P. 1
mesterul manole

mesterul manole

|Views: 2,371|Likes:
Published by Ioana Nastasiu

More info:

Published by: Ioana Nastasiu on Aug 19, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/12/2015

pdf

text

original

Motto: Dramatismul implică în mod necesar confruntarea polemică, lupta.

Unde nu există adversitate, latentă sau declarată, nu există nici dramatism”. (Adrian Marino, Dicţionar de idei literare). DRAMA INTERBELICĂ Scrie un eseu de 2 - 3 pagini, în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume, reflectate într-o dramă studiată. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: - evidenţierea trăsăturilor dramei pentru care ai optat, care fac posibilă încadrarea într-o tipologie, într-un curent cultural/ literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică; - prezentarea temei dramei, reflectată în textul dramatic ales, prin referire la două scene/ secvenţe/ situaţii ale conflictului; - sublinierea a patru elemente ale textului dramatic, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a autorului/ a unuia dintre personaje (de exemplu: acţiune, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, particularităţi ale compoziţiei, construcţia personajului, modalităţi de caracterizare, limbaj etc.); - exprimarea unei opinii argumentate despre modul în care tema şi viziunea despre lume sunt reflectate în drama aleasă. Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare –3 puncte; abilităţi de analiză şi argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte;aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.

Literatura este fiica mitologiei. Mircea Eliade Meşterul Manole Teatru mitic Dramă de idei, expresionistă Lucian Blaga (1895-1961) Lucian Blaga a fost un poet modern, dramaturg, prozator, filozof şi eseist. Personalitate marcantă a literaturii române, Blaga a debutat cu volumul de versuri Poemele luminii în anul 1919, acesta fiind urmat de Paşii profetului, În marea trecere, La cumpăna apelor, La curţile dorului, Nebănuitele trepte. Cele mai reprezentative opere dramatice ale autorului sunt: Meşterul Manole, Tulburarea apelor, Daria, Ivanca, Cruciada copiilor, Anton Pann, Arca lui Noe, Avram Iancu, iar, în domeniul filozofiei, Blaga scrie Trilogia cunoaşterii, Trilogia culturii, Trilogia valorilor.

