CĂLĂTORII

CĂLĂ TORII ÎN MOLDOV

MOLDOVAA

www.dacoromanica.ro
 · .
,

'!

SCURTARE
SCURTARE

Plecarea
Plecarea din din Constantinopoli.
Constantinopoli. Societatea
Societatea du du pe
pe vapor.
vapor.
MaI'ea Neagră.
Mal'ea Neagră. Dariu,
Dariu, regele
regele Persiei.
Persiei. Un Un boier
boier din
din Mol­
Mol-
dova
dova şi şi oo baroană
baroană din din Pera.
Pera. D-na Avramovici.
:Avramovici. Gurele­
Gurele-
·Dunărei.
· Dunărei. Insula Peuca. Peuca. Oraşe
Oraşe vechi
vechi pepe Dunăre.
Dunăre. Ciudata
Ciudata
conversaţie
conversaţi e intre boierboier şi şi baroană.
baroană . Ajungerea
:Ajungerea la Galaţi.
Galaţi.
Brăila
Brăila - - cece mi întîmplă într-acest
mi se întîmplă într-acest din urmă oraş.
din urmă oraş.
Inturnarea
Inturnarea la Galaţi. Calea Calea de de la Galaţi la Iaşi. Veshita Vestita
bătălie
bătălie de Văslui, între
de la Văslui, Intre moldavi
moldavi şi şi turci, în în timpul lui
Ştefan cel
Ştefan cel Mare.
Mare. Vas-Bîrladul.
Vas-Bîrladul. Poziţia Iaşullli. Iaşii.
Poziţia Iaşului. Iaşii.
Societatea ce ce cunoscui aici. aici. Amicii
Amicii mei mei din·
din ' Moldova.
Moldova.
·Prlnzul
·P rlnzul la caimacamul
caimacamul Vogoridi. D. Ralet. Ralet. Ospitalitatea
Ospitalitatea
moldavilor.
moldavilor. Familia
Familia Negri.
Negri. Aristocl'aţia
Aristocraţia ·Moldovei.
.'Moldovei. Despre
Despre
aespărţenii
sespărţenii între bărbaţi
bărbaţi şi şi femei.
femei. Divanul
Divanul ad-hoc.
ad-hoc. Decla·
Decla-
raţia Unirei;
Unirei ; ce InUmplă în
ce se InUmpHl. în Divan,
Divan, în în ziua
ziua cînd pro­
cînd se pro-
nunţă
nunţă Unirea. Plecarea
Plecarea pe la mănăstirî.
mănăstirî. Tîrgul-Frumos.
Tîrgul-Frumos . ,
Ştefănică
Ştefăni c ă Catargiu.
Catargill. Mănăstu'ea
Mănăstire a Războienii.
Războienii. MaicaMaica Agafia.
Agafia.
m"tt
m'tt ă lia de
ălia de la Valea-Albă
Val e a-Albă sub Ştefan Ştefan cel cel Mare.
Mare. Tirgul
Tîrgul
Neamţului;
Ne amţului; Cetatea
Cetatea Neamţului.
Ne amţului. MaicaMaica Eugenia
Eugenia Negri
Negri şişi
casa
casa sa la Văratec.
Văratec . Mănăstirea
Mănăstirea Văratecul.
Văratecul. Mănăstirea
Mănăstirea
Agapia;
Agapia; superioara mănăstirei. Mănăstirea Mănăstirea Neamţului;
părintele Dionisie. Fălticenii.
părintele Fălticenii. Cetatea veche veche Baia:·
Baia:' vestita
bătălie
bătălie de de la Baia
Baia intre
Intre Ştefan
Ştefan şi intre unguri
şi între unguri,, conduşi
conduşi
de
de Corvin.
Corvin, Intoarcerea
întoarcerea în In Valahia.
Valahia,

Dupe
Dupe înţelegerea ce ce s-a
s-a urmat între cabinetele
cabinetele Engli­
Engli-
terei
terei şi
şi Austriei
Austriei şi
şi cu
cu Poarta otomană, pentru
Poarta otomană, pentru inturnarea
înturnarea
emigraţilor români
români in ţară, căpătai şi eu
eu voie, ca toţi ceialţi
ceialţi,, ..
a mă înturna
înturna în
în Va lahia. Mai
Valahia. Valahia ,
Mai nainte d-a merge în Valahia,

www.dacoromanica.ro
 unde
'Unde sînt născut, voii
sint. născut, voii să să văz Moldova, acest
văz Moldova, acest vechi vechi pămînt
pămînt
.al luptelor
.al luptelor şi unde astăzi
şi unde astăzi mă mă fălesc
fălesc căcă amam cei cei mai
mai bunibuni ai ai
mei amici.
mei amici.
sept . ...., mă
La 20 sept. . îmbarcai pe
mă îmbarcai pe un vas cu
un vas vapor al
cu vapor al com­
com-
,paniei
paniei dunărene
dunărene aust,riace.
austriace. O O societate
societate numeroasă
numeroasă şi şi aleasă
aleasă
se
se afla
afla aici;
aici; între
intre alţii, mai multe
alţii, mai multe damedame europene
europene şi şi grece,
grece,
,cele
'cele dintăi
dintăi îmbărcîndu-se
îmbărcîndu-se pentru pentru Viena,
Viena, cele cele din din urmă
urmă pen­ pen-
tru Galati
tru Galati si si Brăila.
Brăila .
Urcarăm'
Urcarăm.' Bosforul
Bosforul pină pînă la la Buiuk-Dere,
Buiuk-Dere, pe pe un un timp
timp de de
linişte
linişte şişi seninătate,
seninătate, şi şi pe
pe lala oo oară
oară cînd
cînd apeleapele şi malurile
şi malurile
iBosforului apar
lBosforului apar în în toată
toată frumuseţea
frumuseţea lor. lor.
Mărturisesc
Mărturisesc că că nu nu este
este nimic
nimic maimai desfătător
desfătător ca ca această
aceast ă
poziţie.!
poziţie .! Ochiul
Ochiul muritor
muritorului ului see osteneşte
osteneşte pină pină in în sfirşit
sfirşit de de
toate
t oate ce vede neincetat,
ce vede neincetat, cît cît de rară ar
de rară ar fifi frumuseţea
frumuseţea ·care-l ·care-l
.atrage. Bosforul'' singur
.atrage. ' Bosforul singur poatepoate faceface excepţie,
excepţie, vederea vederea lui lui
niciodată
niciodată nu nu satură,
satură, şi şi cauza
cauza trebuie
trebuie să să fie minunata variaţie
fie minunata variaţie
'ce-l
'ce-l imbrătisează.
imbrătisează. 1 icăiri icăiri ochiul
ochiul nu nu cade,
cade, fărăfără să să întîlnească
întîlnească
o schimba�e'
schimba~e' de 'forme in.
de -forme în poziţie, niciodată; chiar chiar acolo
acolo unde unde
·am privitprivit unun minut
minut, colorile
colorile cadrului
cadrului se variază neîncetat
se variază neîncetat
şi
şi seamănă
seamănă ca ca un un visvis desfătător
desfătător in in cal'e
cal'e toate
toate se se mişcă,
mişc ă , se se
.schimbă
schimbă şi şi se
se îngină
îngînă cu voluptate.
cu voluptate,
Malurile,
Mal ID'ile , cînd inalte, drepte,
cînd înalte, drepte, cînd
cînd plecate,
plecate, îndoite,
îndoite, cind cînd
verzi
verzi de de ierburi
ierburi şi şi dede arburi;
arburi ; cu cu grădinele
grădinele lor, lor, cu cu casele
casele cu cu
forme
forme felurite
felurite şi şi bizare,
bizare, cu cu gemiile
gemiile cu cu minarele
minarele, cînd cînd priimesc
priimesc
·coloarele
·coloarele lor lor de
de la la valuri,
valuri, c1ndcînd ele
ele împrumută
împrumută formele formele bizare
bizare
.acestor
.acestor unde unde limpezi,
limpezi, capricioase
capricioase şi şi curgătoare.
curgătoare . Malurile Malurile şi şi
cerul
cerul se se îngină
ingînă în în sînul
sînul undelor.
undelor. Pe Pe surfaţa
surfaţa lor lor lunecă
lunecă mii mii
.de caice
.de caice uşoare
uşoare inaintea
înaintea mulţimei vaselor cu
mulţimei vaselor vapor.
cu vapor.
Dar
Dar să să lăsăm
lăsăm descripţia
descripţi.a acestor
acestor unde
unde şi şi săs ă urmăm
urm ăm călă­ căl ă ­
toria noastră.
toria noastră .
Ieşirăm
Ieşirăm din din Bosfor
Bosfor pe pe unun timp
timp senin,
senin, şi liniştit.
şi liniştit.
Multe
Multe suveniri
suveniri istorice
istorice are are această
această parte
parte de de pămînt.
pămînt . Mulţi Mulţi
popoli
popoli au au vărsat
vărsat singelesîngele lor lor intr-aceste
intr-aceste unde, unde, pOl'niţi
porniţi şi şi
aprinşi de
.aprinşi de unun simtiment
simtiment sub sub care
care se
se ascundea
ascundea ambiţia ambiţia con­ con-
ducătorilor
ducătorilor lor. lor. NuNu departe
departe de de aici
aici cată
cată să fie locul
să fie locul undeunde Dariu
Dariu
şedea
şedea să să privească
privească flota flota sa,sa, mergind
mergînd sprespre aa supune
supune pe pe schiţi.
schiţi.
Dariu
Dariu mersemerse de de la Susa, zice
la Susa, zice Herodot,
Herodot, la Halcedonia pe
la Halcedonia Bosfor,
pe Bosfor,
unde
unde se se făcuse
făcuse un un pod.
pod. Se Se îmbarcă
îmbarcă aiciaici şişi plecă
plecă spre spre insulele
insulele
Cianee,
<Cianee, ce ce ar
ar fi
fi fost
fost înainte
înainte plutitoare,
plutitoare, d-amd-am sta sta să să credem
credem ce ce
zic
zic grecii.
grecii. Dariu
Dariu şezuşezu în în templu
templu şi şi de
de acolo
acolo privi Pontul Euxin
privi Pontul Euxin
(Marea
"(Marea Neagră) Neagră).'. '

4478
78

www.dacoromanica.ro
 Pe malul
Pe malul bosforului
bosforului se se rădioă din ordinul
rădioă , din aoestui rege'�
ordinul aoestui rege.,.
două coloane
două coloane dede piatră albă.
albă . Se
Se sorise, pe una ou cu litere asiriene
asiriene
şi
şi pe
pe alta
alta ou litere grece,
cu litere grece, numele
num~le tutulor'
tutulor' popolilor
popolilor ce ce tîra
tîra
dupe el.el. Armia
Armia luilui se
se oompunea
compunea din din şap,
şap,t e sute
te sute ddee mii de oameni
mii ele oameni
ou
cu oavaleria,
oavaleria, fără flotă,
fără flot ă, ce
ce era
era de
de şase
şase sute
sute vele.
vele.
Astăzi
Astăzi nici
nici mma
urma templului din din oare
care D ariu privi
Dariu privi marea,
marea,
nioi
nioi ooloanele
coloanele nu nu mai
mai sint.
sint. Tot IIeroelot
Herodot zioe,
zice, despre
despre ooloane,
coloane,
că bizantinii
că bizantinii le rădioară
rădioară mai mai tîrziu
tirziu şi
şi le purtară
purtară în în oetatea
oetatea lor,
lor,
servinelu-se
servindu-se de de eleele la
la templul
templul Dianei
Dianei Ortosiene,
Ortosiene, afară
afară dede oo
peatră ce oe se
se l ăsase lîngă
lîn gă templul
templul lui lui Baohus
Baohus în în Bizanţ şi
care era
oare incărcată de litere asiriene.
era înoărcată asiriene.
Plutirăm oiteva
oîteva oareoare în linişte.. Ieşind din
în linişte din gura
gura Bosforu­
Bosfor.u-
lui, malurile
malurile sese l ăţesc
ăţeso şi merg
merg tot aSţel
as~e),, pînă cînd
oînd se
se perd.
perd.
Vasul
Vasul nostru
nostru se se alătură de de coasta
ooasta Europei.
Europei.
Soarele
Soarele apuse
apuse şi indată îndată un un .. vînt
vînt reoe şi viol ent
violent
incepu să bată de
inoepu coasta Europei.
de la ooasta Europei. Marea Marea luă oo
coloare mai întunecată;
întuneoată; se încreţi şi începu a fierbe. Valurile
se rădioară, se
se rădicară, spumară.. Ofiţerii
se spumară Ofiţerii vaporului dau dau ordine mari­
ordine mari-
narilor
narilor spre aa se prepara
prepara pentru
pentru orice întimplare.
întîmplare. Vîntul
Vîntul ne ne
bătea in
bătea în coasta
ooasta vaporului, prin prin urmare mişcarea . vasului
urmare mişcarea vasului
era
era lala oo pparte.
arte . Aoeastă
Aoeastă mişoare,
mişcare, pepe care
care marinarii
marinarii oo numesc
numesc
ruli,
ruli, este
este cea
cea mai
mai sup ărătoare pentru pasagerii ce
pentru pasagerii oe suferă ddee
răul
r ăul mărei. CeaCea m a i mare
mai mare parte din din ei
ei căzură pe pe ppaturile
aturile lor.
lor.
Cu
Cu vîntul
vintul incepu
incepu oo ploaie întunereoul era
ploaie repede, lntunerecul era aoum
acum
mare.
Mulţime de de oameni
oameni erau
erau pepe podul vaporului, expuşi
podul vaporului,
Ia asprimea
la asprimea timpului:
timpUlui: printre
printre ei
ei femei cucu oopii
copii mici.
mici. Ce Ce vo~
VOI'"
face aoeste
faoe aceste neferioite? toată 1umealumea se întreba. Pozitia
se intreba. Pozitia aoes­
aces-
'
tor
tor femei
fem ei atinse
atinse inima oăpitanului şi dete
inima căpitanului ordin ssăă le
dete ordin le' coboare
ooboare
şi
şi să
să le aşeze
aşeze sub
sub scara
scara pe
pe oare
care te
te dai
dai jos
jos in
în oamera
camera pasageri­
pasageri-
lor de olasa
clasa întii.
Către acestea,
acestea, timpul devenea
devenea tot tot mai aspru.
aspru. De frică
să
s ă nu oădem
oădem pe vro sstîncă,
tînoă, despre ooastă,
coastă, oăpitanul
căpitanul dete ordin
ssă ţie spre
ă ţie plina mare.
spre plina mare.
imeni nu
Nimeni nu dormea
dormea;; dardar puţini
puţini din
din pasageri
pasageri erau
erau în în stare·
stare-
aa se
se mai
mai ţine pe pioioare.
pioioare. Temerea
Temerea ce ce aveau
aveau adăoga răul
oe
oe simţea.
simţea.
Era
Era in oameră un boier
in cameră boier de
de la Moldova.
Moldova. El El fusese
fusese la Con­ Con-
stantinopoli, ou
stantinopoli, ou speranţa
speranţa a a se
se faoe
faoe oaimaoan,
caimaoan, dar,
dar, nereuşind�
nereuşind,.
se
se inturna la la urma
urma lui, strigind
strigînd furios
furios oătre toţi că turoii turoii

479
4 7~

www.dacoromanica.ro
 sînt
sînt unun popol
popol p erdut. Acesta
perdut. Acesta era era încă in salon, culcat
în salon, culcat pe
pe oo
canapea şi şi înspăimîntat.
înspăimîntat.
-°
- O să scăpăm cu
-- NuNu ştiu,
ştiu, ii
cu viaţ�?
viaţă? mă întrebă el.
îi răspunsei,
răspunsei, dar dar vaporul
vaporul merge
el.
merge spre
spre plina
plina
mare.
mare.
-- Mergem
Mergem spre spre plina
plina mare!
mare! O, 0, Doamne sinte, sîntem sîntem
perduţi!
perduţi! ... . . .
IIntr-acel
ntr-acel timp, căpitanul întră in in cameră.
cameră . Boierul meu, meu,
cum
cum il văzu, se se scoală, face uun n pas
pas către căpitan, se se aruncă
arunc ă
la picioarele
picioarele lui şi îi strigă:
-
- Vaporul
Vaporul merge spre spre plina
plina mare .. . . sintem perduţi!
' Căpitane!
Oăpitane! Căpitane! Cinci Cinci sute
sute dede galbeni
galbeni veivei avea,
avea, dede voi
voi
scăpa cu cu viaţă ... . . . Nu
Nu merge la l a plina
plina mare,
mare, trage llaa mal . . .
mal ...
Căpitanul
Căpitanul începu a a rîde.
-
- Nu Nu este
este plina
plina mare
mare de de care
care ne temem noi,
ne temem noi, ci
ci dimpotrivă
dimpotriv ă
malurile,
malurile, pe pe care
care d-tad-ta le le crezi
crezi favorabile
favorabile..
Zise
Zise şşii se se duse,
duse, iariar boierul
boierul rămase încă în in genuche,
genuche, ne-ne­
putind să
''putînd să se se scoale
scoale de de mişcarea
mişcarea ceacea mare şi şi neregulată
neregul ată a a
vasului.
vasului.
Trecur ăm asfel
Trecurăm asfel toată
toată noaptea.
noaptea. A A doua zi vîntul vîntul se
se mai
linişti. Şi cu cu patru
patru oare
oare maimai tirziu
tirziu ajunserăm în în portul
portul Varnei.
Aici
Aici şezînd
şezind cîteva
cîteva oare,
oare, damele
damele noastre
noastre ieşiră pe pe pod,
liniştite, dar dar cu cu figuri
figuri multmult maimai interesante
interesante:: suferinţa
suferinţa le
dase oo peliţă plăcută.
IIntre
ntre celecele cece suferiseră mai mult, mult, se se afla
afla soţia unuiunui
neguţător din din Galaţi, d-na d-na Avramovici,
Avramovici, una una din
din frumuseţile
portului
portului Moldovei. Această persoană gentilă şi interesantă interesant ă
suferise
suferise atîta, încît în
atîta, incit in cele
cele din
din urmă vărsase singe. sînge. Făcui
cunoştinţa
cunoştinţa tutulortutulor damelor.
damelor. Printre
Printre eleele sese afla
afla oo baroană
baroană
perotă, ce ce mergea la Viena: Viena: urîciunea
urîciunea incarnată,
încarnată, nimeni
nimeni nu
putea
putea să să o o apropie, însuşi malul
apropie, însuşi mărei fugea
malul mărei fugea de de dinsa,
dînsa, pen­
pen-
tru
tru care
care lucru
lucru noi noi oo surnumirăm
surnumirăm malul mărei.
Ieşind din portul portul Varnei, aflarăm marea lină cu cu totul.
Baroana perotă sau sau catolică, singură, nu nu ne ne dada pace,
pace,
intra
intra în in toate
toate conversaţiile neinvitată şi apropozito apropozito de de orice
orice
'.idee
idee găsea
găsea mijlocul de de aa vorbi
vorbi dede sine
sine în
in sensul
sensul cel
cel mai
mai favo­
favo-
rabil. Nimeni,
Nimeni, dupe dupe dînsa,dinsa, ca dînsa nu a
ca dinsa a avut
avut frumuseţe,
spirit,
spirit, talente,
talente, de de eraera vorbă
vorbă de de aceste
aceste lucruri; de de ziceam
ziceam
"Vorba
"Vorba vapor,vapor, ea ea răspundea că familia familia eiei are
are şapte vapoare;
:la
:la vorba
vorba mare, mare, rrăspundea
ăspundea istorisind întîmplări
întîmplări din viaţa ei,
din viaţa ei,
'cînd s-a
:cînd s-a fărămat
fărămat vaporul
vaporul şi şi a
a scăpat
scăpat inot;
inot ; la vorba
vorba nobleţă,
Ilobleţă,

\iBO
\480

www.dacoromanica.ro
te
t e oprea Incepea să
oprea ŞI Incepea vorbească de
să vorbească de genealogia
genealogia familiei
familiei el,
unde
unde numea numea chiar chiar împăraţi.
împăraţi .
Dar această
această din din urmă
urmă cualitate
cualitate îi îi atrase
atrase simpatiile
simpatiile com­
com-
,ppatriotului nostru.
atriotului nostru.
-
- Şi Şi eu sint
sînt nobil,
nobil, zicea
zicea el,el, trei
trei împăraţi
împăraţi au au stătut in
stătut in
neamul
neam ul meu,
meu, baba încă
încă împăraţi
împăraţi de de cei
cei mai vestiţi. Şase
mai vestiţi. Şase domni;
domni;
ggenerali
enerali marimari ce ce s-au
s-au bătut
bătut cu cu turcii
turcii şişi unii
unii din
din eiei cu
cu americanii
americanii
cei
cei din din Staturile Unite, sînt
Staturile Unite, sînt acmn
acum oo mie mie dede ani.
ani.
-
- Mă Mă iartă,
i artă , domnule,
domnule, zice zice baroana,
baroana , dumneata
dumneata ori vrei
ori vrei
.să ă glumeşti,
glumeşti, sau sau că că altceva voieşti a
altceva voieşti a zice;
zice ; zici
zici că
că strămoşii
strămoşii
dumitale
dumitale s-au s-au bătut
bătut cu cu americanii
americanii sint sint acum
acum oo mie mie dede ani;
ani;
.dar
.dar America
America se se descoperi
descoperi maimai tirziu
tîrziu dede Columb.
Columb.
-
- Columh
Columb .. .... Nolumb
Nolumb ... ... nunu ştiu
ştiu eueu ....
..
-
- Dar Dar stie
stie istoria.
istoria.
Istoria?? Lăsaţi-mă cu
-- Istoria cu procopsiţii .... .. nu
nu ştiu ce ce spun:
spun:
America
America nu nu s-as-a descoperit
descoperit .... . . aa fost
fost totdauna
totdauna cunoscută,
cunoscută,
.ci-o mie,
.d-o mie, dede şapte
şapte mii
mii dede ani,
ani, dede cînd
cînd s-a făcut lumea
s-a făcut lumea ...
...
nnuu ştii stii dota
dota aceasta?
aceasta?
-
~ Zău, domnule,
domnule, imi vine să
îmi vine riz, dar
să rîz, dar întreabă pe pe toţi
,.ace
aceşti şti domni
domni şi şi îţi vor spune
îţi vor spune ca ca mine
mine .... ..
- Pot
- Pot spune
spune ce vor:: opiniile
ce vor opiniile sînt
sînt sinte,
sînte, ceea
ceea cece zic
zic eu
eu
.aste
.aste opinia
opinia mea.
mea.
-- DarDar asupra
asupra acestui
acestui lucru
lucru nu nu este loc de
este loc de opinie.
opinie.
-
- DarDar daca
daca eu eu crez
crez aşa?
aşa?
Baroana
Baroana da da din
din umeri
umeri şi şi noi ridem.
noi ridem.
-
- Pereche
Pereche minunată!
minunată! zise zise oo altă
altă damă.
damă.
- Aşadar,
- Aşadar, domnule,
domnule, dacadaca nu nu trebuie
trebuie să să credem
credem istoria,
istoria,
!DU
mu vom vom crede
crede nimica,
nimica, nici in Hrist
nici in Hrist că că aa fost;
fost; dota
dota poţi
poţi să
să
a�ii opinia
opinia d-Ie.d-le.
-
- .Da,
.Da, daca
daca voivoi avea
avea opinie
opinie că că nunu aa fost.
fost.
- .cum se
- .cum se poate,
poate, dota
dota care
care eşti
eşti un
un bun
bun catolic
catolic să
să ... .. . �

