ASEMANĂRI
Baladă Dramă
Timpul este nedeterminat
Spaţiul (locul în care se
zideşte mănăstirea este pe
râul Argeş)
Ideea de prăbuşire a
zidurilor
Ideea de jertfă pentru
creaţie
Meşterul Manole poartă
acelaşi nume
Meşterul Manole îşi
zideşte soţia
- Stai, mândruţa mea,
În ambele creaţii „Deci voi, meşteri mari,
construirea mănăstirii
Timp neprecizat Timp mitic românesc.
„Pe Argeş în gios
Pe un mal frumos,
“Locul acţiunii: pe Argeş în
Negru-vodă trece
jos.”
Cu tovarăşi zece”
„Şi mereu lucra,
„MANOLE: Cine-mi
Zidul ridica,
dărâmă zidurile?”
Dar orice lucra,
Noaptea se surpa!”
„Deci dacă vroiţi
„MANOLE: (..) O viaţă
Ca să ispraviţi
scumpă de om se va clădi în
Sfânta monastire
zid, jertfa va fi o soţie care
(...)
încă n-a născut, soră sau
(...)orice soţioară,
fiică. (…) Soţia unuia din
Orice sorioară
noi va trebui să fie jertfa,
Mâni în zori de zi
soră sau fiică. Soţie care
Întâi s-a ivi,
încă n-a născut, soră
Pe ea s-o jertfim,
curată, fiică luminată.”
În zid s-o zidim!”
„Nouă meşteri mari,
Calfe şi zidari Lista cu persoane:
Şi Manoli - zece, MANOLE
Care-i şi întrece.”
„Manea turba,
Mândra-şi săruta, „MANOLE: Atunci te-am
În braţe-o lua, culcat în iarbă, acum te voi
Pe schele-o urca, culca în zid.”
Pe zid o punea
Şi, glumind, zicea: „<< (...) Pe locul unde în
zid Mira e de tot acoperită
Nu te speria, cade un mănunchi de raze.
Că vrem să glumim (...) >>”
Şi să te zidim!”
„SOLUL: Vodă vrea rodul.
Calfe şi zidari, (...)
 Curând vă siliţi
Cinci ani ţi-a dat Vodă mai
Lucrul de-l porniţi
mult, şi pentru altă nădejde
Ca să-mi rădicaţi,
este cerută de un voievod încă nici temelia nu e
Aici să-mi duraţi
aşezată.”
Monastire naltă
Cum n-a mai fost altă”
„Deci dacă vroiţi „MANOLE: O învoială şi
Ca să ispraviţi un jurământ va fi!”
În ambele opere meşterii Sfânta monastire
depun un jurământ ce stă Pentru pomenire, „ÎNTÂIUL: Aceea să fie
la baza construirii Noi să ne-apucăm care întâi va veni, bărbat
mănăstirii Cu toţi să giurăm să-şi vadă, frate să-şi vadă,
Şi să ne legăm tată să-şi vadă.
Taina s-o păstrăm;” TOŢIi: Amin!”
„Şi de pe grindiş, “Manole s-a aruncat în
Moartea lui Manole prin
De pe coperiş, văzduh. (...) Căzut...
cădere
Mort bietul cădea!” Toţi: Mort!”
 DEOSEBIRI
Încadrarea în specie Baladă Dramă
Operă populară cu Operă cultă cu autor
autor necunoscut. cunoscut.
(Lucian Blaga)
Ana / Caplea

„Un vânt pre pământ,

Numele personajului
Paltini că-ndoia, Lista cu persoane:
feminin, soţia
Brazi că despoia, Mira
meşterului
Munţii răsturna,
Iară pe Ana
Nici c-o înturna!”
Ana este însărcinată

„Meştere Manoli!
Mira nu este însărcinată
Zidul rău mă strânge,
Ţâţişoara-mi plânge,
Copilaşu-mi frânge!”
Negru-Vodă

„Pe Argeş în gios, Lista cu persoane:

Numele domnitorului
Pe un mal frumos, VODĂ
Negru-vodă trece
Cu tovarăşi zece”
Apare un ciobănaş care îi
îndrumă pe meşteri către
locul părăsit unde avea să
fie construită mănăstirea.
Găsirea sau căutarea
Nu există o scenă în care
locului în care se
„Iată, cum mergea meşterii caută locul.
construieşte mănăstirea
Că-n drum agiungea
Pe-un biet ciobănaş
Din fluier doinaş.”

Originea jertfei Apare în visul lui Bogumil îl înştiinţează pe

Manole: Motivul oniric Manole de necesitatea
jertfei:
„Nouă meşteri mari,
Calfe şi zidari, „BOGUMIL: (..) numai
Ştiţi ce am visat jertfa cea mare poate să
 De când m-am culcat?
O şoaptă de sus
Aievea mi-a spus
Că orice-am lucra,
Noaptea s-a surpa
Pân-om hotărî ajute!”
În zid de-a zidi
Cea-ntâi soţioară,
Cea-ntâi sorioară
Care s-a ivi
Mâni în zori de zi”
Ana este păcălită
Mira se alătură jocului cu
o oarecare nedumerire în
Şi, glumind, zicea:
suflet, poate ştiind de fapt
- Stai, mândruţa mea,
ce se întâmplă:
Zidirea soţiei lui Manole Nu te speria,
Că vrem să glumim
„MIRA (ca un copil): Am
Şi să te zidim!
să mă joc cu voi cum
Ana se-ncredea
doriţi.”
Şi vesel râdea.
În locul in care moare
Manole izvorăşte o
fântână:

„Mort bietul cădea! În locul în care moare

Fântâna în locul morţii
Iar unde cădea Manole nu izvorăşte o
lui Manole
Ce se mai făcea? fântână.
O fântână lină,
Cu apă puţină,
Cu apă sărată,
Cu lacrimi udată”