”Povestea lui Harap Alb”, prezentat pe scurt, astfel încât să fie ușor de înțeles.

După
parcurgerea acestui rezumat, vei avea o viziune de ansamblu, care te va ajuta să
pregătești mai bine partea de comentariu de la subiectul 3, în cazul în care ești
norocos să pice chiar basmul cult.
 

Povestea începe în vremuri îndepărtate, pe vremea în care exista un crai și un împărat,

frați aflați la margini de lumi diferite. Împăratul se numea Împăratul Verde, iar acesta
nu avea decât două fete, neavând astfel cine să-i moștenească împărăția. Fratele
său, Craiul avea trei băieți, din acest motiv Împăratul Verde, aflat la capătul puterilor,
a trimis de veste că vrea ca unul dintre feciorii Craiului să-i preia împărăția.
Auzind acestea, Craiul a transmis vestea către cei trei feciori ai săi. După o încercare
prin care i-a trecut ca să vadă dacă sunt capabili să devină împărați, cei mai mari
dintre ei nici bine nu au plecat la drum, că s-au și întors acasă înspăimântați. Îmbrăcat
în blană de urs și ieșindu-le în cale pentru a vedea dacă aceștia sunt vrednici să plece
la drum, craiul s-a convins de lipsa abilităților celor doi fii mai mari de a deveni
împărați.

Fiul cel mic, sfătuit de o bătrână cerșetoare cum să procedeze ca să nu mai pățească
rușinea prin care au trecut frații săi, merge la tatăl său și îi cere calul, armele și hainele
din tinerețe. Craiul, uimit de acest lucru și spunând că nu ștIe dacă ar putea să se
folosească de calul său de care nici nu mai știe dacă trăiește, totuși se pune de acord
cu fiul cel mic și îi pune la dispoziție cele necesare.

După acordul tatălui său, mezinul pregătește armele, frâiele, căpăstrul și o tavă de
jăratic și merge la herghelie, unde pune tava cu jăratic între cai, iar dintre toți caii,
vine să mănânce cel mai bătrân și gârbov cal. Cu toate că fiul cel mic îl lovește în
repetate rânduri încercând să-l alunge, calul se dovedește a fi un cal fermecat care
are să-l poarte cu el în siguranță pe tărâmuri îndepărtate. Supus la încercarea tatălui
său care se îmbracă în blană de urs și îi iese în cale, nici acesta și nici calul nu se
sperie, iar Craiul mândru îl binecuvântează pe fiu să plece la drum, spunându-i să se
ferească de omul roș, dar mai ales de omul spân.

Fiul cel mic pleacă la drum, cutreieră mult timp, până când în codru îi apare omul
spân în față de 3 ori sub înfățișări diferite, păcălindu-l în cele din urmă pe fiul Craiului
să meargă la drum împreună. Această alegere se întoarce împotriva sa, în momentul
în care spânul îl păcălește pe fecior să coboare într-o fântână pentru a se răcori,
moment în care pentru a-i cruța viața, spânul îl obligă să i se supună, își schimbă
hainele între ei și îl botează Harap Alb.
Cei doi pleacă la drum spre Împăratul Verde cu identitățile schimbate, iar odată
ajunși la împărăție, Spânul este primit cu voie bună, iar Harap Alb este trimis la
grajduri. Pentru a-l impresiona pe Împărat, Spânul îi spune împăratului că are cea mai
bună slugă și îl trimite pe Harap Alb să meargă în Grădina Ursului, pentru a-i aduce o
salată rară, pe care Împăratul cu greu putea să o dobândească, iar mai apoi, o piatră
nestemată din fruntea cerbului. Aceste două sarcini extraordinar de grele aveau să îl
expună pe Harap Alb la un pericol de moarte. Totuși, ajutat de bătrâna înțeleaptă din
nou, care se dovedește a fi Sfânta Duminică, acesta trece cu bine și spre uimirea
Împăratului și a omului spân, vine la împărăție cu lucrurile mult dorite.

În cele din urmă, Harap Alb este expus și la a treia încercare după ce este ridiculizat
de omul Spân, aceia de a o aduce la împărăție pe fata omului Roș, aflată la o altă
margine de lume și cunoscută ca fiind o mare vrăjitoare. Astfel, Harap Alb pleacă spre
împărăția Omul Roș, iar în drumul său spre acesta, Harap Alb face mai multe fapte
bune. Prima dată, fiind nevoit să treacă peste o nuntă de furnici pentru a-și continua
drumul, acesta hotărăște să ocolească podul pe care erau furnicile, iar mai apoi, ajută
un roi de albine cărora le-a construit un loc în care să locuiască. Ca și consecință a
faptelor sale, Harap Alb primește de la furnici și de la crăiasa albinelor câte o aripă
fermecată, care aveau să îi fie de ajutor în drumul său spre Omul Roș.

Continuându-și drumul spre îndepărtatul tărâm, Harap Alb întâlnește rând pe rând
cinci făpturi ciudate care se oferă să îl însoțească și să-l ajute să ajungă la destinație
cu bine. Numele acestor făpturi sunt sugestive pentru modurile în care ar putea să îl
ferească de rele: Gerilă, Setilă, Ochilă, Flămânzilă și Păsări-Lăți-Lungilă. Cu ajutorul
acestora Harap Alb trece de încercări grele pe care i le-a scos drumul în cale, astfel că
ajunge la Omul Roș. La rându-i, Omul Roș, de asemenea îl supune la o serie de probe
dificile, pe care de asemenea le depășește, iar într-un final reușește să plece spre
împărăția lui Verde-Împărat cu fata Omului Roș.

Pe drum, Harap Alb și fata omului Roș prin drag unul de celălalt, iar de-ndată ce
ajung la împărăție, fata dezvăluie adevărata identitate al lui Harap Alb, iar Spânul,
nervos că a fost trădat de către acesta, se repede și îi taie capul. La rândul său, Spânul
este ucis de către calul lui Harap Alb, care îl azvârle pe Spân din înaltul cerurilor.

În cele din urmă, fata Împăratului Roș îl readuce la viață pe Harap Alb cu apa moartă
și apa vie, pe care Harap Alb le obținuse în încercarea de a primi binecuvântarea de a
lua fata cu el . Astfel, Harap Alb se trezește și se căsătorește cu fata Împăratului,
totodată primind binecuvântare și împărăția lui Verde-Împărat.