AOU

AOUĂÎEI
UÎIOĂA
AEIOUĂÎ
AOUX

1
 ĂA ĂE
ĂI ĂO ĂU
ĂĂ ĂÎ AĂ EĂ
IĂ OĂ UĂ ĂĂ
ÎĂ UA UE UI
UO UU UĂ UÎ
AU EU IU UO
UU ĂU ÎU
2
Oaia aia e a ei, ea e o oaie.

Oastea noastră poate scoate puşti pe roate!

TA TO TU
TĂ TÎ TI TE
DA DO DU
DĂ DÎ DI DE

De departe
De dincolo
De desişurile
De după deal
Se-auzeau detunături.

3
 Vocala E

EA, EI, EO, EU, EÎ, EĂ

AE, IE, OE, UE, ĂE, ÎE
EAE, EIE, EOE, EUE, EĂE, EÎE
EME, ENE, EVE, ERE, EFE, ECE, ELE, EDE, ETE

Relele elevelor enervate erau unite elegant, tămăduind devreme

esteticienii ienuperilor.
Inelele elene elementare electrizaseră analele electorale.
Elena lenevea elegant, efemer şi electrizant.
Este stenic cancanul limitat toate emergenţele enervând delegaţiile.

Trece-un ied puiet Furnica şi un greiere

Sare în duet Voiau mereu să sperie
Cântă menuet Pe-o viespe-antimaterie
Sub crengi de brădet. Surpinsă pe o perie.

Curge râul rece Mai frigea câte-o gulie

Ce se tot petrece Ca pe-o stafie zurlie
Fiindcă un zevzece Din mândrie sau trufie
Vrea urgent să-l sece. Credea că-i o gămălie.

Un cerb care trece Hei, Marie!

Spre iesle se duce Eu ţi-am prins la pălărie
Ceva să îmbuce Petale puzderie
Şi-apoi să se culce. Dese ca o perie.

O creangă de iasomie
Prinsă la pălărie
Pusă lângă colivie
Miroase a ierburi o mie.

4
 Vocala E

Elefant Iepure
Energie Ienupăr
Energetician Ieri
Enigmă Iernează
Etajeră Iertăciune
Exemplu Ied
Extemporal Iederă
Extraterestru Ierarhie
Eveniment Ierburi
Epocă Ieşire

Epopeea energicului etolian Eratostene era expusă

esteţilor eleni, evitându-se erorile emise, eliminându-se
egalmente ezitările, elaborându-se expresii echilibrate,
emiţându-se etica emoţiilor estetice.

Vocala O

Odinioară, onorabilul orădean Olimpiu Opreşan

oferea onorific ostenitului orheian Onofrei Oprea,
oaspetele oraşului Oradea o odaie ocazional
ornamentată.

5
 Consoanele africate C (ce), G (ge)

Ceea ce cerea celebrul Cicero, gemând geniilor

degenerate, n-au acceptat Cezar şi ceata ingenioşilor
cetăţeni.

Scepticul scenograf sciziona scena, cerând scenaristului

scelerat scoaterea scenetei sceptrului din scenariu,
deoarece scinda scenografia scepticului scenograf.

Cioarecii Ciociolinei încercau ulcioarele ciberneticii,

cerşind cerului şi cercelului ceva cuceritor şi creator.

Mingea geamgiului spărgea geamul cercetat de cei cinci

geamgii de lângă geamul geamgiului.

Giuvaiergiul din Giurgiuleşti o giugiuleşte pe

giuvaiergereasă, iar giuvaiergereasa nu-l giugiuleşte pe
giuvaiergiu, deoarece nu i-a dăruit giuvaiergeresei nici
un giuvaier.

6
 Consoana L

La, Le, Li, Lo, Lu, Lă, Lî

AL, EL, iL, OL, UL, ĂL, ÎL
Lal, Lel, Lil, Lol, Lul, Lăl, Lîl
Ala, Ele, iLi, Olo, Ulu, Ălă, Îlî

Labirint Liman
Lac Limbă
Laborator Limuzină
Lacăt Lingură
Lampă Livadă
Lanternă Locomotivă
Lacrimi Lopată
Lapte Lovitură
Lămâie Lulea
Lebădă Lumânare
Legume Lume multă
Libelulă
Liliac Alunelul alunelul hai la joc.

