Relatia incipit – final

(Moara cu noroc )

,, Frumos e numai ceea ce e pe deplin format , desavarsit , perfect , rotunjit , intreg „ –

afirma Slavici , lamurind astfel conceptia sa cu privire la modul in care isi construieste
subiectele epice . Astfel , scriitorul porneste intotdeauna de la o teza morala pe care uneori o
formuleaza prin intermediul unui personaj , ptr ca desfasurarea epica sa confirme aceasta teza
, iar finalul sa aduca pedeapsa ori rasplata cuvenita personajului principal , in functie de
modul in care acesta se raporteaza prin actiunile sale concrete , la teza anuntata . Constructia
simetrica , rotunda este caracteristica formala a naratiunilor lui Slavici , caracteristica ilustrata
stralucit prin nuvela Moara cu noroc .

Constructia subiectului - nuvela psihologica , vizeaza personajele in evolutia lor

interioara . Ghita , personajul principal din nuvela , traieste o drama interioara concretizata
prin doua infrangeri : increderea in sine si increderea celorlalti in el .( mai ales a Anei )

Viziunea despre lume - in nuvela lui Slavici este configurata conform principiilor
scriitorului ardelean , care isi construieste subiectul si personajele pornind de la teze morale si
principii etice ferme , aflate la baza societatii traditionale .

Tema se poate stabili din mai multe perspective :

- din perspectiva sociala nuvela prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul
social ( din cizmar , vrea sa devina hangiu )
- din perspectiva moralizatoare – prezinta consecintele dorintei de inavutire
- din perspectiva psihologica – prezinta conflictul interior trait de Ghita care , dornic
de prosperitate economica , isi pierde rand pe rand siguranta de sine si increderea in
familie .

Epilogul prezinta implinirea destinului sub semnul caruia este pusa intreaga actiune .

Actiunea - se desfasoara intr-un spatiu real , Transilvanean , fapt indicat de secventele

descriptive de la inceputul capitolului al doilea : ,, de la Ineu , drumul de tara o ia printre
paduri si peste tarini „ .

Timpul desfasurarii actiunii este a doua jumatate a sec 19 , moment al aparitiei si

dezvoltarii relatiilor capitaliste , iar din perspectiva momentului concret dupa sarbatoarea
Sfantului Gheorghe ,, abia trecusera doar cateva luni „ .

Conflictul - exterior dintre Ghita si Lica se reflecta in constiinta personajului principal

prin pierderea increderii in sine si afecteaza grav relatiile sale de familie .

Discursul narativ - Subiectul este simplu , concentrat si surprinde conflictul

ireconciliabil . Desi conflictul exterior se reflecta si in constiinta personajului , nu se poate
vorbi despre doua planuri narative , ci despre unul singur , care se ramifica pe doua
coordonate – pluralitatea planurilor narative fiind specifica romanului . Evenimentele sunt
inlantuite temporal si cauzal fapt care confera textului veridicitate .

Incipitul are statutul unui prolog si surprinde relatiile din familia lui Ghita , personajul
principal . Acesta e casatorit cu Ana , au un copil si locuiesc cu mama Anei . Cei trei au un
trai modest caci Ghita , cizmar fiind , nu are destui clienti in sat ptr a-si imbunatati starea
gospodariei . Ca atare , planuieste sa arendeze o carciuma numita Moara cu noroc , ptr ca
initial acolo se duceau oamenii la macinat granele .

- scena dialogului Ghita – soacra

- teza morala
- soacra : perspectiva conservatoare

Ghita si soacra sa sunt surprinsi intr-un dialog , sfatuindu-se cu privire la oportunitatea

acestei afaceri . Debutul dialogului ii apartine soacrei , si este o constatare exprimata apasat ,
printr-un verb la conjunctiv cu rol de imperativ : ,,omul sa fie multumit cu saracia sa , caci ,
daca e vorba , nu bogatia , ci linistea colibei tale te face fericit .” Fraza aceasta ascunde
viziunea despre lume , teza morala care valideaza constructia rotunda a subiectului . Saracia
este aici asociata cu fericirea , in timp ce bogatia este vazuta ca posibila sursa de nefericire .
Opinia soacrei impune o perspectiva traditionala generata de o mentalitate conservatoare :
omul sa fie multumit cu ce i s-a dat si sa nu provoace modificari in destinul sau . Vorbele
batranei anticipeaza conflictul : schimbarea provoaca modificari de atitudine care vor fi
sanctionate .

