibra{ii in atmosferA qi in scoar{a terestrd, ceea ce a eandus
la dislocarea pe alocuri a subteranelor planetei. Continentul
unic Pangeea s-a fragmentat ceva mai tfrziu, dar spe$a
umand a degenerat incd o datd, iar supraviefuitorii s-au
retras i:n zona cunoscutd sub numele de Atlantida. Aici s-a
format din nau un nucleu de civiliza$te bazat pe {olosirea
pozitivA a t;utut"ar cunogtin$elor Ldsate de venusieni qi
marfieni. $i de data aceasta spiritele malefice au incercat sd
deturneze bunul mers al civiliza{iei respective, fn sensul cd.
la apogeul acelei aivilizagii Atlantida, s-a folosit din nou,
-
de cdtre preo{i, trtuterea cristalelar gi a unor mijloaee tehnice
h az ate pe m e c ani s mul vibr a{iikt r. "
,,$tim din scrierile vechi, din m6rturiile lui Flaton cd
Atlantida a rlispXrut irr valuri, pierduti din cauza unor
cutremure, elar provoeate de puterea cristalelor?"
,,Bine'in[eles , nlr existd nici a fndaia]d in aceestd,
privin{a. De altfel Atlantida ajunsese un imperiu'infloritor,
numele yeal era [mperiul Soarelui sau lnsu]ele Fericite,
numai cd licomia qefilor atlan{i i-a dus pe aproape to{i
locuitarii Ia pieire. Aceasta a fast apera spiritelor inferioare.
Divinitatea nu, a ld.sat tnsd lucrurile sd decurgd precum
doriserd. spiritele maLefice. Supravie{uitarii eontinentului
dispdrut s-au rdspindit fn toate direcEiile, aceasta
intfmplindu-se dupd ce Pdmintul a fast lovit de un corp
ceresc" De aici inainte se cunoagte relativ bine evolu$ia
civilizagiilar" urmdtoare, in spe{A mayagd, incagd, rnai tirziu
sumetiand, egipteand., romand, civilizafia dacilor qi greciiot'"
t4t
Mayagii au aiuns, dupd cuni se qfie, pe actualul tefitoriu a!
Anrerlicii Centrale, in partea sudicd; incasii pe actualul
t;eritoriu aI Americii de Sud" altd parte s-au indepdrtat spre
Paeific {armfnd arnestecul de rase din 'Arhipelagztl
PaIinezian."
in istcrie" Presupunind ci
,,Conte, observ cb arn coborit
in{elep{ii shambalei ne-au supravegheat de-a lungux iniilor
de-aru istoria, avind cunoqtin$ de tot ee se intimplX pe
Fhniint, inghduie-mi sh privesc in mernoria rnea rulln priveai
tu in memcria in{elep{i}or Sharnbalei. Alte locuri <ie refugiu
ale strivechilor popula{ii au fost }.{icronezia, hfialaezia,
lnsula Paqtelui. Se cunosc monumente a ciror vechime 9i
mister de sute de rnii de ani btrocheazd imagina{ia
cercet[f,rlrilor, de pildd Poarta Soarelui de ]a Tiacuanaco" IJe
altfel, obsesia-*simboi a soarelui strabate aceste civilizai'ii
asemenea unui spirit suprenl tnchrcat de slav[ qi de fericire
etern6. in fine, eyocind civiliza{iile inflorite de
supravie{uitorii marelui cataclism de care ai amintit, put'errr
trage conctruzia cI spiritel'e intunecate n-a'a reuqit sfr
distiug[ rlrmele lisate de mesagerii Ierarhiei l-'uminii"""
,,Monumentul Ia cate v^afi rcflet'it, eu pnt spilfie acum cd
existd fncd din pea'iaada anterioard Atlantidei' Era nevoie
rle mdrturii, {:um spunem noi a'zi, materiale, iar cunaqtin{ele
acumulate rle maya6i, incaqi, sumerieni nici azi nu pot fi
pdtrunse in l;aatd complexitatea lor, ()r, aceste a:nagtinfie
'acumulate
fn milenii au fast pur rsi simplu e.scunse de ochii
celor cate au sfidat tn evolu{ia lor chemarea ra{,iunii'
LregenCele acestei lurni sunt {bpte reale, extratere;;trii au
triit' cti adevilrat pe PAminr;, qi-au lisat aici cunoltin{ele fh
speranla a.ccelerdrii citriliza$iei oameniloz" qi au prarnis tfr
vor reverri, dr-rp.5 observa{ii discrefe prin rnesagerii rdmaqi
aici., pentt"u a trage rcncluziile aI c&rar lens, scop ,si infeies
noi i'u le vrtm cunaaqte niciadatd' $i, lntr'adevir, lurnea
pdn:inteanA a evaluat. Aet' cum a evatrttat, Isenr:fic satt
male{ic? Cft in aceastd evalufiie de mii rJe ani este infruentst
spiritelor intunericului, 5i ctt intluenta Ierarhiei Lurninii gi
142
a mesagerilar div'ini? Aceasta este o reprezentare simpld
pentru a ingelege i"deea de luptd Ia scara galacticd gi
planetar.i.. Ce pot afirtna, fn eontinuare, este ed am fost
{inufi,in permanentd. abserva$ie" Entuziasmul nostru cind s".
a descaperit fartp atamului nu era decit a vietarie temporard'
it demonismului, spiritele malefice au .reuEit sd teasd 'in
jurul eiviliza[iei naastre a plasd salidd, qi se nagte
intrebarea de ce Pdm'intul n-a fast distrus? Era faarte
simplu, dar ar fi fost nevoie de alte miliarde rle ani pent:;ru
relu.ayea ciclurilor vie{ii gi cielurilor erssmice, gi nu s-a vruf
altern ativa un ei"ye amen aj frri" d e asemene a propar{ii.,'
' ,,Revenind la Apocalips gi la eei gapte ani apocaliptici in
uare vom intra, cum afirrnai, foarte curind, ar trebui sh
conqtientizAm o realitate pe cit de"legici, bot pe atit de greu
de acceptat prin surna afectelor noastre. Frincipiul luptei
intre benefic qi malefic este o caracteristic[ universal5,
agadar la scard cosmicb precum qi la scara infimei eelule vii
ilin orice organisrn niscut cu via{i" Futem for{a o
reprezentare de asemenea infricoqdtoare, aceea de a in{elege
ca "starea de apoeaiips" este permanentd in dJniversul
tridimensional. "."
,,De altfel fn celebra Ranrcyana sunf rlusfrate in mod
fizic, concret a mare parte din conflictele dintre Divinitate qi
Intttneric. Ca sd in[elegem aeest fapt t,rebuie sd. ne
intaarcen, printr-un alt mod de a privi, in cultura
popaarelar vechi, care n-au fdeut decft sd-gi descrie, ei nu
:;ii-qi fabuleze existen{a gi evenimenLele viegii. Evo\u{ia
r:ulturali, din ultimele doud rnilenii mai ales, a dus Ia
tthardarea legendelor qi a mitolagiilar fntr-un mod ahsalut
t'ranat, negindu^Ie drept sursd de adevdruri. $i avern
rlescrieri exacte ale vehiculelor din acele tirnpuri, avem
rlr:su'ieri ale armelor eare erau falasite -.* totul faarte clar!
f in,,i gi pdr{ile intrate in conflict sunt denumite cu
, xactitate ^ - pe de o parte demonicul, pe de altd parte
I u:n eficul, Divinitatea""
143
 ,,Care er:au performan{ele tehnologice ale atiantilor,
mayaqilor, incaqilor? Performan{e inspirate, eum arn vhzut,
de mesagerii de pe Venus mai ales..."
,,Performan{ele celor pameni{i erau extraordirtar de
avansate! Aici avem un paratlox. Putem spune cd ele nu
a.tingeau lterfarman{ele tehnalogice actuale, insd in acelaqi
tinp le depdqeau mult pe cele cunoseute de 'lumea noastri.
Si nr.i uitdrn cd ei efectuau interven$ii chirurgicatre pe creier
Comunicarea cu lumile galactice prin intermediul structut'ii
tristalelor era de asenlenea o practicd ahiqnuitd a
civiliza{iilar respective, aqa cum este pentru- noi obiqnuif' sd
comunicim intre oragele continentului prin telefan. Ei
foloseau prirtcipiul emisiei dirijate prin luminA Dar o lege a
{Jniversului spurre ci,, cu cit wn sistem este mai carrtplicat;,
cu atit el este mai vulner"abil" t\q putea face tn aceastd
privin{i o t"t)grcsie ternporald amintindu-mi de eeea ce mi-a
qrus Noron in Sharnbala, avindu'rttd personal fn gtijk."
,,int,r-un episod anterior a.rn vdzul, ca.re este func{ia
arttal1, a pirarnidei in lumea Sharnbalei. Dar iri lurnea
veche, ce reprezenta dorin{a de a indi{a piramide pe
pamtnl I
,,N\ai tntii aq dari sd refineti cd eu qtiu exact unde se
a.f16 acurt pirami.dele Atlantidei scuf"undate cu milenii in
urmti.. R.eferitar !a tnt,rehare, indiferertt de farma lar,
piramidele au avwf un scop ca$lLin, o stenire unicL. .Acela de
a tine leg6.tttt"ts perntaneitti. ns anuvtite civilizalii galactice,
fn prirrtui rind cu civiiiza{ia venwsianti' 'I'oate ptiramidele,
indiferent de locui unde se afl6-, sunt orientate consect'ent
spr"e rroi'd. I)ar si nu uitim ,crt aamertii de qtiin(d au
,Jescotrterit abia y:rin rleceniul al 5;aselea aqa rttrinitwl"efbet de
pira.rnidA"! Cu toate acestea, efectuJ t"especfiv este fncd a
ertig'tnt\, clci nu s a ajuns la adttvdrwl fntrt..g, la a'intplegerc
comptretd"$tin rlesigttr". c;i 6rii'ar,tidek-: swn|' un "mecartism"
de absorb{ie a ertergiilar, a eureil$ilar teltzrici r}in {-Inivers;
aceqti ntrenfj urcd. fn strttcfttra. Tsit"ttmidei {kcind sA vibreze
144
pere{ii interiot"i, dar' .nu la nivelul 'percep$iei utnane, ei Ia cu
totul alt nivel, apoi urcind in virful piramidei, energia
respectivd ia calea Casmasului. Interesant 4i. tulburdtor este
fa.ptui cd indiferent de soarta ulterioari4 a piramidelor, fle eA
au fosl: ndpddite de vegeta{ii, {ie ea art rdrnas tn deqert, ele
av r.ontinuat gi continud sd transmitd in rlosmos vibragiile
lor. .fntre piramidete pdmintene qi acelea de pe planeta
Marte se prtate faee un paralel.ism ulteriar."
,,f)upii uzurFrarea civiliza{iilor rra"r{iene ryi rel,ragerea
lcr:uit,oriior de pe &trarte suh seoar{a planetei, aceasia
devenintl ostili vie{ii, sus{ii cd an r6rnas piramide}e, acum
acoperite de nisipuri sterpe" Blle tsi pistreazl l9i azi rolul de
r';ornunicare intergalacticS.?" *
,,1)e acest fapt sunt ehsolut sigur-, penT:rri eA m^art
ccnvins ctt am stat in Shambala. {}amunicayeFt eontinui,
,\dou"taLea pe care a aduc eu din Tlbef esfe canfirmarea
p;"er:isd a !'aptului ei piramidele de pe .&[ar're, ea gi
piramidele rle pe planeta roastrd :;unt i.nci. lbayte aeti\le,
tirm se spLr.ne, func{ianeazd perfecl;!"
,,Cum citeEte aceastX afirma{ie un {lm rle rytiin{h care s-a
ucr-tpat"o viata de civiliza{iile strhver:hi, r3e originea omului,
..le piram jtlcle lumii slrAve<:hi?'
' {jeir:elitorul praghcz ing. Karel Drbai
icei *ai.e a oirscn at ci o larnd.
.-{c irarbierii, u:t::tli, pe carc a plasat^+ tn inter"icrr:l unr:i machr:tc dc.
1ri;:a.rrridl, s-a asct'r,it" ca. gi curn ar {i frtst nrrud.) ajunile la concluzia cd_ lnlre
Ii;rm.r spaiiuiui din intcrior"rl pirarniCei Ei prr;cc:;ele {iz!c,i existi uin anumit
r'zrport,. In virtutea accstur ef;cl, de piranidd, calt nu poate fi incadrai, in
,iici c icgt fizich cunciscuti pini fn prezent, s"a lcnstatat cd dacd i:e
rjri,rcduec ?n inicriorul unr:i pirarnidc. pc i pla1.ft:rm} le_ o treirne Cin
'irlilll.inrca piramidci, colpul unu.i a.nimal
mr;rt. acesrta sc ronserr,'A perfect.
U{i-'r:tul cir: pirarnidb qi-a gdsit o iarg;\ aplica}rilitate;;i in practica
';ic,lii,o.liei" prin utilizaroa ul-'lrr dispozit,iv<: sub fr;rrn;i d,: pira-midii care
rfci-r.t:r'iiaz5 in cirnprrl biocleciric al ercicr:uiui o ::t:,re ;:1,4r, necesar.b_ oh{iner!i
rilir,;t,ii intcrioar"c, lcnomen L-e are c infLr-ren(5 lrr:neficd as:ucra procc.selur
rnr:ntale qi t,irr.chimicc. De acclaqi fen'Jmer-i se icag5, i:i electul de rr:zunarr{d
rro:imici., irnplicit acela de coinlrnicai"e interplalactir:5. Dar fenomc;nuj in
rratl iniinitatea lui rlmine dt:ocamdat:i un rnisl,r:r.
i45
 in aceastd fast inigiat ?n aceste Tterfoxmanfe. Am pasibiiita,tea
,,Cunosc ipoteze ale oamenilar de Etiin{d rnLrnevyet mecanisrne pe c{}ye cif;it*yii niei nu qi I* p;at
r;d
privlnga. Din pdcate, din ce am reugit sd cunosc gl am pus
"fa{d
fn fa$d. cu ceea ce am dahirtdit grafiie lui Noran in imttgina!"
Siambala, vi asigur cd ipotezele ltdmintene sunt absolut ,,,$5.i lSslirn misterulru pidcere* de-a nu. fi atins iliei
nr"Acar eu o intrebare, qi te rog sh-{i ar,:linteryti cle vizita,
eranate. suferd parcd de a complicare a luu'urilor difuzii
gi
nu duc la adevdr, ci irupreund cu Noron, in preajma lanului cle cereale."."
dactd, de urt preaplin de detalii eare
poate Ia rtai ipoteze care niei ele nu duc nicdieri, ci doar la ,,.{.a sugestia bAtrinuiu-i, ne^a.nt deplasat .tra c *ayecay;:
'admira{ia riistan{fr de acel Lan. Ivf-a p*fi;it sd sfi;ri jats 'irt pazigia
noistrd fa{A de capacitd{i1e acestor mingi de a se
r:aracteristi e d. un a r praefir:i din rn e dita{ia tran s r:endentald.,
supt"aiicdrca inutil cu ecuafii admirabi]e fn sine. Divinit'atea
'1;t sd {Iu faarte atent la eeea et} {ace e}. I}upd mai puftri de
in tnirefia Ei creeazd tn spiritutr simplitdtii sacre. Asta n'a rJoud ri-rinirfe, 'in z'ana de deasrupra creqtetulu_l luj lforon a
in{etes imul rnodern. Din puncyul de vedere al Shambalei
inceput si-qi facd. apari[ia tin vvtej de culari eare Ia fnceput
,,giiinSifirr,,, toati repaua tk: tehnolagii de vi$ gi ansamble
s"a rotit k:nt, apoi din ce in te mai repede, cdpdtlnd
g'isubansamblegtiiniificecareconcut.dlaieqireaamuluifn
mploare in dimensiuni. Era un f,ei de eur^cube{_r rni1cindu-qi
spa|;iu} cosmic fncape intr'a geometrie de cristale gi
a.ilot'ile in jwrul prapriei axe, i); {aymd de eerc qi cdS:dtfirl
cini"iuni aparent elementare ce acupd un spa$iu de ci{iva ireptat o vitezd ame{itaare. Aceastd imagine pe caye affi
metri pdtra{i!" ,,,i::.ut-a ntt paate fi descrisd tn cw.vinte, nu ar"e un termerr
,,Dar gtirn ch pirarnidele r:rau folosite qi pentru comparati*" Era ceva magnifir: sd vezi aeele culori ale
de
celebrarea unor ritualuri religioase' Deci aveau o func{ie ,;g:t:ctrului Iufuinii aruncinri din ei seintei mul{icalaye
cult.ualA. "."
{':isr:inant,e. Du.pA cfteva mintz.te exSte:rirmentuX a fncet,at,
,,Este adevtirat,insi este vot'ba de cclebrarea utnui cult
,i'it;rfnui Aroroc a rJesc&is achii gi, uit;fnd.u-se lini1t;it la mine,
astronomic, avind dtept scop aceeagi comunicare ;r sni'is. J)upd ace*std. perfbrrnitn"'p bdt;rinui s e toncentrat
Ilerrnanenti
'performanfe]e
cu lumi din Galaxia noastrd' Frintre
pe Pdmtnt' t:u jLrairnele r"idicai;e, prababi! ea s.i :+crjrn uleze energie
ldsate Ce civiliza[ii]e Citii Lactee
per{orman{e ,:pirituald dur spa{,iu/ enetgetic, :ii idsind miini}e la nivt:l.u}
sun/: .gi acelea psihice qi spirituale. Aceste s-au-
p"rpituut d"-i lungri miilar de ani, dar riunai in cadtul 'unl:yilar, impreunfnd palmele qi-rt }+i.:;at descftfse rlcai.
,i,,tge:telc arS.tkioare; imediat, fn fatp il{,{lt::tr| a fnt:eput sd se
unar E'I"upuri foarte r"esflinse de aameni' Aceasta pentru a'
| ('!t]{Ltreze o fayrnd de plantd, tt}ra a ciiqsi.tat toate 'insuq*.ile
,ru le lisa si cadd in mfinile urtar for{e negative'"
!i:,:io* qi ahirniec fntr-un srulgui. minui;. Cc-arn v6z:ti.t; atr.md
,,Ai afirmat intr-o discu{ie anterioar'l cA Shambala
a
]a lumea ,ti.a uirnit" Aga ceva nu auziseryt s;f ,flc cu puf.rns clcj /a
fost creati de Ierarhia l,urninii ca o alternativ[
l,itna6ii tibstani dtrr mdndsij;-ea undr.: am stet,papf* ieini.
moderni. Aceastd alternativd presupun ci a inclus in
,'.rri i;njndu-ir i nttin credet"e.? sau puttte .t tsn v i n gerea ad r"jrsese
ac{iunea sa gi transmiterea acek:r: performan{e psihice qi
t,tirtla de un fi-irr, .N*yrsn rrt-a paftiL s.{ .}nS *.prr-tpii de pl;.lr-lfra
spirituale, qi men{inerea 1or." ''ri:i c}"e;?i:ii g: sd pwt rnina p* ea. A_ns uitat si x;en{ianez cd.
,,Yai'relata un episod fn sr:nsui celor men$ionate
de
pe ntd aflam intt'o vizitd in ,lt:nta ye,,.:pectivd eya u* splerdid tranda'fir, deci eeta 'ints"e
dumitneavoastrd" intr'o zi, cind
am avut o discu{ie mai lungi tt!:its!, gi ltlantd,'dar nici una njc.l alta, rloat"fJori/e era&
apropiet'ea unui lan de cerealtl,
,r.i;'Li?' de trandafir" Pi"infr"-un sirig'ur. gesL ai rrtfinii tle ie
,u Norrn. Dar mai fntii w'eau sd spun cd la tindul meu am
146 747
stinga Ia dreapta, bdtrinul Noron a fhcut sd dispard creafia
sa spontand qi identicd. cu arice creafie vegetald a natutii"
Acest montent a produs asupra Inea un Eoc deosebit de
puternic. Era de fapt momentul cind imi putusem face a
micd pdrere despre for{ele acestei lumi. $i totuqi,'
experimentul era modest pe lingd ce aveam sd vdd in
minutele urmdtoare. Demonstrafia a cantinuat cu apari-{ia,
in fa{a naastrd, a unei siluete Ltmane, evident fnchipuite de
rninl'ea lui Noron, insd reale, cLtm se spune' "in carne Fi
oase,,. Noron imi intercepta gfndurile Ei stupoarea prin
telepatie, qi amuzat de uimirea mea, mi-a explicat cd ei pot
reproduce orice frin$A; este vorba de proprietatea spiritului
de a acuntula, din materia subcuanticd a mediului
inconjurdtor, a tuturor atomilot care ttecind prin spiritul lui
Noron au fost transmuta{i, prin nivele de energie, qi supugi
unor maLrici din gindul bdtrinului, }a urmd constituindu'se
tntr-o fiinfi umand. Am participat astfel la posibilitatea de a
se folosi toate nivelele de energie din univers cu ajutontl
spiritului. Sigur, aceastd performan(A nu poate fi nici mdcar
imaginatA de oamenii de qtiin[a de la suprafa$a; dimpotrivk,
descrierea mea informativd multata le va trezi risuM a
treia pet'fot'rnanfi a 1ui Nor"on nu fhcuse declt sh md supund
miracolelot' conducindu-md el insugi din uirnire fn uimire.
De data aceiTsta mi-a prezentat ceva care m'a qocat mult
mai puternic. Mai putyrnic chiar decit mornentul primirii
mele fn Shambala. Timp de cirtcisprezece minute l-am privit'
curn stdtea cu palmele ridicate qi, ficind niqte miqcdri
circulare, a creat un fel de suprafa{ti neagrd circularA de
vreo trei metri. N'am in{eles-o deLoc, nu qtiam ce poate sd
insemne. Noron mi-a dat irnediat' explica{ia: sd ocolesc
suprafa{a aceea neagrd circulat"d, ceea ce an) gi fbcut''lemn,
Am
constatat cd avea grosimea unei foi de caiet, pdrea rJin
era suspendatd la o jumdtate de metru de soL. Am
inconjurat deci acea suprafa{i neagrd circulard uimindu'rnd
cunt paate sta ea suspendatd. Practic nu eta ceva ce ar fi
avut o consisten{A materiald. M'a tugat sd md apropii mai
148
tttult de acea opmbrd ma.teviald" qi sd iau. aantact, tactiL cu
't',r. Surpriza a fast enornd. Lovind eu palnta, am sirn$it
litrnir:ituri 'in virful degetelitr, dar palma ftIr)a nLt 'inlilnir:e
,lr: fapt nici a rezi*ctent\ materiald. $i d;otugi mina ntea s-a
,'ufunrJat in acea suprafa{d p'tnd }a cat,. {,}ind am ajuns Ia
ttrarginea formei t:espective, mi-am dat seatna ca .i'iu o ;riai
ltot scoate. Privind apai i'n spatele acestei suprai.'e{e, unde
itehuia sii-mi apar"d rnina am canst;atat cA de fapt tnina mea
tnt mai exista, nu o mai vedeam, piirea rlispdruti. pin{ Ia
,'ot,, inexistentd! Canl:rariat, rni-am ret.ras mina qi I-am
1n'ivil; cu stupoare pe &'orcn, i.ntrebindu^l ce fn,qeamnA acest
(i:nomen. M^a paftit sa intru. pur" gf sirrtpilt. eu ere7tetul 'in
;rcea forrnd; am fdcut fntoemai 6i am rimas din nou
.t,upefiaL. Ceea ce dm viizut depd:;ea orice inehipuire. Md
,rflam fn mad fizic, real, Ifngd inelul plane\;ei ,Safurn. ,$i nu
t't'it.a imagine construitd de mintea mea, cum s-at- putea
crede, ci un impact concret eu a imagine fabulaasA. Distan(a
trit de citeva sute de kilarnetri, gi mA miram utm puteam
lntuqi sd respir" la intrebare in gind nu mi-am
- dar aceastd.
ltutut rdspunde ,ci nici Noran, care-mi citea gindurile, nu a
linevoit sd-mi dea a explica{ie. Astfel am dedus ed accesul
trteu la misterele lumii Shambalei este tircumscris unor
IimitLri drastice."
,,Si ne iinaginAm c[ ai fi intrat cu Lot corpul in acea
-;{ ructurh neagri, pentm mine absolut inexplicabilh".""
,,Probabil aE fi alunecat in abis, a6 fi fost transportat
,lirr Shambala, dar unde? hahar nu am. O explica{ie sumard
trri s-a dat tn cele din urmd, dar in mod sigur departe de
.rrlt:vdrul misteruiui. Naron mi-a spus cA a creat cu puterea
.:rt psihicd qi spiritualA un vaeuum, care era canectat la alt
ltrtnct din sistemul solar, riupd cu.m vAzusern, din apropierea
Int ,Saturn."
,,De fapt ce ca-racteristiei avea acea vizualizare? Este
rrrrlrortant de gtiut daci era o reprezentare mental[, sau una
,,rriricd, prin induc[ie telepaticl". ""
149

,,Et'a ta gi curn ai privi printt-un telescop astranomie,
daar ed toate imaginile erau fabulos de mdtite, conctete,
aievea, materiale in sensul propriei al cuvintului, ci ttu
ce{aase, obscwre, di{uze. Totul era la {e! de concret precum
est"e aceastA camerd cu tat ce se afld in ea vizibiL Imaginitre
erau in miqcare, gi nu statice, fiLI ,ersu fotagratii-, ci
evenirtent* casmice la care mA uita,rn dit'ect. Imi dau seama
cd ce arn rjescris qi afirnat este gteu de accceptat de cdtt'e
aameni" Paate cA eu insurrti, dacd n-ag fi cunascut
Shastbala, n-aq da cn'ezare uttei asernenea descrieri."
,,Conte, ai prirnit uittitoarea inglduin{d de a p[trundt:
in legi ale {Jniversului curn intr}.m noi, citindu-le in cdr{i, in
legile p6mintene. Relatarea ta ate darul de-a complexa
fiinla uinanh" E ca qi currt am fi niqbe eievi in primele clase
primare, cherna{i sb asiste la experimente gtiintifice de
nein{eles pentru ei."
,,CeIe trei demonstra{ii m-au fr<:ut, sd'mi dau seama ce
inseamnd deschiderea prin spirit spre spa{iile crtsmice, sd
cap&t cu totul aite reprezentfrri asupra ideii de cunoaqtere qi
de complexitate."
,",{i cunoscut ;lcolo gi alLi in'qelep{i care de{ilieau astfel
de performan{e?"
,,Sigur, Nolon nu era siirgur"uf'. Dar performanfele
psihice qi spirituale se folasese sub indrrllnarea strictd a
fn{eiep{itror Shanthalei. La aceste xter{ormantp au acces cu
to{ii din lumea subterand, inclusiv copiii. Trebuie sd spun cd
legea {undamentaii acala, aceea marald, nu permite sub nici
un pretext {alostrea acelrtr for(e fmpottiva lumii de la
suprafa{d, ci numai tmpott'iva spiritelor malefice""
,,Dintre moment'eie care [i-au revelat aspecte sau
irnagini, insugiri sau perforrnan{e de neecirivalat cu
cunoaqterea noastr"h, rnai po{i aininti citeva'"
,,Prea rnulte cred cd ilu e cu putin{a sh evoe, dar tmi
anintesc de un alt evenilrtent, petrecut pe la sfrtgitul anului
1988 nu-mi rnai aduc amivtte luna gi ziua, pentru cd nu
-
rnai qtiam sum e"uIeazA eranalogic Iunile qi zilele 1a
r50
suprafa{d. Este varba de primirea fn Shamhala a unor
reprezentanli ai unor civi.Iiza{ii extraterestre, mai precis,
era varba de trei apari$ii. Apari{ia na.velor exfraterestre s-a
fhcut prin teleportare; deci dintr-un punct aI spa[iului in alt
sJunct, fn mod instantaneu, CeIe trei nave din trei civiliza$ii
au sasit fntr-o vizitd, cum aveam ;;d fntpleg, prahabil pentru
un schimb de informa$ii crr un earacter speeial, ce implica
prezenfu Ior fizicd.
,,Cum aritau cele trei nave intergalactice?"
,,Nu toate erau Ia fel. Una fmi amintesc ed era
discoidald, a doua avea forma unui tru.nchi de piramidd", iar
a treia qi cea mai stranie avea o formA spiralatd" .N-am avut
acces la scopul vizitei, dar am fn@Jes cd astfel de vizite erau
obiytuite."
,,Conte, in incheierea aeestui eapitol, a$ vrea si qtiu ce
popula{ie are Shambala?"
,,Se apropie de zece milioane, $tiu cd existd Ei alte cifre,
dar un recensdmint nu poate face ninteni, iar ei nu divulgd
astfel de date""
,,O intrebare pe care am aminat-o, dar c6reia cred cd i-a
sosit mqrmentul, se referh'la virst,a Shambalei" De cind
existd Sainbala qi de ce in lumea ei subterarrh, de vrerne ce
avea pe Pdmint atita cer deschis qi toate condi{iile pentru
a-gi l,rdi performan@le qi via{a?"
,,Intreharea este pus| de un om care gindersfe gi
cunoaEte omeneqte, Deci cunoaqte ci'teva ipoteze. Una dint;re
eie estimeazd o v'echime de p^ase mii cinci sute de ani. Era a
,Shamhald aflatd Ia suprafa{a p}anetei noastre. Se qtie cd a
fiisf la un moment dat mutatd, eveniment ltetrccut cu
ilproape doud milenii inainte rle naqterea Mintuitarului,
dupd. aare se pare ci Shamba.la s-a rer'ras in lumea ei
suhpdminteand. Dar atesbea. surTt ipoteze. &u gLiu aA
Sharnbala a f,ost areat\ eu multe sute de mii de ani mai
inainte, fiind optera unar frinfe e;r;traterestre"""!'
,,$i ca o alternativ[ a lumii de la suprafata"." dar eu imi
a-duc aminte, trhincl rmrnai pe pimint, c5. a existat prin anii
151
'p;liru"{cj qi c'iltci, iiattv.zec::, q,i 4ar*l i,rr in,Jivir!, ia Faiis, rare li'l.v;rlii,'"1 ci iiz* ("{i ! o: r:' ilir* { r r i i iu:ey:
vi ur {.
'se rlililc* rirep'i nn trirnis ni Sirafill:rc-lcr. Ce q1,ii iles;:rr: a::t'1'e1
*:fir'lliil sr{.1-i strm sffirqitall
:ti, ::l;li.l\ii;
,,jles7:i'e astfi:l tie itpitrif i ilri i:rln cu.r]o:itittti.4'
,,ilxistii npoi ilrcteza cI intls o:riiiri;i,irile
I,ihetar.re rir
ft:ilrtt: seci€tii..."
iri:].,'€r-ra, ir rrjfjea de i.trnelll ccn'r0lic:.r1,r i;i
,,,fiste aCevfryaf,. tlar. nt; ;,crrfu ,i,.ira.J;,il iie ;u ieg..rir.l,.'i
suilicl'iiire intre eit" Flxist:d gi tin titne) i:ar{i d,uce direcL [n

*i a,t'ir;ir"i,t in rcn!7ict, cu persu;itiita!;ea iui lialtti {u..:il'i;}."

i.) r"r:alit:ri,e isloric"4 fbarte,Cezag"i"eai;ilh rc.rprezentftr'ilor

noastre est,e neputinie eir;iiizalri.lor r.i* a ridini.ri, dcqi
rrrlelegem r:). 4+i" care tri.ii:n ?n acea.sl;ii clipb pi: p5*rint,
:ii;.ntom int,r-un fel sari a1i,r"ri n':oqbenit,orii tuf;uror
":iviliza{iilol car:e s-au ;uccedat. {leva ri:rai rnlrlt, suntem
beneficiarii epirituali ai ercurnulSrilor gi evolr"i{iilor rlirr
f recut,. ,{stiei ne este greu s5. inlelegem rle ce taate
t'iviiiza{iile, ?ncheiate in i"ostui lor p6mintess: de-a lungul
recolelor sari srileniilor, au trebuit :;d slTrqeascd prin er:laps
siti-r. prin catastrofi, cel mai adesea, f[cind o compara{ie
dc;mestic[, prin sila gi devit,alizarea faf,6 cle propriul
agezSm nt plinintesc ajuns la inflorire qi alienat, degradat
ireversitril intr-un moment anllme. Oonst,ernant este faptul
ua atunci cind o civiliza{ie pS"mintcan6 nu a fost cihtinath
rlin temelii de agresori erterni mai pr--,ternici, ea qi-a ghsit
.;tirgil,ul in ilropria ei matrice. A.cest fenomen planetar, atr
rivilizatiei ajurr:-e la a-pogeu gi devenitr,e insupo;.t,atri15,
r,r:niestalii, crodat:i dirr chjar irit,eriorul ei de insdgi
:rcir:tal,ea care eslt: beneficiarul ovoluiiei, rri face sI accept,
rrfiirnai,ia Coilteluj trncapucci:lto .-- aceea ,rir civiliza[iile
,ll: ruir-rtene n-au fusl, clscit niqt,e gcali su*ravegleeat,e
,
,lqefiin?rei,e" intr.rr.n rri,:rnent sau altill fie prin agr.esiune, fle
,l,r inl,eriorp-i ir-rr. Aceasi,a p]ar* o lr:ge a p5milntului, pe care
i53
insd nu pdmintenii gi-au promulgat-o, deqi ei sunt supuqii
direc{i ai accstei legi.
Confc,.m acestui principiu al fenomenologiei naqterii'
infloririi qi degradSrii, accept,dm intuitiv ci 9i civilizatia
actualb, qtii.tqlfl.e qi tehnologicl, va tmp[rtiiqi soarta
Luturor civilizaqiilor de pe Fimint' Dar p-utem observa un
fenomen foarte subtil, in care am putea distinge ,,bacteriile"
distruc{iei sau autodistruc{iei ce se prefigureazh pentru
civilizarria scientisth qi tehnici actual6' Acest fenornen
asupra c[ruia avem privirea direct6, fhri intermediar, qi pe
care il putern conqtientiza cu claritate, insumeazi un
multiplu de factori ai superevolu{iei actuale' Pe primul loc
distingem criza moralA paralelh cu performan{ele fhri egal
in isttirie ale ,,modului de viatp"" IJn reprezentant strhlucit
al angoasei existen(ei, descriindu-i mecanismele qi
sceptic-ismul sinucigaq, este romAnul Emil Cioran" Nici un
filozof dintr-o suit6 de prestigiu a acestui selcol nu a euprins
ca Emil Cioran psihologia momentului atit de infloritor qi
atit rle scirbit de el insuqi. Negativele morale ale civiliza{iei
noastre conduc la prezum{ia destul de in{ricoghtaare a
impositrilita{ii de-a avea un viitor! omul satis{bcut pe deplin
material, cum zice Oioran insuqi, ,,imbuibatul" inceteazd sh
rnai aibi o via{i spirituall qi, in prelungirea acestui gol' e1
pare s6-qi u.rpii-u sau reprime disponiirilirhtile native sau
iormative car:e conduc la reconstruc{ia ingeniosului
laborator" sufletesc ai moral. Este adevarat c6 l:unistarea 9i
acumuldrile materiale, supuse ele insele unor perfbrman{e
din ce in ce mai atractive, hu creat o psiheilogie a
acurnul6r'ii, o psihologie a bineiui prin r:nnstrm qi caiitate'
Dartotatitdeadev[ratestecivialaspiritul'rrila
consurnatorul conternporan supus determin5rilor materiale
scade pini la cote primejdioase" $tim cI psihologia
generalizatb a traiului bun arunci in clesuetudine ideea de
Idenn spiritualii; gtirn ci pin6 qi credinla cevine un ritual
iptaminal perpetuat" prin tradi{ie qi conven{ii, go.lit de
esln{a credin{ei gi de rnoratra creqtinS; mar qtim cd
154
devotamentul credin{ei gi trAirea in rnoral.a ereqtinl. au
rhrnas la nivel sccial, ?n lumea eiviliza{iei aetuale,
,,expe.r"ien{e inclividuale" pe eare qi le asumh ?n singurhta.te
pulini oarneni.
O eonsecin{a ilirectd a civiliza{iei tehno}ogice, care a
sporit, rigoriie materrale ca efaloane ale binelui, este
clistrugerea lenti a echilibruhii natrrrii, a conrJiqiilor prin
care vialp pe plmtnt a evoluat. Fri.ncipiul lupi;ei q:u rnateria
s-a dovedit suferind, iar maladia pe eare o privim azi cr,r
riehii noqtri este amenin![toare pe termen apropial.
Foluarea ryi distruc{iitre, dezechilibrarea alrdinii naturale,
aceelerarea binelui prin perfnrman{e negative din plan
industriai qi tehnologic sunt diagnostice tirzii, deoarece,
prentru a se reface qi a se echiiibra, natura are nevoie de
sute qi rnii de ani. Mii de specii au dispArut de pe planeti;
agresiunea umand impotriva naturii pare sX cuprindi
gradual nivelele de existen{A vie eele ,rnai vulneratrile, qi ne
intrebim pind unde poate {i dus acest proces de suprimare
pe scara vulnerabilit5tii? Sd in(elegem oare el omu.tr va fi pe
scara eniropici ultimul vulnerahil care va pirisi printr-un
colaps apocaliptic aceastd planetd? Sb ne imaginirn ch, in
preziua acestui prezumtiv moment, el igi va fi creat deja o
existen(f artificial5, cu toate eondi[iile de supraviefiire gi de
irecere intr:o altil civiliza{ie, artifi cial[?
Mesagerul Shambalei nu gindegte aceste fenomene
dependent de temerile gi angoasele noastre actuale, ei prin
idei ce se ridici peste timp, ca s5-l cuprindi f,Arb a ne
inspira acel optimism de care avern nevoie la r:aphtul aeestui
rnileniu"".
,,,Succesiun ea civitriza$iilar in Galaxta naa.stt-d ate a
desfigurzr,e de mai bine de un rniliard Ce ani. Civiliza{iile
urnane sunt mai tinere. Toate civiliza{iile au tyebuit sd
disparh tra un moment, dat. Apogeul wnei dvih,zalii fnseamnd
de fapt abligagia dispari{iei ei. }f,u taate civiliza[iile au
dispdruf prin autadistrucgie, tnsd. este adevkrat ed multe
l)5

civilizafii aw fost mutate pe alt platt aI existenfei, :superior-
Eu 6tiu ed, Prtmintul este o qcaald-labaratar pentru educa'rea
pe un plan superior aI fiintei trmane."
,,Aceastb idee circul5. azi in cercurile cle vizir:nari. {-lnii
oaineni de gtiin{6 adjudech ideea. h4h gindese ia prirnul
cuphi al Genezei Adam gi Eva. Au fost primii elevi ai Ecolii?"
,,Se poate spune qi aqa. Dar civi,Iizal;iile earei s-au
succedat de-a lungtl a peste un rniJ,iard de ani n'au tbst
altceva rlecit u'ea{ii divine, care la un moment' tiat au aiuns
la aeel stadiu necesar pentru a trtutea fi transferate la un
nivel mai fnalt. Refei'itor Ia Adam 6i Eva, int;fiul cuplu este
se m n ifi c ati t, n uln a i pe ntru civi liz a[i a um an d. "
,,Civiliza{ia care a ajuns in pragul rnileniuiui al doilea
de la Iisus Hristos. Exege{ii culturii o numesc civilizatia
cregtinismului. Evident, este un punct de vedere eultural."
,,O abordare naud a acestei lumi rezidd in eutiozitatea
fAfi de {Jniversul cognoscibil. Penh'u prima oarh aamenii de
qtiin{a slujitri de tehnologii evoluate incearcd sd descopere
existenfa a]tot: civiliza{ii in Galaxia noasttd, in Univers' Dirt
pdcate, se neagd adeseori existen{a altot civiliza{ii mai
evoluate. $i tot din pdcate se neagd tlavezile vechi, existente
in mitologii qi in Biblie chiar. Ce pat spune, fnsd, este cA
rnijloacele tehnice evoluate ale civiliza{iei contemporane
sunt absolut ineficiente gi chiar nepatrivite pentru a ne
contacta alte civiliza{ii incompat"abil mai evaluate, existente
Ei azi. DupA ce am v'dzut foarte pu$in din "tehnologiile"
Shambalei, fdri a putea spufle cd" le'am infreles, toatL
aceastd aparaturd pdminteand care incarporeazd atita
materie pentru o eficienfA atit de ]imitatd rni se pare un fel
de neoma1inism frrd mari pergpective."
,,I-In,,o,neomaginism" produs de inteligen{a omului mai
pu[in avgntajat in competi{ia dirijatS- a civilizatiilor din
Universril nostru" De aceea, 9i judecata mea omeneasch
na9le inireb[ri ce pot fi dezagreabile in{elep{ilor din
Shambala: l)e ce noi oamenii am intrat dezavantaja{i intr-o
asemenea competi{ie de asemenea propor{ii?"'
ls6
Perfor m art{ele o ameni.lor, r;tiingifice qi te hn alogice, incd
,,
nu sunf competitive, prin ele nu putem ret:ep{iona nici cel
mai mic semn de ia alte fiin{n ra$ianale, incamparabil mai
evoluate."
,,$i nu vor acele superinteiigen{e intergalactiee sI ne
tulbure "qcoala-PAmisf,", ldsindu-ne si ieqirn singuri din
ignora{i qi rltAciri tehnologice?"
,,Fa'(d. de planetele universului tridimensional, deci
f'rzie, material, civilizagiile evoluate in plan spiritual sunt de
trei ori mai numeraase decft planetele materiale ut via{d.""
,,Ne putem explica, oare, eauzele ce-au dus ia tipuri de
via{A alternative? O asem,enea intrebare se adreseazd
exclusiv Divinit {ii, iar accesul nostru \a cauze este onorat
numai de mecanismul u4or fenomene de la irivel de
asemenea material."
,,Referitar la alternative! Este aqa ,gi nu altfel, deoarece
univer"sul, cLtirl arn .mai spus, este un sisferri inchis. La un
rnoment dat, el se va prdbuqi fn el insugi, f,ormind acel uriag
nucleu de materie care va exploda din nou. Divinitatea a
ereat planetele spit"ituale, a1adar inty-un plan unde nu
existd autadistruc[ie, pentru a da pasibilitatea f,uturor
civilizafiilor, fie extraterestre, fie ndmintene, ca la sfirqitul
unei perioade de evolu$ie sd poatd abfine transrnutarea in
plan spir"itual, scdpind astfel de distruc{ia {:are va veni intr-
un viitor .destul de tndepdrtat; asupra tipului de civilizalie
specific gi Pd mintului. "
,,f)eci noi vie{uim intr-un tip de eiviliza{ie alternativd
care este condamnatS la dispari{ie priri distrr.igere sau
autodistrugere.
,,Aceste na{iuni apargin ex'clusiv aamenilor qi semnificd
apartenen{a exprestilor respective la tagica umand.
Dumnezeu inseamnd Absolutul, deci nu-i ytutem atribui un
punct de vedere prin care ar apera in sinul crea$ei $ale. Dar
in(elegem cd Universul ca sistem inchis are a funcgib precisd
de laboratar. LTniversul are o limitd, deqi e] pare nelimitat.
tn eI coexistd miliarde de civiliza{ii, inciusiv cea terestrd, gi
157
accentuez afirmattia deja cwnascutd, aeeea *d avent clataria
de a evalua s1tiiitua!. Deocam.daf'd nai n-arn atins acel
stadiu campatibil cu rigariie divirte, iar daed ni s-ar inlesni
aecesul ncum si zicent, ne'afit lnl'i de realitd{i cu care nu arn
putea fi congruen{i. Ot, in p}an supe-rfor spiritual se
'majifestd'lnsdgi
Divinitatea' ileei taate civiliza{ii}e sunt
abligate sd treacd acest; proces de epurare spit"ituald ca sd
ajuigfr fn cele din urmd Ie ultimul ,sfaditn Ss svslLz{ie, Ia
iesevtqire gi perfec{iune pentru' a se reintbgi'a tn Absalut'
in plan'ul slqiritual nu existd nici fnceput' 9i nici sfrr'grt Nof
nu Ttutem tn{elege aceastd afirma$ie atita vrene cf "t trdim ?n
planul h'idirnen sian aI."
,,I)ecluc c6 rdtlcirn in eroare qi inir-o evolutie aparent*
care se cornpune clin erori. $i totuqri, Conte, viata este
sublirnS! $i totuqi, nr-r 6unt lipsit'e de rn[reQie creai,iile
pozitive ale ,;n',t lui! Ar trebui sb cbutim adevErul
adandonind acumulS"rile acestei civiiiza{ii?"
,,Ce vreau s;i spun acunl va pdrea inacceptabil sau
ir"eaiizabil, dacd nu chiar absurd! Oamerlii de gtin$d ai
acestei civiliza{ii terestre qi taate valarile ce apar{in
sp iritu alitd{ii p drnfnte n e, inccn gt"uente cu plan uI -sp ;1it2{
superiar, irebuie sd schinbe direc{iile de evalu{ie' Ne
edznirn sA f,acettt schimbdri palitice, ne risipiwt in o mie de
telut'i care ne consurni Ttaten{ialu} :;pitit'ual frt chip inutil'
[ar dacl am in{elbge ce insearnna a fiinyl in p}anul .superiol'
spiritual, rre-Lm da. searna rle ninicnieiile noasfu'e ln fantl
atit de tra6Pce""
fn
,,Curn si in{elegem de i:ildi cd o fiinqa <:are t'rbieqte
ac*l plar", supe|ior nu cunoaqts nici url {'el rit-r ilificu}tate, de
nici o nat-rrr6? CI fenomeneis pciif,ir:e qi intreaga c'selliri
phrnintearrir e evenimeri{ialului soci*l gi istcric, nu au acolrt
nii:i o echirraient!?"
,,Vifsta Liniversului nasL;:u 6ritl;mertsittna.l qt'im rti a fast
evaiiati'!a ZA-ZS rniliayde de ani. liste ipateza care cit"culd
semnatd de oamenii ce gtin{^d. Adevdrnl esie ca virsta reald
a acestui univel.s este de aproxinativ J04 miliarde de ani!
158
Deci din punctul ncstru de vedere, al eivilizaSiei terestre, de
suprafafd, dacd ar fi sd eixcludem arice altd lume de pe
Pimfnt *- md refer la a doua lume a Terrei, Sharnbala
putem sd spunem cd avem incd destul timp pentru a -,
ne
yte rfec[ion a " Prelutn dw-vd *xpre si a, e ste'intr- adevhr pts{in
ryreabild afirmagia mea. A.Lte eivilizafiii, cetre spirituale, s-a.u
int;egrat in planul superior spiritual cu multe sute de
milioane de ani in urntA."
,,in cartea sacr'5 a cregtinismului, care este Biblia, sunt
cuprinse adevhruri privind integrarea ornului prin eredintp
in planul ?nalt spiritual. Suntem puqi deci noi inqine in fa{n
r.rnei alternative spirituale superioare prin eunoagterea
,;t,iin{ifici, frlazofieh, materialA, sau prin acutizarea devotati
,t credintei, adici prin rnesajeLe p5.strate in cartea sacrh a
omenirii..."
,,Dat" nai cunoaqtem tipuri de ini{iere care ne eonduc Ia
'rctesul in Tslanurile transcendentale in universul spiritual.
,\:;ta nu fnseamnS.6i accesul ?a uniyei'suI infinit, creat d.e
I)ivinitate gi indesfr"uctibil. Omul simplu,'avind tot timpul
,'redin{a fn Dumnezeu in mod direct, intuitiv, fiind altfel
,";pus racordat la Divinitate, iqi deschide aeel aanal spir:itual
t;tre intuie1te esen$a fiinfiei in raport cu .Altsalutul" .La
-;lii"rsitu/ vie[ii acest om va avea accesu] neindoielnic la
rrriiyel"sul spiritual infinit^ "
,,Ajungem agadar la suflet. Fentru cd mai rleparte,
lrornind de la cele afirrnate, nu avern incotro si ne
iir drepthrn decit evocind Sufletul. Ce qtiu in{elepl,ii
Sharnbalei despre Suflet?"
,,Sufletul, care nu este a crea$ie divind, ci chiar par"te
rtil.egt'antd a Divinitd$ii, sigur ed este nemuyitar! Dar Ia
',ivel tridiffzensional, Sufletul nosfr.u este practic canstrfns
,i !.t'6iascd'intr-un eorp material qi si evolueze in aceste tregt
tlr tyidimensionalului. Acelaqi lucru se poate spune qi
l(',ip]"e cei din Shambala, care gtiu cd sufletul este
rt,rnu?"itor. Dar Ia adevdrul nemuririi Sufletului noi nu
t,ttl.etn ajunge. lfumai cei care au a intui{ie sutrterioard drept
159
dar aI Divinitdfiii pot sd c'uprindd a micd parte din aceste
legi. sutletul este supus legilor Llniversului in fiecare vi.a{a
pe care o trdieqte""
,SI luim spre exemplu un om obi$nujt care triieqte
deplin in eredin{a in Du.rnnezeu. "
,,Acest am, dussd momerttul "' tn cate a pdqit pragul
morfii cu credin{a nec]intitd in Divinitate, va rd'rnine pentru'
eteinitate fn {Jniversul spiritual superior Ei infinit! El
prirneqte acea recompensd pentt"u credin@, fiind deci apt sd
vieguiascd in infrnitul spiritual."
,,Dar existentul uman negativ ai acestei deveniri?"
,,Evident, qi negativul pildei ideale va cunoa7te lumea
spit"iielar", dar fiind legat in existen{i rle materiaiitatea
ixclusivd a devenirii materiale, eI va fi cansttins sd se
reintrupeze in alt am, saLT 'in altceva dupd o periaadd de
rdtdcire infr-un plan imediat superior celui pinti'tttesc"
Reirttruparea este necesard pentru a parcurge un anumit
rtumdr de existert{e in via{a pd.mfnteasci, ca spre sfrrqitul
acestei lungi evaltt$ii acel spirii; sd fie printiL in dJnivr:rsul
-
spiritual infinit.
,in credinl,a intuitivi popularA, romAnul a prefigurat
u.n destin speciai spiritelor p6mintene malefice' Avern
pe de
o parte blestemul, care emite adev1rate <programe" de
supiiciu pentru personalit6{i1e malefice ale istoriei'
t"gadoi.-*i s6 te int;reb, in acest spirit, ce se intimplb de
o*implo c* un l-Iitler, cu Lrtr' Stalin, ale c[ror suflete pline de
aminlirea singelui oirlenesc qi ororilor s-au desprins diir
i,rupurile ]or la disl.anla de opt ani, deci aproape unul dup5
aitul?"
,,To[i dictatorii, rnanathii $ tiranii eruzi cave au bi'ntuit
istoria ie-a lungul rniilor de ani, au {ost cartst;'irtqi de tregtle
{/niversuJui sd se t"efntrwpeze in a}6i oemeni sau, dacd au
fast extrem de stngeroqi, ca in cazuriie citate, in animale!
Efitler, Mussolini, Stalin n-au fast ei fngrqi :;pir"ite malefice,
ci supursi ai influen{elot rnalefice foarl;e puternice, rtirtte
recruta[i manevra{i de t"ar$ele i.ntunericului" spiritele
160
malefrce nu se supun, cum am spus-4 Legilor Univerxtlui,
Divirriti{ii, degi ti recunose lui Dumnezeu. puterea absolutd
de creator sLtprem al tuturar Lucrurilar. .tn fntunecimea
canqtiin{ei lar tns\, eJe nu pat evalua, rdminfnd deei opusu.I
vinit6{ii, disfs'ucf,aar e ale crealjei, eivilizatiei am ene Efi din
{} i
1:uncf de vedere spirititai""
,.Ir.r rerarhia gr:olii civilizaf;iilor, existh gra.de de destin.
Pc cer t afli $hai'nLrala?"
eapt6 se
,C iv iliza{ia "5'harr:,bha 1 ei, avin d wn contrs*, perman sn !,
':,t :ivilizatii!e extyrtteirestye 6i cu Divinitatea., ntt gtoate fr
;rifru,en{atd d* spiriteltt matefice, Dar paate fi ataeatrt, in
t,'r"incipi.u, fnsd ani tiAt:t:t
':4 Sltarnbalit este invulneraltili..
Trii,nd dupd legile pi'apsgate de fnseqi c.iviliragiile
'';ifratere stre alt Lrni"tersuJ.t:i, Shttnthala a ptstut sd :;e
'ie;r'v olt e n efi i:n d ni r:i a datd i mpt i cat,i.'in diferitele ean{'licte
r)rcvocate de demonism {:a{e au existat Ei mai existd in
l'.i.,:le* rle la suprnfa{d. Acest fap!, te-a i;ei',inis eelay rltn
'i!::gn!:e.la a evolu{ie u}uitoere, cu. eaye qi nai oantenii ne-arn
i'.'i ;.;t-t!.ttt canlpar:t ilacd n-;am. fi avut de fn{runtat in
,rre,i"cian*rui;i demani:;mul. 5';i rtri uitLm cd gf ,9fiamh ala a fbst
.r,:pusA constant, tr;resiu;'tilor malefice, dai" inalta ei
';pit"iLuatritate in paralel cu canstruirea unei civiliza{ii
invulnerabile au fh.cut cu yiutiniA sd pramaveze 'in spiritul
Divi ttit\fii qca ala civiliz agie i spiritual e superio are."
,,Degi am rnai consernnat arn[nunte interesante despre
cr:nducdtorii Shambalei, ce poli spune despre ei in aeeeaqi
rdee a gcolii?
,,Sd nu uitdm cel mai importanL amdnunt: conducdtarii
Shambalei au capacitatea de a stdpfni un multiplu de far{e
rile planetei, inclusiv spiritele malefice. Existd dacumente in
tcest sens, iar eu am vd.zut citeva demonstra$ii care nu mai
,ut nevoie de alte argttmente..."
,,I)ar ce-mi spui este perfeet contradictoriu! A st6pini
:e!'a sau pe cineva inseamni a-i determina utilitatea sall,
romportamentul. I)acI le pot stipini, ce-i impiedici pe
':onducS.torii supralumina{i ai Shambalei sb ne scuteascb de
161
nesfir$ita lupti pdrninteand dintre malefic qi benefic? I)e ce '. ,,Evident. Cunosc specula{iile exege$iLar, eel pu{in a
in{elep{ii pe care i-ai vizitat lash civiliza{ia umanl sd fie parte dut elb. Eu nu inventez o ipotezd noud., ei a{irm ed
chinuith de rau?" acest verset din Bibie, rastit de fisus .I{ristos, semnificd a
esengd divinh. "Sdrac cu duhul" fnseamnd pur qi sirnplu a
,,A fnfuebare fireascd, elementard chiar, pe care a
fntflnim in fesdtura de idei a omului sirnplu, ea qi a omului avFla o energie curatd, golitd rle negativ, de ydu, de malefrc
Iuminat" Aceastd neutralitate strict respectatd face parte J.a u.rma urmelor. Deci nu.mai. oamenii care fqi folosesc
din Lfarele P]an. EvoLu(iile nu trebuie for(ate. Daat amul a energia curatd, energia narmald. de zi au zi fn seopuri
reugit sd forgeze lucrurile prin artificializarea lat, spefind exclusiv benefice var cinaaqte tmpdrdgia Cerurilor. Cu
sd-6i constr"uiascd un univers Nrman, reprezentat de creafiile aceasth energie deducem cd se poate canstrui un paten{ia|
sale, artificiale. Este tmpatriva firii din legile Universului superior fn alt nivel de existen{A, aeeea spiritua}d evoluatd.
tridimensional. Marele PIan este pregdtit de civiliza$iile impdrdgia Cerurilor este de fapt fmplrd.fia planurilor
extraterestre din otdinul Divinitd{ii. Shambala este spirituale."
intermediat"ul, cum sunte{i dumneavoastrd intre mine care ,,Credin{a celui "shrac eu duhul" insearnnh deci o
m-am intars din Tibet, qi iititorut romAn, in fine, qcoala este energie normal5. Prelungind ideea, distingern o energie
durd, este grea, este I'oarte severd, dar inevitabild Ei purificat,h prin acel canal deschis, prin intermediul
Divinitatea, in lucrarea ei negtiutd Ei accesibild par$ial spirituliri cu ajutorul credintpi in Dumnezeu. Credin(a are
numai ninfilor fndelepte gi cu intui$ii superioare, dareqte, agadar eapaeitatea de purificare de-a lungr"il ?ntregii vie[i!"
vorbind ameneqte, sd-qi aleagd promovafii qcolii, ap[i de a
face un pas mai dep;,arte, marele pas spre spiritualitatea
superioard."
,,Mh intreb ci6i oan-reni vor trece prin marea incercare la
care ii supune pe to{i Ilivinitatea prin irrl,ermediul'
Apocalipsci."
,,Incercarea este atit pentru credinciorsi, cft gi pentru cei
necredinciogi! Va exista situa{ia in acegti ani cinrl 6i aamenii
credincioqi, afla[i in culmea deznddeidii, dispera$i, qi a'
condi6iilor ce var veni, sd se lepede de credinfL din pricind cd
vor avea mintea nduciti de eeea ce se va petrece" Ei nu vor
in{elege de ce Dumnezeu ii pedepseqfe gr pe cei credinciaqi qi
drepgi, qi pe cei nec:redincioqi qi plini de pdcate, Dar cei ce
vor pdstra credin{a neclintitd in Dumnezeu, in pofida
tuturot caznelor gi fncercdrilar, var primi btnecuvinf,ai"ea gi
bin e m e ritata rispl at,a. "
,,Conte, spusele Mintuitorului iriterpretat,e.de exege! in
atitea feluri. -* "Irericiqi cei siraci cu duh'r"il, cici ei vor
mcqteni imp[r61,ia Cerurilcrn --, semnificd. un adevir adinc
ce sti pe ,,frontispir:iql" Ecolii?"
162

