Asemănări şi deosebiri între balada populară Mănăstirea Argeşului

şi drama Meşterul Manole de Lucian Blaga

- ambele opere pornesc de la acelaşi mit: cel al meşterului Manole, mitul creaţiei
prin jertfă(jertfa de sine)
- spaţiul este pe Argeş în gios
- timpul, însă, este diferit: în baladă poate fi fixat în vremea domniei lui Negru-
Vodă, iar în drama blagiană timpul este mitic, nedeterminat
- subiectul baladei e construit pe momentele clasice ale subiectului, dar în creaţia
blagiană începe cu surparea zidurilor care în baladă constituie intriga
- în ambele opere meşterii construiesc pentru eternitate şi de aceea se cere un
sacrificiu. De asemenea, apare ideea destinului pentru că nu există tragedie în
afara destinului
- lumea creştină e o lume care exclude tragedia pentru că destinul devine o chestiune
de dat divin
- meşterul Manole are destinul creatorului: eroul aspiră la condiţia divină, el se vrea
asemenea zeului, ceea ce implică o confruntare între sacru şi profan
- numele Manole confirmă originea românească a baladei, iar în Grecia e simbolul
însuşi al arhitectului
- vina tragică se situează între orgoliu şi jertfa soţiei. Ambele opere au aceeaşi
pondere legată de vină care decurge din destinul meşterului, din structura sa
intimă şi din încercarea de a se substitui lui Dumnezeu
- personajul este pus într-o situaţie limită în ambele opere: ameninţarea stăpânului
pământesc şi apoi cea legată de alegerea de a zidi sau nu pe cineva
- ameninţarea are efecte asupra eroului: cel din baladă apelează la ajutorul divin(pe
care îl primeşte: visul, îndeplinirea rugilor), iar în dramă ameninţarea devine o
problemă la nivelul conştiinţei: conflictul interior(cine ne cere această jertfă?)
- eroul tragic este demn şi dilematic
Celelalte personajele:
- meşterii: în baladă sunt în număr de 9(nouă meşteri mari/şi Manole zece/care-i şi
întrece). Numărul 9, fiind ultimul din seria de cifre, anunţă deopotrivă un sfârşit
şi o reîncepere, adică o mutare pe alt plan; acesta exprimă sfârşitul unui ciclu,
închiderea unei verigi. În dramă primii 4 sunt adunaţi din cele 4 zări, reconstituie
forţele stihiale ale naturii(I era cioban şi face trimitere la elementul vânt, al II-lea
era pescar – apă, al III-lea era călugăr – lumină şi al IV-lea era ocnaş - pământ).
În secvenţa în care se anunţă hotărârea de a jertfi o fiinţă, Manole le dă zidarilor
nume de mucenici şi de apostoli, astfel trimiterile sunt de natură mitică.
Semnificativ este al VI-lea meşter care joacă rolul lui Iuda: acesta l-a urât şi l-a
 iubit cel mai mult pe Manole, deci trăieşte sentimente contradictorii(Iuda era
singurul străin din cei 12 apostoli, rolul acesta jucându-l şi al VI-lea meşter)
- personajul feminin în baladă este Ana sau Caplea, iar în dramă este Mira. Mira îi
devine superioară Anei deoarece ea a fost aleasă pentru că s-a dovedit a fi cea
mai bună şi mai pură, dorind să scape un om de la moarte
- un personaj nou este stareţul Bogumil (reprezentând credinţa potrivit căreia trupul
este al diavolului, iar sufletul, al lui Dumnezeu – vezi Bogomilism). Faţă opusă a
lui Manole, Bogumil îi cere meşterului să jertfească o fiinţă, acesta fiind mijlocul
de eliberare şi purificare: Sufletul iese din trupul hărăzit viermilor albi si păroşi si
intra în trupul bisericii
- un alt personaj – Găman – este definit de Mira astfel: Tu eşti pământul marele, eu
sunt biserica, jucăria puterilor!Reprezentat ca un bătrân ciudat care doarme pe
podele, Găman este chiar Pământul aflat în somnie. Acesta se scutură în somn (ca
şi când ar sugera un cutremur), cerând jertfa. Gestul Mirei(care sare pe trupul
bătrânului) simbolizează transformarea femeii în piatră şi în altar
- un alt personaj este Vodă (simbolizând un domnitor atemporal)
 Balada populară
,,Mănăstirea Argeșului”
Deosebiri
 În balada populară apare noiaș, purcăraș,care îi
îndrumă pe cei 10 meșteri spre locul părăsit unde avea
să fie construită mânăstirea;
 Conceptul de jertfă prin creație îi apare lui
Manole în vis.
 Pe soția lui Manole o cheamă Caplea/ Ana;
 În balada populară, zidirea mânăstirii durează 3
ani.;
 Este prezent personajul Negru Vodă;
 În baladă, jurământul nu este respectat de meșteri
- aceștia își anunță soțiile despre primejdia ce avea să
urmeze;
 În baladă, soția care venea să aducă de mâncare
meșterilore era însărcinată;
 Caplea/ Ana nu știa ce avea să se întâmple,
fiind zidită împotriva voinței ei.;
 Meșterul Manole îi spune lui Negru Vodă că
poate să facă mânăstiri și mai frumoase și mai minunate
decât aceasta și este pedepsit de Dumnezeu - se
împiedică de mănăstire și cade;
Drama de idei
,,Meșterul Manole”
Asemănări Deosebiri
 Acest personaj nu există în drama
 În ceea ce priveşte tematica, atât balada
Meșterul Manole precum nici scena în ca
populară ,,Monastirea Argeşului”, cât şi
meșterii caută locul. În drama lui Lucian
drama ,,Meşterul Manole” a lui Lucian Blaga,
sunt prezenți cei 10 meșteri cărora li se al
au ca temă principală jertfa pentru creaţie .
și cele 2 personaje – Găman și Bogumil;
 Construcţia care a stat la baza celor
 În dramă, Bogumil este cel care îl
două creaţii este Mânăstirea de la Curtea de
înștiințează pe Manole de necesitatea jert
Argeş;
 În Meșterul Manole pe soție o che
 Acţiunea se desfăşoară pe Argeş în jos ;
Mira;
 În ambele creaţii construirea mânăstirii  În opera lui Lucian Blaga, zidirea
este cerută de către un voievod; durează 7 ani.;
 În ambele opere meşterii depun un
jurământ ce stă la baza procesului de  Este prezent personajul Vodă;
construcţie a mânăstirii;
 În dramă, jurământul este respecta
 Meşterul Manole îşi zideşte soţia;
toți meșterii.
 În final, în locul unde meşterul Manole  Fiica, sora sau soția trebuia să nu
moare, izvorăşte o apă curată; însărcinată sau să nu mai fi nascut;
 În drama, Mira vine în încercarea
împiedica jertifirea cuiva (fără a şti, însă,
 Acţiunea se desfăşoară pe Argeş în jos ; însăşi urma să fie cea sacrificată) , după c
aceasta percepe jertfa ca pe o joacă, doa
aparent, fiind conștientă că ea va fi cea
 În dramă, meșterul Manole se ar
de pe turla mânăstirii;