G. Dem. Teodorescu - Vasilca, Pluguşorul, Oraţii de Nuntă, Paparudele, Caloianul PDF

I G. DEM.
TEODORESCU
VASILCA
PLUGLLSORUL
ORATII DE N [AM
IrKj- PA PAR LID E LE
,
SI CALOIAN U L
1III ipi fi luomykaiLtit ;Imp lllHll 111 .1111111111g 1111111111141111011111111111111 1111111U1III1 flI!lllJlJJlItIIfllIlhIl$IllIl,IUHllI
ED1TLTR.A
L1BRARIE
ALCA' 3.',Doc No. 27
Bacurevi,
www.digibuc.roPretul Lei 14.
BIBLIOTECA PENTRU TOTI
No. 1417-1418
G. DEM. TEODORESCU
VASILCA
PLUGU*ORUL
ORATII DE NUNTA
PAPARUDELE
$1 CALOIANUL
EDITURA UNARM!
UNIVERSALA`
ALCALAY & Co.
BUCURE5T1
www.digibuc.ro
Culegerea de poezii populare a lui G.
Dem. Teodorescu sta.' in rand, prin in-
semnarile, frumusefea i noutatea ei, cu
aceea a lui Vasile Alecsandri, care se
gaseste intreaga in Biblioteca pentru
toti. Intre aceste doua culegeri sunt mari
deosebiri, totusi: a lui Teodorescu este
mai cu seama munteneasca i ardele-
neasca; iar poemele n'au fost revazute,
stilizate, infrurnusetate, cum si-a inga-
duit poetul dela Mircesti sa-si trateze ce-
lebra sa culegere. Si, se infelege, cu totul
altele sunt legendele, baladele, i colin-
dele culese de Teodorescu.
Intemeiati pe interesul ce i s'a aratat
culegerii lui Alecsandri i pe serviciile ce
si astazi aduce, publicam, in mai multe
brosuri deosebite aproape toate poeziile
edifiei din 1885, fara nicio modificare.
Cartea de fata este a doua, cea dintai
a fost iar cea urmatoare va fi
unic i surprinzatoare: Cantece de
lume", adica toate cantecele de dor, de
dragoste, de desnadejde, cantate ileum
50-60 de ani, pe care le auzeam la bu-
nicil i bunicele noastre.
www.digibuc.ro
VASILCA
(31 Dec. si 1 Ian.)
Expresiunea Vasilcd" e o sincopare din
Vasilicef, nume obisnuit a se da de catre Ti-
gani ursilor domesticiti, pe cari Ii joacI prin
sate sau prin orase, pe la raspAntii sau In
curtile oamenilor 1) In general, Tiganii ursari
pun acest nume ursilor si ursoaicelor, nu prin
IntAmplare, ci dintr'un vechiu uz, cu timpul
devenit aproape invariabil, spre a se potrivi
cantecului urmätor:
De te-i face mai baro,
Vasilica mo,
SA-ti dea taica d'un grasno,
Vasilica mo.
1) Exista credinta elt jocul ursului este noroeos
pentru casa si familia In curtea areia joacl. P.
temeiul acestei credinfe, ursarul inträ in fiece
curte, sigur fiind el nu va fi gonit. De aci prover-
bul: joacK, ursul prin vecini, o sá vie fj i la noi"
Oamenii cari suferlt de dureri de mijloc, pun pe
ursi sit-i calce, ceea ce ar avea drept efect sit le
redea puterea pierdutk Copilul mic, scifidat pentru
prima ()aril, si uns pe corp cu unturá de urs, ar do-
Windt (crede poporul) fortlt extraordinark ca de
urs. G. Dem. T.
www.digibuc.ro
4 G. Dem. Teoclorescu
E in deprinderea Tiganilor ca, dupe. cum

dau nume ursilor, sa dea si celorlalte animale,
dar mai cu seama porcilor, caci nu e laie, nu
e Was, nu e familie de Tigani, care sa nu aiba
un porc, barbar ca si stapanii. Intre numele
de preferintd, puse ursilor si porcilor, ursoai-
celor si scroafelor, figureaza cu deosebire cele
urmatoare: Vasilica, Panda lice., Marinica, Sta-
nice. si Ionia..
Cat despre etimologia cuvântului din Siva
si Vasiva (cea din urma formata prin repeti-
re la inceput a silabei finale va) si despre idea-
titatea lui cu divinitatea indiana. Siva, pe mo-
tivul ca Tiganii isi au originea din India, a-
ceastä derivatiune o trec in numärul ipotezelor
filologice.
Prin Vasilcti se intelege capul unei scroafe,
tnapodobit cu foi naturale si flori artificiale,
cu panglice si verdeturi de mancare, pus pe o
tavá in fata unei oglinzi. A umbla cu dânsa
fie in ajunul anului nou, fie in dimineata zilei
de 1 Ian. se zice a umbla cu Vasilca".
La aceasta indeletnicire erau deprinsi -ve-
chii bucatari tigani. Pe cand se aflau In stare
de robi, Vasilca" le oferea o rara ocazie ea sá
mai poata dobandi traditionalul bac,Fif. Dupa
reformele sociale din 1848, datina Ilia un a-
vant nou, pentrucá fostii sclavi, desi procla-
mati liberi, continuara sá recunoascá tot pe
vechii stapani, la cari vätafii salasurilor aler-
www.digibuc.ro
Vast Ica 5
gau cu Vasilca" la lnceputul fiecrtrui an. In-

cetul cu Incetul, ea a decilzut, mai cu seamä
de la 1864 Incoace. Astilzi o mai practicg nu-
mai servitorii tigani, cari fgrâ deosebire lei
incearca norocul, intrând In toate curtile $i la
toate familiile cu dare-de-man&
Precum se va vedea, recitativul expune eau-
zele pentru ce scroafa a fost aiatg. In modul
cum i se face ultima judecat5. In cer.
Despre acest obiceiu n'am mai gasit scris
nimic piing astâzi.
VASILCA
(Spusl de un Tigan, colind'ator eu Vasilea" bi
comunicatit de d-1 Gr. G. Toe Ream xn anul 1875, la
Paris).
Sus sunt nalte mântistiri,
mánástiri
nalte zidiri,
iar in ele cine-mi $eade?
$eade Maica
$i cu F iul
$i-mi judecii pe Siva
de ce-mi este a$a grasti,
a$a grasa $i frumoasg,
Intrebând-o,
ispitind-o:
ce-a Want $i ce-a mâncat
d'are trup avt 'ncillat?
Tara Siva rilspundea
$i din gull cuvânta:
www.digibuc.ro
6 G. Dem. Teodorescu
Sus la munte m'am suit,

jir si ghindh mi-am phscut;
jos, mai jos m'am nogorit,
aph rece mi-am baut,
apä rece, sloiu de gbiath,
priitoare la ingrhsath.
In grading c'am silrit,
ceaph verde mi-am phscut:
doutt-trei verzi 1) am stricat,
cfind... Românii m'au simtit:
sar ei cu topoarele,
ciobotari cu 'ntinsorile,
läutari cu arcusele,
Tigani cu baroasele.
Mil bhturil,
mh 'njunghiara,
ma pârlirii
mh 'mpiirtirii!
Luarii Românii sllinina,
noi Tiganii cliphtâna,
si frumos mi-o 'mpodobiriim
cu cercei si cu märgele,
s'am adus-o la 'nmeavoastrii
cu bani mari s'o däruiti:
doi-trei galbeni infloriti
c'un colac
de grâu curat
stt-1 avem pentru mâncat;
sub colac vadra de vin,
c'asa-i legea din 13h-trial,
din bhtrâni, din oameni buni.
1) Verze.
www.digibuc.ro
Vasilca T
La multi ani cu siingtate,

ca-i mai bung decât toate,
la boieri ca dumneavoastrg,
cg sunteti propteaua noastrg.
VASILCA
(Variant.1 serial la 26 Dee. 1884, dupl. erban
Musat, muncitor tigan dela Crucea-de-piatrl din
Bucuresti).
Cum e 'n cer si pre pgmfint,

c'asa zice Domnul sfânt;
dar In dalbe mângstiri
si 'n mai naltele zidir;
numai jeturi stoborite 1)
pentru judecgti gätite.
Iar in jeturi cine-mi wade?
Tot la sfinti mai mgruntei.
Mai in sus de scgunel
mi-este-un jet de aurel,
iar intr'insul cine-mi seade?
Seade bunul Dumnezeu
de-mi judecg pre Siva:
Sivo-leo,
Vasivo-leo,
ce-ai bäut si ce-ai mâncat
d'ai un trup asa'ngglat?
Unde-ai vgrat
si-ai iernat
de mi-esti grasg
si frumoasg?
1) stobor de obiceiu inseam:lit gardt stoborit aci
vrea BA, Insemneze cu rezemittori pentru brats.
www.digibuc.ro
Siva Domnului zicea

frumos Ii raspundea:
Sus la munte am iernat,
jir i ghinda am mâncat
de sunt grasa
frumoasa;
la vale m'am scoborit
apa rece d'am baut,
apa rece sloiu de ghiatil
numai build la 'ngrasiatrt;
prin gradini ca am intrat,
clourt-trei verzi am mâncat.
Românii ca m'au vazut,
dupa mine s'au luat,
Romani cu topoarele,
Tigani cu baroasele,
cobzarii cu cobzele,
lautari cu diblele,
casapi cu mazotele '),
Olteni cu palantele,
danciuci cu copaile,
buciitari cu clestele,
flamfinzii cu gurile;
toti pe mine m'a incoltit,
dupa ceafa m'au lovit;
m'au junghiat, m'au jupuit.
Luat-au Românii slänina
si boierii carnea bung,
iar Tiganul, ca Tiganul,
nu stie ce e sofranul.
Luat-au Românii slanina
si boierji carnea buna,
iar Tiganii capätâna.
1) Cu Intelesul de Oranii, muncitorii etn.

3) un sul de otel, o
www.digibuc.ro
Vasilca 9
Pe lemn de teiu mi-o pârlirg

0 frumos o 'mpodobirg.
cu mgrgele, cu cercei,
cu salbg de ghiocei,
cu parale de opt lei;
la 'mneavoastrg m'au poftit,
frumos dar mi-ati &fruit:
un colac de grâu curat,
act piatra morii de lat,
pe colac vadra de vin
si cu galbenul deplin,
c'asa-i legea din bgtrâni,
din buitrâni, din oameni bunil
La multi ani cu sängtate,
cg-i mai bung dead toate,
la boieri ca dumneavoastrg,
sg ne iasà partea noastrg.
PLUGUSORUL
(31 Dec. ai 1 Ian.)
Umblarea cu plugul este o veche dating in
%rile agricole. Ea se practicg pang astgzi cu
neclintitg credintg cg urgrile ce fac colindg-
torii se vor realiza, cel putin In ceea ce pri-
veste recolta anului.
Carmen Arvale al Latinilor nu era alt de-
cilt un imn religios, o urare sacrg, prin care
divinitgtile erau rugate sg proteagg senagnä-
turile de pe cfimpuri (arva). In India ca si In
Egipt, 4n Grecia ca si In Italia, pretutindeni
unde a inflorit agricultura, locuitorii invocau
www.digibuc.ro
puterea cerului si rugau pe zei ca eä ail:A in-

durare de hrana lor zilnica.
Plugusorul" nu face parte din poezia li-
ricd. Ca simplu recitativ, el se aseamänd cu
practicele uzitate in tdrile latine spre a ura o
abundentd recoltd. Mai la vale se vor citi sa-
lutdrile ce copiii fAceau familiilor galo-latine,
zicandu-le:
Gaudium et laetitia
sit in hac domo:
tot filii,
tot porcelli,
tot agni
si care se potrivesc atat de mult cu urdrile ce
se vor citi in diferitele variante ale Plugu-
sorului" nostru.
Umblarea cu plugul se desparte in cloud:
a) In seara zilei de 31 Decemvrie spre 1 Ia-
nuarie, copiii si tinerii merg din ma in casä
cu un plug in miniaturd, zis plugu,For sau Nu-
gulet (acela4i cu care antd colindele) si, pe
and doi-trei plesnesc din bice, unul dintre
dansii rosteste la fereasträ urdrile ce se vor
vedea in mai multe variante;
b) In dimineata zilei de 1 Ianuarie, e obiceiu
la tard, si mai rar prin orase, ca o ceatä de ti-
neri sit tfirascd din curte un plug mare, din
cele intrebuintate la arat: unul recitä versu-
www.digibuc.ro
Plugusorul 11
rile, pe and ceilalti trosnesc din bice, ca si

cum ar maim plugul cu boi la camp.
In partea de peste Milcov si de cativa
ani datina s'a importat si dincoace pluguso-
rul e inlocuit printr'un buhaiu, sinonim cu al
nostru taur. Buhaiul consist& inteo putinica,
cof à sau donitd, infundatá la ambele parti si
avand fixatd, in mijlocul capacului de sus, o
curea sau o coacl& de cal. Trägand cineva mâ-
na de acea curea sau coadá, aerul inchis pro-
duce un sgomot foarte asem&rator mugetului
gafaitor al taurului. Astfel se formeaz& iluzia
cá juncii sau buhaii an& cu spor, gaftlind de
ostenealá. Aceeasi descriere o dà i d. V. Ale-
csandri in notele celor douli variante publicate
in colectiunea d-sale din 1866 si care, spre in-
lesnirea studiilor comparative, se reproduc
mai la vale, impreung cu altele.
Colindatorii cu plugul nareazá scenele de
c&petenie ale ocupatiei agricole si ureaz& fa-
miliei o recoltà abundenta. Unul dintre tineri
rosteste recitativul i, dup& invitarea obisnuit&
trosniti mdi", ceilalti insotesc in cor plesnetul
bicelor cu strigarea sgomotoasl de hdi, heti!
Pentru ca aceast& parte sl fie cat se poate
de completa, pe Mug& cele doll& recitative
scrise in Bucuresti j doll& la comuna Bogza
din judetul Riimnicul-Särat, am crezut bine
www.digibuc.ro
12 G. Dem. Teodorescn
sa. alatur, spre comparatiune, cele douä vart

ante de peste Milcov Inserate In colectiunea
d-lui V. Alecsandri, pe cea din Bucovina pu-
blicatA de parintele S. Fl. Marian 0 pe cea
gasita, de d-1 T. T. Burada in Dobrogea.
PLUGU*ORUL
Hai, had,
plugusor cu doisprece boi...
Hai, hail
Plesniti, mail
Hai, hail
Plecaram intr'o sfânta joi
cu plugul cu doisprece boi:
boil dinainte
cu coarnele poleite.
boil din mijloc
cu coarnele de foc,
boii de la roate
cu coarnele belciugate 1),
boi streinei,
in coade codalbei 2),
sit aibil (cutare) parte de ei.
Trosniti, mail
Hai, hail
Deci, cu plugul ferecat,
cu cateni de fier legat
cum este bun de arat,
noi juni
cu Ili batrâni
1) cu belciug.
2) en coada Obit.
www.digibuc.ro
Plugusorul 13
iesiram la câmpul mare

cam in rasarit de soare,
si pamântul masurariim,
masuraram 5i-1 araram:
joule
vaile,
miercurile
gropile,
c'asa n'erau locurile.
Dupä ce-1 araräm,
Il graparam,
si grâu curat semanaram:
grail de vara
far' secarii,
sii räsafti
'n primavara.
Trosniti, mai!
Hai, hail
SA ne vie cu izblinda'
ast an, cu mare dobanda!
Piera din noi viclesugul
si soseasca-ne belsugull
Plesniti, mail
Hai, hail
$i apoi, mergand la luna,
la luna, la saptamiina,
sä vedem cum ne da maw',
ne minunaram
si mult bucuraram,
când 11 priviram
5i-1 gasiram
fn paiu, ca trestia,
In spic, ca vrabia
si'n bob ca mazarea.
Plesniti, mail
Hai, hail
www.digibuc.ro
Merseram la targurele,
cumpararam.
fier s'atele
0 facuram secerele
pentru nourt nepotele.
Unii-1 secerau,
alfii snopii Wean,
din snopi claie minunata
de mult norod Mudata.
Dupa ce-1 seceraram,
il treieraram,
cu opt jugani juganiti,
tot sufland de osteniti;
pe unde calcau
pietrele sdrobeau
si ca ziva luminau.
Dupti ce-1 treieraritm,
il vanturarrtm,
sin saci II bagaram:
sacii in car am urcat,
cu to-0 la moara-am plecat,
Trosniti, mai!
Iiiii, hai!
Hodoronc... tronc..
ajunseram la scoc
si gasirtirn morarul la foc.
Frate morar,
mai macinar,
am venit sa. macinam,
roata morii sa-fi spalam!
Tar el, cam ne 'mbräcat,
mana sub moaril-a bagat
si tarata saraciei
o dete 'n gura vijeliei,
iar cu tarata uricioash
fugi si iarna lenevoasa.
www.digibuc.ro
Plugusorul 15
Trosniti, mail
Hai, hail
Si macinaram
si caru 'nearcaram,
si sosiram la asta casa
pe care belsugul n'o lag.,
si sosiram l'asti oameni bogati
de daruri sfinte 'ncarcati.
Am mai ura, am mai ura,
dar nu stem de ici colea,
ci suntem dela niunti,
unde sunt fratii multi,
unde paiul de grail e mic
si Romanul e mult voinic.
Trosniti, mai!
Hai, hail
Pamiintul este cam uscat,
fiarele ni s'au mtincat;
pamantul e cam gloduros
si fiarele ni s'au cam ros,
si veseli acum asteptilm
drept osteneala ospat sa luam.
PLUGU$ORUL
(Urare de anul nou cu plugul)
(Scrisit dupa un colindator din Bucuresti si co-
municatg, In Noern. 1883, de d-1 T. Oprescu, prole-
sor de muzicit la liceul Matei-Basarab).
Hai, hail
Ne scularam
inteo sfanta joi
cu plugul cu doisprece boi,
www.digibuc.ro
eararäm, araram,
brazdä neagrä revärsarKm.
Se duse stäpänul nostru
la luna,
la saptilmâna,
sä vazil grául de-i copt.
and el sosi,
imi gäsi
spicul cat trestia,
bobul eta mazärea.
Atuncea stilpttnul nostru
se duse la Obor:
lua nouä oca de fier
si nouä de ofel,
f iicu nourt secerele,
nouil toporele,
dadu pe la nepoti §i nepotele
sà secere graul cu ele,
sä secere din snop
in snop,
sii-I ducä la arie.
Se mai duse stäpânul nostru
la Obor
O. cumpärä doi
boi
negri ca corbul
§i iuti ca focul:
cu picioarele treerau,
cu narile vânturau,
cu coarnele in car puneau.
Pe drum la moara Dleca,
pe me§terul morar il gäsea
§i, dupä ce mäcina,
grill' acasti c'aducea.
Dalba-i sotioarri, de-1 vedea,
mâniceleii riisfrangea:
punea sita §i cernea,
www.digibuc.ro
Pl ugusorul 17
in copaie friLmtinta,
frumos colac câ facea,
la colindâtori da.
La anul si la multi ani!
PLUGU$ORUL
(Sells dup5, un Max plugar dela Bogza, jud.
Raranieul-nrat j cornunicat de d-1 Gr. G. Toeileseu
la Paris, in 1875).
Hai plugul cu doisprece boi,
boi bourei
in frunte streinei,
in coade codalbei,
facA Dumnezeu parte de ei.
Boil din nainte
cu coarnele poleite,
boii dela roate
cu coarnele belciugate,
boil dela pripor
cu coarnele de cositor,
sal aveti la toate spor:
la vari bucate,
multe vaci cu lapte.
Câte pietre la fântfinri
atâtea oale cu smântâni,
cati cirbuni in cuptor
atâtia gonitori in obor,
eke paie pe casA
attitia galbeni pe
Dumnezeu cel prea sfânt
sit caute pre pamânt,
sA Ingrijeascii de noi,
sii ne vadbi la nevoi.
diseari sii vìí gâsim

