mesterul manole

Motto: Dramatismul implică în mod necesar confruntarea polemică, lupta.

Unde nu există adversitate, latentă sau declarată, nu există nici dramatism”. (Adrian Marino, Dicţionar de idei literare). DRAMA INTERBELICĂ Scrie un eseu de 2 - 3 pagini, în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume, reflectate într-o dramă studiată. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: - evidenţierea trăsăturilor dramei pentru care ai optat, care fac posibilă încadrarea într-o tipologie, într-un curent cultural/ literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică; - prezentarea temei dramei, reflectată în textul dramatic ales, prin referire la două scene/ secvenţe/ situaţii ale conflictului; - sublinierea a patru elemente ale textului dramatic, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a autorului/ a unuia dintre personaje (de exemplu: acţiune, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, particularităţi ale compoziţiei, construcţia personajului, modalităţi de caracterizare, limbaj etc.); - exprimarea unei opinii argumentate despre modul în care tema şi viziunea despre lume sunt reflectate în drama aleasă. Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare –3 puncte; abilităţi de analiză şi argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte;aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.

Literatura este fiica mitologiei. Mircea Eliade Meşterul Manole Teatru mitic Dramă de idei, expresionistă Lucian Blaga (1895-1961) Lucian Blaga a fost un poet modern, dramaturg, prozator, filozof şi eseist. Personalitate marcantă a literaturii române, Blaga a debutat cu volumul de versuri Poemele luminii în anul 1919, acesta fiind urmat de Paşii profetului, În marea trecere, La cumpăna apelor, La curţile dorului, Nebănuitele trepte. Cele mai reprezentative opere dramatice ale autorului sunt: Meşterul Manole, Tulburarea apelor, Daria, Ivanca, Cruciada copiilor, Anton Pann, Arca lui Noe, Avram Iancu, iar, în domeniul filozofiei, Blaga scrie Trilogia cunoaşterii, Trilogia culturii, Trilogia valorilor.