-
- Catolic!
Catolic! catolic!
catolic! eueu ...
... Să
Să mă mă ferească
ferească Dumnezeu
Dumnezeu ..... .
D-ta eşti
D-ta eşti catolică;
catolică; eueu sunt
sunt creştin,
creştin, nu nu catolic,
catolic, încă
încă o o dată.
dată.
-
- Creştin,
Creştin, nu catolic!I dar
nu catolic dar catolicii
catolicii cece sint?
sînt? nunu sint
sint
.creştini
.creştini ??
-
- .Nu.
.Nu. Aiasma
Aiasma lorlor nu
nu ţine,
ţine, se
se strică indată..
strică îndată
- Toţi
- Toţi cîţi
ciţi crecI
creci in
in Hrillt fiÎnt creştini
Hrist r;înt c reştini deopotrivă.
deopotriv ă .
-
- BaBa nu,
nu, baroană,
baro a n ă, nu
nu sînt
sînt de de aeeastă
aceast ă opinie,
opinie, asta
asta este
este
iideea voastră,
iideea voastră, care
ca re zir.eţi CR pămlntul
zir.eţi că r ă mlntul Re Re învîrteşte, iar nu
învîrteşte , iar nu
:soarele.
:soarele. . ,

www.dacoromanica.ro
 - Pentru cea
-Pentru cea din
din urmă îti
iti mărturisesc că este este adevărat .. .. ..
'
-
- Nu Nu este adevărat .... '.. nu poate să fie
nu poate . . mai întî.
fie . .. întî,ji
că p
că ămîntul este
pămîntul este pepe ap ă, zice
apă, Scriptură.. De s-ar
zice în Scriptură s-ar înVîrti
învîrti
p ămîntul, noi
pămîntul, noi amam cădea cu cu case
case cucu tot, sausau ne-am
ne-am î,î,n e'c
ne'caa tn
tn
apă.
apă. Ei Ei!! ·, Ei ...
. . . , baroană
baroană 1 ! Vezi
Vezi că că şişi eu mă pricep
eu mă pricep.. Dar voi.voi,
ce
ce ziceţi
ziceţi că că ştiţi
ştiţi toate,
toate, spuneţi-mi
spuneţi-mi mie mie pepe unde
unde ouă ouă găina,
găina,
auz? ..
auz? . . ..
Această conversaţie aprinsă şi bizară, făcută intr-uR intr-un
fel de
fel de limbă franceză, adunase mai
franceză , adunase mai mu mulţi
lţi oameni
oameni să oo asculte.
asculte,
rîsul era
era general
general..
De acolo
acolo pînă la Galaţi avurăm cu cu ce
ce petrece.
petrece. pe cite cîte ori
ori
TII se
TII se ura,
ura, făceam
făceam asfel
asfel incît baroana să
incit baroana să înceapă
înceapă vorbavorba cu cu
boierul
boierul ..
In cea
In cea din din urmă zi zi aa intrărei în in Dunăre, avurăm incă înc ă
vînt;
vînt; vîntul
vîntul începu pe cind cînd noi noi eram
eram la masă.. Spre seară,
la masă seară,
boierul şedea lîngă baroană. baroană . Aceasta din din urmă
urm ă spunea
spunea că are are
la Pera şase
la Pera şase case mari şi
case mari şi că
că numai
numai pe pe două
două le le închiriază;
inchiriază;
în celealte
în celealte patrupatru şade
şade ea
ea pepe rînd,
rînd, o o dată
dată pe pe an
an în fiecare,
în fiecare,
împ ărţind asfel
împărţind asfel cei
cei patru
patru timpi
timpi ai ai anului. nu-i da
Boierul nu-i
anului. Boierul da
pace
pace să să vorbească
vorbească şi şi căta
căta să-şi
să- şi spuie
spuie şi şi elel laudele averi­
averi-
lor sale.
-
- Eu
Eu am, zicea el,
am, zicea el, optzeci
optzeci de mii de
de mii fălci de
de fălci de ppămînt,
ămînt, cît
cit
crăia unui crai
crai din
din cei
cei de
de rîndul
rîndul al
al doilea;
doilea; douăzeci
douăz eci şi cinci
cinci
case la oraşe.
case la oraşe .
- Ştiu, răspunse cl
- ama, ce
dama, ce sînt
sînt moşiile voastre:
voastre: locuri
locuri
deşarte
deşarte;; de
de acelea
acelea găseşti multe
multe înin Turcia
Turcia.. .. . Ştiu ce
ce sint
sint
şi
şi casele, nişte
nişte bordeie,
bordeie, ca în toate ţările
ca în ţările sălbatice . . .
sălbatice ...
-
- Sălbatică
Sălb atică eşti
eşti dota,
dota, madamă!
madamă! daca daca crezi
crezi ccăă noi
noi sintem
sintem
sălbateci,
s ălbate ci, auzi
auzi colo
colo !! Dar
Dar casele
casele voastre
voastre din Pera ce
din Pera ce sint
sint alt
alt
decît nişte
decît nişte grajduri
grajduri de de lemn,
lemn, cece mai lucru ! Să
mai lucru! Să vezi
vezi case
case llaa
mine,
mine, llaa moşii! Palaturi
Palaturi!! Vezi
Vezi bine
bine ccăă te-i
te -i fi
fi mutînd
mutînd ddee patru
patru
ori pe
ori pe an
an dintr-o
dintr-o ' casă
casă în alta,
alta, daca
daca tete gonesc ploşniţile.
gonesc ploşniţile.
IIntr-acest
ntr-acest moment vaporul se
moment vaporul se mişcă foarte
foarte tare
tare.. Boie ruI
BoieruI
perdu
perdu echilibrul
echilibrul şi căzu cucu scaunul
scaunul.. Căzînd, sese agăţă cu
cu mînile
minile
de masa de
de masa de pînză
pînză şi răsturnă
şi răsturn ă asfel
asfel castronul
castronul cu cu supă
supă dupe
dupe
masă,
masă, ce
ce op ări p
opări pee haroană.
haroană. Baroana
Baroana căzu
oăzu sub
sub aceeaşi
aoeeaşi lovire,
lovire,
căci
oăoi boierul
boiarul cătase totdodată să se se sprij ine de
sprijine de scaunul
scaunul ei.
ei.
Acest
Aoest nefericit,
neferioit, dupe
dupe ce
ce căzu,
oăzu, rămase
rămase întins
întins şişi cu ochii lla
ou oohii a
căpitan.
căpitan . El
El credea
oredea că
că vaporul
vaporul ssee sp ărsese şşii că
spărsese că era fundul
era în fund u1
mărei.
mărei .

-482
.. 82
•
•
www.dacoromanica.ro
 Asre
Asf, Iell se
se puse
puse termen
termen acestoraoestor conversaţii
conversaţii ce ce ajungeau
ajungeau să să
fie interesante,
fie interesante, de de mult
mult ce ce erau
erau d dezbrăcate
ezbrăcate de de bunul-simţ.
bunul-simţ.
Rîurile, afară
Rîurile, afară de de _ Nil,
il, rrăspîndesc
ăspîndesc mai mai în în toate
to�te părţile
părţile o o
răcoare a
răcoare a lor
lor proprie.
proprie. Pe Pe aproape
aproape de de ziuă,
ziuă, mă mă deş deşteptai
teptai in in
patul meu,
patul meu, tremurînd
tremurind de de frig;
frig; înţelesei
inţelesei indatăindată că că eram
eram pe pe
Dunăre.. Mă
Dunăre Mă scol,
scol, ies
ies pepe podpod şi văz canalul
şi văz canalul Dunărei,
Dunărei, pe pe care
care
intrasem atunci
in-trasem atunci.. Am Am scrisscris intr-alt
intr-altă parte mai
ă parte mai multe
multe lucruri
lucruri
despre Dunăre.
despre Dunăre. Airci Aici m mă voi mărgini
ă voi mărgini a a spune
spune cîteva
cîteva vorbev:orbe
-<idespre gurile Dun
l espre gurile Dunărei.
ărei . Dunărea
Dunăr ea curge curge în in Marea
Marea NeagrăNeagră prin prin
-cinci guri:
-cinci Tiagala, la
guri: 1 Tiagala, la cei
cei vechi,
vechi, acum
acum pe pe turturceşte CheIi sau
ce şte 'CheIi sau
.chilia; 2
Chilia; Birsum, astăzi
2 Birsum, astăzi Sulina-Bogas
Sulina-Bogas;; 3 Psilom, acum
3 Psilom, acum Sîntul
Sîntul
GGeorge;
eorge; 44: 11 alon;alon, astăzi Capu-Bogasi; 5
astăzi ·Capu-Bogasi; 5 oranon, acum
oranon acum
Ieni-Schele. Sub
leni-Schele. Sub roma romani, tot aceste
ni, tot aceste guri luaseră urmă­
auri luaseră urm ă­
t·toarele
oarele numiri: Borium, Calum,
num.iri: Borium, Calum, Naverum,
averum, Sacrum Sacrum,, P Peuce.
euce.
Insula Şerpilor
Insula Şerpilor se se chema
chema Ahilis.Ahilis.
Noi intrarăm prin
oi intrarăm Sulina-Bogas sau
prin Sulina-Bogas Birsum.
sau Birsum.
Aici nu
Aici mai văzUl'ăm
nu mai sentinelele puse,
văzmăm sentinelele puse, ca ca in
in alţi
alţi ttimpi.
impi .
Soldatii
Soldaţii turci turci au luat locul
au luat locul rusilor
ruşilor de de la tractatul de
la tracta-tul Paris
de Paris
1
'

încoace.
inooaoo. • ,
Delta
Delta Dunărei,
Dunărei, numitănumit ă asfelasfel dede cei moderni, dupe
cei moderni, dupe exem­
exem-
plul luncei Egiptului,
plul luncei Egiptului, ce ce seamănă
seamănă cu cu oo deltădelt ă din
din alfabetul
alfabetul
grec, este
grec, este in in posesia
posesia turcilor,
turcilor, de de lala cele
cele dindin urmă
urm ă dispozitii
dispozitii '
.a11 Congresului
.ale Congresului din din Paris,
Paris, din din anii trecuţi.
anii trecuti. '
J Delta
Delta aceasta
aceasta purtapurta în în vechime
vechime nume nuro~ de de insula Peuca.
insula Peuca.
Aici Alexandru
Alexandru trecu trecu Dunărea
Dunărea la la schiţi.
schiţi. DariuDariu tot tot pepe aici aici
aruncă
.aruncă podul podul său.său. Arian,
Arian, îînn lib.lib. 11 aa vieţei
vieţei eroului mace
eroului mac.edo . do­-
nean,
Xlean, păstrează
păstrează cîteva cîteva tr trăsuri
ăsuri despre
despre această
această insolă.
insolă .
Către
Către anul anul 335 335 inainte
înainte de de Crist,
Crist, Alexandru
Alexandru cel cel Mare,
Mare
Jnţ,elegmd că tribalii
Jnţelegmd tribalii şi ilirienii
ilirienii se poartă ca
se poartă ca neamici,
neamici, pleacă
impotriva lor.
impotriva lor . B.egele
Regele tribalilor,
tribalilor, Surmos,
Surmos, ia ia ştire
ştire de de ajunge­
ajuuge-
J.�ea
r.ea oonoherantului
ooncherantului şi şi trimite
trimite oopiii
copiii şi şi femeile
femeile din din ţara
ţara lui lui
in
in insola
insola Peuoa.
Peuca . Tribalii
Tribalii fură fur ă bătuţi
b ătuţi la la unun 100loc aproape
aproape de de riul
rîul
Liginos.
Liginos. Armia Armia lui lui Alexandru,
Alexandru, zice zice Arian,
Arian, îi îi goni
goni in în timp
timp
.(le
.de trei
trei zile
zile şişi ajunse
ajunse pe pe malul
malul Istrului.
lstrului. AooloAcolo maoedonienii
macedonienii
.aflară
.aflară băroi
bărci lungi,
lungi, oare
oare sese umplură
um.plur ă cu cu soldati
soldaţi d-aid-ai lui
lui Alexandru
Alexandrl+
şi
şi porniră
pornir ă spre spre insola
insola Peuoa,
Peuca, unde unde erauerau copiii
copiii şi şi femeile
femeile tri� tri-
Dalilor.
balilor. Barbarii
Barbarii ii îi priimiră
priimiră cu ou oo ploaie
ploaie de de săgeti.
săgeţi . Apărarea
Apărarea
lor energioă
lor energică şi şi repejunea
repejunea riului rîului deoidă
decidă pe pe Alexa�dru
Alexandru să să lase
lase
insola
msola şi şi să
să treacă
treacă Dunărea
Dunărea la la scbiţi
schiţi (Vezi
(Vezi şi şi art.
art. despre
despre
.discursul
.discursul skiţilor).
skiţilor) . '

483
483

www.dacoromanica.ro
 Partea aceasta
aceasta aa Dunărei
Dun ărei pînă
pînă Ia la Galaţi
Gaiaţi este
este formată
formatii
de
de un
un tărîm
tărîm nelăcuit,
nelăcuit , stufos
stufos şişi umed.
umed . LaLa stinga
stînga încep
încep aa sese
vedea
vedea la la oo depărtare
depărtare dealurile
dealurile Bulgariei.
Bulgariei. După
Dup ă mine este este
locul
locul celcel mai
mai trist
trist care
care poate
poate să intUnească
întîlnească cineva.
cineva. Canalul
Canalul'
cură
cur ă şerpuind
şerp uind in in toate
toate direcţiile.
direcţiile.
Pe malul
Pe malul Dunării mai mai înin sus
sus erau
erau inin timpii
timpii vechi
vechi maimai
multe cetăţi
multe cetăţi şi şi castele,
castele, cece nu
nu au
au ll ăsat
ăsat astăzi
astăzi nici
nici urmele
urmele lor.
lor.
Cunoaştem
Cunoaştem intre între altele, începînd de la Salmorubi',
Salmorubis, pe pe··
al
al doilea
doilea canal,
canal, malul
malul drept,
drept, în în faţă cu cu insola
insola P Peuc8,
euca, cece·
avea
avea in în dos
dos lacul
lacul Halmiris.
Halmiris.
Solsovia, Oegisus,
Oegisus, peste
peste drum
drum de de locul podului
podului lui DariuDariu,,
mai
mai sus sus dede Peuca
Peuca;; 1'\0Yidionium
Kovidionium;; Dinogeţia,
Dinogeţia , undeunde riul
riul se
re
î nturnă la dreapta
înturnă dreapta şi face un un colţ ; Arubium,
Arubium, Peristilaba,
Peristilaba,
pe malul sting
pe stîng in în faţă
faţ ă cu
cu cei
cei dintăi
dintăi;; Trosmi,
Trosmi, BoreuID,
Boreum , Cius,.
Cius,.
Carsus, Calidava, Ahiopolis, unde Dunărea Dunărea curge in în tînga,
Unga,
făcînd un unghi
făcînd unghi;; Sucidava,
Su idava, Sagadava, Dorestorum, Tegu Tegu-­
lisium,
lisium, Candidiana,
Candidiana, Nigrininiana,
Nigrininiana, Transmarisca,
Transmarisca , ppesteeste dl'um.
drum.
este
este gura
gura Argeşului, Ginton, Apieria, Tagrae, Sesanta.Prista,
Tagrae, Sesanta-Prista,
Salto-Pirgos,
Salto-Pirgos, Trimanium
Trimanium ((Ruşciuc)
Ruşciuc).. DeDe aici
aici vin altele
altele..
Timpul era frumos,
frumos , deşi
de şi rece. Şedeam toţi pe podul vaporu yaporu­-
lui să
să ascultăm
ascultăm o o nouă
nou ă dispută
disput ă cece se
se ridicase intre baroană �i
intre baroană ~i
boierul nostru despre nobleţă. Dama zicea cli ca )a român ii
la noi românii
nu este nobleţă,
este nobleţ ă, ci oo distincţie foncţionară, un fel de biuro-
di stincţie foncţionară, biuro­
cratie,
cratie, cucu privilegiuri
privilegiuri , dar
dar căcă aceste
aceste privilegiuri
privilegiu!'i sînt
sînt pe viaţă,
viaţă,
j)ot să treacă moştenire la copii, ca averea etc. Prin urmare
nu pot
nu este nobleţă ca în Europa, Europa, ci boieria, care care .see deo
deosebeşte
sebeşte
mult de
mult de cea
cea dintăi.
dintăi . Că
C ă însuşi domnii
domnii români, fiind pe
români, fiind pe viaţă,
viaţ ă,
nu laslasăă tronul fiului lor moştenire. Prin urmare princia e-
)01' moştenire. e
numele foncţiei, şi cînd se se dezbracă de foncţie
foncţie, se dezbracă
dezbrac ă
asemenea de de princie, ce ce nu este un titlu de nobleţă. nobleţă.
Dar că ea,
ea, fiind baroană din moşi-strămoşi, va fi din
strănepoţi in str
strănepoţi în strănepoţi şi că,
ănepoţi şi este
că, fiind asfel, numai ea este
nobilă..
nobilă
Aceasta supără foart,e
Aceasta supără n ostru, care,
foane pe boierul nostru, neaflind
are, neaflîn d
argumente, căzucăzu în
in personalităţi
personalităţi supărătoare.
supărătoare. Baroana ducea
l a tăvăleală. Pe
la P e urmă
urm ă se linişti (boierul) şi aduntnd~-şi
lini şti (boierul} adunindu-şi
suvenirile istorice zise :
-- Sînt o mie opt opt sute de ani aproape, de cind cînd Radu
Tegru descălică in Valahia, mi se pare că
egru descălică că era nobil acela?
Avem
Avem ccărţi
ărţi că
că ne tt ragem din el, din partea
partea mumei.
mumei. Traian-

484
484

www.dacoromanica.ro
impă'l'at, ce
jmpă'l'at, ce bătu
bătu pe
pe daci,
daci, era
era nobil,
nobil, mi
mi se
se pare.
pare. El
E l se
se trăgea:­
trăgea­
·din Radu
·din Radu Negru
Negru din
din neamul
neamul nostru.
nostru.
Aceste
Aceste argumente
argumente istorice,
istorice, fătate
fătate din
din ignoranţa
ignoranţa com­com-
patriotului meu, ne
patriotului meu, ne făcu
făcu să
să ridem
rîdem cu ,hohot. Dar
cu 'hohot. Dar ne
ne m.istrarăm
lllistrarăm
îndată,
î ndat ă, căci
căci vaporul
vaporul căzuse
căzuse pepe nisip.
nisip . Trecuse
Trecuse oo oară
oară dede cind
cind
se
se sileau
sileau să-I
să-I scoaţă. Boierul nor;tru
scoaţă. Boierul nostru era era şi
şi galant
galant cu
cu damele
damele
cind voia;
cind voia; dede multe
multe ori
ori şi
şi fat.
fat . Il auzii
auzii adresînd
adresînd vorba
vorba unei
unei
.dame frumoase:
.(lame frumoase:
-
- EuEu nunu sînt
sînt supărat
supărat dede această
această întîmplare,
intimplare, ba
ba încă
încă aş
aş
,(Iori ~ă şedem
,clori �ă şedem nomoliţi
nomoliţi _un
un an,
an, căci
_ la Galaţi
căci la Galaţi ajungînd
ajungînd astă­
astă­
~ear ă ., o să
�eară, să ne
ne despărţim,
despărţim, puiculiţa
puiculiţa mea!
mea!
DaJ'l'la roşi
Dama roşi şi şi rîse
rîse totdoilată.
totdodată.
Seara
Seara eram eram în în Galaţi.
Galaţi. Pasagerii
Pasagerii coborîră coborîră toţi toţi aici.
aici. Eu Eu
vrui
vrui să . ă mă dau dau josjos lala Brăila, un un''ddee voiam
voiam' să văz un un camarad
camarad
yechi de
Techi de şcoală
şcoală - - pe pe M. Marghiloman
Marghiloman -, -, acum
acum negutător
negutător
brăilean. Plecai Plecai ''cucu vaporul
vaporul la la Brăila. Tot Tot acest vapor, ''după
acest vapor, după
ce
c e descarcă
descarcă pasagerii
pasagerii la la Galaţi,
Galaţi , treee treee îndată
indată la Brăila, apoi
la Brăila, apoi
se"înturnă
se " Înturnă din din nounou la la Galaţi,
Galaţi, unde unde este e~te staţia
staţia sa sa generală.
generală.
Este
Este peste peste putinţă
putinţă a a descri
descri impreşia
impreşia ce ce încearcă
încearcă 'cineva,
'cineva,
-dupe
<lupe oo lipsă lipsă de de zece
zece ani, inturnîndu-se JAn
ani, înturnîndu-se in patria
patria sa,;-sa,: MiMi se
se
părea că
părea c ă vaporul
vaporul ,umblă
, umblă prea prea înoetinoet şi şi cugetele, :p1ele,zburau
cug~tel~ 1 Ţl1ele , zburau
itnainţ,ea
naintea lui, lui, :să
: să intilneasca
Întîlnească rude, rude, alllici,
a"l'llici, cunoscuţi,
cunoscuţi, mţliţimemţliţime
dorită.
dorit ă, cece nini sese p�re
pf!.re căcă nene aşte ,ap.tă cu
aşte,antă cu braţele
braţele deschise,
deschise, cu cu
lacrimi
lacrimi de de b ucurie fn
bucurie fn ochi.
ochi. AstăAstă dată dată îmi imi aduceam
aduceam aminte aminte
timpul schimbase
-că timpul schimbase faţa fEiţa şi inima
lnim'a celor celor ce ce iubeani,
iubeani, caci caci nunu
mă
mă vor vor recunoâste
recunoâste încă încă si si voi
voi fi 'mai strein
fi 'mai strein intre
intre ai mei, decît
ai mei, decît
în
i6. st�'�inătate,
stJ'~inătate, şi atunci
> atunci �ş aş fi'fi' I dorIt·
dorIt ' să ma ma înturn
înturn de de �ride
~ride
})lecasem.
pleca'sem . Se Se uită cel cel ce ce ' lipseşte.
lipseste. Locul Locul său la la ba.p.chetul
banchetul
amiciei ' se
amiciei' se perde,
perae, numele
numele său său se s~ ş.tel,ge; şi cînd cînd se îpturnă,
se îrturnă,
e 'afl ă strein
e 'află strein intre
intre ai ai săi,
săi, şi de' mult
şi de' mult;e:e oriori întoarcerea
întoarcerea lui lui este
este
privit,ă
privi t,ă caca oo incliscreţie,
indiscreţie.
ln sfîrşit
ln vaporul stătu
sfîrşit vaporul stătu la la Brăila.
BI' ăila. EraEra seara.
seara. Soldaţii
Soldaţii
de la !!c'heIă
de ''la gC'hEnă nu nu nene Iăsară
Iăsar ă săsă cobor1171,
cobor1171, fă,ră fără ordinul
ordinul unui unui stiperi­
stiperi-
'O:r, şi suptriorul
<or, supE-riorul era era dusdus în in oraş
ora ş să să facăfacă curte.
curte. Un Un soldat
soldat
meI' e
meI' e să-I
să-I cate
cate şi şi şezu
şezu o oră, or ă , vaporul
vaporul 'era 'era săsă plece
plece la la Galaţi,
Galaţi,
şi
şi eu
eu nevoit
nevoit aa mă mă înturna
înturna cu cu dînsul.
dînsul. Cînd Cînd 'iată
' iată că că sosi
sosi omul
omul
a~'tept.at. Indată
a!,;-tept.at. Indată ce ce veni,
veni , ne ne spuse
spuse că că nu nu poate
poate să să ne lase În
ne lase în
oraş,
oraş, căcic ăci a a tl'ecut
tl'ecut ora,ora, şi şi asfel
asfel este este legea.
legea. ''
Mai
Mai nainte
nainte de de toate
toate trebuia
trebuia să s ă ne
ne supunem
supunem la la legile
legile ţării,
ţării,
llaa care, din din nefericire,
nefericire, puţinipuţini ascultă. Reintrai în
a scultă . Reîntrai in vapor,
vapoI'.

