Moara cu noroc

Ioan Slavici este unul dintre marii clasici ai literaturii romane alaturi de Mihai
Eminescu,Ion Creanga si I.L.Caragiale. El a fost romancier,povestitor,memoralist si
intaiul mare scriitor al Transilvaniei, ilustrand constanta ardeleneasca a spiritualitatii
romanesti.
Curentul literar din care face parte Ioan Slavici este clasicismul. El da dovada
in operele sale de decenta si sobrietate. Insa, datorita operelor pe care le scrie, el se
mai poate incadra in curentul literar realism.
Nuvela Moara cu noroc a aparut in in volumul Nuvele din popor in anul
1881. Ea este o opera veridica.
Nuvela este o specie a genului epic,cu un singur fir narativ si cu un conflict
puternic,redat intr-o maniera obiectiva. Nuvela Moara cu noroc este psihologica
prin tematica,prin conflictul interior si modalitatea de caracterizare a personajelor.
In nuvela psihologica,accentul cade asupra complexitatii personajului,asupra
transformarilor interioare ale constiintei sale si asupra tensiunilor sufeltesti traite de
acesta.
Principala tema a nuvelei este dezumanizarea lui Ghita,iar cea secundara o
constituie destinul tragic influentat de puterea banilor.Puterea banilor se dovedeste
a fi mai mare decat puterea care o exercita Ghita impotrivindu-se lui Lica la
inceput.Lacomia pentru bani pune stapanire pe Ghita, controlandu-i comportamentul
si hotarandu-i soarta. Tema poate fi privita din mai multe perspective.
Perspectiva sociala il cuprinde pe Ghita care doreste sa-si schimbe statutul
social,devenind din cizmar,hangiu,asigurandu-i familiei un trai indestulat.
Din perspectiva moralizatoare, nuvela prezinta consecinte safasti ale dorintei
de a avea bani pe cai necinstite.
Din perspectiva psihologica, nuvela prezinta conflictul interior trait de
Ghita,care dornic de prosperitate economica isi pierde pe rand increderea in sine si in
familie.
Titlul Moara cu noroc este alcatuit din doua substantive comune legate de
prepozitia cu.El trimite la locul actiunii si semnifica sufletul macinat al
protagonistului.De asemenea,titul este ironic.Norocul mult asteptat s-a dovedit a fi
noroc datorita abordarii gresite a destinului.
Textul este strucutrat pe momentele subiectului. In expozitiune, Ghita, cizmar
sarac, dar onest si muncitor hotaraste sa ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc
unde toate ii merg bine de la afaceri pana la familie, care cunoaste pacea sufleteasca.
Intriga o constituie aparitia lui Lica Samadau care declanseaza in sufletul lui Ghita
conflictul interior si tulbura echilibrul familiei.
Desfasurarea actiunii ilustreaza procesul instrainarii carciumarului fata de
familie,care,dornic de avere se indeparteaza treptat de Ana si devine complicele lui
Lica la diverse neleguiri,primind de la Lica bani obtinuti din jafuri si crime.El este
anchetat de doua ori,insa nu exista dovezi.Carciumarul se aliaza cu jandarmul Pintea
pentru a-l da in vileag pe Samadau.