1

. cu o barbă "lungă şi împletită".] Poate că unul slujeşte celuilalt". iar unica soluţie propusă de Bogumil rămâne jertfirea unei fiinţe umane în zidurile mănăstirii. Necesitatea unui sacrificiu uman este explicată prin doctrina bogomilistă. O altă temă a dramei este iubirea ca alternativă a împlinirii umane. Titlul dramei sugerează importanţa creatorului de frumos în timp ce titlul baladei populare Monastirea Argeşului aduce în prim-plan imaginea produsului artistic. Blaga sugerează tema morţii ca jertfă implicată în orice act creator şi lupta conştientului cu iraţionalul. tensiunile sufleteşti. Călinescu: mitul estetic sau al jertfei pentru creaţie. Coordonata temporală . De asemenea. cu elementele malefice din interiorul fiinţei umane. sugerând tensiunea sufletească a personajului dramatic. interesul pentru crizele de conştiinţă. accentele tragice împletindu-se uneori cu cele comice sau lirice. Teatrul expresionist este definit prin limbajul metaforic. mai multe scene şi replici.” Drama Meşterul Manole a fost publicată în anul 1927 la Sibiu şi a fost reprezentată scenic în 1929 la Teatrul Naţional din Bucureşti. susţine atmosfera de mister. Pe masă se află "un chip mic de lemn al viitoarei biserici". aplecat "peste pergamente şi planuri". Opera este alcătuită din cinci acte. dar şi din cauză că îl suspectează pe artist de trădarea jurământului. prezenţa unor personaje cu valoare de simbol. cu absolutul. un deznodământ grav. câmpul obscur al inconştientului. În concepţia lui Blaga. trăirea frenetică de esenţă dionisiacă. zidurile se prăbuşiseră de nenumărate ori. în decurs de şapte ani. raportarea permanentă la absolut. măsurând "chinuit şi frământat". "noaptea târziu". Conflictul dramatic exterior apare între Manole şi Bogumil deoarece acesta din urmă susţine ideea unui sacrificiu uman. în proză. Meşterul respinge cu fermitate ideea: "A fost săpat în piatră: să nu ucizi. neliniştea existenţială. Manole este tulburat din cauză că. Stareţul Bogumil şi Găman. acţiunea dramei petrecându-se „pe Argeş în jos” în „timp mitic românesc”. iar protagonistul refuză. Coordonatele spaţio-temporale sunt precizate în didascalia iniţială. Titlul este un element de paratextualitate şi un motiv anticipativ. drama creatorului. Actul I începe prin prezentarea camerei de lucru a lui Manole.Opera Meşterul Manole este o dramă expresionistă deoarece reprezintă o specie a genului dramatic. din adâncimi puterile necurate nu pot s-o ceară fiindcă jertfa e împotriva lor. afirmă stareţul Bogumil. neînţelegând raţiunea acesteia: „Jertfa aceasta de neînchipuit cine o cere? Din lumină Dumnezeu nu poate s-o ceară fiindcă e jertfă de sânge. dar şi din realitatea exterioară. cu ilimitatul. Expoziţiunea concentrează motivul surpării zidurilor. al cărei decor sugerează o atmosferă de meditaţie şi mister deoarece există "foarte multe lumânări aprinse". Şi alt fulger de atunci n-a mai căzut să şteargă poruncile". Balada populară Monastirea Argeşului publicată de Vasile Alecsandri în anul 1852 reprezintă HIPOTEXTUL operei lui Blaga care se validează ca HIPERTEXT. Principala temă a operei este destinul creatorului de frumos obsedat de atingerea idealului estetic absolut. Blaga este interesat de conflictul interior pe care îl trăieşte Manole sfâşiat între patima pentru creaţie şi iubirea pentru Mira. În scenă se află Manole. 2 .” Un alt conflict exterior apare între Manole şi cei nouă meşteri care doresc să renunţe la construirea bisericii după şapte ani de trudă şi suferinţă.. valorificarea miturilor. produsul artistic expresionist sugerează „relaţiuni cu cosmicul. Autorul promovează un teatru mitic deoarece valorifică artistic unul dintre cele patru mituri fundamentale ale poporului român identificate de G. binele şi răul: "Şi dacă întru veşnicie bunul Dumnezeu şi crâncenul Satanail sunt fraţi? [. ilustrată aici prin ideea că echilibrul şi eternitatea Universului sunt determinate de cele două forţe la fel de puternice care-1 compun. care doarme şi scoate sunete ciudate. cu un conflict puternic.