-+85
-+85

www.dacoromanica.ro
 Intr-acest
într-acest timp,
timp, omul omul cu cu legile
legile găsi mijloc
mijloc ŞI schimbă
schimb ă
articolul
articolul din din legi, căci veni veni şi nene zise,:
zise ,:
-
- Ei,
Ei, aide,
aide, vă fac fac graţie... intraţi! II
graţie , . . întraţi!
,, El El treeu
tI' cu in
in revistă
r evistă pe pe toţi pasagerii.
pasagerii. CîndCînd veni la J�1Lue;.
la U1Lue,.
ZIse:
ZIse:
-
- CeCe profesie
profesie ai ai -- negustor?
negustor ?
-
- Negustoc.
NegustOl~.
-
- De ce?
-
- De ce ce se
se întîmplă.
întîmplă .
-
- DeDe un,de
un,de vii?
vii? f

-
- De la Tarigrad.
Ţarigrad .
-
- Poţi da chezăşie pe cineva cmeva în ţară? _ _

- Poci.
- Poei.
-
- De multmult lipsesti
lipsesti din tară?
din tar ă?
'1_
"l _ De zece
De zece ani.
ani . J J ,
J

-
- Şi ce ce d .. ... . ,ai ai făcut atiţia ani p-a 'olo??
ani ' p-acolo
,
-
- Negot.
Negoţ. I, ,
- Voi să te
- te intreb
întreb cum cum nu nu ti s-a s-a urît
urît prinf tări
'
streine?
streine ?'
-
- Nu lui mi s-a urît. urît.. " ' {J
I
I � ~ Cum te cheamă il
-
- Vezi
Vezi pasportul.
pasportul.
El citi
citi numele.
numele. A'poi A'poi păru impresionat,
impresionat, mă hl hlăă dede mînă,
cătă să mă sărute. sărute . De De aici
aici înainte
inainte se se schimbă
scrumb ă scena.
scena.
Mer'serăm amindoi
amîndoi in in oraş, trăsei la o o 10candă.
lo can d ă .
In
în fond
fond acest
acest 0D:l,
on~, ce
ce n,
n,u avea
avea mai
mai mult
mult de
de nouăsprezece
nou ăsprezece
ani,
ani, era
era un
un băiat bun
bun şi inteligent,
inteligent, puţin aspru
aspru cu cei ce nu
cu cei nu
cunoştea,
cunoştea, lucru
lu cru ce
ce vine din
din n1.ulte
n1ulte daravere
daravere cu
cu tot
tot felul
felul de­
de
oa,meni
oa,m'eni în serViciul
serViciul său, dar
dar foarte
foarte amabil
amabil şi îndatoritor cu.
cu.
cei care îi cunoşte'a; nu-mi
car e îi nu-mi aduc
aduc aminte
aminte numele său.
numele său.
A doua
A doua zi
zi văzui I;lmioii
amioii ce
ce aveam în Brăila,
în Br ăila, şisi aa trei
trei zi
zi
plecai
plecai din
din nou
nou la Galaţi, în societatea
la Galaţi, d-Iui ' P
societatea d-Iui et~e Nenişor­
Petre Nenişor­
şi a
a consoartei
consoartei sale.
sale. ,
,
Brăila
Br ăila are.
are două calităţi ce
ce pu le
le are
are Galaţii: sţr-ade
strad e largi
largi
şi
'i clima
clima sănătoasă; dar dar Galaţul are
are populaţie :rn,are;
mare; este
e te
singurul
singurul port
port al
al Moldovei. El
El numără
num ăr ă in
in sînu-i
sî nu-i mulţime de­de
case
case mari
mari neguţătoreşti.
n eguţătore şti .
Viaţa este
este foarte
foarLe ,scumpă şi mijloacele
mi.jloacele de
de hrană Jlumeroa (7_
hran ă Jlumeroa 8-_
La locanda
locanda unde
unde mă
m ă> duseră era
era aşa de
de scump
scump caa la cele
ce.l e
în
în,t tăi oteluri
ă i ,otel uri din
din Londra, deşi aceste
aceste locande el'au
erau vecine cu
cu
, ,
mlZerJa.
mlzer13.

486

www.dacoromanica.ro
 Trecui oo noapte
IlO'a pte la . locandă,
10candă, a a doua
doua zi de de dimi neaţă plecai
dimineaţă plecai
.
cu . diligenţa la Iaşi. .
Serviţiu
Serviţiull cu diligenţa este b u n.
bun.
in diligenţă m mă ă aflai cu patru patru neguţători gl'eci, nişte nişt,.e
-vechi cunoscuţi din Constantinopoli. La prînz ne oprirăm
vechi
la un orăşel ce
la lU1 ce sese cheamă Tecuci,Tecuci, citeva poşti poş�i depar�e
departe delee
Galaţi
Galaţi. D Dee aici
aici merserăm llaa Bîrlad, Birlad, apoiapoi llaa Văslui.
'\ ăslui .
îIn
n oraşul Văslui
Văslui Ştefan cel Mare a z idit u
zidit unn palat şi bise- bise­
rica.
J'ica . Sîntului Preelidici, spre
Sînt ului Ioan Predidici, spre memoria
memoria bătăliei in care
jnv1nse marea armie a turcilor, asupra Racovăţului, pe apa
lnyinse
Hir·laelului.
Bîr·laelului.
Vom
Vom trece prin�r-aceste
printr-aceste locuri, fără a vorbi "\ orbi despre
desprfl o
1uptă în care
lup-tă moldayii se
care moldavii se Încununară
incununară de glorie glol'ie?il
în anul 1475 de la Crist, sultanul
In · anul sultanul Mahomet, cătînd ssăă
~�nfl'ingă pu�eT'ea moldavilol'
nfI'ingă puterea moldavilor şşii ssăă supuiesupuie aceas�ă
aceast ă ţară la
aceleaşi
.aceleaşi condiţii ca ca pe
pe ţara Valahiei, tr'imise tr'imise în Moldova o
în Moldoya o
armie de
.armie de oo su�ă
sută douăzeci mii de de oâmeni.
oameni. Pretextul
Pretextul sultanu­ sultanu-
aui era că voieşte să silească pe Ştefan a întoarce intoarce t<Date toate per­per-
.derile ce
derile ce domnul
domnul Moldovei făcu ee să încerce ele ele mai multe
Radul domnul Valahi
.ori Radul, Valahiei ei şi
~i vasal al Turciei. OştiI'ea Oştirea oto- oto­
mană se se compunea
compunea de de turci,
turci, arabi,
arabi, albanezi
albanezi şi tătari, pre­ pre -
cum
,c um şi de de cîteva
cîteva cetecete de valahi, sub
de ya1ahi, sub comanda dom nului 101'.
domnului 101'.
Ştefan, îndată ce ce luă ştire
ştir e despre
despre această invazie, i nvazie, preparăprepal'il
oştirile
()ştirile sale
sale moldaye,
moldaye, ce ce sese urcau
urcau la la patru zecizeci mii de de soldaţi.
Pe Ungă
lingă oştile de de ţară, se numărau cinci mii de
se mai număr'au unguri,,
de unguri
ce
ce Mateiaş
J\-Iateiaş C01'vi
Corvinn îi trimise ajutor;ajutoT'; regele Poloniei, Cazimir, Cazimil',
Rncă trimisese în
ânc�\ in Moldova, spre aj aj utol'ul
utol'ul lui Şbefan, Şte fan, suh sub
comanda
.comanda hatmanului Buceţki două mii mii de de poloni. Dupe
ce strlnse
strînse aceste
aceste oşti Ştefan purcese Înaintea înaintea turcilor
turcilor din
su
sus de Văslui, la Podul Inalt.
Ştefan intr-această
într-această luptă întrebuinţăintrebui nţă ~ o stratagemă
stl'atagemă ce
contribui m
.contribui ult la
mult invingere, o
la învingere, o stratagemă care care în alte alte timpuri
timpuri
:şi cu alţi neamici,
neamici, nu numai numai nu ar ar fi reuşit, dar dar ar ar fi fostfo 't
privită ca ca oo cercare
cercare copi lărească.. El
copilărească El dase
dase ordin
ordin mai dinainte dinainte
la mai
mai multi tăl'anitărani să se se ascunză prin prin desisUI'ile
desismile
'
pădurilor in
două sau
două sau trei p
tr'ei părţi,
ărţi, în jurul
jmul cimpului luptei ce era
cîmpului luptei'ce era să inceapă.
i nceapă.
Acesti
Ace. ti oameni erau porunciţi, la un semnal, semnal să înceapă a
suna din elin trîmbiţe şi din din buciume,
buciume, ca printr-aceasta
printr-aceasta să fac facă ă
pe turci a crede crede ccăă vh1vln ajutoare
ajutoare noi elin din mai multe părţi păl'ţi şşii
să-i descul'ajeze.
descurajeze. 'Un U n fenomen veni încă îîn n ajutorul moldavi­
ajutorul moldavi-
]01': Îndatii ce
]01': indata ce îîncepu
ncepu lupta, se se flcu
făcu o o mare
mare negură,
negur[l, deşi d eşi era
era

487

www.dacoromanica.ro
 jncă
încă departe
departe de de apusul
apusul soarelui;
~oarel ui ; această
a ceastă neguranegura ' era atit de
era atît de
mare,
mare, incit incit abia abia se vedea om
se vedea om cu cu om om la la o mică distanţă.
o. mică distanţă.
Din
Din mai mai multe
multe părţi,părţi, ţăranii rlnduiţi �ă
ţăranii rînduiţi aă sune
sune dindin trîmbiţe
trimbiţe
şi
şi buciume
buciume alarma alarma incepură
in cep ur ă a·şi a- şi face
face datoria
datoria lor. lor. Turcii
Tur'cii se ~e
inspăimîntară
înspăimîntară la la sunetul
sunetul trîmbiţelor,
trîmhiţelor, ei ei crezură
crezură că că a.ua.u. să să
combată
combată cu cu alte
alte noi
noi oştiri
oştiri încă
încă ce ce sosesc
sosesc in in ajutorul
ajutorul lui lui Ştefan.
Ştefan.
Pe
Pe de de altă
altă parte
parte se se văzură
văzură că că sînt
sînt împiedicaţi
împiedicaţi de de armia
armia lui lui
Ştefan, de de rîu,
rîu, dede luncă
lun că şi de de negură.
negură . Stau, Stau, ,ascultI
iascultl se socotesc,
se socotesc.
tremură;
tremură; sunetul trîmbiţelor din
sunetul trîmbiţelor din ce ce inîn ce
ce pare
pare că că sese apropie;
apropie ;
spaima
spaima face face să să se,
se, uite
uite datoria:
datoria: instinctul conservaţiei le vor�
instinctul conservaţiei Vol' ~
beşie
beşte mai mai tare tare decît
decît vocea
vocea gloriei.
gloriei. Unii Unii dindin ei ,"OI' să
ei yor. să h-eacă
tl'e8Că
lunea; această
lunea; această rupere.
rupere. serviservi de de exemplu
exemplu la la toată
toată armia
armia turcă_
turcă.
Atunci Ştefan
Atunci Ştefan cel cel Mare
Mare ii loveşte.
loveşte. Turcii Turcii nu nu au au loc
loc a-şi
a-şi reaşeza
reaşeza
rindurile.
rîndurile. Atacul moldaviloI' este
Atacul moldavilor este teribil;
teribil; apărarea
apărarea tUl'tilor­
tU( iloI'"
slabă,
slabă, ba ba încă
încă perzătoare,
perzătoare, căci c ăci subsub impl1esia
impresia ametelei
ametelei IQr lor şi şi
a
a negurei
negurei se se taie
taie turciturci pe turci. Armele
pe turci. Armele moldaviIor
moldaviIor lovesc lovesc
în mulţime
în mulţime deasă, deasă, tro'îmul
tărîmul se se lncarcă
încarcă de de cadavere
cadavere şi şi de arme·'
de aJ'l1;le
singele.
sîngele. rîură.riură . '. 1ulţi
1ulţi se se prinseră
prinseră vii vii din pedestri şi
din pedestri şi trecut'li
trecul'ă .sub sub
sabie;
sabie; mulţi, mulţi, inspăimîntaţi,
înspăi mîntaţi , îşi îşi curmară
curmară viaţa viaţa ei ei însuşi;
însuşi ;
alţii
alţii re. re.u şiră a
uşiră a scăpa
scăpa prin prin fugăfqgă ,i ,i in in cel mai mare
cel mai mare dezordin.
dezordin.
Intr-această luptă, de de vomvom sta sta aa credecrede pe pe Ion Ion StJ;yi-
Stl.'yi­
kovsky,
kovsky, cron, polon .(cap
cron, polon (cap.. 20, z. z. 3),
3), ar ar fi
fi căzut
căzut o o sută
sută de de mii mii
de
de oameni.
oameni. ·Acest Acest Stryikovsky
Stryikovsky zice zice că că a văzut. cu
a văzut. cu ochii
ochii săi, s ăi,
viind
viind din din 111Tu.Iu cia la anul
cia la anul 1575, in in locul
loc\ll a estii lupte,
acestii lupte, grămezi
gl'iimezi
mari
mari de de osăminte
osăminte omeneşt,i.
Olneneşt.i. A A rn In...ai v văzut
ă zut trei
trei cruci
cruci de de ppiatri:i;
ia tr ă;
puse
puse în memoria memoria acelei acelei 1nvingeri.
invingeri. ,.
Mulţi
:Mulţi paşi paşi aleşi
aleşi au au perit
perit intr-a
înt r-aoe -'estt resbel;
resbel; fiulfiul luilui 1[san­an-
paşa
paşa s-a s-a prins
prins viu. viu. S-auS-au luatluat ,maimai mult mult de de oo sută
sută st�agul'i.
st~ ag uri.
Pe cei
Pe cei maimai mulţi
mulţi robi robi i-aui-au uqis;
uqis ' pe pe patru
patru prinşi
prinşi dindin ceicei mai mai
de
de frunte
frunte cu cu treizeci
treizeci şi şi şase
şase de de st st agUl'i
agUl'i i-a trimis
trimis Ştefan,
Ş tefa·n .
pentru
pentru ajutorul ajutorul ce-i ce-i dase
dase rregelui egelui Cazimir Cazimir al al Po,P o,jloniei
ouiei ..
..Ştefan
Ştefan Inu Inu s-as-a ingimfat:.
îngimfat ele de această invingere -
ace astă invingel'e - el el o a�l'i­
a ~l'i­
buia
buia mai mai mult. mult, voinţei
voiJilţei de' devinine,e, decît
decît agerime�
agerimej minţei sa,le a,le'�
patru
patru zile zile dupădup ă aceasta
aceasta au au po postit, n,emîncind şi
tit, nemincind şi nebind
nebînd decît decît
piin�
piinf;\ u u ană.
ap' ă , 1iurcii
Turcii ce ce au au scăpat
scăpat dintr-această
dintr-aceaşt ă 11!lpti luptă. . s-au -au
011& in
(lţlS dos de
în ,jos Podul Inalt
de Podul Inalt prinprin pădurip ă duri şi au au ieşit
i şit &prs-pre .apa.apa
Smjlei..
Smdfli lar Ştefan
.. Iar Ştefan a a plecat
plecat dnpă dnp ă ei ei cu u moldavăi
moldavăi şi cu cel
şi C'U ce~ do.văo.v ă
mii
mii .de.p_ !?loni şi
_de .p.l?loni şi i-au
i-au gonit
goni t pînăplfl.ă la la Siret,
iret, la la Ion
Ionăşe�ti ; asqlo
ăş eş.ti '1 aqplQ
turpii ,au.,
turpii tllecull riul
.au· .tr.ecut rîul;; !Îar
!iar )0)oc'Qlui
'ului ttrecerei
recerei i-a rămas mu
i·a rămas Juumele
tUele
Vadul
Vadul 'I.'urcilOI.'.
Turcilor:. Sunt Sunt ppuţine.uţine. .suvenire
uyenire ce ce recheamă
re cheamă invll).­invir:t-
geri
geri �titatî.t de ,0'10riol1
ele .O'lorioase. se pre um est, e te at.easta.
a ·.easta. De De vom, căut c ău t să să

4S1f

www.dacoromanica.ro
 oo compai'ăril cu cele mai
cu cele mai celebre
celebre bătălii ale ale grecilor
grecilor şi afu.. w·
romanilor,
romanilor, nu' vom greşi. Şi cu cu toate
toate acesteaceste puţini sint sînt aceia..
care ştiuştiu că, că, pe locul ce ce călcăm
călcăm astăzi astăzi cu nepăsare, mold·a:viii
nepăsare, mold-aviii
s-au .. încununat odată
s-au odată cu cu oo glorieglorie mai str' ălucitoare decit.
str'ălucitoare dedt,
gloria luptei
gloria luptei de de iala Termopile.
Termopile. Streinul Streinul abia abia ştie că există exiStă 0-. 0-.
:Moldovă
Moldovă şi, la la numele
numele acestii
acestii ţări, mulţimea întreabă în în 00-
00'
parte a
parte a globului
globului se se află. RomâniiRomânii calcă în în picioare
picioare acest acest
tărîm·
tărîm · fărăfără p păsare
ăsare şi şi fără
făr ă să să ştie
ştie cît cît el
el este
este de de iinteresant.
nteresant
pentru
pentru dînşii. Nu N u este
este îndoială
îndoial ă că v va veni un
a veni un timp,
timp, oindl oindl
istoria faptelor
faptelor române rom âne va va ifi fi cartea noastră pre dilecţie ;,.
noastră de predilecţie;
dar pentru
pentru aceasta aceasta va trebuitrebui oo altă alt ă generaţie.
generaţie . Inimi române,..
Inimi române,.
pline. de viaţă şi
de viaţă mărire, ca
şi de mărire, ca să să poată inţelege VI'aţ/l
poată inţelege Vi 'aţa şi.
mărirea .patriei
mărirea .}latriei lor. ,
Diligenţa merse
Diligenţa merse toată noaptea noaptea şi nu nu p utui vedea
putui vedea poziţiile-·
poziţiile-­
pline de
pline de frumuseţe
frumuseţe ale ale Moldovei;
Moldovei; tărîmul tărîmul de de lala Tecuci
Tecuoi in
sus"
sus" sprespre munţimunţi,, începe
incepe să se se increţească; pr�tutindeni ochii,.
încreţească ; pr~tutindeni ochii,
iintiln!:1f!ic
ntîln�şc dealuridealuri şi şi văi
văi desfătătoare
desfătătoare - - dealuri
dealuri cununat�.
cUllunat~ . de- de-
avut�
av vegetaţie;
ut~ vege taţie; văivăi .împodobite
împodobite cu cu holde.
holde. 11
Pe la la miezul
miezul nopţei
nopţei aj.unserăm
a j.un ser ăm la Bîrlad. Birlad. Noaptea
Noaptea mlb m ih
opri
opri .::, d-a
d-a :mi!. preumbla .prin
Ţll~ preumbla .prin oraş. Traserăm la
oraş . Traserăm la o,o , 10candă.,..
10 ca nd ă,..
unde ni
unde ni se se prepară cina. oina. Dupe Dupe c~nă c�nă plecarăm
plecjirăm înainte;.
înainte i. (lUI QUI
toate
to at~ aces .tea, oraşele
aces.tea,. o~aşele oe ce intîlnirăm
întîlnir ăm ne ne recheamă
recheamă multe multe lucrurr;
lucrurr:
.
de lrit. eres istorIC.
lrit.eres istoric. . ...
II].' Văslui, din ordinul lui .ştefan oeI
11].' cel Mare, s-au,s-au tăiat tr, tr,eei�ii
boieri:
boieri: NegrilăNearil ă paharnicul,
paharnicul, Alexe stolnicul stolnicul şi Isaia vornicuL vorniouL
Ace �·ţe.. or
Ace~·ţe . .
�şe, ..p
or~şe, p� 69�4,
la 69~4, au
~ la au fo fo.st
.
st prada ucider,ilor ,şi
prada ucider!lor f<:>culuF
, şi f? c ulu~i
turcII.Qr
turC1I,QJ' ŞI tătarIlor.
tătarIlor . :qmDm 'VaslUI
:VaslUI a plecat Ştefan cel
a plecat cel Mar~Mare la,
lovirea; cu
lovirea, cu cazacii,
cazaoii, pe pe care
care j-Iii-Ii bătut
b .ătut şi i-au i-au fărănwt
fărăm1).t la la Pi;ut,.
Pi·ut,...
lîngă Grumuzeşti.
lÎllgă . ".