66847. 2
www.digibuc.ro
PLUGUL
(Dup. Bogza, comunicat de Gr. G. Tocileseu.
1876).
Buda vremea la fereastra,
la boieri ca dumneavoastra!
de cate ori am venit,
tot la masa v'am giisit
c'un pahar de vin pe masa:
in buza paharului,
scrisa floarea raiului.
Ospatarea va urmati
si la noi sii ascultati.
Plecat-a (cutare)
intr'o sfanta joi
la plug cu douazeci si patru boi
la climpul varat,
la marul durat
unde-i bine de arat
si mandru de semanat.
Arara miercurile
si joile
in toate partile:
cat cu ochii cuprindea
brazda neagra rasturna,
grail de vara semana,
grau de vara
far' secara,
arnaut de cel mai mare.
Arara
pan' se saturara,
apoi trag plug la perete
www.digibuc.ro
Plugusorul 19
si boii la iarbä verde,

pogonicii 1) 'n sat la fete,
cei mai tari
la fete mari,
cei mai mici
la mämäligi:
fata chifigoilor
Ifiaintea boilor.
(Cutare), cu grijä de cask
puse coatele pe masa:
gindi una, gfindi douti,
gândi nouäzeci si nouit,
gândi la negru 'nfrânat
cum e bun de 'ncillicat,
cu cioltar pânren pämânt,
cu potcoava de argint,
mult e spornic la fugit.
Chiama soimi, chiama ogare
si pleacä la vânätoare,
si In treacat mi se abate
si pe la al grâu de Tara'.
Grâuleful lui de varä
de departe cii 'nverzea,
iar aproape 'neilbenea,
falii de copt isi fäcea.
El de pe cal s'apleca,
douä-trei fire smulgea
si In palmä le frees
si la pasäri le arunca,
era bun de mâncat,
grill numai de secerat.
El, viizandu-mi-I asa,
frumusel se aseza
1) Pogonieiu: eel ce manti, plugul. L. $eineseu.
www.digibuc.ro
pe podoaba lui de §ea:

Se duse 'n tiirg la Bar lad,
ca e targ mai lliudat;
cumpiirii nouri oca de fier
'alte nouri de otel,
ocaua de fier mai mare
tot cu câte cinci parale,
ocaua de fier mai mic
tot cu cate-un firfiric.
Se 'se 1) la Tiganul Stan
din sat dela Gologan,
care §edea 'n fundul cortului
cu ochii sticliti,
cu dintii rânjiti
§i cu diciula pe spate
de nu mai putea bate,
lung in de§te,
bun de cle§te,
lung in cocale,
bun de ciocane.
Când din dinti scrOnea,
ciocanele pâriia,
§i numai eta in vorba se da,
secerele i gittea.
Erica cateva mai cârne
ea secere babe biltrâne,
Cacti allele ging4ele
la miinunchiu cu floricele
sa secere fete §i flacai cu ele.
(Cutare) se duse
acas6
§i se puse
la masii;
chiamii nepoti i finicei
1) Se duse la_
www.digibuc.ro
Plugusorul 21
pânit'n patruzeci si trei,

cbiama neveste si fete
cu ce Dumnezeu mai dete.
Puse mash.' 'n ospatare,
dar voinicul al mai mare
nici din masii nu lua,
ci la secere-mi pleca;
se puse 'n vileagul vântului
din fereastra piimântului,
unde-i bine voinicului.
Cu dreapta trägea,
cu stânga pologea:1)
din polog
snop,
din snop claie facea,
din claie,
faftl alba de arie.
Apoi se duse la Stragälia,
di acolo era herghelia:
cumparil noutisprece jugani
cu potcoave de argint
batu-mi bine la pämânt:
cu picioarele-1 treierau,
cu genunchele-1 intorceau,
cu netrile-1 grohiliau,
cu coadele-1 premeneau,
cu urechile 'n saci turnau:
numai baniti trebuiau.
Umplu buti si boloboace,
n'avu grâului ce-i face;
umplu care chiovenesti
si mai multe mochnesti,
si porni pe drum la moarrt,
la moarii la Câpitan,
1) A pologi: a pologi, a culca la piimilut grout
etc. cu coasa. A. Candrea.
www.digibuc.ro
unde-a milcinat si an;

la moarg la Cillieri,
unde-a miicinat si ieri;
la moara de sub pilmilnt
ca sii vie mai curiind,
dar mai mult a ziibilvit.
Morgrita mai sireatil,
de trosnetul
bicelor,
de scârtitul
carelor,
de hititul
cailor,
puse coada pe spinare
s'apucg pe drum la vale:
se duse prin ciitinele
sg miinânce cilmunele.
Iar morarul, priceput,
o ptu$i
$'o m4ii
$'o lug de scoc
s'o dete la loc,
o lug de tulping
s'o asezg la filing,
o lug* de ghizdeiu
s'o puse la mglaiu de meiu.
and puse moar' asezatii,
se uitg sg vadg
de curge fäing curatil:
dar nu curgea filing curatil,
ci aur $i mgrggritari,
in curtile dumneavoastrii,
boieri mari.
(Cutare) lug. Intio bilsmillufg
numai Ming färg tgrâtA
www.digibuc.ro
Plugusorul 23
s'o duse la dalba-i jupâneasä

sti-i arate filina de frumoasä.
Ea indatii se duse, din casä
in casä
si calla o sitä deasil
sii. Lcà un colac mare
si frumos,
cum e fata lui Cristos,
sti fie plugarilor de folos.
Se mai duse, din climarii
in cilmarii,
si gäsi o sitä rara
sit facä un colac de secaril
sä-I dea la fete in ciimaiä,
ch. se bat de-alaltä searii
si se scot de plete-afara:
pentru-un pic de lapte dulce,
stau fetele sit' se 'mpuste,
iar o mtitä miorläia,
crezând c'o 'mpusca pe ea.
Noi, boieri, am mai ura,
dar ne e c'om Insera,
si nu stem') de ici colea,
ci 'suntem dela Pitesti,
unde lante nu gäsesti:
cum il bate
in gag 11 scoate,
cum il mulge
in arg II duce,
mor copiii de lapte dulce.
Tot am mai sta
d'am mai ura
dar ne-i fricä c'om insera
1) suntem.
www.digibuc.ro
24 G. Dem. Teodorescii
s'avem sd trecem lunci

vdi adânci,
munti inalti i 'ntunecosi.
Rdmâneti, boieri, sdraitosi:
la anul,
mai voiosil
URARE CU PLUGUL
(Varianta publieatft de V. Aleesindri n Poezii
populare ale Romftnilor, 1866).
A ho, a hol
Plugul badei cu doisprezece boi.
boi bourei,
in coadd cu
in frunte tintati,
in coarne 'nfierati;
pe pântece
pe spate pliivani,
fiecare de eke cinci ani.
Mânati, mai!
HAL hail
Badea, c'un plug bine 'mpiinat
si tot cu fier ferecat,
tras de boi bourei
voinicei ca niste smei,
s'a apucat
de arat
zi de yard
pang 'n
Mânati, mail
Hdi, hail
www.digibuc.ro
Plugusorul 25
La luna
la säpfämâna,
s'a dus badea sit vadä
graul de-i rasärit,
dar era de secerat.
Badea 1-a secerat,
In girezi ha adunat,
apoi ha treierat
cu roibul,
cu murgul,
cu negrul,
cu surul,
si multe care-a 'ncarcat,
§i la Moara-din-vale-a plecat.
Mânati, miii!
Hi ;II, hail
Dar hoata de moarä,

ce pilstea brânduse
pe costive;
dacä-a väzut a§a povaril mare,
i fugi spre lunca mare;
jar morarul mester bun,
alerga ca un nebun
si striga, mereu striga:
na, moriKä, na, na, na!"
Moara tot hodorogea
*i. prin apä tot fugea
Mânati, mai!
Hai, hiii!
Iar lelea moraritä,

bunà mesteritä,
suflecând mâneci 5i. catrintä,
lurt un cojoc mitos
www.digibuc.ro
26 G. Dein. Teodorescu
§i mi-1 imbrileti pe dos.

Cu tariite,
cu cojite,
prinse moara de cosite
§'o apuca de crilciiiu
§'o puse pe cifipattliu:
lovi c'un ciocan in §e1e
de o dete pe masele.
Atunci moara s'a pornit,
rotile §i. le-a 'nvârtit
§i pe loc a macinat
tot graul cel secerat.
Manati, mail
Hai, hai!
S'a sculat apoi nevasta badicai
§i s'a dus la camara,
a scos o sita de sfoarii
si-i Om ca e prea raril,
ea s'a dus iar in camara
§i a scos o sill)." deasil
tot cu firuri de matasii.
Kanati, mai!
Hai, hail
Framiintat-a si-a dospit,
§i. cuptorul 1-a implut
§i colacii au crescut,
Apoi lelea, c'o lopata,
tras-a unul mare 'n vatra,
un colac rotund, frumos,
alb ca fats lui Cristos,
§i mi 1-a rupt drept in doua
ca sit ni-1 deie tot noua....
Milnati, mai!
Hai, hail
www.digibuc.ro
Plugusorul 27
De urat am mai ura,

dar ne temem c'o 'nsera
si-s ctirtirile 'ncurcate
si casele depiirtate.
A ho, a ho
plugul badei cu doisprezece boi.
latti-ne sosi(i la noil
(Apoi mai adaugti si urmrttoarele versuri):
Noi din suflet vti doriin
acum si pânti murim:
ate paie sus pe easá
atfitia galbeni pe masti,
câti carbuni in cel cuptor
atiitia mândri gonitori,
ate fire in manta
atiltea vaci a fitta.
PLUGUL
(Din colectia V. Alecsandri)
A ho, a ho, copii argati,
stati putin pi nu mânati,
Ulna boi v'altiturati
si cuvântul mi-ascultati.
S'a sculat mai an
btidica Troian 1)
s'a incAlicat
p'un cal inviitat
cu nume de Graur,
cu saua de aur,
cu frilu de mtitasä
at vita de groasii;
si 'n scari el s'a ridicat,
1) Traian, de sigur.
www.digibuc.ro
peste câmpuri s'a uitat

ca s'aleag' un loc curat
de arat
si semi-that.
i curând s'a apucat
câmpul neted de arat
in lungi§
si 'n curmezis.
S'a apucat Inteo joi
c'un plug cu doisprece bois
boi bourei
in coadä codillbei,
in frunte tintärei.
Milnati, copiil
NH, hii!
Ziva toatä a lucrat,
brazdä neagr'a rästurnat
si prin brazde-a semanat
gam märunt si grân de varii
dee Domnul sä räsarä.
Mânati, mrti!
Hiii, hrti!
Si, cât lucrul a sfârsit,
iatá naafi s'a stârnit,
un vânt mare pe pämânt
si ploi multe dupà vânt,
pämântul d'au racorit
si sämânta a 'ncoltit.
Mânati, copii!
Hii, hii!
La luna,
la säptiimilna,
isi umplu cu apä mfina 1)
1) Ca sii-i meargit bine.
www.digibuc.ro
Plugu5orul 29
5i se duse ca sa vadâ.
de i-a dat Dumnezeu roads&
5i de-i griiul räsärit
5i de-i spicul aurit.
Era 'n spic dit vrabia,
era 'n naiu ca trestial
Winati, mrii!
Hai, 110
Troian iute s'a 'ntors
5i din grajd pe loc a scos
un alt cal, mai ntisdriivan,
cum ii place lui Troian,
negru ca corbul
iute ca focul,
de nu-1 prinde locul,
cu potcoavele de-argint
ce sunt spornici la fugit.
Mânati, copii!
Hii, hii!
El voios a 'ncalicat,
la Teghin' a apueat
5i ofel a cumparat,
ca sii facil seceri mari
pentru seceratori tari,
si sal' filch seceri mici
pentru copila5i voinici,
5'a1tele mai märuntele
eu mânunchiu de floricele
pentru fete tinerele
5i neveste ochirle.
Mânati, rag.i1
Hai, hiii!
$'a strâns fine
5i vecine
www.digibuc.ro
si toti finii
si vecinii,
si vr'o trei babe batrane
care stiu randul la pane.
Si pe camp i-a dug
si pe toti i-a pus
la lucrul pamantului
in racoarea vantului,
Manati copii!
Hii hii!
Ei cu stanga apucau
si cu dreapta secerau
si prin Ian inaintau
de pareau ca innotau;
altii 'n urma kr legau,
snonuri nalte adunau,
si clai mandre ridicau
ce la soare se uscau.
Miinati, mai!
Hai. hail
Anoi carele 'ncarca
si pe toate le cara
si djinezi nalte dura
in capul pamantului;
in sterita vantului;
apoi aria-si facea
si din grajd mai aducea
zece iepe
tot sirepe,
si de par di le lega,
si pe toate le maim
imprejurul parului
d'asurpa fatarului').
1) Fata ariei de treerat.
www.digibuc.ro
Plugusorul 31
Mânati, mail
Hai, hail
Iene le mereu fugea,
funia se tot strangea,
de par iute ajungea.
$i grâul se treera
6 flacai 11 vântura.
Dimerlia scutura,
harabalele 'neEirca
la moara le pleca.
Manati conii!
Hii, hii!
Inra hoata cea de moara,
când vazu atatea carii
incarcate cu povara,
si pleca in fuga mare
la cea lunch' de scapare.
Lunca mare
frunza n'are,
lunca mica
frunza-i pica.
Iar morarul, mester bun,
area moara prin catun
si-si lua coloc mitos
6 mi-1 imbitica pe dos;
si-si lua ciocanu 'n brill
si mai lua si un frau;
apoi iute aleiga,
moara cu frau o lega
s'o apuca de calciiiu
d'o punea pe capataiu
www.digibuc.ro
si-i da cu ciocanu 'n sele

d'o aseza pe masele.
Mauati, mai!
Hai, hili !
o lua de laptoc
s'o da iar in vad la loc,
turna d'asupra 'n cos
grâu maruntel de cel ros:
graul s'asedea pe vaträ
si din cos cadea sub piLttrii,
de sub piatra in covata
curgea Mina curata.
Mânati, copii!
Hit, hii!
Troian mult se bucura,
zeciuiala morii da,
pe morar il daruia
apoi calare suia
-voios se inturna
cu flàcii ce
iar boii se opinteau
ruffle scârtâiau.
Mânati, mai!
Iata mândra jtipâneasL

