Laborator 7, 8

1. Articularea corectă a consoanelor, vocalelor, diftongilor şi triftongilor cu ajutorul

frământărilor de limbă.
Consoane:
B
Bucură-te cum s-a bucurat Bucuroaia de bucuria lui Bucurel care s-a întors bucuros
de la Bucureşti.

C
Cine sac are să care secară, secară să care cel ce sac are.
Un cocostârc s-a dus la cocostârcărie să se descocostârcărească…
Cupă cu capac, capac cu cupă.
Un caricaturist a caricaturizat o caricatură. Poţi tu să caricaturizezi caricatura
caricaturizată de acel caricaturist?

D
Domnule Dudău, dä-mi două dude din dudul dumitale de dincolo de drum!
De departe de dincolo de deal…

F
Fata fierarului Fănică face fasole frecată fără foc, findcă focul face fum.
Foarfeca forfetară înfofolise fâlfâielile lefurilor aftoase, afectând filosofia
filfizonilor.

G
Când mă gândesc că te gândeşti
că mă gândesc la tine,
gândeşte-te că mă gândesc
că te gândesti la mine!

1
J
Jecmăneala juxtapusă justițiarului periclitase joncțiunea decisă cu judiciozitate jonglând judicios
jurisprudența.

L
Luni, la lumina lumânării, luminată de lună prin luminator, i-a luminat o luminiţă
în lumina ochilor.

M
Mormolocii momiți mimetic comemoraseră ramificațiile milimetrice înmagazinând
endometacinul lucidității memorialisticii înmărmurite numismatic.
Un mitoman minte despre mituri memorate automat.
Morbiditatea megalomaniacă monopolizează momentele metabolismului maximal.

N
Nalbă, namilă, năpastă, nămol, năvală, necrolog, neghină, negociere,
nemaipomenit, nemulțumit, naturalism, naționalism.

P
Am o prepeliţă pestriţă cu paisprezece pui de prepeliţă pestriţă. E pestriţă prepeliţa
pestriţă, dar mai pestriţi sunt puii prepeliţei pestriţe decât prepeliţa pestriţă.

R
Rică nu ştia să zică: râu, răţuşcă, rămurică

S
Soră Sară, n-ai sărit aseară să vezi carnea cum se sară?
Stanca stă-n castan cu Stan ca Stanca

2
Şase sute şaizeci şi şase de saşi în şase sute şaizeci şi şase de saci
Şapte sape late jos şi-alte şaptezeci şi şapte de sape late-n spate.
Ştiu că ştiu că ştiuca-i ştiucă şi mai ştiu că ştiuca-i peşte.
Ştiu că ştiu că ştiuca-i ştiucă şi mai ştiu că ştiuca muşcă.
Cosaşul Saşa când coseşte, cât şase saşi saşul coseşte. Şi-n sus şi-n jos de casa sa,
coseşte saşul şi-n şosea. Şi şase case Saşa-şi ştie.
- Ce şansă!… Saşa-şi spuse sieşi!

T
Titiridvă, tidvă; nu-i greu a zice titiridvă, tidvă
Da-i greu a destitiridvi titiridvitura titiridvei tidvei.
A fost odat-un crocodil
Care intra tiptil-tiptil
Să pescuiască peşti în Nil
În toiul lunii lui avril.

Ţ
Țoțul moțul stă în drum, țoațele moațele trec pe drum
Țâmțarul soț însoți soața țânțăreasă, țânțărind și înțepând nesățios.

Sc – X
Un vultur stă pe pisc cu un pix în plisc

Z
Tot am zis şi-am zis, c-oi zice,
Dar de zis eu n-am mai zis.
Nici n-am zis, nici n-oi mai zice,
C-am să zic, c-am zis, c-oi zice ...

3
 2. Optimizarea mecanismelor de articulare. Exerciţii. Înregistrări audio.
AL EL IL OL UL
MAL MEL MIL MOL MUL
PAL PEL PIL POL PUL
DAL DEL DIL DOL DUL
VAL VEL VIL VOL VUL
TAL TEL TIL TOL TUL

Exerciţiu pentru dificultăţi de articulaţie:

Un grotesc scurt metraj japonez despre un disc sclipitor pe un obelisc sculptat la est de Everest,
care stratifică imagini despre un vast stadion grecesc scizionat transversal de un monument al
unui nefast start la anticii ciclici olimpici, despre un flautist strident într-un drăcesc scherzando
pe un ritm de anapest staccato, suferind de un chist stafilococic cicatrizat la menisc ca urmare a
unui indigest ştrudel delicios, despre un robust baletist scheletic în prag de obştesc sfârşit şi
despre un anost, stupid sau onest, stimat şi şiret trompetist stagiar, produce un firesc scurtcircuit
din care izvorăsc scântei şi care funest stagnează lumina de un fast strălucitor din mintea unui
jurnalist sclerozat, entuziast, stimabilul, care vede într-un frăţesc sacrificiu un modest stimulent
pentru un artist stereotip, cu bust scund.

CITIŢI ÎN TEMPO MEDIU CU ACCENTE ŞI PAUZE LOGICE:

Cântă, zeiţă, mânia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul,

Patima crudă ce-Aheilor mii de amaruri aduse;
Suflete multe viteze trimise pe lumea cealaltă,
Trupul făcându-le hrană la câini şi la feluri de păsări
Şi împlinită fu voia lui Zeus, de când Agamemnon,
Craiul născut din Atreu şi dumnezeiescul Ahile
S-au dezbinat după cearta ce fuse-ntre dânşii iscată.
Care fu zeul ce-i puse pe ei să se-apuce de sfadă?
Fiul lui Zeus şi-al Letei, Apolon. În ciuda-i pe craiul,
Molimă grea răspândise şi oastea-i pornise să piară,
Pentru c-Atrid cutezase pe preotul Hrises să-nfrunte,
Când cuviosul veni la corăbii în tabăr-ahee,
Ca să-şi răscumpere fata cu-o mare mulţime de daruri.