Evolu(ii istorice incomPatibile
cu echilibnul sPiritual
Pentru ornul ce qi-a transformat gindirea intr-un
nesfirqit de interoga{ii, pini la a deveni afectiv qi senzorial
adeptul unei mor:ale a binelui gi echilibrului, istoria
repiezintI cea mai grotescI qi mai plini de m[relrie
."ulitutn. Este un fel de inacceptabil ce nu-i cere niminui
consimlhmintul, dar ii cuprinde pe toli oamenii, pe unii
ficindu-i martiri, pe cei mai numeroqi -- infrin{i, iar
supravie{uitorii continuI opera de perpetuare
evenimentllor mereu sub apelul de-a nu repeta trecutul in
*u*u ." avusese el tragic qi nelegiuit' Dar generatiile
descendente din supravie{uitori arareori vor evita repetarea
istoriei, noutatea in repetare fiind ,,condi[iile diferite" intr-o
evolu{ie care uith leziunile vechi qi ghseqte destul loc pentru
a produce altele,. cel mai adesea performante, rnai adinci'
Dinamica rdului istoric pare astfel si se transforme intr-un
lichid incins care trebuie s[ circu]e in trupul umanithtii
p[mintean a] reinnoirii prin distruc{ie'
' principiul
duph
Omul este fbrl indoialh un locatar al istoriei' El este
cuprins in evenimente chiar 9i atunci cind, eludindu-le, se
va retrage evitind apropierea de liniile active qi inflamate'
De prea"multe ori for@le raului au atins acel prag al limitei
ficind neputincioaue "*p.*uia qi inadecvate cuvintele,
evenimentele fiind mai puternice decit puterea de
imagina{ie a creatorului din sfera abstractulrri pur'
164
Ciclicitatea maleficului sI fie oare ,,disciplina" ezoterici
prin eare evolueazd qcoala numiti FAmiirt, Viai;ii? SE fim
oare o materie vie inzestratX eu conqt,iin{4, care iqi
snblilizeazl form.ele de distmc{ic aspirind prin acest proces
negativ la distructia totaki? S5 fim poate niqte sinueigaqi,
rare din cind in cind au nevoie de cite un go{: cle lumini,
pentru a se trezi gi ciuta o alth realitate, a echilibmlui Ei
'distan{ei fa{aje malefic? Ne transfbrmd.m f}ir:a in sffituiti:rr,
igolindu-ne astfel de percepNia esen{ei: credeni 'in via{a de
:-rpoi penl,r'u cd ne este fric6 de inzecirea supLiciilor
p.lmintene in cealalt,l inme; creclem in Dumrrezeu ltentru ch
ne este frief de via{a irditd fihrd ctedin$.; ci:erlem. in faptele
i;rlno, in ginilurile pozitive, in necesitatea rnoralel, dar
evcnirneil{ialui sociat qi istoric clevin er permanenth
provocare antrenindu-ne in diree{ii opuse principiilor
creqtine,,.. <;rnul contradictoriu-atinge culrnea cea inai inaltd
a psihologiei egeerrlui eind simte ultima fric6, aceea de-a.
avea viitor. O resemnare revoltaLll adun[ in noi slhbiciunile,
iar in acest rnoment cles repetat in istorie, omul acord,i
dirnensiunii spirituale esen[iaie uir rol lipsit de inrportanfti,
a abdicind de fapt de ia esenta Ecolii gi a laboratorului
pbmintesc ce-i cer t[ria de a nu se izola in r[u qi iil
negativele existen{ei.
Azi, 26 septembrie i992; mb oirsedeazh o mArturisire pe
care rni-a fhcut-o Contele cu acea seninitate curat6, pe care
o eunosc qi exprimh siguran{a de sine:
'Eu fiind o persoan[ sacr5, realitatea s-a irrchis in urma
mea. Indif,erent cine ar incerca sh ob{ini legitura, f,ie
lelepatic, fie spiritual, cu Shambala, rezultatul va fi alrsolut
riegativ sau de aqa natur5 incit sI amestece realitatea
pentru a nu da voie adevhrului sd fie risthlmlcit. Realitatea
este compus6 dintr-o multitudine de repOre ce se
intrepdtrund conform complexelor legi ale Universului, 9i
sint in mare parte inaccesibile min{ii omeneqti."
Oum po{i si clasifici o asemenea dimensionare rostitl
apodictic Ai in mod absolut? Convii asupra faptului cb atunci
165
cind pe P[rnint va reveni Mesia, pogorirea Lui ar trebui si
fie inso{itb de i;rr simbol de mare for{5, ci nu in" chipul unui
om; prea mulQi oameni in acest sfirqit de secol se identifici
drept mesageri ai Divinit6{ii, iar frica, acceagi maladie
capabild de atenlioniri, dar nu qi de structurhri esen{iale,
naqte in om circumspec(ia fa{a de eventualitatea aparitiei
Adevbratului sau falsului Mesia!
tungul drum al acestor pagini spre cei qapte ani
apocaliptici am dorit si aib5. ia vedere acele borne istorice,
deci omenegti, prin care prezumtivele gocuri ale viitorului
apropiat sb fie in{elese ca rezultate, ca efect,e ale
itinerarului evoluliei gi istoriei. Daci mi-ar sta ?n inten{ie
un proiect personal al propriilor mele imagini, cu siguran$
ch ag evita cu strSgnicie deconspirarea trui; imaginile
prernonitorii includ destinul global al urnanit[{ii, al unei
{5ri, qi ne indoirn mereu ch noi suntern aceia care ar fi
prirnit revela{ia qi ingAduinla de a le transforma itltr-o
informa{ie de interes public.
Voi continua deci discu{ia din aceastd zi cu toate
indoielile ce-mi incarci sufletui la ceasul acesta- Evul iVlediu
'in secclele ce-au urmat dupd
este un mornent de r5scruce
jertfa Mintuitorului d[ruitd spre mintuirea oamenilor.
Oricit de incornod ar fi, vorn re{ine aiternal,iveie acestui
rnoment osciiind iirtre bine gi rdu, intre benefic ai malefic" ?l
rog pe Contele Incapucciato s1-9i cles{bgoare argumenteie"
,,Voi lua m baz| de porni,t'e veehea Europd cu principala
ei structurd itt vremea evului mediu: imperii, manarhii,
regate. Se qtie prea bine cd incd din primele secole ale
primului mileniu dupd EIrist'os, au tnceput sd apara {orme
rudimentare de organizare. S'a format.un tegat bine
stnxturat tn Anglia, irt nordul Eai'opei, in Frania insd s-a
ndscut ideea de imperiu datofitd intinsului ei teritoriu' Irt
Iegdturd, cu pt"imele fortne de arganizare a1a zis sociald din
Europa lesticd, se pat aminti aeele legende normande ut
cavaierii mesei ratunde, eu regele Arthur, cu acele rdzbaaie
166
rle cucerire de noi teritorii. Toate acestea se invfrteau in
jurul legendei Graalului. Ce era acel Graal, pentru ee era
ctiutat gi ce insemndtate avea eI? Graalul esfe un ohiect de a
sacralitate infrnitd, pdstrat fntr-un loc secret, rleparte de
putinga oricdrei min{i omeneEti rJe a-l Lacaliza, nu attt fn
timp, pe cit in spagiu, deci ca o zonL geagrafi.cd."
,,Conform tradiliei, GraaLui este un semn. Un obieet
lrisat de religia cregtini ca indiciu al veqniciei religiei pe
Flmint. $tim ci r[zboaiele succesive din. Europa acelor
'vremgri, anii 500 - 900, s-au purtat in jurul acestui semn,
;rl acestei idei de-a gdsi Graalul qi de a-l sthpini..."
,,Intr-adevdr, de a-l stdpini, fnsd in sensul hun, henefic
al cuvintului. Dar Graalul n-a fost gdsit. Nici azi nu se gtie
unde se afld sfintul Graal. [nsd dataritil ideii ytrivind
cxisten{a lui, s-au pt"odus numeraase tulburdri fn evolu[ia
Europei din acele vremuri. Odatd cu trEcetea tirnpului,
dupd anu| J000 el erei noastre, regatele qi imperiile s-au
:-;tructurat mai bine, ajungind tn Anglia la acel regat foarte
influent supus farmei imperiale a Fran(ei. Deci incd de
fi;unci existau daud forme opuse care incercau sd-gi asume
intiietatea in lungul qi latul vechiului continent. De^a lungul
;iecolelor, regatul .Angliei qi imperiul Fran@i s-au iniruntat
in bdtdlii. in anul 1000 qi citeva decenii dupd a apdrut gi s-a
intdrit pe scena europeanA, mai ales fn Fran{a, Ardinul
Citvalerilar Cruciagi, Misiunea lor a fo"st sd rfrsp'incleascd fn
principal crvgfrnismul in zana Asiei Mici qi in Nordul Africii.
(')eea ce nu au reuqif., deoarece eregtinisrgul ca religie s-a
lovit in Asia .Micd de acea pdturd saeiald evreiascd qi
;rrabd.. ""
^
,,$i Lotugi, in teritoriile ilrabe creqtinismul a fuzionat eu
r:unoqtin(ele gi preceptele evreieqti."
,,Evreii se falaseau de acea laturd sociald., Kabala, eare
t'rtr de fapt o tradigie. De aici au preluat eavalerii cruciagi
toate temele filazofice qi mistice pe care le-au rdspindit mai
lirziu in Eurapa, sub farma ardinelor qi societdgilor seerete.
I'rin 1278, cu aproximagie, a ap.drut primul ordin bine
167
structur"at, gi anume Otdinul Cavalerilar Templieri' ile la
acest ardin de'a lungul secoleLor s'a ndseut a migcare
antaganistd gi complententard la nivel eurapean' ordin care
impiumutaie de la crucia$i taate cunoEtin$ele Kabalei,
'inierctnd sd fndrepte, prin anumite ptecepte qi tigari, idei gi
inserisuri, evolu{ia europeand spt'e un sens pozitiv'
tncercLrile Jor s'au lovit de aroganfia regelui Fili3l cel
Frumos, care prin alian[d, cu primul papi aI ace]or vremuri
a incercat in nai. multe rinduri sd pund capht ordinului, sd-l
dizalvepur rsi simplu qi si instaureze fn Europa un regim de
daminare totalitar. Cele douA tabere s-au in{i'untaf' de mai
multe ari, regele Filip fiind tletranat, dupd care a cerut
ajutor papalitd[ii. Reugeqte sd'qi recapete tranul,
zAddrnicind astfr:l incercdrile Templierilor de a ptopag'a in
so<:ietd{i europene no{iunile de fri{ie ,si libertate. Prin Bula
Papali, Ordinul Cavalerilot- Templieri a fost desfiin[at,
dupd aceea hd.r\uit, iar membri-i ordinului au fost tot"turafii
in in chisorile Fr an{ei."
,,Dar nucleul acestu.i ordin s-a pSstrat, rhsfirindu-se
ulterior in intreaga Europh 9i urmindrr-i la vreo Lrei secole
un alt orclin, mai puternic, numit al Cava.leriior Roza
Cruceeni..."
,,Raza Cruceeni a tbst infiin{ai de un alt'incercaemisar al
Shambalei, Cristian Rozencrantz, care va sd
prapa{{e in Europa tiranizati\ notiunile de libertate, de
'frdfie,-"
de bundin{elegere, de taleranfid" -,. Cava]erii acestui
ordirr'nu f,ost tbarie mul[i ani in canflict direct cu papalitatea
gi cu rnonarhiile acelor vremuri. No{irs'nile de alchimie,
magie, parafilazofie au ajwns pinti Ia adevdrata Etiin{a a
pieltei
'folositehlozofale!
Dar nu au'scdpaL de sub canttol, spre a fi
in sens negativ de cdtre capetele tnfrerbintate din
jurul monarhiilor irrott"n". in cele din ttrml, gi acest ordin
"a
ineeput sd intimpine dificultdfi, neputindu-se manifesta in
toatd amploarea sa pe scena europeand. Atit Ternplierii, ctt
qi Roza Aruceertii au avut filiere in toatd Eurapa, ceva mai
tirziu, qi foarte pu$in fn Italia. In acest interval de timp
papaiitutea a luat amploare, cu tendin{a de a 'Jomina chiar
monarhiile qi regatele europene"'
l6tt
,,I)ar era cit se poate de firesc, qtiut fiind eh nici un rege
gi nici un impirat din Europa. nu $e insebunau fbrh a primi
ircordu.l papal. IIn singu,r eaz in istorie este ee'l al lui
Napoleon Bonaparte, cal:e nu qi-a exprirnat proprii: zis
refuzul, ci in ultima clipb., nemaiavincl r6bdare, qi-a smuls
i;r,rr qi simplu coroana din miinile papei punindrr-qi-o singrr
p8 cap..."
,,4 fast fnf,r-adevdr un gest aarecutn sfiddtar! Dar
incidentul s-a clasat fdrd a izbucni un scantlal.'Dupd
tyecerea Ordinului Roza Cruceenilor prin purgatoriu.I
riegativ aI Eurapei, a apdrut al treilea val, eare a inelws pe
la 165A apari[ia prime]nr laje ale francmasanilor,"
,,Ordinele, lojile Ei aite forme ele organizare care includ
inanifestdri inai mult, sau mai pu{in ezoterice ca alternative
ale preeentului politic, istoric, legitirnat, insumeaz5 o searnd
de priricipii gi chiar ideoiogri dizidente."
,,La inceputuri, Crdinul fi:ancmasonilar avea ca ideal
propagarea legilor Divine care stau la baza [/niversului"
Nrrc/eul a fost format in .Fran{a, dupd aceea s-a rispindit tn
Anglia gi'in celelalte (Ari eurapene. Dar trelsu.ie mentianat
ad ini{ial nuc}euL a {ast inLIuenfu.t de migcarea generatd in
Anglia, la fnceysut dest;ul d.e rudimentar gi nu se bucura de
r:lemenga regalit,A{ii. Insd cu primele rezultate pozitive
abtjnute fn Franfa, fi"ancntasanilor li s-a dat cfEtig de cauzd."
,,Conte, intrlnr pe un {hgaq unde eu nu-rrri vbd iocul!
lrm re{inut c5' cei din Shainbala au avut urr ro] important in
crearea Ordinului francmasonic. Deci prin aeest ordin au
irrvirrs de fapt in{elep{ii Shambalei. C[ror factori de evolu.{ie
le atribui ".cigtigul de cauzd,, de vreme ce am vhzut pln[ aici
c[ intp]ep{ii de statura unui Noron nu-gi perrnit, cred eu. sh
rateze <l influen$ directb spre krinele pi"rnintenilor?"
,,Vd in{,eleg perfect. A{i vrea ca a evalu{ie pozitivd sd. fie
ceva eu'inceput dar f|rd sfrrqit! Implicarea ordinului in
evalutia politicd a monarhiilar qi regatelar europene este
inceysutul degenerdrii. Sd nu uitdm cd astfel ardinul intrh in
conflict cu papalitatea. Era un rdzboi de idei""
169

,,Rememorind unele lecturi despre acest subiect c[ruia
s-au dedicat mai mulbe chr[i, rigti sI intimpini ostilitatea
aLtor puncte de vedere..."
,,$tiu cd unii autor-i at putea sd se supere pe mine, dar
aceasta este realitatea cind md refeream la un proces de
degenerare..."
,,Dar: conflictele, dup[ cite qtiu, nu erau. numai cu
papalitatea""
,,Este adevdrat cd, fn afard de papalitate, francmasonii
au intrat in conflicf. gi cu iezuitismul, cu marthinismul, deci
gi cu alte forme de^organizare spir"ituald apdrute Ia vremea
aceea in Europa. Insd toate aceste forme, ordine mai mult
sau mai puQin secrete, nu s-au nd.scut numai din itlei
orgolioase, sau cum am spune noi, azi,'dizidente, ci din
m e s aj e Ie Sh amb alei, tn s d prin i n te r m e d i at' i in feriori. " . "
,*Aflu un element nou. Shambala are diverse categorii
de rnesageri?"
,,Inferiori, desigur, tocmai pentru a pune fn miqcare
mecanismul complicat aI scenei eurapene av-ind virf de lance
manarhiile, pentru a nu plafona in acel rnament. istorie
evolugia sacietdlii umane. Ce s'ar fi fntfmplat dacd s'ar fi
acceptat cd, fi-ancmasonii erau simbolul binelui la vremea
respectivd, monarhiile devenind simple instrumente ale
ardinului, iar papalitatea ar {i trebuit sd fie desfiinfptd sau
sd intre in rd.zboi deschis cu francmasonii? Lucrurile ar fi
Iuat a intorsdturd nepldcutd, ducfnd Ia plafonarea
evenimentelor fn Europa. Deci inspirafia Shamba]ei vizeazi
evblu{iile. Mai tfrziu, in periaada anilor 1770, se gtie cd a
avut loc revolu{ia anti-englezd pe continentul Americii de
Nor"d, in urma cdreia s-a proclamat celebra Constitu$ie.
Trebuie ,stiut faptul cd acea revolu$ie, apoi Constitu{ia
Statelar [Jnite a]e Americii sunt rodul activitd$ii
francmasonice pe noul continent!"
,,Dar in acest moment al evolu{iei, cu transmutarea ei
in Lumea Nou[, Ordinul francmasonilor este legat de
spiritul benefic * pentru a folosi o expresie mult vehiculath
170
in discu{ia noastr6. Instaurind libertatea gi democra{ia in
i SUA,'in L778, franemasonii au creat o alternativi mutind-o
din Europa peste Ocean. Dar nu. era gi periculoasS pentru
regatul Angliei qi rnonarhia Frantpi?"
,,Evident. trnsd.gi paphlitatea ineepuse sd-gi piardd din
influengd. Aici a interveni.t factarul de degenerare, eurn
spuneam. Dar pe de altd part,e, niei nu era cu putinfi sd fie
albfel. E r a n e e e s ar d r d. stur n ar e a m o n arhi ei fr an ce' z e " . . "
,,f)eci dupi 17?8, consideri c[ sub influen{a Sharnbalei
a urmat preghtirea pentru inliturarea neonarhiei in Frantp?
Victoria pe pS"mint american reclama ?n Europa o
prelungire a ideiior qi idealurilor deja aplicate peste Ocean?"
,,N-a\rem decft sd recitim istaria Franfui. La acea vrefi're
,francezii erau exaspera(i de monarhie gi monarhi. Erau
destul de necdji{i gi nu mai aveau fncredere fn bunele
intengii ale manarhiei. La baza miqcdrii eare a decapitat
manarhia in Fran{a au stat francmasonii!"
,,Celehrul Al. Dumas a transpus in pagini rnernorabile
a*{iunea nu_mai pu$n celebrului Joseph Balsamo. Recrmgi
Iu iecturi pdmintene?"
,,Recurg la amintirile xnele din Shamhala! Sd nu vA fie
aJ rnirare, dar personajul pe eare l-a{i evocat trdieqt:e gi la
ora aetwald prin lacuri ce nu trebuiese divulgate" De
lF:exnenea, gtiu multe lucntri despre eantele Saint-Germain"
.\icesta a. fost creuzetul care n sfrins rni1carea de la 1V80,
rnigcare frantmasonieS. Dupd un prr'm egec 6i dupd m*artea
;';ge?ui Louis aI X,V-lea, francmas*nii au agteptat un nau
prfle-l de, ft rdsturna monarhia, respeetiv pe regele {"auis aI
XVI-lea" In aceastd perioad\ a intervenit faetarul
tlr:generativ. Francmasonii nu au mai a-n:t rdt:dare, trojiile
lor s-au grdbit sd pund tn aplieare planurile de distrugere a
,ranarhiei, iat' prin unele manevre s-a ineercat, infiltrarea
,tnar i.dei chiar in siir ul rnanarhiei. Aceste miqedri
s:ubversive, care aveau ralul de a devitaliza structura
manarhicd, au candus tn cele din urmd Ia cdderea Bastiliei
|n 1"789" Din aeest mament, cunoscut fn istorie, fiinrl varha
t7t
rle Revolu(ia Francezd, francmasonii au degenerat intrfnd
de fapt fn politic\, deci au trecut de partea negativd a
lucrurilar. Odatd cu trecerea timpului, mai ales in secolul
XIX-lea, francmasaneria este infiltratd de personalitd{i ce'i
vor fndepdrta idealurile ini$iale de rigoarea lar pozitivd."
,,Cum i{i explici (te intreb astfetr ocolind faptul c[ te
intorci din Tibet!) aeea depiasare, pe care o sus{ii, de la un
pol la altul dupd sute nJe ani cit ordinul respectiv a avut; un
rol pozitiv in evolu{ia ltirnii civitrizate?"
,,La scath planetar|, francmasoneria, ca ultimd
manifestare a ordinelor secrete in Europa, se inspirase din
Kabala evreiascd. Era firesc.ca personalitddile mistice
evreieqti sd-qi ia revanga..asutrtra preten{iilor masoneriei din
Europa acelor vremrn'i; trn marile loje eut'opene au incepttt
sd inh'e periculos elemente care au deturnat bunele intenfii
ale fi"ancmasoneriei. S;i nu uitd.m cd Revolu{ia Francezd,
noment istot"ic tun,Jamental pentru intreaga turopd ,si cu
Iargi ecour"i in evolu{t-a po}itic| a lurnii, a fost {avorabild
ruiEchrii masonice. fnsd spre 1B0A a lttat o turnnri ptafu'nd
negativA!''
,,Din punctul de vedere ai "dialecticii" discutiei noast;re,
toate evenimentele gi mornentele evolu{iei istorice pe
pimint alterneazi intre benefic ,9i malefic pentru a sfirEi in
degr:adare. Dupi fiecare cidere, degenerare, negativizare la
scard socialS sau spiritualA" se naqte un rnoment nou,
pozitiv, pentru a continua eiclul evolu{iei sub aceleaqi
auspicii. Dacb in@lep6ii Sharnbalei guverneazi din umbrh
u.ss1 *grafic' specific Acolii-laborator care este Pimintul,
atunci observa{ia tirzie a lui Immanuel Kanf pare si
semene cu un diagnostic absolut. Marele filozof spunea, la
adinci bdtrine{e, c6 omul este "rnult prea sucit gi prea
necioplit" ca si iasi ceva bun din el! De ce ordinul
francmasonic, atit de pozitiv, a trebuit sh degenereze duph
multe secole?"
,,(JnuI din motive, care.paate fi re$nut, este faptul cd fn
anul 7792 apdruse o tendintA revolu{ionard foarte violentd,
ctl scop explicit anticreqtin!"
172
,,Dar nu-i putem evita acestui moment teridin{elr:
generate de papalitate, care vedea in francmasonerie un
duqm?n al sistemului catolic de rlominare a Europei!"
,,Intr-adevd,r, tendin{a a fost generatd de papalitate.
Pind in anul L800, francmasaneria a fast Ordinul prin
excelengd pozitiv al evolu{iei soeietdtii. Sd nu uitdm ed
:;copul francmasonilar era crearea unei soeietd{i umane
dezvaltate intr-o perfectd armonie au principiile Divine.
Paralel cu lupta antimasanied a papei, fn multe loji
eurapene s-au impus persanalitd$i anticreqt;ine, trupta
cdpdtind din acest, mornent un caracter deasebit de sensibrl.
Fiind vorba de doud dogme religioase, fenamenul se deplasa
pe un teritoriu foarte delicat. Din pdcate, naile personalitd{i
infiltrate in miqcare au uitat qi au deturnat principiile
seculare, mutfnd "ft'ontul" in au totul alt loc gi impunfndu-i
alte principii, diferite de cele tradisionale. [nft]trarea noud
s-a efectuat cu multd discre{ie. Drept replicd la aceste
modificdri de sens, au luat fiinfd fn Europa a]te ardine mai
mult sau mai pu$ih secrete, care avind legdturi cu
francmasonii s-au implicat de data aceasta gi mai adfne fn
politied. Acelaqi fenamen a fast remarcat qi in Statele Unite
ale Americii. In scurt timp, scopurile benefice ale
francmasoneriei au fost deturnate, transformate in
instrumente negative de dominare a sacietd{ii."
,,Rezumind, susfii deci ca personalith{ile anticreqtine
s-au infiltrat in masonerie pentru a da o loviturd
creqtinismului!"
,,Vd fn{eleg pruden{a, mi-a{i spus de la inceput cd ve{i
t:vita orice discu{ie cu earacter politic^ Or, noua
f\"ancmasonerie este prin excelen{d a miqcare politick.
(]fnditi-vd cd eu port un mesaj pentru ram6,ni, ci nu
ptograme sau manifeste palitice! In Shambala nu se face
politicd, ci se urmdreqte evolu{ia spirituald a umanitdgii!
Aminteam de Kabala, inspiratd de Shambala. Inspiragia era
.ilnolut pozitivd, insd cei infiltragi, qi care cunagteau Kabala,
:ru fnceput sd o foloseascd fn seopuri negative. Apdruse
Iupta pentru puterea politicd atft in Europa, cft qi in SUA,
173
lwptd dirijatd in rnod subversiv de miqcarea masanicd
anticreEttnd."
,,Dar catolieisrnul, deci qi papalitatea au fosl; constituite
din inifiiativa unor evrei, rupindu-se de ortodoxism. Prcbabil
ortodocqii vroiseri si asculte de versetul din Biblie, in care
se spune ci acest neam nu-l recunoaqte pe Durnnezeu. Din
incompatibiliffiti religioase de principii qi p-rioritate,
ajuns la eoborirea pur gi simplu in fenomenele politice?"
,,Evident. Sd nu uitd.m cd ordinul iezuifilor, fandat de
papalitate, avea drept scap cantracatarea principiilor de
egalitate, Iibertate gi fraternitate propagate
fi-ancmasonerie" de Ia inceput. Apoi sd nu uitdm cd, atrasd
tot mai mult de jocurile politice, miqcarea masonicd a
devenit un patential negativ, care dorea sd damine Europa
qi America rie "Alord" Aceste afirma$ii nu au tin caracter
invectivant, cltm prababil presupunefi" ci exclusiv istaric,
desemnfnd t-, retilitate concretd. Ca ut'mare, a Xuat naqtere a
rtaui farmd a rnasoneriei, {inl;inr} acapararea puterit politirc
!;,t nivel i:lttnetar! ^&Iarii rnae4tri i)"anr:masuti care aw intui{
t;enrlirtl,eie r;ei;af'lve l;-att rsiras dir; rrigeai"e" Aytr;i n-au ,in;Jl
irp.'Irrri yar:tau:,:liiii5i tle i;ttlia r:iroi'IiiaJ<e.epri.i?"c sau 8;:r:,:rir,
,,.[i,ovcriirat] in isiloria moCernfr, m:ri ag,troape rls sec*iiri
nrJSir'rr, er m caiifici illuilecarelr ryiasnnica si:rc rrugai.rr,r, i
fenr,rnenelcr qi riac[ ai:estea au. marcat, cu adevlrr:t evolu{ia
istoricd?"
,,Secah-tl a] XtrX-Iea a fost favorabil noii masoner"ri" E'a se
af\d in spatele noilor imLperii niscute fn secolul trecut.
Idealurile secutrare francntasonice au fost fngropate, iar
Europatnce-pea sd simtd din nou suf|ul monarkiilat" m"ude. "
,,Dar Statele Llnite ale Americii n-au fost niciodatb
monarhie, in [,umea NouI principiile democra{iei
libertS{ii lr-.au f<lst alterate. Deci putem trage concluzia cir
aici rnasunii gi-au iinpus in evoh.l{ia statului principiiie
poziti l'e, se,.'ul ar e1''
r74
,,In Statele Unite migcarea masanic*. nu a avut prea
ntare Eucces. Francmasonii a.w determinal; apari$ia Statel-or
tlnite aLe Americii, din dispozi{ia Shamhalei Si aplic'ind
principiitre pazitive ini$iale. f)ar naua ntasaneyie n-a ,inai
fost receptatd pe naul eontinent^ fn sehimh aici at, apdntt;
alte miqcd::i politice. Amintese dsar de Ku-Klux-Klan.
s-a Revenind in Europa, apageul damindrii eutopene de cdtre
noua rnasonerie a fast atins rle fmperiul Austra-Ungar'.
jTIodu.l in care igi exercita puterea acest imperiu bfcefal a
gerterat un val de revolu{ii aproape'in fntreaga Europd."
de ,,Te referi. probabil, vorbind de revtllu{iile seeolului
trecut, qi Ia Revolu{ia cle la 1"848, clin lirile Ror"nAne."
,,Faptul cd in Principatele RatnAne se aflau e:anducdtari
precunn Bd.Icescu ari Kogdlniceanu nu a fbst intfmpldtar,
[dealuyile masoneriei fuseserA reactivate de unele Xoji"
Oamenii palitici romLni de Ia l-848 au avat cu to{ii tregiituri
cu ma.soneria originard., care prapovdduia libeytatea.
R.evaluliile de Ia 1B48 atz fast anihilaf,e prin interven{ia
tnasonicd.."
,,Din planul religios, migcarea se include exclusiv j.n cel
politic?"
,,De Ia 1700 gi pfnA in prezent s-a tat ilncercat
destrdmarea artodaxismului qi deci gi a ereqtinismului.
Eqecurile papalitkqii gi ale celttrlalte religii au scos la iveali
puLerea creqtinismului i:rin ardaxism! Varbind de RomLnia,
se qiie cA'in 1877 s-a dat ma]"ea bdtiilie pentru inrigpenden[a
{arii. Taate incercdrile Islamului de a eweeri l{Arile RamAne
ptnd Ia J877 se saldaserA ou e€ecur". Dacd Ramhnia ar fi
anihilat,i. ca [ar6., atunci satanismu] ar face ravagii pe
intreaga planeti. Poporu.l ramAn a rezistat foarte hine.
o t,Inirea de la 1918 a demonstrat cd spiritul cre,grrl ramfrrlesr
qi extsti i'ncd" Dacd prirnul rdzhai ntandial s^a d.eclanqat i.n
rrrrn;r unui atentat, i* uyma rAzbaiulwi Rarnzinia a avut
r:uraju.l sa-Ei ffiureasc:i ttnitatea 6i intlependenfna, eu toate cd
la nord^est, in intinsui iu.mii slave se ni1Leau ssrimele farme
r75
ale comunsimului preluate de Lenin de la maegtrii sdi Marx
gi Engels. Aceqtia proveneau dintr-o ramurd a unui ordin
ger"rnan intitulat llumina{ii. Astfel RomLnia a trebuit sd facd
fafi atitbolqevisrnului, cit qi atacurilar masonice.".t' '
,,Conte, nlr am clreptul sh fiu Ei inocent ?n acest moment
al dialogului nostru".Atita cii este prezent in mine, spiritul
culturii care se reclam5 prin defini{ie ne-partizan gi absent
din inflamrlritre politice rn-ar indemna sb fringem discu{ial
Am in{eles de la inceput eA te-ai intors din Tibet inapt
pentru orice fel de *carnet tle partid", indifererrt de .culoarea
lui. imi plae dialogurile a\qa cum ni ie-a thsat 4irei,r
rninunatul Ftralon, penl,ru invipturl qi metodh gi rnigcarea
gindurilor opriti din cind in cind tot de gincluri -_ gi nr-r
neapirat adversare, ci doar polemicei ,,$i iat,i c5, vorbind de
evolu{ia istoriei qi a societ[{ii spre cei gapte ani apocaliptici,
aruncim impreuni o privire "de deasuprs" peste ceea c'e ar -
conduce la cei gapte ani apocalipticii in fa{a ta, ai clorinia
unui scriitbr cregtin,-ortodox care aspiri sh ajung5 ia
Judecata de Apoi ilo drumul pe care vor me!'ge cei ee-au
iubit oamenii fbrd ca pentru aceasta sh-i fi clutat in celu]
gurii! Dumnezeu inseamnd Iubire. Dialectica beneficului in
altefnare cu maleficul irni satisface logica omeneascd pentru
cd nu-i pot nega determinismului istoriei evolu{iile care
confirm5. adevArul. Dar povestea neo-masoneriei mi se pare
o puri speculatie!"
,,Eu put" Ei simplu vorbesc despre o refpa mondiald cat'e
a acaparat fn secolul nostt'u multe state cu economia Ei
industria lor, gi de faptul cd adevdrata masonerie qi-a dat
obqtescul sfirqit tn acest secol. A rdmas in picioare
creEtinismul. Trdim sub un vast sistem dominator, cu
rdddcini maiefice! Este vorba de cifra 666, cunoscutd din
Apocalipsd, care reprezintd re{eaua maleficd de dominare a
omului de cdtre om."
,,La fel ca-n lozinca marxisti, despre "exploatarea
omului de eitre om"? Prin perfomanta lor induc{ie
176
telepatic6,intelep{ii Shambalei ne asculth in rnomentul
acesta! Care din noi doi risch si le devinh riezagreabil?.,
,,ingelepgii Shambalei cunosc mai bine deait noi cd de
re{eaua rnalefic{ swnt legate vechile excese ale Inchizigiei gi
fosta tentlin{d demanicrt a nazismului generat de f{rfler. Nu
fntimpldtar neonazisrirul iej caufd azi r;ub aehii no:;tri
lnflorirea pierdutd!"
,,Mi-ai inor:uiat, de-a ii:ngul d.iseugei un f'el de dragr:ste
respectuoas[ ryi timorati- rhtS rje in{elep{ii Shani}:alei" Ei vi.d
toti,rl
1i supravegheazi, ln{luentpaz,* }:enefieuJ acestei lumi
re l,rece printr-o gcoal6. necrufitoare. ,Iot ei l-au inspirat, pe
l$aini,-Germain in succesul i_storic nurnit Revolutia
Francez5.. "'
,,CanteLe Saint-Gerrnain a. lbst ee! ca.re a coordanat,
izbucnirea Revolu{iei Fra.nc.eze, trimis in acest seap de
ShambaLa. Saint-Germain trdiegte.rsr la ora aetualA. Cei din
li.rmea subterani i.-au oferit -formula .misteriosului elixir al
';ie{ii. Este vorba r}e c su,Xtstanffi care are capacitatea de a
;ransforma struc'tttra maleculei de .ADN. I[ai sunt qi attii
ts€rnenea lui Saint-Geymain. Revenincl, aititarul nu trebuie
,;1 vadd ?n afirmat;iile mele despre neo-masanerie eeea ce qi
clumneavoastrd respinge$i
-- u?? fel de propugunid
neghioabd gi anacronicd! Eu am primit mesaje despre
itrlevd.r, despre lucrat"ea Divinitd{ii qi am intrega prote:c{ie
sacrd pentru a-l face cunoscu.t".."
,,Egti delegat de un for care mi. copleqeqte prin
dimensiunea lui in Universul tridimensional! Dar eu
consider anacronicr qi ira[ional6 orice forn'ih de xenofobie!
imi po{i face pl5cerea de a te inslqi numai prin locuri care
rru-mi displac?"
,,Vd insogesc sau md tnsogili prin adevdr. Lupta intre
benefic gi malefic este a realitate a lumii noastre din
(Iniversul tridimensional. Dincola de acest u,iv'ers sau chiar
itr stnul lui, performangele spiritului au atins gra{ia
I)ivinitdfii. Noi ne indreptdm str)re aeea gragie, fArd sd
ltut,ern prevedea cind vom ajunge in dimensiunea superiaard
177
pe care deacamdatd nici nu ne-a putem imagina' Dar
trebuie sd aceepta$i evolufiia istoticd prin eunoaSterea
istariei qi a ideii de evolu{ie! Ce fnseamnd malefic gi benefic
de pildd anul 1938' Atunci s-a
in istoria rccentd? Sd \udm
declangat una dintre cele mai mari urgii ale lumii tercstre'
in acel an, mul{i .oameni malefici's'au sttins in iurtrl unuf
om pe care ofilen1rea L-a crezut multe decenii rnai tfrziu un
dement paranoic!"
,,$i n-a fost precurn l-a crezut lumea?"
,,A.devd.rul este altul' Se qtie cd numitul Ftihrer de
Cdrui fapt
tit'ziu a fost Ia inceput un simplu caporal'
datorat rapida lui 4scensiwne, pentru ca mai tit'ziu sd fie
Hitler
malefieul Adolf Hitler? Ascensiunea rapidd a Lui
datorat faptului ci el insuqi nu a fost un onl obi1nuit, ci a
reprezentat intr-un noment al istoriei chiat pe Antihtistul
in persoand! Chiar ini$ialele numelui Ei prenumelui sint ale
Antihristului -- A.H. Naqterea qi ascensiunea acestui spirit
maleftc au stapat Ei intirziat planul Shambalei de fotmate a
Statelor [Jnite ale Europei. Aceastd idee fusese ]artsatA de
cdtre ultimii masoni pozitivi, in primele decenii ale secolului
nostt"u. De altfel, vreau sd mai adaug cd qi actuala
Organiza(ie a Na{iunilor Llnite - fosta Ligd a Na[iunilor'--
esie creatd de asemenea din inspira[ia qi ini{iativa
Shambalei".."
,,Deci Shambala este izvorul nesecat al spiritului
benefic in istoria acestui secol. Intrucit spiritul malefic n-a
putut fi infrint, inseamni ch planurile adversare sunt cel
puqin la fel de puternice, iar mie inli este dureros de greu s[
inqeleg ci Divinitatea, prin excelen{5' brinefich, este
neputincioasl in fa{a unui agresor care nu-i p<late {i egal'
Maleficul transferat. in fiin{e umane asernhrrdtoare nouh
compromite idealurile Shambalei? Citearn deunlzi ch in
Statele Unite existh un fei de reiigie care il are suprern
conducitor 'ceresc chiar pe Satan 1 Oare nu coborim
dihotomia benefic-malefic intr-un registru politic care poilte
fi exploatat spre minia inslqi a Divinitdtii?"
178
,,FeIuI dumneavaastrd de a judeca reflectd a anume
calitate a biocimpului ce vd caracterizeazd. Sts"ntefii racordat
energetic la a anumitd structurd, prin exeelenffi benefred, de
aceea gi intui{ia mea fn urma experimentelor telepatiee v-a
ales inc{ de pe eind eram fn Tibet insofitaru] aeestui drum
prin adevdr. Aqadar fngdduigi-mi sh-mi desfdgor
argumentele. Spuneam ad na7terea lui Hitler a stopat
planul celor din lumea suhterand, hlaefnd fn acelagi timp
meeanismul Marelui Plan Statul Planetar. ifu esfe varba
de o Divinitate vulnerabild,- ci de o qcoald care are drept scop
mai
fndl{area spirituald a umanitdgii! Sd tuee direct la mornentu}
s;a
aind Hitler a preluat canducerea Germaniei. in paralel, ee
se intimpla in lume? Fiin$a deja Uniunea Savietied, altd
s-a
farmd antiumand
- comunismul
comunistd fusese generatd
balEevic. Migearea
drept for{d ce-avea sd. se apund
rtazismului. Dar lozinca "Cine nu-i. eu noi, este fmpotriva
noastrd" avea sd facd rnilioane de vietime nevinavate.
fruropa gi lumea 'trdiau ints:-wn dubiu malefic, 6i era o
tzhind6" a satanismului" Cum a ]ucrat Satana? Prfuecipiile
comunisrnuiui et"au ideale, flifnd fnspryate din vechea
f,'ancrpasr.'nerie pazitivA. Se aduc*a prarnisiunea"
{,ransfarmafd 'in itlealagie, a egalititrtii soeiale fntre kaqi
r>i;"menii; o luffie tilri tli:.se soeiitle, pornitd entwziast, sult
lI a m uril e -ma rxisrn -.len ln rsrn u iur, sp"i"o dr"ep fa te qi fe ri c ire ! "
,,Amintindn-rni de vizita tn in SliarnLral;1, mi se pbruse
{nsreu c5 qi in{elep{ii trur:rii para.lele, ai "ereieil-alte lumi
p[mintene', au ,reugit si infhptuiase6 acest ir]eaj pistrat Ce
fi'ancrnasoneria pozitiv[ multe sute de ani".""
,,Daud lucruri sunt sigure. in Shambala nu s-a
construit camunismul, iar pe planetd, Ia suprafa(A, Stalin a
denaturat tatal idealurile binefficdtaare prin imaginea lor
visatd gi inaplicabild! ComunisrnuJ s-a umplut fitarte curind
'!e mirrfi irftunecate." .
.,,Contemporan cu losif Vissarionovici se inrbiegte gi
celSlalt rhu al acestui secol plin de .reie, fascismul, iar
in{eleptii Shambalei contempld, vegheaz[, dar se pare ch nu
inai pot influen(a!"
179

,,Existd qi situa[ii cind pe tab]a de qah a istoriei se
confruntfr doud spirite malefice. Ilitler a pus la punct planul
de eucerire a lumii. Avea pe lfngd el un cansiliet special,
venit din Orient,, cal'e se ocupase a via$d cu magia neagrd.
Aeest consilier fl sfhhtise sd adopte acel simbal ce-a ingrozit
lumea zvastica!"
- care nu era altceva, incA din str5vechirne, decit
,,$i
simbolul migclrii Soarelui!"
,,5-a folosit de acest simbol solar pentru a cuceri lumea
tntreag'd. Maleficul Hitler era un trimis perfect aI Lumii
intunecagilor. Atunci cind apdrea in fala mulgimilor, aamenii
erau parcd. hipnotizali. Consilierul din Orient al Fihrerului
qtia de existenfa unei hdrfi care descria gi sensul gi
orientarea curen{ilor telurici ai Pdmintului. Aceqtiit
reprezintd cea mai mare energie a planetei" $i s-a g'iisit rr
jumdtate din acea hartd. A pornit rdzboiul sperind ci. r'it
gdsi qi cealaltd jumdtate. Dar jumitatea lipsd a fost bint,
rlin ideile lui Hitler, evident, demanicd, a fost farrnarea apa-
zisului supyaam, descendent din rasa ari.and. Dar scopu"I era
atrtul, acela de a forma anti-omul r:a sfidar*: a Divinitdtii!,,
,,Conte, dar ideea $upra-omului nu el"a o ,.inventi€
om.ologati." pe numele lui Hitler. Ou cit;eva deeenii ,i'n urrn6,
l{i etzsche inip un ea a ceastA idee argurn c*n.tilnd-a intr-adevhr
prin "utiiitatea" ei irnpotriva eredin{ei qi a lui Dumnezeu.
F"ilozoful gerrnan se revoltase de unill singr:rr irnpof,riva
religiei, considerind-o o piedi*A major5 i* constnrcfia mor.alb
gi spirituala, dac6 vrei, sner;getich gi absoirrt,[ ri rtrnu.li-ri
puternic prin sine qi pentru sine!"
,,Antihristul era o idee, Hifler tlevenise {actsr"ttl ttctiv al
rlornine lumea. De aceea, itrin mesagerii sd,i faar!:e disrceqi qi
acoperigi sub diferite nLrme, a inelinat balanga 'inspre
reabilitayea pianetei. ,Lmerica inturt'in rirhoi sprijinitd de
marii industriagi gi de marii banclteri de arigine evyeiat;cd."
lflec-rxason e r a a, o ys r it atun c i lupu ta f rn p otr iv a c;. e 4 [,i.t n s rn u ]u i
i.