Raspunsul lui Ghita – autoritar – sugereaza statutul personajului intr-o familie de tip
traditional : barbatul este capul familiei . Argumentele sale vizeaza profesia lipsita de
perspective si care , implicit , duce la saracie , conditii in care familia ar trai intr-o rutina
paguboasa .Raspunsul dat soacrei il situeaza pe o pozitie opusa acesteia , fiind o persoana
activa , dinamica , hotarata si deschisa la schimbare . In plus , Ghita isi descopera acum
spiritul practic , puterea de initiativa . Replica soacrei indica statutul acesteia : are rol de
sfatuitor , insa nu trece peste decizia barbatului ,, voi faceti dupa gandul vostru , si stiti prea
bine ca , daca voi va duceti la moara , nici vorba nu poate fi ca eu sa raman aici „ .

Primele scene de la han - mutarea la Moara cu noroc pare a fi de bun augur ptr familie .
Carciuma devine un loc umanizat de cand Ghita este acolo cu familia . Oamenii nu mai spun
ca vor opri la han , ci ca vor opri la Ghita , semn al sociabilitatii lui . Relatiile de familie sunt
infloritoare , familia prospera si cunoaste pacea sufleteasca . Batrana este garantul ordinii
morale , ea tine legatura cu divinitatea si asigura ocrotirea familiei , atata timp cat aceasta
respecta normele moralitatii : ,, avea un ginere harnic , o fata norocoasa , doi nepotei sprinteni
, iara sporul era dat de Dumnezeu , dintr-un castig facut cu bine „ . Tinerii manifesta respect
fata de batrana , care , datorita experientei sale de viata , are un cuvant de spus ca sfat si
ocroteste familia : ,, Ana si Ghita ii sarutau mana „ .

Imaginea raporturilor dintre cei doi soti este una tipic traditionala . Autoritatea barbatului
este recunoscuta . El este cel care ia deciziile ptr familie . Femeia se lasa in grija sotului care
afiseaza mereu un spirit protector .
 Ghita apreciaza calitatile sotiei sale si se bucura de atentia ei : ,, inima ii rade cand Ana
cea inteleapta si asezata deodata isi pierde cumpatul si se arunca rasfatata asupra lui , caci Ana
era tanara , frumoasa . Ana era frageda si subtirica . Ana era sprintena si mladioasa . Familia
e fericita ptr ca e unita in tot ce face .

Scena aparitiei lui Lica

- Echilibrul familiei se clatina prin aparitia lui Lica . Scena ilustreaza din nou
coeziunea initiala a familiei .
- Evolutia raporturilor din familie
 izolarea lui Ghita
 pierderea increderii in sine
 patima banului
 eforturile Anei de restabilire a comunicarii
 frustrarile lui Ghita
 renuntarea Anei si tradarea
 esecul familiei .

Raportul incipit – final - Simetria

Finalul o readuce in prim plan pe batrana . Aceasta incheie simetric nuvela , printr-o
replica privitoare la destinul implacabil ,, asa le-a fost dat „ . Avertismentul initial isi confirma
astfel valoarea de adevar universal de neevitat in ordinea unei lumi ordonate conform unor
principii morale solide . Cei doi soti au murit in conditii dramatice . Ana ucisa de Ghita ,
Ghita ucis de Raut , partenerul lui Lica . Hanul de la Moara cu noroc e ars , intreaga
agoniseala castigata atat prin munca cinstita cat si prin alte mijloace se risipeste . Destinul nu
iarta , cum nu iarta nici moralistul Slavici . Se salveaza doar cei inocenti – copiii celor doi soti
– si cei virtuosi – batrana .