1

al cărei decor sugerează o atmosferă de meditaţie şi mister deoarece există "foarte multe lumânări aprinse". Stareţul Bogumil şi Găman. susţine atmosfera de mister.” Un alt conflict exterior apare între Manole şi cei nouă meşteri care doresc să renunţe la construirea bisericii după şapte ani de trudă şi suferinţă. câmpul obscur al inconştientului. Actul I începe prin prezentarea camerei de lucru a lui Manole. Balada populară Monastirea Argeşului publicată de Vasile Alecsandri în anul 1852 reprezintă HIPOTEXTUL operei lui Blaga care se validează ca HIPERTEXT. neînţelegând raţiunea acesteia: „Jertfa aceasta de neînchipuit cine o cere? Din lumină Dumnezeu nu poate s-o ceară fiindcă e jertfă de sânge. măsurând "chinuit şi frământat". cu elementele malefice din interiorul fiinţei umane. în decurs de şapte ani. Călinescu: mitul estetic sau al jertfei pentru creaţie. Autorul promovează un teatru mitic deoarece valorifică artistic unul dintre cele patru mituri fundamentale ale poporului român identificate de G. din adâncimi puterile necurate nu pot s-o ceară fiindcă jertfa e împotriva lor. valorificarea miturilor. cu un conflict puternic. neliniştea existenţială. În concepţia lui Blaga. Opera este alcătuită din cinci acte. Pe masă se află "un chip mic de lemn al viitoarei biserici". Blaga sugerează tema morţii ca jertfă implicată în orice act creator şi lupta conştientului cu iraţionalul. zidurile se prăbuşiseră de nenumărate ori.” Drama Meşterul Manole a fost publicată în anul 1927 la Sibiu şi a fost reprezentată scenic în 1929 la Teatrul Naţional din Bucureşti. cu absolutul. un deznodământ grav. Coordonata temporală . Meşterul respinge cu fermitate ideea: "A fost săpat în piatră: să nu ucizi.] Poate că unul slujeşte celuilalt".. drama creatorului. iar protagonistul refuză. De asemenea. Titlul dramei sugerează importanţa creatorului de frumos în timp ce titlul baladei populare Monastirea Argeşului aduce în prim-plan imaginea produsului artistic. acţiunea dramei petrecându-se „pe Argeş în jos” în „timp mitic românesc”. accentele tragice împletindu-se uneori cu cele comice sau lirice. O altă temă a dramei este iubirea ca alternativă a împlinirii umane. raportarea permanentă la absolut.. Principala temă a operei este destinul creatorului de frumos obsedat de atingerea idealului estetic absolut.Opera Meşterul Manole este o dramă expresionistă deoarece reprezintă o specie a genului dramatic. trăirea frenetică de esenţă dionisiacă. aplecat "peste pergamente şi planuri". "noaptea târziu". interesul pentru crizele de conştiinţă. sugerând tensiunea sufletească a personajului dramatic. tensiunile sufleteşti. mai multe scene şi replici. dar şi din realitatea exterioară. cu o barbă "lungă şi împletită". afirmă stareţul Bogumil. 2 . care doarme şi scoate sunete ciudate. produsul artistic expresionist sugerează „relaţiuni cu cosmicul. ilustrată aici prin ideea că echilibrul şi eternitatea Universului sunt determinate de cele două forţe la fel de puternice care-1 compun. În scenă se află Manole. Conflictul dramatic exterior apare între Manole şi Bogumil deoarece acesta din urmă susţine ideea unui sacrificiu uman. Manole este tulburat din cauză că. binele şi răul: "Şi dacă întru veşnicie bunul Dumnezeu şi crâncenul Satanail sunt fraţi? [. Coordonatele spaţio-temporale sunt precizate în didascalia iniţială. dar şi din cauză că îl suspectează pe artist de trădarea jurământului. Expoziţiunea concentrează motivul surpării zidurilor. Teatrul expresionist este definit prin limbajul metaforic. Titlul este un element de paratextualitate şi un motiv anticipativ. Şi alt fulger de atunci n-a mai căzut să şteargă poruncile". Necesitatea unui sacrificiu uman este explicată prin doctrina bogomilistă. prezenţa unor personaje cu valoare de simbol. Blaga este interesat de conflictul interior pe care îl trăieşte Manole sfâşiat între patima pentru creaţie şi iubirea pentru Mira. cu ilimitatul. iar unica soluţie propusă de Bogumil rămâne jertfirea unei fiinţe umane în zidurile mănăstirii. în proză.