ascunsd de mesageri ai Shambalei. Lumea subterana nu

indreptindu^:;i rezervele gi for{ele sgtre confruntarea cu
putea ingddui ca Pdmfntul sd cadd fn stiipinirea absolutA a
I{itler. P}iihr"erul a sperat ptnd in ultima alipd at1 va eigt;iga
r\zhoiul $firqil:u! este hinc .xinoscut "
Iui Satan. Hitler incheie un pact de neagt"esiune cu Uniunea
Sovieticd., pe care nu-l va respecta. $i va porni sd
cotropeascd Europa. Hitler incepe masacrarea a milioane de
evrei. Ce rost avea aceit act iresponsabil? Exista Ia Berlin
supozi(ia in legdturd cu faptul cd poparul evreu ar fi
pdstrdtorul tainic al celei de-a doud ltdrfi din harta
amintitd., taina completd a curengilor telurici. Milioane de
evrei nevinova{i vot" muri in lagdrele naziste, Chiar Ei atunci
cind Germania se aIIa in faza de dezastru, Hitler mai credea
?4 posibilitatea de a stdpini lumea gdsind partea lipsd a
hdrgii. intre timp miqcarea neo-masonicd a ae{ionat subtil gi
eficace in Statele Unite qi Anglia, mohilizind industriaqii
pentru producgia militarA. Lumea se temea de Li;tler.
Papalitatea nu a emis nici un fel de preten{ii de ordin
creqtin, iar Mussolini s-a aservit total ideilor lui Hitler. Una
180
 R.om6nia vhzzfiA de un xnesager aI Shambalei
Nu-mi amintesc la ce virsth qi in ce imprejuriri am
simtit nevoia sl citesc despre RomAnia qi despre noi,
rornAnii, acele texte inc5.rcate egal, pe lingi un prestigiu
indiscutabil, qi de consideratii ferite de extremele istoriei -_
catastrofale gi eroice! Din phcate istoria noastrd este un
nesfirgit de cataclisrne intersectai;,e de izbinzi eroice care
n-au condus niciodatd la o ionger.izare a stlrii rivnite, de
linigte gi pace in folosul evolu{iei ccnstructive qi creative a
poten{ialelor cu care a fost inzestiat poporul nostru.
De la filozof la t,ec,log, gi de la poet la analistul
fencrnenelor evolufiei statului, vr:rn int?lni aceiagi laitmotiv
ai vicisitudinilor, al v#rnilor dureri! pe care rornAnii le-au tot
pl*+"it in veaeurile de cind iqi nurriIrd. anii istoriei ca unul
din neamurile ce au imbr[{,iqat eredin{a in l)urnnezeui Unic
gi in invS(Slurjle lui Hristcs. Resitindu-i pe rnarii nogtri
istorici qi re{inind doar evenimen{iaiu} dramatic sau tragic
ce-gi are albia infiordtor de ad?nci in solul acestei patrii,
voni avea imaginea unei Vbi a Piingerii venind de faarte
departe gi curgind spre nu-se-qtie-r.rnde!
S-a vorbit despre noi, rornAnii, ca despre un neam uitat
de ilumnezeu. Avern poate cea mai profundi qi mai
convingitoare literaturi a larnenta{iei existendiale, care
iegind din tensiunea evenimentului a int,rat in
spiritualitatea nemuritoare. Sh ne ascultlm cintecul gi
r82
versul popular, s[ ne recitim rnarii scriitori in acest mod,
,,tenden{ios", qi vom obscrva ch suferin{a la romAni este de-a
lungul veacurilor un fel de,,a doua naturh"!
Si fie oare ace-qta motivul pentru care nu ezit niei azi,
28 septembrie 1992, siJ aseult pe Contele Incapucciato? El
vine din Shambala cu mesajul unor suferin{e mai mari decit
Loate ceJelalte laolaltd, dar care prefigureazd totodatl o
izbindb inegalabilS, a phmintului binecuvint,at.
flinecuvintarea Divind ce u,rmeazi supliciului purifieator. f$
tretruie o stare de spirit eomplet cletagati de concretuJ
existen.{ei qi al istoriei, pentru a aecepta cu in@legere acest
destin.
,,Conte, ce qtiu in{elep{ii Shambalei destrrre RomAnia?"
,,$tiu de strimoqii geto-dacilot', care se nurneau Ramani
-- ,,Paporul I'uminii" gi cunagteau adevdrul despre
nemurirea suflletului qi despre Divinitatea Supremd.
Mileniile s-au scut"s, romLnii au rezistat Ia tat felul de
invazii tacmai pentru ci au awt fntotdeauna o puternicA 6i
neflttctuantA credin{a fn Durnnezeu. Ram6.nia a frtst, esfe gi
va fi o'fari. aleasd gi sacrd. .Libertatea cere mari sacrificii qi
rtici un romAn nu a ezitat sd-qi,!ea via$a atunci efnd
RamAnia s-a aflat in Ttericolul rle-a dispdrea de pe harta
lrinii. ly'rr existd popor in istaria lumii care sd fi dat atftea
jertfe :;i sau"ificii preatrn a frcut-o paporul rom6.n" Mereu s-a
inceraat anhilarea'Rontiniei de cdtre spiritele satanice. Asta
pentru cd lrara noastrd. are a. importan{i. incontesta"biid
pentru intreaga lume. in Biblie se s]:lune despre cuvintele
lui f)umnezeu: "Cei care sunt lipsifi de curai, nu meritd. sh-
trti intarc fa{a spre ei,, Or, poporul romAn a fast intocmai ca
un resat't care, comprimat la maximu.m, s-a destins atft de
rnult incit mina divinii i-a acrotit virtu{iLe."
,,Deci privirea Shambalei asupra RomAniei aqterne
imagini generale ce sunt bine cunoscute qi la seprafa{6.
Viitorologii Shambaiei sper ci vor fi mai cuprinzStori. Cum
vid ei vremurile mai apropiate de noi, in RomAnia?"
r83
 ,,Deqi jbrtfele romi)nilor in lulttele cu maleficitatea
nazist1. erau bi,ne cunoscute, {ara n-a fost scutitd de plata
unor mari despdgubiri de rdzboi fntr--un mament eind era
sdrdcitd. Fe toatd periaada rdzboiului, evreii au fast ajuta{i
de ront6.ni. Iar dupd terminarea rdzhoiului RamAnia
confruntindu-se cu put,ernicul adversay malefic
comunismul! Comunismul qi capitalisinul au fost qi sitnt - convoca inflr-o
incd doud miEcdri antaganice gi complenentare. Dar nu
sunt decit doud instt'umente de manifestare. Timp de
decenii eele daud sisteme saciale s-au confruntat, s-au
acuzat, s-au spionat. Au incer"cat sd se inld.ture teciproc
pregitind cea mai cumplitd qi mai diabolici magind rle
rdzboi cu a.jutorul gtiin[e]or gi tehnologiilar. Victaria
spiritelor rnalefice pdrea iminentd de citeva ori pini astdzi.
Dar toatd aceastd maleficitate generalizatii Ia scara planetei
nu-i altceva decit un joc. Re{eaua malefrcd, foarte v.astd,
propagd in toatd lumea nemulfumiri, af,entate, crize palit;ice
qi economiee, manevreazd. guvet"ne gi impune fbrme de
guverndmfnt sau chiar persoane.
,,fn conctruzie! Lumea de ilzi este purt.S,toarea
malefi'citnqii! Iar eu m5 intreb de ce in momentele de criz[
ale aceleiagi planete binecuvintate de l)umnezeu gi stricate
de oarneni, e nr:voie Ce maleficit[!i cu chip de {ai:i isp6gitori?
Sr1 cred cr1 in{elep{ij Shambalei, ajunEi la un graC cle
spiritualitat,e atii" de inalt incit pot cornunir:a dircct cu
mesagerii DiviriitA{ii, incep s5_ degedereze coborind atit rle
jos indiferen{a?"
,,{mi dau seama ci nu suportal;i adevirurile pe ca}"e
Ie-am exprinat. Dar eu nu m-am intors din Shambala ca sti
incit prin idei, ci sd. descriu corcct a situa(ie cunoscutd acalo
qi bine cantrolatd.. Inifial, cum se gtie, masoneria a bdtut
pasul cu camuniqtii, s-a infiltrat in sistemu! bolqevic, pentru
ca dupd aceea sti aibii in conunigtii bolqevici niucte arlversari
redutabidi! Dupd prigaana nazistti" masonii au {unascut
prigoana cornunistd. Iar acum neoil)asaneria s-a revanqat,
grupind in fiecare stat comunist din Europa, in jurul
184
guwerfielar, 'in canducerea statelar rnai multe
ssersonalitd{i
rliESanice."
,,Oonte, istoria nearnului rornAnesc e prea .reche qi prea
plinb de nelinireti qi de r.iut,i{i, pent u a extrage uo** *r, f*l
de ,,rdi.i- principal". Psihologia bunului simtr fi experi.en{eie
istoriei noastre eroice qi deopatrivb cataclismiee nu pot
judeeati asupra intreguir-ri r;i a destinului
niqte picni ai rbului confec{iona{i dupi modele existerite ?n
acest secal gi profund deplorabile. Este adevbrat cd.
jutiecindu-ne istoric, adiei responsabil, au veirit peste nc,i
rcmanii, popoarele barbare in valu.ri-valuri. ari venit si
',recinii, sut'e de ani ari venit turcii, a' venit nem{ii. uu_ uor*ir,
rr:qii qi ne-au "flfiysif,, un Regu]ament Crganic, iar mai
tirzi* idealurile cnmunismul*i dege'erat de stalin pind la
cea mai joasi abera[ie poreclitd sistem socia] qi aqa inai
de_parte... dar sper sd-mi faci pl5cerea de-a nu ieqi din
rela{ia ta cu Shambala. tocurile noasl,re trebuie respectate:
tu egti trimisul Shambalei cu mesaje pentru RomAnia qi
intreaga lurne. iar eu sunt intermediarul cu eare i{i refaci
itinerariile strhbS.tute vreme rle cinci ani cr't ai fost frig.it din
1,ar6! fufi-e dor de in{elep{ii Shambalei (rlaed *o o=o*o*
spunind astfei. resursele mele afeetive devin acr:lo nigte
abuzuri)."
,,$tiu cd suntefi un om curajas Ei mai qtiu cii oamenii
cal'e au tr"iit printt"e cdr$i se potilenesc la un moment, dat
rircumspec{i b fa{a rea}itiigilar gi g;rudenf i fat;d rle rtrice
arievdr! Pot; spune, evident, cd in ultimui sfbri de secat din
shambala a inceput sti fie propagatd rlactrina Iniwfii" Atticfr
un rnal'e principiu bazat, pe iubire gi fn{elegere.,
,,fmi place fnarte rrult, ce-mi spui, deqi mir Lem Ej*
cif,e ori aud cuvintul '.iri
"doctrin5,.
,,Ar:eastd. doctrind (vd 'in{,eleg alergia ia cut fnt!) vine in
rijutarul srnenirii pentru a contraeara efectele gi utfiueu{e}e
,oc:iv'e generate rle cdtre spiritele malefrce, Dcctriyta Ini*ii
inspiratd de Shambala, a avut c tnare infruenga, in gdrile
fbste aomuniste, unde au existat .re{ele de salirlavitate t.neate
de anumite persoane eunascute in Shamha\a...,'
185

,,imi potri oferi un exemplu in acest sens?"
,,{.}n exemplu este Gorbaciov. Insugi fostul pregedinte
Gorbaciov a trebuit sd asculte de Doctrina Ininii, fiind cel
ce-a trimis comunismul fn rafturile cu rebuturi ale istoriei.
Totuqi, maleficitatea nu a fost afectatd. Acolo unde au avut
Ioc revolu{ii, s-a inlocuit vechea refea maleficA de g'uv'ernare,
cu alta noud Ia fel de maleficd!"
,,IJnde te aflai in decembrie 1989?",
,,11,[d aflam in Shamba]a. Despre revolulia din Rom|nia
am primit acolo imagini mentale foarte precise."
,,fi s-au transmis rnental qi alte adevlruri decit arn
reuqit eu s[ cuprind umblind atunci pe strizi, asurzit de
rafalele armelor automate?"
,,Ceauqescti a fost executat in mad precipitat pentru a
se crea acel vid de putere de care qti{i mai multe decit mine.
Simultan, aminti$i-vd cd a irupt pul qi simplu conStiinfa
cregtind a romLnilor. S-a deqteptat brusc, sub impulsul
Doctrinei Iubirii, care cerea libertate, cerea iuhire!"
,,Ai sirnlit, fiind "la fa{a locului". lucrar"ea Sharnbalei?"
,,shambala a lucrat inf,ens pentru a uni poporul romtn
tnainte de lovitura de stat care fr"sese anterior planificatd.
Srgur cd cele doud planuri s-au tnu"uciqat in zilele revolu{iei
din 1989. Dar dacd sentimentul creEtin ,si al dragostei de
patrie nu ar fi devansat lovit'ura pldnuitd, RomLrtia ar fi
avut astdzi cu totul alt chip. Ceauqesu.t a fost executat ehiar
in ziua nagterii Mintuitorului. Putea fi executat fie pe loc,
{ie pe 24 decembrie, fie pe 26!"
,,Pe 24 decemklrie nu, pentru ci este ziua mea de
rragterel"
,,$tiam asta incd inainte de a vii contacta! Deci aga a
vrut Divinitatea. 25 decembrie 7989 reprezinti punctul in
care credin{a att[ia ani suspectatd gi tndrumatd spre
adormire, a romAnilor, s-a trezit!"
,,C.onte, nu-mi plac excesele de nici o natur6. Nici acelea
care ristilmbcesc, atunci cind istoria devine trecut, unele
aspecte care lin de adevir mai mult decit de istorie. Tu
t86
vorbegti de credin{a indrumatd spre adormire in anii
dictaturii. In to[i aeeqti ani eu am trdit aiei, ,9i observam
duminic6 de duminicd un fenomen de masX ce-mi producea
inari satisfae[ii. Biserici]e erau pline de oarneni. Fiind qi
gazetar eu muncl de teren, mh bucuram sh vEd biserieile
arhipline in vreme ce Ceauqescu dhrima biserici. Futem
spune alte lucruri, dar c[ ar fi fost
"adormit[, credinta
poporului rorndn este absolut neadevdrat!"
,,Md refeream la o adormire impusd. lar acum, dupd
revalu{ie, maleficitatea nu a renun{at la planui sdu in
privin{a RarnAniei. Nu place faptul ed. sentimenful creq#n qi
al iubirii de gard s-au redegteptat" .Revanga ea pedeapsd
frnpotriva Rarnflniei se poate vedea fn prezent. Eeonamia qi
industria sunt aproape distruse, eolapsul cuprinzfnd taate
don'teniile""
,,Ne-ar fi trebuit probabil un precederrt, in sensul cX
niqte areiere economice incunu.nate eu Fremiul Nobel sL ne
fi dat principiile qi ideile sigure ale trecerii reuqite de la
ccmunism Ia capitalisrn. Duph cunogtin(a rnea, n-au existat
;i nu existb astfel de scenarii socio-economibe qi politice
valatrile pentru a.stfel de rdsturndri istoribe. Comunismul se
r.rise o formS supenoari de dezvcltare socialh gi economicl",
(gi"opnrD al capitalisrnului v5.zlut men"eu galopind spre
lrrripastie! Un lel de fiu viril gi atotputernic al rlevenirii
.cciale, denig:indu-qi phrintele virstnic qi. pinb la.lrrrn[,
rlunecind ?n prhpastia pregdtitb perrtru tatdl anaeronic gi
ii-nperialist! Nu-i ugor sb treci de la canoanele scleroeei
iri-rltiple, ia ait m*cl de-a, fi qi de a gindi mecanismele
,1{l,Jn{i'fi}icc ryi de produc{Je..."
poate spune tirzeva cd s-au aplicat gre:;it
,,.Da-r
;n"agt"amele celar dowd guverne? Nici vorbd. Distrugerea
t'icnamicd gi rnr,rusfr:atrd a ffirii a tbst, etapiz:atd cu buni.
.iLiingd. Atit de cdtre primul guvern, ctt, qi de cdtre
tt'rndtrtrul. Sub niasca pronirsfunilar degarte din perioada
ltost-revalugianard gi a tot feXul *e ztmbete fie false, fie
i iiutdcioase, eei care au condus
{ara ilupd decembrie jg*g au
t87
distt"us-o din ordine precise. Afu-r numesc, pentru cd to$i
ronLnii ii qtiu!"
,,iqi intrerup cu remuqcare apr'*cierile gi prea plecat in
fa{a Contelui'' rniirturi$esc, cu umil6 modestie, spre luare
aminte, cb printre atita r<lrnane, poeme qi poezii qi alte
scrieri pe care cu neruginare le-am semnat, apirute gi inel
multe neapirute, trei cir:r{i sunt 'de politologie! Eu f,e-am
inso{it pretutindeni, dar n-am intrat cu tine in subplrnintul
Shambalei. De aceea te-aE ruga s[ nu intri niei tu intr-rrrr
subp[rnint mai adinc clecii, Shambala, care este political"
,,Nu sint nafionalist, rtici neocamunist, nici ,govin, rtiri
arice altceva rle stingit sau de dreapta! Sunt cine sunt sli am
permisiunea sacrd de a atrage aten{ia ysoparului rumdn
asupr:r prezentului $ v.iitot'ul sdu."
,,Persoanl Sacie a fost lisus, Fiul lui Durnnezeu' i1i
atribui o calitate care poate coboli in genunchi milioane ele
oarneni, gi ar fi un p5.c;-tt, ca ei s[ rrn vadh pogorincl l)uhul
Sfint asupra ta. S-ar sim{i insulta{i, plcili{i. lrlu arn incotr,:
9i iqi accept pirerile polil,icel'
,"Actuabnente to[i aarnenii politici vor s{-qi impa,rtrt
puterea!"
,,Pretutindeni in lurne de cind existi politici oamenii
politici asta vor: s[-qi imparti puterea!"
,,To$i sunt corup{i qi mul{i dintre ei au sume fahuloast:
depuse in conturi secrete fn bdnci strdine!"
,,Aceaqi rea deprindere cu inciden{i penalA am vizut,'o
adusi in fa(a judeci{ii omeneqti qi in Japonia, qi in Italia, ryi
in Statele Unite, qi .". mai peste totl"
,,Nu voi mai comenta despre evenimentele ce se vor
ytetrece in RomLnia decit fn capitalul ut'nhtor!"
,,Itri potri arunca o privire intuitivi qi inspirat6 prin
lume?"
,,in prezent, la nivel planetar nttleficitatea a genet'at
nemulptmit'i intense in rindul popoarelor mici. I{u se poate
contura o imagine clard a miqcdrilor sociale de Ia acest
sfirqit de secol, fdrd a se lua in calcul doud mari for{e
188
ptlanetare" Prima, cea maleficd, despre care r;e trage
tontluzia cd este total negativd. A doua for{;d este heneficd gi
'ie apune primeia., ea frind campusd din eei SG de deeani qi
ilin Superiorii Net:unoseu(i. Atit aei 36 de tlecani, cit qi
;iuperiorii Necunoscu{i se afLd fn traeuri tainice de unde
rtbservd" iatul. De la mareea oceanelar, nniqcdriXe vintulur,
t'bamete, hali, distrugeri, Iavituri de sfarl ,gi pinri la ample
rniqcdri sociale Ia nivel ptlanetar, Tatul se inttmpld cu :;tirea
"tcestor 36 de decani gi a Superiarilar Necunascufi."
,,Observ o particularitate a dialeeticii alternativelor: pe
de tr parte latura maleficb este evidenth, concret6., palpabilh,
iar pe de altl parte latura beneficl triieqte intr-un soi de
ilegalitate misterioasl de unde-qi trimite promi.siunile. Cind
vom avea acces la binefhcitori?"
,,Privind la valul de schimbAri qi revolugii est-eurapene,
care este generat de Doetrina [nimii, vedem cd. aeeste
evenimcnte sunt punctul de reluare a frnalizdrii Marelui
Plan condus de cei 36 de deeani gi Superiorii Necunascugi,
coordanat de Shambala din ordinul Divinitdgii!"
,,Circul5. ideea Marelui PIan prin multe c[r{i qi prin
mult,e graiuri. O varianti superbh mi-a oferit-o colegul rneu
incomparabil mai talentat qi rnai eunoscut decit mine,
rlistinsul Umberto Eco in rninunata sa carte Pendulul Lui
Faucault. Venind din Shambala cu rnesaje uluitoare, este
inutil si-{i sugerez sd citeqti romanele care se scriu la
suprafa(a plmintului. Ce cuprinde Marele Plan cunoscut de
0onte?"
,,tiltima etapd a Marelui Plan va cuprinde evenimente
Ia care lumea modernd nu se aEteaptd, ori dacd le-ar
cunaaqte, s^ar incdpd[ina sd nu ]e ereadd
- intr-un feL,
dumneavoastrd inqivd sunte$i oarecum ecodl acestei lumi
sr-ispicioase ! Ultima etapd a Marelui Plan va fr gi cea mai
fng'azitoare. Este vorba de bdtdlia dintre lerarhia .Luminii
gi Lumea tntunecagilor! Iar lupta 6i supraviefuirea speciei
umane vor depinde de aamenii ingiqi. Toate aceste
'i:venimente se vor petreee in urmdtorii qapte ani!"
1{t9
 ai pus in scend doui forle care unneazh sA se
,,Deci cunoscute" Este nevoie neapirat de-al freilea rEzboi, car:e sh
confrunte, iar in momentul crit'ic, tot oamenii singuri rhntin nu. egueze? De ce gi. eine prefigureazA iii in numele cui un aL
s6-qi ducd supliciile contempla{i probabil cu emo{ie de eei 36 treilea rlzboi reugit, aeesta neput?nd: fi deeit un rizboj al
decani qi Superiorii Necunoscuii!'l religiilor?.. . '
ptranetar este faatte ,,De-a !.ungul intflniriloy naastye am darit sd md fac
,rAsta pentru cd mecanismul social
'eomplex. Cupfinde evolu[ii complementate, antagonice, tn{eles cA Sa.tan 'incearcd de multe rni; de ani sd distrugd
divergente qi convergente. I'a ora actuald existd fn lume mai opera lui I)umnezeu.-- Pdm'intul cu viatp. de pe el qi amul!"
mulie religii, secte, re$ele transcendentale intereon- ,,$i mh intorc din nou la ideea inaccepta-hili ah am fi
tinentale. Principalele religii ale lumii sunt cregtinisrnul cu niqte fiin{e create de o putere divinh vulnerabilh! Ce vor face
cele doud farme bine cunoscute, apoi isla'mismul, in fccul luptelor t;erikrile eei din Sirar.nl:ala?"
budhismul. Se poate observa, de Ia a vreme incaace, o ,,Drsctrina lubirii lansatd de ,Shastbala va incerca pe eft
rdbufnire a rniqcdrii fundamentaliste islamice cu tinta spre rsasibil sd atenueze calvarul planetar care se pregdteqte.
A c cid e n f,ul ult'r am a derniz at ! " Ilfesagerii divini, prin mijlaacele lor, au reugit sit, determine
,,$i por{i in intui{ia vizionarl informa{ii cu privire la un stoparea canflictului din Golful Persic. Spiritele infernale nu
conflict religios de propor{ii planetare?" au renun{at^ davadd cd fn Europa, ehiar fn eaasta Romi.niei,
Nu-';i paate
,,Vre(i sd md intreba{i de ce acest f,enomen? a izhucnit un alt eantlict qi mai s'ingeros!"
de t:radi{iite gi credin$a ei? Ba da, dar ,Te referi la lupta pentru autonomie de pe phmirrtul
',,edi'a fieicare religie
eici intrd in ioc un aJt f,actor de antplaare: aln n'trnit Iurgoslaviei?
spit-itele malefice! F)le vay diri"fa revalte retrigiilar r:elorJ,alLe
,,9-ar putea crede gi se crede cd in fosta lugoslavie se di
irnpots'iva ff'e,Sfinismllh-lr'" "F,4iryr::"ea tnt''!*fiti;rJ':irlef'*;'ii r';: lutrtta pentru autonomie" Este absaluf, {als" [ugaslavii de
.frn-pingt: kr,Jrui;Je i.t,ifi5. acr:io, fn':tt rt'j tLttit:.tt' i'eJrgit is.'iastit:4.
religie musulmand islamicd au iegit la suprafa{d. Este
ctgibapri+*ii,,'.!toatesect'clela{';-lni..,e:)!tfii:1";'-jdir*ir:Ij:;fi"ivrl prirnul pas al islamismului fhcut impofriva religiei creqtine.
c.eqtririsnirrJ;;i, irif1"-o ttiLimi i';tterce;'e r:ll': "l'r ':Jisfil'r3e r:sli*a Mai precis, va fi lavit catalicisrnul. ["a rfndul sdu, prin
lksatd de Iisus Hristas" Pe l?r:gfi aceiista. se ":l adiiuE;i $i vecinii de la Vest, aatalicismul a fncercat sd se apere..."
fatrttul ci fiecare religit: vtt incerca 'q'fi 5s i'fiy:tsrr;i gl sl:i''si .,Conforrn desfhgurhrii pe care ai incheiat-o, se nagte
impund fa{d de ceital{i prqrriui I}untnezs:U L}at l}t;trnrtezt:r.t intrebarea ce se va intimpla cu eregtinii ortodocgi?"
'singur
esie unul ysentru taate x;opoarele $i reflgrile' A'umgi
^,Ortorloxia va fi ameningata in aceeagi mdsurd. Dar,
cd Satan, tn opera sa distructivd, va intuneca min(ile i:unt ea este partea orig'inard gi originald a creqtinismultti,
fanaticilor religioqi frtdemnindu-i prin strtiritele sa]e malefice
va rezista butttroy atacurilar eu succes. Catolicismul va
sd se masacreze reciProc."
rriilrrasf.,F a tleg,t"arlare lertta, dar srgurd.
,,$i crezi ch va fi un 16zboi al religiilor? Asta rte
agteapti in cei qapte ani apocaliptici?" ,,fn fine, curn i,'ieualizezi acest al treilea rdzboi mondial?
' sEttat' din lde vom +"opi ca nigte iiuzii care atitea mii de ani au vrut sI
,,Evirlent, pentru cd celelalt'e doud rLzboaie au
punct de vedere militar. ' ." tr: in{eleilgd pe eie insele, iar in doar qapte ani ai
,,Ce insearnn[ '2u e$uat'? Au avut
loc doui irt acest .4pccalipsei vor ilfla eh au l,recui; prin iniracolul vie{ii
secol in Europa gi s-au incheiat cu e onsecirr{e bine "inovate?"
190 t91
 religiilor va Spiritul vizionar al infelep{ilor avertizeaza
,,Nimeni sd nu-gi imagineze cd rdzboiuJ
avea'car.acter"ul ile liptd in-tre statele lumii. in acest
rdzbai
armele au un procent limitat de distrugete in compara$ie
cu
la
,;ri""t^ generatd de fanatismu) religias' Se va ajunge
uruu iurX cind fiul iqi va ucide t;atd!, mamft i'"i va
ucide
eopiii, fra$ii se vor aiori intre ei, oamenii se vov rndceldri
,eciprsc, ne;;tiind ce sd mai tn@Ieagd gi pe cine'"
pentru
,,Toate acestea le gbsirn in Bihlie descrise
putem citi
".u.ern.u ce va veni". Un repertoriu a}r6rltiqiior
i1

tn Epistola Sfintului Apostol Favel cdtre Timotei' spre

exempiu. Se aProPie eeasul?"
qi 'inceput!"
,,Acest delirant can{Iict religios a Atit de rar oamenii au ascultat de glasul in(elep{ilor
,rrr".utb qi RomAnia in sumbra previziune?" atunci cind timpul avea nevoie de ei. Adevirul qi dreptatea
".Ert"
',',,Nici
RomAnii nu va fi scutitd de prinejdii gi pericale' convocate in momente de cumpAni ii aduc pe in{elep{i in
deoarece tara ttoastrd va fi placa turnantd a intregii
lumi"
clipa care ii cere, dar nu ei vor fi lua{i in seaml. Nu
ii, i inru,;i rtucleul de {inaliza,e a futrare}tti P}a.n. Dar despre
intimplhtor simbolul omenesc popular aL in{elepciunii la
aceasta, mai ?n cola... " vechii greci ela Esop, slugh fluctuantd, iertindu-le tuturor
ironiile neghicabe. Iar rnarele Shakespeare, dezamigit de
prostia truf"aq6, va g6si locul qi func{ia precise pentru
intpleptul ce-i inso(ea neliniqtile regelui tear era la
- locul
picioarele trr:nului, iar func{ia era aceea de bufon! tn istorie
intilnim prea pu{ini potenta[i indurindur-i pe in{elepli
a,proape de scaunul puterii.
Primul mesaj divin care face s[ se crispeze trufia qi al
ciirui conl*inut cu semnificatia deseurajantd a ajuns micar
odatd sh fie ascultat de orice om al eiviliza{iei creqtine, este:
,,Din {Arind be-ai nlscut, in {ArinA te vei intoarce!" Aceste
r:uvinte din Biblie cuprind intr-un anurne sens destinul fizic
:il luturor speciilor, al viului, al omului.
Con{,e.tre lncapucciato consideri ci in avertismentu] de
mai sus sth stimulul vizionar care a mobilizat in secole qi
milenii in{elepciunea. Organismul omului este compus din
numeroase elemente chimice. Sunt eleme"nte eare se
regisesc la niveiul naturii, in pSmint. Biblia ernite adev[rul
fundament;al cX omul in ansamhlul siu este format din
193
aceleaqi elernente din care este f'orrnai, qi Fdmintrii' lar
planet,a noastrii rlu esttl 6lsriv r-rn corp {:eres{ fhri o via{I
proprie. Ornului ce-qi duce via{a in tridiniensional i-a [ost
u,;o.l*l" ai,rash atenlia cle cii're Bihlie il:li-rpra faptrtlui cri ei
nu poate fi vegnic in LJriivnist-ltr cu trei coordonate. fldeea tle
a-qi prelungi vrefra errl,e rl,rd,vechr: l'n frSmiritS-rile ii
aspira{ille omului. Dnr vi;rlp'intr-ilrl crirp rn:iteria't nu poate
dura o veqnir.ie.
Este adevhrat ci l;ot in Bikrlie ail5rn de matusalerni,
descendenqii imedial;i ai 1ui .A,larn. I)e ce acei oameni lriiiau
gute
sute de ani? Curn s-a sfius inti-un capitoi anterior, cu
tle milioane ele;rni iri urrni -Fi.mintul se rctea inver's, iar
rotatia in jurul axei se clesfhEuri: rnili lent, anui avind 480
zile. in al doilea rind, specia umanh a suferit atunci o
mutafie geneticd esen{iali, dirijat[ de for{e n[vizr-rte' 'Iot in
Biblie se spune: ,,0elor care iqi, vor pAst'ra credin{a pirri la
sfirEitul Apocalipsei tri se va da s6 guste din pomul vie{ii"'
Pomul vie{ii nu era altceva decit; schema strueturii
A-DN, moclificat[, care putea oferi oinului o via!.e clin ce in
ce mai lung[. Fdrh indoiali cA Sfintui loan Teolcgul a fost
un mare in{elePt.
Care era ins6 destinul oinenirii pindite mereu de
spiritele malefise, dacS me sirgerii divini nu ar fi
supravegheat in permanen{i evolu{ia civiliza{iei urnane? Ori
de cite ori s-a aflat intr-un nlar€ pericol, omenirea a fost
avertizati de cltre mesagerii divini. F'ie prin semne
naturale, fie prin vise, fie prin viziuni me:ntale ori chiar prin
fiin{e luminoase ivite spontan in fa{a celor aleEi sd fae[
prevesLiri.
Contele va duce aceste considera{ii rnai departe:
,Jr*u orice om este sltu poate fi ales Ce mesagerit divittr
pentru a pt'evesti despre un fenamen satt altul" Explicarea
unoi' cazuri i.rebuie fhcutd. lv-u are importan{a succesiunea
cronalogicd, ci fertomenul 'in sine. Vizianarismul are mai
multe fe$e, dar numai citeva sunt autentice' Au existat qi
194
existd vizionari-profe$i rtrlevdra{i, sau eaye au acces parfiial
l.a adevdt"" Chiar gi aeeia considera[i triqari sunt vizianari,
dar impuritatea lar mentald fi fmpiedicd sd aibd acces la o
eanf,itate rrtai mare de informa{ii. Nlecanisrrtul previziunii
ryt.e difeyit ,le clarviziune. Atunci cind previziunea nu este
rndusd unei persoane de cdfu"e un spirit ntperior, cel care
are a previziune pasedi in acetr mament pasibilita,tea de a se
eanecta, prin intermediul subcanqtientului, tra cimpul
temporal ce se coff)portd ca un eantinuum cireular. Persoana
cax"e are a previziune se autatntroduce fn acest cantinuum qi
cdl6taregl,e men/,aI fie in f,recut, fie fn viitay. Aamenii
nsrmali care au previziuni trtrimesc ima;;ini La nivel mental
cle
rloar despt"e viitarul mai nult sau mai pufin aprapiat.
Canectarea tra cantinisum-ul temporal se face ins;tantaneu de
cdtte subcanqtient. Omul respectiv prime6te imagini din
viitar despre wn anume eveniment care se va petrece qi a
ctit'uj impot"tan{A depdrreqfe obirsn u.itul. Existd gi au exisLat
persoane cax'e ilu prcvdzut evenirnente deasebite. ,Dar uneari
ilu au gtiut si explice ce li s-a fntimplat; gi de ce au vdzwt ce-
au v\,zut, Spre dr:asebire de acestea, persaanele care se
supirr unor legi ascetict: au ltosibilitatea sd-qi extragd din
arlincu.l fitn{ei caytacita{i tratente excep[iana]e. Aceste
persoane pat sti se tntaarcd. 'in trecut ayi. sa c:dlh.tareascd in
viitar. Binein[eles cd trupul fizic rdmine pe lac. .Aceste
incursiuni fn continuum-u.l temparal nu ,sunt spuse altor
,pex"saane, ele ecnstituie a experienfi personald.."
,,Ceera ce nu se in{elege corect, in general, este factorul
determinist al acestor capacit6{i, legbtura unor fenomen€,
eare fiind indrturisite, atrag adeseori eonsidera{ii pejorative
sau incri rnrnant.e...'
,,I)e aceea anumite lucruri trebuie cunoscute" De pildd
gi"avita(ia este cu timpul. [Indele.gravitagianale nu
sunt altceva decft "totuna
cooydanate temporale. in mijtacul acestor
vibra{ii energetice gavitafianale, mintea unui om care are a
previziune se compartd intocmai ca un cursor yadia eare
cautd un tr'tost ce emite. tn momentul eind pastui respeetiv
' 195
este gdsit, cursorul se opteqte in aeel lac' Identir: se petrece
fenolrnenul gi tn mintea persoanei respective. Vibragiile
mentale se-propagd in continuum-ul temporal, deci sunt
purtate de vibra{iile gtavitafionale cu care se unesc, iar in
marnentu.l cinr) ajung in viitot", la un eveniment foarte
important, se opresc. Acel eveniment prezintA un nivel de
vibra?ii energetice ridicat. vibrafiite menta]e .ale persrtanei
se Lovesc rli cele generate de eveniment, ajurtgfnd Ia un
nivel foarte apropiat. Impactul celor daud vibrafii genereazd
a altd undd vibtatoare caYe se 'fntoarce 1a persoana
respectivd. Aqa are loc o previziune normald'"'"
' intervine in
,,in{eleptul este un ini{iat. in acest caz' Ee
olus in fenomenul Previziunii?"
,,inqeleptul ini{iat sandeazd f n mod conqtienta
continuum-ul tempot"al qi .vede mental fiecare etapd
viitarului sau a trecutulwi. EI igi diriieazd conqtient
vibrafiile subconqtientu]ui qi fn acel-agi mod primeqte
viziuiile. No{iunea de viziune are o vechime f,oarte mare' a
apdrut odati cu primele farme de organizare ameneascd'
Rasa albd a av'ut la inceputurile sale un cult al strdmoEiloi'
gi s-a organizat prin ea tnsd'gi; strdmaqii ei au fost vechii zei
Lr; *u{ug"t"i divini. Vizionarismul este sfrins }egat de
descinderea acestot" rnesageri tn vremuri foarte indepdrtate
pePdmillt.Sdneintoarcempu{inlastrd.str|vechiilacuitori
"ai
f drii Mu. Dupd sosirea pe Pdminf' a venusienilor'
tn6ilepgi; bdqtinaqi din Mu au primit cunoqtin{e despre felul
in'caie' se manifestd 1egile asrxtnse a1e Naturii, deci inclusiv
mecanismul previziunii. in acest fel ei au reugit fntr'un
timp foat'te scurt sd ascundd fn locut'i secrete toate
cuniqtin[ele primite de ]a venusieni pe tablele de telanium'
eu aiutoiul fioamnei Soarelui 9i a lui Merk' intplep[ii fdrii
Mu-qtiau, pt"irr previziuni, ce avea sd se fntimple tn lumea
to, iu Atlantida gi cu celelalte civilizafiii de mai titzly'
Supravie{uitorii cataclismului care a scufundat fara Mu
i-iu ,atpi"dit pe alte continente ,si pe insutre' O parte din ei
incd de atunci s-au refugiat in Shambala"
r96
,,I)eci previziunea nu este o capacitate earacteristiel
doar mesagerilor extratereqtri, ci este, eum ai spus, un
mecanism, pe r:are il putem intilni gi la zece miliarde de ani-
luminb de noi" Altfel spus, este o lege a Universului!"
,,Ori de cite ori lumea s-a a{Iat in fa[a unei rd.scruei,
previziunea a vcnit sd salveze ee se putea, devansind
catastrafa."
,,Se poate afirma aqadar ch supravieluitorii unor
civiliza{ii dispdrute, sau poate ei noi inEine, descenden[i ai
altor civilizatji, ne datordrn evolufia unor previziuni ale
in(elep{ilor!"
,,Evident" Rasa ariand qi cea semiticd sunt dctud
supravie{uitoare caye damini la ara actuald civiliza$ia.
Dincola de agita{iile noastre, de luptele intre culte qi de alte
aspecte, urcd.m pind la izvaayele celar doud supraviefiiitaare
si intrdm in congtiinga inigiagilar qi prafegilor eare au dat
retigiilor miqcarcita init;iatd. intpleptii noqtri au avut in/ati(ia
profundd qi inspira{ie divind. Raza divind care a dat
Ttasibilitatea primiloi inigiagi sd se manifeste a pdlit ulterior
qi s-a intunecat la succesori. Dar ea apare qi straluceqte de
{iecare dat\ cind dintr-un punct anurne aI istariei se nagte
un pro{et, un prezicdtar. Dacd Dumnezeu nu ar fi permis
;tccesul Ia conLinuum-ul temporal, n-ar fr existat niciodatd
prafe{i. {iivilizagia ariand a strdlucit'in toate sensurile, Apoi
tasa s-a r"dspindif tn .Eurapa, in Egipt 6i fn alte aol1uri ale
lumii, intr-a perioadd cind lara Mu se apropia de momentul
tatastrofei" Colanigtii rasei ariene s-au amestecat cu cei din
'lara Mu. A urmat insd. aataclismul, iar dupd ae gi atlanlii
tu dispd.rut ca civiliza{ie, au ieqit la Luminii egiptenii. Dintre
tcr.tte civiliza{iile post-atlantice, aea egipteand a generat cele
ritai mutrte enigme pentru savan$ii lumii. Apraximativ
rcntemporani cu grecii 6i cu romanii, egiptenii uimeau prin
':unoqtin$ele lor foarte avansate" De unde tre aveau? Ei
,tefiind la vremea aceea o civilizafle ale carei raddcini sd fi
,'alsorit foarte mult in timp. Grecii au tnvdgat enarm de Ia
''i:iipteni" Preo$ii egipteni aveaa pus Ia punet un cu)t al
197

iniqierii, dar invd{Aturile lor nu se bazau pe moqtentrea
ari'and, cit pe tezaurul ini{iatie liLsat de Hermes, curietul
zeilot" in ,"ihuu Grecie. tn Egipt, Herntes se numea Thath'
DacdHeymesreprezintdinstrumentuldemanifestarea]
ordinelor clivine, atunci se poate face o analogie intre el qi
Rama,'Iavechiiindieni.ElpaatefiInteligen{aDivind'cei
u-u urliltnt lui Rama cu multe secole in urmd. Preolii egipteni
ii datat'au lui Thath cunogtih$ele Iar misterioase' Ei
stabiliserd culf,ul lui Isis qi Osiris, qi nunai persoane
deosebite avealt acces la misterele divine prin ini{iere
sacrd.
{Jna clintre aceste persaane a fost Moise'"
-"'-,io.ttu,
in{elep{ii timpurilor, vizionari sau rnesagerr ai
tlivinita6i, par-si hb, penttu intreaga evolu{ie a umanitS{ii'
purtltorii mesajelor fundamentale, cu precAdere ai ace]ora
ca.e ir-,srrmeazL spiritualitatea, diinensiunea nematematicd
a evolul,iei noastre. Cu apari{ia in{eleptului Moise se pare cI
misiunealuidivin[conducelain{elegereac]arifiehrii
sensului de'rners qi" evoiu[ie pentru omenirea din ca're ne
tragertr" '"
,,Sosit fn EgiPt de tindr, fn urma un,t^ e,venimente
draiatice, Moise a avut ptilejul lle a fi predestinat' sd ducd
Ia bun sfirqit o misiune mkrea{i, planetard" Sacerdo{ii
igiptului |-au introdus in marile rnistere ale lui Isis, Osiris
qi it, lui I)umnezeu tnsuqi tntr^a t/reme cind evreii erau
sc I avi i egipt e n i I ot'."
,,Deii'destinul lui Moise nu a fost deloc intimpl6tor'"
,,,Estb adevdrat, el a avut n'tisiurtea de
a reabilita pe
fie recunoscut ca
*o:ruli cu condi{ia ca Dumnezeu sd
divinitate suprimi. Dupd ce a fost ini{iat fn respect.ivele
mister'e, lui Moise i s-a ingdduit sd plece,cu sclavii evrei spre
Asia Micd. Dar nimeni nu qtia aturtci cd profetul in{elept
eta
fn contact aproape pet"manent cu spirite superiaare'
Probabil chiat' cu Divinitatea. Spun probabil deoarece
Dumnezeu se afld intr'un plan energetic atit de fnalt' incit
nici chiar un profet de talia lui Moise nu ar fi avut acces atit
de sus/ Doar invers se putea realiza un dialog, adicd
spifitele superioar.e sd coboare tlin structut'i\e energetice."
r98
,,Ne intoarcem deci la acelagi mister energetic prin care
se defineqte ca-litatea unui spirir, atit pe Firnint, eit pi iru
planul astral..."
,,.Majarita!;ea prate{ilor au a.va,tt act:es Ia viitar numai
datoritd sltit"itelar supefioare {'tu: rar.F au comrsnicaf,.,,
,.Dar ini(irrtii vcgh ini?'
,,Existi r; diferenqA intre un ptrafet qi un maestru yaghin
oriental, Frimul prime6te int'armafiii despre ee se v.a
intimpla de Ia spirite superioare rli l_e ssrelucreazk eu
propria-i minte, interpretincl rezultatel ele conf'brm frt"escului
sdu. De aceea, de atitea ori in istoria \umii.cei eare au
profetizat despre acela.$i eve.niment au aws"t vayiantele loi:
proprii. Maestnil oriental in yoga culege informagiile despre
viitor, dar niciadatd un yoghin nu va prafetiza!"
,,Leg5.rn persoana profetului de ealitatea sa de in(elept.
X)e-a lungul veacurilor qi mileniiior, aceste mari
personalitA{i luminate qi vizionare qtim r:A n-au putut
interveni in procesul de finalizare a profe{iei, niei in sensul
amelioririi evenimentelor, qi nici in acela al con_*truirii unei
noi realitd{i care sd evite implinirea profe{iei. Aceastd
reg'ul6 a neputin{ei de-a interveni intr-o ,.erinoaqtere- care
aduce in prezent viitorul pare consternanth""
,,-A[u pale, eu ered cd este! Fenombnu]. profetismului
este fncd. un mal"e mister aI erea[iei divine, dar nu md.
gindesc la faptnl ca atare, ci la caracterul implacabil aI
profefei. La g.eci qi rornani cnrice personalitate importantd.
cansulta oracolul inaintea unui eveniment important. Mai
ales gz'ecii au transformat adevdrul istoric in ligendd. Sd ne
amintim de Traia lui Homer. .Acea cetate a existat cu
adevd.rat, in j.urutr ei s-au pet;recut evenimente ce au fost fn
stfinsd legdturd cu profe{iile qi previziunile. Oqtile grecegti
care au purtat rdzboiul cu troienii aveau printre ei u.n
prafet, pe nume Calchas" tn mamentele dificile, gefii
armatelor gt'eceqti ii cereau ajutorul. Este foarte clar cd acel
Calchas se afla in contact cu spiritele superioare. De altfel,
in toate legendele Eladei gdsim referiri la Ttreoli 6i preatese
din anumite temple, cdrora li se cerea un rd.spuns despre
viitor in schimbul unor ofrande."
,,Ne afl5m in ristimpul cind profetiile gi profe{ii fhceau
parte din via{a oamenilor, cum fac azi parte din viata
noastri ziarele qi televizorul! Numai cd aturrci fenornenul
era fabulos, .informatiile" transmise erau gi ele pe misura
supradimensionalului. Dar istoria ca flux evenimen{ial nu
asculta de profelii spre luare aminte. De pildi, dach Oedip
ar fi ascultat de oracolul de la l)elfi, n-ar fi ajuns si-qi ucidh
tat[l qi sb se c[s6toreasc6 cu propria-i mam6! Acelaqi lucru
il putem spune qi despre profe{iile lui Nostradamus. Din
punctul de vedere al evenimentelor, legendele greceqti sunt
contemporane cu lVloise. '"
"
,,Dar Moise este acela cArc a trebuit sd 1n'afetizeze cu
faarte mult timp tnainte venirea pe Pdmfnt a lui lisus, noutr
Mesia. Iar inainte de a se nagte [isus, Iosif a avut o viziune
in care i-a vclbit un spirit superior. Sd ne arnintim totodatd
de venirca celor trei magi de la RdsArit" Aceqtia nu etau
nigte oameni simpli, ci chiar tainicii qi discrefii emisari ai
Shambalei."
,,Era un timp de gra{ie, de adormire a spiritelor
malefice?"
'intunerieul ei
,,Sigur cd'lumea |ui Satan stittea in
agteptind. Dar reac{ia ei a fast de alertd, pentru eA pe
Pdmint venise insu^gi Fiul lui L)umnezeu!"
,,Cea mai lung[ gi cea mai completh qi mai compiexb
prof,e{ie este Apocalipsa Sfintului Ioan Teologul' Itri
reamintesc ch lunga noastri discu{ie a durat cu consecven{i
in spiritul ascuns al rememor5rii f[ri glas a verseteloq
profe{iei din Sfinta Scripturd. Va trebui de acun inainte s5
evoc[m mai des ce]ebrul text..."
,.Deqi Sfintul Ioan a aveftizat ca nu cltmYa sA se incerce
rdstdlmdcirea textului, nu pu[ini sunt cei ce-au fkcut-a!"
,,Ce raliuni omeneEti sau sacre au decis interdic{ia
qi
culpabilizarea severi a risthlmhcitorilor?"
200
,,Dacd rnin{iLe negat,ive ar fi descifrat mesajele
codificate din Apocalips, atunei s-ar fi incereat deturnarea
istoriei fnseqi, iar astdzi lumea ar fi ard.tat, eu totul altfel
Dar a fost vain{a divind ca cele spuse de Biblie, in chei
semantie e 6i filozafice, sd rezist,e timpului gi sd se
fmplineascd intacmai. S;i n u pierdem r]in vedere ed
Apocalipsa se referd exclusiv Ia secolul nostru. tln singur
om qi in{elept din aceastk lume turbulentd a impins viitarul
amenirii dincolo de rnileniul trei -_ far el al fbst
Nastradamus. Fa[d de textu] Apocalipsei eI aduee multe
amdnunte, insd scrise, .dupd cum se Etie, in rnanierd,
cadificatd. Profe{iile sale au pornit de Ia anul 1600 qi ajung
p'ind in prezent. in capleqitoarea lar majaritate s-au dovedit
reale! [)acd, textul bih]ic se referd. Ia ultimii ani ai acestui
mileniu, Nastradamus descrie, fn opera sa vizionark
evenimente ce s-au petrecut fn seealele trecute qi, evident,
in secolul nostt"u."
,,Profetul francez a avut legaturi cu in{elep{ii
.Shambalei?"
,,Degi nu exLstd nici o dovadd materiald in acest sens,
eu spun cd Nostradarnus a avut conexiuni cu |umea
subterand, dar numai pe plan spiritual. $tiu cd a fost
canstrfns de spir"itele superioar"e sd-gi codifice apera
vizianard, altminteri ar fi putut; atrage asupra sa nepld.ceri
din partea acelor spirite. Datele pe care le-a intrarlus 'in
textele sale sunt precise, uneori atit in privin{a numejor de
t)er"soane, cit gi in privin(a cranologiei istorice. Camparate cw
i storia evenintentelor, datele eorespund."
,,De ce crezi c[ a fost sfltuit Nostradamus si lase
lrosterit[{ii *- de fapt unei jumdt5{i de mileniu!
-,, un lan{
iritreg de avertismente eodifieate? lmi repet nedumerirea
ilin aceeagi nevoie de logieh."
,,Dacd. se ia in calcul faptul cd hunicul profetului fr.ancez
iirsese magician, atunci eu spun cd Nastradamus a trebuit
-;ti se nascd la acea \/reme pentru cd aqa
s-a hotdt"it. Legind
tcest aspect de legea reincarndrii. Nastradamus nu a irdit
201
intirnpliit'or. [-In sprrjt omertesc evo]ueaz"4 dupi
maarte
pdmint' ConsecinteJe fbnda| rle Sfintul Toma D'Acquino. Acest' ardirt'-- Ia eare
cars,{ot'tn vis$ii pe cat'e a dus-o pe nt-am refbrit in altd parte -':- a fast fartdat pe baza unar
vieti'sttnL decisive pentru cea urmti:toare' lipiritul
^i,rrttr; in {wnc{ie rJe ilnvd{kminte secrete, pravenite din Shambala" Templierii
ii*tei t4i alege singrrr naqterett.-viita:u'e' ,loreau, eonfarm planurilor lat, sd faed dirt eivilizaiia umand
iiii.iratn, p""'r^* Ii ua are,,t cu viitr-tr,ea pentnt alacalitate
familie,
a'tertiz:a vn uriag templu spiritual inchinat lui Dumnezeu' Dar
irl"z, Nasf'rarl,zmus s-a ntiscut.tocmai sA se tnLlimtle tru'
ii'rrlriu, venind in canflicL cu papalitatea, Templierii au sfrrqit pritn a
cu secale irrainte pe t)amenr ce avea fi u.ciqi. Numai o mirtd de cavaleri au reuqil' sd st:a'pe,
"corrytiin{a rtnarth. S'-a ndscut
o:iril;ru4ia din dorin{a de a ssrvi
*sparind in lutne."
ttmanitd{ii pritt pt"opria conqtiinla' Daci rtl a fh'cut
,,Concluzia ce se impr-lne ar fi cd rr:rpalitatea este
ptrafe{ii'care deptigesc mileniul trei, cei care se ocupii
cu
'texteie sii descifreze acea parl;e vinovat6?"
sale nu mai ,suni capaltili
de dupd anul 2A0A'" ,,Ceva *tai atul(,, catalici.smui, prin papalitat'e,
"'^ " vot'beqte de omenirezr
cat'e
-reprezintd latura nt:gativd a ereqtinismului, apdrutd su'lt
,,i"ta,irri"-rrnisi te privesc ca pe ltri vizion:rr trimis de
vorb[' sunt tnfluen[a spiritelar ma]efice fn 'incercar"ea satanicA de a
lumea Sharnbalei, iar eu om' cu care stai de d!"
d e gr ad a religi a cre $tirt
nerlbditor sd-{i ascult profe{iile !"
ani de dultd artttl ,,Conte, citerra s,u.te de rnilioane de credincio:;i catolici te
,Etr spun-ci imaginea prirnilorgize.ce
intristAtaate pentru pol grluce pe rug ca in epoca Inchizitieil Ai cr:rajul cA arzi ta
200A va ii profund dezagreabil;i
contenipor"anii nogtti care Yot'trdi ittunci'
obiqnui6i acum cu lrnul eare a sptl'J adevdrui? Sau ai aseulta *qfatul frieii
\u", e*cut'sii, parr:uri, eleg'an{A, locut'i de agrement' rJr:zminlindu-ti afirrna{i:r!" :::,