insistând şi asupra implicaţiei de conştiinţă a tuturor celor ce au zidit: "Judecata mea mi -o voi face-o singur.. Blaga valorificând o tehnică numită lacună diegetică.Manole. prima carte a Vechiului Testament).] între blestemul ce ne-a prigonit şi jurământul cu care l-am învins. Manole însuşi este cuprins de febrilitatea zidirii. când meşterii vor să abandoneze construirea bisericii. care-şi motivează patima creaţiei: "am început să clădesc fiindcă n-am putut altfel" şi le mărturiseşte zidarilor ideea jertfei pe care trebuie s-o împlinească împreună. nu înjuraţi că sunteţi pe o biserică. Drama se amplifică prin ideea jertfirii din iubire. El va fi un cântec de iubire împletit cu un cântec de moarte". care îi dă puterea să împlinească ritualul jocului cu moartea. numai împreună reuşind să desăvârşească miracolul zidirii. tăceţi molcom. nu în şapte ( cifră simbolică ce aminteşte de Geneză. îmbinată cu o înălţare spirituală superioară. replica lui devenind un laitmotiv: "biserica se va înălţa!" Manole anunţă zidarilor că sacrificiul trebuie să fie la fel de măreţ ca zidirea însăşi. Meşterul vrea să spargă zidul pentru a-şi elibera fiinţa iubită. Manole cere un ultim răgaz de trei zile şi hotărăşte că "biserica se va ridica!" În desfăşurarea acţiunii. viaţă de om în ziduri nu veţi clădi! [. eu am fost al patimei".". nici izvor. care condensează un tragism cutremurător. El este obsedat de vaietul ce răzbate din zidurile bisericii. "nu scuipaţi că sunteţi pe un mormânt. să fie cel puţin înspăimântătoare!".Intriga se declanşează în scena a patra a primului act. pe care Mira şi -1 asumă cu seninătate mioritică. Totuşi. că unul din voi a ucis ".. Deznodământul cuprinde răzvrătirea lui Manole împotriva faptei cumplite.. "o viaţă scumpă de om se va clădi în zid. bine hotărnicită cade între ei!” Apariţia Mirei are valoarea unui punct culminant...] Isteţi fiţi ea şerpii şi blânzi ca porumbul. Ei îi aduc lui Manole vestea că zidurile mănăstirii s-au prăbuşit pentru a şaptezeci şi şaptea oară.] Manole.. pentru ca artistul să-şi poată împlini idealul estetic: "Lăcaşul creşte nebun. să fie cel puţin frumoasă. relevat prin replicile concise. Meşterul încearcă s-o convingă să plece. "aducând bucate".] soră curată. Daţi sfoara şi plumbul". Iureşul zidirii din actul al patrulea este redat printr-o succesiune de metafore. fiică luminată". ci altar [.. Manole simte că sacrificiul celei mai iubite fiinţe este o formă a jertfirii de sine. Scena jurământului este semnificativă. sănchidem viaţa în zidul de jos. fiind acum obsedat de ridicarea bisericii cu orice preţ. [. solul trimis de Vodă îi aminteşte lui Manole că mănăstirea trebuia construită în doi ani. dacă nu e frumoasă. capătă proporţii uriaşe: "Dacă fapta noastră nu e bună. Manole rosteşte un blestem dureros şi crud. Mira nu mai este acum "nici căprioară. Manole exprimă o dureroasă 3 . Mira vine cu intenţia declarată de a împiedica omorul: ". febrile şi ritmate ale meşterilor: "Zvârliţi tencuiala pe coapse şi os. figuri semantice. "aceluia i se va lua. acest moment esenţial este reconstituit din replicile meşterilor la solicitarea lui Manole. în baladă. iar disperarea îl face să rostească: "Aprindeţi pădurile să se vadă de departe că aici zece draci clădesc o biserică lui Hristos". Mira este o fiinţă superioară şi. Ana venise din dragoste pentru soţul ei. ai mai văzut minuni înălţate pe moarte?. să o zidească . în virtutea jurământului făcut. de aceea acceptă moartea. Urmaţi-mi măsura. Ca şi Manole. care confirmă concepţia că nicio creaţie majoră nu se poate înfăptui decât prin iubire: "A mea a fost patima. meşterii se revoltă împotriva hotărârii lui Manole. aşa cum fuseseră în viaţă... Prima ei replică evocă hipotextul: „Bună dimineaţa—nouă ucigaşi şi cu Manole zece…” Dacă. fiind subliniată şi la nivelul indicaţiilor de regie: „O umbră mare. Revolta sa. crezând că au "clădit pe pământ nărăvit". soră sau fiică. judecata voastră cine va face-o?" Printr-un monolog. [. dar zidarii îl constrâng. Manole şi Mira sunt uniţi în moarte. jertfa va fi o soţie care încă n-a născut. Protagonistul rosteşte aici cea mai cutremurătoare idee de sorginte faustiană." Scena zidirii Mirei lipseşte.. Motivul zidirii treptate din baladă este eludat din diegeza dramei (acţiune) şi recuperat parţial prin rememorare. care mai tare va iubi". În actul al doilea.