Dochiana cea frumoasa,
c'auzea tocmai din casa
chiotul
scirtaitul carelor,
'n camara cä mergea
qi din cuiu îi alegea
sill)." mare si cam deasa
tot cu pânza de matasa.
Sufleca ea mitneci albe
si-arata bratele dalbe
www.digibuc.ro
Plugu4oru1 33
cernea, maxi cernea,

ninsoarea se a$ternea;
pe sus tobele bateau,
negurele jos cadeou.
Manaji, mai!
Hai, hai!
Apoi mama plamadea
s'o lasa pana dospea;
apoi colaci invartea,
pe lopata mi-i culca
'n cuptor Ii arunca,
apoi iara cu lopata
rumeni ii scotea i gata.
Atunci ea 'mpartea vr'o ciuei
la flacaii cei voinici,
si 'mparjea trei colacei
la copiii mititei,
keg mandrului barbat
ii dadea un sarntat.
Manaji, mal!
Hai, hai!
Cum a dat Dumnezeu an
holde mandre lui Troian,
astfel sa dee si la voi,
ea s'avem parte $i noi;
va fie casa
casa,
sa Ira fie masa
masa;
tot cu mesele intinse
cu fejele aprinse;
tot cu casele grijite
cu buni oaspeji locuite;
$i la anul s traiji,
www.digibuc.ro
sa va gasim infloriti
ca perii,
ca merii
in midlocul verii.
Manati, mai!
Hai, hai!
De urat am mai ura,
dar ne-i c vom insera,
pe la curtea dumneavoastra
departe de casa noastra.
Dumneavoastra aveti parte
de curti nahe, luminate,
varuite,
sindrilite
si cu feresti stralucite;
noi avem bordeie mici,
bune de plugari voinici,
veltucite
lipite
si cu stuh acoperite;
dar cate paie-s la noi
atâfi bani fie la voil
De urat am mai ura
dar ne-i ca vom insera,
avem a trece 'n cale
o dumbravii rea din vale,
unde sunt fete nebune
ce asvarla cu alune
si se leaga de feciori
ca albinele de flori,
le'ncurc' cararile
tot cu desmiedarile.
www.digibuc.ro
Plugusorul 35
PLUGWRUL
(Variantit din Bucovina, dupä S. Fl. Marian).
Bung vreinea,
bung. vremeal
Bade gazdri, odihnesti
ori numai ne arartgesti,
ori plugarasi nu doresti,
ciici te cam posomoresti.
Noi cu plugul ne-am luat
de cu seara ce-a 'nserat,
s'am fi venit mai de mult,
dar uoi nu ne-am priceput:
ca copiii am fricut;
dark' si d'acuma-i bine
aid meine-i sfântul Vasile.
Miinati, bruiefili!
Hal, ILO
Inteo joi de dimineafd
s'a sculat badea din fatri,
dimineata s'a sculat,
pe ochi negri s'a spiilat;
iar sofia dumisale,
prea cinstitä gadzii mare,
un scir 1) alb in ,mâni i-a dat
si s'a sters pe mâni curat,
apoi iarii s'a 'nturnat,
un pieptine si-a luat,
chica neagr' a peptanat,
in straiu nou s'a imbracat.
la icoane s'a 'uchinat
si, iesind afarii 'ndat,
1) otergar.
www.digibuc.ro
din bucium a buciumat,

slugile si-a adunat,
slugilor porunc' a dat
la ocol d'au alergat,
s'au scos doisprezece boi
dintre cei mai buni de soiu:
boi, bourei
in coadti codalbei,
in frunte fintarei;
mici de staturä
buni de trilsurti,
cu coarnele belciugate,
cu aur suflate.
MAnati, biiielei!
Hai, hiii!
i-si luase badisorul
ttivala si plugusorul,
cei doisprece bourei
si doisprece plugtirei;
s'apoi mi-a plecat,
s'a dus la arat
la cimpul durat '),
la ma'ru 'nrotat,
pe un delut ascujit
ca o dungti de cutit.
Ajungand
si 'ncepiind,
a brtizdat
s'a arat
in lungis
si 'n curmezis:
brazdä neagrii-a rasturnal
grâu de varil-a reviirsat,
1) In loc de ,,dur", dela durus. G. Dem. T.
www.digibuc.ro
Plugusorul 37
grâu de vara
cu secara
sa rasara
pana 'n seara,
s'alunge foamea din teara,
pe pagâni de pe hotare,
grau märunt
arnägt.
ei-a dat Domnul, s'a facut,
pe la varii si mai mult.
Manati, fecioreil
Hai, hail
5i-a arat cat a arat,
de lumea s'a. minunat;
iar dadi a 'nserat,
bade-acasa s'a 'nturnat
bucuros,
veselos
c'a iesit gilt' frumos.
Iar dupa ce a 'noptat
atunci, mari, s'a culcat
cu ldica intfun pat,
mândru, mare si 'ncingat,
cu scândurile de brad,
cu-asternutul de argint,
cu ciucuri pana 'n pamant,
cum n'am vilzut de child sant.
Manati, bilietei!
Hai, hail
Dormind cu lelica 'n pat,
badea vis mandru-a visat.
Dimineata s'a sculat,
fata alba si-a spalat,
chica neagr'a peptanat,
cu straiu non s'a 'mbrricat,
www.digibuc.ro
la icoane s'a 'nchinat,

Domnului mi s'a rugat
visul sii i se 'mplineasca
si multi ani sii-i daruiascii.
Manati, feciorasil
Hai, hail
Apoi badea s'a 'nturnat
si din bucium a sunat:
slugile s'au adunat,
slugilor porunc'a dat;
ei la grasd 1) au alergat
si din grasd ei mi-au luat
un cal graur
cu seaua de aur,
negru ca corbul,
iute ca focul,
cu potcoavele de argint
cu zurzuri pang 'n pamânt
si cu frâul de matasa,
cu copiti de iarba grasa.
Mânati, feciorasil
Hai, hail
Ei, in fuga mi s'au dus
si 'ndata i 1-au adus.
Badea-atunci s'a bucurat,
sulita si-a rezemat,
de pe dâns'-a 'ncalicat,
pilmântul a tremurat,
vale au riisunat,
frunza 'n codru a picat,
Sânt_Vasil s'a bucurat.
Manati, baietei!
Hai, hail
1) gra§d, adiell. grajd.
www.digibuc.ro
Plugusorul 39
Dnp ce a 'ncalicat,
p'acel cal neinvatat,
sus la munte a plecat,
sus la munte la vânat.
De vânat el n'a vânat,
ori i eta s'a sbuciumat,
de sbieretul oilor,
de ragetul vacilor,
de cântecul mierlelor,
de tipetul ulilor,
de vuietul valor,
de $o$etul frunzelor.
De vanat el n'a
dar de geaba n'a umblat,
caci in sine-a cugetat
indata mi-a plecat
la grâul cel negrapat.
$i cum a sosit
indat' a zarit
ca grâul cel negrapat
era mândru i curat,
era mândru si frumos,
ca $i fata lui Cristos,
nici prea mare nici prea mic,
cum Ii mai frumos la spic.
Mánati,
Hai, hai!
Atunci singur dumnealui
peste coama calului
hinga grau mi s'a plecat,
trei spice in mâni a luat,
in basma mi le-a legat,
in curea ca le-a bagat
$i spre casa s'a 'nturnat,
lelichii ca mi le-a dat.
Lelica le-a dus in cash'
s'-a pus spicele pe masa;
www.digibuc.ro
casa mi s'a luminat,

copiii s'au bucurat.
Lelica frumoasa,
stapana de casa,
pe masa le-a despicat
si din gur'-a cuvantat
ca nu-i verde, nici uscat,
numai" bun de secerat
Manati, baietei!
hail
Badica s'a bucurat,
la Resnavan a plecat,
auzind c'-acolo-i fier
multime de (46
S'a dus pe ulita mare,
n' afla fier de trei parale;
s'a dus pe ulita mica,
na gasit, zati! nimica;
iar pe ulita din dos
tot fuse mai norocos.
Manati, feciorasil
Hai, liai!
Si-a luat opt oci de fier
si. p'atiitea de otel,
le-a luat
si s'a 'nturnat,
si le-a dat
lui Lionte tiganul
ce lucreazil cu ciocanul,
sa- gateasca seceruici
seceri mari seceri mici,
cum. mai bune de voinici,
de neveste ochesele,
de copile tinerele,
de seama puicutei mele.
www.digibuc.ro
Plugusortil 41
Manati, mai!
Hai, hid!
Seceruica cea mai buna
pentru baba cea batrânii,
seceruica cea mai mica.,
pentru-o zfinti tinerica;
secerile maruntele
cu dintii de floricele
cu manunchiu de viorele
la nepoti si nepotele,
copilelor frumusele,
nevestelor ochesele
cu tâtele bourele,
cu garoafe prin cosite,
cu flori rosii pe gurite,
la cari inima-ti sughitil.
Mânati, mili!
Hai, hai!
Secerile s'au gatit,
pe la toti le-a impartit
si la lucru s'ait pornit,
si la lucru mi s'au dat,
mi s'au dat la secerat:
cu dreapta imi secera,
cu stânga mänunchiu facea,
cu-amândoua snopi lega
si in clai ii aseza.
Walla-0, baietei!
Hai, hail
$i mari, imi secerara,
inteo zi de primavarä,
rasturnând un corn de fearii.
Jar dupa ce-a inserat,
inapoi când s'a uitat,
www.digibuc.ro
au stet snopii
ca
claile
ca stelele
Mânati, bttietei!
liai, hail
Apoi carele 'nearcarii,
pe toate le citrará
girezi mare durarii
in capul
in sterita ') vântului.
Iar badea, de bucurie,
s'a dat lelea 'n sfetie 2)
unde aria sit' fie:
in capul
in sterita vântului,
o arie de anima
putintel seamg,
cu otgon de ibrisin
ca sa" meargii treaba 'n plin.
Mânati, baieteil
Mt, hail
Si, prin vorbe, prin cuvinte,
badea si-a adus aminte
cum are-o herghelie
la pilscut la suhatie 2).
Si, cum sfatul gatat,
pe un murg a natlecat,
la herghelie-a plecat
si-a ales cincisprece iepe
tot sirepe
câte de zece ani sterpe,
1) Mai&
2) In vorbA; sfat.
suhat: pOune, iarbA.
www.digibuc.ro
Plugusorul 43
cu potcoave de argint
ce prind bine la pämant,
care se duceau ca vântul
si nu atingeau pamiintul:
unde calca
scantei iesea
si colb 0-ire&
Mi Inati, mai!
Hai, hail
Cum ni le-a apropiat
In näsada 1) le-a bagat,
noua zile le-a manat
girezile-a treierat;
0, dupa ce le-au OW,
la masura a iesit:
dintr'o claie
o odobaie 2),
dintr'un snop
un oboroc,
dintr'un spic
un metric.
Magi, mail
Hai, hail
Badea-atunci, de bucurie,
ca saracul d'avutie,
cu poala sumanului
turna'n chelna carului;
umplea pumnii, umplea poale
0 turna In harabale,
harabale Imparatesti
cu boi de cei muntenestl,
noull care
cu povara,
si porni apoi la moara,
1) In Joe de trier, le-a pus la trierat. G. Dem. T.
2) Car mare eu patru boi. A. Candrea.
www.digibuc.ro
la morisca cea tarcatâ,

unde dil farina gatil.
Mânati, voinicei!
HAL MP
haá morârita, când
a vâzut venind
care scârtaind,
boii rumegfind,
serbii sbiciuind,
si-a fâcut coada bârzoiu
§i-a fugit prin cele väi:
si-a pus coada pe sNnare
si-a fugit la lunca mare:
limcá mare
frunza n'are,
lunca mica
frunza pica.
Mânafi, feciorasi!
Hi ii, hail
Morarita frumusicä
pa.ste frunzii de urzicil,
paste frunzâ de cApsunti:
adefár, ea nu-i minciunA.
Iar morarul, mester mare,
Crisiu el si-a cui il are,
a sdrit indata tare
cu barosul pe spinare,
cu brâul de Ulna,
cu ciocanu'n mâng,
s'a strigat: ptrrru, ptrrru si nanana!
stai morisca, nu misca.
Miinafi, mtii!
Hai, hili!
Fapucat-o la cercat,
la cercat si la mustrat,
www.digibuc.ro
Plugusorul 45
din gurrt i-a cuvântat:

tinerica and erat,
zici ca narav nu aveai,
dar acum te-ai blirzoiat,
cu &dray te-ai invatat!
S'apoi, curn i-a cuvântat,
i-a i dat un pumn in cap
s'asezat-o pe dulap;
i-a dat un pumn in sele
si a pus-o pe masele;
i-a dat un pumn in splina
si-a tocmit-o pe farina.
Manati, voinicei!
hai!
Apa se izbi
rnoara se porni:
venea, apa venea,
umbla moara de pocnea;
apoi a turnat in cos
grail märuntel de cel ros.
Grâul s'aseza indatä
si din cos cadea sub piatra,
de sub piatra in covata,
curgea Mina curatit
baietei!
Hai, hai!
Badea mult se bucura,
zeciuiala morii da,
pe morar 11 daruia;
pe un murg se arunca
spre cast' se'nturna
cu
care carele mâna.
Badea venea tot râzând,
feciorii veneau cântând
si dn sbice tot pocnind.
www.digibuc.ro
4) G. Dem. Teodorescu
vaile de rasunau,
muntii se cutremurau.
Mânati, feciorei!
Hill, Mil
Iar lelica cea frumoasX,
preumblându-se prin casii,
auzind larma cea mare,
le-a iesit spre 'ntâmpinare
cu mânicile 'nvârtite,
cu mânile rumenite
ca garoafele 'nflorite;
a iesit pe prag afarti
si se uita la povara,
se uita la soful situ
si-i facea din ochi mereu.
Mânati, bilietei!
Hiii, hail
Iarri badea, cum sosi,
carele hgliidui 9,
dar lelica cea frumoasrt,
ca o garoafri aleasii,
se tot preumbla prin meal
si zicea di nici nu-i pasX,
di avea fatil frumoasrt.
Iarri fata dumnealor
ca s'o zfinii-a codrilor,
cu crimasa cu alatri,
cu flori rosii pe gurith,
cu garoafe in cositrt,
tinericii,
ochesicri,
tinericii, sprinteioaril
ca un puiu de criprioarri,
1) le asezit, apoi le deseitreit. G. Dem. T.
www.digibuc.ro
Plugusorul 47
cu ochii ca murele,
obrajii ca rujele 2);
s'orice fecior o vedea
pe data o si 'ndragee.
Manati, mail
Hai, hail
Le lea la diins'o chemaret
s'o tramise in Camara
dup'o sita mfa
de nagarii,
ca sa cearna ptina'n seara,
sa scoata raul din feara,
pe pagani de pe hotara;
g copila frumusea,
ascultand pe maica-sa,
se si duse
si aduse
sita rara
de nagara
pentru noi, plugari d'afara,
s'alungam raul din jeara,
pe pagani de pe hotara.
Manati, mail
Hai, hail
Dar lelichii i-a parut
ca-i prea rara de cernut:
i-a parut sita prea reed
s'a dat-o pe us' afara
si s'a dus singura iara
din papuci tot pleoscaind,
din rochie Wait Maud,
din cercei
tolocanei,
2) roze, trandafiri.
www.digibuc.ro
s'a intrat din casa'n cash

dadu de-o sita deasa,
sita deasti de matasii
pentru dumnealor din casa.
Manati, bilieter!
Hai, bail
cum a sosit acasL
a pus feata dupa masa,
sr a pus-o la cernut,
la cernut i la batut.
din sita feata cernea,
din foi dobele batea,
din sus negura &idea,
la plugari din ochi facea...
Manati, feciorasil
Bui, hhi!
era o baba
batrana si
baba de cele batrane
care stiu randul la pane.
Baba-aceea-a
aluatul a dospit;
dupa ce a pregatit,
a facut la colacei
mai mari, si rnititei,
s'a facut un colacel
rumenel i 'mpleticel,
s'a facut unul frumos
ca si fata lui Cristos,
nici mai mare, nici mai mic
dintr'o mierta s'un mertic;
cu miere mi-1 ungea,
cu zacar 11 zacarea,
in coptor ca mi-1 punea,
www.digibuc.ro
Plugusorul 49
si el mandru se cocea,
pentru plugari tui-1 &ea.
Manati, baieteil
Hai, hail
Din coptor c mi-1 scotea
noua ca ni-1 menea,
s'apoi rni 1-a pus pe masa
s'a luminat In casa;
si 1-a rupt in dourt
ne-a dat i noua,
si 1-a rupt In trii
s'a dat la copii
si I-a rupt in patru
s'a hranit tot satu',
si I-a rupt in cinci,
s'a dat la voinici,
la feciori cu-opinci;
iarä cat a mai ramas
inapoi ca mi 1-a tras,
si 1-a pus in cuiu din dos
ca &A fie 'ndemanos
pentru alti plugari de scos.
Manati, baieteil
Hai, hai!
Si noi nu uram
pentr'un
dar noi va uriim
pentr'un
galbenus de aur
din luna lui Faur;
noi va uram
ca stt capatam
cel putin un leusor,
sau, de nu, un puisor,
66847. -- 4
www.digibuc.ro
sà facern un boldisor 1)
sil-1 avem la plugusor,
sti meargil mai iutisor.
Miinati, bAietei!
Hai, hili!
De urat am mai ura,
dar mi,i cil vom insera,
si-i de mult de ctind uriirn,
de cfind cu plugul umbltim,
si mai avem intr'un sat
la o casii de urat.
N'om li-isa-o neuratii,
ciici lelica are-o fatil,
si n'ar vrea cu capu-odatà
sil steie nesiirutatii.
L'alta, intr'un corn de sat,
stricriticii de viirsat,
d'am ura cilt am ura,
dar de noi tot n'a sciipa!
Manati, bäletei!
Hai, hail
De urat am mai ura,
dar ni-i cii vom insera,
drumurile ni-s departe
si ciirilrile 'ncurcate.
La multi ani cu saniltate
si sti vti fie de bine
ziva sântului Vasile.
Durnneavoastrii. 'n bucurie
d'acum si piinren vecie!
Ahohah0000....
1) Pe semne stramurare, lAt, de Imboldit vitele.

