Comparatie intre drama Mesterul Manole de Lucian Blaga si balada populara Manastirea Argesului

Asemanari
Monastirea Argesului Mesterul Manole L. Blaga Ambele opere ilustreaza mitul popular al jertfei pentru creatie, cunoscut si ca mitul estetic 1. Fixarea locului unde se va construi manastirea: Pe Arges in gios/Pe un mal frumos. Locul actiunii: pe Arges in jos. 2. Locul unde se va construi manastirea este blestemat, bantuit de forte malefice: Un zid parasit/si neispravit./Cainii cum il vad/La Intr-o seara am iesit pe malul Argesului si in

el se raped/Si latra-a pustiu/Si urla-a mortiu.

navala apelor un sicriu plutind vazui... Apoi altul pe urma altul; in sat copii nu mai cresc si tata femeilor nu mai da lapte; Zidurile tale s-ar prabusi, fiindca le clatina strigoi nelinistiti; Am cladit pe pamant naravit. 3. Prabusirea zidurilor: Dar orice lucra/Noaptea se surpa!/A doa zi iar,/A De sapte ani tot masuri cu cel unghi de arama, si patra zi iar,/Lucra in zadar. nici o izbanda; De sapte ani pierd credinta, pierd ziduri si somn; Au cazut si cele din urma caramizi; Manole, trebuie sa-ti reamintesc cu dojana ca invoiala a fost facuta pe doi ani si nu pe sapte. Cinci ani ti-a dat Voda ma mult, si pentru nadejede inca nici temelia nu e asezata.; dezamagirea celor saptezeci si sapte de prabusiri. 4. Ideea sacrificiului:

Pan-om hotari/In zid de-a zidi/Cea-ntai sotioara,/Cea-ntai sorioara; S-orice sotioara,/Orice sorioara/Mani in zori de zi/Intai s-a ivi,/Pe ea s-o jertfim/In zid s-ao zidim!.

O viata scumpa de om se va cladi in zis, jertfa va fi o sotie care n-a nascut, sora sau fiica, [] sora curata, fiica luminata.; numai jertfa cea mare poate sa ajute, sufletul omului cladit in zid ar tine laolalta incheieturile lacasului pana-n veacul veacului.

5. Scena juramantului: Noi sa ne-apucam/Cu toti sa giuram/Si sa ne legam/Taina s-o pastram Juramantul ne-a istovit intre bolovani; Juramantul, in loc sa ne faca asemenea inaltelor slugi inaripate, ne-a facut mai curand asemenea spurcaciunilor fara nume; Un juramant ne-a-ntepenit aici pentru totdeauna 6. Zidirea femeii iubite sub forma de joc: Acum tot asa ne vom juca de-a moartea. Atunci te-am culcat in iarba, acum te voi culca in zid. Va trebui tot timpul sa zambesti si, chair de va fi rece zidul, sa te silesti sa glumesti. Sa para in adevar ca moartea e un joc. Caci, vezi, blestemul de care vorbiram il invingem c-un joc.; joc de alba vraja si intunecata magie.

Stai, mandruta mea,/Nu te sparia,/Ca vrem sa glumim/Si sa te zidim!

7. Vaietele femeii zidite sunt cutremuratoare, dand baladei tragismul sfasietor si dramei valente expresioniste Manoli, Manoli,/Mestere Manoli!/Zidul rau ma strange,. Numai tarziu, inainte de a pune peste ea cea din urma caramida: ca zidul o strange cum numai tu o strangeai..

8. Moartea lui Manole si existenta unui martor, peste timp, al ideii ca o creatie unica si trainica necesita o jertfa pe masura Manea se perdea/[]/Mort bietul cadea!/Iar unde cadea/Ce se mai facea?/O fantana lina,/Cu apa putina,/Cu apa sarata/Cu lacrimi udata! Manole s-a aruncat in vazduh; El tot asa zicea: infaptuirea bisericii cere tot, si te duce de-a dreptul in moarte sau saracie, in cer sau nebunie.

9. Personajele Manole simbolizeaza mitul creatorului dominat de patima pentru o opera unica prin frumusete si trainicie, este mesterul cel mai priceput, talentat si responsabil pentru inaltarea lacasului sfant: Noa mesteri mari,/Calfe si zidari/Si Manoli, zece,/Care-i si intrece Manole nu stie ce sa faca. Sa se bizuie pe masurari sau pe rugaciune!?; Cu un ochi tot masoara, cu celalalt se roaga. Nu rade cu nici unul. Lacrimeaza cu amandoi. Voda este cel care porunceste construirea manastirii in ambele opere. Mesterii sunt in numar de noua si-l ajuta pe Manole sa ridice biserica.