prima carte a Vechiului Testament). "aceluia i se va lua. aşa cum fuseseră în viaţă. Mira nu mai este acum "nici căprioară. Ana venise din dragoste pentru soţul ei. care îi dă puterea să împlinească ritualul jocului cu moartea. Mira vine cu intenţia declarată de a împiedica omorul: ". viaţă de om în ziduri nu veţi clădi! [. tăceţi molcom. Ca şi Manole. de aceea acceptă moartea. Motivul zidirii treptate din baladă este eludat din diegeza dramei (acţiune) şi recuperat parţial prin rememorare.Manole. Meşterul încearcă s-o convingă să plece. să fie cel puţin frumoasă.. Manole simte că sacrificiul celei mai iubite fiinţe este o formă a jertfirii de sine. crezând că au "clădit pe pământ nărăvit". pentru ca artistul să-şi poată împlini idealul estetic: "Lăcaşul creşte nebun. bine hotărnicită cade între ei!” Apariţia Mirei are valoarea unui punct culminant. numai împreună reuşind să desăvârşească miracolul zidirii. fiind subliniată şi la nivelul indicaţiilor de regie: „O umbră mare. febrile şi ritmate ale meşterilor: "Zvârliţi tencuiala pe coapse şi os. Totuşi. Protagonistul rosteşte aici cea mai cutremurătoare idee de sorginte faustiană. care-şi motivează patima creaţiei: "am început să clădesc fiindcă n-am putut altfel" şi le mărturiseşte zidarilor ideea jertfei pe care trebuie s-o împlinească împreună. că unul din voi a ucis ".. ci altar [. când meşterii vor să abandoneze construirea bisericii. fiică luminată".. meşterii se revoltă împotriva hotărârii lui Manole. jertfa va fi o soţie care încă n-a născut. relevat prin replicile concise.. Manole rosteşte un blestem dureros şi crud. Prima ei replică evocă hipotextul: „Bună dimineaţa—nouă ucigaşi şi cu Manole zece…” Dacă. soră sau fiică. În actul al doilea.. [. care condensează un tragism cutremurător. nici izvor. fiind acum obsedat de ridicarea bisericii cu orice preţ. insistând şi asupra implicaţiei de conştiinţă a tuturor celor ce au zidit: "Judecata mea mi -o voi face-o singur.] Manole.] între blestemul ce ne-a prigonit şi jurământul cu care l-am învins." Scena zidirii Mirei lipseşte. Revolta sa. nu în şapte ( cifră simbolică ce aminteşte de Geneză. Meşterul vrea să spargă zidul pentru a-şi elibera fiinţa iubită.. Deznodământul cuprinde răzvrătirea lui Manole împotriva faptei cumplite.".] soră curată. Manole cere un ultim răgaz de trei zile şi hotărăşte că "biserica se va ridica!" În desfăşurarea acţiunii. nu înjuraţi că sunteţi pe o biserică. ai mai văzut minuni înălţate pe moarte?. judecata voastră cine va face-o?" Printr-un monolog. eu am fost al patimei".] Isteţi fiţi ea şerpii şi blânzi ca porumbul. Urmaţi-mi măsura. dacă nu e frumoasă. Mira este o fiinţă superioară şi. care mai tare va iubi". acest moment esenţial este reconstituit din replicile meşterilor la solicitarea lui Manole. Manole şi Mira sunt uniţi în moarte. replica lui devenind un laitmotiv: "biserica se va înălţa!" Manole anunţă zidarilor că sacrificiul trebuie să fie la fel de măreţ ca zidirea însăşi. solul trimis de Vodă îi aminteşte lui Manole că mănăstirea trebuia construită în doi ani. "o viaţă scumpă de om se va clădi în zid. în virtutea jurământului făcut.. "nu scuipaţi că sunteţi pe un mormânt. Blaga valorificând o tehnică numită lacună diegetică. "aducând bucate".Intriga se declanşează în scena a patra a primului act. [. sănchidem viaţa în zidul de jos. dar zidarii îl constrâng. care confirmă concepţia că nicio creaţie majoră nu se poate înfăptui decât prin iubire: "A mea a fost patima.. să fie cel puţin înspăimântătoare!". Iureşul zidirii din actul al patrulea este redat printr-o succesiune de metafore. capătă proporţii uriaşe: "Dacă fapta noastră nu e bună. Scena jurământului este semnificativă. Manole exprimă o dureroasă 3 . în baladă. El este obsedat de vaietul ce răzbate din zidurile bisericii. să o zidească . figuri semantice.. Drama se amplifică prin ideea jertfirii din iubire.. iar disperarea îl face să rostească: "Aprindeţi pădurile să se vadă de departe că aici zece draci clădesc o biserică lui Hristos". Ei îi aduc lui Manole vestea că zidurile mănăstirii s-au prăbuşit pentru a şaptezeci şi şaptea oară. El va fi un cântec de iubire împletit cu un cântec de moarte". Daţi sfoara şi plumbul". Manole însuşi este cuprins de febrilitatea zidirii. pe care Mira şi -1 asumă cu seninătate mioritică. îmbinată cu o înălţare spirituală superioară.