Siretul
Siretul îl îl IăsaserăJ;ll
l ăsaseră1p. de de mult
mult în urma noastră. noastr ă .
Ace-'
Ace-'sstt rîu
riu in încă
c.ă ne
ne recheamă
recbean1'ă 11}ulţime r:l}ulţim e de suveniri �
de suveniri mult.
~ mult ,
singe'strein
sîng' e 'strein român rom.ân a curss in'
a cur în' undele
und ele aC, acestui riu, e
estul riu, prea lungă.
e prea lungă .
lista
lista luptelor
luptelor întîmplate'
întîmplate ' pe 'nialurile
' malurile ss'a ' lle, pentru cadrul!
~ , pentru caq:rull
nostru.
nostru. , .' ' . I ! .,
., Poştil-e
Poştile 'i'n î'n 'Moldova
Moldova sînt slnt îîn· n· s'tare
stare mai puţin proastă
puţin proast ă decît
decît
cele
cele din'din ' Valllliia.
V'alllliia. Cu Cu to toate
ate aceste'
aceste'aa,, două dou ă poşti·aproape
poşti · aproape de­ de-
Iaşi le' le· găsirăm înapoiate cu
-g-ăsirăm înapoiate cu totul.
totul. Caii atît slabI,
Caii 1).tît slabi, cît cit 'nUt
'ntl.
puteau
puteau trage trage :: conducătorul
condu cătorul diligenţii
diligenţii se armase cu
se armase un· toroi.:..
cu un· toroi.:....
"
pan şi şi b bătea
ătea caiicaii nesimţiLori
nesimţitori "la lovituri. ,Il
la lovituri. ,Il , I
Cind
Cind aju:nserăm a
a j u:nserăm li doua' doua' zi zi de de dimineaţă în în dealul
dealul numit humit
Repedea,
Rep-ed ea, văzuriim
văzurăm capitala
capitala Moldovei culcată cul cată cu cu lene pe pe.. o-.

www.dacoromanica.ro
 'coastă
,coastă lină,
lină, spre
spre Bor<:l-vest,
Bord-vest, ca ca un
un călător
călător obosit
obosit dede cale
cale şi
şi de
de
suferinţe, c�
.suferinţe, ce sese culcă în mijlocul
culcă in mijlocul cimpului
cimpului verde
verde şişi visează
visează
]a
la t.recutul
trecutul său
său ..
.. Pe
Pe toată coasta
coasta cece coprinde Iaşii văzurăm, din
coprinde Xaşii din înălţimea
unde ne
:unde aflam oo pulbere
ne aflam, pulbere dede case
case albe,
albe. cu
cu învelişuri
învelişuri de
de fer
fer alb,
alb,
jinn care
care ee răsfrîngea razele soarelui.
r ăsfrîngea razele soarelui . Clopotniţele
Clopotniţel e bisericilor
bisericilor
Şf,l înălţau
Şe înălţau mai presus de
mai presu' de case,
case, cu
'U formele
formel e lor
lor capriţioase
capr.iţioase şişi
p
p'ş.reau ă ne
.?l'eau C'ă ne salută
salută şişi se
se aascund
cund prin arborii grădinHOI'.
prin arborii grădinilol'.
Coborirăm
Coborirăm dealuldealul Hepedei,
Repedei, oo neexprimabilă
neexpl'imabilă senzaţie
senzaţie mă
mă
dGmina, lut/'ind în
domina, ÎntJ'lncl în capitala
capitala Moldovei;
foJdovei; plăcerea
plăcer a dede aa oo cu­
cu-
noaşte
noaşte se îngîna in
se îngîna în sufletul
sufletul meu
meu cu cu temerea
temerea că voi afla,un
că voi afla,un oraş
oraş
-de.
·de , oo mie
mie dede oriori mai
mai pejos
pejos decît
decît mi-l
mi-l inchipuiam. Poziţia
inchipuiam. Poziţia
Iasului este
Iasului este desfătătoal'e. 1 ntl'-O tară
desfătătoare . într-o atît de
tară atit de frumoasă
frumo as~l ca
ca
,Moldova,
Moldova, nu nu el'a
el'a greu să se
greu să se aleagă 'această poziţie.
poziţie .
Cu
Cu toate
toate acestea,
acestea, capitala
'apitala nu
nu are un riu
are un riu ale
ale cărui
cărui ape
ape ar
al' fi
fi
de ajuns
ajuns să împlinească trebuinţele
să împlinească ei. Un
tr ebuinţel e ei. rîuleţ, ce
Un rîuleţ ce se
se usucă
usucă
in timp
timp dede vară,
vară, trece
trece pe
pe la la poalele
poalele oraşului
oraşului şi şi pel'e
per'e umilit
umilit de
de
el
el însuşi,
însu~i, gîndind
gîndind poat.
poat.ee că nu este
că nu in sta/'e
este in stal'e aa spăla
spăla nici
nici necUl'ă­
necUt'ă­
-ţeniile evreilor,
-ţeniile evreilor, printre
printre ca/'e
care el
el trece, Bahluiul a
trece. Bahluiul a avut
avut onoare
onoare
a
a fi
fi cintat în versuri
cîntat in vel'suri de
de poetul
poetul Alecsandri,
Alecsandri, ce-i ce-i dete
dete epitetul
epitetul
.de lăcaş
,de lăca, al broaştelol'. [[ ....
al broaştelor. . ]]
.

Sînt
Sînt înin Iaşi
Iaşi cîteva
cîteva strade
strade frumoase. Strada cea
frumoase. Strada cea mare,
mare,
pavată
pavată sub uh Gr.
Gr. Ghica,
Ghica, merită
merită a a fi
fi citată
citat ă aici.
aici. Citeva
Citeva case
case
bune
bune şişi palatul'i încă se
palaturi încă se găsesc
găsesc pe
pe iciici pe
pe colo. Podul Verde,
colo . Podul Vel'de, pe
pe
unde mergi
unde mergi lala Copou,
Copou, este este frumos:
frumos: muntenii
muntenii bucureşteni
bucureşteni nu I1U
lIu nici
!IU nici oo întrare
intrare ce
ce ar
ar putea
putea să să se
.. e egaleze cu aceasta.
egaleze CU aceasta. Grădina
Grădina
ce
ce afli
afli pe
pe această
această ieşire
ieşire este mai mică
este mai mică şi mult mai
şi mult mai jos de gră­
jos ele gră­
dina
dina şoselei
so. elei de
de la
la BucUl'eşti.
BucUl'esti. Grădina
Grădina Socola
Soco la aa 1lui Sturdza
ui Sturdza
este d'emnă d-a
este demnă d-a se
se cita.
cita. '
Sint
Sint citeva
cîteva oteIuri j n Iasi:
otel uri în Iaşi: eu
eu trăsei
trăsei la
la otelul
otelul cece se
se cheamă
cheamă
al Jui Binel
al Jui Binde!',
er, destul
destul de modest şi incomod.
ele modest ircomod. bia bil:\ putui
putui afla
afla oo
camer �
camer ă,, căci toate otelurile
căci toate
.
otelUl'ile erau
erau ocupate
ocupate ele
de deputaţti veniţi
deput aţi.i veniţi
in
in laşl,
Iaşi, pentru DIvanul ad-hoc.
pentru Divanul ad-hoc.
Spre
Spre seară
seară ieşii,
ieşii, doară voi Intîlni
doară voi Intîlni pe
pe vreun
vreun cunoscut,
cunoscuL, eaeecal'e
.să-mi
. să -mi spuie
spuie adresa vreunui din
adresa vreunui din amicii mei. Umblai
amicii mei. Umblai pe pe jos
jos pe
pe
stradele Iaşului; timpul
stradele Iaşului; timpul eraera foarte
foarLe frumos.
frumos. Stradele încărcate
Stradele incărcate
de
de trăsuri. Ieşenii, ca
trăsuri. Ieşenii, şi bucUl'eştenii,
ca şi bucureştenii, au mare fală
au mare fal ă să umble
să umble
In
'1 n trăsuri;
trăsuri; eiei pun
pun preţ
prei mare
mare pepe acest
acest chip
chip dede circulaţie, pe
cil'culaţie, pe
,care
·care îl cred
cl'ed că face parte
că face parte din
din condiţiile
co ndiţiile nobJeţei. Asfel se
nobleţei. Asfel se cred
cred
injosiţ,j
înjosiţi a a privi
pl'ivi pe
pe cei
cei ce
ce umblă
umbl ă pepe jos
jos şi
şi umiliţi a-şi exersa
umiliţi a-şi eX81'sa

490
490

www.dacoromanica.ro
 picioarele.
picioarele. P Pe e lîngă aceasta
aceasta se adaogă încă necurăţ.enia necurăţenia stra­ stra-
deloJ',
delo!, şi faceface pe aceşti 10cuitQri
locuitori să uite uite aa umbla.
umbla. ,
l ntilnii in cale
Intilnii cale pe un vechi vechi amicamic ddee Paris, Brănişteanu
Paris, Brăni şteanu ;.
acesta
acesta imi sări in î n braţe
braţe;; ani ani trecuseră mulţi, ddar ar amicia
amicia nnuu se· se·
şters
, tel'sesese d i n inima lui.
din lui. El îmi imi dete
dete adresa
adresa mai multor m ultor persoane·
persoane·
şi mă invită a a ddoua
oua zi la masă ma să la dinsul,
dînsul, să fac fac cunoştinţa
cunoştinţa. -
sotiei sale. .
, Iaşii
I aşii nu au fost de mult timp capitala Moldovei. P Pee timpul
timpul
l u i Ştefa
lui Ştefan, n , îînainte
nainte d dee această epocă epocă şi mult mult timp
timp in urmă,.
uceava s-a bucurat
Suceava bucurat de această acea.stă onoare.
onoare. In I n timpii vechi,vechi, pe-pe­
aoest
acest tărîm aa fo fost
st oo cetate
cetate }'omană,
romană, pe pe care
care mulţi scriitori
scriitori şi şr
celebrul D'Anv:ille o
celebrul D'Anville o numeşte IIassio'rum, assiorum, d dee uunde
n d e vine
vine şi nu­nu-
mele
mele ce ce poartă pînă pină astăzi.
Populaţia
Populaţ,ia IIaşuluiaşului se urcă pîn pînă l a o sută mii suflete, Cli'
ă la Cli'
evreii.
evreii .
Clasa hoierilor mai
Clasa boierilor mai este
este putenbă. Acesti Acesti boieri au au superio­
sl:l'P~rib ­
ritatea
l'itatea asupraasupra celorcelor de la Bucureşti, B ucureşti, prin prin iniţiativa ce ce tot­
tot-
dauna ştiu să ia in lucrurile lucr urile politice
politice şi prin sacrificele
sacrificele ce ce fac
pentru ţară, deşi d eşi multe din ele ele par aa fi fi interesate ; ins. ins.ă
ă tot
tot
mai bine bine asfel,
asfel, decit
decit nicidecum, cum se se intîmpl
întîmpl ă prin alte­ alte'
locuri, căci oricum oricum ar ar fi, ţara profită.profi tă. Clasa
Clasa aa doua
doua este m ică ;
este mică;
comer�ul
comer~ul se ,e află in i n mîna
mîna evreilor,
evreilor, ppopolul
o polul Iaşului,
I aşului, mai pU\Jin
mai puţin
inapoia
inapoiatL decit decit al al Bucureştiului, nu se ocupă
se ocup ă de llucruri
ucruri publice�
publice ~
Cind ' măm ă inturnai la otel otel,, aflai uunn adiotallt
adiotant al principel
principelui ui
Vogoridi ; acest tînăr
Vogoridi; tinăr y veni eni d i n partea domnul
din domnului ui ssăuă u să mă ma.
felicite
feli ite dede bună venire şi să-mi spuie pri ncipele sau
spuie că principele sau caimaca­
caimaca-
mul este este totdauna acasă pînă llaa dou ăsprezece ore ddimineaţa_ im ineaţa_
r\bia
Abia plecă ofiţerulo fi ţerul şi iată o vizită pe care o doream foarte· foarte·
mult. D. Ralet, un amic vechi vechi de călătorie,
căl ător i e, pentru care care amam
avut
avut totdauna
totdauna oo vie simpatie. simpatie. IInim nimă, ă, spirit, caracter
caracter leal leal,.,.
nobil, toate fructele fru ctele ce ce '- del ă oo ereştere
cl'eştere îngrijită, iată ce este este
Ralet. El
RHlet. El fusese m i nistru su
ministru subb ddomnia
o m n i a llui
u i Gr:
Gr: Ghica,
Ghica, vellÎ1
venÎl
însoţit de un muntean, m u ntean, Marin 1\1arin Sel'giescu,
Sergiescu ce-i e-i zice şi aţiona­aţiona­
luI acela
luI, acela despre
desp re care are mai
mai vorbesc
vorbesc în î n călătoria din din Palestina
Egipt . Marin fusese condamnat
şi Egipt. condam nat la l a anul
anul 1840 in Î n Valahia,
bănuit că ă ar' fifi luat
luat parte
parte într-o cOnspiraţie politică; politică ; mai tir-­
mai tir-o
ziu,
ziu, ddupă u p ă evenimentele de la 1848, 1 848, emigrat în Turcia. Un om
.
infocat,
înfocat, prea înJocat pentru patrie, şi unic în În felul săusău..
RaJet mă m ă conduse
conduse seaL'a seara Ja J a dînsul
dinsul ac.asă,
aeasă, unde văzui pe toţ,i
amicii
amicii şi cu noştinţele
cunoştinţel e mele, între alţii al ţii pe spiritualul
spiritualul istoric
l( o gă]ni ce~l'nu,
M. I(ogăJnj eanu, Urmuzaobe,
Urmuzaebe, fraţii Scribani, Scrib ani, ce fao fac onoal'e
onoare

49L

www.dacoromanica.ro
 -.clerului , mollioveamoldovean, n , Ili C.
C. Negri,
egri, Mavrogheni,
Mavroghe oi, Rolla HoHa şi ,. alţii,
··< .(Iespre
Jespl'e care
care vom vorbi, la 10cu110r.
VOII). vqrbi, locul l or. Toţi deputaţ,ii
deputaţii Divanului
.ad-.l;wc erau aici. Acesti depu;�aţi
.ad-n.oc d e pu:taţ.i llu uaseră
aser ă o metodă foarte b.un b.ună.ă.
""Ca Ca .. ă nu SB intim ple certe
Stl intimple cert e·sau discuţii
di scuţii înin Divan asuprş. u nor
asupr1;l, unor
.. chestii iOoi,
"chestii Doi se se adunau
adunau să s ă le dez'bată·
de z'bată· inîn . particular, unde se se
-v ărsa toată
-vărsa toată fur~a furia deputaţilor
deputaţil or şi sfirşeau prin a ,se înţ\'l.lege inţe.Iege
.intr-un
.într-un fel: fel : asfel a doua zi erau toti u n i ti.
uniti.
Moldovenii
Moldovenii ,, sint
I : sînt foarte
foarte ospitali � ri. A
ospitalj~ri. oeastă virtute
A~eastă ~tr ă­
virtu.te stră­
;hună
;bună ei o .păstrează , păstrează mai n1:ai J1l,ult
mult decît noi .muntenii:,muntenii : noi .ne-am ne-am
<civilizat
"civilizat prea prea mult mult!! In tot tot ttimpul
impul cit cit şezui
şezui.în .în IIaşi
a şi p;riimeam
priimeam
-'o.cî L e zece
CiLe zece iinvita-ţii
nvita-ţii,, pe zi, zi, asfel
asfel în încît n u ştiam unde
cît nu unde să m măă duc
uu c
nai
l)ai întăi. AdeViărul
Ade'1 ărul este estlj!,că.că inîn M.oldova
Moldova aveam mai mulţi. mulţi amici,
::şi
"Şi prin urmare mai multe simpatii. Apoi zice şi pro:v:erbul proverbul::
_"Nimeni
_"Nimeni DU nu este este profet
profet în in ţara
'!iara lui" .. . .,'
,
Făcui cunoştinţe noi de oameni şi de dame, prin mijlocul
IUnor
Funor dame ce eram ferice .aa le numi amice. ,,
Maica Eugenia, ''sOra
:Maica sora lui C. C. .,egl'i,
gri, d-na Zulnia Sturza m ă
untJ'oduseră într-o parte a societăţii din Iaşi I aşi.. Ca,sa d-lui d-Iui
'Georgiaş Sturzda Sturzda mi m i se deschise oa
se ·deschise ca unui
unui vechi arnjc .D-na
amj· . .o-na
:StUJ'Zâ, fia
:.Sturza, fia patrioatei
patrioatei familii Urrouzache, este
familii Urmuzache, este ., una
una din di:n acele
acele
H"a)'i
W RJ'i excepţii ce recheamă vechiul timp .al ,al damelor române, rom âne,
-eare ştiau cu graţia cea mai exchiză să impace virtuţ~le,
<C{\re ,ştiau virtuţile, cas­
cas-
J1ice cu virtuţile patriotice.
,nice
După trei zile făcui făoui vizită caimacamului
caimacamului;; ne cunoşteam
·-de
.de mult timp din ţări streine. Caimacamul mă priimi cu
{bucurie
Ihucurie;; şi în timpul cît şezurăm împreună, eu uitai că eram
tin casa capului guvernămîntului, guvernămîntului , că el era caimaoamul
_Moldovei_
-.MolUovei. II .
A doua zi m măă invită la masă, mă m ă dusei cu compatriotul
lmeu.. Găsii aici o societate
(meu societ ate numeroasă de amici -şi şi cunoscuţi
.şi
~i de dame pl pl�cute din familia Negri.
~Gute elin egri. D -na Vogoridi era dusă
D-na
:dnn .. Franţa.
:d Franţa . Citeva Cîteva zile ]e le petrecui a faoe face cunoştinţe de tot
, elul. Acum eram aşezat cu şederea la d.
')felul. d. Ralet.
Trebuie a spune adevărul adev ărul:: boierii moldavi sint sînt ·· patrioţi,
patrioţi,
,dar
.dar tare aristoGraţi.
aristocraţi. fo Poetul
etul nu ţine de nici o clasă,' se hrăneşte
·cu
,cu aer, se adapă cu rou rouăă ; rrăpit ăpit de vise, ca spiritele divine, el
ou poate
�1U poate fi fi dintl,'-o
dintr-o cl clasă, nefiind din
a să , .nefiind din lumea· aceasta,
aceasta, şi asfel asfel
-este nob
.esLe nobUi ). prin graţia cel'ului el-a ci-a dreptul
drept ul ca ca regii. I ntr-această
regii. Intr-această
,c,u alitate mă îîntrodusei
<c»alitate ntrodusei în oercul cercul boieresc.
boiel'esc. Cu toate acestea,
îmi veni gust să
imi s ă mă cobor in clasa a doua. Aici aflai mai puţin puţinăă
e< tichetă,
tichet ă, mai mai. puţinpu�in fast, fast, dar dar aflai inimă, aflai
aflai ini.mă, aflai franoheţă.
francheţ ă .

-492
-4.92

www.dacoromanica.ro
 J un ii moldavi
Junii moldavi de mult muit tim timp işi completează
il işl comp letează studiile
studiile l�r' l().r·
în Germania. Germania este o comitesă comite să bătrînă, cu idei ari-o ari-o
stocr' a tice, ,' deşi studioasă şi romantică, şi jjunii
stocr:atice, unii moldavi, ce·
I ăcuiesc îri îIi sinu-i
sinu-i ciţiva
cîţiva ani,
ani, sese înturnă îîn n Moldova
Moldova parfumaţî.
parfumaţi,
cu
cu odorul
odorul bătrinei aristocrate. Nou Nouă ă ne
ne place
place aa imita
imita popoliii
streini
streini iin n datinele
datinele lor,
lor, din
din nefericire
nefericire nnu-i u-i imităm in în cele
cele bune,.
bune,.
ci
ci în
în ''cele frivole, de de multe ori ori în
în cele
cele rele.
rele. Asfel
Asfel nu-i
nu-i imităm
imităm
in virtuţile
in virtu' ţile conjugale,
conjugale, ci ci în viţiurile conjugale
conjugale;; nu in virtuţile­
arstocraţiei,
arstocraţiei, ci în viţiurile
ci in viţiurile aristocratice.
aristocratice. Luăm Luăm titlurile, deco­ deco-
raţiile, vanităţile
vanit ăţile aristocratice,
aristocratice, ne ne îmbrăcăm
imbrăcăm cu cu eleele şi ne­ ne·
credem serios că că sîntem
sîntem aristocraţi,
aristocrati, dar dar deOe facem
facem mai mult
decît actorii
decit actorii care
care pe pe scenă se îmb;acă
se îmbra c ă cu
cu mantii
mantii regale,
regale, ceea·.
ceea'.
ce-i
ce-i fafacece aa crede
crede că sîntsint regio Nobleţa care virtuţi, sacrifice,. sacrifice,.
merite, căci orice
merite, orice drept
drept cere
cere datorii.
datorii.
Dar aceasta
aceasta esteeste epidemie
epidemie ce ce vava trece de de sine elI timpul
sine Cl!l timpuL. •.