V. D.
www.digibuc.ro
Plugusorul 51
PLUGUSORUL
(din colectia T. T. Buradat
Se scula ist domn bun,
Vasile jupttn,
cu plugul cu doisprezece boi,
boi bourei
in coadti codiilbei;
s'a arat joule
vâile,
vinerge piscurile,
martile
hârtoapele
eat iti luau vederile
Brazdti neagrâ rasturna,
grau in poala el lua,
cu dreapta mi-I asvarlea,
semtina si isprtivea.
Pogoniciul II punea
de grap i mântuia.
Ia miinati, mail
Huuí, hail
Acasti când el venea,
la juptineasa-i privea,
o lunà la ea sedea;
in grajd apoi a intrat
si la cai el s'a uitat:
scoase-un cal negru,
negru ca corbul,
iute ca focul
inselat
inrafturat
cum e bun de'nctilicat.
SA vadii graul a pornit,
de e copt, de-i parguit,
0 1-a gäsit frumos
ea i fata lui Cristos,
www.digibuc.ro
in paiu ca trestia,
in spic ca vrabia,
in gräunf ca maziirea.
Ia miinati, mail
Ist domn bun,

Vasile
de bine ce-i parea,
pe acasti nu (MI:lea:
la tilrg se ducea
imi lua
nouti oca de ()lei
nouii oca de fier.
Porni drept la Stan figanul,
fi-i-ar al dracului mormanul!
Fticu niste secerele
incarligatele
cu dinti de chiptirtitele;
date la fini, finicele,
la nepoti i nepotele;
Ii scoase in ghiata vântului,
in capul ptimântului.
Cu totii când ei sosirti,
la secerat se pornirti:
unii manunchi fticeau
alfii snopi legau
in claie-1 cltideau,
din clai in. care 'nctircau,
la arie ei plecau.
Mai milnati, mail
114i, hili!
Ist domn bun,
Vasile
cu atilt nu se liisa,
ci de grabti s'apuca
www.digibuc.ro
Plugusorul 53
_
in sat la Cegai,
s'aduse opt cai
cu coarne cânite,
unghii potcovite,
cu cozi biciu fäcute:
cu copita treierau
si cu ntirile grâneau 1),
c'urechile vânturau,
cu coada il primeteau 2)
Ia mânati, mail
Hai, hail
Ist domn bun,
Vasile jupâu
cu atilt nu se ltisa,
ci la turma se ducea,
nouti saci Ma Varga-0
dela nouti turme fapti.
Boii el mi-i injuga,
sacii In care punea,
la moiled mi se ducea,
la moarä la Ctiptitan
unde-a fost dumnealui au,
la moará la Vâjiita
unde-a fost baba Dumitra,
la moarii la Siriclia
unde-a fost baba Maria.
Când sosi la moarti
cu atâtea cling,
asa de incfircat
si de impoviirat
moara s'a sptiriat:
s'apucil in lumea mare.
seuturau (G. Dem. T.).
alegeau de paie (G. Dem. T.)
www.digibuc.ro
Mai maim-0, mail

Huí,i, hail
Dar ist domn bun,
Vasile jupan,
lug bracinaru 1) 'n gura,
turul salvarilor In miina
s'o scafita 2)
cu trei triage
alerga
si tot striga:
ptru, ptru, ptru, si nea, nea, nea.
Moara sta
si se uita
pan' punea 'mina pe ea.
Ia manati, mail
Híã, hail
Fticu maina otoboc
o apuca de scoc,
cu toporu-i da cioc! cioc!
s'o tranti iarasi la loc;
apoi grew ca i-a turnat
indat'a macinat
de cu joi
pan'mai apoi.
la mfinati, mail
Hd,i, hail
Dar cea gazda jupfineasa
la obraz nu prea frumoasa
in poarta iesea,
la moara privea
sà vaza carele
harabalele
brtul.
s) straehind midi de lemn. (A. Candrea).
www.digibuc.ro
Plugusorul 55
incarcate cum veneau,

cum veneau i scarttliau.
Manecele-si sufleca,
mânile isi arata,
niste mani negre imbarnite
ca niste tanjeli, parlite.
Dete in sita i 'n covata
si cernu fäina toatä;
facu colaci multi
multi si de cei marunti;
(la la fini i finicele,
la nepof i nepotele.
Un colac a mai durat
de grau de cel mai curat.
liru sa-1 dee in camara,
noi strigaram toti d'afarri:
da ni-1 pe ti§a afara
legea d'asta seara
dac'o fi el de secara,
nu-1 lastim noi ca sa piara;
dac'o fi el si de orz,
Il dam noi lui Mos Gavoz
dac'o fi de grau curat,
11 ducem la noi in sat.
Mai miinati, mail
Hai, hai!
Dati-ne do,i-trei leiori
de banisori,
ca doar nu-i marea
cu sarea.
Dati-ne doi-trei leisori
de banisori
sà facem un boldisor,
sà imboldim cel bousor
in trupusor,
c'a dat plugul
cu totul
www.digibuc.ro
in 'lamina de laptuca,
nu pot opt boi ca ,siel-1 duch,
si inteun os de riima,
totul mi se sfariima.
Dati,ne doi-drei leisori
de banisori,
sit' fereciim fiarele,
fearele, topoarele
ce noi le uitarain iara
aseara pe prisp'afaril
si hotii ni le luara.
N'avem dedit o pingea
si nu 'ncapem toti sub ea.
Dil-ne soldul porcului
cel din fundul podului.
De urat am mai ura,
dar ne-i ca om insera.
Ramai, juptine, sanatas.
sanatos si tot voios:
ate paie pe cash
atiitia lei pe masa,
ate pietre la fântanuí
attitea oale eu smântana,
elite trestii groase
attitea vaci Riptoase.
Si la multi anil
ORATII DE NUNTA
(Dela 8 Ian. inainte).
Institutiunea casátoriei a avut o impor-
tanth cu atilt mai mare, cu cti.t ne scoborim
mai adânc in vechimea poporului rometn. A-
mintiri strAmosesti, poezie suavh, amestec re-
www.digibuc.ro
Orafii de nunta 57
ligios, petrecere si. cantece felurite la nunti,

trebuesc cantate.
Oratiunile de aci si legendele de mai la
vale, abia ne pot forma o slabit idee despre ce
vor fi fost nuntile domnesti In secolii XV,
XVI si XVII bunaoara nunta fiicei lui Vasile
Lupul al MoldoVei, despre care ne vorbesc cro-
nicarii deoarece pana astazi ele se pot con-
sidera ca cea mai insemnata manifestare a
vietii .poporului.
Trecand peste petirea" fetei prin asa nu-
initii petitori", si petitoare" voiu O. constat
câ nunta romaneasca are trei parti deosebite
si tine neaparat trei zile: sambata spre seara
la casa miresei, dumineca la casa mirelui,
luni la socri (parintii fetei) si la nuni, cand
se cânta uncropul". Aspectul dramatic atragä-
tors II constitue ceata calareata a conacerilor",
frumoasele lor oratii", veselia de care sunt In-
sufletiti si pe care o stiu comunica tuturor.
Cat despre jocurile nesfarsite, despre mesele si
ospetele cele des repetate, despre vechile ba-
lade, pe care lautarii mai mult le declama de-
cal le cântä, despre glumele si rasul ce se
provoaca cand se striga darul, toate acestea
dau nuntilor caracterul unor adevärate ser-
bari omerice.
Tot nuntii apartin cererile de iertaciune"
din care se vor cita mai la vale o varianta
din Husi, alta din tatul Attirnati si a treia din
www.digibuc.ro
manuscriptul lui Radu Zugravul, din care d-1

M. Cogalniceanu a publicat cäteva parti inte-
resante 1).
Sub aceastä rublica am Inserat, la fine, $i
oratia ce se rostea mai Inainte la Incoronarea
Domnilor, publicata de d-1 B. P. Ha$deu
dupa recitativul jbatreinului boier Vasile Cris-
tea din Basarabia.
REGULILE NUNTILOR
care in vechime se piizeau cu nestriimutare,
care de ogre bunii locuitori sitteni se ptizesc inch,
pang, astázi.
(Brosurg de Ion Mftrza, Husi, tipografia asocia-
tilor, 1872, pagina 213).
Când un tânar se Insura, daca lua pe tà-
nära-i sotie din alt sat, trebuia sä mearga mi-
rele de sambata, dimineata ca sa aduca icu
nunta pe mireasa.
Asa, Inca de vineri seara, se filcea invitare,
adicd se pofteau tinerii si tinerele la casa mi-
relui, unde jucau o jurnatate de noapte. A-
tunci se Tofteau fläcìíii, cari aveau cai buni.
A doua zi pleca mirele cu ei, ca cu un fel de
o$tire.pentru aducerea miresei. Erau la numar
1) In Revista pentru istorie, arheologie i filo-
logie".
2) se Oseste in piesa sa Ritzvan i Vidra, din
Biblioteca pentru toti.
www.digibuc.ro
Oratii de nuntg 59
pâng la 50 tineri cáldri, 10-15 trgsuri cu cai

si un car cu 4 boi. Lgutarii (muzicantii) nu
lipsea. In satul unde era mireasa iargsi pica
nunta la casa miresei. o altg cos& din veci-
ngtatet era pregatitä ca gazdg, unde trebuia
sg tragg mirele cu suita lui. Mire le, ajun-
gând In marginea satului unde era mireasa,
se oprea acolo cu, toatä suita i trimitea in-
nainte doi tineri cAlgri pe cai buni, cari ti-
neri se numeau congcari". ,Acei vestitori, a-
jungând la casa miresei, improvizau urmgto-
rul discurs:
Bung ziva, bung' ziva,
hora frumoasg,
jupâni dumneavoastrg!
Am venit sá vg intrebgni
de bung vieatg,
vedem
cg dumneavoastra
vietuiti bine si frumos
din mila Domnului Cristos.
Vil rugam sá ne-argtati
care este gazda solilor:
sá iasg sg ne dea soliile,
sg ne spunem poruncile;
cg noi prea mult nu zilbovim,
ci cui ni se va argta
de sfetn;ic impgrätesc
aluia numai sg vorbim.
Al nostru tângr impgrat
de Dumnezeu incoronat,
mare oaste-a adunat
si la vinat a plecat
www.digibuc.ro
prin câmpii infloriti

prin codrii Infrunzit,i
prin vrti adânci
cu izvoare reci,
având pentru osteni
buti cu vin
balerce cil rachiu.
Ai-ungând In vâniitoare
pane la jumätate al
al nostru tânár impgrat
de urma unei fiare-a dat,
de care fiará
toatti oastea se miarii;
si cu totii in loc
sfetnici i filosofi
au stätut
sfat au tinut.
Unii ziceau c'ar fi urna din rain,
sit' fie impäratului de traiu;
altii ziceau c'ar fi urm it. de fiare
fie imparatului de Impreunare.
Al nostru tânär imparat
foarte mult s'a bucurat:
in sertri de aur s'a înilfat
peste toatil oastea-a ditat,
ne-a ales pe noi
voinici mai cu sfat,
mici de stat,
dar buni de sfat,
cari avem cai de alergat,
inainte ne-a mânat
pre câmpul cerului,
pre semnele pämântului,
dându-ne poruna impariiteasdi
ea f,iara sä i se gäseascli.
Deci, väzând c steaua
www.digibuc.ro
Oratii de nunta 61
dupà care-am pornit

aicea s'a oprit,
d'asupra astei curti impariitesti,
inconjuratil de osti lumesti,
noi aici ani alergat
ca sau fiara sti ne daft',
sau urma ei sti ne artitati.
Cà al nostru tâniir imparat
odinioarà s'a mai preumblat
si 'n aste locuri a aflat,
in grildina dumneavoastrii
o floare mitndra si. nagiastrit
inflorind
si. nerodind.
i, iartisi sfat facemd,
hotilri s'o ceall
ca s'o sruleasdi
in griidina impratiteascii,
ca cea mai frumos sii. 'nfloreascii
si sà rodeascil
si pe parinti sii-i multumeasca.
Asa dar, jupttni dumneavoastrrt,
pentrucá ce cautrtm
aici la dumneavoastrii afliim,
semn trebue &A ne daft
si la fritnele cailor s5.-1 legati,
ca de departe sit vadit
tântirul nostru impArat
di pe unde-am umblat
este lucru cu-adeviirat;
ca noi inapoi ne'njfirtejim
tântirului imparat sii.-i vestim.
Si pe dumneavoastrii vii rugrim
ca conac impiiratului
g ostasilor lui sii atilt
si totodatrt sii nu vrt sptiimântati,
www.digibuc.ro
cad, când s'or lovi obusurile,

atunci s'or alege vitejiile.
DupI, finirea acestui discurs, se bagA cAte o nA-
fram A. frumoas A. la frAnele cailor conAcarilor
tnsotiti si de un cAlluz dintre nuntasii miresei, se
reintore la punctul unde asteaptl mirele cu ai sal,
revin cu totii, trAgand la gazda ce le este pregA-
titA si unde Incep a danta nuntasii mirelui; iar la
casa miresei danteazI nunta miresei, vizitandu-se
ambii nuntasi fare ei, Insii tot cu oarecare seriozi-
tate. DupA aceea rnirele trimite daruri miresei prin
vornicelul au, care, ajungAnd dinaintea miresei,
pronuntA urmAtoarele:
Ajungrt-te voirt bung

pre dumneata, jupftneasrt
mireasà!
Bucurri-te i te veseleste,
cii juptin mirele,
de când veselie s'a apucat,
la Tarigrad a plecat
$i din ate a aflat
de toate a cumparat
$i intr'o corahie le-a 'nciircat
$i Inapoi pe mare s'a 'nturnat.
Dar, când a fost la jumitate cale,
s'a stfirnit o furtunrt mare,
un vânt despre riisarit
foarte iute $i cumplit,
$i pe to-0 corribierii i-a 'necat,
numai until a sciipat
p'o sciinduril de brad.
1) Prin cuvAntul obu.s se Intelege and se In-
tAlnesc danturile mirelai i miresei, precum se va
vedea mai la vale (G. Dem. T.).
www.digibuc.ro
Orafii de nuntà 63
Cum valurile 1-au purtat

la mal I-au aruncat
jupanului mire de $tire-a dat
zicându-i: fa, juptine mire,
cum hi putea
ea de corabieri
ne-am luat nridejdeal
Iar jupânul mire,
dac'a aflat,
foarte tare s'a turburat,
pre alt cal a'neglicat
$i apoi la Tarigrad
a plecat
din citte-a aflat,
a doua cumpârat:
marfrt subfire $i aleasrt
pentru dumneata, juptineasti inireasrt
Ti-a cumparat un fes
de la intrtiul casrigin
ca fie cheful deplin;
fi-a mai cumparat
un bucealâc de mritasa
ca SA-fi fie de purtat prin casii;
o cutnie pentru rochii,
cea mai aleasa,
ca sti-fi fie de mireasii;
tulpane, calfuni $i legritori,
ca &I-0 fie de suirbátori;
fi-a mai cumpârat o oglindä,
cea mai frumoasri,
la care sä te gilte$ti ca mireasil;
fi-a cumparat $i stipun,
tot de Tarigrad,
ca fie de spillat;
apoi fi-a mai cumphrat si smochine
cu dulceafil din lume,
ca tot omul sIl se mire.
www.digibuc.ro
Poftim, pune mâna

si le ia cu toatii inima.
Mud mireasa tntincle mana spre a le lua, un
vornicel glumet le retrage si ziee:
Ia mai ingildue,
jupfineasa mireasil:
nu te gräbi cu luatul
cum te-ai grilbit cu märitatul,
cu toate cit si jupiin mirele
s'a prea graft cu insuratul,
ca sit nu te-apuce altull
Apoi iar i le da, zicand:
Ei, poftim acuma,
pune milna
si primeste cu toatii inima,
si cauth mai voioasd,
c'ai plecat spre-a dumitale casil.
and bucatele sunt gate, merge un sol de
pofteste pe mire cu toatd suita lui la masd, In
case unde este mireasa. Mire le trebue sit vie
cu nuntasii, juchnd un dant, In capul cdruia
este unul din cei mai ghibaci Mai, care
poartd numele de vornicel". Nuntasii miresei
iardsi. Incep un dant, pe care-I Intocmesc ast-
fel, cd prind toate intrdrile In casa miresei, o
custodieazd asa Incht mirele sd nu aibd pe
unde intra In casa, tinându-se flaclii bine In-
clestati de degete, ca sd nu poata fi rupti In
nicio parte a dantului, care apdrit intrarea
In casa miresei. Mire le ajuns cu dantul situ in
www.digibuc.ro
Oratii de nunta 65
ogradä vornicelul (care este pus in capul dan-

0.110 trebue sit aib5, bagare de seamä, ca un
bun general, ca prin pasul dansului condus de
el sä Inele pe adversar a se depärta de la in .
trarea casei, spre a putea näpädi In casä. Daca
aceasta n'o poate face, cautä in care parte a
dantului miresei i s'ar pärea fläcäii cu mai
putinä forta, ca sä dea asalt, adia, sä se iz-
beasca printre ei, spre a le putea desclesta de
getele, sä näväleasa, la usi. Se intAmplá de
multe ori, ca niciuna nici alta sä, nu se poatä
face. Atunci nunul cel mare" trebue sä dea un
dar bänesc gardistilor miresei i numai astf el
inträ in casa de se aseazä la masä (pe care de
multe ori se räcesc bucatele, pânä sä se de-
cidii victoria dantului). Pe timpul când nun-
tasii mirelui mesesc si când sunt pe la jumä-
tatea mesei, nuntasii miresei incep a striga
de-afara pe la ferestre: prapur, prapur Si,
daeä dinAuntru li se Intärzie räspunsul afir-
mativ, pun sub sechestru mantale, sele, ba
chiar si cai de ai nuntasilor mirelui, cici le
cer o nouti luptd pentrucl fata e din satul lor,
cäreia sau 'trebue O. se supura, sau sä o
räscumpere cu bani.
Dupä ce se secant dela masá, se trage carul
cu 4 boi i alte träsuri, pentru a se IncArca
zestrea miresei, care (aim% de vite) se corn-
Steag.
www.digibuc.ro
pune din: o ladd sau cloud, plind de pânzeturi,

de in si de câneprt; felurite pânzeturi de bo-
rangic; servete, fete de masá, prostire; cel pu-
tin 12 perine, mai multe lávicere si scoarte (co-
voare) alese, lucrate de mireasd; sute de coti
de pAnzd, saci si toluri de pus pe care. Aceastá
zestre, stAnd strânsd deasupra lazii si asezatá
cu build ghibácie, in timpul and se apropie
ridicarea ei de pe ladd, cloud copile, cu cate o
naframd in /nand, sunt suite si asezate lângd
ladd. Aceste copile se numesc cuscre". Läu-
tarii Incep a cânta cântecul obisnuit la ridi-
carea zestrei; fldaii, nuntasii mirelui, se rd.-
pád sd, ia zestrea cu asalt. Copilele (adia
cuscrele) ii resping, ardtându-le ndframele ca
semn poruncitor O. nu se apropie. In fine,
dupd mai multd hárdtealä, incepe a se ridica
zestrea de pe ladd, a se juca si a se chiui de
atre nuntasi iprin strighte ha, MI", si asa
se aseazd In carul si in trásurile ce sunt pre-
gatite. Când Ina, voiesc 0, scoatá läzile, atunci
se pun doi la usd, Inf igând cutitele in usorii
usii cruets, si nu dau drumul läzilor pand
când nunul cel mare" nu pldteste o dare M.-
neascd.
Dupd aceasta, se ia iertaciune mirilor dela
párinti. Asa nunta cu mirele, si acum si cu
mireasa, gata de a pleca, se impiedecd de nun-
tasii de sat, cari le cer prapurul si cari, pen-
tru acest sfârsit, le-au sechestrat si din lu-
www.digibuc.ro
Oratii de nuntli 67
cruri. $i asa se decide lupta prin alergarea