i.istra'cgii, pliceri m'ateriale qi instinctuale :;i aga

"toqir;) mai ,,Sfintul Toma D'Acquina a fhct;t' in rrtorneiltul mor(ii
departe... l)e aceea partea nedescifi"atd de timp
a textelor :;ale trte rug prafe{ii.infricaqdl;aare Ia arlresa ciildilar sdi, 6i o
profetului francez trebuie sd rdmini' incA nedescifrati! {t'azd cutremurdtoa'i:e a ieqit din guta J.ui, retbritaare la *de
tlistt"ugitar trei ot"i,Jqase>" DacA privim anul neotfii sa]e, 1274 qi adundm
Decodificarea textului abscans ar avea un efect
asupra aamenilar." acest.,de trei ori EBSI',, adicl 666, abgirtem anul 1940, anul
,,f)eci din nnu supliciul, legea
supliciului continuu ne va cfnd, oficial, s-a declarat al doilea riizhoi mandial''"
purta qi dincolo de acest mileniu?" ,,Care este semnifica[ia acestei prr:fetji, ce legbturh faci
,.Dacdoanleniiarqticumvaarata.lumealorpesteopt. intre eleinerrbele puse in ecua[ie?"
zece" ani, ar inrrebun'; d' pu acuma!
Iar truda lumilat ,,Foat"te simpli, iegdtura este 6i clard. DupA 666 de ani
specia umand s-ar salda cu
;i;t;;" de a reabilita spiritual o anumitd barierd
rJe la ntoartea celui care a vruf sd ereeze wrt tempiu mondial
io uqx rle pr"opor[ii' Astfe] existd Aceasti lege
:ptrifua!-divin. satanismul a incercet sA lcapareze amenirea
invizibild care protejeazd partea nedescifratd' ;n chip total prin oamenii ingiqil Afirm rlin nau cd ari ele cite
uute imprbe' ctlm s-a f n{eles, de lumil-e
ga}actice""" ari a fost necesar, lunile galatice ne-'au avertizat' prin
nostru?"
,,Da, poli face o referire la secolul
',',,Proie6iile anumite persoiare alese, prin tn{eIep[i, despr"e eveni'mente]e
lui Nastradamus pinA f n anul 1945 sunt viitaare. Cum a{i afirmat de mai multe ori, aeest;e
Acum vreau-sd' fac a
crnoscrte, timpul istaric le-a confirmat' evenimente nu pot fi evitate qi cu atft mai pu{in anihilate'
Temp}ieri'
conexiune cu {ormat'ea Ordinului' cavalerilor [)ar se pot face, pentt'tt a fi intimpinate, unele pregdtiri."
202 203
 conEtiinga acestar persoane esfe excesiv fned"rcatd cu tat
,,fn@lep{ii Shambalei incurajeazi qi sprijinh pregdtirile (i:lul de impuritdgi generate de aspectul material aI viegii qi
noastre, le inspirh? f)e vrerne ce oric'um suntem condamna{i
,rl existentei. Din aceastA eauzd asemenea persoane,
sd nu putem ieqi din jocul tragic dintre malefic qi benefic, ce
rost ar mai avea sprijinul Shambalei?" nurneroase, despre care qtiu cd au luat legAtu.ra cu
dumneavaastrd prin earesponden$d., nu pat vedea decft
,,Eu spun cd acei fn{etep$i lucreazd intr'un moci eu totul
diferit de profe{ie. Prin puterea lor mentald, inceared sd lrinturi mici din viitorul f-oarte apropiat. Mai adaug cd
men{ind irt echilibru balan{a dintre girtdutile pozitive Ei viziunile lay sunt autentice, conlin adevkntri, insd cel mai
,tdesea interpretarea pe care le-a dau este eronatd."
gindurile negative ce bintuie intteaga planetd."
,,Sunt glndurile celor vreo cinci miliarde de oamenil" ,,Din profe{iile pe care le cunoqti pe cale intuitivi sau
livresci, in care i-ai irrdemna pe cititori sh se increadi?"
,,Nu suR t numai gindurile r:elar einci miliarde de
oameni cu care suntem contemporani, ci gi cele din secolele ,,Find. acum niei a profe$ie, in afard de rea a lui
gi mileniile trecute. Gindul este o energie cate nu se pierde' Nastradamus __ qi aceea foarte lapidard- nu. a fdcut
referire la RomLnia in mad absalu.t serios qi de luat tn
$i dacd mai addugdm cd fiecare din cei cinci miliatde gi
de
oameni are foarte multe ginduri intr'a singur"d zi, cd l;eamd."
aceasta este valabil qi pentru cei ce-au brdit fn secolele ,,Dar profe{iile lui Sundar Singh?"
anterioare, atunci in(elegem cd "fiu suntem aricum ,,Pind se va gdsi textul original sau eredibil, in legdturd
lu profe[iile in{eleptului indian, trebuie sd ne mulgtmim cu
candamna{i sd nu putem ieqi din jocul tragic*, ci cd in mod
sigpr in{elepgii Shambalei, retraqi fn lacul lor, fac mai mult t'ontrafaceri qi interpretdri autahtone. Autarii lar vor fi
,indva cunoscuSi.
decit profe$ii!"
,,Conte, {i-am mai spus cd sunt uimit de numhrul imens ,,Futem incheia acest capitol cu un cuvint ca.re sd ntl
rlea speran{e, poft1 de via{6, ineredere in viitor?"
de persoane care mi-au scris de-a lungul d doi ani adevArate
proiecte de profe{ii. Am cercetat cu toati r[bdarea qi cu ,,Nu.trebuie sd m.rre pe nimeni spusele mele, dar in
Il,amAnia se formeazd. fn prezent generalia de in[elep$i care
interes acest fenorrlen care s-a extins in Rom6nia ilustrind o
ror edld.uzi pe ramAni gi pe eeilal{i supraviefutitori ai aelar
varietate de viziuni, clarviziuni, premoni{ii Ei profe{ii ce pot
face obiectui unui volum de rnulte sute de pagni' De ;;ttpte ani apocaliptici, spre calea redescaperirii tatale a lui
Ilttmn€zeu LInicul!"
asemenea, s-au inmultrit fenomenele cunoscute prin
vizitarea unor persoane sau chiar a unor familii de c6tre
entiti{i din invizibil, unele,benefice, atrtele malefice. La un
moment dat nu puteam spune decit ci "spiritele sunt
printre noi'! Tu eEti mesagerul Shambalei' Cum judeei
fenomene?"
-aceste,Eu nu le judec. Eu le cunosc, Ie vdd, le simt. $i dack
nu-mi mdrturisea{i acest lucru, eu qtiam destrtre eL $tiam cd
existd la ora actuald in fara rtoastrd numeroase persoane cu
pasibilitdqi gi chiar disponihilitd$i de a vedea fn viitor" Nu
vreau sd sperii pe nimeni, dar am dataria sh spun cd uneori
204
 l-Jc*.:uinenteie vrernii consefi]neazri i:lulqi nrorroi, oarneni
Lumea in cei qapte ani apocaliptici :i,rivi{i in inghr;suialh, de a.sernenea srrn'i: conserri,:r;lte
:r r r rrterOas€ sr n':crilq: ri.
.$un1, qi ,nrevizri,-r.nr
anto|:gice, ca. *se€,1 a lui. Wiliiam
l\,Ijller, c:.lir€ i:1 .i-r,-etins" pe l:::.za
'inor caJi:ule conrplii:ate,
,;fir;itr;l lurnii pentru o da1,6 precish: 2J nnartie lg4:t Zl
rnartie L84it. in u,r.ina profe{iei fdcur,e dt: irilemere'Loi:ul
religiei adventilrl,e, in Statele Unite s-a prndu',s u agi.tra.lit:
teri]:ili, c"a!:e a cuiprins nra'je largl de oflnreni" .A,u apiirri;
ri:rre de ,,specialitate" ii-i rare se descria evenimentul i;l se
speculau. idei de tot felul. S-au deschis n:agazine speeia.le, !n
eare se vindeau haine riumai de euloare a.lb;l pentru. eei ee
rtrrmall Bd r.rrcer Ia cer .- deci in trltiina clipd a sfirsitului.
Spt.,r*ut-, intt-un capitol anterior ci in ultirnele
doui
profitur ilc rnagazinelor rp-:pecf.ive nu r{ezininleeu iprrrl,ul
milenii omenirea a fost avertizat[ ce1 pu{in o datd illlyl comercial, ehiar dacd nu rnai riininea nimeni eare sh
preg5titi pentru a intimpiira sfirqitul ]urnii! Mai
secol s[ fie flcrlose:rsei dolariil llay... intrueit profe{ia nlr s-a implinii.
,p.rr-rurrr, ,ia exlst5 la ora aceagl'a. o bogatir
literat'uri conform prognoz€;i, a fost aininath pentru 21 octoml:lrie
sieu speculativa derlicati sfirEitului
lumii' Acestea 1844. Lipsind Ei de data aceasta efectul profe{iei. s-ari x.ras
"Llot,*n
sunt motivele care m-ar'r indemnat sd relin
pentru acest
toncluzii care nu rnai legau evenimentul de o dati sau de un
Incapucciato'
capitol, pe lingri rnesajele qi viziurrile.Ocnteh'ri an anurne. S-a convenit erqadar c[ judecata de apoi incepuse
a unui poten{ial s{irqit al lumii'.Dar
;i;';;;1""t" itii"qin* pe ani' dupS
deocamdatd in Ceruri" iar dupi ce se va incheia acolti, va
mai intii vOi incelrca uil foarte restrins grafic incepe pi pe PArrrint,"
.auplr-rdl"o* creqtinismului, prin eare generalii
intregi de
Tot in Statele {,Jnite, ,,Martorii lui lehova" au aqteptat
,o"pfutt**ti au h-rat.cuno;tin(6 de sfirqitul lumii' adeseori' sfirgitul lumii in ariul 1874. fenomenele reactualizindu-se cu
preghtinclu-se 1n chip concret pentru o: uutt"*1:1 intregui lor cortegiu de disperbri qi spaime. Dar nu s-a
putea tlrtna ntcr
orr"riirnent, clup.l care pe Terra nu ar mai intimpiat nimic. S-a spus atunci ch omenirea a scii:pat de
on-*u"rti**nt in afari de acelea ale ne-viului ex'clusiv' lumii primejdie prin arninarea sfirgitului pentru anul 1g14.
Anii care au cllnossut febra 9i spairna sfirqitului lzbucnirea primulr,ri r6zboi mondial a adu.s multd
1843' 1874'
au .fost urmhtorii: 500' 1000, 1033' 1198' apoi popularitate sectei, profeSa fiind consideratd ,,bun["1
(ultimul an se refer6 doar la Europa rle rlslrit)"
isog,-igao Daci profetiile lui Sundar Singh, foarte conrprlete 9i
pare ed a fosl; anul 1000' cind se
Oel mai infricoqat an se zgudu.itoare prin anvergura lor gi irrai aies prin
i;pii;*" un mileiriu de la naqterea h'lintuitorului' responsabilitdNile spirituale ale RomAniei post-apocaliptice,
de ani de la
urmindu i anul 1033, cind se irnplineau o inier sunt vulnerabile in chiar paternitatea lor, de Nostradamus
;;i;;;l; Oeruri a lui Isus' in i033 a avut' loc c eclipsd de
aqteptarea'
iru ne putern indoi" Se pare cb el r[mine mare]e vizionar al
soare, care a potenlpt pini la apogeul disperhrii
acestui mileniu. Sint,eza pentru acest sfirqit de mileniu a
in hriserici'
ii".""ii orrprinqi cle panicl se inghesuiauizLrhvit de p[cate' fiecare
vizionarului francez, pe elemente gi fenomene, pare si
vrind sh moarh in i[caEul Domnului
207
206
satisfac[ atunci cind construirn analogii intre previziuni ryi
realiti{i deja cunoscute in evolul,ia lor istorieh. Se vor
descoperi toate taineie qtiinlrelor" oculte, fr:r{a spiritualS a
oamenilor va cregte, 'in fine spiritele benefice vor invirlge
spiritele malefice qi va urma o pace veqnic6. Dar, pini la
acest apogeu al devenirii, vom avea un razboi al arabilor
impotriva Europei creqtine, ca-tastrofe ecologice, schimbAri
climatice, epidernii, foamete, Phmintul va fi lovit de un
asteroid, provocind catastrofe. cutremure planetare, valuri
uriaqe, erup{ii vulcanice qi multe altele.
Pornind de la intui[iile vizionare ale lui Nostradamus,
se poate prefigura qtiinl,ific un sfirqit al lumii. in d,:rinqa
mea de a insera in acest capitol Er o imagine pragmatic[ a
unui cataclism planetar, s-a insinuat favorabil, probahil tot
prin induc{ie telepaticS, tinirul fizician loan Ludovic -- nu
mi se mai pare straniu c[ e] a ap[rut exact in ziua cind
gindeam mai intens la o asemenea prefigurare qtiin{ifici.
Dirr punct de vedere gtiin[ific, cauzele posibile ale sfirgitului
lumii sunt perceptibile prin efecte specifir:e civiliza{iei
noastre. l)istrugerea mediului, tulburiri elimat,ice
deosebite, epidemii gi boli noi, situa{ii de crizd economic[,
sociall care intensific[ tendin(ele aberante qi agresiunile,
fac posibil5 aparitia r6zboaielor, apoi, situa{ii provocate de
sciderea resurselor de energie, suprapopularea unor state,
generalizarea conflictelor existente pe glob... toate acestea
sunt strins legate rle altele, iar efectul Lor distructiv se
cumuieazA.
0 catastrofh ecologicii nu mai {ine azi de previziune, ci
de calcule exacte. Activitatea economicd a omului se
identific[ din p[cate cu o adevdrati catasf'rof5. pent,ru
kriosferl, iar omul este o ilar"te integlanth a biosferei. Se
vorbegte mult despre efectul de seri. $tim ed acesta poate fi
provocat de acumularea bioxidului de carbon in atmosferS,
in urma arderilor din centrale, din rnotoarele maqinilor gi
atitea altele. Formarea unui invelig de carhon va transforma
Pdmintul intr-o pianetl asenrdnitoare planetei Venus,
208
de'arece iriveliqul nespr:ctiv lash sa treacd l*i'ina solar5
spre Fb.mini, riar re{ine reclia{iiie terrnice rezultate de pe
,rrma inc5.lzirii acestuia. Astfel pairriinrui nu se rnai pcai,e
ri.ei su.fi*ie*t', procesul
'ie ?'c*izilre sporin<f, plaileta noastrii
iitiate deveni un adeviiral; infern pentru fiiii{ele vii. f'
;.ceeag;i ecua{ie catsstrofici se irieJr-:rie qi tfiierea pdduril*r
care au un rol imens in men{ine'ea echiiibrului ecr:logic al
irlanetei. $e qtie, apoi, ch dispari{ia stratu}*i de ozon *J"* ,r*
protejeazS. de razeie ultraviolete poate avea consecin{e
i,,ragice, de la efecte eancerigene, Ia muta{ii genetice la
toa"ie
speciile de plarte qi a"nir*ale. F'l.u.area cu insecticide gi
ingrdqiminte nu este numai exl,erioari, ci are efecte
negai.ive asupra rinichilor qi fieatului, dar qi asupra
creierului gi sistemului imunitar.
Tulbur6ri climatice deosebite, determinate de un
num5.r foarte mare de procese fiiice -_ iatb un capitoi aI
catastrofer planetare. Modific6rile climatice pot fi
ileterminate ce varia{ia intensita{ii radia{iei soarel*i,
,cevialrii ale *rbitei P6mintului, modificarea concentra{iei
ilrioxid de carbon din atmosf,erh, poluarea atmcsferei eu praf
de
r1i substan{e absorbante de lumin6, efrigarea pbriurilor...
Camen:ii de gtiinfa prefigu.reazb pentru u.n viitor foarle
'rnropiat o inchlzire a clirnei din cauza efectul*i de serh.
{leea ce inseamn:l deplasarea zoneior clirnatice up.u ,r*J,
ilistrugerea actualelor zone fertile, infornetarea pe scarA
iarg5. lirt,r-o astfei de situa{ie, vechile conflicte se
reactualizeazh qi ap.ar altele noi, pentru cucerirea sau
Jr[strarea teren*rilor fertile" Evident, se nagte intrebarea
'ia.ca state inari ca America de Nord sa* china vor rhmine
,,*pasitile, pi"ivind cum tere'uriie lor agricole se transformA.
r: clegerturi, iar i* Canada ei $iberia vor apArea.intinse
' r. enuri {brtiie. ".
Cregterea teinperaturii planetei qtim ca deternrrna
i)1-)jrea unei pdr{i a ghe{ii calotelcr planetare, ceea
r€ va
iiice ca livelul oeeaneior sA cr,eascb. insh ghea{a poiard
.:flectd lurnina solarh. Topirea unei p6r6i a ei dlce ]a
rrcilzirea qi mai aeeentuat,X a p[mintului, er_r consecin{e
2{}9 .*
inlprel iz ih i le. !':irm ur i ie ton'i i nente:ilr sr-irl{. l oclt ii;e
nriijcalre r.{+: oanteni. {.1rr.t1t+:rrir ni';elrr.h-ri ,lcea.neltl:i
v3 drrce
la invncl.:rr";:.'r ,i:ek)?'l:lte zone 'rle ciil.,.::s irri.lioane d* itinist;ratj,
nceritir :.Lrtra tgilldr.r -stl alttr ili ilirlilil tr *e onllreai e,onr1,l rlo
caldrrlzi i{j vit Lr.sclti o,:-{tftre]e clitti}',t:t fe'rtiir:.
Sci-iillrbiiriler r:liltli;tir:e: Cr:til€l:ril.e rJt.li: la irrt'lt'r:l.ri*
neg:ltive insllp?'il o?i:iarilill!r-!llli urnan, 'l:i,er|itri'tir'ri rli -r:tl"ic't
persollnelor h*in;L','e r;;i a. teiili' '':ii'st;liei. fllirec{ion.Llit:ttr-';r :rr
creg're 1a coie iriinrr-rginabile, rrti-'uliild fi nieitielurn r:llritii'
S* pot irnrgi ri:., lr-rgir:, Ei alt'e grleSr'ii: rlistrr-l3c'r'i 15;i-:lo1it'3i
sanitare, epirlernii, r.linlnutri[ii qi c]ria.l r:ani]:ali:lnr!
Nri put*m din lci lnpte ani apccaliplici rriei
exri,."trl.e
calculeie specialiql,iior" ltriviriil r-: n*ti5 pr:ricaC,{ giai:iarii. {a.tri
ce :rplrne t{. Htipling: ,,,.. peiiciidele ratrde, ca ce.:l r-ie acunl,
dureazii apro;rimat,ior 10"000 cle arri, iar aclr-ralie pericade
caldi a incep-rut rie.ja de 10.01)0 de ani. Se atrinc; radialia
solarli de varii in emisfera nordicii a scilzr-it c'tnsirleriibil --
qi anunre de la Foi spne tropice' Asentr:nta:j{L.ire e rriai
existat uitirn:r oarii aci-rrn 20.000 de ani, cinil i.iri LiiYiilr'ig rlu
zipadl g:"oiesii a cotropit nordr-li Ei-rropei gi flaniida. AeeeaEi
rariia{ie soiari tedusli qi o perioadS. cle riicirr: ireptat'i, c:t
asthzi, a exiiiL,at qi acum 90.fJ00 de r.ni" dnpir care a Lrlrnat
racireil irruscA."
Aceastf era gtrite'iara estc: po:ibri sa se instaleae treptat,
dar nur poal,e fi exclusii nici ipoteza uitei raciri hruqt'*:.
Consecinleie economico-sociille ale unei raciri hruEt,r:, ca qi
in cazul suprainci.lzirii, puri organismul irrt-r-r'i stale de
stres,q iItensi. Efectele vzrria{iiior fact0;rilor cXiritatici stint
inlprevizil;il": 1n*nivelul sistemr.rlu"i nervos. l{e pult,enl aqteplii
ia rhzboaie clu:claEate pe acest fond de rnodificiri
psihosornat ice.
Izbucnirea unor epicleinii, apari!ia unt'rr boli noi
completeazh tabloul sinistru al unei agonii pe care o put,em
intreziri ffiri ajuterrul vizicirrririlor 9i al prrofeqiilor. trns6 pe
aceqtia din urmd trebuie s[-i luim in seamA ia- fal cum iulm
in seaml propriiie noastre irnalize qtiin{ifice, prin care ne
' 270
Lle ;r'e{'igu.riin: i:firqitul. ilu pu,{ini an.i ?il uly,nit. o irne.1;irre :l
!,igosiavjr; j r'ie azi, rrr:eil,"tii i{iona.'1,6., ar: ii p:'iri.rt, L1.n z\ir',x}
:,Lrlurd. .[.a fel rrr: pratr: Iri:li.irij ;i ck:spre Unru.n*a $ovjetjcl.
ilrai ;.rlnlt.e s'i,:rf,l; glilt; tt"zi capaht'Lr: st'r..tji i.:l:r,ir.;c arn*.;
"'ol
ri-r[ic{ea?'{], X.'fult a irili i'ar}:i ,ie arr:rg t:.hirt;r{. , L;,r.1,,.1,,r}ri;l;irr
.:lu i:oni'en{iol'ii.rJr. l:"i,*r,r-llltir cii'r {ilst.ia ljiigrq sli.lt i:r.ttniaili dc:
,;,::i1e trr:rirt:: .il.rilehil p::te r1#- ilri;iti rr.r.irri!i r:i, {)r:i t:;',t+ .J.c illrri
ri;,i.tj itrI.:r'ijiillt':,,ler leF.ltza"ierr- *i,:lr:i,r,lL':li:,ii.i 311 llr.,"lti;rrir,iiiii,
:.:'t,ti1.elr.;t',i,ltrrrep,:ndttii*;., {:l.r iiri:e,il;iic]1et ::!'[.i1?ijii.r : ;n,,,]; i.:'tr1 .: rrl:
i.rri1,o r'i u I J'lr', ir-r.l 11, i,r .i,ci li ;'it.t, rit : c rr: fii r : i.t'.
irlr:idcr;1, ii,. u:cit'l'*1'ii.q.,qiir,,: irlB.i i;l.rt "i;l r;:!ili,,, rl i:oir(.Ii,]:i,iil
',-t:'',,: ';iili.1i li:;r ii:, 'r,ilii':r'i
I.i-iIri,ii'i,:e.. irrri 1l.i._ :-\i: ; ;: .,.:.,;.: l-,,
,lr.it;;iii,lt;i ClCji.:i,iill i.-,,rii;'-lr-,: i"tc:,j:r:l.i:iz-.i,i. lq Jrr i.:i ,,.... r.,;.r
lt ,,iel:1:l ri.r i'r,l i):ae,:i,;t!,, ;,i :i..ti",lr';,'t,i',': .';'-'r,.i-r11i1.; 911
i;-l r,, ,ir., if'e1,ii,
,.1,i'lln fili's.:t r.iJlui,ig:ri;;i: il. il;]l{:itirri tn.r,liiiJ_,e et rr:,,r i,:r.'' l:jfi
;
;-rpi g:'r.
i r r.c hi lrt,e, lir; i ir qr f,1'i..,, 11 rr l;l,i s i. r a. i"
licr;t, sr,rtr irciiluLt,ai, ia !il,'.t!-,rl;tal.i.i ;j tl_;.r,t.r::,,ii,:,:,-,ir ,a;-l;.rl
..r-'r aiati :: lr.:;lli: rtc iai ;;t:iit-:r,Y,li;iii l:.r ,.r.irr' ; i: i l:. ;-.,. ,';, i 1 .1,-n,
''';.r'ii rlesi.ilrl;i t:i",.ril:,;:'qiei r-r,;r.rr:Lriei r-{.r.i:ill, ir.ri_:a, i,ril i,irgfiyl ,,,:tr.r
.ic..:,lill t:toLtt-iin::1- ClrXri,i,i {e':.,. 1 ;-.cr-;r.t'[,:,litr:ii,"qii l..ii;,i].ir;,iil
r.r nl eli et lo r i.rv oTu
i r: n f, r.: i l c;r'..r- ;oli i.ir:er pi ari ei :- r l. .ltt J r:e;.lf i i
;r,tii;ltr:i;i r,'iitcr*lcgir. ecr;!rg,ii;t,j i, rri;ti,r-iliiri :,i i':et-tt,lcri
lrr.r.inii{i :ir a.t:esl,ri.i t,inrJ-, nrt^ar-r dat stu.elil;i scenarir'iil care
r.':rt,astrofe Ier pe d ifer i {.t: i,srrn e n e, F)ro v (-reprt€ al,j € roriIe
,:iriilizaliei ;,Lctu.ale. incep si ateri:eze con qtiii_r tei i: pr.in
r'oneretu] lor indiscu.tabil. in par;liel cu speetaculoas*:ie
l:volu{ii aparent, pozitive F}e eare I le recunr;ast;em qi i le
tr6im acesl,ei civiliza{ii, se distinge subteran sau ffi,qig o
prefigurare f-unerarh. Erorile sunt; eu_mulate, se stocheaz6,
incep si influen[eze qi sd eucereasr:A in sens negativ.
Disciplinele de studiu care emit avertisinente se arl,icSrleazd
din picate pe un lirnbaj in;rccesibil, rAminind sernnale de
alarmi gustate cu spaimd de iniliali. De aceea profe{iile
sumbre, emise prin simboluri sau evaluhri paraboiice, in
iimbajul chr{ilor vechi qi avind drept sprijin direet qi valabil
t,erxtul Apocalipsei, par se intru.neasci modalitatea idealh de
acces gi de convingere.
211
 Dar dincolo de scepticismul filozofic qi de prognozele
.alarmante, datorate in spe{i unor oameni de qtiinti sau
exege{i ai f,encmenelor evotru{,iei lumii aetuale, este lirnpede
pentru u,.rice om, de la cel cer tr[ieqte in sirnpiitatea ferith de
argurn*nte filczofice, la eel ce-qi sresline scenariile pesirniste
p€ argunlsnte desprinse din insegi eroritre orneneEtr, cI t,rlim
rnai rnuit ca cricind intr-a trume bolnilr,'[. f'] luins
irnbulnhvitf pe intre gul rolunC al planetei, 9i ciutirn
privind Pim?ntul rndcar oaze de via{a gi de protec{ie in ca-re
sA putern vedea cu'incredere viit'orul. Tot, mai des i se cai-rt[
viitoru.lui germenii shnhtoqi in prezent, este descurajant
"ei
gi infricogrltcr ch ei nu par si existe, ci existd in schirnb trn
fel de adora{ie instinctivI a aluriecS.rii spre entropic, lln
pitimaq elan spre distruc$e qi confiietualitate.
A sosit rnornentr.rJ sE ne privim pe noi inqine clincolo de
inveliqutr rnaterial al exist'en{ei in trup. Sb in{elegem ci
sintem fiin{e cosmice. $6 eongtientiz6m faptul c5 ci",'iliza{rile
sisternului nostru planetar au fbst realitd{i ale timpu}ui in
evolu{ia noaslri, gi ch exist,d u ordine divini implacabilF., in
care ne inscriem lr6ind.
tln savant ai secoiului br"ecut', intrelrat d;lc[ cr"ede in
I)uinirezeu, dridea un r[spuns eare era propria-i
reprezentare ent,uziast;1 a. omuJui care ajunses€ pe o inalili
treapth spirituall qi cle cunoaqtere; el spunea pi"intre altele
cl totul in Univers gi pe FArnint este. plin de mirelie,
incJusiv ornul face parte din aceasti propor{ionai'€
superlativ[, 9i trigea concluzia c5 .ireres divinitbtii crl
privire ia r:m nu poate fi ilecil, nna de asemenea incircati de
mhre{ie! Aceeagi idee a m;li.cireulat in luinea c6rtularilor,
moduiati de la caz \a caz prin situ:rrea ornului ryi crea{iei
dumnezeiegti intr-un inccmensurabil al perfec$iunii 9i
absolutr.:.iui. De unde s-a ajuns la acceptarea fiiozcficei a
pr€supunerii c6 qi pedepsele divine pentru miredul oIn nr-L
pot fi decit cle mari propor{ii, consecvente deci cu arnploarea
generalE a intregii crea{ii. $i dacd am primi astfel de
supraetajiri in universul Nridimensiona.l eu rnindrie, cu
7'17
congtiin{a perforrnan{ei omulu.i ales drept spirit ereator in
sinul marii crea$ii, Jimiteie in care ne exersi.m inteligen{a
Ei
poten{ialele cr:eatoare ni se relev5 *dat6 cu accesu.l la alte
aspecte gi dimensiuni ale rnarii crea{ii. Coplegi{i de propriiie
noastre lirnite, prin echivalarea ornului cu-marea ereaqie
divin[, ne retragem in ipcteza atit de des vehieulati azi, a
Fimintuiui pe care fi:.nc{ioneazi o qcoalh de rrrilioane cte ani,
gi incd nu gtirn elrm se absol.rh aeeastd. gcoali qi nici u.nde
sunt acum rniliardele de absoiven{i. Ideea de gcoa}5, de
lal:orator eosmie atit de seeret incit, numai ig-noran{a
implantatb qi *enl;inuti pare sd ne fie adevhratul costuiyr de
protec$e anti-qoc, frdminti min{ile cu un eonsum cle energie
gi de irrteroga{ii flrrent gi abundent. Este adevdrat ci. din
cind in cind ne inchidem in cite o teorie, prin care ne uitArn
aievea, ca printr-un telescop, gi ni se pare eh ineepem s6
vedem nel'izutul, sau, dupd versetul biblie, ci vom cunoaqte
ee-i de eu.noscut qi necuncscutul.
FSri indoialh, am atins stadiul cu.noagterii gi al
echivalhrii corecte a destinului uman cu fenorn,:nul entropic
ca,re este c crea{ie negat;ivA a inte}igen(ei noastre, dar qi o
lege a Universului supus el insuqi oscila{iilor qi
alternativelcr intre bine gi rdu
-- dup[ expresia popularb
rleveniti la romani un la-itrnotiv cuitural. Dar vehicularea
adeseori cu satisf'ac'qie a a.titor teorii sfirgegte la om ?nainte
de a se sim{i o}:csit de ele, prin intui{ia necuprinderii, a
golului cunoagterii ratis{hcrtoare, rlacd nu totdle. {-Inele idei
flilozofice revin ?n actu.:ilit,ate dupA mii ele ani, altele au
dispdrut Ia pu{in i,irnp duph ce au unlplut min{ile cu un
gistem dat la n parte dirr ciruza insatisf,ac{iei gi contradie{iei
ra{iunii perfectibile, Ei astfel stocbm cunoagterea relaLivh qi
lirnitatl in cite o disciplinh qtiin{ifici in eare genera{iiie se
vor sim{i condamna.te la alt tip de limitare _ iimitarea
;unoaqterii. Astfel, rn*lte teorii adulate in acti.ralitate se
;rting lent, lipsindu-le parch destinul posterit[{ii, qi ce ne
riirn?ne viu qi 'intr-o permanent6 stare de alert,h este
r:ui'iozitatea in sine, cultivati qi instruith in vederea rnarii
213
rianse de-a aiung;e lil ade"'Xr. F'iecare sistern {i}<lzo{ic prin
tete a. sv{lJuat fiXozofia ctn[il]e uLn adelViv' tra'i' q"iilr{ele
aspirh ia cuprinde]"ea Si iiisunlarea arlevlirui"ilor'
l-lnele teori i trrar sh se fi [lscul aill'Lr-r: disp*rare, i:t;i't-el
rb. tn.i,i-ciriiine:r gi aill;i-r'r:hiliilrui sr: i'r'i:insfcrmii ln iargi
.,r1ftt,itr.'rle" sa.u irirze de ,l;ornire peili:,i'!.i vi5'r'"'a ql :r'ecll:-nta''r'a
iit iiiilnie ilostnieE- si iInpiIcit, qirvina. 1 oirric;io51i!irj ijil$ipie1-"e
rneni.j ri:;-;ii "gi,iiilia iiltl'-;ril rtlilln ']e airrt'l.cri"-'i'l , ta
:peci.ficifiaf,e sFol chial'r?.! Frilrli:;'toii!.a. 1n1 ev';i'-r"gia l'iirrlllr5terii
iil
$i,ii;rLi'[ii::r, irt scni;ul lil r;lribi]il,]-!iir::rciri:r'Ir:' ili-: r'cce:'
gli,lt, |'ni:i:ltrllr:;1ii" lilce
l,f,iriflq,r li1 ale'.jrji i-rl-1r'rrl.li'' 1.1'l,r
ijt:^";r:Cl.:cfjl'e nr:ir:i,. .it't i'i'ii:l;lr:'f.l riliriti::ijr.;.
gi irL.'j',;r.: ::''-1-r ':;:ri 1: ii
?irsealr:ilij lx:l ii-)i:ll.:; r-i-i,il mni depLi:,t" I-iil.r" ;'jii: ;.iritic'l Pin:i
ii.i;ll i";jc;;i llolri.r:l il ltt:
licjij.rii" cgi;r-ri.l.,i slt,l:.;t,;'r'rl..,lt,irl ii:i;-!.
l,.rr1,o",l4 {.ezrr:lt,r.nl' Xl+l- :ii'lt:rci cind rre Iri:ri ir ;illrr'rr
il'Voii iler
il5' {'ccnrai
1;ioilria ill8ltr}. Ivoiuli{r s'l ile'''1irlr:;:';i'lr-'tti fi;'pt'r'tl
af;eiisltl rr:r i,l.lr,n;;flyr,.iii in plcpriui iicrsi,r'tr cLnrit,ir' ite:
inioilIcem in siil-Eil i:l lt:i]ilr' :rl<:t"ilit' iii i;i'iilll;lt'i:i
spirit,ir*.liid1;ii Ei 1:l rrltrma iiar'!s, *- l,jr.ilriti:zetl! T'i'5iri: ;i';tr.rir
u[] gse{jle!-rer:i lttoittr:,ni,. I-}ec:s*1':i'rc:a {aiit de;:rli't'::}'ri}Iir{lrnte
si,resatrte. alll,r:rioare,l:st'-'ca a-zi cie,;ijl-e'CezasLrl: sr-'e:xnr-irii5
oanrenii rir: gtiin{ii, spirii,e pr"aginaiir:e" $i nu.-i '-'are
e>ltraorciinar s5, ciescoperim .-':6 intregul iant rle ne-'nci'ociri
detaliate giiintific qi iirgunrc,rta.te prirt eienrenteitl prrcl:'riei
noastre civiliza{ii, se regiiseqte in Biblie spre exefflplu, spuei
la incepu.turi odatA penl,ru f,otdeauna? Air Lrehuit' sd treaci
atitea mii de ani pentru a rataci pe ciile entrr:pismului
scadenfi gi sd descoperim cd, cle fapt noi putearn Et'i despre
noi aproape totul din Cir{ile Sfinte? In acest paralelism al
cunoaqterii, in cIile a]ternative de conEtient'izare a
destinuiui nostru, ne-am trudit inteligenta 9i virtuttiile
pentru a ne regisi in marele adeviir programat pentru
iaboratorul plmintesc de la ineeputuri pinI la eap[tul
gcoliil
' fiind preluatd de o fizicianb" vizionard, care igi iriterneiazd
Din rnultitudinea de Leorii, cea mai potrivith pentru
acest capitol mi s-a pSrut aceea aphrut[ prin rleceniul al
214
.;ant,eier-r.a! aresfiri ser:ll. a;-rnrtrliato;r.rr. Iili lreigr:ri:'bauin:r,
ca..re l s treiz* ei dt: ti' r d * sc,:perc i,t .,qr.,n iu i.'l.l it il* l i.l r,,.
r,.r
,ilare;:.r.it,rrul ar'iie:.icarj sllilrii:r;t rd itlr e gte ner:eliay ,qh
nc
:n,:,iiti.ril:l {,1: ng1;191,ij7r;l.,ii}, i:i i;l:
rlve-rn llr.patitr,a.i.ujfr ol{} I
r;ilt,ilglr e:iri'itcni,l:J i.leirfr:,it,or rlsl ilrltr,r,,",r.i.et, ,tll! ai 6re la;"g;,
ea]it:r-t.i'::a :iiitErlii:.1ili n.:r,j,rtr:li in ti:r',: +.r, 1(1ri--r,1-..;,-,7,i
j,r,rri:ilieni.r:
1iir;r.l:r;l esie ililri.qi lelina.lriil:t,eri? i:l.f!ri rilpercil
slr*ei;'iel. :.1 ,il,;l'iilibrillni ii.: fl-.1"'r€. lfiiilsi-11*i r'evenirrrir.r r r.*rh.li
rle a ifi'"-la sul;eriut,ir,iluE:,1i-: lr.rFrr,. crl este e;lpE_tuI Cr., ,lrurir
sp-r{i il r::.it1ii1t€ inteiegcre I ac,.,tt,gl lrri^ni. lreiltru t ,1g el se
Ieagri r prag'iei,aie ert;raurr-linarzl -- irniverso*liLa.ri:ili ['],: lrr
irlrbrif,i;,are;t i).i€st.i tr:i.irii 1a inl*r,rerene:l ,i,;g.irI,,,a ui-lt.,j
dcgnre i:i-..1'e ir*.-i slujcascri, 6re diavol l:1rur:.ul est,er r:a gi
parci-lr$. F-e,ir;t-.nil-.au,rr ilr,i'tje rnai ,-lepl r.t,e Si rl;1r:copttrii cliiar
o ,,ordine ?n h:jos" A.stfi:], t'enome:lui haosqlui igi cluLfuic:rzi,
clupi el, perir:adir yrini cincl ai':ilge atit de nrare irlcit,:rice
crdinr i;a-re ireineriial:il pie'riuti. llaos*l insuEi ru irrai este
dr.zolvarea exi,r'ernzi ordinii, irrrpatrivE, el este ,r ,,ordine
asclrnsh", ingi ili detalii '
ratit, de fine, rncit, este {reu rle
percep*1, f?irir c investigarc prcturidii. in fine, cr:rcetil.tol"*l
amintit ciescoperli r:d instahilitatea ascu.it,i cie legile
universale aie haosuluil lvr alt6 ,Drd.ine de idei, hilcsuJ a Jupt
bar'ie.ele i:are Eer:)ara* rlisciplinele gtiin{ifice, ,fiind ,, gtiinli
a nntu.rii glci:nle a sisternelor qi adu,nind laolalt.{ g;inditorii
rliii dornenii pute''ic separate. (,'ind realizezi cih te conf*-ln1i
cu dezordiil er.t, rsv]1ssyj c.1 trebuie sd inve.fi sh et inteir:gi. Se
cautii astf"el I inl'leiare rriate*atir:i proprie gi eficientia
percepr{iei ornenegti, c;rre ::i.cearnii oribilil rn*ltitudine de
experien{e ;i rd giseasci echivalen{a in mdrimi u.nivr:rsale"
Ca sii se irr{eleagii r:urn igi 96segte mini,ea omsneascd
drumlil pri. iiaosui percep'{iei, ar trebui si se ini;eleagi c*m
dezordinea produce universalitatea!
Teoria haosului n-a rdmas {hri ecou nrcr in RoinAnra,
premoni[iiie pe eiementele acestei teorii. O singurd fraz6 pe
care o voi reprcduce aici pare sd fie concludentd; eeva mai
215
rnu]t clriar, iiornid de la afi.rrnalie care urmeazh, s-ar putea
de zvolta, eliberind , gindirea specu-trativE rle or"i.ce
ccnstringere, o intreagX profe{ie argumentat5- prin eonoladii
paraleie "-- intre eviilu$.a istoricd qi rnanifestHrile malcfice.
,,sistemul nervos al R,omdniei -* spr.lne visionara
romAnch -- este adaptat la o deosebitd varietate de i'itrnuri
de aproxirnativ zece ani pentru a intra ?ntr-rln tipar de
incredii:ilh performanli, acela de triumf nea-gteptat s,supra
haosului sau desdvirqirea ceiei mai grele faze drn h{arele
Flan de evolutie a urnanit6{ii."
Este eviderrt cir ideea Marelui Flan a cireulat qi circuli,
fiind preluatd fdri discern6roint de la rnarii vizionari
Nostradamus gi Sundar Singh, de la alqii" $i iatS ci imi
agtept interlocutorul cu un plus de emo{ii, pentru ch este
greu de exprimat, sentimentul pe care-l triieqti inainte de-a
afla despre lumea tn rci sapte ani apacaliplici! Ar fi cu
putin[a ca azi,6 octombrie 1992, Conte]e Incapucciato s6-mi
desfhqoare in citeva ceasuri insuqi destinul umanitdtii in
acest sfirqit de rnileniu? Ce prevaieazb' oare intr-o asemenea
faptd speculativh, cunoagterea r"a{iorra16, premoni{ia din
afara cunc,aqterii, rnandatul de rnesager ai Sharnbalei trimi-*
s[ ne spuni adev[rul? DacE ultima ipotez5 s-ar confirma,
atunci cum mai putem rroi interveni pentni a ne intoarce pe
drumul salv6rii? Sau este vorba de salvarea sufletelor
noastre, care vor popula o dimensiune neeunoscrl|d inc[, qi e
nevoie de acel ultirn qi extraordinar efr:rt, de-a ne in{e}ege
trecerea in alti lurne prin gral,ia mintuirii? Uitima
contradiclie, irrainte de a incepe azi discu{ia cu {)unteie, se
referl la faptul ci noi tti{i am gregit in procesul de evolu{ie,
dar, in acela{i tirnp, nu. fiecare dintre noi este vinovatl
Tragem deci concluzia th omenirea in general este vinovati,
gi scapi de sub incid-en{.a culpei doar indivizii, care qi ei lac
parte clin on'lenirel O lurne ce-a- acumlllat pbcate qi vinov[{ii
de-a lungul a multe milioane de ani, gi rru ,ltiu daci trebuie
si {im dezorienta{i sau resemna{i cA noi, care vom tr6i cei
gapte ani apocaliptici, arn ajuns ultimii spectatori ai
216
.lezastrului ineritat qi, irrai pu{ini, prohahril, rrlarttrri ai
rriisterii unci i.rrnanit5ti innoite prin valorile divins, artrir:i
ri.lelea care tntlunecc un inalt gp'ad Ce spi-ri1;ualilate,, filnd
i,rrtriierente }n inaltuX grad de e\r,Jlu$e materlal*.
Oum car"acteru] d.istructir, *i r.>6e*tos al evolu{iei noas;tr.e
pare sd se fixeze in timp in Evul &{eciiu, in urarele rnument
"iI Rena;terii fn Europa, ririd eivi.liza{ia porr'eqte pe rJ.ruwrul
spectaculos, ea si ajungd in acest prezerrt al aniior
a.pocaliptiei ai rnarii civilizalii Lehnologice qi gtiinlifice, i-an:r
sugerat Contelui si-mi*relate.ze ee-^ aflat in,Sharnbaia
despr.e respectiva perioadb a ultimei jum5tS$ ele mileniu.
flornind de la prefigu.rdriie qtiintifice actuaie, md intrekr
daci era necesard aceasth evolutrie qi nilmai aceasta, dacS_
nu puteam evita avintul orb spre actuala poluare. de pild6,
prpre dezechilitrrul eeologic la nivetrr:l planetei"
".
,,i/.ul fmf rd.spunrJe ContLele categoric. l{u er.a ne(:esat
rlEzastrul. ,lffmic din ce exfsfd astdzi, ca perfarrnan{n ale
evolugiei tehnalttgice, n-ax' fi trebuit sd existe! Dacd
t:rnenirea Eyului ll[ediu ay {i dat, ascultare alchimiqtilor
ttceloy vremitri, astizi civilizafiia ar fi ardtat; m tatu.l a]tfel,
':li{eritd de eea actwald, iae' progt'esul ar fi fast cv. tat,ul de
'tltd. naturd.."
,,Ce acuzi de o evolu{ie entropici, ercnat6, distructivd?"
,,Pentru cd. nu l;agi aamenif sernf stdpinit;i de spiritele
itenefice, lurnii intunericulu.i i-a {ost, uoeoE u5 carup\ qi sd.
i!]anevreze multe canEtiin{e. Acest mecanism hazat pe
:n{lnen{a male{icd. a i:ondus tn prezent la ceea ce vedem,
r'"4im gi simlim a.:zt t+t$i: utntem tn fa{a por'{ii care drlce spre
I iOS"
,,$i ne intoarcem iarAgi la aceeaqi nedu.mer-ire: de ce
l.-urnnezeLi a creat prin om o lume irnperfectA,
,nultiplicindu-i irnper{ec{iunea oriat6 cu inmul{irea speciei?
i.le ce n-a creat de la incepu.t pe"amul ideal, cel care sb
,e prezinte, prin harui divin, perfec{iunea crea{iei? tn
fine,
217
r.le r:e. r:,"cii,lr-lir-i, i-a laisi:ti oinrr,l-,.ri r-tnii]inta ,,1e-a lrrpLa er"r
r'l,r1,a;l rii .,,-if'.'r;'^irt;r. r.lri:prt rispLata pr;nl,l'rr- mintuire?"
,,J-ii5$,rrri-;i?5ul d;;fr i:liul siitgnr! rfexli.i'ii- r':a :tyt f'rgf:t'tie srt
:;r: iirfir:rplc. i..lrrr",,,-ul t:'.':,tri iti:eriteic: I't,* ':!lirt:ii 1ii.:;':.'r'irt":iiii'
i?ou"i nlri iirt t:r;r iii-: ;:i ;. .'i ni,li,,i;i,t'" ' . t'tt,i i.ie trilJii i"irxsi:i stiii
ijc iinj ill.;:,',.',rt 9lr.ll1ifie'? cr:tetlj'l'ji ',tt -'ciJ'':trrlllJi;?iil iri :l;:i fi:?
i;;*ii.q;i t4ttt.i:";i, .i:7 ,,tly.iti-:'i:t't:a fir;;.''iii" .r-i.i:r;'':i";lt r;i Ji;''l;'" i"' 'J
nlai t.rtL,ili,t olli iJe-e ]r-tttgrsi st:,:tti'ltiar fi'ri:.'ie ti/lilrilft .ii-t
iytcr:t cilt "slli rrrniji.ii'rr# ,rAl rltUiir :l,.ir.:d€.-'itrl'i8ii ;;l i]Cr,i{;lluf uJ
;t.i:r.rsf;r.i.r' {itzrt evo}ttti'"'g. #ar tct\xt,1 ;irl'i''l;i t}Li :JLtiltg
li
{.:onir:.tct1t'{:.rtii sui.t.qir:r o tbrritit,:}.e t:iil;ro: niruterti. Chia'r Llati
r-ilI llEtl'r,tir l'/-tit d'et'.rei"e, ilivittiii;ft;i posr-,d:i nlcti'irlii-'.?lcli-)
stJcr pi'iri r'-r'e sfrrpie tit:!': gi te aiJ.ui:e *le vier"e;i'p e dirtte{ia
stabilitLi."
,,Deci 1;e tle o o:iri,e Ihvirlitaj,eg' re6rrezintii ri
Furqi
Absclulil. ii:rl pe di: ielta aaeastii fcr{ri est''e consecveni
obst.ruc$tinat,ii gi cei-ieur;tti chrrrl iri actii.iriile sale beIIefice.
ileci, logic, ilivinllilt,ea nu este o Frirtna Absoluth, de vi"e;lne
ce ilre un arl,,,er-sar a cirrui putere se rtdici atit. de sus, inciL
pu.ne in ciificuitabe ehi;ir Fu.terea llivirrii. Prirneqt'e acest'e
specula{ii venincl de la un om citre crede cii Divinitirt;ii nu-i
pu1.em gasi i-irr ativ€rsar eficiernt," Crete fiind propor{iitre Sale
ini,n,aginnbil+:, qi cir, l.crl,uqi, diaiectic:.i cvch:{iei ne obligi si
credern cti existii acea pui,ere inaiehr:il 1a fiel dc longevivi qi
la fel rie sLiprtl{-lirllensionatd Ja ,:ca|a evolrltiei 9i chiar a
[Jnivr:rsutui l"
,,speculatit' se iJoafe vr;tlti Ei tri iblul acesta, uifiird s;'ru
tnai degt"atrth nai rtt:t]vittd acces !a "iagictt tliviniti$i", cat^e nLt
esie Ei-nu !-)tli'i!;t: fr un ec&il';l1cni' aJ logrcii uman*r' De pildtl,
numer.aEi s:ri,air{i rJe azi au titcercat si r.:uprindti in statistici
qi rt'tncluzii ceeit ce:::{) ve{ie'in lunie: tiialecl'e, religii,
cl'ticeiut'i, t'r'ttditii, gruytut'i etnice, a intreagd palicromie
umanA in evalu{iit !or. Da| toate aceste ef,arturi qtiin{ifice de
catillag[]r.e nu sunl, completo, au c bazii'l.toate qtiin{i|icd, dar
nu qi una divind, ele rellec.tind in continrtare incapacitat'ea
actuala a canqtiin[ei umane. Se paarti rizhoaie, se distrug'e
218
in o rttie de tbiuri plrinetit. atnasf,eva. t,ste yteritl,rfatA-,
,rtu|p,{ici,t! ul'r:5 cLrir Jir*itt}e aefrir;se, tr;!.t.ti se rle;1'rar}.r:azd
ran!.arvn elanuksi.gi ;:r.r"f?,.:rtcrr *rle;lui" !}untntzet l-ltri .Iar ,rrii"t"
*.- pefiir!.i a rtd aii:t t:u. v';,ttit;t:ian-rtl:ltLi!,1ull;;,.rllr3l'{.,;::':t,t"i " la
.,;t.cstg ar;te, ewtii:.{ii pi ft:;,:i;r: ryLlit:{ice:i /..\.i.,' i.:';t::: rrril--lr'1;n.'./
ti'nrJ timer:i rt"-t rnt;i,e ,tl1li,trltt tA g,ct;: fsvi::ii; J/lln (.:{-' il-,t.'te;;ltl,i:ii
' ,::'t'it'it'gtt. trcr'fu;iit::t"t::i iti::i;e:r'iald ;i lihr,r'i;x,j;t',.1 ;;,.ti"i;eltt:',ll .dat:
,?srtri!i ''. siij;g1't:;--ig i irl u*:it.'*l iit:,:iir:i:!,::i:t:' lii;lr\':t
.tt:tt'!rt';;t
',,;:;t;ia{ii. {ate t}-tii.i l;irtrlt ,-l-;r-ii l;tt; t'i; i,;:;ti;irt:;: ;itl:liil';:'iii
1l1l
r.';1rg t,".?.li-ls(: t'rt tr:!c rn,:.,: .lli-:tr,,,,1,:;,: :crrji[,i r'i,,t 1:ri!...r,1/il',t,:. ,;;i
,r:lrii ,fbrigi{.r, i'iet:'lrt r,'..i,,,i. -,,i ;,r'i , ij,.,. " ;.)t ",-rfi .l;cj-;lttlit'l,tii,
,,:, {1.:i t:t't r?l ,Si-r:.t,:tl ptS i:t":,,,"1. .r.rii,,l.r '..,r :,i'li-f.l,j. ;:]t;:{::-;.t.i :.i',.
!,tii. '!'*{i a,..i. m',lt.ii. ,,q' l.,lrt :tt':t i tr,t ii;.:t-:,:!. .:,:t):;.ti t,tiv;i . .; i. t: it t,:i
.i.,i:rliiijirlrri. {;fiar ::i r:'ii ft a:-iri'itt-'4t-1t1t,rr.:;ii,':.'r i.:''i )' r.'.
:;:;i;;:iii. i\.Ct-.Stt::-j:''.-' :ar :itt:it !tij r -tr:t.ti,irilei it; f',,i,,i',
';.-i'i::c;i:il"iatl" li.t'i ajc Lr'iji:i'{ir',guJ*i ,!'i;1 i;iilr:/qi;ir;:; ii;,..lilr,',"
:'r.;rr.gilinll it,riti.tn:i ?.ttl.t:t.i-i;.t i.:,sti. illr;t;ti..ii, i'," ,irJ 4i;': ,', ,
.i ;,,1 ,1s"71 "';; ;!1-.;i
,.{-iriculn. nir a\r{,,rit ilirrfrs i;r lrt.isul iJirivr:l L:r.li..rl.
r;,iniiircri arn fi rig:rr;l-i:r i:,.,1 iJU-f;;xr acc3t, gli;.{:r. r!'i'rm:l{:t,r:1,
l;';r'li. lir- rrerJln'$ qi rcnq'cirngi ca Ili.iinnezgrr. o,"ista li. trehuic
,:- iie apropir..rn r-le Fll ;i i;r. tr:iirn in leiitre Divrrritrilii. J.!r.r"
,resajele.i;aie vcrbccr: CL,spr.e f:ipt,ui cii exist,A ii-, acest
:nivelrs qi aitr,e cj.rilizaiiij" {iu o eloiutie.l superioari:r, care &lr
rri,rrrs g-ra{ia lJivind. De ce ele rru ne intermediazi lizibil?"
,,FinA fn prezent s1tt:r:ia u.mand de qte Terctt a c{Nrstit'tx.it,
ia scara {.Jniversului In cave suntem euprirtqi, a '.rasa
itelir:oasd" gi de aceea alte civiliza$ii ale Ciii I'actee gi-au
lLraL f.oate mdsurile necesare pentru a nu tue cantacta.
Ilentru ca aamenii pdmfntului prin. tehnologiile lar de
rnl'luen{d maleficd sd nu se paatd avi'nta prea depar{,e in
l,Tniversul nastru. Altminteri, oamenii ar fi pus in perie:a}
;tlte Iuini galactice, putind deveni virful de lance aI
.:rrf anismu/u i propagat irt Calea Lactee."'
,,Satanismul generalizat qi la nivelul {}alaxiei noastre?
l)evenit in complexitatea tlniversului un fel de forrnul5
219
inevitabrilh, un termen de neinlAturat rlin ecualia Crea{iei
Divine?"
,,Este paate mai greu de fnples, dar nw eu sunt chemat
si dezleg' acest rnare'semn de infrebare. Putem cel mwlt
reciti catrlilallul despre spiritele malefice qi spititele benefiee.
Eu n'td pat referi la planeta naastrd. trrt ciuda tehnolagiilar
actuale, niei arnericenii ,si nici r"ugii sau iapanezii nu au mai
trinis echipaje uniaiTs trte Lund. Dar la nivel politic qi fn
centt'ele qtiinsfice taordltnate de oamenii politici fn ac{iunile
lar impcrtante, se qtie de prezert{a unei baze extraterestre
pe Luid. tn ultirnul rleceniu mai ales, cu tcate trimitevile de
nave safi:;ticate in Cosmas, ntina invizibild a lumilar
galactice a stopttt darinfa rle cucerire spa$iald a tlniversuLui
de cd.tre om. Dar aceastd dcrin[d va fi retezath qi
des{Agurat| e{icient numai duph ce spit"itele satanice vor fi
anhilate cornptret. De data aceasta, pentru tatdeauna!"
,,Este cea mai mare veste pe care mi-o comrenici in
aceste sdpt6rnini de cind nc intilnirn! De ce acum incepe
acea faptl r.rriaqir, cu ideea qi ncstalgia clreia trdiesc de
atitea secole i:reqtinii?"
,,Evotru{ia amenirii. a fast fntrucitva temperatd pi'nd Ia
i
ce| de..al doilea rizhoi mandial. Dttpd acest eveniment
i
malefic, civiliza{ia umitnd a. descoperit insd g1:stul perfttu l
tuziunea gi fisiunea nucleari ',<i pentrw nulte alte cdi
absolut g"eqite, malefice. inci. a izlsindh a raulzsi? Aparentd.
Inovaf,iile sli dt:scaperirile s-au {inut, lan$, inte,r'esele legate tle
ele au sporit vertig'inas. Maleficitatea e irzhilat-'" qi incepe
alt ev'eninent, ?n ascunzigt.li'ile ckrui;t noi putem citi clar.
Iv{ulte state au fnceput s:i-rsi d-erzvSlttie discret qi inCitect
dorrn{a de a se supr"irna recipror:. Llneari pe eale rdzboinicd,
,de ceJ.e mai rtulte ari pe cale ecanornicd, dar mai ales
politicii! Spionajul a crestwt fntr-un mar] nemaiintilnit
'treodatk. Incepe rtvna ,tnui stat la bogd$iile altui stat. Toate
;riteriilt: valorice qi tat ce era mai bun tn om ,si'n evolu{ia sa
a intra!; pe digaqul degraddrii. Se cheltuieqte mai muit ca
aricind pentru supt"imarea viefii, aceasta in sens paralel,
22{t
alffe,l spus, o parte eare chel,ttrreEfe pentru supr.Lmarea
vie{ii altei pdrgi intrd gi ea tn ahiect;ivul de suprimare a
alteia qi aEa rmai departe. Succesiunea malefiad a rduJur se
institugianalizsaz4., iar feriairea palitied a d.egin eer care slinf
La un tnoment dat sii'irt'i eA pot suprirna eft mai mu,lt Ai se
expun eit rnai pu{in suprirndrii. Afaeeyile rleasehit de
rentai::ile sunt acelea cu a.rme" \'dri aparent paqnict 4i
plospere trnpart cu nemilui.ta at'me alfara fn care
confrictua-litatea este in :scend. Diavatrul esfe .rscus;f , este
prezent, el lucvea,zd.. Se r"eforueeazd peste tat pacea, Car se
insdmin{eazd peste tot g*rmenii rdzbaiulwi. {}rganiza{ia
.Nafrunilol Unite qi Canstli"ul de Securitate au devenit
simple insl;rurrtente in mfna politieienilar, .t filial6 dc
manevrd a rneleficitagii celei mai avansate. Aici este
prezentatd. acurn pe deplin in{Iuenga malefrcukti. $i taate
acestea tn nurnele unei demacva{ii decref,ate ea fiind cea mai
ad.evdratd, qi a unei realitd{i antispirifuale gf profund
rnalefice, fn care Satan se simte cu adevLrat, vicLoyias! EI,
Satan, a iucrat l:ine, a gdsit, malgi paliticieni qi pregedingi
care au dirijaL traficul de droguri, eare au influen{a"t, clirect
Ei malefic state, care au arganizat, lavituri ,le stat. Nu esfe
sd enu,rrdr relele inJdnfrrfle, a
nevaie Littn"- dublei
perforrnari{e antidivin e: .pragx'esr;l,gi supradezvaharee
civiliza$iei malefice, ;;i malefrcu-.I .ia rrivel ll.rnan Eeneyaltzaf;
pfitd La distinctia clard a ;riorJuJui male'fic! fnt:"ruzinnea
gradua!d gf conse cventd a maleficuhti 'in via'{a Lumii
r:on t e rnli cr an e e ste ;,tti't de d i structivdr,si Ce. al.'apa rata are,
intit in preztni irtcepe tre:nirea, aitfel spus, canq't;iin{a
cnanitii{ii este din ce irs te n}ai intune':at;i ,gi t:awti. t:auza.,
ev aiueazd elbcf,ele, se t;cu,rnuleazI concJuriile. Ldalr:f;::ul din
irirxea ie azi a fhcu'r ca omenirea sd inf,rt: pt calee pierd*r;.i
cantrclulwi."
,,Cont€, rncnologul tau pare urr edrlorial politic pe care,
ru.n] e gi firesc, il semnezi singurl in{eleg insS ch vorbind
Cespre sfirqitul lurnii, sar.r cei gapte ani apocaliptici dupb
care ar urrna o altS lume. era necesarb o trecere in revisti a
221
 itlg.rrpi:,urf t,cc:ii; !)o !,ibi8, lrri:e.t-,;ilir' ,:,l.i.r: ttt:t:it!,:?i't, rj:l
qttnr:F.i;tr: o i:r;ri1.r,-{t'i ,:le jl-r":ljrr er:; '!{}ti} t.: r ;; r-i.J" ,., rlli jrr,:!
j,'olitit:;:, rl,r.:' rilul t::: ilir ',,a fj 1i]!]5. ii-)t,,;.rr,''rl;i ir.ni.llirr:ntlr
,'"1r;liifrriri :??"illle, rl.ll,,:riJlril.r:J v:,; fi ;,t{:t:'.:,;,1l", ij{:i .:ti:ir,,$i, de ::!ir. Vil"r ilt
i)'i.rrii'nf,;it: i;ir lrrirpil;il',s pe rtt;{,:vtt ,,.t!ii:ir.t;::;,,.
',;,:r:i::l::
!.:.a'iifirl;t) t'tl:'ln;si',a :Jil,' tlr,,j:r-:i:i iit d,e t;r':srql li:;g1r,z;ir :;.1
li.art',:t::25, \jA !:i.ratt]'.i:itr: r.t ir:yifi-tl,ii[ilC ,;.::,iV;.t ;; 1,;,;."t1y.111ytrigi
inr;s;tilttlt ,:;ii .:i:;i:J iii.r-43. ,$rli;,.iy;i.! ',,tt {i pl"ri;r::,r.:eJryi r:lttnr-:'ttt. dr:
insaiis{hc{ir: a c;nttidienilar, ceea c( va []t:rteya rtigr,lI.ri ,:jt
&rrol/,csf ,sot:i:ti inl;:oii'lr.': i.j'!i\,,ernu!Lxi. {-)rtmenii r:..rijfjr.j;ii
::i:estui,sr';rl; sr: ",iisr ,JtrvsCi in,:iti:;,:.i:ili,cA i;iis*as{rA tir;ltitii
adtcvate !p. 'Xr:r:iinui r:cortr;mir;. .,Anui! *'iti;: el C;tradc.i,,'t fr
19'J6, r:inrl. -:lruitimzll" ,iar {i af,i!. rir: tsr:rnn!itimil;c ir:cjl :e iio.r
prod,tce atit: N;rzip,ice de maye arnploare. Fe; p,i:rn E:aXitir:,
l;1if i :'lsif !e.l;al.:t Cnna"d;i v:t tttnoaqte tt d*:g;t"s.rlarr: t t-:lai,;ii,.tr ,;alr
rllilrl.iitl, ,t;,?i l:ril't;r;r i' i'li:ig, t i::i "{ti:;: ti;i 5i':"i;cjiiri'
dipl*mat.ir:t.
dtt i:rittitir". ir.., ,tt,tirt,'!t';':it:t; itL;rl';i'{'rt'i't'i''tit:tttit ',:i'Jl ':il''r/-')": Afexrcu/ t'it inf,t"fr i'ntr-rt periaatli ,iificilii inct:Ssfnd tu
1Lt!'l i:r
(r tlr,lrlill.rili'tii.' rier'sl.,frrle l'lrllteii ' i t't1ii'' 'I;r;' i-i;l'
ttnui l,!)9;J. -Pe Ttlan economic. "ra. {i tuaret:un *ahil, d;tr, din
"Afi"ie ca.ura rcndiliilar de crizi. ,soriai-patriticii la
..,.";; ,, in r;c;'iiiii ii itrl:ul;lfi':'i t-i':Li' (lt: *i ig"'rtt: ex",,1i!1' 'tivei mondial,
i tt i"; ttr :'tttt:J:';;ije: ecanomia. ii v;l ttfr:$atii. ,Lnul r:ritic .pert'tit;. !,[exir: ,,.ti,t fr
A,rrll/u,r],e i'-:."r{;i p:lpul tt{ia ::{i'ic;'ttl:i l';; ':'uf,et. 1996, cind :;t;tLu.l ,'ifoctaii pr: piitn ex'l,trn va tunoarste
influen{*l':i in
*;u'rr*tr^l;;s;r.r'e sfill;il,ul sei.-:lttlui,l"i'ans;:iul';i(ir'' fi":imintdri !ntt:t"ne tle ordin socia.l qi polit,ic. 'tn ttbsen{a
r: ;Jt" rt v a I u{i a a ft} €: i'} i t: i i'
i rt i.r e i;i rn crizei, 1996 nt'{i fost uri an Tiozitiv pentru &4exit. L:s acestea
i{cgrulrlfra ,4fl"ic:r de '9;urf v:'t t:uno:t1t'rl iil corifjnuare se vor adtlu.t;a tuibttr:tri gpncratt ds tr:ficuJ t{e drorplrf gi
fi;iiiliifiri de olijn Strtlitit:, ce'i N{rr tttbctit t:xtttcmia'
Attr"t}
:t.trt,1tle.
irtcd
critir: !;t:rtt't"u {ttesri tttat a {ttsi' 19t}i', dtuva fr.:lversg
a
Sttptela: {Jnite ale l|ntaririi, unde dernocrzt{ja i, r:unoscr.tt
l997
lurtgi perioarlA dt-: ct'izti ctre va cu'Itnina in anul celr: rniti iargi !ibe.rf,d|i, vor fi 1:rof,urtd af,ect:ttE de calapsul
[n acesL
dramtttic. Atttnci se vo1'pt'aduce €veniflenf,c tt'ag'ice et:onsntic ij i;c/iilic planeta"r, Acest. stat n i:ttnoscttL c
\ovitut'ile de stat gi nici
st,at af ican' A-u sunt excluse ,lezvaltat'e ectnamicii {krd ec}:ivalent" in jri,'li:. Foy:u}a{ia a
revoltele singeraase pe motive politice' :rescnt eno]"{!7, in pritztr:f, rtrt q,tfirtd :sprr,xi rnal,itt SLIA de
var
I'ibiu- o (ard pivot in luwtea arabd' In acest stat qisea:ici' miliaarie de lticuitari. Dar pe j-larcu!"su! a doud secole de
petrcce evertimente tleosebite, dar criza se Ya instala existe'r;[ii ]ihe:ri, S(IA. a eunoscttt,gi folme de !.r:rrtrism,
Stutrl libian va arluna i.n jurul siiu o coalifie a mu]tor-state traficul de Ci"ogrrri, un Cesffriu urnan de asemenea fAra
peste Atlantic' echivalen,{d. in lume. Anul !992 a fost echilibrat pentru
arabe, ridicindu-se impotriva Occitlentului de
Acest stat va suferi multe nepldceri de pe urma ttctelor sale' 'SUA, insii incep'inrJ cu 1,993 federa{ia ameyicand va intra
rl"ar va canrluce invazia arabd spre Europa' infr-a puternicd fnzd de erizd eeanarnicA, inrduti"{ind
1r, ')'r?
pt'othnr| psihotogia generald. Pteqe'{int'ele S{JA se va davedi
inabit ?n tonducerea statului. Eaza erizei economice
praf,snrle va fi amploarea gomaiului at'ingind cate
alarmante, periculaase. Multe fntreprinderi mari,
impart,ante, vot" fi prababil fnchise din cauza
suprzprodu c[iei. Traficu] de inflr'en{d, carup$ia, necinstea,
maleficitatea, Idcamia gi anxietd{ile soeiale iqi var spot'i
intensitatea, ceea ce va face din paliticienii ameticani,
canfi"unta{i eu a crizd multiplu manifestatd, niqte indivizi
rnai mult decit corup(i, feroei gi fdrd scrupule' Mafia
americand., organizatd ca o suprastructurd complexd' gi
foarte eficientd, abild, va conduce de fapt dupdbunul ei plac,
iar traficul de droguri va .Iua tle asemenea amplaare, incit va
deveni rapid unul din mptivele incapacitd$ii politice qi d-e
administrare a statului. Vor altdrea.miqcdri sociale de
diferite caractere, tncep'ind cu protestele antiguverna'
mentale, iar in replicd disperatd, se va l"ecurge pe scard
largd la ac{iuni de tip represiv. Miqcdrile convulsive din
intiriarul SIIA vo, influenla negativ politica externd a fArii,
acutizindu-se in primul rfnd problemele irnediat anterioare,
,Je canfi'untare mai mult sau mai pu{in direct;d cu lumea
arabd. SIJA vor cunoaqte o perioadd de pa'rru ani ext'rent de
nefaqti, afftfie plan intern, cit qi pe plan extern' Pe plan
inteina?ional, statul american va suporta ntulte confruntdri
palitice gt"atie, t'esentimente, intoleran[e. tn interiarul farii,
'in
acegti pah'u ani, vor avea loc faarte tragice evenimente gi
probaLil cele mai atr"oce incidente rasiale din cfte au existat
pe teritariul federal american. Dar anutr eel mai critic va fi
^l.ggg,
ctnd SUA igi va" pierde tntr'un ehi'p lamentabil
influenfa. in lume. Pind atunci, pe patcut's' nu sunt excluse
nici conf'lictele religioase, acfiuni de superterarism qi
conflicte armate grave. Cea mai dramatici situa[ie a acestui
stat va rkmine fnsd pierderea iyeveysibild a in{Iuen{ei
asupra politicii pi fenomenelar econornice din lume'
Aqqentinan tncepind cu L997, traverseazd o petioadd
gr"u. Situufiia econamicd' a Argentinei se va ?nriutd$i tlin
224
pricina principalulu.i pion mandial economia SIJA care va
eunoaqte s rlecd.dere treptatd, dar - ireversibilfr.. .popula(ia
argentiniand va fi lbarte nemulfumitd qi va acuza guvernul
de situagia criticd, se var extinde valurile de violengd gi
crime, fenornene acuzate de ineapaeitatea de, guvernare.
AnuI 1994 va fi cel mai critie pentru acest stat; sud-
american, marcind de fapt uri decljn din ce in ee mai
accentuat pe plan econamic 6i soeial. Sunt pasibile
intervenfii brutale ale for{nlor de ardine, eeea ee va canstitwi
un pretext propiee pentru declanEarea unui rdzboi civil!
Brazilia, cetr mai mare stat sud-arneriean, va fr prafund
afectatd social gi economic incepind eu a daua jumdtate a
anului 1993. Declinul econamic va fi eauzat de dezechilibrul
rela$iilor diplomatico-econarnice pe plan extern. Brazilia se
va adinci din ce in ce mai acut fn erizd, culminind cu anul
L997, cind tulburdrile de ordin social vor atinge intensitatea
maximd. Guvernul Braziliei va cunoaqte o maye
instabilitate qi vot" avea loc multe schimhdri, dar arice
incercare de reabilitare economied gi sociald va rdmine f\.rd
rezultat. Se vor inregistra numeroase eonflruntdri fntre
populagie qi forfuIe de ardine"
Oprindu-md aici, este de Ia sine in{eles cd qi celelalte
,state de pe cantinent, mai mici sau medii, vor fi afectate de
ceea ee se sra fntimpla tn America de Sud, 'in unele din ele
tulburkrile qi sdrdcia atingtnd cote foarte ridicate.,'
,,Conte, tabloul este nu foarte diferit de prognozele
gtiin(ifice pe care le poate efectua !.rn economist priceput!
Numai ch in tot ce mi-ai spus, eu am auzit glasul unui
profet, al unui mesager intors din Shamhrala, qi nu al unui
viitorolog economist. Si in{eleg cd in{elep{ii Shambalei
citesc presa economicS. occidentali gi cb sunt la. curent cu
"gindirea prip[stioas[, a unor analiqti? Te rog si re{ii
intrebarea..."
,e... .N-am de ce sd re$in o'intrebare Ia care nu
inten{ionez sd" rdspund! Ceea ce vdd qi gtiu in(e}epgii
Shambalei nu este acEIaEi lucru cu ceea ce preconizeazd.
ecanamiEtii. Poate cd Ei unii, gi altii se referd la aeeleagi
t1<
 realfte1i, numai cd tn1elep{ilor nu le plar' amdnuntele'.
'ruti"luiJ, social. Se cunase'deja evenimentele, la ele nn rnd voi yeferi.
ua,iiittl,
statisticile, qi aqa mai,
alternativele Economiile acestar sf,aie acum indepenrlerrte var rdmine
iipar"tu.'Ei au for{a qi in@lepciunea vizionard de a denumi pentru mul6i ani. incapabile de a aferi eeva cancret.
liu"cruri g]'ave in tirmeni eu care noi y:Arem de
mult Frdmintdrile var continua in lan$, insd aceste state var S;d,si
iiqi"if{ Probabil cd, ne mertajeazd' Sigur ne menaieazd.'. pink la urmd. "impreund a solugie comund pentru a iegi din
iiitr:" cd vdd totul! Vdd mai curente, ales ampksarea lucrdrii crizd, Acest lucru se va petrece dupd anul i"996.
"mttle{tce cu care nai sintem
qi a transmit In expres.ii Arabia Sauditi, degi este un regat destul de bagat, din
"',i"t";g pind laqapte
fa,ntiliariia6i a nu tre mai lua in seami'" cauza candi{iilar internagianale, incepi'nd eu anul !gg4, va
"-
ie t"i ani apocaliptici incep cu fenomenul cunoagte alterarea situa.[iei sa]e ecanomice, i'n speeial
a" riiri mi.ltiplicate. Cti,ele sociale, erizele economice'
dataritd dezechilibrului grav aI economiei americane. .Acest
crizele morale. Dacd ar trhi vlaclimir Ilici gi t;e-ar as_culta,
aspect poate detet'mina Arabia Sauriitd sd intre fn eoaLli{ia
numiindoiescclacum,stindelalituridenoi'gi-arfi arabd contra Occidentului. Sunrl pasibile canwlsii saciale pe
i"t;; bralul, balansindu-l intre tine gi o imaginari
-gropurot motive religioase, ceea ce va genera multe situa(ii critice
ptap.tti-, capitalismului fiinrl.el' iar tu mesagerul pentru actualul rege.
;;;;;t fun"erare! Nu- crezi cI am trhi tustrei victoria
China, ramasd sub un regim eamunisl oarecwm mai
pr"ufui"rtii leniniste? Eu, se in{elege, a9 sta deoparte s[ m3 tolerant, va fi ptdtrunsd, incepind cu anul 1gg4, 'de a
uit la voi qi, poate, aq teiefona presei, radioului' televiziunii instabilitate marcatA, insd va rdmine inti-un fb| de balans
ca si transmit un ,i.tgo. mesaj, de genul: "Previziunea frri deplasdri mari. Acest fapt se va datora'in ytrimul rind
i."i;irla s-a impliniti-Capitalismul mondial a clzut in deregldrilax' ce vor apdrea Ia nivel mandial China a fost
groaP[1"
" *,,Du,
puteti transmite ptecum,a$i spus cu n'onre' lar. oarecurn imund la aceste deregldri. ,Se gtie cA poporul ahinez
primii ani 2i a fast fntatdeauna cumpd.tat. Dar dugtd anul 1gg4 candi{iile
apoi, vreo qapte ani sd vd ascunde$i' Prin generale din China vor {i atit r}e greu r}e suportat, incft a
secolului urmdtor ve[i fi cdutat ca erou al sfirqitului de
lumii o informalie mar"e parte dirt shinezi se {ar indrepta spre ilurapa, sperfnd
iilun;u, primul o- i"," a comurticat in condigii rnai bune. Fenomenul se va prod.uce in anul lgg7,
incredibild la vt'emea respectivd, dar confirmatd
intocmai de
cind China va ru])e rela{iile diplomatice cu a serie de state qi
timn si de evenimente!"
""'--,,itni-aui
o n]are Eansl! Aceasta stric[ Loate reguli]e qi chinezii se vor revdrsa pur gi simplu spre marginile {,irii \ar.
f.gif i Sunt un anti-erou' Ar fi nemeritatl o [nfiltrarea in Eurapa a unui foayte mare num|r de chinezi
"oalucului.
url"*"nu^ glorie. Ar fi ceva in genul omului rrepotrivit nu jia fi decit inceputul a ceea ce va uilna. Aceastk
pentru on ,i"ru; implinit! Un furt de popularit'ate!" reydrsare v& pune sub setnnul'intrebdttr chiay viitoayea
""--"',,i;i i;6r ri;" sd-mi continuioprivirea' asupta lumii?" e,risten'{a ;t Chinei 1;e ha.rta lurnii! Tinip ,lc tloi .ani, 1gg7
.