O altă boală este

O este despărţenia celor celor căsătoriţi
căsătoriţi;; cele
cele mai
mai multe­
multe-
căsnicii se
căsnicii se strică după trei, după zece luni ; cele
zece luni; cele ce au ţinut
un an,
an, ' doi
doi aniani sint
sint rari.
rari. Aceasta
Aceasta se se face pentru
pentru că liumţile
LllInţile nWJniIlt
sint
sînt bine
bine combinate,
combinate, pentru că legile legil e permit
permit divorsul,
divorsul, pentru.,
că
că oamenii sint viţioşi. Nunţile
sint viţioşi. Nunţile se niciodată.,.,
se fac în multe feluri, niciodată
silite,
silite, apoi
apoi nu se se fac mai rău rău combinate
combinate decît decit la alte naţii naţii
exempluri
exempluri s-au văzut văzut multe
multe de 'căsătorii bine întocmite şi
de 'căsătorii şil
stricate
stricate după citeva citeva luni.
luni. CitCît pentru a doua intrebare, adică
doua întrebare,
legea incuviinţează divorsul,
legea incuviinţează divorsul, încăîncă nu nu oo priimim
priimim;; aceeaşi
aceeaşi lege­lege-
este
este în in Valahia,
Valahia, şi cu cu toate
toate acestea
acestea despărţeniile sînt sÎ!ll.t rarL
rarL
A
A treia intrebare
întrebare este probabi l ă . Cu
este mai probabilă. Cu toate
toate acestea,
acestea, toate­
toate-
despărţeniile
despărţeniile nu se se întîmplă
întîmplă numainunlai îintrentre soţi
soţi viţioşi.
viţioşi. Este 0- 0-
epidemie,
epidemie, ca ca toate
toate epidemiile,
epidemiile, aa cării cauză nu nu o o putem
putem bine­ bine-
determina.
determina.
Efectul
Efectul există însă. Mi Mi s-a întimplat
intimplat să văz dame dame ce ce au
avut doi şi trei trei bărbaţi cu cu cununie,
cununie, cu cu două şi trei rînduri
rinduri de· de·
copii,
copii, îîntilnindu-se
ntilnindu-se cu toţi soţii
cu toţi soţii săi intr-acelaşi timp,
săi intr-acelaşi timp, iintr-ace-
ntr-ace­
laşi salon,
salon, şi toţi acesti soţi, întilnind întîlnind două şi trei trei soaţe, ccee··
au avut
au avut fiecare si .
, cu
cu care se află îîn
se află n relatii
, de
relatii
,
de amicie.
amicie.
Aceasta in toate toate limbele
limbele se se cbeamă
cheamă p oligamie. Aşadar·
poligamie. Aşadar ·
unde este
unde este respectul
respectul pentru familie ?
pentru familie?
Dar să să llăsăm
ăsăm aristocraţia
aristocraţia şi şi poligamia
poligamia şi să venim la D
şi să iva
Diva-
nul
nul ad-boc.
ad-hoc.
Deputaţii erau erau aleşi şi era era sigur
sigur că are are să sese ceară unirea.
unirea.
cu Valahia. Acum rămăsese rămăses e să se exprime exprime· D1vanul.
Divanul.

www.dacoromanica.ro
 I ntr-o dimineaţă fui
într-o fuj iinvitat
nvitat a mă afla la Diyanul ad-hoc ad-hoc,,
'ca
'ca rom
român ân d in Valahia,
din Valahia, să asist
asist llaa declaraţia naţiei.
Mă dusei
dusei la adunare.
adtmare. Mulţime
Mulţim e de de lume,
lume, toate feţele
toate feţe l e pline
de
de bucurie
bucurie şi de speranţă
speranţă;; viaţa naţională încinsese intl'-o 1 ntl'-0 zizi
inimile celor
celor mai
mai mulţi. Sala
Sala adunărei era era destul
destul de mal'e, în
de mar'e,
.fund era tribuna oratorilor, pe
lund p o înălţime de scînduri cio­ cio-
plite
plite cucu artă, pe această înălţime se se află
afl ă scaunul
scaunul roitropoli
mitropob-­
tului
tului şi scaunele
scaunele membrilor
membrilor biuroului.
biuroului. In î n mijlocul
mijlocul sălei erau erau
.băncile deputaţilor
deputaţilor;; dede l ăt uri, în
ături, in cele
cele trei p părţi l ibere, se
ărţi libere, se
lnălţau
.înălţau nişte coloane
coloane de
ele lemn,
lemn, pe carecare se se odihnea oo galerie. galel'ie.
Acest
cest loc era era destinat
destinat pentru
pentru privitori,
privito!'i. Galeria
Galeria din din stingastînga
-era plină de de dame,
dame, cea
cea din
din dreapta şi cea cea oopusă
pusă cu tribu na,
cu tribuna,
b ăr:baţi., Conşohi
pentru bă~baţi Conşolii str ini RyeaU
streini ayeau lojaloj a 101'
lor la dr'eapta
dreapta pe
galerie.
galerie.
Seanţa se se deschise
deschise prin citirea
citirea ce
ce dete
dete dd.. M. M, Kogălniceanu
Kogăl niceanu
.declaraţiei acestii
acestii adunări
adun ă ri;; această citire
citire fu fu aplaudată de de
toată lumea
lumea şi se se dep use pe biurou, a
depuse a ssăă se suscrie
suscrie de de toţi
;deputaţii
;deputaţii., Dup După ă aceasta, d. Urmuzachi ceru ssă ă citească cuge­ cuge-
tările
tăTile sale
sale la tribună, voiavoia ii se
se dete,
dete, şi oratorul
oratorul ne ne detle
dete un un
<l.iscurs , bine gîndit, b
-discurs ine simţit şşii p
bine l in d
plin dee patrio
patriotism.
tism. Veni
,timpul,
t impul, citind
citind şi arătînd avantag�e
avantagele unirei, să se in trebe cine
se intrebe cine
poate
poate ssăă fie împotriva
impotriva unei dorinţi fără făr ă care
care nunu este
este fericire
dlentru rom
llentru âni. O
români. O voce
voce dintre
dintre deputaţi rrăspunse ăspunse în 1n sal ă:
sală:
·-Eu!
1- Eu !
Toată lumea rise, cit cît viceprezidentul Negriegri fu nevoit ssăă
'Citească cu cu voce
voce tare un art. art. din
din regulamentul
regulamentul adunărei,
despre cei
'despre cei ce
ce vor
vor face
face zgomot lăcaş.. Nefericitul
zgomot intr-acest lăcaş Nefericitul,"eu"eu"
ce
ce se
se auzi
auzi venea ddee llaa un
un membru
membru al al clerului
clerului;; în adevăr, acesta
acesta
era contra u nirei. Trei
contra unirei. Trei deputaţi au au fost
fost contra
contl'a:: părintele
Hermenziu,
Hermenziu, Alexandru
Alexandru Balş şi Varnav
Varnav B.B. Acest
Acest dindin urmă DDUU
voi
voi ssăă fie
fie faţă la
la adunare
adunare;; astfel
astfel la apelul
apelul nominal lipsi..
nominal lipsi
M itropolitul luă
Mitropolitul lu ă vorba
vorba îînn chipul următor : cîţi
chipul următor: ciţi sint
sînt de
de părere
impotrivitoate acestei
impotrivitoare acestei declaraţii aa adunărei, să vorbească! vorbească !
Atunci, între toţi deputaţii, se
Atunci, intre se rădicară
rădicar ă doi,
doi, un preot
preot şi un
un
boier.
D -I Balş (Alexandru)
D-I (Alexandru) zice zice că are
are ssăă ci tească ceva
citească ceva;; fu
fu che­
che-
.mat lala tribună, văzui un u n om
om negru
negru şi gras
gras;; in
in mină ţinea oo
hirtie scrisă.
.hîrtie
-
- Citeşti, tiii ziseră.
ziseră .
-
- Nu Nu poci
poci singur,
singur, răspunse.
răspunse .

·494

www.dacoromanica.ro
 -
- NuNu poate CItI singur,
poate 011,1 singur, zisezise d d.. H urmuzachi, apoi
Hurmuzachi, lua'
apoi lu~.
hirtia
hîrtia boierului
boierului din din mînă şi oo citi. citi. El
El pretinde
pretinde că unirea
unirea im nu
este
este bună, dînd dind acele
acele argumente
argumente ce ce s-au
s-au citit
citit prin
prin Gazeta:
de Conslantinopoli. Suscrisese
de Constantinopoli. Suscrisese el el şi părintele Hermenziu.
Hermenziu.
D. Ralet,
Ralet, ce ce se
se afla
afla pe
pe tribună,
tribună, declară
declară că că părintele
părintele nu are' are-
drept
drept să să vorbească
vorbească in chestia unirei, fiindcă declarase
unirei, fiindcă declarase solemn
solemn
că
că va
va sustine
sustine unirea.
Către � ~cestea,
cestea, deputaţii merseră cîte cite unul
unul de de suscriseră
actul
actul;; cei cei doi
doi deputaţi
deputaţi contrarii unirei suscriseră
contrarii unirei suscriseră în în contra-;­
contra.,..
. Cele
Cele ce ce se treceau în
se treceau în adunare
adunare se se ştiau afară în în popolul;
popolul·
ad
ad uunat
nat în în curte.
curte.
Cei
Cei doi doi antiunisti,
antiunisti, ieşind, fură nevoiţi aa cere protecţia­
cere protecţia'
d
d.. M. Kogălniceanu
Kogălniceanu de frică să
de frică să nu-i insulte mulţimea.
mulţimea.
Din oontra,
contra, cind ieşiră ceialţi
cînd ieşiră ceialţi deputaţi,
deputaţi, popolul îi îmbră­
îi îmbră­
ţişă, pepe C.C. Negri
Negri il il urcară pe braţe în trăsură.
Asfel se se trecu
trecu această seanţă seantă memorabilă. Moldova îsi. îşi.
aduse aminte
aduse aminte de vechea sa
de vechea sa mărn:e
mărire.. De multi secoli
De multi secoli nunu sese ară­
tase
tase oo zi zi atît
atit dede frumoasă pentru pentru această ţară, ţ într-ace~
ară, căci într-ace�
zi
zi sufletul
sufletul lui lui Ştefan
Ştefa n trecuse
trecuse în în sufletul
sufletul deputaţilor.
deputaţilor . Bucuria­
Bucuria
strălucea
strălucea pe toate feţele
pe toate feţele moldave;
moldave ; poporul
poporul se se îmbăta
îmbăta de de spe­
spe-·
ranta
ranta fericirilor
feri ciri10r ce ce strălucesc
strălucesc în în viitor
viitor :: nimeni însă nu
nimeni însă nu se­
se·
gin
gindid i că, pentru
pentru dobîndirea drepturilor naţionale, nu este
dobîndirea drepturilor
destul
destul aa exprima
exprima numai oo dorinţă, dorinţă, ci a a face sacrifice
sacrifice marimari...
A doua
doua zi zi dupe
dupe această solemnitate
solemnitate hotărîi să s ă merg ,.a a
vizita
vizita măn ăstirile Moldovei. D. Dassiadi,
mănăstirile Dassiadi, avocatul,
avocatul, ce ce ouno�­
cunoş ­
cusem
cusem în in streinătate,
streinătate, pe pe cind
cînd elel însuşi
însuşi fusese nevoit
nevoit aa se se de­
de -
părta de de Moldova,
Moldova, ne ne oferi
oferi oo trăsură cu cu cai
cai pentru
pentru această
călătorie.
călătorie .
A
A treia
treia zi zi plecai dardar cu cu compatriotul
compatriotul meu. meu.
Trecurăm pe la Tîrgul-Frumos.
Tirgul-Frumos. Nu Nu ştiu pentru
pentru ce ce poartă
acest
acest nume. Eu Eu il îl asemănai cu cu mulţi de de ai
ai noştri, ce ce poartă
nume
nume de de patrioţi. Cea Cea mai mare mare parte
parte de de Iăcuitori
I ăcuitori sint sînt
evrei [[ ...
evrei . . ].
. ]. Aici
Aici rămaserăm
rămaserăm la la un han,
han, să să gustăm
gustăm cîte cîte ceva_
ceva.
Evreul
Evreul ne ne servi
servi două
două cotlete
cotlete arse,
arse, pîne neagră
neagră şişi vin
vin acru,
acru, şişi
ne
ne costă
costă mai mult mult decît
decît un prînz la otelul otelul prinţilor
prinţilor din Paris.Paris_
Aici veni
veni unun preot
preot moldovan
moldovan;; cu cu bună
bună ziua
ziua ne adresă
adresă mai mai
multe intrebări, la
multe întrebări, la care
care răspunserăm dupe dupe mulţumire
mulţumirea a lui.
lui.
Acesta
Acesta era era un om om inteligent
inteligent şi şi aprins
aprins de de simtimentul
simtimentul patriotic_
patriotic ..
Se
Se chema
chema preotul
preotul George. Dupe dinsul
George. Dupe dînsul veni incă un
veni încă un preot,
preot, u unn
lucru
lucru ccee contrasta
contrasta ccuu părintele George, George, era era beţiv şşii beat, beat,
şi aprins
aprins împotriva
împotriva unirei.
unirei. Văzînd poziţia în în car.e
car.e se
se afla,
afla, nor
nor

www.dacoromanica.ro
 11 invitarăm să
,'I invitarăm să ne
ne lase
lase şi
şi să
să se ducă, ceea
se ducă, ceea ce
ce şi
şi făcu:
făcu: Acum
Acum
ămaserăm
ămaserăm cu cu părintele
părintele George.
George. Atunci Atunci veni veni în în camera
camera
noastră
noasJră un un domn,
domn, pe pe care
care ni-l
ni-l prezintă
prezint ă preotul,
preotul, sub sub nume
nume de de
:ospătarul
:spătarul Mardariu. Mardariu. La La plecare,
plecare, d. d. Mardariu
Mardariu ne rugă să
ne rugă să mergem
mergem
'1mpreună,
''Împreun fiindcă aveam
ă, fiindcă aveam tot tot o cale. Dupe
o cale. Dupe o o oră
oră dede călătorie,
călătorie,
-:-stăturăm la
,-stăturăm la marginea
marginea satului,
sat ului, pepe oo mare
mare moşiemoşie ce ce acest
acest domn
domn
"ţinea
" ţinea cu cu arendă.
aren d ă . Ne invită
Ne invit ă să
să mergem
mergem la la dînsul,
dînsul, să să luăm
luăm citecite
-;() cafea.
.� cafea. Merserăm.
Merserăm .
Mardariu mi
D. Mardariu mi sese păru
păru un un caracter
caracter nobil.nobil. Preotul
Preotul GBorge
GBorge
'imi
'imi spuse spuse că că este
este melancolic
melancolic de de cîţiva
cîţiva ani încoace, de
ani încoace, de lala
,,..mJ- lloartea
oartea soţiei
soţiei sale
sale;; că
că atit
atit aa iubit-o,
iubit-o, încîtîncit de de atunci
atunci nimica
nimica
,nu-l
,nu-l consolă
consolă,, că că a a suferit
suferit din
din această
această despărţire,
desp ărţire, pină pin ă a a ajuns
ajuns
.aproape
.aproape de de moarte,
moarte, că că are
are copiii
copiii in in pension
pension la la Iaşi
Iaşi şi
şi că
că numai
numai
<aceştia
<aceştia il il mai
mai ţin ţin în viaţă, fără
în viaţă, f ăr ă care
care şi-ar
şi-ar pune
pune sfîrşit
sfîrşit însuşi
însuşi
-vieyeivieyei sale.
sale. D Mardariu ne
D.. Mardariu ne rugă
ru gă să să dormim
dormim noapteanoaptea acolo.acolo.
NOI vream
NOI vream să să plecăm,
plecăm, ca să să ajungem
ajungem de timpuriu mănăstirea
de timpuriu mănăstirea
Războienii . Ii
Războienii. Ii promiserăm
promiserăm că vom face
că vom face aceasta
aceasta la la intoarcere.
intoarcere.
El nu
El nu ne ne lăsă
l ăsă săsă plecăm
plec ăm singuri,
singuri, ne ne însoţi
însoţi cu cu trăsura
trăsura sa cale
sa cale
···,oe de două
două ore. Apoi ne
ore. Apoi ne despărţirăm.
despărţirăm.
Noi
Noi luarăm
luar ăm valea valea şi şi indreptarăm
îndreptarăm calea calea sprespre Războieni
Războieni..
,SearaSeara ne ne găsi
găsi in în cale,
cale, carii
carii erau
erau osteniţi,
osteniţi, evreul vizitiu per­
evreul vizitiu per-
-duse
-duse drumul. dr umul. Rătăcirăm
Rătăcir ăm într-o
într-o pădure;
pădure; nu intilneam pe
nu întilneam pe ni­ni-
meni
meni să să ne
ne arate
arate calea.
calea. Intimplarea
Intimplarea ne scoate la
ne scoate la rîul Moldova,
riul Moldova,
la pod.
la pod. AiciAici ni ni se
se spuse
spuse căcă eram
eram în ' " moşia
în ... moşia d-Iuid-Iui Ştefănică
Ştefănică
- Catargiu, un
··"'Catargiu, un boier
boier din din Moldova,
Moldova, ce ce fusese ministru sub
fusese ministru sub
Gr.
Gr. Ghica.
Ghica.
Intrebarăm,
Intrebarăm, mai mai este
este departe
departe Războienii,
Războienii, şi şi ni
ni sese spuse
spuse că că
mai
mai esteeste mult.
mult. Evreul
Evreul nu va să
nu va să mai
mai meargă
meargă inainte.
inainte. Un Un om om
.·al
.. al proprietarului
proprietarului venise venise acolo
acolo să să afle
afle ce trecători sint
ce trecători sint şişi să-i
să-i
\invite
"'i nvite la la curtea
curtea boierească.
boierească .
Noi ţinurăm
Noi ţinurăm consiliu
consiliu ce ce am
am putea
putea face.face. Eram
Eram odatăodată legat
legat
.. cu cu fiul
fiul proprietarului.
proprietarului. La La şcoalele Parisului mi-era
şco alele Parisului mi-era amicamic şi il
şi il
.'stimam ca
:stimam ca totdauna
totdauna;; dar dar elel nu nu eraera la la această
această moşie.moşie. Ne Ne
.aştepta
.aştepta la la Piatra.
Piatra. Compatriotul
Compatriotul meu meu cunoştea
cuno ştea pe pe bătrînul
bătrînul
"�atargiu
"~atargiu şi şi avea
avea mare
mare stimă pentru caracterul
stimă pentru caracterul său, său, ne hotărî­
ne hotărî­
irăm
r răm să să mergem.
mergem.
D. Ş;tefan
Ş;tefan Catargiu
Catargiu are are aici
aici oo casă casă mare.
mare. Ca Ca toţi
toţi boierii
boierii
,, din din Moldova,
Moldova, el el petrece
petrece 0(} parte
parte din din an an la la ţară.
ţară. Această
Această
,dati
- datin năă aa moldoveriiler
moldoveriil0r aa ·.trăi trăi şase.
şase. luni
luni şi mai mult
şi mai mult la la ţară,.
ţar ă ,
pri
prinn tre
tre ţărani,
ţărani, şi şi 0 viaţă cîmpenească,
0 viaţă cîmpenească, îi îi fac
fac săsă fie
fie români,
români,
.adif'
.adi r-i-i i % să
să simţă"
simţă" să s ă gindeasqă.,
gindeas ă., să să sese exprime
exprime româneş�e.
româneşte . Căci Căci

www.dacoromanica.ro
 nimeni nu
!Ilimeni nu poate
poate tăgădui ccăă la ţar ţară,
ă, mai mult decît decît in oraşe,
.se
.se ppăstrează
ăstrează naţionalitatea română română.. Limba încă este este aici
aici mai
mai
-curată. Influenta streinismului
.curată. streinismului aa fost fost mai
mai mică.
mică .
Vătaful curţcurţei� i ne ieşi inainte
inainte la scară cu lumînări, apoi
cu luminări, apoi ne
1ntroduse
introduse in in casă
casă la d. d. Catargiu.
Catargiu. Compatriotul
Compatriotul meu m măă pre­
pre-
zintă,
zintă, şi şi stăpînul
stăpînul casei casei păru
păru mulţumit
mulţumit de de vizita
vizita noastră.
noas tră.
Acest
Acest boier
boier este
este patriot,
patriot, inteligent,
inteligent, purtarea
purtarea sa sa in
in lucrurile
lucrurile
[politice
p olitice aleale ţărei au au fost
fost totdauna
totdauna frumoasă.
frumoasă .
D . Catargiu
D. Catargiu ne ne ţinu de de vorbă, vorbirăm de de toate
toate şi mai
mai
mult de
mult de starea
starea tăranilor
tăranilor din din Moldova.
Moldova.
In
In adevăr, ţăÎanii din
adevăr , ţă~anii din Moldova
Moldova se se află in condiţii mai grele grele
decit cei
<decit cei din
din Valahia.
Valahia. Ceea Ceea cece făcu pe pe deputatul
deputatul antiunist,
antiunist,
în Divanul
in Divanul ad -hoc al
ad-hoc al Moldovei,
Moldovei, să zică că uunirea nirea ameninţă a
.se strica
strica frumoasele institutii institutii ale Moldovei.
Moldovei.
Iată indatoririle tăranil tăraniloror Moldovei
Moldovei::
Douăzeci şi opt de d e prăjini de arat pentrupentru proprietar
proprietar cu cu
boii
boii ţăranului, pe pe fiecare
fie care an
an;; oo prăjină
pr ăjin ă este
este aa patra
patra parte din din
fal
falcece..
O pod
O vadă de
podvadă de trei
trei sute
sute şaizeci de
de oca
oca ppee an,
an, cale
cale de
de patru
patru
poştii.
p o ştii .
Patruzeci
Patruzeci şi două dou ă dede prăjini ssăă se
se curăţe
cur ăţe pe
pe tot
tot anul
anul pentru
pentru
proprietar.
proprietar.
Cincizeci şi şase prăjini prăj ini să se secere şi s ă lle e care la arie
pe
p e tot
tot anul.
anul.
Patru
Patru zilezile dede meremet
meremet cu cu mînile
mînile sau
sau cucu carul.
carul.
O falce d
O falce dee cosit
cosit şi si ddee făcut claie.
claie.
O zzii ssăă dreagă la
O l~ coşare ddee bucate.
bucate.
D ouă p
Două alme d
palme dee lemne.
Peste
Peste tottot fac
fac şaizeci de de zile
zile pe
pe an,
an, termen
termen de de mijloc.
mijloc.
Nară
Afară d dee acestea,
acestea, treitrei zile
zile pe
pe an
an pentru
pentru guvernămint.
guvernămint .
Un
Un galben
galben contribuţia
contribuţia;; şi mai mai mult
mult pentru
pentru celcel ce
ce are
are vite
vite
mai
mai multe.
multe.
Ţăranul
Ţăranul dar dar din Valahia
Valahia esteeste mult
mult maimai uşurat.
uşurat.
Trecurăm dar
Trecurăm dar noaptea
noaptea în în casa
casa d-Iui
d-lui Ştefănică
Ştefăni că Catargiu,
Catargiu,
-ce ne
.ce ne dete
dete oo ospitalitate
ospitalitate pl plăcută.
ăcută. AA doua zi zi pornirăm inainte
ia
ia Războieni,
R ăzboieni, la la mănăstire,
mănăstire, unde unde nene şişi aflarăm
aflarăm dupe dupe oo oră
oră
{fe cale.
cale.
M ănăstirea Războieni
Ră zboieni este este aşezată pe pe oo mică
mic ă înălţime, in in
-corn paraţie cu
-<lomparaţie cu albia
albia micului
micului riu ce ce cură
cură despre
despre sud,
sud, la
la poalele
poalele
unui şir şir de dealuri. AceastăAce astă biserică
biserică s-a zidit timpull lui
zidit în timpu
Ştefa n cel Mare, din
Ştefan din al al lui ordin, pe osămintele
os ămintele soldaţilor