cailor. Pentrud nuntasii miresei sunt pro-
vocAtori, apoi ai mirelui au dreptul BA plece
d'a fuga inainte si ceilalti sa-i goneasd din
urmA, pAnl-i ajung; iar dad-i ajung, trebue
resfrAngA indAdt, sA-i ia in mijlocul lor
ca prinsi. Dac5, se impotrivesc, atunci incep a-i
mAsura cu bicele ce au in mâna, croindu-i pe
spate; dad alergAtorii miresei nu ajung din
fuga cailor pe fugarii mirelui, atunci se in-
tore inapoi, II inconjud si-i iau In mijlocul lor
ca prini. Biruitii trebue sA se rAscumpere
printeo dare bAneascd, incepand dela un gal-
ben In jos.
Ajungând nunta sAmbAtA noaptea la casa
mirelui, petrec pAnA de cAtre ziuá, vorbind
despre bravura sau miselátatea fiedrui tânár,
cum s'a purtat in luptA. In ziuA, se imprAstie
pe la casele lor. Nu dorm decât o orA, i apoi
dumined dimineata, sunt toti adunati la casa
mirelui, spre a se face preparatiuni pentru
mergerea la bisericA, spre a li se ceti de cAtre
preot cununia si a primi astfel acea legAturA
sacd. Asa, in ora pledrii la bisericA, se aseasI
afará, dinaintea casei, scaune, pe care se pun
pArintii mirilor i cele mai d'-aproape rude;
dinaintea scaunelor se astern lAicere, pe care
se pun mirele si mireasa in genunchi, pentru a
cApAta binecuvântarea pArintilor. La capAtul
www.digibuc.ro
68 G. Dem. Teodorescn
scaunelor din dreapta stä un tânto 1) care

pronun t6. un discurs, IncepAnd prin a zice:
Ascultati ascultafi
dumneavoastra, cinstiti nuntasi,
dumneavoastril imprejurasi,
ca: noi acestor parinti
ne-om ruga
si dumnealor pe fii i-or ierta,
c. noi ne-om smeri
si de rost ora gri
dumneavoastrii, cinstiti parinti,
care dela Dumnezeu sunteti randuiti
ca i pomii cei roditi
ce-si fac rod
din ramurile lor
si din rticoare
rildäcinile bor.
Cautati spre fii dumneavoastrá,
cad au fngenunchiat,
milostiviti
cu duhul blandetilor stt-i iertati
binecuvântafi 2),
a nu sunt fii shi triljascil
pkintilor stt nu greseascii,
cà si pìlrinfii mult se neciljesc
pang pe fu li cresc
si de toate-i feresc.
Cà asa i Dumnezeu
a Ricut cerul i pilmfintul
1) vornicel.
2)Pitrintii se scoalit in picioare, de cAte ori li
se cer binecuvfmtarea i roatesc: Dumnezeu
ierte t}i sft-i binecuvinteze".
www.digibuc.ro
Oratii de nuntä 69
numai cu cuvântul,
marea si toate dinteinsa,
numai cu zisa,
impodobind eerul
cu soarele,
cu stelele si luna
pe care le vedem totdeauna,
iar pamtintul
l-a impodobit Dumnezeu
cu muntii si magurile,
impreunä cu väile
intru care träiesc fiarele,
si tot felul de copaci,
care-si dupti roada sa,
c'aqa a poruncit sfintia sa.
Dup'acestea dupä toate,
ca Dumnezeu cel ce poate,
a facut si raiul
despre rásärit
osebit de'acest parnânt,
si in raiu a zidit
pe strämosul nostr' Adam,
din care ne tragem neam:
cu trupul din pämânt,
cu oasele din piaträ,
cu frumusetea din soare,
cu ochii din mare,
cu toate stichiile trupului
osebit d'ale sufletului.
Si, suflând Dumnezeu cu duhul
a inviat si trupul.
$i, vaziind Dumnezeu
cä nu e bine un om singur
sa staptineasca piimântul,
a orânduit somn lui Adam,
si si-a intins mâna sa
g i-a luat coasta din stânga
s'a zidit pe stramoasa Eva.
www.digibuc.ro
Adam, desteptându-se din somn,

graia si prorocea zicând:
acesta este os
din oasele mele
si trup din trupul meu,
de aceea ea
se va numi sotia mea"!
$i de atunci lasà fiul
pe tatiil si pe mama sa
si merge de se lipeste
de sotia sa
si se fac amiindoi un truP,
pentru c'asa Dumnezeu a vrut.
lust]. dup'aceea Adam a gresit
si din raiu a fost gonit:
dar Dumnezeu s'a milostivit
si a doua oarti l-a primit
si i-a zis: Adame, Adame,
cresteti si vil inmultiti
,ca nisipul milrii
$,i ca stelele cerului,
si pe primânt sil triliti
si sii-I stilpâniti"!
$i de atunei se trage
vite
si seminte
pârai ce-a ajuns rândul
si la aceste douri mlidite,
ce stau plecati
ca dumneavoastrri, OHO,
si-i iertati
si sti-i binecuvântati
precum a binecuvântat
Dumnezeu pe Iacov
si Iacov pe cei 12 patriarsi,
care de Dumnezeu erau ale$i,
crici binecuviintarea pur,intilor
Intireste casa fiilor,
www.digibuc.ro
Oratii de nuntrt 71
precum i blestemul Orintilor

casele fiilor:
'ar fi pe temelie de piatrri,
risisoeste
o risipesie pânä 'n
d'ar fi pe temelie de lut,
o risipeste piing 'n pämânt.
Asa, fiindc'ä si aceste middite
Dumnezeu le-a orânduit
ziva de disätorie,
ca unui pom inflorit
când e gata de rod,it,
asa vremea a venit
fiilor dumneavoastrii
de cilsiitorit,
care, fiind de dumneavoastrX
nilscuti
si crescuti,
or fi luat greseli naintea pririntilor
ca ierbele câmpilor.
Ca, precum Duninezeu
porunceste câmpiilor
d'usuca verdeata buruienilor,
am si dumneavoastrii, piirinti,
toate in pämânt sä liisati
si fu sii vii iertati,
ca sa fie de pririnti iertati,
si de Dumnezeu binecuvântati.
In veci amin
si nve un pabar de vin
si o naframä de in
ca sterg gurita de vin.
Indatä apoi se leagil o frumoasa na,framä,
cusutä cu fir, la un baston, care se dii in maim
vornicelului. I se (IA i un pahar cu vin, pe
care, inainte de a-I rädica, face o urare:
www.digibuc.ro
Ceas bun,
noroc sii vti trimeattt
milostivul Dumnezen.
Ast'a dumneavoastril cale
si impreunare
sii fie cu stirea sfintiei sale.
Dumnezeu sil vá daruiascri
}milli din roua de sus
si din grásimea piimantului de jos;
tária lu.i Samson,
bogátia lui fov,
frumusetea lui David,
intelepciunea lui Solomon,
stemil cráiascá,
coroanii 'mpáriiteascá,
scaun domnesc.
si toiag stapänesc.
$i asa sii tráiti,
sit faceti tii si fete,
srt fiti pomaná pärintilor,
bucurie fratilor,
laudii vecinilor,
si gazdá oaspetilor,
si lui Dumnezeu eel sânt
cu roadii pe pilmânt;
crt eu nu stiu a ura,
dar Dumnezeu se va 'ndura.
si tot fnainte de a pune paharul la gurá, vor-
nicelul mai face si urári glumete, ziand:
Inchin si la o copilá
oachesa de colea,
dac'o vrea,
iar de n'o vrea
oiu face pe ici pe colea
s'oiu da si eu peste-a mea.
Sus pod,
www.digibuc.ro
Oratii de nuntii
eu poate oiu bea tot,

iar tu, pântece, nu te bucura
cá nu te-i mai siltura,
cum nu se satura iadul
de strans ispravn.ici, ocolasi,
popi, voinici
Dupa aceasta, nunta pleak:a la biseria si,
revenind acasa, se pune mirele cu mireasa in
capul mesei pe ate o perin4, iar vornicelul
st4 la o margine a mesei, i bleep apoi a veni
consrttenii la nuntä, aducând daruri. Unii a-
duc câte un curcan, curci, gâste, rate, glini,
altü butoaie de vin; altii osebite legume; toti
inrratneaz5. aceste daruri vornicelului. Dânci
apoi mâna cu mini, le ureaa. multi ani".
Vornicelul, primincl darurile, pronuntä urma-
toarele:
Ajunei-te voia bund
pe dumneata, jupâne mire,
pe dumneata, jupâneasa
mireasrt,
srt va bucurati
srt vrt veseliti,
ciliatrt fratii dumeavoastrrt
vi se inchinii cu colaci.
Colacii dumnealor sunt:
0 eruscii cu pene,
care vii este trebuitoare
la astil cinstità vreme,
asa vrt roagrt,
ea colacii srt le primiti
cu dragoste sii le multumiti
1) Dug este pasäre.
www.digibuc.ro
Mirii rilspund: foarte multumim!" Nunta

joacd duminica toatá ziva, fiind ziva tineri-
lor, a fläailor si a fetelor, iar duminicA seara
se poftesc toti satenii, cei cAsittoriti la masa,
care incepe seara cam pe la zece ore Inainte si
clureazd panA a doua zi. Masa se compune de
multe ori piing la o sutá pdrechi de oameni.
Fiecare primeste Inaintea mesei câte un pàhä-
rut de ,Tachiu si câte o bucátia, de pane. La
masá se (IA: intai bors de pasAre cu tocinä-
gei 2), apoi ostropâturi, pe urma rácituri, apoi
gMuci 2), dupá ,acestea se dau plachii, uneori
fâcute cu orez, dar mai de multe ori ameste-
cate cu bulgur si cu päsat3); apoi vin frip-
turile. Atunci Incepe si inchinarea paharelor
si a colacilor. Se Inching nunului celui mare"
de atre vornicel doi colaci si doua pahare de
vin, unul pentru nun si unul pentru nuna 4),
zicând vornicelul:
Ajunga-te voia buná
pe dunaneata, jupâne nune mare,
si pe dumneata. upfineasa nunti mar
Seara a'nserat
si noi bunil-vreme n'am dat!
1) Tditei.
2) Sarma le.
3) Grdu pisat si rneiu.
Paharul nunului este de trei ori mai mare
ea al nunei.
www.digibuc.ro
Oratii de nuntli 75
Iatrt finii dumneavoastrg vi se inching

cu dcki colaci
de grim frumos
ca si fate lui Cristos,
si cu aceste doug
pahare de yin,
ca si gl din Cana-Galileei de bun
si vii roagti ca colacii
si paharele sti primiti
si cu pliicere sii le multumiti.
Nunii primesc paharele si colacii, multg-
mesc, ureazg pe mire si pe socri mari, lgu-
tarii cântg un vivat din cele mai alese pentru
nuni si le ridia paharele juandu-le dupg
cântecul cântat de lgutari. Dupg aceea, nunul
pune pe un taler pane si sare, pe care pune si
un dar de bani. Dupg aceasta fncep a se In-
china succesiv ate doug pahare de vin la fie-
care pereche de oamenii conmeseni tot in a-
ceeasi rânduialg, &aid fiecare darul sgu de
bani, dupg putere. Mesenii petrec pting a doua
zi, luni, and se suie pe casa celui cu nunta,
suind si Mutarii acolo; pun masa fn vârful
casei, pornesc apoi prin sat, Mcându-se In
chip de ostasi, legând la gajul unuia câte un
fedeles mare, dându-i si doug ciocane de lemn
cu care bate an fedeles. Luni seara iargsi au
rnasg. Luni, de cu ziva, se porneste prin sat
o nevastg tangrg, rudg a mirilor, cu un baston
In rating la care are legatá o basma rosie, cu
un clondir de vin, cu un läutar dupg ea, care
www.digibuc.ro
pofteste luni seara la tJncrop" pe cei cari au

fost la masa cea mare. Luni seara, adunân-
du-se mesenii, se pun mesele. Intl li li se O. vin
fiert si amestecat cu miere; mai tArziu se dau
bucate, apoi iaräsi Incep InchinAciunile de pa-
hare si darurile de bani, insä cam pe jumâtate
de cum s'au dat la masa cea mare. La masa
dela uncrop, vornicelul face Inchinare de pa
hare mai cu multe glume, ziand:
Ma inchin dumitale,
juptine (atare),
cu aceste pahare
de bauturil
intr'unu-i vin de Odobesti
sii bei sä te veselesti,
intr'altul vin de Cotnar
sr,. Tali mâna in posunar.
Si astfel nunta inceputA cam de joi seara,
de and se cerne prima Mill pentru a se pla-
madi lama trebuitoare pentru nuntä, se sfâr-
seste marti seara. Duminea, la o sgptámânä
dupg cununie, vin parintii si rudele miresel
la casa nouilor Insotiti1), and se face iaasi
mask ins6 in familie. La a doua saptämând,
se duc tinerii la piirintii lor, la pArintii, fetei
(miresei), iaasi de cale primaa", si aci se
rnântuie totul.
1) Aceastii venire o numesc: ,,de cale primarl".
www.digibuc.ro
Oratii de nunta
ORATIE DE NUNTA
.(Rostit il. de conacerul G. Rafaill In ttirgul Urzi-
ceni, la nunta d-rei Stoics.. Comunicatg. de d-I St.
Stoica, fost ofiter de artilerie, 1869, Albinia
Pindului).
Colacerul: Buda dimineata
cinstiti socri mad?
Socrul: Multumim noi voila,
tineri voinicil
Cu ce treabá mare
ati venit la -noi?
Colacerul: Acum dar, socru mare
ea ne-ati facut intrebare
de ce adica venirrim
si la usii ne opriram,
ne vom da raspunsul. Insa
sa va tineti gura stransa
si sa taceti ca pamantul
ca sit' ne-auziti cuvantul.
Ce ne'ntrebati dumneavoasträ
In grab' de venirea noastra?
Cei aceasta tinerime,
ce e aceasta multime?
Aste fete ursi vazura
de tint ochii si case' gura?
N'au mai vazut oameni Inca,
si se tern ea le manancra
No,i am mai umblat s'alt'datii
pe aiurea, ca s'ast'data,
si asa nu se mirara
nici ce &Ram" ne intrebara:
acurn toti y'ati strans gramadä,
ca si cum ati cauta sfadaI
Oare voiti noi, de teama,
sa stam si sit' va dam searnii?
Dar nici prin gand sa va treaca
o asa parere seacal
www.digibuc.ro
Nu ne spetiem de lume,
cad purtam de voinici nume;
nici ne ingrozeste vantul,
cad stim sa ne dam .puvântul!
Dacil voiti si vii place
&A va raspundem cu pace,
o luati cu incetisorul
sa vorbim cu binisorul
ca mice, cu lingaduiala,
se face cu rânduiala.
iar rapede când se cere
nu se face cu placere
de aceea, lasand gluma,
ascultati la noi acuma.
June le nostru imparat
frumusel ni s'a sculat
intr'o zi de dimineata,
dup a norilor roseata.
Vrând sa plece 'n vânatoare
cu tineri, cu pompil mare,
s'a sculat, s'a gatit bine,
s'a armat cum se cuvine
si, lutind bucium, indatä,
buciuma cu el odata.
Strânse el ostasi multime,
tot voinici de calarime
si ageri, cu maiestrie
la arc .5i. viinatorie.
Apoi cu ei pe racoare
a plecat la viinatoare
sa incureze
sit vâneze
muntii
cu dealurile
padurile
www.digibuc.ro
Oratii de nuntil 79
cu umbrele
viiile
cu luncile.
Astfel, umbliind ziva toatil,
ocolit-a locul roatil
"Anil la amiazii spre searti
fruit a vâna vr'o hard;
i atfit se desgustase,
incftt era sii se lase,
dar se 'Area c'o pallieà
ii tot zicea sil se duct!".
El, cu arc, srigeatä'n mânti,
ajunse la o fântiinri
si, vrizând urmil de fiaril,
aci toti desctilicarti
sti se uite, sa priveascil,
ce urmil o sti ghiceascil.
Stand dar astfel fiecare
i privind-o cu mirare,
mi-am zis CA e ziinii
(aib.o imptiratul de mânti!)
altii cti-i floare criliasii,
(aib'o imptiratul mireasa!)
Deci, cu-aceastti cuvântare
pe'mpiiratul l-atlitaril
§i fricuriVn gaud sti-i vie
sti hottirasa, sà tie
din ce parte acea zânii
a venit pe la fântânti
cu inima 'nfocatà,
plecil pe urnm-i indatti.
Dupti dânsa se tot duse
pfinri vilzu crt-I aduse
cu toatil o§tirea noastrà
drept curtile dumneavoastili,
unde a zririt o floare
www.digibuc.ro
ca o stea strillucitoare,
care de crescut tot creste,
de 'nflorit tot infloreste,
iar de rodit na rodeste,
caci pamântul nu-i prieste.
De aceea imparatul
Melt Irani sine sfatul
ca p'acea frumoasa Hoare
si dulce mirositoare
s'o ia ca sa stralueeasca
la curtea imparateascd
unde locul sii-i priiasca
sa creased,
sa in floreaseti,
odrasle sa odrasleasca,
sa-si dea rodul la iveala
si tuturor din priveala.
Asa imparatul ¡tine
in gaud dupa ce isi pune,
se uita, locu 'nsentneaza
dupa a stelelor raza
si se intoarce indatti
cu inima neimpacata
si cu ganduri doritoare
pentru rumena lui floare.
A doua-zi. de dimineata,
la a norilor roseata,
se imbracii, se incalta,
pe schri de argint se'naIta
si, pe cal alb voiniceste
incalecand, se opreste
si, peste ostirea toata,
intordinduil ochii roata,
pe noi corticeri ne-alese:
cu mustatile sumese
pe atati cai, RIO ca smei,
www.digibuc.ro
Oraii de mined 81
cu capete told de lei,

cu coamele poleite,
c'unghiile zugrivite,
care, cänd incep sii saie,
din nari arundi viipaie!
Iara, dupd ce ne-alese,
el cu vorba ne trimese
dupa iubita lui floare
si foarte mirositoare,
s'o duccm sit straluceascrt
la curtea imparateascii!
Noi am plecat tofi indatti,
dupLi vorba lui cea datrt.
Nu stiuram seama bine
sa venim pe drumuri Line,
ci ne-am indreptat pe stele
s'am venit tot dupa ele,
peste munpi i este sghiaburi
peste sute de dealuri,
mâncând
bând
impreonrt
cu cântari, ca Ioie bunti,
'ntreband in calea noastrii
tot de curtea dumneavoastrii;
asa steaua dorita,
imparatului
aci din ochi o pierdurim
si Cii s'a pitit vazuram.
Dafi-ne dar acea floare,
acea stea stralucitoare
cu raspunsu 'mpreunet,
vii poftim i voie bunii!
Nu rilspundefi vorbe rele,
cii apni vil vin mai grele.
Noi nu suntem, buntioarg,
srt indrugam ca la moarti,
66847. - 6
www.digibuc.ro
ci dam Torba mirelui,

