I.

1. Globalizarea rapida a informatiilor se poate realiza indeosebi prin internet.

2. O societate transnationala finlandeza care a activat si in Romania este Nokia.

3. Cea mai importanta societate transnationala romaneasca este Petrom.

4. Cea mai veche regiune transfrontaliera este eurogiunea Prutul de Sus.

II. Utilizand notiunile globalizare, societăţi transnaţionale, piaţă mondială, programe transfrontaliere,
regionalizare, dezvoltare economică, eroziunea statului national, elaboraţi un text logic şi corect din
punct de vedere ştiinţific.

Dupa 4 ani petrecuti in alt oras din Moldova, pentru a urma cursurile unei facultati, m-am
intors in Bacau. Am observant în amănunt fenomenul de globalizare, când piața mondială a acoperit
tot prin programele transfrontaliere ce au dat naștere la numeroase societăți transnaționale dând
dezvoltare economică prin regionalizarea cu Germania, văzându-se clar eroziunea statului.

III. Mentionati trei directii majore prin care globalizarea va influenteaza ca individ.

Ca individ, ma influenteaza atat globalizarea infrastructurii, cat si globalizarea valorilor

culturale, dar si globalizarea comunicatiilor.

IV. Comentati pe scurt fiecare dintre cele 5 consecinte negative ale globalizarii redate in imaginea
alaturata.

1. Eroziunea statului national:

Statul national erodeaza si apar astfel unele nivele suplimentare la care se pot rezolva
problemele-atat superioare cat si inferioare acestuia. Granitele rigide care delimitau
teritoriul unei tari, puterea statului si puterea populatiei devin astfel mai permeabile.
Aceasta “eroziune” transpare intr-un mod deosebit de avansat in Europa UE. Aici, statele
au transferat asupra unei organizatii supranationale noi de la competente centrale pana
la suveranitatea monetara.

2. Dumping social

Creşterea capacităţii de concurenţă în cadrul competiţiei globale de la nivelul local, şi

scăderea implicită a cheltuielilor presupuse de plata asigurărilor sociale (scăzând astfel şi
cheltuielile salariale suplimentare), este văzută ca o necesitate, în special de către industrie,
în timp ce sindicatele avertizează asupra pericolului provenit din aşa numitul „dumping
social".

3. Clivaj intre bogati si saraci

Cu siguranţă că salariaţii din India câştigă mai puţin decât cei din Europa şi că în
această privinţă nu se va schimba mai nimic în viitorul apropiat. Acest lucru conferă
întreprinderilor un potenţial considerabil de ameninţare: ei ar putea să ameninţe cu
mutarea în „ţările mai ieftine“. Dar nici acest raport aparent clar nu ţine în faţa unei
analize mai detaliate. Deciziile cu privire la alegerea locaţiei nu sunt luate numai pe baza
cheltuielilor salariale. Alţi factori, ca de pildă nivelul de educaţie sau prezenţa pe diferite
pieţe joacă, de asemenea, un rol important.
 Globalizarea nu înseamnă că totul poate fi produs fără probleme în orice locaţie. Însă
globalizarea poate fi instrumentalizată ca argument, respectiv ca element de susţinere în
favoarea părăsirii unei anumite ţări.

4. Societati multinationale necontrolabile

Globalizarea statelor duce printre altele, la crearea multor societati multinationale,

ce devin necontrolabile in timp scurt deoarece globalizarea ne influenteaza tuturor viata
de zi cu zi, iar acestea se extend neincetat.

5. Degradarea mediului

În căutarea unor condiții de viață din ce în ce mai confortabile, omul s-a făcut
vinovat, în ultimele decenii, de o exploatare excesivă și greșită a resurselor naturale.
Înrăutățirea calității solului, a apei și a aerului este cauzată în principal de poluarea
industrială. Odata cu globalizarea, se raspandesc societatile multinationale, industrii
intregi raspandite la nivel mondial ce nu fac nimic altceva decat sa contribuie la
degradarea mediului prin emisiile ridicate de carbon, prin deseurile industrial si obiectele
si substantele de uz larg, ce, odata folosite, sunt aruncate la gunoi.

