Sunteți pe pagina 1din 4

06.03.2016

TemaSiViziuneainNuvela­MoaraCuNoroc

Tema si viziunea despre lume intr-o nuvela

Opera literara Moara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvel psihologic i a ap rut în anul 1881 n vol Novele din popor dup ce fusese publicat în revista Convorbiri literare . Ea apar ine curentului realist, întucât pune accent pe aspecte sociale înf i ând veridic realitatea din societatea ardelean de la sfâr itul secolului al Xix-lea. Caracterul psihologic al acestei nuvele este evident în drama sufleteasc pe care o traverseaz Ghi , personajul principal, din cauza pierderii încrederii în sine i a neîncrederii celorlal i în el, înstr inându-se astfel de tot ce îl înconjoar . De aceea eroul tr ie te un puternic conflict interior, neg sind pân în final calea prin care s ias din impas. Pentru a reliefa acest zbucium interior, ioan Slavici apeleaz la unele tehnici de investiga ie psihologic cum ar fi autoanaliza, monologul interior, dialogul tensionat etc.

Tema principal a nuvelei este i ea adecvat caracterului realist i psihologic al scrierii, i anume consecin ele pe care le are setea de îmbog ire asupra sufletului individului, asupra destinului s u. Acesteia i se adaug o tem social (dorin a lui Ghi de a- i schimba statutul social), una moralizatoare (omul s fie mul umit cu ceea ce are) i alta psihologic (conflictul interior puternic al personajului

principal).

Atât tema principal , cât i cele secundare se dezv luie pe parcursul întregii nuvele, dar edificatoare în acest sens i în ceea ce prive te evolu ia personajului sunt câteva episoade semnificative. În primul rând este hot rârea lui Ghi de a- i schimba destinul, dovad fiind r spunsul categoric care i-l d soacrei sale; -Vorb scurt , r spunse Ghi , s r mânem aici, s cârpesc i mai departe cizmele oamenilor, care umbl toat s pt mâna în opinci ori descul i, iar dac duminica e noroi, î i duc cizmele în mân pân la biseric , i s ne punem pe prispa casei la soare, privind eu la Ana, Ana la mine, amândoi la copila , iar dumneata la tustrei. Iat lini tea colibei. Hot râtor în evolu ia destinului lui Ghi este i momentul primei întâlniri cu Lic , întrucât S m d ul stîrne te deopotriv admira ie i team în sufletul eroului care va evolua iremediabil spre dec dere moral . La fel de semnificativ este i episodul în care ghi tr ie te

sentimentul culpabilit ii i se adreseaz s rmanilor mei copii, zise el, voi nu mai ave i, cum avuseser

p rin ii vo tri, un tat om

Ghi , de la complicitate ajunge la crim i o ucide pe Ana, gest incalificabil, c ci vinovat de înstr inarea anei este el însu i.

Momentul suprem îns al degrad rii sale morale este acela când

Aceste episoade narative eviden iaz nu numai structura tematic a nuvelei i evolu ia personajului, ci i viziunea despre lume aa autorului. Viziunea sau perspectiva narativ con ine opiniile, atitudinea naratorului, modalit ile i principiile acestuia, care stau la baza întâmpl rilor relatate în leg tur cu lumea real prezentat în oper . Aici, în nuvela lui Ioan Slavici, viziunea despre lume este una obiectiv i se bazeaz pe principiile morale ale scriitorului, cunoscut fiind faptul c acesta este un moralist convins, promotor i sus in tor al unor teze morale specifice societ ii române ti tradi ionale, întâlnite în alte opere ale sale. Teza care st la baza acestei nuvele se poate sintetiza în proverbul Decât bogat p tat, mai bine s rac i curat. ,exprimat, cu alte cuvinte, chiar de soacra lui Ghi în incipitul nuvelei: Omul s fie mul umit cu s r cia sa, c ci dac e vorba, nu bog ia, ci lini tea colibei tale te face A adar, se pune în discu ie raportul dintre s r cie i bog ie i fericire- nefericire. Aceast viziune despre lume se desprinde, în continuare, din ac iunea i din conflictele nuvelei sau din

06.03.2016

TemaSiViziuneainNuvela­MoaraCuNoroc

elementele de tehnic narativ . Dup incipitul men ionat, în continuare, în expozi iune, cititorul afl c hanul de la Moara cu noroc este binecuvântat deoarece aici veniturile se înmul esc i dorin a de prosperitate se împline te. A a stau lucrurile i cu familia lui Ghi , pân ce la han sose te Lic

S m d ul, fapt ce constituie intriga ac iunii, c ci odat sosit acesta îi cere cârciumarului s -l anun e

despre tot ce se întâmpl la han i în împrejurimi.