fiind simboluri ale unor idei esenţiale. ".. al treilea a fost cândva călugăr. iar primii patru meşteri sunt individualizaţi prin ocupaţia lor anterioară: „Întâiul a fost cândva cioban.” Manole trăieşte la cote maxime tragedia creatorului de valori spirituale. Bogumil aminteşte de erezia bogomilistă. barba crescută. luptându-se cu propriul său destin . Manole ăsta!” In discuţia cu Bogumil. Mira aminteşte de zeiţa destinului în mitologia greacă deoarece sugerează prin atitudinea ei o demnă şi înţeleaptă acceptare a inevitabilului. al patrulea a fost cândva ocnaş."A mea a fost patima. după zidirea Mirei. Mira îl numeşte metaforic: "inimă fără odihnă. aflat acum lângă un "lăcaş abia început. Manole este personaj principal datorită ocurenţei sale pe parcursul discursului dramatic.meditaţie privind singurătatea sufletului său.” Autorul nu insistă pe aspectul fizic. ce strălucire aici şi ce pustietate în noi". un sacrificiu identic cu cel al persoanei iubite şi nu o sinucidere.. Vodă a sosit să se închine la noua biserică. Ultimul act. gând treaz. mai bătrân.. Călugării cer pedepsirea lui Manole. dar şi într-o didascalie: „Manole istovit.". Manole este prezentat printr-un portret fizic sau prosopografie. într-o comuniune de dreptate şi iubire cu Mira. Manole află singura salvare în moarte. după credinţa populară în viaţa de dincolo. prezintă moartea lui Manole. Păr negru. durabile peste timp. pentru ce vină neştiută am fost pedepsit cu dorul de a zămisli frumuseţe?.” Ca instanţă dramatică. Ultima dorinţă a lui Manole este aceea de a trage el "clopotul întâia oară pentru aceea care cântare de clopot n-a avut". a tras clopotul.. Găman simbolizează forţele stihiale. al iubirii şi al purităţii. Şi e pedeapsă şi e blestem. Personajele dramei sunt construite în manieră expresionistă.] Doamne. l-au sfătuit să-1 judece pe Manole pentru crimă. el însuşi se autocaracterizează ca fiind dominat de patima creaţiei care "e foc ce mistuie [. inocenţa. Acesta e realizat prin caracterizare directă realizată de alte personaje.] Doamne. în opera populară meşterii îşi găsesc sfârşitul alături de Manole în timp ce în opera lui Blaga ei rămân în viaţă deoarece au fost martorii unei întâmplări de excepţie şi trebuie să o transmită mai departe. Cap fierbinte”.” Al şaselea meşter îl consideră: „Meşterul Nenoroc” sau afirmă: „Meşterul nostru e nebun.. Meşterii rămân dezorientaţi fără Manole. Acesta este realizat prin caracterizare directă în replica Mirei: „Meşterul meu. Vodă este simbolul autorităţii. De asemenea. numele ei este asociat cu verbul „ a se mira” şi cu substantivul „miracol” semnificând uimirea femeii în faţa puterii creatoare a bărbatului.. iraţionale. [.] şi e pedeapsă şi e blestem. Manole este chinuit de întrebări şi dilema sa privitoare la blestemul patimei este plină de dramatism: "Că patima aceasta coborâtă de aiurea în om e foc ce mistuie preajmă şi purtător. şoapte: "Manole s-a aruncat în văzduh. al doilea a fost cândva pescar. Mulţimea adunată în jurul bisericii îl apără pe Manole. Remarcabilă este diferenţa dintre baladă şi dramă. o moarte necesară. Fiind anulat ca fiinţă prin jertfirea Mirei. eu am fost al patimei".” în timp ce Vodă îl caracterizează printr-un epitet antepus: „Straşnic om. Mira este simbolul vieţii.. simbol al condiţiei tragice a creatorului.. Manole este simbolul creatorului stăpânit de patima pentru frumos. dar mulţimea şi Vodă îl apără. ci pe portretul moral sau etopee. mormânt de îngeri şi sfinţi". "nu vom şti cum să găsim un loc în viaţă.". al cincilea. Ca referent uman.”ori „Manole e chin. dar şi capacitatea de a da viaţă.. al frumuseţii. 4 . în cele din urmă artistul fiind învingător în faţa omului Manole. vom rătăci din loc în loc [. central datorită rolului dominant pe care îl are în transmiterea mesajului operei.. eponim deoarece se regăseşte în titlul operei. În acest moment se aude ţipătul mulţimii. faţa devastată.”. „Manole vorbeşte aiurea. "plâns de femei". strigând că "Meşterul neasemănat trebuie să trăiască!. mitic prin destinul său care îl repetă pe al oricărui creator absolut. însă Manole s-a urcat în turla bisericii. apoi s-a aruncat în gol. dar preoţii şi boierii veniţi să vadă lăcaşul. visare fără popas" sau: „Eşti un copil.

5 . protejând frumuseţea lumii.În concluzie. opera lui Lucian Blaga susţine propria sa idee că „Omul trebuie să fie un creator” şi că trebuie să trăiască „întru mister şi pentru revelare”.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful