vestea începe 

în vremuri îndepărtate, pe vremea în care exista un crai și un împărat, frați

aflați la margini de lumi diferite. Împăratul se numea Împăratul Verde, iar acesta nu avea
decât două fete, neavând astfel cine să-i moștenească împărăția. Fratele său, Craiul avea
trei băieți, din acest motiv Împăratul Verde, aflat la capătul puterilor, a trimis de veste că
vrea ca unul dintre feciorii Craiului să-i preia împărăția.

Auzind acestea, Craiul a transmis vestea către cei trei feciori ai săi. După o încercare prin
care i-a trecut ca să vadă dacă sunt capabili să devină împărați, cei mai mari dintre ei nici
bine nu au plecat la drum, că s-au și întors acasă înspăimântați. Îmbrăcat în blană de urs și
ieșindu-le în cale pentru a vedea dacă aceștia sunt vrednici să plece la drum, craiul s-a
convins de lipsa abilităților celor doi fii mai mari de a deveni împărați.

Advertisement

Fiul cel mic, sfătuit de o bătrână cerșetoare cum să procedeze ca să nu mai pățească
rușinea prin care au trecut frații săi, merge la tatăl său și îi cere calul, armele și hainele din
tinerețe. Craiul, uimit de acest lucru și spunând că nu ștIe dacă ar putea să se folosească de
calul său de care nici nu mai știe dacă trăiește, totuși se pune de acord cu fiul cel mic și îi
pune la dispoziție cele necesare.

După acordul tatălui său, mezinul pregătește armele, frâiele, căpăstrul și o tavă de jăratic
și merge la herghelie, unde pune tava cu jăratic între cai, iar dintre toți caii, vine să
mănânce cel mai bătrân și gârbov cal. Cu toate că fiul cel mic îl lovește în repetate rânduri
încercând să-l alunge, calul se dovedește a fi un cal fermecat care are să-l poarte cu el în
siguranță pe tărâmuri îndepărtate. Supus la încercarea tatălui său care se îmbracă în blană
de urs și îi iese în cale, nici acesta și nici calul nu se sperie, iar Craiul mândru îl
binecuvântează pe fiu să plece la drum, spunându-i să se ferească de omul roș, dar mai
ales de omul spân.

Advertisement

Fiul cel mic pleacă la drum, cutreieră mult timp, până când în codru îi apare omul spân în
față de 3 ori sub înfățișări diferite, păcălindu-l în cele din urmă pe fiul Craiului să meargă
la drum împreună. Această alegere se întoarce împotriva sa, în momentul în care spânul îl
păcălește pe fecior să coboare într-o fântână pentru a se răcori, moment în care pentru a-i
cruța viața, spânul îl obligă să i se supună, își schimbă hainele între ei și îl botează Harap
Alb.

Cei doi pleacă la drum spre Împăratul Verde cu identitățile schimbate, iar odată ajunși la
împărăție, Spânul este primit cu voie bună, iar Harap Alb este trimis la grajduri. Pentru a-l
impresiona pe Împărat, Spânul îi spune împăratului că are cea mai bună slugă și îl trimite
pe Harap Alb să meargă în Grădina Ursului, pentru a-i aduce o salată rară, pe care
Împăratul cu greu putea să o dobândească, iar mai apoi, o piatră nestemată din fruntea
cerbului. Aceste două sarcini extraordinar de grele aveau să îl expună pe Harap Alb la un
pericol de moarte. Totuși, ajutat de bătrâna înțeleaptă din nou, care se dovedește a fi
Sfânta Duminică, acesta trece cu bine și spre uimirea Împăratului și a omului spân, vine la
împărăție cu lucrurile mult dorite.

Advertisement