;Co u*ultgi curiozitate qi intuind ci

intri acum in fosta 1998, China va cunaagte cea rnai ac:utt) arizA diplamatici. din
Uniune Sovieticdl" existenf;t ei. H,egimul camurii,gt se va vedea p-us /n sitrsa{ia
A6i preluat pe cale telepaticd numele din
,,Exact! Ce deztrtenthyare si iatund va face uz e mijlaaee dure,
vor
men,otia mea. in ansamblu, {ostele republici sovietice cxtreme. Represaliile var fr i'rnpott'iva l;(tt.tzt-or eelor ce var
fraversa toate, fird' excepl;ie, c'"i'e profunde nai ales
de cere socateald pentr"u. cauz,ele ,Jezastntlui. Var fi ,sute de mii
repercuta pe plan economic' de victinte! A.ceasta ahiar in aitii r;rmktari. dar qi pratest*
otrdin politic. Acestea se var
226
interna{ionale, paradoxal, ale lumii confruntate ea futsdgi cu
a crizk gravd qi generalizatd.
India este {ara religiei hinduse, va cunoagte qi ea un
declin economic incepfnd cu anul 1994' Din cauza politicii
sale externe cu veeinii apropiafi, India va intra foarte
repede intr-o ct"izd ce va culmina fn anul 1995 cu fenornene
girrc pentru dard. Tulburdrile de ordin social vor face
-posibile
o loviturd de stat. insd in cazul acestei {dri, toate
evolugiile sociale sunt bazate mai ales pe religie.
Irak, stat de religie islamicd, element gerterator de
cantradiegii gi ameningat"i pentru vecini. incercfnd mai de
mult sd joace un rol ce se vroise foat'te impottant, ftakul se
tndreaptd acum spre un dezastru economic de propot'$ii,
datorat in principal celor care conduc acest stat" Anul cfitic
pentru lrak va fi anul 1994, cind vor fi posibile mari
schimbdri in conducerea acestui stat. Nu este exclusd a
Ioviturd de stat stngeroasd. insd pe viitor, viitorul aprapiat,
evident, Irakul va avea un rol important fn coalifia arabd
contra Occidentului. Trebuie sd mai adaug cd Irakul va
contribui substanfial Ia invazia is]amied fn Europa!
Iran. Ceea ce arn spus pentru [rak este in parte valabil
qi pentru lran. Convulsii puternice gi de tot felul. Anul critic
aI Iranului va fi .1997. Rela{iile sale cu alte state se var
degrada tot mai mult. Aceasta pind la consolidarca caali{iei
de care am mai amintit. Aceastd coali$ie va schimba mult
harta lumii...
Israel. Pentru acest stat, a1a cum eu a qtiam incd in
Tibet, perioada criticd a fost in anii ffi9A*rc91 din punct de
vedere politic. Aq fi putut vorbi incd fn 1989^despre aceastd
perioaid, dar nu am avut voie s-o fac. in continuare,
schimbarea politicd. din interior nu va ajuta Ia nimic'
Israelul se afld intr-o perioadd nefastd, eI intrd de asemenea
intr-un dezechilibru economie gav. Problemele politice ale
[sraelului se var rezolva oarecum pinL in anul 1994. Dupd
acest an insd, va urma marea erizd economicd, datoritd
canjunegiilor interna{ianale nefaste de amploare, acestea
228
incepind cu ultirna periaadi a anului lggL. Criza econamicd
va antrena eriza politicd- Pe acest fond, Israelul igi va adinai
mai mult vechile canflicte cu vecinii sdi arabi. AnuI foarte
gt'ew, foarte critic pentru Israel va {i 1"9g6, eind fn f,a.rd var
avea loc gi ciocniri de ordin religios tntre fanatiei qi var avea
Ioc confivntd.ri singero ase.
Tureia fn prezent eunaagte fenomene ee var genera
ulterior mutafiii fn econamia 6drii, Palitica Turciei pe plan
extern se va degrada, afectindu-f gf ecanomia. .pe plan
religios var avea loe evenimente singeroase. Ptnd tn anul
1.995 toate aceste fenomene se vor amplifica, 6i imediat se
vor produee schimbdri neaEteptate qi dramatice. Vor exista
numeroase ciocniri tntre fanatieii religiogi qi forgele de
ardine, ca in Iran qi lrak.
AustraXia, fiind un continent oarecum izolat gi
reprezentind de fapt un singur stat, economia ei se menfine"
.Dar Australia va fi afectatd de condigiile interna(ianale
nefavorabile. in jurul anului 1996 va fi euprinsd de a bruscd
gi implacabild erizd economied. Guvernul australian va trece
prin evenimente grave, frdmintd.ri gi schimbdri. Ecaurile
nefaste vot' atinge qi aceastd |'ard. [ar acum vai trece in
Europa!"
,,Daci-mi dai voie, citeva considerafii ireprofetice m-ar
reabilita in ochii t5i, de aceea pot spune e[ in aetualele
imprejuriri interna{ionale pe bhtrinul nostru continent
prind contur schimtririle de neprevdzut in anii cit tu stlteai
in Tibet, iar eu imi scriarn cdr{ile ascunzindu-le apoi intr-o
lad6 cu nisip dintr-un beci. Au loc in Europa mari schimbdri
legate fie de idei noi privind viitorul statelor eontinentului,
fie legate de evenimentele politice qi economice petrecute in
estul european.." cam atit dintr-o ochire superficialh, eu
neavind acces la profe{ii!"
,,MesajeLe mele nu pot fi analizate, ei sunt denumiri
sinoptice ale unor situalii ce includ rela{ia dintre benefic qi
malefic. Cei ee ne vegheazd din [Jniversul tridimensional nu
au cultul detaliilor, nu vor sd-Ei incarce supertehnologiile
tto
inimaginabile pentru noi, cu amdnunte care apar(in
evalutiei aamenilor qi societdfilor. Se "lucreaze' aco]o cu idei
fundamentale."
,,Polri exemplifica un asemenea tip de idee, de
rigoare a
optiunii din lumea in{elep{ilor qi aceea galactici?"
,,I)upd ce Tratatul de Ia Varqovia a fost desf,iin{at,
NATO-ul s-a vdzut in situa{ia de a nu mai avea cu cine sd se
infrunte pe plan mandial, el fiind creat, se qtie, pentru a
confruntat'e de amploare' A rdmas deci fdtd vechea
motivatie, insd in acelagi timp nu s'a autodesfiin{at' A
trebuit sd fie gdsitd o altd formd, care sd'i legitimeze
caracterul constructiv gi operativ. Astfel s-a pus fn aplicare
un p'lan extrem de subtil. A apdrut proiectul Casei Camune
purtdtorul de mesaj amenesc aI acestei virtuale
"ur:oprnu,
case fiind gi Gorbaciov, care, ca sd md exprim aqa, nu ftcea
parte dilt NATO. Proiectul propagat qi infrumuse{at retoric
a fosd temporizat pini tn mamentul prdbuEirii
comunismului in Europa de Est. Forftele malefice au
continuat lucrarea. Ileci $dtile vest-europene au decis
declanqarea primei faze a Casei Europene, de fapt a ^efisutil"
a lor, in care to{i vor sd intre, dar va intra cine ftebuie!
fdrile ex-comuniste, rdmase fdrd Casa qiVarqoviand stau
a ,,Pot afla cum vor evolua in urmltorii ani statele
Tratatului, au rivnit un moment marea casd acum sd
se uite Ia ea de departe, nici un dr'um nedttcfnd acolo pentru
paqii lor ohosi6i de comunism."
,,Iar noi, din rb.shrit, o si ne uitlm peste gard la Casa
tsogatA?"'
,,Aceastd privire peste gard, cale are ,sansele de a se
prelutngi la ncsfTrqit, se datoreazd irtfluen{ei de la
Washington, americanii dorind si mert{ind incd Europa
irnpdrfitd in doud pentnt a domina mai deptatte cu ajutorul
NATO. Dacd toate l;hrile euvapene s-ar unl de pildd in
Statele Llnite ale Eut"opei, America s-ar canfrunta cu un
rival palitic qi ecor\omic de aceeaqi mdrime! Prin unirea daar
a flrilor vest-europene, St;atele Unite pot men{ine fncd un
control asupra intregii EuraPe."
230
tot mai alergic -la
,,Conte, devenim expresii ca
"dominare", <<manevrareD, <eonfxuntare" $i mu.lte altele tlin
arsenalul rnalefic al acestui secol. Cr.ed ch qi in{elep{ii
Shambalei se intriste azh aazinrj la suprafa{a planetei
albastre atit de des aceste cuvinte!"
,,Ei nu se intristeazd, ei vegheazd. Daminarea
americand. va mai dura a vreme..""
,,Ai riscat qi pinl acum m.ulte date din desflqu.rarea
timpului".."
,,Eu sunt a persoank saerd qi nu cunosc psihalagia
riscului! Da, vh pot spune eA va mai dura pind aind, fn eele
d.in urmd, se va produee o fuziune a mai mult rle jumd.taie
din gdrile Eurapei. Acest tip de federa{ie eurapeand mult
visatA de francmasonii pozitivi rdmaqi in secolul nastnt, se
va constitui destul de lent, deoarece va trebui sd. suporte
procesul de includere fn influenga negativd, America
rloregte, desigur, a unificare a intregii Europe, dar fntr-un
termen indep\.rtat, pentru a reuqi sd infrItreze pe continent
dominagia in toate fjrile europene" Intengie ce se va lovi fnsd
de puterea religioasd europeand,, eare nu va accepta un
control ameyican in propria *cas\ eurapeand...
Europei?"
,,Desigur, e momentul sd vorbim despre continentul
nostt'u" Cum mi-a$i sugerat, tn acest eantext Romlniei ii
vom tezerva.o discu$ie separatd., un capitol, dupd proieetul
dumneavoastrd, pentru cd {ara naastrd are un statut
separat"
Austria pfnd in prezent a fost a Qard destul de stabild
politic Ei economic, dar incepind cu anul 1993 va intra intr-o
perioadd de scaden{d, fiind afectatd de situagia nefastd. care
va apdrea fn Europa. Este faarte probabil ca acest staf sd
dispard de pe harta Europei.
Bulgaria. Anul 1990 a adus gdrii vecine o searnd de
st:himbdri, de care eu qtiam cu mult timp fnainte. S-a
relansat pe plan economic doar fn aparentfi, pentru cd spre
231
 anul lggT Bulgaria va cddea fntr-un eolaps econotmic cdruia
nu-i va putea face faffi, neavind resurse de pu-s fn joc. $tiu
cd anul 1995 va fi cel mai critic ptentru Bulgatia. Cu toate
acestea, tn cele din urmd va gdsi un aatecare sprijin in
propriile ei rezerve, ceea ce a va men$ine intr-un echilibru
deloc sigur.
{)ehe-Slovacia Ia ora actuald este deia impdr[itd datoritd
influen{ei negative, printre a}tele, a Ungatiei. Dacd dupd
1990 situa(ia economicd a acestui. stat era oarecum bund.,
dupA 1992 va fi in pericol de a deveni un sclav economic aI
altor lAri. Populagia va fi extrem de nemulsumitA gi se vor
lnregistra proteste vehemente Ia adresa celor doud forme de
guvernare. Vor fi generate condi6ii pentru un pasibil rdzboi
civil din rnotive etnice qi economice"
Danentarca, monarhie, cunoaqte Ia ora actuald a stare
de regres. Pe plan economic va inregistra o degradare
pronun[atd. Ilfonarhia danezd nu va acaepta implicarea fn
niqte riscante coniuncturi politice-economice europene, cu
toate acestea va traversa cea, mai criticd petioadd in anul
1995. Popula[ia va declanga proteste ]a adresa monarhiei gi
a guvernelor europene.
Elvelia este fara bancherilar, ea va trece printr-o
perioadd foarte durd in urmdtorii ani. Bdncile elveliene iSi
vor pierde foarte mult prestigiul dataritd dezvdluirilor cu
privire Ia nigte conturi de pravenienfi dubioasd. Din aceastd
cauzi Elve{ia va fi antrenatd lintrun scandal financiar din
care va ieqi insd cu bine. Aceasta dataritd unei persoane
foarte negative, care va fi ahligatd sd regleze anumite
situa(ii economice pe plan mondial.
trrranla a suferit in ultimii ani multe schimbdri- Ea a
fncercat sd ajungd mediator interna{ional, concurind
America, Convulsiile interne din ultimul timp var duce
statul francez pe un drum aI Cegraddrii finale! Fran$a va
sfirEi prin a fi fntr-un anume sens fragmentatd gi integratd.
Acest fe,nomen este posibil unui act decisiv
";:rt
la nivei european. Incepfnd cu lgg3, care va fi anul decisjv
pentru francezi, in sens critic, Fran{a va eunaagte a
decddere continud. Lupta internd pentru putere u, u"
aldtura nemul{umirilar *escinde ale maselar" $omajul va fr
principalul mativ de pratest antiguvernamental violent. Vor
apd,rea condilrii foarte favorabile unui rd.zbai eivil. Taate
acestea var duce Ia ruina totald Franfu..gi din aeeis til eawzd
ea nu va mai constitui deeft ideea unui stat, a amintire!
Finlanda. incepind au 1gg4.va fi antrenat,d. fn criza
eeonomicd ce se va instaut"a pretutindeni. Economia
ffirii va
regresa, iar popula{ia va suferi conseein(ele nefaste ale
acestui fenomen.
Germania preful unifiedrii, statul german
- suportind
fncearcd ln prezent sd. rezolve cit mai operativ situa{ia
internd. [n partea sa esticd., qomajul a huat amploare, iar
miqcdrile de protest antiguvernamental s-au amplificat. Din
punct de vedere economie, Germania se men{ine Ia un nivel
acceptabil. Dar incepind eu anul l_gg7, v'a cunoaqte regresul.
Guuernul nu va putea face fafi protestelar sociale, gt"ivele gi
declinul economic care se vor accentua vor schimba acoia
stdrile de lucruri, inclusiv pe cele morale" Se va instala a
perioadd de crizd acutd qi var fi condi{ii propice pentru un
canflict civil de propar{ii.
ntulia se conftuntd. in prezent eu un inamic intern foarte
periculos gi puternic .-- Mafia. Aceasta a primit citeva
Iavituri, dar revanga nu va intirzia. Pe fondul unar convulsii
de ardin politic, Italia va cd,Jea pradd manevrelor fuIafiei" in
guvernul itatrian se vor produce multe schimbdri frrd nici un
folos. Statul peninsular se fndreaptd gi el spre a erizd
econamicd de mari propor{ii, care va culmina in anul Lgg4,
qi va fr ireversibild. Sunt'posibile lavituri de stat qi canflicte
intre popula{ie qi fortple de ardine.
Iugoslavia deja s-a dezmembrat pradd manevrelor
subversive ungate qi musulmane. Dar anul critic pentru
f,osta federa[ie va fi 1gg7. Atunci dezastru] va atinge
apogeul din toate punctele de vedere. Fosta federagie va
candida Ia posibila disparigie de pe harta lumii.
233
 Marea Britanie in momentul de fa$d se aflA intr'o
situa$ie nepldcutd, ea nu va face parte din viitoarea
federa{ie europeand, nedorind sd renunfe ]a autonomia lirei
sterline. Acest aspect va marginatiza qi va indepdrta Anglia
de celelalte state europene. Ea iqi va pierde curind influen{a
politicd, ceea ce v'a genera un dezechilibru economie cu
grave urmdri asupra intregii popula{ii. Marea Britanie va fi
tulbur:atd de grave canfllicte pe plan intern' Influenfa ei
asupra Europei se va risipi incepind cu 7993, penhtt ca in
intregvl an 1994 regatul bt'itanic sd fie lovit de o puternicd
regresie econornicd. in urmdtorii patru ani Anglia va fi un
stat oarecare.
Norvegia nu a prea avut ce sd spund pe plan mondial
din punct de vedere politic. Sigur este cd incepind cu anul
7993, anul cel mai eritic aI acestei $dri, Norvegia fgi va
pierde orice imPortanSA.
Olanda, cu o monathie acceptabild, tncepind cu 1-992 va
cunoaqte declinul eeonomic accentuat' Spre 1995 ct"iza va
Iovi aceastd $ard foarte puternic, devenind din ce in ce mai
acutd.
Polonia va cunoaqte gi ea schimbdri, tnsd negative' I)ar
fa{A de alte ffiri, va traversa perioade de balans, ceea ce va
avea efect asupra economiei gi a popula[iei' Canvulsii]e
sociale vor lua amploare spre anul 7995.
Portugalia va intra fntr-o acutd crizd fncepind cu anu]
1"gg3, afectatd fiind de condi{iile interna[iona]e. Anul cel mai
nefast pentru Portugalia va fi 7994.
Spania trdieqte deja dezechilibrul economic' B'intuitd de
terorism ca qi ltalia, Spania se indreaptd spre o crizd
economicd ce va atinge apogeul in anul 1993. Dezechilibrul
va fi insd de ordin politic, ceea ce va afecta intregul'
Ac[iunile de protest socia] combinate cu terorismul gi
instabilitatea politicd, vor" face din Spania seena unot
conflicte grave.
n4
Ungaria a cunoscut o ugoard. imbundtd$ire economicd,
insd stabilitatea pe plan palitic nu va dura prea mult. Fiind
afectatd Ia rindul ei de crizele europene, flngaria se va
adinci intr-o crizd la care nu va mai gdsi solufii. Rela{iile ei
cu frrile occidentale'se vor degrada, ftcfnd din [Ingaria un
fel de cetate in ruine""
,,Un tablou sumbru, dar nu qocant. F enomenul crizei
pare s5. fie firul negru care strhbate aproape intreaga
planetS. Dar omenirea a reugit iirtotdeauna s6 iasi din
crize. Mai ales din crizele economice, care observ ei sunt
laitmotivul acestui sfirqit de mileniu. Am reginut faptul c[
intre 1994 qi 1996 eriza va fi generald sau generalizati. De
ce aceastd inldn{uire de crize?"
,,Pentru cd a6a trebuie sd se fntfmple. O lege
universald., care poate fi convertitd fn graiul nastru, sund
astfel: Toate lucrurile merg mai rdu inainte de-a merge mai
bine!"
,,Am nevoie incd de citeva elemente pentru a in{elege
totuEi de ce intr6m in cei qapte ani apocaliptici?"
,,Marile puteri ecanornice ale lumii, inclusiv Japonia,
vor ajunge Ia crize de supraproduc{ie. Reversul acestei
supraproduc{ii va fi qomajul care se va generaliza. pe de
altd parte, {Arile copleqite de inflafiie nu rrar putea cumpAra
de la {drile cu supraproducgie. Deja politica {drilar
industrializate faQd de resi;uI lumii este total gt-eEitd.
Datoriile externe cresc trimestrial ,gi nu se pot campensa
aceste dezechilibt'e economice. Comunitatea Economicd.
EuropeanA pot spune ed este struchtratd pe baze tlefectuos
concepttte. Fiecare {arh dirt Comunitate vrea sd conducd., sd
fie aplicate deciziile praprii qi sd dominc prrn orice'mijloace.
I)ar aceastd constituire este rodul manevrelor subversive
malefice, dupd. acapararea a mai mull, de jumdtate din
sistentul politic mondial. Acum va trece la acapararea in
tatalitate a economiei mandiale. Criza economicd mandiald
va fi roditl relatiilar palitico-econonice ale fiecdrei firi cu
celelalte {ir| Deci eyiza unui stat sau a unui gtup de stato
23s
va afecta gi restul tSrilor. Declangarea crizei va fi ac{iunea
directd a unui stat, asupra tuturor celorlalte state. Este o
reaclie in lanfi care nu se va opri decit atunei efnd a sd apard
a persoand ce va oferi solugiile ieqirii din crizd.
,,O civiliza{ie tehnologicl atit de complexS, gi de
denivelatd in liniile de progres qi dezvoltare, intrind intr-un
nefast lanl; al crizelor, mai ales economice, va putea fi
readusi la parametrii ei de evolu{ie de c[tre o singuri
persoan6?"
,,Din informagiile pe care le-am primit pind. 'in
momentul de fa{d, acea persoand existd qi trdieqte fn
Elve{ia. ,&ttihristul va fr persoana care va oferi solu{iitre la
criza mondiald."
,,Deci Satan se va dovedi de data aceasta cel mai mare
qi mai inspirat economist? De ce a ales Antihristul tocmai
Elve{ia, {ara liniqtiti a Europei, cu o neutralitate
nefluctuanti?"
,,tn gara bancherilar pi-au depus sume fabuloase multe
persanalitd{i ale lumii. Un pracent uriaE din banii intra{i in
bdncile elve$iene tI constituie banii omurdari>, care var
trebui spdlafi. Am mai spus cd ac{iunea va fi descoperitd qi
va urma un mare scandal financiar. Se va fncerca sd. se
dovedeascd pe orice cale qi fn disperare faptul cA acuza{ia
este nefondatd. Ceea ce va reuqi!"
^ in schimbul acestei necurate timhduiri?
,,A doua victorie a lumii intunecatilor! Incep sh cred c[
Satan are geniu! Dar cred qi in teoria bine cunoscutS, c[ un
lan{ de crize fhrd solu{ii pe termene suportabile, forlrate sau
uneori chiar acceptate tacit de cei care suporth qocul
economic, prepar[ tu]buririle sociale gi chiar conflictele
armate..."
,,Datoritd crizei ce se va extinde ca o caracatifi, aproape
toate statele lumii vor fr cuprinse de tulburdri grave, din
care nu sunt excluse mai multe rd.zboaie civile. Fenomenul
nu-i nou, mulEimile se vor ridica impotriva gwvernelor
neputincioase, ciocnirile vor fi extrem de violente, energiile
malefice vor rdbufni qi nu sunt excluse acuza$iile pe care un
stat sau m'ai multe le vor arunca asupra altor state.O
atrnosferd inveninatd v'a pluti practic'preLutindeni in lume.
Cei obignuigi eu standarde fnalte de via(d se var pomeni
bruse cotsori$i la a condi$ie pe eare nu o vax" accepta, iar aei
sdraci vor f,i gi mai adincigi in m.izerie. O stare de
eonflictualitate cu rdspunsuri vialente va duee Ia un aspect
social aparent irafianal. Dar este a lucrare, aamenii nu-6i
dau seama, ea trebuie sd-qi ducd pind la capdt dezordinea."
,,Printre atitea mesaje eu care te-ai intors din Tibet, se
afl6 qi unul care con{ine previziunea r6zboaielor?"
,,Crizele vor fi eauza izbucnirii canflictelar'intre statele
lumii. Organizagia Nafiunilar Unite va deveni a scen| de
beatru politic, Toate aceste evenimente \/ar fi ale
linceputului, constituind de fapt" prima fazd a eelui de-al
treilea rdzbai mondial! Dar evenimentele vor fi stopate.
Paradoxal, chiar de cdtre Antihrist, care va olbri solufiile
ieqirii din crizd.!"
,,Va fi un moment cind Arrtihristul, ureind spre energii
mai evoluate, se va uma.niea?"
,,Scopul sdu va fr acela de a-i in6ela pe oameni, fHcfndu-i
sd creadd cd de vreme ce el a oferit salu{ii salvatoare,
tdmdduind lumea de criza econo,micd mandiald, ar putea fr
considerat drept un trimis aI lui I)umnezeu sau ehiar
.Dumnezeu."
,,$i ce va cere
,,Ca urmare, va cere intregii lumi sd i se sullordoneze.
$i ehiar va urma a periaadd de adevd.rat belqug, deoarece
Antihristul va trebui sd canvingd. cd eI este Dumnezeu
intrupat prin Fiul Sdu. Aceastd perioadd va dura doar trei
anl!
,,Evenimente grave, un rnoment de relaxare in
prosperitate, apoi manevrarea rnalefic[".. iar cei din
Shambala las[ seenariu] acest,a s5 curgh tuibure qi
inqelAtor?"
,,Infelep{ii acestui pAmfnt, ajutagi de Divinitate, fI vor
demasca pe Antihrist, ceea ce va declanEa pe plan mondial a
naud fazd de tulburdt"i, a cruntd persecu{ie impotriva eelor
237
ce nu i se subordoneazd lui Satan. in paralel va incepe a ,Ai trecut poate prea repede printr-un scenariu
infricoqhtor, iar pe mine nu m[ satisfac motiva{ii]e care
rloua fazd a celui de'a| treilea rdzboi mondiai - rdzboiul
conduc la un deznodimint atit de eumplit" Vorbeai de eiteva
religiilor! $i va fi cu mult mai crincen rlecft rdzboiul purtat
faze ale rizboiului".."'
irmele. Pentru ca Antihristul sd'gi poatd duce planttl Ia
"u
finalizare, Iucrind din umbrd, va fncetca sd distrugd religia ,,Prima fazd a celui de-al tyeilea rdzboi mondial va fi
urmarea crizei econamiee ce va euprinde fntreaga lume. O
creqtind. Aceastd fazd se va fncheia spre finele anului 1999'
mare parte a populagiei planetei se va eufunda in sdrdeie 6i
cu'eqecul Antihristului qi triumful religiei fondate de lisus mizerie. 'Marile eorpora(ii f,ransna[ionale qi
o" u:; transcontinentale var acumula averi uriaqe. Bancherii vor
u'; fi fortp I e ri di c ate im p otriva cre Etini smului?"
"vor men{ine economia foarte multor state la bunul lor plac. Se
,,'Ioate sectele satanice, islamul, multe altele"'" vor deelanqa scandaluri politice J.a nivel mandial, multe
ai
,,La.un moment dat vorbeai de un proces centrifugal personalitii(i politice vor fi acuzate de fapte abjecte" Pe lingd
populaqiei chinei. De o ieqire a milioane de chinezi din frdmintdrile interne ale fiecdrui stat cuprins de crizd., se vor
leag[nul lor mi]enar." . , naqte contlictele dintre state. Vechile gdri ealonialiste var
,,Revdrsarea chirtezd va impinge valul de
rugi afla$i emite preten{ii asupra fostelor lor colanii, de aiei vor genera
intt'-o situa[ie ireconciliabilk qi incd puternici militar, care multe lupte aprige 'intre {dri pentru resurse de materii
impreund cu coali$ia arabA se vol' arunca pur "9i simplu prime. Cum pe pdmfntul nostru existi aaali{ii politice intre
asupra .Europei! Ciocnirea violent\ dintre islamism qi diferite state, nimeni nu va rdmine indiferent Ia agresiunea
creqtinism f} va alunga pe Papd de Ia Vatican' Papa se va' economicd." Pentru a-qi apdra domeniul ecanomic, unele
state vor recurge Ia toate tipurile de arme. Luptele se vor
refugia la Paris, unde va fr asasinat in urma unui atental'
purta atit pe uscat, cit t1i in aer qi pe apd.. Primele
purlu cale de uneltirile ruso--arabe. Papa va muri intr-a zi
confruntdri var antrena alte interven$ii de tip militar.
de 13 iulie. Dar in urma acestui holocaust plartetar, nu vof Rdzhoiul tehnolagic se va extinde in toatd lumea. Mai ales
exista nici irtvinqi, nici fnv'ingdtori,.pentru chtatul se v.a in Africa se voy tnregistra numeroase conflicte. [Iscatul gi
transforma tn ruine! lar ruinele, sb 9f ie, nu mai apat[in apele vor fi pline de victime omenegti qi de epave. La nivel
nimanui!" planetar, ur"a gi dorin{a de rdzbunare vor creqte fnsutit
,.Revenincl in prezent, Arrtilirist'ui
pindeqte, el exist6' dataritd influen{ei spiritelor malefice, Gfndurile oamenilor,
aqteapid? $i dach aga est,e, cle ce fort6:1e binelui n$-i preparl pline de urd, vor afecta straturile geologice ale Pdmintului
un sornn de gaPte ani?" prin vibra{ii negative intense, provacind nu numai
,,Nimeni nu atnaaqte ln{it{iqarea Antihristultii'
El stti cutremure de gradul 7 Ei B, ci gi dezechilibrul naturii qi al
neqtiut, in aqteptar"ea rnamentului' Dat'intr-a zi i se va planetei in raport cu Llniversul Vietimele se yor- inmul[i de
cunaaqte infhfiqarea. Abia a!;urtci ttcti ram1nii a si ne ddm neimaginat, dar nimeni nu va renun{a Ia nebunia Luptei"
seanta cd a sosit timpwl t:ant'runtarit {inttle. {lezultatele Papulagia unui stat se va ridica fmpotriva popula\iei altui
acelei confruntit'i vor iTepinde irr marc rnAsut'i de romini! stat prin urd. Pentru a rezista situafiiilar cumplite, multe
{}u ajutorul lui Dumnezeu, ttoi vam ci'qtiga spre binele {ar(e guvet"namentale qi de ordine .var apela la faetorul
psihic. Se voy folosi persoane antrenate speeial in telepatie,
intregii arrtenivi cat"e v-i) mai sa1sravie$ti ttl'unci!"
238 239

clarviziune, pentru a manevra congtiin{a maselor, perttru a
declanqa in trtaralel qi un rd'zboi psiholagic".. dar md apresc
aici, pentru cd, altfel aq intra in amdnunte eare nu e de dovit;
a fi enumerat.e!"
,,Ne afl[m aqadar in cei r;apte ani apocaliptici! Am
dedus ci sunt anii de inceput, care vor fundarnenta
maleficul pentru o lungl perioad6 post*apocalipticd. Deci
arsenalele militare acumulate de-a lungul deceniilor de
dupI al doilea rhzboi rnondial n-au intrat ia topit, toate
tratatele intre marile puteri rnilitare nu vor avea sens, ce-a
fost construit pentru rhzboi pinb acurn -- in rhzboi va fi
folosit!"
,La ce am spus anterior gi Ia observa{iile
dumneavoastrd trebuie sd accentuez cd armamentul
madern, rachete, arme chimice qi biologice, -' va fi
-
folosit, asupra acestui fapi am crezut cd nu e nevoie sd
insist. imi cere[i descrieri in plus. Zeci de milioane de
oameni se vot'imbolndvi ireversibil de pe urma armelor
chimice qi vor mut"i lent tn chinuti ingrozitoare. AIte zeci de
milioane vor contacta viruqi ucigaEi, cate suni deja pregdti{i
tn laharatoare secrete. Aceste laboratoare la un moment dat
vor scdpa de sub control. Alte zeci de milioane de oameni vot"
dispdrea in bombardamente, incendii, explozii' AIte zeci de
miiiaane vor muri in urma catastrofelor natut'ale pravocate
de oameni prin dezechilibrarea naturii: cutremure,
inunda{ii, surpdri de falii. tn fine, multe milioane de oamerti
,or'*uii de foame!"
,,Completarea era neeesarl ca si in(eieg modul d9-n
"fi
fericit al Antihristuluil Dar vorbeai qi de o perioadd de
belgug. Va mai fi loc Ai pentru o clipi de prosperitate in acel
haos singeros?"
,,Aitihristul va rezolva efectele crizei, cum am mai
spui, tnsd pentru q perioadd de doar 36- - 40 de luni, dupd
iur" ,u fi demascat de infelep{ii Shamba]ei. Atunci
Antihristul va strica tot ce'a {Ecut. Rdnile primei faze din al
treilea rdzboi mondial nigi nu se vor inchide, gi va veni a
doua fazd: Antihristul inverqunat va incurca toate planurile
statelor lumii. A doua fazd va fi, cum am spus, rdzbaiul
24{)
religiilar. Fanatismul religios este mai periculas decit
arnele moderne. Rachetele pot face citeva mii cle victime, pe
cind fanatismul prorroacd sute de mii de victime! h[i]iaane
de oameni nevinova$i var fi hdituift, persecu.ta{i, amorf$i. in
acelaqi timp, omenirea. va fi cuprinsd de a durere psih;ce
generalizatd din eauza manifestdrilor exag.erate qi aberante
ale uyii! fuLin{ile vor fi inundate de urd. Creierul va fi
cuprins de sitferinte groaznice. Iliful{i vor blestema, mul{i se
tar sinucide nesupot"tind ura sau durerile"". rnul{i il vor
rlenig'a qi arnenin(-; pe Dumnezeu a.arcindu-L nesdbuit cd i-
tt uitat. Oamenii vot cunoaqte urgti mari, instabilitdti de tat
felul, ehinuri. Printre ruine ce vor aminti de ui trecut
aparent pagnic, de civiliza{ie, gntpuri de oameni voi. vina
aameni. TicLlagiile qi maleficitaiea, var fnregistra cele mai
nebdnuite nivele!"
,,Conte, aproape c5 nu-{i mai aud cuvintele, gi mA
sdrprinde caimr.ri vocii tale, liniqtea sufleteascb in care te-ai
aEezat ca gi cum tot ce mi-ai spus am fi gi tr"iit, iar de-a.cum
suntem salva{i. E prea multd g::ozb.vie adunati. .l{u-i pentru
prima oard cind rnd uimesc in fa{a condi{ier noastre de
vinova{i" 'Iotul mi se pare nedrept gi macabru Dar mai ales
imi apare astfel faptul e5. am fi fost erea{i gi ne-am ni.scut
pentru a fi dispreSri{i cu orgrile suferin{eil Degi irni stlruie
in memorie sumarul motiva{iilor din capitolele anterioare,
totuqi mintea mea, car€ cautb o ra{iune a lucrurilor, este
hlocatd Ia cea mai umilitoare limitA -* aceea de-a accepta
r.otul pentru cA...'
,,."" pentru cd toate acestea vor trebui sd se intfmple!
Trebuie, deaarece lumea pdmintului .este ineercatd ca sd. se
pwrifice in intregime. Cum printre noi, pe planetd., existd qi
manifestarea ag'esivd gi perseverentd a spiritelor satanici,
purificalea civiliza{iei umane qi a omului nu se poate face
decft aqa cum am deseris-a."
,,Putem visa? Ce gtii despre supravie{uitorii celor sapte
ani apocaliptici? Ei nu risci oare sd nu-qi suporte
supravie{uirea cu amintirea proceselor purifieatoare prin
care au trecut sernenii lor?"
241
 X{.orfi Snia tra e'*senuee
,()ei ca.re vor supravie{ui celor qapte ani apaealiptici
sunt; Ia ara aceasta sub controlu!. disuet al exfratereqt'rilor de {Jnivers tridinnensional
mesageri divini. Ei sunt introdugi fntr-a enumerare de
inser$ie pentru a constitui gr"upul r:e va fr de parfea Lunrhtii.
Din infarrna[iilt: pe care le-am primif gi Ie primesc continuu,
eu qtiu cd Evanghelia creqtind a parnit spre toate ca!fin'ile
lumii!"