497
49i

www.dacoromanica.ro
 moldavi
moldavi căzuti in resbelul
' în resbelul ce
ce avu
avu intr-acest
într-acest -· loc împotriva
împotriva
turcilor.
turcilor. '
Pînă la epoca
epoca cînd
cînd se
se întîmplă
întimplă acest
acest r�sbel,
r~sbel, valea
valea unde­
unde·
ne
ne aflăm se se chema
chema Valea-Albă
Val ea-Albă;; dupe resbelul
resbelul lui Ştefan cucu
turcii,
turcii, luă
luă numele dede Războieni.
Războieni .
Mărturisesc
Mărturi sesc ccăă dintre
dintre toate
toate locurile
locurile ce
ce văzui Molelova rr
văzui în Moldova
cele care mă interesau
cele care mai mult
interesau mai erau acelea
mult erau unde se
acelea unde se trecuse,
trecuse,
inainte,
înainte, oo faptă
faptă strălucită.
strălucită . Asemenea
Asemenea locuri
locuri nu
nu sînt
sînt l'ari
rari îIL
îIL
pămîntul Moldovei ; suvenirile glorioase ne vorbesc oriunde
pămîntul Moldovei; oriund~
trecem
trecem printr-această
printr-această tară.
tară.
'
Ştefan aa zid
Ştefan i t peste 'patruzeci
zidit şi patru
patruzeci şi patru biserici in ţară.
biserici in ţară.
Cronicarii
Cronicarii ne ne ppăstrează,
ăstrează, pepe lîngă faptele strălucite ale ale acestui
acestui
domn,
domn, cîteva
cîteva trăsuri asupra
asupra caracterului
caracterului său . Cronicarul
Cronicarul
Ureche zice
Ureche zice :: "Era
"Era acest
acest Ştefan-Vodă un un om nu mare
om nu mare la la sta.t,
stat,
mînios şi şi de
de grabă
grabă vărsa
vărsa sînge nevinovat ; de-
sînge nevinovat; ele· multe ori ori llaa
ospeţe
ospeţe omora
omora fărăfără jjudeţ;
u deţ ; iar
iarăă întreg
întreg llaa minte, nelenevos şi
minte, nelenevos şi
lucrul
lucrul ssău ştia să-I
ău ştia să-I acopere,
acopere, şişi unde nu cugetai,
cugetai, acolo
acolo il aflai�
aflaL
La
La lucruri
lucruri de de războaie meşter :: unde era
războaie meşter însuşi se
era nevoie, insuşi se
vîra,
vîra, ca,
ca, văzîndu-1
văzînelu-1 aiai săi, să nu
nu îndărăpteze. Şi pentru
pentru aceea
aceea
rar
rar război
război de de nu
nu biruia.
biruia. Aşişderea
Aşişelerea şişi unde
unde biruia
biruia alţii,
alţii, nu
nu
perdea
perdea nădejdea,
nădejdea, că, că, ştiindu-se
ştiindu-se căzut
căzut jos,
jos, se
se rădica
r ădica d-asupra
d-asupra
biruitorilor.
biru itorilor.""
Dar noi
Dar noi să venim la resbelul
venim la resbelul ele
de la
la Valea-Albă,
Valea -Albă, unde
unde n
nee
aflăm.
aflăm .
Sultan Mahomet
Sultan Mahomet nunu renunţase
renunţase la la planul
planul său d-a supune
său d-a supune
Moldova.
Moldova . Perderea
Perderea ce
ce încercase
încercase oştirile
oştirile sale
sale la
la Vaslui
Vaslui inveni­
inveni-
nase şi mai
nase mai mul
multt dispoziţiile sultanului
sultanului asupra
asupra lui
lui Ştefan.
Chilia
Chilia şi
şi Cetatea-Mă
Cetatea-Albă căzuseră
căzuseră subsub puterea moldovenilor.
moldovenilor.
Cu
Cu orice
orice preţ se
se hotărî să umilească mîndria
mindria lluiui Ştefan şi să
supuie
supuie ţara P entru aceasta
ţara Moldovei. Pentru aceasta strinse
strinse oşti
oşti numeroase
numeroase
din
din toate părţile împărăţiei
toate părţile împăr ăţiei şi
şi trimise
trimise ordin hanului tătărăsc
ordin hanului tătărăsc
şi domnului Valahiei să
şi să se prepare cu oştirile
oştirile lor, de resbel.
Ştefan iaia ştire
ştire despre
despre aceste
aceste preparaţii. Dă
preparaţii . D ă ordin
ordin să sese
adune
adune toate
toate oştirile sale
sale şi să stea
stea pe picior dede resbel.
resbel. Pe
d-altă parte
parte scrie
scrie lui Cazimir,
Cazimir, regele
regele Poloniei, că Moldova
Moldova
este
este ameninţată de de otomani .ă sora
otomani;; cc.ă sora ei
ei Valahia
Valahia se se supune
supune
turcilor
turcilor;; că
că de
de va
va �ădea
cădea şi
şi Moldova,
Moldova, însuşi
însuşi poziţia
poziţia Poloniei
Poloniei
se
se face
face mai
mai critică
critică şi
şi cere
cere ajutor
ajutor sau,
sau, cel
cel puţin,
puţin, să
să trimiţă
trimiţă un
un
corp
corp de
de oştire
oştire spre
spre hotarul
hotarul Moldovei,
Moldovei, ca,ca, auzind
auzind sultanul,
sultanul, să
să
se
se teamă
teamă şişi să-şi
să-şi schimbe
schimbe planul.
planul.

498
498

www.dacoromanica.ro
 P
Pee. lingă aceasta, Ştefan scrise papii de la Roma şi lui
Mateia.ş
iVIateiaş Corvin, regele Ungariei, cerind a� utor îîn
a~utor n contra ioi­-
cont ra ini
micilor creştinătăţei
micilor creştinătăţei..
Ştirea armărei turcilor trecu trecu repede
repede in în Polonia şşii toate
toate
provinciile
provinciile lor se inIricoşară.. Opinia
se infricoşară Opinia publică în în Polonia era era
'favorabilă
favorabilă lui Ştefan. Regele singur se codea. codea. Lituania con­ con-
pe rege să dea
-silia pe dea ajutor
ajutor Moldovei,
Moldovei, ba ba încă să oo apere
apere cucu
toată p uterea sa
puterea sa impotriva
împotriva turcilor. refuză. Cinci­
turcilor. Regele Irefuză. Cinci-
;sprezece
;spre zece zile s-au ţinut dezbateri în in consiliul regal, danadaca tre­
tre-
huie să s ă se dea aj utor Moldovei. Intr-acest consiliu, domnul
ajutor
Cracoviei, Dieslab Rizvanski, s-a scu lat cu vorbe aspre
sculat
iîmpotriva regelui sprijinit de castel anul Sandomirului şi de
âmpotriva
mareşalul ţărei. El zise zise ccăă din
din nep ăsarea regelui,
nepăsarea regelui, precum
precum în in
trecut şi a
;trecut tat ă-său, şi a frate -- său, a
a tată-său, a ajuns
ajuns Polonia in în slăbi­
.ciune,
.ciune, că era era Polonia în in floarea puterei
puterei sale,
sale, cînd
cînd oo aa priimit,
priimit,
<laI' că acum,
.dar acum nu nu numai
numai neamicii,
neamicii, dar
dar chiar
chiar aliaţii săi oo despre­
despre-
ţuiesc.
ţuiesc . Dupe aceste aceste dezbateri,
dezbateri, regele
regele trimise
trimise ambasadori
ambasadori llaa
:sultanul Mahomet, ppee Martin Brocomosky cCuu alţii, să învite învite
pe
pe sult anul a
sultanul a se l ăsa de
se lăsa de proiectul
proiectul său aa supune
supune Moldova, căci
]a din
la din înîn inpotrivă,
în potrivă, regele Poloniei va
regele Poloniei va fi
fi nevoit
nevoit să alerge la
alerge la
alte mijloace. Ambasadorul găsi pe sultanul la Varna, dar
nu
.nu reuşi nimic şi se întoarseintoarse in Polonia.
Polonia . Sultanul dase răspuns
regelui că poate ar fi priimit a face pace cu Ştefan, daca nu
.era
.era plecat
plecat deja
deja cu
cu oo mulţime de de oşti, după rugăciunile vasa­ vasa-
lilor săi munteni şi tătari, daca Ştefan nu ar fi oprit tributul
anual, daca daca ar ar fi l iberat
fi liber at prinşii turci
turci şi daca
daca ar Ii întors
ar fi întors
turcilor cetăţile Chilia Chilia şi Cetatea
Cetatea Albă.
Dupe acest răspuns, Cazimir dete ordin unui corp de
() ·tire să se
oştire se apropie de de hotarul Moldovei
Moldovei şi să steastea acolo,
acolo, cre­
cre-
:zînd printr-aceasta să impuie împuie sultanului.
Ştefan cercă
cerc ă să intreintre d-a
d-a dreptul
dreptul în negoţii cu cu sultanul,
sultanul,
dar
dar nu putu reuşi. Acum
nu putu Acum toată speranţa rămînea in in curagiul
curagiul
.său şi vitej
vitejiaia ostaşilor moldavi.
Domnul
Domnul Moldovei
Moldovei incercăîncercă să oprească turcii la hotar, dar dar
bărbăţia sa sa nu putu
putu luptalupta contra
contra numărului.
numărului . Atunci
Atunci căzu cu cu
-toată puterea asupra
toată puterea asupra corpului
corpului de de tătari
tătari;; îi frînse cu multă
ânlesnire şi ii goni pină la N istru. 11
â.nlesnire

J.
J. Ureche, Leat .. . Mold.
Ureche, Leat . (n.a)
Mold. pag. 130, t. 1 (n .a) ..

499

www.dacoromanica.ro
 Această îmbărbătă pe Ştefan. El hotăraşte să
Aooastă învingere imhărbătă
·atace
-atace corpul turcilor, în capul căruia se afla însuşi sultanul
Mahomet. Ştefan se afla într-unul d
Mahomet. i n acele momente atît.
din atît.
de dese în viaţa sa, cînd perd erea totală, dar cu onoare a
perderea
patriei
patriei sale
sale ii se părea
p ărea mai
mai dorită decît
decît căderea în în robie
robie sausau
viaţa cu ruşine
ruşine.. Dar cei mai înţelepţi căpitani ai săi, v ăzînd
văzînd
lucrurile mai cu sînge reoe şi cunoscînd marele p uteri alf'l nea­
puteri nea-
micului, consiliară pe domn să ia o poziţie defensivă numai, numai,
şi să se tragă în partea munţilor, la strimtori, unde mai lesne­ lesne-
ar
ar pputea
utea să combată
combată;; asfel învi:Q.ge, să
asfel că de nu v.or putea înviJ;l.ge, să··
poată cel puţin să se apere, fără a se expune la o perdere si­ si-
gură şi totală. Aceste consiliuri înţelepte fură ascultate de­ de-
Ştefan. Domnul
Domnul dete ordin armiei'armiei' sale să sese tragă spre munţi,.
munţi, .
şi moldavii aleseră o poziţie pe u unn loc ce se cheamă Valea­ Valea-
Albă. Turcii sosiră repede dupe moldoveni. în In ziua de 26- 26-
iunie (6984, de la facerea lumei) se dete acest resbel memora­ memora-
bil, unde ppicăică floarea vitejilor Moldovei. Lupta începe, Ştefan.
dete ordin cavaleriei să descalece şi să combată pe jos, crezînd
cu aceasta să-i ţie călării în luptă, luîndu-le asfel mijlooul mijlocul de a
fugi. Lupta ţinu mult, fără să se hotărască ÎDvingerea învingerea nici cu
o parte, nici cu ceialaltă.
oeialaltă. Unii şi alţii erau acum osteniţi.
Atunci sosiră turcilor aj utoare, ce se reînnoiau necontenit.
ajutoare, necontenit..
Soldaţii moldavi
moldavi vedeau cu cu desperare
desperare aceasta,
aceasta, ei ei singuri
singuri nu nu
vedea
vedea să! le vie vie aj utor. Moldavii
ajutor. Moldavii aflară in in desperare
desp erare curagiul'
curagiul'
mortei. Lupta devine teribilă
morţei. teribilă;; fuga, o crimă. Cădeau soldaţii
lui $Ştefan
tefan apărîndu-se pînă la cel din urmă moment, mai
mult năbuşiţi de mulţimea turcilor, decît loviţi de armele 101'_ 101'_
Retragerea moldovenilor
moldovenilor aa fost repede,
repede, lăsînd pe tărîmul
luptei atîtea corpuri, cit se acoperise toată valea. valea .
M
�:Mulţi
ulţi boieri moldavi au perit intr-această luptă şi mulţi mulţi­
viteji renumiţ.i
renumiţi au perdut viaţa.
Ştefan,
Ştefan , în timpul resbelului,
resbelului, căzuse dupe cal. cal.
Domnul cu oştirile ce scăpară din această luptă se retra­ retra-
seră spre
spre Cetatea
Cetatea 1Neamţului
eamţului;; iar
iar turcii
turcii,, parte
parte îlîl goniră, şi
cei mai mulţi merseră la Suceava, prădară şi arseră capitala,
de
de unde
unde se se înturnară prădînd şi arzîndarzînd înîn toată ţara pe unde­ unde-
ajungeau.
ajungeau.
Se crede că Ştefan se duse la Cetăţuia Neamţului, u n de·
unde-
era muma şi doamna sa, că această mumă sublimă nu voi
să-i deschiză poarta, zicîndu-i
zicindu-i că poarta
poarta fiului numai.
fiului său numai
atunci
atunci se se va
va deschide,
deschide, cînd
cînd se vava' înturnu
înturna învin gător ; căt
:î.nvlllgătol';

500
500

www.dacoromanica.ro
Şteian,
Ştei'an, r1,Işinatruşinat de acest răspuns, se inturnă, îriturnă, strinse
str.înse OŞtIrI,
oştm
merse dupe turci, pe cind aceştia treceau Dunărea şi, lovin- lovin­
du-i fără veste, ii-au -au învins
învins şi i-au pus pe goană, apo apoii .le-au
.1 e-au
luat lucrurile si şi oamenii ce prădaseră si şi robiseră.
.. Domnul Basarab B � sarab al Valahiei s-a af lat la resbelul de la
aflat
'\ alea - Albă.
Valea-Albă.
Cronicarul nostru Ureche zice că toţi domnii creŞtini ore şti ni
au
a u criticat
criticat .fapta
.fapta domnului
domnului Valahi -alahiei.
ei. '
. . Dupe ieşirea otomanilor din ţară, ţar ă, Ştefan s-a înturnat
la '\
la V~lea-A~bă!
alea-Albă, unde unde a a dat d,?-t ordin
ordin .dv dee s-au
s-au adunat leşuril~
adunat leşurile
morţilor;
morţ1lor; şi ŞI din
dm ele au facut· făcut· movIla
movilă mare mare.. Asupra a'cestiiacestll
movile de osăminte, tot din ordinul lui 'Ştefan, Ştefan, s-a zidit
() biserică,
{) biseri că, spre aducer � a-aIp.i nte a
aducer~a-aminte a acelor
acelor morţi.
Bis.eTica
Bis. rica trăieşte şi astăzi, deşi reparat re p aratăă mai de de multe
multe
{)ri. Mai incoace, 'cu timpul, s-au făcut sschit
1\ Iai încoace, chit 'de călugăriţe.
'P
'Pee uşa bisericei spre sud-est, se află o inscripţie în limbă limba
slavonă,
slav-onă , .. ce ce sese orede
orede făcută odată cu cu fonda�ia
fonda~ia bisericei.
bisericei.
Superioara
, uperioara s.aohitului
chitului îmi
ÎII).i dete copia dupe traduc traduc;.ia tia aCestei
inscripţii
insoripţii interesante. Iată traduoţia: traducţia : "Anu1"Anul 1584. - - InI n zilele
zilele
cr.edinoiosuhii
cred,inoiosului domn, domn, eu Ştefan .V. V., ... cu mila lui Dumnezeu
<iomn pămîntului Moldovei cel strălucit domn, şi
<lomn ,în curgerea
şj.,în
anului 1584 1 584 a a domniei
domniei sale,
sale, s-a rădicat
s-a rădi cat împăratul MehmutMehmut
oeu
oc.u toate ale sale puteri ale Răsăritului, Hăsăritului, incă încă şiş i cu Basarab
V. ' '\". Venind cu toată puterea Basarabiei, ca să robeasc
v..\'. robeascăă
pămîntul . Moldovei, şi ajungînd ajungînd· pină pînă la locul .ce . ce se numeşte
lI'îul \ \ ăiei-Albe
ăiei-Albe;; (avea Ştefan V. V. cu sine un fiu, anuIjl� anume
Alexandru) a ieşit înaintea lor şi a făcut cu dînşii mare
!I'esbel
iI'esbel în luna lui iuliu 26 zile şi cu purtarea de grijă ceţt ce~
.dumnezeiască,
<lumnezeiască, au fost biruiţi Hngă lingă riu şi au oăzut că zut acolo
mulţime multă de oşteni moldoveni. Atunci şi tătarii au
·văzut
·vă zu t p ămîntul Moldovei, de ceia
pămintul oei a parte. Pentru care, voind
'Ştefan V. V. cu a sa 'bunăvoinţă, ' bunăvoinţă, şi a zidit acest lăcaş ·în
numele arhistratigului Mihail, Millail, spre rugăciune şi pomenirea
lui şi domniei sale Maria şi fiilor fiilor săi Ale'Xandru şi Bogdan şi
spre cea d-a pururea pomenire a bine-credincioşilor bine- credincio şilor creştini
oee
oCe s-au ucis la rrăzboiul ă zboiul de la anul aRul ' 7004, fiind în in curgerea
anilor ssăi ăi de patruzeci
patruzeoi de ani." a ni. "
. " ':'uperioara
.. Superioara acestii mănăstiri se chema chema 1I ustina P ătl'aşea,ătraşca,
.aveam o car �tee de recomandatie către dînsa de la dd.. Dassiade.
aveam Dassiad e .
N
Nee priimi cu mare buourie. Era. ]�ra. o hătrină,
bătrînă, "tare elciii tl'eab
tl'eabă ă::

50
5011

www.dacoromanica.ro
 damele moldave, cu
cum zic -damele Cu accentul lor dulce şi cu buzele
lor
lor delicate.
€lelicate.
Mai
Mai aveam
aveam oo scrisoare
scrisoare '' cle recoma ndaţie ătre o
cle recomandaţie o maică.
Agafia.
Agafia . Superioara
Superioara îi dete dete de de ştire că au au venit
venit doi
doi călător�
călătorii
din Valahia şi au o scrisoare pentru dînsa. Maica Agafia
ne trimise
trimise ştire că putem merge merge să oo vedem vedem..
Plecarăm cli cu b ătrînica superioară.
Maica Agafia are casă nouă, grădiniţă plină de flori� flori~
totul aici răsufl
răsuflă ă curăţenia, liniştea l iniştea şi , meditaţia. IIntrînd ntrî nd
în salonul maicei Agafiei, ;ne păru că sîntem într-un intr-un salon
din
din laşi, văzurăm dou;i douil dame
dame tinere, şi aşteptam I)ă . vie vie
maica. Cît de .mare . mare fu mirarea noastră, cînd superioara,
adresîndu-se
adresîndu-se către mine, mine, îmi arătă pe pe una din cele cele două
dame
dame şi-mi zise zise ccăă este
este maica
maica AgafiaAgafia 11 oo femeie
femeie de de dq
dq..uăzeci
uăzeci
' '
şase -dou ăzeci şi ' opt
şi şase-douăzeci opt de de ani, bine conservată, 'fraged
ani, bine fragedă~ ă�
albă şi rumenă, cu cu trăsurile cele cele mai potrivite
potrivite unui ti p orien­
unui tip orien-
tal
tal.. Amica
Amica sa s~ era
era fiica
fiica unui boier din
unui boier Moldova, călugăriţă
din Moldova,
ea însuşi.. Băgai de
ea însuşi de seamă că, de de hu toate, dar clar cele
cele mai multe·
mai multe·
din
din aCE)ste
ac~ste maici 'au Iau maniere
maniere frumoase
frumoase;; multe din din ele au au
priimit
priimit educaţie ;~ unele vorbesc şi scriu scriu limbi
limbi streine ş'i şi toate,
toate,
fără osebire,
osebire, llaa toate m ănăstirile unde se
mănăstirile se află, se se ocupă
d
dee literatura
literatura rom ână, ba
română, ba încă şi de politică : toate
de politică: toate sint patri­
sint patrÎ;-
oate.
oate. Societatea,
Societatea, încă î ncă in frageda lor copilărie, copilărie , le-aa
le-aH aruncat
arunoat
în umbra unei mănăstiri
m ănăstiri,, ca să se roage şi să se veştejască veştejască;;
ele
ele îşi răzbună
răzhună în contracontl'a societăţii,
soci etăţii, avînd cele mai vii simpa­
avînd cele simpa -
tii pentru
tii pentru această societate
societate ce ce lele goneşte.
goneşte . Datina
Datina eraera înainte.
înainte.
părinţii de famil ie , ce aveau mi~i
familie, mai multe fete, să trimiţă o
parte
parte dindin el
elee sau pe toate, încă de copile, copil e, la mănăstire, ca
printr-aceasta să scape de grija ' de a le mărita şi să lase
stare
stare bbăieţilo:r.
ăieţilor. Aceste
Aceste copiJiţe
copiJ iţe se se încredinţau călugăriţelol",
călugăriţelol',
care
care llee creşteau şi, cînd cînd veneau vîrsbă, le oălugăreau şi pe
eneau în VÎl'sbă, pe
ele.
ele. Atunci
Atunci părinţii, care care aveau
aveau mij mijloac�, l e hotărau
loace., le hotă.I'au o pe nsie
o pensie
pe
pe viaţă.
viaţă . Ele nu nu trăiesc de de lala m ănăstire, ci
mănăstire, ci din ve nitul
veni lor ;
LuI lor;
tot din
din acest
acest venit
venit îşi fac fa c casele
casele 101'.
lor.
Superioara
Superioara ne lăsă l ăsă aiciaici şi să duse, duse căci îi vemse venise nişten işte
vizitatori.
vizitatori.
Mai
Maicaca Agafia
Agafia ne n e iînvită
nv i tă să şedem la dînsa dînsa..
Spre
Spre seară ne însoţi în toate toate plimbările ce ce făcurăm
Iăcurăm în
vecinătătile mănăstirei. Ea ne arătă riul rîul unde a fost celebra

crID·i
Cl'mi ce
a
bătălie a lui Ştefan
ce aveau
• tefan cu
aveau raport cu
cu turcii
turcii si
cu acea
această
şi
� ne spuse mulţime de
spuse oo multime
istorică.:
'5tă faptă istorică
lu­
ele lu-

