Banul dezumanizeaza, il face pe om o fiinta egoista care isi pierde valorile etice si morale.

Dupa spusele lui Cilibi Moise care relateaza ca “Aceia care cred numai in bani nu sunt prea cinstiti” si
citatul redat de Honore de Balzac “banii sunt un zeu suprem la care se inchina toti” se contureaza
tema principala a nuvelei psihologice “Moara cu noroc” scrisa de Ioan Slavici.

Incipitul nuvelei reflecta aceasta tema a banilor, a avaritiei; opera debuteaza cu spusele batranei
“Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face
fericit”. Nuvela scrisa de Ioan Slavici ilustreaza degradarea umana si a relatiilor umane, in timp ce
relatia cu banii se accentueaza. Ghita, in favoarea banilor, isi jertfeste tot, incepand de la sotie, la
intreaga familie, ajungand ca mai apoi sa se indeparteze si de propria lui persoana.

Batrana simbolizeaza mentalitatea traditionala, pec and Ghita reprezinta gandirea moderna.
Mama Anei, in nuvela, reprezinta intelepciunea populara, ea stia ca bogatia niciodata nu va aduce
fericire, ci dimpotriva, in urma ei va lasa doar suferinta. Aceasta nu intelegea tendinta moderna la
care aspira Ghita, la noutate “nu inteleg nemultumirile celor tineri si ma tem ca nu cumva, cautand
acum la batranete un noroc nou, sa pierd pe acela de care am avut parte pan in ziua de azi sis a dau
la sfarsitul vietii mele de amaraciunea pe care nu o cunosc decat din frica”. In ciuda vorbelor
batranei, Ghita considera ca banul era o valoare pozitiva. Credea ca prin intermediul poresperitatii
financiare va evolua pe plan social si va avea parte si de “linistea colibei” sale asa cum isi dorea
soacra lui pentru ei.

In concluzie, banul reprezinta un superpersonaj in nuvela lui Ioan Slavici, deoarece Ghita, fost
cizmar, care dorea sa evolueze pe plan social, pune, mai tarziu, banii mai presus decat familia si decat
persoana lui. Avaritia si dorinta constanta de a se imbogati fiind cele care le aduc sfarsitul celor doi
soti.