porunca 'mpiiratului.
laca §i fermanul 1) lui.
Este carte lâtineasca:
puneti ca sit T'o citeascit!
De nu stifi, ca de ciirbune
TA feriti mâna a pune,
.% chemati popa sa T,ie,
cit el littine§te §tie;
dar nu Tr'unul barbti-lunga
trei zile sit nu-i ajungá,
nici vr'unul cu barba rarit
sá ne tie pan' deseard,
nici Tr'unul eu barba deasä
s'o citeasca ne'nteleasa;
c,i de cei ce §tiu sa suet,
ca s'o citeascii pe fuga,
ca... nu-i carte latineascit
ci, cum Tedeti, plosca noastrii
cu Tin dela Dealul-mare,
(când befi, c5ciula vil sare!)
cu Tin dela 1, alea-lu ugh
(când befi, faceti gura pungä!)
Poftiti de 'nchinati odatil,
TA udati gura citscatil,
'o trecefi din mitnii in mânti
sa ne dati pe acea z'ana
ca s'o ducem la 'mparatul
si s'ai contenim tot sfatul.
Nu ganditi ca vorbim glume
ori nisca,i basme din lume,
ei vil gâtifi cilt mai tare
cu cele de ospätare:
1) Aci arata plosca cu vin. Firman: poruna,

dela sultan.
www.digibuc.ro
Oratii de nuntii 83
aduceti fânul in care

s'aiba caii de mancare,
taiati junci cu carne grasa
sa dati oaspetilor masil,
strangeti fete frumusele
ca sa dam hora cu ele;
apoi mai gatiti si case
imbräcate cu matase
pentru ostasi, umbrare
in loc de 'ncapere mare
Intindeti ma,i multe mese,
puneti bucate alese
5i cofeturi Mug' aceste,
c'asa obiceiul este.
Iar cumva de nu se poate
sa le impliniti pe toate,
nici sa stati su mai raspundeti,
ci &Ma-0 loc sa v'ascundeti,
crt ostasii nu stiu gluma
s'o sa tie ai de muma!
In sfarsit, sa mai stiti bine
impä'ratul N in e
cu capitani, cu catane.
si ca mai multe radvane
zugravite,
poleite
in ele Doamne gatite,
Vine si un radvan mare
cu haute de cântare,
stand in el marita nunrt,
tiind in mani o cununri
stralucit'd, luminata,
cu pietre scumpe lucrata,
pentru rumena mireasa
cea de imparat aleasa.
Scoateti dar acum colacul,
ca ne-am desertat tot sacul.
www.digibuc.ro
Si sä ne mai dati, se tie,

câte o sangulie
de in subtire tesutri
cu flori de fir cusutit
Puteti da i de matase
d'aveti inimi sii vä lase,
iar de nu, §i d'arniciu fie,
cum yeti avea omenie,
cäci noi cam primim de toate,
numai curând de Yeti scoate,
ca sa ne $tergem la gura,
uda de bautura.
Iar astor fete 'venite,
ca ciorile gramadite,
ce va stau cam pe la spate
tot cu gurile caseate,
muiati in lapte-o cojita
O. le dati ca sa inghita,
sa nu stea cu gura seacä,
ci de dor sä le mai treacil;
ma,i potoleased jindul
pân'le-o veni i lor randul.
Somul: Dar ce nu descalecati?
Colacerul: Viem raspunsul sà ni-1 daft,
ca de! am descalica,
dara ne-i c'om insera
sa trecem adânci,
cu prapastii i cu stânci,
munti înalf.i i brazi umbro0.
Da-a räspunsul sanaitosi!
maramh vargatil.
www.digibuc.ro
Orafii de nunta. 85
ORATIE DE PETIT I)
Buna vremea la cinstita adunare
si la cinstifi socri maril
Cum traifi,
cum va. aflafi?
Mila Domnului, ne aflam b;ine,
dar i dumneavoastra seama a da0
pe la noi ce cautafi?
I\Toi ce umblam
si ce cautam
seama bine va dam,
fried nimarui nu purtam.
de unde venim
stim
si unde mergem
cunoastem
ca noi suntem soli imparatesti,
oameni buni, dumnezeesti,
si avem porunca 'mparateasca
lime sa nu ne opreasca.
Deci (lumneavoastra suntefi ruga0
bine sa ne ascultati
când orn cuvânta
seama ne-om da.
Al nostru tanar imparat
de cu seara ne-a chemat
aceasta porunca ne-a dat:
srt strangefi cete de N o in i ci
1) Insuratorile pentru Romani stint un prilej

de mari veselii, eaci nuntile tin mai multe zile
si bancheturile nu contenese. Obiceiurile aunt pa-
zite ea rigurozitate dela mosi stramosi In aseme-
nea ceremonii de familie i sunt foarte intere-
bante de observat.
www.digibuc.ro
86 G. Dem. Teodoresen
cu topoare mari i mici,

ea sg. fac o vâniltoare
de pasiiri gglbioare
de blânde egprioarel
Noi cu to.ii ne-am supus,
la vângtoare ne-am (his;
iar imparatul. in deseara,
zàri o urma usoarg
de sprinteng
Unii ziserà
cil-i urmg de pasiire de raiu
sa fie irnparatului buna de traiu;
alt,ii ziserti
ca-i urina de &MA
sg fie imparatului grading
de frumoase roduri pling.
Atunci tanartil nostru 'mpgrat
in scgri de aur s'a ridicat,
peste mândra-i oaste-a cìutat
§i a zis:
cine-o fi in stare
sg prinda o fiarul
"§i pc urmil-i sa se ducg
rgspuns apoi s'aducg"?
Atunci noi ne-am ales
§i de loc1 am purees
din urmii in urmä,
ca pgstorul dupg turing:
viind noi trei voinici
ajungdnd pe aici
cu suflarea vântului
pe fata
am zgrit cilzând p'o easti
o stea mandril, luminoasg;
§.ani mai vgzut o floricea
1) Inclatg, pe loc.
www.digibuc.ro
Oralii de nuntil 87
mai mAndra deck o stea,

carèn flori infloreste
dar de min im rodeste.
Impäratul nostril o vrea
ne-a trimis dupìí ea,
ca sil i-o ducem
sit si-o fried imparateasä.
ORATIE DE NUNTA
(Publicata Ia. Brasov i apoi In colectia G. C. Fun-
descu, fitrA, a se spune de unde e luatit i cum se
rosteste).
Bunii dim,ineafa,
cinstifi socri maxi!
Mu lfam dumneaN oasted,
bAiefi militari!
Dar ce umblafi
ce ciiutafi?
Ce timblam,
ce cäutam?
La u,imeni n'avem
seama sà ne drun.
Multe milli am trecut,
multe fiiri am batut,
orase si sate
de departe
am colindat,
nimeni seama
nu ne-a Inat.
Cine suntefi
dumneavoastra
sà ne luafi
seama noastrii?
Dar... fiindca ne intrebafi,
www.digibuc.ro
sil ne luísai
cu incetul,
cu incetisorul,
sIl ne dam cuvântul
cu adeviirul
ca, de multe ce sunt j dese,
nu le putem spune alese.
TânArul nostru 'mpiirat
de dimineata s'a sculat,
fata alba spalat,
chica neagra-a pieptanat,
cu straie noi s'a 'mhracat,
corpul i I-a inselat,
cu trâmbita a sunat,
mare oaste-a radicat:
doua sute griniceri,
o suta feciori de boieri,
din cei mai mari,
nepoti de ghinarari;
si, pe la rasarit de soare,
a plecat la 1 iintdoare
s'a vanat tara de
despre apus,
pâna jugan u ne-a u s Lan t
potcoavele am pierdut.
Atunci ne lasaram mai jos,
p'un deal frumos,
alergaram
de vilnarim
muntii
ca brazil
cu fagii,
cerul
cu stelele,
câmpul
cu. florile
www.digibuc.ro
Oratii de nuntrt 89
dealul
cu podgorile,
vàlcelile
cu viorelele
satele
cu fetele.
Când dete soarele 'n desarA
ieirim la drumul cel mare
deterâm d'o urmil dc
strau toata oastea'n mirare...
Unii ziceau cii e urma de zânri
sii fie impäratului cununa.
Asa, se mai chibzuira
si se gäsiril
aiji vâniltori,
mai cunoserttori,
zisera urma de caprioarri
sii fie imparatului sotioarh.
Dar minul cel mare
cu grija 'n spinare,
câlare p'.un cal
ca un Ducipal 1
se ridicii in seiri
si se umfli in rirtri
§11 fiicu ochli roarti
peste oWrea toata
când incoace privi,
aicea zari
o floricicá frumoasil
si drigästoasä.
vriz(ind crt nu Infloreste,
nici nu rodete
nici local nu-i prieste,
ci mai malt se ofileste,
ne trämise pe noi, sase lipcani 2),
1) Calul lui Alexanciru Macedon.
2) Aci are Tntelesul de curieri, gtafete.
www.digibuc.ro
calari pe sase jugani,

cu coarne eanite,
cu frane zugravite,
cu unghiile costorite,
cu coadele impletite,
ca cu sa pornim
si la curtile dumneavoastra
venim,
ca floricica s'o luam
si la imparatul s'o ducem.
Porniram
veniram
pe fata prtmantului,
pe aburii vantului.
band
chiuind
sf din pisioale. tasurind,
caii
pe nari flacari lasand,
ranchezand
si din unghii scaparand,
liana am sosit
v'am gasit.
Acum, ori floricica s ne dati,
ori, de unde nu, nu scapati;
caci am venit cu tarnacoape
de argint
sa scoatem floricica
din pamant;
s'o scoatem din radacina,
s'o sadim la 'mparatu 'n grading,
ca acolo sa'nfloreasca,
sa rodeasca,
locul sa-i puiasca,
sa nu se ofileasca.
www.digibuc.ro
Orafii de nuntit 91
llacii dumneat oastrd, socri mari,

ne credefi nescari tâlhari,
avem $i firman cu pecefie
dela impârafie.
Cine $tie carte latineascti
sa vie sri ni-1 citeasc6;
iar cine nu $tie
sti nu vie,
ci ca de foc sa se plizeasc.ä.
Sii ne adueefi, soeri mari,
oameni crirturari:
vr'un popa cu barba deasâ:
sil ne citeascd carte-aleasa
sa nu fie cu barba canita
sit ramâie cartea necitità,
ori vr'unul cu barba rartt
sâ ne lie pân' deseara,
ci unul cu barba ca fusul
srt ne (lea curând rrtspunsul.
Raspunsul nostril este:
$ease pahare cu vin,
$ease mahrame de in,
de care se gasesc p'aici,
cusute cu florit si arniciu;
fie $i cu stramatura 1),
numai sii fie cu vote bunà:
sti fie si de mätasa,
numai sri fie d'aici din casrt,
dela cinstita ntireasá;
srt nu fie de pe la Necine,
vr'o
crt atunci va fi cinstea noastri
ocarri dumneavoastrâ.
Soeri mari, ascultati
$i in urechi b6gati:
1) lana colorata.
www.digibuc.ro
când o da soarele 'n deseara,

mare oaste va impresoarti...
De al ea bucate de ajuns,
sa vä cataji loc de ascuns:
sa aveti 13110 cu vin,
care cu lán,
boi grasi,
claponasi,
vaci laptoase,
fete frumoase:
sa mai aveti, socri mari
lautari:
sa vie si tot satul,
sit' se veseleasca Imparatul.
Când o fi soarele in deseara,
mare oaste 1 a impresoara:
sa 1ìírgi casa,
sá intindefi masa,
ca vine imparatul indata
cu ostirea lui toata:
o suta cincizeci i cinci
de cei mai vflinici,
cu fetele alese,
cu mânicile sumese,
scobiti in masele,
gatiti, soacre mare,
pentru oasele tele!
Noi am vrea sa descalicam,
dar n'avem jos pe ce sa ne dam:
nu suntem ciobani dela oi
sa descalicam in noroiu,
nici neseaiva morari beg
sà descalicam in scaeti,
ci suntem boieri mari,
ghinarari,
de lânga Mare,
de unde soarele rasare,
www.digibuc.ro
Orafii de nunt51 93
Nouii sil ne-aducett scaune de argint

sti descillit am aici pe pamtint,
sau sa intindeti covoare,
sa descalicam in pridl uare;
la cai sa dati fan, ghizdeiu verde,
cosit din nuaptea slantului Gheorghe,
cu roua neluata,
cu floarea nescuturatil,
strilns in sarbatori
de doua fete suroxi:
caii nostri sà manânce
din capete sa nu miste,
caii nostri sa bea
si din copite sa nu dea,
si clumneavoastril
din partea uoastra
nrechile &or tam.
:Noi am descalica
si am mai sta
d'ana mai ura,
dar ne-i frica c'om Insera
avem de trecut stânei,
N ài adiinci;
munti
cu braz,i marunti
'ntunecosi.
Bine v'am gasit s4ntitosi1)!
Soacre mare, ce s'a fticut
s'a
numai e de desfacut.
Sa (lai numai opt boi
sapte aci
N
apoi sa rabzi i sa taci.

soacre mare 2)!
1) Aci Inching, paharele ce li s'a dat.
e) li dit plosca.
www.digibuc.ro
Ia asta radaeina uscata,

jos cracanata,
mare si spatoa,a
ca o broasea testoasii,
p'icea lath, p'icea lata.
La inima soacre, oduta!
Sri nn o sarufi tare
caciula din capu-ti sare;
sa o saruti mai binisor.
sa-ti para mai dulcisor.
Poftim de beti!
vedefi
ca e rachiu dela Pitesti,
cand beai te inveselesti,
iar nu tuica de a dumneavoastra,
zeama de prune,
cand bei multa
te umfla 'n burta,
faci burta toba
intri dupa soba
stai cu greerii de vorba.
Tot urand, socri marl,
jedem c tofi au ramas:
cei dela spate
cu gurile caseate,
cei dinainte
cu gurile protapite.
Aduceti dar un vas
cu prune uscate,
s. arundun in ale guri chseate,
un putiuel cu lapte batut
..sa: le turnam pe gat,
o strachina cu poame,
sä dam la ale cocoane
www.digibuc.ro
Oralii de nunta 95
ca vedem c s'au slabit de foame,

vr'o cativa usturoi,
sit dam pe la di ciocoi,
fiindca-au poftit pe la noi
Mutrti Inalti, lurninosi,
bine v'am gasit sanatosi!
ORATIE DE NUNTA
(Culeasa In Romania de peste Carpati la 1866
de Ion C. Tacit).
Buna dimineata
dumneavoastral
In ce vole va. afiati?
Mire le, coliicerului: Multumirn
dumneavoastral
In voia graului
s'a vinului:
in voia cea
Coldcerul, miresei: Dar ce umblati,
ce cautati?
Colticerul mirelui: Noi ce umblam,
ce cautam?
Pe dumneavoastra va rugam
sa ne luati incet, incetisor,
sa ne dam seama maA binisor,
cad lucrul de graba
nu e de nicio treaba
nici nona, nici dumneavoastra.
nici lui Dumnezeu nu-i place.
Pentru al nostru tanar imparat
foarte Inuit am umblat:
fara crucis
curmezis,
prin livezi frurnoase
locuri stancoase.
www.digibuc.ro
$i suntem niste osteni

pe cari ne
de trei zile tot umbIrtm,
peste tot va cautilm;
cAci tâniirul nostru 'mprtrat
foarte de dimincata sa sculat.
pe fata-i albrt s'a spillat,
bucinan de aur a luat,
in targ a buciumat,
mare oaste-a
vr'o cincizeci de criliirasi
de se sparg caii de grast
in spre soare riisare,
iesi oastea %ânritoare
$i vetnartt,
si vânarL
ping in spre miez de sears
vanarrt muntii
cu
vaile
cu fiarele
danourile
cu florile,
mgrâctnasi
cu iepurasi
satele
cu fetele.
$i vânarrt
cdt vânaril
urtrai de fiaril
aflara.
Urintt era,
fiara nu era:
stau toti pe loc si se mirau
si unii p'altii se'ntrebau
sit' fie razii din raiu
cu impliratul la bun train,
www.digibuc.ro
Oratii de nuutil 97
sau s fie urmii de zdnii

cu tánarul impdrat la vote bunii?
Deci ttingrul impOrat
pe atdt nu s a bisat,
ci in sciiri de aur s'a
peste oaste s'a uitat
si ne-a ales pe noi,
pe acesti trei situ doi,
cu cai mat bunt i fugaci
din guri mai ispitaci 1);
ne-a trimis inainte
fierbinte
pe numiirul stelelor,
pe razele soarelui,
pe aburul vântului,
pe fata
S'am venit, venit, ventt,
dar.., la pod ne-ant poticnit.
Nat ce 'n sus lie-am scalat,
urma mi s'a astupat
iar o baba rfljneatä. 2)
sedea pe ghiap,
si zicea ca-i de ieri dimineata.
Pe ea o am intrebat
s'aicea ne-a indreptat.
Pan' aici am venit:
am stat i ne-am odihnit;
cum am venit,
aci am auzit
in cash.' pliingfind 3)
afarii jucand.
Dela ispitit".
2) pe semne rAsneatV, rittrteitk instrainatä.
G. Dem. T.
3) In deoloste miresele plang de despartire.
www.digibuc.ro
Ni$te fete pe gunoiu

sgâise ochii la noi.
vazând popor adunat,
am indrrisnit de am stat
Oratia ni s'a 'ncheiat,
caci noi am mai ura,
dar ne-i frica c'orn Insera,
$i nu suntem de ici colea,
ii suntem de departe.
de peste $apte sate.
de la Buda [mutt,
pe unde mâta ou'it;
dela Buda veche 2),
pe unde mâta streche
cotocul
nu-st mat afli locul.
Dar ca sii scur-Jitu,
pe dumneavoastrri va rugam
ca ciuta motatä
sub bhrba
cu fundii neageä 'mbricatrt,
cu cisme ro$i inctiltata,
sä ne-o ardiati
$i eu raspunsul sii ie dati .
un colac de grim frumos
ca fata lui Cristos;
crtlara$ul Nichitrt,
ar mânca si carne friptrt;
cate-un pahar de vin,
srt ne mai scilp5m de chin!
1) Aci urmeaza un pasaj licentios pe care-1 su-
prim. G. Dem. T.
2) Buda noua si Buda veche, de langa Pesta.
G. Dem. T.
www.digibuc.ro
Oratii de nuntä 99
VORNICIA
(Vel sul colacarului nuatii).
Ce saltä, ce Nesehe,
ce lucru poate sa fie?
Ce stati aici adunati
dumneavoastrii iubiti frat),
cá noi mult loc am umblat,
si asa nu am aflat.
Trei luni sunt de cand venitn,
ne ultam si nu dormim,
asa lucruri toernite
Inca nu ne sunt ivite:
afara feciori juand
in casä fete plängand;
insri plang de desfatare,
tocma ca la un hart 1) mare,
unde unii, invingänd,
saltä intru al salt gând;
dimpotrivä, cei invinst
stau de durere cuprir0.
NW vedem poarta legatä.
nu e mare ridicata;
länga dänsa multil gloatä
sti stränsa i adunati;
poarta legati cu paie,
gloata sti 'n cap sä ne saie;
legatä cu lant de car
ca sa umblrrn in zader.
si cu funii de fuior.
doari de noi v'a fost dor!
Drept aceea vi rugam
sfat sinitos vi dam
si fiti cu noi buni
ci noi nu suntem flämänzi
1) Dela hartuiala".
www.digibuc.ro
nici nu ne temem de voi,

desi suntem trei san doi,
voi gloate minunate
cu fel de gtitiri armate,
iar a noastrd ceata hied,
vine inapoi adduct',
tot cu pusti si cu pistoale,
mai multi ea =bide goale,
insa nu cu vr'un gând ran,
sa fereascd Durnnezeu,
ci sifirsitul ei bun este
precurn uti i prins de vesie.
VARIANTA
Cinstite vornice de loc,