::502
;502

www.dacoromanica.ro
 Seara ne iinturnarăm nturnarăm acas�, acas~, unde . verură veniră mai .. " multe
ălu găr i ţ e,
.călugăriţe,
.c din care care cele cele multemulte eerau l' a u tinere şi frumoase frumoase;;
-conve r s a ţ ia fu variată şi p
-conversaţia l ăcu tă. Ururea
plăcută Unirea Pr i nc i patelo r
Principatelor
'ocupa mult
-ocupa m ul t spi rite le lor. Lăudau pe toţi ro
spiritele m â nii , care, iîn
românii. n
-timpul el
timpul ec ţ i i l or , se purtaseră ca români. îIn
elecţiilor, n t o t acel
tot tiIl1p,
acel timp,
aceste
aceste frumoase rrugătoare u gătoare se r ugase,ră în biserică pentru rea­
rugase.ră rea-
Jizarea d
lizarea orin ţ elor românilor.
dorintelor rom ânilor. Toate aceste convorbiri se fă­
cură în soci~tatea
societatea unui înfr~coşat. Dupe ce se sf
u nui ceai înfr�coşat. sfîrşi
îrş i
to at e vorbile,
toate vo r b ile , căl ugăr iţ e le se
ugăriţele se l'etraseră pe pe la caselecasele lor lor..., Noi
Noi
care
care rrămaserăm
ămaserăm ne p u s e răm la
puserăm la masă să cinăra cinăm . D Dupău p ă cină,
tă p î na casei şşii amica sa ne rînG-uiră
sstăpîna rînduiră o cameră unde u nde să dormim
şi ele se d useră ssă
duseră ă doa
doarmărm ă ' la Ullauna din ssurorileU I'o r i l e maicei Agafiei.
Agafiei.
Este v
Este vorbă r ă spîn di t ă în,
o rb ă răspîndită în Moldova d e s pre libertatea cea
despre cea
mare
mare a că l u gări ţ ilo r şşii despre rezultatul acestii
călugăriţilor acestii libertăţi.
libertăţi .
:MărLurisesc
M ăl'hurisesc că, in t i mpu l ce trecurăm pe la aceste mănăs­
în tot timpul
tiri pUI'tarea lor
tiri,, purtarea lor fu asfel, incît încit n nuu văzurăm nici umbra
unei fapte ce ar da dreptate o p i nie i sau calomniei.
opiniei calomniei. A A ddouao ua
zi de di mineaţă gustarăm la superioara. Această
dimineaţă bună
femeie ne rugă ssă ă aducem a mi nt e lui C. N
aminte e gri ce
Negri, ce era intre
m ă n ă stir i i , despre reparaţiile trebuinoioase
epitropii mănăstirii, trebuincioase la această
n1 ănăstire. De aioi
mănăstire. p le ca r ăm la Tirgul
aioi plecarăm e amţ u llui,
eamţu u i , dupe ce
ne luarăm ziua bună b u n ă de la maici.
Priimirea cea bună ce ce avusesem
avusesem la Războieni , am
la Războieni, abili­
amabili-
maiciloI' ne 'impăcă
tatea maicilor i mpăcă cu aceste del delicate fiinţe� ascunse
ic ate fiinţe. ascunse
în
in umbra mănăstirilor.
umbra mănăstirilol'.
Dupe ccîtevaite va ore ne aflarăra aflarăm în Tît'gul TiI'g ul N e am ţ u l u i. Aici
Neamţului.
inLilnirăm, întl'ind,
intîlnirăm, intrind, un u n vechi amic din Paris, Donici, ce
era
era acum director la ministerul mi nisterul Lucrărilor Publice Publioe si si care
venise in în trebi d-ale şo şoselei.
s e lei . Dar nu p puturăm
uturăm sta cu dînsul, d însul,
căci era chemat
<Jăc.i chemat la Iasi. Moldova
Moldova are mai multe multe sosele decitdecit
'
\Valahia.
alama. Mai M a i pozitivi,'
pozitivi, mai serioşi, serioşi, mai prac tic i d
mai practici e c ît mun-
decît mun­
te ni i , moldovenii ssă
tenii, ă ocupă mai mai mult de imb u nătăţil'ea stărei
imbunătiiţil'ea
materiale. Ei cred cred că prin îmbun ăt ăţ ire a stărei materiale
îmbunătăţirea
mai lesne ajunge ajunge un popol a-şi îmbunătăţi î mbu nă tăţi starea morală
.~i intelectuală.
.şi i n telectuală. Asfe Asfel,l, cu toate abuzurile ce se fac fac, ei reuşiră
ei reuş i ră
să aibă astăzi mai multe m u lte şosele
şosel e şşii poduri in ţară ţară;; mai în toate toat e
părţile, unde circulam, că
u nde oirculam, lc am pe o
călcam o şosea.
şosea . F ostul d
Fostul o mn
domn
M. S
M. tu r z a se sili mult cu drumurile.
Sturza
T ir g u l N
Tirgul e amţu lu i [[ .. ..
Neamţului . . ]] es t e aşezat îÎntr-o
est.e nt r - o poziţie
p o z iţ ie fl'Umoasă
frumoas ă .
Spre nord-vest al al ooraşului
raş u l ui se află frumosul frumosul aşezămint filan- fila n ­
tropic, un u n mare spital şşii o şcoală publică, pu blică, institut făcut fâcut

www.dacoromanica.ro
 şi
şi înt.re'ţinut
înt.re'ţinut din din veniturile
veniturile mănăstirii mănăstirii Neamţului.
Neamţului. Afan Afa:ră drin 4Jin
oraş, ,. to't
oraş, to·t într-această
într-această -direcţie,
- dil"ecţie, se se înalţă
înalţă un un şir şir d& de munţi
munţi
('. u coastele
eu -întuneC0ase şi
coastele'-intuneooase si, ' cu virfurile verzi. Pe un
cu virfurile un sooSCQSs diNdiR
acest munte
acest munte se se află rui~ele
ruinele Cetăţuii Neamţulu Neamţului. i . La poalele
poalele
muntelui cură un
muntelui un riuleţ murmurind '' şi spuind
rîul eţ murmurînd spuind p~ate, poate, în în
limba fui, lui, faptele frumoase
frumoase ce ce s-au trecut într-acea.
s-au trecut într-acea. cetăţuie
c etăţ uie ;;
dar
dar călătorii
călătorii trec fără să-I
trec fără să-I înţeleagă
înţeleagă şi fără să
şi fără să ştie
ştie că că pe
p e ţărîna
ţărîna
ce
ce calcă aa curs curs singele
singele străbunilor, pentru pentru apărarea
ap ărarea p atrie�.
patrie~.
IInn Tirgul
Tirgul Neamţului găsirăm un un vechi
vechi amic,amic, Cozadini
Cozadini �~
aC,est
aC,e st jjune une eraera din şcolarii
şcol arii cei mai silitori silitori din Şcoala Politeh- Poli teh­
nică din din Paris.
Paris. Astăzi, înturnat înturnat in patria patria sa, sa, sese făcuse aren­ aren-
dator
dator ·,de -de moşii
moşii şi şi ''făcea
făcea bani. Caracterul Caracterul său său indipendent
indipendent
il făcu sa lepede orice
sa lepede orice altă ocupaţie ocu paţie ar ar fi fi fost
fo st dată de de guver­
guver-
nă.tnînt.
nă.tnînt . Cozadini
Cozadini ne ~riimi priimi cu cu bucurie
bucurie şi si ne ţinu t inu aici
aici treitrei,
zile. IIntr-o
zile. ntr-o dimineată merserăm cu
'
cu dîns~l
dînsul -vi
să vizitămzită111 Cetă-
Cet ă-
tuia
lIuia �eamtului.
;.l'eamtului. ' ,
' '
.

'Aici Aici ne ne' urmarăm citva timp timp pe' 'cărarea nel'eglIlat
pe' 'cărarea nel'eglllatăă ' şi
scbbită
scbbită a a ttorentului
orentului ce ce cade cade din munte, in în timpul plorlor. ;
timpul plorlor.;
p
pee '' urmă luarăm la la stinga
stinga pe pe o o cărare strimtă printre printre ppomi; omi ;
urcarea
urcarea ' nu este anevoioasă. anevoioasă. Curînd Curînd ajunserăm
ajun serăm la p�alelle' p@alelle'
cetăţuii.
cetăţuii . Privirea
Privirea de aieea aieea asupra asupra v v ăi e i şi
ăiei şi munţilor
munţilor diN diR faţăfaţă
este încîntătoare.
în cînt ăto are . N Nii se se ppăru ăru un moment că că sîntem
sintem mai
pes
pesus u s de fiinţel�
fiinţel e omeneşti,
om eneşti, dar clar ne deşteptarăm leSNe leSNe' II rli~
rli�
acest
acest ·vis, ·vis şi unoscurăm
unoscur ăm ursita ursita noastră ' ddee slabi slabi :; mm.uritori�
uritori~
mai
mai slabi slabi înc
încă ă decit
decît ceialţi, căci ne simţirăm osteniţi. <i:etateat <!.:etatea t
despre munte,
despre munte, este este înconjurată
înconjurată cu cu unun şanţşanţ foarte
foarte larg:larg: La La
oo mic ăăI' depărtare
dep ărtare de de cetate
cetate este este un un pilastru
pilastru gros gro ddee ll)iatră
)iatră�~
ce forma înainte înainte celcel dintăi pilastru, pilastru, lmdeynde era era capătul ]HHi i ului
]HHiului
în eetate. La
in cetate. La cîteva
cîteva pasuri
pasuri de de lala acest pilastru,
piIastru, se vede aaltuJi
se vede ltuJi
dărîmat, apoi apoi tottot 'atîtea
'atîtea pa�uri" pa~uri, . prin
prin şanţ altul, altul, in in scurt
scurt
puturăm
puturăm recunoaşte recunoaşte cel cel din urmă
din uiI'm ă 'loc, unde ' se
Iloc, unde' se sfîrşea
sfîrşea p oduL
p od ul.
Zidurile
Zidurile cetăţii parte parte tau tau încă în în picioare,
picioare, altelealtele sînt dărî­
sînt .dă. ri­
m
mate. ate. Parţeal
Parţea castelului,
castelului, despre despre vale,'val e,' este
este aşe'�at
aş€i~at pe marginea
pe marginea
unei stînci stînci rîpoase.
rîpoase. -li -li . voi vorbi
vorbi d� celealte ' detaliur,},
d13 celealte', detaliur.l, mă
voi
voi m ărgini ·,numai
mărgini numai a a zi' zi'cce ccăă fonelaţli
fondaţlia a acestui
acestui castel,
castel, nu se se­
ştie sigursigur lÎlli ce ce an
an şi de de cine cine s-a s-a -făcut. Cu Cu toate
toate ·' ac .est ea nu
ac.estea nu
este oo Iti l u orare
rare antică.
anti că. Castelul 'a 'a trebuit
trebuit să fie fie făcut in în pooa
pooa
domnilor
domnilor moldavi inainte înainte de, de , Ştefan cel cel ::Mare.
Maore. Ştim Ştim,, prinprin
tradiţie, ă ' aici
aici Ştefan avea avea pe pe maică-sa
m ai c.ă-sa şi familia:
familia: sa, sa, în în
timpul
t impul resbelului
resbelului el dee la Valea-Albă,
Val ea-Alb ă , că Gă dupedup e acestacest'· reshel,
reshel;
eroul
eroul Moldovei veni veni aici ai ci ,s 'ă caute
, s·ă caute azilazil şi şi căcă mumă-sa
mumă-sa II JIU JIU

www.dacoromanica.ro
 voi să-i deschiză porţile porţiie cetăţei, că Ştefan plecă în urmă
de aici
aici şi, şi, stringind
strîngind oştiri,
oştiri, înfrînse
înfrînse oo parte
parte din din armia
armia oto­
oto-
mană. Mai tirziu Sobiesky, intrind intrind in in Moldova
Moldova şi neputînd
neputind
determina
determina pe Cantemir Cantemir să să ia parte cu cu el impotriva turcilor,
el împotriva turcilor,
se
se osteni
osteni citva cîtva timp
timp ca ca să ia această cetate, cetate, ocupată de
cîţiva
ciţiva plăiaşi
plăiaşi moldavi.
De
De la Tirgul Tîrgul Neamţului purceserăm pUl'ceserăm la la mănăstirea V�a­ Văra­
ttecul.
ecuJ. Calea
Calea este este bună şi locurile
locurile pline de de frumuseţe. Mănăs­
tirea
tirea se se află sub sub poalele unui munte, munte, la la oo distanţă de de oo oră
şi jumătate de
şi de la la Tirgul
Tîrgul Neamţului. Pe cale cale întîlnirăm o
trăsură urmată d dee două altele. IIn n trăsura dintăi era maica
Eugenia
Bugenia Negri, Negri, de de la Văratec, care, care, ccuu vreo
vreo cîteva
CÎteva zilezile ina­
ina-
inte,
inte, la aflareaaflarea sf.sf. sale
sale şi aa noastră la la IIaşi,
aşi, nene învitase să
mergem
mergem llaa Văratec.Văratec. AcumaAcuma se se ducea
ducea la Iaşi şi
la Iaşi şi noi
noi mergeam
mergeam
la mănăstire
la mănăstire prea tirziu tirziu.. Stăturăm
Stăturăm în în cale.
cale. Maica
Maica Eugenia
Eugenia
voi
voi să să n nee inturne
inturne;; noi nu nu priimirăm
priimirăm c cuu nici
nici unun chip.
chip . Atunci
Atunci
ne
ne recomandă unei maice amică aa sa, ce se se afla
afla înin trăsură
şi
şi care era destinatădestinată a se intirna întirna seara la mănăstire,
mănăstire, să să ne
deschiză casa casa şi să ne ne dea
dea ospitalitate.
ospitalitate. Asfel
Asfel fiind,
fiind, ei ei plecară
şi
şi noi pornirăm
pornirăm spre spre m ănăstire.
mănăstire.
Pină a
Pînă a nu int.ra in
nu întra in curtea
curtea mănăstirei,
mănăstirei, trecurăm
trecurăm printr-un
sat.
sat. A cest sat
Acest sat este
este format în în mare parte de de casele
casele călugări­
călugări­
ţilor.
ţilo!' . Un
Un oraş de de călugăriţe
căl u găriţe!! Trăsura noastră întră în curtea curtea
mănăstirii
mănăstirii:: lîngă casa maichei Eugenii Eugenii se se opri
opri şi noi cobo­ cobo-
rirăm aici. Două surori, surori, servitoare
servitoare ale ale maichei,
maichei, dedatededate cu cu
asfel
asfel ddee vizite,
vizite, nnee deschiseră casa casa şi întrarăm, fără să ne mai mai
întrebe cine cine sintem.
sîntem. Ardeam
Ardeam de de nerăbdare să cunosc cunosc viata
viata
monăstirească, această m mănăstire
ănăstire şi casa maicheimaichei EugeniEugeniei, ei ,
ccee cunosteam
cunosteam ddin i n auzite
auzite îîncăncă d dee multi
multi aani ni ddee lala amici
amici cu cu
care
care tră iam îîn
trăiam societate aa lui C. 1Negri.
n plăcuta societate egri. Casa maichei
Casa mai. chei
Eugeniei este este situată, despre despre poarta
poarta curţei,
curţei,.Ia la dreapta,
dreapta,
intrind,
intrind, dupe trei sau sau patru
patru altealte case
case ,de
de la casa
casa superioarei.
superioarei.
Al'e '' oo mică
Ase mică grădină
grădină cu cu flori,
flori , prin
prin care
care ttrebuia
rebuia să să treci,
treci, caca
să te duciduci în casă.casă . Casa
Casa areare două caturi,'
caturi,' cu uunn felfel de
de balcon.
balcon.
La c~i.tul întăi (rez
La catul (rez de chaussee� sînt
de' 'chaussee) sînt două camere,
camere, în in care
care
pot să între vizitătorii
vizitătorii;; la dreapta,
dreapta, oo cameră de de conversatie
conversatie; ' ;
,aici
aici se se ,. văd :qlobilile
lpobjJile celecele mai de gust, gust, înîn faţă este sala' ddee
eşte sala
mincare,
mîncare, unde ttot ot c cee ppoate
o a t e dori
dori cineva
cineva ssăă vvazăa z ă într-o
într-o sală
de
de m�ncare,
m~ncare, mai mai curat,
curat , mai bine bine c9, mbinat şi mai
cQmbinat mai ddee }ux,
~ux, sese
află aiciaici.. Din săliţa de afară, aşternută cu cu tapete curate,
curate,
te
t e urci
urci pe pe oo scară elegantă,
elegantă , de unde începe
de unde începe altă săliţă ase- ase-

S05
505

www.dacoromanica.ro
 menea mobilată cu
menea mobilată cu eleganţă.
eleganţă. De De aici intri in
aici intri in salon
salon in in ' stinga,
stinga,
.dupe
.dupe ce ce te
te inturni
inturni jj acest
acest salon
salon poatepoate să să rivalizeze
rivalizeze in in lux
lux cucu cele
cele
mai renumite
mai renumite saloane
saloane din din Iaşi,
Iaşi, deşi deşi nu nu esteeste prea prea mare.
mare. In In
săliţa
săliţa despre
despre balcon
balcon se se află
află o o bibliotecă
bibliotecă de de cărţi rumâneşti :
cărţi rumâneşti:
orice carte
orice carte tipărită
tipărită intr-această
intr-această limbă limbă se se aflăaflă aici legată j
aici legată;
<}li mare
(}U mare eleganţă.
eleganţă. In In faţă
faţă cucu salonul
salonul esteeste oo cameră
cameră de de şedere;
şedere;
aici, ca
aici, toate camerile,
îm toate
ca,im camerile, se se aflăaflă acelaşi
acelaşi lux; lux; aceeaşi cură­
aceeaşi cură­
ţenie,
ţenie, dar intr-alt chip
dar intr-alt chip mobilată.
mobilată. Tablouri Tablouri şi şi portretele
portretele
familiei
familiei Negri
Negri,, împreună
iLnpreună cu cu alţi alţi amici
amici ai ai familiei
familiei împodo­
împodo-
besc
besc păreţii.
păreţii. De De aiciaici intri
intri in in camera
camera se se culcare
culcare aa maicei maicei
Eugeniei
Eugeniei;j poci poci zice
zice că că aceasta
aceasta este este mobilată
mobilată de de mînile
mînile gre­gre-
cilor.
cilor. Dupe
Dupe ce ce vizitarăm
vizitarăm toate toate camerile,
camerile, ne ne coborirărp.
coborîrăm in in
camera
camera de de conversatie.
conversatie.
Atunci
Atunci sosisosi şi maica
maica .. .... ce petrecuse pe
ce petrecuse pe stăpina
stăpîna acestui
acestui
lăcaş
lăcaş elegant
elegant pinăpină la la Tirgu
Tirgu IN Neamţului.
eamţului.
Petrecurăm
Petre curăm seara vorbind cu
seara vorbind cu această
această , maică, maică, a a cării
cării
conversaţie
eonversaţie era era interesantă.
interesantă. Şi Şi sfirşirăni
sfirşirăm prin prin ceai,
ceai, dupedupe
ceai
ceai ne ne aştepta
aştepta o o cină
cină exchisă,
exchisă, apoi apoi repaosul
repaosul de de care
care aveam
aveam
trebuinţă.
trebuinţă. Eu Eu ocupai
ocupai camera
camera de culcare a
de culcare a maichei
maichei şi şi dormii
dormii
dus
dus pînăpină a a doua
doua zi: zi: compatriotul
compatriotul meu meu ocupă ocupă camera camera cu cu
portreturi;
portreturi; ii se se făcu
făcu patul
patul aproapeaproape de de portreturi;
portreturi; dormi dormi
rău
rău şi şi visă
vis ă căcă toate
toate portret
portreturile urile sese coboriseră
co boriseră din din perete
perete
şi
şi avusese
avusese cu cu ele
ele conversaţii
conversaţii hizare, bizare, că că la la sfirşit
sfirşit cel'cară
cel'cară să-Is,ă-l
sugrume.
sugrume. ..
Dimineaţa
Dimineaţa merserăm
merserăm la la superioara.
superioara. Aceasta Aceasta ne ne pruml
prllml
bine;
bine; ştirile
ştirile bune
bune despre
despre unire
unire ce-i ce-i aduserăm
adusel'ăm o o umplu
umplu de de
t'
bucurie.
bucurie. l'
De
De aici
aici merserăm
merserăm să vizităm biserica.
să vizităm biserica.
Văzurăm
Văzurăm asemenea
asemenea mormintul
mormintul Elisavetei Elisavetei Brîncoveanu,
Brîncoveanu,
această
această femeie
femeie extraordinară
extraordinară pentru pentru timpul
timpul nostru nostru;; ea lăsă
ea lăsă
poz.iţie
poziţie strălucită,
strălucită, bogăţii
bogăţii marimari şi, şi, oprindu-şi
oprindu-şi o o parte
parte din din
veniturile
veniturile sale,sale, se retrase intr-această
se retrase intr-această mănăstire.
mănăstire. Călugăriţile
Călugăriţile
din Văratec
din Văratec ne ne spuseră
spuseră că, că, puţin
puţin timptimp inainte
inainte de de aa muri,
muri,
bătrîna
bătrina Brincoveană
Brincoveană zicea zicea:: ""EsteEste un un an an de de cindcind eraera să sfir­
să sfîr-
�esc
~esc cu viaţa ; d
cu viaţa; orinţa însă
dorinţa insă a vedea Principatele
a vedea Principatele unite, unite, mi-a
mi-a
lungit
lungit zilele:
zilele: acumacum speranţa
speranţa este este perdută
perdută pentru pentru mine mine jj
nu mai
nu mai amam pentru
pentru ce ce să
să trăiesc".
trăiesc" .
Cit
Cit dede frumoase,
fl'umoase, cit cit de
de nobile,
nobile, cit cit de
de ,patriotice
,patriotice sint sint aceste
aceste
simtimente
simtimente!! De vom face
De vom face oo comparaţie
comparaţie intre intre aceste
aceste expresii
expresii
şi
~i aoele
acele ale
ale mumei
mumei lui lui Ştefan,
Ştefan, putem putem incă incă a a nene făli
făli căcă înin
epoca noastră
epoca noastră se se află
află o o femeie
femeie rom română. ână.

S06
S06

www.dacoromanica.ro
 Văratecul
Văratecul are are maimai multe
multe sute sute de de călugăriţe
călugăriţe;; fond fondaţia
aţia
lui
lui nu nu este
este veche
veche;; ccălugăriţile
ălugăriţile mi-au spus spus istoria
istoria acestui
acestui
schit,
schit, dardar m ărturisesc că am
mărturisesc am uitat.
uitat. Tot Tot ce-mi aduc aduc aminte,
aminte,
este
este de 1 20 de ani,
de 120 ani, un boierboier sau
sau oo damă ce ce sese dusese
dusese într­
într-
acest
acest locloc să şează şi aa pus mănăstiri. Mănăstirea
pus baza acestii mănăstiri. Mănăstirea
are
are venitul ei. ei.
Clima
Clima aici aici este bună, deşi
este bună, deşi rece.
rece. Noi trăiam
trăiam cu cu focurile
în sobe
in sobe şi si mărturisesc că tot nu-mi era era cald.
cald .
Făcui' cunoştinţa mai
Făcui mai multora maici, maici, unele
unele dindin ele
ele aveau
aveau
cunoştinţe şi conversaţie foarte foarte plăcută.
Era
Era zi zi de de simbătă.
sîmbătă. Prin Prin urmare
urmare trebuia
trebuia să stăm aici aici
sau
sau să să pornim in în acea zi la la celealte
celealte m ănăstiri ; dar
mănăstiri; dar cu cu
trăsură
trăsură streină,
streină, căci căci evreul
evreul vizitiu nu nu voia nicinici intr-un
într-un chipchip
ssă
ă plece
plece in in acea
acea zi. Superioara
Superioara m ănăstirei ne împrumută
mănăstirei împrumută
trăsura, să ne ducă la la m ănăstirea Agapia
mănăstirfla Agapia şi de de acolo
acolo lala Tirgul
Tirgul
Neamţului. P lecarăm intl'-această
Plecarăm într-această trăsură, luind luînd cu cu noinoi
pe
pe m aica . .. . care
maica. care eraera să ne ne introducă in în mănăstire.
mănăstire . CaleaCalea
prin
prin munţi
munţi de de la la Văratec
Văratec la la Agapia
Agapia este este mai
mai grea,
grea, puserăm
puserăm
mai mult m ult de de oo orăoră pînă,
pînă acolo.
acolo.
Agapia
Agapia este este situată mai inuntru inuntru celor celor dintăi munţi ppee
marginea
marginea unui unui riu rîu .. Poziţia
Poziţia eeii este este mai
mai frumoaşă
frumoa~ă decît decît aa
Văratecului. Călugăriţe sint mai pu ţine decit
puţine decit ]a la Văratec,
cele de aici sint sînt renumite pentru pentru frumuseţe, eu eu cred că nici
Văratecul,
Văratecul, nici nici
b' . Agapia
Agapia nu
nu intrec
intrec supt
.
acest
acest 1,
raport pe, cele
raport cele
de
de l] aa Războieni.
v 1
R az Olem. . .

