Romanul modern, de analiza psihologica:,,U/tima noapte

de dragoste, intaia noapte de razboi" de Camil Petrescu

I. Terna �i viziunea despre lume

Context

Camil Petrescu ilustreaza estetica autenticitatii in studiile teoretice (,,Noua structura �i

opera lui Marcel Proust'', 1935) �i in romanele sale (,,Ultima noapte de dragoste, intaia
· noapte de razboi", 1930, ,,Patul lui Procusf', 1933).
1. incadrarea romanului intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o orientare
tematica

Este un roman modern, psihologic, de tip subiectiv, deoarece are drept caracteristici:
unicitatea perspectivei narative, timpul prezent �i subiectiv, raportul dintre timpul cro­
nologic �i timpul psihologic, fluxul con�tiintei, memoria afectiva (involuntara), narapu­
nea la persoana I, luciditatea (auto)analizei, anticalofilismul, dar �i autenticitatea trairii.

2. llustrarea temei prin doua episoade/citate/secven�e comentate

Teme. Structura. Titlu. Textul narativ este structurat in doua parp., precizate in titlu, care
indica temele romanului �i, in acela�i timp, face referire la cele doua experiente funda­
mentale de cuno�tere traite de protagonist: dragostea i;;i razboiul.

3. Elemente de structura �i de compozitie

• lncipit, final deschis: Daca incipitul este construit in maniera realista, cu detalii de
timp �i de spaµu, finalul deschis lasa Joe interpretarilor multiple.
• Conflicte: Conflictul interior se produce in con�tiinta personajului-narator, din cauza
diferentei dintre aspirap.ile Jui Gheorghidiu �i realitate. Conflictul exterior pune in
evidenta relatia personajului cu societatea, protagonistul fiind plasat in categoria in­
adaptaplor social.
• Perspectiva narativa. Romanul este scris la persoana intai , sub forma unei confesiuni
a personajului principal, $tefan Gheorghidiu, care traie�te doua experiente funda­
mentale: iubirea i;;i razboiul.
• Structura. Actiunea. Romanul este alcatuit din doua parti �i treisprezece capitole cu
titluri sugestive.
Prima parte reprezinta rememorarea iubirii matrimoniale e�uate dintre $tefan Gheor­
ghidiu �i Ela, cuprinzand intamplari precum mo�tenirea de la unchiul Tache, excursia
la Odobe�ti - inceputul destramarii cuplului.
Partea a doua, construita sub forma jurnalului de campanie, urmare�te experienta de
pe front, in timpul Primului Razboi Mondial. Imaginea razboiului este demitizata.
Capitolul ,,Ne-a acoperit piimantul lui Dumnezeu" infati�eaza imaginea apocaliptica a
razboiului.
• Constructia personajelor. Personajul-narator $tefan Gheorghidiu reprezinta tipul
intelectualului lucid, inadaptatul superior, care trfile�te drama indragostitului de ab­
solut. Ela, personajul feminin al romanului, este prezentata doar din perspectiva lui
Gheorghidiu. De aceea cititorul nu se poate pronunta asupra fidelitaµi ei.
• Tehnici ale analizei psihologice in romanul modern, subiectiv. Prin introspectie,
retrospectie, autoanalizi lucidi ,1 monolog interior, $tefan Gheorghidiu i�i exami­
neaza cu ludditate trairile.
Stilul anticalofil suspne autenticitatea lini.bajului '.

4.0pinie

Prin formula narativa abordata, Camil Petrescu schimba viziunea asupra unor teme,
precum iubirea �i razboiul, din literatura tradip.onala.

Concluzie

,,Ultiina noapte de dragoste, intaia noapte de razboi" este un roman modern, psiholo­
gic, de tip subiectiv, avand drept caracteristici: unicitatea perspectivei narative, timpul
prezent �i subiectiv, memoria afectiva, narap.unea la persoana I �i autenticitatea trfilrii.
 I. Eseu cu privire la tema �i viziunea despre
,

t lume dintr-un roman ps_ihologic studiat

Context

Cam.ii Petrescu ilustreaza estetica autenticitap.i in studiile teoretice (,,De

ce nu avem romanr', 1927; ,, Noua structurii �i opera lui Marcel Prousf',
1935) l?i in romanele sale (,,Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de riiz­
boi'', 1930; ,,Patul lui Procusf , 1933).
'