CunoaEterea unor premonilii sare a unor scene

vizionare ce mi se rlescriu aproa.f:e in fiecare zi nu ascund cE
de mr:lte ori mh duce cu gindul la disfunclii psihice cirora li
s-ar pr.rtea denumi cauzele in citeva capitcle din sumarul
psihiatriei. Tipice sau atipice, unele rnanifest5ri par sb
indrume cereetbtorul spre oamenii in halate albe. tnsd
atrrnci cind consta[i ch aproaxre in totalitatea ior subiec{ii cu
care ai intrat in contact igi inso@sc viziunile qi profe{iile de
excep{ionale particuiarit[{i bioenergetice, dintr-odatd
terrnenii ohserva{iei se gchimb5. La inceput crezusem cA
apari{ia dr: vindecitori prin brioenergie sarx pyeocupa{i de
propria lor for{5 extrasenzorralh ar putea fi rezultatul
iinpactutrui, dupA decembrie 1989, al multor persoane cu.
literatura parapsihologic6 qi ocultd, cu cdr{ile de ini{iere in
rnedita{ia transceelental[ sau Yoga. Aveam sd constat insi
ei nrarea majoritate a celcr ce-Ei sirn{eau [rezite puteriie
eriergetiee gi ,3eveneau congtienqi de schirnb*r.i esen[iale in
propria lor slrucf,llrh a biocirnpului nu cit,iserd qi nu
c*nogteau literatura respectivil. Nurnir.ui foarte rnare de
rubiec{i ce=gi Cescriu insr.rqirea rle a vindeca prin propria l:r
energie suprader,voltath unecri in inod spcnl,an, faptul
insotnrndii-se de regul5 de vise cu viziuni exeep{ionale, m-a
'":liligat sb ineerc c seaml de exptrica{ii. Fencmenul, am
243
observat, incepe de pu{ind v-reme incoace s6 aib[ un caracter
extensiv in plan social. Prima intrebare, elementarh, era
convocatb. cle amploarea fenomenului: ce se intimpld in
Romdnia? ce se intimpli cu romAnii? Tr[im oare un moment
de racordare a structurii energetice umane la sistemul
energetic al tlniversului? Se dezvclti disponihiliti[i atita
vreme ascunse gi care plaseazii fiinl;a irmani intr-un
registru cosmic de conectare? Omui ineepe s[ fie pregitit'
prin sporirea biocimpuiui i;i prin dezvoltarea func{iilor
iubcongtientului in vederea aceesului slu ]a misterele
t1niversului tridimensional? .Aceasth eflorescen{5 a
vizionarilor cu insugiri bioenergol,erapeutice poate fi
echivalent1 cu un mesaj al Divinitd(ii?
Un exemplu in sensul intrebliilar de rnai sus poate
intruni unele elemente, dacii nrr ale rrnei definiri globale, cel
pu{in satisfbc5toare. in prima luni din octombrie 1992 mh
chuta o fati, absolventl de liceu, fragil6, timid[, 9i m[ ruga
si o ascult, dupb aceea s6-i'explic ce i se intimpli'. qi cum sA
in(eleagh unele evenimente paranormale pe care incepuse-
sd le triiasci. De pildd intr-o seari calm6, fhrd nici o
perturbare extern6, fata, pe nume Valeria Sirna, viseazd o
mini stranie. Era o mind albl, de-un alb mat' balansind in
vis in fa{a ei. Caracteristica acelei miini pirea s5 fie lumina'
Autonomd. in vis, mina era serafici, intruchipind un simbol'
Trezindu-se fata nu qi-a uitat visul de-a lungul zilei, dar nu
i-a acordat prea mare importanS. Dar peste citeva nopti, in
aceeaqi stare calmd, normal6, viseazi o imagine luminoasd
avind consisten{a aparent imaterialS din visul-simtrol
anterior. iqi de seama in vis ch ii apdruse Iisus invegmintat
in acea lumini albd. Acest vis incepe sh o preocupe, pentru
ci nu fusese provocat de stimuli anteriori; este credincioasi,
iar visul fusese extraordinar. Feste alLe citeva zile
intimplarea face s5 aib6 nevoie de o banalh baterie. O cauti
prin casd qi, punind mina pe ea, se pomeneqte e'un goe de
electrocutare care o face sd-gi retrag6,'speriat[, mina d9' pe
baterie, Fractic nu mai putea s[ prind4rcu mina obate4e dg
cifva vol! ; r
244
Am descris succint un eviniment care poate trece
neobservat, dar, in succesiunea lui qi cu particulariti{ile
proiect,ate, el pare sd aib5 valoa.rea unei marciri. in
numeroase eazuri, scenarii.le sunl; asemdnhtoare. in
capitolul final al cAr{ii voi insera viziuni qi profe{ii despre
viitorul apropiat Ei rnai indephrtat ale unor persoane care
doresc sh gi le facd cunoscute dupA ce au cit;it in revista
,,Magazin" profe[iile Contelui f n capucciato.
Azi 10 octombrie 1,992, la ultima intilnire cu Contele,
trebuie si accept o lec{ie de istorie, ur} compendiu in care
sunt consemnate date Ei evenimente ale istoriei noastre,
insd rulate intr-o viziune diferitd de aceea pe care o
cunoaqtem de la marii noqtri istorici" Diferitd mai aies prin
semnifica{ii, ci nu prin evenimente qi pericade.
Ca qi alti vizionari, Contele este convins ch RomAnia
are un loc aparte in cei gapte ani apocalipticil Voi exclude
din surse acele compila{ii sau fantazhri viitorologice puse in
seama in(eleptului indian Sundar Singh. decarece intre
tirnp am recoltat mai multe argumente privind falsa
paternitate a previziunilor lui Singh care au circulat in
ultimii doj ani in RornAnia. in leghtur[ cu noi romdnii,
izvoarele rasei albe ineep pe acest pimint
Cuntelui,
-- dupi pd.rerea
adicd de la acel Rarna.-L,urnin:rtu1. in alt capitol,
-
nm v5zul, cI u.nul dintre eele. qapte spirite superioare, care
luu supravegheat Fimintul in vremu-ri de demult, se afla pe
ilcest spa{iu geografic irr care lrdirn. Idei proto<:roniste
rrserri6ndtoare au mai circulat irr Rom6nia. insb astfel de
rdei trebuie si aibi substanla materiali a argumentelor
m:rteriatre gi spirituale pentru a putea fi acceptate. Analizele
protocroniste prin specula[ii nu intrl in corrtul dovezilor
i:ltoriee, antropologice, paleontologic*, mitologice.,far eu am
rlatori.h aeuTn si r-nd retrag in scaunul rezerv'at celui ce
, inso(bgte iin ales al Shambalei prin misterele trecutului. ale
lirezentului q;i viitorului.
245

,,Conte, in aceasti ultirt6 jurnltate de zi vorn r6mine la
noi acasd. intr-o cas[ care dureazh de citeva mii rle ani. iar
eu rni bizui pe intui{iile tale vizio'nare, pe care {i ie-au
dezvoltat mesagerii Sharnbalei, direrlu-{i vr:ie sh le far:i
cunoscute ac$m, cind se pare cd intrbm in eei qapte ani
apocaliptici!"
,,Cu riscwl de a alsliga cititarul sd'qi incarce mernoiin cu
Iucruri deja cunoscute, !* vai cultrinde tatuqi'in
semnifica{iile lar care nu fac obiectul analizei istorice.
Sernnifica$iile intereseazd aici" Strdmcgii geto-tlacilar se
numeau, cuff) arn mai spus, Ramani - Paparul Lurninii,
Erau un p{}por de elit',4. Dintre t,oate senin$iile acelar
vremuri, Ramanii aYeau o religie manateistd, cunoqteau
foarte multe despre Llnivers gf despre nemurire" Ei au t'rdit
pind in urmd cu otrtt'zece mii de ani. In wrma apat"ifiei tot
mai ft'ecve.nte a spiritelor malefice cate tulburau Ei
dezechilibrau via{a popula{iilor din jur, Ramanii at'
dispdrut. Eu Etiu unde, fnsl nu am ingdduin{a sd spun' In
locul lor au rimas descendenl,ii lot geta-dacii, "gs| mai viteji
dintt"e to[i tracii". Nu intfmpldtor {ara lor se va numi Dacia
FeIix. Spre deosebire de Ramani, care credeau in
Dumnezeu, geto-dacii aveau un idol spiritual, pe nume
Zamolxis. Cultul acestuia canduce la o decddere, la o
denaturare de tip religios""
,,Te referi probabil ia ritualul crud practicat de daci,
care iqi trirniteau un sol in L'eruri aruncindu-l in suliqe de
viu, gi motivind cd astfel el va cunoaqte r[spunsul lui
Zamolxis la intrebiri cruciale.. ""
,,Evident, dar un ritual asemdndtot" practicau qi druzii,
tot prin sactificiul uman. Cum dacii erau neclinti$i in
credin[a lor, cel sacrificat umbla a vreme prin ceruti, altfel
spus, in straturile superioare de energie unde, tntflnindu'se
cu spirite superioare, avea gansa si cunoascd viitotul."
,,$i cum comunica cele aflate pdmintenilor s5i?"
,,spiritul sdu apdrea naaptea, tn vis,Itdtrfnilor in@Lep[i
qi le tt^ansmitea mesaiele aqteptate."
246
,,Vechile enonici {.ronsen}tr.eazh exist,en4a realS a ].ui
Zarnolxis..."
,,Binetn{eles cd a existat. A fbst rm spirif superiar. .I)ar
la un montent dat, el a dispdrut pentru totdeauna t_lin
'{,Jn
i.v e r sul tri dim e " n sia n al.
,,Cind spiritele rnalefice au inceput. iucrarea impotriva
rlacilor?"
,,in ,nantentul cind au incepu.t sd Ie z'ivneasetl bagaqiile.
Sitrrnafii, ce!6ii, rnulqi alqii au parnit bif,iiliil€ singer.oase
impotriva geta-dacilar. Dar odath cu asasinarea lui
But'ehista, Dacia intrd in ura maleficului. knperiul .Ramars
era in expansiune, nici Daeia n-a fosf, acalitA de invazie, iar
apai, demnitatea s;seci{ic"d ,lacilar I-a dus pe s,it,eazul
Decebal Ia sinucidere. Asta chiar daed insugi rnarele rege
qtia cd sinuciderea era a crimd Ia adresa Divinitdgii. Istoria
tn continuare este cunoscuL\, apari{ia poparului rom6.n,
lentii gi,
su;rravief,uirea civiliza{iei daeilar, apai stinger"ea ei
in cele din urrni., mayele mantent, malefic al'invaziei
Itarbarilor..."
,,. ".eind se sinrte nevoia unor conducAtori puterniei!"
,,$i apar prirneie toievodate, deci apar canduchtorii,
dar taritoriul yom6.nesc se afLfr intr-un pterical Sserrna.nent!"
,,Crarn poate explica un mesager al i'n{elep{iinr
Shamhraiei acea.stS permanenti.z,are a primejdiei care-i
urrnE.reqte pe romAni in atitea secole, fdrh prea i"ntinse
..cezuriu'" liniqtite in tinrp? Maleficitatea esle o rlarnnare, o
gondamnare? 0 pred.estinare? Ce motiva{ii profunde air
ccrndus la un asem.enea destin?"
,,1)e ce ne-ait riv,nit mereu qi ne-au primejduit atifia?
,5-a vttrlsi| in multe feluri, taate sunt cunoscufe" "Rdutd{ile
de la yd.sct'urca drumurilar,,, "vityt:giile istsrice',, "bagdtiile qi
lritmusetile pimintului" gi mulfe alte denurniri de crsre este
plind istot'ia noastrd. Toate sunt adevd.yate" I)ar sunt
:idevd.rtr,t"i omenegti. Celdlalt, adevdr, fundament.al, fn cat'e
re reg'dseqfe e:;en{a motiva{ionald., este cd incd de pe vremea
B.ttma.nilor acest teritariw a tanst,ituit o zand henefici
247
Maleficul celar din jur, qi nu numai din jut, a fost tentat
mereu sd acapareze beneficul teritoriu aflat in contact cu
Divinitatea. AcelaSi prittcipiu casmic Ei cqracteristic
[Jniversu]ui tridimensional a funcfionat fn cazul neamului
nostru" Privind tn aeest mare adevdr evenimentele reale,
tt'ebuie sd ne recitim istoria gi evolu{ia ptin aLt tip de
cunoaEtere. Acest *2lS fip' nu ne'a fast accesibil
intotdiauna, poate cd nu ne'a fost ingdduit" Acum ne este'
De fiecare dat| spiritele malefice au tmpins spre pdmintul
nostru noi pofte, cruzimi qi ldcomii. RomAnii n-au trdit in
palate, nuiu'uu construit, n-au cunoscut opulen@ qi luxul
'vremurilor,
nu iubeau aurul deEi iI aveau din belgug' $^i.
totugi cotropitorii s'-au finut lant; de'a lungul veaeurilor' $i-
n-a fost altieva decft fncercarea satanicd de a extermina cel
mai cred.incios popor al lui Dumnezeu' De fiecare datd insd
romAnii au rezistat, au supravie[uit, qi'au continuat
evolufiia. Au apdrut apoi cuceriri]e otamane" '"
,,.". .onfo.rn unei *dialectici" greu de
pricepirt pentru
un imperiu'
noi, gtim totuqi ci atunci cind se prAbuqeqte
altul ii ia locul in alt[ Parte!"
nu
,,intr-adevdr, dar pentru mine aceastd dialecticd
este secretd. Otomanii cuceresc o arie mare tn Asia, iar
Europa eta pe punctul de a fi invadatd' Sd ne amintim cd' in
aceli vremuri, maurii n'ivdliserii in Spania, aqa cd invazia
otomand. era iminentd. $i totuqi teritoriul rom|nesc n-avea
sd devind paqalie niciodat1. incercdfiIe sultanilor s'au lovit
mereu de *scutul romdnesc'. Pentru cronicarii timpurilot -
rlar nu qi pentru spiritele superioare din Universul nostr.u
doar din
-- ei'a un" parado* faptul cd o armatd formatd
cfteva zeci de mii de oameni reu$ea sd sidvileascd
expansiunea sau sd invingd chiar un adversat de cinci ot"i
*ri nu-"ros gi puternic. Timp de cfteva secole romAnii au
fost {inta atacurilor atamane. sultanii coreau sd stdpineascd
o *irc oarte a lumii, gi ar fi ajuns adinc in Eurapa dac'd
nu
erau romenii ca sd plhteascd scump, cu sfngeLe Lar, evalu{ia
civilizagiei accirlentale. Asta ,titd occidental. (leva mai
248
f)rziu, dupd Mircea cel Bhtrin, inplegerea cu Semiluna a
fost din nou anulatd. Venise VIad lepeq, o damnie scurtd
dar fng'azi.taare pentru turci, in acelaqi timp, in Moldava
apdruse $tefan cel fuIare eare avusesq curajul sd sfideze
pericoLul o\oman. Nu s-au mai pldtit biru,rile, Semiluna s-a
simgit ofen s atA. Alte h o ard e amenin{A teritoriul, ramLn e Ec,
mai ales tdtarii. tn fine, vreau sd spuri ch istoricii au
cansemnat Ei judecat marile evenimente, dar faetorul
esen[ial care a sus(inut acest miraculas poten[ial al
pdmintului benefi| a fost credinfp. Credin[a romAnilor tn
Dumnezeu" Nu tntimpldtor dupd fieeare bdtdlie ciqtigatL
marele $tefan ridica o bisericd ari o mdnd.stire in semn rle
profundd recunoqtin[d fa{a de Creatarul tuturor eelor vdzute
qi nevdzute. Era marele moment ctnd circulau energiile
benefrce pe teritariile romAnegti. EIe au continuat sd-gi facd
cunoscut izvorul pind la cel ce avea sd. fie Mihai Viteazul.
f)ar lumea fntunericului a zdddrnicit planul de unificare a
romilnilor intr-un singur stat. Maleficul dobfndea o vietarie.
Eurapa 'insdqi stdtea atunci sub puterea de influentd gi
acgiune a maleficitdgii. insd tn dimensiunea divind lucrurile
nu se cumpd.nesc gi nu evolueazd canform cronologiilor qi
afecte]ar omeneqti. Existd altceva, la care noi n-avem acces,
care canduce un neam pe drumul unui destin. Iar romLnii
au avut, au gi var avea un mare destin. Din destin frcea
parte gi haosul care a damnit dupd Mihai Viteazul, dar qi
aazele de ardi.ne tat din destin frceau parte. Se gtie cd
miqcarea revolu{ionard de Ia 1848 a fost inigiatd de
fiancmasoni. Evenimentele anterioare, de la 1821, au
incercat; sd-i scoa.td pe romAni din amor$eala care se
cuibdrise qi fn interibrul {Arii, prin boieri trdrldtari ,gi atifia
aL{ii care se aliaseri cu duqmanii ramAnilor." ,, ,
,,SI deduceur aqadar, eonforrn irationaxnentelor
supraistorice, ci levolutia de la 184& a adunat un fnare
poten{ial de ene.rgii benefice, ridie?ndu-se imp,otriva
Imperiului Austro-Ungar?"
 ,,Cei care au condus Revolu{ia'in liirile 'RomAne au
preluat principiile pozitive ale francmasanttriei qi lozinca
,,Libertate, egalitate, fi'aiernitzf,s,, transfarmind-o in
*Dreptate gi frdfie". .Era anul 'in care tn conqtiin$ele
cond.ucdtorilor de la 1848 a apdrut marea respartsabilitate,
impot;rivirea directd fa{i de maleficitate. A urmat anul
7877, rdzhoiul de indepertden{i, care a frJcut multe victime,
'tnsd
qi
rlirzenia eroismul dorohan[i]ar au uimit lurnea' Ruqii
var emite preten[ii cu rt abrAznicie bine cunoseut6:, se sconta
pe dezmemll"area arnatelor rom\neqti, qi din rtou rnesagerii
'divini
au trimis o infuzie beneficd in conqtiin[a soldafilor
romAni.. ""
,,lnvocatea gi evocarea rnesageriior d'ivini, in contextul
istoric ciramatic Ei tragic birre cunoscut, mI ob]igi la
intrebarea: de ce n-au {hcut mai mult, scutindu-ne de atitea
suferin[e?"
,,C'e tnseantnd mai mult cind rteatnul nostt'u a fost
mer"eu agresat qi unilit ca sfr dispard pur ,si sin'lplu din
rdsdritul continentului! intpottiv'a naastt"A nu s-a venit doar
penh"Lx a ne irtsingera
-phrnintula ne shrdci de bt:gifii seu
pentru
in riizboaie -- atit rle frecveryte 1n Europa secoletror'
de dupd Hristos ci ca si nu mai existrtm ca popor" Asta
-,
au vrut spiritele rnalefice vrenle de rnulte secttle' S-a spus cd
este un miracol cd existdrn. Ei hine, at:est: miracol este
Iucrarea Divinitd{ii!
,,Poate Ei a firptului ci am dhinuit gi am supravie{uit
intr-o civjliza[ie care n-a cunoscul cultu] cet6{i1or, ca aceea
occidental6. O civiliza{ie pastorald reuqind sd infrunte
agresori ca.r"e inv6{aser5 legile rhzl"roiul",-ri in cetate qi aveau
piihologla superiorit6{iii,discipli na arganiz6rii miiitare
construite pe cucerire, deci ofen:;ivh..^"
. ,,Olss"r"vatie exacta! dinii au spus dhial' ci suntem un
<lJopot" de ai,,. Dar cite nu s-au spus" Adel'Arul este cd
lntotdeauna ne-a fast necesar| prezen{a unui canducdtot, a
pdstarului fn sens creqtin. |trfusag'erii divini ;tu iasL aldturi
-
de noi, sunt fiin{e de lumirtd car"e su}}rav98'heaz9 pdmtntul
250
rominesc pentru ca rdul sd nu depdgeascii anumite limite.
Apropiindu-ne de acest secol, rlupd cfgtigarea. independen{ei
Romfrnia a cunasew't o existenfi relativ caln6. Dar in ur.rna
atentaiultei de la Sarajevo, {ara naastri a fost antrenatd in
can{Iiet;utr mondial" $i pdmr-rl rdzbai mondial a fast pentru
nai a f ncey'care de a clezmernhra 6i rlegrarla nealnul
r"onr"4nesc, Nligcarea malefrcd nu $inea eont de i.nteresele
frecdrei nagtuni eul"opene qi de aceea a deelanqat cantlietu!
mandial. Rom6.nii au traversat o.nawd periaadd drarnaticd,
faamete, boli. vietirne qi sd.rhcie. tn igLl, eu taate ed nu era
uEar nici srmplu, Rominia s^a r*fntregit fntre hotarele ei
istarice. Privind in'sd cdtre aeest secol, vedern ed evalugia
spre civiliza$ie s-a accelerat, dar n-au. dispdrul; poftele de
cucerire, spiritele rnalefiee c.ontinuau sd fie operative,
dobindeau succese impartante. Mici nu scdpase rle urmdrile
nefaste ale primului rdzboi mandial, cd Europa a cunoscut
atrocitdgile celui de-al doilea. Daed intre 1914 gi lgjs au
avut lac manevrele malefiee, in lgSB fnsuqi Antisristul a
intrat in rol. Un rol planetar, cdci se organizase gi intdrise
tmpotriva fntregii lumi pdmintene. Am mai ardtat cd Adolf
Hitler a reprezentat Antihristul! Analiqtii politici qi istaricii
ne-au vorbit despre situa$ia in care se afla RomAnia, unii
afrrmind cd alian{a cu Germania a fast a eroare, al6ii cd a
fost corcctd., deoarece presiunile din rdsdrit, dupd Ig1T, erau
frecvente qi perseverente" Din punctul de vedere aI puterilor
malefice care au 'cerorizat Europa qi aI cantextului, oricare
ar {i fost alegerea, cu Antonescu sau fHrd el, RomAnia avea
un adversar. .Lucrarea satanicd -se exftnsese. lara noastrd.
nu ar fi reuq,it sd-gi pdstreze neutralitatea gi nici
independenga tn fa{a lui Hitler, qi nici sd lupte simultan
fmpotriva Gerntaniei qi a Uniunii Sovietice. A alianfi era
absalut necesard. cu una din puterile malefice. tJrmdrile
rdzboiului sunt cunoscute. AItd perioadd de chlvar, de
foamete, de sdrdcie, de umilinge. Sub masea ajutarului
fi"d[esc, savieticii ne-au jefuit {ara. Occidentu] ne-a .ajutat,
sd intrdm tn sfera de domina{ie a comunismului. tnsd nimic
251

in istorie qi in evolu(ia evenimentelor nu este intfmpldtor. fn
adfncimile [Jniversului, rnecanismele n9Etiute de aameni
acgioneazd. Migcarea maleficd s'a infiltrat filgig in RomAnia'
Ei era prezentd masiv fn otganele puterii comun'iste, Ia
toate nivelele. Comunigtii au condus RomAnia prin
directivele gi porurtcile *bastionului papaarelor' cu centrul
Ia Ktemlin. Despre regimul tor[ionar nu trebuie sd amintesc
actTnt, istoria este recentd, rdnile fncd nu s'au vindecat' Se
face afirmaEia, de lxrnd credin{A, cd fn perioada pastbelici s-
a construit foarte mult, cd s-au fhcut qi lucruri bune' Nimeni
nu cantestd acest fapt. I)at noi Etirn ce insemna a canstrui
ascultind de indica{iile regimului comunist' RomAnia s-a
reabilitat economic pentru cd aEa a trehuit sd se intimple,
aceasta a fost evolu$ia ei inscrisd tn destin. Ceaugescu, care
venise in 1965 Ia putere, i-a inldturat pe vechii comuniqti,
iar RonAnia a cunoscut pind in 1971 a perioadh relativ
pozitivd. Dar puterile malefice iI aveau pe Ceauqescu in
subordinea lor, el n'ar fi putut evolua altfel dupd 1'977, ci
exact aqa cum a evoluat condus de rnaleficitate' S-a emis
pdrerei cA, dacd el ar fi dispdrut in 1970 de Ia conducera
Rom,niei, t'dminea ca personai pozitiv in istoria naastrd' Ei
bine, nu-i aga. Demonismul opereazd cu iscusin{d" El eta ce|
ales qi trebuia sd'qi ducd maleficitatea pind Ia capdt' In
evolu{iile energiilor joase ale spit'itelor intunericului,
Ceaurrescu a fost desemnat, egal cu un destin din lumea
beneficd, sub aspectul importan[ei. ['urneT'tntuneriutlui ]'a
inspirat la un moment dat sd conducd rLe unul singw" Ast{bl
diitatorul s-a implicat, in afaceri tenebroase, ani de zile'
Bizuindu-se pe re[eaua ]ui de sustini.tari, a practicat
comer$wl cu arme. Eu am avut acces pe cale mentald,
telepagicd la dovezi incarttestahile, despre traficul de
armament r)iriiat tle Ceauqescu 9i [a faptul cd valuta
dabinditd astfel nw lua drumul {arit. Astfel in RomAnia
spirite'le negative Qu au mai avut nevoie de nimic altQeua,
C u, q u in's uEi in d e p I i n ind r"oIu rAlft i,p,tr;,u1,,r4 o d
" "u
d.esdvh"qit. sunt bine cunoscufi ultimii opt ani ai dictaturii
"
252
ceauqiste" Ne-am putea imagina eeva mai umilitor pentru
oameni? Degradarea umand atinsese eulmi inimaginabile.
Mulfi rom6,ni au pdrdsit f,ara..."
,,Conte, aceasti sintezd o poate lhrgi orice cititor. Toli
cititorii nogtri lqunt contemporani eu evenimentele acestor
decenii. Las5.-m.i mie plicerea de-a scrie sau de-a povesti o
istorie pe care am triit-c de la inceput la sfirgit, qi
explic[-mi, iir spiritul celor qapte ani apoealiptici in care
intrim, ce-a insemnat de fapt CeaugescLl privit prin
bipolaritatea benefic-malefic care guverneazd istoria?"
,,()eauqescu a fast un spirit inferiar, un a$a zis Eg.egor.
El a reuEit sd guverneze milioane de oameni qi chiar spirite
superioare. O creaf,uri, rnalver"sd, profiir;d malefiad,
demaniacd, a infrint adr:seori spirife beneiice. Curn? Prin
cobarirea lor far$atd din punct de tredere ntoral-spiritual
tntr-a fa.zi de semi-Ietargie" Fenamenul este' cif,at adeseori
in istorie. Ceauqescu avea d.e partea sa,, chiar dacd el nu era
conqtient de aceasta, spiritele satanice. EI a fast un
manevrat, un aJ.es al demonismului. Cum? O analizd
astralogicd. qi caracteriala, a analizA suhtild din multe
puncte de vedere. ii extrage ca pe nn dominat qi un
desemnat special. in lumea satanicd., sd. nu vd indoiqi cd et
este o persanalitate de primd mArime! La nivelul spiritelor
inferioare, taate superlativele caye l-au inso[it in daud
decenii qi jum\tate sunt absalut justificate, ag spune chiar
frreqti, adicd. meritate !"
,,[Jn mare scriitor.francez spu.nea ch cliavolului ii plac
adunSrile, mobilizhrile, adulSrile, gi "inire{ia de asemenio.
IJn diagnostic perfect pentm o naturii care pnate mutila un
popor. . . "
,,Am spus intr-un eapitol anieriar cd deasupra
Ramdniei se afld un tunel de energie be.neficd, farmat din
trei *caridoare,. in ultimii ani aces{ tunel a fast foarte activ
qi va 'eontintsa sk fie gi maf activ, tns| pe vremea
dictatorului tacmai acest f,apt cosmic ai divrn il irita la culme
pe'dfctator. El hdbar n-avea de un asemenea tunel, Dar iI
253
siin(ea. Malefrcitatea lui satanicd nt; fndura, instittctiv' o
p[eienS| divind atft, de bogatd. Iar ura satanicd i s-a rdscolit'
'Ei
prin
s-a manifestat fntocmai prin ddrimar"ea de biserici'
dugminirea direetd a oamenilor tretiirtciogi qi prin
irrit,inctiva trui agresiune impatriva cred"in{ei qi a lui
I)umnezeu" frL nu suporta ideea de Dumnezeu, dar fi
pldcea
ca tn rela{ia cu paporul sd beneficieze de taate xtpertrativele
qi de situarea pe a tteaptd atit de rtnal'l;d, cum iTumai
'Dumnezeu
a meritd. il ,rrupase deci pind qi pe Dumnezeu'
EI era totul, creatarul, sffituidorul, cartstr"uctarul viitorului'
binefdcitorul mul{imilar, oct'otitaru} patriei qi arya mai-
depat'te... eI'3 utt diavttl care t'ivnea pe pdmfnt scaunul
,"r'"ur. in ultimii ani pornis(t, cunl am spus, demalarea
hisevicilor. Dar planul satanic, pe care eu iI cunasc, era
de a
dirtma in Limp toate biset'ici|e, qi pe cele din sate' sub
preteotul sistr:inntizdrii. Acest plan diabolic s-a lavit Ia timp
de o barierd nevdzuth, dae'iategoricd' in acelaqi timp'
C"uurruru a fost obligat sd se supund' evalu{iei vrentii' $i nu
nurrii atft. I s'a poruncit sd construiascd acea IJriaqa Casd a
Poparului despre care se vorbegte in Biblie'
coistrucfie a foit refrcutd de mai mu]te ori, ini{iai ea nu
a
fost agt'iatd de mesagerii divini care tatul'
,sulrravegheard
De aiea t"astu.l ei f, viitor; va fr unu! surprinzrttuy cind va
intra in planurile puterilor benefice'"
,,Suntern in a-nul 1989. Ce s-a intiinpiat in acesi an in
sfera alternanlplor energetice?<'
,,Ceauqescu sra sigur de sine' Maleficitatea
trdia
puternicd'
st:ntimentul ci nu i se poate fnttmpla nimic' Era
domina. tnsd tunelul de energie l;enefic\ a t'recut' exact in
anul 1989,Jre un plan de vibra{ie mai inalti" Acest plan de
vibragii tnaitu a declangat trezirea $ curajul din Cecernbrie'
Doud evenimente s^au petrecut, generat;e de daud cauze'
primul a fast ttezir.ea acutd a sent,inentulrti na{ionatr'
creqtin, cat'e prin twtelul de enet'gie berteficd a declantcat
revalu'6ia. ai da;Iea a fast pregdtirea loviturii date de
comuniqti eluda[i,sau mar"gln aliza{i de dic!;at'at ' Aeeastit
254
Iovitura care a cu.lminat cu uciderea cupluhti destrtatic a ,hst
pldnuitd de migcas"ea matre{icd, caye se sdfuwase ea insdgi de
Ceauqescu."
,,f)ar mai sdturate cred ch au fost spiritele benefice.
Vlesagerii divini presupun ci erau exaspera{i supraveghind
de doud decenii 9i jumftate evolulia ina].cficului!,,
,,hfesagerii divini pat spune cfr au grdbif, desffi.qurarea
evenimentelor, devanstnd planul malefie. Dacd lavitura de
sfaf; ar" fi trecut inaintea izhucnirii revoXtei, atunci aceasta
n-ar mai. fi avut loc, iar via[a oameni]ar ar fi durat in
continuare nu mult diferit de epaca lul L-eau6es cu. Currr a
izbucnit r"evolu{ia, yamA,nilar nu le-a rnai fast fricd.
Satanieul tiran rdmdsese apyoape srnglu". Camplotul a awt
de partea sa armata, Securitatea qi vechea mili6ie.,,
,,Ca gi in alte momente cind s.,au trezit in tine
omeneqtile sinteze politice, mi-am propus sd {i le re{in,
pentru ch este datoria mea sI respect opiniile
iirterlocutorulu.i, chiar
clacA am de adbugat nuan{e ce
completeaz5 sau polemizeazA cu un purnct de vedere sau
altul. Cum ai receptat alte momerite ale revoluQiei din
decembrie'1"
,,,ELt tlrJ eram atunci in {ard, dar am vizualizat mental
toate {azele de dinaintg, din timpul qi de dupd revalu{ie. pe
aceastd. cale necunasruti dumneat,astrd gi oarnenilor in
general, decft foarte rai" gi in anumite condi6ii, ew am fost
preeent ceas de ceas in tard."
,,Curir vedeai rlin inirifica Shambala anuJ Igg0, de
prlda?"
,,La canducerea {Arii au venit tat eomuniqtii, dar ei au
tuebuit sd ginii seama de revalu{ie gi de aceea nu ,gi-au putut
aplica foate planurile \ar, care nu caincideau ca. dezidsratele
,evoluQiei."
,,fmaginatul .socialism cu fa{i umanA, s-a pribuqit, iar
vi s[torii trru erau preg5ti{i pentru o intorsAt,urd
fundamental5, categoric anticomu.nist[. Au trebuit sd se
a-daptez.e, surpringi ei inqigi" rlin mers!"
255
 doi ani
,,Cu mert{ittrtea ci pe plan econamic, timp de ,,Iar imi zdruncini nevoia de logic6! Daeh evenirnentele
RamAnia s'a. adincit irt crizd." gi oamenii evenimentelor sunrl. benefice sau malefice, in ce
partea
,,Dar fenomenul crizeior ai su's{inut cb este fel ini{iativele bie{ilor potriticieni pot fi inso{ite de optiuni in
,.*pot untb a celor gapte ani apocaliptici" Vroiai ca spiritul disculiilor noastre? tnseamni c* *ee ne e scris, in
Rom-Ania s6 fie feritd de acest fenomen cu.noscut mesagerilor frunte ne € pus"! Apoi eu cired ch l;o{i politicienii, indiferent
divini?'' de coloratura lor partinici sau ideologich, pot rn6rturisi cd
,,f)espre lan{ul planet'ar al crizelar arrt vorbit tn
in sunt; de partea spiritelor benefice prin ceea ce-qi propun, crr
capiiolul-anterior. Dar econamia {arii a fost r}eg'adatd programe sau fhrb programe. Trebuie un arbitru eeresc cal"e
mod eonqtient qi ditijat." s[-i arate pe malefici qi sI ne ajute sh-i evitAm, sA le thiem.,
,,Conte, pentru ca ceva si fie riegradat,
trebuie ca ca s[ m[ exprim astfel, picioarele de pe scaunele
anterior s5. 1i exist,at o bazb cu fune{ii puternice 9i importante'1"
echilibrate. Adic6 s[ fi existat o rea]itate economici qi
,,LucrufiIe sunL pulin dilbrite de felui cum le judecafi
industriall pozitivl. Deci n-a ftist vorba de r; degradare in lagic! Ce a prisosit in lungiie noastre discu{ii a fast tacmai
actualit,ate a unei pr"osperiti{i anterioare' Ceauqescu iese
ca nevoia dumneavaastrd de logicd. Iar ett. am reuqit sd i,d
un spirit benefic prin acest radionament logic' Economia canving cd mesagerii divini, Uni.versul nastru
RomAniei era viabill, avea deci un curs shndtos?" tridimensianal qi RamAnia fn acest uniyers nu. apereazd cu
,,Se gtie cum se intre$inea qi cft a castat "sdndtatea logica omeneascd.."
viabi]d,,aecanamieisubdictatul.d.Eu'aminvederedestinu] ',,f)ar irni po{i oferi Lrn semn, o dovadi r:5 sgriritele
amenesc. Nu se poate spune ed traiul romLnilor
nu s-a benefice se.afl5 acum printre noi, qi cI sorb din tunelul
imbundtdfiit cft de ctt acum. Comuniqtii sunt acei aameni energetic divin in favoarea ndpdstuitului nostru popor?"
Ibrmagi in spiritul ne1tutin{ei de-a pierde' Ei nu acceptd ,,La aceastd 'intrebare speram sd rispundefi singur.
cA

* puiu^ piirde. $i nici nu qtiu sd piardd' Din aceste motive Sunte{i singtrul scviitar din RamAnia de dupd anul 1989
u" ,rrr" tntlrtpla iuctut-i grave' Se var inregistra conflicte' care a adunat in jurul sdu aqa zisa fenamenologie
tragedii se pat pett-ece dioarece in momentul de fa[a multe paranormald. O qtiu prea hine" $tiu r:d de doi ani ,gi'
peisonal;t"dgi politice se afld sub influen{a urtor m-ari jumdtate sunte{i intermediarul a sufe gf mii de persoane
idpetenii ale ipiritelor satanice, printre care Azrael - care vd cautd Ei vh descriu fenamene incredibile. Eu v-am
ingerul mor[ii, Belphegor qi insugi Antihristu]!" vizualizal: fncd in Tibet, vd qtiam 6i nwmele f\rd sd vd fi citit
,,Cum ii vezi tu pe aceqti corifei ai
demonismului? Te vreodatd, vd qtiam qi fizionomia fbrd sd" vd fi vdzut vreodatL.
intreb dach ii veri ci e'nergii sau ca entit6{i malefice din Mai multe nu pot spune. Sau paate crede{i cd in mad cu
subsolurile dirnensiunii astrale !" tatul intimpldtor vin Ia dumneavaastrd. aamenii qi vd roagd
la ora aceasta in
,fim ntai spus cd Antihristul trdieqteexercitd sd Ie facegi cunoscuf,e viziunile, prafefiile, trdirile
Elvel)a, dar nimeni nu'I gtie. De acola fqi influen[a e.xtrasenzariale?"
'sat'anicd" asupra
Iui A"'influen$d preferent'ialA S;i ,,Conte, ce-mi spui este foarte adevhrat. Nu gtiu eu
paliticienilor roinAni' Dacd aceqtia nu vor iegi de sub insurni de ee se inLimpli ceea ce se intirnpl[. Nici cei care
influ.en{a spiritelor malefice, in RomAnis se var petrece mI cauth, gi dintre care pe unii ii popularizez in revista la
lucruri gp"aaznice!" care lucrez, nu-mi Bot explica de ee vin la mine. Mul{i mi-au
2s6 1<7