Voi face graţia cititorilor

cititorilor dl{ d aa nu le mai descde descrie chichiţele
acestii măn ăstiri. Maica
mănăstiri. Maica ce ce ne conducea
conducea ne ne duse la la superioara
superioara
locului, ce ce ne ne priimi ca ca o damdamă ă binecrescută.
binecrescută. A ceastă femeie
Această femeie
era
era trecută, dar dar încă frumoasă, oo expl'esie expresie de de nobleţă şi de de
m ărire amestecată cu blîndeţe evanghelică era
mărire era răspîndită
răspindită
atît '' în
atît în faţa
faţa sa,sa, cît
cît şi in \rorbele
şi in orbele sale.
sale. Poţi
Poţi zice
zice ssăă oo asemenea
asemenea
femeie
femeie ar fi rară in
ar fi în cele mai cultivate
cele mai cultivate si si strălucitoare cercuri.
cercuri.
Dorul
Dorul ţărei era mult mai simţit ddee aceste femei, decit
era mult decît
de cei
de mai înflăcăra�i
cei mai inflăcăraţi patrioţi. Toată conversaţia noastră
fuse
fus~ despre ţară. ţară. '
.. Noi nu nu întirziarăm
intirziarăm mult mult aici,
aici, făcurăm citeva cîteva vizite pe
la
]a maici,
maici, apoiapoi plecarăm
p]ecarăm la la 'Brgu
Tîrgu Neamţului.
Neamţului.
Pe cale întilnirăm pe
cale intilnirăm pe d.d. GG.. ... ,, un tînăr moldav, arendator
. arendator
moşiii
moşiii Bălţăteşti, el el nnee zise
zise că auzise
auzise despre
despre venirea
venirea noastră
noastră
şi sese luase
luase după noi noi caca săme
săI.ne întîlnească, făcurăm cunoştinţa
sa intr-un loc foar·t e poetic. De
loc foarte De aici ne ne aruncarăm iar iar în

507
507

www.dacoromanica.ro
 trăsuri. Aj ungînd la Tîrgul
Ajungînd Tirgul Nea~ţului,
Nea!llţului, ,aoest
aoest amabil .j une
amabil .june
.ne invită
invită la Bălţăteşti,
Bălţăteşti, dar
dar ne
ne era
era peste putinţă
putinţ ă aa priimi
priimi;;
priimirăm să ne ne duoă ali doua
doua zizi la mănăstirea Neamţului
'Cu
<cu trăsura
trăsura sa.
sa. .
IInturnindu-ne
nturnindu-ne la la Cozadini,
Cozadini, aflarăm
aflarăm o o cunoştinţă, pe pe
Iorgu
Iorgu Răsnovanul, administratorul
administratorul ţinutului. Acest
Acest jjune
une ne ne
dete
dete ştire ccăă frate-său Alesandru
Alesandru Catargiu
Catargiu nene aştepta la la
Piatra.
Piatra.
Altă schimbare
sohimbare ddee proieot.
proiect. Cu acestea, nu
Cu toate aoestea, p u team
nu puteam
lăsa
lăsa Tirgul
Tirgul Neamţului
Neamţului fără
fără a
a merge
merge la mănăstirea
măn ăstirea Neamţului.
_ eamţului.
A
A doua
doua zi,
zi, venind
venind d.d. G.,
G., plecarăm lala celebra
celebra m ănă8til'e
mănăsti,'e
de călugări.
călugări. .
Mănăstirea Neamţului este
este situată înîn poalele munţilor, oo
{lră
oră şi jjumătate
umătate departe de Tirgul
departe de Tirgul Neamţului,
eamţului, pe pe o o llunc
uncăă
lată
lată şişi înconjurată
înconjurată despre
despre nord-vest
nord-vest ccu u un
un şir
şir ddee munţi
munţi
incununati
încununati cu cu brazi.
brazi. Această m ănăstire se
mănăstire intinde a un oras.
se întinde oras.
Se află a~ici
Se ici peste o mie de călugări moldoveni, bulgari, bulgari ,
ruşi. Au Oo bibliotică, un spital
ruşi . Au spital şi camere
camere pentru
pentru călători
călători;;
veniturile
veniturile eiei sînt foarte mari
mari si ppărti
ărti din aceste
aceste venituri
întrebuinţate pentru aşezăminte
pentru aşezămin te publice.
p ublice.
Pe llaa sfirşitul
sfîrşitul domniei
domniei lui
lui Gr.
Gr. Ghica,
Ghica, era
era egumen
egumen arhi­ arhi-
madritul
madritul Dionisie,
Dionisie, om luminat şi şi cu
cu dorinţa
dorinţa de
de aa face multe
lucruri frumoase.
frumoase. Reformele
Reformele însă plăcură călugărilor.
insă nu plăcură călugărilor. S Săă
uneltiră
uneltiră mulţime
mulţime de de iintrigi
ntrigi impotriva
împotriva acestui
acestui reformator,
reformator,
piuă
pînă cînd
cind ajunse
ajunse lucru la u
lucru la unn fel
fel de
de revoltă
revoltă din
din partea
partea aa ciţiva
cîţiva
călugări. Atunci
Atunci ppărintele
ărintele Dionisie
Dionisie se se retrase.
retrase. InI n '' scurtul
scurtul
timp
timp cît
cît se
se află aici incepu citeva
cîteva lucuri
lucuri priincioase.
priincioase.
Acum
Acum era
era egumen
egumen uun
n altul.
altul.
Noi
Noi furăm priimiţi într-o sală veche
într-o .sală veche şi umedă;
umedă ; ne ne
urcarăm
urcarăm aici
aici ppee nişte
nişte scări
scări mizerabile. Economul
Economul ne tl'Îmise
ne,. trimise
mîncare
mincare din
din care
care nici
nici nu
nu gustal'ăm,
gustarăm, dede frică să nu ne ne .hDlnă-
bolnă-
vim
vim de
de gastrid
gastrid:: atit
atît bucatele
bucatele erau
erau necurate
necurate şi
şi .rele.
.rele. .
Merserăm in biseri.că.
biserioă . Biserica,
Biserica ce ar ar trebui
trebui să fie un un
adevărat templu
templu ssub u b raportul
raportul arhitecturei,
arhitecturei, căci mănăstirea
are
are venituri, este
este ca toate bisericele sărace, ce ce n-au decit
decit
patru
patru pereţi, inîntru
inîntru bisericei
bisericei esteeste pavat
pavat cu căr�.mizi
cărş.mizi ca
băile armeneşti. Indată
Indat ă cece intrăm
întrăm inîn biserică, auzirăm servi­
servi-
tiul
tiul zicîndu-se
zicîndu-se si
si cîntăretii
cintăretii cintind
cîntind in
in limba rusească:
ruseasoă: Aceasta
n
nee făcu ciuda t ă impresie.
ciudată i m pre s ie. Compatriotul
Compatriotul meu,meu, Marin,
Marin, ieşi
repede
repede din
din biserică,
biseric ă, urmat
urmat de de .econofll.
.econo,m şişi alţi
alţi doi
doi călugări
oăl ugări,,

508

www.dacoromanica.ro
şi strigînd
strigînd în În gura
gura mate, furios. Cum
mate, furios. Cum se poate în
se poate în Moldova',
Moldova',
Ia
Ia mănăstire păminteană, pămînteană, să se se citească în limbă streină streină!!
Se ·' duse
.. Se duse să să vază
vază pe pe egumen
egumen şi şi acolo
acolo încă
încă protestă.
protestă.
De
De aici
aici vizitarăm biblioteca. De De Ia la plecarea ppărintelui ărintelui
Dionisie, biblioteca este este neîngrijită. Camera Camera de de citire
citire este
este
întunecoasă,
întunecoasă, şi şi cărţile
cărţile suite
suite într-un
intr:un pod şi şi lăsate
lăsate in dispo­ dispo-
zitia
zitia soarecilor.
soarecilor. ,
'
Mai vizitarăm spitalul.
, Mai spitalul. Din Din cauza cauza marei neingrijiri, ne
marei neîngrijiri, ne
fuse
fuse pestepeste putinţă
putinţă să să putem
putem sta sta un minut minut în in camerile
camerile bol­ bol-
navilor.
navilor. Bolnavii
Bolnavii erau erau îmbrăcaţi îin n cojoace
cojoace;; uşele uşele şi şi ferestele
ferestele
nu se se deschideau niciodată nicioda.tă in in cursul
cursul zilei,zilei, rareori
rareori se se mătura
mătura.
pe aici.aici.
I nchisoarea nebunilor
Inchisoarea nebunilor nu nu era era in în stare
stare mai mai bună.
bună .
Cită
Cîtă osebire
osebire de de regula
regula şi curăţenia mănăstirilor ddee călu­
găriţe
găriţe!1
Peste
Peste tot, tot, oriunde
oriunde aruncai
aruncai ochii, ochii, ii îi Înturnam
inturnam cu cu dezgust�
dezgust~
fiindcă pretutindeni
fiindcă pretutindeni nu nu vedeam decît decit expresia
expresia necurăţeniei�
necurăţeniei,
decadentei si si
'
mizeriei.
mizeriei.
Lăsarăm'
Lăsa r ăm această m mănăstire
ănăstire cu cu nemulţumire
nemultumire şi si nene întur­
intur-
narăm la Tîrg.
narăm Tirg. ' ,
A
A doua
doua zi zi plecarăm
plecarăm spre spre IIaşi, aşi, căci căci ne temeamtemeam să să nu
nu se
se
strice
strice timpul,
timpul, asfelasfel lăsarăm
Iăsarăm proiectul
proiectul d-a d-a merge
merge la Piatra. Piatra.
In cale
In cale ne ne veni
veni ideea
ideea să mergem
mergem la la Fălticeni,
Fillticeni, ca vizi­
ca să vizi-
tăm ruinele
ruinele cetăţei
cetăţei Baia,
Baia, unde
unde Ştefan cel cel Mare
Mare învinse
învinse armiaarmia
lui Matei
lui Matei Corvin.
Corvin.
Luarăm dar dar calea
calea Fălticenilor.
F ălticenilor.
Seara
Seara eram eram Ia la Fălticeni.
Fillticeni . Poziţia
Poziţia oraşului
oraşului este este rarărară prin
prin
frumu
frumuseţea seţea lăturărilor
Iăturărilor ei ei;; [[ ...
. . . ].
].
Nee duserăm la
N la u birt [[ ...
unn birt . . . ]];; dar
dar îndată
indată ce ce Întrarăm
intrarăm in în
casa lor furăm nevoiţi aa ieşi, atit atit era era aerul
aerul de de stricat
stricat;; hotă­
rîrăm
rirăm să să dormim
dormim îînn trăsură.
trăsură .
Atunci se
Atunci se arătă poliţaiul oraşului. Aflînd Aflind cine cine sintem
sintem
şi ce ce ni se se întimplase
întîmplase la birt, birt, ne ne invită acasă Ia la el el:: nu era
timp
timp aa refuza.refuza.
Poliţaiul nu nu eraera bogat
bogat şi avusese avusese nefericita
nefericita idee să se
insoare de
însoare de curînd
curind iar iar cu
cu oo săracă, ca ca să facă copii copii săraci,.
şi
şi săsă simţă
simţă şi şi mai
mai mult
mult dulceţile
dulceţile sărăciei. săr ăciei.
Aflarăm
Aflarăm aici aici cîteva
citeva dame
dame cu cu ideiidei .... .,, dar
dar recunoştinţa
recunoştinţa
ospitalităţii nu nu mă iartă aa vorbi vorbi mai mult ... . . . voi
voi zicezice numai
numai
că
că trecurăm
trecurăm noaptea noaptea destul
destul de de rău. rău.
A
A doua
doua zi zi merserăm la vechea Baia. Baia.

5090

www.dacoromanica.ro
 Acest
Acest sat astăzl este este proprietatea
proprietatea marchizei
marchizei Setmar,
<lare
'Care are
are aici
aici oo grădină şi oo casă foarte
foarte frumoasă.
Vizitarăm ruinele. Afară din sat sat văzurăm oo biserică
veche
veche şi dărăpănată, din din timpul lui Ştefan cel
cel Mare, poate
poate;;
in
in grădina marchizei
marchizei sînt mai multe
multe ruine.
Un om bătrîn, ccee îngrij
Un om eşte de
îngrijeşte de lucrurile
lucrurile marchizei,
marchizei, ne
ne
priimi
priimi cu
cu amabilitate.
amabilitate. Acest
Acest oomm avea
avea frumoase
frumoase .simtimente.
simtimente.
Dar este
este timp aa vorbi
vorbi de
de lupta memorabilă cece să întîmplă
întimplă
aici.
aici. Pentru aceasta
aceasta ne
ne vom
vom servi
servi de
de cronicile
cronicile tărei
, ssi
, i alti
alti
,
, , ,

scriitori.
Intr-al cincilea
cincilea an an al
al domniei sale,
sale, Ştefan celcel Mare
Mare prădă
ţara Ungariii,
Ungariii, din din partea Iăcuită de de seclari, şi se se inturnă
[n Moldova învingător. Această
Moldova învingător. Această călcare
călcare fu
fu văzută Mateiaş
văzută de Mateiaş
'Corvinu,
Corvinu, regele
regele Ungariii,
Ungariii, caca oo mare insultă. De atu atuncinoi se
se
hrănea cucu speranţa că va va sosi oo zi să-şi răzbune asupra
as.upra lluiui
Ştefan. Aştepta p,umai Aumai ocazia,
ocazia, şi ocazia
ocazia ii se dete
dete de domnul
domnul
Petru
Petru Aron
Aron şi un aventurier
aventurier anume
anume Berendea.
Berendea. Ei Ei dupe
dupe cece
.căutară
.căutară să să afle
afle aj utor la regele
ajutor regele Lehiei, fărăfără săsă reuşască,
reuşască,
trecură în în Ungaria
Ungaria llaa Corvin
Corvin şi cerură oaste,
oaste, ca ca să meargă
tu Moldova
.in Moldova să gonească pe Ştefan. Corvin Corvin se se înduplecă,
crezind
crezînd ca ca să supuie
supuie Moldova
Moldova llaa autoritatea
autoritatea lui. D Dee cîtva
cîtva
timp
timp Corvin
Corvin se se lăuda că luptele lui Ştefan se se făceau din din
-ordinul
,o rdinul său şi că insuşi însuşi Ştefan eraera guvernorul
guvernorul său său.. Hotărî
-dar să intre
<iar între înin Moldova
Moldova cu cu oştiri şi pentru
pentru aceste
aceste strînse
strînse
-o armie de patruzeci mii de oameni oameni;; s-a pus in capul ei el
.singur,
singur, îngîmfat
îngîmfat fiindfiind dede învingerile
învingerile cece avusese
avusese mai înainte
înainte
c
cuu alţi
alţi vecini
vecini ai ai săi
săi şi
şi cu
cu turcii. Plecă
turcii. Plec ă şi
şi ajunse
ajunse la hotarul
hotarul
Moldovei.
Moldovei. Pretextul
Pretextul său era era să scoaţă pe Ştefan
scoaţ ă pe Ş tefan din
din domnie
domnie
:şi să puie
puie pepe Petru
Petru Aron.
Aron. Armia
Armia sasa aa ieşit la Oituz,
Oituz, şi de de
acolo
acolo aa mers
mers la l a Roman,
Roman, unde au au odihnit
odihnit şase zile zile;; plecînd
plecind
.de aici,
.de aici, ungurii
ungurii au au pus
pus foc
foc oraşului. DeD e la Roman
Roman s-au s-au dus
dus
-spre
'Spre Suceava arzind arzînd şişi prădînd.
prădind. P Pee cale, Corvin s-a abătut abătut
.cu
~u oştile salesale llaa cetatea
cetatea Baia llaa 14 dechemvrie.
dechemvrie.
Ştefan luase de
de mult de ştire despre
despre sosirea ungurilor
:şi preparase armia
armia sa
sa de
de apărare. Ştefan priimise
priimise un mic
ajutor dede la regele Poloniei. CuCu toate acestea,
acestea, nu cuteza să
.se
.se lovească cu ungurii la
cu ungurii l a cîmpie,
cîmpie, căuta să combată llaa strim­
strim-
tori,
tori, din mulţimei neamicilor.
din cauza mulţimei neamicilor.
Ungurii
Ungurii,, aşezaţi la Baie, neavînd
neavînd nici
nici oo temere
temere despre
Ştefan, sese deteră la petreceri
petreceri şi la cele
cele mai deşarte molic.illni,
molic.iuni,

510

www.dacoromanica.ro
 fără'
fără · să mai îngrijească de
de măsurele cuviincioase
cuviincioase pentru
pentru
siguranţa lor.
siguranţa lor.
Ştefan
Ştefan luăluă ştire
ştire prin
prin spionii
spionii său
său că
că ungurii
ungurii sint
sînt llaa Baia
Baia
şi că
că acolo
acolo petrec
petrec în
în desfătări
desfătări şi şi in
in prăzi,
prăzi, plecă
plecă spre
spre seară
seară
din
din Suceava
Suceava cu cu toată oştirea disponibilă, infanterie
infanterie şi cava-
cava­
lerie,
lerie, şi ajunse incă noaptea la Baie
ajunse încă Baie;; aici
aici găsi pe unguri
unguri
adormiţi, fără nici o o preveghere
preveghere şi îmbătaţi de de vin şi ddee
plăceri. Ştefan căzu c cuu furie
furie asupra
asupra lor,
lor, noaptea,
noaptea, zicezice cro­
cro-
nicarul polon Mihovie,
nicarul polon Mihovie, cînd cînd toate
toate lucrurile
lucrurile apar
apar în în ochii
ochii
oamenilor
oamenilor mai mai teribile
teribile şişi mai
mai infiorătoare,
înfiorătoare, puseră
puseră foc
foc oraşului.
oraşului.
Soldaţii luilui Ştefan se se repeziră in în unguri,
unguri, cu cu furie.
furie. Ungurii�
Ungurii~
ameţiţi şi trăsniţi, nu putură să se se apuce
apuce dede luptă, cici se
se puseră
a
a fugi
fugi prin
prin noapte, carecare unde apuca,
apuca, spăimîntaţi
spăimintaţi de de flacări
flacări
şi
şi de sabia
sabia moldavilor.
moldavilor. DarDar fuga
fuga nunu putea
putea să-i
să-i scape,
scape, întune­
întune-
recul
recul şişi necunoştinţa locului îi
ne cunoştinţa locului îi duceau
duceau la la peire,
peire, rătăcindu-i"
rătăcindu-i,
apoi
apoi '' dindu-i
dindu-i în mîinile invingătorilor.
în miinile învingătorilor. PrinPrin ppăduri,
ăduri, prin
strimtori
strimtori îi îi vînau
vînau ţăranii moldavi, ca ca pe
pe nişte heare,
heare, şi nimeni
nimeni
din
din aceşti nefericiţi nu puteau puteau scăpa.
scăpa . Măcelul din din oraş eraera
teribil
teribil;; flacăra trecea
trecea pe pe şiroaiele de de sînge
sînge pepe strade, peste
strade, peste
douăsprezece
douăspreze ce mii mii de
de unguri
un guri au au căzut
căzut morţi
morţi;; regele
regele abia
abia aa
putut să scapescape cucu puţini din suita sa, de trei ori rănit 11.,•.
trei ori
In acest
In acest resbel
resbel aa perit
perit şi Berendeia
Berendeia;; Pentru
Pentru Aron
Aron aa scăpat
în Polonia.
în Polonia.
Asfel
Asfel de
de suvenire
suvenire recheamă acest
acest loc.
loc.
P
Pee ruinele
ruinele acestii
acestii cetăti
cetăti este
este astăzi
astăzi un
un sat
sat de
de tăran1
tărani;
nefericiţi, amestecaţi cucu evr ei ce
evrei ce le soarbe sudoarea dJ.
soarbe sudoarea uncii
dJ.uncii
lor
lor.. Ei
Ei abia
abia ştiu că aceste ruine sint
aceste ruine sînt din
din timpul lui Ştefan.
timpul lui
Văzîndu-le, neapărat trebuie
trebuie să gîndească la trecut, trecut, dar'
dar·
în imaginaţia lor
în lor nu
nu văd nici
nici armiile lui Ştefan,
armiile lui Ştefan , nu aud nicÎ!
nu aud nici!
nicbezarea
nichezarea cailor
cailor şi gemetele
gemetele trufaşilor
trufaşi lor unguri. In I n închipu­
închipu-
iesc, poate, oo cetate
cetate şi cu
cu jjidani,
idani, ce
ce cercau înşale pe stră­
cercau să inşale stră­
bunii
bunii lor.
lor.
Noi
Noi nu
nu şezurăm multmult intr-acest loc. Un
într-acest loc. Un cal
cal se
se bolnăvii
bolnăvit
şi furăm nevoiţi a-la-l lăsa şi aa pleca
pleca numai
numai cu cu trei.
trei.
Pe cale
Pe cale întilnirăm
întilnir ăm încă pe pe d.
d. G . . . ,, cu
G ... cu care
care ne
ne duserăm
la mănăstirea
la măn ăstirea Neamţului.
Neamţului.

1
1 Kromer (n.a.).
(n.a .).

5111
5111

www.dacoromanica.ro
 Umblarăm toată ziua pînă lla
ziua pină a miezul
miezul n9pţei,
nQPţei, întrebînd
intrebînd
iIleîncetat
illeîncetat despre
despre drumul nostru .
drumul nostru.
IIn
n sfîrşit aj unserăm lla
ajunserăm a moşia d-Iui
d-Iui Mardariu,
Mardariu, care păru p ăru
incintat de
încîntat de sosirea
sosirea noastră. Trecurăm noaptea noaptea aiciaici şi aa doua
doua
:zi plecarăm c
.zi ătre Iaşi
către Iaşi..
Mai
Mai şezurăm
şezurăm citeva
citeva zile l a Iaşi,
zile la Iaşi, apoi plecarăm cu
apoi plecarăm cu dili­
dili-
ginţa la
..ginţa la Galaţi şi dede la Galaţi
Galaţi llaa Brăila,
Brăila, .. şi
şi pe urmă
urm ă la Giurgiu
Giurgiu
.şi
.şi Bucureşti.
Bucureşti . ..

www.dacoromanica.ro