Din acest moment începe desf urarea ac iunii care nu prezint altceva decât degradarea moral i sufleteasc a eroului, conflictul psihologic, lupta din sufletul lui ghi între dorin a de a r mâne un om cinstit i aceea de a se îmbog i. Astfel, îl finan eaz pe lic , dându-i to i banii, îi spune tot ce se întâmpl la han, accept s urm reasc turmele de porci dup urmele l sate de S m d u, prime te porcii fura i din alte turme i îi devine complice la alte ilegalit i i crime:jefuirea i uciderea arenda ului, apoi a unei femei i a unui copil care trecuser pe la han.

Punctul culminant îl constituie momentul în care Ghi hot r te, cu orice pre , s -l dema te pe Lic i merge s -l aduc pe Pintea la han. Întorcându-se la cârcium , Ghi î i d seama c Ana i-a fost infidel ,

o ucide, la rândul lui fiind ucis de R u , unul dintre oamenii lui Lic . Deznod mântul este în continuare

tragic, întrucât hanul este incendiat, iar lic se sinucide strivindu- i capul de un copac, pentru a nu fi prins de Pintea.

Finalul aduce din nou în prim-plan imaginea hanului de la moara cu noroc i prezen a b trânei care constat A a le-a fost dat !

Dup cum se observ , ac iunea este linear , desf urându-se pe un singur plan narativ, dar se suprapune mai multor conflicte: cel dintre Lic i Ghi , dintre Ghi i Ana i cel interior care se d în sufletul protagonistului. Primele dou conflicte care sunt exterioare, precum i dorin a lui Ghi de a se îmbog i declan eaz conflictul interior, zbuciumul permanent de care este cuprins hangiul. Aceste conflicte se intercondi ioneaz , pentru c , a a cum se observ , primul dintre ele îl determin pe al doilea, întrucât cei doi so i i pierd încrederea unul fa de cel lalt, devin suspicio i i distan i.

Edificatoare pentru viziunea lumii în nuvel este rela ia lui Ghi cu Lic S m d ul deoarece aceasta evolueaz sinuos i puternic tensionat, întrucât hangiul are numeroase momente de derut sufleteasc , de sinceritate cu sine însu i i vrea s rup rela ia cu lic , dar dorin a devoratoare de a se îmbog i este mai puternic i dezumanizarea sa se accentueaz . Acela i tip de rela ie sinuoas , trecând de la adora ie la neîncredere, de la tandre e la respingere, are Ghi cu so ia sa ana, care va sfâr i tragic, c ci el o ucide. În ceea ce prive te compozi ia i tehnica narativ se observ c opera are o compozi ie clasic , o structur rotund , circular , iar relatarea întâmpl rilor se face în mod obiectiv la persoana a III-a de

c tre un narator omniscient. Nara iunea se îmbin cu descrierea cadrului spa ial, cu dialogul sau cu

cel monologul al protagonistului, interior prin întrucât care scriitorul accentul sondeaz cade pe adâncul latura psihologic sufletesc al a personalit personajelor, ii acestora. i în mod special Se remarc pe totodat autenticitatea limbajului pres rat cu numeroase regionalisme i caracterizat prin oralitate, spontaneitate, dar i prin sobrietate.

Privind nuvela în ansamblul ei putem constata c finalul acesteia ilustrezp în mod concludent adev rul con inut de teza moral care st la baza ei, enun at înc de la început prin cuvintele b trânei. Slavici nu

06.03.2016

TemaSiViziuneainNuvela­MoaraCuNoroc

06.03.2016 TemaSiViziuneainNuvela­MoaraCuNoroc

absolutizeaz îns con inutul acesteii teze, deoarece dezaprobarea sa nu vizeaz tigul prin munc cinstit , ca baz a bun st rii, ci goana nebun dup un câ tig ob inut pe orice cale, cu orice pre , renun ând chiar la ceea ce este omenesc i moral. Aceast viziune asupra lumii nuvelei este pus în luminp atât prin faptele relatate, cât i prin evolu ia protagonistului i a rela iilor sale cu celelalte personaje

06.03.2016

TemaSiViziuneainNuvela­MoaraCuNoroc

06.03.2016 TemaSiViziuneainNuvela­MoaraCuNoroc