spus ce au auzit in vis o voce eare le spunea sh vinA la mine,
sd.-ini povesteascfl evenimente q;i fenomene parartortrnale..""
,44cesta-i semnul, este una din davezi. La noi fn (ard au
apirut acei aameni care, pt"in credin(a lat divind, au primit
recamperrse. O recompensd este putet'ea trar aEa zis
paranormald. Apar vindecdtori. Apar vizianari. Apar
subiec{i cu un potentional bioenergetic de care surtt uimi{i ei
inqigi. T'o{i acegti aarneni, dupd cum a[i abserv-at, au a
singurd dorin{d: sd facd bine semenilor lor! I-a{i adunat in
jurul dumneavoastrd qi ei asta fac: bine oamenilor nu numai
prin virrdecdri bioenergetice, ci prin convocarea uneori
ultimativd de-a gindi pozitiv, de a trdi tn crerlin{A, de a lupta
tmpotriva maleficului! Din aeeastd cauzd spiritele malefice
sunt actualnente intr'o stare turbati! Tirnp de 6apte ani
iupta dintre spiritele satanice gi aceqti romAni binecuvtnta{i
de Dumnezeu va fi cruntd, fdrA menajamente. Dar gralie
turtelului de energie beneficd spiritele intunericului vor fi
anhilate in cele din urmd!"
,,O veste mare, o veste trunh"."'
,,I)ar schimbarea ir; Ramlnia rtu a atins mornentul
scaden(ei. Existd ,si persistd in prezent ura qi egoismul. Ura
gi egoisnul vor provoca tulburdti incd vrea trei-patru'ani de
acum inainte. Economia {Arii nu se va redresa, dimpotrivd
criza va cunoaqte apageul in anul 1996. Aceasta se t'a
intimpla qi din cauzd cd vechiul va incevca sd incurce naul qi
sd stopeze evolu{ia spre bine. La acestea se vot adduga
nn{lictele interetnice, dictatura rnilit'ard, crim-e fn numele
unei dreptd(i inexistente, secete qi chiar foamete'
frxtremismele nu vor dispdt"ea. [n momentul de fafi
RamAnia este finta ce]or ce vor sh a dezmembreze" For[e
interne gi externe ac{ioneaz'd din plin pentru a atinge acest
scap. Dar nu var reugi, pentt'u cd RorrtAnia este {ata cdreia i
s-a decis de cdtre Divinitate indestructihilitatea. Asta nit
lnseamnd cd nu va fi supusii i'nci unar g'ele incercdri. Cfnd
pe plan mondial va izbucni prima fazd a celui de'al treilea
rd.zbot mondial, duqmatrii t\rii noast're vot- incerca prin
258
numeroase presiuni gi mijloace sd ne tirascd in confli*tu.I
internagional. Aceasta va fi apera Atihristului, gi va egua""
,,Ce previziuni aduci pentru a doua fazh arhzbr:iului?"
,,4 dawa ,{azd va fi rdzboiu} religiilor. Rominia
deciartndu-se f;ard s{?ntd., va supart,a mai bine ultima
?ncercare. .Antihristul insri va mai fncerca disperat sd-i
tnqele pe ramdni, declarindu-se drept Iisus. Dar perLhru cd in
{ara noastrd creqtinismul s-a pdstraf in sensul adevdrului
divin, incerearea de a spwlbera leag,4nul neclint,it, al
creqtin\tkgii t'a e1ua gi ea. Tunelul benefic va acfiana fn
aceqti qapte ani qi chiar dupd aceea, cind spiritele satanice
vor fi anihilate. Fiind poporul cel mai umilit, terorizat,
hdituit ;i riwtit, batjocorit, v?ndut gi cumpdrat, marfd de
tocrneald pentru vrdjmaqii din jur, mutilat sub cdlciiuJ
canunismului, romAnii nu qi-au pierdut niciadatd uedinip.
I)ar va trebui sd mai trecen prin trei fncercdri din cei qapte
ani apacaliptici. Prima este pericolul dezmembrdrii rnult
rivnite de vecinii din jur. tn prezent {ara tt'eee prin aceastd.
primejdie, prin {aptul cd se gindegte in afard faarte mult in
acest sens, spit'itele rnalefice sunL active, A daua Incercare
este aceea de-a irtplica {ara in cel de-aI treilea rdzbai
mandial, cel aI religiilor, cel mai cumplit qi mai devastator
din cite a cunascut amenirea! Trecfnd prin aceste fncercdri,
'satitn va
arunca asupra Rom|niei ultima gi cea mai
cutvemurdtoare inceycal'e -*- Ietrtddarea de credin{a noastrd
gi de Dumnezeu. Se vor fnregisLra, curn am mai spus-a,
conflicte inteyetnice extrern de violente. Se ya incerca
readucerea comunismulwi prirttro loviturd de stat, in urrna
cdreia va fi posihild instaurarea unei dictaturi militat'e
extrem de dure. Aceste eve:timente se var petreee sigur dae|
personalitdqile politice vor sta incd sub in{luenge matrefree.
!v[u]6i dintre aamenii palitici actuali qi viitari vot' suferi in
urma conflictelar ce vor urrna" In acelaqi bimp va apd.rea un
ilunieras g:up de tineri antihriqti, ,,'inget"ii L[or$ii", care vor'
face mu"lte ",,ictime fn nurnele unei dreptdti care nu tta
exista, Tragismul va lua a asemenea amqsloax:e, fneit tati
t i()
 \
romAnii se \/or Ingrozi.-Punctutr critic aI marilar frmintdri in
RomAnia va fi anul 1996, cind tara va fi {inta implicarii tn
rdzboiul religiilor. Al treilea rdzboi mondial a fdcut deja
primii paqi in fosta Iugoslavie qi fosfa t/ftS',S. Dar declagarea
lui propriu zisd. va a'{ea loc in luna iulie a anului 1gg4, tn
jurul Ram|niei se vor petrece evenimente groaznice, tn
nu.mele dreptd{ii Ei liltertdgii oamenii se ,vor mdceldri intre
ei. I)uEmanii Rominiei vor prirni pedeapsa meritati...."
,.".[n ce context europe an vizvalize.zi acqst,e
eveni men be?''
,,Papa loan, reprezentantul catolicismului, va fi nevoit
sd se refugieze in tr\'an{a in urma invaziei rttso-tu.ahe asupr"a
Euroq.tei'occidentale. Anglia 'iqi va pierde influen{a in chip
total Ca urmare, Frattla va fi fragmentatd qi asintilatd
Sarilar din jur. America de Nold va fi crunt pedepsitd pentru
decd,derea morald Ei desfi"iul ridicat, la rangul de liberl'ate,
trtenh'u madul ei de-a et,alua fkrd spiritualitate, naterialist
qi mercantil. Civiliza(ia americand este prafund nccivd gi
constituie un exenplu planetar de evolu{ie care nu are nici
un viitor", ci numai un trecut respins categoric de evolu[ia
umaniti{ii dupd cei Eapte ani apocaliptici" Ceie rnai multe
din marile ora$e ale lumii vot' suferi ur"iage distrugeri,
uneori totale, iar intre 1994 qi 1997 toate girilb lumii vor
cunoaqte o unicd. qi adincd stare de crizd- Popula[ia Chinei
se rla revd,rsa asupra Eurotrtei de fapt aceasta va
determina invazia ruso-arabA. Totul- in jurul Romdniei va fi
o de nedescris urgie! Spre s,flgitul acestui mileniu va avea
loc cel mai mare cutremur de pAmfnt al planetei. "."
,,.".deci acesta-i contextul evenimenlial qi istoric in care,
eventual ca martori, ne-am putea revedea ca si aflu qi acele
lucruri de care nu ai voie sA te atingi, deconspirindu-lel Dar
la fel de probabil ar fi s6 ne revedem intr-un climat mondial
cu o evolu{ie total diferiti de intui{iile tale viiionare. in
acest din urmi. viitor voi publica aceastb carte intr-c edi{ie
nouA scriind sub t,rtlu; roman, fic[iune. imaginaliel in acest
260
caz, Conl;ele Incapircciato va deveni un personaj de roman
c6ruia autorul i-a acordat rolul de prim vorbitor, lS.sindu-l
sd-gi depene prelung qi insolit proiecliile asupra lumii
vizute prin energiile care ci dom.in[. Nu riscim aare ca
atunci s[ devenim fiecare o energie diferitS, unul rnalefic qi
unul benefic?
,,Dumneavoastrd nu putefi deveni rnalefic, iar eu sunl
o persgand. sacrd! Sunt o persaand ocrotitd. De aceea repet
cd anul 2000 va aduce RamAniei rdsplaf.a ribdlrii sale
milenare. Pentru pdstrarea credin$ei, Dumnezeu a ales
RontAnia. Daed tofi ramAnii vor rdmine neelinti[i in credin{a
qi iubire de Dumnezeu, atunci El ipi va ocroti precum o
'doreqte
poporul ales fn vederea desdvirqirii Mat)elui Plan.
BamAnia va fi miza pe care civiliza[ia planetei 'rgi va ju.ca
unica Ei marea carte a supravie{uirii! RomAnii trebuie sd
aibd rdbdare pind in anul 2000. Sigur, existd in RomLnia qi
acum multe strtirite malefice" Acestea nu vot' suparta
actiunea din ce tn ce rnai intensd a tunelului de energie
beneficd, qi vot' pdnisi RamAnia. Au fhutt-o qi trt ultimii dai
ani gi jumdtate,'ftrd .qd rstfe cd s-au dus Ia. pierzanie! Eu qtiu
acest lucru, mi s-au ard.tat toate in cei cinci ani cit am stat
rleparte de {ard ca sd vdd in Sha"mbala trecutul, prezentul qi
viitorul oamenilor. Multe g'upuri din alte neamuri se var
refugia in {ara noastr"ii" Dar ce trebuie sd spun este cd dupA
anul 2000 inventivittttea rcrnAnilor va cunoa1te performan{e
rle neimaginat acum, iay persoanele super gi supr"a-
dezvoltate vor face adevdrate rni.nuni. Din RomAnia va
t'e'lncepe pt'ornova]'ea unar tehnici cu tatul nai, care vor
duce la pragrese ttimitoare, a1a cum vor mesagerii divini. Se
va incepe fdut'irea unei civiliza{ii nr:minate de influen[ele
malefice, qi vom lua contact abia at,unci cu eiviliza{iile
superioare de pe alte planete. Se yor cunoaqte pri.n acces
elibemt tainele trecutului aseun;ie vreme de multe mileni|
ll'ara noastrd va deveni imaginea Paradisului pe care 'tl
cunaaqtern din aspi4a{iile paz.itive ale oamenilor. Sfin{ii
actatesc.RamAnia i;npreund cu Fecioara Mqria qi lisus
Hristas."
261
 ,,Oonl,e, ce-am auzit acum mA face fericit. Nlilioane de Frograrnul planetar de ac{iune urgcnt[
rom6ni vol h ferici{i" Sh ne gindirn ins5. cu ginduri curate la
rniliardele de locuitori ai aceieiagi planel,e. Care este ultirnul
ti.u mesaj?"
,,Ta{, ce fhcern sd facem eu miniea limJtede, cu crer}in{a
neclintitd in Dumnezeu, iertfnd gi iubind" Aga van ajunge in
ntamentul cind Ilivinitatea ne 1/a n|tepta inspirfndu-ne gi
Sirotesindu-ne un viitor fericii^ Tyr:bnie sd ajungem acala
prin noi ingine, sd mergen cu to$ii :;trsre aceastd lumind, caye
este Duninezeu!"
,,far eu rni rog sd fii iertat pentru ve.gtile care ne
tulburi, binecuvintai pentru cele ce ne-au r.rmplut sufletele
de speran(el" Cinci tercmai md pregS.teani sI ies din atinost'era
vizionarb dup6 discu[iile cu Contele, ;i riornic si pbstrez
incd in memcirie miracolele Sharnbalei --- q:ele ce i-au fost
accesibile qi ingbduite interlocutorului meu, m-am pomenit
in fa{a a douh sonlunicari noi, cu totul diferite de
desfiEurbriie deja cunoscute" Ipoteza unui cataclism.
planetar produs de irnpactul cu u,n asteroid a fos.i amintita
in l,reaciit intr-un capitnlanter:ior. Aceasth eventtralitate a
fhcut obiectul niultoi: specula{ii qi nrr o dati au prefigurat,.c
oamenii cie qtiin{a. $i iatd ch vizionar'ii romtini par si se
afle in posesia unor elemeirte surprin z,6toare, cle datir
aceasta prefigu.rindu-se in termeni uitimativi nefilsta
coliziuire"
Sursele vizionar-intuitive sunt difente llriina a {inui,
cit o strS.fulgerare, a doua este amplri rles{hguratd. Fiecare
din surse este absolut independeirtii de cealaltd. Dar qi intr-
un caz gi in cehlalt este vorba de ini{ia{i in fenomenologia
extraseneoriali.
lngirrerui Vai;iie S{ihai V1[dearii.r., clirr Fllcureqti, imi
reLata'.
,,in Cimineala ziier cie 9 norembrie 1992, aveaxn o stare
deosebiti, un f'el de lrist,ele qi disperare, drept care am
inceput si t:ilut prin Lele'metrie qi ra.diest;eeie existen{a
vreunui spirit malefie prin cash. $tiam ca. am. casa izoiath,
263
curetrata qi un halou de protec{ie impotriva unor asemenea
spirite, dar arn considerat ch este bine s6 verific. Ansa mi-a
dat imediat, rispunsul, confirmarea transmiterii telepatice
cb nimic rdu nu mi inconjoarS, drept care am cerut
intirirea haioului energetic de protec{ie al apartamentului
cu tot ce se aflh in el. .Arn spus apoi in gind Tatdl Nostru qi
am c6utat si intru in domeniul undelorX. V-am dat aceste
arnlnunte ca s[-mi dovedesc qi mie cd am procedat corect.
V[ pot comunica apum mesajul pe care cred ci ar trebui
sA-l cunoasc[ to{i cei ce triiesc pe aceastb planeth gi care a
fost de fapt motivul acestei destlinuiri. Am intrat in
domeniul undelor X cu scopul ini[ial de a afla originea sthrii
mele de tristd(e gi disperare. Dupi ce am fbcut contactul cu
Sfera de Lumin6, am vdzut ci din spa$ul cosmic se contura
un chip de femeid care s-a transformat intr-un cap de ferneie
cu trisbturi foarte dure. Avea gitul foarte lung 9i ieqea din
pdmint. Acest chip cerea ajutor qi am dedus ch este spiritul
planetei Phmint, c[ruia oamenii cu industria ]or i-au fbcut
foarte mult riu. Am vizut apoi un bolid incandescent,
gonind in spa{iu. Pe fondul luminii bolidului a aphrut un
chip de bdrbat foarte dur, parch tiiat in stinc5. Nu exprima
nici hunAtate, nici rbutate, doar duritate. Era ca o stincd cu
chip de birbat pe un fond luminos, de lumin[ albh
strhlucitoare. Este spiritul bolidului care vine din spa{iu 9i
despre cate au scris diferite publicaqii. Venirea lui nu poate
fi impiedicatl qi nici deviatb de nici un om de pe Pdmint,
oricit de ini{iat ar fi acela, deoarece bolidul este ehemat de
spiritul P6mint ciruia oamenii i.au ficut prea mult rlu.
Oricum, spiritul Fimintului este mai puternic decit orice
ini{iat de pe Plmint. StSrea mea provenea de la faptu} ci eu
ca gi 3lqii pricep astfel de semnale in mod permanent""
In prelungirea acestei comuniciri sceptice 9i
resemnate, la doar citeva zile, am intrat in posesia unui text
amplu, de data aceasta argurnentat, transmis de un
nlrmeros grup de yoghini din {ara noastrh. Am preluat titlul
Lextului pentru acest capitol, iar sutrtitlul-devizd este Nu
Apocalipsull Grupu.l de voghini comunich:
,,Aclionbrn cu to{ii acum la. unison, sau vom muri in
catacJismul planetar ce ne aqteapth lin viitor." I'atA
motivaliile din prearnhulul textului:,,1)atorith evolu{iei
spirituale accelerate qi a trezirii intuiliei, care s-au produs
in rnare parte prin realizarea anumitor tehnici yoga puse la
dispozi{ie de mentorul nostru spiritual Gregorian Bivolaru,
am devenit; conEtien{i de faptul cA planeta Pimint impreunh
cu intreaga umanitate de pe acest glob se aflh si"gur, in
curind, intr-un mare pericol apocaliptic, daci nu se va
ac{iona ferm gi urgent in singunil mod eficient care este
actualmente positril. Pentru a se evita ciocnirea cu un
asteroid gigantic, care se indreaptl in fiecare clipi cu o
vitez6 de sute de kilometri pe secundi chtre P6mint, vom
expune pe scurt ceea ce se qtie despre acesth ,,FiatrA a
Apocalipsului" care, dacd se va ciocni cu Flmintul, aqa cum
pare cd se va intimpla foarte sigur dupd calculele unor
savan{i, atunci vom muri cu to{ii intr-un groaznic cataclism.
Aceasta va insernna apocalipticul sfirgit aJ lumii despre care
se vorbegte- in unele texte profetice."
,,I)omnule Gregorian Bivolaiu, am intples cd irrri oferi{i
o variantb "mai practicS." a sfir$itului lumii! f)acA ceea ce
urmeaz6 s6-rni relata{i va ajunge inaintea noastrl la
Judecata de Apoi?!"
,,V-am solicitat aceastd discu{ie tacmai pentru a ajunge
nu doar nai doi, ci .tntreaga omenire, cft mai tirziu Ia Marea
Judecatd. Am de spus o seama de lucruri concrebe. Atit
echipa profesorului Duncan Olsson-Steel, de la Centrul de
Cercetdri $tiin$ifice al Llniversitd{ii din Adelaide, cit qi,'
separat, astrofiziciana francezd Anny Charttal au descoperit
fiecare, separat, un imens astetoid saa "halovan>' ceresc ct)
diametrui de 1a00 metri, care cintdreqte un miliard de tone
qi care se indrea,ptd cdf're Pdmint cu viteza uluitoare de
1000 kilometri pe secundd. in fiecare zi acest cumplit bolid
spa[ial se apropie de planeta Pdmint cq opt milioane qase
sute de mii de kilometri. trn anul 2a00, Iuna septemhtie,
asteraidul va tntretdia traiectoria P\mintului qt, dacd nu va
265
fi de,viat cu n:rult timp inainl'e, prin srngura metadii
eficientd, planefar utilizatd, pe care a voi descrie mai fncalo,
asteraidul va lovi inevitabil tn plin gIabul no.sfru
pimintest:""
,,Cunoaqte{i pr.rncbui de vedere al oamenilor de qi,iinti in
legbturh cu acest poten{ial pericol eare are toa"te da,telt:
Apocalipsei?"
,,iYeferitor la at:east;d situa[ie eumplit{, faarte sigur
prahabilA, neputin{a bai;alA a qtiirt].'ei actu"ale.este clar
mdrturisitd" Oamenii de gtiin{a a{irrnd c5. nu qtiu momentan
curn se trtoate modifica traiectoria unui asteraid care se
indreaptd spre Pdmtnt!"
,,Acelagi punct de vedere il are si inginenr! Vlhdeanu,
care rni-a transmis revela(ia sa gi o conclr-rzie scept'ie5.,
definitivil"
,,Revela[ia restr-sectivk cansidez" cd este care(td, dar eu
cred ci existi a Eansd. utticd de a interveni. La steasta vreau
sri rnd refer" Tradi{ia in{e}epciunii milenare Yaga cunoaqte
sit'tgur"a metod6. efidentd care ii permite omului capacita.tea
concretd gi dirijarea in vederea rJev'rer"ii acestui asteraid, a
unei ener;1ii adotput,ernice, de natwri suhfili., cosmici"
Acurnulati prin ac[iune sincrcniza{d. planetar'\, in ntasi qi
arrtplific;tta gra{ie realizdrii sale Ia u.niscn -* rezonart{d
determinilti prin simultitna ac$iune ment;ald, energeticd,
telepaticd -- aceasti energie t'a devia considerabil
"tstercidu! yi va {ace ca aceestd caliziune
gi alte e\'entufile
urnthri se.uindare gt"oaznice, sd nu st ntti prorlu.cd deloc""
" ,,Proprine{i agadar r> acliune practic;,1" J)ar forla unui
asteroid iroate gbsi o replicl eficienLir in capacit,d{ile
energiilor urnane? Md indoiersc cd fizicienii ar lua in serios
aceast6 c.liernarel Cuni }e-a{i rhspunde?"
,,llaci aantenii vor tnfelege c'il, ryiai repede cd atit
ltlanetei cit qi propria lar existenfi rlupd anul 2000 depind
exacL de.engrenarea lar in numdr cit mai nt:tre la crele
stabiLits pentru a putle frecare in ac{iune aceasta aretodi
Yaga, milenard gi in acelaEi timp srpglrla ttodalitile
-'
26(r
1tosibilrt p{i eare o paate falosi cu suc{;es Ia ara aetuald
umanitatea pentru a evita a ealiziune apacalipticd '---, tttunci
gaaznicttl cai;aelixn, care pr;ate fnsemna totadatd i;fiipifuJ
ltdtrinului irosfru Pdrr'?nt qi a.l panseniior" nu va rmai avea
I0t't"
,,inainte de a vL solicita si expune{i rnodutr de ope'rare
'in cazul metodei yoghine, de deviere a asteroidului, pute{i
descrie evenirneniele unui scenariu pr:tenfial al eelei mai
mari car,astrof'c ?"
,,Ltt a analizd superfrciald, s-ar phrea ed prd.btL"sirea
unar l\"agntent,e sau pdr{i de corpuri cereqi;i pe planeta
noastrd este un fenamen tsanal gi abiqnwit. Tof,upi este util
sd ne dd.m seama cd majoritatea corytur"ilar care cad pe
Pimfnt sunt de dimensiuni minuscule. fn general, e]e nu
pericliteazh cu nimic via{a oamenilor, cel mult putf-ird
deteriora sau distruge daar sateliLii artifrciali ai PAmintului,
deoarece un obiect foarte mic, de numai, I milimetru
,Jiame!;ru, care se deplaseazh cu viteza de numai 2A
kilometri pe secundd, dezvoltd a energie de migcare care
corespunde, analogic varbind, aceleia pe care a are un
automabil care merge cu viteza de 100 kilometri pe orA. Sd
ne imaginAm acum ce s-ar inttmpla iri acest caz, analogic, cu
un holavan de un miliard de tane, care ar urma sd loveascd
in plin Pdmintul cu o vitezd uria{a., de 1000 kilometri pe
secundd, Pentru a infclege ctt mai clar urmirile pe care Le"
ar putea avea o asemenea caliziune, dacd ea totuqi se va
produce * tn cazul neangrendrii urgente in masd a metodei
de deviere a acestui asteroid --', r?o putem raparta la o
situafie in care un astfel de meteorit gigant a cAzut fn
Arizana. AceI meteot'it a avut daar o sutd de mii de tone, d,ar
saav"ta
irnpactul s;iu cu salul teresfru a avut efectul rletondrii
simultane a a mie de bomhe atomice de tipul eelei de Ia
Ilirogima. La locul caliziunii a rdmas un crater cu diametrul
de 1200 de netri, iar in jur au apdrut kilametri de deqeft.
Sd vedem acum ce s-ar fntfmplaT
261
 Coliziunea fabuloasd va provoca ridicarea spre cer a
unei coloane gigantice de praf qi fragmente de piatrd care
vor putea depirsi atmosfera terestrd. recdzind apoi spre sol,
unde vor crea o veritabild "noapte nucleard". Explozia
uriaEd produsd de ciocnirea cu Pdmintul, ca Ei curen$ii de
aer creafi de impact- qi care pot atinge viteze de peste 500
rle kilometri pe orit vor putea incendia rapid suprafe(e de
-,
mdrimea unui continent. Intr-un asemenea caz, un
continent poate chiar sd dispard qi, dacd celelalte continente
rdmfn aarecum intacte, abia atunci coqmarul va incepe
pentru supravieluitorii care se var afla pe aceste continente
neafectate. Praful qi fragmentele de rocd dislocate fulgerdtot"
de ciocnire cu o greutate de apraximativ 3-4 ot'i mai
-
nare decit accea a asteroidului propriu'zis, care a lovit
PdmintuL, deci circa patru miliarde de tone, vor reveni spte
Pdmint qi var crea un ecran dens, acoperind total Soarele, qi
astfel se va terntina procesul rle t''otosintezd, plantele vor
dispdrea. PIoi acide vor distt"uge ultimele urme de via{A
rd.mase. Pe tot globul se va instala a cumplitd noapte de
ghea{a prin care oamenii deruta(i qi ingrozilri vor orbecdi
tnfometa(i. Prin urmar"e, dacA acest asteroid loveEte totwEi
Pkmintul, oamenii care vor supravie{ui vor asista la
propriul lor sfiryit complet neputincioqi. Irttr-o asemenea
situa(ie apocaliltticd Pdnintul va fi smuls de pe traiectoria
sa. Saarele va putea reapdrea din nou pe halta cereascA
redevenind vizibil -- numai dwpi 3'-4 ani. Cine va putea sd
-
supravie[uiascd frrd hrand atita timp? Poate t]oar cei pulini
ca|-e at" dispune de addposl,uri antiatomice moderne gi de
cantitdsi suificient de mari de hrand de apd. In aceastd
"*i degertul de ghea{a
situa{ie e'ste de asernenea cu putin{i ca
antarctic sd devind o imenstd cintpie cu flori! Europa" in
schimb, este posibil sd dispard c.omplet sub un strat
kilometrii de ghea(d!"
,,AceFt scinariu care ar" neantiza milenii de civiliza$e, l-
aqi prefigifrat, peritru situa{ia cind asteroidul ar lovi usc'atul.
Ce s-ar !4timpla dacb impactul s-ar produce cu spaljul'de
:tiir ' !'r' ' ";:1r"
apa al un'rii ocean?4 "ilr;':l
268
,7\proape fulgerd.tor, acest gigant de piatrd, avinrl 'in.
momentul impactului o vitezA atft de mare, va putea crea
un val inalt de peste a sutd rle metri, care, destul de repede
va inunda 6i va distruge mari pLrfi din teritorii]e Qdrilor
riverane. Dacd asteroidul ar cddea sd zicem fri Oceanu.l
PacifTc, unele qari ca Bangladesh, Japania, .A.ustralia sau
Chile var dispdrea campLet. Dacd ar cd.dea in marea
Mediterand, valul rle api distrugdtar ar ajunge pfnd Ia
Paris!"
,Tolera{i-mi ipoteza unei qanse, pe care evident mi-o
imaginez acurn: asteroidul in drum spre noi sh nu atingh
Fhminl,ul, trecinri pe o traiectorie mai pu{in primejdioas[!"
,,Daed ar trece la numai aproximativ o sutd de kilornet;ri
distan{a de scoar{a Fdmintului, far{a de atractie specificd
acestui asteroid ar face sd izbucneascd mii de wilcani, ar
declanqa cutremure extraordinar de puternice Datoritd
acestar fenomene carelate se pot forrna atunci nai
continente, wtele vechi se pof satfunda" Vor apdlea atunci
noi mun{i qi se vor putea naqte furtuni devastataat'e din
cauza prafului vulcanic; tatadatd se vor cyea nai
degerturi, ,. ''
,,Tob ca ipotezS, care ar fi conseein{ele trecerii
asteroiduiui la o distan(h mai mare de Pimint?"
,,La nunlai aproximativ a mie de kilametri distan{a,
Pdmintul fqi va madifica traiectaria. Dacd. s-ar intinpla,
Soarele va r\.sd.ri dupd aceea din vest! AEa ceva s-a mai
tntimplat de doui ori in istoria planetei noastre. Cu privire
Ia a asemenea situa{ie, existd unele relatd.ri fficute de cdtre
un preot egiptean gi, de asemenea, de catre istoricul grec
Herodat... in ftne, presupun cd vre[i sd md.ri{i distan[a, tat
ca ipotezA!"
,,Md gindeam, de piid6, la o di.stan{a de zece mii de
kilometri de scoar{a Phmintului.'."
,,Intr-o. asemenea situa$ie asteroidul apre#te pentru un
anyrnit, interva,I tle timp rotagia frreascd a Pdii'intuLui,
declan1ind totadatd a serie de fenomene catasirofale Ia
269
nivelwl glabulwi pdrnintesc. $f ag.s ceva s-a rnai irttimplat
demult, iar despre f,enomenui aparent siuraniw ni se
relateazA in Biblie, tn cartea lui Josua, ut"magul lui L[oise..."
,,E:;te vort:a, Jrrotrabil, de afirma(.ia: ,,$oarele a rSrnas
nemiEcat in mijlocul cerulrri, qi s-a codit sb mai rrpunA
aproape o zi intreagi"."
,,Exacl;! [ndepdrtind asteraidu] mai mult, de pildd Ia
apraximativ a sutd de mii de kilonetri de scaar(a terestri.,
energia de atrac[ie a masei sale absoarhe qi face sd creasci
ntasa de apd din oceanele Terrei. Valuri uriaq{e de aysi var
shlta gi inunda atunci uscatul. Milioane de aameni a.r putea
muri ineca{i datot:itd inunda{iilor ntasive. Iar Ia doud sute
de mii de kilometri detrtdrtat"e de Pdmint, acest itsteroid
gigant nu va mai putea produce nici un fenamen catastrofal
Ia nivelul globului pimintesc! Trecerea lui la a distanfi atit
de mare de pdmtnt va insemna pentru umanitate dov'itda
evidentd a madificdt'ii destinului planetar, atft al planetei,
cit qi al pdmintenilot" cat"e, ajuta{i de Dumnezeu qi sus(rnu4i
de energia sa subtild, atotputernici, pe car"e au prirnit-o, pot
realiza devierea acestui asteroid reuqind sdr treaci peste
cu m pl ita pr ob d ap oc alipti c t1. . . "
,,Ne afl5m in punctul eserr{ial al discu{iei noastre, iar el
trebuie subliniat. Considera{i ci impactul asteroiclului cu
Pdmintul, dach ar avea loc, ar semnif,ica pedeapsa
Divinith{ii, oamenii urrnind sI pliteasc6 pentru gregelile lor
prin suf,erinqh qi moarte, pentru pdcatele de eare s-au ft.cu.t
vinova{i?"
,,A4etada eficienti Ei unicA de deviere a asteroidului
apocaliptic qlrin eaptarea liuntricil ^gi facalizavea asupra
acestui bolid a unei energii subtile, atatpwternice, rle nat*rA
casmici, emand. de la Divinitat,e. Aceasta eriergie va fi
fulgerdtcr canalizatd prin angtenarea mentald Ia unisan a
tt;tuz'or fiin{elar umane, rcspansabile gi ccngtiente de
gravitatea pericalului, Ia anurnite ore preeise..."
,,Ing6duiti-mi acum o intrebare pe care in rncrd sigur urr
astronom a.r pllne-o unui mentor spirituai tl yoghinilor: de:
27tJ
ce acest asteroiri care r,ine de la o clistarr{a ai;it de mare
urmeazi si loveascb tocmai plarreta noastrS rliinLrrrai;h, qi sh
produci un dezastru apocaliptie care poate insemna chiar
s}lrsllul lufiill f '
,,in{elep{ii ar:est*i p,lanefe au spus tnt*fdeauna tA nirnic
nu. se pratlute vrea;Jttt,d fn mod frrtimpldtar. Prin 'rnmare,
acea-qti situa,tie apomlipticti, cart s^ar putea praduce, daed.
nu vair] ac$iona la unisan canfor'm. metadei pe care t voi
descrie mai fncola, nu este o sirnpfd eoinciden{d, r:i a
necesitiztt: desffnfc;i provacatd de fnc{lcarea cantinu1, gravd
gi generalir.atd, a le,grlor divine de cdtre intreaga umanitate
in general qi de cd.tre aprcape fiecare arn in trtarte, fn special!
Chiar riacd unii, probahil, var zfmhi iranic citind aceste
a{irmagii, ar trebui t;atugi md.cat s;l se gfndeascd la
sernnifica{ia cd arcast\,,caincidentd, apare in anul 2000! An
aprscalipf,ic, dupd cum se spune in BibLie, cfnd un asteraid
urmeazd sd laveascd munrai yslaneta Pdmfnt! tntrucit
coliziunea apocaliptit:i urmeazA sd aibd lac in anu.l 2000,
aare nu fnseamnd aceasta cd llivinul inten{ioneazii si
pedepseascd aceastA planetd au totj aanemii cai'e se a{Id pe
ea, pentru ci ei au greqit gi g'reqesc qrav, apt"oape
pernanent, inciilc?nd ta{i in generatr gi fieca.re tn parte mai
mult sau rnai put$in legtle suprelere Divine ale tu"ii?'
,,Am in{eles pirLii aici ch planeta noastrA irrmeazd sa fie
distrusd dar:i nu se va ae[iona ferin qi consecvent benefic!
Dar nu qtiu din ce punct de vedere aq putea eu insumi
accepta, ca idee, culpabilitatea umanith{ii "in general. Ei a
"fiec5.ruJa in parte.l ln contextul unei vinov[{ii planetare, gi
il pedepsei ce-ar fi ,,l'atiunea iogici" a ,I)ivinit6{ii, mai pot
int,elveni oare ac{iuni ale um.anilS{ii c;rre sd indup}ece
"obiectul" catastrofei?"
,,A.ctualmente omul a dev'enit in genera.l o mici gi
vinava*i ra{iune ra{ionali, eare mai. mult adu.ee obiec{ii gi
estr: tripsit tle juder:ata profundA inspiratii de bunul sintt. El
':ste adeseari inchis ;i suspicias fa{a de cei}alEi qi chiar fafa
de sine. Ei a d,evetnit prizaniet'u) micului sdu Eu pfetner,
2',11
Iimitat, loarte egoist, avid sa aib| cit mai rnu.lt qi sd. nu "tie
cit rnai mult,n "* adicd pentru a in{elege cit mai mult,
pentru .a iuhi cft mai mult, pents'u it atingt: d.esdvirqirea,
pentru a {i pe deplin motivat lduntric de a profundd 6i
rlivina ragiune de a trdi. A,ceq(;i oameni rlezorienta{i qi
superficiali cautit sd qtie toiul gi nu u.rmdresc si l'n{eleagd
mai nimic. Ei vor si poatd mai mult fdri. a aleg'e tn mod
ingelept {elul cdtre care igi canalizeazd vainga; ei nu
urmiresc sd atingd scoput'i mai fnaite; viseazS, din cantrd,
pldaeri cit mai multe Ei inferiaare, eft mai rnulte prirtilegii Ei
avantaje, cit ntai multd pufere despoticd, de claminare
asupr-a celorlal{i: asupt"a celarlalte clase saciale, asupra
celorlalte rase, a celuilalt sex gi in genera|, eorstr"a a tat ceea
ce ar putea sdu paate sd rivalizeze cu rlorin{ele .oicului sdu
Ilu dominaLor..."
,Domnule Bivolaru, una din componenl;ele vie[ii Ei ale
existen{ei noastre p6rninteqti este aspiralia necontenitl spre
fericirel Ni s-a inoculat oare o eroare sau ne-am construit-o
noi singuri, prin faptul ch in ecuatiile fericirii intri gi
aspira{iile noastre materi ale?"
,,Dacd. noi inqine nu reusim sd avern a stare de fericire
simu.Itan cu ardinea launtrica gi ytacea necesard a minfii,
cum am putea atunci sd sperAm cd vom putea avea a\qa ceva
in sacietate? Dacd intr-adevdr urrnd.rirn sd-i ajutdm pe
ceilal6i ,si sd revoluliondm societatea, trebuie mai tntii sd ne
revolufiondm qi sd ne ajutdm pe noi inqine."
,,Fentru a deturna din drumul sdu un asteroid, ale
c[rui caracteristici fizice le-a{i enumerat la inceput, continui
sb cred cA este necesard o for{5 mai mare decit a
"oLriectivului. activ. Conform "legilor in vigoare" pe Phrninl;
gi in Galaxia noastri, este nevoie de o for(i fizich, materialh.
Ne putem imagina de pildi o incdrcituvi nuclear[ de mari
propor{ii, care sA loveascd aster'oidr'rl spulberindu-l in
milioane de fragmente de materie disper"sate in spa{iul
cosmic. , :l'
t,It
,,Md tndoiesc cA aga ceva a.7: fi eu putintfi. Nletoda de
ac{iune pe care a voi expune in cantinuare este simpld,
ettcientd, pozitivd gi prafunri lsencfrcL Trebuie sd realizdn
cit rnai rclsecle {aptiti cd afurtci cind lduntric suntern praiund
pozitir.i, itpi'aalip) tA nu tna.i exisiA pentru nqi prableme saw
d;ficulffiti" ln schimh cind ;;untem lAunlt"ir: prcfund negativi,
constatdrrt ci nn existd salu{ii Ia rnu}tiStk:it itrobleme cu $are
ne con{runid.rn. {ati despre ce este varl:ta. Gfndirea, ca
energi.e focalizatd ferm 4i pozitiv arientatrt, este a modalitate
foarte sigurd care ne permite, prin arsgreilatea fiin$elor
umane 'in masd, Ia unisan, in anumite in'tervale precise de
timp, si\ realizd.m devierea bolidului apacaliptic te se
apropie de Pdmint urmind sd-I laveascd in luna septernbrie
a anului 2000!
Aceastd metodd simpld ne perrnite totadatd sd captdm
de Ia Divin energia subtild atotputernicd, ce va fi apoi
focalizati Ia unison pentru a face cu putin{d devierea
asteroiddlui numai cu un centimetru, pentru a salva
Pamintul de ia dezastru apacaliptic. .Pentru a reu.gi, trebuie
incd de la inceput sd fim cu anticipa{ie siguri ed vam reuqi
dacd bineingeles vom acfiona to{i in mod perseverent.
increderea -noastrd profundd ne mdreqte starea de
rezonan{d. Iduntricd cu aceastd energie divind,
atotputernicd, pe care o captdm spre a praduce prin
focalizare la unison devierea urmdritA"de to$i. Sd ne amintim
in aceastd direc[ie ce spune un mare mode] divin aI acestei
planete: "Dacd ve{i avea credinfd cit un bob de muqtar, vefi
putea muta qi mun{ii din lac""
,,I)eci energia gindului pozitiv gi credin{a, ca for{i
atotputernicS intr-un univers material. Asteroidul fiind un
mesager al distructiei, Divinitatea avind ca principiu
inexorabil antidistruc{ia... dar urrii cregtini ar putea
argumenta cd Apocalipsul nu este un eveniment condi{ionat,
in vreun fel, benefic sau malefic, de interven{ia ornului,
aceasti "lucrare finalh,' de pedepsire gi renaqtere (probabil)
nu este asemenea unui proiect ee-ar depinde de oamenii
273
 tL-t*+ FIG, t " Perioade le ziici. de
rcalizarc a malodci unice gi
tlicicntc prin angrenare la unison ,,l"aitrnotivul prcgramului abserv cd este cifra T! Sunt
Euficiente numai 7 minute pentru a salva planeta rtoastrd qi
umanitatea de Ia un.sfir'qit apocalipt;ic?"
l5-t5oi ,a\cest pr"ocedeu va fi intotdeauna realizat cu corpul qi
cu fa$a orientate num.ai cdt,re nardul magnetic al
Pdmtntului! Cu rnaximum 3 minute fnainte de ara
specificatS,, Ia care urmeazd ca timp de 7 minute sd punem
in ac{iune metoda, ne aqezdm. pe un scaun eu spdtar, sau
mornentului apocaiiptic. Freviziunile Sfintului Ioan arr sprijini{i de perete, qi urmdrim sd avem colaana cit mai
expresia faptei ce se va intplini. {ntroduce{i un element nou, dreaptd, ca in figura 3.
fundamental, crucial: acela de deturnare a poten{ialelor
evenirnen {iale ale Apocalipsei!"
,,Metada unicd qi simpld pe care trebuie sd. rs realizdm
cu tarii ne va permite prin angl"eilarea colectivd sd deplasdrn
acest ar;teraid cu un eentimenf,ru. fIn centimetru salvatar in
viitor pentru umanitate Fi pentr"u Pimfnt. Prin angrenarea
acestei metode, noi vom rettgi evif,area unei catastrafe
apacaliptice prin captarea in frin{a naastt'd lduntricd a unei
energii divine atatpul.ernice, care va. fr apoi orientatd sd
realizeze devierea atft de necesard. a acestui bolid. Metoda FIG",1
trebuie sd fie realizab\ cit mai des de cdtre arice om
conqtient Ei responsabil, pentt^u ci este sinsura metodi Ne relaxd.m apoi global de Ia viyful degetelor de la
pttsibili. $tiin{a este total neputincioasd, in aceastd sitwa{ie, picioare pind in zona creqtetului inclusiv, Rastim apai a
de la ea nu ne poate veni nici un ajutor. Pentru a reuEi fnsd., scurtd invoea$ie cdtre l)umnezeu:
trebuie sd se aclioneze la unrson qi in numdr" ctt mai il1are, *Doamne Dumnezeule, ajutd-rnA gi prin voinla Ta plinA
la orele precis stabilite, aqa cum se poate vedea fn figurile 1 de bundtate aefioneazd tn gi prin mine pentru ca for{a Ta
oi 2 din gra{ic. atatputernic\ sd abatd acest carp ceresc, astfel ca el sd
treacd departe de globul nostru pdmfntesc. Facd-se voia Ta,
ptecum fn Ceruri aqa gi pe Pdmint.,
tn continuare, exact Ia ara de inceput a metodei unice,
vom congtientiza un flux de energie find, ca un curent
lt-l,ff l.-30?
t'IG. 2. -Ferioadelc nop{ii dc electric diafan, alh, intens, strd.lucitor, care intrd in corp
realizare a nietodei unicc gi prin creptet qi coboard in regiunea pieptului de unde circuld
eficientt' prin angrenare la unison
fn continuare edtre braful drept, eare este fndoit qi apezat
oarecum relaxat, cu palma arientatk in fa$d, intocmai
274
'ra<
precum proceddm tn cazul gesf,ului de a opri pe cineva, aga dati, eit 4i rcalizare;t sa ia. rnti''imea indir:a.tti. .l\cest' tlrtsen,
tilm se paate obsef'va in figura 4. diri {igurit 5, va fr ar<ezat a,stfei incit tt iinagina.rii linie r:e
parneqte tltntre tchi sd catli. pei'peitr-licuiai cit rniti iri r:etri'rt:.}
cercului irndil srl ; i7i r,i:parezettt:st't:it schenti:i,ttd ia i;rait':r.:tot'iei
rl/ ;l it.cfrt'L,ii/tillii.
ijr. t
"

,'\elirsf:i rtitt"czlll(:lrr .1fX{rfti;iticii eie clcl!erl ;5rrl'r:l'ttl11:r ;l {iirisL:tt:itt tl{rrr;ldultli

:ri: ;r prrn'ritr'r.ir {*r:alierlrn encrgia r:uiri)li. l}e<iirui rirl;irrnmilt-r;r'r iilirilri: ii:ir-;r
ine{uhil!1 r,-'r,rl:aslt;l cri iirsrul ril?t{rr.,:d{rtl}!ic al ar-c:{tl cutrylii :;ubl.lir: lit ,tiri i.:e'r
tIG. {" p{ {rltrr,r !) r+:hirr:i}r-rl lt:ii.r'illrJ cur:;idr:rtlii} cficie:l{a mlc{ldci urr-i,-'c

' Pentru a mari eficien{a acestui pracedeu vom vizualiza Atu.nai t,i'rtti stmqin? irr-i f?ux subil/ energetic i..r,';ir-r11 xrr';n
desenul din figura 5, care va fi repradus in bu4; negr:u pe a {}aini,4, irelsuie sd ne .rniagrnam ferrn i:i a.cea.:l,A ertergi{,
coali nat'e de hirtie, respectindu-se atit Ttropar{iile 6i farma irirpir;;p ciitre stinga asterairlu.l tsi il dr:v,i;tzii drn ,JrunruJ siE.

276 277
Dacd in timpul marcat in grafic ilu ne afldm acasd, vom
avea gijd sd frm tatdeauna orientagi cdtre nordu.l magnetic,
cu coloana verticald cit mai dreaptd, qi vom vizualiza cft mai
clar pasilsil, cu ochii inchiqi, desenul auxiliar din figura 5,
care re p]'ezintd de vierea traieetoriei a steroidului " "
,,fntrucit aceastl metodd se adreseazi unui uriag
numir de oameni, dath fiind amploarea catastrofei, ch.iar
umanitd{ii, v[ rog s[ expune{i un exemplu sirnplu de
angrena]'e la unison a energiei.""
,,Vorn urmdri sd realizdm metoda timp de 7 minute ziua
rie Ia ora 12 la L2 qi 7 minu.te. La ara 11 qi 47 de minute fix
ne aqezd.m in scaun, cu fa{a la nordul magnetic qi cu calaana
dreaptd, ne relaxdm global corpul, de la degetele piciaarelor
Ia cregtet,, rostim apoi de 5-7 ari apelul c\tre l)ivinitate
(indicat anterior), in care urmd.rim sd trdim plenar cu taatd
fiin{a, cu suf'letul gi cu mintea fiecare idee a acestei
farmuldri simple. In finalul apelului, exact la cra L2, vam
incepe sd conqtientizdm (sim{irn) fluxul fin de energie ca un
fluid alb, intens strdlucitot", care este captat de noi din
[.Inivers qi coboard din creqtet pe caloand pentru a se
acumula in regiunea pieptului, de unde merge gi se scurge
prin palmd, fiind canalizat apai de noi mental cu ajutorul
desenului auxiliar din figura 5 -- spre a devia traiectaria
asteraidului.
La ora L2 Ei 7 minute oprim exerciliul, conEtientizdrn
starea minunatd de lucidltate, dinamism, puritate gi
afect,ivitate sublintd m|ritd, pe care a canferd aceastd
metodd, ,si dupd alte 3 minute facultative de relaxare, ne
relu\m activitd{ile curen te.
in acelagi mad se pracedeazd la taate intervaiele
irtdicate in figurile 1 gi 2. Realizind acest procedeu
sisternatic, vom percepe gradat starea de cansonan{d qi
punete la unison, telepatic cu to{i cei care ac{ioneazd in acel
rnoment adatd cu noi. Vom sim[i mai a]es atunci o stare
lduntricd de forga beneficd eolasald. AceastA metada este
deja actualmente realizatd de zeci de mii de ^yoghini din
278
Rornlnia" Esf,e intperios ilecesar sA realizim cu cattsccventA
aceastd mef<rdii simpl| de ce/ pugin 4 ot'i pe zi, la orele pe
sarc le vam alege din gra{ir:tsl figvriLar I gi 2. Este
extz"ttardin*r- c,l* irnpr;t"tant, sd .ni"l ne cpriin riu|sfr. r:e am
incepuf, sA exersirn aceastd mgfrd;i unicd., fnLructL de
atl.q"ena{eti naastri sistr:matia,i acum gi in viitsr deptis6, ,ru
numaf si::s.r'La ytlenetd. ci qi ;:rapria naa.strd via.{"t dupd auu}
20aa ''
,.h.{etcd:l este infr-ailev}"r simpli, prohahi} rnai pr.rqril
s:inlpl6 va fi rai:ordarea noastrA la rr.gcrill ei .Pr,:luinri c
expresie din {iirrnacclogie" existb evr:{il.ua],,re:lc&ii arlverse"?
lJe c* riai,uri?"
,,1\ctastl .**tadit ilu .11{:: tstuiz*:azis nirituri.itti qi ni*i ttr-t
ne salicitii a;pry;"i;ffl l6.untt:icd, Cirt cantrit, reitlizarea sa
sr'sd;i:n:afir:ii ne incarti rupirJ cu a *tergSe mre pravi;te rlin
fatat'elt: rnfinitc ale Alfat.:racu,srtcsulili. $ palfr. e o.nsi,-Jerebil.i
Cin acea:ztd cr:eiiye benefrcii, tlivirsi\, :;ulstild, captal"5. dcr ruoi
ln rncrnentu! realizarii ar:estei tttf.*rle u;rice, ri\-nfne fn
fiinia noastt'd, ne rii;alizsaaa, nr: 'tinCec"4 i.rr riiorJ rniraculas
bolile, ne elimtnd stir:ile.prro;rsic .yi r:luar rtr: f,ace s;{ slni{inr o
sf;;;-r: eJe {t:ricire, s;i ric; ntai huni 9i rrtai irtcrezat,ari irt farts:}e
proprii. Pt acticiitd at:e;ista ntt:i,odd unicA dc oleviore,
existtnlra i;oasiri cap,iiiid ri.& s€'il,! '7ivir' i devine plenari.
.Suger"er r:at ,ii c,t:i csrt: fiu cred in iliviniN:ate sd t'ealize:ze
acettstrt rnetcdk unici.rle deviere. I):t& ei au prejudecd{i, pat
eventua! sd wrmdreasc"i doar -r sim{i fluxutr dr: energie care
iniri qi jese 'iin carpul lor conforrn descrieriltn" anterioare."
,,Ctrserv eh aceastd rrretodi simpld are Lrn *aracter de
per'nanen{I, ea esl;e cr-,rltinul, zi qi noapte, fTlrI oprire. Dar
pinA cindr'
,,F\nd. 1a data ,1e '/ naien'tbrie, anul 20U0. Numai aturtci
ea se va iltcheia dupd cum speram cu to(ii, cu succes!"
,Dornnule Bivolaru, conforrn tradit;ilor omeneqti
experimentale, orice metodd izvor[qte din cuncaqtere, dar
uneori gi din intui{ie. Necesitatea a fost nu er dat[ un krun
in'ventatorl A mai fost experirnentat5 aceastA for{i
279
riiiergcjt,ifii urnan.; invesf.itii de iljvjii.ititt,e cu iruteri ce []ot
in{lucnff henefic pentrrL urn, loriele rnatcria}e. cosulite?"
,,Iu.4etr.trlrs a mai t'ast foiositij. par{ia , flr rj,,t suitc€s isf,a.l,
de c,4trr"t fiuvern vl SLIA af unr:i cind p*pttla{ie rr f*st
angt'eitatti prin mijloa.cele mas;-inedia si se gindeascd t;itt1:
de 7 mintzte la unison. s;i rra cadi mr;dulul de l.i,r.Apollo tS
inty-o ztni locuil,A. Ac$iu.nea rospectiv{ a fast fncunitnatd de
slrcces qi rnarlulul a. ci.;:ut lzt 1tttiit"t tintp dr-rtrii1. a.aeea in apd.
Un alt exemplu, stupefiar;t, ilitstreazi itngtenarea de unul
singur. Este vorba de celebrul [-Iri (]el]er, care a reuqit sd
opreasct\ marele ceas londonez Big-Ben.
,,Ilac}. ar fi s5 facern o evaluare iogicl, atunci putein
decluce ci aqa curn un siirgrrr oln a ieuqii si.r opreasci, cu
energi a min{ii, un mei:anisffi car€ ?nsurneazl princiilii
rnecanice active, a masl uriagii de oaineni, focaliza{i ment.al
l,-r unison, ar putea devia l,raieetcria unui asteroid cu numar
un ceni.irnetru?''
,,tn mad absolut sigur!"
,,Lrespre ..fenomenul Gellel-" s-a vorbit Ei s-a" scris mult.
[-Inr,iJ drn daruyile noastr.e de nepre{uit este u.itareal \ri rog
s5 remernoril{i momentul qi fenomenui TJri Geller..."
,Vinet"i l5 decembtie 1989, ora 71, extt-;iordinarul {-iri.
Geller a oitt"it fn lcc uriaqele ace ;:le cea.santicului Big-Ben
din turnul Parlamentului Londrei. fn ultirn;i tJl rle ani
numtti rle dou* ari s-a oprit marele ceas: a datd. din cauza
unui f'uleer, iar a daua. oard cind I-a zguduit un cutremur.
Uri Geller a reuqit aceastd. TLerformanfi cu puterea gindului
gi cu rnagnetismul degetelor sale, izhutind deci sA facd. ceea
ce fdcuseri. fulgerul gi cutremurul. Este semnificativ
concludent sd ne amintim declara{iile |ui Geller ficut.e "si
presei.
-- Cum a[i reuqit aceasta perfarman{d istoricd.? a
intrehat reporterui televiziunii americane.
-- Intii rn-am rugat, a rti.situns Gel\er" Apoi am folosit o
ilustrat.4 a Parlamentului englez cu Big-Ben-ul, m-am
concentrat, am pus degetele pe aceLo ceasarnicu.lui qi am
.;pus. Big^Ben, sf,ap!
280
-* Iltt cii;r: ari i.t{i repeta{ ar.:eai:tii .frai"rrtula,r* me,nta}d.?
--= Vrente de 7 .niinttte arn.?-rp€tat-t, .its.'t"lta ora 5 d.tipii""
arniaz1 tiadio L,snrlrr: ;t tt,nuntat ci r:elehritl Fig'Ber' :;-a
spri{;! .t'{u a f'ost #recizat;d {:a4;tta. Tttnt\ Angiia ri flasi
necdjitd, Car n-aw avr;i. ftu:stt"dri de ean:;Liin(a. f)irnpai::'ivi.,
erail') ft:ricit. .hfittisterul peill;r-u. i,'frofi?-ca lrtJni'irnertteifri'
istarice a'l Angiiei nt-a at,ertiztsL cd dati mai 'ttrtresc a dai;ti
zeasul, ttni va ti"imite no!,a de 1;iatti peniru. r'elrarati{}, in
valaare de 1 miJian de lire steriinc (circa 2 miliattne rie
dalari!)."
,,Vh rog sa reveni{i Ia "varia.nta apocaiiptic5,' elespre
care a{i varl,,ii, Ei care fae e obiecLui acest;u,i capitol.
Frilgnoeelr: Conteiui .fncapucciato par illai .ioin€neqti,', iir
sensul ea hii i s-a revelat; sfirgitul priir gapte ani apocaiiptici
de-a lungul r:i.rora-contrihu{ia untane la un prezumtiv
colaps pare prioritarl. For{e]e Shamb,alei qi implicit forlr
Divinit[{ii avind func{ii de activare in sens L,enefic, i]ntr-o
luroe c;onfruntatl cu debu.sol:iri rnalef ice; qi agresiuni
denoriice. Ilumneavoast,ri prefigura{i r-in Apccatrip.*
spontan, de naturi excli,lsiv c:r:srnicfr. {.In Apocalips al
flat:i1iti.{ii ce-ai' pu{:ea fi detuvn:.rt[. Inciude{i insl qi o
reiragtere spiritna,ll, dr asenienea spontanii sau cel p'eiiin
congtientizath ;in ccasul din urmil Puteni oare dobincli
clernen(a divinh i.ntr-un r1stimp de 7 ani, favorizindu.iti-se
potenlialul energetic subtil si sublim pentri-r a devia de pe
traiectoria lui un asteroid cu un centimentru?"
,,Nu fac decft sii repet cd trebuie sd ac[iortam cu tofiiit la
unisan chiar de acunt, pentru a devia traiectoria asteraidului
gi a face sd nu se mai producd deloc coliziunea apocalipticd.
Acum cind aceastd primejdie apare fn perspecl'ivd, f,rebuie
sd ac{iondm cu togii'sincroniza{i in gindire gi sim$ire, Ia
aceleaEi ore stabilite ca qi cum am fi wnul!"
,,Oe se pnate intilmptra, de pild5, riaei marea inajorilate
a eelor ce vcr citi aceste rinduri profetice vor fi in contirmare
sceptici?"
28'l

.,intr-o asemanea situtt{ie atit 'de periculoasA qi in mad
{at;tl, sii sicem, accepLtttd, atunci scer'tici-i trehuie neapiirat
sa-ei de,e ,sei?,-ria th, daci iwpactttl nr-t va ptstea fr evitat
(ceea
ce esf,e posibii numai prin a-cfiir;-rtett rtrt!c5. 4i colectivd
descrisi), atit ei cif gi ccrla/{i vons pieri- /\ceast{ primeidie
asntytXif,d se pr"efigurLeazd int'r"un vi-itw {otsrte ;;.prcprilf' --
anul 2{.}0(), luna sepl;e;ni,'r-ie. Prin tct'' (e ailx p"fit"mttf' am vrut
sa l-iic un ts.pe\" Tot ce-ana s;lus esfi: rtrt strigii de aiern.?"i' ^*il
r.'i"eau sri sperii. ci.fc,rr sd rltd f*i irt';eies. Flsfe ner-'esar s:'i
i.rt{e}t:gern, $t in,;:it ln*i *:sfe iinip, :,;ii f;zccin ct'{'d' 'F1 cA putern
{'ace. Nt;istii r/outi teErr"i dit; ttc$a$iid s;t,ua{'ie" u'na l;un;i 9l
print'r-o
"Rdul care fnch. nu a apdrut, paate qi trebuie,
metadd adecvatd, sd fie dinainie evitat".
.Acela care cu sigut'an{d 4t;ie, prr:ved'e cu mult inainte
ceea te urnteazd sd se fnt?mple rdu qi astf,el, e} prtate ac$iona
cit mai repede qi cu for{tt, aga cum este net:esar, pentru ca
destinui aparent implacabil sd fie rnadifreat; itt bi-ne, gi aeel
riii sd r7u se ma; trsroducd delae,'J'
,,inghduitri-mi sA inchei capitolul r:u ult;irna aser{iune qi
cr: convingerea ch astrcnomii, fizieienii, matemi:i,icienii,
laboratoarele Ei centrele gtiinqifir:e. vor ecimpleta intui{iitre qi
{ profe{iile cu informa{ii gi, de ce nu?, poat;e cd 9i cu solu{ii
c