1. lncadrarea romanului studiat intr-o tipologie, intr-un curent cul­

tural/literar, intr-o orientare tematica

Cam.ii Petrescu teoretizeaza in literatura noastra romanul modem de tip

proustian i;;i respinge romanul de tip tradip.onal, considerand ca prin relata-
rea naratorului omniscient se confunda ,,o propunere de realitate" cu realitatea
ins�i. Pentru a evita confuzia, Camil Petrescu formuleaza estetica autentici- ewtent
tap.i in conferinta din 1935, ,, Noua structurii �i opera lui Marcel Prousf': ,,Sii �
nu descriu decat ceea ce viid, ceea ce aud, ceea ce 1nregistreazii simfurile mele, ceea ce
gandesc eu... [... ] Eu nu pot vorbi onest deciit la persoana 1ntai."
,,Ultima noapte de dragoste, intiiia noapte de riizboi" este un roman mo­
dern, psihologic, de tip subiectiv, care ilustreaza afirmap.ile pe care Cam.ii
Petrescu le va face mai tarziu in conferinta citata. Romanul are drept caracte- . .
ristici: unicitatea perspectivei narative,. timpul prezent i;;i subiectiv, rap6rtul �
dintre timpul cronologic i;; i timpul psihologic,· fluxul conl?tiintei, memoria
afectiva (involuntara), narap.unea la persoana I, luciditatea (auto)analizei,
anticalofilismul, dar 1?i autenticitatea trairii.

2. llustrarea temei romanului prin doua episoade/citate/secvente

comentate
Textul narativ este structurat in doua parti precizate in titlu, care indi­
ca temele romanului 1?i, in acelal?i timp, cele doua experiente fundamentale
de cunoal?tere traite de protagonist: dragostea 1?i razboiul. Daca prima parte
reprezinta rememorarea iubirii matrimoniale e1?uate dintre �tefan Gheorghi-
diu l?i Ela, partea a doua, construita sub forma jumalului de campanie al lui tern.a
Gheorghidiu, urmarei;;te experienta de pe front, in timpul Primului Razboi �,
Mondial. Prima parte este in intregime fictionala, in timpce a doua valorifica tit£u.
jumalul de campanie al autorului, ceea ce confera autenticitate textului.
Romanul debuteaza printr-un artificiu compozip.onal: acpunea primului
capitol, ,,La Piatra Craiului, 1n munte", este posterioara intamplarilor relatate
in restul ,,Ci:irfii I". Capitolul scoate in evidenta cele doua planuri tempora­
le din discursul narativ: timpul nararii (prezentul frontului) l?i timpul narat
(trecutul povei;;tii de iubire). in primavara lui 1916, in timpul unei concen­
trari pe Valea Prahovei, Gheorghidiu asista la popota ofiterilor la o discutie
despre dragoste i;; i fidelitate, pomind de la un fapt divers aflat din presa: un
barbat care i;;i-a ucis sopa infidela a fost achitat la tribunal. Aceasta discutie

127
 declan9eaza memoria afectiva a protagonistului, trezindu-i amintirile legate
de �ei doi ani 9i jumatate de casnicie cu Ela.
Intocmai ca la Proust, un eveniment exterior (aid, discup.a de la popota) de­
clan9eaza rememorarea unor intamplari sau stari traite intr-un timp trecut,
dar spre deosebire de Proust, care poveste9te evenimentele in mod spontan,
in cartea lui Camil Petrescu evenimentele din trecut sunt ordonate cronolo­
gic 9i analizate in mod lucid.