Dumnezeu dea norm%
Nu ne loa cu cuântu1
ca i volbura j vântul,
eh de nimieri
din ce spui nu ne e fried,
cii suntem intregi ca mdrul,
si griiim tot adevarul.
Tântirul nostril crdisor,
plin de pard si de dor,
s'a sculat de dimineatil
spaldndu-se pe fatd,
a luat un bucium mare
s'a suflat de trei parli talc,
s'a acknat oaste multä,
care de el bine-ascriltd:
patruzeci de cildrasi,
cu cai de se sparg de grasi,
pedestrasi cincizeci
oaste 'nfocatä i nouti.
Vine oastea d'inapoi
insirali tot doi cu doi,
www.digibuc.ro
Orafii de nuntil 101
c5, intorcfindu-se lin,

fie suta deplin.
Noi prin codri am vânaf
prin ptiduri arn umblat,
câmpuri frumoase,
dumbruvi racoroase.
Und fu la mijloc de loc,
stutu oastea tontà 'n loc:
am giisit iirmg de fiar5,
o ziina plin5 de par&
Asa craiul lusà foate,
si-adun'ale sale gloate,
Craiul jute finu sfat,
pe ai sal i-a adunat:
sfetnicii i-au sfiltuit,
filosofii au gasit
cii n'ar fi tiring fiar5,
Pier de stilbatie6 ortr5 11,
ci e a sa daruitii
de sos solie
Craiul iute s'a sculat
5i in sc5ri s'a inalfat.
paste oaste s'a uitat.
si nea ales pre noi,
doi sau trei voinici
en doi trei cai murgi
in graid bine odihnifi,
de patru picioare potrovifi,
trimis mai inainte
sii ciilatorim fierbinte.
am venit ca prin vént
cu semne de pre primiint,
spre a cernlui
spre raza cea d stea plin5
PasIri, oratiinAL
www.digibuc.ro
102 G. Dem. Teodoreseu
si pre urma cei de fiarh,

prim toate laturi prin tarh,
phnâ'n hst capilt de sat.
uncle st h. un pod stricat.
Se nipse-o blanti cu mine,.
RIM rusine:
ehzu si a mea sotie
eu asemenea thrie.
Piina cänd noi ne-am sculat,
urma ni s'a astupat.
o baba sbAreith,
pe seama noastra ghtith:
ne spuse sh nu ne pasa,
sti mergem din cash 'n cash,
pân' aci intiacest loc,
uncle aflarim noroc.
Aci vedem multe fete,
sglomodind pe subt phrete,
cu gurile fripte de sete,
copiU
pe gunoiu
cu mucii
turoiu,
oameni bAtrâni
din tindd iesind
cu mhciucile
ferecate
en piffle
la .noi caseate;
nu ne-i frich de hi cu mheinci ferecate,
ne-i fried d'hi cu gurile caseate
cii ne-or mânca iepele toate.
VARIANTA
Cinstite vornic de cash',

Dumnezeu sii te trânteasch
www.digibuc.ro
Oratii de nuntä 103
balta 'n trei sa plesneasca,

cánd te vora cauta,
sa n'avem de unde te lual
De vrei stt stii apriat,
îi vom spune-adevarat
ca tanarul nostru craisor
eu al vânatulni dor,
pe acest loc oarecand
cu ai sai cdtiva umblând
a zarit a fi o ciuta,
cuväntatoare, nu muta,
cu cisme rosi incaltata,
cu tundra neagra 'rubracata,
motata
la cap si mare,
baltata.
sub barba tare.
In curte sa ne lasati
sau ciuta sá ne-o dati,
Vazu craiul i o floare
intru a sa preumblare:
vrea la (Musa a se duce,
ca in gradina s'o apuce.
si ar vrea sa vietuiasca
Si in multi ani sä traiasch.
Noi asa ne dam solia
ca sà ne iasa sAmbria.
Mergi in fundul cel de casa,
ca in cornul eel de masa,
este un colac frumos
gatit spre-al nostru folos,
impanat si 'mpodobit,
cu de toate däruit.
Sta i o plosca de vin,
s'o manastergura d' in
ca buzele sá ne stergem
si mai incalziti sa mergem.
www.digibuc.ro
104 G. Dem. Teodoreseu
ORATTA PINTENULUI I)
Buna dimineata, dumneavoastra!
Multarnim dmnneavoastra!
Dar n'ati mai plecat,
ca co ne-ati cerut
v'am dat!
Ni s'a facut calea cruce
si nu ne putem duce;
eaci dumneavoastra v.ati laudat
In fata acestui popor adunat
ea ne-ti da o novarii usurie5
ea o Nita de randunica,
si ne-ti dal o povaril usoara
ea nouil oietre de moara;
si Inca y'ati mai landat
tot atunci cand am plecat,
cii ne-ti da o calauza huna
sii ne duca pe calea care-o fi buna:
dar ne-ati dat o eaWurza nebuna,
ne-a dus pe ealea ce n'a fost butia:
prin gropis,
prin easturnis,
prin paraiase
prin vàgase,
prin mufti en stanci
si prin viii adânci.
Fain dat peste un deal mare
cat care nn mai era sub soare:
dealul s'a rristurnat,
earn] a stricat.
carul impäratuini ferecat
cu paie de m'alaiu legal,
cat mai bine snoit,
si mii i farame s'a fault.
1) Dim Ardeal.
www.digibuc.ro
Oratii de nuntil 105
Când s'a stricat carul,

popa si-a rupt brdcinarul;
nasal, cdzând in -Wand,
si-a frant si el o mând.
Sd ne dati bardasul 1) sat ului
sd dreagd caru 'mpiiratului;
sà ne dati barde i lemn,
caci trebue sii le-a vem;
calti de dupd blidar
sa facem popii bracinar;
o Ord de arama
sa-i facem i cataramil,
cd., de nu i 1-onn drege,
popa cu noi nu mai merge;
s'o lard de untura
sä ungern pe nun la Diana,
ci, de rn 1-ora vindeca,
tot pe noi ne-o blestema.
Dar doamna mireasi,
care e cea ma.i aleasdl
Plângând cu lacrimi pe frunte
cdt boabele de linte,
Ii sarean stropii
tot cit hobil;
si in picioare s'a sculat,
peste oaste s'a uitat,
pe noi ne-a ales,
înduírät ne-a trimes
la al patrulea corn de masa
unde-a sezut doamna mireasd,
Ca' uitat o mahramd,
mult mandril si frumoasii,
sd ne-o clati dumneavoasträ;
fie si de in,
s'o sterge mirele de vin;
fie si de bumbac,
1) Delft bardä." ; dulgher.
www.digibuc.ro
nou'a i d'alea ne plac;

fie si de strarnatura,
orn sterge eaii la gura
s'ona depgua dupa sura;
fie si de arniciu,
numai s fe d'aici;
sii nu fie de prin vecini,
sa patim niscai
Dar acum sa lu'am
ctite-un pahar de vinars,
sa ne treaca de uecaz.
Cate-un pillar de bauturà
sa ne mai udam a gura,
ca, daca n'o vom uda,
nu mai paten]. cuvanta.
ORATIA PINTENULUI
Si mai buna dimineata la Jumneavoastrii!
Ne-am dus pana unde ne-am dub
ni s'a Meta drumul crucis,
si nu ne-am mai putut duce,
ca carele ni s'au desferecat,
calul jupilnului mire s'a opintit.
Jupâneasa mireasä in picioare s'a sculat
si eu glas mare a strigat:
lutoarcefi-vii la casele mele
in care m'am crescut,
si la maica mea,
eu care-am trait.
Si asa am auzit,
cii soacra mica
îi mai voinica,
ca s'a sculat.
mai de dirnineata
www.digibuc.ro
Oratii de nunta I 07
cu matura in brate,
a maturat
in patru cornuri de casa
patru de masa,
*i a fi gasit
o naframa de matase:
faceti bine sa ni-o dati,
cIt aceea e a noastra.
ORATIE DE IERTACIUNE
La masa cea mare din seara nuntii in
genere dumineca la care amicii ambelor fa-
milii poftiti cu plosca de vin *i cu läutari,
nunul *i nuna, dupii cum se *tie, au locul de
frunte si rolul de capetenie. Dupä ce se strâng
darurile *i când s'a terminat mâncarea *i bäu.-
turn, läutarul ce cântil din gurti se adreseaza
nunului cu cântecul si cu vorbele cunoscute:
Frunza. verde busuioc,
scoal', nune mare, la joc 1)
ca-i destul de cänd mancati:
mai sculati
de mai jucati.
Si ia pe mina de mama
cu mireasa d'impreuna
'nvârtiti o horti. buna.
Duprt joc *i mai 'nainte ca nunii sA piece
acasa, lautarul care cânta (in genere cel mai
batrân *i mai tanto*) a*terne inaintea mesei
Alteori se adreseaza mesenilor : rani sculati,
boieri, la joc".
www.digibuc.ro
doua pernite, asa numite cdpiltaie", pe care

ingenunche mirele i mireasa. Atunci läutarul
inceteazd de a canta din vioard si, cu Uil aer
foarte serios de paternitate, incepe urmtitoarea
oratie, zisä, de ierttíciune".
Marcie si puternicul Dumnezeu
cel ce-a facut cerul si ptimantul
s'a impodobit cerul cu multi luininatori,
iar pämântul 1-a' impodobit cu flori,
când vazu cii n'ar fi ele de loc bine
sni fie lumea farä stdpanitor,
lud tärânä cu mânile sfintiei sale
zidi pe strtimosul nostru Adam.
Si-i said duhul stiu cel sfant
si-1 facu orn viu pre plimant.
5i, vazand Dumnezeu cal nu e bine
sd fie omul singur numai cu sine,
cu greu somn pe mos Adam adormi
luând din coastele lui o coasta,
zidi cu ea pe Eva, strtimoasa noasträ,
him dupd ce-o zidi, 11 desteptd
ardtându-i-o, II intrebá:
Cat dormisi, Adame, avusi vr'o visare?
Am vdzut, Doamne,o prea frumJas,:i floare
mi se pare cd, de nui s'ár ddrui,
nãcj n as mai imbdtrani,
nici n'as mai muril
Artitându-i-o, Dumnezen i-o
de aceea din neam in neam si din rudä in mid
toti oamenii dela dânsii s'au tras rudä,
ohiceiul insotirii a rdmas
pan'a venit vremea si la acesti insotiti.
iertati, soeri i nuni, si sa-i blagosloviti
www.digibuc.ro
Oratii de multi 109
precum a blagoslovit Adam pe Avram cu Sara

Sara pe Iacov i cu Rahila;
multi coconi sä nasc6 i sii creased
astfel sä se tot inmulfeasca
ca stelele cerului
ca nisipul
Drept aceea se roagà de dumneavoastri
sä-i iertati si blagosloviti
precum Isus Cristos la Cana-Galileii
a blagoslovit apa, de s'a fiicut vin.
Si iarrtsi se mai roagil de dumnevoasträ,
nuni mari
si socri mari,
i boieri de prin prejurul mesei,
iertafi blagoslovifi.
cum a blagoslovit Dumnezeu pe Amn
cand toiagul in milnä i-a infrunzit
de doisprezece ani fiind uscat;
pentrucä iertaciunea i blagoslovirea pärintilor
intäresc casele fiilor;
ca sii vä bucura (i dumneavoastrà de dânjj
si dumnealor sii se bucure de
pâttä la cinstite bäträneti.
Asemenea i eu ma rog de dumneavoasträ
ca i dupä smerita-mi rugaciune
sä le däruiti dumnealor iertticiune.
ORATIUNE DE NUNTA.1)
Marele si puternicul Dumnezeu
din ceput a fäcut cerul si piimântul
si a infrumusetat cerul si pamäntul
cu soarele i cu luna,
1) Din colectia lui Radu Zugravul, din sec. XVIII.
A se vedea articolul d-lui M. CogMniceanu in Re-
vista pentru istorie, arheologie si filosofie.
www.digibuc.ro
cu stelele ce lumineazd ziva i noaptea.

Mai pe urmd a luat Dumnezeu din pämânt
si a zidit pe striimosul nostru Adam.
Si, vdzänd Dumnezeu cd nu este bine
sd fie omul singur,
I-a adormit cu scann firese
luând o coastd dintrInsul
a zidit pe strilmoaa noastrd Eva.
lar dacd s'a pomenit Adam din somn, a zis.
os din oasele mele,
trup din trupul meu!"
Drept aceea zise Evei cä va ldsa omul:
pe tatd-shu i pe mumd-sa
si vor fi amândoi un trup.
Din acel cuvänt rilmase si se trase
din neam in neam, piind ajunse (vremea)
si la varsta acestor doi tineri,
cari si-au plecat genunchile la pdrnânt
si se roagd dumneavoastrii ciiìsili ocri,
ca iertali si blagosloviji,
precum a blagoslovit Dumnezeu
pe Avram cu Sara,
pe Isac cu Reveica,
si pe Iacob cu. Rahila,
lacob a blagoslovit
pe cei doisprezece patriarhi;
pentrucd blagoslovirea pdrintilor,
intemeiazd casele feciorilor.
Si iardsi se roagd dumneavoastrá
ca sh-i iertati
sd-i blagosloviti,
precum a blagoslovit Dumnezeu apa
in Gana-Galileii, de s'a fäcut vin;
care bucurie sa fie
in Casa coconilor acestora,
care-a avut-o fericita Elena
www.digibuc.ro
Oratii de nunta 111
când a aflat ciustita cruce.

sd le ddraiasch' Dumnezeu
roua cerului de sus
si din grasimea ptimitntului de jos:
grail, i in si untdelemu;
si sà ne invredniceasca Dumnezeu
a vedea si a vti bucura de Iii i de fete;
iar dumneavoasträ sà ramâneti
cu dragostea lu,i Dumnezeu. Amin.
ORATIE
(Obiceiul strabun era ca aceastä urare s.
fie rostitä de .cátre primarul Iasilor la inco-
ronarea fiecärui Domn).
Maria ta
nu te supdra,
ci fii bun a ne-asculta.
vom spune cam multe
raàrunte,
1) D-1 B. P. Hasdeu se exprima in modul ur-
mItor: aceasta sublimit oratie noi am auzit-o in
Basarabia dela batranul boier Vasile Cristea. Lipsa
mentiunii despre Muscali demonstra ca, ea este ante-
rioara sec. XVIII, iar prezenta Nemtilor se pare a
face aluzie anume la epoca lui Mihai Viteazul
a lui Razvan. Cuvantul oratie este o curioasa mos-
tenire juridica delft Romani, care a ramas in limba
noastra Mfd a adopta finala ciune. Prima acum ne-au
fost cunoscute numai oratiile de casittorie", adicä
oro uxorent, dupil expresia lui Terentiu; oratia
insa pe care o dam aci este cu totul politica. In
privinta formei, sa se confrunte en cea publicata
de d-1 I. C. Fundescu in Calendarul" lui Warta,
1866, pag. 86-89. ,(G-. Dem. T.) .
www.digibuc.ro
dar tot lucruri plicute,

sg. fie drag oricui sii ne-asculte.
0 sulg de ani sa domnesti,
pe dusmani sg-i biruiesti,
pe vrajmasi. pedepsesti.
Pe Turci
pui Ill furci;
pe Tätari
sg.-i pui in pari,
pe Lehi j pe Cazaci
dai la draci,
alta sg" nu le fad.:
pe lJnguri si pc Nemti
tot acolo sg.-i trimeti,
asa mai departe,
ca toti sd-si aibg parie:
si asa inainte,
ca toti sg. 'nvete minte;
si asa rânduri-riinduri
ea toti sg se puie pe ganduri.
Dar cu Moldovenii tgi,
mg.car d'or fi i rgi;
Maria ta sii fii bun cu ei
vedea unii i desculti,
Maria ta tot sg-i asculti,
0.6 norocul e cam ngzdrgvan,
face multe pozne intr'un an,
fara e cam nebung,
face multe pozne 'ntr'o lung,
ba, la 'ndemang,
'ntr'o sgptgmang.,
iar de nu t'ei pgzi,
chiar intr'o zi
multe-i auzi
de-i zice lasg-mä sii te las"
o s'o pgfesti ì intr'un ceas.
www.digibuc.ro
Orafii de nunta 113
LAZARELUL i)
(Dupa A. Lupul-Antonescu, 1884)
VARIANTA I-a
Lazar ma-sa 1-a facut,