"
i c()nvergent€ cu metoda propilsi de dumneavoastrS"l"
cr: aL al t 4 r: nt;.t str a fa I A ! t
,,hievilabii, gindul la prurfi-:!iile ir"ri l{ t'.*i,r.r rlanius estt il
i
pi'ezent."
;
,,F rol eti ile i ei.rno :; u] ui cl a rv iir: At'rt t' au iast t:ar;frr;irtai;c in

tirtp.. ."
i
rl

t
,,$i everrtualitatea'.rnei coliziulri r:osniic:e a fost a

profel,iz;i t,:i.. ." 1

,,Se cunast incii rie Ectttn cintn a*i --" t:'irtri' rtu sr': Etia t
nimic precis .-* anwnttte rrresajc sxtrtlici't;e aJe uricrr fiiilie
extrat,erestt'8 ri?rn ,sfiau slgur ra acezt'sta' t:oliztune vti Ltrlil,)
si L;e produca."
,.L-iornnuie Rivolaru, sper cA niet'odla-prtrgrart a fcrsl
insusitd qi in@leasl. Ce ar mai fi de ad:iugaf"l'
,,Ac\iort'ind zilnic, mental , la unisort, uniqi cu to(ii
telepatic i'n g'ndire ;i sint{iri, exact la arele I;ret:ts stattilite
in acest apel pianetar, \loilt 1Nfiea cu dgurart{A evit'a, pt'in
acea.stfr atotputerniczi gf sisfeinaticd ac,{iune sincronizatA,
sus[inutd irt tinp, co]iziunea cu "Piat,rtt Apoca]ipsului""
Dacii ta{i aamenii r:are gfndesc crea'tot: se vor mabiliza frr
canfarrnttat,e cu acest tr)t'og!am r;i-irc, siiriplu 5i eficient,
coliziunea va putea fi evitat\., m\difrctnu-ne astfel destinul
Pentt"u cei ce sunf, deocamdata incapttbilr sri conqtientizeze
urgen{a acestei angreniri la unisan, amintt:st: ce''ru spus
rnarii 'intelepti:
282
 {..)?fev ;a *u vi nte {-reintrr$ stl'rqi *u} c6r{ii puritate gi sfinpnie nu rnai line eie prezentrn unor ini[ia[i sari
a unor singuratici, ei pa.re sa iirtruriea.scii dat,elel unui
f,enomeii social ce trebuie reieval,. Ar:est ferttrrlen se irnpune
drepl silrsf rir: medita{ie foarte seriotl:]ii..,
Nurireroase sclisori se fac ecou.i {li}nvirigerii existenipi
unei lumi paraiele, in spe{a lttrnea Sharrrl:aiei. Alrelc rietl.ge
existen@ unei }umi a.<icilllse. poprilat'5 de intelepfi lungevir.rr,
aflali in direct6 rclalie cx-r mesalierii divi;ri. -qute de apeLr'r.rr-
telefbnicr: lli sui:e rle srrisr,rri itrii cr:re a ti: Itii ii!lesile3t: 1r
intilnire cu. tinirrui ictt,or"s clin 'Iiberl. tntilirirea ,t.r li intruriir
cu siguraiite nrii qi rrii de ps.rticipanli" Fenoineli'tll nn ilvca il
motivalie politicA - sirrgura ci.,!re ar fi. pul,ur sco:li,e la ivealh
1r:,ilriic;,rrea unci crli'r,i,r"l.ril-i iir yliltn-, i:pi:r.rtr{e, cu
.1-'lr.lpll
o mobilizare il.tit de ampli --. ci exclusiv religioasa. Nevoia
'1.]r,ni,rL-., ;r porniL gl-tle ilriitrl c i1v;.i.irr.rtr;:a di: i-..^rill-;r'i i-lr.jrrnat,tj de reveLare a Diviniti[ii incepe sA capete amploarea Llnei
r.{e ciit-r.::;i;,.;ll,,ielr'{i iie Lou-ii; ',,;vr.:-i,q,:lt, tiirt il:tl"c.,ii;a fal;:r. dorin{e gr[bite. Tr[im un tnolnent deosebii,, cind in plan
.frir":i:i:r'r;iii t,iiy:: i^ irrni lilcl. iili i:,;riiliiriil: r, ';ii rri 'iil:;,ii;i iti; socia'i eiastic Ai permeabil se pr:imatui atitudinii
r:l:,:.Jf, t,ci;)F-:lii,ii; gi ;-'r'iri irri,r.til.ir.t. lr:::.li.r,rri iii.r 3itr,ir!1!--ririir.,"t'li-;'li:,,
'nanjfesti
spirituale purificate.
fl;i, ;' -' . ilfr i)it" i)iiliil,[. :irL:r;rri i ]ii, ; \, ,.,i'{tLIIri.tf){fci.irlc. ilTi S- Aceste manifestfri cunosc $r un revex"s i]olemic,
iJ ir r.l,jr.!l Li.iiiit.ii, ii:.iil:i: ;Jg5;r'r'l' r:ci .. Li1.,ir, :i*
j ;ii.,(rr.;nliytie i,
expresia acestuia opereazi. de reg-rrl5. a:u logica org:rnizatoare
.:,iii-i;i:,.'r,r , l:lit'l'u'11rtrri,lti:i;.1 ,..rr:,;ei 1.,1i11;l:l ,.:1, ;i lr f;,,r--lt, i:lLrt,.is,::it,:it.
de argumerrte ralionale. trjste subliln, totuqi, s5. urm[reqti
i'tt-r,,ii.iiiil.i., lr: itr lJ .i:.,i:1.:.:r 't i.:rirt.,,,il::";tl.* i;lt.ill'i' dinamica expresiei care include priorita.r congtiin{a.
Lihertat.ea conqtiin{ei este soluJ sdnftos pe care mai pot
i1 r r', ,.i ;it;,i: :lir'r':1., ;..i i:l1ttl ii.' ,..1 ,1.:li ilt, i:i.tr,"j, l-ii.i J
rAslri adeviirurije. Evidc'nt, se pot c(].nsemna profunde
i.t:i." l.,r . li,rl.r'rli,r.."li. rt.tr i' I lr.. L trt:ii: rri.itrr::;ii :ri ,':itil,;:i,:iili
transforrnlLri sufleteqti actuale prin ceea ce exprimh
".

iii, ,:iii,,r,t.l j'iii,J itir jJi. li'tr....rl .:i l;rlil,i I, 1:i r,r,
1;:,!,,,t,'
r',
termenul de criz5. Dar trSjm oare o crizA spiritualS
lil i:,:' Il'rr i. r:, ir'';1i. l,ii i.i.ir.:rii ,rui ii -,i;r.i"r. riilr'1 i.., i,,r [:, ,,
convergentA cu impulsurile sufleteEti de a"I- intilni pe
t il
l) i,.1: t i Ii ] i l,,,,tl:i'ii:t;. i,i::.,.;,,.r.i .tr,l:i,, I ,it,r; ri, i,:i eiil.;;
Dumnezeu? Realitatea ne obligd si excludern cuvintul eriz5.
i_; .

iiji'!li!{)iil't r:t'i.,1:ri., .:''iiiltiri'i.i1 :ri il.lll:"r:ii"

ri\
din aceastl fenomenologie, Ei si opt[m pentru un mod de
i lr:i 'lt,:i i i]rl.ii,-,.': .,-:i t i,ilf;t:lti, lij r:,;r-il'ltIl judecati ce ne soliciLa acceptarea ideii de revolu.{ie morald
rriliili-1iil1.l "l i,'.', , ,'' ,'l' ' ' r' 'lr
ce pare sd se rnanifeste printr-o evr:1u{ie accelerath in plan
i;l:l; r-r lll
spiritual.
ir;ii .:.iiirl:;ri,r1.' litl.nite:il..ii"li,t ril:.iir.r; ai .i..t iji,l.1r;--r.rii liiinllLii Criza moral} cle care a fcrst; compiitirnit poporul rorndn
sr-iii;rl tti i-;1r't.r.:r.e 1.r*n{.l.ii r:ret-i.,iii;,1 ir i.ri:lrfv!-r i:ririeil *il:rlr:u.ri . L),,r
ilr sr.:il iiinir t,oirle i: ie lrte;r?
dupa decerribrie i989, de eitre observatori strdini sau
autohtoni. nu era decit o eroare de otvaluare CictatA de
l[l,Jr,r,r,ii;ni t', ttorlr,rLa';ie ::g-lecir.iai..;-';.'i, ri] ]1. ::igl,;.r lir tn-:,':.;
observa{ii primare qi superficiale. Accelerarea dorin{ei de-a
it.iilirjle la dt:stlrlr i:rr.;l'i" $i l:.iiir-;,;i f:--ri.1:l tlili.:!.ri:.ir d.orin{ei Lle
tr[i i.n credintp qi motiva{iile ,,obiective" a]e acestei dorin{i
:84
285
nu pot fi pAr{i componentcr- ale nici unei crize. Fenornenul
este ftirii indoiall rnult nrai complex, qi indrAznesc sA cred
cd este raanifestarea unei favor"i, ci nu a debusoldrii" Nevoia
de tr)urnnezeu gi de credin{h r:ste congtmctr:area unei mcrale
superioare, translarea intr-un registru mai ?nalt de evolu{ie.
La urma urmelor, putem constata, lecturind evenimentialul
istoric al unei perioade desl;ul de indeiungate din destinul
uman, c[ toate tipurile de emancipa-re a conqtiin{ei au fost
focalizate intr-o bazd spirituald" In aceasth bazi s-au niscut
ideile pozitive, materializarea lor rrefiind decit o sugestie
aplicat,[ in vederea naEterii altor idei. Acelagi traseu se pare
cb. gi-l revendic[ qi evolutiile energiilor spirituale ce au acces
la o inali.S vibra{ie, care insi nu mai {in de materialitatea ce
ne dominS, ci de alte dimensiuni ale tlniversului.
Vizionarii creqtini au dintotdeauna presentimentul
unei calitd{i noi legate de evolu{ia spirituali. Suma acestor
calit6{i este propor{ionalh cu inalta valoare a cot'ei de atins.
in plan material qi creator in cadrele fizice, materiale,
distingem o complicare a inteligen{ei umane pini la
atingerea gradului de incapacitate de-a stipini qi utiliza
detaliile. Existi asthzt domenii ale cunoagterii pentru care o
via("d este insuficient[ ca s[ ]e stipineasch. Astfel s-a n[scut
interdisciplinaritatea. Suma inteligen{elor trebuie
amplificati pentru a se ob{ine, in sfera cunoagterii,
in(elegerea unui mecanism pe care natura il repro,duce de
milioane de ani, fhri s[-i deconspire legile intime.
Revenind la fenomenele acutizate la ora actuali prin
apari{ia unor persoane cu insugiri bioenergetice deosebite,
se pare ch mai mult decit si ludm cunoqtin@ de ele nu avem
vreo alt,d posibilitate de a le explica.
Comunicdrile dictate in stare de transi hipnoticd au in
general un caracter oracular" Crrntinutui mesajelor este,
cum spuneam, aproape identic, vizionarii necunoscindu-se qi
fiind exclus6 o colaborare intre ei, dar nu-i mai pu{in
adev[rat ch limbajul gi folosirea cuvintului pentru acelaqi
sens al ideii diferh de la caz \a eaz, reflectind cultura, gradul
286
ckl intelect,ualitate al eelui care lransmite mesajul. Acest
fa.g-rt nu Lrehr:.ie sA ne suget'eze vreo sr:.spiciune privind
aclevAruJ crrmuniciir"ii, deoarece *seilta- lrari'"inisiei esi,e
evident adaptata nivelulu,i inst.ruc{ionai aJ rrersoanei care
recepteazb rnesajul. Vizionarii Lutu.r"cv tirnpurilor intrunesc
aceeaqr caraq:teristlch, iderrt;itat,ea troi: l:i;.lturaJh gi stilislicd
imprimindu-se pe vieiuni qi rnesaje.
L-)intotdeaurra profe{iile sau mesajele vieionare au avtrt
gi un caracter poiil,ic sau echil'alenl,, fapt' trlqni.rtr care urler'irl
au fost eonsjderate ca rezuitirrd din patieiparea er,ro{ionali a
sukriec{ilor la via(a eotidiani mirratA cie fenanrenc politice.
Acesi. aspect r:ste qi el discutabil, pent.ru tb indeobgte
vizicnarii au qi capacitili bieienergetice Ei telepatice prin
care se l,esteazh eu uqurint$ insugirile tror extr:rsc,nzoriale.
?n alti crdine de idei, gtim cb de-a lungul se*olelor gi
mileniilor, au existat spirite luminate eare qi-a.u rilruit
irrtuiliile gi i.n{elepciunea vizionara prefi gur;irii evclu{iei
noastre sc,eiale gi isi,orice, mersulili nrnenirii prin tirnp gi
destin. De ce'le mai inulte ori, acegti clarvazdtori ium.ina{i
n-au intrunit in contemporaneitate adeziuni sau
reelrnoagteri meritate, riminind nu o datA niqte singuratici
blama{i pentru judechliie lor privind mersul sincopat qi
contradictorir.i al teribilei noa.stre istorii. Acestor mesageri
ai adev6rului li s-au pus in"rpotriv6, eit incd trdiau, rninciuna
sau vointe contrare, unii pl[tind cu propria lor via(ri rostirea
unui m-al'e adevir ce avea sA se confirme mai devreme sau
mai tirziu de regulh insi, prea f,irziu! Este bine cunoseut
-
ch inc[ din cele rnai vechi tirnpuri s-a sim{it nevoia ea
in{eleptul sI fie investit in organizaxea existen{ei sociale cu
importan{6 qi respect, insh de prea multe ori via{a a
demons,trat ci in{elepciunea nu. este echivalent'ul puterii in
arhitectura politicS" Trebr,rie sA recunr:agtern cii for{a
in{elepciunii nir este conjuncturalS gi este atit de rar
opera{ional5. iir actualitate, de aceea puterea in starea ei
,.natural5", ofensivb qi dominatoar:e a biruit mintile
287
lumrnate nrarginalizindu-le af,unci cind deveneau, pri-n idei,
incorncde sau atlversilre.
{Jn *xeget al cregtinisinu.lui {A. Vilrchr:ri spu-nea:
,{trrrcliiiiierllele ist,o-:"ice f;are se clerrllegzi in ir-rrnea vlziblli
sriiil. iezu.ilat,ul fortelor ,ile 5e desflAgoari ';i a1 ac[iu'nii ]-t':'
ci].re ;r.i-l 1*r: iit liinle;', invi:iibili." ila*5 :;cea"qt5. :rsct"{ii:nLr .':sf-e
,,ol.lit',ctivri", ir.i;un{i care sirnI u,qh{,i1 ri€':i fost blui':41,,
refuzilrdu-ni-se in{elege,lee uil*i r:eaiitiiri i:T sniii:e? $i 'r,r:tilEi
in!elep{ii care gi-ar.i 'ledi<;:ti, via{a r:ri.noaqteni in profunzime
a t,reclrtului, n-au inr.:etat sd viz:uaiiztlzq: viitorul qiiirlC ca sr:
{rxpun unui inininturn de erori. I)ar au fost ei din ptincipiu
asculi;a{i? Li s-au auzit vocile dupi stingerea lor, in secole qi
milenii, deci niereu prea tirziu, iar evolu{i:r cmului cl"lltural
i-a aspirat, rezervindu-le un loc irnportanl irr ansamblul
rnoqtenirii spirituale qi in distinc{ia unui spa[iu cu]tural.
$tim foarte bine c[ omenirea n-a fost nicioclath goliih de
in{elepciune, dar atit de rar in{elepciunea i-a fosl de folos pe
scena istoriei, prin excelen{.i eveirimen{iald, Lurbulenti 9i
ira{ional[" $i ira{iona1[, desigur, pentru ci zecile de mii de
rhzboaie care au mutilat planeta in ultirneie patru milenii
reievi cu consecven{i o ra{iune a irationaluluil Int'reaga
noastri istorie, 1a scara planetei, este o succesiune de
evenimente singeroase, de lupte crincene ale ornului
lmpoti'iva omului. Indeobqte, sanguinitatea pXanetarS s-a
transformat in planul culturii in legend[ qi mit, in expresia
arhetipalI a eroismului confirmat prin sabie, iar mai
incnace prin gloan{e. Astfel am transformat ororile Ei
omuciderea, teroarea qi oprimarea in nara{iuni
constructoare de ,,psihologii aie riului" puse pe balan{a
performan{elor estetice. Cu cit rhstimpurile de pace intr-o
zonh sau alta au devenit rnai elastice qi mai profitabile, cu
atit genera{iile s-au sim{it mai pu{in infricoqate de spectrul
rhzboaielor, iar in subsidiar naturile malefice preg6.teau noi
rizboaie, ca qi cum ideea de pace nr-r le-ar fi priit niciodati
oamenilor.
2Sn
Dar a vorbri acum despre un ai lreilea rdzboi mondiaL
est* rruii ugor gi rnai sinrplu decit a irr.ragina o m.ie de arri de
pace. A.-i ilscutrta pe vizioni.tr"i, urnrdrindu.. ltl ,rtresfirEurdrile
pre mcnif,orii ru privii":: ln eej 9,epte aiii *p*ca.iiptir:i ---
nefiin'j. exrllu,sA nici ,,a1tr..rn:ltivii." c,:smir:6 ;,:l nrlui dezlli-:l.,ru,
pri.n !ovir"c;e Fi-lnilit,r-ilui cle citre a coi:lr.ei,* qi iint,oal"cerea
supra.vri;tuitcriioi speciei ruoa.st.r'e ia candiqia *inr-riui dirr
epoc.: piet,reii -* ?nseanlnS. r-l ne rieh;l-ras:l d.e *ntr-r.zil;srirele
p,rzitiviu{;e. Triiirn int,l'-* hlrne in cr,lre uptimismu] cle.,rine ,.Jiri
ce in r:e irrai rnuit o {rornponentb artificial[, iar :rperan{e}e
luminoase apar{in din ce irr ce'mai mult fictiunii.
Este evidernt irentru oricine ch r:iviliza{ia noastrd
gtiintifici a atins prin fetigizarea tehnrrlogiilor preponderent
negative preziua eolapsului, gi nu orizontul inirajuli.ii
I
benefic Ai spiritual al moralei creqtine. Ne caracterizeazd a
'l stare de corrflictualitate gi de violen{ir riscind un fel de
I permanenS., un climat endemic, gi l.r5'irn agresiunile pe care
I
conju.ncturalele energii politice par s5, ie opt,imizeze in
vederea obtrinerii unor victorii malefice profund
iresponsabile. Cbiectul de studiu qi de experiment,Ari
sofisticate ale producerii r6ului plarretar este omul!
lt
Privindu-ne pe noi inqine in ist<lria pe care o trd.im integr"a{i
1'
in evenirnentele ei, vorn fi de acord ca niciodatd inteligenfa
'l
9i imaginalia n-au slujit mai performant gi mai ingenios
ideea distrueliei qi scenariile suprimirii. Si ne intrebhm
agadar spre ce societate, spre ce lume qi spre care din
il
{r civiliza{iile viitoare ne indrepthm?
], Am dorit ca din aceasta carte sa in(elegem ci existi qi
lt alte itinerarii pe care le putem conqtientiza pentru a
rl
,l in{elege originile riului planetar. Ndd5jduiese ci le-am
lr
dezmor{it, Coar intr-o mic5. mdsuri, dar cb cititorul se va
I familiariza cu un alt mod de-a percepe, de a in{elege gi de a
cunoagt,e chiar succesiunile maleficului in cursul istoriei
civiliza{iilor planetei. Am optat pentru aceste itinerarii
complet diferite de ceie in care ne-am format cultura
generalA, gtiind clin capul locului ci nu pu{ini cititori se vor
289
sim{i desprinqi de ra{iunea iucrurilor in ca:re s-au format,
vizind probabil in aceastb carte o succesiune de
subiectivitS{,i colaterale adevS.rurilor. Trebuie s5 rnen{ionez
cu boat[ seriozitatea cil aceste aparente ,"poveqti" sunt
phtrunse in desibEurarea qi sensul Ior cosmic Ei divin, de
adevirul cblfi,oriei prin timp a destinului omenesc" Fut'ern
in{eiege Marele Adevhr -_ acela care t,ranspare din legile
,os-i.u, din particularita{ile Llniversului tridimensional
chruia ii apar{inem' dar in primul rind clin ceea ce numim
Puterea DivinA...
Lupta dintre benefic qi malefi c pare si fie o
caracteristic[ a intregii nr:astre evolu{ii" Obseda'ti de ideea
de sens gi finalitate. aceast5 lupt[ poate fi in{eleasi dintr-o
proiec{ie diferitl de aceea a acumulari]or clasice gi rnoderne,
culturale qi chiar qtiin{ifice. Nu qtiu dach Ei cit am greqit
.cenzurind sau excluzind adevhrurile prezente in mitologii,
in alte reprezentiri ale intui{iei qi inteligentei umane pe
care le-am predestinat farmecului culturii mai mult
'decit
cunoaqterii viitorologice. Acum putem spune cb ne-ain
deturnat mult, accesul la ,,alt tip de cunoaqtere", atit de
congruent cu realitatea istorici. Cartea fundamentali a
omJui, care este Biblia, ne^a deschis incd din cele mai vechi
timpuri, prin Vechiul Testament mai intii, orizonturi'le
sensului qi ale finalitatii destinului uman' Frin Noul
Testament aveam mesajele limpezi care accelerau procesul
de cunoaEtere a destinului nostru, atit individual, cit Fi
global, spiritual qi istoric. Dar evolu{ia omului social nu s-a
inso{it de adevdrurile subtile decit la nivelul initia{ilor, nu o
datd crizele de congtiin[d gi cele spirituale indepartindu-ne
de mesajele divine sau exacerhindu-ne orgoliile gi infatuarea
pind la a-L nega pe Dumnezeu. Prea des am imaginat un
Dumnezeu'cu chip de om qi permeabil la in{elesul omenesc
al spiritului justi{iar gi al inducqiilor subiective'
Mult vehiculata intrebare spre ce luine qi cum ne
indrept[m capith o tensiune inalth in acest moment de
r6scruce. Este adevlrat cA iubim intens gi mai presus de
294
orice propria noastrd via{ii. Mai rleparte de infh[igarea ei
rnaterialh qi mai departe de sumarul sensibiliiatrilor
9r
afectelor, ni se pare neverosimil si. acceptim e[ ar exista
ceva cu mult mai important qi care apar{irre sensului fnalt
al vie{ii qi deopotrivd destinului nastru. pentru m*l{i dintre
noi, veqmintul carnal qi setea de acumuliri materiale
insumeazi aproape tot ce se euprinde intre aspira{iile
inceputului qi dezagreabilul sfirgit. Ne resernnhm sau ne
revoltim preluind in chip tradi{ional expresia dictonului
despre impfcarea sau mihnirea de-a avea o singur[ via{i.
Aceast6 prejudecati convoach destule erori, deoarece
,,viaga
ca unicat" fard rezonanle ulterioare devalorizeazh literul
arbitru, fiind un ,,obiectiv" sau o ,,materie,, ce se consumd in
contul neantului! Este doar un aspect al psiholr:giei
malefice. Astfel devenim circumspec{i fa{d de cei care
proclami Marele Adevdr cd existen{a noastri intr-un corp
material este doar o parte din noi, qi c6 vom exista in
cont'inuare in alte structuri subtile qi esen{iale de via(a ce
{in de <l dimensiurne eternd. Nefiindu-ne ingiduit accesul
concret la in(elegerea logicA a vie{ii sufletului dupd moarte"
riminem de-a lungul acestei vie{i krloca[i intr-o foarte micb
I parte a sensului nostru fundamental.
tl
Ca fiin{e sociale, conectate la realit6trile pe care ni le
:1,
l
construim, gi nu o dat6 chiar corectate intr-un sens sau
I altul, pe parcursul evolu{iei temporale pimintegti, ne iubim
t
l, pe bunh dreptate istoria, dar ne este rnai greu s6 in{elegem
ca intreaga noastrd evolu{ie reprezinti plan'l des{hgural al
i determinirilor cosmice qi divine. Cum sI in(elegern sau sd
acceptdm ci de fapt suntem o qcoald inceputb cu miiioane de
ani in urm5, al clrei sens superjor a fost gi este
perfec{ionarea fiin{ei umane pentru a atinge nivele de
vibra{ie energeticS. tot mai inalte? cdrturarul qi istoricul
formali in spirit cartezian surid intilninrJ o a3emenea
afirma{ie, filozoful qi sociologul ii vor concesiona dreptul la
ipotezi qi doar exegetul creqtinismului va aceepta acest
adev5.r, qtiind insi ci el va influen{a prea pu{in
297

rlesf-6qurindu-qi argumentek-: fle caro le ar"e la indem'in5,
trAind iri spiritu.l lor. Cu toate acestea, azi qtim ci aproapt:
toate evenirnentele de amploare istorici acr'rinulate de-a'
lungul tiinpulilor au fost, :lnticiJ:ate de viz;ionavi cu mult
inainte ca ele s[ sel construiascS aievea.
I)e r''e, at;uttci, niciridat[ mesaieie anterioare, ref'eritoare
1a punere;l in scertd a evenirnentelor, n"au foiosit la
iuidturar:ea ]or rlintr-itn mrJillent silu aitul ni istoriei?
Amintinrlu-ne de lr:pta dintrr: spiritele trenefice 9i spiritele
malefice, pnl,ern itvea i.rn rSslruns' Viziuiliie 9i profeliile
prof'btuiui Daniei, spru exemplu, anterir.ia"re Naqterii lui
fisus, decodificate de inviitatij din cele ntai vechi i,imJruri, ar;
dovedit c.i erau de o exactit,ate uimitoare. it, ptt'*ntul shu
profetul Daniel a cuprins vizionar-sinlbolic in intregul iui
viitorul urrui spaliu geografic gi etnic de mare amploare, de
fapt destinul urror civiiiza{ii, inclusiv aceea a Inrperiului
Roman pinb la decdderea qi prhbuqirea lui. Aite profe{ii, nu
rnai pulin celebre -- sA-l amintim doar pe Nostradamtrs ---,
ne dau.de gindit qi ast[zi prin acurate{ea lor vizionar[" Nu-i
mai pu{in adevdrat c[, odath cu rispindirea cuvintului scris,
au inceput si circule 5i pseudofrofe!ii, in vrenruriie
rnoderne ele intrunind c singurh calitirte, aceea de-a
exploata senz:r[iona]ul in scopuri comerciale" Dar nu despre
acestea poate fi vorba.
intreaga evolu(ie istoric6 9i rnoralS a umanrila{ii este
inscrisd int,r-un destin ce nu se intersecteaz6 din principiu
cu ra{iunea uman6. tn{elep{ii au intuit dintotdeauna acest
semn de necuprins. tnsd op{iunile noastre pozitiviste,
apar{inind omenescului gi tipului de progr"es qi emrncipare
specifice societl[ii, ne-au inoculat entuziasta eroare de a
sfida ideea de predestinare gi chiar de a respinge, sub
ideologiile materiaJiste vulgarizatoare, intui{iile
Lranscendentale" La ce ne-ar fi folosit 9i ne-ar mai folosi si
ne inhibdm in credin{a in destin gi predestinare.?.Am fi
putut s[ ne formim spiritualitatea, cultura, mr:rala 6i etica
292
rri 1,ot atit,ea siinet,rii f;rt5 c'le percelr{iiie aflrrnate ale
pledesiiniirii'l Se ln(rjltlTt.' ci i1i.i rir,imai dirr pnicien.Ld, ar il
bi:ebui!, iui acr;eplill ,,csJIlalt t,ii: i].e cr.irro:rgterc", r.:rlurrrrs 'in
r:r45:,-l' I rir i,r,fai,i.
llu pri:ciir:lere peill;ri: a,;:*st", sec{tl ne i}Lrleiri rjr,p,rrirrii
'ra.iiienii p*lit;iei, tie exerraphl , n.au avul
p#"lereli. rie r.4ri cir
diirpon{briitat*:;r gi p':i:"t,e rli iriei ' alrsa iie a-6i i"orriii:l
persrrraiii*.tr+a g.i lsitza rl.s idei pr., adevirru.riie rl-li;rlg$iei
vizionar,:. $-rlr {i irr{eJe:i cI tr-}jriinitatii au slrAprrns
'rlesaj+ie;
eiciii: inorrrentelf ile ','ji:;ci;-;ce ;rie lsf,,l:rir:j err*nilrient-ialt:, fic
prirr tit:rirri<-:i'i sinlilolir:* lntegr,a'i,care, fi*: pr,in desitguriiri
parabolice ?lr ,:ane persarillje cg-:lr.;. ri*inin:,tt p*:-io;irie islorice
gr. p rofr-lr-r d e 1,ran :;fc rar i,-'i i.re n efi c c. s au rn al ef-lcu, s i- au
epuizat, rr;l ulil r: pri ;:i ti"-o i n flcx ll-r: l I direc{ioirare de catre:
rlestin. Pnt.ern $pllilrt chiai' c;l ,.ir:glica preriestiriftlii'" a fr.rst r.je
(r ('c,nsecven1,ii il'cprrr'iahilA ile, .a lrrngi;1 timileri:iltlr,
in ? *rni:li rl Si:e t'i t ri i ;r x.:'t.f t e: iri F l"geerit pet'r i r'g i' j it(t1" il.i';n
itrer.iziuiii
"' gi prr{*qli,
1.-Iriil dil r;i:ri:tii.,r fiira.jj'it;iaflIr, a!':,irtrcilirii,
tJar {latri,, !i..a
fc,'i1,1- sr:r;,;i iiir:jod;lr,ii in ;r.;opi.r1. iri:j r'jltr,o.:i :lu.qrjt.cz liici, trei-t.ri;t
:l't fie a*oirr,. ir ixlvrijrl;iij{tr y::iitia'r,t:, -ilit,re v,";i,,i Q, pl-.,,frrtl r"-1.{-.
filnf.!ic;l"r'Ei. gi f rtr.,.liiinerrj,iiliir.l rr.i,.r-rril: ':nioil_rq"rt, rdsiiinpuiil;.; l-
rlii zl:::i,ur" i;; eutfr-:;ii, ryit'::l<ju-se din riisll;-ri,r,,r,i
jiiiili;i:r.rii-iiuii;:t;,,
1i'::.1;,:itt't,:.'r)ti-;iill'" ilr-t i;,{lC}res1.tarea orglllri;:;.r,r.ii
:ci;trLii.,'ii lti;:i,ror::rlu 11i cirtii: gil,Jirea pcIiticn, iri 1u;ries
*tr-,de:i'llli srr.: 1r;r: sui.rt-e rii uitci; iaci,n;r.i ir.rr pelt,urhatorr i; r'ir.r
reci'util:'tta enrr:{iril;';;i ;.r -',1'i:;:irrriliu.i irr;.liefic. f,}antsnii t}r)iii,i{lj
9i ;iolri,aii,gi l rrr-r vrr .rccept:, nir:rodal.6 acest :rilevi_r, ciar ,lilc;i
c il:lfri;*iltli.r. iudet;.lt,a iloaLo Fii r:a r;rcent,rrcl s;jLr fjilr
t:ulictiial;i, piirieie ae.r) p{ii. inrEr:l;tilu ia ?ndei-nina orir.al:u.i
Lerr'..,rl;illcir al Ibrronir:r:nlir"ii lrrofL'S.ile gi vieiuniler nraiid;ri.e in
isl,iiria uiiiilioJor ltitt,ru nrriellii sr: g-'rot, iluL:tra pe lr,li 1...
p:r;;ir,i. A.il receg-rtal.. eu iri"";i-imr in rtcesl SenS u|'r fepoi.1,;u ?n
i':a:.e ilu -.-a,u irrclus spirite iunrina'Le 9i nici clar."'izat,r_ri,, .,de
Dr{if,il:r:ie"" ci oameni ,ririLrlr conteurprtrani cu noi, care iqi
ti.ii]{.):rc capacitfrtilc vizionare. Tcti acegti anoniiri sunt. frari;e
293
credincioqi. -intimplarea a {hcut' ca de-a lungul a doi ani
qr
jumbtate sb intru in contact epistolar cu mul{i dintre ei'
Astfel am constatat, c[, incl din anii l9B5 - t98t]' cdderea
dictaturii in Rominia era ,,\'izualizat[" de citre subiec{i
vizionari cu o exactitai'e uirnitoare' Recitind acum
no*u.ouru vise qi profe[ii dln anii arnintiti, care mi-au fost
Lrns*iu*, rni-arn dat seama la un rnomerrt dat cei scenariul
c5derii lui CeauEescu fusese prefigurat prin "descrieri
simbo]icealesubcorrqtientu]ui..nrofidelitateincreditri]a.
Oricit ar perea de paradoxal qi de straniu' de
inacceptabil sau de ppatuit, recitind viziunile eornunicate
in
cercuri restrinse sau transcrise cu cinci arri inainte de
caderea dictaturii, am observat ci int'ui{iile vlzionare
qi
viselor' aveau scenariul revoluliei
-urt;"1", prin simbolicapremonitorizat pin[ 1a deta]ii'
din iecembrie 1989
Speculincl o realitate ce line incd de mister, la un moment
dut ,ni-arn spus c5, daci sus{inatorii qi ap[rhtorii fideli ai
Jespotism,.lui in RomAnia s-ar fi intimplat s[ fie
pricepu[i
i., citir"a semnelor vizionare, ei ar fi putut deturna
euenimu.ttele! in absolut' toate viziunile ce mi-au fost
comunicate, momentul clrlerii cupluiui era prefigurat
de
p.erenla mulqimii Ei de imagini integratoare de sirnboluri
ioarte acceslbile decodific[r'ii de c6tre priceputi. S'a impus
astfel o singurl conciuzie: despre cAderea lui Ceauqescu
se
putea qti titul cu cel pu{in patru ani inainte' clar nu prin
analize politologice, economice, viitortllogice in contextul
politic din uiurn., ci prin viziuni qi profe{ii' Am
"."u
constatat apoi cd vizionarii romani, oameni simpli, nu-gi
{hcu":+er5. la vremea respectivi o preocupare
din a citi analize
politice din presa str€inh, nu ascultau posturi de radio
striine, comentarii dedicate prezentului qi viitorului
dictaturii in RomAnia, nu suferiserI nici o influen!6
exterioard cu rol de provocare a unor scenarii vizionare
pe
;un foird obsesiv....
O particularitate a Universului triclirnensional in care
existhm prin via{d gi destin este permanen(a luptei
dintre
294
strririteie benefice qi spiritele rnalefice. Vrern sau nu. vrern,
credem sau ne irrdcirn <le aceasti realitate cosmie6., a sr-rsit
t,impul s5. o accr:irtim, golinclu-tte cle prejudeehtiie
supr*nraf,iei owrrlui gl- de bngajeie cirlliurale ale
,deterinini s rn ului cauealit5ti I or m ateriale. Sr.rntem ra cord,atj
Ia c ir:ge a rezcnan{ei ccsniire, iar prin evolutia spiritu-ald. la
energiile de inait,4 vibra[ie, benefice; aEa cu.in sunt,em
ra*e;rdaqi, prin *:nergl'i inferioarc, prin golnl de
spirituatrit,ate, Ia forle.lr malefi r,:. Di r"nensiun ea il'enefLr:ii
Divini reprezint* Marelr: Adevir *are gl.rver'{}e::,2[ lriii i*;li
cosmice de r inr::i primahilri intran."igenl;I intr*-'::Sa
arhit.eci';ri a acesi.ui ulrirrsi's in care suntem ;i dr-, care
rJepiildern. {,1n unrvers care trebrrie sA ahsoJve inca rni:ltqr
secole rll: gcolariz:lre. ..
S-ar pu-tea si ni se grari anacranicS. afirrre{ia cd din
pe.rspect ivir .qpiritualii, evclu{ia nnastr*i prepol'idererri.
i:raterialii este. lirrsil.;',r de .oens. pentru c:i esi,e sl"ip-rasaturaln
clt": pararnel,rii entrcpiici, Cecr dr: degrariare, $i ca adeliraia
e",'olrrdir ar"e ii'r.,,edere ating;+ren niveielor srrper:ioare de
enerqii vibratarii" l{urnai o evolu{ie spinitualh benell,-'i, rle
ridisave a energiei subti.L: la cot{.j dc inaltl ree,rnilnfi, care
s;:pir5 la in{eiegerea .Al:roiuf,uJui L-}ivin. va r','rLrdifita radical
imagint:a lurnii qi vil irnprir*a e.,'oi'.itiei l'iitna:^e a urnarrit,i.{i.i
un alt tip rje progresr, *n alt tip de societate, r"rn all tir, rle
conqtiin{i... jl
A fi convingr cli rre aflb.rn in preziua ceior qapte ani
apccaliftici poate sh pari s.r aventuri a qindirii specu.l::tive,
pe care dcrirn din tot su{"letu,l si n-o veclern ieqirrd din
cuvinte" Am vreil ca prezr.rrntivii ani s[ fie asimila{i unel
fic{iuni pure, aserndi"l6tcrar€ cu multe alteie care au
imbog5{it. literatura qi n-au braumatizat reaiitatea. $i
t,otugi.." fdra a apela ia profetii gi f6re a avea vreun
privilegiu vizionar, simpi;i observare p evotru{iei lumii qi
civiliza{iei noasire ne sugereazb cb si.rntem contemporani in
mod fizic cu o dereglare ptranetari care poate clphta nurneie
cle Apocalips. Nu este nevore si inqir aici elementele
295
lai:ic,:i,-ri plar,eiir,':' ei:ilrt*'i de ;nrtlt'iplc rirgr":'i.Lirt' 9i ;ti':i
sirttni
{ivscal'sa uilu,i s'frr+ti Ce milcni:'r f[!xe $i-i:
c?lele sartgi.iilr:tlri;:: qi z.glclri*nilr:1" ilrr;l-leiilr':ilcl':iliSnh:'rie'
,j e clcieril or l ri o i'r.il si i-il'1,ifi c i= i i;; :ir"ii rl'::i s t'ei'l
tpi
"
jl-iltr:i dirif t'c lrtlre ;i t-iru 1r
Frln ih.est-re-r'ea ff.v{-'rtizanLi. :-:
relief,arca i,Jeri il;:rpc:"atlvt,: rl9 l;. ne F-,,rtc{l'/alu.a er'.ist,ertp,
sensul viel'ii 6r-rin racordtlre'1 g'ii-rd''irjlr;r qi f;i1;t*1*:i
pii, pute nl ini'eie gi: ii tj$i i,a'li::a sv olutiei
d i ,11eni;i n6e a clir,, i
tLr
n0astre sPiritrrale"
S-a v'orbit, rnai ales irr uitirnele decenii' despre
prol:abiliil.tl,ea ca irr vrerriuri inclr:piirtalr: pe planeta ncastre"
ta-qi fi lirer:t, apari(ia fiin{e inteii:4ente -'}L' Fe alle ;:ianete'
venind.lin juini care:tr"fi atil-l; un s;r'ail ri,l civiiiz:r{ie 9i ci*:
progres Etiin{ific Ei tehrrologic grer:- de irnaginat' 'A'r;+::rst'ii
ipot,ezl nu este apadlrr nouii, iar prin confit"inare:r ei'
nt"t
inseamnh s5- substituim Pulerea llivinl' si-i "lnlocuirc"
pe
Durnnezeu cu fiin{e cal'e ne*a'l ajutat si evoludrn
r-.i'a.n srrri[in rlu..ne iri vrem uri i m e rn ori al e cui-lo gti n+re le ] cr'
Arr'
cuprins in acestc pagini qi i cesl' aspect', chiar d.;:c[ ir-I:ilrl
ferit sa-i acorrji c exl,ind-ere de genul acelora iiilt'e i.erisiorle.,lzii
rnirturisirile utlol martori trritrrir-'.lelri, desprt extrair:i-c'r;l'r:i
sosi|i pe Terr"a iri r,ehicuj e-le ie,r"n;ist'g?.i0l.i ijg. f;li ilrt;1r cii
inlirnpiarea fa-ce ca, ?* zii;-il cinci irrcheia'fi i;uezis'i.a i:ar"tc, sii
cjl,esc uii t;itlu pe print.r piigiliit 'r cotitliarrillu'i "Tilrtret'ul
Lib"...dinj-9octombrie1992:,'Llrlsatelitlrrister,iosliec,rbih}
Pdnrintului". Dach cititorr'ri s-a familiarizat cu cr-iea c€
Conteie lncapucciatc numea irr capitoiele a'ilLerioare
mesageri divirti, pL1teil.! aculn eviden{ia faptui cI
este
pent; prima oar[ cind aparifria unui sat'elit' rnisterios
ant"e,nea"b. in discutij pre diploma'ti qi in primul
rind r:e
oamenii tle stiintp.
Aq vrea sl excluri intirnpiarea ilin faptul r:ii infornratiilt;
mi-au sosit nici rnai tirziu 9i nici mai devreme clecit atunci
cinrl aveam nevoi€ de ele^ I)e asenren?a, irl{.lleg rlh erch]ti 1i
factorui serrza{icnal deseris de vreo imagin:r[ie gazet5reascii.
2l)6
Cc ii,iul, fiilld ci: i'r $-'-iA r relvi:iN:i i,:l.r* i'3i iri,)i1,.-, li'i,i'c,,--,rii a;i,
in'ilue L:':'rbr.:.le s5 dirpar[. Iairl olii'riiJr: t iil{]i uan'irr}-ii il€}
ilarr-rxir;i.ic
;iiinp. 1,t ie6lailn'.i ci.i. fifarrenfj ;l:tii lfuiec:t. st,;liir' i:pli,;:*1. pe c
cillili 1'rr,iurul ]:)S.rriiritu.ltii.
iJ;-i pl.'ile-lrr1 ?iilL*i roil{'eiriltp dr, i'rrresi r..rr' r. ?r,'r.t, lo,. l;r
l-ic t : :.", il. tl:-. j' '-,-1i<. !Lr(i (-. nPi llO i1:- ^' I r,,'r. l l,' :+'-.
pczil'rrir: la ,,Cr-i siili.,.r'iLn.i5, sllt.eLitr:rl nir. -ilrovirr.cl dr,: g-re'Fe::r*.
Srtr:litr-rl ;r f,rsl lnterr;ept;;r1., der i:iii,r"e r,,Latiile liqa$tre r"ada.i" ili
deceml;ri* l99l, gi ilrn presu.f-lri-r: imedial, ca c] es:|e dt,
pri:venien{b, amer"icani. Cu Limpu.l, am aflat cd sirecialigtii
arnerir:ani au inilepuf, qi *i sF uvin[rr:asca traier:toria
-cal,ei.tului cdatri iri i.l,:r, *re:rilnd cA ei {tsi .l !ii;qe,.t(;
l,{istcr:rtiirri i-.iif.elif, a}'e r} florm.l ic]ent,icii cu cer I dii.lrii;iri,r.Llul
qlefuit, qr se irlre c5 este pr*teja.t ile ri.l,re un rir]l!.r de fbri,*,
luci'u carc i-a condus;re rugi iii ipoteza *E pr.-.ale fi rr.n
coinprrnenL al unur sistem de li,rptir e*mericair. in ul-rna ein,rr
indelungate convolbiri diplomatice ia ni.rel irralt ru.so-
anierican, reprezentan{ii eelor cioud puteri au ajuns }a
concluzia cA a fcst lansatCe ciitre un a"l 1.reilea su,rt,,
"atelitu.l
Ilup* inc{elungr qi minu{i<lase cercet,lri, ;-s-fi stabilii c,ii
stranjiil ai;:rr':lt spagiai nu apar6ine niei Frarrlei, {}ermaniei,
Japoniei sau riricin.ii'alt stat eu ir ixrdustrie aerc,narrti*i
c:lpal:i]ri un satelit n-tit clc sofisticat,."
s:i. pir-rilt.itX
Coresp-c'r.rrien1r:r ven€:l din Washinglor:,,{);:irie1;i
Georgescu, care ir. tl'air:,rv;is infcr.nratiile despre ii.cest :,atelit
misterios" continui: ,,.Iudecind dupi spuseie dr. Chernova.
in calcul nu rriai i;oate riirnine ,lecit. o singurd pttsibitrita{.e:
niisteriosu! obiect, zburitor apar{ine rineri c.ivilir:atir
extraterestre. Oficialiti{ile arnericane au refi.rz:at si facd.
orice lel de coiirent,ariu asu"pra acestui su'biecl,, r-1a.r strrse
pai:r"iculare {in sh inforrneze cb acest sateiit existi in
realitate. Aceleagi surse [ir-r sii rner;{ioneze ci r:ec,bignuitul
laborator spatiai g;rezintzi o gravd amenin{are qr u.rr terios
factor de i'isr-". .A.cesta €st€ cu sigura"n{* inoti,:u} peciru eare
NASA nu cioregte ca pui:licul american sa ei'':ea::ij5 sair s5
audi orice fel de .,'omentaviu i;e acr:;;stll fi+ri:i." J,]r. flJ,,rrnova
mai adAuga:
297

,,N$ ne rnai rhmine altcer''a rle iheut' decit Eri lansim
serie de m;.siulti spali:rle speciale mr:nite l;i obsetve
irLdna-pr,.,ape ciurlai.u.l olliect ciri'e [{ra.;i Le";izh irr r'rr':rtr
,,i
Famirti,ului. Pinh in prezenr, saiciiqii nt;i1,ri de c'k;ue tva"re $i
staliile iloastre de ufrniirire *e la sr,rl n*-au [rartsmis citev;l
rlate preiiminare care arati cA ei;te vorba cie ulr obiecl, de
ejirnensiuni nee-bignuit cle mari qi der.rsebit de avairsat rlitl
pr:lie cii
J:unciul r'le ve ere ai tehnologiel de ccinstruc{ie. Se
acest s:ttolit, :rre posibilitaten de a iilrecistra vizr,ral oric:ire
,.:e eSte ieg:rt de
aliFle0t al planetei nnast,rq" i$i:lusir, f.,rrt r:eea
fcrrnele de vlrtlpi. Avem fu.rtorlata rnotive sa credern cii el est'e
Ccl""rt :u utt i,roli',sn'rifit,cr. care este capatr:li de n i-l'ansmile
irist:ln!-,an*u infbrnl;e{ii eiviliz;tigi cart: i-i.r lllns:rl: ?n spl[-iu'
Orieurn, ,;j;jer:t'rtl se afil sutr perrnallerli'a qi aientir noa:;tr;i
suplaveglieu*. in .r"u,na discu!iior purtate cii ctll cle la I'{A[4A
am aflat urrnAtoarea rnisiurie a riaveteior spatriale
cd.
va fi destinatA exclusiv rtr.rdierii iliniirrun{iie a
arnericane
ilees,tui satelil niist'ei'l<ls {:a1 e ne-a puri ps Loqi in fa{a unei
situatii fhril precedent,."
Asi.ronomui friincez dr George Millard', I'inul drn cei
peste tloub sute de oatneni r1e gtiintir. c:lre s-au ofr:nt' s[
prrr-uicipe la plogram,.rl rie.'cr:rrjetriri ini[iat rle SIJA 9i Rusia"
a Eleclarat;
jurul
,,Mistericsui ill,rrett zburitr:r care iryaviteazl in
Plrlrintl;lui i',u seamhni cu rnb:;olut' nir:i url fbi de lehnologie
spa{i"'riri ije caYe': ntncaEtenr. 1}ac[ iputeza mea se va ds:vedi
iiirtlctii, cred c5 fiecare om rle pe fa{a FSrnintulni i,'a.trebui
si fl:rcA fatp unuii perJcol t-'xtrem iiu *tr.t*. Ei3te cert'fiipt'i'rl cb
oiricctul a parcurs o disfu;.rriti eonsiderabila pin.i sii ie lnbcrre
pe orbitil Pirnintulur, el fiind proiectat' 9i iarlsi'tt in spa{iu cu
foarte mult timp irt u-rnt[. La o prirnii qi superficia]i
clbservare, cred este votba rle c prerioadh de t'imp de cel
ci
pu{in l-i0.000 de ani."
2q8
Dr. Millard, o cornpeten(h in rjorngniu, insd.
o o
cornpeten{h uman6, desigur, judecS acesi; eveniment. de
asemenea ornenegte. Ideea de ,,spionai" nu poate fi nici ea
deeit omeneascd, qi tot omeneasci este evaiuarea timpului,
de 50 de rnilenii, pe care naveta extrai;erestri l-ar fi
str6bhtrlt pini pe-aproape de noi. trJe ce trebruie sd vedem i'n
aceastd apari{ie un ,"act de spionaj" gi de ce sd nu acceplim
ci satetritului respectiv i-ar fi trebuit. foarte pu{in tirnp
pentru a fi teieportat?
l.Jn adevAr care ar trebui s[ ne infri.coqeze este acela
bine cunoscut marilor ini{ia{i, ci in situa{ia cind energiile
negative, malefice, emise de creierul urnan, de ginduri, ar
pdtrunde in {Jnivers, intr-un {lux recoltat de la milioane san
miliarde de oameni, s-ar deregla legile funrlamentale al
arhitecturii cosmice. Dar for{a gindului malefic nu poate
pirbsi ,,cochilia" energetich a planetei noastre. $tiind acest
fapl. Ei congtientizinduJ ?n fiecare clip5, putem irrtplege de ce
Durnnezeu inseamnA Iubire. evolu{ie spiritualb de inaltd
rezonan{6, alragoste qi credin{il, preg5tire pentru viafi.t
Sufletului
Este de la sirre'inples c6 motiva{iile care insceneazb un
sfirgit planei;ar apocaliptic, nu sunt ,,decrete eu putere de
lege". Fot interveni pe parcLlrs faet,ori deturnan{i,
,,bonifi ca{ii" energetice rnodifi catoai"e de sensuri profetizate.
Departe de mine inten{ia sau gindul de a pune in pagind un
fel de ,,obscurantisnr vizionar", sau de a mobiliza lrrmea s6
ingenuncheze in numele unui viitor apropiat, suprainc6rcat,
de-r: atmosferh funerard! Dar ceea ce esl;e clar, la urma
urmelor, este faptul ch ofensiva maleficului a devenit
centrifugali, iar resursele noastre d.e a-i supravie{ui sunt
din ce in ce mai limitate fizic qi psihic. lar dacd omul iqi mai
299
poa.te perpst,ua $ansele i'ie gi int,r'-un refngiu artificitrl,
P6rnilntul ref'uzd o aseilleilea gansl. $ingur"l,il irltld d€; a se
aphra al planeLei ntrastre cs:lei:i.atc iia lelgii*; llsinice ille
sist,emului solar qi i]:elariei ce-o r.:ir.rgririr:le , este ,;olapsti.ll
Via{a pe piimint, pt,ate sfirgi din cilrrea oanrer)iior, pentru cri
este singuml s.lu motl cne a re:lc{icria {'a{5 rle neshbuintele
lor . ..

Tehnc,redactor: F lorentina Preda

Culegere gi pagi.nare eomputerizatA
Monrnr& GaLL s,n"r-"
Coli tipar: 19
Ap[rut: 1992

Tiparul executat sub comanda nr.30.051

I{egia Autonoma a Imprimeriilor
Imprimeria CORESI
Pia;a Presei Libere, l, Bucureqti
ROMANIA