3. Prezentarea a patru elemente de structura �i de compozi�ie ale

textului narativ, semnificative pentru tema �i viziunea despre
lume din romanul studiat (d e exempl u : actiune, conflict, relatii
temporale i;;i spatiale, incipit, fi.nat tehnici narative, perspectiva
narativa, registre stilistice, limbajul personajelor etc.)
Chiar daca este vorba de un roman modern, in incipit sunt fixate cu pre­
cizie realista coordonatele spatio-temporale: )n primiivara anului 1916, ca
sublocotenent proaspiit, fntaia data concentrat, luasem parte, cu un regiment de
infanterie din capitalii, la fortificarea Vii.ii Prahovei, fntre Bu§teni §i Predeal." In
itte4UJ;
cm.al. schimb, finalul deschis lasa loc interpretarilor multiple, a9a cum se intampla
duePu:4 in general in proza de analiza psihologica. Astfel, Gheorghidiu, obosit sa
mai caute certitudini 9i sa se mai indoiasca, se simte deta9at de tot ceea ce i1
legase de Ela 9i hotara9te sa o paraseasca, sa-i lase ,,tot trecutul."
Spre deosebire de rornanele traditionale, in care conflictul este exterior,
in romanul lui Camil Petrescu, apare conflictul interior, din con9tiinta perso­
najului narator,. $tefan Gheorghidiu, care traie9te stari 9i sentimente contra­
dictorii fata de sop.a sa, Ela. Acest conflict interior este generat de raporturile
pe care protagonistul le are cu realitatea inconjuratoare. Principalul motiv al
� rupturii dintre $tefan 9i sop.a sa este implicarea Elei in lumea mondena, pe care
eroul o dispretuie9te. A9adar, conflictul interior se produce din cauza diferen­
tei dintre aspirap.ile lui Gheorghidiu 9i realitatea lumii inconjuratoare.
Conflictul interior este dublat de un conflict exterior generat de relatia
protagonistului cu societatea, acesta fiind plasat in categoria inadaptap.lor
social.
Romanul este scris la persoana intai, sub forma unei confesiuni a perso­
� najului principal, $tefan Gheorghidiu, care tri:iie9te doua experiente funda­
tw!U:di»ii mentale: iubirea 9i razboiul. Relatarea la persoana intai confera autenticitate
9i caracter subiectiv textului.
Romanul este alcatuit din doua parp. 9i treisprezece capitole cu titluri su­
gestive.
11Eram insurat de doi ani §i jumatate cu o colegii de la Universitate �i biinuiam ca
ma fn§ala'' este fraza prin care debuteaza abrupt eel de-al doilea capitol, ,, Di­
�' agonalele unui testament", dar 9i retrospectiva iubirii dintre $tefan Gheorghi­
aefiunea diu 9i Ela. Tanarul, pe atunci student la Filosofie, se casatore9te din dragoste
cu Ela, stitdenta la Litere, orfana crescuta de o matu9a. Iubirea barbatului se
na9te din admiratie, din duio9ie, dar mai ales din orgoliu, fiindca Ela era cea

128
mai frumoasa �i cea mai populara studenta de la Universitate, iar faptul ca
era indragostita de $tefan trezea admiratia �i invidia colegilor;
Dupa casatorie, cei doi sop traiesc modest, dar sunt fericifi. Echilibrul ti­
nerei familii este tulburat de o mo�tenire pe care Gheorghidiu o prime�te la
moartea unchiului sau, Tache. Ela se implica in discufiile despre bani, lucru
care lui Gheorghidiu ii displace profund: ,,A� ft vrut-o mereu femininii., dea­
supra acestor discufii vulgare". Mai mult, spre deosebire de sotul sau, se pare
ca Ela este atrasa de viata mondena, la care are acces datorita noului statut
social al familiei. Cuplul evolueaza spre o inevitabila criza matrimoniala,
declan�ata cu ocazia excursiei de la Odobe�ti, cand Ela pare sa-i acorde o
atentie exagerata unui anume domn G., ,,vag avocat" �i dansator monden.
Acesta din urma, crede personajul-narator, ii va deveni rnai tarziu arnant.
Dupa excursia de la Odobe�ti, iubirea ce parea pana atunci indestructibila
incepe sa fie serios pusa la indoiala, rnai ales de catre $tefan. Relatia lor devi­
ne o succesiune de separari �i impacari.
Concentrat pe Valea Prahovei, unde a�teapta intrarea Rornaniei in razboi,
Gheorghidiu prime�te o scrisoare de la Ela prin care aceasta il cheama urgent
la Carnpulung, unde se mutase pentru a fi rnai aproape de el. Sotia vrea sa-1
convinga sa treacii o surna de bani pe nurnele ei pentru a fi asigurata din
punct de vedere financiar in cazul rnorpi lui pe front. Afland ce-�i dore�te
Ela, Gheorghidiu e convins ca ea planuie�te divortul pentru a rarnane cu
A
dornnul G. Intalnindu-1 pe dornnul G., protagonistul crede ca acesta nu se
afla intarnplator la Campulung �i ca a venit acolo pentru a fi alaturi de Ela.
Din cauza izbucnirii razboiului, $tefan nu rnai are ocazia sa verifice daca
sofia il in�ala sau nu.
A doua experienta in planul cunoa�terii existentiale o reprezinta razboiul,
care pune in umbra experienta iubirii. Imaginea eroica a razboiului, a�a cum
apare ea in literatura tradifionala, este dernitizata. Frontul insearnna haos,
mizerie, masuri absurde, invalma�eala, dezordine, ordine contradictorii. Din
cauza inforrnapilor eronate, artileria romana i�i fixeaza tunurile asupra pro­
priilor batalioane.
Capitolul ,,Ne-a acoperit pii.mantul lui Dumnezeu" infaµ�eaza imaginea apo­
caliptica a razboiului. Viata combatanplor fine de hazard, iar eroisrnul este
Wocuit cu spairna de moarte; omul rnai pastreaza doar instinctul de supravie­
tuire �i automatismul, dupa cum remarca insu�i Gheorghidiu: ,,Nu mai e nimic
omenesc fn noi." Individul se pierde, se simte anulat in iure�ul colectiv.
Ranit �i spitalizat, Gheorghidiu revine acasa, la Bucure�ti, dar se simte
deta�at de tot ceea ce il legase de Ela. De aceea, hotara�te sa o paraseasca �i
sa-i lase ,,tot trecutul".
Cum sfar�itul lasa loc interpretarilor multiple, iar destinul de combatant
al protagonistului nu este mcheiat (se afla la Bucure1?ti intr-o permisie), se
poate considera ca rornanul are un final deschis.
Personajul-narator, $tefan Gheorghidiu, reprezinta tipul intelectualului
lucid, inadaptatul superior. Filosof, el are impresia ca s-a izolat de lurnea
exterioara, insa, in realitate, evenirnentele exterioare sunt filtrate prin con- �
�tiinta sa. Gandurile �i sentimentele celorlalte personaje nu pot fi cunoscute