Punctul culminant al nuvelei este declansat de decizia lui Ghita de a-l denunta pe
Lica pentru banii furati.Ana i se daruieste lui Lica,iar Ghita dandu-si seama de asta,o
omoara pe Ana iar apoi este omorat de Raut,omul lui Lica.
Deznodamantul este tragic.Un incendiu provocat de oamenii lui Lica mistuie
carciuma, iar Lica pentru a nu cadea viu in mainile lui Pintea,se sinucide. Singurele
personaje care supravietuiesc sunt batrana si copiii,nuvela avand un final moralizator.
Incipitul este de tip enuntiativ si se formuleaza ca un discrurs etic al unui personajreflector: mama Anei,care este numita simbolic batranaadica persoana
inteleapta.Ghita si soacra sa sunt suprinsi in aceasta scena in dialog ,sfatuindu-se cu
privire la oportunitatea afacerii planuite.Prin cuvintele sale,soarca formuleaza teza
morala a nuvelei Omul sa fie multumit cu saracia sa,caci,daca e vorba,nu bogatia ci
linistea
colibiei
tale
te
face
fericit.Opinia
soacrei,traditionala
si
conservatoare,asociaza fericirea cu saracia si cu linistea.
Finalul o readuce in prim-plan pe batrana.Aceasta incheie simetric nuvela printr-o
replica privitoare la destinul implacabil asa le-a fost data!.... Avertismentul initial isi
confirma astfel valoarea de adevar universal,implacabil in ordinea unei lumi ordonate
conform unor principii morale solide.
Raportul dintre incipit si final ilustreaza conceptia despre constructia
subiectului:frumos e numai ceea ce e pe deplin format, desavarsit, perfect, rotunjit,
intreg, afirma Ioan Slavici.
Fiind o nuvela realista, relatiile spatio-temporale sunt bine determinte, clare.
Actiunea se petrece intr-un spariu real, transilvanean, la Ineu, la moara si prin
imprejurimi. Ghita se muta la moara de Sf.Gheorghe pana la Paste, cand locul arde,
iar protagonistii mor. Sf Gheorghe este un simbol al curajului, el invingand in Biblie
balaur, asa cum Ghita invinge saracia.
Fiind o nuvela, ea are un singur plan narativ. Confilictele externe sunt mai
numeroase in aceasta opera decat conflictele interioare.
Un prim confilct extern este intre Ghita si Lica care este un conflict de ordin
moral.Baza acestuia este diferenta de viziune asupra modului de a face bani.Ghita este
un om cinstit,care cade mecanismului de imortalitate influentat de Lica.
Un al doilea conflict exterior se desfasoara intre Ghita si batrana ,acesta fiind
cauzat de diferenta de mentalitate.Batrana avea ca prioritate viata de familia,iar Ghita
realizarea pe plan material al familiei.
Un alt conflict este intre Lica acompaniat de Ghita,impotriva autoritatilor.
Fiind o nuvela psihologica in Moara cu noroc de Ioan Slavici,conflictul central
este cel moral-psihologic,conflict interior al protagonistului.
Protagonistul traieste un puternic conflict interior osciland intre dorinte
puternica,dar contradictorii:dorinta de a ramane om cnstit si dorinta de a se imbogatii
alturi de Lica. Acest conflict duce la pierderea increderii in sine, fapt care in plan
exterior afecteaza grav relatiile sale de familie.
Ghita este personajul principal al operei, iar cele secundare sunt: Lica, Ana,
batranica, iar cele episodice: Pintea, femeia in negru si copilul ei, etc.
Ghita este un personaj complex in jurul lui fiind polarizata intreaga actiune.El este

unul dintre cele mai reprezentative personaje realiste din literatura romana.Om harnic
si constit la inceput,bun meserias,bland si cumsecade el traieste pentru fericirea
familiei sale.
Ghita este un personaj mobil,devine treptat mai de tot ursuz,pus pe ganduri,nu
mai zambeste ca mai inainte,trasaturi ce reies din stilul indirect al naratorului.
Viata exterioare a lui Ghita este subordonata si detasata de viata sa interioare,de
zbuciumul din mintea si sufletul lui.
Actiunea,gesturile si atitudinea lui Ghita scot indirect la iveala incertitudinea,
nesiguranta si indecizia care-l domina, teama si suspiciunea instate definitiv in
sufletul sau de cand intra in legatura cu Lica.
Relatia dintre Ghita si Ana pare la inceput pusa sub semnul iubirii sincere, dar si al
autoritatii masculine intr o familie de tip patriahal. In dialogul initial dintre Ghita si
soacra sa, Ana nu intervine, parand sa accepte fara rezerve deciziile sotului ei.
Imaginea raporturilor dintre cei doi soti este una tipic traditionala. Autoritatea
barbatului este cunoscuta. Femeia se lasa in grija sotului ei, care afiseaza mereu un
spirit protector. Ghita aprecieaza calitatile sotiei sale si se bucura de atenti ei: inima
ii rade cand Ana cea inteleapta si asezata deodata isi pierde cumpatul si se arunca
rasfatata asupra lui, caci Ana era tanara si frumoasa, frageda si subtirica, sprintena si
mladioasa. Fragmentul citat surpinde fluxul gandurilor barbatului si fixeaza relatiile
dintre soti sub semnul afectivului si al spiritualitatii, dar care vor involua dupa aparitia
lui Samadau.
Perspectiva narativa este obiectiva pentru ca este o nuvela realista. Intamplarile
sunt relatate la pesoana aIIIa,din perspectiva unui narator omniscient si
omniprezent.Tehnica narativa este clasica si cronologica,avand un fir epic
Stilul nuvelei este sobru, concis. Din cauza faptului ca actiunea se petrece la
sfarsitul secolului XIX-lea, reg.stilistic este format din arhaisme si regionalisme.
Criticul literar, G Calinescu, afirma ca Moara cu noroc este o nuvela solida cu
subiect de roman.