DEOSEBIRI
Monastirea Argesului Balada este o creatie populara si are autor anonim. Titlul baladei numeste obiectul creatiei, lacasul sfant unic si etern. Timpul construirii manastirii este determinat Mesterul Manole L. Blaga Drama de idei este o opera culta si are drept autor pe Lucian Blaga. Titlul dramei evidentiaza artistul, creatorul operei unice si nemuritoare. Drama incepe dupa sapte ani de incercari

esuate, timp in care zidurile manastirii s-au naruit mereu: Mestere, aici vreti sa jertfiti un om pentru ziduri. Ea vine ca sa impiedice crima: Buna dimineata, noua ucigasi. Si cu Manole zece[] am venit sa impiedic asemenea fapta!. Manole este totodata un simbol literar si un Manole este creatorul de arta, un martir al personaj mitic, deoarece el semnifica pe frumosului, deoarece creatia inseamna pentru artistul genial, pe creatorul capabil de a realiza el patima si mistuire: Launtric, un demon o opera perfecta si unica prin frumusetea si striga: cladeste! Pamantul se impotriveste si-mi maretia ei. Ilustreaza mitul estetic in literatura striga: jertfeste!.... populara, fiind un erou exceptional, inzestrat Manole este un personaj-simbol, deoarece cu trasaturi iesite din comun, ca orice erou de este mai ales o figura generica, reprezentativa balada, intrat, in acelasi timp, in legendele pentru o intreaga categorie umana, fiind mai neamului romanesc. Manole simbolizeaza mult un purtator de simboluri ale unor idei si ideea ca o creatie unica prin frumusete si concepte, decat o individualitate distincta. Mira trainicie este totdeauna rodul sacrificiului de il vede ca pe o inima fara odihna, gand treaz, sine, al jertfirii propriilor valori spirituale, in visare fara popas, iar in discutia cu Bogumil, cazul sau iubirea. dupa zidirea Mirei, el insusi se autocaracterizeaza ca fiind dominat de patima creatiei care e foc ce mistuie [] si e pedeapsa si e blestem. Lucian Blaga identifica chair din prima scena, in didascalii, sufletul chinuit si framantat al lui Manole, care sta aplecat peste pergamente si planuri, masurand si calculand. Dramaturgul creeaza, cu modalitati expresioniste, tensiunea unei vieti superioare, prin relevarea ideilor exprimate de personajulsimbol Manole. Negru-Voda, personaj atestat istoric, este hain, Voda este personaj generic expresionist, il autoritar, orgolios si-I abandoneaza pe mesteri indeamna pe Manole sa traiasca pentru a se pe acoperisul bisericii: Sa mi-i paraseasca,/Ca bucura de creatia sa: Voda porunceste si lui sa putrezeasca,/Colo pe grindis,/Sus pe Manole sa traiasca, sa se bucure de darnicia coperis.. Manole doreste sa traiasca si sa se noastra fara sfarsit. Multimea venita sa admire bucure de creatia sa, de aceea isi face Aripi biserica il aclama: Manole, mesterul zburatoare/De sindrili usoare, ca sa poata neasemanat, trebuie sa traiasca!. Manole se cobori de pe acoperis. urca in turla bisericii ca sa traga clopotul intaia oara pentru aceea care cantare de clopot n-a avut, apoi se arunca in vazduh. Cei noua mesteri se constituie intr-un personaj Mesterii din drama sunt individualizati printr-o colectiv. succinta trimitere biografica: Intaiul, a fost candva cioban; Al doilea, a fost candva pescar; Al treilea, a fost candva calugar; Al patrulea, a fost candva ocnas; Ana, sotia lui Manole, este gravida si ilustreaza Mira sugereaza, prin nume, atitudinea de extaz

istoric, pe vremea domniei lui Negru-Voda: Negru-Voda trece/Cu tovarasi zece.

femeia destinata sacrificiului: In brate-o lua,/Pe schele-o urca,/Pe zid o punea/Si glumind, zicea:.

a sufletului pur in fata tainelor Universului (de la verbul a se mira): Si intr-o zi nici biserica n-are sa se mai naruie. Cum ar putea sa stea, daca nimenea nu lucreaza razand la ea?, fiind infrumusetata de gingasie, jovialitate, bunatate, devotament, iubire, seninatate si numita de Manole caprioara sau izvor. In alte interpretari, Mira vine de la sensul grecesc al Moirelor, care sunt simbolul destinului, sau de la mir insemn ritualic crestin. Bogumil apare numai in drama, este personaj simbolic pentru doctrina religioasa numita bogomilism, dupa numele calugarului Ieremia Bogomil, care a preluat-o din Asia Mica si conform careia Universul se bazeaza pe doua principii antagoniste: al binelui Dumnezeu care a facut sufletul si al raului Satana, care a facut trupul. Conform acestei doctrine, opunerea a doua forte la fel de puternice asigura stabilitate si echilibru Universului. Ideea este prezentata si in poezia lui Lucian Blaga, reflectand ideea eretica a facerii lumii, pentru a carei realizare Dumnezeu si Satana si-au dat mana si coexista in Univers, ilustrand unitatea contrariilor: De unde-si are raiul / lumina? Stiu: Il lumineaza iadul / cu flacarile lui! (Lumina raiului). Gaman, personaj expresionsit, figura ca de poveste, simbolizeaza ideea de primitivism, poate asculta inima pamantului, detine puteri magice si taine ancestrale, intruchipand stihiile care se opun zidirii. Personajul lipseste din balada populara. Limbajul artistic

Stilul baladei este specific popular, presarat cu epitete, repetitii, inversiuni, diminutive, verbe la imperfect. Motivele populare compun cu maiestrie mitul jertfei pentru creatie.

Stilul lui Lucian Blaga este filozofic, fiind dominat de metafore revelatorii, impletite cu proverbe si zicatori, expresii populare, dand originalitate expresivitatii acestei drame de idei.