129
 de cititor decat in masura in care se reflecta in aceasta con�tiinta. Astfel, Ela,
personajul feminin al romanului, este prezentata doar din perspectiva lui
Gheorghidiu. De aceea cititorul nu se poate pronunta asupra fidelitapi ei �i
nici nu poate opina daca e mai degraba superficiala decat spirituala. ,,Nu Ela
se schimbii (poate doar superficial, dandu-$i arama pe fafa, cum se spune, abia dupa
teAni.c.i ak casatorie), ci felul fn care o vede $tefan" (Nicolae Manolescu, ,,Arca lui Noe").
Prin introspecpe �i monolog interior - tehnici ale analizei psihologice -
.�
�
$tefan Gheorghidiu l�i analizeaza cu luciditate trairile, starile l?i sentimentele.
Stilul anticalofil (,,lmpotriva scrisului frumos") pentru care opteaza ro­
mancierul suspne autenticitatea limbajului. Scriitorul nu refuza corectitudinea
6JiluL limbii, ci efectul de artificialitate pe care il producea exprimarea personajelor
� din romanul tradiponal. De aceea, in conceppa lui Camil Petrescu, al?a cum
de altfel va explica mai tarziu in romanul ,,Patul lui Procust'', pentru un
scriitor este importanta experienta de viata care poate fi transformata in lite­
ratura: ,,fora ortografie, fora compozifie, Jara stil $i chiar fora caligrafie."
4. Exprimarea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau
tema in romanul psihologic studiat.
in opinia mea, prin formula narativa abordata in ,, Ultima noapte de dra­
goste, intaia noapte de razboi", Camil Petrescu schimba viziunea asupra
unor teme, precum iubirea �i razboiul, din literatura tradiponala.
Asemenea scriitorilor inovatori de la inceputul secolului al XX-lea, pre­
cum Erich Maria Remarque sau Ernest Hemingway, Camil Petrescu, ca �i
Liviu Rebreanu, polemizeaza cu romanul tradiµonal de razboi, demitizeaza
imaginea eroica, idilizata a frontului l?i infatil?eaza, din perspectiva comba­
tantului, situapile absurde produse de o strategie incompetenta, sentimentul
de frica exacerbat, ororile �i efectele razboiului.

Concluzie
,,Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de riizboi" este un roman psi­
hologic modem, avand drept caracteristici: unicitatea perspectivei narative,
relatarea la persoana I, la timpul prezent, subiectivitatea, apelul la memoria
afectiva �i autenticitatea trairii.

13 0