V. Precizati doua diferente care exista intre globalizare si regionalizare.

Două diferențe între globalizare și regionalizare sunt:

→referire la integrarea la nivel mondial din punct de vedere economic în timp ce la

regionalizare este la nivel de integrare la nivel regional

→referire la țările de pe un continent sau regiune nu pe întregul glob

VI. Analizati harta alaturata si mentionati, pe scurt, in spatiul de mai jos, consecintele rezultate in
urma asocierii transfrontaliere in cadrul celor 3 euroregiuni.

Euroregiunea „Prutul de Sus” reprezintă o structură administrativă de cooperare

transfrontalieră între România, Republica Moldova și Ucraina, concretizată sub forma
unei euroregiuni.
Mobilul creării ei ține atât de interesul Uniunii Europene de a se implica într-un areal propriu
de graniță, aflat în vecinătatea unor zone de instabilitate, cât și de cel al statelor participante. Astfel,
dacă statul român este interesat în susținerea instituționalizată a unei minorități semnificative aflată
în afara granițelor proprii, cel ucrainean este interesat în recunoașterea granițelor moștenite de
la Uniunea Sovietică și de stabilirea unor porți spre integrarea europeană, iar cel moldovean de
ameliorarea perspectivelor sale de securitate, dezvoltare și de ancorare într-un mecanism
internațional al cooperării. Euroregiunea Prutul de Sus, care are un rol de promovare a stabilității
economice și de prevenire a posibilelor conflicte etnice, diferă de euroregiunile vest-
europene. Aceste diferențe apar datorită accentului pus pe educație, știință și cultură și în mod
deosebit pe protecția minorităților naționale aflate dincolo de frontiere, precum și pe crearea de
oportunități care să ajute la rezolvarea problemelor etnice din zonă.
Euroregiunea Siret-Prut-Nistru reunește 30 de raioane din cele 32 ale Republicii Moldova,
Municipiul Bălți, Unitatea Teritorial Autonomă Găgăuzia și 4 județe din România. A fost constituită în
anul 2005, cu sediul în municipiul Iași.

Pe baza bunelor relații stabilite în Ucraina, în noiembrie 2012, Euroregiunea Siret-Prut-Nistru

a semnat un acord de cooperare cu Euroregiunea Nistru, care include in lista membrilor regiunea
Vinnița (Ucraina) și 7 raioane de pe frontiera de nord și nord-est a Republicii Moldova.
 Misiunea Asociației ESPN se înscrie în Obiectivul de Convergență al Uniunii Europene, cu
precizarea că acesta vizează, în contextul de față, un nivel transfrontalier (cu 4 administrații locale din
Uniunea Europeană și 32 administrații locale din afara Uniunii Europene).

Activitățile și proiectele Asociației ESPN acoperă domenii variate de interes, de la economie,

infrastructură, protecția mediului, turism, agricultură și dezvoltare rurală, dezvoltarea resurselor
umane și servicii sociale și până la educație, societate informațională și cultură, în concordanță cu
strategiile de dezvoltare ale administrațiilor locale.

Asociaţia de Cooperare Transfrontalieră Euroregiunea Dunărea de Jos are ca membri

fondatori Consiliul Judeţean Galaţi, Consiliul Judeţean Tulcea şi Consiliul Judeţean Brăila din România,
Consiliul Raional Cahul şi Consiliul Raional Cantemir din Republica Moldova, Consiliul Regional
Odessa, Administraţia Regională de Stat Odessa şi Consiliul Raional Reni din Ucraina.
Euroregiunea ,,Dunarea de Jos’’ functioneaza în baza Conventiei semnate la 14 august 1998.
Reprezinta un perteneriat între România, prin judetele Tulcea, Braila si Galati, Republica Moldova,
prin raioanele Cahul si Cantemir si Ucraina, prin Consiliul Regional Odessa.
Presedintia Consiliului Euroregiunii Dunarea de Jos, organismul de conducere al Euroregiunii, a
fost deţinută de Preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Horia Teodorescu, în perioada 2012-2016.
În cadrul acestei Asociaţii de cooperare au fost depuse note conceptuale privind finanţarea unor
proiecte în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România-Ucraina şi România -
Moldova. De asemenea, membrii acestei euroregiuni vor colabora în vederea implementării unor
proiecte finanţate în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră Bazinul Mării Negre.