Ultimul act.” Autorul nu insistă pe aspectul fizic. al patrulea a fost cândva ocnaş. dar mulţimea şi Vodă îl apără. faţa devastată. „Manole vorbeşte aiurea. el însuşi se autocaracterizează ca fiind dominat de patima creaţiei care "e foc ce mistuie [. Acesta este realizat prin caracterizare directă în replica Mirei: „Meşterul meu. după zidirea Mirei. Bogumil aminteşte de erezia bogomilistă. visare fără popas" sau: „Eşti un copil. al cincilea.. Păr negru. [. dar şi într-o didascalie: „Manole istovit. Remarcabilă este diferenţa dintre baladă şi dramă. numele ei este asociat cu verbul „ a se mira” şi cu substantivul „miracol” semnificând uimirea femeii în faţa puterii creatoare a bărbatului."A mea a fost patima... ce strălucire aici şi ce pustietate în noi". Călugării cer pedepsirea lui Manole.. dar şi capacitatea de a da viaţă. Mira aminteşte de zeiţa destinului în mitologia greacă deoarece sugerează prin atitudinea ei o demnă şi înţeleaptă acceptare a inevitabilului. Personajele dramei sunt construite în manieră expresionistă. Găman simbolizează forţele stihiale.” Manole trăieşte la cote maxime tragedia creatorului de valori spirituale. barba crescută. strigând că "Meşterul neasemănat trebuie să trăiască!. mai bătrân.” Ca instanţă dramatică. Ultima dorinţă a lui Manole este aceea de a trage el "clopotul întâia oară pentru aceea care cântare de clopot n-a avut". În acest moment se aude ţipătul mulţimii. gând treaz.. ci pe portretul moral sau etopee. Mira este simbolul vieţii. Manole află singura salvare în moarte..meditaţie privind singurătatea sufletului său. apoi s-a aruncat în gol. l-au sfătuit să-1 judece pe Manole pentru crimă.” Al şaselea meşter îl consideră: „Meşterul Nenoroc” sau afirmă: „Meşterul nostru e nebun. prezintă moartea lui Manole. Manole este prezentat printr-un portret fizic sau prosopografie. luptându-se cu propriul său destin . Meşterii rămân dezorientaţi fără Manole.". mitic prin destinul său care îl repetă pe al oricărui creator absolut. Manole este simbolul creatorului stăpânit de patima pentru frumos. al treilea a fost cândva călugăr. De asemenea.”ori „Manole e chin. o moarte necesară. Vodă a sosit să se închine la noua biserică.. Şi e pedeapsă şi e blestem. a tras clopotul. Manole este personaj principal datorită ocurenţei sale pe parcursul discursului dramatic. inocenţa.] Doamne. "plâns de femei". "nu vom şti cum să găsim un loc în viaţă.. însă Manole s-a urcat în turla bisericii. Manole ăsta!” In discuţia cu Bogumil. şoapte: "Manole s-a aruncat în văzduh. al doilea a fost cândva pescar. după credinţa populară în viaţa de dincolo. central datorită rolului dominant pe care îl are în transmiterea mesajului operei. în opera populară meşterii îşi găsesc sfârşitul alături de Manole în timp ce în opera lui Blaga ei rămân în viaţă deoarece au fost martorii unei întâmplări de excepţie şi trebuie să o transmită mai departe. al iubirii şi al purităţii. 4 . iraţionale. ". simbol al condiţiei tragice a creatorului. Fiind anulat ca fiinţă prin jertfirea Mirei. Vodă este simbolul autorităţii.” în timp ce Vodă îl caracterizează printr-un epitet antepus: „Straşnic om. eu am fost al patimei". al frumuseţii.". vom rătăci din loc în loc [. în cele din urmă artistul fiind învingător în faţa omului Manole.. Mulţimea adunată în jurul bisericii îl apără pe Manole. aflat acum lângă un "lăcaş abia început. eponim deoarece se regăseşte în titlul operei. Acesta e realizat prin caracterizare directă realizată de alte personaje. Manole este chinuit de întrebări şi dilema sa privitoare la blestemul patimei este plină de dramatism: "Că patima aceasta coborâtă de aiurea în om e foc ce mistuie preajmă şi purtător.. Cap fierbinte”. pentru ce vină neştiută am fost pedepsit cu dorul de a zămisli frumuseţe?. iar primii patru meşteri sunt individualizaţi prin ocupaţia lor anterioară: „Întâiul a fost cândva cioban. într-o comuniune de dreptate şi iubire cu Mira. dar preoţii şi boierii veniţi să vadă lăcaşul. fiind simboluri ale unor idei esenţiale. Ca referent uman.”.] şi e pedeapsă şi e blestem. mormânt de îngeri şi sfinţi".] Doamne. Mira îl numeşte metaforic: "inimă fără odihnă. durabile peste timp. un sacrificiu identic cu cel al persoanei iubite şi nu o sinucidere.

În concluzie. protejând frumuseţea lumii. opera lui Lucian Blaga susţine propria sa idee că „Omul trebuie să fie un creator” şi că trebuie să trăiască „întru mister şi pentru revelare”. 5 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->