La un calcul clinical maleabil, celula alveolară și epitelială a celuilalt

colonel, aloca un flacon de pilule linguale pe cheltuiala lui și, laolaltă cu
celelalte pilule, fiole și buline în baloane, leucoplastul palatalizat alunecă
cu o bâlbâială de balneolog colonial, chel și debil, cu lulea... sau lalea,
gladiole și alte flori de nalbă, dalie și albăstrele cu altoială, clorofilă și
pistil... sau pistol elipsoidal de duel, lung și lat, din celuloid, cu bilă de
oțel de un calibru bun cu doliu familial și glacial de dalai-lama liberal,
altfel plin cu elan de libelulă, liliac sau molie în alcool.

O stâlceală de dialectolog labil, fără plural și ghilimele, cu licăr literal într-

un așa halal... sau halat de flanelă ori lână, deloc filial, luat fără cicăleală
și dilemă de pe litoral... sau lateral și lineal ca un linoleum liliachiu de
foliolă de la o foliculă din celălalt liman fluvial și deloc laringal, aflat
alandala într-un dialog local și loial de chelălăială liliputană.

7
 Exerciţii pentru corectarea sunetului R slab pronunţat
Exerciţiul 1
Rrrr...
Trrr...
Exerciţiul 2
Lera – lere – leri – lero – leru
Nera – nere – neri – nero – neru
Dera – dere – deri – dero – deru
Tera – tere – teri – tero – teru
Exerciţiul 3
Bra – bre – bri – bro – bru – bră – brî
Cra – cre – cri – cro – cru – cră – crî
Dra – dre – dri – dro – dru – dră – drî
Fra – fre – fri – fro – fru – fră – frî
Gra – gre – gri – gro – gru – gră – grî
Jra – jre – jri – jro – jru – jră – jrî
Lra – lre – lri – lro – lru – lră – lrî
Mra – mre – mri – mro – mru – mră – mrî
Nra – nre – nri – nro – nru – nră – nrî
Pra – pre – pri – pro – pru – pră – prî
Sra – sre – sri – sro – sru – sră – srî
Şra – şre – şri – şro – şru – şră – şrî
Tra – tre – tri – tro – tru – tră – trî
Ţra – ţre – ţri – ţro – ţru – ţră – ţrî
Vra – vre – vri – vro – vru – vră – vrî
Bra – bre – bri – bro – bru – bră – brî
Bra – bre – bri – bro – bru – bră – brî
Xra – xre – xri – xro – xru – xră – xrî

8
Exerciţiul 4
Se va rosti de multe ori, întîi rar, apoi din ce în ce mai repede, dar foarte
clar şi răspicat:
Bla – brul bla – brul bla – brul...
Ble – brul ble – brul ble – brul...
Bli – brul bli – brul bli – brul...
Blo – brul blo – brul blo – brul...
Blu – brul blu – brul blu – brul...
Blă – brul blă – brul blă – brul...
Blî – brul blî – brul blî – brul...
Exerciţiul 5
Se va rosti într-o singură respiraţie, clar şi repede, dar nu foarte rapid,
următoarele cuvinte:
fraged frescă
fragil frigider
fragment frînghier
fratricid frontispiciu
frazeologie frustra
frecvent
Exerciţiul 6
Grîu ars, orz ars, praz drept; hribi fierţi, hribi fripţi. Rariştea din Rarău
rîrîia rău.

9
 Pentru consoana S

Silvestru s-a retras simandicos în silvostepa silvestră ca un

sinistrat sinistru setos de sarcasm sau ca un sudist subversiv,
sud-estic sau sud-vestic, misterios, suspicios, superstiţios şi
sinuos, ca un sinus cosinus sinusoidal, mostruos căsăpit de o
sistolă spasmodică surprinsă de un insensibil stetoscop
islandez, pînă s-a stins cu un suspin în sihăstrie într-un solstiţiu
spectaculos.

În acest timp, unui subestimat specialist spadasin spaniol, sosit

într-un restaurant self-service, i s-a servit o spumă siropoasă în
sosieră, o semiconservă slinoasă, unsuroasă şi alte substanţe
seroase şi săţioase, cu care i s-au deschis lesnicios metastaze.

10
 Exerciţiu pentru grupul de sunete di, de, ti, te, ni, ne

Într-o dimineaţă, fără ceaţă deasă, se vedea că valea e sub

deal. Dinspre partea dreaptă pătrundea o mireasmă dulceagă
de pepeni. În scurt timp, auzea detunături ce veneau din
direcţia terenului abandonat. Lăsă totul baltă şi se furişă tiptil
pentru a desluşi sunetele cu atenţie. Nimeni nu putea prevesti
ce putea să i se întîmple.
Nimeri din întîmplare peste o diademă de tinichea învelită într-o
beteală. O ticsi nervos într-o cutie şi porni direct spre casă, într-
o veselie. În timp ce mergea, îşi amintea cum întindea pe podea
vopseaua cu o bidinea. De asemenea, îşi punea întrebarea
unde putea să fie titirezul, tifonul şi nicovala.
Tindea ca un titan sadea spre ceva măreţ, dar îşi dădea seama
de nimicnicia şi inutilitatea sforţărilor sale. Avea o dilemă, era
disperat, dar dincolo de toate astea, visa în cîţiva ani să-şi facă
timp şi bani, să meargă-n Deltă pentru pelicani.

11
 Exerciţiu pentru susţinerea finalelor de cuvînt

Sacadat Peste pod

Şi ritmat Însă cad
Am plecat Rîd absurd
Hotărît Sunt şi ud
Să străbat Sunt şi nud
Încîntat Sens ascuns
Acel hat Prins în vis
Blestemat Dus-adus
Surd Iar apus
Şi zălud Des atins
Mă scufund Pas cu pas
În rotund Mai pufos
Lac profund Mai ceţos
Dînd să prind Mai creţos
Într-un nod Mai scămos.

12
Începuturile şi sfârşiturile adunărilor ministerului
învăţământului, ministerului tineretului şi ministerului
sporturilor se terminau cu discuţiile reprezentanţilor
tuturor păturilor social vulnerabile, din suburbiile
localităţilor implicate în procesele dezvoltării societăţilor
existente, din partea producătorilor de materiale
asamblabile şi neasamblabile în parcul Valea Morilor.

Meciurile şi întrecerile tuturor sportivilor, din calificările şi

preliminariile întrecerilor existente, se soldau cu
petrecerile organizate de ministerele implicate în toate
întrecerile şi meciurile planificate de organizaţiile
internaţionale ale sportivilor.

13
 Exerciţii pentru dificultăţi de articulaţie

Un fascicul fosforescent fascinant şi incandescent suscită o

fascinaţie susceptibilă de un scenarist sceptic care a descins cu
scenariul său într-o piscină luată drept scenă, el însuşi piscivor,
discipol al unui piscicultor descendent dintr-un scenograf
scelerat şi cam nescenic, care descifra o scenetă indescifrabilă
şi transcedentală într-un ascensor aflat în ascensiune.
Un prestidigitator împopoţonat şi încotoşmănat, cuprins de o
megalomanie herculeană imperturbabilă, în plină
contemporaneitate, face cu minuţioasă şi irezistibilă
ingeniozitate, dar şi fără unilateralitate, o fantasmagorică
demonstraţie cu un paralelipiped contondent trapezoidal în
stare de ireversibilă imponderabilitate.

Îşi insoţeşte demonstraţia când cu o bolboroseală de un

primitivism antediluvian, ori, cum se poate spune, de o
neinteligibilitate şi incomprehensibilitate de-a dreptul
halucinante.

Unilateralitatea colocviilor desolidarizează conştiinciozitatea

energeticienilor care manifestă o imperturbabilitate
indescriptibilă în locul nabucodonosorienei ireproşabilităţii.

14
 Frămîntări de limbă
Un cocostârc s-a dus la descocostârcărie, unde se descocostârcăreau alţi
cocostârci nedescocostârcăriţi, ca să se descocostârcărească de
cocostârcăria lui.

Un caricaturist care caricaturizează caricatura caricaturistului caricaturizat, a

fost caricaturizat de către caricaturistul, care caricaturizează caricatura
caricaturistului caricaturizat

Titiridvă-tidvă nu-i greu a zice, da-i greu a destitiridvi titiridvătura titiridvei-tidvei

Cosaşul Saşa când coseşte, cât şase saşi Saşa coseşte, şi-n jos şi-n sus la
casa sa, coseşte Saşa şi-n şosea, şi şase case Saşa ştie. „Ce şansă!” Saşa-şi
spune sie.

Capra calcă piatra. Piatra crapă-n patru. Crăpa-i-ar capul caprei precum a
crăpat piatra-n patru.