Lazare, Lazare,
la o mare
sarbatoare
Lazare, Lazare.
Scoala, maica, mäicusoara
de-mi là alba turtisoara!
Ma-sa de grab' s'a sculat,
pe ochi negri s'a spalat
lui Lazar ce i-a dat
mama masii-a sarutat.
Oifele au pornit,
oifele-au flamanzit.
La padure mi-a plecat,
muguri verde-a scuturat
mieilor
si oilor.
Vant de vara mi-a batut,
copaciul s'a clatinat;
din copaciu c mi-a cazut.
Sangele 1-a podidit
si pe nas i pe guritä.
Lazar avea trei surori,
trei surori pe trei carari:
a mai mare,
I) Se canta pe o arie monotona, mai cu seama
in Bucuresti, in ajunul Floriilor. zisa, Shmbata
lui Lazar".
66847
www.digibuc.ro
mai domoaM,
a mai mica
mai voinica.
L-au cátat pan' 1-au gilsii,
pe mani dalbe 1-au adus,
lapte dulce 1-au scMdat,
'n lapte dulce cu junitä 1).
Sus pe mash- mi 1-au pus
frumos mi 1-am gätit
cu-antiriu de cununie.
si cu brau de salomie 2).
$i läturile-au varsat
subt umbrar ulucilor
in calea voinicilor
unde-i dragul fetelor,
in märul batranilor,
in ardeiul Sarbilor
piperul Grecilor,
in vinul boierilor,
in jimbla cocoanelor.
La anul
si la multi ania!
VARIANTA 3
Sâmbata de climineatä,
Lazàre,
Lazarel mi s'a sculat,
Lazare,
pe ochi negri s'a spMat,
o secure si-a luat,
1) Poate jintitit
2) In alte variante se ziee colibie".
3) Va.rianta n'am mai rep odus-o fiind prea
putin deosebità de eea dintai. (V. D.).
www.digibuc.ro
Oratii de nunta 115
la padure mi-a pornit

copac mi s'a suit.
Ramura nici c'a tdiat,
trunchiul mi s'a cletinat,
Lazar jos ea mi-a picat.
Sangele 1-a podidit
pe gura i pe nag:
mort pe iarba c'a Minas.
Are Lazar trei surori:
trei surori pe trei carari
1-au catat pan' 1-au gasit
si cu lacrdmi 1-au jelit.
Pe nidni dalbe ca 1-au dus
pe masa mi 1-au pus:
'n lapte dulce 1-au scaldat,
n foi de nue 1-au infasat,
'n haine noui 1-au imbracat,
iar laturile-au varsat
pe sub umbra
nucilor,
in calea
voinicilor,
in panglica
fetelor,
in ardeiul
Sarbilor,
in piperul
Grecilor,
In tamdia
babelor.
Dela Be lu mai la vale
se aude-o larmà mare
de boieri si de cocoane
c'a murit o fata mare:
fata mare, logodita
si cu zestrea pregatita
pentru Lazar podobitä;
www.digibuc.ro
cu perdele prinse'n cuie,

la ferestre cu gutuie;
cu perdele prinse 'n ace,
la ferestre cu boboace.
La anul
si la multi ani!
VARIANTA IV-a
(Dupa Deana, fata lui Nicolae Amarul, Bue. 1884).
Fecior mä-sa cä-si avea,
Laziire,
cu drag mi-1 ingrija,
Lazare,
pdn'ce mare cä-1 fäcea,
Lazäre,
Sâmbätä de dimineatä,
când e anul cu dulceatil,
pe ochi negri s'a spälat,
la pädure mi-a plecat
'n copaciu cii s'a urcat.
Ramura s'a cletinat,
feciorelul mi-a picat:
sdnge rosiu cd i-a dat
pe nas i pe guritä,
si A-a curs pe chiculitä..
Are Lazär trei surori:
trei surori pe trei cäräri
dimineata piinä"n zori
cat6.-1 de câte trei ori.
Mort pe Lazär de-1 gäseau,
tot pe brate-1 ridicau,
acasä c6-1 aduceau,
www.digibuc.ro
Oratii de nunta 117
cit lacrami calde-1 stropeau,

cu flori mi-1 impodobeau
pe masa-1 asezau,
dupa ce'n lapte-1 scaldau,
in foi de nuc
laptele ca-mi varsau
tot supt umbra
nucilor,
in calea
voinicilor,
in pofida
fetelor,
in ciuda
nevestelor,
in tamaia
babelor,
in ardeiul
Sarbilor,
in piperul
Grecilor.
La biserca de din vale
se aude-o mare jale,
mi-1 piang surorile
cu toate plânsorile.
de'neaca inimile.
Dar mai mult cine mi-1 plange
varsand lacrime cu sange?
Fata mare, logodita,
cu toata zestrea &if&
cu pernite prinse'n ace
si mai mari si mai boboace;
cu perdele prinse'n cu,ie
si 'n ferestre cu gutuie.
La anul si la multi ani
cu bine, cu sanatate!
www.digibuc.ro
PAPARUDELE
VARIANTA I-a 2).
Paparudil, yid&
vino de ne udà;
paparudn% ruda,
vino de ne udti;
ca sg. 'nceapa ploaie
sà curg% siroaie
eu galeata leata
peste toata sloata:
unde dtt" cu maiul
sa creasca
uncle (16 cu sapa
sa curet ca apa.
Hai, Catrino, sti siirim
paparudele
&A tii iarna ce Otim
paparudele;
ca pagrea prin copaci,
paparudele,
ploaie multà ca sà faci
paparudele.
VARIANTA
Paparudg., rudrt,
vino de te udà
i) Ziva hotarita pentru joeul Paparudelor",
numite in Moldova Papalugele", e martea celei
a treia saptamani de dupa Pa 4ti. Pe vreme de se-
ceta Insà se continua panà in luna Iu lie. Fete,
aproape goale, joaca in drum, tmbracate in frun-
zie, i lumea le uda eu apa.
2) De la ,..9erban MuW, muncitor in Crucea-de-
piatra (Bueurevti), 1884.
www.digibuc.ro
Paparudele 119
ca sa cada ploile
cu
paparudele;
sa dea porumbutile
cat gardurile,
paparudele;
sh creasca spicele
cat vrabiile,
paparudele;
sá sporeasca granele,
sa umple patulele,
paparudele;
sil deschizi cerurile,
paparudele,
sa porneasca ploile
paparudele,
sa feresti holdele,
paparudele,
de toate
paparudele,
sa gonesti taciunile,
paparudele,
din toate ogoarele,
paparudele!
PAPALUGA
Luga,
Papaluga
iesi din a ta glugä,
suie 'n sus la mat,
seceta sa fuga,
Ia cerului tortile
deschide portile
revarsa ploile:
cued ca' siroaiele
www.digibuc.ro
120 G. Dem. Teoclorescu
priu toate grädinile;

creascii-ne olivele9
una ea legumele,
curechiul si gulele.
VARIANTA TRADUSA
(dupg, relatiunea lui Sulzer)
Papal ugä, I ugh',
Papalugä, luga,
pan' la cer te suie,
portile-i descuie,
ploaia sä porneasa
holde sä.' stropeaseä,
orzul si cu gaud,
secara si meiul,
legumele toate
sì orice bucate.
PIRPIRUNA" LA GRECII MODERNI

Umblä, umbra Pirpiruna
si pe Dumnezeu 11 roagii:
da-ne, Doamne,
da o ploaie
dä' o ploaie linístità,
sä incolfeascä
sil rodeascil
si lumea sa 'mboggfeascä
grauleful si bumbacul,
si cu iarba cea stropitä:
1) Ma indoiesc de exactitudinea culegerii aces-

teia. Olivele, &did, maslinele. (V. D.).
www.digibuc.ro
Paparudele 121
lac de apä, lac de apä

si de rocluri tot grámadä:
dea spicul banita,
strugurcle vedrita.
CALOIANU
Cand seceta dureazä mai multe säptámâni,
e obiceíu ca fetele i femeile dela tarä, frá-
mântând pämänt galben, sä modeleze un orn
In miniaturá numit Caloian sau Scaloian
pe care-1 pun Intr'un mic cosciug ca pe mort,
11 plâng, 11 tämäie si-1 Ingroapá, sau ¡titre bozii,
sau la fântânil, sau la putul satului, cântân-
du-i versurile de mai la vale. Ca sä poatá
plange, c.áci plânsul este obligator, se freacá
cu ceapil la ochi. Dupa trei zile II desgroapá
si-1 aruncá pe garld, ca sá turbure norii
apele, cum se intamplä Inainte de ploaie. Bár-
baf arä numai pang, la prânz In ziva Ca lo-
ianului", iar dela amiazi pAná seara, beau si
joacti la carciumá.
CALOIANUL
(Sells la 1867 (WO, baba Neaga, desantAtoare In
str. Popa-Tatu, Bueuresti)
Coloiene, iene,
Coloiene, iene,
du-te 'n cer i cere
sä deschiza portile,
www.digibuc.ro
si sloboaza ploile,
eurga ca garlele
zleIe
nopPle
ca sa creased granele.
Coloiene, iene,
Coloiene, iene,
cum ne curg lacramile
sal curgä j ploile
zilele
noptile
s'a umple sanfurile,
sa creasca legumele
si toate ierburile.
Coloiene, iene,
Coloieue, iene,
du-te 'n cer la Dumnezeu
ea sà ploua tot mereu,
zilele
noptile,
sa dea drumul roadelor,
roadelor noroadelor,
ca sà fie 'mbelsugata
fara ¡oaf& lumen toata.
SCALOIANUL
(Dupa moaga Stana, din satul Rudeni jud. Ilfov,
1871).
Iene, Iene, Scoloiene,
Iene, Iene, Seoloiene,
du-mi-te la Dumnezeu
si te roaga tot mereu
sa dea drumul cerului
ca sa curet ploile,
www.digibuc.ro
Caloiarnd 123
ploile cu
noptile i zilele
§i. cu saptämânile,
ca sa creasca apele
sà s'adape vitele,
säi se ude gamete,
grânele i oarzele,
meiul si. fasolele
cu toate legumele
cu porumbistile.
Iene, Iene, Scaloiene,
Iene, Iene, Scoloiene,
roagrt-te la Dumnezeu
sä dea drumul ploilor,
ploilor i apelor
apelor bogatelor,
ca sà creascä grânele,
grânele, fânatele,
tneittl s't fasolile
cu toate legumele,
porumbul si poamele
cu toate ierburile
sa le pasca vitele,
sä ne are holdele;
sr]. se Lai roadele
sà mtinânce oamenii.
(Iii unele locuri i se adreseaz6 versurile cân-
fate cu ¡ale la nforti, adilogandu-se):
Iene, Scoloiene,
tinerel te-am ingropat,
de pomanä cà -a-am dat
apà multà i vin mult,
sä." dea Domnul, ca uu sant,
apa multä, sà ne ude
sä se facà poame multe.
www.digibuc.ro
CALIANU
(Duna. G. Säulescu)
Iani, Iani,
Caloiani,
ia cerului tortile,
deschide portile,
porneste ploile:
eurgâ ea suvoaiele.
umple-se pâraiele
printre toate
umplu-se fântânile,
sä räsard grânele,
flozile,
verdefele,
sä creasc ä. fânetele,
s'adape vitele:
fie multe pilule.
www.digibuc.ro
CUPRINSUL
1
Vasilca (despre ea) 3
Vasilca (colindti) 5
Vasilca (dupti Serban Musat) 7
Plugusorul (despre acest colind) 9
Plugusorul 12
Plugusorul (din Bucuresti) 15
Plugusorul (din Râmnicul Särat) 17
Plugul , 18
Urare cu plugul 24
Plugul (dela V. Alecsandri) 27
Plugusorul (din Bucovina) 35
Plugusorul (dela T. T. Burada) 51
Oratii de nuntri (despre ele) 56
Regulile nuntilor 58
Oratie de nuntä. (din Ialomita) 77
Oratie de petit 85
Oratie de nuntil (dela Brasov) 87
Oratie de nun-id (1866) 95
Vornicia 99
Variantâ 100
Variantd 102
Oratia pintenului (din Ardeal) 104
Oratia pintenului 106
Oratia de iertAciune pentru mire si mireas6 107
Oratia de nuntà (din secolul al XVIII-lea) 109
Oratia la incoronarea Domnului 111
Lâztirelul 113
www.digibuc.ro
126 Cuprinsul
irarianta 113
Paparudele 118
Pdpilluga 119
Caloianu 121
Scaloianul 122
Calianu 124
www.digibuc.ro
Extras din Catalogul bibliotecii pentru loti
Arbiceanu J. Datoria, novele 860

nafia, novele 1232-1253
Aguletta. Lectnri. Din istoria patriei 551-51 b,
paraleld intre teatru i clue-
inatograi 1110
Markman lulls, Dr. Fi lmul vi arta. in-
trucilt fihnul este eau nu art&
Alarcon. Bret Hart, Mark Twain, an-
vele, tract. de Titu Maiorescn
Livia M. 10
Alecsandri V. Doine 182-82 b.
Dumbrava rook 192
tintiina Blauduziei, piesk tn
versuri 283-3 b.
Legende 195-1 b.
LAcrilmioare 183
Suvenire (versuri) 184
Mkrgkritarele 185-86
Ovidiu, drama, In versuri 180-181
Ostasti nostri 191
Pastelun 187
Poezii popula re 4411-45
Teatru, vol. 1, Cetatea Neatn4u-
lui, Cmel-Cinti, etc. 199-9 b.
Teatru, vol. 11, Florin gi Florica
Piatra din cask, etc. ....... 200-200 h.
poezil
\ a r I a, 188
A I Lek,versuri, 1R4--190
Despot V odfi. legendli istorick ln
versuri 322-21
Alexandreseu Cr. 13(3ezii: Fpistole, Sa-
tire, Fabule, Fpitrame 291-98
Memorial de eAlAtorie 13
www.digibuc.ro
Extras din Catalogul Bibbotecii pentru toti
No.
Biniijeanu Popovici. Din mile mese-

riasilor, nuvele 23-24
Bart Jean. (Eugen. P. fluter). Pe dru-
muri dt: apá 1a56
Basarabeseu 1. A. Norocul, schije
nuvele 300-300 b.
Basme, (culegere) trad. de Lia HArsu 1127-29
Baude ei Piaut. Con vorbiri despre
aria 1 50
Convorbiri despre artA H 56
Fiecare din aceste indrumA-
toare in sanctuarul artei este
inzestratii cu eke 42 de ilus-
trarli.
Bawr de (Doamna). Banul uorocos. Po-
vestire pentru tinerime. Trad. de
Eufrosina I- Adam Nr. 737
Bazin Rena. I uvesti duioase 508-508 15.
Beaumarchais, BArbierul din Sevilla,
Teatru, trad. de H. Lecca 492-492 b
Beecher Stowe Harriet, Coliba lui Mot)
Tome, trad. de Iosif NAdejde 1159-61
Beldiceanu N. N., Povestiri 556
Bender H., Istoria Literate rii Romane
Trad. de I. Cutni 945-46
Benjamin Constant., Adolf, roman 767-67 b.
Benoit Pierre, Atlantida, cel mai cele-
bru roman din zilele noastre, trad.
de C. Zamfirescu 1106-109
Bernardin de St. Pierre, Paul si Virgi-
nia, roman 96-97
Warm Ion, Membru al Acaaemlet ro-
mAne. Momente culturale 217-217 b-
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro

G. Dem. Teodorescu - Vasilca, Pluguşorul, Oraţii de Nuntă, Paparudele, Caloianul PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

G. Dem. Teodorescu - Vasilca, Pluguşorul, Oraţii de Nuntă, Paparudele, Caloianul PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

I G. DEM.

E in deprinderea Tiganilor ca, dupe. cum

gau cu Vasilca" la lnceputul fiecrtrui an. In-

Sus la munte m'am suit,

La multi ani cu siingtate,

Cum e 'n cer si pre pgmfint,

Siva Domnului zicea

1) Cu Intelesul de Oranii, muncitorii etn.

Pe lemn de teiu mi-o pârlirg

puterea cerului si rugau pe zei ca eä ail:A in-

rile, pe and ceilalti trosnesc din bice, ca si

sa. alatur, spre comparatiune, cele douä vart

iesiram la câmpul mare

diseari sii vìí gâsim

si boii la iarbä verde,

pe podoaba lui de §ea:

pânit'n patruzeci si trei,

unde-a milcinat si an;

s'o duse la dalba-i jupâneasä

s'avem sd trecem lunci

Dar hoata de moarä,

Iar lelea moraritä,

§i mi-1 imbrileti pe dos.

De urat am mai ura,

peste câmpuri s'a uitat

si-i da cu ciocanu 'n sele

Iata mândra jtipâneasL

cernea, maxi cernea,

din bucium a buciumat,

1) In loc de ,,dur", dela durus. G. Dem. T.

la icoane s'a 'nchinat,

1) gra§d, adiell. grajd.

casa mi s'a luminat,

la morisca cea tarcatâ,

din gurrt i-a cuvântat:

s'a intrat din casa'n cash

1) Pe semne stramurare, lAt, de Imboldit vitele.

Ist domn bun,

Mai maim-0, mail

incarcate cum veneau,

ligios, petrecere si. cantece felurite la nunti,

manuscriptul lui Radu Zugravul, din care d-1

pâng la 50 tineri cáldri, 10-15 trgsuri cu cai

prin câmpii infloriti

dupà care-am pornit

cad, când s'or lovi obusurile,

Ajungrt-te voirt bung

Cum valurile 1-au purtat

Poftim, pune mâna

ogradä vornicelul (care este pus in capul dan-

pune din: o ladd sau cloud, plind de pânzeturi,

cruri. $i asa se decide lupta prin alergarea

scaunelor din dreapta stä un tânto 1) care

Adam, desteptându-se din somn,

precum i blestemul Orintilor

eu poate oiu bea tot,

Mirii rilspund: foarte multumim!" Nunta

Iatrt finii dumneavoastrg vi se inching

pofteste luni seara la tJncrop" pe cei cari au

1) Aceastii venire o numesc: ,,de cale primarl".

cu capete told de lei,

ci dam Torba mirelui,

1) Aci arata plosca cu vin. Firman: poruna,