 Un codobaturoi a putut să codobaturească o codobaturiţă, dar o

codobaturiţă baburită, bosumflată şi codobaturată, nu a putut să
codobaturească un codobaturoi.
 O babă bălană mănâncă o banană.
 Pe cap un capac, pe capac un ac. Cupă cu capac – capac cu cupă.
 Doisprezece cocostârci pe casa lui Kogălniceanu.
 Domnule Dudău, dă-mi două dude din dudul dumitale de dincolo de
drum!
 Retevei de tei pe mirişte de mei, cu trei sute de lei toţi retevei
 E pestriţă prepeliţa pestriţă, dar mai pestriţi sunt puii prepeliţei pestriţe.
 Un vultur stă pe pisc c-un pix în plisc.
 Soră Sară, n-ai zărit aseară să vezi carnea cum se sară?
 Stanca stă-n castan ca Stan.
 Prin vulturi vântul viu vuia, vălurând vălurele văluroase ale mării
vălurânde.
 Florica, fata fostului funcţionar, face fasole fiartă fără foc fiindcă focul
face fum şi fumul înnegreşte fata.
 Boul breaz bârlobreaz, lesne-a spune boul breaz bârlobreaz, dar mai
lesne-a dezbârlobrezi bârlobrezitura boului breaz bârlobreaz din boii
bârlobrezenilor.
 Rege Paragarafaramus, când te vei dezoriginaliza? Mă voi
dezoriginaliza când cel mai original dintre originali se va dezoriginaliza.
Dar, cum cel mai original dintre originali nu se va dezoriginaliza, nici eu,
regele Paragarafaramus nu mă voi dezoriginaliza.

15
E "mișto" pajiștea mătușii Şura.
În pajiștea mătușii Şura e un pom.
E mișto pomul pajiștei mătușii Şura.
Pomul pajiștei mătușii Şura are un trunchi.
E mișto trunchiul pomului pajiștei mătușii Şura.
În trunchiul pomului pajiștei mătușii Şura e o scorbură.
E mișto scorbura trunchiului pomului pajiștei mătușii Şura.
În scorbura trunchiului pomului pajiștei mătușii Şura e un cuib.
E mișto cuibul scorburii trunchiului pomului pajiștei mătușii Şura.
În cuibul scorburii trunchiului pomului pajiștei mătușii Şura este o
pitulice.
E mișto pitulicea cuibului scorburii trunchiului pomului pajiștei
mătușii Şura.
Pe pitulicea cuibului scorburii trunchiului pomului pajiștei mătușii
Şura sunt pene.
Sunt mișto penele pitulicei cuibului scorburii trunchiului pomului
pajiștei mătușii Şura.
În penele pitulicei cuibului scorburii trunchiului pomului pajiștei
mătușii Şura sunt purici.
Sunt mișto puricii penelor pitulicei cuibului scorburii trunchiului
pomului pajiștei mătușii Şura.
Puricii penelor pitulicei cuibului scorburii trunchiului pomului pajiștei
mătușii Şura au piciorușe.
Sunt mișto piciorușele puricilor penelor pitulicei cuibului scorburii
trunchiului pomului pajiștei mătușii Şura.
Piciorușele puricilor penelor pitulicei cuibului scorburii trunchiului
pomului pajiștei mătușii Şura au gheare.
Sunt mișto ghearele piciorușelor puricilor penelor pitulicei cuibului
scorburii trunchiului pomului pajiștei mătușii Şura.
Ghearele piciorușelor puricilor penelor pitulicei cuibului scorburii
trunchiului pomului pajiștei mătușii Şura au vârfuri.
Sunt mișto vârfurile ghearelor piciorușelor puricilor penelor pitulicei
cuibului scorburii trunchiului pomului pajiștei mătușii Şura.

16
 Volumul vocii
(şoaptă netimbrată) Iată portretul Păsării-Care-Nu-E.
Nu-i vina ei că cel ce le face pe toate
A uitat să o facă.
(şoaptă timbrată) Seamănă cu multe păsări, pentru că viețuitoarele
care nu sunt seamănă cu cele care sunt.
Dar cele care nu sunt nu au nume.
Iată de ce pasărea noastră se cheamă Pasărea-Care-Nu-E.
(semivoce) Și iată de ce e atât de tristă.
Poate că doarme încă sau așteaptă să i se îngăduie a fi.
(voce medie) Ar vrea să știe dacă poate să deschidă ciocul, dacă
are aripi, dacă nu-și pierde culorile
când se scufundă în apă, ca o pasăre adevărată.
(voce plină) Ar vrea să se audă cântând.
Ar vrea să-i fie teamă c-ar putea să moară.
Ar vrea să facă pui mici, foarte urâți și foarte vii.
(voce puternică) Pasărea-Care-Nu-E visează să nu mai fie un vis.
Nimeni nu e mulțumit, niciodată, nicăieri.
Cum vreți oare ca lumea să meargă bine în condițiile astea?

17